Arhiva autorului: Adrian Mîrșanu

Fondul american de investiții Warburg Pincus se pregătește pentru preluarea afacerii de curierat Urgent Cargus de la fondul de investiții Abris Capital Partners și își structurează pachetul de finanțare al achiziției. Prima tranzacție de exit a Abris din România, estimată în jurul a 120 – 150 mil. Euro

Fondul de investiții Abris Capital Partners intră în faza finală a tranzacției de vânzare a afacerii de curierat Urgent Cargus, susțin surse din piață.

În acest context, fondul american de investiții Warburg Pincus negociază cu bănci locale pentru a-și securiza achiziția afacerii Urgent Cargus prin contractarea unei finanțări de achiziție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea afacerii Urgent Cargus reprezintă prima tranzacție de exit a Abris Capital din piața românească. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că valoarea tranzacției de vânzare a Urgent Cargus ar putea fi în jurul a 120 – 150 mil. Euro, valori neconfirmate de către părțile implicate în tranzacție.

De asemenea, printre investitorii care s-au mai arătat interesați de achiziția Urgent Cargus se află fondul de investiții Mid Europa, respectiv Hungarian Post.

Reprezentanții Abris Capital Partners nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol pe marginea acestui subiect. De asemenea, reprezentanții Warburg Pincus nu au putut fi contactați imediat pe acest subiect.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră pe 17 ianuarie 2017 că Abris a dat încă de anul trecut băncii de investiții Rothschild mandatul de vânzare pentru Urgent Cargus.

Pe lângă banca de investiții Rothschild, Abris lucrează la această tranzacție cu firma de avocatură Clifford Chance.

Ultimele tranzacții semnificative în sectorul serviciilor de curierat au fost preluarea la începutul acestui an a Sameday Courier de către Emag, tranzacție estimată la circa 2 mil. Euro, respectiv a Postmaster de către omul de afaceri Octavian Radu, într-o tranzacție din 2016 estimată la circa 3 – 4 mil. Euro.

Abris Capital Partners a intrat în octombrie 2012 pe piața din România prin achiziția Cargus de la DHL, tranzacție finalizată în 2013. Apoi, în iulie 2014, Abris a anunțat achiziția afacerii Urgent Curier de la familia Corina și Sebastian Bălășescu. Ulterior, Abris a fuzionat operatorii de curierat locali preluați formând o singură platformă, Urgent Cargus, în care a inclus și operatori de profil mai mici. Echipa de conducere în frunte cu Gian Sharp s-a ocupat de integrarea companiilor și este concentrată pe îmbunătățirea rezultatelor financiare ale afacerii, în condițiile în care fondul de investiții urma să-și facă în mod natural exitul.

Abris Capital a închis recent al treilea său fond de investiții, cu o capitalizare de 502 mil. euro, care este direcționat în principal către achiziții de companii din Polonia și România.

Urgent Cargus, una dintre cele mai mari companii locale de pe piața de curierat, a semnat pe 31 iulie 2017 un împrumut pe 5 ani de 134 mil. Lei (peste 29 mil. Euro), acordat de către BCR și OTP Bank România. Suma maximă garantată de către Urgent Cargus în contul acestui împrumut este de 160,8 mil. Lei (peste 35 mil. Euro). Printre garanțiile aduse pentru împrumut se află pachetul de acțiuni majoritar al companiei Urgent Cargus, deținut de către vehiculul de investiții Mardeto Holdings Limited din Cipru, în spatele căreia se află Abris Capital Partners, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții din Europa Centrală și de Est.

În august 2015, fondul de investiții și-a refinanțat achizițiile de la Cargus și Urgent Curier printr-un credit de 162,4 mil. Lei (36,9 mil. Euro) contractat de la BCR și BRD, suma maximă garantată de către Urgent Cargus, noul debitor, fiind de 194,88 mil. Lei (44,2 mil. Euro).

În septembrie 2015, Abris a decis reducerea capitalului social a Urgent Cargus cu 86,6 mil. Lei (circa 20 mil. Euro), sumele fiind distribuite către acționarii companiei. Alte 10 mil. Lei (2,4 mil. Euro) au fost direcționate cu titlu de dividende în contul profiturilor obținute în perioada 2012 – 2014 tot către proprietarii Urgent Cargus.

Abris a rearanjat succesiv structura datoriilor companiei Urgent Cargus, după o serie de mutări începută cu achiziția Cargus International cu finanțare asigurată de către UniCredit și BCR. O altă mișcare a fost după achiziția Urgent Curier, când Cargus a împrumutat în 2014 aproximativ 8 mil. Euro la o dobândă de 6% de la proprietarul său, Abris.

Urgent Cargus a raportat pentru anul 2016 pierderi de 19,9 mil. Lei (4,4 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 308,88 mil. Lei (68,6 mil. Euro) și 1.122 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Piața de curierat este estimată să ajungă în acest an la 420 – 450 mil. Euro, ceea ce înseamnă o rată de creștere anuală de două cifre. În sectorul de profil, principalii jucători sunt companii precum Fan Courier, Urgent Cargus sau DPD România.

Cezar Scarlat, Senior Partner al Abris Capital Partners și șeful biroului local, este unul dintre cei mai activi manageri de private equity la nivel local, bifând în mai puțin de patru ani (octombrie 2012 – iulie 2016) achizițiile Cargus, Urgent Curier, precum și a altor operatori de curierat mai mici, respectiv achiziția pachetului majoritar în grupul de firme Pehart în 2015 și a pachetului de 82% din acțiunile grupului de firme Green Group în primul semestru al anului 2016.

Abris Capital a preluat în 2016 platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack de la miliardarul polonez Leszek Czarnecki în cadrul unei tranzacții estimate la 825 mil. zloți (186 mil. euro).

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare trei fonduri de investiții cu capitaluri totale de circa 1,272 mld. Euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Tichetul de investiție al Abris în cadrul unei tranzacții se situează, de regulă, între 20 și 60 mil. euro, dar poate fi considerabil mai mare alături de co-investitori.

Pe piața managerilor de capital privat concentrați pe investițiile din România și din regiunea Europei Centrale și de Est, Abris Capital Partners concurează în tranzacții de anvergură similară sau apropiată cu cele de care sunt interesați și competitori regionali precum Enterprise Investors, Innova Capital sau Mid Europa Partners, activi și pe piața locală.

Warburg Pincus este un manager global de fonduri de investiții, cu active de 44 mld. Dolari sub administrare.

Originile firmei de investiții datează din 1939. Warburg Pincus a investit peste 60 mld. Dolari în ultimii 50 de ani în peste 780 de companii din 40 de țări ale lumii.

Warburg Pincus a purtat în urmă cu câteva luni discuții pentru achiziția grupului A&D Pharma, însă vânzătorul a decis să intre în negocieri exclusive cu fondul ceh de investiții Penta Investments.

În România, Warburg Pincus a fost un investitor atent la tichetele de tranzacții majore. În 2015, Warburg Pincus s-a uitat la tranzacția de vânzare a Piraeus Bank România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tot în 2015, Warburg Pincus s-a uitat la tranzacția de vânzare a unui pachet minoritar din MedLife, structurată în jurul încercării de exit a fondului de investiții Value 4 Capital, variană abandonată ulterior. În final, MedLife a listat în decembrie 2016 un pachet de acțiuni minoritar din afacerea de servicii medicale private pe bursa de București în decembrie 2016, ocazie cu care Value 4 Capital și-a făcut exitul.

Warburg Pincus a ridicat în 2015 fondul de investiții Warburg Pincus Private Equity XII LP, cu un capital de 13,4 mld. Dolari.

Fondul american de investiții Cerberus cumpără complexul hotelier Radisson din București în cadrul tranzacției de 169,2 mil. Euro. Grupul israelian Elbit Imaging încasează un preț sub jumătate din valoarea tranzacției încheiate cu Cerberus și Revetas Capital. Cea mai mare tranzacție din piața hotelurilor se realizează la un multiplu în jurul a 13 EBITDA și la un randament anual al investiției de circa 7,5%

Fondul american de investiții Cerberus cumpără complexul hotelier Radisson din București de la grupul israelian Elbit Imaging Ltd, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. În achiziție este implicat și fondul de investiții Revetas Capital, care deține centrul comercial Vitantis din Capitală.

Fondul american de investiții Cerberus este unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din lume, care administrează împreună cu afiliații săi peste 30 mld. Dolari.

Reprezentanții Cerberus nu au putut fi  contactați până la momentul publicării acestui articol pentru comentarii pe marginea tranzacției.

Grupul israelian Elbit Imaging a anunțat pe 29 noiembrie 2017 că a semnat un acord definitiv de vânzare – cumpărare cu două fonduri internaționale de investiții pentru un pachet de 98,2% din compania care deține complexul hotelier Radisson din București, afacere evaluată la 169,2 mil. Euro. Vânzătorul estima atunci că va încasa din tranzacție o sumă netă de 81 mil. Euro, din care 8 mil. Euro urmează să fie alocați ca și credit pe 3 ani la o dobândă de 5% pe an.

Tranzacția între cele două părți se realizează la un randament de circa 7,5% și la un multiplu în jurul a 13 aplicat la EBITDA, potrivit unor calcule făcute pe baza informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe 8 august, Elbit Imaging Ltd a anunțat că a semnat un acord neangajant cu un fond international de investiții pentru vânzarea pachetului de acțiuni în compania care deține complexul hotelier Radisson, pe baza unei valori a proprietății de aproximativ 177,5 mil. Euro, ceea ce indică faptul că ultimul anunț arată o ajustare a prețului de vânzare în ultimele trei luni ca urmare a negocierilor cu cumpărătorul.

Tranzacția, ajunsă acum la momentul de închidere (closing), era condiționată de realizarea unor condiții precedente, printre care obținerea de către cumpărător a unei finanțări externe.

Sumele nete obținute din tranzacție după compensarea împrumutului bancar al companiei vândute, a capitalului de rulment și a altor ajustări, precum și a cheltuielilor de tranzacție sunt așteptate să fie de aproximativ 81 mil. Euro, ceea ce înseamnă că aceștia sunt banii pe care estimează că îi va încasa vânzătorul de pe urma tranzacției.

Din suma încasată, 8 mil. Euro vor fi alocate pentru un credit acordat pe o perioadă de 3 ani la o dobândă de 5% pe an, a precizat vânzătorul.

Împrumutul va acționa ca garanție pentru obligațiile obișnuite de închidere a SPV, prin care cumpărătorul poate compensa pierderile adjudecate care ar putea fi suportate de acesta ca urmare a încălcării garanțiilor sau a anumitor indemnizații acordate de către vânzător în termeni din acord. În plus, Elbit a acordat o scrisoare de garanție în favoarea cumpărătorului, în temeiul căreia sa angajat să îndeplinească angajamentele și obligațiile furnizorului conform acordului. În acest stadiu, nu poate exista nici o certitudine că condiția precedentă va fi îndeplinită în timp util sau că tranzacția va fi reușită cu succes, precizează vânzătorul.

Elbit Imaging a avut consultant exclusiv pe JLL.

Complexul Radisson dispune de 763 de camere și este format dintr-un hotel Radisson Blu de cinci stele cu 487 de camere, un hotel Park Inn de patru stele cu 276 de camere și 7.200 de metri pătrați de galerie comercială care include cel mai mare cazinou din București, un centru de fitness și magazine.

Hotelurile Radisson Blu și Park Inn sunt administrate în baza unui contract de management pe termen lung încheiat până în 2036 cu Rezidor, parte a Carlson Rezidor Hotel Group.

Complexul Radisson din București a înregistrat în anul 2016 venituri totale de 31,6 mil. Euro și un nivel al câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 13,9 mil. Euro, conform datelor companiei – mamă.

Evaluarea activelor indică astfel o valoare de întreprindere care corespunde unui multiplu de circa 12 x EBITDA, dacă raportăm la rezultatul înregistrat în 2016.

Pe piața hotelurilor de cinci stele din București, Radisson concurează cu Marriott, Athenee Palace Hilton, Crowne Plaza și Intercontinental.

Din valoarea de piață a complexului Radisson București, mai mult de jumătate, adică circa 92 mil. Euro înseamnă un împrumut bancar luat de la Raiffeisen. De asemenea, vânzătorul Radisson avea de rambursat 12,65 mil. Euro la 22 noiembrie 2017  băncii israeliene Hapoalim și, conform unui acord recent, va plăti 1 mil. Euro până la 27 decembrie 2017, iar restul de până la 31 ianuarie 2018. Orice încasări din vânzarea Radisson sau din alte surse vor merge pentru rambursarea împrumutului către Hapoalim, care are o dobândă de 4,65% + LIBOR (dobânda de referință pe piața interbancară din Londra).

Grupul israelian Elbit Imaging a făcut în ultima vreme mai multe tranzacții de vânzare de active în România și în alte țări pentru a rambursa bani către bănci și către acționarii săi.

În România, Elbit Imaging deține 75% din proiectul Casa Radio, pentru care o evaluare externă l-a cotat la o valoare de circa 73 mil. Euro la 31 decembrie 2016, conform unui raport al companiei.

Grupul israelian Elbit Imaging are ca principali acționari York Capital și afiliații săi, care dețin 19,6%, respectiv Davidson – Kampner și afiliații săi cu circa 14,3%.

Managerul american de capital privat Cerberus a fost fondat în 1992 și administrează mai multe fonduri de investiții. Cerberus a anunțat în acest an ridicarea a trei noi fonduri de investiții. În aprilie 2017, Cerberus Capital Management a făcut publică închiderea fondului de investiții Cerberus International Partners VI, pentru care a strâns 4 mld. dolari. În ianuarie 2017, Cerberus a ridicat al patrulea său fond global de investiții concentrat pe oportunități în sectorul imobiliar, cu un capital de 1,8 mld. dolari. În martie 2017, managerul american a anunțat ridicarea fondului de investiții Cerberus Levered Loan Opportunities Fund III, cu un capital de 2,05 mld. dolari.

Partenerul de achiziție al Cerberus de la Radisson București, Revetas Capital, mizează pe noul său fond de investiții, Revetas Capital Fund II, care la prima sa închidere a strâns 63 mil. euro de la investitori, în condițiile în care vizează angajamente din partea investitorilor de 200 mil. euro și încadrarea într-un plafon de capital de 300 mil. euro.

 

Tranzacția prin care BT ia Bancpost ar putea fi cea mai mare achiziție în cash a unei bănci locale de la privatizarea BCR în 2006 cu grupul austriac Erste. Structura tranzacției Florence contrastează puternic față de achiziția Volksbank România de către BT și de achiziția Banca Românească de către OTP: Plata BT pentru cumpărarea Bancpost este componenta dominantă a tranzacției Florence, în timp ce ponderea datoriilor preluate este nesemnificativă în ansamblul tranzacției

Tranzacția pe care BT o semnează la această oră pentru achiziția Bancpost ar putea fi cea mai mare achiziție în cash a unei bănci de la încheierea privatizării BCR în octombrie 2006, când Erste a plătit atunci 3,75 mld. Euro pentru preluarea unui pachet de 61,88%, dat fiind calibrul tranzacției BT – Bancpost.

Structura tranzacției Florence, în urma căreia BT va prelua un pachet de 99,15% din acțiunile Bancpost, diferă puternic de ultimele achiziții majore de bănci locale, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Astfel, componenta de preț plătit de BT pentru preluarea pachetului de acțiuni la Bancpost este dominantă, în timp ce ponderea datoriilor este nesemnificativă în ansamblul tranzacției.

BT are la dispoziție lichidități puternice, din care este de așteptat să acopere achiziția Bancpost. Astfel, cumpărătorul a raportat la 30 septembrie numerar și disponibilități la banca centrală de 4,259 mld. lei (în jurul a 925 mil. euro), un profit net după primele nouă luni ale anului de 779 mil. lei (circa 169 mil. euro). BT dispunea la aceeași dată de referință de capitaluri proprii totale de 6,68 mld. lei (circa 1,45 mld euro).

Tranzacția prin care BT a preluat pe 7 aprilie 2015 pachetul de 100% din acțiuni al Volskbank România prevedea un preț de 81 mil. Euro pentru pachetul de acțiuni, în timp ce și-a asumat obligația rambursării unor finanțări de 647 mil. Euro către banca- mama.

De asemenea, pe 27 iulie 2017, banca elenă National Bank of Greece a anunțat semnarea unui acord de vânzare a pachetului său de 99,28% din acțiunile Banca Românească, precum și a unui portofoliu performant de credite către grupul ungar OTP.

Fără să menționeze explicit valoarea tranzacției, NBG a precizat că „tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate (a NBG – n.r.) cu circa 650 mil. euro”.

Conform unor informații publicate de către Reuters, însă neconfirmate oficial, tranzacția NBG – OTP este însă dominată de componenta rambursării liniilor de finanțare intragrup către banca – mamă din Grecia, estimate în jurul a 550 mil. Euro.

O altă tranzacție semnificativă în sectorul bancar, preluarea fostei subsidiare locale a grupului portughez Millennium în 2015 de către grupul ungar OTP a fost structurată pe plata unui preț de 39 mil. Euro pentru pachetul de 100% din acțiunile băncii locale la pachet cu rambursarea unor linii intragrup de 150 mil. Euro.

În iunie 2015, grupul italian UniCredit a preluat 45% din acțiunile UniCredit Bank SA de la omul de afaceri Ion Țiriac, tranzacție estimată în jurul a 700 mil. Euro și considerată cea mai mare tranzacție cu plata în cash de la preluarea BCR de către Erste. Tranzacția de acum doi ani a fost, în fapt, exercitarea unei clauze din contractul în urma căruia HVB Bank (bancă intrată ulterior în portofoliul UniCredit) a preluat în 2006 pachetul majoritar de acțiuni al Băncii Țiriac, moment în care omul de afaceri Ion Țiriac a cedat controlul băncii.

Printre tranzacțiile cu impact semnificativ în intervalul 2006 – 2017 s-au mai numărat achiziția portofoliului corporate al RBS Bank România de către UniCredit în 2014, achiziția portofoliului retail și de Royal Preffered Banking în 2013 al RBS Bank România de către Unicredit, preluarea portofoliului de retail al Citibank România de către Raiffeisen în 2013, respectiv achizițiile fostei Romexterra Bank și a Carpatica Bank de către un fond de investiții administrat de Axxess Capital, respectiv preluarea fostei RIB de către polonezii de la Getin Bank.

Banca Transilvania ar putea plăti un preț în jurul a 230 – 250 mil. Euro pentru achiziția pachetului de acțiuni al Bancpost în cadrul tranzacției Florence. Eurobank își va face exitul din România, urmând să vândă toate acțiunile băncii la pachet cu operațiunile de leasing și consumer finance. Semnarea tranzacției este așteptată să aibă loc în luna noiembrie

Banca Transilvania, a doua bancă de pe piața românească după active, ar putea plăti un preț de achiziție în jurul a 230 – 250 mil. Euro pentru preluarea Bancpost în cadrul tranzacției Florence prin care grupul elen Eurobank vinde banca la pachet cu operațiunile de leasing și consumer finance, susțin surse din piață.

Eurobank vinde pachetul integral de acțiuni al Bancpost, ceea ce înseamnă că își va face exitul din România după încheierea tranzacției, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Eurobank și Banca Transilvania au anunțat pe 15 septembrie că au intrat în etapa negocierilor finale și că se așteaptă să încheie discuțiile până la finele lunii octombrie privind Bancpost, ERB Retail Services IFN și ERB Leasing IFN.

Bancpost, ca și alte subsidiare de bănci străine din România, are și o datorie intragrup față de banca – mamă din Grecia, care, de asemenea, este așteptată să fie reglată în cadrul discuțiilor cu cumpărătorul.

Surse din piață au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că semnarea acordului de vânzare – cumpărare în cadrul tranzacției Florence va avea loc în luna noiembrie.

Reprezentanții Eurobank nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol. Reprezentanții Banca Transilvania nu au putut fi contactați imediat până la momentul publicării acestui articol.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 20 ianuarie 2016 că Eurobank a angajat bancherii de investiții de la HSBC pentru pregătirea unei tranzacții de vânzare la Bancpost.

Teaser-ul tranzacției lansate în luna februarie 2017 arăta că din perimetrul tranzacției Florence fac parte Bancpost – a noua bancă locală după activul net bilanțier la finele anului trecut, compania de leasing ERB Leasing, ERB Retail Services, precum și un portofoliu selectat de credite.

La începutul lunii februarie, un bancher Eurobank declara, citat de către Reuters, că banca elenă nu vrea să se retragă în întregime din România, ci să atragă un partener strategic astfel încât expunerea locală să fie redusă conform angajamentelor luate față de Comisia Europeană.

“Noi vizăm să vindem pachetul majoritar în Bancpost, ERS și Leasing, toate împreună fiind considerate perimetrul tranzacției”, declara în martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, Director General al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias, confirmând astfel ideea că banca – mamă din Grecia lua în calcul păstrarea unei participații minoritare în banca locală.

Grecii de la Eurobank au decis pe 31 iulie în cadrul adunării generale a acționarilor Bancpost să își retragă peste 48 mil. Euro (221,1 mil. Lei) din capitalul social al băncii din România printr-o operațiune de reducere a valorii nominale a acțiunii de la 0,4 la 0,32 lei per titlu.

În ultima etapă a procesului de vânzare competitivă, Eurobank a primit oferte angajante de la fondurile americane de investiții JC Flowers, Varde Partners și Banca Transilvania, susțin surse din piață, neconfirmate însă de către părțile implicate.

În cursa pentru Bancpost au fost angajați în faza inițială mai mulți investitori, printre care și grupul ungar OTP, care în luna iulie a anunțat semnarea unui acord de achiziție la Banca Românească, bancă vândută de către un alt grup financiar elen, National Bank of Greece. În faza ofertelor angajante pentru achiziția Banca Românească, a fost implicată și Banca Transilvania, care însă a preferat să se concentreze asupra tranzacției de la Bancpost, singura bancă locală din cele aflate în curs de vânzare care poate să îi ofere suficientă masa critică pentru a ataca poziția de lider al pieței bancare din România.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

De cealaltă parte, Banca Transilvania ocupă locul al doilea pe piață după nivelul activelor, poziție pe care a urcat ca urmare a unui avans susținut de achiziția Volksbank România, tranzacție finalizată în aprilie 2015.

Dacă în 2015, Banca Transilvania anunța plata unui preț de 81 mil. Euro pentru pachetul de 100% din acțiunile Volksbank România, ceea ce corespundea unui multiplu de circa 0,2% aplicat la capitalul băncii, de această dată, prețul de achiziție al Bancpost este așteptat să se situeze mult mai sus, în jurul valorii capitalului Bancpost, susțin surse din piață.

Tranzacția Florence prin care Eurobank vinde Bancpost și alte active din România este considerată cea mai importantă mișcare de pe piața bancară locală din acest an datorită faptului că implică doi jucători din Top 10 și pentru că efectele acesteia ar putea clătina poziția de lider a BCR.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul canadian Fairfax.

Eurobank raporta la finele trimestrului al doilea din acest an active de 2,6 mld. Euro în România, un portofoliu brut de credite de 2 mld. Euro și depozite de 1,847 mld. Euro, un profit operațional de 34 mil. Euro și un profit de 3,4 mil. Euro la un personal de 2.117 de oameni și o rețea formată din 147 de unități și 8 centre de afaceri, conform unui raport financiar al băncii elene.

Eurobank trece printr-un proces amplu de restructurare, în urma căruia pe de o parte, sunt reduse expunerile pe piețele din afara Greciei, pe de altă parte a trecut la vânzarea de credite neperformante pentru a slăbi presiunea de pe bilanț, iar în paralel caută să își diversifice canalele de finanțare ale operațiunilor.

Astfel, Eurobank a plasat pe 25 octombrie o emisiune de obligațiuni de 500 mil. Euro cu scadența la 3 ani și la o dobândă anuală în euro de 2,75%, revenind astfel pe piețele financiare internaționale pentru prima oară după 2014.

De cealaltă parte, Banca Transilvania dispune de o poziție puternică de lichiditate, raportând pentru primul semestru al acestui an un profit de 496 mil. Lei (circa 108 mil. Euro) la nivel strict de bancă, respectiv un profit de 512,7 mil. Lei (circa 111 mil euro) la nivel de grup financiar.

BT dispune de numerar și disponibilități plasate la banca centrală de 4,5 mld. Lei (circa 1 mld. Euro).

Banca Transilvania se pregătește să lanseze tranzacția Arena de vânzare a unui portofoliu neperformant de circa 250 mil. Euro. Deloitte are mandatul de vânzare. BT: “În cazul în care rezultatele analizei BT vor fi satisfăcătoare pentru managementul băncii, există posibilitatea de a ieși în piață cu un portofoliu de credite NPL“

Banca Transilvania, a doua bancă de pe piața românească după valoarea activelor, face pregătiri pentru lansarea unei noi vânzări a unui portofoliu neperformant, tranzacție cu numele de cod Arena, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“Banca Transilvania este în faza în care testează piața pentru a vedea care sunt trendurile, însă astazi nu are un proces de vânzare NPL activ în piață. În cazul în care rezultatele analizei BT vor fi satisfăcătoare pentru managementul bancii, există posibilitatea de a ieşi în piață cu un portofoliu de credite NPL“, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Băncii Transilvania.

Surse din piață susțin că tranzacția Arena este așteptată să aducă în atenția investitorilor un portofoliu bancar cu o valoare nominală în jurul a 250 mil. Euro.

Pachetul ar conține atât împrumuturi garantate cu o valoare nominală de circa 100 mil. euro, cât și negarantate a căror valoare s-ar ridica la aproximativ 150 mil. Euro. Portofoliul BT are o structură mixtă, având împrumuturi corporate, cât și alte tipuri de active, mai afirmă sursele citate.

Deloitte are mandatul de vânzare pentru tranzacția Arena, după ce în prima parte a anului a finalizat un alt mandat primit tot de la Banca Transilvania, tranzacția cu nume de cod Castrum prin care un portofoliu cu o valoare nominală de circa 110 mil. Euro a fost cumpărat de către EOS, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pentru vânzarea portofoliului Castrum, Banca Transilvania a încasat 95,9 mil. lei (circa 21 mil. Euro), potrivit raportului semestrial al băncii, ceea ce echivalează cu un discount de aproximativ 80% față de valoarea nominală a creditelor vândute.

La 30 iunie, rata expunerilor neperformante era de 8,1% în ansamblul portofoliului de împrumuturi, potrivit normelor de raportare ale Autorității Bancare Europene (EBA).

Banca Transilvania a finalizat în 2015 tranzacția de preluare a Volksbank România, iar acum este în faza negocierilor finale de achiziție a Bancpost, achiziție care o aduce foarte aproape de poziția de lider al pieței bancare din România, după valoarea activelor.

Banca dispune de o poziție puternică de lichiditate, raportând pentru primul semestru al acestui an un profit de 496 mil. Lei (circa 108 mil. Euro) la nivel strict de bancă, respectiv un profit de 512,7 mil. Lei (circa 111 mil euro) la nivel de grup financiar.

BT dispune de numerar și disponibilități plasate la banca central de 4,5 mld. Lei (circa 1 mld. Euro).

Pe piața tranzacțiilor cu portofolii neperformante, BCR a creat și a dominat piața de profil în perioada 2014 – 2016, iar din acest an alte bănci au ieșit la vânzare cu stocurile de active toxice acumulate pe bilanțuri.

Astfel, BRD a vândut în acest an primul său portofoliu major către Kruk în cadrul tranzacției cu nume de cod Iris.

Ultimele tranzacții de pe piața de profil indică o tendință de creștere a prețului de vânzare a portofoliilor bancare față de anii anteriori.

Pe piața achiziției de portofolii bancare neperformante, activează jucători precum Kruk, APS, B2 Holding, EOS, Kredyt Inkaso, Intrum Lindorff Group, AnaCap sau Deutsche Bank, iar dintre finanțatorii unor astfel de tranzacții s-a detașat în ultimii ani International Finance Corporation (IFC).

Proiectul North Gate din zona Pipera are chiriaș pe Renault Technologie Roumanie. Sursă foto: Renault.

One United Properties cumpără cu 16,8 mil. Euro proiectul de birouri North Gate, închiriat în Pipera de către centrul de tehnologie al Renault. Victor Căpitanu, One United Properties: “Finanțarea achiziției va fi acoperită parțial din fonduri proprii, parțial din finanțare bancară“. Dezvoltatorul exclusivist nișat pe proprietăți rezidențiale își extinde portofoliul pe segmentul spațiilor de birouri

Dezvoltatorul imobiliar concentrat pe nișa proprietăților exclusiviste One United Properties cumpără cu 16,8 mil. Euro fără TVA proiectul de birouri North Gate din zona Pipera, al cărui chiriaș este Renault Technologie Roumanie, cel mai mare centru de inginerie al concernului auto Renault din afara Franței, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

One United Properties a câștigat, astăzi, licitația organizată pentru vânzarea prin executare silită a proiectului North Gate, dezvoltat de către Creativ Invest Grup.

Contactat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Victor Căpitanu, unul dintre cei doi co-proprietari ai One United Properties a confirmat achiziția birourilor North Gate.

“Finanțarea achiziției va fi acoperită parțial din fonduri proprii, parțial din finanțare bancară. Credem că este una din cele mai bune clădiri de birouri în zona Pipera”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Victor Căpitanu.

Proiectul de birouri North Gate a fost ridicat în zona de nord a Bucureștiului de către un dezvoltator imobiliar, controlat de omul de afaceri Marius Ivan și un asociat al său. Marius Ivan a intrat ca investitor pe piața imobiliară după ce a realizat două exituri importante – în 2005 și-a vândut pachetul de 40% din acțiunile producătorului de lacuri și vopseluri Dufa (acum Deutek) către fondul american de investiții Advent International în cadrul unei tranzacții totale estimate la 18 mil. Euro, iar ulterior și-a vândut pachetul de acțiuni la producătorul de materiale de construcții Henkel Bautechnik România pentru circa 13 mil. Euro.

Pentru North Gate, dezvoltatorul imobiliar Creativ Invest Grup a atras o finanțare de 48 mil. Euro pe 25 iulie 2008 de la Westdeutsche Immobilien Bank AG.

Ulterior, dezvoltatorul nu a mai putut rambursa datoriile, iar proiectul a ajuns în faza de executare silită.

În primăvara acestui an, proiectul North Gate a fost scos la vânzare pentru 22,4 mil. Euro fără TVA, însă nu s-a prezentat niciun potențial cumpărător, astfel că licitația de vânzare a fost reluată. One United Properties a fost singurul investitor care și-a exprimat astăzi interesul pentru achiziția proiectului de birouri.

North Gate dispune de o suprafață totală de 25.891 metri pătrați, o suprafață construită de 35.000 de metri pătrați, inclusiv parcarea subterană și un teren aferent de 12.000 metri pătrați.

Proiectul cumpărat de către One United Properties dispune de circa 500 de locuri de parcare, jumătate la subsol, iar restul spații exterioare.

Cumpărătorul este One Office Properties, o subsidiară a One United Properties.

Complexul imobiliar cuprinde două imobile de birouri, închiriate integral de către Renault Technologie Roumanie, subsidiară a concernului auto francez Renault.

Chiriile în zona de nord Pipera se situează, în medie, la 10 – 12 euro pe metru pătrat, indică un raport al firmei de consultanță imobiliară JLL România.

Randamentele investițiilor pe piața de birouri din București se situează în jurul a 7,5%, ceea ce echivalează cu o recuperare a investiției din chirii în aproximativ 13 ani, adică într-o perioadă mai scurtă față de investițiile către alte destinații de profil din regiune, în condițiile în care Varșovia înregistrează un yield de 5,25%, Budapesta de 6%, iar Praga de 4,85%, după cum reiese dintr-un raport al consultanților Colliers.

Astfel, piața imobiliară din România a devenit cel mai lichid segment al pieței de fuziuni și achiziții, cu investitori de calibre diferite de la investitori individuali care caută să-și plaseze lichiditățile acumulate de pe urma altor afaceri până la dezvoltatori locali, de talie regională sau fonduri globale specializate în investiții imobiliare.

Zona Pipera, de exemplu, a atras în ultimii ani interesul unor investitori imobiliari precum Globalworth, care a atras gigantul online Amazon chiriaș, sau Smartown Investments în spatele căruia se află investitorul israelian Teddy Sagi.

One United Properties este unul dintre principalii dezvoltatori imobiliari care s-au poziționat pe segmentul proprietăților rezidențiale exclusiviste din București. Compania are în portofoliu mai multe proiecte rezidențiale finalizate (188 de apartamente), în construcție (340 de apartamente) și care urmează să fie începute în următorii ani (484 de apartamente) în proiecte precum One Floreasca Lake, One Herastrau Park și One Charles de Gaulle.

Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu dețin fiecare circa 46% din acțiunile afacerii One United Properties, după ce la finele lunii septembrie compania și-a majorat capitalul cu 10 mil. Euro atras de la un număr de aproximativ 12 investitori privați. Astfel, compania a emis 70.792 de noi acțiuni în valoare de 141,25 euro per acțiune, iar investitorii care au subscris în cadrul majorării de capital au preluat 8,13 % din companie, potrivit informațiilor făcute publice de către One United Properties.

Oamenii de afaceri Nicolae Badea și Lucian Vlad intenționează să vândă pe bursa de la București un pachet de circa 25% din acțiunile Sphera Franchise Group. Tranzacția de listare ar putea avea loc la începutul lunii noiembrie. Rothschild este consultantul financiar al companiei, iar Wood, Raiffeisen și Alpha Finance fac parte din consorțiul de intermediere a tranzacției

Sphera Franchise Group, compania care operează al doilea lanț de restaurante din România, și-a anunțat, astăzi, intenția de a vinde pe bursa de la București un pachet de circa 25% din acțiunile existente.

Compania deținea 104 restaurante la 30 septembrie, din care 67 de unități KFC și 37 de locații Pizza Hut.

“Oferta va consta într-un pachet de acțiuni reprezentând aproximativ 25% din numărul total de acțiuni emise de companie. Informațiile detaliate în legătură cu oferta vor fi publicate în prospect, după aprobarea acestuia de către Autoritatea de Supraveghere Financiară”, precizează reprezentanții Sphera Franchise Group. Aceștia adaugă că oferta este de așteptat să fie finalizată în trimestrul al patrulea din acest an.

Oferta va consta dintr-o ofertă publică către investitorii de retail și instituționali din România și o ofertă către investitorii instituționali internaționali, în afara SUA, au mai spus reprezentanții companiei.

Pachetul ce urmează să fie vândut investitorilor de pe bursa de la București este format din acțiuni care aparțin lui Nicolae Badea și Lucian Vlad, doi din cei trei acționari ai companiei, susțin surse din piață. Omul de afaceri Radu Dimofte este principalul acționar cu un pachet de 43,67% din acțiuni în timp ce Lucian Vlad deține 33,33%, iar Nicolae Badea un pachet de 23% prin intermediul unei dețineri indirecte, potrivit datelor făcute publice de către companie.

