Arhive autor: Adrian Mîrșanu

Omul de afaceri Ioan Biianu preia afacerea din agricultură Glissando Timișoara. Cumpărătorul a fost asistat de către consultantul Alexandru Medeleanu de la PwC

Omul de afaceri Ioan Biianu a semnat astăzi contractul de achiziție prin care devine proprietarul afacerii Glissando Timișoara, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Afacerea din sectorul agriculturii a fost până acum în mâna a doi acționari, care împărțeau controlul companiei – Ioan Biianu și Radu Ienovan.

Tranzacția a fost anticipată încă din 2017, când acționarii companiei au aprobat retragerea unuia din cei doi acționari din afacere prin vânzarea unui pachet de 50% din acțiuni.

“Cu voturile afirmative exprimate de Asociații, reprezentând 100% capitalul social al Societății, să aprobe de principiu intenția Asociatului 1 de a cesiona sub condiție, părțile sociale deținute în Societatea GLISSANDO după cum urmează: – către Cesionarul 1 un număr de 100 părți sociale, având o valoare nominală de 100 RON fiecare și o valoare nominală totală de 10.000 RON, reprezentând 0,03125% din capitalul social al Societății; – către Cesionarul 2 un număr de 159.900 părți sociale, având o valoare nominală de 100 RON fiecare și o valoare nominală totală de 15.990.000 RON, reprezentând 49,96875% din capitalul social al Societății. Condiția pentru realizarea cesiunii constă în semnarea contractului de vânzare-cumpărare de părți sociale, menționat mai sus, și realizarea tuturor obligațiilor asumate de părți prin respectivul contract”, se arată într-o hotârăre a acționarilor Glissando de anul trecut.

Glissando SRL din Timișoara a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 110,29 mil. lei (24,56 mil. euro) și un profit net de 3,3 mil. lei (0,73 mil. euro) la un număr mediu de 128 de angajați.

Glissando este o companie cu capital integral românesc, fondată în 1991 la Timișoara. Firma dispune de o rețea de circa 17 depozite la nivel național.

Tranzacția vine pe un fundal în care au avut loc mai multe tranzacții în agricultură în ultimii ani, atât pe segmentul cultivării de cereale, dar și a unor companii cu ferme de creștere a animalelor.

 În iulie 2015, firma irlandeză Origin Enterprises a anunțat intrarea în piața locală de agribusiness prin achiziția a 100% din acțiunile Redoxim Timișoara pentru 35 mil. euro, respectiv a pachetului integral de acțiuni la Comfert Bacău la o valoare de întreprindere de 19 mil. euro.

Oresa Ventures și omul de afaceri Andrei Bojiță pregătesc vânzarea furnizorului de soluții IT Romanian Business Consult. Deloitte are mandatul de vânzare al afacerii

Oresa Ventures, o firmă de investiții controlată de familia suedezului Jonas Af Jochnik, și omul de afaceri Andrei Bojiță pregătesc vânzarea afacerii Romanian Business Consult, furnizor și integrator de soluții IT pentru retail și industria alimentară, potrivi informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții Deloitte au mandatul pentru aranjarea tranzacției de vânzare.

Surse din piață susțin că pe lângă investitorul cu capital privat Oresa Ventures, în tranzacția de vânzare este implicat și Andrei Bojiță, principalul acționar al companiei.

Andrei Bojiță și reprezentanții Oresa Ventures nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Oresa Ventures a cumpărat în 2014 un pachet de circa 49% din acțiuni de la fondatoarea companiei, Maria Schott, într-o achiziție în numerar de 9 – 10 mil. Euro, potrivit informațiilor publicate în premieră pe 31 octombrie 2014 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Alături de fondul de investiții Oresa Ventures intrat ca acționar minoritar, afacerea Romanian Business Consult a rămas în mâinile lui Andrei Bojiță, directorul general al companiei, principalul acționar și fiul fondatoarei companiei.

În perioada 2014 – 2016, cifra de afaceri a Romanian Business Consult a crescut de la 70,1 mil. Lei (15,8 mil. Euro) la 99,77 mil. Lei (22,2 mil. Euro), iar profitul net s-a majorat de la 11,5 mil. Lei (2,6 mil. Euro) la 16,3 mil. Lei (3,6 mil. Euro), marja de câștig rămânând în acest interval constantă.

Oresa Ventures activează ca manager de capital privat pe piețele din Europa Centrală și de Est, ulterior fiind concentrată în special asupra investițiilor pe piața românească.

Oresa a investit capital de peste 150 mil. Euro în peste 25 de companii, din care în România a fost investit un capital de 100 mil. Euro, potrivit datelor proprii făcute publice.

Este un jucător care vizează tichete de achiziție în medie de 10 – 20 mil. Euro într-un eșalon al pieței în care concurează cu manageri de fonduri de investiții de talia Axxess Capital sau Resource Partners.

Însă având profilul unui family office aflat în mâna familiei lui Jonas af Jochnick, spre deosebire de alți investitori financiari din gama fondurilor cu capital de risc, Oresa Ventures nu are presiunea unui exit pe termen mediu, ceea ce îi permite să stea o perioadă mai lungă ca investitor în companiile achiziționate.

Din portofoliul actual al Oresa Ventures fac parte în prezent brokerul de credite Kiwi Finance, grupul de materiale de construcții Somaco, producătorul de lacuri și vopseluri Fabryo, Romanian Business Consult în sectorul IT și La Fântâna, liderul local al distribuției de apă în sistem watercooler, cumpărat în 2016 în cadru unei tranzacții anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 decembrie 2015.

Familia suedeză aflată în spatele Oresa controlează și rețeaua de servicii medicale private Medicover, respectiv laboratoarele Synevo, active pe piața locală, și a fondat afacerea cu cosmetice Oriflame.

Producătorul moldovean de vinuri Purcari se pregătește să intre pe bursa de la București

Grupul Purcari, unul dintre cei mai importanți producători de vinuri din România și Republica Moldova, intenționează să intre în perioada imediat următoare pe bursa de la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Un anunț în acest sens este așteptat la începutul săptămânii viitoare.

Tranzacția s-ar putea derula sub forma unei oferte secundare de acțiuni (SPO), susțin surse din piață.

Raiffeisen a primit mandat încă de anul trecut pentru a structura o astfel de operațiune prin care grupul moldovean Purcari ar urma să se listeze pe bursa de la București. Din consorțiul de intermediere ar face parte și Swiss Capital, susțin sursele citate. Compania implicată în tranzacție ar putea fi Purcari Wineries din Cipru.

Fondul american de investiții Horizon Capital cu focus pe piețele din Europa Centrală și de Est este acționarul majoritar de acțiuni al grupului Purcari cu 63,6% din acțiuni, iar un alt investitor financiar – International Finance Corporation (divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale) deține un pachet de 6,4%. Fondatorul și CEO-ul Grupului, Victor Bostan, are 30% din companie.

Reprezentanții Purcari nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Afacerea fondată de către Victor Bostan a atras ulterior investiții de capital din partea IFC în 2008, în valoare de 5 mil. Dolari, iar apoi din partea fondului american de investiții Horizon Capital, care a venit cu un capital de 18 mil. Dolari în 2010 în companie.

Grupul Purcari este unul dintre principalii producători de vin și brandy din Europa Centrală și de Est, având în administrare aproximativ 1.000 de hectare de podgorii și 4 vinării din România și Republica Moldova – Purcari, Crama Ceptura, Bostavan și Bardar.

Grupul deține un portofoliu format din mai multe branduri de vin și vin spumant, din toate categoriile de preț, precum și un brand premium, potrivit informațiilor făcute publice de către Purcari.

Grupul Purcari este cel mai mare exportator de vin din Moldova, cu livrări în peste 30 de piețe din Europa (printre care Polonia, Cehia, Slovacia, Ucraina, Norvegia și Marea Britanie), Asia (China, Japonia, Coreea de Sud) și America (SUA și Canada).

În 2016, grupul Purcari a vândut 11,9 milioane de sticle.

În ianuarie 2018, grupul avea peste 500 de angajați în cadrul celor 4 vinării pe care le deţine.

Firma de investiții Horizon Capital a fost înfiinţată în anul 2006 de către patru parteneri fondatori. Horizon Capital administrează trei fonduri de investiții. Primul fond este Western NIS Enterprise Fund (WNISEF) cu un capital de 150 mil. dolari, Emerging Europe Growth Fund, LP (EEGF) lansat în 2006 cu un capital de 132 mil. dolari, cu o investiţie primară în valoare de 25 milioane dolari SUA efectuată de WNISEF şi capital adiţional acordat de investitori instituţionali globali.

De asemenea, Horizon administrează Emerging Europe Growth Fund II, LP (EEGF II), care a strâns de la investitori 370 mil. dolari angajamente în toamna anului 2008.

Strategia de investiții a Horizon Capital vizează tichete de tranzacții situate de obicei între 10 și 40 mil. dolari, iar orizontul de exit vizat este în medie de 3 – 4 ani. Din această perspectivă, investiția Horizon Capital în grupul Purcari poate fi considerată una matură ceea ce înseamnă că o vânzare de acțiuni pe bursă ar putea fi citită într-un context mai amplu, și anume al apropierii fondului de investiții de momentul de exit din afacere.

Planurile de intrare a Purcari pe bursă vin în contextul în care piața bursieră locală trece printr-un moment favorabil, după ce a reușit să atragă trei listări private majore în mai puțin de un an – Medlife din sectorul serviciilor medicale private (decembrie 2016), Digi Communications NV din sectorul telecom (mai 2017) și Sphera Franchise Group din sectorul lanțurilor de restaurant (noiembrie 2017).

 

Consorțiul format din Deutsche Bank, AnaCap și APS cumpără portofoliul neperformant de corporate Mars de la Alpha Bank. Prețul estimat de achiziție trece de 100 mil. Euro

Consorțiul format din Deustche Bank, AnaCap și APS este cumpărătorul portofoliului neperformant corporate al Alpha Bank, susțin surse din piață. Valoarea estimată a achiziției depășește 100 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Prețul de achiziție cotează astfel portofoliul corporate cu nume de cod Mars printre cele mai mari tranzacții cu credite neperformante din istoria pieței locale, recordul până acum fiind deținut de către tranzacția Tokyo din 2016, cu o valoare de peste 150 mil. Euro.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 13 iulie 2017 că Alpha Bank a scos la vânzare credite neperformante cu o valoare nominală totală în jurul a 420 mil. Euro.

Pachetele de credite au fost organizate în două tranzacții, în funcție de clasele de active. Astfel, un portofoliu neperformant format din credite retail al Alpha Bank, cu nume de cod Mars retail, a fost cumpărat de către B2 Holding, prețul de achiziție fiind estimat în jurul a 35 de cenți pentru 1 euro valoare nominală a creanței vândute.

Cea mai mare tranzacție din ultimii doi ani de pe piața locală este însă vânzarea portofoliului Mars corporate, a cărui valoare nominală se situează în jurul a 380 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Prețul estimat de achiziție al portofoliului ar putea fi în jurul a 30 de eurocenți pentru fiecare 1 euro valoare nominală a creanțelor vândute.

De regulă, un preț de achiziție ridicat indică o valoare consistentă a colateralului care însoțește portofoliul de credite neperformante.

Mandatul de vânzare pentru tranzacția Mars aparține consultanților PwC Grecia.

Vânzarea celor două portofolii Mars este coordonată de către banca – mamă din Grecia.

Printre investitorii care au depus oferte pe 23 octombrie 2017 pentru achiziția portofoliului de corporate Mars s-au numărat grupul norvegian B2 Holding, consorțiul format din International Finance Corporation, Apollo și Kredyt Inkaso, respectiv consorțiul format din Deutsche Bank, AnaCap și APS. Acest ultim consorțiu a fost cumpărătorul mai multor portofolii de credite neperformante vândute de către BCR în perioada 2014 – 2016.

Reprezentanții Alpha Bank nu au făcut până acum niciun comentariu pe tema tranzacțiilor de vânzare a portofoliilor de credite neperformante.

Alpha Bank este singura bancă din Grecia care rămâne pe piața bancară din România, după ce în anul 2017 National Bank of Greece a anunțat în iulie semnarea unui acord de vânzare a subsidiarei locale către grupul ungar OTP, în noiembrie EFG Eurobank a anunțat vânzarea Bancpost și a firmelor de consumer finance și leasing către Banca Transilvania, iar în decembrie Piraeus Bank a anunțat că a ajuns la un acord pentru vânzarea operațiunilor sale locale către fondul american de investiții JC Flowers.

Pe piața creditelor neperformante din România concurează investitori strategici internaționali precum grupurile poloneze Kruk și Kredyt Inkaso, cehii de la APS, firma germană EOS, grupul suedez Intrum (care a finalizat anul trecut fuziunea cu norvegienii de la Lindorff) și grupul norvegian B2 Holding.

Un fond suveran de investiții din Abu Dhabi se pregătește să cumpere unul dintre cei mai mari jucători din agricultură în cadrul unei tranzacții estimate până la 270 mil. Euro

O companie în spatele căreia se află un fond suveran de investiții din Abu Dhabi este aproape de a semna achiziția unuia dintre principalii jucători locali din agricultură, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că tranzacția ar putea ajunge până la 250 – 270 mil. Euro.

Ținta de achiziție ar putea fi grupul Agricost Brăila, controlat de către omul de afaceri Constantin Duluțe, susțin surse din piață.

O altă țintă majoră de achiziție în sectorul agricol este în acest moment Intercereal, afacere dezvoltată de către omul de afaceri Ioan Niculae, care a negat recent că a vândut sau că ar intenționa să își vândă compania ce are în portofoliu circa 40.000 de hectare de teren în sudul României.

Investitorul care poartă negocierile de achiziție are în spate unul dintre fondurile de investiții suverane ale emiratului Abu Dhabi, susțin sursele citate care adaugă că este vorba despre un acționar al grupului bancar italian UniCredit, care deține a cincea bancă din România.

Ultimele informații făcute publice indică faptul că fondul de investiții Abbar Investments deține un pachet de peste 5% din UniCredit Italia. Abbar Investments a investit până acum în mai multe active mari din Europa din sectoare diferite. Abbar a funcționat până în acest an ca subsidiară a fondului IPIC din Abu Dhabi, al doilea acționar ca mărime din OMV Austria – proprietarul OMV Petrom din România.

În acest an însă, IPIC a fuzionat cu un alt fond din Abu Dhabi dând naștere fondului suveran Mubadala, un gigant global cu active totale sub administrare de peste 126,7 mld. Dolari care are în portofoliu parteneriate și investiții în diferite sectoare la UniCredit, managerul global de investiții Carlyle (activ în România în sectorul de explorare și producție din Marea Neagră), Borealis, OMV (în România prin Petrom), EDP (activ în România în sectorul energiei eoliene), CEPSA, BP,Investcorp sau compania aerospațială Virgin.

Mubadala a fost creată ca o platformă globală de investiții pentru a realiza viziunea celui considerat a fi părintele Emiratelor Arabe Unite, șeicul Zayed bin Sultan Al Nayhan.

Reprezentanții Agricost nu au făcut niciun comentariu pe tema unei eventuale tranzacții de vânzare. De asemenea, reprezentanții fondului din Abu Dhabi nu au răspuns până la momentul publicării acestui articol solicitărilor trimise.

Grupul Agricost din Insula Mare a Brăilei este considerat cea mai mare fermă vegetală din Uniunea Europeană, cu o suprafață cultivată de circa 57.000 hectare și formată în jurul unor terenuri luate în concesiune de la Agenția Domeniilor Statului.

Agricost, care exportă lucernă în Orientul Mijlociu, are o producţie totală anuală de aproximativ 400.000 tone, Agricost a avut semănat, în sezonul agricol din acest an grâu pe 14.853 hectare, ceea ce reprezintă circa 27% din suprafața totală, orz pe 8.048 hectare având o pondere de 14% din total, porumb pe 11.207 hectare ceea ce înseamnă 20% din total, soia pe 10.056 ha ceea ce echivalează cu 18% din suprafața totală, floarea-soarelui pe 8.184 ha (15%), lucernă 2.520 ha (5%), mazăre 260 ha (0,5%) şi porumb siloz pe 500 ha (1%), potrivit datelor Agricost publicate de publicația agroinfo.ro.

Conform sursei citate, țintele de producție pentru acest an vizau 41.000 tone de soia, 45.500 tone de porumb siloz, 104.000 tone de grâu de toamnă, 140.500 tone de porumb boabe, 31.000 tone de floarea-soarelui, 60.600 tone de orz de toamnă, 1.040 tone de mazăre și 40.500 tone de lucernă.

Agricost SA Brăila a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 387,3 mil. lei (86 mil. euro) și un profit net de 71 mil. lei (circa 15 mil. euro) la un personal de 917 oameni.

Agricultura este un sector vizat de mai mulți investitori străini fie arabi, germani, britanici sau americani, atrași de prețurile la terenuri încă aflate sub media Uniunii Europene, cât și pentru calitatea solului și a poziției geografice care favorizează exporturile pe Dunăre și pe Marea Neagră.

În sectorul agricol, activează jucători locali de anvergură precum Intercereal, Agricost Brăila, grupul format de Agro Chirnogi și Maria Trading cu acționari libanezi sau Agricover, afacerea controlată de către omul de afaceri iranian Jabbar Kanani.

 

Tranzacția anului pe piața de fuziuni și achiziții din România s-a făcut: Fondul ceh de investiții Penta Investments plătește aproape 350 mil. Euro pentru achiziția grupului A&D Pharma. UniCredit și SocGen, printre finanțatorii achiziției. Valoarea totală a tranzacției depășește 400 mil. Euro. PwC a asigurat consultanța cumpărătorului, firmele de avocați RTPR Allen & Overy, AK Evan din Cehia, respectiv Mușat & Asociații implicate în tranzacție

UPDATE 22:30  Un comunicat de presă prin care va fi anunțată oficial achiziția A&D Pharma de către Penta Investments este așteptat să fie dat publicității în dimineața zilei de 21 decembrie 2017, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul ceh de investiții Penta Investments plătește un preț în jurul a 350 mil. Euro pentru achiziția grupului A&D Pharma, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

A&D Pharma este cumpărată de către investitorul financiar la o valoare de întreprindere în jurul a 400 mil. Euro, ceea ce ar putea însemna un multiplu undeva până în jurul a 8 x EBITDA plătit de către investitor, susțin surse din piață.

Printre finanțatorii achiziției A&D Pharma de către Penta Investments se numără UniCredit și BRD SocGen, băncile care au acordat în iunie 2017 grupului farma un credit sindicalizat grupului de peste 177 mil. Euro.

“Aproape întotdeauna folosim scheme de finanțare a leverage-ului (datoriei – n.r.) în procesele noastre de achiziție“, explica recent pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Martin Danko, Director pentru relații externe în cadrul Penta Investments modul în care fondul ceh de investiții procedează în cazul unor achiziții.

Printre băncile locale bine poziționate pe segmentul finanțărilor mari corporative se numără instituții financiare de talia UniCredit Bank, BRD sau ING Bank.

Părțile au semnat recent contractul de vânzare – cumpărare pentru Mediplus, Sensiblu și celelalte entități ale grupului A&D Pharma, iar cumpărătorul este în faza plății prețului, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția este așteptată să se încheie în prima parte a anului viitor, după obținerea avizului Consiliului Concurenței.

Penta Investments a fost asistat la achiziție de către consultanții PwC, iar pe partea de asistență juridică a lucrat cu casa de avocatură Mușat & Asociații, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De cealaltă parte, vânzătorul a lucrat cu avocații RTPR Allen & Overy.

Surse din piață afirmă că vor avea loc în perioada imediat următoare schimbări în echipa executivă, astfel că Leonard Leca urmează să plece din companie, iar poziția de director financiar va fi preluată de către directorul financiar al Emag.

Reprezentanții Penta și ai A&D Pharma nu au putut fi contactați imediat pe tema tranzacției.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 4 septembrie 2017 că proprietarii A&D Pharma au reluat discuțiile de vânzare cu investitori care și-au arătat interesul precum Warburg Pincus, un alt investitor intrat cu achiziții în acest an în România, interesat de piața farma și care a mai purtat și anterior discuții pentru A&D Pharma fiind Penta Investments.

Penta Investments și-a exprimat interesul pentru preluarea A&D Pharma încă din 2011, în contextul în care în jurul celui mai mare grup local din farma au fost mai multe runde de discuții cu potențialii investitori de-a lungul timpului.

Penta a arătat în acest an apetit de achiziții pe piața locală, prin  achiziția operațiunilor Fortbet România pe piața pariurilor sportive pentru 47 mil. euro fără componenta de refinanțare a tranzacției, respectiv prin preluarea a 31 de farmacii și operațiuni de distribuție într-o tranzacție de aproximativ 10 mil. euro.

Penta Investments a fost pornit la începutul anilor 1990 cu banii obținuți din importul de textile din China în magazine din Cehoslovacia de către cei doi fondatori, Marek Dospiva și Jaroslav Haščák.

Din 2013, Penta și-a schimbat strategia de investiții și a început să se concentreze pe investiții în companii cu EBITDA anual de peste 50 mil. euro din sectoare precum servicii medicale private, servicii financiare, comerț și sectorul manufacturier, listă pe care au fost puse ulterior și sectorul imobiliar și cel de media.

Penta Investments a raportat pentru anul 2016 venituri cumulate de 5,6 mld. Euro, active totale de 8,5 mld. Euro și un profit net de 251 mil. euro.

În România, un alt fond ceh, PPF – cel condus de către Petr Kellner – este deja activ în sectoare precum distribuție de gaze sau imobiliare, respectiv fondul ceh Emma Capital care a anunțat în acest an că preia Forte Gaz prin intermediul Premier Energy.

Pe piața locală de farma, există acum trei afaceri antreprenoriale cu poziții puternice – grupul A&D Pharma, controlat de un grup de oameni de afaceri libanezi, platforma controlată de Anca Vlad – formată din distribuitorul Fildas Trading și farmaciile Catena, respectiv platforma controlată de către omul de afaceri Ovidiu Buluc, care grupează Farmexim și HelpNet.

Mediplus, distribuția din grupul A&D Pharma, a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 3,99 mld. Lei (0,887 mld. Euro) și un profit net de 22,8 mil. Euro la un număr de 949 de angajați.

De cealaltă parte, Sensiblu a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,67 mld. Lei (371 mil. Euro) și un profit net de 7 mil. Euro la un număr de 2.656 de angajați.

Anul trecut, Sensiblu a cumpărat 78 de farmacii Polisano în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 15 mil. Euro de către surse din piața de fuziuni și achiziții. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

Afacerea A&D Pharma este organizată pe trei linii de afaceri – pe lângă distribuție și farmacii, cuprinde o structură de marketing și vânzări în regiune, cu afaceri de 50 mil. Euro în 2016 și un profit de 0,5 mil. Euro la 203 angajați.

A&D Pharma a fost fondată în 1994 de către oamenii de afaceri Ludovic Robert, Walid Abboud, Michel Eid și Roger Akoury, însă după unele neînțelegeri intervenite între acționari, aceștia și-au separat participațiile în cadrul mai multor companii în care erau împreună asociați, inclusiv în cadrul A&D Pharma.

Vânzarea A&D Pharma este astfel cea mai mare tranzacție din istoria pieței farma și cel mai mare exit semnat de antreprenori din mediul de afaceri local, după cel realizat de către Ion Țiriac cu vânzarea băncii pe care a fondat-o către grupul italian UniCredit.

 

radisson cerberus deal main

Elbit Imaging a finalizat aseară vânzarea Radisson către fondurile de investiții Cerberus și Revetas pentru 169,2 mil. euro, sumă care ar putea fi majorată ulterior. Raiffeisen a finanțat tranzacția cu un împrumut de peste 100 mil. euro. Cumpărătorul a lucrat cu avocații Wolf Theiss și consultanții Sentient, vânzătorul a avut alături pe JLL, avocații Firon Bar-Nir. Consultanții PwC, implicați în tranzacție

Grupul israelian Elbit Imaging a finalizat aseară vânzarea complexului Radisson din București către fondurile de investiții Cerberus și Revetas. Noul acționar majoritar al Radisson este fondul american de investiții Cerberus, după cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră pe 11 decembrie 2017.

Valoarea totală a tranzacției este de 169,2 mil. euro, însă suma totală ar putea să crească ulterior, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO

Vânzătorul încasează aproximativ 81 mil. euro din prețul de vânzare al Radisson, după compensarea împrumutului bancar senior, a capitalului de rulment și a altor ajustări, precum și a cheltuielilor de tranzacție.

O parte din veniturile nete, respectiv 8 mil. Euro, funcționează ca o garanție oferită de vânzător cumpărătorului, oferită sub forma unui împrumut pe 3 ani cu o dobândă de 5% pe an.

Împrumutul va acționa ca garanție pentru obligațiile obișnuite de închidere a SPV, prin care cumpărătorul poate compensa pierderile adjudecate care ar putea fi suportate de acesta ca urmare a încălcării garanțiilor sau a anumitor indemnizații acordate de către vânzător în termeni din acord. În plus, Elbit a acordat o scrisoare de garanție în favoarea cumpărătorului, în temeiul căreia s-a angajat să îndeplinească angajamentele și obligațiile furnizorului conform acordului.

De asemenea, vânzătorul a folosit o parte din veniturile nete pentru a-și rambursa împrumutul la Bank Hapoalim Ltd. în valoare de aproximativ 11,6 mil. Euro.

Raiffeisen Bank a finanțat tranzacția cu un împrumut de tip top up de peste 100 mil. euro, prin care a fost refinanțat parțial atât vechiul împrumut, respectiv a fost acoperită o parte din prețul de achiziție al Radisson.

Cumpărătorul a lucrat în tranzacție cu avocații firmei austriece Wolf Theiss și consultantul tehnic Sentient. De cealaltă parte, vânzătorul a avut în echipa sa consultanții JLL și avocații firmei israeliene Firon Bar Nir. PwC a oferit servicii pentru ambele părți, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul american de investiții Cerberus este unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din lume, care administrează împreună cu afiliații săi peste 30 mld. Dolari.

Grupul israelian Elbit Imaging a anunțat pe 29 noiembrie 2017 că a semnat un acord definitiv de vânzare – cumpărare cu două fonduri internaționale de investiții pentru un pachet de 98,2% din compania care deține complexul hotelier Radisson din București.

Tranzacția între cele două părți se realizează la un randament de circa 7,5% și la un multiplu în jurul a 13 aplicat la EBITDA, potrivit unor calcule făcute pe baza informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Complexul Radisson dispune de 763 de camere și este format dintr-un hotel Radisson Blu de cinci stele cu 487 de camere, un hotel Park Inn de patru stele cu 276 de camere și 7.200 de metri pătrați de galerie comercială care include cel mai mare cazinou din București, un centru de fitness și magazine.

Hotelurile Radisson Blu și Park Inn sunt administrate în baza unui contract de management pe termen lung încheiat până în 2036 cu Rezidor, parte a Carlson Rezidor Hotel Group.

Pe piața hotelurilor de cinci stele din București, Radisson concurează cu Marriott, Athenee Palace Hilton, Crowne Plaza și Intercontinental.

Grupul israelian Elbit Imaging a făcut în ultima vreme mai multe tranzacții de vânzare de active în România și în alte țări pentru a rambursa bani către bănci și către acționarii săi.

În România, Elbit Imaging deține 75% din proiectul Casa Radio, pentru care o evaluare externă l-a cotat la o valoare de circa 73 mil. Euro la 31 decembrie 2016, conform unui raport al companiei.

Grupul israelian Elbit Imaging are ca principali acționari York Capital și afiliații săi, care dețin 19,6%, respectiv Davidson – Kampner și afiliații săi cu circa 14,3%.

Managerul american de capital privat Cerberus a fost fondat în 1992 și administrează mai multe fonduri de investiții. Cerberus a anunțat în acest an ridicarea a trei noi fonduri de investiții. În aprilie 2017, Cerberus Capital Management a făcut publică închiderea fondului de investiții Cerberus International Partners VI, pentru care a strâns 4 mld. dolari. În ianuarie 2017, Cerberus a ridicat al patrulea său fond global de investiții concentrat pe oportunități în sectorul imobiliar, cu un capital de 1,8 mld. dolari. În martie 2017, managerul american a anunțat ridicarea fondului de investiții Cerberus Levered Loan Opportunities Fund III, cu un capital de 2,05 mld. dolari.

Partenerul de achiziție al Cerberus de la Radisson București, Revetas Capital, mizează pe noul său fond de investiții, Revetas Capital Fund II, care la prima sa închidere a strâns 63 mil. euro de la investitori, în condițiile în care vizează angajamente din partea investitorilor de 200 mil. euro și încadrarea într-un plafon de capital de 300 mil. euro.

Fondul american de investiții Warburg Pincus se pregătește pentru preluarea afacerii de curierat Urgent Cargus de la fondul de investiții Abris Capital Partners și își structurează pachetul de finanțare al achiziției. Prima tranzacție de exit a Abris din România, estimată în jurul a 120 – 150 mil. Euro

Fondul de investiții Abris Capital Partners intră în faza finală a tranzacției de vânzare a afacerii de curierat Urgent Cargus, susțin surse din piață.

În acest context, fondul american de investiții Warburg Pincus negociază cu bănci locale pentru a-și securiza achiziția afacerii Urgent Cargus prin contractarea unei finanțări de achiziție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea afacerii Urgent Cargus reprezintă prima tranzacție de exit a Abris Capital din piața românească. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că valoarea tranzacției de vânzare a Urgent Cargus ar putea fi în jurul a 120 – 150 mil. Euro, valori neconfirmate de către părțile implicate în tranzacție.

De asemenea, printre investitorii care s-au mai arătat interesați de achiziția Urgent Cargus se află fondul de investiții Mid Europa, respectiv Hungarian Post.

Reprezentanții Abris Capital Partners nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol pe marginea acestui subiect. De asemenea, reprezentanții Warburg Pincus nu au putut fi contactați imediat pe acest subiect.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră pe 17 ianuarie 2017 că Abris a dat încă de anul trecut băncii de investiții Rothschild mandatul de vânzare pentru Urgent Cargus.

Pe lângă banca de investiții Rothschild, Abris lucrează la această tranzacție cu firma de avocatură Clifford Chance.

Ultimele tranzacții semnificative în sectorul serviciilor de curierat au fost preluarea la începutul acestui an a Sameday Courier de către Emag, tranzacție estimată la circa 2 mil. Euro, respectiv a Postmaster de către omul de afaceri Octavian Radu, într-o tranzacție din 2016 estimată la circa 3 – 4 mil. Euro.

Abris Capital Partners a intrat în octombrie 2012 pe piața din România prin achiziția Cargus de la DHL, tranzacție finalizată în 2013. Apoi, în iulie 2014, Abris a anunțat achiziția afacerii Urgent Curier de la familia Corina și Sebastian Bălășescu. Ulterior, Abris a fuzionat operatorii de curierat locali preluați formând o singură platformă, Urgent Cargus, în care a inclus și operatori de profil mai mici. Echipa de conducere în frunte cu Gian Sharp s-a ocupat de integrarea companiilor și este concentrată pe îmbunătățirea rezultatelor financiare ale afacerii, în condițiile în care fondul de investiții urma să-și facă în mod natural exitul.

Abris Capital a închis recent al treilea său fond de investiții, cu o capitalizare de 502 mil. euro, care este direcționat în principal către achiziții de companii din Polonia și România.

Urgent Cargus, una dintre cele mai mari companii locale de pe piața de curierat, a semnat pe 31 iulie 2017 un împrumut pe 5 ani de 134 mil. Lei (peste 29 mil. Euro), acordat de către BCR și OTP Bank România. Suma maximă garantată de către Urgent Cargus în contul acestui împrumut este de 160,8 mil. Lei (peste 35 mil. Euro). Printre garanțiile aduse pentru împrumut se află pachetul de acțiuni majoritar al companiei Urgent Cargus, deținut de către vehiculul de investiții Mardeto Holdings Limited din Cipru, în spatele căreia se află Abris Capital Partners, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții din Europa Centrală și de Est.

În august 2015, fondul de investiții și-a refinanțat achizițiile de la Cargus și Urgent Curier printr-un credit de 162,4 mil. Lei (36,9 mil. Euro) contractat de la BCR și BRD, suma maximă garantată de către Urgent Cargus, noul debitor, fiind de 194,88 mil. Lei (44,2 mil. Euro).

În septembrie 2015, Abris a decis reducerea capitalului social a Urgent Cargus cu 86,6 mil. Lei (circa 20 mil. Euro), sumele fiind distribuite către acționarii companiei. Alte 10 mil. Lei (2,4 mil. Euro) au fost direcționate cu titlu de dividende în contul profiturilor obținute în perioada 2012 – 2014 tot către proprietarii Urgent Cargus.

Abris a rearanjat succesiv structura datoriilor companiei Urgent Cargus, după o serie de mutări începută cu achiziția Cargus International cu finanțare asigurată de către UniCredit și BCR. O altă mișcare a fost după achiziția Urgent Curier, când Cargus a împrumutat în 2014 aproximativ 8 mil. Euro la o dobândă de 6% de la proprietarul său, Abris.

Urgent Cargus a raportat pentru anul 2016 pierderi de 19,9 mil. Lei (4,4 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 308,88 mil. Lei (68,6 mil. Euro) și 1.122 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Piața de curierat este estimată să ajungă în acest an la 420 – 450 mil. Euro, ceea ce înseamnă o rată de creștere anuală de două cifre. În sectorul de profil, principalii jucători sunt companii precum Fan Courier, Urgent Cargus sau DPD România.

Cezar Scarlat, Senior Partner al Abris Capital Partners și șeful biroului local, este unul dintre cei mai activi manageri de private equity la nivel local, bifând în mai puțin de patru ani (octombrie 2012 – iulie 2016) achizițiile Cargus, Urgent Curier, precum și a altor operatori de curierat mai mici, respectiv achiziția pachetului majoritar în grupul de firme Pehart în 2015 și a pachetului de 82% din acțiunile grupului de firme Green Group în primul semestru al anului 2016.

Abris Capital a preluat în 2016 platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack de la miliardarul polonez Leszek Czarnecki în cadrul unei tranzacții estimate la 825 mil. zloți (186 mil. euro).

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare trei fonduri de investiții cu capitaluri totale de circa 1,272 mld. Euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Tichetul de investiție al Abris în cadrul unei tranzacții se situează, de regulă, între 20 și 60 mil. euro, dar poate fi considerabil mai mare alături de co-investitori.

Pe piața managerilor de capital privat concentrați pe investițiile din România și din regiunea Europei Centrale și de Est, Abris Capital Partners concurează în tranzacții de anvergură similară sau apropiată cu cele de care sunt interesați și competitori regionali precum Enterprise Investors, Innova Capital sau Mid Europa Partners, activi și pe piața locală.

Warburg Pincus este un manager global de fonduri de investiții, cu active de 44 mld. Dolari sub administrare.

Originile firmei de investiții datează din 1939. Warburg Pincus a investit peste 60 mld. Dolari în ultimii 50 de ani în peste 780 de companii din 40 de țări ale lumii.

Warburg Pincus a purtat în urmă cu câteva luni discuții pentru achiziția grupului A&D Pharma, însă vânzătorul a decis să intre în negocieri exclusive cu fondul ceh de investiții Penta Investments.

În România, Warburg Pincus a fost un investitor atent la tichetele de tranzacții majore. În 2015, Warburg Pincus s-a uitat la tranzacția de vânzare a Piraeus Bank România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tot în 2015, Warburg Pincus s-a uitat la tranzacția de vânzare a unui pachet minoritar din MedLife, structurată în jurul încercării de exit a fondului de investiții Value 4 Capital, variană abandonată ulterior. În final, MedLife a listat în decembrie 2016 un pachet de acțiuni minoritar din afacerea de servicii medicale private pe bursa de București în decembrie 2016, ocazie cu care Value 4 Capital și-a făcut exitul.

Warburg Pincus a ridicat în 2015 fondul de investiții Warburg Pincus Private Equity XII LP, cu un capital de 13,4 mld. Dolari.

Fondul american de investiții Cerberus cumpără complexul hotelier Radisson din București în cadrul tranzacției de 169,2 mil. Euro. Grupul israelian Elbit Imaging încasează un preț sub jumătate din valoarea tranzacției încheiate cu Cerberus și Revetas Capital. Cea mai mare tranzacție din piața hotelurilor se realizează la un multiplu în jurul a 13 EBITDA și la un randament anual al investiției de circa 7,5%

Fondul american de investiții Cerberus cumpără complexul hotelier Radisson din București de la grupul israelian Elbit Imaging Ltd, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. În achiziție este implicat și fondul de investiții Revetas Capital, care deține centrul comercial Vitantis din Capitală.

Fondul american de investiții Cerberus este unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din lume, care administrează împreună cu afiliații săi peste 30 mld. Dolari.

Reprezentanții Cerberus nu au putut fi  contactați până la momentul publicării acestui articol pentru comentarii pe marginea tranzacției.

Grupul israelian Elbit Imaging a anunțat pe 29 noiembrie 2017 că a semnat un acord definitiv de vânzare – cumpărare cu două fonduri internaționale de investiții pentru un pachet de 98,2% din compania care deține complexul hotelier Radisson din București, afacere evaluată la 169,2 mil. Euro. Vânzătorul estima atunci că va încasa din tranzacție o sumă netă de 81 mil. Euro, din care 8 mil. Euro urmează să fie alocați ca și credit pe 3 ani la o dobândă de 5% pe an.

Tranzacția între cele două părți se realizează la un randament de circa 7,5% și la un multiplu în jurul a 13 aplicat la EBITDA, potrivit unor calcule făcute pe baza informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe 8 august, Elbit Imaging Ltd a anunțat că a semnat un acord neangajant cu un fond international de investiții pentru vânzarea pachetului de acțiuni în compania care deține complexul hotelier Radisson, pe baza unei valori a proprietății de aproximativ 177,5 mil. Euro, ceea ce indică faptul că ultimul anunț arată o ajustare a prețului de vânzare în ultimele trei luni ca urmare a negocierilor cu cumpărătorul.

Tranzacția, ajunsă acum la momentul de închidere (closing), era condiționată de realizarea unor condiții precedente, printre care obținerea de către cumpărător a unei finanțări externe.

Sumele nete obținute din tranzacție după compensarea împrumutului bancar al companiei vândute, a capitalului de rulment și a altor ajustări, precum și a cheltuielilor de tranzacție sunt așteptate să fie de aproximativ 81 mil. Euro, ceea ce înseamnă că aceștia sunt banii pe care estimează că îi va încasa vânzătorul de pe urma tranzacției.

Din suma încasată, 8 mil. Euro vor fi alocate pentru un credit acordat pe o perioadă de 3 ani la o dobândă de 5% pe an, a precizat vânzătorul.

Împrumutul va acționa ca garanție pentru obligațiile obișnuite de închidere a SPV, prin care cumpărătorul poate compensa pierderile adjudecate care ar putea fi suportate de acesta ca urmare a încălcării garanțiilor sau a anumitor indemnizații acordate de către vânzător în termeni din acord. În plus, Elbit a acordat o scrisoare de garanție în favoarea cumpărătorului, în temeiul căreia sa angajat să îndeplinească angajamentele și obligațiile furnizorului conform acordului. În acest stadiu, nu poate exista nici o certitudine că condiția precedentă va fi îndeplinită în timp util sau că tranzacția va fi reușită cu succes, precizează vânzătorul.

Elbit Imaging a avut consultant exclusiv pe JLL.

Complexul Radisson dispune de 763 de camere și este format dintr-un hotel Radisson Blu de cinci stele cu 487 de camere, un hotel Park Inn de patru stele cu 276 de camere și 7.200 de metri pătrați de galerie comercială care include cel mai mare cazinou din București, un centru de fitness și magazine.

Hotelurile Radisson Blu și Park Inn sunt administrate în baza unui contract de management pe termen lung încheiat până în 2036 cu Rezidor, parte a Carlson Rezidor Hotel Group.

Complexul Radisson din București a înregistrat în anul 2016 venituri totale de 31,6 mil. Euro și un nivel al câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 13,9 mil. Euro, conform datelor companiei – mamă.

Evaluarea activelor indică astfel o valoare de întreprindere care corespunde unui multiplu de circa 12 x EBITDA, dacă raportăm la rezultatul înregistrat în 2016.

Pe piața hotelurilor de cinci stele din București, Radisson concurează cu Marriott, Athenee Palace Hilton, Crowne Plaza și Intercontinental.

Din valoarea de piață a complexului Radisson București, mai mult de jumătate, adică circa 92 mil. Euro înseamnă un împrumut bancar luat de la Raiffeisen. De asemenea, vânzătorul Radisson avea de rambursat 12,65 mil. Euro la 22 noiembrie 2017  băncii israeliene Hapoalim și, conform unui acord recent, va plăti 1 mil. Euro până la 27 decembrie 2017, iar restul de până la 31 ianuarie 2018. Orice încasări din vânzarea Radisson sau din alte surse vor merge pentru rambursarea împrumutului către Hapoalim, care are o dobândă de 4,65% + LIBOR (dobânda de referință pe piața interbancară din Londra).

Grupul israelian Elbit Imaging a făcut în ultima vreme mai multe tranzacții de vânzare de active în România și în alte țări pentru a rambursa bani către bănci și către acționarii săi.

În România, Elbit Imaging deține 75% din proiectul Casa Radio, pentru care o evaluare externă l-a cotat la o valoare de circa 73 mil. Euro la 31 decembrie 2016, conform unui raport al companiei.

Grupul israelian Elbit Imaging are ca principali acționari York Capital și afiliații săi, care dețin 19,6%, respectiv Davidson – Kampner și afiliații săi cu circa 14,3%.

Managerul american de capital privat Cerberus a fost fondat în 1992 și administrează mai multe fonduri de investiții. Cerberus a anunțat în acest an ridicarea a trei noi fonduri de investiții. În aprilie 2017, Cerberus Capital Management a făcut publică închiderea fondului de investiții Cerberus International Partners VI, pentru care a strâns 4 mld. dolari. În ianuarie 2017, Cerberus a ridicat al patrulea său fond global de investiții concentrat pe oportunități în sectorul imobiliar, cu un capital de 1,8 mld. dolari. În martie 2017, managerul american a anunțat ridicarea fondului de investiții Cerberus Levered Loan Opportunities Fund III, cu un capital de 2,05 mld. dolari.

Partenerul de achiziție al Cerberus de la Radisson București, Revetas Capital, mizează pe noul său fond de investiții, Revetas Capital Fund II, care la prima sa închidere a strâns 63 mil. euro de la investitori, în condițiile în care vizează angajamente din partea investitorilor de 200 mil. euro și încadrarea într-un plafon de capital de 300 mil. euro.

 

Tranzacția prin care BT ia Bancpost ar putea fi cea mai mare achiziție în cash a unei bănci locale de la privatizarea BCR în 2006 cu grupul austriac Erste. Structura tranzacției Florence contrastează puternic față de achiziția Volksbank România de către BT și de achiziția Banca Românească de către OTP: Plata BT pentru cumpărarea Bancpost este componenta dominantă a tranzacției Florence, în timp ce ponderea datoriilor preluate este nesemnificativă în ansamblul tranzacției

Tranzacția pe care BT o semnează la această oră pentru achiziția Bancpost ar putea fi cea mai mare achiziție în cash a unei bănci de la încheierea privatizării BCR în octombrie 2006, când Erste a plătit atunci 3,75 mld. Euro pentru preluarea unui pachet de 61,88%, dat fiind calibrul tranzacției BT – Bancpost.

Structura tranzacției Florence, în urma căreia BT va prelua un pachet de 99,15% din acțiunile Bancpost, diferă puternic de ultimele achiziții majore de bănci locale, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Astfel, componenta de preț plătit de BT pentru preluarea pachetului de acțiuni la Bancpost este dominantă, în timp ce ponderea datoriilor este nesemnificativă în ansamblul tranzacției.

BT are la dispoziție lichidități puternice, din care este de așteptat să acopere achiziția Bancpost. Astfel, cumpărătorul a raportat la 30 septembrie numerar și disponibilități la banca centrală de 4,259 mld. lei (în jurul a 925 mil. euro), un profit net după primele nouă luni ale anului de 779 mil. lei (circa 169 mil. euro). BT dispunea la aceeași dată de referință de capitaluri proprii totale de 6,68 mld. lei (circa 1,45 mld euro).

Tranzacția prin care BT a preluat pe 7 aprilie 2015 pachetul de 100% din acțiuni al Volskbank România prevedea un preț de 81 mil. Euro pentru pachetul de acțiuni, în timp ce și-a asumat obligația rambursării unor finanțări de 647 mil. Euro către banca- mama.

De asemenea, pe 27 iulie 2017, banca elenă National Bank of Greece a anunțat semnarea unui acord de vânzare a pachetului său de 99,28% din acțiunile Banca Românească, precum și a unui portofoliu performant de credite către grupul ungar OTP.

Fără să menționeze explicit valoarea tranzacției, NBG a precizat că „tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate (a NBG – n.r.) cu circa 650 mil. euro”.

Conform unor informații publicate de către Reuters, însă neconfirmate oficial, tranzacția NBG – OTP este însă dominată de componenta rambursării liniilor de finanțare intragrup către banca – mamă din Grecia, estimate în jurul a 550 mil. Euro.

O altă tranzacție semnificativă în sectorul bancar, preluarea fostei subsidiare locale a grupului portughez Millennium în 2015 de către grupul ungar OTP a fost structurată pe plata unui preț de 39 mil. Euro pentru pachetul de 100% din acțiunile băncii locale la pachet cu rambursarea unor linii intragrup de 150 mil. Euro.

În iunie 2015, grupul italian UniCredit a preluat 45% din acțiunile UniCredit Bank SA de la omul de afaceri Ion Țiriac, tranzacție estimată în jurul a 700 mil. Euro și considerată cea mai mare tranzacție cu plata în cash de la preluarea BCR de către Erste. Tranzacția de acum doi ani a fost, în fapt, exercitarea unei clauze din contractul în urma căruia HVB Bank (bancă intrată ulterior în portofoliul UniCredit) a preluat în 2006 pachetul majoritar de acțiuni al Băncii Țiriac, moment în care omul de afaceri Ion Țiriac a cedat controlul băncii.

Printre tranzacțiile cu impact semnificativ în intervalul 2006 – 2017 s-au mai numărat achiziția portofoliului corporate al RBS Bank România de către UniCredit în 2014, achiziția portofoliului retail și de Royal Preffered Banking în 2013 al RBS Bank România de către Unicredit, preluarea portofoliului de retail al Citibank România de către Raiffeisen în 2013, respectiv achizițiile fostei Romexterra Bank și a Carpatica Bank de către un fond de investiții administrat de Axxess Capital, respectiv preluarea fostei RIB de către polonezii de la Getin Bank.

Banca Transilvania ar putea plăti un preț în jurul a 230 – 250 mil. Euro pentru achiziția pachetului de acțiuni al Bancpost în cadrul tranzacției Florence. Eurobank își va face exitul din România, urmând să vândă toate acțiunile băncii la pachet cu operațiunile de leasing și consumer finance. Semnarea tranzacției este așteptată să aibă loc în luna noiembrie

Banca Transilvania, a doua bancă de pe piața românească după active, ar putea plăti un preț de achiziție în jurul a 230 – 250 mil. Euro pentru preluarea Bancpost în cadrul tranzacției Florence prin care grupul elen Eurobank vinde banca la pachet cu operațiunile de leasing și consumer finance, susțin surse din piață.

Eurobank vinde pachetul integral de acțiuni al Bancpost, ceea ce înseamnă că își va face exitul din România după încheierea tranzacției, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Eurobank și Banca Transilvania au anunțat pe 15 septembrie că au intrat în etapa negocierilor finale și că se așteaptă să încheie discuțiile până la finele lunii octombrie privind Bancpost, ERB Retail Services IFN și ERB Leasing IFN.

Bancpost, ca și alte subsidiare de bănci străine din România, are și o datorie intragrup față de banca – mamă din Grecia, care, de asemenea, este așteptată să fie reglată în cadrul discuțiilor cu cumpărătorul.

Surse din piață au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că semnarea acordului de vânzare – cumpărare în cadrul tranzacției Florence va avea loc în luna noiembrie.

Reprezentanții Eurobank nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol. Reprezentanții Banca Transilvania nu au putut fi contactați imediat până la momentul publicării acestui articol.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 20 ianuarie 2016 că Eurobank a angajat bancherii de investiții de la HSBC pentru pregătirea unei tranzacții de vânzare la Bancpost.

Teaser-ul tranzacției lansate în luna februarie 2017 arăta că din perimetrul tranzacției Florence fac parte Bancpost – a noua bancă locală după activul net bilanțier la finele anului trecut, compania de leasing ERB Leasing, ERB Retail Services, precum și un portofoliu selectat de credite.

La începutul lunii februarie, un bancher Eurobank declara, citat de către Reuters, că banca elenă nu vrea să se retragă în întregime din România, ci să atragă un partener strategic astfel încât expunerea locală să fie redusă conform angajamentelor luate față de Comisia Europeană.

“Noi vizăm să vindem pachetul majoritar în Bancpost, ERS și Leasing, toate împreună fiind considerate perimetrul tranzacției”, declara în martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, Director General al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias, confirmând astfel ideea că banca – mamă din Grecia lua în calcul păstrarea unei participații minoritare în banca locală.

Grecii de la Eurobank au decis pe 31 iulie în cadrul adunării generale a acționarilor Bancpost să își retragă peste 48 mil. Euro (221,1 mil. Lei) din capitalul social al băncii din România printr-o operațiune de reducere a valorii nominale a acțiunii de la 0,4 la 0,32 lei per titlu.

În ultima etapă a procesului de vânzare competitivă, Eurobank a primit oferte angajante de la fondurile americane de investiții JC Flowers, Varde Partners și Banca Transilvania, susțin surse din piață, neconfirmate însă de către părțile implicate.

În cursa pentru Bancpost au fost angajați în faza inițială mai mulți investitori, printre care și grupul ungar OTP, care în luna iulie a anunțat semnarea unui acord de achiziție la Banca Românească, bancă vândută de către un alt grup financiar elen, National Bank of Greece. În faza ofertelor angajante pentru achiziția Banca Românească, a fost implicată și Banca Transilvania, care însă a preferat să se concentreze asupra tranzacției de la Bancpost, singura bancă locală din cele aflate în curs de vânzare care poate să îi ofere suficientă masa critică pentru a ataca poziția de lider al pieței bancare din România.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

De cealaltă parte, Banca Transilvania ocupă locul al doilea pe piață după nivelul activelor, poziție pe care a urcat ca urmare a unui avans susținut de achiziția Volksbank România, tranzacție finalizată în aprilie 2015.

Dacă în 2015, Banca Transilvania anunța plata unui preț de 81 mil. Euro pentru pachetul de 100% din acțiunile Volksbank România, ceea ce corespundea unui multiplu de circa 0,2% aplicat la capitalul băncii, de această dată, prețul de achiziție al Bancpost este așteptat să se situeze mult mai sus, în jurul valorii capitalului Bancpost, susțin surse din piață.

Tranzacția Florence prin care Eurobank vinde Bancpost și alte active din România este considerată cea mai importantă mișcare de pe piața bancară locală din acest an datorită faptului că implică doi jucători din Top 10 și pentru că efectele acesteia ar putea clătina poziția de lider a BCR.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul canadian Fairfax.

Eurobank raporta la finele trimestrului al doilea din acest an active de 2,6 mld. Euro în România, un portofoliu brut de credite de 2 mld. Euro și depozite de 1,847 mld. Euro, un profit operațional de 34 mil. Euro și un profit de 3,4 mil. Euro la un personal de 2.117 de oameni și o rețea formată din 147 de unități și 8 centre de afaceri, conform unui raport financiar al băncii elene.

Eurobank trece printr-un proces amplu de restructurare, în urma căruia pe de o parte, sunt reduse expunerile pe piețele din afara Greciei, pe de altă parte a trecut la vânzarea de credite neperformante pentru a slăbi presiunea de pe bilanț, iar în paralel caută să își diversifice canalele de finanțare ale operațiunilor.

Astfel, Eurobank a plasat pe 25 octombrie o emisiune de obligațiuni de 500 mil. Euro cu scadența la 3 ani și la o dobândă anuală în euro de 2,75%, revenind astfel pe piețele financiare internaționale pentru prima oară după 2014.

De cealaltă parte, Banca Transilvania dispune de o poziție puternică de lichiditate, raportând pentru primul semestru al acestui an un profit de 496 mil. Lei (circa 108 mil. Euro) la nivel strict de bancă, respectiv un profit de 512,7 mil. Lei (circa 111 mil euro) la nivel de grup financiar.

BT dispune de numerar și disponibilități plasate la banca centrală de 4,5 mld. Lei (circa 1 mld. Euro).

Banca Transilvania se pregătește să lanseze tranzacția Arena de vânzare a unui portofoliu neperformant de circa 250 mil. Euro. Deloitte are mandatul de vânzare. BT: “În cazul în care rezultatele analizei BT vor fi satisfăcătoare pentru managementul băncii, există posibilitatea de a ieși în piață cu un portofoliu de credite NPL“

Banca Transilvania, a doua bancă de pe piața românească după valoarea activelor, face pregătiri pentru lansarea unei noi vânzări a unui portofoliu neperformant, tranzacție cu numele de cod Arena, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“Banca Transilvania este în faza în care testează piața pentru a vedea care sunt trendurile, însă astazi nu are un proces de vânzare NPL activ în piață. În cazul în care rezultatele analizei BT vor fi satisfăcătoare pentru managementul bancii, există posibilitatea de a ieşi în piață cu un portofoliu de credite NPL“, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Băncii Transilvania.

Surse din piață susțin că tranzacția Arena este așteptată să aducă în atenția investitorilor un portofoliu bancar cu o valoare nominală în jurul a 250 mil. Euro.

Pachetul ar conține atât împrumuturi garantate cu o valoare nominală de circa 100 mil. euro, cât și negarantate a căror valoare s-ar ridica la aproximativ 150 mil. Euro. Portofoliul BT are o structură mixtă, având împrumuturi corporate, cât și alte tipuri de active, mai afirmă sursele citate.

Deloitte are mandatul de vânzare pentru tranzacția Arena, după ce în prima parte a anului a finalizat un alt mandat primit tot de la Banca Transilvania, tranzacția cu nume de cod Castrum prin care un portofoliu cu o valoare nominală de circa 110 mil. Euro a fost cumpărat de către EOS, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pentru vânzarea portofoliului Castrum, Banca Transilvania a încasat 95,9 mil. lei (circa 21 mil. Euro), potrivit raportului semestrial al băncii, ceea ce echivalează cu un discount de aproximativ 80% față de valoarea nominală a creditelor vândute.

La 30 iunie, rata expunerilor neperformante era de 8,1% în ansamblul portofoliului de împrumuturi, potrivit normelor de raportare ale Autorității Bancare Europene (EBA).

Banca Transilvania a finalizat în 2015 tranzacția de preluare a Volksbank România, iar acum este în faza negocierilor finale de achiziție a Bancpost, achiziție care o aduce foarte aproape de poziția de lider al pieței bancare din România, după valoarea activelor.

Banca dispune de o poziție puternică de lichiditate, raportând pentru primul semestru al acestui an un profit de 496 mil. Lei (circa 108 mil. Euro) la nivel strict de bancă, respectiv un profit de 512,7 mil. Lei (circa 111 mil euro) la nivel de grup financiar.

BT dispune de numerar și disponibilități plasate la banca central de 4,5 mld. Lei (circa 1 mld. Euro).

Pe piața tranzacțiilor cu portofolii neperformante, BCR a creat și a dominat piața de profil în perioada 2014 – 2016, iar din acest an alte bănci au ieșit la vânzare cu stocurile de active toxice acumulate pe bilanțuri.

Astfel, BRD a vândut în acest an primul său portofoliu major către Kruk în cadrul tranzacției cu nume de cod Iris.

Ultimele tranzacții de pe piața de profil indică o tendință de creștere a prețului de vânzare a portofoliilor bancare față de anii anteriori.

Pe piața achiziției de portofolii bancare neperformante, activează jucători precum Kruk, APS, B2 Holding, EOS, Kredyt Inkaso, Intrum Lindorff Group, AnaCap sau Deutsche Bank, iar dintre finanțatorii unor astfel de tranzacții s-a detașat în ultimii ani International Finance Corporation (IFC).

Proiectul North Gate din zona Pipera are chiriaș pe Renault Technologie Roumanie. Sursă foto: Renault.

One United Properties cumpără cu 16,8 mil. Euro proiectul de birouri North Gate, închiriat în Pipera de către centrul de tehnologie al Renault. Victor Căpitanu, One United Properties: “Finanțarea achiziției va fi acoperită parțial din fonduri proprii, parțial din finanțare bancară“. Dezvoltatorul exclusivist nișat pe proprietăți rezidențiale își extinde portofoliul pe segmentul spațiilor de birouri

Dezvoltatorul imobiliar concentrat pe nișa proprietăților exclusiviste One United Properties cumpără cu 16,8 mil. Euro fără TVA proiectul de birouri North Gate din zona Pipera, al cărui chiriaș este Renault Technologie Roumanie, cel mai mare centru de inginerie al concernului auto Renault din afara Franței, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

One United Properties a câștigat, astăzi, licitația organizată pentru vânzarea prin executare silită a proiectului North Gate, dezvoltat de către Creativ Invest Grup.

Contactat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Victor Căpitanu, unul dintre cei doi co-proprietari ai One United Properties a confirmat achiziția birourilor North Gate.

“Finanțarea achiziției va fi acoperită parțial din fonduri proprii, parțial din finanțare bancară. Credem că este una din cele mai bune clădiri de birouri în zona Pipera”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Victor Căpitanu.

Proiectul de birouri North Gate a fost ridicat în zona de nord a Bucureștiului de către un dezvoltator imobiliar, controlat de omul de afaceri Marius Ivan și un asociat al său. Marius Ivan a intrat ca investitor pe piața imobiliară după ce a realizat două exituri importante – în 2005 și-a vândut pachetul de 40% din acțiunile producătorului de lacuri și vopseluri Dufa (acum Deutek) către fondul american de investiții Advent International în cadrul unei tranzacții totale estimate la 18 mil. Euro, iar ulterior și-a vândut pachetul de acțiuni la producătorul de materiale de construcții Henkel Bautechnik România pentru circa 13 mil. Euro.

Pentru North Gate, dezvoltatorul imobiliar Creativ Invest Grup a atras o finanțare de 48 mil. Euro pe 25 iulie 2008 de la Westdeutsche Immobilien Bank AG.

Ulterior, dezvoltatorul nu a mai putut rambursa datoriile, iar proiectul a ajuns în faza de executare silită.

În primăvara acestui an, proiectul North Gate a fost scos la vânzare pentru 22,4 mil. Euro fără TVA, însă nu s-a prezentat niciun potențial cumpărător, astfel că licitația de vânzare a fost reluată. One United Properties a fost singurul investitor care și-a exprimat astăzi interesul pentru achiziția proiectului de birouri.

North Gate dispune de o suprafață totală de 25.891 metri pătrați, o suprafață construită de 35.000 de metri pătrați, inclusiv parcarea subterană și un teren aferent de 12.000 metri pătrați.

Proiectul cumpărat de către One United Properties dispune de circa 500 de locuri de parcare, jumătate la subsol, iar restul spații exterioare.

Cumpărătorul este One Office Properties, o subsidiară a One United Properties.

Complexul imobiliar cuprinde două imobile de birouri, închiriate integral de către Renault Technologie Roumanie, subsidiară a concernului auto francez Renault.

Chiriile în zona de nord Pipera se situează, în medie, la 10 – 12 euro pe metru pătrat, indică un raport al firmei de consultanță imobiliară JLL România.

Randamentele investițiilor pe piața de birouri din București se situează în jurul a 7,5%, ceea ce echivalează cu o recuperare a investiției din chirii în aproximativ 13 ani, adică într-o perioadă mai scurtă față de investițiile către alte destinații de profil din regiune, în condițiile în care Varșovia înregistrează un yield de 5,25%, Budapesta de 6%, iar Praga de 4,85%, după cum reiese dintr-un raport al consultanților Colliers.

Astfel, piața imobiliară din România a devenit cel mai lichid segment al pieței de fuziuni și achiziții, cu investitori de calibre diferite de la investitori individuali care caută să-și plaseze lichiditățile acumulate de pe urma altor afaceri până la dezvoltatori locali, de talie regională sau fonduri globale specializate în investiții imobiliare.

Zona Pipera, de exemplu, a atras în ultimii ani interesul unor investitori imobiliari precum Globalworth, care a atras gigantul online Amazon chiriaș, sau Smartown Investments în spatele căruia se află investitorul israelian Teddy Sagi.

One United Properties este unul dintre principalii dezvoltatori imobiliari care s-au poziționat pe segmentul proprietăților rezidențiale exclusiviste din București. Compania are în portofoliu mai multe proiecte rezidențiale finalizate (188 de apartamente), în construcție (340 de apartamente) și care urmează să fie începute în următorii ani (484 de apartamente) în proiecte precum One Floreasca Lake, One Herastrau Park și One Charles de Gaulle.

Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu dețin fiecare circa 46% din acțiunile afacerii One United Properties, după ce la finele lunii septembrie compania și-a majorat capitalul cu 10 mil. Euro atras de la un număr de aproximativ 12 investitori privați. Astfel, compania a emis 70.792 de noi acțiuni în valoare de 141,25 euro per acțiune, iar investitorii care au subscris în cadrul majorării de capital au preluat 8,13 % din companie, potrivit informațiilor făcute publice de către One United Properties.

Oamenii de afaceri Nicolae Badea și Lucian Vlad intenționează să vândă pe bursa de la București un pachet de circa 25% din acțiunile Sphera Franchise Group. Tranzacția de listare ar putea avea loc la începutul lunii noiembrie. Rothschild este consultantul financiar al companiei, iar Wood, Raiffeisen și Alpha Finance fac parte din consorțiul de intermediere a tranzacției

Sphera Franchise Group, compania care operează al doilea lanț de restaurante din România, și-a anunțat, astăzi, intenția de a vinde pe bursa de la București un pachet de circa 25% din acțiunile existente.

Compania deținea 104 restaurante la 30 septembrie, din care 67 de unități KFC și 37 de locații Pizza Hut.

“Oferta va consta într-un pachet de acțiuni reprezentând aproximativ 25% din numărul total de acțiuni emise de companie. Informațiile detaliate în legătură cu oferta vor fi publicate în prospect, după aprobarea acestuia de către Autoritatea de Supraveghere Financiară”, precizează reprezentanții Sphera Franchise Group. Aceștia adaugă că oferta este de așteptat să fie finalizată în trimestrul al patrulea din acest an.

Oferta va consta dintr-o ofertă publică către investitorii de retail și instituționali din România și o ofertă către investitorii instituționali internaționali, în afara SUA, au mai spus reprezentanții companiei.

Pachetul ce urmează să fie vândut investitorilor de pe bursa de la București este format din acțiuni care aparțin lui Nicolae Badea și Lucian Vlad, doi din cei trei acționari ai companiei, susțin surse din piață. Omul de afaceri Radu Dimofte este principalul acționar cu un pachet de 43,67% din acțiuni în timp ce Lucian Vlad deține 33,33%, iar Nicolae Badea un pachet de 23% prin intermediul unei dețineri indirecte, potrivit datelor făcute publice de către companie.

Tranzacția de listare a pachetului de acțiuni al Sphera Franchise Group ar putea avea loc la începutul lunii noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Sphera Franchise Group nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestor informații până la momentul publicării acestui articol.

În acest context, listarea Sphera Group va urma tiparul marilor listări private din ultimul an, de la MedLife și Digi, unde, de asemenea, au fost vândute pachete minoritare de acțiuni existente, tranzacții în urma cărora acționari minoritari și-au făcut exitul sau și-au redus participațiile în companiile respective.

Lansarea ofertei Sphera Franchise Group depinde de condițiile de piață și de îndeplinirea altor condiții care se referă în mod obișnuit la ofertele internaționale de acțiuni, inclusiv de obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților de supraveghere (cum ar fi, printre altele, aprobarea Prospectului de către ASF) și înregistrarea acțiunilor Companiei la Depozitarul Central (Depozitarul Central S.A.), și adoptarea aprobărilor corporative necesare.

“Modelul nostru de afaceri s-a dovedit a fi de success și ne-a permis lansarea a 40 de restaurante noi în perioada 2012 –septembrie 2017, menținând în același timp un nivel de creștere anuală (like-for-like) semnificativ al vânzărilor. Avem în continuare planuri de dezvoltare ambițioase, cu 10 noi deschideri de restaurante în plan până la final de 2017. Considerăm că avem un potențial de creștere semnificativ în anii următori, atât în ceea ce privește rezultatele restaurantelor existente cât și prin deschiderea de noi restaurante KFC, Pizza Hut și Taco Bell în România, precum și prin dezvoltarea unui business semnificativ KFC în Italia. Planul nostru este de a depăși 240 de restaurante până la finalul anului 2022. Suntem încurajați de condițiile de piață și anticipăm că tendințele macroeconomice și de industrie vor continua evoluția pozitivă și după 2017. Credem în perspectivele Grupului și privim încrezător către acest moment important în dezvoltarea Companiei, și anume listarea acțiunilor la Bursa de Valori București precum și creșterea profilului și a vizibilității Grupului în calitate de entitate listată”, a declarat Mark Hilton, CEO Sphera Franchise Group pe tema listării companiei.

WOOD & Company este unic coordinator global al tranzacției și Joint Bookrunner al Ofertei. Raiffeisen Bank România este Joint Bookrunner, iar Alpha Finance România S.A. acționează în calitate de Co-Lead Manager în legătură cu oferta. Rothschild este consultant financiar al Sphera Franchise Group.

Compania încearcă să atragă potențialii investitori cu o serie de argumente printre care menționează modelul de afaceri foarte profitabil, creșterea robustă a vânzărilor, nivelul scăzut de îndatorare precum și un nivel ridicat de distribuire a dividendelor.

“Grupul are un model de afaceri foarte profitabil, menținând marje de profit operațional ridicate (măsurate prin EBITDA) în ultimii trei ani, pe fondul unei creșteri robuste a vânzărilor și îmbunătățirea unor elemente – cheie de cost. Marjele ridicate au permis Grupului să mențină un nivel scăzut de îndatorare, păstrând în același timp un nivel ridicat al ratei de distribuire a dividendelor”, susțin reprezentanții companiei.

Pentru 2016, compania a raportat vânzări în rețeaua de restaurante de 514,5 mil. Lei (114,3 mil. Euro), în creștere cu 26,8% față de anul anterior. Indicatorii de profitabilitate au înregistrat, de asemenea, majorări față de anul anterior ajungând la un profit operațional de 92,3 mil. Lei (20,5 mil. euro), EBITDA de 73,5 mil. Lei (16,3 mil. euro) și un profit net de 51,6 mil. Lei (11,5 mil. euro).

Pe rețele, vânzările în restaurantele KFC au avut un avans de 17% în 2016 față de 2015, iar rata de creștere în perioada similară în rețeaua Pizza Hut a fost de 13%.

Anul trecut, a avut loc o tranzacție de referință pe piața restaurantelor de tip fast – food, după ce americanii de la McDonald’s au vândut rețeaua locală pentru 65,33 mil. dolari către Premier Capital, care deține franciza mărcii americane pentru mai multe țări mediteraneene.

În perioada 2011-2016, industria de servicii alimentare din România a crescut constant ca urmare a îmbunătățirii mediului macroeconomic, corelat cu dezvoltarea apetitului consumatorilor. Puterea de cumpărare a populației a crescut semnificativ pe fondul majorării salariului brut minim și mediu, scăderii ratei de șomaj și a reducerilor succesive ale cotei de TVA.

Industria de servicii alimentare este semnificativ fragmentată, restaurantele independente însumând 92% din numărul total de unități și 85,5% din total vânzări în 2016, conform datelor Euromonitor din raportul Consumer Foodservice in Romania din mai 2017.

Segmentul lanțurilor de restaurante este dominat de mărci internaționale precum McDonald’s, KFC și Pizza Hut.

Sectorul de servicii alimentare din România a avut o rată anuală de creștere compusă de 3,4% în perioada 2011-2016, în principal ca urmare a majorării numărului de tranzacții (rată medie anuală de creștere de 3,7% în aceeași perioadă). Ritmul de creștere a vânzărilor unităților independente a fost semnificativ mai scăzut decât al rețelelor în aceeași perioadă (rată anuală compusă de creștere de 2,5% comparativ cu 9,8%), mai arată raportul Euromonitor.

Se estimează că sectorul de servicii alimentare din România va avea o rată medie de creștere anuală de 4,6% în perioada 2017-2022 având în vedere rata actuală de sub-penetrare a unităților de servicii alimentare per capita și datorită creșterii așteptate a veniturilor disponibile ale populației.

Activitatea de operare de francize a fost lansată în 1994, odată cu deschiderea primului restaurant Pizza Hut, urmat de deschiderea în 1997 a primului restaurant KFC, ambele în București. De-a lungul ultimilor cinci ani, Compania a deschis cu succes restaurante atât în București, cât și în alte orașe mari din România. Din 2012, Grupul și-a extins rețeaua de restaurante cu 40 de unități sau cu 63%, ajungând la un total de 104 restaurante la 30 septembrie 2017, constând în 67 de restaurante KFC (dintre care 63 în România, 2 în Republica Moldova și 2 în Italia) și 37 de unități Pizza Hut (din care 16 sunt unități de livrare).

Oamenii de afaceri Nicolae Badea, Radu Dimofte și Puiu Popoviciu s-au asociat după 1990 în diferite formule în diferite afaceri, printre care proiectul imobiliar Băneasa, hotelul de cinci stele Howard Johnson, lanțurile de restaurante KFC și Pizza Hut, rețelele de spații comerciale din categoria fostelor Alimentara, precum și active din alte sectoare.

Familia lui Cristian Borcea vinde Gaspeco L&D și Transpeco Logistics & Distribution, tranzacție estimată la aproximativ 100 – 150 mil. Euro. Investitori din Turcia, Germania sau Marea Britanie, interesați de achiziția fostelor active ale OMV Petrom, care împreună cumulează afaceri de 110 mil. Euro și profituri nete de peste 25 mil. Euro

Tranzacția de vânzare a Gaspeco L&D și a Transpeco Logistics & Distribution, aflată în faza ofertelor neangajante, a atras interesul mai multor investitori, printre care jucători din Turcia, Germania și Marea Britanie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cele două companii, în spatele cărora este familia omului de afaceri Cristian Borcea, cumulează împreună afaceri de peste 109 mil. Euro și profituri nete de peste 25 mil. Euro.

Vânzarea fostei divizii GPL a OMV Petrom și a firmei de transport auto a produselor petroliere este o tranzacție estimată de surse din piața de fuziuni și achiziții la un ordin de mărime de peste 100 mil. Euro, care ar putea ajunge până în jurul a 150 mil.euro în funcție de structura finală a tranzacției și a altor clauze ce pot afecta prețul, susțin surse din piață.

Reprezentanții vânzătorului nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol pe marginea acestui subiect.

Ambele companii au făcut parte din portofoliul fostei companii de stat Petrom, care după preluarea controlului de către OMV – Austria în 2004, pe fondul procesului de restructurare a companiei a decis în final să vândă aceste operațiuni, precum și alte active către alți jucători de pe piață.

Cele două companii sunt afaceri foarte profitabile, raportând marje nete de profit de 21%, respectiv 32%, conform datelor făcute publice.

Gaspeco L&D este una dintre cele mai mari companii de pe piața locală de GPL, estimată la aproximativ 500.000 tone pe an, respectiv în jurul a 500 mil. Euro pe an, unde concurează cu jucători de talia Rompetrol Gas, divizia locală a KMG International, Butan Gas sau Bulrom Gas.

Gaspeco L&D este o afacere care în 1996 funcționa sub numele Shell Gas România, sub forma unei asocieri mixte între concernul anglo – olandez Shell, unul dintre giganții globali ai petrolului, și Petrom, care la acea vreme era o companie de stat.

În anul 2008, pe fondul restructurării operațiunilor locale ale Shell, concernul petrolier anglo – olandez și-a vândut pachetul de acțiuni către asociatul său, Petrom, care din 2004 a trecut în portofoliul grupului austriac OMV.

Petrom, al cărui nume a fost schimbat ulterior în OMV Petrom SA, a schimbat apoi numele companiei din Shell Gas România în Petrom LPG.

Sub bagheta acționarului majoritar austriac, OMV Petrom și-a regândit ulterior structura de afaceri, rămânând o companie petrolieră integrată însă a trecut la vânzarea unor afaceri care nu aveau legătură cu activitatea de bază, țiței și gaze naturale. Astfel, a vândut Petrom Distribuție Gaze către fondul de investiții ceh PPF. Pe 25 iunie 2012 a încheiat contractul de vânzare – cumpărare pentru Petrom LPG cu Crimbo Gas International, companie deținută în mod egal la acel moment de către Cristian Borcea, fost finanțator al clubului de fotbal Dinamo București, și asociatul său, Corneliu George Gâdoiu, conform datelor făcute publice de către Consiliul Concurenței.

Ulterior acestei tranzacții, numele companiei a fost din nou schimbat și a ajuns să opereze pe piață sub umbrela Gaspeco L&D. De asemenea, în contextul în care omul de afaceri Cristian Borcea a fost condamnat la închisoare în dosarul transferurilor din fotbal, pachetul său de acțiuni a trecut la mama sa, Elena Borcea, potrivit datelor făcute publice.

Gaspeco L&D a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 391 mil. Lei (86,9 mil. Euro) și un profit net de 83 mil. Lei (18,5 ml. euro) la un număr de 267 de angajați.

Compania lucrează cu o marjă netă de câștig de 21% și este cel mai atractiv activ pus în pachetul de vânzare propus investitorilor.

Cealaltă companie, Transpeco Logistics & Distribution are un istoric de aproape 30 de ani și derulează activități de transportator auto de produse petroliere.

Firma, care și-a început activitatea în portofoliul statului român, a fost inclusă în 1995 ca sucursală de transport rutier în portofoliul SNP Petrom. Pe lângă transport rutier specific, compania a preluat și atribuții comerciale, în special în domeniul GPL: autogaz și propan, distribuit la stații de alimentare a autovehiculelor, cât și pentru alte utilizări comerciale și domestic.

În 2004, Transpeco trece împreună cu Petrom sub controlul OMV, care în 2007 decide pe fondul procesului de restructurare al OMV Petrom separarea într-o companie distinctă, Transpeco Logistics & Distribution devenind astfel companie cu capital privat românesc.

Transpeco Logistics & Distribution, companie unde Elena Borcea apare pe poziția de administrator, a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 99,8 mil. Lei (22,2 mil. Euro) și un profit net de 32,4 mil. Lei (7,2 mil. Euro) la un personal de 322 de angajați.

Firma operează cu o marjă netă de peste 32%, conform ultimului bilanț anual făcut public.

GPL-ul este un combustibil mai ieftin comparativ cu benzina și motorina, ceea ce oferă un potențial de creștere sectorului de profil, care a atras și recent investiții semnificative din partea unor jucători majori din piața petrolieră, precum Rompetrol Gas sau Mol.

Omul de afaceri Cristian Borcea este un investitor local cu experiență în sectorul de GPL, care a marcat deja două exituri semnificative.

În aprilie 2008, Cristian Borcea a vândut alături de Constantin Rizescu, fiecare acționar cu o cotă de 50%, pachetul integral de acțiuni a afacerii cu butelii GPL Crimbo Gas către grupul olandez SHV. Tranzacția a fost estimată la 20 – 25 mil. Euro.

În iunie 2008, Rompetrol Gas a cumpărat o rețea de 150 de stații de autogaz dintr-un total de 161 de unități de la companii din grupul de firme Crimbo, adică active ale Crimbo Gas 2000, Auto Gaz Trading, respectiv Crimbo Gas International. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Ulterior, grupul olandez SHV nu și-a atins țintele propuse la momentul achiziției astfel că a luat decizia în 2012 să-și facă exitul din România.

Proprietarii A&D Pharma au reluat discuțiile de vânzare a celei mai mari afaceri de pe piața farma, formate din rețeaua de distribuție Mediplus cu afaceri de 887 mil. Euro și farmaciile Sensiblu cu un rulaj anual de 371 mil. Euro. Fondul de investiții Warburg Pincus, printre investitorii care ar putea fi interesați de achiziția A&D Pharma

Proprietarii A&D Pharma au demarat procesul de vânzare al celui mai mare grup farma din România, din care fac parte distribuitorul Mediplus cu afaceri de 887 mil. Euro și rețeaua de farmacii operată de către Sensiblu, cu o cifră de afaceri de 371 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Discuțiile de vânzare au atras atenția fondului de investiții Warburg Pincus, care în trecut s-a arătat interesat de achiziția MedLife în 2015, dar s-a uitat și la tranzacții pe piața bancară locală, susțin surse din piață.

Reprezentanții A&D Pharma și ai Warburg Pincus nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol.

Vânzarea A&D Pharma este tichetul cel mai mare de piața farma, a cărui valoare este estimată la un ordin de mărime în jurul a 250 – 300 mil. Euro, susțin surse surse din piață.

Valoarea tranzacției poate varia semnificativ în funcție de structura acesteia.

Proprietarii A&D Pharma au mai avut și în anii anteriori discuții cu potențiali investitori, cum a fost, de exemplu, în 2011 când mai multe fonduri de investiții precum Penta sau Bridgepoint s-au uitat la achiziție. Penta a arătat în acest an apetit de achiziții pe piața locală, prin  achiziția operațiunilor Fortbet România pe piața pariurilor sportive pentru 47 mil. euro fără componenta de refinanțare a tranzacției, respectiv prin preluarea a 31 de farmacii și operațiuni de distribuție într-o tranzacție de aproximativ 10 mil. euro.

Pe piața locală de farma, există trei afaceri antreprenoriale cu poziții puternice – grupul A&D Pharma, controlat de un grup de oameni de afaceri libanezi, platforma controlată de Anca Vlad – formată din distribuitorul Fildas Trading și farmaciile Catena, respectiv platforma controlată de către omul de afaceri Ovidiu Buluc, care grupează Farmexim și HelpNet.

Mediplus, distribuția din grupul A&D Pharma, a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 3,99 mld. Lei (0,887 mld. Euro) și un profit net de 22,8 mil. Euro la un număr de 949 de angajați.

De cealaltă parte, Sensiblu a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,67 mld. Lei (371 mil. Euro) și un profit net de 7 mil. Euro la un număr de 2.656 de angajați.

Anul trecut, Sensiblu a cumpărat 78 de farmacii Polisano în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 15 mil. Euro de către surse din piața de fuziuni și achiziții. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

În luna iunie, A&D Pharma a luat un credit sindicalizat de peste 177 mil. Euro de la BRD și UniCredit pe cinci ani pentru refinanțarea datoriilor, dar care include și o facilitate nouă de împrumut.

Afacerea A&D Pharma este organizată pe trei linii de afaceri – pe lângă distribuție și farmacii, cuprinde o structură de marketing și vânzări în regiune, cu afaceri de 50 mil. Euro în 2016 și un profit de 0,5 mil. Euro la 203 angajați.

A&D Pharma a fost fondată în 1994 de către oamenii de afaceri Ludovic Robert, Walid Abboud, Michel Eid și Roger Akoury, însă după unele neînțelegeri intervenite între acționari, aceștia și-au separat participațiile în cadrul mai multor companii în care erau împreună asociați, inclusiv în cadrul A&D Pharma.

 

Premium Porc ia un credit sindicalizat de circa 55 mil. Euro de la BCR, BRD, Raiffeisen și UniCredit pentru refinanțarea datoriilor

Grupul Premium Porc, unul dintre cei mai mari producători locali de porci, contractează un credit sindicalizat în valoare de aproximativ 55 mil. Euro de la un consorțiu din care fac parte bănci precum BCR, BRD, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Împrumutul este destinat refinanțării datoriilor Premium Porc, susțin surse din piață.

EY a asigurat servicii de asistență financiară și juridică pentru Premium Porc, linia de servicii de consultanță juridică fiind reprezentată de către rețeaua EY Law, din care face parte la nivel local firma de avocatură Radu și Asociații SPRL. Sindicatul bancar a lucrat la tranzacție cu firma de avocatură Clifford Chancea Badea.

Reprezentanții Premium Porc și ai băncilor nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Compania cu acționariat danez DCH International A/S a început în 2006 operațiunile locale în apropierea orașului Focșani.

Grupul de firme Premium Porc are operațiuni pe linia fermelor de creștere a porcilor, de producție de cereale pentru a-și asigura consumul propriu din ferme sau producție de furaje.

Din Premium Porc fac parte ferma Suintest, Consinterfin, fermele Degaro – cumpărate de la Campofrio, fermele Fântânele, Sibioara și Negreni.

Fabrica de nutrețuri combinate, operate de către Premium Porc Feed SRL, produce furaje care sunt folosite în fermele din grup.

Agro Investments Moldova SRL, compania care se ocupă de cultivarea cerealelor, operează pe o suprafață de 2.900 de hectare de teren agricol, iar producția include cereale, rapiță, porumb, floarea-soarelui și orz.

Investițiile grupului de firme Premium Porc au fost alimentate cu împrumuturi bancare, așa cum s-a întâmplat cu alți jucători de profil.

În iunie, UniCredit Bank a semnat acordarea unui credit de 35 mil. Lei către firmele Premium Porc SRL, Consinterfin, Degaro și Premium Porc Negreni.

UniCredit are o expunere importantă asupra companiilor din sectorul local al creșterii porcilor, dacă avem în vedere că a acordat anterior credite de peste 20 mil. Euro către firmele din grupul Premium Porc, respectiv  circa 44 mil. Euro către celălalt jucător major de profil, Smithfield, potrivit unor date făcute publice în august 2015.

Sursă foto: Piraeus Bank.

Fondul american de investiții JC Flowers discută achiziția Piraeus Bank România la doi ani după tranzacția eșuată de preluare a băncii. Tranzacția de exit a grupului bancar elen din România, din nou în atenția investitorilor

Grupul bancar elen Piraeus discută vânzarea subsidiarei sale, Piraeus Bank România, după doi ani de la tranzacția eșuată de exit. Fondul american de investiții JC Flowers, care a fost în 2015 în negocierile finale pentru achiziția băncii, este din nou la masa negocierilor cu vânzătorul, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De achiziția Piraeus Bank România ar fi interesați doi investitori, susțin surse din piață.

“Planul de restructurare al Grupului Piraeus Bank, aprobat de DG Competition (Direcția Generală Concurență din cadrul Comisiei Europene – n.r.) în data de 30 noiembrie 2015, include, printre altele, adâncirea procesului de restructurare operațională a băncii și un angajament privind vânzarea activelor non-core (care nu fac parte din activitatea de bază a băncii – n.r.) din afara Greciei. În cazul în care apar noutăți concrete vă vom ține la curent cu promptitudine”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Piraeus Bank.

Christos Megalou, Directorul General Executiv al Piraeus Bank, a anunțat în luna iunie că grupul bancar pe care îl conduce intenționează să vândă subsidiarele din România, Bulgaria, Serbia, Albania și Ucraina în următorii trei ani ca parte a așa-numitei “Agenda 2020”.

JC Flowers este unul dintre investitorii care s-a implicat în ultimii doi ani în tranzacțiile de vânzare de la Piraeus Bank România, Carpatica, Banca Românească și Bancpost.

În 2015, JC Flowers a depus oferta finală pentru preluarea Piraeus Bank România, în cadrul unei strategii mai ample care viza și preluarea Carpatica, controlată la acea vreme de către omul de afaceri Ilie Carabulea și asociații săi. Acum, Carpatica face parte din structurile Patria Bank, bancă controlată de către un fond de investiții administrat de către Axxess Capital, care a anunțat că are în vedere inclusive achiziții pentru creșterea cotei de piață actuale de 1,1 – 1,2%.

După respingerea ofertei înaintate de către JC Flowers, Piraeus Grecia s-a concentrat pe optimizarea operațiunii sale din România.

În 2015 și 2016, Piraeus Bank România a vândut portofoliile de credite neperformante Henri și Elisabeth, cu valori nominale de aproximativ 184 mil. Euro, respectiv 164 mil. Euro, conform informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Piraeus Bank România ocupa poziția 13 cu o cotă de piață de 1,67% la nivelul pieței bancare, potrivit datelor la 31 decembrie 2016 raportate de către banca centrală.

După primul trimestru al acestui an, Piraeus Bank România are o cotă de piață de 1,5% la credite, respectiv de 1,3% la depozite, conform raportului băncii – mama.

Banca dispunea de 101 unități, un portofoliu de active de 1,45 mld. Euro și 1.326 de angajați la 31 martie 2017.

Băncile elene derulează în regiune mai multe tranzacții de vânzare de subsidiare pentru a respecta angajamentele convenite cu Comisia Europeană privind reducerea expunerii internaționale a operațiunilor.

În România, OTP a anunțat luna trecută semnarea unui acord angajant pentru achiziția Banca Românească de la National Bank of Greece, iar Eurobank a primit pe 9 august ofertele angajante pentru Bancpost și alte active cuprinse în perimetrul tranzacției cu nume de cod Florence, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Wienerberger negociază achiziția producătorului de cărămizi Brikston Iași. Tranzacția de exit a fondului de investiții ADM Capital, estimată la peste 30 mil. Euro

Compania austriacă Wienerberger, lider mondial și cel mai mare jucător local în sectorul producției de cărămizi, poartă negocieri pentru achiziția Brikston Iași cu fondul de investiții ADM Capital, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția de exit a ADM Capital a atras interesul atât a unor manageri de fonduri de investiții activi pe piața românească, cât și a unor investitori strategici, atrași de rata de creștere a sectorului de profil.

Bancherii de investiții de la Raiffeisen au mandatul de vânzare al fabricii de cărămizi cunoscute multă vreme sub numele de Ceramica Iași. Vânzarea Brikston Iași este estimată de către surse din piață că va depăși nivelul de 30 mil. Euro, valoare care nu a fost confirmată de către părțile implicate.

Tranzacția de vânzare a Brikston Iași de către ADM Capital a fost anunțată în premieră pe 9 decembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții ADM Capital și cei ai Wienerberger nu au făcut niciun comentariu pe subiectul tranzacției de vânzare a Brikston până la momentul publicării acestui articol.

ADM Capital a investit până acum sub 20 mil. Euro pentru a prelua pachetul de 84,88% din acțiunile Ceramica Iași în 2014 de la Advent și în achizițiile ulterioare de titluri de la acționarii minoritari. ADM Capital are o participație de aproximativ 99% din acțiunile Brikston Construction Solutions, fosta Ceramica Iași, conform ultimelor informații disponibile.

Asia Debt Management Hong Kong Limited a intrat pe piața din România în 2014 prin achiziția Ceramica Iași, unul dintre producătorii majori locali de pe piața cărămizilor. Momentul a fost favorizat de către seria de tranzacții de dezinvestire ale Advent International, care luase decizia strategică de a-și vinde pe rând companiile locale din portofoliu – Deutek (exit 2013), Ceramica Iași (exit 2014), rețeaua de servicii medicale Regina Maria (exit 2015).

După achiziția pachetului majoritar de acțiuni la Ceramica Iași, ADM Capital a trecut la lansarea unei oferte de achiziție a acțiunilor de la acționarii minoritari pentru a putea trece pragul necesar de 90% și a delista compania de pe piața bursieră. ADM Capital a plătit atunci un preț de achiziție de 0,6957 lei pe acțiune, iar în octombrie 2015 a reușit să retragă acțiunile companiei de la tranzacționare și a continuat însă să fie interesată de achiziția acționarilor minoritari rămași în companie.

La momentul preluării de către ADM Capital, Ceramica Iași înregistrase în ultimul său bilanț anual încheiat la 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri de 72,2 mil. Lei și un profit net de numai 0,08 mil. Lei la 213 angajați.

Brikston Construction Solutions, care operează fabrica de la Iași, a raportat pentru anul trecut un profit net de 9,2 mil. Lei la o cifră de afaceri de 72,8 mil. Lei, respectiv 205 angajați.

Pe piața de cărămizi, cei mai importanți producători sunt Wienerberger (cu patru fabrici), Cemacon (cu două unități de producție) și Brikston (cu fabrica de la Iași).

În 2016, Wienerberger a cumpărat fabrica de cărămizi de la Buzău a lui Omer Susli, patronul Praktiker România.

Liderul global în producția de cărămizi a intrat pe piața din România în 1998, cu activități de import și vânzare, bazându-se inițial pe capacitățile de producție de cărămidă Porotherm ale fabricii Wienerberger de la Bekescsaba (Ungaria).

În 2004, austriecii fac un pas în forță și deschid în urma unei investiții în construcția de la zero fabrica de la Gura Ocniței (județul Dâmbovița). În 2004, Wienerberger cumpără și fabrica de cărămizi de la Sibiu a CEMA, care după achiziție a intrat în proces de retehnologizare, investițiile în fabrica de la Sibiu ajungând la 18 mil. Euro.

În 2008, Wienerberger deschide a treia fabrică în România prin investiție în construcție de la zero la Tritenii de Jos (județul Cluj).

Amprenta grupului Wienerberger în România depășește piața de cărămizi. Astfel, grupul austriac deține 100% din acțiunile Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL, 100% din acțiunile Pipelife România SRL, respectiv 82,19% din acțiunile Tondach România.

Pipelife România este subsidiara unuia dintre liderii globali în producția de sisteme de țevi din plastic, creat inițial prin asocierea dintre Solvay (Belgia) și Wienerberger (Austria), însă din 2012 aflat intregral sub controlul grupului austriac.

Tondach România produce la Sibiu țiglă și teracotă în fabrica de la Gușterița. Pe 7 august 2014, Wienerberger a anunțat că a preluat pachetul majoritar al Tondach, majorându-și participația de la 50% la 82% din acțiunile companiei austriece, pentru restul de acțiuni Wienerberger având opțiune de cumpărare ce poate fi exercitată în 2017 și 2018.

Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL a raportat pentru anul trecut un profit net de 13,8 mil. Lei la o cifră de afaceri de 181,4 mil. Lei și 271 de angajați.

La nivel global, Wienerberger a realizat venituri de 2,97 mld. Euro și EBITDA de 404 mil. Euro, respectiv un profit net de 82 mil. Euro, dublu față de anul anterior. Valoarea bursieră a companiei pe bursa de la Viena este de 2,35 mld. Euro.

O altă tranzacție în sector a avut loc pe bursa de la București în luna februarie a acestui an, când Dedeman a preluat 29% din Cemacon în cadrul unei tranzacții mai largi care a dus la exitul a doi investitori și împărțirea în final a afacerii între trei acționari majori. Achiziția realizată de Dedeman la Cemacon nu poartă amprenta unei achiziții strategice realizate de către liderul pieței de bricolaj, ci se înscrie în strategia mai largă de investiții a fraților Pavăl, care au început să își plaseze o parte din lichiditățile acumulate până acum în oportunități de investiții punctuale precum Cemacon sau complexul de birouri AFI Park, achiziție de 164 mil.euro anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Piața de profil a avut o creștere de 10% în 2015 și continuă să arate pentru principalii jucători ritmuri de creștere anuală de peste două cifre.

În plus, investitorii mizează pe potențialul sectorului dat fiind că România este cotată ca având nevoi locative semnificativ peste alte piețe din regiune, în condițiile în care nu este acoperită cererea de locuințe, la care se adaugă și necesitatea înlocuirii unora dintre acestea datorită vechimii și gradului avansat de uzură.

Pe piața materialelor de zidărie, producătorii de cărămizi concurează cu fabricile de BCA.

ADM Capital este un investitor de capital privat fondat în 1998, a cărui arie de interes sunt companii din Asia și Europa Centrală și de Est. Are sub administrare mai multe fonduri de investiții, însă numai unul dintre ele a fost ridicat cu scopul de a investi în regiunea din care face parte și România.

În 2007, ADM Capital a deschis un birou la Istanbul pentru a se putea concentra asupra oportunităților de investiții în regiune.

În 2011, ADM Capital a finalizat strângerea de bani pentru fondul de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, cu un capital total de 265 mil. Euro.

Fondul și-a setat ținta pe companiile mici și medii din Europa Centrală și de Est, respectiv Turcia, cu planuri de restructurare sau cu nevoi de lichidități, dar suficient de puternice cât să supraviețuiască provocărilor crizei financiare globale.

BERD a investit 56 mil. Euro în acest fond, potrivit ultimelor informații disponibile, și au venit alături și alte instituții financiare internaționale.

Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) a venit cu o finanțare de 15 mil. Euro, iar IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a pus capital în fond în valoare de 47,55 mil. Dolari (35 mil. Euro).

De asemenea, la fondul de investiții concentrat asupra regiunii în care activa și Ceramica Iași a contribuit și FMO din Olanda cu 15 mil. Euro.

Fondul European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene de Investiții, a investit în fondul ADM CEECAT Recovery Fund prin două vehicule. Fondul de fonduri de investiții Istanbul Venture Capital Initiative (IVCI) a investit 24 mil. Euro în fondul administrat de ADM Capital. La IVCI, printre investitori se numără pe lângă Fondul European de Investiții și Garanti Bank, National Bank of Greece, Banca de Dezvoltare a Turciei TKB, Fundația de Dezvoltare Tehnologică din Turcia (TTGV) și Organizația pentru Dezvoltarea Industriei Mici și Mjilocii din Turcia KOSGEB.

Fondul de fonduri de investiții Mezzanine Facility for Growth (MFG), în care Fondul European de Investiții este investitor și administrator, a investit 40 mil. Euro în fondul ADM Capital pentru regiune.

Alte 80 mil. Euro au venit în ADM CEECAT Recovery Fund de la fonduri de pensii, instituții, investitori privați, precum și de la partenerii ADM Capital.

Reprezentanții ADM Capital declarau la începutul anului că au în plan ridicarea unui nou fond de investiții dedicat regiunii.

Tiberiu Urdăreanu (al doilea pe rândul de sus de la stânga la dreapta), acționarul majoritar al UTI, și Doina Popescu (prima din stânga de pe rândul de jos), omul care conduce operațiunile locale ale PineBridge Investments, la momentul tranzacției din 2005 prin care fondul de investiții intra ca acționar minoritar în afacerea UTI. Sursă foto: UTI.

Tranzacție PineBridge – Urdăreanu: Fondul de investiții PineBridge Investments își vinde pachetul de 27% din acțiunile grupului UTI către familia Urdăreanu și va prelua la schimb imobilul de birouri UTI Business Center. Tiberiu Urdăreanu, fondatorul afacerii UTI: “Presiunea timpului a devenit importantǎ pentru PineBridge, așa cǎ acesta ȋmpreunǎ cu acționarii majoritari ai UTI au convenit asupra unei modalitǎţi de exit pe baza unui schimb de active: active imobiliare contra acțiuni”

Fondul de investiții PineBridge Investments urmează să semneze în perioada imediat următoare tranzacția de exit din grupul UTI cu acționarul majoritar, reprezentat de către omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția dintre PineBridge și acționarul majoritar al grupului fondat de către Tiberiu Urdăreanu este structurată în jurul unui schimb de acțiuni cu active astfel încât PineBridge își cedează pachetul minoritar de acțiuni deținut în grupul UTI către acționarii majoritari pentru a prelua UTI Business Center, imobil de birouri de clasa A din centrul Bucureștiului.

 “Stadiul discuțiilor este avansat, semnarea unui acord ȋn acest sens fiind iminentǎ”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Tiberiu Urdăreanu, președintele fondator al grupului și acționarul care controlează UTI.

Astfel, PineBridge iese din afacerea UTI după 12 ani și intră pe piața imobiliară locală, cel mai prolific sector pentru tranzacții în acest moment.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, dacă PineBridge a agreat o soluție cu acționarul majoritar al grupului UTI privind exitul său, Tiberiu Urdăreanu, Președinte fondator UTI a răspuns: “Da, după vânzarea cu succes a companiei Netcity Telecom, PineBridge a agreat cu UTI un exit complet şi din restul Grupului UTI”.

Acţionariatul UTI este format din Tiberiu Urdăreanu prin TIU Holdings cu 57,06%, PineBridge Investments cu 27,02%, Fundaţia UTI (acţiuni alocate angajaţilor cheie din UTI prin programul Stock Option Plan) cu 9,90%, și alţi acţionari nominali cu 6%, potrivit datelor făcute publice în februarie de către grup.

Grupul UTI și grupul israelian Elbit Systems au vândut anul trecut afacerea Netcity Telecom într-o tranzacție de aproape 35 mil. Euro către Direct One, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 24 februarie 2016, confirmată ulterior prin anunțul oficial al părților implicate pe 1 septembrie 2016. Finalizarea tranzacției a avut loc în februarie 2017.

“Ținând cont că PineBridge este investitor ȋn UTI de peste 10 ani şi având ȋn vedere cȃt a durat vânzarea uneia dintre cele 10 companii ale grupului (Netcity Telecom – n.r.), presiunea timpului a devenit importantǎ pentru PineBridge, așa cǎ acesta ȋmpreunǎ cu acționarii majoritari ai UTI au convenit asupra unei modalitǎţi de exit pe baza unui schimb de active: active imobiliare contra acțiuni”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Tiberiu Urdăreanu, fondatorul și omul care controlează grupul UTI.

“UTI Business Center este singurul activ imobiliar care va fi preluat de PineBridge, restul activelor imobiliare – centrul tehnologic de cercetare și dezvoltare din București, dar și alte sedii din București și din țară – rămân în proprietatea UTI”, a precizat reprezentantul cumpărătorului.

“Valoarea este confidențială. Pe lângă activul menționat, există și o componentă cash. Tranzacția nefiind finalizată, valorile sunt confidențiale” a mai spus omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu legat de tranzacția cu PineBridge.

Valoarea de piață a unui activ de talia imobilului de birouri de clasa A UTI Business Center ar putea fi estimată în jurul a 20 – 25 mil. Euro, în condițiile actuale de piață, mai susțin surse din piață. Cu tot cu componenta de numerar, tranzacția ar putea fi în jurul a 25 – 30 mil. euro. Calculele nu au fost confirmate de către părțile implicate.

Astfel, acționarul majoritar își răscumpără pachetul de acțiuni vândut în urmă cu 12 ani investitorului financiar, atras la acea vreme tocmai pentru a aduce capital proaspăt în vederea extinderii grupului.

Fondul de investiții AIG Global Emerging Markets Fund II a semnat pe 28 noiembrie 2015 documentele finale pentru preluarea a 30% din acțiunile UTI Grup, valoarea totală a tranzacției de atunci fiind în jur de 20 mil. Dolari, conform unui comunicat de presă UTI de la acel moment.

Ulterior, grupul financiar american AIG a vândut în 2010 AIG Investments, care se ocupa de administrarea investițiilor, către managerul asiatic de investiții Pacific Century Group (PCG), care a schimbat numele companiei preluate în PineBridge Investments. Astfel, PineBridge Investments a ajuns în poziția de acționar minoritar al grupului UTI.

În momentul intrării fondului ca acționar minoritar în grup, UTI estima pentru 2005 o cifră de afaceri consolidată de circa 60 mil. Euro și EBITDA de 10 mil. Euro. În anul anterior, grupul UTI avea o cifră de afaceri de 47 mil. Euro și EBITDA de 7,2 mil. Euro, iar țintele pentru 2006 confirmau perioada de creștere rapidă a afacerii până la o cifră de afaceri de 72 mil. Euro și EBITDA de 13,7 mil. Euro.

UTI a continuat apoi  să se dezvolte, intrând în noi linii de afaceri și și-a extins rețeaua de birouri pe alte piețe precum Polonia și Azerbaidjan.

În 2006, înființează certSIGN, companie a grupului specializată în furnizarea de servicii de certificare şi securitatea informației bazată pe tehnologia PKI, iar în 2008 începe proiectul Netcity – rețeaua subterană de fibră optică pentru telecomunicații în București.

În 2009, este finalizat imobilul de birouri de clasa A UTI Business Center, cu 14.000 de metri pătrați, care urmează să intre în portofoliul PineBridge Investments în schimbul exitului din grupul UTI.

Ulterior, însă afacerile grupului UTI au intrat pe o tendință de scădere.

În octombrie 2015, omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu a fost reținut de către procurorii DNA într-un dosar în care erau cercetate fapte de corupție. Urdăreanu este judecat în dosar alături de fostul primar din Iași, Gheorghe Nechita, pentru dare de mită, conform Mediafax.

În acest context, PineBridge Investments a devenit un acționar minoritar captiv în afacere, iar primul pas către exit l-a reprezentat vânzarea Netcity, tranzacție finalizată abia în luna februarie a acestui an.

Grupul UTI a fost fondat de către Tiberiu Urdăreanu în 1990, iar acum este organizat pe cinci linii de afaceri – sisteme de securitate, tehnologia informației și comunicații, soluții inteligente de transport, construcții și instalații, respectiv facility management.

Prin exitul din grupul UTI, PineBridge Investments va reuși să își transforme deținerea în active lichide, mult mai ușor de valorificat pe o piață imobiliară în care există diferite clase de investitori – de la investitori individuali până la dezvoltatori locali sa fonduri de investiții internaționale.

Imobilul de birouri de clasa A UTI Business Center este situat în centrul Bucureștiului, printre chiriași numărându-se reprezentanța Comisiei Europene în România, respectiv birourile locale ale grupului Băncii Europene de Investiții, ale Băncii Mondiale și ale International Finance Corporation (divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale). De asemenea, clădirea UTI găzduiește sediul central al grupului de firme controlat de către Tiberiu Urdăreanu.

PineBridge Investments mai are în portofoliul său local afacerea  AKTA Telecom, pentru care a fost reluat procesul de vânzare, după o altă încercare de exit derulată în 2015, când UPC și Vodafone au făcut oferte pentru preluarea companiei de telecomunicații.

În paralel, activitatea PineBridge Investments a cuprins în ultimii ani și participarea la potențiale achiziții. În 2015, PineBridge s-a numărat printre investitorii interesați de achiziția unui pachet minoritar de acțiuni la MedLife, în contextul în care fondul de investiții Value 4 Capital căuta să-și facă exitul din afacere. În final, V4C și-a făcut exitul în decembrie 2016 în urma listării MedLife pe bursa din București.

PineBridge Investments reprezintă un investitor cu istoric de circa două decenii pe piața din România, perioadă în care a realizat exituri din afaceri precum Astral Telecom, Orange România sau Luxten. Are sub administrare active în valoare de 80,3 mld. Dolari, iar acționarul său majoritar este Pacific Century Group, un grup privat de investiții din Asia.

Pacific Century Group a fost fondat în 1993 de către Richard Li, unul dintre fiii lui Li Ka – Shing, al doilea cel mai bogat om din Asia cu o avere estimată de către Forbes la 32,7 mld. Dolari în iunie 2017. Averea lui Richard Li este estimată de către Forbes la 4,7 mld. Dolari.

Raiffeisen Bank România lansează tranzacția Fain de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante de aproape 300 mil. Euro. Consultanții PwC au mandatul de vânzare

Raiffeisen Bank România, a patra bancă locală după active, lansează tranzacția de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante, a cărui valoare nominală se apropie de 300 mil. Euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția poartă numele de cod Fain și reprezintă prima vânzare majoră la nivel local de active depreciate a subsidiarei locale a grupului bancar austriac Raiffeisen.

Mandatul de vânzare pentru portofoliul Fain al Raiffeisen aparține consultanților de la PwC.

Reprezentanții Raiffeisen Bank România nu au dorit să facă niciun comentariu pe acest subiect.

Tranzacția Fain a celor de la Raiffeisen intră pe piața de profil într-un moment în care Alpha Bank tocmai a scos la vânzare cel mai mare pachet de credite neperformante, care de fapt este format din două portofolii – unul de retail, respectiv altul de corporate a cărui valoare nominală este în jurul a 400 mil. Euro.

De asemenea, tranzacția Castrum a celor de la Banca Transilvania, care vizează vânzarea unui portofoliu neperformant de circa 500 mil. Lei (aproximativ 110 mil. Euro), se apropie de final, după ce EOS a ajuns în faza negocierilor finale de achiziție a acestui portofoliu.

Recent, BRD Groupe Societe Generale a vândut un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 1,25 mld. Lei (circa 280 mil. Euro) investitorului polonez de profil, Kruk.

Pe piața administrării portofoliilor de datorii, cei mai importanți investitori sunt Deutsche Bank, Kruk, APS, Kredyt Inkaso, EOS, B2 Holding sau Intrum Justitia.

Raiffeisen Bank România este una dintre băncile cu o rată a creditelor neperformante sub media pieței.

La finele anului 2016, banca înregistra un raport al creditelor neperformante de 8,3% față de valoarea totală a creditelor din bilanț, în contextul în care rata creditelor neperformante la nivel de piață a atins 9,5% în decembrie, fiind pe o tendință de scădere.

Raiffeisen Bank România înregistra la 31 martie o rată a creditelor neperformante de 8,1%, în scădere față de sfârșitul anului 2016. Rata de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante era la aceeași dată de 74,9%, conform datelor raportate de către banca – mamă, Raiffeisen International.

Banca a înregistrat în primul trimestru al acestui an un profit după impozitare de 21 mil. Euro la active de 7,67 mld. Euro. Portofoliul de credite este concentrat în proporție de două treimi (65,9%) pe clientela de retail (persoane fizice), iar o treime reprezintă clienții companii.

Raiffeisen Bank România număra la 31 martie 5,368 de oameni.

Raiffeisen Bank a intrat pe piața din România în 1994, cînd grupul austriac a deschis o reprezentanță în București. Raiffeisen Bank România a rezultat din fuziunea, încheiată în iunie 2002, a celor doua entități ale grupului Raiffeisen în România –  Raiffeisenbank România și Banca Agricolă Raiffeisen, înființată în 2001 și preluată ulterior de la statul român de către grupul austriac.

Alpha Bank România a ieșit la vânzare cu cea mai mare tranzacție de credite neperformante de la începutul acestui an. Investitorii au pe masă un portofoliu de creanțe în jurul a 420 mil. Euro. PwC Grecia are mandatul de vânzare

Alpha Bank România, a opta bancă locală după activele raportate în 2016, a scos la vânzare credite neperformante totale estimate în jurul a 420 mil. Euro în cadrul celei mai mari tranzacții de profil de la începutul acestui an, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul de împrumuturi al subsidiarei băncii elene include atât credite acordate companiilor în valoare de circa 370 mil. Euro, o altă componentă de aproximativ 50 mil. Euro fiind cea constituită din credite retail.

Surse din piață susțin că pachetul include atât credite de retail negarantate, cât și împrumuturi garantate.

Investitorii au posibilitatea de a depune oferte pentru ambele pachete de credite care compun portofoliul neperformant al Alpha Bank România. Tranzacția este așteptată să se încheie până la finele anului.

Mandatul de vânzare pentru acest portofoliu aparține consultanților PwC Grecia.

Reprezentanții Alpha Bank nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol.

Piața tranzacțiilor cu credite neperformante a înregistrat de la începutul acestui an semnarea unui acord de către Kruk pentru achiziția unui portofoliu de circa 1,25 mld. lei (în jurul a 272 mil. Euro) în cadrul tranzacției Iris derulate de către BRD. De asemenea, Banca Transilvania se apropie de vânzarea unui portofoliu neperformant de circa 500 mil. Lei (peste 110 mil. Euro), în condițiile în care EOS poartă negocieri finale în cadrul tranzacției cu nume de cod Castrum, susțin surse din piață.

La acestea se adaugă, vânzările CEC Bank de credite neperformante, însă tranzacția derulată de către Alpha Bank cu o valoare nominală echivalentă în jurul a 2 mld. Lei este cea mai mare dintre cele derulate de la începutul anului.

Pe piața creditelor neperformante, activează investitori precum Deutsche Bank, AnaCap, APS, Kruk, Kredyt Inkaso, Intrum Justitia, EOS sau B2 Holding.

Alpha Bank România este cea mai mare subsidiară locală a unei bănci elene, în contextul în care celelalte trei sunt oficial în diferite stadii de vânzare. Banca Românească, aparținând NBG, este aproape de a-și schimba proprietarul, după ce OTP din Ungaria ș Banca Transilvania au depus oferte financiare îmbunătățite, la Bancpost se apropie termenul de depunere al ofertelor angajante pentru preluarea pachetului majoritar, în timp ce șeful grupului Piraeus a anunțat că până în 2020 subsidiara din România și altele din regiune vor fi vândute.

Tranzacțiile au loc în contextul în care băncile elene trebuie să își reducă drastic activitățile în regiune, conform acordului semnat cu Comisia Europeană.

Alpha Bank România avea la 31 martie o rată a creditelor neperformante de 13,7% în portofoliul său de împrumuturi, respectiv o rată a expunerii neperformante (NPE) de 20,8%, peste media înregistrată la nivelul pieței locale.

Alpha Bank România avea după primul trimestru un profit înainte de taxe de 8,3 mil. Euro, depozite de 1,75 mld. Euro, credite brute de 2,75 mld. Euro, o rețea de 130 de unități și 1.853 de angajați, conform ultimului raport al băncii – mamă.

La nivel de piață, Alpha Bank România ocupa poziția a opta după activul net bilanțier la finele lui 2016, cu o cotă de piață de 3,74%, conform datelor băncii centrale.

Alpha Bank Group impreuna cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare au infiintat in 1993 Banca Bucuresti SA, ca banca comerciala. Banca si-a inceput activitatea in anul 1994. La inceputul anului 2000, Banca București a fost redenumita Alpha Bank România pentru a sublinia apartenența la grup.

Piața locală a creditelor neperformante, estimată la 1,5 – 2 mld. euro în acest an, este una dintre cele mai dinamice din regiune, ceea ce a atras atenția unor investitori financiari mari de talie europeană și globală, precum și achiziții de operatori locali de către B2 Holding din Norvegia și Intrum Justitia din Suedia în ultimul an.

Belgienii de la Mitiska REIM își consolidează poziția de lider pe segmentul parcurilor de retail cu active în administrare de peste 100 mil. Euro în România după preluarea portofoliului Alpha Property Development. Noua achiziție aduce cumpărătorului belgian 11 parcuri de retail și încă 3 proiecte de dezvoltare

Mitiska REIM, investitor specializat în parcuri de retail, a anunțat, recent, achiziția cu succes a portofoliului Alpha Property Development, mișcare prin care cumpărătorul belgian își majorează puternic operațiunile din România.

Achiziția portofoliului Alpha Property Development, format din 11 parcuri de retail și 3 proiecte de dezvoltare, a fost realizat în numele fondului instituțional MITIKA REIM, First Retail International 2 (FRI 2).

Proprietățile existente au mai mulți chiriași și au ca ancoră fie magazine Lidl, fie Kaufland, ambele rețele fiind parte a grupului german de retail Schwarz. Portofoliul preluat cuprinde o suprafață totală brută închiriată de 55.000 metri pătrați, printre chiriași numărându-se Deichmann, Takko și Pepco.

Tranzacția survine achiziției din luna ianuarie 2017 a celorlalte 50% din portofoliul de parcuri de retail al Intercora din România. Portofoliul total al Mitiska REIM în România ajunge astfel acum la 19 parcuri de retail, cu o suprafață totală brută închiriată de circa 85.000 metri pătrață la care se adaugă aște 4 proiecte în dezvoltare.

„Încheierea cu succes a acestei achiziții de către FRI2 încă de la începutul vieții Fondului este o demonstrație clară a capacității de aprovizionare și de tranzacționare a Mitiska REIM, precum și capacitatea noastră de a structura și executa tranzacții complexe . Această tranzacție aduce activele Mitiska REIM în administrare în România cu peste 100 de milioane de euro, devenind astfel liderul de piață clar pe piața parcurilor comerciale din România „, a spus Luc Geuten, președintele executiv al Mitiska REIM.

„Succesul acestei tranzacții se datorează relației puternice pe care am putut să o dezvoltăm cu vânzătorul și calitatea bazei noastre de investitori, ceea ce ne permite să ne mișcăm repede, Tranzacție de piață. În conformitate cu modelul nostru de investiții bazat pe parteneriat, suntem foarte mulțumiți de faptul că fostul CEO al companiei Alpha Property Development, Clemens Petschnikar, va rămâne atât un partener de coinvestiție cu 5% din acțiuni, cât și conducerea managementului serviciilor imobiliare pentru întregul nostru Portofoliu românesc”, afirmă David Tejml, directorul de investiții din Europa Centrală și de Est în cadrul Mitiska REIM.

Modelul de investiții al modelului Mitiska REIM este un parteneriat, în care compania se poziționează ca investitor activ în colaborare cu partenerii locali de coinvestire cu experiență în respectivele regiuni geografice.

În decembrie 2016, compania a anunțat, de asemenea, închiderea finală finală a celui de-al doilea fond, First Retail International 2 NV, la 223 mil. Euro ceea ce îi permite fondului să dispună de o mobilizare a capacității de investiții brute până la 500 mil. euro.

Alpha Property Development face parte din grupul Intercora, un investitor și dezvoltator imobiliar susținut de germani, care a dezvoltat peste 250 de parcuri de vânzare cu amănuntul în Cehia, Slovacia și România. În România, Grupul Intercora a dezvoltat aproape 50 de hipermarketuri Kaufland și 25 de parcuri de retail, care totalizează aproximativ 300.000 metri pătrați.

Tranzacția vine pe o tendință cristalizată în ultimii ani pe piața imobiliară locală, în care s-au înmulțit achizițiile de portofolii de active, pe fondul randamentelor atractive înregistrate în România față de alte piețe din regiune.

NPL Castrum BT Main

Banca Transilvania a lansat tranzacția Castrum de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante de circa 110 mil. Euro. Deloitte are mandatul de vânzare. Ofertele finale din partea investitorilor sunt așteptate pe 22 iunie

 

Banca Transilvania, a doua bancă locală după active, a scos la vânzare un portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de circa 110 mil. Euro în cadrul tranzacției cu nume de cod Castrum, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Din portofoliu fac parte credite negarantate acordate persoanelor fizice, susțin surse din piață.

Consultanții de la Deloitte au primit mandatul de vânzare al portofoliului scos la vânzare de către Banca Transilvania, mai spun sursele citate.

Reprezentanții Băncii Transilvania nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

Investitorii urmează să depună ofertele finale pentru achiziția portofoliului Băncii Transilvania până pe 22 iunie, susțin sursele citate.

Pe piața locală a administrării portofoliilor de datorii, activează mai mulți jucători internaționali precum Kruk, APS Holding, EOS, Kredyt Inkaso, B2 Holding sau Top Factoring, operator preluat recent de către firma suedeză Intrum Justitia.

Luna trecută, Kruk a anunțat achiziția unui portofoliu neperformant al BRD cu o valoare nominală de 1,25 mld. Lei (circa 280 mil. Euro) în cadrul tranzacției cu nume de cod Iris.

La 31 martie, Banca Transilvania înregistra o pondere de 4,9% a creditelor neperformante în portofoliul său de împrumuturi, în contextul în care media pieței este aproape dublă față de rezultatul raportat de banca din Cluj – Napoca.

Stocul de credite neperformante al BT este acoperit în proporție de două treimi cu provizioane, iar o altă treime cu colateral constituit din ipoteci.

Banca Transilvania a preluat în aprilie 2015 Volksbank România, fosta subsidiară locală a băncii austriece, care anterior tranzacției vânduse un portofoliu record de credite neperformante cu o valoare nominală de circa 500 mil.euro în iulie 2014.

Cel mai active vânzător în ultimii trei ani pe piața portofoliilor bancare a fost BCR, ale cărei tranzacții au modelat piața de profil, devenită cea mai importantă atracție pentru investitorii cu apetit de astfel de active din regiune.

Banca Transilvania este o bancă aflată în expansiune, care este interesată să-și crească masa critică inclusive prin achiziții pentru a-și majora cota de piață și a avansa către vârful pieței bancare. În acest moment, Banca Transilvania a depus ofertă pentru preluarea Banca Românească, tranzacție în care în faza finală se luptă cu grupul ungar OTP, și este interesată și de tranzacția de vânzare a Bancpost, bancă aflată în top 10 la nivel local după active.

BT Medie

Banca Transilvania dispunea la 31 martie de numerar și echivalent numerar de 4,428 mld. Lei (aproape 1 mld. Euro) și de un profit net de 266,9 mil. Lei (în jurul a 58 mil. Euro) după primul trimestru al acestui an.

Pe piața bursieră, Banca Transilvania are o capitalizare de 10,9 mld. Lei (circa 2,4 mld. Euro).

Antreprenorul Vasile Armenean a scos la vânzare producătorul de înghețată Betty Ice. Fondurile de investiții Mid Europa, Abris Capital, Enterprise Investors sau investitori strategici de talia Food Union, proprietarul Alpin 57 Lux, printre investitorii potențial interesați de tranzacția care ar putea ajunge în jurul a 50 – 60 mil. euro. Ofertele neangajante pentru liderul pieței de înghețată, așteptate săptămâna viitoare

Betty Ice Suceava, cel mai mare producător independent de pe piața de înghețată, a fost scos la vânzare de către Vasile Armenean, fondatorul și proprietarul afacerii. Primele oferte pentru Betty Ice sunt așteptate săptămâna viitoare, în prima decadă a lunii iunie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția a atras atenția mai multor investitori strategici și fonduri de investiții, printre investitorii care ar putea fi interesați de achiziția Betty Ice se află jucători de talia Mid Europa Partners, Abris Capital Partners, Enterprise Investors sau grupul leton Food Union, care a cumpărat în 2016 pachetul majoritar din Alpin 57 Lux, un alt producător independent de top vândut de antreprenorul Ioan Istrate.

Reprezentanții Betty Ice nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Betty Ice SRL din Suceava este o afacere fondată în 1994 de către antreprenorul Vasile Armenean. Compania a raportat pentru anul 2015 un profit net de 22,6 mil. Lei (5 mil euro) la o cifră de afaceri de 113,27 mil. Lei (circa 26 mil. Euro) și un personal mediu de 609 angajați. Față de 2014, cifra de afaceri a Betty Ice a crescut cu 30%, iar câștigurile s-au triplat, conform bilanțurilor depuse la Ministerul de Finanțe.

Surse din piața de fuziuni și achiziții susțin că tranzacția de vânzare a Betty Ice ar putea ajunge în jurul a 50 – 60 mil. Euro, având în vedere factori precum profitabilitatea companiei, poziția ocupată pe piața de profil și multiplii de evaluare luați în calcul.

Ritmul de creștere înregistrat de Betty Ice este cu mult peste cel al pieței de profil.

Un studiu al firmei de cercetare Ken Research prognozează o rată de creștere a pieței din România de 7,6% în volum în perioada 2015 -2020.

Pe piața de înghețată din România, cu venituri anuale în acest an estimate la 161 mil. Dolari de către Statista, Betty Ice concurează cu alte afaceri de tip antreprenorial fondate în anii ’90 precum Top Gel Prod din Craiova și Alpin 57 Lux din Sebeș, dar și cu multinaționale puternice precum Unilever sau Nestle. La acestea se adaugă și lanțurile de comerț care vând înghețată sub mărci proprii.

Datele Euromonitor indică pentru Unilever o cotă de piață de circa 19%, respectiv 20% în 2015, respectiv 2016 pe segmentul de înghețată și deserturi congelate. La celălalt capăt al pieței de profil, un alt jucător independent, Kubo Ice Cream a cerut anul trecut intrarea în insolvență pe fondul scăderii veniturilor și a neachitării unor datorii.

Ultima tranzacție în sectorul de profil a avut loc în 2016, când grupul leton Food Union, controlat de milionarul rus Andrey Beskhmelnitskiy, a cumpărat pachetul majoritar al Alpin 57 Lux. Tranzacția de vânzare a Alpin 57 Lux a fost anunțată în premieră pe 17 august 2015 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mărimea pachetului preluat și valoarea tranzacției nu au fost făcute publice.

Betty Ice dispune pe lângă facilitățile de producție și de propria rețea de distribuție, respectiv flotă auto comercială.

Vasile Armenean a început afacerea Betty Ice cu un aport de capital de 35.000 de euro la care s-a adăugat un credit de nevoi personale accesat în Austria și un credit furnizor oferit de producătorul echipamentului.

”În primii 10 ani afacerea s-a finanțat doar din surse proprii și credite de nevoi personale, tot profitul fiind reinvestit. Creditele erau pe atunci prohibitive ca dobânzi. După ce dobânzile au scăzut sub 25-30% am început să iau credite, iar la ora actuală mai mult de 50% sunt tot pe finanțare proprie și restul sunt credite bancare”, explica Vasile Armenean, conform unui profil realizat în ultimii ani de către consultanții EY în cadrul proiectului “Antreprenorul anului”, în care sunt analizate performanțele obținute de afaceri dezvoltate de antreprenori.

Potrivit sursei citate, Betty Ice a înregistrat rate de creștere anuală de până la 50% în perioada 2004 – 2007 sau chiar de 100% în perioada 2000 – 2004.

În 2016, Betty Ice a semnat un credit de 18 mil. lei cu UniCredit Bank, împrumut al cărui plafon a fost majorat ulterior. De asemenea, Banca Transilvania se mai află pe lista băncilor cu care compania a semnat astfel de acorduri de împrumut, ultimul chiar pe 4 mai.

În ultimii ani, strategia de creștere a companiei a vizat piețele externe din regiune precum Ucraina, Republica Moldova și Ungaria.

 

Fady Chreih conduce rețeaua de servicii medicale private Regina Maria din 2013

Rețeaua Regina Maria a mai împrumutat 88 mil. Lei de la Erste, Raiffeisen și UniCredit astfel încât creditul sindicalizat contractat la achiziția afacerii de către Mid Europa a urcat la 420 mil. Lei. Fady Chreih, Directorul General al rețelei Regina Maria: Majorarea creditului era necesară pentru continuarea politicii de creștere organică și finanțarea campaniei de fuziuni și achiziții

Rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, aflată în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Fund IV, a obținut în aprilie alte 88 mil. Lei (peste 19 mil. Euro) de la grupurile bancare Erste, Raiffeisen și UniCredit, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Noile fonduri obținute de la bănci majorează creditul sindicalizat de 332,17 mil. Lei (circa 75 mil. Euro, calculat la cursul de schimb din momentul contractării creditului), contractat în octombrie 2015 în contextul preluării Regina Maria de către Mid Europa până la 420,75 mil. Lei (circa 90 mil. Euro). Împrumutul sindicalizat a fost semnat în urmă cu un an și jumătate cu un sindicat format din Erste Group Bank AG Austria, BCR, UniCredit Bank Austria AG și Raiffeisen Bank România, iar expunerea a fost împărțită în mod egal între cele trei grupuri bancare, având în vedere că BCR este parte a grupului austriac Erste. Și după majorarea împrumutului contractat de către Regina Maria alături de Mid Europa, împărțirea expunerii în mod egal între bănci se menține, susțin surse din piață.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO de ce Regina Maria și-a majorat expunerea față de bănci, Fady Chreih, Directorul General al rețelei Regina Maria, a declarat: “Am majorat creditul pentru a continua politica de creștere a companiei, atât organică, cât și prin fuziuni și achiziții”.

Conform unui act adițional din 13 aprilie, pe lângă ipoteca pusă pe acțiunile Centrului Medical Unirea, compania care operează rețeaua medicală privată sub marca Regina Maria, pe lista garanțiilor figurează și Regina Maria Banca Centrală de Celule Stem SA.

Rețeaua Regina Maria a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 91 mil. Euro, adică o creștere de aproape 40% a acestui indicator financiar în primul an sub mandatul managerului de capital privat Mid Europa Partners.

În ultimul an de activitate, Regina Maria a cumpărat pe rând spitalul Ponderas, specializat în chirurgie bariatrică, din București, centrul medical Helios din Craiova, centrul medical Dr. Grigoraș din Timișoara, clinica Al Medica Berlin din Ploiești și Ixia Medica din București (în 2017). Regina Maria a fost, de asemenea, unul dintre ofertanții pentru achiziția lanțului de clinici Hiperdia, tranzacție adjudecată de către Affidea.

Pentru anul 2017, compania și-a bugetat o rată de creștere de 30%, în contextul în care managementul a anunțat că își va păstra strategia de extindere bazată pe investiții organice combinate cu campania de achiziții.

Creșterea a fost alimentată, ca și în anii anteriori, atât prin deschiderea de unități noi, cât și prin achiziția de operatori locali sau nișați pe anumite specializări medicale.

Regina Maria este angajată într-o cursă de consolidare a pieței de profil în care principalul său competitor este MedLife, afacere listată din decembrie 2016 pe bursa de la București, dar al cărei pachet majoritar, de 51%, este deținut de către familia Marcu, fondatoarea companiei.

Atât Regina Maria, cât și MedLife s-au dezvoltat prin atragerea unor investitori financiari și au contractat credite de la bănci pentru a-și finanța campaniile de achiziții și proiectele de investiții.

Regina Maria are însă o strategie de achiziții, în care a arătat că preferă preluarea pachetului integral de acțiuni în companiile vizate, în timp ce MedLife s-a orientat către un tip de achiziție mai puțin costisitoare, respectiv achiziția pachetului majoritar de acțiuni combinată cu păstrarea fondatorilor companiilor preluate în poziții de manageri și acționari minoritari.

Pe piața serviciilor medicale de profil, activează jucători cu profil diferit, de la afaceri antreprenoriale cum este cazul Sanador la tipul de companie fondată și controlată de antreprenori, dar devenită companie publică în urma listării pe bursă cum este cazul MedLife sau investitori strategici de tipul Medicover, respectiv investitori financiari precum Mid Europa, proprietarul Centrul Medical Unirea, care operează rețeaua Regina Maria.

Regina Maria, afacere fondată în anul 1995 de către medicul german de origină iraniană Wargha Enayati, numără peste 3.500 de angajați și colaboratori, din care 700 de locuri de muncă au fost create anul trecut. Compania dispune de 35 de locații proprii, 4 spitale, 3 centre cu spitalizare de zi, 2 maternități, 8 campusuri medicale, 11 centre de imagistică, 15 laboratoare de analize, bancă proprie de celule stem și peste 180 de policlinici partenere în țară, conform unor date făcute publice de companie în luna martie.

Mid Europa deține 100% din acțiunile afacerii Regina Maria după o tranzacție care a fost evaluată de surse din piață în jurul a 150 mil. Euro, valoarea tranzacției nefiind făcută publică.

Potențialul pieței de servicii medicale private este cel care alimentează seria de fuziuni și achiziții, sectorul de profil din România fiind cotat la 2,107 mld. Euro și o rată de creștere de 10,1%, potrivit unui raport al firmei de cercetare de piață PMR din luna august a anului trecut. Același raport susține că rata de creștere anuală medie a pieței de profil din România de 9,5% depășește ritmul din alte piețe ale regiunii, în condițiile în care Bulgaria este creditată cu un avans anual mediu de 8,3%, Polonia de 6,7%, Ungaria cu 5,2%, Slovacia cu 5,4%, iar Cehia cu 5,7%.

Mid Europa Partners, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat dedicați investițiilor din Europa Centrală și de Est, mai deține în portofoliul său din România lanțul de supermarketuri Profi, preluat în februarie după o achiziție în numerar de 533 mil. euro de la Enterprise Investors. Achiziția Profi a fost finanțată în mare parte de către Mid Europa, ca și în cazul tranzacției de la Regina Maria, printr-un credit sindicalizat de 1,38 mld. lei (circa 305 mil. euro) luat de la un consorțiu format de Raiffeisen, ING Bank, UniCredit, Citi, Erste și Banca Transilvania.

Afacerea construită cu discreție de Zoltan Teszari a devenit o companie publică cu o valoare de peste 900 mil. euro pe bursa de la București. Serghei Bulgac: Listarea pe bursă ne oferă o nouă sursă de finanțare pentru proiecte de investiții și achiziții. Nu avem în derulare un proiect de achiziție în acest moment. Mai avem spațiu pentru finanțări noi de la circa 2,9 x EBITDA până la 3,75 x EBITDA pe partea de obligațiuni

Digi Communications NV, firma – mamă a RCS & RDS, a făcut, ieri, pasul de la o afacere privată a cărei cultură corporativă este puternic marcată de discreția fondatorului său, antreprenorul Zoltan Teszari, la statutul de companie publică după ce acțiunile sale au intrat la tranzacționare pe piața principală a bursei de la București. La o zi după listare, Digi a ajuns la o capitalizare de piață de 4,12 mld. lei (905,5 mil. euro).

Compania controlată de către Teszari a vândut în cadrul tranzacției un pachet de 25,6% din acțiuni pentru 944.595.544,8 lei (207,6 mil. Euro calculat la un curs de schimb de aproximativ 4,55 lei la euro – n.r.), fiind cea mai mare tranzacție de listare a unei companii private din istoria bursei de la București. Astfel, Digi Communications NV a intrat pe bursă cu o capitalizare de piață de 810,95 mil. Euro.

“Compania nu are în plan o nouă vânzare de acțiuni pe bursă. Vom continua strategia de a ne concentra pe piețele din România și Ungaria și de a ne dezvolta pe telefonie mobilă și, în subsidiar, pe piața de energie. Pentru a ne dezvolta, luăm în calcul și achiziții oportuniste, dacă piața ne oferă astfel de oportunități. Nu avem în acest moment niciun proiect concret de achiziție“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Serghei Bulgac, Director General al Digi Communications NV.

Intrarea pe bursă va diversifica mixul de finanțare al companiei de comunicații, care în acest moment este structurat, în principal, din emisiunea de obligațiuni de 350 mil. Euro atrasă în toamna lui 2016 și pe un acord de finanțare bancară de peste 300 mil. Euro, iar într-o proporție cu mult mai mică pe împrumuturi de la acționari, printre care Zoltan Teszari, respectiv investitorii grupați în cadrul vehiculelor de investiții Carpathian Cable Investment Limited și Celest Limited.

“Listarea la bursă ne dă posibilitatea să diversificăm mixul de finanțare și am putea pe viitor să apelăm la o astfel de opțiune pentru a finanța proiecte de investiții sau de fuziuni și achiziții”, a explicat, ieri, Serghei Bulgac la sediul Bursei de Valori București, unde a fost prezent la deschiderea primei ședințe de tranzacționare a acțiunilor Digi alături de reprezentanți ai BVB, ASF și ai consorțiului de intermediere a tranzacției.

“Nivelul nostru de îndatorare este acum de circa 2,9 x EBITDA și mai avem spațiu până la 3,75 pe partea de obligațiuni“, a precizat Serghei Bulgac la întrebarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO care este spațiul de manevră al companiei pentru atragerea de noi finanțări în acest moment.

Digi Communications NV avea datorii financiare nete de 759,6 mil. Euro la 31 martie și lichidități de 8,7 mil. Euro.

Digi Communications a raportat pentru anul 2016 venituri de 842,8 mil. Euro, EBITDA ajustat de 263,3 mil. Euro și un profit net de 11,8 mil. Euro, conform raportului anual pe 2016.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO ce alte burse au fost luate în calcul pentru listarea acțiunilor Digi, având în vedere tentativa din 2007 de a intra pe segmentul secundar al bursei de la Londra, Serghei Bulgac a răspuns: “Am analizat și Euronext Amsterdam, Viena sau Varșovia, adică ne-am uitat și la burse din regiune“.

Digi Communications NV, fosta Cable Communications Systems NV, are sediul fiscal și juridic la Amsterdam, însă în aprilie în contextul pregătirilor pentru listarea pe bursa de la București, compania și-a anunțat intenția de a-și muta sediul fiscal din Olanda în România.

Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cel mai puternic investitor instituțional în România, a cumpărat în cadrul tranzacției de listare a Digi Communications un pachet de 3,25% din acțiunile companiei.

“Am cumpărat 3.250.000 acțiuni Digi în cadrul IPO (tranzacția de ofertă publică inițială – n.r.)“, au precizat, ieri, printr-un email pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții BERD.

Pe 26 aprilie, instituția financiară a aprobat participarea sa la achiziția de acțiuni.

La tranzacție au participat pe lângă fonduri de investiții străine și investitori instituționali internaționali și investitori locali. SIF Banat – Crișana a anunțat pe 12 mai că a cumpărat un pachet de 75.000 de acțiuni.

Oferta de acțiuni Digi a fost suprasubscrisă, pe fondul unui interes puternic din partea investitorilor.

În acest context, Raiffeisen Bank – unul dintre membrii sindicatului de intermediere a ofertei publice secundare inițiale de vânzare, a anunțat că au fost vândute de către acționarii companiei un număr de 23.918.519 acțiuni, adică 25,6% din capitalul Digi Communications NV, în urma primirii a 8.370 de ordine de cumpărare.

Pachetul de acțiuni vândut a mers în cea mai mare parte pe tranșa dedicată investitorilor instituționali, unde la prețul de 40 de lei pe acțiune au fost cumpărate 19.569.697 de titluri. La rândul lor, investitorii de retail (investitorii – persoane fizice) au luat un pachet de 4.348.822 acțiuni, din care cei mai mulți s-au înghesuit să beneficieze de discount-ul acordat în primele zile de subscriere, astfel că un pachet de 4.329.143 de titluri a fost cumpărat la un preț de 37,2 lei pe acțiune, și numai 19.679 de acțiuni au mai fost vândute în ultimele zile ale ofertei la un preț de 38,8 lei pe acțiune.

Acționarii – vânzători ai titlurilor Digi în cadrul ofertei publice derulate pe bursă sunt Carpathian Cable Investments (20,6%), Celest Limited (1,1%), ING Bank NV (0,7%), Yarden Mariuma (0,4%), Dorina Schelean (0,4%), Nicușor Dorel Schelean (0,6%), Sirian Radu – Traian (1,4%) și Zoltan Teszari (0,5%).

Suma totală netă încasată de ofertanți după plata tuturor cheltuielilor fără includerea opțiunii de supraalocare este de circa 815 mil. Lei (179,1 mil. Euro) și reprezintă 67% din suma estimată a fi obținută, precizau reprezentanții Raiffeisen Bank pe 12 mai.

Listarea Digi înseamnă exitul principalului acționar minoritar din companie, Carpathian Cable Investments, despre care ultimele date făcute publice indică faptul că este controlat de către fondul american de hedging Eton Park,  care deține o treime din acest vehicul, și Wayne Grant Quasha.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat, în premieră, pe 13 aprilie 2016 tranzacția de listare a unui pachet de circa 25% din acțiunile grupului de comunicații al lui Zoltan Teszari.

Calculele realizate pe baza rezultatelor ofertei prezentate de către Raiffeisen Bank indică astfel că acționarii Carpathian Cable Investments vor încasa aproximativ 40,6 mil. Euro (circa 45 mil. Dolari), adică de 4,5 ori mai mult față de suma investită în afacerea RCS & RDS în perioada 1998 – 1999, potrivit datelor făcute publice în prospectul de listare.

Cei doi acționari au finanțat recent Digi Communications NV sub forma unor împrumuturi care sunt, de fapt, datorii provenite din conversia dividendelor.

La 30 ianuarie 2017, Digi a încheiat două împrumuturi pe termen scurt cu Carpathian Cable Investments S.à.R.L, pentru o sumă principală de 6,6 mil. euro și cu Celest Limited, pentru o sumă de 1,5 mil. Euro, la o rată a dobânzii de 5% pe an, data de rambursare fiind stabilită pentru 30 iunie 2017.

Grupul și-a scăzut costurile de îndatorare beneficiind atât de o dobândă mai mică la obligațiunile vândute investitorilor, cât și de dobânzile mai bune oferite de bancheri. RCS & RDS a intrat astfel într-un acord global de împrumut în valoare de 1,687 mld. Lei (circa 375 mil. Euro). Refinanțarea datoriilor vechi ale grupului a avut în vedere reducerea expunerii la euro și mutarea noilor datorii în proporție majoritară către lei, valută în care sunt cele mai mari încasări ale grupului.

Afacerea RCS & RDS, care înseamnă miezul Digi Communications NV, a fost pornită în 1992 de către un grup de oameni de afaceri printre care și Zoltan Teszari. Compania s-a dezvoltat printr-o combinație de achiziții și dezvoltare organică, finanțată periodic din rostogolirea unor credite bancare. În 2013, firma a ieșit pe piețele financiare internaționale cu prima sa emisiune de obligațiuni, refinanțată cu succes în octombrie 2016 cu o nouă emisiune, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consorțiul de intermediere al tranzacției de listare a Digi pe bursa de la București este format de către băncile de investiții Deutsche Bank și Citigroup, respectiv din Raiffeisen Bank România, Societe Generale/BRD, Wood & Company și BT Capital Partners.

Consultanții juridici ai tranzacției sunt firmele de avocatură Freshfields Bruckhaus Derringer, care împreună cu avocații PeliFilip lucrează alături de companie, în timp ce sindicatul de intermediere lucrează cu firmele de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton, Clifford Chance Badea și Houthoff Buruma Cooperatief.

Digi Communications NV, controlată de Teszari în proporție de 56,93%, deține un pachet de 96,1% din acțiunile RCS&RDS, compania din grup care acoperă serviciile de internet fix și mobil, telefonie fixă și mobilă, cablu TV de pe teritoriul României. Veniturile RCS & RDS au avut o pondere de 73% din afacerile Digi Communications NV, o altă contribuție semnificativă de circa 16% la venituri având-o piața din Ungaria.

Pe piața locală, principalii săi competitori sunt Orange, Vodafone, Telekom România și UPC.

Tranzacția de listare a Digi pe bursă a avut loc într-un peisaj în care la nivel extern listările au crescut atât în volum, cât și în valoare, după cum arată consultanții EY. La nivel local, interesul investitorilor pentru acțiunile Digi în cadrul ofertei nu a fost influențat de către recentele anunțuri privind punerea sub acuzare a unor foști și actuali directori ai RCS & RDS, de către Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Ultimul anunț pe acest subiect arată că Serghei Bulgac, directorul general al Digi Communications și șeful RCS&RDS, a fost înștiințat oficial pe 16 mai cu privire la efectuarea urmăririi penale împotriva acestuia de către DNA, care îl consideră suspect în legătură cu săvârșirea infracțiunii de spălare de bani. Procurorii au deschis un dosar penal care vizează asocierea din 2009 dintre RCS & RDS și Bodu SRL, în care este implicat și Dumitru Dragomir, fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, și unde sunt suspiciuni privind fapte de corupție. Reprezentanții Digi afirmă într-un comunicat că societatea continuă să coopereze pe deplin în cadrul anchetei și consideră că RCS & RDS, respectiv foștii și actualii membri ai conducerii sale, au acționat corect și în conformitate cu legea, și că nu anticipează o interferență semnificativă în privința operațiunilor sale curente.

Listarea Digi pe bursa de la București vine pe un val deschis în decembrie 2016 de listarea MedLife, anunțată în premieră pe 2 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, și care este așteptat de către investitori să fie completat și de alte companii private. Șefii bursei sunt, la nivel public, angajați în ultimii ani în atingerea obiectivului de a trece piața locală la nivelul de piață emergentă ce ar face piața locală de capital mult mai atractivă pentru investitorii mari de profil. Din această perspectivă, listările de companii noi pe bursa de la București atât din rândul companiilor private de talie majoră, cât și a firmelor mari de stat, cum este cazul Hidroelectrica, constituie principala miză pentru mandatul actualei echipe BVB, conduse de către polonezul Ludwik Sobolewski.

Captură site cu articolul publicat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 13 aprilie 2016 privind listarea afacerii RCS & RDS pe bursa de la București

Drumul de zece ani al afacerii RCS & RDS către bursă : Grupul de telecomunicații al lui Zoltan Teszari renunța în noiembrie 2007 la listarea unui pachet de 15% la Londra, în mai 2017 va bate la porțile bursei de la București pentru listarea în jurul a 25% din companie. Fondul american de hedging Eton Park, unul dintre acționarii minoritari care vrea să-și facă exitul din companie, a anunțat că se închide și că returnează banii investitorilor săi. Majorare de capital de circa 10 mil. euro și tranzacții de conversie în acțiuni ale lui Teszari și a altor acționari înaintea listării Digi Communications NV

Grupul de comunicații controlat de Zoltan Teszari a anunțat ieri oficial intenția sa de listare în luna mai pe bursa de la București, confirmând astfel informațiile publicate în premieră pe 13 aprilie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO privind vânzarea a circa 25% din acțiuni pe piața bursieră locală.

Tranzacția vizează un pachet de acțiuni ale Digi Communications NV, noul nume sub care operează compania – mamă a RCS & RDS și a întregului grup de comunicații, care anterior se numea Cable Communications Systems NV. Digi Communications deține 96,1% din RCS & RDS, potrivit datelor disponibile în ultimul raport anual al companiei.

“DIGI, important furnizor de servicii de telecomunicații din România și Ungaria, anunță astăzi intenția de a lansa o ofertă publică inițială de acțiuni ordinare din clasa B către public, în România, și anumiți investitori instituționali și profesionali. DIGI intenționează să solicite admiterea Acțiunilor la tranzacționare pe Piața Reglementată la vedere operată de Bursa de Valori București în luna Mai 2017”, se arată în comunicatul companiei din 11 aprilie 2017.

Societatea intenționează să listeze cel puțin 25% din capitalul social subscris, presupunând că are loc exercitarea opțiunii de supra-alocare a 10% din acțiuni, imediat după admitere, precizează reprezentanții companiei.

Tranzacția constă în vânzarea unui pachet de acțiuni care va permite exitul unor acționari minoritari astfel încât compania nu va încasa bani în urma listării.

Pe bursa de la București, vor fi vândute acțiuni de clasa B, a căror valoare nominală este de 1 eurocent per titlu și conferă un drept de vot în timp ce acțiunile de clasa A ale Digi Communications au o valoare nominală de zece ori mai mare, adică de 10 eurocenți per titlu, și oferă 10 drepturi de vot.

Această împărțire a acțiunilor în două clase protejează poziția lui Zoltan Teszari, omul care controlează Digi Communications NV prin intermediul RCS Management. Deținătorii ambelor clase de acțiuni au aceleași drepturi la dividende, au mai precizat ieri reprezentanții companiei.

Conducerea companiei nu a anunțat până acum prețul pe acțiune ce va fi oferit investitorilor, însă surse din piață au estimat în aprilie 2016 pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO valoarea tranzacției în jurul a 500 mil. Euro.

„Ziua de astăzi marchează un moment istoric pentru DIGI Comunications N.V. și pentru economia românească, în general. În calitate de unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii de telecomunicații din România și Ungaria, intenția de listare la Bursa de Valori București este o oportunitate importantă pentru publicul românesc și va reprezenta o realizare de care vom fi foarte mândri. Investind în DIGI, investitorii obțin acces la un lider atractiv în industrie, cu o creștere structurală stabilă. Investitorii vor beneficia de expertiza echipei noastre de conducere și de o marcă cu o recunoaștere puternică pe piețele în care activăm și pe segmentele noastre de clienți. Consiliul de Administrație al Societății sprijină cu mândrie această etapă a dezvoltării noastre și așteaptă cu nerăbdare să lucreze cu acționarii viitori, în calitatea de societate cotată la bursă“, a declarat Serghei Bulgac, CEO al RCS & RDS și viitorul CEO al Digi Communications NV.

Managerii fondurilor de pensii și administratorii fondurilor de investiții, precum și investitori instituționali precum IFC sau BERD, vor avea ocazia de a-și completa portofoliile locale de investiții cu prima companie majoră de telecomunicații care vine pe bursă.

Tranzacția este intermediată de un sindicat format din Citigroup și Deutsche Bank, care acționează în calitate de Coordonatori Globali Comuni, și împreună cu BT Capital Partners S.A., BRD – Groupe Société Générale S.A., Société Générale S.A., Raiffeisen Bank S.A. și Wood & Company Financial Services, a.s. în calitate de Deținători Comuni ai Registrului de Subscrieri.

În cadrul procedurilor premergătoare listării, au avut loc la nivelul unor acționari tranzacții de schimburi de acțiuni Digi Communications NV, RCS Management și RCS & RDS.

În luna februarie, Digi Communications NV a convertit dividende plătibile către 2 acționari minoritari în credite pe termen scurt în valoare de 8,1 mil. Euro, cu scadența până pe 30 iunie și la un cost al dobânzii de 5% pe an.

În luna martie, Zoltan Teszari a schimbat un număr de 7,5 milioane de acțiuni RCS & RDS pentru 1.042 de acțiuni Digi Communications NV, conform raportului anual pe 2016 al companiei – mamă a RCS&RDS.

Tot în luna martie, acorduri de schimb de acțiuni au fost încheiate între Digi Communications NV și câțiva acționari minoritari ai RCS Management, prin care acționarii minoritari au schimbat 16.582 de acțiuni RCS Management cu 17.367.832 acțiuni RCS & RDS, precizează sursa citată.

De asemenea, pe 7 aprilie, board-ul companiei a fost autorizat să emită 99.494.060 acțiuni clasa A cu o valoare nominală de circa 9,95 mil. Euro, operațiune prin care capitalul social al companiei este majorat.

La 31 decembrie 2016, structura acționariatului Digi Communications NV era formată din RCS Management, care deținea 57,87% din acțiuni, Zoltan Teszari cu 4,6% din acțiuni, Carpathian Cable Investment Ltd cu 19,67%, Celest Limited Cipru cu 5,32%, Digi care deține 8,17% din propriul capital și alți acționari cu 4,38%, conform raportului anual al companiei – mamă a RCS & RDS.

În spatele vehiculului de investiții Carpathian Cable Investment Ltd ultimele date publice indică doi acționari – fondul american de hedging Eton Park care deține o treime din acest vehicul, și deci indirect o cotă de circa 6,8% din Digi Communications NV, celălalt acționar fiind britanicul Wayne Grant Quasha, cu două treimi din acțiunile Carpathian Cable Investment Ltd, și indirect cu circa 13,7% din Digi Communications NV.

Pe 23 martie, Eric Mindich, managerul fondului de hedging Eton Park, a anunțat că fondul va fi lichidat ca urmare a rezultatelor proaste din 2016, când activele fondului au scăzut cu 2 mld. Dolari până la nivelul de 7 mld. Dolari. În perioada de glorie a sa, Eton Park avea în 2011 în administrare active de 14 mld. Dolari, potrivit datelor publicate de către Reuters.

Eric Mindich a mai anunțat că intenționează să returneze circa 40% din banii investitorilor în fond până la finele lunii aprilie.

Acționarii din spatele Carpathian Cable Investment Ltd sunt, de altfel, cei mai importanți acționari minoritari ai Digi Communications NV, care așteaptă să își facă exitul în luna mai din afacerea controlată de Zoltan Teszari.

Zoltan Teszari este acționarul majoritar al grupului, și deci al Digi Communications NV, și va rămâne în această poziție și după listarea companiei pe bursă.

În legătură cu listarea pe bursă, Digi Communications NV, companie înregistrată în Olanda, își propune să mute sediul fiscal în România. Astfel, datorită nealinierii legislației fiscale românești la cea europeană, compania susține că se așteaptă ca emisiunea de obligațiuni de 350 mil. Euro cu maturitate în 2023 să devină subiectul unor taxe pe dobândă, estimările fiind că aproape 3,3 mil. Euro pe an vor fi tratate ca și cheltuieli cu dobânzile.

Anul trecut, compania – mamă a RCS & RDS și-a restructurat datoriile, printr-o emisiune de 350 mil.euro în luna octombrie plasată pe piețele externe la o dobândă de 5% pe an, prin care a fost plătită anticipat vechea emisiune din 2013, de 450 mil. Euro, contractată însă la o dobândă mai mare de 7,5%. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră în anul 2016 despre pregătirile RCS & RDS pentru lansarea noii emisiuni de obligațiuni.

Grupul și-a scăzut costurile de îndatorare beneficiind atât de o dobândă mai mică la obligațiunile vândute investitorilor, cât și de dobânzile mai bune oferite de bancheri. RCS & RDS a intrat astfel într-un acord global de împrumut în valoare de 1,687 mld. Lei (circa 375 mil. Euro). Refinanțarea datoriilor vechi ale grupului a avut în vedere reducerea expunerii la euro și mutarea noilor datorii în proporție majoritară către lei, valută în care sunt cele mai mari încasări ale grupului.

Grupul Digi Communications este format din Digi Communications NV, RCS & RDS și subsidiarele acestora. Operațiunile principale sunt grupate în RCS & RDS (în România), Digi T.S Kft în Ungaria, Digi Spania și Digi Italia.

Digi Communications a raportat pentru anul 2016 venituri de 842,8 mil. Euro, EBITDA ajustat de 263,3 mil. Euro și un profit net de 11,8 mil. Euro, conform raportului anual pe 2016.

Afacerile din România au generat în 2016 venituri de 612,7 mil. Euro, adică 72,7% din venituri totale, Ungaria fiind a doua piață cu venituri de 137,9 mil. Euro și o pondere de 16,4%, Spania cu 83 mil. Euro și circa 9,9% din veniturile totale, iar Italia aduce 9,2 mil. Euro grupului, respectiv 1,1% din veniturile totale.

 La finele anului trecut, grupul avea 13.400 de angajați.

Afacerea RCS&RDS a fost fondată în 1994, iar acum grupul construit în jurul său oferă cinci activități de bază – televiziune prin cablu, internet și date fixe, servicii de telecomunicații mobile, telefonie fixă și televiziune prin satelit de tip direct to home (DTH).

Compania s-a dezvoltat în cele două decenii prin creștere organică, combinată cu campanii de achiziție de operatori locali, finanțată atât din propriul numerar, cât și din credite bancare rostogolite periodic.

Pe piața locală, principalii săi competitori sunt Orange, Vodafone, Telekom România și UPC.

La nivel strategic, grupul este concentrat asupra operațiunilor din România și Ungaria, unde marca Digi are notorietate puternică printre consumatori, iar segmentul de extindere a portofoliului de operațiuni de telefonie mobilă este de asemenea în centrul planurilor sale de dezvoltare.

Grupul lui Teszari ajunge la 23 de ani de la înființare la bursă, după ce în noiembrie 2007 renunța la planul de listare a unui pachet de 15% din acțiuni pe bursa din Londra, tranzacție intermediată atunci de către băncile de investiții Morgan Stanley și UBS. Motivul invocat atunci a fost contextul de piață. Acum, peisajul în care a fost anunțată listarea este unul favorabil. Activitatea de listări pe bursele din Europa și întreaga regiune EMEIA este în creștere, în ciuda incertitudinii geopolitice, arată consultanții EY, care estimează că în primul trimestru al acestui an au avut loc la nivel global 369 de oferte publice care au atras 33,7 mld. dolari, marcând o creștere de 92% a numărului de IPO-uri și de 146% a capitalului atras, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. EY este auditor al rapoartelor financiare ale Digi Communications NV.

Pe bursa de la București, intrarea Digi Communications NV ar putea aduce cea mai mare listare a unei companii private locale și vine la mai puțin de jumătate de an după listarea MedLife în luna decembrie, tranzacție anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe  2 octombrie 2016. Inițial, planurile de listare ale grupului lui Zoltan Teszari vizau al doilea semestru din 2016, însă ulterior tranzacția a fost amânată pentru trimestrul al doilea din 2017.

brd iris Main

Kruk poartă negocieri finale pentru achiziția portofoliului neperformant Iris de 329 mil. Euro al BRD. Investitorul polonez a cumpărat în România portofolii bancare neperformante de peste 1 mld. Euro valoare nominală în doi ani

 

Compania poloneză Kruk de administrare a datoriilor poartă negocierile finale privind achiziția portofoliului neperformant scos de către BRD la vânzare în luna octombrie a anului trecut, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția are numele de cod Iris.

BRD a ieșit la vânzare cu un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 329 mil. Euro, în cadrul primei tranzacții majore a subsidiarei Societe Generale pe piața locală de profil.

Tranzacția coordonată de către o echipă de consultanți PwC, condusă până în luna martie de către britanicul Jonathan Wheatley, a atras interesul principalilor jucători locali, precum Kruk, Kredyt Inkaso, APS, Deutsche Bank sau B2 Holding, susțin surse din piață, o parte din aceștia înaintând oferte angajante.

Semnarea contractului de achiziție al portofoliului este așteptată să aibă loc în perioada următoare.

Părțile implicate nu au fost disponibile pentru comentarii pe marginea tranzacției.

Portofoliul neperformant al BRD, format în special din credite corporate și IMM, cuprinde circa 2.500 de împrumuturi acordate unui număr de aproximativ 1.400 de clienți. Portofoliul neperformant este garantat cu un colateral de proprietăți imobiliare de circa 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari.

Creditele au o vechime considerabilă, portofoliul oferind opțiuni limitate de valorificare.

Kruk a arătat în ultimii doi ani un apetit de achiziții pe piața locală din ce în ce mai mare. Printre tranzacțiile relevante semnate în perioada 2015 – 2016 se numără tranzacția Henri, prin care investitorul polonez a cumpărat un portofoliu neperformant de circa 185 mil. Euro de la Piraeus Bank România la un discount de 93,5% față de valoarea nominală, pentru care a plătit deci aproximativ 12 mil. Euro, conform datelor făcute publice de către Kruk.

Kruk tranzactii NPL baza 624

În primăvara lui 2016, după un tipar asemănător, Kruk a semnat achiziția unui nou portofoliu neperformant de la Piraeus Bank România cu o valoare nominală de 162 mil. Euro (tranzacția Elisabeth), format din 57,2% credite retail și 42,8% credite corporate, pentru  un preț de circa 9 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cea mai mare achiziție locală a Kruk a fost realizată în 2016 când investitorul polonez a semnat alături de IFC achiziția unui portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 597 mil. Euro, format din creanțe aparținând Bancpost,  creanțe ale Bancpost, ale ERB Retail Services IFN și ale ERB New Europe Funding II B.V. din Amsterdam. Pentru tranzacția Ursa, Kruk a anunțat că plătește 46 mil. Euro, iar partenerul său IFC că finanțează cu circa 20 mil. Euro achiziția.

Kruk s-a poziționat ca un veritabil cumpărător de serviciu pe portofoliile CEC Bank, așa cum APS și Deutsche Bank au fost perechea care a marcat cele mai importante achiziții de portofolii scoase la vânzare de către BCR.

În perioada 2015 – 2016, valoarea nominală a portofoliilor achiziționare de către Kruk în România trece de 1 mld. Euro, conform unor calcule ale jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Kruk este lider pe segmentul portofoliilor de credite de consum, însă în ultimii ani interesul polonezilor s-a mutat și spre portofoliile corporate, acolo unde jucători precum APS și Kredyt Inkaso își au centrul de greutate al propriilor portofolii locale.

Piața s-a aglomerat începând de anul trecut, după ce B2 Holding a intrat în România prin achiziția platformei bulgare de admnistrare de creanțe DCA, iar în acest an Top Factoring este în curs de a fi preluat de către suedezii de la Intrum Justitia, companie aflată într-o fuziune cu un alt gigant al sectorului de profil, Lindorff din Norvegia.

Rata creditelor neperformante a scăzut pe piața locală sub 10% în acest an, ca urmare a tranzacțiilor de anvergură din anii anteriori care au făcut din România cea mai mare și mai atractivă piață de profil din regiune pentru investitorii specializați în achiziția unor astfel de active.

O bună parte a acestor tranzacții de curățire a bilanțurilor netezește calea unor bănci chiar către exitul din România, dacă ne uităm la tranzacțiile anterioare cu portofolii ale Volksbank România și RBS Bank, iar apoi cele realizate de bănci grecești precum Piraeus sau Eurobank, care au demarat sau demarează tranzacții de vânzare de active la nivel local.

Kruk, unul dintre liderii din regiune de pe piața administrării portofoliilor de credite neperformante, a investit anul trecut 379 mil. Zloți (88 mil. Euro) în achiziția de astfel de active din România.

Achizițiile din România au o pondere de 29% din totalul investițiilor făcute de Kruk, piața locală fiind a doua ca mărime după cea din Polonia în portofoliul grupului.

De asemenea, veniturile obținute din portofoliile cumpărate de Kruk în România au fost în 2016 de 307 mil. Zloți (71 mil. Euro). Veniturile operaționale din România ale Kruk au crescut cu 21% anul trecut față de 2015.

Cea mai mare achiziție locală a fost investiția de 155 milioane zloți (circa 36 mil. Euro) a Kruk făcută alături de International Finance Corporation în preluarea portofoliului Eurobank cu o valoare nominală de 1,7 mld. Zloți (aproximativ 400 mil. Euro), precizează reprezentanții grupului.

Acțiunile Kruk sunt listate pe bursa de la Varșovia, unde capitalizarea de piață a companiei este de 4,817 mld. Zloți (1,137 mld. Euro).

NPL deals PwC Wheatley main

Omul din spatele celor mai mari tranzacții cu credite neperformante din România a plecat de la PwC la International Finance Corporation. Britanicul Jonathan Wheatley, care a coordonat vânzarea unor portofolii Volksbank, BCR, RBS, BRD de peste 6 mld. Euro valoare nominală totală, este noul șef pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord al DARP, programul prin care divizia Băncii Mondiale investește în achiziția de portofolii neperformante

Consultantul britanic Jonathan Wheatley, omul care a coordonat vânzarea unor portofolii bancare cu o valoare nominală totală de peste 6 mld. Euro pe piața din România, a plecat în luna martie de la PwC la International Finance Corporation, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale.

Wheatley este liderul pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord al programului DARP (Distressed Assets Recovery Program), program prin care IFC este investitor și finanțator al achizițiilor de credite neperformante vândute de bănci, inclusiv în România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De exemplu, cea mai mare tranzacție de vânzare de credite neperformante de pe piața locală, tranzacția Tokyo, a fost finanțată de către IFC prin programul DARP, IFC făcând consorțiu alături de Deutsche Bank și APS la achiziția portofoliului neperformant de 1,1 mld. Euro valoare nominală, vândut de către BCR în decembrie 2015. Tot prin DARP, IFC a investit și în finanțarea tranzacției Ursa, prin care Eurobank a vândut un pachet de credite neperformante de 597 mil. Euro către Kruk și IFC.

Wheatley ex PwC IFC

Jonathan Wheatley, fost Senior Director și lider al echipei PwC pentru Europa Centrală și de Est dedicate consultanței în tranzacții din domeniul serviciilor financiare și cu portofolii bancare

Jonathan Wheatley a fost “arhitectul” pieței de tranzacții cu portofolii bancare din România, prin rolul pe care l-a jucat în coordonarea echipelor de consultanți PwC implicate în vânzarea unor astfel de active.

Wheatley a venit la PwC în 2012, iar din 2014 a coordonat grupul de consultanți PwC dedicați fuziunilor și achizițiilor de bănci, respectiv a vânzării de portofolii bancare din Europa Centrală și de Est, unde mandatele sale au cumulat peste 7,5 mld. Euro valoare nominală în ultimii ani.

Printre tranzacțiile de referință locale pe care le-a coordonat pe partea de vânzare se numără tranzacția Phoenix (de vânzare a portofoliului neperformant de 500 mil. Euro valoare nominală de către Volksbank România în 2014, tranzacție care a pregătit exitul austriecilor din România), tranzacția Shift prin care banca britanică Royal Bank of Scotland și-a făcut exitul din România prin vânzarea portofoliului performant de corporate (cu active de 260 mil. Euro) sau tranzacția Iris, prima de talie majoră a BRD care vinde un pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de 329 mil. Euro.

Însă, Wheatley a modelat istoria pieței de profil prin seria de tranzacții de la BCR, unele dintre ele adevărate recorduri pentru Europa Centrală și de Est, care au atras în România fonduri de investiții globale precum Lone Star, Blackstone, Apollo, Fortress și multe altele.

Astfel, acesta și echipa sa au consiliat BCR în tranzacții precum Orion, de vânzare a unui portofoliu de 350 mil. Euro valoarea nominală, Saturn – cu un portofoliu neperformant de circa 430 mil. Euro sau Blue Lake, prin care anul trecut un portofoliu neperformant de 370 mil. Euro a ajuns la consorțiul format de EOS și norvegienii de la B2 Holding.

Tranzacția Neptun, prin care Erste a scos la vânzare în 2015 un portofoliu neperformant gigantic al BCR, de 2,7 mld. Euro valoare nominală, adică cea mai mare tranzacție de profil din regiune, s-a încheiat cu un eșec. În același an, a urmat tranzacția Tokyo, prin care o parte din activele fostei tranzacții Neptun au făcut parte din noul pachet scos la vânzare, a devenit cu o valoare transferată a creditelor neperformante de circa 1,1 mld. Euro cea mai mare tranzacția de profil din Europa Centrală și de Est, în contextul eșecului anterior al tranzacției Neptun.

Wheatley a coordonat tranzacții locale prin care portofolii bancare, performante și neperformante, cu o valoare nominală totală de peste 6 mld. euro, care au fost în derulare în ultimii 3 ani, potrivit datelor centralizate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe piața de fuziuni și achiziții, echipa PwC a consiliat grupul portughez BCP la exitul din România din 2014, prin care a vândut banca locală Millennium către grupul ungar OTP pentru 39 mil. euro plus rambursarea liniilor intragrup.

Wheatley a coordonat și procesul de vânzare derulat de PwC la Top Factoring, tranzacție prin care compania suedeză Intrum Justitia cumpără pachetul de 100% din acțiunile companiei locale de administrare de datoriilor pentru un preț de 15 mil. Euro. Tranzacția a purtat numele de cod Rose, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Wheatley, 41 de ani, și-a început cariera la PwC în 1996 unde a lucrat până în 2004 ca manager în biroul din Londra pe zona de bănci și piețe de capital. În perioada 2004 – 2011, acesta a fost la RBS, fiind implicat către finele acestei perioade de integrarea achiziției ABN Amro în RBS. După ce a revenit la PwC în 2012, a făcut parte din echipa de consultanți ai RBS pentru tranzacția de exit din România, unde fosta ABN Amro România a fost vândută în două tranzacții în 2013 (portofoliul de clienți retail și serviciul de Royal Preffered Banking) și în (portofoliul de clienți corporate) 2014 către UniCredit. Wheatley vorbește engleza, franceza și spaniola, și are o diplomă a Kings College din Londra.

Jonathan Wheatley trece astfel din noua poziție de cealaltă parte a mesei, adică de la consultanța de vânzare la negocierile de achiziție din noua sa calitate de exponent al unui finanțator și cumpărător de anvergura IFC.

DARP este un program creat de IFC după declanșarea crizei financiare pentru a ajuta la curățirea bilanțurilor băncilor prin alocarea de resurse în vederea achiziției de active depreciate ale instituțiilor de credit. Prin DARP, IFC a anunțat că va contribui cu 1,55 mld. Dolari pentru trei ani și se așteaptă să mobilizeze circa 5 mld. Dolari de la investitori privați, fonduri de investiții și alte instituții financiare internaționale pentru acest scop.

CEC Bank a ieșit pe piață cu tranzacția de vânzare a unui portofoliu neperformant cu o valoare nominală de peste 300 mil. Lei

CEC Bank, bancă aflată în portofoliul statului român, a scos la vânzare un portofoliu neperfomant cu o valoare nominală de peste 300 mil. Lei (aproximativ 70 mil. Euro), pentru care a invitat investitorii interesați să depună oferte, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul cuprinde atât credite garantate, cât și negarantate.

Banca de stat urmează să evalueze în această primăvară ofertele primite de la investitori și să selecteze un cumpărător, conform datelor disponibile din piață.

CEC Bank a tranzacționat și în anii anterior portofolii de credite neperformante, de valori mai mici față de cel scos acum pe piață. Compania poloneză Kruk de pe piața administrării datoriilor s-a poziționat ca unul dintre cei mai importanți cumpărător pe portofolii ale CEC Bank.

Un studiu recent al Deloitte, care analiza situația din 2015 a primelor zece bănci locale, situa CEC Bank pe poziția a doua după BCR cu o rată a creditelor neperformante de 17,5% în ansamblul portofoliului de credite, adică la o valoare de 519 mil. Euro.

Banca de stat a încheiat anul 2015 cu un profit de 10,99 mil. Lei, conform bilanțului făcut public de către Ministerul Finanțelor Publice.

CEC era poziționată la finele lui 2015 în primele șase bănci locale, cu un activ net bilanțier de 27,5 mld. Lei (circa 6,2 mld. Euro) și o cotă de piață de 7,3%.

Strategia băncii de stat este de a credita, cu precădere, sectorul IMM, agricultura și administrațiile publice locale.

Pe piața tranzacțiilor cu credite neperformante, concurența crește în contextul în care pe lângă APS, Kruk, EOS și Kredyt Inkaso, care au deja portofolii solide în administrare intră jucători cu forță financiară mare. Astfel, platforma poloneză de administrare a datoriilor GetBack a intrat în portofoliul fondului de investiții Abris Capital Partners. În anul 2016, norvegienii de la B2 Holding au intrat în România prin achiziția firmei bulgare DCA și, alături de EOS, au semnat achiziția portofoliului Blue Lake de la BCR.

În această săptămână, grupul suedez Intrum Justitia și-a anunțat intrarea în România prin achiziția platformei locale Top Factoring și este de așteptat să intre în cursa pentru achiziția de portofolii neperformante locale.

România a fost anul trecut cea mai dinamică piață de profil din regiune și a marcat vânzarea celui mai mare portofoliu din istoria pieței locale. Astfel, un consorțiu format de APS, Deutsche Bank și IFC au cumpărat portofoliul Tokyo de 1,1 mld. Euro valoare nominală de la BCR, prețul estimat al achiziției fiind în jurul a 150 mil. Euro.

Ca urmare a tranzacțiilor prin care BCR, Volksbank, Intesa, Piraeus Bank și Bancpost au vândut portofolii de valori semnificative în ultimii ani pentru a-și curăța bilanțurile sau a face exit din piață, rata creditelor neperformante a coborât în jurul pragului de 10%.

Prețul portofoliilor neperformante tranzacționate pe piața locală s-au scumpit în ultimii ani, afirmă investitorii în astfel de active. Reprezentanții APS spuneau, recent, că, de exemplu, pentru un portofoliu negarantat format din credite acordate persoanelor fizice se plătește în jurul a 40% din valoarea nominală a portofoliului.

Pentru acest an, datele Deloitte, confirmate de unii investitori locali, indică o piață a tranzacțiilor cu credite neperformante de 1,5 – 2 mld. euro.

Telecredit RC2 deal main

Omul de afaceri Ion Florescu preia prin intermediul fondului de investiții RC2 un pachet de 80% din compania de credite de consum Telecredit, afacerea controlată de Cătălin Neagu și soția sa. Familia Neagu obține un preț net de peste 2,5 mil. euro din vânzarea Telecredit. Vânzătorul a lucrat cu avocații DLA Piper, cumpărătorul cu The Law Chamber

Glasro Holding Limited, subsidiară a fondului de investiții  Reconstruction Capital II, cumpără un pachet de 74,5% din compania de credite de consum Telecredit IFN, controlată de către Cătălin Neagu, fondatorul și directorul general al Top Factoring, împreună cu soția sa.

Prețul de achiziție este de 2,67 mil. Euro ceea ce evaluează pachetul de 100% din acțiuni al Telecredit la 3,6 mil. euro. De asemenea, Glasro s-a angajat la o majorare de capital de 0,15 mil. Euro în Telecredit, ajungând astfel la o deținere de 80%.

În cadrul tranzacției, fondul de investiții Reconstruction Capital II l-a împrumutat pe Cătălin Neagu, care împreună cu soția sa au 100% din acțiunile Telecredit, cu 0,15 mil. Euro, împrumut fără dobândă, pentru a majora capitalul Telecredit. Împrumutul va fi rambursat din sumele încasate de Neagu din vânzarea Telecredit.

Familia Neagu va obține astfel o sumă netă de aproximativ 2,52 mil. Euro din vânzarea Telecredit. Adriana Neagu va rămâne cu o deținere de aproximativ 1,5%, iar Cătălin Neagu cu 18,5% din Telecredit în urma achiziției realizate de către fondul RC2.

Vânzătorul a fost consiliat în tranzacție de către avocații DLA Piper, în timp ce fondul de investiții Reconstruction Capital II a lucrat cu The Law Chamber, o firmă de avocatură înființată în 2007 de către foști avocați Linklaters, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Telecredit avea la 31 decembrie 2016 active nete neauditate de 0,75 mil. Euro și venituri totale de 1,13 mil. Euro cu un profit înainte de taxe de 0,35 mil. Euro și credite nete în portofoliu de 0,53 mil. Euro.

top factoring deal intrum main

Intrum Justitia, lider european în sectorul administrării datoriilor, a cumpărat pachetul integral de acțiuni al Top Factoring de la fondul de investiții Reconstruction Capital II și Cătălin Neagu într-o tranzacție totală de circa 25 mil. euro. Vânzătorii vor încasa aproximativ 15 mil. euro de la cumpărătorul suedez. Omul de afaceri Ion Florescu face al doilea exit în ultimele șapte luni. Vânzătorii au lucrat cu PwC și Schoenherr, iar cumpărătorul cu KPMG și firma de avocatură afiliată MMO

Compania suedeză Intrum Justitia, lider european în sectorul administrării datoriilor, a semnat un acord de achiziție pentru pachetul de 100% din acțiunile Top Factoring SRL, unul dintre jucătorii de pe piața de profil, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții Reconstruction Capital II, controlat de investitorul Ion Florescu,  își va face exitul din Top Factoring, prin vânzarea pachetului de circa 93% din companie. Este al doilea exit pentru fondul de investiții listat pe bursa din Londra, după ce în urmă cu șapte luni a ieșit din afacerea Albalact pentru aproximativ 19 mil. Euro. De asemenea, Cătălin Neagu, fondatorul companiei, a vândut către Intrum Justitia pachetul de 7,69% pe care îl deține la Top Factoring.

Valoarea de întreprindere a Top Factoring, care include prețul de vânzare, este de 25 mil. Euro și include și portofoliul de credite neperformante deținut de către Glasro Holding Limited, subsidiară a fondului de investiții Reconstruction Capital II. Valoarea exactă de întreprindere urmează a fi stabilită în momentul finalizării tranzacției.

Tranzacția trebuie aprobată de către autoritățile de reglementare și este așteptată să aibă loc în cursul trimestrului al doilea.

Prețul în numerar obținut de către fondul de investiții Reconstruction Capital II în urma exitului este de aproximativ 13,85 mil. Euro. Corespunzător, Cătălin Neagu urmează să încaseze pentru pachetul său de acțiuni circa 1,15 mil. euro.

Valoarea activului net la Top Factoring a fost evaluată la 11,28 mil. Euro la 31 decembrie 2016.

Mandatul de vânzare al Top Factoring l-au avut consultanții de la PwC. Vânzătorii au fost consiliați de către firma de avocatură Schoenherr, în timp ce Intrum Justitia a avut de partea sa consultant financiar pe KPMG, respectiv casa de avocatură afiliată a acesteia – MMO, pe partea de consultanță juridică, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cătălin Neagu va rămâne la conducerea Top Factoring, având astfel în față un mandat de patru ani în care va conduce practic operațiunile locale ale Intrum Justitia.

Cu această tranzacție, Intrum Justitia intră pe piața administrării datoriilor din România.

“Noi credem că piața românească pentru cumpărarea de datorii funcționează bine și are un potențial bun pentru creștere viitoare. Prin achiziția Top Factoring, ne vom extinde abilitatea de a oferi servicii clienților actuali într-o nouă geografie. Combinată cu relațiile puternice cu clienții și operațiunile eficiente, această achiziție va contribui la potențialul de creștere al Intrum Justitia din anii următori”, a spus Mikael Ericson, Președinte și Director general al Intrum Justitia.

Top Factoring va intra astfel în portofoliul Intrum Justitia din Europa Centrală.

Grupul Top Factoring, format din Top Factoring SRL și portofoliul de credite neperformante administrat de către Glasro, a înregistrat în 2016 un profit net de 4,47 mil. euro, respectiv un nivel al câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 6 mil. euro la venituri nete de 8,6 mil. euro.

Bugetul pe 2017 este construit pe încasări brute de 15 mil. euro, investiții noi de 5,5 mil. euro în achiziții de portofolii și EBITDA de 3,2 mil. euro.

Anul trecut, Glasro a investit 9 mil. euro în achiziția de portofolii, investiții finanțate printr-o combinație de credit bancar și capital propriu.

La finele anului 2016, grupul Top Factoring deținea portofolii cu o valoare contabilă de 16,8 mil. euro. Datoriile către bănci se ridicau la 9 mil. euro.

Afacerea Top Factoring a fost fondată de către Cătălin Neagu în anul 2006 și este cel mai profitabil activ din portofoliul fondului de investiții Reconstruction Capital II, din care mai fac parte producătorul de vopsea Policolor București și Mamaia Resort Hotels pe piața hotelieră.

Fondul de investiții RC2, controlat de investitorul Ion Florescu, are o valoare de piață pe bursa din Londra de 23,95 mil. lire sterline (28 mil. euro).  RC2 și-a vândut în septembrie pachetul de 25% din Albalact, liderul pieței de lactate, către grupul francez Lactalis pentru 19,6 mil. euro.

Intrum Justitia, cu o valoare bursieră de 24,2 mld. coroane suedeze (2,547 mld. euro) pe bursa din Stockholm, este în curs de fuziune cu un alt gigant al sectorului de administrare a datoriilor din Europa, Lindorff din Norvegia.

Acționarii Intrum Justitia urmează să preia pachetul majoritar, iar cei ai Lindorff în jurul a 45% din noua entitate, în care fondul de investiții Nordic Capital Fund VIII va deveni cel mai mare acționar.

Intrum Justitia a raportat pentru anul trecut venituri 6,088 mld. coroane suedeze (circa 640 mil. euro), în timp ce Lindorff a realizat venituri nete de 647 mil. euro. Veniturile combinate ale celor două entități se apropie astfel de 1,3 mld. euro.

Pe piața locală a creditelor neperformante, cea mai atractivă din regiune, a înregistrat nu doar cele mai mari tranzacții cu portofolii, ci a intrat și în faza unei consolidări la nivelul operatorilor de profil. Astfel, norvegienii de la B2 Holding au preluat anul trecut firma bulgară de colectare de creanțe DCA, cu operațiuni în România și Bulgaria.

De asemenea, fondul de investiții Abris Capital a preluat platforma poloneză de administrare a datoriilor GetBack, activă și în România.

Intrum Justitia, care urmează să finalizeze fuziunea sa cu Lindorff, intră astfel pe o piață locală a portofoliilor neperformante, unde au poziții puternice Kruk, APS, EOS, Kredyt Inkaso, și în care un alt jucător major proaspăt intrat pe piață are planuri de creștere. Tranzacțiile cu credite neperformante au ajuns anul trecut la 1,5 – 2 mld. euro, conform datelor Deloitte.

Agenția de administrare a rezervelor valutare a Chinei și Fondul Petrolier de Stat din Azerbaidjan au intrat co-investitori alături de BERD în afacerea Profi. BERD despre tranzacția prin care a intrat acționar minoritar în lanțul de supermarketuri: “Investiția în Profi alături de Mid Europa este un proiect în portofoliul fondului de investiții Equity Participation Fund“

Investiția de capital de 25 mil. Euro a BERD în afacerea Profi, anunțată recent, este un proiect aflat în portofoliul Equity Participation Fund, fond de investiții în care au investit statul chinez și cel azer, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

SAFE, administratorul rezervelor valutare de peste 3.000 mld. dolari ale Chinei, și SOFAZ, fondul petrolier din Azerbaidjan cu active de peste 33 mld. dolari, sunt principalii investitori în fondul de investiții ridicat de BERD, partenerul atras ca acționar în Profi de către Mid Europa.

“Într-adevăr, investiția în Profi alături de Mid Europa este un proiect în portofoliul EPF (fondul de investiții Equity Participation Fund – n.r.). Din păcate, nu putem dezvălui care este participația (în Profi – n.r.) și, așa cum deja știți, noi am făcut o investiție de capital de 25 mil. euro“, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Olga Roșca din partea Departamentului de comunicare al BERD.

Fondul de investiții Equity Participation Fund (EPF) dă posibilitatea unor investitori instituționali globali să co-investească alături de BERD în investițiile directe de capital ale acesteia, astfel încât EPF va avea automat o cotă de participare de 20 – 30% în fiecare proiect de investiții al BERD considerat eligibil, proiect de peste 10 mil. Euro.

Diferența față de un fond de investiții clasic este aceea că BERD este acționar direct în companiile în care investește, așa cum este cazul și la Profi, iar EPF și, implicit, co-investitorii în fond, vor avea participații indirecte prin intermediul unui mecanism numit equity return swap.

“În ceea ce privește investitorii în EPF, în septembrie 2016, banca (BERD – n.r.) a avut o primă închidere (a fondului de investiții – n.r.) cu angajamente de 350 mil. Euro din partea State Administration of Foreign Exchange (SAFE) din China și State Oil Fund of Azerbaidjan (SOFAZ). Fondul a avut un start bun cu câteva investiții: Group Allegro în Polonia, Dundee Precious Metals și Profi Rom Food“, a precizat Olga Roșca din partea BERD.

SAFE este agenția guvernamentală a Chinei, însărcinată cu reglementarea activităților pe piața schimburilor valutare și are în administrare rezervele valutare ale statului chinez, care depășeau 3.000 mld. Dolari în decembrie 2016.

SAFE a investit 250 mil. Euro în EPF, fondul de investiții ridicat și administrat de către BERD.

Fondul Petrolier de Stat din Azerbaidjan (SOFAZ) avea în 2016 active sub administrare de 33,15 mld dolari. SOFAZ a investit 100 mil. Euro în capitalul EPF.

EPF va avea o durată de viață de 12 ani pornind de la prima închidere a fondului, în septembrie 2016. Închiderea finală a fondului de investiții EPF este estimată să aibă loc în luna septembrie a acestui an. Mecanismul de funcționare al EPF prevede ca investitorii în fond să aibă posibilitatea să vândă înapoi către BERD participațiile indirecte care nu au fost valorificate pe perioada duratei de viață a fondului de investiții.

EPF participă astfel la investițiile directe de capital ale BERD pe piețele din Europa Centrală și de Est, Asia Centrală, regiunea sudică și estică a Mediteranei, inclusiv în Turcia.

EPF vizează o rată de rentabilitate a portofoliului de 15% și un număr de circa 50 de investiții în funcție de mărimea tichetului.

Până acum, din portofoliul EPF fac parte investiția în grupul Allegro din Polonia, unde BERD a contribuit cu un capital de 24 mil. Euro alături de Mid Europa, investiția în Dundee Precious Metals, o companie minieră canadiană cu operațiuni în Bulgaria, unde BERD a investit capital de 31 mil. Euro. Ambele proiecte erau deja în ianuarie în faza în care banii de investiții erau virați, potrivit unui document de prezentare al EPF.

În luna februarie, proiectul de investiție de capital de 25 mil. Euro al BERD în Profi alături de Mid Europa era în faza în care a fost semnat. Un alt proiect aflat în portofoliul EPF este o investiție de capital de 50 mil. Euro a BERD într-un producător de ambalaje din Turcia.

BERD este cel mai puternic investitor în România, unde finanțează proiecte din diferite industrii pe mai multe canale, fie prin finanțări directe, sindicalizate, prin emisiuni de obligațiuni, prin investiții de capital în tranzacții pe piața de capital, inclusiv listări, prin investiții directe de capital sau, indirect, prin fonduri de investiții administrate de manageri de capital privat precum Mid Europa Partners, Enterprise Investors, Resource Partners, Axxess Capital, Value 4 Capital și mulți alții.

BERD are o investiție cumulată de 7,494 mld. Euro în România. În portofoliul său local, s-au strâns până acum 392 proiecte, din care 158 de proiecte sunt active. În 2016, BERD a investit în România 201 mil. Euro și s-a implicat în 15 proiecte, ambii indicatori fiind la cel mai scăzut nivel din 2011 până acum.

Investiția de capital a BERD în Profi din acest an vine după ce în urmă cu un an instituția financiară internațională contribuia cu 109,5 mil. Lei la un împrumut sindicalizat alături de Raiffeisen în valoare totală de 177 mil. Lei.

Mid Europa a cumpărat 100% din acțiunile companiei Profi Rom Food în luna februarie pentru care a anunțat anterior că plătește 533 mil. Euro în numerar către Enterprise Investors.

Pentru plata prețului de achiziție a Profi, Mid Europa Partners a folosit bani din capitalul fondului de investiții Mid Europa Fund IV de 800 mil. Euro ridicat în 2014. O altă parte din bani a provenit dintr-un credit bancar în valoare de 1,38 mld.Lei (circa 305 mil.Euro) contractat pe 7 februarie, de la Citibank, ING Bank, Raiffeisen Bank International, Erste Group Bank, Banca Transilvania și UniCredit. O altă sursă de bani au fost co-investitorii care alături de Mid Europa au decis să vină cu propriul capital în afacerea Profi, așa cum este cazul BERD.

BERD a aprobat o investiție de capital de 40 mil. Euro în Accession Mezzanine Capital IV, un nou fond de investiții mezanin care vrea să strângă 250 mil. Euro pentru tranzacții în România și în regiune. Managerii de capital privat activi la nivel local strâng fonduri de investiții regionale al căror capital total trece de 1 mld. euro

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a aprobat în board-ul instituției o investiție de capital de 40 mil. Euro într-un nou fond de investiții ridicat de Mezzanine Management. BERD a fost unul dintre investitori și în cazul celor trei fonduri de investiții ridicate anterior de către Mezzanine Management.

Accession Mezzanine Capital IV are o capitalizare – țintă de 250 mil. Euro și este orientat către investiții pe piețele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România. De asemenea, noul fond de investiții ridicat de către Mezzanine Management ar putea investi selectiv în Turcia și Grecia, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul va viza companii de talie mică și mijlocie prin investiții de tip mezanin, care combină structuri de finanțare și investiții în acțiuni.

În acest moment, mai mulți manageri de capital activi în România sunt în diferite stadii de ridicare a unor noi fonduri de investiții cu focus pe piața locală și pe altele din regiune.

Fonduri noi de investiții cu capitaluri proaspete de peste 1 mld. Euro sunt astfel în curs de ridicare, conform datelor centralizate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Abris Capital Partners și Resource Partners sunt printre managerii de capital aflați în fază avansată cu ridicarea noilor fonduri de investiții. Astfel, Abris strânge al treilea său fond de investiții, Abris CEE Mid – Market Fund III, cu o capitalizare – țintă de 500 mil. Euro, pentru care principalele piețe vizate sunt Polonia și România, potrivit datelor făcute publice de către International Finance Corporation. De asemenea, Resource Partners a făcut prima închidere a ultimului fond pe care îl ridică pentru regiune, după ce a strâns 100 mil. Euro de la investitori. Capitalizarea – țintă a Resource Eastern European Equity Partners II este de 200 mil. Euro.

Pe lângă aceștia, și alți manageri de capital privat încearcă să convingă investitorii să le încredințeze banii pentru noi investiții în regiune.

Mezzanine Management este un manager de capital privat al cărui istoric investițional local este legat de producătorul de ape Carpatina, în care a intrat în iunie 2008, și Imcorp pe piața explorării și extracției de minerale industriale, unde a investit în iulie 2008. De asemenea,  Accession Mezzanine Capital III, administrat de Mezzanine Management, a susținut în 2015 grupul american GP Paine & Partners la achiziția Spearhead International printr-un pachet de finanțare de 30 mil. Euro. Spearhead avea la acel moment un portofoliu de operațiuni în agricultură de 85.000 hectare în România, Polonia, Cehia, Slovacia și Marea Britanie.

În mai 2014, expunerea Mezzanine Management față de piața locală s-a mărit, în condițiile intrării ca acționar minoritar în afacerea lanțului de centre de radioterapie Amethyst.

Inițial, fondul de investiții Accession Mezzanine Capital III, administrat de Mezzanine Management, a acordat Amethyst o facilitate de credit de tip mezanin în valoare de 21 mil. Euro, iar în aprilie 2015 a participat alături de alți acționari la majorarea de capital a companiei astfel încât finanțarea acordată afacerii s-a extins la circa 25 mil euro.

Finanțarea de tip mezanin combină acordarea de împrumuturi subordonate cu investițiile de capital prin care sunt preluate participații în compania – țintă.

Împrumuturile subordonate, spre deosebire de cele bancare, sunt convertibile în acțiuni ale companiei finanțate în momentul ajungerii finanțării la scadență dacă banii nu au fost rambursați.

De aceea, fondurile de mezanin sunt un canal alternativ de finanțare a unei afaceri la creditul acordat de o bancă și la banii cu care vin acționarii companiei. Finanțarea de tip mezanin acoperă un risc de credit mai mare decât cel la care o bancă acceptă să se expună, perioada de acordare poate fi de circa 6 – 10 ani, iar costul ei poate fi cu 150 – 300 puncte de bază peste cel al împrumutului acordat de o instituție bancară.

Capitalul alocat de către Mezzanine Management pentru o investiție este între 5 și 25 mil. euro

Mezzanine Management, firmă de investiții fondată în 2000 de austriacul Franz Hörhager cu focus pe piețele din Europa Centrală și de Est.

Mezzanine Management administrează trei fonduri de investiții mezanin – AMC I (lansat în mai 2003 cu o capitalizare de 115 mil. euro), AMC II (lansat în mai 2007 cu fonduri disponibile de 261 mil. euro) care a investit în Carpatina și Imcorp din România, respectiv AMC III (lansat în decembrie 2010 cu un capital de 200 mil. euro), acesta din urmă investind în Amethyst.

Din capitalul administrat de AMC II, în România au fost investite aproximativ 9% (în jurul a 23 mil. euro), în timp ce în capitalul AMC III, piața locală are o pondere de 14%, adică undeva la aproximativ 28 mil. euro.

Unul dintre cei mai importanți investitori de capital în AMC III este guvernul american, care a contribuit cu 75 mil. dolari la ridicarea fondului de investiții prin intermediul Overseas Private Investment Corporation (OPIC).

Fondurile de investiții sunt, prin natura lor, cei mai activi jucători pe piața de fuziuni și achiziții.

Piața locală de private equity însumează jucători de calibru diferit, de la fonduri de țară dedicate așa cum este cazul Catalyst România, care vizează tichete de tranzacție între 0,2 și 2 mil. euro, la manageri de capital precum Axxess Capital, Resource Partners, Oresa Ventures, care se orientează, de regulă, către investiții în medie în marja 5 – 15 mil. euro, în timp ce manageri de capital privat precum Enterprise Investors, Abris Capital Partners și Mid Europa Partners vizează, de obicei, tichete de investiție mai mari.

În noiembrie 2016, Mid Europa Partners a semnat achiziția a 100% din lanțul de comerț Profi pentru 533 mil. euro în numerar de la Enterprise Investors, ceea ce marchează un record în istoria tranzacțiilor locale de secondary, realizate adică între fonduri de investiții, respectiv un record absolut în istoria pieței de retail din România.

SOLINA MAIN

Levente Bara a vândut afacerea Supremia către compania franceză Solina. Liderul local al pieței de condimente ajunge indirect în portofoliul fondului francez de investiții Ardian. O echipă KPMG, condusă de către partenerul M&A Bogdan Văduva, a avut mandatul de vânzare al Supremia, în timp ce cumpărătorul a lucrat cu PwC România și avocații de la David & Baias

Compania franceză Solina, jucător global în producția de ingrediente pentru industria alimentară, a semnat contractul de cumpărare a pachetului de 100% din acțiunile Supremia Group, deținut de către antreprenorul Levente Bara.

Acordul  este condiţionat de aprobarea din partea Consiliului Concurenței, care este aşteptat în următoarele luni.

Omul de afaceri Levente Bara își face astfel exitul din afacerea pe care a pornit-o în anul 2000, după ce în luna februarie a ieșit și din acționariatul fabricii de conserve Prefera Foods în urma unei tranzacții prin care pachetul său de 25,69% a fost preluat de către Crisware Holdings, companie controlată de către omul de afaceri Raul Ciurtin.

O echipă de consultanți KPMG, condusă de către Bogdan Văduva, Partener fuziuni și achiziții, a avut mandatul de consultant financiar de vânzare a Supremia. Vânzătorul a fost asistat pe partea de consultanță juridică de către cabinetul avocatului Bogdan Puiu.

De cealaltă parte, Solina a lucrat cu consultanții PwC România și firma de avocatură afiliată, David & Baias.

Părţile au convenit să nu dezvăluie valoarea tranzacţiei.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că prețul pe care îl va plăti Solina pentru achiziția pachetului de acțiuni al Supremia s-ar situa în jurul a 30 mil. Euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate.

Tranzacția de vânzare a Supremia a început anul trecut și a atras interesul mai multor investitori, atât investitori strategici, cât și fonduri de investiții.

Pentru Solina, achiziția reprezintă încă un pas în strategia sa de expansiune în industria alimentară Europeană.

„Supremia este o companie mare, care a avut o creştere puternică în ultimii 10 ani. Este condusă de o echipă de manageri cu orientare anteprenorială și care a construit un impresionant portofoliu de soluţii funcționale şi mixuri personalizate, având o fabrică modernă în Alba Iulia. Compania a dezvoltat de asemenea un lanţ strategic de aprovizionare şi procesare a condimentelor. Suntem foarte pozitivi cu privire la echipa Supremia şi suntem dornici să incepem să lucrăm împreună ca membrii noi ai familiei Solina”, a declarat Laurent Weber, CEO Solina Group.

”Acest acord este un pas major pentru noi în special în Europa de Est și Supremia va deveni centrul nostru regional. Suntem angajați într-o expansiune în Europa prin intermediul unei strategii de creștere în toate pieţele majore şi această achiziţie se potriveşte perfect reţelei de centre de servicii de pe continent. Clienţii ambelor grupuri vor beneficia de ceea ce va fi cea mai mare reţea de R&D (cercetare & dezvoltare) și producţie de ingrediente și condimente din Europa”, a mai spus reprezentantul cumpărătorului.

„Suntem hotărâţi să rămânem o companie extrem de inovatoare oferind servicii profesionale clienților precum şi o companie foarte agilă. Această achiziție va înseamna eficientizarea procesului de achiziţii, de asemenea oferind oportunităţi unice de creștere a business-ului pentru furnizorii noștri preferați”, a mai spus Laurent Weber.

„Supremia este astăzi un jucător important pe piața de ingrediente alimentare din Europa și a avut o creştere foarte rapidă în ultimii 15 ani, bazată pe un sistem de management eficient și eficace şi o echipă de management puternic motivată și aderentă valorilor companiei. Am realizat de curând că menţinerea unei astfel de direcţii de creștere ca acționar unic, este din ce în ce mai dificilă şi am decis acum un an găsirea partenerului potrivit pentru Supremia. Solina este cel mai bun partener pentru noi și pentru viitorul organizaţiei noastre având un potențial de dezvoltare interesant iar grupul nou format va deveni mai puternic şi un partener mai atractiv pentru clienţii noştri”, a declarat Levente Hugo Bara, proprietarul Supremia Grup.

Cu sediul în Alba Iulia, România, Supremia este lider pe piața de ingrediente alimentare și condimente din România fiind activă în Europa de Est și Vest, precum şi Scandinavia.

În decembrie 2015, Supremia a cumpărat firmele daneze Tamaco Trading și Tamaco Pack pentru a-și extinde operațiunile pe piețele scandinave. Tranzacția a fost de aproximativ 3 mil. euro, fiind vorba de o plată în numerar pentru preluarea celor două companii daneze. Prețul a fost plătit la finalizarea achiziției pe 18 decembrie 2015, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, iar contractul de achiziție a fost semnat pe 10 decembrie 2015.

De când a înființat compania în anul 2000, Levente Bara a construit un grup care are mai mult de 300 de angajaţi şi vânzări de 52,10 mil.  euro  în 2016. În urma achiziţiei, echipa de management va rămâne în cadrul companiei.

Levente Bara va deține poziția de director general al Supremia Group până în luna mai, când această poziție va fi preluată de către Ciprian Grădinariu.

Supremia Grup produce ingrediente alimentare printre care condimente, mixuri, arome, membrane și stabilizatori alimentari.

Compania are un portofoliu divers de clienți printre care se numără Angst, Fox, Elit (industria cărnii), Albalact (lactate), Dr Oetker (industrie alimentară), Heidi (ciocolată) sau RoStar (biscuiți).

Printre concurenții Supremia pe piața ingredientelor alimentare se numără germanii de la Fuchs sau Puratos.

În 1999, Levente Bara a absolvit Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. În perioada 1999 – 2000, acesta a lucrat ca inginer tehnolog în industria alimentară la Almelar Impex din Târgu Mureș. Bara vorbește româna, maghiara și engleza.

Cumpărătorul Supremia, firma franceză Solina a luat naștere în urma fuziunii din 2012 dintre Savena Group și Sfinc Group. În anul 2011, Sfinc a deschis birouri în România.

Cu sediul în Franţa, compania are în jur de 1.200 de angajați, prezenţă directă în 17 ţări și deserveşte clienţi în mai mult de 75 de ţări.

Solina Group a raportat pentru anul 2015 vânzări nete de 315 mil. Euro.

În anul 2015, fondul de investiții francez Ardian a intrat ca acționar în afacerea Solina, iar în februarie 2016 a devenit acționarul majoritar al afacerii. Fondatorul Solina, Eric Terré, deține poziția de președinte al Consiliului de Supraveghere al Solina.

Afacerea Solina s-a dezvoltat rapid prin creștere organică și o campanie de achiziții, cifra de afaceri ajungând de la 75 mil. Euro la 315 mil. Euro într-o perioadă de cinci ani.

Ardian, acționarul majoritar al Solina, a fost fondat în 1996 și este condus de către Dominique Senequier. Ardian este un manager de fonduri de investiții care are sub administrare active de 60 mld. Dolari.

În 2015, Ardian s-a numărat printre investitorii interesați de preluarea unui pachet minoritar de acțiuni la MedLife, în contextul demersurilor de exit ale fondului de investiții Value 4 Capital, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

bancpost main

Eurobank: Vizăm să vindem pachetul majoritar din Bancpost, ERS și leasing, toate împreună considerate ca fiind perimetrul tranzacției. Așteptăm ofertele neangajante în luna mai

Grupul bancar elen Eurobank așteaptă în luna mai primele oferte pentru Bancpost și pentru alte active financiare locale care fac parte din tranzacția cu nume de cod Florence.

Tranzacția este considerată de către experții în fuziuni și achiziții ca fiind cea mai importantă în acest moment în întregul sector bancar local, dat fiind calibrul acesteia.

“Noi vizăm să vindem pachetul majoritar în Bancpost, ERS și Leasing, toate împreună fiind considerate perimetrul tranzacției. Ofertele neangajante sunt așteptate în cursul lunii mai. Suntem într-o fază timpurie a procesului așa că nu putem comunica mai multe informații“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, Director General al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias.

Acesta nu a precizat care este mărimea pachetului de acțiuni din Bancpost scos la vânzare.

La începutul lunii februarie, un bancher Eurobank declara, citat de către Reuters, că banca elenă nu vrea să se retragă în întregime din România, ci să atragă un partener strategic astfel încât expunerea locală să fie redusă conform angajamentelor luate față de Comisia Europeană.

Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul Canadian Fairfax, unul dintre cei mai importanți acționari ai Eurobank.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO  a scris în premieră pe 20 ianuarie 2016 că Eurobank a angajat bancherii HSBC pentru o evaluare a opțiunilor strategice la Bancpost, deși la acel moment banca – mama susținea că nu există un plan privind o potențială vânzare a băncii.

În 2016, Eurobank și National Bank of Greece, proprietarul Banca Românească, au purtat negocieri pentru o tranzacție la nivelul subsidiarelor din România în cadrul unui plan mai larg în regiune.

După ce discuțiile între cele două părți au picat, astăzi ambele subsidiare locale ale băncilor elene – Banca Românească și Bancpost – sunt la vânzare, însă procesele de vânzare sunt încă în faze incipiente.

În paralel, Bancpost a trecut la procesul de curățire al bilanțului de creditele neperformante, mișcare utilizată în 2014 și de grupul austriac Volksbank ca o măsură premergătoare tranzacției de vânzare a băncii. Astfel, Eurobank a anunțat vânzarea unui pachet de credite neperformante al Bancpost și al altor subsidiare, pachet cu o valoare nominală de 597 mil. Euro, către un consorțiu format de Kruk și International Finance Corporation. În cadrul tranzacției cu nume de cod Ursa, prezentată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Bancpost avea la finele lui 2015 o cotă de piață de 3% după activul net bilanțier la o valoare a acestuia de 11,38 mld. Lei (2,6 mld. Euro), fiind în primele nouă bănci din sistem, conform ultimului raport anual al băncii centrale.

Bancpost a raportat în ultimul său bilanț public un profit pentru exercițiul financiar 2015 de 35,2 mil. Lei (7,9 mil. Euro).

Dintre potențialii candidați la achiziția subsidiarei grupului elen, banca ungară OTP și-a declarat recent intenția de a depune o ofertă la Bancpost.

Sandor Csanyi, directorul general executiv al OTP Bank, în cadrul unui interviu acordat săptămâna trecută agențiilor de presă Reuters și Bloomberg, afirma că grupul pe care îl conduce este în acest moment implicat într-un proces de due diligence privind achiziția unui activ pe piața bancară din România și că va examina fiecare bancă din cele scoase la vânzare pe piața locală.

Pe lângă Bancpost, tranzacția Florence mai cuprinde compania de credite de consum ERB Retail Services IFN și ERB Leasing.

ERB Retail Services IFN a raportat pentru 2015 un profit net de 42,8 mil. Lei (9,6 mil. Euro) la venituri totale de 119,7 mil. Lei (26,9 mil. Euro).

De asemenea, ERB Leasing a înregistrat în 2015 un profit net de 5,9 mil. Lei (1,3 mil. Euro) la venituri totale de 110,9 mil. Lei (24,9 mil. Euro), potrivit ultimului bilanț public.

Bancpost, bancă fondată de statul român în 1991, este principalul activ al Eurobank în România. Grupul elen a preluat în 2003 pachetul majoritar al Bancpost, iar în 2009 a ajuns la o participație de 99% în banca locală.

Pe piața bancară locală este, în acest moment, un grup de bănci la vânzare printre care Banca Românească, Bancpost, Veneto Banca, și un alt grup format din potențiali investitori, pe de o parte, jucători deja prezenți precum Banca Transilvania, OTP, Garanti Bank, Axxxess Capital (principalul acționar al Carpatica), Raiffeisen, pe de altă parte investitori care caută să intre pe piață, printre aceștia fiind și fonduri de investiții JC Flowers.

Anterior, au existat încercări eșuate de vânzare la nivel local. Astfel, în 2015, Piraeus Bank a derulat o tranzacție de exit din România, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în iunie 2015, în urma căreia fondul american de investiții JC Flowers a depus o ofertă de preluare a subsidiarei locale, respinse însă de conducerea din Atena a grupului – mamă.

Contextul actual este marcat de presiunea existentă asupra băncilor – mamă din Grecia de a-și reduce expunerile în regiune, iar aici România ocupă un loc central, ceea ce poate constitui premisele pentru finalizarea unor astfel de tranzacții locale de vânzare realizate de bănci elene.

Grupul sud – african Growthpoint își finanțează achiziția a 27% din Globalworth prin credite bancare de 100 mil. Euro și derivative de swap valutar pe rata dobânzii de 86 mil. euro. Din banii proaspeți aduși de Growthpoint o parte merg pentru a acoperi tranzacția de 42 mil. Euro a Globalworth de preluare a depozitului Dacia de la Pitești

 

Growthpoint, unul dintre cei mai puternici investitori sud – africani în active imobiliare, își finanțează tranzacția de intrare pe piața imobiliară din România printr-o combinație de credite bancare cu derivative de swap valutar pe rata dobânzii.

Pentru achiziția a 26,9% din Globalworth, fondul sud – african Growthpoint a venit cu fonduri de 186,4 mil. Euro, din care 100 mil. Euro înseamnă credite bancare, iar restul de 86,4 mil. Euro provin dintr-un produs derivativ de swap valutar pe rata dobânzii, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Finanțarea are o maturitate de 4,2 ani. De asemenea, împrumuturile în euro ale Growthpoint utilizate în tranzacția de la Globalworth au o dobândă fixă de 2,6% pe an și o maturitate de 9,9 ani.

Printr-un produs de finanțare derivativ de tipul swap-ului valutar încrucișat pe rata dobânzii (cross currency interest rate swap), o companie care se împrumută într-o valută poate plăti dobânda într-o altă valută. De asemenea, printr-un astfel de produs de finanțare, o companie poate trece de la o dobândă variabilă la plata unei dobânzi fixe, explică specialiștii contactați de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Derivativele de tipul swap-ului valutar pe rata dobânzii permit unei companii să facă hedging pentru a se proteja de riscurile cursului de schimb între diverse valute în care a contractat finanțări, pentru a-și putea reduce costurile finanțării în ansamblu.

Growthpoint are împrumuturi contractate în ranzi sud – africani, dolari australieni și euro, potrivit datelor făcute publice de către grup.

Achiziția pachetului de 26,9% din Globalworth a contribuit la creșterea cu 24,8% a împrumuturilor contractate în ranzi sud – africani.

În acest context, Growthpoint are o strategie activă de hedging și de fixare a dobânzii la finanțările contractate. Compania are un mix diversificat de finanțare a investițiilor, din care fac parte și emisiunile de obligațiuni.

Fondurile proaspete de 186,4 mil. Euro aduse de Growthpoint la Globalworth asigură grupului sud – african poziția de principal acționar în fondul de investiții condus de Ioannis Papalekas, și indirect intrarea pe piața imobiliară din România, având în vedere că Globalworth admninistrează un portofoliu de proprietăți evaluat la 1 mld. Euro.

Aportul de capital al Growthpoint contribuie, de asemenea, la refinanțarea datoriilor Globalworth, proprietarul celui mai mare portofoliu de spații de birouri din România, la o dobândă de 3 până la 4%, mai mică deci față de nivelul actual de 5%.

Growthpoint, unul dintre cele mai mari grupuri sud – africane de investiții imobiliare, a investit în afacerea Globalworth pentru a intra pe piețele din Europa Centrală și de Est, ca parte a strategiei sale de a-și diversifica la nivel internațional portofoliul de proprietăți, care mai cuprinde Africa de Sud și Australia.

În decembrie 2016, Globalworth a anunțat că a atras fonduri proaspete de 200 mil. Euro de la Growthpoint, care vine cu 186,4 mil. Euro, iar restul de la Oak Hill, bani din care sunt finanțate achiziții și investiții de extindere a portofoliului din România. Din acești bani, o parte au mers către finanțarea achiziției Globalworth de 42,5 mil. Euro a depozitului Dacia de lângă Pitești de la omul de afaceri israelian Simon Roth.

Growthpoint a cumpărat 24,3 milioane de acțiuni Globalworth pentru 186,4 mil. Euro, iar alte 1 milion de acțiuni vor fi emise în decembrie 2017.

Randamentul investiției de capital Growthpoint în Globalworth este de 6%.

Un fond de pensii guvernamental din Africa de Sud este cel mai important acționar în Growthpoint, cu 13,2%, urmat de Investec  Asset Management cu 6,9%, Stanlib Asset Management cu 6,4%, iar Southern Palace Properties deține 5,7%.

Growthpoint are o valoare bursieră pe bursa de la Johannesburg (Africa de Sud)  de circa 73,3 mld. Ranzi sud – africani (5,3 mld. Euro).

O altă tranzacție majoră cu impact direct asupra pieței imobiliare locale a fost anunțată la finele anului trecut – fuziunea dintre fondul de investiții NEPI, cel mai activ cumpărător de spații comerciale din ultimii ani, și Rockcastle, ambii jucători fiind, de asemenea, listați pe bursa de la Johannesburg.

Capitalul sud-african și-a majorat puternic expunerea față de piața din România din 2010 încoace, pe fondul achiziției Emag de către grupul Naspers, a achizițiilor derulate de către NEPI, la care se adaugă cele două tranzacții din 2016 cu impact regional, mai ales în piața locală – intrarea Growthpoint ca principal acționar în Globalworth și fuziunea NEPI – Rockscastle.

De asemenea, strategia Globalworth vizează după intrarea Growthpoint și ținte de calibru fără precedent, fondul de investiții listat la Londra și condus de Ioannis Papalekas fiind unul dintre investitorii angajați în cursa pentru achiziția grupului israelian AFI, care deține printre altele centrul comercial AFI Cotroceni din București, precum și complexul de birouri AFI din apropierea centrului comercial.

Sursă grafic: BVB. Prelucrare grafic: MIRSANU.RO.

Teraplast cumpără 50% din Depaco, al doilea producător de țiglă metalică de pe piața locală. Achiziția nu depășește 10% din cifra de afaceri medie a cumpărătorului și este finanțată parțial din credite bancare

Grupul industrial Teraplast a anunțat încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a pachetului de 50% din acțiunile companiei Depaco SRL, al doilea jucător de pe piața de țiglă metalică locală, potrivit unui comunicat al Teraplast. Contractul dintre cele două părți a fost încheiat în data de 1 martie 2017.

Achizitia este una strategică pentru grupul Teraplast în contextul în care subsidiara TeraSteel este liderul pieței de structuri metalice zincate, iar noile produse ce vor intra în portofoliu vor fi complementare.

Valoarea achiziției pachetului de 50% din compania Depaco nu depășește pragul de 10% din cifra de afaceri aferentă ultimelor situații financiare anuale ale Teraplast și se achită atât din surse proprii, cât și din finanțări de la instituții financiare, precizează sursa citată.

Achiziția pachetului de acțiuni este condiționată, între altele, de aprobarea tranzacției de către Adunarea Generală a Acționarilor Teraplast și de obținerea acordului din partea Consiliului Concurenței.

Totodată, prin această achiziție, Teraplast intră indirect și în acționariatul firmei Cortina WTB SRL, al cărei acționar majoritar este firma Depaco cu 51% din acțiuni și antreprenorul oltean Dorel Stancu cu 49% din acțiuni.

Cortina WTB a fost înființată în 2006 și este unul dintre producătorii de țiglă metalică din zona Oltenia, producând țiglă metalică marca Wetterbest. Până la finalul anului 2013, firma cu sediul în Podari, județul Dolj, a funcționat sub denumirea de Art Line SRL. După asocierea cu firma Depaco, la finalul anului 2013, firma și-a schimbat denumirea în Cortina WTB SRL.

Fondatorul și principalul acționar al grupului de firme Depaco este antreprenorul Dragoș Irimescu. Din Grupul Depaco, cu sediul afacerilor în Băicoi, Prahova, fac parte trei firme. Depaco, producător de ţiglă metalică, diverse tipuri de tablă şi sisteme de drenaj, Polnebo, importator de membrane, ferestre de mansardă şi şuruburi autoforante şi Cortina Wetterbest, producător şi distribuitor de ţiglă metalică.

 După tranzacția dintre Teraplast și Depaco, Dragos Irimescu, va ramâne un asociat important al companiei. Operațiunile Depaco vor fi conduse de Valeriu Irimescu, fiul lui Dragoș Irimescu, care va ocupa funcția de director general.

Compania Depaco a fost înființată în anul 1999 și este al doilea producător de pe piața de țiglă metalică locală. În prezent, procesul de producţie din fabrica Depaco de la Băicoi se desfăşoară pe mai mult de 40 de linii automate: pentru ţiglă metalică cu diverse profiluri, pentru tablă cutată, pentru sistemul de jgheaburi si burlane, pentru tablă fălțuită și pentru multe alte accesorii.

În anul 2016, Depaco avut o cifră de afaceri de 130 mil.Lei (28,8 mil.Euro), EBITDA de 15,76 mil.Lei (3,5 mil.Euro) si un profit net de 11 mil.Lei (2,44 mil.Euro). Depaco deține brandul Wetterbest.

Pe piața locală, concurenții principali ai Wetterbest find Bilka, Lindab și Viking Pruszynski.

Grupul Teraplast rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 de milioane de lei (88 mil. Euro). Din grup fac parte Teraplast (compania – mamă, listată pe bursa de la București), Politub (în care deține 50% din acțiuni),  Plastsistem, Teraglass și Teraplast Group Republica Moldova.

Compania Teraplast, cea mai mare entitate a grupului, este în prezent cel mai mare procesator de PVC din România și unul dintre cei mai importanți producători români de materiale pentru piața construcțiilor și instalațiilor.

În prezent, compania activează în Parcul Industrial Teraplast, cu o suprafață de peste 20 de hectare, situat în extravilanul municipiului Bistrița.

Din anul 2008, compania este listată la Bursa de Valori București, sub simbol TRP. Valoarea bursieră a Teraplast este de 295,7 mil. Lei (65,7 mil. euro) la un preț de 0,534 lei pe acțiune.

Începând cu data de 16 ianuarie 2017, Teraplast l-a numit pe Mircea Hotoleanu în funcția de director general. Tot în luna ianuarie a acestui an, Teraplast a anunțat că intenționează înființarea unei companii în Serbia. Scopul înființării companiei este dezvoltarea prezenței Teraplast pe piața din Serbia, ca parte a strategiei companiei de a crește valoarea exporturilor.

Portofoliul de produse al companiei este structurat pe șase linii de afaceri: instalații și amenajări, profile tâmplărie, granule, panouri termoizolante, structuri metalice zincate și tâmplărie termoizolantă.

Compania-mamă Teraplast este lider de piață pe segmentele de canalizări exterioare și granule, și este al doilea jucător de pe piața de canalizări interioare. Subsidiara TeraSteel este al doilea jucător de pe piața de panouri sandwich și liderul pieței de structuri metalice zincate.

Principalul acționar al companiei Teraplast Bistrița este omul de afaceri Dorel Goia cu aproximativ 46,8%, fondul finlandez de investiții KJK Fund II SICAV cu 10%, NN Group NV fiind raportat cu o deținere de 7%, iar Emanoil Viciu cu 4,53%, conform ultimelor date făcute publice pe bursă.

Anthony Stalker, partener al fondului de investiții ADM Capital: Ne uităm la investiții în România și vedem oportunități bune. Tichetul nostru normal de investiție de capital este între 15 și 25 mil. Euro per tranzacție

Fondul de investiții ADM Capital, proprietarul producătorului de blocuri ceramic Briskton Iași, se uită după potențiale achiziții pe piața românească.

“Ne uităm în mod activ după investiții în România și vedem oportunități bune în această piață importantă“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Anthony Stalker, Partener și Chief Investment Officer la ADM Capital Europe LLP.

“Tichetul nostru normal (de investiție de capital – n.r.) este între 15 și 25 milioane de euro“, a precizat reprezentantul ADM Capital, care lucrează în biroul din Londra al managerului global de capital privat.

El a adăugat că, în privința sectoarelor – țintă, deși fondul are o privire generală asupra pieței, tinde să se uite către “consum și sectoare apropiate de cel de consum și părți ale complexului manufacturier“.

Anthony Stalker lucrează pentru ADM Capital din 2006, după ce anterior timp de 11 ani a fost în Asia în cadrul băncii de investiții americane Merrill Lynch. Din 2005 a generat tranzacții și a dezvoltat portofoliul ADM Capital din Turcia. Stalker are diplomă a Universității Cambridge și un MBA al Universității California.

La un astfel de calibru al tranzacției, ADM Capital concurează cu alți manageri de capital privat precum Resource Partners, Enterprise Investors, Oresa Ventures sau CEE Equity Partners.

Asia Debt Management (ADM) Hong Kong Limited a intrat pe piața din România în 2014 prin achiziția Ceramica Iași, unul dintre producătorii majori locali de pe piața cărămizilor. Momentul a fost favorizat de către seria de tranzacții de dezinvestire ale Advent International, care luase decizia strategică de a-și vinde pe rând companiile locale din portofoliu.

ADM Capital a investit până acum aproape 20 mil. Euro pentru a prelua pachetul de 84,88% din acțiunile Ceramica Iași și în achizițiile ulterioare de titluri de la acționarii minoritari. ADM Capital are o participație de aproximativ 99% din acțiunile Brikston Construction Solutions, fosta Ceramica Iași.

Fondul de investiții a demarat procedurile de exit din Brikston Iași, bancherii de investiții ai Raiffeisen fiind mandatați să găsească un cumpărător pentru afacerea cu cărămizi.

Anthony Stalker nu a făcut niciun comentariu pe marginea acestei tranzacții.

ADM Capital este un investitor de capital privat fondat în 1998, a cărui arie de interes sunt companii din Asia și Europa Centrală și de Est. Are sub administrare mai multe fonduri de investiții, însă numai unul dintre ele a fost ridicat cu scopul de a investi în regiunea din care face parte și România.

În 2011, ADM Capital a finalizat strângerea de bani pentru fondul de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, cu un capital total de 265 mil. Euro. Printre investitorii de tip Limited Partners în acest fond de investiții se numără BERD, Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB), IFC sau FMO din Olanda.

Fondul European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene de Investiții, a investit în fondul ADM CEECAT Recovery Fund prin două vehicule. Fondul de fonduri de investiții Istanbul Venture Capital Initiative (IVCI) a investit 24 mil. Euro în fondul administrat de ADM Capital. La IVCI, printre investitori se numără pe lângă Fondul European de Investiții și Garanti Bank, National Bank of Greece, Banca de Dezvoltare a Turciei TKB, Fundația de Dezvoltare Tehnologică din Turcia (TTGV) și Organizația pentru Dezvoltarea Industriei Mici și Mjilocii din Turcia KOSGEB.

Fondul de fonduri de investiții Mezzanine Facility for Growth (MFG), în care Fondul European de Investiții este investitor și administrator, a investit 40 mil. Euro în fondul ADM Capital pentru regiune.

ADM Capital a investit în ultimii 19 ani aproximativ 1,2 mld. Dolari în active din 15 țări la nivel global.

Managerul de capital operează o rețea de șase birouri – Hong Kong, Istanbul, Almaty, Mumbai, Londra și Kiev, având o echipă totală de 50 de oameni. Firma de investiții este condusă de către Robert Appleby și Cristopher Botsford. Strategia sa de investiții vizează prin mai multe tipuri de fonduri de investiții piața companiilor de talie medie.

adm-capital-ceramica-main

Bancherii de la Raiffeisen caută un cumpărător pentru producătorul de blocuri ceramice Brikston Iași. Tranzacția locală de exit a ADM Capital, în atenția investitorilor

Bancherii de investiții de la Raiffeisen au mandatul de a găsi un cumpărător pentru afacerea Brikston Iași din rândul investitorilor strategici sau a investitorilor financiari de tipul fondurilor de investiții, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția de exit a ADM Capital din Brikston Iași (ex- Ceramica Iași), unul dintre cei mai mari producători de blocuri ceramice din România, ar putea atrage interesul unor profile diferite, atât de investitori strategici, cât și de investitori financiari de tipul fondurilor de investiții. Pe lângă investitorii deja prezenți pe piața locală, tranzacția ADM Capital oferă o poartă de intrare în sector și pentru investitorii cu interese de afaceri în bazinul regiunii. Exitul ADM Capital din Brikston este așteptat să se finalizeze în acest an.

Tranzacția de vânzare a Brikston Iași de către ADM Capital a fost anunțată pe 9 decembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții ADM Capital și cei ai Raiffeisen nu au putut fi contactați pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Piața locală a materialelor de construcții a revenit în ultimii ani pe radarul investitorilor, ca urmare a redresării acestui sector afectat de criza economică.

În 2016, Wienerberger a cumpărat fabrica de cărămizi de la Buzău a lui Omer Susli, patronul Praktiker România, iar în luna februarie a acestui an Dedeman a preluat 29% din Cemacon în cadrul unei tranzacții mai largi care a dus la exitul a doi investitori și împărțirea în final a afacerii între trei acționari majori.

Tot anul trecut, concernul american PPG a cumpărat producătorul de vopsea Deutek în cadrul unei tranzacții de peste 40 mil. Euro. Braas Monier a preluat linia de producție de țiglă de la Craiova de pe platforma Elpreco a irlandezilor de la CRH, iar austriecii de la Hirsch au cumpărat trei fabrici de polistiren în cadrul a două tranzacții distincte.

ADM Capital a investit până acum aproape 20 mil. Euro pentru a prelua pachetul de 84,88% din acțiunile Ceramica Iași în 2014 de la Advent și în achizițiile ulterioare de titluri de la acționarii minoritari. ADM Capital are o participație de aproximativ 99% din acțiunile Brikston Construction Solutions, fosta Ceramica Iași.

Asia Debt Management Hong Kong Limited a intrat pe piața din România în 2014 prin achiziția Ceramica Iași, unul dintre producătorii majori locali de pe piața cărămizilor. Momentul a fost favorizat de către seria de tranzacții de dezinvestire ale Advent International, care luase decizia strategică de a-și vinde pe rând companiile locale din portofoliu – Deutek (exit 2013), Ceramica Iași (exit 2014), rețeaua de servicii medicale Regina Maria (exit 2015).

După achiziția pachetului majoritar de acțiuni la Ceramica Iași, ADM Capital a trecut la lansarea unei oferte de achiziție a acțiunilor de la acționarii minoritari pentru a putea trece pragul necesar de 90% și a delista compania de pe piața bursieră. ADM Capital a plătit atunci un preț de achiziție de 0,6957 lei pe acțiune, iar în octombrie 2015 a reușit să retragă acțiunile companiei de la tranzacționare și a continuat însă să fie interesată de achiziția acționarilor minoritari rămași în companie.

Piața de profil a avut o creștere de 10% în 2015 și pentru acest an au fost avansate estimări privind o rată de creștere de circa 8. În plus, investitorii mizează pe potențialul sectorului dat fiind că România este cotată ca având nevoi locative semnificativ peste alte piețe din regiune, în condițiile în care nu este acoperită cererea de locuințe, la care se adaugă și necesitatea înlocuirii unora dintre acestea datorită vechimii și gradului avansat de uzură.

La momentul preluării de către ADM Capital, Ceramica Iași înregistrase în ultimul său bilanț anual încheiat la 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri de 72,2 mil. Lei și un profit net de numai 0,08 mil. Lei la 213 angajați.

Brikston Construction Solutions, care operează fabrica de la Iași, a raportat pentru anul trecut un profit net de 2,8 mil. Lei la o cifră de afaceri de 67,2 mil. Lei, respectiv 204 angajați.

În luna ianuarie a acestui an, acționarii companiei au decis să împrumute până la 12 mil. Euro pentru refinanțarea unor împrumuturi luate de la bănci, finanțarea unor acțiuni de reducere a capitalului social, răscumpărări de acțiuni proprii, dividende sau în scopuri de investiții. Compania a luat mai multe credite de-a lungul timpului de la ING Bank pentru a-și finanța operațiunile, conform ultimelor informațiilor disponibile.

Brikston, în mandatul ADM Capital, s-a uitat recent la achiziția operațiunilor de producție cărămizi ale lui Omer Susli, patronul Praktiker România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Dar Wienerberger a anunțat pe 26 aprilie achiziția fabricii de cărămizi din Buzău a lui Omer Susli, iar austriecii dau semne că ar putea fi interesați de noi achiziții pe piață.

ADM Capital este un investitor de capital privat fondat în 1998, a cărui arie de interes sunt companii din Asia și Europa Centrală și de Est. Are sub administrare mai multe fonduri de investiții, însă numai unul dintre ele a fost ridicat cu scopul de a investi în regiunea din care face parte și România.

În 2007, ADM Capital a deschis un birou la Istanbul pentru a se putea concentra asupra oportunităților de investiții în regiune.

În 2011, ADM Capital a finalizat strângerea de bani pentru fondul de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, cu un capital total de 265 mil. Euro.

Fondul și-a setat ținta pe companiile mici și medii din Europa Centrală și de Est, respectiv Turcia, cu planuri de restructurare sau cu nevoi de lichidități, dar suficient de puternice cât să supraviețuiască provocărilor crizei financiare globale.

BERD a investit 56 mil. Euro în acest fond, potrivit ultimelor informații disponibile, și au venit alături și alte instituții financiare internaționale.

Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) a venit cu o finanțare de 15 mil. Euro, iar IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a pus capital în fond în valoare de 47,55 mil. Dolari (35 mil. Euro).

De asemenea, la fondul de investiții concentrat asupra regiunii în care activa și Ceramica Iași a contribuit și FMO din Olanda cu 15 mil. Euro.

Fondul European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene de Investiții, a investit în fondul ADM CEECAT Recovery Fund prin două vehicule. Fondul de fonduri de investiții Istanbul Venture Capital Initiative (IVCI) a investit 24 mil. Euro în fondul administrat de ADM Capital. La IVCI, printre investitori se numără pe lângă Fondul European de Investiții și Garanti Bank, National Bank of Greece, Banca de Dezvoltare a Turciei TKB, Fundația de Dezvoltare Tehnologică din Turcia (TTGV) și Organizația pentru Dezvoltarea Industriei Mici și Mjilocii din Turcia KOSGEB.

Fondul de fonduri de investiții Mezzanine Facility for Growth (MFG), în care Fondul European de Investiții este investitor și administrator, a investit 40 mil. Euro în fondul ADM Capital pentru regiune.

Alte 80 mil. Euro au venit în ADM CEECAT Recovery Fund de la fonduri de pensii, instituții, investitori privați, precum și de la partenerii ADM Capital.

Reprezentanții ADM Capital declarau la începutul anului că au în plan ridicarea unui nou fond de investiții dedicat regiunii. Mai mulți manageri de capital privat au început să strângă fonduri de la investitori pentru noi fonduri de investiții cu țintă pe piețele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România. Abris Capital Partners este în fază avansată cu strângerea unui nou fond regional, a cărui capitalizare – țintă este de circa 500 mil. Euro, în timp ce Resource Partners strânge la rândul său un nou fond de investiții, cu un capital de aproximativ 200 mil. Euro.

profi mid europa enterprise investors deal tabel closing Main

Mid Europa Partners este de astăzi proprietarul Profi după finalizarea tranzacției cu Enterprise Investors. Sindicatul format de Citi, ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, Erste și Banca Transilvania finanțează cu circa 247 mil. Euro plata prețului de achiziție. O altă facilitate de credit de aproximativ 60 mil. Euro va fi destinată finanțării programului de investiții al Profi, inclusiv eventuale achiziții. Enterprise Investors a vândut Profi la o valoare de întreprindere care merge spre 600 mil. Euro

Administratorul de capital privat Mid Europa Partners a finalizat astăzi achiziția lanțului de magazine Profi, devenind oficial proprietarul primei afaceri locale de retail din portofoliul său, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Prețul plătit de cumpărător este de 533 mil. Euro, bani care vor merge în conturile managerilor Enterprise Investors, ale investitorilor de tip LP ai fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, ale bancherilor de investiții de la Citi, ale avocaților RTPR Allen & Overy, precum și ale directorilor Profi.

Enterprise Investors, administratorul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, a vândut afacerea Profi la o valoare de întreprindere care se apropie de 600 mil. Euro, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pentru finanțarea achiziției și a planului de investiții al Profi, Mid Europa Partners a apelat la un consorțiu de bănci pentru împrumut sindicalizat. Pentru a plăti prețul de achiziție al Profi și finalizarea tranzacției cu Enterprise Investors, Mid Europa a tras în jurul a 247 mil. Euro de la un consorțiu format de Citi, Raiffeisen, ING Bank, UniCredit, Erste și Banca Transilvania, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Alte aproximativ 60 mil. Euro ar urma să fie trase de la bancheri pentru planul de investiții al Profi, care poate acoperi și eventuale achiziții.

Mid Europa Partners a procedat în mod similar și în 2015 la achiziția rețelei de servicii medicale Regina Maria când a tras un credit sindicalizat de 75 mil. Euro de la grupurile Erste, Raiffeisen și UniCredit pentru plata parțială a prețului de achiziție și finanțarea planului de investiții, din care o parte a mers către campania de achiziții a Regina Maria din 2016.

Reprezentanții Profi, ai Enterprise Investors și ai Mid Europa Partners nu au fost disponibili pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Enterprise Investors obține astfel la exit un multiplu de peste 10 raportat la EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), respectiv de peste 7 ori banii investiți, după cum a precizat în noiembrie 2016, Jacek Siwicki, președintele managerului regional de capital privat, la o întrebare adresată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Pentru calcul, este utilizat EBITDA pentru ultimul an de activitate al companiei.

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI a preluat pe 4 martie 2010 pachetul de 100% din acțiunile Profi Rom Food Group (Profi Rom Food, Albinuța Shops, DT Logistic) în cadrul unei tranzacții în valoare de 66 mil. Euro, de la Duna Waiting Participation BV din Olanda. La achiziția de atunci a participat și echipa de conducere a Profi în frunte cu Gunter Grieb, fostul director general al Kaufland România, adică omul care a coordonat extinderea puternică a rețelei locale a grupului german.

Creat ca un magazin de tip discount, lanțul Profi avea în momentul intrării Enterprise Investors în afacere un număr de 67 de magazine și vânzări de 140 mil. Euro în 2009. Enterprise Investors a plătit la achiziția Profi un multiplu de circa 8 față de EBITDA, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe 19 octombrie 2011, Enterprise Investors a anunțat o investiție adițională de 10 mil. Euro printr-o majorare de capital destinată finanțării extinderii rețelei de magazine și a preluării unor lanțuri mai mici de comerț din țară.

În acest context, Enterprise Investors obține un beneficiu de 457 mil. Euro (diferența dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție la care se adaugă investiția adițională) din vânzarea Profi. Cu tot cu dividendele distribuite în anii anteriori, rezultă că banii obținuți de Enterprise Investors după o investiție de 7 ani în Profi se învârt în jurul nivelului de jumătate de miliard de euro.

Consultanții Enterprise Investors la tranzacția de exit din Profi au fost banca americană de investiții Citi, în timp ce PwC și AT Kearney au realizat rapoartele de vendor due diligence pe partea financiară și de taxe. Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către o echipă de avocați RTPR Allen & Overy, condusă de către Costin Tărăcilă, Managing Partner și coordonatorul practicii de fuziuni și achiziții din cadrul firmei, și din care au mai făcut parte Roxana Ionescu (Counsel), Alina Stăvaru (Counsel), Andrei Mihul (Associate) și Laurențiu Tisescu (Associate) “împreună cu o echipă numeroasă de avocați care au acordat suport în procesul de due diligence și pe documentele tranzacției”, afirmă reprezentanți firmei într-un comunicat.

De cealaltă parte, Mid Europa Partners a lucrat la achiziție cu firma spaniolă specializată în consultanța de retail Beragua, cu consultanții financiari ai EY, respectiv cu avocații americani de la Dechert, în timp ce pe aspectele de drept local au apelat la serviciile casei de avocatură Bondoc & Asociații.

Mid Europa Partners a cumpărat Profi în urma unei runde finale de departajare, în care oferta sa a depășit pe cea a BC Partners, la capătul unui proces competitiv condus de către banca americană de investiții Citi. Surse din piață susțin că ultima ofertă a BC Partners a depășit și ea semnificativ nivelul de 500 mil. Euro, intrând în intervalul 520 – 530 mil. Euro. BC Partners nu a făcut niciun fel de comentariu pe tema ofertei depuse la Profi.

Cine încasează cei 533 mil. Euro din vânzarea Profi

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI, administrat de către Enterprise Investors, a fost ridicat în septembrie 2006 și s-a închis la o capitalizare de 658 mil. Euro. Fondul include o participare de 1,25%, de peste 8 mil. Euro, care vine din partea administratorului fondului, adică din partea managerilor Enterprise Investors.

Strângerea de fonduri a început la sfarşitul lunii mai 2006 şi s-a încheiat în doar 3 luni, conform reprezentanților Enterprise Investors, care mai spuneau la acea vreme că în ceea ce privește cererea, atât din partea investitorilor existenţi cât şi a noilor investitori, fondul a fost de două ori suprasubscris.

Investitorii europeni reprezintă 65% din fond, în timp ce investitorii americani au finanţat restul de 35%.

Capitalul fondului de investiții a fost strâns în cea mai mare parte de la o bază de investitori – așa-numiții Limited Partners – în timp ce o parte mică din bani au venit de la echipa administratorului fondului, aceștia fiind așa-zișii General Partners.

Printre investitorii de capital de tip Limited Partners s-au numărat atunci AlpInvest, CalPERS, Fondul European de Investiții (brațul de investiții din grupul Băncii Europene de Investiții), HarbourVest, LGT, MetLife, Partners Group şi alte instituţii financiare recunoscute pe plan international care au mai investit anterior în fonduri ale Enterprise Investors, în timp ce Adams Street Partners, Allianz Private Equity Partners, Bregal, HRJ Capital, Morgan Stanley Alternative Investment Partners, Pantheon, SUVA şi Wilshire au intrat pe lista noilor investitori.

Din cei 658 mil. Euro, 200 mil. Euro au venit de la fonduri de pensii, preciza pentru publicația londoneză Investment & Pensions Europe polonezul Jacek Siwicki, președinte și membru în Consiliul de administrație al Enterprise Investors, responsabil de conducerea operaţiunilor firmei şi de implementarea strategiei de investiţii în întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est.

Potrivit acestuia, banii au venit atunci de la fondul de pensii publice din California (SUA) CalPERS, AlpInvest (un vehicul de investiții deținut de fondurile olandeze de pensii PGGM și ABP) și de la casa de pensii Keva, aflată sub autoritatea guvernului finlandez. AlpInvest, un manager ce are sub administrare active de 38 mld. Euro, a fost ulterior preluată de către fondul american de investiții Carlyle.

Fondul de pensii CalPERS din California este cel mai mare fond public de pensii din SUA, cu o valoare de piață totală de peste 300 mld. Dolari.

După distribuția banilor încasați pe Profi, principalul beneficiar va fi fondul de pensii Californian CalPERS.

CalPERS a investit până acum circa 141,8 mil. Dolari (circa 110 mil. Euro) în fondul de investiții care urma să cumpere în 2009 lanțul de magazine Profi, ceea ce înseamnă că fondul de pensii din California a dat circa 17% din banii folosiți pentru achiziții de către fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, conform datelor făcute publice.

Valoarea investiției finlandezilor de la Keva în fondul PEF VI se situa la circa 5,6 mil. Euro, conform raportului anual al Keva din anul 2007.

Fondul European de Investiții s-a numărat, de asemenea, printre cei mai mari investitori în PEF VI, pentru care a alocat un capital de 50 mil. Euro, aproape de 8% din banii direcționați de către Enterprise Investors pentru achiziții în regiune, inclusiv în România.

Un alt investitor care va avea motive de bucurie pentru exitul Enterprise Investors din Profi va fi LGT, administrator de active condus de către familia casei princiare de Liechtenstein.

LGT administrează, printre altele, fondul de investiții Castle Private Equity, care avea un capital angajat pentru investiții în fondul PEF VI de 10,87 mil. Euro la 31 decembrie 2015, conform datelor din ultimul raport anual.

HarbourVest este un investitor de talie globală, cu peste 40 mld. Dolari sub administrare, care investește în afaceri din Asia, Europa și America.

Gigantul financiar american MetLife are un portofoliu global de investiții de 516 mld. Dolari, conform datelor prezentate la finele lunii septembrie.

Un alt investitor în fondul PEF VI este Adam Street Partners din SUA, care administrează active de peste 27 mld. Dolari. Tichetul de investiție poate varia între 10 mil. și 200 mil. Dolari.

De pe lista investitorilor europeni, Partners Group este un alt manager de investiții, cu active de 55 mld. Dolari sub administrare, înregistrat și listat pe bursa din Elveția.

De asemenea, Allianz Private Equity, parte a gigantului financiar german, are active sub administrare de circa 8,9 mld. Euro în zona fondurilor de investiții, fiind un fond al fondurilor. Tichetul său de capital poate merge între 20 și 120 mil. Euro per investiție.

Un alt investitor global este grupul american Pantheon, cu active sub administrare de peste 34,3 mld. Dolari. Tichetul său de investiție poate merge până la 80 mil. Dolari, conform Financial News.

Gigantul financiar american Morgan Stanley are o ramură dedicate investițiilor, Morgan Stanley Alternative Investment Partners, care avea sub administrare la 30 iunie 2015 peste 55 mld. Dolari plasate prin 200 de fonduri alternative de investiții.

Un alt manager american de investiții este Wilshire, care în urmă cu 20 de ani își lansa primul său fond de fonduri de investiții. La 31 decembrie 2015. Wilshire Private Markets avea capitaluri de investiții de peste 5,3 mld. Euro, iar prin Wilshire Funds Management oferea consultanță de investiții pentru administratori de active de 148 mld. Dolari.

Bregal Investment este divizia de fonduri de investiții a grupului European Cofra Holding AG, cu sediul la Zug (Elveția). Grupul Cofra are în portofoliul său lanțul de magazine de retail de îmbrăcăminte C&A, prezent și în România, afacere fondată de către frații olandezi Clemens și August Brenninkmeijer în 1841, care și-au pus astfel numele pe rețeaua de magazine. Bregal are capital de 9,5 mld. Euro angajat sau investit.

SUVA, un alt investitor european al PEF VI, este cunoscută și sub numele de Swiss National Accident Insurance Institution, fiind o instituție elvețiană din sectorul asigurărilor. SUVA avea sub administrare în 2014 active de circa 2,3 mld. Euro prin divizia sa de fonduri de investiții, iar tichetul său de investiție se situează, de regulă, între 30 și 80 mil. Dolari, conform datelor Financial News.

O altă parte din bani vor fi distribuiți către partenerii – acționari și managerii Enterprise Investors.

Enterprise Investors este condusă de către americanul Robert Farris, unul dintre co- fondatorii firmei în 1990, Jacek Siwicki, Jason Martin și Anne Mitchell, toți membri ai Consiliului de administrație.

De asemenea, din echipa executivă fac parte trei Managing Partneri – Robert Manz, Dariusz Pronczuk și Michal Rusiecki. Din structurile de conducere ale Enterprise Investors mai fac parte patru parteneri – Rafal Bator, Sebastian Krol, Jacek Wozniak și Michal Kedzia.

La nivel local, o altă parte din bani este de așteptat să ajungă inclusiv către echipa din biroul local, din care fac parte Șerban Roman, vicepreședinte EI și country manager, și Cristian Nacu, ex-country manager și Senior Advisor din iulie 2015 pentru EI.

De asemenea, o practică uzuală a fondurilor de investiții este de a-și recompense managerii companiilor din portofoliu în astfel de procese de vânzare. Din acest punct de vedere, data fiind performanța obținută la vânzarea Profi, astfel de prime este de așteptat să ajungă la echipa de management, din care fac parte Daniel Cîrstea, Director General, și Călin Costinaș, Director General Adjunct.

Un alt beneficiar direct al tranzacției este banca de investiții Citi, care se ocupă de procesul de vânzare al Profi, al cărei comision aferent participării la tranzacție pe partea de vânzare și de rol în aranjarea finanțării ar putea ajunge la câteva milioane de euro.

De asemenea, din prețul de vânzare al Profi vor fi plătiți și avocații angajați să ofere consultanța juridică și structura contractului de vânzare – cumpărare. În cazul Profi, Enterprise Investors mizează ca și în cazul altor tranzacții pe serviciile firmei de avocatură RTPR Allen & Overy.

Enterprise Investors, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din regiune, a marcat prin vânzarea Profi cel mai mare exit din istoria sa de 27 de ani de manager de capital privat, precum și cea mai mare tranzacție din România a unui fond de investiții, respectiv cea mai mare tranzacție locală din retail. În România, Enterprise Investors mai are în portofoliu producătorul de materiale de construcții Macon Deva și afacerea cu jucării Noriel, cumpărată în 2016 într-o tranzacție de 24 mil. euro.

Cine dă banii pentru achiziția Profi

Fondul de investiții Mid Europa Fund IV, ridicat de către Mid Europa Partners în 2014, este ultimul fond al managerului de capital cu interese de investiții în regiune. Are o capitalizare de circa 850 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care face ca fondurile disponibile pentru Mid Europa să ajungă până la aproximativ 1,5 mld. Euro.

Printre investitorii de tip Limited Partners în Mid Europa Partners IV se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu circa 80 mil. Euro, grupul Băncii Europene de Investiții cu circa 50 mil. Euro, dar și alți investitori europeni printre care Private Equity Holding AG din Elveția sau Lancashire County Pension Fund din Marea Britanie.

De asemenea, pe lista investitorilor se află nume din Asia precum fondul suveran de investiții GIC din Singapore și China Investment Corporation. Investitori importanți din SUA precum fondurile Pantheon și Carlyle, care a preluat AlpInvest Partners se mai află pe această listă.

Fondul de investiții Pantheon International Plc, administrat de către Pantheon Ventures LLP din Marea Britanie, a investit în luna ianuarie 2,9 mil. Lire sterline (3,4 mil. Euro) în achiziția lanțului de supermarketuri Profi de către Mid Europa Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Astfel, Pantheon participă alături de Mid Europa la achiziția Profi, cea mai mare tranzacție din istoria pieței locale de retail.

Pe lângă investitorii de tip Limited Partners, în fondurile de investiții se află și categoria celor așa-ziși General Partners, care reprezintă echipa de management a fondului.

Mid Europa Partners este deținută 100% de către partenerii ei, aceștia fiind Thierry Baudon, Robert Knorr, Matthew Strassberg, Zbigniew Rekusz, Nikolaus Bethlen (care coordonează portofoliul de investiții din Ungaria și România), Michelle Capiod, Kerim Turkmen, Pawel Padusinski și Manish Mittal.

Mid Europa Partners a intrat în urmă cu un an în România prin achiziția rețelei Regina Maria în cadrul unei tranzacții de circa 150 mil. Euro. De atunci, Regina Maria a bifat la rândul său noi achiziții de tip add-on. Profi este al doilea activ strategic din portofoliul său local de afaceri, care a ajuns în numai doi ani de la intrarea pe piață la poziții de lider în sectorul de servicii medicale private, respectiv retail.

DOSARUL MIRSANU.RO PRIVIND TRANZACȚIA DE VÂNZARE A PROFI

brd iris Main

Tranzacția Iris de vânzare a unui pachet BRD de credite neperformante de 329 mil. Euro a ajuns în faza ofertelor angajante

Tranzacția cu nume de cod Iris de vânzare a unui portofoliu BRD de credite neperformante de 329 mil. Euro a ajuns în faza depunerii ofertelor angajante, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Pentru acest portofoliu bancar neperformant au depus oferte mai mulți investitori, printre care nume precum Deutsche Bank, APS, AnaCap, B2 Holding, Kredyt Inkaso sau Kruk, susțin surse din piață. După primirea ofertelor, tranzacția Iris trece astfel de mâine în faza finală.

Prețul de achiziție al portofoliului Iris este estimat de către sursele citate în jurul a 25 – 30 mil. Euro, ceea ce ar însemna un discount care ar putea trece de 90% față de valoarea nominală a creditelor care fac parte din pachet.

Mandatul pentru vânzarea portofoliului Iris îl are echipa britanicului Jonathan Wheatley, care a coordonat tranzacțiile precum Saturn, Neptun, Tokyo, Blue Lake pentru BCR.

Tranzacția Iris a debutat în toamnă și, conform calendarului inițial, ofertele angajante urmau să fie depuse în decembrie 2016, însă procesul a fost amânat.

Portofoliul neperformant al BRD, format în special din credite corporate și IMM, cuprinde circa 2.500 de împrumuturi acordate unui număr de aproximativ 1.400 de clienți. Portofoliul neperformant este garantat cu un colateral de proprietăți imobiliare de circa 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari.

Creditele au o vechime considerabilă, portofoliul oferind opțiuni limitate de valorificare. Până acum, subsidiarele locale ale băncilor din Austria și Grecia au fost principalii vânzători locali de portofolii neperformante în perioada 2014 – 2016.

BCR, aflată sub controlul Erste Bank, a dominat până acum piața vânzării de credite neperformante pentru a-și curăți accelerat bilanțul și a debloca resurse pentru a-și crește volumul de creditare. BRD a trecut în 2016 la acțiuni semnificative pentru reducerea volumului acumulat de credite toxice și a început să-și aranjeze pentru vânzare primele portofolii de acest fel, ajungând pe radarul investitorilor cu apetit pentru aceste active.

Rata creditelor neperformate la BRD a scăzut anul trecut cu 2,8% puncte procentuale până la 10,5% la 31 decembrie 2016 de la 13,3% la 31 decembrie 2015, ca urmare a operaţiunilor de curăţare a bilantului prin ştergere de creanţe depreciate şi vânzări de credite neperformante.

La nivelul pieței de profil, rata creditelor neperformante a scăzut în sistem la 9,9% în noiembrie 2016. Piața creditelor neperformante din România este estimată de către Deloitte la 1,5 – 2 mld. euro pentru acest an.

Grupul BRD a raportat pentru 2016 o creștere solidă a profitului net de 63,4% față de anul anterior până la 763 mil. Lei (circa 175 mil. Euro) graţie venitului net bancar mai mare, controlului costurilor şi costului net al riscului mai mic.

BRD are o valoare bursieră pe bursa de la București de 8,195 mld. Lei (1,821 mld. euro). Societe Generale are un pachet de 60% din BRD, Fondul Proprietatea un pachet de 3,64%, SIF Transilvania – 3,37%, SIF Oltenia – 2,54%, conform datelor de la 30 iunie.

Bancherul austriac Wolfgang Schoiswohl, fostul șef al diviziei de creditare companii din BCR, a reprezentat Terazone la achiziția ultimelor patru hipermarketuri Real din România

Bancherul austriac Wolfgang Schoiswohl, fost vicepreședinte executiv BCR pentru clienții corporate, trezorerie și piețe de capital în perioada 2009 – 2013, a fost reprezentantul Terazone la achiziția ultimelor patru hipermarketuri Real din România, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Schoiswohl a fost mandatat în baza unei procuri să reprezinte cumpărătorul în faza finală a tranzacției cu grupul german Metro.

Pe 22 decembrie 2016, Terazone Enterprises Ltd din Cipru a semnat achiziția pachetului de 100% din acțiunile Real Hyper Magazine SRL, compania care operează cele patru hipermarketuri Real care rămăseseră în portofoliul grupului german Metro după tranzacția din 2012 cu Auchan.

Tranzacția a fost anunțată pe 20 ianuarie, după finalizarea acesteia însă valoarea nu a fost făcută publică. Surse din piață susțin că cea mai mare parte a tranzacției a constat în preluarea datoriilor companiei de către cumpărător, iar valoarea estimată a tranzacției este de aproximativ 40 mil. Euro. Datele nu au fost confirmate de către părțile implicate.

Firma de avocatură PeliFilip a asistat cumpărătorul, iar Metro a lucrat pe partea de vânzare cu casa austriacă de avocatură Schoenherr.

Wolfgang Schoiswohl a reprezentat Terazone în calitate de mandatar la adunarea generală a acționarilor Real Hyper Magazine SRL din 20 ianuarie, data la care tranzacția a fost finalizată. Terazone este un vehicul de investiții în spatele căruia se află Dusan Wilms, fostul șef al Metro România, și alți asociați ai acestuia.

Real – Group Holding Gmbh (Germania) și Metro Dienstleistungs Holding Gmbh (Germania) au vândut astfel 99,72% din acțiunile Real Hyper Magazine SRL, respectiv 0,28% din companie. Cei doi vânzători, ambii făcând parte din grupul Metro, au fost reprezentați la finalizarea tranzacției de către Nils Hoffmann, consilier juridic fuziuni și achiziții în cadrul Metro AG, respectiv Simon Boll.

Wolfgang Schoiswohl este un bancher corporate care cunoaște bine piața românească, în perioada 2005 – 2006 fiind vicepreședinte corporate banking și HR, ocupând diferite poziții în timpul integrării Băncii Comerciale Ion Țiriac în structurile HVB Bank (acum banca funcționând sub numele UniCredit Bank). Între 2009 și 2013, acesta a coordonat zona de finanțare corporativă, trezorerie și piețe de capital, fiind ulterior înlocuit de către Sergiu Manea, actualul CEO BCR. În anul 2014, Schoiswohl a trecut la Viena în centrala grupului bancar Erste, proprietarul BCR, pe o poziție de consultant strategic pe zona de corporate banking.

Din ianuarie 2015, terminându-și angajamentul cu Erste, Schoiswohl a început să lucreze la Viena în calitate de consultant de afaceri pe zona de Bănci & Finanțe, fiind Cooperation Partner la Mader Corporate Finance Consulting. Acesta și-a folosit expertiza acumulată ca bancher de corporate pentru aranjarea unor structuri de optimizare a datoriilor, pentru proiecte de management a finanțărilor și refinanțărilor, pentru pregătirea unor planuri de afaceri, pentru pregătirea și aplicarea unor programe de restructurare, pentru asigurarea de servicii de consultanță strategică și pentru fuziuni și achiziții. Din această perspectivă, implicarea lui Schoiswohl alături de Terazone la achiziția hipermarketurilor este naturală, având în vedere că tranzacția are o importantă componentă a datoriilor, care în cazuri similare fac parte dintr-un aranjament de finanțare a companiei preluate.

Wolfgang Schoiswohl și Dusan Wilms nu au putut fi contactați pentru mai multe detalii privind  tranzacția Metro – Terazone.

În 2012, Metro a vândut către grupul francez Auchan rețeaua hipermarketurilor Real din Europa de Est, inclusiv a 20 unități din România, în cadrul unei tranzacții totale de 1,1 mld. Euro.

Pentru cele două 20 de hipermarketuri Real, Metro a obținut aproximativ 257 mil. Euro, însă a rămas să opereze mai departe unitățile de la Oradea, Arad, Suceava și Constanța.

În ultimul exercițiu financiar, cele patru unități au obținut vânzări de 57 mil. Euro și pierdere de 11 mil. Euro la un număr mediu de 735 de angajați.

Grupul german Metro operează în România o rețea de 25 de magazine cash and carry, a căror cifră de afaceri în anul 2015 a fost de 4,49 mld. Lei (peste 1 mld. Euro) și un profit net de 35,4 mil. Lei (7,9 mil. Euro) și un număr de 4.576 angajați.

În anul 2015, omul de afaceri Ion Țiriac și-a vândut participația de 15% din afacerea Metro România către acționarul majoritar, în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută publică, estimată de către surse din piață la 60 – 70 mil. Euro.

Piața de retail din România a devenit recent scena celei mai mari tranzacții locale de profil, după ce Mid Europa Partners a semnat în noiembrie 2016 achiziția lanțului Profi pentru 533 mil. Euro de la Enterprise Investors. Investitorii strategici și financiari sunt atrași de potențialul de creștere al consumului în anii următori și de spațiul încă disponibil de extindere pentru marile rețele.

Pe piața locală de retail, cele mai puternice poziții le au Kaufland, Carrefour și Auchan pe etajul de hipermarketuri, în timp ce pe suprafețe mai mici principalii concurenți sunt Lidl, Mega Image, Carrefour Market, Profi și Penny Market.

Regina Maria a preluat Ixia Medica de la Maria Iosif. Rețeaua de servicii medicale private a fondului de investiții Mid Europa își trece în portofoliu Klinica Doamna Ghica și un laborator din Capitală

Regina Maria, rețeaua de servicii medicale private aflată în portofoliul Mid Europa, a preluat recent Ixia Medica din București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Afacerea vândută de către Maria Iosif activează pe piața de profil a Capitalei cu o clinică – Klinica Doamna Ghica, respectiv cu un laborator.

Reprezentanții părților implicate nu au putut fi contactați pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Ixia Medica SRL a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 4,16 mil. Lei (0,94 mil. Euro) și un profit net de 3.863 lei la un număr de 42 de salariați, potrivit ultimului bilanț anual făcut public.

Rețeaua Regina Maria este într-un proces de expansiune rapidă pe piața serviciilor medicale private, cursă în care principalul său contracandidat este MedLife.

Regina Maria a fost cumpărată în toamna anului 2015 de către fondul de investiții Mid Europa Partners în cadrul unei tranzacții estimate la aproximativ 150 mil. Euro. În decembrie 2016, MedLife a trecut printr-o schimbare a acționariatului după listarea unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București, în urma acestei tranzacții fondul de investiții Value 4 Capital și-a făcut complet exitul din afacere prin vânzarea pachetului de 36,25%, în timp ce International Finance Corporation și-a redus participația de la 12,75% la 5%.

Piața serviciilor medicale private din România este estimată la 2,107 mld. Euro, cu o rată de creștere de 10,1%, potrivit unui raport al firmei de cercetare de piață PMR din luna august a anului trecut. Același raport susține că rata de creștere anuală medie a pieței de profil din România de 9,5% depășește ritmul din alte piețe ale regiunii, în condițiile în care Bulgaria este creditată cu un avans anual mediu de 8,3%, Polonia de 6,7%, Ungaria cu 5,2%, Slovacia cu 5,4%, iar Cehia cu 5,7%.

Piața de profil este puternic fragmentată, în condițiile în care MedLife și Regina Maria sunt operatori angajați de a-și extinde la nivel national acoperirea, în timp ce alți operatori au acoperire la nivel local.

Serviciile medicale private sunt astfel una dintre scenele care produc constant fuziuni și achiziții în ultimul deceniu, tranzacții alimentate în special de finanțări bancare.

Cea mai mare achiziție realizată anul trecut pe piața serviciilor medicale private din România a fost achiziția spitalului specializat în chirurgia obezității Ponderas de către Regina Maria, tranzacție estimată de către surse din piață în jurul a 18 mil. Euro.

Mișcări strategice la vârful pieței de telecom: Deutsche Telekom discută vânzarea de active din România, vânzare ce ar putea trece de 1 mld. Euro. Orange negociază achiziția afacerii de telefonie fixă a Telekom România, în timp ce RCS & RDS ar putea lua în vizor preluarea afacerii de telefonie mobilă

Deutsche Telekom, principalul acționar în Telekom România prin intermediul grupului elen OTE, este în contact cu jucători din piața locală de telecom, cu care a început încă de anul trecut discuții privind vânzarea atât a afacerii de telefonie fixă reprezentată de Telekom Romania Communications, cât și a operațiunilor de telefonie mobilă, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, grupul francez Orange este interesat de a-și diversifica portofoliul local de operațiuni și discută achiziția afacerii de telefonie fixă Telekom Romania Communications, susțin surse din piață. În paralel, portofoliul de clienți de telefonie mobilă ai Deutsche Telekom din România a intrat în vizorul RCS & RDS, companie a cărei strategie este concentrată în acest moment pe dezvoltarea acestei linii de afaceri, mai afirmă sursele citate.

Reprezentanții Telekom România nu au dorit să facă niciun comentariu pe subiectul unei eventuale vânzări a activelor către alți investitori. RCS & RDS și Orange nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol pe subiectul discuțiilor purtate cu privire la active ale Telekom România.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că dacă astfel de discuții se vor concretiza, vânzarea activelor Telekom România ar putea depăși valoarea de 1 mld. Euro, valoare ce poate varia semnificativ în funcție de structura de tranzacție.

Orange România a trecut încă de anul trecut la o colaborare strânsă cu Telekom, anunțând pe 16 februarie 2016 că a semnat un contract prin care are acces la rețeaua Telekom Romania de bandă fixă. Pe baza acestuia, Orange și-a completat portofoliul de servicii de voce şi internet mobil, televiziune prin satelit şi internet cu servicii fixe de internet de mare viteză şi televiziune, folosind reţeaua urbană de fibră optică a Telekom Romania.

Un parteneriat de factură apropiată a fost semnat de către Vodafone și RCS & RDS, căruia îi permite celui din urmă accesul la rețeaua de telefonie mobilă a partenerului său, extinzându-și astfel semnificativ zona de acoperire. Parteneriatele între operatorii telecom pentru o exploatare în comun a rețelei ar putea reduce volumul de investiții (CAPEX) cu 13 – 14% la nivel european și este considerată o alternativă mai avantajoasă din punct de vedere financiar pentru extinderea atât a pachetului de servicii, cât și a zonei de acoperire a unui astfel de operator, conform unui studiu din 2014 realizat de firma de consultanță de strategie Roland Berger. Industria de telecom necesită investiții de capital intensive, de sute de milioane de euro pe an la nivelul fiecărui operator, iar parteneriatele între jucători reduc acest efort, și implicit relaxează gradul de îndatorare al companiilor, optimizând fluxul de lichidități și îmbunătățește profitabilitatea afacerii.

Ultimul raport financiar al Deutsche Telekom indică venituri totale din România de 718 mil. Euro în primele nouă luni ale anului într-un declin ușor și un nivel al EBITDA (câştigurile înaintea plății dobânzilor, taxelor, a deprecierii şi a amortizărilor) de 129 mil. Euro, în scădere cu 15% față de perioada similară a anului anterior. Per ansamblu, marja EBITDA a Telekom Romania este în jurul a 20%, fiind deci sub marjele concurenților săi direcți Orange, Vodafone și RCS & RDS.

Datoriile Telekom Romania sunt la un nivel de peste 1 mld. Euro, iar o eventuală preluare de active de către alți investitori este greu de imaginat că poate avea loc fără o “tăiere” a nivelului acestora, măsură cerută anul trecut inclusiv de către ministrul comunicațiilor, în calitate de reprezentant al statului român, acționar minoritar.

La nivel global, Deutsche Telekom caută să își reducă nivelul de îndatorare, inclusiv prin vânzare de active, până la un nivel de 2 – 2,5 x EBITDA. Un loc major în strategia sa de creștere îl ocupă operațiunile de telefonie mobilă din SUA, o piață mare și profitabilă pentru gigantul german din telecom.

La nivel local, grupul german a instalat de la 1 ianuarie 2016 un nou șef la comanda operațiunilor Telekom România, Miroslav Majoros, care l-a înlocuit pe germanul Nikolai Beckers, pentru a redresa rezultatele financiare. Pe acest fundal, au început tatonările cu potențiali cumpărători pentru cele două mari afaceri locale, care se află în poziții diferite.

Astfel, Telekom Romania Communications este compania care a luat naștere pe scheletul fostului Romtelecom, lider în telefonia fixă. Piața de profil este pe o tendință de scădere, datele ANCOM (Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații) indicând o reducere a liniilor fixe de la 4,61 milioane în iunie 2014 la 4,23 milioane în iunie 2016, respectiv o reducere a numărului total de abonați cu circa 10% în doi ani până la 3,69 milioane clienți la 30 iunie 2016.

Telekom Romania Communications a raportat pentru primele nouă luni din 2016 venituri de 435,7 milioane de euro, în scădere cu 1,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, deşi la nivelul trimestrului al treilea nivelul de 149,1 milioane de euro este echivalent cu o majorare cu 3,9% a veniturilor, în comparaţie cu perioada similară a anului anterior. Pentru primele nouă luni ale anului, Pro Forma EBITDA  a scăzut în ultimul an cu 21,3% ajungând la 65,2 mil. Euro, în ciuda unei creșteri de 23,4% obținute în trimestrul al treilea.

Compania este deținută în proporție de 54% de către grupul elen de comunicații OTE, iar un pachet de 45,99% aparține statului român, care are planuri de ani de zile de listare pe bursă a acestei participații.

Telekom Romania Communications avea la 31 decembrie 2015 cash în mână și bani plasați în depozite bancare de peste 1,5 mld. Lei (circa 340 mil. Euro), potrivit ultimului raport anual al companiei.

OTE, listată pe bursa de la Atena, are în poziția de acționar principal grupul german Deutsche Telekom, care deține 40% din acțiunile grupului elen.

Telekom Romania Communications deține și un pachet de 30% din Telekom Romania Mobile Communications, operatorul de telefonie mobilă, restul participației fiind în portofoliul OTE.

Operațiunea de telefonie mobilă este mai profitabilă, însă înregistrează un nivel mare de datorii de circa 1,1 mld. euro.

O parte din datorie vine din creditul sindicalizat de 225 mil. Euro tras în 2013 de la BERD și un consorțiu de șapte bănci comerciale de către operatorul de telefonie mobilă Cosmote România pentru finanțarea planului de investiții și a dezvoltării rețelei 4G.

Din portofoliul Deutsche Telekom de telefonie mobilă din România face parte și Telemobil, operatorul rețelei Zapp, care în 2009 a fost cumpărat de Cosmote într-o tranzacție de 207 mil. Euro, din care 146 mil. Euro au fost datorii și obligații preluate de cumpărător.

Deutsche Telekom număra la 30 septembrie 2016 un număr de 5,87 milioane de abonați de telefonie mobilă în România, conform ultimului său raport trimestrial, ceea ce îi conferă a treia poziție la nivel local pe acest segment de afaceri.

Din rețeaua de afaceri a OTE, respectiv a Deutsche Telekom, mai fac parte lanțul de magazine GSM Germanos, Nextgen Communications, Sunlight România și E-Value International.

Deutsche Telekom a avut în 2015 EBITDA de 205 mil. euro la venituri de 984 mil. euro din operațiunile sale din România.

Orange România domină piața de telefonie mobilă, cu o cotă de piață de 36%, urmat de Vodafone cu 22%, iar RCS & RDS a ajuns la 11%, conform datelor prezentate de către analiștii agenției de rating Standard & Poor’s în octombrie 2016.

Orange România este una dintre cele mai profitabile companii din România și din sectorul de telecomunicații. Compania a raportat pentru trimestrul al treilea venituri de 251 mil. Euro față de 243 mil. Euro în perioada similară a anului anterior și își menține poziția de lider pe segmentul de telefonie mobilă.

RCS & RDS, lider pe piața de cablu TV, tocmai a încheiat în toamnă o refinanțare a datoriei sale, printr-o emisiune de 350 mil. Euro în obligațiuni emise în euro de compania – mamă din Olanda la o dobândă de 5% pe an și a contractat un credit sindicalizat în lei cu o valoare totală de 375 mil. Euro.

Datoriile RCS & RDS se situează la un nivel de circa 2,7 x EBITDA și mai are spațiu, conform evaluărilor agențiilor de rating, până la 3,5 x EBITDA fără să îi fie afectat ratingul dacă fluxul său de numerar nu este afectat. Calculele indică faptul că RCS & RDS ar putea avea astfel spațiu pentru o finanțare nouă în jurul a 200 mil. Euro până la plafonul de 3,5 x EBITDA. Unii analiști contactați de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO consideră însă că RCS & RDS are totuși un spațiu limitat de manevră pentru o țintă de achiziție de talia portofoliului de clienți de telefonie mobilă ai Telekom.

RCS & RDS, companie controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari, a înregistrat o marjă EBITDA de 32% în primele nouă ale anului trecut.

Dascalu credite main

Grupul lui Iulian Dascălu a luat un credit de 220 mil. Euro de la Erste și UniCredit. Iulius Group: Finanțarea reprezintă o refinanțare pe termen lung pentru centrele comerciale din Timișoara, Cluj-Napoca și Iași

Iulius Group, controlat de investitorul imobiliar Iulian Dascălu, a contractat un credit în valoare de 219,59 mil. Euro de la banca austriacă Erste și cea italiană UniCredit, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“Finanţarea la care faceţi referire reprezintă o refinanţare pe termen lung pentru centrele comerciale din Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi, care va permite dezvoltarea accelerată a proiectului multifuncţional Openville Timişoara, din proximitatea Iulius Mall. Finanţatorii sunt Erste Bank şi UniCredit Bank“, au explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Iulius.

BCR, UniCredit Bank alături de băncile – mamă Erste Group Bank AG din Austria, respectiv  UniCredit SpA din Italia au semnat pe 21 decembrie 2016 contractul de împrumut cu Iulius Group pentru suma de 219.592.478 euro.

Noul credit reașează structura datoriilor în grupul lui Iulian Dascălu. Investitorii de pe piața imobiliară au nevoie de credite bancare pentru finanțarea proiectelor de investiții, respectiv de „rostogolirea” acestor împrumuturi, pentru care sunt puse ca garanții activele din portofoliu – terenuri, imobile, venituri obținute din chirii, precum și alte active care pot constitui colateral pentru atragerea finanțărilor de la bancheri.

Termenii și condițiile finanțărilor bancare s-au îmbunătățit semnificativ în ultimul an apropiindu-se de cele din țările mai mature din Europa Centrală și de Est, observa la începutul acestui an Silviana Badea, National Director, Head of Capital Markets JLL Romania.

Împrumutul luat de către grupul lui Iulian Dascălu în decembrie 2016 este una dintre cele mai mari finanțări corporative de anul trecut, după creditul sindicalizat de 1,687 mld. Lei (circa 375 mil. Euro) atras în octombrie cu maturitate pe 5 ani de către RCS & RDS (Cable Communications Systems NV) de la un sindicat bancar format din Citibank, Banca Transilvania, BRD Groupe Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit. RCS & RDS și-a restructurat anul trecut întreaga datorie prin intermediul a două tranzacții de finanțare – o emisiune de obligațiuni de 350 mil. Euro, emisă în euro, respectiv un credit sindicalizat în lei.

Iulian Dascălu este prin intermediul Iulius Group unul dintre cei mai importanți investitori de pe piața imobiliară din România, al cărui portofoliu cuprinde proiecte mixte – retail, birouri și alte segmente de piață – cu centrul de greutate în orașele mari din afara Capitalei.

“În continuare, planurile companiei IULIUS se focalizează pe consolidarea poziţiei de unic dezvoltator şi operator de proiecte mixte din România, prin realizarea celui de-al doilea ansamblu multifuncţional din portofoliu, Openville Timişoara”, au mai precizat reprezentanții Iulius Group.

Openville Timișoara este un proiect de investiții de peste 220 mil. Euro, conform grupului Iulius.

La sfârşitul anului trecut a fost finalizată prima clădire de birouri clasa A din cele şapte pe care le va include ansamblul. Clădirea, denumită United Business Center 2, are 12 niveluri, o suprafaţă de 18.000 mp şi este închiriată integral de companii precum: Ness Software Engineering Services, Autoliv România, ACI Worldwide, PwC România şi Bitdefender.

În prezent, se lucrează la cea de-a doua clădire office din ansamblul Openville, cu 12 niveluri și o suprafaţă închiriabilă de 13.000 mp. Anul trecut, compania a semnat un parteneriat cu furnizorul internaţional de servicii IT Atos, pentru închirierea a 6.000 mp în această clădire.

“Totodată, pe lângă întărirea poziţiei de lider de piaţă în oraşele unde suntem prezenţi cu brandul IULIUS MALL (prin actualizarea mixului de magazine, creşterea traficului de clienţi, diversificarea serviciilor oferite consumatorilor), planurile noastre sunt îndreptate şi spre consolidarea brandului de birouri United Business Center, dezvoltat la nivel naţional”, au mai spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Iulius.

Astfel, în 2016, IULIUS a finalizat două clădiri de birouri clasa A în ansamblul Palas Iaşi, cu o suprafaţă totală de 24.300 mp, ambele integral închiriate. Odată cu finalizarea UBC 2 din ansamblul Openville, la finele anului trecut, portofoliul de spaţii office al companiei a ajuns la 9 imobile office clasa A operaţionale, cu o suprafaţă totală de 106.000 mp: şase situate în ansamblul Palas Iaşi (aproximativ 70.000 mp), două la Cluj-Napoca (18.000 mp) şi una la Timişoara (18.000 mp).

Conform JLL, Iaşiul a urcat în țară anul trecut pe locul al doilea pe segmentul imobilelor de birouri, între cele mai importante oraşe din ţară (Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Braşov) şi are şanse să crească în continuare, însă potenţial de creştere au toate cele patru municipii menţionate.

Iulius Group, companie care activează în domeniul dezvoltării și operării de centre comerciale în România, a fost înființată în anul 1991, în Iași, de către omul de afaceri Iulian Dascălu.

Compania are în portofoliu patru mall-uri sub brandul Iulius, în Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și Suceava.

Piața imobiliară locală oferă randamente superioare pentru investitori comparativ cu alte piețe din regiune ceea ce a atras aici jucători de diferite calibre, de la fonduri de investiții cu profil regional până la jucători din SUA și Europa de Vest sau oameni de afaceri cu lichidități importante, care caută să facă plasamente ca alternativă la alte tipuri de investiții.

Astfel, randamentele din România sunt cu minimum 2,25%-2,5% mai ridicate decât cele din Praga, Varșovia și chiar Budapesta, potrivit unui studiu realizat de JLL pentru prima jumătate a anului trecut.

Pe lângă jucători precum NEPI pe segmentul de retail, Globalworth pe segmentul de imobile de birouri, CTP pe segmentul de logistică, activează și investitori locali puternici precum Ion Țiriac, Iulian Dascălu, iar alții de talia fraților Dragoș și Adrian Pavăl – patronii afacerii Dedeman – își pregătesc intrarea în sectorul de profil cu o achiziție de proporții prin achiziția proiectului de birouri AFI Park pentru circa 160 mil. euro.

mideuropa-tabel-investitorimain

Fondul de investiții londonez Pantheon International Plc dă 3,4 mil. Euro pentru plata prețului de 533 mil. euro pentru achiziția Profi de către Mid Europa

Fondul de investiții Pantheon International Plc, administrat de către Pantheon Ventures LLP din Marea Britanie, a investit în luna ianuarie 2,9 mil. Lire sterline (3,4 mil. Euro) în achiziția lanțului de supermarketuri Profi de către Mid Europa Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Astfel, Pantheon participă alături de Mid Europa la achiziția Profi, cea mai mare tranzacție din istoria pieței locale de retail.

Pantheon este unul dintre investitorii de tip Limited Partners din fondul de investiții Mid Europa Fund IV, care a anunțat în noiembrie achiziția a 100% din acțiunile Profi Rom Food, compania care administrează magazinele Profi, pentru 533 mil. Euro în numerar de la Enterprise Investors.

O parte din achiziție este așteptată să fie finanțată dintr-un împrumut de circa 300 mil. Euro atras de la sindicatul de bănci format din Citi, ING Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit, cărora li s-au alăturat Erste și Banca Transilvania.

Fondul de investiții Mid Europa Fund IV, ridicat de către Mid Europa Partners în 2014, este ultimul fond al managerului de capital cu interese de investiții în regiune. Are o capitalizare de circa 850 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care face ca fondurile disponibile pentru Mid Europa să ajungă până la aproximativ 1,5 mld. Euro.

Pantheon International Plc avea la 31 decembrie 2016 active de 1,154 mld. Lire sterline plasate în fonduri de investiții. Portofoliul administrat de către PIP a generat în luna ianuare un numerar net de 36 mil. Lire sterline, aceasta fiind de fapt diferența între veniturile distribuite 48,8 mil. Lire sterline și investițiile de 12,8 mil. Lire sterline în diferite fonduri de investiții.

Fondul de fonduri de investiții Pantheon International Plc are o valoare de piață de 574,29 mil. Lire sterline pe segmentul principal al bursei din Londra.

Printre investitorii de tip Limited Partners în Mid Europa Partners IV se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu circa 80 mil. Euro, grupul Băncii Europene de Investiții cu circa 50 mil. Euro, dar și alți investitori europeni printre care Private Equity Holding AG din Elveția sau Lancashire County Pension Fund din Marea Britanie.

De asemenea, pe lista investitorilor se află nume din Asia precum fondul suveran de investiții GIC din Singapore și China Investment Corporation. Investitori importanți din SUA precum Carlyle, care a preluat AlpInvest Partners se mai află pe această listă.

Pe lângă investitorii de tip Limited Partners, în fondurile de investiții se află și categoria celor așa-ziși General Partners, care reprezintă echipa de management a fondului.

Mid Europa Partners este deținută 100% de către partenerii ei, aceștia fiind Thierry Baudon, Robert Knorr, Matthew Strassberg, Zbigniew Rekusz, Nikolaus Bethlen (care coordonează portofoliul de investiții din Ungaria și România), Michelle Capiod, Kerim Turkmen, Pawel Padusinski și Manish Mittal.

Mid Europa Partners a intrat în urmă cu un an în România prin achiziția rețelei Regina Maria în cadrul unei tranzacții de circa 150 mil. Euro. De atunci, Regina Maria a bifat la rândul său noi achiziții de tip add-on.

Mid Europa Partners, administrator peste un capital privat de peste 4,3 mld. Euro, este foarte activ în regiune și a demonstrat un apetit tranzacțional semnificativ. Pe 14 octombrie, Cinven, Permira și Mid Europa au anunțat că au ajuns la un acord pentru achiziția Allegro Group din Polonia de la Naspers (acționarul majoritar al Emag) pentru 3,253 mld. Dolari.

Achiziția Profi de către Mid Europa este estimată să fie finalizată în primul trimestru al acestui an, după ce va primi avizul Consiliului Concurenței.

Grupul Pehart a semnat un contract de credit de aproximativ 22 mil. euro cu BCR, Banca Transilvania și Eximbank. Noua facilitate de împrumut rearanjează structura datoriilor grupului de firme aflat în portofoliul fondului de investiții Abris

Grupul de firme Pehart Tec, aflat în portofoliul managerului regional de capital privat Abris Capital Partners, a semnat în decembrie un contract de facilități de credit cu BCR, Banca Transilvania și Eximbank, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Contractul a fost semnat pe 15 decembrie, iar valoarea facilităților de credit depășește 22 mil. Euro, în timp ce suma garantată este de 30 mil. Euro.

Împrumutul ar avea ca scop o rearanjare a structurii datoriilor din grupul de firme Pehart Tec, al cărui pachet majoritar a fost preluat de către Abris Capital în 2015, susțin surse din piață.

Din grupul de firme Pehart Tec fac parte Pehart Tec, Metalicplas Distribution, Metalicplas Impex și Samus Construcții. Având în vedere strategia Abris aplicată deja la crearea Urgent Cargus, în perioada următoare ar putea urma o fuziune pentru crearea unui singur vehicul prin fuziunea entităților care fac parte din grupul de firme Pehart. Abris Capital deține 55% din Fertero Limited, vehicul înregistrat în Cipru, prin care deține 55% din companiile din grup, acționar minoritar fiind antreprenorul Ioan Tecar.

Reprezentanții Abris Capital nu au fost disponibili pentru comentarii pe marginea finanțării și a unei eventuale fuziuni între companiile din grupul Pehart.

După achiziția pachetului majoritar al grupului de firme Pehart, Abris l-a recrutat pentru poziția de director financiar ar grupului pe Vlad Tigoiu, care a ocupat o poziție similară în perioada 2008 – 2014 în industria farma în cadrul grupului Fildas Catena deținut de Anca Vlad.

Vlad Tigoiu a trecut în cariera sa și pe KPMG și Deloitte, iar un an a lucrat pe linia de bancă de investiții a Eurobank EFG, proprietarul Bancpost.

După același tipar, ulterior, Abris Capital l-a recrutat în 2016 pe fostul director financiar din A&D Pharma, Florin Buligoanea, pentru poziția de director financiar la Green Group, grup de firme preluat de către fondul de investiții în vara anului trecut.

Pe 12 mai 2015, Abris anunța preluarea pachetului majoritar în firmele din grupul Pehart, care deținea 3 facilități de producție de hârtie tissue, hârtie de toaletă și alte produse. Abris a preluat pachetul majoritar de acțiuni în cadrul unei tranzacții care pe lângă plata pentru achiziția de acțiuni a inclus și o majorare de capital destinată susținerii planurilor de investiții în extinderea capacității de producție.

Obiectivul investițiilor este obținerea poziției de principal producător de hârtie tissue din România și din Europa de Sud – Est de către Pehart. În urma investiției Abris și a ajutorului de stat, cea de-a patra fabrică a Pehart va fi pusă în funcțiune până la sfârșitul anului, iar capacitatea de hârtie tissue sub formă de role jumbo va ajunge la 100 de mii de tone. Compania exporta majoritatea producției către companii din Europa Centrala și de Sud-Est.

În urma tranzacției, Ioan Tecar a devenit acționar majoritar, iar BERD și-a făcut exitul după șase ani de la intrarea ca investitor minoritar în grupul de firme.

Tranzacțiile locale derulate de către Abris de la intrarea pe piață în 2012 indică deja un tipar, acela de a evita tranzacțiile competitive, în care vânzătorul discută cu mai mulți investitori, și preferința de a obține exclusivitate în discuțiile cu antreprenorii. O altă caracteristică întâlnită până acum în ultimele două tranzacții majore ale Abris, achiziția Pehart din 2015 și a Green Group din 2016, indică, de asemenea, că a vizat companii din care BERD și-a făcut astfel exitul.

Abris Capital Partners, unul dintre cei mai importanți manageri de capital privat din regiune, se apropie de momentul închiderii celui de-al treilea fond al său, Abris CEE Mid – Market Fund III, cu o capitalizare – țintă de 500 mil. Euro, pentru care principalele piețe vizate sunt Polonia și România. IFC intenționează să aloce capital de până la 30 mil. Euro în acest nou fond al Abris.

Până acum, Abris a investit în România numai din al doilea său fond de investiții, cu care a preluat pe rând Cargus International, Urgent Curier și alți operatori mai mici de curierat pe care i-a fuzionat într-o singură companie, Urgent Cargus, așteptată să marcheze primul exit local al Abris după ce a fost dat anul trecut un mandat bancherilor de investiții de la Rothschild, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul local al Abris cuprinde acum Urgent Curier pe piața de curierat, grupul de firme Pehart pe piața producției de hârtie tissue, Green Group în industria de reciclare a deșeurilor, iar platforma de administrare a datoriilor GetBack din Polonia este activă și pe piața creditelor neperformante din România.

Abris Capital Partners a fost unul dintre cei mai activi cumpărători din industria locală de private equity din ultimii 4 ani și este de așteptat să marcheze noi achiziții locale în acest an din capitalul noului fond ridicat, Abris CEE Mid – Market Fund III.

Lidl cumpără magazinele XXL scoase la vânzare de către Rewe

Lidl, cea mai mare companie locală din piața de retail, se pregătește să semneze în perioada următoare achiziția celor două magazine XXL din Galați și Sibiu pe care Rewe le-a scos la vânzare, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Discuțiile dintre cele două părți au avansat în a doua parte a anului trecut, pe fondul intenției Rewe de a-și vinde cele două magazine și de a închide celelalte unități din rețeaua XXL Mega discount, după ce nu au găsit un cumpărător pentru întreaga rețea de 8 magazine. Intenția de vânzare a rețelei XXL de către Rewe a fost anunțată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 12 aprilie 2016.

Reprezentanții Lidl și ai Rewe nu au făcut niciun comentariu pe subiectul acestei tranzacții până la momentul publicării acestui articol.

Surse din piață estimează că tranzacție dintre cele două părți ar putea fi în jurul a 5 – 10 mil. euro.

Cele două companii germane au strategii diferite pe piața românească. Concernul Rewe, care până în 2010, activa cu patru rețele în etaje diferite ale pieței locale de retail acum mizează pe una singură, și anume rețeaua de magazine Penny Market.

În 2010, Rewe a vândut magazinele cash and carry Selgros către elvețienii de la COOP, iar în decembrie 2015 a semnat vânzarea rețelei de supermarketuri Billa România către grupul francez Carrefour, în cadrul unei tranzacții de 96 – 97 mil. Euro.

În 2016, după finalizarea tranzacției de vânzare a Billa România, Rewe s-a concentrat pe discuțiile de vânzare a rețelei de 8 magazine XXL pentru a elimina din pierderi și a de a-și concentra strategia locală de dezvoltare în jurul Penny. La discuțiile cu Rewe au venit atât investitori strategici internaționali cu prezență locală, cât și antreprenori locali, însă a ajuns în final la un acord cu concurentul său direct, Lidl, susțin surse din piață.

În general, concurenții caută să obțină locații bune, cu trafic, pentru a-și amenaja propriile magazine astfel că poziționarea terenului unde este magazinul – țintă are un rol important pentru un retailer implicat în astfel de tranzacții.

De cealaltă parte, Lidl ocupă poziția de cel mai puternic jucător în piața de retail din România și face parte din același grup, Schwarz, cu rețeaua de hipermarketuri Kaufland.

Pe 19 februarie 2010, Lidl a semnat achiziția rețelei de 103 magazine Plus de la concernul german Tengelmann în cadrul unei tranzacții regionale care a cuprins și piața din Bulgaria. Prin această tranzacție, Lidl a intrat pe piața din România, conform Consiliului Concurenței.

Lidl se definește ca un retailer poziționat în mod strategic între etajul de așa – zis hard discounter și cel de soft discounter, rețeaua de magazine Plus având profil de hard discounter, iar magazinele Penny ale celor de la Rewe sunt considerate un operator de tip soft discounter, arată un raport al Consiliului Concurenței din 2014.

După achiziția rețelei Plus, Lidl a urmat apoi o strategie agresivă de expansiune organică prin care a ajuns astăzi la o rețea de 205 magazine, dublă față de momentul intrării pe piață în urmă cu șapte ani.

Lidl, cu afaceri de 4,72 (1,1 mld. Euro), un profit net de 171,9 mil. Lei (38,7 mil. Euro) și 3.771 angajați în 2015, este lider pe piața de retail cu vânzări estimate la 10 mld. Euro pe an.

Miza pe creșterea consumului, de unde vine și potențialul de creștere al pieței de retail, a adus în noiembrie 2016 cea mai mare tranzacție din istoria sectorului local de profil – vânzarea lanțului de supermarketuri Profi de către Enterprise Investors pentru 533 mil. Euro către Mid Europa Partners.

În acest moment, poziții puternice în comerțul românesc sunt ocupate de către Lidl (Germania), Mega Image (concernul olandezo – belgian Ahold Delhaize), Profi (aparținând fondului Mid Europa Partners), Carrefour și Rewe prin rețeaua Penny, pe segmentul de cash and carry Metro (Germania) și Selgros (Coop Elveția), în timp ce pe etajul de hipermarketuri se află Kaufland (Germania), Carrefour (Franța), Auchan (Franța) și Cora (grupul franco – belgian Louis Delhaize).

Penny Market, rețea ajunsă la 200 de magazine, a anunțat planuri de dublare a rețelei până în 2025. Rewe România a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 2,65 mld. Euro (596,8 mil. Euro) și un profit net de 12,86 mil. Lei (2,9 mil. Euro) la un număr mediu de 3.472 angajați.

Grupul german Rewe, a raportat pentru 2015 vânzări globale de 52,38 mld. Euro, 326.478 angajați și un profit de 383 mil. Euro.

Grupul Lidl Schwarz, cu venituri anuale de circa 86 mld. Dolari, este printre cei mai mari retaileri din Europa și în primii zece jucători de profil din lume prin rețelele Lidl și Kaufland. Proprietarul grupului este Dieter Schwarz, 77 de ani, fiul fondatorului afacerii, a cărui avere este estimată de către revista americană Forbes la 17,8 mld. Dolari.

Firmele românești, printre principalele ținte de achiziție pentru noile fonduri de investiții de 700 mil. Euro pe care le ridică Abris Capital Partners și Resource Partners. IFC alocă până la 30 mil. Euro pentru ultimul fond de investiții de 500 mil. Euro al Abris pentru regiune. Resource Partners a făcut prima închidere la 100 mil. Euro dintr-un fond cu o capitalizare – țintă de 200 mil. Euro

Managerii de capital privat Abris Capital Partners și Resource Partners sunt în fază avansată cu ridicarea noilor lor fonduri de investiții regionale, pentru care România este una dintre principalele ținte pentru achiziții.

Astfel, Abris Capital Partners strânge al treilea său fond de investiții, Abris CEE Mid – Market Fund III, cu o capitalizare – țintă de 500 mil. Euro, pentru care principalele piețe vizate sunt Polonia și România, potrivit datelor făcute publice de către International Finance Corporation. De asemenea, Resource Partners a făcut prima închidere a ultimului fond pe care îl ridică pentru regiune, după ce a strâns 100 mil. Euro de la investitori. Capitalizarea – țintă a Resource Eastern European Equity Partners II este de 200 mil. Euro.

International Finance Corporation, parte a grupului Băncii Mondiale, și-a propus să aloce capital de până la 30 mil. Euro pentru fondul de investiții ridicat de către Abris Capital Partners, companie înregistrată în Jersey.

“Fondul III Abris se va concentra pe companiile de talie mijlocie din câteva sectoare, inclusiv produse din domeniile de consum, servicii, sectorul manufacturier și de transport din Polonia și România”, notează reprezentanții IFC.

Proiectul de investiții al IFC în noul fond ridicat de către Abris Capital a fost programat să fie discutat în board-ul instituției financiare pe 18 ianuarie.

Abris a atras printre investitorii în noul fond și investitori instituționali din Europa și America de Nord. Managerul de capital privat focusat pe investiții în Europa Centrală și de Est a semnat deja cu al treilea său fond două achiziții la finele anului trecut – cumpărarea companiei poloneze Graal de procesare a peștelui și firma de cablu TV Kopernikus Technology din Serbia.

Abris Capital Partners se aștepta până la finele anului 2016 să strângă aproape 400 mil. Euro, conform datelor portalului londonez AltAssets, care colectează informații din industria fondurilor de investiții.

Finalizarea strângerii fondurilor proaspete de la investitori pentru al treilea fond al Abris este așteptată să aibă loc în 2017.

România ar putea atrage peste 30% din noul fond de investiții de 500 mil. Euro al Abris, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Până acum, Abris Capital a investit în România de la intrarea sa pe piață în urmă cu aproximativ 4 ani din Abris CEE Mid – Market Fund II, cu un capital de 450 mil. euro. În portofoliul său local se află Urgent Cargus – lider pe piața de curierat local creat prin fuziunea dintre Cargus și Urgent Curier, grupul de firme Pehart, și grupul de firme Green Group, preluat în vara lui 2016, când au fost cheltuiți ultimii bani din fondul al doilea administrat de către Abris. Anul trecut, Abris a preluat și platforma poloneză GetBack de administrare a creditelor neperformante, prezentă și în România.

Urgent Cargus este așteptat să devină primul exit local al Abris Capital, după ce anul trecut au fost angajați bancherii de investiții de la Rothschild, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De regulă, Abris investește în medie capital între 20 și 60 mil. Euro per tranzacție, dar tichetul de tranzacție poate depăși semnificativ această marjă, un exemplu fiind achiziția AAA Auto din Cehia pentru 220 mil. Euro.

Managerul de capital privat Resource Partners, de asemenea activ în România în ultimii aproape trei ani, a făcut în decembrie 2016 prima închidere a noului său fond regional, după ce a strâns 100 mil. Euro de la investitori.

Finalizarea strângerii fondului de investiții Resource Eastern European Equity Partners II urmează să aibă loc până la finele primului semestru al acestui an, după cum a declarat pentru unquote Piotr Nocen, co-fondator și Managing Partner al Resource Partners.

REEEP II este susținut acum de către cinci investitori, iar principalele destinații de investiții din regiunea vizată vor fi Polonia și România.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 2 decembrie 2015 că Resource Partners ridică al doilea său fond regional de investiții, printre investitorii – cheie numărându-se BERD, Fondul European de Investiții, fondul francez de investiții Ardian și banca olandeză Rabobank.

BERD a semnat anul trecut un document potrivit căruia investește până la 40 mil. Euro în capitalul noului fond.

Investiția de capital a fondului REEEP II poate merge între 5 și 25 mil. Euro per tranzacție, iar în medie între 10 și 20 mil. Euro. Resource Partners a anunțat deja prima investiție din noul său fond prin achiziția a 70% din acțiunile unei firme cosmetice din Polonia, Torf Corporation.

Companiile vizate de noul fond vor trebui să genereze EBITDA (câștig înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) între 2,5 și 10 mil. Euro, potrivit unquote. Noul vehicul de investiții regional al Resource Partners își va plasa capitalul strâns în 8 până la 12 investiții față de primul fond administrat, care a făcut 9 investiții.

Din primul fond regional administrat de către Resource Partners a fost făcută intrarea în România prin achiziția lanțului de centre de fitness World Class România. În februarie 2016, World Class România a anunțat că a cumpărat principalul său rival Club Sport Fitness Center MV SRL.

Ambii manageri de capital, Abris Capital Partners și Resource Partners, ridică astfel miza pe regiune prin strângerea unor fonduri de investiții cu capitalizări mai mari față de predecesoarele lor.

Mai mulți manageri regionali de capital privat sunt în curs de a strânge fonduri proaspete de la investitori pentru vehicule regionale de investiții.

România a înregistrat în noiembrie 2016 cea mai mare tranzacție locală realizată de către fonduri de investiții, după ce Enterprise Investors a anunțat vânzarea rețelei de magazine Profi pentru 533 mil. Euro în numerar către Mid Europa Partners, cele două părți fiind fonduri de investiții de talie regională, care acoperă piețele din Europa Centrală și de Est.

Metro a vândut ultimele patru hipermarketuri Real către un grup de executivi din retail, tranzacție estimată peste 40 mil. Euro cu tot cu datorii. Avocații de la Schoenherr au lucrat de partea vânzătorului, iar PeliFilip de partea cumpărătorului

Grupul german Metro a vândut ultimele patru hipermaketuri din România către un grup de executivi din retail, în contextul în care încă de anul trecut circulau informații privind derularea negocierilor de vânzare. Casa de avocatură Schoenherr a lucrat de partea vânzătorului, iar PeliFilip de partea cumpărătorului, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții  MIRSANU.RO.

“METRO GROUP a vândut părţile sociale deținute în cadrul Real Hyper Magazine SRL (care operează 4 magazine în România), companiei Terazone Enterprises Limited. Tranzacția a fost finalizată astăzi, 20 ianuarie 2017, moment în care noul proprietar a devenit deținătorul legal al acestor părţi sociale”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Adina Tîmplaru, Director de comunicare Metro Cash & Carry România. Aceasta nu a precizat care este valoarea tranzacției sau alte detalii ale acordului.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează valoarea totală a tranzacției peste nivelul de 40 mil. Euro, valoare care include în cea mai mare parte datoriile preluate ale firmei.

În spatele achiziției, s-ar afla Dusan Wilms, fostul șef al Metro România, împreună cu alți asociați, mai susțin surse din piață. Dusan Wilms nu a putut fi contactat pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

În 2012, Metro a vândut către grupul francez Auchan rețeaua hipermarketurilor Real din Europa de Est, inclusiv a 20 unități din România, în cadrul unei tranzacții totale de 1,1 mld. Euro.

Pentru cele două 20 de hipermarketuri Real, Metro a obținut aproximativ 257 mil. Euro, însă a rămas să opereze mai departe unitățile de la Oradea, Arad, Suceava și Constanța.

În ultimul exercițiu financiar, cele patru unități au obținut vânzări de 57 mil. Euro și pierdere de 11 mil. Euro la un număr mediu de 735 de angajați.

Grupul german Metro operează în România o rețea de 25 de magazine cash and carry, a căror cifră de afaceri în anul 2015 a fost de 4,49 mld. Lei (peste 1 mld. Euro) și un profit net de 35,4 mil. Lei (7,9 mil. Euro) și un număr de 4.576 angajați.

În anul 2015, omul de afaceri Ion Țiriac și-a vândut participația de 15% din afacerea Metro România către acționarul majoritar, în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută publică, estimată de către surse din piață la 60 – 70 mil. Euro.

Piața de retail din România a devenit recent scena celei mai mari tranzacții locale de profil, după ce Mid Europa Partners a semnat în noiembrie 2016 achiziția lanțului Profi pentru 533 mil. Euro de la Enterprise Investors. Investitorii strategici și financiari sunt atrași de potențialul de creștere al consumului în anii următori și de spațiul încă disponibil de extindere pentru marile rețele. Pe piața locală de retail, cele mai puternice poziții le au Kaufland, Carrefour și Auchan pe etajul de hipermarketuri, în timp ce pe suprafețe mai mici principalii concurenți sunt Lidl, Mega Image, Carrefour, Profi și Penny Market.

Șeful PwC România și avocatul Dragoș Radu, partener Radu și Asociații I EY Law, printre consultanții care au lucrat de partea Vector Watch în contextul tranzacției cu Fitbit. De cealaltă parte, grupul american a apelat pentru asistența juridică locală la serviciile Țuca Zbârcea & Asociații

Producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch a lucrat pe parcursul anului trecut în contextul tranzacției cu grupul american Fitbit cu o echipă de consultanți, din care au făcut parte PwC România și casa de avocatură Radu și Asociații afiliată rețelei EY Law, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Din echipa firmei de avocatură afiliate EY au făcut parte Dragoș Radu – Partener și Head of EY Law România, Radu Ionescu  și Nicoleta Gheorghe, ambii cu poziții de Senior Associate în cadrul EY Law.

De asemenea, PwC România a asigurat servicii de consultanță pe partea de taxe prin Ionuț Simion, Country Managing Partner al firmei, și Andreea Mitiriță, Director Taxe.

Vector Watch a anunțat pe 10 ianuarie că echipa sa și platforma de software vor fi integrate pe platforma Fitbit, care își va deschide un centru de dezvoltare la București, unde se află echipa Vector Watch. Firma a fost fondată acum trei ani de către Andrei Pittiș, care ulterior a atras Gecad în postura de principal investitor și acționar majoritar, alte pachete de acțiuni fiind preluate de fondul de investiții Catalyst România și investitorii privați Mihai Popescu, Bogdan Vlad și Radu Apostolescu, unul dintre fondatorii afacerii Emag.

Valoarea tranzacției dintre Vector Watch și Fitbit nu a fost făcută publică.

Pe lista consultanților angajați de către Vector Watch se găsesc Matt Sachse, Managing Director al băncii de investiții specializate în sectorul tehnologic Pagemill Partners, și Charles Welch, Co – CEO al băncii de investiții Menalto Advisors, care anterior a lucrat și el pentru Pagemill Partners. Ambele bănci de investiții americane își au sediul în Silicon Valley, care concentrează cartierele generale ale giganților lumii tehnologiei și internetului.

De asemenea, vânzătorii Vector Watch au lucrat cu Ted Cominos, care ocupă poziția de  Partener, și Cristina Audran – Proca, Counsel, pentru firma americană de avocatură Faegre Baker Daniels Llp. Ted Cominos, Cristina Audran – Proca și Dragoș Radu au lucrat anterior pentru firma britanică de avocatură Linklaters, care a avut un birou deschis la București până în 2008.

Din echipa Vector Watch au făcut parte și Marc Van Campen, Name Partner, și Leonie Kraakman, Associate, în cadrul firmei olandeze de avocatură Van Campen Liem.

În ceea ce privește Fitbit, grupul american a mizat pe consultanța juridică a firmei de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații. Sabrina Necula, Associate în cadrul casei de avocatură, se află printre cei împuterniciți de către firma americană, care a decis majorarea cu 0,5 mil. Dolari a capitalului social al subsidiarei locale, Fitbit Development, înființate în 2016, conform datelor făcute publice.

Radu Dumitrescu, Partener servicii suport în tranzacții și reorganizare în cadrul Deloitte România. Sursă foto: Deloitte.

Radu Dumitrescu, partener Deloitte România pentru servicii de suport în tranzacții și reorganizare: Piața locală de credite neperformante a fost de 1,5 – 2 mld. Euro și ar putea rămâne la acest nivel și în 2017. Mă aștept ca tranzacțiile cu portofolii locale să devină tranzacții cu portofolii regionale

Piața creditelor nepeformante din România a fost în 2016 la un nivel de 1,5 – 2 mld. Euro, nivel care este așteptat să fie atins și în acest an, afirmă Radu Dumitrescu, Partener servicii de suport în tranzacții și reorganizare în cadrul Deloitte România.

Acesta mai spune că piața de profil ar putea să se înscrie pe o tendință nouă. “Dacă până acum am văzut tranzacții cu portofolii locale, mă aștept ca acestea să devină tranzacții cu portofolii regionale”.

Piața de credite neperformante a luat avânt din 2014 încoace, făcând din România cea mai activă locație de profil din regiune, ceea ce a făcut și ca rata acestor împrumuturi la nivel de sistem să scadă de la un nivel de 22% în 2013 la 10% în octombrie 2016.

Datele Deloitte indică un stoc de credite neperformante de 6,464 mld. Euro pentru România la 31 decembrie 2015, cu mult sub nivelul Poloniei, cu 16,7 mld. Euro, dar peste Ungaria cu 5,1 mld. Euro, Cehia, cu 3,8 mld. Euro, Bulgaria cu 4,2 mld. Euro sau Serbia cu 2,5 mld. Euro.

deloitte npl grafic ro vs cee main

Anul trecut, Piraeus Bank a vândut portofoliul Elisabeth de 164 mil. Euro pentru 9 mil. Euro către Kruk, care a cumpărat și un portofoliu de aproape 600 mil. Euro valoare nominală de la Bancpost și alte subsidiare ale Eurobank. De asemenea, BCR a vândut portofoliul Blue Lake de circa 370 mil. Euro la un preț de până la 55 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Printre vânzătorii importanți de portofolii neperformante din 2016 s-a numărat și CEC Bank. În toamnă, BRD a lansat tranzacția Iris, de vânzare a unui portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 329 mil. Euro, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, tranzacție care a atras toți jucătorii locali majori, însă calendarul a suferit amânări, astfel că tranzacția urmează să ajungă în faza ofertelor finale la finele lunii ianuarie, deși inițial trebuie să se încheie până la finele anului 2016.

Tranzacțiile cu credite neperformante prezintă două aspecte importante, afirmă Radu Dumitrescu de la Deloitte: așteptarea de preț și structura tranzacției.

Echipa Deloitte a încheiat cu succes șase tranzacții de vânzare de credite neperformante, cu o valoare nominală de 1,2 mld. Euro. Deloitte a avut în 2016 mandatul Piraeus Bank România pentru vânzarea portofoliului Elisabeth.

Pe piața mandatelor pentru tranzacțiile cu credite neperformante, Deloitte concurează cu PwC și KPMG.

Ioana Filipescu, Partener consultanță în fuziuni și achiziții în cadrul Deloitte România. Sursă foto: Deloitte.

Deloitte a calculat piața locală de fuziuni și achiziții din 2016 la 3,4 – 4 mld. Euro, peste nivelul estimărilor EY. Ioana Filipescu, partener M&A Deloitte România: Tranzacții de peste 500 mil. Euro ar putea apare în acest an în domenii ca servicii financiare sau energie

Piața de fuziuni și achiziții a fost în 2016 la nivelul de 3,4 – 4 mld. Euro, în creștere cu 23% față de anul anterior, potrivit datelor Deloitte România, pe fondul tranzacțiilor înregistrate pe final de an. Valoarea este încă departe de nivelul pieței din 2007 – 2008, când aceasta a atins un vârf de 6 – 7 mld. Euro, afirmă Ioana Filipescu, Partener consultanță în fuziuni și achiziții în cadrul Deloitte România.

Cifrele Deloitte indică o piață locală de fuziuni și achiziții în 2016 ceva mai mare față de calculele făcute recent de către o altă firmă din Big Four. Florin Vasilică, liderul biroului de asistență în tranzacții al EY România, spunea că dacă în prima jumătate a anului trecut, piața a atins o valoare de 1,1 mld. Dolari, în a doua jumătate a anului, numărul aproape s-a dublat, ceea ce sugerează o valoare de până la 3,3 mld. Dolari (circa 3 mld. Euro).

Consultanții Deloitte spun că România a înregistrat anul trecut trei tranzacții de peste 500 mil. Euro, așa-numitele megatranzacții. Achiziția fabricii Ursus de către japonezii de la Asahi este estimată la 856 mil. Euro, calcul bazat pe un multiplu de circa 14,7 EBITDA, așa cum rezultă din tranzacția încheiată la nivelul regiunii, valoare care o situează în postura de cea mai mare tranzacție de pe piața locală de fuziuni și achiziții.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO scria pe 13 decembrie că achiziția locală a Asahi din industria berii ar putea fi cea mai mare tranzacție de pe piața de fuziuni și achiziții din România în anul 2016.

Conform Deloitte, achiziția Asahi a fost urmată de către cumpărarea pachetului majoritar al KMG International (fostul Rompetrol Group) de către chinezii de la CEFC, tranzacție estimată la 595 mil. Euro, respectiv de către achiziția Profi de către fondul de investiții Mid Europa Partners pentru 533 mil. Euro. În două dintre cele trei megatranzacții, EY a lucrat la achiziția Asahi a activelor SAB Miller, respectiv pentru Mid Europa la achiziția Profi.

“Acum considerăm megatranzacții orice tranzacție de peste 500 mil. Euro, însă până în 2008 megatranzacții erau considerate doar acele tranzacții care depășeau valoarea de 1 mld. Euro”, explică Ioana Filipescu, Partener consultanță în fuziuni și achiziții în cadrul Deloitte România.

Potrivit acesteia, tranzacțiile mari sunt considerate cele cu valori cuprinse între 100 și 500 mil. Euro.

Evaluarea Deloitte asupra pieței de profil cuprinde 85 de tranzacții care au fost făcute publice, tranzacții cu o valoare minimă de 5 mil. Euro fiecare.

M&A Deloitte infografic main

Valoarea medie a unei tranzacții a fost anul trecut de 43 mil. Euro, în creștere față de 2015, valoarea medie fiind obținută după scoaterea din analiză a megatranzacțiilor și apoi normalizarea celor luate în calcul.

Fondurile de investiții au avut o pondere de 27% în fuziunile și achizițiile înregistrate în  România.

“Ne așteptăm în 2017 ca piața de fuziuni și achiziții să fie în jurul a 3 mld. Euro”, afirmă reprezentanta Deloitte.

Întrebată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO unde am putea vedea megatranzacții (tranzacții cu o valoare minimă de peste 500 mil. Euro) în acest an, Ioana Filipescu a răspuns: “În servicii financiare sau energie”.

De asemenea, întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO câte bănci locale ar putea fi vândute în acest an, Radu Dumitrescu, Partener servicii de suport în tranzacții și reorganizare în cadrul Deloitte, a răspuns: “Mai mult de o bancă sau două”.

În acest moment, sunt în derulare procese de vânzare la Veneto Banca și Banca Românească, conform informațiilor disponibile din piață.

Piața de fuziuni și achiziții din România intră în al doilea grup de piețe din regiune din punct de vedere al mărimii, cu Ungaria, Grecia sau Croația, însă după grupul valoric reprezentat de către Turcia, Polonia, Austria și Cehia, mai spun oficialii Deloitte.

“Noi contabilizăm acel așa-zis M&A pur, care nu include tranzacțiile ce intră în categoria M&A capital markets (tranzacții pe piețele de capital – n.r.), unde găsim ofertele publice de preluare, vânzări secundare de pachete de acțiuni, tranzacții cu pachete minoritare. De asemenea, din analiză excludem tranzacțiile din piața imobiliară”, mai spune Ioana Filipescu.

Piața de fuziuni și achiziții este ciclică pentru că urmează ciclurile de dezvoltare economică, ea urmărind curba de evoluție a investițiilor străine directe, în condițiile în care, de obicei, cumpărătorul este un investitor străin, fie strategic, fie financiar.

Datele Deloitte mai arată că în sectorul imobiliar, anul trecut tranzacțiile locale au fost de aproximativ 300 – 400 mil. euro.

Lars Wiechen, Partener coordonator consultanță financiară în cadrul Deloitte România, Sursă foto: Deloitte.

Lars Wiechen, Partener coordonator consultanță financiară în cadrul Deloitte România, Sursă foto: Deloitte.

Departamentul de consultanți în fuziuni și achiziții alături de echipa de suport în tranzacții și reorganizare, respectiv de departamentul de evaluare și modelare financiară, precum și activitățile de forensic (servicii de investigare) sunt coordonate de către Lars Wiechen, Partener coordonator consultanță financiară în cadrul Deloitte România.

Potrivit acestuia, din 2014 până acum, departamentul pe care îl coordonează a ajuns de la 25 la 50 de oameni, iar veniturile generate au crescut cu peste 25% în ultimii trei ani.

„Avem în derulare un număr de aproximativ 10 mandate în tranzacții, mai multe pe partea de vânzare, iar restul pe partea de cumpărare. Portofoliul nostru este unul echilibrat între investitori strategici, financiari și antreprenori”, a spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Lars Wiechen.

Potrivit acestuia, veniturile departamentului pe care îl coordonează au o pondere de peste 10% din afacerile locale ale Deloitte, peste media înregistrată în industrie. Consultanța fiscală și cea juridică, respectiv auditul constituie, de asemenea, linii principale de afaceri ale Deloitte România.

La nivel local și global, Deloitte face parte din careul firmelor de audit și consultanță alături de EY, KPMG și PwC.

Fondul de investiții Abris Capital intră în faza primului exit local. Abris a dat încă de anul trecut bancherilor de investiții de la Rothschild mandatul de vânzare al companiei de curierat Urgent Cargus

Abris Capital Partners, manager de capital privat cu interese de investiții în Europa Centrală și de Est, a început procedurile pentru demararea primului său exit local prin vânzarea companiei de curierat Urgent Cargus.

În acest scop, Abris Capital a dat încă de anul trecut mandat bancherilor de investiții de la Rothschild să pregătească procesul de vânzare, tranzacție așteptată să fie finalizată în acest an, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea Urgent Curier, al doilea operator privat de profil din piață, de către Abris Capital este cotat ca unul dintre cele mai mari exituri locale ale unui fond de private equity activ local din ultimii ani, dacă exceptăm vânzarea Profi de către Enterprise Investors pentru 533 mil. Euro în numerar – tranzacție semnată la finele lunii noiembrie 2016.

Ultima vânzare locală importantă, coordonată de către banca de investiții Rothschild, a fost exitul din 2015 al fondului de investiții Advent International și al antreprenorului Wargha Enayati din afacerea Regina Maria, tranzacție estimată la aproximativ 150 mil. Euro.

În sectorul de profil, Austrian Post a semnat în septembrie 2016 vânzarea pachetului integral de acțiuni al Postmaster către omul de afaceri Octavian Radu, care era deja acționar în afacerea Total Post. Valoarea tranzacției de exit a operatorului poștal austriac din România este estimată la 3 – 4 mil. Euro, decizia fiind luată în contextul în care compania înregistra pierderi, potrivit datelor publicate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 6 octombrie 2016.

Abris Capital Partners a intrat în octombrie 2012 pe piața din România prin achiziția Cargus de la DHL, tranzacție finalizată în 2013. Apoi, în iulie 2014, Abris a anunțat achiziția afacerii Urgent Curier de la familia Corina și Sebastian Bălășescu. Ulterior, Abris a fuzionat operatorii de curierat locali preluați formând o singură platformă, Urgent Cargus. Echipa de conducere în frunte cu Gian Sharp s-a ocupat de integrarea companiilor și este concentrată pe îmbunătățirea rezultatelor financiare ale afacerii, în condițiile în care fondul de investiții urmează să-și facă în mod natural exitul.

În august 2015, fondul de investiții și-a refinanțat achizițiile de la Cargus și Urgent Curier printr-un credit de 162,4 mil. Lei (36,9 mil. Euro) contractat de la BCR și BRD, suma maximă garantată de către Urgent Cargus, noul debitor, fiind de 194,88 mil. Lei (44,2 mil. Euro).