Tranzacția de listare a pachetului de acțiuni al Sphera Franchise Group ar putea avea loc la începutul lunii noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Sphera Franchise Group nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestor informații până la momentul publicării acestui articol.

În acest context, listarea Sphera Group va urma tiparul marilor listări private din ultimul an, de la MedLife și Digi, unde, de asemenea, au fost vândute pachete minoritare de acțiuni existente, tranzacții în urma cărora acționari minoritari și-au făcut exitul sau și-au redus participațiile în companiile respective.

Lansarea ofertei Sphera Franchise Group depinde de condițiile de piață și de îndeplinirea altor condiții care se referă în mod obișnuit la ofertele internaționale de acțiuni, inclusiv de obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților de supraveghere (cum ar fi, printre altele, aprobarea Prospectului de către ASF) și înregistrarea acțiunilor Companiei la Depozitarul Central (Depozitarul Central S.A.), și adoptarea aprobărilor corporative necesare.

“Modelul nostru de afaceri s-a dovedit a fi de success și ne-a permis lansarea a 40 de restaurante noi în perioada 2012 –septembrie 2017, menținând în același timp un nivel de creștere anuală (like-for-like) semnificativ al vânzărilor. Avem în continuare planuri de dezvoltare ambițioase, cu 10 noi deschideri de restaurante în plan până la final de 2017. Considerăm că avem un potențial de creștere semnificativ în anii următori, atât în ceea ce privește rezultatele restaurantelor existente cât și prin deschiderea de noi restaurante KFC, Pizza Hut și Taco Bell în România, precum și prin dezvoltarea unui business semnificativ KFC în Italia. Planul nostru este de a depăși 240 de restaurante până la finalul anului 2022. Suntem încurajați de condițiile de piață și anticipăm că tendințele macroeconomice și de industrie vor continua evoluția pozitivă și după 2017. Credem în perspectivele Grupului și privim încrezător către acest moment important în dezvoltarea Companiei, și anume listarea acțiunilor la Bursa de Valori București precum și creșterea profilului și a vizibilității Grupului în calitate de entitate listată”, a declarat Mark Hilton, CEO Sphera Franchise Group pe tema listării companiei.

WOOD & Company este unic coordinator global al tranzacției și Joint Bookrunner al Ofertei. Raiffeisen Bank România este Joint Bookrunner, iar Alpha Finance România S.A. acționează în calitate de Co-Lead Manager în legătură cu oferta. Rothschild este consultant financiar al Sphera Franchise Group.

Compania încearcă să atragă potențialii investitori cu o serie de argumente printre care menționează modelul de afaceri foarte profitabil, creșterea robustă a vânzărilor, nivelul scăzut de îndatorare precum și un nivel ridicat de distribuire a dividendelor.

“Grupul are un model de afaceri foarte profitabil, menținând marje de profit operațional ridicate (măsurate prin EBITDA) în ultimii trei ani, pe fondul unei creșteri robuste a vânzărilor și îmbunătățirea unor elemente – cheie de cost. Marjele ridicate au permis Grupului să mențină un nivel scăzut de îndatorare, păstrând în același timp un nivel ridicat al ratei de distribuire a dividendelor”, susțin reprezentanții companiei.

Pentru 2016, compania a raportat vânzări în rețeaua de restaurante de 514,5 mil. Lei (114,3 mil. Euro), în creștere cu 26,8% față de anul anterior. Indicatorii de profitabilitate au înregistrat, de asemenea, majorări față de anul anterior ajungând la un profit operațional de 92,3 mil. Lei (20,5 mil. euro), EBITDA de 73,5 mil. Lei (16,3 mil. euro) și un profit net de 51,6 mil. Lei (11,5 mil. euro).

Pe rețele, vânzările în restaurantele KFC au avut un avans de 17% în 2016 față de 2015, iar rata de creștere în perioada similară în rețeaua Pizza Hut a fost de 13%.

Anul trecut, a avut loc o tranzacție de referință pe piața restaurantelor de tip fast – food, după ce americanii de la McDonald’s au vândut rețeaua locală pentru 65,33 mil. dolari către Premier Capital, care deține franciza mărcii americane pentru mai multe țări mediteraneene.

În perioada 2011-2016, industria de servicii alimentare din România a crescut constant ca urmare a îmbunătățirii mediului macroeconomic, corelat cu dezvoltarea apetitului consumatorilor. Puterea de cumpărare a populației a crescut semnificativ pe fondul majorării salariului brut minim și mediu, scăderii ratei de șomaj și a reducerilor succesive ale cotei de TVA.

Industria de servicii alimentare este semnificativ fragmentată, restaurantele independente însumând 92% din numărul total de unități și 85,5% din total vânzări în 2016, conform datelor Euromonitor din raportul Consumer Foodservice in Romania din mai 2017.

Segmentul lanțurilor de restaurante este dominat de mărci internaționale precum McDonald’s, KFC și Pizza Hut.

Sectorul de servicii alimentare din România a avut o rată anuală de creștere compusă de 3,4% în perioada 2011-2016, în principal ca urmare a majorării numărului de tranzacții (rată medie anuală de creștere de 3,7% în aceeași perioadă). Ritmul de creștere a vânzărilor unităților independente a fost semnificativ mai scăzut decât al rețelelor în aceeași perioadă (rată anuală compusă de creștere de 2,5% comparativ cu 9,8%), mai arată raportul Euromonitor.

Se estimează că sectorul de servicii alimentare din România va avea o rată medie de creștere anuală de 4,6% în perioada 2017-2022 având în vedere rata actuală de sub-penetrare a unităților de servicii alimentare per capita și datorită creșterii așteptate a veniturilor disponibile ale populației.

Activitatea de operare de francize a fost lansată în 1994, odată cu deschiderea primului restaurant Pizza Hut, urmat de deschiderea în 1997 a primului restaurant KFC, ambele în București. De-a lungul ultimilor cinci ani, Compania a deschis cu succes restaurante atât în București, cât și în alte orașe mari din România. Din 2012, Grupul și-a extins rețeaua de restaurante cu 40 de unități sau cu 63%, ajungând la un total de 104 restaurante la 30 septembrie 2017, constând în 67 de restaurante KFC (dintre care 63 în România, 2 în Republica Moldova și 2 în Italia) și 37 de unități Pizza Hut (din care 16 sunt unități de livrare).

Oamenii de afaceri Nicolae Badea, Radu Dimofte și Puiu Popoviciu s-au asociat după 1990 în diferite formule în diferite afaceri, printre care proiectul imobiliar Băneasa, hotelul de cinci stele Howard Johnson, lanțurile de restaurante KFC și Pizza Hut, rețelele de spații comerciale din categoria fostelor Alimentara, precum și active din alte sectoare.

Familia lui Cristian Borcea vinde Gaspeco L&D și Transpeco Logistics & Distribution, tranzacție estimată la aproximativ 100 – 150 mil. Euro. Investitori din Turcia, Germania sau Marea Britanie, interesați de achiziția fostelor active ale OMV Petrom, care împreună cumulează afaceri de 110 mil. Euro și profituri nete de peste 25 mil. Euro

Tranzacția de vânzare a Gaspeco L&D și a Transpeco Logistics & Distribution, aflată în faza ofertelor neangajante, a atras interesul mai multor investitori, printre care jucători din Turcia, Germania și Marea Britanie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cele două companii, în spatele cărora este familia omului de afaceri Cristian Borcea, cumulează împreună afaceri de peste 109 mil. Euro și profituri nete de peste 25 mil. Euro.

Vânzarea fostei divizii GPL a OMV Petrom și a firmei de transport auto a produselor petroliere este o tranzacție estimată de surse din piața de fuziuni și achiziții la un ordin de mărime de peste 100 mil. Euro, care ar putea ajunge până în jurul a 150 mil.euro în funcție de structura finală a tranzacției și a altor clauze ce pot afecta prețul, susțin surse din piață.

Reprezentanții vânzătorului nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol pe marginea acestui subiect.

Ambele companii au făcut parte din portofoliul fostei companii de stat Petrom, care după preluarea controlului de către OMV – Austria în 2004, pe fondul procesului de restructurare a companiei a decis în final să vândă aceste operațiuni, precum și alte active către alți jucători de pe piață.

Cele două companii sunt afaceri foarte profitabile, raportând marje nete de profit de 21%, respectiv 32%, conform datelor făcute publice.

Gaspeco L&D este una dintre cele mai mari companii de pe piața locală de GPL, estimată la aproximativ 500.000 tone pe an, respectiv în jurul a 500 mil. Euro pe an, unde concurează cu jucători de talia Rompetrol Gas, divizia locală a KMG International, Butan Gas sau Bulrom Gas.

Gaspeco L&D este o afacere care în 1996 funcționa sub numele Shell Gas România, sub forma unei asocieri mixte între concernul anglo – olandez Shell, unul dintre giganții globali ai petrolului, și Petrom, care la acea vreme era o companie de stat.

În anul 2008, pe fondul restructurării operațiunilor locale ale Shell, concernul petrolier anglo – olandez și-a vândut pachetul de acțiuni către asociatul său, Petrom, care din 2004 a trecut în portofoliul grupului austriac OMV.

Petrom, al cărui nume a fost schimbat ulterior în OMV Petrom SA, a schimbat apoi numele companiei din Shell Gas România în Petrom LPG.

Sub bagheta acționarului majoritar austriac, OMV Petrom și-a regândit ulterior structura de afaceri, rămânând o companie petrolieră integrată însă a trecut la vânzarea unor afaceri care nu aveau legătură cu activitatea de bază, țiței și gaze naturale. Astfel, a vândut Petrom Distribuție Gaze către fondul de investiții ceh PPF. Pe 25 iunie 2012 a încheiat contractul de vânzare – cumpărare pentru Petrom LPG cu Crimbo Gas International, companie deținută în mod egal la acel moment de către Cristian Borcea, fost finanțator al clubului de fotbal Dinamo București, și asociatul său, Corneliu George Gâdoiu, conform datelor făcute publice de către Consiliul Concurenței.

Ulterior acestei tranzacții, numele companiei a fost din nou schimbat și a ajuns să opereze pe piață sub umbrela Gaspeco L&D. De asemenea, în contextul în care omul de afaceri Cristian Borcea a fost condamnat la închisoare în dosarul transferurilor din fotbal, pachetul său de acțiuni a trecut la mama sa, Elena Borcea, potrivit datelor făcute publice.

Gaspeco L&D a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 391 mil. Lei (86,9 mil. Euro) și un profit net de 83 mil. Lei (18,5 ml. euro) la un număr de 267 de angajați.

Compania lucrează cu o marjă netă de câștig de 21% și este cel mai atractiv activ pus în pachetul de vânzare propus investitorilor.

Cealaltă companie, Transpeco Logistics & Distribution are un istoric de aproape 30 de ani și derulează activități de transportator auto de produse petroliere.

Firma, care și-a început activitatea în portofoliul statului român, a fost inclusă în 1995 ca sucursală de transport rutier în portofoliul SNP Petrom. Pe lângă transport rutier specific, compania a preluat și atribuții comerciale, în special în domeniul GPL: autogaz și propan, distribuit la stații de alimentare a autovehiculelor, cât și pentru alte utilizări comerciale și domestic.

În 2004, Transpeco trece împreună cu Petrom sub controlul OMV, care în 2007 decide pe fondul procesului de restructurare al OMV Petrom separarea într-o companie distinctă, Transpeco Logistics & Distribution devenind astfel companie cu capital privat românesc.

Transpeco Logistics & Distribution, companie unde Elena Borcea apare pe poziția de administrator, a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 99,8 mil. Lei (22,2 mil. Euro) și un profit net de 32,4 mil. Lei (7,2 mil. Euro) la un personal de 322 de angajați.

Firma operează cu o marjă netă de peste 32%, conform ultimului bilanț anual făcut public.

GPL-ul este un combustibil mai ieftin comparativ cu benzina și motorina, ceea ce oferă un potențial de creștere sectorului de profil, care a atras și recent investiții semnificative din partea unor jucători majori din piața petrolieră, precum Rompetrol Gas sau Mol.

Omul de afaceri Cristian Borcea este un investitor local cu experiență în sectorul de GPL, care a marcat deja două exituri semnificative.

În aprilie 2008, Cristian Borcea a vândut alături de Constantin Rizescu, fiecare acționar cu o cotă de 50%, pachetul integral de acțiuni a afacerii cu butelii GPL Crimbo Gas către grupul olandez SHV. Tranzacția a fost estimată la 20 – 25 mil. Euro.

În iunie 2008, Rompetrol Gas a cumpărat o rețea de 150 de stații de autogaz dintr-un total de 161 de unități de la companii din grupul de firme Crimbo, adică active ale Crimbo Gas 2000, Auto Gaz Trading, respectiv Crimbo Gas International. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Ulterior, grupul olandez SHV nu și-a atins țintele propuse la momentul achiziției astfel că a luat decizia în 2012 să-și facă exitul din România.

Proprietarii A&D Pharma au reluat discuțiile de vânzare a celei mai mari afaceri de pe piața farma, formate din rețeaua de distribuție Mediplus cu afaceri de 887 mil. Euro și farmaciile Sensiblu cu un rulaj anual de 371 mil. Euro. Fondul de investiții Warburg Pincus, printre investitorii care ar putea fi interesați de achiziția A&D Pharma

Proprietarii A&D Pharma au demarat procesul de vânzare al celui mai mare grup farma din România, din care fac parte distribuitorul Mediplus cu afaceri de 887 mil. Euro și rețeaua de farmacii operată de către Sensiblu, cu o cifră de afaceri de 371 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Discuțiile de vânzare au atras atenția fondului de investiții Warburg Pincus, care în trecut s-a arătat interesat de achiziția MedLife în 2015, dar s-a uitat și la tranzacții pe piața bancară locală, susțin surse din piață.

Reprezentanții A&D Pharma și ai Warburg Pincus nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol.

Vânzarea A&D Pharma este tichetul cel mai mare de piața farma, a cărui valoare este estimată la un ordin de mărime în jurul a 250 – 300 mil. Euro, susțin surse surse din piață.

Valoarea tranzacției poate varia semnificativ în funcție de structura acesteia.

Proprietarii A&D Pharma au mai avut și în anii anteriori discuții cu potențiali investitori, cum a fost, de exemplu, în 2011 când mai multe fonduri de investiții precum Penta sau Bridgepoint s-au uitat la achiziție. Penta a arătat în acest an apetit de achiziții pe piața locală, prin  achiziția operațiunilor Fortbet România pe piața pariurilor sportive pentru 47 mil. euro fără componenta de refinanțare a tranzacției, respectiv prin preluarea a 31 de farmacii și operațiuni de distribuție într-o tranzacție de aproximativ 10 mil. euro.

Pe piața locală de farma, există trei afaceri antreprenoriale cu poziții puternice – grupul A&D Pharma, controlat de un grup de oameni de afaceri libanezi, platforma controlată de Anca Vlad – formată din distribuitorul Fildas Trading și farmaciile Catena, respectiv platforma controlată de către omul de afaceri Ovidiu Buluc, care grupează Farmexim și HelpNet.

Mediplus, distribuția din grupul A&D Pharma, a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 3,99 mld. Lei (0,887 mld. Euro) și un profit net de 22,8 mil. Euro la un număr de 949 de angajați.

De cealaltă parte, Sensiblu a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,67 mld. Lei (371 mil. Euro) și un profit net de 7 mil. Euro la un număr de 2.656 de angajați.

Anul trecut, Sensiblu a cumpărat 78 de farmacii Polisano în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 15 mil. Euro de către surse din piața de fuziuni și achiziții. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

În luna iunie, A&D Pharma a luat un credit sindicalizat de peste 177 mil. Euro de la BRD și UniCredit pe cinci ani pentru refinanțarea datoriilor, dar care include și o facilitate nouă de împrumut.

Afacerea A&D Pharma este organizată pe trei linii de afaceri – pe lângă distribuție și farmacii, cuprinde o structură de marketing și vânzări în regiune, cu afaceri de 50 mil. Euro în 2016 și un profit de 0,5 mil. Euro la 203 angajați.

A&D Pharma a fost fondată în 1994 de către oamenii de afaceri Ludovic Robert, Walid Abboud, Michel Eid și Roger Akoury, însă după unele neînțelegeri intervenite între acționari, aceștia și-au separat participațiile în cadrul mai multor companii în care erau împreună asociați, inclusiv în cadrul A&D Pharma.

 

Premium Porc ia un credit sindicalizat de circa 55 mil. Euro de la BCR, BRD, Raiffeisen și UniCredit pentru refinanțarea datoriilor

Grupul Premium Porc, unul dintre cei mai mari producători locali de porci, contractează un credit sindicalizat în valoare de aproximativ 55 mil. Euro de la un consorțiu din care fac parte bănci precum BCR, BRD, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Împrumutul este destinat refinanțării datoriilor Premium Porc, susțin surse din piață.

EY a asigurat servicii de asistență financiară și juridică pentru Premium Porc, linia de servicii de consultanță juridică fiind reprezentată de către rețeaua EY Law, din care face parte la nivel local firma de avocatură Radu și Asociații SPRL. Sindicatul bancar a lucrat la tranzacție cu firma de avocatură Clifford Chancea Badea.

Reprezentanții Premium Porc și ai băncilor nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Compania cu acționariat danez DCH International A/S a început în 2006 operațiunile locale în apropierea orașului Focșani.

Grupul de firme Premium Porc are operațiuni pe linia fermelor de creștere a porcilor, de producție de cereale pentru a-și asigura consumul propriu din ferme sau producție de furaje.

Din Premium Porc fac parte ferma Suintest, Consinterfin, fermele Degaro – cumpărate de la Campofrio, fermele Fântânele, Sibioara și Negreni.

Fabrica de nutrețuri combinate, operate de către Premium Porc Feed SRL, produce furaje care sunt folosite în fermele din grup.

Agro Investments Moldova SRL, compania care se ocupă de cultivarea cerealelor, operează pe o suprafață de 2.900 de hectare de teren agricol, iar producția include cereale, rapiță, porumb, floarea-soarelui și orz.

Investițiile grupului de firme Premium Porc au fost alimentate cu împrumuturi bancare, așa cum s-a întâmplat cu alți jucători de profil.

În iunie, UniCredit Bank a semnat acordarea unui credit de 35 mil. Lei către firmele Premium Porc SRL, Consinterfin, Degaro și Premium Porc Negreni.

UniCredit are o expunere importantă asupra companiilor din sectorul local al creșterii porcilor, dacă avem în vedere că a acordat anterior credite de peste 20 mil. Euro către firmele din grupul Premium Porc, respectiv  circa 44 mil. Euro către celălalt jucător major de profil, Smithfield, potrivit unor date făcute publice în august 2015.

Sursă foto: Piraeus Bank.

Fondul american de investiții JC Flowers discută achiziția Piraeus Bank România la doi ani după tranzacția eșuată de preluare a băncii. Tranzacția de exit a grupului bancar elen din România, din nou în atenția investitorilor

Grupul bancar elen Piraeus discută vânzarea subsidiarei sale, Piraeus Bank România, după doi ani de la tranzacția eșuată de exit. Fondul american de investiții JC Flowers, care a fost în 2015 în negocierile finale pentru achiziția băncii, este din nou la masa negocierilor cu vânzătorul, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De achiziția Piraeus Bank România ar fi interesați doi investitori, susțin surse din piață.

“Planul de restructurare al Grupului Piraeus Bank, aprobat de DG Competition (Direcția Generală Concurență din cadrul Comisiei Europene – n.r.) în data de 30 noiembrie 2015, include, printre altele, adâncirea procesului de restructurare operațională a băncii și un angajament privind vânzarea activelor non-core (care nu fac parte din activitatea de bază a băncii – n.r.) din afara Greciei. În cazul în care apar noutăți concrete vă vom ține la curent cu promptitudine”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Piraeus Bank.

Christos Megalou, Directorul General Executiv al Piraeus Bank, a anunțat în luna iunie că grupul bancar pe care îl conduce intenționează să vândă subsidiarele din România, Bulgaria, Serbia, Albania și Ucraina în următorii trei ani ca parte a așa-numitei “Agenda 2020”.

JC Flowers este unul dintre investitorii care s-a implicat în ultimii doi ani în tranzacțiile de vânzare de la Piraeus Bank România, Carpatica, Banca Românească și Bancpost.

În 2015, JC Flowers a depus oferta finală pentru preluarea Piraeus Bank România, în cadrul unei strategii mai ample care viza și preluarea Carpatica, controlată la acea vreme de către omul de afaceri Ilie Carabulea și asociații săi. Acum, Carpatica face parte din structurile Patria Bank, bancă controlată de către un fond de investiții administrat de către Axxess Capital, care a anunțat că are în vedere inclusive achiziții pentru creșterea cotei de piață actuale de 1,1 – 1,2%.

După respingerea ofertei înaintate de către JC Flowers, Piraeus Grecia s-a concentrat pe optimizarea operațiunii sale din România.

În 2015 și 2016, Piraeus Bank România a vândut portofoliile de credite neperformante Henri și Elisabeth, cu valori nominale de aproximativ 184 mil. Euro, respectiv 164 mil. Euro, conform informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Piraeus Bank România ocupa poziția 13 cu o cotă de piață de 1,67% la nivelul pieței bancare, potrivit datelor la 31 decembrie 2016 raportate de către banca centrală.

După primul trimestru al acestui an, Piraeus Bank România are o cotă de piață de 1,5% la credite, respectiv de 1,3% la depozite, conform raportului băncii – mama.

Banca dispunea de 101 unități, un portofoliu de active de 1,45 mld. Euro și 1.326 de angajați la 31 martie 2017.

Băncile elene derulează în regiune mai multe tranzacții de vânzare de subsidiare pentru a respecta angajamentele convenite cu Comisia Europeană privind reducerea expunerii internaționale a operațiunilor.

În România, OTP a anunțat luna trecută semnarea unui acord angajant pentru achiziția Banca Românească de la National Bank of Greece, iar Eurobank a primit pe 9 august ofertele angajante pentru Bancpost și alte active cuprinse în perimetrul tranzacției cu nume de cod Florence, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Wienerberger negociază achiziția producătorului de cărămizi Brikston Iași. Tranzacția de exit a fondului de investiții ADM Capital, estimată la peste 30 mil. Euro

Compania austriacă Wienerberger, lider mondial și cel mai mare jucător local în sectorul producției de cărămizi, poartă negocieri pentru achiziția Brikston Iași cu fondul de investiții ADM Capital, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția de exit a ADM Capital a atras interesul atât a unor manageri de fonduri de investiții activi pe piața românească, cât și a unor investitori strategici, atrași de rata de creștere a sectorului de profil.

Bancherii de investiții de la Raiffeisen au mandatul de vânzare al fabricii de cărămizi cunoscute multă vreme sub numele de Ceramica Iași. Vânzarea Brikston Iași este estimată de către surse din piață că va depăși nivelul de 30 mil. Euro, valoare care nu a fost confirmată de către părțile implicate.

Tranzacția de vânzare a Brikston Iași de către ADM Capital a fost anunțată în premieră pe 9 decembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții ADM Capital și cei ai Wienerberger nu au făcut niciun comentariu pe subiectul tranzacției de vânzare a Brikston până la momentul publicării acestui articol.

ADM Capital a investit până acum sub 20 mil. Euro pentru a prelua pachetul de 84,88% din acțiunile Ceramica Iași în 2014 de la Advent și în achizițiile ulterioare de titluri de la acționarii minoritari. ADM Capital are o participație de aproximativ 99% din acțiunile Brikston Construction Solutions, fosta Ceramica Iași, conform ultimelor informații disponibile.

Asia Debt Management Hong Kong Limited a intrat pe piața din România în 2014 prin achiziția Ceramica Iași, unul dintre producătorii majori locali de pe piața cărămizilor. Momentul a fost favorizat de către seria de tranzacții de dezinvestire ale Advent International, care luase decizia strategică de a-și vinde pe rând companiile locale din portofoliu – Deutek (exit 2013), Ceramica Iași (exit 2014), rețeaua de servicii medicale Regina Maria (exit 2015).

După achiziția pachetului majoritar de acțiuni la Ceramica Iași, ADM Capital a trecut la lansarea unei oferte de achiziție a acțiunilor de la acționarii minoritari pentru a putea trece pragul necesar de 90% și a delista compania de pe piața bursieră. ADM Capital a plătit atunci un preț de achiziție de 0,6957 lei pe acțiune, iar în octombrie 2015 a reușit să retragă acțiunile companiei de la tranzacționare și a continuat însă să fie interesată de achiziția acționarilor minoritari rămași în companie.

La momentul preluării de către ADM Capital, Ceramica Iași înregistrase în ultimul său bilanț anual încheiat la 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri de 72,2 mil. Lei și un profit net de numai 0,08 mil. Lei la 213 angajați.

Brikston Construction Solutions, care operează fabrica de la Iași, a raportat pentru anul trecut un profit net de 9,2 mil. Lei la o cifră de afaceri de 72,8 mil. Lei, respectiv 205 angajați.

Pe piața de cărămizi, cei mai importanți producători sunt Wienerberger (cu patru fabrici), Cemacon (cu două unități de producție) și Brikston (cu fabrica de la Iași).

În 2016, Wienerberger a cumpărat fabrica de cărămizi de la Buzău a lui Omer Susli, patronul Praktiker România.

Liderul global în producția de cărămizi a intrat pe piața din România în 1998, cu activități de import și vânzare, bazându-se inițial pe capacitățile de producție de cărămidă Porotherm ale fabricii Wienerberger de la Bekescsaba (Ungaria).

În 2004, austriecii fac un pas în forță și deschid în urma unei investiții în construcția de la zero fabrica de la Gura Ocniței (județul Dâmbovița). În 2004, Wienerberger cumpără și fabrica de cărămizi de la Sibiu a CEMA, care după achiziție a intrat în proces de retehnologizare, investițiile în fabrica de la Sibiu ajungând la 18 mil. Euro.

În 2008, Wienerberger deschide a treia fabrică în România prin investiție în construcție de la zero la Tritenii de Jos (județul Cluj).

Amprenta grupului Wienerberger în România depășește piața de cărămizi. Astfel, grupul austriac deține 100% din acțiunile Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL, 100% din acțiunile Pipelife România SRL, respectiv 82,19% din acțiunile Tondach România.

Pipelife România este subsidiara unuia dintre liderii globali în producția de sisteme de țevi din plastic, creat inițial prin asocierea dintre Solvay (Belgia) și Wienerberger (Austria), însă din 2012 aflat intregral sub controlul grupului austriac.

Tondach România produce la Sibiu țiglă și teracotă în fabrica de la Gușterița. Pe 7 august 2014, Wienerberger a anunțat că a preluat pachetul majoritar al Tondach, majorându-și participația de la 50% la 82% din acțiunile companiei austriece, pentru restul de acțiuni Wienerberger având opțiune de cumpărare ce poate fi exercitată în 2017 și 2018.

Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL a raportat pentru anul trecut un profit net de 13,8 mil. Lei la o cifră de afaceri de 181,4 mil. Lei și 271 de angajați.

La nivel global, Wienerberger a realizat venituri de 2,97 mld. Euro și EBITDA de 404 mil. Euro, respectiv un profit net de 82 mil. Euro, dublu față de anul anterior. Valoarea bursieră a companiei pe bursa de la Viena este de 2,35 mld. Euro.

O altă tranzacție în sector a avut loc pe bursa de la București în luna februarie a acestui an, când Dedeman a preluat 29% din Cemacon în cadrul unei tranzacții mai largi care a dus la exitul a doi investitori și împărțirea în final a afacerii între trei acționari majori. Achiziția realizată de Dedeman la Cemacon nu poartă amprenta unei achiziții strategice realizate de către liderul pieței de bricolaj, ci se înscrie în strategia mai largă de investiții a fraților Pavăl, care au început să își plaseze o parte din lichiditățile acumulate până acum în oportunități de investiții punctuale precum Cemacon sau complexul de birouri AFI Park, achiziție de 164 mil.euro anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Piața de profil a avut o creștere de 10% în 2015 și continuă să arate pentru principalii jucători ritmuri de creștere anuală de peste două cifre.

În plus, investitorii mizează pe potențialul sectorului dat fiind că România este cotată ca având nevoi locative semnificativ peste alte piețe din regiune, în condițiile în care nu este acoperită cererea de locuințe, la care se adaugă și necesitatea înlocuirii unora dintre acestea datorită vechimii și gradului avansat de uzură.

Pe piața materialelor de zidărie, producătorii de cărămizi concurează cu fabricile de BCA.

ADM Capital este un investitor de capital privat fondat în 1998, a cărui arie de interes sunt companii din Asia și Europa Centrală și de Est. Are sub administrare mai multe fonduri de investiții, însă numai unul dintre ele a fost ridicat cu scopul de a investi în regiunea din care face parte și România.

În 2007, ADM Capital a deschis un birou la Istanbul pentru a se putea concentra asupra oportunităților de investiții în regiune.

În 2011, ADM Capital a finalizat strângerea de bani pentru fondul de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, cu un capital total de 265 mil. Euro.

Fondul și-a setat ținta pe companiile mici și medii din Europa Centrală și de Est, respectiv Turcia, cu planuri de restructurare sau cu nevoi de lichidități, dar suficient de puternice cât să supraviețuiască provocărilor crizei financiare globale.

BERD a investit 56 mil. Euro în acest fond, potrivit ultimelor informații disponibile, și au venit alături și alte instituții financiare internaționale.

Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) a venit cu o finanțare de 15 mil. Euro, iar IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a pus capital în fond în valoare de 47,55 mil. Dolari (35 mil. Euro).

De asemenea, la fondul de investiții concentrat asupra regiunii în care activa și Ceramica Iași a contribuit și FMO din Olanda cu 15 mil. Euro.

Fondul European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene de Investiții, a investit în fondul ADM CEECAT Recovery Fund prin două vehicule. Fondul de fonduri de investiții Istanbul Venture Capital Initiative (IVCI) a investit 24 mil. Euro în fondul administrat de ADM Capital. La IVCI, printre investitori se numără pe lângă Fondul European de Investiții și Garanti Bank, National Bank of Greece, Banca de Dezvoltare a Turciei TKB, Fundația de Dezvoltare Tehnologică din Turcia (TTGV) și Organizația pentru Dezvoltarea Industriei Mici și Mjilocii din Turcia KOSGEB.

Fondul de fonduri de investiții Mezzanine Facility for Growth (MFG), în care Fondul European de Investiții este investitor și administrator, a investit 40 mil. Euro în fondul ADM Capital pentru regiune.

Alte 80 mil. Euro au venit în ADM CEECAT Recovery Fund de la fonduri de pensii, instituții, investitori privați, precum și de la partenerii ADM Capital.

Reprezentanții ADM Capital declarau la începutul anului că au în plan ridicarea unui nou fond de investiții dedicat regiunii.

Tiberiu Urdăreanu (al doilea pe rândul de sus de la stânga la dreapta), acționarul majoritar al UTI, și Doina Popescu (prima din stânga de pe rândul de jos), omul care conduce operațiunile locale ale PineBridge Investments, la momentul tranzacției din 2005 prin care fondul de investiții intra ca acționar minoritar în afacerea UTI. Sursă foto: UTI.

Tranzacție PineBridge – Urdăreanu: Fondul de investiții PineBridge Investments își vinde pachetul de 27% din acțiunile grupului UTI către familia Urdăreanu și va prelua la schimb imobilul de birouri UTI Business Center. Tiberiu Urdăreanu, fondatorul afacerii UTI: “Presiunea timpului a devenit importantǎ pentru PineBridge, așa cǎ acesta ȋmpreunǎ cu acționarii majoritari ai UTI au convenit asupra unei modalitǎţi de exit pe baza unui schimb de active: active imobiliare contra acțiuni”

Fondul de investiții PineBridge Investments urmează să semneze în perioada imediat următoare tranzacția de exit din grupul UTI cu acționarul majoritar, reprezentat de către omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția dintre PineBridge și acționarul majoritar al grupului fondat de către Tiberiu Urdăreanu este structurată în jurul unui schimb de acțiuni cu active astfel încât PineBridge își cedează pachetul minoritar de acțiuni deținut în grupul UTI către acționarii majoritari pentru a prelua UTI Business Center, imobil de birouri de clasa A din centrul Bucureștiului.

 “Stadiul discuțiilor este avansat, semnarea unui acord ȋn acest sens fiind iminentǎ”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Tiberiu Urdăreanu, președintele fondator al grupului și acționarul care controlează UTI.

Astfel, PineBridge iese din afacerea UTI după 12 ani și intră pe piața imobiliară locală, cel mai prolific sector pentru tranzacții în acest moment.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, dacă PineBridge a agreat o soluție cu acționarul majoritar al grupului UTI privind exitul său, Tiberiu Urdăreanu, Președinte fondator UTI a răspuns: “Da, după vânzarea cu succes a companiei Netcity Telecom, PineBridge a agreat cu UTI un exit complet şi din restul Grupului UTI”.

Acţionariatul UTI este format din Tiberiu Urdăreanu prin TIU Holdings cu 57,06%, PineBridge Investments cu 27,02%, Fundaţia UTI (acţiuni alocate angajaţilor cheie din UTI prin programul Stock Option Plan) cu 9,90%, și alţi acţionari nominali cu 6%, potrivit datelor făcute publice în februarie de către grup.

Grupul UTI și grupul israelian Elbit Systems au vândut anul trecut afacerea Netcity Telecom într-o tranzacție de aproape 35 mil. Euro către Direct One, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 24 februarie 2016, confirmată ulterior prin anunțul oficial al părților implicate pe 1 septembrie 2016. Finalizarea tranzacției a avut loc în februarie 2017.

“Ținând cont că PineBridge este investitor ȋn UTI de peste 10 ani şi având ȋn vedere cȃt a durat vânzarea uneia dintre cele 10 companii ale grupului (Netcity Telecom – n.r.), presiunea timpului a devenit importantǎ pentru PineBridge, așa cǎ acesta ȋmpreunǎ cu acționarii majoritari ai UTI au convenit asupra unei modalitǎţi de exit pe baza unui schimb de active: active imobiliare contra acțiuni”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Tiberiu Urdăreanu, fondatorul și omul care controlează grupul UTI.

“UTI Business Center este singurul activ imobiliar care va fi preluat de PineBridge, restul activelor imobiliare – centrul tehnologic de cercetare și dezvoltare din București, dar și alte sedii din București și din țară – rămân în proprietatea UTI”, a precizat reprezentantul cumpărătorului.

“Valoarea este confidențială. Pe lângă activul menționat, există și o componentă cash. Tranzacția nefiind finalizată, valorile sunt confidențiale” a mai spus omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu legat de tranzacția cu PineBridge.

Valoarea de piață a unui activ de talia imobilului de birouri de clasa A UTI Business Center ar putea fi estimată în jurul a 20 – 25 mil. Euro, în condițiile actuale de piață, mai susțin surse din piață. Cu tot cu componenta de numerar, tranzacția ar putea fi în jurul a 25 – 30 mil. euro. Calculele nu au fost confirmate de către părțile implicate.