În septembrie 2015, Abris a decis reducerea capitalului social a Urgent Cargus cu 86,6 mil. Lei (circa 20 mil. Euro), sumele fiind distribuite către acționarii companiei. Alte 10 mil. Lei (2,4 mil. Euro) au fost direcționate cu titlu de dividende în contul profiturilor obținute în perioada 2012 – 2014 tot către proprietarii Urgent Cargus.

Prin aceste operațiuni, Abris și-a recuperat banii investiți în cele două companii, astfel că prețul obținut din vânzarea Urgent Curier va intra cu titlu de beneficiu net în conturile fondului de investiții.

Pe piața serviciilor poștale din România, estimată la 2,4 mld. Lei (550 mil. Euro) în 2015 de către autoritatea de reglementare sectorială ANCOM, Urgent Cargus intră în categoria celor mai mari furnizori cu trafic de trimiteri poștale, pe segmentul de coletărie, precum și în alte segmente ale pieței de profil.

Primii zece operatori de profil au concentrat 86% din veniturile obținute din servicii poștale în 2015, printre aceștia numărându-se compania de stat Poșta Română, Fan Courier și Urgent Cargus.

Piața de profil a înregistrat în 2015 o creștere generală de 4,4% și este cotată ca un domeniu cu potențial, dacă ne uităm la ultimele tranzacții în sector.

Piața globală de profil a înregistrat anul trecut achiziția TNT Express de către FedEx pentru 4,4 mld. Euro, adică în jurul unui multiplu de 9 EBITDA (câștigul obținut înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

Ultimul bilanț public indică pentru Urgent Cargus o cifră de afaceri în 2015 de 311,9 mil. Lei (70,2 mil. Euro) și un profit net de 10,67 mil. Lei (2,4 mil. Euro) la un personal format din 1.205 angajați.

Cezar Scarlat, partener Abris Capital Partners și șeful biroului local, este unul dintre cei mai activi manageri de private equity la nivel local, bifând în mai puțin de patru ani (octombrie 2012 – iulie 2016) achizițiile Cargus, Urgent Curier, precum și a altor operatori de curierat mai mici, respectiv achiziția pachetului majoritar în grupul de firme Pehart în 2015 și a pachetului de 82% din acțiunile grupului de firme Green Group în primul semestru al anului 2016.

Abris Capital a preluat în 2016 platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack de la miliardarul polonez Leszek Czarnecki în cadrul unei tranzacții estimate la 825 mil. zloți (186 mil. euro).

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare două fonduri de investiții cu capital de 770 mil. euro, din care ultimul a fost ridicat în 2013 cu o capitalizare de 450 mil. euro și din el se derulează investiții. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Ultimul fond ridicat de Abris Capital a investit deja banii și este de așteptat să ridice un nou fond de investiții, mișcare la care au recurs în ultima vreme și alți manageri de capital de risc din regiune.

Tichetul de investiție al Abris în cadrul unei tranzacții se situează, de regulă, între 20 și 60 mil. euro, dar poate fi considerabil mai mare alături de co-investitori.

Pe piața managerilor de capital privat concentrați pe investițiile din România și din regiunea Europei Centrale și de Est, Abris Capital Partners concurează în tranzacții de anvergură similară sau apropiată cu cele de care sunt interesați și competitori regionali precum Enterprise Investors, Innova Capital sau Mid Europa Partners, toți activi și pe piața locală.

Miliardarul ceh Radovan Vitek cumpără centrul comercial Felicia din Iași, preluare evaluată la aproximativ 30 mil. euro. Tranzacția locală face parte din achiziția unui portofoliu regional de centre comerciale de la fonduri de investiții ale CBRE Global Investors

CPI Property Group, controlat de către miliardarul ceh Radovan Vitek, cumpără centrul comercial Felicia din Iași, evaluat la aproximativ 30 mil. Euro de către surse din piață. Tranzacția locală are loc în cadrul unei achiziții la nivel regional a unui portofoliu format din 11 centre comerciale, vânzătorul fiind două fonduri de investiții ale CBRE Global Investors.

Portofoliul cuprinde o suprafață totală de circa 265.000 de metri pătrați și este format din centre comerciale din România, Polonia, Cehia și Ungaria.

CPI Property Group este deja activ în piața imobiliară locală prin intermediul a șase proiecte, din care cinci sunt în faza de dezvoltare.

Proiectele CPI Property Group acoperă toate segmentele importante ale pieței imobiliare din România, rezidențial, birouri, retail și logistică. Lista de proiecte a CPI Property Group din România cuprinde acum Pro Tower (birouri și rezidențial) în zona Piața Muncii din București, proiectul Airport City (birouri și logistică) din apropierea aeroportului international din Capitală, Mogoșoaia Residence (retail și rezidențial) din apropierea lacului Mogoșoaia, 101 C Residence de pe Bulevardul Timișoara din București (165.000 metri pătrați pentru 2.000 locuințe), respectiv Pipera Central și Pipera Est (ambele cu component rezidențial și birouri).

Portofoliul CPI Property Group cuprinde șase piețe – Germania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și România, și este evaluat la 4,2 mld. Euro.

Felicia Shopping Center a fost deschis în octombrie 2007 în Iaşi şi are 29.000 mp inchiriabili.

Felicia Shopping Center este deţinut în coproprietate de CBRE Global Investors şi Carrefour România, iar din aprilie 2016 a trecut în portofoliul de administrare a proprietăților gestionat de CBRE.

Radovan Vitek, 45 de ani, are o avere estimată de către revista americană Forbes la 1,6 mld. Dolari. Vitek, cotat ca al treilea cel mai bogat om din Cehia, este căsătorit și are 4 copii. Vitek a făcut avere după participarea la privatizările derulate în Slovacia în anii 1990 și după ce în 1997 a preluat în Cehia active pe care le-a transformat într-un hotel de lux, făcându-și astfel intrarea ca investitor pe piața imobiliară.

În vara lui 2016, un alt miliardar și cel mai bogat om din Cehia, Petr Kellner, a cumpărat pentru 48 mil. Euro proiectul de birouri Metropolis din București, făcându-și intrarea pe piața imobiliară locală.

Tranzacțiile pe piața imobiliară locală se țin lanț și arată interes atât din partea investitorilor străini, dar și locali precum Țiriac sau a fraților Dragoș și Adrian Pavăl, care sunt aproape de achiziția birourilor AFI Park, datorită randamentelor superioare pe care activele locale le oferă în comparație cu alte piețe din regiune.

Proprietarii Dedeman se pregătesc să cumpere proiectul de birouri AFI Park din București al miliardarului israelian Lev Leviev. Valoarea tranzacției este estimată în jurul a 160 mil. Euro

Proprietarii lanțului de bricolaj Dedeman, cu afaceri anuale de aproximativ 1 mld. Euro, se pregătesc să achiziționeze proiectul de birouri AFI Park din București, aflat în portofoliul omului de afaceri israelian Lev Leviev, susțin surse din piață. Tranzacția este estimată la aproximativ 160 mil. Euro.

La un astfel de calibru, vânzarea proiectului de birouri AFI Park ar deveni una dintre cele mai mari tranzacții locale de pe piața imobiliară și o tranzacție – record pentru ultimii ani pe piața birourilor din București.

“Abia am semnat o scrisoare de intenție, deci nu este vândut încă. Toate celelalte detalii sunt sub clauze de confidențialitate și deci, nu le pot dezvălui în acest moment”, preciza pe 12 decembrie 2016 David Hay, CEO AFI Europe România, pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Dedeman nu au făcut niciun fel de comentariu pe acest subiect la solicitările jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO trimise de la începutul lunii decembrie până acum.

Proprietarii Dedeman, frații Dragoș și Adrian Pavăl, caută să plaseze în oportunități de pe piața imobiliară o parte din lichiditățile obținute, afirmă surse din piață. Dedeman, lider pe piața locală de bricolaj, este o afacere care produce un câștig consistent, compania raportând pentru anul financiar 2015 un profit net în valoare de 563 mil. Lei (circa 127 mil. Euro).

Interesul Dedeman pentru afacerile imobiliare este demonstrat și de faptul că, pe 18 octombrie 2016, Dedeman SRL a depus cerere la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) pentru înregistrarea a două mărci – DIM, respectiv DIM D.I.M. Properties referitoare la clasele de servicii de asigurări, afaceri financiare, afaceri monetare și afaceri imobiliare. Solicitarea a fost depusă cu ajutorul cabinetului individual de proprietate industrială Alecu Bogdan din Bacău, oraș în care se află sediul central al rețelei Dedeman.

Vânzarea imobilelor de birouri AFI Park, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 21 aprilie 2015, a atras discuții cu mai mulți investitori, însă în ultimul an proprietarii Dedeman au fost din ce în ce mai aproape de o semnare a tranzacției, susțin sursele citate.

În iunie 2016, AFI Europe a semnat un acord neangajant cu un investitor pentru vânzarea AFI Park 1,2 și 3, cu opțiune pentru potențialul cumpărător de a prelua și imobilele 4 și 5 din cadrul complexului de birouri din București.

Pe 23 noiembrie 2016, cele două părți au semnat un acord neangajant actualizat pentru întregul complex de birouri AFI Park, format din AFI Park 1,2,3,4 și 5. În baza acordului semnat, investitorul care nu a fost nominalizat până acum urma să realizeze activități specifice de due diligence (analiză) privind proiectul de birouri și să semneze un acord detaliat în primul trimestru al acestui an, precizează reprezentanții AFI Europe în cadrul unui raport al companiei din 28 noiembrie 2016.

Prețul agreat referitor la vânzarea proiectului AFI Park, format din cele cele cinci clădiri de birouri, va fi determinat pe baza unei valori de aproximativ 164,5 mil. Euro, ce poate fi subiectul unor ajustări, arată raportul AFI.

Dacă tranzacția va fi finalizată, AFI estimează să obțină fluxuri de numerar agregate, după plata taxelor, cu o valoare de 288 milioane shekeli, adică 70 mil. euro (nivel bazat pe cursul de schimb al euro din 23 noiembrie 2016) și un câștig după impozitare de circa 14 milioane shekeli, adică 3,4 mil. Euro.

Dedeman, compania creată de la zero în 1993 de către frații Dragoș și Adrian Pavăl, au cumpărat în 2011 un lot de circa trei hectare de teren pe platforma Laromet de la AFI Europe pentru o sumă estimată la 16 mil. Euro la vremea respectivă. Dedeman, ca orice rețea de magazine cu acoperire națională, are o cunoaștere detaliată a pieței terenurilor și a evoluției prețurilor în diferite zone ale țării.

AFI Europe are în portofoliu investiții imobiliare în mai multe piețe din regiune, precum și în Europa de Vest.

Proprietățile imobiliare ale AFI Europe din România aveau o pondere de 61% din veniturile grupului, cifrate la 64 mil. Euro în 2015, respectiv reprezentau 60% din evaluarea întregului portofoliu imobiliar european de 1,225 mld. Euro, potrivit unei evaluări a CBRE din septembrie 2015.

Proprietățile imobiliare din România aveau o valoare de piață așadar la acel moment de 581,66 mil. Euro, din care numai centrul comercial AFI Palace Cotroceni însemna 427,998 mil. Euro.

AFI Park 1,2 și 3, cu o suprafață brută de închiriere de 37.242 metri pătrați aveau o valoare de piață stabilită la 85,957 mil. Euro la un venit net operațional (NOI) de 5,34 mil. Euro pe an și o rată de ocupare de 97% la 31 decembrie 2015.

AFI Park 4 și 5, finalizate în 2016 și prevăzute să aducă încă 32.578 metri pătrați, aveau un cost de dezvoltare estimat la 54,196 mil. Euro și o valoare contabilă de 40,379 mil. Euro.

Proiectul de birouri AFI Park a fost dezvoltat cu finanțări atrase de la BCR și Leumi Bank.

Prima clădire de birouri din proiectul AFI Park a fost finalizată în 2012, iar AFI Park 2 și 3 au fost finalizate în 2014. Pentru finalizarea lucrărilor, firma israeliană a contractat două credite de la BCR, unul în valoare de 17 mil. euro pentru AFI Park 2, iar altul de 15 mil. euro pentru AFI Park 3 unde bugetul total al construcției s-a ridicat la 20 mil. euro.

Pentru AFI Park 4 și 5, lucrările de construcții și de dezvoltare au fost finanțate dintr-un împrumut de 39 mil. Euro, conform AFI. Pe 25 iunie 2015, AFI Park Offices 4 & 5 SRL a luat un credit de la Leumi Bank România.

AFI Europe, investitor imobiliar controlat de Lev Leviev, rezident britanic de origine israeliană, a investit până acum în diferite etaje ale pieței imobiliare, de la retail până la birouri și rezidențial.

Lev Leviev, 61 de ani, are o avere estimată de către revista americană Forbes la 1,08 mld. dolari. Leviev s-a născut în Uzbekistan și a făcut bani din imobiliare, dar și în industria diamantelor.

Piața imobiliară locală rămâne una dintre cele mai atractive ținte pentru investitorii străini și locali, în condițiile în care randamentele de aici asigură profituri mai bune față de alte piețe din regiune.

Pe segmentul de birouri, Globalworth este unul dintre cei mai activi cumpărători, în timp ce pe segmentul de retail investitorul care a dominat ultimii ani a fost NEPI, iar pe segmentul spațiilor de logistică foarte activ la cumpărare a fost CTP.

România a intrat pe harta tranzacțiilor mari. Ce urmează?

 

Tranzacțiile cu centrul de greutate în România au trecut la finele lunii noiembrie la un alt nivel. Vânzarea lanțului de comerț Profi în cadrul unei tranzacții de tip secondary (realizată între fonduri de investiții), achiziția pachetului de 30% de către Allianz la E.ON Distribuție România, la care se adaugă două tranzacții internaționale în care piața locală a avut o pondere semnificativă – achiziția fabricilor de bere ale SAB Miller de către Asahi în Europa de Est, respectiv fuziunea dintre NEPI și Rockcastle au pictat un tablou al fuziunilor și achizițiilor în care piața locală a demonstrat capacitatea de a livra tranzacții de peste un sfert de miliard de euro până la ordinul miliardelor de euro.

Pe piața finanțărilor corporative, RCS & RDS a realizat o emisiune de obligațiuni corporative de 350 mil. Euro. Fonduri de investiții precum Mid Europa, BC Partners, Allianz Capital Partners au ridicat miza pentru activele locale.

Acum că România a reușit să intre din noiembrie 2016 pe orbita tranzacțiilor de valori mari, întrebarea este dacă poate susține un astfel de trend în 2017?

Privind spre campionii locali aflați sub bagheta capitalului românesc precum Banca Transilvania, RCS & RDS, Dedeman și Țiriac Holdings sau spre marile firme de stat cum este cazul Electrica sau Hidroelectrica, toate aceste companii dispun de lichidități importante pe care ar putea să le plaseze în noi achiziții. La asta se adaugă tranzacții specifice care derivă din strategia proprie a fiecăreia dintre ele în parte. Acest hexagon de firme mari românești este apt să contribuie la constituirea unui pol local în piața tranzacțiilor, inclusiv în fuziuni și achiziții, în acest an.

Dacă ne uităm puțin în urmă, observăm că tranzacțiile mari din România nu au fost generate de către firmele cu capital românesc, ci de către multinaționale și de către fonduri de investiții internaționale. O altă întrebare este deci, dacă firmele cu capital românesc pot genera tichete de tranzacții de peste 100 mil. Euro în 2017?

Eșantionul format din cele șase companii indică un potențial cert pentru tranzacții de o asemenea anvergură. Planurile RCS & RDS de a-și lista un pachet de circa 25% din acțiuni, tranzacție cotată spre 500 mil. Euro, rămân în picioare pentru trimestrul al doilea, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De asemenea, RCS & RDS a demonstrat în ultimii ani mobilitate tranzacțională, probată și în 2016, când deși a croit planuri de listare pe bursă, asta nu a împiedicat-o să realizeze tranzacții de finanțare prin emisiune de obligațiuni și credit sindicalizat, respectiv să se uite după eventuale ținte de achiziție cum a fost cazul Netcity. Nu sunt motive să credem că profilul RCS & RDS de jucător cu apetit de tranzacții în piața de fuziuni și achiziții, finanțări corporative și pe piața de capital se va domoli în 2017. Dimpotrivă, chiar dacă trebuie permanent să joace atent cartea rostogolirii împrumuturilor, iar manevrele sale sunt limitate de un plafon de îndatorare, monitorizat de către bănci și de către agențiile internaționale de rating.

Banca Transilvania, poziționat ca principalul cumpărător de serviciu în piața bancară locală în ultimii trei ani, scanează pe de o parte, mișcările băncilor italiene și grecești cu prezență locală, de unde tranzacțiile de exit par inevitabile. Veneto Banca, Intesa, Banca Românească, Piraeus Bank au fost, sunt sau pot deveni ținte de preluare în 2017. BT este însă selectivă în ciuda unui peisaj bogat în ținte potențiale de preluare, care deocamdată nu oferă însă atuuri decisive pentru obiectivul băncii din Cluj de a urca spre vârful lumii bancare locale.

Alte bănci mai mici au nevoie însă de a atinge o masă critică care să le asigure rentabilitatea necesară și sustenabilitatea operațiunilor pe termen lung. Din această perspectivă, este de urmărit ce mișcări vor face OTP Bank și Carpatica, banca pilotată acum de către Horia Manda, șeful Axxess Capital. Pe lângă actorii bancari locali, fondurile de investiții cu apetit pentru active bancare depreciate scanează permanent piața locală pentru achiziții oportuniste și sunt dornice să creeze propriile platforme, locale sau regionale, după scenarii asemănătoare celui pus la cale în 2015 de către JC Flowers, care voia să preia Piraeus Bank România și Carpatica în cadrul unui plan rapid de consolidare.

De asemenea, BT vorbește de la o vreme de achiziții în afara României, intenție ce ar putea avea legătură directă și cu schimbarea logo-ului prin adăugarea tricolorului ca element de identitate, care desigur nu trebuia probat în interiorul pieței locale, ci are mult mai mult sens în cazul în care accentul cade pe creșterea semnificativă a expunerii internaționale.

Banca de la Cluj – Napoca are resurse de lichiditate ce acoperă confortabil o achiziție mare, deși evaluările băncilor din regiune și, mai ales, tranzacțiile realizate, arată că astăzi nu este nevoie de sume foarte mari pentru a cumpăra o operațiune cu poziție importantă într-o astfel de piață vecină.

În zona companiilor de stat, Hidroelectrica se pregătește de o listare, așteptată deja de mai multă vreme în piața locală de capital, iar o amânare de calendar dincolo de 2017 pare greu de luat în calcul în acest moment, deși este binecunoscută volatilitatea și sensibilitatea investitorilor la o gamă largă de factori politici, economici sau de altă natură.

Electrica este un profil aparte de companie românească. După o listare de succes în 2014, compania nu a plasat lichiditățile obținute până acum în achiziții, dar există presiune pentru pași semnificativi concreți. A avut pe masa o vreme oportunitatea unei tranzacții cu Enel, picate din inițiativa vânzătorului la începutul anului 2015, și a participat la tranzacția de vânzare de către E.ON Distribuție a unui pachet minoritar, însă nu s-a potrivit cu așteptările vânzătorului. Compania a “importat” bancheri de investiții de la BRD, iar anul 2016 a adus un nou șef de la E.ON, care anterior a lucrat pentru Electrica, astfel că sunt așteptate să apară și rezultate concrete ale acestor mutări.

Investitorii din piața de capital ar trebui să primească în acest an vești interesante de la acest grup de companii locale mari fie că vorbim despre planurile RCS & RDS, despre apetitul pentru tranzacții al BT și Electrica, sau despre mult așteptata intrare pe bursă a Hidroelectrica.

Dincolo însă de potențialul cert pentru tranzacții mari al companiilor românești, este de așteptat însă ca tendințele din piața de fuziuni și achiziții să fie modelate de către mișcările strategice ale multinaționalelor, precum și de către administratorii de capital privat activi la nivel local care au ridicat fonduri proaspete de investiții la care se adaugă fonduri mari de investiții dornice să-și marcheze intrarea în România.

Privind la configurația pieței locale, tranzacțiile locale mari pot veni în 2017 din zona exitului unui investitor strategic, a unor mișcări de fuziune la nivel de campioni sectoriali, a vânzării unor portofolii imobiliare din birouri, retail sau logistică, sau de pe urma deciziilor strategice luate în hexagonul local BT – RCS & RDS – Dedeman – Țiriac – Electrica – Hidroelectrica, fie că vor decide să cumpere sau să vândă. Dincolo de acești actori, lupta pentru consolidare începută în sectoare precum bănci, telecom & tehnologie, servicii medicale private, imobiliare și comerț va marca noi tranzacții de repoziționare în piață.

Deciziile cu impact economic ale noului cabinet format la București, efectele Brexit și ale noii administrații Trump, care ar putea reconfigura traseele investițiilor în interiorul UE, deci inclusiv în România, precum și momentul favorabil al României în ochii investitorilor concentrați să facă afaceri în Europa de Est sunt de așteptat să constituie axele în jurul cărora se vor concretiza marile tranzacții din România anului 2017.

Regina Maria a cumpărat centrul medical Al Medica Berlin din Ploiești de la omul de afaceri german Aldea Dieter în cadrul unei tranzacții sub 0,5 mil. Euro

 

Regina Maria, una dintre cele mai mari rețele de servicii medicale din România, a cumpărat centrul medical Al Medica Berlin din Ploiești de la omul de afaceri german Aldea Dieter. Valoarea tranzacției se situează sub 0,5 mil. Euro, estimează surse din piața de fuziuni și achiziții.

Vânzarea vizează fondul de comerț al companiei, potrivit unei decizii a proprietarului clinicii Al Medica Berlin din 29 noiembrie.

Clinica a fost înființată în anul 2000.

În acest an, Regina Maria a mai anunțat și alte achiziții precum spitalul Ponderas din București, centrul medical Helios din Craiova și centrul medical Dr. Grigoraș din Timișoara. Tranzacțiile fac parte din strategia proprietarului Regina Maria, fondul de investiții Mid Europa Partners, de a crește rapid afacerea în contextul unei lupte pentru consolidarea pieței de profil în care sunt angajați și alți jucători precum MedLife sau Medicover.

Afacerea Regina Maria a fost preluată de către fondul de investiții Mid Europa Partners în toamna anului trecut într-o tranzacție de peste 150 mil. Euro.

Regina Maria a anunțat că se concentrează pe extinderea la nivel național a acoperirii rețelei sale, în cadrul strategiei sale un loc distinct îl ocupă dezvoltarea portofoliului  de spitale private.

Pentru finanțarea parțială a achiziției Regina Maria, cât și pentru asigurarea fondurilor necesare achizițiilor pentru extinderea rețelei, au fost contractate anul trecut credite de 75 mil. euro de la Erste (inclusiv BCR), Raiffeisen și UniCredit.

Centrul Medical Unirea SRL, compania care operează sub marca Regina Maria, a fost fondată în 1995 de către medicul Wargha Enayati. Acesta și-a făcut exitul din companie în 2015 când a vândut participația de 20% alături de fondul de investiții Advent, deținătorul pachetului de 80%.

Compania a raportat pentru 2015 afaceri de aproximativ 65 mil. euro și are în vedere o creștere rapidă în contextul în care fondul de investiții Mid Europa Partners are un orizont de exit din afacere la nivelul anilor 2020 – 2021.

Lactalis a semnat achiziția de peste 40 mil. euro a producătorului de lactate Covalact de la fondul de investiții Sigma Bleyzer. Schoenherr a lucrat de partea vânzătorului, iar avocații Leroy & Asociații au fost de partea cumpărătorului

Gigantul francez Lactalis va prelua producătorul de lactate Covalact, aflat în portofoliul fondului de investiții SigmaBleyzer, în cadrul unei tranzacții de peste 40 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzătorul a fost asistat în tranzacție de către avocații Schoenherr, iar cumpărătorul de către firma de avocatură Leroy & Asociații.

Negocierile Lactalis pentru achiziția Covalact au fost anunțate în premieră pe 9 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Achiziția a fost semnată astăzi, susțin surse din piață.

Reprezentanții părților implicate nu au putut fi contactate până la momentul publicării articolului.

Achiziția Covalact consolidează poziția Lactalis de lider pe piața locală a lactatelor după achiziția din vară a Albalact.

SigmaBleyzer a purtat discuții și cu alți investitori, printre aceștia numărându-se și germanii de la Muller.

În iunie 2007, pachetul majoritar de acțiuni al Covalact a fost preluat de către fondul de investiții Southeast European Fund IV, administrat de către SigmaBleyzer. În aprilie 2008 Primulact și Lactate Harghita au fost cumpărate de către Covalact. De la achiziție şi până în prezent SigmaBleyzer a investit aproape 7 mil. Euro, conform ultimelor informații disponibile pe site-ul Covalact.

Covalact SA a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 44,9 mil. Euro și un profit net de 1,3 mil. Euro la 357 de angajați. Compania operează două fabrici, la Sfântul Gheorghe și Miercurea Ciuc.

Covalact are o cotă de piață consolidată de 5,5%, conform ultimelor date disponibile.

SigmaBleyzer este un manager de capital privat, fondat în 1994 de către un grup de oameni de afaceri născuți în Ucraina, respectiv în spațiul fostei Uniuni Sovietice. SigmaBleyzer are sub administrare active de circa 1 mld. dolari, iar investițiile sale au vizat în special piețele din Est, precum Ucraina, România și Kazahstan, dar și statul american Texas.

Fondul investește, de regulă, între 25 și 50 mil. dolari într-un tichet de tranzacție pentru obținerea unei poziții de control într-o companie din Europa de Est. Operațiunile locale sunt conduse de către Radu Bugică, country manager SigmaBleyzer. În afara Covalact, SigmaBleyzer mai are în portofoliu afaceri în Ucraina – AgroGeneration (agricultură), Volia Limited (telecomunicații), Poltava Confectionary (industria produselor alimentare și a băuturilor) și Cosmo (retail).

Pe piața de lactate estimată undeva în jurul a 800 mil. Euro pe an, achiziția Albalact de către Lactalis duce grupul francez într-o poziție de lider de sector. Printre investitorii strategici de pe acest segment important de consum se află grupul francez Danone, grupul german Müller, grupul olandez Campina sau grecii de la Olympus.

Pe piața laptelui de consum, principalii jucători sunt Albalact, Covalact, Danone, Friesland, Prodlacta și LaDorna (Lactalis). Pe segmentul produselor proaspete, concurează Albalact, Covalact, Danone, Friesland și Simultan, iar pe piața de unt Covalact, Albalact, Friesland și Macromex.

După achiziția Albalact, impactul cel mai puternic se simte pe piața laptelui de consum, unde cota de piață a Lactalis trece de 20%, potrivit deciziei Consiliului Concurenței prin care a fost aprobată achiziția Albalact de către compania franceză.

Lactalis a cumpărat în 2008 afacerea LaDorna de la omul de afaceri Jean Valvis într-o tranzacție de 80 – 100 mil. Euro.

Grupul francez, înființat în 1933, este controlat de către familia fondatorului Besnier și a avut în 2015 o cifră de afaceri globală de 17 mld. Euro.

asahi-cumpara-ursus-main

Japonezii de la Asahi cumpără producătorul de bere Ursus Breweries în cadrul unei achiziții de 7,3 mld. Euro a pachetului de fabrici SAB Miller din Europa Centrală și de Est. Achiziția fabricilor locale de bere de către Asahi ar putea fi cea mai mare tranzacție ca valoare pe piața de fuziuni și achiziții din România în 2016. Vânzătorul SAB Miller a lucrat cu EY pe zona de consultanță financiară și cu avocații Suciu Popa pentru partea de asistență juridică locală, iar Asahi a lucrat la achiziție cu banca de investiții Rothschild, respectiv cu avocații RTPR Allen & Overy pe aspectele de drept local

Grupul nipon Asahi a anunțat, astăzi, cumpărarea pachetului de fabrici de bere ale SAB Miller din Europa de Est, inclusiv din România, pentru un preț de achiziție de 7,3 mld. Euro. AB InBev precizează într-un comunicat că 7,3 mld. euro reprezintă valoarea de întreprindere a activelor vândute. Ursus Breweries este una din companiile ce va fi preluată și având în vedere anvergura tranzacției, componenta locală a achiziției Asahi are șanse să devină cea mai mare ca valoare pe piața de fuziuni și achiziții din România a anului 2016, unde până acum prima poziție este ocupată de către achiziția Profi pentru 533 mil. Euro de către fondul de investiții Mid Europa.

Vânzătorul este Anheuser Busch InBev, iar pachetul de active vândut este format din 8 companii, care grupează operațiunile din cinci piețe din regiune – Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria și România. Tranzacția de vânzare a fost generată ca urmare a tranzacției de aproape 100 mld. Dolari prin care Anheuser – Busch InBev preia SAB Miller, tranzacție care a creat o companie cu o cotă de piață globală de circa 30% în industria de profil.

De cealaltă parte, Asahi reușește în două luni să-și extindă puternic prezența în Europa, după ce în octombrie a anunțat și achiziția pentru 2,55 mld. Euro a unei platforme de active SAB Miller în Europa Occidentală – Marea Britanie, Olanda, Italia și alte facilități, printre mărcile preluate numărându-se mărci globale poziționate pe segmentul premium precum Peroni și Grolsch. Astfel, Europa devine pentru Asahi a două platformă de vânzări după cea din Japonia, în contextul strategiei sale de a-și majora puterea de generare de lichidități.

Asahi a anunțat că va cumpăra afacerile și operațiunile SAB Miller din Europa Centrală și de Est, precum și drepturile de proprietate intelectuală aferente mărcilor. Printre activele cumpărate se află Pilsner Urquell, cu excepția anumitor arii geografice, care deține poziție de top în Cehia – piața cu cel mai mare consum de bere pe cap de locuitor din lume.

Comisionul plătit pentru serviciile de consultanță de către Asahi se ridică la 2,9 mld. Yeni (circa 23,7 mil. euro), potrivit datelor făcute publice de către Asahi. Consultanții EY au derulat activități de consultanță financiară pentru vânzător, iar avocații Suciu Popa au asigurat asistența juridică locală pentru SAB Miller. Asahi a fost asistat în tranzacție de către banca de investiții Rothschild, iar pe zona de consultanță juridică de către avocații RTPR Allen& Overy pe aspectele de drept local, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția este supusă condițiilor de aprobare de către Comisia Europeană.

Pachetul de active cumpărat de Asahi de la SAB  Miller este format din 8 companii – Plzeňský Prazdroj a.s.,Pivovary Topvar a.s., SABMiller Poland BV, Ursus Breweries SA, Dreher Sörgyárak Zrt., SABMiller Brands Europe a.s., SABMiller Brands Korea Yuhan Hoesa și SABMiller Europe AG, precizează cumpărătorul.

Pachetul de operațiuni pe care Asahi îl preia în Europa Centrală și de Est avea în anul încheiat în martie 2016 vânzări nete de 1,643 mld. Euro, active totale de 1,976 mld. Euro și un profit înainte de plata dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 493,8 mil. Euro. Dacă raportăm acest rezultat la valoarea de întreprindere de 7,3 mld. euro, atunci tranzacția ar ajunge în jurul unui multiplu de 15xEBITDA, conform calculelor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Finalizarea condițiilor precedente ale tranzacției este așteptată să aibă loc în prima jumătate a anului 2017.

Ursus Breweries, parte din grupul SABMiller plc, este unul dintre cei mai mari producători de bere din România.

Pentru anul 2015, Ursus Breweries a raportat o cifră de afaceri netă de 1,58 mld.Lei ( 351,6 mil.Euro) și profit net 44,17 mil.Lei ( aprox.10 mil.Euro) la un număr mediu de 1419 salariați.

Mărcile Ursus Breweries sunt Ursus, Timișoreana, Ciucaș, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s, Stejar, Azuga, Pilsner Urquell, Miller Genuine Draft și St. Stefanus. În prezent, Ursus Breweries deține 3 fabrici de bere în Brașov, Buzău și Timișoara și o facilitate mică de producție în Cluj, potrivit ultimelor date disponibile.

În România, achiziția indirectă a Ursus Breweries este a doua tranzacție majoră din acest an a unui investitor strategic japonez, după ce Nidec a plătit aproape 20 mil. Euro pentru preluarea afacerii Ana Imep de la George Copos, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 martie și confirmată oficial printr-un anunț pe 22 aprilie.

Piața berii a avut o rată de creștere de 6,5% în 2015 până la 15,8 milioane de hectolitri, iar nivelul consumului a urcat de la 74 de litri pe cap de locuitor la 80 de litri pe cap de locuitor anul trecut, potrivit datelor asociației „Berarii României”, care reunește principalii producători.

Importurile au înregistrat o scădere și acoperă numai 3% din consumul intern, iar exportul depășește ca volum importul, cifrându-se la 0,5 milioane hectolitri.

În 2015, investițiile companiilor din asociația de profil au fost de 55,5 mil. euro, iar investițiile cumulate au ajuns la 1,35 mld. euro. Cele șase companii membre numără 3.700 de angajați, 12 fabrici de bere și două microberării. Sectorul berii generează direct și indirect în economie peste 84.900 de locuri de muncă, susțin reprezentanții asociației. Din „Berarii României”  fac parte Bergenbier SA, Heineken România, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries, Martens și microberăria Clinica de Bere, care împreună acoperă o cotă de piață de 80% din consumul de bere.

 Sectorul producției de bere din România a trecut în ultimii 20 de ani prin mai multe etape de consolidare – venirea primilor investitori strategici în piață cum a fost cazul grupului austriac Brau Union, achizițiile realizate de fonduri de investiții, apoi mișcările prin care tot mai mulți producători independenți au trecut în portofoliul multinaționalelor de profil, iar în ultima fază tranzacțiile internaționale dintre investitorii strategici care au remodelat și au efect și acum asupra configurației actuale a pieței de bere.

adm-capital-ceramica-main

Fondul de investiții ADM Capital iese la vânzare cu producătorul de cărămizi Brikston, fosta Ceramica Iași, pentru a profita de condițiile de piață. Tranzacția de exit așteptată să se finalizeze în 2017 vine la numai doi ani după achiziția de peste 15 mil. Euro de la Advent

Fondul de investiții ADM Capital pregătește vânzarea Brikston Construction Solutions, unul dintre cei mai mari producători locali de pe piața de cărămizi, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția de exit începe într-un context de piață favorabil, după un an în care lucrările de construcții au avut un ritm bun de creștere, iar activele locale sunt printre cele mai atractive pentru investitorii străini cu apetit pentru regiune. Vânzarea afacerii ar putea ajunge în faza finală la jumătatea anului viitor, susțin surse din piață.

În acest an, au avut deja loc câteva tranzacții locale pe piața materialelor de construcții care confirmă încrederea investitorilor în potențialul de creștere al sectorului. Astfel, Wienerberger a anunțat în aprilie achiziția fabricii de cărămidă din Buzău a lui Omer Susli, proprietarul Praktiker România, iar grupul american PPG a anunțat luna trecută achiziția afacerii cu vopseluri Deutek de la un fond de investiții administrat de către Axxess Capital. Ambele tranzacții au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Recent, grupul Braas Monier a finalizat achiziția unei fabrici de țiglă la Craiova de la grupul irlandez CRH într-o tranzacție de 7 mil. Euro.

ADM Capital a investit până acum aproape 20 mil. Euro pentru a prelua pachetul de 84,88% din acțiunile Ceramica Iași în 2014 de la Advent și în achizițiile ulterioare de titluri de la acționarii minoritari. ADM Capital are o participație de aproximativ 99% din acțiunile Brikston Construction Solutions, fosta Ceramica Iași.

Anthony Stalker, partener și Chief Investment Officer al ADM Capital Europa, a precizat într-un mail trimis jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO că nu comentează în ceea ce privește companiile din portofoliu.

Asia Debt Management Hong Kong Limited a intrat pe piața din România în 2014 prin achiziția Ceramica Iași, unul dintre producătorii majori locali de pe piața cărămizilor. Momentul a fost favorizat de către seria de tranzacții de dezinvestire ale Advent International, care luase decizia strategică de a-și vinde pe rând companiile locale din portofoliu – Deutek (exit 2013), Ceramica Iași (exit 2014), rețeaua de servicii medicale Regina Maria (exit 2015).

După achiziția pachetului majoritar de acțiuni la Ceramica Iași, ADM Capital a trecut la lansarea unei oferte de achiziție a acțiunilor de la acționarii minoritari pentru a putea trece pragul necesar de 90% și a delista compania de pe piața bursieră. ADM Capital a plătit atunci un preț de achiziție de 0,6957 lei pe acțiune, iar în octombrie 2015 a reușit să retragă acțiunile companiei de la tranzacționare. A continuat însă să fie interesată de achiziția acționarilor minoritari rămași în companie.

Brikston Construction Solutions luptă pe o piață a cărămizilor, unde lider este compania austriacă Wienerberger, lider global în sector, iar o poziție importantă este ocupată de către Cemacon, care a traversat recent un proces de restructurare a împrumuturilor și a reușit în ultimii ani să-și majoreze cota de piață.

Piața de profil a avut o creștere de 10% în 2015 și pentru acest an au fost avansate estimări privind o rată de creștere de circa 8 – 10%. În plus, investitorii mizează pe potențialul sectorului dat fiind că România este cotată ca având nevoi locative semnificativ peste alte piețe din regiune, în condițiile în care nu este acoperită cererea de locuințe, la care se adaugă și necesitatea înlocuirii unora dintre acestea datorită vechimii și gradului avansat de uzură.

Indicele volumului lucrărilor de construcții a crescut în primele nouă luni ale anului cu 1,9% față de perioada similară a anului trecut, susținut mai ales de rata de creștere a lucrărilor de construcții noi, de 4,5%, conform datelor Institutului Național de Statistică.

În primele nouă luni ale acestui an, numărul locuințelor terminate a ajuns la 36.957 de unități, cu 5.783 mai multe față de perioada similară din 2015. Trendul de creștere este susținut de investițiile private, în timp ce fondurile publice au o pondere nesemnificativă în finanțarea acestor lucrări, mai arată datele INS.

La momentul preluării de către ADM Capital, Ceramica Iași înregistrase în ultimul său bilanț anual încheiat la 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri de 72,2 mil. Lei și un profit net de numai 0,08 mil. Lei la 213 angajați.

Brikston Construction Solutions, care operează fabrica de la Iași, a raportat pentru anul trecut un profit net de 2,8 mil. Lei la o cifră de afaceri de 67,2 mil. Lei, respectiv 204 angajați.

În luna ianuarie a acestui an, acționarii companiei au decis să împrumute până la 12 mil. Euro pentru refinanțarea unor împrumuturi luate de la bănci, finanțarea unor acțiuni de reducere a capitalului social, răscumpărări de acțiuni proprii, dividende sau în scopuri de investiții. Compania a luat mai multe credite de-a lungul timpului de la ING Bank pentru a-și finanța operațiunile, conform ultimelor informațiilor disponibile.

Brikston, în mandatul ADM Capital, s-a uitat recent la achiziția operațiunilor de producție cărămizi ale lui Omer Susli, patronul Praktiker România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Dar Wienerberger a anunțat pe 26 aprilie achiziția fabricii de cărămizi din Buzău a lui Omer Susli, iar austriecii dau semne că ar putea fi interesați de noi achiziții pe piață.

Cine sunt investitorii din spatele ADM Capital

 

ADM Capital este un investitor de capital privat fondat în 1998, a cărui arie de interes sunt companii din Asia și Europa Centrală și de Est. Are sub administrare mai multe fonduri de investiții, însă numai unul dintre ele a fost ridicat cu scopul de a investi în regiunea din care face parte și România.

În 2007, ADM Capital a deschis un birou la Istanbul pentru a se putea concentra asupra oportunităților de investiții în regiune.

În 2011, ADM Capital a finalizat strângerea de bani pentru fondul de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, cu un capital total de 265 mil. Euro.

Fondul și-a setat ținta pe companiile mici și medii din Europa Centrală și de Est, respectiv Turcia, cu planuri de restructurare sau cu nevoi de lichidități, dar suficient de puternice cât să supraviețuiască provocărilor crizei financiare globale.

BERD a investit 56 mil. Euro în acest fond, potrivit ultimelor informații disponibile, și au venit alături și alte instituții financiare internaționale.

Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) a venit cu o finanțare de 15 mil. Euro, iar IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a pus capital în fond în valoare de 47,55 mil. Dolari (35 mil. Euro).

De asemenea, la fondul de investiții concentrat asupra regiunii în care activa și Ceramica Iași a contribuit și FMO din Olanda cu 15 mil. Euro.

Fondul European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene de Investiții, a investit în fondul ADM CEECAT Recovery Fund prin două vehicule. Fondul de fonduri de investiții Istanbul Venture Capital Initiative (IVCI) a investit 24 mil. Euro în fondul administrat de ADM Capital. La IVCI, printre investitori se numără pe lângă Fondul European de Investiții și Garanti Bank, National Bank of Greece, Banca de Dezvoltare a Turciei TKB, Fundația de Dezvoltare Tehnologică din Turcia (TTGV) și Organizația pentru Dezvoltarea Industriei Mici și Mjilocii din Turcia KOSGEB.

Fondul de fonduri de investiții Mezzanine Facility for Growth (MFG), în care Fondul European de Investiții este investitor și administrator, a investit 40 mil. Euro în fondul ADM Capital pentru regiune.

Alte 80 mil. Euro au venit în ADM CEECAT Recovery Fund de la fonduri de pensii, instituții, investitori privați, precum și de la partenerii ADM Capital.

Reprezentanții ADM Capital declarau la începutul anului că au în plan ridicarea unui nou fond de investiții dedicat regiunii. Mai mulți manageri de capital privat au început să strângă fonduri de la investitori pentru noi fonduri de investiții cu țintă pe piețele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România.

MedLife a semnat pe 17 noiembrie achiziția a 51% din acțiunile unei firme ce oferă asistență medicală de specialitate. Valoarea tranzacției este între 1,5 și 2 mil. Euro, prețul final urmând a fi calculat în luna aprilie 2017

MedLife a încheiat pe 17 noiembrie un contract de vânzare cumpărare pentru achiziția pachetului majoritar de 51% din acțiunile unei companii care oferă „activități de asistență medicală de specialitate”, conform prospectului de listare a acțiunilor societății pe bursa de la București.

“Valoarea tranzacției este cuprinsă între un minimum de 1.500.000 euro și un maxim de 2.000.000 euro. Prețul final al tranzacției va fi calculat în aprilie 2017 pe baza situațiilor financiare de la finalul anului 2016 ale societății achiziționate”, se arată în prospectul de listare al MedLife.

Finalizarea tranzacției este condiționată de îndeplinirea unor condiții precedente uzuale în astfel de tranzacții , între care și decizia organelor corporative ale societății, mai precizează sursa citată.

Reprezentanții MedLife nu au făcut public numele companiei pentru care a semnat achiziția.

Modelul de creștere al afacerii MedLife este bazat pe lângă creșterea organică pe achiziții, compania precizând că aproximativ 30% din veniturile din 2015 au fost generate de pe urma achizițiilor sau a firmelor cumpărate și integrate ulterior.

MedLife vinde 44% din acțiuni pe bursa de la București în perioada 6 – 15 decembrie. Prețul de ofertă este de maxim 35 lei pe acțiune.

Tranzacția ar urma să asigure exitul fondului de investiții V4C prin vânzarea participației de 36,25% din acțiuni, respectiv un exit parțial al IFC prin vânzarea unui pachet de 7,75% din pachetul de 12,75% pe care îl deține acum.

Restul participației de 5%, IFC intenționează să-l vândă către Mihail Marcu. În acest sens, cele două părți au semnat pe 21 noiembrie o opțiune de vânzare a acțiunilor IFC către Mihail Marcu. Dacă acesta nu își va respecta obligațiile asumate față de IFC, instituția financiară internațională își poate vinde acțiunile rămase către un terț sau poate executa o ipotecă pusă pe pachetul de 21% din MedLife deținut de Mihail Marcu. Ipoteca pusă de IFC are prioritate pe pachetul respectiv de acțiuni față de cea a creditorilor, obținută în luna martie de cele patru bănci – BCR, BRD, ING și Raiffeisen pentru creditul sindicalizat de 56 mil. Euro acordat MedLife.

MedLife a cumpărat în ultimii șase ani mai multe companii mai mici din sector în cadrul luptei pentru consolidarea pieței de profil și a poziției de lider, luptă în care principalul său rival este rețeaua Regina Maria, controlată de fondul de investiții Mid Europa. Printre achizițiile recente ale MedLife se numără Centrul Sama, Ultratest și Prima Medical din Craiova, banca de celule stem din Timișoara, Centrul Medical Panduri din București, Diamed și rețeaua de clinici stomatologice Dent Estet.

Listarea pe bursa de la București a unui pachet minoritar al MedLife, tranzacție structurată în jurul exitului fondului de investiții V4C, a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

IFC și-a asigurat exitul complet din MedLife: Instituția financiară internațională are opțiune de vânzare a pachetului de acțiuni către Mihai Marcu

IFC, unul dintre cei doi acționari minoritari care vând acțiuni în cadrul listării MedLife pe bursa de la București, și-a asigurat exitul integral din afacere, potrivit prospectului de listare aprobat de către ASF. Astfel, IFC intenționează să vândă 7,75% din MedLife în cadrul listării companiei pe bursă, iar pachetul rezidual de 5% către unul dintre principalii acționari.

IFC a încheiat pe 21 noiembrie un contract privind opțiunea de vânzare a acțiunilor deținute la MedLife către Mihail Marcu, președintele Consiliului de administrație și acționar cu 21% în afacerea fondată de către mama sa.

Opțiunea de vânzare este guvernată de către legea statului New York și intră în vigoare la data decontării ofertei, sub rezerva decontării ofertei.

“International Finance Corporation, membru al Grupului Băncii Mondiale, poate exercita opțiunea sa de vânzare oricând într-o perioadă de timp cuprinsă între data intrării în viogare a Opțiunii de vânzare a IFC și data la care acțiunile emise de Societate vor atinge un prag de lichiditate constând în atingerea unor valori medii zilnice de tranzacționare pentru o perioadă de șase luni consecutive, cu excepția tranzacțiilor efectuate de către de membrii Familiei Marcu, de Societate sau de afiliații acestora, care să fie de o valoare de cel puțin raportul dintre de cinci ori numărul de acțiuni ale Societății deținute de International Finance Corporation, membru al Grupului Băncii Mondiale, împărțit la numărul de zile de tranzacționare în cele două luni precedente. De asemenea, International Finance Corporation, membru al Grupului Băncii Mondiale, va avea dreptul de a exercita opțiunea de vânzare către Mihail Marcu și în cazul în care, de-a lungul perioadei în care International Finance Corporation, membru al Grupului Băncii Mondiale, este acționar al Societății, se produc anumite evenimente în legătură cu Societatea sau dacă deținerile Familiei Marcu în Societate scad sub 51% din capitalul social și drepturile de vot sau în contextul unei vânzări de acțiuni de către Familia Marcu către un cumpărător terț, care decide să nu cumpere și acțiunile International Finance Corporation, membru al Grupului Băncii Mondiale, în cazul în care acesta din urmă le oferă“, precizează prospectul de listare al MedLife pe bursa de la București.

IFC poate exercita opțiunea de vânzare a pachetului de acțiuni MedLife inclusiv sub forma unui plasament privat la prețul agreat de părți în cadrul opțiunii de vânzare semnate.

Opțiunea de vânzare a IFC are și un mecanism prin care dacă Mihail Marcu nu își respectă obligația de a cumpăra acțiunile IFC, instituția financiară poate vinde către un terț sau poate executa ipoteca pusă asupra pachetului de 21% din MedLife care aparține lui Mihail Marcu.

Ipoteca IFC pe acțiunile Medlife ale lui Mihail Marcu are prioritate față de ipoteca pusă anterior de BCR, BRD, ING și Raiffeisen în luna martie când au acordat creditul sindicalizat de 56 mil. Euro către MedLife.

Astfel, IFC va vinde în cadrul ofertei publice un pachet de 7,75% din MedLife, iar restul de 5% către Mihail Marcu. IFC deține 12,75% din MedLife, V4C 36,25%, iar familia Marcu 51%.

În perioada 6 – 15 decembrie, MedlLife vinde 44% din acțiuni la un preț de ofertă de maxim 35 lei pe acțiune, care ar putea aduce V4C și IFC 67 mil. Euro.

IFC a fost și unul dintre principalii finanțatori ai MedLife în perioada de dezvoltare a afacerii. Ultimul împrumut a fost dat pe 30 septembrie și se ridică la 11,11 mil. dolari.

Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni al MedLife, tranzacție structurată în jurul exitului fondului de investiții V4C, a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

MedLife oferă un preț de până la 35 lei pe acțiune pentru pachetul de 44% scos la vânzare pe bursă. Oferta publică cotează participația scoasă la vânzare la 68,7 mil. Euro, iar valoarea Medlife la 156 mil. Euro fără datorii

MedLife, cel mai mare operator din piața serviciilor medicale private, oferă spre vânzare pe bursă pachetul de până la 44% din acțiunile proprii la un preț maxim de 35 lei pe acțiune, conform prospectului publicat de Raiffeisen, unul dintre intermediarii tranzacției.

La acest preț pe acțiune, valoarea pachetului de 44% ar putea ajunge la 68,75 mil. Euro și cotează pachetul de 100% din acțiunile afacerii Medlife la 156 mil. Euro. Valoarea de întreprindere a Medlife este mai mare având în vedere că pe lângă valoarea equity trebuie adăugate și datoriile companiei.

Oferta publică se derulează în perioada 6 – 15 decembrie.

Pachetul de acțiuni scos la vânzare este împărțit în două tranșe. O participație de 15% din Medlife, adică 1.362.072 de acțiuni se adresează investitorilor de retail, iar 85% din pachetul de acțiuni scos la vânzare, adică 7.514.408 acțiuni sunt oferite investitorilor instituționali.

Pachetul total de 8.840.480 de acțiuni Medlife scoase la vânzare în cadrul ofertei publice conține participația fondului de investiții V4C de 7.283.360 de acțiuni deținute prin intermediul V4C Eastern Europe Holdings V, precum și un număr maxim de 1.557.120 de acțiuni al IFC, echivalentul unui pachet de circa 7,75% din Medlife.

Veniturile maxime ce vor fi obținute din vânzare integrală a pachetului de acțiuni MedLife scos la vânzare vor fi de aproximativ 309.416.800 lei, din care suma netă maximă pe care o pot încasa fondul de investiții V4C și IFC va fi de 300.416.582 lei. Totalul comisioanelor, tarifelor și cheltuielilor pe care acționarii care vând pachetul MedLife le vor plăti este de așteptat să ajungă până la 9.000.218 lei.

Listarea pe bursa de la București a unui pachet minoritar de acțiuni al MedLife, tranzacție structurată în jurul exitului fondului de investiții Value 4 Capital (V4C), a fost anunțată pe 2 octombrie în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“MedLife S.A. anunță azi intenția lui V4C Eastern Europe Holding V Limited și a International Finance Corporation, membră a Grupului Băncii Mondiale, de a lansa o ofertă publică inițială de acțiuni existente, ce urmează să aibă loc după aprobarea prospectului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară din România. Oferta va consta într-un număr de până la 8.840.480 acțiuni existente, reprezentând până la 44% din totalul numărului de acțiuni existente ale Companiei. MedLife intenționează să solicite admiterea la tranzacționare a acțiunilor sale pe piața spot reglementată a Bursei de Valori București după aprobarea prospectului și după închiderea ofertei”, au spus reprezentanții companiei în momentul anunțului listării din a doua parte a lunii noiembrie.

Aceștia au mai precizat că structura actuală a acționariatului MedLife este formată din familia Marcu cu 51% din acțiuni, fondul de investiții V4C cu 36,25005% și IFC cu 12,74995%.

“Familia Marcu nu vinde nici o acțiune în ofertă și va deține în continuare 51% la finalizarea acesteia. IFC va detine cel puțin 5% din acțiunile companiei la finalizarea ofertei. V4C intenționeaza să iasă complet din acționariatul companiei”, au mai explicat reprezentanții MedLife.

Compania nu va ridica capital nou în oferta publică, adică nu va emite acțiuni noi sub formă de majorare de capital, și nici nu va primi nicio parte din veniturile ofertei, care vor merge direct către cei doi vânzători – V4C și IFC.

Oferta va fi adresată investitorilor instituționali și de retail din România și, printr-un plasament privat, către investitori instituționali internaționali calificați din afara SUA.

Cine lucrează la prima listare majoră din ultimii trei ani a unei afaceri antreprenoriale pe bursa locală

Intermediarii tranzacției sunt Raiffeisen Bank SA, în calitate de Lead Global Coordinator și Lead Joint Bookrunner, respectiv Wood & Company Financial Services AS care acționează ca și co-Global Coordinator și Joint Bookrunner.

Din echipa responsabilă de această tranzacție fac parte Dorin Preda, membru al Consiliului de administrație al MedLife, implicat în politica de dezvoltare a companiei și în campania de fuziuni și achiziții a acesteia. Dorin Preda a absolvit Academia de Studii Economice în 1998 și a ocupat înainte de MedLife diferite poziții în Raiffeisen Bank, Banca Țiriac, iar ulterior în HVB Bank.

De asemenea, din echipa de proiect a Raiffeisen fac parte Dana Mirela Ionescu, Managing Director și Head of Capital Markets & Investment Banking în cadrul subsidiarei locale a grupului bancar austriac, respectiv Laurențiu Ciocîrlan, Head of Investment Banking la Raiffeisen Bank România.

Din echipa de proiect a Wood fac parte Nick Kaufmann, Managing Director și Head of Equity Capital Markets & Syndicate în biroul firmei din Londra, și Bogdan Câmpianu, Managing Director al Wood & Company pentru România.

MedLife este asistată pe zona de consultanță juridică de către casa austriacă de avocatură Schoenherr, în timp ce V4C lucrează cu avocații NNDKP, IFC cu firma Leroy & Asociații. Consorțiul de intermediere este asistat de către avocații RTPR Allen & Overy, însă inițial au lucrat la acest proiect cu firma de avocatură Clifford Chance Badea, conform informațiilor publicate pe 6 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

MedLife se prezintă în fața potențialilor investitori cu povestea “liderului pieței private de sănătate din România și unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din Europa Centrală și de Est” și susține prin vocea reprezentanților săi că oferă acces astfel la “piața cu cea mai mare rată de creștere a serviciilor medicale private din Europa Centrală și de Est”.

Cifrele raportate de către MedLife indică la nivel de grup vânzări în primele nouă luni de 361,5 mil. lei (80,8 mil. euro) și EBITDA de 38,9 mil. lei (8,7 mil. euro). În anul financiar încheiat la data de 31 decembrie 2015, vânzările totale ale grupului însumau 391 mil. lei (88 mil. euro) cu o EBITDA de 55,7 mil. lei (12,5 mil. euro). “În 2015 peste 88% din veniturile sale au provenit din sumele încasate cash pentru servicii și din vânzările de pachete de prevenție în sănătate, în general către clienți corporatiști”, susțin oficialii MedLife.

Dincolo de galopul după creșterea cotei de piață, compania a resimțit costurile dezvoltării, inclusiv a achizițiilor, prin creșterea datoriilor bancare. Astfel, MedLife a luat în acest an un credit sindicalizat de la patru bănci locale de 56 mil. Euro, la care se adaugă un împrumut de la IFC, destinat și el finanțării programului de investiții. BCR și IFC au fost, dealtfel, principalii finanțatori ai extinderii MedLife în ultimii zece ani.

Grupul controlat de familia Marcu este organizat pe șase linii de afaceri – corporate (care furnizează servicii de medicina muncii și planuri de sănătate pentru companii, inclusiv pachete de prevenție în sănătate), clinici, spitale, laboratoare, farmacii și cabinete stomatologice.

La data de 30 septembrie 2016, grupul opera 36 de clinici, 8 spitale generaliste și specializate, 24 de laboratoare cu mai mult de 143 de puncte de colectare de analize medicale, 9 farmacii, 8 cabinete de stomatologie și servea peste jumătate de million de clienți PPS în România. Întreaga rețea MedLife este deservită de către un personal medical format din aproximativ 1.900 medici și 1.000 de asistente medicale

Fabrica de prelucrare a sticlei de la Vălenii de Munte a Pietta Glass Working. Sursă foto: Pietta Glass Working.

Saint Gobain cumpără afacerea de prelucrare a sticlei de 20 mil. euro Pietta Glass Working din România. Grupul francez își extinde expunerea în sectorul local al materialelor de construcții

Grupul francez saint Gobain, lider mondial în sectorul materialelor de construcții, a cumpărat afacerea Pietta Glass Working din România.

Pietta Glass Working a fost fondată în anul 2000 și este o companie specializată în prelucrarea sticlei. Compania condusă de Alessandro Pietta dispune de facilități de producție de sticlă plată la Vălenii de Munte, în județul Prahova.

Saint Gobain are în România deja patru companii, peste 1.000 de angajați la nivel local și vânzări de 172 mil. Euro în 2015.

Pietta Glass Working a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 90,8 mil. Lei (peste 20 mil. Euro) și profit net de 12,1 mil. Lei (circa 2,7 mil. Euro) la un număr de 453 de angajați.

Echipa de investment banking a UniCredit Bank și firma de avocatură Popovici Nițu Stoica & Asociații au asigurat consultanța vânzătorului, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Vânzările Pietta Glass sunt estimate pentru 2016 la 20 mil. euro, cu un potențial puternic de creștere pentru anii următori”, afirmă reprezentanții Saint Gobain.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că achiziția Saint Gobain ar putea fi în acest caz de ordinul zecilor de milioane de euro.

Gigantul francez este deja activ pe piața locală în sectorul producției de sticlă plată. Saint Gobain a investit în urmă cu zece ani pentru construcția de la zero a unei fabrici de sticlă float la Călărași, utilizată în industria auto.

Această achiziție va permite grupului să-și extindă amprenta industrială pe segmentul pieței în creștere a fațadelor și să-l poziționeze în sectorul aplicațiilor industriale, optimizând baza de costuri.

Tranzacția face parte din strategia Saint Gobain de a-și extinde și a-și diversifica portofoliul de afaceri în gama soluțiilor cu valoare adăugată de pe piața materialelor de construcții.

Saint Gobain este lider global în sectorul materialelor de construcții, cu vânzări de 39,6 mld. euro în 2015, peste 170.000 de angajați și operațiuni în 66 de piețe de pe Glob.

La nivel local, achiziția Saint Gobain se înscrie în tendința ultimilor ani care arată un apetit puternic din partea marilor companii franceze pentru piața din România. Auchan a cumpărat rețeaua de hypermarketuri Real în cadrul unei tranzacții regionale, Adeo din cadrul aceluiași grup a cumpărat rețeaua locală de bricolaj a austriecilor de la Baumax, Carrefour a preluat în acest an rețeaua Billa România, iar Lactalis a cumpărat Albalact, liderul pieței de lactate. De asemenea, Yves Rocher a cumpărat în acest an franciza din România, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Macheta proiectului de birouri The Mark din București, aflat în curs de dezvoltare și prevăzut pentru finalizare în 2018. Sursă foto: S Immo AG.

Dezvoltatorul imobiliar austriac S Immo AG împrumută 45 mil. Euro de la UniCredit pentru finanțarea proiectului de birouri The Mark din București

UniCredit Bank Austria împrumută cu până la 45 mil. Euro dezvoltatorul imobiliar S Immo AG pentru a finanța construcția proiectului de birouri The Mark din București. Lucrările la această investiție au început în septembrie, iar valoarea totală de investiție se ridică la aproximativ 60 mil. Euro, conform datelor prezentate de către dezvoltator.

Compania de proiect Dual Construct SRL, aparținând S Immo a încheiat pe 19 octombrie un contract pentru o facilitate de construcție în valoare totală maximă de 39 mil. Euro în scopul finanțării parțiale sau refinanțării costurilor de proiect pe durata fazei întâi a proiectului. Ulterior, finanțarea cu destinație de facilitate de investiție ajunge la o valoare maximă totală de 45 mil. Euro în scopul înlocuirii facilității de construcție anterioare de maxim 39 mil. Euro, precum și înlocuirea sau rambursarea capitalului propriu, potrivit documentelor de finanțare.

Pentru finanțarea de la UniCredit Bank Austria AG, banca a pus ipotecă pe acțiunile companiei de proiect și a stabilit că plafonul maxim ce poate fi recuperat printr-o eventuală executare silită a ipotecii pe acțiunile companiei de proiect să fie de 54 mil. Euro, ceea ce înseamnă valoarea totală a garanțiilor puse ca și colateral pentru împrumut.

Dezvoltatorul austriac S Immo se așteaptă ca investiția în S Immo să fie finalizată în 2018, în urma căreia un nou imobil de birouri de circa 24.000 de metri pătrați să intre pe piața imobiliară din București. Construcția proiectului a început de acum trei luni și pleacă de la un nivel estimat al chiriei de circa 18,5 euro pe metru pătrat. Randamentul – țintă al investiției se situează în marja 8,5% până la 9,5%, conform unei prezentări recente realizate de S Immo, ceea ce reflectă așteptarea investitorului de a-și recupera costurile de dezvoltare din chiriile încasate într-o perioadă de sub 12 ani.

S Immo AG are în portofoliul local hotelul de patru stele Novotel de pe Calea Victoriei din București, respectiv complexul comercial și de birouri de la Sun Plaza, situat, de asemenea, în Capitală.

Până acum, S Immo a investit aproximativ 200 mil. euro pe piața locală, iar în toamna acestui an a dat un nou semnal de încredere prin anunțarea unor planuri de investiții în valoare de 75 mil. euro, care includ dezvoltarea proiectului de birouri The Mark și remodelarea centrului comercial Sun Plaza.

Dezvoltatorul cu capital austriac are operațiuni pe mai multe piețe imobiliare din Europa, în Austria, Germania, Europa Centrală și de Est, respectiv Europa de Sud – Est. În această regiune, S Immo AG dispune în România, Bulgaria și Croația de un portofoliu de spații de 295.300 metri pătrați, proprietățile fiind evaluate la o valoare contabilă de 395,9 mil. Euro.

S Immo AG are o politică prudentă de administrare a datoriilor, mizând pe un mix de finanțare ce combină credite bancare, obligațiuni și derivative. La 30 septembrie, S Immo AG înregistra un cost al finanțării de 3,07%, în timp ce dobânda medie la toate împrumuturile contractate pe termen lung se situa la 2,02%.

S Immo AG a raportat pentru primele nouă luni ale anului venituri de 147,1 mil. Euro, și un profit net consolidat de 119,8 mil. Euro, de patru ori mai mare față de nivelul înregistrat în perioada similară din 2015. Capitalizarea de piață a companiei era la finele ultimeli ședinte de tranzacționare de 642,4 mil. Euro pe bursa de la Viena la o cotație de 9,6 euro pe acțiune.

Principalii acționari ai S Immo AG sunt grupul bancar Erste, proprietarul BCR, și firma de asigurări Vienna Insurance Group, de asemenea activă pe piața de profil din România.

Piața de birouri a Bucureștiului este unul dintre segmentele de afaceri preferate de către investitori. Conform calculelor firmei de consultanță imobiliară JLL România, Bucureștiul a atras 48% din investițiile estimate la 340 mil. Euro în primul semestru al acestui an. Tranzacțiile realizate în perioada respectivă au vizat piața de retail, cu o pondere de 45% din valoarea totală a investițiilor, urmată de piața de birouri la mica distanță, cu o pondere de 38% în total piață.

Ultima achiziție majoră de profil a marcat în toamnă intrarea grupului ceh de investiții PPF în piața imobiliară locală prin preluarea proiectului Metropolis Center pentru 48 mil. Euro, conform datelor prezentate în premieră pe 29 august de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Interesul investitorilor pentru piața de birouri din București, demonstrat de achizițiile realizate în ultimii ani de către fondul de investiții Globalworth, GLL Real Estate, GTC sau PPF, este justificat de nivelul de rentabilitate al investiției mai ridicat față de alte piețe din regiune, precum Ungaria, Cehia sau Polonia.

brd-iris-npl-main

Tranzacția NPL Iris: Investitorii interesați trebuie să depună oferte neangajante până pe 28 noiembrie pentru portofoliul de credite neperformante BRD de 329 mil. Euro. Kruk și Kredyt Inkaso pe lista investitorilor așteptați să intre în rândul ofertanților

Tranzacția Iris de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante BRD cu o valoare nominală de 329 mil. Euro va ajunge pe 28 noiembrie în faza depunerii ofertelor neangajante.

Kruk și Kredyt Inkaso se numără printre investitorii așteptați să înainteze oferte pentru achiziția portofoliului format, în special, din credite corporate și IMM, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția Iris, prima tranzacție majoră cu credite neperformante BRD, a intrat în atenția investitorilor în această toamnă, iar etapa scrisorilor de interes a avut pe 21 octombrie termen de depunere, conform calendarului tranzacției.

Inițial, faza ofertelor neangajante era prevăzută să aibă loc până la sfârșitul lunii octombrie – jumătatea lunii noiembrie, iar cea a ofertelor angajante ar fi urmat să se consume în intervalul dintre jumătatea lunii noiembrie și jumătatea lunii decembrie, însă termenul pentru ofertele neangajante a fost “împins“ până aproape de finele lunii noiembrie.

O echipă PwC condusă de către britanicul Jonathan Wheatley, care a coordonat tranzacțiile precum Saturn, Neptun, Tokyo, Blue Lake pentru BCR, asigură consultanța pentru vânzarea portofoliului neperformant al BRD.

Printre investitorii care și-au exprimat până acum interesul pentru această tranzacție s-au aflat majoritatea jucătorilor activi pe piața portofoliilor bancare neperformante precum Kruk sau Kredyt Inkaso, dar și alți investitori precum consorțiul format de Top Factoring împreună cu Argo.

Portofoliul neperformant al BRD cuprinde circa 2.500 de împrumuturi acordate unui număr de aproximativ 1.400 de clienți. Portofoliul neperformant este garantat cu un colateral de proprietăți imobiliare de circa 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari.

Creditele au o vechime considerabilă, portofoliul oferind opțiuni limitate de valorificare, susțin surse din piață, care afirmă că prețul de vânzare este așteptat să fie sub cel înregistrat de alte tranzacții locale de profil, unde discount-urile față de valoarea nominală au fost în jurul sau au depășit pragul de 90%.

Până acum, subsidiarele locale ale băncilor din Austria și Grecia au fost principalii vânzători locali de portofolii neperformante în perioada 2014 – 2016.

BCR, aflată sub controlul Erste Bank, a dominat până acum piața vânzării de credite neperformante pentru a-și curăți accelerat bilanțul și a debloca resurse pentru a-și crește volumul de creditare. BRD a trecut abia în acest an la acțiuni semnificative pentru reducerea volumului acumulat de credite toxice și a început să-și aranjeze pentru vânzare primele portofolii de acest fel, ajungând pe radarul investitorilor cu apetit pentru aceste active.

După primele nouă luni ale acestui an, banca aflată în portofoliul grupului francez Societe Generale a raportat o scădere a ratei creditelor neperformante de la 15,3% la 30 septembrie 2015 până la 10,8% la 30 septembrie 2016, valorile fiind calculate după metodologia folosită de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE). BRD se situează astfel ușor peste media pieței, care era de 10% în septembrie, pe un trend de scădere de asemenea, conform datelor raportate de către BNR în baza aceleiași metodologii ABE.

BRD a raportat pentru primele nouă luni ale acestui an un profit net de 606 mil. Lei (circa 135 mil. Euro), mai mare cu 67,9% față de perioada similară a anului anterior pe fondul îmbunătățirii veniturilor, unui control mai strict al costurilor și a scăderii costului riscului datorat reducerii volumului de credite neperformante, au explicat bancherii de pe poziția a doua în piața locală după active.

Clientela formată din companii (corporate) înseamnă 40% din portofoliul brut de credite al băncii, potrivit raportărilor din primul semestru.

BRD are o valoare bursieră pe bursa de la București de 7,722 mld. Lei (1,715 mld. euro). Societe Generale are un pachet de 60% din BRD, Fondul Proprietatea un pachet de 3,64%, SIF Transilvania – 3,37%, SIF Oltenia – 2,54%, conform datelor de la 30 iunie.

allianz-eon-deal-tabel-main

Consultanții celei mai mari tranzacții private din istoria pieței locale de energie electrică și de gaze: Banca americană de investiții Goldman Sachs, KPMG și avocații RTPR Allen & Overy au asistat Allianz la achiziția pachetului de 30% din E.ON Distribuție. PwC și avocații de la TheCounsel – Botezatu & Asociații au lucrat de partea E.ON. Tranzacția semnată de Allianz evaluează E.ON Distribuție România la circa 1 mld. euro

Banca americană de investiții Goldman Sachs, KPMG și firma de avocatură Allen & Overy au asigurat asistența grupului german Allianz la achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON Distribuție, tranzacție anunțată astăzi de către cumpărător.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Prețul de achiziție este estimat în jurul valorii de aproximativ 270 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, ordin de mărime care o plasează ca fiind cea mai mare tranzacție privată din istoria pieței locale de energie electrică și de gaze.  Astfel, tranzacția semnată de Allianz evaluează E.ON Distribuție România până aproape de 1 mld. euro.

Peste acest prag, s-au situat până acum numai privatizările derulate la Electrica Muntenia Sud (valoarea totală a tranzacției de circa 850 mil. Euro, cumpărător fiind Enel care a plătit în final 432,9 mil. Euro pentru 50% din acțiuni) și cele ale Distrigaz Sud (311 mil. Euro pentru 51%, din care prețul plătit direct de GDF (acum Engie) pentru achiziția a 30% fiind 128 mil. Euro) și Distrigaz Nord (303 mil. Euro pentru 51%, din care prețul plătit pentru achiziția directă a 30% de către E.ON a fost 125 mil. Euro).

Tranzacția de vânzare a 30% din E.ON Distribuție, precum și interesul pentru achiziție din partea Allianz, au fost semnalate în premieră pe 12 septembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cumpărătorul a lucrat în această tranzacție cu o echipă a Goldman Sachs, cea mai puternică bancă de investiții din lume. La nivel local, Allianz a avut alături o echipă coordonată de Bogdan Văduva, Partener responsabil de activitatea de fuziuni și achiziții și liderul echipei de  consultanță în energie și utilități a KPMG România. De asemenea, avocații RTPR Allen & Overy coordonați de către Mihai Ristici, Partener în cadrul firmei, a asigurat consultanța juridică necesară pe partea cumpărătorului.

De cealaltă parte, E.ON a apelat la serviciile de asistență juridică ale TheCounsel – Botezatu & Asociații, conduse de către Ștefan Botezatu, Managing Partner al firmei, avocat care până anul trecut a fost partener în cadrul biroului Kinstellar din București. PwC a oferit servicii de asistență due dilligence pentru vânzător (vendor due dilligence), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Concernul german Allianz a semnat în noaptea de 24 spre 25 noiembrie achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON Distribuție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc până la finele anului.

Allianz Capital Partners a anunțat astăzi că a ajuns la un acord pentru achiziția unui pachet de 30% din E.ON Distribuție. După finalizarea tranzacției, E.ON va deține 56,5% din acțiunile E.ON Distribuție în timp ce Ministerul Energiei va avea 13,5%.

E.ON Distribuție România este unica distribuție integrată de gaze și electricitate, reunind practic portofoliul de clienți preluat de la fosta Distrigaz Nord (care acoperă distribuția de gaze pentru clienții din jumătatea de nord a țării) cu portofoliul de clienți ai fostei distribuții de electricitate Electrica Moldova.

Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni la E.ON Distribuție România face parte din strategia concernului german de energie și utilități, care își reorganizează operațiunile. De la 1 ianuarie, gigantul E.ON și-a splitat afacerile dând naștere unei noi companii, Uniper, cu sediul la Dusseldorf și este focusată pe producția de energie din surse clasice – cărbuni, hidro și gaze naturale, precum și pe comerțul global de energie. E.ON SE, care este denumit „noul” E.ON, are sediul la Essen și se ocupă în schimb de portofoliul de energie regenerabilă, de rețelele de energie și de linia de afaceri de soluții pentru clienți. Acțiunile Uniper au intrat la tranzacționare astăzi pe bursa de la Frankfurt, piață pe care sunt listate și titlurile E.ON SE.

Decizia strategică a concernului german de a se „sparge” în două companii distincte, specializate, este un răspuns la tendințele de pe piața globală a energiei, afirmă managementul grupului. Noua strategie a E.ON include și co-investiții strategice alături de parteneri.

E.ON Distribuție România operează o rețea de distribuție a gazelor naturale de peste 20.000 km și o rețea de distribuție de electricitate de peste 80.000 km, care deservesc în total circa 3 milioane de clienți din jumătatea de nord a țării, din județele Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț și Bacău.

E.ON Distribuție România SA a raportat pentru 2015 un profit net de 260,3 mil. lei (58,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,607 mld. Lei (362 mil. euro) și un personal mediu de 1.866 de angajați. Compania care are monopolul distribuției de gaze pe jumătate din România și are, de asemenea, poziție dominantă pe piața distribuției de electricitate din nord-estul țării, lucrează cu o marjă netă de 16%.

Modelul de afaceri este bazat pe un portofoliu mare de clienți, care asigură venituri lunare stabile, iar tarifele stabilite și programele de investiții recunoscute de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) oferă predictibilitate pe termen lung unor investitori financiari, care caută să-și plaseze lichidități în afaceri stabile pe termen lung cum este cazul celor din energie și infrastructură.

Pe 29 iunie, Fondul Proprietatea și-a vândut pachetul de 18,3474% din acțiunile E.ON Distribuție România SA, adică 56.749.014 acțiuni în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută public. În aceeași zi, Fondul Proprietatea și-a făcut exitul și din E.ON Energie România SA, unde deținea un pachet de 13,4%. Cumpărătorul pachetelor Fondului Proprietatea nu a fost făcut public.

Conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, cumpărătorul pachetelor de acțiuni ale FP a fost E.ON.

Grupul Allianz este acționarul majoritar al Allianz Țiriac, unul dintre liderii sectorului local de asigurări după tranzacția derulată în anul 2000 cu omul de afaceri Ion Țiriac.

Grupul Allianz, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, a raportat pentru 2015 venituri totale de 125,19 mld. Euro și un profit net de 6,9 mld. Euro la un număr de peste 142.000 de angajați la nivel global.

Allianz avea la 31 decembrie 2015 active totale de 848,9 mld. Euro și active totale sub administrare de 1.762 mld. Euro. Capitalizarea bursieră a Allianz era la finele anului trecut de 74,7 mld. Euro. Investitorii germani dețin 31,7% din companie, cei americani 17,4%, cei britanici 12,6%,, urmați de acționari din Franța (9%), Elveția (5,2%) și Luxemburg (4,9%).

Allianz investește prin intermediul PIMCO și Allianz GI.

Allianz a semnat azi-noapte achiziția unui pachet de 30% din E.ON Distribuție în cadrul unei tranzacții în jurul valorii de aproximativ 270 mil. Euro

Concernul german Allianz a semnat în noaptea de 24 spre 25 noiembrie achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON Distribuție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Valoarea tranzacției se situează în jurul nivelului de 270 mil. Euro, susțin surse din piață.

În cursă, în faza finală s-a mai aflat Macquarie și Electrica. Interesul Allianz pentru achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON România a fost anunțată în exclusivitate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Allianz Capital Partners a anunțat astăzi că a ajuns la un acord pentru achiziția unui pachet de 30% din E.ON Distribuție. După finalizarea tranzacției, E.ON va deține 56,5% din acțiunile E.ON Distribuție în timp ce Ministerul Energiei va avea 13,5%.

„România este o piață europeană cu potențial. Prin această investiție, vom continua să dezvoltăm și să ne diversificăm în mod substanțial portofoliul de active de infrastructură de înaltă calitate. Această măsură este în acord cu strategia de investiții a Allianz ca investitor pe termen lung”, a declarat Christian Fingerle, director responsabil pentru investițiile în infrastructură în cadrul Allianz Capital Partners.

O echipă a firmei de consultanță și audit PwC a făcut due dilligence pentru vânzător (vendor due dilligence).

E.ON Distribuție România este unica distribuție integrată de gaze și electricitate, reunind practic portofoliul de clienți preluat de la fosta Distrigaz Nord (care acoperă distribuția de gaze pentru clienții din jumătatea de nord a țării) cu portofoliul de clienți ai fostei distribuții de electricitate Electrica Moldova.

Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni la E.ON Distribuție România face parte din strategia concernului german de energie și utilități, care își reorganizează operațiunile. De la 1 ianuarie, gigantul E.ON și-a splitat afacerile dând naștere unei noi companii, Uniper, cu sediul la Dusseldorf și este focusată pe producția de energie din surse clasice – cărbuni, hidro și gaze naturale, precum și pe comerțul global de energie. E.ON SE, care este denumit „noul” E.ON, are sediul la Essen și se ocupă în schimb de portofoliul de energie regenerabilă, de rețelele de energie și de linia de afaceri de soluții pentru clienți. Acțiunile Uniper au intrat la tranzacționare astăzi pe bursa de la Frankfurt, piață pe care sunt listate și titlurile E.ON SE.

Decizia strategică a concernului german de a se „sparge” în două companii distincte, specializate, este un răspuns la tendințele de pe piața globală a energiei, afirmă managementul grupului. Noua strategie a E.ON include și co-investiții strategice alături de parteneri.

E.ON Distribuție România operează o rețea de distribuție a gazelor naturale de peste 20.000 km și o rețea de distribuție de electricitate de peste 80.000 km, care deservesc în total circa 3 milioane de clienți din jumătatea de nord a țării, din județele Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț și Bacău.

E.ON Distribuție România SA a raportat pentru 2015 un profit net de 260,3 mil. lei (58,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,607 mld. Lei (362 mil. euro) și un personal mediu de 1.866 de angajați. Compania care are monopolul distribuției de gaze pe jumătate din România și are, de asemenea, poziție dominantă pe piața distribuției de electricitate din nord-estul țării, lucrează cu o marjă netă de 16%.

Modelul de afaceri este bazat pe un portofoliu mare de clienți, care asigură venituri lunare stabile, iar tarifele stabilite și programele de investiții recunoscute de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) oferă predictibilitate pe termen lung unor investitori financiari, care caută să-și plaseze lichidități în afaceri stabile pe termen lung cum este cazul celor din energie și infrastructură.

Pe 29 iunie, Fondul Proprietatea și-a vândut pachetul de 18,3474% din acțiunile E.ON Distribuție România SA, adică 56.749.014 acțiuni în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută public. În aceeași zi, Fondul Proprietatea și-a făcut exitul și din E.ON Energie România SA, unde deținea un pachet de 13,4%. Cumpărătorul pachetelor Fondului Proprietatea nu a fost făcut public.

Conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, cumpărătorul pachetelor de acțiuni ale FP a fost E.ON.

Grupul Allianz este acționarul majoritar al Allianz Țiriac, unul dintre liderii sectorului local de asigurări după tranzacția derulată în anul 2000 cu omul de afaceri Ion Țiriac.

Grupul Allianz, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, a raportat pentru 2015 venituri totale de 125,19 mld. Euro și un profit net de 6,9 mld. Euro la un număr de peste 142.000 de angajați la nivel global.

Allianz avea la 31 decembrie 2015 active totale de 848,9 mld. Euro și active totale sub administrare de 1.762 mld. Euro. Capitalizarea bursieră a Allianz era la finele anului trecut de 74,7 mld. Euro. Investitorii germani dețin 31,7% din companie, cei americani 17,4%, cei britanici 12,6%,, urmați de acționari din Franța (9%), Elveția (5,2%) și Luxemburg (4,9%).

Allianz investește prin intermediul PIMCO și Allianz GI.

DOSARUL MIRSANU.RO PRIVIND TRANZACȚIA DE VÂNZARE A PROFI

ACTUALIZAT LA 15 FEBRUARIE 2017

Citește colecția de articole și exclusivități ale jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO privind tranzacția de vânzare a lanțului de comerț Profi, cea mai mare tranzacție a unui fond de investiții realizată în România și cea mai mare tranzacție din istoria pieței locale de retail.

Aveți detalii despre calendarul tranzacției, pașii tranzacției, ofertanții, băncile, avocații și consultanții implicați în tranzacția dintre Mid Europa Partners și Enterprise Investors în articolele postate mai jos în ordine cronologică.

Managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors a angajat bancherii de investiții de la Citi pentru vânzarea lanțului de magazine Profi

Enterprise Investors despre mandatul dat Citi pentru explorarea opțiunilor strategice la Profi: “Nu s-a luat nicio decizie cu privire la Profi. Căutăm în același timp o structură de finanțare optimă care să susțină o creștere viitoare la fel de ambițioasă”. Fondul de investiții nu precizează dacă mandatul acoperă o potențială tranzacție de vânzare a Profi

Citi tatonează terenul pentru aranjarea finanțării necesare achiziției lanțului de supermarketuri Profi. Banca americană de investiții are șansa să lucreze și cu potențialul cumpărător, după ce a primit déjà mandatul din partea fondului de investiții Enterprise Investors, așteptat să-și facă exitul din lanțul de supermarketuri

Tranzacția de vânzare a lanțului Profi la start: Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins, printre numele așteptate să intre în cursa pentru achiziția rețelei de supermarketuri. Enterprise Investors va primi până pe 30 septembrie ofertele neangajante. Cumpărătorul are opțiunea de a-și finanța achiziția printr-un împrumut aranjat de către Citi

Fondurile de investiții domină lista scurtă a investitorilor selectați pentru achiziția Profi: Mid Europa, KKR și fondul Pamplona Capital al unui miliardar de origine rusă, printre numele așteptate să ajungă în faza finală a tranzacției de exit a Enterprise Investors

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners fac due dilligence pentru a-și pregăti ofertele de achiziție a pachetului de 100% din Profi. Termenul pentru depunerea ofertelor angajante expiră pe 18 noiembrie. Vânzarea Profi indică o tranzacție de tip secondary

Cine va încasa sutele de milioane de euro din vânzarea Profi: Fonduri de pensii din California și Finlanda, Banca Europeană de Investiții, investitori globali de talia Carlyle, MetLife, Morgan Stanley, Allianz, Adam Street Partners. Managerii Enterprise Investors, directorii Profi, bancherii de investiții de la Citi și avocații de la RTPR Allen & Overy vor avea fiecare câte o felie din prețul de vânzare, care ar putea ajunge în jurul a 500 mil. euro

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners își aranjează propriile finanțări bancare. ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, BT sau BCR, pe lista potențialilor finanțatori pentru împrumutul de achiziție al Profi. Valoarea creditului sindicalizat pentru achiziția Profi ar putea ajunge în jurul a 170 – 180 mil. Euro

Tranzacția de vânzare a Profi: BC Partners lucrează cu avocații de la Clifford Chance în timp ce rivalii de la Mid Europa sunt asistați de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. Cine sunt cei trei jucători din piața locală a avocaturii de afaceri din runda finală a tranzacției de la Profi

EY lucrează cu echipe distincte de consultanți pentru fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners, care se luptă pentru achiziția Profi

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners au depus astăzi ofertele angajante pentru achiziția lanțului de magazine Profi. Se apropie momentul semnării tranzacției de exit a Enterprise Investors, a cărei valoare ar putea ajunge până în jurul unui ordin de mărime de circa 600 mil. Euro. Tranzacția de tip secondary va deveni cea mai mare din istoria pieței locale de retail, depășind semnificativ tranzacția Auchan – Real

Fondul de investiții Mid Europa Partners ar putea fi anunțat astăzi drept cumpărătorul lanțului de magazine Profi de la Enterprise Investors în cadrul unei tranzacții – record pentru piața din România

Tranzacția Mid Europa – Profi: ING Bank, Raiffeisen și Citi vor finanța Mid Europa cu un împrumut sindicalizat pentru achiziția Profi. Valoarea finanțării pentru achiziția Profi poate trece de 200 mil. Euro

Cine dă banii pentru achiziția Profi – BERD, BEI, fondul suveran din Singapore GIC, China Investment Corporation, fondurile americane Carlyle și Pantheon sau fonduri de pensii din Marea Britanie, printre investitorii în fondul de investiții Mid Europa Fund IV. Mid Europa pe piața din retail din regiune: vinde Zabka în Polonia, cumpără Profi în România

Consultanții tranzacției Mid Europa – Profi: Cumpărătorul lucrează cu EY, avocații de la Dechert și Bondoc & Asociații, iar vânzătorul cu Citi, PwC și avocații RTPR Allen & Overy

Mid Europa Partners cumpără cu 533 mil.Euro pachetul de 100% din acțiunile Profi

Afacerea Profi i-a adus jumătate de miliard de euro în 7 ani lui Enterprise Investors. Cifrele celei mai mari tranzacții realizate până acum de un fond de investiții în România: Enterprise Investors va încasa 533 mil. Euro de la Mid Europa pentru 100% din lanțul de comerț Profi, adică un multiplu de peste 10xEBITDA și obține de peste 7 ori mai mult față de banii investiți în afacere. Prețul de achiziție va fi acoperit parțial dintr-un credit sindicalizat de 225 mil. Euro de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit

Erste vine cu aproximativ 35 mil euro, iar Banca Transilvania finanțează cu circa 30 – 35 mil. Euro achiziția Profi de către Mid Europa. Creditul sindicalizat atras de Mid Europa de la 6 bănci este de circa 300 mil. euro, acoperind peste jumătate din prețul de achiziție al Profi

Enterprise Investors: Valoarea tranzacției de achiziție a 100% din acțiunile Noriel din aprilie 2016 a fost de 24 mil. Euro. Vânzarea Profi, cel mai mare exit din istoria de 27 de ani a managerului regional de fonduri de investiții

Fondul de investiții londonez Pantheon International Plc dă 3,4 mil. Euro pentru plata prețului de 533 mil. euro pentru achiziția Profi de către Mid Europa

Tranzacția Mid Europa – Profi: Consiliul Concurenței a autorizat preluarea Profi. Sindicatul de bănci este așteptat să pună circa 300 mil. Euro pentru finanțarea parțială a achiziției până săptămâna viitoare. Finalizarea achiziției Profi de către Mid Europa va avea loc la jumătatea lunii februarie

Mid Europa Partners este de astăzi proprietarul Profi după finalizarea tranzacției cu Enterprise Investors. Sindicatul format de Citi, ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, Erste și Banca Transilvania a finanțat cu circa 247 mil. Euro plata prețului de achiziție. O altă facilitate de credit de aproximativ 60 mil. Euro va fi destinată finanțării programului de investiții al Profi, inclusiv eventuale achiziții. Enterprise Investors a vândut Profi la o valoare de întreprindere care merge spre 600 mil. Euro

profi-mid-europa-tranzactie-main

Afacerea Profi i-a adus un profit de jumătate de miliard de euro în 7 ani lui Enterprise Investors. Cifrele celei mai mari tranzacții realizate până acum de un fond de investiții în România: Enterprise Investors va încasa 533 mil. Euro de la Mid Europa pentru 100% din lanțul de comerț Profi, adică un multiplu de peste 10xEBITDA și obține de peste 7 ori mai mult față de banii investiți în afacere. Prețul de achiziție va fi acoperit parțial dintr-un credit sindicalizat de 225 mil. Euro de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit

Enterprise Investors, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții din Europa Centrală și de Est, a semnat în dimineața zilei de 23 noiembrie în biroul RTPR Allen & Overy din București cea mai mare tranzacție realizată până acum de către un fond de investiții pe piața românească.

Enterprise Investors a vândut 100% din acțiunile Profi Rom Food SRL către Mid Europa Partners, un manager de capital privat de 4,3 mld. Euro, și va încasa din vânzare 533 mil. Euro.

Cu tot cu datorii, valoarea de întreprindere a Profi se duce în jurul unui ordin de mărime de 600 mil. Euro.

Anunțul de ieri al vânzării Profi către Mid Europa Partners confirmă o serie de exclusivități publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în perioada 20 iulie – 23 noiembrie legate de valoarea tranzacției, părțile implicate în tranzacție, consultanții angajați în tranzacție, valoarea pachetului de finanțare și a băncilor implicate în finanțarea de achiziție, ofertanții, respectiv calendarul tranzacției. Vezi mai jos DOSARUL MIRSANU.RO AL TRANZACȚIEI DE VÂNZARE A PROFI

Vânzarea Profi de către Enterprise Investors marchează câteva recorduri – este cea mai mare tranzacție realizată de către un fond de investiții în România, este prima tranzacție locală a unui fond de investiții care depășește pragul de 500 mil. Euro, este cea mai mare tranzacție realizată în sectorul de retail din România, reprezintă cea mai mare tranzacție locală de tip secondary, adică încheiată între fonduri de investiții, precum și “cea mai de succes tranzacție în retail din istoria Enterprise Investors”, după cum afirmă Sebastian Krol, partenerul Enterprise Investors responsabil cu această investiție. De cealaltă parte, tranzacția de la Profi înseamnă cea mai mare achiziție realizată de către Mid Europa Partners de la intrarea sa în România în 2015 odată cu achiziția rețelei de servicii medicale private Regina Maria.

Importanța tranzacției a fost subliniată de prezența la conferința de presă de la București a lui Robert Knorr, Co-Managing Partner la Mid Europa Partners, și a lui Jacek Siwicki, președintele managerului de capital privat Enterprise Investors, alături de partenerii direct implicați în tranzacție – Nikolaus Bethen din partea cumpărătorului, respectiv Sebastian Krol din partea vânzătorului.

Enterprise Investors obține astfel la exit un multiplu ]n jurul lui 11 raportat la EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), respectiv de peste 7 ori banii investiți, după cum a răspuns, ieri, Jacek Siwicki, președintele managerului regional de capital privat, unei întrebări adresate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Pentru calcul, este utilizat EBITDA pentru ultimul an de activitate al companiei.

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI a preluat pe 4 martie 2010 pachetul de 100% din acțiunile Profi Rom Food Group (Profi Rom Food, Albinuța Shops, DT Logistic) în cadrul unei tranzacții în valoare de 66 mil. Euro, de la Duna Waiting Participation BV din Olanda. La achiziția de atunci a participat și echipa de conducere a Profi în frunte cu Gunter Grieb, fostul director general al Kaufland România, adică omul care a coordonat extinderea puternică a rețelei locale a grupului german.

Creat ca un magazin de tip discount, lanțul Profi avea în momentul intrării Enterprise Investors în afacere un număr de 67 de magazine și vânzări de 140 mil. Euro în 2009. Enterprise Investors a plătit la achiziția Profi un multiplu de circa 8 față de EBITDA, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe 19 octombrie 2011, Enterprise Investors a anunțat o investiție adițională de 10 mil. Euro printr-o majorare de capital destinată finanțării extinderii rețelei de magazine și a preluării unor lanțuri mai mici de comerț din țară.

În acest context, Enterprise Investors obține un beneficiu de 457 mil. Euro (diferența dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție la care se adaugă investiția adițională) din vânzarea Profi. Cu tot cu dividendele distribuite în anii anteriori, rezultă că banii obținuți de Enterprise Investors după o investiție de 7 ani în Profi se învârt în jurul nivelului de jumătate de miliard de euro.

De cealaltă parte, Mid Europa Partners, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din Europa Centrală și de Sud – Est, va acoperi o parte din plata prețului de achiziție de 533 mil. Euro printr-un credit bancar în valoare de 225 mil. Euro contractat de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit, după cum a răspuns, ieri, Nikolaus Bethlen, partener la Mid Europa, unei întrebări adresate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. O altă parte din banii necesari va veni din capitalul fondului de investiții Mid Europa Fund IV de 800 mil. Euro ridicat în 2014, precum și din facilitatea de co-investiție de 650 mil. Euro care completează fondul.

Întrebat dacă Mid Europa va aplica și la Profi strategia de tip platforming de la Regina Maria, rețea de servicii medicale private cumpărată în urmă cu un an care își accelerează ritmul de creștere cu alte achiziții (așa – numitele “add – on”), Nikolaus Bethlen a confirmat că pe lângă dezvoltarea organică, achizițiile sunt o opțiune deschisă după preluarea Profi.

“Profi este operatorul de retail alimentar cu cea mai mare creștere din România și este ideal poziționat pentru a continua să își dezvolte poziția de lider, oferind o creștere organică în viitor. Am urmărit îndeaproape dezvoltarea Profi în ultimii ani și suntem încântați să avem posibilitatea de a lucre împreună cu conducerea pentru a continua povestea de succes a Profi. Achiziția Profi ne subliniază angajamentul pentru România și este cea de-a doua mare tranzacție din această țară, după ce am cumpărat Regina Maria anul trecut“, afirmă Nikolaus Bethlen, partenerul Mid Europa responsabil de investițiile din Ungaria și România, dând astfel mesajul că echipa de management a Profi în frunte cu Daniel Cîrstea își va continua mandatul și după instalarea noului proprietar.

Profi are astăzi aproape 11.000 de angajați și o rețea formată acum din 484 de magazine, grupate în mai multe formate care acoperă atât orașele, cât și intrarea în mediul rural, ținta pentru acest an fiind atingerea unui număr de 500 de magazine deschise.

Finalizarea tranzacției este așteptată pentru primul trimestru al anului 2017, fiind de așteptat ca dosarul achiziției Profi să primească fără probleme avizul Consiliului Concurenței, și nu condiționat cum a fost în cazul altor tranzacții din retail precum Carrefour – Billa sau Mega Image – Angst. Mid Europa Partners nu are niciun fel de operațiuni în piața de retail, iar Profi are  cotă de piață estimată la aproximativ 5 – 7% la nivelul întregii piețe de retail.

Principalii concurenți ai Profi pe acest segment al pieței de retail sunt Penny Market (din grupul german Rewe), Mega Image (aparținând grupului olandezo – belgian Ahold Delhaize), Lidl (din grupul german Lidl Schwarz), respectiv grupul francez Carrefour (cumpărătorul rețelei Billa și proprietarul rețelei Carrefour Market).

Consultanții Enterprise Investors la tranzacția de exit din Profi au fost banca americană de investiții Citi, în timp ce PwC și AT Kearney au realizat rapoartele de vendor due diligence pe partea financiară și de taxe. Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către o echipă de avocați RTPR Allen & Overy, condusă de către Costin Tărăcilă, Managing Partner și coordonatorul practicii de fuziuni și achiziții din cadrul firmei, și din care au mai făcut parte Roxana Ionescu (Counsel), Alina Stăvaru (Counsel), Andrei Mihul (Associate) și Laurențiu Tisescu (Associate) “împreună cu o echipă numeroasă de avocați care au acordat suport în procesul de due diligence și pe documentele tranzacției”, afirmă reprezentanți firmei într-un comunicat.

De cealaltă parte, Mid Europa Partners a lucrat la achiziție cu firma spaniolă specializată în consultanța de retail Beragua, cu consultanții financiari ai EY, respectiv cu avocații americani de la Dechert, în timp ce pe aspectele de drept local au apelat la serviciile casei de avocatură Bondoc & Asociații.

Mid Europa Partners este un investitor de capital privat, a cărui strategie vizează investiții pe termen mediu între 3 și 6 ani, iar prețul ridicat de achiziție ar putea prefigura până în 2020 – 2021 un exit ce ar trebui să depășească semnificativ pragul de 1 mld. Euro, dacă ritmul de creștere al afacerii se menține în anii următori.

Mid Europa are în portofoliul local afacerea Regina Maria, cumpărată în 2015 de la Advent în cadrul unei tranzacții de peste 140 mil. Euro. La rândul său, Regina Maria a cumpărat în acest an spitalul Ponderas din București, centrul Helios din Craiova, clinica Dr. Grigoraș din Timișoara, respectiv centrul medical Dr. Luca din Pitești.

Tichetul de investiție al Mid Europa se situează, de regulă, între 75 și 200 mil. Euro în cadrul unei tranzacții, achiziția Profi dincolo de pragul tipic dă un semnal puternic de încredere al investitorului în afacere, cât și în piața din România.

Mid Europa Partners, fondată în 1999, a strâns până acum 4 fonduri cu un capital de 4,3 mld. Euro și a finalizat până acum 34 de investiții în regiune.

Enterprise Investors este activ de mai multă vreme în România, având o prezență continuă din 2000 și a investit aici aproape 200 mil. euro. În portofoliul său actual sunt producătorul de materiale de construcții Macon Deva și afacerea cu jucării Noriel cumpărată în acest an. Activitatea la nivel local este coordonată de către Șerban Roman, vicepreședinte al Enterprise Investors, instalat în urmă cu un an și jumătate. Mandatul său este marcat până acum de exiturile din Smartree și Profi (în curs), respectiv achiziția Noriel.

Enterprise Investors, fondată în 1990, a strâns până acum 8 fonduri cu un capital total de peste 2 mld. Euro. A investit 1,7 mld. Euro în 137 de companii și a vândut 115 companii realizând încasări brute de 2,5 mld. Euro din aceste exituri.

Pe piața locală a managerilor de fonduri de investiții, au marcat tranzacții în ultimii ani Abris Capital, Innova Capital, Oresa Ventures, Resource Partners sau Axxess Capital.

Tranzacția Mid Europa – Profi are un impact puternic asupra pieței de fuziuni și achiziții din România, estimată de consultanții EY la 1,1 mld. dolari în primul semestru, care înregistra o scădere de 50% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului anterior.

Cronologia tranzacției

Enterprise Investors a anunțat pe 24 mai că a angajat banca americană de investiții Citi pentru a explora opțiunile strategice privind viitorul afacerii Profi.

Pe lângă rolul de consultant care se ocupa de gestionarea procesului de vânzare, contactarea potențialilor investitori și alte activitpți specifice, Citi a jucat un rol inclusiv în partea de finanțare a achiziției pentru cumpărător, ceea ce indică faptul că banca de investiții va încasa atât comisionul de succes pentru vânzare, precum și cel aferent participării la finanțarea achiziției.

Procesul de vânzare al Profi a atras interesul inițial a mai multor investitori, atât fonduri de investiții, cât și investitori strategici printre ele nume precum Mid Europa Partners, BC Partners, KKR, CVC Capital Partners, Pamplona Capital, Jeronimo Martins (proprietarul rețelei poloneze de retail Biedronka) sau lituanienii de la VP, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, însă neconfirmate de către părțile implicate.

Investitorii interesați au fost invitați să depună oferte neangajante pentru achiziția Profi până pe 30 septembrie. Ulterior, pe lista investitorilor selectați pentru runda următoare au intrat nume precum Mid Europa Partners, BC Partners, KKR și Pamplona Capital, conform unor surse, informațiile nefiind confirmate de către părțile implicate.

Pe fondul informațiilor că Pamplona Capital și KKR s-au retras din tranzacție, Mid Europa și BC Partners au derulat pe parcursul lunii octombrie și în prima parte a lunii noiembrie activități de due diligence alături de echipele de consultanți.

Pe 18 noiembrie, Mid Europa Partners și BC Partners au depus ofertele angajante pentru achiziția a 100% din acțiunile Profi Rom Food.

Pe 23 noiembrie, Mid Europa și Enterprise Investors au semnat la București la sediul RTPR Allen & Overy acordul de vânzare – cumpărare al Profi.

CITEȘTE DOSARUL MIRSANU.RO PRIVIND TRANZACȚIA DE VÂNZARE A PROFI

Managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors a angajat bancherii de investiții de la Citi pentru vânzarea lanțului de magazine Profi

Enterprise Investors despre mandatul dat Citi pentru explorarea opțiunilor strategice la Profi: “Nu s-a luat nicio decizie cu privire la Profi. Căutăm în același timp o structură de finanțare optimă care să susțină o creștere viitoare la fel de ambițioasă”. Fondul de investiții nu precizează dacă mandatul acoperă o potențială tranzacție de vânzare a Profi

Citi tatonează terenul pentru aranjarea finanțării necesare achiziției lanțului de supermarketuri Profi. Banca americană de investiții are șansa să lucreze și cu potențialul cumpărător, după ce a primit déjà mandatul din partea fondului de investiții Enterprise Investors, așteptat să-și facă exitul din lanțul de supermarketuri

Tranzacția de vânzare a lanțului Profi la start: Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins, printre numele așteptate să intre în cursa pentru achiziția rețelei de supermarketuri. Enterprise Investors va primi până pe 30 septembrie ofertele neangajante. Cumpărătorul are opțiunea de a-și finanța achiziția printr-un împrumut aranjat de către Citi

Fondurile de investiții domină lista scurtă a investitorilor selectați pentru achiziția Profi: Mid Europa, KKR și fondul Pamplona Capital al unui miliardar de origine rusă, printre numele așteptate să ajungă în faza finală a tranzacției de exit a Enterprise Investors

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners fac due dilligence pentru a-și pregăti ofertele de achiziție a pachetului de 100% din Profi. Termenul pentru depunerea ofertelor angajante expiră pe 18 noiembrie. Vânzarea Profi indică o tranzacție de tip secondary

Cine va încasa sutele de milioane de euro din vânzarea Profi: Fonduri de pensii din California și Finlanda, Banca Europeană de Investiții, investitori globali de talia Carlyle, MetLife, Morgan Stanley, Allianz, Adam Street Partners. Managerii Enterprise Investors, directorii Profi, bancherii de investiții de la Citi și avocații de la RTPR Allen & Overy vor avea fiecare câte o felie din prețul de vânzare, care ar putea ajunge în jurul a 500 mil. euro

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners își aranjează propriile finanțări bancare. ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, BT sau BCR, pe lista potențialilor finanțatori pentru împrumutul de achiziție al Profi. Valoarea creditului sindicalizat pentru achiziția Profi ar putea ajunge în jurul a 170 – 180 mil. Euro

Tranzacția de vânzare a Profi: BC Partners lucrează cu avocații de la Clifford Chance în timp ce rivalii de la Mid Europa sunt asistați de către White & Case în alianță cu casa de avocatură Bondoc & Asociații. Cine sunt cei trei jucători din piața locală a avocaturii de afaceri din runda finală a tranzacției de la Profi

EY lucrează cu echipe distincte de consultanți pentru fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners, care se luptă pentru achiziția Profi

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners au depus astăzi ofertele angajante pentru achiziția lanțului de magazine Profi. Se apropie momentul semnării tranzacției de exit a Enterprise Investors, a cărei valoare ar putea ajunge până în jurul unui ordin de mărime de circa 600 mil. Euro. Tranzacția de tip secondary va deveni cea mai mare din istoria pieței locale de retail, depășind semnificativ tranzacția Auchan – Real

Fondul de investiții Mid Europa Partners ar putea fi anunțat astăzi drept cumpărătorul lanțului de magazine Profi de la Enterprise Investors în cadrul unei tranzacții – record pentru piața din România

Tranzacția Mid Europa – Profi: ING Bank, Raiffeisen și Citi vor finanța Mid Europa cu un împrumut sindicalizat pentru achiziția Profi. Valoarea finanțării pentru achiziția Profi poate trece de 200 mil. Euro

Cine dă banii pentru achiziția Profi – BERD, BEI, fondul suveran din Singapore GIC, China Investment Corporation, fondurile americane Carlyle și Pantheon sau fonduri de pensii din Marea Britanie, printre investitorii în fondul de investiții Mid Europa Fund IV. Mid Europa pe piața din retail din regiune: vinde Zabka în Polonia, cumpără Profi în România

Consultanții tranzacției Mid Europa – Profi: Cumpărătorul lucrează cu EY, avocații de la Dechert și Bondoc & Asociații, iar vânzătorul cu Citi, PwC și avocații RTPR Allen & Overy

Mid Europa Partners cumpără cu 533 mil.Euro pachetul de 100% din acțiunile Profi

Afacerea Profi i-a adus jumătate de miliard de euro în 7 ani lui Enterprise Investors. Cifrele celei mai mari tranzacții realizate până acum de un fond de investiții în România: Enterprise Investors va încasa 533 mil. Euro de la Mid Europa pentru 100% din lanțul de comerț Profi, adică un multiplu de peste 10xEBITDA și obține de peste 7 ori mai mult față de banii investiți în afacere. Prețul de achiziție va fi acoperit parțial dintr-un credit sindicalizat de 225 mil. Euro de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit

 

Consultanții tranzacției Mid Europa – Profi: Cumpărătorul lucrează cu EY, avocații de la Dechert și Bondoc & Asociații, iar vânzătorul cu Citi, PwC și avocații RTPR Allen & Overy

Fondul de investiții Mid Europa Partners lucrează la achiziția lanțului de comerț Profi cu o echipă de consultanți, din care fac parte consultanții EY, respectiv firmele de avocatură Dechert și Bondoc & Asociații, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De cealaltă parte, Enterprise Investors a fost asistat de către o echipă din Londra a băncii americane de investiții Citi, dar a avut alături și consultanții PwC pe partea de taxe, respectiv pe avocații RTPR Allen & Overy pentru partea de asistență juridică.

Tranzacția de exit a Enterprise Investors prin vânzarea pachetului de 100% din acțiunile Profi către Mid Europa Partners are o valoare care ar putea trece de 500 mil. Euro și s-ar putea apropia de ordinul de mărime de 600 mil. Euro, susțin surse din piață.

O achiziție de o astfel de anvergură va fi acoperită parțial dintr-o finanțare atrasă de la bănci, iar o altă parte din bani va fi asigurată din capitalul fondului de investiții administrat de către Mid Europa.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 18 noiembrie că fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners au depus vineri ofertele angajante pentru cumpărarea lanțului de comerț Profi de la Enterprise Investors.

Mid Europa Partners este la a doua achiziție majoră în România după intrarea de acum un an, când au cumpărat rețeaua de servicii private Regina Maria în cadrul unei tranzacții estimate la aproximativ 140 mil. Euro.

Cele două fonduri de investiții au făcut due – dilligence în ultimele săptămâni alături de echipele de consultanți angajate după ce au trecut de etapa ofertelor neangajante, depuse la finele lunii septembrie. După depunerea ofertelor neangajante, pe lista investitorilor selectați s-au aflat inițial și fondurile de investiții KKR și Pamplona Capital, însă ulterior semnalele din piață indică faptul că acestea s-au retras.

Părțile implicate nu au dorit să facă niciun comentariu la întrebările pe marginea acestui subiect trimise de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Principala carte a Enterprise Investors în negocierile de vânzare a Profi este creșterea accelerată a rețelei în acest an, care își propune să ajungă la 500 de unități până la finele anului, ceea ce se reflectă într-un avans puternic al vânzărilor anuale și al EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

Atât Mid Europa Partners, cât și BC Partners au purtat discuții cu băncile pentru a-și structura propriile pachete de finanțare, cu toate că Citi oferea posibilitatea aranjării unei finanțări de achiziție de tip staple finance pentru cumpărătorul Profi.

Interesul Mid Europa și al BC Partners pentru Profi a fost anunțat, în premieră, de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 25 septembrie.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este în curs de vânzare, tranzacția fiind estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

Compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

mideuropa-tabel-investitorimain

Cine dă banii pentru achiziția Profi – BERD, BEI, fondul suveran din Singapore GIC, China Investment Corporation, fondurile americane Carlyle și Pantheon sau fonduri de pensii din Marea Britanie, printre investitorii în fondul de investiții Mid Europa Fund IV. Mid Europa pe piața din retail din regiune: vinde Zabka în Polonia, cumpără Profi în România

Fondul de investiții Mid Europa Fund IV, ridicat de către Mid Europa Partners în 2014, este ultimul fond al managerului de capital cu interese de investiții în regiune. Are o capitalizare de circa 850 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care face ca fondurile disponibile pentru Mid Europa să ajungă până la aproximativ 1,5 mld. Euro.

Printre investitorii de tip Limited Partners în Mid Europa Partners IV se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu circa 80 mil. Euro, grupul Băncii Europene de Investiții cu circa 50 mil. Euro, dar și alți investitori europeni printre care Private Equity Holding AG din Elveția sau Lancashire County Pension Fund din Marea Britanie.

De asemenea, pe lista investitorilor se află nume din Asia precum fondul suveran de investiții GIC din Singapore și China Investment Corporation. Investitori importanți din SUA precum fondurile Pantheon și Carlyle, care a preluat AlpInvest Partners se mai află pe această listă.

Pe lângă investitorii de tip Limited Partners, în fondurile de investiții se află și categoria celor așa-ziși General Partners, care reprezintă echipa de management a fondului.

Mid Europa Partners este deținută 100% de către partenerii ei, aceștia fiind Thierry Baudon, Robert Knorr, Matthew Strassberg, Zbigniew Rekusz, Nikolaus Bethlen (care coordonează portofoliul de investiții din Ungaria și România), Michelle Capiod, Kerim Turkmen, Pawel Padusinski și Manish Mittal.

Mid Europa Partners a intrat în urmă cu un an în România prin achiziția rețelei Regina Maria în cadrul unei tranzacții de peste 140 mil. Euro. De atunci, Regina Maria a bifat la rândul său noi achiziții de tip add-on.

Mid Europa Partners, administrator peste un capital privat de peste 4,3 mld. Euro, este foarte activ în regiune și a demonstrat un apetit tranzacțional semnificativ. Pe 14 octombrie, Cinven, Permira și Mid Europa au anunțat că au ajuns la un acord pentru achiziția Allegro Group din Polonia de la Naspers (acționarul majoritar al Emag) pentru 3,253 mld. Dolari.

De asemenea, Mid Europa a intrat pe lista investitorilor interesați pentru achiziția pachetului de active SAB Miller din regiune, inclusiv a fabricilor de bere din România, tranzacție aflată în curs.

Vânzarea Profi nu este prima tranzacție pe care o fac împreună Mid Europa Partners și Enterprise Investors.

În 2007, Polish Enterprise Fund (PEF), fond de private equity administrat de Enterprise Investors, a vândut pachetul de 94% din acţiunile deţinute la Medycyna Rodzinna, cel mai mare furnizor de servicii medicale din Polonia, către Mid Europa Partners. Vânzarea s-a situat în jurul sumei de 21,8 mil.Dolari, la un multiplu de 2x, potrivit informațiilor publicate în 2007 pe site-ul Enterprise Investors.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este în curs de vânzare, tranzacția fiind estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro.

Achiziția Profi de către Mid Europa ar putea fi urmată ca și în cazul Regina Maria, de alte achiziții pe piață de rețele mai mici pentru a crește ritmul oricum rapid de dezvoltare al lanțului de magazine în perspectiva unui exit pe termen mediu, care poate avea loc la orizontul anilor 2020 – 2021, afirmă surse din piață.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

Compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Tranzacția Mid Europa – Profi: ING Bank, Raiffeisen și Citi vor finanța Mid Europa cu un împrumut sindicalizat pentru achiziția Profi. Valoarea finanțării pentru achiziția Profi poate trece de 200 mil. euro

 

Băncile ING Bank, Raiffeisen și Citi vor împrumuta fondul de investiții Mid Europa Partners pentru achiziția Profi, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția este una de calibru mare pentru piața din România, iar valoarea finanțării pentru achiziție ar putea depăși 200 mil. Euro. Pachetul de finanțare al Mid Europa pentru achiziția Profi ar putea implica inclusiv o finanțare junior. JP Morgan a fost și ea implicată în discuțiile pentru aranjarea pachetului de finanțare a achiziției de la Profi, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Părțile implicate nu au putut fi  contactate pentru comentarii până la momentul publicării anunțului.

Fondul de investiții Mid Europa Partners este cumpărătorul selectat pentru achiziția lanțului de comerț Profi, cea mai mare tranzacție din acest an și cea mai mare din istoria pieței locale de retail, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Informațiile nu au putut fi confirmate până la momentul publicării acestui articol de către părțile implicate.

Enterprise Investors a anunțat pentru astăzi la ora 16 organizarea unei conferințe de presă în care urmează să fie făcute „anunțuri importante”, fără să dea alte detalii.

Valoarea tranzacției ar putea fi în jurul unui ordin de mărime de 600 mil. Euro, calibru la care pe lângă finanțarea atrasă de la bănci Mid Europa Partners va trebui să apeleze la capitalul fondului Mid Europa Fund IV, fond cu o capitalizare de 850 mil. Euro, dar care ajunge la 1,5 mld. Euro cu o facilitate de co-investiție.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 18 noiembrie că fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners au depus vineri ofertele angajante pentru cumpărarea lanțului de comerț Profi de la Enterprise Investors.

Mid Europa Partners este la a doua achiziție majoră în România după intrarea de acum un an, când au cumpărat rețeaua de servicii private Regina Maria în cadrul unei tranzacții estimate la aproximativ 140 mil. Euro.

Enterprise Investors este asistat la vânzarea Profi de către bancherii de investiții de la Citi și avocații RTPR Allen & Overy. De cealaltă parte, Mid Europa Partners și BC Partners sunt asistate de către consultanții EY, care lucrează cu echipe separate și independente pentru fiecare dintre cei doi ofertanți prin aplicarea așa-numitului „Chinese wall” (zid chinezesc – n.r.) pentru a evita un conflict de interese.

Mid Europa Partners este asistat pe zona de consultanță juridică de către avocații Bondoc & Asociații.

Cele două fonduri de investiții au făcut due – dilligence în ultimele săptămâni alături de echipele de consultanți angajate după ce au trecut de etapa ofertelor neangajante, depuse la finele lunii septembrie. După depunerea ofertelor neangajante, pe lista investitorilor selectați s-au aflat inițial și fondurile de investiții KKR și Pamplona Capital, însă ulterior semnalele din piață indică faptul că acestea s-au retras.

Părțile implicate nu au dorit să facă niciun comentariu la întrebările pe marginea acestui subiect trimise de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Principala carte a Enterprise Investors în negocierile de vânzare a Profi este creșterea accelerată a rețelei în acest an, care își propune să ajungă la 500 de unități până la finele anului, ceea ce se reflectă într-un avans puternic al vânzărilor anuale și al EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

Atât Mid Europa Partners, cât și BC Partners au purtat discuții cu băncile pentru a-și structura propriile pachete de finanțare, cu toate că Citi oferea posibilitatea aranjării unei finanțări de achiziție de tip staple finance pentru cumpărătorul Profi.

Interesul Mid Europa și al BC Partners pentru Profi a fost anunțat, în premieră, de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 25 septembrie.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este în curs de vânzare, tranzacția fiind estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

Compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Ținta Profi este să ajungă la 500 de magazine până la finele acestui an. Sursă foto : Profi.

Fondul de investiții Mid Europa Partners ar putea fi anunțat astăzi drept cumpărătorul lanțului de magazine Profi de la Enterprise Investors în cadrul unei tranzacții – record pentru piața din România

Fondul de investiții Mid Europa Partners ar fi câștigat cursa pentru achiziția lanțului de comerț Profi, cea mai mare tranzacție din acest an și ar putea semna cea mai mare achiziție din istoria pieței locale de retail, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Informațiile nu au putut fi confirmate până la momentul publicării acestui articol de către părțile implicate.

Enterprise Investors a anunțat pentru astăzi la ora 16 organizarea unei conferințe de presă în care urmează să fie făcute „anunțuri importante”, fără să dea alte detalii.

Valoarea tranzacției ar putea fi în jurul unui ordin de mărime de 600 mil. Euro, calibru la care ar putea implica pentru finanțare pe lângă fonduri din capitalul Mid Europa Fund IV și o sindicalizare bancară atrasă de la bănci locale precum ING Bank, Raiffeisen Bank sau UniCredit Bank.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 18 noiembrie că fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners au depus vineri ofertele angajante pentru cumpărarea lanțului de comerț Profi de la Enterprise Investors.

Mid Europa Partners este la a doua achiziție majoră în România după intrarea de acum un an, când au cumpărat rețeaua de servicii private Regina Maria în cadrul unei tranzacții estimate la aproximativ 140 mil. Euro.

Enterprise Investors este asistat la vânzarea Profi de către bancherii de investiții de la Citi și avocații RTPR Allen & Overy. De cealaltă parte, Mid Europa Partners și BC Partners sunt asistate de către consultanții EY, care lucrează cu echipe separate și independente pentru fiecare dintre cei doi ofertanți prin aplicarea așa-numitului „Chinese wall” (zid chinezesc – n.r.) pentru a evita un conflict de interese.

Mid Europa Partners este asistat pe zona de consultanță juridică de către avocații Bondoc & Asociații.

Cele două fonduri de investiții au făcut due – dilligence în ultimele săptămâni alături de echipele de consultanți angajate după ce au trecut de etapa ofertelor neangajante, depuse la finele lunii septembrie. După depunerea ofertelor neangajante, pe lista investitorilor selectați s-au aflat inițial și fondurile de investiții KKR și Pamplona Capital, însă ulterior semnalele din piață indică faptul că acestea s-au retras.

Părțile implicate nu au dorit să facă niciun comentariu la întrebările pe marginea acestui subiect trimise de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Principala carte a Enterprise Investors în negocierile de vânzare a Profi este creșterea accelerată a rețelei în acest an, care își propune să ajungă la 500 de unități până la finele anului, ceea ce se reflectă într-un avans puternic al vânzărilor anuale și al EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

Atât Mid Europa Partners, cât și BC Partners au purtat discuții cu băncile pentru a-și structura propriile pachete de finanțare, cu toate că Citi oferea posibilitatea aranjării unei finanțări de achiziție de tip staple finance pentru cumpărătorul Profi.

Interesul Mid Europa și al BC Partners pentru Profi a fost anunțat, în premieră, de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 25 septembrie.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este în curs de vânzare, tranzacția fiind estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

Compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

MedLife anunță oficial vânzarea a până la 44% din acțiuni pe bursa de la București. Fondul de investiții V4C își va face exitul din afacere, iar IFC își va reduce participația până cel mult la 5%, participație care îi menține poziția de acționar semnificativ în afacere. Tranzacția ar putea avea loc în decembrie, investitorii așteaptă detaliile ofertei. Erste Asset Management și SIF Oltenia, printre investitorii locali care se arată interesați de cumpărarea de acțiuni MedLife

 

MedLife, cea mai mare companie locală de servicii medicale private, și-a anunțat, astăzi, intenția de a vinde un pachet de până la 44% din acțiuni pe bursa de la București până la finele anului, ceea ce conturează o mișcare rară pentru o companie privată locală ce deține poziția de lider de piață.

Listarea pe bursa de la București a unui pachet minoritar de acțiuni al MedLife, tranzacție structurată în jurul exitului fondului de investiții Value 4 Capital (V4C), a fost anunțată pe 2 octombrie în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“MedLife S.A. anunță azi intenția lui V4C Eastern Europe Holding V Limited și a International Finance Corporation, membră a Grupului Băncii Mondiale, de a lansa o ofertă publică inițială de acțiuni existente, ce urmează să aibă loc după aprobarea prospectului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară din România. Oferta va consta într-un număr de până la 8.840.480 acțiuni existente, reprezentând până la 44% din totalul numărului de acțiuni existente ale Companiei. MedLife intenționează să solicite admiterea la tranzacționare a acțiunilor sale pe piața spot reglementată a Bursei de Valori București după aprobarea prospectului și după închiderea ofertei”, au spus reprezentanții companiei.

Aceștia au mai precizat că structura actuală a acționariatului MedLife este formată din familia Marcu cu 51% din acțiuni, fondul de investiții V4C cu 36,25005% și IFC cu 12,74995%.

“Familia Marcu nu vinde nici o acțiune în ofertă și va deține în continuare 51% la finalizarea acesteia. IFC va detine cel puțin 5% din acțiunile companiei la finalizarea ofertei. V4C intenționeaza să iasă complet din acționariatul companiei”, au mai explicat reprezentanții MedLife.

Compania nu va ridica capital nou în oferta publică, adică nu va emite acțiuni noi sub formă de majorare de capital, și nici nu va primi nicio parte din veniturile ofertei, care vor merge direct către cei doi vânzători – V4C și IFC.

Oferta va fi adresată investitorilor instituționali și de retail din România și, printr-un plasament privat, către investitori instituționali internaționali calificați din afara SUA.

Este așteptat ca oferta publică să fie finalizată până la sfârșitul anului 2016, sub rezerva unor condiții de piață și cu aprobarea prospectului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară din România, se mai arată în comunicatul MedLife.

Calendarul ofertei, inclusiv data ofertei, poate fi influențat de o serie de circumstanțe, cum ar fi condițiile de piață, precizează sursa citată.

Procesul de listare a MedLife pe bursa de la București include o serie de întâlniri cu potențialii investitori interesați în cadrul unui așa- zis roadshow, care ar putea avea loc în mai multe centre financiare din Europa, printre locațiile ce ar putea intra pe o astfel de listă s-ar putea număra Londra, Frankfurt, Copenhaga, Stockholm, Amsterdam, Zurich, Viena sau Varșovia, susțin surse din piață.

Roadshow-ul prin care intermediarii tranzacției de listare vor putea sonda interesul investitorilor pentru MedLife ar putea dura în jurul a două săptămâni, iar listarea MedLife ar urma să aibă loc în luna decembrie, mai susțin sursele citate. Reprezentanții companiei nu au făcut niciun fel de comentariu pe marginea calendarului tranzacției sau a altor detalii privind tranzacția până la momentul publicării acestui articol.

Cine lucrează la prima listare majoră din ultimii trei ani a unei afaceri antreprenoriale pe bursa locală

Intermediarii tranzacției sunt Raiffeisen Bank SA, în calitate de Lead Global Coordinator și Lead Joint Bookrunner, respectiv Wood & Company Financial Services AS care acționează ca și co-Global Coordinator și Joint Bookrunner.

Din echipa responsabilă de această tranzacție fac parte Dorin Preda, membru al Consiliului de administrație al MedLife, implicat în politica de dezvoltare a companiei și în campania de fuziuni și achiziții a acesteia. Dorin Preda a absolvit Academia de Studii Economice în 1998 și a ocupat înainte de MedLife diferite poziții în Raiffeisen Bank, Banca Țiriac, iar ulterior în HVB Bank.

De asemenea, din echipa de proiect a Raiffeisen fac parte Dana Mirela Ionescu, Managing Director și Head of Capital Markets & Investment Banking în cadrul subsidiarei locale a grupului bancar austriac, respectiv Laurențiu Ciocîrlan, Head of Investment Banking la Raiffeisen Bank România.

Din echipa de proiect a Wood fac parte Nick Kaufmann, Managing Director și Head of Equity Capital Markets & Syndicate în biroul firmei din Londra, și Bogdan Câmpianu, Managing Director al Wood & Company pentru România.

MedLife este asistată pe zona de consultanță juridică de către casa austriacă de avocatură Schoenherr, în timp ce V4C lucrează cu avocații NNDKP, IFC cu firma Leroy & Asociații, iar consorțiul de intermediere mizează pe consultanța juridică a avocaților Clifford Chance Badea, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

MedLife se prezintă în fața potențialilor investitori cu povestea “liderului pieței private de sănătate din România și unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din Europa Centrală și de Est” și susține prin vocea reprezentanților săi că oferă acces astfel la “piața cu cea mai mare rată de creștere a serviciilor medicale private din Europa Centrală și de Est”.

Cifrele raportate de către MedLife indică la nivel de grup vânzări în primele nouă luni de 361,5 mil. lei (80,8 mil. euro) și EBITDA de 38,9 mil. lei (8,7 mil. euro). În anul financiar încheiat la data de 31 decembrie 2015, vânzările totale ale grupului însumau 391 mil. lei (88 mil. euro) cu o EBITDA de 55,7 mil. lei (12,5 mil. euro). “În 2015 peste 88% din veniturile sale au provenit din sumele încasate cash pentru servicii și din vânzările de pachete de prevenție în sănătate, în general către clienți corporatiști”, susțin oficialii MedLife.

Dincolo de galopul după creșterea cotei de piață, compania a resimțit costurile dezvoltării, inclusiv a achizițiilor, prin creșterea datoriilor bancare. Astfel, MedLife a luat în acest an un credit sindicalizat de la patru bănci locale de 56 mil. Euro, la care se adaugă un împrumut de la IFC, destinat și el finanțării programului de investiții. BCR și IFC au fost, dealtfel, principalii finanțatori ai extinderii MedLife în ultimii zece ani.

Grupul controlat de familia Marcu este organizat pe șase linii de afaceri – corporate (care furnizează servicii de medicina muncii și planuri de sănătate pentru companii, inclusiv pachete de prevenție în sănătate), clinici, spitale, laboratoare, farmacii și cabinete stomatologice.

La data de 30 septembrie 2016, grupul opera 36 de clinici, 8 spitale generaliste și specializate, 24 de laboratoare cu mai mult de 143 de puncte de colectare de analize medicale, 9 farmacii, 8 cabinete de stomatologie și servea peste jumătate de million de clienți PPS în România. Întreaga rețea MedLife este deservită de către un personal medical format din aproximativ 1.900 medici și 1.000 de asistente medicale.

Erste Asset Management și SIF Oltenia, interesate în principiu de acțiunile MedLife

Listarea MedLife a ajuns și în atenția investitorilor locali, care așteaptă însă detaliile ofertei pentru un astfel de plasament.

Reprezentanții Erste Asset Management, unul dintre cei mai mari administratori de active locale, afirmă că sunt “interesați“ de oferta de vânzare de acțiuni MedLife pe bursă și că așteaptă să vadă detaliile ofertei.

Erste Asset Management avea sub administrare active nete totale de 8,03 mld. Lei (circa 1,8 mld. Euro) la 31 octombrie și o cotă de piață de 19,42%, respectiv a doua poziție în topul membrilor Asociației administratorilor de fonduri din România (AAF).

Un alt investitor activ pe piața locală de capital, SIF Oltenia, își afirmă și el interesul “de principiu” pentru listarea MedLife.

“În principiu, suntem interesați. Depinde însă și de momentul când se realizează și de lichiditățile pe care le vom avea la dispoziție. În această perioadă, avem alte direcții de plasamente. Dar să vedem mărimea societății, noi nu avem o limită în capitalul social privind investițiile. Am fost invitați la o discuție în perioada următoare pe acest subiect (al listării MedLife – n.r.)”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Tudor Ciurezu, directorul general al SIF Oltenia.

La 31 octombrie, activul net al SIF Oltenia era de 1,529 mld. Lei (circa 340 mil. Euro). SIF Oltenia este listată pe piața principală a bursei de la București și are o capitalizare bursieră de peste 901 mil. Lei (200 mil. Euro).

De asemenea, fondurile de pensii constituie una din categoriile naturale de investitori pentru astfel de tranzacții, mai ales în condițiile în care cea mai mare parte a banilor administrați sunt plasați în titluri de stat, iar listările de companii private cu rol de campioni de sector au fost foarte rare. În plus, legislația locală limitează opțiunile de investiții pentru un manager al unui fond local de pensii comparativ cu cele pe care le are la îndemână un manager de fonduri de pensii din Vest.

Context

 

MedLife își anunță intenția de intrare pe bursa de la București, într-un peisaj dominat în ultimii zece ani de intrarea la tranzacționare a marilor companii de stat. După Romgaz, Transelectrica, Transgaz, Nuclearelectrica și Electrica, cea mai mare parte a așteptărilor investitorilor era concentrate asupra planurilor Hidroelectrica de listare în toamna acestui an, amânate ulterior pentru 2017. În seria companiilor de stat cu pretenții de listare s-a înscris și Poșta Română. Însă culoarul marilor companii private către bursa de la București a fost mulți ani gol, pe care acum se înscrie MedLife, cu toate că reprezentanții MedLife au vorbit de listare de ani de zile, fără să ajungă însă pe bursă. O încercare eșuată de listare pe bursa de la București a fost înregistrată în 2013 de către producătorul privat de materiale de construcții Adeplast.

Pe piața serviciilor medicale private, MedLife este angajat în ultimii aproximativ 7 ani într-o campanie de extindere care implică și achiziții în cadrul unei lupte de consolidare a pieței în care au intrat și alți competitori precum Regina Maria și Affidea.

Dincolo de ratele de creștere de două cifre obținute într-un sector care încă este creditat cu un potențial mare de dezvoltare în anii următori, și rata de creștere a economiei, estimată la peste 5% în acest an, oferă o imagine de ansamblu bună pentru potențialii investitori.

Tranzacția vine însă și după o perioadă destul de lungă în care V4C a încercat să-și facă exitul din MedLife, pentru a putea returna banii investitorilor.

Tranzacția de exit a fondului de investiții Value4Capital de la MedLife era așteptată încă de la începutul anului trecut, iar în toamna lui 2015 mai multe fonduri de investiții au fost invitate să participe la o astfel de tranzacție. În fazele finale ale discuțiilor au ajuns atunci fonduri de investiții precum PineBridge, iar după ce aceste discuții au picat a venit rândul grupului lui Ion Țiriac să încerce să-și plaseze o parte din lichiditățile obținute din exiturile din afacerile locale ale UniCredit și Metro.

După ce aceste negocieri au picat și ele, BERD a intrat pe radar, care a căutat variante de achiziție alături de fonduri de investiții, însă în final nici aceste discuții nu au ajuns la un deznodământ fericit, în condițiile în care alternativa listării pe bursă oferă avantajul de a nu avea acționari minoritari cu o poziție la fel de puternică precum în cazul unei vânzări directe a unui pachet important de acțiuni către un investitor și lasă posibilitatea unor opțiuni viitoare de finanțare prin bursă precum emisiuni de obligațiuni sau majorări de capital dacă ne uităm la cazul NEPI de exemplu.

BERD păstrează șanse intacte de a intra în afacerea MedLife printr-o eventuală achiziție de acțiuni în cadrul ofertei publice de vânzare.

„La BERD, nu putem comenta despre tranzacțiile pe piața de capital fie că avem sau nu vreun interes față de ele”, au precizat astăzi pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții BERD.

Exitul V4C din MedLife va interesa oricum BERD, având în vedere că este unul dintre investitorii care au pus bani în fondul de investiții care a stat în acești ani ca acționar minoritar important în afacere.

V4C mai are în portofoliul ultimului său fond MedLife și încă o afacere în Polonia, însă încearcă să ridice un nou fond de investiții, V4C Poland Plus Fund, cu o capitalizare – țintă de aproximativ 200 mil. euro, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat încă din vara anului 2015. În februarie, BERD a anunțat că intenționează să contribuie cu un capital de până la 25 mil. euro în noul fond al V4C, fiind planificată aprobarea acestei investiții în board-ul instituției financiare internaționale pentru 14 decembrie. Așadar, un exit din MedLife care să arate un multiplu bun al investiției ar fi o veste bună în contextul strângerii noului fond într-o perioadă în care mai mulți manageri de capital privat sunt în diferite faze de strângere de bani de la investitori pentru fonduri de investiții care au în aria – țintă regiunea din care face parte și România. Strategia de investiții a V4C vizează, de regulă, tichete de investiție de 15 – 25 mil. euro din propriul capital.

Ținta Profi este să ajungă la 500 de magazine până la finele acestui an. Sursă foto : Profi.

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners au depus astăzi ofertele angajante pentru achiziția lanțului de magazine Profi. Se apropie momentul semnării tranzacției de exit a Enterprise Investors, a cărei valoare ar putea ajunge până în jurul unui ordin de mărime de circa 600 mil. Euro. Tranzacția de tip secondary va deveni cea mai mare din istoria pieței locale de retail, depășind semnificativ tranzacția Auchan – Real

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners au depus astăzi ofertele angajante pentru achiziția pachetului de 100% din acțiunile lanțului de comerț Profi, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Valoarea tranzacției de exit a Enterprise Investors din afacerea Profi ar putea ajunge până în jurul unui ordin de mărime de circa 600 mil. Euro, susțin surse din piața de fuziuni și achiziții. Însă valoarea nu este confirmată de către părțile implicate.

Enterprise Investors urmează să selecteze în perioada următoare viitorul cumpărător al Profi după evaluarea ultimelor oferte primite.

Semnarea contractului de vânzare – cumpărare a 100% din acțiunile Profi Rom Food ar putea avea loc în zilele următoare.

Enterprise Investors este asistat la vânzarea Profi de către bancherii de investiții de la Citi și avocații RTPR Allen & Overy. De cealaltă parte, Mid Europa Partners și BC Partners sunt asistate de către consultanții EY, care lucrează cu echipe separate și independente pentru fiecare dintre cei doi ofertanți prin aplicarea așa-numitului „Chinese wall” (zid chinezesc – n.r.) pentru a evita un conflict de interese.

Mid Europa Partners este asistat pe zona de consultanță juridică de către avocații Bondoc & Asociații.

BC Partners este asistat de către avocații Clifford Chance Badea. Clifford Chance și Allen  & Overy fac parte din elita londoneză a firmelor de avocatură cunoscută sub numele de Magic Circle.

Cele două fonduri de investiții au făcut due – dilligence alături de echipele de consultanți angajate după ce au trecut de etapa ofertelor neangajante, depuse la finele lunii septembrie.

Atunci, Pamplona Capital și KKR au fost și ele selectate pentru etapa următoare, susțin surse din piață.

Părțile implicate nu au putut fi contactate pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Principala carte a Enterprise Investors în negocierile de vânzare a Profi este creșterea accelerată a rețelei în acest an, care își propune să ajungă la 500 de unități până la finele anului, ceea ce se reflectă într-un avans puternic al vânzărilor anuale și al EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners își aranjează propriile pachete de finanțare cu care să-și susțină ofertele de achiziție pentru Profi, susțin surse din piață.

Marile bănci locale precum ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, BT sau BCR sunt pe lista potențialilor finanțatori ai achiziției Profi, având în vedere discuțiile purtate de către investitorii rămași în cursă, care au nevoie de o finanțare a achiziției  pe lângă capitalul propriu din fondul de investiții, susțin sursele citate.

Valoarea creditului sindicalizat pe care viitorul cumpărător al Profi îl va contracta de la bănci este de așteptat să devină cea mai mare finanțare de achiziție locală din ultimii ani.

Atât Mid Europa Partners, cât și BC Partners au purtat discuții cu băncile pentru a-și structura propriile pachete de finanțare, cu toate că Citi oferea posibilitatea aranjării unei finanțări de achiziție de tip staple finance pentru cumpărătorul Profi.

Interesul Mid Europa și al BC Partners pentru Profi a fost anunțat, în premieră, de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 25 septembrie.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este în curs de vânzare, tranzacția fiind estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro.

BC Partners, rivalul Mid Europa la achiziția Profi, este un manager de fonduri de investiții cu sediu la Londra. BC Partners are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

Compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

Sursă foto: EY.

EY lucrează cu echipe distincte de consultanți pentru fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners, care se luptă pentru achiziția Profi

EY, una din firmele care fac parte din așa-numitul Big Four la nivel global, lucrează cu echipe distincte de consultanți atât pentru fondul de investiții Mid Europa Partners, cât și pentru fondul de investiții BC Partners, care se luptă pentru cumpărarea lanțului de magazine Profi, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții EY nu au putut fi contactați pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners sunt așteptate să depună până mâine inclusiv ofertele angajante pentru achiziția pachetului de 100% din acțiunile afacerii care operează lanțul de comerț Profi.

Pe 24 mai, managerul de fonduri de investiții Enterprise Investors a anunțat că a contractat serviciile băncii americane Citi pentru evaluarea condițiilor de piață și a scenariilor posibile pentru dezvoltarea companiei. Citi are mandat să găsească un cumpărător pentru Profi și varianta aranjării unei finanțări de achiziție pentru cumpărător, dacă acesta din urmă optează pentru o astfel de soluție, susțin surse din piață.

Tranzacția, cotată ca fiind cea mai mare din acest an și cu șanse mari să devină cea mai mare din istoria pieței locale de retail, a atras interesul inițial al multor fonduri de investiții mari printre care CVC Capital Partners și al unor investitori strategici precum Jeronimo Martins, proprietarul portughez al lanțului polonez de comerț Biedronka.

La finele lunii septembrie, Enterprise Investors a primit oferte neangajante din partea mai multor fonduri de investiții și investitori strategici, pe lista celor selectați pentru faza de due dilligence aflându-se fonduri de investiții precum Mid Europa, BC Partners, Pamplona Capital și KKR.

În luna octombrie, au apărut semnale că Pamplona Capital și KKR au renunțat la tranzacția de la Profi, însă până acum reprezentanții celor două fonduri de investiții nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Mid Europa Partners și BC Partners au parcurs faza de due dilligence alături de echipele de consultanți și au participat la prezentări din partea managementului Profi.

Astfel, Mid Europa are în echipa sa consultanți EY și mizează la nivel local pe consultanța juridică a Bondoc & Asociații.

De cealaltă parte, BC Partners lucrează în dosarul achiziției Profi cu avocații Clifford Chance și cu o altă echipă de consultanți EY, diferită de cea care lucrează pentru Mid Europa, prin aplicarea așa-numitului “Chinese wall” (Zid chinezesc – n.r.). Această barieră etică presupune că o firmă de consultanță, de avocatură sau o bancă poate lucra cu echipe total separate și independente una de cealaltă pentru clienți diferiți în cadrul aceleiași tranzacții pentru a elimina un potențial conflict de interese.

EY a lucrat cu Mid Europa Partners și în urmă cu un an la achiziția rețelei de servicii medicale private Regina Maria, respectiv la achiziția spitalului Ponderas în acest an. Relația de lucru EY – Mid Europa are însă un istoric mai lung, în care se regăsesc tranzacții realizate pe alte piețe încă dinainte ca Mid Europa să intre în 2015 pe piața din România. În 2014, EY a asistat Zabka, lanțul polonez de retail din portofoliul Mid Europa, la achiziția unei rețele concurente mai mici, Kefirek, care număra 30 de magazine și care are sediul la Cracovia.

Cu BC Partners, EY are, de asemenea, o relație de lucru mai veche, concretizată în cadrul altor tranzacții. Astfel, EY a asistat pe zona consultanței de taxe și audit pe BC Partners și managerul canadian de fonduri de pensii PSP Investments.

Enterprise Investors, vânzătorul Profi, are în echipa sa pe bancherii de investiții de la Citi Londra și pe avocații firmei RTPR Allen & Overy, cu care a lucrat în mai multe tranzacții locale în ultimii zece ani, fie achiziții, fie tranzacții de exit.

Sermnarea contractului de vânzare a Profi ar putea avea loc în luna decembrie a acestui an, afirmă surse din piață. Reprezentanții Enterprise Investors nu au făcut până acum comentarii pe marginea tranzacției de la Profi.

Enterprise Investors a preluat în 2009 pentru 66 mil. Euro pachetului integral de acțiuni al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva și afacerea cu jucării Noriel, cumpărată în prima parte a acestui an de la familia Constantinescu și de la managerul de capital privat Axxess Capital. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

profi-avocati-main

Tranzacția de vânzare a Profi: BC Partners lucrează cu avocații de la Clifford Chance în timp ce rivalii de la Mid Europa sunt asistați de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. Cine sunt cei trei jucători din piața locală a avocaturii de afaceri din runda finală a tranzacției de la Profi

UPDATE Conținut rectificat și actualizat la 23 noiembrie 2016

Firma de avocatură Clifford Chance asigură consultanța juridică a managerului de fonduri de investiții BC Partners, unul dintre ofertanții care luptă pentru achiziția lanțului de magazine Profi, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De asemenea, fondul de investiții Mid Europa Partners, rivalul BC Partners pentru achiziția Profi, este asistat în mod tradițional de către avocații Bondoc & Asociații, susțin surse din piață.

Părțile implicate nu au putut fi contactate pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Tranzacția de la Profi aliniază în acest moment trei firme de avocatură cu un istoric tranzacțional solid și care mai au un numitor comun, fondurile de investiții sunt o categorie – cheie în portofoliul de clienți.

Astfel, vânzătorul Profi, managerul regional de capital privat Enterprise Investors, cu sediul la Varșovia, lucrează la tranzacția de exit din afacerea Profi cu avocații RTPR Allen & Overy.

Biroul local al firmei britanice din Magic Circle, cu o echipă de 36 de avocați înscriși în baroul București, este condus de către Costin Tărăcilă, Managing Partner la nivel local și unul dintre fondatorii brandului RTPR din piața avocaturii de afaceri. RTPR a pornit în 2004 sub forma unei asocieri între avocați care au lucrat anterior pentru Linklaters, o altă firmă britanică de avocatură de elită, membră a grupului londonez Magic Circle. Dragoș Radu, actualmente Partener coordonator al casei de avocatură Radu și Asociații I EY Law, Costin Tărăcilă, Victor Pădurari și Alexandru Retevoescu și-au pus numele în calitate de fondatori pe frontispiciul casei de avocatură, care apoi în 2008 s-a asociat cu Allen & Overy.

RTPR sunt avocații Enterprise Investors de peste zece ani, asistând fondul de investiții la achiziția Macon Deva în 2006, iar apoi și în alte tranzacții, fie de achiziție, fie de exit, printre cele mai recente fiind vânzarea Smartree către Cylatrea Investments, achiziția afacerii cu jucării Noriel de la familia Constantinescu și managerul de capital privat Axxess Capital. RTPR Allen & Overy are o listă lungă de clienți fonduri de investiții pe care i-a asistat în tranzacții, printre cele mai sonore fiind Advent International (printre ultimele tranzacții fiind vânzarea Ceramica Iași și a rețelei de servicii medicale private Regina Maria), fondul de investiții Catalyst România la seria de achiziții locale din ultimii ani, managerul grec de capital privat Global Finance la tranzacția de exit din Total Soft sau fondul austriac de investiții imobiliare CA Immo la vânzarea unui proiect de spații de logistică fondului P3. Practica de fuziuni și achiziții a RTPR Allen & Overy este condusă de către Costin Tărăcilă.

Clifford Chance, una dintre cele mai mari firme de avocatură din lume și membră a grupului select londonez Magic Circle, lucrează cu BC Partners, manager de fonduri de investiții cu sediul la Londra, în tranzacția de la Profi. La nivel local, echipa de fuziuni și achiziții a Clifford Chance Badea este coordonată de către Nadia Badea, Partener în rețeaua globală a firmei londoneze. Nadia Badea a fost printre fondatorii firmei care a intrat apoi în rețeaua Clifford Chance.

Clifford Chance Badea, firmă cu 39 de avocați înscriși la baroul București, are în portofoliu mai multe fonduri de investiții active la nivel local precum Abris Capital, Innova Capital sau fondul de investiții imobiliare GLL Real Estate, cărora li se adaugă și alte fonduri de investiții internaționale.

Casa de avocatură a asistat astfel pe Abris Capital la seria de achiziții derulată în România în ultimii ani, ultima tranzacție fiind finalizată în luna iulie a acestui an prin preluarea grupului de firme Green Group din sectorul de reciclare. Pe partea de exit, Clifford Chance Badea a asistat Innova Capital în acest an la tranzacțiile de vânzare a afacerii La Fântâna către Oresa Ventures și antreprenorul Cristian Amza, respectiv la vânzarea grupului Provus către germanii de la Wirecard.

Mid Europa Partners, unul dintre cele mai active fonduri de investiții intrate în România în ultimii ani, mizează, de regulă, pe serviciile firmei Bondoc & Asociații.

Casa de avocatură Bondoc & Asociații a fost înființată în 2014 de către avocatul Lucian Bondoc, care a reușit prin intermediul alianței cu White & Case să-și poziționeze firma în rândul celor mai activi jucători de profil în zona tranzacțiilor.

Echipa Bondoc & Asociații, care numără 29 de avocați înscriși pe listele baroului București, este coordonată în aria de fuziuni și achiziții de către Lucian Bondoc, Managing Partnerul firmei. În portofoliul său de clienți se află fonduri de investiții de talia Mid Europa, Global Finance, Bedminster Capital sau Fondul Proprietatea.

În urmă cu un an, avocații Bondoc & Asociații au asistat Mid Europa la achiziția Regina Maria, fiind de partea cumpărătorului, atunci vânzătorul fiind tot un fond de investiții, Advent International, și era asistat de către RTPR Allen & Overy, care și acum oferă consultanță juridică vânzătorului.

Un punct de legătură între cele trei firme de avocatură implicate în tranzacția de la Profi este background-ul de avocați trecuți prin școala Linklaters în deceniul trecut a Managing Partenerilor. Atât Daniel Badea de la Clifford Chance Badea, cât și Costin Tărăcilă de la RTPR Allen & Overy, respectiv Lucian Bondoc de la Bondoc & Asociații au lucrat în urmă cu mai bine de zece ani pentru biroul din București al Linklaters, firma din Magic Circle luând ulterior decizia de a se retrage din piața românească.

Vânzarea Profi urmează să ajungă vineri, 18 noiembrie, în faza depunerii ofertelor angajante, la capătul unui proces de due dilligence, în care au fost implicate fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Enterprise Investors a preluat în 2009 pentru 66 mil. Euro pachetului integral de acțiuni al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners își aranjează propriile finanțări bancare. ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, BT sau BCR, pe lista potențialilor finanțatori pentru împrumutul de achiziție al Profi. Valoarea creditului sindicalizat pentru achiziția Profi ar putea ajunge în jurul a 170 – 180 mil. euro

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners își aranjează propriile pachete de finanțare cu care să-și susțină ofertele de achiziție pentru Profi, susțin surse din piață. Ofertele angajante pentru achiziția pachetului de 100% din acțiunile Profi urmează să fie depuse până vineri, 18 noiembrie, după care tranzacția de exit a Enterprise Investors este de așteptat să intre în linie dreaptă după ce va selecta viitorul cumpărător al lanțului de magazine.

Marile bănci locale precum ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, BT, BRD sau BCR sunt pe lista potențialilor finanțatori ai achiziției Profi, având în vedere discuțiile purtate de către investitorii rămași în cursă, care au nevoie de o finanțare a achiziției (așa – numitul LBO – Leverage Buy Out) pe lângă capitalul propriu din fondul de investiții, susțin sursele citate.

Valoarea creditului sindicalizat pe care viitorul cumpărător al Profi îl va contracta de la bănci ar putea ajunge în jurul a 170 – 180 mil. Euro, conform unor estimări din piață. La un astfel de nivel, tranzacția ar putea deveni cea mai mare finanțare de achiziție locală din ultimii ani.

Reprezentanții părților implicare nu au putut fi contactați pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Atât Mid Europa Partners, cât și BC Partners au purtat discuții cu băncile pentru a-și structura propriile pachete de finanțare, cu toate că Citi oferea posibilitatea aranjării unei finanțări de achiziție de tip staple finance pentru cumpărătorul Profi.

“Este posibil ca în perioada următoare să asistăm la câteva tranzacții mai mari în zona de M&A (fuziuni și achiziții – n.r.), cu intrarea pe piață a câtorva noi fonduri mari de investiții, precum și în domeniul emisiunilor de obligațiuni, care datorită unor valori mari coroborat cu dimensiunea relativ limitată a pieței românești să modifice ponderile valorice de la un an la altul”, declara Mihaela Bîtu, Directorul General Adjunct al ING Bank Sucursala București în cadrul unui interviu publicat pe 16 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Aceasta mai spunea că apariția unor tranzacții în segmentul corporativ mare este așteptată „pentru ultima parte a anului sau începutul anului viitor”.

Piața locală este acum scena unor tichete mari de achiziție prin tranzacții de talia Profi sau a celei prin care se vând fabrici de bere ale SAB MIller din România și din regiune, tranzacții care au atras interesul unor fonduri mari de investiții.

Citi este banca de investiții angajată de către fondul de investiții Enterprise Investors pentru a vinde Profi, managerul de capital privat anunțând pe 24 mai că a dat mandat lui Citi pentru evaluarea opțiunilor strategice pentru Profi, a condițiilor de piață și a scenariilor posibile pentru dezvoltarea viitoare a companiei.

Procesul de vânzare al Profi a început în septembrie, când pe lista ofertelor neangajante s-au înscris mai multe fonduri de investiții și investitori strategici precum VP din Lituania. După prima rundă, au fost selectate nume precum Mid Europa Partners, BC Partners, KKR și Pamplona Capital.

În luna octombrie însă deja Pamplona Capital și KKR s-au retras din cursa pentru Profi, susțin surse din piață, însă reprezentanții celor două fonduri de investiții nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Mid Europa și BC Partners au trecut însă la derularea fazei de due diligence pentru a putea evalua datele Profi împreună cu echipele de consultanți angajate, participând la prezentări susținute de către managementul companiei.

Interesul Mid Europa și al BC Partners pentru Profi a fost anunțat, în premieră, de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 25 septembrie.

Având în vedere profilul vânzătorului și al potențialilor cumpărători, tranzacția de vânzare a Profi se conturează în acest moment ca una de tip secondary, adică una în care un fond de investiții vinde compania din portofoliu către un alt fond de investiții.

Fondul de investiții Mid Europa are avantajul unei cunoașteri mai bune a pieței locale, după achiziția rețelei de servicii medicale Regina Maria în urma unei tranzacții estimate de surse din piață în jurul a 140 mil. Euro. Tranzacția a fost finanțată printr-un credit sindicalizat de 75 mil. Euro de la BCR, Erste, UniCredit și Raiffeisen.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este în curs de vânzare, tranzacția fiind estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro.

Un alt potențial cumpărător al Profi este BC Partners, manager de fonduri de investiții cu sediu la Londra. BC Partners are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

pef-vi-profi-main

Cine va încasa sutele de milioane de euro din vânzarea Profi: Fonduri de pensii din California și Finlanda, Banca Europeană de Investiții, investitori globali de talia Carlyle, MetLife, Morgan Stanley, Allianz, Adam Street Partners. Managerii Enterprise Investors, directorii Profi, bancherii de investiții de la Citi și avocații de la RTPR Allen & Overy vor avea fiecare câte o felie din prețul de vânzare, care ar putea ajunge în jurul a 500 mil. euro

Vânzarea lanțului de magazine Profi se conturează ca o tranzacție a cărei valoare ar putea depăși pragul de 500 mil. Euro, având în vedere ofertele neangajante înaintate de către investitori în prima rundă, susțin surse din piață.

Fondurile de investiții Mid Europa, BC Partners, KKR și Pamplona Capital, din care numai unul este prezent direct în România, însă nu în sectorul de retail, s-au plasat în linia câștigătorilor după prima etapă, iar a doua ciocnire între investitorii rămași în cursa pentru Profi, printre ei Mid Europa și BC Partners, va avea loc vinerea viitoare, adică peste 9 zile, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Dacă tranzacția merge până la capăt, atunci Enterprise Investors ar putea obține un multiplu în jurul intervalului de 6 – 7 ori banii investiți, respectiv un multiplu în jurul a 10 x EBITDA, conform calculelor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, pe baza datelor din piață.

Sutele de milioane de euro pe care Enterprise Investors le-ar putea astfel încasa din vânzarea Profi se vor împărți între investitorii care au pus capital în fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI, managerii Enterprise Investors, managerii Profi Rom Food – compania care administrează lanțul de magazine Profi, bancherii de investiții de la Citi, respectiv echipa de avocați ai RTPR Allen & Overy care asigură consultanța juridică a vânzătorului, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI, administrat de către Enterprise Investors, a fost ridicat în septembrie 2006 și s-a închis la o capitalizare de 658 mil. Euro. Fondul include o participare de 1,25%, de peste 8 mil. Euro, care vine din partea administratorului fondului, adică din partea managerilor Enterprise Investors.

Strângerea de fonduri a început la sfarşitul lunii mai 2006 şi s-a încheiat în doar 3 luni, conform reprezentanților Enterprise Investors, care mai spuneau la acea vreme că în ceea ce privește cererea, atât din partea investitorilor existenţi cât şi a noilor investitori, fondul a fost de două ori suprasubscris.

Investitorii europeni reprezintă 65% din fond, în timp ce investitorii americani au finanţat restul de 35%.

Capitalul fondului de investiții a fost strâns în cea mai mare parte de la o bază de investitori – așa-numiții Limited Partners – în timp ce o parte mică din bani au venit de la echipa administratorului fondului, aceștia fiind așa-zișii General Partners.

Cine sunt marii investitori în fondul de investiții care vinde Profi

Printre investitorii de capital de tip Limited Partners s-au numărat atunci AlpInvest, CalPERS, Fondul European de Investiții (brațul de investiții din grupul Băncii Europene de Investiții), HarbourVest, LGT, MetLife, Partners Group şi alte instituţii financiare recunoscute pe plan international care au mai investit anterior în fonduri ale Enterprise Investors, în timp ce Adams Street Partners, Allianz Private Equity Partners, Bregal, HRJ Capital, Morgan Stanley Alternative Investment Partners, Pantheon, SUVA şi Wilshire au intrat pe lista noilor investitori.

Din cei 658 mil. Euro, 200 mil. Euro au venit de la fonduri de pensii, preciza pentru publicația londoneză Investment & Pensions Europe polonezul Jacek Siwicki, președinte și membru în Consiliul de administrație al Enterprise Investors, responsabil de conducerea operaţiunilor firmei şi de implementarea strategiei de investiţii în întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est.

Potrivit acestuia, banii au venit atunci de la fondul de pensii publice din California (SUA) CalPERS, AlpInvest (un vehicul de investiții deținut de fondurile olandeze de pensii PGGM și ABP) și de la casa de pensii Keva, aflată sub autoritatea guvernului finlandez. AlpInvest, un manager ce are sub administrare active de 38 mld. Euro, a fost ulterior preluată de către fondul american de investiții Carlyle.

Fondul de pensii CalPERS din California este cel mai mare fond public de pensii din SUA, cu o valoare de piață totală de peste 300 mld. Dolari.

CalPERS a investit până acum circa 141,8 mil. Dolari (circa 110 mil. Euro) în fondul de investiții care urma să cumpere în 2009 lanțul de magazine Profi, ceea ce înseamnă că fondul de pensii din California a dat circa 17% din banii folosiți pentru achiziții de către fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, conform datelor făcute publice.

De asemenea, până acum CalPERS a încasat 39 mil. dolari din PEF VI și a înregistrat o rată internă de rentabilitate netă (IRR) de 3,4% pe an, respectiv un multiplu de 1,2 al investiției, potrivit sursei citate.

Având în vedere anvergura investiției, CalPERS va fi unul dintre principalii beneficiari ai vânzării Profi de către Enterprise Investors.

Valoarea investiției finlandezilor de la Keva în fondul PEF VI se situa la circa 5,6 mil. Euro, conform raportului anual al Keva din anul 2007.

Fondul European de Investiții s-a numărat, de asemenea, printre cei mai mari investitori în PEF VI, pentru care a alocat un capital de 50 mil. Euro, aproape de 8% din banii direcționați de către Enterprise Investors pentru achiziții în regiune, inclusiv în România.

Un alt investitor care va avea motive de bucurie pentru exitul Enterprise Investors din Profi va fi LGT, administrator de active condus de către familia casei princiare de Liechtenstein.

LGT administrează, printre altele, fondul de investiții Castle Private Equity, care avea un capital angajat pentru investiții în fondul PEF VI de 10,87 mil. Euro la 31 decembrie 2015, conform datelor din ultimul raport anual.

HarbourVest este un investitor de talie globală, cu peste 40 mld. Dolari sub administrare, care investește în afaceri din Asia, Europa și America.

Gigantul financiar american MetLife are un portofoliu global de investiții de 516 mld. Dolari, conform datelor prezentate la finele lunii septembrie.

Un alt investitor în fondul PEF VI este Adam Street Partners din SUA, care administrează active de peste 27 mld. Dolari. Tichetul de investiție poate varia între 10 mil. și 200 mil. Dolari.

De pe lista investitorilor europeni, Partners Group este un alt manager de investiții, cu active de 55 mld. Dolari sub administrare, înregistrat și listat pe bursa din Elveția.

De asemenea, Allianz Private Equity, parte a gigantului financiar german, are active sub administrare de circa 8,9 mld. Euro în zona fondurilor de investiții, fiind un fond al fondurilor. Tichetul său de capital poate merge între 20 și 120 mil. Euro per investiție.

Un alt investitor global este grupul american Pantheon, cu active sub administrare de peste 34,3 mld. Dolari. Tichetul său de investiție poate merge până la 80 mil. Dolari, conform Financial News.

Gigantul financiar american Morgan Stanley are o ramură dedicate investițiilor, Morgan Stanley Alternative Investment Partners, care avea sub administrare la 30 iunie 2015 peste 55 mld. Dolari plasate prin 200 de fonduri alternative de investiții.

Un alt manager american de investiții este Wilshire, care în urmă cu 20 de ani își lansa primul său fond de fonduri de investiții. La 31 decembrie 2015. Wilshire Private Markets avea capitaluri de investiții de peste 5,3 mld. Euro, iar prin Wilshire Funds Management oferea consultanță de investiții pentru administratori de active de 148 mld. Dolari.

Bregal Investment este divizia de fonduri de investiții a grupului European Cofra Holding AG, cu sediul la Zug (Elveția). Grupul Cofra are în portofoliul său lanțul de magazine de retail de îmbrăcăminte C&A, prezent și în România, afacere fondată de către frații olandezi Clemens și August Brenninkmeijer în 1841, care și-au pus astfel numele pe rețeaua de magazine. Bregal are capital de 9,5 mld. Euro angajat sau investit.

SUVA, un alt investitor european al PEF VI, este cunoscută și sub numele de Swiss National Accident Insurance Institution, fiind o instituție elvețiană din sectorul asigurărilor. SUVA avea sub administrare în 2014 active de circa 2,3 mld. Euro prin divizia sa de fonduri de investiții, iar tichetul său de investiție se situează, de regulă, între 30 și 80 mil. Dolari, conform datelor Financial News.

Vânzătorii “casei”

O poziție specială în tranzacția de la Profi este ocupată de către echipa Enterprise Investors, respectiv de către managerii lanțului de magazine, chiar dacă beneficiile vor fi diferite.

Astfel, pe de o parte, partenerii – acționari ai Enterprise Investors vor beneficia conform propriilor participații de performanța obținută de către fondul de investiții.

Enterprise Investors este condusă de către americanul Robert Farris, unul dintre co- fondatorii firmei în 1990, Jacek Siwicki, Jason Martin și Anne Mitchell, toți membri ai Consiliului de administrație.

De asemenea, din echipa executivă fac parte trei Managing Partneri – Robert Manz, Dariusz Pronczuk și Michal Rusiecki. Din structurile de conducere ale Enterprise Investors mai fac parte patru parteneri – Rafal Bator, Sebastian Krol, Jacek Wozniak și Michal Kedzia.

O altă parte din bani este de așteptat să ajungă inclusiv către echipa din biroul local, din care fac parte Șerban Roman, vicepreședinte EI și country manager, și Cristian Nacu, ex-country manager și Senior Advisor din iulie 2015 pentru EI.

Separat, echipa de management a Profi în frunte cu Daniel Cîrstea, Director General, și Călin Costinaș, Director General Adjunct, ar putea încasa un comision de succes din tranzacție. Surse din piață explică faptul că acest comision de succes din tranzacție care merge către managerii companiei vândute poate pleca de la un nivel sub 1% și poate ajunge, în funcție de specificul tranzacției, dar și a înțelegerilor semnate cu managerii fondului de investiții, până în jurul a 5% din valoarea tranzacției.

Un alt beneficiar direct al tranzacției este banca de investiții Citi, care se ocupă de procesul de vânzare al Profi.

Surse din piață susțin că nivelul comisionului de succes poate fi în jurul a 1% – 2% în cazul unei tranzacții de talia estimată a Profi, însă la nivelul unei bănci globale de investiții așa cum este Citi, valoarea minimă a unui astfel de comision ar fi în jurul a 1 mil. Euro.

De regulă, comisionul de succes pentru o bancă de investiții crește invers proportional cu scara tranzacției ceea ce înseamnă că este un procent mai mic dacă tranzacția este mai mare.

Citi ar putea încasa pe lângă comisionul de vânzare al companiei și un comision pentru aranjarea finanțării de tip staple finance, opțiune la care poate recurge cumpărătorul.

De asemenea, din prețul de vânzare al Profi vor fi plătiți și avocații angajați să ofere consultanța juridică și structura contractului de vânzare – cumpărare. În cazul Profi, Enterprise Investors mizează ca și în cazul altor tranzacții pe serviciile firmei de avocatură RTPR Allen & Overy.

Enterprise Investors a cumpărat în 2009 afacerea Profi pentru 66 mil. Euro și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Enterprise Investors este una dintre cele mai mari firme de private equity din Europa Centrală și de Est. Activă din 1990, firma a strâns opt fonduri cu un capital total ce depășește 2 mld.Euro. Aceste fonduri au investit 1,7 mld. Euro în 136 de companii într-o gamă largă de sectoare și au vândut 111 companii realizând încasari brute de 2,3 mld.Euro.

În România, Enterprise Investors are o prezenţă constantă din anul 2000. Capitalul investit în companii românești este de aproximativ 200 mil.Euro, inclusiv tranzacţia cu Noriel.

Ținta Profi este să ajungă la 500 de magazine până la finele acestui an. Sursă foto : Profi.

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners fac due dilligence pentru a-și pregăti ofertele de achiziție a pachetului de 100% din Profi. Termenul pentru depunerea ofertelor angajante expiră pe 18 noiembrie. Vânzarea Profi indică o tranzacție de tip secondary

Vânzarea lanțului de magazine Profi, cea mai mare tranzacție locală aflată acum în derulare, este în faza de due dilligence, premergătoare depunerii ofertelor angajante.

Astfel, fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners împreună cu echipele lor de consultanți analizează datele Profi, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Surse din piață susțin că Pamplona Capital s-ar fi retras în ultimele săptămâni din tranzacția de vânzare a Profi de către Enterprise Investors.

Sursele citate mai spun că în urmă cu aproximativ două săptămâni în tranzacția de la Profi erau implicați trei investitori.

Termenul pentru depunerea ofertelor angajante pentru achiziția pachetului de 100% din Profi Rom Food, compania care operează lanțul de 471 de magazine, este 18 noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Enterprise Investors nu au făcut comentarii pe marginea investitorilor care participă în procesul de vânzare al Profi sau în ceea ce privește calendarul tranzacției.

Reprezentanții Pamplona Capital au precizat într-un răspuns trimis pe email că nu doresc să comenteze pe un astfel de subiect. Nici oficialii KKR nu au făcut niciun fel de comentariu pe marginea evoluției planurilor pentru Profi.

Interesul fondurilor de investiții Mid Europa și BC Partners pentru achiziția Profi a fost semnalat în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 25 septembrie la startul tranzacției.

După depunerea ofertelor neangajante la finele lunii septembrie, pe lista scurtă a investitorilor au fost selectate fondurile de investiții Mid Europa, BC Partners, Pamplona Capital și KKR, conform informațiilor prezentate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 7 octombrie. Informațiile nu au fost confirmate sau infirmate de către părțile implicate.

Bancherii de investiții de la Citi gestionează procesul de vânzare al Profi, o tranzacție care se anunță a deveni cea mai mare realizată în istoria pieței locale de retail, precum și cel mai important exit al Enterprise Investors în cei 16 ani de prezență locală.

Dată fiind scara tranzacției de la Profi, fondurile de investiții au contactat băncile pentru a-și pregăti pachetele de finanțare a achiziției.

Pe de o parte, Citi, angajată de Enterprise Investors să vândă Profi, este implicată și în aranjarea unei finanțări de tip staple finance, opțională pentru viitorul cumpărător.

Pe de altă parte, fondurile de investiții caută să-și structureze propriile pachete de finanțare a achiziției Profi.

Mid Europa are avantajul unei mai bune cunoașteri a pieței locale, după ce în urmă cu un an a cumpărat rețeaua de servicii medicale Regina Maria, și a derulat mai multe procese de due dilligence pentru ținte din sectoare variate. Fondul are în portofoliu rețeaua de magazine Zabka din Polonia și a demonstrat apetit de investiții în sectorul de retail din regiune.

BC Partners este, de asemenea, un investitor cu experiență în retail, după investiția sa derulată în rețeaua de supermarketuri Migros din Turcia.

Compania care operează Profi are o țintă de EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de circa 50 mil. Euro, făcând un salt semnificativ față de 2014 pe fondul extinderii masive a lanțului de magazine.

Expansiunea accelerată a Profi este cartea cea mai importantă pe care Enterprise Investors o joacă în negocierile cu potențialii cumpărători.

Cursul tranzacției de la Profi, cu un vânzător de tip private equity și cu ofertanți veniți puternic cu același profil de investitor financiar indică faptul că vânzarea se îndreaptă către o tranzacție de tip secondary, adică o tranzacție derulată între fonduri de investiții.

Într-un astfel de caz, dacă pentru Enterprise Investors se apropie momentul marcării unui multiplu confortabil al investiției, pentru viitorul cumpărător prețul de achiziție va deveni o provocare pe care va trebui să o administreze în anii următori prin extindere organică sau achiziții pentru a putea multiplica pe termen mediu banii investiți.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Cea mai importantă mișcare pe zona de finanțare a venit în acest an, când a fost contractat un credit pentru a da aripi programului de extindere accelerată a rețelei în teritoriu.

Pe 11 martie, reprezentanții companiei au semnat un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

Raportat la piața locală de retail, reprezentanții Enterprise Investors estimează o cotă de piață de circa 5 – 7% pentru Profi.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organică a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Enterprise Investors este una dintre cele mai mari firme de private equity din Europa Centrală și de Est. Activă din 1990, firma a strâns opt fonduri cu un capital total ce depășește 2 mld.Euro. Aceste fonduri au investit 1,7 mld. Euro în 136 de companii într-o gamă largă de sectoare și au vândut 111 companii realizând încasari brute de 2,3 mld.Euro.

În România, Enterprise Investors are o prezenţă constantă din anul 2000. Capitalul investit în companii românești este de aproximativ 200 mil.Euro, inclusiv tranzacţia cu Noriel.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi.

Sursă grafic : ANRE.

Casa de comerț cu energie electrică și gaze Arelco cu afaceri de 163 mil. Euro a fost scoasă la vânzare. Deloitte are mandatul tranzacției cu nume de cod Mayer privind vânzarea unui furnizor cu o cotă de 4% pe piața concurențială a furnizării de energie. Robert Neagoe, fostul șef al Direcției Juridice din OPSPI în perioada privatizărilor din energie, printre vânzătorii Arelco

O nouă tranzacție a apărut pe harta comerțului cu energie, după ce MET Group a semnat achiziția afacerii locale a casei de comerț elvețiene cu energie Repower.

Astfel, acționarii Arelco, casă de comerț cu energie electrică și gaze naturale, intenționează să vândă până la 100% din acțiunile afacerii către un investitor financiar sau strategic. Consultanții Deloitte au mandatul tranzacției cu nume de cod Mayer pentru care au trimis un teaser potențialilor investitori, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Printre acționarii Arelco se află Robert Neagoe, care a deținut poziția de șef al Direcției juridice în cadrul OPSPI (Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie) în perioada privatizărilor Petrom, Distrigaz Nord și Sud, filiale ale Electrica derulate în perioada 2004 – 2005. Robert Neagoe a fost implicat în dosarul privatizărilor strategice din energie, unde calitatea sa a fost schimbată din inculpat în martor, în acest dosar fiind condamnați, printre alții, foștii miniștri Codruț Șereș și Zsolt Nagy, fostul consilier al lui Dan Ioan Popescu și fost adjunct al șefului OPSPI, Dorinel Mucea, precum și bancheri de investiții ai Credit Suisse First Boston, care a asigurat consultanța statului român la privatizare.

Robert Neagoe deține 5% din acțiunile Arelco Power și apare în calitate de creditor cu suma de 602.971 lei către companie în declarația de avere din 15 iunie a soției sale, Mona Lisa Neagoe, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Restul acțiunilor aparțin unei firme de tip off – shore.

Robert Neagoe nu a putut fi contactat pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Robert Neagoe este director general al Arelco, iar Cornelius Pop este administrator al firmei Arelco Power din mai 2005.

Afacerea Arelco Power SRL a fost înființată în 2003, cu obiect de activitate de vânzare a energiei electrice, iar din 2007 a obținut și licență de vânzare de gaze naturale. După deschiderea conductei de gaze Arad – Szeged, Arelco a început din septembrie 2011 să importe gaze pe această rută.

Potrivit informațiilor publice, Complexul Energetic Turceni Rovinari sau Compania Națională de Administrare a Portului Maritim Constanța apar pe lista companiilor care au relații de afaceri cu Arelco.

Portofoliul de clienți Arelco cuprindea în iunie 19 clienți pe zona de furnizare gaze și 150 de clienți pe zona furnizării de energie electrică, având un mix format din multinaționale, companii locale mari și firme de stat.

Pe piața competitivă a furnizării de energie electrică în retail, Arelco avea în 2015 o cotă de piață de aproximativ 4% după volumele vândute.

Arelco desfășoară operațiuni în România și are licență de furnizare de energie electrică în Ungaria și de comerț cu energie electrică în Serbia.

În 2015, Arelco a raportat o cifră de afaceri de 163 mil. Euro, iar în primele șase luni ale anului a obținut o cifră de afaceri de 92,5 mil. Euro. Pentru întregul an, compania estimează o cifră de afaceri de 185 mil. Euro, în condițiile unei înjumățățiri a numărului de clienți de la 202 în 2015 la circa 100 în 2016.

Anul trecut, Arelco a raportat un profit net de 2,4 mil. Euro, iar la jumătate acestui an rezultatul a ajuns la circa 2,8 mil. Euro, ceea ce înseamnă o marjă netă de 3%.

Câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) au fost anul trecut de 3 mil. Euro, iar EBITDA normalizat de 6,7 mil. Euro. La finele lui 2015, datoria netă a Arelco era de 2,4 mil. Euro.

Printre creditorii Arelco se află bănci precum OTP Bank România și ING Bank România, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții Deloitte vor testa interesul pentru achiziția unei afaceri într-o piață în care prețurile la energie sunt scăzute, cu marje mici de câștig și cu un grad mare de concurență. Prețurile mici la energie și pierderile i-au determinat anul trecut pe elvețienii de la Repower să-și reconsidere strategia la nivel de grup, luând decizia vânzării inclusiv a afacerii din România.

MET Group, o casă de comerț înregistrată în Elveția și controlată de acționari din Ungaria, cu grupul MOL deținând 40% din afacere, a semnat achiziția Repower.

Pe piața concurențială a energiei electrice, Arelco Power deținea pentru perioada ianuarie – iulie o cotă de piață de 3,61%, în urma RCS & RDS (cu 3,62%) și a Repower (4,17%), primii clasați fiind Electrica Furnizare (15,98%), Tinmar Energy (9,15%), E.ON Energie (6,85%), Transenergo Com (5,44%), CEZ Vânzare (4,77%) și Enel Energie (4,37%), potrivit ultimului raport de monitorizare publicat de către ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei).

Având în vedere că poziția Arelco în piața de energie este una apropiată de cea a Repower, este posibil ca tranzacția Mayer să urmeze un scenariu asemănător și să atragă interesul unui jucător deja existent în piața locală de energie pentru a-și majora cota de piață. MET Group a demonstrat interes pentru astfel de mutări, iar dintre jucătorii proaspăt intrați în acest sector, RCS & RDS a arătat interes pentru construirea unui portofoliu de clienți în piața de energie pe care să-l aducă lângă clientela din celelalte linii ale sale de afaceri – telefonie mobilă, fixă, internet mobil și fix, cablu TV.

Pe de altă parte, contextul dificil de piață și apariția acestor tranzacții de exit asamblează o tendință de consolidare și în sectorul comerțului cu energie electrică.

National Bank of Greece începe procesul de vânzare la Banca Românească. Grupul bancar elen pregătește tranzacția de exit din piața locală

National Bank of Greece, una dintre cele patru mari bănci elene, se pregătește să înceapă tranzacția de exit de pe piața bancară locală, susțin surse din piață. Potrivit acestora, teaser-ul pentru vânzarea Banca Românească urmează să fie trimis către potențialii investitori în următoarele 2 – 3 săptămâni de către bancherii de investiții angajați de grupul elen.

Bancherii de investiții de la Credit Suisse au mandat să găsească un cumpărător pentru Banca Românească, mai susțin sursele citate.

Reprezentanții National Bank of Greece nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Planul de restructurare al NBG agreat cu Comisia Europeană, revizuit pe 4 decembrie 2015, prevede că grupul elen trebuie să își reducă expunerea pe piețele din afara Greciei în următorii 2 ani, măsură ce include și vânzarea de subsidiare.

NBG a purtat discuții în acest an cu EFG, banca – mamă a Bancpost, privind o eventuală fuziune între cele două bănci locale în cadrul unui schimb (swap) de active în regiune, afirmă surse din piață.

”Noi încă examinăm opțiuni strategice pentru a întări mai departe prezența noastră în România. O potențială tranzacție cu NBG (proprietarul Banca Românească – n.r.) ar putea fi una dintre opțiuni”, spunea în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, director general al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias.

O mișcare de acest fel au făcut cei de la EFG în Bulgaria în noiembrie 2015, când au preluat operațiunile Alpha Bank din această piață.

Banca Românească deține o cotă de circa 1,8% din piața bancară locală, ceea ce o face o țintă atrăgătoare pentru cumpărători interesați de creșterea cotei de piață, dar poate fi și ocazie de intrare pentru un fond de investiții cu planuri de consolidare a pieței locale, cum a fost în 2015 cazul JC Flowers care avea în plan achiziția Carpatica și a Piraeus Bank România.

Deznodământul tranzacției de la Piraeus Bank România, cu respingerea ofertei JC Flowers de către conducera băncii – mamă din Atena, a întărit însă percepția că băncile elene renunță cu greu la operațiunile din România, unele voci susținând că de fapt nu există o voință reală de vânzare la nivelul vreunei subsidiare locale.

Activitatea subsidiarei locale a National Bank of Greece este susținută de către banca -mamă, care precizează în raportul său anual pe 2015 că majoritatea subsidiarelor sale își asigură singure finanțarea necesară, cu excepția Banca Românească, care a primit circa 450 mil. euro de la NBG prin tranzacții interbancare.

În octombrie 2003, cel mai mare grup financiar din Europa de Sud-Est, Grupul National Bank of Greece (NBG), a achiziţionat pachetul majoritar la Banca Românească S.A., deţinând în prezent 99,279% din capitalul social al acesteia.

Prin susţinerea financiară a grupului, capitalul Băncii Româneşti s-a majorat substanţial, ajungând în prezent la aproximativ 200 mil. Euro. Banca Românească dispune de o reţea naţională formată din 109 sucursale, din care 33 sunt situate în Bucureşti, potrivit ultimelor informații disponibile.

Dintre companiile mai reprezentative aflate sub controlul National Bank of Greece în România se numără NBG Securities România, Societatea de asigurare – reasigurare GARANTA şi NBG Leasing IFN S.A.

National Bank of Greece a finalizat în iunie vânzarea a 100% Finansbank în Turcia către Qatar National Bank pentru 2,75 mld. Euro, iar în plus qatarezii au rambursat la închiderea tranzacției  910 mil. Dolari în contul unei datorii subordonate pe care subsidiara sa o avea față de banca – mamă.

În cadrul aceluiași plan de îmbunătățire a lichidității, conducerea NBG a aprobat pe 21 decembrie 2015 vânzarea participației sale integrale deținute în fonduri de investiții din Marea Britanie către Deutsche Bank Private Equity și Goldman Sachs Asset Management pentru 288 mil. Euro.

Banca Românească a raportat pentru 2015 active în scădere cu 8% față de anul anterior, ajungând la finele anului trecut la 1,8 mld. euro și un profit înainte de provizionare de 15,4 mil. euro. Nivelul depozitelor a scăzut în aceeași perioadă cu 16% până la 752 mil. euro. Subsidiara locală a NBG a raportat un nivel solid al capitalului pentru anul trecut, de 20,1%.

Echipa de conducere de la Banca Românească în frunte cu Ioannis Kougionas s-a concentrat pe reducerea pierderilor băncii, care au scăzut de la 46,9 mil. lei în 2014 la 4,5 mil. lei în 2015, potrivit contului de profit și pierdere din raportul anual al băncii.

Pe piața locală, sunt mai multe bănci de vânzare, printre cele pentru care a fost inițiat un astfel de proces este și Veneto Banca. De cealaltă parte, Banca Transilvania rămâne unul dintre candidații de serviciu pentru noi achiziții, după ce a integrat achiziția Volksbank România, tranzacție finalizată în aprilie 2015.

axxessdeutekmain

PPG lucrează la achiziția Deutek cu o echipă de consultanți EY și cu firma de avocatură asociată Radu și Asociații I EY Law

Grupul industrial american PPG, cu venituri anuale de 15 mld. Dolari și o valoare bursieră de 25 mld. Dolari, lucrează la achiziția pachetului integral de acțiuni al producătorului de vopseluri Deutek cu o echipă multidisciplinară a EY.

Firma din Big Four a asigurat atât serviciile de consultanță pe aspectele financiare și de taxe a tranzacției, în timp ce Radu și Asociații SPRL a oferit serviciile de asistență juridică ale investitorului strategic american, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Radu și Asociații este casa de avocatură locală asociată EY și condusă de către avocatul Dragoș Radu, unul dintre co-fondatorii brandului RTPR de pe piața avocaturii de afaceri.

De cealaltă parte, vânzătorul a avut o echipă de negociere formată din Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital, și Cristina Mogoroașe, Partner al managerului de fonduri de investiții, iar consultanța juridică pe partea de vânzare a fost asigurată de către avocatul Gabriela Assoum Predescu.

PPG și managerul de capital privat Axxess Capital au anunțat ieri semnarea tranzacției prin care fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund, fond al cărui consultant investițional este Axxess Capital, vinde 100% din acțiunile Deutek către compania americană.

Valoarea tranzacției se încadrează în marja 40 – 50 mil. Euro, a precizat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Manda, șeful Axxess Capital. Vânzătorul obține astfel în 3 ani de la achiziție un exit profitabil după ce a cumpărat afacerea Deutek de la Advent într-o tranzacție de circa 16 – 18 mil. Euro.

Anunțul Axxess Capital confirmă tranzacția anunțată în exclusivitate pe 14 septembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris în premieră că fondul de investiții s-a înțeles pentru vânzarea afacerii Deutek cu grupul american PPG.

Tranzacția dintre PPG și Deutek a fost semnată pe 1 noiembrie și trece în faza de notificare către Consiliul Concurenței. Horia Manda se așteaptă ca finalizarea tranzacției să aibă loc la începutul lui ianuarie 2017.

Procesul de vânzare al Deutek a debutat la începutul anului 2016, iar la tranzacție au fost invitate să participe corporații multinaționale din Europa și SUA, a mai precizat Horia Manda.

“Achiziția adaugă mărcile de vopsea cu cea mai rapidă creștere în România, unde PPG are doar o prezență redusă în segmentul vopselurilor arhitecturale”, a spus Jean – Marie Greindl, Senior Vicepreședinte al PPG și Președinte al PPG pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa.

PPG s-a numărat printre investitorii interesați de achiziția Deutek în 2013 de la Advent, atunci tranzacția fiind tranșată însă de către Axxess Capital.

Deutek, afacere fondată în 1993, s-a transformat într-un jucător semnificativ și cu o bună reputație pe piața de vopseluri decorative, având vânzări de 30 mil. euro în 2015, prin intermediul unei rețele de 124 magazine de bricolaj la nivel național și un total de 3.500 de magazine de construcții. Din portofoliul de produse Deutek fac parte mărcile OSKAR și Danke.

Exitul Axxess Capital de la Deutek vine într-un moment favorabil de piață, dacă avem în vedere că industria de profil a înregistrat în 2015 un ritm de creștere de circa 5 procente, după ani de stagnare și de scădere.

Axxess Capital a luat pe pierderi Deutek în 2013 și a trecut-o pe profit la o marjă netă de 10%, astfel că vânzarea Deutek este de așteptat să aducă de circa 3 ori banii investiți de Axxess Capital în urmă cu 3 ani.

Deutek a raportat pentru 2015 un profit net de 13,1 mil. Lei (2,9 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 131,5 mil. Lei (29,5 mil. Euro)și un număr mediu de 344 de angajați. În 2012, anul dinaintea preluării afacerii de către Axxess Capital, compania avea o pierdere de 25,1 mil. Lei la o cifră de afaceri de 117,9 mil. Lei și 343 de angajați.

Deutek concurează cu Kober (afacerea antreprenorului Aurel Kober), Policolor (aflat în portofoliul fondului de investiții RC2, condus de Ion Florescu), Fabryo Corporation (controlat de către fondul de investiții Oresa Ventures) pe o piață de lacuri și vopsele cu vânzări anuale estimate la circa 350 mil. Euro pe an. Cea mai mare pondere la nivelul pieței este ocupată de vopselurile decorative, care ajung până la 160 mil. Euro vânzări pe an.

PPG este deja prezent pe piața românească de profil prin PPG Coatings România, companie cu structuri de vânzări însă fără capacități de producție locale. PPG Coatings România (fosta Trilak Coatings SRL) a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 14,2 mil. Lei și un profit net de 0,5 mil. Lei la un număr de 27 de angajați.

PPG este furnizor pentru producătorul auto Renault, proprietarul uzinelor Dacia de la Pitești. La nivel global, PPG este unul dintre liderii industriei de profil alături de concernul Akzo Nobel. PPG s-a uitat și înainte după achiziții pe piața românească, spun surse din piață.

PPG este o afacere fondată în 1883 sub numele Pittsburgh Plate Glass de către John B. Ford și John Pitcairn în Pittsburgh (Pennsylvania, SUA).

Concernul american a ajuns la finele lui 2015 la venituri de 15,33 mld. Dolari și un profit net de 1,406 mld. Dolari, respectiv la un numerar din operațiuni de 1,837 mld. Dolari. Acțiunile companiei sunt listate pe bursa din New York, PPG având o capitalizare bursieră de 24,6 mld. Dolari. Principalii acționari ai companiei sunt investitori instituționali precum Vanguard Group (6,8%), FMR ((6,38%), Massachusetts Financial Services (6,01%), State Street Corporation (4,21%) sau fonduri mutuale precum Fidelity Contrafund Inc cu 2,8%, conform datelor făcute publice la 30 iunie.

Compania ocupă poziția 190 în indexul Fortune 500. PPG și-a bazat creșterea în ultimii ani pe o campanie puternică de achiziții. După o tranzacție în Mexic în 2014 de peste 2 mld. Dolari, în 2015 PPG a finalizat șase achiziții mai mici pentru care a plătit peste 400 mil. Dolari.

Pe piețele din regiune, PPG are o poziție solidă. Astfel, conform unor date prezentate de către grupul finlandez Dejmark, prezent și în România, PPG Deco deține o cotă valorică de 15% din piața de profil din Cehia, 20% din piața slovacă, respectiv 16% din piața din Ungaria prin intermediul mărcii Trilak (cu care este prezent PPG și în România).

brdnplirismain

BRD a lansat tranzacția Iris de vânzare a primului său portofoliu major de credite neperformante. PwC are mandatul pentru vânzarea unui pachet format majoritar din credite corporate și IMM cu o valoare nominală de 329 mil. Euro. Investitorii trebuie să depună scrisori de interes până pe 21 octombrie

BRD Societe Generale, a doua bancă locală după active, a scos la vânzare primul său portofoliu major de credite neperformante, cu numele de cod Iris, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul neperformant al BRD are o valoare nominală de 329 mil. Euro, iar mandatul de vânzare aparține consultanților de la PwC.

O echipă condusă de către britanicul Jonathan Wheatley, care s-a ocupat de seria de tranzacții de profil a BCR, respectiv Volksbank România, gestionează procesul de vânzare al portofoliului.

Reprezentanții BRD Societe Generale nu au dorit să facă niciun comentariu pe marginea tranzacției de vânzare a portofoliului neperformant.

Într-o prezentare din 5 august pe marginea rezultatelor obținute în primul semestru, reprezentanții BRD notau despre o „accelerare așteptată a vânzărilor de portofolii neperformante” în linie cu politica băncii.

Tranzacția ar putea atrage interesul mai multor investitori, fiind așteptați să participe APS, Kredyt Inkaso, B2 Holding și EOS, Top Factoring și Argo, precum și alți investitori inclusiv dintre cei care nu sunt prezenți pe piața locală. Investitorii interesați sunt așteptați să depună scrisori de interes până pe 21 octombrie, iar între mijlocul lunii noiembrie și cel al lunii decembrie tranzacția ar trebui să ajungă în faza depunerii ofertelor angajante.

Portofoliul neperformant al BRD este format, în special, din credite corporate și IMM.

Pachetul cuprinde circa 2.500 de împrumuturi acordate unui număr de aproximativ 1.400 de clienți. Portofoliul neperformant este garantat cu un colateral de proprietăți imobiliare de circa 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari.

Creditele au o vechime considerabilă, portofoliul oferind opțiuni limitate de valorificare, susțin surse din piață, care afirmă că prețul de vânzare este așteptat să fie sub cel înregistrat de alte tranzacții locale de profil, unde discount-urile față de valoarea nominală au fost în jurul sau au depășit pragul de 90%.

BRD a raportat o scădere a ratei de credite neperformante de la 18,6% la 30 iunie 2015 la 14,4% la jumătatea acestui an “ca urmare a operaţiunilor de ştergere de creanţe depreciate”. La nivelul întregii piețe locale, BNR a raportat o medie de 10,5% în luna august, în scădere față de 16% în august 2015. BRD susține însă că, folosind ca etalon metodologia Autorității Bancare Europene (EBA), rata sa de credite neperformante evoluează în linie cu media pieței, fiind pe un trend descendent.

brdnplratio

Gradul de acoperire a creditelor neperformante BRD cu provizioane IFRS a crescut de la 72,8% la 30 iunie 2015 la 85,1% la 30 iunie 2016, au mai anunțat reprezentanții băncii.

Creditele depreciate cu întârzieri la plată mai mari de 90 de zile ajungeau la 30 iunie pe bilanțul băncii la 3,08 mld. Lei (peste 690 mil. Euro), potrivit ultimului raport semestrial.

BRD este la prima tranzacție majoră de credite neperformante pe o piață de profil, desenată în ultimii doi ani de către tranzacțiile cu portofolii BCR.

Piața de credite neperformante a înregistrat în acest an tranzacții – record, dacă avem în vedere că au fost închise tranzacții precum Rosemary (circa 300 mil. Euro valoare nominală), Tokyo (valoare nominală de 1,1 mld. Euro), Ursa (valoare nominală 597 mil. Euro), Blue Lake (valoare nominală 370 mil. Euro) sau Elisabeth (valoare nominală de circa 164 mil. Euro) la care se adaugă și alte tranzacții ducând valoarea tranzacțiilor în acest an dincolo de nivelul de 2,5 mld. Euro, conform estimărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

În aceste tranzacții, cel mai activ vânzător a fost și în acest an BCR, urmat de subsidiarele băncilor grecești, Bancpost și Piraeus Bank, și banca italiană Intesa. La celălalt capăt, printre investitorii de pe piața administrării datoriilor s-au remarcat APS, Deutsche Bank, Kruk și consorțiul format de norvegienii de la B2 Holding și EOS. Din rândul finanțatorilor, principala poziție este ocupată de către International Finance Corporation (IFC), implicat în mai multe tranzacții, vezi cazul portofoliilor Tokyo și Ursa, cele mai mari vândute în 2016.

Pe piața bancară, BRD s-a numărat printre băncile care au raportat printre cele mai bune rate de profitabilitate. Astfel, banca aflată în portofoliul grupului financiar francez Societe Generale a raportat un profit net de 381 mil. Lei (circa 85 mil. euro) în semestrul I 2016, cu 63,5% mai mare faţă de perioada similară a anului anterior. Clientela formată din companii (corporate) înseamnă 40% din portofoliul brut de credite al băncii, potrivit raportărilor din primul semestru.

BRD are o valoare bursieră pe bursa de la București de 7,8 mld. Lei (1,7 mld. euro). Societe Generale are un pachet de 60% din BRD, Fondul Proprietatea un pachet de 3,64%, SIF Transilvania – 3,37%, SIF Oltenia – 2,54%, conform datelor de la 30 iunie.

Investitorii în noile obligațiuni RCS & RDS în euro de 350 mil. Euro vor avea următoarea data de plată a cupoanelor cu dobânda anuală de 5% pe 15 aprilie 2017

Cable Communications Systems NV (CCS), firma – mamă din  Olanda a RCS & RDS, va avea următoarea dată de plată a cupoanelor noilor obligațiuni emise pe 15 aprilie 2017.

Noua emisiune de obligațiuni a RCS & RDS în euro este de până la 350 mil. Euro, cupoanele având o dobândă anuală de 5% și au scadența peste 7 ani, pe 15 octombrie 2023, conform datelor făcute publice.

Date noii emisiuni de obligațiuni este stabilită pe 26 octombrie. Plata cupoanelor se va face de două ori pe an.

Noua emisiune de obligațiuni în euro a CCS este lansată la un preț de 100 euro per titlu, potrivit datelor făcute publice până în prezent.

Noile titluri de împrumut, emise de CCS și garantate de către RCS&RDS, au rating B+ din partea agenției financiare internaționale Standard and Poor’s, respectiv B1 din partea agenției Moody’s.

Pe 10 octombrie, agenția Moody’s a anunțat printr-un comunicat că RCS & RDS are în plan emiterea de obligațiuni de până la 375 mil. Euro, din care o tranșă de 275 mil. Euro emise în titluri emise în euro, respectiv 100 mil. Euro în titluri emise în lei.

De asemenea, sursa citată preciza că RCS & RDS a intrat pe 7 octombrie într-un acord de împrumut, prin care va dispune de o facilitate în valoare de 930 mil. Lei (205,7 mil. Euro echivalent la 30 iunie 2016), de o altă facilitate de 600 mil. Lei, respectiv de încă o facilitate de credit revolving de 157 mil. Lei.

Conform Moody’s, în jurul datei noii emisiuni de obligațiuni, RCS & RDS se așteaptă să tragă facilitatea de 930 mil. Lei pentru a plăti în întregime un acord de împrumut din 2015. Tot atunci, compania intenționează să folosească 497,5 mil. Lei (110 mil. Euro la 30 iunie 2016) din facilitatea a doua de împrumut, bani care alături de noile obligațiuni de 375 mil. Euro vor fi folosiți pentru refinanțarea emisiunii de obligațiuni de 450 mil. Euro din 2013.

Aranjamentul de refinanțare al datoriilor existente ale RCS & RDS este intermediat de către un consorțiu de intermediari și finanțatori format din JP Morgan, Citi, Deutsche Bank, UniCredit Bank, ING Bank, BRD Societe Generale și Banca Transilvania, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția privind emisiunea noilor obligațiuni RCS & RDS în lei și euro și consorțiul de intermediere care a primit mandatul companiei controlate de Zoltan Teszari au fost anunțate în premieră pe 8 august de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

RCS & RDS intenționează să-și refinanțeze datoriile existente, în valoare de 659 mil. Euro, conform datelor publicate pe 10 octombrie de către Standard and Poor’s.

Firmele de avocatură Clear Gottlieb Steen & Hamilton și Freshfields Deringer Bruckhaus coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni a RCS & RDS, în timp ce firma de avocatură Clifford Chance Badea consiliază băncile pentru aspectele de drept local, iar Peli Filip sunt, în mod traditional, avocații emitentului, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cable Communications Systems NV, firma – mamă din Olanda a grupului de comunicații RCS & RDS, a ales să răscumpere toate obligațiunile emise în 2013 și rămase restante pe 9 noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția vizează toți investitorii înregistrați ca și deținători de astfel de titluri pe data de 8 noiembrie.

Obligațiunile emise în euro în urmă cu trei ani la o dobândă anuală de 7,5% vor fi răscumpărate peste o lună la un preț de 103,75% față de principalul titlurilor, la care se adaugă dobânda acumulată și neplătită începând de la 1 noiembrie, care este și ultima zi de plată a dobânzii pentru vechile obligațiuni.

Noul aranjament de refinanțare are ca scop înlocuirea vechilor datorii contractate predominant în euro ale RCS & RDS cu datorii noi atrase la dobânzi mai mici și în proporție mai mare contractate în lei pentru a reduce impactul fluctuațiilor valutare asupra obligațiilor de plată ale companiei.

RCS & RDS are majoritatea încasărilor sale în lei.

Clienții din România și Ungaria au o pondere de 90% din veniturile anuale ale RCS & RDS, potrivit datelor publicate de către agențiile internaționale de rating.

RCS & RDS are operațiuni în România, Ungaria, Cehia, Italia și Spania. Pe linii de afaceri, este lider pe piața de cablu TV și internet fix, dar oferă și servicii de telefonie mobilă, internet mobil, furnizare de energie și deține unul dintre cele mai mari grupuri de media din România.

Compania a înregistrat venituri consolidate din operațiuni continue de 793 mil. Euro și profit înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 255 mil. Euro în perioada 30 iunie 2015 – 30 iunie 2016.

Pe piața locală a telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%) conform datelor făcute publice de către agențiile de rating internaționale.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Actionarii Cable Communications Systems sunt Zoltan Teszari prin intermediul RCS Management SA cu 57,87%, la care se adaugă o participație directă a omului de afaceri din Oradea de 4,6%, Carpathian Cable Investment Sarl cu 19,67%, Cable Communications Systems NV cu 8,17%, Celest Limited din Cipru cu 5,32%, fostul director general al RCS & RDS, Alexandru Oprea cu 0,93%, ING Bank NV cu 0,68%, TalJoshua Moses Almog cu 0,65%, EMC Management Consulting FZC cu 20,58%, Gustav Wurmboeck cu 0,46%, Ioan Bendei cu 0,38%, Gheorghe Maftei cu 0,36%, Mariuma Yarden cu 0,34%, potrivit datelor făcute publice.

La rândul său, RCS & RDS este deținut în proporție de 87,09% de către Cable Communications Systems NV,  Zoltan Teszari cu 1,85%, compania având la rândul său un pachet de 9,1%, iar restul titlurilor sunt în posesia altor persoane fizice (1,94%) și juridice.

CITR a vândut proiectul de birouri Swan din nordul Bucureștiului pentru 30,3 mil. Euro către o firmă reprezentată de către cipriotul Nicolas Treppides. Avocații Wolf Theiss, conduși de partenerul Ciprian Glodeanu, au asistat cumpărătorul

Licitația de vânzare a proiectului de birouri de clasa A Swan Office & Technology Park din Pipera – Tunari, organizată de către CITR, a fost câștigată de către o firmă reprezentată de cipriotul Nicolas Treppides, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Prețul de vânzare al proiectului este de 30,3 mil. Euro, cu aproximativ 50% peste prețul aprobat de creditori.

Surse din piață susțin că vehiculul investițional care a înaintat cea mai bună ofertă se numește K. Treppides prin intermediul Smartown Investments. Cumpărătorul a lucrat în tranzacție cu firma de consultanță Q Advisers și o echipă de avocați Wolf Theiss, condusă de către partenerul Ciprian Glodeanu, a asistat cumpărătorul în tranzacție.

„Suntem mândri că am încheiat astăzi încă o procedură de succes, care influențează dinamica pieței de real-estate din România. Vânzarea proiectului vine în urma unui efort susținut al echipei de specialiști a CITR, care a reușit să crească cu peste 130% suprafața închiriabilă, de la 33% cât era la debutul insolvenței, la 78% cât este la momentul vânzării. Această performanță a crescut incontestabil valoarea proiectului și l-a făcut mai atractiv pentru investitori”, a declarat Vasile Godîncă-Herlea, Managing Partner CITR.

Șase investitori și-au exprimat interesul pentru achiziția Swan, printre ofertanții cei mai interesați fiind GTC și un investitor din Qatar, potrivit ultimelor informații disponibile.  Ofertele au fost depuse luni, iar astăzi au fost deschise ofertele îmbunătățite.

“Am contactat câteva sute de investitori din toată lumea pe parcursul procedurii, iar peste 150 dintre aceștia, de 26 de naționalități, s-au arătat direct interesați de proiect. Cred că am reușit să aducem oportunitatea pe care o prezintă Swan Office&Technology Park în fața tuturor investitorilor importanți de pe piață”, a mai adăugat Bogdan Gorde, manager de proiect și Senior Partner CITR.

Complexul de birouri a mai fost scos la vânzare și anterior de către administratorul judiciar CITR însă nu și-a găsit cumpărător.

Printre investitorii care au purtat anterior discuții a fost și investitorul imobiliar CTP.

Swan Office & Technology Park este un complex de birouri de clasa A inaugurat în 2011 în nordul Bucureștiului, ca parte a noii zone de birouri Pipera.

Parcul este situat pe șoseaua București Nord, în vecinătatea intersecției cu șoseaua Pipera, zona Pipera fiind un adevărat pol de dezvoltare pentru imobilele de birouri în ultimii ani.

Swan Office & Technology Park include în prezent trei clădiri, având două niveluri subterane, parter și cinci etaje cu o suprafață inchiriabila de 29.124 mp. Suprafața maximă pe etaj este de 2.933 mp. Parcarea are o capacitate de 530 locuri, majoritatea acestora fiind amplasate în subteran. Spațiile de birouri au dotări de clasa A.

Complexul Swan dispune de trei imobile de birouri clasa A, denumite Windsor, Henley și Kingston, de tip 2 S+P+5 E, construite în 2010 plus anexele aferente, cu o suprafață închiriabilă de 29.124 mp. De asemenea, are un teren de 22.867 mp, situat în orașul Voluntari din județul Ilfov, si un lot de teren pentru dezvoltare ulterioară în suprafață de 5.000 mp.

Dezvoltatorii proiectului Swan au accesat în 2008 un credit cu o valoare de 92,7 milioane de euro de la UniCredit şi Volksbank. Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, firma Swan Property avea la finalul anului 2012 datorii de 373 milioane de lei (aproape 84 milioane euro).

Swan Office & Technology Park reprezintă o investiţie de peste 50 milioane de euro, potrivit ultimelor informații disponibile.

Complexul dezvoltat a fost dezvoltat de firma Swan Property, controlată de fondul de investiţii Chayton Capital, care a intrat în insolvenţă în ianuarie 2013 ca urmare a unei decizii pronunţate de către Tribunalul Ilfov. Complexul, cu o suprafaţă de 29.000 metri pătraţi, a fost finalizat în anul 2011 şi are un grad de ocupare de circa 35%. Gradul redus de ocupare a fost printre motivele intrării în insolvenţă a proiectului.

Insolvenţa a fost deschisă la cererea proprietarilor Swan, după ce principalii creditori ai firmei, băncile Volksbank şi UniCredit Bank din Austria, au solicitat la rândul lor declanşarea procedurii de insolvenţă, în luna noiembrie 2012. Tribunalul a aprobat însă solicitarea depusă de către Swan şi a desemnat Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR) administrator judiciar.

Inițial, proiectul a fost scos la vânzare în decembrie 2013 la un preț de pornire de 42,7 mil. Euro, ulterior prețul a scăzut cu fiecare licitație reluată astfel că a fost stability un preț minim de valorificare de 20,6 mil. Euro în prezent.

Potrivit unui raport JLL România, randamentele s-au menținut stabile în acest an în jurul valorii de 7,5% pe segmentul imobilelor de birouri.

Pe piața de birouri, cel mai activ cumpărător a fost în ultimii ani fondul de investiții Globalworth, controlat de către omul de afaceri Ioannis Papalekas, însă în ultimul an și alți investitori au devenit din ce în ce mai activi, printre ei și GTC, aflat în portofoliul fondului de investiții american Lone Star.

rcs-tabel-refinantari-main

Cum arată planul de refinanțare a datoriilor RCS & RDS: Compania lui Zoltan Teszari mizează pe atragerea de finanțări de circa 750 mil. Euro, din care jumătate vine din noua emisiune de obligațiuni de 375 mil. Euro, iar cealaltă jumătate dintr-un acord care cuprinde trei facilități noi de credit. Obligațiunile emise în 2013 vor fi refinanțate din noua emisiune de titluri de 375 mil. euro la care se adaugă 110 mil. Euro dintr-o facilitate nouă de credit

RCS & RDS, compania de comunicații controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari, are în plan refinanțarea datoriei existente prin atragerea unor finanțări noi în valoare totală de circa 750 mil. Euro, încadrându-se în plafonul de finanțări de până la 800 mil. Euro, aprobat în urmă cu o săptămână de către acționarii companiei, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, Cable Communications Systems – compania – mamă din Olanda a RCS & RDS, urmează să emită în următoarele săptămâni obligațiuni de 375 mil. Euro în două tranșe, una în euro de 275 mil. Euro în euro, iar alta în lei de 100 mil. Euro. Scadența noilor obligațiunilor va fi în anul 2021, respectiv în 2023.

CCS este emitentul, ca și în cazul obligațiunilor din 2013, iar RCS & RDS este garant.

Ratingul acordat noilor obligațiuni și companiilor CCS și RCS & RDS de către agenția financiară Standard & Poor’s este B+, iar cel acordat de către agenția Moody’s este B1, iar perspectiva a fost schimbată de la stabilă la pozitivă.

Pe lângă emiterea de obligațiuni noi, RCS & RDS a intrat pe 7 octombrie într-un acord de împrumut (Facility Senior Agreement), garantat necondiționat de către companie și care este format din trei facilități de credit.

Primele două facilități vor fi folosite în jurul datei de lansare a emisiunii de obligațiuni și vor avea destinații diferite – una dintre facilități va servi la rambursarea integral a unui credit de anul trecut, iar cealaltă va fi utilizată alături de noua emisiune de obligațiuni la refinanțarea obligațiunilor din 2013.

“În jurul datei de emisiune a noilor obligațiuni, RCS & RDS se așteaptă să tragă (a) 930 mil. Lei (205,7 mil. Euro echivalent la 30 iunie 2016) în cadrul SFA Facility A1 și să ramburseze SFA  2015 în întregime și (b) 497,5 mil. Lei (110 mil. Euro echivalent la 30 iunie 2016) în cadrul SFA Facility A2. Angajamentele netrase din SFA Facility A2 vor fi automat anulate”, explică analiștii agenției internaționale de rating Moody’s.

O altă finanțare nouă contractată de către RCS & RDS este o facilitate de credit revolving de 157 mil. Lei.

Din a doua facilitate de credit, în valoare de 600 mil. Lei, va fi trasă suma de 497,5 mil. Lei (110 mil. Euro) care alături de banii obținuți din vânzarea noilor obligațiuni de 375 mil. Euro vor servi la refinanțarea emisiunii de 450 mil. Euro din 2013.

“Sumele din obligațiuni împreună cu tragerile din împrumut bancar, respectiv a doua facilitate de credit (SFA Facility A2) vor fi folosite pentru a refinanța titlurile din 2013“, precizează analiștii agenției de rating Moody’s.

Angajamentele nefolosite din a doua facilitate de credit vor fi automat anulate, adaugă aceștia.

După refinanțare, CCS va beneficia de o facilitate de credit revolving în echivalent de 35 mil. euro, potrivit agenției internaționale de evaluare Moody’s.

Disponibilitatea facilităților de credit (inclusiv a facilității de credit revolving) este restrânsă de convențiile de menținere inclusiv a unui raport sub 3,75 între datoria netă totală și EBITDA până la 31 decembrie 2016 și sub 3,25 după această data, respectiv a unui raport de peste 3,75 între EBITDA și cheltuielile cu dobânzile până la 31 decembrie 2016 și a unei valori de peste 4,25 după acea dată.

Consorțiul de intermediere angajat pentru plasarea obligațiunilor și contractarea finanțării este format din băncile de investiții JP Morgan, Citi, Deutsche Bank, BRD Societe Generale, ING Bank, UniCredit Bank și Banca Transilvania.

De asemenea, firmele de avocatură Clear Gottlieb Steen & Hamilton și Freshfields Deringer Bruckhaus coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni a RCS & RDS, în timp ce firma de avocatură Clifford Chance Badea consiliază băncile pentru aspectele de drept local, iar Peli Filip sunt, în mod traditional, avocații emitentului, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cable Communications Systems NV, firma – mamă din Olanda a grupului de comunicații RCS & RDS, a ales să răscumpere toate obligațiunile emise în 2013 și rămase restante pe 9 noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția vizează toți investitorii înregistrați ca și deținători de astfel de titluri pe data de 8 noiembrie.

Obligațiunile emise în euro în urmă cu trei ani la o dobândă anuală de 7,5% vor fi răscumpărate peste o lună la un preț de 103,75% față de principalul titlurilor, la care se adaugă dobânda acumulată și neplătită începând de la 1 noiembrie, care este și ultima zi de plată a dobânzii pentru vechile obligațiuni.

RCS & RDS este garant, iar Deutsche Bank sucursala din Londra are rol de agent de plată, în timp ce Deustche Bank Luxemburg va acționa ca agent de transfer și de înregistrare, potrivit unui amendament al CCS din 11 octombrie referitor la anunțul de răscumpărare condiționată a titlurilor emis din 7 octombrie. Inițial, data fixată pentru răscumpărarea obligațiunilor era 6 noiembrie.

Scopul tranzacțiilor este refinanțarea datoriei existente a companiei, care se ridică la 659 mil. Euro, după cum au notat analiștii agenției Standard and Poor’s.

Schema de refinanțare actuală a RCS & RDS vizează plata vechilor datorii contractate în cea mai mare parte în euro și la dobânzi mai mari cu datorii noi la costuri mai mici de dobândă și cu o scădere a dependenței față de finanțările în euro, în contextul în care încasările companiei sunt predominant în lei și forinți ungurești.

Analiștii agenției internaționale de rating afirmă că prin propunerea de refinanțare, compania nu își va schimba nivelul datoriei, dar va scădea nivelul datoriei în euro de la 65% în prezent la 40% din totalul datoriei.

Peste 90% din veniturile CCS sunt generate în România și Ungaria ceea ce înseamnă că firma va fi mai puțin afectată la plata noii datorii de riscul ce derivă din cursul de schimb al valutelor.. Compania mai are clienți în Cehia, Spania și Italia.

Pe piața locală a telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%).

Cota de piață la abonații de telefonie mobilă a RCS & RDS a crescut de la 6% în 2014 la 11% în iunie 2016, iar venitul mediu per utilizator (ARPU) a avut o creștere solidă.

CCS prin RCS & RDS are un portofoliu de clienți de telefonie fixă, cu rate de creștere de 5 – 7% în România, respectiv de 10 – 13% în Ungaria, nivelul ARPU fiind neschimbat pe fondul presiunii pe tarife.

Compania RCS & RDS a raportat venituri consolidate din operațiuni continue de 793 mil. Euro și EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 255 mil. Euro în ultimele 12 luni cu închidere în iunie 2016.

“Ne așteptăm ca marja EBITDA a RCS & RDS să se stabilizeze în jurul a 32%”, afirmă Gunjan Dixit, Vicepreședinte Senior Analist în cadrul Moody’s și analist – șef  pentru Cable Communications Systems NV.

RCS & RDS a înregistrat o creștere puternică de unități generatoare de venit (RGU) per total servicii de la 8,1 milioane în 2009 până la 11,1 milioane în 2015. Ritmul de creștere a fost susținut de dezvoltarea portofoliului de clienți de telefonie mobilă, unde a înregistrat EBITDA pozitiv. Veniturile companiei au crescut cu 13% în ultimul an până la 30 iunie 2016.

EBITDA a crescut cu 16% în aceeași perioadă de raportare. Ca urmare a nivelurilor mari de investiții, compania s-a confruntat cu generarea unui flux de numerar liber negativ. Pentru acest an, analiștii Moody’s estimează că RCS & RDS va investi 24 – 25% din nivelul vânzărilor în conținut, extinderea rețelei de fibră optică în România și Ungaria, acoperirea rețelelor 3G și 4G.

Decizia Moody’s de a schimba perspectiva ratingului CCS la pozitivă reflectă așteptările analiștilor agenției de evaluare că RCS & RDS va continua să mențină sub 3,5 raportul dintre datoria brută și EBITDA și că firma va genera un flux de numerar liber din 2017.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Actionarii Cable Communications Systems sunt Zoltan Teszari prin intermediul RCS Management SA cu 57,87%, la care se adaugă o participație directă a omului de afaceri din Oradea de 4,6%, Carpathian Cable Investment Sarl cu 19,67%, Cable Communications Systems NV cu 8,17%, Celest Limited din Cipru cu 5,32%, fostul director general al RCS & RDS, Alexandru Oprea cu 0,93%, ING Bank NV cu 0,68%, TalJoshua Moses Almog cu 0,65%, EMC Management Consulting FZC cu 20,58%, Gustav Wurmboeck cu 0,46%, Ioan Bendei cu 0,38%, Gheorghe Maftei cu 0,36%, Mariuma Yarden cu 0,34%, potrivit datelor făcute publice.

La rândul său, RCS & RDS este deținut în proporție de 87,09% de către Cable Communications Systems NV,  Zoltan Teszari cu 1,85%, compania având la rândul său un pachet de 9,1%, iar restul titlurilor sunt în posesia altor persoane fizice (1,94%) și juridice.

Sursă foto: Soravia.

Fondul ceh de investiții PPF a semnat săptămâna aceasta achiziția de 48 mil.euro a proiectului de birouri Metropolis Center de la firma austriacă Soravia. O echipă de avocați condusă de Victor Constantinescu,co-managing partner la Biriș Goran, l-a asistat pe vânzător, iar din echipa cumpărătorului au făcut parte avocații DLA Piper în frunte cu partenerul Alin Buftea

Fondul ceh de investiții PPF, controlat de către miliardarul ceh Petr Kellner, a încheiat săptămâna aceasta achiziția proiectului de birouri Metropolis Center, pentru care a plătit un preț de aproximativ 48 mil. Euro,potrivit informațiilor disponibile pentru tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția a fost semnată și finalizată la începutul acestei săptămâni. Vânzătorul austriac Soravia a avut de partea sa în tranzacție o echipă de avocați Biriș Goran, condusă de Victor Constantinescu, co-managing partner Biriș Goran și șeful practicii de real estate în cadrul firmei. De cealaltă parte, cumpărătorul a lucrat alături de avocații DLA Piper,rol de coordonare al echipei având Alin Buftea, partener al firmei. Pentru PPF, au mai lucrat în tranzacție KPMG și firma de consultanță imobiliară JLL România.

Metropolis Center din București este prima achiziție a PPF pe piața imobiliară din România.

PPF Real Estate Holding BV, parte a grupului PPF, are sub administrare active a căror valoare se apropie de 1,9 mld. Euro și asigură servicii specializate pentru peste 60 de proiecte imobiliare. Holdingul imobiliar al lui Petr Kellner este organizat în două entități – PPF Real Estate, cu biroul la Praga, care se ocupă de activele din anumite piețe din Europa – Cehia, Germania, Olanda, Marea Britanie și Ucraina, respectiv PPF Real Estate Rusia – destinat exclusiv pieței rusești.

PPF Real Estate Holding BV și gigantul american al investițiilor imobiliare Hines, cu active de 89,1 mld. Dolari sub administrare, au cumpărat în iulie 2015 două imobile de birouri din cadrul proiectului Metropolis din Moscova, cu o suprafață închiriabilă de 56.000 metri pătrați de birouri de clasa A.

Metropolis Center din București dispune de birouri de clasa A și 5.500 de metri pătrați de birouri B+, respectiv spații de retail. Spațiul alocat pe nivel este de 19.000 metri pătrați, conform datelor făcute publice de către Soravia.

Printre chiriașii proiectului se află Mega Image, BERD, casa de avocatură DLA Piper, biroul local al firmei de brokeraj și investment banking Wood & Co, Parexel, biroul local al producătorului de medicamente Bohringer Ingelheim, Citroen sau ING Bank. Investiția pentru construirea proiectului Metropolis Center, ridicat pe locul unei vechi tipografii, a fost de aproximativ 38 mil. Euro. Proiectul, finalizat în 2010, dispune de un spațiu util de 19.000 de metri pătrați, iar volumul total al proiectului este de 54 mil. Euro, conform datelor prezentate de către Soravia.

În octombrie 2009, proiectul devenea operațional cu un stoc de aproape 11.000 de metri pătrați de birouri clasa A și 2.000 de metri pătrați cu destinație de retail. Ulterior, din mai 2014, au fost livrați încă 5.500 de metri pătrați de birouri clasa B+. În cadrul Metropolis Center funcționează și un apart – hotel, operat de compania austriacă Starlight Suiten.

Compania austriacă fondată de frații Erwin și Hanno Soravia  a raportat pentru 2015 venituri anuale de 200 mil. Euro și proiecte de 1,2 mld. Euro în curs de dezvoltare. În România, compania austriacă a început operațiunile în 1999. În afara Metropolis, mai are în portofoliul local și proiectele Ștefănești Shopping Center, respectiv proiectele de birouri Casa Moșilor și Smart Office din București.

Soravia Management, subsidiara locală a grupului austriac, este constituitor terț în cadrul unui contract de credit de până la 55 mil. Euro acordat de către banca rusească VTB Bank în luna februarie a acestui an către mai multe subsidiare din regiune ale Soravia.

PPF Holding este un investitor care cunoaște piața românească. Este proprietarul distribuției de gaze locale Gaz Sud și a cumpărat în 2013 Petrom Distribuție Gaze de la Petrom.

De asemenea, PPF a investit în 2007 în lanțul hotelier Continental, condus de Radu Enache, de unde a făcut exit în 2011 prin vânzarea unei participații de 30% din companie către GED Capital.

De asemenea, PPF a fost activ pe piața asigurărilor indirect prin intermediul Generali. În 2015, PPF și-a făcut exitul din GPH, prin vânzarea ultimei participații deținute, de 24% din companie pentru 1,245 mld. Euro.

Grupul ceh de investiții PPF a avut în România și PPF Home Credit IFN SA, radiată în octombrie 2015.

Grupul ceh de investiții PPF, fondat în 1991, are active sub administrare de peste 21,6 mld. euro în Europa, Rusia, SUA și Asia. PPF Group NV a realizat un profit net de 352 mil. euro la venituri de 6,29 mld. euro, conform datelor făcute publice de către companie.

Acționarul majoritar este Petr Kellner, 52 de ani, a cărui avere este cotată de către Forbes la 11,4 mld. dolari.

Pe piața imobiliară locală, cea mai mare tranzacție de până acum a fost achiziția unui proiect de retail din Sibiu de către fondul sud – african de investiții NEPI în cadrul unei tranzacții de 100 mil. euro.

Fondul de investiții elen Global Finance a încasat la exitul din TotalSoft de aproximativ 2,5 ori banii investiți

Fondul de investiții elen Global Finance a încasat de aproximativ 2,5 ori banii investiți în afacerea TotalSoft în urma exitului realizat în luna septembrie, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Global Finance a vândut un pachet de 90,5% din acțiunile TotalSoft către compania turcă Logo Yazilim, care a plătit pentru pachetul integral de acțiuni 30,247 mil. Euro. TotalSoft a fost cumpărată la un multiplu de 8,6 x EBITDA raportat la rezultatul înregistrat în 2015, respectiv la aproximativ 7 x EBITDA față de rezultatul estimat pentru acest an.

Fondul elen a încasat astfel peste 27 mil. Euro la exit.

Global Finance a cumpărat în aprilie 2005 prin fondurile sale de investiții Global Romania and Bulgaria Growth Fund și Black Sea Fund un pachet de 88% din acțiunile companiei fondate de către Liviu Drăgan, valoarea tranzacției fiind estimată la circa 7,7 mil. Euro. Fondul elen a investit atunci aproximativ 3,5 – 4 mil. euro  din propriul capital, restul fiind acoperit dintr-o finanțare bancară.

În 2009, Global Finance a preluat cu fondul său de investiții South Eastern Europe Fund un pachet de 90,5% din TotalSoft.

Prețul plătit din capitalul propriu și tranzacția realizată în 2009 totalizează investiția de capital a administratorului elen de capital în cei nouă ani la un nivel de aproape 2,5 ori mai mic decât banii obținuți la exit.

Global Finance a mai realizat în acest an un exit important, prin vânzarea pachetului de control din afacerea Green Group către fondul de investiții Abris Capital. Global Finance și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au încasat circa 40 – 45 mil. Euro din vânzarea pachetelor de acțiuni, dublu față de banii investiți la intrarea în afacere în 2012. Atunci, Global Finance a investit prin intermediul SEEF 16,7 mil. Euro, iar BERD 6,8 mil. Euro.

Ambele tranzacții au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Compania turcească Logo a semnat pe 2 septembrie la București contractul de achiziție al pachetului de 100% din acțiunile TotalSoft pentru care a plătit 30,2 mil. Euro către fondul de investiții Global Finance, Liviu Drăgan (cu o participație de circa 10%) și Florin Manea (cu un pachet de peste 1%).

Clearwater și Allen & Overy au fost consultanții vânzătorului, iar Eversheds și Kolcuoglu au fost consultanții cumpărătorului.

Pe lista investitorilor care s-au arătat interesați de procesul de vânzare al TotalSoft s-au aflat investitori strategici precum Asseco din Polonia și Visma din Norvegia, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Visma este o companie norvegiană, prezentă și în România ca și Asseco, cu venituri anuale de circa 900 mil. Euro pe an și EBITDA de aproape 190 mil. Euro. Visma este controlată de către fondurile de investiții Cinven, HG Capital și KKR, fiecare cu un pachet de 31,3%.

Anul trecut, TotalSoft a înregistrat venituri de 21,3 mil. Euro, iar pentru primul semestru al acestui an a raportat venituri de 10,65 mil. Euro. Câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) au fost în primele șase luni ale anului de 1,97 mil. Euro.

Managerul elen de capital privat Global Finance și-a încheiat exiturile din portofoliul local, însă mai are de vândut portofoliul de proprietăți imobiliare în care a investit dintr-un fond separat.

În 2005, Global Finance a anunțat ridicarea unui fond specializat în investiții imobiliare în regiune cu un capital de circa 150 mil. euro, printre ai cărui investitori se numărau BERD și fondul austriac Immofinanz.

”Am făcut 12 investiții de capital (fără a include imobiliarele) pentru un ordin total de 100 milioane de euro. Primele (achiziții – n.r.), în anii ’90, au fost de un ordin între 2 și 4 milioane de dolari în timp ce cele mai recente sunt de ordinul 15 – 25 milioane de euro”,  declara în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Theodore Kiakidis, partener al Global Finance responsabil de investițiile din piața locală.

Printre primele investiții locale ale Global Finance s-au numărat în perioada 1996 – 1998 producătorul de coloranţi şi aditivi pentru mase plastice Romcolor 2000, producătorul de mobilă Neoset, afacerea cu înghețată Delta și fabrica de pâine Titan (prin intermediul Loulis Group).

Afacerea de asigurări Euroins (2008) și compania de reciclare a deșeurilor Green Group (2012) sunt ultimele investiții ale administratorului de capital elen, care este în faza de dezinvestire a portofoliului local.

Global Finance a evitat complet să mai facă investiții de capital în România din a doua jumătate a anului 2006 și până a trecut ceva timp după criză datorită mediului în care se mișcau prețurile, după cum explica Theodore Kiakidis strategia de investiții a managerului elen de capital privat.

Global Finance, care s-a concentrat pe investiții în Europa de Sud-Est, a avut în portofoliul său local de-a lungul timpului și alte companii precum producătorul de medicamente Sicomed (exitat în 2005, astăzi funcționează sub numele de Zentiva România), lanțul de magazine GSM Germanos (astăzi în portofoliul Telekom România), compania de telefonie mobilă Orange România (parte acum a grupului France Telecom), lanțul de magazine la Fourmi (Mega Image sub mandatul belgienilor de la Delhaize) și afacerile de IT TotalSoft și Axigen (participație vândută în 2011).

Fondat în 1991 la Atena, Global Finance are o listă care cuprinde 80 de investiții în 10 țări din regiune, cu o valoare totală a achizițiilor de peste 820 mil. euro.

Ultimul fond, ridicat în 2006, cu un capital de 350 mil. euro, este și cel mai mare din seria de opt fonduri ridicate de managerul grec de active în ultimii 24 de ani.

Compania – mamă a RCS & RDS va împrumuta 692 mil. euro, din care 375 mil. euro printr-o emisiune în obligațiuni garantate în euro, iar 317 mil. euro prin împrumut garantat în lei. Datoriile companiei de 659 mil. euro vor fi refinanțate prin scăderea dependenței de obligațiile de plată în euro și mutarea către finanțare în lei, monedă în care este cea mai mare parte a încasărilor firmei

Cable Communications Systems NV, compania – mamă a RCS & RDS, are în plan o emisiune de 375 mil. Euro și împrumuturi în valoare de 1,43 mld. Lei (317 mil. Euro), ambele operațiuni fiind garantate de către RCS & RDS, potrivit unui comunicat al agenției de rating Standard & Poor’s. Scopul tranzacțiilor este refinanțarea datoriei existente a companiei, care se ridică la 659 mil. Euro.

Agenția de rating Standard and Poor’s a evaluat atât Cable Communications Systems, cât și RCS & RDS, respectiv emisiunile de împrumut, cu același calificativ, B+.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, pe 8 august că RCS & RDS intenționează să emită în acest an obligațiuni în lei și în euro de minim 500 mil. Euro, tranzacție intermediată de un consorțiu format din JP Morgan, Deutsche Bank, Citi, ING, SocGen, UniCredit și Banca Transilvania.

Compania – mamă poate redeschide vechea emisiune de obligațiuni în euro din 2013 până la începutul lunii noiembrie pentru a se împrumuta mai ieftin.

Pe 3 octombrie, acționarii RCS & RDS au aprobat ridicarea plafonului pentru emisiunea de obligațiuni și a contractării de noi împrumuturi până la 800 mil. Euro, nivel în care se încadrează suma de 692 mil. Euro, care cuprinde emisiunea de titluri în euro de 375 mil. Euro, respectiv împrumutul de 1,43 mld. Lei (317 mil. Euro).

Planurile RCS & RDS ar fi ca o parte din datoriile companiei să fie înlocuite printr-o nouă emisiune de obligațiuni în lei, intermediată de către Banca Transilvania, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2013, compania – mamă a RCS & RDS a vândut obligațiuni în euro de 450 mil. Euro cu scadența în 2020 la o dobândă de 7,5% și ulterior a împrumutat alte 300 mil. Euro de la bănci.

Analiștii agenției internaționale de rating afirmă că prin propunerea de refinanțare, compania nu își va schimba nivelul datoriei, dar va scădea nivelul datoriei în euro de la 65% în prezent la 40% din totalul datoriei.

Cea mai mare parte a încasărilor RCS & RDS sunt în lei și forinți ungurești, ceea ce înseamnă că firma va fi mai puțin afectată la plata noii datorii de riscul ce derivă din cursul de schimb al valutelor.

Analiștii Standard & Poor’s se așteaptă ca performanța operațională a RCS & RDS să rămână solidă, iar marja de EBITDA să fie mai puternică în anii următori. Estimările agenției internaționale de evaluare sunt susținute de portofofoliul solid de clienți de telefonie mobilă și realizarea unui EBITDA pozitiv în 2016 într-un ritm mai rapid decât cel așteptat.

Cota de piață la abonații de telefonie mobilă a RCS & RDS a crescut de la 6% în 2014 la 11% în iunie 2016, iar venitul mediu per utilizator (ARPU) a avut o creștere solidă.

Agenția de evaluare internațională estimează că marja EBITDA pentru 2016 și 2017 va fi imediat sub 30%, în creștere față de 27% în 2015, dar nu la nivelul din 2014, de 35%, atins înainte ca firma să intre puternic pe piața de telefonie mobilă.

Pe piața telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%).

CCS prin RCS & RDS are un portofoliu de clienți de telefonie fixă, cu rate de creștere de 5 – 7% în România, respectiv de 10 – 13% în Ungaria, nivelul ARPU fiind neschimbat pe fondul presiunii pe tarife.

Peste 90% din veniturile CCS sunt generate în România și Ungaria. Compania mai are clienți în Spania și Italia.

Agenția de rating nu a luat în calcul o intrare a RCS & RDS pe piața telefoniei mobile din Ungaria, o astfel de mișcare ar aduce inițial o reducere a profitabilității și ar avea un impact negativ asupra fluxului de lichidități, așa cum s-a întâmplat în România.

Evaluarea profilului de risc financiar al CCS este constrâns de către generarea slabă de flux de numerar liber din activitatea operațională. Acest indicator este așteptat să se îmbunătățească în anii următori odată cu creșterea EBITDA și a costurilor mai mici de împrumut. Compania are un program de investiții încă mare.

Această slăbiciune este parțial acoperită de gradul mai mic de îndatorare al CCS comparativ cu cei mai mulți operatori de cablu din Europa, notează Standard and Poor’s.

Agenția de rating ia în calcul ca în următorul an să îmbunătățească calificativul companiei cu o treaptă dacă raporturile de credit se vor întări, iar refinanțarea va avea loc în linie cu estimările Standard and Poor’s.

“Am putea ridica ratingul dacă nivelul fluxului de numerar liber din activități operaționale raportat la datorii se îmbunătățește la 5%, în timp ce nivelul datoriei rămâne între 3x și 3,5x, iar proporția datoriei denominate în euro scade până la circa 40%. Am putea revizui perspectiva la stabilă dacă nivelul fluxului de numerar liber din activități operaționale nu este sustenabil peste 5% în timp. Acest lucru ar putea fi cauzat de un nivel al programului de investiții mai mare decât nivelul așteptat. De asemenea, puțin probabil, am putea de asemenea revizui perspectiva la stabile dacă veniturile sau EBITDA ale CCS nu vor crește așa cum ne așteptăm, dacă datoriile depășesc nivelul de 3,5x sau dacă scad lichiditatea companiei”, explică analiștii Standard and Poor’s.

Zoltan Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

 

Covalact are fabrici la Sfântu Gheorghe și Miercurea Ciuc. Sursă foto: Covalact.

După preluarea Albalact, Lactalis și-a exprimat interesul pentru achiziția Covalact. Fondul de investiții SigmaBleyzer a mai purtat discuții pentru tranzacția de exit din România și cu alți investitori strategici

Grupul francez Lactalis și-a exprimat interesul pentru achiziția Covalact, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Grupul francez a finalizat în urmă cu circa trei săptămâni oferta publică de preluare a Albalact, iar apetitul său de achiziții nu se oprește aici în cadrul strategiei sale de a-și consolida poziția de lider pe piața de lactate.

De cealaltă parte, fondul de investiții SigmaBleyzer are în portofoliu din 2007 afacerea Covalact, din care ca orice investitor de capital privat trebuie la un moment dat să își facă exitul. În acest context, fondul de investiții SigmaBleyzer a purtat în ultimul an discuții cu investitori pentrru vânzarea Covalact.

Grupul german Müller a negociat în cursul acestui an achiziția Covalact, pentru care a înaintat o ofertă, însă discuțiile cu SigmaBleyzer nu au putut fi finalizate din cauza prețului oferit, susțin surse din piață.

Dealtfel, discuțiile din acest an dintre SigmaBleyzer pentru vânzarea Covalact către un investitor strategic internațional au avut loc în timp ce Lactalis era ocupat cu tranzacția de preluare a Albalact.

Reprezentanții părților nu au putut fi contactate până la momentul publicării acestui articol pentru comentarii pe marginea negocierilor de vânzare a Covalact.

Grupul francez a finalizat pe 15 septembrie preluarea unui pachet de 94,8% din Albalact pe bursa de la București în cadrul unei tranzacții în valoare de 73 mil. Euro. Principalii vânzători ai Albalact au fost familia lui Raul Ciurtin care a încasat 35 mil. Euro de pe urma exitului, în timp ce fondul de investiții RC2, condus de Ion Florescu, a primit în conturi 19,5 mil. Euro din vânzarea unui pachet de 25,4% din companie.

SigmaBleyzer a mai avut discuții pentru exitul din Covalact, însă nu are o presiune de timp ca și alte fonduri de investiții care, de regulă, investesc în medie 3 – 5 ani, iar apoi își vând participațiile. Însă având în vedere că SigmaBleyzer are pe masă ofertă de achiziție, fondul ar putea în orice moment să anunțe numele cumpărătorului Covalact.

În iunie 2007, pachetul majoritar de acțiuni al Covalact a fost preluat de către fondul de investiții Southeast European Fund IV, administrat de către SigmaBleyzer. În aprilie 2008 Primulact și Lactate Harghita au fost cumpărate de către Covalact. De la achiziție şi până în prezent SigmaBleyzer a investit aproape 7 mil. Euro, conform ultimelor informații disponibile pe site-ul Covalact.

Covalact SA a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 44,9 mil. Euro și un profit net de 1,3 mil. Euro la 357 de angajați. Compania operează două fabrici, la Sfântul Gheorghe și Miercurea Ciuc.

Covalact avea anul trecut o cotă de piață valorică de 4,8%, ocupând poziția a cincea pe piață, potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piață Nielsen, citat pe 14 octombrie 2015 de către Cornel Dănilă, director general al companiei.

SigmaBleyzer este un manager de capital privat, fondat în 1994 de către un grup de oameni de afaceri născuți în Ucraina, respectiv în spațiul fostei Uniuni Sovietice. SigmaBleyzer are sub administrare active de circa 1 mld. dolari, iar investițiile sale au vizat în special piețele din Est, precum Ucraina, România și Kazahstan, dar și statul american Texas.

Fondul investește, de regulă, între 25 și 50 mil. dolari într-un tichet de tranzacție pentru obținerea unei poziții de control într-o companie din Europa de Est. Operațiunile locale sunt conduse de către Radu Bugică, country manager SigmaBleyzer. În afara Covalact, SigmaBleyzer mai are în portofoliu afaceri în Ucraina – AgroGeneration (agricultură), Volia Limited (telecomunicații), Poltava Confectionary (industria produselor alimentare și a băuturilor) și Cosmo (retail).

Pe piața de lactate estimată undeva în jurul a 800 mil. Euro pe an, achiziția Albalact de către Lactalis duce grupul francez într-o poziție de lider de sector. Printre investitorii strategici de pe acest segment important de consum se află grupul francez Danone, grupul german Müller, grupul olandez Campina sau grecii de la Olympus.

Pe piața laptelui de consum, principalii jucători sunt Albalact, Covalact, Danone, Friesland, Prodlacta și LaDorna (Lactalis). Pe segmentul produselor proaspete, concurează Albalact, Covalact, Danone, Friesland și Simultan, iar pe piața de unt Covalact, Albalact, Friesland și Macromex.

După achiziția Albalact, impactul cel mai puternic se simte pe piața laptelui de consum, unde cota de piață a Lactalis trece de 20%, potrivit deciziei Consiliului Concurenței prin care a fost aprobată achiziția Albalact de către compania franceză.

Lactalis a cumpărat în 2008 afacerea LaDorna de la omul de afaceri Jean Valvis într-o tranzacție de 80 – 100 mil. Euro.

Grupul francez, înființat în 1933, este controlat de către familia fondatorului Besnier și a avut în 2015 o cifră de afaceri globală de 17 mld. Euro.

Ținta Profi este să ajungă la 500 de magazine până la finele acestui an. Sursă foto : Profi.

Fondurile de investiții domină lista scurtă a investitorilor selectați pentru achiziția Profi: Mid Europa, KKR și fondul Pamplona Capital al unui miliardar de origine rusă, printre numele așteptate să ajungă în faza finală a tranzacției de exit a Enterprise Investors

Fondurile de investiții Mid Europa Partners, KKR și Pamplona Capital au fost selectate pe lista scurtă a investitorilor care continuă cursa pentru achiziția lanțului de magazine Profi, după depunerea ofertelor neangajante în urmă cu o săptămână, susțin surse din piață.

De asemenea, unele surse mai susțin că pe listă se mai află și fondul de investiții BC Partners. Acestea adaugă că ar putea avansa în proces și alți investitori, în funcție de strategia de vânzare stabilită.

Investitorii selectați pe lista scurtă va trebui să-și pregătească echipele pentru a intra în faza de due dilligence (analiză financiară) în vederea pregătirii ofertelor angajante. După depunerea ofertelor angajante, Enterprise Investors va putea selecta viitorul cumpărător al Profi.

Tranzacția de vânzare a Profi de către fondul de investiții Enterprise Investors, cotată de surse din piață în jurul a 300 – 350 mil. Euro, a atras atenția la început mai multor investitori de talie globală, printre care și CVC Capital Partners, dar unii dintre aceștia au decis să nu depună o ofertă neangajantă. Banca americană Citi se ocupă de vânzarea Profi, tranzacție în care cumpărătorul ar putea opta pentru contractarea unei finanțări de achiziție de tip staple finance de la un consorțiu de bănci.

Pe lista investitorilor care au depus oferte neangajante, dar care nu au fost selectați pentru faza următoare se află grupul lituanian VP, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Fondul de investiții Mid Europa are avantajul unei cunoașteri mai bune a pieței locale, după achiziția rețelei de servicii medicale Regina Maria în urmă cu un an în cadrul celei mai mari tranzacții din istoria pieței de profil, estimată în jurul a 130 mil. Euro.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, de unde este în curs de exit.

Zabka concurează pe piața din Polonia cu Biedronka a portughezilor de la Jeronimo Martins. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este o tranzacție estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro, adică în jurul unui multiplu de 13 EBITDA raportat la rezultatul obținut în anul anterior vânzării.

Fondul american de investiții KKR este un investitor care a intrat recent în piața Europei de Sud – Est și până acum tranzacțiile din piața românească nu au suscitat suficient interes până la vânzarea Profi.

KKR are sub administrare active de 131 mld. Dolari. În 2013, KKR a cumpărat cea mai mare companie de cablu din Serbia, SBB, într-o tranzacție de peste 1 mld. Euro.

Pamplona Capital a fost fondat în 2005 și a strâns până acum cinci fonduri de investiții cu un capital total de peste 7 mld. Euro. Fondul IV, strâns în 2014, are o capitalizare de 3 mld. Euro.

Fondatorul Pamplona Capital este miliardarul născut la Moscova în urmă cu 57 de ani, Alexander Knaster. Evreu de origine rusă, Knaster a emigrat în SUA la 16 ani. Apoi, acesta și-a luat o diplomă în matematică și inginerie electrică, iar apoi a făcut un MBA (master în administrarea afacerilor) la universitatea americană Harvard. În 1995, s-a întors în Rusia, iar trei ani mai tâziu a acceptat oferta miliardarului rus Mikhail Fridman pentru a prelua postul de director general al gigantului financiar rusesc Alpha Group. În 2004, a pus bazele Pamplona Capital, în spatele căruia se află din nou puternicul grup rusesc Alpha, controlat de oligarhi ruși. În 2013, Pamplona admnistra active de 6,5 mld. Dolari, din care 2 mld. Dolari aparțineau Alpha Group.

Acum, Pamplona Capital Management are sub administrare active de peste 10 mld. Dolari. Revista americană Forbes a scris că în 2013 Knaster a făcut 600 mil. Dolari când Alpha Group și-a vândut participația în TNK BP pentru 28 mld. Dolari. Averea lui Alexander Knaster era estimată de către Forbes în 2014 la 2,1 mld. Dolari.

Alpha Group este un conglomerat privat rusesc, fondat în 1989, în spatele căruia se află un grup de oligarhi în frunte cu Mikhail Fridman (avere estimată de Forbes la 15,3 mld. Dolari), German Khan (avere estimată la 9,9 mld. Dolari) și Alexei Kuzmichev (avere estimată la 7,7 mld. Dolari). Una dintre companiile aflate în portofoliul conglomeratului rusesc Alpha Group este X5 Retail, care operează un lanț de circa 7.936 de supermarketuri în Rusia și cu venituri anuale de peste 13 mld. Dolari.

BC Partners, un alt nume care s-a interesat de achiziția Profi, are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Vânzarea Profi este una dintre tranzacțiile – vedetă ale regiunii pentru fondurile de investiții mari. În acest moment, alte tranzacții importante sunt în derulare în regiune – vânzarea lanțului Zabka în Polonia, a afacerii de comerț online Allegro din Polonia sau cea a pachetului de fabrici de bere SAB Miller din Europa de Est de către AB Inbev.

Profi este rețeaua de supermarketuri cu cel mai agresiv ritm de extindere în teritoriu, având ca țintă să ajungă la 500 de unități până la finele acestui an.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organică a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

Sindicatul format din Raiffeisen și Wood se ocupă de listarea Medlife pe bursa de la București. Avocații Clifford Chance Badea lucrează de partea intermediarului, Schoenherr de partea Medlife, fondul de investiții V4C cu avocații NNDKP, iar IFC cu avocații Leroy & Asociații

Raiffeisen și firma de brokeraj & investment banking Wood fac parte din consorțiul de intermediere pentru listarea unui pachet minoritar de acțiuni Medlife pe bursa de la București, tranzacție așteptată să aibă loc în perioada imediat următoare. De asemenea, casa de avocatură Clifford Chance Badea asigură consultanța juridică a intermediarului, în timp ce Medlife lucrează cu avocații Schoenherr la tranzacție, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacție MIRSANU.RO.

Listarea Medlife pe BVB este o tranzacție structurată în jurul pachetului de 36,25% deținut de către fondul de investiții Value4Capital, care încearcă de mai bine de un an să-și facă exitul. Value4Capital este asistat de către avocații NNDKP.

De asemenea, celălalt acționar minoritar – International Finance Corporation (IFC) este asistat de către firma de avocatură Leroy & Asociații.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 2 octombrie despre tranzacția de listare a unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București pregătită de către Medlife.

Oficialii companiei au vorbit și în anii anteriori despre ipoteza listării pe bursă, însă de această dată se află într-o fază avansată.

Medlife a studiat mai multe structuri de tranzacție cu fonduri de investiții precum Pinebridge, iar ulterior varianta atragerii în acționariat a grupului lui Ion Țiriac, care caută plasamente profitabile pentru lichiditățile obținute în urma tranzacției de vânzare a pachetului minoritar de 45% din UniCredit Bank către banca – mamă.

Medlife are pe masă și varianta unei tranzacții în care BERD și fondul de investiții Mezzanine Management doresc preluarea unei participații minoritare în Medlife.

BERD și-a arătat apetitul pentru a investi în afacerea Medlife astfel că listarea pe bursă oferă o altă ocazie ca investitorul instituțional să devină acționar minoritar în compania cu poziție de lider în piața serviciilor medicale private.

Tranzacția de exit a fondului V4C din MedLife este una de calibru. În toamna anului trecut, fondul de investiții Mid Europa Partners a preluat 100% din acțiunile rețelei Regina Maria, într-o tranzacție de circa 145 mil.Euro.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.Euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation (IFC) și V4C.

Compania MedLife este angrenată într-o cursă de consolidare a sectorului de profil, alături de alți jucători precum Regina Maria, dar și Medicover sau Affidea.

La sfârșitul lunii septembrie, rețeaua Medlife s-a extins cu o hyperclinică la Ploiești, investiție de 0,7 mil. Euro. Potrivit reprezentanților Medlife, compania a anunțat suplimentarea bugetului de investiții cu un credit de 20 mil. Euro, astfel încât valoarea totală a bugetului de investiții se va ridica la 76 de mil. Euro.

MedLife a raportat pentru primul trimestru al anului 2016, o cifră de afaceri cumulată în valoare de 27,6 mil. Euro. Pentru întregul an, compania estimează o cifră de afaceri cumulată la nivel de grup în valoare de 117 mil. Euro, creștere organică, iar în funcție de concretizarea tranzacțiilor aflate în derulare, susține că ar putea atinge pragul de 130 până la 150 mil. Euro.

Medlife este o afacere controlată de familia fondatoarei afacerii, medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, care are un pachet de 51% din acțiuni, restul fiind în posesia unor investitori financiari internaționali – fondul de investiții Value4Capital (36,25%), respectiv International Finance Corporation cu un pachet de 12,75%.

Medlife a apăsat puternic în acest an pedala împrumuturilor pentru a-și putea finanța planurile de creștere organică, dar mai ales pentru a avea bani pentru campania de achiziții care să-i consolideze poziția de lider în sectorul de profil.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 mil. Euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen.

Ultima achiziție a Medlife a fost anunțată în luna august, când a fost semnat contractul de cumpărare a unui pachet de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri, vânzătorii în această ultimă tranzacție fiind Carmen Bichiș, fost președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu 33%, Ileana Agalopol, fost comisar CNVM, tot cu o deținere de 33%, respectiv Maria Pop, directorul general al companiei, care a vândut un pachet de 24% și a rămas acționar în companie cu 10%.

Centrul Medical Panduri este a 11-a achiziție în istoria de 20 de ani a Medlife.

Compania a cumpărat în 2010 Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov, apoi au urmat și alte achiziții precum grupul Genesys Medical Clinic din Arad (2011), două laboratoare la Iași și la Constanța (2014), centrul medical SAMA si Ultratest din Craiova, banca de celule stem Stem Cells Bank din Timișoara, Prima Medical din Craiova (în 2015), rețeaua de laboratoare Diamed Center și clinicile stomatologice Dent Estet (în 2016).

BCR și IFC s-au poziționat ca principalii finanțatori de-a lungul timpului pentru Medlife.
MedLife a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 mil. Euro.

Compania MedLife își desfășoară activitatea în 17 hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași, Ploiești și Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 spitale în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, trei maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 32 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 14 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, cu Medicover și Sanador.

radu-octavian-main

Octavian Radu: La finalizarea tranzacției de la Postmaster și Total Post, voi prelua un pachet de 63% din cele două companii, iar celălalt acționar important în firme va fi Petcu. Prețul de achiziție de la Austrian Post îl plătesc din propriul cash. Firmele de avocatură Baker & McKenzie și NNDKP lucrează cu Austrian Post la vânzarea Postmaster, iar Octavian Radu cu avocații PeliFilip

Antreprenorul Octavian Radu va prelua la finalizarea tranzacției pentru Postmaster și Total Post un pachet de 63% din acțiunile ambelor companii, în timp ce celălalt acționar important în ambele firme va deveni Cristinel Petcu, conform unui interviu acordat jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO de către omul de afaceri.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 5 octombrie că Austrian Post a semnat în septembrie tranzacția de vânzare a Postmaster către un investitor privat, făcându-și astfel exitul din România după cinci ani de la intrarea pe piață.

“Pe 22 septembrie, am semnat la Viena contractul de achiziție pentru 100% din acțiunile Postmaster. Prețul pentru această achiziție îl plătesc din propriul cash. Nu am apelat la bănci pentru contractarea unui credit în vederea finanțării achiziției. A trebuit să intru pentru această achiziție inclusiv în banii alocați pentru studiile copilului meu. Am avut nevoie de semnătura soției și îi mulțumesc pentru încrederea pe care mi-a arătat-o”, a explicat Octavian Radu.

Acesta deține deja un pachet de 7% din acțiunile Total Post, afacere al cărei acționar majoritar este acum Cristinel Petcu.

“În final, urmează să preiau un pachet de 63% din acțiunile Postmaster și TotalPost ca urmare a unui acord de schimb de acțiuni (share exchange agreement) încheiat cu Petcu, care va fi celălalt acționar important în ambele firme”, afirmă Octavian Radu.

Acesta nu a spus care va fi prețul plătit către Austrian Post pentru pachetul de 100% din acțiunile Postmaster. “Am preluat și datoria Austrian Post, care nu este mare. Despre prețul de achiziție, pot să spun că mă aștept să îl recuperez din EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.) în următorii doi ani, doi ani și jumătate”, precizează omul de afaceri. „Cumpăr această afacere pe proiecție de EBITDA”, adaugă acesta, în contextul în care compania înregistrează pierderi, iar după achiziție vor putea fi eliminate o serie de costuri care se dublează.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează la 3 – 4 mil. Euro prețul de achiziție al Postmaster.

“Austrian Post lucrează în tranzacție cu firma de avocatură Baker & McKenzie, iar pentru asistența locală cu NNDKP. Noi avem de partea noastră în tranzacție firma de avocatură PeliFilip”, a mai spus omul de afaceri.

Octavian Radu afirmă că în acest an a apărut oportunitatea achiziției Postmaster. Prin luna februarie, cei de la Austrian Post l-au întrebat dacă este interesat de a prelua afacerea lor din România, dar că apariția ulterior a încă unui competitor a scumpit achiziția Postmaster.

În cursa pentru achiziția Postmaster de la Austrian Post s-a aflat și fostul acționar al companiei, Mihai Preoțescu, susțin surse din piață.

Mihai Preoțescu nu a putut fi contactat până la momentul publicării acestui articol.

Austrian Post a cumpărat în 2011 un pachet de 26% din acțiunile Postmaster, iar în 2012 a preluat și restul acțiunilor de la Radu Potolea (44,4% din acțiuni), Mihai Preoțescu (14,8%) si Mihai Bălaj (14,8%). Austrian Post a plătit aproximativ 15 mil. Euro în cele două tranzacții pentru preluarea pachetului integral de acțiuni al Postmaster, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Omul de afaceri se gândește ca, după finalizarea tranzacției cu Austrian Post, să își refinanțeze achiziția printr-un împrumut bancar.

“Avem câteva idei ce vom face după achiziție, dar așteptăm mai întâi finalizarea tranzacției. Dosarul va fi luna viitoare la Consiliul Concurenței”, explică Octavian Radu.

Scopul preluării Postmaster și TotalPost este acela de a construi un jucător cu o cotă de piață de 25 – 30% pe segmentul plicurilor, unde principalii concurenți sunt Poșta Română, Fan Courier sau Urgent Cargus.

“Cele două firme, Postmaster și TotalPost, au împreună afaceri de 15 mil. Euro ceea ce înseamnă o cotă de piață după valoare de circa 15%, respectiv 20% după volumul plicurilor adresate”, estimează Octavian Radu, care vede piața plicurilor la circa 100 mil. Euro pe an.

Postmaster și TotalPost au împreună circa 1.500 de poștași, însă personalul total al celor două firme se apropie de 2.000 de oameni, mai spune acesta.

În opinia lui Octavian Radu, mișcările de consolidare oferă masa critică necesară pentru o afacere profitabilă pe piața de profil.

“Cu cât ești mai mare, cu atât mai mulți bani rămân la tine”, rezumă omul de afaceri.

“Este o afacere cash out (banii ies din companie – n.r.) la finele anului. O marjă normală în acest tip de afacere ar fi în jurul a 10% pe an”, este de părere Octavian Radu.

Potrivit acestuia, în România, se plătesc multipli mici la evaluare față de alte piețe, printre motivele invocate fiind riscul de piață, de țară, deși ritmul de creștere pe piața locală este mai mare decât în alte piețe mai mature.

“România este o piață de multiplu de circa 8 EBITDA”, spune unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori, care adaugă că o evaluare a unei companii ține însă de mai mulți factori.

Octavian Radu, 55 de ani, a fondat de-a lungul timpului afaceri precum RTC, TCE, Diverta sau Debenhams. Printre exiturile realizate de acesta se numără vânzarea Best Distribution către CD – Media (Grecia) în 2005, vânzarea ProCa în 2008 către RHS Company sau vânzarea RTC Proffice Experience în 2011 către fondul de investiții suedez Oresa Ventures.

Octavian Radu este membru în Consiliul de administrație al SIF Moldova.

Sursă foto: Austrian Post.

Austrian Post a semnat tranzacția de exit din România la cinci ani de la intrarea pe piață. Austriecii au vândut afacerea Postmaster către un investitor privat

Austrian Post, operator poștal controlat de statul austriac, a semnat luna trecută contractul de vânzare a 100% din acțiunile Postmaster către un investitor privat, potrivit companiei austriece.

Părțile au convenit să mențină confidențial prețul de vânzare al companiei Postmaster. Închiderea formală a tranzacției este așteptată să aibă loc până la finele anului.

Reprezentanții Austrian Post nu au dat până la momentul publicării acestui articol mai multe detalii despre tranzacție.

Afacerea Postmaster a fost înființată în anul 2007 și a fost apoi cumpărată treptat în perioada 2011 – 2012 de către Austrian Post, care astfel a intrat pe piața serviciilor poștale din România.

Austrian Post a cumpărat în octombrie 2011 un pachet de 26% din acțiunile Postmaster de la Mihai Preoțescu, pachetul majoritar rămânând în posesia a trei acționari – Radu Potolea (44,4% din acțiuni), Mihai Preoțescu (14,8%) si Mihai Bălaj (14,8%). Pe 1 noiembrie 2012, compania austriacă și-a exercitat opțiunea de a cumpăra restul de 74% din acțiunile Postmaster pentru un preț de 11,8 mil. Euro, conform raportului anual al Austrian Post din 2012.

Postamaster a raportat pentru 2012 o cifră de afaceri de 10,3 mil. Euro și un profit net de 1,9 mil. Euro la un număr de 1.302 de angajați

În mandatul Austrian Post, afacerile Postmaster au trecut pe un trend de scădere, iar profitul a dispărut din bilanțul companiei. În 2014 și 2015, Postamaster a raportat pierderi, în ciuda reducerii personalului.

Ultimul bilanț anual indică pierderi de 0,4 mil. Euro la o cifră de afaceri de 7,7 mil. Euro la un număr de 755 de angajați.

Piața serviciilor poștale din România este însă pe un trend ascendent, înregistrând anul trecut o creștere de 4,4% în valoare până la 2,4 mld. Lei (550 mil. Euro).

Peste 85% din bani au intrat în conturile primilor zece jucători, categorie în care intră Poșta Română, una dintre ultimele companii mari aflate în portofoliul statului, precum și companii private precum DHL, Urgent Cargus (aflat în portofoliul fondului de investiții Abris Capital), TNT România, Atlassib, Dynamic Parcel Distribution (DPD), GLS, Fan Courier, Nemo Prod Com Impex și UPS România, potrivit raportului pentru 2015 al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).

Poziția Postmaster SRL pe piața de profil este în topul primilor zece jucători după traficul de trimiteri poștale.

Din cei 36.795 de angajați în sectorul serviciilor poștale din România, Poșta Română este de departe cel mai mare angajator cu 26.279 de oameni, adică 72% din numărul total de poștași, iar companiile private totalizează 10.011 oameni, arată raportul ANCOM.

La finele anului trecut, 386 de companii aveau statut de furnizori autorizați de servicii poștale, din care numai 236 de firme au prestat serviciile pentru care au fost autorizate.

Poșta Română a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 243 mil. Euro și pierderi de 7,4 mil. Euro, potrivit bilanțului depus la Finanțe. Statul și oficialii companiei au anunțat intenția de a lista acțiunile Poștei Române pe bursa de la București în 2017, după eșuarea procesului de privatizare la care a participat anul trecut compania belgiană bpost.

Austrian Post, al cărei acționar principal este statul austriac, este listată pe bursa de la Viena, unde are o valoare de piață de 2,18 mld. Euro.

Pentru anul 2015, Austrian Post a raportat venituri de 2,4 mld. Euro și un profit de 142 mil. Euro la un număr de 23.476 de angajați. Compania a raportat pentru anul trecut câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 302,7 mil. Euro.

Veniturile Austrian Post provin în proporție de 73% din Austria, la care se adaugă Germania cu o pondere de 22%. Europa de Est și de Sud – Est a contribuit în 2015 cu numai 4,8% la venituri, deși compania are operațiuni în Polonia, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bosnia, Muntenegru, Bulgaria și Turcia.

Exitul Austrian Post din România se înscrie într-o serie de tranzacții în care și alte grupuri austriece și-au vândut afacerile locale în ultimii ani precum Volksbank (sectorul bancar), Baumax (bricolaj) sau Billa (marca de origine austriacă a grupului german de retail Rewe). În ansamblu însă, capitalul austriac deține o poziție strategică în economia României prin controlul pe care îl are asupra unor campioni locali sectoriali – OMV Petrom (petrol și gaze), BCR, Raiffeisen (bănci), Vienna Insurance Group, Grawe (asigurări), Kronospan (lemn), Holzindustrie Schweighofer sau Wienerberger (producție de cărămizi).

Ana Dumitrache, Country Head al CTP România

Bancherul BCR din spatele refinanțării achizițiilor CTP trece de cealaltă parte a mesei și se va ocupa de finanțările companiei imobiliare. Ana Dumitrache va avea pe mână portofoliul local de 250 mil. euro al liderului pieței de spații industriale

Ana Dumitrache, șef al departamentului de finanțări imobiliare din BCR, va împărți de la 7 noiembrie atribuțiile de coordonare a operațiunilor locale ale companiei imobiliare CTP cu șeful acestui grup, olandezul Remon Vos.

Din poziția sa în cadrul BCR, Ana Dumitrache este unul dintre cei mai puternici bancheri locali pe piața finanțărilor imobiliare, printre clienții băncii numărându-se jucători precum AFI, fondul de investiții Globalworth sau chiar CTP. Astfel, în urmă cu un an, BCR a refinanțat cu 56,1 mil. Euro achizițiile realizate de CTP pe piața locală. Acum, Ana Dumitrache va trece de cealaltă parte a mesei și va avea printre responsabilități finanțarea operațiunilor locale ale companiei, precum și dezvoltarea afacerilor, respectiv contabilitate.

Ana Dumitrache lucrează în BCR din 2009, iar în perioada 2005 – 2008 a fost director adjunct al diviziei de real estate din Volksbank România (bancă preluată în 2015 de către Banca Transilvania). Are o diplomă în jurnalism a Universității din București și are un MBA (master în administrarea afacerilor) cu specializarea Finanțe a Universității din Seattle (SUA).

În vara anului 2015, CTP a contractat un credit de 56,1 mil. Euro și încă aproape 1 mil. Euro pentru plata TVA, banii mergând pentru refinanțarea achizițiilor parcului logistic Cefin Arad (unde a fost rambursat un credit de 13 mil. Euro), a parcului Deva Logistic Center pentru aproape 2,5 mil. Euro, a parcului logistic ProLogis pentru circa 33 mil. Euro, respectiv a unui parc logistic la Turda unde împrumutul a fost de 1,4 mil. Euro.

Valoarea împrumuturilor contractate și a dobânzilor aferente ale CTP în România a crescut de la zero în 2014 la 110,97 mil. Euro în 2015.

Băncile cu expunere pe proiectele locale ale CTP sunt BCR (cu credite pe companiile CTPark Beta SRL, CT Park Bucharest West I SRL, Deva Logistic Center SA), BRD (cu expunere pe firmele  CTPark Bucharest SRL și H.E.E. (Mercury) Proprietăți SRL) și Raiffeisen Bank SA (cu CTP Park Alpha SRL, unde expunerea este de circa 21 mil. Euro).

După șapte ani de prezență pe piață, CTP a trecut în anul 2015 la o campanie de achiziții de parcuri logistice în țară devenind astfel cel mai puternic jucător pe acest segment, cu investiții curente evaluate la circa 250 mil. Euro.

CTP dezvoltă proiecte industriale de clasa A în București și în orașele mari din țară, ținta companiei fiind să ajungă la un portofoliu local de suprafață închiriabilă de 1 milion metri pătrați în 2018. CTP are parcuri logistice în vecinătatea autostrăzii București – Pitești, dar a lansat proiecte importante și la Sibiu și Cluj – Napoca.

Piața imobiliară locală a devenit un motor de tranzacții pe segmentul de fuziuni și achiziții în contextul în care randamentele locale au atras atenția mai multor fonduri de investiții inclusiv a Blackstone sau Texas Pacific Group, care au venit aici să investească prin platforme regionale. În 2015, poziția de cumpărător de serviciu pe segmentul de spații comerciale a revenit fondului sud-african NEPI, pe segmentul imobilelor de birouri fondului de investiții Globalworth, condus de grecul Ioannis Papalekas, iar pe segmentul spațiilor industriale celor de la CTP.

MedLife pregătește listarea unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București

MedLife, lider pe piața serviciilor medicale private, pregătește listarea unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția ar putea avea loc până la finele acestui an. Listarea MedLife ar permite realizarea unui exit pentru fondul de investiții Value4Capital (V4C), care încearcă de mai bine de un an vânzarea pachetului de 36,25 % din companie.

Acționarii MedLife au analizat mai multe structuri de tranzacție.

Discuțiile avute însă în ultimul an cu investitori precum fondul de investiții PineBridge și Țiriac Holdings au eșuat.

În acest an, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a exprimat interesul de a prelua un pachet de acțiuni la MedLife, în contextul unui exit al fondului de investiții Value4Capital din afacere.

Astfel, MedLife are pe masă și varianta unei tranzacții de preluare a unui pachet minoritar de către BERD împreună cu un fond de investiții.

Reprezentanții MedLife nu au făcut niciun comentariu pe subiectul listării până la publicarea acestui articol.

Ipoteza listării MedLife pe bursă a fost lansată de către reprezentanții companiei și în anii anteriori.

Tranzacția de exit a fondului V4C din MedLife este una de calibru. În toamna anului trecut, fondul de investiții Mid Europa Partners a preluat 100% din acțiunile rețelei Regina Maria, într-o tranzacție de circa 145 mil.Euro.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.Euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation (IFC) și V4C.

Compania MedLife este angrenată într-o cursă de consolidare a sectorului de profil, alături de alți jucători precum Regina Maria, dar și Medicover sau Affidea.

La sfârșitul lunii septembrie, rețeaua Medlife s-a extins cu o hyperclinică la Ploiești, investiție de 0,7 mil. Euro. Potrivit reprezentanților Medlife, compania a anunțat suplimentarea bugetului de investiții cu un credit de 20 mil. Euro, astfel încât valoarea totală a bugetului de investiții se va ridica la 76 de mil. Euro.

MedLife a raportat pentru primul trimestru al anului 2016, o cifră de afaceri cumulată în valoare de 27,6 mil. Euro. Pentru întregul an, compania estimează o cifră de afaceri cumulată la nivel de grup în valoare de 117 mil. Euro, creștere organică, iar în funcție de concretizarea tranzacțiilor aflate în derulare, susține că ar putea atinge pragul de 130 până la 150 mil. Euro.

Medlife este o afacere controlată de familia fondatoarei afacerii, medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, care are un pachet de 51% din acțiuni, restul fiind în posesia unor investitori financiari internaționali – fondul de investiții Value4Capital (36,25%), respectiv International Finance Corporation cu un pachet de 12,75%.

Medlife a apăsat puternic în acest an pedala împrumuturilor pentru a-și putea finanța planurile de creștere organică, dar mai ales pentru a avea bani pentru campania de achiziții care să-i consolideze poziția de lider în sectorul de profil.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 mil. Euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen.

Ultima achiziție a Medlife a fost anunțată în luna august, când a fost semnat contractul de cumpărare a unui pachet de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri, vânzătorii în această ultimă tranzacție fiind Carmen Bichiș, fost președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu 33%, Ileana Agalopol, fost comisar CNVM, tot cu o deținere de 33%, respectiv Maria Pop, directorul general al companiei, care a vândut un pachet de 24% și a rămas acționar în companie cu 10%.

Centrul Medical Panduri este a 11-a achiziție în istoria de 20 de ani a Medlife.

Compania a cumpărat în 2010 Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov, apoi au urmat și alte achiziții precum grupul Genesys Medical Clinic din Arad (2011), două laboratoare la Iași și la Constanța (2014), centrul medical SAMA si Ultratest din Craiova, banca de celule stem Stem Cells Bank din Timișoara, Prima Medical din Craiova (în 2015), rețeaua de laboratoare Diamed Center și clinicile stomatologice Dent Estet (în 2016).

BCR și IFC s-au poziționat ca principalii finanțatori de-a lungul timpului pentru Medlife.
MedLife a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 mil. Euro.

Compania MedLife își desfășoară activitatea în 17 hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași, Ploiești și Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 spitale în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, trei maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 32 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 14 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, cu Medicover și Sanador.

sporis-business-card-main

Cristian Sporiș, șeful Diviziei Corporații din Raiffeisen Bank România: Am constatat un apetit crescut pentru finanțarea tranzacțiilor de achiziții și fuziuni și a proiectelor imobiliare. În plus, este o deschidere mai mare pentru structurarea de finanțări sindicalizate. Raiffeisen a finanțat în primul semestru achiziții de circa 35 mil. Euro și a participat la 4 tranzacții sindicalizate ce au totalizat 240 mil. euro

Finanțările pentru achiziții și tranzacțiile de credit sindicalizat sunt pe o tendință de creștere în piața creditului pentru companii, potrivit lui Cristian Sporiș, vicepreședinte Corporate Banking în cadrul Raiffeisen Bank România.

“Anul acesta am constatat un apetit crescut pentru finanțarea tranzacțiilor de achizitii si fuziuni, precum si pentru finantarea proiectelor imobiliare, menționând aici proiecte de birouri, centre logistice și dezvoltări comerciale. În plus, s-a putut observa o mai mare deschidere atât a companiilor, cât și a băncilor de a colabora și a structura finanțări sindicalizate.  Acest tip de finanțări este solicitat în ultima perioadă pentru a consolida expunerea bancară, dar și pentru a asigura dezvoltarea companiilor într-o piață puternic concurențială”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Cristian Sporiș, șeful Diviziei Corporații din cadrul subsidiarei locale a grupului bancar austriac Raiffeisen.

Întrebat dacă Raiffeisen intenționează să își reducă, să își mențină sau să își crească expunerea pe piața locală în anii următori, Sporiș a răspuns: “Raiffeisen Bank își continuă strategia de creștere pe piața românească”.

Cristian Sporiș, 40 de ani, unul dintre cei mai importanți bancheri locali, lucrează de 14 ani în Raiffeisen și a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice în perioada februarie – august 2012. De patru ani, Sporiș conduce linia de creditare dedicată companiilor cu o cifră de afaceri anuală de peste 5 mil. Euro în cadrul Raiffeisen Bank, unul dintre principalii jucători pe piața creditelor pentru companii alături de BCR, BRD, UniCredit sau ING Bank.

Pe linii de afaceri, portofoliul de credite al Raiffeisen Bank România are centrul de greutate pe segmentul creditelor de retail, în timp ce finanțările adresate corporațiilor au o pondere de 37% raportat la nivelul creditelor și a avansurilor către clienți, în valoare de 4,6 mld. Euro la 30 iunie, conform raportului semestrial al băncii – mamă.

“În primele șase luni ale anului, Raiffeisen Bank a acordat finanțări pentru achiziții în valoare de aproximativ 35 milioane de euro, continuând să susțină acest tip de tranzacții specializate așa cum a făcut-o și în anii precedenți. Referindu-ne la primul semestru al acestui an, tranzacțiile finanțate de tip LBO (cu destinație de fuziuni și achiziții – n.r.) fac parte, în special, din domeniile producție alimentară și sănătate”, a spus șeful diviziei locale de finanțări corporative din cadrul băncii austriece.

Pe lista finanțărilor de achiziție au fost în prima jumătate a anului companii precum Medlife, care a luat 56 mil. Euro credit sindicalizat de la BCR, BRD, ING și Raiffeisen, o parte din bani fiind alocați pentru achiziții, La Fântâna cu un credit de 48,5 mil. Euro luat de la Raiffeisen și ING, în contextul preluării acesteia de către fondul de investiții Oresa Ventures (o parte din credit fiind destinată refinanțării unui credit Erste) și World Class România, care a avut nevoie de un credit de circa 5 mil. Euro pentru achiziția rivalului său pe piața centrelor de fitness, Club Sport Fitness Center MV, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“În primul semestru, Raiffeisen Bank a participat la patru tranzacții sindicalizate în sumă totală de aproximativ 240 milioane de euro, în care banca a avut, în principal, calitatea de agent coordonator”, precizează Cristian Sporiș, fără însă a le nominaliza.

Una dintre cele mai mari sindicalizări intermediate în această perioadă a fost semnată pe 26 februarie, când consorțiul format de Raiffeisen Bank SA (în calitate de aranjor și împrumutător inițial), UniCredit Bank AG Austria și ING Bank NV sucursala București au acordat un împrumut sindicalizat de 110 mil. Dolari pentru casa de comerț olandeză Nidera BV. Banii au fost alocați printre altele ridicarea de clădiri noi în portul Constanța și finanțarea unor proiecte și tranzacții viitoare.

“În primul semestru s-a putut observa o revigorare a cererii pentru finanțare pe termen lung, inclusiv cu o componentă de investiții”, explică reprezentantul Raiffeisen Bank România.

raiffeisen-finantari-corporate-s1-baza-624

“Ponderea majoritară a finanțărilor de companii în România o reprezintă creditele bilaterale. Nivelul de lichiditate al băncii și capitalizarea acesteia permit finanțarea unor sume semnificative pe client și în majoritatea cazurilor sunt suficiente pentru a acoperi solicitările clienților“, a adăugat vicepreședintele Raiffeisen Bank România.

Viteza de creștere a creditelor nou aprobate pentru corporații de către Raiffeisen Bank a fost de 40% în primul semestru al anului comparativ cu perioada similară a anului trecut. Trendul este favorizat de un peisaj în care băncile rămân prima opțiune de finanțare pentru companii.

“Clienții corporații din România se bazează într-o proporție covârșitoare pe finanțarea bancară, din mai multe motive, cel mai important fiind slaba dezvoltare a bursei de valori și a unei piețe active de tranzacționare de obligațiuni”, a mai spus Cristian Sporiș.

Pe segmentul companilor de talie medie, cu o cifră de afaceri între 5 și 50 mil. Euro, portofoliul creditelor Raiffeisen a ajuns la 550 mil. Euro după primele șase luni ale anului. Din acestea, 40% sunt credite pentru investiții, potrivit unor date făcute publice de către bancă în cursul acestei luni. Creditele noi pentru investiții acordate companiilor de talie medie au fost cu 30% mai mari în prima jumătate a anului față de perioada similară a anului anterior. De asemenea, numărul de clienți nou finanțați a crescut cu 20% în perioada raportată.

Potrivit lui Sporiș, Divizia Corporații din Raiffeisen Bank este structurată după principiul clienți și produse, existând două Direcții ce acoperă toată paleta de produse de finanțare, de la nevoi de capital circulant și investiții pâna la finanțare dedicate pentru fuziuni și achiziții, imobiliare sau finanțări cu garanții sau surse de la instituții supranaționale cum este cazul BERD, BEI, IFC sau a altor asemenea creditori.

Raiffeisen are un portofoliu corporate format din 8.000 de clienți companii mari și medii, potrivit lui Cristian Sporiș. Din clientele băncii fac parte, de asemenea, 2 milioane de clienți persoane fizice și 96.000 de IMM-uri.

raiffeisen-bank-indicatori-baza-624

Pe o piață bancară cu active de aproape 100 mld. Euro, Raiffeisen ocupa la finele anului trecut poziția nr. 4 cu o cotă de piață de 8,4% și este una dintre cele mai profitabile instituții locale de credit

Raiffeisen Bank România a înregistrat în primul semestru al anului un profit net de 36 mil. Euro, în scădere de la 48 mil. Euro în perioada similară a anului anterior pe fondul constituirii de provizioane ca urmare a intrării în vigoare a legii dării în plată. Raiffeisen și-a anunțat dealtfel intenția de a chema într-o procedură de arbitraj statul român în fața unei instanțe internaționale.

Activele Raiffeisen Bank România au ajuns la 6,89 mld. Euro, având un plus de 6% înregistrat în ultimul an. Banca avea la 30 iunie 5.311 angajați în România.

După semnarea tranzacției de exit din afacerea Netcity, fondul de investiții PineBridge a reluat tranzacția de vânzare a Digital Cable Systems

Fondul de investiții PineBridge, controlat de grupul asiatic de investiții Pacific Century Group, a reluat recent procesul de vânzare a Digital Cable Systems, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

PineBridge a încercat să vândă și în urmă cu doi ani afacerea Digital Cable Systems, dar tranzacția nu a avansat după ce ofertele primite de la UPC și Vodafone au fost cu mult sub așteptările vânzătorului.

Reprezentanții PineBridge nu au putut fi contactați pentru comentarii pe marginea reluării tranzacției de exit din afacerea Digital Cable Systems până la momentul publicării acestui articol.

Digital Cable Systems (DCS), care operează sub marca Akta Telecom, este văzut ca o achiziție care ar completa în mod natural portofoliul unui jucător local major de pe piața de comunicații, profil în care se încadrează Orange, Vodafone, Telekom România, UPC sau RCS & RDS. Tranzacția ar putea atrage atenția și altor tipuri de investitor, financiar sau strategic care ar dori intrarea pe piața locală de profil.

Reprezentanții UPC, RCS & RDS, Vodafone și ai Telekom România nu au făcut niciun comentariu până la acest moment pe subiectul DCS.

Compania, controlată de PineBridge, este furnizor de servicii de televiziune, internet și telefonie pentru clienți rezidentiali, cu preponderență în mediul rural și în orașele mici, având ca arie de acoperire peste 3.000 de localități din 35 de județe, conform datelor disponibile pe propriul site.

Digital Cable Systems a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri netă de 172,1 mil.lei (38,7 mil.euro) și o pierdere de 8,7 mil.lei ( 1,97 mil.euro) la un număr mediu de 1.177 angajați.

PineBridge este un investitor de talie globală, cu active sub administrare de 80,7 mld. Dolari, din care majoritarea sunt în Asia (active de 42 mld. Dolari), în Europa având active de 9,8 mld. Dolari.

Pe piața locală, PineBridge s-a numărat printre acționarii care au semnat în urmă cu aproape o lună contractul de vânzare a 100% din acțiunile Netcity Telecom către DirectOne în cadrul unei tranzacții de până la 35 mil. Euro.

Elbit Systems, cu o deținere de 40%, și grupul UTI, cu 60% sunt vânzătorii Netcity. Grupul UTI este controlat de către familia lui Tiberiu Urdăreanu, iar PindeBridge este din 2005 acționar minoritar, cu o deținere de circa 25%.

În afara exitului în derulare de la Netcity, PineBridge s-a înscris în cursă și pentru achiziții locale. Astfel, în urmă cu un an a avut discuții avansate pentru a intra ca acționar minoritar în afacerea Medlife, în contextul în care fondul de investiții Value 4 Capital încearcă să-și facă exitul din afacere.

De asemenea, PineBridge încearcă, ca și alți manageri de capital de risc, să ridice un nou fond de investiții, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. La nivel local, operațiunile PineBridge sunt coordonate de către Doina Popescu.

Pacific Century Group, acționarul majoritar al PineBridge, este condus de către Richard Li, unul dintre fiii lui Li Ka – Shing, al doilea cel mai bogat om din Asia, a cărui avere era estimată de către Forbes la 27,1 mld. dolari în martie 2016.

Lantmannen Unibake a cumpărat producătorul de chifle Frozen Bakery Products în cadrul unei tranzacții de până la 30 mil. Euro. Lantmannen Unibake: Achiziția este finanțată din lichiditățile noastre și toate datoriile au fost reglate. Avocații NNDKP au lucrat de partea cumpărătoruluil, Reff & Asociații au fost de partea GoodMills

Grupul suedez Lantmannen Unibake a anunțat, astăzi, achiziția producătorului de chifle pentru hamburgeri Frozen Bakery Products de la grupul austriac GoodMills, conform unui comunicat al cumpărătorului. Grupul GoodMills este controlat indirect de către grupul financiar austriac Raiffeisen.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

“Părțile au agreat să păstreze confidențiale prețul de achiziție și structura tranzacției. Părțile au fost de acord să nu dea detalii despre tranzacție. Tranzacția a fost închisă în după-amiaza zilei de luni, 26 septembrie”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Helena Tangden din partea departamentului de comunicare și relații publice al Lantmannen Unibake.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează tranzacția până la aproximativ 30 mil. Euro.

Firma suedeză va suporta costul achiziției din propriul numerar, a explicat reprezentantul cumpărătorului, care adaugă că a fost rezolvată și problema datoriilor companiei.

“Toate datoriile Frozen Bakery Products au fost reglate”, explică Helena Tangden.

Achiziția susține strategia de dezvoltare a grupului suedez în vederea consolidării activității de panificație din regiunea Europei Centrale.

”Scopul nostru este de a dezvolta Frozen Bakery Products, pentru a fi o platformă în regiune pentru sortimentul larg de produse al Unibake deoarece preconizăm o creștere continuă a pieței în România și în țările din jur”, a declarat Werner Devinck, CEO al Lantmännen Unibake.

Avocații Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) au asistat cumpărătorul la achiziție, conform informațiilor transmise jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO de către Lantmännen Unibake, în timp ce vânzătorul a lucrat cu o echipă de avocați Reff & Asociații condusă de partenerul Georgiana Singurel. Consultanța pentru proiect acoperă o arie multidisciplinară de la fuziuni și achiziții până la aspecte locale de drept imobiliar sau de reorganizare a activității corporative.

GoodMills și-a reorganizat afacerile în acest an, în acest context fiind înființată la 1 aprilie compania Frozen Bakery Products, vândută ulterior suedezilor de la Lantmännen Unibake.

În cadrul aceluiași proces de reorganizare, separat a fost vândută rețeaua de magazine Belforno operate sub brandul Casa Brutarilor către management. Vânzătorul a fost asistat în această tranzacție de către firma de consultanță și audit Deloitte.

După cele două tranzacții, GoodMills România rămâne în portofoliu cu activitățile de morărit și panificație ale fabricii Titan.

În urma separării patrimoniului GoodMills România, pe lângă active au fost transferate și datoriile aferente, inclusiv cotele de obligații aferente creditelor bancare contractate.

Astfel, în 2008, GoodMills România a contractat un credit de 25 mil. Euro de la Raiffeisen. În urma înființării în luna aprilie 2016 a societății Frozen Bakery Products, aceasta a preluat datorii de 13,7 mil. Euro. Banca a fost de acord ca nivelul facilității acordate Frozen Bakery Products să fie majorată la 15 mil. Euro, iar GoodMills România a rămas cu o facilitate alocată de 10 mil. Euro după procesul de divizare.

GoodMills România a contractat anul trecut încă un credit de 16 mil. Euro de la BRD.

GoodMills România a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri netă de 314,7 mil. lei (70,88 mil.euro) și un profit net de 6,45 mil. lei (1,45 mil.euro) la un număr de 912 salariați.

Frozen Bakery Products, care are un număr de 80 de angajați, își vinde produsele atât pe piața din România cât și în statele învecinate, cum ar fi Bulgaria, Serbia și Grecia.

Lantmännen Unibake, cu sediul la Copenhaga, are activități în domeniul fabricării produselor de panificație și afaceri de peste 1 mld. de euro în 2015.

Grupul operează 35 de brutării în întreaga lume și are 6.000 de angajați în peste 20 de țări.

GoodMills Group, cu sediul la Viena, a început încă din 1995 să se extindă pe segmentul food&beverage în Europa Centrală și de Est, în prezent activând în 7 țări.

Grupul operează 28 mori ce procesează anual peste 3 milioane de tone de cereale, generând vânzări anuale în jurul sumei 980 mil. euro și având aproximativ 2.300 de angajați.

Ținta Profi este să ajungă la 500 de magazine până la finele acestui an. Sursă foto : Profi.

Tranzacția de vânzare a lanțului Profi la start: Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins, printre numele așteptate să intre în cursa pentru achiziția rețelei de supermarketuri. Enterprise Investors va primi până pe 30 septembrie ofertele neangajante. Cumpărătorul are opțiunea de a-și finanța achiziția printr-un împrumut aranjat de către Citi

Tranzacția de vânzare a lanțului de supermarketuri Profi, aflat în portofoliul managerului regional de capital privat Enterprise Investors, ajunge până la 30 septembrie în faza ofertelor neangajante, fiind așteptată participarea unui număr mare de fonduri de investiții și a câteva nume de investitori strategici, conform informațiilor din piață disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins se numără printre candidații așteptați să intre în cursă pentru achiziția afacerii Profi.

De asemenea, surse din piață susțin că tranzacția așteptată să ajungă la un ordin de mărime estimat în jurul a 350 – 400 mil. Euro ar putea atrage interesul și al altor fonduri de investiții de talia KKR, Advent, Blackstone sau Warburg Pincus.

Lista potențialilor candidați la achiziția Profi este estimată în prima fază undeva în jurul a 20 de investitori, din care circa 4 nume ar putea veni din zona investitorilor strategici, în special din rândul grupurilor de retail care nu au operațiuni în România și au acum oportunitatea de a obține printr-o astfel de achiziție suficientă masă critică pentru o poziție de top în piața locală de profil.

Banca americană de investiții Citi este cea care a primit mandatul pentru vânzarea Profi. Ca o noutate pentru piața locală de fuziuni și achiziții, Citi va aranja și o finanțare de tip staple finance prin care va putea oferi cumpărătorului un împrumut sindicalizat împreună cu alte bănci prin care să pună la dispoziție bani pentru achiziția Profi. Finanțarea aranjată de către Citi este opțională pentru cumpărător.

Profi are o cotă de piață de aproximativ 5 – 7% raportată la nivelul a tot ceea ce înseamnă piață locală de retail, care cuprinde mai multe formate precum hypermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate, unități de tip discounter sau cash and carry.

Vânzarea Profi intră pe radarul marilor investitori într-un context de piață favorabil, fiind una dintre atracțiile regiunii cu o economie într-un ritm de creștere de peste 5% și cu o anumită stabilitate la nivel politic la care se adaugă potențialul cert de creștere al consumului.

În plus, tranzacția de la Profi ajunge la un calibru suficient de mare încât să atragă mai multe profiluri de investitor, de la investitori strategici până la fonduri de investiții cu interese regionale și fonduri de investiții globale. În piață, există mulți bani lichizi, dar puține ținte de achiziție suficient de mari care să stârnească apetitul unor astfel de investitori.

Printre investitorii strategici care și-au exprimat și în trecut intențiile de a cumpăra Profi este grupul portughez Jeronimo Martins prin subsidiara sa poloneză, Biedronka.

“Jeronimo Martins Group este întotdeauna foarte atent la oportunitățile de creștere care pot apărea dar niciodată nu facem vreun comentariu referitor la chestiuni potențiale de fuziuni și achiziții”, a răspuns pe 9 septembrie printr-un email jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Rita Fragoso, șeful departamentului de Media din cadrul Jeronimo Martins.

Jeronimo Martins este un grup portughez fondat în 1792, cu operațiuni în Portugalia, Polonia (prin intermediul lanțului de supermarketuri Biedronka cu vânzări anuale de 9,2 mld. euro) și Columbia. Jeronimo Martins are vânzări anuale de 13,7 mld. Euro, EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 800 mil. Euro, 89.027 angajați și un portofoliu de 3.605 magazine.

Jeronimo Martins are o capitalizare bursieră de 9,738 mld. Euro pe bursa Euronext Lisabona. Principalul acționar al Jeronimo Martins este Sociedade Francisco Manuel dos Santos cu 56,1%, urmat de Aberdeen Asset Managers Limited cu 5%, Heerema Holding Company – 5%, BNP Paribas Investment Partners cu 5%, conform datelor de la finele anului trecut. BlackRock a ajuns la 2% în iunie 2016. În 1992, o participație de 49% la Jeronimo Martins Retail (JMR) – parte a grupului portughez – a fost preluată de grupul olandez Ahold, care a finalizat în vara acestui an fuziunea cu grupul belgian Delhaize, proprietarul rețelei Mega Image din România.

Conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Mega Image, care în ultimii ani s-a numărat printre investitorii care au avut discuții pentru achiziția Profi, nu va participa la procesul de vânzare organizat de către banca americană de investiții Citi. Rămâne de văzut ce efecte va avea tranzacția Ahold – Delhaize, care a creat noul concern olandezo – belgian Ahold Delhaize, asupra strategiei Jeronimo Martins față de Profi.

Mid Europa vinde lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, tranzacție estimată către 1 mld. Euro, și se uită la achiziția Profi în România

Un alt investitor care s-a uitat în trecut la achiziția Profi și este interesat acum să depună o ofertă de achiziție este fondul de investiții Mid Europa Partners, proprietarul rețelei de servicii medicale private Regina Maria, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Mid Europa Partners nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol pe subiectul tranzacției de la Profi.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, de unde este în curs de exit.

Zabka concurează pe piața din Polonia cu Biedronka a portughezilor de la Jeronimo Martins. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este o tranzacție estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro, adică în jurul unui multiplu de 13 EBITDA raportat la rezultatul obținut în anul anterior vânzării.

CVC Capital Partners, BC Partners, proprietarul rețelei Migros urmăresc tranzacția de exit a Enterprise Investors

CVC Capital Partners este printre investitorii care au manifestat interes pentru tranzacția de la Profi, datorită calibrului acesteia. CVC Capital Partners are o limită minimă de investiție pentru fondurile sale din Europa la 150 mil. Dolari, însă vizează de regulă tichete de cîteva sute de milioane de euro. Pe piața românească, astfel de tichete apar destul de rar astfel se explică și interesul conjunctural al unor astfel de manageri globali de capital de risc.

CVC Capital Partners s-a mai uitat în 2011 la achiziția grupului A&D Pharma, pentru care își exprimaseră interesul și alte fonduri de investiții din Europa, dar tranzacția nu a avansat.

CVC Capital Partners a strâns de la investitori instituționali, guvernamentali și privați capital de peste 71 mld. Dolari, realizând peste 300 de tranzacții.

BC Partners, un alt nume care se învârte în jurul achiziției Profi, are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Un fond de investiții care vizează tichete de tranzacții de mărimea celui așteptat la Profi este Advent. Pe lângă faptul că este un jucător cu istoric bogat de tranzacții în piața românească, care și-a făcut exitul în 2015 din afacerea Regina Maria, a arătat interes pentru piața de retail din regiune.

În noiembrie 2012, Advent a cumpărat afacerea de retail din Polonia EKO Holding. Fondat în 1984, Advent este un administrator de investiții de talie globală care a investit 31 mld. Dolari în peste 310 de tranzacții în lume.

Printre managerii de capital privat care ar putea să se uite la tichete de tranzacție de anvergura Profi ar putea fi și nume precum Blackstone sau KKR, susțin surse din piață. De asemenea, Warburg Pincus s-a uitat recent la ținte de achiziție în România. Niciunul dintre aceste nume nu a spus dacă este interesat de Profi sau de alte ținte de achiziție în România.

Profi, cea mai valoroasă afacere din portofoliul local al Enterprise Investors

Profi este rețeaua de supermarketuri cu cel mai agresiv ritm de extindere în teritoriu, având ca țintă să ajungă la 500 de unități până la finele acestui an.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organică a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Profi este poziționat ca un lanț de magazine de proximitate, profil pe care merg și alți concurenți precum Mega Image și Carrefour Market. Modelul de afaceri al Profi are la bază o extindere la nivel național, acoperind cu formate mai mici inclusiv zone din mediul rural. Atât locațiile din mediul urban, cât și cele din mediul rural sunt profitabile, explica recent Călin Costinaș, director general adjunct al Profi Rom Food, în cadrul unei dezbateri organizate cu ocazia lansării ultimului raport Deloitte CE Top 500, care a analizat tendințele economice pe piețele din regiune.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără aproape 9.500 de angajaţi.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Pe 11 martie, reprezentanții companiei au semnat un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

Silviana Badea preia de la 1 martie poziția de Managing Director JLL România. Sursă foto: JLL.

Silviana Badea, head of Capital Markets JLL România: “Pe piața imobiliară, sunt acum între 5 și 10 tranzacții cu valori de peste 40 mil. euro. Vorbim mai mult despre tichete locale decât de vânzarea de portofolii în regiune sau în Europa care să cuprindă și România”

Volumul investițiilor în piața imobiliară a ajuns în primele nouă luni ale anului la aproximativ 400 mil. euro și este estimat să ajungă la 600 – 700 mil. euro până la finele acestui an, potrivit firmei de consultanță imobiliară JLL.

“Există tranzacții în faze avansate care ar putea schimba piața imobiliară”, a spus, ieri, Silviana Badea, director asociat și șef al departamentului de piețe de capital al biroului local din JLL.

Întrebată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO câte tranzacții de peste 40 mil. euro sunt acum pe piață, Silviana Badea a răspuns: “Între 5 și 10 tranzacții. Vorbim mai mult despre tichete locale decât de vânzarea de portofolii în regiune sau în Europa care să cuprindă și România”.

Printre cele mai avansate tranzacții de acest fel, se numără vânzarea proiectului de birouri Metropolis de către Soravia către investitorul financiar ceh PPF Holdings, controlat de miliardarul Petr Kellner, precum și vânzarea Electroputere Parc din Craiova, potrivit unor surse din piață.

Investitorii caută mai mult să facă achiziții oportuniste pe piața locală, care să le asigure un câștig cât mai rapid și sunt puțini cei care se orientează în acest moment către construirea pe termen mai lung a unui portofoliu solid la nivel local, cum este cazul fondului de investiții GLL.

”Randamentele din România sunt cu cel puțin cu 225-250 puncte de bază mai ridicate decât cele din Cehia și Polonia”, a mai spus Silviana Badea. Ecartul față de piața din Ungaria este însă mai mic.

Apetitul investitorilor pentru activele imobiliare locale este încurajat și de către bancheri, având în vedere îmbunătățirea condițiilor de finanțare oferite în ultimele 18 luni.

Băncile intră în competiție pentru tichete cu valori între 10 mil euro si 50 mil euro. Băncile mari sunt active pe acest segment de finanțare, între ele aflându-se BCR, Raiffeisen Bank sau Banca Transilvania, potrivit unor surse din piață.

“Suntem încă departe de condițiile din alte țări din Europa Centrală și de Est mai ales în ceea ce privește amortizarea, dar și costurile. Băncile pun accent pe fundamentele proiectului și pe credibilitatea celui care solicit împrumutul și au devenit mult mai sofisticate în analiză. Amortizarea și marja influenteaza nivelul randamentului unei achiziții imobiliare și deci al yield-urilor din piață”, constată reprezentanții JLL.

Finanțările pentru investiții imobiliare sunt mai scumpe în România față de alte piețe din Uniunea Europeană precum Germania sau Polonia de exemplu, dar mai ieftine față de piețe din afara UE cum este cazul Serbiei.

Costul mai ridicat al finanțării vine din riscul de țară pe care îl asociază investitorii, lichitate, riscul sectorial și riscul de proiect.

tranz-real-estate

Cea mai mare achiziție din 2016 pe piața imobiliară locală este preluarea centrului Shopping City din Sibiu de către fondul de investiții imobiliare NEPI, care a plătit 100 mil. Euro pentru acest activ către Argo.

Printre investitorii activi pe segmentul de achiziții s-au mai remarcat GTC (aflat în portofoliul fondului de investiții Lone Star) și Logicor, aparținând Blackstone.

Piața imobiliară locală este dominată pe segmentul spațiilor comerciale de către NEPI. Pe piața spațiilor industriale, o poziție puternică are CTP, care a înregistrat cea mai amplă serie de achiziții în sector, un alt jucător de talie mare fiind fondul de investiții P3. În piața de birouri, cel mai activ cumpărător a fost fondul de investiții Globalworth, controlat de Ioannis Papalekas, dar au făcut achiziții importante în ultima vreme GTC sau GLL.

Revenirea apetitului investitorilor în ultimii ani pentru piața imobiliară locală pune acest sector în topul industriilor care înregistrează volume și valori mari de fuziuni și achiziții.

Sursă foto: Yves Rocher.

Producătorul francez de cosmetice Yves Rocher cumpără franciza din România sub care operează 40 de magazine

Liderul global în producția de cosmetice pe bază de plante Yves Rocher cumpără afacerea Cosmetiques de France SRL, care operează lanțul de 40 de magazine Yves Rocher de pe piața locală, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Grupul francez va prelua astfel compania care deține franciza Yves Rocher pentru România. Patronul Cosmetiques de France SRL este Alexandru Rabanca, cel care a dezvoltat și a condus expansiunea lanțului de magazine.

Tranzacția este estimată de către surse din piața locală de fuziuni și achiziții la aproximativ 5 -7 mil. Euro, valoare neconfirmată de către părțile implicate.

Reprezentanții Yves Rocher și ai Cosmetiques de France SRL nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol.

Părțile implicate în tranzacție au fost asistate de către firmele de avocatură Leroy & Asociații, respectiv Savu Cristescu & Asociații de partea Yves Rocher.

Ca urmare a achiziției lanțului local de magazine, activitatea directă a Yves Rocher în România crește considerabil.

Yves Rocher activează deja direct prin intermediul Yves Rocher România, companie cu o cifră de afaceri în 2015 de 57,9 mil. Lei (13 mil. euro) și un profit net de 3,8 mil. Lei (0,8 mil. euro) la un număr mediu de 8 angajați. Față de anul anterior, firma a revenit pe profit după ce a raportat o pierdere de 0,18 mil. Lei la o cifră de afaceri însă mai mare, de 61,7 mil. Lei.

Yves Rocher România, afacere înființată în mai 2009, se ocupă cu vânzarea prin corespondență a cosmeticelor produse de către firma – mamă din Franța.

De asemenea, Yves Rocher este prezent și prin rețeaua Flormar România, care numără aproximativ 45 de magazine și este reprezentată de Med Kan Expert SRL, companie cu afaceri de 8,1 mil. Lei și 19 angajați la finele anului trecut.

Ținta de achiziție, Cosmetiques de France SRL, a fost înființată în martie 2000 ca unic importator pentru România ale produselor Yves Rocher. Compania condusă de Alexandru Rabanca a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 23,4 mil. Lei (5,3 mil. euro), în creștere cu circa 18% față de 2014, și un profit net de 2,5 mil. Lei (0,6 mil. euro) la un număr mediu de 158 de angajați. Ritmul de creștere al afacerii este de câteva ori peste rata anuală a pieței locale de profil, care în ultimii ani a înregistrat plusuri de 5%, respectiv de aproximativ 3%.

Cosmetiques de France SRL continuă să-și extindă rețeaua de magazine la nivelul țării, fiind concentrat, ca și ceilalți vânzători de mărci de cosmetice, în locații cu trafic mare precum centrele comerciale din București și orașele mari din țară.

Piața locală de cosmetice este cotată cu un potențial important de dezvoltare în contextul în care bugetul lunar alocat este încă printre cele mai mici din Europa.

La nivelul pieței de profil, companiile care se bazează pe modelul de vânzări directe precum Avon și Oriflame ocupă cele mai puternice poziții.

Pe segmentul de piață al produselor cosmetice pe bază de ingrediente naturale, Yves Rocher concurează cu nume precum The Body Shop, marcă de origine britanică, preluată în 2006 de către francezii de la L’Oreal, liderul global al industriei de cosmetice. The Body Shop are o rețea locală de 7 magazine, din care 6 în București și unul în Timișoara.

Groupe Rocher, afacerea pornită în 1959 de Yves Rocher, este o afacere controlată în proporție de 97% de către familia fondatorului. Nepotul său cel mare, Bris Rocher, conduce grupul Yves Rocher, care în 2015 a înregistrat o cifră de afaceri de 2,056 mld. Euro, are 15.000 de angajați și 40 de milioane de clienți la nivel global. Yves Rocher face afaceri în 110 de țări din lume.

Europa de Est a avut o pondere anul trecut de 11% în cifra de afaceri a grupului Yves Rocher după Franța (38%) unde are prima poziție pe piața de cosmetice și Europa de Vest (34%).

Pe canale de distribuție, 44% din vânzările Yves Rocher vin din magazine, 8% din vânzări pe internet, 22% vânzări la distanță și 15% din vânzări directe.

Group Rocher are în portofoliu opt mărci, cea mai cunoscută fiind Yves Rocher, printre altele se numără Petit Bateau, Stanhome sau Dr. Pierre Ricaud.

În 2001, grupul Yves Rocher a început procesul de răscumpărare a acțiunilor deținute de producătorul de medicamente Sanofi, tranzacție finalizată abia în 2012. Tranzacția prin care Yves Rocher a răscumpărat participația deținută de Sanofi, de 19,3%, a fost evaluată la 1,3 mld. euro pe baza informațiilor făcute publice de către vânzător în situațiile financiare din 2012.

În 2012, Yves Rocher a cumpărat 51% din afacerea Flormar din Turcia într-o tranzacție de circa 150 mil. dolari. După achiziția din Turcia, Bris Rocher a anunțat planuri de expansiune în afara zonei Euro, pe lista de ținte ale grupului francez fiind piețe emergente precum China, Rusia și America Latină.

albalact-grafic-main

Lactalis a încheiat cu succes oferta publică de preluare voluntară a Albalact. Grupul francez cumpără pe bursă un pachet de peste 90% din acțiunile liderului pieței de lactate pentru care plătește un preț de circa 72 mil. Euro

Grupul francez Lactalis a încheiat ieri cu succes oferta publică de cumpărare a unui pachet de peste 90% din acțiunile Albalact. Prin tranzacția derulată pe bursa de la București, Lactalis plătește pentru preluarea liderului pieței locale de lactate un preț de achiziție de circa 72 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pragul minim pentru ca oferta derulată pe bursă să poată fi încheiată cu succes este de 90%. Având în vedere că pragul minim a fost depășit, Lactalis va avea mână liberă pentru delistarea companiei de pe piața bursieră.

Oferta publică de preluare voluntară a Albalact s-a derulat în perioada 10 august – 14 septembrie, prețul oferit de francezi fiind de 0,5252 lei pe acțiune și a vizat un pachet de 97,4962% din acțiunile companiei. Achiziția pe bursă a producătorului de lactate s-a derulat prin intermediul B.S.A. International Anderlecht din Belgia.

Ultima cotație pe bursă a acțiunilor Albalact este de 0,52 lei per titlu. Capitalizarea bursieră a companiei este de 339,408 mil. lei (76,29 mil. euro).

Pe 27 ianuarie, a fost semnat un contract între partea franceză și principalii acționari ai Albalact Alba Iulia pentru preluarea unui pachet de 70,3% din capitalul social al companiei de la Raul Ciurtin, Lorena Beatrice Ciurtin, Crisware Holdings Limited și fondul de investiții RC2 Limited, condus de către Ion Florescu.

Vehiculul de investiții cipriot Crisware Holdings Limited (deținut de familia Ciurtin) deține 26,85%, fondul de investiții RC2 are o participație de 25,45%, iar Croniar Holdings Limited, vehicul înregistrat în Cipru, controlează 15,67% din Albalact, conform datelor disponibile la Depozitarul Central la 30 iunie.

Pe 7 iulie, Consiliul Concurenței a anunțat că a autorizat operațiunea de concentrare economică realizată prin preluarea SC Albalact SA, SC Rarăul SA și SC Albalact Logistic SRL de către B.S.A. International.

”Prețul pe acțiune va fi determinat prin deducerea din suma de 407,3 milioane RON a datoriei nete ajustate, definită contractual, prin referință la ultima zi a lunii imediat anterioare lunii în care condițiile precedente au fost îndeplinite (datoria netă ajustată include datoria finaciară minus numerar și echivalente în numerar, precum și provizioane și alte elemente similare datoriilor și orice prejudiciu suferit de Albalact în afara cursului obișnuit al activității, ajustări rezultate din normalizarea capitalului circulant net, astfel cum s-a agreat între Acționarii Vânzători și Lactalis) împărțită la un număr de 636.366.282 acțiuni ”, preciza în ianuarie comunicatul Albalact.

Intermediarul ofertei publice de cumpărare a Albalact de către Lactalis este BRD Groupe Societe Generale.

Lactalis a lucrat în tranzacție cu banca de investiții franceză EKA Partners, cu firma de avocatură Leroy & Asociații reprezentată de partenerii Bruno Leroy și Andreea Toma, respectiv cu EY pe partea de due dilligence (analiză financiară).

De cealaltă parte, casa de avocatură Schoenherr a asigurat consultanța juridică a acționarilor Albalact cu o echipă din care au făcut parte partenerii Markus Piuk și Narcisa Oprea.

Impactul tranzacției pe piața de lactate este unul major, având în vedere că Lactalis preia liderul pieței de lactate, poziție din care lupta la vârf se duce cu un alt gigant francez, Danone.

Printre competitorii direcți pe acest segment de piață mai sunt Friesland, Covalact sau Prodlacta.

În 2015, producătorul autohton de lactate Albalact a raportat o cifră de afaceri netă de circa 450,3 milioane lei, în creștere cu peste 6% față de anul 2014. Numărul mediu de angajați în 2015 a fost de 634.

Albalact a fost înfiinţată în anul 1971 în Alba Iulia, iar în 1990 a fost transformată în societate comercială pe acţiuni aflată în proprietatea statului. În 1999, compania a fost privatizată, iar familia Ciurtin (Petru Ciurtin si Raul Ciurtin) a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni.

Albalact deține 99,01% din acțiunile Rarăul Câmpulung Moldovenesc și 100% din societatea de logistică Albalact Logistic SRL, având peste 1000 de angajați în toate cele trei entități.

Albalact comercializează produse sub brandurile Zuzu, Fulga, De Albalact, Rarăul și Poiana Florilor.

Lactalis este lider la nivel mondial în industria procesării laptelui, deținând branduri precum President, Parmalat, Galbani. Grupul are în prezent peste 200 fabrici în 43 de țări și 75 000 de angajați.

În anul 2008, Lactalis a cumpărat divizia de lactate a grupului LaDorna de la Jean Valvis, în cadrul unei tranzacții estimate de ziarul Business Standard la acea vreme între 80 și 100 mil. euro.

Companiile franceze au marcat în ultimii ani achiziții majore pe piața românească. Astfel, Auchan a preluat o rețea de 20 de hypermarketuri Real într-o tranzacție regională, apoi Adeo (deținut de proprietarul francez al Auchan) a cumpărat rețeaua locală de magazine de bricolaj Baumax, iar Carrefour a cumpărat rețeaua de magazine Billa România de la Rewe International.

Axxess Capital vinde afacerea Deutek către un investitor strategic. Liderul global PPG din industria vopselelor ar putea cumpăra producătorul local din care își face exitul fondul de investiții

Managerul de fonduri de investiții Axxess Capital este aproape de vânzarea afacerii cu lacuri și vopsele Deutek, cumpărate în 2013 de la fondul de investiții Advent International, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Axxess Capital are la masă  un investitor strategic dispus să-i cumpere producătorul de vopsele decorative.

Gigantul american PPG, lider la nivel global în sectorul de lacuri și vopseluri, este interesat de achiziția afacerii Deutek aflate în portofoliul Axxess Capital. Mai multe surse din piață susțin că PPG este investitorul care s-a înțeles cu Axxess Capital pentru preluarea producătorului local de vopsele decorative.

Reprezentanții Axxess Capital și ai PPG nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

Vânzarea Deutek de către Axxess Capital se înscrie într-o serie de tranzacții de exit ale managerului de capital privat condus de Horia Manda. Acesta a semnat în aprilie vânzarea pachetului de peste 49% din acțiunile producătorului de jucării Noriel către managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors, respectiv vânzarea în luna iunie a pachetului de 100% din acțiuni la Industrial Access către grupul belgian TVH.

Exitul Axxess Capital de la Deutek vine într-un moment favorabil de piață, dacă avem în vedere că industria de profil a înregistrat în 2015 un ritm de creștere de circa 5 procente, după ani de stagnare și de scădere.

Fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund, ultimul fond ridicat de către Axxess, a cumpărat în 2013 acțiunile producătorului de vopsele Dufa, redenumit Deutek, de la Advent International într-o tranzacție în jurul a 16 mil. Euro.

Axxess Capital a luat pe pierderi compania și a trecut-o pe profit la o marjă netă de 10%, astfel că vânzarea Deutek este de așteptat să aducă un multiplicator bun pentru banii investiți de Axxess Capital.

Deutek a raportat pentru 2015 un profit net de 13,1 mil. Lei (2,9 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 131,5 mil. Lei (29,5 mil. Euro)și un număr mediu de 344 de angajați. În 2012, anul dinaintea preluării afacerii de către Axxess Capital, compania avea o pierdere de 25,1 mil. Lei la o cifră de afaceri de 117,9 mil. Lei și 343 de angajați.

Deutek concurează cu Kober (afacerea antreprenorului Aurel Kober), Policolor (aflat în portofoliul fondului de investiții RC2, condus de Ion Florescu), Fabryo Corporation (controlat de către fondul de investiții Oresa Ventures) pe o piață de lacuri și vopsele cu vânzări anuale estimate la circa 350 mil. Euro pe an. Cea mai mare pondere la nivelul pieței este ocupată de vopselurile decorative, care ajung până la 160 mil. Euro vânzări pe an.

PPG este deja prezent pe piața românească de profil prin PPG Coatings România, companie cu structuri de vânzări însă fără capacități de producție locale. PPG Coatings România (fosta Trilak Coatings SRL) a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 14,2 mil. Lei și un profit net de 0,5 mil. Lei la un număr de 27 de angajați.

PPG este furnizor pentru producătorul auto Renault, proprietarul uzinelor Dacia de la Pitești. La nivel global, PPG este unul dintre liderii industriei de profil alături de concernul Akzo Nobel. PPG s-a uitat și înainte după achiziții pe piața românească, spun surse din piață.

PPG este o afacere fondată în 1883 sub numele Pittsburgh Plate Glass de către John B. Ford și John Pitcairn în Pittsburgh (Pennsylvania, SUA).

Concernul american a ajuns la finele lui 2015 la venituri de 15,33 mld. Dolari și un profit net de 1,406 mld. Dolari, respectiv la un numerar din operațiuni de 1,837 mld. Dolari. Acțiunile companiei sunt listate pe bursa din New York, PPG având o capitalizare bursieră de 26,94 mld. Dolari. Principalii acționari ai companiei sunt investitori instituționali precum Vanguard Group (6,8%), FMR ((6,38%), Massachusetts Financial Services (6,01%), State Street Corporation (4,21%) sau fonduri mutuale precum Fidelity Contrafund Inc cu 2,8%, conform datelor făcute publice la 30 iunie.

Compania ocupă poziția 190 în indexul Fortune 500. PPG și-a bazat creșterea în ultimii ani pe o campanie puternică de achiziții. După o tranzacție în Mexic în 2014 de peste 2 mld. Dolari, în 2015 PPG a finalizat șase achiziții mai mici pentru care a plătit peste 400 mil. Dolari.

Pe piețele din regiune, PPG are o poziție solidă. Astfel, conform unor date prezentate de către grupul finlandez Dejmark, prezent și în România, PPG Deco deține o cotă valorică de 15% din piața de profil din Cehia, 20% din piața slovacă, respectiv 16% din piața din Ungaria prin intermediul mărcii Trilak (cu care este prezent PPG și în România).

Sectorul materialelor de construcții din România a revenit în atenția investitorilor strategici, care văd potențial de creștere în anii următori pe fondul unei creșteri de consum.

Polonezul Ludwik Sobolewski a condus în perioda 2006 - 2013 bursa de la Varșovia. Sursă foto: Linkedin.

Ludwik Sobolewski așteaptă pe bursa locală cea mai mare tranzacție de obligațiuni corporative a unei companii din România: “Am fi bucuroși dacă RCS & RDS își listează emisiunea de obligațiuni la București. Ar fi o tranzacție de câteva sute de milioane de euro”

Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori București, așteaptă o listare a obligațiunilor RCS & RDS, în cazul în care compania va decide să-și refinanțeze vechea emisiune de titluri emise în 2013 cu o nouă astfel de tranzacție.

“Am fi bucuroși dacă RCS & RDS își listează emisiunea de obligațiuni pe bursa de la București. Ar fi o tranzacție de câteva sute de milioane de euro”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Ludwik Sobolewski, șeful Bursei de la București.

Un sindicat format din băncile de investiții JP Morgan, Citi și Deutshe Bank, respectiv bănci precum ING Bank, BRD sau Unicredit au fost mandatate de către grupul de comunicații RCS & RDS pentru a pregăti lansarea unei noi emisiuni de obligațiuni în vederea refinanțării titlurilor emise în 2013 și scadente în 2020. Banca Transilvania face și ea parte din grupul finanțatorilor companiei controlate de către omul de afaceri Zoltan Teszari.

Consultanța juridică pentru tranzacție este coordonată de către firma americană de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton, respectiv casa londoneză din “Magic Circle” Freshfields Bruckhaus Deringer. La nivel local, lucrează o altă firmă de top londoneză, Clifford Chance, care asigură consultanța pe aspecte privind dreptul românesc, iar PeliFilip este firma de avocatură care consiliază RCS & RDS.

Emisiunea de obligațiuni a RCS & RDS are un plafon stabilit până la 800 mil. Euro, care urmează să fie supus aprobării acționarilor companiei pe 3 octombrie în cadrul unei adunări generale extraordinare. Compania cere aprobarea acționarilor pentru a putea emite obligațiuni sau a contracta finanțări bancare în limita unui plafon total de până la 1,6 mld. Euro, care să-i permită restructurarea datoriei actuale și să-i lase posibilitatea Consiliului de administrație de a utiliza astfel de resurse financiare și în alte scopuri corporative.

Noua emisiune ar putea fi lansată pe piețele financiare la începutul lunii noiembrie, iar titlurile ar putea fi emise în lei și în euro în condițiile în care vechea emisiune de 450 mil. Euro a Cable Communications Systems NV (firma – mamă a RCS & RDS) a fost lansată numai în euro pe piețele externe de capital la o dobândă anuală a cuponului de 7,5%.

Emisiunea de obligațiuni RCS & RDS vizează bursa de la București, dar ar putea fi luată în calcul și o piață bursieră externă pentru listarea titlurilor, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

O tranzacție cu obligațiunile RCS & RDS pe bursa de la București la anvergura anunțată ar fi cea mai mare vânzare de titluri de împrumut a unei companii din România din istoria pieței locale de capital.

“Avem nevoie de a oferi investitorilor astfel de instrumente de investiții de tip debt capital market (DCM, oferte publice de obligațiuni – n.r.)”, a mai spus Ludwik Sobolewski.

Pe bursa de la București, companiile din energie și băncile domină emisiunile locale de obligațiuni corporative. Astfel, Transelectrica și Engie au listate astfel de titluri de împrumut cu venit fix. BRD Groupe Societe Generale a deschis seria acestor emisiuni locale de obligațiuni corporative în 2004, ulterior și alte bănci intrând pe piața bursieră de la București cu emisiuni proprii – Banca Transilvania, Credit Europe Bank, Garanti Bank, Raiffeisen Bank sau UniCredit Bank.

Bursa de la București face eforturi de a-și crește lichiditatea și, implicit, atractivitatea în fața investitorilor pentru a trece de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă. Pentru a atinge acest scop, este necesară atragerea de noi listări atât pe piețele de acțiuni, cât și pe segmentul de obligațiuni.

BVB și Sibex, operatorul bursei de la Sibiu, au selectat recent Deloitte pentru serviciile de evaluare a celor doi operatori bursieri în vederea unei posibile fuziuni. Anul trecut, BVB a lansat piața AeRo ca un canal alternativ de finanțare pentru firmele mici și mijlocii. Printre eforturile echipei actuale de management a BVB în frunte cu polonezul Ludwik Sobolewski de a spori vizibilitatea externă a bursei locale s-a numărat și vânzarea unui pachet de 4,99% din acțiunile operatorului bursier de la București către BERD pe 19 noiembrie 2014.

Astăzi, BVB a lansat o platformă online de educație financiară “Fluent în finanțe”, parteneri de proiect fiind grupul financiar Banca Transilvania, BCR Pensii, Depozitarul Central, Intercapital Invest, OTP Asset Management și Tradeville, printre mizele acestui proiect fiind și lărgirea bazei de investitori, respectiv de emitenți în piața locală de capital.

În ceea ce privește listările de companii la cota principală a BVB, investitorii așteaptă venirea Hidroelectrica, care ar putea avea loc în toamna acestui an sau primăvara anului viitor, precum și listarea unor companii private.

Printre firmele private mari care au în vedere o listare pe bursa de la București este și RCS & RDS, care are în plan vânzarea unui pachet minoritar pentru a da posibilitatea unui exit acționarilor străini ai companiei precum fondul de investiții Eton Park și americanul de origine britanică Wayne Grant Quasha, care dețin împreună prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited (Quadrant) 21,42% din Cable Communications Systems NV, firma – mamă care are 95,92% din RCS&RDS, conform datelor făcute publice în noiembrie 2013 în prospectul de emisiune a obligațiunilor. Documentul citat indica faptul că Eton Park deținea un pachet de 6,85%, Wayne Quasha 13,7%, iar austriacul Gustav Wurmbock, managing partner la fondul de investiții EPIC, era raportat cu un pachet de 3,26%. În afara acestora, pe lista acționarilor minoritari cu pachete importante se mai aflau la acea dată Stefozar Bugarski cu 3,92%, Nicușor Dorel Schelean cu 3,64%, Ioan Bendei cu 3,41% și Gheorghe Maftei cu 3,32%.

Listarea RCS & RDS s-ar putea face sub forma oferirii către investitori a unui astfel de pachet minoritar de acțiuni preferențiale, lipsite însă de drept de vot în cadrul adunării acționarilor, susțin surse din piață. Ultima listare de anvergură a avut loc în 2014, când au intrat la tranzacționare acțiunile companiei energetice de stat Electrica după vânzarea unui pachet de 51% pe bursele din București și Londra pentru 443 mil. Euro. În 2015, la BVB a fost listată cea mai mare emisiune de obligațiuni locală, cea a Primăriei Municipiului București care și-a refinanțat cu 500 mil. euro vechea emisiune de titluri.

BVB are o capitalizare de 31,45 mld. Euro și înregistrează o valoare medie zilnică de tranzacții de 7 mil. Euro, conform datelor statistice făcute publice.

Electrica luptă cu giganții financiari Allianz și Macquarie în cea mai mare tranzacție de pe piața de energie. Germanii de la E.ON au scos la vânzare un pachet în jurul a 30% din acțiunile E.ON Distribuție România, tranzacție de circa 250 mil. Euro. Ofertele angajante, așteptate la jumătatea lunii octombrie

Concernul german E.ON este în plin proces de vânzare a unui pachet minoritar de acțiuni la E.ON Distribuție România, unicul distribuitor integrat de electricitate și gaze de pe piața locală. Pachetul scos la vânzare este în jurul a 30% din companie, iar valoarea tranzacției este de așteptat să ajungă peste 250 mil. Euro.

Compania de stat Electrica, grupul financiar german Allianz, un fond de investiții specializat în infrastructură al grupului australian Macquarie, precum și alți investitori financiari printre care manageri de fonduri de pensii s-au arătat interesați de preluarea participației la E.ON Distribuție România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Concernul german a primit oferte neangajante, iar la jumătatea lunii octombrie tranzacția este de așteptat să treacă în faza ofertelor angajante. În acest moment, investitorii derulează activități specifice de due – dilligence (analiză financiară) pentru a-și putea construi ofertele financiare.

Reprezentanții E.ON și ai Electrica nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

“Politica noastră este să nu comentăm zvonuri de piață sau potențiale tranzacții, motiv pentru care nu putem răspunde la întrebări și deci, refuzăm să comentăm”, a precizat Steve McCool, Director Asociat pentru comunicare corporativă la Macquarie Infrastructure and Real Assets.

De asemenea, Christian Kroos, Director adjunct de comunicare al grupului și responsabilitate corporativă al Allianz, a răspuns printr-un email: „În ceea ce privește întrebările Dumneavoastră de fuziuni și achiziții, pot să vă spun că, din principiu, nu răspundem acelor întrebări care sunt legate des de speculații de piață”.

O echipă a firmei de consultanță și audit PwC a făcut due dilligence pentru vânzător (vendor due dilligence).

E.ON Distribuție România este unica distribuție integrată de gaze și electricitate, reunind practic portofoliul de clienți preluat de la fosta Distrigaz Nord (care acoperă distribuția de gaze pentru clienții din jumătatea de nord a țării) cu portofoliul de clienți ai fostei distribuții de electricitate Electrica Moldova.

Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni la E.ON Distribuție România face parte din strategia concernului german de energie și utilități, care își reorganizează operațiunile. De la 1 ianuarie, gigantul E.ON și-a splitat afacerile dând naștere unei noi companii, Uniper, cu sediul la Dusseldorf și este focusată pe producția de energie din surse clasice – cărbuni, hidro și gaze naturale, precum și pe comerțul global de energie. E.ON SE, care este denumit „noul” E.ON, are sediul la Essen și se ocupă în schimb de portofoliul de energie regenerabilă, de rețelele de energie și de linia de afaceri de soluții pentru clienți. Acțiunile Uniper au intrat la tranzacționare astăzi pe bursa de la Frankfurt, piață pe care sunt listate și titlurile E.ON SE.

Decizia strategică a concernului german de a se „sparge” în două companii distincte, specializate, este un răspuns la tendințele de pe piața globală a energiei, afirmă managementul grupului. Noua strategie a E.ON include și co-investiții strategice alături de parteneri.

E.ON Distribuție România operează o rețea de distribuție a gazelor naturale de peste 20.000 km și o rețea de distribuție de electricitate de peste 80.000 km, care deservesc în total circa 3 milioane de clienți din jumătatea de nord a țării, din județele Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț și Bacău.

E.ON Distribuție România SA a raportat pentru 2015 un profit net de 260,3 mil. lei (58,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,607 mld. Lei (362 mil. euro) și un personal mediu de 1.866 de angajați. Compania care are monopolul distribuției de gaze pe jumătate din România și are, de asemenea, poziție dominantă pe piața distribuției de electricitate din nord-estul țării, lucrează cu o marjă netă de 16%.

Modelul de afaceri este bazat pe un portofoliu mare de clienți, care asigură venituri lunare stabile, iar tarifele stabilite și programele de investiții recunoscute de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) oferă predictibilitate pe termen lung unor investitori financiari, care caută să-și plaseze lichidități în afaceri stabile pe termen lung cum este cazul celor din energie și infrastructură.

Pe 29 iunie, Fondul Proprietatea și-a vândut pachetul de 18,3474% din acțiunile E.ON Distribuție România SA, adică 56.749.014 acțiuni în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută public. În aceeași zi, Fondul Proprietatea și-a făcut exitul și din E.ON Energie România SA, unde deținea un pachet de 13,4%. Cumpărătorul pachetelor Fondului Proprietatea nu a fost făcut public.

Conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, cumpărătorul pachetelor de acțiuni ale FP a fost E.ON.

La E.ON Distribuție România SA, acționar minoritar este statul român prin intermediul ministerului energiei, care deține un pachet de 13,51% din acțiuni.

În portofoliul FP, pachetul de 18,35% deținut la E.ON Distribuție România SA era cotat la 31 martie între cele mai valoroase 5 participații din portofoliul fondului. Astfel, pachetul era estimat la 510,4 mil. lei (circa 115 mil. euro) ceea ce ar corespunde unei valori a companiei E.ON Distribuție România SA de 625 mil. euro.

Exitul FP de la E.ON a avut loc în contextul strategiei anunțate de a-și reduce dependența portofoliului de investiții de piața de energie. Până acum, FP și-a vândut participații la companii de energie listate pe bursă precum Transelectrica sau Romgaz, cere o listare rapidă a Hidroelectrica pe bursă și are în plan listarea la Londra a OMV Petrom.

Electrica, unul dintre investitorii care au depus ofertă neangajantă pentru pachetul E.ON Distribuție România SA este într-un context aparte în tranzacție.

Electrica a fost vânzătorul pachetului de 51% din Electrica Moldova în urmă cu 11 ani și acum este concurent pentru E.ON pe piața de energie prin subsidiarele sale de distribuție de electricitate Electrica Distribuție Transilvania Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud și Electrica Distribuție Muntenia Nord.

E.ON Distribuție România SA oferă pentru Electrica acces nu doar la vechiul portofoliu de clienți din Moldova, ci ar fi poartă de intrare indirect și în piața distribuției de gaze, adică o premieră pentru compania de stat.

Electrica stă pe lichidități foarte mari, după ce în 2014 compania a strâns în conturi aproape 2 mld. Lei (443 mil. euro) după vânzarea de către stat a unui pachet de 51% din acțiunile companiei către investitorii de pe bursele din București și Londra.

Compania nu a făcut investiții sau achiziții majore până acum, iar dezbaterile în jurul acestui subiect au dus la schimbarea managementului companiei în acest an.

Pentru 2015, Electrica SA a raportat venituri consolidate de 5,503 mld. Lei (1,239 mld. Euro) și un profit net 363 mil. Lei (81,7 mil. Euro). Valoarea bursieră a companiei de stat este de 4,64 mld. Lei (peste 1 mld. Euro). Ministerul Energiei este principalul acționar cu 48,8%, urmat de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu 8,65%.

Un alt competitor intrat în cursă pentru pachetul E.ON este un alt gigant german care vine din sectorul financiar și al asigurărilor, Allianz. Grupul, unul dintre cei mai mari manageri de active din lume, este acționarul majoritar al Allianz Țiriac, unul dintre liderii sectorului local de asigurări după tranzacția derulată în anul 2000 cu omul de afaceri Ion Țiriac.

Grupul Allianz, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, a raportat pentru 2015 venituri totale de 125,19 mld. Euro și un profit net de 6,9 mld. Euro la un număr de peste 142.000 de angajați la nivel global.

Allianz avea la 31 decembrie 2015 active totale de 848,9 mld. Euro și active totale sub administrare de 1.762 mld. Euro. Capitalizarea bursieră a Allianz era la finele anului trecut de 74,7 mld. Euro. Investitorii germani dețin 31,7% din companie, cei americani 17,4%, cei britanici 12,6%,, urmați de acționari din Franța (9%), Elveția (5,2%) și Luxemburg (4,9%).

Allianz investește prin intermediul PIMCO și Allianz GI.

Un alt pețitor de calibru,grupul financiar australian Macquarie, este din ce în ce mai interesat de oportunitățile de investiții din România. Macquarie a depus ofertă neangajantă pentru pachetul minoritar al subsidiarei locale a E.ON.

Macquarie a raportat pentru anul financiar închis pe 31 martie un profit net de 2,06 mld. Dolari australieni (1,38 mld. Euro) și venituri operaționale de 10,1 mld. Dolari australieni (6,8 mld. Euro).

Este cel mai mare investitor în infrastructură la nivel global prin intermediul Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA). MIRA administrează circa 50 de fonduri de investiții publice și private și are active sub administrare de peste 105 mld. Dolari (136 mld. Dolari australieni).

Cel mai recent fond de investiții european al Macquarie dedicat investițiilor în infrastructură este Macquarie European Infrastructure Fund 4, strâns în aprilie 2013 cu un capital total de 2,7 mld. Euro. Printre investițiile realizate din acest fond se numără CGN (Czech Gas Network) rețea de distribuție de gaze ce acoperă 80% din piața cehă, sau Energie Steiemark, a patra companie de utilități integrată din Austria.

Fondul de investiții Macquarie European Infrastructure 4 a cumpărat pe 30 noiembrie 2014 afacerile E.ON din Spania și Portugalia la o valoare de întreprindere de 2,5 mld. euro. Portofoliul E.ON din Spania și Portugalia a fost modelat după lupta dintre concernul german și italienii de la Enel pentru controlul Endesa.

Tranzacția de vânzare a pachetului minoritar de la E.ON Distribuție România a atras interesul și al altor investitori financiari, inclusiv manageri de fonduri de pensii.

Vânzarea pachetului minoritar de acțiuni al subsidiarei locale a E.ON este cea mai mare tranzacție în derulare în acest moment pe piața de energie.

E.ON a intrat pe piața din România în anul 2000 prin intermediul Ruhrgas, care deținea un pachet de circa 28% din distribuitorul privat de gaze Congaz Constanța, vândut apoi în 2014 către GDF Suez (actualul Engie).

Privatizările din energie au dus la o expansiune puternică a E.ON în România. Astfel, grupul german a câștigat în 2004 licitația de vânzare a pachetului majoritar de acțiuni la Distrigaz Nord, iar ulterior a preluat și controlul la Electrica Moldova prin preluarea a 51% din acțiuni, iar Electrica a rămas cu restul de 49% din acțiuni.

De la venirea în România, E.ON afirmă că a investit peste 1,2 mld. Euro pe piața de energie.

blue-lake-main

B2 Holding confirmă semnarea acordului pentru achiziția alături de EOS a portofoliului Blue Lake al BCR. Valoarea nominală a portofoliului este de 370 mil. Euro și include 6.800 de credite garantate cu proprietăți imobiliare, iar prețul de achiziție este de până la 55 mil. euro. PwC și Schoenherr au lucrat cu BCR, cumpărătorii cu firma de avocatură MMO afiliată KPMG

B2 Holding ASA, prin intermediul subsidiarei sale Ultimo Netherlands BV, a anunțat, astăzi, că a intrat într-un acord pentru achiziția unui portofoliu neperformant format din credite ipotecare, în cadrul unui parteneriat cu cote egale, de 50% fiecare, împreună cu EOS Investment RO GmbH.

Portofoliul include 6.800 de împrumuturi cărora le sunt atașate un colateral format din proprietăți imobiliare. Valoarea nominală a portofoliului este de circa 370 mil. Euro, iar vânzătorul este BCR, potrivit unui comunicat al B2 Holding transmis bursei din Oslo, unde sunt listate acțiunile companiei.

Prețul de achiziție al portofoliului nu a fost făcut public. Surse din piață afirmă că acesta se situează în jurul a 15 eurocenți, adică până la 55 mil. Euro, informație neconfirmată de către sursele implicate în tranzacție.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 5 mai despre tranzacția Blue Lake de la BCR. Apoi, pe 7 septembrie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră că tranzacția Blue Lake a fost semnată de către BCR cu EOS și B2 Holding.

Parteneriatul B2 Holding cu EOS în cadrul acestei investiții oferă multe beneficii, inclusiv oportunitatea de a forma o relație cu un jucător – cheie în regiune.

B2Holding și EOS vor împărți responsabilitatea administrării portofoliului în cote egale.

„Apreciem timpul și angajamentul atât al BCR, cât și al EOS pe care l-au dedicate acestei tranzacții complexe. După ce am petrecut timp cu managementul EOS, suntem confortabili că acest parteneriat va livra valoare maximă acționarilor noștri din acest portofoliu, în timp ce accelerăm creșterea noastră în România și Europa de Sud – Est „, a spus Olav Dalen Zahl, CEO al B2Holding.

Tranzacția este de așteptat să se închidă în decembrie.

Consultanții PwC au avut mandatul pentru vânzarea portofoliului Blue Lake, echipa fiind coordonată de către Jonathan Wheatley, Senior Director în cadrul grupului de consultanță PwC dedicat portofoliilor din Europa, precum și Bernhard Engel, partener PwC Austria. Vânzătorul a lucrat, de asemenea, în tranzacție cu o echipă de avocați Schoenherr din care au făcut parte partenerii Matei Florea și Mădălina Neagu. De cealaltă parte, cumpărătorii au fost consiliați de către o echipă a firmei de avocatură Mihăilă Mihai Olteanu, condusă de către Managing Partner Laura Toncescu, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. MMO (ex-NTMO) este afiliată rețelei KPMG Legal.

BCR,  cea mai mare bancă locală după active, a primit pe 13 iunie ofertele pentru portofoliul neperformant Blue Lake. Printre finaliști s-au aflat nume precum EOS, Kredyt Inkaso și APS, spun surse din piață.

”Strategia asumată de BCR este de reducere a portofoliului NPL, iar rezultatele sunt vizibile în scăderea continuă a ratei NPL, ajunsă deja sub 15% la jumătatea anului 2016”, au răspuns reprezentanții BCR la setul de întrebări al jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO privind vânzarea portofoliului neperformant Blue Lake.

Rata creditelor neperformante a scăzut în cazul BCR de la 23,1% în iunie 2015 până la 14% la finele primului semestru al acestui an, pe fondul continuării politicii sale de curățire a bilanțului și vânzarea accelerată a activelor toxice începută de Tomas Spurny și continuată de succesorul său la șefia BCR, Sergiu Manea, care a venit la conducerea băncii în urmă cu un an. Vânzarea accelerată a portofoliilor neperformante a permis, pe de o parte, creșterea profitabilității băncii prin deblocarea unor resurse alocate pentru provizioane, iar pe de altă parte, BCR s-a concentrat mai mult pe creditare.

BCR a realizat un profit net de 636 mil. lei (141,5 mil. euro) în primul semestru al acestui an și o producție de credite noi de peste 4,1 mld. lei (circa 900 mil. euro), acordate atât pe segmentul corporate, cât și retail.

Rezultatele BCR obținute în primul semestru trebuie citite în contextul în care banca a finalizat în luna iunie cea mai mare vânzare de credite neperformante din istoria pieței locale de profil prin intermediul tranzacției Tokyo, transferând un portofoliu cu o valoare nominală de aproximativ 1,1 mld. Euro către APS, IFC și Deutsche Bank.

BCR a finalizat pe 8 iunie vânzarea portofoliului neperformant Tokyo, pentru care a încasat un preț de aproximativ 150 mil. euro după transferul unui pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de aproape 1,1 mld. euro către consorțiul APS – Deutsche Bank – International Finance Corporation, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. BCR nu a făcut public prețul de vânzare nici al portofoliului Tokyo, nici al altor portofolii vândute anterior.

Tot în intervalul iunie 2015 – iunie 2016, BCR a mai înregistrat un record încercând să vândă portofoliul neperformant Neptun, cu o valoare nominală de 2,7 mld. euro, însă în septembrie 2015 s-a văzut nevoit să retragă tranzacția de pe piață. După acest eșec, banca a regrupat activele în cadrul altor portofolii, cu o structură mai simplă, cu valori nominale mai mici și mai ușor de vândut.

Firma germană de administrare a datoriilor EOS, unul dintre cei doi cumpărători ai portofoliului Blue Lake, are deja o poziție puternică pe piața locală a administrării de creanțe, fiind unul dintre liderii acestui segment de afaceri. Compania condusă de către Adrian Boghiu și Georg Kovacs numără aproximativ 650 de angajați, conform datelor făcute publice de către EOS KSI România, și are o rețea de birouri în București și în alte 12 orașe mari din țară.

EOS și-a început operațiunile în România în 2002, fiind un pionier în sectorul local al administrării datoriilor. EOS KSI România, specializată în recuperarea creanțelor și una dintre firmele locale ale EOS, a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 60,7 mil. Lei și un profit net de 7,47 mil. Lei la un număr mediu de 561 de angajați, potrivit ultimului bilanț anual.

La nivel de grup, EOS a raportat o cifră de afaceri de 596,1 mil. Euro și un profit înainte de impozitare (EBT) de 181,4 mil. Euro pentru anul financiar 2015 – 2016. EOS face parte din grupul german Otto, o afacere cu sediul la Hamburg și cu venituri de 12 mld. euro pe an, controlată de familia fondatoare Otto.

Partenerul de achiziție al EOS la achiziția Blue Lake este compania norvegiană B2 Holding, care s-a mișcat repede pe piața românească în ultimele luni. Norvegienii au anunțat o strategie de creștere care vizează, în special, Europa Centrală și de Est, regiune în care România a fost cea mai mare și mai activă piață de tranzacționare a portofoliilor neperformante în 2015.

B2 Holding a cumpărat recent o firmă bulgară de recuperare a creanțelor activă la nivel local, Debt Collection Agency. B2 Holding a anunțat pe 9 mai un acord de achiziție a 100% din acțiunile DCA, firmă fondată în 2010 de către oamenii de afaceri bulgari Martin Despov și Nikolina Stancheva. Tranzacția a fost finalizată pe 10 iunie.

DCA are subsidiară în România din 2013. Compania numără 134 de angajați în Bulgaria și 25 de oameni în România.

DCA are în administrare un portofoliu de datorii cu o valoare nominală de circa 180 mil. euro. Compania a raportat pentru 2015 venituri de 5,9 mil. euro și un profit net de 1,9 mil. euro.

B2 Holding are pe bursa din Oslo o capitalizare de piață în valoare de 4,8 miliarde de coroane norvegiene (0,52 mld. euro) la o cotație de 13 coroane per acțiune. Principalii acționari sunt grupul suedez de servicii financiare Prioritet Group AB cu o participație de 13,85% din B2 Holding, și compania norvegiană de transporturi maritime Rasmussengruppen AS cu un pachet de 11,67%.

Pe piața de profil, principalele poziții sunt ocupate de către APS puternic înfipt pe segmentul portofoliilor neperformante corporate, Kruk lider de piață pe segmentul creditelor de consum, Kredyt Inkaso care a venit rapid de la zero la un portofoliu de circa 1 mld. Euro în circa trei ani și EOS, unul dintre cei mai vechi jucători pe piața de profil și în același timp unul dintre cei mai mari administratori de datorii la nivel local.

În acest an, cei mai activi cumpărători au fost APS (tranzacțiile Tokyo, Rosemary) și Kruk (tranzacțiile Elisabeth și Ursa), iar BCR a fost cel mai activ vânzător de active neperformante în ultimii doi ani.

Creditele neperformante au fost sursa pierderilor BCR de 2,8 mld. lei din 2014. Sursă foto: BCR.

BCR a semnat vânzarea portofoliului neperformant Blue Lake de circa 400 mil. euro către EOS și B2 Holding pentru un preț în jurul a 60 mil. Euro. BCR: “Strategia asumată de BCR este de reducere a portofoliului NPL, iar rezultatele sunt vizibile în scăderea continuă a ratei NPL, ajunsă deja sub 15% la jumătatea anului 2016″

UPDATE 8 SEPTEMBRIE “Strategia asumată de BCR este de reducere a portofoliului NPL, iar rezultatele sunt vizibile în scăderea continuă a ratei NPL, ajunsă deja sub 15% la jumătatea anului 2016”, au răspuns reprezentanții BCR la setul de întrebări al jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO privind vânzarea portofoliului neperformant Blue Lake.

BCR, cel mai activ vânzător de active bancare neperformante în ultimii ani, a semnat tranzacția de vânzare a unui pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de aproximativ 400 mil. Euro, cunoscut investitorilor sub numele de cod Blue Lake.

Prețul de vânzare al portofoliului Blue Lake către EOS și B2Holding se situează în jurul valorii de 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Părțile implicate nu au putut fi contactate până la momentul publicării acestui articol pentru comentarii pe acest subiect.

BCR,  cea mai mare bancă locală după active, a primit pe 13 iunie ofertele pentru portofoliul neperformant Blue Lake, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Printre finaliști s-au aflat nume precum EOS, Kredyt Inkaso și APS, spun surse din piață. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 5 mai despre tranzacția Blue Lake a BCR.

EOS și B2Holding și-au împărțit portofoliul Blue Lake și lucrează deja pe anumite pachete de creanțe din portofoliu și cu alte firme specializate în recuperarea datoriilor.

Blue Lake este un portofoliu de retail garantat cu ipotecă. Circa 6.000 de proprietăți imobiliare, poziționate în București și la nivelul întregii țări, fac parte din pachetul de garanții care însoțește portofoliul.

BCR lucrează la tranzacția Blue Lake cu perechea PwC (consultant) – Schoenherr (firmă de avocatură), alături de care a bifat deja cea mai lungă serie de vânzări de astfel de portofolii mari locale.

Firma germană de administrare a datoriilor EOS are deja o poziție puternică pe piața locală a administrării de creanțe, fiind unul dintre liderii acestui segment de afaceri. Compania condusă de către Adrian Boghiu și Georg Kovacs numără aproximativ 650 de angajați, conform datelor făcute publice de către EOS KSI România.

Firma EOS KSI România a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 60,7 mil. Lei și un profit net de 7,47 mil. Lei la un număr mediu de 561 de angajați, potrivit ultimului bilanț anual.

La nivel de grup, EOS a raportat o cifră de afaceri de 596,1 mil. Euro și un profit înainte de impozitare (EBT) de 181,4 mil. Euro pentru anul financiar 2015 – 2016.

Partenerul de achiziție al EOS la achiziția Blue Lake este compania norvegiană B2 Holding, unul dintre liderii administrării de creanțe de pe piața din Europa.

B 2 Holding a raportat că a investit în al doilea trimestru al anului circa 72 mil. Euro în achiziția de portofolii neperformante în regiunea Balcanilor de Vest, unul garantat și unul mixt, potrivit raportului semestrial al companiei publicat la 26 august.

B2 Holding a cumpărat recent o firmă de recuperare a creanțelor activă la nivel local și are planuri de creștere în România, cea mai mare piață din regiunea Europei Centrale și de Est după mărimea portofoliilor neperformante tranzacționate în 2015.

Norvegienii au finalizat recent achiziția firmei bulgare de colectare a creanțelor Debt Collection Agency (DCA), care are operațiuni directe și în România.

B2 Holding a anunțat pe 9 mai un acord de achiziție a 100% din acțiunile DCA, firmă fondată în 2010 de către oamenii de afaceri bulgari Martin Despov și Nikolina Stancheva. Tranzacția a fost finalizată pe 10 iunie.

DCA are subsidiară în România din 2013. Compania numără 134 de angajați în Bulgaria și 25 de oameni în România.

DCA are în administrare un portofoliu de datorii cu o valoare nominală de circa 180 mil. euro. Compania a raportat pentru 2015 venituri de 5,9 mil. euro și un profit net de 1,9 mil. euro.

B2 Holding, activă deja în spațiul scandinav și al statelor baltice, are operațiuni și în piețele Europei Centrale și de Est (Polonia), respectiv Balcani (Bulgaria, România).

Ultimele mișcări din piață indică posibilitatea ca tandemul EOS – B2 Holding care a marcat achiziția portofoliului Blue Lake de la BCR să apară în aceeași formulă și la viitoarele tranzacții. Pe piața de profil, principalele poziții sunt ocupate de către APS puternic înfipt pe segmentul portofoliilor neperformante corporate, Kruk lider de piață pe segmentul creditelor de consum, Kredyt Inkaso care a venit rapid de la zero la un portofoliu de circa 1 mld. Euro în circa trei ani și EOS, unul dintre cei mai vechi jucători pe piața de profil și în același timp unul dintre cei mai mari administratori de datorii la nivel local.

În acest an, cei mai activi cumpărători au fost APS (tranzacțiile Tokyo, Rosemary) și Kruk (tranzacțiile Elisabeth și Ursa).

Subsidiara locală a Erste este cel mai activ vânzător de active bancare neperformante, pe fondul procesului amplu de curățire a bilanțului propriu pentru a elibera lichidități blocate în provizioane, pe de altă parte aceste acțiuni fac parte și din activitatea de restructurare a băncii.

BCR a realizat un profit net de 636 mil. lei (141,5 mil. euro) în primul semestru al acestui an, „susținut totodată de recuperări consistente ale unor credite neperformante precum şi de îmbunătățirea calității portofoliului”, potrivit reprezentanților băncii.

Rata creditelor neperformante a scăzut în cazul BCR de la 23,1% în iunie 2015 până la 14% la finele primului semestru al acestui an, pe fondul continuării politicii sale de curățire a bilanțului și vânzarea accelerată a activelor toxice. Rezultatele BCR obținute în primul semestru trebuie citite în contextul în care banca a finalizat în luna iunie cea mai mare vânzare de credite neperformante din istoria pieței locale de profil prin intermediul tranzacției Tokyo, transferând un portofoliu cu o valoare nominală de aproximativ 1,1 mld. Euro către APS, IFC și Deutsche Bank.

BCR a raportat în perioada menționată o producție de credite noi de peste 4,1 mld. lei (circa 900 mil. euro), acordate atât pe segmental corporate, cât și retail.

Banca a finalizat pe 8 iunie vânzarea portofoliului neperformant Tokyo, pentru care a încasat un preț de aproximativ 150 mil. euro după transferul unui pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de aproape 1,1 mld. euro către consorțiul APS – Deutsche Bank – International Finance Corporation, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. BCR nu a făcut public prețul de vânzare nici al portofoliului Tokyo, nici al altor portofolii vândute anterior.

Piața tranzacțiilor cu credite neperformante din România a fost cea mai mare și mai activă în 2015 din rândul piețelor din regiunea Europei Centrale și de Est. Valoarea tranzacțiilor locale de profil este estimată la circa 1,5 mld. euro în 2015, iar în 2016 cifra ar putea ajunge spre 2 mld. euro. Prețurile de achiziție al acestor portofolii variază de la 0,5 – 1 eurocenți până la 25 de eurocenți în funcție de calitatea garanțiilor atașate portofoliilor, a vechimii creditelor cuprinse în pachet și a interesului stârnit printre investitori.

Anul trecut a marcat și un eșec major. Tranzacția Neptun prin care BCR a încercat să vândă un portofoliu neperformant de 2,7 mld. euro, cu o structură mixtă de active, a eșuat în septembrie. Ulterior, au fost regrupate activele în alte portofolii, așa ajungând pe piață tranzacția Tokyo și altele prin care BCR mai are de scăpat de stocuri de neperformante de circa 1 mld. euro.

Una dintre tranzacțiile de referință în ceea ce privește vânzarea portofoliilor de retail, garantate cu ipoteci, a avut loc în iulie 2015, când Volksbank România a transferat un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 495 mil. euro consorțiului format din Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap și APS. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piață estimează prețul de achiziție al portofoliului Volksbank la circa 17 eurocenți pentru fiecare euro la valoare nominală, ceea ce înseamnă o tranzacție de peste 84 mil. Euro, conform datelor disponibile din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, neconfirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Fondul de investiții 3TS Catalyst România va investi 0,7 mil. Euro pentru preluarea unei participații finale de 30 – 40% în platforma de recrutare SmartDreamers, în care au investit anterior și cei doi Managing Partneri ai firmei de avocatură Eversheds România. Marius Ghenea, partener 3TS Catalyst România: Anul viitor vom avea companii din portofoliu pentru primele exituri. 3TS Capital Partners discută o achiziție cu un alt fond de investiții aflat sub administrare

Fondul de investiții 3TS Catalyst România a anunțat, marți, că va investi 0,7 mil. Euro pentru a prelua o participație minoritară semnificativă în platforma de recrutare SmartDreamers din Târgu Mureș, aceasta fiind a zecea companie intrată în portofoliul managerului de capital de risc.

Afacerea Smart Dreamers a fost fondată în 2014 de către Adrian Cernat, Marius Huza și Mihai Ceușan și a trecut până acum prin două runde succesive de investiții realizate de investitori de tip business angels.

La finele lui 2014, platforma de recrutare a obținut o investiție de la Radu Atanasiu, Mălin Ștefănescu și Danu Temelie în valoare de peste 100.000 de euro.

În 2015, SmartDreamers obține cea de-a doua investiție în euro, care conduce la schimbarea structurii de acționariat, grupului de investitori și fondatorilor Adrian Cernat, Marius Huza și Mihai Ceușan alăturându-li-se oamenii de afaceri Mihai Guia, Cristian Lina și Octav Cobzăreanu. Mihai Guia și Cristian Lina sunt Managing Partneri ai biroului local al firmei britanice de avocatură Eversheds.

Odată cu cea de-a doua infuzie de capital, destinată extinderii business-ului în piața din Ungaria cât și în alte piețe la nivel internațional, compania cedează 11% din acțiuni către cei șase business angeli.

În prezent, Smart Dreamers este utilizată de peste 2.000 de companii şi peste 100.000 de candidați în baza de date.

La finalul anului 2015 Smartdreamers a înregistrat o cifră de afaceri netă de 169.058 lei (aproximativ 0,04 mil.euro), o pierdere netă de 678.684 lei ( 0,15 mil.euro ) și un număr mediu de 9 salariați.

Investiția în SmartDreamers marchează finalizarea perioadei inițiale de investiții a fondului Catalyst România. Pachetul pe care Catalyst România îl va prelua în final este de aproximativ 30 – 40%, după cum a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marius Ghenea, Director de investiții al Catalyst România.

Fondul de investiții Catalyst România investește capital în companii nu prin achiziția de acțiuni, ci prin aport la majorare de capital printr-un așa – numit cash in (banii investiți rămânând în companie – n.r.).

Catalyst România a investit până acum de la lansarea fondului în 2013 aproximativ 10 mil. Euro din capitalul total de 15 mil. Euro pe care îl are la dispoziție. Pe lângă investițiile inițiale, sunt investiți bani din fond și pentru runde de capitalizare ulterioare.

“Finanțăm și achiziții făcute de companiile din portofoliu dacă acestea identifică astfel de ținte pe piețele din străinătate”, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marius Ghenea.

Tichetul de investiții al Catalyst România se situează între 0,5 și 1,5 mil. Euro per investiție inițială, care poate fi ulterior completată prin runde ulterioare de investiții.

Astfel, cea mai importantă investiție a Catalyst România pentru o companie din portofoliu ajunge la aproximativ 2 mil. Euro și este în retailerul online Elefant.ro, în care în iulie a fost atras și managerul de capital Axxess Capital, care investește 5 mil. Euro pentru preluarea a 30% din companie. În schimb, în afacerea Avocatnet, Catalyst România a investit aproximativ 0,35 mil. Euro.

Catalyst România este un fond de investiții cu o durată de viață de zece ani. Durata tipică a unei investiții într-o companie este între 3 și 5 ani, după care fondul se pregătește să-și facă exitul.

Banii investiți de către Catalyst România provin din fonduri europene puse la dispoziția întreprinderilor mici și mijlocii prin programul JEREMIE, de la Fondul European de Investiții, fondul de investiții 3TS Capital Partners, BT Asset Management (parte a grupului financiar Banca Transilvania), SIF Moldova, Certinvest Pensia Mea și alți investitori.

La conferința de presă dedicată investiției Catalyst România în Smartdreamers au fost prezenți și Camelia Drăgoi, manager de mandat pentru investiția Catalyst din partea Fondului European de Investiții, respectiv Costin Tărăcilă, Managing Partner al firmei de avocatură RTPR Allen & Overy care asigură consultanța juridică pentru fond la aceste tranzacții.

“Nu suntem în perioada de exit. Anul viitor vom avea companii pentru primele exituri“, a precizat Marius Ghenea, Director de investiții al 3TS Catalyst România.

Potrivit acestuia, există discuții pentru exit, cât și pentru creșterea companiei la VectorWatch.

În acest moment, Catalyst România are în portofoliu firmele 123ContactForm SRL (dezvoltator de soft pentru formulare și chestionare online), Vola.ro, Elefant.ro, Simartis Telecom, Inteligo Media (care administrează portalul de informație legislative și juridică Avocatnet.ro), GreenHorse Games, VectorWatch, SmartBill (administrată de Intelligent IT), Marketizator Friends și Smartdreamers.

Fondul este administrat de către 3TS Capital Partners, una dintre cele mai importante companii de private equity şi venture capital din Europa Centrală şi de Est.

Din echipa 3TS responsabilă de investițiile Catalyst fac parte Marius Ghenea – partener Catalyst România, Sever Totia – partener Catalyst România, Jozsef Kover – partener 3TS Capital Partners și Alina Georgescu, Office Manager.

Sever Totia, investitor cu experiență pe piața americană, intră în echipa de administrare a fondului și va ajuta la dezvoltarea companiilor din portofoliu către exit, cu predilecție către investitorii din SUA.

3TS Capital Partners este unul dintre cei mai focusați manageri de capital pe investiții în zona de Tehnologie Media și Telecom. 3TS Capital Partners investește acum și dintr-un fond de investiții de talie mult mai mare, a cărui capitalizare depășește 100 mil. Euro și unde tichetul de investiții este de circa 5 – 7 mil. Euro.

“3TS are cu fondul de investiții cel mare un proiect de achiziție în zona TMT în România “, a spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marius Ghenea.

Pe piața de private equity, Catalyst România este un fond de investiții cu capital de creștere care se adresează companiilor tinere din domeniul tehnologiei, sector care este vizat și de alți manageri de fond cum este cazul Earlybird, care a investit recent în afacerea DCS Plus.

RCS & RDS pregătește ridicarea plafonului pentru contractarea de finanțări noi până la un nivel record de 1,6 mld. Euro. Compania își creează spațiu de manevră pentru refinanțarea datoriei prin emisiune de obligațiuni și credite bancare, precum și pentru “alte scopuri” corporative

Grupul de comunicații RCS & RDS, unul dintre jucătorii majori din piața locală de profil, și-a majorat plafonul – țintă pentru contractarea de finanțări noi în perioada următoare până la un nivel total de până la 1,6 mld. Euro, potrivit completărilor aduse convocatorului adunării generale a acționarilor pentru data de 3 octombrie.

Astfel, convocatorul inițial, publicat săptămâna trecută, stabilea aprobarea uneia sau mai multor finanțări, care include și o posibilă emisiune de obligațiuni, cu o valoare totală de până la 600 mil. Euro și cu rambursare pe o perioadă de până la zece ani. Acest plafon a fost acum majorat până la 800 mil. Euro, conform convocatorului adunării generale extraordinare a acționarilor.

De asemenea, compania a modificat în mod similar și plafonul pentru contractarea a unul sau a mai multor credite cu o valoare totală de până la 800 mil. Euro de la bănci, fonduri de investiții, alte instituții de credit, față de 600 mil. Euro anterior. Un plafon de finanțare de asemenea anvergură cu expunere pe un singur client se pretează, în mod obișnuit, structurării unor sindicalizări bancare, model de finanțare prin care băncile își împart expunerea în cadrul împrumutului. O astfel de tranzacție este de așteptat să se coaguleze în jurul băncilor care au finanțat și refinanțat RCS & RDS în ultimul deceniu, adică un grup de finanțatori din care fac parte ING Bank, UniCredit, Citi sau BRD. În grupul de finanțatori ai RCS & RDS a intrat și Banca Transilvania, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Până acum, cel mai mare împrumut sindicalizat accesat de către RCS & RDS a fost în 2007, când compania s-a reorientat de la planul de listare pe bursa de la Londra către un credit de 500 mil. dolari de la un consorțiu de bănci cu Citibank și ING Bank în rol de aranjori, din care făceau parte atunci ABN Amro Bank România, ABN Amro Bank NV, Allied Irish Banks PLC, Bank Austria Creditanstalt AG, Citibank Europe PLC, Commerzbank AG Poboc Praga, Commerzbank Zrt, EFG Privatebank Luxemburg, ING Bank NV, Raiffeisen Zentralbank Osterreich AG, Raiffeisenlandesbank Niederoesterreich Viena AG și Raiffeisenlandesbank Oberoesterreich AG.

Această “putere de foc” mărită, de până la 1,6 mld. euro, va fi folosită de către RCS & RDS pentru refinanțarea datoriilor societății, precum și pentru “alte scopuri ale Consiliului de administrație”, după cum se arată în convocatorul adunării generale a acționarilor. Acționarii vor putea astfel pe 3 octombrie să dea mandat pentru un spațiu mai larg de manevră Consiliului de administrație, care dincolo de plata datoriilor actuale, valoarea obligațiilor de plată situându-se la aproximativ 1,15 mld. Euro, ar putea viza alte scopuri corporative, inclusiv posibile noi investiții sau achiziții.

RCS & RDS, compania controlată de omul de afaceri Zoltan Teszari, are la îndemână posibilitatea redeschiderii la începutul lunii noiembrie a emisiunii de obligațiuni de 450 mil. Euro din 2013 cu scadența în 2020. Obligațiunile emise de compania – mamă a RCS & RDS din Olanda, Cable Communications Systems NV, au fost plasate la o dobândă anuală de 7,5% în 2013, iar acum compania are ocazia de a ieși pe piețele financiare internaționale cu o nouă emisiune la o dobândă mult mai mică.

În Europa Centrală și de Est, Energy Holding Bulgaria a vândut pe 27 iulie obligațiuni internaționale de 550 mil. euro cu maturitate în 2021 la o dobândă a cuponului de 4,875%, în timp ce firma petrolieră ungară MOL a vândut în aprilie obligațiuni internaționale de 750 mil. euro cu scadența peste 7 ani la o dobândă de 2,625%.

Pentru noua emisiune de obligațiuni, RCS & RDS a mandatat un consorțiu format din băncile de investiții JP Morgan, Citi și Deutsche Bank, dar și bănci locale precum ING Bank, UniCredit și BRD. De asemenea, firmele de avocatură Clear Gottlieb Steen & Hamilton și Freshfields Deringer Bruckhaus coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni a RCS & RDS, în timp ce firma de avocatură Clifford Chance Badea consiliază băncile pentru aspectele de drept local, iar Peli Filip sunt, în mod traditional, avocații emitentului, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Discuțiile pentru noua emisiune de titluri au pus pe masa varianta unei vânzări de obligațiuni emise în euro și în lei.

Compania controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari are din 4 noiembrie 2013 (de la emisiunea de obligațiuni) o ipotecă pe acțiuni pusă în favoarea creditorilor săi reprezentați prin Wilmington Trust Limited Londra, valoarea obligațiilor garantate fiind de 1,15 mld. Euro.

Atât RCS & RDS, cât și compania – mamă înregistrată în Olanda, Cable Communications Systems NV, sunt debitori ipotecari ai Wilmington Trust. Aceasta este o companie americană, parte a M&T Bank Corporation, care oferă servicii fiduciare, de agent de garanții pentru investitori în cadrul unor tranzacții de vânzare acțiuni sau obligațiuni, precum și alte servicii cu scop special pentru companii, bănci sau investitori.

RCS & RDS are nevoie de aceste împrumuturi pentru a-și executa strategia care cuprinde pe lângă programele curente de investiții și intrări în sectoare noi, în ultimii ani înregistrând astfel achiziții sau crearea de portofolii în zone precum piața de media și cea de energie. Ținta majoră a RCS & RDS în ultimii ani a devenit piața de energie, unde încearcă să-și asambleze primul profil de furnizor multiplu de utilități la nivel local prin adăugarea în portofoliul său de clienți de internet fix, internet mobil, cablu TV, telefonie mobilă și de furnizor de electricitate.

Profitabilitatea constantă a companiei din operațiunile de pe piața de cablu TV și internet permite RCS & RDS să-și rostogolească periodic împrumuturile contractate de la bănci.

Pe 17 iunie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră despre negocierile RCS&RDS privind contractarea unui credit sindicalizat de 1,2 mld. Lei (circa 270 mil. Euro) de la UniCredit, ING, Citi și BRD pentru a-și refinanța credite din 2013.

O altă tranzacție pe care RCS & RDS o pregătește în acest an este listarea pe bursă a unui pachet de până la 25% din acțiuni, tranzacție estimată în jurul a 400 – 500 mil. Euro de către surse din piață, după cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 13 aprilie 2016. Mandatul pentru tranzacția care vizează bursa de la București, deși nu este exclusă listarea pe o bursă externă, aparține unui consorțiu format de băncile de investiții Deutsche Bank și Citi, respectiv băncile locale BRD, Raiffeisen și casa de brokeraj Wood.

Mișcarea ar permite exitul acționarilor minoritari străini în special pentru fondul de investiții Eton Park și americanul de origine britanică Wayne Grant Quasha, care dețin împreună prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited (Quadrant) 21,42% din Cable Communications Systems NV, firma – mamă care are 95,92% din RCS&RDS, conform datelor făcute publice în noiembrie 2013 în prospectul de emisiune a obligațiunilor. Documentul citat indica faptul că Eton Park deținea un pachet de 6,85%, Wayne Quasha 13,7%, iar austriacul Gustav Wurmbock, managing partner la fondul de investiții EPIC, era raportat cu un pachet de 3,26%. În afara acestora, pe lista acționarilor minoritari cu pachete importante se mai aflau la acea dată Stefozar Bugarski cu 3,92%, Nicușor Dorel Schelean cu 3,64%, Ioan Bendei cu 3,41% și Gheorghe Maftei cu 3,32%.

Listarea RCS & RDS s-ar putea face sub forma oferirii către investitori a unui astfel de pachet minoritar de acțiuni preferențiale, lipsite însă de drept de vot în cadrul adunării acționarilor, susțin surse din piață.

Față de acțiunile comune, acțiunile preferențiale sunt văzute de investitori ca un instrument hibrid, care sunt însă subordonate ca și rang obligațiunilor.

Zoltan Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Polonezii de la Asseco și norvegienii de la Visma, pe lista investitorilor care și-au exprimat interesul pentru TotalSoft, proaspăta achiziție a turcilor de la Logo

Pe lista investitorilor care s-au arătat interesați de procesul de vânzare al TotalSoft s-au aflat investitori strategici precum Asseco din Polonia și Visma din Norvegia, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ambele companii sunt déjà active pe piața românească de profil și au făcut anterior achiziții locale.

Compania turcească Logo a semnat pe 2 septembrie la București contractul de achiziție al pachetului de 100% din acțiunile TotalSoft pentru care a plătit vineri 30,2 mil. Euro către fondul de investiții Global Finance (cu un pachet de peste 88%), Liviu Drăgan (cu o participație de circa 10%) și Florin Manea (cu un pachet de peste 1%).

Procesul de vânzare al TotalSoft a fost pornit în 2015 de către banca de investiții britanică Clearwater, mandatată să se ocupe de tranzacția de exit a fondului elen de investiții Global Finance.

Asseco și-a construit poziția pe piața de IT din România printr-o serie de achiziții. În 2007, firma poloneză a cumpărat la pachet 70% din acțiunile Net Consulting și Fiba Software, valoarea tranzacțiilor fiind de 13,5 mil. Euro.

În 2009, Asseco a plătit 7,7 mil. Euro pentru achiziția furnizorul de soluții IT Professional Bank Systems & Software (Probass), conform Bloomberg. Ulterior, toate companiile cumpărate au fost fuzionate în cadrul Asseco SEE SRL.

Întrebată dacă Asseco este interesată de achiziția TotalSoft, Monika Perek, Chief Marketing Officer la Asseco South Eastern Europe SA răspundea pe 23 februarie printr-un email jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO: “Referitor la solicitare, vă informăm că noi nu comentăm orice speculație cu privire la achizițiile noastre”.

Asseco SEE SRL a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 106,98 mil. Lei și un profit net de 3 mil. Lei la un număr mediu de 145 angajați.

Visma este o companie norvegiană, cu venituri anuale de circa 900 mil. Euro pe an și EBITDA de aproape 190 mil. Euro.

Visma a intrat în România în 2006 prin deschiderea centrului de cercetare și dezvoltare de la Timișoara. În 2007, Visma devine acționarul firmei Multimedia Capital Romania din Sibiu, fondată în anul 1999, având un număr de 39 de angajați. În anul 2009 Visma Software Timișoara și Visma Software Sibiu fuzionează, devenind Visma Software SRL cu sediul social în Sibiu și punct de lucru în Timișoara.

În anul 2008 Visma își lărgește activitatea deschizând o nouă firmă, Visma Software Romania SRL, aceasta activând în domeniul serviciilor de natură economică, deservind clienți din Scandinavia.

A urmat o creștere organică, la sfârșitul anului 2014 având un număr de 232 de angajați in divizia de software și peste 200 de angajați în divizia de servicii.

Reprezentanții Visma nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol.

Logo, cumpărătorul TotalSoft,a precizat pe 2 septembrie că achiziția a fost finanțată în proporție de 57% în numerar, iar restul de 43% prin credit bancar.

Logo Software Investment SA, subsidiară deținută integral de compania turcească, este cumpărătorul acțiunilor TotalSoft în baza acordului încheiat cu Ferabosco Investments Limited și fondul de investiții South Eastern Europe Fund LP, administrat de către Global Finance.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră tranzacția de exit a fondului de investiții Global Finance din TotalSoft pe 26 octombrie 2015.

De asemenea, pe 1 septembrie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat, de asemenea, în premieră că Logo semnează achiziția TotalSoft pentru un preț de aproximativ 30 mil. Euro, informații confirmate prin anunțul oficial de astăzi al cumpărătorului.

Potrivit informațiilor făcute publice de către cumpărător, Logo Yazilim Sanayi ve Ticaret a cumpărat pachetul integral de acțiuni la TotalSoft pentru o valoare de întreprindere de 30 mil. Euro.

Prețul plătit reflectă o evaluare a companiei la un multiplu de 8,6 aplicat EBITDA înregistrat în 2015, când valoarea acestui indicator a fost de 3,48 mil. Euro. Raportat la EBITDA bugetat pentru acest an, de peste 4 mil. Euro, prețul plătit evaluează TotalSoft în jurul unui multiplu de 7 EBITDA.

Vânzătorii au fost asistați pe zona de consultanță juridică de către casa de avocatură RTPR Allen & Overy, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piață susțin că Logo intenționează să acopere o parte din achiziția TotalSoft cu un împrumut de la ING Bank România. Reprezentanții Logo și cei ai ING Bank nu au putut fi contactați până la momentul publicării articolului pe marginea acestui subiect.

Cu această tranzacție, Global Finance își face exitul din afacerea TotalSoft la 11 ani după ce a cumpărat un pachet de 88%.

Fondul elen de investiții a realizat în vară și exitul din afacerea de reciclare Green Group astfel că Global Finance mai are în acest moment în România portofoliul de proprietăți imobiliare, unde investițiile s-au derulat printr-un fond special dedicat pieței imobiliare din regiune.

Liviu Drăgan, fondator al TotalSoft și unul dintre vânzătorii companiei în tranzacția încheiată, își păstrează poziția de conducere, ca și alți membri ai echipei de management, potrivit declarațiilor lui Liviu Drăgan făcute pe 2 septembrie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzările pe piețele internaționale au avut o pondere de 23% în vânzările totale ale TotalSoft din 2015. Anul trecut, TotalSoft a înregistrat venituri de 21,3 mil. Euro, iar pentru primul semestru al acestui an a raportat venituri de 10,65 mil. Euro. Câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) au fost în primele șase luni ale anului de 1,97 mil. Euro.

Potențialul de creștere al pieței locale de IT a fost miza achiziției pentru compania turcească Logo, care urmărește o creștere a expunerii sale pe piețele internaționale.

rsz_pantazescu_main_de_prelucr(1)

Marian Pantazescu, președintele Direct One: “Structura tranzacției implică achiziția a 100% din acțiunile Netcity și plata împrumuturilor contractate de Netcity pe termen lung. O parte din prețul tranzacției va fi acoperit din surse proprii Direct One și ale acționarilor, iar restul cu o sindicalizare bancară”

Achiziția Netcity de către Direct One cuprinde plata prețului pentru pachetul de 100% din acțiuni și rambursarea împrumuturilor contractate de Netcity pe termen lung.

“Structura tranzacției implică achiziția a 100% din acțiunile Netcity si plata împrumuturilor contractate de Netcity pe termen lung”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marian Pantazescu, președintele Consiliului de administrație al Direct One.

Astăzi a fost anunțată semnarea contractului de achiziție al Netcity, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 24 februarie. Vânzătorii afacerii Netcity Telecom sunt grupul UTI, în care acționar majoritar este familia lui Tiberiu Urdăreanu, iar acționar minoritar fondul de investiții PineBridge. Un pachet de 40% din afacerea Netcity a fost vândut de către grupul israelian Elbit Systems.

Valoarea tranzacției este confidențială și nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

Întrebat cum va fi finanțată achiziția Netcity, Marian Pantazescu a precizat: “O parte din prețul tranzacției va fi acoperit din surse proprii ale Direct One și acționari urmând ca restul sa fie acoperit de o sindicalizare bancară cu o puternică prezența pe piața românească”.

Pentru dezvoltarea rețelei de fibră optică a Bucureștiului, compania Netcity Telecom a contractat credite bancare, finanțatori fiind bănci precum Raiffeisen și OTP.

Potrivit lui Marian Pantazescu, indicatorul EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.) “nu a fost folosit ca bază de calcul a tranzacției din motive pe care le considerăm confidențiale”.

Tranzacția așteaptă aprobarea Consiliului Concurenței.

„În acest moment, lucrăm împreună cu vânzătorii și consultanții ambelor părți la documentația ce va fi înaintată către Consiliul Concurenței în cel mai scurt timp. Estimăm însă că răspunsul final va fi primit într-un interval de 3-4 luni de la notificare”, a mai precizat Marian Pantazescu.

Discuțiile privind achiziția Netcity au început la jumătatea anului trecut, explică reprezentantul cumpărătorului.

Mandatul pentru vânzarea Netcity l-a avut firma de consultanță KPMG, unde rolul de coordonare l-a avut Bogdan Văduva, partener responsabil de aria de fuziuni și achiziții în cadrul firmei din Big Four.

Vânzarea Netcity a atras mai mulți investitori, printre cei interesați numărându-se RCS & RDS, UPC, precum și fondul de investiții CEE Equity Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În cursul derulării tranzacției, directorul general al Netcity Telecom, Adrian Florea a părăsit poziția în ianuarie 2016, pe care o ocupa încă din septembrie 2011. Acesta a fost o perioadă scurtă de timp consultant, iar după trei luni, în luna aprilie a acestui an a intrat în echipa Direct One pe poziția de director general adjunct, iar din iulie a preluat postul de director general al Direct One. Marian Pantazescu a urcat din poziția de CEO al DirectOne în cea de președinte al Consiliului de administrație al companiei.

“Discuțiile privind tranzacția au început cu mult timp înainte de cooptarea lui Adrian Florea în echipa Direct One, cooptare care a venit pe fondul planurilor noastre de dezvoltare locală și regională respectiv a largii sale expertize în proiecte complexe de telecomunicații în țară și în regiune. De altfel, Adrian nu a participat la tranzacție pentru niciuna dintre părți”, a explicat Marian Pantazescu.

Pentru aspecte financiare și de taxe, cumpărătorii au fost asistați de către PwC.

Țuca Zbârcea & Asociații a lucrat la achiziția Netcity cu o echipă formată din partenerii Cătălin Băiculescu și Vlad Cercel, de partea vânzătorului casa de avocatură Leaua & Asociații oferind asistență cu o echipă din care a făcut parte partenerul Gina Gheorghe și Alexandru Codescu, Of Counsel.

Până în prezent, investiția în rețeaua Netcity, asigurată exclusiv de UTI Grup și UTI Netcity Investments, a depășit 40 milioane de euro, au precizat reprezentanții UTI. . Reţeaua măsoară peste 900 de kilometri de canalizație și acoperă zona centrală a Bucureștiului, fiind racordate aproximativ 12.000 de clădiri. Valoarea redevenței plătite către municipalitate a depășit 4 milioane de Euro până la data tranzacției.

Netcity Telecom este operatorul rețelei „Netcity”, fiind responsabil cu proiectarea, realizarea și operarea acesteia, în baza unui contract de concesiune semnat în 2008 cu Primăria Municipiului București pe o perioadă de 49 de ani. Rețeaua suport de infrastructură pentru fibră optică are în prezent o lungime de aproximativ 1000 km, fiind pusă la dispoziția operatorilor de telecomunicații care oferă servicii pe teritoriul Municipiului București.

Contractul de concesiune în sistem de parteneriat public – privat dintre Primăria generală a Bucureștiului și grupul privat UTI a fost semnat pe 23 iunie 2006.

Pentru realizarea, operarea şi administrarea reţelei NetCity, compania UTI Systems a înfiinţat o companie de proiect dedicată, Netcity Telecom SA. Pe durata contractului, pentru dreptul de concesiune primit, Netcity Telecom s-a angajat să plătească Primăriei Municipiului Bucureşti, o redevenţă de 12% raportată la veniturile obţinute din serviciile de bază.

Reţeaua metropolitană de fibră optică este una dintre cele mai mari investiţii din Bucureşti, investiţia iniţială necesară realizării proiectului, suportată în întregime de UTI Systems SA, fiind estimată la peste 300 mil. Euro. Investiţia urmează să fie recuperată pe perioada concesiunii de 49 de ani din veniturile obţinute ca urmare a exploatării reţelei Netcity.

Raportul anual al Primăriei Generale a Bucureștiului din 2014 indică faptul că din proiectul Netcity au fost realizate etapa inițială, adică 16 km de canalizație, respectiv etapa I, care a adăugat încă 877 km de rețea. De asemenea, la cererea operatorilor de comunicații electronice, compania a mai executat încă 4,5 km de rețea.

Contractul dintre Netcity Telecom și Primăria Bucureștiului mai are de bifat etapele a II -a și a III- a de extindere a rețelei de fibră optică.

Netcity Telecom a obținut în 2015 un profit net de 14,5 mil. lei (3,3 mil. euro) la o cifră de afaceri de 40,38 mil. lei (peste 9 mil. euro), ceea ce înseamnă că firma operează cu o marjă netă de aproximativ 37%.

Direct One este unul dintre jucătorii tineri de pe piața telecomunicațiilor. Compania condusă de către Marian Pantazescu operează a patra rețea de fibră optică din țară, de aproximativ 5.000 km. De asemenea, Direct One deține și prima rețea de distribuție de conținut din regiune, Seenow.

În 2014, Direct One a obținut câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 6,7 mil. euro la o cifră de afaceri de 10,6 mil. euro și un număr mediu de 45 de angajați. Pentru 2015, compania a raportat o cifră de afaceri de 42,4 mil. lei (9,5 mil. euro) și un profit net de 12,7 mil. lei (2,9 mil. euro), adică o marjă netă de 30%.

Direct One este o afacere pornită în 2008 de către antreprenorul Marian Pantazescu, 47 ani, care are o experiență de peste 22 de ani în industria de telecomunicații și new media. Pantazescu a absolvit în 1993 Academia Tehnică Militară Secția Telecomunicații și a lucrat apoi pentru Ericsson și apoi Connex, operatorul de telefonie mobilă care astăzi activează sub numele de Vodafone România.

La începutul acestui an, Direct One a preluat în propriul său patrimoniu elementele de rețea de fibră optică ale Electrogrup Cluj – Napoca, companie controlată de frații Teofil și Simion Mureșan.

După majorare, acțiunile Direct One sunt împărțite de către Teofil și Simion Mureșan, fiecare având o cotă de 32,195%, Marian Pantazescu cu 30,618%, respectiv Mihai Dobrescu cu 4,992%, conform proiectului de divizare parțială al societății clujene.

netcity main

Direct One a semnat contractul de cumpărare a 100% din acțiunile Netcity Telecom. KPMG și Leaua & Asociații de partea vânzătorului, avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații de partea cumpărătorului. Mutare importantă în cursul tranzacției: Directorul general al Netcity a plecat în ianuarie din companie, iar în aprilie a venit la Direct One, unde de două luni este noul director general

Direct One S.A. va prelua controlul asupra Netcity Telecom, operatorul rețelei subterane pentru fibră optică a Municipiului București, în urma acordului semnat cu UTI Netcity Investment BV și UTI Grup SA, companiile care dețin 100% din acțiunile operatorului.

Tranzacția presupune achiziția pachetului integral de acțiuni de către Direct One S.A., furnizor independent și neutru de infrastructură de fibră optică pentru telecomunicații, controlat de antreprenorii români Teofil Mureșan si Simion Mureșan. Direct One operează o rețea aeriană națională de fibră optică în lungime de peste 5.500 km și care asigură exclusiv conexiuni între orașe. Finalizarea tranzacției urmează etapele legale și face obiectul aprobării Consiliului Concurenței.

“Suntem entuziasmați de perspectiva achiziției Netcity care permite unei companii 100% românești să se extindă pe piața locală a infrastructurii de telecomunicații, dorința noastră fiind să servim nevoile tuturor operatorilor telecom într-un mod echidistant și transparent. Sperăm de asemenea că vom putea extinde rețeaua existentă în condiții de fezabilitate economică, cu respectarea legislației aplicabile”, a declarat Marian Pantazescu, Președintele Consiliului de Administrație Direct One.

Tranzacția a fost anunțată în premieră pe 24 februarie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Valoarea tranzacției este estimată de către surse din piața de fuziuni și achiziții până în jurul a 30 – 35 mil. euro, valoare neconfirmată de către părțile implicate în tranzacție.

În perioada derulării tranzacției de vânzare a Netcity Telecom, directorul general al companiei, Adrian Florea a părăsit poziția în ianuarie 2016, pe care o ocupa încă din septembrie 2011. Acesta a fost o perioadă scurtă de timp consultant, iar după trei luni, în luna aprilie a acestui an a intrat în echipa Direct One pe poziția de director general adjunct, iar din iulie a preluat postul de director general al Direct One. Marian Pantazescu a urcat din poziția de CEO al DirectOne în cea de președinte al Consiliului de administrație al companieil potrivit informațiilor făcute publice.

Mutarea lui Florea la DirectOne a avut loc chiar în contextul în care DirectOne se afla în negocieri exclusive pentru achiziția Netcity Telecom. Negocierile între cele două părți erau în derulare încă de la începutul acestui an.

Vânzătorii sunt grupul UTI, al cărui acționar majoritar este familia lui Tiberiu Urdăreanu, iar acționar minoritar fondul de investiții PineBridge, respectiv grupul israelian Elbit. Astfel, Elbit Systems Ltd deține un pachet de 40% din acțiunile UTI Investments BV SA, restul de 60% aparținând grupului UTI.

KPMG a avut mandatul de vânzare al afacerii Netcity, pentru care și-au mai arătat interesul în faze anterioare UPC, RCS & RDS sau fondul de investiții CEE Equity Partners, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Bogdan Văduva, Partner M&A la KPMG, a spus: “Suntem mândri că am condus cu succes procesul de vânzare al companiei întrucât este una dintre cele mai importante tranzacții din sectorul local telecom din ultimul deceniu.”

Pentru aspecte financiare și de taxe, cumpărătorii au fost asistați de către PwC.

Țuca Zbârcea & Asociații a lucrat la achiziția Netcity cu o echipă formată din partenerii Cătălin Băiculescu și Vlad Cercel, de partea vânzătorului casa de avocatură Leaua & Asociații oferind asistență cu o echipă din care a făcut parte partenerul Gina Gheorghe și Alexandru Codescu, Of Counsel.

Până în prezent, investiția în rețeaua Netcity, asigurată exclusiv de UTI Grup și UTI Netcity Investments, a depășit 40 milioane de euro, au precizat reprezentanții UTI. . Reţeaua măsoară peste 900 de kilometri de canalizație și acoperă zona centrală a Bucureștiului, fiind racordate aproximativ 12.000 de clădiri. Valoarea redevenței plătite către municipalitate a depășit 4 milioane de Euro până la data tranzacției.

Pentru dezvoltarea rețelei, compania s-a împrumutat la Raiffeisen și OTP Bank.

Netcity Telecom este operatorul rețelei „Netcity”, fiind responsabil cu proiectarea, realizarea și operarea acesteia, în baza unui contract de concesiune semnat în 2008 cu Primăria Municipiului București pe o perioadă de 49 de ani. Rețeaua suport de infrastructură pentru fibră optică are în prezent o lungime de aproximativ 1000 km, fiind pusă la dispoziția operatorilor de telecomunicații care oferă servicii pe teritoriul Municipiului București.

Contractul de concesiune în sistem de parteneriat public – privat dintre Primăria generală a Bucureștiului și grupul privat UTI a fost semnat pe 23 iunie 2006.

Pentru realizarea, operarea şi administrarea reţelei NetCity, compania UTI Systems a înfiinţat o companie de proiect dedicată, Netcity Telecom SA. Pe durata contractului, pentru dreptul de concesiune primit, Netcity Telecom s-a angajat să plătească Primăriei Municipiului Bucureşti, o redevenţă de 12% raportată la veniturile obţinute din serviciile de bază.

Reţeaua metropolitană de fibră optică este una dintre cele mai mari investiţii din Bucureşti, investiţia iniţială necesară realizării proiectului, suportată în întregime de UTI Systems SA, fiind estimată la peste 300 mil. Euro. Investiţia urmează să fie recuperată pe perioada concesiunii de 49 de ani din veniturile obţinute ca urmare a exploatării reţelei Netcity.

Raportul anual al Primăriei Generale a Bucureștiului din 2014 indică faptul că din proiectul Netcity au fost realizate etapa inițială, adică 16 km de canalizație, respectiv etapa I, care a adăugat încă 877 km de rețea. De asemenea, la cererea operatorilor de comunicații electronice, compania a mai executat încă 4,5 km de rețea.

Contractul dintre Netcity Telecom și Primăria Bucureștiului mai are de bifat etapele a II -a și a III- a de extindere a rețelei de fibră optică.

Netcity Telecom a obținut în 2015 un profit net de 14,5 mil. lei (3,3 mil. euro) la o cifră de afaceri de 40,38 mil. lei (peste 9 mil. euro), ceea ce înseamnă că firma operează cu o marjă netă de aproximativ 37%.

Direct One este unul dintre jucătorii tineri de pe piața telecomunicațiilor. Compania condusă de către Marian Pantazescu operează a patra rețea de fibră optică din țară, de aproximativ 5.000 km. De asemenea, Direct One deține și prima rețea de distribuție de conținut din regiune, Seenow.

În 2014, Direct One a obținut câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 6,7 mil. euro la o cifră de afaceri de 10,6 mil. euro și un număr mediu de 45 de angajați. Pentru 2015, compania a raportat o cifră de afaceri de 42,4 mil. lei (9,5 mil. euro) și un profit net de 12,7 mil. lei (2,9 mil. euro), adică o marjă netă de 30%.

Direct One este o afacere pornită în 2008 de către antreprenorul Marian Pantazescu, 47 ani, care are o experiență de peste 22 de ani în industria de telecomunicații și new media. Pantazescu a absolvit în 1993 Academia Tehnică Militară Secția Telecomunicații și a lucrat apoi pentru Ericsson și apoi Connex, operatorul de telefonie mobilă care astăzi activează sub numele de Vodafone România.

La începutul acestui an, Direct One a preluat în propriul său patrimoniu elementele de rețea de fibră optică ale Electrogrup Cluj – Napoca, companie controlată de frații Teofil și Simion Mureșan.

După majorare, acțiunile Direct One sunt împărțite de către Teofil și Simion Mureșan, fiecare având o cotă de 32,195%, Marian Pantazescu cu 30,618%, respectiv Mihai Dobrescu cu 4,992%, conform proiectului de divizare parțială al societății clujene.

Firma americană de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton și avocații londonezi Freshfields Bruckhaus Deringer din Magic Circle coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni RCS & RDS de până la 600 mil. Euro

Firma americană de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton și casa londoneză de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni RCS & RDS, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În proiect sunt implicate și firme de avocatură care activează pe piața locală. Peli Filip asigură asistența juridică pentru RCS & RDS, fiind de mai mulți ani avocații de casă ai firmei de comunicații.

RCS & RDS are în plan o emisiune de obligațiuni de până la 600 mil. Euro, care ar putea fi plasată pe piețele financiare internaționale la începutul lunii noiembrie pentru a-și plăti anticipat vechea emisiune de titluri în valoare de 450 mil. Euro, emisă de către Cable Communications Systems (compania – mamă a RCS & RDS) și contractată în noiembrie 2013 în euro la o dobândă anuală a cuponului de 7,5%. Acum, dobânzile la care se împrumută companiile din regiune de la investitori prin obligațiuni emise în euro se situează în jurul a 2 – 4%.

Grupul de comunicații și media, al cărui acționar majoritar este Zoltan Teszari, intenționează să-și restructureze datoriile și chiar să-și plătească anticipat aranjamentele financiare existente printr-un mix de instrumente prin care să atragă până la 1,2 mld. Euro, suficient cât să-și ramburseze datoriile la un cost mai avantajos decât la cel la care a atras finanțările aflate acum în derulare.

Astfel, acționarii RCS & RDS sunt convocați pentru 3 octombrie să aprobe o posibilă emisiune de titluri pe piețele financiare al cărei plafon este de până la 600 mil. Euro. De asemenea, același plafon este stabilit și pentru atragerea de noi împrumuturi de la bănci, instituții financiare și fonduri de investiții, potrivit datelor făcute publice în convocatorul adunării generale a acționarilor.

Consorțiul format din băncile de investiții JP Morgan, Citi și Deutsche Bank, respectiv ING Bank, BRD și UniCredit a primit mandat pentru noua emisiune de obligațiuni, care ar putea fi emisă în euro și lei pentru o perioadă de 5 până la 7 ani, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. În consorțiul de finanțatori ai RCS & RDS a intrat și Banca Transilvania, care se alătură astfel clubului clasic de creditori ai companiei, care refinanțează constant compania și în care se regăsesc bănci precum Citi, ING Bank, UniCredit și BRD.

Perioada maximă pentru rambursarea unei noi emisiuni de obligațiuni, cât și pentru plata unor noi credite bancare, este de până la 10 ani, după cum a făcut public deja compania în convocatorul adunării generale a acționarilor.

Firma de avocatură americană Cleary Gottlieb Steen & Hamilton a coordonat și în 2013 activitățile de consultanță juridică pentru emisiunea de titluri de 450 mil. Euro. Printre firmele de avocatură implicate în tranzacția din 2013 s-au mai numărat Allen & Overy și PeliFilip, respectiv firma ungară de avocați Orban & Perlaki (pentru aspectele de drept ungar ale tranzacției), Houthoff Buruma Cooperatief pentru aspectele de drept olandez, firma spaniolă Uria Menendez pentru aspectele de drept spaniol, PRK Partners pentru aspectele de drept ceh. De asemenea, firma americană Cravath Swaine & Moore LLP a oferit acum trei ani asistență pentru aspecte privind legislația federală americană și a statului New York.

Reprezentanții RCS & RDS, ai Clear Gottlieb Steen & Hamilton și ai Freshfields Bruckhaus Derringer nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Clear Gottlieb Steen & Hamilton este o firmă de avocatură fondată în SUA în 1946 și acoperă în prezent cu aproximativ 1.200 de oameni activitățile de profil din peste 50 de țări. Firma nu are birou la București.

Cleary Gottlieb Steen & Hamilton a înregistrat în 2015 venituri brute de 1,212 mld. Dolari, respectiv un venit de 1,01 mil. Dolari per avocat, potrivit publicației The American Lawyer. Conform sursei citate, cu veniturile din 2015 firma s-a clasat pe locul 18 în rândul celor mai mari firme de avocatură din SUA. O cercetare globală la nivelul pieței de avocatură indica în 2014 că firma se afla pe locul 21 în lume după venituri.

Freshfields Bruckhaus Derringer face parte din cercul select al marilor case de avocatură din Londra, cunoscute sub numele de Magic Circle. Istoria firmei începe în 1743 în Marea Britanie și are un moment de cotitură în anul 2000, când a avut loc fuziunea dintre firma britanică Freshfields, firma germană Deringer Tessin Hermmann & Sedemund, respectiv Bruckhaus Westrick Heller Lober, activă în Germania și Austria. Astfel, a luat naștere Freshfields Bruckhaus Deringer, care a raportat pentru ultimul an fiscal venituri brute de 1,7 mld. Dolari și un profit per partener de 1,57 mil. Dolari, conform datelor publicate de către Legal Week. Nici Freshfields nu are un birou deschis în România.

Peli Filip este una dintre cele mai mari firme din România după numărul de avocați, cu un număr de 53 de avocați înscriși pe listele baroului București. RCS & RDS este unul dintre clienții aflați în portofoliul Peli Filip, în proiectele firmei de telecomunicații fiind implicat pe zona de asistență juridică Alexandru Bîrsan, unul dintre partenerii fondatori ai firmei de avocatură.

Acesta are experiență în tranzacții de tip fuziuni și achiziții, dar și în structurarea de finanțări de anvergură, inclusiv tranzacții pe piețele de capital. Pe lista sa de tranzacții se află asistență pentru un grup de 4 bănci privind facilități în sumă totală de 550 mil. Dolari pentru RCS & RDS, asistență pentru sindicatul de bănci care a acordat 930 mil. Euro către OMV Petrom sau asistență juridică pentru o bancă de investiții globală care s-a ocupat de listarea A&D Pharma pe bursa de la Londra.

RCS & RDS a încercat și ea o listare pe bursa de la Londra în 2007, dar s-a reorientat către atragerea unui împrumut de 500 mil. Dolari pentru a-și acoperi la acea vreme nevoile de finanțare pentru programul de investiții și campania de achiziții de operatori locali în piața de profil.

Datoriile RCS & RDS sunt constituite în principal, din credite bancare și obligațiuni.

Compania controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari are din 4 noiembrie 2013 (de la emisiunea de obligațiuni) o ipotecă pe acțiuni pusă în favoarea creditorilor săi reprezentați prin Wilmington Trust Limited Londra, valoarea obligațiilor garantate fiind de 1,15 mld. Euro.

Atât RCS & RDS, cât și compania – mamă înregistrată în Olanda, Cable Communications Systems NV, sunt debitori ipotecari ai Wilmington Trust. Aceasta este o companie americană, parte a M&T Bank Corporation, care oferă servicii fiduciare, de agent de garanții pentru investitori în cadrul unor tranzacții de vânzare acțiuni sau obligațiuni, precum și alte servicii cu scop special pentru companii, bănci sau investitori.

Profitabilitatea constantă a companiei din operațiunile de pe piața de cablu TV și internet permite RCS & RDS să-și rostogolească periodic împrumuturile contractate de la bănci.

Zoltan Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

rcs_top_credite_2007_2013_tabel main

Acționarii RCS & RDS au de aprobat pe 3 octombrie o emisiune de obligațiuni și credite pentru refinanțarea datoriilor actuale. Emisiunea de obligațiuni trebuie să se încadreze într-un plafon de până la 600 mil. euro, același prag fiind stabilit și pentru împrumuturile bancare

Acționarii grupului de comunicații și media RCS & RDS sunt convocați pentru 3 octombrie să aprobe contractarea de finanțări și împrumuturi în vederea refinanțării datoriilor existente.

Astfel, acționarii vor discuta contractarea uneia sau mai multe finanțări în valoare totală de până la 600 mil. Euro pentru o durată de până la 10 ani. Compania va putea emite obligațiuni în cadrul acestui plafon de 600 mil. Euro și cu o scadență de până la 10 ani, iar o ofertă publică de titluri, valoarea de emisiune, prețul emisiunii, prospecte de ofertă, precum și negocierea și semnarea oricăror contracte cu intermediari și consultanți, ca și garanțiile aferente vor fi pe ordinea de zi a unei adunări generale extraordinare a acționarilor.

De asemenea, compania va discuta pe 3 octombrie în cadrul unei adunări generale ordinare a acționarilor aprobarea contractării unuia sau a mai multor împrumuturi de până la 600 mil. euro de la bănci, instituții financiare și fonduri de investiții pentru o durată de până la 10 ani.

De asemenea, o rambursare anticipată parțială sau totală pentru o restructurarea aranjamentelor de finanțare existente urmează să fie aprobate de acționari, care sunt chemați să împuternicească Consiliul de administrație în vederea executării acestor tranzacții.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO  a scris în premieră pe 8 august că RCS & RDS a dat mandat unui consorțiu format din băncile de investiții JP Morgan, Citi și Deutsche Bank, respectiv BRD, ING Bank și UniCredit Bank pentru lansarea unei noi emisiuni de obligațiuni, care să fie utilizată pentru plata anticipată a emisiunii de obligațiuni de 450 mil. Euro emise în 2013 la o dobândă anuală de 7,5%.

În consorțiul de finanțatori ai RCS & RDS a intrat și Banca Transilvania, care se alătură astfel clubului clasic de creditori ai companiei, care refinanțează constant compania și în care se regăsesc Citi, ING Bank, UniCredit și BRD.

Obligațiunile emise în 2013 sunt scadente în 2020, dar acum companii din regiune și la rating-uri asemănătoare ies pe piața financiară internațională cu obligațiuni la dobânzi și de 3 – 4 % pe an.

RCS & RDS ar putea ieși în această toamnă, până la finele lunii noiembrie, cu o emisiune de obligațiuni în lei și euro cu o scadență de până la 7 ani, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În Europa Centrală și de Est, Energy Holding Bulgaria a vândut pe 27 iulie obligațiuni internaționale de 550 mil. euro cu maturitate în 2021 la o dobândă a cuponului de 4,875%, în timp ce firma petrolieră ungară MOL a vândut în aprilie obligațiuni internaționale de 750 mil. euro cu scadența peste 7 ani la o dobândă de 2,625%.

Datoriile RCS & RDS sunt constituite în principal, din credite bancare și obligațiuni.

Compania controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari are din 4 noiembrie 2013 (de la emisiunea de obligațiuni) o ipotecă pe acțiuni pusă în favoarea creditorilor săi reprezentați prin Wilmington Trust Limited Londra, valoarea obligațiilor garantate fiind de 1,15 mld. Euro.

Atât RCS & RDS, cât și compania – mamă înregistrată în Olanda, Cable Communications Systems NV, sunt debitori ipotecari ai Wilmington Trust. Aceasta este o companie americană, parte a M&T Bank Corporation, care oferă servicii fiduciare, de agent de garanții pentru investitori în cadrul unor tranzacții de vânzare acțiuni sau obligațiuni, precum și alte servicii cu scop special pentru companii, bănci sau investitori.

RCS & RDS are nevoie de aceste împrumuturi pentru a-și executa strategia care cuprinde pe lângă programele curente de investiții și intrări în sectoare noi, în ultimii ani înregistrând astfel achiziții sau crearea de portofolii în zone precum piața de media și cea de energie.

Profitabilitatea constantă a companiei din operațiunile de pe piața de cablu TV și internet permite RCS & RDS să-și rostogolească periodic împrumuturile contractate de la bănci.

Pe 17 iunie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră despre negocierile RCS&RDS privind contractarea unui credit sindicalizat de 1,2 mld. Lei (circa 270 mil. Euro) de la UniCredit, ING, Citi și BRD pentru a-și refinanța credite din 2013.

O altă tranzacție pe care RCS & RDS o pregătește în acest an este listarea pe bursă a unui pachet de până la 25% din acțiuni, tranzacție estimată în jurul a 400 – 500 mil. Euro de către surse din piață, după cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 13 aprilie 2016. Mandatul pentru tranzacția care vizează bursa de la București, deși nu este exclusă listarea pe o bursă externă, aparține unui consorțiu format de băncile de investiții Deutsche Bank și Citi, respectiv băncile locale BRD, Raiffeisen și casa de brokeraj Wood.

Mișcarea ar permite exitul acționarilor minoritari străini în special pentru fondul de investiții Eton Park și americanul de origine britanică Wayne Grant Quasha, care dețin împreună prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited (Quadrant) 21,42% din Cable Communications Systems NV, firma – mamă care are 95,92% din RCS&RDS, conform datelor făcute publice în noiembrie 2013 în prospectul de emisiune a obligațiunilor. Documentul citat indica faptul că Eton Park deținea un pachet de 6,85%, Wayne Quasha 13,7%, iar austriacul Gustav Wurmbock, managing partner la fondul de investiții EPIC, era raportat cu un pachet de 3,26%. În afara acestora, pe lista acționarilor minoritari cu pachete importante se mai aflau la acea dată Stefozar Bugarski cu 3,92%, Nicușor Dorel Schelean cu 3,64%, Ioan Bendei cu 3,41% și Gheorghe Maftei cu 3,32%.

Listarea RCS & RDS s-ar putea face sub forma oferirii către investitori a unui astfel de pachet minoritar de acțiuni preferențiale, lipsite însă de drept de vot în cadrul adunării acționarilor, susțin surse din piață.

Față de acțiunile comune, acțiunile preferențiale sunt văzute de investitori ca un instrument hibrid, care sunt însă subordonate ca și rang obligațiunilor.

Zoltan Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Sursă foto: Soravia.

Fondul ceh de investiții PPF se pregătește să semneze pentru aproximativ 48 mil. Euro achiziția proiectului de birouri Metropolis Center de la firma austriacă Soravia. Intrarea pe piața imobiliară din România duce portofoliul de profil al celui mai bogat ceh spre o valoare de 2 mld. Euro

Fondul ceh de investiții PPF, controlat de către Petr Kellner – cel mai bogat om din Cehia, se pregătește să semneze contractul de achiziție al proiectului de birouri Metropolis Center, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Grupul austriac Soravia vinde Metropolis Center în cadrul unei tranzacții, a cărei valoare se situează în jurul a 48 mil. Euro, afirmă surse din piață.

Informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Reprezentanții PPF și ai Soravia nu au făcut niciun comemntariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Metropolis Center din București este prima achiziție a PPF pe piața imobiliară din România.

PPF Real Estate Holding BV, parte a grupului PPF, are sub administrare active a căror valoare se apropie de 1,9 mld. Euro și asigură servicii specializate pentru peste 60 de proiecte imobiliare. Holdingul imobiliar al lui Petr Kellner este organizat în două entități – PPF Real Estate, cu biroul la Praga, care se ocupă de activele din anumite piețe din Europa – Cehia, Germania, Olanda, Marea Britanie și Ucraina, respectiv PPF Real Estate Rusia – destinat exclusiv pieței rusești.

PPF Real Estate Holding BV și gigantul american al investițiilor imobiliare Hines, cu active de 89,1 mld. Dolari sub administrare, au cumpărat în iulie 2015 două imobile de birouri din cadrul proiectului Metropolis din Moscova, cu o suprafață închiriabilă de 56.000 metri pătrați de birouri de clasa A.

Metropolis Center din București dispune de birouri de clasa A și 5.500 de metri pătrați de birouri B+, respectiv spații de retail. Spațiul alocat pe nivel este de 19.000 metri pătrați, conform datelor făcute publice de către Soravia.

Printre chiriașii proiectului se află Mega Image, BERD, casa de avocatură DLA Piper, biroul local al firmei de brokeraj și investment banking Wood & Co, Parexel, biroul local al producătorului de medicamente Bohringer Ingelheim, Citroen sau ING Bank. Investiția pentru construirea proiectului Metropolis Center, ridicat pe locul unei vechi tipografii, a fost de aproximativ 38 mil. Euro. Proiectul, finalizat în 2010, dispune de un spațiu util de 19.000 de metri pătrați, iar volumul total al proiectului este de 54 mil. Euro, conform datelor prezentate de către Soravia.

În octombrie 2009, proiectul devenea operațional cu un stoc de aproape 11.000 de metri pătrați de birouri clasa A și 2.000 de metri pătrați cu destinație de retail. Ulterior, din mai 2014, au fost livrați încă 5.500 de metri pătrați de birouri clasa B+. În cacdrul Metropolis Center funcționează și un apart – hotel, operat de compania austriacă Starlight Suiten.

Compania austriacă fondată de frații Erwin și Hanno Soravia  a raportat pentru 2015 venituri anuale de 200 mil. Euro și proiecte de 1,2 mld. Euro în curs de dezvoltare. În România, compania austriacă a început operațiunile în 1999. În afara Metropolis, mai are în portofoliul local și proiectele Ștefănești Shopping Center, respectiv proiectele de birouri Casa Moșilor și Smart Office din București.

Soravia Management, subsidiara locală a grupului austriac, este constituitor terț în cadrul unui contract de credit de până la 55 mil. Euro acordat de către banca rusească VTB Bank în luna februarie a acestui an către mai multe subsidiare din regiune ale Soravia.

PPF Holding este un investitor care cunoaște piața românească. Este proprietarul distribuției de gaze locale Gaz Sud și a cumpărat în 2013 Petrom Distribuție Gaze de la Petrom.

De asemenea, PPF a investit în 2007 în lanțul hotelier Continental, condus de Radu Enache, de unde a făcut exit în 2011 prin vânzarea unei participații de 30% din companie către GED Capital.

De asemenea, PPF a fost activ pe piața asigurărilor indirect prin intermediul Generali. În 2015, PPF și-a făcut exitul din GPH, prin vânzarea ultimei participații deținute, de 24% din companie pentru 1,245 mld. Euro.

Grupul ceh de investiții PPF a avut în România și PPF Home Credit IFN SA, radiată în octombrie 2015.

Grupul ceh de investiții PPF, fondat în 1991, are active sub administrare de peste 21,6 mld. euro în Europa, Rusia, SUA și Asia. PPF Group NV a realizat un profit net de 352 mil. euro la venituri de 6,29 mld. euro, conform datelor făcute publice de către companie.

Acționarul majoritar este Petr Kellner, 52 de ani, a cărui avere este cotată de către Forbes la 11,4 mld. dolari.

Pe piața imobiliară locală, cea mai mare tranzacție de până acum a fost achiziția unui proiect de retail din Sibiu de către fondul sud – african de investiții NEPI în cadrul unei tranzacții de 100 mil. euro.

Hiperdia dispune de o rețea de 23 de centre de imagistică. Sursă foto: Hiperdia.

Regina Maria și Affidea au depus oferte neangajante pentru achiziția lanțului de centre de imagistică Hiperdia. Tranzacția de exit a fondului american de investiții Bedminster Capital, așteptată să ajungă în faza ofertelor angajante peste o lună

Regina Maria și Affidea se află pe lista investitorilor care au depus oferte neangajante pentru cumpărarea afacerii Hiperdia, principala rețea de centre de imagistică medicală din România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția este așteptată să ajungă în faza ofertelor angajante peste o lună, afirmă surse din piață.

Fondul american de investiții Bedminster Capital a început tranzacția de exit la nouă ani după ce a preluat pachetul de 65% din Hiperdia, companie cu sediul la Brașov, informație publicată în premieră pe 5 mai de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Hiperdia, ai Regina Maria și ai Affidea nu au fost disponibili pentru comentarii pe marginea acestui subiect.

Regina Maria a trecut în urmă cu un an de la managerul de capital privat Advent International la administratorul de fonduri de investiții Mid Europa Partners. De asemenea, Affidea International are ca unic acționar grupul de investiții Waypoint Capital.

Vânzarea Hiperdia este cotată ca una dintre cele mai mari tranzacții de pe piața serviciilor medicale private.

Bedminster Capital a preluat în 2007 un pachet de 65% din acțiunile Hiperdia în cadrul unei tranzacții estimate de surse din piață la aproximativ 15 mil. euro, care a inclus și o majorare de capital. Achiziția managerului cu capital de risc s-a realizat prin intermediul fondului de investiții Southeast Europe Equity Fund II (SEEF II), administrat de către Bedminster Capital Management.

Față de momentul achiziției, afacerile Hiperdia au crescut de trei ori. În mandatul Bedminster Capital, Hiperdia a cumpărat în 2008 Pro Life, care opera două centre de imagistică în București.

Pentru 2015, Hiperdia a raportat o cifră de afaceri de 77 mil. Lei (peste 17 mil. Euro) și un profit net de 7,9 mil. Lei (1,8 mil. Euro) la un personal format din 368 de angajați.

Vânzarea pachetului majoritar al afacerii care operează o rețea de 23 de centre medicale în București și în alte orașe mari din România este o oportunitate de achiziție atât pentru Regina Maria, cât și pentru alți operatori locali de servicii medicale private care au planuri de creștere.

Regina Maria a trecut la o campanie de achiziții în acest an, având un capital puternic la dispoziție după venirea Mid Europa Partners. Au urmat pe rând spitalul Ponderas specializat în chirurgia obezității, tranzacție de circa 25 mil. euro, achiziția centrului medical Helios din Craiova și a centrului medical Dr. Grigoraș din Timișoara, prima sub 1 mil. euro, a doua peste 1 mil. euro ca valoare.

Pe piața lanțurilor de centre de imagistică, Affidea România, parte a grupului internațional Affidea, a cumpărat în iulie 2015 trei centre SANMED în Oltenia, iar în septembrie a achiziționat o rețea de 4 centre Phoenix.

Affidea demonstrează că are apetit de achiziții pe acest segment de piață, unde are o rețea formată din 18 centre medicale.

Printre operatorii de profil care au anunțat recent planuri de achiziții se mai află MedLife și Medicover.

Medlife, cel mai mare operator după cifra de afaceri, este angajat, de asemenea, într-o campanie de achiziții la nivel național. Din 2015 încoace a preluat centrul Sama și laboratoarele Ultratest din Craiova, centrul de imagistică Prima Medical din Craiova în 2016, lanțul de clinici stomatologice Dent Estet – o tranzacție estimată la circa 4 mil. euro, cea mai recentă mișcare anunțată fiind achiziția a 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri.

Bedminster Capital a intrat în afacerea Hiperdia prin fondul de investiții SEEF II.

Printre investitorii în fondul SEEF II se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), respectiv Overseas Private Investment Corporation (OPIC).

În 2005, BERD a semnat un acord prin care își exprima intenția de a investi până la 50 mil. dolari în fondul de investiții Southeast Europe Equity Fund II, fond regional cu o capitalizare – țintă de 200 mil. dolari.

Firma Hiperdia a fost înființată la Brașov în februarie 1997 și are acum o poziție de lider local în furnizarea de servicii de imagistică și analize de laborator.

Industria medicală privată este în centrul interesului investitorilor cu apetit de achiziții pentru că este un sector creditat cu o creștere rapidă și cu potențial de dezvoltare în continuare, iar campaniile de achiziții sunt favorizate de fragmentarea pieței de profil. Principalii jucători pe acest segment sunt Medlife, Regina Maria, Sanador și Medicover.

Grupul austriac Hirsch după două tranzacții în România în ultimele două luni: “Nu avem deocamdată în plan o altă achiziție”. O mare parte din achiziții au fost finanțate din propriul cashflow, iar restul din credite bancare. Austriecii au lucrat la achiziția celor trei fabrici cu BDO, avocatul Răzvan Neamțu și firma de avocatură CHSH Gilescu Văleanu Nathanzon & Partenerii

Grupul austriac Hirsch își finanțează achizițiile de fabrici de materiale de construcții din România în cea mai mare parte din propriul cashflow, iar restul banilor vin din împrumuturi bancare, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Michaela Andritsch, director pentru comunicare corporativă și relația cu investitorii în cadrul Hirsch Servo Group.

Compania austriacă a anunțat pe 17 august preluarea a două fabrici de polistiren de la compania românească Arcon. Tranzacția trebuie avizată de către Consiliul Concurenței.

Pe 12 iulie, Hirsch Porozell SRL – subsidiara locală a grupului austriac – a anunțat achiziția unei fabrici de la Timișoara aparținând Energoterom. Valoriile tranzacțiilor încheiate de către Hirsch Porozell nu au fost făcute publice.

Astfel, grupul Hirsch care până acum era activă cu o fabrică la Cluj – Napoca își trece încă trei fabrici în portofoliu – Timișoara, București și Sfântu Gheorghe.

Întrebat dacă Hirsch are în vizor o nouă achiziție pe piața românească, reprezentantul grupului austriac a răspuns: „Nimic în plan încă”.

“Nu am făcut due – dilligence în aceste cazuri (tranzacții – n.r.), dar consultantul nostru este BDO. Ne-au ajutat în aceste cazuri”, precizează Michaela Andritsch.

Potrivit acesteia, în cazul tranzacției încheiate la Timișoara, cumpărătorul a lucrat cu avocatul Răzvan Neamțu. La tranzacția cu Arcon, grupul Hirsch a fost asistat de către Zizi Popa, partener al firmei de avocatură CHSH Gilescu Văleanu Nathanzon & Partenerii.

„Pentru orice companie care dorește să fie performantă pe piața românească de polistiren, în contextul actual al pieței, o acoperire teritorială cât mai bună este vitală. A fost dificil pentru noi să avem o strategie națională de vânzări, cu prețuri competitive, indiferent de distanța față de clienții noștri, cu doar două fabrici. Sunt convins că, prin această achiziție, Hirsch Porozell, care deține facilități de producție în Cluj și de curând în Timișoara, va avea o acoperire națională și va putea să-și consolideze poziția pe piață”, spunea directorul general al grupului Arcon, Ioan Țițeiu la momentul anunțării tranzacției cu Hirsch Porozell.

Piața românească de polistiren are o evoluție bună, apreciază Harald Kogler, Director General Executiv al Hirsch Servo.

Arcon a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 28 de milioane de euro, înregistrând un profit brut de circa 2 milioane de euro. Arcon a fost înființată în 1994 la Sfântu Gheorghe și este unul dintre principalii furnizori din România de membrane bituminoase cu elastoplastomeri pentru hidroizolații, având în portofoliu și o unitate de producție de tencuieli decorative și vopsele.

De cealaltă parte, grupul Hirsch a raportat pentru primele nouă luni din anul său fiscal (1 iulie 2015 – 31 martie 2016) venituri de 64 mil. Euro, EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 5,2 mil. Euro la un număr de 607 angajați. Compania a înregistrat în perioada raportată un cash flow (fluxuri de numerar) din activități operaționale de 5,2 mil. Euro și investiții de 2,7 mil. Euro. Datoria netă a grupului austriac se ridica la 31 martie la 16,9 mil. Euro, potrivit datelor făcute publice.

Hirsch Porozell SRL, subsidiara locală a grupului austriac, a raportat o cifră de afaceri de 47,3 mil. Lei (10,6 mil. euro) și un profit net de 2,97 mil. Lei (0,67 mil. Euro) la un număr de 59 de angajați.

Kruk a plătit prețul de achiziție și a preluat portofoliul neperformant Ursa cu o valoare nominală de 597 mil. Euro vândut de către Eurobank. IFC și o subsidiară a Kruk au cumpărat obligațiuni de 55 mil. Euro pentru a plăti prețul de achiziție al portofoliului neperformant

Compania poloneză de administrare a creanțelor Kruk a plătit pe 16 august prețul de achiziție al pachetului de creanțe cu o valoare nominală totală de 597 mil. Euro, preluând portofoliul neperfomant vândut de subsidiare ale grupului bancar elen Eurobank, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul neperformant Ursa este format din creanțe ale Bancpost, ale ERB Retail Services IFN și ale ERB New Europe Funding II B.V. din Amsterdam.

Pentru a plăti prețul de achiziție al portofoliului Ursa, Kruk și International Finance Corporation au subscris pe 4 august obligațiuni senior în valoare de 249,3 mil. Lei (peste 55 mil. Euro) care vor ajunge la scadență pe 3 august 2022. Prețul de achiziție al portofoliului se situează astfel în jurul a 10 eurocenți pentru fiecare euro creanță la valoare nominală, ceea ce corespunde unui discount obținut de cumpărător de circa 90% față de valoarea nominală a portofoliului preluat.

Emisiunea de titluri a fost făcută prin intermediul Prospero Capital – Prospero Capital – subsidiara Kruk înregistrată în Luxemburg, obligațiunile fiind cumpărate în proporție de 33% de către IFC, care a investit astfel 18,5 mil. Euro, în timp ce restul au fost adjudicate de către InvestCapital Malta, o subsidiară a Kruk.

Principalul emisiunii de obligațiuni și alte datorii ale Prospero Capital rezultate în baza acordului de emisiune a obligațiunilor se ridică la 324 mil. Lei (72 mil. Euro).

Obligațiunile senior au un rang superior altor titluri de împrumut și dă dreptul investitorilor de a-și recupera investiția înaintea creditorilor negarantați.

Dobânda aferentă titlurilor va fi plătită lunar investitorilor, IFC și InvestCapital Malta. Atât dobânzile, cât și principalul ce va fi rambursat de către emitent va depinde de fluxul net de numerar rezultat din colectarea creanțelor care fac parte din portofoliul preluat și care va fi calculat potrivit unei formule stipulate în acordul privind emisiunea de obligațiuni a ProsperoCapital.

ProsperoCapital a încheiat un acord cu Kruk România, care se va ocupa de administrarea portofoliului și de colectarea creanțelor.

Pe 20 mai 2016, Kruk și IFC au semnat acordul de transfer pentru pachetul de creanțe constituit din trei portofolii aparținând Bancpost, ERB Retail Services IFN, respectiv cu subsidiara olandeză a grupului elen, ERB New Europe Funding II B.V.

Kruk a anunțat atunci că va investi în această tranzacție 46 mil. euro, conform părții poloneze. Partenerul investitorului polonez, IFC a anunțat pe propriul său site că a alocat acestei tranzacții un împrumut de 22,78 mil. dolari (circa 20 mil. euro) pentru plata parțială a prețului de achiziție.

Pachetul de creanțe cumpărat este format din credite neperformante negarantate acordate persoanelor fizice din România, au precizat părțile implicate în tranzacție.

IFC, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale și unul dintre cei doi cumpărători, lucrează în această tranzacție cu avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații. Echipa condusă de către partenerul Mihai Dudoiu, șeful practicii de Bănci și Finanțe din cadrul firmei de avocatură, are o experiență importantă în domeniul tranzacțiilor locale cu credite neperformante, asistând Deutsche Bank într-o serie de achiziții de astfel de active de la BCR.

Celălalt cumpărător, firma poloneză Kruk, a lucrat cu structurile sale interne în tranzacția Ursa. Vânzătorul, banca elenă Eurobank, a mizat pe serviciile de consultanță juridică ale firmei de avocatură CMS Cameron McKenna, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Avocații Cameron McKenna au asistat proprietarul Bancpost la tranzacția recentă prin care Eurobank a vândut un pachet de 80% din acțiunile Eurolife ERB către grupul financiar canadian Fairfax Financial.

Achiziția portofoliului de circa 600 mil. euro al Eurobank de către Kruk și IFC, a doua tranzacție ca mărime din istoria pieței locale de profil, a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie 2015 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția Ursa face parte din Programul IFC privitor la Recuperarea Datoriilor și Activelor (PRDA), care constituie o reacție strategică în fața numărului tot mai mare de credite neperformante. La nivel global, PRDA se axeazã pe achiziția și rezolvarea problemei creditelor neperformanter și pe restructurarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Pe piața din România, Kruk este lider pe segmentul administrării portofoliilor de datorii ale persoanelor fizice, în timp ce pe segmentul destinat companiilor, poziții puternice au APS (Cehia), Kredyt Inkaso (Polonia). Recent, fondul de investiții Waterland a lansat pe bursa de la Varșovia o ofertă publică de preluare a unui pachet de 66% din acțiunile Kredyt Inkaso.

Kruk a cumpărat până acum portofolii cu o valoare nominală totală de 6,5 mld. euro. Firma poloneză administrează acest gen de active pe piețele din Polonia, România, Cehia, Slovacia, Germania, Italia și Spania. Kruk este listată pe Bursa de Valori din Varșovia. Veniturile consolidate ale grupului Kruk în 2015 au fost de 611 milioane de zloți (circa 135 mil. euro).

Tranzacțiile cu credite neperformante sunt așteptate să intre într-o nouă fază de efervescență, în condițiile în care banca centrală pune presiune pe bancheri să coboare nivelul creditelor toxice sub nivelul de 10% din portofoliul total de împrumuturi acordate.

IKEA plătește peste 40 mil. Euro în numerar pentru achiziția a 12.800 hectare de pădure de la firma germană Prokon. Avocații Wolf Theiss au asistat cumpărătorul, iar Dentons a lucrat de partea vânzătorului

Grupul suedez IKEA cumpără 12.800 de hectare de pădure în județele Iași și Neamț în cadrul unei tranzacții în numerar de peste 40 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

Vânzătorul este compania germană Prokon, intrată în insolvență în 2014, asupra căreia principalii creditori au pretenții în valoare de peste 1,5 mld. Euro.

Firma de avocatură austriacă Wolf Theiss a asistat cumpărătorul în tranzacție, în timp ce casa de avocatură Dentons a reprezentat interesele vânzătorului. Dentons este implicată, dealtfel, în procedurile de insolvență ale companiei germane.

„Ca parte a Strategiei IKEA Group de Independență a Resurselor, IRI Investments SRL continuă investițiile în România, prin achiziția unei noi suprafețe de pădure. Noua suprafață este de 12.800 de hectare și se află în județele Iași și Neamț. La acest moment, suprafața totală deținută de companie este de aproximativ 46.700 de hectare”, au precizat reprezentanții IRI Investments SRL într-un comunicat de presă, citat de HotNews. Ieri, cumpărătorul nu a făcut public numele vânzătorului.

Reprezentanții Prokon au spus, ieri, la Hamburg că se așteaptă în decembrie să încaseze cel puțin 50 mil. Euro de pe urma a două tranzacții de vânzare de păduri încheiate în România, potrivit cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Plățile urmează să ajungă la creditorii care nu și-au convertit pretențiile în acțiuni ale noii companii Prokon, înființate după falimentul vechii cooperative. Peste 75.000 de investitori privați au căzut pradă intrării în insolvență a Prokon în 2014, ceea ce a dus la schimbări în legislația germană pentru a întări protecția investitorilor.

Compania dispune sub supravegherea aferentă derulării unui plan de ieșire din insolvență de activele care nu fac parte din activitatea de bază de acum a Prokon, adică din sfera administrării parcurilor eoliene. Anterior, Prokon a investit într-o fabrică de biodiesel și în achiziția de terenuri din România, afirmă cotidianul german.

IKEA este la a doua achiziție majoră de suprafețe de pădure în România, după ce a anunțat în iunie 2015 cumpărarea a 33.600 de hectare de pădure de la fondul suedez de investiții GreenGold, condus de românul Sorin Chiorescu. Nici valoarea acestei tranzacții nu a fost făcută publică. Surse din piață, citate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, susțin că prețul plătit anul trecut de către IKEA a fost de aproximativ 125 mil. Euro.

Prokon Hit Timber SRL, subsidiara producătorului eolian german Prokon, a cumpărat pe 28 iunie 2011 de la moștenitorii familiei Sturdza 5.428 hectare de pădure pe raza comunelor Popești, Dumești, Madarjac și Horlești din județul Iași, potrivit contractului de vânzare – cumpărare făcut public de către publicația Bună Ziua Iași (BZI). Conform contractului, firma germană a plătit în urmă cu cinci ani 3.500 euro pe hectare, adică un preț de 18.963.460,25 euro. Vânzătorii au fost la acea vreme Elena Sturdza, Mihai Sturdza, prințul Dimitrie Sturdza, Ioan Eric Sturdza, Gheorghe Sturdza, Neculai și Mihaela Bujor, respectiv Marius – Florin și Mihaela Pavel.

Ulterior, Prokon Hit Timber SRL a făcut o ofertă de vânzare a suprafeței de 5428,1313 hectare pentru un preț total de numai 17 mil. Euro, cu intenția de a semna un contract de vânzare – cumpărare și de a primi plata nu mai târziu de 17 noiembrie 2014, conform documentelor făcute publice de către sursa citată.

Prokon operează acum în noua sa formă 57 de ferme eoliene în Germania și Polonia și vinde electricitate către 30.000 de consumatori.

Prokon Hit Timber SRL a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 8,8 mil. Lei și pierderi de 21,4 mil. Lei la un număr de 12 angajați.

De cealaltă parte, gigantul IKEA, fondat de către suedezul Ingvar Kamprad, este un investitor strain care continuă să-și crească expunerea pe piața locală. Astfel, în 2010, IKEA a cumpărat magazinul de mobilă din Băneasa deținut în franciză de către omul de afaceri Puiu Popoviciu și a anunțat că are planuri de investiții pentru noi unități la nivel local. În paralel, grupul IKEA a intrat în piața imobiliară, prin achiziția terenului fostei fabrici Timpuri Noi din București, unde în prezent ridică un proiect imobiliar. În ultimul an, IKEA a intrat pe segmental achizițiilor de păduri, fiind cel mai mare investitor cu un portofoliu total în administrare de 46.700 hectare de pădure.

IRI Investments SRL avea la 31 decembrie 2015 capitaluri totale de 586 mil. Lei (circa 131 mil. Euro), venituri totale de 3,2 mil. Lei și un profit net de 0,9 mil. Lei, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Szalma Botond, director general și acționar al Plimsoll:  Nu există niciun vânzător al Plimsoll. Valoarea tranzacției cu TTS București este de 2 mil. Euro și s-a realizat printr-o majorare de capital în urma căreia acesta a preluat 51% din Plimsoll. Negocierile au început în iunie 2015

Grupul Transport Trade Services (TTS) a preluat pachetul de 51% din acțiunile Plimsoll Kft, operator fluvial și una dintre cele mai mari companii de logistică din Ungaria, în cadrul unei tranzacții în valoare totală de 2 mil. Euro, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Szalma Botond, director general al Plimsoll Kft și unul dintre acționarii minoritari ai companiei.

“Nu este vorba despre niciun vânzător al Plimsoll. TTS București a majorat capitalul social al Plimsoll și a devenit acționar cu 51%. Restul pachetului de 49% este în mâinile a patru persoane private din Ungaria, practic managementul Plimsoll Co. Ltd. Majorarea de capital este de 2 milioane de euro și aceasta este valoarea finală a tranzacției”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Szalma Botond.

Szalma Botond, director general și unul dintre acționarii minoritari ai Plimsoll după tranzacția cu TTS. Sursă foto: Plimsoll.

Szalma Botond, director general și unul dintre acționarii minoritari ai Plimsoll după tranzacția cu TTS. Sursă foto: Plimsoll.

Acesta a rămas ca acționar minoritar în companie cu un pachet de 13%, conform propriilor declarații. Ceilalți acționari minoritari, cu participații în jurul a 11 – 12% fiecare, sunt Bela Szalma, Andras Kiss și Jozsef Kiss.

Tranzacția a fost semnată pe 20 iunie.

Din cele 2 milioane de euro aport de capital adus de către noul proprietar, 400.000 euro vor merge sub formă de majorare de capital la armatorul fluvial de nave autopropulsate Fluvius Kft, subsidiară a Plimsoll.

Grupul Plimsoll a avut în 2015 o cifră de afaceri consolidată de circa 10 mil. Euro, a mai spus Szalma Botond.

“Negocierile cu TTS au început în urmă cu un an, în iunie 2015. Ne cunoaștem de peste 30 de ani”, explică directorul general al Plimsoll Kft.

Investiția are ca obiectiv întărirea și dezvoltarea poziției TTS ca jucător regional în zona Dunării.

“Tranzacția deschide drumul către piețele din Vest, Germania, Olanda”, mai spune Szalma Botond.

Deloitte a asigurat servicii de consultanță pentru cumpărător, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Avocații de la Zamfirescu Racoți & Partners (ZRP) au asistat grupul Transport Trade Services (TTS), casa de expediții ce controlează CNFR Navrom S.A., potrivit unui comunicat al firmei de avocatură.

Noul proprietar a fost asistat de către o echipă de avocați din cadrul ZRP, sub coordonarea lui Cătălin Micu (Managing Associate) și a Larisei Popoviciu (Senior Associate), care au asigurat negocierea și finalizarea cu succes a acestui proiect transfrontalier.

Tranzacția a presupus o etapă de due diligence, continuând cu structurarea tranzacției și redactarea și negocierea contractelor. În acest sens, ZRP a colaborat cu avocați din Ungaria, respectiv Kende, Molnár-Bíró, Katona Attorneys-at-Law (KMBK), responsabili cu îndeplinirea formalităților juridice pe teritoriul ungar.

”A fost un proces complex având în vedere specificul activității clientului nostru, dar experiența echipei de avocați și colaborarea tradițională cu TTS ne-a ajutat să acomodăm toate cerințele tehnice și strategice ale investitorului. Tranzacția consolidează poziția TTS pe cursul superior al Dunării și deschide totodată noi oportunități în business”, a declarat Cătălin Micu, Managing Associate ZRP.

Afacerea Plimsoll a fost fondată în 1992 și s-a dezvoltat până la nivelul unui mic grup de firme format din Plimsoll Ltd, Centroport Ltd și Fluvius Ltd.

TTS a fost înființată în 1997 și este o afacere al cărei principal acționar este Mircea Mihăilescu. În 2012, International Finance Corporation, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, a alocat până la 12 mil. Euro (16 mil. Dolari) pentru a intra ca acționar cu un pachet de 10% în TTS. Banii au fost atrași pentru a finanța activitățile subsidiarelor TTS – armatorul fluvial CNFR Navrom, Canopus Star – care operează un terminal de cereale în portul Constanța și Trans Europa Port SA – compania care administrează terminalele din porturile de la Dunăre.

Transport Trade Services (TTS) a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 72,5 mil. Euro și un profit net de 3,3 mil. Euro și un număr de 70 de angajați.

rcs_top_credite_2007_2013_tabel main

RCS & RDS se pregătește să-și refinanțeze obligațiunile emise în 2013 cu o nouă emisiune în euro și în lei în valoare de minim 500 mil. euro cu scadență pe termen mediu. Din consorțiul de intermediere fac parte nume precum JP Morgan, Deutsche Bank, Citi, ING, SocGen, UniCredit și Banca Transilvania

Cable Communications Systems NV, compania – mamă a RCS & RDS, se pregătește să își refinanțeze emisiunea de obligațiuni de 450 mil. Euro din 2013 printr-o nouă emisiune de obligațiuni a cărei valoare minimă pleacă de la aproximativ 500 mil. Euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Planul pentru noua emisiune vizează, de asemenea, o scadență pe termen mediu, de la 5 ani până la 7 ani, și are în vedere titluri în euro și în lei, susțin surse din piață.

Mandatul pentru noua emisiune de obligațiuni a fost primit de către un consorțiu format din băncile de investiții JP Morgan, Deutsche Bank, Citi, ING, Societe Generale, UniCredit și Banca Transilvania, potrivit surselor citate.

Reprezentanții RCS & RDS și ai băncilor nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Avantajul unei noi emisiuni de titluri ar fi că RCS&RDS se poate împrumuta la o dobândă mai mică la cotațiile actuale ale pieței și prin împrumutarea unor bani mai ieftini poate plăti anticipat obligațiunile emise în euro care au scadența în 2020, vândute investitorilor acum trei ani la o dobândă anuală de 7,5%. Atunci mandatul aparținea, de asemenea, unui consorțiu în frunte cu JP Morgan, din care mai făceau parte Erste Bank, Societe Generale și UniCredit.

Ratingul acordat de Standard & Poor’s este B+.

În Europa Centrală și de Est, Energy Holding Bulgaria a vândut pe 27 iulie obligațiuni internaționale de 550 mil. euro cu maturitate în 2021 la o dobândă a cuponului de 4,875%, în timp ce firma petrolieră ungară MOL a vândut în aprilie obligațiuni internaționale de 750 mil. euro cu scadența peste 7 ani la o dobândă de 2,625%.

Datoriile RCS & RDS sunt constituite în principal, din credite bancare și obligațiuni.

Compania controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari are din 4 noiembrie 2013 (de la emisiunea de obligațiuni) o ipotecă pe acțiuni pusă în favoarea creditorilor săi reprezentați prin Wilmington Trust Limited Londra, valoarea obligațiilor garantate fiind de 1,15 mld. Euro.

Atât RCS & RDS, cât și compania – mamă înregistrată în Olanda, Cable Communications Systems NV, sunt debitori ipotecari ai Wilmington Trust. Aceasta este o companie americană, parte a M&T Bank Corporation, care oferă servicii fiduciare, de agent de garanții pentru investitori în cadrul unor tranzacții de vânzare acțiuni sau obligațiuni, precum și alte servicii cu scop special pentru companii, bănci sau investitori.

RCS & RDS are nevoie de aceste împrumuturi pentru a-și executa strategia care cuprinde pe lângă programele curente de investiții și intrări în sectoare noi, în ultimii ani înregistrând astfel achiziții sau crearea de portofolii în zone precum piața de media și cea de energie.

Profitabilitatea constantă a companiei din operațiunile de pe piața de cablu TV și internet permite RCS & RDS să-și rostogolească periodic împrumuturile contractate de la bănci.

Pe 17 iunie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră despre negocierile RCS&RDS privind contractarea unui credit sindicalizat de 1,2 mld. Lei (circa 270 mil. Euro) de la UniCredit, ING, Citi și BRD pentru a-și refinanța credite din 2013.

O altă tranzacție pe care RCS & RDS o pregătește în acest an este listarea pe bursă a unui pachet de până la 25% din acțiuni, tranzacție estimată în jurul a 400 – 500 mil. Euro de către surse din piață, după cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 13 aprilie 2016. Mandatul pentru tranzacția care vizează bursa de la București, deși nu este exclusă listarea pe o bursă externă, aparține unui consorțiu format de băncile de investiții Deutsche Bank și Citi, respectiv băncile locale BRD, Raiffeisen și casa de brokeraj Wood.

Mișcarea ar permite exitul acționarilor minoritari străini în special pentru fondul de investiții Eton Park și americanul de origine britanică Wayne Grant Quasha, care dețin împreună prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited (Quadrant) 21,42% din Cable Communications Systems NV, firma – mamă care are 95,92% din RCS&RDS, conform datelor făcute publice în noiembrie 2013 în prospectul de emisiune a obligațiunilor. Documentul citat indica faptul că Eton Park deținea un pachet de 6,85%, Wayne Quasha 13,7%, iar austriacul Gustav Wurmbock, managing partner la fondul de investiții EPIC, era raportat cu un pachet de 3,26%. În afara acestora, pe lista acționarilor minoritari cu pachete importante se mai aflau la acea dată Stefozar Bugarski cu 3,92%, Nicușor Dorel Schelean cu 3,64%, Ioan Bendei cu 3,41% și Gheorghe Maftei cu 3,32%.

Listarea RCS & RDS s-ar putea face sub forma oferirii către investitori a unui astfel de pachet minoritar de acțiuni preferențiale, lipsite însă de drept de vot în cadrul adunării acționarilor, susțin surse din piață.

Față de acțiunile comune, acțiunile preferențiale sunt văzute de investitori ca un instrument hibrid, care sunt însă subordonate ca și rang obligațiunilor.

Reprezentanții RCS & RDS și ai consorțiului de intermediere nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect. Reprezentanții companiei conduse de Zoltan Teszari sunt dealtfel cât se poate de discreți în ceea ce privește deciziile sau mișcările strategice pe care le fac.

RCS&RDS a mai încercat în 2007 o listare a acțiunilor companiei pe bursa de la Londra, mandatul pentru tranzacție aparținând atunci bancherilor de investiții Morgan Stanley, al cărei reprezentant pe regiune era Bogdan Ciobotaru, care acum ocupă poziția de membru în Consiliul de administrație al RCS&RDS. Atunci, compania de cablu TV s-a reorientat către contractarea unui împrumut de 500 mil. Dolari aranjat de către Citi și ING și luat de la un sindicat de bănci.

Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Harta operațiunilor RCS & RDS s-a modificat recent prin vânzarea operațiunilor din Serbia, Croația, Slovacia și Cehia, firma concentrându-și resursele asupra piețelor din România și Ungaria.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Afacerea RCS & RDS a fost fondată în 1994. Originile sale ajung însă în 1992 când Teszari, care împreună cu alți asociați pune bazele firmei de cablu TV TVS Holding Brașov, care în 2005 avea să fuzioneze cu RCS & RDS.

Din 1997, afacerea de cablu TV a început să se extindă spre piața de internet fix. În 2003, compania a lansat operațiuni pe piața de telefonie fixă, iar în 2005 are loc fuziunea RCS (cablu TV) cu RDS (internet, date) și ia naștere RCS & RDS. În același an, americanii de la UPC cumpără afacerea Astral Telecom, printre ai cărei fondatori era și Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania. Urmează apoi lansarea de operațiuni pe piața de telefonie mobilă și DTH  – televiziune digitală prin satelit.

Pe plan extern, RCS intră pe piața din Ungaria în 1998, apoi urmează Slovacia în 1999 și treptat și alte țări din regiune. Din 2013 încoace, RCS începe exitul din piețele regionale, axându-se pe România și Ungaria. România înseamnă peste 60% din afacerile RCS & RDS, iar Ungaria aproape 18%. În paralel, RCS investește în piața de media prin lansarea și achiziția de televiziuni specializate pe nișe – sport (Digisport), muzică (UTV), știri (Digi 24), film (Digi Film) și altele, iar în 2014 cumpără rețeaua de stații radio ale CME într-o tranzacție estimată în jurul a 4 mil. euro.

UrsaNPLMain

Kruk și International Finance Corporation vor plăti prețul de achiziție al portofoliului neperformant Ursa prin intermediul unei emisiuni de obligațiuni senior de până la 57 mil. Euro. IFC va veni în tranzacție cu până la 19 mil. euro, iar restul de până la 38 mil. Euro va fi plătit de către firma poloneză de administrare a creanțelor. Titlurile vor avea maturitate de șase ani și vor fi emise de către subsidiara Kruk din Luxemburg

Prospero Capital, subsidiara Kruk înregistrată în Luxemburg, urmează să lanseze o emisiune de obligațiuni senior în valoare de până la 255 mil. Lei (56,6 mil. Euro) pentru a plăti prețul de achiziție al portofoliului neperformant Ursa, cu o valoare nominală de 597 mil. Euro, cumpărat de la Eurobank. De asemenea, emisiunea de obligațiuni acoperă și alte costuri ale Prospero Capital în legătura cu emisiunea de obligațiuni.

Investitorii vor subscrie în cadrul acestei emisiuni astfel încât International Finance Corporation va investi în proporție de 33% în cadrul vânzării de titluri, iar InvestCapital Malta – un vehicul de investiții al Kruk – va prelua restul de 67% din obligațiuni.

Emisiunea obligațiunilor senior este condiționată de îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute în acordul pentru vânzarea unor astfel de titluri, semnat de către ProsperoCapital, International Finance Corporation, și InvestCapital Malta Ltd.

Perioada de maturitate a obligațiunilor senior emise de Prospero Capital este de 72 luni.

Obligațiunile senior au un rang superior altor titluri de împrumut și dă dreptul investitorilor de a-și recupera investiția înaintea creditorilor negarantați.

Dobânda aferentă titlurilor va fi plătită lunar investitorilor, IFC și InvestCapital Malta. Atât dobânzile, cât și principalul ce va fi rambursat de către emitent va depinde de fluxul net de numerar rezultat din colectarea creanțelor care fac parte din portofoliul preluat și care va fi calculat potrivit unei formule stipulate în acordul privind emisiunea de obligațiuni a ProsperoCapital.

ProsperoCapital a încheiat un acord cu Kruk România, care se va ocupa de administrarea portofoliului și de colectarea creanțelor.

Pe 20 mai 2016, Kruk și IFC au semnat acordul de transfer pentru pachetul de creanțe constituit din trei portofolii aparținând Bancpost, ERB Retail Services IFN, respectiv cu subsidiara olandeză a grupului elen, ERB New Europe Funding II B.V.

Kruk a anunțat atunci că va investi în această tranzacție 46 mil. euro, conform părții poloneze. Partenerul investitorului polonez, IFC a anunțat pe propriul său site că a alocat acestei tranzacții un împrumut de 22,78 mil. dolari (circa 20 mil. euro) pentru plata parțială a prețului de achiziție.

Pachetul de creanțe cumpărat este format din credite neperformante negarantate acordate persoanelor fizice din România, au precizat părțile implicate în tranzacție.

IFC, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale și unul dintre cei doi cumpărători, lucrează în această tranzacție cu avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații. Echipa condusă de către partenerul Mihai Dudoiu, șeful practicii de Bănci și Finanțe din cadrul firmei de avocatură, are o experiență importantă în domeniul tranzacțiilor locale cu credite neperformante, asistând Deutsche Bank într-o serie de achiziții de astfel de active de la BCR.

Celălalt cumpărător, firma poloneză Kruk, a lucrat cu structurile sale interne în tranzacția Ursa. Vânzătorul, banca elenă Eurobank, a mizat pe serviciile de consultanță juridică ale firmei de avocatură CMS Cameron McKenna, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Avocații Cameron McKenna au asistat proprietarul Bancpost la tranzacția recentă prin care Eurobank a vândut un pachet de 80% din acțiunile Eurolife ERB către grupul financiar canadian Fairfax Financial.

Achiziția portofoliului de circa 600 mil. euro al Eurobank de către Kruk și IFC, a doua tranzacție ca mărime din istoria pieței locale de profil, a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie 2015 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția Ursa face parte din Programul IFC privitor la Recuperarea Datoriilor și Activelor (PRDA), care constituie o reacție strategică în fața numărului tot mai mare de credite neperformante. La nivel global, PRDA se axeazã pe achiziția și rezolvarea problemei creditelor neperformanter și pe restructurarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Pe piața din România, Kruk este lider pe segmentul administrării portofoliilor de datorii ale persoanelor fizice, în timp ce pe segmentul destinat companiilor, poziții puternice au APS (Cehia), Kredyt Inkaso (Polonia). Recent, fondul de investiții Waterland a lansat pe bursa de la Varșovia o ofertă publică de preluare a unui pachet de 66% din acțiunile Kredyt Inkaso.

Kruk a cumpărat până acum portofolii cu o valoare nominală totală de 6,5 mld. euro. Firma poloneză administrează acest gen de active pe piețele din Polonia, România, Cehia, Slovacia, Germania, Italia și Spania. Kruk este listată pe Bursa de Valori din Varșovia. Veniturile consolidate ale grupului Kruk în 2015 au fost de 611 milioane de zloți (circa 135 mil. euro).

farmatop3crediteinfogrmain

MedLife cumpără 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri, printre ai cărei acționari s-a numărat Carmen Bichiș, fostul președinte al CNVM și  fostă soție a primarului sectorului 3 din București. Avocații de la Dima & Asociații și Taxhouse au asigurat consultanța cumpărătorului. Medlife anunță că negociază un nou împrumut de 20 mil. Euro pentru achiziții. Mihai Marcu, Medlife: “Suntem în discuții avansate pentru realizarea a cinci tranzacții, una dintre acestea fiind de mărime medie spre mare”

MedLife, lider pe segmentul serviciilor medicale private, a anunțat astăzi achiziția unui pachet de circa 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri din București, în cadrul seriei de tranzacții pentru conservarea poziției sale în vârful pieței de profil și în contextul procesului de consolidare din acest sector.

MedLife a semnat tranzacția de preluare a pachetului majoritar, în proporție de 90%, din cadrul Centrului Medical Panduri, iar finalizarea achiziției este așteptată să aibă loc în cursul acestei săptămâni, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ca urmare a acestei tranzacții, Maria Pop, fondator și director general al Centrului Medical Panduri, va păstra atribuțiile de management, fiind direct responsabilă de strategia de dezvoltare și extindere a Centrului.

„Parteneriatul cu MedLife ar însemna un pas foarte important în evoluția activității noastre, dar mai ales o nouă oportunitate de a ne dezvolta și a crește accelerat business-ul, în condițiile în care vom avea susținerea celui mai important operator de pe piața serviciilor medicale private din România. Mai mult, este o bună ocazie sa ne mărim baza de clienți prin deservirea abonaților MedLife în Capitală, piață în care MedLife deține o pondere de peste 50%”, a declarat Maria Pop, Director General Centrul Medical Panduri.

Strategia de achiziții a Medlife de până acum, demonstrată și în tranzacții recente precum Sama Craiova sau Dent Estet București, indică preferința cumpărătorului de a păstra la conducerea afacerii și cu un pachet minoritar fondatorul afacerii preluate.

Nici Medlife, nici reprezentanții Centrului Medical Panduri nu au făcut public la cererea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO cine a vândut pachetul de 90% din acțiuni.

Conform unor date publice din 2012, Carmen Bichiș (fostă Negoiță), ex – președinte al Comisiei Naționale pentru Valori Mobiliare (arbitrul pieței de capital care acum face parte din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară) și fosta soție a lui Liviu Negoiță – primar al sectorului 3 până în 2012, respectiv fost vicepreședinte al PDL (partid aflat la guvernare în perioada 2005 – 2012), deținea 33% din acțiunile Centrului Medical Panduri.

Carmen Bichiș nu a putut fi contactată pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută public. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că vânzarea a 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri s-ar situa sub nivelul de 2 mil. Euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate în tranzacție.

Medlife a lucrat la această tranzacție cu avocații de la Dima & Asociații pentru partea de asistență juridică, respectiv cu consultanții Taxhouse pentru due diligence (analiză financiară) și asistență pe zona de taxe, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Centrul Medical Panduri este un operator de referință, având o activitate de peste 9 ani pe piața din Capitală. Centrul reunește două laboratoare de analize medicale și două clinici, oferind pacienților o gamă diversificată de investigații clinice și paraclinice, precum și echipamente medicale de ultimă generație. Potrivit reprezentanților companiei, Centrul Medical Panduri a înregistrat la nivelul anului 2015 o cifră de afaceri de peste 1,9 mil. euro, iar pentru anul acesta estimează o creștere de peste 20%.

Compania  a înregistrat anul trecut o marjă netă de profit de circa 10%.

Finalizarea tranzacției cu Centrul Medical Pandurii ar aduce în portofoliul MedLife a 11-a achiziție, trei dintre acestea fiind derulate în 2016 (Prima Medical din Craiova, banca de celule stem de la Timișoara și rețeaua de clinici stomatologice Dent Estet).

În perspectivă, compania anunță că va majora investițiile alocate proiectelor de achiziții și anunță intenția de a contracta un nou credit.

“Suntem în negocieri avansate cu mai multe bănci, astfel încât credem că în cursul lunii septembrie vom putea contracta un nou credit în valoare de 20 milioane euro (tranzacție de tip leveraged buyoutLBO), fondurile urmând să fie alocate exclusiv pentru achiziții. De altfel, la ora actuală suntem în discuții avansate pentru realizarea a cinci tranzacții, una dintre acestea fiind de mărime medie spre mare”, a spus Mihai Marcu, Președinte al Consiliului de administrație al MedLife. Acesta nu a dat detalii privind băncile cu care negociază noul împrumut.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 milioane de euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen, iar odată cu finalizarea contractării celui de al doilea credit, MedLife va avea la dispoziție un buget total de investiții de 76 milioane de euro, din care o parte importantă va fi alocată proiectelor de achiziție.

“În ultima perioadă am avut o activitate foarte intensă și ne-am consolidat poziția, atât prin proiecte de tip green field, cât și prin achiziții, iar acest lucru se reflectă direct în rezultatele noastre. Creșterea organică accelerată se datorează mai ales creșterii complexității actului medical, atât la nivel de diagnostic, cât și la nivel spitalicesc, ajungând la un grad ridicat de performanță ceea ce ne permite să devenim o referință regională mai ales în ceea ce privește chirurgia bolilor metabolice, neurochirurgia și chirurgia cancerului mamar cu posibilitate de reconstrucție. Și divizia de laboratoare a înregistrat o creștere remarcabilă. În acest sens, ne menținem așteptările pentru anul în curs, ba chiar am accelerat creșterea organică în ultimele luni, astfel încât estimăm că vom încheia 2016 cu o cifră de afaceri cumulată în valoare de 120 milioane euro, creștere organică, existând premize să urcăm până la 130-150 milioane euro, aceaste din urmă cifre fiind condiționate de procesul de finalizare al tranzacțiilor aflate în curs”, a declarat Mihai Marcu,

MedLife a anunțat astăzi rezultatele financiare aferente primului semestru din acest an, raportând o cifră de afaceri cumulată la nivel de grup în valoare de 58,72 milioane euro, în creștere cu 32,7% față de aceeași perioadă din 2015, când compania a înregistrat o cifră de afaceri de 44,25 milioane euro.

Potrivit reprezentanților MedLife, avansul de 32,7% reprezintă un nou record pentru MedLife, peste 20% fiind susținut de creșterea organică, iar restul prin achiziții.

MedLife activează pe piața din România din 1996 și acoperă un portofoliu larg de activități medicale de la ambulatoriu, spitale, maternități până la laboratoare și farmacii.

În prezent, MedLife își desfășoară activitatea în 16 Hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași și Cluj, 25 de laboratoare proprii de analize, 10 unități spitalicești în București, Brașov, Arad, Craiova și Iași, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie și unul de Obstetrică-Ginecologie, 3 maternități în București și în țară, 34 de centre medicale generaliste în București și în țară, 14 centre de excelență cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub rețeaua PharmaLife Med și în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată țara.

Familia Marcu controlează 51% din acțiunile Medlife, în timp ce fondul de investiții Value4Capital are 36,25%, iar International Finance Corporation (divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale) deține un pachet de 12,75% din acțiuni.

IFC este, dealtfel, unul dintre principalii finanțatatori ai programului de dezvoltare al Medlife din ultimul deceniu.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliului managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, Medicover și Sanador.

Regina Maria este și ea angajată într-o cursă de achiziții de operatori locali și care să asigure o dezvoltare a portofoliului local de terapii acoperite. În acest an, Regina Maria a cumpărat pe rând spitalul Ponderas, specializat în chirurgia obezității, tranzacție de circa 25 mil. Euro, clinica Helios din Craiova, respectiv centrul medical Dr. Grigoraș din Timișoara.

După două tranzacții eșuate de exit, Axa a semnat ieri la Paris vânzarea afacerii de asigurări din România către liderul pieței locale de profil, Vienna Insurance Group. O echipă de avocați Schoenherr din care au făcut parte partenerii Markus Piuk și Monica Cojocaru a asistat VIG la achiziție, de cealaltă parte grupul francez a fost asistat de casa de avocatură Cameron McKenna

Gigantul francez din sectorul asigurărilor Axa a anunțat astăzi semnarea unui acord de vânzare a operațiunilor sale din România către grupul austriac Vienna Insurance Group (VIG).

Tranzacția a fost semnată de cele două părți pe 3 august la Paris, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Conform termenilor acordului, Vienna Insurance Group va cumpăra 100% din acțiunile Axa Life Insurance SA prin intermediul subsidiarelor sale locale BCR Life (activă pe segmentul asigurărilor de viață) și Omniasig (jucător pe piața asigurărilor generale).

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Finalizarea tranzacției de exit a Axa din România urmează să aibă loc după îndeplinirea anumitor condiții, inclusiv a avizelor de aprobare din partea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), respectiv a Consiliului Concurenței.

Firma austriacă de avocatură Schoenherr a asigurat consultanța juridică pentru Vienna Insurance Group la achiziția afacerii Axa din România, cu o echipă din care au făcut parte Markus Piuk, Partener, respectiv Monica Cojocaru, Partener în cadrul biroului din București.

Markus Piuk a coordonat o echipă de avocați Schoenherr și la achiziția afacerii Axa din Serbia pe 7 iulie de către același cumpărător, grupul austriac Vienna Insurance Group.

De cealaltă parte, Axa a lucrat în dosarul tranzacției de exit din România cu avocații Cameron McKenna, pe care i-a avut alături și la celelalte două încercări eșuate de a-și vinde afacerea locală către Astra Asigurări (afacere patronată de Dan Adamescu, aflată în faliment) în 2013, respectiv acordul semnat în decembrie 2014 cu consorțiul format de SAI Certinvest și SIF Transilvania, care urmau să preia fiecare 70%, respectiv 30% din acțiunile Axa Life Insurance SA. Ambele încercări de exit ale Axa au fost oprite de către ASF, care a considerat că acești cumpărători nu au capacitatea de a prelua această afacere.

Axa Life a înregistrat prime brute subscrise de peste 4,5 mil. Euro în 2015, mai ales de pe urma operațiunilor sale tradiționale de pe segmentul asigurărilor de viață, notează cumpărătorul într-un comunicat de presă. Raportat la întreaga piață locală de asigurări, Axa avea aici o cotă de piață de circa 0,2%, după cum rezultă din datele de piață publicate de către ASF.

“Piața de asigurări de viață din România a crescut cu 11% în 2015. Compania noastră din VIG Group, BCR Life, al doilea jucător de pe piața asigurărilor de viață din România cu o cotă de piață de 14,4%, a înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă în anii anteriori”, a spus Elisabeth Stadler, Director General Executiv al Vienna Insurance Group.

Vienna Insurance Group este cel mai mare jucător de pe piața asigurărilor din România, care a încheiat 2015 cu un volum de prime brute subscrise în valoare de 8,75 mld. Lei (1,97 mld. Euro) și un ritm de creștere anuală de 8,2%, conform datelor ASF.

La 31 martie 2016, VIG deținea o cotă de piață agregată de 28,66% pe piața asigurărilor generale prin intermediul companiilor Asirom Vienna Insurance Group SA (lider de piață cu un volum de prime brute subscrise de 345,2 mil. Lei, adică o cotă de piață de 17,33% din volumul total al primelor brute subscrise) și a Omniasig VIG (fosta BCR Asigurări VIG, cu un volum de prime brute subscrise de 225,7 mil. Lei, adică nr. 3 pe piața de profil cu o cotă de piață de 11,33%), arată datele ASF. Printre concurenții VIG pe acest segment se află Allianz Țiriac Asigurări (cotă de piață de 13,57% în primul trimestru) sau Groupama Asigurări (cu o cotă de piață de 9,51%).

Pe segmentul de asigurări de viață, cele două companii VIG cumulează  o cotă de piață de 16,7% pe o piață totală de 438,3 mil. Lei în primul trimestru al anului. BCR Asigurări de Viață Vienna Insurance Group are o cotă de piață de 9,96%, ocupând poziția a treia după NN Asigurări de Viață (35,92%), respectiv Metropolitan (14,36%).

Asirom Vienna Insurance Group SA avea la 31 martie prime brute subscrise în valoare de 29,5 mil. Lei și o cotă de piață de 6,74%.

Axa Life Insurance SA a încheiat 2015 cu pierderi de 45,4 mil. Lei (10,2 mil. Euro) la un personal mediu format din 91 de angajați.

Piața locală de asigurări trece printr-un proces de consolidare prin reducerea numărului de jucători, pe de o parte, jucători cu capital românesc precum Astra Asigurări și Carpatica Asig au intrat în faliment, pe de altă parte, jucători mai mici sunt înghițiți de investitori strategici. În acest context, cea mai recentă tranzacție derulată în sectorul de profil a fost derulată de grupul Ergo, parte a gigantului german Munich Re, care pe 19 iulie a anunțat finalizarea achiziției Credit Europe Asigurări.

MET Group, controlat de grupul ungar MOL și de investitori maghiari, cumpără afacerea locală de vânzare de energie a grupului elvețian Repower. Miza achiziției, intrarea în topul primelor zece case de comerț cu electricitate și o cotă de piață de 4% din comerțul local cu energie

Grupul elvețian Repower a anunțat, ieri, vânzarea afacerii sale din România către grupul MET Group, cu sediul la Zug (Elveția) și controlat de către investitori din Ungaria. Tranzacția vizează pe lângă vânzarea operațiunilor de comerț cu energie, ajunse la 114,6 mil. Euro în 2015, și transferul personalului local format din aproximativ 30 de angajați.

Ca urmare a tranzacției, MET Group va intra în categoria primilor zece furnizori de energie electrică pentru clienții finali. Repower Furnizare România deținea o cotă de piață de 2,85% din furnizarea de energie electrică la clienții finali în intervalul ianuarie – martie 2016, conform datelor făcute publice de către Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE). Conform aceleiași surse, Repower Furnizare România avea în perioada raportată o cotă de piață de 4,13% din cantitatea furnizată de electricitate în intervalul ianuarie – martie 2016, pe o piață dominată de Electrica Furnizare (16,45%), Tinmar Energy (8,14%), E.ON Energie România (7,38%), Transenergo Com (5,6%), CEZ Vânzare (5,03%) și Enel Energie (4,45%).

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate în tranzacție.

Repower are două companii locale – Repower Furnizare România SRL, care a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 114,6 mil. Euro și cu pierderi de aproape 3 mil. Euro, respectiv Repower România Vânzări SRL, care a raportat pentri 2015 o cifră de afaceri de 15,2 mil. Euro și pierderi de circa 15.000 euro.

Tranzacția este așteptată să se încheie până în luna septembrie a acestui an, conform anunțului făcut de către vânzător.

Tranzacția de exit a Repower a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 februarie.

KPMG a fost consultantul financiar exclusiv al lui Repower AG la vânzarea subsidiarei din România către MET Group. De cealaltă parte, MET Group a lucrat cu BT Capital Partners la achiziția operațiunilor locale ale Repower.

Tranzacția de vânzare a demarat la începutul lunii februarie și a atras mai multe oferte angajante, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Afacerea Repower a intrat pe radarul mai multor investitori strategici de talia Enel, E.ON,  precum și a altor concurenți, inclusiv a unor fonduri de investiții.

Cumpărătorul MET Group este controlat în proporție de 40% de către grupul petrolier ungar MOL, alte acționari importanți fiind Benjamin Lakatos (24,67%), Ilya Trubnikov (12,665%), Gyorgy Nagy (12,665%) și Istvan Garancsi (10%).

Grupul petrolier ungar MOL, cu afaceri de 1 mld. Euro în România, este unul dintre jucătorii majori pe piața locală de profil, în special pe segmentul distribuției de carburanți, dar în ultimii ani a demonstrat apetit de investiții și pentru sectorul local de explorare și producție de hidrocarburi.

MET România Energy Trade a fost înființată în anul 2009 ca o casă de comerț de gaze natural. iar din 2014 a intrat și pe segmentul vânzării de energie electrică.

MET România Energy Trade este deținută 100% de către MET Holding AG.

Compania deține capacitate strategică rezervată pe termen lung (până în anul 2020), pentru interconectorul de gaze naturale Szeged-Arad. În perspectiva exporturilor de gaze naturale, capacitatea de transport rezervată va asigura tranzitul de gaze naturale din producția internă spre hub-urile Europei Centrale. Capacitatea proprie deținută în centrala de la Dunamenti, va susține comerțul cu energie electrică în țările din sud-estul Europei.

MET România Energy Trade a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de peste 29 mil. Euro și pierderi de 0,84 mil. Euro și 12 angajați, conform ultimului bilanț.

Elvețienii de la Repower au anunțat în decembrie 2015 o restructurare a modelului de afaceri, care include o concentrare a operațiunilor de comerț cu energie electrică pe piața elvețiană, italiană și germană. În acest context, Repower a început să caute un cumpărător pentru afacerea din România.

Piața comerțului cu energie electrică din România este competitivă, pe lângă investitorii străini mari cu operațiuni în piața de distribuție – Enel, E.ON, CEZ  și jucători locali de calibru – Electrica (principalul acționar este statul, dar pachetul majoritar este listat pe bursă) și Tinmar (companie privată), activând mai multe case de comerț internaționale, iar recent compania de telecomunicații RCS & RDS a intrat cu prețuri mici pe acest segment de piață ceea ce a sporit migrația de clienți de la un jucător la altul.

În plus, un element important de volatilitate al portofoliului de clienți, care poate afecta prețul de vânzare al unui astfel de jucător (casă de comerț cu electricitate), este dat de posibilitatea de reziliere a contractelor în 21 de zile lucrătoare de către clienți.

Grupul elvețian Repower a pus piciorul pe piața românească de comerț cu energie în 2007. În iunie 2010, Repower a cumpărat 80% din acțiunile furnizorului de energie electrică Elcomex EN, cotat la acea vreme printre primele cinci case locale de comerț cu energie, cu angajamentul de a prelua ulterior și restul acțiunilor companiei de la omul de afaceri Ion Grecu, proprietarul grupului de firme Elcomex. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Elcomex EN a înregistrat în 2009 venituri de 70 mil. euro. Numele companiei a fost schimbat ulterior în Repower Furnizare SRL.

Cei mai mari acționari ai Repower AG sunt cantonul elvețian Graubünden cu 58,3% și Axpo Holding cu 33,7%. Axpo activează în România pe piața furnizorilor de energie prin Axpo Energy România.

În februarie 2015, grupul energetic ungar MVM a cumpărat 90% din acțiunile producătorului local de electricitate Hivatalos din Miercurea Ciuc, specializat în administrarea unor microhidrocentrale, în cadrul unei tranzacții estimate sub 30 mil. euro.

Fondul de investiții EEAF administrat de Axxess Capital a preluat 30% din retailerul online Elefant.ro în cadrul unei tranzacții de 5,5 mil. Euro. Fondul Catalyst România a participat și el la noua rundă de finanțare

Fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund (EEAF), administrat de către Axxess Capital,  a preluat un pachet de 30% din acțiunile retailerului online Elefant.ro, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Intrarea fondului de investiții are loc pe fondul unei runde de finanțare în valoare de 5,5 mil. Euro, realizată prin majorare de capital, la care a participat și fondul de investiții Catalyst România, care și-a majorat participația minoritară deținută în companie. În noiembrie 2014, Catalyst a anunțat preluarea unui pachet de peste 10% din Elefant.ro, afacerea controlată de omul de afaceri Ion Sturza.

Finalizarea tranzacției este condiționată de obținerea acordului Consiliului Concurenței.

Investiția are ca obiectiv accelerarea ritmului anual de creștere de peste 50% pe care Elefant.to îl are în prezent. Retailer-ul online va beneficia de expertiza specifică a noului investitor.

Avocații Țuca Zbârcea & Asociații au anunțat astăzi că au asistat EEAF în tranzacție cu o echipă coordonată de către Dragoș Apostol, Partener în cadrul firmei de avocatură, secondat de avocatul Veronica Aman. Alături de cei doi, în proiect s-au mai implicat Roxana Pană, Avocat Senior, Ciprian Săraru, Avocat senior,  și avocatul Gabriela Dinu.

De cealaltă parte, avocații RTPR Allen & Overy au lucrat alături de compania Elefant Online și de acționarii săi cu o echipă  coordonată de către Alina Stăvaru, Counsel în cadrul firmei, și din care au mai făcut parte Laurențiu Tisescu (Associate), Evelin Grigore (Junior Associate) pentru documentele tranzacției, respectiv Roxana Ionescu (Counsel), Andrei Mihul (Associate) și Andrei Lupu (Junior Associate) pentru aspecte de concurență, conform unui comunicat de presă al firmei de avocatură.

În decursul celor 6 ani de activitate, Elefant.ro a atras mai multe runde de investiții, în acționariat intrând, alături de Fribourg Capital, acționar fondator majoritar și fondurile Catalyst Romania, consiliat de 3TS Capital Partners și acum EEAF.

Catalyst Romania este primul fond de private equity dedicat României, finanțat în principal prin inițiativa JEREMIE, ca parte a Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice” 2007-2013, co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Elefant Online (fost Universal Online Promotion) este deținut de fondul de investiții Fribourg Investments, controlat de omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova, prin Millennium Gold Resources Limited (Cipru).

Retailerul online a fost lansat ca o librărie online în 2010. În 2014 – 2016, compania a cunoscut o extindere puternică prin dezvoltarea rapidă a ofertei sale de produse și prin diversificarea modalităților de livrare, prin înființarea a 18 puncte de livrare în 6 orașe din țară. Un alt pas important în dezvoltarea afacerilor a fost extinderea prezenței în Republica Moldova.

Axxess Capital este cel mai activ administrator de pe piața fondurilor de investiții și are cea mai puternică schimbare de portofoliu local dintre jucătorii locali de private equity, având în vedere seria de achiziții, respectiv de exituri realizate în ultimul an.

Astfel, în acest interval de timp, EEAF, care are în portofoliu Nextebank a preluat controlul băncii Carpatica și a intrat acum pe piața retailerilor online prin preluarea pachetului de 30% din Elefant Online. De asemenea, Axxess Capital a finalizat în aprilie vânzarea pachetului minoritar de 49,9% din acțiunile Noriel către Enterprise Investors, manager regional de private equity, și a anunțat luna trecută vânzarea Industrial Access către grupul belgian TVH.

Axxess Capital face achiziții în ultimii ani din capitalul fondului de investiții EEAF, în timp ce fondurile mai vechi pe care le are sau le-a avut în administrare (RAEF – Romanian American Enterprise Fund, BAF  – Balkan Accession Fund) își fac pe rând exitul din afacerile aflate în portofoliu, pe măsură ce durata lor de viață se apropie de sfârșit.

Politica de investiții a Axxess Capital vizează tichete de achiziție de regulă cuprinse între 5 și 15 mil. Euro fie pentru preluarea de pachete majoritare de acțiuni, fie participații minoritare în companii – țintă.

Managerul de capital privat este condus de aproape două decenii de către Horia Manda, unul dintre cei mai experimentați manageri de pe piața locală de profil.

Citi tatonează terenul pentru aranjarea finanțării necesare achiziției lanțului de supermarketuri Profi. Banca americană de investiții are șansa să lucreze și cu potențialul cumpărător, după ce a primit déjà mandatul din partea fondului de investiții Enterprise Investors, așteptat să-și facă exitul din lanțul de supermarketuri

Banca americană de investiții Citi ar putea aranja finanțarea necesară achiziției lanțului de supermarketuri Profi, cea mai așteptată tranzacție de pe piața locală de retail, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul Citi acoperă o tranzacție de tip staple financing, susțin surse din piață, prin care va putea fi oferit de către banca de investiții angajată de către vânzător un pachet de finanțare pentru achiziția Profi. Într-un astfel de caz, pachetul de finanțare însoțește practic contractul de vânzare – cumpărare.

Citi a primit în luna mai mandat din partea managerului polonez de fonduri de investiții Enterprise Investors pentru a se ocupa de evaluarea opțiunilor strategice privind viitorul afacerii Profi.

Banca de investiții ar putea avea astfel oportunitatea de a lucra, pe de o parte, cu vânzătorul într-o tranzacție de tip M&A, respectiv împreună cu potențialul cumpărător în tranzacția de finanțare, necesară plății parțiale a prețului de achiziție.

Pentru a face rost de banii necesari finanțării, aranjorul va trebui să formeze un sindicat de bănci comerciale dispuse să își ia expuneri în cadrul unui astfel de împrumut.

Până acum, au existat déjà astfel de tatonări privind aranjarea unui astfel de împrumut pentru Profi, adaugă sursele citate.

Informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate. Până în acest moment, Enterprise Investors nu a făcut niciun fel de anunț privind scoaterea la vânzare a rețelei Profi, nu a confirmat, însă nici nu a negat explicit existența unui astfel de mandat.

Exitul Enterprise Investors din afacerea Profi este o tranzacție cotată în acest moment de surse din piața de fuziuni și achiziții în jurul unui interval de circa 350 – 400 mil. Euro, însă cifrele pot varia semnificativ în funcție de evoluția EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, a deprecierii și a amortizării) și de ritmul de creștere al afacerii. De asemenea, pachetul de finanțare al achiziției este cotat în jurul intervalului mediu de 160 – 170 mil. Euro, cifră care, de asemenea, poate varia în funcție de anumiți parametri, printre care nivelul EBITDA, respectiv valoarea achiziției.

Lanțul de supermarketuri Profi înregistrează cel mai puternic avans după numărul de locații deschise. Pe 15 iulie, rețeaua a anunțat că a ajuns la 416 magazine.

În 2009, când managerul de capital privat Enterprise Investors a cumpărat cu 66 mil. Euro 100% din acțiunile lanțului Profi, care număra atunci de șase ori mai puține magazine, respectiv 67 de unități.

Reprezentanții Enterprise Investors au anunțat pe 24 mai că “Polish Enterprise Fund VI (PEF VI), un fond de private equity administrat de Enterprise Investors, a anunţat astăzi că intenţionează să evalueze opţiunile strategice disponibile pentru Profi, liderul segmentului de supermarketuri din Romania. Managerul de private equity a decis să contracteze Citi Corporate and Investment Banking pentru a evalua condiţiile de piaţă, precum și scenariile posibile pentru dezvoltarea viitoare a companiei”.

Întrebați dacă mandatul dat Citi vizează și tranzacția de vânzare a Profi, reprezentanții Enterprise Investors au precizat pe 25 mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO: “Nu s-a luat nicio decizie cu privire la Profi. Încă de la achiziție, compania a crescut într-un ritm alert și credem că acum este un moment foarte bun să explorăm toate opțiunile strategice pentru Profi și să căutăm în același timp o structură de finanțare optimă care să susțină o creștere viitoare la fel de ambițioasă”.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organic a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Ultima tranzacție în sectorul de profil s-a încheiat pe 30 iunie, când grupul francez Carrefour a cumpărat lanțul de supermarketuri Billa România de la operatorul german Rewe pentru care a plătit aproximativ 96 – 97 mil. euro. Ulterior achiziției, Carrefour va trebui să vândă trei supermarketuri din Brăila, un magazin Billa și două din rețeaua proprie, conform angajamentelor voluntare luate în fața Consiliului Concurenței, care a aprobat condiționat tranzacția.

Având în vedere și condițiile impuse anterior cumpărătorului în tranzacția Auchan – Real de către Consiliul Concurenței, viitorul cumpărător al Profi ar putea fi ori un jucător care intră în România, fie un fond de investiții, fie în cazul unui investitor strategic prezent în mediul local, acesta din urmă ar putea primi, de asemenea, un aviz condiționat de preluare, urmând să fie forțat să renunțe la anumite locații din rețea.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

Compania operează magazine în formatele “Standard” și “City” în zonele urbane și a dezvoltat de curând și formatul “Loco”, destinat zonelor rurale din ţară, adaptându-și oferta pentru a răspunde nevoilor consumatorilor și pentru a penetra cu succes zone care înainte erau inaccesibile retailului modern. În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără aproape 9.500 de angajaţi.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, a semnat pe 11 martie un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

În ultimii ani, Profi a fost curtat de mai mulți investitori, atât strategici, cât și fonduri de investiții.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman, care din această lună a preluat și poziția de vicepreședinte al Enterprise Investors.

Fondul grec de investiții Global Finance și BERD și-au dublat banii investiți în urmă cu patru ani în afacerea Green Group. Fondul de investiții Abris Capital a plătit în jurul a 45 mil. Euro pentru exitul celor doi acționari

Fondul grec de investiții Global Finance și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-au dublat prin tranzacția de exit banii investiți în urmă cu patru ani în afacerea Green Group.

Managerul de fonduri de investiții focusat pe piețele Europei Centrale și de Est a plătit în jurul a 45 mil. Euro pentru pachetele deținute de către cei doi investitori financiari în cadrul unei tranzacții mai mari, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții BERD, ai Global Finance și ai Abris Capital nu au făcut până acum declarații pe marginea sumelor plătite în această tranzacție.

Abris Capital a finalizat pe 4 iulie achiziția Green Group în cadrul unei tranzacții care a cuprins pe lângă exitul Global Finance și al BERD, și preluarea unor pachete de acțiuni de la alți acționari minoritari. BERD deținea un pachet de 15% din acțiunile Green Group, conform propriilor declarații, iar fondul grec de investiții Global Finance avea o participație efectivă de 37 – 38% din afacerea de reciclare a deșeurilor.

Tranzacția realizată de Abris vizează însă și pachete deținute de alți acționari minoritari, pachetul preluat ridicându-se la aproximativ 82% din Green Group, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Corespunzător, valoarea tranzacției finanțate de către fondul de investiții Abris Capital exclusiv din surse proprii, este mai mare.

Segmentul tipic de tranzacții pe care îl abordează Abris se situează în marja a 20 până la 60 mil. euro investiție de capital per achiziție, eșalon în care mai activează și alți manageri cu focus regional precum Enterprise Investors și Innova Capital. Din acest punct de vedere, achiziția a 82% din grupul de firme Green Group este la limita de sus a intervalului, Cezar Scarlat, Partener al Abris Capital și Director al fondului pentru România, declarând în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că este o „tranzacție foarte mare”, fără să facă însă publică valoarea acesteia.

Global Finance și BERD au semnat achiziția pachetului majoritar în firmele Green Group pe 16 decembrie 2011, finalizarea tranzacției având loc în 2012.

BERD a intrat în afacerea Green Group cu o investiție de capital cifrată la 6,8 mil. Euro, în timp ce contribuția Global Finance prin intermediul South East Europe Fund (SEEF) a fost de 16,7 mil. Euro, arată datele oficiale publicate în decembrie 2011 de către instituția financiară internațională. BERD este unul dintre investitorii – ancoră din SEEF.

Tranzacția dintre Abris și Green Group a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015, confirmată printr-un anunț oficial în luna mai 2016.

La începutul lunii iunie, Consiliul Concurenței a anunțat că analizează operaţiunea de concentrare economică ce urmează a se realiza prin preluarea companiei Romgreen Universal Limited (Cipru) şi a unor societăți comerciale controlate de aceasta de către Gren Holdings Limited (Cipru), membră a Grupului Abris. Companiile din România controlate de Romgreen Universal Limited şi incluse în tranzacţie sunt Greentech SA, Greenfiber International SA, Total Waste Management SRL, Greenweee International SA, Greenlamp Reciclare SA, Greenglass Recycling SA.

În urma tranzacției, Global Finance, BERD și ceilalți acționari minoritari își fac exitul din Green Group, alături de Abris urmând să rămână ca acționar minoritar doar Romcarbon SA Buzău, adică societatea care a înființat afacerea de reciclare a deșeurilor. Clement Hung, fondatorul Green Group, rămâne la conducerea afacerii.

Global Finance și BERD au fost asistați la vânzarea Green Group de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. De asemenea, managementul companiei a fost consiliat de către avocații Reff & Asociații și de consultanții de la Rampart Capital.

De cealaltă parte, cumpărătorul, fondul de investiții Abris Capital a lucrat cu consultanții PwC, Roland Berger, PCI Wood Mackenzie și SGS (pentru consultanță privind protecția mediului). De asemenea, asistența juridică a fost asigurată de către firma de avocatură Clifford Chance Badea.

Green Group este unul din cei mai mari jucători ai industriei de reciclare din Sud-Estul Europei ce proceseaza deșeuri de tip PET, electrice și electronice. Grupul este și cel mai mare operator al unei linii de procesare a deșeului de sticlă. Compania a raportat, în 2015, venituri consolidate de peste 90 mil. Euro si se bazează pe investiții în infrastructura de colectare și reciclare deșeuri din România, Serbia și Macedonia.

Angajamentul Abris Capital de a utiliza exclusiv banii din propriul capital al fondului pentru Green Group indică un grad ridicat de încredere din partea investitorului cu apetit de risc privind rata de creștere a afacerii preluate. De fapt, Green Group trece cu noul acționar majoritar la un alt ciclu de dezvoltare, având acces la resurse financiare mai mari care să îi permită să fructifice oportunități majore.

“Noi credem că Green Group este poziționat ideal pentru a se folosi de economia de tip circular a cărei importanță crește rapid în România și oriunde”, a spus Cezar Scarlat după finalizarea achiziției.

De la începutul anului, Abris Capital a marcat până acum pe piața locală două achiziții, indirect a preluat platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack, respectiv achiziția directă a grupului de firme din industria de reciclare a deșeurilor.

Pe piața românească, Abris Capital a preluat în acest an indirect platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack de la miliardarul polonez Leszek Czarnecki în cadrul unei tranzacții estimate la 825 mil. zloți (186 mil. euro). GetBack a luat naștere ca o platformă de administrare a creanțelor în cadrul Idea Bank, bancă prezentă și în România după achiziția Romanian Investment Bank (RIB). GetBack are operațiuni pe piața de profil din Polonia și România, concurând cu jucători precum Kruk, Kredyt Inkaso sau Ultimo (aparținând B2 Holding). Pe 15 iunie, Abris Capital a anunțat preluarea alături de alți co-investitori a GetBack și că a asigurat finanțare pentru investiție în platforma de administrare a datoriilor, o afacere profitabilă cu un ritm rapid de creștere.

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare două fonduri de investiții cu capital de 770 mil. euro, din care ultimul a fost ridicat în 2013 cu o capitalizare de 450 mil. euro și din el se derulează investiții. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Ultimul fond ridicat de Abris Capital a investit deja banii și este de așteptat să ridice un nou fond de investiții, mișcare la care au recurs în ultima vreme și alți manageri de capital de risc din regiune.

Abris Capital Partners a fost fondat în 2007, are o echipă de 20 de experți în domeniul administrării investițiilor, în fruntea cărora se află 8 parteneri. Abris are birouri la Varșovia și București, ultimul fiind condus de către Cezar Scarlat.

În ultimii patru ani, Abris Capital s-a poziționat ca unul dintre principalii cumpărători din segmentul fondurilor de investiții, marcând pe rând achiziții importante precum Cargus (curierat), Urgent Curier (curierat), Pehart Tec (producție de hârtie tissue), iar acum Green Group (reciclare deșeuri).

Grupul austriac Prinzhorn Holding, interesat de achiziția afacerii cu carton ondulat a lui Vladimir Cohn

 

Grupul austriac Prinzhorn Holding și-a exprimat intenția pentru preluarea afacerii cu carton ondulat deținute de către omul de afaceri Vladimir Cohn, cu care a purtat negocieri intense pentru semnarea unei tranzacții, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Contextul este unul favorabil, având în vedere că piața românească înregistrează unul dintre cele mai ridicate ritmuri de creștere din Europa, iar principalii jucători au anunțat proiecte de investiții în extinderea capacităților de producție.

Vladimir Cohn este unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața de profil prin intermediul grupului său de firme care cuprinde Ecopack Ghimbav și Ecopaper Zărnești, al căror rulaj anual cumulat depășește 65 mil. Euro.

Investitorul austriac este o afacere de familie cu venituri de peste 1,2 mld. Euro și este unul dintre liderii pieței de profil din regiune.

“Prinzhorn Holding ca grup urmărește o strategie de creștere continuă în câteva regiuni. Totuși, este politica strictă a grupului este de a nu comenta asupra planurilor privind o anume țară”, au precizat recent printr-un email pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții firmei Dunapack Mosburger, divizia specializată în producția de carton ondulat a concernului condus de familia Prinzhorn.

De cealaltă parte, contactat telefonic de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, omul de afaceri Vladimir Cohn a negat existența unor negocieri de vânzare a afacerii.

Prinzhorn Holding este activ pe piața producției de carton ondulat prin divizia sa Dunapack Mosburger, cu fabrică la Sfântu Gheorghe, dar au și alte operațiuni.

Surse din piață susțin că omul de afaceri ar fi purtat discuții și cu investitori belgieni.

La nivel local, compania belgiană VPK Packaging a anunțat investiții de 2 mil. Euro în creșterea capacității de producție de la Salonta. Planuri de investiții derulează și Ecopack și Vrancart și alți jucători, printre concurenți numărându-se și Rondocarton, deținută de austriecii de la Rondo Ganahl.

Prinzhorn Holding este o afacere de familie fondată în Austria în 1853.

După o perioadă de dezvoltare organică, grupul austriac a trecut la o strategie de achiziții pentru a se extinde în piețe cu potențial mare de creștere. Astfel în 1990, a cumpărat 40% din Dunapack, iar în 1995 a finalizat achiziția acesteia în cadrul campaniei de expansiune pe piețele din Europa de Est. În 2013, a cumpărat Dentaș Ambalaj din Turcia. În 2014, a cumpărat Papierfabrik Fritz Peters din Germania.

După mutările de extindere a operațiunilor în Turcia și Ucraina, Prinzhorn a anunțat în decembrie 2015 achiziția producătorului grec Viokyt Packaging – o afacere de familie cu producție de 50 milioane de metri pătrați de carton ondulat, Cord Prinzhorn, director general și proprietarul Prinzhorn Holding, afirmând că extinderea în piețele Europei centrale și de est va continua să fie întărită și lăsând astfel să se înțeleagă că va continua cursa de achiziții în regiune.

Dunapack, una din cele trei divizii ale Prinzhorn Holding, are volume de producție de 1,62 milioane de metri pătrați și are 3.218 oameni pe nouă piețe, inclusiv România.

La nivel de grup, Prinzhorn Holding are operațiuni în 13 țări și 5.335 de angajați.

Grupul de firme al lui Vladimir Cohn este format din Ecopack Ghimbav, Ecopaper Zărnești și Repap Otopeni.

Ecopack Ghimbav, firmă specializată în fabricarea hârtiei și cartonului ondulat, respectiv a ambalajelor din hârtie și carton, a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 115,9 mil. Lei (26,1 mil. Euro) și un profit net de 7,1 mil. Lei la un număr mediu de 201 angajați.

Ecopaper Zărnești a înregistrat anul trecut un profit net de 13,8 mil. Lei la o cifră de afaceri de 167,9 mil. Lei (circa 38 mil. Euro) și 197 de angajați.

Ecopaper are în derulare un proiect de investiție de circa 80 mil. Euro, pentru care a contractat inclusiv credite bancare.

În perioada 22 – 28 iunie, UniCredit a semnat cu Ecopaper contracte de ipotecă mobiliară pentru credite care totalizează 46,7 mil. Euro contractate în perioada 2013 – 2016. Astfel, Ecopaper a luat împrumuturi de 18,5 mil. Euro în 2015, împrumuturi de 12,2 mil. Euro luate în 2014, respectiv credite de 11 mil. Euro contractate în 2013. În aprilie 2016, Ecopaper a semnat un nou contract de credit de la UniCredit în valoare de 5 mil. Euro.

Pe 25 mai, au fost înființate companiile, Ecopaper Investment SRL și Celhart Investment SRL.

Ecopack a cumpărat în urma procesului de privatizare fostul combinat de celuloză și hârtie Celhart Donaris din Brăila, care în 2013 și-a încetat producția.

Vladimir Cohn deține, de asemenea, firma Repap specializată în colectarea deșeurilor nepericuloase.

Vladimir Cohn se numără printre cei mai cunoscuți oameni de afaceri din România, după ce a fost unul dintre investitorii implicați în clubul de fotbal Dinamo București.

marfin_tranzactie_exit_tabel main

Chris Pavlou, administratorul special al Marfin: „Sperăm să obținem avizul BNR pentru vânzarea Marfin Bank România până la finele lunii august”. Valoarea tranzacției de exit a ciprioților ar putea ajunge la aproximativ 30 mil. euro

ȚVânzătorul Marfin Bank România estimează că tranzacția de vânzare a băncii locale ar putea primi avizul băncii centrale până la finele lunii viitoare.

Întrebat când a fost semnat contractul de vânzare al Marfin Bank România și care este stadiul tranzacției, Chris Pavlou, administratorul special al activelor Marfin Bank a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO: ”Contractul s-a semnat în decembrie 2015. Sperăm să obținem avizul BNR până la finele lunii august”.

“Referitor la întrebările dumneavoastră, privind o eventuală tranzacție de schimbare a acționariatului Marfin Bank Romania SA, vă comunicăm că acestea reprezintă informații de natura secretului profesional, potrivit dispozițiilor art.52 alin.1 din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și, pe cale de consecință, nu pot fi furnizate decât în condiţiile expres stipulate la art.52 alin.2 din actul normativ menţionat mai sus”,  au răspuns reprezentanții băncii centrale pe marginea întrebărilor privind vânzarea Marfin Bank România.

Cumpărătorul selectat de partea cipriotă încă de la finele lui 2015 este Bank of Beirut, iar valoarea tranzacției de achiziție a Marfin Bank România se ridică la aproximativ 30 mil. Euro, conform unor informații din piață.

Informațiile privind identitatea cumpărătorului și valoarea tranzacției nu au fost confirmate nici de către reprezentanții vânzătorului și nici de către cei ai BNR.

De asemenea, reprezentanții Bank of Beirut nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 21 ianuarie 2016 că partea cipriotă a selectat un cumpărător din Orientul Mijlociu pentru Marfin Bank România în cadrul unei tranzacții de peste 25 mil. Euro pentru pachetul de 99,54% din acțiunile băncii și că este așteptat avizul BNR pentru această tranzacție.

Banca de investiții elenă Investment Bank of Greece (IBG), condusă de către Aimilios Stasinakis, este consultantul financiar al administratorului special al Cyprus Popular Bank Public Co Ltd. De asemenea, firma de avocatură M&P Bernitsas din Atena asigură asistența juridică pe partea de vânzare.

Marfin Bank România ocupa la 31 decembrie 2014 poziția 23 în totalul celor 40 de instituții de credit din sistem, având o cotă de piață de 0,6% după activul net bilanțier, potrivit ultimului raport anual al băncii centrale.

Banca avea active totale de aproximativ 2,022 mld. lei (circa 456 mil. euro) la finele lunii august. Valoarea contabilă a Marfin Bank România la aceeași dată era de 100 mil. lei (23 mil. euro). Finanțarea de la grup era la 31 august de circa 692 mil. lei.

Banca dispune de o rețea formată din 33 de locații, iar în 2014 a raportat pierderi de 216 mil. lei (48,7 mil. euro), potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice.

Rata creditelor neperformante a scăzut la 24,1% de la un vârf de 29,5% în 2013, anul crizei cipriote – când statul a luat un împrumut de urgență pentru a salva băncile și economia. Planurile de restructurare ale sistemului bancar cipriot prevăd tăierea expunerilor pe piețele din străinătate, soluție aplicată la o altă scară și în forme diferite și băncilor grecești, care de asemenea au beneficiat de ajutorul de urgență al Uniunii Europene și al altor creditori internaționali.

Tranzacția de vânzare a Marfin Bank România a evoluat rapid. Astfel, pe 30 septembrie, banca de investiții de la Investment Bank of Greece, deținută și ea de către Cyprus Popular Bank Ltd, trimitea unei baze de potențiali investitori teaser-ul tranzacției și invita pe cei interesați să depună scrisori de interes până la 16 octombrie ora 17.00.

Ca în orice proces de acest fel, investitorii interesați au semnat un acord de confidențialitate, iar după depunerea scrisorilor de interes, echipa formată de vânzător a selectat pe cei calificați mai departe, care urmau să depună oferte angajante.

În perioada octombrie – decembrie 2015, au fost bifate aceste etape, astfel că la 4 ianuarie vânzătorul selectase deja un ofertant preferat, iar contractul de vânzare – cumpărare era finalizat.

Marfin Bank România avea în portofoliul său credite nete de 1,1 mld. lei și depozite de 1,2 mld. lei. În 2013, după izbucnirea crizei cipriote, sucursala Bank of Cyprus din România a transferat active brute de 82 mil. euro și depozite de 77 mil. euro către Marfin Bank România, care avea statut de bancă locală supusă supravegherii BNR, măsură luată cu scopul de a pune clientela băncii sub protecția legii române și a autorităților.

Portofoliul de credite al băncii are expunere pe IMM-uri în proporție de 70%, în timp ce creditele acordate persoanelor fizice (retail) ajung la 25%, iar împrumuturile acordate companiilor mari au o pondere de 5%.

Principalele sursele de finanțare ale Marfin Bank România sunt depozitele atrase de la clienți în valoare de 271 mil. euro și finanțarea de la grup de 156 mil. euro, potrivit datelor disponibile la 31 august 2015.

Istoria Marfin Bank România începe în anul 2000, când banca și-a început activitatea sub numele de Egnatia Bank România prin achiziția operațiunilor BNP – Dresdner Bank. În 2008, banca și-a schimbat numele în Marfin Bank România.

Piața bancară locală este în acest moment un teren fertil pentru tranzacții, în contextul în care pe de o parte băncile cipriote Cyprus Popular Bank și Bank of Cyprus, care a trecut deja prin două încercări eșuate de a-și vinde activele în bloc, caută exitul. Pe de altă parte, Piraeus Bank a trecut anul trecut printr-o încercare eșuată de a-și vinde operațiunile din România, iar mișcări de consolidare sunt așteptate și în alte eșaloane ale pieței.

După renunțarea de către fondul american JC Flowers la tranzacția de a prelua Carpatica printr-o majorare de capital combinată cu o achiziție de acțiuni, acum banca din Sibiu s-a întors la masa negocierilor cu Nextebank, ale cărei oferte de fuziune prin absorbție au fost respinse în 2014 și în 2015 de acționarii Carpatica.

De la începutul anului, singura tranzacție realizată în sector a fost preluarea Carpatica, cumpărătorul fiind managerul de capital privat Axxess Capital, care era deja prezent pe piața financiar – bancară prin Nextebank și Patria Credit. O altă mișcare așteptată pe piața bancară este deznodământul negocierilor dintre băncile – mamă din Grecia privind o preluare a Banca Românească de către Bancpost în cadrul unei strategii mai ample de schimburi de active la nivel regional între cele două părți. Discuțiile de fuziune dintre Bancpost și Banca Românească au fost confirmate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO de către directorul grupului de strategie al Eurobank, Apostolos Kazakos.

Sursă foto: Dona.

Eugen Banciu spune că își va finanța pe cont propriu planurile de dublare a cotei de piață a Dona în următorii cinci ani. Fondatorul Dona și Farmexpert alege calea dezvoltării rețelei de farmacii în franciză și nu se gândește la exit: „Dacă vine la mine cineva cu o ofertă de cumpărare pentru Dona, nu avem ce discuta. Nu vreau să vând afacerea nici acum, nici mai târziu”. Fondatorul își estimează valoarea curentă a afacerii către 100 mil. euro

 

Eugen Banciu, proprietarul lanțului de farmacii Dona, a anunțat un plan de extindere a rețelei în sistem de franciză, țintele fiind ca în următorii cinci ani să ajungă la o cotă de piață de 15% și un nivel de 700 de farmacii.

Al treilea jucător de pe piața farmaciilor trece astfel la aplicarea unei strategii diferite de creștere față de principalii săi competitori, Sensiblu și Catena, care combină dezvoltarea organică cu achizițiile. Sensiblu este angajat în acest moment în achiziția unui lanț de 78 de farmacii Rețeta, deținute de către grupul Polisano.

Banciu își propune astfel atragerea în franciză în lanțul Dona a farmaciilor cu un nivel de vânzări lunare de minim 40.000 – 50.000 de euro și cu bonitate financiară, cărora le va oferi „umbrela” mărcii Dona printr-un sistem integrat pe verticală, care include putere de negociere mai mare cu producătorii de medicamente la achiziția de medicamente, integrarea în rețeaua proprie de distribuție și asigurarea marketingului necesar creșterii vânzărilor.

Contractul de franciză de tip american propus de Dona înseamnă plata unei taxe de franciză de circa 3.000 – 5.000 euro, respectiv plata unei redevențe lunare, al cărei cuantum nu a fost precizat de către reprezentanții companiei, dar care este legat în mod normal de nivelul vânzărilor francizaților. După intrarea în sistemul de franciză și îndeplinirea anumitor criterii, francizații pot primi din partea Dona o ofertă pentru vânzarea de acțiuni prin care aceștia pot deveni acționari minoritari în afacerea Dona.

Întrebat cum va arăta acționariatul în 2021 dacă planul de a ajunge prin franciză și vânzare de acțiuni către francizați la 700 – 800 de farmacii peste 5 ani, Banciu a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO: „Voi avea în continuare pachetul majoritar de acțiuni”.

„Am investit din resurse proprii și voi continua să investesc în dezvoltarea Dona din banii mei. La un moment dat, am luat și un credit de la o bancă, dar nu avem nevoie de banii băncilor pentru a ne dezvolta. Afacerea Dona este capabilă să se autofinanțeze”, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Eugen Banciu.

Medicul Eugen Banciu a investit până acum circa 40 mil. euro în afacerea farmaciilor Dona, cea mai mare parte a banilor venind din numerarul încasat din vânzarea în trei trepte a afacerii de distribuție de medicamente Farmexpert.

„Am investit 40 mil. euro în acest lanț. Acest grup este capabil să dezvolte o firmă de marketing și de distribuție care să completeze grupul și să fie independent pe termen lung”, afirmă Eugen Banciu.

Acesta a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că mai are în acest moment investiți bani în afaceri din imobiliare, agricultură, IT&C, iar pe piața medicală mai deține și un centru medical.

Farmaciile Dona au înregistrat pierderi, însă acestea provin din costurile aferente investițiilor afirmă reprezentanții companiei, dar compania va încheia în acest an pe profit, conform reprezentanților acesteia.

Farmaciile Dona au o cotă de piață valorică de 6,6%, respectiv o cotă de piață cantitativă de 7%, afirmă proprietarul companiei.

Grupul de firme Dona a raportat pentru primul semestru o cifră de afaceri de 471 mil. lei, în creștere cu 11,5% față de semestrul anterior. Pentru acest an, grupul Dona și-a bugetat o cifră de afaceri de peste 1 mld. lei (circa 222 mil. euro).

Dona operează în acest moment un lanț de farmacii proprii de 286 unități la care se adaugă încă 8 locații francizate. Farmaciile proprii sunt operate de compania SIEPCOFAR, iar din grupul Dona mai fac parte Dona Marketing Grup SRL, firmă care gestionează activitățile de marketing.

În sistemul de franciză au intrat deja farmacii aparținând GedaFarm, 2 N SRL, Caritas SRL, Crisen SRL (cele patru firme fac parte dintr-un lanț de 7 farmacii aflate în proprietatea farmacistei și antreprenoarei Luiza Negreanu), și Relevia SRL.

Estimările managementului Dona vizează că vor fi atrase încă 20 de farmacii în franciză în acest an, apoi ritmul anual va crește către circa 60 de farmacii în următorii ani.

Pentru acest an, investițiile se ridică la 9 mil. euro, din care 4 mil. euro într-un depozit în Chitila.

Ritmul de investiții anual este estimat la 3 – 5 mil. euro, ce vor fi finanțate de Dona din propriile resurse ca și până acum.

După trecerea farmaciilor interesate de programul de franciză Dona printr-un proces de selecție, investiția financiară inițială va fi între 20.000 și 50.000 euro per unitate.

În 2015, grupul Dona a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 870 mil. lei (196 mil. euro), în creștere cu 10% față de 2014.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO la cât estimează că ar fi în acest moment valoarea afacerii Dona, Eugen Banciu a răspuns că aceasta s-ar situa „aproape de 100 mil. euro”.

Marca „Farmacia DONA”, înregistrată de către compania Dona Marketing Grup SRL, a fost evaluată la peste 40 mil. lei (8,85 mil. euro, calculat la cursul zilei de schimb al BNR), conform reprezentanților companiei.

Surse din piața de fuziuni și achiziții cotează prețul mediu de achiziție al unei farmacii între 150.000 și 250.000 de euro în funcție de nivelul vânzărilor și de alți parametri.

Banciu afirmă  că este curtat periodic de către investitori interesați să-i cumpere farmaciile, însă susține că nu este dispus să le vândă nici acum, nici mai târziu. Acesta mai spune că, cel mai recent, a fost contactat în urmă cu aproximativ două săptămâni de investitori atât cu profil strategic, cât și fonduri de investiții, însă nu a precizat cine au fost aceștia.

 „Dacă vine la mine cineva cu o ofertă de cumpărare pentru Dona, nu avem ce discuta. Nu vreau să vând nici acum, nici mai târziu”, afirmă Eugen Banciu, care adaugă că are doi băieți și este preocupat de a dezvolta pe termen lung o afacere puternică.

Potrivit acestuia, piața românească numără peste 8.000 de farmacii, deși în opinia lui Banciu este loc de numai 4.000 de farmacii. „Datele Institutului Național de Statistică ne arată că avem circa 17.000 de farmaciști în țară”, adaugă proprietarul Dona.

Acest fenomen de suprapopulare a pieței de profil a fost alimentat, crede proprietarul Dona, de faptul că mulți au simțit că pot să ia „cu zero lei”o licență de farmacie, care valorează 100.000 euro.

„Pentru o farmacie, durează un an de la momentul cumpărării licenței până ajunge la break even (trecerea pe profit – n.r.)”, spune Mihaela Ungureanu, director general al SIEPCOFAR.

Mediul în care operează farmaciile este unul dificil, mare parte din ele înregistrând pierderi. În 2015, profitabilitatea a fost de circa 1 – 2 %. Circa 70% din cheltuielile unei farmacii sunt reprezentate de salarii, afirmă reprezentanții Dona.

„Peste 90% din farmaciile cu o cifră de afaceri de peste 500.000 euro (pragul minim vizat de franciza Dona – n.r.) au făcut pierderi în 2015”, spune Eugen Banciu.

Pe piața farmaciilor, Dona concurează cu nume precum Sensiblu (parte a grupului A&D Pharma), Catena (parte a grupului Fildas), Help Net și Polisano (activ cu rețelele de farmacii Rețeta și Polisano).

Toate aceste rețele mari de pe piața farmaciilor sunt afaceri construite de la zero și conduse de către antreprenori – oameni de afaceri libanezi în cazul Sensiblu, Anca Vlad în cazul Catena, medicul Eugen Banciu la Dona, respectiv Ovidiu Buluc și fiica acestuia, Isabelle Iacob în cazul afacerii Help Net. De asemenea, afacerea Polisano a fost fondată de medicul sibian Ilie Vonica, decedat în urmă cu doi ani, dar continuă să se afle în portofoliul urmașilor acestuia, pentru conducerea Polisano fiind mandatat Remus Borza, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în domeniul insolvențelor – considerat artizanul ieșirii Hidroelectrica din insolvență.

De asemenea, aceste afaceri din retailul de medicamente s-au dezvoltat în interiorul unor grupuri farmaceutice, care au și linia de afaceri aferentă distribuției de medicamente.

Astfel, grupul A&D Pharma are pe lângă farmaciile Sensiblu și distribuitorul Mediplus, Anca Vlad are în portofoliu pe lângă farmaciile Catena și distribuitorul Fildas Trading, în timp ce Ovidiu Buluc mizează pe distribuitorul Farmexim, iar Polisano dispune, de asemenea, de propria companie de distribuție în grupul de firme din Sibiu, angrenat în discuții de vânzare a operațiunilor cu mai mulți investitori.

Eugen Banciu a pornit afacerea Dona în 1992, iar în 1996 a intrat pe piața de distribuție de medicamente prin intermediul Farmexpert.

Eugen Banciu a vândut afacerea Farmexpert în trei etape pentru o sumă totală care se ridică la circa 100 mil. euro, conform propriilor estimări. În 2006, a vândut 60% din acțiuni către grupul german ANZAG al căror cost de achiziție a fost atunci de 29,2 mil. euro. În 2012, Banciu a mai vândut încă 20% din acțiunile Farmexpert către ANZAG, de această dată costul de achiziție fiind de 35,5 mil. euro. Banciu și-a vândut ultimul pachet de acțiuni pe care îl mai deținea, de aproximativ 20%, în 2013, anul în care Alliance Boots a preluat ANZAG. În decembrie 2014, Walgreen fuzionează cu Alliance Boots și ia naștere Walgreen Boots Alliance.

Pe piața farmaciilor, Sensiblu, Catena și Help Net se numără printre jucătorii care au demonstrat apetit de achiziție, în timp ce Polisano este în acest moment angajat în discuții de vânzare.

Sectorul medical privat din România este una dintre cele mai efervescente scene pentru tranzacțiile locale, în special pe segmentul serviciilor medicale, unde se derulează în acest moment o cursă a achizițiilor între Regina Maria, aflată în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Partners, și Medlife în contextul unei consolidări a pieței de profil.

Fondul Proprietatea a luat un credit de 1 mld.de lei de la BRD pentru răscumpărarea de acțiuni. Noul împrumut refinanțează un acord de credit semnat anterior cu Citi

Fondul Proprietatea a încheiat cu BRD Groupe Societe Generale un contract de credit de tip revolving pentru o sumă maximă angajantă de 1 mld. lei (circa 220 mil. euro), potrivit unui anunț publicat luni pe Bursa de Valori București.

”Scopul acestei facilităţi de credit îl reprezintă unul general corporativ, ce include programe de răscumpărare, dar exclude însă folosirea acestuia în scopuri investiţionale, si este menită a înlocui aranjamentul de finanţare anterior încheiat de către Fond cu Citibank Europe”, informează Franklin Templeton Investment Management Limited United Kingdom Sucursala Bucureşti, în calitate de administrator al FP.

Perioada de disponibilitate a contractului de credit este de un an cu posibilitatea de a fi extinsă pentru aceeaşi perioadă.

În mai 2015, FP a contractat un credit revolving de 500 mil. lei de la Citibank, cu termen de rambursare până la finele anului trecut. Ulterior, linia de împrumut a fost extinsă cu încă 500 mil. lei, iar scadența prelungită până la 31 august 2016.

Fondul Proprietatea este o societate pe acţiuni care funcţionează ca o societate de investiţii de tip închis pe durată nelimitată, listată la Bursa de Valori Bucureşti din ianuarie 2011.

La sfârșitul lunii iunie, Fondul Proprietatea şi-a vândut participaţiile pe care le deţinea la subsidiarele E.ON, respectiv E.ON Distribuţie România şi E.ON Energie România.

Fondul a fost înfiinţat de Guvernul României în 2005 pentru a despăgubi persoanele ale căror proprietăţi au fost confiscate de către guvernele comuniste de până în 1990, fiind acordate acţiuni în Fond sub formă de compensaţie.

Începând cu septembrie 2010, Fondul a fost administrat de către Franklin Templeton Investment Management Ltd. United Kingdom Sucursala Bucureşti.

Managerul de fonduri de investiții Abris Capital a finalizat achiziția Green Group. Abris Capital a marcat de la începutul anului două achiziții pe piața locală, intrând și pe piața administrării de credite neperformante prin preluarea platformei GetBack

Abris Capital Partners, unul dintre cei mai mari manageri de fonduri de investiții din regiune, a finalizat astăzi achiziția grupului de firme Green Group, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De la începutul anului, Abris Capital a marcat până acum pe piața locală două achiziții, indirect a preluat platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack, respectiv achiziția directă a grupului de firme din industria de reciclare a deșeurilor.

În aprilie, Abris Capital a semnat contractul de achiziție pentru 82% din acțiunile Green Group, tranzacție care asigură exitul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și al managerului grec de capital privat Global Finance.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează tranzacția în jurul valorii de 60 mil. euro.

Tranzacția dintre Abris și Green Group a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015, confirmată printr-un anunț oficial în luna mai 2016.

Segmentul tipic de tranzacții pe care îl abordează Abris se situează în marja a 20 până la 60 mil. euro investiție de capital per achiziție, eșalon în care mai activează și alți manageri cu focus regional precum Enterprise Investors și Innova Capital. Din acest punct de vedere, achiziția a 82% din grupul de firme Green Group este la limita de sus a intervalului, Cezar Scarlat, Partener al Abris Capital și Director al fondului pentru România, declarând în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că este o „tranzacție foarte mare”, fără să facă însă publică valoarea acesteia.

La începutul lunii iunie, Consiliul Concurenței a anunțat că analizează operaţiunea de concentrare economică ce urmează a se realiza prin preluarea companiei Romgreen Universal Limited (Cipru) şi a unor societăți comerciale controlate de aceasta de către Gren Holdings Limited (Cipru), membră a Grupului Abris. Companiile din România controlate de Romgreen Universal Limited şi incluse în tranzacţie sunt: Greentech SA, Greenfiber International SA, Total Waste Management SRL, Greenweee International SA, Greenlamp Reciclare SA, Greenglass Recycling SA”, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței prin intermediul unui comunicat de presă.

Finanțarea achiziției Green Group este asigurată 100% din surse proprii ale Abris Capital.

Green Group este unul din cei mai mari jucători ai industriei de reciclare din Sud-Estul Europei ce proceseaza deșeuri de tip PET, electrice și electronice. Grupul este și cel mai mare operator al unei linii de procesare a deșeului de sticlă. Compania a raportat, în 2015, venituri consolidate de peste 90 mil. Euro si se bazează pe investiții în infrastructura de colectare și reciclare deșeuri din România, Serbia și Macedonia.

În urma tranzacției, Global Finance, BERD și ceilalți acționari minoritari își fac exitul din Green Group, alături de Abris urmând să rămână ca acționar minoritar doar Romcarbon SA Buzău, adică societatea care a înființat afacerea de reciclare a deșeurilor. Clement Hung, fondatorul Green Group, va rămâne la conducerea afacerii.

Global Finance vinde în cadrul tranzacției o participație efectivă de 37% – 38% din Green Group, iar BERD un pachet de 15%, potrivit declarațiilor făcute în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO de către Theodore Kiakidis, Partener Global Finance, respectiv de către reprezentanți ai instituției financiare internaționale.

Global Finance și BERD au fost asistați la vânzarea Green Group de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. De asemenea, managementul companiei a fost consiliat de către avocații Reff & Asociații și de consultanții de la Rampart Capital.

De cealaltă parte, cumpărătorul, fondul de investiții Abris Capital a lucrat cu consultanții PwC, Roland Berger, PCI Wood Mackenzie și SGS (pentru consultanță privind protecția mediului). De asemenea, asistența juridică a fost asigurată de către firma de avocatură Clifford Chance Badea.

Pe piața românească, Abris Capital a preluat în acest an indirect platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack de la miliardarul polonez Leszek Czarnecki în cadrul unei tranzacții estimate la 825 mil. zloți (186 mil. euro). GetBack a luat naștere ca o platformă de administrare a creanțelor în cadrul Idea Bank, bancă prezentă și în România după achiziția Romanian Investment Bank (RIB). GetBack are operațiuni pe piața de profil din Polonia și România, concurând cu jucători precum Kruk, Kredyt Inkaso sau Ultimo (aparținând B2 Holding). Pe 15 iunie, Abris Capital a anunțat preluarea alături de alți co-investitori a GetBack și că a asigurat finanțare pentru investiție în platforma de administrare a datoriilor, o afacere profitabilă cu un ritm rapid de creștere.

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare două fonduri de investiții cu capital de 770 mil. euro, din care ultimul a fost ridicat în 2013 cu o capitalizare de 450 mil. euro și din el se derulează investiții. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Ultimul fond ridicat de Abris Capital a investit deja banii și este de așteptat să ridice un nou fond de investiții, mișcare la care au recurs în ultima vreme și alți manageri de capital de risc din regiune.

Abris Capital Partners a fost fondat în 2007, are o echipă de 20 de experți în domeniul administrării investițiilor, în fruntea cărora se află 8 parteneri. Abris are birouri la Varșovia și București, ultimul fiind condus de către Cezar Scarlat.

bcr infograficmain

Consorțiul din care face parte EOS negociază cu BCR achiziția portofoliului neperformant Blue Lake de circa 400 mil. euro. În tranzacția estimată în jurul a 60 mil. euro ar fi implicat și fondul american de investiții Centerbridge, respectiv norvegienii de la B2 Holding

Consorțiul din care face parte firma germană de administrare a creanțelor EOS negociază achiziția portofoliului neperformant Blue Lake al BCR, a cărui valoare nominală este de circa 390 mil. euro, susțin surse din piață. Din consorțiu ar mai face parte și fondul american de investiții Centerbridge, care investește între 50 și 300 mil. dolari per tranzacție. De asemenea, un alt investitor care ar face parte din consorțiu cu EOS ar fi și firma norvegiană B2 Holding, care a făcut indirect o proaspătă achiziție la nivel local.

Prețul de achiziție al portofoliului este cotat la aproximativ 15 eurocenți pentru fiecare euro la valoare nominală, ceea ce înseamnă o tranzacție în jurul a 60 mil. euro.

Tranzacția Blue Lake ar putea fi semnată în prima parte a lunii iulie, adaugă sursele citate.

Informațiile nu au fost confirmate de către părți.

Reprezentanții BCR nu au dorit să facă niciun comentariu pe marginea acestui subiect. De asemenea, reprezentanții EOS nu au răspuns întrebărilor adresate până la momentul publicării acestui articol. Reprezentanții Centerbridge nu au putut fi contactați.

„Fiind o companie listată din 8 iunie, nu suntem în poziția de a răspunde întrebărilor datorită reglementărilor Bursei de Valori din Oslo. Mergând mai departe, vom publica informații numai în conformitate cu aceste reglementări. Acestea vor fi incluse într-un raport trimestrial”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Rasmus Hansson, director pentru strategie și fuziuni și achiziții al B2 Holding.

Portofoliul Blue Lake al BCR a atras interesul mai multor jucători de pe piața administrării datoriilor, printre finaliști numărându-se nume precum APS, Kredyt Inkaso sau EOS.

BCR,  cea mai mare bancă locală după active, a primit pe 13 iunie ofertele pentru portofoliul neperformant Blue Lake, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Blue Lake este un portofoliu de retail garantat cu ipotecă. Circa 6.000 de proprietăți imobiliare, poziționate în București și la nivelul întregii țări, fac parte din pachetul de garanții care însoțește portofoliul.

BCR lucrează la tranzacția Blue Lake cu perechea PwC (consultant) – Schoenherr (firmă de avocatură), alături de care a bifat deja cea mai lungă serie de vânzări de astfel de portofolii mari locale.

Centerbridge Partners este o firmă americană de administrare de fonduri de investiții, fondată în 2005. Până în 2014, a strâns sub administrare circa 25 mld. dolari de la fonduri de pensii, universități și investitori bogați, conform Wall Street Journal. Unul dintre cei doi fondatori ai Centerbridge este Mark Gallogly, fost șef peste activitatea de administrare de capital privat în cadrul Blackstone, cea mai mare firmă de investiții din lume.

Cea mai mare parte a investițiilor Centerbridge se concentrează asupra activelor depreciate sau a afacerilor aflate în restructurare, aria sa de interes întinzându-se din America de Nord și Europa până în China.

B2 Holding, unul dintre liderii administrării de creanțe de pe piața din Europa, a cumpărat recent o firmă de recuperare a creanțelor activă la nivel local și are planuri de creștere în Români, cea mai mare piață din regiunea Europei Centrale și de Est după mărimea portofoliilor neperformante tranzacționate în 2015.

Norvegienii au finalizat recent achiziția firmei bulgare de colectare a creanțelor Debt Collection Agency (DCA), care are operațiuni directe și în România.

B2 Holding a anunțat pe 9 mai un acord de achiziție a 100% din acțiunile DCA, firmă fondată în 2010 de către oamenii de afaceri bulgari Martin Despov și Nikolina Stancheva.

DCA are subsidiară în România din 2013. Compania numără 134 de angajați în Bulgaria și 25 de oameni în România.

DCA are în administrare un portofoliu de datorii cu o valoare nominală de circa 180 mil. euro. Compania a raportat pentru 2015 venituri de 5,9 mil. euro și un profit net de 1,9 mil. euro.

B2 Holding, activă deja în spațiul scandinav și al statelor baltice, are operațiuni și în piețele Europei Centrale și de Est (Polonia), respectiv Balcani (Bulgaria, România).

De cealaltă parte, EOS are deja o poziție puternică pe piața locală a administrării de creanțe, fiind unul dintre liderii acestui segment de afaceri.

BCR tocmai a finalizat pe 8 iunie vânzarea portofoliului neperformant Tokyo, pentru care a încasat un preț de aproximativ 150 mil. euro după transferul unui pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de aproape 1,1 mld. euro către consorțiul APS – Deutsche Bank – International Finance Corporation, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. BCR nu a făcut public prețul de vânzare nici al portofoliului Tokyo, nici al altor portofolii vândute anterior.

Subsidiara locală a Erste este cel mai activ vânzător de active bancare neperformante, pe fondul procesului amplu de curățire a bilanțului propriu pentru a elibera lichidități blocate în provizioane, pe de altă parte aceste acțiuni fac parte și din activitatea de restructurare a băncii.

BCR a realizat un profit net de 315,1 mil. lei (70,2 mil. euro) în primul trimestru al acestui an, „susținut totodată de recuperări consistente ale unor credite neperformante precum şi de îmbunătățirea calității portofoliului”, potrivit reprezentanților băncii.

Rata creditelor neperformante a scăzut în cazul BCR la 19,5% la finele primului trimestru comparativ cu 25,6% în martie 2015, datorită eforturilor de reducere a portofoliului de credite cu probleme şi a îmbunătățirii calității portofoliului de credite performante. Gradul de acoperire a creditelor neperformante a ajuns la 78,4% în martie 2016.

Banca a raportat în perioada menționată o producție de credite noi de peste 2 mld. lei (circa 450 mil. euro), din care aproximativ 0,9 mld. lei pe segmentul finanțărilor adresate companiilor.

Piața tranzacțiilor cu credite neperformante din România a fost cea mai mare și mai activă în 2015 din rândul piețelor din regiunea Europei Centrale și de Est. Valoarea tranzacțiilor locale de profil este estimată la circa 1,5 mld. euro în 2015, iar în 2016 cifra ar putea ajunge spre 2 mld. euro. Prețurile de achiziție al acestor portofolii variază de la 0,5 – 1 eurocenți până la 25 de eurocenți în funcție de calitatea garanțiilor atașate portofoliilor, a vechimii creditelor cuprinse în pachet și a interesului stârnit printre investitori.

Anul trecut a marcat și un eșec major. Tranzacția Neptun prin care BCR a încercat să vândă un portofoliu neperformant de 2,7 mld. euro, cu o structură mixtă de active, a eșuat în septembrie. Ulterior, au fost regrupate activele în alte portofolii, așa ajungând pe piață tranzacția Tokyo și altele prin care BCR mai are de scăpat de stocuri de neperformante de circa 1 mld. euro.

Una dintre tranzacțiile de referință în ceea ce privește vânzarea portofoliilor de retail, garantate cu ipoteci, a avut loc în iulie 2015, când Volksbank România a transferat un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 495 mil. euro consorțiului format din Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap și APS. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piață estimează prețul de achiziție al portofoliului Volksbank la circa 17 eurocenți pentru fiecare euro la valoare nominală, ceea ce înseamnă o tranzacție de peste 84 mil. euro.

RosemaryNPLMain

APS finalizează tranzacția Rosemary. Firma cehă de administrare a datoriilor cumpără cu circa 40 mil. euro portofoliul neperformant scos la vânzare la o valoare nominală de 287 mil. euro de către Intesa Sanpaolo România

APS, unul dintre cei mai mari administratori de datorii de pe piața locală, a ajuns la momentul finalizării tranzacției Rosemary. Portofoliul de credite neperformante scos la vânzare în toamna anului trecut, cu o valoare nominală de 287 mil. euro, a fost cumpărat de către APS, care plătește un preț de achiziție de peste 40 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentrui jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Prețul plătit pe portofoliul Rosemary ajunge la 14 – 15 eurocenți, potrivit informațiilor din piață, neconfirmate însă de către părți.

Reprezentanții Sanpaolo Intesa România nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol.

Tranzacția Rosemary a început în toamna anului 2015, la puțin timp după eșecul vânzării portofoliului neperformant Neptun al BCR, care la o valoare nominală de 2,7 mld. euro a fost cel mai mare pachet de credite bancare toxice scos vreodată la vânzare pe piața locală.

Pe 23 septembrie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, despre pregătirile Intesa Sanpaolo Bank România de a ieși la vânzare către investitori cu un portofoliu neperformant de circa 300 mil. euro.

Subsidiara locală a băncii italiene a scos la vânzare astfel un pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de 287 mil. euro în cadrul tranzacției cu nume de cod Rosemary, conform datelor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 5 octombrie.

Tranzacția Rosemary a ieșit în fața investitorilor cu un pachet format dintr-un număr de 1.862 de credite, respectiv 1.279 de clienți împrumutați. Portofoliul Intesa Sanpaolo este denominat în proporție de aproape 60% în euro, respectiv circa 40% în lei.

Portofoliul avea un colateral care cuprindea active imobiliare având o valoare de piață estimată la peste 180 mil. euro, din care circa 40% reprezintă ponderea celor mai mari 20 de proprietăți. Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Aceste proprietăți sunt localizate în întreaga țară, cele mai importante fiind în zona București – Ilfov și în vestul țării.

Componenta corporate a portofoliului este compusă din 981 de clienți împrumutați și credite de 273 mil. euro, securizate cu 1.282 de proprietăți. Mai mult de jumătate din aceste împrumuturi sunt acordate companiilor, aflate în proceduri avansate de faliment.

La acestea se adaugă credite retail de 14 mil. euro, 298 de clienți împrumutați, această componentă fiind garantată cu 302 proprietăți.

Istoricul de plată al portofoliului arată că au fost încasate 24 mil. euro în ultimele 18 luni înainte de scoaterea la vânzare a pachetului de credite.

Calendarul inițial al tranzacției prevedea înaintarea ofertelor indicative în luna octombrie 2015, iar depunerea ofertelor finale urma să aibă loc în luna noiembrie a anului trecut.

Mandatul de vânzare al portofoliului Rosemary a aparținut consultanților Deloitte, potrivit datelor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De asemenea, Reff & Asociații, firma corespondentă a Deloitte, a asigurat asistența juridică a vânzătorului în tranzacția Rosemary.

În decembrie, APS a fost selectat drept cumpărător al portofoliului și au demarat negocierile directe cu acesta. Față de alte tranzacții cu portofolii derulate pe piața de profil, Rosemary a avut o durată de negociere mai îndelungată.

APS a semnat tranzacția în ianuarie, însă avea nevoie de a găsi banii necesari achiziției, cu atât mai mult cu cât firma cehă era implicată în paralel în cea mai mare tranzacție ca anvergură pe piața locală, tranzacția Tokyo.

APS a ajuns la finalizare cu tranzacțiile Rosemary și Tokyo în luna iunie.

În cazul tranzacției Tokyo, consorțiul format din Deutsche Bank, International Finance Corporation și APS au plătit aproximativ 150 mil. euro pentru a prelua un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de circa 1,1 mld. euro de la BCR.

Luna iunie marchează atingerea unui vârf istoric pentru piața vânzărilor de credite neperformante, în contextul în care numai tranzacțiile Tokyo și Rosemary cumulează transferul de portofolii cu o valoare nominală agregată de circa 1,4 mld. euro.

De asemenea, în perioada mai – iunie, firma poloneză Kruk a semnat tranzacția Ursa (prin care cumpără un portofoliu neperformant de 597 mil. euro de la Bancpost și alte subsidiare Eurobank) și tranzacția Elisabeth (portofoliul neperformant de 164 mil. euro scos la vânzare de către Piraeus Bank România).

Cu patru tranzacții mari, piața locală a vânzărilor de credite neperformante cumulează în perioada mai – iunie transferuri încheiate, respectiv altele numai semnate cu o valoare nominală agregată de circa 2,148 mld. euro ceea ce confirmă atingerea momentului de vârf de către piața de profil.

Pe piața administrării portofoliilor de datorii, poziții puternice au firma germană EOS, firmele poloneze Kruk și Kredyt Inkaso, respectiv firma cehă APS, controlată integral de către Martin Machon.

reginamariaponderastranzactiemain

Regina Maria a obținut avizul Consiliului Concurenței pentru achiziția spitalului Ponderas și a finalizat cea mai mare tranzacție din mandatul Mid Europa Partners

Consiliul concurenței a autorizat preluarea Delta Health Care și Delta Health Trade de către Centrul Medical Unirea (CMU), unul dintre cei mai mari operatori de servicii medicale private din România, potrivit unui comunicat al autorității de concurență.

Achiziția spitalului Ponderas, specializat în chirurgia obezității, este cea mai mare achiziție realizată de Regina Maria pe piața serviciilor medicale private locale de când a trecut în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Partners, în toamna anului trecut.

Autoritatea de concurenţă a evaluat operaţiunea de concentrare economică şi a constatat că aceasta nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii dominante.

Pe 22 martie 2016, Regina Maria a anunțat semnarea contractului de achiziție a afacerii Ponderas, care devine cel mai mare spital din rețeaua locală a fondului de investiții Mid Europa Partners.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă surse din piață estimează achiziția în jurul valorii de 20 mil. euro.

Anterior tranzacției, acționariatul Ponderas era format din medicul chirurg Cătălin Copăescu care deținea un pachet de 84,1489% din acțiuni, unul dintre fondatorii afacerii alături de alți medici plecați de la spitalul Sfântul Ioan din București.

În procesul de tranzacție, părțile au fost asistate de EY și RTPR Allen & Overy pentru Regina Maria, respectiv de către PwC și D&B David și Baias pentru acționarii Ponderas.

Tranzacţia a fost finalizată în mai puţin de două luni de la semnarea contractului de vânzare-cumpărare.

Pentru noi, Ponderas devine cel mai mare spital al rețelei, cu care vom construi și mai mult pe zona de calitate și excelență medicală. Am fost consiliați pe parcursul tranzacției de echipa RTPR Allen & Overy, pe advice-ul profesionist al cărora ne-am bazat în ultimii ani„ spunea la finalizarea tranzacției Fady Chreih, CEO al Rețelei de sănătate Regina Maria.

Din echipa RTPR Allen & Overy care a consiliat Rețeaua de sănătate Regina Maria au făcut parte Costin Tărăcilă (Managing Partner), Roxana Ionescu (Senior Associate) şi Andrei Mihul (Associate).

Campania de achiziții a Regina Maria în lupta de consolidare a pieței a primit un suflu proaspăt după preluarea acesteia de către fondul de investiții Mid Europa Partners în toamna anului trecut în cadrul unei tranzacții de peste 140 mil. euro.

Pentru finanțarea parțială a achiziției Regina Maria, cât și pentru asigurarea fondurilor necesare achizițiilor pentru extinderea rețelei, au fost contractate anul trecut credite de 75 mil. euro de la Erste (inclusiv BCR), Raiffeisen și UniCredit.

Strategia Regina Maria este de a crește rapid prin investiții combinate în spitale și alte unități medicale noi, precum și prin achiziții de operatori de profil.

Compania a raportat pentru 2015 afaceri de aproximativ 65 mil. euro și are în vedere o creștere rapidă prin lărgirea paletei de servicii medicale, în contextul în care fondul de investiții Mid Europa Partners are un orizont de exit de 3 până la 5 – 6 ani, când va trebui să vândă afacerea cumpărată la un preț de peste 100 mil. Euro astfel încât să-și asigure un profit confortabil din tranzacție.

Pe piața serviciilor medicale private, Regina Maria concurează cu Medlife, Sanador și Medicover.

Centrul Medical Unirea SRL, compania care operează sub marca Regina Maria, a fost fondată în 1995 de către medicul Wargha Enayati. Acesta și-a făcut exitul din companie în 2015 când a vândut participația de 20% alături de fondul de investiții Advent, deținătorul pachetului de 80%.

CMU deţine controlul asupra Euroclinic Hospital SA şi asupra Regina Maria -Banca Centrală de Celule Stem SA (împreună Grupul Regina Maria).

Grupul Regina Maria operează 4 spitale în Bucureşti (Spitalul Băneasa şi Spitalul Euroclinic, acesta din urmă fiind operat de societatea Euroclinic Hospital SA), Braşov şi Bacău, 25 de policlinici proprii în Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Piteşti şi Timişoara.

Delta Health Care prestează servicii medicale spitaliceşti prin intermediul spitalului Ponderas localizat în Bucureşti, iar Delta Health Trade este prezentă pe piața serviciilor de închiriere din Bucureşti.

Pe lista de achiziții a Regina Maria din acest an a intrat până acum spitalul Ponderas, centrul medical Helios din Craiova și centrul medical dr. Grigoraș din Timișoara, ultimele două fiind tranzacții de o anvergură mult mai redusă, fiind estimate în jurul a unui milion de euro fiecare din acestea. De asemenea, MedLife derulează o campanie de achiziții la nivel național, printre ultimele sale achiziții numărându-se rețeaua de centre stomatologice Dent Estet în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 4 mil. euro.

oresalafantanatranzactieMain

Raiffeisen și ING au finanțat cu 48,6 mil. euro refinanțarea datoriilor La Fântâna și plata parțială a prețului de achiziție al companiei de către Oresa și antreprenorul Cristian Amza. Innova Capital a finalizat vânzarea „în familie” a pachetului de 92% din acțiunile liderului de apă îmbuteliată în sistem watercooler. Capitalul adus de cumpărători și împrumuturile de la bănci pentru preluarea La Fântâna se ridică la 70 mil. euro

Raiffeisen Bank România și ING Bank sucursala București au acordat o finanțare în valoare de 48,6 mil. euro pentru rambursarea datoriilor companiei La Fântâna și plata parțială a prețului de achiziție al acesteia de către cumpărători, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Din structura tranzacției face parte, pe lângă creditul luat de la Raiffeisen și ING Bank, un împrumut în valoare de 20,8 mil. euro acordat de asociați prin intermediul vehiculului de investiții Aquavenue înregistrat în Cipru către subsidiara sa locală, La Fântâna Trading, care preia 99% din acțiunile La Fântâna SRL, potrivit datelor consultate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.  Din cele 20,8 mil. euro, cea mai mare parte din capitalul asociaților vine în numerar de 18,1 mil. euro, iar 2,7 mil. euro sub formă de bilet la ordin emis de către compania – mamă din Limassol, Aquavenue Limited, în favoarea La Fântâna Trading. Astfel, capitalul cumpărătorilor combinat cu împrumutul bancar luat de la Raiffeisen și ING Bank pentru preluarea La Fântâna ajunge la 69,4 mil. euro.

Fondul de investiții suedez Oresa Ventures și Cristian Amza, fondatorul și directorul general al La Fântâna, au anunțat, ieri, finalizarea achiziției companiei. Fondul de investiții Innova Capital și-a marcat exitul din afacerea de îmbuteliere a apei în sistem watercooler prin vânzarea pachetului de 92% din acțiunile companiei. Oresa Ventures revine în acționariatul companiei după 9 ani și preia un pachet de 83% din acțiunile la Fântâna, iar Amza își dublează deținerea în urma tranzacției de la 8% la 17%, conform datelor făcute publice de către cumpărător.

 „Ne face plăcere să anunţăm finalizarea achiziţiei La Fântâna. Alături de fondatorul Cristian Amza, am contribuit cu capital şi am implicat în tranzacţie două bănci puternice care au sprijinit finanţarea achiziţiei. În acelaşi timp, am refinanţat împrumuturile bancare existente în companie. Suntem foarte mândri să putem derula astfel de tranzacţii MBO/LBO (management buy out/leverage buy out – cumpărare de acţiuni alături de echipa de management / cumpărare de acţiuni cu împrumut bancar) într-un interval de timp relativ scurt”, a declarat Cornel Marian, managing director al Oresa.

Tranzacţia a fost parţial finanţată printr-un împrumut bancar pus la dispozitie de ING Bank şi Raiffeisen Bank S.A., în calitatea de aranjori principali şi Raiffeisen Bank, în calitate de Agent al Facilităţii.

Cronologia tranzacției

Tranzacției de exit a Innova Capital din afacerea La Fântâna a început în 2015. Fondul de investiții de talie regională a tatonat, inițial, un exit pe Bursa de Valori București, dar a renunțat la idee în urma tensiunilor apărute pe piețele financiare ca urmare a posibilității ca Grecia să intre în faliment sub presiunea datoriilor față de creditorii internaționali.

În toamna anului trecut, Innova Capital s-a reorientat către pista vânzării „în familie” a afacerii La Fântâna, derulând discuții cu Cristian Amza – fondatorul afacerii, directorul companiei și acționar minoritar cu 8% din La Fântâna, precum și cu Oresa Ventures, adică vânzătorul companiei în 2007 către Innova după ani în care fondul de investiții suedez a dezvoltat La Fântâna alături de fondatorul său.

Pe 16 decembrie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, despre negocierile exclusive de vânzare a La Fântâna de către Innova Capital către Oresa Ventures și Cristian Amza, informație confirmată prin anunțul oficial al semnării tranzacției de pe 20 aprilie 2016.

Pe 23 decembrie 2015, este înregistrată la Limassol (Cipru) societatea Aquavenue Limited ce urmează să fie folosită  ca vehicul investițional în cadrul tranzacției derulate de cumpărători în cazul La Fântâna.

Pe 29 ianuarie, este înființată la nivel local La Fântâna Trading SRL, firma care urma să preia pachetul de 99% din acțiunile La Fântâna SRL.

Pe 21 martie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a publicat, în exclusivitate, informația potrivit căreia Oresa negociază contractarea unui împrumut de aproximativ 50 mil. euro de la Raiffeisen și ING Bank pentru plata datoriilor companiei și plata parțială a prețului de achiziție al La Fântâna, informație confirmată  de către cumpărător prin comunicatul din 22 iunie privind finalizarea tranzacției.

În noaptea de 13 – 14 martie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO anunță că are loc semnarea contractului de vânzare – cumpărare în dimineața zilei de 14 martie. Pe 15 martie, părțile fac publică semnarea tranzacției.

Din aprilie, atenția se mută către Consiliul Concurenței, de al cărei aviz după analiza dosarului depinde chiar finalizara tranzacției.

Pe 6 iunie, Aquavenue încheie un contract de împrumut de asociat cu La Fântâna Trading prin care îi pune acesteia la dispoziție suma maximă de 20,8 mil. euro, din care 18,1 mil. euro bani gheață, iar restul sub formă de bilet la ordin.

Pe 8 iunie, Raiffeisen Bank România (în caltate de împrumutător inițial, aranjor, agent de garanție și bancă emitentă) și ING BANK N.V. Amsterdam prin sucursala din București (în calitate de împrumutător inițial și aranjor) au încheiat un contract de credit prin care pun la dispoziția La Fântâna Trading și La Fântâna SRL facilități de credit la termen și revolving în valoare totală de 48,6 mil. euro. La Fântâna SRL și La Fântâna Trading urmează să intre în proces de fuziune. Cele două bănci și-au împărțit frățește expunerea, conform unor surse din piață, însă informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate.

Pe lângă creditul principal de 48,6 mil.euro sunt estimate alte costuri (dobânzi, obligații de plată, comisioane, onorarii, alte cheltuieli aferente împrumutului) de 14,58 mil. euro astfel că suma garantată pentru cele două bănci ajunge cu totul la 63,18 mil. euro. Documentele de finanțare sunt însoțite de ipoteci pe acțiunile firmelor, pe activele imobiliare, precum și de alte garanții.

O parte din banii obținuți de la bănci merg spre rambursarea datoriilor La Fântâna.

La Fântâna a luat pe 30 aprilie 2013, adică în mandatul Innova Capital, un credit de 37,5 mil. euro de la Erste Bank, la care se adaugă o sumă suplimentară de 18,75 mil. euro ce reprezintă ”o estimare de bună – credință a oricăror sume suplimentare datorate sau potențial datorate de societate și orice altă parte obligată părților garantate în baza documentelor de finanțare”, potrivit unui contract de ipotecă pe acțiunile La Fântâna instituit de bancă și garantat de acționarii de la acea vreme ai firmei, Innova Capital și Cristian Amza.

Pe 22 iunie 2016, Oresa Ventures anunță finalizarea achiziției La Fântâna alături de Cristian Amza.

 

O afacere crescută 14 ani de fonduri de investiții împreună cu un antreprenor

“Această achiziție marchează pentru noi un moment important în procesul de întărire a poziției de lider pe piata soluțiilor de aprovizionare cu apă și cafea pentru companii și segmentul rezidențial. O asemenea investiție a unui fond cu capital privat într-o companie lider este, de regulă, urmată de o perioadă de creștere puternică, iar acest lucru este în totalitate aliniat cu ambiția noastră de a deveni un jucător regional important în Europa Centrală și de Est (ECE). Dezvoltarea noastră viitoare se va baza pe o creștere organică generată de pilonii noștri principali – apă și cafea – însă,în același timp, vom urmări și oportunități de achiziție în ECE”, a declarat Cristian Amza, CEO și fondator al Grupului La Fântâna.

La Fântâna a ajuns un furnizor major de servicii de aprovizionare cu apă în sistem watercooler și purificator pentru companii și segmentul rezidențial din Sud-Estul Europei și al doilea cel mai mare furnizor din Europa Centrală și de Est. Grupul este lider de piață în România și Serbia în soluții pentru furnizarea apei în sistem de îmbuteliere și purificator. Compania estimează că, după achiziția Blue Coffee Services în 2014 a devenit, de asemenea, lider pe segmentul serviciilor de cafea pentru companii.

În 2015, Grupul La Fântâna a raportat o cifră de afaceri consolidată de peste 42 mil. euro și un profit brut consolidat de 5,033 mil. euro (conform situațiilor financiare IFRS) din servicii asigurate pentru mai mult de 50.000 de clienți. Grupul condus de către Cristian Amza operează în prezent o afacere integrată cu acoperire națională în România și Serbia, care include întregul lanț de activități, de la sursa de apă, la facilitățile de îmbuteliere și până la logistica și distribuția proprie de apă și cafea la clienți.

Oresa mizează după răscumpărarea afacerii de la Innova să obțină resurse noi de creștere din operațiunile derulate pe zona de cafea, după ce La Fântâna s-a afirmat ca o companie deja matură în piața distribuției de apă în sistem watercooler.

Oresa Ventures a dezvoltat afacerea La Fântâna alături de Cristian Amza prin preluarea companiei Aqua Natural, activa pe piața apelor îmbuteliate, în anul 2001. Apa naturală La Fantana a fost lansată pe piață în urma unor investiții de 3 mil. euro. Compania La Fântâna s-a extins, trei ani mai tarziu, pe piața din Serbia.

În anul 2007, Innova Capital a cumpărat compania de la Oresa Ventures în cadrul unei tranzacții de peste 35 mil. euro, fondul suedez marcând la acea vreme un profit estimat la 600% raportat la investiția inițială.

În epoca Innova, afacerea La Fântâna s-a extins. Firma are o cotă de piață estimată la 70% în România, respectiv 60% în Serbia, potrivit datelor făcute publice de către Innova Capital.

În perioada menționată, La Fântâna a făcut două achiziții importante.

În 2010, a cumpărat de la omul de afaceri Şerban Andrei compania Rokor Ecostyle, importatorul şi distribuitorul purificatoarelor Waterpia în România, la momentul semnării tranzacţiei, valoarea de întreprindere a afacerii fiind evaluată la 4,35 mil. Euro.

În 2014, La Fântâna a preluat Blue Coffee Services, o afacere de 10 mil. euro pe an, de la Aquila Group, iar în 2015 liderul pieței de distribuție a apei în sistem watercooler a fuzionat prin absorbție cu compania de pe piața automatelor de cafea, distribuitor local al Lavazza.

Anterior vânzării companiei, Innova Capital deținea 92% din acțiunile La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere de apă în sistem watercooler din România și Serbia, prin intermediul vehiculului de investiții Plinius Investments Limited, înregistrat în Cipru.

Innova Capital și-a făcut exitul în februarie și din grupul de activități de procesare a tranzacțiilor cu cardul Provus, pe care l-a vândut pentru 32 mil. Euro către germanii de la WireCard.

Singura investiție cu care rămâne în portofoliul local Innova este pachetul majoritar de acțiuni deținut la grupul EnergoBit din Cluj – Napoca, cu afaceri în domeniul echipamentelor și serviciilor de pe piața de energie.

În schimb, Oresa Ventures este angajată în extinderea portofoliului local, după ce a anunțat că își concentrează expunerea investițională pe piața românească.

Fiind o companie de investiții aflată în mâna familiei lui Jonas af Jochnick, omul de afaceri suedez care a fondat Oresa în 1995, spre deosebire de alți investitori financiari din gama fondurilor cu capital de risc, nu are presiunea unui exit pe termen mediu, ceea ce îi permite să stea o perioadă mai lungă ca investitor în companiile achiziționate.

Oresa este activă în România din 1997 și a investit până la tranzacția cu Innova un capital de circa 100 mil. euro în companii locale, dintr-un total de 150 mil. euro în toate piețele în care a activat.

Oresa are expunere pe sectoare precum materiale de construcții prin companiile Fabryo pe piața vopselurilor, respectiv Somaco în producție de materiale de construcții, servicii IT prin RBC, în sectorul serviciilor de afaceri prin RTC, respectiv servicii financiare prin brokerul de credite Kiwi Finance.

Portofoliul de companii al Oresa a generat o cifră de afaceri cumulată de circa 125 mil. euro în 2015, conform datelor disponibile pe site-ul firmei de investiții.

De asemenea, familia suedeză aflată în spatele Oresa controlează și rețeaua de servicii medicale private Medicover, respectiv laboratoarele Synevo, active pe piața locală.

bcr infograficmain

BCR a primit primele oferte pentru portofoliul neperformant Blue Lake de peste 400 mil. euro. Polonezii, cehii și germanii au intrat în lupta pentru o tranzacție estimată la 60 – 70 mil. euro. APS, Kruk, Kredyt Inkaso și EOS pe lista investitorilor care s-au arătat interesați de portofoliul Blue Lake

BCR,  cea mai mare bancă locală după active, a primit pe 13 iunie ofertele neangajante pentru portofoliul neperformant cu o valoare nominală de peste 400 mil. euro în cadrul tranzacției cu nume de cod Blue Lake, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Jucătorii majori din piața locală de administrare a datoriilor au intrat în cursă, în contextul în care operatori polonezi, cehi și germani luptă pentru a pune mâna pe acest portofoliu, comparabil ca mărime cu Saturn, portofoliu vândut de BCR la finele anului 2014.

În aceste condiții, cumpărătorul este de așteptat să provină din patrulaterul aflat la vârful pieței de profil, APS – Kruk – EOS – Kredyt Inkaso. APS, Kredyt Inkaso și EOS au înaintat oferte neangajante pentru portofoliul BCR. De asemenea, Kruk, angajat în mai multe achiziții de portofolii bancare în paralel, s-a arătat interesat de acest portofoliu, susțin surse din piață.

Vânzătorul alături de echipa sa de consultanți care se ocupă de procesul de vânzare al portofoliului analizează ofertele neangajante și urmează să selecteze în perioada următoare cine sunt investitorii care se califică pentru etapa următoare a tranzacției.

Reprezentanții BCR și cei ai companiilor implicate în tranzacție nu au fost disponibili pentru comentarii pe marginea acestui subiect.

Tranzacția Blue Lake este estimată de către surse din piața de profil că va atrage un preț de vânzare al portofoliului în jurul a 60 – 70 mil. euro.

BCR tocmai a finalizat pe 8 iunie vânzarea portofoliului neperformant Tokyo, pentru care a încasat un preț de aproximativ 150 mil. euro după transferul unui pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de aproape 1,1 mld. euro către consorțiul APS – Deutsche Bank – International Finance Corporation, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. BCR nu a făcut public prețul de vânzare nici al portofoliului Tokyo, nici al altor portofolii vândute anterior.

Blue Lake cuprinde circa 6.000 de proprietăți imobiliare, poziționate în București și la nivelul întregii țări, acestea făcând parte din pachetul de garanții care însoțește portofoliul.

Impactul preluării acestui portofoliu este de așteptat să fie unul semnificativ asupra activității firmei de colectare a creanțelor care se va ocupa de administrarea portofoliului ulterior achiziției.

APS alături de Deutsche Bank și-a construit o poziție puternică de cumpărător preferat al portofoliilor mari de corporate ale BCR. Kruk este cumpărătorul momentului, după ce a finalizat recent tranzacția Ursa de 597 mil. euro cu Bancpost și alte entități ale Eurobank, respectiv tranzacția Elisabeth cu Piraeus Bank România. De asemenea, liderul administrării de datorii pe segmentul creditelor de consum negarantate negociază noi achiziții de portofolii de la CEC Bank (cu o valoare nominală de circa 50 mil. euro), precum și de la alte instituții de credit.

Kredyt Inkaso este jucătorul cu cea mai puternică ascensiune în piața locală de  profil, reușind să construiască de la zero în circa 3 trei ani un portofoliu local de 1 mld. euro.

EOS este, de asemenea, unul dintre cei mai mari jucători pe segmentul administrării portofoliilor locale de datorii.

BCR lucrează la tranzacția Blue Lake cu perechea PwC (consultant) – Schoenherr (firmă de avocatură), alături de care a bifat deja cea mai lungă serie de vânzări de astfel de portofolii mari locale.

Subsidiara locală a Erste este cel mai activ vânzător de active bancare neperformante, pe fondul procesului amplu de curățire a bilanțului propriu pentru a elibera lichidități blocate în provizioane, pe de altă parte aceste acțiuni fac parte și din activitatea de restructurare a băncii.

BCR a realizat un profit net de 315,1 mil. lei (70,2 mil. euro) în primul trimestru al acestui an, „susținut totodată de recuperări consistente ale unor credite neperformante precum şi de îmbunătățirea calității portofoliului”, potrivit reprezentanților băncii.

Rata creditelor neperformante a scăzut la 19,5% la finele primului trimestru comparativ cu 25,6% în martie 2015, datorită eforturilor de reducere a portofoliului de credite cu probleme şi a îmbunătățirii calității portofoliului de credite performante. Gradul de acoperire a creditelor neperformante a ajuns la 78,4% în martie 2016.

Banca a raportat în perioada menționată o producție de credite noi de peste 2 mld. lei (circa 450 mil. euro), din care aproximativ 0,9 mld. lei pe segmentul finanțărilor adresate companiilor.

Piața tranzacțiilor cu credite neperformante din România a fost cea mai mare și mai activă în 2015 din rândul piețelor din regiunea Europei Centrale și de Est. Valoarea tranzacțiilor locale de profil este estimată la circa 1,5 mld. euro în 2015, iar în 2016 cifra ar putea ajunge spre 2 mld. euro. Prețurile de achiziție al acestor portofolii variază de la 0,5 – 1 eurocenți până la 25 de eurocenți în funcție de calitatea garanțiilor atașate portofoliilor, a vechimii creditelor cuprinse în pachet și a interesului stârnit printre investitori.

Anul trecut a marcat și un eșec major. Tranzacția Neptun prin care BCR a încercat să vândă un portofoliu neperformant de 2,7 mld. euro, cu o structură mixtă de active, a eșuat în septembrie. Ulterior, au fost regrupate activele în alte portofolii, așa ajungând pe piață tranzacția Tokyo și altele prin care BCR mai are de scăpat de stocuri de neperformante de circa 1 mld. euro.

npltokyoMain

Tranzacția Tokyo s-a finalizat: Cel mai mare portofoliu bancar neperformant din istoria pieței locale, în jurul a 1,1 mld. euro, a fost vândut de către BCR consorțiului format de APS, Deutsche Bank și International Finance Corporation. Prețul de vânzare, la circa 15% din valoarea nominală a portofoliului. BCR trece bariera de 100 mil. euro din vânzarea unui portofoliu de credite neperformante, obținând mai mulți bani decât vânzătorii unor bănci întregi precum Volksbank România, Millennium sau Carpatica

Ultima actualizare pe 15 iunie 2016 ora 10.00

Tranzacția Tokyo, cel mai mare portofoliu neperformant vândut până acum în România, a fost finalizată recent prin transferul de către BCR a unui pachet de credite a căror valoare nominală se situează în jurul a 1,1 mld. euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Pachetul final transferat are o valoare nominală mai mică decât cea din momentul semnării, în condițiile în care în cele aproape șase luni de la acordul de vânzare și până la finalizare au intervenit ajustări în cadrul portofoliului Tokyo.

Închiderea tranzacției a avut loc pe 8 iunie, susțin surse din piață.

Prețul de vânzare al portofoliului Tokyo indică un discount obținut de cumpărător în jurul a 85% din valoarea nominală a pachetului de împrumuturi. Cumpărătorul a plătit BCR un preț de aproximativ 150 mil. euro, care depășește sumele cumulate obținute din vânzările de băncilor Volksbank România, Millennium și Carpatica.

BCR devine astfel primul vânzător local de portofolii neperformante care sparge bariera de 100 mil. euro încasări dintr-un singur foc. Prețul de vânzare al portofoliului Tokyo a depășit astfel oricare dintre tranzacțiile de vânzare de bănci locale din ultimii ani. Banca Transilvania a anunțat în aprilie 2015 că plata efectivă pentru  achiziția pachetului de 100% din Volksbank România a fost de 81 mil. euro (nu include viramentul liniilor de finanțare intragrup către banca-mamă), portughezii de  la Millennium au încasat 39 mil. euro din vânzarea subsidiarei locale către OTP, iar preluarea pachetului de control al băncii Carpatica de către Axxess Capital a costat sub 30 mil. euro.

Cumpărătorul portofoliului este firma de administrare a creanțelor APS, sprijinită la achiziție de către Deutsche Bank, o finanțare de achiziție de până la 150 mil. euro fiind pusă la dispoziție de către Internațional Finance Corporation (IFC).

Tranzacția Tokyo a fost anunțată în premieră la începutul lunii decembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Documentele tranzacției Tokyo au fost semnate pe 21 decembrie, iar dosarul a fost notificat în ianuarie 2016 Consiliului Concurenței.

BCR a anunțat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui portofoliu neperformant corporate de circa 1,2 mld. euro, al cărei efect principal era scăderea cu aproximativ 5 puncte procentuale rata împrumuturilor neperformante înregistrată de subsidiara locală a grupului bancar austriac Erste, cea mai mare bancă locală după valoarea activelor totale.

Board-ul instituției financiare internaționale a aprobat pe 11 decembrie alocarea unui împrumut în valoare de 164,33 mil. dolari (150,94 mil. euro), respectiv o investiție de capital de 1,57 mil. dolari (1,44 mil. euro), conform informațiilor făcute publice de către IFC.

Discuțiile privind achiziția portofoliului Tokyo de 1,2 mld. euro de la BCR s-au purtat atât la București, cât și la Viena la sediul grupului Erste, proprietarul BCR, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

PwC este consultantul cu care BCR lucrează pe partea de vânzare a portofoliilor neperformante. Cumpărătorul portofoliului Tokyo a fost asistat de către consultanții KPMG.

Firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații asigură consultanța juridică a cumpărătorului, echipa de avocați specializați în Finanțe & Bănci fiind coordonată de către partenerul Mihai Dudoiu.

De cealaltă parte, BCR a lucrat cu avocații casei austriece Schoenherr, șeful practicii locale de Finanțe & Bănci fiind Matei Florea, partener în cadrul firmei.

Piața românească de credite neperformante a atins punctul maxim, cu tranzacții finalizate în 2015 estimate la o valoare nominală agregată a acestui tip de portofolii de peste 1,5 mld. euro, în timp ce tranzacții care cumulează active nominale de circa 2 mld. euro (include tranzacția Tokyo) sunt fie aproape de semnare, fie erau în curs de finalizare, conform unei analize a jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, din luna februarie, pe baza datelor colectate din piață și a unor rapoarte publicate de către KPMG și Deloitte.

Tranzacția Tokyo a fost în 2015 cea mai mare tranzacție de acest tip din România și din regiune și la un asemenea calibru este una rară pentru peisajul bancar local, care cu greu poate pregăti pentru investitori portofolii de peste 1 mld. euro la valoare nominală.

BCR a dominat autoritar vânzările de portofolii neperformante în perioada 2014 – 2016, la capătul celălalt firma cehă APS alături de Deutsche Bank s-au impus ca și cumpărătorul preferat de către subsidiara grupului austriac Erste.

În acest moment, BCR are la vânzare un alt portofoliu neperformant, denumit Blue Lake, care vizează un pachet de credite cu o valoare nominală de peste 400 mil. euro, pentru care se bat jucători mari din piața de  profil precum Kruk, APS și Kredyt Inkaso.

 

axxessexitindustrialaccessMain

Grupul belgian TVH a cumpărat afacerea Industrial Access de la fondul de investiții Balkan Accession Fund și antreprenorul Ștefan Ponea. Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital: ”Valoarea tranzacției pentru 100% din acțiuni depășește 10 mil. euro. Am primit mai mult de cinci oferte”. Pascal Vanhalst, CEO al grupului TVH: ”Achiziția este finanțată din fonduri proprii și facilități de credit existente”. Vânzătorii au lucrat cu consultanții KPMG, cumpărătorul cu avocații NNDKP

Grupul belgian TVH, cu o cifră de afaceri anuală de 1,22 mld. euro, a semnat recent un acord de achiziție a pachetului de 100% din acțiunile firmei Industrial Access de la fondul de investiții Balkan Accession Fund și fondatorul afacerii, antreprenorul Ștefan Ponea.

„Compania Industrial Access a fost vândută în urma unui proces competitiv în care au fost primite mai mult de 5 oferte. Tranzacția depășește pragul de 10 milioane de euro pentru 100% din acțiuni”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Manda, Managing Partner al administratorului de fonduri de investiții Axxess Capital.

Balkan Accession Fund, unul dintre fondurile de investiții administrate de Axxess Capital, și-a făcut exitul din afacerea Industrial Access prin vânzarea pachetului de 90% din acțiuni. Restul acțiunilor sunt vândute de către Șfefan Ponea.

Întrebat care este randamentul investiției pentru fond la capătul celor 9 ani cât a avut compania în portofoliu, Horia Manda a răspuns: „Nu putem dezvălui această informație, dar confirmăm că este un randament bun din punct de vedere al investitorilor”.

De cealaltă parte, cumpărătorul are deja fondurile necesare pregătite pentru plata prețului.

„Achiziția va fi finanțată din propriile noastre lichidități (cash –  n.r.) și din facilitățile de credit existente. Ne așteptăm să închidem această tranzacție în aproximativ 3 – 4 luni”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Pascal Vanhalst, director general executiv și membru al Consiliului Executiv al TVH.

Horia Manda, reprezentantul vânzătorului, este mai optimist așteptându-se ca tranzacția de la Industrial Access să fie finalizată „cel mai probabil la începutul lunii august”.

Finalizarea tranzacției este condiționată de obținerea aprobării Consiliului Concurenței.

Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital și unul dintre veteranii pieței de private equity din România. Sursă foto: Axxess Capital.

Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital și unul dintre veteranii pieței de private equity din România. Sursă foto: Axxess Capital.

Decizia de vânzare a fost luată la momentul potrivit în conformitate cu strategia fondului BAF, a mai spus Horia Manda, care adaugă că la momentul intrării în companie, în 2007, atât Industrial Access, cât și industria de profil din regiune erau la început de drum. „Am reușit sa traversăm anii dificili de contracție economică, să implementăm planul de transformare și extindere și să creștem Industrial Access în lider regional”, a mai spus șeful Axxess Capital.

Ștefan Ponea a fondat, în 2005, Industrial Access, împreună cu trei asociaţi. În 2007, BAF a  cumpărat 90% din acțiunile firme de închiriere și leasing echipamente pentru construcții Industrial Access, în urma tranzacției Ponea rămânând acționar minoritar.

Ultimul bilanț al firmei indică pentru 2014 un profit de 0,7 mil. euro la o cifră de afaceri de 7,7 mil. euro și 51 de angajați.

Industrial Access este lider în domeniul nacelelor și platformelor pentru acces și lucru la înălțime în Balcani, având cea mai dezvoltată rețea de închiriere de echipamente pentru acces și lucru la înălțime din regiune (România, Bulgaria și Republica Moldova).

Ulterior achiziției, TVH intenționează să fuzioneze Industrial Access cu cealaltă companie pe care o deține deja. În 2013, grupul belgian a cumpărat Romlift, ce activează pe piața locală de închiriere a platformelor de lucru la înălțime.

Consultanții KPMG au avut mandatul de vânzare al Industrial Access, informație publicată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 23 iulie 2015. O echipă coordonată de către Bogdan Văduva, partener responsabil de activitatea de fuziuni și achiziții la nivel local al KPMG, a fost implicată în tranzacție.

Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către avocatul Gabriela Assoum Predescu.

De cealaltă parte, cumpărătorul a mizat pe serviciile de asistență juridică și de taxe ale firmei de avocatură NNDKP. Din echipă au făcut parte Ruxandra Bologa (Partener), Anca Mihăilescu (Asociat Senior), Ioana Vieru (Asociat). Din cadrul departamentului de Consultanță Fiscală al NNDKP au fost implicați Mihaela Ioja (Senior Tax Manager) și Alexandru Onuță (Senior Tax Manager).

Cumpărătorul, grupul TVH, este o afacere 100% de familie fondată în Belgia de către Paul Thermote și Paul Vanhalst.

Grupul TVH are subsidiare în 30 de țări, inclusiv în România, și circa 4.800 de oameni, pentru 2015 raportând o cifră de afaceri consolidată de 1,223 mld. euro.

Axxess Capital, unul dintre principalii administratori de fonduri de investiții activi pe piețele din Europa de Sud – Est, are un istoric de peste 15 ani în piața de profil, prin intermediul celor trei fonduri de investiții aflate sub administrarea sa.

Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Balkan Accession Fund (BAF) și Emerging Europe Accession Fund (EEAF) au strâns în total de la investitori capital de peste 250 mil. euro. Axxess a fost implicat în peste 35 de achiziții de companii și peste 25 de vânzări de participații în domenii variate precum servicii financiare, industria prelucrătoare, IT, retail specializat sau bunuri de consum.

Balkan Accession Fund este un fond regional de investiții cu capital de 110 milioane de euro, orientat în special spre tranzacții din România și Bulgaria, și după 10 ani de activitate este în stadiul de dezinvestire, de vânzare al participațiilor deținute. Principalii investitori în fondul de investiții BAF sunt RAEF, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, băncile de dezvoltare din Germania DEG și Olanda – FMO, respectiv Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB).

Din portofoliul actual al Axxess Capital fac parte acum firme de IT (Star Storage, Bitdefender), din piața financiar – bancară (Carpatica, Nextebank, Patria Credit), industrie și servicii industriale (Frigotehnica), materiale de construcții (Deutek), eficiență energetică (SE-GES) sau producție de peleți din lemn (Eco-Energ-Lemn).

Axxess Capital a vândut în acest an peste 49% din acțiunile afacerii cu jucării Noriel în cadrul unei tranzacții aflate în curs de finalizare către Enterprise Investors. Acesta a cumpărat 100% din acțiunile grupului de firme Noriel pentru o sumă estimată de surse din piață în jurul a 25 mil. euro, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 12 aprilie, confirmată apoi printr-un anunț oficial pe 14 aprilie.

Tot în acest an, Axxess Capital a preluat pachetul de control al băncii Carpatica de la Ilie Carabulea, unul dintre fondatorii băncii, precum și de la alți acționari.

De regulă, Axxess Capital abordează tichete de tranzacții între 5 și 15 mil. euro investiție de capital per companie, eșalon în care mai activează și administratori de capital privat precum Resource Partners sau Oresa Ventures. Termenul tipic de la intrarea în afacere și până la exit se încadrează, de regulă, între 3 și 7 ani.

Kruk negociază achiziția unui portofoliu de credite neperformante de circa 50 mil. euro de la CEC Bank. Investitorul polonez are achiziții în derulare ce totalizează portofolii de peste 800 mil. euro

Compania poloneză de administrare a creanțelor Kruk negociază achiziția unui portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de aproximativ 50 mil. euro de la banca de stat CEC Bank, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piață afirmă că portofoliul CEC Bank este unul mixt, format din credite corporate garantate, respectiv din credite retail parțial garantate.

Prețul de achiziție al portofoliului este estimat în jurul a 10 eurocenți la fiecare 1 euro valoare nominală, adică o plată de un ordin de mărime de circa 5 mil. euro conform unor estimări din piață neconfirmate de părțile implicate în tranzacție.

Reprezentanții CEC Bank și ai Kruk nu au fost disponibili pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Potrivit surselor citate, în cursa pentru achiziția portofoliului neperformant al CEC Bank au fost și alți investitori interesați.

Kruk se pregătește să semneze pe lângă tranzacția de la CEC Bank și tranzacția Elisabeth, prin care urmează să preia un portofoliu neperformant de la Piraeus Bank cu o valoare nominală de 164,2 mil. euro, potrivit informațiilor publicate în exclusivitate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Prețul de achiziție pentru portofoliul Elisabeth, format din credite retail și corporate, este așteptat să fie unul comparabil cu cel plătit de Kruk în urmă cu un an pentru portofoliul Henri al Piraeus Bank, când polonezii au dat 12 mil. euro obținând un  discount de 93,5% din valoarea nominală a portofoliului.

În mai, Kruk a semnat achiziția portofoliului neperformant Ursa aparținând Bancpost și altor entități Eurobank, cu o valoare nominală de 597 mil. euro. Acest portofoliu este achiziționat împreună cu IFC, Kruk anunțând o investiție de 46 mil. euro, iar instituția financiară internațională a alocat un împrumut de circa 20 mil. euro. Per ansamblu, prețul de achiziție al Ursa se ridică la aproape 66 mil. euro, ceea ce corespunde unui discount de 89% din valoarea nominală a portofoliului.

Tranzacțiile în derulare ale Kruk cu Eurobank, Piraeus Bank România și CEC Bank indică un val de achiziții în curs al firmei poloneze de portofolii neperformante cu o valoare nominală agregată de peste 800 mil. euro.

În 2015, investițiile Kruk în achiziția de portofolii pe piața românească au fost de aproximativ 163 mil.lei (majoritatea pentru achiziția de portofolii retail), comparativ cu circa 98 mil. lei în 2014. Investițiile din 2015 i-au asigurat Kruk o cotă de piață de 37% pe piața segmentului de creanțe cesionate, raportat la tranzacțiile finalizate în 2015. În următorii ani, grupul polonez intenționează să fie mai activ pe segmentul creanțelor ipotecare și a celor corporate.

Valoarea nominală totală a portofoliilor achiziționate de Kruk în 2015 a fost de 5,04 mld. lei (1,1 mld. euro).

Valoarea nominală a creanțelor vândute (tranzacții finalizate până în decembrie 2015) sau externalizate spre colectare de bănci sau alte entități pe piața din România, a fost de aproximativ 8,96 mld. lei , comparativ cu valoarea de aproximativ 14 mld. lei în 2014, din care valoarea nominală a portofoliilor de creanțe vândute (tranzacții finalizate până în decembrie 2015) a fost 4,5 mld. lei, față de 9,3 mld. lei în 2014, susțin datele prezentate de Kruk. De asemenea valoarea nominală a portofoliilor externalizate spre colectare a fost de 4,3 mld. lei, comparativ cu 4,7 mld. lei în 2014.

În 2015, au continuat să existe tranzacții de mare valoare de creanțe corporate și ipotecare (în 2014, valoarea nominală a acestor tranzacții a fost de circa 5,3 mld. lei și respectiv 1,9 mld. lei), însă două tranzacții majore cu o valoare nominală totală de peste 1,5 miliarde Euro au fost semnate în decembrie 2015, cu finalizare așteptată în acest an.

Piața creanțelor ipotecare se poate dezvolta semnificativ în următorii ani, similar cu tendința de creștere observată în Polonia, conform oficialilor Kruk.

Pe piața locală de profil, competitorii Kruk sunt firma cehă APS, firma poloneză Kredyt Inkaso și compania germană EOS.

APS și-a construit o poziție puternică pe segmentul creditelor neperformante corporate pe fondul în special al achizițiilor de portofolii de la BCR. Kredyt Inkaso a reușit să ajungă în schimb în circa trei ani la un portofoliu local sub administrare de circa 1 mld. euro.

elisabethnplmain

Kruk cumpără portofoliul neperformant Elisabeth de 164,2 mil. euro al Piraeus Bank România. Prețul de achiziție al pachetului de creanțe deținut de banca grecească, de circa 10 mil. euro

Firma poloneză de administrare a datoriilor Kruk este cumpărătorul selectat pentru achiziția portofoliului neperformant cu o valoare nominală de 164,2 mil. euro al Piraeus Bank România, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Semnarea contractului este așteptată să aibă loc în cursul acestei luni. Discount-ul oferit de cumpărător este în jurul a 94% față de valoarea nominală a pachetului de credite neperformante, ceea ce echivalează cu un preț de achiziție în jurul a 10 mil. euro.

Părțile implicate în tranzacție nu au fost disponibile pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Din această perspectivă, Kruk va plăti pentru portofoliul neperformant Elisabeth un preț comparabil, respectiv la un discount apropiat față de valoarea nominală a creditelor de cel din tranzacția Henri din urmă cu un an. În mai 2015, Kruk a anunțat achiziția unui portofoliu neperformant al Piraeus Bank România cu o valoare nominală de 184 mil. euro la un discount de 93,5%, adică pentru un preț de achiziție de 12 mil. euro.

Mandatul de vânzare al portofoliului Elisabeth aparține consultanților Deloitte, care au făcut parte din același trio Deloitte (consultantul vânzătorului) – Piraeus Bank România (vânzător) – Kruk (cumpărător) și la tranzacția Henri derulată anul trecut.

Pe 7 aprilie, reprezentanții Piraeus Bank România declarau în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că ”analizează posibilitatea vânzării unui portofoliu de credite neperformante”, de aproximativ 165 mil. euro, portofoliu format din credite retail și IMM.

Portofoliul Elisabeth este format dintr-un număr total de 8.076 de credite, din care cele acordate persoanelor fizice înseamnă 57,2% din portofoliu, iar cele corporate au o pondere de 42,8%.

Pe tipuri de monedă a creditului, împrumuturile în euro reprezintă 43% din întregul portofoliu, fiind urmate de creditele în franci elvețieni cu 36%, respectiv de cele în lei cu 21%.

Banca a obținut 6,8 mil. euro din administrarea portofoliului în ultimele 15 luni înainte de scoaterea la vânzare a acestui pachet de credite neperformante, cea mai mare parte din bani fiind încasați de pe urma componentei de retail a portofoliului.

Împrumuturile care fac parte din portofoliul scos la vânzare sunt deja în proporție de peste 80% în proceduri de executare silită.

Valoarea a 24 de proprietăți imobiliare constituite colateral pentru 21 credite retail este de circa 0,8 mil. euro. Suma nu include alte active identificate de către executori.

Pe componenta de corporate a portofoliului, valoarea a 46 de proprietăți puse colateral, inclusiv active industriale, comerciale și rezidențiale, este estimată la 1 mil. euro, conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Piraeus Bank România își curăță bilanțul prin aceste tranzacții de transfer a pachetelor neperformante.

Banca-mamă din Grecia a anunțat că în perioada octombrie 2015 – martie 2016 și-a redus stocul de credite neperformante cu 1,2 mld. euro. Creditele  neperformante sunt o problemă la nivelul tuturor băncilor – mamă din Grecia, discutată cu creditorii externi ai Atenei, printre cei interesați să se implice financiar în achiziția și administrarea acestor active toxice numărându-se investitori instituționali de talia IFC și BERD, respectiv fondul de investiții KKR.

La nivelul lunii martie, subsidiara Piraeus Bank din România avea active de 1,637 mld. euro, credite nete de 743 mil. euro și depozite de 850 mil. euro. Rețeaua număra 120  de unități și 1.384 de angajați, conform raportului trimestrial al băncii-mamă.

Cota de piață a Piraeus Bank România era la finele lunii martie de 1,6% la credite, respectiv 1,2% la depozite.

Anul trecut, Piraeus Bank Grecia a mandatat banca elvețiană de investiții UBS pentru aranjarea unei tranzacții de vânzare a băncii sale din România, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în iunie 2015, însă la finele anului trecut au eșuat negocierile de vânzare către fondul american de investiții JC Flowers.

Constantinos Loizides, directorul pentru dezvoltare internațională al Piraeus Grecia, preciza pe 16 mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO la întrebarea dacă în acest moment sunt angajate discuții cu potențiali cumpărători ai subsidiarei locale: ”Vă putem răspunde cu fermitate că nu sunt angajate nici un fel de discuții privind vânzarea subsidiarei din România”.

De cealaltă parte, Kruk este unul dintre liderii pieței administrării portofoliilor de datorii, alături de cehii de la APS, firma poloneză Kredyt Inkaso și firma germană de profil EOS.

Pe 20 mai, Kruk a semnat un acord cu entitățile grupului bancar elen Eurobank pentru achiziția unui portofoliu de creanțe de consum cu o valoare nominală de 597 mil. Euro (aprox.2,6 miliarde RON).

Acest portofoliu este cel mai mare din istoria tranzacțiilor pe piața creanțelor de consum din România, având aproximativ 180.000 de cazuri.

Kruk a anunțat că va investi 46 mil. euro (aprox. 207 mil. lei) în achiziția portofoliului neperformant Ursa, cumpărat alături de IFC. Instituția financiară internațională a alocat un împrumut de circa 20 mil. euro pentru cota sa de investiție în  proiect ceea ce indică un preț de achiziție total de 66 mil. euro, respectiv un discount de 89% din valoarea nominală a portofoliului Ursa.

Pe piața de profil, cel mai mare portofoliu scos la vânzare este cel al BCR, cunoscut investitorilor sub denumirea Blue Lake, un pachet de credite neperformante de peste 400 mil. euro, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 5 mai. În acest moment, investitorii interesați de talia APS, Kruk și Kredyt Inkaso au timp să-și pregătească ofertele până la jumătatea lunii iunie, perioada fiind extinsă cu peste o săptămână față de termenul inițial.

Lars Wiechen (stânga) - noul partener coordonator Consultanță financiară Deloitte România, Radu Dumitrescu (centru) - numit partener servicii Fuziuni și Achiziții, respectiv servicii reorganizare în același departament de Consultanță financiară și Paula Lavric (dreapta) - director Investigarea Fraudelor în cadrul aceluiași departament. Sursă foto: Deloitte. Prelucrare: MIRSANU.RO.

Germanul Lars Wiechen preia poziția de partener coordonator al departamentului de consultanță financiară Deloitte România, părăsită de către Hein van Dam. Radu Dumitrescu avansează ca partener responsabil de fuziuni și achiziții, respectiv servicii de reorganizare în cadrul aceluiași departament. Deloitte: Seria de numiri vine ca urmare a extinderii portofoliului de clienți și a poziției pe piață

Lars Wiechen a preluat începând de astăzi rolul de Partener coordonator în departamentul de Consultanță Financiară al Deloitte România, poziție ocupată până acum de către Hein Van Dam.

Lars Wiechen și-a început activitatea la Deloitte în noiembrie 2014 ca Partener în departamentul de  Evaluare și Modelare a afacerilor companiei, contribuind la creșterea cu 25% a activității departamentului de Consultanță Financiară, precizează reprezentanții companiei care adaugă că numirile în departamentul de consultanță financiară al Deloitte România au loc ”ca urmare a extinderii portofoliului de clienți și a poziției sale pe piață”.

Hein Van Dam va pleca din companie, urmând să plece împreună cu familia în Australia, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Înainte de a veni la Deloitte acum un an și jumătate, Lars Wiechen a fost director executiv la rivalii de la EY România, iar în perioada 2005 – 2010 a făcut parte din echipa locală a unei alte firme din Big Four, PwC. Consultantul de origine germană vorbește pe lângă limba nativă engleza și româna. Are o diplomă de MBA a Universității din Frankfurt.

Începând cu 1 iunie, alături de Wiechen, Radu Dumitrescu a fost promovat pe poziția de Partener și va coordona ramura dedicată serviciilor în fuziuni și achiziții și serviciilor de reorganizare din cadrul departamentului de Consultanță Financiară. Radu s-a alăturat Deloitte ca Senior Manager în urmă cu cinci ani, contribuind la dezvoltarea continuă a afacerii și a membrilor echipei, mai spun oficialii companiei.

Radu Dumitrescu a absolvit Academia de Studii Economice în 2000, cu specializarea Bănci și Asigurări, și este membru al unor organizații profesionale de renume precum CAFR, CECCAR și  ACCA. Radu Dumitrescu a făcut parte din echipa Deloitte care a gestionat inclusiv tranzacții locale importante cu credite neperformante.

Seria de avansări la nivel intern are loc în contextul în care Deloitte a căutat în ultimele luni candidați pentru poziția de partener coordonator al departamentului de Consultanță Financiară inclusiv în afara companiei, pe lista celor cu care au fost discuții fiind inclusiv nume cu greutate din industria locală a fondurilor de investiții, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tot de la 1 iunie, noua echipă de Consultanță Financiară a Deloitte își va extinde portofoliul de servicii prin alăturarea echipei de Investigarea fraudelor (Forensic), ca parte integrantă a schimbărilor din departament. Paula Lavric, Director, va continua să coordoneze echipa de Investigarea fraudelor a Deloitte, pe care o conduce de cinci ani.Rezultatele remarcabile obținute de Paula au plasat echipa sa în rândul celor mai importante din Europa Centrală, alături de echipele Deloitte din Praga, Budapesta și Varșovia.

„Obiectivul nostru la Deloitte este acela de acrea un impact vizibil în societate pentru clienți, pentru angajați și comunități. Suntem în permanentă căutare de modalități pentru a contribui la succesul clienților noștri și oferim soluțiidedicateîn funcție de nevoile specifice ale fiecărui client în parte. Am identificat o cerere tot mai marede soluții de consultanță financiară, de aceea investim în creșterea departamentului de Consultanță Financiară, ca parte a strategiei noastre globale de business”, a spus Ahmed Hassan, Country Managing Partner Deloitte România.

„Consultanța Financiară este o linie de business ambițioasă, orientată spre viitor, ce oferă un spectru complet de servicii financiare clienților care se confruntă cu evenimente de business decisive, atât în perioadele de creștere economică, cât și în cele de recesiune. Am încredere că noua echipă își va depăși limitele pentru a dezvolta soluții adaptate provocărilor climatului de afaceri actual și pentru a se asigura că serviciile noastre aduc o valoare adăugată și depășescașteptările clienților noștri”, a spus Lars Wiechen.

Cu o echipă de 40 de oameni, departamentul de Consultanță Financiară al Deloitte România se numără printre cele mai puternice de pe piața locală de profil, oferind soluții integrate de consultanță în domeniul finanțelor corporative și suport în tranzacții unui portofoliu select de clienți naționali și internaționali, atât în domeniul privat, cât și guvernamental.

Pe piața locală a serviciilor de consultanță financiară oferite de firmele din Big Four, Deloitte concurează cu PwC, EY și KPMG.

Unul dintre cei doi fondatori ai centrului medical Dr. Grigoraș este medicul primar timișorean specializat în obstetrică - ginecologie Dorin Grigoraș. Sursă foto: Compania.

Regina Maria cumpără centrul medical Dr. Grigoraș din Timișoara în cadrul unei tranzacții de peste un milion de euro

Regina Maria, unul dintre cei mai mari operatori de servicii medicale private din România, cumpără 100% din acțiunile Centrului Medical Dr. Grigoraș din Timișoara, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzătorii sunt medicul Dorin Grigoraș și soția sa, iar prețul plătit depășește un milion de euro.

Centrul Medical Dr. Grigoraș a fost fondat în anul 2000 de către familia doctorilor Magdalena și Dorin Grigoraș, fiind unul dintre pionierii serviciilor medicale private din Timișoara. Dorin Grigoraș este medic primar specializat în obstetrică – ginecologie, doctor în științe medicale și este profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara. Magdalena Grigoraș a fost în perioada 1997 – 2001 medic primar de medicină internă, cu competență în ecografie generală în cadrul spitalului clinic municipal Timișoara.

Centrul s-a dezvoltat rapid acoperind mai multe specialități medicale – obstetrică – ginecologie, medicina internă, endocrinologie, chirurgie generală, dermatologie, medicina familiei, medicina muncii. În anul 2002 au fost puse bazele laboratorului clinic.

Tot in anul 2002 au fost incluse noi specialiăți, sporind astfel paleta de servicii medicale în neurologie, cardiologie, psihiatrie, neurochirurgie, chirurgie plastică, psihologie, urologie. Apoi a fost înființat laboratorul de explorări paraclinice.

În 2003 Centrul Medical dr. Grigoraș a lansat noi servicii pe linia de optică medicală. În perioada 2005-2008 a fost adoptată o nouă strategie de dezvoltare prin extinderea spațiului existent, deschiderea de sedii secundare și puncte de recoltare,  respectiv investiții în echipamente și aparatură de ultimă generație.

În anul 2009, firma a deschis al doilea centru în Timișoara în imobilul City Business Centre pentru atragerea de noi clienți atât pe segmentul de fee for service cât și pe cel corporate. În 2013, compania a deschis al treilea centru la Lugoj pentru analize de laborator, consultații de specialitate și medicina muncii.

Centrul Medical Dr. Grigoraș dispune de trei centre medicale, două în Timișoara și unul în Lugoj, un personal de 70 de oameni și peste 21.000 de abonați corporate. În 2015, cifra de afaceri a Centrului Medical Dr. Grigoraș a fost de aproximativ 1,5 mil. euro.

Luna trecută, Regina Maria a cumpărat centrul medical Helios din Craiova, preluând un pachet de 100% din acțiunile deținute de familia medicului neurochirurg Alexandru Cameniță pentru un preț în jurul a 0,7 mil. euro.

Preluarea Centrului Medical Helios vine după anunțul altor investiții importante, precum preluarea Spitalului Ponderas, din București, tranzacție estimată în jurul valorii de 20 mil. euro, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, și anunțul dezvoltării unui spital generalist cu servicii integrate din Cluj, cea mai mare investiție a Rețelei de sănătate Regina Maria din afara Bucureștiului. În perioada următoare, Regina Maria va continua planul de dezvoltare la nivel regional.

Principalul concurent al Regina Maria, MedLife a intrat în Craiova la începutul anului 2015 prin achiziția pachetului majoritar al centrului medical SAMA și a laboratoarelor Ultratest, iar în acest an a cumpărat tot în Craiova și Prima Medical, în cadrul unei tranzacții de peste 1 mil. euro. MedLife a anunțat luna trecută achiziția clinicilor stomatologice Dent Estet într-o tranzacție estimată în jurul a 5 mil. euro.

Regina Maria a anunțat că se concentrează pe extinderea la nivel național a acoperirii rețelei sale, în cadrul strategiei sale un loc distinct îl ocupă dezvoltarea portofoliului  de spitale private.

Campania de achiziții a Regina Maria în lupta de consolidare a pieței a primit un suflu proaspăt după preluarea acesteia de către fondul de investiții Mid Europa Partners în toamna anului trecut în cadrul unei tranzacții de peste 140 mil. euro.

Pentru finanțarea parțială a achiziției Regina Maria, cât și pentru asigurarea fondurilor necesare achizițiilor pentru extinderea rețelei, au fost contractate anul trecut credite de 75 mil. euro de la Erste (inclusiv BCR), Raiffeisen și UniCredit. De cealaltă parte, MedLife a anunțat în martie că a luat un împrumut sindicalizat de 56 mil. euro de la BCR, BRD, ING și Raiffeisen, din care 20 mil. euro cu destinație de achiziții.

Pe piața serviciilor medicale private, Regina Maria concurează cu Medlife, Sanador și Medicover.

Centrul Medical Unirea SRL, compania care operează sub marca Regina Maria, a fost fondată în 1995 de către medicul Wargha Enayati. Acesta și-a făcut exitul din companie în 2015 când a vândut participația de 20% alături de fondul de investiții Advent, deținătorul pachetului de 80%.

Compania a raportat pentru 2015 afaceri de aproximativ 65 mil. euro și are în vedere o creștere rapidă în contextul în care fondul de investiții Mid Europa Partners are un orizont de exit din afacere la nivelul anilor 2020 – 2021.

Regina Maria are în portofoliu 4 spitale, 2  maternități, 6 campusuri medicale, 8 centre de imagistică, 12 laboratoare acreditate, bancă proprie de celule stem, peste 180 de policlinici partenere în țară și peste 300.000 de abonați la serviciile sale de medicină privată.

bancpost main

Directorul de strategie al Eurobank spune că este pe masă achiziția Banca Românească de către Bancpost: O potențială tranzacție cu National Bank of Greece este una dintre opțiunile noastre pentru a ne întări prezența în România

Banca elenă Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost – una dintre băncile locale din Top 10, afirmă, în premieră, că este luată în calcul o achiziție a Banca Românească în contextul planurilor de creștere a operațiunilor pe piața bancară locală.

”Noi încă examinăm opțiuni strategice pentru a întări mai departe prezența noastră în România. O potențială tranzacție cu NBG (proprietarul Banca Românească – n.r.) ar putea fi una dintre opțiuni”, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, director general al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias.

Aceasta este prima declarație a unui oficial al Eurobank care identifică Banca Românească drept o țintă de achiziție pentru Bancpost. Primele informații în acest sens au apărut pe piața financiară locală încă din toamna anului trecut, însă reprezentanții Eurobank și ai NBG nu au confirmat până acum că există astfel de discuții.

Întrebați pe 4 aprilie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă Eurobank, proprietarul Bancpost, este în discuții pentru o tranzacție cu Banca Românească, oficialii Eurobank au răspuns atunci că: ”România este o țară – cheie pentru grupul Eurobank și, în consecință, noi căutăm oportunități pentru o creștere potențială mai departe a prezenței noastre locale”.

Pe 20 ianuarie, reprezentanții Eurobank au declarat, în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, că au angajat banca de investiții HSBC pentru a evalua opțiunile strategice în România și în alte piețe din regiune.

Eurobank Ergasias, ca și celelalte bănci elene, s-a angajat în fața Directoratului General pentru Concurență din cadrul Comisiei Europene să-și reducă expunerea pe piețele din afara Greciei, să vândă active care nu fac parte din activitatea sa de bază și să se concentreze asupra eficientizării și profitabilității operațiunilor din țara de origine, potrivit planului de restructurare anunțat la Bruxelles pe 29 aprilie 2014.

Băncile grecești au trecut în ultimii ani la mișcări de consolidare în piețele din regiune prin care au încercat să-și rezolve, în parte, problema expunerilor în străinătate prin tranzacții între ele.

banci grecesti tranzactii tabel

Amendamente la planul de restructurare înaintat de către Eurobank Ergasias au fost aprobate de către Comisia Europeană ca urmare a majorării de capital a băncii prin atragerea cu succes a 2,12 mld. euro de la investitori privați fără să mai fie nevoie de vreo injecție de capital din partea statului, potrivit unui comunicat de presă al autorităților de la Bruxelles din 26 noiembrie 2015.

Astfel, Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Eurobank Ergasias a încercat să-și vândă afacerea din Ucraina, însă tranzacția sa de 95 mil. euro către Delta Bank Group a fost blocată de autoritățile de la Kiev.

Pe 17 iulie 2015, Eurobank Ergasias a anunțat încheierea unui acord pentru preluarea operațiunii Alpha Bank din Bulgaria pentru 1 euro, active în valoare de 464 mil. euro fiind transferate către Postbank, bancă a cărei anvergură o plasează în primele 4 bănci la nivelul pieței locale. Mișcarea indică faptul că Bulgaria are profil de piață strategică la nivelul grupului Eurobank Ergasias, cu active de peste 3 mld. euro și cu un profit de circa 17,8 mil. euro, a doua piață străină ca profitabilitate după primele nouă luni din 2015, prima poziție la capitolul câștig net fiind ocupată de Cipru.

Eurobank Ergasias a vândut în aprilie 2012 un pachet de 99,3% din Eurobank Tekfen Turcia către Burgan Bank pentru 355 mil. dolari. În februarie 2011, Eurobank vânduse deja 70% din Polbank, operațiunea sa din Polonia, către Raiffeisen pentru 490 mil. euro.

În ceea ce privește operațiunile din România, ultimele mișcări al Eurobank Ergasias au fost vânzarea operațiunii locale din sectorul asigurărilor la pachet cu cea din Grecia. Astfel, pe 22 decembrie 2015, Eurobank Ergasias a vândut 80% din acțiunile firmei de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings S.A. către canadienii de la Fairfax Financial Holdings Limited pentru care au primit 316 mil. euro în numerar.

Astfel, Eurobank Ergasias a rămas numai cu 20% din compania de asigurări activă în Grecia și România.

De asemenea, Eurobank a început discuții pentru vânzarea afacerii locale de leasing, ceea ce corespunde strategiei sale de a se retrage din activitățile care nu au legătură cu operațiunile de bază.

Strategia de restructurare vizează la nivelul băncii – mamă, precum și a subsidiarelor din străinătate, inclusiv a Bancpost, și vânzări de portofolii neperformante pentru a curăța bilanțurile și pentru a debloca o nouă sursă de lichiditate, banii ținuți în provizioane.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, a înființat anul trecut o unitate special dedicată administrării portofoliilor de credite neperformante la nivelul grupului (TAG – Trouble Assets Group), care supervizează unități de profil autonome în cadrul subsidiarelor sale din Europa de Est.

La finele primului trimestru al anului, Eurobank raporta pentru România active de 2,98 mld. euro, împrumuturi nete de 1,76 mld. euro, depozite de 1,85 mld. euro la o rețea de 147 de agenții și 7 centre de afaceri, deservite de un personal de 2.222 de angajați.

Profitul Eurobank în România la finele lui martie era de 6 mil. euro.

Pe 16 mai, Philippos Karamanolis a preluat postul de Președinte Executiv al Bancpost, și poziția de Country CEO al Grupului Eurobank în România,înlocuindu-l pe George Georgakopoulos. Karamanolis a lucrat în Bancpos în perioada 2005 – 2008 ca Vicepreședinte Executiv, iar de atunci a fost Președinte al Comitetului Executiv al Eurobank Serbia.

Bancpost tabel baza 624

Bancpost are o cotă de piață după active de 3% în timp ce Banca Românească deține o cotă de circa 1,8% din piața bancară locală.

Activitatea subsidiarei locale a National Bank of Greece este susținută de către banca -mamă, care precizează în raportul său anual pe 2015 că majoritatea subsidiarelor sale își asigură singure finanțarea necesară, cu excepția Banca Românească, care a primit circa 450 mil. euro de la NBG prin tranzacții interbancare.

În octombrie 2003, cel mai mare grup financiar din Europa de Sud-Est, Grupul National Bank of Greece (NBG), a achiziţionat pachetul majoritar la Banca Româneasca S.A., deţinând în prezent 99,279% din capitalul social al acesteia.

Prin susţinerea financiară a grupului, capitalul Băncii Româneşti s-a majorat substanţial, ajungând în prezent la aproximativ 200 mil. Euro. Banca Românească dispune de o reţea naţională formată din 109 sucursale, din care 33 sunt situate în Bucureşti, potrivit ultimelor informații disponibile.

Dintre companiile mai reprezentative aflate sub controlul National Bank of Greece în România se numără NBG Securities România, Societatea de asigurare – reasigurare GARANTA şi NBG Leasing IFN S.A.

Pe piața locală, anul trecut, Piraeus Bank România a fost aproape de o vânzare către fondul american de investiții JC Flowers, mandatul de vânzare al subsidiarei Piraeus aparținând bancherilor de investiții de la UBS.

Și anterior, au existat discuții de fuziune între băncile elene, care nu au ajuns nicăieri. În urmă cu circa patru ani, Alpha Bank și Eurobank trebuiau să fuzioneze într-o așa numită fuziune a egalilor din Atena, în care acționarii Alpha urmau să aibă un pachet ușor peste 50% din acțiunile băncii ce ar fi rezultat din fuziune, dar tranzacția a picat.

Hiperdia- Main (3)

Fondul american de investiții Bedminster Capital începe tranzacția de exit din afacerea de servicii medicale Hiperdia. Regina Maria, printre operatorii din piața de profil interesați de achiziția lanțului de 23 centre de imagistică cu sediul în Brașov

Fondul american de investiții Bedminster Capital pregătește tranzacția de exit din lanțul de centre de imagistică Hiperdia Brașov, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea pachetului majoritar al afacerii care operează o rețea de 23 de centre medicale în București și în alte orașe mari din România este o oportunitate de achiziție atât pentru Regina Maria, cât și pentru alți operatori locali de servicii medicale private care au planuri de creștere.

Printre operatorii de profil care au anunțat recent planuri de achiziții se mai află MedLife și Medicover.

Întrebat dacă a început procesul de vânzare al pachetului majoritar al Hiperdia, Ronald Drake, președintele Bedminster Capital Management LLC, a răspuns printr-un email: ”Nu comentez.”

Hiperdia Brașov a raportat pentru 2014 un profit net de 1,3 mil. euro la o cifră de afaceri de 15 mil. euro și 359 de angajați.

Bedminster Capital a preluat în 2007 un pachet de 65% din acțiunile Hiperdia în cadrul unei tranzacții estimate de surse din piață la aproximativ 15 mil. euro, care a inclus și o majorare de capital. Achiziția managerului cu capital de risc s-a realizat prin intermediul fondului de investiții Southeast Europe Equity Fund II (SEEF II), administrat de către Bedminster Capital Management.

Față de momentul achiziției, afacerile Hiperdia au crescut de trei ori. În mandatul Bedminster Capital, Hiperdia a cumpărat în 2008 Pro Life, care opera două centre de imagistică în București.

Printre investitorii în fondul SEEF II se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), respectiv Overseas Private Investment Corporation (OPIC).

În 2005, BERD a semnat un acord prin care își exprima intenția de a investi până la 50 mil. dolari în fondul de investiții Southeast Europe Equity Fund II, fond regional cu o capitalizare – țintă de 200 mil. dolari.

Firma Hiperdia a fost înființată la Brașov în februarie 1997 și are acum o poziție de lider local în furnizarea de servicii de imagistică și analize de laborator.

Pe piața lanțurilor de centre de imagistică, Affidea România, parte a grupului internațional Affidea, a cumpărat în iulie 2015 trei centre SANMED în Oltenia, iar în septembrie a achiziționat o rețea de 4 centre Phoenix.

Piața serviciilor medicale private este acum teatrul unui val de achiziții, alimentat de lupta pentru consolidare dusă de liderii de profil Medlife și Regina Maria, rețea preluată din toamna anului trecut de către fondul de investiții Mid Europa.

Regina Maria a fost cumpărată de către Mid Europa în cadrul unei tranzacții estimate la peste 140 mil. euro. În acest an, Regina Maria a cumpărat spitalul privat Ponderas, specializat în chirurgie bariatrică, în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 20 mil. euro.

Luna trecută, Regina Maria a cumpărat centrul medical Helios din Craiova de la familia medicului neurochirurg Alexandru Cameniță într-o tranzacție cotată de surse din piață sub un milion de euro.

De cealaltă parte, Medlife a făcut o serie de achiziții, printre cele înregistrate în ultimul an înscriiindu-se centrul Sama și laboratoarele Ultratest din Craiova în 2015, centrul de imagistică Prima Medical din Craiova în 2016, iar cea mai recentă achiziție este lanțul de clinici stomatologice Dent Estet, evaluat la aproximativ 7 mil. euro.

bcr main

Tranzacția Blue Lake: Ofertele indicative pentru portofoliul neperformant al BCR cu credite ipotecare de circa 400 mil. euro, așteptate la începutul lunii iunie. Kruk, printre investitorii interesați de achiziție

Tranzacția Blue Lake, care vizează vânzarea unui portofoliu neperformant al BCR cu credite ipotecare de circa 400 mil. euro, așteaptă oferte indicative la începutul lunii iunie, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Printre investitorii interesați de achiziția portofoliului se află firma poloneză de colectare de creanțe Kruk. De asemenea, Kredyt Inkaso și APS ar putea fi pe lista potențialilor cumpărători.

Portofoliul Blue Lake este, la ora actuală, una dintre cele mai mari tranzacții locale de pe piața creditelor neperformante. În paralel, în atenția investitorilor este și tranzacția Elisabeth, cu un portofoliu neperformant al Piraeus Bank România cu o valoare nominală de 164,2 mil. euro, format din credite retail și corporate.

BCR, cel mai mare vânzător de portofolii neperformante, a semnat în decembrie 2015 cea mai mare tranzacție de vânzare pe piața de profil, cu tranzacția Tokyo, prin care consorțiul format de Deutsche Bank, APS și IFC preiau un portofoliu neperformant de 1,2 mld. euro.

Rata creditelor neperformante înregistrată de BCR a scăzut la 19,5% la finele primului semestru comparativ cu 25,6% în martie 2015, datorită eforturilor de reducere a portofoliului de credite cu probleme şi a îmbunătățirii calității portofoliului de credite performante. Gradul de acoperire a creditelor neperformante a ajuns la 78,4% în martie 2016.

Cea mai mare bancă locală după active, aflată în portofoliul grupului austriac Erste, a raportat un profit net de 315,1 mil. lei (70,2 mil. euro) în primul trimestru al acestui an, susținut de recuperări consistente ale unor credite neperformante precum şi de îmbunătățirea calității portofoliului.

În perioada iulie 2014 – aprilie 2016, BCR a fost cel mai activ vânzător de portofolii neperformante. În iulie 2014, a vândut un portofoliu neperformant cu valoare nominală de 1 mld. lei (peste 220 mil. euro) către Deutsche Bank și APS.

În ianuarie 2015, subsidiara locală a grupului austriac Erste a vândut portofoliul Saturn cu o valoare nominală de peste 400 mil. euro către Deutsche Bank și APS, tandemul care și-a confirmat constant postura de cumpărător preferat de către băncile austriece Erste și Volksbank.

De asemenea, BCR a mai vândut recent un portofoliu neperformant de circa 500 mil. lei către APS.

În ceea ce privește echipa de consultanți, BCR mizează constant în astfel de tranzacții de vânzare pe serviciile PwC, respectiv pe asistența juridică a casei austriece de avocatură Schoenherr.

În 2015, România a fost cea mai activă piață de portofolii neperformante din regiunea Europei Centrale și de Est, cu tranzacții încheiate pe acest segment de minim 1,5 mld. euro, în timp ce vânzări privind portofolii de circa 2,6 mld. euro sunt acum în derulare, conform datelor centralizate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Investitorii plătesc pentru portofoliile neperformante locale între 0,5 și 19 eurocenți în funcție de colateralul atașat garanției și nivelul veniturilor generat de portofoliu înainte de a fi scos la vânzare. De regulă, portofoliile neperformante sunt mai ieftine față de cele performante, iar în rândul celor neperformante, portofoliile de retail sunt cotate mai ieftin, iar cele corporate mai scump, însă diferența de preț poate surveni și de pe urma vechimii portofoliului sau a interesului generat printre investitori.

Sursă foto: Cargill.

Tranzacții în agricultură: Gigantul american Cargill vinde trei silozuri cu o capacitate de circa 90.000 tone. Casa de comerț germană BayWa cumpără două silozuri, iar firma canadiană Nutrisoya preia o capacitate strategică de stocare la Călărași. Cargill: Cele două tranzacții vor fi încheiate până la sfârșitul lunii mai. Intenționăm să îmbunătățim structura de silozuri în regiunea Mării Negre, care este un punct foarte important pentru creșterea strategică. Ne vom concentra eforturile pentru a crește volumele de originare și cota de piață în România

Grupul american Cargill, unul dintre cei mai mari jucători la nivel global din agricultură, vinde trei silozuri pe care le deține în România, din care două unități către casa germană de comerț BayWa, iar o altă capacitate de stocare a cerealelor către firma Nutrisoya (Natura Foods), cu sediul în Canada.

”Cargill poate confirma că a ajuns la o înțelegere pentru vânzarea silozului de la Călărași către Nutrisoya, iar silozurile din Balaci și Căzănești către BayWa. Ambii cumpărători vor prelua silozurile și angajații odată ce vânzarea va fi completă, acest lucru fiind așteptat să se întâmple până la sfârșitul lunii mai 2016”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Cargill.

Tranzacțiile sunt conforme cu strategia americanilor de a-și crește profitabilitatea afacerilor din România, piață în care sunt activi prin mai multe linii de afaceri – vânzarea de cereale, semințe oleaginoase și șrot de soia, distribuția de semințe, pesticide și îngrășăminte, servicii de depozitare în silozuri și producția de nutreţuri pentru animale.

”În scopul de a îmbunătăţi performanţa financiară a operațiunilor noastre şi pentru a susţine creşterea noastră viitoare, ne-am reevaluat strategia pentru a vedea unde putem fi mai eficienţi şi unde putem aduce valoare adăugată clienţilor noştri. Am analizat nevoile noastre de depozitare în România pentru a ne asigura că avem structura potrivită pentru a potența strategia noastră de creștere și a rezultat că aceste silozuri reprezintă surplus pentru necesitățile noastre de stocare, necesități pe care vom fi capabili să le acoperim și fără aceste silozuri. Această schimbare ne va permite să maximizăm volumele de achiziţionare şi să avem lanţuri de aprovizionare integrate şi eficiente. Ne bucurăm că am identificat cumpărători care vor fi în măsură să folosească silozurile la întreaga lor capacitate”, au mai spus reprezentanții Cargill.

Cargill activează în România din 1996, iar în 2000 a cumpărat primul siloz la Călărași.

Americanii au în portofoliul local 18 silozuri, cu o capacitate agregată de peste 500.000 tone.

Cel mai mare din cele trei silozuri Cargill este cel cumpărat de către firma Natura Foods (fostă Nutrisoya) la Călărași, cu o capacitate totală de 47.000 de tone, din care siloz de 30.000 tone și magazie de 17.000 tone.

Germanii de la BayWa cumpără silozul de la Căzănești (județul Ialomița), care dispune de o capacitate totală de 25.000 de tone, din care siloz de 10.000 tone, respectiv magazie de 15.000 tone. BayWa va achiziționa și facilitățile din comuna Balaci (județul Teleorman) cu o capacitate totală de 17.200 tone, din care siloz de 8.200 de tone și magazie de 9.000 tone, conform datelor publicate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

”Referitor la valoarea tranzacției, fiind o companie privată, Cargill nu poate divulga o astfel de informație”, afirmă oficialii companiei americane.

Având în vedere istoricul recent al tranzacțiilor cu silozuri locale ale Ameropa și a altor operatori de profil, surse din piață susțin că vânzarea silozurilor Cargill ar putea fi estimată în jurul intervalulului de 5 – 10 mil. euro.

”Cargill își menține în continuare angajamentul faţă de România şi sectorul agricol al țării. Intenționăm să îmbunătățim structura de silozuri în regiunea Mării Negre, care este un punct foarte important pentru creșterea strategică a Cargill. Ne vom concentra eforturile pentru a crește volumele de originare și cota de piață în România”, au spus reprezentanții Cargill.

Agricultura este unul dintre domeniile cele mai active pentru investitorii străini, care sunt în ultimii ani angrenați în tranzacții pe trei segmente – achiziții de loturi mari de teren agricol (alimentate de prețul încă situat la un nivel atractiv, cu mult sub media Uniunii Europene), achiziții de capacități de stocare și depozitare unde principalii actori sunt giganții de profil precum Cargill, Ameropa, BayWa, respectiv achiziția de operatori ai terminalelor de export din portul Constanța, unde s-au remarcat recent Archer Daniels Midland (ADM) și Nidera.

Investițiile străine directe în sectorul de agricultură, silvicultură și pescuit totalizau la 31 decembrie 2014 peste 1,5 mld. euro dintr-un sold total de 60,198 mld. euro, reprezentând o pondere de 2,5% în ansamblul sectoarelor economice, cu mult sub valorile înregistrate în sectorul de energie, industria extractivă, mobilă și produse din lemn, metalurgie, construcții, comerț, IT&C ori sectorul financiar-bancar.

Pe piața locală a silozurilor și a comerțului de cereale, Cargill concurează cu jucători internaționali precum ADM, Ameropa, Glencore, Nidera, dar și cu companii locale de talia Agricover, InterAgro, Cerealcom Dolj.

Cargill operează în România printr-o rețea de 19 locații, peste 600 de angajați și mai multe companii în funcție de obiectul de activitate.

Cargill Cereale, care administrează printre altele silozurile de la Căzănești și Balaci în curs de vânzare către BayWa, a raportat pentru 2014 pierderi de 9,2 mil. lei (2 mil. euro) la o cifră de afaceri de 30,8 mil. lei (circa 7 mil. euro) și 223 de angajați.

Cargill Agricultura, ce are în portofoliu și silozul de la Călărași, a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de 2,326 mld. lei (523,46 mil. euro) și pierderi de 89,22 mil. lei (circa 20 mil. euro) la un personal de 280 de angajați.

Cargill Oils, compania care se ocupă de fabricarea uleiurilor și grăsimilor, a obținut însă în 2015 un profit net de 8 mil. lei (sub 2 mil. euro) la venituri totale de 10,5 mil. lei.

Cargill Nutriție Animală, cu sediul în județul Sibiu, a avut în 2014 o cifră de afaceri de 11 mil. euro (48,8 mil. lei) și pierderi de 5,89 mil. lei la un personal de 59 de angajați.

Americanii au investiții locale care se situează în jurul a 100 mil. dolari. În august 2014, Cargill împreună cu TTS a finalizat o investiție de 15 mil. euro în dublarea capacității operaționale a terminalului de cereale Canopus Star din portul Constanța de la 50.000 tone la 110.000 tone.

Cargill, fondată în 1865, are 149.000 de angajați în 70 de țări din lume. În anul fiscal 2015, compania a raportat câștiguri de 1,583 mld. dolari la venituri de 120,39 mld. dolari.

În urma unei analize a operațiunilor din domeniul cerealelor şi seminţelor oleaginoase în Europa Centrală și de Est, Cargill și-a anunţat pe 17 februarie decizia de a opri furnizarea de input-uri agricole fermierilor şi că va ieşi complet din această linie de activităţi până la sfârșitul lunii mai. Această decizie vizează operațiunile Cargill din Ungaria, România, Rusia, Slovacia, Ucraina, Bulgaria și Polonia.

Dacă americanii își optimizează afacerile locale pentru a scăpa de pierderi, de cealaltă parte, cumpărătorul german BayWa este concentrat pe extinderea portofoliului local prin achiziții.

În 2015, BayWa a cumpărat 90% din acțiunile casei locale de comerț Patberg International S.R.L., redenumite ulterior BayWa Agri Romania SRL, pentru un preț total de achiziție de 1,192 mil. euro, conform ultimului raport anual al companiei germane.

BayWa mai deține în România 100% din acțiunile RWA Raiffeisen Agro Romania SRL din Orțișoara, 99% din acțiunile firmei Park Eolian Limanu din Sibiu, respectiv 75,3% din acțiunile firmei Puterea Verde SRL din Sibiu, din domeniul energiei eoliene.

În 2015, grupul german a raportat la nivel global venituri de 14,9 mld. euro, din care 10,1 mld. euro din agricultură. BayWa AG a obținut un profit net consolidat de 61,6 mil. euro, respectiv EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 288,3 mil. euro.

Celălalt cumpărător al activelor locale ale Cargill, Nutrisoya (care și-a schimbat în 2014 numele în Natura Foods) a înregistrat la nivel local în 2014 prin Nutrisoya SRL o cifră de afaceri de 3,5 mil. lei (0,8 mil. euro) și un profit de 0,1 mil. lei din activități de comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat.

elisabethnplmain

Tranzacția Elisabeth cu credite neperformante de 164,2 mil. euro ale Piraeus Bank România: 8.076 de împrumuturi scoase la vânzare, din care 57,2% sunt retail, iar 42,8% corporate. Creditele în euro au o pondere de 43% în portofoliu,36% sunt în franci elvețieni, iar 21% în lei. Semnarea contractului de vânzare a portofoliului, așteptată în mai

Vânzarea portofoliul neperformant Elisabeth, cu o valoare nominală de 164,2 mil.euro, de către Piraeus Bank România este așteptată să ajungă în faza de semnare în cursul lunii mai, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

O echipă de consultanți Deloitte condusă de către Hein van Dam, partener Deloitte Consultanță SRL, respectiv de către Balazs Biro, Partener Deloitte Ungaria, are mandatul de vânzare al portofoliului Elisabeth. Deloitte a fost anul trecut consultantul Piraeus Bank România la vânzarea portofoliului neperformant Henri de 185 mil. euro către Kruk pentru un preț de 12 mil. euro.

Portofoliul Elisabeth este format dintr-un număr total de 8.076 de credite, din care cele acordate persoanelor fizice înseamnă 57,2% din portofoliu, iar cele corporate au o pondere de 42,8%.

Pe tipuri de monedă a creditului, împrumuturile în euro reprezintă 43% din întregul portofoliu, fiind urmate de creditele în franci elvețieni cu 36%, respectiv de cele în lei cu 21%.

Banca a obținut 6,8 mil. euro în ultimele aproximativ 15 luni din administrarea portofoliului de împrumuturi, cea mai mare parte din bani fiind încasați de pe urma componentei de retail a portofoliului.

Împrumuturile care fac parte din portofoliul scos la vânzare sunt deja în proporție de peste 80% în proceduri de executare silită.

Valoarea a 24 de proprietăți imobiliare constituite colateral pentru 21 credite retail este de circa 0,8 mil. euro. Suma nu include alte active identificate de către executori.

Pe componenta de corporate a portofoliului, valoarea a 46 de proprietăți puse colateral, inclusiv active industriale, comerciale și rezidențiale, este estimată la 1 mil. euro, conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții băncii elene declarau în urmă cu trei săptămâni că analizează vânzarea unui portofoliu neperformant de cira 165 mil. euro, proces aflat atunci ”la început, urmând ca în perioada următoare acest proces să fie accelerat”.

Potrivit calendarului de vânzare, la jumătatea acestei luni erau așteptate primele oferte pentru portofoliu, urmând apoi să fie selectați investitorii pentru etapa ofertelor angajante astfel încât semnarea tranzacției să aibă loc în luna mai.

Potențialii investitori de talia Kredyt Inkaso, APS, Kruk, DDM, EOS și CITR au acum de urmărit atât tranzacția Elisabeth, cât și un pachet de credite ipotecare de peste 400 mil. euro pe care intenționează să-l vândă BCR.

Piraeus își continuă astfel strategia de curățire a bilanțului în contextul în care Piraeus Bank România a trecut anul trecut printr-o tranzacție eșuată de exit, despre care jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 3 iunie 2015.

Grecii au respins oferta înaintată la finele anului trecut de către fondul american de investiții JC Flowers, care ar fi urmat să preia în cadrul aceleiași tranzacții și Carpatica.

Piraeus Bank România este în continuare pe lista de vânzare a băncii – mamă, potrivit mai multor surse din piața financiară.

Subsidiara locală a Piraeus înregistra în decembrie 2015 o cotă de piață de 1,6% la credite, respectiv de 1,3% la depozite, conform unui raport al băncii – mamă.

Piraeus Bank România avea la finele anului trecut o rețea format din 120 de agenții și 1.435 de angajați. Activele băncii ajungeau la 1,581 mld. Euro, în timp ce depozitele se situau la 853 mil. euro, cu puțin peste nivelul creditelor nete, în valoare de 765 mil. euro. Cu aceste cifre de bilanț, România continuă să fie cea mai mare și mai importantă piață a Piraeus din afara Greciei.

Comparativ cu rezultatele raportate pe primele nouă luni ale anului trecut, Piraeus Bank România a înregistrat un declin al activelor și al creditelor nete, implicit a cotei de piață, concomitent cu o creștere ușoară a nivelului depozitelor.

În septembrie 2015, Piraeus Bank România avea active de 1,775 mld. Euro, credite nete de 1,007 mld. Euro, respectiv depozite de 768 mil. euro.

Cele patru mari bănci grecești – Piraeus, Alpha Bank, Eurobank și National Bank of Greece – au trecut printr-o rundă de capitalizare la finele anului trecut și trec prin procese interne de restructurare, inclusiv la nivelul subsidiarelor străine.

În afara Piraeus România, Bancpost este în faza în care este așteptată semnarea vânzării portofoliului Ursa, cu o valoare nominală de circa 500 mil. euro, către Kruk și IFC.

Piața bancară locală a ajuns la o rată medie a creditelor neperformante de 13,57% în ianuarie, conform ultimului buletin lunar publicat de către banca centrală.

Investitorii plătesc pentru portofoliile neperformante locale între 0,5% și 19 eurocenți în funcție de colateralul atașat garanției și nivelul veniturilor generat de portofoliu înainte de a fi scos la vânzare. De regulă, portofoliile neperformante sunt mai ieftine față de cele performante, iar în rândul celor neperformante, portofoliile de retail sunt cotate mai ieftin, iar cele corporate mai scump, însă diferența de preț poate surveni și de pe urma vechimii portofoliului sau a interesului generat printre investitori.

Fondatorul rețelei private de sănătate Regina Maria a cumpărat publisherul specializat în domeniul medical Versa Media. În 2008, Versa Media prelua Puls Media Network de la unul din fondatorii A&D Pharma. Cumpărătorul a lucrat cu Vulpoi & Toader Management, vânzătorul cu Path-Finder, la tranzacție participând avocații bpv Grigorescu Ștefănică

Wargha Enayati, fondatorul Rețelei private de sănătate Regina Maria, a anunțat astăzi că este noul acționar al publisherului Versa Media.

Doctorul Enayati a achiziționat compania Versa Media, specializată în comunicarea medicală și servicii de tip BTL, cu o cifră de afaceri estimată, pentru 2016 la 1,5 mil. euro.

Parte a trustului internaţional de presă Mladá fronta, din toamna anului 2008, unul dintre cele mai dinamice grupuri de presă de pe piaţa cehă, lider de piaţă pe mai multe segmente de publicaţii: economie, sănătate, imobiliare, arhitectură și construcții, compania Versa Media este cunoscută în piața medicală românească datorită publicațiilor medicale de specialitate precum Medic.ro, Farmacist.ro, ORL.ro, Pediatru.ro, Ginecologia.ro, Gineco.eu, Psihiatru.ro, Infecțio.ro, Oncolog-Hematolog.ro, Practica Veterinară.ro și publicarea revistei Societății Române de Pneumologie.

De asemenea, compania prestează servicii de tip BTL către piața farmaceutică, prin organizarea de evenimente, servicii de telemarketing și teledetailing, platforma de e-learning și altele. În 2015, compania a organizat aproximativ 50 de evenimente de tip național și regional cu aproape 10,000 de participanți, a derulat aproape 100 de campanii de telemarketing și a înregistrat, numai anul trecut, 10,000 de absolvenți ai cursurilor medicale derulate pe platforma de e-learning.

”Sunt bucuros că am achiziționat o companie tânără și dinamică în al cărei portofoliu se regăsesc toate mijloacele de comunicare cu lumea medicală. Apreciez că această achiziție este un prim pas într-un plan ambițios, iar viziunea mea este să transform compania, prin serviciile cu valoare adăugată pe care le oferă medicilor, într-un adevărat centru de referință, hub pentru medici”, a declarat Wargha Enayati.

CEO-ul companiei Jan Mašek a fost avansat în cadrul grupului, preluând o nouă poziție managerială, în Slovacia. La conducerea companiei a fost numită Simona Melnic, MD, MBA, cu o experiență de peste 20 de ani de management în piața farmaceutică.

Cumpărătorul a fost asistat de echipa Vulpoi & Toader Management, consultant financiar, împreună cu avocații de la Vulpoi & Asociații coordonați de Alexandru Codrea, iar din partea vânzătorului tranzacția a fost coordonată de Path-Finder Management & Consulting, prin Ruxandra Ogrendil, în timp ce suportul legal aferent întocmirii documentelor necesare tranzacției a fost asigurat de echipa bpv Grigorescu Ștefănică sub coordonarea avocatului Cătălin Grigorescu.

În 2008, Versa Media a cumpărat Puls Media Network, al cărei acționar fondator era Ludovic Robert, unul dintre fondatorii A&D Pharma și unul din acționarii – cheie ai lanțului de centre de radioterapie Amethyst. Puls Media Network avea atunci poziția de cel mai important publisher specializat în furnizarea de informații și organizarea de evenimente din industria medicală din România.

Versa Puls Media a  raportat pentru 2014 un profit net de 0,225 mil. lei la o cifră de afaceri de 4,52 mil. lei (peste 1 mil. euro) și 21 de angajați.

Enayati și-a făcut exitul din afacerea Regina Maria în toamna anului trecut, prin vânzarea pachetului de 20% din acțiuni către fondul de investiții Mid Europa Partners, care a preluat atunci pachetul integral al companiei în cadrul unei tranzacții  de peste 140 mil. euro.

Sursă foto: Wienerberger.

Wienerberger cumpără fabrica de cărămizi din Buzău a omului de afaceri Omer Susli, proprietarul lanțului de bricolaj Praktiker România. Austriecii au fost asistați la achiziție de către avocații bpv Grigorescu Ștefănică

ACTUALIZAT ȘI CORECTAT LA 26 APRILIE ORA 15.55

Grupul austriac Wienerberger, cel mai mare producător din lume de cărămizi, cumpără fabrica de cărămizi de la Berca din județul Buzău, deținută de către omul de afaceri de origine turcă Omer Susli, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Omer Susli, proprietarul mai multor afaceri din industria locală a materialelor de construcții, controlează lanțul de bricolaj Praktiker România, cumpărat în urmă cu doi ani de la grupul german.

Tranzacția dintre Wienerberger și Omer Susli include numai fabrica din comuna Berca (județul Buzău), nu și cea din localitatea Cobadin (județul Constanța). Ambele fabrici exploatează carierele de argilă din perimetrele aflate în apropierea capacităților de producție, conform licențelor acordate de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).

Wienerberger România are în plan retehnologizarea facilităţilor de producţie în următoarele luni, pentru a le aduce la standardele internaţionale ale grupului, oferind astfel produse de calitate ridicată pe piaţa din România.

Corneliu Fecioru, Managing Director, Sales & Marketing al Wienerberger Romania

Corneliu Fecioru, Managing Director Sales & Marketing al Wienerberger Romania

‘Această achiziţie şi investiţiile pe care le vom face pentru retehnologizarea fabricii arată implicarea pe termen lung pe care Wienerberger o are în dezvoltarea pieţei locale, atât pe parte de producţie, cât şi pe partea de susţinere a dezvoltării construcţiilor rezidenţiale prin utilizarea de materiale de construcţie de calitate, adaptate nevoilor actuale ale beneficiarilor finali din România. Toate demersurile Wienerberger din ultimii 18 ani, de la intrarea pe piaţa românească, au fost în spiritul dezvoltării durabile şi arată angajamentul companiei de a susţine nevoile unei pieţe în creştere’, a declarat, marți, într-un comunicat de presă  Corneliu Fecioru, Managing director Sales & Marketing al Wienerberger România.

Prin preluarea fabricii din Buzău, Wienerberger îşi va consolida poziţia de angajator pe piaţa locală având în vedere că personalul fabricii va fi păstrat şi va beneficia de programe de formare profesională.

Reprezentanții Wienerberger și Omer Susli nu au putut fi contactați pentru comentarii pe marginea tranzacției până la momentul publicării acestui articol.

Austriecii de la Wienerberger au deja trei fabrici de cărămizi la Gura Ocniței (județul Dâmboviței), Sibiu și Tritenii de Jos (județul Cluj), iar în ultimii ani au căutat soluții de creștere a capacităților de producție pentru a răspunde majorării cererii pe piața de profil, fiind luată la un moment dat în calcul și ideea construirii unei fabrici noi la Iași, în apropiere de rivalul său direct, Ceramica Iași (Brickston).

Miza tranzacției pentru cumpărător este creșterea cererii pe termen lung, în condițiile în care marjele jucătorilor locali sunt mici, sub presiunea cheltuielilor înregistrate în ultimii ani cu taxele și a majorărilor de prețuri la utilități, ce au impact direct în costul de producție. Strategia austriecilor de a-și consolida poziția de lider în piața de profil a fost realizată prin investiții în capacități de producție noi combinate cu achiziții oportuniste, cum este cazul și acum.

Avocații bpv Grigorescu Ștefănică au oferit asistență juridică companiei Wienerberger pe tot parcursul tranzacției, privind toate aspectele de drept societar, drept imobiliar, resurse naturale, dreptul muncii, drept comercial, dreptul concurenței implicate în procesul de achiziție. Echipa de avocați a fost coordonată de Cătălin Grigorescu (Managing Partner) și compusă din Cristina Mihai (Avocat senior coordonator) și Andreea Cărare (Avocat colaborator).

Fondul de investiții ADM Capital, care deține producătorul de cărămizi Ceramica Iași (al cărei nume este acum Brikston Construction Solutions) s-a uitat și el anterior la o posibilă achiziție a afacerii cu cărămizi a lui Omer Susli, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Afacerea cu cărămizi a lui Omer Susli generează un rulaj mic, care se cifrează anual în jurul a circa 2 mil. Euro pe an, și este pe pierderi, după cum rezultă din bilanțurile depuse la Ministerul de Finanțe.

Astfel, fabrica de cărămizi din județul Buzău a lui Omer Susli este administrată de către Sastuc Investment Management, firmă care a raportat pentru 2014 venituri totale de 8 mil. Lei și o pierdere de 0,9 mil. Lei la un număr mediu de 3 angajați.

Fabrica din județul Constanța se află în portofoliul companiei Prefab Construct, care a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 1,9 mil. Lei și un profit net de 0,08 mil. Lei la un număr mediu de 35 de angajați, conform bilanțului depus la Ministerul de Finanțe.

Search Chemicals, controlată de Omer Susli,  a cumpărat în decembrie 2013 fabrica de cărămidă de la Sătuc (comuna Berca, județul Buzău) în cadrul unei tranzacții de 2,94 mil. Euro finanțate printr-un credit pe 10 ani de către Garanti Bank.

Omer Susli, 52 de ani, este proprietarul unui portofoliu de companii, din care fac parte Romtextil din industria textilă, producătorul de vopsele Astek, al Tempo Invest (fabrică de cretă măcinată și transport rutier), Travel Tips în industria turistică, respectiv a companiei Search Chemicals din domeniul comerțului cu materiale de construcții, potrivit ultimelor informații făcute publice.

Pe 25 februarie 2014, Search Chemicals a anunțat achiziția a 100% din acțiunile Praktiker România, respectiv a 100% din acțiunile Praktiker Real Estate de la firmele germane Baumarkt Praktiker Germania și Baumarkt Praktiker International.

Lanțul de magazine Praktiker a devenit centrul de greutate al afacerilor lui Omer Susli, reușind să obțină în 2014 un profit net de 90,9 mil. Lei (20,2 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 588,8 mil. Lei (132,5 mil. Euro) la un număr mediu de 1.517 angajați.

Dacă Omer Susli și-a mutat centrul de greutate al afacerilor în piața de bricolaj, unde se duce o luptă strânsă cu rețele precum Dedeman, Leroy Merlin, Kingfisher, de cealaltă parte, Wienerberger este un jucător care s-a extins treptat în piața locală de profil.

Wienerberger, Ceramica Iași (Brikston) și Cemacon Zalău dețin cele mai puternice poziții pe piața cărămizilor (blocuri ceramice), unde activează și alți producători precum Euro Poroton, Siceram Sighișoara, Soceram și Macofil Târgu Jiu.

Cererea de blocuri ceramice este în creștere, alimentată de comenzile din segmentul construcțiilor rezidențiale, care au înregistrat o rată de creștere de 9,1% în primele nouă luni din 2015 față de perioada similară a anului anterior, în timp ce avansul construcțiilor noi a fost în aceeași perioadă de 10,3%, conform datelor Institutului Național de Statistică.

Liderul global în producția de cărămizi a intrat pe piața din România în 1998, cu activități de import și vânzare, bazându-se inițial pe capacitățile de producție de cărămidă Porotherm ale fabricii Wienerberger de la Bekescsaba (Ungaria).

În 2004, austriecii fac un pas în forță și deschid în urma unei investiții în construcția de la zero fabrica de la Gura Ocniței (județul Dâmbovița). În 2004, Wienerberger cumpără și fabrica de cărămizi de la Sibiu a CEMA, care după achiziție a intrat în proces de retehnologizare, investițiile în fabrica de la Sibiu ajungând la 18 mil. Euro.

În 2008, Wienerberger deschide a treia fabrică în România prin investiție în construcție de la zero la Tritenii de Jos (județul Cluj).

Amprenta grupului Wienerberger în România depășește piața de cărămizi. Astfel, grupul austriac deține 100% din acțiunile Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL, 100% din acțiunile Pipelife România SRL, respectiv 82,19% din acțiunile Tondach România.

Pipelife România este subsidiara unuia dintre liderii globali în producția de sisteme de țevi din plastic, creat inițial prin asocierea dintre Solvay (Belgia) și Wienerberger (Austria), însă din 2012 aflat intregral sub controlul grupului austriac.

Tondach România produce la Sibiu țiglă și teracotă în fabrica de la Gușterița. Pe 7 august 2014, Wienerberger a anunțat că a preluat pachetul majoritar al Tondach, majorându-și participația de la 50% la 82% din acțiunile companiei austriece, pentru restul de acțiuni Wienerberger având opțiune de cumpărare ce poate fi exercitată în 2017 și 2018.

Wienerberger Sisteme Cărămizi SRL a raportat pentru 2014 un profit net de 0,7 mil. Lei la o cifră de afaceri de 142,7 mil. Lei (32,2 mil. Euro) la un număr de 204 angajați.

La nivel global, Wienerberger a raportat pentru 2015 venituri de 2,97 mld. Euro și un profit operațional înainte de plata dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării de 369,7 mil. Euro. Wienerberger este organizată în mai multe divizii care acoperă afaceri ca blocuri ceramice, cărămizi, țiglă și acoperișuri, sisteme de tubulatură din plastic, tubulatură din material ceramic, pavele de beton, iar operațiunile sale acoperă Europa, America de Nord și India.

Valoarea de piață a Wienerberger pe bursa de la Viena depășește 2 mld. Euro la un preț de 17,19 euro pe acțiune. Black Creek Investment Management din Canada deține peste 5% din companie, Marathon Asset Management din Marea Britanie peste 4%, aceștia fiind cei mai mari acționari raportați. Toate acțiunile sunt în mâna investitorilor austrieci și străini, dominând investitorii instituționali americani cu 31% din acțiuni, britanici 18%, francezi 13%, Canada – 11%, Germania  și Austria, fiecare cu câte 9%.

Wienerberger a fost fondată în 1819 și are acum circa 16.000 de angajați la nivel global, care generează venituri de 188.000 euro per angajat, respectiv un profit operațional înainte de plata dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării de 23.400 euro per angajat, conform raportului companiei – mamă.

Țintele pentru 2020 sunt atingerea unui nivel de venituri de 4 mld. Euro și EBITDA de 600 mil. Euro.

bcr main

BCR a scos la vânzare un portofoliu neperformant cu credite ipotecare în valoare nominală de peste 400 mil. euro. Portofoliile neperformante locale în diferite stadii de vânzare se apropie de 2,7 mld. euro

BCR, cea mai mare bancă locală după active, continuă seria tranzacțiilor cu portofolii de credite neperformante, și a scos la vânzare pe piață un nou portofoliu cu o valoare nominală de peste 400 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul este format dintr-un pachet de credite ipotecare, afirmă surse din piață.

Reprezentanții BCR nu au putut fi contactați pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Investitori precum Kredyt Inkaso, DDM sau Kruk ar putea apărea pe lista investitorilor interesați de noul portofoliu scos la vânzare de către BCR.

În paralel, tranzacția Tokyo prin care BCR vinde un portofoliu neperformant corporate de 1,2 mld. euro la valoare nominală către Deustche Bank, APS și International Finance Corporation se apropie de finalizare.

În perioada iulie 2014 – aprilie 2016, BCR a fost cel mai activ vânzător de portofolii neperformante. În iulie 2014, a vândut un portofoliu neperformant cu valoare nominală de 1 mld. lei (peste 220 mil. euro) către Deutsche Bank și APS.

În ianuarie 2015, subsidiara locală a grupului austriac Erste a vândut portofoliul Saturn cu o valoare nominală de peste 400 mil. euro către Deutsche Bank și APS, tandemul care și-a confirmat constant postura de cumpărător preferat de către băncile austriece Erste și Volksbank. În ceea ce privește echipa de consultanți, BCR mizează constant în astfel de tranzacții de vânzare pe serviciile PwC, respectiv pe asistența juridică a casei austriece de avocatură Schoenherr.

De asemenea, BCR a mai vândut recent un portofoliu neperformant de circa 500 mil. lei către APS.

În acest moment, pe lângă portofoliul Tokyo, se apropie de finalizare și tranzacția Rosemary a celor de la Intesa Sanpaolo, unde cumpărător este APS, iar portofoliul Ursa de circa 500 mil. euro al Bancpost așteaptă semnătura de achiziție a polonezilor de la Kruk, sprijiniți de către International Finance Corporation cu o finanțare pentru achiziție în valoare de 22,78 mil. dolari.

Luna aceasta, a ieșit pe piață la vânzare portofoliul neperformant Elisabeth al Piraeus Bank România, cu un pachet mixt în valoare nominală de 164 mil. euro, format aproape în proporții egale din credite acordate companiilor și persoanelor fizice.

În 2015, România a fost cea mai activă piață de portofolii neperformante din regiunea Europei Centrale și de Est, cu tranzacții încheiate pe acest segment de minim 1,5 mld. euro, în timp ce vânzări privind portofolii de circa 2,6 mld. euro sunt acum în derulare, conform datelor centralizate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Investitorii plătesc pentru portofoliile neperformante locale între 0,5% și 19 eurocenți în funcție de colateralul atașat garanției și nivelul veniturilor generat de portofoliu înainte de a fi scos la vânzare. De regulă, portofoliile neperformante sunt mai ieftine față de cele performante, iar în rândul celor neperformante, portofoliile de retail sunt cotate mai ieftin, iar cele corporate mai scump, însă diferența de preț poate surveni și de pe urma vechimii portofoliului sau a interesului generat printre investitori.

Piața bancară locală a ajuns la o rată medie a creditelor neperformante de 13,57% în ianuarie, conform ultimului buletin lunar publicat de către banca centrală.