Astfel, acționarul majoritar își răscumpără pachetul de acțiuni vândut în urmă cu 12 ani investitorului financiar, atras la acea vreme tocmai pentru a aduce capital proaspăt în vederea extinderii grupului.

Fondul de investiții AIG Global Emerging Markets Fund II a semnat pe 28 noiembrie 2015 documentele finale pentru preluarea a 30% din acțiunile UTI Grup, valoarea totală a tranzacției de atunci fiind în jur de 20 mil. Dolari, conform unui comunicat de presă UTI de la acel moment.

Ulterior, grupul financiar american AIG a vândut în 2010 AIG Investments, care se ocupa de administrarea investițiilor, către managerul asiatic de investiții Pacific Century Group (PCG), care a schimbat numele companiei preluate în PineBridge Investments. Astfel, PineBridge Investments a ajuns în poziția de acționar minoritar al grupului UTI.

În momentul intrării fondului ca acționar minoritar în grup, UTI estima pentru 2005 o cifră de afaceri consolidată de circa 60 mil. Euro și EBITDA de 10 mil. Euro. În anul anterior, grupul UTI avea o cifră de afaceri de 47 mil. Euro și EBITDA de 7,2 mil. Euro, iar țintele pentru 2006 confirmau perioada de creștere rapidă a afacerii până la o cifră de afaceri de 72 mil. Euro și EBITDA de 13,7 mil. Euro.

UTI a continuat apoi  să se dezvolte, intrând în noi linii de afaceri și și-a extins rețeaua de birouri pe alte piețe precum Polonia și Azerbaidjan.

În 2006, înființează certSIGN, companie a grupului specializată în furnizarea de servicii de certificare şi securitatea informației bazată pe tehnologia PKI, iar în 2008 începe proiectul Netcity – rețeaua subterană de fibră optică pentru telecomunicații în București.

În 2009, este finalizat imobilul de birouri de clasa A UTI Business Center, cu 14.000 de metri pătrați, care urmează să intre în portofoliul PineBridge Investments în schimbul exitului din grupul UTI.

Ulterior, însă afacerile grupului UTI au intrat pe o tendință de scădere.

În octombrie 2015, omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu a fost reținut de către procurorii DNA într-un dosar în care erau cercetate fapte de corupție. Urdăreanu este judecat în dosar alături de fostul primar din Iași, Gheorghe Nechita, pentru dare de mită, conform Mediafax.

În acest context, PineBridge Investments a devenit un acționar minoritar captiv în afacere, iar primul pas către exit l-a reprezentat vânzarea Netcity, tranzacție finalizată abia în luna februarie a acestui an.

Grupul UTI a fost fondat de către Tiberiu Urdăreanu în 1990, iar acum este organizat pe cinci linii de afaceri – sisteme de securitate, tehnologia informației și comunicații, soluții inteligente de transport, construcții și instalații, respectiv facility management.

Prin exitul din grupul UTI, PineBridge Investments va reuși să își transforme deținerea în active lichide, mult mai ușor de valorificat pe o piață imobiliară în care există diferite clase de investitori – de la investitori individuali până la dezvoltatori locali sa fonduri de investiții internaționale.

Imobilul de birouri de clasa A UTI Business Center este situat în centrul Bucureștiului, printre chiriași numărându-se reprezentanța Comisiei Europene în România, respectiv birourile locale ale grupului Băncii Europene de Investiții, ale Băncii Mondiale și ale International Finance Corporation (divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale). De asemenea, clădirea UTI găzduiește sediul central al grupului de firme controlat de către Tiberiu Urdăreanu.

PineBridge Investments mai are în portofoliul său local afacerea  AKTA Telecom, pentru care a fost reluat procesul de vânzare, după o altă încercare de exit derulată în 2015, când UPC și Vodafone au făcut oferte pentru preluarea companiei de telecomunicații.

În paralel, activitatea PineBridge Investments a cuprins în ultimii ani și participarea la potențiale achiziții. În 2015, PineBridge s-a numărat printre investitorii interesați de achiziția unui pachet minoritar de acțiuni la MedLife, în contextul în care fondul de investiții Value 4 Capital căuta să-și facă exitul din afacere. În final, V4C și-a făcut exitul în decembrie 2016 în urma listării MedLife pe bursa din București.

PineBridge Investments reprezintă un investitor cu istoric de circa două decenii pe piața din România, perioadă în care a realizat exituri din afaceri precum Astral Telecom, Orange România sau Luxten. Are sub administrare active în valoare de 80,3 mld. Dolari, iar acționarul său majoritar este Pacific Century Group, un grup privat de investiții din Asia.

Pacific Century Group a fost fondat în 1993 de către Richard Li, unul dintre fiii lui Li Ka – Shing, al doilea cel mai bogat om din Asia cu o avere estimată de către Forbes la 32,7 mld. Dolari în iunie 2017. Averea lui Richard Li este estimată de către Forbes la 4,7 mld. Dolari.

Raiffeisen Bank România lansează tranzacția Fain de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante de aproape 300 mil. Euro. Consultanții PwC au mandatul de vânzare

Raiffeisen Bank România, a patra bancă locală după active, lansează tranzacția de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante, a cărui valoare nominală se apropie de 300 mil. Euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția poartă numele de cod Fain și reprezintă prima vânzare majoră la nivel local de active depreciate a subsidiarei locale a grupului bancar austriac Raiffeisen.

Mandatul de vânzare pentru portofoliul Fain al Raiffeisen aparține consultanților de la PwC.

Reprezentanții Raiffeisen Bank România nu au dorit să facă niciun comentariu pe acest subiect.

Tranzacția Fain a celor de la Raiffeisen intră pe piața de profil într-un moment în care Alpha Bank tocmai a scos la vânzare cel mai mare pachet de credite neperformante, care de fapt este format din două portofolii – unul de retail, respectiv altul de corporate a cărui valoare nominală este în jurul a 400 mil. Euro.

De asemenea, tranzacția Castrum a celor de la Banca Transilvania, care vizează vânzarea unui portofoliu neperformant de circa 500 mil. Lei (aproximativ 110 mil. Euro), se apropie de final, după ce EOS a ajuns în faza negocierilor finale de achiziție a acestui portofoliu.

Recent, BRD Groupe Societe Generale a vândut un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 1,25 mld. Lei (circa 280 mil. Euro) investitorului polonez de profil, Kruk.

Pe piața administrării portofoliilor de datorii, cei mai importanți investitori sunt Deutsche Bank, Kruk, APS, Kredyt Inkaso, EOS, B2 Holding sau Intrum Justitia.

Raiffeisen Bank România este una dintre băncile cu o rată a creditelor neperformante sub media pieței.

La finele anului 2016, banca înregistra un raport al creditelor neperformante de 8,3% față de valoarea totală a creditelor din bilanț, în contextul în care rata creditelor neperformante la nivel de piață a atins 9,5% în decembrie, fiind pe o tendință de scădere.

Raiffeisen Bank România înregistra la 31 martie o rată a creditelor neperformante de 8,1%, în scădere față de sfârșitul anului 2016. Rata de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante era la aceeași dată de 74,9%, conform datelor raportate de către banca – mamă, Raiffeisen International.

Banca a înregistrat în primul trimestru al acestui an un profit după impozitare de 21 mil. Euro la active de 7,67 mld. Euro. Portofoliul de credite este concentrat în proporție de două treimi (65,9%) pe clientela de retail (persoane fizice), iar o treime reprezintă clienții companii.

Raiffeisen Bank România număra la 31 martie 5,368 de oameni.

Raiffeisen Bank a intrat pe piața din România în 1994, cînd grupul austriac a deschis o reprezentanță în București. Raiffeisen Bank România a rezultat din fuziunea, încheiată în iunie 2002, a celor doua entități ale grupului Raiffeisen în România –  Raiffeisenbank România și Banca Agricolă Raiffeisen, înființată în 2001 și preluată ulterior de la statul român de către grupul austriac.

Alpha Bank România a ieșit la vânzare cu cea mai mare tranzacție de credite neperformante de la începutul acestui an. Investitorii au pe masă un portofoliu de creanțe în jurul a 420 mil. Euro. PwC Grecia are mandatul de vânzare

Alpha Bank România, a opta bancă locală după activele raportate în 2016, a scos la vânzare credite neperformante totale estimate în jurul a 420 mil. Euro în cadrul celei mai mari tranzacții de profil de la începutul acestui an, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul de împrumuturi al subsidiarei băncii elene include atât credite acordate companiilor în valoare de circa 370 mil. Euro, o altă componentă de aproximativ 50 mil. Euro fiind cea constituită din credite retail.

Surse din piață susțin că pachetul include atât credite de retail negarantate, cât și împrumuturi garantate.

Investitorii au posibilitatea de a depune oferte pentru ambele pachete de credite care compun portofoliul neperformant al Alpha Bank România. Tranzacția este așteptată să se încheie până la finele anului.

Mandatul de vânzare pentru acest portofoliu aparține consultanților PwC Grecia.

Reprezentanții Alpha Bank nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol.

Piața tranzacțiilor cu credite neperformante a înregistrat de la începutul acestui an semnarea unui acord de către Kruk pentru achiziția unui portofoliu de circa 1,25 mld. lei (în jurul a 272 mil. Euro) în cadrul tranzacției Iris derulate de către BRD. De asemenea, Banca Transilvania se apropie de vânzarea unui portofoliu neperformant de circa 500 mil. Lei (peste 110 mil. Euro), în condițiile în care EOS poartă negocieri finale în cadrul tranzacției cu nume de cod Castrum, susțin surse din piață.

La acestea se adaugă, vânzările CEC Bank de credite neperformante, însă tranzacția derulată de către Alpha Bank cu o valoare nominală echivalentă în jurul a 2 mld. Lei este cea mai mare dintre cele derulate de la începutul anului.

Pe piața creditelor neperformante, activează investitori precum Deutsche Bank, AnaCap, APS, Kruk, Kredyt Inkaso, Intrum Justitia, EOS sau B2 Holding.

Alpha Bank România este cea mai mare subsidiară locală a unei bănci elene, în contextul în care celelalte trei sunt oficial în diferite stadii de vânzare. Banca Românească, aparținând NBG, este aproape de a-și schimba proprietarul, după ce OTP din Ungaria ș Banca Transilvania au depus oferte financiare îmbunătățite, la Bancpost se apropie termenul de depunere al ofertelor angajante pentru preluarea pachetului majoritar, în timp ce șeful grupului Piraeus a anunțat că până în 2020 subsidiara din România și altele din regiune vor fi vândute.

Tranzacțiile au loc în contextul în care băncile elene trebuie să își reducă drastic activitățile în regiune, conform acordului semnat cu Comisia Europeană.

Alpha Bank România avea la 31 martie o rată a creditelor neperformante de 13,7% în portofoliul său de împrumuturi, respectiv o rată a expunerii neperformante (NPE) de 20,8%, peste media înregistrată la nivelul pieței locale.

Alpha Bank România avea după primul trimestru un profit înainte de taxe de 8,3 mil. Euro, depozite de 1,75 mld. Euro, credite brute de 2,75 mld. Euro, o rețea de 130 de unități și 1.853 de angajați, conform ultimului raport al băncii – mamă.

La nivel de piață, Alpha Bank România ocupa poziția a opta după activul net bilanțier la finele lui 2016, cu o cotă de piață de 3,74%, conform datelor băncii centrale.

Alpha Bank Group impreuna cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare au infiintat in 1993 Banca Bucuresti SA, ca banca comerciala. Banca si-a inceput activitatea in anul 1994. La inceputul anului 2000, Banca București a fost redenumita Alpha Bank România pentru a sublinia apartenența la grup.

Piața locală a creditelor neperformante, estimată la 1,5 – 2 mld. euro în acest an, este una dintre cele mai dinamice din regiune, ceea ce a atras atenția unor investitori financiari mari de talie europeană și globală, precum și achiziții de operatori locali de către B2 Holding din Norvegia și Intrum Justitia din Suedia în ultimul an.

Belgienii de la Mitiska REIM își consolidează poziția de lider pe segmentul parcurilor de retail cu active în administrare de peste 100 mil. Euro în România după preluarea portofoliului Alpha Property Development. Noua achiziție aduce cumpărătorului belgian 11 parcuri de retail și încă 3 proiecte de dezvoltare

Mitiska REIM, investitor specializat în parcuri de retail, a anunțat, recent, achiziția cu succes a portofoliului Alpha Property Development, mișcare prin care cumpărătorul belgian își majorează puternic operațiunile din România.

Achiziția portofoliului Alpha Property Development, format din 11 parcuri de retail și 3 proiecte de dezvoltare, a fost realizat în numele fondului instituțional MITIKA REIM, First Retail International 2 (FRI 2).

Proprietățile existente au mai mulți chiriași și au ca ancoră fie magazine Lidl, fie Kaufland, ambele rețele fiind parte a grupului german de retail Schwarz. Portofoliul preluat cuprinde o suprafață totală brută închiriată de 55.000 metri pătrați, printre chiriași numărându-se Deichmann, Takko și Pepco.

Tranzacția survine achiziției din luna ianuarie 2017 a celorlalte 50% din portofoliul de parcuri de retail al Intercora din România. Portofoliul total al Mitiska REIM în România ajunge astfel acum la 19 parcuri de retail, cu o suprafață totală brută închiriată de circa 85.000 metri pătrață la care se adaugă aște 4 proiecte în dezvoltare.

„Încheierea cu succes a acestei achiziții de către FRI2 încă de la începutul vieții Fondului este o demonstrație clară a capacității de aprovizionare și de tranzacționare a Mitiska REIM, precum și capacitatea noastră de a structura și executa tranzacții complexe . Această tranzacție aduce activele Mitiska REIM în administrare în România cu peste 100 de milioane de euro, devenind astfel liderul de piață clar pe piața parcurilor comerciale din România „, a spus Luc Geuten, președintele executiv al Mitiska REIM.

„Succesul acestei tranzacții se datorează relației puternice pe care am putut să o dezvoltăm cu vânzătorul și calitatea bazei noastre de investitori, ceea ce ne permite să ne mișcăm repede, Tranzacție de piață. În conformitate cu modelul nostru de investiții bazat pe parteneriat, suntem foarte mulțumiți de faptul că fostul CEO al companiei Alpha Property Development, Clemens Petschnikar, va rămâne atât un partener de coinvestiție cu 5% din acțiuni, cât și conducerea managementului serviciilor imobiliare pentru întregul nostru Portofoliu românesc”, afirmă David Tejml, directorul de investiții din Europa Centrală și de Est în cadrul Mitiska REIM.

Modelul de investiții al modelului Mitiska REIM este un parteneriat, în care compania se poziționează ca investitor activ în colaborare cu partenerii locali de coinvestire cu experiență în respectivele regiuni geografice.

În decembrie 2016, compania a anunțat, de asemenea, închiderea finală finală a celui de-al doilea fond, First Retail International 2 NV, la 223 mil. Euro ceea ce îi permite fondului să dispună de o mobilizare a capacității de investiții brute până la 500 mil. euro.

Alpha Property Development face parte din grupul Intercora, un investitor și dezvoltator imobiliar susținut de germani, care a dezvoltat peste 250 de parcuri de vânzare cu amănuntul în Cehia, Slovacia și România. În România, Grupul Intercora a dezvoltat aproape 50 de hipermarketuri Kaufland și 25 de parcuri de retail, care totalizează aproximativ 300.000 metri pătrați.

Tranzacția vine pe o tendință cristalizată în ultimii ani pe piața imobiliară locală, în care s-au înmulțit achizițiile de portofolii de active, pe fondul randamentelor atractive înregistrate în România față de alte piețe din regiune.

NPL Castrum BT Main

Banca Transilvania a lansat tranzacția Castrum de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante de circa 110 mil. Euro. Deloitte are mandatul de vânzare. Ofertele finale din partea investitorilor sunt așteptate pe 22 iunie

 

Banca Transilvania, a doua bancă locală după active, a scos la vânzare un portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de circa 110 mil. Euro în cadrul tranzacției cu nume de cod Castrum, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Din portofoliu fac parte credite negarantate acordate persoanelor fizice, susțin surse din piață.

Consultanții de la Deloitte au primit mandatul de vânzare al portofoliului scos la vânzare de către Banca Transilvania, mai spun sursele citate.

Reprezentanții Băncii Transilvania nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

Investitorii urmează să depună ofertele finale pentru achiziția portofoliului Băncii Transilvania până pe 22 iunie, susțin sursele citate.

Pe piața locală a administrării portofoliilor de datorii, activează mai mulți jucători internaționali precum Kruk, APS Holding, EOS, Kredyt Inkaso, B2 Holding sau Top Factoring, operator preluat recent de către firma suedeză Intrum Justitia.

Luna trecută, Kruk a anunțat achiziția unui portofoliu neperformant al BRD cu o valoare nominală de 1,25 mld. Lei (circa 280 mil. Euro) în cadrul tranzacției cu nume de cod Iris.

La 31 martie, Banca Transilvania înregistra o pondere de 4,9% a creditelor neperformante în portofoliul său de împrumuturi, în contextul în care media pieței este aproape dublă față de rezultatul raportat de banca din Cluj – Napoca.

Stocul de credite neperformante al BT este acoperit în proporție de două treimi cu provizioane, iar o altă treime cu colateral constituit din ipoteci.

Banca Transilvania a preluat în aprilie 2015 Volksbank România, fosta subsidiară locală a băncii austriece, care anterior tranzacției vânduse un portofoliu record de credite neperformante cu o valoare nominală de circa 500 mil.euro în iulie 2014.

Cel mai active vânzător în ultimii trei ani pe piața portofoliilor bancare a fost BCR, ale cărei tranzacții au modelat piața de profil, devenită cea mai importantă atracție pentru investitorii cu apetit de astfel de active din regiune.

Banca Transilvania este o bancă aflată în expansiune, care este interesată să-și crească masa critică inclusive prin achiziții pentru a-și majora cota de piață și a avansa către vârful pieței bancare. În acest moment, Banca Transilvania a depus ofertă pentru preluarea Banca Românească, tranzacție în care în faza finală se luptă cu grupul ungar OTP, și este interesată și de tranzacția de vânzare a Bancpost, bancă aflată în top 10 la nivel local după active.

BT Medie

Banca Transilvania dispunea la 31 martie de numerar și echivalent numerar de 4,428 mld. Lei (aproape 1 mld. Euro) și de un profit net de 266,9 mil. Lei (în jurul a 58 mil. Euro) după primul trimestru al acestui an.

Pe piața bursieră, Banca Transilvania are o capitalizare de 10,9 mld. Lei (circa 2,4 mld. Euro).

Antreprenorul Vasile Armenean a scos la vânzare producătorul de înghețată Betty Ice. Fondurile de investiții Mid Europa, Abris Capital, Enterprise Investors sau investitori strategici de talia Food Union, proprietarul Alpin 57 Lux, printre investitorii potențial interesați de tranzacția care ar putea ajunge în jurul a 50 – 60 mil. euro. Ofertele neangajante pentru liderul pieței de înghețată, așteptate săptămâna viitoare

Betty Ice Suceava, cel mai mare producător independent de pe piața de înghețată, a fost scos la vânzare de către Vasile Armenean, fondatorul și proprietarul afacerii. Primele oferte pentru Betty Ice sunt așteptate săptămâna viitoare, în prima decadă a lunii iunie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția a atras atenția mai multor investitori strategici și fonduri de investiții, printre investitorii care ar putea fi interesați de achiziția Betty Ice se află jucători de talia Mid Europa Partners, Abris Capital Partners, Enterprise Investors sau grupul leton Food Union, care a cumpărat în 2016 pachetul majoritar din Alpin 57 Lux, un alt producător independent de top vândut de antreprenorul Ioan Istrate.

Reprezentanții Betty Ice nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Betty Ice SRL din Suceava este o afacere fondată în 1994 de către antreprenorul Vasile Armenean. Compania a raportat pentru anul 2015 un profit net de 22,6 mil. Lei (5 mil euro) la o cifră de afaceri de 113,27 mil. Lei (circa 26 mil. Euro) și un personal mediu de 609 angajați. Față de 2014, cifra de afaceri a Betty Ice a crescut cu 30%, iar câștigurile s-au triplat, conform bilanțurilor depuse la Ministerul de Finanțe.

Surse din piața de fuziuni și achiziții susțin că tranzacția de vânzare a Betty Ice ar putea ajunge în jurul a 50 – 60 mil. Euro, având în vedere factori precum profitabilitatea companiei, poziția ocupată pe piața de profil și multiplii de evaluare luați în calcul.

Ritmul de creștere înregistrat de Betty Ice este cu mult peste cel al pieței de profil.

Un studiu al firmei de cercetare Ken Research prognozează o rată de creștere a pieței din România de 7,6% în volum în perioada 2015 -2020.

Pe piața de înghețată din România, cu venituri anuale în acest an estimate la 161 mil. Dolari de către Statista, Betty Ice concurează cu alte afaceri de tip antreprenorial fondate în anii ’90 precum Top Gel Prod din Craiova și Alpin 57 Lux din Sebeș, dar și cu multinaționale puternice precum Unilever sau Nestle. La acestea se adaugă și lanțurile de comerț care vând înghețată sub mărci proprii.

Datele Euromonitor indică pentru Unilever o cotă de piață de circa 19%, respectiv 20% în 2015, respectiv 2016 pe segmentul de înghețată și deserturi congelate. La celălalt capăt al pieței de profil, un alt jucător independent, Kubo Ice Cream a cerut anul trecut intrarea în insolvență pe fondul scăderii veniturilor și a neachitării unor datorii.

Ultima tranzacție în sectorul de profil a avut loc în 2016, când grupul leton Food Union, controlat de milionarul rus Andrey Beskhmelnitskiy, a cumpărat pachetul majoritar al Alpin 57 Lux. Tranzacția de vânzare a Alpin 57 Lux a fost anunțată în premieră pe 17 august 2015 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mărimea pachetului preluat și valoarea tranzacției nu au fost făcute publice.

Betty Ice dispune pe lângă facilitățile de producție și de propria rețea de distribuție, respectiv flotă auto comercială.

Vasile Armenean a început afacerea Betty Ice cu un aport de capital de 35.000 de euro la care s-a adăugat un credit de nevoi personale accesat în Austria și un credit furnizor oferit de producătorul echipamentului.

”În primii 10 ani afacerea s-a finanțat doar din surse proprii și credite de nevoi personale, tot profitul fiind reinvestit. Creditele erau pe atunci prohibitive ca dobânzi. După ce dobânzile au scăzut sub 25-30% am început să iau credite, iar la ora actuală mai mult de 50% sunt tot pe finanțare proprie și restul sunt credite bancare”, explica Vasile Armenean, conform unui profil realizat în ultimii ani de către consultanții EY în cadrul proiectului “Antreprenorul anului”, în care sunt analizate performanțele obținute de afaceri dezvoltate de antreprenori.

Potrivit sursei citate, Betty Ice a înregistrat rate de creștere anuală de până la 50% în perioada 2004 – 2007 sau chiar de 100% în perioada 2000 – 2004.

În 2016, Betty Ice a semnat un credit de 18 mil. lei cu UniCredit Bank, împrumut al cărui plafon a fost majorat ulterior. De asemenea, Banca Transilvania se mai află pe lista băncilor cu care compania a semnat astfel de acorduri de împrumut, ultimul chiar pe 4 mai.

În ultimii ani, strategia de creștere a companiei a vizat piețele externe din regiune precum Ucraina, Republica Moldova și Ungaria.

 

Fady Chreih conduce rețeaua de servicii medicale private Regina Maria din 2013

Rețeaua Regina Maria a mai împrumutat 88 mil. Lei de la Erste, Raiffeisen și UniCredit astfel încât creditul sindicalizat contractat la achiziția afacerii de către Mid Europa a urcat la 420 mil. Lei. Fady Chreih, Directorul General al rețelei Regina Maria: Majorarea creditului era necesară pentru continuarea politicii de creștere organică și finanțarea campaniei de fuziuni și achiziții

Rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, aflată în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Fund IV, a obținut în aprilie alte 88 mil. Lei (peste 19 mil. Euro) de la grupurile bancare Erste, Raiffeisen și UniCredit, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Noile fonduri obținute de la bănci majorează creditul sindicalizat de 332,17 mil. Lei (circa 75 mil. Euro, calculat la cursul de schimb din momentul contractării creditului), contractat în octombrie 2015 în contextul preluării Regina Maria de către Mid Europa până la 420,75 mil. Lei (circa 90 mil. Euro). Împrumutul sindicalizat a fost semnat în urmă cu un an și jumătate cu un sindicat format din Erste Group Bank AG Austria, BCR, UniCredit Bank Austria AG și Raiffeisen Bank România, iar expunerea a fost împărțită în mod egal între cele trei grupuri bancare, având în vedere că BCR este parte a grupului austriac Erste. Și după majorarea împrumutului contractat de către Regina Maria alături de Mid Europa, împărțirea expunerii în mod egal între bănci se menține, susțin surse din piață.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO de ce Regina Maria și-a majorat expunerea față de bănci, Fady Chreih, Directorul General al rețelei Regina Maria, a declarat: “Am majorat creditul pentru a continua politica de creștere a companiei, atât organică, cât și prin fuziuni și achiziții”.

Conform unui act adițional din 13 aprilie, pe lângă ipoteca pusă pe acțiunile Centrului Medical Unirea, compania care operează rețeaua medicală privată sub marca Regina Maria, pe lista garanțiilor figurează și Regina Maria Banca Centrală de Celule Stem SA.

Rețeaua Regina Maria a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 91 mil. Euro, adică o creștere de aproape 40% a acestui indicator financiar în primul an sub mandatul managerului de capital privat Mid Europa Partners.

În ultimul an de activitate, Regina Maria a cumpărat pe rând spitalul Ponderas, specializat în chirurgie bariatrică, din București, centrul medical Helios din Craiova, centrul medical Dr. Grigoraș din Timișoara, clinica Al Medica Berlin din Ploiești și Ixia Medica din București (în 2017). Regina Maria a fost, de asemenea, unul dintre ofertanții pentru achiziția lanțului de clinici Hiperdia, tranzacție adjudecată de către Affidea.

Pentru anul 2017, compania și-a bugetat o rată de creștere de 30%, în contextul în care managementul a anunțat că își va păstra strategia de extindere bazată pe investiții organice combinate cu campania de achiziții.

Creșterea a fost alimentată, ca și în anii anteriori, atât prin deschiderea de unități noi, cât și prin achiziția de operatori locali sau nișați pe anumite specializări medicale.

Regina Maria este angajată într-o cursă de consolidare a pieței de profil în care principalul său competitor este MedLife, afacere listată din decembrie 2016 pe bursa de la București, dar al cărei pachet majoritar, de 51%, este deținut de către familia Marcu, fondatoarea companiei.

Atât Regina Maria, cât și MedLife s-au dezvoltat prin atragerea unor investitori financiari și au contractat credite de la bănci pentru a-și finanța campaniile de achiziții și proiectele de investiții.

Regina Maria are însă o strategie de achiziții, în care a arătat că preferă preluarea pachetului integral de acțiuni în companiile vizate, în timp ce MedLife s-a orientat către un tip de achiziție mai puțin costisitoare, respectiv achiziția pachetului majoritar de acțiuni combinată cu păstrarea fondatorilor companiilor preluate în poziții de manageri și acționari minoritari.

Pe piața serviciilor medicale de profil, activează jucători cu profil diferit, de la afaceri antreprenoriale cum este cazul Sanador la tipul de companie fondată și controlată de antreprenori, dar devenită companie publică în urma listării pe bursă cum este cazul MedLife sau investitori strategici de tipul Medicover, respectiv investitori financiari precum Mid Europa, proprietarul Centrul Medical Unirea, care operează rețeaua Regina Maria.

Regina Maria, afacere fondată în anul 1995 de către medicul german de origină iraniană Wargha Enayati, numără peste 3.500 de angajați și colaboratori, din care 700 de locuri de muncă au fost create anul trecut. Compania dispune de 35 de locații proprii, 4 spitale, 3 centre cu spitalizare de zi, 2 maternități, 8 campusuri medicale, 11 centre de imagistică, 15 laboratoare de analize, bancă proprie de celule stem și peste 180 de policlinici partenere în țară, conform unor date făcute publice de companie în luna martie.

Mid Europa deține 100% din acțiunile afacerii Regina Maria după o tranzacție care a fost evaluată de surse din piață în jurul a 150 mil. Euro, valoarea tranzacției nefiind făcută publică.

Potențialul pieței de servicii medicale private este cel care alimentează seria de fuziuni și achiziții, sectorul de profil din România fiind cotat la 2,107 mld. Euro și o rată de creștere de 10,1%, potrivit unui raport al firmei de cercetare de piață PMR din luna august a anului trecut. Același raport susține că rata de creștere anuală medie a pieței de profil din România de 9,5% depășește ritmul din alte piețe ale regiunii, în condițiile în care Bulgaria este creditată cu un avans anual mediu de 8,3%, Polonia de 6,7%, Ungaria cu 5,2%, Slovacia cu 5,4%, iar Cehia cu 5,7%.

Mid Europa Partners, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat dedicați investițiilor din Europa Centrală și de Est, mai deține în portofoliul său din România lanțul de supermarketuri Profi, preluat în februarie după o achiziție în numerar de 533 mil. euro de la Enterprise Investors. Achiziția Profi a fost finanțată în mare parte de către Mid Europa, ca și în cazul tranzacției de la Regina Maria, printr-un credit sindicalizat de 1,38 mld. lei (circa 305 mil. euro) luat de la un consorțiu format de Raiffeisen, ING Bank, UniCredit, Citi, Erste și Banca Transilvania.

Afacerea construită cu discreție de Zoltan Teszari a devenit o companie publică cu o valoare de peste 900 mil. euro pe bursa de la București. Serghei Bulgac: Listarea pe bursă ne oferă o nouă sursă de finanțare pentru proiecte de investiții și achiziții. Nu avem în derulare un proiect de achiziție în acest moment. Mai avem spațiu pentru finanțări noi de la circa 2,9 x EBITDA până la 3,75 x EBITDA pe partea de obligațiuni

Digi Communications NV, firma – mamă a RCS & RDS, a făcut, ieri, pasul de la o afacere privată a cărei cultură corporativă este puternic marcată de discreția fondatorului său, antreprenorul Zoltan Teszari, la statutul de companie publică după ce acțiunile sale au intrat la tranzacționare pe piața principală a bursei de la București. La o zi după listare, Digi a ajuns la o capitalizare de piață de 4,12 mld. lei (905,5 mil. euro).

Compania controlată de către Teszari a vândut în cadrul tranzacției un pachet de 25,6% din acțiuni pentru 944.595.544,8 lei (207,6 mil. Euro calculat la un curs de schimb de aproximativ 4,55 lei la euro – n.r.), fiind cea mai mare tranzacție de listare a unei companii private din istoria bursei de la București. Astfel, Digi Communications NV a intrat pe bursă cu o capitalizare de piață de 810,95 mil. Euro.

“Compania nu are în plan o nouă vânzare de acțiuni pe bursă. Vom continua strategia de a ne concentra pe piețele din România și Ungaria și de a ne dezvolta pe telefonie mobilă și, în subsidiar, pe piața de energie. Pentru a ne dezvolta, luăm în calcul și achiziții oportuniste, dacă piața ne oferă astfel de oportunități. Nu avem în acest moment niciun proiect concret de achiziție“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Serghei Bulgac, Director General al Digi Communications NV.

Intrarea pe bursă va diversifica mixul de finanțare al companiei de comunicații, care în acest moment este structurat, în principal, din emisiunea de obligațiuni de 350 mil. Euro atrasă în toamna lui 2016 și pe un acord de finanțare bancară de peste 300 mil. Euro, iar într-o proporție cu mult mai mică pe împrumuturi de la acționari, printre care Zoltan Teszari, respectiv investitorii grupați în cadrul vehiculelor de investiții Carpathian Cable Investment Limited și Celest Limited.

“Listarea la bursă ne dă posibilitatea să diversificăm mixul de finanțare și am putea pe viitor să apelăm la o astfel de opțiune pentru a finanța proiecte de investiții sau de fuziuni și achiziții”, a explicat, ieri, Serghei Bulgac la sediul Bursei de Valori București, unde a fost prezent la deschiderea primei ședințe de tranzacționare a acțiunilor Digi alături de reprezentanți ai BVB, ASF și ai consorțiului de intermediere a tranzacției.

“Nivelul nostru de îndatorare este acum de circa 2,9 x EBITDA și mai avem spațiu până la 3,75 pe partea de obligațiuni“, a precizat Serghei Bulgac la întrebarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO care este spațiul de manevră al companiei pentru atragerea de noi finanțări în acest moment.

Digi Communications NV avea datorii financiare nete de 759,6 mil. Euro la 31 martie și lichidități de 8,7 mil. Euro.

Digi Communications a raportat pentru anul 2016 venituri de 842,8 mil. Euro, EBITDA ajustat de 263,3 mil. Euro și un profit net de 11,8 mil. Euro, conform raportului anual pe 2016.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO ce alte burse au fost luate în calcul pentru listarea acțiunilor Digi, având în vedere tentativa din 2007 de a intra pe segmentul secundar al bursei de la Londra, Serghei Bulgac a răspuns: “Am analizat și Euronext Amsterdam, Viena sau Varșovia, adică ne-am uitat și la burse din regiune“.

Digi Communications NV, fosta Cable Communications Systems NV, are sediul fiscal și juridic la Amsterdam, însă în aprilie în contextul pregătirilor pentru listarea pe bursa de la București, compania și-a anunțat intenția de a-și muta sediul fiscal din Olanda în România.

Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cel mai puternic investitor instituțional în România, a cumpărat în cadrul tranzacției de listare a Digi Communications un pachet de 3,25% din acțiunile companiei.

“Am cumpărat 3.250.000 acțiuni Digi în cadrul IPO (tranzacția de ofertă publică inițială – n.r.)“, au precizat, ieri, printr-un email pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții BERD.

Pe 26 aprilie, instituția financiară a aprobat participarea sa la achiziția de acțiuni.

La tranzacție au participat pe lângă fonduri de investiții străine și investitori instituționali internaționali și investitori locali. SIF Banat – Crișana a anunțat pe 12 mai că a cumpărat un pachet de 75.000 de acțiuni.

Oferta de acțiuni Digi a fost suprasubscrisă, pe fondul unui interes puternic din partea investitorilor.

În acest context, Raiffeisen Bank – unul dintre membrii sindicatului de intermediere a ofertei publice secundare inițiale de vânzare, a anunțat că au fost vândute de către acționarii companiei un număr de 23.918.519 acțiuni, adică 25,6% din capitalul Digi Communications NV, în urma primirii a 8.370 de ordine de cumpărare.

Pachetul de acțiuni vândut a mers în cea mai mare parte pe tranșa dedicată investitorilor instituționali, unde la prețul de 40 de lei pe acțiune au fost cumpărate 19.569.697 de titluri. La rândul lor, investitorii de retail (investitorii – persoane fizice) au luat un pachet de 4.348.822 acțiuni, din care cei mai mulți s-au înghesuit să beneficieze de discount-ul acordat în primele zile de subscriere, astfel că un pachet de 4.329.143 de titluri a fost cumpărat la un preț de 37,2 lei pe acțiune, și numai 19.679 de acțiuni au mai fost vândute în ultimele zile ale ofertei la un preț de 38,8 lei pe acțiune.

Acționarii – vânzători ai titlurilor Digi în cadrul ofertei publice derulate pe bursă sunt Carpathian Cable Investments (20,6%), Celest Limited (1,1%), ING Bank NV (0,7%), Yarden Mariuma (0,4%), Dorina Schelean (0,4%), Nicușor Dorel Schelean (0,6%), Sirian Radu – Traian (1,4%) și Zoltan Teszari (0,5%).

Suma totală netă încasată de ofertanți după plata tuturor cheltuielilor fără includerea opțiunii de supraalocare este de circa 815 mil. Lei (179,1 mil. Euro) și reprezintă 67% din suma estimată a fi obținută, precizau reprezentanții Raiffeisen Bank pe 12 mai.

Listarea Digi înseamnă exitul principalului acționar minoritar din companie, Carpathian Cable Investments, despre care ultimele date făcute publice indică faptul că este controlat de către fondul american de hedging Eton Park,  care deține o treime din acest vehicul, și Wayne Grant Quasha.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat, în premieră, pe 13 aprilie 2016 tranzacția de listare a unui pachet de circa 25% din acțiunile grupului de comunicații al lui Zoltan Teszari.

Calculele realizate pe baza rezultatelor ofertei prezentate de către Raiffeisen Bank indică astfel că acționarii Carpathian Cable Investments vor încasa aproximativ 40,6 mil. Euro (circa 45 mil. Dolari), adică de 4,5 ori mai mult față de suma investită în afacerea RCS & RDS în perioada 1998 – 1999, potrivit datelor făcute publice în prospectul de listare.

Cei doi acționari au finanțat recent Digi Communications NV sub forma unor împrumuturi care sunt, de fapt, datorii provenite din conversia dividendelor.

La 30 ianuarie 2017, Digi a încheiat două împrumuturi pe termen scurt cu Carpathian Cable Investments S.à.R.L, pentru o sumă principală de 6,6 mil. euro și cu Celest Limited, pentru o sumă de 1,5 mil. Euro, la o rată a dobânzii de 5% pe an, data de rambursare fiind stabilită pentru 30 iunie 2017.

Grupul și-a scăzut costurile de îndatorare beneficiind atât de o dobândă mai mică la obligațiunile vândute investitorilor, cât și de dobânzile mai bune oferite de bancheri. RCS & RDS a intrat astfel într-un acord global de împrumut în valoare de 1,687 mld. Lei (circa 375 mil. Euro). Refinanțarea datoriilor vechi ale grupului a avut în vedere reducerea expunerii la euro și mutarea noilor datorii în proporție majoritară către lei, valută în care sunt cele mai mari încasări ale grupului.

Afacerea RCS & RDS, care înseamnă miezul Digi Communications NV, a fost pornită în 1992 de către un grup de oameni de afaceri printre care și Zoltan Teszari. Compania s-a dezvoltat printr-o combinație de achiziții și dezvoltare organică, finanțată periodic din rostogolirea unor credite bancare. În 2013, firma a ieșit pe piețele financiare internaționale cu prima sa emisiune de obligațiuni, refinanțată cu succes în octombrie 2016 cu o nouă emisiune, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consorțiul de intermediere al tranzacției de listare a Digi pe bursa de la București este format de către băncile de investiții Deutsche Bank și Citigroup, respectiv din Raiffeisen Bank România, Societe Generale/BRD, Wood & Company și BT Capital Partners.

Consultanții juridici ai tranzacției sunt firmele de avocatură Freshfields Bruckhaus Derringer, care împreună cu avocații PeliFilip lucrează alături de companie, în timp ce sindicatul de intermediere lucrează cu firmele de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton, Clifford Chance Badea și Houthoff Buruma Cooperatief.

Digi Communications NV, controlată de Teszari în proporție de 56,93%, deține un pachet de 96,1% din acțiunile RCS&RDS, compania din grup care acoperă serviciile de internet fix și mobil, telefonie fixă și mobilă, cablu TV de pe teritoriul României. Veniturile RCS & RDS au avut o pondere de 73% din afacerile Digi Communications NV, o altă contribuție semnificativă de circa 16% la venituri având-o piața din Ungaria.

Pe piața locală, principalii săi competitori sunt Orange, Vodafone, Telekom România și UPC.

Tranzacția de listare a Digi pe bursă a avut loc într-un peisaj în care la nivel extern listările au crescut atât în volum, cât și în valoare, după cum arată consultanții EY. La nivel local, interesul investitorilor pentru acțiunile Digi în cadrul ofertei nu a fost influențat de către recentele anunțuri privind punerea sub acuzare a unor foști și actuali directori ai RCS & RDS, de către Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Ultimul anunț pe acest subiect arată că Serghei Bulgac, directorul general al Digi Communications și șeful RCS&RDS, a fost înștiințat oficial pe 16 mai cu privire la efectuarea urmăririi penale împotriva acestuia de către DNA, care îl consideră suspect în legătură cu săvârșirea infracțiunii de spălare de bani. Procurorii au deschis un dosar penal care vizează asocierea din 2009 dintre RCS & RDS și Bodu SRL, în care este implicat și Dumitru Dragomir, fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, și unde sunt suspiciuni privind fapte de corupție. Reprezentanții Digi afirmă într-un comunicat că societatea continuă să coopereze pe deplin în cadrul anchetei și consideră că RCS & RDS, respectiv foștii și actualii membri ai conducerii sale, au acționat corect și în conformitate cu legea, și că nu anticipează o interferență semnificativă în privința operațiunilor sale curente.

Listarea Digi pe bursa de la București vine pe un val deschis în decembrie 2016 de listarea MedLife, anunțată în premieră pe 2 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, și care este așteptat de către investitori să fie completat și de alte companii private. Șefii bursei sunt, la nivel public, angajați în ultimii ani în atingerea obiectivului de a trece piața locală la nivelul de piață emergentă ce ar face piața locală de capital mult mai atractivă pentru investitorii mari de profil. Din această perspectivă, listările de companii noi pe bursa de la București atât din rândul companiilor private de talie majoră, cât și a firmelor mari de stat, cum este cazul Hidroelectrica, constituie principala miză pentru mandatul actualei echipe BVB, conduse de către polonezul Ludwik Sobolewski.

Captură site cu articolul publicat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 13 aprilie 2016 privind listarea afacerii RCS & RDS pe bursa de la București

Drumul de zece ani al afacerii RCS & RDS către bursă : Grupul de telecomunicații al lui Zoltan Teszari renunța în noiembrie 2007 la listarea unui pachet de 15% la Londra, în mai 2017 va bate la porțile bursei de la București pentru listarea în jurul a 25% din companie. Fondul american de hedging Eton Park, unul dintre acționarii minoritari care vrea să-și facă exitul din companie, a anunțat că se închide și că returnează banii investitorilor săi. Majorare de capital de circa 10 mil. euro și tranzacții de conversie în acțiuni ale lui Teszari și a altor acționari înaintea listării Digi Communications NV

Grupul de comunicații controlat de Zoltan Teszari a anunțat ieri oficial intenția sa de listare în luna mai pe bursa de la București, confirmând astfel informațiile publicate în premieră pe 13 aprilie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO privind vânzarea a circa 25% din acțiuni pe piața bursieră locală.

Tranzacția vizează un pachet de acțiuni ale Digi Communications NV, noul nume sub care operează compania – mamă a RCS & RDS și a întregului grup de comunicații, care anterior se numea Cable Communications Systems NV. Digi Communications deține 96,1% din RCS & RDS, potrivit datelor disponibile în ultimul raport anual al companiei.

“DIGI, important furnizor de servicii de telecomunicații din România și Ungaria, anunță astăzi intenția de a lansa o ofertă publică inițială de acțiuni ordinare din clasa B către public, în România, și anumiți investitori instituționali și profesionali. DIGI intenționează să solicite admiterea Acțiunilor la tranzacționare pe Piața Reglementată la vedere operată de Bursa de Valori București în luna Mai 2017”, se arată în comunicatul companiei din 11 aprilie 2017.

Societatea intenționează să listeze cel puțin 25% din capitalul social subscris, presupunând că are loc exercitarea opțiunii de supra-alocare a 10% din acțiuni, imediat după admitere, precizează reprezentanții companiei.

Tranzacția constă în vânzarea unui pachet de acțiuni care va permite exitul unor acționari minoritari astfel încât compania nu va încasa bani în urma listării.

Pe bursa de la București, vor fi vândute acțiuni de clasa B, a căror valoare nominală este de 1 eurocent per titlu și conferă un drept de vot în timp ce acțiunile de clasa A ale Digi Communications au o valoare nominală de zece ori mai mare, adică de 10 eurocenți per titlu, și oferă 10 drepturi de vot.

Această împărțire a acțiunilor în două clase protejează poziția lui Zoltan Teszari, omul care controlează Digi Communications NV prin intermediul RCS Management. Deținătorii ambelor clase de acțiuni au aceleași drepturi la dividende, au mai precizat ieri reprezentanții companiei.

Conducerea companiei nu a anunțat până acum prețul pe acțiune ce va fi oferit investitorilor, însă surse din piață au estimat în aprilie 2016 pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO valoarea tranzacției în jurul a 500 mil. Euro.

„Ziua de astăzi marchează un moment istoric pentru DIGI Comunications N.V. și pentru economia românească, în general. În calitate de unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii de telecomunicații din România și Ungaria, intenția de listare la Bursa de Valori București este o oportunitate importantă pentru publicul românesc și va reprezenta o realizare de care vom fi foarte mândri. Investind în DIGI, investitorii obțin acces la un lider atractiv în industrie, cu o creștere structurală stabilă. Investitorii vor beneficia de expertiza echipei noastre de conducere și de o marcă cu o recunoaștere puternică pe piețele în care activăm și pe segmentele noastre de clienți. Consiliul de Administrație al Societății sprijină cu mândrie această etapă a dezvoltării noastre și așteaptă cu nerăbdare să lucreze cu acționarii viitori, în calitatea de societate cotată la bursă“, a declarat Serghei Bulgac, CEO al RCS & RDS și viitorul CEO al Digi Communications NV.

Managerii fondurilor de pensii și administratorii fondurilor de investiții, precum și investitori instituționali precum IFC sau BERD, vor avea ocazia de a-și completa portofoliile locale de investiții cu prima companie majoră de telecomunicații care vine pe bursă.

Tranzacția este intermediată de un sindicat format din Citigroup și Deutsche Bank, care acționează în calitate de Coordonatori Globali Comuni, și împreună cu BT Capital Partners S.A., BRD – Groupe Société Générale S.A., Société Générale S.A., Raiffeisen Bank S.A. și Wood & Company Financial Services, a.s. în calitate de Deținători Comuni ai Registrului de Subscrieri.

În cadrul procedurilor premergătoare listării, au avut loc la nivelul unor acționari tranzacții de schimburi de acțiuni Digi Communications NV, RCS Management și RCS & RDS.

În luna februarie, Digi Communications NV a convertit dividende plătibile către 2 acționari minoritari în credite pe termen scurt în valoare de 8,1 mil. Euro, cu scadența până pe 30 iunie și la un cost al dobânzii de 5% pe an.

În luna martie, Zoltan Teszari a schimbat un număr de 7,5 milioane de acțiuni RCS & RDS pentru 1.042 de acțiuni Digi Communications NV, conform raportului anual pe 2016 al companiei – mamă a RCS&RDS.

Tot în luna martie, acorduri de schimb de acțiuni au fost încheiate între Digi Communications NV și câțiva acționari minoritari ai RCS Management, prin care acționarii minoritari au schimbat 16.582 de acțiuni RCS Management cu 17.367.832 acțiuni RCS & RDS, precizează sursa citată.

De asemenea, pe 7 aprilie, board-ul companiei a fost autorizat să emită 99.494.060 acțiuni clasa A cu o valoare nominală de circa 9,95 mil. Euro, operațiune prin care capitalul social al companiei este majorat.

La 31 decembrie 2016, structura acționariatului Digi Communications NV era formată din RCS Management, care deținea 57,87% din acțiuni, Zoltan Teszari cu 4,6% din acțiuni, Carpathian Cable Investment Ltd cu 19,67%, Celest Limited Cipru cu 5,32%, Digi care deține 8,17% din propriul capital și alți acționari cu 4,38%, conform raportului anual al companiei – mamă a RCS & RDS.

În spatele vehiculului de investiții Carpathian Cable Investment Ltd ultimele date publice indică doi acționari – fondul american de hedging Eton Park care deține o treime din acest vehicul, și deci indirect o cotă de circa 6,8% din Digi Communications NV, celălalt acționar fiind britanicul Wayne Grant Quasha, cu două treimi din acțiunile Carpathian Cable Investment Ltd, și indirect cu circa 13,7% din Digi Communications NV.

Pe 23 martie, Eric Mindich, managerul fondului de hedging Eton Park, a anunțat că fondul va fi lichidat ca urmare a rezultatelor proaste din 2016, când activele fondului au scăzut cu 2 mld. Dolari până la nivelul de 7 mld. Dolari. În perioada de glorie a sa, Eton Park avea în 2011 în administrare active de 14 mld. Dolari, potrivit datelor publicate de către Reuters.

Eric Mindich a mai anunțat că intenționează să returneze circa 40% din banii investitorilor în fond până la finele lunii aprilie.

Acționarii din spatele Carpathian Cable Investment Ltd sunt, de altfel, cei mai importanți acționari minoritari ai Digi Communications NV, care așteaptă să își facă exitul în luna mai din afacerea controlată de Zoltan Teszari.

Zoltan Teszari este acționarul majoritar al grupului, și deci al Digi Communications NV, și va rămâne în această poziție și după listarea companiei pe bursă.

În legătură cu listarea pe bursă, Digi Communications NV, companie înregistrată în Olanda, își propune să mute sediul fiscal în România. Astfel, datorită nealinierii legislației fiscale românești la cea europeană, compania susține că se așteaptă ca emisiunea de obligațiuni de 350 mil. Euro cu maturitate în 2023 să devină subiectul unor taxe pe dobândă, estimările fiind că aproape 3,3 mil. Euro pe an vor fi tratate ca și cheltuieli cu dobânzile.

Anul trecut, compania – mamă a RCS & RDS și-a restructurat datoriile, printr-o emisiune de 350 mil.euro în luna octombrie plasată pe piețele externe la o dobândă de 5% pe an, prin care a fost plătită anticipat vechea emisiune din 2013, de 450 mil. Euro, contractată însă la o dobândă mai mare de 7,5%. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră în anul 2016 despre pregătirile RCS & RDS pentru lansarea noii emisiuni de obligațiuni.

Grupul și-a scăzut costurile de îndatorare beneficiind atât de o dobândă mai mică la obligațiunile vândute investitorilor, cât și de dobânzile mai bune oferite de bancheri. RCS & RDS a intrat astfel într-un acord global de împrumut în valoare de 1,687 mld. Lei (circa 375 mil. Euro). Refinanțarea datoriilor vechi ale grupului a avut în vedere reducerea expunerii la euro și mutarea noilor datorii în proporție majoritară către lei, valută în care sunt cele mai mari încasări ale grupului.

Grupul Digi Communications este format din Digi Communications NV, RCS & RDS și subsidiarele acestora. Operațiunile principale sunt grupate în RCS & RDS (în România), Digi T.S Kft în Ungaria, Digi Spania și Digi Italia.

Digi Communications a raportat pentru anul 2016 venituri de 842,8 mil. Euro, EBITDA ajustat de 263,3 mil. Euro și un profit net de 11,8 mil. Euro, conform raportului anual pe 2016.

Afacerile din România au generat în 2016 venituri de 612,7 mil. Euro, adică 72,7% din venituri totale, Ungaria fiind a doua piață cu venituri de 137,9 mil. Euro și o pondere de 16,4%, Spania cu 83 mil. Euro și circa 9,9% din veniturile totale, iar Italia aduce 9,2 mil. Euro grupului, respectiv 1,1% din veniturile totale.

 La finele anului trecut, grupul avea 13.400 de angajați.

Afacerea RCS&RDS a fost fondată în 1994, iar acum grupul construit în jurul său oferă cinci activități de bază – televiziune prin cablu, internet și date fixe, servicii de telecomunicații mobile, telefonie fixă și televiziune prin satelit de tip direct to home (DTH).

Compania s-a dezvoltat în cele două decenii prin creștere organică, combinată cu campanii de achiziție de operatori locali, finanțată atât din propriul numerar, cât și din credite bancare rostogolite periodic.

Pe piața locală, principalii săi competitori sunt Orange, Vodafone, Telekom România și UPC.

La nivel strategic, grupul este concentrat asupra operațiunilor din România și Ungaria, unde marca Digi are notorietate puternică printre consumatori, iar segmentul de extindere a portofoliului de operațiuni de telefonie mobilă este de asemenea în centrul planurilor sale de dezvoltare.

Grupul lui Teszari ajunge la 23 de ani de la înființare la bursă, după ce în noiembrie 2007 renunța la planul de listare a unui pachet de 15% din acțiuni pe bursa din Londra, tranzacție intermediată atunci de către băncile de investiții Morgan Stanley și UBS. Motivul invocat atunci a fost contextul de piață. Acum, peisajul în care a fost anunțată listarea este unul favorabil. Activitatea de listări pe bursele din Europa și întreaga regiune EMEIA este în creștere, în ciuda incertitudinii geopolitice, arată consultanții EY, care estimează că în primul trimestru al acestui an au avut loc la nivel global 369 de oferte publice care au atras 33,7 mld. dolari, marcând o creștere de 92% a numărului de IPO-uri și de 146% a capitalului atras, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. EY este auditor al rapoartelor financiare ale Digi Communications NV.

Pe bursa de la București, intrarea Digi Communications NV ar putea aduce cea mai mare listare a unei companii private locale și vine la mai puțin de jumătate de an după listarea MedLife în luna decembrie, tranzacție anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe  2 octombrie 2016. Inițial, planurile de listare ale grupului lui Zoltan Teszari vizau al doilea semestru din 2016, însă ulterior tranzacția a fost amânată pentru trimestrul al doilea din 2017.

brd iris Main

Kruk poartă negocieri finale pentru achiziția portofoliului neperformant Iris de 329 mil. Euro al BRD. Investitorul polonez a cumpărat în România portofolii bancare neperformante de peste 1 mld. Euro valoare nominală în doi ani

 

Compania poloneză Kruk de administrare a datoriilor poartă negocierile finale privind achiziția portofoliului neperformant scos de către BRD la vânzare în luna octombrie a anului trecut, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția are numele de cod Iris.

BRD a ieșit la vânzare cu un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 329 mil. Euro, în cadrul primei tranzacții majore a subsidiarei Societe Generale pe piața locală de profil.

Tranzacția coordonată de către o echipă de consultanți PwC, condusă până în luna martie de către britanicul Jonathan Wheatley, a atras interesul principalilor jucători locali, precum Kruk, Kredyt Inkaso, APS, Deutsche Bank sau B2 Holding, susțin surse din piață, o parte din aceștia înaintând oferte angajante.

Semnarea contractului de achiziție al portofoliului este așteptată să aibă loc în perioada următoare.

Părțile implicate nu au fost disponibile pentru comentarii pe marginea tranzacției.

Portofoliul neperformant al BRD, format în special din credite corporate și IMM, cuprinde circa 2.500 de împrumuturi acordate unui număr de aproximativ 1.400 de clienți. Portofoliul neperformant este garantat cu un colateral de proprietăți imobiliare de circa 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari.

Creditele au o vechime considerabilă, portofoliul oferind opțiuni limitate de valorificare.

Kruk a arătat în ultimii doi ani un apetit de achiziții pe piața locală din ce în ce mai mare. Printre tranzacțiile relevante semnate în perioada 2015 – 2016 se numără tranzacția Henri, prin care investitorul polonez a cumpărat un portofoliu neperformant de circa 185 mil. Euro de la Piraeus Bank România la un discount de 93,5% față de valoarea nominală, pentru care a plătit deci aproximativ 12 mil. Euro, conform datelor făcute publice de către Kruk.

Kruk tranzactii NPL baza 624

În primăvara lui 2016, după un tipar asemănător, Kruk a semnat achiziția unui nou portofoliu neperformant de la Piraeus Bank România cu o valoare nominală de 162 mil. Euro (tranzacția Elisabeth), format din 57,2% credite retail și 42,8% credite corporate, pentru  un preț de circa 9 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cea mai mare achiziție locală a Kruk a fost realizată în 2016 când investitorul polonez a semnat alături de IFC achiziția unui portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 597 mil. Euro, format din creanțe aparținând Bancpost,  creanțe ale Bancpost, ale ERB Retail Services IFN și ale ERB New Europe Funding II B.V. din Amsterdam. Pentru tranzacția Ursa, Kruk a anunțat că plătește 46 mil. Euro, iar partenerul său IFC că finanțează cu circa 20 mil. Euro achiziția.

Kruk s-a poziționat ca un veritabil cumpărător de serviciu pe portofoliile CEC Bank, așa cum APS și Deutsche Bank au fost perechea care a marcat cele mai importante achiziții de portofolii scoase la vânzare de către BCR.

În perioada 2015 – 2016, valoarea nominală a portofoliilor achiziționare de către Kruk în România trece de 1 mld. Euro, conform unor calcule ale jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Kruk este lider pe segmentul portofoliilor de credite de consum, însă în ultimii ani interesul polonezilor s-a mutat și spre portofoliile corporate, acolo unde jucători precum APS și Kredyt Inkaso își au centrul de greutate al propriilor portofolii locale.

Piața s-a aglomerat începând de anul trecut, după ce B2 Holding a intrat în România prin achiziția platformei bulgare de admnistrare de creanțe DCA, iar în acest an Top Factoring este în curs de a fi preluat de către suedezii de la Intrum Justitia, companie aflată într-o fuziune cu un alt gigant al sectorului de profil, Lindorff din Norvegia.

Rata creditelor neperformante a scăzut pe piața locală sub 10% în acest an, ca urmare a tranzacțiilor de anvergură din anii anteriori care au făcut din România cea mai mare și mai atractivă piață de profil din regiune pentru investitorii specializați în achiziția unor astfel de active.

O bună parte a acestor tranzacții de curățire a bilanțurilor netezește calea unor bănci chiar către exitul din România, dacă ne uităm la tranzacțiile anterioare cu portofolii ale Volksbank România și RBS Bank, iar apoi cele realizate de bănci grecești precum Piraeus sau Eurobank, care au demarat sau demarează tranzacții de vânzare de active la nivel local.

Kruk, unul dintre liderii din regiune de pe piața administrării portofoliilor de credite neperformante, a investit anul trecut 379 mil. Zloți (88 mil. Euro) în achiziția de astfel de active din România.

Achizițiile din România au o pondere de 29% din totalul investițiilor făcute de Kruk, piața locală fiind a doua ca mărime după cea din Polonia în portofoliul grupului.

De asemenea, veniturile obținute din portofoliile cumpărate de Kruk în România au fost în 2016 de 307 mil. Zloți (71 mil. Euro). Veniturile operaționale din România ale Kruk au crescut cu 21% anul trecut față de 2015.

Cea mai mare achiziție locală a fost investiția de 155 milioane zloți (circa 36 mil. Euro) a Kruk făcută alături de International Finance Corporation în preluarea portofoliului Eurobank cu o valoare nominală de 1,7 mld. Zloți (aproximativ 400 mil. Euro), precizează reprezentanții grupului.

Acțiunile Kruk sunt listate pe bursa de la Varșovia, unde capitalizarea de piață a companiei este de 4,817 mld. Zloți (1,137 mld. Euro).

NPL deals PwC Wheatley main

Omul din spatele celor mai mari tranzacții cu credite neperformante din România a plecat de la PwC la International Finance Corporation. Britanicul Jonathan Wheatley, care a coordonat vânzarea unor portofolii Volksbank, BCR, RBS, BRD de peste 6 mld. Euro valoare nominală totală, este noul șef pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord al DARP, programul prin care divizia Băncii Mondiale investește în achiziția de portofolii neperformante

Consultantul britanic Jonathan Wheatley, omul care a coordonat vânzarea unor portofolii bancare cu o valoare nominală totală de peste 6 mld. Euro pe piața din România, a plecat în luna martie de la PwC la International Finance Corporation, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale.

Wheatley este liderul pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord al programului DARP (Distressed Assets Recovery Program), program prin care IFC este investitor și finanțator al achizițiilor de credite neperformante vândute de bănci, inclusiv în România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De exemplu, cea mai mare tranzacție de vânzare de credite neperformante de pe piața locală, tranzacția Tokyo, a fost finanțată de către IFC prin programul DARP, IFC făcând consorțiu alături de Deutsche Bank și APS la achiziția portofoliului neperformant de 1,1 mld. Euro valoare nominală, vândut de către BCR în decembrie 2015. Tot prin DARP, IFC a investit și în finanțarea tranzacției Ursa, prin care Eurobank a vândut un pachet de credite neperformante de 597 mil. Euro către Kruk și IFC.

Wheatley ex PwC IFC

Jonathan Wheatley, fost Senior Director și lider al echipei PwC pentru Europa Centrală și de Est dedicate consultanței în tranzacții din domeniul serviciilor financiare și cu portofolii bancare

Jonathan Wheatley a fost “arhitectul” pieței de tranzacții cu portofolii bancare din România, prin rolul pe care l-a jucat în coordonarea echipelor de consultanți PwC implicate în vânzarea unor astfel de active.

Wheatley a venit la PwC în 2012, iar din 2014 a coordonat grupul de consultanți PwC dedicați fuziunilor și achizițiilor de bănci, respectiv a vânzării de portofolii bancare din Europa Centrală și de Est, unde mandatele sale au cumulat peste 7,5 mld. Euro valoare nominală în ultimii ani.

Printre tranzacțiile de referință locale pe care le-a coordonat pe partea de vânzare se numără tranzacția Phoenix (de vânzare a portofoliului neperformant de 500 mil. Euro valoare nominală de către Volksbank România în 2014, tranzacție care a pregătit exitul austriecilor din România), tranzacția Shift prin care banca britanică Royal Bank of Scotland și-a făcut exitul din România prin vânzarea portofoliului performant de corporate (cu active de 260 mil. Euro) sau tranzacția Iris, prima de talie majoră a BRD care vinde un pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de 329 mil. Euro.

Însă, Wheatley a modelat istoria pieței de profil prin seria de tranzacții de la BCR, unele dintre ele adevărate recorduri pentru Europa Centrală și de Est, care au atras în România fonduri de investiții globale precum Lone Star, Blackstone, Apollo, Fortress și multe altele.

Astfel, acesta și echipa sa au consiliat BCR în tranzacții precum Orion, de vânzare a unui portofoliu de 350 mil. Euro valoarea nominală, Saturn – cu un portofoliu neperformant de circa 430 mil. Euro sau Blue Lake, prin care anul trecut un portofoliu neperformant de 370 mil. Euro a ajuns la consorțiul format de EOS și norvegienii de la B2 Holding.

Tranzacția Neptun, prin care Erste a scos la vânzare în 2015 un portofoliu neperformant gigantic al BCR, de 2,7 mld. Euro valoare nominală, adică cea mai mare tranzacție de profil din regiune, s-a încheiat cu un eșec. În același an, a urmat tranzacția Tokyo, prin care o parte din activele fostei tranzacții Neptun au făcut parte din noul pachet scos la vânzare, a devenit cu o valoare transferată a creditelor neperformante de circa 1,1 mld. Euro cea mai mare tranzacția de profil din Europa Centrală și de Est, în contextul eșecului anterior al tranzacției Neptun.

Wheatley a coordonat tranzacții locale prin care portofolii bancare, performante și neperformante, cu o valoare nominală totală de peste 6 mld. euro, care au fost în derulare în ultimii 3 ani, potrivit datelor centralizate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe piața de fuziuni și achiziții, echipa PwC a consiliat grupul portughez BCP la exitul din România din 2014, prin care a vândut banca locală Millennium către grupul ungar OTP pentru 39 mil. euro plus rambursarea liniilor intragrup.

Wheatley a coordonat și procesul de vânzare derulat de PwC la Top Factoring, tranzacție prin care compania suedeză Intrum Justitia cumpără pachetul de 100% din acțiunile companiei locale de administrare de datoriilor pentru un preț de 15 mil. Euro. Tranzacția a purtat numele de cod Rose, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Wheatley, 41 de ani, și-a început cariera la PwC în 1996 unde a lucrat până în 2004 ca manager în biroul din Londra pe zona de bănci și piețe de capital. În perioada 2004 – 2011, acesta a fost la RBS, fiind implicat către finele acestei perioade de integrarea achiziției ABN Amro în RBS. După ce a revenit la PwC în 2012, a făcut parte din echipa de consultanți ai RBS pentru tranzacția de exit din România, unde fosta ABN Amro România a fost vândută în două tranzacții în 2013 (portofoliul de clienți retail și serviciul de Royal Preffered Banking) și în (portofoliul de clienți corporate) 2014 către UniCredit. Wheatley vorbește engleza, franceza și spaniola, și are o diplomă a Kings College din Londra.

Jonathan Wheatley trece astfel din noua poziție de cealaltă parte a mesei, adică de la consultanța de vânzare la negocierile de achiziție din noua sa calitate de exponent al unui finanțator și cumpărător de anvergura IFC.

DARP este un program creat de IFC după declanșarea crizei financiare pentru a ajuta la curățirea bilanțurilor băncilor prin alocarea de resurse în vederea achiziției de active depreciate ale instituțiilor de credit. Prin DARP, IFC a anunțat că va contribui cu 1,55 mld. Dolari pentru trei ani și se așteaptă să mobilizeze circa 5 mld. Dolari de la investitori privați, fonduri de investiții și alte instituții financiare internaționale pentru acest scop.

CEC Bank a ieșit pe piață cu tranzacția de vânzare a unui portofoliu neperformant cu o valoare nominală de peste 300 mil. Lei

CEC Bank, bancă aflată în portofoliul statului român, a scos la vânzare un portofoliu neperfomant cu o valoare nominală de peste 300 mil. Lei (aproximativ 70 mil. Euro), pentru care a invitat investitorii interesați să depună oferte, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul cuprinde atât credite garantate, cât și negarantate.

Banca de stat urmează să evalueze în această primăvară ofertele primite de la investitori și să selecteze un cumpărător, conform datelor disponibile din piață.

CEC Bank a tranzacționat și în anii anterior portofolii de credite neperformante, de valori mai mici față de cel scos acum pe piață. Compania poloneză Kruk de pe piața administrării datoriilor s-a poziționat ca unul dintre cei mai importanți cumpărător pe portofolii ale CEC Bank.

Un studiu recent al Deloitte, care analiza situația din 2015 a primelor zece bănci locale, situa CEC Bank pe poziția a doua după BCR cu o rată a creditelor neperformante de 17,5% în ansamblul portofoliului de credite, adică la o valoare de 519 mil. Euro.

Banca de stat a încheiat anul 2015 cu un profit de 10,99 mil. Lei, conform bilanțului făcut public de către Ministerul Finanțelor Publice.

CEC era poziționată la finele lui 2015 în primele șase bănci locale, cu un activ net bilanțier de 27,5 mld. Lei (circa 6,2 mld. Euro) și o cotă de piață de 7,3%.

Strategia băncii de stat este de a credita, cu precădere, sectorul IMM, agricultura și administrațiile publice locale.

Pe piața tranzacțiilor cu credite neperformante, concurența crește în contextul în care pe lângă APS, Kruk, EOS și Kredyt Inkaso, care au deja portofolii solide în administrare intră jucători cu forță financiară mare. Astfel, platforma poloneză de administrare a datoriilor GetBack a intrat în portofoliul fondului de investiții Abris Capital Partners. În anul 2016, norvegienii de la B2 Holding au intrat în România prin achiziția firmei bulgare DCA și, alături de EOS, au semnat achiziția portofoliului Blue Lake de la BCR.

În această săptămână, grupul suedez Intrum Justitia și-a anunțat intrarea în România prin achiziția platformei locale Top Factoring și este de așteptat să intre în cursa pentru achiziția de portofolii neperformante locale.

România a fost anul trecut cea mai dinamică piață de profil din regiune și a marcat vânzarea celui mai mare portofoliu din istoria pieței locale. Astfel, un consorțiu format de APS, Deutsche Bank și IFC au cumpărat portofoliul Tokyo de 1,1 mld. Euro valoare nominală de la BCR, prețul estimat al achiziției fiind în jurul a 150 mil. Euro.

Ca urmare a tranzacțiilor prin care BCR, Volksbank, Intesa, Piraeus Bank și Bancpost au vândut portofolii de valori semnificative în ultimii ani pentru a-și curăța bilanțurile sau a face exit din piață, rata creditelor neperformante a coborât în jurul pragului de 10%.

Prețul portofoliilor neperformante tranzacționate pe piața locală s-au scumpit în ultimii ani, afirmă investitorii în astfel de active. Reprezentanții APS spuneau, recent, că, de exemplu, pentru un portofoliu negarantat format din credite acordate persoanelor fizice se plătește în jurul a 40% din valoarea nominală a portofoliului.

Pentru acest an, datele Deloitte, confirmate de unii investitori locali, indică o piață a tranzacțiilor cu credite neperformante de 1,5 – 2 mld. euro.

Telecredit RC2 deal main

Omul de afaceri Ion Florescu preia prin intermediul fondului de investiții RC2 un pachet de 80% din compania de credite de consum Telecredit, afacerea controlată de Cătălin Neagu și soția sa. Familia Neagu obține un preț net de peste 2,5 mil. euro din vânzarea Telecredit. Vânzătorul a lucrat cu avocații DLA Piper, cumpărătorul cu The Law Chamber

Glasro Holding Limited, subsidiară a fondului de investiții  Reconstruction Capital II, cumpără un pachet de 74,5% din compania de credite de consum Telecredit IFN, controlată de către Cătălin Neagu, fondatorul și directorul general al Top Factoring, împreună cu soția sa.

Prețul de achiziție este de 2,67 mil. Euro ceea ce evaluează pachetul de 100% din acțiuni al Telecredit la 3,6 mil. euro. De asemenea, Glasro s-a angajat la o majorare de capital de 0,15 mil. Euro în Telecredit, ajungând astfel la o deținere de 80%.

În cadrul tranzacției, fondul de investiții Reconstruction Capital II l-a împrumutat pe Cătălin Neagu, care împreună cu soția sa au 100% din acțiunile Telecredit, cu 0,15 mil. Euro, împrumut fără dobândă, pentru a majora capitalul Telecredit. Împrumutul va fi rambursat din sumele încasate de Neagu din vânzarea Telecredit.

Familia Neagu va obține astfel o sumă netă de aproximativ 2,52 mil. Euro din vânzarea Telecredit. Adriana Neagu va rămâne cu o deținere de aproximativ 1,5%, iar Cătălin Neagu cu 18,5% din Telecredit în urma achiziției realizate de către fondul RC2.