Tranzacțiile din ultimii ani au coagulat poziții puternice pe piața de profil în jurul cehilor de la APS, a firmelor poloneze Kruk și Kredyt Inkaso, care au acumulat achiziții de portofolii cu valori de peste 100 mil. euro mil. euro.

BCR a realizat un profit net de 918,9 mil. lei (206,8 milioane EUR) în 2015, susţinut de eliberări de provizioane de risc, respectiv de pe urma vânzării și administrării portofoliului de credite nepereformante.

Ponderea împrumuturilor neperformante (NPL) a scăzut la 20,2% comparativ cu 25,7% în decembrie 2014 în ansamblul creditelor totale, ca urmare a eforturilor susţinute de a reduce portofoliul de credite neperformante şi de a îmbunătăţi calitatea portofoliului de credite performante. Rata de acoperire a NPL s-a situat la un nivel de 77,4% în decembrie 2015.

coposdealnidecmain

Japonezii de la Nidec vor plăti circa 20 mil. Euro lui Copos pentru 94,8% din acțiunile Ana Imep și a unui pachet de peste 99% din Ana Mep. Cumpărătorul a lucrat cu consultanții EY, firma de avocatură italiană La Torre Morgese Cesaro Rio și cu biroul local al firmei germane Noerr, în timp ce vânzătorul a mizat pe asistență internă, pe serviciile bancherilor de investiții Filipescu Vișa și pe cele ale avocaților de la Țuca Zbârcea & Asociații

Concernul japonez Nidec, lider global în producția de motoare electrice, a semnat pe 21 aprilie contractul pentru achiziția pachetului de 94,8% din acțiunile Ana Imep de la familia Copos. Ana Imep deține la rândul său un pachet de peste 99% din acțiunile companiei Ana Mep, specializate în producția de piese. Pe lângă cele două companii, niponii preiau și terenuri și alte active, printre care 15,5 hectare teren, respectiv 4,5 hectare suprafață construită.

Copos a vândut participația din Ana Imep prin intermediul vehicului de investiții Megapearl Limited, înregistrat în Cipru.

Prețul pe care japonezii îl vor plăti familiei Copos pentru această achiziție se apropie de 20 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția va ajuta Nidec să-și întărească afacerea de motoare din piața europeană și să obțină clienții majori ai Ana Imep.

De asemenea, Nidec intenționează să construiască o platformă majoră de producție într-o piață emergentă a Uniunii Europene pentru motoare industriale și aplicații comerciale, iar locația oferită de Ana Imep se încadrează în strategia grupului nipon de a-și crește producția din Europa, în contextul în care România oferă avantajul unei forțe de muncă calificate și ieftine față de alte piețe.

Japonezii caută să folosească facilitățile Ana Imep, dar și să investească în noi capacități de producție, un centru de inginerie și un centru de servicii care să acopere zona de call center, contabilitate, achiziții și marketing.

Negocierile exclusive între cele două părți au început la finele anului trecut. Discuțiile de vânzare ale Ana Imep datează însă de aproape un an, printre investitorii care și-au exprimat inițial interesul pentru achiziția afacerii lui Copos fiind și grupul francez Selni.

Tranzacția dintre Nidec și Copos pentru vânzarea afacerii Ana Imep a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 martie.

„Nidec se uită constant la oportunități pentru a-și extinde afacerile prin achiziții atât în Japonia, cât și în străinătate. Din păcate, totuși, nu putem comenta asupra unor cazuri specifice”, a transmis printr-un răspuns pe email Shiro Ikushima, directorul departamentului de relații publice, publicitate și relația cu investitorii din cadrul Nidec, publicat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 6 martie.

Cumpărătorul a fost asistat de către consultanții EY la achiziție. De asemenea, Nidec a lucrat cu firma de avocatură italiană La Torre Morgese Cesaro Rio, respectiv cu biroul local al firmei de avocatură germane Noerr.

De cealaltă parte, consultanța juridică a lui Copos a fost asigurată atât intern, dar a lucrat, de asemenea, și cu bancherii de investiții Filipescu Vișa, respectiv cu avocații Țuca Zbârcea & Asociații.

Tranzacția este de așteptat să fie finalizată până la finele lunii mai, începutul lunii iunie, precizează Nidec în comunicatul transmis bursei americane Nasdaq, unde sunt listate titlurile companiei.  Anunțul mai precizează că tranzacția se derulează prin plăți în numerar.

Omul de afaceri George Copos nu a putut fi contactat telefonic până la momentul publicării acestui articol pentru comentarii pe marginea tranzacției cu Nidec.

Ana Imep a înregistrat în 2015 vânzări de 14,8 mil. Euro cu 288 de angajați la finele anului trecut, conform datelor raportate de către Nidec pe bursa americană Nasdaq.

Ana Mep, societatea controlată de către Ana Imep, a obținut în 2014 un profit net de 0,16 mil. Lei (de peste 0,03 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 0,7 mil. Euro și un număr mediu de 45 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Ana Imep a fost înființată în 1967 sub numele Întreprinderea de Motoare Electrice Pitești, fiind o întreprindere deținută de statul român, iar din 1975 au fost trimise la export o serie de motoare electrice către Europa de Vest. În 1996, fabrica de la Pitești, cu un personal de circa 3.000 de angajați, a ajuns în mâna omului de afaceri George Copos.

Ana Imep produce motoare electrice pentru electrocasnice și industria auto, compania livrând aproape integral producția sa la export către piața intracomunitară, precum și către alte țări europene din afara Uniunii Europene.

În perioada 2005-2014, afacerile Ana Imep s-au micșorat de peste 4 ori de la un nivel de peste 51 mil. Euro până la 12,3 mil. Euro, iar profitul s-a redus de 5 ori în același interval până la 0,36 mil. Euro. De asemenea, personalul s-a redus de la 1.062 de angajați la 31 decembrie 2007 până la 261 de oameni la finele lui 2014 în cadrul măsurilor luate de management pentru a redresa bilanțul companiei.

La nivelul echipei de conducere a Ana Imep, în lipsa lui Copos care executa o condamnare, au fost instalați ginerele său, americanul de origine columbiană Diego Prada, în poziția de președinte director general, iar în 2014 a fost adus italianul Roberto Appiana ca director de vânzări și marketing. Roberto Appiana are o carieră de 20 de ani în industrie și înainte de a veni la Ana Imep a lucrat până în 2013 ca director de vânzări chiar în cadrul Nidec, în condițiile în care a fost la Electrolux Sole Motors și apoi ACC SpA, companii italiene ajunse în 2010 sub controlul japonezilor.

Grupul japonez este într-o campanie de expansiune la nivel global, bazată pe fuziuni și achiziții în piețele în care nu are încă o prezență robustă. Ținta sa este de a deveni nr.1 în lume în toată gama de producție de motoare electrice și industriale de la cele de putere mică până la cele cu capacitate mare, iar strategia Nidec pentru a atinge acest obiectiv este de a-și dezvolta baze majore de producție, cercetare – dezvoltare și vânzări în piețele – cheie pe care le vizează.

Nidec Motor Corporation are o valoare de piață echivalentă cu 19,5 mld. Euro pe bursa de la Tokyo, respectiv de 20,3 mld. Dolari pe bursa de la New York, și este prezentă discret în România din 2013 prin intermediul companiei Nidec ASI Ro, cu birouri la București și cu hale de producție la Crevedia, în județul Dâmbovița. Nidec Asi Ro SRL, subisdiara locală a japonezilor preluată indirect odată cu achiziția Ansaldo Sistemi Industriali din Italia, a raportat pentru 2014 un profit net de 0,48 mil. euro la o cifră de afaceri de 2,52 mil. euro, adică o marjă netă de aproape 20%, la un personal mediu format din 83 de angajați.

Nidec Corporation a raportat pentru 2014 vânzări de 1.028 mld. Yeni (8,337 mld. Euro) și un profit net de 76,216 mld. Yeni (617 mil. Euro). La 30 septembrie 2015, investitorii instituționali străini dețineau 37,94% din acțiunile Nidec.

Cei mai mari acționari ai companiei japoneze sunt miliardarul Shigenobu Nagamori, fondatorul Nidec, care deține direct un pachet de 8,63%, urmat de alți acționari instituționali niponi, printre care The Bank of Kyoto cu 4,15%, S.N. Kosan cu 3,73%, The Bank of Tokyo – Mitsubishi UFJ 2,49%, Nippon Life Insurance cu 2,2% sau Meiji Yasuda Life Insurance cu 2,14%. Shigenobu Nagamori, fondator, președinte și director general al companiei, deține o avere estimată de către revista americană Forbes la 2,2 mld. Dolari, iar participația sa depășește 12% din Nidec, pe care vrea să o ducă la vânzări de 18 mld. Dolari în următorii cinci ani.

În România, în acest moment, capitalul nipon are o pondere mică, situându-se pe locul 24 în ceea ce privește valoarea capitalului social subscris în societățile locale cu participare străină. Astfel, Japonia este activă aici prin intermediul a 283 de companii locale, care cumulează capital social subscris în valoare totală de 175,39 mil. Euro, conform datelor centralizate până la 31 ianuarie la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Printre cei mai cunoscuți investitori niponi pe piața locală sunt Japan Tobacco International (JTI) din industria tutunului, Sumitomo, Takata Petri, Yazaki (industria de componente auto), respectiv Koyo (rulmenți).

Fabrica de reciclare a deşeurilor din sticlă, GreenGlass Recycling. Sursă foto: Compania.

Fondul de investiții Abris Capital Partners semnează achiziția pachetului majoritar al grupului de firme Green Group din Buzău. Global Finance și BERD își fac exitul prin vânzare, Romcarbon rămâne acționar minoritar în afacerea de reciclare a deșeurilor. Abris lucrează în tranzacția de circa 50 mil. euro cu consultanții PwC și avocații de la Clifford Chance Badea

Fondul de investiții Abris Capital Partners urmează să anunțe în perioada imediat următoare achiziția pachetului majoritar de acțiuni în grupul de firme Green Group din Buzău, deținut  de către fondul de investiții elen Global Finance și BERD, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția se situează în jurul valorii de 50 mil. Euro, conform unor estimări din piața de fuziuni și achiziții, neconfirmate de către părți.

“Nu pot să vă confirm sau să vă infirm aceste informații. Când și dacă se va semna o tranzacție, vom face acest public printr-un comunicat de presă”, a precizat pe 20 aprilie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Theodore Kiakidis, partener al Global Finance.

Achiziția Green Group de către Abris Capital, respectiv tranzacția de exit a Global Finance și a BERD din afacere a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015.

Tranzacția ar putea include și o componentă de refinanțare a datoriilor Green Group, care are credite în derulare contractate de la ING Bank și UniCredit, care totalizează circa 30 mil. Euro.

Abris Capital Partners lucrează în tranzacție cu consultanții de la PwC și echipa locală de avocați a Clifford Chance.

Pe 16 decembrie 2011, un fond al Global Finance împreună cu BERD au preluat prin intermediul vehiculului de investiţii Green Group Romania Holdings Limited un pachet de 75% din acţiunile Romgreen Universal Limited din Cipru în urma unei achiziţii de acţiuni cifrate la 11,7 mil. Euro combinată cu o majorare de capital în cursul căreia cumpărătorul a mai adus alte aproape 12 mil. Euro.

BERD a făcut o investiţie de capital în Green Group de 6,8 mil. Euro, în timp ce fondul de investiţii South East Europe Fund (SEEF), administrat de Global Finance, a investit 16,7 mil. Euro. BERD este unul dintre investitorii – ancoră în fondul SEEF administrat de către Global Finance, conform datelor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

Romcarbon Buzău, companie listată pe bursa de la Bucureşti, a rămas însă după vânzare şi după participarea cu un aport de 3,6 mil. Euro la majorarea de capital operată la compania de tip holding Romgreen Universal Limited din Cipru cu o participaţie de 25% prin intermediul vehiculului de administrare a participaţiilor Recyplat Ltd înregistrat în Cipru.

Cheia tranzacţiei de acum patru ani a fost aşadar vânzarea companiei Romgreen Universal Limited care deţine pachetele majoritare de acţiuni la societăţile care fac parte din Green Group şi care se ocupă de colectarea şi reciclarea deşeurilor – Greentech SA (reciclator de deşeuri din plastic, PET înfiinţat în 2002), Greenfiber International SA (producător de fibră sintetică poliesterică, operaţional din 2004), Greenweee Internaţional SA (unitate de tratare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice pe piaţă din 2009) şi Greenlamp Reciclare SA (reciclator specializat în tratarea echipamentelor de iluminat uzate, înfiinţat în 2010).

De asemenea, Green Group a inaugurat în decembrie 2014 fabrica de reciclare a deşeurilor din sticlă, GreenGlass Recycling,  în urma unei investiţii de 4 mil. euro. Situată în apropierea Bucureştiului, în cadrul fostei platforme industriale Danubiana, GreenGlass Recycling transformă deşeurile de sticlă în granule de puritate foarte mare (98%), care sunt mai departe folosite în procesul industrial de fabricare a sticlelor noi. Fabrica are o capacitate totală de procesare de 110.000 de tone de deşeuri din sticlă anual şi foloseşte ca materie primă sticla provenită de la societăţile de salubritate, din industria de construcţii şi auto, din sistemul HoReCa, precum şi de la staţii de sortare municipale a deşeurilor şi de la colectorii autorizaţi.

GreenGlass Recycling, înfiinţată în 2013, face parte din Green Group, cel mai mare parc integrat de reciclare din România şi din Europa de Sud – Est.

La operaţiunile de pe piaţa românească, al căror centru de greutate este în Buzău, se adaugă un portofoliu de operaţiuni pe pieţele din regiune precum Serbia, Macedonia, Ungaria, Grecia şi Germania.

Întreaga reţea de colectare a Green Group numără peste 200 de puncte de colectare în România, Macedonia, Serbia, Grecia şi Germania, potrivit datelor disponibile pe site-ul grupului.

Green Group a implementat un sistem de colectare direct de la consumatori prin staţiile SIGUREC, proiect co-finanţat de către guvernul de la Oslo prin granturi norvegiene. Proiectul a fost implementat de către compania Total Waste Management, parte din Green Group, şi administrat de către Innovation Norway, instrument prin care guvernul norvegian finanţează un program de dezvoltare a întreprinderilor pe bază de granturi.

Per ansamblu, Green Group înseamnă cel mai mare reciclator regional de mase plastice cu capacităţi de procesare de 100.000 tone pe an de sticle PET, cel mai mare producător de fibră sintetică poliesterică din Europa cu capacităţi de peste 50.000 tone pe an, prima unitate de reciclare de deşeuri electrice şi electronice de 35.000 tone pe an, cel mai mare reciclator de deşeuri din sticlă cu capacitate de 100.000 tone pe an.

Potrivit unui document BERD ce are ca studiu de caz Green Group, grupul de firme a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri consolidată de 85,3 mil. Euro. Investiţiile Green Group la 31 decembrie 2014 erau de 64 mil. Euro, potrivit BERD, iar numărul angajaţilor se ridica la aproximativ 1.900 de oameni.

În 2011, Green Group raporta venituri anuale de 78 mil. Euro, câştiguri obţinute înaintea plăţii dobânzilor şi taxelor, deprecierii şi amortizării (EBITDA) de 12 mil. Euro şi profit după plata taxelor de 6,3 mil. Euro.

Sectorul de tratare şi reciclare a deşeurilor este unul slab dezvoltat în România faţă de alte pieţe fiind cotată de către investitori ca o afacere cu un potenţial important de creştere.

Abris Capital Partners este cel mai activ fond de investiţii de pe piaţa românească. În ultimii trei ani, a cumpărat afacerea de curierat Cargus International de la DHL, iar anul trecut a preluat 100% din acţiunile Urgent Curier de la soţii Bălăşescu. Ulterior, cele două companii au fost fuzionate în cadrul unei singure entităţi Urgent Cargus. În acest an, fondul de investiţii îşi înlocuieşte practic cea mai mare parte a banilor investiţi în cele două achiziţii majore de pe piaţa de curierat prin contractarea unui împrumut de către Urgent Cargus, în valoare de aproape 37 mil. Euro de la BCR şi BRD printr-un aşa – numit dividend recap, ceea ce echivalează cu un exit parţial.

Sub bagheta lui Cezar Scarlat, partener Abris Capital, fondul polonez a ridicat în acest an miza pe piaţa locală şi s-a orientat în acest an către sectorul productiv, preluând 55% din acţiunile unui grup de firme Pehart, angrenat în producţia de hârtie tissue. Restul de acţiuni sunt în posesia familiei omului de afaceri Ioan Tecar, în condiţiileîn care BERD şi-a făcut exitul din afacere. Valoarea de întreprindere a grupului Pehart în care Abris a preluat pachetul de 55% este estimată în jurul pragului de 100 mil. Euro de către surse din piaţă contactate de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Valoarea nu a fost confirmată de către părţile implicate în tranzacţie, care nu au dezvăluit la cât s-a ridicat tranzacţia. Tranzacţia de la Pehart este structurată sub forma unei vânzări de acţiuni combinată cu o majorare de capital.

Din acest punct de vedere, există un numitor comun în tranzacţiile de la Pehart şi Green Group, ambele având în derulare investiţii în extinderea capacităţilor de producţie, iar în ambele BERD ca acţionar minoritar este o ţintă naturală pentru exit.

Politica Abris vizează, de regulă, investiții de capital între 20 și 60 mil. euro pe o perioadă de 3 – 5 ani , ceea ce indică mărimea tranzacţiilor în care se implică, și evită preluările ostile sau firmele nou – înființate. Companiile – țintă sunt cele cu o poziție clar definită pe piață, dezvoltate de antreprenori, preferabil profitabile la momentul achiziției.

Abris administrează două fonduri cu o capitalizare totală de 770 mil. euro, fondul din care se fac acum achiziții în România și în regiune plecând la drum cu un capital de 450 mil. euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Fondul grec de investiții Global Finance are un istoric de două decenii în România, fiind unul dintre cei mai experimentați administratori de active locale.

Global Finance are în portofoliul local TotalSoft și Green Group Buzău, unde a intrat în 2012. Fondul elen este în faza de dezinvestire a portofoliului său local.

emagachizitiepcgaragemain

Stanciu, Emag: Achiziția PC Garage este finanțată doar din fondurile noastre. Am lucrat cu resurse interne în mare parte, iar pe partea juridică cu firma de avocatură Bondoc & Asociații. Posibil să mai avem tranzacții, însă nu căutăm acum ceva anume

Achiziția PC Garage de către Emag va fi finanțată exclusiv din surse proprii, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Iulian Stanciu, directorul general executiv al Emag și acționar minoritar al companiei.

“Am lucrat cu resurse interne în mare parte (la tranzacția cu PC Garage – n.r.), ne mai ajută pe partea juridică Bondoc & Asociații. Tranzacția este finală, închiderea se va face după primirea avizului de la Consiliul Concurenței“, explică șeful Emag. Acesta adaugă că tranzacția a fost semnată la București.

Emag a anunțat pe 15 aprilie achiziția PC Garage, vânzătorul afacerii fiind antreprenorul și investitorul Marius Ghenea.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a contactat telefonic pe 27 ianuarie atât pe reprezentanții Emag și ai PC Garage pe marginea unei tranzacții între cele două părți, însă la acel moment ambele părți au negat că există astfel de discuții.

De asemenea, pe 14 aprilie, în ziua dinaintea anunțului achiziției, Marius Ghenea, proprietarul PC Garage, preciza pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că nu a semnat acordul de vânzare al companiei.

Emag preia 100% din acțiunile PC Garage, conform datelor făcute publice ieri de către Marius Ghenea în cadrul evenimentului Emerging Funding for the Real Economy, organizat de către The Associates la hotelul Hilton din București, unde proprietarul PC Garage a fost speaker în cadrul uneia dintre sesiuni.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, cifrele fiind confidențiale, conform precizărilor ambelor părți.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează tranzacția de preluare a PC Garage de către Emag în jurul unui ordin de mărime apropiat de 5 mil. euro.

Retailerul online Emag, companie al cărei acționar majoritar este grupul sud – African Naspers, este angajat într-un proces de creștere rapidă, care include și achiziții.

Profilul Emag de platformă regională pentru Europa centrală și de Est este susținut de către grupul sud – african, care în urma unor tranzacții intragrup a vândut către compania condusă de către Iulian Stanciu compania poloneză Agito și Fashion Days, ultima ajunsă în etapa de finalizare a tranzacției.

Naspers are în acest moment un portofoliu local diversificat, dacă avem în vedere că Emag deține și rețeaua de magazine Flanco, iar pe piața online deține o poziție puternică prin portalurile de anunțuri olx.ro și tocmai.ro, respectiv autovit.ro pe segmentul anunțurilor de vânzări de mașini.

Întrebat ce alte nișe de piață vizează în continuare pentru achiziții, Iulian Stanciu a spus: “Ne vom dezvolta rapid și în România, dar și în regiune cu focus pe creștere organică. Posibil să mai avem și tranzacții, însă nu căutăm acum ceva anume”.

Online-ul este unul din segmentele atractive pentru achiziții atât pentru fondurile de investiții de talia Catalyst România, care vizează achiziții de 0,2 – 2 mil. euro, sau 3TS Capital Partners, dar și de jucători de talia Naspers sau a unor publisheri cum este cazul Ringier, care a cumpărat recent imobiliare.ro și are déjà în portofoliu portalul de anunțuri de locuri de muncă ejobs.ro.

PC Garage, fondat în 2005 de Gabriel Vasile și preluat în 2009 de Marius Ghenea, este unul dintre cele mai mari magazine online de produse IT și electronice din România, cu peste 40.000 produse active, reprezentând un reper pentru toți pasionații de produse gaming și IT.

Magazinul online PC Garage a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 165 mil. lei (37 mil. euro), în creștere cu aproximativ 30% comparativ cu anul precedent.

În anunțul tranzacției din 15 aprilie, Iulian Stanciu a precizat că marca, echipa, comunitatea și platforma PC Garage vor fi păstrate și vor fi dezvoltate prin investiții în poziționarea la nivel regional și creșterea gamei de produse și servicii.

De asemenea, Traian Cristea va rămâne pe poziția de director general al PC Garage.

Marius Ghenea, unul dintre fondatorii afacerii Flamingo, este printre cei mai cunoscuți antreprenori, care apoi s-a remarcat ca investitor de tip business angel, iar în ultimii ani a ajuns să coordoneze activitatea de investiții a fondului de țară Catalyst România dedicat micilor afaceri din sectorul TMT (Tehnologie – Media – Telecomunicații).

De cealaltă parte, Iulian Stanciu este omul – cheie pentru afacerile Naspers din regiune, iar PC Garage vine în acest portofoliu cu profilul de jucător specializat în industria de jocuri.

Dante International, operatorul eMAG.ro, a înregistrat afaceri de circa 270 mil. euro în 2014, în creștere cu 50% față de anul precedent. Cu operațiuni în România, Bulgaria, Polonia și Ungaria, vânzările pentru cele patru piețe sunt așteptate anul viitor să atingă nivelul de 1 mld. Euro, ceea ce indică un ritm exponențial de creștere al afacerii în care Iulian Stanciu are un pachet minoritar.

În acest context, în care Naspers prin Emag își păstrează profilul de cumpărător de serviciu în industria online, alte magazine online caută soluții pentru creștere, proprietarul cel.ro anunțând că este interesat să atragă un investitor în afacere pentru a-și putea asigura capitalul necesar de dezvoltare.

alpin_inghetata_infografic main

Milionarul rus Andrey Beskhmelnitskiy preia producătorul de înghețată Alpin 57 Lux de la familia Istrate. Consultanții EY au avut mandatul de vânzare al afacerii

Grupul leton Food Union, aflat în proprietatea omului de afaceri rus Andrey Beskhmelnitskiy, a anunțat astăzi asocierea cu producătorul de înghețată Alpin 57 Lux, fondat de către antreprenorul Ioan Istrate.

Acordul a fost semnat pe 7 aprilie și marchează intrarea milionarului Andrey Beskhmelnitskiy pe piața locală de înghețată, estimată până la aproximativ 150 mil. Euro pe an în 2014.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră tranzacția de vânzare a producătorului de înghețată Alpin 57 Lux pe 17 august 2015.

”În 1994 am pornit ‚de la firul ierbii’ având ca ‚investiție’ strict încrederea și suportul  familiei. În prezent producem peste 80 tone înghețată zilnic, deținem o secție de patiserie sub brandul Romcherie, precum și legumele congelate Maestro Alpin. Performanța realizată de echipa formată din peste 450 angajați Alpin57Lux a atras atenția acestui investitor strategic, care are un proiect de dezvoltare care coincide cu planurile noastre. Voi rămâne în continuare la conducerea companiei, însă următorii ani vor reprezenta un avânt și mai puternic decât am fi reușit pe cont propriu. Produsele pe care le-am creat cu dragoste merită susținerea financiară a Food Union”, a declarat Ioan Istrate, Director General și acționar Alpin57Lux.

Compania deține o fabrică la Sebeș, județul Alba, și dispune de propria rețea de logistică cu un parc de peste 250 mașini și distribuție la nivel național. Brandul Alpin include peste 100 sortimente de înghețată sub diferite mărci.

“Sunt profund impresionat de tehnologia modernă și infrastructură, precum și de portofoliul produselor pe care Alpin57Lux îl însumează ca producător de top în industria producătoare de înghețată din România. Este o afacere prosperă, condusă de o familie și o echipă de profesioniști pasionați de categoria bunurilor de consum alimentar: înghețată, patiserie, congelate. Am un respect deosebit pentru angajamentele lor actuale și viitoare în dezvoltarea Alpin57Lux în cadrul grupului de companii Food Union. Experiența noastră în industria de lactate și înghețată din Țările Baltice, Rusia, țările nordice, foste republici sovietice, precum și poziționarea regională vor contribui la prosperitatea continuă a Alpin57Lux”, a afirmat domnul Andrey Beskhmelnitskiy, fondatorul și proprietarul Food Union Group.

Mandatul de vânzare al producătorului local de înghețată aparține consultanților EY.

Mărimea pachetului de acțiuni preluat și valoarea tranzacției nu au fost făcute publice de către părțile implicate.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că valoarea de întreprindere a Alpin 57 Lux poate ajunge la un multiplu de 6 – 7 aplicat la EBITDA (nivelul câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), adică în jurul nivelului de 20 mil. Euro.

Afacerea Alpin57Lux a pornit în 1994 și a ajuns în topul primelor trei producători independenți de profil.

Ultima tranzacție locală în sector a avut loc în 2009, când gigantul anglo – olandez Unilever a intrat pe piața românească de profil cu achiziția producătorului de înghețată Napoca de la Napolact și Friesland, valoarea tranzacției nefiind făcută publică. De atunci, Algida, divizia de profil a Unilever, a crescut și a ajuns în poziția de lider de piață, potrivit datelor Nielsen și Euromonitor pentru 2014.

Mai recent, în 2011, a avut loc o altă tranzacție în regiune în urma căreia Balkan Accession Fund, fond de investiții administrat de Axxess Capital, a vândut Darko, al doilea producător de profil din Bulgaria, către Unilever, și aici valoarea tranzacției nefiind dezvăluită de către părți.

Alpin 57 Lux din Sebeș (județul Alba) a obținut anul trecut un profit net de 1,2 mil. euro la o cifră de afaceri de 15,7 mil. euro și un personal mediu format din 468 de angajați.

 Piața de înghețată din România, estimată la 130 – 150 mil. euro, este disputată de multinaționale ca Unilever și Nestle, precum și de o serie de producători dezvoltați de antreprenori români precum Betty Ice din Suceava, Top Gel Prod din Craiova și Alpin 57 Lux din Sebeș. Un alt pol în creștere îl reprezintă lanțurile de comerț precum Lidl sau Kaufland, care vând înghețată sub propriile mărci.

Grupul Food Union este cel mai mare procesator de lapte și liderul producției de alimente și băuturi din Letonia. De asemenea, Food Union deține poziția de cel mai mare producător de înghețată din țările baltice. Grupul este format din două companii letone de lactate, producătorul de înghețată și alimente congelate Premia din Estonia, respectiv producătorul danez de înghețată Premier Is.

Food Union a avut în 2014 o cifră de afaceri de 175 mil. Euro și are peste 1.000 de angajați în cadrul operațiunilor sale din statele baltice.

În 2011, rusul Andrey Beskhmelnitskiy, fondator al Unimilk din Rusia, a cumpărat pachetele de control ale fabricilor de lactate din Riga și Valmiera, punând astfel bazele Food Union împreună cu fratele său Sergey Beskhmelnitskiy, potrivit informațiilor obținute de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Extinderea Food Union pe plan internațional în piețe precum statele baltice, fostele state sovietice și China este susținută de către fondul de investiții Meridian Capital CIS Fund, care deține o participație minoritară substanțială în asocierea dintre Danone și Unimilk, cel mai mare producător de lactate din spațiul Comunității Statelor Independente.

Omul de afaceri rus Andrey Beskhmelnitskiy are 49 de ani și o avere estimată de către Forbes Rusia la aproximativ 0,45 mld. Dolari în 2015.

Oana Taban, fondator și managing partner al rețelei de clinici stomatologice Dent Estet

MedLife cumpără rețeaua de clinici stomatologice Dent Estet. Avocații de la PNSA și firma de consultanță Taxhouse au lucrat de partea cumpărătorului, iar firma de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică a asistat vânzătorul în tranzacție

Updatat la 20 Aprilie, ora 13.10

MedLife, cel mai mare operator local privat de servicii medicale, a anunțat astăzi cumpărarea pachetului majoritar al lanțului de clinici stomatologice Dent Estet, în cadrul strategiei sale déjà anunțate de a-și consolida poziția la vârful pieței de profil printr-o expansiune care combină dezvoltarea organică și achizițiile.

Afacerea Dent Estet a fost pornită în 1999 și cuprinde în prezent șapte clinici stomatologice, din care șase în București și una în Timișoara, conform informațiilor disponibile pe site-ul companiei.

“Dent Estet reprezintă unul dintre puținele business-uri de nișă din România care a avut încă de la început o strategie de business bine definită în ceea ce privește dezvoltarea și extinderea companiei, înregistrând și o creștere constantă de la an la an. Aceste valori comune au reprezentat o premiză foarte bună pentru a ne uni forțele și a acționa sub umbrela unui sistem integrat, fiind o premieră în ceea ce privește alinierea a doi lideri în piața de servicii medicale private din România. În următoarea perioadă țintim să extindem grupul de clinici Dent Estet cu cel puțin 1-2 unități noi în fiecare an, stomatologia urmând să devină una dintre cele șase divizii de business din cadrul MedLife, alături de hyperclinici, laboratoare, spitale, maternităti și farmacii”, a spus Mihai Marcu, președintele Consiliului de Administrație al MedLife, în cadrul unui comunicat de presă.

Conform sursei citate, reprezentantul MedLife susține că a finalizat “de curând toate tranzacțiile anunțate în ultimele luni, respectiv Centrul de imagistică Prima Medical din Craiova, Banca de celule stem Cells Stem Bank din Timișoara și grupul de clinici și laboratoare Diamed”. Acesta mai afirmă că este “în discuții avansate cu 4-5 operatori de servicii medicale”, propunându-și să finalizeze în următoarele 18 luni tranzacții “cu firme a căror cifră de afaceri depășește 20 milioane euro”.

Tranzacția cu Dent Estet este în curs de avizare la Consiliul Concurenței, o procedură așteptată să se deruleze pe parcursul următoarelor luni.

Ca urmare a finalizării acestei tranzacții, Oana Taban, fondator și managing partner al grupului Dent Estet, va păstra integral atribuțiile de management în cadrul grupului, fiind direct responsabilă de strategia de dezvoltare și extidere a rețelei Dent Estet. De asemenea, Oana Taban va prelua inclusiv managementul diviziei de stomatologie din cadrul MedLife.

Dent Estet a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 5,5 mil. euro, iar pentru 2016 și-a bugetat o creștere de 20%, mai precizează sursa citată.

De cealaltă parte, grupul MedLife anunță că a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 mil. euro și estimează pentru acest an o creștere de 30%.

MedLife a lucrat la tranzacția cu Dent Estet cu o echipă de avocați PNSA coordonată de către partenerul Bogdan Stoica, respectiv cu firma de consultanță Taxhouse, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Update 20 Aprilie Casa de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică anunță că echipa cu care a asistat pe partea de vânzare a fost coordonată de către partenerii Daniel Ștefănică și Cătălin Grigorescu. Din echipă a făcut parte, printre alții, și avocatul senior Alina Melcescu. Consultanța juridică a acoperit aspecte de drept societar, fuziuni și achiziții, dreptul muncii și fiscalitate.

Părțile nu au făcut publică mărimea pachetului majoritar pe care MedLife îl preia în afacerea Dent Estet. De asemenea, nici valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că prețul pentru achiziția pachetului de 60% din acțiunile Den Estet situează valoarea afacerii la circa 7 mil. euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate în tranzacție.

Piața serviciilor medicale private traversează o perioadă de consolidare, în care operatorii poziționați la vârf sunt angajați în campanii de achiziții, menite să accelereze creșterea afacerii.

Astfel, în toamna anului trecut, fondul de investiții Mid Europa Partners a cumpărat rețeaua Regina Maria, nr. 2 după venituri din piața de profil, în cadrul unei tranzacții estimate de surse din piață la aporximativ 140 mil. euro, cea mai mare achiziție din istoria pieței de profil.

Sub bagheta Mid Europa, Regina Maria a trecut la evaluarea în paralel a mai multor ținte de achiziție, printre care s-au numărat clinicile Anima și spitalul Polisano din Sibiu. Pe 22 martie, Regina Maria a anunțat achiziția a 100% din acțiunile spitalului specializat în chirurgia obezității Ponderas, tranzacție în jurul a 20 mil. euro anunțată în premieră pe 14 martie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

WTpartenerAdrianStermain

Wolf Theiss l-a adus pe Adrian Ster de la Mușat&Asociații ca Partener pentru dezvoltarea echipei de concurență și ajutor de stat

Biroul local al firmei austriece de avocatură Wolf Theiss l-a cooptat în echipa de parteneri pe Adrian Ster, care anterior ocupa poziția de Managing Associate la casa de avocatură Mușat&Asociații.

Cu acest pas, firma austriacă își propune dezvoltarea practicii de concurență și ajutor de stat.

„Suntem încântați să îl avem pe Adrian Ster în echipa Wolf Theiss, în calitate de coordonator al practicii de concurență a biroului din România. Alăturarea lui Adrian face parte din obiectivul firmei de a dezvolta un grup de practică pe dreptul concurenței care să fie recunoscut regional ca fiind de varf, consolidându-ne în același timp angajamentul și credința continuă în puterea și dinamismul pieței juridice românești”, afirmă Bryan Jardine, avocat Coordonator al biroului Wolf Theiss din București.

Adrian Ster are o carieră de peste 10 ani în domeniul juridic, fiind recunoscut ca un specialist în domeniul concurenței și ajutorului de stat.

A acordat asistență juridică unora din cei mai importanți jucători de pe piața locală, din domenii precum telecomunicații, electrocasnice, retail, bunuri de larg consum și în sectoarele bancar, farmaceutic, energetic, auto și media. Printre clienții asistați de acesta se numără Roche Romania, Eli Lilly, Servier, GDF Suez, ENEL Romania, Sig Sauer, Electrolux, grupul Intact, BV McCann Erickson, Discovery Europe, Opel Southeast Europe, Unilever România.

Ster a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în 2003, iar în 2005 a finalizat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității Nottingham, Marea Britanie. În 2006 a obtinut diploma de Master in Drept European de la University College London. În perioada 2006 – 2009, a activat ca Associate în cadrul NNDKP, iar apoi alți doi ani a fost Senior Associate în biroul local al Kinstellar. În ultimii 5 ani, a lucrat în cadrul Mușat & Asociații.

„Sunt entuziasmat să mă alătur unei societăți de avocați de anvergură Wolf Theiss și unei echipe de profesionisti de excepție cu o expertiză deosebită, ce s-a consacrat deja drept un reper al serviciilor juridice de calitate în Europa Centrală și de Sud-Est. Sunt nerăbdator să contribui în mod activ la consolidarea departamentului de concurență și ajutor de stat al Wolf Theiss, folosindu-mi întreaga experiență profesională pentru ca, alături de colegii mei din România și din regiune, să îl transformăm într-una din primele alegeri pentru servicii de asistență juridică în acest domeniu și în ariile conexe”, a declarat Adrian Ster, avocat Partener al casei de avocatura Wolf Theiss și coordonatorul Departamentului de Concurență și Ajutor de Stat.

În România, Wolf Theiss și-a deschis biroul în 2005, iar echipa locală condusă de avocatul american Bryan Jardine numără aproximativ 30 de oameni.

Pe piața locală a avocaturii de afaceri, Wolf Theiss intră în eșalonul firmelor internaționale cu prezență importantă, categorie din care fac parte Allen & Overy, DLA Piper, Schoenherr, Cameron McKenna, CliffordChance sau Dentons.

Sursă foto: La Fântâna.

Innova Capital a semnat în această dimineață tranzacția de exit din afacerea La Fântâna. Oresa Ventures a lucrat la achiziție cu consultanții PwC și avocații de la David & Baias, managementul companiei cu avocații de la PNSA, iar Clifford Chance Badea de partea vânzătorului

Innova Capital a semnat în această dimineață contractul de exit din afacerea La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere a apei în sistem watercooler, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Managerul polonez de fonduri de investiții a vândut pachetul de 92% din acțiuni, fiind asistată în tranzacție de către firma de avocatură Clifford Chance Badea.

Managementul societății, reprezentat de către Cristian Amza, fondatorul afacerii, directorul acesteia și acționar minoritar, a lucrat alături de firma de avocatură Popovici Nițu Stoica & Asociații.

Fondul de investiții suedez Oresa Ventures revine după aproape zece ani la cârma afacerii La Fântâna. Cumpărătorul a fost asistat la achiziție de către firma de audit și consultanță PwC, respectiv casa de avocatură afiliată, David & Baias.

Tranzacția a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în decembrie 2015.

Citește mai multe detalii despre tranzacția Oresa – Innova Capital privind afacerea La Fântâna.

Noriel main

Fondul de investiții Enterprise Investors se pregătește să semneze contractul pentru achiziția afacerii cu jucării Noriel. Axxess Capital și familia Constantinescu vând după negocieri îndelungate în cadrul unei tranzacții de până la 30 mil. Euro

Managerul polonez de fonduri de investiții Enterprise Investors urmează să semneze în perioada imediat următoare contractul pentru achiziția afacerii cu jucării Noriel, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Axxess Capital, administratorul de capital de risc condus de către Horia Manda, și familia antreprenorului Cristian Constantinescu, directorul general al Noriel, se pregătesc să vândă afacerea în cadrul unei tranzacții estimate de către surse din piață până aproape de 30 mil. Euro. Axxess Capital deține un pachet de circa 40% din acțiunile afacerii Noriel prin intermediul fondului de investiții Balkan Access Fund, pachetul majoritar aparținând familiei Constantinescu, în cadrul căreia un cuvânt greu de spus are Cristian Constantinescu, șeful companiei.

Reprezentanții Enterprise Investors și ai Axxess Capital nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol pentru comentarii pe marginea tranzacției.

Procesul de vânzare al afacerii Noriel a început încă de anul trecut, în contextul în care Axxess Capital și-a anunțat intenția de exit din câteva afaceri pe care le are în portofoliu – Noriel, SE-GES și Industrial Access.

Fondul de investiții Balkan Accession Fund a intrat în acționariatul Noriel în anul 2010, astfel că investiția sa a ajuns la maturitate și, în mod firesc, trebuie să-și facă exitul.

În cursa pentru achiziția Noriel au fost și fonduri de investiții și investitori strategici, susțin surse din piață. Negocierile dintre Enterprise Investors și vânzători s-au întins pe o durată de circa șase luni, perioadă în care discuțiile au continuat și cu alți investitori care și-au exprimat interesul. Vânzătorii au căutat să-și întărească poziția de negociere cu cifrele obținute în sezonul de iarnă, luna decembrie fiind un vârf tradițional de încasări în industria jucăriilor.

Noriel a înregistrat în 2015 o rată de creștere de circa 30% până la o cifră de afaceri de aproximativ 30 mil. Euro, fiind considerat cel mai bun an din istoria companiei de către Cristian Constantinescu.

Noriel luptă pe o piață a jucăriilor estimată la aproximativ 180 mil. Dolari pe an (circa 160 mil. Euro), în care un concurent redutabil este lanțul elen de profil Jumbo, dar sunt și alți jucători importanți precum D-Toys.

Un reper recent pentru tranzacțiile în sectorul de profil din regiune este oferit de achiziția liderului pieței de jucării din Polonia, Smyk, de către fondul de investiții Bridgepoint, care a anunțat în luna ianuarie că preia compania în cadrul unei tranzacții totale de 247 mil. Euro. Smyk a avut venituri în 2015 de 1,449 mld. Zloți (circa 338 mil. Euro)

Smyk are o rețea de 125 de magazine în Polonia și își crește operațiunile din România, Rusia, Ucraina și Germania. Piața jucăriilor din Polonia crește cu o rată anuală de 5%.

Pe piața locală, Noriel mizează pe o rețea de aproximativ 48 magazine.

Afacerea Noriel este formată din firmele Noriel Impex (care operează importul și distribuția jucăriilor), producătorul Toys and Game Industry cu capacități de producție la Filipeștii de Pădure în județul Prahova, respectiv retailerul de jocuri și jucării Intertoy Zone.

Piața locală a jucăriilor este de așteptat să crească, un pariu fiind făcut chiar de către Cristian Constantinescu, șeful Noriel, care vede posibilă atingerea unui prag de afaceri pentru Noriel de peste 3 ori mai mare în următorii cinci ani.

Potrivit unei cercetări de piață a FRD Center, importurile domină în proporție de 90% piața locală a jucăriilor, principalele surse după valoarea  importurilor fiind în 2014 China, Ungaria, Germania, Austria și Grecia.

Axxess Capital este alături de Enterprise Investors unul dintre veteranii industriei locale a fondurilor de investiții. Axxess mai are în portofoliu și afaceri în IT – Star Storage, Bitdefender, în sectorul de materiale de construcții – Deutek, și a reintrat în industria bancară prin achiziția Nextebank în 2014, respectiv prin preluarea pachetului majoritar la Carpatica în acest an și a anunțat că este pregătit pentru achiziții în vederea atingerii unei mase critice.

Axxess Capital activează în regiune de peste 15 ani, perioadă în care a investit peste 250 mil. euro. Abordează tichete de tranzacție cu valori între 5 și 15 mil. euro și acționează ca investitor în companii pe o durată medie de 3 până la 7 ani, după care își face exitul.

De cealaltă parte, Enterprise Investors mai are în portofoliu afacerea cu materiale de construcții Macon Deva, cumpărată înainte de criză, respectiv lanțul de retail Profi, vedeta portofoliului său local, care este așteptată la vânzare în 2017.

Enterprise Investors și-a făcut exitul din afacerea Smartree și caută oportunități noi de achiziții pe piață, uitându-se la un moment dat la pachetul de 36% din MedLife, deținut de fondul de investiții V4C, care încearcă exitul din afacere încă de anul trecut.

Enterprise Investors activează ca investitor cu capital de risc în regiunea Europei centrale și de est din 1990. A strâns de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții și a investit 1,7 mld. euro în 135 de companii.

Abordează, de regulă, tichete de tranzacție cu valori de peste 20 mil. euro, eșalon pe care îl vizează și alți manageri de private equity cu sediul la Varșovia precum Abris Capital și Innova.

Sursă foto: Piraeus Bank.

Piraeus Bank România a scos la vânzare portofoliul neperformant Elisabeth de circa 165 mil. euro. Piraeus: “Portofoliul este format din credite retail și IMM. Proiectul este la început, urmând ca în perioada următoare acest proces să fie accelerat”

Piraeus Bank România, subsidiara locală a grupului bancar elen Piraeus, a scos la vânzare un portofoliu neperformant în valoare de circa 165 mil. Euro, care conține credite acordate persoanelor fizice și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM).

Tranzacția poartă numele de cod Elisabeth și este într-o fază incipientă.

„Piraeus Bank analizează posibilitatea vânzării unui portofoliu de credite neperformante. Valoarea portofoliului este de aproximativ 165 mil. euro. Portofoliul este format din credite retail și IMM”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Piraeus Bank România.

“Proiectul este la început, urmând ca în perioada următoare acest proces să fie accelerat”, au adăugat oficialii băncii.

Portofoliul neperformant Elisabeth este format din cele două clase de active déjà menționate, cu ponderi aproximativ egale, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, neconfirmate însă de către Piraeus.

Un astfel de portofoliu este de așteptat să atragă interesul investitorilor și firmelor specializate în administrarea datoriilor, care și-au construit déjà portofolii locale puternice cum este cazul cehilor de la APS, respectiv a firmelor poloneze Kruk și Kredyt Inkaso.

Mandatul de vânzare aparține consultanților de la Deloitte, care anul trecut au intermediat tot pentru Piraeus tranzacționarea portofoliului neperformant Henri. În mai 2015, firma poloneză Kruk, specializată în administrarea datoriilor, a cumpărat un pachet de credite de consum neperformante  negarantate cu o valoare de 184 mil. euro pentru un preț de 12 mil. euro de la Piraeus Bank România.

Banca elenă își continuă astfel strategia de curățire a bilanțului în contextul în care Piraeus Bank România a trecut anul trecut printr-o tranzacție eșuată de exit, despre care jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 3 iunie 2015.

Grecii au respins oferta înaintată la finele anului trecut de către fondul american de investiții JC Flowers, care ar fi urmat să preia în cadrul aceleiași tranzacții și Carpatica.

Piraeus Bank România este în continuare pe lista de vânzare a băncii – mamă, potrivit mai multor surse din piața financiară.

Subsidiara locală a Piraeus înregistra în decembrie 2015 o cotă de piață de 1,6% la credite, respectiv de 1,3% la depozite, conform unui raport al băncii – mamă.

Piraeus Bank România avea la finele anului trecut o rețea format din 120 de agenții și 1.435 de angajați. Activele băncii ajungeau la 1,581 mld. Euro, în timp ce depozitele se situau la 853 mil. euro, cu puțin peste nivelul creditelor nete, în valoare de 765 mil. euro. Cu aceste cifre de bilanț, România continuă să fie cea mai mare și mai importantă piață a Piraeus din afara Greciei.

Comparativ cu rezultatele raportate pe primele nouă luni ale anului trecut, Piraeus Bank România a înregistrat un declin al activelor și al creditelor nete, implicit a cotei de piață, concomitent cu o creștere ușoară a nivelului depozitelor.

În septembrie 2015, Piraeus Bank România avea active de 1,775 mld. Euro, credite nete de 1,007 mld. Euro, respectiv depozite de 768 mil. euro.

Cele patru mari bănci grecești – Piraeus, Alpha Bank, Eurobank și National Bank of Greece – au trecut printr-o rundă de capitalizare la finele anului trecut și trec prin procese interne de restructurare, inclusiv la nivelul subsidiarelor străine.

Piața bancară locală a ajuns la o rată medie a creditelor neperformante de 13,57% în ianuarie, conform ultimului buletin lunar publicat de către banca centrală.

Investitorii plătesc pentru portofoliile neperformante locale între 0,5% și 19 eurocenți în funcție de colateralul atașat garanției și nivelul veniturilor generat de portofoliu înainte de a fi scos la vânzare. De regulă, portofoliile neperformante sunt mai ieftine față de cele performante, iar în rândul celor neperformante, portofoliile de retail sunt cotate mai ieftin, iar cele corporate mai scump, însă diferența de preț poate surveni și de pe urma vechimii portofoliului sau a interesului generat printre investitori.

Un raport KPMG avertizează că nivelul încrederii potențialilor cumpărători a fost afectat de înregistrarea unor vânzări eșuate în valoare de 3,3 mld, euro în 2015.

Piața tranzacțiilor cu credite neperformante este estimată de către consultanții Deloitte la aproape 2 mld. Euro în 2016.

Datele disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO indică faptul că piața locală a înregistrat în 2015 un nivel – record de peste 1,5 mld. Euro valoare nominală totală a portofoliilor neperformante vândute, iar portofolii de aproximativ 2 mld. Euro sunt acum în proceduri avansate de vânzare, dar în cadrul unor tranzacții care nu sunt încă închise.

Pe fondul presiunii BNR, băncile comerciale mari au scos în ultimii ani portofolii mari la vânzare pentru a-și putea debloca banii ținuți în provizioane. Cel mai activ vânzător a fost de departe BCR, cea mai mare bancă după active, care în perioada iulie 2014 – decembrie 2015, a vândut și a semnat vânzarea unor portofolii neperformante cu valori nominale de circa 400 mil. euro (Saturn), 1 mld. Lei (circa 227 mil. euro), 1,2 mld. Euro (Neptun).

În 2015, Piraeus a vândut portofoliul Henri către Kruk, UniCredit a cedat portofoliul Triton de 339 mil. euro către Kredyt Inkaso la un preț de 28 mil. euro, iar Intesa a semnat în ianuarie 2016 vânzarea portofoliului Rosemary de 287 mil. euro către APS.

Piața bancară a devenit scena cea mai fierbinte pentru investitorii locali și străini în ultimii ani pentru că, pe de o parte, apropierea reglementărilor Basel III, care înseamnă reguli și mai stricte privind capitalizarea băncilor de către acționari, ar putea accelera unele exituri din piață și valul de consolidare și de concentrare a jucătorilor spre primele 10 – 15 poziții. Din acest punct de vedere, mai multe bănci sunt la vânzare sau sunt disponibile pentru vânzare precum Veneto Banca, Piraeus Bank, Banca Românească, Libra Bank, Credit Agricole, Marfin Bank, Bank of Cyprus, BRCI, pe de altă parte, Banca Transilvania și noua structură bancară în curs de coagulare în jurul trioului Carpatica – Nextebank – Patria Credit au planuri de achiziții.

Sursă foto: RESG.

Afacerea de familie Samsic cu o cifră de afaceri de 1,8 mld. Euro pe an intră în România prin achiziția grupului de firme RESG. Omul de afaceri olandez Ben Martens și Madeline Alexander, partener al Deloitte România, vând 80% din acțiunile a trei companii către cumpărătorul francez

Compania franceză Samsic, cu o cifră de afaceri estimată la 1,8 mld. Euro în acest an, cumpără grupul local RESG de la omul de afaceri olandez Ben Martens. La vânzare participă și Madeline Alexander, partener în cadrul firmei de consultanță și audit Deloitte România, care deține un pachet de acțiuni minoritar în cadrul uneia dintre companiile vândute, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Samsic intră pe piața serviciilor din România prin achiziția pachetelor de 80% din acțiunile firmelor The Contract Cleaning Company, The Facility Maintenance Company, respectiv The Gardening Company. Valoarea totală a tranzacției este estimată în jurul a 5 mil. Euro de către surse din piață.

Vânzătorul este omul de afaceri olandez Ben Martens, 53 de ani, proprietarul companiilor care fac parte din RESG (Real Estate Service Group), cu activități în România și Bulgaria.

La tranzacție participă și Madeline Alexander, partener Deloitte România și cetățean american de origine română, care vinde 5% din acțiunile The Gardening Company. Ben Martens rămâne deocamdată cu o participație de 20% în fiecare din cele trei firme.

The Gardening Company, ce derulează activități de întreținere peisagistică, este cea mai mică dintre societățile vândute, cu o cifră de afaceri de 0,4 mil. Lei în 2014, un profit net de circa 2.100 lei și 10 angajați.

The Contract Cleaning Company, firmă ce are ca obiect de activitate servicii de curățenie în imobile, a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 5,3 mil. Lei și un profit net de 0,57 mil. Lei la un număr de 185 de angajați.

The Facility Maintenance Company, care administrează imobile pe bază de contract sau comision,  a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de circa 4,99 mil. Lei și un profit net de 0,45 mil. Lei la un număr de 40 de angajați.

Afacerea RESG a început în octombrie 2005, când primul client pentru servicii de curățenie a fost hotelul Marriott, în portofoliu intrând treptat mai multe hoteluri (Intercontinental, Radisson, Hilton), imobile de birouri din București precum Charles de Gaulle Plaza, Floreasca Business Center, Dâmbovița Center, Victoria Park, Fabian Business Center, centrul comercial AFI Palace Cotroceni, sediile unor firme de avocatură precum Cameron McKenna, PeliFilip, Bulboacă și Asociații, ambasade, firme de consultanță ca EY, firme din industria tutunului, medicamentelor, cosmetice, auto, IT, sedii de bănci precum BCR, și mulți alții. În 2010, grupul lui Ben Martens, care este membru al Camerei de Comerț Olandeze în România, a intrat pe piața din Bulgaria.

Cumpărătorul, Samsic Group, a înregistrat o cifră de afaceri de 1, 54 mld euro în 2014 și estimează 1,8 mld. euro pentru 2016, dintre care 500 mil. euro sunt încasările așteptate de pe urma operațiunilor pe care grupul le are în afara Franței. Ținta sa pentru 2017 este de 2 mld. Euro.

Fondat în anul 1986 de către Christian Roulleau, grupul francez Samsic a devenit unul dintre principalii jucători din Europa pe piața serviciilor pentru companii.

De la înființare, compania a făcut peste 80 de achiziții în diferite piețe, printre cele mai recente în Serbia, Belgia, acum având în derulare tranzacții în România, Italia și Marea Britanie.

Grupul francez aflat în plină expansiune internațională este prezent în 17 țări și are aproximativ 80.000 de angajați.

Pe lângă serviciile pe care le oferă companiilor, Samsic  desfășoară operațiuni atât în domeniul activităților aeroportuare cu atribuții privind securitatea companiilor aeriene, dar și în cel al resurselor umane. În ceea ce privește activitatea de resurse umane, compania numără 250 de agenții de recrutare personal în Franța și în străinătate.

Compania este o afacere a familiei lui Christian Roulleau, în care acum se implică și a doua generație a familiei.

Intrarea Samsic în România se circumscrie unei serii de achiziții realizate de mari investitori francezi în ultimii ani, precum Auchan care a cumpărat hypermarketurile Real și apoi rețeaua austriacă de bricolaj Baumaxx, Carrefour care a cumpărat rețeaua de supermarketuri Billa, achiziția Albalact de către Lactalis, într-un context în care investitorii strategici străini nu fac achiziții majore pe piața locală, cu excepția unor tranzacții transfrontaliere.

Ben Martens, proprietarul RESG, a absolvit Universitatea Tehnică din Eindhoven (Olanda), în specializarea inginerie industrială. El are o diplomă în administrarea afacerilor de la IMD Business School. Vorbește olandeză, engleză, germană, franceză, portugheză și română.

A lucrat în urmă cu 24 de ani pentru Metro Elveția, apoi peste trei ani în rețeaua grupului german din Austria, a plecat apoi pentru alți aproape 3 ani în Portugalia, iar din 2001 a revenit în Austria în cadrul Unilever ca director de marketing.

Andrei Burz-Pînzaru, partener al firmei de avocatură Reff & Asociații, și Radu Dumitrescu, directorul departamentului de asistență în tranzacții al Deloitte România (dreapta) conduc echipele dedicate tranzacțiilor cu portofolii bancare locale

Radu Dumitrescu, directorul departamentului de asistență în tranzacții al Deloitte România: Piața tranzacțiilor cu credite neperformante are potențial de 2 mld. Euro în 2016, acum sunt în derulare tranzacții de 1 mld. Euro. Andrei Burz Pînzaru, partener Reff & Asociații: Nu mă aștept să vedem ca în Polonia o piață secundară, dar cred că sunt investitori interesați să cumpere targetat anumite active dintr-un portofoliu. Tendințele pieței și cifrele – cheie pentru Deloitte și Reff & Asociații în tranzacțiile cu portofolii bancare

Piața tranzacțiilor cu portofolii bancare neperformante poate ajunge în acest an la 2 mld. Euro, în condițiile în care acum sunt în derulare vânzări de portofolii ce totalizează 1 mld. Euro, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Radu Dumitrescu, directorul departamentului de asistență în tranzacții al Deloitte România.

România este cea mai activă piață de vânzare de portofolii bancare din Europa Centrală și de Est, cu tranzacții încheiate și în derulare care totalizează o valoare nominală de 2,5 mld. Euro.

La acest  nivel, piața locală are o pondere de 40% la nivelul întregii regiuni, inclusiv Austria, reiese din raportul Deloitte “Deleveraging Europe 2015 – 2016”.

deloittepiataportofoliibancareregiunegrafic

Consultanții Deloitte se așteaptă ca România să rămână activă și în 2016, în timp ce în regiune sunt estimate creșteri ale tranzacțiilor cu portofolii bancare în Slovenia și Croația. Europa a contabilizat tranzacții totale de 104,3 mld. Euro, iar pentru acest an sunt estimate valori de 130 mld. Euro, pe fondul ascensiunii tranzacțiilor cu portofolii performante.

În ciuda acestui tablou optimist, investitorii rămân prudenți față de piețele și băncile care au înregistrat tranzacții eșuate, categorie în care intră, de exemplu, tranzacția Neptun prin care BCR a retras în septembrie de la vânzare un portofoliu neperformant de 2,7 mld. Euro, cea mai mare tranzacție din regiune.

Pentru piața locală, riscul legislativ este unul considerabil pentru impactul asupra nivelului tranzacțiilor.

“Unele proiecte de lege ar putea avea un impact negativ. Piața tranzacțiilor cu portofolii neperfomante poate să fie afectată dacă vor apărea noi schimbări legislative cum sunt puse acum în discuție, conform cărora banca și-ar pierde titlul executoriu al contractului și ar trebui să meargă în instanță pentru a obține executare silită împotriva clientului. Un astfel de efect ar putea veni și dacă va fi impus plafonul pentru firmele de colectare de a nu încasa mai mult de dublul prețului la care a fost vândută creanța”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Andrei Burz – Pînzaru, partener în cadrul Reff & Asociații, firma de avocatură corespondentă a Deloitte. Acesta conduce echipele locale specializate de Finanțe & Bănci și Piețe de Capital din cadrul firmei de avocatură și este lider în rețeaua globală Deloitte Legal pentru sectorul bancar și piețe de capital.

“În principiu, legea dării în plată nu va afecta tranzacțiile cu portofolii de retail pentru că băncile au reposedat activele atașate ca garanție și le vând bulk (grupate în portofolii – n.r.)”, afirmă Radu Dumitrescu.

Riscul legislativ ar putea avea efect asupra activelor scoase la vânzare, dar și asupra destinației investitorilor.

“Schimbările legislative pot pune presiune pe prețurile de vânzare în sensul că investitorii pot folosi un astfel de argument pentru a încerca să obțină un preț mai bun. La celălalt capăt însă, dacă valorificarea portofofiilor devine neatractivă, investitorii se vor muta pe alte piețe. Atunci când investitorii văd un risc politic, aceștia își pot direcționa capitalul către alte jurisdicții pentru că banii nu sunt alocați pentru o anumită țară”, explică Andrei Burz-Pînzaru de la Reff & Asociații.

Ce caută investitorii și de ce pică tranzacțiile

 

Piața de tranzacționare a portofoliilor bancare începe să se așeze atât la nivelul firmelor de colectare a creanțelor, cât și la nivelul investitorilor.

Studiul Deloitte indică astfel că în 2015 cei mai activi trei investitori din regiune au fost Deutsche Bank, Kredyt Inkaso și Kruk, în oglindă cu cei trei mai activi vânzători BCR, UniCredit Bank și Piraeus Bank. Corespondența dintre acestea s-a tradus tocmai prin perechile de tranzacții încheiate în România la portofoliul Tokyo de 1,2 mld. Euro între Deutsche Bank (alături de APS și International Finance Corporation) și BCR, la portofoliul Triton de 340 mil. Euro tranzacționat între UniCredit și Kredyt Inkaso, respectiv la portofoliul Henri de circa 200 mil. euro, vândut de Piraeus Bank România către Kruk.

„Piața locală începe să se așeze atât sub aspectul investitorilor, a firmelor de colectare de creanțe, cât și a finanțatorilor. S-au conturat cam 3 – 4 jucători mai mari aici. Eu sunt adeptul modelului de piață spaniol. Acolo, băncile au vândut portofolii cu tot cu departamente interne specializate în administrarea respectivelor portofolii și s-au creat din start jucători cu o anumită masă critică pe piața de profil”, explică Radu Dumitrescu de la Deloitte.

O astfel de tranzacție era Neptun, cea prin care BCR a încercat să vândă un portofoliu – gigant de 2,7 mld. Euro alături de care voia să externalizeze și departamentul specializat în administrarea portofoliului de circa 370 de oameni, însă tranzacția a picat în luna septembrie, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Unul din motivele pentru care astfel de portofolii nu au reușit să fie vândute, în ciuda faptului că anvergura sa a atras un interes inițial puternic, este diversitatea pachetului respectiv. Până la urmă, vin investitori care sunt interesați de anumite clase de active, și nu de un întreg astfel de portofoliu, explică Radu Dumitrescu.

Interesele diferite ale investitorilor într-o achiziție de portofolii bancare poate modela structuri diferite ale tranzacțiilor locale.

„Nu mă aștept să vedem ca în Polonia o piață secundară pentru astfel de tranzacții, dar cred că sunt investitori interesați să cumpere targetați anumite active dintr-un portofoliu neperformant scos la vânzare”, afirmă Burz – Pînzaru.

Tranzacțiile cu portofolii neperformante care eșuează nu se referă doar la modul de structurare al pachetelor scoase la vânzare, ci și la așteptările de preț diferite dintre vânzător și potențialii cumpărători.

 „Investitorii se uită la două aspecte când este vorba de preț. Când își fac evaluarea sunt atenți la ce venituri a generat portofoliul scos la vânzare în ultima perioadă. Și se uită la colateralul atașat portofoliului, adică la calitatea garanțiilor”, afirmă directorul departamentului specializat în asistență pentru tranzacții din Deloitte România.

De asemenea, angajarea răspunderii și pe ce își angajează răspunderea părțile în cadrul documentației contractuale poate avea impact asupra prețului, adaugă șeful echipei de drept bancar din cadrul Reff & Asociații.

Tendințele în tranzacțiile cu portofolii bancare indică o preferință mai mare a investitorilor pentru pachetele de credite corporate cu colateral.

“Dacă în 2013 se vindeau portofolii de retail negarantate, acum se vând, de regulă, pachete de credite corporate garantate. În principiu, portofoliile de retail sunt mai ieftine, iar cele corporate sunt mai scumpe, dar, am avut și cazuri de portofolii retail vândute recent la 19 eurocenți”, explică Radu Dumitrescu.

În tranzacțiile locale cu credite neperformante, investitorii internaționali caută să obțină randamente mai bune, deci prețuri mai mici față de activele vândute în piețele mature din Europa de Vest.

Prețul pe portofoliile cu credite neperformante de consum a variat în România de la 10 eurocenți în 2013 la 11 eurocenți la fiecare 1 euro valoare nominală a creanței în 2014, indică datele Kruk, citate de Deloitte.

Pe segmentul corporate, prețurile pot ajunge până la 20 eurocenți, dacă ne uităm la tranzacțiile încheiate sau la ofertele primite recent de către bănci pe portofolii locale.

“În 2011 – 2012, am vândut un portofoliu retail negarantat la 8 eurocenți, iar clientul nostru cerea 12 eurocenți. Astăzi se vând și la 0,5 eurocenți sau pot să ajungă la 19 eurocenți, cum am arătat deja, în funcție de colateralul atașat. Prețul pentru un portofoliu neperformant depinde de vechimea creditelor din portofoliu”, mai spune reprezentantul Deloitte.

Tranzacțiile cu credite neperformante vs fuziuni și achiziții

Tranzacțiile cu portofolii bancare sunt mai scurte decât tranzacțiile de tip fuziuni și achiziții.

“Din momentul în care s-au agreat termenii financiari ai tranzacției, documentația contractuală, de fapt, durează trei luni până la semnare. Am avut însă, într-o tranzacție, când doar negocierile au durat trei luni în perioada noiembrie 2015 – februarie 2016. Contează cine este cumpărătorul, prețul, cât va negocia pe contract cumpărătorul, cât și alte elemente”, explică Andrei Burz – Pînzaru.

O explicație pentru care tranzacțiile NPL durează mai puțin este și aceea că la NPL, jucătorii din sector își fac evaluarea intern, au departamente specializate și nu mai consumă timp pentru a-și căuta și a-și angaja evaluatori, adaugă Burz – Pînzaru.

Diferențele dintre cele două tipuri de tranzacții vizează și nivelul comisioanelor de succes încasate de către consultanți.

 „Procesul de derulare a unei tranzacții NPL (credite neperformante – n.r.) este unul mai mic decât în cazul unui M&A (fuziuni și achiziții – n.r.). În cazul unei tranzacții NPL, se poate ajunge la semnare și într-o săptămână – două. În medie însă, durează 3 până la 4 luni, pot fi și 6 luni. La M&A, tranzacția durează în medie peste 6 luni. Sunt etape precum depunerea ofertelor preliminare (NBO), faci due dilligence, pregătești oferta angajantă. Evaluarea în tranzacțiile de tip M&A este mai lungă decât la cele de NPL. Inclusiv, fee-urile (comisioanele de succes) sunt mai mari pentru consultanții din tranzacții M&A decât în cele de NPL”, susține Radu Dumitrescu.

Bilanțurile Deloitte și Reff & Asociații în tranzacțiile cu portofolii bancare

Deloitte a fost anul trecut printre cei mai activi consultanți la vânzarea de portofolii bancare, alături de PwC și KPMG.

În 2015, Deloitte afirmă că a avut mandat în patru tranzacții de transfer de portofolii nepeformante, din care trei pe partea de vânzare, respectiv una pe partea de cumpărare, potrivit datelor furnizate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

DeloitteReffNPLdeals2015baza624

Firma de avocatură corespondentă a Deloitte, Reff & Asociații, afirmă că în 2015 a participat la cinci transferuri de portofolii, din care în trei tranzacții NPL a fost de partea vânzătorului, iar în altele două a consiliat vânzătorul la vânzarea de portofolii performante.

De asemenea, firma de avocatură a mai raportat alte trei tranzacții în care a avut mandat de consultant unic (single ticket), din care două au fost pe partea de vânzare, iar în una a lucrat de partea cumpărătorului.

Astfel, Deloitte a contabilizat tranzacții de acest tip încheiate în 2015 în valoare totală de aproape 500 mil. Euro, restul nefiind finalizate anul trecut.

Reff & Asociații a totalizat tranzacții cu portofolii bancare totale de 1 mld. Euro în 2015 și începute în 2014, dar continuate anul trecut.

Firma de avocatură a consiliat Bank of Cyprus în 2014 la tranzacția de vânzare de 95 mil. Euro a participației sale în hotelul de cinci stele JW Marriott și a datoriilor aferente dintr-un împrumut contractat pentru hotel, iar în 2013 a participat la tranzacția Bank of Cyprus cu Marfin Bank prin care au fost transferate active de 82 mil. Euro și depozite de 77 mil. Euro.

Pe segmentul mandatelor aflate în curs, Deloitte a raportat două astfel de tranzacții cu o valoare nominaltă agregată de 650 mil. Euro.

Reff & Asociații are în curs de derulare două tranzacții cu portofolii neperformante, una aproape de finalizare, iar cealaltă în curs. La acestea se adaugă încă un potențial mandat de consultant unic la o altă tranzacție NPL. Valoarea nominală agregată a acestor tranzacții este de circa 500 mil. Euro, conform datelor furnizate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Deloitte mizează pentru tranzacțiile cu portofolii bancare pe o echipă internă de 5 oameni, precizează Radu Dumitrescu, directorul departamentului de asistență în tranzacții al Deloitte România. „Dar putem oricând accesa resurse regionale de încă 10 oameni de la birourile din Europa Centrală și de Est, respectiv Marea Britanie”, spune acesta.

Pe zona echipelor de avocați, în funcție de complexitatea tranzacției, însă nu pe toată durata acesteia, numărul oamenilor Reff & Asociații pe proiect poate varia între 4 și 12 avocați.

Pe lângă echipa de drept bancar, formată din nouă avocați, în unele cazuri este nevoie și de implicarea avocaților specializați în concurență, insolvență și protecția datelor, precizează Andrei Burz-Pînzaru, șeful practicii de profil din cadrul firmei de avocatură.

Reff & Asociații, cu o echipă de aproximativ 50 de oameni,face parte din rețeaua Deloitte Legal din Europa Centrală. Firma de avocatură condusă de Alexandru Reff și Andrei Burz-Pînzaru, se numără printre cele mai active firme ale pieței de profil într-un eșalon din care mai fac parte firme  locale precum NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, PNSA, PeliFilip, Bondoc & Asociații sau operatori internaționali activi prin intermediul RTPR Allen & Overy, Clifford Chance Badea, DLA Piper, Schoenherr, Wolf  Theiss sau Cameron McKenna.

Deloitte face parte din grupul celor patru mari firme de consultanță și audit la nivel global, alături de PwC, EY și KPMG. Deloitte are o echipă locală de peste 500 de oameni în consultanță, audit, consultanță fiscal și juridică, care deservește clientele sa din România și Republica Moldova.

Siminel Andrei, director general al NCH Capital. Sursă foto: NCH.

Siminel Andrei, directorul general al NCH Capital despre vânzarea Imobiliare.ro către Ringier: “Ca valoare, tranzacția este probabil cea mai mare în Internetul românesc. Prețul reflectă atât business-ul, cât și potențialul pieței imobiliare din România”. Fondul de investiții american a vândut odată cu portalul de anunțuri Imobiliare și site-urile SpatiiComerciale.ro și AnalizeImobiliare.ro

Fondurile de investiții americane administrate de către NCH Capital anunță vânzarea portalului Imobiliare.ro la pachet cu alte două site-uri Spatiicomerciale.ro și Analizeimobiliare.ro către grupul elvețian de media Ringier în cadrul a ceea ce numește “probabil cea mai mare tranzacție din internetul românesc”.

NCH Capital a investit in Imobiliare.ro începand din anul 2004, cand a cumpărat pachetul majoritar de 60% din actiuni.  Restul acțiunilor erau deținute de către fondatorii imobiliare.ro –  Adrian Erimescu, Gotz Kurt, Laurențiu Andrei și Ciprian Gheran.

Ca valoare, tranzacția este probabil cea mai mare în Internetul românesc. Prețul obținut reflectă atât business-ul, cât și potențialul pieței imobiliare din România, o piață aflată în creștere și cu perspective de dezvoltare pe termen lung, precizează reprezentanții NCH.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părți, din motive de confidențialitate. Surse din piață au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că prețul tranzacției ar putea fi în jurul a 15 – 16 mil. euro. Totuși, analiști din piața de fuziuni și achiziții consideră că prin aplicarea multiplilor din sectorul media o valoare de piață ar putea ajunge în intervalul a 5 -10 mil. euro și numai plata unei prime pentru poziția de lider de nișă ar putea majora cu câteva milioane de euro prețul care reflectă valoarea de piață a companiei, inclusiv premisele de creștere.

“Aparent, Internetul este o poveste de succes facil, la îndemâna oricui. Dar, în fapt, este vorba de foarte mult efort, inteligență, intuiție și noroc. Au fost 12 ani de eforturi susținute în care s-a lucrat permanent cu echipa managerială de la imobiliare.ro. Mii de ore, sute de idei, zeci de eșecuri”, a declarat, la finalizarea tranzacției, Siminel Andrei (foto), director general NCH Capital.

Investițiile importante în imobiliare.ro în toți acești ani au făcut ca portalul să se detașeze decisiv de alte site-uri de profil, ceea ce comparativ cu modul în care se făceau tranzacțiile în urmă cu 15 ani portalul de anunțuri imobiliare a reușit să aducă o eficiență economică de ordinul sutelor de milioane de euro, susțin reprezentanții NCH.

Lunar, imobiliare.ro atrage peste un milion de vizitatori unici si se claseaza pe primul loc în categoria portalurilor imobiliare.

Alături de imobiliare.ro a fost vândut și portalul SpatiiComerciale.ro și AnalizeImobiliare.ro, un instrument util pentru evaluarea profesională a proprietăților,utilizat de evaluatori și bănci.

“Lucrez cu echipe de tineri în dezvoltarea unor proiecte similare– okazii.ro, sentimente.ro, auto.ro, pieseauto.ro, cinemagia.ro, iabilet.ro, eva.ro, virtualcards.ro, sfatulmedicului.ro etc- și încă sunt uimit de capacitatea de inovare dublată de determinarea acestor tineri. Un loc aparte în inima mea îl ocupă echipa imobiliare.ro  – Adrian Erimescu, Laurențiu Andrei și Ciprian Gheran, persoane de o calitate excepțională. Această tranzacție nu numai că le asigură viitorul financiar, dar le și confirmă valoarea indiscutabilă internațională”, a subliniat Siminel Andrei.

ringierimobiliaremain

Pentru vânzator asistența legală a venit din partea Mădalinei Neagu, partener al casei austriece de avocatură- Schoenherr și Malcom Myers de la European Internet Ventures. De cealaltă parte, cumpărătorul a lucrat cu KPMG și avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații conduși de partenerul Dragoș Apostol.

Discuțiile între cele două părți au început în urmă cu aproximativ șase luni, adică în toamna anului trecut. La începutul anului, Realmedia Network a înscris o ipotecă mobiliară în favoarea Libra Internet Bank, bancă aflată în portofoliul NCH, în contul unui credit contractat pe 8 ianuarie.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Realmedia Network a obținut în 2014 o cifră de afaceri de 8,3 mil. Lei (circa 1,9 mil. Euro), respectiv un profit net de aproximativ 0,2 mil. Euro.

Ringier România a raportat pentru 2014 un profit net de 13,9 mil. lei la o cifră de afaceri de 129,5 mil. lei și 275 de angajați.

Broadhurst Investments, vânzător în tranzacția cu Ringier, este unul dintre fondurile de investiții administrate de către NCH, un administrator de capital de origine americană. În România, în portofoliul său se află o gamă largă de participații de la companii listate pe bursă, producătorul din industria de panificație Vel Pitar, Libra Internet Bank în sectorul bancar, active în piața imobiliară, investiții pe piața de internet, unde a fost unul dintre pionierii investițiilor.

NCH Capital are o prezență de peste 22 de ani în România, primele investitii fiind făcute în 1994.

ringierimobiliaremain

Ringier cumpără 87% din acțiunile liderului portalurilor de anunțuri imobiliare și își extinde portofoliul media digital cu achiziții de lideri de nișă. NCH Holdings face un exit profitabil din afacerea Imobiliare.ro. Grupul elvețian a lucrat în tranzacție cu consultanții KPMG și avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații, iar vânzătorul a avut de partea sa pe consultantul britanic Malcolm Myers și firma austriacă de avocatură Schoenherr

Grupul elvețian de presă Ringier a anunțat astăzi achiziția companiei care administrează cel mai mare portal local de anunțuri imobiliare în cadrul strategiei sale de a-și extinde portofoliul de media digitală.

Ringier cumpără 87% din acțiunile Realmedia Network, tranzacție prin care administratorul de fonduri de investiții NCH Holdings și Gotz Kurt își fac exitul din afacere. Adrian Erimescu, Ciprian Gheran și Laurențiu Andrei rămân acționari minoritari cu restul participației și păstrează managementul companiei, conform informațiilor disponibile pentrru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

NCH Holdings deținea un pachet de 60% din afacerea care administrează portalul imobiliare.ro.

„Achiziția Imobiliare.ro este un pas înainte în demersul nostru sistematic de a transforma și digitaliza afacerea noastră în toate piețele pe care le servim, inclusiv în Europa de Est. Mulțumită acestei tranzacții, Ringier deține acum atât portalul numărul 1 în recrutarea online din România, cât și cel mai mare portal de imobiliare din țară”, spune Marc Walder, CEO Ringier AG.

Tranzacția devine operațională începând de astăzi, 31 martie 2016.

„Sunt foarte bucuros că Imobiliare.ro, proiect online demarat în urmă cu 16 ani în Timișoara, face parte acum din unul dintre cele mai mari grupuri media din Europa. Această tranzacție ne va permite să beneficiem de know how de ultimă oră precum și de sinergiile nationale și globale din cadrul Grupului Ringier. De asemenea, sunt convins că tranzacția ne va ajuta să furnizăm utilizatorilor noștri servicii mai bune și să transformăm Imobiliare.ro într-un portal imobiliar de clasă internațională”, afirmă Adrian Mihail Erimescu, actualul Director Executiv Imobiliare.ro și noul CEO al companiei.

Grupul Ringier activează în România din 1992. Ringier România are peste 400 de angajați și este unul dintre cei mai mari publisheri internaționali la nivel local, având un portofoliu format din peste 30 de produse print si online, printre care tabloidul Libertatea și ediția româneasca ELLE, cea mai bine vândută revistă de modă din lume.

Discuțiile între cele două părți au început în urmă cu aproximativ șase luni, adică în toamna anului trecut. La începutul anului, Realmedia Network a înscris o ipotecă mobiliară în favoarea Libra Internet Bank, bancă aflată în portofoliul NCH, în contul unui credit contractat pe 8 ianuarie.

Cumpărătorul a lucrat în tranzacție cu consultanții KPMG pentru partea de due dilligence (analiză financiară și evaluare), respectiv cu o echipă de avocați de la Țuca Zbârcea & Asociații aflați în coordonarea partenerului Dragoș Apostol.

De cealaltă parte, vânzătorul a fost consiliat de către consultantul britanic Malcolm Myers, respectiv de către firma austriacă de avocatură Schoenherr. Din echipa Schoenherr a făcut parte partenerul Mădălina Neagu, coordonator al practicii de fuziuni și achiziții în cadrul biroului local, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Realmedia Network a obținut în 2014 o cifră de afaceri de 8,3 mil. Lei (circa 1,9 mil. Euro), respectiv un profit net de aproximativ 0,2 mil. Euro.

Surse din piață susțin că prețul tranzacției ar putea fi în jurul a 15 – 16 mil. euro.

Totuși, analiști din piața de fuziuni și achiziții consideră că prin aplicarea multiplilor din sectorul media o valoare de piață ar putea ajunge în intervalul și numai plata unei prime pentru poziția de lider de nișă ar putea majora cu câteva milioane de euro prețul care reflectă valoarea de piață a companiei, inclusiv premisele de creștere.

Potrivit unor analiști, pe piața de media internațională tranzacțiile din zona digitală pot depăși multipli de 12 – 13 aplicați la EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), respectiv în jurul unui multiplu de 2 – 3 aplicat la venituri. Astfel, valoarea companiei s-ar încadra în intervalul a 5 -10 mil. euro.

Sursele citate mai spun că în cazul achiziției unei companii cu poziție de lider de piață, cum ar fi cazul Imobiliare.ro pe nișa portalurilor de anunțuri imobiliare, cumpărătorul ar putea agrea plata unui premiu peste o astfel de evaluare.

O valoarea mai mare a tranzacției ar putea fi dată dacă prețul de vânzare este legat de evoluția unor parametri în creștere ai afacerii, de atingerea unor obiective sau chiar de o structurare a tranzacției pe o perioadă mai lungă.

Aceste estimări nu sunt confirmate însă de către părțile implicate în tranzacție.

Imobiliare.ro este cotată ca una dintre cele mai atractive afaceri online din portofoliul NCH Holdings, iar fondul de investiții a purtat în ultimii ani discuții cu mai mulți astfel de investitori, susțin sursele jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Pentru NCH Holdings, vânzarea Imobiliare.ro este însă semnalul unei afaceri cu o rată de profit mulțumitoare, fiind cunoscută preferința acestui investitor financiar de a aștepta fără o presiune de timp cumpărătorul dispus să plătească un preț bun pentru activele ce fac parte din portofoliul său diversificat.

Ringier România a raportat pentru 2014 un profit net de 13,9 mil. lei la o cifră de afaceri de 129,5 mil. lei și 275 de angajați.

Broadhurst Investments, vânzător în tranzacția cu Ringier, este unul dintre fondurile de investiții administrate de către NCH, un administrator de capital de origine americană. În România, în portofoliul său se află o gamă largă de participații de la companii listate pe bursă, producătorul din industria de panificație Vel Pitar, Libra Internet Bank în sectorul bancar, active în piața imobiliară, investiții pe piața de internet, unde a fost unul dintre pionierii investițiilor.

Raiffeisen a finanțat cu circa 4,7 mil. euro a doua achiziție a fondului de investiții Resource Partners pe piața lanțurilor de fitness. World Class România a finalizat pe 24 martie preluarea pachetului de 100% al rețelei de centre de fitness Club Sport Fitness Center MV. O echipă de avocați Stratulat Albulescu condusă de partenerii Silviu Stratulat și Alexandra Radu a lucrat cu cumpărătorul, iar casa de avocatură Ijdelea de partea vânzătorului

Lanțul de centre de fitness World Class România, aflat în portofoliul managerului polonez de fonduri de investiții Resource Partners, a finalizat pe 24 martie achiziția pachetului de 100% din acțiunile concurentului său, Club Sport Fitness Center MV S.R.L, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Valoarea tranzacției se situează în jurul a 5 mil. Euro, conform unor estimări avansate de surse din piața de fuziuni și achiziții.

Raiffeisen Bank România a finanțat achiziția cu un împrumut în valoare de 20,95 mil. Lei (circa 4,7 mil. Euro), acesta fiind contractat de către World Class România pe 22 martie.

De asemenea, în cadrul tranzacției, pe 23 martie, compania cumpărată s-a angajat să ramburseze 123.000 euro către Alpha Bank România, în contul unui împrumut de 650.000 euro contractat la aceeași bancă în aprilie 2013.

Cumpărătorul a lucrat în tranzacție cu consultanții EY pe partea de evaluare, respectiv pentru partea de consultanță juridică la achiziție și la contractarea finanțării cu o echipă de avocați Stratulat Albulescu, condusă de partenerii Silviu Stratulat și Alexandra Radu, din care au mai făcut parte Andrei Albulescu – Partener, Cristina Man – Senior Associate, Ana Chira, Andrei Băluș și Cristiana Dițoiu – Associate.

De cealaltă parte, vânzătorul, Thomas Richard Pierre, a lucrat cu casa de avocatură Ijdelea.

Dan Fărcășanu, director de investiții Resource Partners, a fost implicat în derularea negocierilor care au adus a doua achiziție a fondului polonez de investiții Resource Partners în cei doi ani de la intrarea în România.

Tranzacția a fost anunțată pe 8 februarie de către Resource Partners.

Valoarea tranzacției prin care World Class România preia Club Sport Fitness Center MV S.R.L nu a fost făcută public.

Resource Partners abordează tichete de tranzacție în medie între 5 și 15 mil. euro în ceea ce privește capitalul investit direct de către fond, ceea ce încadrează proaspăta achiziție în marja inferioară a intervalului.

Finanțarea achiziției de către Raiffeisen indică faptul că fondul și-a limitat expunerea de capital propriu în această tranzacție, preferând ruta unei mișcări de tip platforming prin care compania sa din portofoliul local este cea care face achiziția, dar care își majorează nivelul datoriilor pentru că împrumutul de achiziție rulează pe bilanțul propriu.

Impactul tranzacției este că World Class își consolidează poziția de lider în sectorul de profil, ajungând la 28 de centre de fitness după achiziția concurentului de pe poziția a doua.

Club Sport Fitness Center MV SRL este o companie care operează un lanț de 9 centre de fitness în București și marile orașe din România – Craiova, Cluj – Napoca, Iași, Ploiești și Bacău.

Preluarea companiei care deține franciza Club Moving în România duce la o triplare a afacerii la nivel operațional în mai puțin de doi ani de la intrarea fondului polonez de investiții Resource Partners la nivel local.

Club Sport Fitness Center MV SRL a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 11,9 mil. lei (2,7 mil. euro) și un profit net de 1,11 mil. lei (0,25 mil. euro) la un număr mediu de 71 angajați. Club Sport Fitness Center MV SRL deține franciza Club Moving în România, Club Moving fiind o marcă a grupului francez Hebe, nr.1 în piața de fitness din Hexagon și nr. 5 în Europa.

De cealaltă parte, World Class România a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 42,6 mil. lei (9,6 mil. euro) și o pierdere de 3,1 mil. lei (0,7 mil. euro) la 150 de angajați.

Triplarea afacerii aflate în vârful pieței de fitness din România a fost finanțată printr-o combinație de capital investit de fondul polonez, fonduri proprii ale World Class România și credite bancare.

Pe de altă parte, ritmul de extindere apropie fondul polonez de momentul de exit, pentru care o rețea formată din 37 până la 40 de centre de fitness este suficientă pentru a-și marca profitul din vânzarea afacerii.

Resource Partners are profilul unui investitor financiar, cu o durată tipică a investiției între 3 și 5 ani între momentul achiziției și exitul din afacere.

Piața centrelor de fitness este una fragmentată, dar ratele de creștere ale companiilor din sector într-un sector tânăr de servicii indică un potențial de creștere mare pentru acest tip de afaceri.

Administratorul de capital de risc Resource Partners, proprietarul lanţului de centre de fitness World Class România, este în proceduri avansate de atragere de capital de la investitori pentru a ridica al doilea său fond regional, potrivit informațiilor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO.

Resource Partners II, noul fond de investiţii, are o capitalizare – ţintă comparabilă cu primul fond, de peste 200 mil. Euro.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat déjà că ia în considerare o investiţie de capital de până la 40 mil. Euro în fondul Resource Partners II, care va viza tranzacţii în sectorul companiilor de talie medie din Polonia şi alte pieţe din arealul Europei centrale şi de sud – est, spaţiu care include şi România.

Fondul European de Investiţii, care face parte din grupul Băncii Europene de Investiţii, este şi el pe lista investitorilor Resource Partners, precum și banca olandeză Rabobank și fondul francez de investiții Ardian, fostul braţ de investiţii al gigantului financiar Axa.

Noul fond al Resource Partners va avea, în special, în vizor investiţii în sectorul bunurilor de consum, inclusiv în industria alimentară şi în agricultură, potrivit informaţiilor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

Resource Partners este unul dintre cei mai tineri administratori de capital de risc cu apetit de investiţii în regiune, fiind fondat în urmă cu şase ani de către o echipă care coordona activităţile fondului american de investiţii Carlyle pentru Europa Centrală şi de Est.

Pentru primul fond de investiţii al Resource Partners au fost strânşi 293,4 mil. Euro de la investitori.

Mai mulți manageri de fonduri de investiții sunt angajați în ridicarea unor fonduri noi și în strângerea de bani de la investitori.

Piața fondurilor de investiții din România a devenit în ultimii ani mai activă în urma intrării unor jucători noi precum Abris Capital Partners, Mid Europa Partners, Resource Partners, CEE Equity Partners, care caută să-și investească banii în ținte din diferite sectoare.

APS cumpără încă un portofoliu neperformant de la BCR de aproximativ 500 mil. lei. Administratorul ceh de creanțe a semnat singur și în consorțiu cu alți investitori achiziții de portofolii neperformante BCR de circa 2 mld. euro în ultimele 20 de luni

APS, firma cehă specializată în administrarea de creanțe aparținând lui Martin Machon, cumpără încă un portofoliu neperformant de la BCR, cu o valoare nominală de aproximativ 500 mil. lei (peste 100 mil. euro), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Proaspăta achiziție vine în completarea tranzacției Tokyo, prin care BCR transferă un portofoliu neperformant de 1,2 mld. euro către consorțiul format din APS, Deutsche Bank și International Finance Corporation. Tranzacția Tokyo este cea mai mare din istoria pieței de portofolii de credite neperformante (NPL) și este în faza în care se așteaptă avizul Consiliului Concurenței.

Părțile nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Cu acest ultim pas, APS a semnat în mai puțin de doi ani alături de alți investitori patru achiziții semnificative de portofolii neperformante de la BCR, a căror valoare totală ajunge la aproximativ 1,96 mld. euro. Dacă adăugăm achiziția portofoliului Volksbank de 495 mil. euro și tranzacția Rosemary în curs de finalizare, lista de achiziții semnificative APS trece de 2,7 mld. euro în ultimii doi ani, conform datelor colectate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, în iulie 2014, APS a cumpărat alături de Deutsche Bank un portofoliu în valoare de 1 mld. lei (circa 227 mil. euro). A urmat apoi tranzacția Saturn, prin care BCR a transferat încă un portofoliu de peste 400 mil. euro, al cărui cumpărător a fost același tandem APS – Deutsche Bank.

Compania cehă specializată în administrarea portofoliilor de datorii și-a construit o poziție puternică în zona activelor corporate. La achiziția de portofolii neperformante, de regulă, APS lucrează cu finanțatori precum Deutsche Bank, IFC sau fonduri de investiții precum Ana Cap și HIG Capital. La tranzacția Neptun, prin care BCR a încercat anul trecut vânzarea unui portofoliu – gigant pentru România și Europa de Est, APS a lucrat cu fondul american de investiții Lone Star, însă tranzacția a picat în septembrie.

Firma cehă, cu operațiuni pe piețele din Europa de Est, este deținută în proporție de 100% de către Martin Machon, după ce acesta a cumpărat la finele anului trecut pachetul de 60% al Slavia Capital. Valoarea APS Holding SE era cotată atunci la aproximativ 20 mil. euro.

În România, APS activează pe piața portofoliilor de datorii, unde în eșalonul de vârf s-au poziționat jucători precum Kruk (mai ales pe segmentul de retail), Kredyt Inkaso – investitor și administrator de creanțe, EOS sau CITR.

Prețurile de vânzare la portofoliile neperformante oscilează, în medie, între 5 și 15 eurocenți pentru fiecare euro la valoare nominală a pachetului de creanțe tranzacționat.

Tranzacțiile cu portofolii neperformante sunt afacerea momentului pe piața bancară, în contextul în care banca centrală solicită curățirea bilanțurilor pentru a debloca resurse stocate în provizioane către creditare.

Pe lângă bănci, firme specializate în administrarea portofoliilor de datorii și fonduri de investiții specializate, acest tip de tranzacții antrenează și firme de avocatură pe segmentul asistenței juridice într-un context legislativ în schimbare, precum și firme de consultanță din Big Four precum PwC, Deloitte și KPMG.

radissonmain

Compania care administrează hotelul Radisson Blu împrumută 97 mil. Euro la dobânda anuală Euribor plus 3,75% de la Raiffeisen pentru plata unor credite luate de la bănci și de la grupul israelian Elbit. Hotelul de cinci stele din centrul Capitalei are o poliță de asigurare de 167 mil. Euro la Allianz Țiriac Asigurări

București Turism, firma care administrează hotelul de cinci stele Radisson Blu din Capitală, a contractat un împrumut de 97 mil. Euro de la Raiffeisen Bank International și Raiffeisen Bank România la o dobândă anuală cu 3,75% peste Euribor, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Garantul celei mai mari finanțări corporative locale de la începutul anului este compania israeliană Elbit Imaging Ltd, care deține circa 98% din acțiunile companiei București Turism.

Împrumutul va fi rambursat în rate trimestriale și o plată finală (balloon repayment) pe 31 decembrie 2020, ceea ce indică faptul că maturitatea finanțării este de 4 ani și 9 luni.

Banii vor fi trași în două tranșe, având destinații diferite. Astăzi a fost anunțată tragerea primei tranșe în valoare de 85 mil. Euro, care servește refinanțării unui împrumut luat în septembrie  2011 de la Raiffeisen, iar din restul rămas de 24,4 mil. Euro vor fi rambursate alte 15 mil. Euro către banca israeliană Hapoalim. Potrivit acordului încheiat cu finanțatorul, prima tranșă putea fi trasă până la 31 martie.

A doua tranșă, în valoare de 12 mil. Euro, va fi folosită pentru plata de către București Turism a tuturor împrumuturilor acordate anterior de către acționarii existenți, iar banii vor ajunge astfel la grupul israelian Elbit, proprietarul companiei împrumutate și, implicit, a hotelului care cuprinde 487 de spații de cazare – camere și apartamente.

Această tranșă va putea fi utilizată începând din 30 septembrie, iar banii vor putea fi trași în baza noii facilități de credit în termen de un an.

Pe lângă împrumutul de 97 mil. Euro, compania va avea de rambursat către Raiffeisen o sumă suplimentară de 19,4 mil. Euro, cu titlu de dobânzi, taxe, alte cheltuieli aferente finanțării.

Dată fiind expunerea mare luată de Raiffeisen pe companie, finanțarea a fost practic împărțită astfel încât o parte vine de la subsidiara locală a grupului bancar austriac, iar o altă parte direct de la centrala grupului din Viena. În mod similar, procedează și alte bănci locale (BCR, BRD, UniCredit) când sunt contractate credite de valori mari, iar expunerile pot fi împărțite de fiica locală cu banca – mamă.

Creditul de 97 mil. Euro este garantat cu ipotecă imobiliară pe hotel de prim rang, cu ipotecă pe acțiunile București Turism, precum și pe creanțe rezultate din contracte de închiriere. De asemenea, din collateral fac parte și trei polițe de asigurare încheiate cu Generali și Allianz Țiriac Asigurări, ultima având un contract de asigurare în valoare de 167 mil. Euro până la 30 septembrie, poliță care acoperă riscurile de distrugere a proprietății asigurate, în speță a hotelului.

De asemenea, firma israeliană Elbit Imaging Ltd, garantul împrumutului, a adus la rândul său garanție corporativă în favoarea subsidiarei sale din România.

Hotelul Radisson Blu a fost deschis înainte de izbucnirea crizei economice în urma unei investiții de circa 70 mil. Euro în modernizarea fostului hotel București, ridicat la rândul său pe locul fostului hotel Nestor, distrus în urma cutremurului catastrofal din 1977.

Pe piața hotelurilor de cinci stele din București, Radisson Blu are cea mai mare capacitate de cazare și luptă pe acest palier cu JW Marriott (care aparține companiei austriece Strabag), Athenee Palace Hilton și Crowne Plaza (parte din Ana Hotels, companie aparținând familiei omului de afaceri George Copos) și Intercontinental, care aparține familiei omului de afaceri Dan Adamescu, conform ultimelor informații disponibile.

Elbit Imaging Ltd are doi acționari importanți – York Capital (19,7%) și Davidson Kampner și asociații săi cu 14,3%.

București Turism a raportat pentru 2014 un profit net de 11,26 mil. Lei (2,5 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 114,5 mil. Lei (peste 25 mil. Euro). Grupul Elbit are și alte afaceri pe piața locală, însă cel mai important activ din portofoliul românesc este hotelul Radisson Blu.

venetoclasamentsucursalestraineromain

O bancă din top 15, cu active de 1 mld. Euro și o cotă de piață de 1,3%, a fost scoasă la vânzare: Italienii de la Veneto Banca caută cumpărători pentru subsidiara din România. Echipa de consultanți angajați pentru tranzacția de exit este formată din SocGen, KPMG și avocații de la Wolf Theiss

Grupul italian Veneto Banca a început procesul de vânzare al subsidiarei sale din România, care cu un activ net bilanțier de 1,03 mld. Euro și o cotă de piață aferentă de 1,3% intră în topul primelor 15 bănci locale la finele anului 2014, conform ultimului raport anual făcut public de către BNR.

Echipa de consultanți angajați pentru tranzacția de exit este formată din SocGen și KPMG, în timp ce asistența juridică este asigurată de către casa austriacă de avocatură Wolf Theiss, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Veneto Banca nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol.

Contextul în care italienii au dat drumul tranzacției de exit din România este marcat, pe de o parte, de peisajul bancar local unde mai multe bănci au fost vândute în ultimii ani de bănci străine care se retrag (Volksbank, MKB, Millennium, RBS), iar pe de altă parte de strategia băncii – mamă.

Veneto Banca a anunțat pe 9 februarie acordarea unui mandat către banca elvețiană de investiții UBS ca și consultant alături de Rothschild pentru studierea și definirea opțiunilor strategice cu impact asupra viitorului grupului bancar italian, și în special pentru listarea acțiunilor pe bursa italiană concomitent cu o majorare a capitalului băncii cu 1 mld. Euro în cadrul proiectului Serenissima.

Ca urmare a unei evaluări realizate anul trecut, Veneto Banca a anunțat că Banca Centrală Europeană i-a cerut să-și îmbunătățească poziția de capital și solvabilitatea prin atragerea de fonduri proaspete până în iunie 2016. Pentru aceasta, acționarii băncii italiene au aprobat în decembrie 2015 atât planurile de listare și de majorare de capital, cât și un plan de afaceri actualizat pentru perioada 2016 – 2020.

La nivel de grup, Veneto Banca a înregistrat în 2015 o pierdere de 881,9 mil. Euro, iar în anul anterior pierderile ajungeau la 968,4 mil. Euro, conform ultimelor raportări ale băncii – mamă.

În România, pierderile Veneto Banca ajungeau la finele anului trecut la aproximativ 41,3 mil. Euro, potrivit sursei citate.

Veneto Banca a intrat în România în anul 2000 prin achiziția Banca Italo Romena, care avea sucursală la București îndă din 1997. În mai 2014, banca – mamă Veneto Banca a fuzionat prin absorbție cu Banca Italo Romena sub numele de Veneto Banca.

Sucursala București a băncii italiene operează o rețea formată din 22 de agenții, din care 5 în București, iar restul în celelalte orașe importante din țară.

În România, Veneto Banca are un personal format din 313 angajați.

La 31 decembrie 2015, Veneto Banca avea active financiare disponibile pentru vânzare în România de 13,2 mil. Euro.

Veneto Banca mai are în România și 100% din acțiunile Immobiliare Italo Romena SRL.

Veniturile consolidate ale băncii în România au fost anul trecut de 38,9 mil. Euro, mai arată raportul băncii – mamă.

La nivelul pieței locale, Veneto Banca este a doua operațiune bancară italiană ca mărime, după cea a UniCredit, dar cu puțin peste cea a celor de la Intesa SanPaolo România, care la finele lui 2014 aveau o cotă de piață de 1,2% cu active de 1 mld. Euro.

În acest moment, mai multe bănci sunt de vânzare în România. Piraeus Bank a încercat anul trecut exitul din piață, însă nu s-a înțeles cu fondul american de investiții JC Flowers. De asemenea, vânzarea Credit Agricole este un proces care s-a oprit. Carpatica a trecut în mâinile Nextebank, controlată de un fond de investiții administrat de către Axxess Capital, și după fuziunea cu Nextebank va lua ființă Patria Bank. Grecii de la Eurobank au angajat banca de investiții HSBC pentru a evalua opțiunile strategice la Bancpost, iar proprietarul Banca Românească are ca termen până în 2018 vânzarea operațiunilor din România și din alte piețe, conform planului de restructurare aprobat de către Bruxelles în 2014. De asemenea, omul de afaceri Dorinel Umbrărescu caută să vândă BRCI (ex – ATE Bank România, fostă Mindbank), iar băncile cipriote Bank of Cyprus și Marfin au, de asemenea, România, pe lista de exit.

La celălalt capăt al pieței, Banca Transilvania a anunțat că are apetit pentru noi achiziții, după integrarea Volksbank România, iar noul jucător Patria Bank, ce urmează să ia naștere din fuziunea Nextebank – Carpatica sub bagheta Axxess, are nevoie de achiziții pentru a ajunge la o masă critică necesară în viitor unui exit având în vedere profilul de fond de investiții al acționarului majoritar al noii bănci.

Într-un astfel de peisaj, exitul Veneto Banca va depinde mult nu doar de calitatea activelor scoase la vânzare, cât și de cât de mult va fi presată banca – mamă să facă rost rapid de lichidități și să-și redreseze bilanțul, ceea ce în consecință ar însemna o atitudine mai flexibilă în negocierile cu potențialii cumpărători.

Ultimul raport anual al băncii centrale indică sucursala din România a Veneto Banca drept instituția de credit cu cel mai mare minus din sistem în ceea ce privește fondurile proprii, care înregistrau un bilanț negativ la 31 decembrie 2014 în valoare de 112 mil. lei (25,2 mil. euro).

Raportat la celelalte sucursale de bănci străine de pe piață, Veneto Banca este a treia astfel de operațiune ca mărime după cea a băncii olandeze ING Bank, respectiv după subsidiara locală a gigantului american Citibank.

SocGen, care asigură serviciile de bancă de investiții la tranzacția locală de exit a Veneto Banca, lucrează și într-o altă importantă tranzacție locală, în care asistă grupul francez Carrefour la achiziția rețelei de supermarketuri Billa.

KPMG, membră a careului firmelor globale de consultanță și audit Big Four, este unul dintre cei mai puternici auditori din sistemul bancar local și mulți ani a supervizat în această calitate inclusiv bilanțurile băncii centrale. De asemenea, este activ ca și celelalte firme din segment – PwC, Deloitte și EY – pe mandatele de fuziuni și achiziții. Printre mandatele mai recente de vânzare, KPMG are pe listă Industrial Access, privatizarea Poștei Române, precum și tranzacția de vânzare a portofoliului neperformant Triton al UniCredit.

Avocații de la Wolf Theiss au pe listă cea mai mare tranzacție bancară locală și de pe piața de fuziuni și achiziții din 2015, când au asistat pe italienii de la UniCredit la achiziția pachetului minoritar de 45% al omului de afaceri Ion Țiriac. Anul trecut, lista de fuziuni și achiziții în care a fost implicat biroul local al Wolf Theiss a depășit nivelul de 1 mld. euro.

parceolianmain

Petrom poartă negocieri exclusive pentru vânzarea parcului eolian de 45 MW către fondul de investiții CEE Equity Partners. Erste Bank asigură serviciile de bancă de investiții pentru exitul liderului pieței petroliere din producția de energie eoliană. Fondul de investiții controlat de Eximbank China, aproape de prima achiziție de la intrarea sa pe piața locală și de a sparge gheața în tranzacțiile cu proiecte eoliene

OMV Petrom, liderul pieței petroliere locale aflat în portofoliul grupului austriac OMV, derulează  negocieri exclusive pentru vânzarea parcului eolian Dorobanțu, cu o putere instalată de 45 MW, către fondul de investiții CEE Equity Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Erste Bank asigură serviciile de bancă de investiții pentru vânzarea companiei OMV Petrom Wind Power, care operează parcul eolian finalizat în urmă cu 5 ani la un cost de 90 mil. Euro.

De cealaltă parte, fondul de investiții CEE Equity Partners și-a setat încă de anul trecut calibrul pentru prima achiziție pe piața de energie în intervalul de 20 – 50 mil. dolari, ceea ce cadrează cu ținta sa de la Petrom, în contextul actual dificil de piață pentru vânzătorii de proiecte eoliene locale, presați să accepte discount-uri importante față de investițiile realizate dacă vor să perfecteze un exit.

Discuțiile dintre cele două părți au fost inițiate în 2015, în contextul în care OMV Petrom și-a anunțat în toamnă intenția de a vinde capacitatea de producție de energie eoliană, pe fondul strategiei sale de a renunța la afacerile care nu au legătură cu obiectul său principal de activitate – petrol și gaze.

Părțile nu au făcut  niciun comentariu pe marginea tranzacției.

Tranzacția de exit a OMV Petrom din sectorul producției eoliene ar putea aduce un dezgheț pe acest segment al pieței de energie, unde mai mulți investitori străini au fost inițial atrași de schema generoasă de subvenționare a producției regenerabile prin sistemul de certificate verzi, însă apoi modificările legislative intervenite în ultimii ani au adus multe proiecte la limita supraviețuirii.

Grupul energetic ceh CEZ a sondat anul trecut piața în căutarea unui cumpărător pentru proiectul de la Cogealac, investiție cifrată la circa 1 mld. Euro, însă a renunțat. După investiții uriașe în sectorul de producție eoliană, mai mulți investitori vor să-și vândă proiectele, însă se confruntă cu problema asumării unei pierderi importante din eventuala vânzare a proiectului după ce au făcut investiții majore, în condițiile în care astăzi este mai ieftină dezvoltarea de noi capacități de producție eoliană față de acum câțiva ani.

OMV Petrom are însă o expunere mult mai mică în acest sector față de CEZ, Verbund sau alți investitori străini, și este motivat de către acționarul său majoritar, OMV – Austria, să se concentreze pe investiții în sectorul de explorare și producție, iar pe de altă parte să-și lichideze participațiile ineficiente.

În 2014, OMV Petrom Wind Power a adus pierderi de 61,59 mil. Lei (13,86 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 25,72 mil. Lei (5,78 mil. Euro) și un număr de 3 angajați.

Pentru energia electrică produsă și livrată consumatorilor, OMV Petrom Wind Power S.R.L. a primit în 2014 circa 133.000 de certificate verzi, din care jumătate vor deveni eligibile pentru tranzacționare după 1 ianuarie 2018  față de 2013 când a primit 178.000 certificate verzi, dintre care 32.000 eligibile pentru tranzacționare după 1 ianuarie 2018, conform ultimului raport anual al OMV Petrom.

OMV Petrom Wind Power SRL este deținută în proporție de 99,99% de către OMV Petrom, care la rândul său este controlată în proporție de 51% de către OMV (Austria).

De cealaltă parte, fondul de investiții CEE Equity Partners și-a anunțat începerea operațiunilor în România în urmă cu un an, deși scanează după achiziții piața locală încă din octombrie 2013.

”Am scanat până acum companii locale de ordinul zecilor și avem 4 – 5 ținte în varii sectoare. Un deal (tranzacție – n.r.) mai avansat, dacă ne înțelegem, va fi în câteva luni, în sectorul energetic”, spunea în martie 2015 jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Octavian Vidu, director de investiții al fondului și coordonatorul activității locale.

Fondul este interesat de oportunitățile locale într-o gamă largă de sectoare de la producția de energie, capacități de însilozare din agricultură, telecomunicații, infrastructura maritimă până la infrastructura din sectorul de petrol și gaze pe segmentul de transport și depozitare. Alte direcții de sondare pentru investiții sunt proiectele de energie eoliană, cele de producție specializată sau companii cu active depreciate.

CEE Equity Partners are o echipă dedicată investițiilor în 16 piețe din Europa Centrală și de Est și o rețea de birouri la Varșovia, Budapesta, București și Leeds (Marea Britanie).

”Arma” acestora este fondul de investiții China-CEE Investment Cooperation, alimentat cu 470 mil. dolari de către Banca de Export Import a Chinei și cu 30 mil. dolari din partea Băncii de Export Import a Ungariei. ”Puterea de foc” a fondului este dublată de o facilitate specială de credit de 10 mld. dolari, de care pot beneficia companii din piețele – țintă în care fondul investește și care exportă bunuri și servicii către piața chineză.

Printre țintele la care CEE Equity Partners s-a uitat recent pe piața locală se numără și afacerea telecom Net City, deținută de grupul UTI al omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu.

Fondul preferă preluarea poziției de acționar majoritar într-o companie, dar poate accepta și poziția de acționar minoritar.

Concret, fondul investește în medie între 20 și 70 mil. dolari într-o companie pentru o perioadă între 5 și 8 ani. Pe lângă investiția de capital, fondul negociază cu băncile și atragerea de credite cu care pot fi finanțate datorii ale companiei în care investește.

Vehiculul regional de investiții al statului chinez poate investi alături de alți co – investitori, fonduri de investiții ori investitori strategici interesați de o companie sau de un proiect pe termen lung.

Vânzătorul, OMV Petrom, mai deține pe piața de energie și centrala electrică Brazi cu o putere instalată de 860 MW.

Compania a înregistrat în 2015 pentru prima dată pierderi de la privatizarea sa în 2004, pe fondul căderii cotației barilului pe piețele internaționale. Unul din efecte asupra activității din acest an este că programul de investiții a fost micșorat, iar compania este mai concentrată acum pe a-și limita expunerea în contextul de piață dificil.

OMV Petrom a raportat o pierdere de 676 mil. lei în 2015 comparativ cu un profit net de 2,103 mld. lei în anul anterior, respectiv o scădere a vânzărilor cu 16% până la 18,145 mld. lei la 31 decembrie 2015, conform rezultatelor financiare preliminare anunțate în februarie.

Investițiile au scăzut cu 38% în 2015 până la 3,895 mld. lei, iar gradul de îndatorare a crescut de la 3% la 5% într-un an, pe fondul refinanțării de 1 mld. euro atrase de la un consorțiu format de 17 bănci.

Compania a continuat să-și reducă numărul de angajați de la 16.948 până la 16.038 de oameni într-un an, iar față de momentul privatizării din 2004, Petrom are acum o treime din numărul de angajați pe care îl avea când era o firmă petrolieră de stat.

Astăzi, statul mai are la OMV Petrom un pachet de 20,6%, urmat de Fondul Proprietatea cu un pachet de 18,9% pe care fondul însă dorește să-l vândă printr-o listare a Petrom pe bursa de la Londra în cadrul strategiei sale de a-și reduce puternic expunerile din energie în cadrul portofoliului. Un alt pachet de 9,3% este în posesia acționarilor minoritari, printre care SIF Oltenia, Broadhurst, fondurile de pensii NN (fost ING Pensii) și alții.

Valoarea bursieră a OMV Petrom este de 13,99 mld. lei (peste 3,1 mld. euro) la un preț al acțiunii de 0,247 lei, în scădere cu 1,98% față de ședința de tranzacționare anterioară.

Sursă foto: La Fântâna.

Fondul de investiții Oresa Ventures negociază un credit în jurul a 50 mil. Euro cu ING Bank și Raiffeisen pentru finanțarea achiziției La Fântâna și plata datoriilor companiei. Răscumpărarea liderului pieței de îmbuteliere a apei în sistem watercooler de la Innova Capital se anunță ca fiind una dintre cele mai mari tranzacții ale fondului suedez de pe piața românească

Fondul de investiții Oresa Ventures discută un credit de aproximativ 50 mil. Euro cu ING Bank și Raiffeisen Bank, finanțarea făcând parte din structura tranzacției prin care urmează să preia compania La Fântâna, au declarat surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

O parte din împrumut ar urma să finanțeze o parte din achiziția liderului pieței de îmbuteliere a apei în sistem watercooler, în timp ce cea mai mare parte a fondurilor atrase de la bănci ar avea ca destinație plata datoriilor La Fântâna, susțin sursele citate.

Părțile nu au făcut niciun comentariu pe marginea structurii tranzacției până la publicarea articolului.

Raiffeisen și ING Bank fac parte din grupul celor mai puternice bănci locale de pe segmentul finanțărilor acordate companiilor, alături de BCR, BRD și UniCredit.

Fondul polonez de investiții Innova Capital a început încă de anul trecut discuțiile pentru exitul din afacerea La Fântâna, unde deține un pachet de 92%, cu Oresa Ventures, fond de investiții aflat în portofoliul familiei fondatorului său suedez, Jonas af Jochnick. Restul de 8% din acțiunile companiei sunt în mâinile omului de afaceri Cristian Amza, fondatorul La Fântâna.

Prețul pe care Innova îl va încasa de pe urma exitului este de așteptat să depășească nivelul de 20 mil. Euro, estimează surse din piața de fuziuni și achiziții, care precizează că tranzacția este mult mai mare la valoarea de întreprindere, care cumulează capitalul companiei și datoriile aferente în momentul preluării. Unele estimări cotează valoarea de întreprindere a La Fântâna până în jurul a 70 – 80 mil. Euro, adică la un multiplu de circa 6 – 7 aplicat EBITDA (câștigurile înregistrate înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.).

Compania La Fântâna are de rambursat către banca austriacă Erste un împrumut în valoare de 37,5 mil. euro la care se adaugă o sumă suplimentară de 18,75 mil. euro ce reprezintă ”o estimare de bună – credință a oricăror sume suplimentare datorate sau potențial datorate de societate și orice altă parte obligată părților garantate în baza documentelor de finanțare”, potrivit unui contract de ipotecă pe acțiunile La Fântâna instituit de bancă și garantat de acționarii firmei, Innova Capital și Cristian Amza. Împrumutul luat de la Erste ar urma să fie plătit din finanțarea aflată în discuție cu Raiffeisen și ING, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul suedez de investiții Oresa Ventures a notificat déjà la Consiliul Concurenței achiziția companiei La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere de apă în sistem watercooler din România și Serbia, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Managerul polonez de capital de risc Innova Capital are nevoie să-și marcheze exitul din afacere, în condițiile în care fondul de investiții Innova 4 împlinește în acest an perioada de viață de 10 ani și trebuie să ramburseze banii investitorilor la un randament care să-i permită să ridice bani pentru un nou fond. Innova Capital deține 92% din acțiunile La Fântâna prin intermediul vehiculului de investiții Plinius Investments Limited, înregistrat în Cipru.

În 2007, fondul polonez de investiții Innova Capital a cumpărat La Fântâna chiar de la Oresa Ventures în cadrul unei tranzacții estimate la acea vreme la aproximativ 35 mil. Euro. Oresa a marcat la acea vreme un profit estimat la 600% raportat la investiția inițială. Exitul Innova din La Fântâna este de așteptat să fie, de asemenea, unul profitabil.

Anvergura achiziției pe care Oresa Ventures o pregătește în cazul La Fântâna confirmă concentrarea investitorului financiar suedez asupra pieței românești.

“Portofoliul nostru constă acum în 5 companii, cu o cifră de afaceri consolidată de peste 130 mil. Euro și peste 1.000 de angajați. În anii următori, avem în plan să susținem mai departe creșterea companiilor noastre și să facem investiții noi cu ambiția de a ne crește portofoliul la 7 – 8 companii”, spunea în luna ianuarie a acestui an Fredrik Stenmo, președintele board-ului Oresa. Acesta a subliniat creșterea angajamentului pe termen lung a Oresa față de piața românească, unde fondul suedez începând cu 2013 și-a concentrat operațiunile renunțând să mai investească în alte piețe din regiune.

Oresa Ventures a fost fondată în 1995 de către Jonas af Jochnick, fostul șef al Oriflame pe Europa de Est, iar din 1997 este activ direct în România.

În perioada 1997 – 2016, Oresa a investit capital de 100 mil. Euro în companii din România dintr-un total de 150 mil. Euro în toate piețele în care a activat.

Oresa are acum în portofoliu producătorul de vopsele Fabryo-Atlas Paints, Somaco din industria de materiale de construcții, RTC, afacerea Romanian Business Consult din sectorul IT&C și brokerul de credite Kiwi Finance. De regulă, Oresa abordează tichete de achiziții care necesită investiții de capital în medie de 10 – 15 mil. euro, însă a demonstrat că poate avea apetit și pentru ținte mai mari, cum a fost cazul Somaco, preluată în cadrul unei tranzacții de circa 32 mil. euro.

În perioada 2007 – 2014, afacerea La Fântâna s-a extins. Firma are o cotă de piață estimată la 70% în România, respectiv 60% în Serbia, potrivit datelor făcute publice de către Innova Capital.

În perioada menționată, La Fântâna a făcut două achiziții importante.

În 2010, a cumpărat de la omul de afaceri Şerban Andrei compania Rokor Ecostyle, importatorul şi distribuitorul purificatoarelor Waterpia în România, la momentul semnării tranzacţiei, valoarea de întreprindere a afacerii fiind evaluată la 4,35 mil. Euro.

În 2014, La Fântâna a preluat Blue Coffee Services, o afacere de 10 mil. euro pe an, de la Aquila Group, iar în 2015 liderul pieței de distribuție a apei în sistem watercooler a fuzionat prin absorbție cu compania de pe piața automatelor de cafea, distribuitor local al Lavazza.

Bilanțurile La Fântâna SRL indică o creștere cu o treime a cifrei de afaceri în perioada 2009 – 2014 până la 24,3 mil. euro, obținerea unui profit net de 2 mil. euro anul trecut la un număr mediu de 543 angajați, mai mult cu 80 de oameni față de finele lui 2009.

poza_la_fantana_buna

La Fântâna a fost înființată în 2001, în urma unei investiții de 3 mil. euro.

Anul trecut, Innova Capital a căutat să listeze pe bursa de la București acțiunile La Fântâna, însă volatilitatea piețelor financiare a făcut ca mandatul dat casei poloneze de brokeraj Ipopema Securities pentru o astfel de operațiune să nu mai fie concretizat, iar listarea a picat.

Innova Capital și-a anunțat pe 29 februarie exitul din afacerea cu procesare de carduri Provus Group, unde a vândut 100% din acțiuni către investitorul strategic german Wirecard, care a anunțat că va plăti 32 mil. Euro pentru achiziție.

După exitul din Provus și cel în curs din La Fântâna, Innova Capital va rămâne în portofoliul său local cu Energobit Cluj – Napoca, unde are raportată o deținere de 50,9% pentru fondurile sale Innova 4 și Innova 5 după achiziția din mai 2013, conform informațiilor postate pe propriul site.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro. De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie. A administrat fonduri cu o capitalizare totală de 900 mil. euro, din care ultimul a strâns de la investitori 388 mil. euro.

npl_triton_tabel main

Vânzarea portofoliului neperformant Triton al UniCredit la prețul de 28 mil. Euro a fost finalizată. Pachetul de creanțe a fost preluat de către consorțiul format din coinvestitorii Kredyt Inkaso, fondul polonez închis de investiții în creanțe securitizate Agio Plus 2 și fondul de investiții Trigon. Agio Plus 2 plătește 16 mil. Euro pentru o porție de 187 mil. Euro din portofoliul cu o valoare nominală totală de 339 mil. Euro

Kredyt Inkaso, investitor și administrator pe piața portofoliilor de datorii, a informat joi că a transferat prin intermediul subsidiarei sale din Luxemburg un pachet de creanțe în valoare 186,88 mil. Euro pentru un preț de aproximativ 15,99 mil. Euro către fondul polonez închis de investiții în creanțe securitizate Agio Plus 2.

Pachetul transferat face parte din portofoliul neperformant Triton cu o valoare nominală de 339 mil. Euro, vândut în decembrie 2015 de către UniCredit Bank pentru un preț de 28 mil. Euro.

Tranzacția Triton a fost finalizată, iar portofoliul format din împrumuturi corporate și IMM a fost preluat de către un consorțiu format din trei coinvestitori – Kredyt Inkaso, fondul Agio Plus 2 și fondul de investiții polonez Trigon, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, fondul închis de investiții Agio Plus 2 ajunge să preia printr-o tranzacție de subparticipare cea mai mare parte a portofoliului Triton. Kredyt Inkaso este partenerul selectat pentru a administra portofoliile de datorii ale familiei de fonduri Agio.

Fondurile Agio au sub administrare active evaluate la 5,8 mld. Zloți (circa 1,3 mld. Euro).

Trigon este un grup financiar polonez, care combină activitățile de investiții cu cele specifice unei firme de brokeraj, respectiv ale unei bănci de investiții. Grupul Trigon a fost înființat în 1989, are o echipă de 120 de oameni și a oferit consultanță pentru tranzacții care cumulează 19 mld. Dolari, originile sale fiind strâns legate de primele listări pe bursa de la Varșovia.

Kredyt Inkaso a ajuns în numai câțiva ani de la intrarea în România să administreze portofolii neperformante locale în jurul a 1 mld. Euro la valoare nominală. Pe piața portofoliilor de datorii, poziții puternice au polonezii de la Kruk, în special pe segmental creditelor de consum, în timp ce pe zona administrării portofoliilor corporate cehii de la APS și-au consolidat profilul de cumpărător de serviciu cu ultimele achiziții.

Mandatul pentru tranzacţia Triton cu credite neperformante de la UniCredit Bank, una dintre primele cinci bănci de pe piaţă, a aparţinut consultanţilor de la KPMG.

Portofoliul Triton conţine credite acordate de UniCredit Bank companiilor mari, respectiv firmelor mici și mijlocii.

Unul dintre proiectele de pe lista activelor scoase la vânzare de către bancherii UniCredit este Tiago Mall din Oradea.

Proiectul Tiago Mall din Oradea, dezvoltat de irlandezii de la Mivan Kier prin compania MLS Proiect Oradea SRL, a intrat în faliment în 2010, iar compania de proiect a fost dizolvată cu lichidare în 2012. În 2009, compania avea datorii de 72,5 mil. euro și pierderi de 3,6 mil. euro.

Proiectul Tiago Mall era un plan ce viza dezvoltarea unui centru comercial în Oradea de 70 mil. euro, acesta primind finanțare de aproape 65 mil. euro de la UniCredit Austria și UniCredit Țiriac Bank, bancă ce și-a schimbat numele din 18 august în UniCredit Bank.

Valoarea obligațiilor garantate de dezvoltatori se ridicau cu tot cu dobânzi și alte costuri până la 97 mil. euro.

Tiago Mall Oradea era prevăzut cu o suprafață închiriabilă de 25.000 mp, o suprafață totală construită de 46.600 mp și o parcare pentru 1.000 de mașini. Terenul alocat pentru centrul comercial este de 69.800 mp.

Casa de insolvență Transilvania a gestionat dosarul Tiago Mall Oradea, potrivit datelor disponibile pe propriul site. Evaluat la 35 mil. euro, proiectul de la Oradea a fost vândut cu 30,5 mil. euro fără TVA firmei Shopping Center Holding.

Pe piaţa de profil din România, s-au tranzacţionat active bancare neperformante la cotaţii care pleacă de la 5 -7 eurocenţi şi pot ajunge până la 25 de eurocenţi pentru fiecare euro valoare nominală din portofoliul de creanţe vândut, potrivit datelor făcute publice şi a estimărilor avansate de consultanţi în domeniu.

Cel mai mare portofoliu neperformant vândut pe piața locală este așa-numita tranzacție Tokyo, care înseamnă un pachet de credite cu o valoare nominală de 1,2 mld. Euro, cumpărat de consorțiul format de Deutsche Bank, APS și International Finance Corporation.

glodeanu_ileana_wolf_theiss_business_card-main2

Wolf Theiss a asistat cumpărătorul Carpatica Asig cu o echipă de patru avocați condusă de către partenerul Ileana Glodeanu

Firma de avocatură austriacă Wolf Theiss a acordat asistență juridică fondului de investiții olandez International Insurance Consortium în procesul de achiziție a Carpatica Asig. Finalizarea tranzacției este condiționată de aprobarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a cumpărătorului ca nou acționar al Carpatica Asig SA.

”Echipa Wolf Theiss formată din Ileana Glodeanu (Partener, Corporate M&A), Adelina Iftime-Blăgean (Avocat Senior, Corporate M&A), Luminița Olteanu (Avocat, Litigii) și Monica Ținteanu (Avocat, Corporate) a asistat clientul atât în procesul de due diligence legal, cât și la structurarea tranzacției și negocierea contractului de vânzare-cumpărare”, au precizat reprezentanții firmei.

Vânzătorul a lucrat cu o echipă de avocați Voicu Filipescu, din care a făcut parte partenerul Dumitru Rusu, șeful practicii de Finanțe & Bănci a firmei.

Grupul de investitori privați olandezi, reprezentat de Jacob Westerlaken și care acționează prin consorțiul International Insurance Consortium (IIC), a semnat ieri la Sibiu contractul de achiziție pentru 100% din acțiunile Carpatica Asig, afacere deținută de către familia Carabulea, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Sursele citate afirmă că valoarea tranzacției se situează sub 100 mil. Euro și include pe lângă o majorare de capital de aproximativ 75 mil. Euro și plata unui preț către vânzători, estimat în jurul valorii de 10 – 12 mil. Euro. Valoarea tranzacției este de așteptat să depășească 100 mil.euro în condițiile în care majorarea de capital va depăși nivelul stabilit în prezent.

Inițial, în discuția dintre cele două părți, a fost un preț mai mare, în jurul a 50 mil. Euro, dar care urma să fie plătit în tranșe pe o perioadă care se întindea pe mai mulți ani, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cumpărătorul este un grup de investitori olandezi, care investesc în industria de asigurări din regiune și care fac parte din board-ul mai multor companii.

Biroul local WolfTheiss a asistat la tranzacții de circa 1 mld. Euro în 2015, cele mai mari fiind achiziția pachetului de 45% din UniCredit Țiriac Bank de la Ion Țiriac de către grupul italian, respectiv achiziția de către lkea a portofoliului local de păduri al universității americane Harvard.

În România, Wolf Theiss și-a deschis biroul în 2005, iar echipa locală condusă de avocatul american Bryan Jardine numără aproximativ 30 de oameni.

Pe piața locală a avocaturii de afaceri, poziții de vârf ocupă firmele locale NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații, Popovici Nițu & Asociații, în condițiile în care firme internaționale precum Allen & Overy, DLA Piper, Schoenherr, Cameron McKenna, CliffordChance sau Wolf Theiss mizează aici pe echipe locale puternice.

carpaticaasigmain

Grupul de investitori olandezi de la International Insurance Consortium a semnat ieri la Sibiu contractul de achiziție al Carpatica Asig. Valoarea totală a tranzacției ar putea depăși 100 mil. Euro. Printre avocații implicați, austriecii de la Wolf Theiss de partea cumpărătorului, iar familia Carabulea a lucrat cu Voicu Filipescu. Este așteptată aprobarea achiziției de către ASF

Grupul de investitori privați olandezi, reprezentat de Jacob Westerlaken și care acționează prin consorțiul International Insurance Consortium (IIC), a semnat ieri la Sibiu contractul de achiziție pentru 100% din acțiunile Carpatica Asig, afacere deținută de către familia Carabulea, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Sursele citate afirmă că valoarea tranzacției se situează sub 100 mil. Euro și include pe lângă o majorare de capital de aproximativ 75 mil. Euro și plata unui preț către vânzători, estimat în jurul valorii de 5 – 10 mil. Euro. Valoarea tranzacției este de așteptat să depășească 100 mil.euro în condițiile în care majorarea de capital va depăși nivelul stabilit în prezent.

Tranzacția depinde însă de aprobarea acesteia de către Autoritatea de Supraveghere Financiară și de limita în care ar putea avea loc majorarea de capital.

Inițial, în discuția dintre cele două părți, a fost un preț mai mare, în jurul a 50 mil. Euro, dar care urma să fie plătit în tranșe pe o perioadă care se întindea pe mai mulți ani, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cumpărătorul este un grup de investitori olandezi, care investesc în industria de asigurări din regiune și care fac parte din board-ul mai multor companii.

IIC a fost fondată în 2014, la inițiativa lui Jacob Westerlaken, fost bancher și executiv în industria asigurărilor, și de către H. Michaël Maters, susținuți de o echipă formată din specialiști în audit, consultanță juridică și experți financiari, conform informațiilor de pe site-ul consorțiului.

Jacob Westerlaken, directorul general al IIC, a fost CEO al Fortis Insurance International Europe până la 1 decembrie 2007, iar acum este membru al board-ului firmei Adriatic-Slovenica, a doua firmă de asigurări din Slovenia.

H. Michaël Maters este co-fondator al IIC și conduce firma MRPartners, specializată în consultanță strategică și restructurare în industria asigurărilor. În perioada 1975-1992, a lucrat ca Managing Director și Partener la Bloemers Nassau Group în domeniul asigurărilor și reasigurărilor.

În tranzacție au participat mai mulți consultanți, printre care firma austriacă de avocatură Wolf Theiss de partea cumpărătorului, iar vânzătorul a lucrat cu o echipă de avocați Voicu Filipescu, potrivit ultimelor informații disponibile.

Carpatica Asig este o companie aflată în procedură de rezoluţie sub administrarea Fondului de Garantare a Asiguraţilor a vândut în ianuarie 260.900 de poliţe, în creştere cu peste 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Asigurătorul a subscris prime de 89 mil. lei în ianuarie, ceea ce înseamnă că pentru fiecare poliţă vândută asigurătorul a încasat circa 340 de lei.

ASF a anunţat la finele lunii ianuarie că va aplica măsurile de rezoluţie în cazul societăţii Carpatica Asig pentru a evita efectele negative asupra stabilităţii financiare a pieţei asigurărilor, urmând să întocmească planul în maxim 6 luni şi a desemnat Fondul de Garantare a Asiguraţilor ca administrator temporar.

Compania a avut în derulare un plan de redresare, aprobat de ASF în data de 3 septembrie 2015, valabil până la finele anului trecut, însă nu a respectat termenele, iar autoritatea de supraveghere s-a arătat sceptică cu privire la investitorul interesat să preia societatea.

În data de 20 august 2015, Carpatica Asig a propus ASF un set de măsuri suplimentare, care a fost aprobat de către Consiliul Autoritații, și care completa planul de redresare inițial. Printre acestea se număra: vărsarea, pâna la 31 august 2015, a capitalului subscris de către acționari, în valoare de 2,5 milioane de lei; încasarea parților sociale cesionate de către Carpatica către acționari, în sumă de 2,7 milioane lei, începând cu luna septembrie a acestui an; atragerea unui împrumut subordonat în sumă de cel puțin 30 milioane de lei; scurtarea perioadei de atragere a unui investitor strategic astfel incât, până la data de 15 decembrie 2015, să poată fi încheiată tranzacția cu acesta.

În luna ianuarie 2016, Carpatica Asig a anunțat că şi-a majorat capitalul cu 10 milioane de lei, valoarea capitalului social ajungând astfel la 34.300.000 lei. Injecţia de capital aprobată a fost  însă insuficientă pentru a rezolva problemele financiare ale asigurătorului, suma necesară fiind de 90 de milioane de lei, potrivit planului aprobat de ASF.

O altă majorare de capital în valoare de 2,5 milioane lei a fost făcută de companie  în data de 31 august 2015, nivelul  capitalului social ajungând atunci la valoarea de 24.300.000 lei. Majorarea de capital s-a realizat prin aport în numerar al acționarilor, în urma unei hotarâri din data de 30.06.2015.

Totodată, potrivit planului de redresare, Carpatica Asig trebuia să atragă in acţionariat un investitor străin până la jumătatea lunii decembrie a anului trecut, însă nu a fost anunţat niciun investitor.

 La mijlocul lunii ianuarie 2016, asiguratorul spunea însă că a semnat un memorandum cu un investitor, iar tranzacţia urma să fie înaintată ASF.

„Investitorul interesat de preluarea Carpatica Asig deține o vastă experienţă în industria de asigurări și intenționează să dezvolte și să consolideze compania pe termen lung”, a precizat societatea de asigurări.

Carpatica Asig a anunţat în ianuarie, anul acesta, că a demarat o procedură de due dilligence, prin care compania va fi evaluată financiar, comercial şi operaţional de către investitorul strategic interesat de preluarea societăţii, în baza unui memorandum semnat pe 21 decembrie.

Consiliul ASF a aprobat pe 9 februarie realizarea unei evaluări a activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale asigurătorului de către un auditor financiar, după cum prevede legea privind redresarea şi rezoluţia asigurătorilor.

La începutul lunii martie, ASF a anunțat că societatea desemnată să se ocupe de evaluarea Carpatica Asig S.A.este compania de audit Delloitte.

În primele nouă luni ale anului trecut asigurătorul a vândut poliţe în valoare de 393 mil. lei, în scădere cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Portofoliul Carpatica este format în proporţie de peste 90% din asigurări RCA.

Compania Carpatica Asig a înregistrat, în 2015, o îmbunătățire semnificativă a indicatorilor financiari, potrivit unui comunicat de presă din 11 ianuarie 2016 al Carpatica Asig.

Compania a plătit, în 2015, despăgubiri în valoare de aproximativ 382 milioane lei. Sumele lunare plătite ca despăgubiri au crescutcu 10%, începând din septembrie 2015, și au atins o medie lunară de 34 milioane de lei. În ultimele patru luni ale anului trecut, Carpatica Asig și-a îmbunătățit indicatorul de lichiditate cu aproximativ 36% față de nivelul minim atins în 2015. Cash flow-ul înregistrat de companie, în 2015, este pozitiv – 25 milioane lei și va inregistra o creștere estimată la 103 milioane lei în anul 2016 și una de aproximativ 174 milioane lei în 2017. Începând cu luna septembrie 2015, compania a dezvoltat și consolidat portofoliul de asigurări facultative, astfel că, în ultimele luni ale anului, s-a înregistrat o creșterea cu 16,5% a valorii medii lunare pentru produsele facultative vândute, se arată în comunicat.

Carpatica Asig şi-a început activitatea în 1996, cu capital integral privat, sub denumirea ASA Asigurări Atlassib. Compania și-a schimbat denumirea în Carpatica Asig, în anul 2004. Parte a grupului financiar Carpatica, compania are la nivel naţional peste 60 de unităţi, colaborează cu peste peste 5.000 de intermediari şi practică doar asigurări generale (non-viaţă).

Acționarii Carpatica Asig sunt companiile Atlassib Sibiu, cu un pachet de 93,97% si Transcar Sibiu, cu o deținere de 5,96%, firme controlate la rândul lor de omul de afaceri Ilie Carabulea. Un pachet de 0,07% din acțiunile companiei sunt deținute de persoane fizice, printre care Corneliu Tănase, asociat împreună cu familia Carabulea la Carpatica.

Ilie Carabulea, proprietarul Caraptica Asig, a fost condamnat pe 8 martie a.c. de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti la şase ani şi jumătate de închisoare, alături de el fiind trimişi în arest şi Marian Mîrzac, fost membru al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi director general al Carpatica Asig, dar şi Radu Mustăţea, fost membru în consiliul de administraţie al asigurătorului din Sibiu. Mîrzac a primit o pedeapsă de patru ani şi jumătate de arest, în timp ce Radu Mustăţea de trei ani şi jumătate.

Potrivit procurorilor, începând din luna mai 2013, Carabulea, Mustăţea şi Mîrzac au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvărşirii unor infractiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale SC Carpatica Asig SA.

Piața asigurărilor trece acum printr-un moment dificil, marcat de falimentul Astra Asigurări, companie care mulți ani a făcut parte din grupul de firme controlat de familia omului de afaceri Dan Adamescu.

poza main Delta Health Care

Fondul de investiții Mid Europa Partners poartă negocieri avansate pentru cumpărarea spitalului Ponderas. Noul proprietar al rețelei de servicii medicale private Regina Maria evaluează în paralel mai multe ținte de achiziție

Fondul de investiții Mid Europa Partners, proprietarul rețelei private de sănătate Regina Maria, este în negocieri avansate pentru achiziția spitalului Ponderas, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Primul spital privat din România, specializat în chirurgia obezității, este o afacere construită de la zero în urmă cu cinci ani, care a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 16 mil. Euro. Acționarul majoritar al Ponderas este medicul chirurg Cătălin Copăescu, unul dintre fondatorii afacerii alături de alți medici plecați de la spitalul Sfântul Ioan din București. Acţionarii minoritari ai spitalului sunt soţia lui Cătălin Copăescu, Alina Ambrozie, director executiv,cu 4,9499%, Daniela Godoroja şi Mihai Vasile Godoroja, fiecare dintre ei cu o cotă de 4,9499%, respectiv Ana Maria Pascu cu 1,0013%, iar un pachet de 84,1489% aparține  medicului Copăescu, conform ultimelor informații făcute publice.

Discuțiile între cele două părți au început încă de anul trecut, susțin sursele citate, și au ajuns în acest moment într-un stadiu avansat, iar o semnare a tranzacției ar putea apărea în săptămânile următoare.

Reprezentanții Ponderas nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la publicarea acestui articol.

Ultimul bilanț public al Delta Health Care, compania care administrează spitalul Ponderas, indică o cifră de afaceri de 10,45 mil. Euro și  un profit net de 0,45 mil. Euro în 2014, adică o marjă netă de 4,3%, la un număr de 140 de angajați.

Afacerea Ponderas a pornit la drum în 2011 în urma unei investiții totale de 13 mil. Euro, din care 8 mil. Euro au provenit de la compania de construcții Delta A.C.M 93, proprietarul clădirii în care a început să funcționeze spitalul privat, iar celelalte 5 mil. Euro au venit de la grupul acționarilor inițiali ai Delta Health Care, respectiv de la medicii colaboratori.

Spitalul, poziționat de către fondatorii săi pe o nișă nouă în piața medical privată, a avut rate mari de creștere anuale, reușind în intervalul 2011 – 2014 mai mult de o triplare a încasărilor, marja continuând să rămână însă mică sub presiunea costurilor cu echipamentele necesare și a salariilor medicilor care au un grad înalt de specializare.

Fondul de investiții Mid Europa Partners a cumpărat în luna august a anului trecut 100% din acțiunile Regina Maria, al doilea operator de servicii medicale private după cifra de afaceri, în cadrul unei tranzacții a cărei valoare depășește 100 mil. Euro.

Mid Europa scanează piața locală de servicii medicale private după achiziții încă dinainte de preluarea Regina Maria. Pe lista sa de ținte de achiziție, se află acum și lanțul de clinici Anima, scoase din nou la vânzare de către Ludovic Robert, unul dintre fondatorii grupului A&D Pharma.

De asemenea, în vizorul Mid Europa este și spitalul Polisano și clinicile aflate în portofoliul grupului din Sibiu, administrat acum de către avocatul Remus Borza, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“Nu putem comenta în ceea ce privește activitatea noastră de fuziuni și achiziții, zvonită sau reală, și, ca și principiu, vom anunța orice tranzacție printr-un comunicat de presă, dacă este cazul”, a precizat Nikolaus Bethlen, partener Mid Europa Partners și reprezentantul fondului de investiții pentru România.

Regina Maria, sub bagheta fondului de investiții Mid Europa, caută acum să facă o campanie de achiziții prin mișcări de tip platforming prin care să-și crească rapid masa critică.

În paralel, MedLife anunță că își va continua politica de achiziții pentru a-și întări poziția de lider în sector, anunțând un buget de 25 mil. Euro în acest scop. MedLife a contractat un credit sindicalizat de 56 mil. Euro de la BCR, BRD, ING și Raiffeisen, banii având destinație de achiziții, investiții în retehnologizarea unor unități, respectiv refinanțare.

De cealaltă parte, Regina Maria are o putere financiară substanțial îmbunătățită după venirea Mid Europa.

Fondul de investiţii Mid Europa Partners, cumpărătorul reţelei de servicii medicale private Regina Maria, a încheiat pe 14 octombrie un contract de împrumut cu un consorţiu de bănci format din Erste Group Bank AG, UniCredit Bank Austria AG, Raiffeisen Bank şi BCR, care însumează trei facilităţi de credit în valoare totală de 75 mil. Euro.

Pe lângă facilitatea de 55 mil. Euro, destinată finanţării parţiale a achiziţiei pachetului de 100% din acţiunile reţelei Regina Maria, Mid Europa apelează la sprijinul băncilor pentru o facilitate de 5 mil. Euro destinată finanţării capitalului de lucru şi scopurilor corporative generale ale fondului de investiţii şi ale companiilor din grupul CMU, care operează pe piaţă sub marca Regina Maria.

La acestea se adaugă încă o facilitate CAPEX de 15 mil. Euro pentru finanţarea achiziţiilor şi cheltuielilor de capital ale Mid Europa şi ale companiilor din grupul CMU.

Erste Group Bank AG are calitatea de agent de facilitate şi aranjor, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Bank Austria AG sunt aranjori, iar BCR acţionează ca agent de garanţie în cadrul tranzacţiei de finanţare.

Cea mai puternică armă a Regina Maria este însuși proprietarul său, fondul de investiții Mid Europa, care poate accesa direct achiziții de 100 până la 150 mil. Euro per tranzacție. Mid Europa investise până în toamna anului trecut aproape 30% din capitalul de 800 mil. Euro al ultimului său fond, Mid Europa Fund IV, ridicat în ianuarie 2014.

Mid Europa este unul dintre cele mai active fonduri de investiții în regiunea Europei centrale și de est și Turcia. A administrat fonduri de 4,3 mld. Euro de la crearea sa în 1999. A finalizat până acum 33 de tranzacții în 18 țări.

Fondul este deţinut de către partenerii săi, printre investitori fiind însă şi BERD, un fond suveran de investiţii din Singapore şi un fond susţinut de statul chinez.

Strategia MEP vizează, de regulă, investiții de capital între 75 și 200 mil. euro pe o perioadă între 3 și 6 ani în companii cu o valoare de întreprindere cotată între 100 și 500 mil. euro.

Serviciile medicale private sunt unul dintre cele mai fierbinți sectoare din sfera fuziunilor și achizițiilor, în contextul unei piețe care încă oferă spațiu pentru consolidare. Extinderile organice ale rețelelor, valul de achiziții și refinanțarea unor împrumuturi mai vechi situează acum sectorul medical privat în topul preferințelor bancherilor.

Cinci bănci locale mari, pe lângă cele patru deja menționate alăturându-se și UniCredit, au împrumutat 258 mil. euro în perioada august 2015 – martie 2016 în cadrul a trei tranzacții de finanțare corporativă către jucători din sectorul medical privat – A&D Pharma, Regina Maria și MedLife.

bt_capital_partners main

BT Securities preia linia de afaceri de bancă de investiții a Capital Partners și intră în concurență directă cu marile bănci străine de pe piață. BT a lucrat cu KPMG și avocații NTMO la tranzacție, fondatorii Capital Partners cu firma de avocatură Păcuraru Iliescu Măzăreanu & Asociații. Doru Lionăchescu, președintele Capital Partners, va prelua un rol de coordonare a activității de investment banking în BT. „Discuțiile au început acum cinci luni și au mers pe idea creării unui pol de servicii financiare cu capital românesc”. Andrei Diaconescu și Victor Căpitanu se ocupă mai departe de administrarea portofoliului de investiții imobiliare al Capital Partners

BT Securities, compania de brokeraj a Grupului Financiar Banca Transilvania, preia activitatea de investment banking a celei mai mari firme independente de consultanță în domeniul fuziuni și achiziții și finanțare corporativă din România, Capital Partners, potrivit unui comunicat al BT.

Mișcarea făcută de BT echivalează cu intrarea în competiție directă pentru mandate de fuziuni și achiziții cu marile bănci străine, care au deja echipe solide de investment banking la nivel local – BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit, ING sau Citibank.

Tranzacția, estimată de Banca Transilvania că va fi finalizată până la finalul lunii martie, constă în preluarea mărcii de bancă de investiții a Capital Partners, a echipei formate din șase oameni (analiști), a portofoliului de clienți astfel încât BT Securities va deveni BT Capital Partners.

Noua entitate va oferi firmelor asistență pentru listarea pe piața de capital şi pentru atragerea de investitori, servicii de brokeraj, consultanță pentru fuziuni şi achiziții, finanțare şi structurarea schemelor de finanțare complexe, cercetare de piață şi consultanță pentru management strategic.

„Intrarea pe piața de investment banking reprezintă un moment-reper pentru Grupul Financiar Banca Transilvania deoarece ne facilitează completarea gamei de produse şi servicii oferite clienților din segmentul large corporate. Prin BT Capital Partners dorim să oferim servicii financiare de top, specializate şi complementare celor bancare, contribuind astfel inclusiv la finanțarea economiei. Intenția noastră este de a combina platforma şi experiența BT Securities şi a Diviziei Corporate a băncii cu aria de expertiză a Capital Partners în zona de investment banking. Această nouă achiziție face parte din strategia Grupului Financiar Banca Transilvania de valorificare a oportunităților de creştere oferite de piața locală”, a declarat Horia Ciorcilă, Preşedintele Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania.

Doru Lionăchescu, partener principal şi preşedinte al Capital Partners, a precizat că „BT Capital Partners se va focaliza pe companiile româneşti cu potențial investițional şi va contribui la consolidarea celui mai puternic pol financiar cu capital românesc”.

Capital Partners este o casă de investiții și servicii de consultanță fondată în urmă cu 10 ani de către patru foști bancheri, Doru Lionăchescu, Andrei Diaconescu, Căpitanu și Vlad Bușilă.

De la înființare şi până în prezent, aceasta a intermediat tranzacții în valoare de peste 2 miliarde de euro.

BT Securities, în cei 15 ani de activitate, s-a remarcat prin intermedierea unor oferte primare şi secundare de acțiuni şi obligațiuni corporative şi municipale.

“Vorbim de o istorie mai lungă și de una mai recentă a noastră cu Banca Transilvania. Cu Horia Ciorcilă mă cunosc de 15 ani și în toată această perioadă, noi am fost aproape de Banca Transilvania. I-am asistat la vânzarea BT Asigurări de exemplu. Pe de altă parte, o istorie mai recentă o reprezintă discuțiile dintre Capital Partners și BT. Discuțiile au început acum circa cinci luni și au fost doar cu BT”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Doru Lionăchescu, președintele Capital Partners.

„Banca Transilvania avea nevoie de așa ceva după achiziția Volksbank România, în condițiile în care a crescut portofoliul de clienți corporativi și există cerere din partea clientelei pentru astfel de servicii”, explică Lionăchescu.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Surse din piață susțin că achiziția făcută de către Banca Transilvania înseamnă o plată în numerar, estimată la un ordin de câteva milioane de euro. Informațiile nu au fost confirmate de către părți.

Acordul dintre cele două părți a fost semnat vineri după-amiază la sediul KPMG România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

KPMG și firma de avocatură corespondentă NTMO au asistat BT la achiziție, în timp ce Capital Partners a lucrat cu avocații Păcuraru Iliescu Măzăreanu & Asociații.

După finalizarea tranzacției, Doru Lionăchescu, va prelua un rol de coordonare al activității de bancă de investiții în cadrul BT. De asemenea, alături de acesta din noua configurație va face parte și Vlad Bușilă, în timp ce ceilalți doi fondatori, Andrei Diaconescu și Victor Căpitanu, se vor ocupa mai departe de Capital Partners pe partea de administrare a portofoliului de investiții imobiliare.

Transferul de activitate a fost negociat, pe de o parte, de către echipa de fondatori ai Capital Partners, cu Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, și Omer Tetik, directorul general al băncii, board-ul BT fiind informat constant despre evoluția tranzacției, iar discuțiile punctuale în tranzacție au fost purtate de către Paul Prodan, șeful BT Securities, și echipa sa.

Portofoliul Capital Partners ce va fi preluat de către BT înseamnă clientelă din utilități, servicii financiare și alte sectoare, în ultimii ani, la afacere contribuind în ponderi aproximativ egale componenta de consultanță în fuziuni și achiziții, respectiv cea de asistență pentru finanțări corporative.

În 2008, Lionăchescu și asociații săi au fost aproape de vânzarea a 51% din Capital Partners către banca elenă Piraeus Bank în cadrul unei tranzacții care se ridica atunci la aproximativ 32 mil. Euro, însă afacerea a picat în cele din urmă.

O mișcare asemănătoare a făcut bancherul de investiții Marian Tescaru, fondatorul boutique-ului de consultanță în tranzacții Altria Capital, care la finele lui 2010 a fost contactat de către grecii de la EFG Eurobank, proprietarul Bancpost, pentru a-i cumpăra compania. Tescaru a preluat apoi poziția de coordonare a brokerajului și a activității de investment banking în cadrul subsidiarei locale a grecilor.

Pe piața consultanței de fuziuni și achiziții, pe lângă departamentele specializate care fac parte din bănci, activează bănci de investiții precum Rothschild, UBS, Credit Suisse, ocazional pe mandate cu valori mari apar nume precum JP Morgan, Morgan Stanley sau Goldman Sachs, firmele din Big Four – PwC, Deloitte, EY, KPMG, bănci de investiții internaționale de talie mai mică precum Clearwater, Infima, Vienna Capital Partners sau firme locale independente de investment banking precum Filipescu Vișa sau BAC Investment Bank.

Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat o creștere în 2015 până la aproximativ 3 mld. euro, conform mai multor estimări avansate de către firme din Big Four.

Capital Partners a asigurat consultanța în tranzacții precum vânzarea BT Asigurări către francezii de la Groupama, vânzarea Mindbank (acum BRCI) către ATE Bank, vânzarea Eurisko Consulting către CB Richard Ellis, a portalului ejobs către fondul american de investiții Tiger, achiziția de către Charlegmagne Capital a unei participații de 50% din proiectul rezidențial Asmita Gardens, dezvoltat de către indienii de la Asmita și finanțat parțial de către Alpha Bank, și, mai recent, achiziția în 2014 a lanțului de centre de fitness World Class România de către fondul de investiții Resource Partners și managementul companiei.

poza_la_fantana_buna

După vânzarea Provus, a doua tranzacție de exit a fondului polonez de investiții Innova Capital se apropie de final: Fondul de investiții Oresa Ventures a notificat achiziția afacerii La Fântâna la Consiliul Concurenței. Omul de afaceri Cristian Amza, implicat alături de investitorul suedez în achiziție pentru a-și majora participația până în jurul a 10% în compania pe care a fondat-o

Fondul suedez de investiții Oresa Ventures a notificat la Consiliul Concurenței achiziția companiei La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere de apă în sistem watercooler din România și Serbia, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

La achiziție participă și omul de afaceri Cristian Amza, fondatorul afacerii, care își va majora actuala participație de 8% din La Fântâna până la un nivel de cel puțin 10%, susțin surse din piață.

Negocierile dintre părți au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 decembrie 2015.

Părțile nu au fost disponibile pentru comentarii pe marginea tranzacției până la momentul publicării acestui articol.

Managerul polonez de capital de risc Innova Capital are nevoie să-și marcheze exitul din afacere, în condițiile în care fondul de investiții Innova 4 împlinește în acest an perioada de viață de 10 ani și trebuie să ramburseze banii investitorilor la un randament care să-I permită să ridice bani pentru un nou fond. Innova Capital deține 92% din acțiunile La Fântâna prin intermediul vehiculului de investiții Plinius Investments Limited, înregistrat în Cipru.

Innova Capital și-a anunțat pe 29 februarie exitul din afacerea cu procesare de carduri Provus Group, unde a vândut 100% din acțiuni către investitorul strategic german Wirecard, care a anunțat că va plăti 32 mil. Euro pentru achiziție.

În 2007, Innova Capital a cumpărat compania de la Oresa Ventures în cadrul unei tranzacții de peste 35 mil. euro, fondul suedez marcând la acea vreme un profit estimat la 600% raportat la investiția inițială. Exitul Innova din La Fântâna este de așteptat să fie, de asemenea, unul profitabil.

În perioada 2007 – 2014, afacerea La Fântâna s-a extins. Firma are o cotă de piață estimată la 70% în România, respectiv 60% în Serbia, potrivit datelor făcute publice de către Innova Capital.

În 2014, La Fântâna a preluat Blue Coffee Services, o afacere de 10 mil. euro pe an, de la Aquila Group, iar în 2015 liderul pieței de distribuție a apei în sistem watercooler a fuzionat prin absorbție cu compania de pe piața automatelor de cafea, distribuitor local al Lavazza.

Anul trecut, Innova Capital a căutat să listeze pe bursa de la București acțiunile La Fântâna, însă volatilitatea piețelor financiare a făcut ca mandatul dat casei poloneze de brokeraj Ipopema Securities pentru o astfel de operațiune să nu mai fie concretizat, iar listarea a picat.

La Fântâna are de rambursat către banca austriacă Erste un împrumut în valoare de 37,5 mil. euro la care se adaugă o sumă suplimentară de 18,75 mil. euro ce reprezintă ”o estimare de bună – credință a oricăror sume suplimentare datorate sau potențial datorate de societate și orice altă parte obligată părților garantate în baza documentelor de finanțare”, potrivit unui contract de ipotecă pe acțiunile La Fântâna instituit de bancă și garantat de acționarii firmei, Innova Capital și Cristian Amza.

Creditul Erste către La Fântâna este de așteptat să aibă impact în structura tranzacției dintre Innova Capital și Oresa Ventures, în condițiile în care prețul pentru achiziția pachetului de acțiuni va fi influențat de nivelul datoriilor companiei, cele două component formând împreună valoarea de întreprindere.

Bilanțurile La Fântâna SRL indică o creștere cu o treime a cifrei de afaceri în perioada 2009 – 2014 până la 24,3 mil. euro, obținerea unui profit net de 2 mil. euro anul trecut la un număr mediu de 543 angajați, mai mult cu 80 de oameni față de finele lui 2009.

La Fântâna a fost înființată în 2001, în urma unei investiții de 3 mil. euro.

După exitul din Provus și cel în curs din La Fântâna, Innova Capital va rămâne în portofoliul său local cu Energobit Cluj – Napoca, unde are raportată o deținere de 50,9% pentru fondurile sale Innova 4 și Innova 5 după achiziția din mai 2013, conform informațiilor postate pe propriul site.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro. De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie. A administrat fonduri cu o capitalizare totală de 900 mil. euro, din care ultimul a strâns de la investitori 388 mil. euro.

De cealaltă parte, Oresa Ventures este unul dintre pionierii pieței locale de private equity.

Investițiile sale de capital se situează, de regulă, în marja de 5 – 15 mil. euro per tranzacție.

Ultima sa achiziție este pachetul de 49% din firma IT Romanian Business Consult, unde a intrat în toamna anului trecut printr-o achiziție de circa 10 mil. euro.

Însă, Oresa are precedent și la achiziții locale al căror prag depășește 30 mil. euro, cum est cazul achiziției producătorului de materiale de construcții Somaco, preluat în cadrul unei tranzacții de 32,5 mil. euro.

Oresa a arătat astfel că poate accesa şi tranzacţii la scară mai mare. În spatele său stă ca acționar Celox SA din Suedia.

Durata de viață a unei investiții este, de regulă, între 4 și 6 ani, iar poziția pe care fondul o caută este fie de acționar majoritar, fie de acționar principal sau chiar de deținător a unei participații minoritare semnificative, de minim 20%. Principalele sectoare vizate de Oresa Ventures pentru investiții sunt materiale de construcții, servicii medicale, bunuri de larg consum, precum și alte segmente de afaceri.

În portofoliul său local se află în acest moment brokerul de credite Kiwi Finance pe piața serviciilor financiare (din 2007 în portofoliu), RTC Proffice Experience (preluat în 2011), Somaco în sectorul de materiale de construcții (din 2008 în portofoliu), Fabryo (prima investiție în 2006). La acestea se adaugă și companii achiziționate recent precum Europrefabricate sau Atlas Paints, divizia de lacuri și vopseluri a grupului elen Atlas Corporation.

anaimepmain

Copos negociază vânzarea producătorului de motoare electrice Ana Imep către liderul global în domeniu. Japonezii de la Nidec Motor Corporation, companie cu o valoare de piață de circa 20 mld. euro, au intrat indirect pe piața din România în 2013 printr-o achiziție la nivel internațional

Gigantul japonez Nidec Motor Corporation, lider global în producția de motoare electrice, negociază achiziția afacerii Ana Imep, deținute de către familia omului de afaceri George Copos, prin intermediul vehiculului de investiții cipriot Megapearl Limited, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Tranzacția de vânzare a afacerii Ana Imep este estimată de către surse din piața de fuziuni și achiziții în jurul valorii de 10 mil. Euro, în condițiile în care compania face eforturi de redresare după declinul puternic pe care l-a înregistrat în ultimul deceniu pe fondul crizei economice.

Reprezentanții Ana Imep și ai concernului japonez Nidec nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

În perioada 2005-2014, afacerile Ana Imep s-au micșorat de peste 4 ori de la un nivel de peste 51 mil. Euro până la 12,3 mil. Euro, iar profitul s-a redus de 5 ori în același interval până la 0,36 mil. Euro. De asemenea, personalul s-a redus de la 1.062 de angajați la 31 decembrie 2007 până la 261 de oameni la finele lui 2014 în cadrul măsurilor luate de management pentru a menține compania pe linia de plutire.

La nivelul echipei de conducere a Ana Imep, în lipsa lui Copos care executa o condamnare, au fost instalați ginerele său, americanul de origine columbiană Diego Prada, în poziția de președinte director general, iar în 2014 a fost adus italianul Roberto Appiana ca director de vânzări și marketing. Roberto Appiana are o carieră de 20 de ani în industrie și înainte de a veni la Ana Imep a lucrat până în 2013 ca director de vânzări chiar în cadrul Nidec, în condițiile în care a fost la Electrolux Sole Motors și apoi ACC SpA, companii italiene ajunse în 2010 sub controlul japonezilor.

Nidec Motor Corporation are o valoare de piață echivalentă cu 19,5 mld. Euro pe bursa de la Tokyo, respectiv de 20,3 mld. Dolari pe bursa de la New York, și este prezentă discret în România din 2013 prin intermediul companiei Nidec ASI Ro, cu birouri la București și cu hale de producție la Crevedia, în județul Dâmbovița. Nidec Asi Ro SRL, subisdiara locală a japonezilor preluată indirect odată cu achiziția Ansaldo Sistemi Industriali din Italia, a raportat pentru 2014 un profit net de 0,48 mil. euro la o cifră de afaceri de 2,52 mil. euro, adică o marjă netă de aproape 20%, la un personal mediu format din 83 de angajați.

Grupul japonez este într-o campanie de expansiune la nivel global, bazată pe fuziuni și achiziții în piețele în care nu are încă o prezență robustă. Ținta sa este de a deveni nr.1 în lume în toată gama de producție de motoare electrice și industriale de la cele de putere mică până la cele cu capacitate mare, iar strategia Nidec pentru a atinge acest obiectiv este de a-și dezvolta baze majore de producție, cercetare – dezvoltare și vânzări în piețele – cheie pe care le vizează.

Nidec Corporation a raportat pentru 2014 vânzări de 1.028 mld. Yeni (8,337 mld. Euro) și un profit net de 76,216 mld. Yeni (617 mil. Euro). La 30 septembrie 2015, investitorii instituționali străini dețineau 37,94% din acțiunile Nidec.

Cei mai mari acționari ai companiei japoneze sunt miliardarul Shigenobu Nagamori, fondatorul Nidec, care deține direct un pachet de 8,63%, urmat de alți acționari instituționali niponi, printre care The Bank of Kyoto cu 4,15%, S.N. Kosan cu 3,73%, The Bank of Tokyo – Mitsubishi UFJ 2,49%, Nippon Life Insurance cu 2,2% sau Meiji Yasuda Life Insurance cu 2,14%. Shigenobu Nagamori, fondator, președinte și director general al companiei, deține o avere estimată de către revista americană Forbes la 2,2 mld. Dolari, iar participația sa depășește 12% din Nidec, pe care vrea să o ducă la vânzări de 18 mld. Dolari în următorii cinci ani.

Firma japoneză a fost înființată în 1973 și a ajuns în patru decenii la o talie globală ca urmare a politicii de creștere organică accelerată și de achiziții care a cuprins SUA, Canada, Thailanda, Franța, Italia, China, Coreea de Sud, Germania și Indonezia.

Ana Imep a fost înființată în 1967 sub numele Întreprinderea de Motoare Electrice Pitești, fiind o întreprindere deținută de statul român, iar din 1975 au fost trimise la export o serie de motoare electrice către Europa de Vest. În 1996, fabrica de la Pitești, cu un personal de circa 3.000 de angajați, a ajuns în mâna omului de afaceri George Copos.

Ana Imep produce motoare electrice pentru electrocasnice și industria auto și face parte din Ana Holding, grupul de firme controlat de către familia lui George Copos. Afacerea Ana Imep, care își revendică statutul de unul dintre cei mai mari producători de profil din piața europeană, acum caută să se salveze.

Proprietarul afacerii Ana Imep, omul de afaceri George Copos, fost vicepremier în perioada 2004 – 2006 și ex-finanțator al clubului de fotbal Rapid București, a fost condamnat în martie 2014 la patru ani de închisoare în așa-numitul dosar penal al transferurilor de jucători din fotbal. În acest context, Copos a delegat conducerea afacerilor sale din grupul Ana Holding, care cuprinde Ana Imep (industrie), Ana Pan (panificație), Ana Hotels (șapte hoteluri în București, Eforie Sud și Poiana Brașov) precum și afaceri imobiliare, către fiica sa, Alexandra, ginerele său, americanul de origine columbiană Diego Prada, precum și o serie de apropiați.

Astfel, la Ana Imep a fost numit președinte chiar Diego Prada, care s-a retras din poziția ocupată pe 5 noiembrie 2015, în contextul în care Copos a fost eliberat din închisoare încă din aprilie 2015. Copos este pus sub acuzare de procurori și într-un alt dosar, numit Loteria II, unde acuzațiile care îl vizează se referă la manipularea pieței de capital, spălare de bani, fals în înscrisuri și folosirea de informații privilegiate pentru dobândirea pe cont propriu sau pe contul unei terțe persoane a unor avantaje financiare ilegale.

În acest dosar, Copos este acuzat, printre altele, că a împrumutat în aprilie 2004 circa 2,35 mil. Lei de la Grivco, grupul de firme controlat de Dan Voiculescu, iar apoi a finanțat achiziția de acțiuni Ana Imep de către Grivco pe piața bursieră Rasdaq pentru ca George Copos să poată delista în final compania după atingerea participației minime de 90% din Ana Imep, pragul prevăzut de lege pentru derularea unei astfel de operațiuni.

După delistarea de pe bursă, profitul Ana Imep a atins o singură dată un nivel excepțional, în 2011, când valoarea câștigului net a ajuns la 11 mil. euro, mai mult de jumătate din cifra de afaceri de atunci.

În ultimii ani, Ana Imep a fuzionat prin absorbție cu societatea de transport Ana Trans International, iar în 2013 cu Ana Production & Investments.

În decembrie 2015, acționarii Ana Imep au stabilit acordarea de dividende de circa 22 mil. Lei (circa 4,8 mil. Euro), decizie care poate fi citită într-un context mai larg alături de tranzacția de vânzare a companiei. Copos deține prin intermediul vehicului cipriot de investiții Megapearl un pachet de 92% din Ana Imep.

Printre băncile cu care Ana Imep a lucrat de-a lungul timpului pentru a-și acoperi nevoile de finanțare se află BRD, de la care a luat în 2008 un credit de 31 mil. Euro, respectiv ING de la care a contractat un credit de 7,3 mil. Euro. Ambele erau linii de lucru pentru schimb valutar, în condițiile în care compania are costuri de producție în lei, dar încasează valută din export,unde merge circa 97% din producție, către piețele din Uniunea Europeană și din regiune.

Familia lui  Copos mai are în portofoliu Ana Hotels,cu hotelurile de cinci stele Athenee Palace Hilton și Crowne Plaza din București, trei hoteluri la Poiana Brașov sau hotelul Europa din Eforie Nord, AnaPan în sectorul de panificație, la care se adaugă și alte afaceri ale Ana Holding.

farmatop3crediteinfogrmain

Trei jucători din sectorul medical privat au împrumutat 258 mil. euro în ultimele șapte luni. Bancherii preferă să-și împartă frățește expunerile pe companii. BCR, BRD, ING și Raiffeisen dau fiecare câte 14 mil. euro în cadrul unui credit sindicalizat pentru a susține campania MedLife de achiziții

MedLife, cea mai mare companie locală de servicii medicale private, a anunțat astăzi semnarea unui credit de 56 mil. euro cu un sindicat bancar format din BCR, BRD, ING Bank și Raiffeisen. Din acești bani, 20 mil. euro vor fi alocate exclusiv proiectelor de achiziţii, cărora compania le va mai pune la dispoziție încă minimum alte 5 mil. euro din fonduri proprii.

Tranzacția poate fi văzută ca o accelerare a ritmului de expansiune al MedLife, în contextul în care crește presiunea din partea fondului de investiții Mid Europa Partners, care a cumpărat în august nr.2 din piața de profil, Regina Maria, și are planuri de a atinge o poziție de lider până la momentul de exit, previzibil într-un interval de până la 5 – 6 ani.

Cinci bănci locale mari, pe lângă cele patru deja menționate alăturându-se și UniCredit, au împrumutat 258 mil. euro în perioada august 2015 – martie 2016 în cadrul a trei tranzacții de finanțare corporativă către jucători din sectorul medical privat – A&D Pharma, Regina Maria și, acum, MedLife, conform datelor făcute publice. Această expunere în creștere rapidă indică încrederea bancherilor în potențialul de dezvoltare al pieței medicale private, care își face astfel loc pe o listă restrânsă de sectoare alături de imobiliare și piața de energie. Mișcările de consolidare derulate la vârful pieței medicale de servicii private alimentează acest val de finanțări corporative, care adresează fie strategii de creștere ale operatorilor, fie refinanțări la dobânzi mai mici a unor împrumuturi la care se apropie scadența.

„În acest moment, ne aflăm în competiție pentru toate companiile medicale din sectorul privat românesc şi nu numai, iar cu unele dintre acestea suntem deja în discuţii avansate. Nu excludem nici posibilitatea unor noi finanţări/alianţe pentru achiziţii de anvergură, aceste direcţii fiind parte a strategiei de business prin care vizăm să ne consolidăm poziţia de lider şi să ne distanţăm semnificativ de locurile doi și trei de pe piaţă” a declarat Mihai Marcu, Preşedinte Consiliului de Administrație al MedLife, citat de Economica.net.

Din 2010 până în prezent MedLife a derulat nouă tranzacţii de preluare a unui operator local, şase dintre acestea fiind anunţate în ultimele 12 luni, precizează sursa citată.

Strategia MedLife vizează,pe lângă achiziții, și investiții în deschiderea de noi unități medicale, precum și în modernizarea celor deja existente, afirmă reprezentanții companiei, conform Economica.net.

Până acum, băncile implicate în finanțarea companiilor medicale private și-au împărțit în mod egal expunerile în creditele acordate A&D Pharma, respectiv către Centrul Medical Unirea SRL, firma care operează sub marca Regina Maria. Același principiu a fost aplicat și în cazul MedLife, susțin surse din piață, ceea ce înseamnă că BCR, BRD, ING și Raiffeisen au împrumutat fiecare câte 14 mil. Euro companiei controlate de familia Marcu.

Reprezentanții MedLife nu au dat detalii privind contribuția băncilor la credit sau alte condiții privind împrumutul până la momentul publicării acestui articol.

A&D Pharma a rostogolit un împrumut mai vechi și a contractat un credit de 127 mil. euro de la BRD și UniCredit, pe 3 ani, la care fiecare bancă a contribuit cu 63,5 mil. euro. Împrumutul a fost anunțat pe 20 august 2015.

Pe 14 octombrie, fondul de investiții Mid Europa a încheiat acorduri de împrumut cu Erste, BRD și UniCredit, fiecare în valoare de 25 mil. euro. Erste Group Bank AG are calitatea de agent de facilitate şi aranjor, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Bank Austria AG sunt aranjori, iar BCR acţionează ca agent de garanţie în cadrul tranzacţiei de finanţare.

Pe lângă facilitatea de 55 mil. Euro, destinată finanţării parţiale a achiziţiei pachetului de 100% din acţiunile reţelei Regina Maria, Mid Europa apelează la sprijinul băncilor pentru o facilitate de 5 mil. Euro destinată finanţării capitalului de lucru şi scopurilor corporative generale ale fondului de investiţii şi ale companiilor din grupul CMU, care operează pe piaţă sub marca Regina Maria.

La acestea se adaugă încă o facilitate CAPEX de 15 mil. Euro pentru finanţarea achiziţiilor şi cheltuielilor de capital ale Mid Europa şi ale companiilor din grupul CMU.

Strategia de creștere a MedLife în ultimii zece ani a fost finanțată masiv din fondurile atrase de la International Finance Corporation – divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, respectiv din partea fondului de investiții Value4Capital, ambii acționari minoritari în cadrul companiei, dar și prin credite contractate de la bănci.

Fondul de investiții Value4Capital (V4C), care deține o participație de 36% din MedLife, a demarat încă de anul trecut tranzacția de exit din companie, însă nu a finalizat până acum vânzarea pachetului, în ciuda interesului venit din partea mai multor fonduri de investiții printre care Enterprise Capital, Ardian, IK Capital, Warburg Pincus sau PineBridge, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, neconfirmate de către MedLife.

Un cuvânt important în tranșarea tranzacției de exit a V4C îl are acționarul majoritar, familia Marcu, ce deține 51% din companie.

IFC are o participație de 13% din MedLife.

După vânzarea Regina Maria către Mid Europa, poziția Sanador – afacerea familiei antreprenorului Florin Andronescu – devine cea mai râvnită în contextul luptei dintre MedLife și Regina Maria pentru poziția de lider al sectorului de servicii medicale private.

poza provus si Innova Capital main

Fondul polonez de investiții Innova Capital a vândut afacerea procesării de carduri Provus către Wirecard. Tranzacția îl costă pe cumpărătorul german 32 mil. euro în numerar, ceea ce înseamnă plata unui multiplu de 8 ori valoarea EBITDA

Grupul german Wirecard a anunțat astăzi achiziția pachetului integral de acțiuni al Provus Group, deținut de către fondul polonez de investiții Innova Capital, în cadrul strategiei de expansiune a cumpărătorului pe piețele din Europa de Est.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră despre tranzacția de vânzare a procesatorului de carduri Provus pe 13 ianuarie 2016.

„Compensațiile datorate în cadrul realizării scopului acestei tranzacții sunt plăți în numerar în sumă de 32 mil. euro, fără alte plăți ulterioare”, afirmă reprezentanții Wirecard.

Pentru 2016, este așteptat un nivel al câștigurilor înregistrate înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 4 mil. euro, de unde rezultă că noul proprietar al grupului Provus și-a asumat plata unui preț ce reprezintă un multiplu de 8 aplicat EBITDA.

În plus, costuri de integrare estimate la 0,5 mil. euro vor apărea în acest an.

Echipa de conducere a grupului Provus rămâne pe poziții, a precizat cumpărătorul.

„Această achiziție va permite Wirecard să-și intensifice sistematic expansiunea în Europa de Est” afirmă Roland Toch, director general al Wirecard pentru Europa centrală și de est.

Miza tranzacției este potențialul de creștere al volumului de tranzacții cu cardul pe o piață de 20 de milioane de consumatori unde plățile în numerar au ponderea majoritară.

Potrivit datelor Wirecard, aproximativ 97% dintre plăți se fac în numerar acum.

Wirecard a raportat pentru 2014 un profit net de 108 mil. euro și EBITDA de 173 mil. euro la venituri de 601 mil. euro. Compania germană a fost înființată în 1999 și prin achiziții combinat cu creștere organică a ajuns la o acoperire în Europa, Orientul Mijlociu, Africa și Asia – Pacific.

Innova Capital are 100% din acțiunile Provus Service Provider, respectiv ale subsidiarei sale Romcard.

În 2013, sub bagheta Innova Capital, Provus și-a extins portofoliul prin preluarea Supercard Solutions & Services.

Grupul Provus are 114 angajați și are cel mai mare centru de procesare pe o piață în care activează jucători internaționali precum Austria Card, americanii de la First Data Corporation și cei de la Euronet. Pe piața procesării cardurilor și a tranzacțiilor cu cardurile activează atât băncile, cât și firme specializate care gestionează astfel de activități externalizate de către instituțiile de credit.

Mandatul de vânzare al Provus a aparținut norvegienilor de la Infima, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Suntem foarte fericiți că după cinci ani de dezvoltare intensivă a companiei și diversificarea afacerii, Provus va fi parte a unei firme mai mari, strategice. Colaborarea cu un partener puternic și recunoscut precum Wirecard este o garanție a implementării strategiei pe termen lung pentru întărirea poziției de lider în sectorul serviciilor financiare în România”, afirmă Krzysztof Kulig, Managing Partner al Innova Capital.

Innova Capital a semnat pe 5 iulie 2010 contractul de achiziție a 96% din acțiunile Provus Service Provider de la fondul de investiții Turkven în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută publică, estimate însă la câteva milioane de euro. Restul de 4% din acțiuni au rămas atunci în posesia oamenilor de afaceri turci Izzet Cem Yenigul și Yenigul Dilek. Achiziția a fost derulată de către fondul de investiții Innova 5 prin intermediul unui vehicul de investiții înregistrat în Luxemburg.

Pe 14 iulie 2010, Provus a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni al Romcard, fondată în 1994 și considerată un pionier al pieței locale de procesare a tranzacțiilor cu cardul, de la un grup de bănci format din BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit și Financiara SA, companie de intermediere financiară controlată de către BCR. Achiziția Provus de către Innova și tranzacția de preluare a Romcard semnată ulterior sunt interdependente, după cum notează Consiliul Concurenței în decizia de aprobare a celor două tranzacții.

Innova Capital are la activ exituri din companii de procesare de carduri din regiune, deținute acum de către First Data și Euronet, concurenții săi de acum pe piața românească.

Astfel, Innova a investit în 1996 și și-a vândut în 2004 în Ungaria pachetul său de 17% din afacerea aflată în portofoliul Euronet. O afacere foarte profitabilă a fost investiția de 20 mil. euro în pachetul de 36% din PolCard în Polonia în mai 2003, obținând la exitul său în august 2007 de 4,3 ori banii investiți în companie.

Innova Capital este un manager cu capital de risc, cu sediul la Varșovia. Innova Capital a fost fondată în 1994 și până acum a strâns 900 mil. euro pentru cinci fonduri de investiții în regiune.

În România, Innova Capital are în acest moment trei investiții în portofoliul său – Provus, La Fântâna – liderul pieței de îmbuteliere a apei, respectiv afacerea Energobit Cluj Napoca din energie. Din cele trei companii, în acest moment Innova Capital este angajată în două tranzacții de exit, La Fântâna și Provus.

Innova Capital poartă negocieri pentru vânzarea La Fântâna către fondul de investiții suedez Oresa Ventures, în condițiile în care în 2007 prelua chiar de la Oresa afacerea în cadrul unei tranzacții estimate la 35 mil. euro, potrivit informațiilor publicate în luna decembrie 2015 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Discuțiile cu Oresa pentru La Fântâna au loc după ce anul trecut au renunțat la listarea parțială a acțiunilor companiei pe bursa de la București.

Innova Capital activează în România încă din 1998, când a investit în compania de panotaj stradal Churchill Media, de unde și-a lichidat participația de 46% în 2003. În 1999, Innova a intrat în Mobilrom (actualul Orange România) și a ieșit în aprilie 2005 prin vânzarea pachetului său de 2,1% către actualul acționar majoritar al operatorului de telefonie mobilă, France Telecom.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro. De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie.

netcity main

Direct One negociază achiziția afacerii Netcity Telecom de la grupul lui Tiberiu Urdăreanu, tranzacție estimată în jurul a 30 – 35 mil. euro. Mandatul de vânzare a rețelei metropolitane de fibră optică a Bucureștiului aparține consultanților KPMG

Direct One, compania controlată de frații Teofil și Simion Mureșan – patronii grupului Electrogrup din Cluj – Napoca, negociază achiziția afacerii Netcity Telecom, companie care face parte din grupul UTI fondat de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Procesul de vânzare a Netcity Telecom a atras interesul mai multor investitori, printre care companiile de cablu RCS & RDS și UPC, respectiv fondul de investiții CEE Equity Partners. Mandatul de vânzare al Netcity Telecom aparține consultanților de la KPMG, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția de vânzare a pachetului integral de acțiuni al Netcity Telecom este estimată la aproximativ 30 – 35 mil. euro de către surse din piața de fuziuni și achiziții.

Reprezentanții UTI nu au dorit să facă niciun comentariu pe marginea procesului de vânzare al Netcity Telecom. De asemenea, reprezentanții DirectOne nu au putut fi contactați pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Contractul de concesiune în sistem de parteneriat public – privat dintre Primăria generală a Bucureștiului și grupul privat UTI a fost semnat pe 23 iunie 2006.

Pentru realizarea, operarea şi administrarea reţelei NetCity, compania UTI Systems a înfiinţat o companie de proiect dedicată, Netcity Telecom SA. Pe durata contractului, pentru dreptul de concesiune primit, Netcity Telecom s-a angajat să plătească Primăriei Municipiului Bucureşti, o redevenţă de 12% raportată la veniturile obţinute din serviciile de bază.

Reţeaua metropolitană de fibră optică este una dintre cele mai mari investiţii din Bucureşti, investiţia iniţială necesară realizării proiectului, suportată în întregime de UTI Systems SA, fiind estimată la peste 300 mil. Euro. Investiţia urmează să fie recuperată pe perioada concesiunii de 49 de ani din veniturile obţinute ca urmare a exploatării reţelei Netcity.

Raportul anual al Primăriei Generale a Bucureștiului din 2014 indică faptul că din proiectul Netcity au fost realizate etapa inițială, adică 16 km de canalizație, respectiv etapa I, care a adăugat încă 877 km de rețea. De asemenea, la cererea operatorilor de comunicații electronice, compania a mai executat încă 4,5 km de rețea, precizează sursa citată, de unde rezultă că la finele lui 2014 rețeaua operată de Netcity Telecom se apropia de 900 km.

În acest moment, contractul dintre Netcity Telecom și Primăria Bucureștiului mai are de bifat etapele a II -a și a III- a de extindere a rețelei de fibră optică.

Netcity Telecom a obținut în 2014 un profit net de 2,5 mil. euro la o cifră de afaceri de 9 mil. euro, ceea ce înseamnă că firma operează cu o marjă netă de aproximativ 28%.

Compania a fost înființată de grupul UTI, controlat de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu. În grupul UTI, o participație minoritară deține fondul de investiții PineBridge.

Direct One este unul dintre jucătorii tineri de pe piața telecomunicațiilor. Compania condusă de către Marian Pantazescu operează a patra rețea de fibră optică din țară, de aproximativ 5.000 km. De asemenea, Direct One deține și prima rețea de distribuție de conținut din regiune, Seenow.

În 2014, Direct One a obținut câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 6,7 mil. euro la o cifră de afaceri de 10,6 mil. euro și un număr mediu de 45 de angajați.

Direct One este o afacere pornită în 2008 de către antreprenorul Marian Pantazescu, 47 ani, care are o experiență de peste 22 de ani în industria de telecomunicații și new media. Pantazescu a absolvit în 1993 Academia Tehnică Militară Secția Telecomunicații și a lucrat apoi pentru Ericsson și apoi Connex, operatorul de telefonie mobilă care astăzi activează sub numele de Vodafone România.

La începutul acestui an, Direct One a preluat în propriul său patrimoniu elementele de rețea de fibră optică ale Electrogrup Cluj – Napoca, companie controlată de frații Teofil și Simion Mureșan.

Ca urmare a transferului de active, capitalul social al Direct One se va majora cu 21.660 lei până la 31.717.160 lei.

După majorare, acțiunile Direct One sunt împărțite de către Teofil și Simion Mureșan, fiecare având o cotă de 32,195%, Marian Pantazescu cu 30,618%, respectiv Mihai Dobrescu cu 4,992%, conform proiectului de divizare parțială al societății clujene.

Printre elementele transferate se află și un contract încheiat în 2008 de către Electrogrup cu Vodafone.

Direct One are operațiuni și în zona de conținut prin intermediul platformei de televiziune și conținut online Seenow, care de la 1 februarie este operată de către Direct One News Media.

Acționariatul Direct One New Media este reprezentat de Direct One SA cu 3,846%, Teofil Ovidiu Mureșan cu 30,789%, Mihai Dobrescu cu 4,808%, Simion Adrian Mureșan cu 30,769%% și Marian Pantazescu cu 29,808%.

Telecomunicațiile sunt unul dintre sectoarele care atrag interesul atât al jucătorilor strategici dornici să-și completeze portofoliile de servicii, dar și de fondurile de investiții cu apetit de risc pentru că firmele de profil oferă marje stabile și potențial de dezvoltare.

Piața serviciilor de cablu și telecomunicații este dominată de jucători precum Orange, Vodafone, Telekom România, RCS & RDS și UPC.

portofolii_bancare_top_tranzactii_tabel_17020216 main

Cele mai mari tranzacții cu portofolii bancare din România. Piața tranzacțiilor cu credite neperformante a atins punctul maxim – portofolii nominale de peste 1,5 mld. euro s-au vândut în 2015, iar achiziții ce totalizează pachete de circa 2 mld. euro sunt în curs de finalizare. Neptun, Tokyo, Parrot – vedetele pieței locale de profil

Vânzările de credite neperformante locale au atins în 2015 un nivel – record de peste 1,5 mld. euro la valoarea nominală a portofoliilor, în timp ce achizițiile de portofolii performante au bătut pasul pe loc față de anii anteriori.

Tranzacțiile în curs de finalizare cumulează credite neperformante locale de circa 2 mld. euro, potrivit estimărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe baza datelor din piață.

Atingerea punctului maxim de piața locală de profil se înscrie în tendința generală înregistrată la nivelul Europei, care a depășit în premieră pragul de 104 mld. euro ca valoare nominală totală a portofoliilor de datorii vândute de către bănci, fiind cel mai mare nivel atins de la declanșarea crizei financiare în 2008, potrivit unui raport KPMG.

Analiștii KPMG estimează tranzacțiile locale cu portofolii bancare neperformante eșuate la o valoare nominală totală de 3,3 mld. euro în ultimii doi ani. BCR și Bank of Cyprus au fost într-o astfel de poziție de a respinge ofertele primite, preferând să caute alte variante de optimizare a portofoliilor.

„Principala provocare rămâne abilitatea băncilor de a-și vinde portofoliile la valoarea de piață de astăzi dacă aceasta are un impact negativ asupra propriului bilanț. Tranzacții în valoare de 3,3 mld. euro au fost anulate în ultimii doi ani în fazele finale ale proceselor de vânzare datorită diferențelor între cerere și ofertă. Asta a afectat credibilitatea vânzătorului, dar ne așteptăm ca în 2016 să vedem că încrederea investitorilor revine”, explică Speranța Munteanu, Partener și șeful departamentului de restructurare din Europa centrală și de est din cadrul KPMG.

Proiectul Tokyo, prin care BCR a semnat pe 21 decembrie vânzarea unui portofoliu neperformant corporate cu o valoare nominală de 1,2 mld. euro către consorțiul format de Deutsche Bank, APS și International Finance Corporation este cea mai mare tranzacție de acest tip înregistrată vreodată în România, respectiv din Europa Centrală și de Est.

Tranzacția Tokyo este de așteptat să fie finalizată în primul semestru al anului, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică până acum, în condițiile în care nici la alte vânzări de portofolii ale BCR către Deutsche Bank și APS discount-ul obținut de cumpărători față de valoarea nominală nu a fost dezvăluit.

Portofoliile neperformante ale băncilor locale s-au vândut la discount-uri de la 75% până la 93,5% către fonduri de investiții specializate și firme de recuperare a creanțelor, în funcție de calitatea garanțiilor atașate portofoliului.

Pe lista tranzacțiilor în curs de finalizare se mai află achiziția portofoliului Rosemary cu credite toxice de 287 mil. euro de la Intesa Sanpaolo Bank România de către tandemul APS – AnaCap, respectiv tranzacția Ursa de vânzare a unui pachet de credite de către Bancpost către polonezii de la Kruk, sprijiniți de către International Finance Corporation cu o finanțare de achiziție în valoare de 22,78 mil. dolari.

Modificările legislative recente au îndepărtat investitorii de zona portofoliilor de retail și i-a orientat cu predilecție către segmentele de corporate, comercial și imobiliar ale pieței de profil.

Ultimele tranzacții încheiate în trimestrul al patrulea din 2015 confirmă acest trend. Astfel, polonezii de la Kredyt Inkaso au mai multă forță financiară după capitalul proaspăt adus în urma fuziunii cu fostul său concurent Best și au cumpărat în decembrie cu 28 mil. euro portofoliul neperformant Triton cu o valoare nominală de 339 mil. euro de la UniCredit Bank.

Cu această achiziție, Kredyt Inkaso ajunge să administreze la nivel local un portofoliu local de creanțe de circa 1 mld. euro, pe care și l-a construit în ultimii ani.

De asemenea, în ciuda procesului de vânzare ratat al Piraeus Bank România derulat anul trecut, când fondul american de investiții JC Flowers a fost aproape de a cumpăra la pachet cu Carpatica subsidiara locală a grupului elen, Piraeus a vândut însă un portofoliu local de circa 300 mil. euro către investitorul grec Libra Group, conform informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO și confirmate de consultanții KPMG în ultimul lor raport pe acest subiect.

Cel mai activ vânzător de pe piața bancară locală a fost în 2015 grupul austriac Erste prin subsidiara locală BCR, prin finalizarea în luna ianuarie a anului trecut a proiectului Saturn cu o valoare nominală de 433 mil. euro.

BCR a avut și două recorduri – tranzacția Tokyo semnată în decembrie este cea mai mare din România și din regiune și vine după un alt record, eșuarea celei mai mari tranzacții de acest tip derulate până acum în regiune – proiectul Neptun, prin care un pachet de 2,7 mld. euro a fost scos de pe piață în septembrie după ofertele finale înaintate de către Lone Star și consorțiul Blackstone – HIG Capital – AnaCap și în contextul proiectului legii de dare în plată, care a îndepărtat investitorii de creditele retail acordate persoanelor fizice, a căror recuperare devine neatractivă.

Dacă BCR și-a consolidat profilul de vânzător, la celălalt capăt al pieței cehii de la APS sunt cumpărătorul de serviciu. Pe de o parte, în echipă cu Deutsche Bank au finalizat tranzacția Saturn și au semnat achiziția portofoliului Tokyo, ambele de la BCR, iar acum alături de AnaCap sunt în curs de a finaliza achiziția portofoliului Rosemary de la Intesa.

Un alt jucător și-a întărit, de asemenea, un rol central în piața tranzacțiilor cu portofolii toxice – International Finance Corporation, divizia de investiții a grupului Banca Mondială. IFC este finanțator în tranzacția Tokyo și joacă un rol similar în tranzacția Ursa, derulată de Kruk. S-a poziționat ca finanțator de partea Lone Star în tranzacția Neptun, oprită de Erste în septembrie, și a fost în discuții cu APS pentru finanțarea tranzacției Rosemary, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

IFC a alocat 1,55 mld. dolari pe o perioadă de trei ani pentru programul său DARP (Debt and Asset Recovery Program – Programul de recuperare a datoriilor și a activelor), prin care finanțează achizițiile portofoliilor de credite neperformante. Intenția declarată a instituției financiare internaționale este de a susține crearea unei piețe de tranzacționare primară și secundară a unor astfel de portofolii. Și BERD se implică în finanțarea acestor tranzacții, făcând echipă cu investitori specializați, așa cum s-a întâmplat la proiectul Ariadne al Bank of Cyprus.

Cea mai mare tranzacție cu credite neperformante cu impact local, realizată în 2015, care a cuprins România la pachet cu alte 13 piețe din Europa, a fost vânzarea proiectului Parrot de 2,2 mld. euro de către banca germană Commerzbank către JP Morgan și Lone Star, finalizată în luna iulie.

Piața administrării portofoliilor de datorii este disputată la vârf de un număr restrâns de jucători – APS, EOS, Kruk, Coface, Kredyt Inkaso, CITR sau Mellon.

O altă caracteristică a anului trecut a fost că tranzacțiile cu portofolii bancare performante au avut un an mai slab față de 2014 sau 2013. Atunci, UniCredit, care și-a anunțat intenția de a cumpăra numai portofolii de calitate, a cumpărat pe bucăți portofoliile de retail, respectiv de corporate ale RBS România, fosta ABN Amro.

De asemenea, în 2013, Raiffeisen Bank România a preluat portofoliul de retail al băncii americane Citi, care rămâne activă aici cu linia de corporate.

Astfel, strategiile de reducere a expunerilor locale ale unor jucători globali precum Citi și RBS au fost ocazii bune pentru jucători cu ambiție regională, Unicredit și Raiffeisen.

Pe segmentul consultanților, trei firme din Big Four domină tranzacțiile locale. PwC a avut un rol de pioneriat în sector, după ce a asigurat consultanța la vânzarea portofoliului de 495 mil. euro al Volksbank România în iulie 2014, prima mare tranzacție locală. De asemenea, PwC a avut mandatul de vânzare într-o serie de tranzacții derulată de BCR, inclusiv în tranzacțiile Saturn și Neptun.

Anul trecut, Deloitte și KPMG și-au împărțit mandatele în tranzacții importante. Deloitte s-a ocupat de vânzarea unui portofoliu Piraeus de 184 mil. euro către Kruk, iar acum sunt consultanții Intesa la vânzarea portofoliului Rosemary de 287 mil. euro, tranzacție în curs de finalizare.

KPMG a avut mandatul de vânzare al portofoliului Triton de 339 mil. euro al UniCredit vândut către Kredyt Inkaso. Pe partea de cumpărare, a lucrat cu perechea Deutsche Bank – APS la tranzacțiile Saturn și Tokyo.

Mai sunt de vândut portofolii de 8,5 mld. euro. Dintre băncile mari, sunt așteptate pe piață nume ca BRD, BT și Alpha Bank

Portofoliile de credite neperformante din România ajung acum la aproximativ 8,5 mld. euro, conform raportului KPMG privind piața europeană de profil.

Până acum, portofolii mari au fost vândute de BCR, Volksbank, Piraeus, UniCredit sau Intesa. În curs de vânzare are Bancpost, care este de așteptat să vină și cu alte astfel de pachete. Însă, pe radarul investitorilor ar putea apărea jucători noi pe acest segment de tranzacții.

Potrivit sursei citate, la jumătatea anului trecut BRD înregistra un portofoliu total de credite neperformante de 1,11 mld. euro, Alpha Bank România avea 493 mil. euro, iar Banca Transilvania 483 mil. euro.

npl_piata_ro_grafic baza 624

Un impact important asupra pieței de profil îl au grupul celor patru bănci elene, unele dintre ele având de luat decizia strategică dacă vor vinde portofolii sau vor face un exit integral, așa cum a încercat Piraeus. În contextul consolidării la vârf a pieței, acestea vor fi ținte prioritare de achiziție pentru jucători dornici să intre în România sau care au nevoie de a-și crește rapid masa critică, vezi cazul Nextebank după achiziția Carpatica.

În 2014, Banca Românească, parte a National Bank of Greece, avea un volum de credite toxice de 167 mil. euro, Alpha Bank România avea 528 mil. euro, Piraeus Bank România înregistrat 529 mil. euro pe bilanț, iar Bancpost 1,6 mld. euro.

Ponderea portofoliilor neperformante în sistemul bancar local a scăzut de la un vârf istoric de 22,3% în februarie 2014 până la 12,8% în luna iunie a anului trecut, pe fondul tranzacţiilor de curăţire a bilanţurilor băncilor la presiunea băncii centrale.

Principalul motor pentru tranzacții rămân creditele corporate, alături de care imobiliarele și activele comerciale sunt, de asemenea, ținte pentru investitori.

Până acum, lista investitorilor financiari atrași de activele toxice locale a adus nume de fonduri specializate precum AnaCap, DDM, Fortress, Deutsche Bank, HIG Capital, Sankaty Advisors, iar talia uriașă a tranzacției Neptun a făcut ca piața locală să ajungă sub privirile unor investitori de calibru global din industrie precum Lone Star, Blackstone sau Apollo, ocazie greu de egalat pentru că nu sunt semne că mai poate fi structurat pentru vânzare un portofoliu bancar local de peste 2 mld. euro.

La nivelul prețurilor de achiziție, calitatea portofoliilor neperformante surprinde din ce în ce mai greu, vremurile în care un vânzător obținea un preț de 20 de eurocenți de la cumpărător pentru fiecare 1 euro la valoare nominală din portofoliu par să se fi încheiat. Din această perspectivă, tranzacția Ariadne a Bank of Cyprus, care ar fi respins o ofertă de 109 mil. euro pentru portofoliul neperformant de 545 mil. euro de la consorțiul format de Sankaty Advisors și BERD, conform unor informații din piață neconfirmate până acum oficial, arată ca o ocazie rarisimă pierdută de către o bancă aflată în postura de vânzător de active neperformante locale.

carrefour_billa_tranzactie_tabel main

Tranzacția Carrefour – Billa, în faza analizei dosarului de către Comisia Europeană după ce a fost notificat Bruxelles-ul. Finalizarea achiziției rețelei de supermarketuri de la Rewe International de către francezi, așteptată cel mai devreme în mai – iunie

Achiziția rețelei de supermarketuri Billa România de către francezii de la Carrefour este în analiza Comisiei Europene, după ce tranzacția a fost notificată în urmă cu mai multe săptămâni către forul de la Bruxelles.

Avizul Comisiei Europene este un pas necesar pentru finalizarea tranzacției, moment așteptat să se producă cel mai devreme în mai – iunie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Carrefour a semnat în noaptea de 21 spre 22 decembrie la București contractul de achiziție al pachetului de 100% din acțiunile Billa România SRL și a 100% din acțiunile Billa Invest Construct, în cadrul unei tranzacții în valoare de 96 – 97 mil. euro în numerar, conform informațiilor publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ca efect al tranzacției, francezii își vor completa portofoliul local cu o rețea de 86 de supermarketuri și cu o serie de terenuri și spații comerciale aferente afacerii de retail. Tranzacția poate fi interpretată și ca un sentiment de încredere al investitorului strategic francez în potențialul de creștere a consumului, pe care pariază și alți mari retaileri internaționali printre care grupul german Lidl Schwarz, francezii de la Auchan.

Grupul Carrefour are o rețea locală formată din 29 hipermarketuri, 106 supermarketuri Market, 43 magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact și un magazin online. După preluarea rețelei Billa, Carrefour avansează pe segmentul de supermarketuri, acolo unde Profi și Lidl și-au construit rețele cu acoperire națională, în timp ce în București cel mai important concurent este retailerul belgian Mega Image.

De cealaltă parte, germanii de la Rewe International rămân în piața locală cu liniile de cash and carry Selgros România, respectiv cu discounter-ul Penny Market care număra 181 de unități la finele anului trecut și 8 locații XXL Mega Discount.

Billa a intrat pe piaţa din România în februarie 1999, când a deschis primul supermarket în București.

Ultimul bilanţ anual indică pentru Billa România o cifră de afaceri de 317 mil. euro, profit net de 0,5 mil. euro şi un număr mediu de 3.168 de angajaţi în 2014.

Billa Invest Construct, compania care gestionează proprietăţi imobiliare, a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 6,1 mil. euro şi un profit net de 3 mil. euro.

Carrefour a intrat în tranzacţie în primul semestru al anului, în condiţiile în care procesul de vânzare a început încă de anul trecut.

Discuţiile dintre Carrefour şi Rewe International, compania care operează supermarketurile Billa din afara Austriei, au mers în ultimele opt luni pe circuitul Bucureşti (unde este epicentrul tranzacţiei între cele două grupuri prezente la nivel local) – Viena (sediul casei de avocatură Schoenherr) – Koln (sediul central al grupului Rewe) – Paris (sediul central al Carrefour), conform informaţiilor obţinute de către jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Deloitte a primit mandatul de a găsi cumpărător încă din 2014 pentru Billa România, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în premieră.

De cealaltă parte, cumpărătorul a mizat în activitățile de due dilligence (analiză financiară) pe consultanții de la EY.

Țuca Zbârcea & Asociații, al cărui client vechi este Carrefour, a lucrat în tranzacție cu o echipă de lucru formată din aproximativ 15 avocaţi, coordonată de către Răzvan Gheorghiu – Testa, unul dintre partenerii fondatori ai firmei, şi Cristian Radu, partener drept corporativ şi fuziuni şi achiziţii.

Roluri importante au avut Bogdan Halcu, Managing Associate în cadrul firmei, care s-a ocupat de negociere contracte pe zona IT şi proprietate intelectuală. Ruxandra Frangeti (Senior Associate), Amalia Dumitru (Managing Associate), Ioana Mărculeţ (Senior Associate) şi Veronica Sandăr (Associate) au fost implicate în activitatea de due dilligence (analiză financiară  – n.r.). Raluca Vasilache (Partener) şi Andreea Oprişan (Senior Associate) au acoperit aspectele tranzacţiei care intră sub incidenţa dreptului Concurenţei.

Avocaţii Ţuca Zbârcea & Asociaţii au lucrat alături de direcţia juridică internă a Carrefour coordonată de la nivel de grup. La nivel local, direcţia juridică internă a Carrefour România este condusă de către Andreea Alexandrescu.

De cealaltă parte, casa austriacă de avocatură Schoenherr a asigurat consultanţa vânzătorului, grupul german Rewe. Schoenherr a lucrat în dosarul vânzării Billa România cu o echipă formată din şapte avocaţi din birourile de la Viena şi Bucureşti.

Markus Piuk, Partener Schoenherr care activează atât în biroul din Viena, cât şi din Bucureşti, a coordonat consultanţa juridică pe partea de vânzare. În urmă, cu un an, Piuk făcea parte din echipa de avocaţi care se ocupa de exitul băncii austriece Volksbank din România.

În dosar a mai fost implicat Clemens Leitner (Senior Associate pe zona de fuziuni şi achiziţii) din biroul din Viena.

În biroul din Bucureşti, echipa Schoenherr care s-a ocupat de tranzacţie a fost formată din Mădălina Neagu (Partener coordonator al practicii locale de fuziuni şi achiziţii), Alexandra Munteanu (Senior Associate în cadrul echipei locale de practică în fuziuni şi achiziţii), Anda Tufan (Associate în practica de fuziuni şi achiziţii), Silvia Opriş (Partener specializat în practica de Imobiliare) şi Cătălin Suliman (Partener specializat în dreptul Concurenţei).

Pe lângă echipa Schoenherr, direcţia juridică internă a grupului Rewe a lucrat, de asemenea, în tranzacţie. De asemenea, avocaţii de la Pachiu & Asociaţii, care au oferit asistenţă specializată ani la rând pentru extinderea lanţului de magazine Billa România, pentru achiziţii şi concesiuni de terenuri, precum şi în cadrul altor proceduri juridice, au lucrat pe componenta de tranzacţie aferentă Billa România, respectiv Billa Invest Construct.

În ultimii ani, și alți investitori mari francezi au făcut achiziții strategice în România. Auchan a preluat 20 de hipermarketuri Real în cadrul unei tranzacții la nivelul Europei centrale și de est, iar grupul Adeo, controlat de patronul Auchan a cumpărat rețeaua locală de bricolaj Baumaxx, asigurând astfel exitul austriecilor.

Recent, Lactalis a făcut cea mai importantă mișcare pe piața lactatelor, anunțând că are acordul acționarilor majoritari pentru o preluare voluntară derulată pe bursa de la București a Albalact, liderul local.

Sursă : ANRE.

Elvețienii de la Repower și-au scos la vânzare afacerea de peste 100 mil. euro din România, pe fondul unei schimbări de strategie a grupului. Consultanții KPMG au mandatul pentru exitul unui jucător cu o cotă de piață de 5% din comerțul cu energie

Compania elvețiană Repower AG, care activează în comerțul local cu energie, a scos la vânzare afacerea sa din România, cu venituri de peste 100 mil. euro în 2014, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul de vânzare al firmelor deținute de RePower AG aparține consultanților KPMG, potrivit unor surse din piață.

Repower AG a anunțat pe 18 decembrie 2015 o repoziționare strategică a afacerilor grupului, care înseamnă printre altele o concentrare a operațiunilor pe piețele din Elveția și Italia, respectiv căutarea unui cumpărător pentru afacerile din România. Schimbarea de strategie are loc în contextul în care grupul elvețian se confruntă cu pierderi și cu o scădere a veniturilor, pe fondul prețurilor scăzute de vânzare de energie, dar și a aprecierii puternice a francului elvețian după decizia băncii centrale de a liberaliza cursul de schimb în urmă cu un an.

Repower AG deține la nivel local Repower Furnizare România SRL și Repower Vânzări România SRL, ambele fiind neprofitabile, conform ultimelor bilanțuri făcute publice.

Reprezentanții Repower nu au făcut niciun comentariu până acum pe marginea procesului de vânzare al operațiunilor locale.

Repower Furnizare România SRL a raportat pentru 2014 un profit net de 0,03 mil. euro la o cifră de afaceri de 103 mil. euro și un număr mediu de 25 de angajați, potrivit ultimului bilanț public al companiei.

Repower Furnizare SRL a înregistrat în primele nouă luni din 2015 o cotă de 5,01% pe piața concurențială a furnizorilor de energie, ocupând locul al cincilea, potrivit unui raport de monitorizare făcut public de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Pe primele locuri la nivelul pieței de profil se situează furnizorii care aparțin marilor jucători de pe piața distribuției de energie. Astfel, Electrica Furnizare are o cotă de piață de 14,13%, urmată de cea mai mare casă de comerț locală independentă Tinmar Ind cu 11,33%, E.ON Energie România cu 6,32% și CEZ Vânzare cu 5,22%.

Pe segmentul furnizorilor de energie electrică pentru clienții finali, elvețienii de la Repower sunt pe poziția a șaptea cu o cotă de piață de 3,49% raportată la un consum final total de 34,48 TWh înregistrat în perioada ianuarie – septembrie 2015. De aici rezultă un nivel al vânzărilor la clientul final de 1,2 TWh în primele nouă luni ale anului în contul subsidiarei locale a elvețienilor.

Cealaltă firmă locală a elvețienilor este Repower Vânzări SRL, care în 2014 a înregistrat o pierdere de 0,1 mil. euro la o cifră de afaceri de 3,3 mil. euro și un număr de 4 angajați. Indicatorii financiari au fost calculați la cursul mediu anual de schimb de 4,4446 lei la euro, comunicat de către BNR.

Rezultatele financiare din 2014 ale companiilor Repower din România

Repower companii Ro tabelSursă: Ministerul Finanțelor Publice.

Afacerea Repower din România este văzută de surse din piața de fuziuni și achiziții ca o țintă care se potrivește unor investitori strategici, care fie ar putea fi interesați de a-și face astfel intrarea pe piață, fie văd o ocazie bună de a-și extinde poziția pe piață.

Grupul elvețian a pus piciorul pe piața românească de comerț cu energie în 2007. În iunie 2010, Repower a cumpărat 80% din acțiunile furnizorului de energie electrică Elcomex EN, cotat la acea vreme printre primele cinci case locale de comerț cu energie, cu angajamentul de a prelua ulterior și restul acțiunilor companiei de la omul de afaceri Ion Grecu, proprietarul grupului de firme Elcomex. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Elcomex EN a înregistrat în 2009 venituri de 70 mil. euro. Numele companiei a fost schimbat ulterior în Repower Furnizare SRL.

Grupul elvețian are o istorie care începe în 1904 în cantonul Graubünden din Elveția, iar acum a ajuns la o rețea de operațiuni în Elveția, Italia, România și Germania, cu activități de la producția de energie electrică până la vânzarea de energie către consumatorii finali. În România, firma are profil de furnizor de energie electrică pentru consumatorii finali și de furnizor de servicii de consultanță pe piața de profil.

Ultimele rezultate financiare ale grupului elvețian indică în primul semestru al anului trecut pierderi de 108 mil. franci elvețieni (circa 98 mil. euro), o înjumătățire a câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) până la 29 mil. franci elvețieni (26 mil. euro) față de primul semestru din 2014, respectiv o scădere cu 23% a veniturilor operaționale nete până la 922 mil. franci elvețieni (836 mil. euro) în același interval de timp.

Cei mai mari acționari ai Repower AG sunt cantonul elvețian Graubünden cu 58,3% și Axpo Holding cu 33,7%. Axpo activează în România pe piața furnizorilor de energie prin Axpo Energy România.

Acțiunile Repower AG sunt listate pe bursa elvețiană, iar capitalizarea bursieră a companiei este de 128,3 mil. franci elvețieni (116,4 mil. euro) la o cotație de 38 franci elvețieni pe acțiune.

Miruna Suciu (dreapta) și Luminița Popa (stânga) sunt cei doi Managing Partner ai firmei Suciu Popa & Asociații, rezultate în urma ultimului val de plecări din firma Mușat & Asociații

Un nou jucător intră pe piața avocaturii: Suciu Popa & Asociații pleacă la drum cu o echipă de 20 de avocați și 5 parteneri equity. Miruna Suciu, managing partner: „Ne-am asigurat din start masa critică necesară pentru a administra proiecte multidisciplinare. Ținta noastră este să ne poziționăm ca o firmă full – service de talie medie și vizăm clienți corporativi, instituționali, bănci, fonduri de investiții și autorități de reglementare”

Firma de avocatură Suciu Popa & Asociații, formată dintr-un grup de avocați desprins recent din Mușat & Asociații – unul dintre liderii pieței de consultanță juridică de afaceri, pleacă la drum cu o echipă formată din 20 de avocați, din care cinci parteneri equity.

Noul jucător, condus de Miruna Suciu și Luminița Popa – ambele ocupând poziția de managing partner în cadrul firmei, susține că va asigura încă din start servicii de asistență în toate ariile de practică specifice avocaturii de afaceri. Din eșalonul de parteneri al firmei mai fac parte Mădălina Berechet, Cleopatra Leahu și Dan Ciobanu.

„Suciu Popa & Asociații oferă servicii integrate, pe toate ariile de practică avocațială, care se adresează clienților corporativi, bănci și instituții financiare, fonduri de investiții (private equity – n.r.) și autorități de reglementare, care au nevoie de o abordare pluridisciplinară, fluentă și omogenă în gestionarea dosarelor și problemelor lor juridice. Ținta noastră este să ne poziționăm ca o firmă de avocatură de talie medie, agilă, cu potențial de pliere rapidă la nevoile clienților și schimbările pieței, o piață globală cu puternice particularități locale” a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Miruna Suciu, managing partner al firmei Suciu Popa & Asociații.

Ea se așteaptă ca procesul de creștere a firmei și al echipei de la numărul actual de 20 de oameni să fie „unul natural, în care primii doi ani sunt cruciali, iar următorii trei ani decisivi pentru setarea Suciu Popa & Asociații pe făgașul” pe care și l-au propus.

Pentru bugetul din acest an și din anii următori, sunt așteptate, în special, să contribuie liniile importante de practică din domeniul fuziunilor și achizițiilor, litigii și arbitraj, energie și resurse naturale, imobiliare, dreptul concurenței și segmentul financiar – bancar.

„Nivelul de experiență al partenerilor Suciu Popa & Asociații este, în medie, de 14 – 15 ani în practica avocațială, iar cea a avocaților din eșalonul doi al firmei este de 7 – 10 ani. Politica noastră de tarife este în linie cu așteptările și uzanțele clienților cărora ne adresăm și ale căror principii sunt cam aceleași în mai toate jurisdicțiile, cu diferențele de rigoare. România este ca economie mai apropiată de piețe ca Polonia sau Ungaria spre exemplu, decât de Marea Britanie, prin urmare și plajele de onorarii urmează un pattern similar. Ca urmare, din acest punct de vedere probabil că nu vom diferi mult de ceea ce fac competitorii noștri”, precizează Luminița Popa, managing partner al Suciu Popa & Asociații.

La nivel local, tarifele orare la nivel de partener pot ajunge în medie de la 200 până în jurul a 400 de euro pe oră, conform ultimelor informații disponibile din piață.

Miruna Suciu, Luminița Popa împreună cu un grup de avocați a părăsit recent Mușat & Asociații, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în premieră încă din 26 ianuarie, în cadrul celei mai ample mișcări care a avut loc în ultima vreme la vârful pieței locale de avocatură. Pe 1 februarie, Mușat & Asociații anunța promovarea a doi noi parteneri și o serie de promovări în celelalte eșaloane ale firmei, confirmând plecarea Mirunei Suciu, a Luminiței Popa, a Mădălinei Berechet și a Cleopatrei Leahu din echipă.

În istoria de aproximativ 25 de ani a casei de avocatură Mușat & Asociații, au avut loc și alte plecări sonore, cea mai importantă având loc în 2005 când un grup format din 28 de avocați, din care opt parteneri, au pus bazele Țuca & Asociații, care astăzi activează sub numele de Țuca Zbârcea & Asociații.

După fiecare astfel de ruptură, Mușat & Asociații a reușit să rămână în topul firmelor locale de avocați.

Piața serviciilor de avocatură de afaceri este dominată de firmele locale NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații, Popovici Nițu & Asociații, în timp ce firmele internaționale ocupă tot mai mult teren prin intermediul DLA Piper, RTPR Allen & Overy, Clifford Chance Badea, Cameron McKenna, Schoenherr, Reff & Asociații, bine poziționate pe segmentul firmelor de talie medie, dar care înregistrează un ritm dinamic de creștere.

În ultimii ani, au reușit să-și găsească suficient spațiu de creștere organică și firme înființate mai recent precum PeliFilip sau Bondoc & Asociații.

Miruna Suciu, unul dintre pilonii noii firme Suciu Popa & Asociații, are o carieră de 17 ani ca avocat de afaceri și acoperă practici precum fuziuni și achiziții, privatizări, energie și resurse naturale, finanțe și bănci, piețe de capital, drept corporativ și comercial. Printre proiectele importante la care a lucrat se numără achiziția de 65 mil. dolari a lanțului de restaurante McDonald’s de către compania malteză Premier Capital, consultanță pentru sindicatul de intermediere a listării Electrica pe bursă în iunie 2014, asistență pentru Banca Transilvania la emisiunea de obligațiuni în valoare de 30 mil. euro, respectiv a făcut parte din echipa de avocați care a lucrat pentru italienii de la Enel la privatizările distribuțiilor de electricitate din Banat, Dobrogea și Muntenia Sud, derulate în perioada 2004 – 2006.

Luminița Popa are o experiență în avocatură de 16 ani. Ariile sale de expertiză sunt arbitrajul internațional, infrastructura și parteneriatul public privat, energia și resursele naturale, precum și fuziuni și achiziții, respectiv privatizări. Printre proiectele sale recente se numără reprezentarea Enel în fața Curții de Arbitraj Comercial Internațional de la Paris în dosare care totalizează pretenții în valoare de peste 1,2 mld. dolari. Pe listă se află și trei dosare care totalizează pretenții de circa 225 mil. dolari în care sunt reprezentați un lider global din domeniul infrastructurii rutiere, un dezvoltator imobiliar major european, respectiv o firmă mare din sectorul energetic. Luminița Popa activează ca arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României. De asemenea, este membru al Institutului Arbitrilor Autorizați (Chartered Institute of Arbitrators), al Asociației Internaționale a Barourilor (IBA), al Institutului de Drept Global al Afacerilor din cadrul Camerei Internaționale de Comerț și al Consiliului Internațional pentru Arbitraj Comercial.

Mădălina Berechet, ex – partener Mușat & Asociații, are o experiență de 14 ani în avocatură. Acoperă practici precum litigii și arbitraje internaționale, infrastructură și parteneriat public – privat, achiziții publice, imobiliare și taxe.

Cleopatra Leahu a intrat în avocatură în urmă cu 14 ani și acoperă practici precum energie și resurse naturale, fuziuni și achiziții, achiziții publice și dreptul mediului. Printre cele mai recente tranzacții la care a participat se află vânzarea afacerii locale de către compania petrolieră canadiană Sterling Resources către fondul de investiții Carlyle.

Dan Ciobanu, și el proaspăt partener al noii firme, are o experiență de 9 ani în avocatură și acoperă practici precum fuziuni și achiziții, energie și resurse naturale, drept comercial și corporativ, imobiliare și construcții. A făcut parte din echipa de avocați locali care a asistat firma irlandeză CRH la achiziția activelor Lafarge din România și a lucrat și la alte tranzacții printre care achiziția unei case de comerț cu energie locale de către RePower AG, la preluarea și dezvoltarea unui parc eolian cu o putere instalată de 50 MW de către francezii de la GDF Suez, respectiv la achiziția unei distribuții locale private de gaze în cadrul unei tranzacții în valoare de 60 mil. euro.

Alro a finalizat tranzacția de împrumut de 137 mil. dolari de la un sindicat bancar condus de Raiffeisen. Avocații ZRP au lucrat de partea Alro, Clifford Chance Badea a asistat băncile, iar RTPR Allen & Overy a fost de partea BERD

Alro SA, cel mai mare producător de aluminiu din Europa centrală și de est, a anunțat vineri că a finalizat tranzacția de împrumut în valoare de acordat de un sindicat de bănci condus de Raiffeisen Bank International și Raiffeisen Bank România.

“Încheierea acestui credit dovedește că Alro este o companie solidă, cu rezultate operaționale puternice și cu un program viabil de dezvoltare pe termen lung”, a declarat Marian Năstase, Președintele Consiliului de Administrație al Alro. Acesta adaugă că acordul de împrumut face parte din strategia noastră care se bazează pe consolidarea activităţii și pe axarea pe operaţiuni de înaltă eficiență.

Finanțarea de tip revolving, în valoare de 137 mil. dolari, are ca scop refinanțarea creditului revolving de 120 de milioane de dolari, încheiat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în 2010.

Din consorțiul bancar fac parte Raiffeisen Bank International şi Raiffeisen Bank România, ambele în calitate de co-ordonator şi aranjor principal mandatat, Unicredit Bank, OTP Bank, Eximbank, Garanti Bank, Intesa Bank, Banca Transilvania, fiecare în calitate de aranjor principal mandatat, conform reprezentanților Alro.

Alro a lucrat în tranzacție cu avocații de la Zamfiresc Racoți & Partners, cu o echipă din care au făcut parte Ioana Racoți, unul dintre partenerii fondatori ai firmei, și Elena Iacob, Managing Associate.

Sindicatul de bănci a fost asistat în tranzacție de către o echipă de avocați Clifford Chance Badea coordonată de către Andreea Șișman, care ocupă poziția de Counsel în cadrul firmei.

De asemenea, avocații RTPR Allen & Overy au lucrat cu BERD în tranzacție cu o echipă coordonată de partenerul Victor Pădurari, din care au făcut parte Poliana Naum, Senior Associate, și Alexandru Coraș, Junior Associate, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Alro garantează împrumutul cu active imobile principale, ipoteci mobiliare, ipoteci asupra drepturilor și despăgubirilor din polițele de asigurare care acoperă bunurilecompaniei şi care fac obiectul garanțiilorconstituite, precum și cu ipoteca asupra acțiunilor Alum, deținute de Alro și asupra acțiunilor Conef SA, deținute de Alro. În termenii acestui acord, Alro va continua să își conducă afacerile în mod prudent şi diligent, să mențină contabilitatea exactă și controlul costurilor şi să plătească, în continuare, toate taxele la scadență.

Prin această operațiune, BERD, unul dintre cei mai importanți creditori în economie, își taie expunerea pe Alro.

Pe lista celor mai mari creditori ai companiei se află și o altă instituție financiară internațională, în condițiile în care Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN) a acordat un împrumut în valoare de 60 mil. dolari.

Pe 14 decembrie, creditorii Alro – grupul celor șapte bănci locale și BCDMN – au încheiat o înțelegere privind ipotecarea acțiunilor aparținând unei serii de societăți care fac parte din grupul controlat de oligarhul rus Vitali Machitski.

Lista ipotecilor încheiate cu cele șapte bănci garantează toate obligațiile din contractul de credit de 137 mil. dolari până la suma maximă de 164,4 mil. dolari. În mod similar, garanțiile aduse la creditul de 60 mil. dolari luat de Alro de la BCDMN este acoperit cu ipoteci pe active până la un plafon maxim garantat de 72 mil. dolari.

Decizia privind aprobarea împrumuturilor a fost luată de acționarii Alro Slatina pe 30 octombrie.

Cu excepția companiilor mari, care deseori au calitatea de lider de piață în sectoarele în care activează, finanțările bancare – chiar și la dobânzi mai mici față de anii anteriori – rămân însă greu de accesat pentru firme, ale căror bilanțuri au fost ”stricate” de anii de după izbucnirea crizei economice în 2008.

Alro Slatina este o subsidiară a Vimetco NV, producător de aluminiu cu oprațiuni integrate pe verticală în România, China și Sierra Leone. Principala piață de export a Alro este Uniunea Europeană, cu livrări către Ungaria, Polonia, Grecia, Germania și România.

Compania a raportat după primele nouă luni ale anului o ușoară creștere a producției de aluminiu primar până la 203.100 tone, respectiv a producției de aluminiu procesat până la 59.800 tone.

Cifra de afaceri a Alro Slatina a crescut de la 1,44 mld. lei în primele nouă luni ale anului trecut până la 1,77 mld. lei în perioada similară a anului anterior. Compania a raportat, de asemenea, un profit net ajustat de 145 mil. lei față de o pierdere netă ajustată de 115 mil. lei în același interval de timp de anul trecut.

Rezultatele au fost obținute în condițiile unei scăderi ușoare a cotației aluminiului în acest an, contrabalansate însă de strategia companiei de a-și axa mixul de vânzări spre produsele cu valoare adăugată mare, susțin reprezentanții societății.

Lanţul de centre de fitness World Class România este singura investiţie locală din portofoliul fondului polonez de investiţii Resource Partners. Sursă foto: World Class România.

A doua achiziție a fondului de investiții Resource Partners în România: Lanțul de fitness World Class România cumpără pe concurentul său direct, rețeaua de profil Club Sport Fitness Center MV, și își extinde amprenta națională. Consultanții de la EY au lucrat cu fondul de investiții polonez la achiziția afacerii francezului Thomas Richard Pierre, iar avocații de la Stratulat Albulescu (TSAA) au făcut și ei parte din echipa cumpărătorului

World Class România, liderul pieței locale de fitness aflat în portofoliul fondului polonez de investiții Resource Partners, a semnat contractul pentru achiziția rețelei de centre de fitness Club Sport Fitness Center MV SRL, al doilea operator de profil după numărul de locații.

Club Sport Fitness Center MV SRL este o companie care operează un lanț de 9 centre de fitness în București și marile orașe din România – Craiova, Cluj – Napoca, Iași, Ploiești și Bacău.

Achiziția urmează să fie finalizată în primul trimestru al anului, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții de la EY au lucrat cu fondul de investiții, iar avocații de la Stratulat Albulescu din fosta firmă TSAA au fost, de asemenea, în echipă cu cumpărătorul.

Preluarea companiei care deține franciza Club Moving în România duce la o triplare a afacerii la nivel operațional în mai puțin de doi ani de la intrarea fondului polonez de investiții Resource Partners la nivel local. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă de regulă, Resource Partners abordează tichete de tranzacție în medie între 5 și 15 mil. euro în ceea ce privește capitalul investit direct de către fond.

Pe 4 martie 2014, fondul își anunța intrarea prin achiziția pachetului majoritar al lanțului World Class România, liderul pieței de profil, ce avea 11 centre în portofoliu.

Pe 11 iunie 2014, Resource Partners finaliza achiziția și a restului de acțiuni din World Class România, aflate în posesia echipei de conducere a companiei, pentru a deține 100% din afacere, mișcare ce denotă încrederea investitorului financiar în ritmul puternic de creștere al afacerii.

Achiziția Club Sport Fitness Center MV de la francezul Thomas Richard Pierre de către World Class România, singura companie locală aflată în portofoliul managerului polonez de fonduri cu capital de risc, indică o mișcare de tip platforming a Resource Partners, tipică fondurilor de investiții, prin care după intrarea într-un sector proaspăta achiziție devine ea însăși o platformă pentru noi achiziții pe piața de profil.

„Tranzacția va transforma World Class într-un lider indiscutabil al serviciilor de fitness cu o rețea de 28 de cluburi de fitness în România și 2 în Serbia. Asta arată angajamentul Resource Partners în parteneriatul cu echipele de conducere și susținerea acestora în creșterea organică și prin achiziții pentru a acrea un campion de industrie în sectoare strategice”, afirmă Dan Fărcășanu, director de investiții al Resource Partners.

Club Sport Fitness Center MV SRL a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 11,9 mil. lei (2,7 mil. euro) și un profit net de 1,11 mil. lei (0,25 mil. euro) la un număr mediu de 71 angajați. Club Sport Fitness Center MV SRL deține franciza Club Moving în România, Club Moving fiind o marcă a grupului francez Hebe, nr.1 în piața de fitness din Hexagon și nr. 5 în Europa.

De cealaltă parte, World Class România a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 42,6 mil. lei (9,6 mil. euro) și o pierdere de 3,1 mil. lei (0,7 mil. euro) la 150 de angajați.

World Class România își extinde astfel amprenta la nivel național. Până la finele anului, World Class România va ajunge la 31 de centre de fitness, talie a afacerii triplă față de momentul achiziției.

„Suntem încântați de această achiziție pentru că va pune la dispoziția membrilor noștri mai multe locații pentru servicii de fitness la standarde de excelență și îmbunătățește și mai mult calitatea serviciilor noastre”, a spus Mikael Fredholm, director general executiv al World Class.

Triplarea afacerii aflate în vârful pieței de fitness din România a fost finanțată printr-o combinație de capital investit de fondul polonez, fonduri proprii ale World Class România și credite bancare.

Pe de altă parte, ritmul de extindere apropie fondul polonez de momentul de exit, pentru care o rețea formată din 37 până la 40 de centre de fitness este suficientă pentru a-și marca profitul din vânzarea afacerii.

Resource Partners are profilul unui investitor financiar, cu o durată tipică a investiției între 3 și 5 ani între momentul achiziției și exitul din afacere.

Piața centrelor de fitness este una fragmentată, dar ratele de creștere ale companiilor din sector într-un sector tânăr de servicii indică un potențial de creștere mare pentru acest tip de afaceri.

Administratorul de capital de risc Resource Partners, proprietarul lanţului de centre de fitness World Class România, este în proceduri avansate de atragere de capital de la investitori pentru a ridica al doilea său fond regional, potrivit informațiilor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO.

Resource Partners II, noul fond de investiţii, are o capitalizare – ţintă comparabilă cu primul fond, de peste 200 mil. Euro.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat déjà că ia în considerare o investiţie de capital de până la 40 mil. Euro în fondul Resource Partners II, care va viza tranzacţii în sectorul companiilor de talie medie din Polonia şi alte pieţe din arealul Europei centrale şi de sud – est, spaţiu care include şi România.

Fondul European de Investiţii, care face parte din grupul Băncii Europene de Investiţii, este şi el pe lista investitorilor Resource Partners, precum și banca olandeză Rabobank și fondul francez de investiții Ardian, fostul braţ de investiţii al gigantului financiar Axa.

Noul fond al Resource Partners va avea, în special, în vizor investiţii în sectorul bunurilor de consum, inclusiv în industria alimentară şi în agricultură, potrivit informaţiilor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

Resource Partners este unul dintre cei mai tineri administratori de capital de risc cu apetit de investiţii în regiune, fiind fondat în urmă cu şase ani de către o echipă care coordona activităţile fondului american de investiţii Carlyle pentru Europa Centrală şi de Est.

Pentru primul fond de investiţii al Resource Partners au fost strânşi 293,4 mil. Euro de la investitori.

Costin Tărăcilă, Managing Partner RTPR Allen & Overy

Enterprise Investors a finalizat tranzacția de exit din afacerea de resurse umane Smartree România prin vânzarea pachetului integral de acțiuni către Cylatrea Investments. Avocații RTPR Allen & Overy care au asigurat consultanța vânzătorului au fost conduși de Costin Tărăcilă, în timp ce cumpărătorul a lucrat cu o echipă internă în tranzacție

Enterprise Investors, unul dintre cei mai importanți administratori de capital de risc din regiune, a finalizat tranzacția de exit din afacerea de servicii de resurse umane Smartree România.

Firma de avocatură RTPR Allen & Overy a oferit consultanţă juridică administratorului de capital de risc Enterprise Investors la tranzacția de exit și a lucrat în cadrul tranzacției de exit a fondului polonez de investiții cu o echipă formată din Costin Tărăcilă – Managing Partner al firmei, Laurențiu Tisescu – Associate și Andrei Lupu – Junior Associate.

Enterprise Investors a lucrat cu avocații RTPR Allen & Overy și la alte tranzacții precum exit-ul din Siveco România, achiziția Macon și Simcor, respectiv achiziția și ulterior vânzarea Artima.

De cealaltă parte, Cylatrea Investments a lucrat intern această tranzacție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cumpărătorul afacerii Smartree este firma de investiții Cylatrea Investments reprezentată de către Dragoș Roșca, CEO Delta Asset Invest, care a lucrat anterior în consultanța de strategie la Roland Berger și apoi ca manager al fondului de investiții Gemisa Investments. Din portofoliul de investiții administrat de către Delta Asset Invest face parte și afacerea din domeniul consultanței dedicate resurselor umane Business Intelligence Alliance BIA.

Șerban Roman, Country Director al Enterprise Investors, declara în luna ianuarie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că discuțiile pentru vânzarea Smartree au început în 2015, iar finalizarea acesteia a fost programată pentru primul trimestru al acestui an.

Investiția totală a fondului de investiții EVF în Smartree pentru preluarea pachetului de 100% din acțiuni a fost de 3 mil. euro. Părțile nu au comunicat valoarea tranzacției sau multiplicatorul obținut raportat la investiția de capital.

Enteprise Investors a cumpărat în 2010 afacerea Smartree de la Eric Kish, fostul manager din cadrul grupului petrolier Rompetrol.

În perioada 2010 – 2014, afacerea Smartree a crescut de 2,4 ori la nivelul cifrei de afaceri, însă profitabilitatea sa s-a redus.

Astfel, Smartree România SRL a obținut în 2014 un profit net de 0,13 mil. euro la o cifră de afaceri de 8,37 mil. euro. În 2009, anul dinaintea achiziției de către Enterprise Investors, compania raporta un profit net de 0,34 mil. euro la o cifră de afaceri de 3,5 mil. euro, potrivit bilanțurilor depuse la Ministerul Finanțelor Publice de către companie.

Din portofoliul local al Enterprise Investors mai fac parte lanțul de comerț Profi și grupul Macon Deva din industria materialelor de construcții.

RTPR a fost înfiinţată în anul 2004 şi activează în asociere cu firma londoneză Allen & Overy din 2008. RTPR Allen & Overy are o echipă de 42 de avocaţi, din care 5 parteneri alături de care se află și profesorul Lucian Mihai în calitate de Of counsel.

Domeniile principale de activitate ale RTPR Allen & Overy cuprind finanţări, fuziuni şi achiziţii, pieţe de capital, insolvenţă şi restructurări, concurenţă, dreptul muncii, dreptul proprietăţii intelectuale, litigii şi arbitraj, consultanţă pentru sectoarele de afaceri, inclusiv energie, telecomunicaţii, finanţare, real estate şi industria farmaceutică.

Din portofoliul RTPR Allen & Overy de tranzacții recente fac parte asistență pentru fondul de investiții Advent International la vânzarea rețelei de servicii medicale Regina Maria și a Ceramica Iași, lista de achiziții realizată de fondul de investiții Catalyst România, fond administrat de 3TS Capital Partners, respectiv consultanță la achizițiile realizate de fondul de investiții polonez Resource Partners la rețeaua de centre de fitness World Class România, respectiv a fondului de investiții Pamplona Capital Partners III la compania farmaceutică Alvogen Group.

Pe piața avocaturii de afaceri, pe de o parte, sunt firmele mari locale NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații și Popovici Nițu Stoica & Asociații, iar pe de altă parte un pluton important format de birourile locale asociate marilor case internaționale Clifford Chance, Allen & Overy, DLA Piper, Cameron McKenna, sau chiar a unor firme de talie regională cum este cazul austriecilor de la Schoenherr.

rosemary_npl_update_17dec2015 main

APS a semnat în formulă de consorțiu achiziția portofoliului de credite neperformante Rosemary de 287 mil. euro al Intesa. Prețul de achiziție a ajuns la aproximativ 40 mil. euro

Consorţiul din care face parte firma cehă de recuperare a creanţelor APS a semnat recent achiziția portofoliului Rosemary de la Intesa Sanpaolo România, prin care au fost scoase la vânzare în septembrie 2015 un pachet de credite neperformante de 287 mil. euro, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Prețul de achiziție al portofoliului se situează la aproximativ 40 mil. euro, susțin surse din piață. Finalizarea tranzacției Rosemary este așteptată să aibă loc în luna februarie, adaugă sursele citate.

APS a intrat în cursa pentru achiziția portofoliului Rosemary alături de AnaCap, iar în decembrie au fost selectați pentru runda finală de negocieri.

APS se ocupă de administrarea portofoliului, iar fondurile de investiții sau bănci cum este cazul International Finance Corporation (IFC) finanțează astfel de achiziții. Semnarea contractului pentru Rosemary nu a fost posibilă în decembrie, susțin surse din piață, pentru că ofertantul selectat căuta banii pentru finanțarea achiziției, fiind luat în calcul la un moment dat un împrumut în acest scop din partea Intesa la o dobândă în jurul a 4%, mai spun sursele citate. IFC este finanțator în mai multe tranzacții derulate până acum de către APS în România și pe piețele din regiune.

Reprezentanții Intesa nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

Discountul obținut de către cumpărător este în jurul a 85%.

Aproximativ 95% din portofoliu reprezintă credite acordate companiilor, iar restul sunt împrumuturi retail. Portofoliul Intesa Sanpaolo este denominat în proporție de aproape 60% în euro, respectiv circa 40% în lei.

Tranzacția Rosemary propune investitorilor preluarea unui pachet format dintr-un număr de 1.862 de credite, respectiv 1.279 de clienți împrumutați. Portofoliul dispune de un colateral care cuprinde active imobiliare având o valoare de piață estimată la peste 180 mil. euro, din care circa 40% reprezintă ponderea celor mai mari 20 de proprietăți. Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Aceste proprietăți sunt localizate în întreaga țară, cele mai importante fiind în zona București – Ilfov și în vestul țării.

Componenta corporate a portofoliului este compusă din 981 de clienți împrumutați și credite de 273 mil. euro, securizate cu 1.282 de proprietăți. Mai mult de jumătate din aceste împrumuturi sunt acordate companiilor, aflate acum în proceduri avansate de faliment.

La acestea se adaugă credite retail de 14 mil. euro, 298 de clienți împrumutați, această componentă fiind garantată cu 302 proprietăți.

Istoricul de plată al portofoliului arată că în ultimele 18 luni înainte de scoaterea acestuia la vânzare au fost încasați 24 mil. euro din administrarea pachetului de credite neperformante, conform datelor obținute de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul pentru derularea tranzacției Rosemary a fost dat de către Intesa consultanților de la Deloitte. Tranzacția Intesa de vânzare a pachetului de credite neperformante a fost anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 23 septembrie 2015.

Termenul de depunere al ofertelor angajante pentru Rosemary a fost 11 decembrie, aceeaşi zi ca şi la portofoliul Triton. Ofertanţii de la Triton – Kredyt Inkaso, APS şi APartners Capital – au înaintat în paralel oferte şi pentru Rosemary.

Astfel, pe lista ofertelor angajante pentru Rosemary s-au numărat consorțiul format de fondul de investiții AnaCap și APS, consorțiul format de fondul american de investiții DW și firmele de colectare a creanțelor EOS și CITR, echipa formată în jurul APartners Capital, firma poloneză de colectare creanțe Kredyt Inkaso şi fondul elveţian de investiţii DDM, potrivit informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Pe piaţa de profil, APS a capturat o poziție puternică pe segmentul de administrare de portofolii corporate.

Achiziția Rosemary vine după ce, în luna decembrie 2015, firma cehă de recuperare de creanțe a semnat alături de Deutsche Bank achiziția unui portofoliu de credite neperformante corporate de 1,2 mld. euro de la BCR. Finanțatorul achiziției este International Finance Corporation, divizie a grupului Băncii Mondiale.

Tot în decembrie, firma poloneză de recuperare creanțe Kredyt Inkaso a anunțat achiziția portofoliului Triton al UniCredit Bank cu credite nominale de 340 mil. Euro pentru un preț de 28 mil. Euro, adică la un discount de 92% faţă de valoarea nominală a pachetului.

Impactul așteptat al tranzacției Rosemary asupra bilanțului subsidiarei locale a italienilor este unul semnificativ.

Intesa Sanpaolo Bank România a anunțat pe 28 ianuarie cooptarea celui de-al doilea român în cadrul Comitetului de management. Marcela Gui a devenit Director General Adjunct şi prima femeie care va face parte din conducerea executivă a băncii, fiind în prezent în proces de autorizare din partea BNR. Marcela Gui lucrează de aproape 20 de ani în bancă şi a făcut parte din prima echipă care a pus bazele operațiunilor Intesa la nivel local. Ea va coordona în continuare în calitate de Chief Operating Officer (COO) ca şi în ultimii 4 ani activitatea operaţională a băncii şi a structurilor administrative din Arad, adică activitatea structurilor IT, back office şi plăti, logistică, securitate şi administrare credite din cadrul Intesa Sanpaolo Bank este supervizată direct de către Marcela Gui.

“Un element important în viziunea mea, cât şi a Grupului Intesa Sanpaolo despre management şi leadership constă în promovarea managerilor şi a talentelor locale. Marcela este cel de-al doilea român şi prima femeie cooptată în Comitetul de management al băncii noastre în ultimii 2 ani. Iar această strategie va continua cu siguranţă şi pe viitor”, a declarat Marco Capellini, Director General al Intesa Sanpaolo Bank.

Pe lângă Marcela Gui, din conducerea locală a băncii face parte și Florin Șandor, director general adjunct al Intesa Sanpaolo Bank România și Chief Workout Officer al băncii.

Șandor coordonează activitățile de administrare a creditelor neperformante.

Intesa Sanpaolo este o bancă născută în urma fuziunii dintre băncile italiene Intesa și Sanpaolo IMI.

În România, italienii au intrat pe piață în 1996 punând piciorul la Arad, unde au înființat o bancă destinată finanțării IMM-urilor. Din 1 octombrie 2012, Intesa Sanpaolo România a fuzionat absorbind Banca CR Firenze România SA.

Acțiunile Intesa Sanpaolo România sunt deținute de Intesa Sanpaolo SpA cu o participație de 91,47%, Cassa di Risparmio di Firenze SpA (8,18%) și Intesa Sanpaolo Holding International SA (0,35 %).

Pe piața bancară locală, Intesa Sanpaolo intră în prima jumătate a clasamentului. La finele anului trecut, Intesa avea o cotă de piață de 1,2% cu un activ net bilanțier de 1 mld. euro, ocupând poziția 18 din cele 40 de instituții de credit, potrivit raportului anual al băncii centrale.

Ultimul bilanț anual al Intesa Sanpaolo România indică pierderi de aproape 60 mil. euro la 31 decembrie 2014.

Activele băncii se situau la 30 septembrie 2015 la 1 mld. euro, în timp ce volumul împrumuturilor acordate era de 0,7 mld. euro, la acelaşi nivel cu cel al depozitelor, conform datelor publicate de către banca – mamă din Italia. Subsidiara locală a raportat pentru primele nouă luni ale anului trecut un profit net de 7 mil. Euro.

Banca dispune de o rețea de aproximativ 60 de unități și circa 700 de angajați, potrivit datelor făcute publice în luna iulie.

albalact_lactalis_tranzactie_tabel main

Lactalis a semnat contractul pentru preluarea Albalact, cotată acum la un preț de circa 64 mil. euro și care asigură poziția de lider pe piața de lactate din România. Negocierile pe ruta Paris – București au început în a doua parte a anului trecut. Bancherii de investiții francezi de la EKA Partners, consultanții EY și avocații Leroy și Asociații lucrează cu Lactalis la achiziția Albalact, în timp ce vânzătorii sunt asistați de firma austriacă de avocatură Schoenherr

Grupul francez Lactalis a semnat miercuri seară la București un acord pentru preluarea Albalact Alba Iulia cu familia lui Raul Ciurtin și cu fondul de investiții Reconstruction Capital II condus de Ion Florescu, care dețin împreună un pachet de 70,3% din acțiunile producătorului de lactate.

Achiziția are un impact puternic în piața de lactate, unde Lactalis ia avans în fața lui Danone prin achiziția liderului de piață, pentru care va plăti un premiu consistent față de valoarea sa bursieră.

Tranzacția urmează să se deruleze pe bursa de la București, unde acțiunile Albalact sunt listate, sub forma unei oferte publice de preluare voluntară prin care francezii vizează pachetul de 100% din acțiuni, dar având deja angajamentul grupului de acționari care dețin pachetul majoritar că își vor vinde integral participațiile deținute.

Tranzacția atrage atenția și asupra bursei, unde astfel de preluări voluntare sunt mișcări rarissime, în contextul în care după listarea Electrica în vara lui 2014 treptat interesul pentru bursă a rămas la cote joase.

Acordul semnat pe 27 ianuarie stabilește valoarea de întreprindere a Albalact la 407,3 mil. lei (90,5 mil. euro), din care urmează să fie scăzute datoriile nete ajustate la momentul vânzării, diferența reprezentând prețul de achiziție al acțiunilor.

Dacă raportăm la un nivel al datoriilor nete ajustate de 118,2 mil. lei (26,3 mil. euro) la 30 septembrie 2015, înseamnă că acționarii ar primi circa 64,2 mil. euro, din care fondul de investiții Reconstruction Capital II (RC2) ar încasa circa 16,3 mil. euro pentru pachetul de 25,4% din Albalact. Familia lui Raul Ciurtin ar primi astfel 28,8 mil. euro pentru pachetul său de 44,9% din Albalact.

Prețul pe acțiune ar fi de 0,4543 lei pe acțiune pentru acționarii Albalact, ceea ce ar însemna un premiu de 37% peste cotația de la închiderea ședinței bursiere din 27 ianuarie, ziua acordului semnat de cumpărător. Capitalizarea bursieră a companiei este de 248 mil. lei (55 mil. euro).

”Prețul pe acțiune va fi determinat prin deducerea din suma de 407,3 milioane RON a datoriei nete ajustate, definită contractual, prin referință la ultima zi a lunii imediat anterioare lunii în care condițiile precedente au fost îndeplinite (datoria netă ajustată include datoria finaciară minus numerar și echivalente în numerar, precum și provizioane și alte elemente similare datoriilor și orice prejudiciu suferit de Albalact în afara cursului obișnuit al activității, ajustări rezultate din normalizarea capitalului circulant net, astfel cum s-a agreat între Acționarii Vânzători și Lactalis) împărțită la un număr de 636.366.282 acțiuni ”, se precizează în comunicat.

Negocierile în tranzacție s-au derulat între părți la Paris și la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Discuții între părți au fost încă din luna iulie, iar din luna septembrie ritmul tranzacției a devenit unul susținut.

Următorul pas este notificarea achiziției la Consiliul Concurenței. Calendarul tranzacției vizează finalizarea vânzării Albalact către Lactalis până la finele primului semestru al anului.

Lactalis a fost consiliată la achiziție de către bancherii de investiții francezi de la EKA Partners, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții EY au derulat activitățile de due dilligence (analiză financiară). Leroy și Asociații asigură consultanța juridică a Lactalis în tranzacție, echipa fiind condusă de către partenerii Bruno Leroy și Andreea Toma. De cealaltă parte, vânzătorii Albalact, familia lui Raul Ciurtin și fondul de investiții Reconstruction Capital II condus de Ion Florescu, au lucrat cu o echipă de avocați ai firmei austriece Schoenherr, din care au făcut parte partenerii Markus Piuk și Narcisa Oprea.

Lactalis va finanța achiziția din propriile resurse, conform unor surse din piață.

Albalact Alba Iulia, cea mai mare societate cu capital majoritar local în industria laptelui, a fost transformată în societate pe acțiuni în anul 1990 și privatizată în 1999. Albalact deține 99,01% din acțiunile Rarăul Câmpulung Moldovenesc și 100% din societatea de logistică Albalact Logistic SRL, având peste 1000 de angajați în toate cele trei entități.

Albalact are în portofoliul său mărcile Zuzu, Fulga, Rarăul și Poiana Florilor.

Albalact produce lapte si lactate proaspete în fabrica de la Oiejdea din județul Alba. Compania mai dezvoltă o gamă de brânzeturi în fabrica Rarăul din Bucovina, pe care a cumpărat-o în 2008, recunoscută pentru producția de brânză și cașcaval.

Compania a raportat la 30 septembrie 2015 un profit de 9,9 mil. lei la venituri de 312,9 mil. lei (69,5 mil. euro) după primele nouă luni ale anului.

Lactalis este lider la nivel mondial în industria procesării laptelui, deținând branduri precum President, Parmalat, Galbani. Grupul are în prezent peste 200 fabrici în 43 de țări și 75 000 de angajați.

În anul 2008, Lactalis a cumpărat divizia de lactate a grupului La Dorna de la Jean Valvis, în cadrul unei tranzacții estimate de ziarul Business Standard la acea vreme între 80 și 100 mil. euro.

Investitorii strategici francezi au marcat din 2012 încoace achiziții strategice și tranzacții de proporții, ceea ce indică un avans considerabil al capitalului francez în piețe precum retail și lactate.

Astfel, Auchan a preluat 20 de hypermarketuri Real în cadrul unei tranzacții regionale în Europa de Est, iar apoi a cumpărat în 2014 spații comerciale în care opera rețeaua de hypermarketuri în cadrul unei tranzacții de aproape 300 mil. euro.

În 2014, grupul francez Adeo, în spatele căruia se află tot patronul Auchan, a cumpărat rețeaua locală de magazine de bricolaj a austriecilor de la Baumaxx.

Apoi, în noaptea de 21 spre 22 decembrie 2015, Carrefour a semnat la București achiziția rețelei de supermarketuri Billa pentru care va plăti 96 – 97 mil. euro, potrivit datelor prezentate luna trecută de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

bt_grafic_bursa_29012016 main

Banca Transilvania cumpără portofoliul de credite performante de retail al Bank of Cyprus. Avocații de la Reff & Asociații asistă vânzătorul, Peli Filip a lucrat de partea cumpărătorului. Ciprioții mai fac un pas spre exitul din România

Banca Transilvania, a treia bancă locală după activele totale, a anunțat că a semnat astăzi documentele pentru preluarea portofoliului de credite performante de retail, tranzacție conformă strategiei sale de extindere pe segmentul de retail al pieței.

„Informațiile cu privire la tranzacție vor fi actualizate la momentul în care va avea loc perfectarea ei, estimată a se întâmpla la finele lunii februarie 2016”, precizează reprezentanții BT.

Avocații de la Reff & Asociații lucrează în tranzacție cu Bank of Cyprus, unul dintre clienții vechi din portofoliul firmei afiliate rețelei de consultanță și audit Deloitte. De cealaltă parte, firma de avocatură Peli Filip asistă Banca Transilvania, cu care a lucrat anterior și la achiziția Volksbank România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea portofoliului performant de retail al Bank of Cyprus se înscrie într-o serie limitată de astfel de achiziții în ultimii ani, în care italienii de la UniCredit au cumpărat pe bucăți portofoliile performante de retail și corporate de la RBS Bank România, iar Raiffeisen a preluat linia de afaceri de retail a Citibank, care a rămas activă în continuare la nivel local pe segmentul de corporate.

Pentru Bank of Cyprus, tranzacția cu BT are loc în contextul execuției planului de exit al ciprioților din România.

Ultimele date disponibile din raportul băncii – mamă indică faptul că Bank of Cyprus înregistra în România la 30 iunie 2015 credite și avansuri acordate clienților pe linie de retail în valoare totală de 3,06 mil. euro, din care 1,37 mil. euro reprezentau credite pentru locuințe, în timp ce valoarea creditelor de consum, carduri de credit și alte produse de finanțare pentru persoane fizice totalizau 1,69 mil. euro.

Pe o piață aflată la mâna cumpărătorilor, portofoliile performante și neperformante se tranzacționează cu aplicarea de discount la valoarea nominală a portofoliului, discount care variază în funcție de calitatea portofoliului. În cazul portofoliilor neperformante, discount-ul poate merge până în jurul a 95%, în timp ce în cazul portofoliilor performante discount-urile sunt substanțial mai mici.

Bank of Cyprus a încercat o vânzare în bloc a activelor sale în 2014 în cadrul tranzacției cu nume de cod Ariadne, însă a respins ofertele primite și a decis să se îndrepte către o vânzare pe bucăți a activelor rămase. Acordul încheiat astăzi cu Banca Transilvania confirmă această linie de acțiune a ciprioților, a căror expunere netă pe România ajunsese la 354 mil. euro, cea mai mare parte pe segmentul corporate.

Portofoliul local al Bank of Cyprus mai cuprinde un pachet de 100% din Cyprus Leasing Romania IFN SA și o serie de 21 de societăți pe piața imobiliară și hotelieră, conform datelor făcute publice la 30 iunie 2015.

Bank of Cyprus a pus România pe lista piețelor externe de unde trebuie să-și facă exitul după episodul crizei cipriote izbucnit în 2013, când guvernul de la Nicosia a apelat la asistență financiară de urgență la Uniunea Europeană și alți creditori internaționali ca să-și salveze economia și sectorul bancar. În schimb, ciprioții au trecut la un program de vânzare de active de pe piețele externe pentru a-și putea plăti datoriile față de creditori, după ce, în premieră, deponenții fuseseră în premieră taxați cu pierderea parțială a banilor depuși în conturile băncilor cipriote.

În contextul acestui proces de dezinvestire, pe 25 aprilie 2013, Bank of Cyprus România a transferat către Marfin Bank România un pachet de active în valoare de 82 mil. euro și un portofoliu de depozite de 77 mil. euro. Astfel, clienți ai băncii erau puși la adăpostul legii române de garantare a depozitelor în limita plafoanelor prevăzute, în condițiile în care nu exista această protecție la nivelul subsidiarei locale a unei bănci străine, ci numai la nivel de filială.

Bank of Cyprus a vândut în aprilie 2014 pachetul său de 9,9% din acțiunile Băncii Transilvania pentru 82 mil. euro. Un alt pas în direcția exitului de pe piața locală a fost vânzarea participației de 35% din societatea care administrează hotelul de cinci stele JW Marriott din București într-o tranzacție de 95 mil. euro. Bank of Cyprus și-a vândut acest pachet în a doua parte a anului trecut către compania austriacă Strabag, acționarul majoritar al hotelului.

Dacă Bank of Cyprus are profil de vânzător, Banca Transilvania și-a consolidat statura de cumpărător de serviciu.

După ce a scanat în anii anteriori piața după achiziții, în decembrie 2014 a semnat contractul de achiziție al Volksbank România, a cărei integrare a fost finalizată la 31 decembrie 2015, iar acum este dispusă la noi achiziții.

Banca al cărei sediu este la Cluj – Napoca mizează pe o putere financiară alimentată de 3,9 mld. lei (circa 860 mil. euro) reprezentând numerar și echivalente de numerar și pe un profit net de 313 mil. lei (70 mil. euro), potrivit datelor raportate pe primele nouă luni ale anului trecut, care îi permit să abordeze pe cont propriu o paletă largă de ținte pe piața bancară.

Capitalizarea bursieră a Băncii Transilvania este de 6,9 mld. lei (peste 1,5 mld. euro). Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare are 11,46% din bancă, iar un pachet consistent de acțiuni este în posesia grupului de acționari fondatori ai băncii din jurul lui Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de administrație.

Miruna Suciu (dreapta) și Luminița Popa (stânga) sunt cei doi Managing Partner ai firmei Suciu Popa & Asociații, rezultate în urma ultimului val de plecări din firma Mușat & Asociații

Mutarea momentului la vârful pieței de avocatură: Un grup în jurul a 20 de avocați pleacă de la Mușat & Asociații pentru a-și face propria firmă. Miruna Suciu și Luminița Popa, printre partenerii care au decis să o ia pe cont propriu

Un grup în jurul a 20 de avocați intenționează să plece de la Mușat & Asociații pentru a pune bazele unei noi firme de avocatură, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Printre aceștia se numără și aproximativ patru parteneri, spun surse din piață care adaugă că pe lista de plecări se află Miruna Suciu, Luminița Popa, Mădălina Berechet și Cleopatra Leahu.

Reprezentanții Mușat & Asociații și avocații menționați nu au fost disponibili pentru comentarii pe marginea acestui subiect până la momentul publicării articolului.

Miruna Suciu lucrează de 16 ani la Mușat & Asociații și este partener în firmă din 2005. Acoperă arii de practică precum fuziuni și achiziții, privatizări, energie & resurse naturale, finanțe & bănci, piețe de capital, respectiv drept comercial & corporativ. Printre tranzacțiile la care a lucrat recent se numără achiziția de 65 mil. dolari a McDonald’s România de către compania malteză Premier Capital, listarea de 440 mil. euro a Electrica pe bursa de la București din vara lui 2014, când a asistat emitentul și sindicatul de intermediere sau vânzarea de către Sterling Resources a participației pe care o avea într-un bloc de explorare petrolieră din Marea Neagră către fondul de investiții Carlyle.

Luminița Popa este avocat Mușat & Asociații de aproape 14 ani și partener începând din 2005. Ariile sale de expertiză sunt arbitrajul internațional, infrastructura și parteneriatul public privat, energia și resursele naturale, precum și fuziuni și achiziții, respectiv privatizări. Luminița Popa lucrează în dosarul în care reprezintă Enel în fața Curții de Arbitraj Comercial Internațional de la Paris, unde valoarea pretențiilor depășește 800 mil. euro. De asemenea, în portofoliul său de proiecte de consultanță juridică se află și dosare cu pretenții în valoare de peste 500 mil. euro formulate de o companie din sectorul de gaze și de rafinare, respectiv un caz de arbitraj în care asistă un grup de companii producătoare de bunuri de larg consum împotriva statului român în fața ICSID (Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor referitoare la Investiții), unde cuantumul pretențiilor ajunge la 450 mil. euro.

Mușat & Asociații este unul dintre cei mai mari jucători din piața locală a avocaturii de afaceri și numără 93 de avocați înscriși în listele baroului din București, potrivit datelor făcute publice pe site de către barou.

Această ruptură este a doua ca anvergură în istoria plecărilor de nume sonore de la Mușat & Asociații, după ce în martie 2005 un grup de aproximativ 28 de avocați, din care circa 8 parteneri, în frunte cu Florentin Țuca, pe atunci nr. 2 în firmă, au decis să-și încerce forțele pe cont propriu punând bazele actualei firme Țuca Zbârcea & Asociații.

Cu doi ani înainte, un alt grup de avocați condus de Ernest Popovici și Florian Nițu a plecat din firma Mușat & Asociații și a fondat casa de avocatură care astăzi se numește Popovici Nițu Stoica & Asociații.

În 2010, un alt grup de circa zece avocați din care cinci parteneri în frunte cu Ion Dragne, pe atunci deputy managing partner, a plecat din firma condusă de către Gheorghe Mușat și a fondat Dragne & Asociații. Ion Dragne conduce de anul trecut baroul București.

În iunie 2013, Cătălin Băiculescu, deputy managing partner la Mușat & Asociații, a plecat din firmă către foștii colegi care au fondat Țuca Zbârcea & Asociații, unde a intrat în echipa de parteneri.

La nivelul pieței sunt și alți avocați care au trecut pe la Mușat & Asociații și și-au pus apoi numele pe propriile firme cum este cazul Voicu & Filipescu, Mitel & Asociații sau Vilău & Asociații.

În ciuda acestor valuri de plecări, casa de avocatură Mușat & Asociații a reușit să revină de fiecare dată și să se mențină în topul pieței de consultanță juridică de afaceri.

Piața avocaturii de afaceri este una competitivă, dominată de jucătorii locali de talia NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații, Popovici Nițu Stoica & Asociații. Un alt pol este cel al firmelor internaționale reprezentat de Clifford Chance Badea, RTPR Allen & Overy, DLA Piper Dinu, CMS Cameron McKenna, Schoenherr sau Wolf Theiss.

Dintre firmele mai nou apărute pe piață, evoluția din ultimii ani a activității și extinderea echipelor de către PeliFilip, formată în jurul unui grup de avocați plecat de la NNDKP, și a Bondoc & Asociații, firma condusă de Lucian Bondoc (ex-Linklaters) ce are încheiată o alianță exclusivă cu White & Case, indică faptul că încă există spațiu pentru dezvoltarea unor noi jucători de profil.

mcdonalds_vanzare_premier_capital_tabel_tranzactie_25012016 main

BRD a finanțat parțial achiziția de 65,33 mil. dolari a lanțului de fast food McDonald’s România de către maltezii de la Premier Capital. Deloitte și avocații de la Mușat & Asociații au lucrat de partea cumpărătorului, americanii au fost asistați la vânzare de firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații

Compania malteză Premier Capital, parte a grupului Hili Ventures, a anunțat astăzi achiziția lanțului de 66 de restaurante McDonald’s România pentru 65,33 mil. dolari de la compania americană McDonald’s Restaurant Operations Inc.

BRD SocGen a finanțat parțial tranzacția printr-un credit multifacilitate de tip Senior, pentru care au fost aduse garanții estimate la 246,45 mil. lei (59 mil. dolari), valoare care cuprinde principalul, accesoriile și costurile de execuție ale împrumutului, potrivit datelor publicate în Arhiva electronică a garanțiilor reale mobiliare.

Împrumutul este contractat de către Premier Capital SRL, cumpărătorul în această tranzacție, pe 22 ianuarie, adică la data semnării contractului de vânzare – cumpărare pentru pachetul de 100% din acțiunile McDonalds Systems of Romania, care este unicul acționar al McDonald’s România SRL – compania care operează lanțul de restaurante fast food, conform datelor făcute publice de către compania malteză.

Pachetul de acțiuni a fost cumpărat de către Premier Capital BV, un vehicul de investiții al companiei malteze, care va deține 90% din compania românească, iar restul acțiunilor îi vor reveni lui Daniel Boaje, directorul general executiv al McDonald’s România.

Cea mai mare parte a prețului a fost plătită la momentul semnării acordului, o altă parte urmând să fie achitată în termen de două luni de la semnare, iar o altă parte cel mai târziu în interval de un an adică până la 22 ianuarie 2017, precizează reprezentanții Premier Capital.

Tranzacția prin care grupul american se retrage de pe piața românească a îmbrăcat forma unui parteneriat pe aproximativ 20 de ani cu firma care deține franciza a 64 de restaurante McDonald’s din Malta, Grecia, Letonia, Lituania și Estonia.

Exitul grupului american din România a venit pe fondul schimbării politicii sale la nivel global survenite în urmă cu circa doi ani. De atunci, au început să caute cumpărători pe piață pentru afacerea locală.

Negocierile cu maltezii s-au derulat aproximativ șase luni, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, în cea mai mare parte la București, unde a fost semnat vineri și contractul de vânzare al afacerii.

Firma malteză este deja activă în România prin magazinul iStyle în urma parteneriatului pe care îl derulează cu Apple pe mai multe piețe.

Premier Capital a derulat activitățile de due dilligence (analiză financiară și evaluare) alături de consultanții Deloitte. Pe partea de consultanță juridică, cumpărătorul a fost asistat de o echipă de avocați de la Mușat & Asociații condusă de către Miruna Suciu, partener în cadrul firmei, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De cealaltă parte, McDonald’s Restaurant Operations Inc din SUA a lucrat cu firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, cu o echipă formată din circa 6 avocați condusă de către Cornel Popa, partener în cadrul firmei.

Țuca Zbârcea & Asociații a asistat anul trecut McDonald’s România la achiziția a trei restaurante fast food din Brașov de la oameni de afaceri locali.

În urma tranzacției, maltezii vor prelua o rețea formată din 66 restaurante, care operează în 21 de orașe din țară, cu aproximativ 4.000 de angajați.

Afacerea McDonald’s din România numără aproximativ 65 mil. clienți în fiecare an, respectiv 180.000 de clienți pe zi.

Americanii au deschis primul magazin din rețea în 1995 și au investit 700 mil. lei în 20 de ani de activitate la nivel local.

Activele totale brute ale McDonalds Systems of România, care deține afacerea la nivel local, au fost de 69,52 mil. dolari la 31 decembrie 2015, potrivit standardelor americane de contabilitate, în timp ce profitul se situa la aceeași dată la 11,02 mil. dolari, afirmă reprezentanții firmei malteze, care precizează că rezultatele financiare prezentate nu au fost auditate.

McDonald’s România SRL a înregistrat în 2014 un profit net de 3,71 mil. euro la o cifră de afaceri de 97,86 mil. euro și un număr mediu de 2.760 de angajați, potrivit ultimului bilanț anual disponibil pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

În doi ani, cifra de afaceri a companiei a crescut cu aproape 10%, iar profitul s-a majorat de patru ori ceea ce indică în continuare potențial de creștere pe acest segment de piață.

Pe piața restaurantelor de tip fast food, lanțul McDonald’s concurează cu rețele precum KFC, Pizza Hut, Subway, Springtime și nu numai.

Opinie Adrian Mîrșanu: Patru certitudini

Tranzacțiile sunt firul roșu care ne arată ce active sunt atractive în mod real pentru investitori. Din acest punct de vedere, România oferă oportunități limitate. Tranzacțiile cu valori de peste 100 mil. euro sunt rare, iar statul și-a redus profilul investițional și, cu greu, îmi pot imagina aici o schimbare într-un an cu două rânduri de alegeri.

Într-o piață cu multe incertitudini, patru lucruri sunt vizibile ca niște piloni pe care se vor așeza evoluțiile din acest an.

Fondurile de investiții vor căuta achiziții în rândul companiilor capabile să se autofinanțeze din propriul EBITDA (câștigul înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării). Asta fac de ani de zile și vor face și în continuare. Este unul dintre puținele repere stabile ale pieței.

Prăbușirea creditării, insolvențele și lipsa aparentă de alternative fezabile scad șansele antreprenorilor de a găsi capital de dezvoltare în altă parte decât la furnizorii de capital de risc.

De cealaltă parte, fondurile de investiții, care au acum disponibile sute de milioane de euro pentru România pe mai multe etaje de piață – de la tichete de tranzacții de câteva milioane de euro până la peste 100 milioane de euro – nu mai aruncă sume mari în active românești, poate doar cu câteva excepții notabile în imobiliare, servicii medicale și TMT (tehnologie, media, telecomunicații).

Când trebuie să obții în 5 – 6 ani de două – trei ori banii investiți în companie pentru a mulțumi investitorii și a putea să le ceri cu succes bani pentru a ridica un nou fond, sănătatea financiară și operațională a firmei cumpărate la pachet cu echipa de manageri sunt un argument mai puternic decât estimările privind creșterea sectorului de piață sau oportunitățile de creștere organică.

Dealtfel, dezvoltarea organică a devenit pentru afacerile din multe sectoare mai scumpă decât achizițiile pentru a-și atinge masa critică necesară sau cotele de piață – țintă.

A doua certitudine pe piața tranzacțiilor este că băncile au profil de vânzător de serviciu. Fie că stau pe stocuri de credite neperformante care trebuie vândute cât mai repede, fie că sunt ținte pentru exit, fie că trebuie să-și optimizeze operațiunile.

Dincolo de teoriile care spun că numai instituțiile de credit din top 10 după activele totale își mai pot face planuri pe termen lung, mai sunt cotate cu șanse băncile de nișă. Însă, nișarea nu este încă evidentă astfel că peste jumătate din numărul actual de bănci ori vor vinde cât mai au ce să pună pe masă ori vor închide.

În ceea ce privește băncile, piața este suficient de crudă pentru a nu mai răsplăti acționarii la nivelul valorii contabile sau a mai lua în calcul investițiile de capital făcute ani la rând, la presiunea băncii centrale pentru a-și menține indicatorii de solvabilitate.

Carpatica, Credit Agricole, Piraeus Bank, Bancpost, Intesa, Marfin, Bank of Cyprus, Banca Românească și multe altele au motive să se gândească ce au de făcut în continuare pe o piață care se strânge la propriu, în condițiile în care o operațiune profitabilă în afara top 10 este greu de susținut pe termen lung.

A treia tendință clară este că firmele private mari se țin departe de bursă. RCS & RDS, Bitdefender, Țiriac Holdings sunt companii de dimensiuni importante și cotate cu un istoric atractiv pentru investitori. Dar pentru bursa de la București, este greu acum să câștige listări noi. Acestea ar putea veni deocamdată tot din partea unor companii de stat, Hidroelectrica având șansele cele mai mari.

Bucureștiul nu mai are de doi ani nici o listare de anvergură, iar apetitul pentru introducerea la tranzacționare de companii noi este redus și pe alte piețe.

Pe lângă barierele locale, investitorii se uită și la un cumul de factori externi, care poate reteza din avântul pe bursă.

Situația incertă din Ucraina din 2014 – 2015 are o continuare nefericită peste Prut, valul imigraționist care afectează țările din regiune aflate pe coridorul dintre Grecia și Germania, precum și dosarul războiului din Siria cu alte posibile implicații în Orientul Mijlociu la care se adaugă semnele de slăbiciune ale economiei Chinei sunt motive de îngrijorare pentru un an care începe prost și, ca în legile lui Murphy, se poate termina și mai prost.

A patra tendință configurată substanțial în ultimii ani are suficient combustibil pentru a funcționa bine și în 2016. Imobiliarele sunt terenul preferat de investitori, iar finanțările bancare aici au succes, chiar dacă pot fi numărate pe degete sectoarele care mai sunt acum pe placul bancherilor pentru a-și construi expuneri mari.

Piața dispune de suficiente portofolii de birouri, dar are oportunități și pe celelalte segmente pentru a alimenta noi tranzacții pentru fondurile de investiții specializate.

Cei patru piloni definesc o piață a tranzacțiilor în care principalii actori în fuziuni și achiziții vor fi băncile și fondurile de investiții, iar investitorii strategici în măsura în care își remodelează portofolii transfrontaliere. Finanțările bancare sunt orientate preponderent către imobiliare și campionii din energie, petrol, utilități, telecomunicații, industrie și farma. Bursa are în față un an dificil și, fără listări noi, va găsi din ce în ce mai puțin sprijin din partea economiei reale. O cale de împăcare cu investitorii ar putea fi emisiunile de obligațiuni, care ar ajuta firmele să acceseze fonduri proaspete pentru a-și finanța planurile de creștere și cu alți bani în afara capitalului de risc.

marfin_tranzactie_exit_tabel main

Tranzacția de vânzare a Marfin Bank România se apropie de sfârșit. Ciprioții au selectat un cumpărător dintre ofertanți și așteaptă avizul BNR pentru a încheia vânzarea. Vânzătorul a lucrat cu banca de investiții elenă Investment Bank of Greece și cu firma de avocați M&P Bernitsas din Atena. Prețul de vânzare al băncii ar putea depăși valoarea de 25 mil. euro

Tranzacția de vânzare a Marfin Bank România este foarte aproape de final, după ce ciprioții au selectat un cumpărător dintre ofertanți și au finalizat forma contractului de vânzare – cumpărare, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Banca Națională a României trebuie să-și dea avizul privind cumpărătorul astfel încât ciprioții să-și poată face exitul de pe piața locală. Cumpărătorul ar putea fi o bancă din Orientul Mijlociu, iar prețul de vânzare al pachetului de 99,54% din acțiunile Marfin Bank România ar putea depăși valoarea de 25 mil. euro, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Banca de investiții elenă Investment Bank of Greece (IBG), condusă de către Aimilios Stasinakis, este consultantul financiar al administratorului special al Cyprus Popular Bank Public Co Ltd. De asemenea, firma de avocatură M&P Bernitsas din Atena asigură asistența juridică pe partea de vânzare.

Marfin Bank România ocupa la 31 decembrie 2014 poziția 23 în totalul celor 40 de instituții de credit din sistem, având o cotă de piață de 0,6% după activul net bilanțier, potrivit ultimului raport anual al băncii centrale.

Banca avea active totale de aproximativ 2,022 mld. lei (circa 456 mil. euro) la finele lunii august. Valoarea contabilă a Marfin Bank România la aceeași dată era de 100 mil. lei (23 mil. euro). Finanțarea de la grup era la 31 august de circa 692 mil. lei.

Banca dispune de o rețea formată din 33 de locații, iar în 2014 a raportat pierderi de 216 mil. lei (48,7 mil. euro), potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice.

Marfin Bank Romania evolutie indicatori tabel baza 624

Rata creditelor neperformante a scăzut la 24,1% de la un vârf de 29,5% în 2013, anul crizei cipriote – când statul a luat un împrumut de urgență pentru a salva băncile și economia. Planurile de restructurare ale sistemului bancar cipriot prevăd tăierea expunerilor pe piețele din străinătate, soluție aplicată la o altă scară și în forme diferite și băncilor grecești, care de asemenea au beneficiat de ajutorul de urgență al Uniunii Europene și al altor creditori internaționali.

Tranzacția de vânzare a Marfin Bank România a evoluat rapid. Astfel, pe 30 septembrie, banca de investiții de la Investment Bank of Greece, deținută și ea de către Cyprus Popular Bank Ltd, trimitea unei baze de potențiali investitori teaser-ul tranzacției și invita pe cei interesați să depună scrisori de interes până la 16 octombrie ora 17.00.

Ca în orice proces de acest fel, investitorii interesați au semnat un acord de confidențialitate, iar după depunerea scrisorilor de interes, echipa formată de vânzător a selectat pe cei calificați mai departe, care urmau să depună oferte angajante.

În perioada octombrie – decembrie 2015, au fost bifate aceste etape, astfel că la 4 ianuarie vânzătorul selectase deja un ofertant preferat, iar contractul de vânzare – cumpărare era finalizat.

Marfin Bank România avea în portofoliul său credite nete de 1,1 mld. lei și depozite de 1,2 mld. lei. În 2013, după izbucnirea crizei cipriote, sucursala Bank of Cyprus din România a transferat active brute de 82 mil. euro și depozite de 77 mil. euro către Marfin Bank România, care avea statut de bancă locală supusă supravegherii BNR, măsură luată cu scopul de a pune clientela băncii sub protecția legii române și a autorităților.

Portofoliul de credite al băncii are expunere pe IMM-uri în proporție de 70%, în timp ce creditele acordate persoanelor fizice (retail) ajung la 25%, iar împrumuturile acordate companiilor mari au o pondere de 5%.

Principalele sursele de finanțare ale Marfin Bank România sunt depozitele atrase de la clienți în valoare de 271 mil. euro și finanțarea de la grup de 156 mil. euro, potrivit datelor disponibile la 31 august 2015.

Istoria Marfin Bank România începe în anul 2000, când banca și-a început activitatea sub numele de Egnatia Bank România prin achiziția operațiunilor BNP – Dresdner Bank. În 2008, banca și-a schimbat numele în Marfin Bank România.

Piața bancară locală este în acest moment un teren fertil pentru tranzacții, în contextul în care pe de o parte băncile cipriote Cyprus Popular Bank și Bank of Cyprus, care a trecut deja prin două încercări eșuate de a-și vinde activele în bloc, caută exitul. Pe de altă parte, Piraeus Bank a trecut anul trecut printr-o încercare eșuată de a-și vinde operațiunile din România, iar mișcări de consolidare sunt așteptate și în alte eșaloane ale pieței.

După renunțarea de către fondul american JC Flowers la tranzacția de a prelua Carpatica printr-o majorare de capital combinată cu o achiziție de acțiuni, acum banca din Sibiu s-a întors la masa negocierilor cu Nextebank, ale cărei oferte de fuziune prin absorbție au fost respinse în 2014 și în 2015 de acționarii Carpatica.

eurobank_ergasias_op_internationale_tabel main

Eurobank Ergasias a angajat banca de investiții HSBC pentru a tatona o tranzacție de vânzare la Bancpost, bancă de top 10 pe piața locală. Banca – mamă din Grecia: „Am angajat o bancă de investiții să ne asiste la evaluarea opțiunilor strategice, dar nu există niciun plan privind o potențială vânzare. Bancpost este o subsidiară-cheie a grupului și mai degrabă avem în plan să o dezvoltăm decât să o vindem”

Eurobank Ergasias a angajat la finele anului trecut pe bancherii de investiții de la HSBC pentru evaluarea opțiunilor strategice la Bancpost și la alte subsidiare externe în condițiile în care banca elenă trebuie să-și reducă activele deținute în afara Greciei cu peste 3,3 mld. euro în următorii doi ani.

Bancpost are active totale de circa 3,1 mld. euro, în scădere cu 37% față de finele lui 2010, și intră în topul primelor zece bănci din România, după valoarea activelor.

„În România într-adevăr, ca și în alte țări, am angajat o bancă de investiții care să ne asiste la evaluarea opțiunilor strategice, dar nu există niciun plan privind o potențială vânzare. Dimpotrivă, Bancpost este o subsidiară – cheie pentru grup și mai degrabă avem în plan să o dezvoltăm decât să o vindem”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, director general al grupului de strategie la nivelul Eurobank Ergasias SA, banca – mamă a subsidiarei locale.

Apostolos a confirmat informațiile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO privind faptul că banca de investiții care a primit mandat la Bancpost este HSBC. Reprezentantul Eurobank Ergasias nu a dezvăluit care sunt celelalte țări în care banca elenă intenționează să-și evalueze operațiunile alături de bancherii de investiții.

Surse din piață susțin însă că mandatul primit de HSBC vizează găsirea unui cumpărător pentru activele puse pe lista bancherilor de investiții. Bancherii britanici de la HSBC au avut în 2014 mandatul pentru vânzarea activelor Bank of Cyprus din România, tranzacție care a eșuat din cauză că ciprioții au respins ofertele primite.

Pe de altă parte, România este văzută ca o piață de o importanță strategică de către marile bănci grecești, având în vedere calibrul operațiunilor derulate aici de către Piraeus Bank, National Bank of Greece, Alpha Bank și Eurobank Ergasias.

Cel mai recent exemplu îl oferă Piraeus Bank, care chiar și într-o situație dificilă, ratând ținta de capital pe care trebuia să o atragă de la investitori privați în noiembrie 2015 și având nevoie de lichidități, a refuzat prețul avansat de către fondul american de investiții JC Flowers pentru achiziția Piraeus Bank România.

Banca de investiții elvețiană UBS a avut mandatul pentru vânzarea Piraeus Bank România, iar negocierile s-au purtat la Atena, potrivit informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 iunie 2015, respectiv pe 5 iunie 2015. În contextul în care Piraeus a acumulat circa jumătate din stocurile de credite neperformante la nivelul celor patru mari bănci elene, după cum notează Financial Times, și cu bifarea unui eșec privind ținta de majorare de capital cu bani de la investitori privați, șeful Piraeus Bank Anthimos Thomopoulos și-a dat demisia pe 15 ianuarie.

Eurobank Ergasias, ca și celelalte bănci elene, s-a angajat în fața Directoratului General pentru Concurență din cadrul Comisiei Europene să-și reducă expunerea pe piețele din afara Greciei, să vândă active care nu fac parte din activitatea sa de bază și să se concentreze asupra eficientizării și profitabilității operațiunilor din țara de origine, potrivit planului de restructurare anunțat la Bruxelles pe 29 aprilie 2014. Amendamente la planul de restructurare înaintat de către Eurobank Ergasias au fost aprobate de către Comisia Europeană ca urmare a majorării de capital a băncii prin atragerea cu succes a 2,12 mld. euro de la investitori privați fără să mai fie nevoie de vreo injecție de capital din partea statului, potrivit unui comunicat de presă al autorităților de la Bruxelles din 26 noiembrie 2015.

Astfel, Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Cifra nu include și operațiunile băncii din Luxemburg, unde portofoliul său este constituit de clienți de tip private banking.

Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Ultimele date disponibile la finele lunii septembrie 2015 indică faptul că activele Eurobank Ergasias din afara Greciei, inclusiv România, sunt de 12,08 mld. euro, depășind astfel cu 3,31 mld. euro plafonul aprobat de către Bruxelles.

Eurobank Ergasias a încercat să-și vândă afacerea din Ucraina, însă tranzacția sa de 95 mil. euro către Delta Bank Group a fost blocată de autoritățile de la Kiev.

Pe 17 iulie 2015, Eurobank Ergasias a anunțat încheierea unui acord pentru preluarea operațiunii Alpha Bank din Bulgaria pentru 1 euro, active în valoare de 464 mil. euro fiind transferate către Postbank, bancă a cărei anvergură o plasează în primele 4 bănci la nivelul pieței locale. Mișcarea indică faptul că Bulgaria are profil de piață strategică la nivelul grupului Eurobank Ergasias, cu active de peste 3 mld. euro și cu un profit de circa 17,8 mil. euro, a doua piață străină ca profitabilitate după primele nouă luni din 2015, prima poziție la capitolul câștig net fiind ocupată de Cipru.

Eurobank Ergasias a vândut în aprilie 2012 un pachet de 99,3% din Eurobank Tekfen Turcia către Burgan Bank pentru 355 mil. dolari. În februarie 2011, Eurobank vânduse deja 70% din Polbank, operațiunea sa din Polonia, către Raiffeisen pentru 490 mil. euro.

În ceea ce privește operațiunile din România, ultimele mișcări al Eurobank Ergasias au fost vânzarea operațiunii locale din sectorul asigurărilor la pachet cu cea din Grecia. Astfel, pe 22 decembrie 2015, Eurobank Ergasias a vândut 80% din acțiunile firmei de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings S.A. către canadienii de la Fairfax Financial Holdings Limited pentru care au primit 316 mil. euro în numerar.

Astfel, Eurobank Ergasias a rămas numai cu 20% din compania de asigurări activă în Grecia și România.

De asemenea, Eurobank a început discuții pentru vânzarea afacerii locale de leasing, ceea ce corespunde strategiei sale de a se retrage din activitățile care nu au legătură cu operațiunile de bază.

banci grecesti tranzactii tabel

La nivelul băncii – mamă, precum și a subsidiarelor din străinătate, inclusiv a Bancpost, au fost inițiate vânzări de portofolii neperformante pentru a curăța bilanțurile.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, a înființat anul trecut o unitate special dedicată administrării portofoliilor de credite neperformante la nivelul grupului (TAG – Trouble Assets Group), care supervizează unități de profil autonome în cadrul subsidiarelor sale din Europa de Est.

Șeful grupului de gestionare a activelor cu probleme, Constantinos Vousvounis, este membru al Comitetului pentru planificare strategică și îi raportează direct lui Fokion Karavias, directorul general executiv al Eurobank Ergasias.

La nivelul băncii elene, au fost plasate sub administrarea TAG expuneri de 21 mld. euro, de care se ocupă aproximativ 2.600 de oameni, din care 970 sunt personal extern, format din avocați, angajați ai firmelor de colectare de creanțe și alți specialiști în managementul datoriilor.

În bilanțul Eurobank Ergasias, efectul de balast vine de la stocul mare de credite neperformante acumulat în piața grecească. Operațiunile internaționale ale Eurobank Ergasias înregistrau la 30 septembrie 2015 credite cu întârziere la plată de peste 90 de zile în valoare de 1,576 mld. euro, din care aproape jumătate provin din România, cu 738 mil. euro, potrivit unei prezentări a băncii din noiembrie 2015.

Problema administrării creditelor neperformante de către cele patru bănci grecești este un subiect cu greutate în discuțiile Atenei cu creditorii săi internaționali, și în special cu Uniunea Europeană și Banca Centrală Europeană pentru că afectează nivelul de lichiditate, profitabilitatea și implicit, redresarea acestora cu efect asupra întregii economii elene.

Astfel, firma poloneză specializată în recuperarea creanțelor Kruk România SRL în consorțiu cu International Finance Corporation (IFC) se pregătesc să semneze tranzacția Ursa, prin care banca elenă Eurobank Ergasias – proprietarul Bancpost – a scos la vânzare un portofoliu de credite neperformante.

IFC, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, a aprobat încă din noiembrie 2015 un împrumut în valoare de 22,78 mil. dolari (20,76 mil. euro) destinat finanțării parțiale a prețului de achiziție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

O altă tranzacție cu credite neperformante derulată de Eurobank Ergasias pe piețele din regiune vizează un portofoliu cu o valoare nominală în jurul a 200 mil. euro, care a atras interesul pentru achiziție din partea APS, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Bancpost, bancă situată în top 10 după active la finele anului 2014, conform datelor BNR, cu o cotă de piață de 3,1%.

Bancpost tabel baza 624

Subsidiara locală a Eurobank a raportat la 30 septembrie 2015 un profit net de 6,7 mil. euro și active totale de 3,1 mld. euro, în scădere. Portofoliul brut de credite a scăzut la 2,34 mld. euro, pe același trend fiind și depozitele care au ajuns la 1,608 mld. euro.

Bancpost este construită pe trei linii de afaceri, clienții companii având o pondere de 43% în portofoliul brut de împrumuturi la finele lunii septembrie, urmați de creditele ipotecare care au o greutate de 33% în portofoliul total în timp ce creditele de consum au o felie de 24%.

Din cele patru bănci elene, Alpha Bank și Eurobank Ergasias sunt singurele care au reușit la finele anului trecut să-și majoreze capitalul prin atragerea de bani de la investitori privați.

Eurobank Ergasias derulează, ca și celelalte bănci grecești, programe de vânzare de active prin care să-și reducă expunerile externe și să facă mai profitabile operațiunile din piața de origine. În acest context, pentru a-și limita expunerile și pentru a descărca bilanțurile unora dintre subsidiare în vederea evitării impunerii din partea băncilor centrale de cerințe privind aducerea de bani proaspeți, băncile grecești și nu doar ele, au mutat active performante și neperformante pe vehicule de investiții înregistrate în jurisdicții fiscale mai favorabile, precum Luxemburg, Cipru sau altele.

La Bancpost, activele totale s-au redus de la 5,3 mld. euro la finele lui 2010 până la 3,123 mld. euro la finele lunii septembrie.

Acțiunile Bancpost sunt acum împărțite de Eurobank Ergasias SA cu 93,78141% și alți acționari cu 6,21859%, din care ERB New Europe Holding BV are 5,36534%.

În afara Bancpost și a operațiunilor de servicii financiare, Eurobank deține și alte tipuri de active, printre care cele mai importante sunt cele imobiliare.

Bancpost a fost înființată în 1991, iar în 2003 Eurobank Ergasias a devenit acționarul său majoritar.

La nivelul băncii – mamă, echipa de management a fost reîmprospătată anul trecut, oamenii – cheie fiind Nikolaos Karamouzis, președintele băncii, și Fokion Karavias, directorul general executiv, ale căror mandate în boardul de directori expiră în 2018.

Eurobank are în spate acționari privați puternici, principalul acționar este grupul financiar canadian Fairfax cu 16,88% din acțiuni, printre acționari fiind și miliardarul american Wilbur Ross, investitor și vicepreședinte la Bank of Cyprus și un investitor cu apetit pentru băncile cu nevoi de lichiditate. Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară (HFSF) are numai 2,38%, cel mai redus nivel dintre participațiile deținute la cele 4 mari bănci grecești.

bancpost main

Polonezii de la Kruk România în consorțiu cu International Finance Corporation se pregătesc să semneze tranzacția Ursa privind achiziția unui portofoliu de credite neperformante scos la vânzare anul trecut de proprietarul Bancpost, banca grecească Eurobank Ergasias. IFC va finanța parțial prețul de achiziție cu un împrumut în valoare de 22,78 mil. dolari

Firma poloneză specializată în recuperarea creanțelor Kruk România SRL în consorțiu cu International Finance Corporation (IFC) se pregătesc să semneze tranzacția Ursa, prin care banca elenă Eurobank Ergasias – proprietarul Bancpost – a scos la vânzare un portofoliu de credite neperformante.

IFC, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, a aprobat încă din noiembrie 2015 un împrumut în valoare de 22,78 mil. dolari (20,76 mil. euro) destinat finanțării parțiale a prețului de achiziție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Inițial, instituția financiară internațională estima investiția sa în tranzacție sub plafonul de 35 mil. euro, în condițiile în care prețul final pentru achiziția portofoliului Ursa era cotat sub 65 mil. euro. Valoarea nominală a portofoliului Ursa a fost estimată în jurul a 600 mil. euro.

Mărimea portofoliilor bancare neperformante fluctuează însă uneori pe măsură ce discuțiile cu investitorii interesați avansează astfel că pot apare ajustări față de valorile inițiale. Astfel ajustarea finanțării IFC față de estimările inițiale în cadrul acestei tranzacții indică un preț de achiziție mai mic, în jurul a 38 mil. euro dacă se păstrează ponderea finanțării IFC în total preț. Acest lucru poate sugera o reducere semnificativă a portofoliului vândut în cadrul tranzacției Ursa. O altă posibilitate ar putea fi și obținerea unui discount mai mare față de așteptările inițiale.

Portofoliul de credite neperformante Ursa este constituit din împrumuturi de retail (aproximativ 80% din total) și credite colaterizate acordate IMM-urilor din sectoare precum agricultură, construcții, comerț și transporturi.

Pe baza portofoliului indicativ, cele mai multe credite neperformante acordate IMM-urilor sunt de așteptat să fie în proceduri judiciare, iar asta înseamnă riscuri în obținerea și vânzarea garanțiilor aduse colateral la creditele respective, potrivit datelor prezentate de către IFC.

Vânzarea portofoliului Eurobank Ergasias vizează subsidiara sa din România, Bancpost, și active aparținând IMM-urilor mutate pe un vehicul special creat pentru derularea tranzacției.

Tranzacția Ursa este coordonată de la Atena de către Eurobank și o execută pe cont propriu (in house), fără să-și fi angajat un consultant specializat, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Referitor la vânzarea potențială a portofoliilor de credite neperformante selectate, suntem într-adevăr în discuții avansate cu parteneri importanți, dar așa cum puteți aprecia suntem sub efectul unui acord strict de confidențialitate și nu putem da mai multe informații nici dacă am vrea acest lucru” a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, Director General în cadrul grupului de strategie al Eurobank Ergasias SA.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, a înființat anul trecut o unitate special dedicată administrării portofoliilor de credite neperformante la nivelul grupului (TAG – Trouble Assets Group), care supervizează unități de profil autonome în cadrul subsidiarelor sale din Europa de Est.

Șeful grupului de gestionare a activelor cu probleme, Constantinos Vousvounis, este membru al Comitetului pentru planificare strategică și îi raportează direct lui Fokion Karavias, directorul general executiv al Eurobank Ergasias.

La nivelul băncii elene, au fost plasate sub administrarea TAG expuneri de 21 mld. euro, de care se ocupă aproximativ 2.600 de oameni, din care 970 sunt personal extern, format din avocați, angajați ai firmelor de colectare de creanțe și alți specialiști în managementul datoriilor.

În bilanțul Eurobank Ergasias, efectul de balast vine de la stocul mare de credite neperformante acumulat în piața grecească. Operațiunile internaționale ale Eurobank Ergasias înregistrau la 30 septembrie 2015 credite cu întârziere la plată de peste 90 de zile în valoare de 1,576 mld. euro, din care aproape jumătate provin din România, cu 738 mil. euro, potrivit unei prezentări a băncii din noiembrie 2015.

Problema administrării creditelor neperformante de către cele patru bănci grecești este un subiect cu greutate în discuțiile Atenei cu creditorii săi internaționali, și în special cu Uniunea Europeană și Banca Centrală Europeană pentru că afectează nivelul de lichiditate, profitabilitatea și implicit, redresarea acestora cu efect asupra întregii economii elene.

Cabinetul condus de Alexis Tsipras este presat de creditorii internaționali, care au acordat anul trecut un nou program de salvare al Greciei cu împrumuturi de 86 mld. euro, să facă privatizări de active strategice deținute de stat. Consultanții de la PwC prognozează că piața de fuziuni și achiziții din Grecia, de 1,4 mld. euro în 2015, va ajunge la aproximativ 7 mld. euro în 2016, pe fondul privatizărilor și a vânzărilor de active ale băncilor grecești.

Băncile grecești nu pot să vândă pe piața elenă credite neperformante, notează publicația elenă de afaceri Kathimerini, subiectul fiind unul deschis în negocierile cu reprezentanții structurilor europene.

Din cele patru bănci elene, Alpha Bank și Eurobank Ergasias sunt singurele care au reușit la finele anului trecut să-și majoreze capitalul prin atragerea de bani de la investitori privați.

Eurobank Ergasias derulează, ca și celelalte bănci grecești, programe de vânzare de active prin care să-și reducă expunerile externe și să facă mai profitabile operațiunile din piața de origine. În acest context, pentru a-și limita expunerile și pentru a descărca bilanțurile unora dintre subsidiare în vederea evitării impunerii din partea băncilor centrale de cerințe privind aducerea de bani proaspeți, băncile grecești și nu doar ele, au mutat active performante și neperformante pe vehicule de investiții înregistrate în jurisdicții fiscale mai favorabile, precum Luxemburg, Cipru sau altele.

Pe 22 decembrie 2015, Eurobank Ergasias a vândut 80% din acțiunile firmei de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings S.A. către canadienii de la Fairfax Financial Holdings Limited pentru care au primit 316 mil. euro în numerar.

Astfel, Eurobank Ergasias a rămas numai cu 20% din compania de asigurări activă în Grecia și România.

Pe piața românească, principalul pilon al grecilor este Bancpost, bancă situată în top 10 după active la finele anului 2014, conform datelor BNR, cu o cotă de piață de 3,1%.

Subsidiara locală a Eurobank a raportat la 30 septembrie 2015 un profit net de 6,7 mil. euro și active totale de 3,1 mld. euro, în scădere. Portofoliul brut de credite a scăzut la 2,34 mld. euro, pe același trend fiind și depozitele care au ajuns la 1,608 mld. euro.

Acțiunile Bancpost sunt acum împărțite de Eurobank Ergasias SA cu 93,78141% și alți acționari cu 6,21859%, din care ERB New Europe Holding BV are 5,36534%.

npl_bcr_deal_12_mld_euro_tabel_tranzactie_19012016 main

International Finance Corporation plătește 151 mil. euro pentru achiziția pachetului de credite neperformante de 1,2 mld. euro de la BCR de către consorțiul format de către Deutsche Bank, APS și divizia de investiții a Băncii Mondiale. Plățile sunt în curs în cadrul celei mai mari tranzacții din istoria pieței locale de credite neperformante

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din cadrul grupului Băncii Mondiale, a aprobat în board-ul său o investiție totală de 165,9 mil. dolari (152,4 mil. euro) în cazul achiziției pachetului de credite neperformante de 1,2 mld. euro de la BCR.

Cea mai mare tranzacție din istoria pieței de credite neperformante din România a fost semnată pe 21 decembrie 2015, cumpărătorul fiind un consorțiu format din Deutsche Bank, APS și International Finance Corporation, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris în premieră despre negocieri pe 3 decembrie 2015.

Board-ul instituției financiare internaționale, care joacă rolul de finanțator al tranzacției, a aprobat pe 11 decembrie alocarea unui împrumut în valoare de 164,33 mil. dolari (150,94 mil. euro) pentru plata prețului de achiziție al pachetului de credite neperformante de la BCR.

La aceasta se adaugă o componentă de investiție de capital (equity) în valoare de 1,57 mil. dolari (1,44 mil. euro), potrivit IFC.

Plățile sunt în curs, conform datelor prezentate de către reprezentanții instituției financiare internaționale.

Estimările inițiale ale IFC privind nivelul investițiilor în acest proiect erau ușor mai mici, situându-se până la 150 mil. dolari (137,8 mil. euro).

Reprezentanții BCR și ai APS nu au făcut până acum niciun comentariu pe tema prețului ce urmează să fie plătit în această tranzacție.

Discuțiile privind achiziția portofoliului de 1,2 mld. euro de la BCR s-au purtat atât la București, cât și la Viena la sediul grupului Erste, proprietarul BCR, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații asigură consultanța juridică a cumpărătorului, echipa de avocați specializați în Finanțe & Bănci fiind coordonată de către partenerul Mihai Dudoiu.

De cealaltă parte, BCR a lucrat cu avocații casei austriece Schoenherr, șeful practicii locale de Finanțe & Bănci fiind Matei Florea, partener în cadrul firmei.

Tranzacția are un efect important asupra bilanțului celei mai mari bănci locale după active, rata împrumuturilor neperformante urmând să scadă cu aproximativ 5 puncte procentuale.

La 30 septembrie 2015, rata împrumuturilor neperformante la subsidiara locală a grupului austriac Erste era de 20,2%, de aproape trei ori mai mare decât media la nivel de grup și peste media pieței românești, însă în scădere față de 23,7% la 31 decembrie 2014.

NPL ratio grafic BCR vs piata iun 2014 sep 2015

Tranzacția figurează în lista de proiecte a IFC cu același număr cu cel al vechiului proiect Neptun, care propunea investitorilor în vara anului trecut vânzarea unui pachet – record de active neperformante de circa 2,7 mld. euro la valoare nominală, adică o tranzacție dublă ca magnitudine față de cea adjudecată la finele anului trecut de Deutsche Bank, APS și IFC.

Tranzacția Neptun includea și constituirea unei companii de proiect pentru administrarea portofoliului vândut, în care BCR urma să transfere unitatea sa specializată în recuperarea de creanțe din care făceau parte aproximativ 370 de oameni.

Tandemul Deutsche Bank – APS are pe listă mai multe achiziții de portofolii bancare neperformante locale. în iulie 2014, un consorţiu format de Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap şi APS cumpăra un portofoliu neperformant de 495 mil. euro de la Volksbank România, ajutând astfel austriecii să-şi cureţe bilanţul în perspectiva tranzacţiei de exit pe care aveau s-o semneze pe 10 decembrie cu Banca Transilvania.

Apoi, Deutsche Bank şi APS au cumpărat în formulă de consorţiu de la BCR un portofoliu de credite neperformante de circa 1 mld. lei (circa 220 mil. euro) în vara anului 2014, iar spre finalul anului trecut şi-au adjudecat un alt portofoliu neperformant al BCR, cu o valoare nominală în jurul a 400 mil. euro.

Implicarea IFC ca finanțator al tranzacției de la BCR este firească dacă luăm în calcul că instituția internațională are un program de finanţare special dedicat tranzacţiilor cu credite neperformante sub numele DARP (Debt and Asset Recovery) şi sprijină investitori sau firme specializate în recuperarea de creanţe în vederea creării unei pieţe secundare de vânzare a portofoliilor bancare neperformante. Pe de altă parte, impactul tranzacției în piața de profil este foarte mare și dă APS un avans în fața altor competitori.

Pe piața administrării portofoliilor neperformante, APS concurează cu firmele poloneze Kruk, Kredyt Inkaso, germanii de la EOS, respectiv cu CITR, precum și cu alți jucători.

BCR este angajată într-un program de reducere accelerată a nivelului de credite neperformante pornit în mandatul cehului Tomas Spurny, care de la 1 octombrie a fost înlocuit în poziţia de director general executiv al BCR de către Sergiu Manea, fost vicepreşedinte al băncii responsabil de aria de finanţare corporativă şi de activităţi de bancă de investiţii.

Seria de tranzacţii succesive de curăţire a bilanţului BCR de povara creditelor neperformante a început să dea roade în rezultatele băncii.

BCR a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 904,3 mil. Lei (203,6 mil. Euro)  “susţinut de costurile de risc substanţial mai reduse ca rezultat al unei calităţi mai bune a bilanţului şi recuperări din credite neperformante după o restructurare extensivă a portofoliului de credite în anul 2014”, au explicat reprezentanţii băncii.

De asemenea, ponderea creditelor neperformante a scăzut la finele lunii septembrie la 22,2% faţă de 26,5% cu un an în urmă, iar rata de acoperire a creditelor neperformante a ajuns la 79,1%.

După campania de curăţire a bilanţului băncii de creditele neperformante, care a adus şi o suită largă de procese colective şi care a marcat mandatul lui Spurny, un bancher de restructurare, noul şef al BCR a venit la instalare cu mesajul că urmează intrarea într-o nouă epocă, cea a creşterii şi repornirii creditării.

poza provus si Innova Capital main

Fondul de investiții Innova Capital își face exitul din afacerea procesatorului de carduri Provus. Austria Card, printre investitorii interesați de achiziție

Innova Capital, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții din regiune, derulează tranzacția de exit din firma de procesare a cardurilor Provus, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Mandatul de vânzare al Provus aparține norvegienilor de la Infima, susțin sursele citate.

Procesul de exit al Innova Capital a început anul trecut și a trecut de faza ofertelor neangajante. Printre investitorii care și-au exprimat interesul pentru achiziția Provus se află și Austria Card, companie intrată recent pe piața locală și aflată în portofoliul firmei grecești Lykos, conform ultimelor informații disponibile din piață. Informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate.

Reprezentanții Innova Capital nu au făcut până acum niciun comentariu pe marginea acestei tranzacții. De asemenea, oficialii Austria Card nu au răspuns până la momentul publicării acestui articol pe acest subiect.

„Politica Infima este de a nu comenta niciodată zvonurile de pe piață”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Rolf Straume, fondator și director general executiv al firmei specializate în servicii de consultanță în fuziuni și achiziții Infima.

Innova Capital a semnat pe 5 iulie 2010 contractul de achiziție a 96% din acțiunile Provus Service Provider de la fondul de investiții Turkven în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută publică, estimate însă la câteva milioane de euro. Restul de 4% din acțiuni au rămas atunci în posesia oamenilor de afaceri turci Izzet Cem Yenigul și Yenigul Dilek. Achiziția a fost derulată de către fondul de investiții Innova 5 prin intermediul unui vehicul de investiții înregistrat în Luxemburg.

Pe 14 iulie 2010, Provus a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni al Romcard, fondată în 1994 și considerată un pionier al pieței locale de procesare a tranzacțiilor cu cardul, de la un grup de bănci format din BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit și Financiara SA, companie de intermediere financiară controlată de către BCR. Achiziția Provus de către Innova și tranzacția de preluare a Romcard semnată ulterior sunt interdependente, după cum notează Consiliul Concurenței în decizia de aprobare a celor două tranzacții.

Innova Capital are 100% din acțiunile Provus Service Provider, respectiv ale subsidiarei sale Romcard.

În 2013, sub bagheta Innova Capital, Provus și-a extins portofoliul prin preluarea Supercard Solutions & Services.

Afacerea Provus Service Provider și-a dublat talia de la momentul preluării până la finele anului 2014, ajungând de la o cifră de afaceri de 2,85 mil. euro la finele anului 2010 până la 4,48 mil. euro după patru ani, rezultă din bilanțurile depuse de companie la Ministerul Finanțelor Publice.

De asemenea, Innova Capital a reușit în 2012 să treacă pe profit afacerea care anterior înregistra pierderi. În 2013, Provus a înregistrat o marjă netă de câștig de peste 47%, iar în anul următor aceasta a coborât la 29%.

Ultimul bilanț public al companiei indică un profit net de 1,29 mil. euro la o cifră de afaceri de 4,48 mil. euro și un personal mediu format in 58 de angajați, ușor mai mare față de numărul de oameni care lucrau la Provus în momentul preluării de către Innova Capital.

Grupul Provus, din care fac parte Provus Service Provider, Romcard și Supercard, este unul dintre jucătorii cei mai mari pe piața locală de profil și are operațiuni și pe piețele din regiune precum Republica Moldova, Bulgaria și Kosovo, conform reprezentanților companiei.

Înființat în 2001, Provus operează cel mai mare centru de procesare din România și unul dintre cele mai mari din regiune. De asemenea, administrează o rețea formată din peste 1.500 terminale ATM și 7.000 terminale POS și lucrează atât cu carduri Visa, cât și cu carduri MasterCard. Capacitatea sa de procesare ajunge la 3 milioane de carduri, respectiv 3,5 milioane de tranzacții pe lună, potrivit datelor prezentate de companie pe site-ul propriu.

Din portofoliul său de clienți fac parte, printre alții, UniCredit, Raiffeisen, OTP, ING, CEC, Garanti, dar și rețele de comerț precum Lidl.

Pe piața procesării cardurilor și a tranzacțiilor cu cardurile activează atât băncile, cât și firme specializate care gestionează astfel de activități externalizate de către instituțiile de credit.

Pe segmentul firmelor specializate, în afara Provus activează la nivel local și nume precum firmele americane First Data și Euronet, respectiv Austria Card aparținând grecilor care au în portofoliul local și firma de procesare de date Inform Lykos.

În aprilie 2013, Austria Card a finalizat o investiție de 25 mil. euro în România într-o fabrică de procesare de carduri cu cip, atât ca instrumente de plată Contactless, Dual Interface, Contact-based, cât și ca instrumente pentru identificare securizată.

Planurile la deschiderea fabricii de carduri de la București prevedeau atingerea în numai un an a capacității maxime de producție, de 140 – 150 milioane de carduri pe an. Principala destinație este exportul, în condițiile în care peste 80% din producție aveau ca țintă peste 35 de piețe externe.

Innova Capital are la activ exituri din companii de procesare de carduri din regiune, deținute acum de către First Data și Euronet, concurenții săi de acum pe piața românească.

Astfel, Innova a investit în 1996 și și-a vândut în 2004 în Ungaria pachetul său de 17% din afacerea aflată în portofoliul Euronet. O afacere foarte profitabilă a fost investiția de 20 mil. euro în pachetul de 36% din PolCard în Polonia în mai 2003, obținând la exitul său în august 2007 de 4,3 ori banii investiți în companie.

Innova Capital este un manager cu capital de risc, cu sediul la Varșovia. Innova Capital a fost fondată în 1994 și până acum a strâns 900 mil. euro pentru cinci fonduri de investiții în regiune.

În România, Innova Capital are în acest moment trei investiții în portofoliul său – Provus, La Fântâna – liderul pieței de îmbuteliere a apei, respectiv afacerea Energobit Cluj Napoca din energie. Din cele trei companii, în acest moment Innova Capital este angajată în două tranzacții de exit, La Fântâna și Provus.

Innova Capital poartă negocieri pentru vânzarea La Fântâna către fondul de investiții suedez Oresa Ventures, în condițiile în care în 2007 prelua chiar de la Oresa afacerea în cadrul unei tranzacții estimate la 35 mil. euro, potrivit informațiilor publicate în luna decembrie 2015 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Discuțiile cu Oresa pentru La Fântâna au loc după ce anul trecut au renunțat la listarea parțială a acțiunilor companiei pe bursa de la București.

Innova Capital activează în România încă din 1998, când a investit în compania de panotaj stradal Churchill Media, de unde și-a lichidat participația de 46% în 2003. În 1999, Innova a intrat în Mobilrom (actualul Orange România) și a ieșit în aprilie 2005 prin vânzarea pachetului său de 2,1% către actualul acționar majoritar al operatorului de telefonie mobilă, France Telecom.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro. De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie.

Managerii de fonduri regionale de investiții cu baza în Polonia sunt printre cei mai activi jucători în tranzacțiile locale. Pe lângă Innova Capital, Abris Capital Partners, Enterprise Investors și Resource Partners au încheiat tranzacții în ultimii ani, iar CEE Equity Partners caută să bifeze la nivel local prima achiziție după ce anul trecut și-a anunțat intrarea în România.

Țintele preferate de investitorii cu apetit de risc rămân companiile cu marje confortabile de profit, care se pot autofinanța, dar au nevoie de capital pentru dezvoltare.

rosemary_npl_update_17dec2015 main

Consorţiul format din AnaCap şi APS este în negocieri avansate pentru achiziţia portofoliului Rosemary de 287 mil. Euro al Intesa. Valoarea tranzacţiei Rosemary ar putea ajunge până în jurul a 46 mil. Euro, ceea ce ar face din pachetul de credite Intesa unul dintre cele mai scump tranzacţionate pe piaţa de profil în ultimul an

Consorţiul format din fondul de investiţii AnaCap şi firma cehă de recuperare a creanţelor APS sunt în negocieri avansate pentru achiziţia portofoliului Rosemary, care presupune preluarea unui pachet de credite neperformante ale Intesa Sanpaolo România cu o valoare nominală de 287 mil. Euro, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă. Semnarea tranzacţiei este aşteptată în perioada următoare.

Potrivit surselor citate, negocierile după depunerea ofertelor finale cotează tranzacţia de vânzare a portofoliului Rosemary al Intesa până la aproximativ 46 mil. Euro, ceea ce indică un preţ de circa 16 eurocenţi raportat la fiecare euro aferent pachetului de credite neperformante.

La un asemenea preţ, portofoliul Rosemary devine unul dintre cele mai scumpe  portofolii neperformante tranzacţionate pe piaţa locală în ultimul an. Preţul ridicat ar putea face ca finanţarea achiziţiei să fie unul dintre principalele elemente aflate în discuţie în cadrul tranzacţiei.

Pe piaţa de profil, portofoliul Triton al UniCredit Bank cu credite nominale de 340 mil. Euro a fost cumpărat săptămâna trecută de către polonezii de la Kredyt Inkaso pentru 28 mil. Euro, adică la un discount de 92% faţă de valoarea nominal a pachetului.

BCR a anunţat astăzi vânzarea unui portofoliu corporate de 1,2 mld. Euro. Potrivit informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO, cumpărătorul este consorţiul format de Deustche Bank, APS şi IFC, iar pachetul de finanţare al tranzacţiei aprobat de IFC cu plafon până în 150 mil. Dolari indică faptul că discountul ajunge şi aici în jurul pragului de 90%.

Termenul de depunere al ofertelor angajante pentru Rosemary a fost 11 decembrie, aceeaşi zi ca şi la portofoliul Triton. Ofertanţii de la Triton – Kredyt Inkaso, APS şi APartners Capital – au înaintat în paralel oferte şi pentru Rosemary.

Astfel, pe lista ofertelor angajante pentru Rosemary s-au numărat consorțiul format de fondul de investiții AnaCap și APS, consorțiul format de fondul american de investiții DW și firmele de colectare a creanțelor EOS și CITR, echipa formată în jurul APartners Capital, firma poloneză de colectare creanțe Kredyt Inkaso şi fondul elveţian de investiţii DDM, potrivit informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Informaţiile nu au fost confirmate de către părţile implicate în tranzacţie.

Reprezentanţii Intesa Sanpaolo România nu au făcut niciun comentariu pe marginea stadiului tranzacţiei Rosemary până la momentul publicării acestui articol.

Recent, Martin Machon, fondator şi preşedinte al Consiliului de administraţie al APS, a declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO că firma pe care o conduce este interesată de achiziţia portofoliilor Triton şi Rosemary şi îşi exprima regretul că tranzacţia Neptun de la BCR privind vânzarea unui pachet de circa 2,7 mld. Euro de credite neperformante nu a reuşit. Însă, APS a pus mâna totuşi alături de Deutsche Bank şi IFC pe pachetul de 1,2 mld. Euro al BCR, jumătate din valoarea nominală a celui la care Erste a renunţat în septembrie să-l mai vândă.

Martin Machon, care deţinea 40% din acţiunile APS, a preluat recent şi pachetul de 60% din firmă deţinut de Slavia Capital astfel că acum şeful firmei cehe deţine pachetul integral de acţiuni. Potrivit unui comunicat de presă, APS Holding SE este evaluat acum la aproximativ 20 mil. Euro şi are un EBITDA anual de circa 5 mil. Euro.

În ceea ce priveşte tranzacţia Rosemary, mandatul de vânzare a portofoliului aparține consultanților Deloitte.

Aproximativ 95% din portofoliu reprezintă credite acordate companiilor, iar restul sunt împrumuturi retail.

Portofoliul Intesa Sanpaolo este denominat în proporție de aproape 60% în euro, respectiv circa 40% în lei.

Tranzacția Rosemary propune investitorilor preluarea unui pachet format dintr-un număr de 1.862 de credite, respectiv 1.279 de clienți împrumutați. Portofoliul dispune de un colateral care cuprinde active imobiliare având o valoare de piață estimată la peste 180 mil. euro, din care circa 40% reprezintă ponderea celor mai mari 20 de proprietăți. Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Aceste proprietăți sunt localizate în întreaga țară, cele mai importante fiind în zona București – Ilfov și în vestul țării.

Componenta corporate a portofoliului este compusă din 981 de clienți împrumutați și credite de 273 mil. euro, securizate cu 1.282 de proprietăți. Mai mult de jumătate din aceste împrumuturi sunt acordate companiilor, aflate acum în proceduri avansate de faliment.

La acestea se adaugă credite retail de 14 mil. euro, 298 de clienți împrumutați, această componentă fiind garantată cu 302 proprietăți.