Vânzătorul a fost consiliat în tranzacție de către avocații DLA Piper, în timp ce fondul de investiții Reconstruction Capital II a lucrat cu The Law Chamber, o firmă de avocatură înființată în 2007 de către foști avocați Linklaters, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Telecredit avea la 31 decembrie 2016 active nete neauditate de 0,75 mil. Euro și venituri totale de 1,13 mil. Euro cu un profit înainte de taxe de 0,35 mil. Euro și credite nete în portofoliu de 0,53 mil. Euro.

top factoring deal intrum main

Intrum Justitia, lider european în sectorul administrării datoriilor, a cumpărat pachetul integral de acțiuni al Top Factoring de la fondul de investiții Reconstruction Capital II și Cătălin Neagu într-o tranzacție totală de circa 25 mil. euro. Vânzătorii vor încasa aproximativ 15 mil. euro de la cumpărătorul suedez. Omul de afaceri Ion Florescu face al doilea exit în ultimele șapte luni. Vânzătorii au lucrat cu PwC și Schoenherr, iar cumpărătorul cu KPMG și firma de avocatură afiliată MMO

Compania suedeză Intrum Justitia, lider european în sectorul administrării datoriilor, a semnat un acord de achiziție pentru pachetul de 100% din acțiunile Top Factoring SRL, unul dintre jucătorii de pe piața de profil, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții Reconstruction Capital II, controlat de investitorul Ion Florescu,  își va face exitul din Top Factoring, prin vânzarea pachetului de circa 93% din companie. Este al doilea exit pentru fondul de investiții listat pe bursa din Londra, după ce în urmă cu șapte luni a ieșit din afacerea Albalact pentru aproximativ 19 mil. Euro. De asemenea, Cătălin Neagu, fondatorul companiei, a vândut către Intrum Justitia pachetul de 7,69% pe care îl deține la Top Factoring.

Valoarea de întreprindere a Top Factoring, care include prețul de vânzare, este de 25 mil. Euro și include și portofoliul de credite neperformante deținut de către Glasro Holding Limited, subsidiară a fondului de investiții Reconstruction Capital II. Valoarea exactă de întreprindere urmează a fi stabilită în momentul finalizării tranzacției.

Tranzacția trebuie aprobată de către autoritățile de reglementare și este așteptată să aibă loc în cursul trimestrului al doilea.

Prețul în numerar obținut de către fondul de investiții Reconstruction Capital II în urma exitului este de aproximativ 13,85 mil. Euro. Corespunzător, Cătălin Neagu urmează să încaseze pentru pachetul său de acțiuni circa 1,15 mil. euro.

Valoarea activului net la Top Factoring a fost evaluată la 11,28 mil. Euro la 31 decembrie 2016.

Mandatul de vânzare al Top Factoring l-au avut consultanții de la PwC. Vânzătorii au fost consiliați de către firma de avocatură Schoenherr, în timp ce Intrum Justitia a avut de partea sa consultant financiar pe KPMG, respectiv casa de avocatură afiliată a acesteia – MMO, pe partea de consultanță juridică, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cătălin Neagu va rămâne la conducerea Top Factoring, având astfel în față un mandat de patru ani în care va conduce practic operațiunile locale ale Intrum Justitia.

Cu această tranzacție, Intrum Justitia intră pe piața administrării datoriilor din România.

“Noi credem că piața românească pentru cumpărarea de datorii funcționează bine și are un potențial bun pentru creștere viitoare. Prin achiziția Top Factoring, ne vom extinde abilitatea de a oferi servicii clienților actuali într-o nouă geografie. Combinată cu relațiile puternice cu clienții și operațiunile eficiente, această achiziție va contribui la potențialul de creștere al Intrum Justitia din anii următori”, a spus Mikael Ericson, Președinte și Director general al Intrum Justitia.

Top Factoring va intra astfel în portofoliul Intrum Justitia din Europa Centrală.

Grupul Top Factoring, format din Top Factoring SRL și portofoliul de credite neperformante administrat de către Glasro, a înregistrat în 2016 un profit net de 4,47 mil. euro, respectiv un nivel al câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 6 mil. euro la venituri nete de 8,6 mil. euro.

Bugetul pe 2017 este construit pe încasări brute de 15 mil. euro, investiții noi de 5,5 mil. euro în achiziții de portofolii și EBITDA de 3,2 mil. euro.

Anul trecut, Glasro a investit 9 mil. euro în achiziția de portofolii, investiții finanțate printr-o combinație de credit bancar și capital propriu.

La finele anului 2016, grupul Top Factoring deținea portofolii cu o valoare contabilă de 16,8 mil. euro. Datoriile către bănci se ridicau la 9 mil. euro.

Afacerea Top Factoring a fost fondată de către Cătălin Neagu în anul 2006 și este cel mai profitabil activ din portofoliul fondului de investiții Reconstruction Capital II, din care mai fac parte producătorul de vopsea Policolor București și Mamaia Resort Hotels pe piața hotelieră.

Fondul de investiții RC2, controlat de investitorul Ion Florescu, are o valoare de piață pe bursa din Londra de 23,95 mil. lire sterline (28 mil. euro).  RC2 și-a vândut în septembrie pachetul de 25% din Albalact, liderul pieței de lactate, către grupul francez Lactalis pentru 19,6 mil. euro.

Intrum Justitia, cu o valoare bursieră de 24,2 mld. coroane suedeze (2,547 mld. euro) pe bursa din Stockholm, este în curs de fuziune cu un alt gigant al sectorului de administrare a datoriilor din Europa, Lindorff din Norvegia.

Acționarii Intrum Justitia urmează să preia pachetul majoritar, iar cei ai Lindorff în jurul a 45% din noua entitate, în care fondul de investiții Nordic Capital Fund VIII va deveni cel mai mare acționar.

Intrum Justitia a raportat pentru anul trecut venituri 6,088 mld. coroane suedeze (circa 640 mil. euro), în timp ce Lindorff a realizat venituri nete de 647 mil. euro. Veniturile combinate ale celor două entități se apropie astfel de 1,3 mld. euro.

Pe piața locală a creditelor neperformante, cea mai atractivă din regiune, a înregistrat nu doar cele mai mari tranzacții cu portofolii, ci a intrat și în faza unei consolidări la nivelul operatorilor de profil. Astfel, norvegienii de la B2 Holding au preluat anul trecut firma bulgară de colectare de creanțe DCA, cu operațiuni în România și Bulgaria.

De asemenea, fondul de investiții Abris Capital a preluat platforma poloneză de administrare a datoriilor GetBack, activă și în România.

Intrum Justitia, care urmează să finalizeze fuziunea sa cu Lindorff, intră astfel pe o piață locală a portofoliilor neperformante, unde au poziții puternice Kruk, APS, EOS, Kredyt Inkaso, și în care un alt jucător major proaspăt intrat pe piață are planuri de creștere. Tranzacțiile cu credite neperformante au ajuns anul trecut la 1,5 – 2 mld. euro, conform datelor Deloitte.

Agenția de administrare a rezervelor valutare a Chinei și Fondul Petrolier de Stat din Azerbaidjan au intrat co-investitori alături de BERD în afacerea Profi. BERD despre tranzacția prin care a intrat acționar minoritar în lanțul de supermarketuri: “Investiția în Profi alături de Mid Europa este un proiect în portofoliul fondului de investiții Equity Participation Fund“

Investiția de capital de 25 mil. Euro a BERD în afacerea Profi, anunțată recent, este un proiect aflat în portofoliul Equity Participation Fund, fond de investiții în care au investit statul chinez și cel azer, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

SAFE, administratorul rezervelor valutare de peste 3.000 mld. dolari ale Chinei, și SOFAZ, fondul petrolier din Azerbaidjan cu active de peste 33 mld. dolari, sunt principalii investitori în fondul de investiții ridicat de BERD, partenerul atras ca acționar în Profi de către Mid Europa.

“Într-adevăr, investiția în Profi alături de Mid Europa este un proiect în portofoliul EPF (fondul de investiții Equity Participation Fund – n.r.). Din păcate, nu putem dezvălui care este participația (în Profi – n.r.) și, așa cum deja știți, noi am făcut o investiție de capital de 25 mil. euro“, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Olga Roșca din partea Departamentului de comunicare al BERD.

Fondul de investiții Equity Participation Fund (EPF) dă posibilitatea unor investitori instituționali globali să co-investească alături de BERD în investițiile directe de capital ale acesteia, astfel încât EPF va avea automat o cotă de participare de 20 – 30% în fiecare proiect de investiții al BERD considerat eligibil, proiect de peste 10 mil. Euro.

Diferența față de un fond de investiții clasic este aceea că BERD este acționar direct în companiile în care investește, așa cum este cazul și la Profi, iar EPF și, implicit, co-investitorii în fond, vor avea participații indirecte prin intermediul unui mecanism numit equity return swap.

“În ceea ce privește investitorii în EPF, în septembrie 2016, banca (BERD – n.r.) a avut o primă închidere (a fondului de investiții – n.r.) cu angajamente de 350 mil. Euro din partea State Administration of Foreign Exchange (SAFE) din China și State Oil Fund of Azerbaidjan (SOFAZ). Fondul a avut un start bun cu câteva investiții: Group Allegro în Polonia, Dundee Precious Metals și Profi Rom Food“, a precizat Olga Roșca din partea BERD.

SAFE este agenția guvernamentală a Chinei, însărcinată cu reglementarea activităților pe piața schimburilor valutare și are în administrare rezervele valutare ale statului chinez, care depășeau 3.000 mld. Dolari în decembrie 2016.

SAFE a investit 250 mil. Euro în EPF, fondul de investiții ridicat și administrat de către BERD.

Fondul Petrolier de Stat din Azerbaidjan (SOFAZ) avea în 2016 active sub administrare de 33,15 mld dolari. SOFAZ a investit 100 mil. Euro în capitalul EPF.

EPF va avea o durată de viață de 12 ani pornind de la prima închidere a fondului, în septembrie 2016. Închiderea finală a fondului de investiții EPF este estimată să aibă loc în luna septembrie a acestui an. Mecanismul de funcționare al EPF prevede ca investitorii în fond să aibă posibilitatea să vândă înapoi către BERD participațiile indirecte care nu au fost valorificate pe perioada duratei de viață a fondului de investiții.

EPF participă astfel la investițiile directe de capital ale BERD pe piețele din Europa Centrală și de Est, Asia Centrală, regiunea sudică și estică a Mediteranei, inclusiv în Turcia.

EPF vizează o rată de rentabilitate a portofoliului de 15% și un număr de circa 50 de investiții în funcție de mărimea tichetului.

Până acum, din portofoliul EPF fac parte investiția în grupul Allegro din Polonia, unde BERD a contribuit cu un capital de 24 mil. Euro alături de Mid Europa, investiția în Dundee Precious Metals, o companie minieră canadiană cu operațiuni în Bulgaria, unde BERD a investit capital de 31 mil. Euro. Ambele proiecte erau deja în ianuarie în faza în care banii de investiții erau virați, potrivit unui document de prezentare al EPF.

În luna februarie, proiectul de investiție de capital de 25 mil. Euro al BERD în Profi alături de Mid Europa era în faza în care a fost semnat. Un alt proiect aflat în portofoliul EPF este o investiție de capital de 50 mil. Euro a BERD într-un producător de ambalaje din Turcia.

BERD este cel mai puternic investitor în România, unde finanțează proiecte din diferite industrii pe mai multe canale, fie prin finanțări directe, sindicalizate, prin emisiuni de obligațiuni, prin investiții de capital în tranzacții pe piața de capital, inclusiv listări, prin investiții directe de capital sau, indirect, prin fonduri de investiții administrate de manageri de capital privat precum Mid Europa Partners, Enterprise Investors, Resource Partners, Axxess Capital, Value 4 Capital și mulți alții.

BERD are o investiție cumulată de 7,494 mld. Euro în România. În portofoliul său local, s-au strâns până acum 392 proiecte, din care 158 de proiecte sunt active. În 2016, BERD a investit în România 201 mil. Euro și s-a implicat în 15 proiecte, ambii indicatori fiind la cel mai scăzut nivel din 2011 până acum.

Investiția de capital a BERD în Profi din acest an vine după ce în urmă cu un an instituția financiară internațională contribuia cu 109,5 mil. Lei la un împrumut sindicalizat alături de Raiffeisen în valoare totală de 177 mil. Lei.

Mid Europa a cumpărat 100% din acțiunile companiei Profi Rom Food în luna februarie pentru care a anunțat anterior că plătește 533 mil. Euro în numerar către Enterprise Investors.

Pentru plata prețului de achiziție a Profi, Mid Europa Partners a folosit bani din capitalul fondului de investiții Mid Europa Fund IV de 800 mil. Euro ridicat în 2014. O altă parte din bani a provenit dintr-un credit bancar în valoare de 1,38 mld.Lei (circa 305 mil.Euro) contractat pe 7 februarie, de la Citibank, ING Bank, Raiffeisen Bank International, Erste Group Bank, Banca Transilvania și UniCredit. O altă sursă de bani au fost co-investitorii care alături de Mid Europa au decis să vină cu propriul capital în afacerea Profi, așa cum este cazul BERD.

BERD a aprobat o investiție de capital de 40 mil. Euro în Accession Mezzanine Capital IV, un nou fond de investiții mezanin care vrea să strângă 250 mil. Euro pentru tranzacții în România și în regiune. Managerii de capital privat activi la nivel local strâng fonduri de investiții regionale al căror capital total trece de 1 mld. euro

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a aprobat în board-ul instituției o investiție de capital de 40 mil. Euro într-un nou fond de investiții ridicat de Mezzanine Management. BERD a fost unul dintre investitori și în cazul celor trei fonduri de investiții ridicate anterior de către Mezzanine Management.

Accession Mezzanine Capital IV are o capitalizare – țintă de 250 mil. Euro și este orientat către investiții pe piețele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România. De asemenea, noul fond de investiții ridicat de către Mezzanine Management ar putea investi selectiv în Turcia și Grecia, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul va viza companii de talie mică și mijlocie prin investiții de tip mezanin, care combină structuri de finanțare și investiții în acțiuni.

În acest moment, mai mulți manageri de capital activi în România sunt în diferite stadii de ridicare a unor noi fonduri de investiții cu focus pe piața locală și pe altele din regiune.

Fonduri noi de investiții cu capitaluri proaspete de peste 1 mld. Euro sunt astfel în curs de ridicare, conform datelor centralizate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Abris Capital Partners și Resource Partners sunt printre managerii de capital aflați în fază avansată cu ridicarea noilor fonduri de investiții. Astfel, Abris strânge al treilea său fond de investiții, Abris CEE Mid – Market Fund III, cu o capitalizare – țintă de 500 mil. Euro, pentru care principalele piețe vizate sunt Polonia și România, potrivit datelor făcute publice de către International Finance Corporation. De asemenea, Resource Partners a făcut prima închidere a ultimului fond pe care îl ridică pentru regiune, după ce a strâns 100 mil. Euro de la investitori. Capitalizarea – țintă a Resource Eastern European Equity Partners II este de 200 mil. Euro.

Pe lângă aceștia, și alți manageri de capital privat încearcă să convingă investitorii să le încredințeze banii pentru noi investiții în regiune.

Mezzanine Management este un manager de capital privat al cărui istoric investițional local este legat de producătorul de ape Carpatina, în care a intrat în iunie 2008, și Imcorp pe piața explorării și extracției de minerale industriale, unde a investit în iulie 2008. De asemenea,  Accession Mezzanine Capital III, administrat de Mezzanine Management, a susținut în 2015 grupul american GP Paine & Partners la achiziția Spearhead International printr-un pachet de finanțare de 30 mil. Euro. Spearhead avea la acel moment un portofoliu de operațiuni în agricultură de 85.000 hectare în România, Polonia, Cehia, Slovacia și Marea Britanie.

În mai 2014, expunerea Mezzanine Management față de piața locală s-a mărit, în condițiile intrării ca acționar minoritar în afacerea lanțului de centre de radioterapie Amethyst.

Inițial, fondul de investiții Accession Mezzanine Capital III, administrat de Mezzanine Management, a acordat Amethyst o facilitate de credit de tip mezanin în valoare de 21 mil. Euro, iar în aprilie 2015 a participat alături de alți acționari la majorarea de capital a companiei astfel încât finanțarea acordată afacerii s-a extins la circa 25 mil euro.

Finanțarea de tip mezanin combină acordarea de împrumuturi subordonate cu investițiile de capital prin care sunt preluate participații în compania – țintă.

Împrumuturile subordonate, spre deosebire de cele bancare, sunt convertibile în acțiuni ale companiei finanțate în momentul ajungerii finanțării la scadență dacă banii nu au fost rambursați.

De aceea, fondurile de mezanin sunt un canal alternativ de finanțare a unei afaceri la creditul acordat de o bancă și la banii cu care vin acționarii companiei. Finanțarea de tip mezanin acoperă un risc de credit mai mare decât cel la care o bancă acceptă să se expună, perioada de acordare poate fi de circa 6 – 10 ani, iar costul ei poate fi cu 150 – 300 puncte de bază peste cel al împrumutului acordat de o instituție bancară.

Capitalul alocat de către Mezzanine Management pentru o investiție este între 5 și 25 mil. euro

Mezzanine Management, firmă de investiții fondată în 2000 de austriacul Franz Hörhager cu focus pe piețele din Europa Centrală și de Est.

Mezzanine Management administrează trei fonduri de investiții mezanin – AMC I (lansat în mai 2003 cu o capitalizare de 115 mil. euro), AMC II (lansat în mai 2007 cu fonduri disponibile de 261 mil. euro) care a investit în Carpatina și Imcorp din România, respectiv AMC III (lansat în decembrie 2010 cu un capital de 200 mil. euro), acesta din urmă investind în Amethyst.

Din capitalul administrat de AMC II, în România au fost investite aproximativ 9% (în jurul a 23 mil. euro), în timp ce în capitalul AMC III, piața locală are o pondere de 14%, adică undeva la aproximativ 28 mil. euro.

Unul dintre cei mai importanți investitori de capital în AMC III este guvernul american, care a contribuit cu 75 mil. dolari la ridicarea fondului de investiții prin intermediul Overseas Private Investment Corporation (OPIC).

Fondurile de investiții sunt, prin natura lor, cei mai activi jucători pe piața de fuziuni și achiziții.

Piața locală de private equity însumează jucători de calibru diferit, de la fonduri de țară dedicate așa cum este cazul Catalyst România, care vizează tichete de tranzacție între 0,2 și 2 mil. euro, la manageri de capital precum Axxess Capital, Resource Partners, Oresa Ventures, care se orientează, de regulă, către investiții în medie în marja 5 – 15 mil. euro, în timp ce manageri de capital privat precum Enterprise Investors, Abris Capital Partners și Mid Europa Partners vizează, de obicei, tichete de investiție mai mari.

În noiembrie 2016, Mid Europa Partners a semnat achiziția a 100% din lanțul de comerț Profi pentru 533 mil. euro în numerar de la Enterprise Investors, ceea ce marchează un record în istoria tranzacțiilor locale de secondary, realizate adică între fonduri de investiții, respectiv un record absolut în istoria pieței de retail din România.

SOLINA MAIN

Levente Bara a vândut afacerea Supremia către compania franceză Solina. Liderul local al pieței de condimente ajunge indirect în portofoliul fondului francez de investiții Ardian. O echipă KPMG, condusă de către partenerul M&A Bogdan Văduva, a avut mandatul de vânzare al Supremia, în timp ce cumpărătorul a lucrat cu PwC România și avocații de la David & Baias

Compania franceză Solina, jucător global în producția de ingrediente pentru industria alimentară, a semnat contractul de cumpărare a pachetului de 100% din acțiunile Supremia Group, deținut de către antreprenorul Levente Bara.

Acordul  este condiţionat de aprobarea din partea Consiliului Concurenței, care este aşteptat în următoarele luni.

Omul de afaceri Levente Bara își face astfel exitul din afacerea pe care a pornit-o în anul 2000, după ce în luna februarie a ieșit și din acționariatul fabricii de conserve Prefera Foods în urma unei tranzacții prin care pachetul său de 25,69% a fost preluat de către Crisware Holdings, companie controlată de către omul de afaceri Raul Ciurtin.

O echipă de consultanți KPMG, condusă de către Bogdan Văduva, Partener fuziuni și achiziții, a avut mandatul de consultant financiar de vânzare a Supremia. Vânzătorul a fost asistat pe partea de consultanță juridică de către cabinetul avocatului Bogdan Puiu.

De cealaltă parte, Solina a lucrat cu consultanții PwC România și firma de avocatură afiliată, David & Baias.

Părţile au convenit să nu dezvăluie valoarea tranzacţiei.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că prețul pe care îl va plăti Solina pentru achiziția pachetului de acțiuni al Supremia s-ar situa în jurul a 30 mil. Euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate.

Tranzacția de vânzare a Supremia a început anul trecut și a atras interesul mai multor investitori, atât investitori strategici, cât și fonduri de investiții.

Pentru Solina, achiziția reprezintă încă un pas în strategia sa de expansiune în industria alimentară Europeană.

„Supremia este o companie mare, care a avut o creştere puternică în ultimii 10 ani. Este condusă de o echipă de manageri cu orientare anteprenorială și care a construit un impresionant portofoliu de soluţii funcționale şi mixuri personalizate, având o fabrică modernă în Alba Iulia. Compania a dezvoltat de asemenea un lanţ strategic de aprovizionare şi procesare a condimentelor. Suntem foarte pozitivi cu privire la echipa Supremia şi suntem dornici să incepem să lucrăm împreună ca membrii noi ai familiei Solina”, a declarat Laurent Weber, CEO Solina Group.

”Acest acord este un pas major pentru noi în special în Europa de Est și Supremia va deveni centrul nostru regional. Suntem angajați într-o expansiune în Europa prin intermediul unei strategii de creștere în toate pieţele majore şi această achiziţie se potriveşte perfect reţelei de centre de servicii de pe continent. Clienţii ambelor grupuri vor beneficia de ceea ce va fi cea mai mare reţea de R&D (cercetare & dezvoltare) și producţie de ingrediente și condimente din Europa”, a mai spus reprezentantul cumpărătorului.

„Suntem hotărâţi să rămânem o companie extrem de inovatoare oferind servicii profesionale clienților precum şi o companie foarte agilă. Această achiziție va înseamna eficientizarea procesului de achiziţii, de asemenea oferind oportunităţi unice de creștere a business-ului pentru furnizorii noștri preferați”, a mai spus Laurent Weber.

„Supremia este astăzi un jucător important pe piața de ingrediente alimentare din Europa și a avut o creştere foarte rapidă în ultimii 15 ani, bazată pe un sistem de management eficient și eficace şi o echipă de management puternic motivată și aderentă valorilor companiei. Am realizat de curând că menţinerea unei astfel de direcţii de creștere ca acționar unic, este din ce în ce mai dificilă şi am decis acum un an găsirea partenerului potrivit pentru Supremia. Solina este cel mai bun partener pentru noi și pentru viitorul organizaţiei noastre având un potențial de dezvoltare interesant iar grupul nou format va deveni mai puternic şi un partener mai atractiv pentru clienţii noştri”, a declarat Levente Hugo Bara, proprietarul Supremia Grup.

Cu sediul în Alba Iulia, România, Supremia este lider pe piața de ingrediente alimentare și condimente din România fiind activă în Europa de Est și Vest, precum şi Scandinavia.

În decembrie 2015, Supremia a cumpărat firmele daneze Tamaco Trading și Tamaco Pack pentru a-și extinde operațiunile pe piețele scandinave. Tranzacția a fost de aproximativ 3 mil. euro, fiind vorba de o plată în numerar pentru preluarea celor două companii daneze. Prețul a fost plătit la finalizarea achiziției pe 18 decembrie 2015, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, iar contractul de achiziție a fost semnat pe 10 decembrie 2015.

De când a înființat compania în anul 2000, Levente Bara a construit un grup care are mai mult de 300 de angajaţi şi vânzări de 52,10 mil.  euro  în 2016. În urma achiziţiei, echipa de management va rămâne în cadrul companiei.

Levente Bara va deține poziția de director general al Supremia Group până în luna mai, când această poziție va fi preluată de către Ciprian Grădinariu.

Supremia Grup produce ingrediente alimentare printre care condimente, mixuri, arome, membrane și stabilizatori alimentari.

Compania are un portofoliu divers de clienți printre care se numără Angst, Fox, Elit (industria cărnii), Albalact (lactate), Dr Oetker (industrie alimentară), Heidi (ciocolată) sau RoStar (biscuiți).

Printre concurenții Supremia pe piața ingredientelor alimentare se numără germanii de la Fuchs sau Puratos.

În 1999, Levente Bara a absolvit Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. În perioada 1999 – 2000, acesta a lucrat ca inginer tehnolog în industria alimentară la Almelar Impex din Târgu Mureș. Bara vorbește româna, maghiara și engleza.

Cumpărătorul Supremia, firma franceză Solina a luat naștere în urma fuziunii din 2012 dintre Savena Group și Sfinc Group. În anul 2011, Sfinc a deschis birouri în România.

Cu sediul în Franţa, compania are în jur de 1.200 de angajați, prezenţă directă în 17 ţări și deserveşte clienţi în mai mult de 75 de ţări.

Solina Group a raportat pentru anul 2015 vânzări nete de 315 mil. Euro.

În anul 2015, fondul de investiții francez Ardian a intrat ca acționar în afacerea Solina, iar în februarie 2016 a devenit acționarul majoritar al afacerii. Fondatorul Solina, Eric Terré, deține poziția de președinte al Consiliului de Supraveghere al Solina.

Afacerea Solina s-a dezvoltat rapid prin creștere organică și o campanie de achiziții, cifra de afaceri ajungând de la 75 mil. Euro la 315 mil. Euro într-o perioadă de cinci ani.

Ardian, acționarul majoritar al Solina, a fost fondat în 1996 și este condus de către Dominique Senequier. Ardian este un manager de fonduri de investiții care are sub administrare active de 60 mld. Dolari.

În 2015, Ardian s-a numărat printre investitorii interesați de preluarea unui pachet minoritar de acțiuni la MedLife, în contextul demersurilor de exit ale fondului de investiții Value 4 Capital, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

bancpost main

Eurobank: Vizăm să vindem pachetul majoritar din Bancpost, ERS și leasing, toate împreună considerate ca fiind perimetrul tranzacției. Așteptăm ofertele neangajante în luna mai

Grupul bancar elen Eurobank așteaptă în luna mai primele oferte pentru Bancpost și pentru alte active financiare locale care fac parte din tranzacția cu nume de cod Florence.

Tranzacția este considerată de către experții în fuziuni și achiziții ca fiind cea mai importantă în acest moment în întregul sector bancar local, dat fiind calibrul acesteia.

“Noi vizăm să vindem pachetul majoritar în Bancpost, ERS și Leasing, toate împreună fiind considerate perimetrul tranzacției. Ofertele neangajante sunt așteptate în cursul lunii mai. Suntem într-o fază timpurie a procesului așa că nu putem comunica mai multe informații“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, Director General al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias.

Acesta nu a precizat care este mărimea pachetului de acțiuni din Bancpost scos la vânzare.

La începutul lunii februarie, un bancher Eurobank declara, citat de către Reuters, că banca elenă nu vrea să se retragă în întregime din România, ci să atragă un partener strategic astfel încât expunerea locală să fie redusă conform angajamentelor luate față de Comisia Europeană.

Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul Canadian Fairfax, unul dintre cei mai importanți acționari ai Eurobank.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO  a scris în premieră pe 20 ianuarie 2016 că Eurobank a angajat bancherii HSBC pentru o evaluare a opțiunilor strategice la Bancpost, deși la acel moment banca – mama susținea că nu există un plan privind o potențială vânzare a băncii.

În 2016, Eurobank și National Bank of Greece, proprietarul Banca Românească, au purtat negocieri pentru o tranzacție la nivelul subsidiarelor din România în cadrul unui plan mai larg în regiune.

După ce discuțiile între cele două părți au picat, astăzi ambele subsidiare locale ale băncilor elene – Banca Românească și Bancpost – sunt la vânzare, însă procesele de vânzare sunt încă în faze incipiente.

În paralel, Bancpost a trecut la procesul de curățire al bilanțului de creditele neperformante, mișcare utilizată în 2014 și de grupul austriac Volksbank ca o măsură premergătoare tranzacției de vânzare a băncii. Astfel, Eurobank a anunțat vânzarea unui pachet de credite neperformante al Bancpost și al altor subsidiare, pachet cu o valoare nominală de 597 mil. Euro, către un consorțiu format de Kruk și International Finance Corporation. În cadrul tranzacției cu nume de cod Ursa, prezentată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Bancpost avea la finele lui 2015 o cotă de piață de 3% după activul net bilanțier la o valoare a acestuia de 11,38 mld. Lei (2,6 mld. Euro), fiind în primele nouă bănci din sistem, conform ultimului raport anual al băncii centrale.

Bancpost a raportat în ultimul său bilanț public un profit pentru exercițiul financiar 2015 de 35,2 mil. Lei (7,9 mil. Euro).

Dintre potențialii candidați la achiziția subsidiarei grupului elen, banca ungară OTP și-a declarat recent intenția de a depune o ofertă la Bancpost.

Sandor Csanyi, directorul general executiv al OTP Bank, în cadrul unui interviu acordat săptămâna trecută agențiilor de presă Reuters și Bloomberg, afirma că grupul pe care îl conduce este în acest moment implicat într-un proces de due diligence privind achiziția unui activ pe piața bancară din România și că va examina fiecare bancă din cele scoase la vânzare pe piața locală.

Pe lângă Bancpost, tranzacția Florence mai cuprinde compania de credite de consum ERB Retail Services IFN și ERB Leasing.

ERB Retail Services IFN a raportat pentru 2015 un profit net de 42,8 mil. Lei (9,6 mil. Euro) la venituri totale de 119,7 mil. Lei (26,9 mil. Euro).

De asemenea, ERB Leasing a înregistrat în 2015 un profit net de 5,9 mil. Lei (1,3 mil. Euro) la venituri totale de 110,9 mil. Lei (24,9 mil. Euro), potrivit ultimului bilanț public.

Bancpost, bancă fondată de statul român în 1991, este principalul activ al Eurobank în România. Grupul elen a preluat în 2003 pachetul majoritar al Bancpost, iar în 2009 a ajuns la o participație de 99% în banca locală.

Pe piața bancară locală este, în acest moment, un grup de bănci la vânzare printre care Banca Românească, Bancpost, Veneto Banca, și un alt grup format din potențiali investitori, pe de o parte, jucători deja prezenți precum Banca Transilvania, OTP, Garanti Bank, Axxxess Capital (principalul acționar al Carpatica), Raiffeisen, pe de altă parte investitori care caută să intre pe piață, printre aceștia fiind și fonduri de investiții JC Flowers.

Anterior, au existat încercări eșuate de vânzare la nivel local. Astfel, în 2015, Piraeus Bank a derulat o tranzacție de exit din România, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în iunie 2015, în urma căreia fondul american de investiții JC Flowers a depus o ofertă de preluare a subsidiarei locale, respinse însă de conducerea din Atena a grupului – mamă.

Contextul actual este marcat de presiunea existentă asupra băncilor – mamă din Grecia de a-și reduce expunerile în regiune, iar aici România ocupă un loc central, ceea ce poate constitui premisele pentru finalizarea unor astfel de tranzacții locale de vânzare realizate de bănci elene.

Grupul sud – african Growthpoint își finanțează achiziția a 27% din Globalworth prin credite bancare de 100 mil. Euro și derivative de swap valutar pe rata dobânzii de 86 mil. euro. Din banii proaspeți aduși de Growthpoint o parte merg pentru a acoperi tranzacția de 42 mil. Euro a Globalworth de preluare a depozitului Dacia de la Pitești

 

Growthpoint, unul dintre cei mai puternici investitori sud – africani în active imobiliare, își finanțează tranzacția de intrare pe piața imobiliară din România printr-o combinație de credite bancare cu derivative de swap valutar pe rata dobânzii.

Pentru achiziția a 26,9% din Globalworth, fondul sud – african Growthpoint a venit cu fonduri de 186,4 mil. Euro, din care 100 mil. Euro înseamnă credite bancare, iar restul de 86,4 mil. Euro provin dintr-un produs derivativ de swap valutar pe rata dobânzii, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Finanțarea are o maturitate de 4,2 ani. De asemenea, împrumuturile în euro ale Growthpoint utilizate în tranzacția de la Globalworth au o dobândă fixă de 2,6% pe an și o maturitate de 9,9 ani.

Printr-un produs de finanțare derivativ de tipul swap-ului valutar încrucișat pe rata dobânzii (cross currency interest rate swap), o companie care se împrumută într-o valută poate plăti dobânda într-o altă valută. De asemenea, printr-un astfel de produs de finanțare, o companie poate trece de la o dobândă variabilă la plata unei dobânzi fixe, explică specialiștii contactați de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Derivativele de tipul swap-ului valutar pe rata dobânzii permit unei companii să facă hedging pentru a se proteja de riscurile cursului de schimb între diverse valute în care a contractat finanțări, pentru a-și putea reduce costurile finanțării în ansamblu.

Growthpoint are împrumuturi contractate în ranzi sud – africani, dolari australieni și euro, potrivit datelor făcute publice de către grup.

Achiziția pachetului de 26,9% din Globalworth a contribuit la creșterea cu 24,8% a împrumuturilor contractate în ranzi sud – africani.

În acest context, Growthpoint are o strategie activă de hedging și de fixare a dobânzii la finanțările contractate. Compania are un mix diversificat de finanțare a investițiilor, din care fac parte și emisiunile de obligațiuni.

Fondurile proaspete de 186,4 mil. Euro aduse de Growthpoint la Globalworth asigură grupului sud – african poziția de principal acționar în fondul de investiții condus de Ioannis Papalekas, și indirect intrarea pe piața imobiliară din România, având în vedere că Globalworth admninistrează un portofoliu de proprietăți evaluat la 1 mld. Euro.

Aportul de capital al Growthpoint contribuie, de asemenea, la refinanțarea datoriilor Globalworth, proprietarul celui mai mare portofoliu de spații de birouri din România, la o dobândă de 3 până la 4%, mai mică deci față de nivelul actual de 5%.

Growthpoint, unul dintre cele mai mari grupuri sud – africane de investiții imobiliare, a investit în afacerea Globalworth pentru a intra pe piețele din Europa Centrală și de Est, ca parte a strategiei sale de a-și diversifica la nivel internațional portofoliul de proprietăți, care mai cuprinde Africa de Sud și Australia.

În decembrie 2016, Globalworth a anunțat că a atras fonduri proaspete de 200 mil. Euro de la Growthpoint, care vine cu 186,4 mil. Euro, iar restul de la Oak Hill, bani din care sunt finanțate achiziții și investiții de extindere a portofoliului din România. Din acești bani, o parte au mers către finanțarea achiziției Globalworth de 42,5 mil. Euro a depozitului Dacia de lângă Pitești de la omul de afaceri israelian Simon Roth.

Growthpoint a cumpărat 24,3 milioane de acțiuni Globalworth pentru 186,4 mil. Euro, iar alte 1 milion de acțiuni vor fi emise în decembrie 2017.