Istoricul de plată al portofoliului arată că în ultimele 18 luni au fost încasate 24 mil. euro, conform datelor obținute de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul de vânzare al portofoliului Rosemary aparține Deloitte, care a format deja o echipă de consultanți în birourile din Londra și Budapesta.

Din echipa Deloitte pentru tranzacție fac parte Andrew Orr – partener Deloitte Londra, Balazs Biro – partener Deloitte Ungaria, Amo Chahal – director Deloitte Londra și Albert Marton,asistent director Deloitte Ungaria.

Ca volum, piaţa locală de portofolii neperformante s-a contractat de la 45 mld. Lei (peste 10 mld. Euro) în februarie 2014 la 27,8 mld. Lei (6,2 mld. Euro) în aprilie, conform datelor prezentate de BNR.

Dacă în decembrie 2009, ponderea creditelor neperformante în sistemul românesc era de 7,9% în condiţiile în care băncile căutau alte soluţii pentru a evita pierderile rezultate din vânzarea creditelor toxice sub valoarea nominal, punctul critic a fost atins în februarie 2014 când ponderea se triplase în interval de patru ani.

Coordonatorii avocaţilor celor două părţi ale tranzacţiei Carrefour - Billa: Austriacul Markus Piuk (foto stânga)  , Partener Schoenherr, a lucrat pentru vânzător, iar românul Răzvan Gheorghiu - Testa (foto dreapta), Partener Ţuca Zbârcea & Asociaţii, a fost unul dintre coordonatorii avocaţilor cumpărătorului

Tranzacția Carrefour – Billa: Țuca Zbârcea & Asociații a lucrat cu o echipă de 15 avocați  pentru cumpărător. Vânzătorul a fost asistat de șapte avocați Schoenherr din birourile de la Viena și București. Pachiu & Asociații și direcțiile juridice interne din Carrefour și Rewe au fost și ele implicate în dosar

Trei firme de avocatură și direcțiile juridice din Carrefour și Rewe au asigurat consultanța juridică necesară părților implicate în achiziția Billa România de către grupul francez, tranzacție de aproximativ 96 – 97 mil. euro în numerar, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Țuca Zbârcea & Asociații, al cărui client vechi este Carrefour, a avut o echipă de lucru formată din aproximativ 15 avocaţi, coordonată de către Răzvan Gheorghiu – Testa, unul dintre partenerii fondatori ai firmei, şi Cristian Radu, partener drept corporativ şi fuziuni şi achiziţii.

Roluri importante au avut Bogdan Halcu, Managing Associate în cadrul firmei, care s-a ocupat de negociere contracte pe zona IT şi proprietate intelectuală. Ruxandra Frangeti (Senior Associate), Amalia Dumitru (Managing Associate), Ioana Mărculeţ (Senior Associate) şi Veronica Sandăr (Associate) au fost implicate în activitatea de due dilligence (analiză financiară  – n.r.). Raluca Vasilache (Partener) şi Andreea Oprişan (Senior Associate) au acoperit aspectele tranzacţiei care intră sub incidenţa dreptului Concurenţei.

Avocaţii Ţuca Zbârcea & Asociaţii au lucrat alături de direcţia juridică internă a Carrefour coordonată de la nivel de grup. La nivel local, direcţia juridică internă a Carrefour România este condusă de către Andreea Alexandrescu.

De cealaltă parte, casa austriacă de avocatură Schoenherr a asigurat consultanţa vânzătorului, grupul german Rewe. Schoenherr a lucrat în dosarul vânzării Billa România cu o echipă formată din şapte avocaţi din birourile de la Viena şi Bucureşti.

Markus Piuk, Partener Schoenherr care activează atât în biroul din Viena, cât şi din Bucureşti, a coordonat consultanţa juridică pe partea de vânzare. În urmă, cu un an, Piuk făcea parte din echipa de avocaţi care se ocupa de exitul băncii austriece Volksbank din România.

În dosar a mai fost implicat Clemens Leitner (Senior Associate pe zona de fuziuni şi achiziţii) din biroul din Viena.

În biroul din Bucureşti, echipa Schoenherr care s-a ocupat de tranzacţie a fost formată din Mădălina Neagu (Partener coordonator al practicii locale de fuziuni şi achiziţii), Alexandra Munteanu (Senior Associate în cadrul echipei locale de practică în fuziuni şi achiziţii), Anda Tufan (Associate în practica de fuziuni şi achiziţii), Silvia Opriş (Partener specializat în practica de Imobiliare) şi Cătălin Suliman (Partener specializat în dreptul Concurenţei).

Pe lângă echipa Schoenherr, direcţia juridică internă a grupului Rewe a lucrat, de asemenea, în tranzacţie. De asemenea, avocaţii de la Pachiu & Asociaţii, care au oferit asistenţă specializată ani la rând pentru extinderea lanţului de magazine Billa România, pentru achiziţii şi concesiuni de terenuri, precum şi în cadrul altor proceduri juridice, au lucrat pe componenta de tranzacţie aferentă Billa România, respectiv Billa Invest Construct.

La tranzacţie au mai participat banca franceză Societe Generale şi consultanţii de la EY de partea Carrefour, în timp ce Rewe a mizat pe serviciile consultanţilor de la Deloitte.

Reprezentanţii Carrefour au semnat la Bucureşti în noaptea de luni spre marţi contractul de achiziţie al afacerii Billa România, care cuprinde o reţea de 86 de magazine, ceea ce completează portofoliul la nivel local al gigantului francez, activ déjà pe segmentele de hypermarketuri, supermarketuri şi magazine de proximitate.

Jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a anunţat pe 1 decembrie 2014 intenţia germanilor de la Rewe de a vinde Billa România şi angajarea în acest scop a consultanţilor de la Deloitte, informaţii negate la acea dată de oficialii grupului cu sediul la Koln. Pe 21 decembrie, jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a anunţat în premieră semnarea tranzacţiei de către cele două părţi.

Achiziţia face din Carrefour un lider de piaţă pe segmentul supermarketurilor, unde lupta se duce cu rivalii Kaufland, Mega Image şi Profi.

De cealaltă parte, Rewe face un pas înapoi în România şi rămâne cu un portofoliu local reprezentat de Selgros România, jucător pe segmentul de cash and carry, şi se concentrează pe reţeaua de magazine de tip discounter Penny Market, după cum susţine Frank Hensel, CEO al Rewe International AG şi reprezentant al Rewe Group.

Tranzacţia Carrefour – Billa are nevoie de avizul Concurenţei pentru a fi finalizată şi a putea produce efecte în piaţă.

carrefour_billa_tranzactie_tabel main

Carrefour a semnat în noaptea de luni spre marţi la București achiziția Billa România în cadrul unei tranzacţii de aproximativ 96 – 97 mil. euro. Francezii lucrează în dosar cu bancherii de la SocGen, consultanţii de la EY şi avocaţii de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii, iar vânzătorul are în echipă pe consultanţii Deloitte şi firmele de avocatură Schoenherr şi Pachiu & Asociaţii

UPDATE 22 Decembrie ora 01.39 Carrefour a semnat la Bucureşti achiziţia Billa România

Compania franceză Carrefour, unul dintre cei mai mari jucători la nivel global şi naţional, a semnat în noaptea de luni spre marţi la Bucureşti contractul de achiziţie al Billa România, potrivit informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Potrivit surselor citate, preţul pe care francezii au agreat să-l plătească în numerar se ridică la aproximativ 96 – 97 mil. euro.

Carrefour preia 100% din acţiunile Billa România, compania care gestionează afacerea de retail, respectiv 100% din acţiunile Billa Invest Construct, firma prin care sunt deţinute active imobiliare, terenuri pe care au fost ridicate magazinele din reţea.

Billa România dispune de o reţea format din 86 de supermarketuri, din care în jurul a 30 din acestea sunt în proprietate, iar restul se află în locaţii închiriate.

Carrefour lucrează în dosarul achiziţiei Billa România cu banca franceză Societe Generale pe probleme de consultanţă în fuziuni şi achiziţii, inclusiv în ceea ce priveşte structura de finanţare a achiziţiei. De asemenea, Carrefour a avut alături pe consultanţii EY, precum şi pe avocaţii de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii. Un rol important în tranzacţie l-a avut şi puternica Direcţie juridică internă a gigantului francez de retail.

De cealaltă parte, grupul german Rewe, care controlează lanţul de magazine Billa. are în echipa sa consultanţii de la Deloitte, care au avut mandatul de vânzare al Billa România, precum şi pe avocaţii casei austriece Schoenherr. Jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a scris despre vânzarea Billa România şi angajarea consultanţilor Deloitte de către Rewe în acest scop încă din 1 decembrie 2014, la acel moment reprezentanţii Rewe negând orice plan de vânzare al companiei şi afirmând că grupul se concentrează pe expansiune pe piaţa românească.

Un rol limitat în tranzacţie l-au avut avocaţii de la Pachiu & Asociaţii, firmă care au oferit asistenţă juridică Billa în România în procesul de achiziţie de terenuri şi de extindere a reţelei.

Carrefour a intrat în tranzacţie în primul semestru al anului, în condiţiile în care procesul de vânzare a început încă de anul trecut.

Discuţiile dintre Carrefour şi Rewe International, compania care operează supermarketurile Billa din afara Austriei, au mers în ultimele opt luni pe circuitul Bucureşti (unde este epicentrul tranzacţiei între cele două grupuri prezente la nivel local) – Viena (sediul casei de avocatură Schoenherr) – Koln (sediul central al grupului Rewe) – Paris (sediul central al Carrefour), conform informaţiilor obţinute de către jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Potrivit informațiilor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO, vânzarea Billa România a atras iniţial interes şi din partea fondului de investiţii Enterprise Investors, iar apoi din partea lanţului belgian  supermarketuri Mega Image.

Impactul tranzacţiei este pe piaţa de supermarketuri, unde Carrefour dispune de 186 de supermarketuri şi magazine de proximitate cărora li se vor adăuga cele 86 de magazine din portofoliul Billa.

Pe piaţa supermarketurilor, Mega Image, Lidl şi Profi au poziţii puternice, cu nuanţa că operatorul belgian are centrul de greutate în Bucureşti, în timp ce Lidl şi Profi sunt mai axate pe acoperirea la nivel naţional.

Billa a intrat pe piaţa din România în februarie 1999, când a deschis primul supermarket în București.

Ultimul bilanţ anual indică pentru Billa România o cifră de afaceri de 317 mil. euro, profit net de 0,5 mil. euro şi un număr mediu de 3.168 de angajaţi în 2014.

Billa romania indicatori baza 624

Billa Invest Construct, compania care gestionează proprietăţi imobiliare, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 6,1 mil. euro şi un profit net de 3 mil. euro.

Billa România este controlată de grupul german Rewe, care mai operează în România lanţurile de magazine Penny Market şi XXL MegaDiscount, precum şi lanţul de unităţi cash and carry Selgros.

Companiile grupului german Rewe din România cumulează afaceri de peste 1,6 mld, euro.

Selgros Cash&Carry România a raportat la sfârșitul anului 2014 o cifră  afaceri de 637,4 mil euro si un profit net de 3,4 mil euro la un număr mediu de 3882 angajați.

Rewe România SRL a raportat la finele anului trecut o cifră de afaceri de 525,3 mil euro, un profit net de 2,55 mil euro si un număr mediu de 3079 salariați.

Rewe PROJEKTENTWICKLUNG România SRL a avut la sfârșitul anului trecut o cifră de afaceri de 15,5 mil euro și pierderi de 4,43 mil euro.

Prezentă în România încă din anul 2005, reţeua Penny Market este conceptul de succes al grupului german REWE și unul dintre cei mai activi retaileri din România. Alături de cele 166 de magazine Penny Market, compania mai operează pe piața românească 8 magazine XXL Mega Discount.

De cealaltă parte, Carrefour a intrat în România în 2001, când a deschis la marginea Bucureştiului primul hypermarket.

Pe lângă dezvoltarea organică, Carrefour a abordat şi strategia de achiziţii, cumpărând lanţul de magazine Artima de la fondul de investiţii Polish Enterprise Fund, administrat de Enterprise Investors, în cadrul unei tranzacţii de 55 mil. euro în 2007.

Acum, Carrefour este unul dintre liderii pieţei locale de retail, cu afaceri anuale de peste 1,23 mld. euro.

Grupul Carrefour deţine acum în România 186 de magazine dintre care 29 hipermarketuri Carrefour, 104 supermarketuri Market, 43 magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact şi un magazin de comerţ online.

În 2014, Carrefour România, principalul pilon al francezilor – firma care gestionează lanţul de hypermarketuri, a raportat o cifră de afaceri de 1,026 mld. euro, un profit net de 26,8 mil. euro şi un număr mediu de 7.284 de angajaţi.

carrefour indicatori tabel baza 624

Artima  SA , divizia de supermarket si magazine de proximitate,  a înregistrat la sfârşitul anului 2014 o cifră de afaceri de 200,1 mil euro şi pierderi de 0, 621 mil.euro raportate la un număr mediu de 2039 de angajaţi, iar Supeco Investment SRL, companie care opereaza in prezent patru magazine sub brandul Supeco, a înregistrat la finele anului trecut o cifră de afaceri de 1,74 mil euro şi pierderi de 0,77 mil euro la un număr mediu de 49 de salariaţi.

Principalii concurenţi ai Carrefour pe piaţa hypermarketurilor sunt germanii de la Kaufland, care fac parte împreună cu Lidl din grupul Lidl Schwarz, respectiv cu grupul francez Auchan.

În ultimul an, alte două afaceri importante de origine austriacă au părăsit România. Astfel, Volksbank România a fost vândută în cadrul unei tranzacţii de exit către Banca Transilvania, în timp ce grupul francez Adeo a cumpărat reţeaua de bricolaj a Baumax.

nacu_cristian_business_card main

Fostul șef al Enterprise Investors în România şi-a început propria afacere pe nișa consultanței pentru exitul antreprenorilor. Cristian Nacu este sub contract până în 2017 cu fondul polonez de investiţii. Cum arată portofoliul EI după un mandat local de zece ani: ”S-au investit aici peste 200 mil. euro”. Cele mai profitabile investiții au fost Orange România și Artima, unde au fost încasaţi de peste trei ori banii investiţi de către fondul polonez

Cristian Nacu, fostul şef al operaţiunilor locale ale administratorului regional de capital de risc Enterprise Investors, își începe propria afacere în domeniul consultanţei care vizează pregătirea pentru exit a antreprenorilor locali.

”În perioada următoare, mă gândesc să încep o activitate de consultanță, pe care să o desfășor, cel puțin o vreme, în paralel cu activitatea de Senior Advisor al Enterprise Investors”, a declarat Cristian Nacu în cadrul unui interviu acordat jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO .

Acesta a condus începând din 2005 până la 1 iulie biroul din București al Enterprise Investors, un manager de fonduri de investiții cu capitaluri totale de peste 2 mld. euro a cărui geografie cuprinde tranzacții în Europa Centrală și de Est, inclusiv România.

Cristian Nacu a făcut parte din conducerea Enterprise Investors, având poziția de partener în perioada iunie 2007 – iulie 2015.

De la 1 iulie, poziția de șef al biroului local al Enterprise Investors a fost preluată de către Șerban Roman, iar Nacu a trecut pe poziția de Senior Advisor în cadrul firmei poloneze de investiții.

”Contractul actual cu Enterpris Investors se întinde pe o perioadă de 2 ani, începând cu 1 iulie 2015, cu posibilitatea de a fi extins dacă părțile doresc asta. Voi rămâne membru în Consiliile de Administrație în care eram prezent, respectiv Macon și Profi”, explică Nacu.

În paralel însă acesta își conturează deja profilul de antreprenor într-un segment nou de piață, conex cu experiența acumulată în 17 ani de achiziții și vânzări de companii.

”Consultanța la care mă gandesc se referă în special la activitățile de pregătire pentru exit. Altfel spus, cred că sunt destul de mulți antreprenori care au dezvoltat afaceri de succes, care au în vedere vânzarea afacerii la un moment dat, dar care nu și-au pregătit în totalitate afacerea pentru o vânzare în condiții bune. În final, ne vom ocupa și de intermedierea procesului de exit propriu-zis și de eventuale servicii post exit”, explică acesta.

Primul pas în această direcție a fost deja făcut. Pe 23 iunie, a fost înregistrată firma Nacu Cristian Întreprindere Individuală, potrivit datelor disponibile de la Registrul Comerțului.

”Deja sunt în discuții cu câțiva potențiali clienți așa că se poate spune că am început. Pentru început voi lucra cu câțiva colaboratori mai vechi, oameni care au lucrat în private equity (fonduri de investiții – n.r.) și cu care am fost coleg mulți ani. De asemenea, am în vedere colaborarea cu câteva firme mai mici din domenii conexe, servicii financiare sau legale, cu care aș putea să fac niște alianțe strategice astfel încât să fim în măsură să oferim o serie întreagă de servicii de consultanță integrate”, afirmă Nacu. Acesta nu a dorit să spună cine sunt oamenii cu care colaborează în noul său proiect.

Potrivit acestuia, nișa de afaceri vizată este una relativ nouă.

”Au mai fost oferite astfel de servicii, dar nu cred că atât de focusate pe pregătirea exitului. Desigur și firmele mari de audit (cele care fac parte din așa-numitul Big Four, n.r.) oferă astfel de servicii, dar nu sunt axate în mod special pe consultanță, auditul fiind pentru toate activitatea de bază.

Un segment important din clientela – țintă pentru acest tip de consultanță devin astfel afacerile de familie.

În România, interesul antreprenorilor privind o vânzare a afacerilor pe care le conduc este în scădere, conform unui studiu derulat de consultanții PwC. Aceștia au calculat că procentul afacerilor de familie interesate să vândă sau să se listeze pe piața bursieră a scăzut de la 23% anterior la 11%, tendința fiind inversă față de cea la nivel global, unde ponderea a crescut de la 17% la 20%, potrivit studiului făcut public în luna mai a acestui an.

Chiar și în regiune, sentimentul de exit al afacerilor de familie este mai puternic, în condițiile în care 26% dintre antreprenorii din Europa de Est chestionați de PwC se gândesc la o vânzare.

”Eu cred că este o piață cu un potențial destul de mare, aceea a antreprenorilor care vor să își vândă afacerea, mai devreme sau mai târziu. Sunt tot mai mulți antreprenori care înțeleg că în contextul fluctuațiilor de piață actuale, alegerea unui moment favorabil de vânzare devine o artă. Am întâlnit, de exemplu, mulți antreprenori care regreta și acum că nu și-au vândut afacerile în perioada de boom a anului 2008. De aceea, cred că așa vor înțelege mulți că e bine să folosească în mod inteligent toate resursele disponibile pentru a face un exit cat mai profitabil”, afirmă Cristian Nacu.

Acesta a schițat modelul în care vor fi generate veniturile în noua sa afacere.

”Probabil că se va merge pe o sumă relativ accesibilă lunară și pe o componentă de comision de succes, în măsura în care se va putea identifica o modalitate concretă de definire a succesului”.

Fost absolvent al Universității Politehnice din București, Nacu și-a început cariera în industrie, apoi a trecut la Fondul Proprietății de Stat, unde a fost implicat în circa 25 de privatizări, inclusiv cea a producătorului de automobile Dacia Pitești.

A lucrat timp de șase ani pentru International Finance Corporation, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, iar apoi a intrat în industria fondurilor de investiții, fiind unul dintre cei mai cunoscuți manageri locali.

Trecerea în zona antreprenoriatului este percepută de către acesta ca fiind o mutare naturală.

”Cred că a fost o evoluție firească și destul de lină. Dealtfel, și ultimii 10 ani petrecuți la Enterprise Investors au fost ani în care am lucrat într-un mediu antreprenorial. Enterprise Investors a fost întotdeauna o firmă antreprenorială. În plus, în ultimii ani mi-am dedicat o bună parte din timp antreprenoriatului în toate formele”, afirmă Cristian Nacu, unul dintre inițiatorii proiectului ”Campioni în business” care identifică afaceri dezvoltate de antreprenorii din țară.

Zece ani de mandat la șefia EI România: șase achiziții, trei exituri, investiții de peste 200 mil. euro în portofoliul local

Cele mai profitabile achiziții ale managerului polonez cu capital de risc au fost investiţia în compania de telefonie mobilă Mobilrom (azi Orange România) și în lanțul de supermarketuri Artima.

În septembrie 2004, Enterprise Investors a deschis biroul din București, în condițiile în care din 1999 era acționar în Mobilrom și avea deja trasată strategia de extindere a portofoliului în România.

În 2005, Cristian Nacu, fost ofițer de investiții la International Finance Corporation, a fost recrutat de Enterprise Investors pentru a conduce noul birou deschis la București.

În perioada 2005 – 1 iulie 2015, Enterprise Investors a marcat prin fondurile administrate Polish Enterprise Fund șase achiziții și trei exituri.

”În cei zece ani cât am condus EI România, s-au investit peste 200 de milioane de euro în achiziția MobilRom, devenit mai apoi Orange România (participație EI în cadrul unui pachet de 20%), Artima (100%), Macon (100%) care mai apoi a achiziționat un alt grup de firme concurente Simcor, Siveco (22,5%), Profi (100%) și Smartree (100%)”, spune Cristian Nacu.

”Cea mai lungă achiziție în care am fost implicat a fost achiziția Simcor, proces care a durat peste un an, iar cea mai rapidă a fost tranzacția cu Profi, care s-a întins pe câteva luni”, precizează reprezentantul Enterprise Investors.

EI portofoliu Ro tabel

Pe 31 martie 2005, Enteprise Investors a anunțat că a cumpărat 100% din acțiunile Artima pentru 17 mil. euro de la antreprenorul Florentin Banu.

În același an, fondul polonez de investiții își lărgea portofoliul local prin achiziția unui pachet de 22,5% din compania IT Siveco România în cadrul unei tranzacții totale de 12 mil. dolari la care au participat și americanii de la Intel Capital, prin preluarea unui pachet de 10% în aceeași companie.

În 2006, EI intră într-un nou sector, cotat la acea vreme cu premise de creștere, prin plata a 35 mil. euro pentru pachetul integral de acțiuni al producătorului de materiale de construcții Macon Deva.

Miza crește în 2008 odată cu achiziția de către Macon Deva a grupului de firme Simcor Oradea într-o tranzacție de 53 mil. euro, din care 26 mil. euro au venit de la Enterprise Investors sub forma unui aport la majorarea de capital.

În 2009, Enterprise Investors intră pe piața de retail și preia pentru 66 mil. euro lanțul de supermarketuri Profi. Urmează în 2011 un aport proaspăt de capital al fondului de investiții în afacerea Profi, fiind anunțată și posibilitatea ca investiția de capital să ajungă la 100 mil. euro în anii următori, pe fondul unei strategii de extindere rapidă în țară.

Afacerea Profi este acum investiția cu cel mai alert ritm de dezvoltare, ajungând la 367 de unități, din care 93 de locații au intrat în rețea în acest an.

În 2010, fondul polonez a cumpărat afacerea Smartree din sectorul HR, companie aflată și acum în portofoliu.

În ceea ce privește exiturile, managerul polonez de fonduri a obținut cele mai bune randamente de pe urma primei sale investiții locale, afacerea care astăzi este în portofoliul grupului France Telecom sub numele Orange România.

”În această perioadă (2005 – 2015, n.r.) s-au realizat exituri din Orange România, Artima și Siveco. Regulile interne nu ne permit dezvăluirea randamentelor obținute, dar pot să confirm că exiturile au fost profitabile. Cele mai bune investiții de până acum au fost Orange și Artima, dar nu pot dezvălui randamentul obținut”, afirmă Cristian Nacu.

Investiția de peste 20 mil. dolari în pachetul de 20% din MobilRom, deţinut împreună cu alţi investitori, a adus după șase ani în afacere un exit prin care au fost obținuți circa 78 mil. dolari, adică de 3,9 ori banii investiți, potrivit declarațiilor de la acea vreme a reprezentanților Enterprise Investors.

Comparabil a fost și exitul din Artima, realizat în 2007 prin vânzarea afacerii către gigantul Carrefour într-o tranzacție estimată la 55 mil. euro, care înseamnă că Enterprise Investors a obținut de 3 ori mai mulți bani față de momentul intrării în afacere în numai doi ani.

Un exit mai dificil a fost însă cel din afacerea Siveco, unde Enterprise Investors și Intel Capital la finele anului 2013 au vândut înapoi participațiile către managentul companiei, cu câteva luni înainte de arestarea Irinei Socol, șefa companiei și principalul acționar al acesteia, într-un dosar de evaziune fiscală.

Peisajul pieței locale a fondurilor de investiții a înregistrat în ultimul deceniu importante schimbări, produse de ieșirea unor jucători unii de talie globală și apariția unor noi investitori de talie regională.

”Acum 10 ani, piața de private equity era ceva aglomerată și mai activă. Erau fonduri precum Advent, GED, SEAF sau Global Finance, care astăzi nu mai investesc în regiune. Altele mai investesc și azi precum Axxess Capital, care au administrat RAEF și mai apoi BAF și EEAF, sau Oresa. Ulterior, au mai apărut și alți investitori de private equity precum 3TS, V4C, Resource Partners, Abris sau Innova. În general, firmele de private equity active în România au investit pe două paliere, 5 – 15 mil. euro jucători precum RAEF, 3TS, Oresa, GED, Global Finance, V4C, și mai nou, Resource Partners, și peste 20 mil. euro – EI, Abris sau Innova. Desigur au mai existat și abateri punctuale de la aceste limite,dar acestea erau în general caracteristicile pieței” schițează tabloul pieței fondurilor de investiții omul care a fost ani de zile chiar exponentul industriei de profil din poziția de președinte al Asociației fondurilor de investiții din Europa de Sud – Est (SEEPEA).

Enterprise Investors intră în categoria fondurilor de investiții care scanează noi achiziții pe piața locală.

În acest an, managerul polonez de capital de risc a înaintat o ofertă preliminară pentru preluarea unui pachet de 36% din Medlife, în contextul în care fondul de investiții V4C caută exitul din afacere. Însă, Enterprise Investors nu a ajuns în fazele superioare ale tranzacției.

De asemenea, Enterprise Investors și-a arătat interesul pentru afacerea cu jucării Noriel.

Pe lista tranzacțiilor de exit, este de așteptat să apară vânzarea în anii următori a lanțului de supermarketuri Profi.

rosemary_npl_update_17dec2015 main

Interes puternic pentru tranzacția Rosemary cu credite neperformante Intesa de 287 mil. euro: consorțiul AnaCap – APS, consorțiul DW – EOS – CITR, APartners Capital, Kredyt Inkaso, pe lista celor care au depus oferte angajante

Tranzacția de vânzare a portofoliului Rosemary, care cuprinde un pachet de credite neperformante ale Intesa Sanpaolo România cu o valoare nominală de 287 mil. euro, a atras un interes puternic din partea investitorilor specializați în astfel de achiziții, potrivit datelor colectate in piață de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Termenul de depunere al ofertelor angajante a fost 11 decembrie, în condițiile în care o parte dintre investitori au continuat în paralel cursa și pentru achiziția portofoliului Triton, cu credite neperformante ale UniCredit Bank cu o valoare nominală de 340 mil. euro.

Consorțiul format de fondul de investiții AnaCap și APS, consorțiul format de fondul american de investiții DW și firmele de colectare a creanțelor EOS și CITR, echipa formată în jurul APartners Capital, precum și firma poloneză de colectare creanțe Kredyt Inkaso au depus oferte angajante pentru portofoliul Rosemary, susțin surse din piață.

De asemenea, fondul elvețian de investiții DDM Group, care este din ce în ce mai activ pe piața românească de profil, ar fi depus și el o ofertă angajantă pentru Rosemary, mai spun sursele citate.

Potrivit acestora, au fost înaintate oferte de preț care se situează în jurul a 15 eurocenți raportat la 1 euro valoare nominală, ceea ce indică faptul că tranzacția ar putea ajunge în jurul intervalului de 45 – 50 mil. euro. Cotațiile vehiculate arată că investitorii văd în Rosemary un portofoliu de o calitate mai bună față de altele scoase la tranzacționare pe piața locală. Tranzacțiile cu credite neperformante ale băncilor locale pot ajunge la discount-uri între 75% și 95% în funcție de calitatea activelor din portofoliu și a garanțiilor aduse drept colateral.

Intesa Sanpaolo România analizează ofertele primite și urmează să decidă în perioada imediat următoare pe cine va selecta în faza finală a procesului competitiv.

Informațiile nu au fost confirmate de părțile implicate în tranzacție.

Reprezentanții Intesa Sanpaolo România nu au făcut niciun comentariu pe marginea ofertelor primite pentru portofoliul Rosemary până la momentul publicării acestui articol.

Martin Machon, directorul general executiv, președintele Consiliului de administrație și fondatorul firmei cehe de colectare creanțe APS, a dat un semnal puternic de interes pentru ambele portofolii – Triton și Rosemary – aflate acum în faza selectării câștigătorului.

APS Holding, înfiinţată în 2004 de către Slavia Capital, este activă nu doar în România, ci şi în alte pieţe din spaţiul Europei Centrale ca Polonia, Cehia, sau în Peninsula Balcanică pe pieţele din Serbia până în Grecia. În acest moment, cehii sunt în diferite faze implicați în tranzacții cu portofolii bancare locale de peste 1,6 mld. euro de la Intesa, UniCredit și BCR.

AnaCap, care face echipă cu APS la Rosemary, este un fond de investiții activ de mai mulți ani în România pe piața bancară. În 2011, purta negocieri pentru achiziția Carpatica de la omul de afaceri Ilie Carabulea. În 2015, AnaCap a fost unul dintre investitorii care și-au exprimat interesul pentru preluarea Piraeus Bank România, în contextul derulării tranzacției de exit a grecilor. Carpatica și Piraeus Bank România sunt în faze avansate de vânzare acum către fondul american JC Flowers.

Un alt fond de investiții implicat în tranzacție este DW, care administrează active de 6 ld. dolari și este focusat pe active corporative și pe alte investiții. DW a fost fondat în 2009 de către David Warren, care a lucrat 13 ani pentru banca americană de investiții Morgan Stanley, unde a ocupat diferite funcții în departamentele de piață de capital, securitizări, produse cu venit fix, respectiv obligațiuni ipotecare.

DW face echipă la tranzacția Rosemary cu firmele specializate în colectarea de creanțe EOS și CITR.

Un alt nume interesat de portofoliile Triton și Rosemary este firma poloneză de recuperare de creanțe Kredyt Inkaso.

Operaţiunile Kredyt Inkaso sunt concentrate pe pieţele de profil din România, Polonia, Bulgaria şi Rusia, având sub administrare portofolii de creanţe cu o valoare nominală de aproximativ 4 mld. zloţi (circa 4 mld. lei).

Un alt nume care a parcurs etapa de due diligence şi a decis să înainteze o ofertă angajantă este APartners Capital, condus de bancherul italian Antonio Polverino, care a lucrat anterior pentru banca britanică RBS Bank.

Unul dintre oamenii cu care Polverino lucrează strâns în astfel de tranzacţii este Josh Silver, un trader specializat în situaţii speciale şi achiziţii de active depreciate pe pieţele emergente în cadrul Deutsche Bank. APartners Capital lucrează în tranzacţie împreună cu un fond de investiţii din Kuwait.

Un alt nume care s-a arătat interesat de portofoliul Rosemary este fondul de investiții DDM Group. Cu sediul în Bar (Elveția), DDM Group a fost înființat în 2007 de către un grup de investitori individuali. Printre fondatori se numără suedezul Kent Hansson, 49 ani, care este și unul dintre acționarii majori ai DDM și este președintele board-ului de directori din 2013. În perioada 2007 -2013, a ocupat poziția de CEO al DDM. La 31 decembrie 2014, Hansson deținea 2,29 milioane acțiuni la DDM, companie listată pe bursa suedeză. Un alt acționar important este elvețianul Manuel Vogel, fost CFO la DDM, care avea la finele anului trecut un pachet de 1,69 mil. acțiuni în fondul înregistrat în Elveția.

Mandatul de vânzare a portofoliului Rosemary aparține consultanților Deloitte.

Aproximativ 95% din portofoliu reprezintă credite acordate companiilor, iar restul sunt împrumuturi retail.

Portofoliul Intesa Sanpaolo este denominat în proporție de aproape 60% în euro, respectiv circa 40% în lei.

Tranzacția Rosemary propune investitorilor preluarea unui pachet format dintr-un număr de 1.862 de credite, respectiv 1.279 de clienți împrumutați. Portofoliul dispune de un colateral care cuprinde active imobiliare având o valoare de piață estimată la peste 180 mil. euro, din care circa 40% reprezintă ponderea celor mai mari 20 de proprietăți. Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Aceste proprietăți sunt localizate în întreaga țară, cele mai importante fiind în zona București – Ilfov și în vestul țării.

Componenta corporate a portofoliului este compusă din 981 de clienți împrumutați și credite de 273 mil. euro, securizate cu 1.282 de proprietăți. Mai mult de jumătate din aceste împrumuturi sunt acordate companiilor, aflate acum în proceduri avansate de faliment.

La acestea se adaugă credite retail de 14 mil. euro, 298 de clienți împrumutați, această componentă fiind garantată cu 302 proprietăți.

Istoricul de plată al portofoliului arată că în ultimele 18 luni au fost încasate 24 mil. euro, conform datelor obținute de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul de vânzare al portofoliului Rosemary aparține Deloitte, care a format deja o echipă de consultanți în birourile din Londra și Budapesta.

Din echipa Deloitte pentru tranzacție fac parte Andrew Orr – partener Deloitte Londra, Balazs Biro – partener Deloitte Ungaria, Amo Chahal – director Deloitte Londra și Albert Marton,asistent director Deloitte Ungaria.

Amo Chahal este director în cadrul echipei Portfolio Lead Advisory al Deloitte Marea Britanie și a asigurat consultanța pentru tranzacții cu portofolii neperformante de peste 30 mld. lire sterline, lucrând pe mandate atât de partea vânzătorului, cât și a cumpărătorului.

Tranzacțiile au vizat diferite clase de active din Marea Britanie, Irlanda, Germania, Franța, Spania, Olanda, state din nordul Europei și din Europa Centrală și de Est. Amo Chahal a ocupat diferite poziții de conducere în Deloitte Marea Britanie începând din 2007.

Andrew Orr are peste 20 de ani experiență în domeniul tranzacțiilor de portofolii neperformante. A lucrat pentru fondul american de hedging DB Zwirn & Co, specializat în investiții în active neperformante în Asia, și în banca austriacă BAWAG PSK. A mai trecut pe la firmele internaționale de consultanță Andersen și PwC.

Balazs Biro lucrează de 11 ani pentru Deloitte Ungaria. A fost anterior consultant de fuziuni și achiziții pentru Budapest Waterworks. Are o diplomă MBA de la Universitatea Corvin din Budapesta și vorbește maghiara, engleza și germana.

În cadrul subsidiarei locale a celei mai mari bănci italiene, activitățile de administrare a creditelor neperformante sunt coordonate de către Florin Șandor, director general adjunct al Intesa Sanpaolo Bank România și Chief Workout Officer al băncii.

Șandor a fost aproape zece ani șef al departamentului juridic al băncii, iar apoi timp de un an și opt luni a activat în cadrul BNR pe poziția de Senior Consultant. Din iulie 2014, acesta a revenit în cadrul băncii italiene și face parte din echipa de conducere.

Ponderea portofoliilor neperformante în sistemul bancar local a scăzut de la un vârf istoric de 22,3% în februarie 2014 până la 12,8% în luna iunie a acestui an, pe fondul tranzacţiilor de curăţire a bilanţurilor băncilor.

Ca volum, piaţa de portofolii neperformante s-a contractat de la 45 mld. Lei (peste 10 mld. Euro) în februarie 2014 la 27,8 mld. Lei (6,2 mld. Euro) în aprilie, conform datelor prezentate de BNR.

Dacă în decembrie 2009, ponderea creditelor neperformante în sistemul românesc era de 7,9% în condiţiile în care băncile căutau alte soluţii pentru a evita pierderile rezultate din vânzarea creditelor toxice sub valoarea nominal, punctual critic a fost atins în februarie 2014 când ponderea se triplase în interval de patru ani.

poza_la_fantana_buna

Fondul suedez de investiții Oresa Ventures negociază achiziția afacerii La Fântâna de la fondul polonez de investiții Innova Capital. În urmă cu opt ani, Innova a cumpărat compania de la Oresa Ventures într-o tranzacție de peste 35 mil. euro

Fondul polonez de investiții Innova Capital negociază vânzarea La Fântâna către fondul de investiții suedez Oresa Ventures, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Polonezii au nevoie să-și facă exitul din compania în care au intrat ca proprietari în 2007 și au încercat în acest an să listeze La Fântâna pe bursa de la București. Pentru această operațiune, Innova a angajat casa poloneză de brokeraj Ipopema Securities. Exitul pe bursă nu a mai fost posibil în acest an însă în contextul în care piețele financiare s-au arătat preocupate de evoluțiile din regiune, unde dosarul datoriilor Greciei față de creditori a fost numai una dintre probleme.

Innova Capital deține 92% din acțiunile La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere de apă în sistem watercooler din România și Serbia. Restul de 8% din acțiuni aparțin lui Cristian Amza, fondatorul La Fântâna.

În urmă cu opt ani, Innova Capital a cumpărat compania de la Oresa Ventures în cadrul unei tranzacții de peste 35 mil. euro, fondul suedez marcând la acea vreme un profit estimat la 600% raportat la investiția inițială.

Reprezentanții Innova Capital și ai Oresa Ventures nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

În perioada 2007 – 2014, afacerea La Fântâna s-a extins. Firma are o cotă de piață estimată la 70% în România, respectiv 60% în Serbia, potrivit datelor făcute publice de către Innova Capital.

În 2014, La Fântâna a preluat Blue Coffee Services, o afacere de 10 mil. euro pe an, de la Aquila Group, iar în acest an liderul pieței de distribuție a apei în sistem watercooler a fuzionat prin absorbție cu compania de pe piața automatelor de cafea, distribuitor local al Lavazza.

Innova Capital deține participația în La Fântâna prin intermediul vehiculului de investiții Plinius Investments Limited, înregistrat în Cipru.

La Fântâna are de rambursat către banca austriacă Erste un împrumut în valoare de 37,5 mil. euro la care se adaugă o sumă suplimentară de 18,75 mil. euro ce reprezintă ”o estimare de bună – credință a oricăror sume suplimentare datorate sau potențial datorate de societate și orice altă parte obligată părților garantate în baza documentelor de finanțare”, potrivit unui contract de ipotecă pe acțiunile La Fântâna instituit de bancă și garantat de acționarii firmei, Innova Capital și Cristian Amza.

Bilanțurile La Fântâna SRL indică o creștere cu o treime a cifrei de afaceri în perioada 2009 – 2014 până la 24,3 mil. euro, obținerea unui profit net de 2 mil. euro anul trecut la un număr mediu de 543 angajați, mai mult cu 80 de oameni față de finele lui 2009.

La Fântâna a fost înființată în 2001, în urma unei investiții de 3 mil. euro.

Tranzacția de exit a Innova Capital din La Fântâna este necesară după 8 ani de investiții, în condițiile în care fondul Innova 3 care a făcut achiziția în 2007 și-a vândut participațiile și se pregătește să ramburseze banii investitorilor săi.

Pe piața locală, Innova Capital mai are două participații majoritare – la emitentul de carduri Provus, unde în 2011 a intrat fondul de investiții Innova 5, respectiv la compania de echipamente energetice EnergoBit Cluj, unde din 2013 fondurile Innova 4 și 5 au pachetul majoritar.

Poza Innova Capital pt MÎRŞANU.RO

Innova a mai investit în 1998 în compania de panotaj stradal Churchill Media, de unde și-a lichidat participația de 46% în 2003. În 1999, Innova a intrat în Mobilrom (actualul Orange România) și a ieșit în aprilie 2005 prin vânzarea pachetului său de 2,1% către actualul acționar majoritar al operatorului de telefonie mobilă, France Telecom.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro.De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie. A administrat fonduri cu o capitalizare totală de 900 mil. euro, din care ultimul a strâns de la investitori 388 mil. euro.

De cealaltă parte, Oresa Ventures este unul dintre pionierii pieței locale de fonduri de investiții, având prezență aici de aproape două decenii.

Investițiile sale de capital se situează, de regulă, în marja de 5 – 15 mil. euro per tranzacție.

Ultima sa achiziție este pachetul de 49% din firma IT Romanian Business Consult, unde a intrat în toamna anului trecut printr-o achiziție de circa 10 mil. euro.

Însă, Oresa are precedent și la achiziții locale al căror prag depășește 30 mil. euro, cum est cazul achiziției producătorului de materiale de construcții Somaco, preluat în cadrul unei tranzacții de 32,5 mil. euro.

Oresa a arătat astfel că poate accesa şi tranzacţii la scară mai mare. În spatele său stă ca acționar Celox SA din Suedia.

Durata de viață a unei investiții este, de regulă, între 4 și 6 ani, iar poziția pe care fondul o caută este fie de acționar majoritar, fie de acționar principal sau chiar de deținător a unei participații minoritare semnificative, de minim 20%. Principalele sectoare vizate de Oresa Ventures pentru investiții sunt materiale de construcții, servicii medicale, bunuri de larg consum, precum și alte segmente de afaceri.

În portofoliul său local se află în acest moment brokerul de credite Kiwi Finance pe piața serviciilor financiare (din 2007 în portofoliu), RTC Proffice Experience (preluat în 2011), Somaco în sectorul de materiale de construcții (din 2008 în portofoliu), Fabryo (prima investiție în 2006). La acestea se adaugă și companii achiziționate recent precum Europrefabricate sau Atlas Paints, divizia de lacuri și vopseluri a grupului elen Atlas Corporation.

Oresa și-a marcat până acum exituri din afaceri ca La Fântâna, lanțul de magazine Flanco și afacerea Credisson din sectorul serviciilor financiare de consum.

Piața locală de fuziuni și achiziții a fost mai activă în acest an pe segmentul dezinvestirilor de portofoliu, într-o astfel de serie de tranzacții înscriindu-se exitul Advent din rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, exitul în curs al fondului Value4Capital de la Medlife, exiturile în curs ale fondurilor administrate de Axxess Capital din Noriel, Industrial Access și Seges sau exiturile în curs ale Global Finance din TotalSoft și Green Group.

unicredit tiriac sediu main

Tranzacţia Triton cu credite neperformante de 340 mil. Euro a UniCredit a atras oferte angajante de la APS, de la Kredyt Inkaso şi de la Apartners Capital

Consorţiul format de fondul de investiţii AnaCap şi firma cehă de recuperare de creanţe APS, polonezii de la Kredyt Inkaso, respectiv Apartners Capital au înaintat oferte angajante pentru achiziţia portofoliului de credite neperformante scos la vânzare de UniCredit în cadrul tranzacţiei Triton, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Valoarea nominală a portofoliului bancar neperformant al UniCredit este cotat la 340 mil. Euro, iar tranzacţia de vânzare a acestuia ar putea aduce în jurul a 30 mil. Euro băncii italiene, dacă luăm în calcul marjele în care se tranzacţionează deja astfel de portofolii bancare locale.

Mandatul pentru tranzacţia Triton cu credite neperformante de la UniCredit Bank, una dintre primele cinci bănci de pe piaţă, aparţine consultanţilor de la KPMG.

Portofoliul Triton conţine credite acordate de UniCredit Bank companiilor mari, respectiv firmelor mici și mijlocii.

Unul dintre proiectele de pe lista activelor scoase la vânzare de către bancherii UniCredit este Tiago Mall din Oradea.

Proiectul Tiago Mall din Oradea, dezvoltat de irlandezii de la Mivan Kier prin compania MLS Proiect Oradea SRL, a intrat în faliment în 2010, iar compania de proiect a fost dizolvată cu lichidare în 2012. În 2009, compania avea datorii de 72,5 mil. euro și pierderi de 3,6 mil. euro.

Proiectul Tiago Mall era un plan ce viza dezvoltarea unui centru comercial în Oradea de 70 mil. euro, acesta primind finanțare de aproape 65 mil. euro de la UniCredit Austria și UniCredit Țiriac Bank, bancă ce și-a schimbat numele din 18 august în UniCredit Bank.

Valoarea obligațiilor garantate de dezvoltatori se ridicau cu tot cu dobânzi și alte costuri până la 97 mil. euro.

Tiago Mall Oradea era prevăzut cu o suprafață închiriabilă de 25.000 mp, o suprafață totală construită de 46.600 mp și o parcare pentru 1.000 de mașini. Terenul alocat pentru centrul comercial este de 69.800 mp.

Casa de insolvență Transilvania a gestionat dosarul Tiago Mall Oradea, potrivit datelor disponibile pe propriul site. Evaluat la 35 mil. euro, proiectul de la Oradea a fost vândut cu 30,5 mil. euro fără TVA firmei Shopping Center Holding.

Tranzacţia Triton rulează pe piaţă, în paralel, cu o altă tranzacţie cu credite neperformante, cu numele de cod Rosemary care conţine portofolii ale Intesa Sanpaolo România, ambele având ca termen pentru depunerea ofertelor angajante 11 decembrie, conform informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Informaţiile nu au fost confirmate de părţile implicate în tranzacţie.

APS este unul dintre cei mai activi cumpărători de portofolii neperformante, fiind inclusiv în acest moment angrenat în mai multe tranzacţii locale de profil. Până acum, împreună cu Deutsche Bank a cumpărat portofoliul Saturn cu o valoare nominală de circa 400 mil. euro, un alt portofoliu nominal de 1 mld. lei, ambele de la BCR. Acum, este angajat în achiziţia unei bucăţi mari din fostul portofoliu Neptun al BCR, bucată ce cuprinde portofolii totale estimate la o valoare nominală în jurul a 1 mld. euro.

Un alt investitor interesat de achiziţia portofoliului Triton este firma poloneză de colectare creanţe Kredyt Inkaso. Operaţiunile Kredyt Inkaso sunt concentrate pe pieţele de profil din România, Polonia, Bulgaria şi Rusia, având sub administrare portofolii de creanţe cu o valoare nominală de aproximativ 4 mld. zloţi (circa 4 mld. lei).

Un alt nume care a parcurs etapa de due diligence şi a decis să înainteze o ofertă angajantă este APartners Capital, condus de bancherul italian Antonio Polverino, care a lucrat anterior pentru banca britanică RBS Bank.

Unul dintre oamenii cu care Polverino lucrează strâns în astfel de tranzacţii este Josh Silver, un trader specializat în situaţii speciale şi achiziţii de active depreciate pe pieţele emergente în cadrul Deutsche Bank. APartners Capital lucrează în tranzacţie împreună cu un fond de investiţii din Kuwait.

UniCredit analizează în acest moment ofertele primite şi va decide în perioada următoare pe cine selectează pentru runda finală a discuţiilor, conform informaţiilor disponibile din piaţă pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Reprezentanţii UniCredit nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Pe piaţa de profil din România, s-au tranzacţionat active bancare neperformante la cotaţii care pleacă de la 5 -7 eurocenţi şi pot ajunge până la 25 de eurocenţi pentru fiecare euro valoare nominală din portofoliul de creanţe vândut, potrivit datelor făcute publice şi a estimărilor avansate de consultanţi în domeniu.

Ponderea portofoliilor neperformante în sistemul bancar local a scăzut de la un vârf istoric de 22,3% în februarie 2014 până la 12,8% în luna iunie a acestui an, pe fondul tranzacţiilor de curăţire a bilanţurilor băncilor.

Ca volum, piaţa de portofolii neperformante s-a contractat de la 45 mld. Lei (peste 10 mld. Euro) în februarie 2014 la 27,8 mld. Lei (6,2 mld. Euro) în aprilie, conform datelor prezentate de BNR.

autonet_indicatori main

Tranzacție confirmată: Elvețienii de la Swiss Automotive Group cumpără 51% din Autonet Group Holding. Contractul de vânzare cuprinde 10 din cele 13 firme din grupul Autonet. Tranzacția a fost semnată pe 10 decembrie în Elveția. Președintele Asociației Distribuitorilor de Piese Auto din România: ”Este un pas care nu s-a mai făcut până acum. Capitalul românesc a devenit atractiv și altfel decât prin preluarea unei francize sau printr-un exit”

Elvețienii de la Swiss Automotive Group au semnat contractul de achiziție a 51% din acțiunile Autonet Group Holding de la oamenii de afaceri Zoltan Kondor și Mihaly Lieb, proprietarii grupului de firme care deține poziția de lider al pieței locale de distribuție de piese auto.

Despre această tranzacție, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 9 noiembrie, când au fost publicate informații potrivit cărora Swiss Automotive Group poartă discuții în care și-a exprimat interesul pentru o eventuală achiziție a Autonet.

“Privim cu încredere această alianță în urma căreia va rezulta o entitate cu o dimensiune comparabilă cu cea a marilor jucători europeni din domeniu. Alături de SAG, ne vom putea  consolida poziția de lider deținută de Autonet pe piața românească și vom putea atinge un ritm de creștere solid pe piețele externe – Ungaria, Slovenia și Slovacia. Ne propunem ca Autonet Group Holding și SAG să atingă o cifră de afaceri cumulată de un miliard de euro în următorii ani”, a declarat Mihály Lieb, acționar al Autonet și membru în Consiliul de Supraveghere al ATR International AG.

Părțile au semnat tranzacția pe 10 decembrie în Elveția, susțin surse apropiate afacerii. Potrivit acestora, cei doi proprietari ai grupului de firme Autonet vând pachetul de 51% din Autonet Group Holding, compus din 10 firme din cele 13 firme membre ale grupului.

Din holdingul preluat de partea elvețiană fac parte Autonet Import România, Autonet Import Ungaria, Autonet Import Slovenia (furnizori aftermarket pentru segmentul de reparații auto), Lubexpert România, Lubexpert Ungaria, Lubexpert Slovacia (lubrifianți), Forsius (vopseluri auto), Network Systems (IT, Web, agenție marketing), Garage Assist (echipamente de service) și Autonet Management Company (management).

Grupul Autonet estimează pentru 2015 o cifră de afaceri de aproape 280 mil. euro și are 1.500 de angajați în cele patru țări în care este prezent  – România, Ungaria, Slovacia și Slovenia.

”Prețul nu va fi dezvăluit”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Olivier Métraux, președintele Consiliului de administrație al Swiss Automotive Group.

Valoarea tranzacției prin care elvețienii preiau holdingul de firme Autonet este estimată de către surse din piața locală de fuziuni și achiziții că ar putea ajunge în jurul intervalului de 60 – 70 mil. euro.

Finalizarea tranzacției este condiționată de primirea aprobărilor necesare din partea autorităților de concurență.

SAG și Autonet Group Holding vor continua să opereze în mod separat pe piețele proprii, au precizat cele două părți.

Potrivit informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, firma de consultanță și audit Deloitte Ungaria a primit un mandat din partea proprietarilor Autonet, în contextul eforturilor de reorganizare a grupului și a găsirii unui potențial cumpărător.

Firma de avocatură Reff & Asociații, afiliată rețelei Deloitte, a lucrat și ea în dosarul Autonet.

”Valorile comune și modelul de business similar au fost elemente-cheie în decizia de a încheia o tranzacție cu SAG. Prin urmare, această alianță nu va determina o schimbare a modelului de business al Autonet, ci vom continua să ne adresăm segmentului actual de clienți, căruia îi vom oferi o gamă mai extinsă de produse și servicii. Actualii acționari ai grupului, precum și conducerea executivă vor rămâne implicați pe termen lung în operațiunile de zi cu zi ale Autonet Group Holding,” a mai spus Mihály Lieb.

Zoltan Kondor și Mihaly Lieb rămân cu 49% din acțiunile Autonet Group Holding. Anterior tranzacției, grupul de firme Autonet era deținut în proporție de 70% de către Zoltan Kondor și 30% de către Mihaly Lieb.

Tranzacția are un impact important pe piața europeană de profil, având în vedere impactul regional al afacerii Autonet. Alianța dintre SAG și Autonet creează un jucător cu un rulaj de peste 740 mil. euro, care țintește top 5 la nivel european în industria de profil.

”Este un pas care nu s-a mai făcut până acum. Capitalul românesc a devenit atractiv și altfel decât prin preluarea unei francize sau printr-un exit”, a comentat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dan Cîmpean, președintele Asociației Distribuitorilor de Piese Auto din România, din care face parte Autonet și alte mari companii de profil.

Întreaga piață de profil din România este estimată că depășește cifra de vânzări de un miliard de euro pe an, iar alături de Autonet activează companii precum Auto Total, Augsburg, Meteor sau Elit. Vânzările de piese auto vizează, mai ales, service-uri și magazine de piese.

Autonet Import este cea mai importantă companie din grupul Autonet, fondat la Satu Mare în 1996. Autonet Import SRL a raportat pentru 2014 un profit net de 27,6 mil. lei (6,2 mil. euro) la o cifră de afaceri de 806,8 mil. lei (181,5 mil. euro) și un număr mediu de 882 de angajați. Față de anul anterior, rata de creștere a afacerii a fost de circa 18%, iar câștigurile s-au majorat cu 50%.

De cealaltă parte, Swiss Automotive Group, cu vânzări anuale de peste 500 mil. franci elvețieni (460 mil. euro) operează printr-o rețea de 100 de depozite, deține o flotă de 500 de vehicule de distribuție și are peste 2.000 de angajați. Are subsidiare în Elveția, Austria, Belgia și Slovenia.

Elvețienii de la Swiss Automotive Group sunt activi pe piața românească prin intermediul Alpha Aftermarket Services din Sibiu, înființată în 2007, conform ultimelor date disponibile. Compania are 43 de angajați și a raportat un profit net modic de 0,1 mil. lei la o cifră de afaceri de 3,3 mil. lei, oferind servicii de dezvoltare de soft, contabilitate, call center și alte servicii pentru grupul elvețian.

Swiss Automotive Group (SAG) este o companie elvețiană controlată de două familii. În 2009, afacerile de familie Derendinger AG și Métraux Services, ambele active în industria de piese și componente auto, au fuzionat sub un singur nume, cel cu care operează acum pe piață.

Familiile fondatoare, Derendinger și Métraux, nu mai fac parte din partea operațională a afacerii, cei mai importanți acționari fiind Sandro Piffaretti, directorul general al companiei, și Olivier Métraux, președintele acesteia.

Achiziția SAG înseamnă una dintre puținele achiziții locale făcute de un investitor strategic, care de cele mai multe ori face o astfel de mișcare în România prin tranzacții transfrontaliere, derulate fie la nivel regional, fie la nivel internațional.

intesa_tranzactie_npl_rosemary main

A venit ziua depunerii ofertelor angajante pentru tranzacţiile Triton şi Rosemary cu credite neperformante. La portofoliul Intesa de 287 mil. Euro au fost în due dilligence APS cu AnaCap, consorţiul format de fondul american de investiţii DW şi  firmele de recuperare creanţe EOS şi CITR, respectiv un fond de investiţii din Kuwait care lucrează împreună cu APartners Capital. APS se luptă cu fondul de investiţii din Kuwait care face echipă cu APartners şi pentru achiziţia portofoliului de 340 mil. Euro al UniCredit

Investitorii interesaţi trebuie să depună pe 11 decembrie ofertele angajante pentru portofoliile de credite neperformante, cunoscute sub numele de cod Triton, respectiv Rosemary, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Tranzacţia Triton vizează vânzarea unui portofoliu neperformant al UniCredit Bank cu o valoare nominală de 340 mil. Euro. Pentru acest portofoliu şi-au exprimat interesul prin oferte preliminare şi au parcurs procesul de due dilligence doi investitori – pe de o parte, cehii de la APS care s-au asociat cu fondul de investiţii AnaCap, iar pe de altă parte un fond de investiţii din Kuwait care face echipă cu APartners Capital, susţin sursele citate.

Cele două echipe se bat în paralel şi pentru achiziţia portofoliului Rosemary al Intesa Sanpaolo România, a cărui valoare nominală este de 287 mil. Euro. Pentru Rosemary sunt până în acest moment, înainte de depunerea ofertelor angajante, trei candidaţi, pe lângă cei doi deja menţionaţi care participă şi la Triton, în cursă se află şi un consorţiu din care fac parte fondul american de investiţii DW şi firmele specializate în recuperarea creanţelor EOS şi CITR, mai susţin sursele citate.

APartners este condusă de bancherul italian Antonio Polverino, care anterior a făcut parte din rândurile băncii britanice RBS.

Martin Machon, directorul general executiv şi preşedintele Consiliului de administraţie al grupului ceh APS Holding, a confirmat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO interesul firmei cehe pentru achiziţia portofoliilor Rosemary şi Triton.

Informaţiile nu au fost confirmate de către părţi, care nu au făcut niciun comentariu pe subiectul tranzacţiiilor până la momentul publicării acestui articol.

Portofoliul Rosemary cuprinde credite neperformante ale Intesa Sanpaolo România cu o valoare nominală de 287 mil. euro, din care 95% reprezintă credite acordate companiilor, iar restul sunt împrumuturi retail.

Portofoliul Intesa Sanpaolo este denominat în proporție de aproape 60% în euro, respectiv circa 40% în lei.

Tranzacția Rosemary propune investitorilor preluarea unui pachet format dintr-un număr de 1.862 de credite, respectiv 1.279 de clienți împrumutați. Portofoliul dispune de un colateral care cuprinde active imobiliare având o valoare de piață estimată la peste 180 mil. euro, din care circa 40% reprezintă ponderea celor mai mari 20 de proprietăți. Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Mandatul de vânzare al portofoliului Rosemary aparține Deloitte, care a format deja o echipă de consultanți în birourile din Londra și Budapesta.

De cealaltă parte, tranzacţia Triton este coordonată de o echipă de consultanţi KPMG.

Portofoliul Triton conţine credite acordate de UniCredit Bank companiilor mari, respectiv firmelor mici și mijlocii.

Unul dintre proiectele de pe lista activelor scoase la vânzare de către bancherii UniCredit este Tiago Mall din Oradea.

Proiectul Tiago Mall din Oradea, dezvoltat de irlandezii de la Mivan Kier prin compania MLS Proiect Oradea SRL, a intrat în faliment în 2010, iar compania de proiect a fost dizolvată cu lichidare în 2012. În 2009, compania avea datorii de 72,5 mil. euro și pierderi de 3,6 mil. euro.

Proiectul Tiago Mall era un plan ce viza dezvoltarea unui centru comercial în Oradea de 70 mil. euro, acesta primind finanțare de aproape 65 mil. euro de la UniCredit Austria și UniCredit Țiriac Bank, bancă ce și-a schimbat numele din 18 august în UniCredit Bank.

Valoarea obligațiilor garantate de dezvoltatori se ridicau cu tot cu dobânzi și alte costuri până la 97 mil. euro.

Tiago Mall Oradea era prevăzut cu o suprafață închiriabilă de 25.000 mp, o suprafață totală construită de 46.600 mp și o parcare pentru 1.000 de mașini. Terenul alocat pentru centrul comercial este de 69.800 mp.

Casa de insolvență Transilvania a gestionat dosarul Tiago Mall Oradea, potrivit datelor disponibile pe propriul site. Evaluat la 35 mil. euro, proiectul de la Oradea a fost vândut cu 30,5 mil. euro fără TVA firmei Shopping Center Holding.

Pe piaţa de profil din România, s-au tranzacţionat active bancare neperformante la cotaţii care pleacă de la 5 -7 eurocenţi şi pot ajunge până la 25 de eurocenţi pentru fiecare euro valoare nominală din portofoliul de creanţe vândut, potrivit datelor făcute publice şi a estimărilor avansate de consultanţi în domeniu.

Ponderea portofoliilor neperformante în sistemul bancar local a scăzut de la un vârf istoric de 22,3% în februarie 2014 până la 12,8% în luna iunie a acestui an, pe fondul tranzacţiilor de curăţire a bilanţurilor băncilor.

Ca volum, piaţa de portofolii neperformante s-a contractat de la 45 mld. Lei (peste 10 mld. Euro) în februarie 2014 la 27,8 mld. Lei (6,2 mld. Euro) în aprilie, conform datelor prezentate de BNR.

Dacă în decembrie 2009, ponderea creditelor neperformante în sistemul românesc era de 7,9% în condiţiile în care băncile căutau alte soluţii pentru a evita pierderile rezultate din vânzarea creditelor toxice sub valoarea nominal, punctual critic a fost atins în februarie 2014 când ponderea se triplase în interval de patru ani.

Sursă foto: APS.

Martin Machon, preşedintele APS: “Am fost foarte dezamăgiţi că aşa – zisa tranzacţie Neptun nu a mers mai departe. Suntem într-adevăr interesaţi de portofoliile Triton şi Rosemary”. Firma cehă de recuperare de creanţe vânează în formulă de consorţiu trei achiziţii majore pe piaţa de profil de la BCR, UniCredit şi Intesa, care totalizează o valoare nominală a portofoliilor de peste 1,6 mld. euro

Grupul ceh APS Holding, specializat în administrarea de portofolii neperformante şi unul dintre cei mai activi jucători pe piaţa locală de profil, este interesat de achiziţia portofoliilor scoase la vânzare în România de către băncile italiene UniCredit şi Intesa. Pe lângă acestea, cehii vânează şi portofolii BCR de active corporative, IMM-uri şi Commercial Real Estate desprinse din vechiul proiect Neptun, cu o valoare nominală estimată în acest moment între 1 şi 1,2 mld. Euro.

Per total, miza totală a celor trei tranzacţii majore locale în care este implicată APS depăşeşte 1,6 mld. Euro, potrivit calculelor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO pe baza informaţiilor obţinute din piaţă.

“APS studiază foarte mult portofoliile de credite neperformante din România, în special pe cele garantate cu colateral. Noi am fost foarte dezamăgiţi că aşa – zisa tranzacţie Neptun (de vânzare a unui portofoliu BCR de circa 2,7 mld. Euro la valoare nominal – n.r.) nu a mers mai departe”, a declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO Martin Machon, directorul general executiv şi preşedintele consiliului de administraţie al APS Holding.

În tranzacţia Neptun, APS a făcut echipă cu fondul american de investiţii Lone Star, care a înaintat cea mai bună ofertă angajantă, urmată îndeaproape de oferta angajantă depusă de consorţiul condus de fondul american Blackstone format alături de HIG Capital şi AnaCap. Erste, proprietarul BCR, s-a arătat nemulţumit de preţurile primite care cotau în marja de 11 – 14 eurocenţi la euro portofoliul Neptun, a cărui valoare nominal finală ajunsese la 2,5 mld. Euro, conform ultimelor informaţii disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO, însă neconfirmate de părţile din tranzacţie.

Machon, fondatorul APS, deţine o participaţie directă de 40% din firma cehă de recuperare de creanţe, restul de 60% aparţinând Slavia Capital, potrivit datelor disponibile din luna iunie.

Întrebat de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO dacă APS împreună cu IFC şi cu Deutsche Bank negociază achiziţia de portofolii neperformante BCR care au făcut parte din aşa – numita tranzacţie Neptun, Martin Machon a răspuns: “Din păcate, nu pot să comentez situaţia”.

Jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a scris pe 3 decembrie că Deutsche Bank şi APS negociază achiziţia de portofolii neperformante BCR, formate din credite care au fost acordate marilor corporaţii, IMM-urilor şi pe segmentul comercial al pieţei imobiliare, cu o valoare nominală care este încă subiect de discuţie, dar care se situează la aproximativ 1 – 1,2 mld. Euro. APS este sprijinit într-o astfel de achiziţie de către International Finance Corporation, parte a grupului Băncii Mondiale, care va discuta în board aprobarea unei finanţări de până la 150 mil. Dolari. Numărul de înscriere al proiectului pe lista IFC este acelaşi cu cel al dosarului Neptun, la acea vreme sponsorul achiziţiei fiind Lone Star, al cărui loc este luat acum de către APS, conform datelor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

De asemenea, APS se pregăteşte să înainteze oferte angajante pentru portofoliile tranzacţionate în acest moment de către UniCredit şi Intesa.

“În ceea ce priveşte Triton şi Rosemary, într-adevăr APS este interesată de aceste oportunităţi”, a precizat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO Martin Machon.

Acesta confirmă astfel, în premieră, numele de cod sub care sunt tranzacţionate pe piaţă portofoliile UniCredit Bank în cazul Triton, respectiv cel al Intesa Sanpaolo România, cunoscut investitorilor cu denumirea Rosemary.

În ambele tranzacţii, APS este de aşteptat să aibă alături un investitor cu forţă financiară care să poată asigura banii necesari pentru astfel de achiziţii. Cele două tranzacţii, Triton şi Rosemary, se derulează în paralel şi sunt în pragul depunerii ofertelor angajante de către investitorii interesaţi, respectiv de către firmele specializate în recuperarea de creanţe care, de regulă, se asociază în formule de consorţiu cu cei din prima categorie.

Portofoliul Rosemary al Intesa Sanpaolo România are o valoare nominală de 287 mil. Euro, din care 95% reprezintă credite corporative, iar restul constituie credite de retail. Mandatul de vânzare al portofoliului aparţine Deloitte.

Portofoliul Triton grupează un pachet de credite neperformante corporate şi IMM-uri, cu o valoare nominală de 340 mil. Euro. KPMG are mandatul de vânzare.

APS este unul dintre cei mai activi jucători pe piaţa tranzacţiilor locale cu portofolii bancare neperformante.

În 2014, firma cehă a marcat mai multe achiziţii locale, în special, pe segmentul activelor corporative.

Astfel, în iulie 2014, APS a făcut parte din consorţiul condus de Deutsche Bank, alături de care au stat HIG Capital şi AnaCap pentru preluarea unui pachet de credite toxice de la Volksbank cu o valoare nominală de 495 mil. Euro.

Tot în iulie 2014, APS în aceeaşi formulă de consorţiu, potrivit unui document al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, a fost printre cumpărătorii unui portofoliu neperformant de 227 mil. Euro de la BCR. În luna august a anului trecut, cehii au preluat un portofoliu cu o valoare nominală cotat la 85 mil. Euro de la MKB, potrivit BERD.

În luna decembrie, APS împreună cu Deutsche Bank a preluat încă un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 400 mil. Euro de la BCR în cadrul tranzacţiei cu nume de cod Saturn.

Pe piaţa colectării de creanţe, APS concurează cu firmele poloneze Kruk, Kredyt Inkaso, firma germană EOS, grecii de la Mellon şi firme locale specializate precum CITR.

APS Holding, înfiinţată în 2004 de către Slavia Capital, este activă nu doar în România, ci şi în alte pieţe din spaţiul Europei Centrale ca Polonia, Cehia, sau în Peninsula Balcanică pe pieţele din Serbia până în Grecia.

Piaţa românească de portofolii bancare neperformante este în ochii investitorilor una dintre cele mai atractive din regiunea Europei centrale şi de sud – est.

Pe de o parte, pentru că a început din 2014 să genereze tranzacţii la scară mare la nivelul regiunii, iar pe de altă parte pentru că date ale consultanţilor PwC estimează că un stoc de peste 10 mld. Euro de astfel de active urmează să fie scoase la vânzare în anii următori sub presiunea băncii centrale.

Deocamdată, datele BNR prezentate în cadrul Iniţiativei Viena, la care participă bănci centrale din Europa de Est, grupuri bancare cu expunere în regiune, precum şi instituţii financiare internaţionale precum grupul Băncii Mondiale, BERD, Banca Europeană de Investiţii, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional indică faptul că nivelul activelor neperformante a scăzut puternic din februarie 2014 încoace.

npl_piata_ro_grafic baza 624

Ponderea portofoliilor neperformante în sistemul bancar local a scăzut de la un vârf istoric de 22,3% în februarie 2014 până la 12,8% în luna iunie a acestui an, pe fondul tranzacţiilor de curăţire a bilanţurilor băncilor.

Ca volum, piaţa de portofolii neperformante s-a contractat de la 45 mld. Lei (peste 10 mld. Euro) în februarie 2014 la 27,8 mld. Lei (6,2 mld. Euro) în aprilie, conform datelor prezentate de BNR.

Dacă în decembrie 2009, ponderea creditelor neperformante în sistemul românesc era de 7,9% în condiţiile în care băncile căutau alte soluţii pentru a evita pierderile rezultate din vânzarea creditelor toxice sub valoarea nominal, punctual critic a fost atins în februarie 2014 când ponderea se triplase în interval de patru ani.

La nivel European, România făcea parte anul trecut din grupul statelor unde ponderea portofoliilor neperformante în sistemul bancar depăşea 10% alături de Bulgaria, Grecia, Italia, Ungaria, statele fostei Iugoslavii, Ucraina, Portugalia şi Irlanda, potrivit unor date făcute publice de către FMI.

Piaţa de active neperformante a Uniunii Europene este estimată la nivelul de 932 mld. Euro la nivelul lui 2014 de către experţii FMI.

La finele lui 2013, valoarea pieţei tranzacţiilor cu portofolii de datorii depreciate era în Europa de 64 mld. Euro faţă de 469 mld. Dolari în SUA, în ciuda faptului că stocul European de credite neperformante era de câteva ori mai mare faţă de cel existent pe piaţa americană, notează experţii FMI.

Fabrica de reciclare a deşeurilor din sticlă, GreenGlass Recycling. Sursă foto: Compania.

Fondul de investiţii Abris Capital Partners poartă negocieri exclusive pentru preluarea Green Group de la fondul elen de investiţii Global Finance. BERD are opţiune de exit în tranzacţia de vânzare a celei mai mari afaceri de reciclare a deşeurilor din Europa de Sud – Est

Fondul de investiţii Abris Capital Partners, unul dintre cei mai activi administratori de capital de risc la nivel local, poartă negocieri exclusive pentru preluarea Green Group, jucător de talie regională în domeniul reciclării deşeurilor, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Vânzătorul pachetului majoritar în această tranzacţie este fondul grec de investiţii Global Finance, care se află în faza de dezinvestire a participaţiilor sale din portofoliul local ce mai cuprinde producătorul de software TotalSoft, precum şi mai multe investiţii imobiliare grupate într-un fond separat special dedicat afacerilor din acest sector. De asemenea, negocierile derulate la Green Group vizează şi pachetul deţinut de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care are ocazia unui exit împreună cu acţionarul majoritar, susţin sursele citate.

Global Finance deţine 75% din Green Group, iar BERD are un pachet de 25%.

„Abris Capital Partners este implicat în acest moment în două tranzacţii mari. Mai mult de atât nu pot spune deocamdată”, a declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO Cezar Scarlat, şeful operaţiunilor Abris în România şi partener în cadrul administratorului polonez de capital de risc.

De cealaltă parte, contactat telefonic, Theodore Kiakidis, partener în cadrul Global Finance responsabil de investiţiile locale din portofoliu, a spus: „Discutăm cu mulţi (investitori – n.r.). Avem aproape în fiecare lună astfel de discuţii cu investitori. Nu putem comenta mai mult din motive de confidenţialitate. Politica noastră este de a face un anunţ public după ce încheiem o astfel de înţelegere cu un investitor”.

Reprezentanţii BERD nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Pe 16 decembrie 2011, un fond al Global Finance împreună cu BERD au preluat prin intermediul vehiculului de investiţii Green Group Romania Holdings Limited un pachet de 75% din acţiunile Romgreen Universal Limited din Cipru în urma unei achiziţii de acţiuni cifrate la 11,7 mil. Euro combinată cu o majorare de capital în cursul căreia cumpărătorul a mai adus alte aproape 12 mil. Euro.

BERD a făcut o investiţie de capital în Green Group de 6,8 mil. Euro, în timp ce fondul de investiţii South East Europe Fund (SEEF), administrat de Global Finance, a investit 16,7 mil. Euro. BERD este unul dintre investitorii – ancoră în fondul SEEF administrat de către Global Finance, conform datelor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

Romcarbon Buzău, companie listată pe bursa de la Bucureşti, a rămas însă după vânzare şi după participarea cu un aport de 3,6 mil. Euro la majorarea de capital operată la compania de tip holding Romgreen Universal Limited din Cipru cu o participaţie de 25% prin intermediul vehiculului de administrare a participaţiilor Recyplat Ltd înregistrat în Cipru.

Cheia tranzacţiei de acum patru ani a fost aşadar vânzarea companiei Romgreen Universal Limited care deţine pachetele majoritare de acţiuni la societăţile care fac parte din Green Group şi care se ocupă de colectarea şi reciclarea deşeurilor – Greentech SA (reciclator de deşeuri din plastic, PET înfiinţat în 2002), Greenfiber International SA (producător de fibră sintetică poliesterică, operaţional din 2004), Greenweee Internaţional SA (unitate de tratare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice pe piaţă din 2009) şi Greenlamp Reciclare SA (reciclator specializat în tratarea echipamentelor de iluminat uzate, înfiinţat în 2010).

De asemenea, Green Group a inaugurat în decembrie 2014 fabrica de reciclare a deşeurilor din sticlă, GreenGlass Recycling,  în urma unei investiţii de 4 mil. euro. Situată în apropierea Bucureştiului, în cadrul fostei platforme industriale Danubiana, GreenGlass Recycling transformă deşeurile de sticlă în granule de puritate foarte mare (98%), care sunt mai departe folosite în procesul industrial de fabricare a sticlelor noi. Fabrica are o capacitate totală de procesare de 110.000 de tone de deşeuri din sticlă anual şi foloseşte ca materie primă sticla provenită de la societăţile de salubritate, din industria de construcţii şi auto, din sistemul HoReCa, precum şi de la staţii de sortare municipale a deşeurilor şi de la colectorii autorizaţi.

GreenGlass Recycling, înfiinţată în 2013, face parte din Green Group, cel mai mare parc integrat de reciclare din România şi din Europa de Sud – Est.

La operaţiunile de pe piaţa românească, al căror centru de greutate este în Buzău, se adaugă un portofoliu de operaţiuni pe pieţele din regiune precum Serbia, Macedonia, Ungaria, Grecia şi Germania.

Întreaga reţea de colectare a Green Group numără peste 200 de puncte de colectare în România, Macedonia, Serbia, Grecia şi Germania, potrivit datelor disponibile pe site-ul grupului.

Green Group a implementat un sistem de colectare direct de la consumatori prin staţiile SIGUREC, proiect co-finanţat de către guvernul de la Oslo prin granturi norvegiene. Proiectul a fost implementat de către compania Total Waste Management, parte din Green Group, şi administrat de către Innovation Norway, instrument prin care guvernul norvegian finanţează un program de dezvoltare a întreprinderilor pe bază de granturi.

Per ansamblu, Green Group înseamnă cel mai mare reciclator regional de mase plastice cu capacităţi de procesare de 100.000 tone pe an de sticle PET, cel mai mare producător de fibră sintetică poliesterică din Europa cu capacităţi de peste 50.000 tone pe an, prima unitate de reciclare de deşeuri electrice şi electronice de 35.000 tone pe an, cel mai mare reciclator de deşeuri din sticlă cu capacitate de 100.000 tone pe an.

Green Group firme tabel

Potrivit unui document BERD ce are ca studiu de caz Green Group, grupul de firme a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri consolidată de 85,3 mil. Euro. Investiţiile Green Group la 31 decembrie 2014 erau de 64 mil. Euro, potrivit BERD, iar numărul angajaţilor se ridica la aproximativ 1.900 de oameni.

În 2011, Green Group raporta venituri anuale de 78 mil. Euro, câştiguri obţinute înaintea plăţii dobânzilor şi taxelor, deprecierii şi amortizării (EBITDA) de 12 mil. Euro şi profit după plata taxelor de 6,3 mil. Euro.

Sectorul de tratare şi reciclare a deşeurilor este unul slab dezvoltat în România faţă de alte pieţe fiind cotată de către investitori ca o afacere cu un potenţial important de creştere.

Abris Capital, trei tranzacţii majore locale în ultimii trei ani

Abris Capital Partners este cel mai activ fond de investiţii de pe piaţa românească. În ultimii trei ani, a cumpărat afacerea de curierat Cargus International de la DHL, iar anul trecut a preluat 100% din acţiunile Urgent Curier de la soţii Bălăşescu. Ulterior, cele două companii au fost fuzionate în cadrul unei singure entităţi Urgent Cargus. În acest an, fondul de investiţii îşi înlocuieşte practic cea mai mare parte a banilor investiţi în cele două achiziţii majore de pe piaţa de curierat prin contractarea unui împrumut de către Urgent Cargus, în valoare de aproape 37 mil. Euro de la BCR şi BRD printr-un aşa – numit dividend recap, ceea ce echivalează cu un exit parţial.

Sub bagheta lui Cezar Scarlat, partener Abris Capital, fondul polonez a ridicat în acest an miza pe piaţa locală şi s-a orientat în acest an către sectorul productiv, preluând 55% din acţiunile unui grup de firme Pehart, angrenat în producţia de hârtie tissue. Restul de acţiuni sunt în posesia familiei omului de afaceri Ioan Tecar, în condiţiileîn care BERD şi-a făcut exitul din afacere. Valoarea de întreprindere a grupului Pehart în care Abris a preluat pachetul de 55% este estimată în jurul pragului de 100 mil. Euro de către surse din piaţă contactate de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Valoarea nu a fost confirmată de către părţile implicate în tranzacţie, care nu au dezvăluit la cât s-a ridicat tranzacţia. Tranzacţia de la Pehart este structurată sub forma unei vânzări de acţiuni combinată cu o majorare de capital.

Din acest punct de vedere, există un numitor comun în tranzacţiile de la Pehart şi Green Group, ambele având în derulare investiţii în extinderea capacităţilor de producţie, iar în ambele BERD ca acţionar minoritar este o ţintă naturală pentru exit.

Creşterea expunerii Abris Capital pe piaţa din România a adus schimbări şi în echipa locală. Astfel, pe lângă Cezar Scarlat, şeful operaţiunilor locale ale fondului de investiţii, mai fac parte din echipa biroului din Bucureşti Adrian Stănculescu, director de investiţii, care până în toamna lui 2014 a lucrat pentru fondul de investiţii polonez Resource Partners. De asemenea, din luna iunie a acestui a fost cooptat ca analist de investiţii Mihai Zamfir de la casa de investiţii Capital Partners, iar din septembrie a completat echipa ca analist de investiţii Ionuţ Marin, venit de la producătorul de tutun Philip Morris.

Politica Abris vizează, de regulă, investiții de capital între 20 și 60 mil. euro pe o perioadă de 3 – 5 ani , ceea ce indică mărimea tranzacţiilor în care se implică, și evită preluările ostile sau firmele nou – înființate. Companiile – țintă sunt cele cu o poziție clar definită pe piață, dezvoltate de antreprenori, preferabil profitabile la momentul achiziției.

Abris administrează două fonduri cu o capitalizare totală de 770 mil. euro, fondul din care se fac acum achiziții în România și în regiune plecând la drum cu un capital de 450 mil. euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Cine este Global Finance

Fondul grec de investiții Global Finance are un istoric de două decenii în România, fiind unul dintre cei mai experimentați administratori de active locale.

Global Finance are în portofoliul local TotalSoft și Green Group Buzău, unde a cumpărat 75% din acțiuni în 2012. Fondul elen este în faza de dezinvestire a portofoliului său local așa cum procedează și alți manageri de fond precum Advent sau GED Capital. Separat, Global Finance activează și cu un fond specializat în investiții imobiliare, ridicat în 2005 cu o capitalizare de 150 mil. euro, cu portofoliu de proprietăți în România, Bulgaria și Serbia.

Fondat în 1991 la Atena, Global Finance are o listă care cuprinde 80 de investiții în 10 țări din regiune, cu o valoare totală a achizițiilor de peste 820 mil. euro.

Ultimul fond, ridicat în 2006, cu un capital de 350 mil. euro, este și cel mai mare din seria de opt fonduri ridicate de managerul grec de active în ultimii 24 de ani.

În România, Global Finance a avut în portofoliu companii precum supermarketurile La Fourmi (devenit Mega Image România, după preluarea de către grupul belgian Delhaize), producătorul de medicamente Sicomed (azi Zentiva România), fabrica de pâine Titan, Romcolor, lanțul de magazine GSM Germanos, dezvoltatorul de software Axigen sau compania de telefonie mobilă Orange România.

Fondatorul Global Finance este Angelos Plakopitas, directorul general al fondului de investiții. Are o carieră de 35 de ani, din care 14 ani în corporate banking în Grecia și SUA, în special în cadrul Citibank.

bcr main

Deutsche Bank şi APS negociază achiziţia unui portofoliu de credite neperformante de peste 1,2 mld. Euro de la BCR. International Finance Corporation intenţionează să susţină APS în cadrul unui pachet de finanţare de până la 150 mil. Dolari pentru o astfel de tranzacţie. Avocaţii de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii lucrează de partea Deutsche Bank, iar austriecii de la Schoenherr cu BCR

BCR, cea mai mare bancă locală şi subsidiară a grupului bancar austriac Erste, negociază cu un consorţiu condus de către Deutsche Bank vânzarea unui pachet de credite neperformante, cel mai mare după valoarea nominală după eşecul operaţiunii Neptun din luna septembrie, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Pachetul de creanţe al BCR conţine portofolii de credite neperformante pe segmentul companiilor mari, IMM-uri şi proprietăţi imobiliare pe segmentul commercial (commercial real estate), potrivit surselor citate.

Valoarea nominală a pachetului BCR este subiect al negocierilor dintre BCR şi consorţiul condus de către Deutsche Bank, suferind modificări faţă de momentul când a fost scos la vânzare portofoliul. Astfel, unele surse susţin că valoarea nominală a portofoliului neperformant care face obiectul tranzacţiei de la BCR a fost iniţial de aproape 2 mld. Euro, iar pe măsură ce au fost scoase din portofoliu anumite credite, valoarea nominală a scăzut ulterior spre 1,7 mld. Euro, iar acum s-ar situa undeva în jurul a 1,2 mld. Euro.

Pe lângă Deutsche Bank, în tranzacţie este implicată şi firma cehă specializată în recuperarea de creanţe APS, care face din nou echipă cu gigantul german cu care a tranşat dealtfel o serie de tranzacţii cu credite neperformante ale BCR în 2014.

APS mizează pe sprijinul diviziei de investiţii a grupului Băncii Mondiale, International Finance Corporation (IFC) pentru o tranzacţie de acest tip în România.

Astfel, IFC analizează şi urmează să ia o decizie privind susţinerea APS în cadrul unei tranzacţii de achiziţie de portofolii neperformante în România, care necesită investiţii de până la 150 mil. Dolari (circa 137 mil. Euro).

Martin Machon, director general executiv şi preşedinte fondator al firmei cehe APS, a spus că nu poate să comenteze pe marginea acestui subiect. Martin Machon deţine circa 40% din acţiunile APS, în timp ce Slavia Capital are pachetul de 60%, potrivit datelor disponibile în luna iunie.

Nici reprezentanţii BCR nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol. De asemenea, reprezentanţii Deutsche Bank nu au dorit să facă niciun comentariu până acum pe acelaşi subiect.

Până acum au avut loc negocieri în această tranzacţie la Bucureşti şi la Viena, potrivit surselor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO

Avocaţii de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii asistă în tranzacţie pe Deutsche Bank, cu care a lucrat şi anterior pe marginea tranzacţiilor locale cu credite neperformante. De cealaltă parte, BCR apelează la consultanţa juridică a casei austriece de avocatură Schoenherr, care este, de asemenea, în mod tradiţional, alături de Erste şi subsidiara sa locală în acest tip de tranzacţii.

Dacă ne uităm la tranzacţiile locale de profil de până acum, în care în funcţie de colateral şi de calitatea portofoliilor tranzacţionate, preţul de achiziţie poate varia în medie între 7% şi 15%  faţă de valoarea nominală a portofoliului înseamnă că valoarea portofoliului care face obiectul tranzacţiei s-ar situa în jurul a 1 mld. Euro.

“Acest proiect implică înfiinţarea de vehicule de proiect pentru a cumpăra şi administra portofolii de active neperformante. Portofoliile constau în credite neperformante ale companiilor mari, firmelor mici şi mijlocii şi de pe segmentul imobiliar comercial. Creditele neperformante acordate companiilor mari şi IMM-urilor acoperă o gamă largă de sectoare industriale de la construcţii la producători de bunuri industriale şi de consum”, notează reprezentanţii IFC.

Datele făcute publice de către IFC pe marginea pachetului de finanţare în favoarea APS sunt actualizate pe 24 noiembrie. Compania de proiect poartă numele DARP Romania SPV, iar numărul de înscriere al proiectului este acelaşi cu cel al proiectului Neptun, când IFC propunea o finanţare de sprijin pentru achiziţia celebrului portofoliu al BCR, însă la acea vreme în favoarea fondului american de investiţii Lone Star, care făcea echipă cu APS. În final, nici consorţiul condus de Lone Star şi nici cel condus de Blackstone nu au finalizat cu Erste discuţiile după depunerea ofertelor finale pentru un portofoliu cu o valoare nominală de 2,5 mld. Euro şi a diviziei din BCR specializate în recuperarea creanţelor, structură cu circa 370 oameni.

IFC are un program de finanţare special dedicat tranzacţiilor cu credite neperformante sub numele DARP (Debt and Asset Recovery) şi sprijină investitori sau firme specializate în recuperarea de creanţe în vederea creării unei pieţe secundare de vânzare a portofoliilor bancare neperformante.

Istoricul tandemului Deutsche Bank – APS pe piaţa locală a creditelor neperformante este unul dintre cele mai bogate. Astfel, în iulie 2014, un consorţiu format de Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap şi APS cumpăra un portofoliu neperformant de 495 mil. euro de la Volksbank România, ajutând astfel austriecii să-şi cureţe bilanţul în perspectiva tranzacţiei de exit pe care aveau s-o semneze pe 10 decembrie cu Banca Transilvania.

Apoi, Deutsche Bank şi APS au cumpărat în formulă de consorţiu de la BCR un portofoliu de credite neperformante de circa 1 mld. lei (circa 220 mil. euro) în vara anului 2014, iar spre finalul anului trecut şi-au adjudecat un alt portofoliu neperformant al BCR, cu o valoare nominală în jurul a 400 mil. euro.

La tranzacţia Neptun însă, drumurile celor doi parteneri s-au despărţit. Deutsche Bank a făcut echipă cu The Baupost Group şi Sankaty Advisors, iar APS a mers în consorţiul condus de Lone Star, dar în final tranzacţia a eşuat.

BCR este angajată într-un program de reducere accelerată a nivelului de credite neperformante pornit în mandatul cehului Tomas Spurny, care de la 1 octombrie a fost înlocuit în poziţia de director general executiv al BCR de către Sergiu Manea, fost vicepreşedinte al băncii responsabil de aria de finanţare corporativă şi de activităţi de bancă de investiţii.

Seria de tranzacţii succesive de curăţire a bilanţului BCR de povara creditelor neperformante a început să dea roade în rezultatele băncii.

BCR a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 904,3 mil. Lei (203,6 mil. Euro)  “susţinut de costurile de risc substanţial mai reduse ca rezultat al unei calităţi mai bune a bilanţului şi recuperări din credite neperformante după o restructurare extensivă a portofoliului de credite în anul 2014”, au explicat reprezentanţii băncii.

De asemenea, ponderea creditelor neperformante a scăzut la finele lunii septembrie la 22,2% faţă de 26,5% cu un an în urmă, iar rata de acoperire a creditelor neperformante a ajuns la 79,1%.

După campania de curăţire a bilanţului băncii de creditele neperformante, care a adus şi o suită largă de procese colective şi care a marcat mandatul lui Spurny, un bancher de restructurare, noul şef al BCR a venit la instalare cu mesajul că urmează intrarea într-o nouă epocă, cea a creşterii şi repornirii creditării.

În acest moment, sunt în derulare pe piaţă şi alte tranzacţii cu credite neperformante, cea denumită Ursa şi derulată de către banca – mamă a Bancpost, tranzacţia Triton a UniCredit cu un portofoliu neperformant nominal de circa 340 mil. Euro, respectiv tranzacţia Rosemary a celor de la Intesa, care grupează un pachet de active neperformante cu o valoare nominală de 287 mil. Euro.

clifford_chance main

JC Flowers lucrează cu avocații de la Clifford Chance la tranzacția de preluare a Piraeus Bank România

Fondul american de investiții JC Flowers lucrează în dosarul achiziției Piraeus Bank România cu firma de avocatură londoneză Clifford Chance, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Reprezentanții biroului local al firmei de avocatură nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Clifford Chance face parte din renumitul Magic Circle, grupul de elită al firmelor de avocatură globale cu sediul la Londra, alături de Linklaters, Freshfields Bruckhaus Derringer, Allen & Overy şi Slaughter and May.

În România, Clifford Chance a intrat în 2006 prin fuziune la nivel local cu firma condusă de Daniel Badea, fost avocat al biroului Linklaters din București, luând astfel naștere biroul local care activează sub numele Clifford Chance Badea. Biroul local al Clifford Chance numără 41 de avocaţi înscrişi în baroul Bucureşti.

Din portofoliul de clienți ai Clifford Chance fac parte fondul de investiții Abris Capital Partners, Deutsche Bank, Henry Schein, firme globale din sectorul petrolier, agricultură și sectorul financiar.

Pe piața avocaturii de afaceri, poziții puternice dețin firmele locale NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații și Popovici Nițu & Asociații, un alt pol de putere fiind constituit de firmele londoneze CliffordChance, Allen & Overy, CMS Cameron McKenna și DLA Piper.

În acest moment, JC Flowers este în fazele finale ale tranzacției prin care preia controlul băncii Carpatica din Sibiu printr-o majorare de capital combinată cu o achiziție de 25% din acțiuni de la grupul de acționari din jurul lui Ilie Carabulea, unul dintre fondatorii băncii. În paralel, fondul american a obținut sprijinul BNR pentru încheierea unei noi achiziții, tranzacția de preluare a Piraeus Bank România.

În dosarul achiziției Piraeus Bank România, JC Flowers are alături pe consultanții de la EY și colaborează la nivel local cu Bogdan Ciobotaru, bancherul român de investiții care a lucrat zece ani pentru banca americană de investiții Morgan Stanley, iar acum este membru în Consiliul de administrație al firmei de telecomunicații RCS & RDS.

De cealaltă parte, grecii de la Piraeus au angajat banca elvețiană de investiții UBS și firma americană de avocatură White & Case. PwC este auditor al Piraeus Bank România, în timp ce Deloitte a consiliat subsidiara locală a băncii elene la tranzacția de vânzare a unui portofoliu neperformant de 185 mil. euro în cadrul strategiei de curățire a bilanțului înainte de vânzare.

În acest moment, tranzacția este în faza în care este așteptat anunțul privind semnarea contractului de achiziție al Piraeus Bank România, banca – mamă din Grecia trecând în ultimele săptămâni printr-un proces de recapitalizare.

Nevoia de capital cifrată la 4,93 mld. euro a băncii – mamă va fi acoperită, în cele din urmă, din surse private – creditori existenți, noi investitori – care cumulează 1,94 mld. euro, alți 271 mil. euro vin de la Banca Centrală Europeană prin mecanismul de supraveghere (SSM), iar restul de 2,72 mld. euro vor fi acoperiți sub formă de ajutor de stat din partea Fondului Elen pentru Stabilitate Financiară (HFSF) – principalul acționar al băncii, ajutor aprobat pe 29 noiembrie la Bruxelles de către Comisia Europeană.

Tranzacția de exit a Piraeus din România, anunțată în premieră pe 3 iunie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, ar putea ajunge la o valoare totală în jurul a 600 mil. euro, valoare care ar include rambursarea finanțării intragrup către banca – mamă, de 400 mil. euro la nivelul lunii martie, precum și prețul pe pachetul de acțiuni, potrivit informațiilor obținute din piață, neconfirmate însă de părțile implicate în tranzacție.

Pe lista celor care în trecut au arătat interes iniţial pentru tranzacţia de exit a Piraeus au fost şi OTP şi alte fonduri americane de investiţii precum Warburg Pincus, AnaCap sau investitorul american Wilbur Ross, conform informaţiilor obţinute din piaţă de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Inclusiv, Banca Transilvania s-a uitat la tranzacţia Piraeus, dar a decis să nu depună nicio ofertă.

Piraeus Bank România este o bancă aflată în primele 11 în clasamentul băncilor locale după cota de piaţă la finele lui 2014.

Piraeus Bank România are active totale de 1,8 mld.euro, depozite de aproximativ 768 mil.euro şi un portofoliu de împrumuturi brute de 1,3 mld.euro, conform datelor disponibile la nivelul lunii martie din acest an. Finanţarea netă din partea băncii-mamă este de 400 mil.euro la nivelul lunii martie, conform unei prezentări a Piraeus Bank Grecia.

Cota de piaţă a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piaţă estimată la 1,6%. Are o reţea de 120 de locaţii şi 1.480 de angajaţi.

În primul trimestru, Piraeus Bank România a obţinut venituri nete de 21 mil.euro, iar rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului este de 26%. Piraeus Bank România a raportat un profit brut de 2,1 mil.euro pentru 2014.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două sucursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operaţiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ şi a trecut la achiziţii în 2012 şi 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operaţiunile a trei bănci cipriote, precum şi subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 şi le-a vândut ulterior omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piaţa bancară locală sub marca Băncii Române de Credite şi Investiţii.

Lanţul de centre de fitness World Class România este singura investiţie locală din portofoliul fondului polonez de investiţii Resource Partners. Sursă foto: World Class România.

Polonezii de la Resource Partners ridică al doilea fond regional de investiţii, cu o capitalizare – ţintă de peste 200 mil. Euro. BERD intenţionează să vină cu capital de până la 40 mil. Euro în noul fond, alţi investitori – cheie fiind banca olandeză Rabobank, fondul francez de investiţii Ardian şi Fondul European de Investiţii

Administratorul de capital de risc Resource Partners, proprietarul lanţului de centre de fitness World Class România, este în proceduri avansate de atragere de capital de la investitori pentru a ridica al doilea său fond regional, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Resource Partners II, noul fond de investiţii, are o capitalizare – ţintă comparabilă cu primul fond, de peste 200 mil. Euro.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat déjà că ia în considerare o investiţie de capital de până la 40 mil. Euro în fondul Resource Partners II, care va viza tranzacţii în sectorul companiilor de talie medie din Polonia şi alte pieţe din arealul Europei centrale şi de sud – est, spaţiu care include şi România.

Noul fond al Resource Partners va avea, în special, în vizor investiţii în sectorul bunurilor de consum, inclusiv în industria alimentară şi în agricultură, potrivit informaţiilor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

Board-ul BERD ar urma să ia în discuţie pe 10 februarie 2016 aprobarea investiţiei de capital în Resource Partners II, fond ce va fi administrat de către Resource Partners.

Contribuţia pe care BERD o propune pentru al doilea fond al polonezilor de la Resource Partners depăşeşte astfel nivelul anterior de implicare, de 25 mil. Euro în Resource Eastern European Equity Partners LP I, fond de investiţii ridicat în 2009 şi care a intrat în România în martie 2014 prin achiziţia pachetului majoritar al World Class România, cel mai mare lanţ local de centre de fitness.

Investitorii – cheie pentru Resource Partners II sunt cei care au investit şi în primul fond de investiţii. Alături de BERD, se mai află puternica bancă olandeză Rabobank, care în urmă cu zece ani tatona intrarea pe piaţa bancară locală la momentul lansării procesului de privatizare al CEC, proces eşuat datorită aşteptărilor mari de preţ ale autorităţilor de la Bucureşti comparative cu cele ale investitorilor intraţi în cursă. Rabobank este activ de mai mulţi ani în agricultura din România prin administratorul specializat în administrarea unor astfel de active, Rabo Farm, care a cumpărat terenuri arabile la nivel local.

Un alt investitor în fondurile Resource Partners este fondul francez de investiţii Ardian, fostul braţ de investiţii al gigantului financiar Axa. Ardian administrează active de 50 mld. Dolari şi cel mai recent semnal de activitate la nivel local a fost depunerea fără succes a unei oferte preliminare pentru pachetul de acţiuni MedLife, scos la vânzare de către fondul de investiţii Value4Capital.

Fondul European de Investiţii, care face parte din grupul Băncii Europene de Investiţii, este şi el pe lista investitorilor Resource Partners şi al altor administratori de fonduri de investiţii de pe continent.

Resource Partners este unul dintre cei mai tineri administratori de capital de risc cu apetit de investiţii în regiune, fiind fondat în urmă cu şase ani de către o echipă care coordona activităţile fondului american de investiţii Carlyle pentru Europa Centrală şi de Est.

Pentru primul fond de investiţii au fost strânşi 293,4 mil. Euro de la investitori. Până acum, Resource Partners are un portofoliu format din World Class România, alte cinci companii poloneze şi una din Letonia.

resource partners (1)

În România, după achiziţia pachetului majoritar de acţiuni de la World Class România, tranzacţie la care au participat şi managerii companiei, Resource Partners au preluat ulterior în iunie 2014 şi pachetul de acţiuni minoritar deţinut de către managementul firmei.

Lanţul de centre de fitness este în plină campanie de extindere a reţelei sub bagheta fondului de investiţii.

La conducerea Resource Partners se află trei parteneri, care au pus bazele firmei în 2009, toţi fiind polonezi – Ryszard Wojtkowski, Aleksander Kacprzyk şi Piotr Noceń.

Strategia Resource Partners vizează un tichet minim de investiţie de capital de 5 mil. Euro per tranzacţie în compania – ţintă, iar poziţia preluată poate fi atât de acţionar minoritar, cât şi de acţionar majoritar. Resource Partners este un investitor de capital pe termen mediu, orizontul de exit dintr-o companie în care este acţionar fiind în medie între 3 şi 5 ani de la momentul achiziţiei pachetului de acţiuni.

Şi alte fonduri de investiţii active în România au demarat în acest an proceduri pentru ridicarea de noi fonduri de investiţii, printre aceştia numărându-se Value4Capital şi PineBridge, potrivit informaţiilor obţinute din piaţă de către jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Pe piaţa locală a administratorilor de fonduri de investiţii, Resource Partners nu este singurul fond regional de investiţii cu centrul de comandă la Varşovia. Enterprise Investors, Abris Capital, Innova Capital şi CEE Equity Partners se numără, de asemenea, pe lista fondurilor de investiţii dirijate din capitala poloneză.

Sursă foto: Piraeus Bank.

Fondul de investiţii JC Flowers ar putea semna achiziţia Piraeus Bank România în cadrul unei tranzacţii cu o valoare totală în jurul a 600 mil. Euro, care include rambursarea liniilor de credit către banca mamă şi preţul pe acţiuni. Grecii lucrează în tranzacţie cu bancherii elveţieni de investiţii de la UBS şi avocaţii de la White&Case, iar JC Flowers cu EY şi bancherul român de investiţii ex Morgan Stanley Bogdan Ciobotaru. Care au fost mişcările prin care Piraeus şi-a pregătit exitul din România

Fondul de investiţii JC Flowers ar putea semna achiziţia Piraeus Bank România în cadrul unei tranzacţii cu o valoare totală în jurul a 600 mil. Euro, care include rambursarea liniilor de credit către banca mamă şi preţul pe acţiuni, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Tranzacţia ar urma să fie semnată în perioada imediat următoare, susţin sursele citate. Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de supraveghere din cadrul BNR, afirma vineri că se aşteaptă ca achiziţia Piraeus să fie semnată marţi sau miercuri.

Reprezentanţii Piraeus, ai JC Flowers  şi ai Fondului Elen pentru Stabilitate Financiară ( HFSF) nu au făcut niciun comentariu pe marginea tranzacţiei,  până la momentul publicării acestui articol.

Valoarea tranzacţiei include rambursarea liniilor de credit către Piraeus Grecia, a căror valoare era în iunie de aproximativ 400 mil. Euro. Jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a scris în premieră pe 3 iunie despre tranzacţia de exit a Piraeus Bank din România.

Grecii lucrează în tranzacţie cu bancherii elveţieni de investiţii de la UBS şi avocaţii de la White & Case, iar JC Flowers cu EY şi bancherul român de investiţii ex Morgan Stanley Bogdan Ciobotaru, care acum ocupă poziţia de membru în Consiliul de administraţie al operatorului de telefonie mobilă RCS & RDS.

JC Flowers este deja în proceduri foarte avansate de achiziţie a Carpatica, tranzacţie deja notificată Consiliului Concurenţei.

Pe lista celor care în trecut au arătat interes iniţial pentru tranzacţia de exit a Piraeus au fost şi OTP şi alte fonduri americane de investiţii precum Warburg Pincus, AnaCap sau investitorul american Wilbur Ross, conform informaţiilor obţinute din piaţă de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Inclusiv, Banca Transilvania s-a uitat la tranzacţia Piraeus, dar a decis să nu depună nicio ofertă.

Piraeus a pregătit vânzarea băncii din România cu câteva mişcări.

Primul pas a fost făcut la jumătatea acestui an când Piraeus Bank România a încheiat cea mai mare tranzacţie de vânzare a unui portofoliu de credite de consum neperformante negarantate, cu o valoare nominală de circa 185 mil. Euro şi cumpărat de polonezii de la Kruk pentru 12 mil. Euro, adică la un discount de 93,5%.

Următoarea mişcare a fost încheierea de către Piraeus Bank România, în data de 19 octombrie 2015,  a unui contract de cesiune de creanţe cu societatea OAKBRIDGE WORLDWIDE LIMITED, din Londra.

 Cesiunea se referă la creanţele care rezultă din contracte din anii 2006, 2007, 2008 dar şi la drepturile de creanţă principale si accesorii (inclusiv, fara a se limita la, capitalurile împrumutate, dobânzi si penalităţi de intârziere) şi împreună cu toate garanţiile personale şi/sau reale (mobiliare sau imobiliare) rezultând din sau în legătură cu contractele de credit enumerate şi orice contracte de garanţii reale sau personale încheiate în legătură cu acestea, potrivit informaţiilor din Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.

Potrivit unor surse din piaţă, Piraeus Bank Romania a vândut un pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de circa 300 mil. euro.

Surse din piaţă susţin că grupul grec Libra Group ar fi cumpărat acest pachet al Piraeus . Libra Group este deţinută de armatori greci şi are la activ mai multe tranzacţii cu credite neperformante cu băncile greceşti.

Astfel, după aceste operaţiuni de curăţire a bilanţului Piraeus Bank România, banca-mamă din Grecia a trecut  la recapitalizarea subsidiarei locale.

Un alt pas important care a pregătit exitul grecilor a fost făcut în luna septembrie când capitalul social al Piraeus Bank România a fost majorat cu 23,95 mil euro de  către Piraeus Grecia.

 Atât vânzarea de pachete de credite neperformante cât şi aportul de capital al băncii mamă în subsidiara locală au fost paşi pe care şi austriecii de la Volksbank i-au parcurs înainte de a semna tranzacţia de exit cu Banca Transilvania.

 Banca mamă se află ea însăşi , într-o acută nevoie de capital proaspăt.

Grupul financiar Piraeus Bank are cel mai mare deficit de capital, de până la 4,9 mld euro, potrivit testelor de stres efectuate de Banca Centrală Europeană (BCE).

Băncile greceşti au angajat încă din anii anteriori planuri de reducere a operaţiunilor pe pieţele străine, în contextual în care ţara-mamă se confruntă cu dificultăţi în plata datoriilor către principalii săi creditori externi.

În acest context, Piraeus a anunţat în luna mai vânzarea operaţiunii sale din Egipt către Al Ahli Bank din Kuweit. Piraeus a obţinut de pe urma tranzacţiei de exit din Egipt 150 mil.dolari, adică un multiplu de preţ de 1,5 aplicat la valoarea contabilă a băncii.

Piraeus Bank România, poziţia 11 în piaţa bancară în 2014

Piraeus Bank România este o bancă aflată în primele 11 în clasamentul băncilor locale după cota de piaţă la finele lui 2014.

Piraeus Bank România are active totale de 1,8 mld.euro, depozite de aproximativ 768 mil.euro şi un portofoliu de împrumuturi brute de 1,3 mld.euro, conform datelor disponibile la nivelul lunii martie din acest an. Finanţarea netă din partea băncii-mamă este de 400 mil.euro la nivelul lunii martie, conform unei prezentări a Piraeus Bank Grecia.

Cota de piaţă a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piaţă estimată la 1,6%. Are o reţea de 120 de locaţii şi 1.480 de angajaţi.

În primul trimestru, Piraeus Bank România a obţinut venituri nete de 21 mil.euro, iar rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului este de 26%. Piraeus Bank România a raportat un profit brut de 2,1 mil.euro pentru 2014.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două sucursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operaţiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ şi a trecut la achiziţii în 2012 şi 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operaţiunile a trei bănci cipriote, precum şi subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 şi le-a vândut ulterior omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piaţa bancară locală sub marca Băncii Române de Credite şi Investiţii.

Tranzacţia prin care TransOil preia grupul de firme Racova înfiinţat de omul de afaceri Adrian Porumboiu, estimată în jurul a 110 mil. Dolari, se apropie de final. Grupul americanului Vaja Jhashi, International Finance Corporation şi o bancă de investiţii activă în comerţul de cereale ar putea aloca aproximativ 160 mil. Dolari pentru plata creanţelor către creditorii grupului Racova, asigurarea de capital de lucru şi refinanţarea unui credit dat pentru operaţiunile TransOil din Republica Moldova. Acordul cu creditorii şi finalizarea tranzacţiei de preluare a grupului Racova, aşteptate în decembrie

Tranzacţia de preluare a grupului de firme Racova, înfiinţat de omul de afaceri Adrian Porumboiu, de către grupul TransOil, deţinut de către americanul de origine georgiană Vaja Jhashi, urmează să fie finalizată în cursul lunii decembrie, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Tranzacţia a fost deja semnată, însă nu poate fi încheiată fără ajungerea la un acord cu creditorii care au bani de recuperat în baza creanţelor neplătite de firmele din grupul Racova.

Pe lista creditorilor, se află mai multe bănci de pe piaţă, din care cea mai mare expunere o are BCR, pe listă fiind şi parteneri de afaceri şi instituţii de stat.

“Costul proiectului este de aproximativ 164 mil. Dolari şi are trei componente. Una dintre ele este tranzacţia cu grupul Racova, a doua înseamnă o facilitate pentru asigurarea de capital de lucru, iar o altă componentă înseamnă refinanţarea unor împrumuturi contractate anterior pentru operaţiunile TransOil din Republica Moldova. Tranzacţia cu Racova are o pondere de două treimi din întregul proiect. Proiectul va fi finanţat de către grupul TransOil, IFC (divizia de investiţii a Băncii Mondiale – n.r.) şi de către o bancă de investiţii care activează şi în comerţul cu cereale“, susţin sursele citate.

Potrivit acestora, centrul de greutate al tranzacţiei cu grupul de firme Racova înseamnă, de fapt, plata către creditori pentru stingerea creanţelor, în timp ce plata unui preţ către omul de afaceri Adrian Porumboiu, de numele căruia se leagă una dintre cele mai mari afaceri din agricultură, este o componentă neglijabilă raportată la scara tranzacţiei. Până acum, negocierile privind rambursarea datoriilor de către noii proprietari au adus un discount important faţă de valoarea nominală a datoriilor pe care firmele din grupul Racova le au de plătit.

Omul de afaceri Adrian Porumboiu nu a putut fi contactat pentru comentarii pe marginea tranzacţiei.

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiţii din grupul Băncii Mondiale, intenţionează să aloce până la 54 mil. Dolari prin credite de tip A şi B către Aragvi Holding International Limited, companie din grupul TransOil.

Propunerea de finanţare a IFC este programată să fie luată în discuţie pentru aprobarea de către boardul instituţiei financiare internaţionale pe 14 decembrie, potrivit datelor disponibile pe site-ul instituţiei.

Costul total al proiectului este estimat la 160 mil. Dolari de către IFC, care precizează că va fi finanţat printr-o combinaţie de împrumuturi pe termen lung, capital şi din generarea de lichidităţi proprii (fluxuri interne de numerar).

Potrivit IFC, finanţarea va avea ca destinaţie expansiunea TransOil prin achiziţie în România, asigurarea de capital de lucru şi refinanţarea parţială a unor datorii existente.

Grupul Racova operează pe o suprafaţă agricolă de 45.000 de hectare, din care 5.000 de hectare sunt în proprietatea sa, iar restul de 40.000 de hectare sunt luate în arendă.

Grupul Racova include fabrica de ulei Ulerom Vaslui, SC R-Agro Fălciu SA, 14 situri ale SC Comcereal SA Vaslui (Banca, Băceşti, Buhăieşti, Codăeşti, Cresteşti, Drânceni, Epureni, Ivăneşti, Murgeni, Negreşti, Huşi, Puieşti, FNC Bârlad, Siloz Vaslui) şi SC Agrocomplex Bârlad SA (cu operaţiuni la Bârlad, Bujoreni, Coroieşti, Iteşti, Pochidia, Trestiana şi Tutova).

racova firme rezultate tabel

Printre instituţiile de credit care au formulat pretenţii, popriri sau cereri de executare silită împotriva firmelor din grupul Racova se află BCR, CEC Bank, Eximbank, OTP Bank, Banca Românească, UniCredit Leasing Corporation. De asemenea, pe lista firmelor care au dat în judecată companiile din grupul lui Porumboiu se află nume precum Rompetrol Downstream, NHR Agropartners, BASF sau Maisadour Semences România.

Casa de avocatură Voicu & Filipescu, care a reprezentat anterior interesele de afaceri ale lui Adrian Porumboiu, a intentat pe 16 noiembrie proces Comcereal Vaslui, solicitând judecătoriei sectorului 1 învestirea cu formulă executorie.

Între timp, unii dintre creditori au ajuns la o înţelegere şi au renunţat la cererile formulate în justiţie.

Omul de afaceri Adrian Porumboiu a dezvoltat una dintre cele mai ample afaceri din zona Moldovei, cu o reţea integrată care pleca de la terenuri agricole, baze de recepţie şi silozuri până la fabrici de pâine şi capacităţi de procesare ulei. Grupul Racova ajunsese la nivelul anului 2011 la o cifră de afaceri de 140 mil. Euro şi 2.100 de angajaţi, potrivit propriilor declaraţii ale reprezentanţilor grupului. Ulterior însă, datoriile au ajuns la un nivel la care practic a devenit imposibilă recuperarea lor integrală.

Acum, grupul Racova are silozuri şi unităţi de stocare în 18 locaţii diferite din România. Operaţiunile sale includ o capacitate de procesare de ulei vegetal, Ulerom Vaslui, ce poate prelucra 450 de tone de seminţe de floarea soarelui pe zi, 350 tone de seminţe de rapiţă pe zi şi 200 de tone de seminţe de soia pe zi. La acestea se adaugă producţia de cereale şi afacerile de depozitare şi comerţ.

TransOil a intrat în România în 2014, când a cumpărat activele fabricii Ultex Ţăndărei, fosta afacere a lui Vasile Niţescu, pentru 10,5 mil. Euro. Acum, afacerea operează sub numele unei alte firme, Floarea International.

Fosta Ultex are o capacitate de procesare de 500 de tone de seminţe de floarea soarelui pe zi.

Experţii IFC au vizitat locaţii din Ţăndărei, Vaslui, Bârlad şi Fălciu între 30 septembrie şi 3 octombrie.

“Datorită numai a recentei achiziţii a grupului Racova, aceste operaţiuni şi cele ale Floarea International rămân unităţi separate, totuşi ele ar putea fi eventual fuzionate“, notează reprezentanţii IFC.

Floarea International şi grupul de firme Racova numără acum 1.071 de angajaţi, din care aproximativ 30% sunt femei.

În fruntea operaţiunilor grupului TransOil din România a fost pus în urmă cu un an Radu Muşinschi, un bancher de investiţii care a lucrat timp de zece ani pentru Raiffeisen. De origine din Republica Moldova, Muşinschi este licenţiat în fizică al Universităţii de Stat din Chişinău, are o diplomă de afaceri şi relaţii internaţionale la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti şi un MBA în management al Universităţii din Cambridge.

De asemenea, TransOil a pus pe Denis Palii în funcţia de director general al Racova Group, respectiv Comcereal Vaslui.

Omul de afaceri Vaja Jhashi, cetăţean american, georgian şi moldovean, născut în Rusia, 49 de ani, şi considerat de presa de peste Prut drept un apropiat al oligarhului Vlad Plahotniuc, devine un jucător de top în sectorul agricol local. Astfel, el va intra în grupul celor mai mari proprietari de terenuri şi de afaceri în agricultură, în care poziţii importante ocupă oamenii de afaceri locali Ioan Niculae, resepctiv Mihai Anghel, precum şi alţi investitori străini.

Vaja Jhashi are afaceri nu doar în agricultură şi comerţ, ci şi în sectorul bancar, fiind principalul acţionar al Victoriabank din Chişinău, conform presei de la Chişinău.

Jhashi vorbeşte rusa, georgiana, engleza şi araba. Are studii făcute la Universitatea Lomonosov din Moscova şi la Universitatea din Cairo.

 Grupul TransOil, al cărui patron este Vaja Jhashi, are o relaţie veche cu IFC.

În 2012, instituţia financiară internaţională a investit 55 mil. Dolari (din care 40 mil. Dolari sub formă de împrumut, iar 15 mil. Dolari investiţie de capital) în TransOil pentru a ajuta la finanţarea achiziţiei a 87% din fabrica de ulei Floarea Soarelui şi a cinci silozuri din Republica Moldova.

Pe 11 septembrie 2014, TransOil a beneficiat de o facilitate de 155 mil. Dolari, aranjată de către SocGen şi parţial de către IFC.

Pe 5 noiembrie 2014, TransOil contractează un împrumut de 25 mil. Dolari de la BERD pentru extinderea terminalului de la Giurgiuleşti şi achiziţia unei facilităţi din portul Reni.

Potrivit datelor disponibile pe propriul site, grupul TransOil operează pe o suprafaţă agricolă de 28.500 hectare în Republica Moldova şi deţine 14 capacităţi de stocare cereale din totalul de 19 existente peste Prut.

Sectorul agricol din România a devenit în ultimii ani scena unor tranzacţii de anvergură, în urma cărora mai multe fonduri de investiţii britanice, americane şi alţi investitori străini au venit şi au ajuns să cumpere suprafeţe mari şi loturi comasate de mii de hectare per tranzacţie.

Atractivitatea pentru investitori este dată în primul rând de preţul de achiziţie al terenului mult mai mic comparativ cu alte state din Uniunea Europeană şi din vestul Europei, în condiţiile în care calitatea solului permite obţinerea unei productivităţi superioare.

mid_europa_achizitie_regina_maria_tabel main

Fondul de investiţii Mid Europa Partners a intrat oficial în România. Cea mai mare tranzacţie din istoria serviciilor medicale private locale a fost finalizată pe 27 octombrie la Bucureşti

Fondul de investiţii Mid Europa Partners a finalizat pe 27 octombrie achiziţia reţelei de servicii medicale private Regina Maria, tranzacţie prin care oficial intră îşi face intrarea pe piaţa locală. Este cea mai mare tranzacţie din istoria pieţei locale a serviciilor medicale private.

“Am finalizat tranzacţia pe 27 octombrie în Bucureşti”, a declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO Nikolaus Bethlen, partener al Mid Europa Partners şi şeful operaţiunilor fondului de investiţii pentru România.

Semnarea contractului de achiziţie a 100% din acţiunile Regina Maria a avut loc pe 4 august tot la Bucureşti, fondul de investiţii marcând tranzacţia de exit din România a fondului de investiții Advent International prin vânzarea pachetului de 80% din acţiuni pe care îl deţinea, în timp ce restul titlurilor a fost cedat de către fondatorul afacerii, medicul german de origine iraniană Wargha Enayati.

Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică, însă Nikolaus Bethlen, reprezentantul cumpărătorului, a declarat după semnarea contractului în august pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO că preţul plătit depăşeşte pragul de 100 mil. Euro.

Pentru plata achiziţiei, Mid Europa a contractat un pachet de finanţare de 75 mil. Euro de la grupul Erste (inclusiv BCR), UniCredit Bank Austria AG şi Raiffeisen Bank. Pe lângă banii plătiţi Advent şi lui Enayati, o altă parte din banii luaţi de la bănci reprezintă o facilitate CAPEX de 15 mil. Euro pentru finanţarea achiziţiilor şi cheltuielilor de capital ale Mid Europa şi ale companiilor din grupul CMU. Din aceşti bani, vor putea fi finanţate achiziţii ulterioare ale Mid Europa pe segmentul de servicii medicale, care să completeze portofoliul de activităţi din jurul Regina Maria. De asemenea, din pachetul de finanţare, o componentă în valoare de 5 mil. Euro merge către asigurarea capitalului de lucru şi scopurilor corporative generale ale fondului de investiţii şi ale companiilor din grupul CMU.

Spitalul Euroclinic din central Bucureştiului face parte din pachetul de garanţii aduse pentru contractarea finanţării.

Erste Group Bank AG are calitatea de agent de facilitate şi aranjor, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Bank Austria AG sunt aranjori, iar BCR acţionează ca agent de garanţie în cadrul tranzacţiei de finanţare.

În 2010, spitalul Euroclinic a fost cumpărat de către CMU, care pentru a-şi finanţa achiziţia şi planurile de extindere a împrumutat peste 18 mil. Euro de la Raiffeisen Bank.

Pe piaţa serviciilor medicale private, Regina Maria este nr. 2 după venituri, concurând cu MedLife, Medicover şi Sanador.

Cine au fost oamenii implicaţi în tranzacţie

Tranzacția a fost executată de o echipă a Mid Europa din care au făcut parte Csanad Daniel, Tas Tobias, Albert Jelinek și Bartosz Malecki. Aceştia au avut alături avocaţii de la White & Case. La nivel local au fost asistaţi de casa de avocatură Bondoc & Asociaţii cu o echipă condusă de Lucian Bondoc, Managing Partner al firmei.

EY a fost consultant financiar pentru Mid Europa, iar Banca Comerciala Română (Erste Group) a lucrat ca şi consultant de fuziuni și achiziţii.

De cealaltă parte, echipa locală a Advent a fost reprezentată de către Emma Popa Radu. Advent a mizat pe serviciile băncii de investiții Rothschild, care a primit mandatul de vânzare în toamna anului trecut.

Consultantul financiar al Advent a fost PwC, iar LEK a avut rolul de consultant comercial.

Pe partea de consultanță juridică, Advent a apelat la serviciile RTPR Allen & Overy. Echipa de avocați a fost coordonată de Costin Tărăcilă, Managing Partner, Alina Stăvaru, Counsel, și Roxana Ionescu, Senior Associate. Din echipă au mai făcut parte Ana Eremia, Diana Dimitriu, Andrei Mihul, Raluca Deaconu, Laurențiu Tisescu, Adrian Cristea, Monica Marian (Associate). Hugh Owen, Partner în biroul Allen & Overy din Budapesta a acordat consultanță pe aspectele de drept englez ale tranzacției.

Wargha Enayati, fondatorul Regina Maria și acționar minoritar al companiei, a fost asistat de către NNDKP, echipa de avocați fiind coordonată de Gabriela Cacerea, unul din partenerii firmei, din echipă făcând parte și Emanuel Petre, avocat asociat.

Cine sunt Mid Europa şi Regina Maria

Istoricul Mid Europa Partners în România este marcat de o investiție din care și-a marcat demult exitul, cea în operatorul de telefonie mobilă Connex, acum Vodafone România.

Mid Europa Partners (MEP) a strâns până acum fonduri de 4,2 mld. euro și investește acum din Mid Europa Fund IV, fond de investiții ridicat în 2014 cu o capitalizare de 850 mil. euro și al patrulea ridicat de la înființarea firmei în 1999. Fondul este deţinut de către partenerii săi, printre investitori fiind însă şi BERD, un fond suveran de investiţii din Singapore şi un fond susţinut de statul chinez.

Strategia MEP vizează, de regulă, investiții de capital între 75 și 200 mil. euro pe o perioadă între 3 și 6 ani în companii cu o valoare de întreprindere cotată între 100 și 500 mil. euro. Piețele din Europa Centrală sunt în principal în vizorul său, România fiind pe lista tranzacțiilor de oportunitate.

Atuurile Mid Europa Partners sunt profilul de investitor regional focusat pe oportunitățile de investiții de pe piețele din Europa Centrală și de Est plus Turcia, precum și administrarea unui portofoliu puternic în sectorul de profil, din care fac parte grupul medical turcesc Kent Hospital Group, rețeaua poloneză de laboratoare Diagnostyka, rețeaua de laboratoare Alpha Medical din Cehia și Slovacia și furnizorul de suplimente nutritive Walmark. A deținut Lux Med, cea mai mare rețea privată de sănătate din Polonia.

Noua sa achiziție, Regina Maria, este o afacere pornită de Wargha Enayati în 1995 sub numele de Centrul Medical Unirea.

Unul dintre indicatorii – cheie al tranzacției, EBITDA (nivelul câștigurilor înregistrate înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) are valoarea de 8,3 mil. euro pentru 2014, iar estimarea conducerii companiei Regina Maria pentru 2015 este de 12 mil. euro, conform datelor făcute publice până acum. Afacerile Regina Maria în 2014 au fost de 55 mil. euro, ținta pentru acest an fiind 67 mil. euro.

Regina Maria are un portofoliu format din aproximativ 300.000 abonați, 22 de clinici în București și în țară, 4 spitale, 11 laboratoare și 5 centre de imagistică.

În mandatul Advent, afacerea Regina Maria aproape s-a triplat, pe fondul unei campanii de extindere a operațiunilor.

intesa_tranzactie_npl_rosemary_update main

Tranzacţia Rosemary de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante de 287 mil. Euro: Intesa a primit ofertele preliminare la finele lunii octombrie. Firme de recuperare de creanţe ca APS, EOS şi CITR, fondul de investiţii AnaCap, pe lista celor interesaţi. Calendarul tranzacţiei

Portofoliul Rosemary cu credite neperformante de 287 mil. Euro ale Intesa, una dintre cele mai mari tranzacţii locale în derulare pe piaţa de profil, a primit ofertele preliminare până pe 26 octombrie, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

În acest moment, este de aşteptat să fie anunţaţi investitorii care merg în etapa următoare, şi anume cea a intrării în procesul de due dilligence (analiză financiară – n.r.). Pe lista celor care şi–au arătat interesul se află firme specializate în administrarea creanţelor precum cehii de la APS, firma poloneză Kredyt Inkaso, EOS şi CITR, Apartners Capital sau fondul de investiţii AnaCap, la care se adaugă şi alţi investitori, respectiv firme de recuperare de credite, susţin surse din piaţă. De regulă, firmele de recuperare de creanţe se asociază cu investitori de talia fondurilor de investiţii în care unul preia rolul administratorului de portofoliu, celălalt al investitorului şi al finanţatorului achiziţiei. Sunt însă şi tranzacţii în care firmele de recuperare de creanţe ofertează pe cont propriu, fără să aibă alături şi un alt investitor specializat.

Reprezentanţii Intesa Sanpaolo Bank România nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect.

Calendarul tranzacţiei indică intrarea în activităţi specifice de due diligence a investitorilor selectaţi dintre cei care au depus oferte preliminare începând cu 16 noiembrie, iar până pe 14 decembrie ar trebui depuse oferte angajante. Sursele citate afirmă însă că ar putea fi înregistrate întârzieri faţă de calendarul anunţat.

Filiala locală a celei mai mari bănci italiene a scos la vânzare un portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de 287 mil. euro, din care 95% reprezintă credite acordate companiilor, iar restul sunt împrumuturi retail, potrivit datelor obținute din piață de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția cu numele de cod Rosemary este coordonată de către o echipă de consultanți Deloitte din birourile din Londra și Budapesta. Primele informații despre vânzarea portofoliului de credite neperformante al Intesa Sanpaolo au fost publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 23 septembrie, iar apoi date detaliate despre portofoliul Rosemary au fost publicate în exclusivitate de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO pe 5 octombrie.

Portofoliul Intesa Sanpaolo este denominat în proporție de aproape 60% în euro, respectiv circa 40% în lei.

Tranzacția Rosemary propune investitorilor preluarea unui pachet format dintr-un număr de 1.862 de credite, respectiv 1.279 de clienți împrumutați. Portofoliul dispune de un colateral care cuprinde active imobiliare având o valoare de piață estimată la peste 180 mil. euro, din care circa 40% reprezintă ponderea celor mai mari 20 de proprietăți. Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Aceste proprietăți sunt localizate în întreaga țară, cele mai importante fiind în zona București – Ilfov și în vestul țării.

Componenta corporate a portofoliului este compusă din 981 de clienți împrumutați și credite de 273 mil. euro, securizate cu 1.282 de proprietăți. Mai mult de jumătate din aceste împrumuturi sunt acordate companiilor, aflate acum în proceduri avansate de faliment.

La acestea se adaugă credite retail de 14 mil. euro, 298 de clienți împrumutați, această componentă fiind garantată cu 302 proprietăți.

Istoricul de plată al portofoliului arată că în ultimele 18 luni au fost încasate 24 mil. euro, conform datelor obținute de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul de vânzare al portofoliului Rosemary aparține Deloitte, care a format deja o echipă de consultanți în birourile din Londra și Budapesta.

Din echipa Deloitte pentru tranzacție fac parte Andrew Orr – partener Deloitte Londra, Balazs Biro – partener Deloitte Ungaria, Amo Chahal – director Deloitte Londra și Albert Marton,asistent director Deloitte Ungaria.

În cadrul subsidiarei locale a celei mai mari bănci italiene, activitățile de administrare a creditelor neperformante sunt coordonate de către Florin Șandor, director general adjunct al Intesa Sanpaolo Bank România și Chief Workout Officer al băncii.

Șandor a fost aproape zece ani șef al departamentului juridic al băncii, iar apoi timp de un an și opt luni a activat în cadrul BNR pe poziția de Senior Consultant. Din iulie 2014, acesta a revenit în cadrul băncii italiene și face parte din echipa de conducere.

Impactul așteptat al tranzacției Rosemary asupra bilanțului subsidiarei locale a italienilor este unul semnificativ.

Activele băncii se situau la 30 septembrie 2015 la 1 mld. euro, în timp ce volumul împrumuturilor acordate era de 0,7 mld. euro, la acelaşi nivel cu cel al depozitelor, conform datelor publicate de către banca – mamă din Italia. Subsidiara locală a raportat pentru primele nouă luni ale acestui an un profit net de 7 mil. Euro.

Banca dispune acum de o rețea de aproximativ 60 de unități și circa 700 de angajați, potrivit datelor făcute publice în luna iulie.

Intesa Sanpaolo este o bancă născută în urma fuziunii dintre băncile italiene Intesa și Sanpaolo IMI.

În România, italienii au intrat pe piață în 1996 punând piciorul la Arad, unde au înființat o bancă destinată finanțării IMM-urilor. Din 1 octombrie 2012, Intesa Sanpaolo România a fuzionat absorbind Banca CR Firenze România SA.

Acțiunile Intesa Sanpaolo România sunt deținute de Intesa Sanpaolo SpA cu o participație de 91,47%, Cassa di Risparmio di Firenze SpA (8,18%) și Intesa Sanpaolo Holding International SA (0,35 %).

Pe piața bancară locală, Intesa Sanpaolo intră în prima jumătate a clasamentului. La finele anului trecut, Intesa avea o cotă de piață de 1,2% cu un activ net bilanțier de 1 mld. euro, ocupând poziția 18 din cele 40 de instituții de credit, potrivit raportului anual al băncii centrale.

Ultimul bilanț anual al Intesa Sanpaolo România indică pierderi de aproape 60 mil. euro la 31 decembrie 2014.

Cel puţin trei tranzacţii atrag atenţia investitorilor pe piaţa tranzacţiilor cu credite neperformante, tranzacția Ursa a proprietarului elen al Bancpost (portofoliu în jurul a 600 mil. euro) unde polonezii de la Kruk au depus ofertă angajantă împreună cu IFC şi vor să finalizeze tranzacţia, portofoliul Triton al UniCredit Bank (valoare estimată a portofoliului de circa 340 mil. euro) și tranzacția Rosemary a Intesa Sanpaolo România (portofoliu de 287 mil. euro).

Cel mai puternic impact asupra investitorilor l–a avut tranzacţia de vânzare a portofoliului Neptun al BCR, cu o valoare nominală de circa 2,7 mld. Euro, care a eşuat în prima jumătate a lunii septembrie. Astfel, a prins contur o listă de investitori cu apetit pentru active neperformante româneşti din care nu a lipsit Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap, Apartners Capital, Apollo, Lone Star, JC Flowers, IFC – divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, Baupost, Sankaty sau Fortress.

Tranzacțiile cu credite neperformante, încheiate până acum în jurul unui interval de discount situat în jurul intervalului cuprins între 85% și 93% din valoarea nominal a portofoliului, conform datelor colectate din piață de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, fie au rolul de a elibera băncile de presiunea provizioanelor pentru a putea redirecționa resurse către creditare, fie anticipează tranzacții de exit ale unor jucători.

autonet_indicatori main

Mandat Deloitte la liderul pieței de distribuție de piese auto de schimb, o afacere de circa 200 mil. euro pe an. Elvețienii de la Swiss Automotive Group, interesați de o eventuală achiziție a companiei din Satu Mare. Mihaly Lieb, directorul și unul dintre acționarii Autonet despre vânzarea companiei: Informații eronate. Unii dintre competitori lansează astfel de zvonuri pe piață

Consultanții de la Deloitte, una din cele patru firme globale de consultanță și audit, au primit un mandat din partea Autonet, liderul pieței de comerț și distribuție de piese auto de schimb, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Mandatul aparține Deloitte Ungaria, care caută cumpărători pentru grupul cu sediul la Satu Mare, cu un rulaj anual în jurul a 200 mil. euro, susțin sursele citate. Acestea adaugă că grupul elvețian Swiss Automotive Group s-a arătat deja interesat de achiziția Autonet.

Contactat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Mihaly Lieb, directorul general și unul dintre acționarii Autonet, a declarat că ”unii dintre competitorii noștri lansează cel puțin odată pe an astfel de zvonuri pe piață, cu puțin succes”, calificând informațiile privind vânzarea companiei ca fiind ”eronate”.

De asemenea, în ceea ce privește interesul elvețienilor de la SAG (Swiss Automotive Group) pentru o achiziție a Autonet, Mihaly Lieb a spus: ”Cu grupul la care ați făcut referire, dar nu numai cu ei, suntem în relații strânse de colaborare, ambele companii fiind membri ATR (asociaţia celor mai mari importatori şi distribuitori de piese de schimb pentru automobile din Europa – n.r.), cu delegați în funcțiile de conducere în cadrul ATR”. Acesta nu a comentat care este mandatul acordat Deloitte de către Autonet.

Reprezentanții Swiss Automotiv Group nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect. De asemenea, reprezentanții Deloitte nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol.

Ultimele date disponibile indică faptul că Autonet Import este controlata de Zoltan Kondor, cu o participatie de 70% din acțiuni și de Mihaly Lieb, cu 30%.

Autonet Import este cea mai importantă companie din grupul Autonet, fondat la Satu Mare în 1996. Pe piața in Ungaria, activează în comerțul, importul și distribuția de piese auto prin intermediul Autonet Import Magyarország. Cele două companii oferă Autonet un profil regional în piața de profil.

Întreaga piață de profil din România este estimată că depășește cifra de vânzări de un miliard de euro pe an, iar alături de Autonet activează companii precum Auto Total, Augsburg, Meteor sau Elit. Vânzările de piese auto vizează, mai ales, service-uri și magazine de piese.

Autonet Import SRL a raportat pentru 2014 un profit net de 27,6 mil. lei (6,2 mil. euro) la o cifră de afaceri de 806,8 mil. lei (181,5 mil. euro) și un număr mediu de 882 de angajați. Față de anul anterior, rata de creștere a afacerii a fost de circa 18%, iar câștigurile s-au majorat cu 50%.

În ceea ce privește datele privind firma din Ungaria, AUTONET Import Magyarország Kereskedelmi és Szolgáltató Korlátolt Felelősségű Társaság (pe scurt AUTONET Import Magyarország Kft), cu sediul la Dunakeszi, localitate aflată în zona metropolitană a Budapestei.

Conform datelor obținute de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, afacerea Autonet din Ungaria a fost înființată în iunie 2002 și a înregistrat venituri nete de 33,6 mil. euro în 2014, iar ultimele informații disponibile indică un număr de 219 angajați.

Din grupul Autonet mai fac parte Lubexpert, care se ocupă de lubrifianţi, Forsius în domeniul distribuției de vopsele, Consult Scolari pentru activități de training, cursuri și alte servicii educaţionale. La acestea se adaugă brokerul de asigurări Global Assistance, Network Systems pentru furnizarea de servicii IT şi web, A24 Road Patrol Assistance cu servicii de asistență rutieră cu acoperire națională și internațională, Garage Assist ce oferă soluţii complete în domeniul echipamentelor de service, Point S – rețea independentă din Europa care oferă anvelope și servicii de calitate în domeniu, respectiv Partslife care asigură soluţii pentru tratarea şi reciclarea deşeurilor produse de industria auto.

Elvețienii de la Swiss Automotive Group sunt activi pe piața românească prin intermediul Alpha Aftermarket Services din Sibiu, înființată în 2007. Compania are 43 de angajați și a raportat un profit net modic de 0,1 mil. lei la o cifră de afaceri de 3,3 mil. lei, oferind servicii de dezvoltare de soft, contabilitate, call center și alte servicii pentru grupul elvețian.

Swiss Automotive Group (SAG) este o companie elvețiană controlată de două familii. În 2009, afacerile de familie Derendinger AG și Métraux Services, ambele active în industria de piese și componente auto, au fuzionat sub un singur nume, cel cu care operează acum pe piață.

Familiile fondatoare, Derendinger și Métraux, nu mai fac parte din partea operațională a afacerii, cei mai importanți acționari fiind Sandro Piffaretti, directorul general al companiei, și Olivier Métraux, președintele acesteia.

Grupul elvețian, unul dintre cei mai mari distribuitori de piese auto din Europa, are circa 1.750 de angajați, operațiuni puternice în Elveția, Austria și Belgia, respectiv o cifră de afaceri anuală de peste 500 mil. franci elvețieni (circa 460 mil. euro). Și-a extins operațiunile în 2011 cu trei achiziții, care au întărit prezența Swiss Automotive Group în Elveția, Slovenia și Austria prin preluarea firmelor E.Klaus AG, Matik Handels Gmbh și Augros Wetzikon AG.

Pe piața locală de fuziuni și achiziții, țintele favorite ale investitorilor strategici și ale fondurilor de investiții cu apetit de risc sunt companiile dezvoltate de antreprenori ce ocupă poziții de lideri de piață și sunt capabile să se finanțeze din propriul EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

În timp ce investitorii cu capital de risc caută, mai ales, companii care nu și-au epuizat câmpul de creștere de două cifre pe an, firmele ajunse la maturitate, unele dintre ele trecând în ciclurile anterioare prin experiența unui acționar fond de investiții, sunt preferate de investitorii strategici.

Consultanţii KPMG au asistat Diaverum la achiziţia IHS, cea mai mare tranzacţie de până acum pe piaţa de dializă

Consultanţii de la KPMG, una din cele patru firme de audit şi consultanţă la nivel global, au asistat Diaverum la achiziţia concurentului său direct de pe piaţa locală de dializă, International Healthcare Systems, potrivit informaţiilor obţinute de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Pe 2 noiembrie, jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a anunţat în exclusivitate tranzacţia privind achiziţia nr. 2 pe piaţa de dializă, IHS, de către Nr. 3, Diaverum, informaţie confirmată o zi mai târziu de către Consiliul Concurenţei privind primirea notificării tranzacţiei.

Până acum, reprezentanţii Diaverum şi ai IHS nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Operaţiunea are un impact deosebit asupra pieţei de dializă din România, având în vedere că Diaverum va obţine în urma unei astfel de tranzacţii poziţia a doua, ocupată de IHS, conform ultimelor date disponibile. De asemenea, după numărul centrelor preluate şi a impactului la vârful pieţei este cea mai important tranzacţie de pe piaţa locală de dializă până acum.

Tranzacţia va remodela piaţa de profil din Bucureşti, care este polul cu cea mai mare greutate în afacerile din piaţa româneaască de dializă, în contextul în care cei doi operatori implicaţi, atât Diaverum, cât şi IHS, au aici fiecare câte trei centre de dializă în portofoliu.

KPMG a lucrat cu Diaverum şi la momentul intrării acestora pe piaţă în 2011, când firma de origine suedeză, controlată de fondul de investiţii Bridgepoint, a cumpărat o reţea de nouă centre de dializă Dialmed de la grupul medical privat Polisano din Sibiu, fondat şi controlat de familia Vonica.

KPMG este în acest moment pe piaţă şi cu o altă tranzacţie în sectorul vânzării de portofolii bancare neperformante, primind din partea UniCredit Bank mandatul pentru un portofoliu cu o valoare nominală iniţială de circa 340 mil. Euro.

KPMG a fost consultant şi la privatizarea Poştei Române, tranzacţie eşuată în condiţiile în care operatorul Belgian bpost nu a mai venit cu o ofertă fermă de preluare. Un alt mandat al KPMG a vizat administrarea specială la Astra Asigurări, fostul lider de pe piaţa asigurărilor, care a intrat în faliment în urma deciziei luate recent de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Diaverum, clientul KPMG în tranzacţia derulată cu IHS, este o companie de origine suedeză, cu afaceri de 520 mil. Euro la nivel global în 2014, controlată de fondul de investiţii Bridgepoint, iar acţiuni în companie deţin şi directorii Diaverum. Campania de achiziţii a Diaverum, inclusiv cea care acoperă România, este alimentată de banii proveniţi din fondul de investiţii de 4,8 mld. Euro, administrat de către Bridgepoint.

IHS este o divizie a grupului privat Sofmedica, o afacere aflată în portofoliul familiei greceşti Sofianos. Acţionarii IHS sunt Georgios Sofianos, directorul general al companiei, cu 50% din acţiuni, Sofianou Aikaterini Argyro (30%) şi Sofianos Pantelis (20%), conform ultimelor date disponibile. Sofmedica are operaţiuni pe pieţele de servicii medicale din regiune precum Grecia, Cipru, România şi Bulgaria.

IHS, fondată în 2004, a investit masiv în dezvoltarea propriei reţele, o parte din finanţare fiind acoperită cu o linie de împrumut de peste 13 mil. Euro contractată de la Alpha Bank România.

Piaţa serviciilor de dializă este unul dintre segmentele pieţei de servicii medicale, care a inregistrat o rată de creştere de 8,5% a încasărilor în ultimul an şi este cotată de investitori cu un potenţial atractiv pentru anii următori în contextul creşterii în fiecare an a numărului de pacienţi trataţi în centrele de dializă.

În 2014, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a decontat plăţi în valoare de 779,9 mil. Lei (175,5 mil. Euro) către furnizorii de servicii de dializă, adică mai mult cu 61,4 mil. Lei faţă de nivelul plăţilor din anul anterior, conform ultimului raport anual al CNAS. Banii plătiţi operatorilor de servicii de dializă vin din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Pe piaţa serviciilor de dializă, lider este compania germană Fresenius cu 34 de centre şi peste 5.000 de bolnavi dializaţi în portofoliu, urmată de IHS cu 15 centre şi peste 1.700 de bolnavi dializaţi, Diaverum are 13 centre şi peste 1.400 de bolnavi dializaţi, iar Avitum (parte a companiei germane B Braun Avitum) are o reţea de aproximativ 10 centre de dializă şi până la aproximativ 1.400 de bolnavi dializaţi, potrivit ultimelor informaţii făcute publice de către companii.

Configurarea pieţei locale de dializă s–a produs între 2003 şi 2005, când statul roman a pornit un program de privatizare al acestui segment de servicii medicale cu sprijinul Băncii Mondiale. Aşa a apărut IHS în 2004, an în care a debarcat şi B Braun Avitum, iar Fresenius Nephrocare a preluat la privatizare primele două centre la Bucureşti şi la Iaşi.

În acest context, unii jucători au investit în extinderea organică a operaţiunilor precum IHS şi Avitum, iar alţii precum Fresenius şi Diaverum au crescut pe seama achiziţiilor.

Fresenius a continuat seria de achiziţii în februarie 2010 cu preluarea centrelor Nefromed Satu Mare şi Deva. În mai 2010, operatorul german a cumpărat centrul de dializă Nefroclinic Ploieşti.

În iunie 2010 a urmat preluarea centrelor de dializă Renal Care Târgovişte, Slobozia şi Giurgiu.

În 2011, Fresenius a preluat reţeaua de 8 centre de dializă ale Euromedic ca urmare a tranzacţiei internaţionale prin care compania germană a cumpărat divizia de profil a Euromedic. Tot în 2011, a urmat preluarea reţelei de centre de dializă Renamed, care acoperea judeţele Dolj, Olt, Mehedinţi şi Bihor, de la omul de afaceri Dan Duţescu din Craiova şi asociaţii săi.

În 2011, Diaverum a cumpărat reţeaua de nouă centre de dializă Dialmed de la grupul Polisano, fondat de medicul sibian Ilie Vonica. Ulterior, în 2014, Diaverum a cumpărat şi 100% din acţiunile centrului de dializă Arnaldo din Braşov.

Seria de tranzacţii a dus până acum la o consolidare a pieţei de dializă din România, care va trece în mâna a trei jucători străini, din care doi fac jocurile la vârf – germanii de la Fresenius şi Diaverum.

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței (stânga)

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei: Fondul american de investiţii JC Flowers a notificat Consiliului Concurenţei preluarea băncii Carpatica

Fondul american de investiţii JC Flowers a notificat Consiliului Concurenţei operaţiunea de preluare a băncii Carpatica, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei, pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

 „JC Flowers ne–a notificat privind Carpatica. Altă notificare din partea lor nu am primit“, a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei referitor la zvonurile privind o posibilă preluare de către fondul american de investiţii a Piraeus Bank România sau a altor bănci de pe piaţă.

Un alt aviz necesar pentru finalizarea tranzacţiei este aprobarea BNR, care a dat însă semnale că acceptă o astfel de mişcare în piaţă.

JC Flowers a intrat în luna iulie în negocieri exclusive pentru preluarea băncii din Sibiu. JC Flowers a înaintat o ofertă îmbunătăţită în contextul în care în luna iunie acţionarii băncii au respins a treia oară un plan de fuziune înaintat de Nextebank, bancă aflată sub controlul unuia din fondurile de investiţii ale Axxess Capital, în ciuda susţinerii acestui proiect venite din partea BNR.

Carpatica, bancă situată în prima jumătate a clasamentului celor 40 instituţii de credit locale şi aflată într–o nevoie imediată de bani proaspeţi, urmează să îşi majoreze capitalul cu 110 mil. Lei (circa 25 mil. Euro) prin emiterea de acţiuni noi, la un preţ de emisiune de 0,1 lei pe acţiune. Perioada de derulare a ofertei către acţionarii existenţi a început pe 3 noiembrie şi se va încheia pe 3 decembrie.

Acţiunile nesubscrise în cadrul ofertei vor fi oferite în cadrul unui plasament privat derulat de JC Flowers. De asemenea, pentru a–şi asigura controlul băncii, fondul american de investiţii a semnat la începutul lunii septembrie achiziţia indirectă a unui pachet de 25% din acţiunile Carpatica de la un grup de acţionari din care fac parte Ilie Carabulea (unul dintre fondatorii băncii şi cel mai important acţionar cu 41% din acţiuni), Dana Cojocaru, Nicolae Lupu, Corneliu Tănase şi compania Atlassib, parte din grupul de firme controlat de Carabulea.

Carpatica a raportat pentru primele nouă luni ale anului o creştere a pierderilor la 26,5 mil. Lei faţă de 21,7 mil. Lei în perioada similară a anului anterior.

Declinul indicatorilor băncii din Sibiu se vede şi în ceea ce priveşte rata de adecvare a capitalului de la 10,8% până la 8,6%, pe fondul acumulării pierderilor operaţionale şi a majorării provizioanelor.

De asemenea, veniturile băncii au scăzut cu 19% la 81,3 mil. Lei pe primele nouă luni ale anului comparativ cu perioada similară a anului anterior. Scăderi au fost înregistrate şi la nivelul depozitelor, respectiv al creditelor ceea ce arată că o bancă din ce în ce mai „subţire“.

Valoarea bursieră a Carpatica a scăzut dramatic după 2008, pe fondul crizei, iar Ilie Carabulea declara în martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că aceasta reprezintă acum efectul ”criteriilor speculative din piață”.

Echipa de directori ai Carpatica condusă de bancherul belgian de corporate finance Johan Gabriels, anterior director general al fostei ABN Amro Bank România (RBS Bank România, acum parte a UniCredit), s-a concentrat în ultimii ani pe stabilizarea băncii și pe obiectivul de a găsi un investitor cu putere financiară care să intre în acționariatul băncii.

În perioada 2011 – 2014, Carpatica a trecut de la un profit net de 236,9 mil. lei la o pierdere de 169,5 mil. lei la finele anului trecut. Cea mai abruptă schimbare a indicatorilor băncii s-a produs în 2012 vs 2011: capitalul social a fost redus cu 70%, câștigul net s-a diminuat de 11 ori, datoriile au explodat până aproape de 1 mld. euro, iar portofoliul de depozite s-a redus cu o treime. Tot în 2012, au crescut capitalurile proprii, numerarul și echivalentul în numerar și activele totale. Treptat însă, nevoia de capital proaspăt și-a pus amprenta pe evoluția băncii, iar opțiunea unui investitor strategic a devenit necesară.

Carpatica indicatori 2011 2014

De cealaltă parte, JC Flowers este unul dintre fondurile americane de investiții specializat în achiziția de bănci ori active financiare depreciate în urma crizei globale. A fost fondat în 1998 și a investit 14 mld. dolari pentru a-și trece sub administrare 32 de entități din întreaga lume, din care 8 sunt bănci.

JCFlowers investește acum din cel de-al treilea fond pe care l-a ridicat, fond cu o capitalizare de 2 mld. dolari. Portofoliul JCFlowers acoperă cele mai mari piețe din lume – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, statele BENELUX (Belgia, Olanda, Luxemburg), Japonia, precum și țările emergente ca Rusia, India și Brazilia.

Piaţa bancară românească a intrat în ultimii ani în atenţia fondului american, care a pus ochii pe Carpatica în cadrul planului său de a–şi construi aici propriul portofoliu bancar.

Tranzacţia de exit a Piraeus din România, despre care jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a scris în premieră în luna iunie, a atras şi interesul JC Flowers, alături de al altor fonduri de investiţii precum Warburg Pincus, AnaCap şi a investitorului american Wilbur Ross.

”Părintele” JCFlowers este miliardarul american de 57 de ani James Cristopher Flowers, a cărui avere este cotată de Forbes la 1,43 mld. dolari. Fost absolvent de Matematici Aplicate la Harvard, acesta și-a construit o carieră de bancher de investiții la Goldman Sachs, unde a devenit unul dintre cei mai tineri parteneri din istoria băncii făcând parte din aceeași generație cu Lloyd Blankfein, actualul șef al celei mai mari bănci de investiții din lume.

Are în spate peste 35 de ani de experiență ca investitor și consultant. A făcut parte din echipa care a consiliat fuziunea în 2008 dintre Bank of America și Merrill Lynch, tranzacția girată de șeful Trezoreriei americane care ar fi trebuit să acopere în același timp intrarea în faliment a Lehman Brothers, văzută de mulți ca un soi de certificat de naștere al crizei financiare globale.

James Cristopher Flowers este considerat de presa americană unul dintre primii oameni care l-au avertizat pe Henry Paulson, fostul șef al Trezoreriei americane, cu privire la iminența declanșării crizei financiare.

Piaţa bancară din România este în acest moment teatrul a două tipuri de tranzacţii, care indică un val de consolidare al pieţei prin reducerea numărului de jucători.

Pe de o parte, băncile încearcă să scape de povara creditelor neperformante acordate în anii dinainte de criză şi îşi vând portofolii neperformante. Pe de altă parte, o serie de jucători globali şi regionali au început exitul din piaţa locală, în contextul propriilor strategii de focusare pe câteva pieţe ţintă. Astfel, în ultimii ani au plecat din România nume ca MKB (Ungaria), RBS (Marea Britanie), Millennium (Portugalia) şi Volksbank (Austria).

Sursă foto: IHS. Sursă date grafic: Asociația Renală Europeană.

Tranzacţie între Nr.2 şi Nr.3 de pe piaţa de dializă de 175 mil. Euro: Diaverum cumpără reţeaua de centre de dializă IHS. Fondul de investiţii Bridgepoint aduce operatorul suedez în coasta germanilor de la Fresenius, iar grecii lasă piaţa în mâinile a trei investitori privaţi străini

Suedezii de la Diaverum, cotaţi între primii trei jucători de pe piaţa locală de dializă, au notificat recent Consiliul Concurenţei pentru achiziţia concurentului său direct pe piaţa locală, International Healthcare Systems (IHS), au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Operaţiunea are un impact deosebit asupra pieţei de dializă din România, având în vedere că Diaverum va obţine în urma unei astfel de tranzacţii poziţia a doua, ocupată de IHS, conform ultimelor date disponibile.

Tranzacţia va remodela piaţa de profil din Bucureşti, care este polul cu cea mai mare greutate în afacerile din piaţa româneaască de dializă, în contextul în care cei doi operatori implicaţi, atât Diaverum, cât şi IHS, au aici fiecare câte trei centre de dializă în portofoliu.

Cumpărătorul a intrat pe piaţa din România în 2011 prin achiziţia lanţului de 9 centre de dializă Dialmed de la grupul Polisano din Sibiu, fondat de familia Vonica. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică de către părţi. Surse din piaţă estimează achiziţia Diaverum din 2011 la valori cuprinse între 20 şi 25 mil. Euro.

Diaverum este o companie de origine suedeză, cu afaceri de 520 mil. Euro la nivel global în 2014, controlată de fondul de investiţii Bridgepoint, iar acţiuni în companie deţin şi directorii Diaverum. Campania de achiziţii a Diaverum, inclusiv cea care acoperă România, este alimentată de banii proveniţi din fondul de investiţii de 4,8 mld. Euro, administrat de către Bridgepoint.

IHS este o divizie a grupului privat Sofmedica, o afacere aflată în portofoliul familiei greceşti Sofianos. Acţionarii IHS sunt Georgios Sofianos, directorul general al companiei, cu 50% din acţiuni, Sofianou Aikaterini Argyro (30%) şi Sofianos Pantelis (20%), conform ultimelor date disponibile. Sofmedica are operaţiuni pe pieţele de servicii medicale din regiune precum Grecia, Cipru, România şi Bulgaria.

IHS, fondată în 2004, a investit masiv în dezvoltarea propriei reţele, o parte din finanţare fiind acoperită cu o linie de împrumut de peste 13 mil. Euro contractată de la Alpha Bank România.

Reprezentanţii Diaverum şi ai IHS nu au făcut niciun comentariu pe marginea tranzacţiei până la momentul publicării acestui articol.

Valoarea unei astfel de tranzacţii între nr. 2 şi nr. 3 pe piaţa locală a serviciilor de dializă ar putea fi un ordin de mărime în jurul intervalului de 20 – 30 mil. Euro, dacă ne uităm la istoricul tranzacţiilor în sector.

Un indicator important în astfel de cazuri este determinarea valorii de întreprindere a unui jucător de pe piaţa de dializă prin aplicarea unui multiplu la câştigurile obţinute înaintea plăţii dobânzilor, taxelor, deprecierii şi amortizării (EBITDA) estimate pentru următoarele 12 luni, iar acest multiplu se poate situa la un nivel în jurul a 8 până la 10, conform unor informaţii obţinute din piaţă.

Piaţa serviciilor de dializă este unul dintre segmentele pieţei de servicii medicale, care a inregistrat o rată de creştere de 8,5% a încasărilor în ultimul an şi este cotată de investitori cu un potenţial atractiv pentru anii următori în contextul creşterii în fiecare an a numărului de pacienţi trataţi în centrele de dializă.

dializa indicatori piata tabel

În 2014, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a decontat plăţi în valoare de 779,9 mil. Lei (175,5 mil. Euro) către furnizorii de servicii de dializă, adică mai mult cu 61,4 mil. Lei faţă de nivelul plăţilor din anul anterior, conform ultimului raport anual al CNAS. Banii plătiţi operatorilor de servicii de dializă vin din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Statisticile oficiale indică 13.445 de bolnavi dializaţi în 2013, pentru fiecare pacient fiind alocat un cost mediu anual de 55.423 lei (12,5 mii euro) prin Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică. Faţă de 2012, numărul bolnavilor dializaţi a crescut cu 7%, ceea ce dă indicii privind rata de creştere anuală a numărului de bolnavi. Potenţialul acestei pieţe este unul uriaş, specialiştii estimând că un număr de peste două milioane de români sunt diagnosticaţi cu o boală cronică de rinichi.

Pe piaţa serviciilor de dializă, lider este compania germană Fresenius cu 34 de centre şi peste 5.000 de bolnavi dializaţi în portofoliu, urmată de IHS cu 15 centre şi peste 1.700 de bolnavi dializaţi, Diaverum are 13 centre şi peste 1.400 de bolnavi dializaţi, iar Avitum (parte a companiei germane B Braun Avitum) are o reţea de aproximativ 10 centre de dializă şi până la aproximativ 1.400 de bolnavi dializaţi, potrivit ultimelor informaţii făcute publice de către companii.

dializa cele mai mari companii tabel

Fresenius Nephrocare avea în 2013 o cotă de piaţă de 45% după numărul bolnavilor trataţi în centrele sale de dializă, International Healthcare Systems (IHS) 14%, Diaverum 11%, Avitum 9%, alţi operatori cumulau o pondere de 10%, iar alţi 11% reveneau sistemului medical public. Cei patru investitori strategici străini cumulau aşadar aproape 80% din piaţa românească de profil.

Sistemul public avea la finele lui 2013 cele mai multe centre de dializă de pe piaţă, 57 de unităţi, comparativ la acea vreme cu 35 de centre ale Fresenius, 13 centre ale IHS, 10 centre ale Diaverum, 8 centre Avitum şi 14 centre operate de alţi operatori privaţi. Tendinţa de la intrarea operatorilor privaţi în sector este de scădere în fiecare an a numărului de pacienţi dializaţi în sistemul public, concentrat în jurul spitalelor din Bucureşti şi din reşedinţele de judeţ.

Din cele 139 de centre la nivelul ţării de acum doi ani, 20 dintre ele se aflau în Bucureşti, potrivit unui raport al Asociaţiei Renale Europene şi a Asociaţiei Europene de Dializă şi Transplant, pe baza datelor furnizate de către Registrul Renal Român.

dializa cele 4 retele

Serie de fuziuni şi achiziţii pe piaţa de dializă

 

Piaţa de dializă este unul dintre cele mai fertile terenuri pentru fuziuni şi achiziţii, pe fondul ratelor de creştere continuă a numărului de bolnavi cronici de rinichi ce au nevoie de dializă.

Evoluţia pieţei a fost un magnet pentru investitorii strategici, în condiţiile în care numărul pacienţilor dializaţi a crescut de zece ori între 1995 şi 2013, iar în ultimii 10 ani a ajuns la dublu, potrivit datelor Asociaţiei Renale Europene şi a Asociaţiei Europene de Dializă şi Transplant, pe baza datelor furnizate de către Registrul Renal Român.

Configurarea pieţei locale de dializă s–a produs între 2003 şi 2005, când statul roman a pornit un program de privatizare al acestui segment de servicii medicale cu sprijinul Băncii Mondiale. Aşa a apărut IHS în 2004, an în care a debarcat şi B Braun Avitum, iar Fresenius Nephrocare a preluat la privatizare primele două centre la Bucureşti şi la Iaşi.

În acest context, unii jucători au investit în extinderea organică a operaţiunilor precum IHS şi Avitum, iar alţii precum Fresenius şi Diaverum au crescut pe seama achiziţiilor.

Fresenius a continuat seria de achiziţii în februarie 2010 cu preluarea centrelor Nefromed Satu Mare şi Deva. În mai 2010, operatorul german a cumpărat centrul de dializă Nefroclinic Ploieşti.

În iunie 2010 a urmat preluarea centrelor de dializă Renal Care Târgovişte, Slobozia şi Giurgiu.

În 2011, Fresenius a preluat reţeaua de 8 centre de dializă ale Euromedic ca urmare a tranzacţiei internaţionale prin care compania germană a cumpărat divizia de profil a Euromedic. Tot în 2011, a urmat preluarea reţelei de centre de dializă Renamed, care acoperea judeţele Dolj, Olt, Mehedinţi şi Bihor, de la omul de afaceri Dan Duţescu din Craiova şi asociaţii săi.

În 2011, Diaverum a cumpărat reţeaua de nouă centre de dializă Dialmed de la grupul Polisano, fondat de medicul sibian Ilie Vonica. Ulterior, în 2014, Diaverum a cumpărat şi 100% din acţiunile centrului de dializă Arnaldo din Braşov.

Seria de tranzacţii a dus până acum la o consolidare a pieţei de dializă din România, care va trece în mâna a trei jucători străini, din care doi fac jocurile la vârf – germanii de la Fresenius şi Diaverum.

Citibank, ING Bank și Societe Generale împrumută fiecare cu 29,9 mil. euro pe CEZ Distribuție în cadrul creditului sindicalizat de 153,7 mil. euro la care participă și BERD

Citibank, ING Bank și Societe Generale participă cu 393,75 mil. lei (89,7 mil. euro) la creditul sindicalizat în valoare de 675 mil. lei (153,7 mil. euro) acordat împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) distribuției de electricitate CEZ Distribuție, potrivit datelor obținute de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cele trei bănci comerciale împrumută fiecare echivalentul a 29,9 mil. euro către subsidiara locală a cehilor de la CEZ , iar 64 mil. euro vin de la BERD.

„Împrumutul de până la 675 milioane RON (153,7 milioane de euro) e structurat sub forma unui împrumut de tip A/B, din care 281,25 milioane (echivalent a 64 milioane euro) aferente părții BERD și 393,75 milioane RON ( echivalentul a 89,7 milioane euro) aferente celorlalți 3 participanți –  CITIBANK EUROPE PLC, ING BANK N.V., SOCIETE GENERALE SA , fiecare dintre aceștia participând cu cote egale. Investițtiile planificate cu sprijinul acestei finanțări vizează implementarea unor măsuri pentru reducerea pierderilor din rețea, eficiența energetică și contorizare inteligentă. Beneficiile imediate ale investițiilor vor include operarea optimizată a rețelei și continuitate în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor. CEZ Distribuție confirmă, astfel, angajamentul de a moderniza rețeaua de distribuție din patrimoniul său”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții companiei.

Împrumutul reprezintă prima finanţare sindicalizată pe termen lung în monedă locală acordată de către BERD unei companii din România.

Finanțarea se referă la programele de investiţii din perioada 2015-2016 în reţeaua de distribuţie, al căror scop este reducerea costurilor, îmbunătăţirea eficienţei si instalarea de contoare inteligente, restructurarea balanţei contabile pentru optimizarea structurii capitalului si asigurarea de capital de lucru.

Pe piața finanțărilor corporative locale, creditul sindicalizat obținut de către CEZ Distribuție este printre cele mai mari din acest an.

Astfel, compania petrolieră OMV Petrom a obținut în luna mai un credit sindicalizat multivalută de 1 mld. euro, acordat de un sindicat format din 17 bănci și aranjat de BRD, Societe Generale și UniCredit Bank Austria AG. Banii sunt destinați refinanțării unui împrumut din 2011.

În aprilie, o altă companie petrolieră – KMG International NV, care anterior activa sub numele de grupul Rompetrol, a încheiat o facilitate de credit revolving multivalută în valoare de 360 mil. dolari cu o maturitate de 3 ani, contractată de la un sindicat de bănci format din BCR, în calitate de coordonator, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Ţiriac Bank. Cele patru bănci și-au împărțit în mod egal expunerile în cadrul împrumutului dat kazahilor. Banii vizează refinanţarea unor credite existente şi pentru acoperirea nevoilor generale de finanţare.

O altă tranzacție majoră de finanțare are în centru grupul de telecomunicații RCS & RDS. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 17 iunie că RCS & RDS intenționează să împrumute aproximativ 1,2 mld. lei (circa 270 mil. euro) de la un grup de bănci din care fac parte UniCredit, ING Bank, Citibank și BRD, tot în scopul unei refinanțării unor credite mai vechi.

În august, BRD-Groupe Société Générale şi UniCredit Bank au acordat A&D Pharma, cel mai mare grup farmaceutic din România, un credit sindicalizat în valoare totală de 127 mil. euro.
Cu excepția companiilor mari, care deseori au calitatea de lider de piață în sectoarele în care activează, finanțările bancare – chiar și la dobânzi mai mici față de anii anteriori – rămân însă greu de accesat pentru firme, ale căror bilanțuri au fost ”stricate” de anii de după izbucnirea crizei economice în 2008.

În contextul în care creditele noi rămân rare, cu o lichiditate mică pe bursa locală care ține încă departe listările și lipsa de emisiuni corporative, companiile caută să se finanțeze cât mai mult din cashflow-ul pe care îl produc.

totalsoft infografic main

Fondul elen de investiții Global Finance a început tranzacția de exit din afacerea Total Soft, cumpărată în urmă cu 10 ani. Bancherii britanici de investiții de la Clearwater au mandatul de vânzare al producătorului de software fondat de antreprenorul Liviu Drăgan

Fondul grec de investiții Global Finance a demarat tranzacția de exit din afacerea TotalSoft, pe care a preluat-o în urmă cu 10 ani, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Global Finance a dat mandatul de vânzare băncii de investiții britanice Clearwater International, mai spun sursele citate.

”Nu pot nici confirma și nici infirma aceste afirmații. Este o chestiune care ține de confidențialitate”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Theodore Kiakidis, partener în cadrul Global Finance.

O poziție similară au exprimat-o și reprezentanții Clearwater International. ”Niciodată, noi nu confirmăm, negăm sau comentăm în astfel de situații”, a răspuns printr-un e-mail  Natasha Eden, Head of Marketing la Clearwater International.

Procesul de vânzare al producătorului softului de afaceri Charisma ar putea atrage interesul unor investitori strategici, în contextul în care pe masă este pachetul de control al companiei, iar rata de creștere indică o firmă care a atins nivelul de maturitate.

Fondul de investiții Global Finance a finalizat în aprilie 2005 achiziția unui pachet de 88% din acțiunile TotalSoft, fondată în 1994 de către antreprenorul din IT Liviu Drăgan, astăzi acționar minoritar în afacere. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă a fost estimată de surse din piață în jurul a 7,7 mil. euro.

Sursele jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO susțin că Drăgan nu intenționează să-și vândă acțiunile pe fondul tranzacției de exit a Global Finance. Liviu Drăgan a rămas la conducerea TotalSoft pe postul de director general și după intrarea companiei de IT în portofoliul grecilor. Drăgan a păstrat acțiuni în companie, iar pachetul său are o structură care include și opțiuni de cumpărare de titluri.

În tranzacția de acum 10 ani, fondurile de investiții The Black Sea Fund LP și Global Bulgaria & Romania Growth Fund CV, ambele administrate de Global Finance, au cumpărat pachetul de acțiuni majoritar la TotalSoft, în contextul exitului făcut de fondul de investiții SEAF Transbalkan Romania Fund. După 4 ani ca acționar majoritar, SEAF Transbalkan Romania Fund obținea de pe urma tranzacției de exit un randament anual de peste 60% raportat la investiția făcută în TotalSoft.

În mandatul de 4 ani al SEAF Transbalkan Romania Fund, TotalSoft și-a majorat de patru ori vânzările până la 5,1 mil. dolari, iar câștigurile înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) au crescut de peste 8 ori de la 0,14 mil. dolari până la 1,2 mil. dolari, potrivit datelor făcute publice la momentul tranzacției de către fondul de investiții care și-a făcut exitul.

Sub Global Finance, TotalSoft a continuat creșterea exponențială a afacerilor, conturându-și un profil de jucător regional și extinzându-și numărul piețelor unde exportă soft-uri și servicii de IT.

Ultimul bilanț anual al TotalSoft SA indică un profit net de 1,4 mil. euro la o cifră de afaceri de 22,5 mil. euro și un număr mediu de 379 de angajați. La un EBITDA anual de circa 5 mil. euro și având în vedere dinamica vânzărilor, rezultă că TotalSoft este acum o companie, cu o talie de cel puțin patru ori mai mare față de acum 10 ani.

Lider pe piața locală de ERP, TotalSoft își mărește expunerea globală, ajungând la un portofoliu format din 35 de piețe externe. TotalSoft are din 2012 o subsidiară în Austria.

Clientela sa este formată din companii locale și multinaționale din diferite sectoare – agricultură, servicii financiar – bancare, construcții, distribuție, farma, auto, producție, energie, comerț, servicii, șantiere navale și monopoluri de stat.

După un ciclu lung de dezvoltare, orizontul de creștere exponențială al afacerii pare să se mai domolească.

Piața de IT, creștere de peste 4 ori mai mare decât ritmul economiei

Sectorul serviciilor IT și de software din România a totalizat 2,4 mld. euro în 2014, potrivit unui studiu al firmei de consultanță PAC, realizat pentru Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, din care fac parte companiile locale și multinaționale de profil.

Studiul indică pentru anul trecut o rată de creștere în ultimul an de 12,5%, de 4,5 ori mai mare față de ritmul înregistrat la nivelul Produsului Intern Brut al României.

Consultanții PAC au constatat că exportul de servicii IT și soft este motorul creșterii, adăugând în ultimii 5 ani valoarea de 1 mld. euro în timp ce cererea locală a înregistrat în același interval un plus de 100 mil. euro.

Potențialul pieței locale este estimat la 4 mld. euro până în 2020.

În ultimii 10 ani, cei mai activi jucători au fost multinaționalele și antreprenorii locali, care au reușit să se dezvolte pe nișe, însă în ultimii ani a crescut apetitul fondurilor de investiții și al investitorilor de tip business angels.

Tranzacții recente în sector au marcat în 2014 intrarea fondurilor de investiții administrate de Axxess Capital și Oresa Ventures în afaceri dezvoltate de antreprenori la Star Storage, respectiv la Romanian Business Consult. În acest an, trendul a continuat cu fondul de investiții german Earlybird, care a intrat în acționariatul producătorului de software pentru industria turistică DCS Plus, fondat de omul de afaceri Cristian Dincă.

Și investitorii instituționali sunt atrași de perspectivele de creștere ale industriei de profil. International Finance Corporation, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, și Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) au luat un pachet de circa 16% din Teamnet International.

În 2014, americanii de la Intel Capital și fondul de investiții polonez Enterprise Investors și-au făcut exitul din Siveco prin vânzarea a 32,5% din companie către directorii companiei.

Ce face Global Finance

Fondul grec de investiții Global Finance are un istoric de două decenii în România, fiind unul dintre cei mai experimentați administratori de active locale.

Global Finance are în portofoliul local TotalSoft și Green Group Buzău, unde a cumpărat 75% din acțiuni în 2012. Fondul elen este în faza de dezinvestire a portofoliului său local așa cum procedează și alți manageri de fond precum Advent sau GED Capital. Separat, Global Finance activează și cu un fond specializat în investiții imobiliare, ridicat în 2005 cu o capitalizare de 150 mil. euro, cu portofoliu de proprietăți în România, Bulgaria și Serbia.

Fondat în 1991 la Atena, Global Finance are o listă care cuprinde 80 de investiții în 10 țări din regiune, cu o valoare totală a achizițiilor de peste 820 mil. euro.

Ultimul fond, ridicat în 2006, cu un capital de 350 mil. euro, este și cel mai mare din seria de opt fonduri ridicate de managerul grec de active în ultimii 24 de ani.

În România, Global Finance a avut în portofoliu companii precum supermarketurile La Fourmi (devenit Mega Image România, după preluarea de către grupul belgian Delhaize), producătorul de medicamente Sicomed (azi Zentiva România), fabrica de pâine Titan, Romcolor, lanțul de magazine GSM Germanos, dezvoltatorul de software Axigen sau compania de telefonie mobilă Orange România.

Fondatorul Global Finance este Angelos Plakopitas, directorul general al fondului de investiții. Are o carieră de 35 de ani, din care 14 ani în corporate banking în Grecia și SUA, în special în cadrul Citibank.

Abris Capital și Mid Europa, singurele fonduri de investiții cu achiziții de peste 100 mil. euro în România de la începutul anului. Deloitte: Tranzacția prin care Abris preia 55% din acțiunile Pehart de la familia lui Ioan Tecar și BERD, în valoare de 114 mil. euro

Tranzacția prin care fondul de investiții preia un pachet de 55% din acțiunile unui grup de firme Pehart de la familia antreprenorului Ioan Tecar și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este estimată la 114 mil. euro de către consultanții Deloitte în cadrul unui studiu privind Deloitte CE Private Equity Confidence.

Jurnalul de tranzacții a scris în premieră pe 12 mai că fondul de investiții Abris cumpără pachetul majoritar al operațiunilor de producție hârtie ale lui Ioan Pecar în cadrul unei tranzacții în valoare de aproximativ 100 mil. euro.

Reprezentanții Abris nu au făcut până acum vreun comentariu pe tema valorii tranzacției. Ei nu au putut fi contactați până la momentul publicării articolului pentru a comenta valoarea tranzacției din studiul Deloitte.

Datele Deloitte obținute în urma unui chestionar adresat managerilor de fonduri de investiții din regiune coroborate cu declarațiile publice ale Mid Europa pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO arată că de la începutul anului până acum numai două fonduri de investiții au semnat achiziții locale de peste 100 mil. euro – Abris în cazul Pehart, respectiv Mid Europa Partners, care în urmă cu două luni a semnat preluarea a 100% din acțiunile rețelei private de sănătate Regina Maria de la fondul de investiții Advent și fondatorul afacerii, Wargha Enayati.

Ambele tranzacții sunt în curs de finalizare.

Fondul de investiții Mid Europa Partners, unul dintre cei mai mari investitori cu capital de risc din regiune, a confirmat oficial pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că prețul plătit pentru achiziția rețelei de servicii medicale private Regina Maria depășește nivelul de 100 mil. euro.

Creditul Erste pentru finanțarea parțială a achiziției este de 55 mil. euro. Nikolaus Bethlen, Partener Mid Europa Partners și omul care coordonează activitatea fondului de investiții a explicat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO mecanismele tranzacției.
”Noi vom plăti o sumă în numerar (cash consideration – lb. eng) pentru 100% din acțiuni. Finanțarea (pentru achiziție – n.r.) asigurată de Erste este 55 mil. euro”, a spus reprezentantul Mid Europa Partners.

Întrebat dacă valoarea achiziției depășește 100 mil. euro, conform estimărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, Nikolaus Bethlen a răspuns: ”Presupunerea ta privind prețul este corectă”.

Mid Europa Partners a anunțat în august achiziția pachetului integral al Regina Maria, al doilea jucător după cifra de afaceri pe piața serviciilor medicale private. Vânzătorii sunt fondul de investiții Advent International, cu 80% din acțiuni, și familia fondatorului companiei, Wargha Enayati, cu restul de 20% din acțiuni.

Anterior, pe 12 mai, Abris a anunțat preluarea pachetului majoritar în producătorul de hârtie Pehart Group. Astfel, fondul de investiții a preluat 55% din acțiunile Pehart Group de la familia antreprenorului Ioan Tecar și în condițiile exit-ului făcut de BERD din companie. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Achiziția Pehart Group de către Abris, care include plata în numerar precum și infuzie de fonduri proaspete sub forma unei majorări de capital destinate finanțării proiectelor de investiții pentru creșterea capacităților de producție.

Structura tranzacției prevede că fondul de investiții Abris preia pachetul majoritar de 55% în vehiculul de investiții Fertero Limited înregistrat în Cipru, prin care sunt controlate patru companii din Pehart Group – producătorul de hârtie și carton Pehart Tec cu sediul în Petrești (județul Alba), Metalicplas Impex cu sediul la Dej (județul Cluj) – al cărei domeniu de activitate este fabricarea articolelor din fire metalice, lanţuri şi arcuri, dar operează și fabrica de hârtie de la Dej, Samus Construcții Dej – implicată și ea în producția de hârtie de la Dej, respectiv Metalicplas Distribution – firmă implicată în dezvoltarea unei structuri noi de fabricare a hârtiei la Dej, potrivit datelor disponibile din decizia Consiliului Concurenței de aprobare a tranzacției.

Planul Abris în cazul Pehart Group este de a consolida și a extinde talia de producător regional de hârtie tissue în spațiul Europeide Sud – Est. Grupul dispune de trei fabrici și investește pentru a pune în funcțiune a patra unitate de producție de profil până la finele anului și pentru a atinge o producție de 100.000 tone de hârtie tissue. Pufina este cea mai cunoscută marcă din portofoliul Pehart, a cărui strategie de vânzări este bazată pe exporturile spre piețele din regiune.

Abris a intrat pe piață în urmă cu aproape trei ani prin achiziția Cargus în timp ce Mid Europa abia finalizează prima achiziție locală la Regina Maria.

intesa_tranzactie_npl_rosemary main

Tranzacția Rosemary cu credite neperformante ale Intesa: portofoliu nominal de 287 mil. euro, colateral cu proprietăți imobiliare estimate la 181 mil. euro, 1.862 de credite cu 60% denominate în euro și 40% în lei. Ofertele indicative sunt așteptate în octombrie, iar ofertele angajante în noiembrie. Cine sunt consultanții Deloitte Londra și Deloitte Ungaria care se ocupă de vânzare

Intesa Sanpaolo Bank România, filiala locală a celei mai mari bănci italiene, a scos la vânzare un portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de 287 mil. euro, din care 95% reprezintă credite acordate companiilor, iar restul sunt împrumuturi retail, potrivit datelor obținute din piață de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția cu numele de cod Rosemary este coordonată de către o echipă de consultanți Deloitte din birourile din Londra și Budapesta. Investitorii interesați sunt așteptați să vină cu oferte indicative în luna octombrie, etapa ofertelor angajante urmând să aibă loc în luna noiembrie. Primele informații despre vânzarea portofoliului de credite neperformante al Intesa Sanpaolo au fost publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 23 septembrie.

Reprezentanții Intesa Sanpaolo România nu au făcut până acum niciun comentariu pe tema acestei tranzacții.

Portofoliul Intesa Sanpaolo este denominat în proporție de aproape 60% în euro, respectiv circa 40% în lei.

Tranzacția Rosemary propune investitorilor preluarea unui pachet format dintr-un număr de 1.862 de credite, respectiv 1.279 de clienți împrumutați. Portofoliul dispune de un colateral care cuprinde active imobiliare având o valoare de piață estimată la peste 180 mil. euro, din care circa 40% reprezintă ponderea celor mai mari 20 de proprietăți. Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Aceste proprietăți sunt localizate în întreaga țară, cele mai importante fiind în zona București – Ilfov și în vestul țării.

Componenta corporate a portofoliului este compusă din 981 de clienți împrumutați și credite de 273 mil. euro, securizate cu 1.282 de proprietăți. Mai mult de jumătate din aceste împrumuturi sunt acordate companiilor, aflate acum în proceduri avansate de faliment.

La acestea se adaugă credite retail de 14 mil. euro, 298 de clienți împrumutați, această componentă fiind garantată cu 302 proprietăți.

Istoricul de plată al portofoliului arată că în ultimele 18 luni au fost încasate 24 mil. euro, conform datelor obținute de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul de vânzare al portofoliului Rosemary aparține Deloitte, care a format deja o echipă de consultanți în birourile din Londra și Budapesta.

Din echipa Deloitte pentru tranzacție fac parte Andrew Orr – partener Deloitte Londra, Balazs Biro – partener Deloitte Ungaria, Amo Chahal – director Deloitte Londra și Albert Marton,asistent director Deloitte Ungaria.

Amo Chahal este director în cadrul echipei Portfolio Lead Advisory al Deloitte Marea Britanie și a asigurat consultanța pentru tranzacții cu portofolii neperformante de peste 30 mld. lire sterline, lucrând pe mandate atât de partea vânzătorului, cât și a cumpărătorului.

Tranzacțiile au vizat diferite clase de active din Marea Britanie, Irlanda, Germania, Franța, Spania, Olanda, state din nordul Europei și din Europa Centrală și de Est. Amo Chahal a ocupat diferite poziții de conducere în Deloitte Marea Britanie începând din 2007.

Andrew Orr are peste 20 de ani experiență în domeniul tranzacțiilor de portofolii neperformante. A lucrat pentru fondul american de hedging DB Zwirn & Co, specializat în investiții în active neperformante în Asia, și în banca austriacă BAWAG PSK. A mai trecut pe la firmele internaționale de consultanță Andersen și PwC.

Balazs Biro lucrează de 11 ani pentru Deloitte Ungaria. A fost anterior consultant de fuziuni și achiziții pentru Budapest Waterworks. Are o diplomă MBA de la Universitatea Corvin din Budapesta și vorbește maghiara, engleza și germana.

În cadrul subsidiarei locale a celei mai mari bănci italiene, activitățile de administrare a creditelor neperformante sunt coordonate de către Florin Șandor, director general adjunct al Intesa Sanpaolo Bank România și Chief Workout Officer al băncii.

Șandor a fost aproape zece ani șef al departamentului juridic al băncii, iar apoi timp de un an și opt luni a activat în cadrul BNR pe poziția de Senior Consultant. Din iulie 2014, acesta a revenit în cadrul băncii italiene și face parte din echipa de conducere.

Pe piața românească  a tranzacțiilor de neperformante, cea mai mare după valoarea portofoliului vândut a fost cea din iulie 2014 a Volksbank România (495 mil. euro), urmată de tranzacții derulate de BCR.

Tranzacțiile cu credite neperformante, încheiate până acum în jurul unui interval de discount situat între 85% și 93% față de valoarea nominală, conform datelor colectate din piață de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, fie au rolul de a elibera băncile de presiunea provizioanelor pentru a putea redirecționa resurse către creditare, fie anticipează tranzacții de exit ale unor jucători cum a fost cazul Volksbank și cum este în prezent cazul Piraeus.

Un raport al PwC estima nivelul portofoliilor de credite neperformante la 10 mld. euro în 2013.

Până acum, pe lista investitorilor cu apetit pentru astfel de tranzacții locale au apărut Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap, Apartners Capital, Apollo, Lone Star, IFC – divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, Baupost, Sankaty, iar din rândul operatorilor specializați în recuperare de creanțe cehii de la APS, germanii de la EOS, firmele poloneze Kruk și Kredyt Inkaso.

După ce luna trecută, Erste a oprit discuțiile de vânzare a portofoliului Neptun, cu valoare nominală de până la 2,7 mld. euro, acum atenția fondurilor de investiții și a firmelor specializate în administrarea creanțelor este atrasă de tranzacția Ursa a proprietarului elen al Bancpost (portofoliu în jurul a 600 mil. euro), tranzacția Triton a UniCredit Bank (valoare estimată a portofoliului de circa 340 mil. euro) și tranzacția Rosemary a Intesa Sanpaolo România (portofoliu de 287 mil. euro).

KPMG are mandatul tranzacției Triton, iar Deloitte al tranzacției Rosemary.

Deloitte a dus la bun sfârșit în acest an vânzarea unui pachet de credite neperformante a Piraeus Bank România de 185 mil. euro pentru un preț de circa 12 mil. euro, plătit de polonezii de la Kruk.

PwC a avut până acum cele mai multe mandate la vânzarea de portofolii bancare neperformante mari din România – tranzacția Volksbank România (495 mil. euro), tranzacția Saturn (400 mil. euro) a BCR și tranzacția Neptun, oprită luna trecută de Erste din cauza ofertelor primite sub așteptări.

Impactul așteptat al tranzacției Rosemary asupra bilanțului subsidiarei locale a italienilor este unul semnificativ. Activele băncii se situau la 30 iunie 2015 la 1,1 mld. euro, în timp ce volumul împrumuturilor acordate era de 0,7 mld. euro, conform datelor publicate de către banca – mamă din Italia. Banca dispune acum de o rețea de aproximativ 60 de unități și circa 700 de angajați.

Intesa Sanpaolo este o bancă născută în urma fuziunii dintre băncile italiene Intesa și Sanpaolo IMI.

În România, italienii au intrat pe piață în 1996 punând piciorul la Arad, unde au înființat o bancă destinată finanțării IMM-urilor. Din 1 octombrie 2012, Intesa Sanpaolo România a fuzionat absorbind Banca CR Firenze România SA.

Acțiunile Intesa Sanpaolo România sunt deținute de Intesa Sanpaolo SpA cu o participație de 91,47%, Cassa di Risparmio di Firenze SpA (8,18%) și Intesa Sanpaolo Holding International SA (0,35 %).

Pe piața bancară locală, Intesa Sanpaolo intră în prima jumătate a clasamentului. La finele anului trecut, Intesa avea o cotă de piață de 1,2% cu un activ net bilanțier de 1 mld. euro, ocupând poziția 18 din cele 40 de instituții de credit, potrivit raportului anual al băncii centrale.

Ultimul bilanț anual al Intesa Sanpaolo România indică pierderi de aproape 60 mil. euro la 31 decembrie 2014, în condițiile în care banca nu a mai făcut profit din 2008 până acum.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, despre vânzarea de portofolii neperformante din România: Am primit cereri pentru vânzări potențiale și luăm în considerare aceste cereri. Suntem implicați în discuții acum pentru un pachet relativ mic de credite neperformante

EFG Eurobank, proprietarul Bancpost, afirmă că are discuții de vânzare pentru un pachet ”relativ mic” de credite neperformante în România, fără să menționeze valoarea nominală a acestui pachet neperformant.

”Am primit într-adevăr cereri pentru vânzări potențiale de credite neperformante în România și luăm în considerare astfel de propuneri. În acest moment, suntem implicați în discuții pentru un pachet relativ mic de credite neperformante”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, director general al grupului de strategie în cadrul Eurobank Ergasias.

Acesta precizează că ”discuțiile nu au ajuns la scadență”.

Reprezentanții EFG Eurobank afirmă că vor reveni cu detalii când vor avea ”ceva mai concret”.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 2 octombrie că International Finance Corporation, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, a făcut consorțiu cu Kruk România, filiala locală a administratorului polonez de creanțe, pentru a cumpăra un portofoliu de credite neperformante scos la vânzare de grecii de la EFG Eurobank, proprietarul Bancpost.

Tranzacția EFG Eurobank poartă numele de cod Ursa, iar IFC se așteaptă ca prețul de cumpărare al portofoliului după procedurile de evaluare să fie sub 65 mil. euro, potrivit unui sumar al proiectului de investiții propus spre aprobare board-ului instituției financiare internaționale și consultat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pentru portofoliul Ursa, IFC intenționează să aloce un credit sub 35 mil. euro destinat unuia sau mai multor vehicule de proiect create pentru achiziția portofoliului de credite neperformante acordate de ”subsidiara din România a unei bănci regionale mari”, se arată în documentul instituției.

Valoarea nominală a portofoliului de credite neperformante se situează în jurul a 600 mil. euro, fiind una dintre cele mai mari tranzacții din piața românească de profil, potrivit surselor din piață.

Portofoliul de credite neperformante este constituit din împrumuturi de retail (aproximativ 80% din total) și credite colaterizate acordate IMM-urilor din sectoare precum agricultură, construcții, comerț și transporturi.

Pe baza portofoliului indicativ, cele mai multe credite neperformante acordate IMM-urilor sunt de așteptat să fie în proceduri judiciare, iar asta înseamnă riscuri în obținerea și vânzarea garanțiilor aduse colateral la creditele respective, potrivit documentului IFC.

Proiectul IFC are ca dată estimată 1 septembrie pentru a fi supus aprobării board-ului instituției financiare internaționale.

Tranzacția Ursa este coordonată de la Atena de către EFG Eurobank, proprietarul Bancpost și a patra bancă din Grecia, și o execută pe cont propriu (in house), fără să-și fi angajat un consultant specializat.

Surse din piață susțin că tranzacția a ajuns în atenția investitorilor în luna iulie, iar acum a ajuns în faza pregătirii ofertelor angajante, o semnare a contractului de vânzare a portofoliului Ursa fiind așteptată până la finele acestui an, susțin sursele citate.

Bancpost este pilonul local al operațiunilor EFG Eurobank. Bancpost a fost înființată la 1 iulie 1991, iar în 2002 devine prima bancă din sistemul românesc privatizată integral. În noiembrie 2003, Eurobank (Eurobank Ergasias SA) devine acționarul majoritar al Bancpost.

Acțiunile Bancpost sunt acum împărțite de Eurobank Ergasias SA cu 93,78141% și alți acționari cu 6,21859%, din care ERB New Europe Holding BV are 5,36534%.

La finele primului trimestru, Bancpost avea un profit net de 2,3 mil. euro la active de 3,3 mld. euro, portofoliu de credite nete de 2 mld. euro, depozite în valoare de 1,8 mld. euro, o rețea de 158 de locații și 9 centre de afaceri, respectiv 2.373 de angajați.

La nivel de piață, Bancpost la finele anului trecut intra în top 10 bănci locale cu o cotă de piață de 3,1% după active.

bancpost main

International Finance Corporation în consorțiu cu polonezii de la Kruk pregătesc o ofertă în tranzacția Ursa privind portofoliul grecilor de la EFG Eurobank. IFC se așteaptă la un preț de vânzare sub 65 mil. euro pentru portofoliul cu o valoare nominală în jurul a 600 mil. euro scos la vânzare de proprietarul Bancpost

International Finance Corporation, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, a făcut consorțiu cu Kruk România, filiala locală a administratorului polonez de creanțe, pentru a cumpăra portofoliul de credite neperformante scos la vânzare de grecii de la EFG Eurobank, proprietarul Bancpost.

Tranzacția EFG Eurobank poartă numele de cod Ursa, iar IFC se așteaptă ca prețul de cumpărare al portofoliului după procedurile de evaluare să fie sub 65 mil. euro, potrivit unui sumar al proiectului de investiții propus spre aprobare board-ului instituției financiare internaționale și consultat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pentru portofoliul Ursa, IFC intenționează să aloce un credit sub 35 mil. euro destinat unuia sau mai multor vehicule de proiect create pentru achiziția portofoliului de credite neperformante acordate de ”subsidiara din România a unei bănci regionale mari”, se arată în documentul instituției.

EFG Eurobank este banca regională indicată în document, iar Bancpost este subsidiara din România implicată în tranzacție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea nominală a portofoliului de credite neperformante se situează în jurul a 600 mil. euro, fiind una dintre cele mai mari tranzacții din piața de profil.

Numele companiei de proiect a celor de la IFC și Kruk este DARP Ursa SPV. DARP este acronimul programului IFC dedicat portofoliilor de credite neperformante (Debt and Asset Recovery Program), cu fonduri alocate de 1,55 mld. dolari pentru trei ani, iar SPV indică faptul că firma de proiect este un vehicul de investiții creat cu un scop special (Special Purpose Vehicle), în acest caz scopul fiind achiziția portofoliului deținut de proprietarul Bancpost.

Portofoliul de credite neperformante este constituit din împrumuturi de retail (aproximativ 80% din total) și credite colaterizate acordate IMM-urilor din sectoare precum agricultură, construcții, comerț și transporturi.

Pe baza portofoliului indicativ, cele mai multe credite neperformante acordate IMM-urilor sunt de așteptat să fie în proceduri judiciare, iar asta înseamnă riscuri în obținerea și vânzarea garanțiilor aduse colateral la creditele respective, potrivit documentului IFC.

Proiectul IFC are ca dată estimată 1 septembrie pentru a fi supus aprobării board-ului instituției financiare internaționale.

”Nu putem face niciun comentariu în această fază a procesului”, a răspuns Marta Mueller Guicciardini, Principal Finance Officer în cadrul IFC, la întrebările jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO legate de faza în care se află propunerea de finanțare a unei achiziții a portofoliului Ursa.

Tranzacția Ursa este coordonată de la Atena de către EFG Eurobank, proprietarul Bancpost și a patra bancă din Grecia, și o execută pe cont propriu (in house), fără să-și fi angajat un consultant specializat.

Surse din piață susțin că tranzacția a ajuns în atenția investitorilor în luna iulie, iar acum a ajuns în faza pregătirii ofertelor angajante, o semnare a contractului de vânzare a portofoliului Ursa fiind așteptată până la finele acestui an.

Reprezentanții Bancpost și ai EFG Eurobank nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării articolului.

Pe piața de profil din România, tranzacția Ursa a proprietarului Bancpost este cotată ca fiind cea mai mare după eșecul vânzării portofoliului Neptun de la BCR, care grupa vânzarea unor credite neperformante de 2,7 mld. euro. Până acum, cumpărătorii au plătit, în medie, între 5 și 15 eurocenți pentru 1 euro valoare nominală din portofoliile neperformante, în funcție de calitatea portofoliului, conform informațiilor obținute din piață, însă neconfirmate la nivel oficial de către părțile implicate în astfel de tranzacții.

Bancpost este pilonul local al operațiunilor EFG Eurobank. Bancpost a fost înființată la 1 iulie 1991, iar în 2002 devine prima bancă din sistemul românesc privatizată integral. În noiembrie 2003, Eurobank (Eurobank Ergasias SA) devine acționarul majoritar al Bancpost.

Acțiunile Bancpost sunt acum împărțite de Eurobank Ergasias SA cu 93,78141% și alți acționari cu 6,21859%, din care ERB New Europe Holding BV are 5,36534%.

La finele primului trimestru, Bancpost avea un profit net de 2,3 mil. euro la active de 3,3 mld. euro, portofoliu de credite nete de 2 mld. euro, depozite în valoare de 1,8 mld. euro, o rețea de 158 de locații și 9 centre de afaceri, respectiv 2.373 de angajați.

La nivel de piață, Bancpost la finele anului trecut intra în top 10 bănci locale cu o cotă de piață de 3,1% după active.

Necazurile cu care se confruntă cele patru mari bănci grecești au început să producă valuri și pe piața românească, deși aici au operațiuni stabile și, unele dintre ele, profitabile.

Astfel, Piraeus a angajat banca elvețiană de investiții UBS pentru a-i găsi un cumpărător pentru Piraeus Bank România, iar pe lista investitorilor interesați au fost OTP, fondurile americane de investiții JC Flowers, Warburg Pincus, investitorul american Wilbur Ross. Banca Transilvania s-a uitat la tranzacție, dar nu a depus nicio ofertă. Ultimul cuvânt în tranzacție îl are Atena, unde Alexis Tsipras își instalează un nou guvern.

Principalul acționar în cele patru mari bănci – Piraeus, Alpha Bank, National Bank of Greece și EFG Eurobank – este statul grec prin intermediul Hellenic Financial Stability Fund.

Răzvan Vedel (stânga) preia poziția de șef al portofoliului de clienți mari corporații din UniCredit Bank, deținută până în luna septembrie de către Ciprian Păltineanu (dreapta), care urcă în centrala băncii din Viena

Mutări între bancherii UniCredit de pe piața companiilor după plecarea lui Ciprian Păltineanu în ”centrala” de la Viena: Răzvan Vedel avansează ca șef pe finanțările pentru marile corporații, iar poziția de coordonare a finanțărilor pentru multinaționale a fost preluată de Narcisa Grigoraș

UniCredit Bank, una dintre cele mai puternice bănci de pe piața locală a finanțărilor corporative, l-a avansat pe Răzvan Vedel pe poziția de șef pentru marile corporații, ocupată până în septembrie de către Ciprian Păltineanu, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Postul are un rol – cheie în structurile de conducere ale subsidiarei locale a grupului bancar italian având în vedere ”greutatea” componentei de clienți – companii (corporate) în bilanțul băncii.

Păltineanu a fost promovat în ”centrala” de la Viena, UniCredit Bank Austria, care este acționarul majoritar și coordonatorul operațiunilor din Europa Centrală și de Est ale grupului UniCredit. Ciprian Păltineanu a coordonat finanțările corporative ale UniCredit Bank timp de patru ani, iar acum este director de dezvoltare pentru Europa Centrală și de Est în cadrul diviziei de finanțări corporative și de bancă de investiții.

Poziția de șef pe zona finanțărilor acordate corporațiilor mari înseamnă coordonarea departamentelor interne ale băncii dedicate multinaționalelor, companiilor mari românești, sectorului public și grupului instituțiilor financiare.

Răzvan Vedel provine din pepiniera locală de bancheri ai UniCredit. Vedel a făcut carieră până acum ca om de vânzări, remarcându-se ca director de vânzări și marketing în perioada 2001 – 2007 la UniCredit Leasing. Apoi, în martie 2007, a venit în bancă ca șef al departamentului companii locale mari din cadrul diviziei de corporate & investment banking, iar din noiembrie 2013 a trecut la coordonarea departamentului de clienți multinaționale.

Raportul băncii din 2013, ultimul făcut public indica împrumuturile pentru companii la 72% din portofoliul de credite al UniCredit Bank, tendința fiind însă de a reduce gradul mare de dependență al băncii de componenta de corporate.

Divizia de corporate & investment banking din UniCredit Bank este condusă de italianul Marco Esposito – vicepreședinte executiv și membru al Directoratului. În cadrul activității de corporate a băncii, cea mai mare pondere o reprezintă veniturile de la clienții corporații mari (circa 43% din portofoliul de corporate în 2013), urmate de clienții companii românești de talie mijlocie (24% din corporate în 2013), clienții internaționali (22%), clienții din imobiliare (10%) și instituțiile financiare cu o pondere de până la 3%.

Unicredit portofoliu corporate ponderi

IMM-urile sunt parte a diviziei de retail în cadrul băncii italiene.

După promovarea lui Ciprian Păltineanu la Viena, poziția de șef al departamentului multinaționale ocupată de Răzvan Vedel a fost preluată de către Narcisa Grigoraș, care în ultimii șase ani a condus departamentul multinaționale care cuprinde clienții mari din diferite industrii – bunuri de larg consum, farma, energie, utilități, agricultură, metalurgie, echipamente și infrastructură.

Datele disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO indică faptul că poziția de șef de departament la companii locale mari este deținută din noiembrie 2013 de către Răzvan Vioreanu, cea de șef de departament pentru clienții din sectorul public de către Dragos Sîrbu, iar Raluca Popescu este șefa departamentului de clienți internaționali.

O poziție de șef de departament în cadrul structurii dedicate corporațiilor mari este ocupată din 2011 și de către Șerban Tănăsescu, fiul fostului ministru de finanțe și vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții – Mihai Tănăsescu.

Reprezentanții UniCredit nu au putut fi contactați până la momentul publicării articolului pe marginea ultimelor numiri în plan intern.

UniCredit este una dintre cele mai puternice bănci pe piața finanțărilor corporative. Printre cele mai sonore tranzacții de finanțare la care a participat în acest an a fost creditul sindicalizat de 360 mil. dolari către firme din KMG International (fostul grup Rompetrol) la care UniCredit a participat cu 90 mil. dolari, o refinanțare sindicalizată cu BRD în valoare de 127 mil. euro către A&D Pharma, pe listă fiind și un împrumut sindicalizat de circa 270 mil. euro către RCS&RDS, precum și finanțări către grupul de firme al lui Jean Valvis, Alro, companii din alte sectoare de activitate.

Expunerile mari sunt împărțite de către bănci între ele, precum și cu banca – mamă, în cazul UniCredit Bank acest rol fiind jucat de către UniCredit Bank Austria AG.

În 2014, UniCredit Bank avea o cotă de 12,2% la credite și 9,6% la depozite pe segmentul clienților – companii. Cota de piață a italienilor în creditarea persoanelor fizice era anul trecut de 5,7%, iar la depozite de 3,7%.

UniCredit Bank a realizat un profit net consolidat de 106,8 mil. lei (24 mil. euro) în primele șase luni ale anului, înainte de interesul minoritar.

Volumul activelor consolidate a ajuns la 30 iunie la 31 mld. lei (6,9 mld. euro), iar expunerea bilanțieră a portofoliului de credite este de 23,1 mld. lei (5,2 mld. euro), în creștere cu 1,1% comparativ cu finalul anului 2014. Depozitele atrase au ajuns la nivelul de 14,1 mld. lei (3,2 mld. euro), în scădere cu 11,2% comparativ cu finele lui 2014.

UniCredit a intrat în România în 2001 prin achiziția băncii turcești Demirbank. În 2005, italienii preiau banca germană HVB, a cărei proaspătă achiziție locală era Banca Comercială Ion Țiriac. În urma fuziunilor BCIT – HVB Bank România și a HVB Țiriac Bank România – UniCredit România ia naștere banca actuală UniCredit Țiriac Bank. Apoi, în 2013 și în 2014, preia în două tranșe portofoliile de retail, respectiv de corporate ale RBS Bank România.

În iunie 2015, Ion Țiriac și-a marcat exitul din bancă prin vânzarea pachetului de 45% din acțiuni, numele băncii devenind UniCredit Bank.

La nivelul pieței bancare locale, UniCredit este o bancă de top 5, care la finele anului trecut era aproape umăr la umăr cu Raiffeisen după cota de piață, însă la nivelul profitului Banca Transilvania și Raiffeisen se numără printre cele mai rentabile afaceri bancare.

Sediul central al Intesa Sanpaolo România. Sursă foto: Banca.

Intesa Sanpaolo Bank România iese cu o tranzacție de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante de până la 300 mil. euro. Deloitte are mandatul de vânzare al portofoliului de active corporate

Intesa Sanpaolo Bank România, filiala locală a celei mai mari bănci italiene, pregătește vânzarea unui portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de până la 300 mil. euro, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Potrivit acestora, portofoliul Intesa Sanpaolo este format din active corporate, iar nivelul provizioanelor acoperă aproximativ 70% din valoarea portofoliului.

Consultanții Deloitte au mandatul de vânzare al portofoliului de credite neperformante scos la vânzare de filiala locală a băncii italiene.

Reprezentanții Intesa Sanpaolo Bank România nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Activitățile de administrare a creditelor neperformante sunt coordonate de către Florin Șandor, director general adjunct al Intesa Sanpaolo Bank România și Chief Workout Officer al băncii.

Șandor a fost aproape zece ani șef al departamentului juridic al băncii, iar apoi timp de un an și opt luni a activat în cadrul BNR pe poziția de Senior Consultant. Din iulie 2014, acesta a revenit în cadrul băncii italiene și face parte din echipa de conducere.

Impactul așteptat al tranzacției cu credite neperformante asupra bilanțului subsidiarei locale a italienilor este unul semnificativ. Activele băncii se situau la 30 iunie 2015 la 1,1 mld. euro, în timp ce volumul împrumuturilor acordate era de 0,7 mld. euro, conform datelor publicate de către banca – mamă din Italia. Banca dispune acum de o rețea de aproximativ 60 de unități și circa 700 de angajați.

Intesa Sanpaolo este o bancă născută în urma fuziunii dintre băncile italiene Intesa și Sanpaolo IMI.

În România, italienii au intrat pe piață în 1996 punând piciorul la Arad, unde au înființat o bancă destinată finanțării IMM-urilor. Din 1 octombrie 2012, Intesa Sanpaolo România a fuzionat absorbind Banca CR Firenze România SA.

Acțiunile Intesa Sanpaolo România sunt deținute de Intesa Sanpaolo SpA cu o participație de 91,47%, Cassa di Risparmio di Firenze SpA (8,18%) și Intesa Sanpaolo Holding International S.A. (0,35 %).

Poziția afacerii Intesa Sanpaolo în piața locală de profil contrastează puternic cu ceea ce înseamnă grupul Intesa în piața bancară europeană. Astfel, Intesa Sanpaolo era la 30 august a șaptea bancă din zona euro după valoarea bursieră, cu 54,3 mld. euro, înaintea RBS (53,6 mld. euro), ING (52,8 mld. euro), Deutsche Bank (36,2 mld. euro), SocGen (35 mld. euro), UniCredit (34,8 mld.euro) și Credit Agricole (31,9 mld. euro). Intesa are active totale de 668 mld. euro și operațiuni concentrate pe piețele din Italia, Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu și nordul Africii.

Pe piața bancară locală, Intesa Sanpaolo intră în prima jumătate a clasamentului. La finele anului trecut, Intesa avea o cotă de piață de 1,2% cu un activ net bilanțier de 1 mld. euro, ocupând poziția 18 din cele 40 de instituții de credit, potrivit raportului anual al băncii centrale.

Intesa nu a avut ambiții în România de a intra în lupta pentru o poziție de top, o excepție notabilă fiind depunerea unei oferte în 2005 la privatizarea BCR, tranzacție tranșată de Erste pentru o sumă de 3,75 mld. euro, record absolut în istoria vânzării de active locale.

Ultimul bilanț anual al Intesa Sanpaolo România indică pierderi de aproape 60 mil. euro la 31 decembrie 2014, în condițiile în care banca nu a mai făcut profit din 2008 până acum. La nivel de grup, Intesa a raportat un profit net de 2 mld. euro după primul semestru.

În contextul în care peisajul bancar după izbucnirea crizei globale în urmă cu șapte ani a fost marcat de reducerea personalului și a rețelelor din teritoriu, ultimii ani au adus o tendință de curățire a pieței, concretizată pe de o parte prin exitul unor jucători ca Millennium (Portugalia), RBS (Marea Britanie), Volksbank (Austria), MKB (Ungaria), iar pe de altă parte printr-o serie de tranzacții cu portofolii neperformante.

Tranzacțiile cu credite neperformante, încheiate până acum în jurul unui interval de discount situat între 85% și 93% față de valoarea nominală, conform datelor colectate din piață de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, fie au rolul de a elibera băncile de presiunea provizioanelor pentru a putea redirecționa resurse către creditare, fie anticipează tranzacții de exit ale unor jucători cum a fost cazul Volksbank și cum este în prezent cazul Piraeus.

Pe piața românească, primele tranzacții de calibru au apărut anul trecut – vânzarea unui portofoliu neperformant de 495 mil. euro de către Volksbank România, bancă acum în curs de integrare în structurile BT, apoi seria de tranzacții ale BCR – cu o valoare de peste 620 mil. euro, inclusiv proiectul Saturn (portofoliu de 400 mil. euro).

Cea mai mare astfel de tranzacție pe piața de profil, vânzarea portofoliului Neptun de 2,7 mld. euro al BCR, a eșuat la începutul acestei luni, în contextul în care în același interval de timp Erste a mai venit cu o veste – șoc, demisia cehului Tomas Spurny înainte de expirarea mandatului și înlocuirea sa în poziția de CEO al celei mai mari bănci locale cu Sergiu Manea.

Tranzacția Neptun de la BCR a atras în premieră atenția asupra României din partea mai multor fonduri de talie globală. Erste a primit pe 27 iulie două oferte finale de la Lone Star și Blackstone, cuprinse în intervalul 11 – 14 eurocenți pentru  1 euro credit neperformant la valoare nominală. Lone Star a depus oferta mai bună, fiind aproape de a semna tranzacția, apoi s-a retras, iar Blackstone a venit în august cu o ofertă finală îmbunătățită cu puțin peste cea înaintată de Lone Star, însă Erste a decis să renunțe la tranzacție, austriecii având așteptări de preț mai mari.

Pe piața de profil, UniCredit Bank urmează să intre în perioada următoare cu portofoliul neperformant, estimat la 340 mil. euro, cu nume de cod Triton, mandatul de vânzare fiind luat de consultanții KPMG.

Băncile românești au de vândut portofolii neperformante care totalizează peste 10 mld. euro, conform unor estimări.

medlife_infografic_exit_v4c main

Vânzarea pachetului de acțiuni Medlife deținut de fondul de investiții V4C intră în faza ofertelor angajante. Warburg Pincus și Pinebridge, printre numele așteptate în runda finală a tranzacției

Tranzacția de exit a fondului de investiții Value4Capital din acționariatul Medlife, liderul serviciilor medicale private, intră în perioada următoare în faza ofertelor angajante, susțin surse din piață.

Pe lista investitorilor rămași în cursa pentru achiziția pachetului de 36% din Medlife deținut de către Value4Capital se află fondurile de investiții Warburg Pincus și Pinebridge, conform informațiilor disponibile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Informațiile nu au fost confirmate de către reprezentanții fondurilor de investiții, în condițiile în care de la demararea tranzacției nu au făcut niciun comentariu la solicitările jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Ofertele primite până acum ar putea evalua afacerea Medlife la multipli în jurul a 12 – 14, aplicat la EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), ceea ce s-ar putea reflecta într-o tranzacție estimată în jurul a 50 – 60 mil. euro pentru pachetul de 36,25% din Medlife, scos la vânzare de fondul de investiții Value4Capital.

Tranzacția derulată la Medlife a atras interesul mai multor investitori financiari, printre cei care au înaintat în această vară oferte neangajante s-ar fi aflat un fond nordic de investiții, Ardian și Enterprise Investors, mai susțin sursele citate. Ulterior, investitorii care au fost selectați după depunerea ofertelor neangajante au intrat în camera de date și au derulat activități specifice de due dilligence (analiză financiară).

Tranzacția de exit a V4C de la Medlife a fost anunțată în premieră pe 3 februarie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Warburg Pincus a fost implicată și în fazele inițiale ale tranzacției de vânzare a Regina Maria.

Warburg Pincus are în administrare active de peste 35 mld. dolari. Are la activ 14 fonduri de investiții, prin care a investit în ultimii 49 de ani peste 50 mld. dolari în 720 de companii în 35 de țări de pe Glob.

Warburg Pincus are tangență cu România prin investiția făcută în decembrie 2012 în Sand Hill Petroleum B.V., companie de explorare și producție hidrocarburi, cu subsidiare la Budapesta și București. În ianuarie 2015, Sand Hill Petroleum România S.R.L., parte a Sand Hill Petroleum B.V, a primit de la Agenția Națională de Resurse Minerale dreptul de a face lucrări de prospectare și explorare în 5 perimetre din bazinul Transilvaniei.

Pe piața medicală, Warburg Pincus are un portofoliu variat de afaceri în piețe mari precum SUA, China și India. Investește în toate fazele unei afaceri și în orice geografie a lumii și în sectoare variate.

Pinebridge este un jucător global în industria fondurilor de investiții, cu active sub administrare de 75,9 mld. dolari.

Pinebridge are în portofoliul din România participații la UTI Group, fondat de familia lui Tiberiu Urdăreanu, și afacerea Digital Cable Systems de pe piața de telecomunicații. Pinebridge a demarat de mai multă vreme tranzacția de exit din Digital Cable Systems, însă aceasta nu s-a finalizat până acum în condițiile în care fondul de investiții nu a dat semnale că ar fi fost mulțumit după runda de oferte primite de la UPC și Vodafone, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.
Pachetul minoritar scos la vânzare la Medlife reprezintă tranzacția de exit a fondului de investiții Value4Capital din România.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation și V4C.

MedLife a urmat un model de dezvoltare atât pe verticală – înglobând în structura sa clinici, spitale, laboratoare, farmacii, cât și pe orizontală – printr-o campanie de expansiune la nivel național prin achiziții și deschideri de unități noi.

Pentru acest an, ținta anunțată de Medlife este o cifră de afaceri de 100 mil. euro, de 4 ori mai mare decât în momentul intrării V4C în afacere.

Ultimul bilanț public al companiei MedLife SA indică o cifră de afaceri de 56,5 mil. euro și un profit net de 2,1 mil. euro la un număr de 1.249 de angajați. MedLife a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri agregată de 80 mil. euro și un profit operațional (EBITDA) de 13 mil. euro, în creștere cu 25% față de 2013. Pentru 2015, compania are în plan o creștere organică de 16% până la 93 mil. euro, și de peste 25%, respectiv până la 100 mil. euro, obiectiv condiționat de derularea unor noi achiziții pe care compania le are în plan. De asemenea, reprezentanții MedLife estimează un profit operațional de 17 mil. euro.

MedLife este unul dintre cei mai mari operatori privați de servicii medicale alături de Regina Maria, Sanador sau Medicover.

V4C este o firmă de investiții cu capital de risc, care s-a desprins în 2011 din Amundi (fost SGAM). V4C este deținută de cei trei parteneri – William Watson, Piotr Misztal și Jacek Pogonowski. Watson este unul dintre pionierii investițiilor în Europa Centrală și de Est, regiune în care este activ încă din 1992 când lucra ca bancher pentru Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

În ciuda unui exit al V4C din Medlife, care echivalează cu un exit local, V4C are planuri noi de investiții în regiune, inclusiv în România.

Administratorul de fonduri de investiții Value4Capital, care este în curs de exit din afacerea de servicii medicale private MedLife, intenționează să ridice în acest an un nou fond de investiții cu care să deruleze tranzacții în România și în regiune.

William Watson, Managing Partner al Value4Capital, declara la finele lunii iunie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că sunt purtate discuții cu investitori pentru a ridica un nou fond de investiții, cu o capitalizare – țintă de circa 150 – 200 mil. euro.

Potrivit acestuia, noul fond ar urma să investească în România și în celelalte piețe din regiune, inclusiv Polonia. Sectoarele vizate ar fi serviciile, IT&C, servicii medicale sau BPO (servicii de afaceri externalizate – n.r), iar perioada de investiție va fi cea tipică, în medie de 3 – 5 ani.

Serviciile medicale private sunt în acest moment punctul fierbinte al pieței de fuziuni și achiziții, după ce pe 4 august fondul de investiții Mid Europa Partners a anunțat achiziția a 100% din acțiunile rețelei private Regina Maria în cadrul unei tranzacții în valoare de peste 100 mil. euro.

fp_infografic main

Mișcare – surpriză și schimbare de strategie a celui mai mare fond de investiții de pe Bursa din București: Fondul Proprietatea este în discuții exclusive pentru preluarea unui pachet de acțiuni minoritar la Polisano. Semnarea contractului și finalizarea tranzacției, așteptate după AGA din octombrie când se va decide asupra reînnoirii mandatului Franklin Templeton privind administrarea FP

Fondul Proprietatea (FP), unul dintre cele mai mari fonduri închise de investiții din lume, derulează negocieri exclusive pentru a intra ca acționar în afacerea Polisano din sectorul medical privat, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Fondul de investiții a semnat pe 11 iunie un memorandum de înțelegere care prevede preluarea unui pachet de 25% din acțiunile Polisano SA pentru 30 mil. euro, potrivit declarațiilor făcute la acel moment de către Remus Borza, președintele grupului medical Polisano.

Implicarea FP în tranzacția aflată în derulare la Polisano este confirmată de către Remus Borza.

”Tranzacția se va realiza după prelungirea mandatului Franklin Templeton la Fondul Proprietatea, adică după adunarea generală a acționarilor din octombrie”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Remus Borza, președintele Polisano.

Contactați de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, reprezentanții Fondului Proprietatea nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Acționarii FP sunt convocați pe 29 octombrie la hotelul Radisson Blu din București pentru a aproba, printre altele, reînnoirea mandatului de administrare a FP de către Franklin Templeton, modificări aduse actului constitutiv care califică FP ca administrator de fonduri de investiții alternative precum și modificări aduse politicii de investiții a fondului.

Prelungirea mandatului Franklin Templeton înseamnă și trecerea FP din mâna Franklin Templeton Investment Management sucursala Londra sub aripa administratorului de fonduri de investiții alternative Franklin Templeton International Services SÀRL din Luxemburg.

Fondul Proprietatea a fost înființat în 2005 pentru despăgubirea foștilor proprietari deposedați de regimul comunist, este listat pe bursele din București și Londra, valoarea sa bursieră depășind 2 mld. euro. FP a raportat pentru primul semestru al anului un profit net de 356,6 mil. lei (peste 80 mil. euro), de aproape trei ori mai mic față de rezultatul anunțat în urmă cu un an, pe fondul scăderii dividendelor încasate de la firmele din portofoliu și a lipsei unor tranzacții importante de vânzare de participații.

Franklin Templeton, administratorul FP, este unul dintre cei mai mari manageri globali de fonduri de investiții, cu birouri în 35 de țări și active sub administrare cu o valoare de 898 mld. dolari la 30 septembrie 2014.

Interesul FP pentru Polisano devoalează și o schimbare de strategie în condițiile în care asta înseamnă lărgirea orizontului de investiții prin intrarea în sectoare noi de piață. Serviciile medicale private, una din afacerile locale ale momentului pentru fondurile de investiții atrase de marjele stabile de profit și ratele anuale de creștere de două cifre, sunt un teritoriu nou pentru FP.

Portofoliul FP este dominat acum de deținerile ”moștenite” în fostele mari companii de stat din sectorul de petrol și gaze (40,8% din valoarea activului net), respectiv energie electrică și utilități 48,8%. De la înființare, FP nu a cumpărat participații în companii nelistate și nici nu a fost activ în segmentul serviciilor medicale private, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, astfel că încheierea unei tranzacții cu Polisano înseamnă direcții noi de acțiune pentru fondul de investiții listat pe bursă.

În iunie, Borza declara că fondul de investiții implicat în negocieri nu are operațiuni în România pe același segment de piață cu Polisano și, nefiind o concentrare economică, nu va fi nevoie de avizul Consiliului Concurenței. De asemenea, acesta menționa atunci că fondul urmează să înceapă din iunie activitățile de due dilligence (analiză financiară) la Polisano.

”Există posibilitatea de exit în 18 luni începând cu 1 ianuarie 2016 sau 2 ani de acum încolo”, spunea președintele Polisano în urmă cu trei luni, care adăuga că exitul fondului ar urma să se producă printr-o listare a Polisano pe bursă.

Potrivit înțelegerii dintre cele două părți, fondul ar urma să preia ac­ţiuni în Polisa­no SA, companie care deţine integral pachetele  de acţiuni în cadrul Polisano Phar­maceuticals, care activează în zona de producție, Polisano SRL, din sectorul distribuţiei de medicamente, Clinica Polisano SRL cu clinici şi spi­tale în portofoliu şi Sib­phar­ma­­med, care operează lanțul de farmacii Polisano, acestea cumulând afaceri de aproape 345 mil. euro în 2014.

Fondul ar urma să vină la Polisano cu banii sub formă de majorare de capital în companie, potrivit declarațiilor lui Borza.

FP are nevoie de lichidități pentru a face investiții noi

FP nu poate contracta credite pentru finanțarea de investiții, conform actului său constitutiv. Sursele de finanțare care îi rămân la dispoziție pentru investiții sunt cele proprii, provenite mai ales din încasarea de dividende și din vânzarea unor participații din portofoliu. Cum negocierile cu Electrica pentru vânzarea de acțiuni au eșuat, FP a propus recent o listare a titlurilor OMV Petrom pe bursa de la Londra pentru a spori lichiditatea participației sale de 19% deținute în subsidiara locală  a austriecilor. O altă variantă ar fi acțiunile de la Romgaz, unde pachetul de 10% deținut valorează circa 266 mil. euro. De asemenea, veniturile din dividende au scăzut în prima jumătate a anului la 433 mil. lei față de 649,8 mil. lei la 30 iunie 2014.

Pe de altă parte, sub presiunea principalului său acționar, fondul – vultur american Elliott Associates (18,7% din acțiuni), FP continuă programul de răscumpărare de acțiuni proprii pe care apoi le anulează pentru a reduce capitalul social prin returnarea de capital către acționari.

Lichiditățile în scădere ale FP și accesul blocat la bănci pentru credite cu destinație de investiții limitează opțiunile fondului de investiții pentru finanțarea unei achiziții de acțiuni Polisano.

Analiștii de pe piața financiară sunt și ei surprinși în acest context de un interes al FP la Polisano.

„Serviciile medicale private sunt un sector atractiv pentru investiții în acest moment, însă FP a dat semnale până acum că este ocupat cu programul de răscumpărări de acțiuni proprii. De asemenea, până nu se reduce discount-ul (diferența dintre prețul de închidere al acțiunii și valoarea activului net pe acțiune – n.r.), este o provocare pentru resursele ce ar trebui alocate pentru investiții noi”, este de părere Adriana Marin, analist – șef în cadrul biroului local al firmei poloneze de brokeraj Ipopema Securities.

fp grafic discount

Obiectivul de discount al managementului FP este de a avea un discount între preţul de închidere al acţiunilor Fondului şi cea mai recent publicată VAN pe acţiune egal cu sau mai mic de 15%, în cel puţin două treimi din zilele de tranzacţionare pe parcursul perioadei 1 octombrie 2014 – 30 iunie 2015. În acest interval, discountul mediu a fost de 26,22%, iar cel de la finalul perioadei a trecut de 32%, fiind deci aproape de două ori mai mare față de ținta asumată de managerul de fond, printre cauzele invocate numărându-se întârzierea listării FP pe bursa din Londra sau întârzierea ieșirii Hidroelectrica din insolvență și a listării pe bursă.

Discuțiile Polisano cu fondul de investiții au început în 2014 și s-au derulat la Londra, la București și la Sibiu, unde se află sediul grupului de firme fondat de medicul Ilie Vonica.

Remus Borza a informat despre semnarea în luna iunie a memorandumului tranzacției și pe reprezentanții mai multor bănci cu care Polisano lucrează.

Polisano a contractat în ultimele luni mai multe credite pentru a-și asigura lichiditățile de capital de lucru și alte operațiuni de la EximBank (credit de 44 mil. lei), BRD (15 mil. euro), Veneto Banca (19 mil. lei) și Banca Transilvania (10 mil. lei).

Cine este Polisano

Polisano este unul dintre cele mai mari grupuri de servicii medicale din România, având în structura sa activități de producție medicamente prin compania Polipharma Industries, o rețea de distribuție la nivel național, un spital la Sibiu, precum și o rețea de farmacii sub marca Rețeta, respectiv clinicile Polisano și centre de fertilizare in vitro.

Remus Borza a preluat conducerea afacerii Polisano în august 2014, în contextul în care fondatorul grupului – medicul sibian Ilie Vonica s-a sinucis anul trecut pe fondul arestării soției sale în dosarul emiterii de rețete false și de documente fictive care indicau achiziții de medicamente de către farmaciile din grup de la societăți – fantomă.

Loredana Vonica Gligor, fiica lui Ilie Vonica, și Ovidiu Gligor, soțul acesteia, i-au dat mandat de a readuce pe creștere afacerea Polisano în curs de un an. Acesta a început un proces de reorganizare a afacerii și a recrutat de pe piață manageri de la MedLife și alte firme de profil pentru a relansa dezvoltarea portofoliului de afaceri.

polisano tabel rezultate 2014

Remus Borza, omul care acum în mâini destinul afacerii Polisano, este avocat al Baroului București din 1995 și și-a construit o reputație solidă ca specialist în insolvență și reorganizarea companiilor aflate într-o situație financiară dificilă. Cel mai mediatizat caz de care s-a ocupat Borza a fost intrarea în insolvență a Hidroelectrica pentru a scăpa compania de contractele considerate păguboase încheiate cu case de comerț, care afectau finanțele producătorului de energie controlat de către stat.

Piața serviciilor medicale private este un centru de greutate important în piața de fuziuni și achiziții, în acest moment fiind în derulare exitul fondului de investiții V4C din Medlife, cel mai mare operator de profil după cifra de afaceri, respectiv în curs de finalizare achiziția rețelei Regina Maria de către fondul de investiții Mid Europa Partners, tranzacție cu o valoare de peste 100 mil. euro. La acestea se adaugă tranzacția de exit derulată de fondul de investiții spaniol GED Capital din afacerea de distribuție de echipamente medicale Diamedix și preluarea unui pachet minoritar de acțiuni în lanțul de centre de radioterapie Amethyst de către Mezzanine Management.

bcr_neptun_npl_indicatori_tranzactie_esec main

Tranzacția Neptun: cine a participat în tranzacție, cine au fost oamenii – cheie, etapele principale ale tranzacției

Erste a oprit recent discuțiile pentru vânzarea portofoliului de credite neperformante Neptun, cu o valoare nominală de 2,7 mld. euro, austriecii fiind nemulțumiți atât de ofertele angajante primite de la fondul american de investiții Lone Star, respectiv de la consorțiul condus de Blackstone, cât și de discuțiile ulterioare care au adus o ofertă finală ușor îmbunătățită, însă în continuare sub așteptările proprietarului BCR.

Bloomberg a anunțat joi că tranzacția Neptun a fost anulată de către Erste, pe fondul ofertelor sub așteptări, despre care jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 1 septembrie.

”Noi nu am anunțat nicio o tranzacție cu NPL-uri (portofolii cu credite neperformante – n.r.) la BCR și nu este modul nostru de lucru să comentăm despre discuții pe care le-am avut sau le avem cu potențiali parteneri de afaceri. De aceea, răspunsul nostru oficial nu poate fi decât același pe care l-am comunicat anterior și anume că ne continuăm eforturile de rezolvare accelerată a portofoliului istoric de credite neperformante de la BCR”, au răspuns reprezentanții Erste la solicitarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO referitor la informațiile Bloomberg conform cărora austriecii au anulat tranzacția Neptun.

Răspunsul Erste referitor la destinul tranzacției Neptun este unul nuanțat și este aliniat strategiei declarate a grupului austriac de a curăța rapid și cât mai discret posibil nivelul creditelor neperformante din ansamblul portofoliului pentru a face loc recuperării terenului pierdut în piață de către BCR prin creșterea producției de împrumuturi noi. De asemenea, răspunsul diplomatic al austriecilor este compatibil cu cerințele băncii centrale, care pune presiune asupra băncilor să rezolve cu prioritate problema creditelor neperformante din bilanțurile proprii.

BCR a pornit în primul trimestru al acestui an derularea tranzacției de vânzare a portofoliului Neptun, cel mai mare din scurta istorie a pieței românești de tranzacții cu portofolii bancare neperformante.

Firma de audit și consultanță PwC a câștigat mandatul Erste pentru organizarea și coordonarea vânzării portofoliului Neptun, în fața unor bănci de investiții de calibru precum Lazard, potrivit informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a anunțat în premieră această tranzacție pe 11 februarie, iar apoi pe 24 martie.

PwC venea în spate cu atu-ul executării cu succes a unor tranzacții de vânzare de portofolii neperformante ale BCR (cea mai importantă fiind tranzacția Saturn de vânzare a unui portofoliu de circa 400 mil. euro în decembrie 2014), având și expertiza unică  a celor mai mari tranzacții locale pe piața de profil (a fost consultantul Volksbank România la vânzarea unui portofoliu de 495 mil. euro).

Tranzacția propusă investitorilor avea de această dată o structură diferită, pe lângă vânzarea unui portofoliu uriaș de credite neperformante, fiind „lipită” și externalizarea unității de restructurare din BCR, care să se ocupe de administrarea portofoliului ce urma a fi vândut.

Astfel, Erste punea pe masa potențialilor cumpărători un portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de circa 2,7 mld. euro, precum și un pachet de 51% din acțiunile companiei de administrare a portofoliului Neptun, companie rezultată din externalizarea departamentului de work out din BCR, care numără în jurul a 350 de oameni, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse apropiate discuțiilor.

Portofoliul de credite neperformante al BCR cu nume de cod Neptun este format din împrumuturi acordate companiilor mari, care au o pondere de până la 39% din întregul pachet, IMM – urile ocupă aproape 15%, creditele de pe segmentul retail (acordate persoanelor fizice) cu o pondere de circa 32%, respectiv o componentă de circa 14% din valoarea nominală a pachetului însemnând finanțări cu destinație imobiliară.

Calendarul și investitorii implicați în tranzacție

Teaser-ul (documentele de prezentare a tranzacției) a fost trimis apoi către o bază de potențiali investitori. Astfel, din informațiile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, printre cei invitați să participe la tranzacția Erste s-au numărat Lone Star, Bank of America Merril Lynch, Apollo Global Management, Blackstone (liderul consorțiului format cu HIG Capital, AnaCap) , TPG, Oaktree Capital Management, Morgan Stanley, Deutsche Bank (liderul consorțiului format cu The Baupost Group și Sankaty Advisors), Starwood, Cerberus, International Finance Corporation (care s-a alăturat apoi Lone Star), respectiv Fortress.

Dintre cei invitați, au venit să semneze la finele lunii aprilie acordul de confidențialitate al tranzacției (NDA – Non Disclosure Agreement, n.r.) Deutsche Bank (lider de consorțiu), Apollo, Blackstone (lider de consorțiu), Lone Star și Fortress. Documentul cuprinde peste 220 de pagini și are ca scop asigurarea confidențialității în ceea ce privește datele tranzacției la care investitorii urmau să aibă acces.

A urmat apoi o analiză a bazei de date puse la dispoziție și un info memo într-un interval de aproximativ două săptămâni, iar investitorii au avut apoi la dispoziție o săptămână pentru a lua decizia dacă depun sau nu oferte indicative sau neangajante, care echivalează cu o expresie formală de interes.

Termenul de depunere al ofertelor neangajante a fost 26 mai. Înainte de depunerea ofertelor neangajante, din tranzacția Neptun au ieșit Fortress și Apollo.

Au depus oferte neangajante Deutsche Bank (liderul consorțiului format cu The Baupost Group și Sankaty Advisors), Blackstone (liderul consorțiului format cu HIG Capital și AnaCap) și Lone Star.

A urmat apoi etapa de due dilligence, care cuprinde derularea activităților de analiză financiară, seturi de întrebări adresate reprezentanților vânzătorului  de către echipele investitorilor. Investitorii au avut acces în această perioadă la o cameră de date virtuală.

Procesul de due dilligence derulat în tranzacția Neptun a durat aproximativ șase săptămâni pe parcursul lunilor iunie și iulie.
În această etapă, consorțiul condus de Deutsche Bank s-a retras din tranzacție.

A urmat termenul de depunere al ofertelor angajante. Erste a primit pe 27 iulie două oferte angajante de la Blackstone (liderul consorțiului format cu HIG Capital și AnaCap) și Lone Star, după cum a anunțat în premieră jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții potențialilor cumpărători ai portofoliului Neptun au avut discuții și la nivelul BNR pentru a estima impactul asupra tranzacției a noilor reglementări privind insolvența persoanelor fizice.

Din informațiile disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, ofertele depuse de cei doi investitori au fost în jurul intervalului de preț 11 – 14 eurocenți pentru 1 euro valoare nominală din portofoliul scos la vânzare, oferta mai mare fiind depusă de Lone Star.

Apoi, sursele citate susțin că Erste le-a transmis celor doi ofertanți că așteaptă o îmbunătățire a ofertelor. În acest context, au fost purtate discuții cu Lone Star, iar Blackstone ar fi depus o ofertă îmbunătățită în august, însă tot în jurul intervalului de oferte primite de Erste, ale cărei așteptări sunt cu mult mai mari.

Diferența mare de preț între ofertele primite de la Lone Star și Blackstone și așteptările Erste au dus la blocajul tranzacției Neptun. De la o tranzacție estimată în fazele inițiale la aproximativ 640 – 710 mil. euro, ofertele finale au cotat tranzacția în jurul unei medii de 300 – 350 mil. euro, susțin sursele citate.

Cine au fost consultanții și oamenii – cheie în tranzacție

Erste a lucrat în tranzacția Neptun, pe lângă consultanții de la PwC, cu banca de investiții americană Houlihan Lokey, iar pe partea de consultanță juridică au apelat la serviciile firmei austriece de avocați Schoenherr. Avocații Schoenherr, ca și consultanții de la PwC, au consiliat Erste și la vânzări anterioare de credite neperformante.

În proiectul Neptun, oamenii – cheie ai PwC sunt spaniolul Guillermo Barquin, Partener, austriacul Bernhard Engel, Partener, și britanicul Jonathan Wheatley, director European Portfolio Advisory Group CEE în cadrul biroului din Londra.

Guillermo Barquín Orbea lucrează la PwC de 15 ani. Are la activ peste 30 de tranzacții de vânzare de portofolii performante și neperformante, în valoare totală de 15 mld. euro și achiziții de peste 7 mld. euro.

Bernhard Engel este partener PwC Austria și este familiar cu tranzacțiile cu portofolii neperformante operate de băncile austriece Volksbank și Erste, proprietarul BCR.

Preţurile depind de parametrii portofoliilor, spunea în februarie Bernhard Engel, potrivit ziarului Bursa. Engel adăuga că anumite credite de consum negarantate pot fi tranzacţionate între 5-15% din valoarea lor, în funcţie de durata întârzierii achitării lor, iar creditele imobiliare se tranzacţionează în regiune la 15-25% din valoarea lor.

Wheatley lucrează din 2012 la PwC, unde a revenit după 8 ani în care a fost în rândurile băncii britanice RBS. A condus un proiect de structurare a vânzării unui portofoliu de credite neperformante de 1 mld. euro în Europa de Est și a condus procesul de achiziție a unui portofolii de 200 mil. lire sterline în 2013. Vorbește engleza, franceza și spaniola.

Consorțiul Blackstone – HIG Capital – AnaCap, unul dintre cei doi finaliști ai tranzacției Neptun, a lucrat cu Deloitte pe partea de consultanță.

Pe partea managementului de creanțe, consorțiul condus de Blackstone a avut alături firma specializată EOS pentru analiza portofoliului de creanțe pe segmentul de retail, CIT Restructuring – divizie a CITR Group –  pentru analiza segmentelor companii mari și IMM-uri din portofoliu, iar pe zona juridică a apelat la expertiza avocaților NNDKP.

Echipa Blackstone pe proiectul Neptun a fost condusă de Qasim Abbas, Managing Director în biroul londonez în cadrul grupului de oportunități tactice. A venit la Blackstone în 2012, după ce a trecut și pe la băncile de investiții Citi și UBS.

Lone Star, celălalt ofertant, a lucrat la tranzacția Neptun cu IFC (finanțare), APS (management recuperare creanțe), Alvarez & Marsal (consultanță restructurare), RTPR Allen & Overy (avocați).

IFC și-a anunțat intenția să se asocieze cu LSF IX Investments, fond de investiții administrat de Lone Star, în cadrul unui vehicul de investiții special creat pentru tranzacția derulată la BCR, numele companiei de proiect fiind DARP Neptune SPV.

Pentru aceasta, International Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a înaintat spre aprobarea board-ului său propunerea de a aloca până la 145 mil. dolari (circa 129 mil. euro) pentru a cumpăra împreună cu fondul american de investiții Lone Star portofoliul Neptun de la BCR, cel mai mare pachet de credite neperformante din istoria pieței bancare locale. Banii alocați includ și o investiție într-o companie specializată în administrarea creditelor neperformante. Expunerea maximă pe un proiect este de maxim 35% din costul total al proiectului.

APS a devenit ”un abonat” al marilor tranzacții locale cu neperformante, printre care vânzarea unui portofoliu nominal de circa 500 mil. euro de către Volksbank România, apoi BCR cu două tranzacții care au cumulat vânzarea unor portofolii de datorii de peste 600 mil. euro. IFC a anunțat în aprilie 2014 un parteneriat cu APS, prin care instituția financiară internațională acorda finanțare de până la 20 mil. euro pentru achiziția unor astfel de credite neperformante de către firma cehă în țări din regiune inclusiv în România.

Alvarez & Marsal este o firmă de consultanță fondată în 1983 de către un fost consultant în restructurare de la Coopers & Lybrand și de un fost bancher Citi.

Omul – cheie în negocierile Lone Star pe tranzacția Neptun de la BCR este Stephan Ohlmeyer, director în cadrul biroului londonez al fondului de investiții american.

Ohlmeyer este un bancher de investiții german care a venit în aprilie 2014 la Lone Star, pe poziție de managing director.

Și-a făcut studiile și are un doctorat în Fizică Matematică la Universitatea din Hamburg (Germania). Are o certificare CFA de analist financiar. Și-a început cariera în 1996 ca intern în biroul din Munchen al firmei germane de consultanță de strategie Roland Berger. A lucrat în perioada 1997 – 2000 ca asociat în biroul din Londra al băncii americane de investiții JP Morgan Chase, iar pentru următorii 3 ani a fost asociat în cadrul Morgan Stanley. În perioada 2002 – 2008, Ohlmeyer a fost director executiv în Londra în cadrul grupului pentru situații speciale al băncii americane de investiții Goldman Sachs.

Importanța tranzacțiilor cu credite neperformante în strategia de creștere a BCR

Pentru austrieci, miza tranzacției este importantă, având în vedere că este un pas decisiv pentru eliminarea presiunii lăsate pe bilanț de credite vechi și ar descătușa liderul pieței bancare să-și reia planurile de creștere sub noul său director general, românul Sergiu Manea, care îl înlocuiește de la 1 octombrie pe cehul cu cetățenie americană Tomas Spurny.

„Sperăm să finalizăm până la sfârșitul anului (tranzacția Neptun – n.r.). Dacă se va încheia cu succes sau nu până la sfârșitul anului, nu știu”, declara pe 7 august Andreas Treichl, directorul general al grupului austriac Erste – proprietarul BCR, în cadrul conferinței de presă organizate pentru prezentarea rezultatelor financiare din primul semestru. De atunci, reprezentanții Erste nu au venit cu alte declarații sau informații pe marginea tranzacției.

După primul semestru, BCR a afișat un profit net de 135,7 mil. euro și o scădere a ratei creditelor neperformante de la 29,3% la 23,1% într-un an. Rata de acoperire a NPL s-a situat la 76,9%, un nivel considerat confortabil.

Raportul semestrial al Erste indică faptul că la BCR la 30 iunie volumul creditelor neperformante și al creanțelor ajungea la 1,86 mld. euro, plasând România după Austria în ceea ce privește nivelul acestora.

Erste a câștigat în 2005 licitația organizată de statul român pentru privatizarea BCR și în 2006 a devenit acționarul majoritar al celei mai mari bănci locale, după ce a plătit 3,75 mld. euro pentru achiziția a 61,88% din acțiuni de la statul român, BERD și IFC.

Ulterior, și-a majorat participația în BCR prin achiziția de acțiuni de la SIF-uri și angajații băncii, deținerea Erste ajungând la 93,6%, conform ultimului raport anual al băncii austriece.

Pe lângă achiziția foarte scumpă a BCR, Erste a suferit al doilea șoc major pe piața locală odată cu declanșarea crizei în 2008, care a adus o depreciere puternică a portofoliului de credite, un fenomen întâlnit la scară largă în lumea bancară.

Astfel, Erste a început în mandatul lui Tomas Spurny la BCR o restructurare masivă a operațiunilor și curățirea bilanțului de credite neperformante.

În acest context, BCR a început să vândă în ultimul an două pachete, unul cu o valoare nominală de 1 mld. lei (225 mil. euro) și altul de 400 mil. euro.

Procesul a culminat cu ieșirea pe piață în primul semestru al anului a portofoliului Neptun, care prin amploarea sa rezolva în cea mai mare parte ecuația portofoliilor neperformante la BCR.

Un bancher de investiții român care a lucrat zece ani pentru Morgan Stanley și face parte din board-ul RCS, unul dintre consultanții JC Flowers – fondul american de investiții care a intrat în linie dreaptă cu achiziția Carpatica și este interesat de preluarea Piraeus Bank România

Unul dintre consultanții fondului american de investiții JC Flowers pentru proiectele derulate pe piața bancară locală este bancherul de investiții român Bogdan Ciobotaru, membru în Consiliile de administrație al grupului de telecomunicații RCS & RDS, respectiv al producătorului rus de aluminiu Vimetco NV – proprietarul Alro Slatina, potrivit informațiilor obținute de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Bogdan Ciobotaru nu a putut fi contactat până la momentul publicării articolului. De asemenea, reprezentanții JC Flowers au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că nu vor să facă niciun comentariu pentru că ”nu este un moment potrivit pentru a discuta strategia sa în România”.

Fondul american de investiții JC Flowers a intrat în linie dreaptă cu achiziția băncii Carpatica din Sibiu, având atât un acord încheiat cu familia lui Ilie Carabulea – unul dintre fondatorii băncii și cel mai important acționar, cât și suportul BNR.

În paralel, JC Flowers este interesat și de achiziția Piraeus Bank România, în condițiile în care banca de investiții UBS a primit mandatul pentru tranzacția de exit a grecilor de la Piraeus. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 3 iunie despre tranzacția de exit a Piraeus din România, despre interesul Băncii Transilvania, al OTP și al unor fonduri americane de investiții.

BT s-a uitat la tranzacția de vânzare a Piraeus Bank România, dar a decis să nu depună o ofertă, preferând să se concentreze deocamdată pe integrarea Volksbank România în propriile structuri și să aștepte o nouă oportunitate de achiziție ce s-ar putea ivi în zona băncilor care să-i aducă plusul necesar pentru a urca în ierhia bancară locală.

Pe lista investitorilor care și-au exprimat interesul se află fondurile americane de investiții JC Flowers, Warburg Pincus și investitorul miliardar Wilbur Ross, principalul acționar al Bank of Cyprus, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, în luna septembrie fiind așteptat un deznodământ privind soarta tranzacției de exit a Piraeus din România.

Cine este Bogdan Ciobotaru

Bogdan Ciobotaru, 37 de ani, este un bancher de investiții care a lucrat în perioada 2001 – 2011 pentru Morgan Stanley, unul din numele grele de pe Wall Street. A fost  director executiv pentru pieţele globale de capital, acoperind regiunea Europei Centrale și de Est, respectiv Africa.

În mandatul său, Morgan Stanley a devenit mai activ în România, banca americană de investiții ocupându-se de procedurile de listare în 2007 ale RCS & RDS pe bursa londoneză. Datorită contextului nefavorabil, RCS a renunțat la listare optând pentru contractarea unui credit – gigant la acea vreme pentru o companie românească, de 500 mil. dolari, destinat refinanțării, investițiilor și pentru asigurarea capitalului de lucru.

Tot în perioada sa ca director Morgan Stanley în biroul din Londra, Ciobotaru a lucrat la listarea grupului rus Vimetco, proprietarul producătorului de aluminiu Alro Slatina, pe bursa londoneză.

În august 2011, Ciobotaru intră în echipa băncii de investiții rusești Renaissance Capital, care pregătea ca parte a unui consorțiu de consultanți ai statului român oferta publică secundară pentru vânzarea unui pachet de aproape 10% din Petrom. Oferta nu a atins pragul minim de subscriere prevăzut, iar tranzacția de vânzare a pachetului de acțiuni Petrom a eșuat.

Ciobotaru a condus până în ianuarie 2013 operațiunile de finanțare ale Renaissance Capital pentru Europa centrală și de est, Orientul Mijlociu și Africa.

Apoi a intrat din 2013 ca membru non – executiv în Consiliile de administrație ale RCS & RDS, respectiv Vimetco NV, poziții pe care le ocupă și în prezent, potrivit ultimelor informații publice disponibile.

Experiența sa pe piețele emergente a contribuit la obținerea de finanțări de peste 15 mld. dolari pentru companii din regiune, conform datelor de profil postate pe site-ul Vimetco.

Bogdan Ciobotaru a absolvit în 2000 Facultatea Administrarea Afacerilor din cadrul Academiei de Studii Economice. În acest an, s-a înscris la un MBA al universității Oxford. Limbile sale de lucru sunt româna, engleza, franceza și italiana.

Ce face JC Flowers

Conducerea băncii Carpatica a anunţat ieri că un grup de acţionari din care fac parte omul de afaceri Ilie Carabulea, Dana Cojocaru, Nicolae Lupu, Corneliu Tănase şi societatea comercială Atlassib au încheiat un acord de vânzare a unui pachet de 25% către fondul de investiții JCF III Europe Holdings, vehicul investiţional al JC Flowers.

Acordul a fost încheiat în contextul în care JC Flowers și-a exprimat intenția de a subscrie în cadrul majorării de capital în valoare de 110 mil. lei (aproape 25 mil. euro). Fondul american are în vedere ca tranzacția să se deruleze sub forma unui plasament privat, acționarii Carpatica fiind convocați pe 9 octombrie pentru a aproba termenii și condițiile tranzacției.

Carpatica se situează în top 20 bănci în România, cu o cotă de 0,9% în funcție de activul net bilanțier la finele anului trecut, conform raportului anual al BNR pentru 2014.

Rezultatele băncii din Sibiu, conduse de echipa belgianului Johan Gabriels – fostul șef al RBS Bank România (acum înglobate în UniCredit Bank), simt presiunea atragerii de fonduri proaspete de la un investitor cu forță financiară.

Dacă JC Flowers finalizează cu succes tranzacția, ar însemna să pună punct discuțiilor de vânzare a Carpatica, ce durează de mai mulți ani, timp în care Carabulea a fost vizitat de diferiți investitori.

JC Flowers a obținut până acum acordul familiei lui Carabulea, precum și al BNR, în condițiile în care banca a fost prinsă în disouta dintre cele două tabere.

Ilie Carabulea deține 41% direct din Carpatica și aproape 57% direct și indirect, potrivit ultimelor date disponibile. Carabulea este în acest moment în arest măsura fiind dispusă în cadrul dosarului penal ASF – Carpatica Asig , iar drepturile sale de vot au fost suspendate de către BNR, care face presiuni de mai mulți ani asupra lui Ilie Carabulea să atragă un acționar puternic care să capitalizeze Carpatica, dar omul de afaceri sibian nu este mulțumit de ofertele de preț primite care nu reflectă în opinia sa valoarea băncii.

Banca centrală a susținut în ultimul an tranzacția de fuziune Nextebank – Carpatica, propusă de Axxess Capital – unul din puținii manageri locali de fonduri care au experiență în sectorul bancar românesc. Ofertele înaintate de Nextebank, o bancă cu o cotă de piață de trei ori mai mică decât cea a băncii din Sibiu, au fost însă respinse pe rând în 2014 și, ultima oară, în iunie de către acționarii Carpatica. Implicarea BNR în ”pilotarea” unei fuziuni prin absorbție a Carpatica de către Nextebank a stârnit valuri de nemulțumire din partea acționarilor băncii din Sibiu.

Ultima ofertă fermă a Nextebank de fuziune cu banca din Sibiu situa valoarea justă a Carpatica la 135 mil. lei (30 mil. euro) față de 168 mil. lei (circa 38 mil. euro) în cazul Nextebank, iar raportul de schimb la patru acțiuni Nextebank pentru cinci acțiuni Carpatica.

După Adunarea generală a acționarilor din iunie, JC Flowers a intrat în negocieri exclusive de preluare a Carpatica.

JC Flowers este unul dintre fondurile americane de investiții specializat în achiziția de bănci ori active financiare depreciate în urma crizei globale. A fost fondat în 1998 și a investit 14 mld. dolari pentru a-și trece sub administrare 32 de entități din întreaga lume, din care 8 sunt bănci.

JCFlowers investește acum din cel de-al treilea fond pe care l-a ridicat, fond cu o capitalizare de 2 mld. dolari. Ultimul său fond urmează să-și plaseze banii până în septembrie și este de așteptat ca JCFlowers să ridice unul nou.

”Părintele” JCFlowers este miliardarul american de 57 de ani James Cristopher Flowers, a cărui avere este cotată de Forbes la 1,43 mld. dolari.

Piața bancară din România înregistrează două tipuri mari de tranzacții în acest moment. Pe de o parte, cerințele reglementatorului către acționarii băncilor de a veni cu fonduri proaspete accelerează tendința de consolidare a pieței prin exit-urile unor jucători. Pe de altă parte, deprecierea calității portofoliilor de credite de la începutul crizei  a obligat băncile să treacă la tranzacții de curățire a bilanțurilor, un portofoliu neperformant cum este cel al BCR numit Neptun, depășind ca anvergură bănci întregi din a doua parte a clasamentului.

Infografic MIRSANU.RO

Fondul de investiții Abris Capital își recuperează de la BCR și de la BRD cea mai mare parte din banii investiți la achizițiile Cargus și Urgent Curier

Fondul de investiții Abris Capital Partners, unul dintre cei mai mari investitori cu capital de risc din regiune, își ia înapoi cea mai mare parte a banilor investiți în achiziția firmelor de curierat Cargus și Urgent Curier.

Banii vin de la BCR și BRD, care au acordat recent Urgent Cargus, firma rezultată din fuziunea celor două achiziții ale Abris, un împrumut de tip dividend recapitalization, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață. Valoarea împrumutului ar acoperi până la 70% – 80% din fondurile investite, susțin sursele citate.

Valoarea achiziției Cargus International din martie 2013 nu a fost făcută publică. De asemenea, nici valoarea tranzacției prin care Abris a cumpărat anul trecut 100% din acțiunile Urgent Curier de la soții Sebastian și Corina Bălășescu. Însă, politica Abris vizează investiții de capital care pleacă de la 20 mil. euro pe tranzacție, conform datelor prezentate pe propriul site, de unde rezultă că fondul de investiții a alocat minim 40 mil. euro pentru cele două achiziții de pe piața de curierat din România.

Reprezentanții Urgent Curier și ai Abris Capital Partners nu au făcut niciun comentariu pe subiectul împrumutului de la BCR și BRD. De asemenea, reprezentanții celor două bănci nu au dorit să comenteze pe tema împrumutului către Urgent Cargus.

Printr-o astfel de finanțare, un fond de investiții își poate recupera înainte de a face tranzacția de exit din banii investiți la achiziția companiei care accesează împrumutul. Implicit, gradul de îndatorare al companiei crește.

”Dividend recapitalization sau dividend recap este un tip de recapitalizare prin îndatorare în care fondurile obținute din finanțare sunt fie plătite ca dividend special către acționarul sau acționarii companiei care obține finanțarea, fie sunt folosite de companie în cazul în care aceasta este listată pentru a răscumpăra acțiuni de pe bursă”, au explicat mecanismul tranzacției pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO bancherii de la ING Bank România.

Potrivit acestora, această variantă este utilizată ca o infuzie de lichiditate pentru acționar atunci când compania generează fluxuri de numerar în exces față de nevoile curente și de investiții, exces ce poate fi direcționat cu ușurință pentru acoperirea serviciului datoriei financiare contractate.

Bancherii de la ING Bank România explică în ce situații este utilizat acest tip de tranzacție de finanțare:

– pentru balansarea structurii de capital a companiei atunci când rata de remunerare a capitalurilor proprii este sub nivelul cerut de acționari

– pentru redirecționarea fondurilor astfel obținute (din finanțare) către alte proiecte ce generează o rentabilitate a capitalurilor proprii (ROE) și/sau o rată de recuperare a investiției (ROI) mai mare decât randamentul generat de numerarul în exces plasat în cursul normal, respectiv actual al activității companiei

– pentru valoarea adăugată generată de efectul de „tax shield”, obținut prin deducerea cheltuielilor cu dobânzile și astfel reducerea bazei impozabile

– pentru disciplina financiară crescută impusă managementului din nevoia de a asigura replata imprumutului.

În unele cazuri, dividend recapitalization este folosit ca strategie defensivă în scopul minimizării riscurilor de preluare ostilă a companiei prin diminuarea posibilității obținerii de lichidități de către un potențial cumpărător pentru finanțarea preluării.

Fondul de investiții Abris a apelat pentru a-și finanța achiziția Cargus la UniCredit Bank, care a avut rol de aranjor și co-finanțator alături de BCR, dar a fost și consultant la tranzacția de preluare a Urgent Curier.

Finanțarea parțială a achiziției Cargus printr-un așa – numit LBO (leveraged buy out) a fost una din rarele astfel de tranzacții realizate în ultimii ani de către un fond de investiții, în contextul în care de la declanșarea crizei financiare globale fondurile și-au finanțat achizițiile tot mai mult din capitalul propriu.

Împrumutul de tip leveraged finance sau LBO este o finanțare acordată de bănci sau alți investitori fondurilor cu capital de risc pentru a acoperi o parte din prețul de achiziție al unei companii. Prin finanțare, banca are acces la cash flow-ul operațional al companiei, sursa de rambursare a împrumutului.

Cum și-a construit Abris portofoliul din România

Achiziția Cargus de către Abris a marcat intrarea fondului polonez de investiții pe piața românească, unde a reușit în trei ani să-și contureze un portofoliu puternic pe piața de curierat și să preia un producător de hârtie în cadrul uneia dintre cele mai mari tranzacții locale realizate în acest an de către un investitor cu apetit de risc.

Abris a anunțat în octombrie 2012 achiziția Cargus de la DHL, parte a gigantului Deutsche Post, tranzacția fiind finalizată în 2013. Au urmat două achiziții mai mici, iar în 2014 în cadrul unei strategii tipice pentru un fond de investiții de a-și crea o platformă cu masă critică în piața de profil, Abris anunță preluarea unuia dintre rivalii direcți ai Cargus International, Urgent Curier.

La nici două săptămâni de la achiziția Urgent Curier, Cargus International contractează un împrumut de 8 mil. euro de la proprietarul său, Abris Capital Partners, cu o dobândă de 6%, potrivit unei decizii a acționarilor companiei din 20 iunie 2014.

Banii sunt acordați prin intermediul vehiculului de investiții înregistrat în Cipru Mardeto Holdings Limited, care deține 99,23% din Cargus după achiziția acestei companii în octombrie 2012 de la DHL. Restul acțiunilor Cargus International aparțin Debutante Limited cu o participație de 0,5%, respectiv Ovidiu – George Păun cu un pachet de 0,27%.

Apoi, Abris a trecut la fuziunea Cargus International cu Urgent Curier într-o nouă structură, Urgent Cargus, care să opereze unitar activitățile Abris de pe piața de curierat.

Abris ajunge astfel la o poziție de lider pe piața serviciilor de curierat din România, unde estimează că deține o cotă de piață de aproximativ 32%, conform datelor existente pe site-ul propriu.

Pe 12 mai, Abris anunță preluarea pachetului majoritar în producătorul de hârtie Pehart Group. Astfel, fondul de investiții a preluat 55% din acțiunile Pehart Group de la familia antreprenorului Ioan Tecar și în condițiile exit-ului făcut de BERD din companie. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Achiziția Pehart Group de către Abris, care include plata în numerar precum și infuzie de fonduri proaspete sub forma unei majorări de capital destinate finanțării proiectelor de investiții pentru creșterea capacităților de producție, este estimată în jurul valorii de 100 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Structura tranzacției prevede că fondul de investiții Abris preia pachetul majoritar de 55% în vehiculul de investiții Fertero Limited înregistrat în Cipru, prin care sunt controlate patru companii din Pehart Group – producătorul de hârtie și carton Pehart Tec cu sediul în Petrești (județul Alba), Metalicplas Impex cu sediul la Dej (județul Cluj) – al cărei domeniu de activitate este fabricarea articolelor din fire metalice, lanţuri şi arcuri, dar operează și fabrica de hârtie de la Dej, Samus Construcții Dej – implicată și ea în producția de hârtie de la Dej, respectiv Metalicplas Distribution – firmă implicată în dezvoltarea unei structuri noi de fabricare a hârtiei la Dej, potrivit datelor disponibile din decizia Consiliului Concurenței de aprobare a tranzacției.

Planul Abris în cazul Pehart Group este de a consolida și a extinde talia de producător regional de hârtie tissue în spațiul Europeide Sud – Est. Grupul dispune de trei fabrici și investește pentru a pune în funcțiune a patra unitate de producție de profil până la finele anului și pentru a atinge o producție de 100.000 tone de hârtie tissue. Pufina este cea mai cunoscută marcă din portofoliul Pehart, a cărui strategie de vânzări este bazată pe exporturile spre piețele din regiune.

Cine este Abris Capital Partners

Abris Capital Partners a fost fondat în 2006, are o echipă de 19 profesioniști în domeniul gestionării investițiilor și are birouri la Varșovia, București și Kiev. Strategia vizează investiții de capital între 20 mil. euro și 60 mil. euro în cazul unei tranzacții, perioada de la intrarea în acționariatul unei afaceri și până la exit fiind în mod obișnuit între 3 și 5 ani.

Abris Capital Partners administrează două fonduri de investiții în prezent – Abris CEE Mid – Market LP, lansat în octombrie 2007 cu un capital de 320 mil. euro, și Abris CEE Mid – Market II LP – operațional din 2013 cu 450 mil. euro sub administrare.

Cezar Scarlat este directorul operațiunilor Abris Capital Partners pentru România și Bulgaria. Din ianuarie, acesta a fost promovat pe poziția de partener al Abris Capital Partners, manager regional de fonduri de investiții cu un capital de peste 770 mil. euro pentru Europa Centrală și de Est, avansarea venind ca o recunoaștere a contribuției aduse companiei de investiții cu sediul la Varșovia, care a devenit în scurt timp unul dintre cei mai activi investitori pe piața companiilor locale. Scarlat a activat anterior în biroul din Varșovia al Bridgepoint, manager de fonduri de 4,8 mld. euro și mai are pe CV Arthur Andersen și banca japoneză de investiții Nomura.

În ultimii trei ani, mai multe fonduri regionale de investiții s-au orientat către intrarea în România, printre acestea numărându-se Abris, Resource Partners (care a cumpărat anul trecut liderul centrelor de fitness World Class România) sau CEE Equity Partners, care caută să-și facă intrarea cu o tranzacție pe piața de energie. Cea mai importantă tranzacție locală de la începutul anului realizată de un fond de investiții este achiziția rețelei private de sănătate Regina Maria de cătreMid Europa Partners, care depășește 100 mil. euro.

Imobiliarele, agricultura, băncile, sectorul medical privat și afacerile cu capacități productiv sunt până acum principalele ținte de achiziție ale fondurilor de investiții în căutare de active cu potențial de creștere pe termen mediu.

Sursă foto: Piraeus Bank.

Tranzacția de exit a Piraeus: Fondurile americane de investiții JC Flowers, Warburg Pincus și miliardarul american Wilbur Ross, pe lista investitorilor care și-au arătat interesul pentru achiziția Piraeus Bank România. Oferta angajantă de preluare, așteptată în septembrie

Fondurile americane de investiții JC Flowers, Warburg Pincus și investitorul american Wilbur Ross, unul dintre principalii acționari ai Bank of Cyprus, se numără printre investitorii care și-au arătat interesul pentru achiziția Piraeus Bank România au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Bancherii de investiții de la UBS, angajați de Piraeus Grecia pentru a găsi cumpărători pentru afacerea din România, așteaptă oferte angajante în septembrie, mai spun sursele citate. Unele surse din piața financiară susțin că JC Flowers a intrat în negocieri exclusive pentru preluarea Piraeus Bank România.

Tranzacția a trecut de faza ofertelor neangajante, iar cei interesați au putut accesa camera de date pentru a pregăti oferta angajantă.

Contactați de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, reprezentanții fondurilor americane de investiții nu au făcut comentarii pe acest subiect. Reprezentanții Piraeus nu au putut fi contactați pentru comentarii.

Informația privind tranzacția de exit a Piraeus din România a fost publicată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în urmă cu trei luni. De asemenea, tot în premieră, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat că UBS are mandatul de vânzare al Piraeus Bank România.

Inițial, Banca Transilvania s-a uitat la tranzacția de exit de la Piraeus Bank România,  dar a decis să nu depună o ofertă de preluare. De asemenea, OTP este și ea pe lista celor care și-au arătat interesul pentru achiziția de active bancare elene în România, în condițiile în care singurul proces de vânzare în derulare pe piață este cel de la Piraeus Bank România. OTP Bank nu a negat interesul pentru Piraeus Bank România, dar nici nu a  confirmat.

Bancherii UBS au mandat pentru a explora vânzarea integrală a Piraeus Bank România sau o vânzare pe bucăți, adică de portofolii de active performante, respectiv neperformante.

În primăvară, Piraeus Bank România a încheiat cea mai mare tranzacție de vânzare de a unui portofoliu de credite de consum neperformante negarantate, cu o valoare nominală de circa 185 mil. euro, cumpărat de polonezii de la Kruk pentru 12 mil. euro, adică la un discount de 93,5%.

Ultimele informații indică faptul că Piraeus Bank România a încercat vânzarea unui nou portofoliu de neperformante de 200 mil. euro, dar în final s-a renunțat la idee în favoarea tranzacției de exit.

Tranzacția de exit a Piraeus Bank din România a fost demarată în contextul în care băncile elene sunt forțate să-și restrângă operațiunile pe piețele străine.

Piraeus a lucrat deja cu bancherii de investiții de la UBS la achiziția activelor bune din Panellinia Bank, anunțată pe 17 aprilie.

Cine sunt americanii interesați de Piraeus

JC Flowers, fond care negociază achiziția Carpatica, este unul dintre fondurile americane de investiții specializat în achiziția de bănci ori active financiare depreciate în urma crizei globale. A fost fondat în 1998 și a investit 14 mld. dolari pentru a-și trece sub administrare 32 de entități din întreaga lume, din care 8 sunt bănci.

JCFlowers investește acum din cel de-al treilea fond pe care l-a ridicat, fond cu o capitalizare de 2 mld. dolari. Portofoliul JCFlowers acoperă cele mai mari piețe din lume – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, statele BENELUX (Belgia, Olanda, Luxemburg), Japonia, precum și țările emergente ca Rusia, India și Brazilia.

”Părintele” JCFlowers este miliardarul american de 57 de ani James Cristopher Flowers, a cărui avere este cotată de Forbes la 1,43 mld. dolari. Fost absolvent de Matematici Aplicate la Harvard, acesta și-a construit o carieră de bancher de investiții la Goldman Sachs, unde a devenit unul dintre cei mai tineri parteneri din istoria băncii făcând parte din aceeași generație cu Lloyd Blankfein, actualul șef al celei mai mari bănci de investiții din lume. Are în spate peste 35 de ani de experiență ca investitor și consultant. A făcut parte din echipa care a consiliat fuziunea în 2008 dintre Bank of America și Merrill Lynch, tranzacția girată de șeful Trezoreriei americane care ar fi trebuit să acopere în același timp intrarea în faliment a Lehman Brothers, văzută de mulți ca un soi de certificat de naștere al crizei financiare globale.

Ultimul său fond urmează să-și plaseze banii până în septembrie și este de așteptat ca JCFlowers să ridice unul nou.

Într-un interviu pentru Financial Times, James Cristopher Flowers spunea că Europa continentală este unul dintre cele mai fertile terenuri pentru noi tranzacții din cauză că își revine mai greu față de SUA de exemplu.

Warburg Pincus este un fond american tot mai activ în România, care s-a uitat la achiziția Regina Maria, iar acum a trecut de faza ofertelor neangajante la Medlife.

Warburg Pincus, un fond de investiții de talie globală, este foarte activ pe segmentul tranzacțiilor cuprinse între 100 și 200 mil. dolari.

Warburg Pincus are în administrare active de peste 35 mld. dolari. Are la activ 14 fonduri de investiții, prin care a investit în ultimii 49 de ani peste 50 mld. dolari în 720 de companii în 35 de țări de pe Glob.

Warburg Pincus are tangență cu România prin investiția făcută în decembrie 2012 în Sand Hill Petroleum B.V., companie de explorare și producție hidrocarburi, cu subsidiare la Budapesta și București. În ianuarie 2015, Sand Hill Petroleum România S.R.L., parte a Sand Hill Petroleum B.V, a primit de la Agenția Națională de Resurse Minerale dreptul de a face lucrări de prospectare și explorare în 5 perimetre din bazinul Transilvaniei.

Pe piața medicală, Warburg Pincus are un portofoliu variat de afaceri în piețe mari precum SUA, China și India. Investește în toate fazele unei afaceri și în orice geografie a lumii și în sectoare variate.

Wilbur Ross este un investitor puternic american ce a profitat de criza cipriotă în 2013 și a devenit  cel mai puternic acționar, care împreună cu alți investitori nord – americani, a ajuns la 18% din acțiunile Bank of Cyprus. americanul Wilbur Ross, a cărei avere este estimată de Forbes la 2,9 mld. dolari, a devenit vicepreședinte al Consiliului de Administrație al Bank of Cyprus și alături de un fond de hedging Tyrus Capital din Monaco ce deține circa 5% din bancă, precum și de alți investitori au reușit să-l aducă pe fostul șef de la Deutsche Bank, Josef Ackermann, ca președinte al board-ului de directori.

Piraeus Bank România, poziția 11 în piața bancară în 2014

Piraeus Bank România este o bancă aflată în primele 11 în clasamentul băncilor locale după cota de piață la finele lui 2014. De atunci, Volksbank România este în proces de integrare în BT.

Piraeus Bank România are active totale de 1,912 mld. euro, depozite de 1 mld. euro și un portofoliu de împrumuturi brute de 1,5 mld. euro, conform datelor disponibile la nivelul lunii martie din acest an. Finanțarea netă din partea băncii – mamă este de 400 mil. euro la nivelul lunii martie, conform unei prezentări a Piraeus Bank Grecia.

Cota de piață a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piață estimată la 1,6%. Are o rețea de 120 de locații și 1.536 de angajați.

În primul trimestru, Piraeus Bank România a obținut venituri nete de 21 mil. euro, iar rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului este de 26%. Piraeus Bank România a raportat un profit brut de 2,1 mil. euro pentru 2014.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două surcursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operațiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ și a trecut la achiziții în 2012 și 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operațiunile a trei bănci cipriote, precum și subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 și le-a vândut ulterior omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piața bancară locală sub marca Băncii Române de Credite și Investiții.

BCR infografic neptun main

Tranzacția Neptun de la BCR: IFC a pregătit până la 130 mil. euro pentru achiziția alături de Lone Star a celui mai mare portofoliu bancar neperformant din România. Șeful echipei de negociatori ai fondului american de investiții este Stephan Ohlmeyer, un bancher de investiții german din Londra care a lucrat șase ani pentru Goldman Sachs. Erste așteaptă un preț mai mare decât ofertele înaintate de Blackstone și Lone Star

International Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a înaintat spre aprobarea board-ului său propunerea de a aloca până la 145 mil. dolari (circa 129 mil. euro) pentru a cumpăra împreună cu fondul american de investiții Lone Star portofoliul Neptun de la BCR, cel mai mare pachet de credite neperformante din istoria pieței bancare locale. Banii alocați includ și o investiție într-o companie specializată în administrarea creditelor neperformante.

Giganții americani Blackstone și Lone Star au depus oferte angajante pentru preluarea portofoliului Neptun, care pentru fiecare dintre cei doi ar însemna intrarea pe piața de profil din România.

IFC și-a anunțat intenția să se asocieze cu LSF IX Investments, fond de investiții administrat de Lone Star, în cadrul unui vehicul de investiții special creat pentru tranzacția derulată la BCR, numele companiei de proiect fiind DARP Neptune SPV.

Sumarul proiectul de investiții al IFC a fost făcut public pe 7 iulie, iar data estimată pentru a fi luat în discuția board-ului este 6 august. Termenul de finalizare al proiectului de investiții al IFC, care cuprinde finanțarea achiziției și administrarea portofoliului preluat, este 31 decembrie 2017, potrivit datelor făcute publice pe site-ul instituției.

Întrebați care este expunerea maximă pe care IFC o poate lua în cadrul unei tranzacții cu portofolii de credite neperformante, reprezentanții instituției financiare internaționale au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO: ”Suma finală depinde de structura de finanțare și de tipul de garanție disponibil investitorilor. În general, nu există limite fixe pe țară sau pe clase de active. Finanțarea IFC este disponibilă către toți participanții eligibili dintr-o licitație pentru proiecte și pentru parteneri care îndeplinesc criteriile de investiție ale IFC. Suma totală a finanțării IFC reflectă discuțiile cu partenerii de investiții, potențiale deficite de finanțare și structura tranzacției. În general, în concordanță cu informațiile disponibile pe site-ul instituției, IFC finanțează până la 35% din costul total al unui proiect printr-o  gamă de instrumente ce includ împrumuturi de prim rang, împrumuturi subordonate sau instrumente de capitaluri proprii”.

Reprezentanții IFC nu au făcut niciun comentariu însă legat de participarea la tranzacția de vânzare a portofoliului de 2,7 mld. euro de către BCR.

Dacă luăm în calcul expunerea maximă de 35% pe care IFC și-ar putea-o lua într-o astfel de tranzacție rezultă că Lone Star împreună cu IFC cotează costul achiziției și administrării proiectului Neptun la un minim în jurul valorii de 370 mil. euro, ceea ce ar echivala cu un preț de până la 13 eurocenți la fiecare 1 euro datorie în valoare nominală, respectiv la un discount în jurul a 87%.

Sursă: IFC.

Sursă: IFC.

Pe 27 iulie, Lone Star și consorțiul format din Blackstone, HIG Capital și AnaCap au depus ofertele finale pentru portofoliul Neptun.

Erste, proprietarul BCR, a transmis celor doi potențiali cumpărători că așteaptă oferte de preț îmbunătățite, potrivit unor surse din piața financiară.

Reprezentanții potențialilor cumpărători ai portofoliului Neptun au avut discuții și la nivelul BNR pentru a estima impactul asupra tranzacției a noilor reglementări privind insolvența persoanelor fizice.

Ca structură, portofoliul BCR, vândut în cadrul operațiunii Neptun, cuprinde în cea mai mare parte credite corporate și împrumuturi acordate IMM-urilor, respectiv credite toxice de retail (acordate persoanelor fizice) și acordate IMM-urilor și credite acordate clienților de pe piața imobiliară. Din pachetul scos la vânzare face parte și un departament  intern al BCR, care numără în jurul a 350 de oameni, specializat în administrarea creanțelor.

Pentru austrieci, miza tranzacției este importantă, având în vedere că este un pas decisiv pentru eliminarea presiunii lăsate pe bilanț de credite vechi și ar descătușa liderul pieței bancare să-și reia planurile de creștere sub noul său director general, românul Sergiu Manea, care îl înlocuiește de la 1 octombrie pe cehul cu cetățenie americană Tomas Spurny. Totuși, Erste nu are o presiune să închidă tranzacția până la finele acestui an și discută obținerea unui preț mai bun decât ofertele primite de la cei doi finaliști.

„Sperăm să finalizăm până la sfârșitul anului (tranzacția Neptun – n.r.). Dacă se va încheia cu succes sau nu până la sfârșitul anului, nu știu”, declara pe 7 august Andreas Treichl, directorul general al grupului austriac Erste – proprietarul BCR, în cadrul conferinței de presă organizate pentru prezentarea rezultatelor financiare din primul semestru. De atunci, reprezentanții Erste nu au venit cu alte declarații sau informații pe marginea tranzacției.

În cursă au fost, inițial, și alte nume grele precum Apollo Global Management, respectiv consorțiul format din Deutsche Bank, Baupost și Sankaty Advisors, care s-au retras însă după ce au accesat camera de date a tranzacției Neptun.

Lone Star lucrează în acest proiect cu firma cehă de recuperare a creanțelor APS, care a devenit ”un abonat” al marilor tranzacții locale cu neperformante, printre care vânzarea unui portofoliu nominal de circa 500 mil. euro de către Volksbank România, apoi BCR cu două tranzacții care au cumulat vânzarea unor portofolii de datorii de peste 600 mil. euro. IFC a anunțat în aprilie 2014 un parteneriat cu APS, prin care instituția financiară internațională acorda finanțare de până la 20 mil. euro pentru achiziția unor astfel de credite neperformante de către firma cehă în țări din regiune inclusiv în România.

BCR este asistată la vânzarea pachetului de credite neperformante de către firma de consultanță PwC și de avocații firmei austriece Schoenherr, cu care au lucrat și la tranzacțiile anterioare.

Cine este omul care reprezintă Lone Star în tranzacția Neptun

Omul care coordonează negocierile Lone Star în tranzacția Neptun de la BCR este Stephan Ohlmeyer, director în cadrul biroului londonez al fondului de investiții american.

Ohlmeyer este un bancher de investiții german care a venit în aprilie 2014 la Lone Star, pe poziție de managing director.

Și-a făcut studiile și are un doctorat în Fizică Matematică la Universitatea din Hamburg (Germania). Are o certificare CFA de analist financiar. Și-a început cariera în 1996 ca intern în biroul din Munchen al firmei germane de consultanță de strategie Roland Berger. A lucrat în perioada 1997 – 2000 ca asociat în biroul din Londra al băncii americane de investiții JP Morgan Chase, iar pentru următorii 3 ani a fost asociat în cadrul Morgan Stanley.

În perioada 2002 – 2008, Ohlmeyer a fost director executiv în Londra în cadrul grupului pentru situații speciale al băncii americane de investiții Goldman Sachs.

Apoi, Ohlmeyer a trecut pe rând pe la Varde, Och – Ziff, iar în perioada 2013 – 2014 a fost director la firma suedeză de administrare a datoriilor Intrum Justitia.

Cu o experiență de 10 ani în industria portofoliilor neperformante din Europa, Stephan Ohlmeyer a venit în primăvara anului trecut la Lone Star care strângea bani de la investitori pentru ridicarea fondului de investiții Lone Star Fund IX.

Fondul a fost închis în iulie 2014, după ce reușise să adune 7,2 mld. dolari. Miliardarul american John Grayken, fondatorul Lone Star, a investit anul trecut 350 mil. dolari din propria avere, conform Bloomberg, în ridicarea fondului de investiții Lone Star Fund IX.

Tranzacțiile cu portofolii neperformante mari, magnet pentru fondurile americane de investiții

Fondul de investiții Lone Star Fund IX, care s-a înscris în 2015 în cursa pentru achiziția portofoliului Neptun de la BCR, vizează tranzacții în America, Europa și Japonia țintele sale fiind sectorul financiar, active și portofolii de datorii în segmentul rezidențial, corporativ și produse de credite de consum. Familia de fonduri Lone Star a atras în ultimii 20 de ani de la investitori capitaluri totale de 60 mld. dolari.

Blackstone, liderul singurului consorțiu rămas în cursă în tranzacția Neptun, este una dintre cele mai mari firme de investiții, are sub administrare active de 290 mld. dolari și este cel mai profitabil manager de active din lume, cu un câștig raportat în 2014 de 4,3 mld. dolari, adică o marjă de profit de 60%. Blackstone a plasat anul trecut 26,4 mld. dolari prin fonduri de investiții, investiții imobiliare, fonduri de hedging și pe piața de credit. Din acești bani, în Europa Blackstone a investit 7,7 mld. dolari. Valoarea de piață a grupului pe bursa din New York este de 51,4 mld. dolari.

Grupul de investiții Blackstone este condus de către americanul de origine evreiască Stephen Schwarzman, 68 de ani, membru al Partidului Republican, a cărui avere este estimată de Forbes la 10,8 mld. dolari. Celălalt fondator este Peter Peterson, 88 de ani, cu o avere estimată la 2,8 mld. dolari în 2008 de către revista Forbes. A fost Secretar de Stat pentru Comerț pentru un an sub președintele republican Richard Nixon și a condus banca de investiții Lehman Brothers în perioada 1973 – 1977.

HIG Capital, care acum este unul din partenerii Blackstone în tranzacția Neptun, a fost fondată în 1993 de către Sami Mnaymneh, 53 de ani, fost managing director al departamentului de fuziuni și achiziții în cadrul Blackstone, și de Tony Tamer, 54 de ani, fost partener la firma de consultanță de management Bain & Company, din care au plecat în 1984 cei trei oameni care au fondat Bain Capital – Mitt Romney, T. Coleman Andrews III și Eric Kriss.

HIG Capital are sub administrare active la nivel global de 17 mld. dolari, o echipă de peste 250 de oameni specializați în investiții. Are în portofoliu aproximativ 80 de firme ale căror vânzări combinate depășesc 30 mld. dolari pe an.

AnaCap este un fond de investiții specializat în achiziția de bănci și active bancare neperformante înființat în 2005. AnaCap a strâns capital de 2,6 mld. euro și dispune de o bază de investitori globali, printre care Goldman Sachs, Honeywell și Allianz.

Fondatorul AnaCap este Joe Giannamore, bancher de investiții cu diplomă MBA la London Business School și o diplomă în administrarea afacerilor de la American University din Washington.

Giannamore, acum unul dintre cei doi Managing Partneri ai AnaCap, a fost vicepreședinte la Salomon Brothers responsabil de investiții în active depreciate din afara SUA. A lucrat pentru Citicorp în departamentul de sindicalizări, iar în Europa și-a început cariera la Goldman Sachs, unde timp de 4 ani a fost membru al departanentului specializat în structurarea activelor globale, concentrându-se aici pe tranzacțiile cu portofolii financiare sau credite nonlichide.

HIG Capital și AnaCap au făcut parte din consorțiul condus de Deutsche Bank ce a cumpărat în vara anului trecut pachetul de credite neperformante de 495 mil. euro al Volksbank România.

BCR, la a treia tranzacție majoră cu portofolii neperformante

Erste a câștigat în 2005 licitația organizată de statul român pentru privatizarea BCR și în 2006 a devenit acționarul majoritar al celei mai mari bănci locale, după ce a plătit 3,75 mld. euro pentru achiziția a 61,88% din acțiuni de la statul român, BERD și IFC.

Ulterior, și-a majorat participația în BCR prin achiziția de acțiuni de la SIF-uri și angajații băncii, deținerea Erste ajungând la 93,6%, conform ultimului raport anual al băncii austriece.

Pe lângă achiziția foarte scumpă a BCR, Erste a suferit al doilea șoc major pe piața locală odată cu declanșarea crizei în 2008, care a adus o depreciere puternică a portofoliului de credite, un fenomen întâlnit la scară largă în lumea bancară.

Astfel, Erste a început în mandatul lui Tomas Spurny la BCR o restructurare masivă a operațiunilor și curățirea bilanțului de credite neperformante.

În acest context, BCR a început să vândă în ultimul an două pachete, unul cu o valoare nominală de 1 mld. lei (225 mil. euro) și altul de 400 mil. euro.

Procesul a culminat cu ieșirea pe piață în primul semestru al anului a portofoliului Neptun, care prin amploarea sa rezolvă în cea mai mare parte ecuația portofoliilor neperformante la BCR.

După primul semestru, BCR a afișat un profit net de 135,7 mil. euro și o scădere a ratei creditelor neperformante de la 29,3% la 23,1% într-un an. Rata de acoperire a NPL s-a situat la 76,9%, un nivel considerat confortabil.

Raportul semestrial al Erste indică faptul că la BCR la 30 iunie volumul creditelor neperformante și al creanțelor ajungea la 1,86 mld. euro, plasând România după Austria în ceea ce privește nivelul acestora.

unicredit_npl_infografic main

UniCredit iese cu tranzacția Triton pe piața creditelor neperformante. KPMG a primit mandatul de vânzare a unui portofoliu de circa 340 mil. euro cu active corporate și IMM

UniCredit pregătește vânzarea unui portofoliu de credite neperformante a cărui valoare se situează în jurul a 340 mil. euro în cadrul tranzacției cu nume de cod Triton, au declarat surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții KPMG au primit mandatul pentru vânzarea portofoliului Triton al Unicredit, adaugă sursele citate.

Din pachet fac parte credite acordate companiilor mari, respectiv firmelor mici și mijlocii. Unul dintre proiectele de pe lista activelor scoase la vânzare de către bancherii UniCredit este Tiago Mall din Oradea, susțin sursele citate. Valoarea portofoliului vândut ar putea suferi ajustări ulterioare dacă ne uităm la tranzacții anterioare pe piața de profil.

Reprezentanții UniCredit și ai KPMG nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol.

Proiectul Tiago Mall din Oradea, dezvoltat de irlandezii de la Mivan Kier prin compania MLS Proiect Oradea SRL, a intrat în faliment în 2010, iar compania de proiect a fost dizolvată cu lichidare în 2012. În 2009, compania avea datorii de 72,5 mil. euro și pierderi de 3,6 mil. euro.

Proiectul Tiago Mall era un plan ce viza dezvoltarea unui centru comercial în Oradea de 70 mil. euro, acesta primind finanțare de aproape 65 mil. euro de la UniCredit Austria și UniCredit Țiriac Bank, bancă ce și-a schimbat numele din 18 august în UniCredit Bank.

Valoarea obligațiilor garantate de dezvoltatori se ridicau cu tot cu dobânzi și alte costuri până la 97 mil. euro.

Tiago Mall Oradea era prevăzut cu o suprafață închiriabilă de 25.000 mp, o suprafață totală construită de 46.600 mp și o parcare pentru 1.000 de mașini. Terenul alocat pentru centrul comercial este de 69.800 mp.

Casa de insolvență Transilvania a gestionat dosarul Tiago Mall Oradea, potrivit datelor disponibile pe propriul site. Evaluat la 35 mil. euro, proiectul de la Oradea a fost vândut cu 30,5 mil. euro fără TVA firmei Shopping Center Holding.

Tranzacțiile cu portofolii neperformante sunt afacerea momentului pe piața bancară locală.

Cea mai mare astfel de tranzacție aflată acum în derulare pe piața de profil este vânzarea portofoliului Neptun, cu o valoare nominală de 2,7 mld. euro, de către BCR.

Primele tranzacții de calibru au apărut în 2014, când Volksbank România a transferat în iulie un portofoliu de datorii în valoare de 495 mil. euro, iar apoi BCR a vândut două portofolii mari, de 220 mil. euro, respectiv de 400 mil. euro. Până acum, prețul plătit de cumpărători pentru astfel de portofolii a oscilat în medie între 5 și 15 eurocenți la un euro valoare nominală, în funcție de garanțiile oferite și de calitatea portofoliului.

Tranzacțiile cu portofolii neperformante au ca scop curățirea bilanțurilor băncilor de creditele acordate în anii dinaintea izbucnirii crizei economice, care nu au mai putut fi rambursate de către persoane fizice și companii.

Tranzacția Triton derulată de UniCredit este una dintre cele mai mari pe segmentul activelor corporate.

UniCredit, a cincea bancă locală după nivelul activelor totale, a mai vândut până acum portofolii bancare neperformante.

„Știți la ce discount-uri au vândut și alte bănci credite neperformante. Pot să vă spun că la aceleași prețuri am vândut și noi”, spunea în februarie Răsvan Radu, CEO al UniCredit Țiriac Bank și Country Chairman al UniCredit în România.

UniCredit Bank a raportat la finele primului semestru o rată a creditelor neperformante de 9,56%, sub media pieței bancare ce se situa la 13,30% în mai, potrivit datelor BNR.

Comparativ cu vânzarea activelor din retail, prețul plătit pentru activele corporate ar putea fi mai mic având în vedere valul de insolvențe adus de criza financiară în rândul companiilor, precum și răspunderea acestora în limita capitalului social.

Cumpărătorii sunt fonduri de investiții specializate în achiziții de active bancare depreciate, care pentru administrarea portofoliilor preluate execută tranzacțiile împreună cu firme de administrare a portofoliilor de datorii.

Astfel, portofoliul Volksbank de 495 mil. euro a fost cumpărat de consorțiul format din Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap și APS. Portofoliile BCR, de 220 mil. euro, respectiv de 400 mil. euro, au ajuns la Deutsche Bank și APS.

Tranzacția Neptun, cea mai mare de pe piața românească, a atras interesul Apollo, a consorțiului format din americanii de la Blackstone, HIG Capital și fondul londonez AnaCap, a consorțiului format de gigantul german Deutsche Bank, Baupost și Sankaty Advisors, precum și a Lone Star Funds. Ulterior, Apollo s-a retras din tranzacția Neptun, la fel și consorțiul reprezentat de Deutsche Bank.

Pe 27 iulie, Erste a primit două oferte angajante din partea Lone Star Funds și a consorțiului format din Blackstone, HIG Capital și AnaCap. Lone Star lucrează la tranzacția Neptun cu firma cehă APS de recuperare a creanțelor.

În primăvară, firma poloneză Kruk de recuperare a creanțelor a plătit 12 mil. euro pentru achiziția unui portofoliu de credite neperformante în valoare de 184 mil. euro de la Piraeus Bank România.

UniCredit este una dintre cele mai puternice bănci pe piața finanțărilor corporative, de unde și expunerea mai mare pe companii. În 2014, avea o cotă de 12,2% la credite și 9,6% la depozite pe segmentul clienților – companii. Cota de piață a italienilor în creditarea persoanelor fizice era anul trecut de 5,7%, iar la depozite de 3,7%.

UniCredit Bank a realizat un profit net consolidat de 106,8 mil. lei (24 mil. euro) în primele șase luni ale anului, înainte de interesul minoritar.

Profitul operațional a fost de 362,4 mil. lei (81,5 mil. euro), rentabilitatea anualizata a capitalurilor proprii (ROE) este de 6,8% iar rentabilitatea activelor (ROA) de 0,7%.

Volumul activelor consolidate a ajuns la 30 iunie la 31 mld. lei (6,9 mld. euro), iar expunerea bilanțieră a portofoliului de credite este de 23,1 mld. lei (5,2 mld. euro), în creștere cu 1,1% comparativ cu finalul anului 2014. Depozitele atrase au ajuns la nivelul de 14,1 mld. lei (3,2 mld. euro), în scădere cu 11,2% comparativ cu finele lui 2014. Rata de solvabilitate individuală la iunie 2015 este de 14,34%.

UniCredit a intrat în România în 2001 prin achiziția băncii turcești Demirbank. În 2005, italienii preiau banca germană HVB, a cărei proaspătă achiziție locală era Banca Comercială Ion Țiriac. În urma fuziunilor BCIT – HVB Bank România și a HVB Țiriac Bank România – UniCredit România ia naștere banca actuală UniCredit Țiriac Bank.

În iunie 2015, Ion Țiriac își face exitul din bancă prin vânzarea pachetului de 45% din acțiuni, iar numele băncii devine UniCredit Bank.

medlife_infografic_exit_v4c main

Fondurile de investiții continuă cursa pentru achiziția a 36% din Medlife: Warburg Pincus, Pinebridge și IK au trecut de faza ofertelor neangajante

Fondurile de investiții Warburg Pincus, Pinebridge și IK au trecut de faza ofertelor neangajante în cursa pentru achiziția pachetului de 36% din afacerea de servicii medicale private Medlife, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Value4Capital a primit oferte neangajante și din partea altor fonduri de investiții precum Mid Europa Partners, Ardian și Enterprise Investors, dar acestea nu s-au calificat în faza superioară a tranzacției, susțin sursele citate. Informațiile nu au fost confirmate de reprezentanții celor implicați în tranzacție.

Ofertele primite până acum ar putea evalua afacerea Medlife la multipli de 12 – 14 aplicat la EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), ceea ce s-ar putea reflecta într-o tranzacție estimată în jurul a 50 – 60 mil. euro pentru pachetul de 36,25% din Medlife, scos la vânzare de fondul de investiții Value4Capital. Miza este cu atât mai mare cu cât cumpărătorul pachetului minoritar ar putea avea pe masă opțiunea de exit odată cu acționarul majoritar, ceea ce i-ar conferi în final un cuvânt important la vânzarea controlului liderului serviciilor medicale private, susțin sursele citate.

Reprezentanții Value4Capital nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la publicarea articolului. Nici reprezentanții Warburg Pincus și ai Pinebridge nu au făcut vreun comentariu.

„Nordic Capital nu are o politică de a comenta referitor la zvonuri despre tranzacții potențiale, fără să ia în calcul dacă este implicat sau nu”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Katarina Janerud, director de comunicare al Nordic Capital.

Warburg Pincus a fost implicată și în fazele inițiale ale tranzacției de vânzare a Regina Maria, rețea cumpărată la începutul lunii de către fondul de investiții Mid Europa Partners pentru un preț ce depășește 100 mil. euro.

Ulterior, Warburg Pincus s-a reorientat către tranzacția de la Medlife.

Warburg Pincus, un fond de investiții de talie globală, este foarte activ pe segmentul tranzacțiilor cuprinse între 100 și 200 mil. dolari.

Warburg Pincus are în administrare active de peste 35 mld. dolari. Are la activ 14 fonduri de investiții, prin care a investit în ultimii 49 de ani peste 50 mld. dolari în 720 de companii în 35 de țări de pe Glob.

Warburg Pincus are tangență cu România prin investiția făcută în decembrie 2012 în Sand Hill Petroleum B.V., companie de explorare și producție hidrocarburi, cu subsidiare la Budapesta și București. În ianuarie 2015, Sand Hill Petroleum România S.R.L., parte a Sand Hill Petroleum B.V, a primit de la Agenția Națională de Resurse Minerale dreptul de a face lucrări de prospectare și explorare în 5 perimetre din bazinul Transilvaniei.

De asemenea, Warburg Pincus are 31,7% din acțiunile lanțului polonez AmRest, care a cumpărat în martie cafenelele Starbucks din România și Bulgaria pentru 16 mil. euro. Pe piața medicală, Warburg Pincus are un portofoliu variat de afaceri în piețe mari precum SUA, China și India. Investește în toate fazele unei afaceri și în orice geografie a lumii și în sectoare variate.

Pinebridge este un jucător global în industria fondurilor de investiții, cu active sub administrare de 75,9 mld. dolari.

Pinebridge are în portofoliul din România participații la UTI Group, fondat de familia lui Tiberiu Urdăreanu, și afacerea Digital Cable Systems de pe piața de telecomunicații. Pinebridge a demarat de mai multă vreme tranzacția de exit din Digital Cable Systems, însă aceasta nu s-a finalizat până acum în condițiile în care fondul de investiții nu a dat semnale că ar fi fost mulțumit după runda de oferte primite de la UPC și Vodafone, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pachetul minoritar scos la vânzare la Medlife reprezintă tranzacția de exit a fondului de investiții Value4Capital din România.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation și V4C.

MedLife a urmat un model de dezvoltare atât pe verticală – înglobând în structura sa clinici, spitale, laboratoare, farmacii, cât și pe orizontală – printr-o campanie de expansiune la nivel național prin achiziții și deschideri de unități noi.

Pentru acest an, ținta anunțată de Medlife este o cifră de afaceri de 100 mil. euro, de 4 ori mai mare decât în momentul intrării V4C în afacere.

Ultimul bilanț public al companiei MedLife SA indică o cifră de afaceri de 56,5 mil. euro și un profit net de 2,1 mil. euro la un număr de 1.249 de angajați. MedLife a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri agregată de 80 mil. euro și un profit operațional (EBITDA) de 13 mil. euro, în creștere cu 25% față de 2013. Pentru 2015, compania are în plan o creștere organică de 16% până la 93 mil. euro, și de peste 25%, respectiv până la 100 mil. euro, obiectiv condiționat de derularea unor noi achiziții pe care compania le are în plan. De asemenea, reprezentanții MedLife estimează un profit operațional de 17 mil. euro.

MedLife este unul dintre cei mai mari operatori privați de servicii medicale alături de Regina Maria, Sanador sau Medicover.

Serviciilor medicale private sunt în acest moment punctul fierbinte al pieței de fuziuni și achiziții.
V4C este o firmă de investiții cu capital de risc, care s-a desprins în 2011 din Amundi (fost SGAM). V4C este deținută de cei trei parteneri – William Watson, Piotr Misztal și Jacek Pogonowski. Watson este unul dintre pionierii investițiilor în Europa Centrală și de Est, regiune în care este activ încă din 1992 când lucra ca bancher pentru Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Nota editorului. Acest articol a fost modificat ca urmare a obținerii unor noi informații, care permit îmbunătățirea acurateții datelor și, implicit, o mai bună informare a cititorilor.

ad_pharma_infografic_credite main

A&D Pharma discută cu UniCredit și BRD contractarea unui credit în jurul valorii de 130 mil. euro. Cea mai mare tranzacție de finanțare din farma are ca scop refinanțarea grupului cu un rulaj anual de circa 1 mld. euro și face parte din strategia de ”rostogolire” periodică a împrumuturilor

A&D Pharma, liderul pieței locale de farma, intenționează să contracteze un credit în jurul valorii de 130 mil. euro, având discuții în acest sens cu bancherii de la UniCredit și BRD, au declarat surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Un anunț privind noul împrumut al A & D Pharma este așteptat în perioada următoare.

A&D Pharma a început discuțiile în urmă cu mai multe luni cu bancherii locali, în condițiile în care, periodic, își refinanțează împrumuturile contractate anterior.

În septembrie 2013, grupul a luat un împrumut de 190 mil. euro de la BCR, BRD și UniCredit Țiriac Bank, ce au participat în mod egal la finanțare.

Reprezentanții A&D Pharma nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării articolului.

Așa-numita ”rostogolire” (roll over) a împrumuturilor este larg răspândită în rândul companiilor. În acest an, OMV Petrom și-a refinanțat un credit din 2011 cu o sindicalizare bancară în valoare de 1 mld. euro. De asemenea, RCS & RDS a făcut demersuri pentru un împrumut de aproape 270 mil. euro destinat refinanțării unor credite bancare luate în 2013.

A&D Pharma şi-a finanţat creşterea organică pe piaţa farma pe seama unei serii de împrumuturi, cu care a acoperit nevoile de capital de lucru şi proiectele de investiţii.

Astfel, în 2006, grupul a anunţat contractarea unui împrumut de 100 mil. euro de la un sindicat de 11 bănci condus de Citibank. Pe lângă aceasta, din consorţiu au mai făcut parte Alpha Bank Filiala din Londra, Banca Românească, EFG Private Bank Luxemburg SA, BRD Group Societe Generale, Bank Austria Creditanstalt AG / HVB Bank, ING Bank, Investkredit Bank AG, MKB Bank, Piraeus Bank Filiala din Londra şi Raiffeisen Bank România.

Împrumutul a fost apoi refinanţat în 2009, când A&D Pharma a luat un credit de 100 mil. euro pentru a-l înlocui pe cel vechi. BCR, BRD şi Unicredit Bank Austria AG su aranjat tranzacţia la care au mai participat şi Citibank, respectiv RBS Bank România. Cele cinci bănci şi-au împărţit în mod egal expunerea, contribuind fiecare la finanţare cu câte 20 mil. euro.

În 2011, A&D Pharma ridică miza la 150 mil. euro, pe care-i împrumută de la Erste Group Bank AG, BCR şi UniCredit Țiriac Bank.

Pe măsură ce anvergura grupului se extinde, creşte nevoia de finanţare a acestuia. Astfel, în 2013, grupul accesează cel mai mare împrumut din istoria sa, în valoare de 190 mil. euro.

De finanțele A&D Pharma se ocupă de aproape un an Leonard Leca, al cărui nume este foarte legat de Țiriac Holdings, grupul de firme aparținând omului de afaceri Ion Țiriac. Leca a fost director financiar la Țiriac Holdings în perioada 2006 – 2013, iar apoi până în vara lui 2014 a ocupat postul de director general executiv. Apoi poziția sa de șef la Țiriac Holdings a fost preluată din august 2014 de către Dragoș Dinu, omul care a condus A&D Pharma în perioada 2002 – 2008.

A&D Pharma este cel mai mare jucător din industria locală de farma, cu un rulaj anual de circa 1 mld. euro.

Grupul, fondat în 1994, are trei linii de afaceri de bază – farmacii, distribuție de medicamente și o structură separată de marketing – vânzări.

AD Pharma rezultate companii 2014 tabel

Sensiblu operează cea mai mare rețea de farmacii de pe piață, cu peste 400 de unități, și a raportat pentru anul trecut un profit net de 1,8 mil. euro la o cifră de afaceri de 281,4 mil. euro și un personal de 2.205 angajați. Pe piața farmaciilor, alte rețele mari sunt reprezentate de Catena, Dona, Help Net și Centrofarm.

Cea mai mare pondere în afacerile A&D Pharma este reprezentată de distribuitorul de medicamente Mediplus Exim, cu o reţea de 12 depozite, care a obţinut în 2014 o cifră de afaceri de 712 mil. euro şi un profit net de 9,9 mil. euro cu un personal format din 873 de angajaţi.

La acestea se adaugă A & D Pharma Marketing & Sales Services, companie ce gestionează platforma de activităţi de marketing şi vânzări a grupului de pe pieţele din Europa Centrală şi de Est, mai exact din Bulgaria, Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia şi Ungaria. Firma a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 43,5 mil. euro şi o pierdere de 1,1 mil. euro la un număr de 216 angajaţi.

Cel mai mare profit a fost raportat în 2014 însă de A&D Pharma Holdings, compania de management a grupului A&D Pharma, cu 15 mil. euro.

În cele două decenii de activitate, grupul A&D Pharma este singura afacere din sectorul medical românesc ce a depăşit pragul de 1 mld. euro pe an. Firma a plecat la drum cu patru fondatori, de cetăţenie libaneză şi franceză – Michel Eid, Ludovic Robert, Roger Akoury şi Walid Abboud, din care ultimii doi au în mâini acum afacerea, potrivit informaţiilor disponibile din piaţă. Informaţiile nu au fost confirmate până acum de către oficialii companiei.

Acţionarii s-au înconjurat permanent de un aer de discreţie, evitând interviuri sau declaraţii în presă. Ludovic Robert, unul dintre fondatori, s-a concentrat în ultimii ani pe dezvoltarea altor afaceri în sectorul medical – lanţul de clinici private Anima şi, mai ales, pe extinderea reţelei de centre de radioterapie Amethyst.

A&D Pharma a fost prima companie românească listată pe piaţa bursieră londoneză începând cu 2006, luând cinci ani mai târziu decizia de a se delista, pe fondul unei scăderi accentuate a valorii bursiere.

În jurul A&D Pharma, au apărut de-a lungul timpului mai mulţi investitori interesaţi de achiziţia afacerii, de la fonduri de investiţii de talia CVC Capital Partners, Bridgepoint sau Penta până la investitori strategici, conform informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Reprezentanţii companiei au negat constant că au existat discuţii de vânzare a afacerii.

alpin_inghetata_infografic main

Consultanții EY au mandatul pentru vânzarea producătorului de înghețată Alpin 57 Lux. Familia Istrate caută exitul după 21 de ani de la înființarea afacerii. Ultima tranzacție pe piața locală de profil a fost în urmă cu 6 ani

Consultanții EY au început procedurile de vânzare a producătorului de înghețată Alpin 57 Lux din Sebeș, una dintre cele mai mari companii locale de pe piața de profil, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Familia antreprenorului Ioan Istrate, care a fondat în 1994 compania, deține pachetul de acțiuni al producătorului de înghețată, cotat printre primele trei afaceri locale după cifra de afaceri obținută în 2014.

Reprezentanții companiei Alpin 57 Lux nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Procesul de vânzare al companiei a fost demarat de către firma din Big Four, care avea încă din 2014 mandat pentru a coordona tranzacția Alpin 57 Lux. Au fost contactați deja primii potențiali investitori, printre care se numără și fonduri de investiții, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea unui producător din industria de profil ar putea cota valoarea companiei în jurul unui multiplu de EBITDA (câștigurile înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 7 – 8, potrivit unor estimări ale unor experți în fuziuni și achiziții. În funcție de ce oferte va primi, tranzacția ar putea fi estimată în jurul a 20 – 30 mil. euro.

Ultima tranzacție locală în sector a avut loc în 2009, când gigantul anglo – olandez Unilever a intrat pe piața românească de profil cu achiziția producătorului de înghețată Napoca de la Napolact și Friesland, valoarea tranzacției nefiind făcută publică. De atunci, Algida, divizia de profil a Unilever, a crescut și a ajuns în poziția de lider de piață, potrivit datelor Nielsen și Euromonitor pentru 2014.

Mai recent, în 2011, a avut loc o altă tranzacție în regiune în urma căreia Balkan Accession Fund, fond de investiții administrat de Axxess Capital, a vândut Darko, al doilea producător de profil din Bulgaria, către Unilever, și aici valoarea tranzacției nefiind dezvăluită de către părți.

Alpin 57 Lux din Sebeș (județul Alba) a obținut anul trecut un profit net de 1,2 mil. euro la o cifră de afaceri de 15,7 mil. euro și un personal mediu format din 468 de angajați.

O analiză a bilanțurilor depuse la Ministerul Finanțelor Publice indică o evoluție fluctuantă a cifrei de afaceri în ultimii 5 ani în intervalul 13 – 16 mil. euro și o oarecare stabilizare a profitului în ultimii ani. Numărul angajaților a crescut cu o treime din 2009 încoace, în paralel cu o reducere a datoriilor la jumătate.

Alpin 57 Lux este o afacere cu capital integral românesc, pornită în 1994, de familia Istrate. Compania operează o fabrică la Sebeș și dispune de propria rețea de logistică, cu un parc de circa 230 de mașini, și distribuție la nivel național. Are în portofoliu peste 100 de produse și mărci precum Fulg de Nea, Romantique, Malgra, Extaz, Ice-Pop, Polar Autentic, Alpin Milk și activează pe patru segmente de piață – standard, premium, superpremium și horeca. Pe lângă producția de înghețată, firma dispune și de o linie de patiserie și brutărie congelată.

Piața de înghețată din România, estimată la 130 – 150 mil. euro, este disputată de multinaționale ca Unilever și Nestle, precum și de o serie de producători dezvoltați de antreprenori români precum Betty Ice din Suceava, Top Gel Prod din Craiova și Alpin 57 Lux din Sebeș. Un alt pol în creștere îl reprezintă lanțurile de comerț precum Lidl sau Kaufland, care vând înghețată sub propriile mărci.

Liderul pieței de profil este Unilever prin divizia sa Algida, conform datelor firmei specializate în cercetare de piață Nielsen.

Pentru acest an, companiile se așteaptă la o creștere a pieței pe fondul unui sezon călduros mai lung decât în 2014 și după doi ani de scăderi consecutive.

Media de consum anual plasează România la nivelul a 2 – 2,5 litri per capita, fiind în ușoară creștere față de anii anteriori, dar mult în urma piețelor din vestul și nordul Europei, inclusiv sub piețe din regiune.

Piața globală de înghețată a atins pentru prima oară nivelul de 50 mld. dolari în 2014, potrivit unui raport al firmei de cercetare de piață Mintel, cele mai mari vânzări fiind înregistrate în China (11,4 mld. dolari) și SUA (11,2 mld. dolari). Americanii mănâncă 18,4 litri de înghețată pe an per capita, australienii circa 10 litri, britanicii 5 litri per capita, iar un chinez consumă în medie 4 litri per capita.

BCR infografic neptun main

Tranzacția Neptun de vânzare a portofoliului BCR de 2,7 mld. euro: Erste a primit două oferte finale de la consorțiul condus de Blackstone și de la Lone Star. Deutsche Bank s-a retras. Cine sunt finaliștii celei mai mari vânzări de credite neperformante din istoria pieței locale, care i-ar putea aduce lui Treichl în jurul a 500 mil. euro

Austriecii de la Erste au primit pe 27 iulie două oferte finale pentru achiziția portofoliului BCR de credite neperformante în valoare de 2,7 mld. euro, cea mai mare tranzacție cu acest tip de active din istoria pieței locale.

Consorțiul format din fondurile de investiții Blackstone, HIG Capital și AnaCap și fondul american de investiții Lone Star au intrat în ultima rundă a tranzacției cu nume de cod Neptun, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Erste are acum de ales între cei doi cumpărători după faza ofertelor finale, care conțin prețuri ajustate față de valorile avansate în etapa ofertelor neangajante.

Sursele citate susțin că Erste a primit în etapa ofertelor neangajante prețuri indicative în intervalul dintre 15 și 20 eurocenți ceea ce cotează valoarea tranzacției între 400 și 500 mil. euro. Ofertele finale și negocierile cu viitorul cumpărător sunt așteptate să aducă însă ultimele ajustări asupra prețului de vânzare a portofoliului Neptun.

Consorțiul format din Deutsche Bank, Baupost și Sankaty Advisors s-a retras, au precizat sursele citate. Deutsche Bank, perceput deja ca un cumpărător de serviciu la BCR și în marile tranzacții locale cu credite neperformante cum a fost cazul Volksbank România, face astfel primul mare pas înapoi.

Reprezentanții Deutsche Bank nu au dorit să facă niciun comentariu pe acest subiect. Reprezentanții Blackstone și ai Lone Star nu au făcut niciun comentariu până la publicarea articolului.

Reprezentanții Erste nu au făcut deocamdată niciun comentariu pe acest subiect, adăugând că mâine vor fi prezentate ultimele noutăți de la BCR odată cu publicarea rezultatelor obținute în primul semestru.

Pe 28 mai, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO anunța în premieră că BCR a ajuns în faza depunerii ofertelor neangajante și că în camera de date au ajuns Apollo din SUA, un consorțiu format din americanii de la Blackstone, HIG Capital și fondul londonez AnaCap, un alt consorțiu format de gigantul german Deutsche Bank, Baupost (SUA) și Sankaty Advisors (afiliat Bain Capital din SUA), precum și Lone Star Funds (SUA). Ulterior, Apollo s-a retras din tranzacția Neptun.

Ca structură, portofoliul BCR, vândut în cadrul operațiunii Neptun, cuprinde în cea mai mare parte credite corporate și împrumuturi acordate IMM-urilor, respectiv credite toxice de retail (acordate persoanelor fizice) și acordate IMM-urilor și credite acordate clienților de pe piața imobiliară.

BCR a vândut în 2014 credite neperformante cu o valoare nominală de 2 mld. lei (450 mil. euro) și este angajată într-un proces de vânzare accelerată a portofoliului de credite neperformante. La 31 martie, banca a raportat o rată a creditelor toxice din portofoliu de 25%, în scădere față de nivelul de 30% unde se situa în urmă cu un an.

BCR a raportat pe primul trimestru al anului un profit net de 344 mil. lei (77 mil. euro, calculat în funcție de cursurile medii lunare), ca urmare a tranzacțiilor de curățire a portofoliului de credite neperformante.

La ultimele două mari tranzacții de vânzare de portofolii de datorii, cu o valoare de 1 mld. lei (circa 220 mil. euro), respectiv de 400 mil. euro, BCR a lucrat tot cu consultanții de la PwC și cu avocații firmei austriece Schoenherr.

Până acum, cea mai mare vânzare pe piața creditelor bancare neperformante din România a fost anunțată în iulie 2014, cu un portofoliu nominal de 495 mil. euro cedat consorțiului format din Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap și APS.

Cine sunt finaliștii tranzacției Neptun de la BCR

Blackstone, liderul singurului consorțiu rămas în cursă în tranzacția Neptun, este una dintre cele mai mari firme de investiții, are sub administrare active de 290 mld. dolari și este cel mai profitabil manager de active din lume, cu un câștig raportat în 2014 de 4,3 mld. dolari, adică o marjă de profit de 60%. Blackstone a plasat anul trecut 26,4 mld. dolari prin fonduri de investiții, investiții imobiliare, fonduri de hedging și pe piața de credit. Din acești bani, în Europa Blackstone a investit 7,7 mld. dolari. Valoarea de piață a grupului pe bursa din New York este de 51,4 mld. dolari.

Grupul de investiții Blackstone este condus de către americanul de origine evreiască Stephen Schwarzman, 68 de ani, membru al Partidului Republican, a cărui avere este estimată de Forbes la 10,8 mld. dolari. Celălalt fondator este Peter Peterson, 88 de ani, cu o avere estimată la 2,8 mld. dolari în 2008 de către revista Forbes. A fost Secretar de Stat pentru Comerț pentru un an sub președintele republican Richard Nixon și a condus banca de investiții Lehman Brothers în perioada 1973 – 1977.

HIG Capital, care acum este unul din partenerii Blackstone în tranzacția Neptun, a fost fondată în 1993 de către Sami Mnaymneh, 53 de ani, fost managing director al departamentului de fuziuni și achiziții în cadrul Blackstone, și de Tony Tamer, 54 de ani, fost partener la firma de consultanță de management Bain & Company, din care au plecat în 1984 cei trei oameni care au fondat Bain Capital – Mitt Romney, T. Coleman Andrews III și Eric Kriss.