Randamentul investiției de capital Growthpoint în Globalworth este de 6%.

Un fond de pensii guvernamental din Africa de Sud este cel mai important acționar în Growthpoint, cu 13,2%, urmat de Investec  Asset Management cu 6,9%, Stanlib Asset Management cu 6,4%, iar Southern Palace Properties deține 5,7%.

Growthpoint are o valoare bursieră pe bursa de la Johannesburg (Africa de Sud)  de circa 73,3 mld. Ranzi sud – africani (5,3 mld. Euro).

O altă tranzacție majoră cu impact direct asupra pieței imobiliare locale a fost anunțată la finele anului trecut – fuziunea dintre fondul de investiții NEPI, cel mai activ cumpărător de spații comerciale din ultimii ani, și Rockcastle, ambii jucători fiind, de asemenea, listați pe bursa de la Johannesburg.

Capitalul sud-african și-a majorat puternic expunerea față de piața din România din 2010 încoace, pe fondul achiziției Emag de către grupul Naspers, a achizițiilor derulate de către NEPI, la care se adaugă cele două tranzacții din 2016 cu impact regional, mai ales în piața locală – intrarea Growthpoint ca principal acționar în Globalworth și fuziunea NEPI – Rockscastle.

De asemenea, strategia Globalworth vizează după intrarea Growthpoint și ținte de calibru fără precedent, fondul de investiții listat la Londra și condus de Ioannis Papalekas fiind unul dintre investitorii angajați în cursa pentru achiziția grupului israelian AFI, care deține printre altele centrul comercial AFI Cotroceni din București, precum și complexul de birouri AFI din apropierea centrului comercial.

Sursă grafic: BVB. Prelucrare grafic: MIRSANU.RO.

Teraplast cumpără 50% din Depaco, al doilea producător de țiglă metalică de pe piața locală. Achiziția nu depășește 10% din cifra de afaceri medie a cumpărătorului și este finanțată parțial din credite bancare

Grupul industrial Teraplast a anunțat încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a pachetului de 50% din acțiunile companiei Depaco SRL, al doilea jucător de pe piața de țiglă metalică locală, potrivit unui comunicat al Teraplast. Contractul dintre cele două părți a fost încheiat în data de 1 martie 2017.

Achizitia este una strategică pentru grupul Teraplast în contextul în care subsidiara TeraSteel este liderul pieței de structuri metalice zincate, iar noile produse ce vor intra în portofoliu vor fi complementare.

Valoarea achiziției pachetului de 50% din compania Depaco nu depășește pragul de 10% din cifra de afaceri aferentă ultimelor situații financiare anuale ale Teraplast și se achită atât din surse proprii, cât și din finanțări de la instituții financiare, precizează sursa citată.

Achiziția pachetului de acțiuni este condiționată, între altele, de aprobarea tranzacției de către Adunarea Generală a Acționarilor Teraplast și de obținerea acordului din partea Consiliului Concurenței.

Totodată, prin această achiziție, Teraplast intră indirect și în acționariatul firmei Cortina WTB SRL, al cărei acționar majoritar este firma Depaco cu 51% din acțiuni și antreprenorul oltean Dorel Stancu cu 49% din acțiuni.

Cortina WTB a fost înființată în 2006 și este unul dintre producătorii de țiglă metalică din zona Oltenia, producând țiglă metalică marca Wetterbest. Până la finalul anului 2013, firma cu sediul în Podari, județul Dolj, a funcționat sub denumirea de Art Line SRL. După asocierea cu firma Depaco, la finalul anului 2013, firma și-a schimbat denumirea în Cortina WTB SRL.

Fondatorul și principalul acționar al grupului de firme Depaco este antreprenorul Dragoș Irimescu. Din Grupul Depaco, cu sediul afacerilor în Băicoi, Prahova, fac parte trei firme. Depaco, producător de ţiglă metalică, diverse tipuri de tablă şi sisteme de drenaj, Polnebo, importator de membrane, ferestre de mansardă şi şuruburi autoforante şi Cortina Wetterbest, producător şi distribuitor de ţiglă metalică.

 După tranzacția dintre Teraplast și Depaco, Dragos Irimescu, va ramâne un asociat important al companiei. Operațiunile Depaco vor fi conduse de Valeriu Irimescu, fiul lui Dragoș Irimescu, care va ocupa funcția de director general.

Compania Depaco a fost înființată în anul 1999 și este al doilea producător de pe piața de țiglă metalică locală. În prezent, procesul de producţie din fabrica Depaco de la Băicoi se desfăşoară pe mai mult de 40 de linii automate: pentru ţiglă metalică cu diverse profiluri, pentru tablă cutată, pentru sistemul de jgheaburi si burlane, pentru tablă fălțuită și pentru multe alte accesorii.

În anul 2016, Depaco avut o cifră de afaceri de 130 mil.Lei (28,8 mil.Euro), EBITDA de 15,76 mil.Lei (3,5 mil.Euro) si un profit net de 11 mil.Lei (2,44 mil.Euro). Depaco deține brandul Wetterbest.

Pe piața locală, concurenții principali ai Wetterbest find Bilka, Lindab și Viking Pruszynski.

Grupul Teraplast rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 de milioane de lei (88 mil. Euro). Din grup fac parte Teraplast (compania – mamă, listată pe bursa de la București), Politub (în care deține 50% din acțiuni),  Plastsistem, Teraglass și Teraplast Group Republica Moldova.

Compania Teraplast, cea mai mare entitate a grupului, este în prezent cel mai mare procesator de PVC din România și unul dintre cei mai importanți producători români de materiale pentru piața construcțiilor și instalațiilor.

În prezent, compania activează în Parcul Industrial Teraplast, cu o suprafață de peste 20 de hectare, situat în extravilanul municipiului Bistrița.

Din anul 2008, compania este listată la Bursa de Valori București, sub simbol TRP. Valoarea bursieră a Teraplast este de 295,7 mil. Lei (65,7 mil. euro) la un preț de 0,534 lei pe acțiune.

Începând cu data de 16 ianuarie 2017, Teraplast l-a numit pe Mircea Hotoleanu în funcția de director general. Tot în luna ianuarie a acestui an, Teraplast a anunțat că intenționează înființarea unei companii în Serbia. Scopul înființării companiei este dezvoltarea prezenței Teraplast pe piața din Serbia, ca parte a strategiei companiei de a crește valoarea exporturilor.

Portofoliul de produse al companiei este structurat pe șase linii de afaceri: instalații și amenajări, profile tâmplărie, granule, panouri termoizolante, structuri metalice zincate și tâmplărie termoizolantă.

Compania-mamă Teraplast este lider de piață pe segmentele de canalizări exterioare și granule, și este al doilea jucător de pe piața de canalizări interioare. Subsidiara TeraSteel este al doilea jucător de pe piața de panouri sandwich și liderul pieței de structuri metalice zincate.

Principalul acționar al companiei Teraplast Bistrița este omul de afaceri Dorel Goia cu aproximativ 46,8%, fondul finlandez de investiții KJK Fund II SICAV cu 10%, NN Group NV fiind raportat cu o deținere de 7%, iar Emanoil Viciu cu 4,53%, conform ultimelor date făcute publice pe bursă.

Anthony Stalker, partener al fondului de investiții ADM Capital: Ne uităm la investiții în România și vedem oportunități bune. Tichetul nostru normal de investiție de capital este între 15 și 25 mil. Euro per tranzacție

Fondul de investiții ADM Capital, proprietarul producătorului de blocuri ceramic Briskton Iași, se uită după potențiale achiziții pe piața românească.

“Ne uităm în mod activ după investiții în România și vedem oportunități bune în această piață importantă“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Anthony Stalker, Partener și Chief Investment Officer la ADM Capital Europe LLP.

“Tichetul nostru normal (de investiție de capital – n.r.) este între 15 și 25 milioane de euro“, a precizat reprezentantul ADM Capital, care lucrează în biroul din Londra al managerului global de capital privat.

El a adăugat că, în privința sectoarelor – țintă, deși fondul are o privire generală asupra pieței, tinde să se uite către “consum și sectoare apropiate de cel de consum și părți ale complexului manufacturier“.

Anthony Stalker lucrează pentru ADM Capital din 2006, după ce anterior timp de 11 ani a fost în Asia în cadrul băncii de investiții americane Merrill Lynch. Din 2005 a generat tranzacții și a dezvoltat portofoliul ADM Capital din Turcia. Stalker are diplomă a Universității Cambridge și un MBA al Universității California.

La un astfel de calibru al tranzacției, ADM Capital concurează cu alți manageri de capital privat precum Resource Partners, Enterprise Investors, Oresa Ventures sau CEE Equity Partners.

Asia Debt Management (ADM) Hong Kong Limited a intrat pe piața din România în 2014 prin achiziția Ceramica Iași, unul dintre producătorii majori locali de pe piața cărămizilor. Momentul a fost favorizat de către seria de tranzacții de dezinvestire ale Advent International, care luase decizia strategică de a-și vinde pe rând companiile locale din portofoliu.

ADM Capital a investit până acum aproape 20 mil. Euro pentru a prelua pachetul de 84,88% din acțiunile Ceramica Iași și în achizițiile ulterioare de titluri de la acționarii minoritari. ADM Capital are o participație de aproximativ 99% din acțiunile Brikston Construction Solutions, fosta Ceramica Iași.

Fondul de investiții a demarat procedurile de exit din Brikston Iași, bancherii de investiții ai Raiffeisen fiind mandatați să găsească un cumpărător pentru afacerea cu cărămizi.

Anthony Stalker nu a făcut niciun comentariu pe marginea acestei tranzacții.

ADM Capital este un investitor de capital privat fondat în 1998, a cărui arie de interes sunt companii din Asia și Europa Centrală și de Est. Are sub administrare mai multe fonduri de investiții, însă numai unul dintre ele a fost ridicat cu scopul de a investi în regiunea din care face parte și România.

În 2011, ADM Capital a finalizat strângerea de bani pentru fondul de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, cu un capital total de 265 mil. Euro. Printre investitorii de tip Limited Partners în acest fond de investiții se numără BERD, Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB), IFC sau FMO din Olanda.

Fondul European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene de Investiții, a investit în fondul ADM CEECAT Recovery Fund prin două vehicule. Fondul de fonduri de investiții Istanbul Venture Capital Initiative (IVCI) a investit 24 mil. Euro în fondul administrat de ADM Capital. La IVCI, printre investitori se numără pe lângă Fondul European de Investiții și Garanti Bank, National Bank of Greece, Banca de Dezvoltare a Turciei TKB, Fundația de Dezvoltare Tehnologică din Turcia (TTGV) și Organizația pentru Dezvoltarea Industriei Mici și Mjilocii din Turcia KOSGEB.

Fondul de fonduri de investiții Mezzanine Facility for Growth (MFG), în care Fondul European de Investiții este investitor și administrator, a investit 40 mil. Euro în fondul ADM Capital pentru regiune.

ADM Capital a investit în ultimii 19 ani aproximativ 1,2 mld. Dolari în active din 15 țări la nivel global.

Managerul de capital operează o rețea de șase birouri – Hong Kong, Istanbul, Almaty, Mumbai, Londra și Kiev, având o echipă totală de 50 de oameni. Firma de investiții este condusă de către Robert Appleby și Cristopher Botsford. Strategia sa de investiții vizează prin mai multe tipuri de fonduri de investiții piața companiilor de talie medie.

adm-capital-ceramica-main

Bancherii de la Raiffeisen caută un cumpărător pentru producătorul de blocuri ceramice Brikston Iași. Tranzacția locală de exit a ADM Capital, în atenția investitorilor

Bancherii de investiții de la Raiffeisen au mandatul de a găsi un cumpărător pentru afacerea Brikston Iași din rândul investitorilor strategici sau a investitorilor financiari de tipul fondurilor de investiții, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția de exit a ADM Capital din Brikston Iași (ex- Ceramica Iași), unul dintre cei mai mari producători de blocuri ceramice din România, ar putea atrage interesul unor profile diferite, atât de investitori strategici, cât și de investitori financiari de tipul fondurilor de investiții. Pe lângă investitorii deja prezenți pe piața locală, tranzacția ADM Capital oferă o poartă de intrare în sector și pentru investitorii cu interese de afaceri în bazinul regiunii. Exitul ADM Capital din Brikston este așteptat să se finalizeze în acest an.

Tranzacția de vânzare a Brikston Iași de către ADM Capital a fost anunțată pe 9 decembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții ADM Capital și cei ai Raiffeisen nu au putut fi contactați pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Piața locală a materialelor de construcții a revenit în ultimii ani pe radarul investitorilor, ca urmare a redresării acestui sector afectat de criza economică.

În 2016, Wienerberger a cumpărat fabrica de cărămizi de la Buzău a lui Omer Susli, patronul Praktiker România, iar în luna februarie a acestui an Dedeman a preluat 29% din Cemacon în cadrul unei tranzacții mai largi care a dus la exitul a doi investitori și împărțirea în final a afacerii între trei acționari majori.

Tot anul trecut, concernul american PPG a cumpărat producătorul de vopsea Deutek în cadrul unei tranzacții de peste 40 mil. Euro. Braas Monier a preluat linia de producție de țiglă de la Craiova de pe platforma Elpreco a irlandezilor de la CRH, iar austriecii de la Hirsch au cumpărat trei fabrici de polistiren în cadrul a două tranzacții distincte.

ADM Capital a investit până acum aproape 20 mil. Euro pentru a prelua pachetul de 84,88% din acțiunile Ceramica Iași în 2014 de la Advent și în achizițiile ulterioare de titluri de la acționarii minoritari. ADM Capital are o participație de aproximativ 99% din acțiunile Brikston Construction Solutions, fosta Ceramica Iași.

Asia Debt Management Hong Kong Limited a intrat pe piața din România în 2014 prin achiziția Ceramica Iași, unul dintre producătorii majori locali de pe piața cărămizilor. Momentul a fost favorizat de către seria de tranzacții de dezinvestire ale Advent International, care luase decizia strategică de a-și vinde pe rând companiile locale din portofoliu – Deutek (exit 2013), Ceramica Iași (exit 2014), rețeaua de servicii medicale Regina Maria (exit 2015).

După achiziția pachetului majoritar de acțiuni la Ceramica Iași, ADM Capital a trecut la lansarea unei oferte de achiziție a acțiunilor de la acționarii minoritari pentru a putea trece pragul necesar de 90% și a delista compania de pe piața bursieră. ADM Capital a plătit atunci un preț de achiziție de 0,6957 lei pe acțiune, iar în octombrie 2015 a reușit să retragă acțiunile companiei de la tranzacționare și a continuat însă să fie interesată de achiziția acționarilor minoritari rămași în companie.

Piața de profil a avut o creștere de 10% în 2015 și pentru acest an au fost avansate estimări privind o rată de creștere de circa 8. În plus, investitorii mizează pe potențialul sectorului dat fiind că România este cotată ca având nevoi locative semnificativ peste alte piețe din regiune, în condițiile în care nu este acoperită cererea de locuințe, la care se adaugă și necesitatea înlocuirii unora dintre acestea datorită vechimii și gradului avansat de uzură.

La momentul preluării de către ADM Capital, Ceramica Iași înregistrase în ultimul său bilanț anual încheiat la 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri de 72,2 mil. Lei și un profit net de numai 0,08 mil. Lei la 213 angajați.

Brikston Construction Solutions, care operează fabrica de la Iași, a raportat pentru anul trecut un profit net de 2,8 mil. Lei la o cifră de afaceri de 67,2 mil. Lei, respectiv 204 angajați.

În luna ianuarie a acestui an, acționarii companiei au decis să împrumute până la 12 mil. Euro pentru refinanțarea unor împrumuturi luate de la bănci, finanțarea unor acțiuni de reducere a capitalului social, răscumpărări de acțiuni proprii, dividende sau în scopuri de investiții. Compania a luat mai multe credite de-a lungul timpului de la ING Bank pentru a-și finanța operațiunile, conform ultimelor informațiilor disponibile.

Brikston, în mandatul ADM Capital, s-a uitat recent la achiziția operațiunilor de producție cărămizi ale lui Omer Susli, patronul Praktiker România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Dar Wienerberger a anunțat pe 26 aprilie achiziția fabricii de cărămizi din Buzău a lui Omer Susli, iar austriecii dau semne că ar putea fi interesați de noi achiziții pe piață.

ADM Capital este un investitor de capital privat fondat în 1998, a cărui arie de interes sunt companii din Asia și Europa Centrală și de Est. Are sub administrare mai multe fonduri de investiții, însă numai unul dintre ele a fost ridicat cu scopul de a investi în regiunea din care face parte și România.

În 2007, ADM Capital a deschis un birou la Istanbul pentru a se putea concentra asupra oportunităților de investiții în regiune.

În 2011, ADM Capital a finalizat strângerea de bani pentru fondul de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, cu un capital total de 265 mil. Euro.

Fondul și-a setat ținta pe companiile mici și medii din Europa Centrală și de Est, respectiv Turcia, cu planuri de restructurare sau cu nevoi de lichidități, dar suficient de puternice cât să supraviețuiască provocărilor crizei financiare globale.

BERD a investit 56 mil. Euro în acest fond, potrivit ultimelor informații disponibile, și au venit alături și alte instituții financiare internaționale.

Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) a venit cu o finanțare de 15 mil. Euro, iar IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a pus capital în fond în valoare de 47,55 mil. Dolari (35 mil. Euro).

De asemenea, la fondul de investiții concentrat asupra regiunii în care activa și Ceramica Iași a contribuit și FMO din Olanda cu 15 mil. Euro.

Fondul European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene de Investiții, a investit în fondul ADM CEECAT Recovery Fund prin două vehicule. Fondul de fonduri de investiții Istanbul Venture Capital Initiative (IVCI) a investit 24 mil. Euro în fondul administrat de ADM Capital. La IVCI, printre investitori se numără pe lângă Fondul European de Investiții și Garanti Bank, National Bank of Greece, Banca de Dezvoltare a Turciei TKB, Fundația de Dezvoltare Tehnologică din Turcia (TTGV) și Organizația pentru Dezvoltarea Industriei Mici și Mjilocii din Turcia KOSGEB.

Fondul de fonduri de investiții Mezzanine Facility for Growth (MFG), în care Fondul European de Investiții este investitor și administrator, a investit 40 mil. Euro în fondul ADM Capital pentru regiune.

Alte 80 mil. Euro au venit în ADM CEECAT Recovery Fund de la fonduri de pensii, instituții, investitori privați, precum și de la partenerii ADM Capital.

Reprezentanții ADM Capital declarau la începutul anului că au în plan ridicarea unui nou fond de investiții dedicat regiunii. Mai mulți manageri de capital privat au început să strângă fonduri de la investitori pentru noi fonduri de investiții cu țintă pe piețele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România. Abris Capital Partners este în fază avansată cu strângerea unui nou fond regional, a cărui capitalizare – țintă este de circa 500 mil. Euro, în timp ce Resource Partners strânge la rândul său un nou fond de investiții, cu un capital de aproximativ 200 mil. Euro.

profi mid europa enterprise investors deal tabel closing Main

Mid Europa Partners este de astăzi proprietarul Profi după finalizarea tranzacției cu Enterprise Investors. Sindicatul format de Citi, ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, Erste și Banca Transilvania finanțează cu circa 247 mil. Euro plata prețului de achiziție. O altă facilitate de credit de aproximativ 60 mil. Euro va fi destinată finanțării programului de investiții al Profi, inclusiv eventuale achiziții. Enterprise Investors a vândut Profi la o valoare de întreprindere care merge spre 600 mil. Euro

Administratorul de capital privat Mid Europa Partners a finalizat astăzi achiziția lanțului de magazine Profi, devenind oficial proprietarul primei afaceri locale de retail din portofoliul său, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Prețul plătit de cumpărător este de 533 mil. Euro, bani care vor merge în conturile managerilor Enterprise Investors, ale investitorilor de tip LP ai fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, ale bancherilor de investiții de la Citi, ale avocaților RTPR Allen & Overy, precum și ale directorilor Profi.

Enterprise Investors, administratorul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, a vândut afacerea Profi la o valoare de întreprindere care se apropie de 600 mil. Euro, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pentru finanțarea achiziției și a planului de investiții al Profi, Mid Europa Partners a apelat la un consorțiu de bănci pentru împrumut sindicalizat. Pentru a plăti prețul de achiziție al Profi și finalizarea tranzacției cu Enterprise Investors, Mid Europa a tras în jurul a 247 mil. Euro de la un consorțiu format de Citi, Raiffeisen, ING Bank, UniCredit, Erste și Banca Transilvania, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Alte aproximativ 60 mil. Euro ar urma să fie trase de la bancheri pentru planul de investiții al Profi, care poate acoperi și eventuale achiziții.

Mid Europa Partners a procedat în mod similar și în 2015 la achiziția rețelei de servicii medicale Regina Maria când a tras un credit sindicalizat de 75 mil. Euro de la grupurile Erste, Raiffeisen și UniCredit pentru plata parțială a prețului de achiziție și finanțarea planului de investiții, din care o parte a mers către campania de achiziții a Regina Maria din 2016.

Reprezentanții Profi, ai Enterprise Investors și ai Mid Europa Partners nu au fost disponibili pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Enterprise Investors obține astfel la exit un multiplu de peste 10 raportat la EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), respectiv de peste 7 ori banii investiți, după cum a precizat în noiembrie 2016, Jacek Siwicki, președintele managerului regional de capital privat, la o întrebare adresată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Pentru calcul, este utilizat EBITDA pentru ultimul an de activitate al companiei.

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI a preluat pe 4 martie 2010 pachetul de 100% din acțiunile Profi Rom Food Group (Profi Rom Food, Albinuța Shops, DT Logistic) în cadrul unei tranzacții în valoare de 66 mil. Euro, de la Duna Waiting Participation BV din Olanda. La achiziția de atunci a participat și echipa de conducere a Profi în frunte cu Gunter Grieb, fostul director general al Kaufland România, adică omul care a coordonat extinderea puternică a rețelei locale a grupului german.

Creat ca un magazin de tip discount, lanțul Profi avea în momentul intrării Enterprise Investors în afacere un număr de 67 de magazine și vânzări de 140 mil. Euro în 2009. Enterprise Investors a plătit la achiziția Profi un multiplu de circa 8 față de EBITDA, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe 19 octombrie 2011, Enterprise Investors a anunțat o investiție adițională de 10 mil. Euro printr-o majorare de capital destinată finanțării extinderii rețelei de magazine și a preluării unor lanțuri mai mici de comerț din țară.

În acest context, Enterprise Investors obține un beneficiu de 457 mil. Euro (diferența dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție la care se adaugă investiția adițională) din vânzarea Profi. Cu tot cu dividendele distribuite în anii anteriori, rezultă că banii obținuți de Enterprise Investors după o investiție de 7 ani în Profi se învârt în jurul nivelului de jumătate de miliard de euro.

Consultanții Enterprise Investors la tranzacția de exit din Profi au fost banca americană de investiții Citi, în timp ce PwC și AT Kearney au realizat rapoartele de vendor due diligence pe partea financiară și de taxe. Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către o echipă de avocați RTPR Allen & Overy, condusă de către Costin Tărăcilă, Managing Partner și coordonatorul practicii de fuziuni și achiziții din cadrul firmei, și din care au mai făcut parte Roxana Ionescu (Counsel), Alina Stăvaru (Counsel), Andrei Mihul (Associate) și Laurențiu Tisescu (Associate) “împreună cu o echipă numeroasă de avocați care au acordat suport în procesul de due diligence și pe documentele tranzacției”, afirmă reprezentanți firmei într-un comunicat.

De cealaltă parte, Mid Europa Partners a lucrat la achiziție cu firma spaniolă specializată în consultanța de retail Beragua, cu consultanții financiari ai EY, respectiv cu avocații americani de la Dechert, în timp ce pe aspectele de drept local au apelat la serviciile casei de avocatură Bondoc & Asociații.

Mid Europa Partners a cumpărat Profi în urma unei runde finale de departajare, în care oferta sa a depășit pe cea a BC Partners, la capătul unui proces competitiv condus de către banca americană de investiții Citi. Surse din piață susțin că ultima ofertă a BC Partners a depășit și ea semnificativ nivelul de 500 mil. Euro, intrând în intervalul 520 – 530 mil. Euro. BC Partners nu a făcut niciun fel de comentariu pe tema ofertei depuse la Profi.

Cine încasează cei 533 mil. Euro din vânzarea Profi

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI, administrat de către Enterprise Investors, a fost ridicat în septembrie 2006 și s-a închis la o capitalizare de 658 mil. Euro. Fondul include o participare de 1,25%, de peste 8 mil. Euro, care vine din partea administratorului fondului, adică din partea managerilor Enterprise Investors.

Strângerea de fonduri a început la sfarşitul lunii mai 2006 şi s-a încheiat în doar 3 luni, conform reprezentanților Enterprise Investors, care mai spuneau la acea vreme că în ceea ce privește cererea, atât din partea investitorilor existenţi cât şi a noilor investitori, fondul a fost de două ori suprasubscris.

Investitorii europeni reprezintă 65% din fond, în timp ce investitorii americani au finanţat restul de 35%.

Capitalul fondului de investiții a fost strâns în cea mai mare parte de la o bază de investitori – așa-numiții Limited Partners – în timp ce o parte mică din bani au venit de la echipa administratorului fondului, aceștia fiind așa-zișii General Partners.

Printre investitorii de capital de tip Limited Partners s-au numărat atunci AlpInvest, CalPERS, Fondul European de Investiții (brațul de investiții din grupul Băncii Europene de Investiții), HarbourVest, LGT, MetLife, Partners Group şi alte instituţii financiare recunoscute pe plan international care au mai investit anterior în fonduri ale Enterprise Investors, în timp ce Adams Street Partners, Allianz Private Equity Partners, Bregal, HRJ Capital, Morgan Stanley Alternative Investment Partners, Pantheon, SUVA şi Wilshire au intrat pe lista noilor investitori.

Din cei 658 mil. Euro, 200 mil. Euro au venit de la fonduri de pensii, preciza pentru publicația londoneză Investment & Pensions Europe polonezul Jacek Siwicki, președinte și membru în Consiliul de administrație al Enterprise Investors, responsabil de conducerea operaţiunilor firmei şi de implementarea strategiei de investiţii în întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est.

Potrivit acestuia, banii au venit atunci de la fondul de pensii publice din California (SUA) CalPERS, AlpInvest (un vehicul de investiții deținut de fondurile olandeze de pensii PGGM și ABP) și de la casa de pensii Keva, aflată sub autoritatea guvernului finlandez. AlpInvest, un manager ce are sub administrare active de 38 mld. Euro, a fost ulterior preluată de către fondul american de investiții Carlyle.

Fondul de pensii CalPERS din California este cel mai mare fond public de pensii din SUA, cu o valoare de piață totală de peste 300 mld. Dolari.

După distribuția banilor încasați pe Profi, principalul beneficiar va fi fondul de pensii Californian CalPERS.

CalPERS a investit până acum circa 141,8 mil. Dolari (circa 110 mil. Euro) în fondul de investiții care urma să cumpere în 2009 lanțul de magazine Profi, ceea ce înseamnă că fondul de pensii din California a dat circa 17% din banii folosiți pentru achiziții de către fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, conform datelor făcute publice.

Valoarea investiției finlandezilor de la Keva în fondul PEF VI se situa la circa 5,6 mil. Euro, conform raportului anual al Keva din anul 2007.

Fondul European de Investiții s-a numărat, de asemenea, printre cei mai mari investitori în PEF VI, pentru care a alocat un capital de 50 mil. Euro, aproape de 8% din banii direcționați de către Enterprise Investors pentru achiziții în regiune, inclusiv în România.

Un alt investitor care va avea motive de bucurie pentru exitul Enterprise Investors din Profi va fi LGT, administrator de active condus de către familia casei princiare de Liechtenstein.

LGT administrează, printre altele, fondul de investiții Castle Private Equity, care avea un capital angajat pentru investiții în fondul PEF VI de 10,87 mil. Euro la 31 decembrie 2015, conform datelor din ultimul raport anual.

HarbourVest este un investitor de talie globală, cu peste 40 mld. Dolari sub administrare, care investește în afaceri din Asia, Europa și America.

Gigantul financiar american MetLife are un portofoliu global de investiții de 516 mld. Dolari, conform datelor prezentate la finele lunii septembrie.

Un alt investitor în fondul PEF VI este Adam Street Partners din SUA, care administrează active de peste 27 mld. Dolari. Tichetul de investiție poate varia între 10 mil. și 200 mil. Dolari.

De pe lista investitorilor europeni, Partners Group este un alt manager de investiții, cu active de 55 mld. Dolari sub administrare, înregistrat și listat pe bursa din Elveția.

De asemenea, Allianz Private Equity, parte a gigantului financiar german, are active sub administrare de circa 8,9 mld. Euro în zona fondurilor de investiții, fiind un fond al fondurilor. Tichetul său de capital poate merge între 20 și 120 mil. Euro per investiție.

Un alt investitor global este grupul american Pantheon, cu active sub administrare de peste 34,3 mld. Dolari. Tichetul său de investiție poate merge până la 80 mil. Dolari, conform Financial News.

Gigantul financiar american Morgan Stanley are o ramură dedicate investițiilor, Morgan Stanley Alternative Investment Partners, care avea sub administrare la 30 iunie 2015 peste 55 mld. Dolari plasate prin 200 de fonduri alternative de investiții.

Un alt manager american de investiții este Wilshire, care în urmă cu 20 de ani își lansa primul său fond de fonduri de investiții. La 31 decembrie 2015. Wilshire Private Markets avea capitaluri de investiții de peste 5,3 mld. Euro, iar prin Wilshire Funds Management oferea consultanță de investiții pentru administratori de active de 148 mld. Dolari.

Bregal Investment este divizia de fonduri de investiții a grupului European Cofra Holding AG, cu sediul la Zug (Elveția). Grupul Cofra are în portofoliul său lanțul de magazine de retail de îmbrăcăminte C&A, prezent și în România, afacere fondată de către frații olandezi Clemens și August Brenninkmeijer în 1841, care și-au pus astfel numele pe rețeaua de magazine. Bregal are capital de 9,5 mld. Euro angajat sau investit.

SUVA, un alt investitor european al PEF VI, este cunoscută și sub numele de Swiss National Accident Insurance Institution, fiind o instituție elvețiană din sectorul asigurărilor. SUVA avea sub administrare în 2014 active de circa 2,3 mld. Euro prin divizia sa de fonduri de investiții, iar tichetul său de investiție se situează, de regulă, între 30 și 80 mil. Dolari, conform datelor Financial News.

O altă parte din bani vor fi distribuiți către partenerii – acționari și managerii Enterprise Investors.

Enterprise Investors este condusă de către americanul Robert Farris, unul dintre co- fondatorii firmei în 1990, Jacek Siwicki, Jason Martin și Anne Mitchell, toți membri ai Consiliului de administrație.

De asemenea, din echipa executivă fac parte trei Managing Partneri – Robert Manz, Dariusz Pronczuk și Michal Rusiecki. Din structurile de conducere ale Enterprise Investors mai fac parte patru parteneri – Rafal Bator, Sebastian Krol, Jacek Wozniak și Michal Kedzia.

La nivel local, o altă parte din bani este de așteptat să ajungă inclusiv către echipa din biroul local, din care fac parte Șerban Roman, vicepreședinte EI și country manager, și Cristian Nacu, ex-country manager și Senior Advisor din iulie 2015 pentru EI.

De asemenea, o practică uzuală a fondurilor de investiții este de a-și recompense managerii companiilor din portofoliu în astfel de procese de vânzare. Din acest punct de vedere, data fiind performanța obținută la vânzarea Profi, astfel de prime este de așteptat să ajungă la echipa de management, din care fac parte Daniel Cîrstea, Director General, și Călin Costinaș, Director General Adjunct.

Un alt beneficiar direct al tranzacției este banca de investiții Citi, care se ocupă de procesul de vânzare al Profi, al cărei comision aferent participării la tranzacție pe partea de vânzare și de rol în aranjarea finanțării ar putea ajunge la câteva milioane de euro.

De asemenea, din prețul de vânzare al Profi vor fi plătiți și avocații angajați să ofere consultanța juridică și structura contractului de vânzare – cumpărare. În cazul Profi, Enterprise Investors mizează ca și în cazul altor tranzacții pe serviciile firmei de avocatură RTPR Allen & Overy.

Enterprise Investors, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din regiune, a marcat prin vânzarea Profi cel mai mare exit din istoria sa de 27 de ani de manager de capital privat, precum și cea mai mare tranzacție din România a unui fond de investiții, respectiv cea mai mare tranzacție locală din retail. În România, Enterprise Investors mai are în portofoliu producătorul de materiale de construcții Macon Deva și afacerea cu jucării Noriel, cumpărată în 2016 într-o tranzacție de 24 mil. euro.

Cine dă banii pentru achiziția Profi

Fondul de investiții Mid Europa Fund IV, ridicat de către Mid Europa Partners în 2014, este ultimul fond al managerului de capital cu interese de investiții în regiune. Are o capitalizare de circa 850 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care face ca fondurile disponibile pentru Mid Europa să ajungă până la aproximativ 1,5 mld. Euro.

Printre investitorii de tip Limited Partners în Mid Europa Partners IV se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu circa 80 mil. Euro, grupul Băncii Europene de Investiții cu circa 50 mil. Euro, dar și alți investitori europeni printre care Private Equity Holding AG din Elveția sau Lancashire County Pension Fund din Marea Britanie.

De asemenea, pe lista investitorilor se află nume din Asia precum fondul suveran de investiții GIC din Singapore și China Investment Corporation. Investitori importanți din SUA precum fondurile Pantheon și Carlyle, care a preluat AlpInvest Partners se mai află pe această listă.

Fondul de investiții Pantheon International Plc, administrat de către Pantheon Ventures LLP din Marea Britanie, a investit în luna ianuarie 2,9 mil. Lire sterline (3,4 mil. Euro) în achiziția lanțului de supermarketuri Profi de către Mid Europa Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Astfel, Pantheon participă alături de Mid Europa la achiziția Profi, cea mai mare tranzacție din istoria pieței locale de retail.

Pe lângă investitorii de tip Limited Partners, în fondurile de investiții se află și categoria celor așa-ziși General Partners, care reprezintă echipa de management a fondului.

Mid Europa Partners este deținută 100% de către partenerii ei, aceștia fiind Thierry Baudon, Robert Knorr, Matthew Strassberg, Zbigniew Rekusz, Nikolaus Bethlen (care coordonează portofoliul de investiții din Ungaria și România), Michelle Capiod, Kerim Turkmen, Pawel Padusinski și Manish Mittal.

Mid Europa Partners a intrat în urmă cu un an în România prin achiziția rețelei Regina Maria în cadrul unei tranzacții de circa 150 mil. Euro. De atunci, Regina Maria a bifat la rândul său noi achiziții de tip add-on. Profi este al doilea activ strategic din portofoliul său local de afaceri, care a ajuns în numai doi ani de la intrarea pe piață la poziții de lider în sectorul de servicii medicale private, respectiv retail.