HIG Capital are sub administrare active la nivel global de 17 mld. dolari, o echipă de peste 250 de oameni specializați în investiții. Are în portofoliu aproximativ 80 de firme ale căror vânzări combinate depășesc 30 mld. dolari pe an.

AnaCap este un fond de investiții specializat în achiziția de bănci și active bancare neperformante înființat în 2005. AnaCap a strâns capital de 2,6 mld. euro și dispune de o bază de investitori globali, printre care Goldman Sachs, Honeywell și Allianz.

Fondatorul AnaCap este Joe Giannamore, bancher de investiții cu diplomă MBA la London Business School și o diplomă în administrarea afacerilor de la American University din Washington.

Giannamore, acum unul dintre cei doi Managing Partneri ai AnaCap, a fost vicepreședinte la Salomon Brothers responsabil de investiții în active depreciate din afara SUA. A lucrat pentru Citicorp în departamentul de sindicalizări, iar în Europa și-a început cariera la Goldman Sachs, unde timp de 4 ani a fost membru al departanentului specializat în structurarea activelor globale, concentrându-se aici pe tranzacțiile cu portofolii financiare sau credite nonlichide.

HIG Capital și AnaCap au făcut parte din consorțiul condus de Deutsche Bank ce a cumpărat în vara anului trecut pachetul de credite neperformante de 495 mil. euro al Volksbank România.

Lone Star Funds, celălalt ofertant de la proiectul Neptun, care a luat naștere în 1995, este condus de fondatorul său, miliardarul american John Grayken, 58 de ani. Acesta a investit anul trecut 350 mil. dolari din propria avere, conform Bloomberg, în ridicarea fondului de investiții Lone Star IX, cu o capitalizare finală de 7,2 mld. dolari pentru a investi în active depreciate din Europa, SUA și Japonia. Familia de fonduri Lone Star a atras în ultimii 20 de ani de la investitori capitaluri totale de 60 mld. dolari.

Fondul de investiții Advent iese cu fruntea sus: Tranzacția de exit i-a adus înapoi de aproape 3 ori banii investiți în 5 ani în afacerea Regina Maria

Fondul american de investiții Advent International a obținut de 2 – 3 ori banii investiți în cinci ani în afacerea Regina Maria în urma tranzacției de exit încheiate cu fondul de investiții Mid Europa Partners, potrivit unor estimări din piață obținute de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Nikolaus Bethlen, Partener Mid Europa Partners, a spus în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că prețul de achiziție depășește 100 mil. euro.

În ipoteza conservatoare a unui preț minim de 100 mil. euro, ar rezulta că fondul de investiții Advent ar încasa pentru pachetul vândut de 80% minim 80 mil. euro.

Din informațiile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, fondul de investiții Advent a investit în total în perioada 2010 – 2015 în afacerea Regina Maria minim 40 mil. euro, valoare care include prețul pe pachetul de acțiuni. Într-un astfel de caz, Advent scoate dublul banilor investiți în Regina Maria, adică un randament anual de circa 20%.

Informațiile privind prețul achiziției din 2010 nu au fost confirmate de Advent, în condițiile în care nu a făcut publică valoarea tranzacției.

Mai multe surse din piața de fuziuni și achiziții cotează multiplul aplicat EBITDA (câștigurile înaintea dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) pentru evaluarea unui furnizor privat de servicii medicale private de talia Regina Maria în jurul a 11 – 12, caz în care devine important la ce EBITDA se aplică multiplul.

Regina Maria a raportat EBITDA de 8,3 mil. euro în 2014 și o țintă estimată la 12 mil. euro în 2015. Aceste valori ale EBITDA pot fi ajustate în cadrul tranzacției, avertizează consultanții.

Faptul că prețul achiziției depășește 100 mil. euro confirmă pista că evaluarea nu a fost fost făcută la EBITDA din 2014, ci la o valoare mai mare care confirmă trendul creșterii EBITDA.

În aceste condiții, un scenariu mai optimist care ia în calcul valorile EBITDA, trendul de creștere al acestui indicator și multiplii de evaluare estimați ar situa valoarea Regina Maria până în jurul a 120 – 140 mil. euro, ceea ce ar însemna pentru Advent obținerea unui preț de aproape 3 ori mai mare decât banii investiți.

Chiar Advent anunța ieri printr-un comunicat că în mandatul său, veniturile Regina Maria au crescut de 4 ori, iar valoarea EBITDA de 3 ori. La un multiplu comparabil cu cel derivat din tranzacția din 2010, când Advent era cumpărătorul, pentru investitor ar însemna că prețul ar fi de 3 ori mai mare decât cel din urmă cu 5 ani.

Deci, în orice scenariu am lucra, Advent a obținut de minim două ori și de cel mult 3 ori banii investiți.

Comparativ cu tranzacțiile de exit ale Advent de la Dufa Deutek din 2013, respectiv de la Ceramica Iași din 2014 care nu au adus profit investitorului, putem spune că vânzarea Regina Maria a fost un succes. Care amintește de anii de glorie ai Advent pe piața locală, cum ar fi achiziția în 2003 a producătorului de medicamente Terapia Cluj și revânzarea în doi ani și jumătate pentru o sumă record de 324 mil. dolari, obținând de peste 10 ori mai mult decât banii investiți.

Strategia Advent de a paria în plină criză pe servicii medicale private, un sector rezilient la criză, a adus mult mai mulți bani decât achiziția de producători de materiale de construcții în anii de boom economic local, care în ciuda premiselor de creștere, a arătat vulnerabilitatea sectorului de materiale de construcții la criză. De menționat aici că și alte fonduri au fost prinse cu investițiile din portofoliu pe panta descendentă a pieței.

În două decenii de investiții, Advent a marcat profituri bune în primul deceniu de activitate pe piața locală și, asumându-și voinicește inevitabila curbă a pierderilor de pe urma vânzărilor de companii în timpul crizei, dar cumpărate înainte de criză, a reușit să-și lichideze portofoliul local încheind cu fruntea sus tranzacția de adio.

tranzactie_mid_europa_partners_regina_maria_advent_tabel main

Mid Europa confirmă oficial că prețul achiziției Regina Maria trece de 100 mil. euro. Nikolaus Bethlen, Mid Europa: Finanțarea asigurată de Erste la achiziție a fost de 55 mil. euro. Vrem să creștem organic, dar și prin achiziții. Ne uităm în România după achiziții, ne interesează sectoare ca retailul, bunuri de larg consum, transport, logistică și servicii medicale

Fondul de investiții Mid Europa Partners, unul dintre cei mai mari investitori cu capital de risc din regiune, a confirmat oficial pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că prețul plătit pentru achiziția rețelei de servicii medicale private Regina Maria depășește nivelul de 100 mil. euro.

De asemenea, creditul Erste pentru finanțarea parțială a achiziției este de 55 mil. euro. Nikolaus Bethlen, Partener Mid Europa Partners și omul care coordonează activitatea fondului de investiții a explicat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO mecanismele tranzacției.

”Noi vom plăti o sumă în numerar (cash consideration – lb. eng) pentru 100% din acțiuni. Finanțarea (pentru achiziție – n.r.) asigurată de Erste este 55 mil. euro”, afirmă reprezentantul Mid Europa Partners.

Nikolaus Bethlen, Partener Mid Europa Partners și coordonatorul operațiunilor fondului în România

Nikolaus Bethlen, Partener Mid Europa Partners și coordonatorul operațiunilor fondului în România

Întrebat dacă valoarea achiziției depășește 100 mil. euro, conform estimărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, Nikolaus Bethlen a răspuns: ”Presupunerea ta privind prețul este corectă”.

Mid Europa Partners a anunțat ieri achiziția pachetului integral al Regina Maria, al doilea jucător după cifra de afaceri pe piața serviciilor medicale private. Vânzătorii sunt fondul de investiții Advent International, cu 80% din acțiuni, și familia fondatorului companiei, Wargha Enayati, cu restul de 20% din acțiuni.

Mid Europa Partners a înaintat o ofertă și în 2010 pentru preluarea companiei, dar achiziția a fost finalizată atunci de către Advent International, unul dintre pionierii investițiilor cu capital de risc din România. Pe piața locală, Mid Europa revine după ce în urmă cu mai mulți ani și-a făcut exitul din operatorul de telefonie mobilă Connex, acum Vodafone România.

Acum, Mid Europa este din nou atrasă de achiziții pe piața românească.

”Facem planuri pe baza unei creșteri organice, precum și prin achiziții”, explică Nikolaus Bethlen.

”Ne uităm la un număr de sectoare pentru a face achiziții în România. În general, fiecare sector în afară de imobiliare este de interes pentru noi. De exemplu, retailul, bunurile de larg consum, transportul, logistica și serviciile medicale sunt sectoare de bază pentru noi”, spune reprezentantul Mid Europa Partners.

Dacă avem în vedere că Medlife, cel mai mare operator de servicii medicale private după cifra de afaceri, derulează tranzacția de exit a celui mai important acționar minoritar, fondul de investiții Value4Capital, ce deține 36% din acțiuni, precum și unele semnale care vin din zona altor mari jucători precum Medicover, se conturează un orizont de consolidare prin fuziuni și achiziții la vârful pieței de profil.

Atât Medlife, cât și Regina Maria și-au majorat puternic afacerile în ultimii cinci ani, mizând pe două fronturi, creștere organică și achiziții oportuniste de operatori locali și regionali de profil pentru a ajunge la o acoperire națională.

Astfel, Regina Maria în mandatul Advent început în februarie 2010 și-a majorat de 4 ori veniturile și de 3 ori nivelul EBITDA (câștigurile înregistrate înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), potrivit reprezentanților fondului american de investiții.

Mid Europa Partners, înființat în 1999, a strâns până acum fonduri de 4,2 mld. euro și este deținut 100% de către partenerii săi. Are birouri la Londra, Varșovia, Budapesta și Instanbul, de unde acoperă Europa Centrală și de Est plus Turcia. Europa Centrală este în principal în vizorul său, România fiind pe lista tranzacțiilor de oportunitate. Din echipa de aproximativ 27 de oameni, nouă sunt parteneri. Thierry Baudon este fondator și Managing Partner al Mid Europa Partners. Nikolaus Bethlen conduce biroul din Budapesta al fondului, pentru care lucrează din 2007.

Achiziția Regina Maria și investițiile curente sunt derulate prin Mid Europa Fund IV, fond de investiții ridicat în 2014 cu o capitalizare de 800 mil. euro și al patrulea ridicat de la înființarea firmei. Strategia MEP vizează, de regulă, investiții de capital între 75 și 200 mil. euro pe o perioadă între 3 și 6 ani în companii cu o valoare de întreprindere cotată între 100 și 500 mil. euro.

Atuurile Mid Europa Partners sunt profilul de investitor regional, precum și administrarea unui portofoliu puternic în sectorul serviciilor medicale private, din care fac parte grupul medical turcesc Kent Hospital Group, rețeaua poloneză de laboratoare Diagnostyka, rețeaua de laboratoare Alpha Medical din Cehia și Slovacia și furnizorul de suplimente nutritive Walmark. A deținut Lux Med, cea mai mare rețea privată de sănătate din Polonia.

Mid Europa a bifat până acum o listă de peste 31 de investiții, Regina Maria extinzând la 5 numărul companiilor din portofoliul regional de servicii medicale.

Din echipa Mid Europa care s-a ocupat de tranzacție au făcut parte Csanad Daniel, Tas Tobias, Albert Jelinek și Bartosz Malecki. Fondul a avut consultanți juridici firmele de avocatură White & Case și Bondoc & Asociatii, EY în rol de consultant financiar și Banca Comerciala Română (Erste Group) ca și consultant de fuziuni și achiziții. Echipa de avocați condusă de Lucian Bondoc, Managing Partner al Bondoc & Asociații, s-a ocupat de asistența juridică la nivel local. CITEȘTE AICI CINE SUNT CONSULTANȚII PĂRȚILOR IMPLICATE ÎN TRANZACȚIE.

Regina Maria a raportat pentru 2014 EBITDA de 8,3 mil. euro, iar estimarea conducerii companiei Regina Maria pentru 2015 este de 12 mil. euro, conform datelor făcute publice până acum. Afacerile Regina Maria în 2014 au fost de 55 mil. euro, ținta pentru acest an fiind 67 mil. euro.

Regina Maria are un portofoliu format din aproximativ 300.000 abonați, 22 de clinici în București și în țară, 4 spitale, 11 laboratoare și 5 centre de imagistică.

Pe piața serviciilor medicale private, Regina Maria concurează cu Medlife, Sanador și Medicover.
Vânzarea Regina Maria pune capăt unei activități de două decenii în România pentru Advent, jucător de talie globală în industria fondurilor de investiții, timp în care a investit în sectoare variate – bere, publicitate, producție de medicamente, producție de cărămizi, de vopseluri, clinici medicale.

Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital. Credit foto: Dreamstime.

Horia Manda: Axxess Capital lucrează la tranzacții de exit cu bancherii de investiții de la UniCredit pentru vânzarea Noriel și cu consultanții KMPG pentru vânzarea Industrial Access

Administratorul de fonduri de investiții Axxess Capital lucrează la tranzacția de exit cu bancherii de investiții de la UniCredit, iar la vânzarea afacerii Industrial Access a contractat serviciile consultanților de la KPMG.

”La Noriel, lucrăm împreună cu Unicredit Austria, iar la Industrial Access cu KPMG”, a spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital.
Administratorul de fonduri de investiții își pregătește exitul din mai multe companii aflate în portofoliu, iar în paralel caută activ ținte de preluare.

După ce a preluat în ultimii doi ani afacerea de materiale de construcții Deutek, Nextebank și compania IT Star Storage, a încercat fără succes preluarea băncii Carpatica cu sprijinul BNR.
Cu consultanții de la KPMG a lucrat și la achiziția Nextebank de la banca ungară MKB.

Axxess Capital a intrat în 2010 în afacerea cu jucării Noriel, controlată de trei acționari Mirela, George și Cristian Constantinescu, fondul de investiții preluând un pachet de circa 40% din acțiuni în cadrul unei tranzacții estimate la 7 mil. euro.

Tranzacția s-a derulat sub forma unei achiziții de acțiuni combinate cu o majorare de capital.
Grupul de firme Noriel este format din Toys & Games Industry pentru producția jucăriilor, Noriel Impex pentru comerțul cu jucării, Intertoy Zone pentru operarea lanțului de magazine proprii și Noriel Maxim cu activități de editură pentru cărți și reviste de copii. Intertoy Zone este cea mai mare dintre firme, cu o cifră de afaceri de 15 mil. euro și un profit de 0,6 mil. euro la 188 de angajați în 2013.

Axxess Capital a intrat în afacerea de închiriere și leasing echipamente pentru construcții Industrial Access în 2007, fondul de investiții Balkan Accession Fund având 90% din acțiunile firmei. Ultimul bilanț al firmei indică pentru 2014 un profit de 0,7 mil. euro la o cifră de afaceri de 7,7 mil. euro și 51 de angajați.

Axxess Capital administrează trei fonduri de investiții: Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Balkan Accession Fund (BAF) și Emerging Europe Accession Fund (EEAF). Are o experiență pe piețele din regiunea Europei de Sud – Est, unde a investit 250 mil. dolari. Investiția tipică de capital este între 5 și 15 mil. euro, iar termenul de la intrarea în afacere și până la exit se încadrează, de regulă, între 3 și 7 ani.

Axxess Capital administrează unul dintre cele mai diversificate portofolii locale ale unui fond de investiții, cu participații în sectoare ca IT (Star Storage, Bitdefender), piața financiar – bancară (Nextebank, Patria Credit), industrie și servicii industriale (Frigotehnica, Industrial Access), materiale de construcții (Deutek), jucării (Noriel), eficiență energetică (SE-GES) sau producție de peleți din lemn (Eco-Energ-Lemn).

William Watson, Managing Partner al V4C, derulează în acest moment tranzacția de exit din MedLife

Vânzătorul pachetului de 36% la MedLife ridică un nou fond de investiții ce are în vizor România. William Watson, Value4Capital: Suntem în discuții cu investitorii pentru un fond de investiții de 150 – 200 mil. euro. Tranzacțiile din noul fond vor avea ca ținte sectoare ca servicii medicale, IT&C sau servicii de afaceri externalizate

Administratorul de fonduri de investiții Value4Capital, care este în curs de exit din afacerea de servicii medicale private MedLife, intenționează să ridice în acest an un nou fond de investiții cu care să deruleze tranzacții în România și în regiune.

”Suntem în discuții cu investitori pentru a ridica un nou fond de investiții. Va fi un fond de creștere. Capitalizarea – țintă este de circa 150 – 200 mil. euro”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO William Watson, Managing Partner al Value4Capital.

Potrivit acestuia, noul fond ar urma să investească în România și în celelalte piețe din regiune, inclusiv Polonia.

”Ne interesează sectoare precum serviciile, IT&C, servicii medicale sau BPO (servicii de afaceri externalizate – n.r.)”, explică William Watson.

Perioada de investiție va fi cea tipică, în medie de 3 – 5 ani, a mai spus șeful Value4Capital.

După mărime, noul fond ar urma să fie comparabil cu V4C Eastern Europe II, fondul de investiții de 156 mil. euro din care investește acum. Fondul de investiții actual vizează companii de talie medie din Europa Centrală, în care investește capital în marja a 15 – 25 mil. euro per tranzacție.

Portofoliul actual de participații se apropie de lichidare pentru că investițiile au ajuns la maturitate. Value4Capital și-a făcut exitul din majoritatea companiilor, ultima mișcare de acest gen fiind anunțată pe 10 iulie, odată cu vânzarea home.pl, furnizor de soluții IT din Polonia pentru firmele mici și mijlocii. După 3 ani ca acționar în home.pl, Value4Capital a anunțat că a obținut de 3,4 ori mai mult decât banii investiți în afacere și o rată internă de rentabilitate de 40%.

În portofoliul V4C, se mai află acum MedLife – singura investiție din România, unde tranzacția de exit a trecut de faza ofertelor neangajante, potrivit unor surse din piață, și firma poloneză Konsalnet de pe piața serviciilor de securitate și a procesării de bani.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO câte oferte neangajante a primit V4C pentru pachetul de 36,25% scos la vânzare din MedLife, William Watson nu a dorit să facă niciun comentariu pe o tranzacție în curs. Tranzacția de exit a V4C din MedLife a fost anunțată în premieră pe 3 februarie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation și V4C.

MedLife a urmat un model de dezvoltare atât pe verticală – înglobând în structura sa clinici, spitale, laboratoare, farmacii, cât și pe orizontală – printr-o campanie de expansiune la nivel național prin achiziții și deschideri de unități noi.

Pentru acest an, ținta anunțată de Medlife este o cifră de afaceri de 100 mil. euro, de 4 ori mai mare decât în momentul intrării V4C în afacere.

medlife indicatori

Ultimul bilanț public al companiei MedLife SA indică o cifră de afaceri de 56,5 mil. euro și un profit net de 2,1 mil. euro la un număr de 1.249 de angajați.

MedLife este unul dintre cei mai mari operatori privați de servicii medicale alături de Regina Maria, Sanador sau Medicover.

Serviciilor medicale private sunt în acest moment punctul fierbinte al pieței de fuziuni și achiziții, în condițiile în care vânzarea rețelei Regina Maria de către Advent a trecut de faza ofertelor angajante, iar MedLife de faza ofertelor neangajante.

Ambele tranzacții au atras interesul fondurilor de investiții cu interese regionale, printre investitori făcându-și simțită prezența și câțiva investitori strategici la startul vânzării rețelei Regina Maria.

V4C este o firmă de investiții cu capital de risc, care s-a desprins în 2011 din Amundi (fost SGAM). V4C este deținută de cei trei parteneri – William Watson, Piotr Misztal și Jacek Pogonowski. Watson este unul dintre pionierii investițiilor în Europa Centrală și de Est, regiune în care este activ încă din 1992 când lucra ca bancher pentru Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Sursă foto și date: Lafarge. Prelucrare jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Costin Borc, CEO Lafarge România: Prețul de vânzare al Lafarge România către CRH, în jurul a 400 mil. euro. ”Am văzut mulți români în echipele de consultanți implicați în tranzacție”. Francezii au tras linie – câți bani au investit și câți au obținut după 18 ani în România. CRH ar putea viza achiziții locale pe piețele de var, asfalt, drumuri, distribuție de materiale de construcții. Povestea tranzacțiilor Lafarge – Holcim și vânzarea de 6,5 mld. euro către CRH, spusă de unul dintre vânzători

Vânzarea Lafarge România a adus aproximativ 400 mil. euro în cadrul tranzacției globale prin care irlandezii de la CRH plătesc circa 6,5 mld. euro pentru un set de active Lafarge și Holcim, tranzacție derivată din fuziunea liderilor industriei cimentului, Lafarge (Franța) și Holcim (Elveția), potrivit unui interviu acordat în exclusivitate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO de către Costin Borc, directorul general al Lafarge România.

Tranzacția de vânzare a Lafarge România, care ajunge la final în 11 zile, marchează câteva premiere locale.

În primul rând, este cea mai mare tranzacție ca valoare din istoria pieței de materiale de construcții. În al doilea rând, are loc în mandatul singurului director român pus până acum de o companie mare franceză la șefia afacerilor de aici modelul clasic fiind numirea unui șef expat, în majoritatea cazurilor un francez.

Nu în ultimul rând, algoritmul de împărțire a pieței locale la fix 3 jucători, valabilă de 17 ani, modelează o tranzacție globală. Și asta cu prețul vânzării totale a afacerii locale de către o companie străină, care tot ca o premieră nu înseamnă un exit, ci un alt început sub forma melanjului a doi ”grei” globali care sunt nevoiți să stea aici împreună într-un singur picior – Holcim România – pentru a nu da peste cap echilibrul concurențial al pieței.

Un rol – cheie în vânzarea Lafarge România în cadrul tranzacției globale cu irlandezii de la CRH l-a avut Costin Borc, al cincilea și ultimul director pus de francezi aici în 18 ani de prezență pe piață.

49 de ani. Fost absolvent de Politehnică al Facultății de Energetică specializarea Hidroenergetică. Doctorat în Economie – specializarea Macro-economie de la Universitatea din Wisconsin Madison (SUA).

Costin Borc a fost secretar personal al liderului țărănist Corneliu Coposu, supranumit ”Seniorul” în politica postdecembristă, și a ocupat poziția de consilier de stat cu probleme politice și coordonator al aparatului de lucru al primului-ministru țărănist Radu Vasile în perioada 1998 – 1999. În 2000, a intrat în rândurile Lafarge ca șef de proiect în cadrul operațiunilor din America de Nord, iar apoi a fost director general al Lafarge Agregate Betoane, director de strategie și dezvoltare în centrala Lafarge din Paris, iar apoi a condus operațiunile grupului francez din Serbia, respectiv din România începând cu septembrie 2013. A fost președintele Consiliului Investitorilor Străini din Serbia. CITEȘTE AICI PROFILUL LUI COSTIN BORC.

Lafarge a intrat în România în 1997 când a achiziționat Romcim, care avea 4 fabrici de ciment, din care francezii au vândut ulterior una către Holcim din Elveția. Lafarge Romcim, ulterior Lafarge Ciment România este cea mai profitabilă companie din industria cimentului, unde ocupă locul al treilea pe piață după Holcim și HeidelbergCement. CITEȘTE AICI PROFILUL DETALIAT AL LAFARGE CIMENT ROMÂNIA.

Borc interviu caseta topicuri

Interviul integral

M. Cum s-a derulat tranzacția prin care Lafarge a ajuns să-și vândă operațiunile din România? Cum a fost structurată?

C.B. În jurul datei de 3 aprilie s-a anunțat deal-ul dintre Lafarge și Holcim, moment în care echipele locale începând de a doua zi au început să lucreze la depunerea dosarului de concurență pentru aprobarea fuziunii de către Bruxelles.

Un punct important este că absolut toată această operațiune (tranzacție – n.r.) nu a fost nicio secundă una locală. A fost coordonată în Paris și în Zurich de către fiecare din cele două grupuri, fiecare cu rândul lor de avocați și de consultanți de la Bruxelles.

Echipele locale au început să lucreze la partea de strângere de date de concurență și, pe măsură ce datele se strângeau, cele două grupuri au anunțat următoarele principii, care au fost și făcute publice după aceea.

S-a dorit ca tranzacția să fie cât mai rapidă cu putință și atunci una din soluții era de a veni în întâmpinarea cererilor Direcției Generale de Concurență din cadrul Comisiei Europene.

S-a hotărât că, cel mai simplu va fi să nu se fuzioneze nici o parte a activelor din Lafarge și Holcim, ci în țările în care ar fi probleme de concentrare să se vândă una sau alta dintre operațiuni. Acesta a fost principiul general și, după aceea, a existat primul anunț la început de iulie (7 iulie – n.r.), în care s-a anunțat ce decide grupul că vinde.

Și a început un calendar de pregătire al vânzării în același timp cu continuarea procesului de strângere de date, cu depunerea dosarului de concurență.

M. Cum au decurs discuțiile cu autoritățile concurențiale?

C.B. Au fost două procese care s-au făcut în paralel în așa fel încât când s-a depus dosarul la Bruxelles, dosarul conținea deja soluții la ambele situații fără a se spune cine e cumpărătorul. În același timp, s-a început procesul de vânzare, iar partea de disposal (vânzare de active – n.r.) a fost făcută în același timp. De obicei, lucrurile sunt însă așa: Se cere avizul, apoi vine avizul cu obiecții, condiționat, te duci înapoi cu el și din cauza asta spui că s-a lungit procesul.

Aici, au fost primele procese în care s-a spus ”Noi, din discuții formale pe care le-am avut cu voi, știm că astea sunt problemele și uite astea sunt soluționările”, drept pentru care și geografia tranzacției s-a schimbat.

Astfel, în primul anunț, s-a spus că se va vinde o fabrică din Austria, iar apoi undeva prin octombrie s-a anunțat că se vinde operațiunea Holcim din Slovacia și nu se mai vinde fabrica din Austria.

Împreună cu avocați și economiști, cu consultanți de la Bruxelles, s-a ajuns la concluzia că aceasta nu va răspunde condițiilor cerute (de Comisia Europeană pentru a aproba tranzacția – n.r.), că degeaba vinzi o fabrică în Austria împreună cu active din Ungaria că asta n-o să te ajute.
Și atunci, s-a ajuns la o ultimă variantă, care a fost aprobată de către Consiliul Concurenței pe la mijlocul lui decembrie, variantă ce cuprinde Canada pe listă și care a fost aprobată de DG Comp (Direcția Generală de Concurență din cadrul Comisiei Europene – n.r.). Pe această listă aprobată de DG Comp intrau operațiunile din Europa, inclusiv Lafarge Marea Britanie, o stație de măcinare Holcim în Franța, active din Slovacia și Ungaria.

În același timp, patru bănci de investiții ne-au dat acordul de vânzare a acestor active. Cele patru bănci de investiții au pregătit vânzarea. Ei (Holcim – n.r.) au avut pe HSBC și pe Morgan Stanley, iar noi (Lafarge – n.r.) am avut pe BNP Paribas și Credit Suisse pentru că trebuie să prezinți la vânzare un tot, care e format dintr-un set de active Holcim și un set de active Lafarge și trebuie să faci prezentări acestor active fără ca cei de la Lafarge să se întâlnească cu cei de la Holcim. Și ne chemau pe rând să facem prezentări.

M. În ce mod a fost selectat cumpărătorul activelor?

C.B. În procesul acesta, au fost selectați, probabil, cam 30 de competitori, din care au fost 5 competitori pe pachetul global.

Totul a fost separat în 5 pachete – însemnând Brazilia, Canada, Marea Britanie, Europa Continentală și Filipine.

Și au fost 5 pe tot pachetul – 4 fonduri de investiții și un investitor industrial care a și câștigat. De asemenea, pe fiecare pachet regional de active erau și alți jucători. Și s-au făcut prezentări. Procesul a fost unul interesant pentru că în momentul acela poți să găsești pe cineva care îți oferă mai mult pe unul din active.

Chestia nostimă a fost că, strategic, toată lumea a dorit ca un singur jucător să cumpere totul. Este mult mai simplu. Închipuie-ți ce înseamnă să faci 5 tranzacții separate, sub aprobări de la acționari, cu riscurile aferente.

Ceea ce s-a spus totdeauna, s-a spus așa: Care erau condițiile? Trebuie să fie un cumpărător care să fie credibil din punct de vedere al poziției financiare, nu unul care îți promite că vrea să cumpere și după aceea zice că nu are banii necesari.

O altă condiție era să fie un cumpărător care să poată să facă deal-ul, în sensul în care să obțină toate aprobările interne.

Și a treia condiție – să obțină aprobarea Bruxelles-ului și a autorităților de concurență.

CRH a semnat deal-ul la sfârșitul lui ianuarie. Condițiile au fost așa: să aprobe Bruxelles-ul, care aprobase deja vânzarea, dar nu aprobase cumpărătorul. Adică nu cumva cumpărătorul va face o concentrare?! Trebuia aprobat și cumpărătorul. Și Bruxelles a aprobat și cumpărătorul.

Adunarea generală a acționarilor CRH trebuia să aprobe deal-ul de 6,5 mld. euro, din care aproape o treime finanțată cash (2 mld. euro – n.r.), cam o treime emisiune acțiuni (prin majorare de capital echivalentă cu 9,9% din capitalul companiei – n.r.) și o altă parte prin împrumut de la bănci. Și aici s-au mișcat repede.

O altă condiție era să se poată face fuziunea. Deal-ul de vânzare a activelor este subsidiar fuziunii (Lafarge Holcim – n.r.), iar din punctul ăsta de vedere, evident, că era de preferat un investitor mare care să cumpere totul.

Pe de altă parte, au fost încurajați alți competitori ca, eventual, să-l faci pe cel care oferă mai mult să poți să-i crești prețul. Nu s-au spus niciodată sumele din niciun fel de pachete. N-am auzit niciodată nicio sumă, totdeauna s-a discutat pe pachet global. Dar, probabil, că negocierile au fost folosite așa: ”Tu la cât ai evaluat activele din Europa continentală? Vezi că am unul care dă mai mult”.

M. Au mers repede discuțiile de vânzare? Cât au durat?

C.B. A fost o negociere foarte bine pusă la punct și care s-a făcut foarte bine pentru că o astfel de tranzacție, cu anunț în luna iulie cu ce se vinde și la care teaser-ul (info memo-ul de prezentare a tranzacției trimis unei baze de potențiali cumpărători – n.r.) a plecat, cred că pe la începutul lui septembrie, să fii în stare să faci un deal de 6,5 mld. euro în 4 – 5 luni de zile, cu un Crăciun la mijloc, adică în 4 luni jumătate lucrătoare, este senzațional!

Din punct de vedere al calității actului, acesta a fost extraordinar de bine făcut. A fost teaser-ul, apoi vendor due dilligence, apoi prezentări, au fost vizite de sit-uri și au fost negocierile finale. Totul în 4 luni. Camera de date s-a deschis la începutul lui octombrie.

Echipele noastre au muncit zi și noapte. Ele au alimentat data room-ul. Totul a plecat de aici, toate datele, tot planul de afaceri, totul s-a lucrat la nivel local. Camera de date a fost virtuală.

M. Ce consultanți au lucrat în tranzacție? Ce rol au avut românii în cadrul acestor echipe de asistență?

C.B. Propriu – zis, nu au existat consultanți în tranzacție în România. Aici, au fost subcontractați consultanți locali. Au fost mulți implicați pentru diverși jucători.

Toți cei din Big Four au fost într-un fel sau altul implicați, unii dintre ei chiar de ambele părți, caz în care a trebuit să facă un Chinese Wall (procedură prin care echipe ale aceluiași consultant lucrează atât pentru una, cât și pentru cealaltă parte a tranzacției – n.r.).

EY este auditor la CRH și este și auditorul nostru (Lafarge – n.r.). EY Dublin a fost foarte implicat în tranzacție. EY a fost implicat pe parte de cumpărător, iar noi la faza de due dilligence a vânzătorului am fost cu PwC 100%.

Cele 4 bănci de investiții au făcut, normal, aceleași template-uri și pentru unii și pentru alții. Ne-au spus să nu vorbim între noi, (adică Lafarge cu Holcim – n.r.). Însă, chiar avocații ne-au spus ”Voi nu vedeți că vorbiți odată la 50 de oameni în fiecare zi, deci o să vorbiți în total la vreo 1.000 de oameni?! Deci, lucrurile astea oricum sunt aproape publice”.

Pentru consultanți, un deal ca ăsta este o mană cerească. Au fost consultanți pentru fonduri de investiții, toți au venit cu zeci de consultanți după ei.

Eu am fost foarte impresionat că, printre consultanți pe care i-am întâlnit la Londra erau foarte mulți români. Care lucrează în Londra pentru fonduri de investiții, pentru bănci mari, oameni în funcții destul de importante, care au fost prezenți în deal. Eu, de exemplu, am întâlnit o româncă ce lucra pentru Deutsche Bank, care la rândul ei făcea parte dintr-una din echipele implicate în deal.

Era o plăcere să vezi așa ceva ce nu e valabil pentru alte țări din zonă de exemplu. N-am văzut sârbi, n-am văzut unguri, n-am văzut slovaci, n-am văzut cehi. Am văzut în schimb germani, chinezi, indieni și am văzut foarte mulți francezi în staff-urile fondurilor de investiții și la nivele mari, destul de mulți șefi erau francezi. Și câțiva americani.

M. Cine sunt consultanții Lafarge România în tranzacția cu CRH?

C.B. Pe componenta locală, consultanța juridică a fost asigurată de NNDKP și PwC global în ceea ce privește procesul de vendor due dilligence (auditul vânzătorului – n.r.).

Lafarge_companii_ro_cumparate_de_crh_tabel main

M. Ce diferențe de abordare sunt între investitorii strategici și fondurile de investiții într-o astfel de tranzacție?

C.B. CRH a fost cel mai interesant, a venit cu foarte multe resurse interne, cu o echipă mai diversificată decât în cazul unui fond de investiții.

În tranzacție au fost fondurile suverane din Singapore, din Abu Dhabi din Emiratele Arabe Unite. Făceau parte din consorții, de exemplu, fonduri de pensii ale funcționarilor din Canada care ziceau ”Noi avem 50 mld. disponibile din care mai avem până la 20 mld – 30 mld. pe care vrem să-i băgăm în astfel de tranzacții.”

Ceea ce a fost interesant în această tranzacție este că un investitor industrial vede lucrurile altfel. Dar un fond de investiții spune : ”Eu muncesc la fel pentru un deal de 50 de mil. sau pt un deal de 5 mld. și mie îmi trebuie pentru că am fond de 10 mld. și vreau să bag banii în așa ceva”.
Ei se prezentau ca potențiali cumpărători. Spuneau: ” Domnule, noi căutăm tranzacții mari. Avem nevoie de tranzacții mari pentru că de fapt o tranzacție mare costă mai mult mai puțin decât una mică”.

Pentru fiecare fond de investiții vorbim de sume probabil între 10 și 20 de milioane de euro pentru pregătirea unui deal de genul ăsta. Adică due dilligence, avocați, aveau consultanți tehnici, au vizitat site-urile din Brazilia până în Filipine. Când începi să aduni câți merg acolo…

Cinven a fost în tranzacție, BC Partners, CVC a fost, Advent a fost însă la un moment dat s-a retras. Blackstone a fost. Oyak n-a fost, nu au cumpărat nici caietul de sarcini, KKR nu a fost.

Au fost în schimb niște investitori brazilieni industriali pe varianta de ”bucățele” (pachete regionale – n.r.) pentru că s-a vândut și Brazilia. Pentru ei, a lucrat la nivel de șef al consultanților pentru Europa Markus Wirth, fostul șef al Holcim România. Și este logic dacă ne gândim că în boardul lui Votorantim Cimentos este fostul șef Holcim, Markus Akermann. (Markus Wirth a lucrat pentru Ameropa și a fost director general pentru Ameropa Grains Constanța până în septembrie 2014 – n.r.).

fuziune_lafarge_holcim_tranz_crh_calendar_tabel main

M. Care a fost deci calendarul tranzacției?

C.B. Pe 3 aprilie 2014, acordul dintre Lafarge și Holcim s-a semnat în acea noapte. Există un articol într-un ziar francez care povestește totul. Bruno Lafont și cei de la Holcim s-au dus la Joaquín Almunia (comisarul european pentru concurență în cadrul Comisiei Europene prezidate de Manuel Barosso – n.r.) și i-a văzut cineva la Bruxelles, iar Bloomberg a scos informația în piață vineri la prânz. S-au dus la Almunia și i-au spus ”Uite, domnule, vrem să creăm un jucător european” și au întrebat ”Voi ați fi de acord?”. Și el a zis ”Da.” Se pare că cineva de la Almunia ar fi dat informația la presă. A apărut vineri. Apoi, a fost o reuniune de urgență a consiliilor de administrație ale amândurora și apoi au anunțat (luni, pe 7 iulie au anunțat – n.r.). Au zis în acele zile ”No comment!”, dar au făcut repede ședință. Nu se mai putea ține, era deja scăpată informația în piață. A fost semnat un MoU (memorandum de înțelegere – n.r.), cu un calendar clar până la jumătatea anului ăsta.

Pe 7 iulie a fost anunțul vânzării, care a stabilit prima listă de vânzare de active Lafarge și Holcim. A fost apoi teaser-ul în septembrie, a urmat depunerea dosarului la Bruxelles, care a fost în octombrie. DG Comp aveau 45 de zile la dispoziție și au răspuns pe 15 decembrie.
Nu au fost NBO (oferte neangajante – n.r.), a fost o selecție, o discuție între bănci. Scrisori de interes au fost, vendor due dilligence a fost.

Știu că au fost niște discuții de genul tu spui că vrei și eu te invit. Discuțiile din câte știu nu au fost cu sume. Cineva a vrut să participe și i s-a spus ”Mai bine nu, că pe tine te interesează numai datele”. A fost o etapă de selecție, care să nu permită deschiderea datelor către jucători care nu aveau niciun fel de interes în deal.

Depunerea ofertelor finale a fost 10 – 15 ianuarie, și apoi negocierile au durat 2 săptămâni.

Au luat un hotel, și la un etaj erau unii, la alt etaj erau alții dintre ofertanți. Totul s-a închis la biroul unuia dintre avocați. În faza cu ofertele, ultima negociere a fost la Paris într-un birou de avocați. După ofertele finale, au fost iar selecționați câțiva dintre ei, a fost o listă scurtă. N-au fost toți. Au mai cerut niște clarificări. Au venit cu oferte îmbunătățite.

Ce am auzit eu, pentru că secretul era bine păstrat, că cea mai mare ofertă a unui fond a fost de 5,75 mld. euro. CVC ar fi dat 5,75 mld. euro, iar CRH 6,5 mld. euro. Este foarte de mirare pentru că e ușor împotriva firii ca un fond să liciteze astfel.

Era un deal bun pentru fond. Ai Europa, care este destul de stabilă, ai Franța, care îți produce cash, ai UK, care merge bine și aveai Brazilia și Filipine, unde să investești. Adică puteai să te joci cu cash-ul de acolo, să îl dezvolți.

Ideea unui fond de investiții ar fi ca fondul să crească businessul și să-l vândă mai departe unui alt fond sau unui alt investitor industrial. Ai un pol, găsești un alt jucător care e numărul 4 – 5 în piață ale cărui operațiuni se suprapun frumos cu ăsta și fuzionează și creează din jucătorul nr. 5 și nr. 6, iar în 5 ani de zile creezi ceva și te lansezi într-un IPO (listare pe bursă – n.r.). Ori un IPO într-o fuziune cu un alt jucător.

Asta era cea mai interesantă variantă, în care tu creezi un pol, îl unești apoi cu un alt jucător existent, de o talie corectă, care nu neapărat e foarte mare.

Ideea pe care voiau s-o facă, Lafarge UK să fuzioneze cu Tarmac ca să facă un IPO. La asta s-au gândit și fondurile. Luăm noi asta și fuzionăm cu cineva și o scoatem pe bursă. Plus că momentul a fost unul atractiv. Europa crește. Piața crește în continuare. La momentul noiembrie 2014, în ciuda unor mici fluctuații pe piață, cumpărarea unei afaceri în materiale de construcții nu era o idee rea. Sau, eventual, să optimizeze tranzacția printr-un schimb de active (swap).

M. În ce centre financiare a fost marketată vânzarea Lafarge România?

C.B. Paris, Zurich și Londra.

M. Având în vedere structura globală a tranzacției cu CRH și a fuziunii cu Holcim, putem spune că ambele tranzacții au avut o componentă – cadru internațională și una specific locală. Cum s-au derulat în paralel cele două tranzacții? Au existat echipe separate la nivelul Lafarge România? Cu câți oameni s-a lucrat?

C.B. Au lucrat 3 – 5 oameni, s-au scanat toate documentele, s-au pus în data room.

A mai fost o echipă de pregătire a tranzacției din care a făcut parte eu ca și CEO, a fost și CFO (Cecile Morenas – n.r.), și Ruxandra Băndilă (director strategie și dezvoltare afaceri Lafarge România – n.r.) care m-a ajutat pe partea de strategie și directorul de resurse umane (Gabriel Mățăuan – n.r.). Au fost vizite de sit-uri industriale. În camera de date, echipele au variat de la 2 la 7 oameni, cea mai mare. Au vizitat fabricile de la Medgidia și Hoghiz. A venit și unul dintre șefii CRH Europa aici. Brazilienii au venit, de exemplu, să vadă fabrica din Medgidia prin decembrie.

M. Cine sunt oamenii care coordonează integrarea operațiunilor Lafarge România în structurile CRH? Câți oameni fac parte din aceste echipe de integrare? Cât va dura acest proces de integrare și la cât sunt estimate costurile integrării?

C.B. Procesul de integrare începe de la 1 august, există vizite acum în teritoriu. Care este locul României este prea devreme de discutat. Lucrăm cu McKinsey pe partea de consultanță strategică de integrare. Pentru 2016, costurile integrării sunt estimate la câteva milioane de euro.

M. Ce efecte vor produce cumulat cele două tranzacții la nivelul principalilor parametri ai Lafarge România – portofoliu clienți, număr angajați, modelul de organizare și structurile afacerii, impactul asupra liniilor de afaceri și a companiilor – satelit din România ale Lafarge, actuala echipă de management a companiei?

C.B. În ceea ce privește companiile – satelit, suntem în proces de simplificare a entităților din România. Am delistat Lafarge Agregate Betoane. Am preluat participațiile unor acționari minoritari din Lafarge Ciment. Pasul următor este fuziunea lor.

CRH va face o analiză și va anunța o strategie de dezvoltare până la sfârșitul anului.

Ne gândim la dezvoltarea de operațiuni complementare, inclusiv la achiziții – poate fi zona operațiunilor de var, asfalt, lucrări de construcții, inclusiv de drumuri, distribuție de materiale de construcții, dacă ne uităm la portofoliul CRH pe alte piețe din regiune precum Ungaria ori Polonia.

Am început să ne gândim care e fundamentul unui puzzle în România din care face parte și Romcim, principalul nostru brand de sac. Cine face parte din această arhitectură?! Aceeași reflecție există și în cazul CRH. Vom vedea de la tranzacția de 6,5 mld. euro dacă se va face și o distribuție de dividende.

Lafarge cati bani a facut in Ro tabel

M. La cât a fost evaluată Lafarge România în cadrul tranzacției cu CRH? Dacă tragem linie peste ce a însemnat investiția unui investitor strategic în România, câți bani a investit în total Lafarge în România din 1997 până acum și câți bani a făcut aici Lafarge în total din profiturile anuale cumulate și vânzarea operațiunilor?

C.B. În jurul a 400 mil. euro dacă luăm în calcul o estimare de circa 8,5 x EBITDA așa cum rezultă din evaluarea făcută la nivelul tranzacției globale. Lafarge a investit în România din 1997 circa 713 mil. euro, iar profiturile cumulate de Lafarge Ciment au fost de aproximativ 703 mil. euro de la privatizarea Romcim în 1997 până acum. Datele se refera numai la Lafarge Ciment, nu și la activitatea de Agregate și Betoane sau Gips (vândută în 2011 belgienilor de la Etex – n.r.), dar la care nu au prea fost profituri. Practic, prețul vânzării activelor Lafarge din România reprezintă aproximativ beneficiul net al investitorului la capătul celor 18 ani de investiții locale.

Lafarge cati bani a investit in Ro tabel

M. Cum se va prezenta de acum încolo în fața partenerilor de afaceri actuala Lafarge România? Sub ce marcă? Va fi schimbat logo-ul companiei? A început deja procesul de creare a unei noi identități de brand în contextul tranzacțiilor care au loc?

C.B. CRH păstrează brandul Multibat și Romcim. Pe termen scurt și mediu, nu va fi nici o schimbare în companie (Lafarge România – n.r.). Am început și procesul de branding, unde am angajat deja o agenție care să se ocupe de acest lucru.

M. Cum va arăta piața locală a cimentului după finalizarea integrării Lafarge România în structurile CRH? Dar piața betoanelor? Dar piața de agregate?

C.B. Pe primul trimestru, avem o creștere de 16% pe volume față de perioada similară a anului anterior. Piața crește pe seama proiectelor private, dacă apare și infrastructura în comenzi, va da și ea încă un plus pieței. Piața locală nu crește pe agregate, crește pe betoane. Datele de piață indică Lafarge România pe locul al treilea după cota de piață. Importurile la ciment au o pondere sub 10% din piață.

Germanii de la Hochland sunt liderul pieței locale de brânzeturi, cu fabricile de la Sighișoara și Sovata. Sursă foto: Hochland.

Liderul german al pieței locale de brânzeturi plătește un preț estimat în jurul a 5 – 10 mil. euro pentru achiziția distribuției produselor proprii de la Whiteland. Tranzacția aliniază Hochland România la modelul practicat de concurenți, în care producția și distribuția sunt în aceeași mână. Avocații de la Vitzman și Asociații au lucrat cu Whiteland, iar firmele Hodoș Miheț și Asociații, respectiv Mircea și Asociații de partea Hochland

Tranzacția prin care Hochland România, liderul pieței locale de brânzeturi, va prelua de la 1 ianuarie 2016 portofoliul distribuției produselor proprii de la Whiteland are la bază plata unui preț de către compania cu capital german, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Părțile implicate nu au făcut publică valoarea tranzacției anunțate săptămâna trecută. Surse din piață estimează prețul plătit de Hochland către Whiteland în jurul a 5 – 10 mil. euro.

Hochland, o afacere germană de familie fondată de Georg Summer și Robert Reich în urmă cu 88 de ani, a intrat pe piața românească în 1993 prin intermediul rețelei de distribuție Whiteland.

”Noul model de business este o schimbare și o adaptare la evoluția pieței și a brandului Hochland. De altfel, modelul cel mai utilizat în piață este cel al distribuției directe, noi eram o excepție”, a răspuns Sorin Timuș, directorul general al Hochland România, la un chestionar trimis pe 3 iulie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe subiectul schimbării sistemului de distribuție utilizat în prezent de către companie.

Acesta include dezvoltarea echipei de vânzări proprii Hochland Romania și menținerea colaborării cu Whiteland Import Export SRL pe componente de servicii – logistică, merchandising și BTL. Tranziția se va face în următoarele luni, conform unui plan pregătit împreună cu Whiteland, precizează Hochland România.

”Ambele companii sunt mulţumite de noul model de business şi sunt încrezătoare că parteneriatul va funcţiona cu acelaşi succes ca şi până acum. Este scenariul pe care l-am pregătit din timp, scenariul care a dus la modelul de business actual al Whiteland, axat pe servicii distincte de vânzare, logistică, BTL, IT şi suport”, a spus George Ştefănescu, general manager al Whiteland Import Export SRL, în cadrul unui comunicat de presă comun al celor două părți în tranzacție.

În dosarul tranzacției, au lucrat firmele de avocatură Vitzman și Asociații de partea Whiteland, respectiv Hodoș Miheț și Asociații precum și Mircea și Asociații pentru Hochland România, conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Din echipa de avocați Vitzman și Asociații face parte Lavinia Yassien, unul dintre cei doi acționari importanți ai grupului de firme Whiteland.

De cealaltă parte, un nume de calibru este Valentin Mircea, fost vicepreședinte al Consiliului Concurenței în perioada 2011 – 2013 și care acum conduce echipa Mircea și Asociații din postura de Partener Senior. Partenerii fondatori ai firmei Hodoș Miheț și Asociații sunt avocații Raul Hodoș și Ovidiu Miheț, ambii fiind și practicieni în insolvență.

Hochland România este lider pe piața brânzeturilor, unde concurează printre alții cu grupurile franceze Bongrain și Lactalis, care se află în spatele Delaco, respectiv LaDorna.

Portofoliul firmei germane cuprinde o gamă largă de brânzeturi sub mărcile Hochland și Almette – cașcaval, telemea, brânză topită, cremă de brânză, respectiv brânză pentru preparate calde.

După intrarea indirectă pe piața locală acum 22 de ani prin rețeaua de distribuție a Whiteland, Hochland a făcut pasul de a intra direct în 1998 prin achiziția fabricii de la Sighișoara, unde începe producția de brânză topită.

În 1999, compania germană cumpără și fabrica de la Sovata, unde pornește producția de sortimente de cașcaval, precum Dalia sau Brădet. De asemenea, furnizează materie primă pentru fabrica de la Sighișoara.

Hochland România a raportat pentru 2014 un profit net de 12,8 mil. lei (2,8 mil. euro) la o cifră de afaceri de 217,6 mil. lei (49 mil. euro) și un personal mediu de 334 de angajați.

La nivel de grup, Hochland este unul dintre cei mai importanți jucători de profil de pe continent și a raportat o cifră de afaceri de 1,28 mld. euro și un număr total de 4.225 de oameni. Are 11 fabrici în Europa, din care două în România, iar restul în Germania, Franța, Spania, Polonia și Rusia.

branzeturi productie tabel INS

Pe piața de brânzeturi, producția de brânză (inclusiv urdă) este în creștere începând din 2011 cu rate anuale între 4% și 9%, în timp ce pe segmentul de brânză topită producția a scăzut în perioada 2010 – 2012, iar în 2013 a depășit ușor nivelul din anul anterior, conform datelor Institutului Național de Statistică.

Vânzătorul în această tranzacție, grupul Whiteland a fost înființat în 1993 de australianul James Kodor și Lavinia Yassien. Kodor este acționarul majoritar al grupului de firme, cu o cotă de aproximativ 60%, potrivit ultimelor informații disponibile. Whiteland dispune de o rețea cu acoperire națională cu 14 puncte de lucru, conform informațiilor publicate pe propriul site, și are în portofoliul de distribuție mărci precum Hochland, Meggle, Orkla Foods România, Don Gustosso, Râureni, Pescado Group, Mission, Perutnina Ptuj, d’aucy, Zaini, Podravka, Kotanyi, TSC, Mayora sau Nestle.

Whiteland acoperă și alte operațiuni de vânzare și marketing pe piața bunurilor de larg consum. În 2011, grupul german Nagel a cumpărat 25% din acțiunile Whiteland Logistics.

Whiteland Import Export, cea mai importantă firmă din grup, a raportat pentru 2014 un profit net de 1,9 mil. lei (0,4 mil. euro) la o cifră de afaceri de 457 mil. lei (103 mil. euro, calculat la cursul de schimb mediu comunicat de BNR) și 384 angajați.

Sursă: Bursa de Valori București.

Fondul american de investiții JC Flowers este în negocieri avansate pentru achiziția Carpatica. Axxess Capital a renunțat la banca din Sibiu, după două oferte eșuate de fuziune cu Nextebank. Johan Gabriels, directorul Carpatica: ”Ne concentrăm pe discuțiile cu JCFlowers. Sperăm să venim cu anunțuri săptămâna aceasta”. Cine este fostul bancher de investiții Goldman Sachs și miliardar din tranzacții bancare ”de criză” care a pus ochii pe banca fondată de Carabulea

Fondul american de investiții JC Flowers negociază preluarea Carpatica, după ce a înaintat deja o ofertă în acest sens. Axxess Capital, care a curtat asiduu în ultimul an banca din Sibiu, a ieșit din cursă, în contextul în care ofertele de fuziune înaintate prin intermediul Nextebank au fost respinse de acționarii băncii în decembrie 2014 și iunie 2015.

”Au loc încă discuții. Sperăm să facem niște anunțuri săptămana aceasta. În acest moment, focusul nostru este pe restructurarea de capital, majorarea capitalului și JCFlowers”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Johan Gabriels, directorul general al Carpatica.

Reprezentanții JCFlowers nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la publicarea acestui articol.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă Axxess Capital va mai depune o nouă ofertă pentru Carpatica, Horia Manda, Managing Partner al administratorului de fonduri de investiții ce are în portofoliu Nextebank, acesta a confirmat că nu mai există interes pentru preluarea băncii din Sibiu, dar are în continuare apetit de dezvoltare pe piața financiară.

”Ne interesează în continuare să ne dezvoltăm pe piața financiară”, a explicat Horia Manda. Acesta a avut mai multe runde de discuții cu omul de afaceri Ilie Carabulea, principalul acționar al băncii și unul dintre fondatorii acesteia, însă ofertele de fuziune în urma cărora Nextebank ar fi devenit principalul acționar au fost respinse în adunarea generală a acționarilor a Carpatica.

Horia Manda reprezintă unul dintre puținii administratori de fonduri de investiții cu istoric pe piața bancară locală, după ce Fondul Româno – American de Investiții (RAEF) a fost în perioada 1999 – 2003 proprietarul Banca Românească și acționar al Băncii Agricole (acum Raiffeisen Bank România) odată cu privatizarea acesteia în 2002, dar acum are în portofoliu un alt fond al Axxess, Emerging Europe Accession Fund (EEAF) cu care a cumpărat în decembrie 2013 Nextebank odată cu exitul de pe piața locală a grupului ungar MKB.

Acoperirea dată de rețeaua Carpatica, notorietatea mărcii locale (este alături de Banca Transilvania una din cele două mărci bancare private românești existente, create de la zero după 1990 – n.r.), poziția în top 20 bănci locale și lichiditatea imediată a deținerii oferite de poziția de bancă listată ofereau profilul de pradă perfectă pentru Nextebank, care are o cotă de piață după activul net bilanțier de 0,3%, de trei ori mai mică decât a țintei sale.

Ilie Carabulea este în acest moment în arest măsura fiind dispusă în cadrul dosarului penal ASF – Carpatica Asig , iar drepturile sale de vot au fost suspendate de către BNR. Banca centrală a susținut tranzacția de fuziune Nextebank – Carpatica și face presiuni de mai mulți ani asupra lui Ilie Carabulea să atragă un acționar puternic care să capitalizeze Carpatica, dar omul de afaceri sibian nu este mulțumit de ofertele de preț primite care nu reflectă în opinia sa valoarea băncii. El deține 41% direct din Carpatica și aproape 57% direct și indirect, potrivit ultimelor date disponibile.

Ultima ofertă fermă a Nextebank de fuziune cu banca din Sibiu situa valoarea justă a Carpatica la 135 mil. lei (30 mil. euro) față de 168 mil. lei (circa 38 mil. euro) în cazul Nextebank, iar raportul de schimb la patru acțiuni Nextebank pentru cinci acțiuni Carpatica. Prețul oferit pe acțiune la Carpatica era de 0,0429 lei. Acum, pe bursă, acțiunea Carpatica valorează 0,0435 lei, însă la momentul când oferta de preț devenise publică în mai, cotația bursieră abia trecea de 0,04 lei. Prețul pe acțiune este de 0,62 raportat la valoarea contabilă a băncii, de aproape 3 ori sub multiplul înregistrat de celelalte două bănci locale de pe bursă, BRD și Banca Transilvania.

Valoarea bursieră a Carpatica a scăzut dramatic după 2008, pe fondul crizei, iar Ilie Carabulea declara în martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că aceasta reprezintă acum efectul ”criteriilor speculative din piață”. Acum, capitalizarea de piață a băncii din Sibiu este de 136,8 mil. lei (30,5 mil. euro).

Dacă ne uităm la evoluția din ultimul an, observăm că valoarea Carpatica a scăzut cu 50% în ultimul an. Față de vârful de 0,0883 lei pe acțiune atins în septembrie 2014, banca și-a înjumătățit chiar valoarea bursieră. Pe un interval mai lung chiar însă, vedem că banca din Sibiu s-a întors acum la valorile din iulie 2012.

Ce indică rezultatele Carpatica: banca a intrat pe pierderi în 2014, capitalul social se reduce, crește nevoia de capital proaspăt

Echipa de directori ai Carpatica condusă de bancherul belgian de corporate finance Johan Gabriels, anterior director general al fostei ABN Amro Bank România (RBS Bank România, acum parte a UniCredit), s-a concentrat în ultimii ani pe stabilizarea băncii și pe obiectivul de a găsi un investitor cu putere financiară care să intre în acționariatul băncii.

În perioada 2011 – 2014, Carpatica a trecut de la un profit net de 236,9 mil. lei la o pierdere de 169,5 mil. lei la finele anului trecut. Cea mai abruptă schimbare a indicatorilor băncii s-a produs în 2012 vs 2011: capitalul social a fost redus cu 70%, câștigul net s-a diminuat de 11 ori, datoriile au explodat până aproape de 1 mld. euro, iar portofoliul de depozite s-a redus cu o treime. Tot în 2012, au crescut capitalurile proprii, numerarul și echivalentul în numerar și activele totale.

Sursă: Banca.

Sursă: Banca.

În 2013, banca a obținut o îmbunătățire pe linie a principalilor indicatori – creșterea capitalurilor proprii, a numerarului și a profitului concomitent cu reducerea datoriilor și a activelor. Anul trecut, vestea bună a fost o nouă reducere substanțială a datoriilor, dar au apărut mai multe semne de îngrijorare – trecerea pe pierderi și aproape o înjumătățire a capitalurilor proprii în decurs de un an.

După primul trimestru al anului, rezultatele arată o bancă ce luptă să rămână pe linia de plutire. Carpatica a afișat un profit net mai mult pe hârtie de 0,7 mil. lei și o solvabilitate în scădere până la 10,1%, la limită față de cerința de 10% stabilită de banca centrală. În ultimul an, echipa de directori ai lui Gabriels a obținut o îmbunătățire a ratei de lichiditate imediată de la 39,6% la 54,6% și trecerea la valori pozitive la rata de rentabilitate a capitalului și la rata de rentabilitate a activelor.

Ponderea creditelor neperformante este de 30% în ansamblul portofoliului de împrumuturi.
Banca fondată în 1999 avea la 31 martie o rețea de 126 unități și 954 de angajați și continuă să piardă treptat cotă de piață pe fondul trendului de reducere a activelor din ultimii 3 ani, chiar dacă se menține la jumătatea clasamentului băncilor locale.

Cine este JCFlowers

JC Flowers este unul dintre fondurile americane de investiții specializat în achiziția de bănci ori active financiare depreciate în urma crizei globale. A fost fondat în 1998 și a investit 14 mld. dolari pentru a-și trece sub administrare 32 de entități din întreaga lume, din care 8 sunt bănci.
JCFlowers investește acum din cel de-al treilea fond pe care l-a ridicat, fond cu o capitalizare de 2 mld. dolari. Portofoliul JCFlowers acoperă cele mai mari piețe din lume – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, statele BENELUX (Belgia, Olanda, Luxemburg), Japonia, precum și țările emergente ca Rusia, India și Brazilia.

James Cristopher Flowers, Managing Director și CEO al JCFlowers. Sursă foto: JCFlowers.

James Cristopher Flowers, Managing Director și CEO al JCFlowers. Sursă foto: JCFlowers.

”Părintele” JCFlowers este miliardarul american de 57 de ani James Cristopher Flowers, a cărui avere este cotată de Forbes la 1,43 mld. dolari. Fost absolvent de Matematici Aplicate la Harvard, acesta și-a construit o carieră de bancher de investiții la Goldman Sachs, unde a devenit unul dintre cei mai tineri parteneri din istoria băncii făcând parte din aceeași generație cu Lloyd Blankfein, actualul șef al celei mai mari bănci de investiții din lume. Are în spate peste 35 de ani de experiență ca investitor și consultant. A făcut parte din echipa care a consiliat fuziunea în 2008 dintre Bank of America și Merrill Lynch, tranzacția girată de șeful Trezoreriei americane care ar fi trebuit să acopere în același timp intrarea în faliment a Lehman Brothers, văzută de mulți ca un soi de certificat de naștere al crizei financiare globale.

James Cristopher Flowers este considerat de presa americană unul dintre primii oameni care l-au avertizat pe Henry Paulson, fostul șef al Trezoreriei americane, cu privire la iminența declanșării crizei financiare.

În 2008, anul izbucnirii crizei globale, acesta le spunea investitorilor săi că a apărut ”Super Bowl-ul investițiilor și nu mai e timp de stat în tribune”, conform Financial Times.

A investit în Shinsei Bank din Japonia, unde profitul de pe urma investiției este cotat la 1 mld.dolari și a pierdut în Germania 2,3 mld. euro împreună cu alți investitori după ce banca de credit ipotecar Hypo Real Estate și HSH Nordbank au primit ajutor financiar de urgență de la stat.

În iunie 2014, a reușit listarea băncii britanice OneSavingsBanks pe piața bursieră londoneză.

De asemenea, JCFlowers a investit în consorțiu alături de unii dintre cei mai faimoși investitori precum George Soros, Michael Dell și John Paulson într-o instituție de credit din California pe care au salvat-o în 2008 și pe care au pregătit-o pentru listarea pe bursă sub numele OneWest.

Ultimul său fond urmează să-și plaseze banii până în septembrie și este de așteptat ca JCFlowers să ridice unul nou.

Într-un interviu pentru Financial Times, James Cristopher Flowers spunea că Europa continentală este unul dintre cele mai fertile terenuri pentru noi tranzacții din cauză că își revine mai greu față de SUA de exemplu.

Fiu al unui librar și al unui ofițer de navă, James Cristopher Flowers are doi copii și trăiește la New York, de unde conduce JCFlowers.

În februarie 2015, a intrat în boardul fundației de șah a lui Gary Kasparov, fostul campion mondial la șah. Pe plan politic, este văzut ca un apropiat al mai multor politicieni din Partidul Republican.

Sursă foto și date: Wolf Theiss. Prelucrare: jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ileana Glodeanu, partener Wolf Theiss: Am făcut o tranzacție în trei săptămâni. Luna iunie înseamnă 4 tranzacții pentru casa de avocatură austriacă – una semnată, alte trei la nivel de finalizare, printre ele și exitul lui Ion Țiriac de la UniCredit Țiriac Bank

Biroul din București al firmei austriece de avocatură Wolf Theiss are un bilanț de patru tranzacții în luna iunie, din care una semnată, iar altele trei la nivel de finalizare (closing), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

”În luna iunie, avem patru tranzacții, una din ele semnată, celelalte la nivel de closing (închidere – n.r.)”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Ileana Glodeanu, partener Wolf Theiss și coordonatorul practicii locale de fuziuni și achiziții.

Pe 5 iunie, UniCredit Bank Austria AG a finalizat achiziția unui pachet minoritar de 45% din acțiunile UniCredit Țiriac Bank de la Țiriac Holdings, compania care administrează grupul de firme al omului de afaceri Ion Țiriac. Exitul fondatorului băncii este estimat până aproape de nivelul de 1 mld. euro. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părți.

Prima tranzacție între Ion Țiriac și UniCredit Bank Austria (pe atunci HVB Bank Austria) a avut loc în 2005, când omul de afaceri a vândut pachetul majoritar al Băncii Țiriac. Ulterior acordului din 2005, Țiriac a rămas cu un pachet de 45% în bancă, iar HVB Bank din Germania a fost preluată de către grupul bancar italian UniCredit.

La ambele tranzacții din 2005 și 2015, casa austriacă Wolf Theiss a lucrat cu cumpărătorul. La tranzacția cu Țiriac încheiată luna trecută, Wolf Theiss a asistat clientul său prin intermediul birourilor din București și Viena.

În București, din echipa coordonată de Ileana Glodeanu, partener Fuziuni și Achiziții, au făcut parte Claudia Chiper – avocat senior Finanțe Bănci, Diana Ștețiu, Mircea Ciocîrlea și Ramona Hromei – avocați colaboratori. Din echipa Wolf Theiss Viena, coordonată de partenerii Eva Fischer, specializată în Fuziuni și Achiziții, și Nikolaus Paul, cu specializare în Finanțe Bănci, au mai făcut parte Markus Taufner, avocat colaborator, și Marcell Nemeth, counsel, au precizat reprezentanții Wolf Theiss.

În iunie, avocații Wolf Theiss au marcat și o tranzacție rapidă.

”Am semnat o tranzacție care s-a făcut în trei săptămâni”, a spus Ileana Glodeanu în cadrul conferinței “Romania M&A Briefing: Unlocking Value for Business Owners in Today`s Market”, organizată la finele săptămânii trecute la București de către Mergermarket în colaborare cu firma de avocatură austriacă Wolf Theiss.

Wolf Theiss nu a dat mai multe detalii despre tranzacția respectivă din motive de confidențialitate.

Tranzacția derulată de avocații Wolf Theiss se înscrie într-o perioadă de timp de cel puțin opt ori mai scurtă decât ceea ce este considerată a fi o medie generală pe piața de fuziuni și achiziții.
”De regulă, o tranzacție în regiunea Europei centrale și de est durează în jurul a 6 luni, nu ar trebui să ajungă la un an”, estimează Bill Watson, Managing Partner al Value4Capital, fond de investiții care acum derulează tranzacția de exit din Medlife.

Mihai Zoescu, directorul Departamentului de asistență în tranzacții al KPMG România, estima în cadrul unui interviu acordat jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO în urmă cu un an tot în jurul a 6 luni media de timp în care o tranzacție trece prin toate fazele – angajarea unui consultant pentru vânzare, trimiterea unui teaser în piață către potențialii cumpărători, depunerea ofertelor neangajante, due dilligence, depunerea ofertelor finale, negocieri finale, respectiv semnarea contractului de vânzare – cumpărare.

Înfiinţată în 1957, Wolf Theiss este una dintre principalele firme de avocatură din Europa Centrală şi de Est, specializată în acordarea de asistenţă în domeniul afacerilor internaţionale. Are o rețea de 14 birouri în Albania, Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ucraina. Dispune de o echipă de 340 de avocaţi care acordă consultanţă pentru societăţi comerciale locale şi internaţionale, cu operaţiuni în domeniul industrial, comerţ şi servicii, precum şi pentru bănci şi societăţi de asigurare.

În România, Wolf Theiss și-a deschis biroul în 2005, iar echipa locală condusă de avocatul american Bryan Jardine numără aproximativ 30 de oameni.

Pe piața locală a avocaturii de afaceri, s-au conturat două grupuri puternice – pe de o parte, marile firme locale NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații, Popovici Nițu & Asociații, iar pe de altă parte plutonul rețelelor internaționale de avocați Clifford Chance, Allen & Overy, CMS Cameron McKenna, în ascensiune fiind și alți jucători precum Schoenherr, DLA Piper sau cei afiliați consultanților din așa – numitul Big Four.

cezar_scarlat_business_card main

Fondul de investiții Abris Capital Partners a finalizat preluarea Pehart, tranzacție de aproape 100 mil. euro. Consultanții de la PwC și avocații Clifford Chance Badea de partea Abris, în timp ce Ioan Tecar a mizat pe avocații Bondoc & Asociații

Fondul de investiții Abris Capital Partners a finalizat preluarea pachetului majoritar al grupului de companii Pehart, condus de omul de afaceri Ioan Tecar, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția permite fondului de investiții să ia un pachet în jurul a 55% din grupul Pehart, iar valoarea acesteia se ridică la aproape 100 mil. euro, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață. Cea mai mare parte a banilor de la Abris intră sub formă de majorare de capital pentru a susține dezvoltarea capacităților de producție de hârtie și extinderea operațiunilor. Obiectivul investițiilor este obținerea poziției de principal producător de hârtie tissue din România și din Europa de Sud – Est de către Pehart, care are în portofoliu mărcile Pufina și Alint. Tranzacția a fost anunțată încă din martie de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În urma investiției Abris și a ajutorului de stat, cea de-a patra fabrică a Pehart va fi pusă în funcțiune până la sfârșitul anului, iar capacitatea de hârtie tissue sub formă de role jumbo va ajunge la 100 de mii de tone. Compania exporta majoritatea producției către companii din Europa Centrala și de Sud-Est.

Ca urmare a finalizării tranzacției, BERD și-a făcut exitul din afacerea în care a intrat în 2009 în prima investiție de pe piața locală nonfinanciară.

Grupul de companii Pehart a realizat o cifră de afaceri de 114 mil. euro și EBITDA (câștigurile înaintea plății taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.) de 14 mil. euro.

Abris a lucrat în tranzacție cu consultanții PwC și cu o echipă de avocați Clifford Chance Badea, coordonată de Nadia Badea, Partener, și Ioana Țălnaru, Counsel.

De cealaltă parte, vânzătorul a fost consiliat de avocații conduși de Lucian Bondoc, Managing Partner al Bondoc și Asociații, firmă care are încheiată o alianță exclusivă la nivel local cu firma americană de avocatură White & Case.

Înființat de Ioan Tecar, grupul de companii Pehart deține trei fabrici ce produc hârtie tissue și produse igienico-sanitare – de la hârtie igienică, prosoape de bucătărie și șervețele.

Abris Capital Partners este un fond de investiții care are sub administrare aproximativ 900 mil. euro, care și-a făcut intrarea în România cu achiziția în 2012 a Cargus pe piața de curierat. În 2014, a continuat seria de achiziții pe piața de curierat cu Urgent Curier, companie pe care Abris a fuzionat-o cu Cargus. Portofoliul Abris pe piața de curierat a fost consolidat și prin achiziții mai mici de operatori de profil prin așa-numitele add-on-uri. Abris este unul dintre cele mai active fonduri de investiții de pe piață, având în pregătire noi tranzacții.

De la stânga la dreapta: Doina Popescu - Managing Director Pinebridge Investments pentru Europa Centrală, Dan Fărcășanu - Director Investiții la Resource Partners, Ileana Glodeanu - Partener Wolf Theiss și Horia Manda - Managing Partner Axxess Capital.

Cum văd fondurile de investiții cele două fețe ale afacerilor de pe piața românească. PineBridge, Axxess Capital, Value4Capital, Resource Partners și avocații de la Wolf Theiss despre oportunitățile și riscurile unei tranzacții locale

România este în acest moment una dintre piețele cele mai atractive ale regiunii pentru fondurile de investiții, conform reprezentanților mai multor administratori de capital de risc care au participat la finele săptămânii trecute la conferința „Romania M&A Briefing: Unlocking Value for Business Owners in Today`s Market”, organizată la București de către Mergermarket în colaborare cu firma de avocatură austriacă Wolf Theiss.

Pe de altă parte, administratorii de capital de risc văd pe cealaltă față a afacerilor și riscuri ce derivă din succesiunea companiilor.

”Chestiunea succesiunii este un subiect comun al țărilor din Europa Centrală și de Est. Unele afaceri se află într-un moment interesant și sunt o oportunitate interesantă pentru fondurile de investiții. Însă, este o distanță substanțială”, afirmă Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital, care adaugă că sunt și ”succesiuni false, vedem și DNA-ul cercetând multe afaceri, mulți dintre oamenii de afaceri care au condus mari afaceri sunt în aceste zile în închisoare”.

”Este interesant ce moștenire poate primi un fond de investiții (în urma unei tranzacții – n.r.)”, punctează Manda.

Chiar șeful Axxess Capital a avut negocieri în ultimul an pentru preluarea Carpatica de la omul de afaceri sibian și unul dintre fondatorii băncii, Ilie Carabulea, aflat acum în arest în dosarul ASF – Carpatica Asig. Propunerea de fuziune a Carpatica cu Nextebank, bancă aflată în portofoliul unuia din fondurile de investiții administrate de Axxess Capital, a fost respinsă însă de acționarii băncii din Sibiu și anul trecut și în luna iunie a acestui an.

Succesiunea unei afaceri prezintă și alte riscuri, avertizează avocații firmei austriece Wolf Theiss.
”Este și o problemă de profesionalism. Am avut, în unele cazuri, o lipsă a moștenirii și asta se întâmplă când afacerea are probleme serioase”, explică Ileana Glodeanu, Partener Wolf Theiss și coordonator al practicii de fuziuni și achiziții în cadrul biroului din București.

”În activitățile de due dilligence întreprinse, am observat că generația tânără este mai interesată de sectorul TMT (Tehnologie Media Telecom – n.r.) și că nu investesc de exemplu în sectorul productiv”, observă Ileana Glodeanu.

Un alt administrator de capital de risc activ pe piața regională apreciază însă că succesiunea este o fază inerentă de tranziție în ciclul unei afaceri.

”Când ești investitor într-o companie, avem de-a face cu tranziții. Noi putem ajuta compania să treacă prin aceste procese de tranziție. Nu mă focusez pe succesiuni pentru că ele sunt parte ale tranziției unei afaceri”, este de părere Bill Watson, Managing Partner al Value4Capital, fond de investiții care acum derulează tranzacția de exit din Medlife, liderul pieței de servicii medicale private.

Radiografia afacerilor de familie din România

Afacerile de familie din România. Sursă infografic: PwC România.

Sursă infografic:  PwC Family Business Survey România 2014 – 2015.

 

Aproximativ 61% dintre respondenții unui studiu derulat de consultanții PwC privind afacerile de familie din România afirmă că nu au un plan de succesiune pentru niciuna din poziţiile – cheie de conducere. De asemenea, 48% dintre proprietarii de afaceri de familie intervievați au spus că plănuiesc să transfere atât proprietatea cât şi conducerea organizaţiei către generaţia următoare.

Aceleași date indică faptul că abia unul din zece proprietari români (11%) ia în calcul vânzarea afacerii către un fond de investiții, o altă companie, către echipa de directori sau o listare pe bursă. Adică abia jumătate față de media estimată la nivel global și în raport cu ce spuneau reprezentanții afacerilor locale de familie la studiul anterior, derulat în 2012 – 2013.

Sursă: PwC Family Business Survey Romania 2014 - 2015.

Sursă: PwC Family Business Survey Romania 2014 – 2015.

Provocări pentru fondurile de investiții: lipsa finanțării achizițiilor de către bancheri, supraevaluări de afaceri, talente greu de atras în companii

Dan Fărcășanu, director de investiții și reprezentantul local al fondului de investiții Resource Partners, atrage la rândul său atenția că tranzacțiile locale nu sunt atractive pentru finanțările bancherilor.

”Nu este leverage pe tranzacție. Există reticență pentru finanțarea de tranzacții de tip LBO (leverage buy out – mecanism prin care cumpărătorul își finanțează achiziția prin atragerea unui împrumut bancar – n.r.)”.

Potrivit acestuia, Resource Partners a avut recent o negociere pe piața locală pentru achiziția ”unei companii bune dintr-o industrie bună”, tranzacție care în final a picat.

Negocierile au vizat o firmă din sectorul bunurilor de larg consum deținută de un antreprenor local, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Resource Partners, administrator de fonduri de talie regională, a făcut în urmă cu un an prima achiziție prin preluarea lanțului de centre de fitness World Class România.

Fondurile de investiții spun că probleme apar și la evaluările companiilor sau la atragerea de talente în companii.

”Overpricing-ul (plata unui preț prea mare – n.r.) este un subiect important”, spune Doina Popescu, Managing Director pentru Europa Centrală la Pinebridge Investments, un jucător global din industria fondurilor de investiții cu active de aproape 76 mld. dolari sub administrare.
Pinebridge are în portofoliul din România participații la UTI Group, fondat de familia lui Tiberiu Urdăreanu, și afacerea Digital Cable Systems de pe piața de telecomunicații.

În privința prețului la care se ajunge în tranzacțiile locale, fondurile văd diferit piața, poate și influențate de postura în care se află la un moment dat.

Astfel, Bill Watson de la Value4Capital spune că discuțiile se concentrează prea mult pe plăți în avans și că sunt prea multe datorii la preluarea unui activ.

Pe de altă parte, Dan Fărcășanu de la Resource Partners, fond aflat în poziție de potențial cumpărător pentru a-și dezvolta portofoliul local, afirmă că ”nu are sens să nu plătești dacă există premisă de creștere”.

Piața locală oferă resurse umane profesionale limitate pentru conducerea unei afaceri.

”Este destul de dificil, spun din experiența noastră, să atragi talente când este nevoie. Am văzut multe situații, este un element – cheie și un cost substanțial. Se uită la plata totală. Nu e ușor. Sunt, de asemenea, și constrângeri fiscale”, afirmă Horia Manda.

El administrează unul dintre cele mai diversificate portofolii locale ale unui fond de investiții, cu participații în sectoare ca IT (Star Storage, Bitdefender), piața financiar – bancară (Nextebank, Patria Credit), industrie și servicii industriale (Frigotehnica, Industrial Access), materiale de construcții (Deutek), jucării (Noriel), eficiență energetică (SE-GES) sau producție de peleți din lemn (Eco-Energ-Lemn).

”Spre regretul meu, nu am văzut planuri stock option din partea companiilor locale, ci numai din partea celor internaționale”, precizează Ileana Glodeanu, Partener la casa austriacă de avocatură Wolf Theiss.

Stock option sunt opțiuni oferite angajaților și directorilor de a cumpăra acțiuni în compania din care fac parte la un anumit preț, chiar dacă titlurile aparțin unei societăți listate pe bursă unde cotația fluctuează zilnic.

”În afară de stock option, noi le oferim managerilor posibilitatea să investească cash în afacere, să coinvestească cu noi”, explică Dan Fărcășanu de la Resource Partners.

Fondul polonez de investiții a structurat în 2014 una dintre rarele tranzacții de tip management buy out din ultimii ani, prin care directorii World Class au putut într-o primă fază să cumpere un pachet de acțiuni în afacerea pe care o conduceau, World Class România.

Fondurile de investiții au investit în 2014 capitaluri echivalente cu 0,05% din Produsul Intern Brut al României, cea mai mare pondere din Europa de Sud – Est, dar sub Polonia și Ungaria, conform ultimului raport al Asociației Europene a Fondurilor de Investiții (EVCA).

regina_maria_indicatori main

Advent așteaptă în prima săptămână din iulie ofertele finale pentru cea mai mare tranzacție din piața serviciilor medicale. Fonduri de investiții de talia Mid Europa Partners sau Warburg Pincus, cotate cu șanse să intre în ultima rundă a vânzării rețelei Regina Maria

Fondul de investiții Advent International așteaptă în prima săptămână din iulie ofertele finale pentru rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Cea mai mare tranzacție în derulare pe piața serviciilor medicale private a atras în cursul acestei luni în camera de date fonduri de investiții interesate să-și facă astfel intrarea pe piața din România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Sursele citate afirmă că fondul de investiții Mid Europa Partners este ”în cărți” pentru a ajunge în faza finală a tranzacției.

Atuurile Mid Europa Partners sunt profilul de investitor regional focusat pe oportunitățile de investiții de pe piețele din Europa Centrală și de Est plus Turcia, precum și administrarea unui portofoliu puternic în sectorul de profil, din care fac parte grupul medical turcesc Kent Hospital Group, rețeaua poloneză de laboratoare Diagnostyka, rețeaua de laboratoare Alpha Medical din Cehia și Slovacia și furnizorul de suplimente nutritive Walmark. A deținut Lux Med, cea mai mare rețea privată de sănătate din Polonia.

Mid Europa Partners ar fi fost și în 2010 interesată de preluarea Regina Maria (pe atunci se numea CMU), tranzacție tranșată în final de Advent, cel care are acum 80% din acțiuni, restul de 20% fiind în posesia fondatorului afacerii, Wargha Enayati. Singura investiție MEP în România a fost cea în operatorul de telefonie mobilă Connex, acum Vodafone România.

Mid Europa Partners (MEP) a strâns până acum fonduri de 4,2 mld. euro și investește acum din Mid Europa Fund IV, fond de investiții ridicat în 2014 cu o capitalizare de 800 mil. euro și al patrulea ridicat de la înființarea firmei în 1999. Strategia MEP vizează, de regulă, investiții de capital între 75 și 200 mil. euro pe o perioadă între 3 și 6 ani în companii cu o valoare de întreprindere cotată între 100 și 500 mil. euro.

Un alt nume intens vehiculat în jurul tranzacției de exit a Advent din România este Warburg Pincus, un fond de investiții de talie globală care este foarte activ pe segmentul tranzacțiilor cuprinse între 100 și 200 mil. dolari, marjă în care se situează și așteptările vânzătorului rețelei Regina Maria.

Warburg Pincus are în administrare active de peste 35 mld. dolari. Are la activ 14 fonduri de investiții, prin care a investit în ultimii 49 de ani peste 50 mld. dolari în 720 de companii în 35 de țări de pe Glob.

Warburg Pincus are tangență cu România prin investiția făcută în decembrie 2012 în Sand Hill Petroleum B.V., companie de explorare și producție hidrocarburi, cu subsidiare la Budapesta și București. În ianuarie 2015, Sand Hill Petroleum România S.R.L., parte a Sand Hill Petroleum B.V, a primit de la Agenția Națională de Resurse Minerale dreptul de a face lucrări de prospectare și explorare în 5 perimetre din bazinul Transilvaniei.

De asemenea, Warburg Pincus are 31,7% din acțiunile lanțului polonez AmRest, care a cumpărat în martie cafenelele Starbucks din România și Bulgaria pentru 16 mil. euro. Pe piața medicală, Warburg Pincus are un portofoliu variat de afaceri în piețe mari precum SUA, China și India. Investește în toate fazele unei afaceri și în orice geografie a lumii și în sectoare variate.

Pe lângă cele două fonduri de investiții menționate, mai multe surse din piață susțin că Acibadem, cel mai mare jucător de pe piața serviciilor medicale din Turcia, este interesat de achiziția rețelei Regina Maria.

Grupul Acibadem, afacere de 3 mld. dolari, este condus din poziția de CEO de unul din cei doi fondatori, fostul consultant financiar Mehmet Ali Aydinlar. La 58 de ani, Mehmet Ali Aydinlar, fost președinte al Federației de fotbal din Turcia între 2011 și 2012, este unul dintre cei mai bogați oameni din Turcia, cu o avere estimată de Forbes la 1,46 mld. dolari.

Cel mai mare acționar al Acibadem este IHH Healthcare Berhad, al doilea grup medical din lume după valoarea de piață. Pe bursa de la Singapore, IHH are o valoare bursieră de peste 11 mld. euro. Pe 24 ianuarie 2012, IHH și fondul suveran de investiții al statului malaezian au preluat 75% din grupul Acibadem. Fondul suveran al Malaeziei avea la rândul său 70% din IHH.

Piețele acoperite de Acibadem și IHH au centrul de greutate în Asia și se întind din Europa de Est, Macedonia, Turcia, Orientul Mijlociu până în Malaezia, China, India și Vietnam.

Tranzacția de vânzare a rețelei Regina Maria se derulează într-un climat de discreție absolută, în condițiile în care nici reprezentanții Advent,nici cei ai potențialilor cumpărători nu au făcut pe acest subiect nicio declarație de la începutul procesului de vânzare demarat în 2014. Anul trecut, Advent a mandatat banca de investiții Rothschild să se ocupe de vânzarea Regina Maria, tranzacția mergând în acest moment în paralel cu cea prin care fondul de investiții Value4Capital își face exitul din Medlife, liderul pieței de profil.

Reprezentanții Mid Europa Partners nu au făcut niciun comentariu, iar cei ai Warburg Pincus au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că nu fac niciun comentariu. Acibadem nu a putut fi contactată până la momentul publicării articolului.

Unul dintre indicatorii – cheie al tranzacției, EBITDA (nivelul câștigurilor înregistrate înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) are valoarea de 8,3 mil. euro pentru 2014, iar estimarea conducerii companiei Regina Maria pentru 2015 este de 12 mil. euro, conform datelor făcute publice până acum. Afacerile Regina Maria în 2014 au fost de 55 mil. euro.

Evaluarea afacerii fondate în urmă cu 20 de ani de medicul german de origine iraniană Wargha Enayati depinde și de multiplul aplicat EBITDA. Vânzarea coordonată de Advent are valoare de referință pentru alte tranzacții ce vor urma în sectorul de profil, însă prețul final poate fi influențat direct și de elemente specifice precum nivelul datoriilor sau alte condiții impuse de părți.

Afacerea Regina Maria a pornit în 1995 sub numele de Centrul Medical Unirea sau, pe scurt, CMU. În 2010, pachetul majoritar al afacerii CMU conduse de Wargha Enayati este preluat de către fondul de investiții Advent International.

Regina Maria are acum în portofoliu peste 230.000 de abonați, 19 policlinici proprii, 4 spitale, din care două în București, două maternități, centre de imagistică, laboratoare și bancă de celule stem, conform informațiilor prezentate pe site-ul companiei. În 2013, bilanțul companiei indica o cifră de afaceri de 150,8 mil. lei (34,1 mil. euro) și pierderi de 5,5 mil. lei (1,2 mil. euro) la un personal format din 859 de oameni, potrivit bilanțului făcut public.

Advent International este un administrator global de fonduri de investiții, comparabil cu Warburg Pincus prin prisma valorii activelor, de 33 mld. dolari.

A investit peste 28 mld. dolari în 31 de ani în 300 de tranzacții din 40 de piețe de pe Glob. În România, Advent are un istoric bogat de tranzacții, fiind activă de 20 de ani. A rulat investiții locale de la industria berii până la medicamente, materiale de construcții și servicii medicale. Acum 10 ani, Advent a făcut una dintre cele mai spectaculoase exituri reușind să vândă producătorul de medicamente Terapia Cluj Napoca indienilot de la Ranbaxy într-o tranzacție de 324 mil. dolari, după ce cumpărase afacerea cu câțiva ani înainte pentru circa 40 mil. dolari.

Criza din 2008 încoace a prins Advent cu o expunere în sectoare care au intrat în declin, iar seria de tranzacții de exit nu a mai fost la nivelul valorii achizițiilor Labormed, cumpărată cu 123 mil. euro în 2008, Deutek ori Ceramica Iași. Vânzarea rețelei Regina Maria echivalează cu lichidarea portofoliului local și cu exitul local al unui jucător global din industria fondurilor de investiții.

rcs_top_credite_2007_2013_tabel main

RCS & RDS face una din cele mai mari tranzacții de finanțare și împrumută în jurul a 270 mil. euro de la un grup de bănci din care fac parte UniCredit, ING, Citibank și BRD. Banii sunt luați de firma lui Teszari pentru refinanțarea unor credite contractate în 2013

RCS & RDS, companie cu operațiuni pe piața de comunicații și media controlată de omul de afaceri Zoltan Teszari, intenționează să împrumute aproximativ 1,2 mld. lei (circa 270 mil. euro) de la un grup de bănci din care fac parte UniCredit, ING Bank, Citibank și BRD, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Banii sunt destinați refinanțării unor credite contractate anterior de companie, au precizat sursele citate. În 2013, compania controlată de omul de afaceri de 45 ani din Oradea a luat un credit de 250 mil. euro scadent în 2018 și o linie de finanțare pentru asigurarea capitalului de lucru în valoare de 50 mil. euro, finanțări sindicalizate de Citibank şi ING Bank.

Reprezentanții BRD, Citibank, ING Bank și cei ai RCS & RDS nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect.

„Conform legislației secretului bancar, a acordurilor de confidențialitate față de clienți, cât și a normelor etice și deontologice, UniCredit Țiriac Bank nu poate comenta intențiile de finanțare sau refinanțare ale clienților săi, și nici tranzacțiile, fie ele existente sau inexistente, care nu sunt încă în domeniul public” au spus reprezentanții UniCredit.

Cele patru bănci sunt principalii creditori locali la care RCS & RDS a apelat de-a lungul timpului pentru a-și finanța planurile de extindere și campaniiile de achiziții de operatori locali de pe piața de cablu. Pe piața locală a creditelor pentru companii, finanțarea pentru RCS intră în categoria celor mai mari alături de creditul luat de Petrom de 1 mld. euro și pachetul de împrumuturi de 360 mil. dolari contractat de firmele fostului grup Rompetrol, acum KMG International.

Periodic, firma controlată de Teszari ”rostogolește” împrumuturile luate de la băncile locale, operațiune prin care își refinanțează creditele mai vechi și își asigură finanțarea planurilor de extindere. La rândul lor, băncile pun gaj pe acțiunile companiei, pe conturi și pe alte active ale acesteia.

RCS & RDS este alături de OMV Petrom una din puținele companii locale curtate de bancheri datorită nivelului stabil al veniturilor, al modelului de afacere care generează constant lichidități și al marjei de profit atractive. Astfel, prospectul de emisiune de obligațiuni de acum doi ani indica pentru primul semestru din 2013 un nivel al marjei de profit EBITDA (câștiguri înainte de plata dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 42% raportat la venituri.

De finanțele RCS & RDS, și implicit de discuțiile cu bancherii, se ocupă Serghei Bulgac, 39 de ani, care a preluat luna trecută poziția de director general, părăsită anterior de Alexandru Oprea, 56 de ani.

RCS & RDS și-a extins puternic portofoliul de afaceri, liderul pieței de cablu TV și de internet, trecând în ultimii ani la ofensivă pe piața telefoniei mobile, pe piața de media pe segmentele de TV și radio, iar în ultima vreme abordează investiții pe piața de energie, parcuri fotovoltaice și chiar distribuție de electricitate.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.
Harta operațiunilor RCS & RDS s-a modificat recent prin vânzarea operațiunilor din Serbia, Croația, Slovacia și Cehia, firma concentrându-și resursele asupra piețelor din România și Ungaria.

Compania a raportat pentru 2014 venituri totale de 2,8 mld. lei (648 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 71 mil. lei (16 mil. euro) la un număr mediu de 10.063 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,3 mld. lei (0,97 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 491 mil. lei (110 mil. euro). În 2013, veniturile totale erau mai mari comparativ cu 2014, la fel și capitalurile totale ale firmei, în timp ce pierderile, creanțele și numărul de angajați aveau valori mai mici.

În noiembrie 2013, RCS & RDS a ieșit pe piețele financiare internaționale cu o emisiune de obligațiuni de 450 mil. euro cu maturitate de 7 ani la o dobândă de 7,5% pe an. Titlurile pot fi răscumpărate anticipat cel mai devreme în noiembrie 2016.

RCS & RDS este controlată indirect de Teszari, care avea în noiembrie 2013 un pachet de 63,69% din RCS & RDS Management SA. Aceasta la rândul ei are 63,02% din Cable Communications Systems NV Olanda, ce deține 88,93% din acțiunile RCS & RDS.

Ultimele date disponibile indică pe Teszari ca având un pachet de 58,91% din RCS & RDS, urmat de americanul Wayne Grant Quasha cu 13,7%, Eton Park cu 6,85%, iar mai mulți manageri ai companiei și foști colaboratori ai lui Teszari cu pachete de la 1% până la 3,92%.

Wayne Grant Quasha, 68 de ani, are origini britanice și activează la New York. La RCS, e acționar prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited.

Eton Park este un fond de investiții cu active totale de 9 mld. dolari, fondat de americanul Eric Mindich, 48 de ani, fost partener la Goldman Sachs, cea mai mare bancă de investiții din lume. În perioada 2012 – 2014, Eton Park a înregistrat în medie un randament anual de 13%.

Afacerea RCS & RDS a fost fondată în 1994. Originile sale ajung însă în 1992 când Teszari, care a făcut judo de performanță în tinerețe, împreună cu alți asociați pune bazele firmei de cablu TV TVS Holding Brașov, care în 2005 avea să fuzioneze cu RCS & RDS.

Din 1997, afacerea de cablu TV a început să se extindă spre piața de internet fix. În 2003, compania a lansat operațiuni pe piața de telefonie fixă, iar în 2005 are loc fuziunea RCS (cablu TV) cu RDS (internet, date) și ia naștere RCS & RDS. În același an, americanii de la UPC cumpără afacerea Astral Telecom, printre ai cărei fondatori era și Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania. Urmează apoi lansarea de operațiuni pe piața de telefonie mobilă și DTH  – televiziune digitală prin satelit.

Pe plan extern, RCS intră pe piața din Ungaria în 1998, apoi urmează Slovacia în 1999 și treptat și alte țări din regiune. Din 2013 încoace, RCS începe exitul din piețele regionale, axându-se pe România și Ungaria. România înseamnă peste 60% din afacerile RCS & RDS, iar Ungaria aproape 18%. În paralel, RCS investește în piața de media prin lansarea și achiziția de televiziuni specializate pe nișe – sport (Digisport), muzică (UTV), știri (Digi 24), film (Digi Film) și altele, iar în 2014 cumpără rețeaua de stații radio ale CME într-o tranzacție estimată în jurul a 4 mil. euro.

Pe 18 iunie, CCS, acționarul majoritar al RCS & RDS este așteptat să-și anunțe rezultatele financiare pe primul trimestru al anului.

petrom_credit_1_mld_euro_indicatori main

Cine a dat Petrom creditul de 1 mld. euro. Băncile germane Deutsche Bank și Commerzbank, japonezii de la Mizuho, Intesa din Italia și Credit Agricole (Franța) au intrat pe lista celor 17 creditori care au dat cel mai mare împrumut acordat vreodată unei companii din România. Care sunt băncile și ce rol au jucat în tranzacție

Jumătate din lista celor 17 bănci care au dat Petrom creditul sindicalizat de 1 mld. euro, cel mai mare împrumut corporativ acordat unei companii din România, sunt nume noi față de creditorii firmei din 2011, conform datelor furnizate în exclusivitate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO de către reprezentanții OMV Petrom.

Astfel, băncile germane Deutsche Bank și Commerzbank, japonezii de la Mizuho, Intesa Sanpaolo din Italia și Credit Agricole (Franța) au dat bani companiei petroliere locale aflate în portofoliul grupului austriac OMV alături de alte instituții de credit care au participat și la împrumutul de 930 mil. euro, refinanțat luna trecută.

BRD și SocGen (banca – mamă a BRD), împreună cu UniCredit Bank Austria AG au acționat în cadrul tranzacției ca și agenți (Bookrunners) și aranjori principali coordonatori mandatați.

Erste Group Bank AG (banca – mamă a BCR), BCR, ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București, Intesa Sanpaolo S.p.A și Mizuho Bank Nederland N.V. au fost atât agenți, cât și aranjori principali mandatați, potrivit reprezentanților Petrom.

De asemenea, Raiffeisen Bank International AG (banca – mamă a Raiffeisen Bank România), Raiffeisen Bank Romania, BNP Paribas CIB Sucursala București, Commerzbank Aktiengesellschaft Filiala Luxemburg și The Bank of Tokyo-Mitsubishi UFJ Ltd au fost aranjori principali mandatați ai creditului sindicalizat.

Citi, Deutsche Bank AG și Credit Agricole Luxemburg au avut rol de aranjori principali în cadrul împrumutului.

Pe lista aranjorilor au intrat Barclays Bank Plc, Garanti Bank S.A., OTP Bank România S.A și KDB Irlanda Limited.

Structura tranzacției în care toate băncile participante sunt aranjori, iar bookruneri (agenți) sunt mai multe bănci este considerată de specialiști ca fiind una mai puțin uzuală comparativ cu alte sindicalizări și indică dorința bancherilor de a-și limita expunerile pe finanțare, dar și de a câștiga mai mulți bani din comisioanele aferente creditului, în condițiile în care beneficiul Petrom rămâne costul mai mic al refinanțării comparativ cu împrumutul luat în 2011.

Pe de altă parte, liderii consorțiului SocGen și UniCredit este de așteptat să fi luat și cele mai mari expuneri pe credit. Băncile care și-au asumat în tranzacție atât rol de agent (bookrunner), cât și de aranjor vor încasa de la Petrom mai mulți bani decât băncile cu un rol mai mic în tranzacție.

De regulă, poziția de agent (bookrunner) este luată de băncile care au un istoric de creditare mai bogat în relația cu firma creditată, urmăresc execuția tranzacției, urmăresc fluxurile financiare ale firmei și garanțiile aduse de împrumutat.

La creditul din 2011, atât BRD, SocGen, cât și UniCredit s-au numărat atunci printre agenții tranzacției.

De asemenea, numărul mare de bănci internaționale prezente în tranzacție indică un cost mai avantajos pentru atragerea banilor de către Petrom decât dacă i-ar fi atras numai de la bănci locale, ceea ce oricum nu ar fi fost posibil dat fiind calibrul prea mare al tranzacției pentru piața locală.

Noul credit multivalută este disponibil în lei, euro și dolari. Discuțiile pentru contractarea împrumutului au fost pornite de Petrom cu băncile în luna martie. La negocierile cu băncile, Petrom a fost reprezentat de o echipă interdepartamentală condusă de Trezorerie. Banca Transilvania, care a fost pe lista creditorilor companiei în 2011, a fost invitată să participe la tranzacție, dar nu a făcut-o. De asemenea, lipsesc și alte nume de creditori față de acum 4 ani.

Noul împrumut are o maturitate de 5 ani cu posibilitate de prelungire încă doi ani consecutivi, deci scadent până în mai 2022, și este destinat înlocuirii unei linii de credit sindicalizate în valoare de 930 mil. euro contractate în noiembrie 2011 și neutilizate până acum. În plus, dacă va fi necesar vor fi utilizate fonduri din noul credit pentru finanțarea operațiunilor curente.

În 2011, Petrom lua un credit de 930 mil. euro, disponibil atât în euro, cât și în lei, de la un grup de 14 bănci, lideri de consorțiu fiind atunci BNP Paribas, BRD Groupe Societe Generale, Citi, Raiffeisen și Unicredit.

Celelalte bănci care au finanțat compania petrolieră din grupul austriac OMV au fost BCR, Banca Transilvania,britanicii de la Barclays, BAWAG (Austria), La Caixa (Spania), grupul financiar olandez ING, gigantul american JP Morgan, banca ungară OTP și japonezii de la Bank of Tokyo – Mitsubishi. Creditul din 2011 avea o maturitate de trei ani, cu posibilitate de prelungire doi ani consecutivi.

OMV Petrom are un profil financiar solid, cu un grad de îndatorare de 3% la nivelul anului trecut, de trei ori mai mic față de nivelul înregistrat în 2011, anul în care a luat împrumutul.
Scăderea puternică a cotației petrolului pe piețele internaționale a adus deja o corecție a rezultatelor Petrom și a redus programul anual de investiții, care în anii anteriori se situa în jurul a 1 mld. euro pe an.

În perioada dintre trimestrul al patrulea din 2013 și ultimul trimestru din 2014, cotația țițeiului Ural procesat de Petrom a scăzut cu peste 43% de la 109 dolari pe baril la 76 de dolari pe baril.

Petrom a încheiat anul trecut cu numerar și echivalent numerar de 1,268 mld. lei (285,8 mil. euro) și un profit net de 2,1 mld. lei (473 mil. euro), la jumătate față de nivelul – record de 4,8 mld. lei (1,08 mld. euro).

Petrom, liderul pieței petroliere interne, este controlat din 2004 încoace de către grupul austriac OMV, care deține 51,01% din acțiuni, statul român mai având un pachet de 20,6%, iar Fondul Proprietatea circa 19%. Compania are o structură integrată, cu operațiuni de explorare & producție petrolieră, rafinare și distribuție și o divizie de gaze și energie electrică.

Petrom este producător de petrol, gaze și energie electrică, iar pariul cu cea mai mare miză în care este implicată compania sunt perimetrele de explorare la mare adâncime din Marea Neagră, unde caută hidrocarburi alături de americanii de la ExxonMobil. O schimbare importantă cu efect asupra Petrom a avut loc recent odată cu numirea germanului Rainer Seele, fost CEO al Wintershall, în poziția de CEO al OMV, post din care a plecat Gerhard Roiss.

borza_remus main

Tranzacție pe piața serviciilor medicale: Polisano a semnat azi la București un memorandum de vânzare a 25% pentru 30 mil. euro cu unul dintre cele mai mari cinci fonduri globale de investiții cu active de 1.000 mld. dolari. Negocieri pe axa Sibiu – București – Londra, closingul tranzacției în 2 luni, posibilitate de exit pentru fond prin listare pe bursă în 2 ani. Urmează due dilligence-ul fondului la Polisano

Remus Borza, președintele grupului medical Polisano, a semnat, astăzi, la București un memorandum de înțelegere pentru vânzarea unui pachet de 25% din acțiunile Polisano SA pentru 30 mil. euro către unul din primele cinci fonduri de investiții din lume, cu active de circa 1.000 mld. dolari și prezență în 30 de țări.

”Am semnat astăzi, dar numele fondului de investiții va fi făcut public peste două luni la încheierea tranzacției. Este în primele cinci fonduri de investiții din lume, cu active de 1.000 mld. dolari și prezență în 30 de țări. Nu are operațiuni în România pe același segment de piață cu Polisano și, nefiind o concentrare economică, nu va fi nevoie de avizul Consiliului Concurenței. Urmează due – dilligence-ul acum”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Remus Borza, președintele grupului Polisano.

Fondul urmează să preia ac­ţiuni în Polisa­no SA, companie care deţine pachetele integral de acţiuni în cadrul Polisano Phar­maceuticals, care activează în zona de producție, Polisano SRL, din sectorul distribuţiei de medicamente, Clinica Polisano SRL cu clinici şi spi­tale în portofoliu şi Sib­phar­ma­­med, care operează lanțul de farmacii Polisano), acestea cumulând afaceri de aproape 400 mil. euro în 2014.

Fondul va veni la Polisano cu banii sub formă de majorare de capital în companie.

”Există posibilitatea de exit în 18 luni începând cu 1 ianuarie 2016 sau 2 ani de acum încolo”, a precizat Borza. La întrebarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO dacă până în iunie 2017 poate fi vândut pachetul majoritar al afacerii Polisano, Borza a spus că o astfel de tranzacție este posibilă numai cu acordul fondului de investiții.

La semnarea memorandumului de înțelegere, reprezentanții cumpărătorului au fost asistați de către o firmă internațională de avocatură.

”Polisano a trecut printr-un proces de evaluare înainte de tranzacție, evaluarea fiind făcută de o firmă din Big Four”, a mai spus Borza, care nu a dorit să dea alte detalii.

”Cu fondul de investiții am început discuțiile în 2014. Negocierile s-au derulat la Londra, București și Sibiu”, explică Borza.

Conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Remus Borza a anunțat azi de semnarea memorandumului tranzacției și pe reprezentanții mai multor bănci cu care Polisano lucrează.

Polisano a contractat în ultimele luni mai multe credite pentru a-și asigura lichiditățile de capital de lucru și alte operațiuni de la EximBank (credit de 44 mil. lei), BRD (15 mil. euro), Veneto Banca (19 mil. lei) și Banca Transilvania (10 mil. lei).

Polisano este unul dintre cele mai mari grupuri de servicii medicale din România, având în structura sa activități de producție medicamente prin compania Polipharma Industries, o rețea de distribuție la nivel național, un spital la Sibiu, precum și o rețea de farmacii sub marca Rețeta, respectiv clinicile Polisano și centre de fertilizare in vitro.

Remus Borza a preluat conducerea afacerii Polisano în august 2014, în contextul în care fondatorul grupului – medicul sibian Ilie Vonica s-a sinucis anul trecut pe fondul arestării soției sale în dosarul emiterii de rețete false și de documente fictive care indicau achiziții de medicamente de către farmaciile din grup de la societăți – fantomă.

Loredana Vonica Gligor, fiica lui Ilie Vonica, și Ovidiu Gligor, soțul acesteia, i-au dat mandat de a readuce pe creștere afacerea Polisano în curs de un an. Acesta a început un proces de reorganizare a afacerii și a recrutat de pe piață manageri de la MedLife și alte firme de profil pentru a relansa dezvoltarea portofoliului de afaceri.

Piața locală a serviciilor medicale este unul din segmentele de afaceri luate des în vizor de către fondurile de investiții. Astfel, în acest moment, pe lângă tranzacția în derulare la Polisano în diferite faze se află exitul fondului de investiții Advent din lanțul de clinici Regina Maria și vânzarea unui pachet de 36% de către fondul de investiții Value4Capital din MedLife, liderul pieței de clinici medicale private. La acestea se adaugă și vânzarea Diamedix de către fondul de investiții spaniol Diamedix. Recent, Mezzanine Management a devenit acționar semnificativ în lanțul de centre de radioterapie Amethyst.

Remus Borza, omul care acum în mâini destinul afacerii Polisano, este avocat al Baroului București din 1995 și și-a construit o reputație solidă ca specialist în insolvență și reorganizarea companiilor aflate într-o situație financiară dificilă. Cel mai mediatizat caz de care s-a ocupat Borza a fost intrarea în insolvență a Hidroelectrica pentru a scăpa compania de contractele considerate păguboase încheiate cu case de comerț, care afectau finanțele producătorului de energie controlat de către stat.

Infografic MIRSANU.RO.

Cel mai mare manager de fonduri locale de investiții, nemulțumit că a primit doar o felie de 6% din emisiunea de obligațiuni de 500 mil. euro a Primăriei București. Neacșu, șeful Erste Asset Management și manager peste active de 2 mld. euro: Nu suntem mulțumiți de rata de alocare pentru managerii de fonduri. Noi creăm mai degrabă lichiditate decât BERD

Erste Asset Management, cel mai mare administrator de fonduri deschise de investiții, a cumpărat 6% din emisiunea de obligațiuni de 2,2 mld. lei (500 mil. euro) a Primăriei Municipiului București, fiind unul dintre cei mai mari investitori locali în tranzacția derulată în aprilie.

”Am cumpărat (obligațiuni PMB – n.r.) de 132 mil. lei, adică 6% din emisiune, dar nu suntem multumiți de rata de alocare pentru fund manageri. BERD ar fi putut primi mai puțin decât cei 75 mil. euro și fund managerii ar fi avut astfel rată de alocare mai bună. Noi creăm mai degrabă lichiditate decât BERD”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dragoș Neacșu, directorul general al Societății de Administrare a Investițiilor (SAI) Erste Management SA.

BERD, cel mai mare investitor străin în tranzacția cu obligațiuni PMB, a luat singur o cotă de 15% din emisiune, adică a cumpărat titluri în valoare de 75 mil. euro.

Cererea puternică de obligațiuni municipale București a fost aproape dublă față de oferta de titluri scoase la vânzare astfel că la închiderea tranzacției investitorii au primit mai puțin decât au cerut prin ordinele de subscriere.

Administratorul de fonduri din grupul financiar austriac Erste, cu active de circa 2 mld. euro în portofoliu, a intrat în tranzacția de finanțare a Capitalei prin trei fonduri de investiții. Cea mai mare expunere pe titluri o are Erste Bond Flexible RON (fost BCR Obligațiuni) care a investit 105 mil. lei, ceea ce echivalează cu o pondere de circa 1,5% din activul fondului.

Un alt fond de investiții în obligațiuni însă denominat în euro, Erste Bond Flexible România a cumpărat titluri în valoare de 23 mil. lei ceea ce înseamnă o pondere de 2% din activul fondului.
Erste Balanced RON (fostul BCR Dinamic), fond care investește în diferite instrumente de la acțiuni listate pe bursă, depozite bancare până la titluri de stat și obligațiuni municipale, a cumpărat cupoane emise de Primăria Bucureștiului în valoare de 4 mil. lei care înseamnă circa 3,8% din activul fondului.

Un alt investitor local puternic – fondurile de pensii administrate de ING Pensii, acum redenumit NN Pensii, cea mai mare companie de pe piața fondurilor de pensii, a dat ordin de subscriere de peste 10% din obligațiunile Bucureștiului, însă a primit mai puțin, potrivit declarațiilor Ralucăi Țintoiu, șeful ING Pensii, pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Fondurile de pensii administrate de ING au luat în final o cotă de până la 8% din obligațiunile municipale vândute în tranzacția intermediată de Raiffeisen în consorțiu cu BT Securities.

În total, fondurile de investiții locale au luat circa 27% din obligațiunile Bucureștiului, fondurile de pensii circa 15%, cea mai mare cotă, de 40% revenind băncilor, printre ele numărându-se băncile mari locale BCR, BRD, Raiffeisen, Banca Transilvania și UniCredit Țiriac Bank, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Bucureștiul s-a împrumutat la o dobândă medie anuală de 3,98% în lei pentru a refinanța o emisiune de obligațiuni de 500 mil. euro din 2005 și scadentă în luna iulie a acestui an. Operațiunea aduce o economie de aproape 4 mil. lei pe an la bugetul Capitalei, afirmă Sorin Oprescu, primarul general al Bucureștiului.

Tranșa obligațiunilor cu maturitate de 3 ani are cel mai avantajos cost, dobânda fixă fiind de 2,80%, în timp ce obligațiunile cu maturitate de 5 ani au o dobândă fixă de 3,58%, iar cele scadente la 7 ani au o dobândă fixă de 4,43%. Tranșa cu maturitate de 10 ani are o dobândă fixă de 5,10%.

Tranzacția cu obligațiuni municipale derulată de Primăria Bucureștiului este cea mai mare operațiune de finanțare de acest tip a unui oraș din România.

Erste Asset Management România avea la finele lunii februarie o cotă de piaţă de 41% pe piața fondurilor deschise de investiții dacă luăm în calcul şi fondurile străine distribuite local, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF). La nivelul global al pieței fondurilor de investiții, care include și SIF-urile, fondurile închise de investiții și portofolii individuale, Erste Asset Management este lider de piață, cu o cotă de 30%, urmat de Raiffeisen Asset Management cu o cotă de 21%, BRD Asset Management cu circa 9%, în timp ce SIF-urile aveau la 28 februarie, după activele totale gestionate, cote de piață între 3,5% SAI Muntenia Invest și 5,6% la SIF Banat Crișana, care controlează SAI Muntenia Invest.

Activele totale administrate de Erste Asset Management erau la finele lui februarie de 9 mld. lei (circa 2 mld. euro), din care 8,97 mld. lei sunt active nete și 74 mil. lei reprezintă valoarea portofoliilor individuale de investiții.

Erste Asset Management administrează fonduri de investiții denominate în lei și în euro. După tipul plasamentului, are în portofoliu fonduri monetare, de obligațiuni, diversificate, de acţiuni şi fonduri de fonduri.

SAI Erste Asset Management SA a fost fondată la sfârşitul anului 2008 şi este membră a grupului Erste Asset Management GmbH.

Sursă foto: Piraeus Bank.

Tranzacția de exit a Piraeus din România: Bancherii de investiții elvețieni de la UBS au mandatul Piraeus Grecia pentru vânzarea operațiunilor din România

Banca de investiții elvețiană UBS are mandatul Piraeus Grecia pentru vânzarea Piraeus Bank România, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Bancherii UBS au mandat pentru a explora vânzarea integrală a Piraeus Bank România, iar dacă prima variantă eșuează este luată în calcul și o vânzare pe bucăți, adică vânzarea de portofolii de active performante, respectiv neperformante, susțin sursele citate.

UBS a contactat deja mai mulți potențiali investitori și au avut loc discuții atât cu bănci locale prezente în România, cât și cu fonduri de investiții, pe marginea vânzării Piraeus Bank România. Ca în orice proces de vânzare, echipa de vânzare este cea care pune la dispoziție o cameră de date la care au acces potențialii cumpărători.

Piraeus a lucrat deja cu bancherii de investiții de la UBS la achiziția activelor bune din Panellinia Bank, anunțată pe 17 aprilie.

Contactați de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, reprezentanții băncii elvețiene de investiții UBS nu au dorit să facă niciun comentariu pe subiectul mandatului de vânzare al Piraeus Bank România.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a publicat în premieră pe 3 iunie informația că Piraeus Bank Grecia a început procedurile aferente unei tranzacții de exit din România și că a primit în jurul a cinci oferte indicative, după cum susțin surse din piață, care au nominalizat Banca Transilvania, OTP Bank și fonduri de investiții americane printre cei interesați.

Ieri, Omer Tetik, directorul Băncii Transilvania, a declarat că banca pe care o conduce nu a depus nici o ofertă de preluare la Piraeus Bank România, dar că banca este interesată de achiziții, fără să excludă însă interesul pentru subsidiara băncii grecești din România.

De asemenea, Cătălin Pârvu, directorul Piraeus Bank România, a declarat că planurile privind operațiunile băncii pe care o conduce nu sunt definitivate, că acestea vor fi finalizate în conformitate cu strategia băncii – mamă până în 2018 și că dacă apar ”dezvoltări concrete” pe acest subiect vor fi informați ”toți partenerii în mod prompt”.

OTP Bank România nu a făcut până acum niciun comentariu pe acest subiect. Banca Transilvania, ocupată acum cu integrarea Volksbank România, și OTP Bank, care își integrează și ea proaspăta achiziție – subsidiara locală a portughezilor de la Millennium – au făcut declarații în urma tranzacțiilor că sunt interesați de noi achiziții pentru a-și majora cota de piață.

Vânzarea Piraeus Bank România este coordonată de la Atena de către banca – mamă, Piraeus Bank Grecia.

Piraeus, una dintre cele mai mari bănci ale Greciei, a încheiat în luna mai vânzarea operațiunilor din Egipt, unde a obținut 150 mil. dolari de la Al Ahli Bank din Kuweit, preț care echivalează cu un multiplu de 1,5 aplicat valorii contabile a băncii. În România, un astfel de multiplu înregistrează numai băncile de top precum BRD și Banca Transilvania, dacă ne uităm la indicatorii raportați pe bursă. Asta arată că multiplul aplicat valorii contabile a Piraeus Bank România ar putea fi cotat substanțial sub cel obținut în tranzacția din Egipt.

Tranzacția de exit a Piraeus Bank a fost demarată în contextul în care băncile elene sunt forțate să-și restrângă operațiunile pe piețele străine.

Statul elen este acum sub presiunea creditorilor externi, Uniunea Europeană și FMI, pentru a-și onora plățile aferente ajutorului financiar de urgență de care a beneficiat până acum, iar FMI tocmai a amânat plata unor tranșe de către Grecia până la 30 iunie pentru a da timp cabinetului de la Atena să ajungă la o înțelegere pentru restructurarea datoriilor sale cu partenerii săi europeni.

Piraeus Bank, ca și alte mari bănci elene cum este cazul Alpha Bank, este în acest moment sub controlul Fondului Elen pentru Stabilitate Financiară, ce deține 67% din acțiuni. Deznodământul discuțiilor dintre statul elen și creditorii săi externi este așteptat să producă efect direct asupra planurilor marilor bănci elene, inclusiv asupra tranzacției de exit local demarat de Piraeus.

România este cea mai mare operațiune a Piraeus Bank din străinătate, fiind de așteptat să caute obținerea unui preț cât mai mare posibil.

Calendarul unei tranzacții cuprinde mai multe etape, printre care, angajarea de către vânzător a unui consultant sau a unei bănci de investiții care să gestioneze procesul de vânzare, contactarea de către consultantul care are mandatul tranzacției a potențialilor cumpărători, solicitarea exprimării formale a interesului prin așa – numitele oferte indicative, adică neangajante pentru cei care le adresează, parcurgerea etapei de due dilligence (analiză financiară), depunerea ofertelor angajante, negocierea contractului de vânzare – cumpărare, semnarea contractului și finalizarea tranzacției. O tranzacție recentă ce a evoluat rapid pe piața bancară din România a fost achiziția Volksbank România de către Banca Transilvania, care în perioada septembrie – 10 decembrie 2014 a parcurs etapele de la primele discuții până la semnarea contractului de vânzare – cumpărare.

Recent, Piraeus Bank România a încheiat cea mai mare tranzacție de vânzare de a unui portofoliu de credite de consum neperformante negarantate, cu o valoare nominală de circa 185 mil. euro și cumpărat de polonezii de la Kruk pentru 12 mil. euro, adică la un discount de 93,5%.

În vara anului trecut, Volksbank România a vândut un portofoliu de credite toxice cu o valoare nominală de 495 mil. euro, iar pe 10 decembrie a semnat contractul de vânzare al pachetului integral de acțiuni către Banca Transilvania.

BT și OTP Bank au profitat în 2014 de exitul Volksbank AG (Austria), respectiv al Millennium (Portugalia) pentru a-și majora cota de piață și ambele și-au exprimat disponibilitatea pentru noi achiziții. BT a plătit 81 mil. euro pentru pachetul de 100% din Volksbank România, din care 58 mil. euro sunt virați într-un cont escrow pentru a acoperi eventuale pierderi post tranzacție, și a virat circa 647 mil. euro pentru rambursarea unor linii de finanțare către banca – mamă.

De cealaltă parte, ungurii de la OTP au plătit 39 mil. euro și au de rambursat linii de 150 mil. dolari către grupul portughez Millennium.

Piraeus Bank România este o bancă aflată în prima parte a clasamentului băncilor locale după cota de piață.

Piraeus Bank România are active totale de 1,912 mld. euro, depozite de 1 mld. euro și un portofoliu de împrumuturi brute de 1,5 mld. euro, conform datelor disponibile la nivelul lunii martie din acest an. Finanțarea netă din partea băncii – mamă este de 400 mil. euro la nivelul lunii martie, conform unei prezentări a Piraeus Bank Grecia.

Cota de piață a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piață estimată la 1,6%. Are o rețea de 120 de locații și 1.536 de angajați.

În primul trimestru, Piraeus Bank România a obținut venituri nete de 21 mil. euro, iar rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului este de 26%. Piraeus Bank România a raportat un profit brut de 2,1 mil. euro pentru 2014.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două surcursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operațiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ și a trecut la achiziții în 2012 și 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operațiunile a trei bănci cipriote, precum și subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 și le-a vândut ulterior omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piața bancară locală sub marca Băncii Române de Credite și Investiții.

Primele reacții oficiale la informațiile MIRSANU.RO privind tranzacția Piraeus de exit. Piraeus: ”În acest moment, nu există planuri definitivate în privința operațiunilor Piraeus Bank România”. BT: ”Nu suntem angrenați în acest moment în discuții privind preluarea altei bănci. Nu am făcut nicio ofertă de preluare a Piraeus Bank România”. Care sunt etapele unei tranzacții

Reprezentanții Piraeus Bank România au răspuns astăzi ca reacție la informațiile publicate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO privind tranzacția de exit din piața locală a băncii elene că acum nu sunt planuri definitivate privind operațiunile locale.

„În acest moment, nu există planuri definitivate în privința operațiunilor Piraeus Bank România, acestea urmând să fie finalizate conform strategiei companiei – mamă, până în 2018. Piraeus Bank este o entitate listată la bursă și nu putem comenta în baza unor informații din piață. Dacă apar dezvoltări concrete în legatură cu acest subiect ne vom informa toți partenerii în mod prompt”, a declarat Cătălin Pârvu, CEO al Piraeus Bank România.

Declarațiile șefului local al Piraeus vin la o zi după solicitarea unui punct de vedere al băncii pe acest subiect adresate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piață susțin că Piraeus Bank a primit deja un număr de aproximativ 5 oferte indicative, adică neangajante din partea celor care le formulează, din partea Băncii Transilvania, OTP Bank, precum și a unor fonduri americane de investiții. Informațiile disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO indică faptul că tranzacția este coordonată de la Atena de către banca – mamă, Piraeus Bank.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a transmis încă de ieri întrebările pe marginea acestei tranzacții atât către Piraeus Bank România, cât și către Banca Transilvania, respectiv OTP Bank România, însă nu a primit niciun răspuns oficial până acum de la băncile nominalizate ca fiind interesate de subsidiara băncii elene.

„Nu suntem angrenați în acest moment în discuții privind preluarea altei bănci. Nu am făcut nicio ofertă de preluare a Piraeus Bank Romania” a comentat astăzi pentru Hotnews.ro Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania.

Declarațiile șefului BT neagă depunerea acum a unei oferte de preluare a Piraeus Bank România, dar nu și interesul pentru o astfel de tranzacție. Interesul unui investitor este exprimat formal, de regulă, printr-o ofertă indicativă, care nu este însă și una angajantă. În acest moment, informațiile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO sunt că tranzacția a ajuns în stadiul primirii ofertelor indicative, nu a celor de preluare, adică angajante.

Calendarul unei tranzacții de acest tip cuprinde mai multe etape, depunerea ofertelor neangajante fiind una dintre primele faze formale ale procesului.

Printre primii pași clasici ai unei astfel de tranzacții se află angajarea unei bănci de investiții de către vânzător, banca de investiții având rolul de a pregăti, a organiza și a coordona tranzacția de vânzare.

Astfel, banca de investiții angajată de vânzător este cea care trimite un info memo în piață către o listă de potențiali cumpărători și investitori în care pune la dispoziția acestora informații despre compania scoasă la vânzare, alte detalii tehnice și avansează un termen pentru depunerea ofertelor neangajante de către cei interesați.

În urma depunerii ofertelor neangajante, vânzătorul poate decide dacă merge cu toți ofertanții mai departe sau selectează o listă scurtă pentru etapa următoare.

Potențialii cumpărători intră apoi în faza de due dilligence (analiză financiară – n.r.), etapă în care au acces la mai multe informații pentru a avea o imagine mai clară despre ținta de achiziție. În urma încheierii activității de due dilligence, investitorii pot continua procesul prin depunerea unei oferte angajante sau pot alege să nu continue procesul. După depunerea ofertelor angajante, tranzacția poate evolua în funcție de strategia vânzătorului.

Unul dintre cele mai frecvente scenarii este că vânzătorul selectează ofertantul care a oferit cel mai bun preț și continuă negocierile cu acesta pentru a ajunge la semnarea unui contract de vânzare – cumpărare.

O altă cale pe care o poate urma vânzătorul este de a selecta doi sau mai mulți ofertanți pentru a negocia în paralel. Dacă sunt depuse mai multe oferte, pentru maximizarea prețului obținut din tranzacție vânzătorul poate opta pentru selecția unei liste scurte de investitori care să vină cu oferte îmbunătățite înainte de a alege cu cine va ajunge în etapa negocierilor finale pentru semnarea contractului, care cuprinde clauzele privind prețul, condițiile de plată, condițiile puse de părțile în contract.

Declarațiile participanților într-o tranzacție variază de la o fază la alta a procesului și în funcție de propria strategie de comunicare. Până la depunerea unei oferte angajante, apar cu o frecvență mai mare declarații de negare sau cu nuanțe de ambiguitate tocmai datorită faptului că tranzacția nu a atins fazele finale, iar potențialii cumpărători iau în calcul și ieșirea din tranzacție. În mod contrar, asemenea poziții sunt exprimate chiar până la momentul semnării sau al anunțării tranzacției, care poate fi ulterior semnării tranzacției.

Parcurgerea pașilor unei tranzacții poate dura, în medie 6 luni, sau, mai rar, câțiva ani, în funcție de specificul său.

Cazul unei tranzacții recente derulate cu rapiditate pe piața bancară locală este oferit chiar de Banca Transilvania, care conform propriilor declarații publice, a parcurs în perioada septembrie – 10 decembrie 2014, adică în circa 3 luni, toate etapele de la discuții până la semnarea contractului de vânzare – cumpărare a Volksbank România.

Finalizarea tranzacției, când practic se plătește prețul pe acțiuni și se transferă dreptul de proprietate asupra acțiunilor și a afacerii, a avut loc pe 7 aprilie 2015, adică la 4 luni după semnarea contractului. Atât BT, cât și OTP care a cumpărat Millennium Bank România, au dat declarații că sunt interesate de achiziții pe piața bancară locală și în continuare.

Tranzacția dintre Banca Transilvania și Volksbank România a fost anunțată în premieră în diferite faze de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în articolele publicate pe 18 noiembrie 2014, 3 decembrie 2014 și 6 aprilie 2015, anunțul oficial din 10 decembrie confirmând vestea preluării de către banca din Cluj – Napoca.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a publicat în premieră în cele aproximativ opt luni de la lansarea sa pe piață, în 16 octombrie 2014, mai multe tranzacții printre care vânzarea Volksbank România către BT, achiziția de către fondul de investiții Oresa Ventures a companiei IT RBC, achiziția fabricii de detergenți a P&G de către germanii de la Dalli, intrarea Deutsche Bank în cursa pentru achiziția pachetului de credite neperformante de peste 400 mil. euro de la BCR, afacere pe care și-a adjudecat-o câteva luni mai târziu, scoaterea la vânzare a Billa România de către REWE, vânzarea pachetului de 36% din MedLife de către fondul de investiții V4C, angajarea băncii de investiții Rothschild de către fondul de investiții Advent pentru vânzarea Regina Maria, negocierile firmelor din grupul Rompetrol pentru credite de aproape 400 mil. dolari de la marile bănci locale, vânzarea unui pachet de credite neperformante al Piraeus Bank România de până la 200 mil. euro, achiziția de acțiuni a Mezannine Management în afacerea Amethyst, achiziția Pehart Tec de către fondul de investiții Abris Capital sau eșecul vânzării pachetului de active ale Bank of Cyprus România.

Sursă foto: Piraeus Bank.

Tranzacție de exit a Piraeus din România: Banca Transilvania și OTP Bank au depus oferte indicative pentru cumpărarea Piraeus Bank România. Grecii au primit circa 5 oferte indicative, pe listă fiind și fonduri americane de investiții. Tranzacția de exit a primei mari bănci grecești din România se derulează la Atena

Piraeus Bank, una dintre cele mai mari bănci din Grecia, a primit luna trecută aproximativ cinci oferte indicative pentru achiziția Piraeus Bank România, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Tranzacția de exit a Piraeus Bank din România a atras interes atât din partea unor bănci locale dornice să-și majoreze cu această ocazie cota de piață, printre ofertanți aflându-se Banca Transilvania și OTP Bank, susțin sursele citate. De asemenea, pe lista grecilor se mai află și fonduri americane de investiții, care văd o ocazie bună de a intra pe piața bancară locală cu tranzacția oferită de banca elenă.

Discuțiile de vânzare pentru Piraeus Bank România se poartă la Atena, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Tranzacția al cărei preț poate varia în jurul a 150 – 200 mil. euro, trece în faza de due dilligence (analiză financiară – n.r.), susțin sursele citate.

Reprezentanții Piraeus Bank România nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol. De asemenea, reprezentanții Băncii Transilvania și ai OTP Bank nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până acum.

Prețul plătit la achiziția Piraeus Bank România ar putea fi în jurul valorii contabile a băncii, dată fiind calitatea activelor ce vor fi preluate, poziția de capital a băncii, precum și indiciile oferite de băncile locale listate pe bursă. Piraeus Bank România are o poziție de capital de 200 mil. euro. BRD și BT au valori de piață care înseamnă un raport între 1,5 și 1,7 între prețul acțiunii și valoarea contabilă, în timp ce la Carpatica, o bancă mai mică de jumătatea clasamentului și cu pierderi, raportul e de 0,55.

Grecii de la Piraeus ar putea obține un preț în jurul a 150 – 200 mil. euro, conform unor estimări făcute de surse din piață. Estimarea de preț nu ia în calcul și finanțarea netă acordate fiicei din România de către banca – mamă, care era de 400 mil. euro la finele lunii martie, conform rezultatelor financiare prezentate de Piraeus. România este cea mai mare operațiune a Piraeus Bank din străinătate, fiind de așteptat să caute obținerea unui preț cât mai mare posibil.

Recent, Piraeus Bank România a încheiat cea mai mare tranzacție de vânzare de a unui portofoliu de credite de consum neperformante negarantate, cu o valoare nominală de circa 185 mil. euro și cumpărat de polonezii de la Kruk pentru 12 mil. euro, adică la un discount de 93,5%.

Tranzacția de NPL-uri a Piraeus Bank România amintește de operațiunea de curățire a bilanțului prin vânzarea portofoliului de credite toxice de 495 mil. euro de către Volksbank România, cu cinci luni înainte de a anunța vânzarea pachetului integral de acțiuni către Banca Transilvania.

BT și OTP Bank au profitat în 2014 de exitul Volksbank AG (Austria), respectiv al Millennium (Portugalia) pentru a-și majora cota de piață și ambele și-au exprimat disponibilitatea pentru noi achiziții. BT a plătit 81 mil. euro pentru pachetul de 100% din Volksbank România, din care 58 mil. euro sunt virați într-un cont escrow pentru a acoperi eventuale pierderi post tranzacție, și a virat circa 647 mil. euro pentru rambursarea unor linii de finanțare către banca – mamă.

De cealaltă parte, ungurii de la OTP au plătit 39 mil. euro și au de rambursat linii de 150 mil. dolari către grupul portughez Millennium.

Pe 21 mai, Anthimos Thomopoulos, șeful Piraeus Bank Grecia, spunea că până în 2018 va vedea ce va face cu operațiunile din România și Bulgaria, potrivit Financial Times.

Băncile grecești au angajat încă din anii anteriori planuri de reducere a operațiunilor pe piețele străine, în contextul în care țara – mamă se confruntă cu dificultăți în plata datoriilor către principalii săi creditori externi, Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional. Băncile elene au și o altă problemă – retragerile deponenților au depășit 30 mld. euro de la începutul anului și situația presează către atragerea de capital proaspăt pentru a recapitaliza instituțiile de credit.

Șeful băncii – mamă, Piraeus Grecia, a spus astfel că își concentrează atenția către recuperarea terenului pierdut la depozite și la o creștere recentă a portofoliului de credite neperformante.

În acest context, Piraeus a anunțat luna trecută vânzarea operațiunii sale din Egipt către Al Ahli Bank din Kuweit. Piraeus a obținut de pe urma tranzacției de exit din Egipt 150 mil. dolari, adică un multiplu de preț de 1,5 aplicat la valoarea contabilă a băncii.

Piraeus Bank România este o bancă aflată în prima parte a clasamentului băncilor locale după cota de piață.

Piraeus Bank România are active totale de 1,912 mld. euro, depozite de 1 mld. euro și un portofoliu de împrumuturi brute de 1,5 mld. euro, conform datelor disponibile la nivelul lunii martie din acest an.

Cota de piață a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piață estimată la 1,6%. Are o rețea de 120 de locații și 1.536 de angajați.

În primul trimestru, Piraeus Bank România a obținut venituri nete de 21 mil. euro, iar rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului este de 26%. Piraeus Bank România a raportat un profit brut de 2,1 mil. euro pentru 2014.

În ultimul raport anual al BNR, Piraeus Bank ocupa la finelui anului 2013 poziția 11 din 40 de bănci, cu o cotă de piață de 2,5% după activul net bilanțier.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două surcursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operațiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ și a trecut la achiziții în 2012 și 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operațiunile a trei bănci cipriote, precum și subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 și le-a vândut în circa un an către omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piața bancară locală sub marca Băncii Române de Credite și Investiții.

Acțiunile Piraeus Bank Grecia sunt deținute de către Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară (67%), investitorii instituționali străini având o cotă de 27% din acțiuni.

Valoarea de piață a grupului grec Piraeus Bank, fondat în urmă cu 100 de ani, este acum de 3 mld. euro, prețul acțiunii pierzând 45% de la începutul anului pe bursa de la Atena.

obligatiuni PMB expunere fonduri pensii main

Fondurile de pensii administrate de ING au cumpărat obligațiuni București de aproape 40 mil. euro și o expunere de aproape 8% pe tranzacția de finanțare de 500 mil. euro. Pe lista investitorilor sunt și fondurile Generali, Allianz Țiriac, Aegon, dar și băncile locale mari BCR, BRD și UniCredit Țiriac

NN Pensii, fostul ING Pensii care administrează fonduri de pensii cu active nete de 1,8 mld. euro, a fost unul dintre cei mai mari cumpărători locali de obligațiuni ale Primăriei Capitalei la emisiunea în valoare de 2,2 mld. lei (500 mil. euro). Marile bănci locale, BCR, BRD și UniCredit Țiriac Bank au luat și ele expuneri alături de Banca Transilvania și Raiffeisen, aranjorii tranzacției prin care Bucureștiul a refinanțat în lei o emisiune de titluri în euro din 2005.

Cel mai mare manager de fonduri de pensii din România, NN Pensii, a cumpărat obligațiuni municipale la finele lunii aprilie în valoare de 175,6 mil. lei (circa 40 mil. euro), ceea ce corespunde unei felii de până la 8% din întreaga emisiune a Primăriei Municipiului București. De asemenea, fondurile administrate de Generali au luat circa 2,6% din titluri, Allianz Țiriac aproape 2%, fondurile administrate de BCR circa 1,1%, fondul Aegon 0,8%, iar cele manageriate de BRD circa 0,6% din total obligațiuni vândute, conform calculelor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe baza datelor făcute publice de către arbitrul piețelor financiare, Autoritatea de Supraveghere Financiară. În total, fondurile de pensii de pe Pilonul II și III au luat o cotă de 15% din întreaga emisiune de obligațiuni, adică o porție egală cu cea adjudecată de BERD singur, cel mai mare investitor străin în tranzacție.

Raluca Țintoiu, CEO NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat SA

Raluca Țintoiu, CEO NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat SA

”Noi am pus ordin de peste 10% din oferta PMB, dar ni s-a alocat mai puțin pentru că a fost cerere mare”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Raluca Țintoiu, CEO ING Pensii, companie care și-a schimbat recent numele în NN Pensii și este cel mai mare jucător pe piața pensiilor private.  NN Pensii administrează fondul ING Pensii pe Pilonul II al pensiilor private obligatorii, respectiv ING Activ și ING Optim pe segmentul fondurilor de pensii facultative din Pilonul III. Obligațiunile municipale au ponderi între 2 și 3% în activul fiecăruia dintre cele 3 fonduri manageriate de NN Pensii, care investește și în acțiuni, titluri de stat, obligațiuni corporative ori depozite bancare.

Cererea de obligațiuni a fost aproape dublă față de ofertă astfel că investitorii au primit titluri corespunzător cu mărimea ordinelor de cumpărare raportate la nivelul întregii emisiuni.

Al doilea manager local de fonduri de pensii după mărimea expunerii pe tranzacția PMB este Generali, care a investit 56,4 mil. lei (12,8 mil. euro) prin fondurile Aripi și Stabil. Generali este urmat de fondurile administrate de Allianz Țiriac cu o expunere totală de 43 mil. lei (aproape 10 mil. euro), BCR cu 24,7 mil. lei (5,6 mil. euro), Aegon cu aproape 17 mil. lei (circa 3,8 mil. euro) și fondurile administrate de BRD cu 13,5 mil. lei (circa 3 mil. euro). Au participat și alți manageri de fonduri de pensii private, dar cu expuneri nesemnificative.

Vânzarea de obligațiuni municipale de 2,2 mld. lei de către Primăria Bucureștiului este cea mai mare tranzacție de acest tip din ultimii zece ani. Titlurile au fost listate pe bursa de la București la începutul acestei luni.

Bucureștiul s-a împrumutat la o dobândă medie anuală de 3,98% în lei.

Investitorii locali au dat circa 80% din bani, adică circa 400 mil. euro, din care cea mai mare parte au venit de la bănci – 40%, urmate de fonduri de investiții cu 27%.

Pe eșalonul de bănci, în afară de Banca Transilvania și Raiffeisen au participat și celelalte bănci mari – BCR, BRD și UniCredit Țiriac Bank, ce au văzut în obligațiunile în lei ale Bucureștiului o ocazie bună de a-și plasa lichidități și în afara plasamentelor în titluri de stat.

”Am luat o expunere mică pe tranșa obligațiunilor cu maturitate la 3 ani”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Răsvan Radu, CEO UniCredit Țiriac Bank.

Tranșa obligațiunilor cu maturitate de 3 ani are cel mai avantajos cost, dobânda fixă fiind de 2,80%, în timp ce obligațiunile cu maturitate de 5 ani au o dobândă fixă de 3,58%, iar cele scadente la 7 ani au o dobândă fixă de 4,43%. Tranșa cu maturitate de 10 ani are o dobandă fixă de 5,10%.

Emisiunea de obligațiuni a Primăriei Bucureștiului, în valoare de 500 mil. euro, este prima de o asemenea anvergură în monedă locală, având în vedere că până acum atât obligațiunile municipale, cât și cele corporative de valori mari, s-au derulat până acum în valută străină.

Creditele neperformante au fost sursa pierderilor BCR de 2,8 mld. lei din 2014. Sursă foto: BCR.

Tranzacția BCR de vânzare a portofoliului de 2,7 mld. euro a adus în camera de date giganții financiari ai lumii: Apollo Global Management, un consorțiu format de Blackstone,HIG Capital și fondul londonez AnaCap, Deutsche Bank a făcut echipă cu Baupost și Sankaty Advisors, iar Lone Star i-au luat lângă ei pe cehii de la APS. Cea mai mare tranzacție a anului de pe piața românească a ajuns în faza depunerii ofertelor neangajante. Cine sunt miliardarii americani care au banii pentru a cumpăra grijile lui Treichl

Operațiunea cu nume de cod Neptun, care înseamnă cea mai mare tranzacție de vânzare de credite neperformante de pe piața românească, a ajuns săptămâna aceasta în faza depunerii ofertelor neangajante, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Mai mulți investitori americani și europeni au accesat camera de date a tranzacției prin care BCR vinde un pachet de credite neperformante în valoare de 2,7 mld. euro. Astfe, documentele tranzacției au fost studiate de către o listă de potențiali cumpărători care cuprinde Apollo din SUA, un consorțiu format din americanii de la Blackstone, HIG Capital și fondul londonez AnaCap, un alt consorțiu format de gigantul german Deutsche Bank, Baupost (SUA) și Sankaty Advisors (afiliat Bain Capital din SUA), precum și de către un consorțiu din care fac parte Lone Star Funds (SUA) și APS (Cehia), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția ar putea atrage interesul și altor investitori, inclusiv firme specializate în administrarea de portofolii de datorii cum este cazul firmelor poloneze Kredyt Inkaso sau Kruk.

Ambele firme, precum și Deutsche Bank, Lone Star sau BCR – vânzătorul pachetului de credite nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestei tranzacții până în acest moment.

Nici reprezentanții PwC, consultanții care au mandatul BCR pentru tranzacție, nu au dorit să facă niciun comentariu la solicitările adresate anterior de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piață susțin că portofoliul vândut de BCR cuprinde credite toxice de retail (acordate persoanelor fizice), acordate IMM-urilor, corporate (acordate companiilor mari) și credite acordate clienților de pe piața imobiliară. Mai mult de jumătate din portofoliu reprezintă credite corporate și împrumuturi acordate IMM-urilor.

Portofoliul cu o valoarea nominală de 2,7 mld. euro vândut de BCR dispune de garanții care acoperă până în jurul a 75% din pachetul de credite, ceea ce înseamnă că este posibil ca discountul să fie mai mic față de alte tranzacții încheiate pe piața de profil de către BCR, Volksbank și alte bănci unde prețul plătit ar fi reprezentat între 5% și 15% din valoarea nominală a portofoliului. Recent, polonezii de la Kruk au cumpărat de la Piraeus Bank România cel mai mare portofoliu de credite de consum negarantate de pe piață, cu valoare nominală de 184 mil. euro, la un discount de 93,5%.

În acest context, BCR ar putea obține circa 300 – 500 mil. euro de pe urma acestei tranzacții, care ar putea cuprinde și externalizarea diviziei de work out din bancă, structură specializată în administrarea creanțelor în care lucrează în jurul a 400 de oameni.

Operațiunea Neptun are ca scop eliminarea rapidă din bilanțul celei mai mari bănci locale, aflate sub controlul austriecilor de la Erste, a portofoliilor de datorii care au pus presiune puternică pe profit.

BCR a vândut în 2014 credite neperformante cu o valoare nominală de 2 mld. lei (450 mil. euro) și este angajată într-un proces de vânzare accelerată a portofoliului de credite neperformante. La 31 martie, banca a raportat o rată a creditelor toxice din portofoliu de 25%, în scădere față de nivelul de 30% unde se situa în urmă cu un an.

BCR a raportat pe primul trimestru al anului un profit net de 344 mil. lei (77 mil. euro, calculat în funcție de cursurile medii lunare), ca urmare a tranzacțiilor de curățire a portofoliului de credite neperformante.

La ultimele două mari tranzacții de vânzare de portofolii de datorii, cu o valoare de 1 mld. lei (circa 220 mil. euro), respectiv de 400 mil. euro, BCR a lucrat tot cu consultanții de la PwC și cu avocații firmei austriece Schoenherr.

Până acum, cea mai mare vânzare pe piața creditelor bancare neperformante din România a fost anunțată în iulie 2014, cu un portofoliu nominal de 495 mil. euro cedat consorțiului format din Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap și APS.

O altă tranzacție majoră, prin care Bank of Cyprus a încercat exitul din România prin vânzarea unui pachet de credite neperformante de 545 mil. euro, a eșuat la începutul anului, printre ofertanți fiind investitori care s-au arătat interesați de tranzacția de acum de la BCR. Atunci, Sankaty Advisors, afiliat gigantului financiar Bain Capital, Deutsche Bank, Baupost, HIG și fondul londonez AnaCap au participat alături de alți investitori, însă ciprioții nu au fost mulțumiți de ofertele primite.

Pentru BCR, tranzacția vine să panseze ”rănile” lăsate de criză pe bilanț și să mai reducă din grijile lui Andreas Treichl, bancherul austriac care conduce Erste. Treichl a fost și artizanul achiziției celei mai mari bănci din România în 2005 când a oferit 3,75 mld. euro pentru 61,88% din acțiuni.

Cine sunt pețitorii americani de la tranzacția BCR

Dacă Deutsche Bank, APS și AnaCap sunt nume active în piața românească de mai mulți ani, trendul tranzacțiilor mari cu credite neperformante a atras interes din partea multor investitori financiari americani globali.

Blackstone, una dintre cele mai mari firme de investiții, are sub administrare active de 290 mld. dolari și este cel mai profitabil manager de active din lume, cu un câștig raportat în 2014 de 4,3 mld. dolari, adică o marjă de profit de 60%. Blackstone a plasat anul trecut 26,4 mld. dolari prin fonduri de investiții, investiții imobiliare, fonduri de hedging și pe piața de credit. Din acești bani, în Europa Blackstone a investit 7,7 mld. dolari. Valoarea de piață a grupului pe bursa din New York este de 51,4 mld. dolari.

Grupul de investiții Blackstone este condus de către americanul de origine evreiască Stephen Schwarzman, 68 de ani, membru al Partidului Republican, a cărui avere este estimată de Forbes la 10,8 mld. dolari. Celălalt fondator este Peter Peterson, 88 de ani, cu o avere estimată la 2,8 mld. dolari în 2008 de către revista Forbes. A fost Secretar de Stat pentru Comerț pentru un an sub președintele republican Richard Nixon și a condus banca de investiții Lehman Brothers în perioada 1973 – 1977.

Apollo Global Management, fondat în 1990, are în administrare active de 160 mld. dolari, din care 108 mld. dolari pe piața de credit, inclusiv credite neperformante, 41 mld. dolari în fonduri de investiții și 10 mld. dolari pe piața imobiliară. Apollo Global Management a fost fondată de către bancherul de origine evreiască specializat în fuziuni și achiziții și corporate finance Leon Black, 64 de ani, a cărui avere era estimată în martie de revista Forbes la 5,1 mld. dolari. Tatăl său era un om de afaceri care a emigrat din Polonia în America.

Pe piața europeană de credite și active neperformante, Apollo investește prin fondurile de investiții Apollo Investment Europe II și Apollo European Principal Finance Fund, fiecare având o rată internă de rentabilitate în jurul a 17%. În 2014, Apollo Global Management a raportat venituri totale de 1,56 mld. dolari și un profit net de 168 mil. dolari. Pe bursa de la New York, valoarea de piață ajunge la 8,6 mld. dolari.

Sankaty Advisors, fondată în 1998, are sub administrare active în valoare de 25 mld. dolari. Are o echipă de peste 200 de oameni specializați în administrarea investițiilor. Pe 7 mai, a anunțat achiziția unui portofoliu de credite garantate de 560 mil. euro de la BFA – Bankia Group din Spania. Alon Avner conduce operațiunile Sankaty Advisors din Europa, unde a cumpărat în ultimii trei ani portofolii bancare de 2,3 mld. euro.

Sankaty Advisors este afiliată Bain Capital, administrator global de active în valoare de 75 mld. dolari. Printre fondatorii Bain Capital este și Mitt Romney, cunoscut pentru candidatura sa în 2012 la alegerile prezidențiale din SUA din partea Partidului Republican, învins în final de actualul președinte Barack Obama susținut de Partidul Democrat.

HIG Capital a fost fondată în 1993 de către Sami Mnaymneh, 53 de ani, fost managing director al departamentului de fuziuni și achiziții în cadrul Blackstone, și de Tony Tamer, 54 de ani, fost partener la firma de consultanță de management Bain & Company, din care au plecat în 1984 cei trei oameni care au fondat Bain Capital – Mitt Romney, T. Coleman Andrews III și Eric Kriss.

HIG Capital are sub administrare active la nivel global de 17 mld. dolari, o echipă de peste 250 de oameni specializați în investiții. Are în portofoliu aproximativ 80 de firme ale căror vânzări combinate depășesc 30 mld. dolari pe an.

În România, a fost unul dintre cei patru cumpărători ai pachetului de credite neperformante de 495 mil. euro al Volksbank România.

Lone Star Funds, care a luat naștere în 1995, este condus de fondatorul său, miliardarul american John Grayken, 58 de ani. Acesta a investit anul trecut 350 mil. dolari din propria avere, conform Bloomberg, în ridicarea fondului de investiții Lone Star IX, cu o capitalizare finală de 7,2 mld. dolari pentru a investi în active depreciate din Europa, SUA și Japonia. Familia de fonduri Lone Star a atras în ultimii 20 de ani de la investitori capitaluri totale de 60 mld. dolari.

Baupost Group este unul dintre cele mai mari fonduri de hedging din lume, specializat în administrarea riscului, fondat în 1982 de către americanul de origine evreiască Seth Klarman, care conduce afacerea ca președinte al grupului. Klarman, 58 de ani, are o avere estimată la 1,47 mld. dolari de către Forbes. Baupost Group are sub administrare active de 28,5 mld. dolari și a obținut un randament de 8% în 2014. Seth Klarman este unul dintre cei mai celebri investitori ai lumii, faimos pentru apetitul său în investiții de risc. El a scris în 1991 cartea ”Marja de siguranță”, numită astfel după noțiunea de investiții consacrată de Benjamin Graham, mentorul lui Warren Buffett, legenda vie a investițiilor pe bursă.

Sursă foto și date: Kruk

Ignaczak, directorul Kruk România: ”Am făcut până acum peste 100 de tranzacții cu credite neperformante în România din 2007 încoace. Vrem să ne păstrăm poziția de lider pe piața creditelor de consum neperformante”. Cea mai mare achiziție locală a polonezilor este pachetul Piraeus Bank România de 184 mil. euro, vândut cu 12 mil. euro la un discount de 93,5%. Vânzările de portofolii de datorii s-au triplat în România anul trecut până la 2,2 mld. euro, iar tendința de creștere continuă. Cifrele Kruk privind piața locală a tranzacțiilor cu credite neperformante

Kruk România, subsidiara locală a grupului polonez Kruk specializat în colectarea de creanțe, a realizat cea mai mare tranzacție locală cu credite de consum neperformante negarantate prin achiziția unui portofoliu de datorii de la Piraeus Bank România. Vânzarea de către Piraeus Bank România a unui portofoliu de credite neperformante de până la 200 mil. euro, tranzacție aranjată de Deloitte, a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 martie.

Pachetul de credite cu valoare nominală de circa 185 mil. euro, cumpărat cu circa 12 mil. euro la un discount de 93,5%, este cea mai mare tranzacție a celor de la Kruk din lista de peste 100 de tranzacții realizate în România din 2007 până acum, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Tomasz Ignaczak, director general al Kruk România. Alte tranzacții pe piața de profil s-au realizat la discounturi estimate între 85% și până la 95%.

”Tranzacția cu Piraeus Bank România este cea mai mare achiziție de pe piața portofoliilor de credite neperformante de consum negarantate. Noi am făcut în România din 2007 până acum peste 100 de tranzacții cu portofolii de datorii și cea cu Piraeus Bank România este cea mai mare achiziție locală făcută de noi. Cea mai mică viza preluarea unui pachet de credit cu o valoare nominală în jurul a 1 milion de lei”, explică Ignaczak.

”Piața tranzacțiilor cu credite neperformante va crește în 2015. Noi suntem implicați acum în până la zece tranzacții, aflate în diferite stadii. Pe segmentul nostru de afaceri, vrem să ne menținem lideri cu o cotă de piață de aproximativ 30%”, susține polonezul.

Kruk estimează că în 2014 a înregistrat o cotă de piață de 38% pe piața creditelor de consum neperformante.

Vânzarea portofoliului de datorii al Piraeus Bank România a fost o tranzacție aranjată în acest an de către consultanții de la Deloitte, care astfel au câștigat primul mandat major pe o piață în care până acum pe tranzacțiile mari de profil derulate de Volksbank și BCR în 2014 au fost vizibili cei de la PwC.  Cea mai mare tranzacție de pe piața de profil este derulată în prezent pe piață de către BCR în cadrul operațiunii cu nume de cod Neptun.

Fazele tranzacției de vânzare de credite neperformante a Piraeus Bank România – lansarea licitației, depunerea ofertelor, analiza de tip due dilligence, negocierea contractului și semnarea acestuia – s-au derulat într-un interval de 2 – 3 luni, conform informațiilor din piață disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Piraeus Bank România nu a răspuns până acum solicitărilor de informații pe marginea acestei tranzacții, iar reprezentanții Kruk nu au dorit să intre în astfel de detalii privind tranzacția din motive de confidențialitate.

”La tranzacția cu Piraeus Bank România, echipa noastră a cuprins cinci oameni din biroul din România și alți trei oameni de la biroul din Polonia”, a precizat șeful Kruk România, care afirmă că pentru acest proiect nu au fost angajați consultanți externi sau firme de avocatură. Avocații de la Reff & Asociații au asigurat consultanța juridică a vânzătorului, Piraeus Bank România.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă Kruk este interesată de tranzacția de vânzare a celui mai mare portofoliu de datorii locale de către BCR, reprezentantul firmei poloneze a răspuns: ”Nu pot confirma sau comenta pe acest subiect”.

Kruk România a raportat pentru 2013 venituri totale de 48,1 mil. lei (10,9 mil. euro) și un profit net de circa 32.000 lei (peste 7.000 euro) la un personal mediu angajat de 336 de oameni, conform ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor.

Piața datoriilor ipotecare, motor de creștere în anii următori. Kruk: În anii următori, vom fi activi pe tranzacțiile cu portofolii de credite neperformante ipotecare și corporative

Valoarea nominală a portofoliilor de datorii vândute și externalizate pentru administrare de către bănci și alte entități de pe piața românească a fost anul trecut de 13,8 mld. zloți (3,3 mld. euro, calculate la cursul mediu anual de 4,1852 zloți comunicat de Banca Centrală a Poloniei – n.r.), conform estimărilor grupului Kruk.

Față de 2013, înseamnă o dublare a pieței, având în vedere că datele Kruk indică 7,2 mld. zloți (1,7 mld. euro, calculat la cursul mediu anual de 4,1975 zloți la euro comunicat de Banca Centrală a Poloniei pentru 2013).

Aproximativ două treimi din această piață este reprezentată de valoarea nominală a portofoliilor de datorii vândute, care anul trecut s-a ridicat la 9,1 mld.zloți (2,2 mld. euro) față de 2,8 mld. zloți (0,7 mld. euro) în 2013. Dacă ne uităm la vânzarea portofoliului Volksbank România de 495 mil. euro, constatăm că cea mai mare tranzacție de profil de anul trecut a avut o pondere de 22% în total piață.

Felia portofoliilor de datorii externalizate pentru administrare s-a ridicat în 2014 la 4,6 mld. zloți (1,1 mld. euro), în creștere ușoară față de anul anterior, când valoarea era de 4,4 mld. zloți (1,05 mld. euro).

”Disponibilitatea portofoliilor de datorii pe piața românească a fost afectată material de tranzacțiile mari de credite corporative și ipotecare, cu o valoare nominală totală de 5,1 mld. zloți (1,2 mld. euro) , respectiv 1,8 mld. zloți (0,4 mld. euro). Piața datoriilor ipotecare s-ar putea extinde substanțial în anii următori, urmând modelul de creștere văzut anterior în Polonia”, afirmă Ignaczak.

Acesta adaugă că Kruk și-a asigurat o licență importantă și că este pregătit să cumpere portofolii ipotecare de pe piața locală.

”În anii următori, grupul intenționează să urmeze o abordare activă pe piețele de credite neperformante ipotecare și corporative (ale companiilor – n.r.)”, afirmă șefuk Kruk România.

Anul trecut, cheltuielile Kruk cu portofoliile de datorii din România au fost de 95 mil. zloți (22,7 mil. euro), din care 93 mil. zloți au fost dați pe portofolii de credite de consum neperformante.
În 2013, polonezii au cheltuit mai mult, circa 133 mil. zloți (31,8 mil. euro).

Grupul Kruk a preluat anul trecut în administrare portofolii de datorii din România cu o valoare nominală de 350 mil. zloți (circa 84 mil. euro) față de 320 mil. zloți (76 mil. euro) în 2013.
”Piața administrării datoriilor din România este mai puțin fragmentată decât în Polonia, chiar și așa numărul entităților interesate de achiziția de portofolii de datorii este în creștere”, a spus Tomasz Ignaczak.

Pe piața recuperării de creanțe comerciale și a administrării datoriilor, Kruk activează alături de alte firme specializate precum Kredyt Inkaso (Polonia), APS (Cehia), francezii de la Coface sau EOS KSI, firmă cu rădăcini germane.

Bazele grupului Kruk au fost puse în urmă cu circa 17 ani de către polonezul Piotr Krupa, care este și acum cel mai mare acționar cu un pachet de 12%. Alți acționari majori ai afacerii sunt fondurile gestionate de ING (10%), Aviva (9,8%) și Generali (9%).

În 2003, administratorul polonez de fonduri de investiții Enterprise Investors, care are în România afaceri precum lanțul de magazine Profi sau producătorul de BCA Macon Deva, a investit 21 mil. dolari în Kruk. În 2007, Kruk a intrat în România. În 2011, Kruk a fost listat pe bursa de la Varșovia, iar valoarea bursieră a companiei este acum de 2,8 mld. zloți (circa 680 mil. euro). Are operațiuni în Polonia, România, Cehia, Slovacia și Germania.

În 2014, Kruk a raportat un profit net de 152 mil. zloți (36 mil. euro) la venituri de 488 mil. zloți (116 mil. euro). Achizițiile de portofolii bancare neperformante din regiune se realizează la prețuri reprezentând între 5% și 25% din valoarea nominală a creditelor vândute.

petrom_credit_1_mld_euro_tabel main

Petrom ia cel mai mare credit acordat unei companii din România. 17 bănci dau 1 mld. euro în lei, euro și dolari. Aranjorii principali – BRD, SocGen și UniCredit Bank Austria AG și-au luat fiecare expuneri de peste 100 mil. euro în noul împrumut, din consorțiu fac parte bănci locale precum BCR, Raiffeisen, dar și alte bănci care au finanțat compania și acum 4 ani

Petrom, subsidiara locală a grupului petrolier austriac OMV, a anunțat astăzi contractarea unui credit sindicalizat în valoare de 1 mld. euro, record absolut pentru o companie locală pe piața finanțărilor corporative. Anunțul confirmă informațiile publicate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 21 aprilie.

Noua facilitate de tip revolving este acordată de către un grup de 17 bănci locale și internaționale, aranjorii principali mandatați fiind BRD, Societe Generale Franța (banca – mamă a BRD) și UniCredit Bank Austria AG. Fiecare dintre liderii de sindicat au luat expuneri de peste 100 mil. euro în cadrul noului împrumut, susțin surse din piață. Din consorțiu mai fac parte și bănci locale precum BCR și Raiffeisen, Banca Transilvania deși a primit invitația să participe nu a intrat în tranzacție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO din piața financiară. Cea mai mare parte a banilor vin de la băncile străine, o cotă mai mică având din tranzacție băncile locale, epicentrul tranzacției fiind Londra.

BRD nu a dorit să facă niciun comentariu. UniCredit nu a putut fi contactat până la momentul publicării articolului.

”Noul credit multivalută este disponibil în lei, euro și dolari. Discuțiile pentru contractarea împrumutului au fost pornite de Petrom cu băncile în luna martie. La negocierile cu băncile, Petrom a fost reprezentat de o echipă interdepartamentală condusă de Trezorerie”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Petrom.

Împrumutul are o maturitate de 5 ani cu posibilitate de prelungire încă doi ani consecutivi, deci scadent până în mai 2022, și este destinat înlocuirii unei linii de credit sindicalizate în valoare de 930 mil. euro contractate în noiembrie 2011 și neutilizate până acum. În plus, dacă va fi necesar vor fi utilizate fonduri din noul credit pentru finanțarea operațiunilor curente.

”Am refinanțat linia de credit contractată în 2011 înainte de scadența finală a acesteia pentru a beneficia de evoluțiile favorabile din prezent, de pe piețele financiare. Extinderea maturității programului de finanțare permite OMV Petrom să mențină o poziție financiară solidă într-un context plin de provocări legate de prețul țițeiului. Faptul că oferta a fost suprasubscrisă într-un timp relativ scurt este o confirmare a credibilității de care se bucură OMV Petrom pe piețele financiare”, a spus Andreas Matje, director financiar al OMV Petrom.

Având în vedere valoarea și structura apropiată a noului împrumut cu cel vechi din 2011, precum și faptul că aranjorii tranzacției s-ar numărat și în urmă cu patru ani printre liderii de sindicat este de așteptat ca o mare parte din lista de 14 bănci care au pus la dispoziție atunci 930 mil. euro să se regăsească pe lista celor 17 bănci care acum pun pe masa Petrom 1 mld. euro. Pe lângă băncile din 2011 care au participat și la tranzacția de acum cu Petrom au venit însă și creditori noi.

În 2011, Petrom lua un credit de 930 mil. euro, disponibil atât în euro, cât și în lei, de la un grup de 14 bănci, lideri de consorțiu fiind atunci BNP Paribas, BRD Groupe Societe Generale, Citi, Raiffeisen și Unicredit.

Celelalte bănci care au finanțat compania petrolieră din grupul austriac OMV au fost BCR, Banca Transilvania,britanicii de la Barclays, BAWAG (Austria), La Caixa (Spania), grupul financiar olandez ING, gigantul american JP Morgan, banca ungară OTP și japonezii de la Bank of Tokyo – Mitsubishi. Creditul din 2011 avea o maturitate de trei ani, cu posibilitate de prelungire doi ani consecutivi.

OMV Petrom are un profil financiar solid, cu un grad de îndatorare de 3% la nivelul anului trecut, de trei ori mai mic față de nivelul înregistrat în 2011, anul în care a luat împrumutul.

Pe piața românească, tot mai puține companii au capacitatea de a accesa credite de la bănci, inclusiv pe piața internațională, băncile sunt concurate puternic de variante alternative de finanțare precum emisiuni de obligațiuni corporative sau majorări de capital prin emisiuni de acțiuni noi. Pe 23 aprilie, grupul de companii Rompetrol a anunțat, de asemenea, contractarea unui credit de 360 mil. dolari de la patru bănci locale – BCR, ING, Raiffeisen și UniCredit.

Scăderea puternică a cotației petrolului pe piețele internaționale a adus deja o corecție a rezultatelor Petrom și a redus programul anual de investiții, care în anii anteriori se situa în jurul a 1 mld. euro pe an.

În perioada dintre trimestrul al patrulea din 2013 și ultimul trimestru din 2014, cotația țițeiului Ural procesat de Petrom a scăzut cu peste 43% de la 109 dolari pe baril la 76 de dolari pe baril.
Petrom a încheiat anul trecut cu numerar și echivalent numerar de 1,268 mld. lei (285,8 mil. euro) și un profit net de 2,1 mld. lei (473 mil. euro), la jumătate față de nivelul – record de 4,8 mld. lei (1,08 mld. euro).

Petrom, liderul pieței petroliere interne, este controlat din 2004 încoace de către grupul austriac OMV, care deține 51,01% din acțiuni, statul român mai având un pachet de 20,6%, iar Fondul Proprietatea circa 19%. Compania are o structură integrată, cu operațiuni de explorare & producție petrolieră, rafinare și distribuție și o divizie de gaze și energie electrică. Petrom este producător de petrol, gaze și energie electrică, iar pariul cu cea mai mare miză în care este implicată compania sunt perimetrele de explorare la mare adâncime din Marea Neagră, unde caută hidrocarburi alături de americanii de la ExxonMobil. O schimbare importantă cu efect asupra Petrom a avut loc recent odată cu numirea germanului Rainer Seele, fost CEO al Wintershall, în poziția de CEO al OMV, post din care a plecat Gerhard Roiss.

deloitte_romania_tabel_companii_indicatori_2013_21052015 main

Deloitte extinde cu încă doi parteneri echipa de conducere a afacerilor din România care depășesc 30 mil. euro pe an. Avansările vin ca urmare a ratelor de creștere anuale de două cifre obținute de liniile de servicii de evaluare a riscurilor și de taxe indirecte. Cine sunt oamenii care conduc Deloitte în România și câți bani fac liniile de afaceri locale ale firmei din Big Four

Deloitte România, unul dintre principalii jucători pe piața serviciilor de consultanță și audit, a anunțat promovarea pe poziția de partener de la 1 iunie a lui Andrei Ionescu, care coordonează practica de servicii de evaluare a riscurilor, și a lui Vlad Boeriu, care face parte din echipa de Taxe indirecte.

Avansările au la bază rezultatele obținute de cele două linii de servicii, care au înregistrat creșteri ale veniturilor de 15 – 20% pe an în ultimii doi ani în cazul activității de evaluare a riscurilor, respectiv un ritm de 40% în ultimii trei ani pe segmentul taxelor indirecte, conform reprezentanților firmei din Big Four.

Global, Deloitte rulează afaceri în România de peste 30 mil. euro pe an cu toate liniile de servicii, din care pilonii de bază sunt reprezentați de audit, consultanță financiară, consultanță fiscală (taxe) și avocatură, conform estimărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Auditul a adus aproximativ jumătate din veniturile obținute de Deloitte în România în 2013 după cum rezultă din analiza bilanțurilor făcute publice de Ministerul Finanțelor.

Deloitte Audit SRL a realizat în 2013 o cifră de afaceri de 14,3 mil. euro, un profit net de 1,2 mil. euro la un personal mediu de 213 oameni. Comparativ cu alte linii de servicii, auditul înseamnă afaceri cu puțin sub cât aduc cumulat avocatura, consultanța financiară și asistența în materie de taxe.

Deloitte Tax SRL a raportat o cifră de afaceri de 6 mil. euro, comparabilă cu cea a Deloitte Consultanță SRL (cifră de afaceri de 5,8 mil. euro). Firma de asistență în materie de taxe a Deloitte a realizat cu o echipă de 62 de oameni un câștig net de 1 mil. euro, aproape cât cel obținut de echipa de audit.

Avocații de la Reff & Asociații, firmă condusă de partenerul Alexandru Reff și afiliată rețelei Deloitte, a obținut, conform datelor și a estimărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, venituri anuale în jurul a 3,5 mil. euro și o marjă de profit medie netă de aproape 25% la o echipă de circa 40 de oameni.

Firma de avocatură nu a dorit să facă publice rezultatele obținute, în condițiile în care există restricții pentru comunicarea unor astfel de date.

Firmele care operează în România sub umbrela Deloitte cumulează afaceri de circa 30 mil. euro la nivelul anului 2013, un profit net de circa 3,2 mil. euro, iar numărul de oameni total se cifrează aproape de 370. Conducerea operațiunilor locale este asigurată de către Ahmed Hassan, Managing Partner Deloitte pentru România și Republica Moldova.

Deloitte oameni conducere Ro tabel

Pe piața de audit și consultanță din România, activează toate cele patru firme globale Deloitte, PwC, EY și KPMG. De asemenea, fiecare dintre acestea are propria firmă de avocatură corespondentă – astfel, Deloitte lucrează cu Reff & Asociații, PwC cu avocații de la D & B David & Baias, KPMG cu NTMO (Nemoianu Toncescu Mihăilă Olteanu), iar EY cu SPRL Radu și Asociații, fondată anul trecut de Dragoș Radu, unul dintre artizanii RTPR – acum membre a rețelei britanice Allen & Overy.

Cine sunt cei doi noi parteneri ai Deloitte România

Andrei Ionescu, 39 ani, a intrat în rândurile Deloitte ca manager în 2006.  Cu o experiență de peste 15 ani în servicii profesionale de consultanță în evaluarea riscurilor, Andrei Ionescu coordonează departamentul de Servicii de evaluare a riscurilor de cinci ani. Sub conducerea sa, departamentul a crescut de la 10 la 30 de oameni, iar veniturile generate de au crescut cu 15-20% pe an în ultimii doi ani.

Andrei Ionescu are experiență în managementul riscului și securitatea informațiilor. De la angajarea sa la Deloitte, a coordonat numeroase proiecte din zona serviciilor de risc în România, Bulgaria, Albania și Orientul Mijlociu, în industrii ca sector public, telecomunicații și servicii bancare. Acesta a absolvit Academia de Studii Economice și a lucrat anterior aproape doi ani ca manager pentru Romtelecom, una dintre cele mai mari companii din piața de telecomunicații aflate acum în portofoliul Deutsche Telekom.

Vlad Boeriu, 34 ani, a venit în Deloitte în 2004 pe poziția de consultant taxe și a urcat de la consultant junior până la partener. Boeriu a jucat un rol important în construirea practicii de taxe indirecte, alături de Pieter Wessel, senior tax partner Deloitte România.

Sub conducerea lor, serviciul de taxe indirecte al Deloitte a crescut cu peste 40% în ultimii trei ani, iar echipa a ajuns la 30 de oameni.

Vlad Boeriu are experiență în planificarea TVA și a asistat numeroase companii cu privire la conformitatea și optimizarea TVA. A asistat și a reprezentat clienți în cadrul inspecțiilor fiscale, a contestațiilor și a fazelor litigioase.

Acesta este consultant fiscal certificat și absolvent al Academiei de Studii Economice. Are un Masterat în legislație europeană în domeniul fiscalității și a urmat cursurile unui program de Executive MBA.

Sursă date: Taxhouse.

Angela Roșca, Taxhouse: Piața consultanței fiscale ajunge la circa 40 mil. euro pe an, din care 20 – 25% înseamnă consultanța pentru tranzacții. Ce tarife au consultanții fiscali și care sunt problemele de care se lovesc părțile într-o tranzacție. ”Noile coduri, fiscal și de procedură fiscală, ar trebui să ofere investitorilor predictibilitate măcar cinci ani”

Litigiile și serviciile de asistență în control sunt cele mai dinamice segmente ale pieței de consultanță fiscală din România, care se situează pe un trend ușor în creștere în ultimii ani, însă rareori ritmul anual atinge două cifre, conform unui interviu acordat în exclusivitate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Angela Roșca, unul dintre cei mai cunoscuți consultanți fiscali din România.

Unul dintre principalii interlocutori ai Ministerului de Finanțe în procesul de rescriere al Codului Fiscal și de Procedură Fiscală susține că acestea trebuie să ofere predictibilitate și stabilitate cel puțin cinci ani investitorilor, care până acum au acuzat în repetate rânduri schimbările dese de reglementare ce dau peste cap orice plan de afaceri multianual.

Angela Roșca, acum Managing Partner al casei de consultanță fiscală Taxhouse printre ai cărei fondatori în 2006 se numără, are o carieră în domeniu de două decenii, din care jumătate în Arthur Andersen, fostul gigant global al sectorului de consultanță și audit dispărut în urma scandalului Enron, și apoi în EY, una din cele patru firme globale de profil care alcătuiesc actualul Big Four.

Investițiile din economie, numărul de tranzacții, nivelul de educație financiară a companiilor active în piață, precum și al antreprenorilor, nivelul de sofisticare al companiilor, dar și al legislației fiscale, desele modificări și neclaritatea legislației fiscale, abordarea inspectorilor în timpul controalelor fiscale, schimbările de poziție în interpretarea legislației, toate au un cuvânt de spus în evoluția acestui serviciu specializat de consultanță la nivel local.

Fosta absolventă a Facultății de Relații Internaționale din cadrul ASE București afirmă că profesia de consultant fiscal se apropie mai mult de cea de avocat decât de cea de auditor sau contabil datorită modului cum sunt generate veniturile pe proiectele câștigate de la clienți. VEZI AICI PROFILUL ANGELEI ROȘCA

Afacerea pe care o conduce încasează circa 70% din venituri de la clienți străini, iar 30% din bani vin de la firme locale, antreprenori. VEZI AICI PROFILUL TAXHOUSE

Pe tipuri de servicii, consultanța pentru tranzacții are o pondere de circa 30% din afacerea care adus 1,25 mil. euro în 2014, lista clienților și a tranzacțiilor fiind confidențială.

interviu angela rosca topicuri caseta

M. Care sunt problemele de ordin fiscal de care se plâng companiile implicate în tranzacții de tip fuziuni și achiziții?

A.R. O primă problemă de care se lovesc cei implicați în tranzacții de tip fuziuni și achiziții este cea legată de inventarierea riscurilor fiscale la care afacerea targetată este expusă. Acestea sunt adesea identificate într-un proces “due diligence” fiscal, adică un fel de simulare a unei inspecții fiscale, executat la inițiativa cumpărătorului, cel mai adesea, sau chiar a vânzătorului însuși prin așa – numitul vendor due diligence. Un astfel de exercițiu are de obicei loc când s-a decis deja că va avea loc o achiziție de acțiuni sau o majorare de capital a firmei targetate, iar rezultatele acestei revizii pot influența semnificativ prețul tranzacției și cumpărătorul se protejează adesea prin clauze de “representations & warranties” în cadrul contractului de achiziție.

Cei mai mulți dintre cei implicați în tranzacții se plâng de ineficiența inspecțiilor fiscale, de faptul că nu există o certitudine a impunerii acelor companii targetate până când autoritățile fiscale nu efectuează un control de fond al acelei companii. În prezent, ANAF-ul nu efectuează astfel de inspecții fiscale, “la cerere”, chiar dacă firmele implicate sunt de bună-credință și doresc să identifice și să corecteze orice erori fiscale legate de perioada de prescripție, de cinci ani în general.

M. Pe ce parte a unei tranzacții sunt întâmpinate cele mai multe probleme de ordin fiscal, pe partea cumpărătorului sau a vânzătorului? Ce probleme și ce cerințe apar, de regulă, pe ambele părți ale unei vânzări – cumpărări?

A.R. În situațiile în care nu se discută asupra achiziției unui activ în sine, ci a unei afaceri, cu toate activele și pasivele aferente (“share deal” – n.r.), cumpărătorul vrea să se asigure că achiziționează o companie cu istoric fiscal, juridic și financiar “curat”. Pentru cumpărător, dificultatea apare în situația în care anumite elemente din bilanțul companiei targetate nu fac parte din “perimetrul” tranzacției și trebuie eliminate anterior deal-ului sau, și mai complicat, după deal, sau în privința modalității de structurare a acționariatului și de finanțare a achiziției, de exemplu, leverage-buy-out sau împrumut intra-grup sau împrumut bancar, respectiv ce entitate va acționa ca și nou acționar.

Pentru vânzător, dificultatea derivă din necesitatea de a avea o bună structurare anterioară a modului de finanțare și deținere a afacerii, din “curățarea” structurii de deținere înainte de a avea loc vânzarea efectivă. Cele mai dificile tranzacții pentru vânzători apar când toate aceste structurări se fac chiar înaintea deal-ului, pentru că nu au fost anticipate, gândite și executate eficient anterior. Și orice (re)structurare făcută în pripă poate naște riscuri.

O altă situație des întâlnită este cea în care un investitor ar putea fi înclinat mai degrabă către un “asset deal”, prin care să preia numai activele – cheie și să continue activitatea astfel achiziționată sub umbrela unei alte societăți existente sau a uneia nou înființate, fără istoric fiscal, în detrimentul unui “share deal”, caz în care ar fi preluate toate expunerile fiscale sau juridice legate de operațiunile trecute ale societății respective. Sunt multe situații practice în care investitorul a ales efectuarea unui “share deal” la pachet cu mutarea activelor, respectiv a datoriilor care nu au legătură cu afacerea în afara perimetrului tranzacției, spre exemplu într-o altă societate deținută de vânzător de această dată.

Motivația acestei decizii ar fi aceea că prin preluarea acțiunilor societății-target, deși își asumă expuneri provenind din operațiunile trecute, investitorul se poate bucura totuși de istoricul “pozitiv” al acelei firme – cifra de afaceri realizată în exercițiile anterioare, sau în general, indicatorii financiari ai ultimilor ani – relevant pentru licitații sau obținerea unor finanțări, continuarea derulării contractelor cu partenerii comerciali majori în aceleași condiții favorabile negociate anterior, experiența personalului – cheie.

M. Ce face concret un consultant fiscal în cadrul unei tranzacții de vânzare – cumpărare a unei companii? Cum participă la structurarea unei astfel de tranzacții?

A.R. Un consultant fiscal intervine de multe ori înainte de procesul de vânzare, prin asistență oferită în structurarea fiscală corespunzătoare a vânzătorului – structura de grup care să țină cont de intenția de vânzare, “curățenia” fiscală a firmei-target sau așa – numitul vendor due-diligence.

Un cumpărător apelează adesea la un consultant fiscal pentru a determina dacă, din perspectiva costurilor fiscale generate, e potrivit să intre într-un asset deal sau un share deal. Dacă s-a decis să cumpere acțiuni sau să intre ca acționar într-o companie targetată, atunci consultantul fiscal numit de cumpărător, va efectua în general un due diligence fiscal (analiză financiară – n.r.) și va formula clauzele specifice de protecție în contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni (SPA). Ulterior, consultantul fiscal poate fi implicat din nou, pentru a analiza impactul fiscal al unei posibile fuziuni sau preluări de activități, restructurare a acționariatului.

Practic, consultantul fiscal e implicat pe tot parcursul procesului, participă la întâlnirile părților, la cele cu avocații și finanțiștii, la negocieri, oferă soluții alternative de structurare a tranzacției.

M. Cum este plătit un consultant fiscal într-o tranzacție? Se practică un tarif orar sau sunt alocate de către client bugete pe proiect? Ce tarife se practică pentru asemenea proiecte? Ce diferențe există între plata unui consultant fiscal pe un astfel de proiect în România față de alte piețe?

A.R. În general, în materie de fiscalitate, consultanții practică tarife orare medii sau onorarii orare în funcție de poziția experților implicați. Pe piața românească, în funcție de furnizorul de servicii, de experiența personalului implicat, ratele orare variază între 50 și 350 de euro pe oră, cu onorarii medii situate în jurul a 100 – 200 euro pe oră, în funcție de expertiza echipelor respective.

Pentru proiectele de due diligence, se practică în general onorarii pre-bugetate, ținând cont de un scop al muncii specific agreat și determinabil – tipicul activității target-ului, numărul de ani verificați, tipul de impozite analizate, riscurile fiscale ale industriei în care operează target-ul. Pentru asistența în structurare și în tranzacții sau asistența post-tranzacție, este tipică facturarea onorariilor în funcție de timpul de lucru efectiv și experiența experților implicați. Nu sunt tipice onorariile de succes și nici discounturile de “insucces” pentru consultanții fiscali, pentru că munca fiscaliștilor este punctuală, pe proiect, și nu legată de succesul sau insuccesul tranzacției. Pot exista bugete pre-agreate pe tipologii de proiecte care presupun un scop al muncii bine pre-definit.

Onorariile fiscaliștilor sunt calculate similar și în piețele dezvoltate, diferența fiind legată de rata orară efectivă practicată, semnificativ mai mare în SUA și Europa de vest, cu rate orare între 200 și 800 euro pe oră, în funcție de nivelul experților.

M. Cât înseamnă consultanța pentru tranzacții ca pondere în veniturile Taxhouse? Care sunt liniile de afaceri ale firmei? Cât din venituri aduc firmele străine și cât cele românești?

A.R. Consultanța pentru tranzacții reprezintă, estimativ, în jur de 30% din veniturile Taxhouse, printre liniile de afaceri numărându-se și consultanța generală fiscală pentru operațiuni de zi-cu-zi în materie de fiscalitate națională și internațională – impozite directe și indirecte, consultanța legată de prețuri de transfer, consultanța fiscală axată pe diverse industrii (imobiliar, energie, financiar-bancar, producție, distribuție și retail), revizii și certificări fiscale, administrare fiscală, rambursări de taxe, contencios fiscal și asistență în inspecții fiscale și consultanță pentru persoane fizice cu averi mari. Onorariile sunt generate în proporție de circa 70% de companii străine și circa 30% de companii românești, antreprenori și persoane fizice cu mari averi.

M. La cât estimați că ajunge ca mărime piața serviciilor de consultanță fiscală în România? Ce pondere din aceasta credeți că revine consultanței pentru tranzacții?

A.R. Deși e o piață relativ stabilă, dimensiunea “măsurată” oficial a pieței nu este transparentă sau raportată în mod corect public, pentru că nu există o segmentare clară pe cod CAEN a acestui tip de consultanță în piața românească, iar furnizorii de astfel de servicii raportează adeseori cumulativ această consultanță împreună cu alte tipuri de servicii. Estimativ, piața se află în jurul a 40 milioane de euro pe an, iar consultanța pentru tranzacții ar putea reprezenta circa 20-25% din această piață. Există un trend ușor crescător al pieței în ultimii ani, după o perioadă de ușoară contractare, însă creșterile ultimilor ani sunt arareori de două cifre pe an, cu mici excepții pe anumite tipuri de servicii fiscale cum sunt litigiile și asistența în control.

M. Care sunt factorii care influențează evoluția pieței de servicii de consultanță fiscală din România?

A.R. Factorii importanți sunt cei legați de nivelul investițiilor din economie, numărul de tranzacții, nivelul de educație financiară a companiilor active în piață, precum și al antreprenorilor, nivelul de sofisticare al companiilor, dar și al legislației fiscale, desele modificări și neclaritatea legislației fiscale, abordarea inspectorilor în timpul controalelor fiscale, schimbările de poziție în interpretarea legislației.

M. Care sunt cuvintele care descriu cel mai bine o afacere de consultanță fiscală în raport cu alte segmente de consultanță și în relație cu cei mai importanți parametri ai oricărei afaceri – cifră de afaceri, profit, investiție, angajați, mediu de afaceri ?

A.R. Consultanța fiscală presupune cunoștințe detaliate de legislație fiscală, contabilitate și elemente de drept, precum și o înțelegere de business foarte bună. Spre deosebire de consultanță de tip audit sau contabilitate, cea fiscală nu lasă loc la “standardizare”, căci ea se vrea a fi “customizată” din start. Fiecare client are o speță unică. Există trenduri și implicații fiscale tipice în fiecare industrie, dar foarte rar o situație seamănă sau e identică cu o alta. Ca atare, oamenii implicați trebuie să fie “polivalenți” și mai creativi decât în audit sau contabilitate, trebuie să citească neîncetat și să le placă să fie în permanență “la curent” cu tot ce apare nou, fie că e vorba despre o lege, o normă, o circulară sau scrisoare ANAF sau un articol în ziar. Orice scăpare poate duce la o concluzie greșită în fiscalitate, iar impactul unui sfat greșit poate fi văzut de client imediat și e măsurabil în bani, ceea ce face această meserie foarte dificilă.

Din perspectiva generării de venituri, ea seamănă mai mult cu avocatura, pentru că proiectele sunt în general vândute unul-câte-unul, fără a avea certitudinea recurenței lor, precum în contabilitate sau audit. Profitabilitatea consultanței fiscale depinde de tipologia serviciilor oferite : mai mică pentru servicii de tipul administrării fiscale sau mai mare pentru consultanța pură sau asistența în contencios sau procese fiscale. Ca și în avocatură, indicatorii – cheie în consultanța fiscală nu sunt neapărat cei legați de mărimea cifrei de afaceri, ci aceia care indică veniturile generate per consultant, profitabilitatea proiectelor, reputația consultanților.

Investiția principală în această industrie o reprezintă resursele umane, greu de identificat și de format, ținând cont de nivelul educației economice actuale din universitățile din România. Un al doilea element foarte important ca investiție o reprezintă clienții și relația cu aceștia.

Mediul de afaceri în consultanța fiscală este extrem de concurențial, până în 10 firme dispunându-și în piața românească întâietatea și preferința în fața clienților “clasici” de consultanță fiscală – multinaționale, fonduri de investiții, mari grupuri locale și antreprenori.

M. Care este impactul noilor reglementări din Codul Fiscal și din Codul de procedură fiscală asupra investitorilor? Încurajează sau nu atragerea de noi investiții în economie?

A.R. Depinde în ce variantă vor fi în final publicate cele două coduri, după dezbaterea din Camera Deputaților. Anumite măsuri introduse până acum în Codul Fiscal sunt benefice și pot stimula investițiile în economie. De exemplu, reducerea TVA, eliminarea sau reducerea impozitului pe dividende, plafonarea contribuțiilor de asigurări sociale, altele se lasă încă așteptate – deductibilitatea provizioanelor pentru clienți incerți, introducerea consolidării fiscale pentru impozit pe profit pentru grupurile de firme care operează sub un holding românesc. Este lăudabil efortul de rescriere a Codurilor și de stabilitate fiscală și efectul pozitiv scontat asupra economiei se va vedea doar dacă există stabilitate și predictibilitate în materie de legislație fiscală.

M. Ce modificări fiscale sunt necesare pentru a spori atractivitatea economiei pentru investitorii strategici?

A.R. Investitorii strategici nu așteaptă o “mană cerească” în materie de fiscalitate, nu cer reduceri de fiscalitate în mod special, ci o abordare logică a fiscalității, și mai ales claritatea și stabilitatea legislației fiscale. Ei își doresc în general să opereze în țări care au autorități cu o atitudine pro-business în general, cu precădere o înțelegere de business (afaceri – n.r.) a autorităților fiscale și a administrării afacerilor.

Introducerea noilor Coduri ar trebui sa ofere predictibilitate și stabilitate pentru măcar cinci ani. De asemenea, mult așteptatele măsuri legate de restructurarea ANAF, de implementare a unor sisteme hard și soft corelate și aduse la zi, ar putea să ușureze povara administrării fiscale din sarcina contribuabililor și implicit să le lase timp să se concentreze pe afacere. Combaterea evaziunii fiscale e esențială, însă tot esențială e și crearea unui mediu propice în care investitorii cinstiți să poată efectiv să-și opereze cu succes afacerile, fără să fie necesare costuri inutil de mari de operare și control intern din perspectivă fiscală.

Sursă foto: Abris Capital Partners. Sursă date: Abris Capital Partners, MIRSANU.RO pe baza informațiilor din piață.

Tranzacție de aproximativ 100 mil. euro a unui fond de investiții în România: Polonezii de la Abris Capital cumpără afacerile cu hârtie ale lui Ioan Tecar. Abris Capital, consiliată la achiziție de consultanții de la PwC și de avocații de la Clifford Chance Badea

Abris Capital Partners, administrator de fonduri de investiții cu centrul la Varșovia, a cumpărat operațiunile din domeniul producției de hârtie ale omului de afaceri clujean Ioan Tecar în cadrul unei tranzacții în valoare de aproximativ 100 mil. euro, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Fondul de investiții administrat de Abris Capital Partners lucrează în această tranzacție împreună cu o echipă de consultanți de la PwC și cu avocații de la Clifford Chance Badea, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Casa de avocatură Bondoc & Asociații cu o echipă condusă de Lucian Bondoc, managing partner al firmei, a asistat grupul patronat de Ioan Tecar la tranzacție. De asemenea, BERD își face exitul din afacerea cu hârtie după intrarea în mai 2009 cu un acord de 6 mil. euro când prelua prima participație într-o companie românească din afara sectorului bancar.

Cezar Scarlat, partener al Abris Capital Partners și șeful biroului local al fondului de investiții, declara în luna martie  pentru jurnalul de tranzacții  MIRSANU.RO că are în derulare două tranzacții.

De cealaltă parte, omul de afaceri Ioan Tecar a mai avut o tentativă eșuată de vânzare a producătorului de hârtie Pehart Tec din Petrești, județul Alba, către Zewa în 2014.

De asemenea, grupul MG – Tec, controlat de Ioan Tecar și soția sa, mai operează capacități de producție la Dej (județul Cluj), de unde operează în ultimii ani cea mai modernă linie de producție din România din domeniul hârtiei Tissue (șervețele de hârtie – n.r.), construită de Metalicplas Impex, una din cele aproximativ 13 firme din grupul lui Tecar. Investiția a fost de 17 mil. euro, din care o parte o reprezintă fonduri europene nerambursabile de 4,5 mil. euro, iar Banca Transilvania a finanțat proiectul cu circa 8 mil. euro, restul fiind fonduri proprii ale grupului.

Pentru 2015, producătorul de articole din hârtie Pehart Tec din Petreşti, judeţul Alba, controlat de omul de afaceri Ioan Tecar, şi-a bu­getat o cifră de afa­ceri de peste 281 mil. lei (63 mil. euro), mai mare cu 10% faţă de anul trecut, pe fondul cererii în creștere pentru produsele igienico-sanitare.

Fabrica de hârtie din Petreşti produce prosoape de bucătărie, hârtie igienică, batiste, şerveţele care ajung în lanţuri de magazine ca Lidl, Auchan, Profi sau Cora, iar o parte merge la export spre piețe din regiune și Uniunea Europeană. Una dintre mărcile – ancoră ale companiei este Pufina.

Cumpărătorul, Abris Capital, administrează două fonduri cu o capitalizare totală de 770 mil. euro, fondul din care se fac acum achiziții în România și în regiune plecând la drum cu un capital de 450 mil. euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Politica Abris vizează, de regulă, investiții de capital între 20 și 60 mil. euro pe o perioadă de 3 – 5 ani , ceea ce indică mărimea tranzacțiilor în care se implică, și evită preluările ostile sau firmele nou – înființate. Companiile – țintă sunt cele cu o poziție clar definită pe piață, dezvoltate de antreprenori, preferabil profitabile la momentul achiziției. Până acum, Abris a cumpărat firme din sectorul de curierat începând cu 2012, marcante fiind tranzacțiile cu Cargus și Urgent Curier, pe care apoi le-a fuzionat.

Pe piața locală, activează mai mulți administratori de fonduri de investiții regionali precum Enterprise Investors, Resource Partners, Innova Capital, GED Capital sau Axxess Capital, în timp ce fonduri de investiții de talie mare precum Advent sau PineBridge lucrează la tranzacții de exit.

berd emisiuni locale tabel main

BERD, cel mai mare investitor străin în obligațiunile municipiului București. Instituția financiară internațională a cumpărat obligațiuni de 75 mil. euro, aproape cât a investit la un loc în celelalte emisiuni locale în lei din ultimii doi ani

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a investit 333 de milioane de lei (75 milioane euro) în emisiunea de obligaţiuni de 2,2 miliarde lei (500 milioane euro) lansată de Primăria Bucureşti.

Expunerea BERD pe obligațiunile locale înseamnă 15% din întreaga emisiune, fiind de departe cel mai mare investitor străin în condițiile în care străinii au luat circa 20% din obligațiunile Capitalei. De asemenea, expunerea BERD pe titlurile Capitalei înseamnă circa 40% din contribuția la șapte emisiuni locale în ultimii doi ani.

Comparativ cu alte emisiuni locale în lei din ultimii doi ani, investiția BERD în emisiunea Primăriei Municipiului București se apropie de totalul expunerii luate pe emisiunile în lei ale altor entități locale – Raiffeisen Bank România, UniCredit Țiriac Bank, Garanti Bank România și compania de stat din energie Transelectrica.

„BERD a investi în emisiunea de obligaţiuni de 2,2 miliarde de lei a Primăriei Bucureşti. Banca a fost extrem de activă în susţinerea dezvoltării pieţei de capital din România, investind în mai multe obligaţiuni în lei. Obligaţiunile emise de Primăria Bucureşti sunt văzute ca deschizătoare de drumuri, fiind primul program de obligaţiuni în lei al Primăriei şi prima listare a unor obligaţiuni municipale la Bursa de Valori Bucureşti”, se arată într-un comunicat al instituţiei financiare.

Expunerea BERD pe emisiunile locale de obligațiuni a variat până acum între 15% și 25%.
Astfel, la emisiunea în euro de obligațiuni a Băncii Transilvania de acum doi ani și la tranzacția Garanti Bank România din iunie 2014, BERD a luat tot 15% din totalul emisiunilor, adică 4,4 mil. euro, respectiv 46 mil. lei.

Cele mai mari expuneri BERD au fost pe emisiunile locale ale Raiffeisen Bank România, cu 25% din emisiunea din iulie 2013, când a luat obligațiuni de 56,3 mil. lei, respectiv 22,5% în mai 2014 când a investit 112,5 mil. lei.

În iunie 2013, la emisiunea de titluri a UniCredit Țiriac, BERD a investit 110 mil. lei, adică expunere de 20%, prag similar cu cel din decembrie 2013 la tranzacția de 200 mil. lei derulată de Transelectrica.

În șapte emisiuni de obligațiuni derulate în ultimii doi ani, din care șase în lei, BERD a investit circa 700 mil. lei.

Municipiul București a încheiat pe 7 mai plasarea și decontarea ofertei de obligatiuni municipale de 2,2 mld. lei (500 mil. euro), emisiune în lei care refinanțează vechea emisiune din 2005 în euro ce era scadentă în acest an.

Structurarea tranzacției de jumătate de miliard de euro, cea mai mare emisiune locală de obligațiuni, permite o economie de circa 4 mil. lei anual (circa 1 mil. euro) la bugetul Bucureștiului față de dobânda emisiunii anterioare de 4,175% la euro, afirmă reprezentanții Primăriei Capitalei. În plus, coboară gradul de îndatorare de la 80% la 7,8% lăsând spațiu pentru atragerea de noi fonduri externe în vederea finanțării programelor de investiții.

Primăria Capitalei mizează pe venituri anuale de circa 1 mld. euro, iar obligațiunile grupate pe 4 tranșe cu maturități diferite și la dobânzi diferite se încadrează în plafonul de maxim 30% din veniturile municipalității. Tranșele sunt de valori aproape egale, de circa 555 mil. lei fiecare.

Sindicatul de intermediere, format din Raiffeisen – lider de consorțiu și BT Securities, nu a mai avut în structura sa și pe Nomura, care inițial făcea parte din consorțiu, însă apoi s-a retras.

Cererea de obligațiuni a fost aproape dublă față de ofertă, ajungând la 4,2 mld. lei (0,95 mld. euro), iar principalii investitori în titluri au fost cei locali, cu o pondere de 80% în total, străinii având o porție de numai 20%. Obligațiunile au fost vândute către investitori instituționali din România și alte cinci țări, precum și către investitori individuali care au cumpărat titluri de cel puțin 500.000 lei. Valoarea unei obligațiuni a PMB este de 10.000 lei.

Din spectrul de investitori locali, băncile au luat 40%, ceea ce înseamnă aproximativ 160 mil. euro.

Remus Borza, președintele grupului medical Polisano: Săptămâna viitoare vom semna la București un memorandum angajant cu un fond de investiții pentru vânzarea unui pachet de 25% pentru 30 mil. euro. Închiderea tranzacției va fi în 3 – 4 luni, iar în 18 luni va fi listat un pachet de 20 – 25% din Polisano pe bursă, țintele sunt București și Londra

Grupul medical Polisano, controlat de familia Vonica din Sibiu, va semna săptămâna viitoare la București documentele angajante ale tranzacției prin care vinde un pachet de 25% din acțiuni pentru 30 mil. euro unui fond de investiții.

”Vom semna un memorandum angajant săptămâna viitoare la București. Urmează due dilligence, semnarea contractului de vânzare – cumpărare și pașii aferenți unei tranzacții astfel că închiderea (closingul – n.r.) cred că va avea loc în 3 – 4 luni de acum încolo”, a declarat Remus Borza, președintele grupului Polisano pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Acesta nu a dorit să dezvăluie identitatea cumpărătorului, negând însă că nume precum Carlyle sau Warburg Pincus, doi dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții din lume care au în portofoliu servicii medicale și care scanează oportunități locale, ar fi implicate în tranzacție.

”Este vorba despre un fond mare de investiții cu care ne cunoaștem și discutăm de mai multă vreme”, a spus Borza, care nu a dorit să precizeze dacă fondul de investiții este deja prezent în România sau Polisano va fi prima investiție locală.

Acesta a explicat că intrarea fondului de investiții va fi urmată de o listare a afacerii Polisano pe bursă.

”Documentele tranzacției pe care le vom semna prevăd listarea în faurmătoarele 18 luni pe bursă a unui pachet de 20 – 25% din Polisano. Poate fi vorba de o listare duală, București și Londra”, explică Remus Borza.

Polisano este unul dintre cele mai mari grupuri de servicii medicale din România, având în structura sa activități de producție medicamente prin compania Polipharma Industries, o rețea de distribuție la nivel național, un spital la Sibiu, precum și o rețea de farmacii sub marca Rețeta, respectiv clinicile Polisano și centre de fertilizare in vitro.

Grupul Polisano a înregistrat anul trecut venituri consolidate sub nivelul de 400 mil. euro, conform ultimelor informații disponibile.

Remus Borza a preluat conducerea afacerii Polisano în august 2014, în contextul în care fondatorul grupului – medicul sibian Ilie Vonica s-a sinucis anul trecut pe fondul arestării soției sale în dosarul emiterii de rețete false și de documente fictive care indicau achiziții de medicamente de către farmaciile din grup de la societăți – fantomă.

Loredana Vonica Gligor, fiica lui Ilie Vonica, și Ovidiu Gligor, soțul acesteia, i-au dat mandat de a readuce pe creștere afacerea Polisano în curs de un an. Acesta a început un proces de reorganizare a afacerii și a recrutat de pe piareață manageri de la MedLife și alte firme de profil pentru a relansa dezvoltarea portofoliului de afaceri.

Polisano a contractat în ultimele luni mai multe credite pentru a-și asigura lichiditățile de capital de lucru și alte operațiuni de la EximBank (credit de 44 mil. lei), BRD (15 mil. euro), Veneto Banca (19 mil. lei) și Banca Transilvania (10 mil. lei).

În paralel, Borza a intrat în contact cu potențiali cumpărători pentru a atrage capital suplimentar în afacere. Astfel, o firmă de audit și consultanță din Big Four – grup format de Deloitte, EY, KPMG și PwC – s-a ocupat de evaluarea afacerii Polisano în contextul atragerii unui investitor strategic.

Piața locală a serviciilor medicale este unul din segmentele de afaceri luate des în vizor de către fondurile de investiții. Astfel, în acest moment, pe lângă tranzacția în derulare la Polisano în diferite faze se află exitul fondului de investiții Advent din lanțul de clinici Regina Maria și vânzarea unui pachet de 36% de către fondul de investiții Value4Capital din MedLife, liderul pieței de clinici medicale private. La acestea se adaugă și vânzarea Diamedix de către fondul de investiții spaniol Diamedix. Recent, Mezzanine Management a devenit acționar semnificativ în lanțul de centre de radioterapie Amethyst.

Remus Borza, omul care acum în mâini destinul afacerii Polisano, este avocat al Baroului București din 1995 și și-a construit o reputație solidă ca specialist în insolvență și reorganizarea companiilor aflate într-o situație financiară dificilă. Cel mai mediatizat caz de care s-a ocupat Borza a fost intrarea în insolvență a Hidroelectrica pentru a scăpa compania de contractele considerate păguboase încheiate cu case de comerț, care afectau finanțele producătorului de energie controlat de către stat.

Cristian Dincă, fondatorul și proprietarul afacerii DCS Plus. Sursă foto: DCS Plus.

Un fond cu capital de risc administrat de germanii de la Earlybird preia un pachet minoritar în afacerea DCS Plus, dezvoltată de antreprenorul IT Cristian Dincă. ”Banii atrași de la investitor ne vor ajuta să ne extindem la nivel global portofoliul de produse și să ne dezvoltăm pe piața IMM-urilor și a aplicațiilor mobile”. Povestea afacerii pornite de la zero de un student la Politehnică care a ajuns la o talie globală în nișa softurilor pentru industria turistică

Fondul de investiții cu capital de risc Digital East Fund, administrat de firma germană Earlybird, a preluat un pachet minoritar de acțiuni în furnizorul de software din industria turistică DCS Plus, afacere dezvoltată și deținută de către antreprenorul Cristian Dincă. Earlybird este la a doua investiție pe piața românească după platforma de servicii HR Tjobs.

”Discuțiile au început în 2014 și au ajuns într-o fază avansată în vară, iar tranzacția a avut closing-ul (închiderea – n.r.) în luna februarie”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dan Lupu, partener Earlybird Venture Capital. Părțile nu au dorit să facă publică mărimea pachetului minoritar preluat și nici valoarea tranzacției.

Digital East Fund, fondul administrat de Earlybird cu o capitalizare actuală de peste 130 mil. dolari cu țintă de finalizare la 150 mil. dolari, a realizat investiția în afacerea DCS Plus printr-o majorare de capital. Investiția fondului într-o companie – țintă pleacă de la 100.000 euro în cazul unei firme tinere și poate ajunge până la 15% din capitalizarea fondului, ceea ce înseamnă până aproape de 20 mil. euro.

”Banii atrași de la investitor vor fi investiți în extinderea și diversificarea portofoliului nostru de produse și intenționăm să ne dezvoltăm pe piața IMM-urilor și a aplicațiilor mobile, produse pe care le licențiem”, a explicat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Cristian Dincă, proprietarul DCS Plus.

Runda de investiții a Earlybird va susține astfel planurile DCS Plus de a lansa în câteva luni versiuni in cloud ale produselor sale de mid – back office, de rezervare și de administrare, precum și soluții mobile care se vor integra cu infrastructura de software a clienților deja existentă.

Povestea afacerii DCS Plus

Cristian Dincă a fondat compania în 2002 pe când era încă student la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii din București. Fostul olimpic național la informatică și chimie și-a înființat firma în orașul natal, Slatina.

”Aveam 20 de ani când am înființat compania, eram student și voiam să muncesc pe perioada vacanței de vară și trebuia să facturez serviciile”. Numele antreprenorului originar din Slatina se regăsește în inițialele cu care începe numele firmei, DCS Fast Link SRL.

”Primul meu client a fost Romedil 95 Construct. Îmi aduc aminte că le-am făcut un site, le-am cablat sediul și le-am dezvoltat o aplicație în Linux. În 2004, am început lucrul cu softul de administrare afaceri TINA care se adresa industriei turistice, iar din 2007 activitatea noastră s-a îndreptat numai spre acest sector. Față de alte companii de profil, noi am optat pentru soluții IT de administrare web – based”, explică omul de afaceri.

Acesta spune că primul angajat l-a avut în 2003, apoi în 2004 echipa a ajuns la 4 angajați, apoi în 2007 la 9 angajați, iar în 2010 la 12 angajați. Compania a avut un ritm de creștere anual de două cifre și a ajuns după 13 ani la momentul intrării în acționariat a unui investitor financiar.

”Am crescut afacerea reinvestind profitul firmei în fiecare an, fără să apelăm la credite bancare sau alte resurse externe. Am avut o marjă suficientă cât să ne dezvoltăm cu banii pe care îi generam. În 2006, am încheiat un contract pentru distribuție la nivel local cu rețeaua internațională Amadeus, cu care apoi am extins parteneriatul și pe piețele externe din regiune în 2007, ceea ce ne-a adus un salt al afacerii și trecerea de la piața internă la cea internațională”, adaugă directorul general executiv al firmei.

Un alt partener important în extinderea acoperirii la nivel internațional este rețeaua de birouri Lufthansa City Center, care are în portofoliu serviciile a peste 600 de agenții de turism din întreaga lume.

Printre clienții DCS Plus se numără de la agenții de turism online și offline, din țară și din străinătate, până la organizatori de evenimente în industria turistică. Astfel, din portofoliul de clienți locali fac parte nume precum Eximtur, Happy Tour, J’Info Tours sau Paravion.

”Componenta locală în afacerea noastră se situează sub 50%. Creșterea companiei vine din piețele internaționale. Suntem prezenți în 42 de piețe din întreaga lume și lucrăm cu companii mari, de aceea vrem să ne concentrăm și pe configurarea de produse și servicii pentru IMM-uri. De asemenea, vrem să diversificăm portofoliul nostru care acum cuprinde patru produse. Avem clienți care ne cer să le acoperim și alte zone de servicii”, afirmă fondatorul DCS Plus.

DCS Fast Link SRL a trecut în 2014 pragul de un milion de euro, înregistrând o cifră de afaceri de 1,4 mil. euro, un profit de circa 217.000 euro la o echipă de 38 angajați. În 2013, firma raporta o cifră de afaceri de 3,6 mil. lei (0,8 mil. euro, calculat la cursul mediu anual), un profit net de circa 33.000 de euro și 22 de angajați.

Afacerea aflată acum în plină dezvoltare se remodelează pentru a captura cât mai bine potențialul de creștere, fiind organizate noi entități. Astfel, la începutul acestui an, pe fondul tranzacției derulate cu Earlybird, a fost înființată DCS Travel Technologies BV. În ianuarie 2014, a fost înregistrată și DCS Plus BPO SRL, companie ce are ca obiect servicii de optimizare a proceselor de afaceri pentru firmele din sectorul turistic, printre care agenții de turism și tour operatori. De asemenea, în Franța activează DCS Plus Technologies.

Până acum, antreprenori precum Florin Talpeș, fondatorul Bitdefender, sau Radu Georgescu, care a vândut deja mai multe afaceri către jucători străini de talie mare, au câștigat notorietate pe plan internațional ca urmare a exportului de software.

Cine este investitorul financiar în afacerea DCS

Earlybird a ridicat din 1997 până acum cinci fonduri de investiții, având sub administrare capitaluri de peste 700 mil. euro și a realizat 111 investiții în companii din diferite sectoare economice. Fondul Digital East Fund, specializat în tehnologie și servicii pe bază de platforme tehnologice și ridicat de Earlybird în decembrie 2013, a ajuns la 6 investiții în portofoliu, din care 2 în România – Tjobs și DCS Plus, una în Bulgaria și 3 în Turcia. Printre investitorii în fond se află mari investitori instituționali precum International Finance Corporation din grupul Băncii Mondiale, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Fondul European de Investiții din grupul Băncii Europene de Investiții, precum și alte categorii de investitori privați.

”Prima fază de investiții într-o afacere se întinde până la cinci ani, după care poate urma încă o perioadă de până la cinci ani, la care se poate adăuga o extensie a ciclului investițional de încă doi ani. Și în cazul DCS Plus, am investit acum și este posibil să mai investim. Țintele noastre sunt companii cu potențial de acoperire globală sau cu un profil minim la nivel regional”, explică Dan Lupu filosofia fondului care caută să-și plaseze banii în afaceri din Europa Centrală și de Est și Turcia.

Dan Lupu a intrat în echipa Earlybird în mai 2012, după ce anterior ocupase poziția de director de investiții al Intel Capital unde a lucrat începând din 2007. La Intel Capital, Dan Lupu a fost responsabil de investițiile de pe piețele din Europa de Sud – Est, inclusiv România – perioadă în care Intel avea în portofoliu singura investiție în România, compania de IT Siveco. Acesta a absolvit Universitatea Politehnică București și are o diplomă MBA a școlii de afaceri IESE din Barcelona. Și-a început cariera ca analist la firma de brokeraj Global Valori Mobiliare și a lucrat apoi timp de patru ani pentru SigmaBleyzer, firmă de investiții activă și în România.

Sectorul IT este unul dintre cele mai atractive domenii de investiții, datorită ratelor de creștere anuale de două cifre și a marjelor stabile de câștig, dar și a potențialului de dezvoltare pe diferite nișe ale pieței de profil.

Într-un peisaj în care băncile se confruntă cu scoaterea de credite neperformante de pe bilanțuri, iar creditele sunt greu accesibile pentru firmele care au nevoie de capital de dezvoltare, canalele alternative de finanțare pentru antreprenori sunt investitorii cu apetit de risc precum fondurile de investiții, iar în alte cazuri emisiunile de obligațiuni ori listările pe bursă, care cer însă îndeplinirea anumitor condiții.

Astfel, interesul fondurilor de investiții și al investitorilor strategici a ținut capul de afiș pe piața de fuziuni și achiziții din România din 2014 cu tranzacții precum preluarea Star Storage de către unul din fondurile de investiții administrate de Axxess Capital, achiziția unui pachet minoritar la RBC de către fondul de investiții Oresa Ventures sau achiziția LiveRail de către Facebook, tranzacție estimată la o jumătate de miliard de dolari, ori preluarea UberVU de către HootSuite.

bonduri_pmb_tabel_tranzactie main

Municipiul București a vândut obligațiuni de 2,2 mld. lei la o dobândă medie de 3,98%. Primăria scapă de riscul valutar și își reduce gradul de îndatorare de peste zece ori coborând sub 8% făcându-și loc pentru noi împrumuturi. Băncile locale, printre care Raiffeisen și BT, au cumpărat obligațiuni de 200 mil. euro. Detaliile tranzacției

Municipiul București a încheiat azi plasarea și decontarea ofertei de obligatiuni municipale de 2,2 mld. lei (500 mil. euro), emisiune în lei care refinanțează vechea emisiune din 2005 în euro ce era scadentă în acest an.

Structurarea tranzacției de jumătate de miliard de euro, cea mai mare emisiune locală de obligațiuni, permite o economie de circa 4 mil. lei anual (circa 1 mil. euro) la bugetul Bucureștiului față de dobânda emisiunii anterioare de 4,175% la euro, afirmă reprezentanții Primăriei Capitalei. În plus, coboară gradul de îndatorare de la 80% la 7,8% lăsând spațiu pentru atragerea de noi fonduri externe în vederea finanțării programelor de investiții.

Primăria Capitalei mizează pe venituri anuale de circa 1 mld. euro, iar obligațiunile grupate pe 4 tranșe cu maturități diferite și la dobânzi diferite se încadrează în plafonul de maxim 30% din veniturile municipalității. Tranșele sunt de valori aproape egale, de circa 555 mil. lei fiecare.

Sindicatul de intermediere, format din Raiffeisen – lider de consorțiu și BT Securities, nu a mai avut în structura sa și pe Nomura, care inițial făcea parte din consorțiu, însă apoi s-a retras.

Cererea de obligațiuni a fost aproape dublă față de ofertă, ajungând la 4,2 mld. lei (0,95 mld. euro), iar principalii investitori în titluri au fost cei locali, cu o pondere de 80% în total, străinii având o porție de numai 20%. Obligațiunile au fost vândute către investitori instituționali din România și alte cinci țări, precum și către investitori individuali care au cumpărat titluri de cel puțin 500.000 lei. Valoarea unei obligațiuni a PMB este de 10.000 lei.

Din spectrul de investitori locali, băncile au luat 40%, ceea ce înseamnă aproximativ 160 mil. euro. Din rândul băncilor care au cumpărat obligațiunile PMB se află și Raiffeisen, respectiv BT prin diferite entități.

”Toate băncile care au subscris, indiferent dacă au fost din consorțiu sau nu, au luat aproximativ același procent de alocare”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dana Mirela Ionescu, director executiv pentru Investment Banking al Raiffeisen Bank, liderul consorțiului care a intermediat oferta.

După bănci, fondurile de investiții au subscris și ele 27% din cota investitorilor locali, urmate apoi de fonduri de pensii cu o pondere de 15%. Pe lângă aceștia, instituțiile financiare internaționale și firmele de asigurări. În total, peste 60 de investitori instituționali au subscris.

De la stânga la dreapta la conferința de presă de prezentare a emisiunii PMB - șeful BVB, Ludwik Sobolewski, James Stewart - prim vicepreședinte al Raiffeisen Bank România, primarul general al Capitalei - Sorin Oprescu, Mirela Ionescu - director executiv pentru Investment Banking al Raiffeisen Bank România, Radu Hanga - director strategie grup BT și Mișu Negrițoiu - președintele ASF. Sursă foto: BVB.

De la stânga la dreapta la conferința de presă de prezentare a emisiunii PMB – șeful BVB, Ludwik Sobolewski, James Stewart –  vicepreședinte Trezorerie și Piețe de Capital la Raiffeisen Bank România, primarul general al Capitalei – Sorin Oprescu, Mirela Ionescu – director executiv pentru Investment Banking la Raiffeisen Bank România, Radu Hanga – director strategie grup BT și Mișu Negrițoiu – președintele ASF. Sursă foto: BVB.

Din rândul investitorilor străini se distinge după nivelul subscrierii un investitor puternic cu baza la Londra, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții sindicatului de intermediere.

Tranșa obligațiunilor cu maturitate de 3 ani are cel mai avantajos cost, dobânda fixă fiind de 2,80%, în timp ce obligațiunile cu maturitate de 5 ani au o dobândă fixă de 3,58%, iar cele scadente la 7 ani au o dobândă fixă de 4,43%. Tranșa cu maturitate de 10 ani are o dobandă fixă de 5,10%.

”Această emisiune de obligațiuni este o premieră pe piața locală, nu numai datorită valorii ofertei, dar și datorită structurii ofertei. Pentru prima oară în România avem instrumente listate la București și decontate peste hotare. Posibilitatea decontării peste hotare a lărgit baza de investitori care au putut investi în această emisiune, scăzând costul pentru municipalitate. Succesul acestei oferte atestă faptul că piața locală este capabilă să constituie o sursă de finanțare, chiar pentru emisiuni mari”, afirmă Mirela Ionescu.

Ea adaugă că este un moment bun pentru municipalități să se împrumute sau să-și refinanțeze datoriile în acest moment al pieței, cu dobânzi scăzute.

De ce tranzacția a vizat obligațiuni în lei către o bază de investitori calificați și nu o ofertă publică sau credit bancar?

”Deoarece a fost organizată ca plasament privat, nu ca ofertă publică. Având în vedere dimensiunea mare a ofertei comparativ cu piața locală, am dorit să reducem cât mai mult riscul de piață și de aceea am ales această variantă. O ofertă publică ar fi trebuit să se deruleze pe mai multe zile pentru a putea da posibilitatea investitorilor de retail să subscrie. Așa am putut închide oferta într-o zi jumătate”, a explicat liderul consorțiului de intermediere pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Raiffeisen mai spun că nu trebuie uitată situația din Grecia și nici cea din Rusia. ”Orice instabilitate a piețelor financiare internaționale ar fi avut repercursiuni asupra dobânzilor și deci a ofertei noastre”, susține Mirela Ionescu.

Opțiunea pentru o tranzacție cu obligațiuni în lei a eliminat riscul valutar având în vedere că PMB obține venituri în lei și a adus fondurilor locale de pensii, de asigurări și de investiții una dintre puținele ocazii de a investi într-un instrument pe piața de capital de la București.

În ceea ce privește alternativa unui credit bancar, reprezentanții consorțiului de intermediari spun că emisiunea de titluri oferă o finanțare mai ieftină și mai flexibilă.

”Obligațiunile sunt cu cupon fix, iar creditele bancare ar fi fost cu dobândă variabilă. În contextul actual de dobânzi mici, este bine să emiți la cost fix. În plus, obligațiunile sunt mai flexibile. Odată aprobat prospectul cadru, poți emite oricând alte obligațiuni, fie cu aceeași scadență, fie pe scadențe diferite. Aceasta se poate face doar cu o simplă notificare la ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară – n.r.) în următoarele 12 luni, iar dacă dorim să emitem peste mai mult de un an, este nevoie doar de un amendament la actualul prospect”, a explicat Mirela Ionescu pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consorțiul format din Raiffeisen și firma de brokeraj BT Securities, parte a grupului financiar Banca Transilvania, a depus oferta pe 26 noiembrie 2014 aferentă vânzării de obligațiuni a Capitalei, pentru mandatul căreia intrase în cursă și un consorțiu format de BCR și BRD.

Pe 29 decembrie 2014, reprezentanții consorțiului condus de Raiffeisen au semnat contractul de intermediere, iar primele discuții au avut loc pe 12 ianuarie.

BT Securities a lucrat în dosarul tranzacției cu o echipă formată din 3 persoane, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Radu Hanga, director strategie coordonare la nivel de grup Banca Transilvania.

Emisiunea de obligațiuni a Primăriei Bucureștiului, în valoare de 500 mil. euro, este prima de o asemenea anvergură în monedă locală, având în vedere că până acum atât obligațiunile municipale, cât și cele corporative de valori mari, s-au derulat până acum în valută străină.

Cum și-au împărțit avocații tranzacția de vânzare de obligațiuni de 500 mil. euro: NNDKP a lucrat cu Primăria Municipiului București, iar Schoenherr i-a asistat pe Raiffeisen și BT Securities care au intermediat emisiunea de titluri

NNDKP, una dintre cele mai mari firme de avocatură locale, au asigurat serviciile de consultanță juridică pentru Primăria Municipiului București, care a vândut obligațiuni municipale în lei în valoare de 500 mil. euro.

Cea mai mare emisiune locală de titluri a fost intermediată de către Raiffeisen Bank România și BT Securities, care au fost asistați de către Schoenherr și Asociații, biroul local al firmei austriece de avocatură, au declarat surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Primăria Municipiului București a anunțat astăzi vânzarea de obligațiuni în valoare de 2,2 mld. lei (500 mil. euro) la o dobândă medie de 3,98%, banii având ca destinație refinanțarea emisiunii de obligațiuni din 2005 plasate în euro la o dobândă de 4,175% care ajungea la maturitate în acest an.

Practica de bănci, finanțe și piețe de capital din cadrul NNDKP este coordonată de către Manuela Nestor, managing partner și unul dintre fondatorii firmei de avocatură.

De cealaltă parte, practica de piață de capital la nivelul biroului local al Schoenherr este condusă de către Narcisa Oprea, unul dintre cei mai cunoscuți avocați specializați în domeniu. Narcisa Oprea este partener și face parte din conducerea Bursei de Valori București, având calitatea de membru al Consiliului de Administrație al operatorului bursier.

NNDKP, unul dintre pionierii avocaturii locale de afaceri, a fost înființată în 1990 prin asocierea avocaților români Ion și Manuela Nestor cu doi avocați americani, Andrew Kingston și Patricia Petersen. În 2001, acestui parteneriat al fondatorilor s-a alăturat și Ana Diculescu – Șova, cea care conduce departamentul de litigii din cadrul firmei. Clientela este formată din investitori străini și locali, printre care Ford, Lafarge, OMV sau Globalworth.

Un drum diferit în piață l-a avut firma vieneză Schoenherr, care și-a deschis biroul de la București în 1996, însoțind primul val de investitori austrieci veniți în România. Printre clienții reprezentativi din portofoliul său se află Erste, Raiffeisen, Volksbank, OMV sau Vienna Insurance Group.

Pe piața serviciilor avocațiale de afaceri, NNDKP intră în eșalonul celor mai mari firme de profil împreună cu Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații și Popovici Nițu & Asociații, în timp ce Schoenherr este cotată printre firme internaționale cele mai active la nivel local, alături de Cameron McKenna, Clifford Chance sau Allen & Overy.

Sursă grafic: ANRE.

Un investitor străin câștigă în instanță despăgubiri de aproape 300 mil. lei de la statul român: Curtea de Apel București a dat câștig de cauză francezilor de la GDF Suez în procesul intentat ANRE în 2011 pentru necorelarea prețurilor de vânzare la gazele plătite de consumatorii casnici cu costurile de achiziție. Avocații de la Leroy & Asociații au lucrat cu compania franceză

GDF Suez Energy România, subsidiara gigantului francez de pe piața de gaze, a obținut despăgubiri în valoare de 291,39 mil. lei (66 mil. euro) de la Autoritatea Națională pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), conform deciziei Curții de Apel București din 24 aprilie. Decizia este o premieră dacă avem în vedere nivelul ridicat al sumei obținute de către un investitor străin împotriva statului român într-o instanță locală. ANRE are la dispoziție 15 zile de la comunicare pentru a face recurs la decizia secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

Procesul a fost deschis în 2011 de către compania franceză, nemulțumită de deciziile ANRE referitoare la prețurile finale reglementate. În aprilie 2011, reprezentanții GDF Suez Energy România declarau că tarifele reglementate de la acea dată pentru vânzarea gazelor către consumatorii casnici sunt mult mai mici faţă de costurile pe care le are societatea şi că ”ajustările tarifare sunt inevitabile şi urgente”. În martie 2011, GDF Suez Energy România, care asigură distribuția de gaze în jumătatea de sud a României, și concernul german E.ON, care se ocupă de distribuția de gaze din nordul țării, au cerut ANRE în martie 2011 creșterea tarifelor la gaze.

Avocații de la Leroy & Asociații au reprezentat GDF Suez Energy România în procesul cu ANRE, potrivit unor surse din piață.

Reprezentanții GDF Suez Energy România și ai Leroy & Asociații nu au făcut niciun fel de comentariu pe acest subiect până la momentul publicării articolului.

Reprezentanții ANRE au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că ”reprezentarea în fața instanțelor judecătorești în vederea apărării drepturilor și intereselor legitime ale instituției este asigurată de Direcția juridică a ANRE”.

Despăgubirile de 291,39 mil. lei obținute de GDF Suez Energy România de la ANRE reprezintă contravaloarea prejudiciului cauzat companiei franceze până la 31 decembrie 2010, se arată în prezentarea pe scurt a deciziei instanței postate pe site-ul Curții de Apel București.

GDF SUEZ a intrat în România în 2004, când a câștigat licitația de la privatizarea Distrigaz Sud. De atunci, GDF SUEZ a investit și în producția de energie electrică eoliană, iar în 2014 s-au înscris în cursa pentru achiziția activelor scoase la vânzare de Enel, care la începutul acestui an a decis să renunțe la tranzacție.

Din grupul GDF SUEZ Energy România fac parte compania GDF SUEZ Energy România SA, Congaz Constanța, Distrigaz Sud Rețele din domeniul distribuției de gaze, Distrigaz Confort SRL cu servicii de mentenanță și producătorii de energie eoliană Brăila Winds și Alizeu Eolian. Grupul GDF SUEZ Energy România are 48,85% din acțiunile casei de comerț Wirom Gas, cu activități de distribuție gaze și servicii asociate.

GDF SUEZ Energy România, ”creierul” local al operațiunilor grupului francez, este controlat de către gigantul francez al utilităților GDF SUEZ prin intermediul vehiculului România Gas Holding BV, care deține 50,99% din acțiuni, Ministerul Economiei are un pachet de 37%, Fondul Proprietatea 12%, iar restul se află în posesia unor acționari minoritari.

GDF SUEZ Energy România are 3.500 de angajați și un portofoliu de peste 1,4 milioane de clienți. Aceasta operează o rețea de 17.500 de kilometri în 17 județe din sudul României și București.

Pentru 2013, GDF SUEZ Energy România SA a raportat un profit net de 470,9 mil. lei (106,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 4,31 mld. lei (975,9 mil. euro) și 567 angajați, potrivit bilanțului depus la Finanțe. Marja netă a companiei a fost anul trecut de circa 11%. Indicatorii financiari au fost calculați la un curs mediu de schimb de 4,419 lei la euro pentru 2013. Pe piața distribuției de gaze, GDF SUEZ are o cotă de piață de circa 55,7% cu tot, E.ON Gaz Distribuție de circa 33,76%, Congaz (preluat în 2014 de către GDF Suez) avea 3,8%, conform ultimului raport anual al ANRE, cel din 2013.

Leroy & Asociații este o firmă de avocatură, ale cărei origini încep în urmă cu 17 ani când francezii de la Gide Loyrette Nouel au deschis birou la București (1998). Anul trecut, firma franceză a decis să se retragă din România, așa cum au făcut-o în ultimii ani și alte firme internaționale mari precum Linklaters sau White & Case.

Francezul Bruno Leroy, care a condus biroul Gide Loyrette Nouel din București, și-a păstrat alături echipa locală de avocați cu care a fondat Leroy & Asociații, precum și clientela formată, printre care firme mari franceze precum GDF Suez Energy, Societe Generale, Groupama sau Renault.

Sursă date: Amethyst. Infografic realizat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mezzanine Management preia un pachet de acțiuni și devine acționar semnificativ în rețeaua de centre de radioterapie Amethyst. Administratorul de fonduri mezanin ridică miza la peste 25 mil. euro în afacerea cu ritm rapid de creștere în Europa, pornită de francezul Ludovic Robert – unul dintre fondatorii A&D Pharma – și omul de afaceri israelian Avner Goldenberg

Mezzanine Management, administrator de fonduri de tip mezanin cu sediul la Viena, a semnat săptămâna trecută un acord prin care a devenit acționar semnificativ în rețeaua de centre de radioterapie Amethyst, fondată în urmă cu trei ani de către francezul Ludovic Robert, unul dintre artizanii A & D Pharma – cea mai mare afacere farma din România, și de către israelianul Avner Goldenberg, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Mezzanine Management a ajuns astfel printr-o finanțare de tip hibrid la o investiție totală de peste 25 mil. euro în afacerea Amethyst, care până acum are șase centre oncologice în România și în alte piețe din Europa, iar planul este de a ajunge la 20 de unități până în 2020, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Până acum, au fost investiți circa 50 mil. euro în patru piețe din Europa – deschiderea a două centre de tratare a cancerului prin radioterapie la București și Cluj – Napoca, unul în Polonia, unul în Germania și achiziția a două unități în Franța. Compania are în plan investiții de încă 100 mil. euro pentru extinderea rețelei cu încă 10 centre de radioterapie până la finele anului 2016, conform informațiilor disponibile pe propriul site. Pe lista viitoarelor locații se află Timișoara, Sofia (Bulgaria), Viena (Austria). De asemenea, o altă țintă pentru ridicarea unui centru de radioterapie este Italia, conform unor informații publicate de presa din peninsulă în mai 2014 referitoare la discuții purtate de către oficialii companiei la nivelul autorităților locale.

În aceste condiții, cei doi fondatori au atras în mai 2014 un investitor financiar, Mezzanine Management, care să susțină dezvoltarea afacerii Amethyst. Anul trecut, administratorul de fonduri a venit cu un împrumut subordonat de capital în valoare de 21 mil. euro, iar în această lună a mărit miza prin participarea la o majorare de capital care aduce Mezzanine Management în poziția unui acționar cu o participație care trece de pragul de 5% într-o afacere care crește rapid.

Banii pompați în afacerea Amethyst vin din fondul de investiții Accession Mezzanine Capital III LP, cu o capitalizare de 200 mil. euro, – unul dintre cele trei fonduri de investiții ridicate și administrate de Mezzanine Management.

Mezzanine Management are un loc în board-ul care supraveghează activitatea companiei Amethyst prin Claudiu Corcodel, Managing Director al Mezzanine Management România, care operează biroul local.

Din board mai fac parte fondatorii Ludovic Robert și Avner Goldenberg, precum și Eliaz Omer, directorul general executiv al grupului Amethyst.

Finanțarea de tip mezanin combină acordarea de împrumuturi subordonate cu investițiile de capital prin care sunt preluate participații în compania – țintă.

Împrumuturile subordonate, spre deosebire de cele bancare, sunt convertibile în acțiuni ale companiei finanțate în momentul ajungerii finanțării la scadență dacă banii nu au fost rambursați.

De aceea, fondurile de mezanin sunt un canal alternativ de finanțare a unei afaceri la creditul acordat de o bancă și la banii cu care vin acționarii companiei. Finanțarea de tip mezanin acoperă un risc de credit mai mare decât cel la care o bancă acceptă să se expună, perioada de acordare poate fi de circa 6 – 10 ani, iar costul ei poate fi cu 150 – 300 puncte de bază peste cel al împrumutului acordat de o instituție bancară.

Capitalul alocat de către Mezzanine Management pentru o investiție este între 5 și 25 mil. euro, ceea ce arată că Amethyst este o afacere în care miza atinge plafonul superior și denotă încrederea investitorului financiar în evoluția companiei.

Pentru a-și finanța planurile de extindere, Amethyst are nevoie pe lângă fondurile proprii ale acționarilor și de atragerea de bani din surse externe, unde printre variantele posibile se află accesarea de credite de la bănci sau emisiunea de obligațiuni corporative.

”Motorul” afacerii Amethyst, pornite în 2012 cu deschiderea primului centru de radioterapie în apropierea Bucureștiului, este tratamentul bolnavilor de cancer prin radioterapie cu o tehnologie bazată pe razele X care limitează expunerea corpului la o ședință de aproximativ 5 minute. Reprezentanții companiei susțin că tehnologia folosită – IMRT (radioterapie cu intensitate modulată) VMAT (arcterapie modulată volumetric) protejează mai bine țesuturile sănătoase în cadrul tratamentelor anti-cancer decât echipamentele medicale, care funcționează pe tehnologii mai vechi de iradiere pe bază de cobalt sau radioterapia 2 D cu raze X.

Potențialul afacerii ar veni tocmai din faptul că anumite piețe înregistrează o vechime a aparaturii medicale de specialitate, iar ponderea radioterapiei în tratamentul cancerului este mult mai mică față de cea de pe piața americană de exemplu. Conform unor statistici internaționale prezentate de Amethyst, în SUA se estimează că 7 din 10 bolnavi de cancer vor fi tratați prin radioterapie față de 6 din 10 prin intervenție chirurgicală sau 5 din 10 prin chemoterapie. Procentele de bolnavi de cancer tratați prin radioterapie scad la 5 din 10 în Europa de Vest și sub 2 din 10 în Europa de Est.

De asemenea, în România 95% din echipamentele medicale folosite în radioterapie au peste 5 ani vechime, iar în Franța ponderea acestora este de 75%.

Pe piața de profil din România, activează jucători precum OncoFort, care face parte din grupul Gral Medical, Centrul de Diagnostic şi Tratament Oncologic care operează un spital privat la Brașov și Institutul Clinic de la Fundeni, deținut de către stat.

Compania RTC Radiology Therapeutic Center SRL din București, care gestionează activitatea Amethyst pe piața locală, a raportat pentru 2013 o cifră de afaceri de 20,6 mil. lei (4,7 mil. euro) și un profit net de 4,3 mil. lei (circa 1 mil. euro) la un personal format din 43 de angajați. Firma operează deci cu o marjă netă de câștig de 20% sau altfel spus are un profit anual de 100.000 euro per angajat.

Față de 2012, cifra de afaceri și profitul net a crescut de aproape 7 ori, în condițiile în care prima clinică oncologică a firmei a devenit operațională în luna septembrie 2012.

În octombrie 2014, Amethyst a deschis clinică la Cluj ceea ce este de așteptat să aducă un nou salt în afacerile derulate de companie în România. La nivel de grup, Amethyst are un personal medical care se cifrează la aproximativ 160 de oameni.

Cine sunt oamenii din spatele afacerii Amethyst

Afacerea Amethyst Radiotherapy International a fost fondată în 2010 de doi oameni, ambii cu experiență de circa două decenii pe piața farma din Europa Centrală și de Est.

Ludovic Robert este cetățean francez, are 40 de ani și a devenit faimos ca fiind unul dintre cei patru acționari care au fondat A&D Phar­­ma, cel mai mare grup privat local de pe piața de profil cu o cifră de afaceri anuală de circa 1 mld. dolari. În afacere, mai sunt implicați acum libanezii Walid Abboud și Roger Akoury, conform ultimelor informații disponibile.

Ludovic Robert are profil de antreprenor în serie și a dezvoltat mai multe afaceri în ultimii 20 de ani. Acesta are pe cartea sa de vizită o diplomă MBA a școlii franceze de afaceri ESSEC, precum și studii de finanțe, strategie și negociere la INSEAD, respectiv în materie de leadership și afaceri de familie la IMD Business School.

A fondat afacerea clinicilor Anima. În perioada 2002 – 2008 a fost managing partner al Ozone Laboratories, companie în sectorul medicamentelor generice și OTC, vândută în 2008 către fondul de investiții Advent. În perioada 2004 – 2008, a fost acționar fondator al Puls Media Network, firmă de publishing și evenimente dedicate industriei farma, afacerea fiind vândută în 2008 către Versa Media din Cehia.

În perioada 2004 – 2011, Ludovic Robert a fost membru al board-ului și acționar la Oxigen Plus, liderul pieței de aparate cu oxigen care la vânzarea sa în decembrie 2011 către Linde Gas avea o cotă de circa 70% din piața de profil.

În aceeași perioadă, 2004 – 2011, a fost membru în board și acționar în lanțul de magazine de aparatură optică Optiblu.

Celălalt fondator al Amethyst și președintele board-ului companiei este omul de afaceri Avner Goldenberg, 66 ani, născut la Jafa în Israel. Goldenberg cunoaște limba română și are istoric în ceea ce privește firme cu profil medical pe piața locală.

Numele lui Goldenberg este strâns legat de lanțul de clinici de dializă Nefromed, unde partenerul său de afaceri este un alt israelian, Roni Talic, cu care este asociat și în alte firme precum Transmedica International din Cluj, firmă cu obiect de activitate în comerțul cu ridicata aparatură medicală – importator și distribuitor de aparate de dializă.

Alte companii din România în care Avner Goldenberg și Roni Talic apar ca asociați din datele publicate în Monitorul Oficial sunt Nefromed SM, Pyramid Development Holding SRL și Arnav SRL.

Avner Goldenberg conduce holdingul de familie TAOZ și are experiență în piața de servicii medicale din Europa. Goldenberg are afaceri în sectorul medical, industrial și în zona de servicii în Israel și în străinătate.

Avner Goldenberg este unul dintre acționarii grupului israelian Natoon, care numără peste 2.000 de angajați și are birouri la Tel Aviv, Haifa și Beersheba.

Din grupul Natoon fac parte firme de administrare a proprietăților imobiliare, de servicii de mentenanță, de servicii de curățenie, de servicii de securitate pentru firme, personal, instalații și delegații, de servicii de dezinfectare și igienizare, respectiv de servicii de protecție împotriva incendiilor și pentru sisteme de protecție.

Un alt om – cheie al afacerii Amethyst este directorul general al grupului, israelianul Eliaz Omer. Acesta are o diplomă în economie a Universității din Tel Aviv. A urmat cursuri de MBA la Universitatea din Viena și la cea din Minnesota în perioada 2006 – 2008.

Acesta a lucrat 10 ani ca manager pentru firma de consultanță și audit Deloitte. Eliaz Omer a fost apoi CFO pentru un producător israelian de hârtie și produse din hârtie, AIPM (acronimul de la American Israeli Paper Mills – n.r.), iar apoi s-a mutat în conducerea operațiunilor din Ungaria, iar apoi Slovacia ale unui producător de hârtie de talie internațională cu origini sud – africane, Mondi Group. Din ianuarie 2009, a venit în România să lucreze pentru firma de închirieri de mașini Sixt rent a car, unde a stat trei ani fiind Vicepreședinte Dezvoltare Afaceri și CFO până la preluarea postului de director executiv la Amethyst.

Cel mai nou acționar în afacerea Amethyst este investitorul financiar Mezzanine Management, care mai are două afaceri în portofoliul său curent din România – Carpatina pe piața apelor minerale, în care a intrat în iunie 2008, și Imcorp pe piața explorării și extracției de minerale industriale, unde a investit în iulie 2008.

Mezzanine Management administrează trei fonduri de investiții mezanin – AMC I (lansat în mai 2003 cu o capitalizare de 115 mil. euro), AMC II (lansat în mai 2007 cu fonduri disponibile de 261 mil. euro) care a investit în Carpatina și Imcorp din România, respectiv AMC III (lansat în decembrie 2010 cu un capital de 200 mil. euro), acesta din urmă investind în Amethyst. Unul dintre cei mai importanți investitori de capital în AMC III este guvernul american, care a contribuit cu 75 mil. dolari la ridicarea fondului de investiții prin intermediul Overseas Private Investment Corporation (OPIC).

Mezzanine Management are în total 39 de investiții în portofoliu cu o valoare totală de 576 mil. euro, din care România ocupă o pondere de abia 5%, cu mult mai puțin față de Polonia (care a atras 30% din bani), Bulgaria (26%) sau Cehia (13%).

Șeful biroului Mezzanine Management din România, Claudiu Corcodel, este reprezentantul fondului de investiții AMC III în board-ul Amethyst. Claudiu Corcodel este absolvent al Academiei de Studii Economice din București. El a lucrat în perioada 2002 – 2011 pentru KPMG România, activând pe segmentul serviciilor de consultanță în afaceri și corporate finance. În aprilie 2011, acesta a venit la Mezzanine Management, firma de investiții fondată în 2000 de către austriacul Franz Hörhager cu focus pe piețele din Europa Centrală și de Est.

pariuri_sportive_top_tabel main

Tranzacție la vârful pieței de pariuri sportive din România: Două fonduri de investiții americane și-au făcut exitul din afacerea celor de la Stanleybet. Englezii au cumpărat și restul de 50% din compania, care a pornit de la zero și a ajuns după un an la o cifră de afaceri de peste 20 mil. euro și circa 1.000 de angajați

Fondurile de investiții americane Marly LLP și Invicta LLP, care erau administrate de NCH, și-au vândut pachetul de 50% pe care îl dețineau la unul dintre liderii pieței de pariuri sportive din România, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Cumpărătorul este compania – mamă a operațiunii din România, Stanleybet Marea Britanie.
Fondurile de investiții americane au investit încă de la momentul în care firma britanică Stanleybet a venit pe piața românească în urmă cu aproximativ cinci ani și a pus bazele afacerii.
Reprezentanții Stanleybet și ai NCH nu au putut fi contactați până în acest moment.

Right Betting SRL, compania care operează la nivel local sub ”umbrela” Stanleybet, a raportat pentru 2013 o cifră de afaceri de 103,3 mil. lei (23,4 mil. euro) și o pierdere de 4,3 mil. lei (circa 1 mil. euro) la un personal format din 1.140 de angajați, conform ultimului bilanț făcut public pe site-ul Ministerului de Finanțe.

Cel mai bun an din istoria companiei înființate în octombrie 2010 a fost 2011, când a obținut un profit net de 2,7 mil. lei (0,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 100,3 mil lei (23,7 mil. euro) cu un personal format din 988 angajați, după cum rezultă din analiza bilanțurilor companiei.

Pe piața pariurilor sportive, Stanleybet România concurează cu Public Games SRL care operează agențiile Public Bet (cifră de afaceri de 135,6 mil. lei, profit net de 7 mil. lei, 1.364 de angajați în 2013), Serious Bet SRL care operează agenții sub marcă proprie Casa Pariurilor (cifră de afaceri de 92,5 mil. lei, profit net de 0,3 mil. lei și 1.036 de angajați în 2013), Noreply Mozzart SRL cu agențiile Mozzart (cifră de afaceri de 80,3 mil. lei, pierdere de 9,5 mil. lei și 397 de angajați în 2013), Betcafe Arena (cifră de afaceri de 68,2 mil. lei, pierdere netă de 6,9 mil. lei și 567 angajați în 2013).

În spatele afacerii Bet Cafe Arena a fost Dinu Patriciu, miliardarul care și-a construit averea mai ales din investițiile în petrol și imobiliare și care a murit anul trecut la Londra din cauza unei boli incurabile. Un alt jucător dintre cei menționați, Mozzart vine din Serbia și s-a extins apoi în România și în piețe din spațiul fostei Iugoslavii. Public Bet s-a înființat în 2006 și operează o rețea de peste 600 de agenții pe piața locală.

Toate aceste companii sunt înregistrate în București, lor li se alătură Baum SRL din Sibiu cu agențiile Baum Bet (cifră de afaceri de 53,6 mil. lei, profit net de 6,1 mil. lei și 384 angajați în 2013) și Sky Bets Sport din Pitești (cifră de afaceri de 12,4 mil.lei, profit de 11.245 lei și 59 angajați în 2013), conform bilanțurilor disponibile la Ministerul Finanțelor.

Cele șapte companii menționate sunt membri ai Patronatului Organizatorilor de Pariuri din România și cumulează împreună afaceri de 545,9 mil. lei (123 mil. euro) și aproximativ 5.000 de angajați la nivelul anului 2013.

Piața românească a pariurilor în cotă fixă a crescut în ultimii ani, iar, în general, casele de pariuri înregistrează pierderi doar 4-6 săptămâni pe an, spunea în august 2014 într-un interviu acordat agenției de presă Agerpres Liviu Popovici, președintele Patronatului Organizatorilor de Pariuri din România – Romanian Bookmakers și country manager la Stanleybet România.

Potrivit acestuia, un moment de cotitură în piața de profil a fost marcat în anul 2009, când a fost schimbată legislația jocurilor de noroc, iar domeniul a devenit unul foarte transparent pentru autorități, care au început să monitorizeze tranzacțiile din agenții.

De la o piață cu peste de 30 de firme în 2009 au rămas 12 – 14 firme care au putut îndeplini noile cerințe legale. Rata de creștere anuală a pieței de profil din 2009 încoace este de o cifră, conform sursei citate.

Contribuția directă și indirectă la PIB a industriei pariurilor în cotă fixă este de 141 mil. euro, adică circa 0,11% din Produsul Intern Brut, conform unui studiu al firmei de consultanță PwC realizat pe baza datelor financiare din 2012. Taxele și contribuțiile colectate că urmare a impactului direct și indirect sunt de 79 mil. euro pe an, iar locurile de muncă create de acest sector ajung la aproape 11.500.

Stanleybet s-a format inițial ca filială internațională a Stanley Leisure Plc, care a activat la inceput ca și casă de pariuri în Irlanda de Nord în anii 1950, înainte de a funcționa ca bookmaker licențiat în Anglia începând din 1963.

Înființat în 1997, grupul Stanleybet are sediul la Liverpool, Anglia și este licențiat de Comisia Jocurilor de Noroc din Marea Britanie.

Stanleybet International este una dintre cele mai mare case de pariuri off-line din Europa, cu o rețea de peste 2.000 de agenții de pariuri în România, Anglia, Italia, Germania, Belgia, Croația, Cipru și Danemarca și numără circa 3.000 de angajați.

Sediul central al Petrom. Sursă foto: Petrom.

Petrom negociază cu un sindicat de bănci locale și internaționale un împrumut de circa 1 mld. euro pe cinci ani pentru refinanțarea creditului de 930 mil. euro contractat în 2011. Sindicatul de bănci este condus de către BRD

OMV Petrom, cea mai mare companie din România, discută cu un sindicat format din bănci locale și internaționale contractarea unui împrumut sindicalizat în vederea refinanțării creditului de 930 mil. euro luat în 2011. Sindicatul de bănci este condus de către grupul francez SocGen prin subsidiara locală BRD, notează publicația Global Capital. Aceasta este o tranzacție comparabilă cu recordul privind cea mai mare finanțare atrasă de o companie din România, stabilit acum patru ani de Petrom.

”Având în vedere evoluțiile recente de pe piețele financiare, OMV Petrom are în vedere refinanțarea liniei de credit multivalută de 930 de milioane euro, contractate în noiembrie 2011 și care are o maturitate de 3 ani și cu posibilitate de prelungire de 2 ani. Prin urmare, au fost demarate discuții cu bănci locale și internaționale. În prezent, procesul este în derulare. Vom oferi mai multe detalii la momentul formalizării unui contract”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții OMV Petrom.

Reprezentanții BRD au răspuns că nu comentează informațiile.

Angajamentele băncilor pentru tranzacția de circa 1 mld. euro cu OMV Petrom vor fi făcute până la finele acestei săptămâni, afirmă bancheri implicați în discuții, citați de Global Capital.

Conform sursei citate, compania a contactat în martie băncile, iar noul împrumut este acordat pentru o perioadă de cinci ani, cu opțiune de prelungire doi ani consecutivi.

În 2011, Petrom lua un credit de 930 mil. euro, disponibil atât în euro, cât și în lei, de la un grup de 14 bănci, lideri de consorțiu fiind atunci BNP Paribas, BRD Groupe Societe Generale, Citi, Raiffeisen și Unicredit.

Celelalte bănci care au finanțat compania petrolieră din grupul austriac OMV au fost BCR, Banca Transilvania,britanicii de la Barclays, BAWAG (Austria), La Caixa (Spania), grupul financiar olandez ING, gigantul american JP Morgan, banca ungară OTP și japonezii de la Bank of Tokyo – Mitsubishi. Creditul din 2011 avea o maturitate de trei ani, cu posibilitate de prelungire doi ani consecutivi, ceea ce înseamnă că era scadent cel mai târziu în noiembrie 2016.

Cum dobânzile bancare au scăzut, iar OMV Petrom are un profil financiar solid, compania caută să profite de actuala conjunctură și să se împrumute mai ieftin în actualele condiții de piață. Petrom avea în 2014 un grad de îndatorare de 3%, de trei ori mai mic față de nivelul înregistrat în 2011, anul în care a luat împrumutul.

Pe piața românească, tot mai puține companii au capacitatea de a accesa credite de la bănci, inclusiv pe piața internațională, băncile sunt concurate puternic de variante alternative de finanțare precum emisiuni de obligațiuni corporative sau majorări de capital prin emisiuni de acțiuni noi.

Dacă piața financiară oferă perspective bune pentru împrumut Petrom, scăderea puternică a cotației petrolului pe piețele internaționale este de așteptat să aducă o reducere a programelor de investiții ale companiei cu 25 – 35% față de 2014 pentru a încerca o stabilizare a marjei de profit. În perioada dintre trimestrul al patrulea din 2013 și ultimul trimestru din 2014, cotația țițeiului Ural procesat de Petrom a scăzut cu peste 43% de la 109 dolari pe baril la 76 de dolari pe baril.

Petrom a încheiat anul trecut cu numerar și echivalent numerar de 1,268 mld. lei (285,8 mil. euro) și un profit net de 2,1 mld. lei (473 mil. euro), la jumătate față de nivelul – record de 4,8 mld. lei (1,08 mld. euro).

Petrom, liderul pieței petroliere interne, este controlat din 2004 încoace de către grupul austriac OMV, care deține 51,01% din acțiuni, statul român mai având un pachet de 20,6%, iar Fondul Proprietatea circa 19%. Compania are o structură integrată, cu operațiuni de explorare & producție petrolieră, rafinare și distribuție și o divizie de gaze și energie electrică. Petrom este producător de petrol, gaze și energie electrică, iar pariul cu cea mai mare miză în care este implicată compania sunt perimetrele de explorare la mare adâncime din Marea Neagră, unde caută hidrocarburi alături de americanii de la ExxonMobil. O schimbare importantă cu efect asupra Petrom a avut loc recent odată cu numirea germanului Rainer Seele, fost CEO al Wintershall, în poziția de CEO al OMV, post din care a plecat Gerhard Roiss.

Petrom este listată pe bursa de la București, iar valoarea sa bursieră este de 21,9 mld. lei (4,9 mld. euro) la ultima cotație de 0,3866 lei pe acțiune.

afi_park_tabel_cifre_proiect_birouri_21042015 main

Compania miliardarului israelian Lev Leviev pregătește una dintre cele mai mari tranzacții de pe piața imobiliară. Vânzarea imobilelor de birouri AFI Park din București ar putea aduce ”regelui diamantelor” peste 100 mil. euro

AFI Europe România, subsidiara locală a grupului controlat de miliardarul israelian Lev Leviev și proprietarul centrului comercial AFI Palace Cotroceni, intenționează să vândă proiectul AFI Park, care totalizează 70.000 de metri pătrați de birouri de clasa A, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Proiectul de birouri din apropierea centrului comercial AFI a fost scos la vânzare, mișcare ce ar putea indica o schimbare a strategiei la nivelul portofoliului local al companiei israeliene, care ar putea investi mai mulți bani în sectorul rezidențial, susțin sursele citate.

”Din păcate, pentru că acționăm ca o companie cotată public (acțiunile companiei – mamă AFI sunt listate pe bursă – n.r.) nu putem comenta pe acest subiect în acest moment”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO David Hay, CEO AFI Europe România, compania care are în portofoliul său imobilele de birouri AFI Park din București.

Complexul de birouri AFI Park este compus din cinci imobile de birouri, din care AFI Park 1, AFI Park 2 și AFI Park 3 sunt operaționale, iar AFI Park 4 și AFI Park 5 au ca termen de finalizare trimestrul al patrulea din acest an, potrivit lui David Hay.

În 2014, AFI Park 1 și AFI Park 2 au generat un venit operațional net de peste 3,5 mil. euro, conform datelor făcute publice de către companie. AFI Park 3 a fost finalizat la sfârșitul anului trecut.

De asemenea, AFI Park 1 a fost evaluat recent la 28 mil. euro, iar AFI Park 2 la 27,5 mil. euro. Astfel, primele două imobile cumulează o valoare de 55,5 mil. euro și o suprafață brută închiriabilă de 24.400 metri pătrați, adică aproximativ o treime din suprafața totală închiriabilă a întregului parc de afaceri, de aproximativ 70.000 metri pătrați.

Tranzactii birouri clasa A Bucuresti tabel 21042015

Dacă luăm în calcul venitul operațional net raportat pentru primele două imobile și randamentul anual (yield-ul) înregistrat pe piață la ultimele tranzacții cu imobile de birouri de clasa A, reiese că o vânzare a întregului proiect AFI Park ar putea ajunge în jurul valorii de 110 – 130 mil. euro.

Fondul de investiții imobiliare Globalworth, care în ultimul an și jumătate a fost ”cumpărătorul de serviciu” pe piața de birouri a Capitalei, a anunțat în decembrie că prețul pentru achiziția imobilului unde-și are birourile centrale UniCredit Țiriac Bank este de 43 mil. euro, în condițiile în care proiectul generează un venit operațional net anual de 3,8 mil. euro, iar o evaluare independentă a cotat proiectul la 48 mil. euro. De asemenea, suprafața închiriabilă a sediului central al UniCredit Țiriac este de 15.500 metri pătrați.

Un alt imobil de clasa A cumpărat de Globalworth în decembrie este Nusco Tower, unde prețul făcut public s-a ridicat la 46 mil. euro în condițiile în care venitul operațional net anual se situează la 4,3 mil. euro. Aici, suprafața brută închiriabilă se ridică la 23.000 metri pătrați.

Proiectul AFI Park, ridicat cu bani de la BCR

Prima clădire de birouri din proiectul AFI Park a fost finalizată în 2012, iar AFI Park 2 și 3 au fost finalizate în 2014. Pentru finalizarea lucrărilor, firma israeliană a contractat două credite de la BCR, unul în valoare de 17 mil. euro pentru AFI Park 2, iar altul de 15 mil. euro pentru AFI Park 3 unde bugetul total al construcției s-a ridicat la 20 mil. euro.

AFI Park 1 dispune de o suprafață brută construită de 20.000 de metri pătrați, respectiv de o suprafață brută închiriabilă de 12.250 mp. Este închiriată în proporție de 100% de către companiile Microchip, Cameron și Sparkware Technologies.

AFI Park 2 are o suprafață brută închiriabilă de 12.150 mp, are un grad de închiriere de 99% și a fost închiriat integral de Electronic Arts.

AFI Park 3 dispune de o suprafață brută închiriabilă de 12.130 mp, are un grad de închiriere de 96% și are ca și chiriași companiile Endava și Telus International.

Ultima parte a proiectului aflată în lucru vizează AFI Park 4 & 5, care va livra 32.000 mp de birouri de clasa A până la finele lui 2015. Are 12 etaje și este amenajat într-un format de open – space, adaptat nevoilor companiilor din domeniul IT & C și BPO (companiilor de externalizare servicii).

Piața imobiliară locală este alături de agricultură în acest moment unul dintre cele mai fierbinți puncte de interes pentru investitorii străini. Tranzacțiile imobiliare au revenit, pe lângă motoarele tradiționale – centrele comerciale și imobilele de birouri, în 2014 a avut loc cea mai mare tranzacție pe segmentul de logistică, unde sunt deja active și alte mandate de achiziții. Imobiliarele au dat un impuls și pieței de fuziuni și achiziții în ansamblu, având în vedere că unele dintre cele mai mari astfel de operațiuni au avut în prim plan fondurile de investiții specializate Globalworth și NEPI.

Cine este omul din spatele AFI Europe

Compania de investiții și dezvoltare imobiliară AFI Europe a intrat pe piața din România în 2005. Firma israeliană a investit pe trei segmente ale pieței imobiliare locale până acum – comercial, birouri și rezidențial.

AFI Europe România, compania care administrează portofoliul local de investiții, a anunțat o creștere de 20% în 2014 a venitului operațional net la peste 37 mil. euro. Proiectele și terenurile din portofoliu au fost evaluate la 670 mil. euro.

Cel mai important activ al AFI în România este centrul comercial AFI Palace Cotroceni, care cu o suprafață închiriabilă de 81.000 mp se situează printre cele mai mari din România și din regiune. AFI Palace Cotroceni a realizat un venit operațional net de 30 mil. euro, mai mare cu 4% față de 2013. La 30 septembrie 2014, centrul comercial era evaluat la 401 mil. euro, în creștere cu 7% comparativ cu 2013.

Pe segmentul comercial, AFI mai are în portofoliu AFI Palace Ploiești, AFI Palace Arad și AFI Palace Bucureștii Noi, aflat în faza de dezvoltare. Principalii concurenți sunt fondul de investiții sud – african NEPI, Băneasa Shopping City al omului de afaceri Puiu Popoviciu și al asociaților săi, Unirea Shopping Center al familiei Adamescu și centrele comerciale operate de grupul FIBA al miliardarului turc Husnu Ozyegin.

Pe piața spațiilor de birouri, AFI are proiectele AFI Park, AFI Business Park (50.000 mp în apropiere de hotelul de cinci stele JW Marriott) și AFI Offices Bucureștii Noi (11.800 mp), toate amplasate în Capitală. Principalul competitor pe acest segment este Globalworth, condus de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas.

În piața ansamblurilor rezidențiale, AFI are proiectele AFI City Bucureștii Noi (1.688 apartamente), AFI Gardens Pipera (2.125 locuințe) și AFI Green City (circa 3.100 locuințe), toate proiectele fiind în faza de dezvoltare.

AFI Europe este compania – mamă a AFI Europe România și operează în mai multe țări din regiune – România, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Cehia, Polonia, Letonia și Germania.

Cu sediul în Olanda, AFI Europe este parte din AFI Group, un conglomerat de investiții în imobiliare, construcții, infrastructură, industrie și hoteluri. AFI Group este controlat de omul de afaceri israelian Lev Leviev, 59 de ani, a cărui avere este estimată de revista americană Forbes la 1,16 mld. dolari.

Leviev s-a născut în Uzbekistan, de unde a plecat cu familia în 1971 către Israel. Este supranumit ”Regele diamantelor” pentru că și-a construit averea cu afaceri în acest sector în piețe precum Africa de Sud, Angola, Botswana, Rusia. Rețeaua sa de magazine de lux care vând bijuterii cu diamante este prezentă la New York, Londra, Dubai și Singapore.

Agricover ia 22 mil. euro de la EximBank pentru finanțarea fermierilor

Agricover Credit, instituție financiară non-bancară din sectorul agricol care face parte din grupul Agricover, a agreat împreună cu EximBank încheierea unui nou acord pentru un împrumut în valoare de 100 mil. lei (peste 22 mil. euro), bani destinați finanțării fermierilor.

Primul acord de împrumut încheiat de către Agricover Credit și EximBank a fost în 2013 pentru o valoare de 70 mil. lei (peste 15,5 mil. euro).

”Agricultura rămâne un domeniu strategic care oferă oportunități importante pentru dezvoltarea de afaceri solide, iar parteneriatul cu Agricover Credit ne-a permis să ne implicăm în susținerea acestora prin finanțarea indirectă a peste 400 de fermieri locali”, a spus Traian Halalai, președintele EximBank.

Agricover Credit își propune consolidarea poziției de jucător principal pe segmentul finanțărilor destinate sectorului agricol astfel că una dintre direcțiile strategice o reprezintă atragerea de resurse financiare de la băncile locale și internaționale, astfel încât să poată asigura creşterea volumului total de credite acordate.

”Agricover Credit s-a dezvoltat puternic în ultimii ani și creșterea înregistrată în 2014 confirmă faptul că avem un model de business solid care răspunde nevoilor de finanțare din piață. Pentru acest an ne-am propus să susţinem ritmul rapid de dezvoltare şi să creştem numărul de clienţi, iar parteneriatul cu EximBank ne ajută să atingem aceste obiective si să oferim fermierilor produse financiare adaptate, capabile să susțină eficient dezvoltarea acestora. În acest sens, în următoarea perioadă suntem interesați să jucăm un rol activ şi în finanțarea proiectelor europene”, afirmă Robert Rekkers, directorul general al Agricover Credit.

Rekkers este unul dintre bancherii străini care au făcut carieră în România în anii 2000, conducând fosta ABN Amro Bank România (redenumită ulterior RBS Bank România, bancă preluată în două etape de către UniCredit Țiriac – n.r.) și apoi până în 2012 Banca Transilvania, a treia instituție de credit locală după active.

Agricover Credit IFN a raportat pentru 2013 venituri totale de 52 mil. lei (12 mil. euro) și un profit net de 12 mil. lei (2,7 mil. euro). Agricover Credit IFN face parte din grupul agricol Agricover alături de alte companii precum Agricover SA și Agricover SRL.

Grupul are o structură integrată de activități în agricultură care cuprinde ferme de producție vegetală, silozuri și capacități de stocare, stații de procesare semințe, logistică și distribuție până la comerț cu cereale și finanțare pentru fermieri.

În ultimii ani, și pe fondul contracției înregistrate de afacerile din alte sectoare economice, interesul investitorilor și al finanțatorilor a crescut puternic în agricultură. S-au înmulțit tranzacțiile cu terenuri agricole, prețul a început să crească și un nou val de investitori străini caută achiziții de mari suprafețe.

Datele BNR arată că sectorul de agricultură, silvicultură și piscicultură a devenit favoritul finanțatorilor, înregistrând cea mai mare creștere dintre marile ramuri ale economiei. Astfel, creditele acordate de bănci au crescut în sector de la 7 mld. lei (1,6 mld. euro) în 2010 la 11,7 mld. lei (2,6 mld. euro) în 2014, cu o rată de creștere mult peste cea din industrie și servicii, în timp ce în construcții nivelul finanțărilor a scăzut în aceeași perioadă. Creșterea este și mai puternică la nivelul IFN-urilor și a altor finanțatori, unde voluul finanțărilor către domeniul agricol și conex a sărit de la 1,6 mld. lei (0,38 mld. euro) în 2010 la 3,9 mld. lei (0,88 mld. euro).

Sursă date grafice: BVB.

Cum se vede de la Londra tranzacția BT – Volksbank România. Matthias Siller, Baring Asset Management pentru MIRSANU.RO: Dacă portofoliul preluat de la Volksbank performează, prețul plătit este mic, dacă nu performează prețul este mare. De văzut ce se întâmplă în tribunalele românești cu litigiile băncii. Mi-ar fi plăcut să văd o tranzacție în care erau bănci internaționale. Tranzacția nu atrage atenția atât de mult asupra României, impactul achiziției activelor RBS de către UniCredit a fost mai mare

Tranzacția prin care Banca Transilvania a cumpărat Volksbank România, cea mai mare tranzacție locală din 2014, a avut un impact limitat în Londra, cel mai important centru financiar al lumii, cel puțin pe segmentul administratorilor de fonduri de investiții.

”Să spunem că prețul plătit a fost mare sau mic depinde de viitor. Aș fi precaut să fac acum o evaluare. Tranzacția a fost sprijinită de BNR. Tranzacția nu atrage atât de mult atenția asupra României. A fost mai interesant ce s-a întâmplat cu UniCredit când a cumpărat portofolii de la RBS pentru că acele portofolii erau conectate la o rețea internațională”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Matthias Siller, manager de fond pentru acțiunile din zona EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa) în cadrul Baring Asset Management, una dintre cele mai vechi firme de administrare de active din Londra. Baring, cu o istorie în spate de 250 de ani, este unul dintre cele mai respectate nume din piața financiară londoneză.

Grupul italian UniCredit a cumpărat în două tranzacții separate fosta RBS Bank România de la grupul britanic RBS în 2013 și în 2014.

”Dacă portofoliul preluat va performa atunci prețul plătit este mic. Dacă portofoliul băncii nu performează atunci prețul este mare. Trebuie văzut ce se întâmplă și în tribunalele românești în litigiile clienților cu banca. Și de asta depinde dacă prețul plătit este mic sau mare. Așa cum depinde și de voința clienților băncii de a-și plăti creditele ipotecare”, afirmă Matthias Siller.

Banca Transilvania a anunțat luni închiderea tranzacției pentru achiziția a 100% din acțiunile Volksbank România, afirmând că prețul pe acțiuni este de 81 mil. euro, din care 58 mil. euro sunt virate într-un cont escrow pentru a acoperi eventuale riscuri ce ar putea apărea în termen de un an. De asemenea, BT și-a asumat rambursarea unor linii de finanțare contractate anterior de Volksbank România, în valoare de 2,857 mld. lei (circa 647 mil. euro, calculat la cursul de schimb din ziua plății, adică din 7 aprilie). În aceste condiții, valoarea totală a tranzacției se ridică la 728 mil. euro.

Reprezentantul Baring Asset Management afirmă că ar fi vrut să vadă un proces de vânzare competitiv în locul acestei tranzacții în format de ”1 la 1”, precum și nume de bănci internaționale implicate în proces.

”Mi-ar fi plăcut să văd o licitație în care să fi participat și bănci internaționale”, spune Matthias Siller.

BT a intrat în negocieri de unul singur cu Volksbank România în septembrie, iar pe 10 decembrie 2014 a semnat la București contractul de vânzare – cumpărare al băncii.

Multiplul P/BV (raportul dintre preț și valoarea contabilă a băncii sau activul său net – n.r.) plătit de Banca Transilvania doar pentru partea de equity (capital – n.r.) este de 0,19, dar cu tot cu rambursarea liniilor de finanțare de la acționari și activul net achiziționat, multiplul P/BV al tranzacției ajunge la 0,69. Analistul Alexandru Combei de la Raiffeisen Bank România apreciază că trebuie avut în vedere și faptul că Volksbank România avea o profitabilitate operațională (înainte de provizioane) redusă și un portofoliu de credite cu expunere mare pe franci elvețieni.

Volksbank are 29% expunere pe franci elvețieni din activele sale de 12,36 mld. lei.

Un alt element care trebuie urmărit în această tranzacție este cât de bine va reuși Banca Transilvania să integreze Volksbank din punct de vedere al sinergiilor și al costurilor adiacente.

Pe bursa de la București, investitorii au reacționat pozitiv la detaliile financiare ale tranzacției BT cu Volksbank România, în trei zile, acțiunile băncii din Cluj făcând un salt de circa 7,5%. BT a încheiat ședința de azi la 2,31 lei pe acțiune ceea ce înseamnă o valoare bursieră la zi de 6,025 mld. lei (1,37 mld. euro la cursul de schimb al zilei). în numai două zile, BT a câștigat în valoare pe bursă 100 mil. euro. Azi, pe bursă, au avut loc tranzacții cu un volum mare de acțiuni BT, de 2,9 mil. titluri. În ultimele șase luni, cotația BT a făcut un salt de peste 30%.

Matthias Siller lucrează în managementul de fonduri la Baring de aproape 9 ani, de unde acoperă inclusiv regiunea Europei centrale și de est, deci și România. Este specializat în administrare de fonduri, evaluare de active, modelare financiară, contabilitate, management al riscului și deține un certificat CFA (Chartered Financial Analyst).

Baring a luat ființă în 1762 la Londra ca bancă de investiții de către familia de origine germană Baring și a dominat piața financiară internațională fiind la un moment dat supranumită de către primul ministru francez, ducele de Richelieu, ca fiind una dintre cele șase puteri ale vremii alături de imperiile britanic, francez, rus, prusac și austriac. Banca Baring a intrat în colaps în 1995 ca urmare a unor investiții speculative dezastruoase făcute în Asia de către traderul Nick Leeson de la biroul din Singapore. Ca urmare a prăbușirii băncii, olandezii de la ING au preluat Baring în 1995 formând ING Barings, care a fost una din cele două bănci de investiții ce au consiliat statul român la vânzarea Petrom în 2004. Activele fostei bănci Baring au fost apoi vândute pe bucăți, unele ajungând la ABN Amro, iar Baring Asset Management a fost cumpărată în 2005 de către MassMutual.

Baring Asset Management este un administrator global de fonduri de investiții, parte a conglomeratului financiar american MassMutual Financial Group, care administrează active în întreaga lume de 651 mld. dolari la nivelul anului 2014.

Activele sale totale la finele anului trecut erau de 209 mld. dolari, portofoliul său fiind unul diversificat de la acțiuni, obligațiuni, investiții imobiliare, credite ipotecare, polițe de asigurări, produse financiare derivate. A raportat venituri nete de 26 mld. dolari și un profit net de 799 mil.dolari.

Raiffeisen despre prețul plătit de BT pentru achiziția Volksbank România: Prețul pare mic, dar trebuie luat în calcul că banca avea profitabilitate operațională redusă și expunere mare pe franci elvețieni. Impactul asupra altor tranzacții va depinde de costurile și sinergiile pe care le va obține BT din integrarea Volksbank

Prețul plătit de Banca Transilvania la achiziția pachetului integral de acțiuni al Volksbank România pare unul mic, dar trebuie luate în calcul și profitabilitatea operațională redusă și portofoliul de franci elvețieni al băncii, consideră analiștii Raiffeisen Bank România.

”Multiplul P/BV (raportul dintre preț și valoarea contabilă a băncii sau activul său net – n.r.) plătit de Banca Transilvania doar pentru partea de equity (capital – n.r.) este de 0,19, dar dacă luăm în calcul și rambursarea liniilor de finanțare de la acționari și activul net achiziționat, multiplul P/BV al tranzacției este de 0,69. Prețul pare mic, dar trebuie avut în vedere și faptul că Volksbank România avea o profitabilitate operațională (înainte de provizioane) redusă și un portofoliu de credite cu expunere mare pe franci elvețieni”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Alexandru Combei, analist în cadrul Raiffeisen Bank România.

BT a anunțat luni închiderea tranzacției cu Volksbank România, pentru care a plătit 81 mil. euro, din care 58 mil. euro sunt virate într-un cont escrow pentru acoperirea eventualelor pierderi ce ar putea apărea în termen de un an. De asemenea, BT și-a asumat rambursarea unor linii de finanțare de 2,857 mld. lei (circa 647 mil. euro, calculat la cursul de schimb din ziua plății, adică din 7 aprilie). În aceste condiții, valoarea totală a tranzacției se ridică la 728 mil. euro.

Volksbank România are 18.300 de clienți cu credite în franci elvețieni și o pondere a acestei expunere de 29% în această monedă din totalul activelor sale de 12,36 mld. lei. Profitul Volksbank România înainte de provizionare a fost în 2014 de 102 mil. lei (23 mil. euro la cursul mediu de schimb), iar provizioanele au fost de 2 mld. lei (circa 450 mil.euro).

BT, locul al treilea pe piața bancară, a cumpărat Volksbank România, nr. 9 după active la finele lui 2014, pentru a-și crește cota de piață, scopul declarat fiind obținerea poziției a doua în sistem, ocupate acum de BRD.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în ce măsură achiziția Volksbank România de către BT va fi o referință pentru alte tranzacții viitoare de pe piața bancară locală, reprezentantul Raiffeisen Bank România a răspuns: ”Impactul asupra altor posibile tranzacții va depinde și de cât de bine va reuși Banca Transilvania să integreze Volksbank din punct de vedere al sinergiilor și al costurilor adiacente„.

Vânzarea Volksbank România către BT este cea mai mare tranzacție din ultimii ani, fiind cea mai mare achiziție privată a unei bănci locale în ultimii 25 de ani.

În ultimii doi ani însă au avut loc mai multe tranzacții cu bănci și portofolii bancare. Astfel în 2013, Raiffeisen a cumpărat portofoliul de retail al lui Citi, UniCredit a preluat prin două tranzacții separate fosta RBS Bank România în 2013 și în 2014, iar OTP a cumpărat Banca Millennium, pe fondul exitului portughezilor din piața locală. De asemenea, MBK a vândut pe 31 decembrie 2013 Nextebank către fondul de investiții Emerging European Accession Fund administrat de către Axxess Capital.

Raiffeisen este unul dintre rivalii direcți ai BT, cele două fiind cele mai profitabile bănci de pe piață. De asemenea, cele două alături de UniCredit Țiriac Bank au arătat apetit de achiziții pe fondul unei piețe care oferă tot mai multe ținte de achiziție. Raiffeisen și BT s-au întâlnit deja în unele procese organizate pentru vânzarea unor bănci locale, cum este cazul Bank of Cyprus România sau Banca Millennium, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Un gigant american, cu vânzări anuale de peste 10 mld. dolari, a intrat în România cu o achiziție. Henry Schein cumpără afacerea de import și distribuție de medicamente veterinare Maravet de la Francisc Korponay într-o tranzacție de până la 30 mil. euro

Henry Schein, liderul global în furnizarea de produse și servicii pentru medicină dentară și veterinară, cumpără afacerea de import și distribuție de medicamente veterinare Maravet din Baia Mare, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Henry Schein este o companie americană cu vânzări de 10,4 mld. dolari în 2014 și face parte din faimosul index Fortune 500, care reunește cele mai mari firme publice.

Tranzacția, care se apropie de closing (închidere), se situează la 25 – 30 mil. euro valoare de întreprindere, afirmă sursele citate. Valoarea tranzacției include plata unui preț de peste 20 mil. euro pentru pachetul de acțiuni, precum și preluarea unor datorii ale firmei.

Maravet este una dintre cele mai mari companii de profil din România, vânzătorul și artizanul afacerii fiind medicul veterinar Francisc Korponay, unul dintre cei mai bogați oameni din Maramureș.

Pentru finalizarea tranzacției, Maravet a separat de afacerea propriu – zisă active imobiliare pe care le deține și pe care le-a transferat pe o firmă nou – înființată, Maravet Real Estate, înregistrată la Registrul Comerțului din data de 13 ianuarie.

De cealaltă parte, americanii au înființat și ei o firmă locală în noiembrie 2014, Henry Schein SE Europe Holding.

Banca de investiții BAC Investment Bank a avut mandatul de vânzare pentru Maravet. Henry Schein lucrează la achiziția Maravet cu avocații de la Clifford Chance, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Francisc Korponay nu a putut fi contactat, iar reprezentanții Henry Schein nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la publicarea acestui articol.

Maravet, o afacere pornită în 1998, a raportat pentru 2013 o cifră de afaceri de 100,5 mil. lei (22,7 mil. euro) și un profit net de 10,3 mil. lei (2,3 mil. euro) și un personal format din 99 de angajați. În același an, firma a raportat capitaluri totale de 43,8 mil. lei (9,9 mil. euro) și datorii de circa 17 mil. lei (3,8 mil. euro).

Pe piața distribuției de medicamente și echipamente veterinare, pe lângă Maravet activează jucători precum Farmavet, afacere controlată de omul de afaceri Sorin Stănescu, și Romvac.

Cumpărătorul Maravet este o afacere pornită în 1932 la New York de Henry și Esther Schein. Compania Henry Schein s-a extins printr-o campanie de achiziții la nivel global după ce în 1990 a trecut la faza de expansiune internațională a afacerii. În regiune, a început să facă achiziții din 2009 încoace când a cumpărat Noviko, liderul pieței de distribuție de servicii veterinare din Cehia, în 2010 a intrat pe piața de medicină dentară din Turcia, iar în 2013 a intrat în Polonia printr-un acord încheiat cu Medivet.

Henry Schein are trei mari linii de afaceri – furnizarea de echipamente de medicină dentară, cu vânzări de 5,4 mld. dolari în 2014 și o pondere de 51% în veniturile companiei, furnizarea de medicamente și echipamente pentru medicii veterinari – care a adus anul trecut 2,9 mld. dolari și deci 27,9% din veniturile totale, și o divizie de servicii medicale de asistență pentru medici, laboratoare și centre de chirurgie care a contribuit cu 1,7 mld. dolari în 2014 și o pondere de 16,8% în afacere. O altă linie de afaceri în dezvoltare este cea a tehnologiilor și a serviciilor de management pentru celelalte 3 linii de afaceri, care a adus anul trecut în conturi 348,9 mil. dolari și o pondere de 3,4% în veniturile totale.

În 2014, profitul Henry Schein a fost de 466 mil. dolari, în creștere cu 7,5% față de anul anterior. Pentru 2014, bugetul său de fuziuni și achiziții a fost de 424 mil. dolari față de 182 mil. dolari în 2013.

Henry Schein este listată pe piața bursieră americană Nasdaq, unde valoarea sa bursieră este de 11,7 mld. dolari la un preț pe acțiune de 140 de dolari. Investitorii instituționali au 92,9% din acțiunile Henry Schein. Printre acționari sunt FMR cu 8,9%, Vanguard cu circa 7%, un fond al Blackrock cu circa 4%.

SUA este între primii 11 investitori în România, după țara de rezidență a capitalului, cu participații în 6.958 de companii locale, cu un capital social subscris total de 1,355 mld. dolari la 28 februarie 2015, conform datelor disponibile la Registrul Comerțului. Cei mai mari investitori străini în România sunt Olanda (unde sunt înregistrate multe vehicule de investiții datorită regimului fiscal mai favorabil), Austria și Germania.

tabel_top_tranzactii_banci_romania_08042015 main

Preluarea Volksbank România de către BT, cea mai mare achiziție privată locală de pe piața bancară după valoarea tranzacției. Care au fost cele mai mari vânzări de bănci până acum

Preluarea Volksbank România de către Banca Transilvania, tranzacție cu o valoare totală ce depășește 720 mil. euro, este a doua vânzare de bancă în topul celor mai mari tranzacții locale, după privatizarea BCR cu austriecii de la Erste pentru 3,75 mld. euro în urmă cu zece ani, potrivit datelor colectate și analizate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Topul nu ia în calcul fuziunea din 1999 derulată sub bagheta statului, când Bancorex a fost înghițită de BCR.

Dacă scoate din ecuație privatizările din sectorul bancar, achiziția făcută de BT este cea mai mare achiziție privată a unei bănci locale după valoarea totală a tranzacției.

După prețul plătit, care se situează la 81 mil. euro, tranzacția dintre BT și Volksbank intră, de asemenea, în rândul celor mai mari astfel de deal-uri de pe piațăa bancară, lângă vânzarea BCR și cea a BRD în 1998 către francezii de la Societe Generale, care au plătit atunci 138 mil. dolari și au participat la o majorare de capital pentru preluarea unei participații de 51% în bancă.

În rândul celor mai mari tranzacții locale intră și fuziunea din 2006 dintre Banca Țiriac, fondată de omul de afaceri Ion Țiriac, și HVB România, subsidiara locală a grupului german înghițit ulterior de italienii de la UniCredit. Țiriac încă deține un pachet de circa 45% din UniCredit Țiriac Bank și simpla exercitare a opțiuni de vânzare a pachetului său este de așteptat să producă una din cele mai mari tranzacții locale, aceasta fiind estimată anul trecut în jurul a 700 mil. euro de către surse citate de Reuters.

Printre cele mai mari tranzacții locale de vânzări de bănci intră și pachetul de 45% din Bancpost cumpărat de la stat în 1998 de către General Electric (SUA) și BPI (Portugalia) pentru 92 mil. dolari, din care numai 42 mil. dolari era prețul plătit pe acțiuni, iar diferența investiții în bancă. Bancpost este acum în portofoliul uneia dintre marile bănci elene, EFG Eurobank.

În 2002, grupul austriac Raiffeisen în consorțiu cu Fondul Româno – American de Investiții (RAEF), unul dintre cele mai vechi și mai active fonduri de investiții pe piața locală, a preluat 98,84% din Banca Agricolă de la stat într-o tranzacție totală de 52 mil. dolari, din care prețul plătit era numai de 15 mil. dolari, iar diferența însemna obligații de investiții în bancă.

În 2006, banca ungară MKB cumpăra 55,36% din acțiunile băncii Romexterra, la acea vreme controlată de un puternic grup de sindicaliști din industria de petrol și gaze. Valoarea tranzacției era de 160 mil. lei (aproximativ 45 mil. euro). MKB, aflată sub controlul germanilor de la BayerLB, a ajuns apoi într-o situație dificilă și a fost nevoită să vândă banca locală, redenumită Nextebank, unui fond de investiții administrat ca și RAEF de către Axxess Capital, condus de Horia Manda – cel mai experimentat om din industria private equity în tranzacții cu bănci locale. Azi, Nextebank încearcă a doua oară o fuziune cu Carpatica, banca aflată sub controlul omului de afaceri Ilie Carabulea din Sibiu.

Urmează apoi cele două achiziții făcute în România de către grupul ungar OTP de talie regională. În vara lui 2014, a preluat 100% din acțiunile Băncii Millennium pe fondul exitului portughezilor, agreat cu Comisia Europeană în cadrul planului de redresare al băncii – mamă ca și în cazul Volksbank (Austria) pentru vânzarea încheiată ieri.

De asemenea, OTP a intrat în 2004 pe piața bancară locală prin achiziția pachetului integral al RoBank de la grupul britanic Balli, care deținea circa 36% din bancă, președintele acestuia, britanicul Vahid Alaghband avea și el 1%, apoi frații turci Mustafa și Huseyin Bayraktar cu circa 47%, respectiv Asigurarea Anglo – Română cu peste 15%. Ungurii au plătit atunci 47,5 mil. dolari.
În topul celor mai mari fuziuni și achiziții locale intră și achiziția din 2006 a grecilor de la ATE Bank, care preluau 57,12% din Mindbank pentru 36 mil. euro. Între timp, pentru ATE Bank au venit vremuri grele și au fost înghițiți de către una din marile bănci grecești, Piraeus Bank, care după puțin timp a vândut banca locală mai departe către omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, sub conducerea căruia banca a fost redenumită Banca Română de Credite și Investiții.

În 2003, o altă bancă mare din Grecia intra în România prin achiziția pachetului majoritar, de 81,65% din Banca Românească pentru 35,9 mil. euro. Vânzătorul a fost Fondul Româno – American de Investiții (RAEF).

Cele mai multe dintre marile tranzacții locale au fost privatizări făcute de statul român – BCR, BRD, Banca Agricolă și Bancpost.

La acestea se adaugă o listă lungă de tranzacții realizate, mai ales de investitorii strategici, predominant străini. Și investitorii cu apetit de risc precum fondurile de investiții nu au stat departe de achiziții în sectorul local.

De asemenea, au fost tranzacții internaționale cu impact puternic la nivelul pieței bancare locale, cum este cazul preluării HVB (Germania) de către UniCredit (Italia). Nu în ultimul rând, câștigă teren tranzacțiile cu portofolii, unele cu valori peste vânzarea unor bănci întregi, cum a fost cazul vânzării RBS Bank România în două tranșe în 2013 și 2014 către UniCredit.

Problemele unora dintre băncile – mamă grecești și austriece, care au operațiuni și în România, ar putea aduce în funcție de context noi tranzacții în sector, așa cum este de așteptat ca mai multe bănci din a doua jumătate a clasamentului după mărimea activelor locale să fie nevoite să vândă.

calendar_deal_bt_vb_08042015 main

Tranzacția BT – Volksbank România: Limba de negociere a fost engleza, părțile implicate au avut fiecare echipe de negociere de câte 3 – 5 oameni, cameră de date virtuală pentru cumpărător

Părțile implicate în tranzacția de 728 mil. euro prin care Banca Transilvania a cumpărat Volksbank România au lucrat fiecare cu echipe de câte 3 – 4 oameni, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Cea mai mare tranzacție de pe piața românească din 2014 a implicat, pe de o parte, Banca Transilvania, consiliată de firma de avocatură Peli Filip, KPMG pentru partea de due dilligence și audit, respectiv boutique -ul de investment banking austriac Vienna Capital Partners, iar de cealaltă parte, Volksbank România și cei patru acționari ai săi – Volksbank AG din Austria, BPCE din Franța, băncile germane DZ Bank și WGZ Bank, asistate de către bancherii de investiții de la Rothschild și firma de avocatură vieneză Schoenherr.

Negocierile între români, austrieci, germani și francezi s-au derulat numai în limba engleză, afirmă sursele citate, care afirmă că tranzacția s-a derulat pe axa Viena – București. Pe de o parte, Viena a avut de partea ei greutatea pentru că acolo se află sediul central al băncii – mamă a Volksbank România și deci, al vânzătorului pachetului majoritar, dar și sediile centrale ale avocaților de la Schoenherr și al băncii de investiții Vienna Capital Partners conduse de austriacul Heinrich Pecina, care avea mandatul Băncii Transilvania pentru achiziție.

Casa vieneză de avocatură Schoenherr a asigurat consultanța juridică a acționarilor Volksbank România la vânzarea acesteia către Banca Transilvania cu o echipă din 5 oameni, condusă de către austriacul Markus Piuk, partener în cadrul firmei pe aria de corporate și fuziuni și achiziții. Schoenherr a lucrat în acest dosar cu patru parteneri și un asociat, fiind implicate astfel birourile firmei din Viena și București. Din echipa au mai făcut parte Mădălina Neagu (partener în cadrul biroului din București în aria de corporate și fuziuni și achiziții), Matei Florea (partener în cadrul biroului din București responsabil de practica de Bănci și Finanțe), Cătălin Suliman (partener în cadrul biroului din București pe partea de legislație a Uniunii Europene și Concurență) și Clemens Leitner (asociat în cadrul practicii de corporate și fuziuni și achiziții), potrivit firmei de avocatură austriece.

Pe de altă parte, Bucureștiul înseamnă sediul central al Volksbank România, ținta tranzacției, dar și birourile casei de avocatură Peli Filip și ale firmei de consultanță și audit KPMG România, care au lucrat pentru cumpărător al cărui sediu central este la Cluj – Napoca.

Cea mai mare parte a demersurilor în cadrul procesului s-a derulat însă pe mail, fiind vorba inclusiv de o cameră de date virtuală pusă la dispoziția cumpărătorului și a echipelor sale de consultanți, precizează aceleași surse.

Tranzacția prin care nr. 3 din piața bancară a cumpărat nr. 9 după activele totale își are originea în naționalizarea parțială a băncii – mamă, Volksbank AG din Austria, din aprilie 2012. De atunci a început un proces de restructurare a Volksbank, sub supravegherea statului austriac și a Comisiei Europene. Rușii de la Sberbank au cumpărat în 2012 mai multe subsidiare ale Volksbank din străinătate, însă cea din România nu a fost preluată, neavând suportul BNR, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În acest context, Volksbank a angajat în aprilie 2014 banca de investiții Rothschild pentru vânzarea Volksbank România.

În septembrie 2014, au început discuțiile cu Banca Transilvania în format ”1 la 1”, iar negocierile s-au finalizat trei luni mai târziu. Pe 10 decembrie 2014, la hotelul JW Marriott din București părțile au semnat contractul de vânzare – cumpărare a 100% din Volksbank România și, indirect, a firmei de gestiune de active imobiliare Volksbank România Services.

Tot pe 10 decembrie 2014, părțile au semnat și un contract de cesiune și un contract de escrow.
Următorul pas important în calendarul tranzacției este pe 29 ianuarie, când BT obține de la Consiliul Concurenței o derogare de la aprobarea tranzacției ca o măsură excepțională, în urma căreia poate să-și instaleze proprii oameni în Volksbank România pentru a administra problema creditelor în franci elvețieni, care înseamnă 29% din portofoliul de active al băncii.

Pe 26 februarie, banca din Cluj mai face un pas înainte și anunță angajarea firmei americane de consultanță de strategie AT Kearney pentru integrarea prin absorbție a Volksbank România în BT.

Pe 17 martie, BT anunță că a obținut avizele necesare din partea Consiliului Concurenței și ale BNR pentru aprobarea tranzacției.

Pe 7 aprilie, BT semnează la București la sediul Volksbank România documentele pentru închiderea tranzacției.

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață ca mărime, a anunțat că prețul pentru pachetul de 100% din acțiunile Volksbank România a fost de 81 mil. euro, din care 58 mil. euro sunt puse într-un cont escrow pentru acoperirea unor eventuale riscuri ce ar putea apărea în termen de un an. Prețul a fost plătit în întregime ieri din lichiditățile BT. Banca din Cluj avea la finele anului trecut un profit anual net de 100 mil. euro și lichidități de circa 1 mld. euro.

La un capital final de 1,905 mld. lei (432 mil. euro) la Volksbank România, prețul plătit de BT de 81 mil. euro indică un multiplu de 0,19 raportat la capitalul băncii.

De asemenea, banca cu sediul la Cluj – Napoca și-a asumat rambursarea unor finanțări de 2,857 mld. lei (circa 647 mil. euro, la cursul de schimb al zilei) acordate anterior de către banca – mamă către Volksbank România.

Vânzătorii Volksbank România sunt Volksbank AG (Austria) cu 51% din acțiuni, BPCE (Franța) cu 24,5% din acțiuni, băncile germane DZ Bank cu 16,4% și WGZ Bank cu 8,1%.

Fuziunea BT cu Volksbank România are ca termen – țintă primul trimestru din 2016, urmând să fie supusă aprobării în adunarea generală a acționarilor a băncii. După încheierea fuziunii, conducerea BT vrea să continue politica de achiziții de bănci sau portofolii pentru a-și crește cota de piață.

BT a mai anunțat odată cu încheierea tranzacției și oferta sa pentru cei 18.300 de clienți ai Volksbank România, care au în derulare credite în franci elvețieni.

Primele decizii luate de Banca Transilvania pentru clienții Volksbank sunt stoparea calculării comisionului de risc pentru clienţii aflaţi în prezent în portofoliul Volksbank România şi care au semnat contracte care includeau acest aspect, returnarea sumelor încasate cu titlu de comision de risc, în etape, prin diminuarea creditului în sold, reduceri la creditele celor care vor dori conversia creditelor din franci elveţieni în lei sau în euro şi prelungirea cu o lună, până la data de 17 mai a deciziei privind îngheţarea cursului de schimb al franc elvețian la nivelul din 31 decembrie 2014.

Concret, Banca Transilvania va oferi din 4 mai în sediile Volksbank România o reducere de 22,5% pentru clienţii care doresc conversia creditelor din franci elveţieni în lei sau euro. În plus, la acest procent va fi adăugată, după caz, valoarea comisionului de risc.

Pe bursa de la București, cotația acțiunii era în creștere cu 1,59% ajungând la 2,1750 lei pe titlu, investitorii dând un semnal pozitiv la prețul plătit de BT pentru achiziția Volksbank, care îi dă un impuls decisiv pentru ocuparea poziției a doua pe piața bancară, ocupate acum de BRD. Valoarea bursieră a ”noii” BT este de 5,673 mld. lei (1,284 mld. euro).

piata de m&a t1 2015 fvfa main

Bancherii de investiții de la Filipescu Vișa: Piața de fuziuni și achiziții din România a depășit 400 mil. euro în primul trimestru, în creștere cu 50% în ultimul an

Firma de consultanță în fuziuni și achiziții Filipescu Visa Financial Advisors estimează valoarea tranzacțiilor din primul trimestru al anului la 416 mil. euro, cu peste 50% mai mult față de perioada similară a anului trecut. Valoarea reprezintă în același timp mai puțin de jumătate față de cea estimată pentru ultimul trimestru din 2014.

În cazul tranzacțiilor care au implicat mai multe țări, s-au estimat valorile componentei românești. În cazul eMag – Agito nu s-a estimat o valoare, fiind în principal o tranzacție intra-grup în condițiile în care atât eMag, cât și polonezii de la Agito fac parte din portofoliul aceluiași grup, sud- africanii de la Naspers.

Cea mai mare tranzacție este achiziția United Shipping Agency de către casa de comerț Nidera, care până la urmă s-a transformat dintr-un parteneriat într-o achiziție completă de către traderul chinez de cereale. Componenta românească a tranzacției CRH – Lafarge este estimată la 90 milioane euro, fiind o tranzacție impusă de Consiliul Concurenței datorită fuziunii Lafarge – Holcim, notează bancherii de investiții de la casa independentă de consultanță Filipescu Vișa.

Vânzarea francizei Mc Donalds este a treia tranzacție de peste 50 milioane de euro, însă deocamdată neconfirmată oficial.

Fondurile de investiții sunt implicate în șase din cele 24 de tranzacții, în două cazuri fiind vorba de achiziții add-on (de portofoliu) ale unor firme deținute de fonduri de investiții.
În comparație cu trimestrul I al anului trecut se observă o scădere a numărului de tranzacții, dar o creștere a valorii totale, iar față de trimestrul precedent se remarcă o scădere atât a numărului de tranzacții, cât și a valorii totale.

Firma de consultanță pentru fuziuni și achiziții Filipescu Vișa a fost fondată anul trecut de către bancherii de investiții Ioana Filipescu și Florin Vișa, care au condus ca director general, respectiv ca director general adjunct Raiffeisen Investment România, brațul de bancă de investiții al grupului austriac. Raiffeisen Investment România a fost închisă la jumătatea anului trecut, iar activitatea locală a fost comasată în cadrul unui departament al Raiffeisem Bank România. Recent, Iulia Bratu a trecut de la Raiffeisen Bank România la Filipescu Vișa.

Piața de fuziuni și achiziții din România este estimată de către experții PwC și EY la aproximativ 1 – 1,2 mld. euro în 2014.

Sursă date: BVB.

Banca Transilvania a finalizat achiziția Volksbank România. Banca din Cluj ar putea face publică marți valoarea tranzacției. BT plătește un preț acționarilor Volksbank România pe pachetul de 100% din acțiuni la care se adaugă rambursarea liniilor de finanțare către banca – mamă din Austria. Acționarul francez spune că valoarea pachetului de 24,5% din Volksbank România a scăzut cu 171 mil. euro în 2014. Este așteptată și oferta BT pentru clienții Volksbank România cu credite în franci elvețieni, în condițiile în care oferta băncii din ianuarie expiră pe 17 aprilie

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață după activele totale, a închis tranzacția prin care a cumpărat pachetul de 100% din acțiunile Volksbank România, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață. Banca Transilvania va anunța în scurt timp printr-un comunicat de presă informații legate de finalizarea tranzacției. Anunțul ar putea veni marți pe bursa de la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De asemenea, este așteptată și oferta BT pentru clienții Volksbank cu credite în franci elvețieni, în contextul în care oferta Volksbank România de înghețare a cursului de schimb pentru plata ratelor expiră săptămâna viitoare, pe 17 aprilie.

Tranzacția are o structură formată din plata unui preț către vânzătorii Volksbank România pentru pachetul de 100% din acțiuni, precum și rambursarea liniilor de finanțare acordate de banca – mamă din Austria.

Reprezentanții BT nu au răspuns solicitărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO referitoare la prețul plătit acționarilor Volksbank România și nici cât este valoarea tranzacției, precizând că vor putea oferi răspunsuri pe acest subiect ”în curând”.

Regula clasică în astfel de tranzacții este aceea că un cumpărător virează banii pentru achiziția pachetului de acțiuni într-un cont escrow, de unde aceștia ajung în conturile vânzătorilor la momentul închiderii tranzacției, dacă părțile nu stabilesc altfel. În cazul tranzacției BT – Volksbank, părțile au semnat pe 10 decembrie la hotelul JW Marriott din București contractul de vânzare – cumpărare a acțiunilor Volksbank România, un contract de cesiune și un contract de cont escrow, după cum rezultă din decizia de aprobare a tranzacției de către Consiliul Concurenței.

La scara întregii tranzacții, estimată până acum de către diferite surse din piață în jurul a 1 mld. euro, prețul plătit de Banca Transilvania este de așteptat să aibă o valoare modică, dar vine ca o răsplată pentru eforturile acționarilor Volksbank România care au capitalizat banca în mai multe runde pentru a îndeplini cerințele BNR.

Vânzătorii Volksbank România sunt Volksbank AG (Austria) cu 51% din acțiuni, BPCE (Franța) cu 24,5% din acțiuni, băncile germane DZ Bank cu 16,4% și WGZ Bank cu 8,1%.

Tranzacția la valoare de întreprindere cuprinde prețul plătit pe acțiuni de cumpărător vânzătorilor, precum și datoriile de plată ale Volksbank România asumate de către Banca Transilvania.

”Evaluarea unei bănci se face prin aplicarea unui multiplu la valoarea activului net al acesteia, care poate fi 1 sau sub această valoare pentru a vedea care este valoarea de întreprindere a acesteia. O parte din preț se dă pe equity (adică plata pe pachetul de acțiuni preluat – n.r.), iar o altă parte este rambursarea parțială sau în întregime a liniilor de credit. Astfel, dacă valoarea activului este negativă, deci se află sub zero, se poate recurge la o majorare de capital pentru a ajunge la zero sau la o valoare pozitivă. Dacă valoarea activului băncii este sub zero se completează din liniile de credit existente”, explică un expert în materie de fuziuni și achiziții mecanismul folosit în astfel de tranzacții.

Ultimele informații disponibile indicau că la 30 iunie 2014 Volksbank România mai avea de rambursat 600 mil. euro către banca – mamă din Austria dintr-un credit intragrup acordat anterior pentru finanțarea activității locale.

Acționarii Volksbank România au capitalizat cu 1,1 mld. euro pentru a susține încheierea unei tranzacții cu BT, conform unei declarații a lui Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere din cadrul BNR.

Achiziția Volksbank România va fi suportată din resursele proprii ale BT, care mizează pe un profit anual net de 100 mil. euro și lichidități de circa 1 mld. euro.

Tranzacția dintre BT și Volksbank România a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO prin informațiile publicate pe 18 noiembrie și 3 decembrie 2014.

Volksbank România a fost înființată în 2000 de către austrieci, banca galopând pe creștere pe segmentul creditelor ipotecare, de unde a venit și prăbușirea băncii. După pierderi masive, banca ajunsă în pragul crizei pe a treia poziție în ierarhia bancară locală a trecut la pregătirea pentru vânzare, în condițiile în care statul austriac nu a mai fost dispus să pompeze bani în instituția de credit, care a trebuit să-și restructureze operațiunile.

Pașii tranzacției. Câți bani au calculat francezii de la BPCE că au pierdut din valoarea pachetului deținut la Volksbank România

Pentru vânzarea Volksbank România, acționarii ei au angajat pe bancherii de investiții de la Rothschild. În paralel, politica internă de restructurare a vizat reducerea portofoliului de credite neperformante, în valoare de 1,01 mld. euro la finalul primei jumătăți a anului trecut. În iulie, Volksbank a vândut un pachet de 495 mil. euro ceea ce aproape a înjumătățit portofoliul de active toxice ale băncii.

În septembrie, a intrat în scenă BT care dădea semnale repetate în piață că este pregătită să cumpere bănci sau portofolii bancare cu expunere în retail.

Bancherii de investiții austrieci de la Vienna Capital Partners, conduși de Heinrich Pecina – un veteran al investment bankingului din regiune, au făcut legătura între Volksbank și Banca Transilvania. Acționarii Volksbank România se grăbeau să plece din România pentru a-și limita pierderile, iar BT care se uitase la un moment dat la activele Bank of Cyprus și Millennium, a decis să cumpere singura țintă ce îi dă suficientă masă critică pentru preluarea poziției a doua în sistem, ocupate de BRD.

Echipa BT de negociatori a inclus boutique-ul de investment banking Vienna Capital Partners, pe KPMG care a auditat o bună parte din instituțiile financiare locale și avocații de la Peli Filip, o casă de avocatură destul de tânără formată în jurul unor oameni plecați de la NNDKP, unul dintre liderii pieței de profil.

De cealaltă parte, vânzătorii Volksbank au lucrat cu avocații firmei austriece Schoenherr.

Pe 10 decembrie 2014, părțile au semnat contractul de vânzare pentru 100% din acțiunile Volksbank România, contract care conține o clauză de tip ”lock box”, prin care transferul riscurilor și beneficiilor are loc la data semnării contractului, nu la finalizarea tranzacției așa cum se face în mod obișnuit. Asta înseamnă că BT nu poate cere ajustarea prețului pe care îl plătește vânzătorilor băncii dacă banca face pierderi în perioada din decembrie și până la finalizarea tranzacției.

În contrapartidă, pentru a evita pierderile ”excesive”, părțile au convenit asupra unui mecanism prin care Volksbank România și-a asumat să funcționeze între semnarea și finalizarea tranzacției, în cursul obișnuit al activității, cu îndeplinirea unor parametri clari și cu anumite limite privind operațiunile excepționale.

Graba acționarilor Volksbank de a limita impactul în propriile bilanțuri în 2014 și de a nu mai trece cu activul Volksbank România în bilanțul pe 2015 este explicabil.

Francezii de la BPCE, al doilea acționar ca mărime din Volksbank România, au calculat că valoarea pachetului de 24,5% în bancă a scăzut cu 171 mil. euro în 2014. Iar asta vine după ce în 2013, participația era ajustată în scădere cu alte 29 mil. euro. Per total, acționarul francez al Volksbank România arată o scădere a valorii participației sale în bancă de 200 mil. euro în 2013 și 2014. De asemenea, un minus de 90 mil. euro cu titlu de provizioane constituite pentru riscuri aferente participației deținute la Volksbank România lasă urme asupra profitului băncii franceze de anul trecut, conform rezultatelor BPCE din 2014.

În perioada scursă de la 10 decembrie 2014, a apărut după numai o lună un eveniment neprevăzut, ascensiunea francului elvețian în urma deciziei guvernatorului Elveției a lăsa moneda să fluctueze liber pe piața valutară, ceea ce a venit ca un șoc pentru clienții cu credite în franci elvețieni, a căror rată s-a schimbat aproape peste noapte. Din informațiile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, aproape jumătate din portofoliul de credite al Volksbank pe care îl preia BT este în franci elvețieni.

În acest context, BT a apelat la o măsură excepțională cerând Consiliului Concurenței o derogare de la aprobarea tranzacției, care să-i permită să-și instaleze propriile echipe în Volksbank pentru gestionarea problemei creditelor în franci elvețieni. Derogarea a obținut-o pe 28 ianuarie.

Astfel, Volksbank Romania a anunțat pe 19 ianuarie că a decis să mențină în perioada dintre 20 ianuarie 2015 și 17 aprilie 2015 un curs valutar fix, de 3,8035 lei pentru 1 franc elvețian, valabil la 31 decembrie 2014, pentru plăţile următoarelor 3 rate lunare datorate de clienţi. Cursul oferit de Volksbank România era cu 17,5% sub cursul anunţat de BNR pe 19 ianuarie, de 4,4716 lei pentru un franc elvețian.

Deci, oferta Volksbank expiră săptămâna viitoare ceea ce arată că în această săptămână este o perioadă optimă pentru a anunța oferta BT pentru clienții Volksbank România cu credite în franci elvețieni. Recent, conducerea BT a vorbit despre posibilitatea ca aceste credite în franci elvețieni să fie convertite în alte valute, euro sau lei, precizând că nu este fezabilă o soluție universală având în vedere situațiile diferite ale clienților de la caz la caz.

Pe 17 martie, BT a anunțat că a obținut avizele BNR și ale Consiliului Concurenței pentru preluarea Volksbank România.

Pe 29 aprilie, informații privind achiziția Volksbank România vor fi prezentate în Adunarea generală a acționarilor de la Cluj Napoca.

După anunțarea finalizării tranzacției, BT vine deci cu oferta pentru clienții Volksbank România și trece la integrarea băncii în structurile proprii. Pentru fuziunea prin absorbție a Volksbank România și integrarea completă a acesteia, BT a angajat firma de consultanță de strategie AT Kearney.

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață după valoarea activelor, a fost fondată în decembrie 1993 de către un grup de oameni de afaceri, printre care se numără Horia Ciorcilă, actualul președinte al Consiliului de administrație al băncii, Dorel Goia,Iosif Pop, Claudiu Silaghi (decedat pe 21 martie 2011), Sorin Ghițe, Marius Ciurchea și Marius Nicoară.

În acționariatul Băncii Transilvania se văd investitorii instituționali, SIF Moldova și oamenii care au fondat și care conduc banca. Astfel, BERD deține 14,33%, IFC 5,36%, iar Horia Ciorcilă, președintele băncii, care acționează concertat împreună cu vehiculul de investiții Castorius Limited, are 5,11% din acțiunile Băncii Transilvania. În acest an, au avut loc mai multe tranzacții de răscumpărare de acțiuni proprii pe bursă și alocarea de titluri către angajați.

BT avea la finele anului trecut o cotă de 9,7% din piața bancară, cu active de 7,7 mld. euro. BT încheia 2014 cu 1,88 mil. clienți, 6.000 de angajați și o rețea de 530 unități. Banca este construită pe 3 linii de afaceri – retail, IMM și corporate (companii).

De cealaltă parte, Volksbank România vine cu o ”zestre” de 3,5% cotă de piață, locul 9 pe piață, active de 2,9 mld. euro la finele lui 2014. La acestea se adaugă 190.000 de clienți, 1.300 de angajați și o rețea de 130 de unități.

Valoarea bursieră a BT este acum de 5,6 mld. lei (1,275 mld. euro) la ultima cotație de pe bursa de la București de 2,16 lei, în creștere cu 26% față de cotația din 18 noiembrie când au fost publicate primele informații despre această tranzacție.

Omer Tetik, directorul general al BT (stânga), Horia Ciorcilă, președintele BT (centru) și Michael Mendel, director general adjunct Volksbank AG și președinte al board-ului de directori ai Volksbank România (dreapta) la conferința din 10 decembrie prin care a fost anunțată semnarea vânzării Volksbank România către BT. Sursă foto: Banca Transilvania.

Banca Transilvania nu poate modifica prețul de achiziție al Volksbank stabilit în decembrie cu vânzătorii. ”Lacătul” pus de austrieci în contractul de vânzare al Volksbank România a mutat din 10 decembrie riscurile și eventualele pierderi ale băncii în contul Băncii Transilvania. ”Vânzătorii Volksbank România au dorit să-și înceteze cât mai repede activitatea și expunerea în România”, notează Consiliul Concurenței în decizia de aprobare a tranzacției

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piața locală după active, nu poate modifica prețul de achiziție al Volksbank România chiar dacă banca a înregistrat pierderi după 10 decembrie, data semnării contractului de preluare a 100% din acțiunile subsidiarei austriece, potrivit deciziei Consiliului Concurenței care aprobă tranzacția.

”Vânzătorii Volksbank România au dorit să își înceteze cât mai repede activitatea și expunerea în România și astfel au impus un mecanism contractual numit „lock box”, conform căruia transferul beneficiilor și al riscurilor cu privire la activitatea Volksbank România este considerat a avea loc de la semnarea contractului. Ca o consecință a acestui concept, activitatea în perioada dintre semnare și finalizarea tranzacției se desfășoară pe riscul cumpărătorului, care nu poate cere o ajustare de preț dacă Volksbank România va avea pierderi în această perioadă”, notează Consiliul Concurenței în decizia de aprobare a celei mai mari tranzacții derulate în 2014 pe piața locală.

La acest mecanism de tip ”lacăt”, Banca Transilvania a reușit să contracareze cu o clauză prin care să limiteze un astfel de impact. Astfel, pentru a evita pierderile ”excesive”, părțile au convenit asupra unui mecanism prin care Volksbank România și-a asumat să funcționeze între semnarea și finalizarea tranzacției, în cursul obișnuit al activității, cu îndeplinirea unor parametri clari și cu anumite limite privind operațiunile excepționale.

La data de 10 decembrie 2014, Banca Transilvania a semnat la București la hotelul JW Marriott un contract de vânzare-cumpărare de acțiuni al băncii, un contract de cesiune de creanță și un contract de cont escrow. În baza contractului, BT și BT Investments cumpără 100% din acțiunile Volksbank România, preluând indirect și compania Volsbank România Services, care gestionează active imobiliare.

Ascensiunea francului elvețian începând cu a doua decadă a lunii ianuarie, risc valutar care lovește într-un segment important de clienți Volksbank, s-a petrecut așadar pe ”timpul” BT. La acel moment, BT a răspuns că este acoperită de clauzele contractului semnat pe 10 decembrie și că aceste riscuri aparțin vânzătorilor. În februarie însă, BT s-a grăbit să obțină de la Consiliul Concurenței o derogare privind aprobarea tranzacției care să-i permită să-și instaleze mai repede oamenii în Volksbank România pentru a gestiona portofoliul – problemă al băncii de franci elvețieni.

Rata de schimb a francului elvețian la euro a crescut cu peste 80% în perioada 2008 – 2014.
Pentru integrarea cât mai rapidă a Volksbank, BT a angajat firma de consultanță de strategie AT Kearney.

BT a obținut avizele Consiliului Concurenței și BNR pentru achiziția Volksbank România și va prezenta acționarilor băncii din Cluj pe 29 aprilie informații privind contractul semnat cu acționarii băncii preluate – Volksbank AG (Austria), care deținea 51%, BPCE (24,5%), DZ Bank 16,4% și WGZ Bank 8,1%.

BT a anunțat deja că va finanța achiziția Volksbank din propriile resurse, banca din Cluj având un profit net de 100 mil. euro și lichidități de circa 1 mld. euro.

Vânzătorii Volksbank România au fost consiliați în tranzacție de către banca de investiții Rothschild și firma de avocatură austriacă Schoenherr, în timp ce Banca Transilvania a lucrat cu boutique-ul vienez de investment banking Vienna Capital Partners, firma de audit KPMG și avocații de la PeliFilip.

Sursă foto: Diamedix. Infografic MIRSANU.RO.

GED Capital vinde afacerea Diamedix. Fondul de investiții spaniol a angajat o firmă de consultanță specializată care să rezolve tranzacția de exit până la finele anului

Managerul de fonduri de investiții GED Capital a demarat procedurile de exit din afacerea Diamedix Impex, unul dintre cei mai importanți furnizori locali de soluții diagnostic și aparatură de laborator. GED Capital a angajat deja o firmă de consultanță specializată pentru a pregăti procesul de vânzare a companiei pe care a cumpărat-o în 2009, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

GED Capital a preluat în urmă cu șase ani un pachet de 80% din acțiunile afacerii fondate de grecul Vasileios Chrelios în cadrul unei tranzacții de 12 mil. euro, care a inclus o injecție de capital în dezvoltarea operațiunilor Diamedix.

Rezultatele financiare afișate până acum indică o dublare a volumului de afaceri al companiei, într-un climat economic general marcat de criză în care din ce în ce mai puține firme au găsit spațiu de creștere organică.

Astfel, Diamedix Impex a ajuns la finele lui 2013 la o cifră de afaceri de 11,9 mil. euro față de 6,3 mil. euro la finele anului în care GED Capital a devenit acționarul majoritar al afacerii, iar profitul net s-a dublat în primul an de la preluare și s-a menținut constant ani la rând până în 2013, când a înregistrat o scădere de la 1 mil. euro până la 0,7 mil. euro.

În intervalul 2009 – 2013, datoriile Diamedix s-au majorat de la 3 mil. euro la 8,5 mil. euro, iar nivelul capitalurilor totale a urcat de la 5,9 mil. euro la 7,5 mil. euro.

Diamedix deservește peste 1200 de clienți, laboratoare publice sau private din domeniul diagnosticului de laborator uman, veterinar , precum și cabinete de medicină dentară. Compania germană Siemens este unul dintre cei mai importanți producători de aparatură medicală cu care lucrează Diamedix.

Afacerea este structurată pe linii de afaceri – vânzarea de dispozitive medicale pentru diagnostic clinic, de aparatură medicală pentru diagnostic și control pentru industria alimentară, imagistică și servicii suport pentru utilizarea aparaturii.

Diamedix Impex este o afacere pornită în 1996 de grecul Vasileios Chrelias, specializat în medicina de laborator. Pe 9 decembrie 2008, fondul de investiții GED Eastern Fund II a semnat contractul de achiziție pentru 72,69% din acțiunile companiei de la Vasileios Chrelias și Nikolaos Papadopoulos, iar apoi investitorul spaniol cu apetit de risc a venit cu bani la o majorare de capital a Diamedix pentru a ajunge în final la o participație de circa 80%. Restul de 20% din acțiuni i-au rămas lui Vasileios Chrelias, care și-a păstrat poziția de director general al firmei. Această mișcare este destul de frecventă în industria fondurilor de investiții, care preferă după ce intră ca acționari în companie să lase fondatorul în poziția de a conduce și a dezvolta mai departe afacerea, sub supravegherea fondului.

GED Capital este unul dintre managerii de fonduri cu vechime pe piața românească. Înființat în 1996, este concentrat pe investiții în Peninsula Iberică și Europa de Sud – Est, mai exact România și Bulgaria. GED are acum în portofoliu agenția de turism Happy Tour, agenția de rezervări online Paravion.ro, lanțul hotelier Continental, Total Energy Business și tipografia Infopress. Recent, Paravion.ro a intrat pe piața turcească prin achiziția operatorului de profil Bavul.com de la compania de telecomunicații Turkcell. În plus, GED administrează și un set de proiecte imobiliare în România, după ce a lansat în 2007 un fond de investiții specializat, cu o capitalizare de 46 mil. euro. Fondul GED Opportunity I a strâns în portofoliul local un mix de proprietăți rezidențiale, comerciale, logistice sau mixte.

GED Capital are în administrare fonduri de peste 300 mil. euro. Pe piața locală, a investit în cei aproape 20 de ani în afaceri de marcă precum producătorul de medicamente Sicomed (acum Zentiva România), producătorul de frigidere Arctic Găești, distribuția de gazd VitalGaz sau imobilul de birouri Iride Business Park.

Banii administrați de GED Capital prin intermediul fondurilor de investiții provin de la un spectru larg de investitori, printre care entități guvernamentale spaniole (5%) și internaționale (31%), bănci (20%), fonduri de pensii (9%), firme de asigurări (4%), managerii GED (5%), fonduri ale fondurilor de investiții (19%), respectiv așa – numitele family office (7%), adică firme care administrează capitaluri de investiții ale unei familii.

Pe piața locală a fondurilor de investiții, ultimele tranzacții de vânzare au fost marcate de Advent, care se află în proces de dezinvestire, și a vândut în ultimii doi ani afacerile Dufa și Ceramica Iași pe piața materialelor de construcții, iar acum este în curs de exit din rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, în timp ce Enterprise Investors și Intel Capital și-au făcut exitul din afacerea Siveco. La celălalt capăt al pieței, au intrat recent mai multe fonduri de investiții de talie regională precum Abris Capital, Resource Partners și China – CEE Investment Cooperation, care caută oportunități de achiziții pentru a-și construi portofolii locale.

Octavian Vidu, investment manager al CEE Equity Partners și șeful biroului fondului din București.  Sursă foto: CEE Equity Partners.

Fondul de investiții finanțat de statul chinez are cea mai avansată tranzacție în sectorul producției de energie. Octavian Vidu, CEE Equity Partners: Am scanat până acum zeci de companii și avem 4 – 5 ținte de achiziție în diferite sectoare

Cea mai avansată tranzacție a fondului de investiții China – CEE Investment Cooperation în România este pe piața de energie, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Octavian Vidu, investment manager și reprezentantul biroului local al managerului de fond CEE Equity Partners.

”Am scanat până acum companii locale de ordinul zecilor și avem 4 – 5 ținte în varii sectoare. Un deal (tranzacție – n.r.) mai avansat, dacă ne înțelegem, va fi în câteva luni, în sectorul energetic”, afirmă reprezentantul local al fondului cu o capitalizare de 500 mil. dolari, finanțat de statul chinez prin intermediul Eximbank China.

Prima achiziție a fondului de investiții în România se va situa între 20 și 50 mil. dolari, conform surselor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO. Fondul este interesat de oportunitățile locale într-o gamă largă de sectoare de la producția de energie, capacități de însilozare din agricultură, telecomunicații, infrastructura maritimă până la infrastructura din sectorul de petrol și gaze pe segmentul de transport și depozitare.

Alte direcții de sondare pentru investiții pot fi proiectele de energie eoliană, cele de producție specializată sau companii cu active depreciate (distressed), potrivit lui Rafal Andrzejewski, director de investiții al fondului pentru Polonia, de unde este coordonată întreaga activitate regională.

Fondul de investiții și-a anunțat astăzi lansarea oficială a operațiunilor în România, însă operațiunile de prospectare a pieței locale au început încă din octombrie 2013.

”Am ”omorât” destul de multe deal-uri (tranzacții – n.r.) până acum din diferite cauze – fie aveam un management bun la compania respectivă, dar era o problemă care ținea de piață, fie dacă exista finanțare de la bancă, erau probleme la nivel de management. Am văzut aici situații care mai degrabă țin de turnaround (redresare a unei companii – n.r.) decât de private equity (fond de investiții – n.r.)”, afirmă Vidu.

Acesta este singurul om din echipa locală a CEE Equity Partners, care acum este în faza de extindere. ”Căutăm să angajăm un analist de limbă română”, explică reprezentantul fondului.

CEE Equity Partners are o echipă de 18 oameni dedicată investițiilor în 16 piețe din Europa Centrală și de Est și o rețea de birouri la Varșovia, Budapesta, București și Leeds (Marea Britanie). ”Arma” acestora este fondul de investiții China-CEE Investment Cooperation, alimentat cu 470 mil. dolari de către Banca de Export Import a Chinei și cu 30 mil. dolari din partea Băncii de Export Import a Ungariei. ”Puterea de foc” a fondului este dublată de o facilitate specială de credit de 10 mld. dolari, de care pot beneficia companii din piețele – țintă în care fondul investește și care exportă bunuri și servicii către piața chineză.

Octavian Vidu, Investment Manager pentru România al CEE Equity Partners (stânga), Bill Fawkner-Corbett, Investment Director pentru Europa Centrală și de Est al CEE Equity Partners (mijloc), Rafal Andrzejewski, Investment Manager al CEE Equity Partners Polonia (dreapta) la conferința de presă din București din 31 martie care anunță lansarea oficială a operațiunilor managerului de fonduri în România

Octavian Vidu, Investment Manager pentru România al CEE Equity Partners (stânga), Bill Fawkner-Corbett, Investment Director pentru Europa Centrală și de Est al CEE Equity Partners (mijloc), Rafal Andrzejewski, Investment Manager al CEE Equity Partners Polonia (dreapta) la conferința de presă din București din 31 martie care anunță lansarea oficială a operațiunilor managerului de fonduri în România

Fondul a investit deja o treime din bani în trei tranzacții în Polonia și una în Ungaria, iar alte 20% din resurse sunt angajate pentru proiecte ce vor fi finalizate curând astfel că mai sunt disponibili pentru investiții circa 250 mil. dolari. Banii din fond merg aproximativ 80% către investiții în companii, iar restul de 20% pentru finanțarea de proiecte. Până la finele acestui an, CEE Equity Partners va putea miza pentru investiții pe un nou fond, cu o capitalizare de 1 mld. dolari.

România, a doua piață ca mărime din regiune după Polonia, nu are alocată sau garantată nici o cotă – țintă de investiții de către fond, care investește în funcție de oportunități. Ungaria însă, pentru că statul maghiar a participat cu 30 mil. dolari capital la ridicarea fondului, este o piață care ar putea atrage mai mulți bani decât cei pe care i-a investit, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

”Nivelul maxim de investiție pe care îl putem face este în jurul a 200 mil. euro, care cumulează investiția de capital cu finanțarea datoriilor”, spune William Fawkner – Corbett, director de investiții al CEE Equity Partners pentru Europa Centrală și de Est.

Potrivit acestuia, fondul preferă preluarea poziției de acționar majoritar într-o companie, dar poate accepta și poziția de acționar minoritar.

”Suntem interesați să avem asigurat un loc în board (Consiliul de administrație al companiei – n.r.), să avem acces și să putem influența strategia companiei pentru care investim capital și obținem finanțări de la bănci”, precizează Octavian Vidu.

Strategia fondului diferă față de cea tipică altor fonduri de investiții prin faptul că abordează investiții pe termen mai lung, de până la zece ani, acceptând randamente mai mici ale investiției, care pot fi în jurul a 20%. Un alt factor de diferențiere a profilului față de alte fonduri de talie regională îl reprezintă și sectoarele vizate pentru investiții, cum este infrastructura.

”Nu investim în bănci, asigurări, servicii. Ceea ce am stabilit împreună cu partenerii chinezi este că dorim să investim în companii care dețin mijloace fixe”, explică șeful biroului din București. De asemenea, fondul nu abordează investiții pe piața imobiliară sau privatizări, în contextul în care în România valul de privatizări a trecut deja. Nici investițiile în companii listate pe bursă nu sunt o prioritate, deși nu sunt excluse.

Concret, fondul investește în medie între 20 și 70 mil. dolari într-o companie pentru o perioadă între 5 și 8 ani. Pe lângă investiția de capital, fondul negociază cu băncile și atragerea de credite cu care pot fi finanțate datorii ale companiei în care investește.

”Putem investi și în proiecte care nu există, dacă sunt luate autorizații, există bucată de pământ, au acorduri de finanțare cu băncile și dacă se construiește în 24 de luni, iar ceea ce le lipsește este capitalul. Noi ne asumăm riscul de construcție, nu cel de dezvoltare al proiectului”, explică Octavian Vidu.

Vehiculul regional de investiții al statului chinez poate investi alături de alți co – investitori, fonduri de investiții ori investitori strategici interesați de o companie sau de un proiect pe termen lung.

În contextul în care România se bate cu alte piețe vecine pentru banii alocați de mai multe fonduri de investiții de talie regională, argumentul forte pentru investitorii de capital vine pe hârtie din zona indicatorilor macroeconomici.

”România stă bine la nivel macro prin comparație cu țările din primul val de aderare (grupul de la Vișegrad – Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria – n.r.). Ceea ce lipsește însă aici este capitalul și o cultură a investiției în afaceri. Fără capital, nu se poate dezvolta nici o afacere”, explică Vidu.

Octavian Vidu are o carieră de peste un deceniu în industria fondurilor de investiții, după ce a lucrat pentru Copernicus Capital ca director de dezvoltare a afacerilor în perioada 2004 – 2007, iar apoi un an până în octombrie 2008 pentru Abris Capital Partners, un manager polonez de fonduri prezent pe piața românească.

Printre cele mai active fonduri din România se numără Enterprise Investors, Oresa Ventures, Resource Partners, Abris Capital Partners sau Axxess Capital. Unul dintre cele mai mari fonduri prezente la nivel local, Advent International, este în curs de exit de pe piața locală, iar tranzacții de exit sunt pregătite și de PineBridge și de alți manageri de fond, ceea ce poate oferi oportunități pentru fondurile de investiții dornice să-și construiască portofolii locale.

Creditele neperformante au fost sursa pierderilor BCR de 2,8 mld. lei din 2014. Sursă foto: BCR.

BCR pregătește vânzarea unui portofoliu de credite de aproximativ 500 mil. euro. PwC are mandatul celei mai mari tranzacții de credite neperformante de până acum a liderului pieței bancare

UPDATE CITEȘTE AICI O ACTUALIZARE RECENTĂ A ȘTIRII, DIN 28 MAI.

BCR, liderul pieței bancare, pregătește vânzarea unui pachet de credite neperformante de aproximativ 500 mil. euro, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piața financiară.

Reprezentanții BCR nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării articolului.

Mandatul pentru aranjarea tranzacției îl are PwC, care a intermediat și ultimele vânzări de astfel de portofolii ale BCR și Volksbank. Activele neperformante ale băncilor atrag în mod constant interesul unor investitori specializați precum Deutsche Bank, fondul de investiții londonez AnaCap, fondurile americane HIG Capital, Lone Star, Oaktree Capital, Apollo Global Management, firme specializate în recuperări de creanțe precum cehii de la APS.

Băncile europene vor externaliza în 2015 credite de 100 mld. euro, conform calculelor avansate de consultanții PwC.

PwC a fost consultant și la ultima vânzare a unui portofoliu de credite neperformante de 400 mil. euro al BCR, tranzacție tranșată în luna decembrie a anului trecut. Din echipa care s-a ocupat de vânzare, operațiune cu numele de cod Saturn, au mai făcut atunci parte Erste Corporate Finance și avocații de la Schoenherr. PwC a lucrat și în alte tranzacții în care a consiliat băncil locale la vânzarea unor asemenea portofolii, printre care și cea prin care Volksbank România a scăpat de credite neperformante de circa 500 mil. euro, preluate de un consorțiu format din Deutsche Bank, APS, HIG Capital și AnaCap.

BCR a vândut în al doilea semestru din 2014 prin două tranzacții portofolii de credite neperformante de 620 mil. euro în condițiile în care anunța în vara anului trecut că are pe bilanț circa 2,9 mld. euro astfel de împrumuturi și că va fi aplicată o strategie de lichidare accelerată a acestor active.

Până acum, BCR nu a făcut publice numele cumpărătorilor pentru cele două portofolii mari vândute în a doua jumătate a anului trecut, primul în valoare de 220 mil. euro, iar al doilea în valoare de 400 mil. euro. Surse din piața financiară afirmă însă că Deutsche Bank și cehii de la APS au fost cumpărătorii, aceștia făcând parte alături de AnaCap și HIG Capital din consorțiul care a preluat în vara anului trecut un portofoliu de peste 495 mil. euro de la Volksbank România.

Portofoliile de credite neperformante au adus BCR o pierdere netă de 2,8 mld. lei (circa 0,64 mil. euro). În 2014, banca și-a redus cu un sfert volumul de credite neperformante prin vânzarea unor active de 2 mld. lei (circa 450 mil. euro).

Până acum, investitorii au cumpărat astfel de portofolii locale la discount-uri de peste 80%, chiar peste 95% în unele cazuri, față de valoarea nominală, potrivit informațiilor strânse din piața bancară.

Piața tranzacțiilor cu portofolii de credite neperformante este pe val în acest moment, și alte bănci mari pregătindu-se să-și curețe bilanțurile de așa-numitele active „proaste”, pentru care sunt nevoite să-și constituie provizioane, ceea ce blochează astfel o parte din lichiditățile băncilor.

Recent, Piraeus Bank i-a dat mandat lui Deloitte să aranjeze o tranzacție pentru vânzarea unei prime tranșe de credite neperformante, care se ridică la aproximativ 200 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. UniCredit Țiriac Bank a scos și ea treptat de pe bilanț active neperformante și va continua aceste operațiuni de curățire a bilanțului, după cum a spus recent Răsvan Radu, directorul general executiv al băncii.

Volumul de credite neperformante din sistemul bancar românesc este estimat de unii experți la aproximativ 12 mld. euro.

Raiffeisen pierde doi bancheri de investiții către EY și boutique-ul de consultanță în tranzacții Filipescu Vișa

Bancherii de investiții Iulia Bratu și Florența Birhala au plecat recent de la Raiffeisen Bank România, prima către boutique-ul de consultanță în tranzacții Filipescu Vișa, iar a doua a ajuns în Big Four la EY, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO mai multe surse din piața financiară. Mutările au fost confirmate de EY și Filipescu Vișa.

Cele două au făcut parte timp de mai mulți ani din echipa coordonată de către Ioana Filipescu, unul cei mai puternici bancheri de investiții locali, în perioada în care aceasta a condus Raiffeisen Investment România. După reorganizarea birourilor Raiffeisen de profil din regiune, biroul Raiffeisen Investment România a fost închis la 1 iulie 2014, iar Ioana Filipescu și Florin Vișa, directorul adjunct al firmei, au plecat și au pornit propriul boutique de consultanță în tranzacții, Filipescu Vișa. Oamenii rămași din Raiffeisen Investment România au fost integrați în structurile băncii Raiffeisen Bank România, mai exact în echipa coordonată de Dana Mirela Ionescu, șefa Raiffeisen Capital Investment.

Iulia Bratu și Florența Birhala au lucrat în echipa Ioanei Filipescu la mai multe tranzacții mari înainte de criză, una dintre ele fiind achiziția companiei de asigurări Asiban de către grupul francez Groupama pentru 350 mil. euro în 2008.

Florența Birhala este acum manager fuziuni & achiziții în cadrul departamentului de asistență în tranzacții al EY România, condus de Florin Vasilică. Birhala a lucrat ca asociat consultant în perioada 2005 – 2006 la firma de consultanță de strategie AT Kearney, iar din septembrie 2006 a venit la Raiffeisen.

Iulia Bratu are o carieră de nouă ani în corporate finance și investment banking, asistând în numeroase tranzacții, precum și în alte proiecte, a căror valoare agregată depășește 700 mil.euro. Absolventă a Academiei de Studii Economice din București, Iulia Bratu a lucrat la firma de consultanță Schnecker van Wyk & Pearson și la GarantiBank International NV, iar începând cu septembrie 2007 ca bancher de investiții la Raiffeisen,din acest an trecând la Filipescu Vișa, a cărei echipă este formată din oamenii fostei Raiffeisen Investment România.

cezar_scarlat_business_card main

Fondul de investiții Abris Capital Partners: ”Negociem două achiziții pe piața românească”. Una dintre tranzacții este în fază foarte avansată și ar putea marca intrarea fondului într-un sector nou după seria de achiziții din piața de curierat

Fondul de investiții polonez Abris Capital Partners poartă negocieri exclusive pentru finalizarea a două achiziții pe piața românească, potrivit lui Cezar Scarlat, directorul biroului pentru România și Bulgaria. Una dintre cele două tranzacții este foarte avansată și ar putea fi anunțată în scurt timp, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO mai multe surse din piață, care susțin că Abris va intra într-un nou sector după seria de achiziții de firme de curierat care a avut loc de la intrarea în România.

Întrebat dacă sunt în derulare negocieri exclusive pentru o achiziție în România, Cezar Scarlat, proaspăt numit partener al managerului regional de fonduri de investiții Abris Capital Partners, a răspuns că sunt în desfășurare ”două tranzacții”.

Acesta nu a dat deocamdată niciun alt detaliu legat de țintele actuale de achiziții ale fondului.

Abris Capital Partners este unul dintre fondurile de investiții de talie regională, relativ recent intrate în România. În martie 2013, și-a trecut în portofoliu prima achiziție locală, preluarea afacerii de curierat Cargus de la DHL, iar anul trecut a cumpărat rivalul Urgent Curier de la familia Bălășescu, cele două operațiuni fiind apoi fuzionate în iulie 2014 sub o singură umbrelă Urgent Cargus. A urmat apoi achiziția a trei operatori de profil mai mici, care au întărit poziția Abris de lider pe piața de curierat.

Spre deosebire de alți manageri de fonduri cu apetit de risc, Abris Capital Partners nu investește numai în anumite sectoare, putând fi considerat din această perspectivă un fond de investiții oportunist.

Totuși, Cezar Scarlat. șeful biroului local al Abris declara în octombrie 2012 pentru ziarul Bursa că sunt preferate investițiile în domenii pe care echipa Abris le ”înțelege” și are experiență în tranzacții, fiind date ca exemplu producția de aliaje de aluminiu, bănci, firme de colectare de creanțe, comerțul cu haine. Managerul de fonduri are în portofoliu, de asemenea, firme cu profil de management de flote auto, de servicii de administrare a deșeurilor ori afaceri cu ciuperci. La acestea se adaugă experiența echipei de conducere a fondului care a lucrat în domenii precum asigurări, comerț sau farma & servicii medicale.

Politica Abris vizează, de regulă, investiții de capital între 20 și 60 mil. euro pe o perioadă de 3 – 5 ani , ceea ce indică mărimea tranzacțiilor în care se implică, și evită preluările ostile sau firmele nou – înființate. Companiile – țintă sunt cele cu o poziție clar definită pe piață, dezvoltate de antreprenori, preferabil profitabile la momentul achiziției.

Abris administrează două fonduri cu o capitalizare totală de 770 mil. euro, fondul din care se fac acum achiziții în România și în regiune plecând la drum cu un capital de 450 mil. euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Pe piața locală, activează mai mulți administratori de fonduri de investiții regionali precum Enterprise Investors, Resource Partners, Innova Capital, GED Capital sau Axxess Capital, în timp ce fonduri de investiții de talie mare precum Advent sau PineBridge lucrează la tranzacții de exit.

Cornelia Bumbăcea, unul dintre cei mai experimentați consultanți locali în tranzacții, activează în Big Four de 22 de ani. Sursă foto: PwC.

Cornelia Bumbăcea, partener tranzacții PwC România: Peste 100 de consultanți PwC lucrează cu grupul irlandez CRH la achiziția de companii Lafarge și Holcim în România și în lume. Ce servicii asigură firma din Big Four în cadrul tranzacției de 6,5 mld. euro cu cel mai mare impact pe piața locală a materialelor de construcții

PwC a asigurat consultanța grupului irlandez CRH la achiziția pachetului de companii Lafarge și Holcim în mai multe țări din lume, inclusiv la preluarea pachetului de opt firme deținute de francezi în România. Irlandezii vor prelua o rețea de operațiuni în sectorul cimentului, betoanelor și agregatelor, în cadrul unei tranzacții cu impact fără precedent în piața locală a materialelor de construcții.

”Am fost alături de echipa CRH timp de nouă luni încă din faza de planning din aprilie 2014 până la semnare în februarie 2015 și suntem în continuare alături de ei pentru a-i ajuta în procesul de integrare post-achiziţie”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Cornelia Bumbăcea, Partener în cadrul departamentului de asistență în tranzacții al PwC România.

Potrivit acesteia, mai mult de 100 de consultanţi PwC au fost implicaţi în această tranzacţie în mai multe ţări din întreaga lume.

”Asistența noastră a constat, în principal, în servicii de due diligence financiar, fiscal, IT, resurse umane, structurare fiscală și suport pe tot parcursul tranzacției”, afirmă Cornelia Bumbăcea.

PwC este una din grupul celor patru firme de consultanță și audit la nivel global supranumit Big Four, din care mai fac parte Deloitte, EY și KPMG.

Cornelia Bumbăcea este unul dintre consultanții cu ”greutate” în tranzacții, cu o carieră de peste două decenii în Big Four. Este Partener tranzacții al PwC România din ianuarie 2013, după alți 19 ani în cadrul EY România, unde a condus departamentul de tranzacții.

În dosarul achiziției realizate de firma irlandeză, activitatea PwC a fost coordonată de o echipă din cadrul PwC Irlanda, care a ţinut legătura şi a coordonat toate birourile PwC care au asistat local echipele CRH implicate în tranzacţie.

Acționarii CRH au aprobat pe 19 martie achiziția de 6,5 mld. euro la valoare de întreprindere a activelor scoase la vânzare de compania franceză Lafarge și de către elvețienii de la Holcim, mișcare ce aduce cea mai mare firmă irlandeză după valoarea de piață în poziția de al treilea furnizor de materiale de construcții la nivel global.

Tranzacția realizată de CRH are loc ca urmare a fuziunii la nivel global între giganții Lafarge și Holcim pentru crearea celui mai mare producător de ciment din lume, iar pentru aprobarea acestei mișcări strategice de către autoritățile antitrust în fiecare din cele 11 jurisdicții este necesară vânzarea unui pachet de active.

Fuziunea dintre Lafarge și Holcim este programată să se încheie în luna iulie, în condițiile în care în ultimele săptămâni au ieșit la suprafață nemulțumiri ale unor acționari ai Holcim, care au cerut renegocierea participațiilor în noua companie și numirea unui alt director general în locul lui Bruno Lafont, actualul director general al Lafarge care urma să preia cea mai importantă poziție executivă. Mai exact, Holcim vrea ca fuziunea între cei doi giganți să nu fie una pe picior de egalitate, dat fiind că valoarea de piață a companiei elvețiene este peste cea a partenerului francez.

Pe 20 martie, cele două companii au anunțat încheierea unui acord revizuit privind fuziunea care va da naștere noii companii LafargeHolcim. Astfel, raportul de schimb a fost stabilit la zece acțiuni Lafarge pentru fiecare nouă acțiuni Holcim, iar Consiliul de administrație al Lafarge trebuie să prezinte o nouă propunere privind postul de director general al noii companii în jurul datei de 7 mai, propunere care trebuie aprobată de Consiliul de administrație al Holcim.

Pentru realizarea fuziunii, Lafarge își vinde toate activele din România, adică un pachet de opt firme și participații în firme locale. Cea mai importantă dintre ele este Lafarge Ciment (România) SA, care deține aproximativ o treime din piața locală a cimentului și operează fabricile de la Medgidia și Hoghiz (județul Brașov), respectiv uzina de măcinare de la Târgu Jiu.

La aceasta se adaugă Lafarge Comnord SA, Lafarge Betoane SRL, Lafarge Agregate Betoane SA, Lafarge RMX & Agregate SRL, Sicim SA, Eco Gest SA și Recy – Eco Combustibil SRL. Pe lângă rețelele de stații de betoane și agregate, o importanță strategică o are operatorul portuar Sicim, prin intermediul căruia este asigurat accesul în portul Constanța și, implicit, rutele de export prin Marea Neagră.

Cu achiziția activelor de la Lafarge, irlandezii de la CRH își extind puternic portofoliul local, care acum cuprinde producătorul de BCA Elpreco Craiova și Ferrobeton România, ceea ce conturează un jucător cu o cifră de afaceri anuală de peste 200 mil. euro și o forță de muncă de peste 1.000 de angajați pe piața materialelor de construcții.

Pe lângă echipa de consultanți PwC, CRH lucrează la dosarul achiziției firmelor Lafarge din România cu avocații de la Mușat & Asociații, care au o echipă de 30 de oameni condusă de Mona Mușat – Managing Partner, Monia Dobrescu – Partener și Crina Ciobanu – Asociat Manager. Coordonarea asistenței juridice la nivel global în cadrul tranzacției a fost asigurată de firma irlandeză de avocatură Arthur Cox.

De cealaltă parte, francezii de la Lafarge au fost consiliați la nivel local de către avocații de la Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen. Proiectul Lafarge a fost coordonat de către Ruxandra Bologa – Partener și unul dintre coordonatorii practicii de fuziuni și achiziții, energie și resurse Naturale, și Anca Mihăilescu – Avocat Senior.

Exitul Lafarge din România marchează una dintre cele mai importante tranzacții cu impact sectorial local din ultimul an, alături de exiturile Eni (petrol), Volksbank, RBS, Millennium (bănci), Praktiker, Baumax (bricolaj) sau Axa (asigurări).

Captura cu articolul din 3 februarie prin care jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO anunța în premieră tranzacția de exit a fondului de investiții Value4Capital din afacerea Medlife

Medlife confirmă tranzacția de exit a fondului de investiții Value4Capital din afacere, anunțată în premieră și în exclusivitate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 februarie. Liderul pieței de servicii medicale private anunță noi planuri de achiziție în țară de operatori locali de profil

Reprezentanții Medlife au confirmat astăzi tranzacția de exit a unuia dintre acționarii afacerii, fondul de investiții Value4Capital, mișcare anunțată în premieră și în exclusivitate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO încă din 3 februarie.

Tranzacția prin care fondul de investiții Value4Capital (V4C) va iesi din acționariatul MedLife se va finaliza în iulie sau august, spune președintele Consiliului de Administrație al companiei, Mihai Marcu, potrivit Wall-Street.ro.

„Cred ca în iulie-august se va încheia tranzacția. Familia Marcu (cea care a fondat MedLife în 1996) păstrează pachetul de 51%”, a declarat Mihai Marcu, arătând că până în prezent operatorul de servicii medicale private a primit vizita unor investitori interesați, notează sursa citată.

Sursele jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO susțin că fondul ar fi angajat la Londra o bancă de investiții pentru a se ocupa de tranzacție, care ar putea ajunge, conform unor estimări ale unor consultanți specializați în fuziuni și achiziții, în jurul a 40 mil. euro valoare de întreprindere, adică prețul pachetului de acțiuni scos la vânzare plus datoriile aferente respectivei participații. Vânzarea pachetului de acțiuni la Medlife înseamnă lichidarea portofoliului local al Value4Capital.

Sursele citate de MIRSANU.RO susțin, de asemenea, că este posibil ca fondului să i se alăture în tranzacția de vânzare și divizia de investiții a Băncii Mondiale – International Finance Corporation (IFC), ceea ce ar majora pachetul scos la vânzare până la 49% din acțiunile celei mai mari afaceri din sectorul serviciilor medicale private. Pe 5 februarie, Ana Maria Mihăescu, șefa biroului local al IFC și regional manager pentru EU8 și Moldova, răspundea întrebărilor MIRSANU.RO pe tema posibilității IFC de a se implica în tranzacția de exit din Medlife: ”Pentru moment în cadrul IFC nu s-a luat o decizie cu privire la participația din Medlife. Vom informa opinia publică în legătură cu decizia ulterioară în timp util”.

Value4Capital are 36,25% din afacerea Medlife, în care a intrat ca acționar în 2009, în timp ce IFC – deține 12,75%, iar familia Marcu este acționarul majoritar cu 51% din acțiuni.

Tranzacția de exit a fondului de investiții Value4Capital din Medlife este genul de operațiune care atrage, în principiu, interesul tot al unor fonduri de investiții dat fiind că vânzarea vizează un pachet minoritar. Din acest punct de vedere, precum și datorită faptului că se suprapune ca perioadă de timp cu vânzarea rețelei Reginei Maria de către fondul de investiții Advent, practic cele două tranzacții de la vârful pieței de profil vor intra în competiție în ochii unora dintre potențialii investitori de tipul fondurilor de investiții.

Medlife, sub bagheta familiei Marcu, își va continua însă politica de achiziții de operatori locali de profil care să întărească amprenta de lider cu acoperire națională, profil conturat odată cu finalizarea preluării afacerii SAMA – Ultratest din Oltenia în luna februarie.

”Suntem în discuții cu 3-4 operatori medicali în vederea derulării unor noi achiziții pe plan local, valoarea minimă a cifrei de afaceri per companie fiind de 7-10 milioane euro. Avem convingerea că toate aceste proiecte ne vor consolida și mai mult poziția de lider și ne vor aduce mai aproape de obiectivul nostru, acela de a atinge cinci milioane de clienți unici până la finalul anului”, afirmă Mihai Marcu într-un comunicat Medlife care anunță rezultatele financiare și estimările pentru acest an.

MedLife a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri agregată de 80 mil. euro și un profit operațional (EBITDA) de 13 mil. euro, în creștere cu 25% față de 2013. Pentru 2015, compania are în plan o creștere organică de 16% până la 93 mil. euro, și de peste 25%, respectiv până la 100 mil. euro, obiectiv condiționat de derularea unor noi achiziții pe care compania le are în plan. De asemenea, reprezentanții MedLife estimează un profit operațional de 17 mil. euro.

Cifrele prezentate vin ca un teaser bun înainte de vânzarea pachetului minoritar din companie.
Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează, în principal, cu alți jucători importanți precum Regina Maria, Sanador sau Medicover.

Avocații de la Voicu Filipescu asigură consultanţa la vânzarea Carpatica. Şeful departamentului de finanţe & bănci al casei de avocaţi care se ocupă de tranzacţie a lucrat timp de şase ani în Raiffeisen, a fost broker şi a trecut prin Big Four

Firma de avocatură Voicu Filipescu asigură serviciile de consultanţă juridică pentru vânzarea băncii Carpatica, conform informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Ilie Carabulea, acţionarul majoritar al Carpatica, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO că are în acest moment discuţii cu patru investitori, din care doi sunt consideraţi siguri datorită modului cum au fost derulate negocierile şi a continuităţii demonstrate de aceştia în cadrul procesului.

De dosarul Carpatica se ocupă avocatul Dumitru Rusu, partener la Voicu Filipescu şi şeful departamentului de bănci & finanţe din cadrul casei de avocatură. Acesta este un avocat cu experienţă pe pieţele de capital, începuturile sale profesionale fiind legate de activităţile de trader şi broker, iar apoi în perioada 2000 – 2006 a lucrat în sistemul bancar în cadrul Raiffeisen Bank România, subsidiara locală a grupului bancar austriac şi una din cele mai mari bănci de pe piaţa locală.

Dumitru Rusu a activat ca şef în departamentul juridic şi de conformitate, trezorerie şi pieţe de capital în cadrul diviziei de trezorerie a băncii, potrivit informaţiilor publicate pe contul său de LinkedIn. În perioada petrecută de acesta în cadrul Raiffeisen, austriecii au bifat în 2001 achiziţia Băncii Agricole, una dintre cele mai importante tranzacţii din istoria pieţei bancare locale.

Dumitru Rusu a intrat în baroul Bucureşti în septembrie 2000. În perioada 1996 – 2000, Rusu a fost trader şi broker la firmele de brokeraj Vanguard Securities, respectiv Eastbrokers International. În perioada 1998 – 1999 a lucrat pentru casa de brokeraj Raiffeisen Capital & Investment.

Pentru o perioadă scurtă, Dumitru Rusu a lucrat în Big Four ca şi consultant juridic la Ernst & Young în perioada septembrie 1999 – martie 2000.

După ce a plecat de la Raiffeisen în 2006, a fost partener pentru câteva luni la firma de avocatură Costea Jalbă Rusu. În noiembrie 2006 a venit la casa Voicu Filipescu, unde a ajuns partener în ianuarie 2008. Rusu face parte din conducerea casei de avocatură fondate de Daniel Voicu și Mugur Filipescu, care numără 25 de avocați înscriși la baroul București și nouă parteneri în total.

Dumitru Rusu a studiat la Universitatea Politehnică din Bucureşti şi la Facultatea de Drept din capitală. De asemenea, în perioada 2004 – 2006, acesta a parcurs programul MBA Româno – Canadian din cadrul Academiei de Studii Economice.

Vânzarea Carpatica este una din puţinele tranzacţii din piaţa bancară despre care se vorbeşte încă de dinainte de criză, banca fondată de Ilie Carabulea şi alţi oameni de afaceri fiind una dintre puţinele operaţiuni de profil construite de la zero cu capital românesc, care nu a fost preluată de o bancă străină şi care a rezistat între primele 20 de bănci locale. În ultimii ani, mai multe bănci străine au plecat din România – RBS (Marea Britanie), Millennium (Portugalia), sunt în curs să o facă – Volksbank (Austria) şi Bank of Cyprus (Cipru), iar altele şi-au redus expunerea prin vânzarea unor linii de afaceri – cum este cazul Citigroup (SUA). În plus, programele băncilor – mamă din Grecia care vizează reducerea expunerii pe pieţele externe sunt aşteptate să aducă noi exituri la nivel local.

Ilie Carabulea, acționarul majoritar al băncii, spune că este în discuții avansate de vânzare. Sursă date: Carpatica, Bursa de Valori București. Infografic MIRSANU.RO.

Carabulea, proprietarul Carpatica pentru MIRSANU.RO: ”Avem patru investitori, din care doi sunt siguri după cum se derulează discuțiile. Discuțiile de vânzare sunt foarte avansate. Fiți sigur că ne încadrăm cu vânzarea în prima jumătate a anului. Vând o bancă foarte sănătoasă la preț de bancă, nu cu 600 mil. euro gaură ca la Volksbank”. Axxess Capital, proprietarul Nextebank, și-a exprimat din nou interesul pentru preluarea băncii din Sibiu

Ilie Carabulea, fondatorul Carpatica și principalul acționar al băncii cu un pachet de 57%, spune că sunt patru investitori interesați de achiziția băncii, din care doi sunt considerați ”siguri”. Discuțiile de vânzare în jurul Carpatica au avut loc de mai multe ori în ultimii ani, pe fondul informațiilor că banca centrală susține varianta atragerii unui investitor strategic care să vină cu capital proaspăt, în timp ce acționarul majoritar al băncii își apără dreptul de a decide la ce preț și cui va vinde banca pe care a fondat-o.

Ultimul pețitor cunoscut, Nextebank – banca aflată în portofoliul unuia dintre fondurile de investiții administrate de Axxess Capital, a înaintat o propunere de fuziune cu Carpatica, însă acționarii băncii au respins pe 20 decembrie 2014 oferta de fuziune.

Cu toate acestea, firma de investiții Axxess Capital, condusă de Horia Manda, care tatonează de mai multă vreme terenul pentru preluarea Carpatica având discuții atât cu Ilie Carabulea, cât și cu alți acționari, respectiv cu echipa de management a băncii, nu a renunțat la planurile de preluare și și-a exprimat din nou interesul în acest an pentru banca din Sibiu, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

”Avem patru investitori. Doi sunt siguri având în vedere derularea discuțiilor și continuitatea acestora ceea ce demonstrează seriozitatea lor în cadrul procesului”, a declarat Ilie Carabulea, fondator și acționarul majoritar al Carpatica, în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Acesta nu a dorit să menționeze numele investitorilor, invocând acorduri de confidențialitate încheiate cu aceștia.

”Discuțiile (de vânzare – n.r.) sunt foarte avansate. Timpul este foarte scurt (până la încheierea unei tranzacții – n.r.)”, afirmă Ilie Carabulea. Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă discuțiile de vânzare vor ajunge în faza finală în prima jumătate a anului, omul de afaceri a răspuns: ”Fiți sigur de asta!”.

Până acum, discuțiile de vânzare a Carpatica s-au purtat cu investitorii pe două părți.

Pe de o parte, echipa de management a băncii, condusă de belgianul Johan Gabriels alături de care se găsesc și alți directori cu care a lucrat la fosta ABN Amro Bank România, are mandat din partea acționarilor să găsească un investitor strategic în cadrul unei tranzacții care ar avea girul BNR.

Întrebat despre implicarea BNR în tranzacția de vânzare a Carpatica, Carabulea a răspuns: ”Nu comentez acțiunile BNR”.

Banca centrală a suspendat anul trecut drepturile de vot ale acționarului majoritar în AGA pe fondul derulării dosarului Carpatica Asig în care Ilie Carabulea a fost arestat preventiv și apoi eliberat anul trecut, împotriva acestuia procurorii DNA formulând mai multe capete de acuzare. Dosarul este încă la prima instanță, care nu a luat până acum o decizie în acest caz.

”Sunt un contribuabil onest și beneficiez de prezumția de nevinovăție. Dacă un om este arestat, nu înseamnă că a fost condamnat. Eu nu sunt condamnat și beneficiez de prezumția de nevinovăție”, precizează Ilie Carabulea.

De la respingerea în decembrie 2014 de către acționarii băncii a ofertei de fuziune înaintate de Nextebank, care ar fi adus fondul administrat de către Axxess Capital în poziția de principal acționar al băncii, directorii Carpatica nu au mai primit până acum o altă ofertă, susțin surse apropiate discuțiilor.

Pe de altă parte, în acest moment, este activată pista încheierii unei tranzacții de către familia omului de afaceri Ilie Carabulea, care deține pachetul majoritar în Carpatica.

Ilie Carabulea merge pe același mesaj, exprimat și în urmă cu patru ani, că discută vânzarea băncii, însă ține la preț, care trebuie să reflecte starea ei, considerată de către acesta una excepțională, potențialul ei de creștere, precum și nivelul investițiilor făcute de acționari.

”Dețin 57% din acțiuni, deci am o bancă. Discut și cu Manda (Horia Manda, managing partner al Axxess Capital – n.r.) și cu alții care vor să cumpere o bancă. Eu vând o bancă la prețul unei bănci, nu o oală la preț de tablă. Banca este foarte sănătoasă, foarte bună, trebuie construite anumite scenarii privind managementul băncii. Banca are 128 de unități teritoriale, nu este cu 600 mil. euro gaură, nu este Volksbank. Va înregistra o explozie de dezvoltare. Nu putem vinde la oricine”, afirmă Ilie Carabulea.

Acesta nu a dorit să explice ce înseamnă în viziunea sa ”un preț de bancă” și nici nu a răspuns la întrebarea câți bani a investit până acum în bancă, însă este de părere că valoarea bursieră actuală a Carpatica nu poate fi considerată un reper, ci efectul ”criteriilor speculative din piață”. Pe bursă, Carpatica valorează acum 185,3 mil. lei (41,8 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei de 4,4370 lei la euro) la cotația de 0,0589 lei pe acțiune. În septembrie 2011, când banca, de asemenea, valora pe bursă circa 42 mil. euro, Carabulea declara pentru antena3.ro, tot în contextul interesului unor investitori, că valoarea Carpatica este de cel puțin 200 mil. euro, amintind că o acțiune a băncii se tranzacționa în 2008 la valori de patru ori mai mari decât valoarea nominală.

Vânzarea băncii nu înseamnă despărțirea lui Carabulea de Carpatica, susține omul de afaceri. ”Banca este creația mea de 16 ani, chiar dacă vând nu înseamnă că am tăiat legătura cu Carpatica. În bancă, am depus viața mea. Am investit capital. Banca a trecut de criză. Întrebați la BNR câți investitori au susținut tot acest necesar de capital în această perioadă, cum am făcut eu la Carpatica”, mai spune acționarul majoritar al băncii.

Carpatica a fost fondată în 1999 de către un grup de oameni de afaceri, din care cel mai important este Ilie Carabulea, proprietarul holdingului de firme Atlassib. Carpatica este una din puținele operațiuni  pornite cu capital privat românesc, care a ajuns în primele 20 de bănci din România. Banca Transilvania a pornit, de asemenea, la drum cu un capital al unui grup de oameni de afaceri din Cluj – Napoca, iar mai recent, tot în Ardeal, omul de afaceri arădean Valer Blidar a pus bazele Băncii Comerciale Feroviare.

După declanșarea crizei financiare, în jurul Carpatica s-au înmulțit știrile privind pretendenții la preluarea băncii, precum ungurii de la OTP, fondul de investiții londonez AnaCap, iar de anul trecut încoace s-a vorbit de fondul Emerging Europe Accession Fund (EEAF), care controlează Nextebank și este administrat de Axxess Capital, respectiv de fondul de investiții JC Flowers.

Anul trecut, Carpatica a trecut pe pierderi, cu un minus de 169,5 mil. lei (38,5 mil. euro), acumulate pe fondul constituirii de provizioane pentru creditele neperformante. Acestea sunt un soi de călcâi al lui Achile, având în vedere că banca înregistrează din raportările proprii un raport de 38% al creditelor neperformante, cu mult peste media pieței de circa 14% în decembrie. Fenomenul creditelor neperformante a făcut ca pierderile la nivelul pieței să fie de circa 1 mld. euro în 2014, o pierdere – record fiind înregistrată de liderul pieței, BCR. Presiunile băncii centrale de scoatere a acestor credite din bilanțuri ar putea aduce un nou val de pierderi în conturile băncilor.

De asemenea, capitalurile proprii ale Carpatica aproape s-au înjumătățit anul trecut, ajungând la 224 mil. lei, cu 172 mil. lei mai puțin, situație care vine să susțină mesajul directorului băncii, Johan Gabriels, care spunea recent că este nevoie repede de o rundă de capitalizare a băncii din partea unui investitor strategic și că va veni cu noi propuneri pe 28 aprilie în cadrul adunării generale a acționarilor.

În același interval, portofoliul de credite s-a redus ușor, concomitent cu o creștere pe segmentul depozitelor, aducând raportul între credite și depozite la 51,6%. Rata de solvabilitate a băncii era în decembrie de 10,59%. Activele totale ale băncii s-au redus cu aproape 20% într-un an, ceea ce este de așteptat să se vadă în cota de piață. De asemenea, rețeaua băncii s-a redus gradual în perioada 2011 – 2014.

Datoriile s-au redus și ele din 2012 până acum cu aproape 30%. Un moment important din istoria recentă a băncii a fost anul 2012, când indicatorii au avut modificări substanțiale față de anul anterior. În numai un an, profitul s-a redus de 11 ori, capitalul social a devenit de trei ori mai mic, capitalurile proprii s-au micșorat de patru ori, iar datoriile au crescut exponențial, conform rezultatelor financiare afișate de Carpatica.

După acest șoc, banca a început să-și îmbunătățească treptat indicatorii în mandatul lui Gabriels, care s-a concentrat pe creșterea lichidităților băncii și, în paralel, pe o reducere ușoară a calibrului Carpatica.

Carpatica este o bancă de mijlocul clasamentului instituțiilor locale de credit, ceea ce oferă o miză importantă pentru Axxess Capital și alți investitori interesați să cumpere cotă de piață într-un peisaj în care opțiunea de creștere la îndemână este achiziția de bănci ori de portofolii, iar creșterea organică este greu de obținut în climatul actual al creditării. La finele anului 2013, Carpatica avea o cotă de piață de 1,1% în funcție de active și se situa pe locul 19 în clasamentul băncilor locale. De atunci, au fost bifate trei exituri de pe piață – RBS Bank România, Millennium Bank România, Volksbank România, iar al patrulea este în curs – Bank of Cyprus România.

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață, a semnat contractul de achiziție în decembrie pentru 100% din acțiunile Volksbank România într-o tranzacție anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care ar urma să fie finalizată în trimestrul al doilea. Pentru a vinde banca, acționarii Volksbank au suportat un efort estimat la circa 1 mld. euro pentru a reuși să convingă Banca Transilvania să preia subsidiara austriacă, conform lui Nicolae Cinteză, șeful supravegherii bancare din BNR.

MOL tabel tranzactii in Romania main

MOL a angajat consultanții de la Roland Berger pentru integrarea benzinăriilor preluate de la Agip. Trei giganți petrolieri din Occident – Amoco (SUA), gigantul anglo – olandez Shell și italienii de la Eni și-au făcut exitul de pe piața benzinăriilor din România pe fondul campaniei de extindere a companiei ungare de la intrarea pe piață

Grupul petrolier ungar MOL, jucător de talie regională în industria de profil, a angajat consultanții de la Roland Berger pentru a se ocupa de integrarea postachiziție a benzinăriilor Agip preluate de la firma italiană Eni, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Mandatul primit de firma germană de consultanță de strategie Roland Berger are în vedere integrarea operațională a lanțului de benzinării Agip, care numără 42 de stații numai în România, în structurile MOL, un grup petrolier integrat, însă al cărui centru de greutate este pe segmentul de downstream – reprezentat de rafinarea și distribuția carburanților.

Nevoia de a contracta serviciile unui consultant de talia Roland Berger se explică prin faptul că, spre deosebire de alte achiziții anterioare, MOL trebuie să integreze operațiuni downstream de pe trei piețe din regiune în structura sa integrată.

Firma germană Roland Berger, cu sediul la Munchen, este cea mai mare firmă de consultanță de management din Europa și una din cele mai mari la nivel global, unde concurează cu jucătorii de profil din America de Nord precum McKinsey, Boston Consulting Group sau A.T. Kearney. Roland Berger Strategy Consultants are birou la București încă din 1992.

Contractul de consultanță câștigat de Roland Berger este unul de valoare mare având în vedere complexitatea și scara regională la care se derulează procesul postachiziție, în condițiile în care la nivel local contracte de anvergură mai mică sunt estimate la câteva milioane de euro.

Până la această oră, reprezentanții grupului ungar MOL nu au răspuns întrebărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe acest subiect.

Grupul ungar a anunțat pe 7 mai 2014 achiziția la nivel regional a unei rețele de 208 benzinării ale Eni din Cehia, Slovacia și România, respectiv o participație de 32,445% în rafinăria cehă Ceska Rafinerska, italienii retrăgându-se astfel de pe aceste piețe. Pe 2 februarie, reprezentanții MOL România anunță finalizarea tranzacției de preluare a 100% din acțiunile Eni România SRL, brațul local al Eni de pe piața locală, și transformarea acesteia în MOL Retail Comerț SRL. Această companie urmează să fuzioneze cu MOL România, iar cele 42 de stații ale italienilor propulsează grupul petrolier ungar către ținta de 200 de benzinării în 2015.

Ultimul bilanț disponibil indică faptul că în 2013, fosta Eni România SRL avea pierderi de 7,1 mil. lei (1,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 616,2 mil. lei (139,4 mil. euro) și un personal de 149 angajați. În același an, MOL România Petroleum Products SRL raporta un profit net de 89,8 mil. lei (20,3 mil. euro) și o cifră de afaceri de 4,3 mld. lei (978,7 mil. euro) la un personal format din 196 de angajați.

În noua configurație, afacerea MOL pe piața benzinăriilor se apropie de 200 de benzinării și trece bariera de un miliard de euro cifră de afaceri anuală plus extinderea cotei de piață în București, pe autostrăzi și în marile orașe. MOL avansează într-o piață dominată de OMV Petrom, al cărei acționar majoritar este grupul austriac OMV, și unde alte poziții puternice le deține Rompetrol, controlat de grupul kazah de stat KazMunaiGaz, respectiv rușii de la Lukoil.

Grupul ungar a ajuns în 20 de ani de la intrarea pe piață la o afacere de un miliard de euro, în care a îmbinat dezvoltarea organică cu achizițiile.

MOL și-a arătat gena de vânător oportunist pe piața petrolieră locală încă de la început. La doi ani de la intrarea pe piața din România, grupul ungar a profitat de schimbarea de strategie a companiei americane Amoco, care s-a reorientat către operațiunile de explorare și producție petrolieră, scoțând la vânzare active din sectorul de distribuție. Astfel, pe 28 martie 1997, MOL anunța cumpărarea Amoco România Petroleum Products SRL, filiala locală a grupului cu sediul în Chicago (SUA) cu vânzări globale de 36 mld. dolari în 1996.

Ungurii preluau atunci 11 benzinării, iar americanii își făceau bagajele din România, iar apoi din Polonia și Bulgaria.

MOL se concentrează pe dezvoltarea organică a rețelei pe o piață petrolieră locală unde compania de stat Petrom făcea legea, iar multinaționalele precum MOL, Shell, Agip, OMV sau Lukoil pierdeau bani. Înaintea privatizării Petrom în 2004 circulau insistent zvonuri privind retragerea marilor multinaționale petroliere ca Shell și Eni din România.

În prima parte a anului 2003, Shell, care ani de zile a stat cu 81 de benzinării în coasta Petrom, face primul pas spre exit. Pe 30 iulie 2003, MOL cumpără 23 de benzinării de la grupul anglo – olandez, sătul să piardă bani în România. Numai în perioada 1999 – 2002, Shell România cumulase pierderi de circa 20 mil. dolari. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de părți, surse din piața petrolieră o estimau însă în jurul a 22 – 23 mil. dolari.

În septembrie 2003, MOL se înscrie în cursa pentru privatizarea Petrom, alături de mulți grei – Occidental și ConocoPhilips din SUA, Gazprom și Lukoil din Rusia, concurenți regionali ai MOL precum OMV (Austria) și PKN Orlen (Polonia). Deja, în primul semestru din 2004, încep să se limpezească apele, astfel că înainte de runda finală mai erau trei companii – MOL, OMV și Occidental. Americanii se arată interesați numai de zăcămintele Petrom, estimate la circa un miliard de barili, în timp ce firma ungară propune statului român un schimb de acțiuni cu Petrom în cadrul unui parteneriat, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. În aceste condiții, calea pentru preluarea Petrom de către OMV este netezită, austriecii depunând singura ofertă conformă cu strategia de privatizare ce prevedea cedarea unui pachet de 51% din compania românească, însă în structura sa integrată.

MOL își continuă planurile de achiziții în România și în noiembrie 2004 anunță cumpărarea a 100% din acțiunile Shell România SRL și, implicit, a restului de 59 de benzinării de pe piață, precum și a unei afaceri cu carburanți pentru avioane.

Operațiunea de exit a Shell de pe piața benzinăriilor din România și preluarea lor de către MOL a purtat numele de cod ”Jaguarul”, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Valoarea tranzacției s-a situat la circa 72 – 74 mil. dolari, susțin surse din piață.

Era al doilea exit al unui gigant care propulsa MOL pe piața benzinăriilor din România. Retragerea completă a Shell avea să aibă loc în 2008, după vânzarea și a participației deținute la Shell Gas România către Petrom.

În aprilie 2006, MOL face o tranzacție de optimizare a propriului portofoliu după preluarea activelor Shell. Astfel, grupul ungar anunță un schimb de active cu grupul austriac OMV, prin care vindea 30 de benzinării și afacerea cu carburanți de aviație cumpărată în urmă cu doi ani, și preia 11 benzinării în cadrul unei tranzacții derulate cu Petrom și OMV România, ambele subsidiare ale grupului austriac.

Din nou, MOL trece la o extindere organică a rețelei. Anul trecut, apare din nou o oportunitate pentru grupul ungar, când și italienii de la Eni decid că e timpul să-și reducă expunerea pe regiune și își vând rețeaua de 208 benzinării din Cehia, Slovacia și România, precum și participația deținută la rafinăria cehă Ceska Rafinerska. În afară de 100% din Eni România SRL, grupul italian mai are o participație de 43,11% în Snamprogetti România SRL, firmă care se ocupă cu lucrări de inginerie și construcții.

Pentru MOL, România este o piață – cheie alături de Ungaria și Slovacia. În cei 20 de ani de la intrarea MOL în România, tabloul pieței benzinăriilor s-a modificat dramatic. Au ieșit din piață giganții Amoco (preluat ulterior de BP), Shell și Eni, Petrom a trecut în mâinile OMV, Lukoil și Rompetrol au rămas cu rețele mari de benzinării. Însă au intrat jucători noi precum Gazprom și SOCAR, care au planuri de extindere, ceea ce arată că în ultimul deceniu, România a ajuns teatrul de luptă pentru cote de piață între jucătorii cu interese regionale și, eventual, pentru companii din zona Asia Centrală și Caucaz, care caută aici să facă un cap de pod pentru extinderea operațiunilor în bazinul european.

Deloitte are mandatul grecilor de la Piraeus Bank pentru tranzacția de vânzare a unei tranșe inițiale de credite neperformante de până la 200 mil. euro

Firma de consultanță și audit Deloitte, cea mai mare din așa-numitul Big Four, are un mandat pentru vânzarea de credite neperformante la Piraeus Bank România, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piața financiară.

”Deloitte este consultantul Piraeus Bank România, care pregătește vânzarea unui pachet de credite neperformante, tranșa inițială fiind de aproape 200 mil. euro. Tranzacția este încă într-o fază incipientă”, au precizat sursele citate.

Reprezentanții Deloitte și ai Piraeus nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat pe 3 martie că Piraeus Bank România, filiala locală a grupului bancar grecesc, scoate la vânzare un pachet de credite neperformante în valoare de până la 200 mil. euro.

Până acum, cele mai mari tranzacții locale cu credite neperformante au fost cele anunțate de Volksbank în iulie 2014, când un pachet de 495 mil. euro a fost transferat către un consorțiu format din Deutsche Bank, fondul londonez AnaCap, HIG Capital și APS. A urmat BCR care a vândut două tranșe, una de 400 mil. euro, alta de 220 mil. euro, ambele în semestrul al doilea. Mandatele pe partea de vânzare în cele trei tranzacții organizate de austrieci au fost primite de PwC.

Pe piața serviciilor profesionale de afaceri, Deloitte activează cu linii de audit, consultanță fiscală și financiară, precum și cu gama de servicii de asistență juridică prin intermediul casei de avocatură afiliate Reff & Asociații.

Deloitte face parte din grupul celor mai mari firme de consultanță și audit din lume, supranumit Big Four, alături de EY, KPMG și PwC. Toate cele patru sunt active direct și pe piața românească.

Piraeus Bank România este una dintre băncile locale, care cu o rată a creditelor neperformante de 27% în luna septembrie, depășește sensibil media sistemului bancar local. Aceasta se situa la 15,33% în septembrie 2014, iar în decembrie a coborât sub 14%, conform datelor prezentate de banca centrală. Portofoliul de credite neperformante al Piraeus Bank România era în septembrie 2014 acoperit cu garanții în proporție de 87%, potrivit unei prezentări a băncii – mamă. Auditorul Piraeus este PwC.

La un portofoliu de credite brute de 1,5 mld. euro rezultă că în septembrie împrumuturile depreciate ale subsidiarei grecești aveau o valoare totală de peste 400 mil. euro. Adică, în scădere față de nivelul afișat la 31 decembrie 2013, când valoarea creditelor neperformante era de 2,67 mld. lei (circa 604 mil. euro, calculat la cursul mediu de schimb din 2013), din care în jurul a 95% însemna expunere pe IMM-uri și credite de consum acordate persoanelor fizice.

Pentru a slăbi presiunea portofoliului de credite neperformante pe bilanț, Piraeus Bank România a vândut o parte din acestea în aprilie 2014, după cum menționează reprezentanții băncii în ultimul raport anual.

Vânzarea de credite neperformante este considerată afacerea momentului pe piața bancară, de care caută să profite investitorii financiari specializați în administrarea unor astfel de active. Tranzacțiile derulate în ultimul an pe piața românească de profil s-au încheiat la discount-uri de peste 85%, chiar peste 90% față de valoarea nominală a portofoliului în funcție de garanțiile care însoțesc pachetele de credite și de cât se estimează că se mai pot recupera din ele.

Piraeus Bank este una dintre marile bănci grecești care au prezentat anul trecut la Bruxelles Comisiei Europene planuri de restructurare a operațiunilor pe piețele externe, alături de National Bank of Greece, proprietarul Banca Românească, și de alte instituții de credit.

Ultimele date prezentate de banca – mamă din Grecia indică active în România de 1,989 mld. euro, o cotă de piață de 2,9% la credite și de 1,8% la depozite la nivelul lunii septembrie 2014.
Piraeus Bank România are, conform sursei citate, o rețea formată din 130 de agenții și un personal care numără 1.607 angajați. Primele nouă luni ale anului trecut indică o ajustare a echilibrului între credite și depozite, care au ajuns la un raport de 108%, pe fondul scăderii volumului de împrumuturi și, în paralel, a creșterii nivelului depozitelor.

Veniturile nete ale Piraeus Bank România au fost de 108 mil. euro în primele nouă luni ale anului trecut. Ultimul bilanț făcut public al băncii locale indică o revenire în 2013 pe profit cu un plus de 12,8 mil. lei (2,9 mil. euro) față de o pierdere de 94,9 mil. lei (21,3 mil. euro) în 2012.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două surcursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operațiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ și a trecut la achiziții în 2012 și 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operațiunile a trei bănci cipriote, precum și subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 și le-a vândut în circa un an către omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piața bancară locală sub marca Băncii Române de Credite și Investiții.

Jurnalul de fuziuni și achiziții din 3 martie 2015

ROMÂNIA

Grecii de la Piraeus Bank România scot la vânzare un pachet de credite neperformante de până la 200 mil. euro

BĂNCI. Piraeus Bank România, filiala grupului bancar elen Piraeus și una dintre primele zece bănci locale la finele lui 2013, se pregătește să vândă un pachet de credite neperformante de aproape 200 mil. euro, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piața financiară.

Banca grecească este una dintre instituțiile de credit locale, care cu o rată a creditelor neperformante de 27% în luna septembrie, depășește sensibil media sistemului bancar local. Aceasta se situa la 15,33% în septembrie 2014, iar în decembrie a coborât sub 14%, conform datelor prezentate de banca centrală. Portofoliul de credite neperformante al Piraeus Bank România era în septembrie 2014 acoperit cu garanții în proporție de 87%, potrivit unei prezentări a băncii – mamă.

Traderul Ameropa a cumpărat două noi depozite de cereale

CEREALE. Traderul de materii prime agricole Ameropa Grains, controlat de magnatul elveţian Andreas Zivy, a cum­părat două magazii de cereale în localităţile Dor Mărunt (Călăraşi) şi Măcin (Tulcea). Depozitele orizontale de cereale disponibile în Măcin şi Dor Mărunt arată că achiziţia făcută de Ameropa înseamnă o preluare a unor capacităţi cumulate de cel mult 20.000 de tone de cereale, ceea ce ar însemna tranzacţii cu o valoare maximală estimată la 2 milioane de euro, potrivit calculelor ZF.

EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST

Enel așteaptă patru oferte la vânzarea producătorului de electricitate din Slovacia

ENERGIE. Grupul italian de utilități Enel așteaptă la începutul lunii aprilie patru oferte angajante din partea investitorilor înscriși în cursa pentru achiziția producătorului slovac de energie Slovenske Elektrarne, potrivit Reuters, care citează trei surse apropiate tranzacției.

Fortum din Finlanda, producătorii cehi de energie CEZ și EPH, precum și un consorțiu care cuprinde compania Slovnaft aparținând grupului ungar MOL și compania maghiară de stat MVM și-au exprimat interesul pentru achiziția activului scos la vânzare de Enel. În România, italienii au anunțat la finele lunii trecute suspendarea procesului de vânzare.

Telekom Slovenia cumpără un rival de pe piața locală

TELECOMUNICAȚII. Telekom Slovenia a anunțat recent achiziția operatorului de telefonie mobilă Debitel de la vânzătorii ACH, Adria Mobil și Svema Trade. Firma austriacă de avocatură Schoenherr a consiliat Telekom Slovenia la achiziția anunțată pe 27 februarie, care va fi încheiată după obținerea avizelor necesare din partea autorităților competente. Părțile au agreat să nu facă publice mai multe detalii, inclusiv valoarea tranzacției, până la finalizarea tranzacției, conform unui comunicat de presă al casei austriece de avocatură.

EUROPA

Fiica președintelui Angolei vrea ca banca portugheză BPI să fuzioneze cu Millennium și respinge oferta de preluare venită de la spaniolii de la Caixa

BĂNCI. Banca portugheză BCP Millennium, a spus că va analiza propunerea de fuziune dacă și conaționalii de la BPI vor face același lucru, la o zi după ce Isabel dos Santos, fiica președintelui Angolei și acționar al BPI, a trimis o scrisoare cu propunerea de fuziune între cele două instituții, relatează Dealbook New York Times.

Fuziunea dintre BCP și BPI nu numai că va domina piața bancară portugheză, dar va face din investitorii angolezi, proveniți din vechea colonie a Portugaliei, să devină cei mai mari acționari ai noii entități.

Isabel dos Santos, una dintre cele mai bogate femei din Africa, are 18,6% din BPI, în timp ce compania petrolieră deținută de statul angolez, Sonangol, controlează 19,4% din BCP. Propunerea de fuziune vine după ce banca spaniolă CaixaBank, care deține deja 44,1% din BPI, a venit cu o ofertă de preluare pentru restul de 55,9% din acțiunile băncii, care evaluează banca portugheză la 1,94 mld. euro.

Francezii de la Groupama au strâns 485 mil. euro din vânzarea unui pachet de acțiuni la Veolia Environnement

MEDIU. Compania franceză Groupama a spus că a obținut circa 485 mil. euro din vânzarea unui pachet de 28,4 milioane de acțiuni la Veolia Environnement, relatează Reuters.
Pachetul reprezintă 5,05% din capitalul social al firmei Veolia. Groupama este unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de asigurări.

PCH cumpără magazinul online Fab.com

COMERȚ ONLINE. PCH a cumpărat platforma de comerț online Fab pentru a crea un nou magazin electronic pentru tinerele companii de tehnologie hardware și gadget-uri, potrivit FT.
Fab este o afacere care a fost evaluată mai demult la 1 mld. dolari, dar PCH plătește numai o fracție din acel preț după o serie de restructurări care au avut loc anul trecut. Termenii tranzacției în numerar și acțiuni nu au fost dezvăluiți.

Alpha Bank a finalizat achiziția a 100% din acțiunile Emporiki Bank Cipru
BĂNCI. Alpha Bank Cipru a anunțat că a finalizat la 1 martie achiziția pachetului de 100% din acțiunile Emporiki Bank Cipru. Grecii au făcut publică achiziția subsidiarei cipriote încă din 22 decembrie 2014, conform unui comunicat publicat de Stockwatch.

CVC Capital vinde 7,5% dintr-o companie spaniolă de infrastructură pentru 1,156 mld. euro

INFRASTRUCTURĂ. Banca de investiții UBS a anunțat vânzarea accelerată a unui pachet de 7,5% din acțiunile companiei spaniole de infrastructură Abertis, deținut de Trebol International, un fond al CVC, către o bază de investitori calificați, scrie publicația financiară spaniolă Expansion. Pachetul valorează pe bursă 1,156 mld. euro. Fondul administrat de CVC are 15,5% din acțiunile Abertis.

AMERICA DE NORD

Citi vinde furnizorul de credite ipotecare OneMain Financial către o fostă unitate a AIG pentru 4,25 mld. dolari

SERVICII FINANCIARE. Citigroup Inc. este de acord cu vânzarea instituției financiare de credit ipotecar OneMain Financial, cu o vechime de 103 ani, către Springleaf Holdings pentru 4,25 mld. dolari în numerar, informează Bloomberg. Springleaf, fosta unitate a AIG, va deveni astfel cel mai mare jucător în sectorul de credit ipotecar.

Universitatea americană Yale are în mână 1 mld. de dolari în numerar și se uită după investiții

UNIVERSITĂȚI. Universitatea americană Yale, una dintre cele mai bine cotate și bogate universități din lume, stă pe lichidități de aproape 1 mld. dolari și caută noi investiții, scrie Bloomberg.

Nivelul în creștere al lichidităților s-ar putea datora unor plăți mai mari venite de la fonduri de investiții și investiții imobiliare, precum și ca urmare a deciziei de a reduce din participațiile deținute în acțiuni americane. Participațiile Yale sunt de circa 23,9 mld. dolari și se situează sub nivelul rivalei, universitatea Harvard.

Harvard are participații de 36,4 mld. dolari și și-a triplat recent lichiditățile până la circa 1 mld. dolari. Creșterea deținerilor de numerar este un fenomen în creștere printre investitorii care se tem de un declin al piețelor de acțiuni.

ING vinde 18,9% din Voya Financial pentru 600 mil. dolari

SERVICII FINANCIARE. Grupul financiar olandez ING a anunțat că a ajuns la un acord pentru vânzarea pachetului de acțiuni pe care îl deține la firma de servicii financiare Voya Financial în cadrul unei oferte publice, potrivit unui comunicat al ING.

Acordul prevede răscumpărarea pachetului de acțiuni al ING, de 45,6 milioane de acțiuni ce reprezintă 18,9% din capitalul social, pentru 600 mil. dolari. În urma tranzacției, ING iese din acționariatul Voya.

ASIA

Lafarge cumpără încă 45% din acțiunile filialei sale din China

CIMENT. Producătorul francez de ciment Lafarge, aflat în proces de fuziune cu Holcim, a înaintat o propunere în valoare de 294 mil. euro pentru a prelua pachetul de 45% deținut de Socam în filiala sa chineză. Astfel, francezii vor ajunge să dețină pachetul integral de acțiuni al filialei chineze, notează La Tribune.

Operațiunea este condiționată de finalizarea proiectului de fuziune dintre Lafarge și Holcim. În România, activele Lafarge vor fi preluate de către irlandezii de la CRH.

Tranzacție de 550 mil. dolari între malaezieni și japonezi pe piața croazierelor de lux

CROAZIERE. Genting Hong Kong a fost de acord să cumpere compania Crystal Cruises de la grupul nipon Yusen Kabushiki Kaisha (NYK) pentru 550 mil. dolari, mișcare ce permite companiei malaeziene să se extindă pe piața croazierelor de lux, informează South China Morning Post.

Tranzacția este programată să fie finalizată în trimestrul al doilea și va fi finanțată din lichiditățile existente ale companiei malaeziene Genting și din credite bancare.

AMERICA CENTRALĂ ȘI DE SUD

British American Tobacco oferă 3,53 mld.dolari pentru 24,7% dintr-un producător brazilian de țigarete

TUTUN. British American Tobacco Plc a înaintat o propunere pentru a cumpăra pachetul de 24,7% pe care nu îl deține din acțiunile celei mai mari companii braziliene de țigări Souza Cruz SA, scrie Reuters. Valoarea tranzacției este estimată la 3,53 mld. dolari.

AUSTRALIA & PACIFIC

Malaezienii cumpără plantații de palmier în Papua Noua Guinee pentru 1,7 mld. dolari

PLANTAȚII. Sime Darby Plantation Bhd, divizia de plantații a grupului malaezian Sime Darby Bhd, a finalizat achiziția New Britain Palm Oil Ltd din Papua Noua Guinee pentru 1,7 mld. dolari, a anunțat luni compania.

Cel mai mare producător indian de medicamente cumpără o afacere în Australia de la GSK

MEDICAMENTE. Sun Pharmaceutical Industries Ltd, cel mai mare producător indian de medicamente după vânzări, a spus că este de acord să cumpere afacerea cu calmante derivate din opiu a celor de la GlaxoSmithKline Plc din Australia, scrie Reuters.

MelbourneIT continuă achizițiile pe piața de tehnologie a informațiilor

IT. MelbourneIT, companie de web design și de înregistrare de domenii pe internet, are în plan să continue achizițiile după ce a cumpărat săptămâna trecută furnizorul de servicii cloud UberGlobal pentru 15,5 mil. dolari, scrie Australian Financial Review.

Sursă foto: Piraeus Bank.

Grecii de la Piraeus Bank România scot la vânzare un pachet de credite neperformante de până la 200 mil. euro

Piraeus Bank România, filiala grupului bancar elen Piraeus și una dintre primele zece bănci locale la finele lui 2013, se pregătește să vândă un pachet de credite neperformante de aproape 200 mil. euro, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piața financiară.

Reprezentanții Piraeus Bank România nu au făcut niciun comentariu până la această oră pe acest subiect.

Banca grecească este una dintre instituțiile de credit locale, care cu o rată a creditelor neperformante de 27% în luna septembrie, depășește sensibil media sistemului bancar local. Aceasta se situa la 15,33% în septembrie 2014, iar în decembrie a coborât sub 14%, conform datelor prezentate de banca centrală. Portofoliul de credite neperformante al Piraeus Bank România era în septembrie 2014 acoperit cu garanții în proporție de 87%, potrivit unei prezentări a băncii – mamă.

La un portofoliu de credite brute de 1,5 mld. euro rezultă că în septembrie împrumuturile depreciate ale subsidiarei grecești aveau o valoare totală de peste 400 mil. euro. Adică, în scădere față de nivelul afișat la 31 decembrie 2013, când valoarea creditelor neperformante era de 2,67 mld. lei (circa 604 mil. euro, calculat la cursul mediu de schimb din 2013), din care în jurul a 95% însemna expunere pe IMM-uri și credite de consum acordate persoanelor fizice.

Pentru a slăbi presiunea portofoliului de credite neperformante pe bilanț, Piraeus Bank România a vândut o parte din acestea în aprilie 2014, după cum menționează reprezentanții băncii în ultimul raport anual.

Vânzarea de credite neperformante este considerată afacerea momentului pe piața bancară, de care caută să profite investitorii financiari specializați în administrarea unor astfel de active. Tranzacțiile derulate în ultimul an pe piața românească de profil s-au încheiat la discount-uri de peste 85%, chiar peste 90% față de valoarea nominală a portofoliului în funcție de garanțiile care însoțesc pachetele de credite și de cât se estimează că se mai pot recupera din ele.

Printre cei mai activi cumpărători de active bancare neperformante locale se numără gigantul german Deutsche Bank, cehii de la APS (Asset Portfolio Servicing), fondul londonez de investiții AnaCap și americanii de la HIG Capital. Aceștia au cumpărat împreună în formulă de consorțiu un pachet de credite neperformante de circa 500 mil. euro de la Volksbank România, mișcare ce a netezit drumul spre exitul austriecilor de pe piața locală prin semnarea tranzacției cu Banca Transilvania. Alte tranzacții importante au vizat BCR, care a vândut în două tranșe credite de 620 mil. euro în a doua parte a anului trecut și se pregătește de o nouă serie de astfel de tranzacții în contextul strategiei sale de a reduce accelerat valoarea acestor active din propriul bilanț.

Piraeus Bank este una dintre marile bănci grecești care au prezentat anul trecut la Bruxelles Comisiei Europene planuri de restructurare a operațiunilor pe piețele externe, alături de National Bank of Greece, proprietarul Banca Românească, și de alte instituții de credit.

Ultimele date prezentate de banca – mamă din Grecia indică active în România de 1,989 mld. euro, o cotă de piață de 2,9% la credite și de 1,8% la depozite la nivelul lunii septembrie 2014.

Piraeus Bank România are, conform sursei citate, o rețea formată din 130 de agenții și un personal care numără 1.607 angajați. Primele nouă luni ale anului trecut indică o ajustare a echilibrului între credite și depozite, care au ajuns la un raport de 108%, pe fondul scăderii volumului de împrumuturi și, în paralel, a creșterii nivelului depozitelor.

Veniturile nete ale Piraeus Bank România au fost de 108 mil. euro în primele nouă luni ale anului trecut. Ultimul bilanț făcut public al băncii locale indică o revenire în 2013 pe profit cu un plus de 12,8 mil. lei (2,9 mil. euro) față de o pierdere de 94,9 mil. lei (21,3 mil. euro) în 2012.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două surcursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operațiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ și a trecut la achiziții în 2012 și 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operațiunile a trei bănci cipriote, precum și subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 și le-a vândut în circa un an către omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piața bancară locală sub marca Băncii Române de Credite și Investiții.

Csaba Baji, șeful MVM. Sursă foto: MVM.

Tranzacție pe piața de energie: Cea mai mare companie de stat din Ungaria intră în România pe calea apei. MVM a cumpărat 90% din acțiunile unui producător hidro de energie din Harghita

MVM, compania energetică deținută de statul maghiar și una dintre cele mai mari din Ungaria, a cumpărat 90% din acțiunile producătorului de energie în microhidrocentrale Hivatalos SRL din Miercurea Ciuc (județul Harghita), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția echivalează cu intrarea liderului pieței de energie din Ungaria în România pe segmentul de producție de energie, microhidrocentralele preluate având o putere instalată de aproximativ 7 MW. Unele surse din piața de energie estimează că, în aceste condiții, vânzarea unui MW de putere instalată în microhidrocentrale se situează în marja de 3 – 4 mil. euro, ceea ce situează valoarea tranzacției sub pragul de 30 mil. euro.

Contactat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Lenard Andras, unul dintre vânzători, a confirmat tranzacția cu MVM: ”Tranzacția este încă în curs. Din câte știu eu, este prima achiziție a MVM în România. Nu vă pot spune valoarea tranzacției pentru că așa au convenit părțile”.

Reprezentanții MVM nu au făcut până acum niciun comentariu. La Registrul Comerțului au fost operate deja modificările în structura acționariatului, locul vechilor acționari – Winsland Holdings LTD, vehicul de investiții din Cipru cu 50% din acțiuni, și Hydroenergy ZRT Ungaria cu 40% din acțiuni a fost luat de MVM Partner Bucharest SRL cu 90% din acțiuni, reprezentanța grupului ungar în România. Celălalt acționar este Casa de Pensii și Ajutoare a Personalului Bisericii Reformate Cluj Napoca, care deține în continuare 10% și care nu a participat la tranzacție.

De asemenea, vechii administratori ai firmei și vânzători în tranzacție, Lenard Andras și Toth Ladislav, au fost deja înlocuiți de reprezentanții cumpărătorului din data de 6 ianuarie.

Microhidrocentralele operate de către firma Hivatalos din Miercurea Ciuc se află pe cursul pârâului Uz din Valea Uzului (județul Harghita).

Primăria comunei Sînmartin (județul Harghita) a aprobat în iulie 2012 ocuparea temporară a unui teren de 7.600 de metri pătrați pentru instalarea unui cablu electric subteran de înaltă tensiune care făcea parte din lucrările de transport și racordare la sistemul energetic național a unui ansamblu de 8 hidrocentrale aflate în construcție și care totalizau o putere instalată de 6,98 MW, investiție administrată de firma Hivatalos.

Hivatalos SRL, firmă înființată în 2007, a raportat pentru anul 2013 pierderi de 6 mil. lei (1,3 mil. euro) la o cifră de afaceri de 0,9 mil. lei (0,2 mil. euro) și venituri de 3,9 mil. lei (0,9 mil. euro). Activele imobilizate ale firmei ajungeau la 85,3 mil. lei (19,3 mil. euro), iar datoriile la 76,7 mil. lei (17,3 mil. euro). În 2012, veniturile totale erau mult mai mari de 51,8 mil. lei (11,6 mil. euro).

Cumpărătorul, MVM, este una dintre cele mai mari firme din Ungaria, liderul pieței de energie și se află în portofoliul statului. MVM are un profil de companie energetică integrată cu operațiuni în producția de energie, printre activele sale fiind și centrala nucleară de la Paks (Ungaria), este unicul transportator de energie din țara vecină, are structuri de vânzare de energie și deține participații în sistemul de distribuție. Dispune, de asemenea, de infrastructură pentru servicii de telecomunicații. MVM derulează afaceri atât pe piața de energie, cât și pe cea de gaze.

Ultimul raport anual al grupului MVM indică pentru 2013 vânzări de 922 miliarde forinți (circa 3 mld. euro) și un profit care după plata taxelor ajunge la 32 mld. forinți (circa 100 mil. euro). Cifrele MVM pentru piața de energie sunt capacități de producție de 2.903 MW și o producție de 16.520 GWh la 7.942 de angajați.

Estimările conducerii MVM pentru 2014 indicau venituri de circa 5 mld. euro, compania fiind într-o fază de extindere a operațiunilor sale. Talia și structura companiei ungare arată că depășește ca mărime oricare din companiile românești din piața de energie.

MVM este unul dintre exponenții politicii duse de cabinetul condus de premierul Viktor Orban, care în ultimii ani a răscumpărat de la companiile străine mai multe active de pe piața de energie locală, dar a încurajat și achizițiile cu capital maghiar pe piețele externe. Politica energetică dusă de Orban de apropiere de Moscova, aflată în tabăra opusă Occidentului datorită dosarului ucrainean, nu este văzută cu ochi buni în cancelariile europene și americane.

Piața de energie din România este dominată în sectorul de producție de companiile de stat Hidroelectrica și Nuclearelectrica, pe segmentul de transport operează compania de stat Transelectrica, iar în sectorul de distribuție și furnizare pe lângă firma de stat Electrica, activează grupuri străine puternice precum Enel (Italia), E.ON (Germania) și CEZ (Cehia).

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață, își majorează cota de piață prin achiziția Volksbank România. Sursă foto: Banca Transilvania.

Banca Transilvania a angajat consultanții de la A.T. Kearney să se ocupe de integrarea achiziției Volksbank România în propriile structuri. La licitație au participat și alți grei ai consultanței de strategie precum McKinsey și Roland Berger

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață ca mărime, a selectat firma de consultanță A.T. Kearney pentru partea de integrare a achiziției Volksbank România în propriile structuri. Valoarea unui astfel de contract de consultanță poate pleca de la un milion de euro, dar poate depăși și nivelul de 2 mil. euro, în funcție de obiectivele finale și de complexitatea procesului de integrare postachiziție, estimează surse din piața de consultanță.

”A fost o selecție care a cuprins câteva firme de consultanță din domeniu, pe baza unei licitații, respectându-se cele mai bune practici de business”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Băncii Transilvania.

La licitație au participat și alte nume cu greutate din domeniul consultanței de strategie precum McKinsey și Roland Berger, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Întrebați care au fost criteriile după care a fost făcută selecția consultantului, reprezentanții Băncii Transilvania au răspuns: ”A fost aleasă firma de consultanță care, prin experiența ei, se potrivește cel mai bine cu specificul proiectului BT de integrare, și anume A.T. Kearney. Experiența locală nu a fost criteriul principal pentru alegerea A.T. Kearney de către Banca Transilvania pentru că în România nu au fost prea multe proiecte similare. A.T. Kearney are foarte bune referințe și o vastă experiență în regiune în ceea ce privește diverse proiecte de strategie și integrare”.

Reprezentanții Băncii Transilvania și ai biroului din București al A.T.Kearney nu au spus care este durata contractului încheiat, care este valoarea acestuia sau câți oameni de la firma de consultanță lucrează în acest proiect.

Banca Transilvania a semnat pe 10 decembrie 2014 contractul pentru achiziția a 100% din acțiunile Volksbank România de la banca – mamă Volksbank Austria 51% și acționarii minoritari BPCE (Franța) cu 24,5%, respectiv băncile germane DZ Bank – 16,4% și WGZ Bank – 8,1%, restul acțiunilor aparținând VBI Holding.

Tranzacția este acum în faza de obţinere a autorizaţiilor din partea BNR şi a Consiliului Concurenţei.

Finalizarea tranzacției este așteptată să se realizeze în următoarele două luni, însă reprezentanții băncii cu sediul la Cluj – Napoca au obținut deja o derogare pe 28 ianuarie de la Consiliul Concurenței pentru a putea să se implice în gestionarea portofoliului de credite în franci elvețieni, unde clienții Volksbank au fost puternic afectați din a doua decadă a lunii ianuarie de aprecierea monedei elvețiene în raport cu celelalte valute. Consultanții de la A.T. Kearney lucrează cu Banca Transilvania de când a fost obținută în urmă cu o lună derogarea din partea Consiliului Concurenței, conform surselor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

“Ne bucurăm să colaborăm cu A.T. Kearney în cel mai important şi ambiţios proiect din 2015 al Băncii Transilvania. Pentru reuşita acestuia au fost formate deja echipe mixte, cu responsabilităţi în domenii – cheie, cu persoane din BT, Volksbank România şi consultanţi cu experienţă inclusiv internaţională, de la A.T. Kearney”, a spus Ömer Tetik, Director General al Băncii Transilvania.

Din informațiile MIRSANU.RO, firma de consultanță va lucra pe acest proiect atât cu consultanți locali, cât și internaționali.

“Suntem onoraţi să facem parte din acest demers curajos iniţiat de Banca Transilvania. Pentru noi această colaborare reprezintă rezultatul unui efort susţinut şi al experienţei acumulate în sectorul bancar,atât în România,cât şi în regiune. A.T.Kearney a delegat deja o echipă care va sprijini BT în planificarea integrării pe toate ariile cheie. Vedem în acest proiect o oportunitate de a contribui la dezvoltarea sustenabilă a sectorului bancar românesc şi de a transforma achiziţia într-un best practice”, a spus Ştefan Marcu, Director al A.T. Kearney.

Preluarea Volksbank România de către Banca Transilvania este cea mai mare tranzacție în curs de desfășurare din ultimii ani, obiectivul declarat al instituției de credit fiind ocuparea locului al doilea de pe piață. Pentru majorarea cotei de piață și integrarea Volksbank în propria rețea, Banca Transilvania mizează pe puterea de foc oferită de nivelul de lichidități de peste 1 mld. euro și de un profit net anual de circa 100 mil. euro, cel mai mare de pe piața bancară ce la nivel de ansamblu este pe pierdere.

BT are o cotă de piață de 9,7% în funcție de activele totale, după pozițiile ocupate de BCR și BRD. Este o bancă cu o istorie de două decenii, construită pe trei linii principale de afaceri – companii, IMM și retail (persoane fizice). Rețeaua băncii cuprinde 530 de locații și un personal format din peste 6.000 de angajați, care deservesc o clientelă de 1,89 milioane de persoane fizice și companii.

Profilul băncii este diferit de majoritatea concurenților, în spatele cărora se află grupuri financiare internaționale. Banca Transilvania a fost fondată de un grup de oameni de afaceri din Cluj – Napoca și a atras în acționariatul său investitori instituționali precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, respectiv International Finance Corporation din grupul Băncii Mondiale.

Firma angajată de BT pentru integrarea Volksbank România A.T. Kearney este o afacere internațională în domenniul consultanței de strategie, fondată în 1926 și prezentă în 40 de țări la nivel global cu un personal format din circa 3.500 de oameni.

În România, biroul A.T.Kearney a fost deschis în 2003, iar în regiune mai are deschise birouri în Rusia, Polonia, Ucraina, Turcia, Cehia, Ungaria, Croația și Slovenia.

Din portofoliul local de clienți fac parte cinci din primele zece bănci locale, patru din cele mai mari 5 firme de asigurări, trei fonduri de investiții, companii de top din comerț, telecomunicații, utilități, firme din sectorul medical și din alte sectoare – cheie, precum și entități ale statului, susține firma de consultanță într-o prezentare trimisă jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, în care nu sunt însă nominalizați clienții.

De asemenea, din gama de servicii oferite de consultanții firmei fac parte cele de integrare post achiziție, due – dilligence (analiză financiară – n.r.), strategii de creștere, management al performanței, optimizări operaționale și alte zone sau compartimente ale unei organizații.

Piața bancară a înregistrat anul trecut două exituri, în urma tranzacțiilor prin care UniCredit Țiriac Bank a preluat portofoliul de clienți – companii al RBS Bank din România, iar ungurii de la OTP au achiziționat Millennium Bank România, subsidiara locală a grupului portughez BCP Millennium.

Centrala nucleară de la Cernavodă asigură până la 20% din producția internă de energie. Sursă foto: Nuclearelectrica.

Consultanții nu au apucat să facă bani din tranzacția cu Enel: Nuclearelectrica a plătit până acum o sumă modică din bugetul maxim de 1,2 mil. euro alocat consorțiului format din Raiffeisen, Popovici Nițu & Asociații, BDO Business Advisory și asocierea Roener EnergyPro – ICPE

Producătorul de energie electrică Nuclearelectrica, unul dintre investitorii care s-au înscris în cursa pentru achiziția de active de la Enel, a plătit până acum consultanților pe care i-a angajat pentru această tranzacție o sumă modică, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții companiei. Tranzacția cu Enel este în acest moment suspendată, iar noi vești despre evoluția procesului ar putea veni în jurul datei de 19 martie, când italienii se pregătesc să-și anunțe noua strategie.

”În conformitate cu anunțul de atribuire a contractului de consultanță, publicat în SEAP (Sistemul de Excelență în Administrația Publică – n.r.), acesta prevede o valoare maximă de 1,2 mil. euro și include o componentă fixă și una variabilă (onorariu de succes), potrivit Notei supuse aprobării Adunarii Generale a Acționarilor și Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor nr. 8/06.10.2014. Suma achitată până în prezent consultantului face parte din componenta fixă și este una modică având în vedere perioada scurtă de lucru”, au răspuns reprezentanții companiei de stat Nuclearelectrica la solicitarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Compania nu a precizat valoarea plăților făcute până acum către consultanții angajați în dosarul Enel.

Nuclearelectrica nu a răspuns când au fost notificați de către grupul italian cu privire la suspendarea procesului de vânzare din România, măsură anunțată public săptămâna trecută, fiind invocate clauzele de confidențialitate ale procesului.

”Având în vedere obligațiile de confidențialitate aferente procesului derulat de Enel, în acest moment SN Nuclearelectrica SA nu poate oferi mai multe informații decât cele date publicității prin intermediul rapoartelor curente emise de companie”, precizează reprezentanții companiei de stat.

Nuclearelectrica a anunțat în urmă cu aproximativ patru luni că a contractat serviciile de consultanță ale Raiffeisen Bank România, care la rândul său a subcontractat firma de avocatură Popovici, Nițu & Asociații pentru expertiza juridică, BDO Business Advisory pentru partea de consultanță fiscală, respectiv asocierea formată din Roener EnergyPro și ICPE SA pentru expertiza în sectorul energetic.

De regulă, în tranzacțiile de tip fuziuni și achiziții, cum este cea a Enel din România, consultanții câștigă mai mulți bani din onorariul de succes și mai puțin din plata retainer-ului, a componentei fixe, a cărei valoare poate fi una foarte mică, la limita acoperirii costurilor proprii ale consultanților. Onorariul de succes este, de obicei, un procent din valoarea totală a tranzacției, el se poate situa în marja 0,5% – 1%, chiar peste acest nivel. Valoarea totală a contractului poate fi însă plafonată în limita unui buget maxim alocat, așa cum a procedat de exemplu Nuclearelectrica. Tranzacția de vânzare a companiilor Enel este estimată într-o marjă mai largă de surse diferite din piața de energie între 1 și 2 mld. euro.

Cealaltă firmă de stat din energie implicată în tranzacție este Electrica, ea mizând pe serviciile unui consorțiu de consultanți format din banca de investiții JP Morgan, firma de audit KPMG și casa de avocatură CMS Cameron McKenna, conform ultimelor informații disponibile.

Italienii au anunțat pe 10 iulie demararea procesului de vânzare din România, iar în toamnă potențialii cumpărători și-au angajat bănci de investiții, auditori, avocați, consultanți specializați pentru această tranzacție. Procesul derulat de Enel a trecut încă de anul trecut de runda ofertelor neangajante, iar ofertele finale erau așteptate conform ultimelor informații disponibile, după amânări, în a doua parte a lunii martie. Între timp, investitorii interesați și echipele de consultanți au fost în corespondență cu vânzătorul și consultanții săi, au formulat întrebări, au accesat camera de date organizată de echipa vânzătorului și au derulat activități de due dilligence (analiză financiară -n.r.) pentru a putea evalua activele scoase la vânzare. Procesul de vânzare s-a oprit însă înainte de faza ofertelor finale, ultimul pas rămas până la selectarea unui cumpărător și, deci, semnarea contractului de vânzare – cumpărare, momentul așteptat de consultanți pentru că de el depinde încheierea cu succes a tranzacției și, implicit, plata comisionului de succes.

Compania care operează centrala nucleraelectrică de la Cernavodă a indicat anul trecut că este interesată de anumite active din pachetul scos la vânzare de către Enel, mai ales de distribuția de electricitate din Dobrogea care ar putea oferi perspective de integrare pe verticală a companiei de stat în piața de energie și are o importanță strategică în contextul interconexiunilor cu sistemele energetice vecine din Republica Moldova și Bulgaria.

Nuclearelectrica a raportat pentru 2014 venituri totale de 1,794 mld. lei (403,6 mil. euro)și un profit net de 137 mil. lei (30,8 mil. euro, indicatori calculați la cursul mediu anual de 4,4446 lei la euro din 2014), mai mic de peste trei ori față de cel înregistrat în anul anterior, conform rezultatelor financiare preliminare neauditate. Compania, deținută de statul român în proporție de 81,27%, are o valoare bursieră de 2,135 mld. lei (482,7 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei) la o cotație de 7,58 lei pe acțiune.

Alți investitori care și-au exprimat până acum interesul pentru cele șase firme Enel scoase la vânzare din România sunt firma de stat Electrica, ce are de plasat banii obținuți din listarea pe bursă din vara anului trecut, rivalii GDF Suez și E.ON, grupul de telecomunicații RCS & RDS, precum și chinezii de la State Grid Corporation of China.

Sursă date: Enel (Italia)

Sursă date: Enel (Italia)

Pachetul de operațiuni Enel scos la vânzare în România cuprinde 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100% din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV. Enel Distribuție Muntenia asigură alimentarea cu energie a Bucureștiului și județele Ilfov și Giurgiu.

Italienii au anunțat pe 18 februarie că suspendă temporar tranzacția derulată în România, după amânări repetate a termenilor din calendarul tranzacției, și că urmează să anunțe în luna martie ce decizie va lua în legătură cu acest proces în contextul anunțării unei noi strategii. Enel merge însă mai departe cu vânzarea producătorului de electricitate din Slovacia, conform unui anunț de astăzi al grupului. În ceea ce privește înghețarea tranzacției din România, motivul invocat de Enel este că ținta propusă de a obține 4 mld. euro din tranzacții în 2014 pentru a-și reduce datoriile a fost atinsă în urma vânzării unui pachet de acțiuni ale subsidiarei spaniole Endesa și a altor active.

Vânzarea Bank of Cyprus România a eșuat până acum de două ori. Credit foto: Dreamstime.

Bank of Cyprus se uită la vânzarea unei părți din activele locale către magnatul imobiliar britanic de origine cipriotă Panico Panayi. După ce au fost nemulțumiți de ofertele investitorilor financiari, ciprioții schimbă macazul către partenerii de afaceri. Proprietarul mall-ului Colosseum din Chitila are expunere de zeci de milioane de euro pe bilanțul băncii cipriote

Bank of Cyprus, bancă aflată în proces de exit din România, se orientează în discuțiile sale de vânzare a pachetului local de active către partenerii de afaceri, unul dintre aceștia fiind investitorul imobiliar britanic de origine cipriotă Panico Panayi, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Panico Panayi este proprietarul centrului comercial Colosseum din Chitila, despre care spunea acum câțiva ani că va fi cel mai mare mall din Europa după investiții de 350 mil. euro ce ar urma să fie finalizate în 2016. Britanicul de origine cipriotă are o avere estimată în 2009 la 72 mil. lire sterline (aproximativ 100 mil. euro) într-un top al celor mai bogați greci și ciprioți greci din Anglia, conform publicației North Cyprus Daily. Panayi a făcut bani după ce a vândut în 2005 lanțul său de bingo Buckingam din Marea Britanie pentru 90 mil. lire sterline, iar apoi s-a apucat să investească bani în piața imobiliară din România, atras ca și alți investitori de randamentele bune de aici și de potențialul de creștere.

Panico Panayi a început să ridice mall-ul Colosseum cu bani de la Bank of Cyprus, de la care a contractat finanțare în 2011 când a anunțat că a investit 42 mil. euro numai în dezvoltarea primei etape a proiectului, și anume parcul de retail.

Proprietarul Colosseum este unul dintre investitorii cu cea mai mare expunere în portofoliul de credite acordate companiilor de către Bank of Cyprus România, scos la vânzare până acum de două ori. Ultimele date indică faptul că Panico Panayi a luat două credite de până la 50 mil. euro, din care unul de 26 mil. euro și altul de 22,8 mil. euro.

Datele băncii – mamă din Cipru la 30 septembrie 2014 indică faptul că subsidiara sa din România avea un portofoliu de împrumuturi de 445,9 mil. euro, din care expunere de 80% în sectorul companiilor, cu credite de 359,8 mil. euro. Lista creditelor restructurate se ridica la 130,3 mil. euro, din care 55 mil. euro reprezintă credite neperformante, iar valoarea garanțiilor atașate (colateralul – nr.) este evaluat la 40 mil. euro.

Pe domenii, imobiliarele atârnă cel mai greu în bilanțul Bank of Cyprus România, cu un portofoliu de împrumuturi de 186,6 mil. euro, adică 42% din totalul creditelor. Aici, un client cu greutate este Nova Imobiliare, firma lui Panico Panayi care se ocupă de dezvoltarea Colosseum, de unde rezultă și poziția – cheie ocupată acum de milionarul de origine cipriotă în rezolvarea exitului Bank of Cyprus România.

Până la publicarea articolului, nici Bank of Cyprus și nici Panico Panayi nu au putut fi contactați.

Bank of Cyprus a încercat în două rânduri să vândă pachetul de credite corporative locale, în primăvara lui 2014, nici Raiffeisen și nici Banca Transilvania chiar dacă s-au uitat la afacere nu au venit cu nici o ofertă. Apoi, procesul de vânzare a fost reluat, mandatul tranzacției fiind dat de ciprioți băncii de investiții HSBC, consultanța juridică fiind asigurată în tranzacție, ca și în mod curent, de firma de avocatură Reff & Asociații, afiliată rețelei Deloitte. Mai mulți investitori cu apetit pentru active depreciate și-au exprimat interesul, iar ciprioții au strâns oferte de la consorțiul format din Sankaty Advisors, investitor financiar afiliat gigantuui Bain Capital, și BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare – n.r.), Deutsche Bank și Baupost Group din Germania, HIG Capital și fondul londonez de investiții AnaCap. Surse citate de blogul britanic CostarFinance susțineau că cea mai bună ofertă însemna o vânzare de portofoliu la un discount de 80%, ceea ce Consiliul de administrație al Bank of Cyprus condus de bancherul elvețian Josef Ackerman, fostul director general al Deutsche Bank, a respins în luna ianuarie rezultatul proiectului Ariadne și a schimbat filosofia tranzacției de exit către contactarea de investitori individuali.

Bank of Cyprus România mai are de vânzare pe lângă portofoliul de credite și proprietăți imobiliare, respectiv hotelul New Montana de patru stele din centrul stațiunii montane Sinaia.
Lista de companii – vehicul înființate de ciprioți pentru administrarea portofoliului de proprietăți cuprinde Otherland Properties Dorobanți SRL, Pittsburg Properties SRL, Battersee Real Estate SRL, Trecoda Real Estate SRL, Green Hills Properties SRL, Bocaland Properties SRL, Buchuland Properties SRL, Commonland Properties SRL, Romaland Properties SRL, Janoland Properties SRL, Blindingqueen Properties SRL, Fledgego Properties SRL, Hotel New Montana SRL, Loneland Properties SRL, Unknownplan Properties SRL and Frozenport Properties SRL, conform ultimelor informații disponibile din piață. La acestea se adaugă firma de leasing Cyprus Leasing România IFN SA, deținută 100% de către Bank of Cyrpus.

Expunerea totală a Bank of Cyprus pe România, bilanțieră și extrabilanțieră, la 30 septembrie 2014 era de 710,9 mil. euro. Din aceasta, depozitele în bănci erau de 206,8 mil. euro.

Bank of Cyprus a pus România pe lista piețelor externe de unde trebuie să-și facă exitul după episodul crizei cipriote izbucnit în 2013, când guvernul de la Nicosia a apelat la asistență financiară de urgență la Uniunea Europeană și alți creditori internaționali ca să-și salveze economia și sectorul bancar. În schimb, ciprioții au trecut la un program de vânzare de active de pe piețele externe pentru a-și putea plăti datoriile față de creditori, după ce, în premieră, deponenții fuseseră în premieră taxați cu pierderea parțială a banilor depuși în conturile băncilor cipriote.

În contextul acestui proces de dezinvestire, pe 25 aprilie 2013, Bank of Cyprus România a transferat către Marfin Bank România un pachet de active în valoare de 82 mil. euro și un portofoliu de depozite de 77 mil. euro. Astfel, clienți ai băncii erau puși la adăpostul legii române de garantare a depozitelor în limita plafoanelor prevăzute, în condițiile în care nu exista această protecție la nivelul subsidiarei locale a unei bănci străine, ci numai la nivel de filială.

Bank of Cyprus a vândut în aprilie 2014 pachetul său de 9,9% din acțiunile Băncii Transilvania pentru 82 mil. euro. Un alt pas în direcția exitului de pe piața locală a fost vânzarea participației de 35% din societatea care administrează hotelul de cinci stele JW Marriott din București într-o tranzacție de 95 mil. euro. Bank of Cyprus și-a vândut acest pachet în a doua parte a anului trecut către compania austriacă Strabag, acționarul majoritar al hotelului.

enel poza main

Opinie Adrian Mîrșanu: O afacere în stil italian

Așteptați-vă ca negocierile să fie lente și prelungite. Dacă omologii Dvs. par să tragă de timp, evaluați cu atenție dacă încetinirea procesului indică faptul că ei se gândesc la alternative sau nu sunt interesați să facă afaceri cu voi. Acest comportament ar putea reprezenta încercări de a crea o presiune de timp pentru a obține concesii. Oamenii din culturile cu un ritm mai rapid de negociere tind să subestimeze cât timp durează negocierile și fac deseori greșeala să încerce să grăbească lucrurile. Răbdarea și persistența sunt importante.

Aceste sfaturi sunt pentru cei care iau contact cu stilul italienilor de negocieri în afaceri, iar ele sunt publicate în cartea „Negotiating International Business”, un ghid de 472 de pagini ce acoperă 50 de țări din lume, scris de Lothar Katz, un neamț care a condus afaceri în Europa, Asia și cele două Americi, iar acum este un trainer recunoscut pentru corporații în domeniul negocierilor internaționale.

Negociatorii ar putea folosi tehnici de presiune. Ofertele finale pot veni mai mult decât odată și rareori sunt finale. Italienii pot face uneori cereri – surpriză într-un stil de genul „acceptă sau pleacă”. În astfel de cazuri, ei ar putea să-ți testeze limitele ca să vadă cât de departe ești dispus să mergi.

Tăcerea poate fi un semnal efectiv de respingere a unei propuneri. Interpretat în aceeași cheie germană de decriptare a școlii italiene de negociere, procesul de luare a deciziei poate dura mult timp și necesită răbdare. Încercările de a grăbi sau de a pune presiune pe procesul de luare a deciziei sunt un afront, conform protocolului italian de afaceri. Italienii sunt învățați să negocieze mult și să se tocmească la preț. În timpul unei negocieri, prețurile se pot modifica cu 40% sau mai mult între momentul ofertei inițiale și acordul final, notează Lothar Katz.

Rămâne de văzut ce și cât din tacticile descrise mai sus aplică Enel în procesul de vânzare al activelor din România, tranzacție cotată între 1 și 2 mld. euro de către mai mulți analiști. Biroul de presă al companiei italiene a anunțat săptămâna trecută că tranzacția este suspendată temporar pentru că ținta de a obține 4 mld. euro în 2014 din tranzacția de vânzare au fost atinse, iar Consiliul Director va decide asupra oricăror planuri de continuare a acestui program în contextul noii strategii a grupului. Detaliile sunt așteptate în luna martie, probabil în jurul datei de 18 ale lunii, când vor fi prezentate rezultatele Enel pentru 2014.

Vânzarea activelor Enel din România a fost anunțată în iulie 2014, până acum mesajele de etapă ale lui Francesco Starace, șeful grupului italian, au vizat din când în când stadiul procesului din România și pe cel din Slovacia.

„Avem oferte. Știm mai mult sau mai puțin care sunt problemele și știm că procesele pot fi încheiate oricând între acum și luna iunie”, spunea în luna ianuarie Francesco Starace. “Vor fi vândute în 2015 și vom fi deci mult mai bine cu datoriile decât am plănuit la început”, a adăugat acesta.

Citite printre rânduri, afirmațiile șefului Enel de mai sus arată că datele de start ale tranzacției lansate în urmă cu șapte luni s-au modificat, când pachetul de șase companii locale a fost pus la vânzare. Inițial, italienii mizau pe o vânzare în bloc a activelor, iar chinezii păreau genul de investitor potrivit pentru o astfel de tranzacție. Însă, în ecuație s-a implicat statul român și pe lângă el au apărut și rivalii GDF Suez și E.ON, iar ulterior grupul de telecomunicații RCS & RDS, din informațiile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Chinezii au intrat treptat în plan secund, deși între Enel și băncile și firmele chinezești s-au semnat mai multe memorandumuri de înțelegere la nivel înalt în ultimul an, iar Bank of China este al doilea acționar ca mărime după statul italian, conform informațiilor din presa internațională.

În tranzacția din România, potențialii cumpărători s-au ghidat după propriile interese ceea ce pentru jucători deja existenți în piața locală de energie însemna de fapt preluarea selectivă a anumitor active și adăugarea lor la propriile portofolii, iar în final modificarea strategiei inițiale cu care a plecat probabil la drum Enel.

În aceste condiții, este posibil ca italienii să anunțe luna viitoare o regândire a vânzării activelor din România, care poate însemna vânzarea numai a anumitor active din pachetul inițial pentru care au primit oferte de preț apropiate de așteptările lor. Sau poate însemna o vânzare a companiilor bucată cu bucată din pachetul inițial și de aici o suită de tranzacții pe ideea că astfel vor obține mai mulți bani decât ar obține în acest moment dacă s-ar decide să vândă pachetul unui cumpărător, care apoi să vândă mai departe anumite active din portofoliul preluat de la Enel care nu corespund propriilor interese strategice.

Puținele declarații și semnale transmise de șeful Enel, coroborate cu presiunea de a scădea nivelul datoriilor, indică faptul că vânzarea activelor din România se va încheia în acest an. Sunt însă destule voci care nu cred că această tranzacție se va încheia datorită prelungirii repetate a termenelor pentru depunerea ofertelor, situație însă descrisă mai sus de specialistul german când vine vorba de școala italiană de negociere. Este un scenariu posibil, dar greu de crezut că italienii vor renunța ușor la un proces avansat de vânzare, când bate la ușă rambursarea unor datorii importante.

În plus, Enel a dezvăluit că procesele de vânzare din România și Slovacia fac parte dintr-un program de peste 6 mld. euro, inițiat în 2013 și integrat mai recent în planul de afaceri 2014 – 2018.

Dar de unde pleacă sarabanda de tranzacții a Enel din ultimii ani și de ce e necesară reorganizarea grupului italian astfel încât să genereze bani suficienți pentru a rămâne atractivi pentru investitori, și de ce obiectivul vital este reducerea datoriilor? Care a fost punctul de plecare al unui seism ale cărui unde de șoc nu s-au stins nici acum și care a generat seria de tranzacții Enel din Europa și America Latină?

Totul pleacă de la o știre de acum zece ani. Din alte vremuri. Cele de dinainte de criză. În Spania, avea să înceapă atunci o altfel de coridă. Pe piața de energie. Compania spaniolă Gas Natural lansa în 2005 o ofertă ostilă de preluare a rivalului său local Endesa, o companie de două ori mai mare decât pretendentul său. Era unul din semnele că se declanșase ceea ce publicația americană Wall Street Journal a numit războiul utilităților în Europa. Începea o serie de mișcări tectonice provocate de coloșii europeni Gaz de France, Enel, E.ON, Suez, Iberdrola, ce avea să remodeleze piețe din întreaga lume.

Mișcarea Gas Natural se lovește de opoziția acționarilor Endesa, care blochează tranzacția.

Pe 21 februarie 2006 intră în acțiune gigantul german E.ON, care lansează și el o ofertă de preluare pentru 100% din acțiunile companiei spaniole Endesa. Pe 26 septembrie 2006, afacerea spaniolă de familie Acciona din domeniul dezvoltării de proiecte de energie regenerabilă cumpără 10% din Endesa.

Pe 16 noiembrie însă, arbitrul pieței bursiere din Spania, Comisia Națională de Valori Mobiliare aprobă oferta E.ON pentru preluarea a 100% din acțiunile Endesa.

Într-o cursă contracronometru, Acciona notifică CNVM pe 10 ianuarie 2007 că deține 23,03% din Endesa. Două săptămâni mai târziu, începe perioada în care investitorii trebuiau să spună dacă acceptă sau nu oferta germanilor, una din condițiile E.ON fiind acapararea unui pachet de control de peste 50% din Endesa în urma ofertei. În aceste condiții, Gas Natural își retrage oferta de preluare a Endesa pe 1 februarie 2007.

În culise, guvernul spaniol condus de socialistul Jose Luis Rodriguez Zapatero nu agreează ideea ca o companie spaniolă să ajungă în mâini străine și deci, nu sprijină preluarea Endesa de către compania germană E.ON.

Pe 27 februarie 2007, intră în scenă italienii de la Enel și anunță achiziția unui pachet de 9,9993% din Endesa. Pe 12 martie, Enel spune că deține direct și indirect 24,9703% din Endesa, considerată coroana pieței spaniole de energie. Ca o vulpe stând la pândă, Enel fură Endesa de sub nasul E.ON.

Grupul italian condus la acea vreme de Fulvio Conti este însă mai atent la specificul tranzacției din Spania și lucrează împreună cu firma spaniolă de familie Acciona.

Mișcarea Enel venea după o întâlnire la cel mai înalt nivel între premierul spaniol și cel italian Romano Prodi.

Pe 10 aprilie 2007, germanii de la E.ON își recunosc înfrângerea în lupta pentru achiziția Endesa. Obținuseră acordul a numai 6% dintre acționarii Endesa și nu au vrut să renunțe la condiția privind pragul minim de 50,01% din acțiuni ceea ce duce la retragerea ofertei de preluare de 42,4 mld. euro.

Însă germanii nu pleacă deloc cu mâna goală. Pentru a-și retrage oferta de la Endesa, au încheiat acord cu Enel și Acciona pentru preluarea de active Endesa de 11,5 mld. euro, în urma căruia compania germană devenea a patra companie ca mărime pe piața din Spania și Italia, respectiv a treia pe piața din Franța.

În cei doi ani de război al ofertelor de preluare, valoarea Endesa se dublase. Enel și Acciona aveau în sfârșit cale liberă pentru preluarea Endesa. Alte tranzacții care se derulau în paralel în Europa erau fuziunea dintre companiile franceze Gaz de France și SUEZ, preluarea firmei britanice Scottish Power de către Iberdrola din Spania pentru circa 24,7 mld. dolari și fuziunea dintre firmele olandeze Essent NV și Nuon NV.

Abia la 25 iunie 2009, Enel anunță că a preluat și pachetul de 25% din Endesa de la Acciona pentru 9,627 mld. euro ajungând la 92,06%. Megatranzacția prin care Enel punea mâna pe Endesa și posesiunile acesteia din Europa și America Latină confirma amprenta de jucător de talie globală în sectorul de utilități pentru compania italiană.

Dar campania de peste trei ani a Enel la Endesa a avut urmări care încă nu s-au stins. Pentru a-și integra achiziția companiei spaniole, au avut nevoie de credite bancare, iar datoria grupului italian a crescut puternic. Mai mult, criza își lasă și ea amprenta, iar valoarea Endesa nu mai e aceeași. În noiembrie 2014, italienii vând circa 22% din acțiuni pentru 3,113 mld. euro într-o tranzacție considerată un succes.

Acoperirea golului lăsat de Endesa în finanțele Enel este o operațiune întinsă pe mai mulți ani.

Italienii au încheiat 2014 cu datorii de 38 mld. euro și au nevoie în continuare de bani, de vânzarea de operațiuni. În lunile noiembrie și decembrie, au obținut 4,035 mld. euro din vânzarea de active în Italia, Spania, El Salvador și Franța. După zece ani în care Fulvio Conti s-a remarcat cu achizițiile din Spania, Slovacia, România (privatizarea Electrica Muntenia Sud – n.r.) și America Latină, succesorul său, Francesco Starace, instalat în mai 2014, a început să vândă din activele cumpărate de Conti. Logic, în orice companie condusă inteligent, după un director preocupat de achiziții și dezvoltarea grupului, urmează un succesor axat pe consolidarea afacerii și concentrat pe reducerea datoriilor angajate la momentul extinderii.

Pus la șefia Enel de premierul socialist Matteo Renzi, Starace trebuie să calmeze investitorii îngrijorați de nivelul datoriilor, într-un soi de luptă simbolică dată la altă scară  de Italia pentru a ieși din poza statelor cu probleme în plata datoriilor – Grecia, Irlanda, Spania, Portugalia. Pe umerii italianului de 60 de ani, cu diplomă în inginerie nucleară, stau speranțele investitorilor că Enel va putea reuși să călărească nărăvașul cal spaniol, numit Endesa, fără ca grupul să-și rupă vreun picior, vreo mână sau capul. Mariajul dintre macho-ul italian și mireasa sa spaniolă încă face tic – tac. Endesa este ca o femeie frumoasă îndelung râvnită, dar greu de întreținut de către soțul său.

Starace s-a concentrat pe reorganizarea afacerii în Peninsula Iberică și America Latină, ceea ce arată că Endesa, deși înghițită, nu a fost încă digerată. Financiar. De aceea, procesul de vânzare din România și Slovacia, și poate și altele, vor fi presate să ajungă la final. Dar fără nici o grabă.

Arta italiană a negocierii constă în a arăta că timpul îți este un bun prieten, chiar și atunci când timpul te presează mai tare. Când pui pe masă o poziție – cheie în piața de energie locală și o operațiune în același timp profitabilă, ce înseamnă de fapt o suspendare temporară de câteva săptămâni, care se adaugă altor săptămâni de întârziere a procesului? O manevră italiană de a câștiga doar timp pentru tranzacții alternative mai profitabile? De a câștiga bani mai mulți din această tranzacție din România jucându-te cu atenția investitorilor? Sau de a câștiga timp pentru cumpărătorul potrivit și, apoi, mai mulți bani de la acesta din urmă față de ceilalți care mai stau acum la masă? Până la urmă, o tranzacție cu Enel seamănă cu un meci de fotbal cu AC Milan sau Juventus. Un meci al nervilor și al tacticilor – surpriză. Pentru iubitorii de allegro și allegretto, tempo-ul impus de Enel în tranzacție este mai mult andante. Și încă ceva. Cine nu a ajuns că citească acest text până la capăt, nu ar trebui să meargă la negocieri cu italienii!

Sursă foto:  Mylan.

Tranzacție de 5,3 mld. dolari în farma cu impact asupra unei firme din România cu o marjă netă de 40%. Avocații de la Noerr au asistat Mylan la achiziția afacerii de medicamente generice a Abbott din piețele dezvoltate

Compania americană Mylan va finaliza în primul trimestru al acestui an achiziția afacerii cu medicamente generice a Abbott Laboratories din piețele dezvoltate în cadrul unei tranzacții de 5,3 mld. dolari. În România, impactul tranzacției vizează transferul unei părți din activele unei companii care înregistrează o marjă netă de câștig de 40%, ceea ce o plasează printre cele mai profitabile firme locale. Avocații de la Noerr consiliază cumpărătorul în cadrul acestei achiziții cu impact pe piața farma din România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția globală, care a obținut pe 28 ianuarie avizul Comisiei Europene, va fi aplicată la nivel local după un mecanism structurat astfel: o parte dintre activele Abbott Products România SRL vor fi transferate în cadrul unui proces de reorganizare pe o altă companie, iar aceasta din urmă va intra în portofoliul companiei americane Mylan în urma unui contract de vânzare de acțiuni, au explicat surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Abbott Products România SRL este o companie cu 205 angajați, o cifră de afaceri de 85,3 mil. lei (19,3 mil. euro) și un profit net de 34,4 mil. lei (7,8 mil. euro) în 2013, conform ultimului bilanț făcut public. A raportat venituri totale de 122,2 mil. lei (27,6 mil. euro) în 2013.

Abbott Products România SRL a înregistrat o marjă brută de câștig de 49,4%, iar marja netă se situează la 40%.

La nivel global, tranzacția are, de asemenea, o structură diferită de cea clasică operațiunilor de fuziuni și achiziții tocmai pentru a beneficia de un regim fiscal mai favorabil.

Activele cumpărate de Mylan în afara pieței americane vor fi transferate până la închiderea tranzacției pe bilanțul unei companii ce va fi înființată în Olanda. Ulterior, subsidiara olandeză a Mylan va fuziona cu Mylan astfel încât firma – mamă a Mylan va deveni compania olandeză Mylan NV, care va fi deținută în proporție de 78% de către acționarii Mylan, iar 22% din acțiuni vor reveni acționarilor Abbott.

Înăsprirea regimului de taxare din SUA a făcut ca mai multe companii americane să încerce în ultima vreme ca în cadrul unor tranzacții internaționale să-și exporte sediul fiscal în alte jurisdicții mai favorabile.

Acțiunile Mylan NV vor fi tranzacționate pe piața bursieră americană Nasdaq, sub același simbol MYL ca și acum, iar compania va avea aceeași echipă de conducere.

Mylan este un producător de medicamente generice, în timp ce Abbott Laboratories este un producător de medicamente de marcă.

Obiectul tranzacției îl constituie vânzarea portofoliului de afaceri cu medicamente generice al Abbott din peste 40 de piețe din lume din Europa, Japonia, Canada, Australia și Noua Zeelandă, cu vânzări anuale de 2 mld.dolari în 2013 și 3.800 de angajați. Portofoliul cumpărat de Mylan cuprinde peste 100 de produse generice și de specialitate și facilități de producție de medicamente în Franța și Japonia, conform unei prezentări a celor de la Abbott referitoare la tranzacție.

În urma tranzacției, Abbott rămâne cu portofoliul de produse generice și de specialitate de pe piețele emergente din Asia, Africa, America Latină, Rusia, Ucraina și țările baltice, care generează vânzări estimate la 4 mld. dolari în 2015, peste 30.000 de angajați și 1.500 de produse farmaceutice.

Firma germană de avocatură Noerr, care a consiliat pe americanii de la Mylan la achiziția portofoliului deținut de Abbott, are peste 500 de avocați în rețeaua sa de 15 birouri care cuprinde Germania, SUA și Europa. Aproximativ 100 de avocați Noerr acoperă regiunea Europei Centrale și de Est, iar biroul din România a fost deschis în 1998.

Echipa locală a Noerr a lucrat în mai multe tranzacții anul trecut, printre care a asigurat servicii de consultanță pentru fondul american de investiții Marlin care a cumpărat afacerea IT Asentinel, prezentă și în România, respectiv tranzacția prin care austriecii de la Baumax au ieșit de pe piața locală de bricolaj în urma vânzării afacerii către grupul francez Adeo.

Sursă foto: UniCredit Țiriac Bank.

Răsvan Radu, șeful UniCredit Țiriac Bank, pentru MIRSANU.RO: Suntem interesați să cumpărăm de la bănci de pe piață portofolii de retail de o anumită mărime. Nu suntem în acest moment implicați în nici o astfel de tranzacție. Achizițiile portofoliilor de la RBS au fost finanțate din resursele noastre proprii. Câți bani și de unde face UniCredit și care este situația acțiunilor deținute de Țiriac în bancă

UniCredit Țiriac Bank, una dintre cele mai mari bănci locale, intenționează să-și majoreze cota de piață și caută noi oportunități de achiziții de portofolii bancare, nu și de bănci, pentru a-și atinge acest scop.

Banca și-a anunțat rezultatele financiare preliminare pentru 2014, care indică faptul că afacerea italienilor se menține printre cele mai profitabile, cu câștiguri de 18 mil. euro, adică aproape duble față de BRD (controlată de SocGen Franța), dar sub performanțele raportate de Banca Transilvania și austriecii de la Raiffeisen.

UniCredit Țiriac Bank face însă suficienți bani pentru a-și suporta singură apetitul de achiziții și de extindere pe o piață bancară, inundată de lichiditate, însă în suferință când vine vorba de credite noi datorită cererii foarte scăzute.

Peisajul bancar local la care se adaugă contextul geopolitic oferă deja din ce în ce mai puțin spațiu de creștere organică astfel că băncile cu ținte de majorare a cotei de piață se orientează natural către concurenții care fie renunță la o parte din afacere, fie au planuri de exit.

„Suntem interesați de achiziția de portofolii bancare de pe piață în zona de retail (adresată persoanelor fizice – n.r.). Cunoaștem bine piața de corporate (a finanțării pentru companii – n.r.) și de aceea ne orientăm spre retail, dar aici vizăm doar acele portofolii care au o anumită mărime”, a precizat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Răsvan Radu, CEO al UniCredit Țiriac Bank și Country Chairman al UniCredit în România.

Pe lângă calibru, banca italiană a dovedit că este selectivă atunci când își alege o țintă și în ceea ce privește calitatea și structura portofoliilor, căutând să asimileze cât mai repede noile achiziții în structurile proprii.

Răsvan Radu a mai spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că banca pe care o conduce nu este implicată în acest moment în niciun proces de achiziție pe piața bancară, ci este atentă la oportunitățile care pot apărea în acest sector.

UniCredit Țiriac Bank are deja experiența a cinci procese de fuziuni și achiziții la nivel local, din care în 2013 și în 2014 a preluat în doi pași afacerea RBS Bank România.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă achizițiile de portofolii de la RBS Bank România din 2013 și 2014 au fost suportate din propriile resurse ale UniCredit Țiriac Bank sau din alte surse, inclusiv ale băncii – mamă din Italia, Răsvan Radu a răspuns: „Din resursele noastre proprii”.

Pe 30 aprilie 2013, UniCredit Țiriac Bank și UniCredit Consumer Financing IFN au anunțat cumpărarea afacerii de retail și de Royal Preffered Banking de la RBS Bank România, ceea ce înseamnă preluarea unui portofoliu format din active de 315 mil. euro și pasive de 230 mil. euro. Finalizarea tranzacției a fost anunțată pe 17 septembrie 2013.

Următorul pas a fost făcut pe 5 august 2014, când a fost anunțată achiziția unui portofoliu de circa 500 de clienți – companii, format din active de 260 mil. euro și depozite de 315 mil. euro.

Anunțul finalizării tranzacției pe 16 decembrie a marcat exitul băncii britanice RBS de pe piața bancară locală.

Valoarea niciuneia dintre cele două tranzacții derulate de UniCredit cu RBS nu a fost făcută publică.

În 2014, au fost înregistrate pe bilanțul UniCredit Țiriac Bank credite în valoare de 90 mil. euro și depozite de circa 170 mil. euro după preluarea portofoliului de clienți – companii (corporate) al RBS Bank din România.

Diferențele față de cifrele anunțate pe 5 august la momentul anunțării achiziției, sunt explicate astfel de șeful băncii: „Este vorba și de linii de trezorerie, active extrabilanțiere, iar de la o parte din clienții RBS nu am obținut acordul preluării în portofoliul nostru”.

Aproximativ 500 mil. lei (circa 114 mil. euro) au fost scoase în afara bilanțului corporate (clienți – companii), au mai spus bancherii de la UniCredit Țiriac Bank, care se așteaptă ca în rezultatele din primul trimestru al acestui an să se vadă mai bine efectele ultimei achiziții.

În sectorul bancar din România, cea mai mare tranzacție aflată acum în curs este preluarea Volksbank România de către Banca Transilvania, semnată pe 10 decembrie 2014 și care are ca termen de finalizare trimestrul al doilea.

Poza UniCredit în 2014: Finanțarea marilor companii a tras în sus portofoliul de credite. A continuat curățirea bilanțului prin externalizarea creditelor neperformante. Perspectiva pentru 2015 – un an dificil pe piața bancară, scade constant puterea companiilor de a lua credite noi

Grupul UniCredit în România a înregistrat anul trecut o creștere cu 4,2% a activelor totale până la 32,4 mld. lei (7,4 mld. euro).

Profitul băncii este mai mare cu circa 7% în lei față de 2013, ajungând la 80 mil. lei (circa 18 mil. euro), pe fondul reducerii rețelei din teritoriu, dar și a preluării personalului de la RBS Bank România.

Portofoliul de credite a avansat cu 6,5%, pe fondul unui plus obținut de 18,7% pe segmentul creditării marilor companii.

Portofoliul clienților – companii este punctul forte al UniCredit, banca locală fiind unul din cei mai importanți creditori în sectoare – cheie precum petrol & gaze, telecomunicații, componente auto, farma, servicii, agricultură sau transporturi.

UniCredit estimează că are o cotă de piață de 12,2% la credite și 9,6% la depozite pe segmentul clienților – companii. Ritmul de creștere anual este de 13,1% la credite și 9,6% la depozite pe acest segment.

Pe piața de retail, banca a înregistrat cea mai slabă performanță pe creditare, volumul creditelor acordate persoanelor fizice fiind mai redus cu 4,6% față de 2013. Cota de piață a italienilor în creditarea persoanelor fizice este și ea cu mult sub cea de pe corporate, fiind în 2014 de numai 5,7%. Iar la depozite, cota de piață scade chiar la 3,7%.

Per ansamblu, banca are un raport între credite și depozite de 116%, care trece de 140% dacă luăm în calcul și firma de leasing a grupului italian.

Producția de credite noi, un indicator care indică sănătatea afacerii unei bănci, are un plus de 20% în 2014 pe partea de credite de consum, iar rata de creștere este de 27% cu tot cu creditele ipotecare. Șefii băncii nu au făcut publică însă evoluția producției de credite noi la nivel de ansamblu.

Banca este orientată către finanțarea economiei, către care se îndreaptă circa 80% din banii plasați de UniCredit, și numai 20% către titluri de stat pentru rezerva de lichiditate (buffer).

Banca a continuat discret curățirea bilanțului de creditele neperformante, ca și în anii anteriori, fără însă să dezvăluie la cât se situează valoarea portofoliilor vândute.

Mihaela Lupu, vicepreședinte executiv și director financiar al UniCredit Țiriac Bank. Sursă foto: UniCredit Țiriac Bank.

Mihaela Lupu, vicepreședinte executiv și director financiar al UniCredit Țiriac Bank. Sursă foto: UniCredit Țiriac Bank.

”Dacă rata creditelor neperformante la nivel de sector bancar a fost anul trecut de aproximativ 14,4%, la nivelul UniCredit Țiriac Bank ea se situează sub media pieței, fiind de circa 12,3%”, a precizat Mihaela Lupu, vicepreședinte executiv și director financiar al băncii.

„Știți la ce discount-uri au vândut și alte bănci credite neperformante. Pot să vă spun că la aceleași prețuri am vândut și noi”, a precizat șeful UniCredit Țiriac Bank.

Piața bancară a fost anul trecut marcată de trei astfel de tranzacții majore – vânzarea unui portofoliu de 500 mil. euro de către Volksbank România, respectiv a 620 mil. euro în două tranșe de către BCR. Pe piață, au fost vehiculate achiziții la prețuri ce echivalează cu discount-uri de 80, chiar peste 90% față de valoarea nominală a portofoliului, însă niciuna din băncile implicate în astfel de tranzacții nu au confirmat valorile respective. Piața tranzacțiilor cu active bancare neperformante este pe val, sub presiunea BNR care cere bancherilor să-și curețe bilanțurile de aceste portofolii.

UniCredit Țiriac Bank își propune să-și crească cota de piață organic și prin achiziții, pe o piață care se anunță dificilă în acest an.

„Ni se cere să creștem. Vrem să creștem organic și rămânem interesați de oportunitățile de pe piață”, spune Răsvan Radu. Finanțarea din fonduri europene și creditarea în agricultură se numără printre direcțiile de dezvoltare ale băncii.

După un 2014, cu pierderi masive înregistrate la nivel sectorului bancar, urmează un an complicat.

„Piața este inundată de lichiditate, dar cererile sunt la un nivel foarte scăzut. Vedem că cifra de afaceri a companiilor este în scădere constantă așa că nu sunt motive pentru a apela la credite noi. Acest lucru face ca piața bancară să fie una dificilă în 2015”, explică șeful UniCredit Țiriac Bank.

UniCredit: Când Ion Țiriac va vrea să vândă, va pune mâna pe un telefon, iar noi vom pregăti o ofertă

Întrebat în legătură cu achiziția pachetului de 45% deținut de omul de afaceri Ion Țiriac la UniCredit Țiriac Bank de către italieni, Răsvan Radu, CEO-ul băncii a răspuns: „Spun ceea ce a spus și Ghizzoni (Federico Ghizzoni, CEO al grupului UniCredit – n.r.) de câteva ori. Când Ion Țiriac va vrea să vândă acțiunile, va pune mâna pe un telefon, iar UniCredit va face o ofertă. Dar asta este o problemă care ține de acționarii băncii, și nu de managementul băncii. Noi lucrăm bine cu partenerii noștri”.

Ion Țiriac are o opțiune să-și exercite dreptul de vânzare al pachetului de acțiuni pe care îl deține la UniCredit Țiriac Bank către acționarul majoritar, grupul italian UniCredit. Ion Țiriac a fondat una dintre primele bănci cu capital privat din România Banca Comercială Ion Țiriac, cunoscută ca Banca Țiriac.

Țiriac a vândut pachetul majoritar al băncii în 2005 către germanii de la HVB, care ulterior au fost preluați de italienii de la UniCredit. Însă Țiriac a rămas cu numele pe frontispiciul noii bănci, UniCredit Țiriac Bank, și cu un pachet de 45% din acțiuni.

Acționariatul UniCredit Țiriac Bank este următorul: UniCredit Bank Austria – 50,5588435% din acțiuni, vehiculele de investiții Redrum International Investments B.V. – 24,8310361%, și Vesanio Trading Limited – 20,2286933%, controlate de Ion Țiriac.

Mai dețin acțiuni Bank Austria CEE BeteiligungsgmbH – 0,0132897% din capitalul social, Arno Grundstücksverwaltungs Gesellschaft m.b.H cu 0,0132897%, Beteiligungsverwaltungsgesellschaft der Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH – 0,0132897%, Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH – 0,0132897%, Unicredit Leasing Romania S.A. – 0,0000049%, alți acționari persoane fizice române – 4,00669928%, alți acționari firme românești – 0,17915491%, alți acționari străini cu 0,124401408%, respectiv alți acționari firme străine cu 0,0180075% din capitalul social.

Grupul italian UniCredit activează în România prin intermediul UniCredit Țiriac Bank, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit CAIB România, UniCredit Insurance Broker, Pioneer Asset Management, UniCredit Consumer Financing și UniCredit Business Integrated Solutions.

Sursă foto: Facebook.

Tranzacția momentului pe piața de IT: Axxess Capital negociază exitul din afacerea Bitdefender. Vânzarea pachetului minoritar ar putea include și acțiuni ale familiei Talpeș și pregătește terenul pentru intrarea unui investitor de calibru mare. Printre potențialii cumpărători ar putea fi fonduri americane de investiții în tehnologie din Silicon Valley

Managerul de fonduri de investiții Axxess Capital este în proceduri de vânzare a pachetului de acțiuni deținut la producătorul de tehnologie antivirus Bitdefender, cotată ca una dintre cele mai cunoscute afaceri românești în acest moment în întreaga lume, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Tranzacția de exit a investitorului financiar, condus de veteranul din industria fondurilor de investiții Horia Manda, ar putea implica și un pachet de acțiuni al familiei Talpeș, însă vânzarea nu vizează cedarea unui pachet majoritar al afacerii IT. Dacă luăm în calcul creșterea taliei companiei din ultimii șapte ani, creșterea notorietății brandului și faptul că vânzarea vizează un pachet de acțiuni sensibil mai mare decât cel cedat în 2007, tranzacția de la Bitdefender pleacă de la ordinul zecilor de milioane de euro, nivel la care ar candida pentru cea mai mare tranzacție de pe piața IT din ultimii ani.

Sursele citate susțin că procesul de vânzare este destul de avansat, fiind deja angajată în acest scop o bancă de investiții și că există deja discuții cu potențiali cumpărători.

Semnale privind exitul Axxess Capital din Bitdefender au apărut pe piața locală încă din lunile septembrie – octombrie ale anului trecut, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Printre potențialii cumpărători ai pachetului de acțiuni minoritar al Bitdefender s-ar putea afla fonduri de investiții în tehnologie din Silicon Valley, cu care Florin Talpeș, fondator și director general executiv al companiei, se află în contact de mai mulți ani, conform propriilor declarații. Pe lângă acestea, și fonduri de investiții cu prezență locală ar putea fi interesate de o achiziție de acțiuni la Bitdefender.

Recent, Horia Manda, managing partner al Axxess Capital, spunea pentru ZF că în acest an sunt vizate patru exit-uri, printre care și afacerea cu jucării Noriel, fără să le menționeze pe celelalte. Axxess Capital este unul dintre cei mai activi manageri de fonduri de investiții din ultima vreme, după ce în ultimul an și jumătate a preluat Nextebank, afacerea IT Star Storage și producătorul de lacuri și vopsele Dufa Deutek și a încercat prin intermediul unei fuziuni cu Nextebank să preia o poziția de control la Carpatica.

Reprezentanții Axxess Capital și cei ai Bitdefender nu au oferit niciun răspuns până la momentul publicării articolului la întrebările adresate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe tema demersurilor de vânzare de acțiuni ale companiei IT.

Pe 7 decembrie 2007, un grup de șapte investitori români și americani reprezentat de Horia Manda, șeful Axxess Capital, își anunța intrarea în afacerea Bitdefender prin preluarea unui pachet de 7% din companie pentru 7 mil. dolari, ceea ce evalua la vremea respectivă producătorul de tehnologie antivirus la 100 mil. dolari.

Unul dintre ingredientele tranzacției care a vizat un pachet neobișnuit de mic în astfel de tranzacții a fost relația de încredere dintre Horia Manda, șeful Axxess Capital, și Florin Talpeș, fondatorul Bitdefender, amândoi la bază matematicieni, care se cunoșteau de mulți ani. Și soția lui Florin Talpeș, Măriuca Talpeș, este de asemenea la bază matematician și fondator al grupului Softwin, din care s-a desprins în 2007 divizia Bitdefender, care de atunci este o afacere de sine – stătătoare.

Bitdefender este un producător de tehnologie antivirus cu ambiții globale, în condițiile în care cea mai mare parte a vânzărilor sunt realizate în America de Nord și Europa Occidentală, iar în 2011, Florin Talpeș anunța că mizează pentru dezvoltarea afacerii pe cele mai mari piețe emergente ale lumii cu peste 3 miliarde de locuitori – Brazilia, Rusia, India, China – și pe soluții de securitate informatică pentru rețele sociale precum Facebook și Twitter.

„În piață te gândești la factorii de creștere, nu este vorba de veniturile de astăzi, ci de veniturile viitoare. Și atunci când zici venituri viitoare unul dintre factorii de creștere este baza ta de utilizatori. Dacă ai o bază mare de utilizatori, poți să te gândești la un moment dat la monetizarea lor”, explica Florin Talpeș strategia de creștere a Bitdefender într-un interviu acordat în septembrie 2011 pentru antena3.ro.

În cadrul aceluiași interviu, Talpeș nu a dorit să comenteze informațiile vehiculate la acel moment pe piață, potrivit cărora, grupul de investitori reprezentat de Horia Manda controlează direct și indirect un pachet de 30% din Bitdefender, adică de peste 4 ori mai mare decât în momentul intrării în 2007 în afacere.

Fondatorul Bitdefender a confirmat însă că au fost schimbări ulterioare în acționariatul firmei după decembrie 2007.

“A mai intrat un investitor tot din grup. Nu s-a întâmplat ceva spectaculos legat de fonduri, dar în grupul respectiv (de investitori – n.r.) a mai intrat cineva”, a precizat proprietarul Bitdefender.
După intrarea Axxess Capital în acționariatul Bitdefender, compania a început trecerea de la modelul unei afaceri fondate de o familie de antreprenori la nivelul de corporație.

În toamna lui 2011, Bitdefender își schimbă „fața”, venind cu un nou logo, un slogan nou și o altă generație de produse. Logo-ul actual al companiei, implementat în urmă cu patru ani după un proces de rebranding coordonat de agenția Brandient, reprezintă imaginea dragonului – lup, adică un cap de lup și o coadă de șarpe – simbol care se afla pe steagurile de luptă ale dacilor, și care în acest fel, vrea să arate originea companiei de talie internațională.

Schimbările anunțate în toamna lui 2011, care anunțau un nou Bitdefender, ar trebui să se vadă în rezultatele din 2015 ale companiei, spunea Florin Talpeș.

Referitor la vânzarea unui pachet de acțiuni în Bitdefender, declarațiile lui Talpeș s-au învârtit constant în jurul mesajelor că a avut discuții și ține legătura cu fonduri de investiții americane emblematice pentru industria de profil și că ar putea lua în calcul o listare pe bursă nu mai devreme de 2016.

Întrebat în urmă cu patru ani, dacă ar accepta oferta unui fond de investiții pentru un pachet majoritar, Talpeș răspundea: “Habar nu am. Deocamdată nu ne gândim la lucrul ăsta, deocamdată ne gândim la o poziție majoritară în continuare…Care e rolul unui investitor? Să multiplice banii, să-și facă un exit. Sigur că e posibil. Dacă se ajunge la intrarea unui investitor el poate să reprezinte, parțial sau total, și oportunitate pentru alt investitor să iasă”.

Centrul de greutate al afacerii Bitdefender este în Statele Unite ale Americii, unde realizează 35% din vânzările globale și unde firma și-a stabilit un sediu în Silicon Valley chiar în apropiere de birourile Google.

De-a lungul timpului, Talpeș a menținut un aer de discreție excesivă în jurul Bitdefender, ale cărei venituri anuale la nivel global nu le-a făcut publice niciodată.

Bitdefender are birouri în SUA, Germania, Spania, România și Emiratele Arabe Unite.

Bitdefender SRL, care înseamnă numai o parte din afacerea globală Bitdefender, este deținută de către familia Talpeș și investitorii reprezentați de Horia Manda prin intermediul Bitdefender Holding BV, care are 100% din acțiuni.

Bitdefender SRL a evoluat din 2008, primul an în care familia Talpeș a avut în companie și acționari noi, de la o cifră de afaceri de 64,8 mil. lei (17,6 mil. euro), un profit net de 0,4 mil.lei (0,1 mil. euro) și un personal de 399 angajați la o cifră de afaceri de 196,5 mil. lei (44,5 mil. euro), un profit net de 11,3 mil. lei (2,5 mil. euro) și un personal format din 556 de angajați în 2013. Altfel spus, în cinci ani, nivelul afacerii s-a triplat, iar câștigurile au crescut de 25 de ori.

Cele mai proaspete evoluții ale Bitdefender arată o creștere a afacerilor de 35% în 2014, iar estimările pentru 2015 sunt și mai optimiste, indicând o rată de 45% mai mare față de anul anterior, după cum susține Florin Talpeș într-un interviu acordat Hotnews.ro în decembrie 2014. Creșterea este susținută de două direcții, conform sursei citate, de securizarea cloud-ului pentru IMM-uri și securizarea centrelor de date.

Florin Talpeș spunea acum două luni pentru Hotnews.ro că Bitdefender își obține 35% din venituri din SUA, 45% din Europa de Vest – din care cea mai mare piață este Franța, și numai 2% din România. În ceea ce privește personalul, situația este inversă, având în vedere că din cei aproximativ 700 de angajați, personalul din România înseamnă 600 de angajați.

Florin Talpeș, unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori români, a fondat în 1991 împreună cu soția sa, Măriuca Talpeș, firma de IT Softwin, care apoi a ajuns la scara unui grup de companii, din care face parte acum și Bitdefender.

Din datele disponibile la Registrul Comerțului rezultă că Florin Talpeș împarte în mod egal cu soția sa acțiunile la Softwin SRL, Softwin Grup SRL, Softwin Research and Development SRL, Intuitext SRL și Paxato SRL. În plus, Florin Talpeș mai are 100% din acțiunile firmei Pro Consultancy Services SRL.

Pe piața de fuziuni și achiziții, sectorul IT este unul dintre cele mai atractive pentru investitori, în condițiile în care criza a rărit numărul de ținte, de companii cu potențial de creștere și profitabile.

Consultanții de la PwC au primit mandatul pentru o nouă tranzacție de vânzare de credite neperformante la BCR

Firma de consultanță PwC a câștigat încă un mandat pentru aranjarea unei noi tranzacții de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante la BCR, au declarat surse din piața financiară pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Un alt nume interesat de a primi mandatul din partea austriecilor de la Erste, proprietarul BCR, a fost și banca de investiții Lazard, susțin sursele citate.

Până la această oră, PwC și BCR nu au răspuns întrebărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO referitoare la acest subiect, respectiv la cât se ridică valoarea noului pachet de active scos la vânzare.

PwC a fost consultant și la ultima vânzare a unui portofoliu de credite neperformante de 400 mil. euro al BCR, tranzacție tranșată în luna decembrie a anului trecut. Din echipa care s-a ocupat de vânzare, operațiune cu numele de cod Saturn, au mai făcut atunci parte Erste Corporate Finance și avocații de la Schoenherr. PwC a lucrat și în alte tranzacții în care a consiliat băncil locale la vânzarea unor asemenea portofolii, printre care și cea prin care Volksbank România a scăpat de credite neperformante de circa 500 mil. euro, preluate de un consorțiu format din Deutsche Bank, APS, HIG Capital și AnaCap.

În al doilea semestru din 2014, BCR a vândut prin două tranzacții portofolii de credite neperformante de 620 mil. euro în condițiile în care avea pe bilanț circa 2,9 mld. euro asemenea împrumuturi cu intenția declarată de a le lichida în mod accelerat.

De cealaltă parte, gigantul financiar german Deutsche Bank și cehii de la APS au dovedit un apetit sporit pentru acest tip de active, scoase la vânzare anul trecut de către subsidiarele băncilor austriece Volksbank și Erste. Cei doi investitori se numără printre cumpărătorii activelor vândute de BCR în ultimele două tranzacții și este de așteptat să se numere printre cumpărătorii de serviciu ai noului pachet scos la vânzare de cea mai mare bancă locală, susțin surse din piața financiară. Până acum, BCR nu a făcut publice numele cumpărătorilor pentru cele două portofolii mari vândute în a doua jumătate a anului trecut, primul în valoare de 220 mil. euro, iar al doilea în valoare de 400 mil. euro.

Piața tranzacțiilor cu portofolii de credite neperformante este pe val în acest moment, și alte bănci mari pregătindu-se să-și curețe bilanțurile de așa-numitele active „proaste”, pentru care sunt nevoite să-și constituie provizioane, ceea ce blochează astfel o parte din lichiditățile băncilor. Volumul de credite neperformante din sistemul bancar românesc este estimat de unii experți la aproximativ 12 mld. euro.

PwC este firmă de consultanță și audit care face parte din așa – numitul Big Four, careul celor mai mari jucători globali de profil alături de Deloitte, EY și KPMG.

În România, PwC activează din 1991 ajungând acum la o rețea formată din cinci birouri – București, Timișoara, Cluj – Napoca, Constanța și Chișinău, care deservește clientela locală și internațională din România și Republica Moldova. Pentru aceasta, PwC dispune de un personal format din 650 de angajați și 18 parteneri, conform ultimelor informații disponibile pe site-ul companiei.

tabel tranzactie CA Immo P3

Raiffeisen a finanțat cea mai mare achiziție pe piața spațiilor de logistică cu un credit de 110 mil. euro. RTPR Allen & Overy: Tranzacția s-a derulat pe axa București – Viena – Varșovia – Londra. Detaliile unei afaceri imobiliare locale de circa 120 mil. euro

Banca austriacă Raiffeisen Bank International a finanțat printr-un credit de 110 mil. euro tranzacția prin care cehii de la P3 au preluat un portofoliu de spații logistice de la CA Immo (Austria), potrivit datelor disponibile la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, cea mai mare parte a acesteia derulându-se în România, unde prețul plătit pe pachetele integrale de acțiuni ale celor cinci companii de proiect vândute și datoriile aferente preluate totalizează între 110 și 120 mil. euro, conform unor estimări disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Negocierile, semnarea și finalizarea tranzacției au avut loc pe axa București – Varșovia – Viena – Londra.

„Discuțiile cu banca pentru finanțarea tranzacției au fost conduse de cumpărător cu participarea directă a firmelor – țintă și a vânzătorului, având în vedere modul în care a fost structurată finanțarea”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Adrian Cazan, Senior Associate în cadrul firmei de avocatură RTPR, afiliat rețelei britanice Allen & Overy. Adrian Cazan și partenerul Mihai Ristici au coordonat echipa locală de avocați ai vânzătorului în cadrul acestei tranzacții.

Adrian Cazan, Senior Associate al RTPR Allen & Overy. Sursă foto: RTPR Allen & Overy.

Adrian Cazan, Senior Associate al RTPR Allen & Overy. Sursă foto: RTPR Allen & Overy.

Prețul tranzacției a fost plătit astfel din banii împrumutați de la Raiffeisen și din lichiditățile P3, fond de investiții controlat de firmele de investiții cu capital privat TPG Capital și Ivanhoe.

„Pentru noi, RTPR Allen Overy, putem spune că tranzacția a început în martie 2014. De atunci, am fost noi angajați consultanți legali pentru vânzarea portofoliului CA Immo. Discuțiile comerciale și procesul de due – dilligence au fost demarate însă mai devreme”, explică Adrian Cazan.

Obiectul tranzacției a fost un portofoliu de proprietăți imobiliare format din 467.000 de metri pătrați de spații industriale și aproximativ 165 de hectare de terenuri pentru dezvoltări ulterioare.

„Tranzacția în ansamblu a avut o structură mixtă și complexă. În România, ea a fost structurată ca un share deal, în Polonia însă ca un asset deal, caz în care cumpărătorul a preluat active, dar nu și pasive – datorii și alte obligații aferente. Tranzacția a cuprins un portofoliu de proprietăți din România, Polonia si Serbia”, afirmă reprezentantul RTPR Allen & Overy.

O tranzacție de tip share deal presupune transferul integral al afacerii de la vânzător către cumpărător, adică al acțiunilor entității vândute, cu toate activele, dar și cu pasivele și riscurile aferente – datorii, alte obligații de plată. De asemenea, poate fi mai avantajoasă pentru vânzător din punct de vedere al regimului de taxare comparativ cu o tranzacție de tip asset deal. Plata prețului tranzacției se face, de regulă, în conturile vânzătorului, iar acesta din urmă plătește impozitul pe câștigul de capital.

În România, austriecii de la CA Immo au vândut fondului ceh P3 pachetele de 100% din acțiunile a cinci societăți de proiect (așa – numitele SPV-uri) – Europolis Park Bucharest Alpha, Europolis Park Bucharest Beta, Europolis Park Bucharest Delta, Europolis Park Bucharest Gamma și Europolis Park Bucharest Infrastructură.

În teren, vânzarea a vizat un parc de logistică din apropierea Bucureștiului, de 215.000 metri pătrați, și aproximativ 40 de hectare pentru dezvoltări ulterioare, cu acces la autostrada București – Pitești, conform datelor făcute publice de către Dentons, avocații cumpărătorului, fondul ceh de investiții P3. Aceasta este o conexiune de transport importantă pentru tranzitul mărfurilor pe coridorul dintre Dresda (Germania) şi Istanbul (Turcia), care leagă Europa de Vest şi de Nord cu sudul Europei, cu Orientul Mijlociu şi, mai departe, cu Asia.

O tranzacție structurată ca asset deal înseamnă că nu se vinde entitatea legală sau afacerea în întregime, ci numai anumite active sau o parte din afacere, și deci o parte din riscuri și pasive, trece de la vânzător la cumpărător. De asemenea, plata o face cumpărătorul în conturile companiei căreia aparțin respectivele active. Un asemenea tip de tranzacție este, de obicei, preferată de cumpărători.

Semnarea tranzacției la Londra în octombrie, finalizarea a avut loc în ianuarie la Varșovia și la sediile avocaților Dentons și Cameron McKenna din București

Negocierile între părțile implicate în tranzacție s-au derulat în limba engleză.

„Contractul de vânzare – cumpărare s-a semnat la Londra la sfârșitul lunii octombrie, iar closing-ul (încheierea tranzacției – n.r.) s-a făcut la București pentru portofoliul vândut în România, respectiv la Varșovia pentru portofoliul din Polonia și Serbia. Negocierile s-au purtat la Varșovia, București, Viena, iar pentru partea de finanțare a tranzacției în Austria și România”, spune Adrian Cazan.

Finalizarea tranzacției a venit la sfârșitul lunii ianuarie. Pentru componenta locală, procedurile de finalizare au avut loc la sediul Dentons din București, iar apoi la cel al CMS Cameron McKenna, avocații finanțatorului Raiffeisen, potrivit ultimelor informații din piață disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cu puțin timp înainte de finalizarea tranzacției, Raiffeisen a virat banii într-un cont escrow, de unde aceștia au ajuns la momentul finalizării tranzacției în conturile CA Immo.

Condițiile pentru finalizarea tranzacției au fost multiple, una dintre ele implicând schimbarea regimului juridic al societăților preluate în România din societăți cu răspundere limitată (SRL) în societăți pe acțiuni (SA).

„Acest lucru a fost realizat pentru a facilita transferul acțiunilor de la vânzător la cumpărător având în vedere cerințele specifice impuse de lege pentru vânzarea acțiunilor comparativ cu înstrăinarea părților sociale”, explică reprezentantul firmei de avocatură RTPR Allen & Overy.

În tranzacție, au fost implicate mai multe firme de avocatură. Astfel, firma britanică Cameron McKenna a consiliat banca austriacă Raiffeisen, care a finanțat cu 110 mil. euro tranzacția. De asemenea, dată fiind complexitatea și multitudinea de jurisdicții și expertize necesare la derularea tranzacției, cumpărătorul ceh a lucrat cu avocații Dentons din birourile de la Praga, Varșovia, București și Londra.

Aproximativ jumătate din echipa de 30 de avocați ai biroului Dentons din București au fost implicați în dosarul achiziției prin care P3 a intrat pe piața imobiliară din România. Echipa locală de avocați a fost condusă de către Perry Zizzi, partener și coordonator local al echipelor specializate în Imobiliare și Finanțe & Bănci.

De cealaltă parte, firma din Magic Circle – grupul celor mai mari case de avocatură din Londra –  a lucrat cu mai multe birouri din rețea. CA Immo este client de mai multă vreme al Allen & Overy.

„Pe lângă RTPR Allen&Overy din București și birourile Allen & Overy din Varsovia și Londra, precum și o firmă de avocatură corespondentă din Serbia. Coordonarea deal-ului s-a facut de către biroul din Varșovia. În echipa de la București, a fost un core team (echipă de bază – n.r.) de 4 oameni – eu pe partea de drept imobiliar, partenerul Mihai Ristici pe drept societar,Tudor Năftică și Alexandra Ivancia. De asemenea, în dosar au fost implicați și partenerul Alexandru Retevoescu și Ana Oprea, associate, pentru aspectele de finanțare a tranzacției, și Roxana Ionescu pe partea de drept al concurenței”, afirmă Adrian Cazan.

Tranzacția dintre CA Immo și P3 este una din cele mai mari din istoria pieței de spații industriale din România. Ea a avut loc în contextul în care acest segment al pieței imobiliare este cotat cu un potențial mare de dezvoltare în anii următori, mai mulți investitori străini având acum mandate pentru ținte de achiziție.

În 2014, piața de fuziuni și achiziții a fost marcată de o serie de tranzacții de calibru pe piața imobiliară, unde fondurile de investiții Globalworth, condus de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, sud – africanii de la NEPI și intrarea P3 pe piața locală au ținut capul de afiș.

Sursă foto: MedLife.

Divizia de investiții a Băncii Mondiale ar putea ieși din afacerea MedLife împreună cu fondul de investiții Value4Capital. Vânzarea unui pachet de 49% din cea mai mare rețea privată de servicii medicale este estimată la peste 50 mil. euro

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții a Băncii Mondiale, ar putea să-și facă exitul din MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, împreună cu fondul de investiții Value4Capital, susțin surse din piață. Într-un asemenea caz, vânzarea a 49% din MedLife este cotată de surse din piața de fuziuni și achiziții că ar depăși 50 mil. euro.

Ultimele informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO indică faptul că IFC ar putea fi interesată să-și vândă pachetul de 12,5% din MedLife, în condițiile în care au fost demarate procedurile de vânzare pentru exitul fondului de investiții Value4Capital.

Deja au fost angajați bancheri de investiții din Londra care să se ocupe de această tranzacție de exit din MedLife, conform informațiilor publicate pe 3 februarie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

”Nu au fost recent tranzacții de anvergură pe piața serviciilor medicale private din România pentru a putea spune la cât se situează acum multiplul de sector aplicat EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.), dar este posibil ca acest multiplu să fie în jur de 11”, afirmă un consultant specializat în fuziuni și achiziții. În plus, la evaluarea unei afaceri sunt luați în calcul și alți indicatori și factori, atât interni care țin de companie, poziția acesteia de lider în piața de profil, de calcule privind creșterea potențială a afacerii în perioada următoare, cât și de factori externi care vizează contextul de piață în ansamblu.

Doar pachetul de 36,25% al Value4Capital din MedLife este cotat la o valoare de întreprindere în jurul a 40 mil. euro, care ar cuprinde prețul pe acțiunile aferente și datoriile aferente participației.

Reprezentanții IFC nu au făcut până la această oră niciun comentariu pe acest subiect.

”Value4Capital nu comentează asupra strategiei de investiții pentru investitiile active din portofoliu”, au răspuns jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții biroului din București ai fondului de investiții.

Familia Marcu deține 51% din MedLife, afacere fondată în 1996 de către medicul primar pediatru Mihaela Marcu Cristescu și dezvoltată puternic în ultimul deceniu după implicarea fiilor săi, medicul primar psihiatru Nicolae Marcu, și, mai ales, a bancherului Mihai Marcu, fost vicepreședinte al RoBank, actualmente OTP Bank România.

Legat de un posibil exit al fondului de investiții, Mihai Marcu, președintele Consiliului de Administrație al MedLife, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO: ”Nu știu dacă au început discuții să-și vândă acțiunile, dar un fond de investiții stă ca acționar într-o companie o perioadă limitată de timp. Eu i-aș sfătui să nu vândă încă”.

IFC a intrat în acționariatul MedLife în 2006, iar Value4Capital a intrat în 2009 în afacere, când a preluat acțiuni de la familia Marcu și IFC în cadrul unei tranzacții cu o valoare de peste 20 mil. euro.

Value4Capital este o firmă de investiții cu capital de risc, activă în spațiul companiilor de talie medie din Europa Centrală, care s-a desprins în 2011 din Amundi (fost SGAM). MedLife este singura companie românească din portofoliul actual al Value4Capital, din care mai fac parte două companii poloneze.

O asemenea tranzacție la nivelul celei mai mari companii din sectorul local privat de servicii medicale, în condițiile în care vizează un pachet minoritar de acțiuni, este o perspectivă interesantă în special pentru fondurile de investiții.

Dintre fondurile de investiții active pe piața românească există mai mulți astfel de investitori care ar putea fi interesați de sectorul serviciilor medicale private, unde mai este așteptată o vânzare – cea a rețelei Regina Maria, unde fondul de investiții Advent deține pachetul majoritar și a angajat deja banca de investiții Rothschild pentru aranjarea tranzacției de exit.

Dacă ne uităm la istoricul de tranzacții și mărimea potențialei achiziții de acțiuni de la MedLide un alt candidat ar putea fi managerul de fonduri Enterprise Investors, care are în portofoliu lanțul de magazine Profi și afacerea cu BCA Macon Deva, iar în urmă cu circa un an a ieșit din afacerea Siveco, unde deținea un pachet minoritar alături de Intel Capital. De asemenea, Dan Fărcășanu, director de investiții al Resource Partners, a spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că serviciilor medicale private este unul interesant. Resource Partners a cumpărat în 2014 cel mai mare lanț local de centre de fitness World Class România.

Și Abris Capital Partners este un jucător din industria fondurilor de investiții în căutare de ținte de achiziție pe piața românească și după seria de achiziții cu care și-a asigurat dominația în sectorul de curierat, este un alt candidat pentru tranzacții în servicii medicale private.

De la intrarea în 2009 a fondului de investiții în acționariat, MedLife a trecut cu fondurile atrase de la acționari și de la bănci la o campanie de investiții pentru extinderea rețelei în București și în principalele orașe din țară cu scopul de a deveni prin achiziții sau creștere organică lider de profil cu amprentă națională. Extinderea afacerii s-a făcut nu doar pe orizontală, ci și pe verticală înglobând în structurile sale clinici, laboratoare, farmacii, spitale și maternități.

Extinderea a inclus din 2010 încoace și achiziția de operatori medicali privați regionali prin preluarea Policlinicii de Diagnostic Rapid din Brașov, printr-o tranzacție de 3 milioane euro. În 2011, a urmat achiziția spitalului Genesys din Arad și achiziția maternității Eva din Brașov. În 2015, este anunțată preluarea a 55% din acțiunile Centrului medical SAMA și a laboratorului Ultratest din Craiova, cu acoperire în trei județe din Oltenia.

Creșterea MedLife de la o cifră de afaceri de 25,8 mil. euro la finele lui 2009 până la circa 80 mil. euro la finele lui 2014, cât arată estimările managementului companiei, arată o triplare a taliei afacerii. De asemenea, personalul a crescut și el de peste trei ori în șase ani de la 990 de angajați la 31 decembrie 2009 până la 3.150 de angajați la finele anului trecut. Compania are ca obiectiv pentru 2015 o cifră de afaceri de peste 100 mil. euro și un număr de angajați de circa 3.500.

Costurile extinderii lasă însă și ele urme. Din bilanțurile depuse de companie la Ministerul Finanțelor Publice rezultă că profitul a scăzut, iar marja este una mică, iar datoriile au crescut de patru ori de la 8,8 mil. euro în 2009 la 36,6 mil. euro în 2013.

În 2009, MedLife avea un profit net de 2,5 mil. euro, când marja de câștig era de 10%, iar în 2011 și 2012 a înregistrat pierderi de 0,9 mil. euro, respectiv 2,3 mil. euro. Ultimul bilanț făcut public arată un profit net de 0,5 mil. euro la o cifră de afaceri de 51,7 mil. euro, adică o marjă netă de câștig sub 2%. Toți indicatorii financiari au fost calculați la cursul mediu anual de schimb comunicat de BNR pentru fiecare an în parte.

Pe piața serviciilor medicale private, MedLife concurează cu Regina Maria, Sanador și Medicover.

Sursă foto: MedLife.

Fondul de investiții Value4Capital pregătește vânzarea pachetului de 36% din afacerea MedLife. Tranzacția de exit a fondului din cea mai mare rețea privată de servicii medicale locale ar putea fi în jurul a 40 mil. euro valoare de întreprindere. Mihai Marcu, proprietarul MedLife:”Eu i-aș sfătui să nu vândă acum”. Cine ar putea fi interesat de o eventuală achiziție

Fondul de investiții Value4Capital a început procedurile de vânzare a pachetului de acțiuni pe care îl deține la MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, au declarat surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Sursele citate susțin că fondul ar fi angajat la Londra o bancă de investiții pentru a se ocupa de tranzacție, care ar putea ajunge, conform unor estimări ale unor consultanți specializați în fuziuni și achiziții, în jurul a 40 mil. euro valoare de întreprindere, adică prețul pachetului de acțiuni scos la vânzare plus datoriile aferente respectivei participații.

”Value4Capital nu comentează asupra strategiei de investiții pentru investitiile active din portofoliu”, au răspuns jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții biroului din București ai fondului de investiții.

Value4Capital are 36,25% din afacerea Medlife, în care a intrat ca acționar în 2009, în timp ce divizia de investiții a Băncii Mondiale – International Finance Corporation (IFC) – deține 12,75%, iar familia Marcu este acționarul majoritar cu 51% din acțiuni.

Afacerea MedLife a fost fondată în 1996 de către medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu și s-a dezvoltat puternic ulterior sub bagheta fiului său, bancherul Mihai Marcu, până la scara unei operațiuni cu acoperire națională, în urma investițiilor de extindere prin achiziția de operatori privați de sănătate regionali sau deschiderea de noi puncte de prezență. În afacere este implicat și medicul primar psihiatru Nicolae Marcu, fratele lui Mihai Marcu.

”Nu știu dacă au început discuții să-și vândă acțiunile, dar un fond de investiții stă ca acționar într-o companie o perioadă limitată de timp. Eu i-aș sfătui să nu vândă încă”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Mihai Marcu, președintele Consiliului de Administrație al MedLife.

Value4Capital este o firmă de investiții cu capital de risc, activă în spațiul companiilor de talie medie din Europa Centrală, care s-a desprins în 2011 din Amundi (fost SGAM). MedLife este singura companie românească din portofoliul actual al Value4Capital, din care mai fac parte două companii poloneze. Din board-ul MedLife face parte și Leonard Gherghina, care a reprezentat inițial interesele fondului SGAM, ulterior Amundi, din care s-a desprins Value4Capital.

O asemenea tranzacție la nivelul celei mai mari companii din sectorul local privat de servicii medicale, în condițiile în care vizează un pachet minoritar de acțiuni, este o perspectivă interesantă în special pentru fondurile de investiții.

Dintre fondurile de investiții active pe piața românească există mai mulți astfel de investitori care ar putea fi interesați de sectorul serviciilor medicale private, unde mai este așteptată o vânzare – cea a rețelei Regina Maria, unde fondul de investiții Advent deține pachetul majoritar și a angajat deja banca de investiții Rothschild pentru aranjarea tranzacției de exit.

”Sectorul serviciilor medicale private este unul care prezintă interes pentru noi”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dan Fărcășanu, director de investiții al managerului de fonduri de investiții Resource Partners. Firma de investiții Resource Partners a făcut anul trecut prima achiziție pe piața românească prin preluarea celui mai mare lanț local de centre de fitness World Class România.

Dacă ne uităm la istoricul de tranzacții și mărimea potențialei achiziții de acțiuni de la MedLife un alt candidat ar putea fi managerul de fonduri Enterprise Investors, care are în portofoliu lanțul de magazine Profi și afacerea cu BCA Macon Deva, iar în urmă cu circa un an a ieșit din afacerea Siveco, unde deținea un pachet minoritar alături de Intel Capital.

Și Abris Capital Partners este un jucător din industria fondurilor de investiții în căutare de ținte de achiziție pe piața românească și după seria de achiziții cu care și-a asigurat dominația în sectorul de curierat, este un alt candidat pentru tranzacții în servicii medicale private.

De la intrarea în 2009 a fondului de investiții în acționariat, MedLife a trecut cu fondurile atrase de la acționari și de la bănci la o campanie de investiții pentru extinderea rețelei în București și în principalele orașe din țară cu scopul de a deveni prin achiziții sau creștere organică lider de profil cu amprentă națională. Extinderea afacerii s-a făcut nu doar pe orizontală, ci și pe verticală înglobând în structurile sale clinici, laboratoare, farmacii, spitale și maternități.

Extinderea a inclus din 2010 încoace și achiziția de operatori medicali privați regionali prin preluarea Policlinicii de Diagnostic Rapid din Brașov, printr-o tranzacție de 3 milioane euro. În 2011, a urmat achiziția spitalului Genesys din Arad și achiziția maternității Eva din Brașov. În 2015, este anunțată preluarea a 55% din acțiunile Centrului medical SAMA și a laboratorului Ultratest din Craiova, cu acoperire în trei județe din Oltenia.

Creșterea MedLife de la o cifră de afaceri de 25,8 mil. euro la finele lui 2009 până la circa 80 mil. euro la finele lui 2014, cât arată estimările managementului companiei, arată o triplare a taliei afacerii. De asemenea, personalul a crescut și el de peste trei ori în șase ani de la 990 de angajați la 31 decembrie 2009 până la 3.150 de angajați la finele anului trecut. Compania are ca obiectiv pentru 2015 o cifră de afaceri de peste 100 mil. euro și un număr de angajați de circa 3.500.

Costurile extinderii lasă însă și ele urme. Din bilanțurile depuse de companie la Ministerul Finanțelor Publice rezultă că profitul a scăzut, iar marja este una mică, iar datoriile au crescut de patru ori de la 8,8 mil. euro în 2009 la 36,6 mil. euro în 2013.

În 2009, MedLife avea un profit net de 2,5 mil. euro, când marja de câștig era de 10%, iar în 2011 și 2012 a înregistrat pierderi de 0,9 mil. euro, respectiv 2,3 mil. euro. Ultimul bilanț făcut public arată un profit net de 0,5 mil. euro la o cifră de afaceri de 51,7 mil. euro, adică o marjă netă de câștig sub 2%. Toți indicatorii financiari au fost calculați la cursul mediu anual de schimb comunicat de BNR pentru fiecare an în parte.

Pe piața serviciilor medicale private, MedLife concurează cu Regina Maria, Sanador și Medicover.

Ruxandra Bologa, partenerul NNDKP ce a coordonat dosarul exitului Lafarge din România. Sursă foto:  NNDKP.

Avocații de la Nestor confirmă informațiile MIRSANU.RO: NNDKP a asistat Lafarge la vânzarea celor opt companii din România. Echipa de avocați a fost coordonată de către partenerul Ruxandra Bologa și avocatul senior Anca Mihăilescu. Ce companii a vândut Lafarge în România către CRH

Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, una dintre cele mai mari firme de avocatură din România, a anunțat astăzi că a asistat grupul francez Lafarge în cadrul tranzacției de exit a acestuia de pe piața locală, confirmând astfel informațiile publicate cu o zi înainte de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

”NNDKP a asistat Lafarge în legătură cu vânzarea activelor din România în cadrul unui proces de selecție al cărui câștigător a fost CRH. Implicarea noastră a constat într-o amplă analiză de tip „due dilligence” (analiză financiară – n.r.) al vânzătorului cu privire la toate cele opt societăți din România, consiliere pe parcursul „due dilligence-ului” efectuat de investorii interesați și asistență legată de documentația tranzacției (aferente jurisdictiei noastre)”, afirmă reprezentanței casei de avocatură.

Echipa de avocați în dosarul exitului Lafarge a fost formată din oameni specializați în diferite arii de practică, printre care fuziuni și achiziții, resurse naturale, mediu, imobiliare, finanțări, proprietate intelectuală și concurență.

Proiectul a fost coordonat de către Ruxandra Bologa, Partener și unul dintre coordonatorii practicii Fuziuni și Achiziții, Energie și Resurse Naturale, și Anca Mihăilescu, Avocat Senior.

Irlandezii de la CRH au anunțat ieri că au încheiat un acord angajant cu Lafarge și Holcim pentru preluarea activelor scoase la vânzare în 11 țări ale lumii, inclusiv în România, în cadrul unei tranzacții de 6,5 mld. euro la valoare de întreprindere, ceea ce include atât prețul pe acțiunile companiilor din pachetul vândut, cât și datoriile aferente.

Vânzarea de active este necesară pentru aprobarea fuziunii globale de 40 mld. euro dintre Lafarge și Holcim, care urmează să se încheie până la sfârșitul primului semestru și să dea naștere celui mai mare producător de ciment din lume, compania franco – elvețiană LafargeHolcim.

În România, pachetul de societăți și participații vândute de Lafarge include Lafarge Ciment (România) SA, Lafarge Comnord SA, Lafarge Betoane SRL, Lafarge Agregate Betoane SA, Lafarge RMX & Agregate SRL, Sicim SA, Eco Gest SA și Recy – Eco Combustibil SRL.

Irlandezii mai au două companii în România în acest moment – producătorul de BCA Elpreco Craiova, cumpărat în decembrie 2007, și Ferrobeton România, care operează fabrica de materiale de construcții de la Negoiești din județul Prahova.

Impactul pe piața locală este puternic pentru că scara operațiunilor CRH crește de aproape zece ori la nivelul cifrei de afaceri, rezultând venituri anuale la nivel local de peste 200 mil. euro și în jurul a 1.000 de angajați. Cu un asemenea profil, CRH devine una dintre cele mai mari companii de pe piața materialelor de construcții din România, la concurență cu HeidelbergCement și viitoarea companie LafargeHolcim.

Avocații de la Nestor s-au coordonat în această tranzacție cu firma de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton, care s-a ocupat la nivel global de fuziunea celor doi giganți. De asemenea, complexitatea tranzacției și aria mare de jurisdicții în care are impact a făcut ca și alte nume mari din lumea avocaturii internaționale să fie cooptate pe anumite segmente de expertiză. Astfel, Linklaters, firmă care s-a retras din România și face parte din topul caselor londoneze de avocați supranumit Magic Circle, a lucrat cu Holcim pe zona legislației franceze în domeniu. Holcim a lucrat, de asemenea, cu firma Homburger din Elveția.

Cleary Gottlieb a apelat, de asemenea, la serviciile firmei elvețiene Bär & Karrer, iar firma de avocatură Freshfields Bruckhaus Derringer a oferit consultanță în materie de drept al concurenței.

Lafarge este unul dintre clienții vechi ai casei de avocatură NNDKP, care i-au consiliat într-o gamă largă de dosare pe francezi în cursul activității locale – de la fuziuni și achiziții la vânzări de active și chestiuni de dreptul concurenței, inclusiv acum la momentul ieșirii de pe piață.

Firma de avocatură are clienți companii locale și internaționale din sectoare variate ale economiei de la Ford în industria auto la Smithfield pe piața de procesare a cărnii de porc sau fondul de investiții Globalworth, fondat și condus de grecul Ioannis Papalekas, pe piața investițiilor imobiliare.

Acoperă o gamă largă de servicii de consultanță juridică de la fuziuni și achiziții, finanțări, tranzacții pe piața de capital, tranzacții imobiliare, proprietate intelectuală, drept corporativ, energie, telecomunicații, infrastructură până la IT, concurență, litigii și consultanță fiscală.

Firma de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen a fost înființată în 1990 prin asocierea avocaților români Ion și Manuela Nestor cu doi avocați americani, Andrew Kingston și Patricia Petersen. În 2001, parteneriatului inițial s-a alăturat și Ana Diculescu – Șova, cea care conduce departamentul de litigii din cadrul firmei.

NNDKP este una dintre cele mai mari firme din piața locală de profil după numărul de avocați și după venituri, alte case de avocatură locale cu poziții puternice fiind Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații și Popovici, Nițu & Asociații.

Sursă date: Bursa de Valori București.

Primul Big Four care intră pe bursă: Deloitte și firma de avocatură Reff & Asociații au devenit consultanți autorizați pe piața bursieră Aero. Lista a ajuns la 31 de intermediari cu trei săptămâni înainte de lansarea sistemului de tranzacționare destinat finanțării companiilor mici și mijlocii

Consultanții de la Deloitte România în asociere cu Reff & Asociații, avocații afiliați firmei din Big Four, au devenit consultanți autorizați pe piața bursieră AeRo, segmentul alternativ de tranzacționare al Bursei de la București destinat finanțării companiilor mici și mijlocii. Este prima companie din careul firmelor de consultanță globale supranumit Big Four care a intrat pe bursa de la București, până acum fiind 31 de consultanți autorizați pe această piață bursieră nouă, dintre care două bănci, două firme de consultanță, o societate mixtă creată de o casă de avocatură și o bancă de investiții, un consorțiu format din consultanți și avocați, un consultant autorizat pe segmentul NewConnect și 24 de case de brokeraj.

Noua piață bursieră AeRO pentru companii nou – înființate și finanțarea IMM-urilor va fi lansată pe 25 februarie.

Ahmed Hassan, Managing Partner Deloitte România. Sursă foto: Deloitte.

Ahmed Hassan, Managing Partner Deloitte România. Sursă foto: Deloitte.

„Considerăm că noul sistem de tranzacționare va avea un rol benefic, atât pentru mediul de afaceri din România, cât și pentru piața de capital în general, întrucât vine în sprijinul antreprenorilor în căutare de finanțare, într-un moment în care accesul la metodele tradiționale de finanțare rămâne dificil”, a spus Ahmed Hassan, Country Managing Partner al Deloitte România, filiala locală a grupului internațional de consultanță și audit DeloitteToucheTomatsu.

Deloitte România are în portofoliu firme internaționale și locale și oferă o gamă de servicii în domenii precum audit și consultanță, evaluarea riscurilor, consultanță fiscală și juridică, consultanță financiară, finanțări alternative – fonduri structurale și ajutoare de stat. Pe piața românească sunt active și celelalte membre din Big Four – PwC, EY și KPMG.

„Mulți dintre clienții noștri și-au manifestat interesul pentru piața AeRo si considerăm că noua platformă de tranzacționare le oferă oportunități mai mari de acces pe piețele financiare”, afirmă Andrei Burz-Pînzaru, partener și coordonator al practicii de drept bancar și piețe de capital în cadrul firmei de avocatură Reff & Asociații.

Reff & Asociații este societate de avocați membră a rețelei Deloitte Legal, care este prezentă în 57 de țări. În România, societatea include aproape 50 avocați și furnizează întreg spectrul de servicii juridice aferent domeniului de afaceri.În ultimii patru ani, Reff & Asociații SCA a acordat asistență clienților în tranzacții cu o valoare totală de peste un miliard de euro pe an în diferite domenii, afirmă reprezentanții societății.

Andrei Burz - Pînzaru, partener al firmei de avocatură Reff & Asociații și coordonator al practicii de drept bancar și piețe de capital

Andrei Burz – Pînzaru, partener al firmei de avocatură Reff & Asociații și coordonator al practicii de drept bancar și piețe de capital

Firma de avocatură afiliată Deloitte are o practică recunoscută în domeniul serviciilor financiare și piețelor de capital, asistând clienți în numeroase tranzacții, inclusiv emisiuni de acțiuni pe piața locală, oferte transfrontaliere, precum și finanțări bancare clasice. Reff & Asociații este plasată în ghidul juridic Legal 500 în al doilea palier valoric pe zona practicii de Bănci, Finanțări și Piețe de Capital, iar în clasamentul IFLR 1000 este cotată pe segmentul liderilor de practică. De asemenea, Andrei Burz-Pânzaru este cotat de ghidurile Legal 500 și IFLR 1000 ca unul dintre liderii individuali de practică pe segmentul bancar și piețe de capital.

Tot astăzi, a fost autorizată BCR, cea mai mare bancă de pe piață, și casele de brokeraj Alpha Finance și Muntenia Global Invest.

Primii consultanți autorizați de a acorda servicii de intermediere companiilor pe piața bursieră AeRo au fost anunțați pe 19 ianuarie. Atunci, a primit dreptul de a intermedia tranzacții compania de consultanță BAC Grigorescu Capital Advisors, creată prin asocierea firmei de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică cu banca de investiții BAC Investment Banking și condusă de către Cătălin Grigorescu, partener coordonator și cofondator al casei de avocați, respectiv de Dan Vișoiu, Partener al BAC.

Pe lista primilor 22 de consultanți autorizați au mai intrat atunci firma de consultanță FSA Advisory și INC, consultant autorizat pe piața NewConnect, precum și Raiffeisen Bank România, care dispune de un puternic departament de piață de capital condus de Dana Mirela Ionescu. Au mai fost autorizate și 18 firme de brokeraj – BT Securities din grupul financiar Banca Transilvania, Confident Invest, Eastern Securities, Eldainvest, Goldring, Ieba Trust, IFB Finwest, Intercapital Invest, Interfinbrook Corporation, Intervam, Prime Transaction, Romcapital, SSIF Broker Cluj, Super Gold Invest, Tradeville, Vienna Investment Trust și Voltinvest.

Pe 21 ianuarie, a fost anunțată autorizarea altor cinci consultanți – din care patru case de brokeraj NBG Securities Atena Sucursala București, Swiss Capital, Romintrade și Blue Rock Financial Services, respectiv firma de consultanță Capital Markets Experts.

Piața AeRO este segmentul de piață din cadrul sistemului alternativ de tranzacționare al Bursei de Valori București dedicat listării companiilor nou înființate și pentru finanțarea proiectelor într-un context în care firmele evită împrumuturile bancare clasice și se orientează către alte canale de finanțare ale planurilor de investiții.

Sistemul alternativ de tranzacționare a fost înființat de BVB pentru a oferi o piață cu mai puține cerințe de raportare din partea emitenților, dar, în același timp, cu un nivel suficient de transparență pentru investitori, pentru a-i motiva să tranzacționeze.

NNDKP business card main

Casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen asigură consultanța juridică locală a Lafarge în tranzacția de 6,5 mld. euro prin care francezii își fac exit-ul din România

Firma de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, una dintre cele mai mari de pe piața serviciilor juridice de afaceri, asigură consultanța locală a gigantului francez Lafarge din industria cimentului, au spus surse di piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Dosarul Lafarge în România implică, pe de o parte, fuziunea cu elvețienii de la Holcim care creează LafargeHolcim, cel mai mare producător de ciment din lume, iar pe de altă parte, înseamnă exit-ul grupului francez prin vânzarea tuturor afacerilor din România. Irlandezii de la CRH au anunțat astăzi că au intrat într-un angajament privind preluarea activelor vândute la nivel global de către Lafarge și Holcim pentru 6,5 miliarde de euro la valoare de întreprindere, ceea ce însumează pe lângă prețul ce va fi plătit pentru preluarea acțiunilor și asumarea datoriilor aferente respectivelor active.

Echipa de avocați de la Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, conduși de co-fondatorii Ion și Manuela Nestor, lucrează de mulți ani pentru grupul Lafarge, care este unul dintre clienții – cheie din portofoliu, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De la intrarea Lafarge în România în 1997 odată cu privatizarea producătorului de ciment Romcim, francezii au dezvoltat una dintre cele mai mari și mai profitabile operațiuni străine de pe piața românească.

Istoria de 18 ani a Lafarge din România cuprinde achiziții precum privatizarea Romcim sau preluarea operatorului portuar Sicim de o importanță strategică pentru exporturile de ciment ale francezilor, asocieri – cu firma Arcom pentru producția de gips carton sau cu omul de afaceri Sorin Crețeanu în afacerea Lafarge Comnord, vânzări de active – cum a fost cazul cedării fabricii de ciment de la Aleșd către Holcim în 1999, vânzarea afacerii cu var către Simcor sau a fabricii de lângă București și a afacerii de gips carton către belgienii de la Etex în 2011, dar și celebra amendă de 28,5 mil. euro, aplicată celor trei producători de ciment în 2005 de către Consiliul Concurenței, cea mai dură pedeapsă aplicată până atunci de la înființarea instituției, acuzațiile autorităților vizând înțelegeri de tip cartel privind formarea prețurilor de vânzare la ciment.

Firma de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen a fost înființată în 1990 prin asocierea avocaților români Ion și Manuela Nestor cu doi avocați americani, Andrew Kingston și Patricia Petersen. În 2001, acestui parteneriat al fondatorilor s-a alăturat și Ana Diculescu – Șova, cea care conduce departamentul de litigii din cadrul firmei. NNDKP s-a numărat alături de casa de avocatură Mușat & Asociații, fondată de avocatul Gheorghe Mușat, printre pionierii pieței de avocatură de afaceri din România.

Firma este una dintre cele mai mari din piața locală de profil după numărul de avocați și după venituri. Acoperă o gamă largă de servicii de consultanță juridică de la fuziuni și achiziții, finanțări, tranzacții pe piața de capital, tranzacții imobiliare, proprietate intelectuală, drept corporativ, energie, telecomunicații, infrastructură până la IT, concurență, litigii și consultanță fiscală.

A asistat numeroși investitori internaționali la intrarea pe piața românească și după aceea și are pe listă clienți precum Lafarge, Ford sau fondul de investiții Globalworth, conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO. A fost implicată în cele mai mari privatizări – BCR (unde a asistat statul român), Petrom (unde a fost de partea OMV), Electrici și Distrigazuri – dar și în mari tranzacții private precum vânzarea Băncii Țiriac și apariția UniCredit Țiriac Bank sau achizițiile americanilor de la Smithfield din industria de procesare a cărnii de porc.

Fabrica de ciment a Lafarge de la Medgidia are acces prin operatorul portuar Sicim din Constanța la Marea Neagră și este ideal poziționată pentru export. Sursă foto: Lafarge.

”Tigrul celtic” preia afacerile Lafarge din România. CRH încheie un acord de achiziție de 6,5 mld. euro pentru activele scoase la vânzare de francezi și elvețieni pe piața globală a cimentului. Cine este omul care dintr-o semnătură crește scara operațiunilor locale ale irlandezilor de la 23 mil. euro la aproape 200 mil. euro

Producătorul irlandez de materiale de construcții Cement Roadstone Holdings (CRH) a ajuns duminică dimineață la un acord de preluare a pachetului de active scoase la vânzare de giganții Lafarge și Holcim din industria cimentului în cadrul unei tranzacții totale de 6,5 mld. euro, potrivit Bloomberg.

Cea mai mare companie din Irlanda, cu vânzări anuale de 18 mld. euro, are în plan să-și finanțeze achiziția printr-o combinație de numerar și emisiuni de titluri, inclusiv o vânzare de acțiuni noi în echivalentul a 9,9% din capital. După achiziție, CRH ar putea să ia în calcul să-și ia ca partener fondul de investiții KKR cu care să își împartă unele operațiuni preluate de la Lafarge și Holcim, conform FT. În faza finală a licitației, irlandezii au oferit mai mult decât un consorțiu din care fac parte fondurile de investiții Blackstone și Cinven, precum și Canada Pension Plan Investment Board. Compania irlandeză a anunțat că va reveni în scurt timp cu un comunicat pe acest subiect.

Achiziția CRH de active are loc în contextul fuziunii globale a Lafarge și Holcim, proces care pentru a putea fi aprobat de autoritățile concurențiale este precedat în mai multe jurisdicții de vânzarea de active.

Astfel, Lafarge vinde operațiuni în România, Austria, Germania, Marea Britanie, Filipine și Brazilia, în timp ce lista de vânzare a Holcim cuprinde Franța, Ungaria, Serbia, Canada, Mauritius și Brazilia.

Impactul tranzacției în România este puternic, CRH ajungând prin mai multe companii să cumuleze operațiuni locale cu afaceri în jurul a 200 mil. euro pe an. Acum, irlandezii au în portofoliu producătorii de BCA Elpreco Craiova și fabrica Ferrobeton din Negoiești (Prahova). Amprenta devine însă acum cea a unui lider în sectorul de materiale de construcții pentru că odată cu preluarea Lafarge Ciment România SA și a participațiilor directe și indirecte va avea în mână o treime din piața cimentului – cu două fabrici de ciment, un port cu acces direct la Marea Neagră pentru export, o uzină de măcinare, rețele de stații de betoane și agregate, precum și firme de servicii conexe.

CRH a intrat pe piața românească pe 17 decembrie 2007, când a cumpărat producătorul de BCA Elpreco Craiova, după ce anterior tatonase achiziția Macon Deva și a Celco Constanța. Valoarea tranzacției prin care irlandezii au pus piciorul pe piața locală este estimată la circa 65 mil. euro.
Elpreco Craiova a raportat în ultimul său bilanț pe 2013 o cifră de afaceri de 86,9 mil. lei (19,7 mil. euro) și o pierdere de 4,8 mil. lei (1,08 mil. euro) la un personal format din 456 de angajați.
O altă companie deținută de CRH este Ferrobeton România SRL, care operează fabrica de la Negoiești (județul Prahova) de pe platforma Brazi. Compania a raportat pentru 2013 o cifră de afaceri de 15,3 mil. lei (3,5 mil. euro) și o pierdere netă de 4,5 mil. lei (1 mil. euro) la un număr de 65 de angajați.

Cumulate, cele două companii ale CRH din România au afaceri de peste 23 mil. euro, 521 angajați și sunt pe pierdere.

După tranzacția cu Lafarge și Holcim, CRH trece însă la alt nivel al operațiunilor locale.

Preluarea afacerilor Lafarge din România înseamnă, în primul rând, integrarea companiei – fanion Lafarge România SA. În 2013, compania a obținut un profit net de 57,2 mil. lei (12,9 mil. euro) la o cifră de afaceri de 685,4 mil. lei (155,1 mil. euro) și 457 de angajați, ceea ce arată un model de eficiență operațională.

lafarge romania indicatori

Lafarge are 31% din piața locală a cimentului, cote relativ egale fiind deținute de ceilalți operatori Holcim, care de acum va fi bastionul noii companii LafargeHolcim, respectiv grupul german HeidelbergCement.

Lafarge România SA este o companie integrată cu linii de afaceri în ciment, betoane și agregate. Pe piața cimentului, dispune de două fabrici la Medgidia și Hoghiz (județul Brașov), respectiv de o uzină de măcinare la Târgu Jiu, cu o capacitate totală de producție de 4,9 mil. tone pe an. La acestea se adaugă 16 sit-uri industriale de agregate și o rețea de 16 sit-uri de betoane. CITEȘTE AICI PROFILUL COMPANIEI LAFARGE ROMÂNIA SA.

Grupul francez mai are în portofoliu și alte participații la companiile Lafarge RMX & Agregate SRL, Lafarge Agregate Betoane SA, Lafarge Agregate SRL, Lafarge Betoane, Lafarge Comnord SA (unde este asociat cu omul de afaceri Sorin Crețeanu), operatorul portuar Sicim Constanța, Eco Gest SA și Recy Eco Combustibil SRL (unde este asociat cu Urban SA).

lafarge companii ro indicatori

Cu tot cu operațiunile Lafarge, CRH va ajunge în România la afaceri de circa 200 mil. euro pe an și un număr de angajați de aproape 1.000 de oameni.

Cine este CRH și Albert Manifold

CRH este o companie irlandeză născută în 1970 din fuziunea a doi producători – Cement Limited, fondată în 1936, și Roadstone Limited, înființată în 1949.

În 44 de ani, CRH a evoluat de la vânzări de 27 mil. euro, realizate în proporție de 95% în Irlanda, la vânzări de 18 mld. euro realizate în 35 de țări, mai ales din Europa și America de Nord. Are o producție de 300 de milioane tone de materiale de construcții pe an, 76.000 de angajați în 3.400 de locații din lume. În 2013, a înregistrat o pierdere înainte de taxe de 215 mil.euro.

Achiziția activelor Lafarge și Holcim este cea mai mare din istoria sa și se încadrează în strategia grupului irlandez de a crește pe piețele emergente, dar și în piețe din Europa unde nu avea o prezență puternică.

Acțiunile CRH sunt listate pe bursele de la Dublin, Londra și New York. Valoarea bursieră a companiei este de 15,5 mld. euro.

Albert Manifold, directorul general executiv al CRH. Sursă foto: CRH.

Albert Manifold, directorul general executiv al CRH. Sursă foto: CRH.

Albert Manifold, irlandez, 51 de ani, a preluat poziția de director general executiv la 1 iunie 2014. Lucrează în cadrul CRH din 1998 când a venit pe poziția de director financiar în cadrul diviziei europene de materiale, unde a contribuit la întărirea poziției grupului în Europa de Est.

În 2004, a fost avansat pe poziția de director de dezvoltare al grupului, iar în 2007 a preluat poziția de director al diviziei europene de materiale.În această perioadă, s-a ocupat de extinderea CRH în Asia, în special pe piețele din China și India, cele mai mari piețe emergente ale lumii.

În ianuarie 2009, Manifold este cooptat în board-ul CRH și devine director operațional la nivel de grup. Manifold nu s-a ferit să arunce săgeți către politica de achiziții anterioare a grupului, dar asta nu îl împiedică să treacă la acțiune și să facă achiziții de un calibru fără precedent.

Practic,CRH trece odată cu achiziția activelor Lafarge și Holcim într-un eșalon superior al greilor din industria materialelor de construcții.

Înainte de a lucra la CRH, Manifold a fost director operațional al unui fond de investiții, fiind implicat în investițiile acestuia din Europa și America de Nord.

Fondul de investiții Allen McGuire, la care a activat șeful CRH, a făcut 16 investiții cu o valoare totală de 500 mil. dolari de la înființarea sa în 1989, însă în cele din urmă a fost închis.

Albert Manifold a căpătat o experiență internațională în diferite poziții ocupate în Europa, Europa de Est, SUA, Asia și Australasia. Este de profesie contabil și are un MBA. Tranzacția cu Lafarge și Holcim și integrarea operațiunilor ce vor fi preluate sunt văzute ca un test pentru CRH și șeful său.

Patrizia Grieco (stânga), președintele Consiliului de Administrație al Enel, și Francesco Starace (dreapta) directorul general executiv al grupului. Sursă foto: Enel.

Enel nu se grăbește cu vânzarea activelor din România: Ultimul termen pentru depunerea ofertelor finale este nu mai devreme de a doua jumătate a lunii martie. Cine sunt cei doi oameni – cheie care decid asupra tranzacției de peste un miliard de euro

Gigantul italian al utilităților Enel așteaptă ofertele finale din partea investitorilor interesați de activele scoase la vânzare în România nu mai devreme de a doua jumătate a lunii martie, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Numărul investitorilor interesați este între 5 și 10, printre ei chinezii de la State Grid Corporation of China, compania franceză GDF Suez, E.ON (Germania), firmele românești de stat Electrica și Nuclearelectrica, respectiv grupul de telecomunicații RCS & RDS, conform ultimelor informații disponibile din piață.

”Așa cum am declarat de mai multe ori, noi nu furnizăm detalii cu privire la nicio tranzacție atâta vreme cât este încă în derulare”, a precizat într-un răspuns transmis pe e-mail pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Roberta Vivenzio, șeful departamentului Enel de relații cu media la nivel global.

Francesco Starace, directorul general executiv al Enel, spunea pe 21 ianuarie la Davos într-un interviu pentru Bloomberg că grupul italian a primit 5 oferte pentru activele din România și că va decide până la jumătatea acestui an dacă își vinde afacerile din estul Europei (Slovacia și România – n.r.).

Dacă cele două tranzacții merg înainte, acestea vor fi finalizate până la sfârșitul lui 2015, conform Bloomberg.

Valoarea tranzacției pentru activele Enel din România depășește un miliard de euro, însă italienii au dat constant mesaje că așteaptă un preț bun altfel ar putea renunța la vânzare. Unii analiști văd în spatele declarațiilor Enel și o tactică de a pune sub presiune potențialii investitori interesați în condițiile în care afacerea scoasă la vânzare este profitabilă și oferă poziții importante în piața distribuției și furnizării de electricitate.

De cealaltă parte, italienii spun că au un program de vânzări de active în România, Slovacia și alte operațiuni nonstrategice din care speră să obțină 4,4 mld. euro cu scopul reducerii datoriilor. Acestea sunt puse în balanță cu alte oportunități de eliberare de numerar, cum a fost recenta vânzare pe bursă a unui pachet de 21,92% din acțiunile subsidiarei spaniole Endesa pentru 3,113 mld. euro.

Pachetul de operațiuni Enel scos la vânzare în România cuprinde 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100% din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV. Enel Distribuție Muntenia asigură alimentarea cu energie a Bucureștiului și județele Ilfov și Giurgiu.

Sursă date: Enel (Italia)

Sursă date: Enel (Italia)

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro, potrivit datelor prezentate de către Enel Italia.

Până acum, s-au conturat și interesele unora dintre investitori în cadrul licitației. Astfel, Nuclearelectrica a dat semnale clare că dorește preluarea distribuției de energie din Dobrogea, așa cum pentru Electrica o partidă interesantă ar putea fi distribuția și furnizarea de energie care acoperă Bucureștiul, pentru care are deja litigii în fața Tribunalului de arbitraj de la Paris cu Enel pe care îl acuză de încălcarea unor clauze din contractul de privatizare. De asemenea, germanii de la E.ON și-ar fi exprimat interesul pentru distribuția din Banat, care ar corespunde perfect unui plan de integrare a operațiunilor de gaze și electricitate în vestul României după modelul deja existent în Moldova.

Dacă jucătorii activi deja pe piața românească văd tranzacția ca o ocazie de a-și completa propriile portofolii cu anumite active din cele scoase de Enel la vânzare, un investitor care ar simplifica lucrurile pentru italieni și ar fi interesat de întregul pachet de active este mai greu însă de găsit, pe un astfel de profil s-ar mula mai ales un jucător care vrea să intre pe piața locală de energie, iar aici singurul candidat eligibil par să fie chinezii de la State Grid Corporation of China. Alte surse din piața de energie susțin că și EDF din Franța se uită la aceste active, însă până acum nu au venit semnale puternice privind o asemenea candidatură.

Italienii sunt consiliați la vânzarea pachetului de active din România de către băncile de investiții Citi și UniCredit, în timp ce de consultanța juridică se ocupă casele de avocatură RTPR Allen & Overy, respectiv Mușat & Asociații.

Cine sunt oamenii – cheie privind decizia tranzacției din România

Decizia de a pune activele din România pe lista de vânzare alături de alte operațiuni are legătură mai ales cu doi oameni numiți în pozițiile – cheie ale Enel după venirea socialistului Matteo Renzi ca premier în februarie 2014. Fostul primar al Florenței, Matteo Renzi a devenit la 39 de ani cel mai tânăr premier din istoria Italiei. El a anunțat o serie de reforme în economie, iar valurile noii puteri au adus și șefi noi în companiile controlate de stat.

Pe acest fundal, au fost numiți în mai 2014 Francesco Starace pe poziția de director general executiv al Enel, respectiv Maria Patrizia Grieco în postul de președinte al Consiliului de Administrație al companiei.

Maria Patrizia Grieco, ce are în spate o carieră de peste două decenii în poziții de conducere în telecomunicații, este astăzi unul dintre directorii corporațiilor de top din Italia, alături de Emma Marcegaglia de la Eni și Luisa Todini de la Poșta italiană, toate numite de Renzi în campania sa de a pune femei în posturi – cheie din companii de stat și în fruntea unora dintre ministere.

Patrizia Grieco, născută în 1952, este absolventă de drept a Universității din Milano. Potrivit unui interviu acordat FT, are o fată care activează ca avocat în Milano, care la rândul ei are doi copii.
Patrizia Grieco și-a început cariera în 1977 în cadrul departamentului juridic și de afaceri al companiei de telecomunicații Italtel, a cărui conducere a preluat-o în 1994. Cinci ani mai târziu, a fost numită director responsabil cu reorganizarea și repoziționarea companiei, iar în 2002 a devenit director general executiv al Italtel.

În perioada septembrie 2003 – ianuarie 2006, ea a ocupat poziția de director general executiv la Siemens Informatica, divizia italiană a Siemens Business Services, al cărei membru în Consiliul executiv la nivel global a devenit apoi. În perioada februarie 2006 – septembrie 2008, a fost partener și director general executiv al firmei de consultanță și servicii în IT – Group Value Partners (acum NTT Data).

S-a mutat apoi la Olivetti, parte din Telecom Italia Group, de asemenea ca și director general executiv în perioada noiembrie 2008 – martie 2013. Tot aici, a fost și președinte al board-ului în perioada iunie 2011 – iunie 2014. Patrizia Grieco este acum director la Fiat Industrial, azi cunoscută sub numele de CNH Industrial – compania soră a Fiat Chrysler, și la Anima Holding.

Șefa Barclays Italia o descria pe Grieco ca având o înțelegere unică a nevoii de a combina inovația și buna guvernanță în cadrul unei companii. Ea conduce board-ul Enel de opt luni și este văzută ca unul dintre exponenții schimbării la scară largă promise de Matteo Renzi.

Consiliul de administrație al Enel condus de Patrizia Grieco este cel care a aprobat în iulie 2014 planul de vânzare a activelor din România și care va decide dacă va aproba sau nu ofertele primite. În plus, Patrizia Grieco supervizează activitățile de audit ale Enel, conduce și supraveghează aplicarea regulilor de guvernanță corporativă, iar împreună cu directorul general executiv reprezintă legal compania în fața instituțiilor și a autorităților.

Celălalt om – cheie din Enel este Francesco Starace, directorul general executiv al grupului italian de utilități. Are doi fii, îi place ciclismul și poezia și este fan al clubului de fotbal AS Roma.

Starace are o diplomă în inginerie nucleară a Politehnicii din Milano și și-a început cariera în managementul construcției de centrale electrice. A lucrat în General Electric, în grupul ABB și a fost numit șeful diviziei globale de vânzări de turbine pe gaz la Alstom Power. A căpătat experiență internațională în diferite poziții în SUA, Arabia Saudită, Egipt și Bulgaria.

Cariera lui Starace în cadrul Enel a început în 2000, ocupând poziția de șef al diviziei de afaceri în energie între iulie 2002 și octombrie 2005, respectiv de director general al diviziei Piețe între noiembrie 2005 și septembrie 2008. În perioada 2008 – 2014, a fost director general executiv al Enel Green Power, subsidiara din domeniul afacerilor de energie regenerabilă și unul dintre jucătorii globali de profil. În noiembrie 2010, s-a ocupat de listarea Enel Green Power pe bursele de la Milano și Madrid, unde valoarea de piață a firmei a fost de 8 mld. euro.

A fost numit în urmă cu opt luni director general executiv și una dintre țintele mandatului său a devenit reducerea datoriilor Enel și reorganizarea operațiunilor grupului. În acest context, a coordonat mai multe schimbări de directori ai operațiunilor de pe piețele emergente, respectiv a celor care se ocupă de America Latină și Europa de Est.

În mandatul lui Starace, are loc o apropiere între Enel și firmele, respectiv băncile chinezești, pe fondul nevoii grupului italian de lichidități cu care să-și reducă datorille.

Pe 11 iunie,  Starace semnează la Beijing un memorandum de înțelegere cu șefii firmelor de energie China Huaneng Group și ai China National Nuclear Corporation, în timpul vizitei lui Renzi în China.

Pe 14 octombrie, a semnat un memorandum de înțelegere cu Bank of China cu ocazia consiliului de afaceri Italia – China și în prezența premierilor chinez Li Keqiang și italian Matteo Renzi, prin care grupul de utilități și-a asigurat accesul la circa 1 mld. euro pentru următorii cinci ani.

De menționat că, după statul italian cu 31,2% din acțiuni, o bancă din China este al doilea mare investitor în Enel, ceea ce arată o creștere a influenței chinezești în afacerile grupului de utilități. Francesco Starace a reușit în mandatul său o victorie importantă prin vânzarea a circa 22% din Endesa pe bursă pentru 3,1 mld. euro, ceea ce este o realizare cu greutate în ansamblul eforturilor de reducere a datoriilor Enel. Valoarea bursieră a Enel este de circa 37,7 mld. euro.

Ultimele rezultate financiare ale Enel indică la 30 septembrie 2014 venituri de 54,075 mld. euro, un profit net de circa 1,9 mld. euro și o datorie netă de 44,6 mld. euro. Structura datoriei Enel după primele nouă luni ale anului indică un nivel de 6,8 mld. euro cu scadența în ultimul trimestru al acestui an. Pe termen scurt, datoriile se ridică la 10,5 mld. euro, în creștere cu 47% față de 31 decembrie 2013, potrivit unei prezentări cu rezultatele financiare la 30 septembrie 2014.

Vânzarea Bank of Cyprus România a eșuat până acum de două ori. Credit foto: Dreamstime.

Firul Ariadnei nu a adus prețul mult așteptat: Ciprioții schimbă strategia de vânzare a activelor Bank of Cyprus din România după două încercări eșuate de exit. Noua formulă ar putea fi negocieri individuale cu investitorii interesați

Vânzarea activelor deținute de Bank of Cyprus în România va fi reluată în formula unor discuții individuale cu investitorii interesați, ceea ce arată că ciprioții au renunțat la ideea de a lansa un nou proces competitiv după eșecul proiectului cu nume de cod Ariadne, potrivit unor surse de pe piața financiară.

Board-ul de conducere al Bank of Cyprus a decis recent să respingă ofertele primite pentru pachetul de active scoase la vânzare în valoare de 545 mil. euro, surse bancare citate de blogul jurnalistului financiar britanic James Wallace afirmând că investitorul cu apetit de risc Sankaty Advisors, afiliat gigantului financiar Bain Capital, ar fi depus alături de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cea mai bună ofertă, evaluată în jurul a 109 mil. euro. Aceleași surse mai spuneau că pe lista ofertanților au mai fost Deutsche Bank și Baupost Group din Germania, HIG și fondul londonez AnaCap, specializat în administrarea activelor neperformante.

Bank of Cyprus mai are de vânzare un portofoliu de active din care fac parte un pachet de credite neperformante acordate în sectorul companiilor, hotelul New Montana din stațiunea Sinaia, proprietăți imobiliare și operațiuni pe piața de leasing.

Ciprioții trebuie să-și facă exitul din România, însă au dat deja de două ori mesajul către investitorii interesați că țin la preț și consideră activele din portofoliu că au o valoare sensibil mai ridicată decât ofertele primite.

Dacă privim la tranzacțiile de anul trecut prin care Bank of Cyprus a vândut în luna aprilie un pachet de 9,9% din Banca Transilvania pentru 82,5 mil. euro, iar în trimestrul al treilea au cedat participația deținută la hotelul de cinci stele JW Marriott din București către Strabag într-o tranzacție de 95 mil. euro, observăm că au finalizat cu succes vânzări de active când s-au îndreptat către parteneri de afaceri sau asociați. În cazul hotelului Marriott, Bank of Cyprus avea de recuperat bani din acordarea unui împrumut acordat unei firme în care era acționar, iar cumpărătorul participației ciprioților a fost Strabag, adică proprietarul companiei finanțate. Din această perspectivă, ciprioții ar putea găsi cumpărători din zona investitorilor imobiliari, unde Bank of Cyprus are cea mai mare expunere dacă ne uităm la pachetul de active scoase la vânzare.

Bank of Cyprus nu a făcut niciun fel de comentariu legat de derularea procesului de vânzare din România. Ultimele informații oficiale sunt de anul trecut, când ciprioții au anunțat că banca de investiții HSBC a primit mandatul pentru vânzarea activelor din România. De partea de consultanță juridică se ocupă casa de avocatură Reff & Asociații, care a consiliat Bank of Cyprus pe o gamă variată de proiecte locale de la tranzacții de finanțare, fuziuni și achiziții, restructurări și vânzări de active până la asistență specializată în cadrul unor procese în care acuzațiile vizau manipularea pieței de capital.

Activele scoase la vânzare de ciprioți au fost grupate într-un proiect pe care l-au numit Ariadne, care în mitologia greacă este o zeiță celebră datorită firului pe care îl lăsa în urma ei pentru salvarea dintr-un labirint.

Pachetul de active a atras mai mulți investitori, camera de date fiind accesată de un număr de peste zece fonduri de investiții și investitori specializați, respectiv cu apetit de risc, adică investitori calificați pentru administrarea de astfel de active.

Accesul în camera de date este necesar pentru pregătirea ofertelor angajante ce urmau să fie depuse în luna decembrie. În luna ianuarie însă, boardul Bank of Cyprus, condus de Josef Ackerman, fostul director general executiv al Deutsche Bank, a considerat că ofertele primite nu sunt pe măsura valorii portofoliului, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

România este o țintă recentă alături de Ungaria sau Slovacia pe radarul investitorilor cu apetit pentru credite bancare neperformante, vânzarea de către Volksbank România a unui portofoliu de asemenea credite de 500 mil. euro către consorțiul format din Deutsche Bank, AnaCap, HIG și APS fiind cea mai mare, dealtfel prima tranzacție de calibru mare la nivelul pieței de profil. Potențialul pieței românești de active bancare neperformante este cotat că va produce mai multe tranzacții de acest tip, unele estimări indicând o valoare a creditelor toxice de circa 6 mld. euro în topul primelor zece bănci. Numai BCR, liderul pieței, avea la începutul semestrului al doilea din 2014 în bilanț un stoc de 2,9 mld. euro, din care 620 mil. euro au fost vândute în două tranzacții mari. Băncile sunt presate de către BNR să-și curețe bilanțurile de aceste active până în 2016 – 2017.

Ciprioții au mai încercat o dată fără succes vânzarea pachetului de active locale, de care s-au arătat interesate la un moment dat Raiffeisen și Banca Transilvania, însă în primăvara lui 2014, din nou ciprioții nu au găsit un cumpărător care să se plieze pe așteptările lor.

Banca – mamă din Cipru și-a majorat în septembrie 2014 capitalul social cu 1 mld. euro, ceea ce a produs modificări majore în acționariat și la nivelul conducerii.

Cel mai puternic acționar a devenit investitorul și miliardarul american Wilbur Ross, care împreună cu alți investitori nord – americani, a ajuns la 18% din acțiunile Bank of Cyprus, deponenții care imediat după criza cipriotă din 2013 aveau 81% din acțiuni, au acum 47% din bancă, grupul Renova – companie controlată de miliardarul rus Viktor Vekselberg are 5,455%, iar BERD 5%, conform ultimelor informații disponibile pe site-ul băncii.

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței (stânga)

Banca Transilvania apelează la o măsură extremă pentru preluarea urgentă a Volksbank prin ocolirea ”regulii de fier” de aprobare a tranzacției. Președintele Consiliului Concurenței pentru MIRSANU.RO: ”Ne gândim să le acordăm o derogare să preia banca și apoi să dăm decizia privind concentrarea economică”. BT: ”Interesul ambelor părți este încheierea tranzacției în cel mai scurt timp”. În teren, scumpirea francului mărește pierderile suportate de vânzătorii băncii austriece din propriul buzunar

UPDATE 14:56 CONSILIUL CONCURENȚEI A EMIS O DECIZIE DE DEROGARE ÎN FAVOAREA BĂNCII TRANSILVANIA PENTRU A SE IMPLICA RAPID ÎN ACTIVITATEA VOLKSBANK ROMÂNIA ȘI A VOLKSBANK SERVICES ROMÂNIA SA PRIVIND REZOLVAREA SITUAȚIEI DIFICILE ÎN CARE SE AFLĂ CEI CU CREDITE ÎN FRANCI ELVEȚIENI.

Banca Transilvania face demersuri pentru a urgenta preluarea controlului Volksbank România, solicitând o derogare de la ”regula de fier” din domeniul concentrărilor economice care spune că o preluare nu poate avea loc înainte de emiterea unei decizii de aprobare de către Consiliul Concurenței.

În istoria de 17 ani de existență ai Consiliului Concurenței există un singur precedent prin care a fost acordată o astfel de derogare, tot în sectorul bancar, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consiliul Concurenței decidea pe 25 aprilie 2013 că Marfin Bank poate prelua un portofoliu de active de 82 mil. euro și depozite de 77 mil. euro de la sucursala locală a Bank of Cyprus, ca o măsură de protecție a clienților băncii expuși după intrarea sub administrare specială a băncii – mamă din Cipru. În acel caz, clienți care își depuseseră banii la Bank of Cyprus au fost transferați la o bancă supusă reglementărilor locale pentru a putea beneficia de garantarea depozitelor până la plafonul stabilit de legea română. În acest fel, tranzacția a putut fi derulată mai rapid cu aproape șase luni, decizia de aprobare a tranzacției fiind publicată pe 30 octombrie.

Întrebat dacă achiziția Volksbank România de către Banca Transilvania a fost notificată deja, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a răspuns în exclusivitate ieri pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO: ”Da. Ne gândim să le acordăm o derogare să poată prelua banca și apoi să dăm decizia privind concentrarea economică”.

Legea concurenței stipulează la articolul 13 alineatul 6 că ”este interzisă punerea în aplicare a unei operaţiuni de concentrare economică înainte de notificare şi înainte de a fi declarată compatibilă cu un mediu concurenţial normal, printr-o decizie adoptată de Consiliul Concurenţei”.

Cererea cumpărătorului de derogare de la această regulă de fier a legislației concurenței este o măsură excepțională, foarte rar folosită și în cazuri delicate, explică specialiștii în dreptul concurenței.

”Derogările se acordă foarte rar, în mod excepțional. O asemenea cerere de derogare apare, de regulă, când este o nevoie urgentă de bani și orice întârziere poate să afecteze în plan financiar, social sau de altă natură”, afirmă Silviu Stoica, avocat partener al casei de consultanță juridică de afaceri Popovici, Nițu & Asociații și șeful practicii de concurență și antitrust din cadrul firmei.

„Arma” derogării este prevăzută la alineatul 8 al aceluiași articol din legea concurenței, potrivit căruia Consiliul Concurenței poate acorda, la cerere, o derogare de la regula de la alineatul 6, atât înainte, cât și după notificare.

”Derogarea este valabilă pe o anumită perioadă, până la un anumit termen. Este o măsură excepțională care dă semnalul în piață că este o problemă mare. Consiliul Concurenței are deja o experiență mare în ceea ce privește tranzacțiile din sectorul bancar”, afirmă Valentin Mircea, fost vicepreședinte al Consiliului Concurenței, partener fondator al casei de avocatură Mircea și Asociații și cotat ca unul dintre experții de top în domeniul concurenței.

Potrivit acestuia, o derogare nu înseamnă neapărat o economie mare de timp în ceea ce privește transferul unei afaceri de la vânzător către cumpărător.

”Termenul legal pentru emiterea unei decizii privind o concentrare economică este de 45 de zile, termen care curge nu de la momentul în care cumpărătorul face notificarea, ci în situația în care Consiliul cere informații noi din momentul în care primește toate informațiile necesare notificării. În practică însă, termenul este de circa 20 – 25 de zile, fiind și cazuri în care în 3 zile sau 48 de ore poate fi dată o asemenea decizie”, explică fostul vicepreședinte al Consiliului Concurenței.

Banca Transilvania: Interesul ambelor părți este ca tranzacția să fie încheiată în cel mai scurt timp. Până la finalizarea tranzacției, costurile suplimentare privind portofoliul de credite în franci elvețieni sunt acoperite de actualii acționari ai Volksbank

Reprezentanții Băncii Transilvania spun că până acum au fost parcurși câțiva pași din cei necesari finalizării tranzacției, însă doresc o finalizare cât mai rapidă a preluării Volksbank România, una dintre băncile care au portofolii de credite în franci elvețieni.

”Până în prezent au fost parcurse o parte din etapele preliminare ale obținerii autorizațiilor finale, aflându-ne în permanență în dialog cu autoritățile pentru completarea documentației și obținerea aprobărilor finale din partea acestora. Sperăm ca și condițiile precedente negociate cu acționarii Volksbank România se vor îndeplini într-un termen cât mai scurt astfel încât după obținerea aprobărilor de la autorități, să putem finaliza tranzacția”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Băncii Transilvania.

Scumpirea bruscă a francului elvețian, în urma deciziei băncii centrale a Elveției de a lăsa să fluctueze liber cursul de schimb în raport cu alte valute, a prins expuși pe piața românească oameni care au contractat înainte de criză circa 75.000 de credite într-o astfel de monedă. Pe lângă Volksbank, mai sunt alte zece bănci ce au vândut astfel de credite, printre ele Raiffeisen, OTP, Banca Românească, Bancpost sau Piraeus Bank.

Spre deosebire de alte bănci, care au oferit clienților reduceri la dobânda aplicată împrumutului, Volksbank a optat pentru înghețarea cursului de schimb la nivelul din 31 decembrie 2014 de 3,8035 lei la euro pentru perioada 20 ianuarie – 17 aprilie 2015, decizie care implică ”investiții financiare consistente și dovedește bunele intenții ale băncii în susținerea și protejarea clienților”, după cum afirmă oficialii Băncii Transilvania.

Raportat la cotația din 19 ianuarie, cursul de schimb al Volksbank este cu 17,5% mai mic, ceea ce înseamnă că diferențele de curs valutar sunt suportate de către bancă, mai exact de către acționarii Volksbank AG (Austria) – 51% din acțiunile băncii, WGZ Bank – 8,1% și DZ Bank – 16,4% din Germania, respectiv BPCE – 24,5% din Franța.

”Atât Banca Transilvania, cât și acționarii Volksbank România sunt angajați ferm să ducă tranzacția la bun sfârșit. Mai mult, interesul ambelor părți este ca tranzacția să fie încheiată în cel mai scurt timp. Posibilele costuri suplimentare la care faceți referire sunt acoperite integral de clauzele tranzacției”, au spus pe 22 ianuarie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Băncii Transilvania.

”Până la finalizarea tranzacției costurile suplimentare generate de portofoliul de credite în franci elvețieni sunt acoperite de către actualii acționari ai Volksbank România”, au adăugat reprezentanții cumpărătorului Volksbank România.

Privită în oglindă perioada pentru care Volksbank s-a oferit să înghețe cursul de schimb al francului elvețian la care trebuie să-și plătească ratele și restanțele clienții băncii înseamnă termenul – țintă la care este estimată încheierea tranzacției, moment în care Banca Transilvania preia odată cu Volksbank România și obligația de a veni cu o ofertă pe termen lung față de clienții băncii, cum anunța Benoit Catel, șeful Volksbank România pe 19 ianuarie.

Ultimele date disponibile pe piață indică faptul că 24% din cele circa 75.000 de credite acordate sunt în portoliul Volksbank România, adică vreo 18.000 de împrumuturi. Până la momentul publicării acestui articol, reprezentanții Volksbank România nu au răspuns solicitărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Care erau cifrele tranzacției dintre Banca Transilvania și Volksbank România la semnarea contractului

Șefii Băncii Transilvania și ai reprezentanților acționarilor Volksbank România au semnat pe 10 decembrie la București contractul de vânzare – cumpărare pentru 100% din acțiunile băncii în cadrul celei mai mari tranzacții din 2014 de pe piața românească.

Tranzacția dintre Banca Transilvania și acționarii Volksbank România, anunțată în premieră și în exclusivitate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, este rezultatul a trei luni de negocieri între cele două părți.

Valoarea acesteia nu a fost dezvăluită deocamdată. Un element important în ecuația de preluare îl constituie rambursarea unei linii de finanțare de la Volksbank Austria, din care la 30 iunie 2014 fiica din România avea de plată 600 mil. euro.

Pentru Volksbank, vânzarea băncii din România este un exit mult așteptat, în timp ce pentru Banca Transilvania achiziția este văzută ca o oportunitate de a-și crește masa critică și a prelua a doua poziție pe piață după active, acum ocupată de BRD. Pentru a finanța achiziția și integrarea Volksbank România se bazează pe lichiditățile sale, de peste un miliard de euro.

Banca Transilvania a fost consiliată la tranzacție de către avocații de la PeliFilip, firma de consultanță și audit KPMG și banca de investiții austriacă Vienna Capital Partners. De cealaltă parte, vânzătorii au lucrat în acest dosar alături de banca de investiții Rothschild și de casa de avocatură vieneză Schoenherr.

Banca Transilvania are o cotă de piață de 9,7%, cu care stă confortabil pe poziția a treia în clasamentul local al băncilor, în timp ce Volksbank România ocupă locul 9 cu o cotă de piață de 3,5%.

BT are active de 7,7 mld. euro, în timp ce ”fiica” austriecilor are în portofoliu 2,9 mld. euro. În ceea ce privește numărul de clienți, cei 190.000 de clienți ai Volksbank România reprezintă acum numai 10% din dimensiunea clientelei BT. Rețeaua băncii cu sediul în Cluj – Napoca are 530 de locații, iar Volksbank România se bazează pe 130 de unități.

Numărul de angajați ai Băncii Transilvania este acum de 6.000, cărora li se vor alătura alți 1.300 ai Volksbank. Omer Tetik, șeful BT, a lăsat să se înțeleagă că, după preluare, noua rețea urmează să fie ajustată pe criterii de eficiență operațională.

În acest moment, Banca Transilvania este una dintre cele mai profitabile bănci de pe piață în ciuda strategiei sale de acaparare de segmente noi de piață.

Banca a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 338 mil. lei, în creștere cu 40% față de perioada similară a anului anterior. La 30 septembrie, Banca Transilvania dispunea de numerar și echivalent de numerar de 4,528 mld. lei (peste 1 mld. euro). Activele totale ale băncii sunt de circa 34,05 mld. lei, mai mari cu 6,2% față de perioada similară a anului anterior.

Acționariatul Băncii Transilvania este împărțit acum, în principal, de către BERD cu 14,33%, IFC cu 5,36% și Horia Ciorcilă, care acționează concertat împreună cu vehiculul de investiții Castorius Limited, și este raportat cu o deținere de aproximativ 5,11% din bancă.

De cealaltă parte, ultimele raportări disponibile indică pentru Volksbank România o pierdere de 104 mil. euro la 31 decembrie 2013, redusă aproape la jumătate faţă de anul anterior.

Vânzarea Bank of Cyprus România a eșuat până acum de două ori. Credit foto: Dreamstime.

Consiliul de Administrație al băncii – mamă din Cipru a respins toate ofertele primite pentru preluarea Bank of Cyprus România. Vânzarea băncii eșuează a doua oară în ultimul an. O decizie finală privind soarta afacerii va fi luată mai târziu de către un grup din care fac parte fostul șef al Deutsche Bank, un miliardar american, un miliardar rus și BERD

Board-ul de directori ai băncii – mamă cipriote au respins toate ofertele primite pentru proiectul Ariadne, care vizează vânzarea ultimelor active ale Bank of Cyprus România, și urmează să ia mai târziu o decizie privind soarta acesteia, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

”Cu privire la vânzarea subsidiarei Bank of Cyprus România, perspectiva acesteia a fost lăsată pentru mai târziu, în condițiile în care ofertele nu se merită în acest moment”, a declarat un înalt oficial al băncii, citat de publicația Stockwatch.

Consiliul de Administrație al băncii – mamă din Cipru, condus de bancherul elvețian Josef Ackermann – fostul șef al Deutsche Bank, s-a reunit luni pentru prima oară în acest an și a decis, printre altele, că va cere ca ofertele finale pentru subsidiara sa rusească Uniastrum să fie depuse în luna februarie, afirmă sursa citată.

O altă sursă bine informată din centrul financiar londonez, blogul CostarFinance, afirma săptămâna trecută că firma americană de investiții Sankaty Advisors, parte a gigantului financiar cu capital de risc Bain Capital, ar fi depus împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cea mai bună ofertă pentru Bank of Cyprus România. Sursele citate de CostarFinance susțin că valoarea discountului cerut s-ar fi situat în jurul a 80% față de valoarea nominală a portofoliului de 545 mil. euro, ceea ce s-ar traduce într-un preț de aproximativ 109 mil. euro. Printre cei care au mai înaintat oferte pentru Bank of Cyprus România se mai află Deutsche Bank și Baupost Group, care au licitat împreună, respectiv, HIG și fondul londonez de investiții AnaCap. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, de asemenea, că Deutsche Bank, HIG, APS și AnaCap sunt pe lista investitorilor implicați în procesul de vânzare al activelor Bank of Cyprus, coordonat de către banca de investiții HSBC. Pe partea de consultanță juridică, ciprioții lucrează cu casa de avocatură Reff & Asociații, afiliată rețelei globale de consultanță și audit Deloitte.

Până la această oră, reprezentanții Bank of Cyprus au fost discreți privind derularea vânzării activelor locale, fără să confirme sau să infirme informațiile făcute publice referitoare la tranzacție.

România a intrat recent pe radarul investitorilor cu apetit pentru credite bancare neperformante, vânzarea de către Volksbank România a unui portofoliu de asemenea credite de 500 mil. euro către consorțiul format din Deutsche Bank, AnaCap, HIG și APS fiind cea mai mare, dealtfel prima tranzacție de calibru mare la nivelul pieței de profil. Potențialul pieței românești de active bancare neperformante este cotat că va produce mai multe tranzacții de acest tip, unele estimări indicând o valoare a creditelor toxice de circa 6 mld. euro în topul primelor zece bănci. Numai BCR, liderul pieței, avea la începutul semestrului al doilea din 2014 în bilanț un stoc de 2,9 mld. euro, din care 620 mil. euro au fost vândute în două tranzacții mari. Băncile sunt presate de către BNR să-și curețe bilanțurile de aceste active până în 2016 – 2017.

Cine sunt oamenii care decid ce se întâmplă cu Bank of Cyprus România

Vânzarea Bank of Cyprus România a atras interesul mai multor giganți financiari, în condițiile în care și calitatea portofoliului este cotată mai bine comparativ cu alte active de pe piața locală.

De asemenea, banca – mamă din Cipru a luat în a doua parte a anului trecut măsuri care au întărit profilul de interes pe piețele financiare internaționale. În luna septembrie, a fost operată o majorare de capital de 1 mld. euro, în urma infuziei de capital proaspăt rezultând remodelarea acționariatului Bank of Cyprus, cu efecte ulterioare la nivelul conducerii băncii.

Declanșarea crizei cipriote în 2013 a produs un precedent în lumea bancară, deponenții fiind puși să suporte o parte din pierderile băncilor. Deponenții au devenit acționari în Bank of Cyprus cu 81%, iar statul cipriot care a apelat la un împrumut internațional de urgență pentru a-și salva băncile și economia, a avut ulterior un cuvânt greu de spus în cadrul băncii.

După majorarea de capital de 1 mld. euro, cel mai puternic acționar a devenit investitorul și miliardarul american Wilbur Ross, care împreună cu alți investitori nord – americani, a ajuns la 18% din acțiunile Bank of Cyprus. Deponenții au 47% din bancă, grupul Renova – companie controlată de miliardarul rus Viktor Vekselberg, cu 5,455%, iar BERD s-a implicat la limita participației pentru care optează în mod obișnuit, în jurul a 5%, conform ultimelor informații disponibile pe site-ul băncii.

În acest context, americanul Wilbur Ross, a cărei avere este estimată de Forbes la 2,9 mld. dolari, a devenit vicepreședinte al Consiliului de Administrație al Bank of Cyprus și alături de un fond de hedging Tyrus Capital din Monaco ce deține circa 5% din bancă, precum și de alți investitori au reușit să-l aducă pe fostul șef de la Deutsche Bank, Josef Ackermann, ca președinte al board-ului de directori.

Vicepreședinte al Consiliului de administrație este rusul Vladimir Strzhalkovskiy, cu o diplomă în inginerie și care a ocupat funcții de conducere în companii din energie Inter RAO UES, industrie la Norilsk Nickel, fost adjunct al ministrului pentru dezvoltarea economică și despre care FT spune că este un fost agent KGB.

Membri executivi ai boardului sunt John Hourican, CEO al Bank of Cyprus, venit în 2013 din poziția de șef al investment banking-ului din RBS, și cipriotul Christodoulos Patsalides, care are pe CV șapte ani în cadrul băncii centrale a Ciprului, iar acum este director financiar al Bank of Cyprus.

Din Consiliul de Administrație mai fac parte cinci membri. Arne Bergren reprezintă interesele BERD, iar Maksim Goldman este directorul de proiecte strategice al Renova, firmă a lui Viktor Vekselberg, cotat al treilea cel mai bogat om din Rusia cu o avere de 17,2 mld. dolari.

Michalis Spanos a fost director al Băncii centrale din Cipru, iar Marios Kalochoritis are o carieră de 17 ani în investment banking, administrare de fonduri de hedging și fonduri de investiții, respectiv investiții imobiliare, în timp ce Ioannis Zografakis a lucrat peste 20 de ani pentru Citibank în Grecia, Marea Britanie și SUA.

De ei depinde acum cum va fi organizat în continuare planul de exit al Bank of Cyprus din România, în condițiile în care strategia băncii cipriote este de a-și reduce expunerea pe piețele externe și de a se concentra pe piața de origine.

Vânzarea Bank of Cyprus România a mai eșuat și în prima parte a anului trecut când Banca Transilvania și Raiffeisen erau printre investitorii cei mai interesați de preluarea acestui pachet de active neperformante, potrivit surselor MIRSANU.RO.

În ultimul an, planul de exit local a mers mai departe cu vânzarea unui pachet de 9,9% din Banca Transilvania și participația pe care o dețineau la hotelul de cinci stele JW Marriott din București în cadrul unei tranzacții de 95 mil. euro cu Strabag Austria.

Sursă foto: Abris Capital Partners. Sursă date: Abris Capital Partners, MIRSANU.RO pe baza informațiilor din piață.

Achizițiile Cargus și Urgent Curier pe piața locală de curierat l-au propulsat pe Cezar Scarlat ca partener în conducerea Abris Capital Partners. Românul stă la masă cu polonezii care au pe mână fonduri de investiții de aproape 800 mil. euro pentru regiune

Cezar Scarlat a fost promovat pe poziția de partener al Abris Capital Partners, manager regional de fonduri de investiții cu un capital de peste 770 mil. euro pentru Europa Centrală și de Est. Avansarea vine ca urmare a contribuției aduse companiei de investiții cu sediul la Varșovia de către directorul operațiunilor Abris Capital Partners pentru România și Bulgaria, care a reușit în mai puțin de doi ani printr-o serie de achiziții să captureze și să consolideze poziția de lider al pieței locale de curierat.

”Noua poziție recunoaște succesele lui Cezar în construirea unei amprente a Abris Capital în România și Bulgaria și reafirmă angajamentul Abris pentru regiune”, se arată în comunicatul trimis redacției jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Cezar Scarlat lucrează pentru Abris Capital Partners din 2012 și are o experiență de șapte ani în industria fondurilor de investiții care activează în spațiul regional.

“Simt că aceasta este o recunoaștere a Abris nu doar a realizărilor mele și ale echipei, dar și a importanței pe care piața românească o are în structura întregului fond. În ultimii doi ani, am desfășurat capital semnificativ aici prin achiziția Cargus, Urgent Curier și alți trei mici jucători, consolidând cu succes piața de curierat rapid. Suntem dornici să continuăm să investim în regiune din ultimul nostru fond de 450 mil. euro și urmărim deja o serie de tranzacții noi, cele mai multe dintre ele prin parteneriat cu antreprenori locali care au nevoie de capital să crească și să-și extindă afacerile”, afirmă șeful biroului din București al managerului regional de investiții.

Fondul polonez de talie regională are în acest moment câteva tranzacții în curs și intenția de a crește activitatea investițională în cele două piețe din Balcani, în contextul în care există perspective pentru creștere în viitorul imediat, cred reprezentanții Abris.

Numirea la vârful Abris Capital Partners nu va afecta pozițiile deja deținute de către Cezar Scarlat, de director al fondului pentru România și Bulgaria, respectiv de președinte al Consiliului de Administrație al Cargus, respectiv al Urgent Curier.

Scarlat a lucrat anterior în biroul din Varșovia al casei de investiții cu capital de risc Bridgepoint Capital, de unde a acoperit timp de aproape patru ani regiunea. Fondul dedicat Europei Centrale și de Est de către Bridgepoint Capital avea sub administrare 4,8 mld. euro.

Cezar Scarlat are o diplomă de MBA (Master of Business Administration) la școala de afaceri Wharton din cadrul Universității Pennsylvania.

A lucrat consultant pentru Arthur Andersen în perioada 2000 – 2001, apoi timp de trei ani s-a mutat în Marea Britanie la PwC. Din 2006, a trecut la banca de investiții japoneză Nomura, unde a fost responsabil de fuziuni și achiziții pentru România și pentru spațiul Europei Centrale și de Est. Limbile sale de lucru sunt româna, engleza și franceza.

Abris Capital Partners a fost fondat în 2006, are o echipă de 19 profesioniști în domeniul gestionării investițiilor și are birouri la Varșovia, București și Kiev. Strategia vizează investiții de capital între 20 mil. euro și 60 mil. euro în cazul unei tranzacții, perioada de la intrarea în acționariatul unei afaceri și până la exit fiind în mod obișnuit între 3 și 5 ani.

Abris Capital Partners administrează două fonduri de investiții în prezent – Abris CEE Mid – Market LP, lansat în octombrie 2007 cu un capital de 320 mil. euro și nouă investiții în portofoliu, respectiv Abris CEE Mid – Market II LP – operațional din 2013 cu 450 mil. euro sub administrare. Abris are în acest moment în portofoliu lanțul ucrainean de comerț Barvinok, magazinele poloneze de modă Diverse, banca poloneză FM Bank, afacerea poloneză Mykogen cu ciuperci, firma de recuperare de creanțe PrimoCollect din Ucraina și compania poloneză Uskom din sectorul de tratare a apei. În România, companiile controlate de către Abris sunt firmele de curierat rapid Cargus și Urgent Curier.

Fondul polonez a marcat și trei exituri până acum, toate anul trecut și toate active în Polonia – din Alumetal, producător din industria de aluminiu, Masterlease în domeniul managementului de flote auto, respectiv afacerea de curierat Siodemka.

Piața românească este în ultimii ani teatrul mai multor tranzacții efectuate de fonduri de investiții de talie regională, înființate în Polonia, cea mai mare și cea mai atractivă piață din estul Europei pentru investitori. Astfel, Abris Capital și-a făcut intrarea în 2013 în România prin achiziția Cargus, liderul pieței de curierat, iar anul trecut, Resource Partners, fond cu o capitalizare de 293,4 mil. euro pentru investiții și a cumpărat lanțul de centre de fitness World Class România, lider pe piața de profil.

Enterprise Investors, un alt fond al cărui centru de greutate este Polonia, caută ținte de achiziție în retail, unde a explorat o posibilă achiziție a lanțului de magazine Billa România și este acum în negocieri pentru preluarea selectivă a unora din magazinele Succes, după ce afacerea a intrat în insolvență. Enterprise Investors are în portofoliu lanțul de supermarketuri Profi, unul dintre cele mai mari de pe piața locală. Un alt câmp de interes pentru Enterprise Investors este piața serviciilor medicale private, unde un alt fond, Advent, își pregătește mutarea de exit din România, prin vânzarea ultimei afaceri din portofoliu, afacerea Regina Maria. Enterprise Investors are în portofoliu producătorul de materiale de construcții Macon Deva și are un an de când și-a făcut exitul din afacerea IT Siveco România.

ey_tabel_schimbari_in_ultimii_3_ani main

Alex Milcev urcă pe poziția de director al departamentului de asistență fiscală și juridică al EY România. Cum s-a schimbat din temelii conducerea firmei locale din Big Four în ultimii trei ani

Alex Milcev ajunge pe o poziție de top în conducerea EY România, fiind avansat Director al departamentului de asistență fiscală și juridică, după plecarea lui Venkatesh Srinivasan în India într-o funcție de conducere la nivel global.

În mandatul lui Bogdan Ion de Country Manager Partner, toată echipa de la vârful companiei locale din Big Four a fost ”împrospătată” în ultimii trei ani, pe fondul unei serii de avansări interne, de relocări din cadrul rețelei EY și a recrutării unor oameni cu o reputație profesională solidă. Este una dintre cele mai ample campanii de schimbări a oamenilor din pozițiile – cheie pentru o companie de pe piața românească în ultima vreme. Din Big Four fac parte cele mai mari firme de consultanță și audit la nivel global – PwC, KPMG, Deloitte și EY.

Numirea lui Alex Milcev este efectivă începând cu luna ianuarie și are loc la aproape 13 ani de când Alex Milcev a intrat în rândurile EY România, din 2006 ocupând poziția de partener în cadrul firmei. Avansarea lui Milcev, concomitent cu retragerea indianului Venkatesh Srinivasan, crește numărul directorilor români în echipa de conducere locală, singurul expat rămas la vârf este Saulius Adomaitis, relocat în cadrul rețelei în mai 2012 în funcția de Lider al departamentului de asistență în afaceri.

„Alex este unul dintre arhitecţii care au contribuit la dezvoltarea departamentului de Asistenţă fiscală din cadrul EY, acesta devenind astfel cel mai extins şi mai căutat din România”, afirmă Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România.

Mesajul șefului EY România lasă de înțeles că numirea vine ca o recunoaștere a rolului jucat de Alex Milcev în cadrul organizației locale.

Sursă foto: EY.

Sursă foto: EY.

Milcev este considerat unul dintre experții locali în domeniul prețurilor de transfer din România, având în spate o carieră de peste 17 ani în consultanța fiscală. Milcev a acordat servicii de consultanță pe probleme de fiscalitate internă și internațională, a fost implicat în proiecte complexe de restructurări, privatizări, raportare fiscală și optimizare fiscală.

Alex Milcev este membru fondator al Camerei Consultanţilor Fiscali din România şi membru al Camerei de Comerţ Româno-Americane (AmCham). Înainte de a veni la Ernst & Young (rebranduit în EY în 2013), a lucrat ca manager în departamentul de taxe al firmei de servicii profesionale Arthur Andersen, închisă ca urmare a scandalului Enron de la începutul anilor 2000.

Milcev folosește ca limbi de lucru româna, engleza, rusa, și are cunoștințe de bulgară și germană, conform informațiilor postate pe contul său din rețeaua profesională Linkedin.

„Modul în care EY România a reuşit să se dezvolte şi să se diversifice, în ciuda crizei economice mondiale constituie o lecţie valoroasă, iar eu intenţionez să valorific în continuare acest model unic de dezvoltare şi diversificare pentru a veni în sprijinul clienţilor noştri şi al comunităţii”, afirmă Alex Milcev.

Omul a cărui poziție o preia Milcev în conducerea EY România este indianul Venkatesh Srinivasan, venit pe poziția de lider al departamentului local de asistență fiscală și juridică încă din 2001, fiind altfel spus cel mai vechi membru din top managementul firmei. La nivel regional, a ocupat și poziția de lider al CSE Tax Markets.

Acum, Vinkatesh Srinivasan preia postul de membru al echipei EY Global Compliance and Reporting (GCR) şi ca lider al GCR Global Talent Hub în cadrul EY Bangalore (India).

Veniri și plecări sonore în harta schimbărilor în structurile de conducere ale EY România

Bogdan Ion, actualul Country Manager Partner pentru România și Moldova, ocupă prima poziție în organigrama locală a EY din iulie 2011. Acesta a venit la EY pe poziția de partener încă din 2006, după o perioadă de trei ani în conducerea biroului local al firmei de consultanță germane Haarmann Hemmelrath.

După venirea lui Bogdan Ion, a urmat o serie de avansări, plecări, relocări și recrutări care au configurat actuala echipă de management a EY România.

Bogdan Ion, Country Manager Partner România și Moldova. Sursă foto: EY.

Bogdan Ion, Country Manager Partner România și Moldova. Sursă foto: EY.

Astfel, în mai 2012, Saulius Adomaitis, Markets Leader al divizie de asistență în afaceri în Europa Centrală și de Sud – Est a EY, a fost numit în poziția de lider al departamentului de asistență în afaceri al EY România.

În perioada iulie 2012 – iulie 2014, s-au consumat cele mai ample mutări la nivel de management. Astfel, Alexandru Lupea a fost recrutat de la rivalul PwC pentru postul de partener în departamentul de audit financiar.

În septembrie 2012, Cornelia Bumbăcea, partener al EY România și lider al departamentului de asistență în tranzacții a plecat după 19 ani în firmă la concurenții de la PwC. Postul ei a fost ocupat de Florin Vasilică, un bancher de investiții cu experiență de peste un deceniu, acumulată în bănci mari de pe Wall Street precum Chase Manhattan, JP Morgan și Merrill Lynch, la ultimele două ocupându-se de tranzacții care acopereau regiunea Europei de Sud – Est, țările baltice și Turcia. Cornelia Bumbăcea este partener în cadrul PwC România, unde coordonează departamentul de tranzacții.

La începutul anului 2013, este adus Dragoș Radu ca partener și lider pentru revitalizarea departamentului de asistență juridică, după o perioadă în care fostul co-fondator al firmei de avocatură RTPR, astăzi afiliată la Allen & Overy, se retrăsese din avocatură. Anul trecut, activitatea de profil a EY România a fost reorganizată prin apariția casei de avocatură Radu & Asociații, afiliate firmei din Big Four.

În iulie 2013, Anamaria Cora trece pe poziția de lider al departamentului de audit financiar, după ce din iulie 2010 era deja partener al firmei. În aceeași lună, Mihaela Sandu este avansată ca partener în cadrul aceluiași departament de audit financiar. Întăririle în departament continuă prin recrutarea lui Adrian Bunea ca director executiv în decembrie 2013, adus de la PwC România.

Pe 30 august 2013, campania de recrutare ajunge la poziția de director resurse umane al EY România, unde este adusă Andreea Mihnea de la Tchibo Brands România.

În luna octombrie 2013, este adus ca director executiv corporate finance în departamentul de asistență în tranzacții Bogdan Câmpianu, după o perioadă de peste nouă ani la șefia departamentului de piețe de capital în cadrul Raiffeisen Capital & Investment, unde s-a ocupat de tranzacții importante precum listarea Fondului Proprietatea, oferta publică secundară la Transgaz sau negocierile pentru achiziția diviziei de retail a Citibank de către Raiffeisen Bank România. Poziția de șef corporate finance înseamnă coordonarea și extinderea activității pe piața de fuziuni și achiziții, precum și a portofoliului de atragere de finanțări pentru clienții – companii.

În februarie 2014, Bogdan Câmpianu pleacă la șefia Wood & Company România.

În iulie 2014, EY face două achiziții de marcă. Astfel, Gabriel Sincu, unul dintre cei mai cunoscuți experți locali în materie de taxe, este recrutat de la Mazars România și adus ca director executiv Taxe în cadrul departamentului de asistență fiscală. Tot în același departament, este avansat Adrian Rus ca partener.

Pe 15 iulie 2014, este anunțată venirea lui Valeriu Binig pe poziția de partener în departamentul de consultanță în afaceri. Binig a lucrat anterior pentru Deloitte și are pe cartea sa de vizită fosta Companie Națională de Electricitate (CONEL), Arthur Andersen, Fondul Româno – American de Investiții, fiind cotat ca unul dintre experții de top în sectorul de energie.

Ultima recrutare sonoră, anunțată de EY, este cea a Ioanei Mihai, fost director al departamentului Debt Capital Markets în cadrul BCR, care a fost adusă începând din luna ianuarie pe poziția de director executiv corporate finance în cadrul departamentului de asistență în tranzacții condus de Florin Vasilică. Ioana Mihai s-a ocupat de mai multe tranzacții de finanțare și operațiuni pe piața de capital, printre ele și emisiunea Transelectrica de obligațiuni în valoare de 200 mil. lei derulată pe bursa de la București.

În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Pe piața românească sunt prezente cu operațiuni și celelalte firme globale din Big Four – PwC, KPMG și Deloitte. EY România are peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova, care lucrează în birourile de la București, Cluj – Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău, și furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale.

Sursă foto: Noerr.

Asentinel anunță că a fost preluată de fondul de investiții american Marlin Equity Partners. O echipă de avocați de la Noerr condusă de partenerul Mihai Măcelaru a asistat fondul american la achiziție

Fondul de investiții Marlin Equity Partners a achiziționat producătorul specializat în software pentru telecomunicații Asentinel, anunț care confirmă informațiile publicate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 18 decembrie 2014. Fondul american, care gestionează un capital de peste 3 mld. dolari, își face astfel intrarea pe piața românească de IT, unul dintre cele mai atractive sectoare locale pentru investitori.

Firma de avocatură Noerr a acordat consultanță juridică pentru cumpărător în această tranzacție în chestiuni de drept local, având în vedere că o parte a afacerii preluate de la Asentinel este în România, afirmă surse din piață. Echipa locală de avocați a fost coordonată de către Mihai Măcelaru, Partener Asociat în cadrul Noerr, șeful departamentului de fuziuni și achiziții din cadrul biroului local.

Asentinel are sediul în Memphis (SUA) și un birou în București, de unde deservește un portofoliu de aproximativ 200 de clienți din sectorul bancar, tehnologie, servicii, retail, energie, producție, logistică, servicii medicale și asigurări.

Afacerea din România este administrată de către Asentinel International SRL, firmă cu 51 de angajați în 2013 și cu afaceri de 3,46 mil. lei (1,04 mil. dolari, calculat la cursul mediu de schimb anual de 3,3279 lei pentru un dolar, comunicat de către BNR).

”Cu Marlin în calitate de nou partener strategic, vom urmări cu agresivitate oportunități pentru expansiune și inovație care vor redefini beneficiile TEM (Telecom Expense Management – Managementul Cheltuielilor de Telecomunicații,n.r.) și va crește valoarea pe care o livrăm clienților noștri”, explică Tim Whitehorn, director general executiv al Asentinel.

Tim Whitehorn, directorul general al Asentinel. Sursă foto: Asentinel.

Tim Whitehorn, directorul general al Asentinel. Sursă foto: Asentinel.

Asentinel este o afacere fondată în 2002 în SUA de către veterani din industria de telecomunicații, cu scopul de a furniza tehnologie de management în sectorul telecom. David Perdue împreună cu Jason Fischer au pornit afacerea Asentinel în urmă cu 12 ani, primul bazându-se pe o bună cunoaștere a pieței care l-a ajutat să vândă produsul, iar al doilea fiind dezvoltatorul tehnologiei în jurul căreia au construit afacerea.

David Perdue are în spate o carieră de 45 de ani în industria americană de telecomunicații, perioadă în care a dezvoltat și a vândut mai multe afaceri în sectorul de profil. Astfel, în 1972, a fondat compania Telecommunications System of America, afacere vândută în 1976 către Nortel, în cadrul căreia a ocupat ulterior poziția de președinte al diviziei de sisteme, respectiv de vicepreședinte al grupului pentru planificare strategică. În 1979, Perdue a fondat a doua afacere, ATS Telephone & Data Systems, pe care a dezvoltat-o, iar după 19 ani a vândut-o mai departe. Alte afaceri dezvoltate de David Perdue în sectorul american de telecomunicații au fost vândute și au ajuns apoi în portofoliul BellSouth, respectiv al MCI. David Perdue a deținut funcția de director general executiv la momentul inițierii discuțiilor cu Asentinel, dar poziția sa a fost preluată recent de către Tim Whitehorn.

”Suntem încântați de oportunitățile de creștere în industria globală de management a cheltuielilor din telecomunicații și abia așteptăm să lucrăm cu echipa Asentinel pentru a extinde poziția de lider de piață a companiei”, spune Eric Hinkle, Partener Operațional al Marlin Equity Partners.

Eric Hinkle, partener operațional al Marlin Equity Partners. Sursă foto: Linkedin.

Eric Hinkle, partener operațional al Marlin Equity Partners. Sursă foto: Linkedin.

Fondul de investiții Marlin Equity Partners a fost fondat în 2005 de către David McGovern, care activa ca investitor în sectorul de private equity (fonduri de investiți cu capital de risc) încă din 1999. David McGovern are expertiză vastă în fuziuni și achiziții și a lucrat ca bancher de investiții senior la CIBC și ca avocat la firma Gibson, Dunn & Crutcher.

De la înființare, fondul de investiții Marlin Equity Partners are în portofoliu peste 85 de achiziții în diverse sectoare. Strategia sa de investiții vizează o gamă largă de companii cu venituri de la 20 mil. dolari la 2 mld. dolari pe an, sectoarele sale – țintă fiind tehnologie, servicii medicale, sectorul de servicii de consum, sectorul de producție până la medie, logistică & distribuție sau sectorul militar și aerospațial.

La tranzacția cu Asentinel, Marlin a lucrat pentru partea de jurisdicție românească a tranzacției cu avocații de la Noerr. Firma de avocatură, fondată la Munchen în 1850, are un birou la București din 1998. Noerr are peste 500 de avocați în cele 15 birouri deschise în Germania, SUA, Europa, din care aproximativ 100 lucrează în Europa Centrală și de Est. Biroul din București este condus de către Jörg Karsten Menzer.

Coordonatorul echipei de avocați Noerr în dosarul achiziției Asentinel este Mihai Măcelaru, partener asociat al Noerr și șeful departamentului de fuziuni și achiziții în cadrul biroului local.  În aria sa de specializare mai intră dreptul corporativ, drept civil, IT & Telecomunicații și Media  & Advertising. Mihai Măcelaru lucrează din 2012 în biroul din București al Noerr, după ce anterior a activat în cadrul Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen în perioada 2004 – 2008, respectiv la Popovici, Nițu & Asociații între 2007 și 2008. Este absolvent al Facultății de Drept din București și a studiat Administrarea Afacerilor Internaționale în cadrul Academiei de Studii Economice. A intrat în avocatură încă din 2003 la Drinceanu, Ene & Asociații (fostă Șova Rațiu Drinceanu & Asociații). Limbile sale de lucru sunt româna, franceza și engleza.

O altă tranzacție încheiată recent de căre Mihai Măcelaru și echipa de avocați a Noerr este cea în urma căreia lanțul austriac de bricolaj Baumax s-a retras de pe piața românească în urma unei serii de tranzacții, care în final a adus afacerea pe masa francezilor de la Adeo.

Sursă date: Enel (Italia)

Șeful Enel spune că vânzările de active din România și Slovacia ar putea fi încheiate cândva de acum încolo și până în iunie. Surse: Ofertele angajante pentru activele Enel din România trebuie depuse până în prima parte a lunii februarie

Grupul italian de utilități Enel merge mai departe cu vânzarea activelor din România și Slovacia, procesele putând să se încheie în primul semestru al acestui an, conform unui interviu acordat de Francesco Starace, directorul general executiv al companiei, citat de Financial Times.

”Avem oferte. Știm mai mult sau mai puțin ce probleme sunt și știm că acest proces poate fi încheiat cândva între acum și luna iunie”, afirmă Francesco Starace.

”Vor fi vândute în 2015 și vom sta mai bine cu datoriile decât plănuisem inițial”, explică șeful Enel, instalat de către premierul italian Matteo Renzi, în condițiile în care statul controlează o participație de 30% din gigantul energetic. Enel se zbate să își reducă nivelul datoriilor după achiziția din 2008 a rivalului spaniol Endesa, notează publicația britanică.

Grupul italian tocmai și-a redus participația în compania spaniolă la finele anului trecut după ce a strâns peste 3 mld. euro prin vânzarea pe bursă a unui pachet de 22% din Endesa.

Vânzarea operațiunilor scoase la vânzare în România și Slovacia ar mai putea aduce în conturile Enel circa 4 mld. euro, estimează unii analiști.

Surse din piață contactate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO susțin că noul termen avansat pentru depunerea ofertelor angajante pentru activele Enel din România expiră în prima parte a lunii februarie.

Ultimele informații disponibile pe piață indică până acum pe lista celor interesați de pachetul de companii Enel din România pe gigantul francez GDF Suez, E.ON din Germania, companiile de stat Electrica și Nuclearelectrica, interes în vederea depunerii unei oferte venind și dinspre grupul de telecomunicații RCS & RDS.

Inițial, surse din piață afirmau că italienii au cerut oferte din partea investitorilor interesați pentru tot pachetul de active, însă ulterior, procesul a devenit mai flexibil, abordarea  vânzătorului ținând cont că potențialii cumpărători aveau interese pentru active diferite din pachet în funcție de propria strategie de afaceri.

Informațiile oficiale despre procesul de vânzare al activelor Enel din România sunt foarte puține, italienii cerând păstrarea unei discreții maxime în jurul acestui proces, iar comunicări privind stadiul acestui proces nu există, cu excepția celor câteva declarații ale lui Francesco Starace, șeful Enel, date în presa internațională.

Italienii sunt consiliați la vânzarea pachetului de active din România de către băncile de investiții Citi și UniCredit, în timp ce de consultanța juridică se ocupă casele de avocatură RTPR Allen & Overy, respectiv Mușat & Asociații.

Pachetul de operațiuni Enel scos la vânzare în România cuprinde 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100% din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV. Enel Distribuție Muntenia asigură alimentarea cu energie a Bucureștiului și județele Ilfov și Giurgiu.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro, potrivit datelor prezentate de către Enel Italia.

Pentru piața de fuziuni și achiziții din România, vânzarea pachetului de companii Enel înseamnă una dintre cele mai complexe și mai mari tranzacții aflate în curs. În paralel, o altă tranzacție de talie internațională cu impact important local avansează în sectorul cimentului, unde grupul francez Lafarge are la vânzare toate afacerile din România la pachet cu alte operațiuni europene.

Sursă foto: Centrul Medical SAMA. Surse date: MedLife, SAMA, MIRSANU.RO. Infografic MIRSANU.RO.

MedLife intră pe piața serviciilor medicale din Oltenia prin achiziția pachetului de 55% din acțiunile grupului medical privat SAMA. MedLife a lucrat în tranzacție cu casa de consultanță Taxhouse și avocații de la Mitel & Partners. Care sunt detaliile tranzacției și cum au dezvoltat o afacere de un milion de euro surorile Alida Gogescu și Daniela Stanov, ambele doctori din Craiova

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private la nivel local, a semnat joi la Craiova contractul de achiziție a 55% din acțiunile grupului medical SAMA, mișcare ce îi asigură acoperirea în zona de sud – vest a României.

Tranzacția în numerar, a cărei valoare nu a fost făcută publică de către părți, conectează două afaceri pornite după tipare asemănătoare, dar aflate în stadii diferite de dezvoltare.

Pe de o parte, grupul medical SAMA este o afacere dezvoltată de către surorile Alida Gogescu și Daniela Stanov, ambele doctori în Craiova, împreună cu soții lor, Dănuț Gogescu și Eduard Sorin Stanov. Alida Gogescu, principalul acționar și directorul general al afacerii, este specializată în medicina de laborator, în timp ce sora sa, Daniela Stanov, are experiență în radiologie și imagistică medicală. Astăzi, grupul medical SAMA are o cifră de afaceri de circa un milion de euro pe an și acoperă trei județe ale Olteniei – Dolj, Olt și Vâlcea.

De cealaltă parte, MedLife este o companie cu ambiții de acoperire națională și cu un acționariat în care sunt amalgamate interesele familiei antreprenoriale cu cele ale unui investitor instituțional și ale unui fond de investiții.

MedLife este o afacere pornită în 1996 de către medicul primar pediatru Mihaela Marcu Cristescu și crescută puternic ulterior după ce fiii săi s-au implicat direct în administrarea companiei, bancherul Mihai Marcu, cel care dirijează de facto destinul rețelei de servicii medicale private, și medicul psihiatru Nicolae Marcu.

Strategia MedLife de achiziție a unor operatori cu acoperire regională, începută în 2010, va continua și în acest an, Mihai Marcu, președintele Consiliului de administrație al companiei, afirmând că bugetul de investiții pentru extindere alocat în 2015 depășește cifra de 10 mil. euro.

”Oltenia reprezintă o piață nouă pentru MedLife, iar derularea unor operațiuni în această regiune, prin dezvoltare sau achiziție, reprezintă încă un pas pentru finalizarea obiectivului nostru de business de a fi prezenți în toate regiunile istorice. Din acest moment, MedLife devine singurul operator medical din România cu amprentă națională. Până la finele acestui an, vom majora accelerat ecartul față de competitorii principali, astfel încât, indiferent de preluările și fuziunile din piața de servicii medicale anunțate, MedLife să își păstreze autoritar poziția de lider”, a declarat Mihai Marcu, Președinte al Consiliului de Administrație MedLife.

Vânzătorii grupului medical SAMA rămân acționari în afacere și după finalizarea tranzacției, estimată a avea loc în luna februarie.

„Finalizarea acestei tranzacții ar însemna pentru noi un pas important în evoluția activității noastre, dar mai ales o nouă oportunitate de a ne dezvolta și a crește accelerat businessul, în condițiile în care am avea susținerea celui mai important operator de pe piața serviciilor medicale private din România. Este o bună ocazie să ne mărim baza de clienți prin deservirea abonaților MedLife la nivel regional”, a declarat Alida Olivia Gogescu, director general al grupului de servicii medicale, unul dintre cei mai mari operatori de profil din Oltenia.

Grupul medical SAMA, cu sediul în Craiova, este format din Centrul Medical SAMA și Ultratest, și a realizat în 2014 o cifră de afaceri totală de aproximativ un milion de euro, potrivit reprezentanților săi.

Centrul medical SAMA reprezintă cea mai mare parte a afacerii, veniturile sale cifrându-se anul trecut la aproximativ 800.000 euro. La acestea, se adaugă activitățile laboratorului administrat de firma Ultratest SRL. Cifrele prezentate de către MedLife sunt însă mai mici, comunicatul de presă afirmând că grupul medical SAMA are o cifră de afaceri totală de peste 800.000 euro.

Doctorul Alida Olivia Gogescu, directorul general al grupului medical privat SAMA, și cumnatul acesteia, Eduard Sorin Stanov, dețin 65%, respectiv 35% din Centrul Medical SAMA, în timp ce acțiunile laboratorului operat de către Ultratest sunt împărțite de către Dănuț Gogescu, soțul Alidei Gogescu, cu 45%, și Daniela Liliana Stanov – sora Alidei Gogescu și soția lui Eduard Sorin Stanov, respectiv 55%.

Cumpărătorul, MedLife, are ca acționari familia Marcu – 51%, fondul de investiții Value4Capital cu 36,25% şi IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, 12,75%, conform ultimelor informații disponibile.

Detaliile tranzacției

Primul pas în direcția unei tranzacții a fost făcut de către MedLife, pe fondul campaniei sale de extindere a rețelei sale de servicii medicale private la nivel național, pornite în 2010.

”MedLife sunt cei care ne-au abordat. Ne cunoșteam cu domnul Mihai Marcu de mai mulți ani din cadrul Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private PALMED, unde suntem membri. Concret, o propunere am primit în luna noiembrie. Semnarea contractului de achiziție s-a făcut la Craiova astăzi (8 ianuarie – n.r.). Cred că tranzacția se va finaliza în luna februarie”, explică Alida Gogescu.

”După încheierea tranzacției, noi (familia Gogescu – n.r.) rămânem cu 35% din acțiunile SAMA și Ultratest, iar ei (familia Stanov – n.r.) cu 10% din acțiuni”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Alida Gogescu. Ea a adăugat că își va păstra și după încheierea tranzacției poziția de director general al grupului SAMA.

Tranzacția are structura clasică a unei operațiuni de fuziuni și achiziții, în care cumpărătorul va plăti în numerar o sumă de bani pentru preluarea pachetului de 55% din acțiunile Centrului Medical SAMA, respectiv a 55% din acțiunile Ultratest.

În urma tranzacției, va fi schimbată forma de organizare a afacerii și se va trece de la societate cu răspundere limitată la societate pe acțiuni.

”Tranzacția implică și o majorare a capitalului social”, precizează Alida Gogescu. La întrebarea MIRSANU.RO, dacă prin majorarea de capital vor fi susținute planuri de investiții, aceasta a răspuns că valoarea majorării de capital este ”modică”.

”Din punct de vedere juridic, numele rămâne SAMA, însă din punct de vedere comercial, am stabilit de comun acord să operăm sub numele MedLife SAMA. Cei de la MedLife și-au dorit să ne păstrăm brandul în continuare pe piață”, explică directorul general al grupului medical SAMA.

În cadrul tranzacției, au fost derulate activități de audit financiar și due dilligence (analiză financiară – n.r.) de către casa de consultanță fiscală Taxhouse și avocații de la Mitel & Partners.

Cum s-a dezvoltat afacerea SAMA din Craiova și de ce s-a vândut

Grupul de servicii medicale private SAMA a fost fondat în 2002 prin prestarea de servicii medicale paraclinice într-o locație închiriată în Calafat, oraș la Dunăre, situat în sudul județului Dolj. La finele anului 2003, actualii acționari au preluat afacerea SAMA.

În decembrie 2004, acționarii au decis extinderea firmei prin deschiderea unui punct de lucru în Craiova. Un an mai târziu, este deschis un laborator în localitatea Bălcești din județul Vâlcea, iar la punctul de lucru din Craiova, aria de practici medicale este suplimentată cu specialitățile ORL și recuperare medicală.

Rețeaua de laboratoare SAMA ajunge la Râmnicu Vâlcea în 2007. Acum, SAMA are în componență două clinici multidisiciplinare incluzând o unitate medicală cu spitalizare de zi, un centru de kinetoterapie, două centre de medicina muncii, 6 laboratoare și mai multe puncte de recoltare.

În portofoliul de clienți corporatiști pe zona de medicină a muncii se află companii precum Rompetrol, Altex, Romtelecom, BCR, Metro, Danone, Civitas, Baumax, Kenvelo, Termoserv, H&M, dar și instituții publice – Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Dolj, Direcția pentru protecția copilului sau Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.

Grupul SAMA are o clinică medicală în sediul său din Craiova, construit în 2011. Specialitățile acoperite sunt cardiologie, dermatologie, endocrinologie, kinetoterapie, medicină internă, obstetrică – ginecologie, ORL, psihiatrie, recuperare medicală, medicină fizică și balneologie.

”Dezvoltarea afacerii SAMA a fost finanțată de-a lungul timpului prin reinvestirea profitului, am angajat și credite bancare, iar ulterior am beneficiat și de fonduri europene nerambursabile. Din 2011, avem un sediu nou în Craiova, investiție de aproximativ 450.000 de euro, din care fondurile europene atrase au fost de circa 170.000 euro”, explică Alida Gogescu.

Cifrele cu care afacerea SAMA a intrat în tranzacția cu MedLife sunt următoarele: ”Pe laborator, avem în jur de 4 – 5.000 de pacienți pe lună, pe medicina muncii avem în medie 400 de abonați pe lună, în timp ce pe clinică înregistrăm 50 pacienți pe zi. De asemenea, avem o capacitate de spitalizare de 7 paturi pe zi”, detaliază Alida Gogescu.

Aceasta afirmă că, la noi și la nivel european chiar, se înregistrează o tendință de reducere a costurilor de spitalizare și de orientare către spitalizarea în unități de acest gen. Astfel, tranzacția cu MedLife ar putea aduce efecte pe acest segment pentru operațiunile SAMA.

Un alt efect așteptat este cel al creșterii numărului de abonamente, strategie pe care au mizat marile lanțuri de servicii medicale private locale.

”Ne propunem ca în cel mai scurt timp să dezvoltăm partea de abonamente”, a mai spus directorul general al grupului medical SAMA din Craiova.

În 2013, Centrul medical SAMA a obținut un profit net de 99.635 lei (22.547 euro) la o cifră de afaceri de 2,43 mil. lei (0,55 mil. euro) și 33 de angajați. Ultratest SRL a raportat pentru 2013 o cifră de afaceri de 258.133 lei (58.414 euro) și un profit net de 28.937 lei (peste 6.500 de euro) la un număr de 5 angajați.

Aceste cifre comparate cu datele prezentate pentru 2014 de către cele două părți indică un avans puternic al afacerii SAMA în ultimul an, cu un ritm de creștere de minim 30%.

Pe lângă cei doi medici, Alida Gogescu și Daniela Stanov, un alt nume interesant este Eduard Sorin Stanov. Acesta figurează ca reprezentant al producătorului argeșean de lactate și mezeluri Lactag, listat la Bursa de Valori București. Compania Lactag este controlată de către doi oameni de afaceri craioveni – Adriean Asan-Mic și Robert Iriza, de numele cărora se leagă afacerea cu înghețată Top Gel.

Ultimele informații indică faptul că Eduard Sorin Stanov, acționar al Centrului medical SAMA din Craiova, este administrator neexecutiv independent, conform unei hotărâri a acționarilor Lactag din ianuarie 2014. Eduard Stanov ocupă poziția de director marketing și comunicare al Lactag, conform informațiilor disponibile pe site-ul companiei.

Planurile MedLife pe piața de servicii medicale private

Pentru anul 2015, MedLife are ca obiectiv o cifră de afaceri de 100 de milioane euro și anunță că până la finalul anului va derula mai multe achiziții la nivel regional, cu intenția declarată ca cel mai mare operator de servicii medicale din România să rămână o companie cu capital majoritar românesc.

„În dezvoltarea accelerată din acest an, un rol important îl are acționarul și finanțatorul nostru strategic de peste opt ani, IFC – membru al Băncii Mondiale”, a mai spus Mihai Marcu. Banii aduși de IFC în afacerea MedLife au finanțat în parte planurile de expansiune ale rețelei.

MedLife a efectuat prima tranzacție a unui operator local în 2010, când a cumpărat 80% din grupul Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov în cadrul unei achiziții cu o valoare de peste 3 mil. euro. Această tranzacție a fost urmată de altele două, pentru Diagnosys Arad și Maternitatea Eva din Brașov.

În prezent, MedLife își desfășoară activitatea în 13 Hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Galați, Iași și Constanța, 10 laboratoare proprii de analize, 6 spitale în București, Brașov și Arad, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie și unul de Obstetrică-Ginecolgie, 3 maternități în București și în țară, 30 de centre medicale generaliste în București și în țară, 12 centre de excelență cu specializare unică, 7 farmacii proprii reunite sub rețeaua PharmaLife Med și în colaborare cu 135 clinici medicale partenere din toată țara.

Pentru 2013, MedLife SA a raportat o cifră de afaceri de 228,59 mil. lei (51,7 mil. euro, calculat la cursul mediu oficial de schimb de 4,419 lei la euro, comunicat de BNR) și un profit net de 2,3 mil. lei (peste 521.000 euro) la un număr de 1.424 de angajați.

Piața serviciilor medicale private din România este în acest moment dominată la vârf de jucători de talia MedLife, Regina Maria, Sanador și Medicover, toți mizând pe o structură integrată de servicii de profil care cuprind clinici, spitale și laboratoare, chiar farmacii în anumite cazuri.

Anul trecut, fondul de investiții Advent International a angajat banca de investiții Rothschild pentru vânzarea rețelei de sănătate Regina Maria, afacere ce ar putea atrage interes din partea investitorilor strategici, dar și a fondurilor de investiții. Regina Maria este ultima investiție din portofoliul local al Advent, care a luat decizia strategică de a se retrage de pe piața românească.

Vânzarea Regina Maria și campania de achiziții anunțată de MedLife este de așteptat să aducă noi tranzacții în perioada următoare pe piața de fuziuni și achiziții pe segmentul de servicii medicale private.

Sursă foto: Pro FM.

Americanii de la CME au vândut pentru circa 4 mil. euro posturile locale de radio. Tranzacția aduce RCS & RDS în top 3 pe piața de radio din România

Compania americană Central European Media Enterprises (CME) a vândut operațiunile de pe piața de radio din România către grupul RCS & RDS, cu afaceri în sectorul de telecomunicații și media, în cadrul unei tranzacții a cărei valoare se situează în jurul a patru milioane de euro, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Pachetul de operațiuni vândut de CME, compania – mamă a liderului pieței locale de televiziune Pro TV, cuprinde postul Pro FM, care ocupă poziția a patra pe piața radio la nivel național după cota de piață și a treia după veniturile din publicitate estimate pe primul semestru, precum și Info Pro, Music FM și Dance FM, conform ultimelor informații disponibile pe piață.

Reprezentanții CME nu au făcut niciun comentariu privind această tranzacție și prețul ei, în urma solicitărilor înaintate pe 18 decembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Nici reprezentanții RCS & RDS nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Tranzacția are nevoie de aprobarea autorităților pentru a putea fi finalizată.

Pentru CME, vânzarea operațiunilor de pe piața de radio din România este o mișcare care face parte din strategia de optimizare a portofoliului, impusă de noii șefi instalați, Michael Del Nin și Christoph Mainusch, după plecarea lui Adrian Sârbu de la conducerea companiei în 2013.

De cealaltă parte, grupul local de telecomunicații RCS & RDS, controlat de omul de afaceri orădean Zoltan Teszari, face un pas important în conturarea unui portofoliu de conținut media integrat, în care posturile de radio se adaugă unui pachet de stații TV nișate și online. RCS & RDS este liderul pieței de cablu TV, unde are deja un profil integrat de operațiuni în telecomunicații, care mai cuprinde furnizarea de servicii de internet fix, internet mobil și telefonie mobilă.

Pe piața de media, RCS & RDS deține canalele TV de nișă Digi24 (știri), Digisport 1, Digisport 2, Digisport 3 (sport), Digi Film (canal de filme), Digi World, Digi Life, Digi Animal World (canale de documentare) și canalul de muzică U TV, cumpărat de la grupul UTI, patronat de familia lui Tiberiu Urdăreanu. RCS & RDS are operațiuni pe mai multe piețe din regiune, dar recentele vânzări de active indică faptul că centrul de greutate al grupului de telecomunicații rămâne în România și Ungaria.

Ce poziție preia RCS & RDS pe piața de radio

Din pachetul de operațiuni radio cumpărat de la CME, cel mai important activ este stația Pro FM, care este al patrulea jucător pe piața radio cu o audiență estimată la 1,692 milioane de ascultători pe zi, ceea ce îi asigură o cotă de piață de 8,6% la nivel național, potrivit ultimului val de măsurare a audiențelor radio, realizat de către IMAS și GfK România în perioada 28 aprilie – 17 august. Pe primele trei poziții la nivel național se situează postul de stat Radio România Actualități cu o cotă de piață estimată la 14,2% (peste 2 milioane de ascultători pe zi), Radio Kiss FM, aparținând Antenna Group din Grecia, cu 11% cotă de piață și Radio ZU, aparținând trustului Intact, cu 9,1%.

În mediul urban, Pro FM este pe locul al cincilea după Radio România Actualități, Kiss FM, Radio ZU și Europa FM din trustul francez Lagardere.

Pe segmentul de public comercial, cu ascultători ale căror vârste sunt cuprinse între 18 și 49 de ani, Pro FM este a treia stație de radio din România cu o cotă de piață de 10%, după Kiss FM cu 15,3% cotă de piață și Radio ZU cu 11,8%.

La nivelul încasărilor din publicitate, Pro FM este al treilea jucător cu venituri din publicitate estimate la 12,1 mil. euro la rate card în primul semestru al acestui an, după Kiss FM cu 18,3 mil. euro calculate la rate card, respectiv Radio ZU, cu un volum brut estimat la 16,4 mil. euro, conform studiului ”Monitorizarea Investițiilor în Publicitatea pentru Radio” realizat de către Biroul Român de Audit Transmedia în parteneriat cu Media Forest România, citat de Forbes.

Cine sunt părțile tranzacției

Americanii de la CME își marchează prin tranzacția cu RCS & RDS exitul de pe piața locală de radio, operațiunile lor fiind acum concentrate pe piața de TV, considerată ”regina” pieței de publicitate pentru că atrage în continuare cele mai mari bugete din piața de media, cu mult peste radio, online sau presă scrisă.

CME este cel mai mare jucător pe piața televiziunii din România cu un portofoliu ce cuprinde Pro TV, cu o audiență cotată la 17,5% pe segmentul de public comercial urban (vârstă 18 – 49), și cu o audiență totală de 23,3%, dacă adăugăm și celelalte stații – Pro TV International (canal pentru românii din diaspora), Acasă TV, Acasă Gold (canale de telenovele), Pro Cinema (canal de filme), Sport.ro (canal de sport) și MTV România (canal de muzică), potrivit datelor prezentate de către companie. Celălalt jucător mare pe piața de televiziune, și pe piața de media, în ansamblu, este trustul Intact, care dispune de un portofoliu puternic de televiziuni, radio, online, ziare și alte operațiuni conexe. Trustul Intact este controlat de către familia Voiculescu.

Datele prezentate de către CME pentru anul trecut indică o cotă totală de 61% din veniturile de publicitate pe piața TV din România, estimată la 193 mil. dolari, conform unor estimări realizate pe cifre furnizate de Kantar Media și CME.

CME este un jucător de talie regională, cu operațiuni pe piețele din Cehia, România, Slovacia, Slovenia, Bulgaria și Croația.

Ultimele rezultate financiare raportate de către CME indică venituri nete de 46,8 mil. dolari în trimestrul al treilea de pe urma operațiunilor din România, în creștere cu 6,5% față de perioada similară din 2013 și un rezultat operațional înaintea deprecierii și amortizării (OIBDA) de 4,9 mil. dolari comparativ cu un minus de 3,3 mil. dolari înregistrat în același interval al anului anterior. În ceea ce privește audiențele TV, raportul indică o scădere de 2% a cotei de piață în același interval, atât la nivel național, cât și în prime time (intervalul de maximă audiență între orele 19 – 24).

Gigantul american Time Warner, una dintre cele mai mari conglomerate de media din lume, este principalul acționar al CME, deținând 45,4% din acțiunile CME, respectiv 49,6% din drepturile de vot în cadrul companiei, potrivit datelor disponibile la 24 octombrie.

CME a fost fondată de către americanul Ronald Lauder în 1994, odată cu lansarea postului Nova TV în Cehia. La 31 decembrie 2013, CME avea aproximativ 3.900 de angajați, venituri nete de 691 mil. dolari, din care 208 mil. dolari din România (cea mai mare piață din portofoliul CME) și active totale de 1,96 mld.đolari.

CME a raportat pentru anul trecut o pierdere de 277 mil. dolari, redusă la jumătate față de pierderile de 535 mil. dolari înregistrate în 2012. Acțiunile CME sunt listate pe bursele de la Praga și Nasdaq (SUA).

Cumpărătorul activelor CME din piața de radio este RCS & RDS, grup cu operațiuni puternice în sectorul de telecomunicații, dar intrat în ultimii ani pe piața de media.

RCS & RDS este o afacere pornită în 1994, care a reușit să se dezvolte puternic în două decenii, prin achiziții succesive, devenind liderul pieței de cablu TV și internet.

Afacerea în spatele căreia stă omul de afaceri Zoltan Teszari, are și susținerea unor acționari străini puternici, printre care fondul de investiții Quadrant Management, al cărui exponent este americanul Alan Quasha, și fondul de investiții EPIC, condus de un grup de austrieci cu istoric în piața de finanțări și achiziții din Europa centrală și de est.

RCS & RDS și-a susținut campania de achiziții și de investiții cu credite bancare, pe care le-a rostogolit, fiind una dintre puținele companii românești ce rulează finanțări de calibru mare alături de companiile petroliere OMV Petrom și Rompetrol, care au în spate însă grupuri internaționale. Anul trecut, RCS & RDS a testat cu succes piețele internaționale de capital, reușind să atragă printr-o emisiune de obligațiuni 450 mil. euro de la investitorii externi.

RCS & RDS a raportat pentru anul trecut venituri totale de 2,957 mld. lei (669,373 mil. euro, calculat la cursul mediu pentru 2013 comunicat de BNR de 4,419 lei la euro) și o pierdere de 13,78 mil. lei (3,11 mil. euro) la un personal format din 9.374 de angajați.

David McGregor (stânga), fondator și managing partner al fondului de investiții Marlin Equity Partners, cumpără afacerea Asentinel, condusă și fondată de David Perdue (dreapta), un antreprenor în serie din industria americană de tehnologie. Montaj foto: MIRSANU.RO.

Fondul american de investiții Marlin Equity Partners, ce are sub administrare 3 mld. dolari, intră în România cu o achiziție pe piața de IT

Fondul american de investiții Marlin Equity Partners, care administrează un portofoliu de peste 3 mld. dolari, cumpără producătorul de aplicații IT Asentinel făcându-și astfel intrarea pe piața românească, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Valoarea tranzacției depășește nivelul de 15 mil. euro, potrivit unor estimări.

Operațiunile Asentinel din România sunt administrate sub umbrela Asentinel International SRL, companie cu 51 de angajați.

Reprezentanții Marlin Equity Partners și ai Asentinel nu au făcut niciun comentariu până acum pe această temă.

Asentinel este o afacere fondată în 2002 în SUA de către veterani din industria de telecomunicații, cu scopul de a furniza tehnologie de management în sectorul telecom. David Perdue împreună cu Jason Fischer au pornit afacerea Asentinel în urmă cu 12 ani, primul bazându-se pe o bună cunoaștere a pieței care l-a ajutat să vândă produsul, iar al doilea fiind dezvoltatorul tehnologiei în jurul căreia au construit afacerea.

David Perdue este CEO al Asentinel și are în spate o carieră de 45 de ani în industria americană de telecomunicații, perioadă în care a dezvoltat și a vândut mai multe afaceri în sectorul de profil. Astfel, în 1972, a fondat compania Telecommunications System of America, afacere vândută în 1976 către Nortel, în cadrul căreia a ocupat ulterior poziția de președinte al diviziei de sisteme, respectiv de vicepreședinte al grupului pentru planificare strategică. În 1979, Perdue a fondat a doua afacere, ATS Telephone & Data Systems, pe care a dezvoltat-o, iar după 19 ani a vândut-o mai departe. Alte afaceri dezvoltate de David Perdue în sectorul american de telecomunicații au fost vândute și au ajuns apoi în portofoliul BellSouth, respectiv al MCI.

Afacerea Asentinel are două centre, unul în SUA, iar celălalt în România.

De cealaltă parte, cumpărătorul este fondul american de investiții Marlin Equity Partners. Marlin Equity Partners a fost fondat în 2005 de către David McGovern, care activa ca investitor în sectorul de private equity (fonduri de investiți cu capital de risc) încă din 1999. David McGovern are expertiză vastă în fuziuni și achiziții și a lucrat ca bancher de investiții senior la CIBC și ca avocat la firma Gibson, Dunn & Crutcher.

De la înființare, fondul de investiții Marlin Equity Partners are în portofoliu peste 80 de achiziții în diverse sectoare. Strategia sa de investiții vizează o gamă largă de companii cu venituri de la 20 mil. dolari la 2 mld. dolari pe an, sectoarele sale – țintă fiind tehnologie, servicii medicale, sectorul de servicii de consum, sectorul de producție până la medie, logistică & distribuție sau sectorul militar și aerospațial.

Intrarea fondului de investiții american Marlin Equity Partners în România marchează un nou val de investitori americani cu apetit de risc care se uită cu atenție la active din piața românească. Astfel, printre investitorii care au accesat camera de date a Bank of Cyprus se află și companii americane de administrare a activelor, inclusiv a celor depreciate. În acest an, HIG Capital s-a numărat printre membrii consorțiului care au achiziționat un pachet de credite neperformante de 498 mil. euro de la Volksbank România. De asemenea, în jurul Astra Asigurări, fostul lider al pieței de asigurări aflat sub administrarea specială a KPMG, a apărut Liberty Mutual Insurance, companie americană de asigurări cu un istoric de 100 de ani, cu active de 121,3 mld. dolari și venituri de 38,5 mld.dolari pe an.

Mutare în Big Four: Ioana Mihai, după o carieră de 18 ani în sectorul bancar, a părăsit poziția de Director Debt Capital Markets al BCR și a venit pe poziția de șef al departamentului de corporate finance al EY România. Anul trecut, s-a ocupat de intermedierea emisiunii de obligațiuni de 200 mil. lei a Transelectrica, listată pe bursă

Ioana Mihai, cu o carieră de 18 ani în sectorul bancar, a părăsit recent poziția de Director Debt Capital Markets din cadrul BCR, cea mai mare bancă de pe piață, pentru a prelua poziția de head of corporate finance din cadrul EY România, parte a gigantului din Big Four – grupul celor patru mari firme de consultanță și audit la nivel global, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piața financiară.

Ioana Mihai ocupa poziția de director Debt Capital Markets din mai 2013 și a făcut parte din echipa care a intermediat emisiunea de obligațiuni a Transelectrica, în valoare de 200 mil. lei, listată pe bursa de la București.

Ioana Mihai a lucrat în cadrul grupului bancar austriac Erste începând din aprilie 2010, o perioadă de peste patru ani ocupând poziția de director loan capital markets în cadrul Erste Bank Group AG.

Absolventă a Academiei de Studii Economice (ASE) în 1997, Ioana Mihai și-a început cariera în cadrul CA IB, apoi în perioada 1997 – 2003 a lucrat în cadrul ING Bank pe poziții precum Senior Relationship Manager, respectiv de executive corporate finance. În perioada februarie 2006 – martie 2010, Ioana Mihai a lucrat în cadrul structurilor Citibank.

Grupul Rompetrol este unul dintre cei mai activi clienți pe piața finanțărilor corporative. Sursă foto: Rompetrol.

Grupul Rompetrol dă lovitura pe final de an pe piața finanțărilor corporative și ia două împrumuturi de 400 mil. dolari. Kazahii iau de la cele mai mari bănci locale un credit nou de 250 mil. dolari și o refinanțare de 150 mil. dolari

Grupul Rompetrol a ajuns la un acord pentru contractarea unui pachet global de finanțări cu cele mai mari bănci locale, reușind la final de an să atragă cele mai mari finanțări locale corporative.

Astfel, firmele din grupul Rompetrol au contractat un împrumut nou de 250 mil. dolari, care are destinația de investiții, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață. Un alt împrumut din pachetul de finanțări sindicalizate se ridică la aproximativ 150 mil. dolari și este destinat refinanțării unei părți din creditele luate anterior, au mai spus sursele citate.

Împrumuturile au fost aranjate după ce grupul Rompetrol, controlat de kazahii de la KazMunaiGaz, au avut discuții cu un grup format din cele mai mari bănci locale de pe segmentul de finanțări corporative – Erste, BRD, UniCredit Țiriac Bank, Raiffeisen și ING Bank, susțin sursele MIRSANU.RO.

Creditele se înscriu în perioada de maturitate tipică pentru acest tip de împrumuturi, cu rambursare pe termen mediu.

Un anunț privind contractarea noilor împrumuturi de către Rompetrol urmează să fie făcut public în perioada imediat următoare.

Până la acest moment, una dintre cele mai mari finanţări corporative atrase în acest an era cea acordată combinatului chimic Azomureș Târgu Mureș,controlat de elveţienii de la Ameropa, care a contractat un credit sindicalizat de 75 mil. euro de la BCR și UniCredit Ţiriac Bank.

Grupul Rompetrol, ca şi alţi jucători mari din piaţă care rulează împrumuturi de valori mari precum Petrom sau RCS & RDS, îşi reîmprospătează periodic resursele pentru investiţii fie cu credite noi, fie prin refinanţarea ori înlocuirea unora dintre creditele mai vechi.

Rompetrol este al doilea jucător ca mărime de pe piața petrolieră din România, având în portofoliu rafinăria Petromidia cu acces la Marea Neagră și una dintre cele mai mari din Europa de Sud – est, o rețea de benzinării, divizie de petrochimie precum și operațiuni în domenii conexe, precum servicii și echipamente destinate pieței de energie și infrastructură. Kazahii au decis să-și concentreze operațiunile din România în jurul afacerii de bază – petrolul și să renunțe la participații sau companii care nu fac parte din acest focus.

În ultimii ani, piaţa finanţărilor corporative s-a îngustat mult pe măsură ce multe dintre companii au fost afectate de criză, iar bilanţurile lor s-au depreciat, iar bancherii au devenit mai atenţi la profilul de risc al clienţilor lor în condiţiile în care băncile au început să acumuleze un stoc tot mai mare de credite neperformante.

Omer Tetik, directorul general al BT (stânga), Horia Ciorcilă, președintele BT (centru) și Michael Mendel, director general adjunct Volksbank AG și președinte al board-ului de directori ai Volksbank România (dreapta) la conferința din 10 decembrie prin care a fost anunțată semnarea vânzării Volksbank România către BT. Sursă foto: Banca Transilvania.

Michael Mendel, reprezentantul vânzătorilor Volksbank România despre semnarea tranzacției la capătul a trei luni de negocieri cu Banca Transilvania: Nu puteam găsi un ”fit” mai bun. Horia Ciorcilă, BT: Suntem la a treia reinventare a băncii. Țintim locul al doilea în piața bancară, obiectiv realizabil. Zece pași mai sunt de făcut până în trimestrul al doilea din 2015 pentru preluarea și integrarea Volksbank în BT

”Azi dimineață, am semnat contractul de preluare (al Volsbank România – n.r.) cu acționarii Volksbank. Acum începe un proces destul de important și lung de pregătire pentru a primi avizul de la autorități, să primim aprobările necesare de la Consiliul Concurenței și BNR. După primirea aprobărilor, o să fie închiderea tranzacției și preluarea băncii sub umbrela financiară a Băncii Transilvania. Estimarea noastră este că la începutul celui de-al doilea trimestru din 2015 să avem închiderea tranzacției și preluarea băncii. Schimbarea pentru clienții Volksbank va fi numai pentru binele lor și o să facem tot posibilul să fie un transfer cât mai ușor”. A spus Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, la o jumătate de oră distanță de prânz, în sala Brașov a hotelului Marriott din București la conferința de presă care anunța semnarea tranzacției prin care Banca Transilvania urcă deja cu un picior pe locul al doilea în piață. Semnarea tranzacției a avut loc la ora 5 dimineața, potrivit oficialilor BT.

Banca Transilvania a prezentat astăzi o listă de zece pași care rămân de parcurs de la momentul de astăzi al semnării contractului de achiziție a 100% din acțiunile Volksbank România până la preluarea efectivă a controlului afacerii austriece, mutare estimată să aibă loc peste minim patru luni. Prețul tranzacției va fi făcut public în trimestrul al doilea din 2015, când este de așteptat și ca expunerea acționarilor Volksbank România să ajungă la zero ceea ce implicit înseamnă că obligațiile băncii – fiică cumpărate de către Banca Transilvania să ajungă în lunile următoare pe zero față de ”părinții” săi actuali. La 30 iunie 2014, Volksbank România mai avea de rambursat 600 de mil. euro către banca – mamă și acționarul său majoritar, Volksbank AG din Austria.

După 21 de ani de creștere organică, Banca Transilvania spune despre prima sa achiziție că o va ajuta să își atingă obiectivul de a ajunge pe locul al doilea în piață, ocupat în prezent de către BRD, și la o cotă de piață de 15%.

Prețul tranzacției nu a fost făcut public, însă ”toate obligațiile asumate și prețul sunt rezonabile și pentru cumpărător și pentru vânzători”, iar în perioada următoare va avea loc o analiză care să confirme ce a fost asumat în momentul semnării tranzacției, a precizat Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania.

”Noi am cuantificat mult din riscurile viitoare în oferta și în înțelegerea pe care am avut-o și, de aceea, am spus la început că noi considerăm această tranzacție echitabilă pentru ambele părți”, a spus Horia Ciorcilă, președintele consiliului de administrație al Băncii Transilvania. El a dat asigurări că valoarea tranzacției va fi făcută publică la începutul trimestrului al doilea de anul viitor, când urmează să aibă loc atât închiderea tranzacției, cât și Adunarea generală a acționarilor băncii pentru aprobarea bilanțului BT pe 2013.

Lista de pași care trebuie parcurși de la semnarea până la transferul Volksbank România și integrarea în Banca Transilvania. Sursă document: Banca Transilvania.

Lista de pași care trebuie parcurși de la semnarea până la transferul Volksbank România și integrarea în Banca Transilvania. Sursă document: Banca Transilvania.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă structura tranzacției semnate astăzi cu Volksbank include atât plăți în numerar către vânzători, cât și preluarea unor obligații de plată și acțiuni ale BT, Horia Ciorcilă a răspuns: ”Nu implică acțiuni Banca Transilvania”.

Pentru a suporta costul tranzacției, Ciorcilă a menționat că nu va fi necesară o majorare de capital și nici atragerea de resurse externe, cum ar fi o emisiune de obligațiuni de exemplu, fiind suficiente lichiditățile actuale ale Băncii Transilvania. Instituția financiară cu sediul la Cluj – Napoca are la dispoziție peste 1 mld. euro, conform raportărilor financiare pe primele nouă luni ale anului.

Tranzacția dintre Banca Transilvania și acționarii Volksbank România, anunțată în premieră și în exclusivitate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, este rezultatul a trei luni de negocieri între cele două părți.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă au fost negocieri exclusive între acționarii Volksbank România și Banca Transilvania și dacă au primit oferte și din partea altor potențiali cumpărători, Michael Mendel, director general adjunct al Volksbank AG și președinte al Boardului de directori Volksbank România, a răspuns: ”Eram într-o fază foarte incipientă a procesului. Banca Transilvania corespunde din punct de vedere al fitului de business și, de asemenea, pentru interesul acestei țări, pentru interesul acestor angajați, am lucrat numai cu Banca Transilvania pentru că nu am văzut un fit mai bun pentru dezvoltarea viitoare a Volksbank România”.

Acțiunile Volksbank România sunt deținute în proporţie de 99,99% printr-un vehicul special creat, în care banca – mamă Volksbank AG are 51%, Banque Populaire Caisse d’Epargne (BPCE) – 24,5%, DZ Bank – 16,4%, iar WGZ Bank – 8,1%. Restul de 0,0000111% din acțiunile Volksbank România aparțin VBI Holding.

Tranzacția marchează exit-ul austriecilor de la Volksbank la 15 ani de la intrarea pe piața locală, și indirect a acționarilor săi.

”Această tranzacție este parte din strategia grupului BPCE de a se refocusa asupra participațiilor în zone de creștere prioritare”, precizează reprezentanții acționarului francez al Volksbank România în cadrul unui comunicat transmis MIRSANU.RO. Francezul Benoit Catel, care conduce în prezent Volksbank România, a fost adus pe filiera BPCE în fruntea echipei de management care a avut ca misiune pregătirea băncii pentru vânzare și, implicit, curățirea rapidă a portofoliului de credite neperformante, care au scufundat banca în anii de după criza din 2008.

Banca Transilvania a fost consiliată la tranzacție de către avocații de la PeliFilip, firma de consultanță și audit KPMG și banca de investiții austriacă Vienna Capital Partners. De cealaltă parte, vânzătorii au lucrat în acest dosar alături de banca de investiții Rothschild și de casa de avocatură vieneză Schoenherr.

Obiectiv strategic al BT: Atingerea unei cote de piață de 15% și detronarea BRD din poziția a doua pe piață

”Urmărim prin această achiziție, prin creșterea organică pe care intenționăm să o avem în continuare, să ajungem pe locul al doilea în sistemul bancar din România. Veți spune și spunem și noi că este un obiectiv foarte ambițios, dar credem că datorită echipei actuale, datorită experienței pe care o avem de 20 de ani pe această piață avem acest obiectiv ambițios, dar în același timp realizabil”, a descris Horia Ciorcilă obiectivul strategic al Băncii Transilvania. Volksbank România este ”o bancă importantă pentru noi și ne va ajuta să ne atingem acest obiectiv”, a mai spus Ciorcilă, care a adăugat că Banca Transilvania rămâne deschisă opțiunii pentru alte achiziții numai în măsura în care au sens. Ceea ce înseamnă că, pentru atingerea masei critice pe care Banca Transilvania o are în vedere – o cotă de piață de 15%, nu vor fi luate în calcul ținte de calibru prea mic aflate acum în diferite stadii de vânzare pe piață.

Achiziția Volksbank România înseamnă trecerea Băncii Transilvania în a treia sa etapă de evoluție a afacerii pornite la Cluj – Napoca în decembrie 1993 de către un grup de antreprenori români, ai căror exponenți s-au aflat de atunci mereu în structurile de vârf ale băncii.

”Suntem la a treia reinventare a Băncii Transilvania în istoria ei de peste 20 de ani. În 2002 – 2003, a trebuit să ieșim agresiv din Transilvania, apoi în 2008 – 2009 am fost siliți de criză să ne adaptăm modelul de business și să răspundem noilor provocări nu doar din România, ci în general, și acum, a treia oară când intrăm într-o nouă etapă în care achiziționăm o bancă importantă în România, un portofoliu foarte mare, cu un număr de 190.000 de clienți, o bancă pe care noi contăm foarte mult pentru a putea să creștem în continuare”, a fost primul mesaj subliniat de Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania și unul dintre fondatorii, respectiv cel mai important acționar român al instituției de credit.

Compatibilitatea structurilor celor două bănci a fost liantul tranzacției, explică Horia Ciorcilă, și, în plus, ținta austriacă a corespuns nevoii acumulării de masă critică pentru BT și păstrează centrul de greutate al operațiunilor în retail.

”Pentru noi a fost destul de simplu să evaluăm Volksbank. Are un portofoliu complementar Băncii Transilvania, pe care îl putem evalua și înțelege foarte bine pentru că suntem din aceeași zonă. Suntem bănci universale, cu business asemănător, cu aceleași categorii de clienți – persoane fizice, IMM și corporate (companii – n.r.). Și evoluăm pe aceeași piață (românească – n.r.)”, a explicat președintele băncii.

CITIȚI AICI DESPRE IMPACTUL TRANZACȚIILOR DIN ANUL 2014 DE PE PIAȚA BANCARĂ

Cifrele tranzacției. Cum arată pe hârtie cele două bănci la momentul semnării tranzacției

Banca Transilvania are o cotă de piață de 9,7%, cu care stă confortabil pe poziția a treia în clasamentul local al băncilor, în timp ce Volksbank România ocupă locul 9 cu o cotă de piață de 3,5%.

BT are active de 7,7 mld. euro, în timp ce ”fiica” austriecilor are în portofoliu 2,9 mld. euro. În ceea ce privește numărul de clienți, cei 190.000 de clienți ai Volksbank România reprezintă acum numai 10% din dimensiunea clientelei BT. Rețeaua băncii cu sediul în Cluj – Napoca are 530 de locații, iar Volksbank România se bazează pe 130 de unități.

Numărul de angajați ai Băncii Transilvania este acum de 6.000, cărora li se vor alătura alți 1.300 ai Volksbank. Omer Tetik, șeful BT, a lăsat să se înțeleagă că, după preluare, noua rețea urmează să fie ajustată pe criterii de eficiență operațională.

În acest moment, Banca Transilvania este una dintre cele mai profitabile bănci de pe piață în ciuda strategiei sale de acaparare de segmente noi de piață.

Banca a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 338 mil. lei, în creștere cu 40% față de perioada similară a anului anterior. La 30 septembrie, Banca Transilvania dispunea de numerar și echivalent de numerar de 4,528 mld. lei (peste 1 mld. euro). Activele totale ale băncii sunt de circa 34,05 mld. lei, mai mari cu 6,2% față de perioada similară a anului anterior.
Acționariatul Băncii Transilvania este împărțit acum, în principal, de către BERD cu 14,33%, IFC cu 5,36% și Horia Ciorcilă, care acționează concertat împreună cu vehiculul de investiții Castorius Limited, și este raportat cu o deținere de aproximativ 5,11% din bancă. CITIȚI AICI PROFILUL BĂNCII TRANSILVANIA

De cealaltă parte, ultimele raportări disponibile indică pentru Volksbank România o pierdere de 104 mil. euro la 31 decembrie 2013, redusă aproape la jumătate faţă de anul anterior. CITIȚI AICI PROFILUL VOLKSBANK ROMÂNIA

Advent a angajat banca de investiții Rothschild pentru vânzarea afacerii de servicii medicale private Regina Maria. Pentru fondul de investiții, este tranzacția de adio de pe piața românească

Fondul de investiții Advent International, aflat în proces de vânzare a portofoliului său de participații din România, a angajat banca de investiții Rothschild pentru vânzarea rețelei de servicii medicale private Regina Maria, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Advent International a vândut în ultimul an producătorul de lacuri și vopsele Deutek către fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund, administrat de către Axxess Capital, iar în acest an producătorul de materiale de construcții Ceramica Iași către fondul de investiții asiatic ADM Capital.

Banca de investiții Rothschild, care are în portofoliu mai multe tranzacții pe piața românească, a consiliat vânzătorii Volksbank România în cadrul tranzacției anunțate astăzi, în urma căreia Banca Transilvania va prelua subsidiara băncii austriece.

Regina Maria este ultima afacere aflată în portofoliul local al Advent International și ar putea atrage interes atât din partea fondurilor de investiții, cât și a investitorilor strategici.

 CITIȚI AICI INFORMAȚII DETALIATE ȘI PROFILUL ADVENT.

Rețeaua Regina Maria este printre jucătorii de top în piața serviciilor medicale private, unde lider este Medlife, poziții puternice în acest sector fiind cele ocupate de Sanador și Medicover.

Afacerea a fost fondată sub forma unui cabinet medical în București în noiembrie 1995 de către medicul Wargha Enayati, născut în Germania într-o familie cu origini iraniene. Enayati are trei cetățenii – germană, română și iraniană. Apoi, afacerea s-a dezvoltat devenind cunoscută în piață sub numele de Centrul Medical Unirea sau, pe scurt, CMU. În 2010, pachetul majoritar al afacerii CMU conduse de Wargha Enayati este preluat de către fondul de investiții Advent International.

Regina Maria are acum în portofoliu peste 230.000 de abonați, 19 policlinici proprii, 4 spitale, din care două în București, două maternități, centre de imagistică, laboratoare și bancă de celule stem, conform informațiilor prezentate pe site-ul companiei.

Pentru anul trecut, compania din portofoliul Advent a raportat o cifră de afaceri de 150,8 mil. lei (34,1 mil. euro) și pierderi de 5,5 mil. lei (1,2 mil. euro) la un personal format din 859 de oameni, potrivit bilanțului făcut public.

poza portofoliu Advent

Advent International este un fond cu acoperire globală, cu un istoric pe piața românească de circa 20 de ani. Dacă în urmă cu zece ani, era artizanul unora dintre cele mai spectaculoase tranzacții de pe piața românească cu vânzări precum cea a producătorului de medicamente Terapia, vândut către indienii de la Ranbaxy, criza care s-a instalat începând cu 2008 a prins un portofoliu local expus, cumpărat la multipli mari înainte de criză.

În aceste condiții, Advent a luat decizia strategică de a-și face complet exit-ul din România și au început astfel seria de tranzacții de vânzare a participațiilor bucată cu bucată. Astfel, pe rând, Advent a găsit cumpărători pentru Labormed în sectorul farma, pentru Deutek în materiale de construcții și Ceramica Iași în 2014 tot în materiale de construcții. Ultimul pilon Advent în România este în acest moment Regina Maria, pentru care bancherii de la Rothschild au primit recent mandatul de vânzare, după cum afirmă surse din piață. Reprezentanții Advent International nu au putut fi contactați până la data publicării acestui articol.

Sursă date: BNR.

Banca Transilvania a anunțat oficial achiziția pachetului de 100% din Volksbank România. Contractul de achiziție a fost aprobat de consiliul de administrație ieri. BT și Volksbank funcționează separat până la finalizarea tranzacției. Horia Ciorcilă, președintele BT, anunță continuarea planului pentru a atinge poziția a doua în piața bancară

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață, a anunțat în această dimineață  anunţă astăzi semnarea unui angajament ferm pentru achiziţionarea a 100% din acţiunile Volksbank România de la Österreichische Volksbanken AG, Groupe BPCE, DZ BANK AG şi WGZ BANK AG. Acest pas se înscrie în strategia băncii de a aduce valoare adăugată prin achiziţii de bănci şi portofolii.

Consiliul de administrație al băncii a aprobat în data de 9 decembrie perfectarea tranzacției pentru achiziția pachetului integral de acțiuni la Volksbank România, semnarea contractului urmând să aibă loc pe 10 decembrie. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră pe 18 noiembrie discuțiile dintre cele două părți, iar pe 3 decembrie, tot în premieră, semnarea contractului aferent tranzacției.

BT şi Volksbank România vor funcţiona ca entităţi bancare distincte în următoarele luni, până la finalizarea formalităţilor legale şi obţinerea tuturor aprobărilor aferente. După închiderea tranzacţiei va începe integrarea Volksbank România în structura BT.

Horia Ciorcilă, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania, a declarat: „Achiziţionarea Volksbank România este parte a strategiei de creştere şi consolidare a BT şi reafirmă angajamentul băncii de a fi atât un jucător activ, cât şi susţinător al economiei româneşti. După integrare, având în vedere cotele de piaţă ale celor două bănci, Banca Transilvania îşi va continua planul de a ajunge pe locul 2 în topul băncilor din România. BT este bine capitalizată, are lichiditate mare, o cotă de piaţă în creştere şi rezultate financiare pozitive”.

Ciorcila Banca Transilvania

Horia Ciorcilă, președintele BT (stânga) și Omer Tetik, CEO BT (centru) au bifat achiziția anului pe piața bancară. Sursă foto: Banca Transilvania.

Banca Transilvania şi Volksbank România sunt bănci universale şi au în comun modelul de business, categoriile de clienţi cărora li se adresează şi piaţa autohtonă. Ca rezultat al tranzacţiei, BT îşi propune armonizarea punctelor forte ale celor două bănci, pentru eficientizarea activităţii, costuri mai mici pentru clienţi, reţea mai mare de sedii şi produse noi. În prezent, Banca Transilvania este cea mai mare instituţie bancară cu capital privat majoritar românesc şi se află pe poziţia a treia în topul băncilor din România, cu o cotă de piaţă în funcţie de active de 9,7%, în creştere.

Impactul tranzacției în piața bancară – locul al treilea ocupat de Banca Transilvania la foarte mică distanță în ceafa BRD. Obiectivul BT – ocuparea locului al doilea

Banca Transilvania ocupa la finele anului trecut poziția a treia cu o cotă de piață de 8,9% în piața bancară, iar Volksbank România locul 9 cu o cotă de piață de 3,8%. BRD are o cotă de piață de 13% astfel că se ascute în perioada următoare lupta directă pentru poziția a doua, ocupată acum de subsidiara Societe Generale.

Banca Transilvania are încă posibilitatea de a face o nouă achiziție dintre băncile aflate acum la vânzare, printre care Bank of Cyprus România și Credit Agricole.

Consultanții în tranzacția anului: avocații de la PeliFilip, KPMG și bancherii de investiții de la Vienna Capital Partners au lucrat cu Banca Transilvania la achiziția Volksbank România. Vânzătorii au fost consiliați de banca de investiții Rothschild și de avocații de la Schoenherr

Banca Transilvania a anunțat astăzi achiziția pachetului de 100% a Volksbank România și continuarea planului de a ajunge pe locul al doilea în clasamentul pieței bancare locale.

În cadrul tranzacției, Banca Transilvania a avut în echipa sa pe avocații de la PeliFilip, pe KPMG și pe bancherii de investiții de la Vienna Capital Partners.

De cealaltă parte, vânzătorii Volksbank România – Volksbank AG Austria, BPCE Franța, DZ Bank și WGZ Bank din Germania au lucrat cu banca de investiții Rothschild și cu avocații de casă ai băncii austriece, firma vieneză de avocatură Schoenherr. În aceeași formulă Rothschild – Schoenherr, Volksbank a vândut în acest an operațiunile din Malta.

Care au fost țintele de achiziție la care s-a uitat Banca Transilvania în acest an: Bank of Cyprus România, Millennium, Credit Europe Bank. În final, a decis să cumpere Volksbank România

Pe piața tranzacțiilor bancare, Banca Transilvania a arătat apetit de achiziții în ultimul an alături de UniCredit Țiriac Bank și Raiffeisen. Astfel, Banca Transilvania a făcut oferte de cumpărare către bănci de pe piață, după cum declara în luna octombrie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Ciorcilă. Din informațiile disponibile pentru MIRSANU.RO, Banca Transilvania a depus ofertă pentru preluarea activelor Bank of Cyprus România în primăvara acestui an, dar oferta sa a fost respinsă de către ciprioți care așteptau un preț mai mare.

O altă bancă la care au privit în acest an a fost Credit Europe Bank, care a avut discuții pentru vânzarea afacerii cu carduri, au spus surse din piață pentru MIRSANU.RO. Credit Europe Bank are în portofoliu cardurile Avantaj și este una dintre băncile bine cotate pe acest segment de piață. Banca Transilvania și alte bănci mari au fost în prima parte a acestui an interesate de această afacere. De asemenea, actualul CEO al Băncii Transilvania, turcul Omer Tetik, a condus anterior timp de mai mulți ani Credit Europe Bank România, subsidiara locală a grupului turc FIBA.

Apoi, Banca Transilvania s-a orientat către Millennium Bank România și a făcut ofertă și aici alături de Raiffeisen Bank România, însă ungurii de la OTP Bank au fost mai determinați și au semnat achiziția subsidiarei portugheze pentru plata unui preț de 39 mil. euro și angajamentul că vor rambursa o finanțare intragrup către banca – mamă din Portugalia, de 150 mil. euro. Alte surse din piață susțin că Banca Transilvania s-a uitat și la subsidiara Credit Agricole din România, aflată și ea în proces de vânzare.
În final, Banca Transilvania s-a orientat către Volksbank România și a intrat în această toamnă în discuții exclusive pentru achiziția a 100% din acțiunile Volksbank România.

Cine este Volksbank România

Volksbank România a fost înființată în anul 2000 de către grupul financiar austriac Volksbank. La 31 decembrie 2013, banca ocupa poziția a noua în clasamentul instituțiilor de credit din România, cu un activ net bilanțier de 13,813 mld. lei (3,12 mld. euro) și o cotă de piață de 3,8%, potrivit raportului anual al BNR pentru anul trecut.

Ultimele date disponibile pe site-ul băncii indică un portofoliu de peste 190.000 de clienți, construit pe trei linii de afaceri – retail (persoane fizice), IMM-uri și corporate (companii mari). Volksbank România a raportat pentru anul trecut o pierdere de 104 milioane euro, redusă aproape la jumătate faţă de anul anterior. Banca are o rețea formată din aproximativ 135 de locații la nivelul întregii țări.

Banca a avut o strategie de dezvoltare agresivă după intrarea pe piață, concentrându-se pe segmentul de clienți de retail, unde și-a construit un portofoliu cu o expunere mare de credite ipotecare. Ponderea foarte mare a acestui portofoliu a găsit Volksbank România expusă puternic față de alte instituții de credit în fața crizei financiare din 2008, astfel că pe bilanțul său a început să crească amenințător ponderea creditelor neperformante. O parte importantă din aceste credite au fost acordate în franci elvețieni, ceea ce a expus clienții băncii la riscul de schimb valutar, cu repercusiuni, de asemenea, asupra băncii.

Acțiunile Volksbank România sunt deținute în proporţie de 99,99% printr-un vehicul special creat, în care banca – mamă Volksbank AG are 51%, Banque Populaire Caisse d’Epargne – 24,5%, DZ Bank – 16,4%, iar WGZ Bank – 8,1%. Restul de 0,0000111% din acțiunile Volksbank România aparțin VBI Holding.

Volksbank AG, banca – mamă a Volksbank România, a început în condițiile deprecierii activelor discuții de vânzare către banca rusă de stat Sberbank, care însă a refuzat în 2011 să preia și operațiunile din România.

În aceste condiții, austriecii au început curățarea în ritm accelerat a bilanțului subsidiarei din România, trecând la executări silite a garanțiilor aferente creditelor ipotecare. Clienții au intentat mii de procese băncii, reclamând clauze abuzive din contracte și având câștig de cauză în cele mai multe dintre dosarele ajunse în fața instanțelor de judecată.

În paralel, banca de investiții Rothschild a primit mandatul de vânzare al Volksbank România. În iulie 2014, Volksbank România face un pas decisiv și vinde un portofoliu de credite neperformante de 498 mil. euro către un consorțiu format din AnaCap, HIG Capital, Deutsche Bank și APS, iar ponderea creditelor neperformante coboară la 8% din total portofoliu.

Cu un impact direct asupra prețului tranzacției de vânzare a Volksbank România către Banca Transilvania este o finanțare intragrup, pe care banca – fiică trebuie să o ramburseze băncii – mamă din Austria. La 30 iunie 2014, Volksbank România mai avea de rambursat către Volksbank AG 600 mil. euro.

Cine este cumpărătorul Volksbank România

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață după valoarea activelor, a fost fondată în decembrie 1993 de către un grup de oameni de afaceri, printre care se numără Horia Ciorcilă, actualul președinte al Consiliului de administrație al băncii, Dorel Goia,Iosif Pop, Claudiu Silaghi (decedat pe 21 martie 2011), Sorin Ghițe, Marius Ciurchea și Marius Nicoară.

Instituția de credit cu sediul la Cluj – Napoca a pornit la drum cu capital românesc. Acțiunile Băncii Transilvania au intrat la tranzacționare pe Bursa de Valori București pe 15 octombrie 1997. În 20 decembrie 2001, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) ajunge să dețină 15% din Banca Transilvania. Un alt acționar străin important apare pe 16 decembrie 2009, când Bank of Cyprus este raportat cu o deținere de 9,7%. Pe 18 aprilie 2014, ciprioții își fac exitul complet din bancă în contextul procesului mai larg de vânzare a tuturor participațiilor de pe piața locală. Pe 11 noiembrie 2014, apare un nou acționar instituțional puternic în acționariatul Băncii Transilvania, divizia de investiții a Băncii Mondiale – International Finance Corporation (IFC), cu o deținere de 5,36%.

Astăzi, BERD deține 14,33%, IFC 5,36%, iar Horia Ciorcilă, președintele băncii, care acționează concertat împreună cu vehiculul de investiții Castorius Limited, are 5,11% din acțiunile Băncii Transilvania. Valoarea bursieră a Băncii Transilvania este acum de 4,439 mld. lei (1 mld. euro, calculat la cursul zilei de 4,4386 lei la euro) la ultima cotație de 1,702 lei pe acțiune.

Banca a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 338 mil. lei, în creștere cu 40% față de perioada similară a anului anterior. La 30 septembrie, Banca Transilvania dispunea de numerar și echivalent de numerar de 4,528 mld. lei (peste 1 mld. euro). Activele totale ale băncii sunt de circa 34,05 mld. lei, mai mari cu 6,2% față de perioada similară a anului anterior.

Ascensiunea Băncii Transilvania în topul băncilor din România fără să aibă în spate un grup financiar – mamă, cum este cazul majorității jucătorilor bancari locali, s-a sprijinit însă pe suflul antreprenorial al fondatorilor săi. Permanent, în spatele Băncii Transilvania a stat Horia Ciorcilă, actualul președinte al băncii, unul dintre fondatori și unul dintre cei mai importanți acționari.