DOSARUL MIRSANU.RO PRIVIND TRANZACȚIA DE VÂNZARE A PROFI

brd iris Main

Tranzacția Iris de vânzare a unui pachet BRD de credite neperformante de 329 mil. Euro a ajuns în faza ofertelor angajante

Tranzacția cu nume de cod Iris de vânzare a unui portofoliu BRD de credite neperformante de 329 mil. Euro a ajuns în faza depunerii ofertelor angajante, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Pentru acest portofoliu bancar neperformant au depus oferte mai mulți investitori, printre care nume precum Deutsche Bank, APS, AnaCap, B2 Holding, Kredyt Inkaso sau Kruk, susțin surse din piață. După primirea ofertelor, tranzacția Iris trece astfel de mâine în faza finală.

Prețul de achiziție al portofoliului Iris este estimat de către sursele citate în jurul a 25 – 30 mil. Euro, ceea ce ar însemna un discount care ar putea trece de 90% față de valoarea nominală a creditelor care fac parte din pachet.

Mandatul pentru vânzarea portofoliului Iris îl are echipa britanicului Jonathan Wheatley, care a coordonat tranzacțiile precum Saturn, Neptun, Tokyo, Blue Lake pentru BCR.

Tranzacția Iris a debutat în toamnă și, conform calendarului inițial, ofertele angajante urmau să fie depuse în decembrie 2016, însă procesul a fost amânat.

Portofoliul neperformant al BRD, format în special din credite corporate și IMM, cuprinde circa 2.500 de împrumuturi acordate unui număr de aproximativ 1.400 de clienți. Portofoliul neperformant este garantat cu un colateral de proprietăți imobiliare de circa 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari.

Creditele au o vechime considerabilă, portofoliul oferind opțiuni limitate de valorificare. Până acum, subsidiarele locale ale băncilor din Austria și Grecia au fost principalii vânzători locali de portofolii neperformante în perioada 2014 – 2016.

BCR, aflată sub controlul Erste Bank, a dominat până acum piața vânzării de credite neperformante pentru a-și curăți accelerat bilanțul și a debloca resurse pentru a-și crește volumul de creditare. BRD a trecut în 2016 la acțiuni semnificative pentru reducerea volumului acumulat de credite toxice și a început să-și aranjeze pentru vânzare primele portofolii de acest fel, ajungând pe radarul investitorilor cu apetit pentru aceste active.

Rata creditelor neperformate la BRD a scăzut anul trecut cu 2,8% puncte procentuale până la 10,5% la 31 decembrie 2016 de la 13,3% la 31 decembrie 2015, ca urmare a operaţiunilor de curăţare a bilantului prin ştergere de creanţe depreciate şi vânzări de credite neperformante.

La nivelul pieței de profil, rata creditelor neperformante a scăzut în sistem la 9,9% în noiembrie 2016. Piața creditelor neperformante din România este estimată de către Deloitte la 1,5 – 2 mld. euro pentru acest an.

Grupul BRD a raportat pentru 2016 o creștere solidă a profitului net de 63,4% față de anul anterior până la 763 mil. Lei (circa 175 mil. Euro) graţie venitului net bancar mai mare, controlului costurilor şi costului net al riscului mai mic.

BRD are o valoare bursieră pe bursa de la București de 8,195 mld. Lei (1,821 mld. euro). Societe Generale are un pachet de 60% din BRD, Fondul Proprietatea un pachet de 3,64%, SIF Transilvania – 3,37%, SIF Oltenia – 2,54%, conform datelor de la 30 iunie.

Bancherul austriac Wolfgang Schoiswohl, fostul șef al diviziei de creditare companii din BCR, a reprezentat Terazone la achiziția ultimelor patru hipermarketuri Real din România

Bancherul austriac Wolfgang Schoiswohl, fost vicepreședinte executiv BCR pentru clienții corporate, trezorerie și piețe de capital în perioada 2009 – 2013, a fost reprezentantul Terazone la achiziția ultimelor patru hipermarketuri Real din România, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Schoiswohl a fost mandatat în baza unei procuri să reprezinte cumpărătorul în faza finală a tranzacției cu grupul german Metro.

Pe 22 decembrie 2016, Terazone Enterprises Ltd din Cipru a semnat achiziția pachetului de 100% din acțiunile Real Hyper Magazine SRL, compania care operează cele patru hipermarketuri Real care rămăseseră în portofoliul grupului german Metro după tranzacția din 2012 cu Auchan.

Tranzacția a fost anunțată pe 20 ianuarie, după finalizarea acesteia însă valoarea nu a fost făcută publică. Surse din piață susțin că cea mai mare parte a tranzacției a constat în preluarea datoriilor companiei de către cumpărător, iar valoarea estimată a tranzacției este de aproximativ 40 mil. Euro. Datele nu au fost confirmate de către părțile implicate.

Firma de avocatură PeliFilip a asistat cumpărătorul, iar Metro a lucrat pe partea de vânzare cu casa austriacă de avocatură Schoenherr.

Wolfgang Schoiswohl a reprezentat Terazone în calitate de mandatar la adunarea generală a acționarilor Real Hyper Magazine SRL din 20 ianuarie, data la care tranzacția a fost finalizată. Terazone este un vehicul de investiții în spatele căruia se află Dusan Wilms, fostul șef al Metro România, și alți asociați ai acestuia.

Real – Group Holding Gmbh (Germania) și Metro Dienstleistungs Holding Gmbh (Germania) au vândut astfel 99,72% din acțiunile Real Hyper Magazine SRL, respectiv 0,28% din companie. Cei doi vânzători, ambii făcând parte din grupul Metro, au fost reprezentați la finalizarea tranzacției de către Nils Hoffmann, consilier juridic fuziuni și achiziții în cadrul Metro AG, respectiv Simon Boll.

Wolfgang Schoiswohl este un bancher corporate care cunoaște bine piața românească, în perioada 2005 – 2006 fiind vicepreședinte corporate banking și HR, ocupând diferite poziții în timpul integrării Băncii Comerciale Ion Țiriac în structurile HVB Bank (acum banca funcționând sub numele UniCredit Bank). Între 2009 și 2013, acesta a coordonat zona de finanțare corporativă, trezorerie și piețe de capital, fiind ulterior înlocuit de către Sergiu Manea, actualul CEO BCR. În anul 2014, Schoiswohl a trecut la Viena în centrala grupului bancar Erste, proprietarul BCR, pe o poziție de consultant strategic pe zona de corporate banking.

Din ianuarie 2015, terminându-și angajamentul cu Erste, Schoiswohl a început să lucreze la Viena în calitate de consultant de afaceri pe zona de Bănci & Finanțe, fiind Cooperation Partner la Mader Corporate Finance Consulting. Acesta și-a folosit expertiza acumulată ca bancher de corporate pentru aranjarea unor structuri de optimizare a datoriilor, pentru proiecte de management a finanțărilor și refinanțărilor, pentru pregătirea unor planuri de afaceri, pentru pregătirea și aplicarea unor programe de restructurare, pentru asigurarea de servicii de consultanță strategică și pentru fuziuni și achiziții. Din această perspectivă, implicarea lui Schoiswohl alături de Terazone la achiziția hipermarketurilor este naturală, având în vedere că tranzacția are o importantă componentă a datoriilor, care în cazuri similare fac parte dintr-un aranjament de finanțare a companiei preluate.

Wolfgang Schoiswohl și Dusan Wilms nu au putut fi contactați pentru mai multe detalii privind  tranzacția Metro – Terazone.

În 2012, Metro a vândut către grupul francez Auchan rețeaua hipermarketurilor Real din Europa de Est, inclusiv a 20 unități din România, în cadrul unei tranzacții totale de 1,1 mld. Euro.

Pentru cele două 20 de hipermarketuri Real, Metro a obținut aproximativ 257 mil. Euro, însă a rămas să opereze mai departe unitățile de la Oradea, Arad, Suceava și Constanța.

În ultimul exercițiu financiar, cele patru unități au obținut vânzări de 57 mil. Euro și pierdere de 11 mil. Euro la un număr mediu de 735 de angajați.

Grupul german Metro operează în România o rețea de 25 de magazine cash and carry, a căror cifră de afaceri în anul 2015 a fost de 4,49 mld. Lei (peste 1 mld. Euro) și un profit net de 35,4 mil. Lei (7,9 mil. Euro) și un număr de 4.576 angajați.

În anul 2015, omul de afaceri Ion Țiriac și-a vândut participația de 15% din afacerea Metro România către acționarul majoritar, în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută publică, estimată de către surse din piață la 60 – 70 mil. Euro.

Piața de retail din România a devenit recent scena celei mai mari tranzacții locale de profil, după ce Mid Europa Partners a semnat în noiembrie 2016 achiziția lanțului Profi pentru 533 mil. Euro de la Enterprise Investors. Investitorii strategici și financiari sunt atrași de potențialul de creștere al consumului în anii următori și de spațiul încă disponibil de extindere pentru marile rețele.

Pe piața locală de retail, cele mai puternice poziții le au Kaufland, Carrefour și Auchan pe etajul de hipermarketuri, în timp ce pe suprafețe mai mici principalii concurenți sunt Lidl, Mega Image, Carrefour Market, Profi și Penny Market.

Regina Maria a preluat Ixia Medica de la Maria Iosif. Rețeaua de servicii medicale private a fondului de investiții Mid Europa își trece în portofoliu Klinica Doamna Ghica și un laborator din Capitală

Regina Maria, rețeaua de servicii medicale private aflată în portofoliul Mid Europa, a preluat recent Ixia Medica din București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Afacerea vândută de către Maria Iosif activează pe piața de profil a Capitalei cu o clinică – Klinica Doamna Ghica, respectiv cu un laborator.

Reprezentanții părților implicate nu au putut fi contactați pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Ixia Medica SRL a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 4,16 mil. Lei (0,94 mil. Euro) și un profit net de 3.863 lei la un număr de 42 de salariați, potrivit ultimului bilanț anual făcut public.

Rețeaua Regina Maria este într-un proces de expansiune rapidă pe piața serviciilor medicale private, cursă în care principalul său contracandidat este MedLife.

Regina Maria a fost cumpărată în toamna anului 2015 de către fondul de investiții Mid Europa Partners în cadrul unei tranzacții estimate la aproximativ 150 mil. Euro. În decembrie 2016, MedLife a trecut printr-o schimbare a acționariatului după listarea unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București, în urma acestei tranzacții fondul de investiții Value 4 Capital și-a făcut complet exitul din afacere prin vânzarea pachetului de 36,25%, în timp ce International Finance Corporation și-a redus participația de la 12,75% la 5%.

Piața serviciilor medicale private din România este estimată la 2,107 mld. Euro, cu o rată de creștere de 10,1%, potrivit unui raport al firmei de cercetare de piață PMR din luna august a anului trecut. Același raport susține că rata de creștere anuală medie a pieței de profil din România de 9,5% depășește ritmul din alte piețe ale regiunii, în condițiile în care Bulgaria este creditată cu un avans anual mediu de 8,3%, Polonia de 6,7%, Ungaria cu 5,2%, Slovacia cu 5,4%, iar Cehia cu 5,7%.

Piața de profil este puternic fragmentată, în condițiile în care MedLife și Regina Maria sunt operatori angajați de a-și extinde la nivel national acoperirea, în timp ce alți operatori au acoperire la nivel local.

Serviciile medicale private sunt astfel una dintre scenele care produc constant fuziuni și achiziții în ultimul deceniu, tranzacții alimentate în special de finanțări bancare.

Cea mai mare achiziție realizată anul trecut pe piața serviciilor medicale private din România a fost achiziția spitalului specializat în chirurgia obezității Ponderas de către Regina Maria, tranzacție estimată de către surse din piață în jurul a 18 mil. Euro.

Mișcări strategice la vârful pieței de telecom: Deutsche Telekom discută vânzarea de active din România, vânzare ce ar putea trece de 1 mld. Euro. Orange negociază achiziția afacerii de telefonie fixă a Telekom România, în timp ce RCS & RDS ar putea lua în vizor preluarea afacerii de telefonie mobilă

Deutsche Telekom, principalul acționar în Telekom România prin intermediul grupului elen OTE, este în contact cu jucători din piața locală de telecom, cu care a început încă de anul trecut discuții privind vânzarea atât a afacerii de telefonie fixă reprezentată de Telekom Romania Communications, cât și a operațiunilor de telefonie mobilă, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, grupul francez Orange este interesat de a-și diversifica portofoliul local de operațiuni și discută achiziția afacerii de telefonie fixă Telekom Romania Communications, susțin surse din piață. În paralel, portofoliul de clienți de telefonie mobilă ai Deutsche Telekom din România a intrat în vizorul RCS & RDS, companie a cărei strategie este concentrată în acest moment pe dezvoltarea acestei linii de afaceri, mai afirmă sursele citate.

Reprezentanții Telekom România nu au dorit să facă niciun comentariu pe subiectul unei eventuale vânzări a activelor către alți investitori. RCS & RDS și Orange nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol pe subiectul discuțiilor purtate cu privire la active ale Telekom România.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că dacă astfel de discuții se vor concretiza, vânzarea activelor Telekom România ar putea depăși valoarea de 1 mld. Euro, valoare ce poate varia semnificativ în funcție de structura de tranzacție.

Orange România a trecut încă de anul trecut la o colaborare strânsă cu Telekom, anunțând pe 16 februarie 2016 că a semnat un contract prin care are acces la rețeaua Telekom Romania de bandă fixă. Pe baza acestuia, Orange și-a completat portofoliul de servicii de voce şi internet mobil, televiziune prin satelit şi internet cu servicii fixe de internet de mare viteză şi televiziune, folosind reţeaua urbană de fibră optică a Telekom Romania.

Un parteneriat de factură apropiată a fost semnat de către Vodafone și RCS & RDS, căruia îi permite celui din urmă accesul la rețeaua de telefonie mobilă a partenerului său, extinzându-și astfel semnificativ zona de acoperire. Parteneriatele între operatorii telecom pentru o exploatare în comun a rețelei ar putea reduce volumul de investiții (CAPEX) cu 13 – 14% la nivel european și este considerată o alternativă mai avantajoasă din punct de vedere financiar pentru extinderea atât a pachetului de servicii, cât și a zonei de acoperire a unui astfel de operator, conform unui studiu din 2014 realizat de firma de consultanță de strategie Roland Berger. Industria de telecom necesită investiții de capital intensive, de sute de milioane de euro pe an la nivelul fiecărui operator, iar parteneriatele între jucători reduc acest efort, și implicit relaxează gradul de îndatorare al companiilor, optimizând fluxul de lichidități și îmbunătățește profitabilitatea afacerii.

Ultimul raport financiar al Deutsche Telekom indică venituri totale din România de 718 mil. Euro în primele nouă luni ale anului într-un declin ușor și un nivel al EBITDA (câştigurile înaintea plății dobânzilor, taxelor, a deprecierii şi a amortizărilor) de 129 mil. Euro, în scădere cu 15% față de perioada similară a anului anterior. Per ansamblu, marja EBITDA a Telekom Romania este în jurul a 20%, fiind deci sub marjele concurenților săi direcți Orange, Vodafone și RCS & RDS.

Datoriile Telekom Romania sunt la un nivel de peste 1 mld. Euro, iar o eventuală preluare de active de către alți investitori este greu de imaginat că poate avea loc fără o “tăiere” a nivelului acestora, măsură cerută anul trecut inclusiv de către ministrul comunicațiilor, în calitate de reprezentant al statului român, acționar minoritar.

La nivel global, Deutsche Telekom caută să își reducă nivelul de îndatorare, inclusiv prin vânzare de active, până la un nivel de 2 – 2,5 x EBITDA. Un loc major în strategia sa de creștere îl ocupă operațiunile de telefonie mobilă din SUA, o piață mare și profitabilă pentru gigantul german din telecom.

La nivel local, grupul german a instalat de la 1 ianuarie 2016 un nou șef la comanda operațiunilor Telekom România, Miroslav Majoros, care l-a înlocuit pe germanul Nikolai Beckers, pentru a redresa rezultatele financiare. Pe acest fundal, au început tatonările cu potențiali cumpărători pentru cele două mari afaceri locale, care se află în poziții diferite.

Astfel, Telekom Romania Communications este compania care a luat naștere pe scheletul fostului Romtelecom, lider în telefonia fixă. Piața de profil este pe o tendință de scădere, datele ANCOM (Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații) indicând o reducere a liniilor fixe de la 4,61 milioane în iunie 2014 la 4,23 milioane în iunie 2016, respectiv o reducere a numărului total de abonați cu circa 10% în doi ani până la 3,69 milioane clienți la 30 iunie 2016.

Telekom Romania Communications a raportat pentru primele nouă luni din 2016 venituri de 435,7 milioane de euro, în scădere cu 1,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, deşi la nivelul trimestrului al treilea nivelul de 149,1 milioane de euro este echivalent cu o majorare cu 3,9% a veniturilor, în comparaţie cu perioada similară a anului anterior. Pentru primele nouă luni ale anului, Pro Forma EBITDA  a scăzut în ultimul an cu 21,3% ajungând la 65,2 mil. Euro, în ciuda unei creșteri de 23,4% obținute în trimestrul al treilea.

Compania este deținută în proporție de 54% de către grupul elen de comunicații OTE, iar un pachet de 45,99% aparține statului român, care are planuri de ani de zile de listare pe bursă a acestei participații.

Telekom Romania Communications avea la 31 decembrie 2015 cash în mână și bani plasați în depozite bancare de peste 1,5 mld. Lei (circa 340 mil. Euro), potrivit ultimului raport anual al companiei.

OTE, listată pe bursa de la Atena, are în poziția de acționar principal grupul german Deutsche Telekom, care deține 40% din acțiunile grupului elen.

Telekom Romania Communications deține și un pachet de 30% din Telekom Romania Mobile Communications, operatorul de telefonie mobilă, restul participației fiind în portofoliul OTE.

Operațiunea de telefonie mobilă este mai profitabilă, însă înregistrează un nivel mare de datorii de circa 1,1 mld. euro.

O parte din datorie vine din creditul sindicalizat de 225 mil. Euro tras în 2013 de la BERD și un consorțiu de șapte bănci comerciale de către operatorul de telefonie mobilă Cosmote România pentru finanțarea planului de investiții și a dezvoltării rețelei 4G.

Din portofoliul Deutsche Telekom de telefonie mobilă din România face parte și Telemobil, operatorul rețelei Zapp, care în 2009 a fost cumpărat de Cosmote într-o tranzacție de 207 mil. Euro, din care 146 mil. Euro au fost datorii și obligații preluate de cumpărător.

Deutsche Telekom număra la 30 septembrie 2016 un număr de 5,87 milioane de abonați de telefonie mobilă în România, conform ultimului său raport trimestrial, ceea ce îi conferă a treia poziție la nivel local pe acest segment de afaceri.

Din rețeaua de afaceri a OTE, respectiv a Deutsche Telekom, mai fac parte lanțul de magazine GSM Germanos, Nextgen Communications, Sunlight România și E-Value International.

Deutsche Telekom a avut în 2015 EBITDA de 205 mil. euro la venituri de 984 mil. euro din operațiunile sale din România.

Orange România domină piața de telefonie mobilă, cu o cotă de piață de 36%, urmat de Vodafone cu 22%, iar RCS & RDS a ajuns la 11%, conform datelor prezentate de către analiștii agenției de rating Standard & Poor’s în octombrie 2016.

Orange România este una dintre cele mai profitabile companii din România și din sectorul de telecomunicații. Compania a raportat pentru trimestrul al treilea venituri de 251 mil. Euro față de 243 mil. Euro în perioada similară a anului anterior și își menține poziția de lider pe segmentul de telefonie mobilă.

RCS & RDS, lider pe piața de cablu TV, tocmai a încheiat în toamnă o refinanțare a datoriei sale, printr-o emisiune de 350 mil. Euro în obligațiuni emise în euro de compania – mamă din Olanda la o dobândă de 5% pe an și a contractat un credit sindicalizat în lei cu o valoare totală de 375 mil. Euro.

Datoriile RCS & RDS se situează la un nivel de circa 2,7 x EBITDA și mai are spațiu, conform evaluărilor agențiilor de rating, până la 3,5 x EBITDA fără să îi fie afectat ratingul dacă fluxul său de numerar nu este afectat. Calculele indică faptul că RCS & RDS ar putea avea astfel spațiu pentru o finanțare nouă în jurul a 200 mil. Euro până la plafonul de 3,5 x EBITDA. Unii analiști contactați de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO consideră însă că RCS & RDS are totuși un spațiu limitat de manevră pentru o țintă de achiziție de talia portofoliului de clienți de telefonie mobilă ai Telekom.

RCS & RDS, companie controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari, a înregistrat o marjă EBITDA de 32% în primele nouă ale anului trecut.

Dascalu credite main

Grupul lui Iulian Dascălu a luat un credit de 220 mil. Euro de la Erste și UniCredit. Iulius Group: Finanțarea reprezintă o refinanțare pe termen lung pentru centrele comerciale din Timișoara, Cluj-Napoca și Iași

Iulius Group, controlat de investitorul imobiliar Iulian Dascălu, a contractat un credit în valoare de 219,59 mil. Euro de la banca austriacă Erste și cea italiană UniCredit, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“Finanţarea la care faceţi referire reprezintă o refinanţare pe termen lung pentru centrele comerciale din Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi, care va permite dezvoltarea accelerată a proiectului multifuncţional Openville Timişoara, din proximitatea Iulius Mall. Finanţatorii sunt Erste Bank şi UniCredit Bank“, au explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Iulius.

BCR, UniCredit Bank alături de băncile – mamă Erste Group Bank AG din Austria, respectiv  UniCredit SpA din Italia au semnat pe 21 decembrie 2016 contractul de împrumut cu Iulius Group pentru suma de 219.592.478 euro.

Noul credit reașează structura datoriilor în grupul lui Iulian Dascălu. Investitorii de pe piața imobiliară au nevoie de credite bancare pentru finanțarea proiectelor de investiții, respectiv de „rostogolirea” acestor împrumuturi, pentru care sunt puse ca garanții activele din portofoliu – terenuri, imobile, venituri obținute din chirii, precum și alte active care pot constitui colateral pentru atragerea finanțărilor de la bancheri.

Termenii și condițiile finanțărilor bancare s-au îmbunătățit semnificativ în ultimul an apropiindu-se de cele din țările mai mature din Europa Centrală și de Est, observa la începutul acestui an Silviana Badea, National Director, Head of Capital Markets JLL Romania.

Împrumutul luat de către grupul lui Iulian Dascălu în decembrie 2016 este una dintre cele mai mari finanțări corporative de anul trecut, după creditul sindicalizat de 1,687 mld. Lei (circa 375 mil. Euro) atras în octombrie cu maturitate pe 5 ani de către RCS & RDS (Cable Communications Systems NV) de la un sindicat bancar format din Citibank, Banca Transilvania, BRD Groupe Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit. RCS & RDS și-a restructurat anul trecut întreaga datorie prin intermediul a două tranzacții de finanțare – o emisiune de obligațiuni de 350 mil. Euro, emisă în euro, respectiv un credit sindicalizat în lei.

Iulian Dascălu este prin intermediul Iulius Group unul dintre cei mai importanți investitori de pe piața imobiliară din România, al cărui portofoliu cuprinde proiecte mixte – retail, birouri și alte segmente de piață – cu centrul de greutate în orașele mari din afara Capitalei.

“În continuare, planurile companiei IULIUS se focalizează pe consolidarea poziţiei de unic dezvoltator şi operator de proiecte mixte din România, prin realizarea celui de-al doilea ansamblu multifuncţional din portofoliu, Openville Timişoara”, au mai precizat reprezentanții Iulius Group.

Openville Timișoara este un proiect de investiții de peste 220 mil. Euro, conform grupului Iulius.

La sfârşitul anului trecut a fost finalizată prima clădire de birouri clasa A din cele şapte pe care le va include ansamblul. Clădirea, denumită United Business Center 2, are 12 niveluri, o suprafaţă de 18.000 mp şi este închiriată integral de companii precum: Ness Software Engineering Services, Autoliv România, ACI Worldwide, PwC România şi Bitdefender.

În prezent, se lucrează la cea de-a doua clădire office din ansamblul Openville, cu 12 niveluri și o suprafaţă închiriabilă de 13.000 mp. Anul trecut, compania a semnat un parteneriat cu furnizorul internaţional de servicii IT Atos, pentru închirierea a 6.000 mp în această clădire.

“Totodată, pe lângă întărirea poziţiei de lider de piaţă în oraşele unde suntem prezenţi cu brandul IULIUS MALL (prin actualizarea mixului de magazine, creşterea traficului de clienţi, diversificarea serviciilor oferite consumatorilor), planurile noastre sunt îndreptate şi spre consolidarea brandului de birouri United Business Center, dezvoltat la nivel naţional”, au mai spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Iulius.

Astfel, în 2016, IULIUS a finalizat două clădiri de birouri clasa A în ansamblul Palas Iaşi, cu o suprafaţă totală de 24.300 mp, ambele integral închiriate. Odată cu finalizarea UBC 2 din ansamblul Openville, la finele anului trecut, portofoliul de spaţii office al companiei a ajuns la 9 imobile office clasa A operaţionale, cu o suprafaţă totală de 106.000 mp: şase situate în ansamblul Palas Iaşi (aproximativ 70.000 mp), două la Cluj-Napoca (18.000 mp) şi una la Timişoara (18.000 mp).

Conform JLL, Iaşiul a urcat în țară anul trecut pe locul al doilea pe segmentul imobilelor de birouri, între cele mai importante oraşe din ţară (Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Braşov) şi are şanse să crească în continuare, însă potenţial de creştere au toate cele patru municipii menţionate.

Iulius Group, companie care activează în domeniul dezvoltării și operării de centre comerciale în România, a fost înființată în anul 1991, în Iași, de către omul de afaceri Iulian Dascălu.

Compania are în portofoliu patru mall-uri sub brandul Iulius, în Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și Suceava.

Piața imobiliară locală oferă randamente superioare pentru investitori comparativ cu alte piețe din regiune ceea ce a atras aici jucători de diferite calibre, de la fonduri de investiții cu profil regional până la jucători din SUA și Europa de Vest sau oameni de afaceri cu lichidități importante, care caută să facă plasamente ca alternativă la alte tipuri de investiții.

Astfel, randamentele din România sunt cu minimum 2,25%-2,5% mai ridicate decât cele din Praga, Varșovia și chiar Budapesta, potrivit unui studiu realizat de JLL pentru prima jumătate a anului trecut.

Pe lângă jucători precum NEPI pe segmentul de retail, Globalworth pe segmentul de imobile de birouri, CTP pe segmentul de logistică, activează și investitori locali puternici precum Ion Țiriac, Iulian Dascălu, iar alții de talia fraților Dragoș și Adrian Pavăl – patronii afacerii Dedeman – își pregătesc intrarea în sectorul de profil cu o achiziție de proporții prin achiziția proiectului de birouri AFI Park pentru circa 160 mil. euro.

mideuropa-tabel-investitorimain

Fondul de investiții londonez Pantheon International Plc dă 3,4 mil. Euro pentru plata prețului de 533 mil. euro pentru achiziția Profi de către Mid Europa

Fondul de investiții Pantheon International Plc, administrat de către Pantheon Ventures LLP din Marea Britanie, a investit în luna ianuarie 2,9 mil. Lire sterline (3,4 mil. Euro) în achiziția lanțului de supermarketuri Profi de către Mid Europa Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Astfel, Pantheon participă alături de Mid Europa la achiziția Profi, cea mai mare tranzacție din istoria pieței locale de retail.

Pantheon este unul dintre investitorii de tip Limited Partners din fondul de investiții Mid Europa Fund IV, care a anunțat în noiembrie achiziția a 100% din acțiunile Profi Rom Food, compania care administrează magazinele Profi, pentru 533 mil. Euro în numerar de la Enterprise Investors.

O parte din achiziție este așteptată să fie finanțată dintr-un împrumut de circa 300 mil. Euro atras de la sindicatul de bănci format din Citi, ING Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit, cărora li s-au alăturat Erste și Banca Transilvania.

Fondul de investiții Mid Europa Fund IV, ridicat de către Mid Europa Partners în 2014, este ultimul fond al managerului de capital cu interese de investiții în regiune. Are o capitalizare de circa 850 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care face ca fondurile disponibile pentru Mid Europa să ajungă până la aproximativ 1,5 mld. Euro.

Pantheon International Plc avea la 31 decembrie 2016 active de 1,154 mld. Lire sterline plasate în fonduri de investiții. Portofoliul administrat de către PIP a generat în luna ianuare un numerar net de 36 mil. Lire sterline, aceasta fiind de fapt diferența între veniturile distribuite 48,8 mil. Lire sterline și investițiile de 12,8 mil. Lire sterline în diferite fonduri de investiții.

Fondul de fonduri de investiții Pantheon International Plc are o valoare de piață de 574,29 mil. Lire sterline pe segmentul principal al bursei din Londra.

Printre investitorii de tip Limited Partners în Mid Europa Partners IV se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu circa 80 mil. Euro, grupul Băncii Europene de Investiții cu circa 50 mil. Euro, dar și alți investitori europeni printre care Private Equity Holding AG din Elveția sau Lancashire County Pension Fund din Marea Britanie.

De asemenea, pe lista investitorilor se află nume din Asia precum fondul suveran de investiții GIC din Singapore și China Investment Corporation. Investitori importanți din SUA precum Carlyle, care a preluat AlpInvest Partners se mai află pe această listă.

Pe lângă investitorii de tip Limited Partners, în fondurile de investiții se află și categoria celor așa-ziși General Partners, care reprezintă echipa de management a fondului.

Mid Europa Partners este deținută 100% de către partenerii ei, aceștia fiind Thierry Baudon, Robert Knorr, Matthew Strassberg, Zbigniew Rekusz, Nikolaus Bethlen (care coordonează portofoliul de investiții din Ungaria și România), Michelle Capiod, Kerim Turkmen, Pawel Padusinski și Manish Mittal.

Mid Europa Partners a intrat în urmă cu un an în România prin achiziția rețelei Regina Maria în cadrul unei tranzacții de circa 150 mil. Euro. De atunci, Regina Maria a bifat la rândul său noi achiziții de tip add-on.

Mid Europa Partners, administrator peste un capital privat de peste 4,3 mld. Euro, este foarte activ în regiune și a demonstrat un apetit tranzacțional semnificativ. Pe 14 octombrie, Cinven, Permira și Mid Europa au anunțat că au ajuns la un acord pentru achiziția Allegro Group din Polonia de la Naspers (acționarul majoritar al Emag) pentru 3,253 mld. Dolari.

Achiziția Profi de către Mid Europa este estimată să fie finalizată în primul trimestru al acestui an, după ce va primi avizul Consiliului Concurenței.

Grupul Pehart a semnat un contract de credit de aproximativ 22 mil. euro cu BCR, Banca Transilvania și Eximbank. Noua facilitate de împrumut rearanjează structura datoriilor grupului de firme aflat în portofoliul fondului de investiții Abris

Grupul de firme Pehart Tec, aflat în portofoliul managerului regional de capital privat Abris Capital Partners, a semnat în decembrie un contract de facilități de credit cu BCR, Banca Transilvania și Eximbank, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Contractul a fost semnat pe 15 decembrie, iar valoarea facilităților de credit depășește 22 mil. Euro, în timp ce suma garantată este de 30 mil. Euro.

Împrumutul ar avea ca scop o rearanjare a structurii datoriilor din grupul de firme Pehart Tec, al cărui pachet majoritar a fost preluat de către Abris Capital în 2015, susțin surse din piață.

Din grupul de firme Pehart Tec fac parte Pehart Tec, Metalicplas Distribution, Metalicplas Impex și Samus Construcții. Având în vedere strategia Abris aplicată deja la crearea Urgent Cargus, în perioada următoare ar putea urma o fuziune pentru crearea unui singur vehicul prin fuziunea entităților care fac parte din grupul de firme Pehart. Abris Capital deține 55% din Fertero Limited, vehicul înregistrat în Cipru, prin care deține 55% din companiile din grup, acționar minoritar fiind antreprenorul Ioan Tecar.

Reprezentanții Abris Capital nu au fost disponibili pentru comentarii pe marginea finanțării și a unei eventuale fuziuni între companiile din grupul Pehart.

După achiziția pachetului majoritar al grupului de firme Pehart, Abris l-a recrutat pentru poziția de director financiar ar grupului pe Vlad Tigoiu, care a ocupat o poziție similară în perioada 2008 – 2014 în industria farma în cadrul grupului Fildas Catena deținut de Anca Vlad.

Vlad Tigoiu a trecut în cariera sa și pe KPMG și Deloitte, iar un an a lucrat pe linia de bancă de investiții a Eurobank EFG, proprietarul Bancpost.

După același tipar, ulterior, Abris Capital l-a recrutat în 2016 pe fostul director financiar din A&D Pharma, Florin Buligoanea, pentru poziția de director financiar la Green Group, grup de firme preluat de către fondul de investiții în vara anului trecut.

Pe 12 mai 2015, Abris anunța preluarea pachetului majoritar în firmele din grupul Pehart, care deținea 3 facilități de producție de hârtie tissue, hârtie de toaletă și alte produse. Abris a preluat pachetul majoritar de acțiuni în cadrul unei tranzacții care pe lângă plata pentru achiziția de acțiuni a inclus și o majorare de capital destinată susținerii planurilor de investiții în extinderea capacității de producție.

Obiectivul investițiilor este obținerea poziției de principal producător de hârtie tissue din România și din Europa de Sud – Est de către Pehart. În urma investiției Abris și a ajutorului de stat, cea de-a patra fabrică a Pehart va fi pusă în funcțiune până la sfârșitul anului, iar capacitatea de hârtie tissue sub formă de role jumbo va ajunge la 100 de mii de tone. Compania exporta majoritatea producției către companii din Europa Centrala și de Sud-Est.

În urma tranzacției, Ioan Tecar a devenit acționar majoritar, iar BERD și-a făcut exitul după șase ani de la intrarea ca investitor minoritar în grupul de firme.

Tranzacțiile locale derulate de către Abris de la intrarea pe piață în 2012 indică deja un tipar, acela de a evita tranzacțiile competitive, în care vânzătorul discută cu mai mulți investitori, și preferința de a obține exclusivitate în discuțiile cu antreprenorii. O altă caracteristică întâlnită până acum în ultimele două tranzacții majore ale Abris, achiziția Pehart din 2015 și a Green Group din 2016, indică, de asemenea, că a vizat companii din care BERD și-a făcut astfel exitul.

Abris Capital Partners, unul dintre cei mai importanți manageri de capital privat din regiune, se apropie de momentul închiderii celui de-al treilea fond al său, Abris CEE Mid – Market Fund III, cu o capitalizare – țintă de 500 mil. Euro, pentru care principalele piețe vizate sunt Polonia și România. IFC intenționează să aloce capital de până la 30 mil. Euro în acest nou fond al Abris.