Drumul băncii de la Cluj – Napoca spre topul primelor trei bănci din totalul de 40 de instituții de credit la finele anului trecut a fost modelat de mandatele a doi dintre directorii băncii. De la înființarea sa în decembrie 1993 și până în martie 2002, adică în primul deceniu banca a fost condusă la nivel executiv de către Iosif Pop, și el unul dintre fondatori.

În perioada martie 2002 – ianuarie 2012, al doilea deceniu de dezvoltare, la conduecrea Băncii Transilvania a venit olandezul Robert Rekkers, fostul CEO al ABN Amro Bank România, devenită ulterior RBS Bank România – bancă înghițită definitiv în acest an de către UniCredit Țiriac Bank. Din primăvara anului 2013, banca este condusă de către turcul Omer Tetik, care a fost anterior CEO al Credit Europe Bank România, subsidiara locală a grupului turc FIBA.

Banca Transilvania este construită în prezent pe trei linii de afaceri – corporate (clienți companii), IMM-uri și retail (persoane fizice).

Rețeaua sa este formată din aproximativ 550 de locații în România și Italia și are peste 6.000 de angajați.

Banca Transilvania are în prezent un comitet de directori din care face parte Andrei Dudoiu, director general adjunct responsabil de portofoliul corporate, Gabriela Nistor – director general adjunct responsabilă de clientela de retail banking, George Călinescu – director general adjunct cu atribuții de director financiar, Leontin Toderici – Director general adjunct responsabil cu atribuții de director operațional (COO), Luminița Runcan, director general adjunct cu atribuții de gestiune a riscului (Chief Risk Officer) și Omer Tetik, director general.

Consiliul de Administrație al Băncii Transilvania este condus de către Horia Ciorcilă din poziția de președinte și are în componența sa pe Roberto Marzanati, vicepreședinte și reprezentant al BERD, Thomas Grasse, Ivo Gueorguiev, Radu Palagheanu, Costel Ceocea – președintele SIF Moldova și fostul ministru Vasile Pușcaș, în calitate de membri.

La finele anului 2013, Banca Transilvania ocupa poziția a treia în clasamentul local al băncilor cu o cotă de piață de 8,9% după activul net bilanțier, după BCR cu 17,5%, și BRD, cu 13%, conform datelor prezentate în raportul anual al BNR. La 31 decembrie 2013, activul net bilanțier al Băncii Transilvania era de 32,066 mld. lei (7,26 mld. euro), în timp ce Volksbank România avea o talie sub jumătate, cu un activ net bilanțier de 13,813 mld. lei (3,12 mld. euro) și o cotă de piață de 3,8%.

Tranzacțiile anului 2014 pe piața bancară

OTP – Millennium, tranzacția care aduce grupul ungar aproape de top 10

În acest an, pe lângă achiziția portofoliului corporate al RBS Bank România de către UniCredit, grupul ungar OTP a anunțat în luna iulie achiziția afacerii locale a portughezilor de la Millennium. Mișcarea OTP aduce grupul ungar aproape de primele zece poziții din piață, dacă ne uităm că la o cotă de piață de 1,3% vine un plus de circa 0,8% cotă de piață, judecând pe baza datelor din raportul BNR pe 2013. Tranzacția a fost semnată pe 30 iulie, iar pe 23 septembrie a primit aprobarea Consiliului Concurenței. Valoarea tranzacției este de 39 mil. euro la care se adaugă obligația OTP de a rambursa un credit intragrup al băncii preluate către fosta bancă – mamă de 150 mil. euro.

Mișcarea UniCredit Țiriac Bank – RBS betonează locul al patrulea din piață

De asemenea, UniCredit își consolidează poziția a patra în topul pieței, adăugând încă 0,5% la zestrea proprie de 7,6% cotă de piață la 31 decembrie 2013 prin preluarea portofoliului corporate. Anul trecut, italienii au luat portofoliul de retail și cel de Preferred Banking.  Tranzacția a fost semnată pe 5 august, iar Consiliul Concurenței a ratificat achiziția pe 23 septembrie, Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Banca Transilvania – Volksbank apropie poziția a treia la mică distanță de locul ocupat de BRD

La rândul său, nr. 3 din piața bancară, Banca Transilvania prin preluarea Volksbank România își majorează cota de piață exact pe segmentul de retail, așa cum preciza în luna octombrie pentru MIRSANU.RO Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, că este focusată banca în strategia sa de extindere.

La 31 decembrie, Banca Transilvania avea o cotă de piață de 8,9% după activele totale, iar în conturi banca din Cluj – Napoca are peste un miliard de euro, cu mult peste cât are nevoie de a-și completa portofoliul cu câteva achiziții din piață.

Carpatica, plan de fuziune cu Nextebank cu impact în top 20 bănci

Carpatica, bancă fondată de omul de afaceri din Sibiu Ilie Carabulea, a anunțat luna trecută că va supune acționarilor săi pe 19 decembrie planul unei fuziuni cu Nextebank, preluată anul trecut de către fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund de la ungurii de la MKB. Potrivit convocatorului de AGA, la Carpatica ar putea urma o majorare de capital care ar putea aduce, potrivit calculelor de pe hârtie, un nou acționar principal în locul fondatorului Ilie Carabulea. În planul impactului în piață, Carpatica ar avea un acționar cu forță financiară suficientă s-o ajute să se recapitalizeze, așa cum cere banca centrală, iar, de cealaltă parte, fondul de investiții administrat de Horia Manda ar intra în topul primelor 20 de instituții de credit locale.

Sursă grafic: BVB.

Cine este cumpărătorul Volksbank România

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață după valoarea activelor, a fost fondată în decembrie 1993 de către un grup de oameni de afaceri, printre care se numără Horia Ciorcilă, actualul președinte al Consiliului de administrație al băncii, Dorel Goia,Iosif Pop, Claudiu Silaghi (decedat pe 21 martie 2011), Sorin Ghițe, Marius Ciurchea și Marius Nicoară.

Instituția de credit cu sediul la Cluj – Napoca a pornit la drum cu capital românesc. Acțiunile Băncii Transilvania au intrat la tranzacționare pe Bursa de Valori București pe 15 octombrie 1997. În 20 decembrie 2001, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) ajunge să dețină 15% din Banca Transilvania. Un alt acționar străin important apare pe 16 decembrie 2009, când Bank of Cyprus este raportat cu o deținere de 9,7%. Pe 18 aprilie 2014, ciprioții își fac exitul complet din bancă în contextul procesului mai larg de vânzare a tuturor participațiilor de pe piața locală. Pe 11 noiembrie 2014, apare un nou acționar instituțional puternic în acționariatul Băncii Transilvania, divizia de investiții a Băncii Mondiale – International Finance Corporation (IFC), cu o deținere de 5,36%.

Astăzi, BERD deține 14,33%, IFC 5,36%, iar Horia Ciorcilă, președintele băncii, care acționează concertat împreună cu vehiculul de investiții Castorius Limited, are 5,11% din acțiunile Băncii Transilvania. Valoarea bursieră a Băncii Transilvania este acum de 4,439 mld. lei (1 mld. euro, calculat la cursul zilei de 4,4386 lei la euro) la ultima cotație de 1,702 lei pe acțiune.

Banca a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 338 mil. lei, în creștere cu 40% față de perioada similară a anului anterior. La 30 septembrie, Banca Transilvania dispunea de numerar și echivalent de numerar de 4,528 mld. lei (peste 1 mld. euro). Activele totale ale băncii sunt de circa 34,05 mld. lei, mai mari cu 6,2% față de perioada similară a anului anterior.

Ascensiunea Băncii Transilvania în topul băncilor din România fără să aibă în spate un grup financiar – mamă, cum este cazul majorității jucătorilor bancari locali, s-a sprijinit însă pe suflul antreprenorial al fondatorilor săi. Permanent, în spatele Băncii Transilvania a stat Horia Ciorcilă, actualul președinte al băncii, unul dintre fondatori și unul dintre cei mai importanți acționari.

Drumul băncii de la Cluj – Napoca spre topul primelor trei bănci din totalul de 40 de instituții de credit la finele anului trecut a fost modelat de mandatele a doi dintre directorii băncii. De la înființarea sa în decembrie 1993 și până în martie 2002, adică în primul deceniu banca a fost condusă la nivel executiv de către Iosif Pop, și el unul dintre fondatori.

În perioada martie 2002 – ianuarie 2012, al doilea deceniu de dezvoltare, la conduecrea Băncii Transilvania a venit olandezul Robert Rekkers, fostul CEO al ABN Amro Bank România, devenită ulterior RBS Bank România – bancă înghițită definitiv în acest an de către UniCredit Țiriac Bank. Din primăvara anului 2013, banca este condusă de către turcul Omer Tetik, care a fost anterior CEO al Credit Europe Bank România, subsidiara locală a grupului turc FIBA.

Banca Transilvania este construită în prezent pe trei linii de afaceri – corporate (clienți companii), IMM-uri și retail (persoane fizice).

Rețeaua sa este formată din aproximativ 550 de locații în România și Italia și are peste 6.000 de angajați.

Banca Transilvania are în prezent un comitet de directori din care face parte Andrei Dudoiu, director general adjunct responsabil de portofoliul corporate, Gabriela Nistor – director general adjunct responsabilă de clientela de retail banking, George Călinescu – director general adjunct cu atribuții de director financiar, Leontin Toderici – Director general adjunct responsabil cu atribuții de director operațional (COO), Luminița Runcan, director general adjunct cu atribuții de gestiune a riscului (Chief Risk Officer) și Omer Tetik, director general.

Consiliul de Administrație al Băncii Transilvania este condus de către Horia Ciorcilă din poziția de președinte și are în componența sa pe Roberto Marzanati, vicepreședinte și reprezentant al BERD, Thomas Grasse, Ivo Gueorguiev, Radu Palagheanu, Costel Ceocea – președintele SIF Moldova și fostul ministru Vasile Pușcaș, în calitate de membri.

La finele anului 2013, Banca Transilvania ocupa poziția a treia în clasamentul local al băncilor cu o cotă de piață de 8,9% după activul net bilanțier, după BCR cu 17,5%, și BRD, cu 13%, conform datelor prezentate în raportul anual al BNR. La 31 decembrie 2013, activul net bilanțier al Băncii Transilvania era de 32,066 mld. lei (7,26 mld. euro), în timp ce Volksbank România avea o talie sub jumătate, cu un activ net bilanțier de 13,813 mld. lei (3,12 mld. euro) și o cotă de piață de 3,8%.

 

Sursă foto: Volksbank România.

Tranzacția anului 2014: Banca Transilvania va semna în cursul acestei nopți la București contractul de achiziție al Volksbank România. Mâine la ora 11, conferință de presă cu Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, și cu Omer Tetik, directorul băncii despre impactul tranzacției asupra topului băncilor. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat primul discuțiile între cele două bănci și semnarea tranzacției

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piața românească, urmează să semneze în cursul acestei nopți contractul de achiziție al Volksbank România, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață. Cu această tranzacție, Banca Transilvania își crește puternic cota de piață și intră în luptă directă cu BRD, ocupanta locului al doilea în clasamentul băncilor.

Contractul de vânzare a 100% din acțiunile Volksbank România va fi semnat la București de către șefii Băncii Transilvania și reprezentanții acționarilor Volksbank România – Volksbank AG (Austria), BPCE (Franța), DZ Bank și WGZ Bank (Germania), conform ultimelor informații disponibile. O conferință de presă a Băncii Transilvania a fost anunțată pentru mâine la ora 11, cu tema „Banca Transilvania își consolidează poziția în topul băncilor”, la care vor participa Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, și Omer Tetik, directorul general al băncii.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat, în premieră, pe 18 noiembrie despre discuțiile Băncii Transilvania pentru achiziția Volksbank România. Informațiile privind discuțiile pentru achiziția subsidiarei băncii austriece au fost confirmate printr-un comunicat al Băncii Transilvania transmis Bursei de Valori București, acolo unde sunt listate acțiunile băncii, pe 26 noiembrie. Pe 3 decembrie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, de asemenea în premieră, că Banca Transilvania preia Volksbank România și că semnarea tranzacției urmează să fie anunțată în perioada imediat următoare.

Sursă date: BNR.

Sursă date: BNR.

Ultimele informații MIRSANU.RO indică faptul că Banca Transilvania s-a reorientat după ce oferta pentru preluarea activelor Bank of Cyprus România a fost respinsă de către ciprioți, canalizându-și interesul către discuțiile de preluare a Volksbank România. Discuțiile au avansat pe un fundal în care austriecii aveau ca termen – limită pentru vânzarea operațiunii din România 31 decembrie 2015, iar banca fusese refuzată de la preluare în trecut de către rușii de la Sberbank. Sub supravegherea atentă a Băncii centrale, Volksbank a pregătit însă curățirea în ritm accelerat a bilanțului, în luna iulie anunțând vânzarea unui portofoliu de credite neperformante de 498 mil. euro la un discount care s-a situat la un nivel de peste 80%.

Vânzarea pachetului de active depreciate către consorțiul Deutsche Bank – HIG Capital – APS – AnaCap și impactul acesteia, adică scăderea creditelor neperformante la 8% din tot portofoliul, a netezit discuțiile de vânzare cu Banca Transilvania. Chiar și așa, Volksbank România mai avea de rambursat băncii – mamă din Austria 600 mil. euro dintr-un credit intragrup contractat anterior. De asemenea, fiica din România a fost capitalizată în câteva runde cu fonduri proaspete ceea ce se poate spune că aduce pe tavă Băncii Transilvania o bancă cu un profil mult ajustat față de anii anteriori. Banca Transilvania își consolidează prin achiziția Volksbank România locul al treilea pe piață.

Un alt element interesant legat de istoricul Băncii Transilvania cu Volksbank se leagă de începuturile băncii cu sediul în Cluj – Napoca. Astfel, sursele MIRSANU.RO precizează că, în urmă cu mai mulți ani, conducerea Băncii Transilvania de la acea vreme oferise pentru vânzare un pachet de circa 10 – 15% din acțiunile băncii către austriecii de la Volksbank, însă aceștia nu s-au arătat interesați.

Acum însă, ca într-o răzbunare a istoriei, austriecii au ajuns să-și vândă banca locală către Banca Transilvania. Volksbank (Austria) a intrat pe piața din România în 2000 și au construit o bancă axată pe retail, cu expunere puternică pe piața imobiliară. Căderea pieței imobiliare la criza din 2008 a lăsat urme adânci asupra Volksbank România, pe care austriecii nu au apucat să le vindece nici până la momentul exit-ului la nivel local. La finele lui 2013, Volksbank România ocupa poziția a noua în sistemul bancar, cu un activ net bilanțier de 3,12 mld. euro și o cotă de piață de 3,8%, în condițiile în care și-au redus an de an expunerea pe piața locală.

Volksbank România a raportat pentru anul trecut o pierdere de 104 milioane euro, redusă aproape la jumătate faţă de anul anterior. Volksbank România este deţinută în proporţie de 99,99% printr-un vehicul special creat, în care banca – mamă Volksbank AG are 51%, Banque Populaire Caisse d’Epargne – 24,5%, DZ Bank – 16,4%, iar WGZ Bank – 8,1%.

De cealaltă parte, Banca Transilvania este una dintre instituțiile de credit aflate pe val în piața bancară, care alături de UniCredit Țiriac Bank și Raiffeisen vânează oportunități pentru a-și crește cota de piață.

Banca a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 338 mil. lei, în creștere cu 40% față de perioada similară a anului anterior. La 30 septembrie, Banca Transilvania dispunea de numerar și echivalent de numerar de 4,528 mld. lei (peste 1 mld. euro). Activele totale ale băncii sunt de circa 34,05 mld. lei, mai mari cu 6,2% față de perioada similară a anului anterior.

Acționarii Băncii Transilvania sunt Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu 14,33%, International Finance Corporation (IFC) cu 5,36%, iar Horia Ciorcilă, președintele băncii, care acționează concertat cu vehiculul de investiții Castorius Limited deține circa 5,11%.

Polonezul Ludwik Sobolewski a condus în perioda 2006 - 2013 bursa de la Varșovia. Sursă foto: Linkedin.

Șeful Bursei de la București, polonezul Ludwik Sobolewski, pentru MIRSANU.RO: Negocierile cu BERD ca să cumpere acțiuni la BVB au început în octombrie la Londra

Discuțiile cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru a cumpăra un pachet de acțiuni la Bursa de Valori București au fost inițiate la Londra și au mers repede, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Ludwik Sobolewski, directorul Bursei de Valori București.

”Noi aveam discuții mai vechi pe alte subiecte cu BERD. În ceea ce privește achiziția pachetului de acțiuni la BVB, discuțiile au început în luna octombrie la Londra și au mers repede. Cum știți, BERD nu putea achiziționa un pachet de acțiuni peste pragul de 5% din BVB”, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO șeful Bursei de la București. Acesta nu a dorit să dezvăluie care a fost prețul tranzacției pentru achiziția pachetului de acțiuni BVB de către BERD.

Sobolewski nu a dorit să facă niciun comentariu nici pe marginea posibilității de a atrage și alți acționari străini, instituționali sau privați, în acționariatul operatorului bursier de la București.

”Pentru noi, atragerea BERD ca acționar la BVB este un semnal important de legitimitate pe care îl transmite această tranzacție investitorilor. Este un catalizator pentru investitori”, explică Sobolewski.

Pe 19 noiembrie, BVB informa investitorii că BERD a cumpărat un pachet de 4,99% din acțiunile operatorului bursier. Titlurile operatorului bursier sunt listate la categoria a II-a a Bursei de la București.La 31 octombrie, acțiunile BVB erau deținute în proporție de 71,3% de către acționari instituționali români, 10,2% din titluri sunt în posesia unor acționari instituționali străini, 17,8% din acțiuni revin unor persoane fizice române, iar acționarii persoane fizice străine cumulează numai 0,6% din titluri. Numărul total de acționari ai BVB la aceeași dată era de 1.404. La ultima cotație a acțiunii de 32,2 lei pe acțiune, valoarea de piață a operatorului bursier BVB este de 247,1 mil. lei (55,7 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei de 4,4315 lei la euro). Raportat la valoarea de piață, un pachet de mărimea celui cumpărat de către BERD este cotat acum la aproximativ 2,78 mil. euro.

În ceea ce privește atragerea de emitenți noi, șeful Bursei de la București își pune speranțele în segmentul de piață alternativă AeRo, unde așteaptă listarea companiilor de talie mică și medie în căutare de finanțare.

”Ne așteptăm să vedem companii din diferite sectoare economice că vor intra pe acest segment de piață bursieră. Vrem, de asemenea, ca aceste firme mici și medii să aibă un loc special unde să poată veni cu emisiuni de obligațiuni corporative către investitori”, explică Sobolewski.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, ce emisiuni de obligațiuni corporative vom vedea pe bursa de la București în 2015, Ludwik Sobolewski a spus: ”Suntem în discuții cu mai mulți emitenți. Nu vă pot spune în acest moment ce emisiuni de obligațiuni corporative vom avea pe BVB în 2015, dar mă aștept la cel puțin una importantă care vine din sectorul non-financiar”.

În acest moment, emisiunea de obligațiuni în lei a Primăriei Municipiului București, care își propune să atragă de la investitorii locali echivalentul a 500 de milioane de euro este cea mai importantă tranzacție de acest tip care se anunță în acest moment la BVB pentru 2015. Primăria Bucureștiului are nevoie de această emisiune de obligațiuni pentru a-și refinanța o emisiune de titluri de 500 mil. euro din 2005, cu o dobândă de 4,125% pe an și scadentă pe 22 iunie 2015.

Pentru emisiunea în lei pe zece ani se bat două consorții locale, formate din BCR și BRD, respectiv Raiffeisen Bank și Banca Transilvania.

Ludwik Sobolewski, 49 de ani, fost director al bursei de la Varșovia, dată astăzi ca exemplul clasic de succes pentru o piață bursieră din estul Europei, a fost instalat în fruntea bursei de la București în urmă cu un an. Declarația de intenție a polonezului este ca Bursa de la București să devină centrul financiar al Europei de Sud – Est, iar în cadrul pieței românești să aspire la poziția de principal finanțator al companiilor locale.

Printre măsurile luate pentru a spori atractivitatea bursei față de investitori se numără și elaborarea unui nou cod de guvernanță corporativă, care să permită investitorilor să aibă acces la informații în timp real despre emitenții lor. Noul cod este în faza de proiect, ce urmează să fie prezentat emitenților în cursul acestei luni, termenul de implementare fiind stabilit pentru trimestrul al doilea din 2015.

Bursa de la București are o capitalizare de piață de 133,8 mld. lei (30,2 mld. euro) pe piața principală, în timp ce pe segmentul de piață Rasdaq capitalizarea atinge 7,7 mld. lei (1,7 mld. euro).

Ludwik Sobolewski a fost instalat în august 2013 directorul general executiv al Bursei de Valori București pentru un mandat de patru ani. Profesia sa de bază este cea de avocat. Are din 1989 o diplomă în drept și administrație a Facultății de profil din cadrul Universității din Cracovia și este doctor în drept din 1995. Este fluent pe lângă limba maternă (poloneză), în engleză și franceză, și are un nivel bun de cunoaștere al limbii ruse.

În perioada 2006 – 2010, a fost președintele Asociației Avocaților Polonezi, iar în perioada 2006 – 2013 a condus din poziția de CEO bursa de la Varșovia, care a devenit cel mai mare centru financiar din Europa de Est și unul dintre cele mai importante din Europa. A ocupat și alte poziții de top în cadrul instituțiilor de top din piața de capital din Polonia, cum ar fi cea de vicepreședinte executiv în cadrul Depozitarului Național de Valori Mobiliare, respectiv de Președinte și membru al Board-ului de supraveghere al bursei poloneze de gaze și energie. Din luna iunie a acestui an, Sobolewski ocupă și poziția de președinte al Consiliului de administrație al Poștei Române, companie de stat aflată în fază avansată de privatizare cu belgienii de la bpost.

Sursă foto: Volksbank România.

Banca Transilvania preia Volksbank România. S-a întors roata istoriei: Austriecii semnează contractul de exit de pe piața locală. În urmă cu mai mulți ani însă, Volksbank avea pe masă oferta pentru a prelua un pachet de 10 – 15% din Banca Transilvania

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață, preia Volksbank România, subsidiara locală a austriecilor de la Volksbank AG, urmând să anunțe în perioada imediat următoare semnarea contractului de achiziție a Volksbank România, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO mai multe surse din piața financiară. Banca Transilvania a demarat în acest an discuțiile pentru achiziția pachetului de 100% din acțiunile Volksbank România.

Tranzacția Banca Transilvania – Volksbank România marchează exit-ul austriecilor de pe piața românească după 14 ani de prezență.

Contactat de MIRSANU.RO pe tema semnării contractului dintre Banca Transilvania și acționarii Volksbank România – Volksbank AG (Austria), BPCE (Franța), DZ Bank și WGZ Bank (Germania), biroul de presă al Băncii Transilvania nu a făcut niciun comentariu. De asemenea, Silvia Conesa, purtător de cuvânt al DZ Bank nu a dorit să facă niciun comentariu pe tema semnării contractului de vânzare al Volksbank România. Volksbank AG, BPCE și WGZ Bank nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la această oră.

Pe 18 noiembrie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO anunța în premieră discuțiile pe care Banca Transilvania le are pentru achiziția Volksbank România. Tot atunci surse bancare susțineau că discuțiile între cele două părți au picat și că Banca Transilvania s-a reorientat către Bank of Cyprus. O săptămână mai târziu, Banca Transilvania confirma informațiile legate de negocierile cu Volksbank printr-un comunicat transmis Bursei de Valori București, în care mai spunea că analizează oportunitățile de pe piață. Pe data de 2 decembrie, publicația financiară franceză Les Echos nota că BPCE, acționar al Volksbank România, va semna în zilele următoare contractul pentru vânzarea pachetului său de 24,5% din Volksbank România și că aceasta face parte din tranzacția care trebuie încheiată cu Banca Transilvania.

Ultimele informații MIRSANU.RO indică faptul că Banca Transilvania s-a reorientat după ce oferta pentru preluarea activelor Bank of Cyprus România a fost respinsă de către ciprioți, canalizându-și interesul către discuțiile de preluare a Volksbank România. Discuțiile au avansat pe un fundal în care austriecii aveau ca termen – limită pentru vânzarea operațiunii din România 31 decembrie 2015, iar banca fusese refuzată de la preluare în trecut de către rușii de la Sberbank. Sub supravegherea atentă a Băncii centrale, Volksbank a pregătit însă curățirea în ritm accelerat a bilanțului, în luna iulie anunțând vânzarea unui portofoliu de credite neperformante de 498 mil. euro la un discount care s-a situat la un nivel de peste 80%.

Vânzarea pachetului de active depreciate către consorțiul Deutsche Bank – HIG Capital – APS – AnaCap și impactul acesteia, adică scăderea creditelor neperformante la 8% din tot portofoliul, a netezit discuțiile de vânzare cu Banca Transilvania. Chiar și așa, Volksbank România mai avea de rambursat băncii – mamă din Austria 600 mil. euro dintr-un credit intragrup contractat anterior. De asemenea, fiica din România a fost capitalizată în câteva runde cu fonduri proaspete ceea ce se poate spune că aduce pe tavă Băncii Transilvania o bancă cu un profil mult ajustat față de anii anteriori. Banca Transilvania își consolidează prin achiziția Volksbank România locul al treilea pe piață.

Un alt element interesant legat de istoricul Băncii Transilvania cu Volksbank se leagă de începuturile băncii cu sediul în Cluj – Napoca. Astfel, sursele MIRSANU.RO precizează că, în urmă cu mai mulți ani, conducerea Băncii Transilvania de la acea vreme oferise pentru vânzare un pachet de circa 10 – 15% din acțiunile băncii către austriecii de la Volksbank, însă aceștia nu s-au arătat interesați.

Acum însă, ca într-o răzbunare a istoriei, austriecii au ajuns să-și vândă banca locală către Banca Transilvania. Volksbank (Austria) a intrat pe piața din România în 2000 și au construit o bancă axată pe retail, cu expunere puternică pe piața imobiliară. Căderea pieței imobiliare la criza din 2008 a lăsat urme adânci asupra Volksbank România, pe care austriecii nu au apucat să le vindece nici până la momentul exit-ului la nivel local. La finele lui 2013, Volksbank România ocupa poziția a noua în sistemul bancar, cu un activ net bilanțier de 3,12 mld. euro și o cotă de piață de 3,8%, în condițiile în care și-au redus an de an expunerea pe piața locală.

Sursă date: BNR.

Sursă date: BNR.

Volksbank România a raportat pentru anul trecut o pierdere de 104 milioane euro, redusă aproape la jumătate faţă de anul anterior. Volksbank România este deţinută în proporţie de 99,99% printr-un vehicul special creat, în care banca – mamă Volksbank AG are 51%, Banque Populaire Caisse d’Epargne – 24,5%, DZ Bank – 16,4%, iar WGZ Bank – 8,1%.

De cealaltă parte, Banca Transilvania este una dintre instituțiile de credit aflate pe val în piața bancară, care alături de UniCredit Țiriac Bank și Raiffeisen vânează oportunități pentru a-și crește cota de piață.

Banca a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 338 mil. lei, în creștere cu 40% față de perioada similară a anului anterior. La 30 septembrie, Banca Transilvania dispunea de numerar și echivalent de numerar de 4,528 mld. lei (peste 1 mld. euro). Activele totale ale băncii sunt de circa 34,05 mld. lei, mai mari cu 6,2% față de perioada similară a anului anterior.

Banca Transilvania are o valoare bursieră de 4,559 mld. lei (1,029 mld. euro), la un preț de 1,748 lei pe acțiune. Acționarii Băncii Transilvania sunt Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu 14,33%, International Finance Corporation (IFC) cu 5,36%, iar Horia Ciorcilă, președintele băncii, care acționează concertat cu vehiculul de investiții Castorius Limited deține circa 5,11%.

Tranzacțiile anului 2014 pe piața bancară

OTP – Millennium, tranzacția care aduce grupul ungar aproape de top 10

În acest an, pe lângă achiziția portofoliului corporate al RBS Bank România de către UniCredit, grupul ungar OTP a anunțat în luna iulie achiziția afacerii locale a portughezilor de la Millennium. Mișcarea OTP aduce grupul ungar aproape de primele zece poziții din piață, dacă ne uităm că la o cotă de piață de 1,3% vine un plus de circa 0,8% cotă de piață, judecând pe baza datelor din raportul BNR pe 2013. Tranzacția a fost semnată pe 30 iulie, iar pe 23 septembrie a primit aprobarea Consiliului Concurenței. Valoarea tranzacției este de 39 mil. euro la care se adaugă obligația OTP de a rambursa un credit intragrup al băncii preluate către fosta bancă – mamă de 150 mil. euro.

Mișcarea UniCredit Țiriac Bank – RBS betonează locul al patrulea din piață

De asemenea, UniCredit își consolidează poziția a patra în topul pieței, adăugând încă 0,5% la zestrea proprie de 7,6% cotă de piață la 31 decembrie 2013 prin preluarea portofoliului corporate. Anul trecut, italienii au luat portofoliul de retail și cel de Preferred Banking.  Tranzacția a fost semnată pe 5 august, iar Consiliul Concurenței a ratificat achiziția pe 23 septembrie, Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Banca Transilvania – Volksbank apropie poziția a treia la mică distanță de locul ocupat de BRD

La rândul său, nr. 3 din piața bancară, Banca Transilvania prin preluarea Volksbank România își majorează cota de piață exact pe segmentul de retail, așa cum preciza în luna octombrie pentru MIRSANU.RO Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, că este focusată banca în strategia sa de extindere.

La 31 decembrie, Banca Transilvania avea o cotă de piață de 8,9% după activele totale, iar în conturi banca din Cluj – Napoca are peste un miliard de euro, cu mult peste cât are nevoie de a-și completa portofoliul cu câteva achiziții din piață.

Carpatica, plan de fuziune cu Nextebank cu impact în top 20 bănci

Carpatica, bancă fondată de omul de afaceri din Sibiu Ilie Carabulea, a anunțat luna trecută că va supune acționarilor săi pe 19 decembrie planul unei fuziuni cu Nextebank, preluată anul trecut de către fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund de la ungurii de la MKB. Potrivit convocatorului de AGA, la Carpatica ar putea urma o majorare de capital care ar putea aduce, potrivit calculelor de pe hârtie, un nou acționar principal în locul fondatorului Ilie Carabulea. Fondul de investiții ar putea astfel ajunge prin intermediul Nextebank la o cotă de 33% din noua Carpatica după fuziune, iar Carabulea și-ar putea vedea diminuată participația undeva la 27%. În planul impactului în piață, Carpatica ar avea un acționar cu forță financiară suficientă s-o ajute să se recapitalizeze, așa cum cere banca centrală, iar, de cealaltă parte, fondul de investiții administrat de Horia Manda ar intra în topul primelor 20 de instituții de credit locale.

Ciprioții sunt pe picior de plecare din România. Credit foto:  Dreamstime.

Aproximativ zece investitori au intrat în camera de date de la Bank of Cyprus România. Ofertele angajante urmează să fie depuse în cursul acestei luni

Un număr de aproximativ zece investitori au accesat camera de date în cadrul procesului de vânzare a Bank of Cyprus România, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

”Au fost în camera de date (a Bank of Cyprus România – n.r.) aproximativ zece investitori, atât bănci, cât și fonduri de investiții, precum și alte tipuri de investitori. Ofertele angajante vor fi depuse în cursul lunii decembrie”, au precizat sursele citate.

Printre investitorii interesați se numără și un fond american, care are în administrare active de zeci de miliarde de dolari și este interesat de active bancare neperformante.

Vânzarea Bank of Cyprus România este coordonată de către banca de investiții HSBC și a fost reluată în a doua parte a acestui an, după ce în primăvară ciprioții au respins oferta finală înaintată de către Banca Transilvania, potrivit informațiilor MIRSANU.RO.

Banca Transilvania și-a exprimat interesul și în noua rundă de vânzare a băncii. Instituția financiară cu sediul la Cluj – Napoca urmărește însă în acest moment și alte ținte, o pistă confirmată fiind discuțiile pentru achiziția Volksbank România, dezvăluite în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO și confirmate ulterior de către șefii Băncii Transilvania.

Procesul de vânzare derulat la Bank of Cyprus România vizează un portofoliu de credite și de active imobiliare, după cum precizează raportul băncii – mamă pe primele nouă luni ale anului.

Portofoliul de active al Bank of Cyprus România se situa la aproximativ 368 mil. euro potrivit raportărilor băncii – mamă la data de 30 iunie.

Ciprioții sunt implicați într-un proces mai larg de dezinvestire (exit) din mai multe piețe pentru a face rost de lichidități. Astfel, Bank of Cyprus este în faze diferite ale acestui proces de vânzare în România, Marea Britanie, Ucraina, Serbia, Grecia. Măsurile au fost dictate în contextul în care statul cipriot a fost nevoit în 2013 să apeleze la Uniunea Europeană și alți creditori financiari internaționali pentru un ajutor financiar de urgență. În premieră criza cipriotă, spre deosebire de Grecia sau alte episoade, a însemnat pierderi directe pentru deponenții băncilor cipriote, care nu și-au mai putut recupera deloc o parte din banii plasați în conturi.

Procesele de vânzare ale subsidiarelor din străinătate au loc pentru că Bank of Cyprus are nevoie de lichidități cu care să-și poată relaxa nivelul datoriilor.

În România, primii pași pentru exit-ul Bank of Cyprus au fost făcuți în urmă cu un an și jumătate.

Pe 25 aprilie 2013, Bank of Cyprus România a transferat către Marfin Bank România un pachet de active în valoare de 82 mil. euro, din care un portofoliu de depozite de 77 mil. euro.

Astfel, în primăvară, Bank of Cyprus și-a vândut în pachetul de circa 9,9% din Banca Transilvania pentru 82,5 mil. euro. Un alt pas în direcția exitului de pe piața locală a fost vânzarea participației de 35% din societatea care administrează hotelul de cinci stele JW Marriott din București într-o tranzacție de 95 mil. euro. Bank of Cyprus și-au vândut acest pachet către compania austriacă Strabag, acționarul majoritar al hotelului.

La 30 iunie, depozitele Bank of Cyprus România erau de 18,24 mil. euro, în timp ce portofoliul de credite era de 367,6 mil. euro, iar cu tot cu activele din afara bilanțului băncii se ridică la 368,7 mil. euro. La acestea se adaugă plasamente ale băncii de circa 206,2 mil. euro ceea ce indică o expunere totală a ciprioților pe piața bancară locală de circa 572 mil. euro.

Portofoliul de credite al Bank of Cyprus România este format din împrumuturi în valoare de 211,9 mil. euro acordate în sectorul imobiliar, 71,3 mil. euro în sectorul profesioniștilor și a altor servicii, iar 26,9 mil. euro este expunerea pe sectorul construcțiilor. Pe categorii de clienți, sectorul marilor companii (corporate) înseamnă împrumuturi de 333 mil. euro, adică o pondere de 90% din întregul portofoliu de credite. IMM-urile reprezintă un sector unde expunerea ciprioților este de zece ori mai mică, cu împrumuturi de numai 34,4 mil. euro, în timp ce retailul (creditele acordate persoanelor fizice) este de numai 1,66 mil. euro și a avut ca destinație construcția și modernizarea locuințelor. La acestea se adaugă participații în câteva companii mai mici.

La finele anului trecut, Bank of Cyprus avea o cotă de piață de 0,4% după activele totale existente la nivelul sistemului bancar, conform raportului BNR pe 2013.

Vânzarea Bank of Cyprus România se circumscrie unui trend de exit a mai multor jucători din piața bancară locală, dar și unei serii de tranzacții de vânzare a pachetelor de credite neperformante acumulate în bilanțurile băncilor locale.

Billa operează o rețea de 85 de magazine în România și aproximativ 90 de locații în Bulgaria. Sursă foto: Billa.

Grupul german REWE a scos la vânzare rețeaua BILLA din România și Bulgaria, tranzacție în jurul a 500 mil. euro. Deloitte are mandatul de vânzare. REWE neagă scoaterea la vânzare a afacerii BILLA

Grupul german de comerț REWE a scos la vânzare rețeaua de magazine BILLA din România și Bulgaria precum și alte participații din cele două țări, în cadrul unei tranzacții care ar putea ajunge la 500 mil. euro, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO mai multe surse din piață. Intenția este negată de către oficialii REWE.

„Tranzacția echivalează cu exit-ul rețelei BILLA din România și Bulgaria. Deloitte are mandatul de vânzare pentru BILLA. La vânzare pe lângă cele două rețele sunt și alte active pe care BILLA le deține în cele două țări”, au declarat pentru MIRSANU.RO surse din piață.

Tranzacția de exit a BILLA din România și Bulgaria, care include rețelele de pe cele două piețe, s-ar putea apropia de jumătate de miliard de euro, susțin surse din piața de fuziuni și achiziții care au dorit să își păstreze anonimatul având în vedere natura privată a afacerii.

”Acestea sunt doar speculații. Nu sunt planuri să vindem BILLA România. Rămânem la strategia noastră de expansiune în viitor în condițiile în care piața româneascp este foarte importantă pentru noi”, a declarat în urmă cu două săptămâni pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Theresa Teufel, Director de comunicare al REWE International AG.

BILLA România operează o rețea de 85 de magazine, iar BILLA Bulgaria activează cu un lanț de aproximativ 90 de magazine, conform ultimelor informații disponibile.

La o tranzacție de acest nivel pe piața de retail, unii experți din sectorul de fuziuni și achiziții se așteaptă ca interesul pentru o asemenea mișcare să vină din partea unor jucători strategici, deși nu este exclus apetitul și al unor fonduri de investiții de talie regională sau chiar europeană.

O tranzacție cu o structură asemănătoare a fost cea din 2010, când grupul german Tengelmann a vândut către LIDL rețelele de supermarketuri Plus din România și Bulgaria.

Printre cei care și-au exprimat interesul în acest an pentru achiziția magazinelor BILLA din România s-a numărat managerul de fonduri Enterprise Investors, însă sursele MIRSANU.RO precizează că fondul polonez de investiții s-a retras de la discuții.

Pe piața de retail, printre grupurile care au dat semnale că sunt interesate să se extindă se află Mega Image, lanț controlat de belgienii de la Delhaize, grupul german Lidl Schwarz sau francezii de la Carrefour.

”Delhaize Group nu comentează asupra unor zvonuri despre potențiale fuziuni, achiziții sau vânzări”, a răspuns pe 17 noiembrie întrebărilor MIRSANU.RO Charles Davis, Senior Vice President pentru comunicare și relații publice în cadrul Delhaize Group.

De asemenea, oficialii Lidl nu au făcut niciun comentariu până în momentul publicării acestui articol. Reprezentanții Carrefour au precizat că nu doresc să comenteze acest subiect.

Rețeaua austriacă de retail Billa a deschis primul magazin în România în 1999.

Grupul german REWE este unul dintre cei mai mari jucători din piața de retail din România, fiind prezent aici cu rețeaua BILLA, lanțul de magazine cash and carry Selgros România și supermarketurile Penny Market și XXL Mega Discount. În total, grupul REWE număra peste 10.000 de angajați și un volum al afacerilor de peste 1,5 mld. euro, conform bilanțurilor raportate de fiecare companie în parte.

Astfel, Billa România a raportat pentru anul trecut un profit net de 2,18 mil. lei (0,49 mil. euro) și o cifră de afaceri de 1,359 mld. lei (307,5 mil. euro) la un personal format din 3.132 de angajați.

Prin rețelele de magazine Penny Market și XXL Mega Discount, compania REWE România SRL și divizia de Real Estate (REWE Projektentwicklung România SRL) au înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de peste o jumătate de miliard de euro. La finele anului trecut, cifra de afaceri a REWE România SRL a fost de 2,194 mld. lei (496 mil. euro), în creștere cu 12,9% față de cea înregistrată anul anterior, iar cea a diviziei de Real Estate (REWE Projektenwicklung România SRL) a ajuns la 61,7 mil. lei (13,9 mil. euro). La finele lui 2013, rețeaua penny Market avea 149 de magazine, iar cea a XXL Mega Discount 7 magazine, ceea ce totalizează pe bilanțul companiei 3.212 angajați.

Selgros Cash and Carry a raportat la rândul său pentru anul 2013 un profit net de 53,9 mil. lei (12,2 mil. euro) la o cifră de afaceri de 3,09 mld. lei (699,28 mil. euro) și un personal format din 4.026 de angajați. Rețeaua Selgros cuprinde 19 locații la nivel local, conform informațiilor disponibile pe site-ul companiei.

La nivel global, grupul german REWE a raportat vânzări de 50,6 mld. euro în anul fiscal 2013 și un personal format din 329.418 angajați. REWE a luat ființă în 1927. În 1996, REWE a cumpărat BML Group, care deținea rețeaua de supermarketuri BILLA.

Sursă date: BNR.

Banca Transilvania confirmă oficial intenția de preluare a Volksbank România, anunțată în premieră săptămâna trecută de MIRSANU.RO. Codruț Pascu, șeful biroului Roland Berger, despre tranzacțiile de pe piața bancară: Cel puțin 10 operațiuni ar putea fi de vânzare

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piața locală, a anunțat astăzi că sunt în derulare negocieri cu privire la o potențială achiziție a pachetului integral de acțiuni la Volskbank România, potrivit unui comunicat de presă transmis Bursei de Valori București. Primele informații privind interesul Băncii Transilvania pentru preluarea Volksbank România au fost publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în data de 18 noiembrie.

Tot atunci, surse din piața financiară susțineau că discuțiile între cele două părți ar fi picat, iar Banca Transilvania s-ar fi reorientat către achiziția Bank of Cyprus.

”Banca Transilvania analizează oportunități de achiziții, fiind o companie bine capitalizată, cu o lichiditate mare și rezultate foarte bune. În prezent, este în negocieri privind o potențială achiziție a pachetului de acțiuni la Volskbank România”, afirmă reprezentanții băncii în cadrul unui comunicat.

”Precizăm că discuțiile sunt în continuare în desfășurare și nu a fost semnat până la acest moment niciun document angajant de către BT cu privire la acest subiect. Orice eventuală decizie privind dobândirea de către Banca Transilvania a unei astfel de participații de capital în situația finalizării cu succes a negocierilor, va fi formalizată în mod corespunzător, prin parcurgerea etapelor legale incidente și obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților relevante și cu informarea corespunzătoare a investitorilor”, au mai spus astăzi reprezentanții Băncii Transilvania.

Poziția exprimată de șefii celei de-a treia bănci locale de pe piață confirmă interesul major pentru Volksbank România, fără să excludă însă și alte ținte de achiziție. Luna trecută, Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, declara în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că instituția de credit pe care o conduce face oferte de cumpărare de bănci de pe piață și că sunt în acest moment 4 – 5 tranzacții potențiale. Tot atunci, Ciorcilă indica faptul că Banca Transilvania se concentrează pe creșterea cotei de piață, mai ales pe segmentul de retail.

Din acest punct de vedere, Volksbank România corespunde acestui profil și îi poate oferi un avans confortabil al cotei de piață în luptă cu alți competitori de top. Banca austriacă Raiffeisen a cumpărat portofoliul de retail al lui Citi în 2013 și se uită în continuare după achiziții, iar UniCredit Țiriac Bank ”a înghițit” în două etape RBS Bank România. De asemenea, o altă tranzacție care prinde contur în piața bancară este fuziunea propusă de Nextebank, aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Axxess Capital, cu Carpatica, bancă al cărei pachet principal este în mâinile omului de afaceri sibian Ilie Carabulea.

”Reprezentanții BT sunt încrezători cu privire la formalizarea unor viitoare achiziții, fie privind cumpărarea unei bănci, fie a unor portofolii care să aducă valoare adăugată pentru Banca Transilvania”, se mai arată în comunicatul băncii cu sediul la Cluj – Napoca.

Austriecii au angajat în luna aprilie a acestui an banca de investiții Rothschild pentru vânzarea Volksbank România, proces care trebuie finalizat până la 31 decembrie 2015.

Volksbank România este în plin proces de curățire a bilanțului de creditele neperformante, după ce un pachet cu astfel de active de aproape 500 mil. euro a fost vândut unui consorțiu de investitori format din Deutsche Bank, HIG Capital, APS și AnaCap.

Volksbank România mai are de rezolvat problema unei datorii către banca – mamă din Austria, o refinanțare acordată anterior din care mai avea de plătit 600 mil. euro la 30 iunie 2014.Rata creditelor neperformante a băncii s-a redus sub 8%, la un nivel confortabil, afirmă bancherii austrieci.

În paralel, cu scoaterea creditelor neperformante de pe bilanț, Volksbank România caută să înlocuiască fondurile ce veneau anterior de la banca – mamă cu o politică de atragere de depozite. Raportul dintre credite și depozite a scăzut însă abia de la 253% în decembrie 2013 la 240% la 30 iunie 2014.

Volksbank România a raportat pentru anul trecut o pierdere de 104 milioane euro, redusă aproape la jumătate faţă de anul anterior. Volksbank România este deţinută în proporţie de 99,99% printr-un vehicul special creat, în care banca – mamă Volksbank AG are 51%, Banque Populaire Caisse d’Epargne – 24,5%, DZ Bank – 16,4%, iar WGZ Bank – 8,1%.

De cealaltă parte, Banca Transilvania este una dintre instituțiile de credit aflate pe val în piața bancară, care alături de UniCredit Țiriac Bank și Raiffeisen vânează oportunități pentru a-și crește cota de piață.

Banca a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 338 mil. lei, în creștere cu 40% față de perioada similară a anului anterior. La 30 septembrie, Banca Transilvania dispunea de numerar și echivalent de numerar de 4,528 mld. lei (peste 1 mld. euro). Activele totale ale băncii sunt de circa 34,05 mld. lei, mai mari cu 6,2% față de perioada similară a anului anterior.

Pe piața bancară este în curs și un alt exit, cel al Bank of Cyprus, proces în care era implicată și Banca Transilvania, potrivit ultimelor informații MIRSANU.RO. Bank of Cyprus este în curs de lichidare accelerată a portofoliului de active, după ce în primăvară și-a vândut pachetul de 9,9% din Banca Transilvania, iar apoi participația deținută la hotelul JW Marriott de cinci stele din București.

 

Centrul de greutate al tranzacțiilor între bănci este în top 25: Două tranzacții bifate în acest an, minim patru sunt în curs de desfășurare

Interesul Băncii Transilvania pentru achiziția Volksbank, la care se adaugă și demersurile pentru preluarea Bank of Cyprus România, coroborate cu propunerea de fuziune a Nextebank cu Carpatica arată că tranzacțiile se concentrează de anul trecut încoace în topul primelor 25 de bănci locale. În ansamblu, numărul potențial de tranzacții în perioada următoare este însă mult mai mare.

”Pe de o parte, ai bănci cu o labilitate mare în condițiile în care activitatea de creditare nu este așa de exuberantă, iar, pe de altă parte, sunt bănci care au contat pe o creștere a cotei de piață, iar băncile din piețele – mamă trebuie să își limiteze expunerea locală sau să o gestioneze la un nivel de conservatorism. Cel puțin 10 operațiuni (bănci – n.r.) ar putea fi de vânzare”, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Codruț Pascu, managing partner în cadrul biroului local al firmei internaționale de consultanță strategică Roland Berger Strategy Consultants.

Codruț Pascu, managing partner al biroului din București al Roland Berger Strategy Consultants. Sursă foto: Roland Berger Strategy Consultants.

Codruț Pascu, managing partner al biroului din București al Roland Berger Strategy Consultants. Sursă foto: Roland Berger Strategy Consultants.

Acesta observă că în piața bancară, câmpul de creștere organică s-a îngustat și, deși, mai este loc de creștere organică, nu mai este așa de mult spațiu. ”Presiunea este în a doua parte (a clasamentului – n.r.) unde nu este masă critică și nici perspectivă de a mai crește”.
Aceleași argumente sunt susținute într-o altă formă și de analistul economic Aurelian Dochia, care vede absolut logice astfel de mișcări.

”Era de așteptat. De câțiva ani, de când a început criza, a crescut presiunea pe bănci în România și pe plan european să-și rezolve nevoile de capitalizare. În acest context, unele bănci străine au început să-și vândă din subsidiare”.

Potrivit acestuia, miza acestor mișcări tectonice din piața bancară este cota de piață.

”(Băncile – n.r.) luptă pentru cotă de piață în încercarea de a se diversifica către segmente de piață, pe care înainte unele nu le aveau. Trebuie remarcat că băncile românești, cum este Banca Transilvania, au început să prindă mai mult curaj, care arată mai multă încredere în sine, în forțele proprii față de anii anteriori”, explică analistul economic.

Dacă în rândul băncilor care și-au făcut bagajele și au plecat din România s-au aliniat în anii anteriori jucători de talie mai mică precum MKB (Ungaria), ATE Bank (Grecia) sau acționarii de la Romanian International Bank, din 2013 și, mai ales, în acest an, centrul de greutate al fuziunilor și achizițiilor s-a mutat în prima parte a clasamentului băncilor după active.

Astfel, Raiffeisen a preluat portofoliul de retail al americanilor de la Citi în 2013, iar UniCredit Țiriac Bank din două mișcări a înghițit RBS Bank România din mâinile grupului bancar britanic.

OTP – Millennium, tranzacția care aduce grupul ungar aproape de top 10

În acest an, pe lângă achiziția portofoliului corporate al RBS Bank România de către UniCredit, grupul ungar OTP a anunțat în luna iulie achiziția afacerii locale a portughezilor de la Millennium. Mișcarea OTP aduce grupul ungar aproape de primele zece poziții din piață, dacă ne uităm că la o cotă de piață de 1,3% vine un plus de circa 0,8% cotă de piață, judecând pe baza datelor din raportul BNR pe 2013. Tranzacția a fost semnată pe 30 iulie, iar pe 23 septembrie a primit aprobarea Consiliului Concurenței. Valoarea tranzacției este de 39 mil. euro la care se adaugă obligația OTP de a rambursa un credit intragrup al băncii preluate către fosta bancă – mamă de 150 mil. euro.

Mișcarea UniCredit Țiriac Bank – RBS betonează locul al patrulea din piață

De asemenea, UniCredit își consolidează poziția a patra în topul pieței, adăugând încă 0,5% la zestrea proprie de 7,6% cotă de piață la 31 decembrie 2013 prin preluarea portofoliului corporate. Anul trecut, italienii au luat portofoliul de retail și cel de Preferred Banking.  Tranzacția a fost semnată pe 5 august, iar Consiliul Concurenței a ratificat achiziția pe 23 septembrie, Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Banca Transilvania are pe masă opțiuni care atacă locul al doilea, ocupat de BRD

La rândul său, nr. 3 din piața bancară, Banca Transilvania dacă va avea succes în preluarea Volksbank România și Bank of Cyprus intră în luptă directă pentru ocuparea poziției a doua în sistem, ocupată acum de BRD SocGen.

La 31 decembrie, Banca Transilvania avea o cotă de piață de 8,9% după activele totale, iar în conturi banca din Cluj – Napoca are peste un miliard de euro, cu mult peste cât are nevoie de a-și completa portofoliul cu câteva achiziții din piață.

Carpatica trebuie să decidă dacă deschide ușa pentru intrarea unui fond de investiții în top 20

În ultima lună, proaspăta achiziție a managerului de fonduri de investiții Axxess Capital, Nextebank, a propus directorilor Carpatica un plan de fuziune la capătul căruia ar putea interveni chiar o schimbare a acționarului majoritar în urma unei majorări de capital. Planul de fuziune urmează să fie discutat de acționarii Carpatica pe 19 decembrie.

Finalizarea unei tranzacții pe ruta Carpatica – Nextebank ar aduce fondul de investiții administrat de Horia Manda, unul dintre veteranii pieței locale de private equity, în postura unui jucător de top 20, în prima jumătate a clasamentului.

Intrarea unui fond de investiții în topul primelor 20 de bănci nu ar trebui să surprindă dacă ne uităm la tendințe, avertizează Codruț Pascu.

”Linia de demarcație dintre industrii este din ce în ce mai subtilă. Avem companii de telecomunicații care intră în utilități, utilități care intră în servicii financiare, bănci care trec granița serviciilor financiare, care ies din teritoriul tradițional de banking. Pe piețele de afară, ai modele care sunt neconvenționale, la noi încă rămâne de văzut”, spune șeful biroului local al Roland Berger.

Horia Manda, președintele Axxess Capital, are însă experiența administrării unor bănci având în vedere că unul dintrre fondurile conduse de el, RAEF, a vândut anterior Banca Agricolă către banca austriacă Raiffeisen.

Emerging Europe Accession Fund, administrat de Axxess Capital, a semnat anul trecut contractul de achiziție al Nextebank, care la finele anului trecut avea un activ net bilanțier de 857,8 mil. lei și o cotă de piață de 0,2%. Comparativ, ținta sa de fuziune, Carpatica, a avut anul trecut o cotă de piață de 1,1% în sistemul bancar.

Cinci exit-uri anunțate în top 25

Vânzarea RBS Bank România și a Millennium Bank scoate din piață două bănci din topul primelor 25 de instituții de credit după activele raportate la finele anului trecut. Volksbank are termen să-și vândă banca într-un an, iar Bank of Cyprus este deja în proces avansat de ieșire din piață. Indiferent de deznodământul discuțiilor dintre Nextebank și Carpatica, deja este anunțat încă un exit, care a fost aprobat în vară la nivelul Comisiei Europene.

Astfel, National Bank of Greece are termen până în 2018 să vândă Banca Românească, iar alte bănci elene ar putea să îi urmeze exemplul în anii următori.

Sursă date și foto: Dentons.

Perry Zizzi, partener Dentons: Avem 15 mandate de tranzacții în imobiliare, din care 4 în sectorul de logistică. Vom vedea bănci care intră anul viitor pe piața românească

Anul 2015 se conturează ca un an major pentru imobiliare în România, iar activitatea investițională este în continuă creștere în acest sector, afirmă Perry Zizzi, partener al Dentons care coordonează departamentele de Real Estate și Finanțe & Bănci din cadrul biroului local.

”Avem circa 15 mandate de achiziție în real estate, din care 4 în logistică. Crește activitatea investițională în special pe segmentul de logistică, un exemplu în acest sens este și achiziția făcută recent de către P3. Anul 2015 ni se arată ca un an major în imobiliare în România”, a declarat în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Perry Zizzi, unul dintre cei mai cunoscuți expați din mediul de afaceri local.

dentons caseta topicuri

Avocatul american, cu o carieră de 19 ani în avocatura de afaceri, a revenit în luna iulie a acestui an pe poziția de partener la Dentons (fost Salans) în cadrul biroului din București după o perioadă de șapte ani petrecuți la Clifford Chance Badea, unde a ocupat, de asemenea, poziția de partener. Una din expertizele sale de bază este consultanţa acordată investitorilor internaţionali care au pe radar piaţa românească, unde sectorul imobiliar pune din nou în mişcare capitalul străin.

„Investitorii vânează yield-uri (randamente – n.r.), iar băncile vânează margini (de profit – n.r.), ambele rămânând atractive în România pe o bază ajustată a riscului. Imobiliarele sunt un domeniu fierbinte şi acesta va deveni şi mai fierbinte”, spune Perry Zizzi.

Potrivit acestuia, există un potențial major de tranzacții în logistică în partea de vest a României, zonă care cuprinde centre precum Craiova, Ploieşti, Arad, Timișoara, dar și în locaţiile din jurul Bucureștiului cu acces facil la autostrăzi.

„Logistica a fost vărul cel sărac la ultima creştere a pieţei imobiliare. Acum, este foarte mult focus din partea unui număr de investitori, inclusiv din categoria celor care investesc pentru prima dată. Nu sunt disponibile produse de o mare calitate instituţională aşa că mă aştept la mai multe dezvoltări – eventual chiar (interes – n.r.)speculativ până la finele anului viitor”, este de părere şeful departamentelor de Real Estate şi Finanţe & Bănci din cadrul biroului Dentons din Bucureşti.

Piaţa imobiliară locală înregistrează ritmuri diferite de evoluţie pe fiecare etaj în parte. Astfel, segmentul rezidenţial a rămas în urma altor sectoare, dar poate să revină pe creştere în măsura în care cererea revine, iar creditele bancare sunt mai accesibile. Din punctul de vedere al reprezentantului Dentons, dezvoltările de proiecte de birouri rămân de mare interes pentru investitori, chiar şi în oraşele secundare.

„În retail, investitorii şi băncile rămân un pic circumspecţi faţă de dezvoltările de centre comerciale dată fiind explozia prematură a segmentului în perioada 2006 – 2008. Formatele mari (big box – n.r.) se află mai în zona lor de confort, dezvoltările de mall-uri mai puţin”, explică Zizzi. CITIŢI AICI PROFILUL LUI PERRY ZIZZI.

Întrebat ce părere au clienţii săi despre finanţările bancare disponibile pe piaţă pentru susţinerea propriilor investiţii, reprezentantul Dentons a răspuns: „Investitorii se plâng de margini şi de ratele de îndatorare, ambele fiind neatractive pentru mulţi investitori. Aţi observat desigur că NEPI a preferat să plătească 150 mil. euro în numerar pentru Promenada decât să folosească pentru achiziţie finanţare bancară. Aşteptarea este ca aceşti termeni să se îmbunătăţească. Nu aş fi surprins să văd marginile să scadă la 250 (puncte de bază – n.r.) într-un an de acum încolo, iar raportul dintre valoarea împrumutului şi valoarea proprietăţii imobiliare se îndreaptă deja dincolo de 60%”.

Dacă băncile au probleme în a atrage clienţii pentru a da credite, când vine vorba de investitori interesaţi de preluări pe piaţa instituţiilor de credit, situaţia se schimbă.

Anul viitor vom vedea cel puţin o bancă străină intrând pe piaţa din România, susţine şeful departamentului de Bănci & Finanţe al biroului Dentons din Bucureşti. CITIŢI AICI PROFILUL DENTONS.

Peisajul bancar local este acum dominat de tranzacţiile cu pachete de credite neperformante, dar în acelaşi timp, pe piaţă mai multe bănci sunt de vânzare. Astfel, austriecii de la Volksbank trebuie să-şi vândă banca din România până la 31 decembrie 2015, National Bank of Greece are termen pentru Banca Românească până în 2018, alte bănci elene ar putea fi nevoite să facă demersuri similare la nivel local, iar Carpatica se pregăteşte de fuziune cu Nextebank – bancă intrată recent în portofoliul administrat de Axxess Capital. De asemenea, şefii unora dintre băncile mari şi mai mulţi analişti din piaţa financiară se aşteaptă ca numărul ţintelor de preluare să crească în a doua jumătate a clasamentului de bănci după cota de piaţă, unde sunt mai puternice presiunile privind nevoia de capitalizare asupra căreia insistă banca centrală.

Perry Zizzi nu a spus însă cine este banca străină care îşi va face apariţia pe piaţa românească în 2015 sau ce ţinte are.

Cum stau în cifre departamentele coordonate de Zizzi în Dentons

”De la venirea ca partener la Dentons, în aria de practică pe care o coordonez au apărut 4 noi tranzacții și 3 clienți noi în portofoliu. Sperăm să extindem lista noastră de clienți activi în termeni de bănci și finanțatori. Ca procentaj din bugetul biroului nostru, ne așteptăm ca portofoliul de real estate și finanțări să crească, dar încă nu este clar cu cât”, afirmă Perry Zizzi.

Departamentul de real estate a avut în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie o pondere de 22% din veniturile biroului Dentons din Bucureşti, în timp ce aria de Bănci & Finanţe a contribuit în aceeaşi perioadă cu 10% din încasări.

„Echipa de real estate este formată din 10 oameni, în timp ce echipa de Bănci şi Finanţe are opt membri. Cei mai mulţi dintre noi lucrează în arii multiple de practică. Eu, de exemplu, fac parte atât din echipa de Real Estate, cât şi din cea de Bănci”, explică modul de organizare partenerul Dentons.

În total, biroul din Bucureşti are un personal format din 30 de oameni. Conducerea biroului Dentons din Bucureşti este asigurată de către opt parteneri, din care patru sunt parteneri locali, iar alţi patru sunt parteneri în reţeaua globală a Dentons. Perry Zizzi este unul dintre cei patru parteneri globali ai Dentons. Biroul Dentons din Bucureşti este condus de către Anda Todor, care ocupă poziţia de managing partner din 2008.

Dentons mizează pe atu-ul reţelei în lupta pentru clienţi pe piaţa locală a serviciilor avocaţiale

Cea mai sonoră tranzacție în care a fost implicat de la revenirea sa la Dentons este achiziția de către P3 de la grupul austriac CA Immo a unui portofoliu de trei proiecte de logistică în Polonia și România, din care cel mai mare este localizat în apropierea Bucureștiului lângă autostrada care leagă Capitala de Pitești. P3 este o companie specializată în dezvoltarea și administrarea de proiecte de logistică în Europa.

Portofoliul cumpărat de P3 totalizează 467.000 de metri pătraţi suprafaţă închiriabilă şi aproximativ 165 hectare de teren pentru dezvoltare. Din acest portofoliu, Bucharest Park, proiectul preluat în România, înseamnă 215.000 de metri pătraţi suprafaţă închiriabilă ocupată aproape integral şi 40 de hectare de teren pentru dezvoltare, situat lângă autostrada Bucureşti – Piteşti. Aceasta este o conexiune de transport importantă pentru tranzitul mărfurilor pe coridorul dintre Dresda (Germania) şi Instanbul (Turcia), care leagă Europa de Vest şi de Nord cu sudul Europei, cu Orientul Mijlociu şi, mai departe, cu Asia.

„În tranzacția cu P3, au lucrat 4 birouri din rețeaua Dentons – Praga, Varșovia, București şi Londra. Aproximativ jumătate din personalul biroului din București a lucrat la tranzacția P3 din regiune, care a acoperit o expertiză  variată – corporate, real estate, banking & finance”, afirmă şeful Departamentelor Real Estate şi Bănci & Finanţe al biroului Dentons din Bucureşti.

Reţeta Dentons de tranzacţii generate în reţea de clienţii săi internaţionali este principala armă folosită în concurenţa cu alte firme, în special cu cele locale.

„Credem în piaţa românească, fiind aici de mai multă vreme decât oricare altă firmă internaţională majoră. Este un nivel în creştere de specializare printre avocaţii români şi au apărut unele firme de tip boutique, care sunt bine privite. Prin această prismă, piaţa de servicii juridice se maturizează”, subliniază Perry Zizzi.

El adaugă că litigiile şi rezolvarea disputelor au devenit o arie de practică importantă pentru Dentons, pe măsură ce clienţii internaţionali au cerut o abordare mai sofisticată şi strategică, nu doar tactică, în ceea ce priveşte procesele dificile.

„Reţeaua de birouri extinsă şi solidă a Dentons ne permite să ajungem în expertiză de litigii şi tehnici pe care firmele locale care nu le pot oferi. Una este să apari la o audiere pentru a argumenta în faţa unui judecător şi un lucru cu totul diferit este să planifici ceea ce argumentezi având în minte ce s-ar putea întâmpla peste alte cinci audieri”, punctează avocatul american.

De la intrarea pe piaţa românească şi până anul trecut, biroul local a aparţinut reţelei Salans, care în martie 2013 a fuzionat cu firma canadiană Fraser Milner Casgrain şi SNR Denton astfel luând naştere reţeaua globală Dentons.

Noua firmă internaţională dispune de o reţea de peste 80 de birouri în 50 de ţări, care cuprinde Africa, Asia Pacific, Canada, Asia Centrală, Europa, Orientul Mijlociu, Rusia, Comunitatea Statelor Independente, Marea Britanie şi SUA. Dentons are un personal format din peste 2.600 de avocaţi pe Glob, care acoperă 24 de sectoare şi 36 de practici, cele mai importante departamente ale sale fiind Energia, Bănci & Finanţe, Imobiliare şi Asigurări.

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea de către Michelin a unei firme germane de pe piața distribuției de anvelope. Subsidiara din România ce intră în portofoliul francezilor a avut afaceri de 8,5 mil. euro anul trecut

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea IHLE Anvelope, subsidiara locală a grupului german IHLE Holding AG, de către francezii de la Michelin în cadrul unei tranzacții derulate la nivel internațional.

”Consiliul Concurenţei a evaluat operaţiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal şi a constatat că aceasta nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei pe piaţa distribuţiei cu ridicata a anvelopelor de schimb noi pentru autoturisme şi furgonete”, afirmă reprezentanții autorității de supraveghere din domeniul concurenței.

Michelin Finanz Gesellschaft für Beteiligungen AG & OGH, parte din grupul francez Michelin, preia IHLE Holding AG din Germania pentru a avea acces la întregul lanț de distribuție. Tranzacţia a fost notificată de asemenea în Germania, Austria, Franţa, Ungaria şi Republica Cehă.

În România, Michelin Finanz Gesellschaft für Beteiligungen AG & OGH activează prin două companii, Michelin Romania şi Euromaster Tyre & Services Romania. Germanii de la IHLE Holding AG sunt prezenți pe piața locală cu o singură firmă IHLE Anvelope SRL.

IHLE activează în principal în domeniul distribuţiei anvelopelor destinate autoturismelor, furgonetelor sau camionetelor către ateliere de service, benzinării, comercianţi cu amănuntul de anvelope, dealeri auto, precum şi pe platforme de internet.

IHLE Anvelope SRL, cu sediul în Pitești, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 37,4 mil. lei (8,5 mil. euro) și o pierdere de 3,08 mil. lei (peste 697.000 euro) la un personal format din 5 angajați, conform datelor disponibile în ultimul bilanț public.

Baumax Adeo tabel tranzactie main

Ca să ieși de pe o piață, uneori trebuie mai întâi să cumperi: Povestea exit-ului Baumax sau de ce ai nevoie de achiziția de 17 mil. euro a subsidiarei locale a diviziei de investiții imobiliare a Volksbank pentru a putea să-ți vinzi afacerile din România francezilor de la Adeo. Avocații de la Wolf Theiss și Noerr într-o tranzacție închisă în ”cercul vienez”

Divizia de investiții imobiliare a grupului austriac Volksbank, VB Real Estate Services GmbH, și-a vândut subsidiara din România, Immorom Sigma, către companii locale din grupul austriac Baumax pentru 17 mil. euro, au anunțat astăzi reprezentanții Wolf Theiss, casa de avocați a vânzătorului. Companiile care au făcut achiziția fac parte însă din grupul de firme vândut de către Baumax francezilor de la Adeo, tranzacție ce marchează exitul lanțului austriac de bricolaj din România.

caseta topicuri baumax adeo

Tranzacția anunțată astăzi dintre grupurile austriece Volksbank și Baumax face parte însă dintr-un șir de măsuri prin care lanțul de bricolaj își rezolvă ecuația exit-ului din România, potrivit informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, firmele deținute de către Baumax în România își restructurează acum un portofoliu de datorii acumulate față de bănci și firme de leasing și cumpără active, respectiv spații comerciale închiriate până acum de către magazine din rețeaua Baumax pentru a preda în final o afacere curată, formată din rețeaua de 15 magazine, activele aferente acesteia și fără finanțări de rambursat, către grupul francez Adeo.

”Tranzacția a fost încheiată pe fondul ieșirii de pe piața locală a grupului Baumax și achiziția întregului grup în România de către grupul francez Adeo, proprietarul lanțului de magazine de bricolaj Leroy Merlin. Aceștia din urmă preiau rețeaua existentă de 15 magazine deținute de către Baumax în România”, explică avocații de la Wolf Theiss.

VB Real Estate Services GmbH, vânzător în această tranzacție, a fost asistată de către o echipă de avocați de la Wolf Theiss, în timp ce cumpărătorii au fost PVN România și Inprox București, ambele subsidiare ale grupului Baumax, de partea lor lucrând firma de avocatură Noerr.

Achiziția a însemnat și restructurarea întregului grup Baumax în România, implicând un număr de nouă instituții de credit dintre care cinci bănci și patru societăți de leasing sau IFN-uri. ”Este privită ca cel mai complex proces de reorganizare al Baumax, care se va concentra asupra unui număr de cinci piețe din Europa Centrală și de Est”, explică avocații de la Wolf Theiss.

Ileana Glodeanu, partenerul Wolf Theiss care coordonează departamentul de Corporate și Fuziuni & Achiziții din cadrul biroului de la București. Sursă foto: Wolf Theiss.

Ileana Glodeanu, partenerul Wolf Theiss care coordonează departamentul de Corporate și Fuziuni & Achiziții din cadrul biroului de la București. Sursă foto: Wolf Theiss.

„Tranzacția ne-a ridicat câteva provocări interesante în special din perspectiva necesității de a reconcilia cerințele tuturor părților implicate în tranzacție și în același timp de a obține o structură finală viabilă și posibilă din punct de vedere practic. Obiectivul nostru comun, realizat cu succes, a fost acela de a ne asigura că tranzacția este finalizată și produce efecte începând cu data de 18 noiembrie 2014, timpul fiind un factor foarte important” a explicat Ileana Glodeanu, Partener al Wolf Theiss responsabil de practica de Corporate și Fuziuni și Achiziții în cadrul biroului din București.

Immorom Sigma, afacerea cumpărată de firme ale Baumax pentru a fi toate integrate în portofoliul ce va ajunge pe mâna francezilor de la Adeo, a raportat pentru 2013 venituri totale de 17,9 mil. lei (4 mil. euro) și pierderi de circa 6,9 mil. lei (1,5 mil. euro) la un număr de 4 angajați. Firma a fost înființată în 2005 și are ca domeniu de activitate administrarea imobilelor pe bază de comision sau contract.

Rețeta unei tranzacții în ”cercul închis vienez”

Vânzarea Immorom Sigma pentru 17 mil. euro către PVN România și Inprox București are ingredientele unei tranzacții de casă între firme austriece, care include atât vânzătorul, cumpărătorul, casa de avocați a vânzătorului, în timp ce băncile și firmele de leasing implicate în tranzacție sunt și ele controlate de marile grupuri financiare cu sediul la Viena. Firma de avocatură a cumpărătorului, Noerr, vorbește aceeași limbă cu ceilalți de la masa tranzacției, adică limba germană.

Din informațiile MIRSANU.RO, cele cinci bănci implicate în tranzacția restructurare sunt toate austriece – Volksbank, Erste, UniCredit (prin intermediul subsidiarei sale austriece), Raiffeisen International și Raiffeisen Austria, în timp ce pe lista firmelor de leasing se găsesc nume precum UniCredit Leasing sau Erste Group Immorent, de asemenea entități membre ale grupurilor financiare austriece. Operațiunile de restructurare au vizat un pachet de finanțări neperformante cu o valoare de circa 50 mil. euro, susțin alte surse MIRSANU.RO.

Natura ”prea austriacă” a tranzacției din România este explicată de către avocații implicați.

”Echipele de avocați de la Wolf Theiss și Noerr s-au confruntat cu un șir amalgamat de probleme în domenii diverse, inclusiv în ceea ce privește aspectele corporative, de drept civil și bancar sau de interacțiunea acestor ramuri de drept cu dreptul austriac. Mai mult, avocații implicați de ambele părți au fost nevoiți să negocieze și să răspundă intereselor clienților lor într-un interval de timp extrem de limitat și ambițios, întreaga tranzacție trebuind finalizată până la sfârșitul lunii noiembrie 2014”, afirmă reprezentanții Wolf Theiss, care a lucrat în acest dosar atât cu biroul central din Viena, cât și cu cel local de la București.

Din partea Wolf Theiss Austria, VB Real Estate Services GmbH au fost asistați de către Gabriele Etzl, Partener, și Hartwig Kienast, în calitate de Counsel, aceștia coordonând toate aspectele tranzacției cu impact pe drept austriac.

La nivel local, au fost implicați Avocații Seniori Alexandru Câmpean și Fabiola Meister din cadrul departamentului de Corporate și Fuziuni și Achiziții al Wolf Theiss România și Ramona Hromei, avocat specializat în drept bancar, sub supervizarea Ilenei Glodeanu, Partenerul care coordonează departamentul de Corporate și Fuziuni și Achiziții din București. Alături de aceștia au mai lucrat în dosarul tranzacției avocații colaboratori Diana Ștețiu, Tudor Botea și Tudor Nistor.

„Tranzacția ne-a ridicat câteva provocări interesante în special din perspectiva necesității de a reconcilia cerințele tuturor părților implicate în tranzacție și în același timp de a obține o structură finală viabilă și posibilă din punct de vedere practic. Obiectivul nostru comun, realizat cu succes, a fost acela de a ne asigura că tranzacția este finalizată și produce efecte începând cu data de 18 noiembrie 2014, timpul fiind un factor foarte important”, a explicat Ileana Glodeanu.

Pe partea cumpărătorului, echipa de avocați Noerr a fost condusă de către Mihai Măcelaru, care coordonează departamentul de Fuziuni și Achiziții. În dosar, au mai lucrat din partea biroului local al casei germane de avocatură avocații Magdalena Lupoi și Luiza Bedros, supervizarea fiind asigurată de către Rusandra Sandu, avocat partener ce coordonează departamentul de Corporate și Fuziuni și Achiziții al Noerr din București.

Calendarul tranzacției de exit a Baumax din România

În luna aprilie au apărut pe piață primele informații publice potrivit cărora afacerea austriacă de familie Baumax va reanaliza operațiunile sale din piețe precum România, Bulgaria, Croația și Turcia. Retragerea grupului austriac din România este parte din procesul mai larg de reorganizare a Baumax, care se va concentra la nivel strategic asupra a cinci piețe din Europa Centrală – Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria și Slovenia.

Din informațiile MIRSANU.RO, tranzacția de exit a Baumax din România a pornit la drum la începutul acestui an. În perioada lunilor martie – aprilie, a avut loc accesul în camera de date a lanțului de magazine de bricolaj, iar în luna iulie a acestui an, începe și tranzacția prin care divizia Volksbank de administrare a investițiilor imobiliare se înțelege cu Baumax privind portofoliul de active din România.

Pe 3 iulie, a avut loc semnarea contractului de vânzare a afacerilor Baumax din România de către Baumax AG și Baumax Import & Logistik Gmbh către cumpărătorul Bricolage Investissement Franța.

Pe 31 iulie, grupul Adeo a notificat achiziția la Consiliul Concurenței, iar aceasta a devenit efectivă pe 22 august. După analiza efectului tranzacției asupra concurenței de pe piața de bricolaj, Consiliul Concurenței a emis o decizie de neobiecțiune pe 30 septembrie, pe care a publicat-o în 2 octombrie. Avocații Adeo în această tranzacție au fost Popovici, Nițu & Asociații.

Francezii au primit astfel undă verde pentru finalizarea achiziției pachetelor integrale de acțiuni la Baumax România SRL, PV N România SRL, Inprox Brăila SRL, Inprox Galați SRL, Inprox Oradea SRL și Inprox Craiova SRL, societăți care fac parte din grupul austriac de bricolaj, conform datelor prezentate în decizia făcută publică de către Consiliul Concurenței.

Prețul tranzacției dintre austrieci și francezi nu a fost făcut public.

Baumax a intrat pe piața din România în 2006, după care a venit extinderea în Bulgaria (2008) și Turcia (2010). În România, ultimul bilanț făcut public al Baumax România SRL indica pentru 2012 pierderi de 22 milioane de euro și o cifră de afaceri de 122,5 milioane de euro la un număr de 1.165 de angajați.

De cealaltă parte, francezii de la Adeo activează deja în piața locală de bricolaj prin intermediul Leroy Merlin, care a pus piciorul pe piață în septembrie 2011 cu un magazin în nordul Bucureștiului. Leroy Merlin Bricolaj SRL a raportat pentru 2013 o pierdere de 7,5 milioane de euro la o cifră de afaceri de 24,5 milioane de euro și 207 angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Tranzacția propulsează grupul francez în postura de jucător de top în piața locală de bricolaj. Astfel, analiza Consiliului Concurenței în acest dosar arată o cotă de piață combinată a Leroy Merlin și a Baumax între 15 și 20% din piața de bricolaj a Capitalei, peste cea a unor concurenți precum Dedeman (10 – 15% cotă de piață), Praktiker (5-10%), Ambient (5-10%). Pozițiile cele mai puternice le au însă lanțurile Hornbach cu 25-30% cotă de piață estimată în piața de profil a Capitalei, și Bricostore, cu o cotă de piață de 20 – 25%. Cotele de piață se referă la anul 2013 și reprezintă estimări ale Leroy Merlin și Baumax România.

Exitul Baumax se înscrie deja unei tendințe de concentrare în sectorul de bricolaj local, de unde s-au retras în ultimii ani Praktiker și Bricostore, care își disputau înainte de apariția crizei financiare în 2008 poziția de lider pe piața românească.

Sursă foto: Mega Image.

Mega Image înghite tot mai greu:Consiliul Concurenței a autorizat preluarea a 19 magazine Angst cu condiția renunțării la unități din zonele Piața Amzei și Academiei din București. Partenerul Manuela Guia de la casa de avocați David & Baias i-a asistat pe belgieni în dosar

Consiliul Concurenței a anunțat astăzi autorizarea preluării rețelei de 19 magazine Angst de către lanțul Mega Image, cu condiția ca operatorul belgian să își respecte angajamentul de a vinde din unitățile aflate în zona Piața Amzei și Academiei din București.

La începutul acestei luni, Mega Image a propus Consiliului Concurenței un set de măsuri pentru a urgenta aprobarea preluării rețelei Angst. Astfel, operatorul belgian, care deține o poziție foarte puternică pe piața supermarketurilor din București, a renunțat la preluarea magazinului Angst din zona Perla și și-a luat angajamentul de a renunța ulterior aprobării tranzacției la unități din zona Piața Amzei și Academiei.

Rețeaua preluată de Mega Image operează în Capitală și în județul Ilfov.

”Tranzacţia a fost autorizată cu condiţia respectării unor angajamente asumate voluntar de Mega Image. Astfel, Mega Image şi-a luat angajamentul de a cesiona magazinul Angst Amzei şi Angst Academiei sau alte magazine din reţeaua Mega Image, situate în aproierea acestora, care au realizat, în anul 2013, vânzări egale sau mai mari decât vânzările realizate de cele două magazine Angst”, detaliază comunicatul Consiliului Concurenței pe tema condițiilor care însoțesc decizia de autorizare a tranzacției.

De asemenea, Mega Image s-a angajat să nu se implice în activităţile cesionate decât după trecerea unei perioade semnificative de 10 ani, adaugă reprezentanții autorității concurențiale.

Mega Image a fost consiliat la achiziția magazinelor de la Angst Retail de către casa de avocatură David & Baias, al cărei reprezentant în acest dosar a fost partenerul Manuela Guia.

Grupul Angst a pornit în 1990 ca o afacere cu capital româno-elveţian. Omul de afaceri Sorin Minea are aproximativ 60% din acţiuni, iar restul acțiunilor este împărțit în mod egal de Liudmila Minea şi Bernadette Martha Maria Wyrsch-Angst. Angst are în portofoliu trei fabrici, la Buftea – pentru producția de carne proaspătă şi preparate fierte, afumate, Salsi Sinaia – aferentă activității de produse crud uscate şi la Videle, unde este unitate de procesare a laptelui. Mega Image se angajase în vară că va prelua 20 din cele 22 de magazine Angst, care tocmai se retrăseseră atunci dintr-o colaborare cu Carrefour. Acum, va prelua 19 din cele 20 de magazine și va fi nevoită să renunțe la alte unități din zonele indicate de Consiliul Concurenței pentru a nu distorsiona climatul de competitivitate de pe piață.

Fondată în 1995, rețeaua Mega Image este una dintre cei mai mari operatori de profil în comerțul de pe segmentul supermarketuri, unde se luptă cu alte lanțuri precum Profi, Lidl sau Billa. După ce ani la rând, Mega Image a avut inițial o prezență destul de modestă în peisajul lanțurilor de retail, în ultimul deceniu operatorul a crescut puternic ritmul de dezvoltare, care a inclus pe lângă extinderea organică și achiziția unor rețele deja existente pe piață precum La Fourmi, G’market, iar acum a venit rândul Angst.

Compania locală, parte a grupului belgian Delhaize, activează pe piață prin intermediul supermarketurilor Mega Image și a magazinelor de proximitate Shop & Go. Ultimele date disponibile indică faptul că rețeaua belgienilor este formată din 364 de unități în București, Constanța, Ploiești, Pitești, Brașov, Târgoviște și alte locații din țară. Din rețea fac parte 177 de supermarketuri Mega Image, 185 magazine Shop & Go, un magazin sub brandul AB Cool Food și o unitate Mega Drive.

Mega Image SRL a raportat pentru anul trecut un profit net de 12,47 mil. euro la o cifră de afaceri de 529,52 mil. euro și un personal format din 6.107 angajați. Indicatorii financiari au fost calculați la cursul de schimb mediu anual comunicat de BNR pentru 2013 de 4,419 lei la euro.

rtpr allen overy tabel tranzactii main

Avocații de la RTPR Allen & Overy au asigurat consultanța fondului de investiții Catalyst la achiziția a peste 10% din elefant.ro: Finalizarea tranzacției este posibilă până la sfârșitul lunii noiembrie. Acționarii elefant.ro au lucrat cu departamentul de legal al KPMG

Casa de avocatură RTPR Allen & Overy a asigurat consultanța juridică pentru 3TS Capital Partners, managerul fondului de investiții Catalyst România, care a preluat un pachet de peste 10% din acțiunile companiei Universal Online Promotion, administratorul platformei de comerț online elefant.ro. Acționarii elefant.ro au avut de partea lor în tranzacție o echipă de consultanți din departamentul de legal al KPMG.

Investiția Catalyst în elefant.ro s-a derulat sub forma unei majorări de capital.

Costin Tărăcilă, partener al RTPR Allen & Overy, și Alina Stăvaru (Proteasa), în calitate de counsel, au coordonat o echipă de avocați din care au mai făcut parte Diana Dimitriu, associate, și Laurențiu Tisescu, junior associate în cadrul firmei.

”Este posibilă finalizarea tranzacției până la finele lunii noiembrie”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Alina Stăvaru (Proteasa), counsel în cadrul RTPR Allen & Overy.

Potrivit acesteia, ultimele tranzacții din sectorul așa – numit TMT (Tehnologie – Media – Telecomunicații) indică o curbă ascendentă a interesului investitorilor pentru piața locală de profil.

„Suntem încântați că și de această dată am contribuit la succesul acestei investiții a clientului nostru cu care am colaborat excelent și cu ocazia altor tranzacții de succes, dintre care putem menționa investițiile în Simartis Telecom, Internet Corp și Avangate.Trendul ascendent se menține în industria IT, echipa noastră finalizând numai în ultimul an tranzacțiile privind achiziția grupului LiveRail de către Facebook, exitul Enterprise Investors din Siveco România, investiția Catalyst România în Simartis Telecom menționată anterior și investiția în business-ul elefant.ro, precum și alte trei tranzacții care momentan sunt confidențiale”, a declarat Alina Stăvaru (Proteasa), counsel în cadrul RTPR Allen & Overy.

Biroul local al firmei londoneze de top din așa – numitul Magic Circle are în acest moment trei mandate de reprezentare pentru clienți aflați pe partea de cumpărare (buy side – n.r.) în sectorul TMT.

”Cele trei tranzacții au ca orizont finalul acestui an, până când ar trebui să se semneze două dintre ele, iar o alta ar urma să fie semnată și finalizată. Este vorba atât de tranzacții locale, cât și internaționale cu componentă locală. Din cele trei tranzacții, două implică investitori strategici, iar într-o alta este angajat un fond de investiții”, afirmă Alina Stăvaru (Proteasa).

Alina Stavaru RTPR Allen Overy

Sursă foto: RTPR Allen & Overy.

Aceasta (foto) este avocat în cadrul Baroului București din 2005, iar în cadrul RTPR Allen & Overy lucrează din 2009. Alina Stăvaru (Proteasa) este specializată într-o gamă largă de tranzacții de la fuziuni și achiziții, restructurări, divizări, tranzacții pe piețele de capital, chestiuni de drept corporativ, având clienți de la fonduri de investiții până la companii de pe piața de energie.

Avocații de la RTPR Allen & Overy au pe listă în acest an mai multe fuziuni și achiziții, printre care se mai află în afara celor enumerate anterior și exitul managerului de fonduri de investiții Advent International din producătorul de materiale de construcții Ceramica Iași, vânzarea băncii locale de către banca – mamă Millennium din Portugalia, listarea Electrica pe bursele de la București și Londra, respectiv achiziția lanțului de centre de fitness World Class România de către fondul polonez Resource Partners. La acestea se adaugă și tranzacții importante de finanțare precum consultanța acordată creditorilor la împrumutul sindicalizat de 75 mil. euro acordat de BCR și UniCredit Țiriac Bank către combinatul chimic Azomureș sau către BCR la finanțarea de 32 mil. euro acordată proprietarului centrului comercial AFI Palace Cotroceni pentru dezvoltarea unui proiect de birouri.

RTPR este o firmă fondată în 2004 de către un grup de avocați plecați din biroul local al firmei britanice Linklaters din Magic Circle. În 2008, firma Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu s-a asociat cu firma londoneză Allen & Overy. RTPR Allen & Overy are acum o echipă formată din 42 de avocați, din care 5 parteneri – Costin Tărăcilă, managing partner, Victor Pădurari, Alexandru Retevoescu, Mihai Ristici și Valentin Berea, cărora li se alătură profesorul Lucian Mihai în calitate de of counsel.

La nivel global, Allen & Overy dispune de o rețea de birouri în 43 de orașe din 30 de țări. Firma britanică numără în total aproximativ 5.000 de oameni, din care 525 de parteneri.

La nivel global, Allen & Overy a raportat pentru ultimul an fiscal, încheiat pe 30 aprilie, venituri de 1,23 miliarde de lire sterline (1,5 miliarde de euro), în creștere cu 2% față de anul anterior. Profitul înainte de plata taxelor a fost în această perioadă de 532 milioane lire sterline (648 milioane de euro), ceea ce indică o marjă de profit de peste 40%. Profitul per partener acționar la Allen & Overy a fost în perioada raportată de 1,12 milioane de lire sterline (1,36 milioane de euro).

Sursă foto: Volksbank România.

Banca Transilvania și-a exprimat interesul pentru preluarea Volksbank România, însă discuțiile cu austriecii au eșuat. Potențialii cumpărători se uită la ce impact are asupra tranzacției o refinanțare intragrup acordată de Volksbank AG Austria, din care ”fiica” sa din România mai are de plătit circa 600 mil. euro

Banca Transilvania, a treia mare bancă de pe piață, a fost în discuții pentru preluarea Volskbank România, bancă aflată în proces de vânzare, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO mai multe surse de pe piața financiară. Discuțiile dintre cele două părți însă au eșuat, susțin sursele MIRSANU.RO, iar Banca Transilvania s-a reorientat către alte oportunități de pe piață, în acest moment fiind implicată în procesul de vânzare al Bank of Cyprus România.

”Banca Transilvania este atentă și deschisă la oportunități de achiziții, fiind o companie bine capitalizată, cu o lichiditate mare și cu rezultate financiare foarte bune. În prezent, Banca Transilvania nu are nimic formalizat privind o anumită achiziție, motiv pentru care nu se pot comenta cazuri punctuale. Fiind o companie listată, în cazul unor achiziții, banca va respecta regulile comunicării cu investitorii și va transmite punctual informațiile aferente”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Băncii Transilvania.

Petra Roth, purtătoarea de cuvânt a Volksbank AG Austria, acționarul majoritar al Volksbank România, a spus că ”din moment ce este în curs un proces de vânzare, nu poate fi făcut niciun comentariu referitor la aceste întrebări”.

Austriecii au angajat în luna aprilie a acestui an banca de investiții Rothschild pentru vânzarea Volksbank România, proces care trebuie finalizat până la 31 decembrie 2015.

Potențialii cumpărători studiază cu atenție și ce impact ar putea avea asupra tranzacției rambursarea unei refinanțări pe care Volksbank AG a acordat-o către fiica sa din România.

La 30 iunie, Volksbank România mai avea de plătit 600 milioane de euro către banca – mamă din Austria, în condițiile în care la 31 decembrie 2013 suma se ridica la 800 milioane de euro, conform datelor prezentate în raportul semestrial al Volksbank AG.

Din acest punct de vedere, pe piața românească a avut loc în această vară o tranzacție, care a inclus și rambursarea unei finanțări intragrup. Astfel, OTP a cumpărat filiala locală a băncii portugheze Millennium pentru 39 mil. euro, dar contractul prevedea și rambursarea unei linii de finanțare intragrup de 150 mil. euro de către noul proprietar ungar al băncii.

Volksbank România este în plin proces de curățare a bilanțului în vederea vânzării, în luna iulie anunțând vânzarea unui portofoliu de credite neperformante în valoare totală de 498 mil. euro, după cum rezultă din raportul băncii – mamă. Rata creditelor neperformante a băncii s-a redus sub 8%, la un nivel confortabil, afirmă bancherii austrieci.

În paralel, cu scoaterea creditelor neperformante de pe bilanț, Volksbank România caută să înlocuiască fondurile ce veneau anterior de la banca – mamă cu o politică de atragere de depozite. Raportul dintre credite și depozite a scăzut însă abia de la 253% în decembrie 2013 la 240% la 30 iunie 2014.

Volksbank România a raportat pentru anul trecut o pierdere de 104 milioane euro, redusă aproape la jumătate faţă de anul anterior. Volksbank România este deţinută în proporţie de 99,99% printr-un vehicul special creat, în care banca – mamă Volksbank AG are 51%, Banque Populaire Caisse d’Epargne – 24,5%, DZ Bank – 16,4%, iar WGZ Bank – 8,1%.

Volksbank a intrat pe piaţa locală în anul 2000 și a înregistrat pierderi serioase de pe urma strategiei de extindere agresivă pe piaţa creditelor ipotecare. Criza a prins Volksbank România ca fiind una dintre cele mai expuse bănci locale pe piaţa imobiliară, ceea ce a adus pierderi importante ani la rând. Pe lângă schimbările de management, austriecii au încercat sa vânda banca locală la pachet cu operaţiunile de pe alte pieţe, însă eforturile Volksbank s-au încheiat cu un eșec.

Ca parte a deciziei strategice de a-și lichida portofoliul de afaceri local, austriecii au vândut în prima parte a acestui an operaţiunile de leasing din România şi Polonia către grupul polonez Getin, proprietarul Romanian International Bank.

La capătul opus, Banca Transilvania este una dintre instituțiile de credit aflate pe val în piața bancară, care alături de UniCredit Țiriac Bank și Raiffeisen vânează oportunități pentru a-și crește cota de piață.

Banca a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 338 mil. lei, în creștere cu 40% față de perioada similară a anului anterior. La 30 septembrie, Banca Transilvania dispunea de numerar și echivalent de numerar de 4,528 mld. lei (peste 1 mld. euro). Activele totale ale băncii sunt de circa 34,05 mld. lei, mai mari cu 6,2% față de perioada similară a anului anterior.

Pe piața bancară este în curs și un alt exit, cel al Bank of Cyprus, proces în care este implicată și Banca Transilvania, potrivit informațiilor MIRSANU.RO. Bank of Cyprus este în curs de lichidare accelerată a portofoliului de active, după ce în primăvară și-a vândut pachetul de 9,9% din Banca Transilvania, iar apoi participația deținută la hotelul JW Marriott de cinci stele din București.

Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, spunea luna trecută, că pe piața bancară sunt 4 – 5 tranzacții potențiale și că banca face oferte de cumpărare de bănci, atenția fiindu-i concentrată pe segmentul de retail.

Credit foto: Dreamstime.

Fuziune în top 20 bănci: Directorii Carpatica au ales oferta băncii administrate de Horia Manda. Planul ce ar putea aduce un fond de investiții la cârma băncii de la Sibiu, supus aprobării într-o lună

Directoratul Carpatica a convocat pentru 19 decembrie adunarea generală a acționarilor băncii în vederea aprobării unei oferte care prevede fuziunea prin absorbție a Nextebank, instituție de credit aflată în portofoliul fondului de investiții Emerging Europe Accession Fund, condus de ”veteranul” local de private equity Horia Manda. Planul include posibilitatea unei majorări de capital de până la 35 mil. euro printr-un împrumut de capital convertibil în acțiuni, prin care poate fi obținut un pachet de până la 33% din capitalul majorat al Carpatica, mișcare suficient de amplă pentru fondul de investiții condus de Manda cât să devină cel mai mare acționar al băncii și să preia astfel pachetul de control.

Conducerea Carpatica, în frunte cu președintele Directoratului, Johan Gabriels, a anunțat astăzi că va cere acționarilor băncii să aprobe termenii și condițiile principale ale ”oferte ferme revizuite primite de la Nextebank SA la data de 14 noiembrie 2014 pentru fuziunea prin absorbție de către Carpatica”.

Nextebank a fost vândută în 2013 de către grupul bancar ungar MKB fondului de investiții Emerging Europe Accession Fund, administrat de Axxess Capital, care deține în portofoliu și furnizorul de servicii financiare Patria Credit. La finele anului trecut, Nextebank avea o cotă de 0,2% după activul net în sistemul bancar, în timp ce cota de piață a Carpatica era de aproape șase ori mai mare, de 1,1%, conform raportului anual al BNR. Intrarea ca acționar în Carpatica ar aduce pentru Axxess Capital masă critică pe piața bancară pentru că, pe lângă o rețea cu prezență națională și un brand local cunoscut, înseamnă și asigurarea unui loc între primele 20 de bănci, adică în prima jumătate a clasamentului bancar local după active. La finele lui 2013, Carpatica era pe locul 19 din totalul de 40 de instituții de credit după cota de piață.

De asemenea, pe lista deciziilor care așteaptă votul acționarilor băncii în luna decembrie se află și delegarea către directorii Carpatica a atribuției de a majora capitalul social cu maxim 155 mil. lei (circa 35 mil. euro) ”prin una sau mai multe emisiuni de acțiuni ordinare noi pe o perioadă de un an de la data la care delegarea este aprobată de către acționari”. Emiterea de acțiuni noi este legată de posibila acordare a unui împrumut subordonat de nivel 1 sau de nivel 2, care ar putea să conțină ”caracteristici de convertibilitate în acțiuni”.

Capitalul social actual al Carpatica este de 314,629 mil. lei (71,11 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei de 4,4243 lei la euro), iar ultimele raportări disponibile pe bursă indică faptul că omul de afaceri Ilie Carabulea, fondatorul și principalul acționar al băncii, deține un pachet de aproximativ 41,29%.

În condițiile unei majorări de capital cu 155 mil. lei, capitalul social al Carpatica ar ajunge la 469,6 mil. lei (106,14 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei de 4,4243 lei la euro) având în vedere că drepturile de vot ale lui Carabulea au fost suspendate. Prin împrumutul de capital acordat care ar majora astfel capitalul social al Carpatica, noul acționar ar obține un pachet de 33% din noul capital social al băncii, în timp ce participația actuală a lui Carabulea ar scădea la circa 27,66% și ar pierde astfel poziția de cel mai mare acționar al băncii. Deciziile ce vor fi aprobate în AGA din 19 decembrie vor avea impact asupra acționarilor Carpatica existenți la data de 14 ianuarie 2015, conform propunerii directoratului băncii.

Aportul de capital proaspăt în Carpatica este una dintre cerințele mai vechi ale băncii centrale, care a susținut în ultima perioadă de timp calea aducerii unui nou investitor în cadrul băncii de la Sibiu pentru a întări poziția acesteia.

După declanșarea crizei financiare în 2008, în jurul Carpatica au început să apară nume interesate de o eventuală preluare, printre care s-au numărat OTP (Ungaria), fondul de investiții britanic AnaCap sau fondul de investiții Pinebridge. Constant, Ilie Carabulea, cel mai important acționar al băncii, a negat discuțiile privind o vânzare a Carpatica. Carabulea a fost arestat preventiv în dosarul Carpatica Asig, în care au mai fost puși sub acuzare și foști oficiali din Autoritatea de Supraveghere Financiară și Ministerul de Finanțe pentru că ar fi făcut demersuri cu scopul de a evita suspendarea autorizației de funcționare a firmei de asigurări ce face parte din grupul controlat de omul de afaceri sibian.

De cealaltă parte, fondurile de investiții administrate de Horia Manda au experiența administrării de afaceri în sectorul bancar local. Fondul Româno – American de Investiții (RAEF), primul fond administrat de către Axxess Capital, a cumpărat în 1998 pachetul majoritar al Băncii Românești, pe care l-a vândut în 2003 către grupul bancar elen National Bank of Greece (NBG).

Ulterior în același an, RAEF a intrat ca acționar în compania specializată în credite de consum (consumer finance) Estima Finance și în Domenia Credit, specializată în acordarea de credite ipotecare. Cele două companii au fost vândute la pachet împreună cu Motoractive Leasing în 2006 către gigantul financiar american GE Money. În final, portofoliul vândut americanilor a ajuns în 2010 în mâinile grupul bancar turcesc Garanti.

În decembrie 2007 însă, RAEF și Balkan Accesion Fund (BAF), un alt fond administrat de Axxess Capital, au preluat compania specializată în microfinanțare nonbancară Capa Finance redenumită ulterior Patria Credit, marcând astfel revenirea firmei de investiții pe piața serviciilor financiare locale. Următorul pas de extindere semnificativă a venit abia anul trecut, când cel mai ”tânăr” dintre fondurile administrate de Axxess Capital, EEAF, a cumpărat Nextebank și MKB Romexterra Leasing. EEAF are o capitalizare de 70 mil. euro. Printre investitorii în EEAF se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Fondul European de Investiții  – parte a grupului Banca Europeană de Investiții, DEG – divizia de investiții a băncii germane de stat KfW și Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. Intenția Axxess Capital de a intra în Carpatica printr-o fuziune cu Nextebank și o majorare de capital ulterioară conturează o nouă platformă de servicii financiare sub umbrela firmei de investiții la o altă scară față de cea vândută în 2006 americanilor de la GE Money.

Axxess Capital, a cărui arie de investiții cuprinde România, Bulgaria, Republica Moldova, Albania, a fost cel mai activ fond de investiții de pe piața locală. A preluat în vara anului 2013 producătorul de lacuri și vopsele Deutek de la fondul de investiții Advent, la finele anului trecut a cumpărat Nextebank, iar în luna februarie a acestui an a preluat pachetul majoritar al companiei Star Storage din sectorul IT. Portofoliul local este însă mult mai sofisticat și cuprinde de la firme de echipamente industriale, servicii pe piața eficienței energetice, afaceri pe piața de jucării sau zona de producție de soluții antivirus (Bitdefender).

Pe piața bancară, intrarea unui nou investitor în Carpatica este văzută ca o mișcare naturală în condițiile în care în ultimii ani s-au consumat deja mai multe exituri. Astfel, Royal Bank of Scotland (Marea Britanie) a vândut afacerea locală către UniCredit Țiriac Bank în două etape, în 2013 și în acest an, apoi Citi a cedat portofoliul său de retail către Raiffeisen, iar MKB (Ungaria) și Millennium (Portugalia) au ieșit de pe piața bancară locală. În curs de vânzare sunt activele Bank of Cyprus România, este așteptată vânzarea Volksbank România, iar NBG își vinde subsidiara până în 2018, conform planurilor de redresare anunțate în vară și aprobate de către Bruxelles. O altă categorie de tranzacții derulate acum pe piața bancară vizează vânzarea portofoliilor de credite neperformante de către băncile locale, ce au trecut la curățirea bilanțurilor. Aceste tranzacții lasă însă urme imediate asupra profitabilității instituțiilor de credit, care înregistrează astfel pierderi prin vânzarea cu discount față de valoarea nominală a împrumuturilor, înscrisă în bilanțuri.

Carpatica, bancă fondată în 1999 la Sibiu, a raportat după primele nouă luni ale anului pierderi de 21,7 mil. lei, datorate constituirii unor provizioane în linie cu noile cerințe din sectorul bancar. Veniturile totale ale băncii au scăzut cu 2% până la 155 mil. lei, contracția provenind de pe segmentul clienților IMM, precizează șefii băncii.

Rata creditelor neperformante era la 30 septembrie de 37,8%. Raportul dintre credite și depozite era la aceeași dată de 53%, pe fondul unei scăderi a activelor bancare cu 19% până la 3,295 mld. lei.

Pe bursa de la București, unde sunt listate acțiunile băncii, cotația a crescut astăzi ușor pe fondul ultimelor informații privind planurile de fuziune cu Nextebank. Valoarea bursieră a Carpatica este de 257,68 mil. lei (58,24 mil. euro, calculat la cursul mediu al zilei), în condițiile în care prețul pe acțiune a fost la închiderea ședinței de 0,0819 lei pe titlu.

Fabrica de ciment Medgidia a Lafarge este orientată către export, dat fiind accesul imediat la Marea Neagră. Sursă foto: Lafarge.

Vânzarea afacerii Lafarge din România a ajuns în faza deschiderii camerei de date pentru investitorii interesați. Fondul turc de pensii Oyak și-a declarat deja interesul pentru active

Vânzarea afacerii Lafarge din România a ajuns în faza deschiderii camerei de date pentru investitorii interesați, care vor putea astfel intra pentru a-și completa informațiile și a adresa întrebări reprezentanților companiei franceze, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Fondul de pensii al armatei turce Oyak este unul dintre cumpărătorii interesați de activele scoase la vânzare de către Lafarge și Holcim în România, Serbia și Ungaria, afirmă Celal Caglar, șeful diviziei de ciment și componente auto din cadrul Oyak Group, citat de Bloomberg.

”Suntem interesați să facem ofertă fie numai Oyak, fie împreună cu un grup european” pentru active, a spus Caglar. Oyak are 2 mld. dolari pentru achiziții în numerar pentru achiziții și poate crește de peste cinci ori această valoare dacă este cazul, a spus acesta, conform Bloomberg.

”Urmărim îndeaproape acest proces de vânzare”, a precizat reprezentantul Oyak.

Oyak este cel mai mare producător de ciment din Turcia a finalizat pe 10 noiembrie achiziția Denizli Cimento de la grupul irlandez CRH și Eren Holding AS pentru un preț cuprins în marja 400 – 450 mil. dolari.

Grupul Oyak dispune de șase fabrici, inclusiv Denizli, de o capacitate de producție de 20,1 milioane de tone pe an, care înseamnă 19% din capacitatea totală a Turciei. Capacitățile de producție de clincher se situează la 10,3 milioane de tone pe an, respectiv o cotă de 15% din totalul pieței.

Estimările Oyak privind rata de creștere a pieței cimentului din Turcia indică 6% pentru acest an, respectiv 5% pentru 2015, conform Bloomberg.

Fuziunea Lafarge și Holcim la nivel global începe să reașeze ierarhiile în piața cimentului, pe lângă noul lider astfel rezultat, o parte dintre activele companiei franceze și a celei elvețiene trebuie vândute pentru a nu afecta climatul concurențial din mai multe jurisdicții, printre care și România.

Lafarge, Holcim și HeidelbergCement (Germania), practic, își împart piața din România în trei bucăți aproape egale. Decizia celor două grupuri a fost ca în cazul pieței locale să fie vândute toate activele și participațiile Lafarge, urmând ca noua companie rezultată după fuziune să activeze aici cu structurile actuale ale Holcim.

Vânzarea activelor Lafarge și Holcim a stârnit un interes puternic pe Glob, în cursă înscriindu-se investitori strategici și fonduri de investiții. La un moment dat, directorul general executiv (CEO) al Holcim, Bernard Fontana, spunea că au fost primite peste 100 de scrisori de interes. Printre cei care și-au exprimat interesul se află irlandezii de la CRH (proprietarul producătorului de BCA Elpreco Craiova), Oyak, Cemex, fondurile de investiții Advent, CVC Capital Partners, Autoritatea de Investiții din Abu Dhabi și Blackstone Group.

Pe lângă satisfacerea condițiilor concurențiale, tranzacțiile de vânzare a activelor de pe listă vor elibera lichidități importante care ajută la relaxarea nivelului datoriilor față de creditori și conturează un mega – jucător pe piața competitivă a cimentului. Vânzarea activelor Lafarge și Holcim ar putea ajunge până la 7 mld. euro, ceea ce corespunde unui multiplu de 8 aplicat la EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), potrivit unor estimări ale analiștilor Credit Suisse Group AG.

Stadiul procesului de vânzare ale activelor Lafarge din România

Lafarge Ciment România, bastionul principal al producătorului francez de ciment, și toate celelalte companii – satelit ale francezilor au atras deja interes din partea unor investitori, atât Oyak, cât și alți investitori strategici, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

”În acest moment, procesul de vânzare a avansat și a fost deschisă camera de date a companiei astfel încât investitorii interesați vor putea intra în perioada următoare pentru a-și completa informațiile și a adresa întrebări legate de activitatea Lafarge”, susțin sursele MIRSANU.RO. După ce investitorii își vor crea o imagine mai clară în urma procesului de analiză financiară (due dilligence – n.r.), vor trece în etapa ofertelor angajante.

Principalele active ale Lafarge scoase la vânzare în România sunt două fabrici de ciment la Medgidia și Hoghiz (județul Brașov), uzina de măcinare de la Târgu Jiu, o rețea de stații de betoane și de agregate, operatorul portuar din Medgidia și alte participații majoritare, respectiv minoritare în companii cu activități în materiale de construcții și servicii adiacente. Dintre toate activele, fabrica de ciment de la Medgidia cuplată cu operatorul portului au importanță strategică, datorită locației excelente pentru export.

Notă - Indicatorii financiari au fost calculați la cursul mediu anual comunicat de către BNR. Sursă date: Ministerul Finanțelor Publice.

Notă – Indicatorii financiari au fost calculați la cursul mediu anual comunicat de către BNR. Sursă date: Ministerul Finanțelor Publice.

Lafarge Ciment România, cea mai mare operațiune locală a francezilor, a raportat pentru anul trecut un profit net de 10 mil. euro la o cifră de afaceri de 155,1 mil. euro și un personal format din 457 de angajați. CITEȘTE AICI PROFILUL COMPLET LAFARGE CIMENT ROMÂNIA SA.

Comparativ, Holcim România SA, subsidiara concernului elvețian, a înregistrat anul trecut o pierdere de 1,39 mil. euro la o cifră de afaceri de 202,14 mil. euro și un personal format din 816 de angajați. Cea mai importantă linie de afaceri a companiei este reprezentată de cele trei fabrici de ciment de la Câmpulung, Aleșd și Turda.

Sursă foto: Procter & Gamble.

Americanii de la Procter & Gamble vând fabrica de detergenți de la Timișoara către compania germană Dalli într-o tranzacție de peste 30 mil.euro

Gigantul american Procter & Gamble din sectorul bunurilor de larg consum vinde fabrica de detergenți de la Timișoara către compania germană Dalli în cadrul unei tranzacții de peste 30 de milioane de euro, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață. Tranzacția nu include activele privind înălbitorul ACE, vândute deja în acest an de către P&G către compania mixtă pe care americanii o au împreună cu italienii de la Fater.

Dalli, o afacere de familie fondată în Germania în 1845, pune astfel piciorul pe piața românească și, din informațiile MIRSANU.RO, intenționează să își extindă operațiunile locale.

Vânzătorul în această tranzacție este firma Detergenți SA, care se ocupă de producția locală de cosmetice, săpunuri și detergenți a gigantului american. Afacerea vândută companiei germane este furnizor pentru unități afiliate gigantului american.

Reprezentanții Procter & Gamble și cei ai Dalli nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până în momentul publicării articolului.

În urma tranzacției practic, americanii rămân în portofoliu cu fabrica de la Urlați. P&G are în curs planuri de extindere a producției de bunuri de larg consum din județul Prahova. Dacă fabrica de la Timișoara se ocupă de producția de detergenți, cea de la Urlați produce șampoane și produse de îngrijire a părului. În 2010, P&G a inaugurat fabrica de la Urlați, în care au fost investiți peste 100 mil. dolari în crearea de la zero a unității. Strategia grupului american în România este orientată către a exporta cea mai mare a producției de bunuri de larg consum a fabricilor de la Timișoara și Urlați.

P&G, unul dintre liderii globali ai sectorului de bunuri de larg consum, este activ pe piața românească prin mai multe companii.

P&G tabel companii romania rezultate 12112014

Astfel, activitățile de producție locale sunt reunite sub umbrela firmei Detergenți SA, care anul trecut a raportat o cifră de afaceri de 145,89 mil. lei (33,01 mil. euro, calculat la cursul mediu anual comunicat de BNR de 4,419 lei la euro) și un profit net de 16,73 mil. lei (3,78 mil. euro) la un personal format din 542 de angajați.

Procter & Gamble Distribution SRL din domeniul comerțului cu bunuri de larg consum este cea mai mare dintre afacerile locale și a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 1,217 mld. lei (275,40 mil. euro) și un profit net de 21 mil. lei (4,75 mil. euro) la un personal format din 44 de angajați.

O altă companie de aici din grupul P&G este Procter & Gamble Marketing Romania SRL, care anul trecut a obtinut un câștig net de 7,12 mil. lei (1,61 mil. euro) la o cifră de afaceri de 123,155 mil. lei (27,87 mil. euro) și un număr de 378 de angajați, conform datelor disponibile în ultimul bilanț.

La nivel de grup, Procter & Gamble a raportat pentru ultimul an financiar venituri de 83 mld. dolari și un câștig net de peste 11,6 mld. dolari. Compania are o valoare bursieră de 242,3 mld. dolari pe bursa de la New York la ultima cotație de 89,67 dolari pe acțiune. Din portofoliul său de mărci fac parte pe segmentul detergenților produse precum Ariel, Bonux, Tide sau Lenor.

Compania germană Dalli este unul dintre cei mai mari producători europeni de profil. Are șapte fabrici în Europa, localizate în Germania, Olanda, Spania și Austria. De acum, și România intră pe harta unităților de producție Dalli. Numără aproximativ 2.000 de angajați, conform ultimelor datelor disponibile pe site-ul companiei. Dalli produce bunuri de tip private label, adică firma germană produce bunuri de larg consum care se vând sub marca proprie a unui lanț de comerț sau a unui furnizor. În portofoliul de producție intră detergenți, produse de curățenie, de îngrijire a părului și a pielii, cosmetice și creme de protecție solară.

Marinel Buduja este unul dintre cei mai cunoscuți bancheri din România. Credit foto: Dreamstime.

Șeful băncii lui Dorin Umbrărescu, unul dintre cei mai cunoscuți bancheri din România, și-a dat demisia. BRCI neagă informațiile privind vânzarea sau fuziunea cu Banca Feroviară sau cu alte bănci de pe piață

Marinel Burduja, unul dintre cei mai cunoscuți bancheri locali, și-a depus ieri mandatul de director general (CEO) al Băncii Române de Credite și Investiții (BRCI), al cărei proprietar este omul de afaceri Dorin Umbrărescu, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piața financiară.

Burduja și-a dat demisia din motive personale, adaugă sursele citate.

Astăzi, au apărut pe piața financiară informații potrivit cărora, Valer Blidar, proprietarul Băncii Comerciale Feroviare, a spus că este în negocieri pentru achiziția unei bănci nou – înființate cu capital românesc, lăsând să se înțeleagă că este vorba despre BRCI, banca al cărei acționar majoritar este Dorinel Umbrărescu. Reprezentanții BRCI au dezmințit însă aceste informații.

”În acest moment, nu există nici o intenție de negociere în legătură cu preluarea, vânzarea, fuziunea Băncii Române de Credite și Investiții cu alte bănci sau instituții financiare. Negăm cu acest prilej informațiile apărute în presă”, au precizat reprezentanții BRCI.

Referitor la subiectul demisiei lui Marinel Burduja de la șefia băncii, reprezentanții BRCI au precizat telefonic pentru MIRSANU.RO că mâine va fi dat publicității un comunicat pe acest subiect.

Marinel Burduja a preluat poziția de președinte executiv la BRCI în octombrie 2013. Omul de afaceri Dorin Umbrărescu, cunoscut pentru afacerile sale din sectorul construcțiilor, a cumpărat un pachet de 93,27% din fosta ATE Bank România de la banca elenă Piraeus în aprilie 2013 pentru 10,3 mil. euro. Ulterior, banca și-a schimbat numele în Banca Română de Credite și Investiții. În echipa de conducere a băncii au fost aduși bancheri români de top de pe piața locală. Astfel, Roxana Moldovan, fost vicepreședinte ABN Amro România, apoi RBS Bank România, Magdalena Manea, care și ea a făcut parte din conducerea aceleiași bănci, au fost aduse în Consiliul de supraveghere al BRCI. Roxana Moldovan a preluat poziția de președinte al Consiliului de Supraveghere al BRCI, iar Marinel Burduja poziția de Director General.

Din primăvara acestui an însă a început o serie de plecări de la vârful băncii. Astfel, Dorin Badea, fost director al Trezoreriei în UniCredit Țiriac Bank, și adus ca vicepreședinte la BRCI a plecat în aprilie, la numai două luni după ce fusese adus.

Eugen Cîrstea, fost director executiv al direcției piețe financiare în BCR, a venit în aprilie ca vicepreședinte al BRCI responsabil cu Trezoreria și piețe de capital, a plecat și el în vară. Magdalena Manea și George Ciobănașu, amândoi membri în Consiliul de Supraveghere al băncii, au plecat luna trecută de la BRCI.

Seria de plecări de bancheri de la vârful BRCI culminează acum cu demisia lui Marinel Burduja, directorul general al băncii.

Marinel Burduja, absolvent al Academiei de Studii Economice din București, are în spate o carieră în sectorul bancar de peste două decenii. A lucrat la Bancorex, absorbită ulterior de către BCR în perioada în care aceasta din urmă era bancă de stat. Burduja a trecut la jumătatea anilor 90 în sectorul bancar privat la subsidiara locală a Credit Anstalt. Între 1998 și 2001, a fost vicepreședinte al ABN Amro România, iar din 2001 trece la Raiffeisen Bank România, unde a fost vicepreședinte al băncii responsabil de activitatea de corporate, adică de portofoliul de clienți – companii. Marinel Burduja a ocupat și poziția de prim vicepreședinte al Raiffeisen Bank România, iar în 2012 și-a dat demisia din instituția condusă de Steven Van Groningen.

NEPI TABEL CREDITE POZA MAIN

De ce emisiunea de euroobligațiuni a fondului de investiții NEPI candidează pentru cea mai mare tranzacție de finanțare din acest an dedicată pieței românești. ”Armăsarul” industriei imobiliare locale ar putea strânge peste 300 mil. euro de la investitori

Fondul de investiții imobiliare NEPI (New Europe Property Investments) ar putea atrage prin emisiunea sa de obligațiuni în euro cea mai mare finanțare corporativă din acest an pentru piața românească. Valoarea sa ar putea depăși 300 de milioane de euro dacă luăm în calcul intenția fondului de a înlocui portofoliul de împrumuturi bancare garantate cu datorii negarantate, intenție dezvăluită în momentul acordării ratingului de către agenția internațională de evaluare financiară Moody’s. Cum au trecut deja trei săptămâni de la momentul de start al întâlnirilor cu investitorii, răspunsul acestora la emisiunea de obligațiuni gândită de NEPI este așteptat să fie cunoscut în perioada imediat următoare.

Pe 17 octombrie, agenția internațională de rating Moody’s a anunțat acordarea NEPI calificativului Ba1, însoțit de perspectivă stabilă.

”Ratingul permite companiei să exploreze posibilitatea de a elibera datorii negarantate la nivel de grup pentru a optimiza sursele de finanțare”, au explicat reprezentanții NEPI, care astfel și-au pregătit terenul pentru lansarea unei emisiuni de obligațiuni corporative.

De asemenea, analiștii Moody’s notează că ”la 30 iunie 2014, portofoliul de proprietăți al NEPI este în mare măsură securizat, în condițiile în care aproximativ 35% din activele sale sunt libere de sarcini” și că proprietățile asigură ”o sursă potențial limitată de lichiditate alternativă”. Aceștia se așteaptă, conform anunțului privind acordarea ratingului NEPI, la o îmbunătățire a nivelului de lichiditate în condițiile în care ”compania are în plan să refinanțeze împrumuturile sale garantate cu datorii negarantate”.

NEPI avea la 30 iunie de rambursat către bănci împrumuturi totale de 283,72 mil.euro. Rata medie a dobânzii pentru credite, care include și costurile de acoperire a riscului de rată a dobânzii, a fost de 4,98%, conform rezultatelor financiare consolidate neauditate din primul semestru. O refinanțare integrală a acestui portofoliu la care s-ar putea adăuga și eventuale fonduri proaspete pentru alte achiziții ridică nevoia de bani la minim 300 mil. euro. La acest nivel, finanțarea de care NEPI are nevoie să o atragă de la investitori ar fi cea mai mare tranzacție corporativă de acest tip de la începutul anului, care vizează piața românească. Proprietățile NEPI sunt situate în cea mai mare parte a lor în România și au fost folosite drept colateral pentru garantarea împrumuturilor de la bănci.

Pe 20 octombrie, oficialii fondului de investiții anunțau că sondează interesul investitorilor pentru o emisiune de obligațiuni în euro și că au mandatat în acest scop băncile de investiții Deutsche Bank, Investec și Raiffeisen International ”să aranjeze o serie de întâlniri cu investitori în instrumente cu venituri fixe în întreaga Europă Continentală și în Marea Britanie, începând cu data de 21 octombrie”, conform comunicatului transmis burselor de valori unde sunt listate acțiunile NEPI. Acțiunile NEPI sunt cotate pe bursa de la Londra, Johannesburg (Africa de Sud) și București.

În acest moment, NEPI dispune de poziția de lider pe segmentul spațiilor comerciale din România, de un grad confortabil de îndatorare, de o rată de profitabilitate atractivă,  de lichidități importante ceea ce alături de un portofoliu de proprietăți închiriat în proporție de 96% și cu un rating situat cu o treaptă sub cel suveran al României. Dacă adăugăm și interesul manifestat de investitori pe bursa de la Johannesburg luna trecută când datorită gradului mare de subscrieri, majorarea de capital inițială de 80 mil. euro a ajuns în final la aproximativ 100 mil. euro, putem spune că NEPI a demonstrat că are acces la capitalul investitorilor.

După primul semestru al acestui an, NEPI a raportat un grad de îndatorare de 16%. Politica fondului este ca gradul de îndatorare să se încadreze într-o țintă de 30% și poate fi acceptată o creștere chiar de până la 35% pentru a permite fructificarea oportunităților de investiții apărute pe piață. Fondul cotat pe bursa londoneză are în acest moment un spațiu larg de manevră pentru a contracta finanțări noi, care să-i asigure lichiditățile necesare planurilor de achiziții.

La 30 iunie 2014, NEPI avea în portofoliu 52 de proprietăți, activele totale ajungând la 1,21 mld. euro. Proprietățile din segmentul retail (centre comerciale) aveau o pondere de două treimi din portofoliul total, în timp ce imobilele de birouri ocupau 31%, iar sectorul spațiilor industriale avea o cotă de numai 3%. La jumătatea anului, fondul de investiții sud – african avea 164 mil. euro în numerar și în acțiuni cotate. La acestea se adaugă o facilitate de credit de 9,5 mil. euro pusă la dispoziție de către UniCredit, care nu a fost folosită până acum.

Între timp, aceste valori au mai suferit modificări pe fondul ultimelor achiziții. Astfel, pe 31 octombrie, NEPI a anunțat achiziția centrului comercial Promenada din nordul Bucureștiului pentru care a plătit 148 mil. euro în numerar din resurse proprii.

NEPI a obținut în primul semestru al anului un profit după impozitare de 28,6 mil. euro la venituri nete de 30,26 mil. euro, conform situațiilor financiare proforma neauditate exprimate conform standardelor internaționale de raportare financiară (IFRS).

Fondul a înregistrat pe perioada ultimului an până la 30 iunie un nivel al datoriilor nete de 2,3 mai mare comparativ cu câștigurile înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA), ceea ce indică faptul că NEPI poate suporta cu ușurință nivelul actual al datoriilor curente, explică analiștii Moody’s în raportul de evaluare aferent acordării ratingului. Aceștia avertizează că o scădere a ratingului NEPI ar putea surveni dacă dificultățile operaționale ar afecta profitabilitatea sau fluxul de numerar sau în situația în care crește expunerea pe riscul de dezvoltare în sensul că nivelul dezvoltărilor angajate raportate la portofoliul de investiții imobiliare ar depăși 25%. Un alt risc ar putea veni din direcția unor schimbări în structura de capital a companiei cum ar fi un nivel al datoriilor de până la 35% raportat la valoarea activelor totale.

Pe lista proprietăților aduse ca garanții pentru creditele luate de la bănci se află Floreasca Business Park, unde mai sunt de rambursat 53,67 mil. euro, Aupark Zilina din Slovacia (unde mai sunt de plătit 51,79 mil. euro), Brăila Mall pentru care mai sunt de plătit 34,6 mil. euro, imobilul de birouri The Lakeview din București unde mai trebuie rambursate încă 28,77 mil. euro, City Business Centre cu 26,2 mil. euro și alte active în cazul cărora însă nivelul datoriei este sub pragul de 20 mil. euro în fiecare caz în parte.

Din totalul de 283,72 mil. euro pe care NEPI trebuie să le ramburseze băncilor, un sfert din datoriii au scadența în acest an, mai exact 69,1 mil. euro, iar alte 115,9 mil. euro trebuie plătite după anul 2018.

NEPI, cu toate că activele sale sunt plasate în cea mai mare parte în România, este un fond ale cărui operațiuni sunt în curs de extindere în bazinul Europei de Est. Fondul este prezent și pe alte piețe din regiune precum Slovacia și Serbia.

NEPI a recurs până acum la majorări de capital și credite bancare, astfel că pasul spre o emisiune de obligațiuni în euro înseamnă lărgirea evantaiului de soluții prin care să-și optimizeze costurile de finanțare.

Investitorii de pe piețele de capital au devenit un canal de finanțare alternativ sondat tot mai des de companii în ultima vreme în condițiile în care pot obține costuri mai avantajoase față de creditele bancare.

Pe piața românească, au recurs la emisiuni de obligațiuni  de anul trecut încoace Transelectrica, UniCredit Țiriac Bank, Raiffeisen Bank, care s-au adresat investitorilor locali, dar și compania de telecomunicații RCS & RDS. Aceasta din urmă a obținut în urmă cu un an printr-o emisiune internațională de obligațiuni 450 mil. euro, deși cererea de titluri a investitorilor a fost de circa 2,5 mld. euro. Însă numărul companiilor cu centrul de greutate al operațiunilor în România care să poată accesa piețele internaționale de capital rămâne în continuare unul modest.

Cum imobiliarele sunt unul din cele mai active sectoare ale momentului, investitorii și dezvoltatorii de profil se văd și pe piața creditelor corporative, unde o pondere importantă o ocupă în prezent finanțările și refinanțările de proiecte imobiliare.

În ansamblu însă, creditele corporative de valori mari s-au rarefiat în ultimii ani, iar sindicalizările sunt aproape dispărute de pe piața românească. În acest context, unul dintre cele mai mari credite acordate în acest an a fost cel primit de către combinatul de îngrășăminte chimice Azomureș Târgu Mureș, controlat de casa de comerț elvețiană Ameropa, care a semnat luna trecută contractul pentru un împrumut sindicalizat de 75 mil. euro cu BCR și UniCredit Țiriac Bank.

Nota editorului

Această opinie nu este o recomandare de investiții și reprezintă exclusiv punctul de vedere al autorului. Pentru detalii, vă rugăm să consultați secțiunea Termeni și condiții a site-ului.

Ciprioții sunt pe picior de plecare din România. Credit foto:  Dreamstime.

Banca Transilvania face o nouă ofertă pentru Bank of Cyprus România. Printre potențialii ofertanți se află Getin, AnaCap, HIG Capital sau Raiffeisen

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață, este interesată să înainteze o ofertă pentru preluarea Bank of Cyprus România. De asemenea, pe lista potențialilor investitori se mai află și polonezii de la Getin, fondul de investiții britanic AnaCap, HIG Capital, cehii de la APS Holding, gigantul german Deutsche Bank sau Raiffeisen Bank, una dintre băncile locale de top, potrivit mai multor surse de pe piața financiară.

Contactați de MIRSANU.RO, niciunul dintre acești investitori nu au negat până la această oră interesul pentru activele Bank of Cyprus România, de vânzarea cărora se ocupă banca de investiții HSBC, în timp ce avocații de la Reff & Asociații acordă consultanța juridică necesară pe partea de vânzare. Miza este un pachet de credite cu o valoare de circa 360 mil. euro, cu toate că ciprioții mai au încă în portofoliul local și alte active.

”Au fost deja investitori în camera de date. Încă nu au fost depuse oferte”, explică una dintre surse stadiul procesului de vânzare.

Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, declara la finele lunii trecute pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că instituția de credit pe care o reprezintă face pe piața locală oferte de cumpărare de bănci, un interes special fiind acordat segmentului de retail (persoane fizice – n.r.).

Banca Transilvania, una dintre cele mai profitabile bănci locale în acest moment, a depus ofertă pentru activele Bank of Cyprus România și în prima parte a acestui an, însă oferta a fost respinsă de către ciprioți care așteaptă un preț mai mare pe portofoliul scos la vânzare. La acel moment, Deutsche Bank era consultantul Băncii Transilvania în acest proces.

Reprezentanții Băncii Transilvania nu au făcut niciun comentariu pe marginea interesului pentru Bank of Cyprus România. Răspunsuri asemănătoare au venit și din partea altor potențiali ofertanți.

”În general, Raiffeisen Bank se uita la oportunitățile din piață, după cum a declarat în mai multe rânduri Steven van Groningen, președintele băncii. Suntem însă o bancă cu 2 milioane de clienți și active de aproape 6 miliarde de euro cu o poziție puternică pe piață, deci ne vom uita cu atenție la orice oportunitate”, au spus pentru MIRSANU.RO reprezentanții Raiffeisen Bank România pe subiectul interesului pentru activele ciprioților.

”Potrivit politicii noastre, nu facem comentarii asupra speculațiilor de pe piață”, a fost răspunsul pe e-mail al lui Wojciech Sury, purtătorul de cuvânt al Getin (Polonia), care a preluat anul trecut Romanian International Bank.

Fondul britanic de investiții AnaCap, despre care informațiile disponibile pe piață indică faptul că vânează atât portofolii de credite neperformante, cât și bănci, o asemenea țintă fiind Carpatica, a oferit un răspuns care confirmă activitatea sa intensă pe piața locală.
”Nu putem face niciun comentariu la acest moment”, spun reprezentanții AnaCap.

Oficialii HIG Capital nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării articolului. De asemenea, oficialii Bank of Cyprus nu au putut fi contactați pe acest subiect.

Vânzarea pachetului de active al Bank of Cyprus România se suprapune cu alte tranzacții de anvergură pe piața de profil. Astfel, BCR are la vânzare pe piață un pachet de credite neperformante de 433 mil. euro, la care se adaugă și alte pachete de active scoase de instituțiile mari de credit.

De cealaltă parte se vede apetitul investitorilor, pe lista cărora intră alături de cei menționați anterior și Deutsche Bank sau cehii de la APS Holding. Din acest motiv, mulți dintre investitorii menționați sunt implicați în mai multe tranzacții paralele.

Astfel, APS Holding (Cehia) spunea zilele trecute pentru MIRSANU.RO că sunt implicați în acest moment în câteva tranzacții majore cu băncile mari pe piața creditelor neperformante din România.

Un alt ”cumpărător de serviciu” pe piața bancară este UniCredit Țiriac Bank, care în acest moment este ocupată cu integrarea afacerii RBS Bank România, pe care au cumpărat-o în două etape. În 2013, italienii au luat portofoliul de retail și cel numit Royal Preffered Banking, iar în luna august a acestui an au anunțat achiziția și a portofoliului corporate.

”UniCredit Țiriac Bank se concentrează în prezent pe finalizarea procesului de integrare a portofoliului Corporate preluat de la RBS România. Deși nu reprezintă o prioritate în acest moment, continuăm să ne uităm la potențialele oportunități de achiziție apărute în piață, așa cum am făcut întotdeauna”, au precizat pentru MIRSANU.RO reprezentanții UniCredit Țiriac Bank.

În vara acestui an, au avut loc două tranzacții majore pe această piață. Consorțiul format din AnaCap, HIG Capital, Deutsche Bank și APS Holding au cumpărat un portofoliu de credite neperformante de 495 mil. euro de la austriecii de la Volksbank. De asemenea, cea mai mare bancă de pe piață, BCR a anunțat că a vândut pe 31 iulie un pachet de active de același tip în valoare de 1 mld. lei (circa 230 mil. euro). Deși cumpărătorul nu a fost făcut public, mai multe surse din piața financiară indică faptul că din nou Deutsche Bank s-a numărat printre cumpărători.

Ciprioții sunt pe picior de plecare. Și-au vândut acțiunile la Banca Transilvania, la hotelul Marriott, acum pe masă sunt ultimele active ale Bank of Cyprus România

Bank of Cyprus este angajată într-un proces mai larg de dezinvestire a participațiilor pe care le deține pe mai multe piețe – România, Marea Britanie, Ucraina, Serbia, Grecia, ca urmare a crizei cipriote care a zguduit în urmă cu un an principalele instituții financiare ale țării. Atunci, statul cipriot a fost nevoit să apeleze la Uniunea Europeană și alți creditori financiari internaționali pentru un ajutor financiar de urgență. În premieră însă, criza cipriotă, spre deosebire de Grecia sau alte episoade, a însemnat pierderi directe pentru deponenții băncilor cipriote, în condițiile în care nu și-au mai putut recupera deloc o parte din banii plasați în conturi.

Pentru Bank of Cyprus, planul de redresare a însemnat renunțarea la expunerile pe piețe din străinătate, printre acestea fiind și România.

Pe 25 aprilie 2013, Bank of Cyprus România a transferat către Marfin Bank România un pachet de active în valoare de 82 mil. euro, din care un portofoliu de depozite de 77 mil. euro.

Astfel, în primăvară, Bank of Cyprus și-a vândut în pachetul de circa 9,9% din Banca Transilvania pentru 82,5 mil. euro. Un alt pas în direcția exitului de pe piața locală a fost vânzarea participației de 35% din societatea care administrează hotelul de cinci stele JW Marriott din București într-o tranzacție de 95 mil. euro. Bank of Cyprus și-au vândut acest pachet către compania austriacă Strabag, acționarul majoritar al hotelului.

La 30 iunie, depozitele Bank of Cyprus România erau de 18,24 mil. euro, în timp ce portofoliul de credite era de 367,6 mil. euro, iar cu tot cu activele din afara bilanțului băncii se ridică la 368,7 mil. euro, conform raportului semestrial al băncii – mamă. La acestea se adaugă plasamente ale băncii de circa 206,2 mil. euro ceea ce indică o expunere totală a ciprioților pe piața bancară locală de circa 572 mil. euro.

Portofoliul de credite al Bank of Cyprus România este format din împrumuturi în valoare de 211,9 mil. euro acordate în sectorul imobiliar, 71,3 mil. euro în sectorul profesioniștilor și a altor servicii, iar 26,9 mil. euro este expunerea pe sectorul construcțiilor. Pe categorii de clienți, sectorul marilor companii (corporate) înseamnă împrumuturi de 333 mil. euro, adică o pondere de 90% din întregul portofoliu de credite. IMM-urile reprezintă un sector unde expunerea ciprioților este de zece ori mai mică, cu împrumuturi de numai 34,4 mil. euro, în timp ce retailul (creditele acordate persoanelor fizice) este de numai 1,66 mil. euro și a avut ca destinație construcția și modernizarea locuințelor. La acestea se adaugă participații în câteva companii mai mici.

La finele anului trecut, Bank of Cyprus avea o cotă de piață de 0,4% după activele totale existente la nivelul sistemului bancar, conform raportului BNR pe 2013.

În luna iulie, doi reprezentanți ai Bank of Cyprus au fost achitați alături de Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania de către instanța supremă din România într-un dosar cu acuzații privind manipularea pieței de capital.

Pe piața bancară locală, exitul Bank of Cyprus se înscrie în seria ultimilor ani, în care RBS Bank, Millennium, MKB și-au vândut afacerile locale, altele sunt în curs – Volksbank și sunt așteptate să o facă National Bank of Greece și alte bănci elene, iar alți jucători și-au diminuat puternic expunerea pe piața locală, cum este cazul Citi care și-a vândut în 2013 portofoliul de retail către Raiffeisen.

Sursă foto: Volksbank România.

Cehii de la APS Holding: Suntem implicați în acest moment în ”câteva tranzacții majore” privind achiziția de active neperformante aparținând băncilor mari din România

Cehii de la APS, care în vară au preluat alături de alți parteneri un pachet de active neperformante de 495 mil. euro de la Volksbank, sunt în acest moment angajați în mai multe tranzacții care vizează pachete de credite neperformante scoase la vânzare de către băncile mari din România, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții companiei.

”APS este implicată în câteva tranzacții majore în curs de desfășurare pe piața activelor neperformante scoase la vânzare de către instituțiile financiare majore. Totuși, din motive de confidențialitate, nu putem dezvălui numele acestor tranzacții individuale în acest moment”, a răspuns prin e-mail întrebărilor MIRSANU.RO Karin Janovska, Office Manager al APS Holding.

Vânzarea creditelor neperformante este afacerea momentului pe piața bancară, care a atras investitori puternici precum Deutsche Bank, HIG Capital și fondul londonez de investiții AnaCap. Ultimii trei au făcut parte alături de APS Holding din consorțiul care a preluat de la Volksbank România un pachet de credite neperformante în valoare de 495 mil. euro. Prețul tranzacției nu a fost făcut public. Surse de pe piața financiară au spus însă că discount-ul în acest caz a fost în jurul a 80% ceea ce înseamnă că austrieciii au încasat aproximativ 100 mil. euro pe acel pachet. De asemenea, pe 31 iulie, BCR a anunțat vânzarea unui pachet de credite neperformante în valoare de 1 mld. lei (circa 230 mil. euro).

În acest moment, ultimele informații disponibile indică faptul că BCR are la vânzare un pachet de 433 mil. euro. Un alt pachet de credite neperformante este cel al Bank of Cyprus România, cotat la o valoare nominală de circa 360 mil. euro.

Potențialul de tranzacții pe piața bancară în perioada următoare este uriaș, de aici și interesul puternic manifestat de investitorii cu apetit pentru astfel de active.

”Din calculele noastre, numai la nivelul primelor zece instituții de credit există un stoc de active neperformante de aproximativ 6 miliarde de euro. Iar astea ar trebui să fie curățate de pe bilanțurile băncilor până în 2016. Potențialul de tranzacții este uriaș și va domina piața bancară în perioada următoare”, a explicat pentru MIRSANU.RO unul dintre investitorii specializați în preluarea creditelor neperformante.

Pentru bănci, externalizarea acestor împrumuturi înseamnă înregistrarea de pierderi pe termen imediat. Pe de altă parte, lichiditățile blocate de bănci în provizioane pentru a acoperi riscul unor astfel de credite asupra bilanțului urmează să fie eliberate și ar putea fi folosite pentru repornirea creditării.

Grupul BCR, liderul pieței bancare, înregistra la nivelul lunii septembrie un nivel al creditelor neperformante de 11,2 mld. lei (circa 2,5 mld. euro), fiind luate măsuri de curățire accelerată a acestui portofoliu.

Grupul APS Holding este specializat în managementul datoriilor și al investițiilor neperformante, atenția sa fiind concentrată asupra activelor din Europa Centrală și de Sud – Est.

APS are birouri deschise în Cehia, Slovacia, Polonia, Serbia, Ungaria, Bulgaria, iar din 2007 și în România. În vizorul companiei cehe este extinderea operațiunilor pe alte piețe din regiune – Grecia și Rusia, conform datelor disponibile pe site-ul companiei.

Asset Portfolio Servicing România, subsidiara locală a APS Holding, a raportat pentru anul trecut un profit net de 0,67 mil. euro la o cifră de afaceri de 3,98 mil. euro și un personal format din 124 de angajați. Indicatorii financiari au fost calculați la cursul mediu anual de 4,419 lei la euro comunicat de BNR pentru 2013.

Centrala nucleară de la Cernavodă asigură până la 20% din producția internă de energie. Sursă foto: Nuclearelectrica.

Consultanții care pregătesc oferta Nuclearelectrica pentru Enel: banca austriacă Raiffeisen conduce un consorțiu din care fac parte avocații de la Popovici, Nițu & Asociații, auditorii de la BDO Business Advisory și asocierea Roener EnergyPro – ICPE

Banca austriacă Raiffeisen Bank și casa de avocați Popovici, Nițu & Asociații lucrează pentru pregătirea unei oferte de către Nuclearelectrica pentru activele scoase la vânzare de către italienii de la Enel. Producătorul de electricitate, controlat de către stat, este unul dintre investitorii interesați de pachetul de companii Enel, alături de Electrica, E.ON (Germania), GDF SUEZ (Franța) și China State Grid of Corporation, așteptați să depună ofertele finale în cursul acestei luni.

”În urma demarării unei proceduri de selecție, SN Nuclearelectrica SA a selectat, pe baza îndeplinirii criteriilor stabilite în caietul de sarcini, Raiffeisen Bank ca și consultant în acest proces. Popovici, Nițu & Asociații sunt subcontractori ai Raiffeisen Bank în acest contract, Nuclearelectrica acordând prin caietul de sarcini dreptul potențialilor ofertanți de a subcontracta o parte din servicii”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Nuclearelectrica. De asemenea, Raiffeisen a subcontractat serviciile BDO Business Advisory pentru partea de audit, respectiv asocierea Roener EnergyPro – ICPE S.A.

Raiffeisen Bank și-a reorganizat în acest an activitățile de investment banking din România și din regiune, luând decizia să închidă Raiffeisen Investment România și să treacă aceste operațiuni sub umbrela Raiffeisen Bank România în cadrul unui departament specializat de investment banking și piețe de capital, condus de către Dana Mirela Ionescu.

Casa de avocați Popovici, Nițu & Asociații, condusă de către Ernest Popovici – Senior Partner și Florian Nițu – Managing Partner, este unul dintre jucătorii majori pe piața serviciilor de avocatură de afaceri, având o experiență solidă în fuziuni și achiziții, tranzacții pe piața de capital, finanțări corporative, restructurări, insolvență și într-o gamă extinsă de domenii de la imobiliare, energie, servicii financiare până la telecomunicații și retail.

În dosarul Enel, avocații de la Popovici, Nițu & Asociații se ocupă de serviciile de consultanță juridică pentru Nuclearelectrica.

Cel mai vizibil interes pentru activele Enel de pe piața de energie a venit din partea statului român, care a intrat în licitație prin intermediul a două companii cu profil diferit, dar și cu interese diferite. Astfel, Nuclearelectrica, ce operează centrala nucleară de la Cernavodă, pare interesată de distribuția de electricitate din Dobrogea, care a devenit o țintă strategică pentru stat, după cum indica Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie. Oportunitatea de a cumpăra active Enel ar putea transforma Nuclearelectrica într-o companie integrată pe piața de energie, care și-ar putea trece în portofoliul său distribuția de energie alături de activitățile de producție.

Dacă lucrurile stau așa, iar Nuclearelectrica se orientează prioritar către activele din Dobrogea, cealaltă companie de stat, Electrica din sectorul furnizării și distribuției de energie, ar fi ilogic să liciteze împotriva Nuclearelectrica. Consorțiul puternic angajat de Electrica, din care fac parte banca de investiții JP Morgan, firma de audit KPMG, casa de avocatură Cameron McKenna, arată că firma de stat, care are de plasat cei 428 mil. euro strânși la listarea acțiunilor sale în luna iunie pe bursa de la București, are în vizor o țintă importantă. Din pachetul de active Enel, un candidat de talia Electrica ar putea viza, eventual, distribuția și furnizarea de energie din Muntenia, care acoperă Bucureștiul și județele limitrofe. Pe regiuni geografice, distribuția de energie din Banat interesează în mod special pe germanii de la E.ON care deja controlează distribuția de gaze din zona de vest a țării, în condițiile în care pentru alți investitori este greu de crezut că ar putea deveni o miză în afacerea Enel.

Deocamdată, reprezentanții Nuclearelectrica nu au dorit să intre în detalii privind ținta de achiziție în procesul aflat în derulare la Enel.

”Având în vedere că procesul de implicare în potențiala achiziție a unor operațiuni ale Enel în România este în desfășurare, Nuclearelectrica își rezervă dreptul, din rațiuni comerciale, de a nu face public în acest moment interesul său”, au precizat pentru MIRSANU.RO reprezentanții Nuclearelectrica.

Mandatul pentru vânzarea pachetului de active Enel din România este pe mâna bancherilor de investiții de la Citi și UniCredit.

Directorul general executiv al Enel, Francesco Starace, a declarat săptămâna trecută că procesele de vânzare din România și Slovacia sunt într-o fază avansată și că sunt așteptate în ambele cazuri oferte angajante până la finele lunii noiembrie.

rsz_1tabel_tranz_vanzare_enel_romania.jpg mica

Pachetul de operațiuni Enel scos la vânzare în România cuprinde 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100%  din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV. Enel Distribuție Muntenia asigură alimentarea cu energie a Bucureștiului și județele Ilfov și Giurgiu.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro, potrivit datelor prezentate de către Enel Italia.

Nuclearelectrica a obținut anul trecut un profit net de 423,4 mil. lei (95,8 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1.933 mld. lei (437,4 mil. euro), înregistrând o marjă netă de 21%.

Compania operează două reactoare ale centralei nuclearelectrice de la Cernavodă cu care asigură până la 20% din totalul producției de energie a României. Acțiunile companiei sunt deținute de către Ministerul economiei, în proporție de 81,27%, Fondul Proprietatea are un pachet de circa 9,73%, un pachet de alte 9% aparținând mai multor investitori. Nuclearelectrica este listată pe bursa de la București, unde valoarea sa bursieră este de 497, 95 mil. euro la ultima cotație de 7,8 lei pe acțiune.

Sursă date: Oresa Ventures, Ministerul Finanțelor Publice. INFOGRAFIC MIRSANU.RO.

Fondul de investiții Oresa Ventures intră în sectorul IT cu o achiziție de circa 10 mil. euro. Fondatoarea se retrage din afacerea celui mai mare furnizor de soluții integrate pentru marile lanțuri de comerț din România

Fondul de investiții suedez Oresa Ventures a cumpărat un pachet de aproximativ 49% din acțiunile companiei Romanian Business Consult, lider pe piața soluțiilor IT pentru retail și industria alimentară, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Potrivit acestora, Maria Schott, cea care a înființat afacerea cu capital austriac Romanian Business Consult în 1991, și-a vândut pachetul de 48,98% din acțiunile companiei pentru care va încasa o sumă de aproximativ 9 – 10 mil. euro în numerar de la Oresa Ventures. În companie, rămâne însă acționar fiul acesteia, Andrei Bojiță, care ocupă din 2005 poziția de director general al companiei și are pachetul majoritar de 51,02% din afacere.

Romanian Business Consult lucrează cu o marjă netă de profit de 17%, iar cifra de afaceri a crescut în 2013 cu 5% față de anul anterior până la 69,4 mil. lei (15,7 mil. euro), conform datelor din bilanț.

Compania furnizează o gamă largă de aplicații de gestiune și echipamente pentru lanțuri de comerț, rețele de benzinării sau companii din alte sectoare, de la sisteme POS de înregistrare și procesare a tranzacțiilor până la cititoare de coduri de bare sau aplicații de gestiune a vânzărilor în magazine.

Semnarea tranzacției a avut loc în această lună, mai spun sursele MIRSANU.RO.

Reprezentanții Romanian Business Consult nu au făcut niciun comentariu pe marginea întrebărilor privind vânzarea companiei. O poziție apropiată a fost exprimată și de cumpărător, Oresa Ventures.

”Avem ceva oportunități în pipeline (pregătire – n.r.), dar nu suntem în faza în care putem spune ceva”, a fost răspunsul reprezentanților biroului de la București al fondului de investiții Oresa Ventures.

Informațiile despre interesul fondului suedez pentru intrarea în IT, cotat ca unul dintre cele mai atractive sectoare de afaceri pentru investitori, au apărut pe piață încă din luna februarie. La acea vreme, un alt fond de investiții, Emerging Europe Accesion Fund, administrat de echipa lui Horia Manda de la Axxess Capital, a preluat un pachet de 65% din afacerea IT Star Storage, un furnizor de soluții de stocare, arhivare și management de informații și servicii Cloud.

Pe 1 iulie, Cornel Marian, șeful biroului din București al Oresa Ventures, dădea primele indicii despre negocierile în curs pe o tranzacție de talia celei anunțate astăzi de MIRSANU.RO.

„În ultimii doi – trei ani, Oresa s-a focusat pe companiile din portofoliu, aju­tându-le să crească prin achiziţii. Acum am început proiecte noi şi suntem destul de avansaţi într-o tranzacţie (…) într-un domeniu destul de îngust. Este o investiţie din gama noastră, de 10 milioane de euro equity (achiziție de acțiuni – n.r.). Vorbim de o companie profitabilă, cu o evaluare de ordinul milioanelor de euro“, declara în urmă cu patru luni Cornel Marian pentru ZF.

Sectorul local de IT a performat inclusiv pe timp de criză, ceea ce a atras în special interesul fondurilor de investiții a căror arie de interes s-a îngustat pe măsură ce alte segmente din economie au fost afectate de scăderea consumului populației.

Dacă ne uităm la strategia aplicată de managerul suedez de fonduri la alte companii din portofoliul său local, este posibil ca intrarea Oresa Ventures în IT să fie abia prima tranzacție pe această piață. Dealtfel, un model practicat pe scară largă de fondurile cu capital de risc atât în România, cât și pe alte piețe emergente, este așa-numitul ”platforming”, care descrie operațiunea prin care un fond de investiții intră într-un  sector de afaceri cu potențial de creștere prin preluarea unei companii, pe care ulterior o capitalizează și face cu ea noi achiziții de jucători de profil sau care derulează activități afiliate.

Pe piața locală a fondurilor de investiții, avem multe exemple. Oresa Ventures a intrat în afacerea Guzuchim de producție de lacuri și vopsele, companie redenumită ulterior Fabryo Corporation. Pe 4 martie 2013, Fabryo anunța finalizarea fuziunii cu o altă companie din sector, Atlas Paints, producătorul de materiale și finisaje pentru construcții desprins din afacerea grecilor de la Atlas Corporation.

O altă mișcare de tip ”platforming” a Oresa a fost în prima parte a acestui an. Astfel, în luna iunie, producătorul de materiale de construcții Somaco, controlat de fondul de investiții suedez, a cumpărat Europrefabricate, companie cu facilități de producție de elemente prefabricate din beton la Timișoara și Târgoviște, după ce în 2011 și-au trecut în cont o altă achiziție de profil, fabrica G&D Teiuș.

La fel au procedat pe piața locală și mulți alți manageri de fonduri. De exemplu, Abris Capital Partners a cumpărat Cargus International și, ulterior, Urgent Curier pe care recent le-a fuzionat. La rândul său, managerul de fonduri Axxess Capital s-a extins în sectorul serviciilor financiare. După investiția în furnizorul de servicii financiare Patria Credit, Axxess Capital a preluat Nextebank în 2013 de la ungurii de la MKB, iar în acest an au apărut semnale de interes din partea acestuia în jurul băncii Carpatica.

 

Cine este Romanian Business Consult

Compania a fost fondată în 1991 cu capital 100% austriac de către Maria Schott, de numele căreia se leagă și alte afaceri precum Export Consult sau Exco Transport Systems.

Firma, care se prezintă pe site-ul propriu drept ”lider de piață în soluții integrate pentru retail și industria alimentară”, are în portofoliu peste 1.000 de clienți din care mari lanțuri de comerț – printre care Auchan, Carrefour, Kaufland, Billa, Cora, Selgros, Mega Image, Lidl, Praktiker sau Dedeman, benzinării – MOL , producători de mezeluri și produse din carne precum Agroli, Caroli Foods, CrisTim, Transavia, Aldis, Meda, Kosarom sau Fox, producători și distribuitori de băuturi răcoritoare precum Coca Cola, precum și companii din alte sectoare ca Scandia Food, Enel sau Edy.

Conform estimărilor prezentate de către companie pe site-ul său, Romanian Business Consult ar avea o cotă de piață de 87% pe segmentul de retail, respectiv o felie de 15% din sectorul industriei alimentare.

Compania, cu sediul central în București, are filiale la Cluj – Napoca, Timișoara, Iași și la Chișinău (Republica Moldova).

În primul semestru, a înregistrat o ușoară scădere a cifrei de afaceri și a profitului net față de perioada similară a anului anterior, în timp ce personalul companiei a crescut cu 5% în același interval. La 30 iunie, datoriile pe termen mediu și lung ale companiei erau zero, în timp ce pe termen scurt ajungeau la 8,37 mil. lei (aproximativ 1,9 mil. euro). Firma dispune de capitaluri proprii de 16,5 mil. lei (circa 3,7 mil. euro), după cum rezultă din datele disponibile la Registrul Comerțului.

Romanian Business Consult a raportat pentru 2013 o cifră de afaceri de 15,7 mil. euro (calculată la cursul mediu anual de 4,419 lei la euro, comunicat de către BNR) și un profit net de 2,7 mil. euro la un personal mediu de 119 angajați, conform ultimului bilanț public al companiei.

Acționariatul companiei este împărțit de către Export Consult Handelsgesellchaft MBH (Austria) cu 48,98% și Andrei Bojiță, cu 51,02%.

Andrei Bojiță, 38 de ani, mai deține un pachet de 3,86% din compania Exco Transport Systems SRL, restul acțiunilor fiind în posesia Mariei Schott.

Cine este Oresa Ventures

Oresa Ventures este unul dintre fondurile de investiții cu o activitate locală care a început în urmă cu aproape două decenii.

Acționarul firmei de investiții Oresa Ventures este Celox SA din Suedia. În portofoliul său local se află în acest moment brokerul de credite Kiwi Finance pe piața serviciilor financiare (din 2007 în portofoliu), RTC Proffice Experience (preluat în 2011), Somaco în sectorul de materiale de construcții (din 2008 în portofoliu), Fabryo (prima investiție în 2006). La acestea se adaugă și companii achiziționate recent precum Europrefabricate sau Atlas Paints, divizia de lacuri și vopseluri a grupului elen Atlas Corporation.

Din portofoliul său au mai făcut parte afaceri precum La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere a apei, lanțul de magazine Flanco și afacerea Credisson din sectorul serviciilor financiare de consum.

Strategia de investiții a fondului este concentrată pe România, iar mărimea unei investiții în capitalul companiei – țintă se situează între 5 și 15 mil. euro. Durata de viață a unei investiții este, de regulă, între 4 și 6 ani, iar poziția pe care fondul o caută este fie de acționar majoritar, fie de acționar principal sau chiar de deținător a unei participații minoritare semnificative, de minim 20%. Principalele sectoare vizate de Oresa Ventures pentru investiții sunt materiale de construcții, servicii medicale, bunuri de larg consum, precum și alte segmente de afaceri.

Lichiditățile acumulate îi permit Băncii Transilvania să treacă la achiziții locale, crede Horia Ciorcilă, președintele băncii (foto). Infografic MIRSANU.RO.

Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania pentru MIRSANU.RO: Facem oferte de cumpărare de bănci. Pe piața bancară, sunt 4 – 5 tranzacții potențiale. În următorii cinci ani, nu vom vedea mai mult de șapte bănci universale

Banca Transilvania, a treia instituție de credit din România ca mărime, face oferte de cumpărare de bănci și active bancare cu scopul de a-și mări cota de piață, concentrându-și atenția pe ținte din sectorul de retail, potrivit președintelui băncii.

”Facem oferte de cumpărare (pentru bănci aflate pe piață – n.r.). Ne interesează să cumpărăm ceea ce credem că face sens pentru noi. Ne uităm la creșterea cotei de piață, în special pe segmentul de retail”, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania.

”În acest moment, pe piață sunt 4 – 5 deal-uri (tranzacții – n.r.) potențiale”, afirmă Ciorcilă. Acesta a refuzat însă să nominalizeze în ce tranzacții este angajată la ora actuală Banca Transilvania.

Omer Tetik, directorul general executiv al Băncii Transilvania, spunea în urmă cu câteva luni că ținta poate fi o bancă sau un portofoliu. Banca are suficiente lichidități pe care le poate plasa în viitoare achiziții, lucru confirmat de baza de capital și profitul net de 55,1 mil. euro înregistrat după prima jumătate a acestui an.

În ultimul an, trei bănci mari  –  UniCredit Țiriac Bank, Raiffeisen Bank și Banca Transilvania – și-au exprimat clar intenția de a face achiziții pe piața locală în contextul în care unii jucători de profil din eșalonul al doilea au decis să se retragă. Astfel, britanicii de la Royal Bank of Scotland (RBS) și-au vândut afacerea din România în două etape către UniCredit, Raiffeisen a cumpărat în 2013 portofoliul de clienți din retail al americanilor de la Citi, portughezii de la Millennium și-au făcut în vară exitul în favoarea grupului ungar OTP. Și fondurile de investiții au apetit de achiziții în sectorul bancar. La finele anului trecut, MKB Nextebank (Ungaria) a ieșit de pe piață prin vânzarea unității sale de aici către un fond de investiții administrat de echipa lui Horia Manda de la Axxess Capital, iar polonezii de la Getin au preluat Romanian International Bank (RIB).

De asemenea, austriecii de la Volksbank și-au anunțat intenția de a vinde subsidiara din România până la finele anului 2015, iar managementul de la Carpatica are mandat de a găsi un investitor dispus să intre cu fonduri proaspete ca acționar în bancă. De asemenea, National Bank of Greece va trebui să vândă Banca Românească până în 2018, iar alte bănci elene ar putea face mișcări similare.

Peisajul bancar local, bogat în ținte de achiziție, a intrat într-o fază de remodelare la capătul căruia este de așteptat să rămână în piață jucători mai puțini, dar mai puternici.

Scenariul este susținut și de către Horia Ciorcilă, unul dintre fondatorii Băncii Transilvania, instituție financiară locală cu un profil ușor diferit față de concurenții săi având în vedere că nu are în spate o bancă – mamă străină. Cel mai mare acționar al băncii cu sediul central la Cluj – Napoca este însă o instituție financiară internațională, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu un pachet de 14,61% din acțiuni, conform ultimelor raportări disponibile pe bursa de la București.

”Cred că băncile mici vor ieși de pe piață. Cine nu are sau nu a atins masa critică este greu să mai reziste. Avem prea multe bănci universale în România”, afirmă Ciorcilă.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO unde se situează această masă critică în piața bancară, președintele Băncii Transilvania a răspuns: ”Undeva în zona unei cote de piață de 5% (calculată după activele totale – n.r.). Peste trei, patru, cinci ani, n-o să mai fie, cred, mai mult de 6 – 7 bănci universale”.

La finele anului trecut, din totalul de 40 de instituții de credit locale numai șapte dintre ele aveau o cotă de piață de la 5% în sus, calculată după activele totale – BCR (controlată de Erste Austria), BRD (controlată de SocGen Franța), Banca Transilvania, UniCredit Țiriac Bank (controlată de UniCredit Italia), CEC Bank din portofoliul statului român, Raiffeisen Bank România (controlată de Raiffeisen Austria) și ING Bank România (parte a grupului olandez ING), conform raportului Băncii Naționale a României pentru 2013.

Cota de piață a Băncii Transilvania era la 31 decembrie de 8,9% în funcție de activele totale și de 9,4%, calculată ca raport între fondurile sale proprii și cele la nivelul întregului sistem bancar.

Banca Transilvania a raportat la finele primului semestru un profit net de 212,1 mil. lei, în creștere cu 17,7% față de perioada similară a anului trecut. De asemenea, valoarea activelor totale a înregistrat la 30 iunie un avans de 5,7% până la 33,9 mld. lei (7,7 mld. euro).

Raportul dintre credite și depozite de circa 75% indică un surplus de lichiditate, în condițiile în care banca își păstrează strategia de creștere concentrată pe direcția creditării retail (persoane fizice – n.r.) și IMM-uri.

Banca Transilvania a fost înființată în 1994 la Cluj – Napoca de către un grup de antreprenori printre care Horia Ciorcilă – președintele Consiliului de Administrație al băncii și un acționar – cheie al băncii și în prezent, Dorel Goia sau Claudiu Silaghi, decedat în 21 martie 2011 într-o clinică de la Viena ca urmare a unui accident vascular cerebral.

Instituția de credit s-a dezvoltat puternic în mandatul olandezului Robert Rekkers în perioada 2002 – 2012, reușind să ajungă și să rămână în topul primelor trei bănci din România, pe o piață dominată de grupuri financiare străine puternice precum Erste, SocGen, UniCredit, ING și Raiffeisen. Omer Tetik, actualul CEO al băncii, venit de la șefia subsidiarei locale a Credit Europe Bank, s-a concentrat pe îmbunătățirea profitabilității băncii, dând în mod repetat semnale că Banca Transilvania își schimbă strategia de creștere, mizând de acum pe lângă creșterea organică și pe noi achiziții pentru a fructifica tendințele apărute pe piață.

Banca este construită pe trei mari linii de afaceri – companii (corporate), IMM (întreprinderi mici și mijlocii) și retail (persoane fizice), păstrându-și amprenta antreprenorială a fondatorilor săi. În prezent, Banca Transilvania are peste 6.000 de angajați și o rețea formată din aproximativ 5.500 de puncte de lucru în România și Italia.

La nivelul acționariatului s-au produs schimbări importante în acest an, în condițiile în care Bank of Cyprus a trecut la lichidarea portofoliului său local de participații, pe fondul nevoii de a-și spori repede nivelul lichidităților.

Bank of Cyprus a vândut un pachet de aproximativ 10% din Banca Transilvania pentru circa 82 mil. euro, pe 18 aprilie fiind raportat exitul complet al ciprioților. Pe 16 mai, președintele băncii Horia Ciorcilă era raportat că deține împreună cu vehiculul de investiții Castorius Limited, cu care acționează concertat, un pachet de 5,1% din acțiunile Băncii Transilvania.

În afara BERD cu 14,6%, acționarii – companii dețin 64,76% din Banca Transilvania, în timp ce acționarii persoane fizice au aproximativ 20,62%. Acțiunile băncii sunt listate pe bursa de la București, unde valoarea bursieră a Băncii Transilvania este de 4,537 mld. lei (1,026 mld. euro) la o cotație de 1,77 lei pe titlu.

Avocații de la Reff & Asociații asigură consultanța juridică la vânzarea ultimelor active ale Bank of Cyprus România. Ciprioții, aproape de exitul complet de pe piață

Firma de avocatură Reff & Asociații, afiliată la rețeaua Deloitte – una dintre cele patru mari firme globale de audit și consultanță din lume, asigură consultanța juridică la vânzarea pachetului de credite al Bank of Cyprus România, au declarat surse de pe piața financiară.

”Reff & Asociații se ocupă de partea juridică a tranzacției de vânzare a creditelor neperformante de la Bank of Cyprus, care sunt, de fapt, ultimele active ale băncii. De fapt, tranzacția de vânzare a portofoliului de active corporative a Bank of Cyprus România echivalează cu exitul lor de pe piața din România”, au confirmat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piața serviciilor de consultanță. Acestea susțin că procesul de vânzare al activelor Bank of Cyprus România ar fi ajuns în faza în care investitorii interesați sunt în camera de date a băncii pentru due – dilligence (analiză financiară – n.r.), etapă premergătoare depunerii ofertelor.

Reprezentanții firmei de avocatură Reff & Asociații nu au dorit să facă niciun comentariu pe acest subiect.

Reff & Asociații are o echipă de peste 40 de avocați și acoperă o gamă largă de tranzacții de la fuziuni și achiziții, finanțări, listări până la asistență acordată fondurilor de investiții sau investitorilor din piața imobiliară, bancară sau din alte sectoare. Din portofoliul său face parte, printre alții, și fondul de investiții sud – african New Europe Property Investments (NEPI), unul dintre cei mai activi jucători din piața imobiliară.

Bank of Cyprus este, de asemenea, pe lista clienților Reff & Asociații, care le-a asigurat consultanța în mai multe dosare legate de piața bancară și de piața de capital, având în vedere că până în acest an ciprioții au fost acționari la Banca Transilvania, listată pe bursa de la București.

În luna august a acestui an, Bank of Cyprus a anunțat odată cu vânzarea participației pe care o avea la compania care operează hotelul de cinci stele din București, JW Marriott, și faptul că a mandatat banca de investiții HSBC să se ocupe de vânzarea Bank of Cyprus România.

Săptămâna trecută, a apărut pe piață informația, potrivit publicației britanice Costar Finance, preluate de Mediafax, că un pachet de credite neperformante în valoare de 360 mil. euro aparținând Bank of Cyprus este la vânzare pe piață.

Valoarea pachetului este foarte apropiată de valoarea activelor raportate de Bank of Cyprus România la finele anului trecut, când subsidiara băncii – mamă din Cipru avea active totale de 1.667 mld. lei (377 mil. euro, calculat la cursul mediu pentru 2013) ceea ce îi asigura o cotă de piață de 0,4%, conform datelor prezentate în raportul anual al băncii centrale pe 2013.

Vânzarea activelor Bank of Cyprus România este tipul de tranzacție care se încadrează în două tendințe majore care se manifestă în acest moment pe piața românească.

Pe de o parte, exitul Bank of Cyprus face parte dintr-o serie de plecări de pe piața bancară, unde are loc o consolidare a acestui sector. În ultimii doi ani, au ieșit din România MKB Nextebank (Ungaria), Millennium (Portugalia), Royal Bank of Scotland (Marea Britanie), Citi și-a vândut portofoliul de clienți – retail către Raiffeisen, este în curs procesul de vânzare al Volksbank România, iar Carpatica își caută un partener de fuziune pentru a se recapitaliza. La orizont, Banca Românească, deținută de National Bank of Greece va fi vândută până în 2018, iar mișcări similare sunt probabile și din partea altor bănci elene, care au prezentat în vară planuri de restructurare a operațiunilor din străinătate la Bruxelles, iar aceste planuri au fost aprobate.

O altă tendință care în acest moment marchează tranzacțiile din sectorul bancar este cea a vânzării de portofolii de credite neperformante, care ar elibera lichidități ale băncilor spre segmentul de creditare al populației și al companiilor.

Din acest punct de vedere, în iulie, Volksbank a vândut un pachet de credite neperformante în valoare de 495 mil. euro către un consorțiu format din fondul de investiții AnaCap, banca germană Deutsche Bank, HIG Capital și APS.

La finele lunii iulie, BCR, cea mai mare bancă locală, a anunțat vânzarea unui pachet de credite neperformante în valoare de 1 mld. lei (circa 225 mil. euro).

În acest moment, BCR are pe piață la vânzare un pachet de active din această categorie în valoare de 433 mil. euro.

Vânzarea activelor Bank of Cyprus România este dictată de decizia băncii – mame din Cipru de a-și lichida complet portofoliul local de participații. Deja, Bank of Cyprus a vândut în acest an un pachet de aproximativ 10% din Banca Transilvania pentru 82,5 mil. euro, iar în trimestrul al treilea a finalizat vânzarea participației la hotelul Marriott din București către austriecii de la Strabag în cadrul unei tranzacții de 95 mil. euro.

Marfin Bank România a preluat anul trecut de la sucursala din România a Bank of Cyprus depozite în valoare totală de 77 de milioane euro şi active brute de 82 de milioane euro.

Turnurile - gemene ale Deutsche Bank, sediul central al băncii din Frankfurt (Germania). Sursă foto: Deutsche Bank.

Gigantul german Deutsche Bank a intrat în cursa pentru achiziția pachetului BCR de 433 mil. euro de credite neperformante

Deutsche Bank, una dintre cele mai mari bănci din lume, și-a exprimat interesul pentru achiziția pachetului de credite neperformante de 433 mil. euro, scos la vânzare de către BCR, liderul pieței bancare locale și subsidiară a grupului financiar austriac Erste.

”Deutsche Bank este interesată de pachetul de credite neperformante scos la vânzare de către BCR și de alte asemenea active disponibile pe piață. Băncile trebuie să scoată aceste portofolii de pe bilanțuri și vor avea loc mai multe tranzacții în perioada următoare”, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse de pe piața financiară.

Contactați de MIRSANU.RO, reprezentanții biroului de presă al Deutsche Bank nu au dorit să facă niciun comentariu pe acest subiect.

De cealaltă parte, reprezentanții BCR nu au răspuns la întrebările referitoare la această tranzacție.

BCR a scos pe piață la vânzare un pachet de credite neperformante în valoare de 433 mil. euro, informație publicată de Costar Finance din Marea Britanie, și preluată apoi de către Mediafax.

Potrivit surselor citate, BCR a mandatat PwC să vândă credite acordate unui număr de 91 de clienți – companii, peste 85% din valoarea portofoliului fiind acoperită cu garanții imobiliare, din care două treimi înseamnă clădiri comerciale iar restul terenuri. Portofoliul scos la vânzare este format din 410 credite neperformante accesate de firme din sectoare economice diferite, de la industrie la dezvoltatori imobiliari, firme de construcții, ferme zootehnice, minerit și metale. Aproximativ 64% din valoarea portofoliului înseamnă împrumuturi denominate în euro, iar 31% sunt în lei, în condițiile în care în proporție de aproape 90%, companiile care au contractat aceste finanțări sunt în insolvență.

Consultanța juridică a BCR este asigurată de către casa de avocatură austriacă Schoenherr, potrivit informațiilor publicate săptămâna trecută.

Prioritatea celei mai mari bănci locale după cota de piață calculată în funcție de active este să-și curețe bilanțul de presiunea creditelor neperformante, a căror valoare era de 12 mld. lei (2,7 mld. euro) la finele primului semestru al acestui an. În luna iulie, BCR a vândut un astfel pachet de active în valoare de 1 mld. lei (226,77 mil. euro, calculat la cursul mediu de schimb din luna iulie comunicat de BNR, de 4,4097 lei la euro -n.r.). Numele cumpărătorilor nu au fost făcute publice. Surse din piață afirmă însă că banca germană a fost din nou pe partea de cumpărare alături de alți investitori.

Tot în acest an a fost înregistrată cea mai mare tranzacție locală pe piața creditelor neperformante. Pe 28 iulie, austriecii de la Volksbank au anunțat vânzarea unui portofoliu de 495 mil. euro, format din credite imobiliare și finanțări corporative, către un consorțiu format din fondul de investiții londonez Ana Cap, grupul financiar german Deutsche Bank, fondul de investiții HIG Capital și APS Fund Alpha uzavreny investicni fond. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă surse din piața financiară estimau că austriecii au obținut aproximativ 100 mil. euro din vânzare, ceea ce echivalează cu un discount de aproximativ 80% în raport cu valoarea nominală a portofoliului.

Astfel de tranzacții sunt așteptate să apară tot mai des în perioada următoare dat fiind mesajul băncii centrale către jucătorii din piața bancară locală de a grăbi procedurile de curățire a bilanțurilor de aceste active, care imobilizează lichidități importante ale instituțiilor de credit în provizioane, bani ce ar putea fi folosiți pentru relansarea creditării companiilor și populației.

Deutsche Bank în România

Grupul financiar german a testat constant oportunitățile de investiții de pe piața românească după 1990, însă o mișcare de anvergură a fost înregistrată abia recent. Deutsche Bank a venit în 2005 la privatizarea BCR, liderul pieței bancare, și a depus o ofertă care la vremea respectivă a fost cotată de unele surse din piață la aproximativ 2 mld. euro.

Cu o piață bancară pe creștere și o economie în plină viteză de creștere, statul a obținut din vânzarea BCR către austriecii de la Erste cea mai mare tranzacție din istoria României. După forcing-ul din licitația pentru BCR, austriecii aleargă și acum să își recupereze banii, în condițiile în care liderul pieței a înregistrat pierderi importante pe perioada crizei financiare și a trecut printr-un amplu proces de restructurare.

După privatizarea BCR, Deutsche Bank nu s-a grăbit să intre pe piața din România și a studiat alte ținte de achiziție. Pe listă a intrat în 2009 RBS Bank România, subsidiara Royal Bank of Scotland (Marea Britanie), care a atras o ofertă sub 100 mil. euro, susțin surse apropiate discuțiilor de atunci, lucru care i-a nemulțumit pe britanici. Alte informații care circulă pe piață au indicat că Banca Transilvania, a treia bancă locală, a fost în vizorul germanilor, dar discuțiile nu au avut niciun rezultat concret. În afara interesului exprimat la BCR, reprezentanții Deutsche Bank nu au confirmat niciun fel de informații privind interesele de afaceri pe piața locală.

După 1990, bancherii de la Deutsche Bank s-au numărat în schimb printre aranjorii emisiunilor de obligațiuni ale statului român pe piețele internaționale.

Deutsche Bank, prezentă în România din 1998, are aici un birou de reprezentanță. Din octombrie 2012, conducerea biroului local al Deutsche Bank a fost preluată de la Radu Zaciu de către Mihai Ionescu, venit de la biroul londonez al Credit Suisse.

Mihai Ionescu DB poza mare

Mihai Ionescu (foto) a lucrat înainte de banca de investiții Credit Suisse pentru banca austriacă Raiffeisen, făcând parte din echipa care a negociat achiziția Băncii Agricole.

În mandatul acestuia, banca germană și-a făcut simțită amprenta la nivel local. În luna iulie, Deutsche Bank a făcut parte din consorțiul de patru investitori care a cumpărat cel mai mare portofoliu de credite neperformante scos la vânzare de Volksbank România și are acum apetit de achiziție pentru active de același tip.

În plus, germanii au deschis în Bucureşti, în urma unei investiţii de 10 milioane de euro, un centru unde vor fi angajaţi 500 de salariaţi până în 2016, de la 65 în prezent, şi unde vor fi create aplicaţii software pentru operaţiunile trezorerie şi managementul riscului de credit ale băncii germane.

„Prin deschiderea acestui centru, Deutsche Bank îşi consolidează angajamentul pe termen lung faţă de România. DB Global Technology va dezvolta soluţii software avansate pentru numeroase activităţi ale Deutsche Bank”, declara șeful reprezentanței Deutsche Bank în România, Mihai Ionescu, la inaugurarea investiției, la care a participat și premierul Victor Ponta.

DB Global Technology SRL, compania care operează acest centru, a fost înfiinţată în septembrie 2013, iar primii angajaţi ai centrului şi-au început activitatea în luna ianuarie a acestui an.

Germanii de la Deutsche Bank reprezintă unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume. Are operațiuni în 71 de piețe din lume. A raportat la 31 decembrie 2013 active totale în valoare de 1.611 mld. euro, un profit net de 681 mil. euro și un personal format din 98.254 de oameni. Acțiunile Deutsche Bank sunt listate pe bursele de la New York și Frankfurt. Valoarea bursieră a băncii germane era de 38,3 mld. euro la 30 octombrie.

Cel mai mare acționar este fondul american de investiții BlackRock din New York, care a fost raportat cu o participație de 5,14% din Deutsche Bank la 31 decembrie 2013. Investitorii instituționali controlează 79% din bancă, iar cei privați numai 21%. De asemenea, investitorii germani au aproximativ jumătate din acțiunile băncii, conform datelor disponibile la finele anului trecut.

Creditele neperformante au fost sursa pierderilor BCR de 2,8 mld. lei din 2014. Sursă foto: BCR.

Avocații de la Schoenherr asistă BCR la vânzarea pachetului de credite neperformante de 433 mil. euro. Tranzacția este a doua ca mărime pe piața de profil după vânzarea pachetului de active de 495 mil. euro a Volksbank

Avocații firmei austriece Schoenherr asigură consultanța juridică a BCR la vânzarea unui pachet de credite neperformante de 433 mil. euro pe piața bancară, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piața financiară.

”Avocații de la Schoenherr lucrează cu BCR pe acest dosar, al vânzării pachetului de credite neperformante. Au lucrat anterior și la alte tranzacții de același tip împreună”, au spus sursele citate.

De asemenea, o altă sursă familiară cu discuțiile a confirmat că Schoenherr se ocupă de această tranzacție de partea BCR. Aceeași sursă a confirmat și informațiile potrivit cărora valoarea pachetului scos la vânzare pe piață de BCR este de 433 mil. euro, iar mandatul pentru acest proces îl are firma de consultanță PwC.

Reprezentanții BCR și ai Schoenherr nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol pe marginea întrebărilor adresate de MIRSANU.RO.

Primele informații care indicau că subsidiara locală a grupului bancar austriac Erste, BCR, a scos la vânzare un pachet de credite neperformante de 433 mil. euro, iar Bank of Cyprus România un altul în valoare de 360 mil. euro au fost publicate joi seară de către agenția de presă Mediafax, care cita CoStar Finance.

Sursele indicate de Mediafax mai afirmau că BCR a mandatat PwC să vândă credite de 433 mil. euro acordate unui număr de 91 de clienți – companii, peste 85% din valoarea portofoliului fiind acoperită cu garanții imobiliare, din care două treimi înseamnă clădiri comerciale iar restul terenuri.

Conform CoStar Finance, preluat de Mediafax, portofoliul scos la vânzare pe piață cuprinde 410 credite neperformante accesate de firme din sectoare economice diferite, de la industrie la dezvoltatori imobiliari, firme de construcții, ferme zootehnice, minerit și metale. Aproximativ 64% din portofoliu este reprezentat de împrumuturi denominate în euro, iar 31% sunt în lei, potrivit Mediafax, care adaugă că în proporție de aproape 90%, companiile care au contractat aceste finanțări sunt în insolvență.

Firma austriacă Schoenherr activează pe piața serviciilor de avocatură de afaceri din România cu propria echipă la nivel local, formată din 50 de avocați care acoperă o gamă largă de tranzacții de la fuziuni și achiziții, finanțări, operațiuni pe piața de capital, consultanță în sectorul imobiliar până la energie, telecomunicații, IT și sectorul farma, conform informațiilor disponibile pe site-ul firmei.

Schoenherr și-a deschis biroul de la București în 1996, fiind printre primele firme internaționale care au intrat pe piața locală de profil, venind o dată cu primul val de investitori austrieci. Pe lista sa de clienți se numără cele mai mari firme din Austria – OMV (acționarul majoritar al Petrom de pe piața de energie), Erste (proprietarul BCR de pe piața bancară) sau Vienna Insurance Group din piața de asigurări.

BCR, cea mai mare bancă de pe piață după cota de piață calculată în funcție de active, a finalizat în luna iulie vânzarea unui portofoliu de credite neperformante în valoare de 1 mld. lei (226,77 mil. euro, calculat la cursul mediu de schimb din luna iulie comunicat de BNR, de 4,4097 lei la euro -n.r.).

Cea mai mare tranzacție pe piața creditelor neperformante a fost anunțată de austriecii de la Volksbank pe 28 iulie, când au vândut un pachet de credite imobiliare acordate persoanelor fizice și de finanțări pentru companii în valoare de 495 mil. euro către un consorțiu format din fondul de investiții londonez AnaCap, grupul financiar german Deutsche Bank, fondul de investiții HIG Capital și APS Fund Alpha uzavreny investicni fond.

Banca centrală a cerut în acest an instituțiilor de credit să accelereze procesul de externalizare a creditelor de pe propriile bilanțuri. Ca urmare, mai multe bănci au început să-și vândă activele de acest tip către investitorii cu apetit de risc, ceea ce înseamnă pentru instituțiile de credit că primesc un anumit procent din valoarea nominală a portofoliului, după ce aplică un discount care în unele cazuri poate ajunge la 80% sau chiar poate depăși acest nivel în funcție de calitatea portofoliului, a garanțiilor, a șanselor de a fi recuperați banii respectivi sau alți factori luați în considerare la o asemenea tranzacție.

Sursă foto: Allen & Overy.

Cine sunt avocații care au lucrat la dosarul finanțării de 75 mil. euro atrasă de Azomureș de la BCR și UniCredit. Costin Tărăcilă, șeful RTPR Allen & Overy: Am acordat consultanță în materie de finanțări, real estate și mediu în acest dosar

RTPR Allen & Overy, biroul local al firmei londoneze din Magic Circle, a asigurat consultanța juridică a tranzacției prin care producătorul de îngrășăminte chimice Azomureș Târgu Mureș a atras un credit sindicalizat de 75 mil. euro de la BCR și UniCredit Țiriac Bank.

”Echipa de avocați care a lucrat în acest dosar a fost coordonată de către Victor Pădurari, partener, și Cosmin Tilea, care ocupă poziția de counsel. Din echipă au mai făcut parte asociații Ana – Maria Oprea și Bogdan Cordos”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Costin Tărăcilă, managing partner RTPR Allen & Overy.

Combinatul Azomureș a contractat un împrumut pe o perioadă de zece ani, destinat modernizării a două fabrici de amoniac și a creșterii capacității de producție.

Asistența juridică în acest dosar a implicat mai multe arii de practică precum finanțări, real estate și mediu, explică șeful firmei de avocatură.

Victor Pădurari este unul dintre partenerii fondatori ai casei de avocați Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu (RTPR), când un grup de colegi din biroul local al firmei britanice Linkaters au decis în 2004 să pună bazele propriei firme. Din 2008, RTPR a intrat în rețeaua firmei londoneze Allen & Overy.

padurari medie

Victor Pădurari (foto) este specializat în tranzacții de finanțare, project finance, finanțări destinate achizițiilor (leverage buy out), parteneriate public privat, concesiuni. El a asistat din 2000 până acum instituții financiare internaționale în mai multe finanțări acordate către entități municipale și sectorul local de utilități. De asemenea, are experiență în aria de legislație corporativă și comercială, imobiliare și în domeniul reglementărilor privind ajutorul de stat.

Cosmin Tilea lucrează la RTPR Allen & Overy din 2005 și expertiza sa vizează tranzacții financiare și bancare transfrontaliere, în special structuri de tip project finance, împrumuturi pentru municipalități, obligațiuni, respectiv asistență în domeniul energiei.

RTPR Allen & Overy este una dintre cele mai mari firme de pe piață, acoperind o gamă largă de practici de la fuziuni și achiziții până la finanțări și tranzacții pe piața de capital.

În acest an, avocații RTPR Allen & Overy au lucrat în cadrul mai multor fuziuni și achiziții de anvergură la nivel local, oferind asistență pentru RBS Marea Britanie la vânzarea afacerii din România către UniCredit Țiriac Bank, pentru portughezii de la Millennium la vânzarea băncii locale către grupul ungar OTP pentru 39 mil. euro. Lista de tranzacții  cuprinde și alte tranzacții majore – finanțări,  de exemplu consultanță pentru BCR la acordarea unei finanțări de 32 mil. euro către proprietarul centrului comercial AFI Palace Cotroceni pentru dezvoltarea de proiecte de birouri, sau operațiuni pe piața de capital, cum a fost cazul listării Electrica pe bursele de la București și Londra.

Biroul local al firmei din Magic Circle are o echipă formată din patru parteneri, 30 de avocați și 12 persoane care fac parte din personalul administrativ.

Poziții puternice pe piața serviciilor de consultanță juridică de afaceri ocupă casele de avocatură neafiliate unor giganți de profil, precum Țuca, Zbârcea & Asociații, Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen sau Mușat & Asociații.

La nivel global, Allen & Overy a raportat pentru ultimul an fiscal, încheiat pe 30 aprilie, venituri de 1,23 miliarde de lire sterline (1,5 miliarde de euro), în creștere cu 2% față de anul anterior. Profitul înainte de plata taxelor a fost în această perioadă de 532 milioane lire sterline (648 milioane de euro), ceea ce indică o marjă de profit de peste 40%. Profitul per partener acționar la Allen & Overy a fost în perioada raportată de 1,12 milioane de lire sterline (1,36 milioane de euro).

Allen & Overy are o rețea formată din aproximativ 44 de birouri în întreaga lume în 30 de țări, cu un personal de aproape 5.200 de oameni, din care circa 10% îl reprezintă numărul de parteneri.

GDF SUEZ dețin distribuția de gaze din Capitală și din alte 17 județe din sudul României. Sursă foto: GDF SUEZ România.

Francezii de la GDF SUEZ sunt interesați de achiziția a două – trei companii din pachetul de șapte active scoase la vânzare de Enel

Grupul francez de utilități GDF SUEZ, unul dintre liderii sectorului local de distribuție a gazelor, este interesat de achiziția a două – trei companii din pachetul de active scos la vânzare de către Enel, au declarat surse din piața de energie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

”Din cele șapte companii scoase la vânzare de către Enel, GDF SUEZ este interesată de două sau trei”, afirmă sursele citate.

Francezii au un interes major în ceea ce privește distribuția de energie a Bucureștiului, Enel Distribuție Muntenia, având deja în mână distribuția de gaze din capitală și din 17 județe din sudul României. Vânzarea de active Enel reprezintă pentr GDF SUEZ o ocazie de a intra cu operațiuni pe piața distribuției de electricitate și de a-și consolida portofoliul local de afaceri.

Contactați de MIRSANU.RO, reprezentanții GDF SUEZ nu au dorit să facă niciun comentariu pe marginea acestui subiect.

În total, Enel a scos la vânzare un pachet format din șapte participații la companii de distribuție și furnizare de energie electrică, respectiv de echipamente și servicii – suport pe piața de energie locală. Italienii au în acest moment în derulare două procese de vânzare paralele în România și Slovacia, care au ca scop obținerea de lichidități necesare în strategia de a-și reduce nivelul datoriilor.

În România, deja unii investitori au studiat informațiile puse la dispoziție de către echipa Enel în cadrul fazei de due dilligence și lucrează la depunerea de oferte neangajante până pe 30 octombrie. Din informațiile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, grupul german E.ON, care se află și el pe lista potențialilor cumpărători, vizează în cadrul licitației distribuțiile de electricitate Enel Distribuție Banat și Enel Distribuție Muntenia.

Până acum, companiile de stat Electrica și Nuclearelectrica și-au mai arătat interesul pentru activele Enel, în contextul în care ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a indicat interesul special al statului ca distribuția de electricitate din Dobrogea să revină în portofoliul statului român.

Până la această oră, reprezentanții Enel nu au făcut niciun comentariu referitor la procesul de vânzare din România, singurele declarații oficiale ale șefului grupului, Francesco Starace, referindu-se la faptul că sunt așteptate ofertele finale până la finele lunii noiembrie, conform Reuters. Ultimele informații disponibile despre stadiul procesului de vânzare din România indică faptul că sunt șanse mici ca tranzacția să ajungă la termenul indicat de CEO-ul Enel luna viitoare. De asemenea, există informații potrivit cărora italienii ar putea renunța la vânzare dacă nu obțin prețul dorit.

Pachetul de operațiuni Enel scos la vânzare în România cuprinde 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100%  din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV. Enel Distribuție Muntenia asigură alimentarea cu energie a Bucureștiului și județele Ilfov și Giurgiu.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro, conform datelor prezentate de către Enel Italia.
Citi și UniCredit sunt băncile de investiții care au primit mandat din partea Enel să se ocupe de procesul de vânzare a celor șapte companii ale Enel din România.

Pentru grupul francez GDF SUEZ, activele Enel reprezintă o șansă de a-și extinde operațiunile și pe piața locală a distribuției de electricitate. GDF SUEZ a arătat apetit de achiziții locale, în această vară finalizând achiziția pachetului majoritar la distribuția locală de gaze Congaz Constanța. GDF SUEZ a intrat în România în 2004, când a câștigat licitația de la privatizarea Distrigaz Sud. De atunci, GDF SUEZ a investit în producția de energie electrică eoliană, demonstrând că planurile lor au aici în vedere și piața de energie electrică.

Din grupul GDF SUEZ Energy România fac parte compania GDF SUEZ Energy România SA, Distrigaz Sud Rețele din domeniul distribuției de gaze, Distrigaz Confort SRL cu servicii de mentenanță și producătorii de energie eoliană Brăila Winds și Alizeu Eolian. Grupul GDF SUEZ Energy România are 48,85% din acțiunile casei de comerț Wirom Gas, ce are și activități de distribuție gaze și servicii asociate.

GDF SUEZ Energy România, ”creierul” local al operațiunilor grupului francez, este controlat de către gigantul francez al utilităților GDF SUEZ prin intermediul vehiculului România Gas Holding BV, care deține 50,99% din acțiuni, Ministerul Economiei are un pachet de 37%, Fondul Proprietatea 12%, iar restul se află în posesia unor acționari minoritari.

GDF SUEZ Energy România are 3.500 de angajați și un portofoliu de peste 1,4 milioane de clienți. Aceasta operează o rețea de 17.500 de kilometri în 17 județe din sudul României și București.

Pentru 2013, GDF SUEZ Energy România SA a raportat un profit net de 470,9 mil. lei (106,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 4,31 mld. lei (975,9 mil. euro) și 567 angajați, potrivit bilanțului depus la Finanțe. Marja netă a companiei a fost anul trecut de circa 11%. Indicatorii financiari au fost calculați la un curs mediu de schimb de 4,419 lei la euro.

Sursă foto: Facebook.

Culisele vânzării activelor Enel: Gigantul german E.ON pregătește o ofertă pentru achiziția distribuțiilor Enel din Banat și Muntenia

Grupul german de utilități E.ON pregătește o ofertă pentru achiziția distribuțiilor de energie Enel din Banat și Muntenia Sud, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piața de energie.

”Interesul (E.ON – n.r.) este mai puternic pentru distribuția Enel din Banat (Enel Distribuție Banat – n.r.) pentru că ea se completează cu operațiunile E.ON din piața de distribuție de gaze. Este vizată și distribuția de energie Muntenia”, au precizat sursele citate.

”Nu comentăm asupra oricăror speculații de pe piață”, a răspuns printr-un e-mail Alexander Ihl, reprezentantul biroului de presă al E.ON Germania la solicitarea pe acest subiect adresată de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Reprezentanții Enel nu au făcut încă niciun comentariu pe marginea acestui subiect.

Grupul italian Enel este în plin proces de vânzare a activelor sale din România și Slovacia în contextul în care dorește să facă rost de lichidități pentru a-și reduce gradul de îndatorare.

Termenul pentru depunerea ofertelor neangajante este 30 octombrie, conform informațiilor MIRSANU.RO. În acest moment, procesul de vânzare este în stadiul în care investitorii interesați accesează camera de date în cadrul procesului de due – dilligence (analiză – n.r.). Săptămâna trecută, șeful Enel, Francesco Starace, afirma în fața unei comisii a Parlamentului italian că procesul de vânzare din România este mai avansat decât cel din Slovacia și că așteaptă ofertele finale în cadrul ambelor procese în derulare până la finele lunii noiembrie, conform Reuters.

În culise, și alți investitori lucrează la dosarul celei mai mari tranzacții de pe piața românească și una dintre puținele achiziții locale care trec de bariera de un miliard de euro. Printre aceștia, GDF SUEZ și companiile de stat Electrica și Nuclearelectrica. Pe piață, au apărut în luna septembrie informații, potrivit cărora, Enel se așteaptă să încaseze cel puțin 1,8 mld. euro din vânzare altfel ar putea renunța la vânzare. Informațiile nu au fost confirmate sau infirmate până acum de reprezentanții Enel.

Statul român și-a exprimat clar interesul pentru distribuția de energie a Enel din Dobrogea, fiind considerat un obiectiv de importanță strategică. Astfel, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu indica recent că nu recomandă investitorilor să se orienteze către acest activ al Enel pentru care statul are un interes special să-i revină în portofoliu.

rsz_1tabel_tranz_vanzare_enel_romania.jpg mica

Sursă date: Enel Italia.

Pachetul de operațiuni Enel scos la vânzare în România cuprinde 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100%  din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV. Enel Distribuție Muntenia asigură alimentarea cu energie a Bucureștiului și județele Ilfov și Giurgiu.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro, potrivit datelor prezentate de către Enel Italia.

Citi și UniCredit sunt băncile de investiții care au primit mandat din partea Enel să se ocupe de procesul de vânzare a celor șapte companii ale Enel din România.

E.ON are în portofoliul local distribuția de gaze în jumătatea de nord a României prin intermediul E.ON Gaz Distribuție, distribuția de energie electrică din Moldova prin intermediul E.ON Moldova Distribuție și este un furnizor integrat de energie pe piața locală prin E.ON Energie România. Pe piața distribuției de gaze, E.ON și-a vândut recent pachetul de 28,59% din acțiunile distribuției de gaze Congaz Constanța către GDF SUEZ Energy România, subsidiara locală a grupului francez de energie GDF SUEZ.

GDF EON PETROM CONGAZ tabel tranzactie MAIN

Francezii de la GDF Suez plătesc circa 35 mil. euro austriecilor de la OMV Petrom și germanilor de la E.ON pentru achiziția a 57% din afacerea Congaz de distribuție a gazelor

GDF Suez Energy România, subsidiara gigantului francez GDF Suez din sectorul utilităților, plătește o sumă în jurul valorii de 35 de milioane de euro pentru a prelua 57,18% din acțiunile distribuitorului local de gaze Congaz Constanța, au declarat surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

congaz topicuri

Astfel, OMV Petrom, liderul pieței petroliere interne și parte a grupului austriac OMV, încasează aproximativ 17 – 18 milioane de euro din vânzarea pachetului de 28,59% din acțiunile Congaz. O participație egală cu cea a OMV Petrom a fost cedată și de compania germană E.ON, ceea ce înseamnă un preț similar plătit de francezi. Valoarea tranzacției este mai mare decât prețul plătit de către francezi pentru cumpărarea celor două participații dacă avem în vedere că valoarea unei companii include atât prețul plătit, cât și datoriile acesteia.

”Nu putem comunica date financiare legate de tranzacție”, au declarat reprezentanții GDF Suez România la întrebările adresate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe tema valorii tranzacției.

La rândul său, Alexander Ihl de la biroul de presă al E.ON Germania, a dat un răspuns similar prin email: ”Putem confirma vânzarea pachetului de 28,59% din Congaz, dar nu comentăm asupra altor detalii”. Reprezentanții OMV Petrom nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până în momentul publicării acestui articol.

După finalizarea achiziției, GDF Suez ajunge la o participație totală de 85,77% din Congaz Constanța. În teren, grupul francez își consolidează dominația pe piața distribuției de gaze din jumătatea de sud a României, teritoriul său natural, adăugându-și în portofoliu încă 55.000 de clienți din județul Constanța la cei 1,4 milioane de clienți la nivel național. Jean – François Cirelli, vicepreședinte al GDF SUEZ și președinte responsabil de divizia Energy Europe din cadrul grupului, afirma la finele lunii iulie că tranzacția permite companiei franceze ”să-și dezvolte portofoliul de clienți într-o zonă importantă a țării, cu un potențial de dezvoltare semnificativ”.

De cealaltă parte, Petrom a ieșit complet din sectorul distribuției de gaze după ce în vara lui 2013 a vândut Petrom Distribuție Gaze către companii controlate de fondul de investiții PPF, în spatele căruia se află miliardarul ceh Petr Kellner. În schimb, grupul german E.ON se concentrează asupra jumătății de nord a României, acolo unde se află centrul de greutate al activităților sale de distribuție și furnizare de energie electrică și gaze.

Detaliile tranzacției

Biroul local al băncii austriece de investiții Raiffeisen Investment, condus de Ioana Filipescu,  a primit în urmă cu mai mulți ani mandatul de vânzare a afacerii Congaz Constanța. Inițial, toți cei trei ”grei” – Petrom, Ruhrgas International, parte a E.ON, și Gaz de France voiau să își facă exitul din compania care se ocupă de dezvoltarea de la zero a unei rețele de distribuție a gazelor în orașul Constanța și în alte localități din județ.

Dacă E.ON s-a implicat la Congaz încă înainte de a-și lăsa amprenta în România începând cu anul 2004, când a cumpărat distribuția de gaze de stat Distrigaz Nord, ceilalți doi acționari străini au ”moștenit” fiecare câte o participație de 28,59% din afacere. Astfel, austriecii de la OMV și francezii de la GDF au cumpărat în 2004 Petrom, respectiv distribuția de gaze Distrigaz Sud, în condițiile în care ambele companii foste de stat erau acționari la distribuția constănțeană de gaze.

În condițiile în care cei trei mari acționari ai Congaz nu au găsit cumpărătorii așteptați, iar ani de zile vânzarea a rămas ” în stare de adormire”, tranzacția a luat o altă turnură în ultimul an, pe fondul interesului exprimat de către acționarul francez.

Pentru achiziția Congaz Constanța, francezii de la GDF Suez Energy România au angajat pe partea de consultanță juridică casa de avocați Bondoc și Asociații, condusă de pe poziția de managing partner de către Lucian Bondoc, fost partener al birourilor Salans și White & Case din București.

Bondoc și Asociații este una dintre cele mai tinere case de avocatură de pe piață și are încheiată o alianță exclusivă pentru România cu americanii de la White & Case, în contextul în care aceștia au cedat către Lucian Bondoc participația lor din firma White & Case Pachiu, iar Delia Pachiu s-a retras.

De cealaltă parte, casa de avocatură DLA Piper Dinu a asistat vânzătorii. Biroul local al firmei londoneze de avocatură este condus de către Marian Dinu, fost avocat la Linklaters când această firmă a asigurat consultanța juridică a statului român la privatizarea Petrom. Ulterior, după preluarea Petrom de către OMV, Marian Dinu a preluat conducerea departamentului intern de legal al companiei.

Achiziția pachetului majoritar de acțiuni al Congaz a fost notificată de către cumpărătorul GDF Suez Energy România la Consiliul Concurenței pe 26 mai. Autoritatea de concurență a aprobat tranzacția printr-o decizie emisă pe 9 iulie.

La 31 iulie, GDF Suez Energy România anunță printr-un comunicat majorarea participației deținute la Congaz Constanța de la 28,59% la 85,77%.

Vânzarea Congaz Constanța marchează și ultima tranzacție a Raiffeisen Investment România, în contextul în care de la 1 iulie banca austriacă de investiții a trecut la o reorganizare a activităților sale pe acest segment.

Cine sunt părțile tranzacției

Cumpărătorul acțiunilor Congaz Constanța, GDF SUEZ Energy România, este controlat de către gigantul francez al utilităților GDF SUEZ prin intermediul vehiculului România Gas Holding BV, care deține 50,99% din acțiuni, Ministerul Economiei are un pachet de 37%, Fondul Proprietatea 12%, iar restul se află în posesia unor acționari minoritari.

Din grupul GDF SUEZ Energy România fac parte compania GDF SUEZ Energy România SA (cumpărătorul de la Congaz), Distrigaz Sud Rețele din domeniul distribuției de gaze, Distrigaz Confort SRL cu servicii de mentenanță și producătorii de energie eoliană Brăila Winds și Alizeu Eolian. Grupul GDF SUEZ Energy România are 48,85% din acțiunile casei de comerț Wirom Gas, ce are și activități de distribuție gaze și servicii asociate.

GDF SUEZ Energy România are 3.500 de angajați și un portofoliu de peste 1,4 milioane de clienți. Aceasta operează o rețea de 17.500 de kilometri în 17 județe din sudul României și București.

Pentru 2013, GDF SUEZ Energy România SA a raportat un profit net de 470,9 mil. lei (106,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 4,31 mld. lei (975,9 mil. euro) și 567 angajați, potrivit bilanțului depus la Finanțe. Marja netă a companiei a fost anul trecut de circa 11%. Indicatorii financiari au fost calculați la un curs mediu de schimb de 4,419 lei la euro.

La capătul celălalt al tranzacției, OMV Petrom, unul dintre cei doi vânzători, și-a lichidat treptat operațiunile din piața distribuției de gaze și își concentrează atenția, implicit și  investițiile sale, asupra activităților de explorare și producție, principala sa sursă de profit.

OMV este cea mai mare companie din România după cifra de afaceri și profit. Compania a raportat pentru 2013 cel mai mare câștig net din istoria sa, în valoare de 4,84 mld. lei (1,09 mld.euro) la o cifră de afaceri de 18,07 mld. lei (4,09 mld. euro), de unde rezultă o marjă netă de câștig de aproape 27%. OMV Petrom avea la finele anului trecut 19.016 angajați.

Compania are o structură integrată de operațiuni pe piața petrolieră, iar activitățile sale sunt organizate în trei divizii – explorare și producție, rafinare și marketing, gaze și energie. Este producător de petrol, gaze și energie, rafinează țiței la Petrobrazi și are rețele de distribuție a carburanților în România și pe piețele din regiune – Bulgaria, Serbia, Republica Moldova, plus structuri puternice de vânzare în sectorul gazelor. Pe piața bursieră de la București, capitalizarea de piață a OMV Petrom este de 24,92 mld. lei (5,65 mld. euro, calculat la cursul zilei de 4,4137 lei la euro).

Acțiunile OMV Petrom sunt deținute de OMV Austria în proporție de 51,01%, statul român prin Ministerul Economiei cu 20,64%, Fondul Proprietatea cu 18,99%, restul acțiunilor fiind în posesia unor acționari minoritari, mai ales investitori pe bursa de la București, unde sunt listate acțiunile companiei.

Celălalt vânzător în tranzacția de la Congaz este E.ON Ruhrgas International Gmbh, parte a concernului german de utilități E.ON. Entitatea E.ON Ruhrgas International a intrat într-un proces de fuziune cu E.ON Trading formând o nouă companie E.ON Global Commodities pe fondul reorganizării interne a activităților grupului. Segmentul Global Commodities înseamnă vânzări de 90 mld. euro din totalul de 122 mld. euro înregistrate în 2013 la nivel de grup. EBITDA (câștigurile înainte de plata dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.) a fost de 352 mil. euro pe E.ON Global Commodities la un număr de 1.695 de angajați din cei 65.416 angajați la nivel global. Productivitatea companiei germane ajunge la vânzări de peste 53 mil. euro per angajat. În România, miezul afacerii E.ON îl reprezintă furnizarea și distribuția de gaze din nordul țării, respectiv furnizarea și distribuția de energie în Moldova, respectiv partea de nord – est.

Ultimele informații disponibile pe piață indică faptul că atât E.ON, cât și GDF SUEZ, sunt acum interesate de a-și completa portofoliile cu distribuțiile de energie scoase acum la vânzare de grupul italian Enel. Italienii au distribuții de energie în Banat, Dobrogea și în sudul Munteniei, unde acoperă Bucureștiul și județele limitrofe.

Cifrele Congaz după 15 ani: marjă netă de profit de 9% și un angajat la fiecare 222 de clienți

Firma a fost înființată în 1999 pentru construirea rețelei de gaze în municipiul Constanța și a altor localități din județ.

Pe lângă GDF Suez Energy România, celelalte acțiuni ale companiei sunt deținute de Petroconst SA Constanța (13,94%), Consiliul local al municipiului Medgidia (0,028%), Consiliul local al orașului Mihai Kogălniceanu (0,141%), Consiliul local al orașului Ovidiu (0,028%) și Consiliul local al comunei Cogealac (0,084%).

Singurul acționar minoritar semnificativ care rămâne în afacerea Congaz în acest moment este Petroconst Constanța, constructor specializat de conducte petroliere și de gaze. Petroconst este direct implicată în lucrările Congaz pentru extinderea rețelei de gaze.

Compania are în exploatare o rețea de 850 de kilometri, care alimentează cu gaze municipiile Constanța și Medgidia, Palazu Mare, Poiana, Ovidiu, Negru Vodă, Agigea, stațiunile Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud și comunele Cogealac, Cumpăna, Lazu, Valu lui Traian, Lumina și Mihail Kogălniceanu, potrivit deciziei publicate de Consiliul Concurenței.

Compania derulează în prezent un plan de investiții pentru perioada 2014 – 2018, care vizează finalizarea lucrărilor în mai multe localități din județ. Pe 22 mai, adunarea generală a acționarilor a aprobat contractarea unui credit bancar de 15,8 mil. lei (3,6 mil. euro) pentru finanțarea investițiilor de extindere a rețelei de gaze.

rsz_11congaz poza mare

Portofoliul de clienți al Congaz se ridică la 55.000 de clienți. În ceea ce privește evoluția rezultatelor Congaz, ultimul bilanț indică o creștere de 2,4 ori a profitului net în ultimul an până la valoarea de 13,7 milioane de lei (3,1 milioane de euro) la o cifră de afaceri de 158,1 milioane de lei (35,8 milioane de euro), ceea ce înseamnă o marjă netă de câștig de 8,7%, la un personal format din 248 de angajați, după cum rezultă din bilanțului companiei pentru 2013. Indicatorii financiari au fost calculați la cursul mediu de schimb de 4,4190 lei la euro din 2013, comunicat de BNR.

Dacă raportăm numărul de angajați la portofoliul de clienți deservit, rezultă că unui angajat Congaz îi corespunde un număr de 222 de angajați.

Conducerea Congaz este asigurată de o echipă formată din Augustin Oprea, în calitate de director general, Dumitru Bedivan – director Afaceri cu gaze, Neculai Stamate – director dezvoltare operare și Ion Crângașu – director financiar, potrivit ultimelor date disponibile.

PENTRU MAI MULTE DETALII, CITIȚI PROFILUL CONGAZ REALIZAT DE MIRSANU.RO.

Sectorul distribuției de gaze este dominat de cele două mari companii – GDF SUEZ Franța și E. ON Germania, care și-au împărțit harta distribuției de gaze din România în două jumătăți. De asemenea, activează pe piață și distribuții locale de gaze, cum este cazul companiilor controlate indirect de către miliardarul ceh Petr Kellner, care deservesc clienți din jurul Bucureștiului și în județele limitrofe.

Adrian Mîrșanu, Editor Fondator al jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO

Abisul din umbra visului?

Era într-o joi. 11 octombrie 2007. București. Bucurie. A începuturilor.

”În premieră absolută pentru România, noua bancă deschide concomitent 40 de sucursale în 9 oraşe: Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj, Constanţa, Iaşi, Oradea, Ploieşti şi Timişoara, angajând peste 500 de profesionişti in domeniu. Investiţia iniţială este de 40 de milioane de euro. Conform strategiei de dezvoltare, Millennium Bank va investi până la sfârşitul anului 2011 un total de 300 de milioane de euro, urmând ca numărul sucursalelor să ajungă la 100, până la sfârşitul anului 2009”, spunea primul comunicat dat de portughezi la descălecarea pe piața bancară locală.

La conferinţa de presă, prilejuită de lansarea operaţiunilor, Millennium Bank era reprezentată la cel mai înalt nivel de Filipe de Jesus Pinhal – președintele Consiliului de Administrație al Millennium bcp, Christopher de Beck – vicepreședintele Consiliului de Administrație al Millennium bcp și Jose Toscano, primul director general al Millennium Bank România.

”Suntem optimişti în ceea ce priveşte dezvoltarea noastră în România şi suntem siguri că ne vom depăşi obiectivele stabilite”. Cu aceste cuvinte, José Toscano, rostea pariul făcut de portughezi. Încă joi, încredere, șampanie.

Urma o altă joi. 18 octombrie 2007. Cel mai înalt brad de Crăciun din Europa va fi construit la București. Bradul Millennium, amplasat în Piața Unirii, la kilometrul zero al Bucureștiului, al României, urma să se înalțe la 76 de metri, cu un diametru de 26 de metri, 290 de tone și peste două milioane de beculețe cadou pentru două milioane de bucureșteni, pentru 22 de milioane de români.

”Este darul nostru către oraşul Bucureşti, în primul an după integrarea României în Uniunea Europeană. Odată cu începerea activităţii pe piaţa din România, ne dorim să facem parte din viaţa fiecărui român, conduşi de sloganul Millennium Bank “Viaţa ne inspiră”. Din nou José Toscano, Director General al Millennium Bank România.

1 decembrie 2007. Președintele Millennium din nou la București. Alături de el, primarul Capitalei. Alături de ei, zeci de mii de oameni se călcau în picioare să vadă minunea. Bradul ambițiilor portugheze își aprindea luminițele. Visul construcției de la zero a unei bănci de succes în România se înălța luminos către cer.

Sâmbătă. Din aerul general de euforie, de sărbătoare populară parcă mai răzbătea ceva. Ceva ce seamănă vag cu beția succesului. Sau poate cu iluzia că o parte din cei ce se înghesuiau în jurul bradului, amețiți de o campanie eficientă de marketing, cu un ecou larg și rarisim pentru o bancă, va fi acea scânteie de unde va porni creșterea puternică a unei bănci nou – născute.

Portughezii și românii petreceau împreună și, astfel, o mică parte a gintei latine era într-o armonie perfectă sub auspiciile Crăciunului, o sărbătoare a Nașterii.

3 iunie 2008. Marți. Nu neapărat cu ghinion. Millennium Bank România raportează pentru primul trimestru al anului o creștere cu 50% față de estimările inițiale. Active totale de 148,9 milioane de euro, mai mari cu 82% față de 31 decembrie 2007. Soldul împrumuturilor se dublase de la 37,2 milioane de euro la 78,9 milioane de euro. Depozitele și ele făcuseră un salt de 95% până la 74,9 milioane de euro. “Rezultatele financiare ale Millennium Bank arată o evoluţie constantă şi sigură a companiei pe piaţa competitivă din România. Am reuşit să depăşim obiectivele stabilite şi suntem încrezători că investiţiile masive în România, pe care le avem în plan pentru următorii ani, vor asigura poziţia Millennium Bank în sectorul financiar“. Jose Toscano, șeful Millennium în România.

La aceeași dată, strategia băncii pentru 2008 includea continuarea investiţiilor pe piaţa din România. Planurile anunțau extinderea de la 42 până la aproximativ 80 de unităţi și majorarea personalului de la 509 până la aproximativ 850 angajați. Marți, încredere.

Urmează o nouă raportare peste estimări la 23 iulie 2008, odată cu publicarea rezultatelor semestriale. Creștere de 150% a activelor comparativ  cu 31 decembrie 2007, creștere de 261% la împrumuturi, depozite cu 94% mai mari. Venituri totale de 9 mil. euro, prodit operațional de 5 mil. euro, pierderi de 13,6 mil. euro datorate mai ales investițiilor în dezvoltarea rețelei. “Ne-am bucurat de o lansare de succes şi deţinem în acest moment o afacere de succes. Continuăm să depăşim obiectivele stabilite şi previziunile analiştilor financiari, iar acest fapt ne încurajează angajamentul faţă de piaţa locală şi planurile de investiţii Millennium Bank în România pentru următorii ani”. Ghiciți cine? Corect, Jose Toscano.

Apoi 29 octombrie, bilanțul primului an al Millennium Bank în România. Active de 253 mil. euro, împrumuturi de 189 mil. euro, depozite de 79 mil. euro, pierderi de 21,3 mil. euro. Rezultate peste așteptări, noi confirmări privind planurile de extindere. Miercuri, încredere.

11 februarie 2009. Acționarii băncii majorează capitalul băncii cu 285,4 mil. lei până la valoarea de 370,5 mil. lei. A doua majorare de capital, prima avusese loc în 2008. Crește miza portughezilor pe România. Miercuri, tot mai multă încredere. Și o corecție. Planurile de extindere încep să scârțâie. Din anunțata extindere pe hârtie la 80 de unități până la 31 decembrie 2008, pe teren se văd în februarie 2009 numai 70 de unități. Dar, să nu uităm. Cea mai importantă majorare de capital tocmai avea loc. Deci miercuri, totuși încredere.

13 iulie 2009. Rețeaua locală a Millennium ajunge la 73 de unități în 17 județe. Planul este de a încheia anul cu 75 de unități. Portughezii apasă ușor frâna. Planurile de expansiune rapidă se domolesc. Momentul “bradul Millennium“ dă piept cu rezistența opusă de începutul declinului pe piața bancară. Luni, o doză de realism.

11 februarie 2010. Se anunță rezultatele financiare ale băncii pentru 2009. Bilanțul arată active de 473 mil. euro, portofoliu de credite de 243 mil. euro, depozite de 255 mil. euro, 700 de angajați, 27.000 de clienți, pierderi de 38 mil. euro. Cota de piață a băncii se dublase în ultimul an pe depozite, iar creșterea se vedea și pe credite. Millennium făcuse un salt de la o cotă de piață de 0,4 la 0,6% după active. Comentariul lui Jose Toscano începe cu observația că în 2009 competiția pe piață s-a intensificat. Sub masca investițiilor, costurile dezvoltării rețelei își arată colții pe o piață în care începeau să se înghesuie pierderile. Încet, încet, de la visurile de mărire, portughezii ajungeau să exploreze abisurile pieței. Este joi și se văd nuanțe de gri și roșu pe poza Millennium în România.

2 februarie 2011. Rezultatele băncii pentru 2010 arată active de 517 mil. euro, mai mari cu 11% în lei în ultimul an și credite de 303 mil. euro, în creștere cu 26% în lei.  Depozite mai mari cu 12% în lei până la 281 mil. euro. Toscano vorbește de creșterea cotei de piață pe cel două linii de afaceri strategice ale băncii – credite ipotecare și depozite, și reafirmă angajamentul pe termen lung al grupului portughez pentru piața locală. 731 de angajați, 45.000 de clienți, pierderi mai mici, de numai 24 mil. euro.

Bilanțul pe 2011 arată primii pași făcuți înapoi de Millennium. Scad față de anul anterior  activul net bilanțier, numărul de angajați și numărul de sucursale. Cota de piață stagnează. Cresc în schimb veniturile totale și pierderile sunt și ele mai mici. VEZI AICI PROFILUL MILLENNIUM BANK ROMÂNIA.

2012 aduce încheierea mandatului lui Jose Toscano la șefia Millennium Bank România, după șase ani în care a pus bazele afacerii, a crescut-o, dar a experimentat și înrăutățirea condițiilor pe piața locală sub impactul crizei financiare globale. Comunicatul de instalare al succesorului său, Jose Reino da Costa, descria peisajul lăsat în urmă de Toscano, care contribuise la stabilizarea business-ului “într-un context economic foarte dificil“. Mutarea anunțată pe 24 septembrie 2012 urma să confirme planurile de dezvoltare ale Millennium în România. Banca avea o rețea de 65 de sucursale și aproximativ 700 de angajați, portughezii trecând din 2011 la faza de restructurare a afacerii, a tăierilor de cheltuieli pentru a-și limita expunerea, și implicit, pierderile. Luni, realism.

Bilanțul pe 2012 vine cu vești și bune și proaste. După doi ani de reducere, pierderile trec de nivelul din 2010 și ajung la 23,8 mil. euro. Pe de altă parte, banca ajunge la o cotă de piață de 0,7%, cu activ net, număr de clienți și fonduri proprii în creștere.

Pe 21 august 2013, presa anunță că Millennium Bank își vinde afacerea din România în cel mult doi ani. Miercuri, alarmă.

4 februarie 2014. Millennium anunță cele mai bune rezultate operaționale de la lansarea afacerii în România și face un teasing foarte bun în contextul în care banca – mamă este angajată în discuțiile de vânzare. Bilanțul pe 2013, ultimul înaintea vânzării către OTP, arată o cotă de piață de 0,8%, 75.000 de clienți, 65 de sucursale, 562 de angajați, portofoliu de credite de 488 mil. euro și depozite de 365 mil. euro. Încă o marți, una din acelea de dinaintea așteptării veștii vânzării afacerii Millennium.

Iar vestea vânzării pică miercuri, 30 iulie. Grupul ungar OTP s-a înțeles cu banca – mamă din Portugalia pentru achiziția Millennium Bank România pentru 39 mil. euro, una din obligațiile asumate fiind și rambusarea unei finanțări intragrup de 150 mil. euro acordate de Millennium BCP fiicei sale din România. Miercuri, tristețe, sfârșit. Pentru portughezii care trag linie.

În șapte ani, portughezii au cumulat pierderi de 168,4 mil. euro.

Au venit joi și au plecat miercuri. Șapte ani au trecut ca șapte zile. Au pierdut bani pentru a construi o bancă de la zero, care niciodată nu a ajuns la 1% cotă de piață ori în prima jumătate a clasamentului. Poate că nici nu și-au propus. Poate că nici nu au pierdut atât de mult, dacă ne gândim că erau în 2005 atât de aproape să cumpere BCR pentru o sumă, în jurul valorii de 3 miliarde de euro, după cum susțin unele surse din piața financiară.

Au venit cu bucurie, pleacă, se pare, cu tristețe, forțați să vândă aici de Comisia Europeană. Portughezii au dat o lecție de curaj. Au îndrăznit să viseze, să spere, să construiască. S-au aventurat într-o piață bancară pe care nu o cunoșteau așa cum o făcea odinioară Magellan pe oceanele lumii. Bradul Millennium a fost un moment de măreție, banca portughezilor a fost un moment de curaj. Și unul, și altul nu aveau cum să vadă abisurile ce aveau să vină, să le experimenteze începând cu 2009. Din cei șapte ani de construcție și chin, ultimii cinci au fost marcați de criză. Iar vânzarea s-a făcut în circumstanțe speciale, fiind inițiată de Bruxelles, și nu de Lisabona.

Asta arată că portughezii chiar au crezut în piața bancară din România mai mult decât trebuia. Că au investit când deja era mai înțelept să nu o faci. Că au continuat să se extindă când mai toate băncile tăiau din costuri. Au căutat să își construiască banca din vis chiar dacă găseau, probabil, pe piață o bancă mai mică, pe scheletul căreia să dezvolte o operațiune de calibru.

Au înțeles mai târziu că piața locală nu le poate oferi ceea ce vor. Noua strategie a băncii – mamă portugheze vizează patru piețe – cheie. Portugalia, Polonia, Angola și Mozambic. Turcia, Grecia și România au fost explorate, dar niciodată cucerite de Millennium. Au greșit poate și au plătit pentru asta. Strategia curajului nu aduce garanții solide pentru obținerea succesului. Dar, cert, este că, fără curaj, nu poți construi nimic niciunde în lume. De aici încolo, depinde fiecare la ce ne uităm. La jumătatea goală a paharului, adică frica de abis, de eșec când ai de împlinit un obiectiv? Sau la jumătatea plină a paharului, la curajul de a-ți construi visul, de a fi pregătit să riști?!

Notă: Calculul cotei de piață cumulate a OTP Bank România și a Băncii Millennium a avut în vedere valorile raportate la nivel de piață la 31 decembrie 2013 de către banca centrală.
Sursă date: BNR.

Ce impact are tranzacția OTP – Millennium asupra ierarhiilor pieței. Ungurii urcă pe locul 12 în topul băncilor și intră în luptă directă cu grecii și cu turcii

Ungurii de la OTP fac odată cu achiziția subsidiarei locale a portughezilor de la Millennium un salt de șase locuri până pe locul 12 în clasamentul băncilor după active, potrivit datelor furnizate de către BNR în ultimul său raport anual. CITEȘTE AICI DETALII DESPRE TRANZACȚIA OTP – MILLENNIUM BCP.

Astfel, OTP ocupa la finele anului trecut locul 18 din totalul de 40 de instituții de credit – 39 de bănci și Creditcoop. Instituția de credit cu capital ungar avea active la 31 decembrie 2013 de 1,05 miliarde de euro, ceea ce îi asigură o cotă de 1,3% la nivelul întregii piețe.

Cu cele 0,6 miliarde de euro active preluate de la Millennium și 0,8% cotă de piață, OTP depășește două bănci italiene, respectiv Banca Italo – Romena (locul 17) și Intesa SanPaolo (locul 16), două bănci cu capital turc, adică Credit Europe Bank (locul 15) și Garanti Bank (locul 12 la 31 decembrie 2013), subsidiara celei mai mari bănci grecești – Banca Românească (locul 13) și sucursala gigantului financiar Citi, care și-a redus puternic poziția după tranzacția de vânzare de portofolii de anul trecut către austriecii de la Raiffeisen.

Pentru intrarea în topul primelor zece bănci locale, OTP se lovește de două bănci grecești – Bancpost (locul 10 anul trecut) și Piraeus Bank România.

Ultima poziție în top 10 bănci înseamnă o cotă de piață de 3,3% ceea ce în contextul actual este aproape imposibil de obținut prin creștere organică, după cum au sesizat chiar reprezentanții grupului ungar.

Mai mult, un alt rival angajat în lupta pentru intrarea în acest eșalon de bănci este Garanti Bank, în spatele căreia se află al doilea grup privat bancar din Turcia. Garanti Bank avea la finele anului trecut active nete bilanțiere de 1,66 miliarde de euro, ceea ce îi asigura o cotă de piață de 2%.

Ufuk Tandogan, șeful Garanti Bank România, spunea în luna noiembrie a anului trecut, citat de ZF, că obiectivul este intrarea în top 10 la nivel local, dar pe termen lung și ca urmare a  unei strategii de creștere organică, fără să fie exclusă o achiziție locală.

În primul trimestru al acestui an, subsidiara locală a grupului bancar turc a raportat pentru primul trimestru al anului un profit net de 10,6 mil. euro, în creștere cu 7,4%, și active totale în valoare de 1,96 miliarde de euro, mai mari cu 15,6% față de 31 martie 2013.

În același interval, OTP Bank România a raportat revenirea pe profit net în primul trimestru al anului după o perioadă de aproape trei ani. Banca a raportat astfel un câștig net de 1,022 miliarde de forinți (14,9 milioane de lei, respectiv 3,3 milioane de euro, valori calculate la cursurile medii ale perioadei luate în calcul de OTP Ungaria – n.r.). Activele totale ale băncii au ajuns la 6,544 miliarde de lei (circa 1,453 miliarde euro), potrivit raportului trimestrial al OTP.

Sursă date infografic: BNR, Millennium Bank.

OTP cumpără Millennium Bank România într-o tranzacție de 39 mil. euro și a ajuns la un pas de topul primelor zece bănci

Grupul bancar ungar OTP, ale cărei operațiuni sunt concentrate în Europa Centrală și de Est, a anunțat în această seară semnarea contractului de achiziție a Millennium Bank România în cadrul unei tranzacții de 39 milioane de euro. În plus, la data finalizării tranzacției, OTP va rambursa integral o finanțare intragrup de 150 mil. euro acordată de către Millennium BCP Portugalia către fiica sa, Millennium Bank România, potrivit comunicatului băncii portugheze transmis bursei Euronext din Lisabona.

Ungurii preiau pachetul integral de acțiuni al subsidiarei portughezilor de la Millennium, construită prin investiție de la zero începând cu octombrie 2007. OTP ajunge acum la o cotă de piață de 2,1% din activele totale bancare, ceea ce propulsează grupul ungar până pe locul 12 în ansamblul celor 40 de instituții de credit, în coasta grecilor de la Piraeus, potrivit raportului BNR pe 2013.

Millennium se retrage din România după ce veniseră aici prima dată cu ambiții mult mai mari în 2005, când au fost foarte aproape să cumpere BCR, liderul pieței bancare din România, tranzacție finalizată  în schimb de către Erste Bank Austria.

Acum, portughezii pleacă cu regrete din România, însă mutarea face parte din pachetul de măsuri convenite cu Comisia Europeană pentru eficientizarea operațiunilor, după ce Millennium BCP a fost printre băncile beneficiare ale pachetului de urgență acordat de către Bruxelles pentru a evita intrarea Portugaliei în colaps.

“Millennium bcp anunță încheierea unui acord cu OTP Bank România în ceea ce privește vânzarea operațiunilor noastre din România. Acesta este un pas important în atingerea angajamentelor agreate cu Direcția Generală Concurență din cadrul Uniunii Europene”, spune Luis Pereira Coutinho, Membru al Bordului Executiv al Millennium bcp.

Tranzacția va avea un impact neglijabil asupra bilanțului băncii – mamă portugheze, consideră reprezentanții Millennium, care afirmă că reflectă o pierdere de 34 mil. euro, pentru care au fost constituite provizioane în prima jumătate a acestui an.

De cealaltă parte, OTP a ajuns la o cotă de piață de 2,1% din activele totale bancare și este la a doua achiziție de la intrarea sa pe piață în urmă cu zece ani, timp în care a vânat și alte oportunități de pe piață, precum CEC Bank, Carpatica sau RBS Bank România, potrivit informațiilor care au circulat în cercurile financiare de la București.

„Această achiziție susține în mod eficient atingerea obiectivului nostru strategic pe termen mediu, acela de a intra în topul primelor 10 bănci din România și, în același timp, ne consolidează poziția de furnizor stabil de servicii financiare universale. Millenium Bank este o instituție financiară solidă, cu activități concentrate pe segmentul retail. Am convingerea că achiziția Millennium Bank România reprezintă atȃt o nouă etapă în dezvoltarea noastră pe piața din România, cȃt şi o consolidare a poziției noastre pe piața locală, în mod special pe segmentul retail”, a declarat László Diósi, CEO al OTP Bank România.

Tranzacția așteaptă avizul BNR, a Consiliului Concurenței și a autorităților de la Bruxelles, dat fiind că vânzarea Millennium Bank România a fost generată în urma negocierilor cu Comisia Europeană. PriceWaterhouseCoopers a avut mandat din partea portughezilor de a găsi cumpărător pentru bancă, iar pe partea de consultanță juridică au fost contractate serviciile RTPR Allen & Overy.

Ultimele informații care circulau înainte de anunțarea tranzacției indicau că un alt cumpărător interesat ar fi fost austriecii de la Raiffeisen, care de mai multă vreme și-au exprimat public apetitul pentru o nouă achiziție. Informațiile legate de interesul Raiffeisen pentru Millennium nu au fost până acum confirmate de niciuna dintre părți.

Strategia OTP de extindere în România vs strategia Millennium

Conform datelor BNR, Millennium Bank ocupa poziția 21 în piața bancară locală, cu active de circa 2,85 mld. lei (640 mil. euro) și o cotă de 0,8%. OTP era la finele anului trecut cu trei poziții mai sus decât portughezii, pe locul 18, cu active totale de 4,65 mld. euro (1,05 mld. euro) și o cotă de piață de 1,3% în total active bancare.

Cu cei aproximativ 80.000 de clienți ai Millennium, portofoliul OTP ajunge acum la aproximativ 400.000 de clienți.

Ungurii mai preiau de la portughezi o rețea de 56 de sucursale, cele mai multe în București, de aproape trei ori mai mică decât cea proprie, care înaintea tranzacției număra 150 de locații. Dimensiunile se păstrează și în cazul rețelei de ATM-uri, OTP urmând să adauge celor 150 ale sale alte 58 de ATM-uri Millennium.

Achiziția Millennium urmează să fie finanțată de către banca – mamă din Ungaria sub forma unei majorări de capital operate la nivelul subsidiarei sale, OTP Bank România.

“OTP Group este unul dintre cele mai stabile grupuri financiare din regiune, cu o capitalizare și lichiditate excelente. Obiectivul nostru strategic este acela de a ne crește cota de piață în țările în care suntem prezenți. România a fost întotdeauna o piață importantă pentru noi. Încă de la intrarea în România, acum 10 ani, am crescut organic. Această achiziție strategică se încadrează perfect în planul nostru de extindere”, a declarat László Wolf, director general executiv adjunct  al OTP Bank.

După finalizarea tuturor formalităților legale, OTP Bank România va începe procesul de integrare estimat să dureze un an.

OTP a intrat în România în 2004 prin achiziția RoBank și, cu toate că, obiectivul său declarat încă de atunci este atingerea unei mase critice prin ajungerea la o cotă de piață de 5 – 10%, nu a înregistrat o creștere la nivel local pe măsura ambițiilor sale.

În perioada 2005 – 2013, și-a dublat cota de piață de la 0,6% la 1,3% prin extinderea organică a afacerilor. Celor de la Millennium le-a luat șapte ani să construiască de la zero o bancă ce are acum o cotă de piață de 0,8%.

OTP a afirmat constant că este interesată de achiziții, după ce a intrat pe piață cu o achiziție. A participat la privatizarea eșuată a CEC, apoi a căutat alte ținte apropiate de calibrul său, cu cote de piață peste 1%.

De cealaltă parte, Millennium a suferit după ratarea achiziției BCR și a luat decizia strategică de a investi în construirea unei rețele bancare de la zero, obiectiv foarte ambițios și costisitor având în vedere competitivitatea ridicată, în special cea venită de pe segmentul jucătorilor cu interese puternice în regiune.

Noul puzzle din Lisabona

OTP Bank Ungaria are în portofoliu peste 13 milioane de clienți pe piețele din Ungaria, România, Muntenegru, Croaţia, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Slovacia şi Serbia. Anul acesta, a mai făcut o achiziție în ianuarie în Croația, iar ambițiile sale vizează bazinul Europei Centrale și de Est, unde concurează puternic cu alți jucători de talie regională – băncile austriece Erste și Raiffeisen, respectiv grupul italian Unicredit, toți activi și în România.

OTP este alături de grupul petrolier MOL bastionul capitalului ungar în regiune, puternic susținut de cabinetul de la Budapesta. Sandor Csanyi, 61 de aniu, președintele OTP, este cotat drept unul dintre cei mai bogați oameni din Ungaria și, în aceeași măsură, unul dintre cei mai influenți. MOL a bifat și ea o achiziție importantă în România în primul semestru al acestui an, în urma unui alt exit semnat de compania petrolieră italiană Eni, care și-a vândut operațiunile din trei piețe din regiune.

Înființată în 1949, OTP este listată pe bursa de la Budapesta, unde valoarea sa bursieră este de peste 4,3 miliarde de euro. Acțiunile OTP sunt deținute de către familia lui Medget Rahimkulov, fost director Gazprom și etnic rus de origine tătară, care deține un pachet de 8,9% din OTP, firma franceză de asigurări Groupama cu 8,3%, grupul ungar MOL cu 8,5%, administratorul de active Lazard Asset Management controlat de banca de investiții Lazard cu 5,5%, respectiv statul ungar cu 5,03%. Un pachet important, cifrat la aproximativ 500.000 de acțiuni din OTP, este deținut de către Sandor Csanyi.

Millennium bcp este cea mai mare instituție bancară portugheză listată la bursă. Banca portugheză este una tânără, fiind fondată în 1985. Cu aproximativ 2,3 milioane de clienți locali, Millennium bcp are o cotă de piață de aproximativ 20% în Portugalia atât în sectorul creditelor, cât și în cel al depozitelor.

Pe bursa Euronext din Lisabona, capitalizarea bursieră a Millennium BCP trece de 6 miliarde de euro. Acțiunile Millennium sunt deținute în proporție de 19,4% de către Sonangol – compania petrolieră controlată de statul angolez, Sabadell Group din Spania cu 4,2%, grupul energetic portughez EDP cu 3%, InterOceanico Group cu 2,6%, Berardo Group cu 2,5%, directorii băncii și angajații având la rândul lor un pachet de circa 0,4% din acțiuni. În spatele Millennium stau un grup bancar spaniol, directori ai Millennium, statul angolez și o pleiadă de oameni de afaceri portughezi, respectiv de alte naționalități care au interese de afaceri în fostele colonii portugheze.

Astfel, Sabadell Group deține poziția de al patrulea grup bancar privat spaniol.

Un alt acționar al băncii portugheze este Berardo Group, controlat de Jose Berardo, unul dintre cei mai bogați portughezi. După ce în tinerețe a activat în Africa de Sud în sectorul extracției de aur și, apoi, în afacerile cu diamante, Jose Berardo este acum cunoscut ca unul dintre cei mai activi investitori pe bursa Euronext din Lisabona. Are afaceri în industria vinului, în industria hotelieră, este colecționar și are acțiuni la companii din telecomunicații și bănci.

InterOceanico Group este un grup de investitori privați cu interese de afaceri în Angola, Portugalia, Brazilia și China. Cei mai importanți acționari sunt oamenii de afaceri de origine israeliană Eytan Stibbe și Haim Taib, fiecare cu o participație de 32,5%. Eytan Stibbe este un investitor cu un istoric de afaceri de aproximativ 26 de ani în Africa. Fost pilot militar, Stibbe a înființat un fond de investiții Vital Capital Investments. Partenerul său de afaceri, Haim Taib este cunoscut ca director general al LR Group, companie ce activează în sectorul lucrărilor de infrastructură, în special în Angola.

Dealtfel, banca portugheză Millennium, care în urmă cu mai puțin de un deceniu în urmă avea în vizor piețele din sud- estul Europei, și-a regândit strategia de afaceri. La această schimbare de macaz au contribuit atât performanțele mai slabe ale unor subsidiare, cât și ajutorul condiționat oferit de Bruxelles în urmă cu doi ani pentru recapitalizarea băncii. Ca urmare, operațiunile din Grecia și România au fost vândute, Millennium concentrându-și afacerile pe patru piețe principale – Portugalia și Polonia în Europa, respectiv alte două piețe în Africa – fostele colonii portugheze Angola și Mozambic.

Sursă foto: Holcim

Bernard Fontana, CEO Holcim: Peste 100 de potențiali cumpărători pentru activele Lafarge și Holcim scoase la vânzare în lume. De la fonduri de investiții la producători de ciment din piețele emergente

Peste o sută de expresii de interes de la potențiali cumpărători au primit până acum companiile Lafarge și Holcim pentru activele scoase la vânzare, afirmă Bernard Fontana, CEO al grupului elvețian Holcim care urmează să fuzioneze cu francezii de la Lafarge.

Circa 50 de expresii de interes au fost primite de cele două companii până în momentul publicării listei de vânzare a activelor celor două companii, adică până la 7 iulie, potrivit unui interviu cu șeful Holcim, citat de Wall Street Journal. Cei doi giganți din industria cimentului sunt nevoiți să-și vândă active în mai multe părți ale lumii, inclusiv în România, pentru ca fuziunea lor să obțină avizul autorităților din domeniul concurenței.

”Am primit semne de interes din partea tuturor tipurilor de cumpărători potențiali”, afirmă Bernard Fontana, francezul care conduce grupul elvețian din 2012 încoace. Acesta a spus, potrivit WSJ, că printre potențialii cumpărători se află fonduri de investiții și companii din industria cimentului, inclusiv dintre cele care activează pe piețe emergente. Șeful Holcim are deja experiența unor fuziuni la scară mare, după ce a făcut parte din echipa care a supervizat crearea Arcelor din fuziunea a trei producători europeni de oțel.

România este pe lista țărilor unde grupul francez Lafarge este cel care va trebui să își vândă activele pe care le deține, astfel că noul grup LafargeHolcim, rezultat din fuziunea pe picior de egalitate a celor doi grei, va avea la nivel local operațiunile actuale ale Holcim România. CITEȘTE AICI CARE SUNT ȚĂRILE UNDE LAFARGE ȘI HOLCIM AU ACTIVE DE VÂNZARE.

Concret, francezii au scos la vânzare în România compania Lafarge Ciment România, Lafarge RMX Betoane, Lafarge Agregate și Betoane, precum și companii – satelit precum Sicim Constanța, Eco Gest București sau participații în companii mixte cum este cazul Lafarge Comnord oriRecy – Eco Combustibil. VEZI AICI PROFILUL COMPANIEI – FANION A LAFARGE ÎN ROMÂNIA.

La nivel operațional, Lafarge are pe masă la vânzare în România două fabrici de ciment, un port cu acces la Marea Neagră – activ strategic pentru exporturi, o stație de măcinare, rețele de stații de betoane și de agregate. CITEȘTE AICI CE ALTE COMPANII IMPORTANTE ARE LAFARGE ÎN ROMÂNIA ȘI CE IMPACT VA AVEA PRELUAREA LOR.

Nivelul investițiilor Lafarge în România de la intrarea pe piață în 1997 este de aproximativ 700 de milioane de euro, o parte din aceste investiții fiind recuperate din profiturile produse de companiile deținute la nivel local.

Proprietarul clinicilor de dializă Diaverum strânge un fond de investiții de 3,5 – 4 miliarde de euro pentru a face achiziții

Administratorul de fonduri de investiții Bridgepoint, care deține în România lanțul de clinici de dializă Diaverum, a notificat Comisia de tranzacții bursiere (SEC) din SUA privind intenția sa de a strânge bani de la investitori pentru un nou fond de investiții, Bridgepoint Europe V LP.

Oficial, nu au fost publicate detalii privind mărimea noului fond de investiții ce va intra sub administrarea Bridgepoint, însă într-o notă către investitori a Portfolio Advisors din luna mai se arată că ”firma caută să strângă 3,5 miliarde euro până la un plafon maxim de 4 miliarde de euro pentru Bridgepoint Europe V”. Potrivitr documentului, prima închidere a fondului este programată pentru această lună, urmând ca întregul fond să fie capitalizat până la finele acestui an.

Bridgepoint Europe V va continua politica de achiziții a administratorului său, care are ca ținte de achiziție firme cu o valoare de întreprindere cotată între 150 și 600 de milioane de euro. Mai exact, noul fond va investi între 50 și 350 de milioane de euro în achiziția de acțiuni per tranzacție. Sectoarele vizate de noul fond Bridgepoint sunt serviciile de consum, serviciile de afaceri, serviciile financiare, media & tehnologie, serviciile medicale și sectorul industrial, iar portofoliul care va fi format este de așteptat să cuprindă între 15 și 20 de companii.

Bridgepoint, un administrator de talie mijlocie în industria fondurilor de investiții, are însă o rază limitată de acțiuni în piețe ca România, unde sunt foarte puține tranzacțiile la ordinul de mărime căutat de acest investitor.

Bridgepoint a fost interesat în urmă cu trei ani de achiziția grupului A & D Pharma, cea mai mare afacere locală din sectorul distribuției și al farmaciilor, însă discuțiile nu s-au concretizat. În acest moment, una din companiile controlate de Bridgepoint activă pe piața locală este Diaverum, care este în plină campanie de achiziții pe segmentul clinicilor de dializă. Vezi aici detalii despre achizițiile Diaverum din România.

La finele anului trecut, Bridgepoint avea fonduri sub administrare în valoare de 8,7 miliarde de euro, cu o bază a investitorilor care provine în proporție de 90% din America de Nord și Europa. Pe tipuri de investitori, fondurile de pensii au contribuit cu circa 56% din banii pe care Bridgepoint îi administrează, firmele de asigurări cu 12,6%, în timp ce fondurile suverane de investiții au și ele o cotă de 6% din banii plasați. Anul trecut, Bridgepoint a returnat 1,2 miliarde de euro investitorilor săi de pe urma investițiilor din portofoliul său de companii.

Sursă date: Bilanțurile companiei publicate de Ministerul Finanțelor Publice

Advent vinde Ceramica Iași și mai rămâne în portofoliu doar cu Regina Maria

Fondul de investiții Advent International a vândut producătorul de cărămizi și materiale de construcții Ceramica Iași către un vehicul de investiții înregistrat în Olanda. Tranzacția a fost raportată astăzi pe bursă, însă valoarea acesteia nu a fost făcută publică.

Surse din piața construcțiilor citate de Mediafax susțin însă că tranzacția depășește valoarea de zece milioane de euro, iar cumpărătorul este administratorul de fonduri de investiții Asia Debt Management, cu sediul central la Hong Kong. Informația nu a fost până la această oră confirmată sau infirmată de vreuna dintre părțile implicate în afacere.

Fondul de investiții Advent și-a lichidat portofoliul local de companii în ultimii ani, în acest moment singura afacere locală în care mai deține controlul este rețeaua de servicii medicale private Regina Maria.

Oficial, noul proprietar al producătorului de cărămizi și plăci ceramice este Brikston Cooperatief, societate înregistrată în Olanda, care deține de acum indirect 84,88% din Ceramica Iași prin intermediul vehiculului Cooperatief EuroBrick Holding. Brikston are 100% din acțiunile Cooperatief EuroBrick Holding, vehicul înregistrat de asemenea în Olanda.

Advent a cumpărat afacerea Ceramica Iași în 2007, când fondurile de investiții și investitorii strategici erau în plină campanie de achiziții locale pariind pe o rată de creștere anuală a companiilor de două cifre într-un sector cotat cu un uriaș potențial de dezvoltare. Acum șapte ani, Advent prelua Ceramica Iași în cadrul unei tranzacții estimate la peste 35 milioane de euro.

După declanșarea crizei financiare globale în toamna anului 2008, căderea pieței imobiliare antrenat în lanț declinul afacerilor din construcții și materiale de construcții, printre cele mai afectate sectoare economice de altfel la nivelul întregii economii.

În cazul Ceramica Iași, fondul de investiții Advent a încercat stabilizarea afacerii în ciuda trendului impus de climatul dificil de piață. A fost instalată o nouă conducere a companiei, personalul companiei a fost redus la jumătate în mandatul Advent, iar cifra de afaceri a oscilat, dar a reușit să ajungă în 2013 la 16,3 milioane de euro, peste nivelul înregistrat înaintea crizei în 2008, când era de 15,8 milioane de euro.

Eforturile noii echipe de conducere nu au salvat însă profitul Ceramica Iași, care practic s-a evaporat de la 2,3 milioane de euro în 2008 la numai 20.000 de euro la finele anului trecut.

După tranzacții spectaculoase la mijlocul deceniului trecut, precum vânzarea producătorului de medicamente Terapia Cluj cu o rată de profit foarte mare față de momentul achiziției, Advent a fost prins de criză cu o expunere serioasă pe activele locale. În ultimii ani, Advent a luat decizia strategică de a-și lichida portofoliul de companii locale în ciuda riscului evident de a încasa mult mai puțini bani decât a plătit în momentul achiziției.

poza portofoliu Advent

Astfel, fondul a vândut producătorul de medicamente Labormed, producătorul de lacuri și vopsele Deutek, vândut în vara anului trecut, acum Ceramica Iași. În acest moment, ultimul bastion al Advent în România este rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, angrenată în lupta la vîrful sectorului de profil cu afacerile unor antreprenori locali, MedLife, Sanador, dar și cu compania internațională Medicover.

Ceramica Iași este puternic concurată pe piața locală a cărămizilor de austriecii de la Wienerberger, liderul mondial de profil, care are în prezent mai multe fabrici. Fabrica de la Iași activează de circa 40 de ani pe piață și este cunoscută pe piață prin intermediul mărcii de cărămizi Brikston.

Compania a raportat în ultimul său bilanț un profit net de circa 20.000 de euro la o cifră de afaceri de 16,3 milioane de euro și un personal format din 213 angajați.

La nivel de trend al investițiilor, de anul trecut, fondurile de investiții au devenit din ce în ce mai active pe partea de cumpărare de active locale. Numai în ultimul an, au marcat astfel de tranzacții Axxess Capital care a preluat Deutek (lacuri și vopseluri), Nextebank (sectorul bancar), Star Storage (IT), Abris Capital care prin intermediul Cargus a cumpărat Urgent Curier în sectorul serviciilor de curierat sau fondul polonez Resource Partners, care a preluat lanțul de centre de fitness World Class România.

Sursă date: Enel (Italia)

Enel se retrage din România după zece ani. Italienii își vând afacerile din sectorul distribuției de energie

Grupul italian de utilități Enel și-a anunțat joi intenția de a ieși de pe piața din România prin vânzarea afacerilor pe care le dețin în sectorul de energie.

Enel a intrat în 2004 odată cu privatizarea Electrica Banat și Electrica Dobrogea. Ulterior, italienii au achiziționat pachetul majoritar al distribuției de electricitate Electrica Muntenia Sud, care asigura alimentarea cu energie a Bucureștiului.

”Board-ul de directori al Enel SpA, întrunit astăzi sub președinția Patriziei Grieco, a examinat dezvoltările ce trebuie aduse programului de vânzare (active – n.r.) implementat pentru a consolida structura financiară a grupului, în conformitate cu planul de afaceri pentru 2014 – 2018. Mai exact, directorul general executiv a informat board-ul că, parte din acest program, vânzări posibile din partea grupului Enel vor viza active din sectorul de producție din Slovacia și active din segmentele de distribuție și vânzări din România”, se arată într-un comunicat al grupului italian.

În România, procesul de vânzare implică participația de 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100%  din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro.

Mandatul de consultanță financiară pentru vânzarea operațiunilor din România a fost încredințat băncilor Citigroup și UniCredit. În zilele premergătoare anunțului, italienii afirmă că au notificat intenția lor de vânzare atât subsidiarelor din România și Slovacia, cât și acționarii minoritari, în speță Electrica în cazul companiilor locale de distribuție ș furnizare de energie.

Board-ul de directori a fost de acord joi cu propunerea de vânzare înaintată de către directorul general executiv, urmând să evalueze în lunile următoare ofertele venite din partea potențialilor cumpărători.

Vânzarea activelor Enel din România și Slovacia face parte dintr-un program în valoare de 6 miliarde de euro, destinat reducerii datoriei financiare a grupului italian. Estimările reprezentanților Enel indică faptul că vânzările de active din cele două piețe, la care se vor adăuga alte active care nu sunt considerate strategice, vor depăși ținta de 4,4 miliarde de euro.

Enel concurează cu cehii de la CEZ, germanii de la E.ON și cu Electrica, compania recent privatizată de stat pe bursă. Anunțul de exit al italienilor vine în contextul în care alți giganți din sectorul de energie își reconsideră interesele în România. Astfel, grupul german de utilități RWE și-a exprimat interesul pentru piața românească, vânzarea activelor Enel putând deveni astfel o ocazie excelentă de a dobândi rapid o masă critică a afacerii locale prin achiziție.

Fabrica de ciment Medgidia a Lafarge este orientată către export, dat fiind accesul imediat la Marea Neagră. Sursă foto: Lafarge.

De ce este important cine cumpără biletul Lafarge de intrare în România

Vânzarea activelor grupului francez de pe piața locală depășește cu mult granița unei tranzacții cu opt zerouri în coadă.

În primul rând, vorbim aici despre exitul unei corporații internaționale, care a investit aici în jurul a 700 de milioane de euro. Câte companii străine au investit aici atât ca apoi să se retragă complet din piață? Plecând de la această întrebare, autoritățile de la București la cel mai înalt nivel ar trebui să facă ochii mari și să fie atente la cine va cumpăra biletul Lafarge pe care scrie destinație România.

În al doilea rând, pentru că vorbim de o operațiune industrială de anvergură, cu două fabrici de ciment, un port strategic poziționat pentru exporturi, o uzină de măcinare, stații de betoane și agregate, până la urmă o treime din afacerile locale de ciment plus participații în companii de construcții și materiale de construcții. Compania – ancoră a Lafarge în România are o cifră de afaceri anuală de 155 milioane de euro, un profit de 10 milioane de euro şi 457 de angajaţi.

Pentru informații detaliate, citiți aici profilul companiei realizat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Această industrie seamănă cu un meci de box profesionist la categoria grea. Aici nu este loc de antreprenori, investitori individuali sau chiar fonduri de investiții. În ciment, betoane și agregate, nu există investitori care vin astăzi să cumpere afaceri de sute de milioane de euro și fabrici cu mii de angajați, cu gândul că mâine vor găsi alți cumpărători și să-și marcheze profitul.

Pentru un ochi mai puțin avizat, lupta în trei cu cote de piață aproape egale, cu investiții industriale uriașe ar putea părea un plictisitor meci de sumo, în care se lasă așteptată mișcarea surprinzător vioaie a unui mastodont care rupe ritmul leneș al înfruntării și pedalează pe agilitate în fața forței.

În industria cimentului, ca și în sectorul energetic sau siderurgic, mereu sunt la modă greii. Adică investitori strategici, capabili să susțină acest volum de investiții și să intre într-un joc cu o miză de sute de milioane de euro pe an. Adică genul de investitori care datorită ramificațiilor din economie – angajați, familiile acestora, comunități locale, sindicate, bănci finanțatoare, furnizori, parteneri, contractori, autorități de reglementare, alte instituții, la care se adaugă anvergura companiilor – mamă, și aici mă gândesc dincolo de forța lor intrinsecă la conexiunile financiare și politice ale acestora – trag după ei pe orizontală și verticală procente din Produsul Intern Brut al unei țări și orașe/comunități întregi. De exemplu, de văzut impactul fabricii de ciment în economia Medgidia, un oraș de 40.000 de oameni în județul Constanța.

Ar mai fi un argument pentru care guvernanții ar trebui să stea cu ochii pe investitorii care vor ateriza la București pentru a vedea zestrea românească a Lafarge.

Din ecuația preluării vor lipsi ceilalți jucători prezenți pe piață din motive lesne de înțeles. Holcim, pentru că structura lor locală este cea care va reprezenta de facto noul LafargeHolcim, iar Carpatcement, pentru că tot din motive concurențiale nu își pot majora semnificativ actuala cotă de piață.

Nu știu în ce măsură forța frontului de multinaționale franceze slăbește în micul Paris cu plecarea producătorului internațional de ciment și de alte materiale de construcții. Poate o mică fisură după plecarea Lafarge, Bricostore, a Gide Loyrette Nouel în ultimul an să fi apărut în rândurile altfel strânse ale intereselor capitalului francez, reprezentat acum puternic în economia locală de axa Renault (auto) – Orange (telefonie mobilă) – Carrefour (retail) – GDF Suez (energie) – Veolia (utilități) – Saint Gobain (materiale de construcții) – Societe Generale (bănci) – Groupama (asigurări).

Slăbirea frontului francez ar însemna în mod natural întărirea poate a altui pol de interese, în funcție de cine va decide să intre în piața locală.

Printre primii care s-au arătat doritori de a cumpăra active scoase la vânzare de cuplul Lafarge – Holcim au fost Oyak, un fond de pensii al armatei turce și cel mai mare fond de pensii din această țară, care anunța pe 16 aprilie că a pornit discuții cu bănci internaționale de investiții privind posibile achiziții, și are alocate trei miliarde de dolari pentru astfel de achiziții.

Oyak deține cinci companii listate în sectorul producției de ciment – Adana Cimento, Mardin Cimento, Bolu Cimento, Unye Cimento și Aslan Cimento, care însumează o producție anuală de peste 17 milioane tone de ciment.

Un alt potențial cumpărător este grupul turcesc Limak Holding, al treilea producător din Turcia, care și-a propus ca până la finele anului 2016 să urce pe prima poziție în acest sector prin achiziția a cel puțin trei fabrici.

Nu în ultimul rând, congomeratul turcesc Sabanci vrea să crească prin achiziții și și-a propus să cheltuiască în acest sens circa 500 – 700 milioane de dolari, potrivit Bloomberg. La nivelul de achiziții pe care și l-au propus, oricare dintre cei trei potențiali cumpărători par să aibă banii necesari pentru preluarea operațiunilor din România ale Lafarge.

Sabanci a mai avut de-a face cu achiziția de active românești, înainte de apariția crizei când a preluat lanțul de magazine Cosmo, situat la acea vreme în primii patru jucători locali din retailul specializat alături de Altex, Flanco și Domo.

Sabanci are un joint venture cu HeidelbergCement pe piața din Turcia. O achiziție de acest nivel din partea unei companii turcești ar putea însemna poate cea mai mare investiție venită din zona uneia dintre cele mai dinamice economii emergente din lume. Recent, un om de afaceri turc, Omer Susli, a preluat în România fosta rețea de magazine Praktiker.

Dintre grupurile internaționale din sectorul de ciment active pe alte piețe din regiune, dar care nu sunt prezente și în România, se află Italcementi (Italia), care sunt deja în Bulgaria.Șeful Italcementi, Carlo Pesenti, a declarat recent pentru Les Echos că un eventual interes pentru active scoase la vânzare ca efect al fuziunii franco – elvețiene ar putea viza piața braziliană sau cea americană.

Un alt specialist italian în piețele din Est este Buzzi Unicem, care desfășoară operațiuni în Polonia, Cehia și Ucraina. În România, capitalul italian este puternic poziționat, printre exponenții de vârf fiind grupul de utilități Enel, Pirelli în sectorul componentelor auto, Unicredit în sectorul bancar sau Generali în domeniul asigurărilor.

Alt grup care ar putea fi interesat de harta operațiunilor Lafarge din România este concernul elen Titan Cement, cu afaceri în Grecia, fosta Iugoslavie și Bulgaria. Compania a avut o emisiune de obligațiuni, care s-a încheiat cu succes prin care a atras 300 de milioane de euro, bani care ar fi destinați, spun oficialii Titan, refinanțării unor credite mai vechi. În România, capitalul elen este puternic reprezentat mai ales de grupul marilor bănci elene.

Un alt potențial candidat venit din piețe învecinate ar putea fi mexicanii de la Cemex, cu operațiuni în regiune în Polonia, Ungaria, Cehia, Croația. Cemex și-a schimbat la jumătatea lunii mai conducerea, fiind numiți Rogelio Zambrano ca președinte al boardului de directori, respectiv Fernando Gonzalez, pe poziția de director general executiv. În acest moment, capitalul mexican este aproape inexistent în România, dar în regiune miliardarul Carlos Slim Helu, unul dintre cei mai bogați oameni din lume, face pași înainte prin America Movil în sectorul de telecomunicații din Austria. Fernando Gonzalez spunea în mai că nu sunt excluse achiziții Cemex de active de la Lafarge sau Holcim.Mai mai mulți analiști cred însă că Cemex este acum mai preocupată de reducerea gradului său de îndatorare, după o achiziție de 16 miliarde de dolari din Australia și expunerea pe piața nord – americană în condițiile prăbușirii sectorului imobiliar.

Un alt grup cu poziții puternice în Europa de Est și cu anvergură puternică în industria globală a cimentului ar fi CRH din Irlanda, prezent în România prin achiziția producătorului de BCA Elpreco Craiova. CRH, companie de talie globală în sectorul materialelor de construcții, are operațiuni în regiune în Ucraina, Polonia, Slovacia, Ungaria, Austria, și Turcia și are ca obiectiv creșterea expunerii pe piețele emergente, în special pe marile piețe din Asia.

Noul investitor din afacerile cu ciment din România va fi însă un jucător de talie grea în economie. Orice bancher, orice companie de construcții mare, orice firmă majoră de asigurări știe asta și cred că este atentă la ce se întâmplă acum în jurul fuziunii Lafarge – Holcim.

Lafarge caută acum să recupereze cât mai mult din banii investiți aici, în condițiile în care să nu uităm că au scos profituri frumușele, care în anii buni ajungeau la 40% din încasări. Paradoxal, deși banii din această tranzacție îi va primi compania franceză, viitorul cumpărător trebuie să găsească un argument forte în ceea ce înseamnă România, la concurență cu alte piețe în care se vând active de același tip. Citește aici unde mai au la vânzare active Holcim și Lafarge.

De undeva va veni o companie care are acum pe masă o felie reprezentând o treime din piața cimentului din România. Evoluția pieței cimentului este strâns legată de cea a construcțiilor, a cărei evoluție este de asemenea comparată de mulți analiști cu mersul economiei în ansamblu. Undeva, cineva stă cu o hartă a României în mână și se gândește dacă merităm o investiție de sute de milioane de euro, iar norii de nedumerire ar trebui risipiți probabil, în mod normal, de cineva care la București este în fața tabloului de bord al economiei.

 Totuși, sunt mulți bani pentru România de azi și poate nu vor veni curând asemenea alți investitori.

Sursă date: BVB

Cifrele finale ale afacerii Electrica pe bursa de la București. Statul obține 428 milioane de euro din vânzarea pachetului majoritar al companiei

Electrica, unul dintre ultimele active de aur ale statului în piața de energie, va încasa 1,876 miliarde de lei (427,63 milioane de euro) din vânzarea pe bursă a pachetului majoritar, cea mai mare tranzacție de listare derulată pe bursa de la București și, în același timp, cea mai mare privatizare făcută pe piața de capital locală.

Suma totală brută încasată de emitent (Electrica – n.r.) este de 1,943 miliarde de lei (442,9 milioane de euro), iar după plata tuturor cheltuielilor suma totală netă de încasat de către emitent va fi de 1,876 miliarde de lei (427,63 milioane de euro), precizează reprezentanții Raiffeisen Bank.

Banii urmează să nu fie vărsați la bugetul de stat, ci să meargă direct în conturile companiei pentru a susține finanțarea planurilor de investiții în modernizarea rețelei de distribuție de electricitate, potrivit declarațiilor premierului Victor Ponta și a altor oficiali.

Consorțiul de intermediere care a asistat statul român în operațiunea de listare a Electrica pe bursă a fost format din Citigroup Global Markets Limited, Raiffeisen Bank, Societe Generale în calitate de coordonatori globali ai tranzacției, BRD Groupe Societe Generale în calitate de manager al tranzacției, respectiv casa de brokeraj Swiss Capital ca agent de distribuție.

Totalul cheltuielilor suportate din prețul de vânzare ocazionate de oferta publică inițială se ridică la 67 milioane de lei (15,3 milioane de euro), din care 9,74 milioane de lei (2,2 milioane de euro) reprezintă tarife și comisioane ale instituțiilor pieței de capital și alte cheltuieli, conform anunțului făcut de managerul sindicatului de intermediere.

Intermediarii încasează comisioane echivalente cu un procent de 2,77% din veniturile brut înregistrate, ceea ce înseamnă aproximativ 53,8 milioane de lei (12,3 milioane de euro). La acestea se adaugă plata unui onorariu fix în valoarea 0,868 milioane de euro cu TVA.

Ca urmare a încheierii cu succes a operațiunii de ofertă publică de acțiuni Electrica, statul român rămâne acționar prin intermediul Departamentului pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei cu 48,8% din acțiuni, cu posibilitatea de a se majora la 49,9% dacă se exercită opțiunea de stabilizare.

În total, tranzacția derulată în perioada 16 – 25 iunie a atras 11.613 cumpărători, care au primit 177.188.744 titluri, din care 142.007.744 de acțiuni, respectiv 8.795.250 de certificate globale de depozit (GDR).

Acțiunile au fost vândute în trei tranșe, din care una destinată investitorilor instituționali, care au primit 104.798.107 acțiuni la preț de 11 lei pe acțiune și 8.795.250 de GDR-uri la un preț de 13,66 dolari per certificat.

O altă tranșă este cea a investitorilor mari, care au primit 17.718.875 de acțiuni la preț de 11 lei pe acțiune. De asemenea, micii investitori primesc 19.490.762 de acțiuni la un preț de 10,45 lei per titlu, în condițiile în care cei care au subscris în prima săptămână au beneficiat de un discount de 5% din prețul de 11 lei pe acțiune.

În aceeași tranșă, au mai fost vândute 8.598.791 de acțiuni la un preț de 11 lei.

Vineri, a fost anunțat criteriul de alocare pe tranșe în raport cu numărul de subscrieri, astfel investitorii mari de retail au primit circa 147 de acțiuni la fiecare mie de acțiuni subscrise, iar cei mici primesc 330 de acțiuni la fiecare mie de acțiuni subscrise cu discount. Investitorii mici de retail care au optat să cumpere până în 1.000 de acțiuni au avut garantat dreptul de a primi numărul de titluri pentru care au subscris.

Ultimele informații apărute pe piață indică faptul că, în urma listării Electrica, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și grupul financiar olandez ING ar fi devenit cei mai mari acționari ai companiei după statul român. De asemenea, SIF Oltenia a anunțat că va primi în urma subscrierii în cadrul listării un pachet de 1,7 milioane de acțiuni Electrica.

Capitalul social al Electrica înainte de listare era de 168.751.185 lei.

Raiffeisen Investment își închide de la 1 iulie biroul din România

Raiffeisen Investment România, banca de investiții locală a austriecilor de la Raiffeisen, se va închide de la 1 iulie, ca urmare a strategiei de reorganizare regională a grupului, a anunțat printr-un email Ioana Filipescu, directorul general al companiei.

”Parte a strategiei de reorganizare regională a Grupului, Raiffeisen Investment România se va închide la 1 iulie. După ce am reprezentat unitatea de bancă de investiții a Grupului mai mult de nouă ani, am decis să urmez o cale diferită”, spune Ioana Filipescu. Ea adaugă că va reveni în săptămânile următoare cu detalii privind planurile sale viitoare.

Raiffeisen Investment România a fost una dintre cele mai active bănci de investiții pe piața de fuziuni și achiziții, printre numeroasele sale mandate numărându-se tranzacția de vânzare a Labormed către fondul de investiții Advent pentru circa 123 milioane de euro sau vânzarea Asiban către Groupama în 2008 într-o tranzacție de circa 350 de milioane de euro.

Ioana Filipescu este unul dintre cei mai cunoscuți bancheri de investiții locali, după o carieră de aproape două decenii în cadrul KPMG România și Raiffeisen Investment România. VEZI AICI PROFILUL DETALIAT AL IOANEI FILIPESCU REALIZAT DE MIRSANU.RO.

De biroul local al Raiffeisen Investment se leagă și alte nume de calibru precum Florin Vișa, Matei Filipidescu și Adrian Roșoagă (ambii fac parte acum din echipa de investment banking a BCR, subsidiara locală a grupului austriac Erste) sau Dumitru Beze, președintele Asociației Investitorilor de pe Piața de Capital.

 

 

 

 

Jurnal de fuziuni și achiziții din 26 iunie 2014

ROMÂNIA

Francezii de la GDF SUEZ Energy preiau controlul distribuției locale de gaze Congaz

ENERGIE. Consiliul Concurenței analizează preluarea distribuitorului local de gaze Congaz SA de către GDF SUEZ Energy România SA, subsidiara grupului francez de utilități GDF SUEZ Energy, prin achiziția pachetului majoritar de acțiuni de 57,81%. Francezii cumpără astfel participațiile deținute de către OMV Petrom SA, cea mai  mare companie din România parte a grupului petrolier austriac OMV, și concernul german E.ON. Anterior tranzacției, cei trei acționari ai Congaz implicați acum în tranzacție dețineau părți egale în companie, fiecare cu un pachet de 28,59% din companie, se arată în anunțul autorității concurențiale.

Mediafax Group și BAC Investment iau 35% din afacerea FlorideLux

COMERȚ ELECTRONIC. Compania de media Mediafax Group, fondată de omul de afaceri Adrian Sârbu, și casa de investiții BAC Investment Banking au preluat împreună un pachet de 35% din afacerea FlorideLux începând cu 20 iunie 2014. FlorideLux, una dintre cele mai cunoscute afaceri de vânzare a florilor pe internet, își dorește consolidarea poziției și dezvoltarea sistemului de francize offline, potrivit unui comunicat Mediafax. Ultimele informații de pe piață indică faptul că BAC Investment Banking preia 25% din afacere, în timp ce Mediafax Group va avea 10% din FlorideLux.

Tranzacție în media & marketing: 2Parale cumpără agenția Insight 360

MARKETING. Compania de performance marketing, 2Parale, care cuprinde cea mai mare rețea de afiliere din România, a anunțat preluarea agenției de marketing și comunicare Insight360. Preluarea se va face exclusiv prin transfer de acțiuni, iar în urma acesteia se dorește dezvoltarea portofoliului de tehnologii și servicii de performance marketing, dar și atragerea de noi investiții, se arată într-un comunicat 2Parale.

EUROPA DE EST

Proprietarul Romtelecom discută achiziția unui post TV cu plată, în care Vodafone este acționar minoritar

TELEVIZIUNE. Compania grecească de telecomunicații OTE, proprietarul Romtelecom și al operatorului de telefonie mobilă Cosmote, se află în discuții preliminare pentru preluarea operatorului de televiziune cu plată Forthnet. Mișcarea vine în urma achiziției unui pachet de acțiuni de către principalul competitor pe piață, Vodafone, care a ajuns la o participație de 19,75% în Forthnet. Principalul acționar și conducător al OTE este Deutsche Telekom, care are 40% din compania elenă de telecomunicații, scrie cotidianul elen Kathimerini.

EUROPA

Statul francez vinde acțiuni GDFSUEZ Energy ca să facă rost de bani pentru Alstom

ENERGIE.  Statul francez vinde acțiuni în valoare de 1,5 miliarde euro, reprezentând 3,1% din pachetul de titluri deținut de stat la compania GDF Suez SA, pentru a cumpăra aproximativ 20% din Alstom SA în urma tranzacției de 17 miliarde dolari făcută de General Electric Co. pentru unitatea de turbine pe gaz. Vânzarea face parte din politica guvernului de a-și păstra participațiile la companiile profitabile din țară, relatează Bloomberg.

Fondul de investiții KKR face o achiziție de 417 mil. euro în sectorul spaniol de energie regenerabilă

SERVICII. Compania globală de investiții Kohlberg Kravis Roberts & Co. a intrat recent într-un parteneriat cu Acciona Energia Internacional, una dintre cele mai importante corporații din Spania, dezvoltator de infrastructură cu operațiuni în segmentul de energie regenerabilă. KKR va achiziționa o treime din acțiunile Acciona pentru 417 milioane euro, conform informațiilor furnizate de Bloomberg.

Americanii de la HanesBrands pun piciorul în Europa după o tranzacție de 400 mil. euro

INDUSTRIA TEXTILĂ.  Compania americană HanesBrands anunță că va achiziționa DBApparel din Franța de la Sun Capital Partners pentru aproximativ 400 milioane euro. Pe lângă intrarea pe piața europeană conferită de această achiziție, HanesBrands va dobândi drepturile globale pentru mărcile Playtex, Wonderbra și DIM, potrivit Deal Book New York Times.

Danone ar putea fi ținta unei preluări

INDUSTRIE ALIMENTARĂ. Producătorul francez de lactate Danone ar putea deveni ținta unei achiziții, arată analiștii Natixis, potrivit Reuters. Printre potențialii cumpărători s-ar putea afla Nestle sau Pepsico, mai arată sursa citată.

AMERICA DE NORD

Bursa din Londra face o achiziție de 2,7 miliarde de dolari peste ocean

SERVICII FINANCIARE. Bursa de Valori din Londra anunță achiziția Russel Investments, companie americană cu sediul în Seattle ce operează afaceri cu administrarea activelor și indexare a pieței bursiere, cel mai cunoscut indice fiind Russel 2000, care urmărește evoluția acțiunilor companiilor mici. Afacerea s-a încheiat pentru 2,7 miliarde dolari și conferă Bursei de Valori Londra oportunitatea de a se diversifica prin intrarea pe piața de capital americană, cea mai importantă din lume în domeniul serviciilor financiare, conform Deal Book New York Times.

Autoritățile americane investighează vânzarea serverelor IBM către chinezii de la Lenovo

IT. Mult așteptata tranzacție în valoare de 2,3 miliarde dolari în care IBM ( International Business Machines Corp) vinde divizia de servere către compania chineză Lenovo a intrat în impas din cauza investigației care vizează probleme de siguranță națională a guvernului american, spun surse familiarei situației. Atât IBM cât și Lenovo au reaplicat pentru aprobarea tranzacției, anunță Economic Times.

rsz_11congaz poza mare

Jocul celor „trei grei” de la Congaz Constanța a ajuns la final. Francezii de la GDF SUEZ preiau controlul distribuției locale de gaze, OMV Petrom și E.ON ies din afacere

Gigantul francez GDF Suez Energy preia controlul distribuitorului local de gaze Congaz Constanța prin achiziția unui pachet de 57,18% din acțiunile companiei de la OMV Petrom și concernul german E.ON.

Consiliul Concurenței a anunțat astăzi că analizează detaliile afacerii în urma notificării tranzacției. Avizul instituției pe acest dosar este necesar pentru ca francezii să poată finaliza achiziția Congaz, în care până acum toți cei trei acționari implicați în tranzacție aveau părți egale, corespunzătoare unui pachet de 28,59% fiecare.

GDF Suez Energy România SA, subsidiara locală a grupului energetic francez, va ajunge astfel la o participație totală de 85,77% în distribuitorul local de gaze și îi permite să își întărească poziția în sudul României, unde domină sectorul distribuției de gaze.

Celelalte acțiuni ale companiei din Constanța sunt deținute de Petroconst SA Constanța (13,94%), Consiliul local al municipiului Medgidia (0,028%), Consiliul local al orașului Mihai Kogălniceanu (0,141%), Consiliul local al orașului Ovidiu (0,028%) și Consiliul local al comunei Cogealac (0,084%).

OMV Petrom SA, unul dintre vânzătorii implicați în această tranzacție, este cea mai mare companie din România și se află în portofoliul grupului petrolier austriac OMV.

Cu acest ultim pas făcut la Congaz, OMV Petrom iese complet din afacerile de distribuție de gaze naturale, după ce în vara anului trecut a vândut Petrom Distribuție Gaze către un vehicul de investiții al fondului controlat de miliardarul ceh Petr Kellner. Compania petrolieră are un lanț integrat de activități de la explorare și producție țiței și gaze, până la rafinare și distribuție produse petroliere, iar în ultimii ani și-a dezvoltat o divizie separată pentru vânzarea de gaze și energie, cu care a intrat inclusiv în sectorul producției de electricitate.

Celălalt vânzător, concernul german E.ON, are centrul de greutate al operațiunilor sale locale în jumătatea de nord a României, unde deține cea mai puternică distribuție de gaze și acoperă furnizarea și distribuția de electricitate din regiunea Moldovei.

Din această perspectivă, tranzacția corespunde strategiilor OMV Petrom și E.ON, care nu au interese de dezvoltare a operațiunilor într-o piață care face parte din teritoriul natural al GDF SUEZ Energy România.

Congaz Constanța este o companie care a fost înființată în urmă cu circa 15 ani pentru dezvoltarea rețelei de gaze în municipiul Constanța și a altor localități din județ. Afacerea a început ca un mariaj a trei mari companii energetice – fostele companii de stat Petrom și Distrigaz Sud, respectiv gigantul german al gazelor Ruhrgas, parte a concernului E.ON – cu autoritățile locale ale localităților direct interesate pentru a-și construi propria infrastructură de distribuție a gazelor. În 2004, cele două companii de stat au fost privatizate, iar pachetul de 51% din acțiuni a fost preluat în cazul Petrom de către austriecii de la OMV, în timp ce la conducerea Distrigaz Sud s-au instalat francezii de la Gaz de France (actuala GDF SUEZ Energy).

Inițial, toți cei trei mari acționari ai Congaz au luat decizia de exit din companie, însă mandatul dat băncii de investiții Raiffeisen Investment de a găsi cumpărător s-a dovedit a fi unul dificil, în condițiile lipsei de apetit pentru achiziții a investitorilor, atât datorită crizei, cât și altor factori.

Singurul acționar minoritar semnificativ care rămâne în afacerea Congaz în acest moment este Petroconst Constanța, constructor specializat de conducte petroliere și de gaze. Dealtfel, Petroconst este direct implicată în lucrările Congaz pentru extinderea rețelei de gaze.

Compania avea în exploatare o rețea de distribuție de circa 740 km la finele anului 2010 în municipiile Constanța, Medgidia și în localitățile Năvodari, Mihail Kogălniceanu, Cogealac, Cumpăna, Lumina, deservind un portofoliu de circa 38.000 de clienți, potrivit datelor existente pe site-ul Congaz. Potrivit aceleiași surse, planul de afaceri din perioada 2011 – 2013 s-a concentrat pe extinderea rețelei în jurul municipiului Constanța și a stațiunilor din sudul litoralului. Clienții Congaz se alătură astfel portofoliului de peste 1,4 milioane de clienți ai GDF SUEZ Energy România.

În ceea ce privește evoluția rezultatelor Congaz, ultimul bilanț indică o creștere de 2,4 ori a profitului net în ultimul an până la valoarea de 13,7 milioane de lei (3,1 milioane de euro) la o cifră de afaceri de 158,1 milioane de lei (35,8 milioane de euro) și 248 de angajați, conform bilanțului companiei pentru 2013 publicat pe site-ul ministerului de Finanțe.

Conducerea Congaz este asigurată de o echipă formată din Augustin Oprea, în calitate de director general, Dumitru Bedivan – director Afaceri cu gaze, Neculai Stamate – director dezvoltare operare și Ion Crângașu – director financiar.

Pe segmentul distribuțiilor locale de gaze, un avans important l-au înregistrat în ultimii ani companiile controlate de miliardarul ceh Petr Kellner, care operează în zona de sud a României în localități din apropierea Capitalei și care au cumpărat afacerea distribuției de gaze a OMV Petrom.

Adrian Mîrșanu, Editor Fondator al jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO

Nu se văd decât piticii în tabloul pieței de fuziuni și achiziții

21 iulie 2005. Americanii de la UPC cumpără cu 420 de milioane de dolari afacerea Astral. 9 aprilie 2008. Groupama semnează contractul de achiziție al Asiban pentru 350 de milioane de euro. Îți trebuie o memorie bună să poți spune când a scos ultima oară din buzunar un investitor străin sute de milioane de euro pentru o achiziție locală. Alte vremuri, altă economie, alți bani se plăteau atunci pe companiile românești. Este adevărat, că, în 25 de ani, foarte puțini români au reușit să încaseze în conturi peste o sută de milioane de euro din vânzarea afacerii pe care au creat-o.

Astăzi, în tabloul pieței de fuziuni și achiziții se zbate deznădejdea antreprenorilor români, ajunși cu cuțitul la os, grăbiți să vândă înainte să le bată la ușă falimentul și să-și piardă afacerile fără să apuce să mai scoată vreun ban de pe urma lor. Firmele vândute în ultima vreme, cu un profit net minim de un milion de euro pe an, sunt destul de rare. Acestea sunt tranzacțiile de talie mică. Prea puțini sunt norocoșii care mai vând acum cu gândul de a atrage capital de la fonduri de investiții pentru a-și dezvolta firmele.

Lucrurile cu adevărat importante pentru piața românească se petrec acum în afara ei. România este prinsă la pachet cu alte piețe în tranzacțiile dintre investitorii strategici internaționali, și de aici vin și mișcările cu cel mai puternic impact în economia locală. De pildă, fuziunea între liderii din industria cimentului, Lafarge și Holcim, este de așteptat ca, pe lângă crearea unui supercampion, să ducă la noi tranzacții în urma cărora companiile implicate în fuziune să își vândă o parte din active (fabrici) pentru a nu distorsiona competiția pe piața liberă. Ieșirea italienilor de la Eni de pe piețele din regiune, inclusiv din România, odată cu vânzarea benzinăriilor către grupul petrolier ungar Mol ar putea produce ecouri în rândurile rivalilor. Din acest punct de vedere sunt interesante următoarele mișcări ale celor de la Rompetrol, SOCAR, respectiv ale celor de la Gazprom prin brațul sârbesc NIS.

Impactul local al tranzacțiilor internaționale confirmă încă o dată cât de dependentă a ajuns economia românească de strategiile multinaționalelor. Per a contrario, capitalul românesc nu numai că a eșuat în a se impune pe piețele vecine, dar a pierdut frâiele sectoarelor economice locale unul după altul. După retragerea statului din economie, se petrece sub ochii noștri un fenomen și mai dramatic: și capitalul privat autohton iese învins din circuitul local. Senzația este că avem de-a face cu o insularizare a capitalului românesc în câteva sectoare de refugiu – agricultură, mobilă, servicii medicale, IT.

Cum piața românească nu oferă suficient spațiu de creștere la scară geografică, cum antreprenorii noștri nu au încă mobilitatea investițională a polonezilor, a ungurilor, a grecilor, a libanezilor, a chinezilor sau a turcilor și nici nu arată un apetit ridicat pentru asociere ce s-ar traduce în mai multe fuziuni locale, probabil că piața de fuziuni și achiziții va rămâne o perioadă semnificativă de timp marcată de tranzacții de talie mică. Adică a proprietarilor de afaceri care speră, visează, se roagă să revină ratele de creștere anuală de două cifre și stabilizarea profiturilor, dar care se trezesc că firmele se retrag din piață încet încet sub scaunul lor, adică de acolo de unde au plecat.

Din cei trei mari piloni ai pieței de fuziuni și achiziții – investitorii strategici internaționali, fonduri de investiții și antreprenori, ultimii sunt călcâiul lui Achile.

Antreprenorul român a ajuns, în cele mai multe cazuri, la marginea economiei. Nebăgat în seamă de autorități, asaltat de taxe, impozite și contribuții, de valuri de facturi neplătite, de cohortele de angajați nemulțumiți că nu își încasează la timp salariul, concurat la sânge de multinaționale, acesta devine un element de decor al economiei, fără o forță reală de a mișca lucrurile într-o direcție sau alta.

Lipsa de resurse, lipsa de viziune, dar mai ales, lipsa de încredere în capitalul românesc imprimă percepția de lipsă de atractivitate a pieței în ansamblu în ochii investitorilor.

Nu văd cum poate exista aici o piață puternică de fuziuni și achiziții fără un capital puternic românesc, fără alianțe și fuziuni locale între antreprenori, fără crearea unor vehicule investiționale de debarcare pe piețele din Europa de Sud – Est. Și, mai ales, nu văd cum putem avea antreprenori puternici fără un stat implicat pe deplin în recapitalizarea economiei locale. Crearea unui fond suveran de investiții, alimentat cu banii din vânzările de participații, din dividende, din alte surse de venit – o idee vehiculată tot mai des în ultimul an în cercurile politice și economice de la București – și intrarea pe piață a unui asemenea fond poate fi un mecanism de deblocare a sentimentului investițional.

Orice inițiativă de coagulare a capitalului privat ar fi un pas ferm pe drumul spre creșterea pieței. Tranzacțiile transfrontaliere susținute de vehicule capitalizate în comun de grupuri de antreprenori și investitori români ar înviora piața de fuziuni și achiziții și nu numai, dar aici este nevoie și de depășirea orgoliilor. Un alt scenariu posibil ar fi formarea de campioni locali sau achiziția de campioni locali de către grupuri de antreprenori și investitori în sectoare considerate strategice precum industrie, energie sau IT.

Dar până să ajungem acolo, putem începe cu lucrurile simple. Oare cum se mișcă cei din jurul nostru? Oare ce companie cu același profil de pe o piață vecină se vinde sau, dimpotrivă, se extinde? Oare ce fonduri de investiții caută oportunități în regiunea noastră? Poți afla răspunsuri direct de la sursă cu un bilet de avion de 100 de euro până la un forum regional pentru a fi cunoscut și dincolo de granițele României, cu schimburi de cărți de vizită cu șefii altor companii din regiune, poate al unor bancheri de investiții sau directori de fonduri de investiții pe care îi veți întâlni la același tip de evenimente de industrie, iar ieșiri din astea repetate în afara spațiului carpato – danubiano – pontic ar putea să ne recalibreze într-un mod benefic dozele de realism. Și, în același timp, să ne facă să vedem și alte oportunități. Și să putem face mai mult decât să fim spectatori fără voie la tranzacțiile care decid soarta pieței românești.

Magazinul Unirea din centrul Bucureștiului este principalul activ al companiei conduse de familia Adamescu. Sursă foto: Unirea Shopping Center

Adamescu se pregătește să ia până la 70 de milioane de euro de la bancă pentru investiții în magazinele Unirea din Capitală și din Brașov

Compania Unirea Shopping Center, care operează centrul comercial Unirea de la kilometrul zero al Capitalei, intenționează să ia un împrumut de la o bancă în valoare maximă de 70 de milioane de euro pentru finanțarea planurilor sale de investiții.

Decizia urmează să fie luată peste o lună de către acționarii firmei controlate de familia lui Dan Adamescu, considerat unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri români.

Creditul va fi eliberat în mai multe tranșe, în funcție de etapele realizării programului de investiții, potrivit convocatorului Adunării generale a acționarilor a companiei.

Acționarii Unirea Shopping Center vor discuta pe 5 iunie ce garanții vor fi aduse pentru contractarea împrumutului, ce imobile vor fi ipotecate în favoarea băncii finanțatoare.

Compania condusă de Carmen Adamescu, soția omului de afaceri Dan Adamescu, are în plan crearea de legături de acces între zona comercială a centrelor Unirea Shopping Center din București și Brașov şi căile de circulaţie, respectiv de transport în comun din cele două orașe.

Unirea Shopping Center este compania care închiriază spațiile comerciale din magazinul Unirea din București și la cel din apropierea gării din Brașov. De asemenea, mai are în administrare o parcare de 1.000 de locuri în spatele magazinului din centrul Capitalei, respectiv 390 locuri de parcare aferente magazinului de la Brașov.

Acțiunile Unirea Shopping Center sunt listate pe piața bursieră de la București. Familia Adamescu este acționarul majoritar prin intermediul societății The Nova Group Investments Romania SA, care deține un pachet de 74,17% din afacere în timp ce restul titlurilor se împart între SIF Muntenia, cu 10% din acțiuni, și alți acționari, cu 15,83%, conform ultimelor raportări disponibile de pe bursă.

Pe piața mall-urilor din București dețin poziții puternice grupul FIBA al miliardarului turc Husnu Ozyegin, AFI Group din portofoliul magnatului israelian Lev Leviev și Băneasa Investments, companie de numele căreia se leagă oamenii de afaceri Gabriel Popoviciu și Radu Dimofte.

Sursă foto: KPMG România.

Mihai Zoescu, Directorul Departamentului de asistență în tranzacții din KPMG România SRL: Evaluările pentru companiile locale au scăzut în criză la multipli de 5 – 7 aplicați la EBITDA

Omul care gestionează activitatea de fuziuni și achiziții din cadrul KPMG România, subsidiara locală a uneia din cele patru firme globale de audit și consultanță din lume cunoscute sub numele de Big Four, spune că evaluările companiilor locale care se fac în astfel de tranzacții au scăzut vertiginos de la declanșarea crizei financiare în 2008.

Chiar dacă nu este o regulă, pentru că investitorii țin cont de mai mulți factori care influențează evaluarea și, în final, prețul la care se vinde o companie, activele românești au ajuns acum la o medie a multiplilor de evaluare de 5 până la 7 aplicați indicatorului EBITDA (câștigurile companiei înainte de plata dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.), în condițiile în care înainte de criză erau multipli de 10 x EBITDA în unele sectoare, explică într-un interviu acordat în exclusivitate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Mihai Zoescu, directorul Departamentului de Asistență în Tranzacții al KPMG România SRL.

Absolvent al Academiei de Studii Economice din București, Zoescu a intrat în KPMG în 2003 imediat după terminarea facultății, iar din 2013 a trecut la coordonarea departamentului local de tranzacții, având ca țintă întărirea poziției KPMG pe o piață care dă semne de revenire, însă este departe de efervescența anilor 2007 – 2008, de dinainte de izbucnirea crizei financiare internaționale. VEZI AICI PROFILUL LUI MIHAI ZOESCU.

Achiziția producătorului de lacuri și vopsele Deutek și Nextebank de către fondurile administrate de Axxess Capital, precum și cea mai mare tranzacție derulată până acum în sectorul local de energie eoliană sunt printre fuziunile și achizițiile în care KPMG a avut mandat de consultant. VEZI AICI PROFILUL KPMG ROMÂNIA SRL.

 

I.Care sunt cele mai atractive sectoare pentru investiţii?

R. Sectorul care a început să fie mai activ în 2012 şi ne aşteptăm şi în acest an să fie mai activ ar fi sectorul financiar. Au fost trei bănci care s-au tranzacţionat, au fost cel puţin două portofolii mari care s-au tranzacţionat şi, din informaţiile noastre, ştim că sunt în continuare la vânzare bănci şi portofolii. Vor urma şi alte tranzacţii. Nu ştim cât de curând! Anul acesta ne aşteptăm să fie un an activ pentru sectorul de servicii financiare. Probabil s-a ajuns la un moment când trebuie făcută o consolidare. Unii se hotărăsc să plece pentru că au aşteptat destul şi nu au reuşit să crească suficient băncile, alţii vor să se consolideze. Fiecare îşi are propriile planuri, dar se pare că totuşi trebuie să facă ceva.

I.Mişcările din sectorul bancar se vor vedea pe segmentul băncilor mici, cu cote de piaţă sub 1%? Sau este de aşteptat să vedem mişcări şi în stratul băncilor cu cote de peste 5% din piaţă, situate în Top 10?

R. Mai puţin probabil. Pot să fie dacă sunt generate din exterior. De exemplu, depinde de ce s-ar mai putea întâmpla în Grecia, în Cipru. Dar, în principiu, m-aş aştepta la mişcări în a doua jumătate a clasamentului, adică bănci mai micuţe. Sub 1% sau după locul 15 (în clasamentul băncilor după active – n.r.). deşi şi sus pot să mai fie reaşezări de portofolii, cum au fost şi anul trecut.

I. Putem să dăm şi exemple aici? Au fost făcute publice câteva tranzacţii anul trecut.

R. Putem să dăm ca exemplu ATE Bank, RIB şi Nextebank, tranzacţie semnată la finele anului trecut care a fost anunţată la începutul acestui an. La Nextebank am participat şi noi. Am făcut due – dilligence de partea Axxess Capital, pe buy side ( pe partea de cumpărare – n.r.). În ceea ce priveşte portofoliile, sunt vânzările Citibank către Raiffeisen şi RBS către Unicredit. La aceste tranzacţii nu am fost prezenţi, dar anul trecut am fost implicaţi în vânzarea unui portofoliu de credite al RBS, care nu a fost cea către Unicredit. Aici s-a ocupat echipa de restructuring (restructurare – n.r.).

I. În ceea ce priveşte volumul, au fost mai multe sau mai puţine tranzacţii în 2013 faţă de anul anterior? Au fost mai multe de valori mari sau mai multe de valori mici?

R. Aş zice că sunt comparabile cu un uşor trend ascendent. Ca număr ar părea că sunt mai multe deal-uri. Valorile ar fi dificil de estimat. Noi (KMPG – n.r.) am avut mai multe deal-uri în 2013 faţă de 2012. În 2013, am avut 12 deal-uri în care am fost parte. În 2012, am avut circa 10 deal-uri.

Aici, este vorba şi de mandatele avute de către KPMG în calitate de consultant M & A (fuziuni și achiziții – n.r.), dar şi de consultant pe partea de due – dilligence, de analiză financiară. În cadrul proceselor de due diligence asistăm clienţii pe partea de analiză financiară, eventual partea de negociere SPA  (Shares Purchase Agreement, contract de achiziţie acţiuni – n.r.) legată de clauzele financiare, cum să fie protejaţi. Încercăm ca analiza noastră financiară să o transpunem şi în SPA astfel încât să nu existe zone de risc când se încheie contractul. În anumite cazuri oferim asistenţă şi pe partea de closing accounts (conturi de închidere a tranzacţiei – n.r.) unde calculăm preţul în funcţie de ce s-a stabilit în SPA, conform mecanismului de preţ stipulat acolo. Preţul care se plăteşte la momentul închiderii tranzacţiei, când se transferă dreptul de proprietate, foarte rar este o sumă fixă stabilită în avans. În general, această sumă variază în funcţie de anumiţi parametri cum ar fi evoluţia datoriilor.

I. Cele 12 tranzacţii sunt fuziuni şi achiziţii, sunt şi alte categorii de tranzacţii – finanţări, tranzacţii derulate pe piaţa de capital?

R. Sunt numai tranzacţii M & A, vânzări – cumpărări de societăţi. În cele 12 tranzacţii nu sunt incluse tranzacţii realizate prin intermediul bursei. Sperăm să fim parte din astfel de tranzacţii în 2014. Suntem parte din consorţiul care se ocupă de listarea Complexului Energetic Oltenia. De asemenea avem mandatul de privatizare pentru Poşta Română.

I. Legat de structura de portofoliu în 2013, cât a reprezentat sectorul bancar din total?

R. Un singur deal a fost în sectorul bancar, cel cu Nextebank.

I. Pe sectoare, unde aţi avut cele mai multe deal-uri?

R.  Greu de spus. Au fost destul de împrăştiate. Am avut trei tranzacţii în sectorul medical dintre care două în sectorul dializei şi una în sectorul de imagistică. În cadrul sectorul financiar, în afară de Nextebank, am fost implicaţi în preluarea MKB Romexterra Leasing, o tranzacţie mai mică dacă facem o comparaţie cu banca, şi o firmă de amanet, mai exact un lanţ de case de amanet din Iaşi care a fost achiziţionat de către Dollar Financial Group, un jucător important pe piaţa de profil din Marea Britanie, dar şi în afara Europei.

I.Ca schimbare de structură, aţi avut mai multă activitate în 2013 faţă de anul anterior în farma, sectorul bancar?

R. Oricum 10-12 tranzacţii nu înseamnă un eşantion foarte mare. Chiar dacă au fost câteva tranzacţii într-un anumit sector, nu pot spune că avem un trend clar. În 2008, pe real estate era clar un trend, cred că aveam un sfert spre o treime din tranzacţii în acest sector. În 2012, de exemplu, au fost foarte multe tranzacţii pe energie regenerabilă, solare şi eoliene. Era un trend, se vedea clar. În 2013, cu excepţia sectorului bancar, nu aş putea spune că există o concentrare mai mare a tranzacţiilor dintr-un anumit sector.

I.Cele 12 tranzacții ce valoare cumulată au?

Din estimările noastre, este vorba de tranzacţii de peste un milion de dolari fiecare. Sunt mai mult tranzacţii mici şi medii. Valoarea cumulată a acestora trece de 100 de milioane de euro în 2013. În marea majoritate a cazurilor, valoarea tranzacţiei este confidenţială.

Trebuie să definim clar când discutăm de valoarea tranzacţiei: discutăm de enterprise value (valoarea întreprinderii, care include atât valoarea pachetului de acţiuni – equity value – la care se adaugă datoriile companiei) sau ne referim la equity value (valoarea acţiunilor – n.r.). Din estimările noastre, pe equity, tranzacţiile la care am participat trec de 100 de milioane de euro.

poza tabel tranzactii KPMG ROMANIA 2013

I. Câţi oameni lucrează în KPMG pe partea de tranzacţii?

Partea de tranzacţii include în principal partea de transaction services (Servicii Tranzacţii – n.r.), unde sunt eu şi departamentul de corporate finance (Finanţare Corporativă – n.r.). În total, ar fi 20, 20 şi ceva de oameni în ambele departamente. Dacă includem şi departamentul de restructuring (restructurare – n.r.) care a fost implicat în anumite tranzacţii şi este implicat de exemplu pe partea de finanţări, ajungem la aproape 40 de oameni.

I. Care este diferenţa între cele două departamente? Ce activităţi şi ce atribuţii sunt arondate pentru fiecare departament din cele menţionate?

R. Corporate finance ar trebui să se ocupe de tot procesul cap – coadă al unei tranzacţii. Noi suntem pe anumite părţi din proces, părţi bine delimitate legate de analiza financiară.

Noi însă colaborăm în cadrul KPMG şi cu alte departamente cum ar fi departamentele de asistenţă juridică şi fiscală. Peste 90% din procesele de due dilligence sunt analiza financiară şi fiscală. La Taxe, mai sunt între 5 şi 10 oameni cu care lucrăm în mod constant.

Pentru analiza financiară constituim echipe mixte atunci când este cazul astfel că putem implica și colegi din departamentele juridic, consultanţă contabilă sau restructurare. Dacă sunt lucruri punctuale şi foarte specializate, apelăm inclusiv la oameni din audit, care au experienţă pe industria respectivă.

I. Cei 20 de oameni lucrează deci zilnic pe tot ce înseamnă tranzacţii fuziuni şi achiziţii (M & A). Câţi dintre aceştia lucrează în departamentul de asistență în tranzacții?

R. Nouă din cei aproximativ 20 de oameni lucrează în departamentul pe care îl conduc.

I. În afară de KPMG România, lucraţi şi cu alte birouri din reţea la tranzacţii care au loc aici?

R. Da. Depinde cum este generat mandatul. Uneori, dacă relaţia este foarte strânsă în străinătate, clientul apeleaza la biroul KPMG unde are o persoană de contact. Biroul KPMG respectiv ne contactează pentru a gestiona componenţa locală a deal-ului. Partea de taxe de exemplu este foarte specifică, nu poţi să faci taxe dintr-o ţară în alta dacă nu ştii Codul Fiscal şi particularităţile ţării în care îşi desfăşoară operaţiunile o anumită firmă.

I. Ce sectoare sunt în acest an tot mai des pe masa investitorilor?

R. În primul rând, ne aşteptăm să vedem o efervescenţă mai mare în sectorul bancar.  Apoi, energia. Mai aşteptăm tranzacţii şi în agricultură având în vedere experienţa din ultimii ani.

I. În agricultură, ne referim la tranzacţii în care se vând acum suprafeţe mari, de mii de hectare?

R. Evident, nimeni nu e interesat să facă achiziţii de suprafeţe mici sau să adune terenuri la bucată.

I.Ne aşteptăm la jucători mari care vin să cumpere suprafeţe mari?

R. Da. Fie de la jucători care deja există pe piaţă, fie jucători care vor să intre în România. Ne aşteptăm să se mai întâmple astfel de tranzacţii.

I. După valoare, este posibil să fie agricultura pe lista marilor tranzacţii din acest an?

R. Nu ştiu, nu aş putea spune. E greu de făcut o estimare. Am fost implicaţi în tranzacții în agricultura cu ferme care aveau cel puţin 2.000 – 3.000 de hectare. Probabil, firmele care operează suprafeţe mai mici nu prezintă foarte mult interes. Trebuie să ai o masă critică când vii ca investitor mare.

I. Cât durează în medie realizarea unei tranzacţii?

R. Din ce am avut anul trecut, trecând peste discuţiile de tatonare de la început, cred că discutăm de un minim de 4 luni de când am fost implicaţi noi. Eu apreciez 4 luni ca fiind un termen scurt. O tranzacţie poate să dureze 6 luni, 9 luni. Poate să se ducă şi într-un an. Poate chiar mai mult, dacă luăm în calcul de când încep discuţiile şi tatonările. Am asistat la tranzaţii care au durat până la doi ani. Sunt procese îndelungate uneori. Jucătorii vin şi tatonează, vor să vadă piaţa, vor să înţeleagă, vor să ştie pe cine cumpără. Consultanţii sunt implicaţi de multe ori după momentul în care s-a luat hotărârea să se facă tranzacţia. În acest caz, clienţii noştri vor să se asigure că nu au vreo surpriză dacă încheie tranzacţia respectivă.

Durata medie a unei tranzacţii ar fi în jur de 6 luni. Evident, sunt şi deal-uri mai accelerate ca ritm sau dimpotrivă, mai lente. Media de 6 luni se referă de la momentul din care suntem noi implicaţi ca şi consultanţi în deal şi până la semnare. Între semnare şi closing (închidere – n.r.) pot apărea diferite condiţii care trebuie îndeplinite de către părţi, necesitatea obţinerii unor avize, lucruri care întind acest proces.

I. Sunt din acest punct de vedere, sectoare în care deal-urile durează mai mult până la finalizare datorită reglementărilor specifice din domeniu sau a altor factori?

R. Cu siguranţă, da. De exemplu, în servicii financiare o tranzacţie poate dura mai mult deoarece printre alte condiţii, necesită şi o autorizare din partea BNR. Acelaşi lucru se poate întampla şi în cazul în care este nevoie de o autorizare de la Consiliul Concurenţei. Perioada în care se obţine autorizarea pentru dosarul tranzacţiei poate dura câteva luni.

I. Deal-urile se încheie mai uşor sau mai greu decât în anii anteriori?

R. Faţă de acum 4 – 5 ani, aş zice că se încheie mai greu. Faţă de 2012, n-aş zice că este o diferenţă. În ultimii ani, am văzut o oarecare stabilitate din acest punct de vedere.

I. În ceea ce priveşte factorii care de obicei omoară tranzacțiile, la nivel de tendinţă, au apărut noutăţi sau schimbări în ultima vreme faţă de anii anteriori? Constanta este de obicei aşteptările diferite dintre cumpărător şi vânzător atunci când nu se face tranzacția. Sunt şi cauze mai noi?

R. Principalul motiv este preţul. Primul motiv este acest expectation gap, între cât crede vânzătorul că valorează societatea respectivă şi cât crede cumpărătorul că valorează acel business. Şi înainte (de declanşarea crizei în 2008 – n.r.) era un expectation gap (o diferență de așteptare între vânzător și cumpărător – n.r.) dar, probabil, cumpărătorul se apropia mai des de aşteptările vânzătorului pentru că totul părea mai frumos, aveam o creştere economică bună. În prezent, se pare că vânzătorii au o oarecare inerţie în a ajusta preţul la noile realităţi ale pieţei. Dacă business-ul lui valora 100 milioane de euro în 2008 poate nu conştientizează că acum valorează doar 5 sau 10 milioane de euro. Este foarte greu să accepţi că în urmă cu 4 ani, un potenţial cumpărător a oferit 100 milioane de euro şi l-a refuzat pentru că evalua afacerea la 150 de milioane, iar acum un potenţial cumpărător oferă doar 10 milioane. E greu de acceptat, dar e foarte probabil să fie o ofertă bună.

Alte lucruri importante care pot influenţa realizarea unui deal sunt legate de condiţiile în care se plăteşte preţul, ce garanţii oferi, cine plăteşte taxele aferente tranzacţiei. Poate vânzătorul nu este dispus să dea anumite garanţii când vinde o afacere în timp ce cumpărătorul nu vrea să îşi asume riscuri pentru partea din trecut.

Probleme există şi atunci când există cumpărători sau vânzători care nu au o echipă internă de M & A şi/sau de consultanţi externi care să conducă tot procesul de M&A. Sunt vânzători locali care nu au foarte multă experienţă şi în momentul negocierilor cu cealaltă parte care are consultanţi cu experienţă pot apărea blocaje.

Atunci realizezi că ai nevoie de o echipă specializată care să facă faţă anumitor provocări pe care le ai şi atunci când închei un contract. Aceste provocări pot fi depăşite mult mai uşor cu ajutorul unor avocaţi şi consultanţi financiari care au experienţă, care au mai trecut prin negocieri similare. Orice clauză pusă greşit într-un contract s-ar putea să aibă repercusiuni aşa că vrei să ai pe cineva care să te consilieze. Bineînţeles că decizia finală îi aparţine clientului.

I. Ca şi tendinţă, putem discuta de o creştere a interesului jucătorilor din piaţa faţă de alţi ani către o regrupare a business-urilor locale sau motorul este în continuare capitalul străin care intră în România? Vorbim de o creştere a interesului unor jucători noi de a intra în piaţa sau mişcările de tatonare în vederea realizării de fuziuni şi achiziţii au loc între jucătorii deja existenţi?

R. Pe partea de servicii financiare, sunt toate cazurile – şi jucători noi care vor să intre,  sunt jucători care vor să iasă din piaţă, sunt regrupări în sensul că jucători deja existenţi doresc să îşi mărească sau să îşi diminueze portofoliul.

În celelalte sectoare de activitate, nu aş vedea un trend, dar clar capitalul străin domină, nu văd capital românesc care să fie activ pe piaţa de M & A. Există însă cazuri singulare şi oarecum limitate.

În ceea ce priveşte distincţia între cele două categorii de jucători pe piaţa de M & A, jucători noi şi jucători existenţi, anul trecut ne arată că a existat interes din partea ambelor tabere. Publicis de exemplu era în piaţa locală prezent, cunoştea piaţa. La fel şi în cazul Diaverum. Un exemplu diferit este însă al celor de la Dollar Financial Group, care şi-au făcut prin tranzacţie intrarea pe piaţa românească.

I. Cum au evoluat în ultimii ani multiplii de evaluare a afacerilor în diferite sectoare pe piaţa românească?

R. Au scăzut, nu mai există multiplii fabuloşi de dinainte de criză. Un prim exemplu, cred că s-au văzut în cazul multiplilor din real estate. Însă, şi celelalte industrii au un trend descendent din câte vedem noi. Mai sunt şi excepţii, întotdeaua vor fi.

Dacă pentru o companie, există un interes crescut, acolo putem asista la multipli buni, dar dacă vorbim de un trend, lumea clar nu mai este atât de euforică ca în anii de dinainte de criză. Practic, multiplii de dinainte de criză erau rezultanta unor estimări foarte optimiste în ceea ce priveşte creşterea profitului.

I. Putem să dăm un exemplu unde se situează un multiplu acum în farma, energie, sector bancar?

R. Nu au fost atât de multe tranzacţii încât să putem spune care ar fi un multiplu standard într-o anumită industrie. În sectorul bancar, având în vedere că de multe ori băncile înregistrează pierderi, nu putem vorbi de multipli, ci de ajustări ale activului net.

I. În perioada 2008 – 2012, să spunem ca exemplu un punct de maxim şi un punct de minim ca să înţelegem cât de abruptă a fost această scădere a multiplilor de EBITDA ?

R. În 2008, în healthcare (piaţa de servicii medicale –n.r.) au fost multipli de peste 10 aplicaţi la EBITDA, la clinici în special. Tot în 2008, în real estate dacă îmi aduc bine aminte se ajunsese la randamente de 6, ceea ce însemna multipli de 15 – 16 aplicaţi la Net Operating Income (venitul net operaţional –n.r.). Cred că acesta a fost un maxim. În 2012, cred că multiplii s-au dus către 5 – 7, cu menţiunea că pot să difere semnificativ de la o industrie la alta şi de la o societate la alta.

I. Nu sunt şi contraexemple în IT sau servicii specializate? Aici au fost, de asemenea, înregistrate scăderi pe multiplii de evaluare sau, dimpotrivă, putem vorbi chiar de creştere?

R. Multiplii de evaluare nu sunt singura metodă şi nu sunt întotdeauna cea mai relevantă metodă. În general, discutăm de multipli pentru că este o metodă mai facilă, înmulţim profitul şi aflăm cam cât este preţul plătit. Însă, aceşti multipli ar trebui să fie derivaţi din planul de afaceri pe care şi-l face cumpărătorul. El îşi construieşte un plan de afaceri, vede cât crede că el că ar genera afacerea respectivă şi în baza acestor calcule poate face o ofertă de preţ. Dacă împărţim acest preţ la EBITDA obţinem un multiplu care în mod normal ar trebui să se situeze în intervalul specific industriei respective.

I. Cum se stabilesc acești multipli de evaluare în funcţie de EBITDA?

R. Aceşti multipli se stabilesc prin comparaţia cu tranzacţii similare din acelaşi sector. Multiplii de EBITDA sunt orientativi. Nu înseamnă că o tranzacţie se va realiza la un anumit multiplu.

I. Dacă nu găseşti tranzacţii pe piaţa românească, cât de relevante sunt tranzacţiile din același sector de pe alte pieţe din regiune? Te ajută să îţi formezi ca investitor o percepție? R. Aici, este o discuţie. Este comparabilă România cu Ungaria? Poate că da, poate că nu. Trebuie să vezi dacă societăţile din Ungaria au același specific cu cele din România, după care analizăm societatea respectivă în detaliu. Aş spune că poţi să-ţi formezi o percepţie pe baza tranzacţiilor din altă ţară din regiune, dar pentru a avea o imagine cât mai apropiată de realitate trebuia făcută o analiză mult mai detaliată.

I. Cât de mare este impactul acestor rapoarte de evaluare a companiilor asupra preţului final al tranzacţiei?

R. Nimic nu este determinat concret. Totul este o negociere. Totul se învârte între două limite de preţ, între preţul pe care este dispus să-l plătească cumpărătorul şi preţul pe care se aşteaptă să-l primească vânzătorul. Însă, atât cumpărătorul cât şi vânzătorul au nevoie de o evaluare, fie că este facută intern sau de către consultanţi externi. Evaluarea este orientativă şi nu îţi spune la cât se va realiza tranzacţia dar poate să te ajute în negocieri. Este foarte probabil ca valoarea la care a fost evaluată o societate să fie diferită pentru cumpărător faţă de vânzător. Diferenţe în valori pot fi date de sinergiile pe care le vede cumpărătorul la achiziţionarea unei societăţi, de cât de mult îşi doreşte cumpărătorul să cumpere business-ul respectiv din motive strategice sau de cât de presat este vânzătorul să vândă business-ul respectiv.

Sunt şi factori conjuncturali care determină şi care fac să se lărgească această plajă de negocieri. În schimb, dacă diferenţa rămâne mare şi vânzătorul vrea 100 milioane, iar cumpărătorul oferă numai 40, probabil că nu o să se realizeze o tranzacţie. Dar dacă vine un evaluator şi îţi spune că valoarea nu este 100, ci mai degrabă în jur de 60 de milioane, poţi să te poziţionezi altfel într-o negociere.

I. Dacă e să facem o listă scurtă în ordine care sunt cei mai importanţi indicatori analizaţi la evaluarea unei companii? Profitabilitatea este un criteriu urmărit la toate companiile, ce mai este important de urmărit la o companie când îi faci evaluarea?

R. Profitabilitatea este importantă, însă în final contează cash-ul pe care îl generează o companie. În general, există diferenţe care pot fi semnificative între profitul generat de o companie şi cash-ul generat. De exemplu, pe lângă nivelul profitului, fluctuaţiile diferitelor poziţii din bilanţ pot avea un impact important asupra cash-ului.

EBITDA este ceea ce numim un proxy pentru capacitatea de a genera cash, nu e un indicator menţionat în standardele contabile şi nu are o definiţie perfectă. Adică nu poate fi aplicat mecanic.De cele mai multe ori, între EBITDA raportat de către companie şi EBITDA luat în calcul de către un potenţial cumpărător există diferenţe care pot fi semnificative.

Consultanţii pot efectua o serie întreagă de ajustări şi normalizări pentru a ajunge la un EBITDA care considerăm noi că reflectă cât mai bine performanţa companiei respective.

Când faci o evaluare, te uiţi, de asemenea, la gradul de îndatorare. Ne mai uităm la contracte, la litigii, în principiu la acei factori care pot genera ieşiri de cash în viitor. Sunt cumpărători care după preluarea unei companii vor să înlocuiască o parte din furnizorii vechi cu furnizorii proprii care au preţuri mai bune, alte condiţii contractuale. Dacă nu pot înlocui acești furnizori din cauza contractelor care nu pot fi denunţate, îmi scade valoarea companiei deoarece voi avea costuri mai mari.

I. Ce impact au asupra investitorilor şi asupra sectorului de tranzacţii, în general, măsurile luate de către autorităţi? Ca exemplu, ultimele modificări la Codul Fiscal, posibila revenire la cota progresivă de impozitare, anumite reglementări sectoriale.

R. Sunt lucruri pe care este foarte greu să le corelezi. Fiecare investitor are propriile criterii când vine aici să investească. Cu certitudine însă orice investitor şi-ar dori să beneficieze de o oarecare predictibilitate, să nu existe atâtea schimbări şi atât de des. Există numeroase cazuri în care nu poţi spune clar care este soluţia într-o problemă fiscală din cauză că anumite prevederi ale Codului Fiscal sau aplicarea anumitor proceduri este interpretabilă.

Dar ar fi util ca anumite clarificări pe care companiile le cer autorităţilor fiscale să aibă valoare de lege. Adică un răspuns al autorităţilor într-un anumit caz să se aplice în toate cazurile similare şi, eventual, să se modifice legislaţia în sensul clarificării problemei ridicate de un anumit contribuabil dar care afectează poate un întreg sector din economie.

Una din modificările legislative care a afectat realizarea unor tranzacţii a fost modificarea schemei de bonusare pentru energia regenerabilă. Deşi vor continua să existe tranzacţii în sectorul energiei regenerabile, această modificare a provocat o scădere semnificativă a numărului şi a valorilor tranzacţiilor din acest sector. Nu pot spune că am văzut însă în ultima vreme elemente noi care să schimbe nici în bine nici în rău trendul (de investiţii – n.r.).