Până acum, Abris a investit în România numai din al doilea său fond de investiții, cu care a preluat pe rând Cargus International, Urgent Curier și alți operatori mai mici de curierat pe care i-a fuzionat într-o singură companie, Urgent Cargus, așteptată să marcheze primul exit local al Abris după ce a fost dat anul trecut un mandat bancherilor de investiții de la Rothschild, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul local al Abris cuprinde acum Urgent Curier pe piața de curierat, grupul de firme Pehart pe piața producției de hârtie tissue, Green Group în industria de reciclare a deșeurilor, iar platforma de administrare a datoriilor GetBack din Polonia este activă și pe piața creditelor neperformante din România.

Abris Capital Partners a fost unul dintre cei mai activi cumpărători din industria locală de private equity din ultimii 4 ani și este de așteptat să marcheze noi achiziții locale în acest an din capitalul noului fond ridicat, Abris CEE Mid – Market Fund III.

Lidl cumpără magazinele XXL scoase la vânzare de către Rewe

Lidl, cea mai mare companie locală din piața de retail, se pregătește să semneze în perioada următoare achiziția celor două magazine XXL din Galați și Sibiu pe care Rewe le-a scos la vânzare, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Discuțiile dintre cele două părți au avansat în a doua parte a anului trecut, pe fondul intenției Rewe de a-și vinde cele două magazine și de a închide celelalte unități din rețeaua XXL Mega discount, după ce nu au găsit un cumpărător pentru întreaga rețea de 8 magazine. Intenția de vânzare a rețelei XXL de către Rewe a fost anunțată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 12 aprilie 2016.

Reprezentanții Lidl și ai Rewe nu au făcut niciun comentariu pe subiectul acestei tranzacții până la momentul publicării acestui articol.

Surse din piață estimează că tranzacție dintre cele două părți ar putea fi în jurul a 5 – 10 mil. euro.

Cele două companii germane au strategii diferite pe piața românească. Concernul Rewe, care până în 2010, activa cu patru rețele în etaje diferite ale pieței locale de retail acum mizează pe una singură, și anume rețeaua de magazine Penny Market.

În 2010, Rewe a vândut magazinele cash and carry Selgros către elvețienii de la COOP, iar în decembrie 2015 a semnat vânzarea rețelei de supermarketuri Billa România către grupul francez Carrefour, în cadrul unei tranzacții de 96 – 97 mil. Euro.

În 2016, după finalizarea tranzacției de vânzare a Billa România, Rewe s-a concentrat pe discuțiile de vânzare a rețelei de 8 magazine XXL pentru a elimina din pierderi și a de a-și concentra strategia locală de dezvoltare în jurul Penny. La discuțiile cu Rewe au venit atât investitori strategici internaționali cu prezență locală, cât și antreprenori locali, însă a ajuns în final la un acord cu concurentul său direct, Lidl, susțin surse din piață.

În general, concurenții caută să obțină locații bune, cu trafic, pentru a-și amenaja propriile magazine astfel că poziționarea terenului unde este magazinul – țintă are un rol important pentru un retailer implicat în astfel de tranzacții.

De cealaltă parte, Lidl ocupă poziția de cel mai puternic jucător în piața de retail din România și face parte din același grup, Schwarz, cu rețeaua de hipermarketuri Kaufland.

Pe 19 februarie 2010, Lidl a semnat achiziția rețelei de 103 magazine Plus de la concernul german Tengelmann în cadrul unei tranzacții regionale care a cuprins și piața din Bulgaria. Prin această tranzacție, Lidl a intrat pe piața din România, conform Consiliului Concurenței.

Lidl se definește ca un retailer poziționat în mod strategic între etajul de așa – zis hard discounter și cel de soft discounter, rețeaua de magazine Plus având profil de hard discounter, iar magazinele Penny ale celor de la Rewe sunt considerate un operator de tip soft discounter, arată un raport al Consiliului Concurenței din 2014.

După achiziția rețelei Plus, Lidl a urmat apoi o strategie agresivă de expansiune organică prin care a ajuns astăzi la o rețea de 205 magazine, dublă față de momentul intrării pe piață în urmă cu șapte ani.

Lidl, cu afaceri de 4,72 (1,1 mld. Euro), un profit net de 171,9 mil. Lei (38,7 mil. Euro) și 3.771 angajați în 2015, este lider pe piața de retail cu vânzări estimate la 10 mld. Euro pe an.

Miza pe creșterea consumului, de unde vine și potențialul de creștere al pieței de retail, a adus în noiembrie 2016 cea mai mare tranzacție din istoria sectorului local de profil – vânzarea lanțului de supermarketuri Profi de către Enterprise Investors pentru 533 mil. Euro către Mid Europa Partners.

În acest moment, poziții puternice în comerțul românesc sunt ocupate de către Lidl (Germania), Mega Image (concernul olandezo – belgian Ahold Delhaize), Profi (aparținând fondului Mid Europa Partners), Carrefour și Rewe prin rețeaua Penny, pe segmentul de cash and carry Metro (Germania) și Selgros (Coop Elveția), în timp ce pe etajul de hipermarketuri se află Kaufland (Germania), Carrefour (Franța), Auchan (Franța) și Cora (grupul franco – belgian Louis Delhaize).

Penny Market, rețea ajunsă la 200 de magazine, a anunțat planuri de dublare a rețelei până în 2025. Rewe România a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 2,65 mld. Euro (596,8 mil. Euro) și un profit net de 12,86 mil. Lei (2,9 mil. Euro) la un număr mediu de 3.472 angajați.

Grupul german Rewe, a raportat pentru 2015 vânzări globale de 52,38 mld. Euro, 326.478 angajați și un profit de 383 mil. Euro.

Grupul Lidl Schwarz, cu venituri anuale de circa 86 mld. Dolari, este printre cei mai mari retaileri din Europa și în primii zece jucători de profil din lume prin rețelele Lidl și Kaufland. Proprietarul grupului este Dieter Schwarz, 77 de ani, fiul fondatorului afacerii, a cărui avere este estimată de către revista americană Forbes la 17,8 mld. Dolari.

Firmele românești, printre principalele ținte de achiziție pentru noile fonduri de investiții de 700 mil. Euro pe care le ridică Abris Capital Partners și Resource Partners. IFC alocă până la 30 mil. Euro pentru ultimul fond de investiții de 500 mil. Euro al Abris pentru regiune. Resource Partners a făcut prima închidere la 100 mil. Euro dintr-un fond cu o capitalizare – țintă de 200 mil. Euro

Managerii de capital privat Abris Capital Partners și Resource Partners sunt în fază avansată cu ridicarea noilor lor fonduri de investiții regionale, pentru care România este una dintre principalele ținte pentru achiziții.

Astfel, Abris Capital Partners strânge al treilea său fond de investiții, Abris CEE Mid – Market Fund III, cu o capitalizare – țintă de 500 mil. Euro, pentru care principalele piețe vizate sunt Polonia și România, potrivit datelor făcute publice de către International Finance Corporation. De asemenea, Resource Partners a făcut prima închidere a ultimului fond pe care îl ridică pentru regiune, după ce a strâns 100 mil. Euro de la investitori. Capitalizarea – țintă a Resource Eastern European Equity Partners II este de 200 mil. Euro.

International Finance Corporation, parte a grupului Băncii Mondiale, și-a propus să aloce capital de până la 30 mil. Euro pentru fondul de investiții ridicat de către Abris Capital Partners, companie înregistrată în Jersey.

“Fondul III Abris se va concentra pe companiile de talie mijlocie din câteva sectoare, inclusiv produse din domeniile de consum, servicii, sectorul manufacturier și de transport din Polonia și România”, notează reprezentanții IFC.

Proiectul de investiții al IFC în noul fond ridicat de către Abris Capital a fost programat să fie discutat în board-ul instituției financiare pe 18 ianuarie.

Abris a atras printre investitorii în noul fond și investitori instituționali din Europa și America de Nord. Managerul de capital privat focusat pe investiții în Europa Centrală și de Est a semnat deja cu al treilea său fond două achiziții la finele anului trecut – cumpărarea companiei poloneze Graal de procesare a peștelui și firma de cablu TV Kopernikus Technology din Serbia.

Abris Capital Partners se aștepta până la finele anului 2016 să strângă aproape 400 mil. Euro, conform datelor portalului londonez AltAssets, care colectează informații din industria fondurilor de investiții.

Finalizarea strângerii fondurilor proaspete de la investitori pentru al treilea fond al Abris este așteptată să aibă loc în 2017.

România ar putea atrage peste 30% din noul fond de investiții de 500 mil. Euro al Abris, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Până acum, Abris Capital a investit în România de la intrarea sa pe piață în urmă cu aproximativ 4 ani din Abris CEE Mid – Market Fund II, cu un capital de 450 mil. euro. În portofoliul său local se află Urgent Cargus – lider pe piața de curierat local creat prin fuziunea dintre Cargus și Urgent Curier, grupul de firme Pehart, și grupul de firme Green Group, preluat în vara lui 2016, când au fost cheltuiți ultimii bani din fondul al doilea administrat de către Abris. Anul trecut, Abris a preluat și platforma poloneză GetBack de administrare a creditelor neperformante, prezentă și în România.

Urgent Cargus este așteptat să devină primul exit local al Abris Capital, după ce anul trecut au fost angajați bancherii de investiții de la Rothschild, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De regulă, Abris investește în medie capital între 20 și 60 mil. Euro per tranzacție, dar tichetul de tranzacție poate depăși semnificativ această marjă, un exemplu fiind achiziția AAA Auto din Cehia pentru 220 mil. Euro.

Managerul de capital privat Resource Partners, de asemenea activ în România în ultimii aproape trei ani, a făcut în decembrie 2016 prima închidere a noului său fond regional, după ce a strâns 100 mil. Euro de la investitori.

Finalizarea strângerii fondului de investiții Resource Eastern European Equity Partners II urmează să aibă loc până la finele primului semestru al acestui an, după cum a declarat pentru unquote Piotr Nocen, co-fondator și Managing Partner al Resource Partners.

REEEP II este susținut acum de către cinci investitori, iar principalele destinații de investiții din regiunea vizată vor fi Polonia și România.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 2 decembrie 2015 că Resource Partners ridică al doilea său fond regional de investiții, printre investitorii – cheie numărându-se BERD, Fondul European de Investiții, fondul francez de investiții Ardian și banca olandeză Rabobank.

BERD a semnat anul trecut un document potrivit căruia investește până la 40 mil. Euro în capitalul noului fond.

Investiția de capital a fondului REEEP II poate merge între 5 și 25 mil. Euro per tranzacție, iar în medie între 10 și 20 mil. Euro. Resource Partners a anunțat deja prima investiție din noul său fond prin achiziția a 70% din acțiunile unei firme cosmetice din Polonia, Torf Corporation.

Companiile vizate de noul fond vor trebui să genereze EBITDA (câștig înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) între 2,5 și 10 mil. Euro, potrivit unquote. Noul vehicul de investiții regional al Resource Partners își va plasa capitalul strâns în 8 până la 12 investiții față de primul fond administrat, care a făcut 9 investiții.

Din primul fond regional administrat de către Resource Partners a fost făcută intrarea în România prin achiziția lanțului de centre de fitness World Class România. În februarie 2016, World Class România a anunțat că a cumpărat principalul său rival Club Sport Fitness Center MV SRL.

Ambii manageri de capital, Abris Capital Partners și Resource Partners, ridică astfel miza pe regiune prin strângerea unor fonduri de investiții cu capitalizări mai mari față de predecesoarele lor.

Mai mulți manageri regionali de capital privat sunt în curs de a strânge fonduri proaspete de la investitori pentru vehicule regionale de investiții.

România a înregistrat în noiembrie 2016 cea mai mare tranzacție locală realizată de către fonduri de investiții, după ce Enterprise Investors a anunțat vânzarea rețelei de magazine Profi pentru 533 mil. Euro în numerar către Mid Europa Partners, cele două părți fiind fonduri de investiții de talie regională, care acoperă piețele din Europa Centrală și de Est.

Metro a vândut ultimele patru hipermarketuri Real către un grup de executivi din retail, tranzacție estimată peste 40 mil. Euro cu tot cu datorii. Avocații de la Schoenherr au lucrat de partea vânzătorului, iar PeliFilip de partea cumpărătorului

Grupul german Metro a vândut ultimele patru hipermaketuri din România către un grup de executivi din retail, în contextul în care încă de anul trecut circulau informații privind derularea negocierilor de vânzare. Casa de avocatură Schoenherr a lucrat de partea vânzătorului, iar PeliFilip de partea cumpărătorului, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții  MIRSANU.RO.

“METRO GROUP a vândut părţile sociale deținute în cadrul Real Hyper Magazine SRL (care operează 4 magazine în România), companiei Terazone Enterprises Limited. Tranzacția a fost finalizată astăzi, 20 ianuarie 2017, moment în care noul proprietar a devenit deținătorul legal al acestor părţi sociale”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Adina Tîmplaru, Director de comunicare Metro Cash & Carry România. Aceasta nu a precizat care este valoarea tranzacției sau alte detalii ale acordului.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează valoarea totală a tranzacției peste nivelul de 40 mil. Euro, valoare care include în cea mai mare parte datoriile preluate ale firmei.

În spatele achiziției, s-ar afla Dusan Wilms, fostul șef al Metro România, împreună cu alți asociați, mai susțin surse din piață. Dusan Wilms nu a putut fi contactat pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

În 2012, Metro a vândut către grupul francez Auchan rețeaua hipermarketurilor Real din Europa de Est, inclusiv a 20 unități din România, în cadrul unei tranzacții totale de 1,1 mld. Euro.

Pentru cele două 20 de hipermarketuri Real, Metro a obținut aproximativ 257 mil. Euro, însă a rămas să opereze mai departe unitățile de la Oradea, Arad, Suceava și Constanța.

În ultimul exercițiu financiar, cele patru unități au obținut vânzări de 57 mil. Euro și pierdere de 11 mil. Euro la un număr mediu de 735 de angajați.

Grupul german Metro operează în România o rețea de 25 de magazine cash and carry, a căror cifră de afaceri în anul 2015 a fost de 4,49 mld. Lei (peste 1 mld. Euro) și un profit net de 35,4 mil. Lei (7,9 mil. Euro) și un număr de 4.576 angajați.

În anul 2015, omul de afaceri Ion Țiriac și-a vândut participația de 15% din afacerea Metro România către acționarul majoritar, în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută publică, estimată de către surse din piață la 60 – 70 mil. Euro.

Piața de retail din România a devenit recent scena celei mai mari tranzacții locale de profil, după ce Mid Europa Partners a semnat în noiembrie 2016 achiziția lanțului Profi pentru 533 mil. Euro de la Enterprise Investors. Investitorii strategici și financiari sunt atrași de potențialul de creștere al consumului în anii următori și de spațiul încă disponibil de extindere pentru marile rețele. Pe piața locală de retail, cele mai puternice poziții le au Kaufland, Carrefour și Auchan pe etajul de hipermarketuri, în timp ce pe suprafețe mai mici principalii concurenți sunt Lidl, Mega Image, Carrefour, Profi și Penny Market.

Șeful PwC România și avocatul Dragoș Radu, partener Radu și Asociații I EY Law, printre consultanții care au lucrat de partea Vector Watch în contextul tranzacției cu Fitbit. De cealaltă parte, grupul american a apelat pentru asistența juridică locală la serviciile Țuca Zbârcea & Asociații

Producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch a lucrat pe parcursul anului trecut în contextul tranzacției cu grupul american Fitbit cu o echipă de consultanți, din care au făcut parte PwC România și casa de avocatură Radu și Asociații afiliată rețelei EY Law, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Din echipa firmei de avocatură afiliate EY au făcut parte Dragoș Radu – Partener și Head of EY Law România, Radu Ionescu  și Nicoleta Gheorghe, ambii cu poziții de Senior Associate în cadrul EY Law.

De asemenea, PwC România a asigurat servicii de consultanță pe partea de taxe prin Ionuț Simion, Country Managing Partner al firmei, și Andreea Mitiriță, Director Taxe.

Vector Watch a anunțat pe 10 ianuarie că echipa sa și platforma de software vor fi integrate pe platforma Fitbit, care își va deschide un centru de dezvoltare la București, unde se află echipa Vector Watch. Firma a fost fondată acum trei ani de către Andrei Pittiș, care ulterior a atras Gecad în postura de principal investitor și acționar majoritar, alte pachete de acțiuni fiind preluate de fondul de investiții Catalyst România și investitorii privați Mihai Popescu, Bogdan Vlad și Radu Apostolescu, unul dintre fondatorii afacerii Emag.

Valoarea tranzacției dintre Vector Watch și Fitbit nu a fost făcută publică.

Pe lista consultanților angajați de către Vector Watch se găsesc Matt Sachse, Managing Director al băncii de investiții specializate în sectorul tehnologic Pagemill Partners, și Charles Welch, Co – CEO al băncii de investiții Menalto Advisors, care anterior a lucrat și el pentru Pagemill Partners. Ambele bănci de investiții americane își au sediul în Silicon Valley, care concentrează cartierele generale ale giganților lumii tehnologiei și internetului.

De asemenea, vânzătorii Vector Watch au lucrat cu Ted Cominos, care ocupă poziția de  Partener, și Cristina Audran – Proca, Counsel, pentru firma americană de avocatură Faegre Baker Daniels Llp. Ted Cominos, Cristina Audran – Proca și Dragoș Radu au lucrat anterior pentru firma britanică de avocatură Linklaters, care a avut un birou deschis la București până în 2008.

Din echipa Vector Watch au făcut parte și Marc Van Campen, Name Partner, și Leonie Kraakman, Associate, în cadrul firmei olandeze de avocatură Van Campen Liem.

În ceea ce privește Fitbit, grupul american a mizat pe consultanța juridică a firmei de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații. Sabrina Necula, Associate în cadrul casei de avocatură, se află printre cei împuterniciți de către firma americană, care a decis majorarea cu 0,5 mil. Dolari a capitalului social al subsidiarei locale, Fitbit Development, înființate în 2016, conform datelor făcute publice.

Radu Dumitrescu, Partener servicii suport în tranzacții și reorganizare în cadrul Deloitte România. Sursă foto: Deloitte.

Radu Dumitrescu, partener Deloitte România pentru servicii de suport în tranzacții și reorganizare: Piața locală de credite neperformante a fost de 1,5 – 2 mld. Euro și ar putea rămâne la acest nivel și în 2017. Mă aștept ca tranzacțiile cu portofolii locale să devină tranzacții cu portofolii regionale

Piața creditelor nepeformante din România a fost în 2016 la un nivel de 1,5 – 2 mld. Euro, nivel care este așteptat să fie atins și în acest an, afirmă Radu Dumitrescu, Partener servicii de suport în tranzacții și reorganizare în cadrul Deloitte România.

Acesta mai spune că piața de profil ar putea să se înscrie pe o tendință nouă. “Dacă până acum am văzut tranzacții cu portofolii locale, mă aștept ca acestea să devină tranzacții cu portofolii regionale”.

Piața de credite neperformante a luat avânt din 2014 încoace, făcând din România cea mai activă locație de profil din regiune, ceea ce a făcut și ca rata acestor împrumuturi la nivel de sistem să scadă de la un nivel de 22% în 2013 la 10% în octombrie 2016.

Datele Deloitte indică un stoc de credite neperformante de 6,464 mld. Euro pentru România la 31 decembrie 2015, cu mult sub nivelul Poloniei, cu 16,7 mld. Euro, dar peste Ungaria cu 5,1 mld. Euro, Cehia, cu 3,8 mld. Euro, Bulgaria cu 4,2 mld. Euro sau Serbia cu 2,5 mld. Euro.

deloitte npl grafic ro vs cee main

Anul trecut, Piraeus Bank a vândut portofoliul Elisabeth de 164 mil. Euro pentru 9 mil. Euro către Kruk, care a cumpărat și un portofoliu de aproape 600 mil. Euro valoare nominală de la Bancpost și alte subsidiare ale Eurobank. De asemenea, BCR a vândut portofoliul Blue Lake de circa 370 mil. Euro la un preț de până la 55 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Printre vânzătorii importanți de portofolii neperformante din 2016 s-a numărat și CEC Bank. În toamnă, BRD a lansat tranzacția Iris, de vânzare a unui portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 329 mil. Euro, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, tranzacție care a atras toți jucătorii locali majori, însă calendarul a suferit amânări, astfel că tranzacția urmează să ajungă în faza ofertelor finale la finele lunii ianuarie, deși inițial trebuie să se încheie până la finele anului 2016.

Tranzacțiile cu credite neperformante prezintă două aspecte importante, afirmă Radu Dumitrescu de la Deloitte: așteptarea de preț și structura tranzacției.

Echipa Deloitte a încheiat cu succes șase tranzacții de vânzare de credite neperformante, cu o valoare nominală de 1,2 mld. Euro. Deloitte a avut în 2016 mandatul Piraeus Bank România pentru vânzarea portofoliului Elisabeth.

Pe piața mandatelor pentru tranzacțiile cu credite neperformante, Deloitte concurează cu PwC și KPMG.

Ioana Filipescu, Partener consultanță în fuziuni și achiziții în cadrul Deloitte România. Sursă foto: Deloitte.

Deloitte a calculat piața locală de fuziuni și achiziții din 2016 la 3,4 – 4 mld. Euro, peste nivelul estimărilor EY. Ioana Filipescu, partener M&A Deloitte România: Tranzacții de peste 500 mil. Euro ar putea apare în acest an în domenii ca servicii financiare sau energie

Piața de fuziuni și achiziții a fost în 2016 la nivelul de 3,4 – 4 mld. Euro, în creștere cu 23% față de anul anterior, potrivit datelor Deloitte România, pe fondul tranzacțiilor înregistrate pe final de an. Valoarea este încă departe de nivelul pieței din 2007 – 2008, când aceasta a atins un vârf de 6 – 7 mld. Euro, afirmă Ioana Filipescu, Partener consultanță în fuziuni și achiziții în cadrul Deloitte România.

Cifrele Deloitte indică o piață locală de fuziuni și achiziții în 2016 ceva mai mare față de calculele făcute recent de către o altă firmă din Big Four. Florin Vasilică, liderul biroului de asistență în tranzacții al EY România, spunea că dacă în prima jumătate a anului trecut, piața a atins o valoare de 1,1 mld. Dolari, în a doua jumătate a anului, numărul aproape s-a dublat, ceea ce sugerează o valoare de până la 3,3 mld. Dolari (circa 3 mld. Euro).

Consultanții Deloitte spun că România a înregistrat anul trecut trei tranzacții de peste 500 mil. Euro, așa-numitele megatranzacții. Achiziția fabricii Ursus de către japonezii de la Asahi este estimată la 856 mil. Euro, calcul bazat pe un multiplu de circa 14,7 EBITDA, așa cum rezultă din tranzacția încheiată la nivelul regiunii, valoare care o situează în postura de cea mai mare tranzacție de pe piața locală de fuziuni și achiziții.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO scria pe 13 decembrie că achiziția locală a Asahi din industria berii ar putea fi cea mai mare tranzacție de pe piața de fuziuni și achiziții din România în anul 2016.

Conform Deloitte, achiziția Asahi a fost urmată de către cumpărarea pachetului majoritar al KMG International (fostul Rompetrol Group) de către chinezii de la CEFC, tranzacție estimată la 595 mil. Euro, respectiv de către achiziția Profi de către fondul de investiții Mid Europa Partners pentru 533 mil. Euro. În două dintre cele trei megatranzacții, EY a lucrat la achiziția Asahi a activelor SAB Miller, respectiv pentru Mid Europa la achiziția Profi.

“Acum considerăm megatranzacții orice tranzacție de peste 500 mil. Euro, însă până în 2008 megatranzacții erau considerate doar acele tranzacții care depășeau valoarea de 1 mld. Euro”, explică Ioana Filipescu, Partener consultanță în fuziuni și achiziții în cadrul Deloitte România.

Potrivit acesteia, tranzacțiile mari sunt considerate cele cu valori cuprinse între 100 și 500 mil. Euro.

Evaluarea Deloitte asupra pieței de profil cuprinde 85 de tranzacții care au fost făcute publice, tranzacții cu o valoare minimă de 5 mil. Euro fiecare.

M&A Deloitte infografic main

Valoarea medie a unei tranzacții a fost anul trecut de 43 mil. Euro, în creștere față de 2015, valoarea medie fiind obținută după scoaterea din analiză a megatranzacțiilor și apoi normalizarea celor luate în calcul.

Fondurile de investiții au avut o pondere de 27% în fuziunile și achizițiile înregistrate în  România.

“Ne așteptăm în 2017 ca piața de fuziuni și achiziții să fie în jurul a 3 mld. Euro”, afirmă reprezentanta Deloitte.

Întrebată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO unde am putea vedea megatranzacții (tranzacții cu o valoare minimă de peste 500 mil. Euro) în acest an, Ioana Filipescu a răspuns: “În servicii financiare sau energie”.

De asemenea, întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO câte bănci locale ar putea fi vândute în acest an, Radu Dumitrescu, Partener servicii de suport în tranzacții și reorganizare în cadrul Deloitte, a răspuns: “Mai mult de o bancă sau două”.

În acest moment, sunt în derulare procese de vânzare la Veneto Banca și Banca Românească, conform informațiilor disponibile din piață.

Piața de fuziuni și achiziții din România intră în al doilea grup de piețe din regiune din punct de vedere al mărimii, cu Ungaria, Grecia sau Croația, însă după grupul valoric reprezentat de către Turcia, Polonia, Austria și Cehia, mai spun oficialii Deloitte.

“Noi contabilizăm acel așa-zis M&A pur, care nu include tranzacțiile ce intră în categoria M&A capital markets (tranzacții pe piețele de capital – n.r.), unde găsim ofertele publice de preluare, vânzări secundare de pachete de acțiuni, tranzacții cu pachete minoritare. De asemenea, din analiză excludem tranzacțiile din piața imobiliară”, mai spune Ioana Filipescu.

Piața de fuziuni și achiziții este ciclică pentru că urmează ciclurile de dezvoltare economică, ea urmărind curba de evoluție a investițiilor străine directe, în condițiile în care, de obicei, cumpărătorul este un investitor străin, fie strategic, fie financiar.

Datele Deloitte mai arată că în sectorul imobiliar, anul trecut tranzacțiile locale au fost de aproximativ 300 – 400 mil. euro.

Lars Wiechen, Partener coordonator consultanță financiară în cadrul Deloitte România, Sursă foto: Deloitte.

Lars Wiechen, Partener coordonator consultanță financiară în cadrul Deloitte România, Sursă foto: Deloitte.

Departamentul de consultanți în fuziuni și achiziții alături de echipa de suport în tranzacții și reorganizare, respectiv de departamentul de evaluare și modelare financiară, precum și activitățile de forensic (servicii de investigare) sunt coordonate de către Lars Wiechen, Partener coordonator consultanță financiară în cadrul Deloitte România.

Potrivit acestuia, din 2014 până acum, departamentul pe care îl coordonează a ajuns de la 25 la 50 de oameni, iar veniturile generate au crescut cu peste 25% în ultimii trei ani.

„Avem în derulare un număr de aproximativ 10 mandate în tranzacții, mai multe pe partea de vânzare, iar restul pe partea de cumpărare. Portofoliul nostru este unul echilibrat între investitori strategici, financiari și antreprenori”, a spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Lars Wiechen.

Potrivit acestuia, veniturile departamentului pe care îl coordonează au o pondere de peste 10% din afacerile locale ale Deloitte, peste media înregistrată în industrie. Consultanța fiscală și cea juridică, respectiv auditul constituie, de asemenea, linii principale de afaceri ale Deloitte România.

La nivel local și global, Deloitte face parte din careul firmelor de audit și consultanță alături de EY, KPMG și PwC.

Fondul de investiții Abris Capital intră în faza primului exit local. Abris a dat încă de anul trecut bancherilor de investiții de la Rothschild mandatul de vânzare al companiei de curierat Urgent Cargus

Abris Capital Partners, manager de capital privat cu interese de investiții în Europa Centrală și de Est, a început procedurile pentru demararea primului său exit local prin vânzarea companiei de curierat Urgent Cargus.

În acest scop, Abris Capital a dat încă de anul trecut mandat bancherilor de investiții de la Rothschild să pregătească procesul de vânzare, tranzacție așteptată să fie finalizată în acest an, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea Urgent Curier, al doilea operator privat de profil din piață, de către Abris Capital este cotat ca unul dintre cele mai mari exituri locale ale unui fond de private equity activ local din ultimii ani, dacă exceptăm vânzarea Profi de către Enterprise Investors pentru 533 mil. Euro în numerar – tranzacție semnată la finele lunii noiembrie 2016.

Ultima vânzare locală importantă, coordonată de către banca de investiții Rothschild, a fost exitul din 2015 al fondului de investiții Advent International și al antreprenorului Wargha Enayati din afacerea Regina Maria, tranzacție estimată la aproximativ 150 mil. Euro.

În sectorul de profil, Austrian Post a semnat în septembrie 2016 vânzarea pachetului integral de acțiuni al Postmaster către omul de afaceri Octavian Radu, care era deja acționar în afacerea Total Post. Valoarea tranzacției de exit a operatorului poștal austriac din România este estimată la 3 – 4 mil. Euro, decizia fiind luată în contextul în care compania înregistra pierderi, potrivit datelor publicate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 6 octombrie 2016.

Abris Capital Partners a intrat în octombrie 2012 pe piața din România prin achiziția Cargus de la DHL, tranzacție finalizată în 2013. Apoi, în iulie 2014, Abris a anunțat achiziția afacerii Urgent Curier de la familia Corina și Sebastian Bălășescu. Ulterior, Abris a fuzionat operatorii de curierat locali preluați formând o singură platformă, Urgent Cargus. Echipa de conducere în frunte cu Gian Sharp s-a ocupat de integrarea companiilor și este concentrată pe îmbunătățirea rezultatelor financiare ale afacerii, în condițiile în care fondul de investiții urmează să-și facă în mod natural exitul.

În august 2015, fondul de investiții și-a refinanțat achizițiile de la Cargus și Urgent Curier printr-un credit de 162,4 mil. Lei (36,9 mil. Euro) contractat de la BCR și BRD, suma maximă garantată de către Urgent Cargus, noul debitor, fiind de 194,88 mil. Lei (44,2 mil. Euro).

În septembrie 2015, Abris a decis reducerea capitalului social a Urgent Cargus cu 86,6 mil. Lei (circa 20 mil. Euro), sumele fiind distribuite către acționarii companiei. Alte 10 mil. Lei (2,4 mil. Euro) au fost direcționate cu titlu de dividende în contul profiturilor obținute în perioada 2012 – 2014 tot către proprietarii Urgent Cargus.

Prin aceste operațiuni, Abris și-a recuperat banii investiți în cele două companii, astfel că prețul obținut din vânzarea Urgent Curier va intra cu titlu de beneficiu net în conturile fondului de investiții.

Pe piața serviciilor poștale din România, estimată la 2,4 mld. Lei (550 mil. Euro) în 2015 de către autoritatea de reglementare sectorială ANCOM, Urgent Cargus intră în categoria celor mai mari furnizori cu trafic de trimiteri poștale, pe segmentul de coletărie, precum și în alte segmente ale pieței de profil.

Primii zece operatori de profil au concentrat 86% din veniturile obținute din servicii poștale în 2015, printre aceștia numărându-se compania de stat Poșta Română, Fan Courier și Urgent Cargus.

Piața de profil a înregistrat în 2015 o creștere generală de 4,4% și este cotată ca un domeniu cu potențial, dacă ne uităm la ultimele tranzacții în sector.

Piața globală de profil a înregistrat anul trecut achiziția TNT Express de către FedEx pentru 4,4 mld. Euro, adică în jurul unui multiplu de 9 EBITDA (câștigul obținut înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

Ultimul bilanț public indică pentru Urgent Cargus o cifră de afaceri în 2015 de 311,9 mil. Lei (70,2 mil. Euro) și un profit net de 10,67 mil. Lei (2,4 mil. Euro) la un personal format din 1.205 angajați.

Cezar Scarlat, partener Abris Capital Partners și șeful biroului local, este unul dintre cei mai activi manageri de private equity la nivel local, bifând în mai puțin de patru ani (octombrie 2012 – iulie 2016) achizițiile Cargus, Urgent Curier, precum și a altor operatori de curierat mai mici, respectiv achiziția pachetului majoritar în grupul de firme Pehart în 2015 și a pachetului de 82% din acțiunile grupului de firme Green Group în primul semestru al anului 2016.

Abris Capital a preluat în 2016 platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack de la miliardarul polonez Leszek Czarnecki în cadrul unei tranzacții estimate la 825 mil. zloți (186 mil. euro).

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare două fonduri de investiții cu capital de 770 mil. euro, din care ultimul a fost ridicat în 2013 cu o capitalizare de 450 mil. euro și din el se derulează investiții. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Ultimul fond ridicat de Abris Capital a investit deja banii și este de așteptat să ridice un nou fond de investiții, mișcare la care au recurs în ultima vreme și alți manageri de capital de risc din regiune.

Tichetul de investiție al Abris în cadrul unei tranzacții se situează, de regulă, între 20 și 60 mil. euro, dar poate fi considerabil mai mare alături de co-investitori.

Pe piața managerilor de capital privat concentrați pe investițiile din România și din regiunea Europei Centrale și de Est, Abris Capital Partners concurează în tranzacții de anvergură similară sau apropiată cu cele de care sunt interesați și competitori regionali precum Enterprise Investors, Innova Capital sau Mid Europa Partners, toți activi și pe piața locală.

Miliardarul ceh Radovan Vitek cumpără centrul comercial Felicia din Iași, preluare evaluată la aproximativ 30 mil. euro. Tranzacția locală face parte din achiziția unui portofoliu regional de centre comerciale de la fonduri de investiții ale CBRE Global Investors

CPI Property Group, controlat de către miliardarul ceh Radovan Vitek, cumpără centrul comercial Felicia din Iași, evaluat la aproximativ 30 mil. Euro de către surse din piață. Tranzacția locală are loc în cadrul unei achiziții la nivel regional a unui portofoliu format din 11 centre comerciale, vânzătorul fiind două fonduri de investiții ale CBRE Global Investors.

Portofoliul cuprinde o suprafață totală de circa 265.000 de metri pătrați și este format din centre comerciale din România, Polonia, Cehia și Ungaria.

CPI Property Group este deja activ în piața imobiliară locală prin intermediul a șase proiecte, din care cinci sunt în faza de dezvoltare.

Proiectele CPI Property Group acoperă toate segmentele importante ale pieței imobiliare din România, rezidențial, birouri, retail și logistică. Lista de proiecte a CPI Property Group din România cuprinde acum Pro Tower (birouri și rezidențial) în zona Piața Muncii din București, proiectul Airport City (birouri și logistică) din apropierea aeroportului international din Capitală, Mogoșoaia Residence (retail și rezidențial) din apropierea lacului Mogoșoaia, 101 C Residence de pe Bulevardul Timișoara din București (165.000 metri pătrați pentru 2.000 locuințe), respectiv Pipera Central și Pipera Est (ambele cu component rezidențial și birouri).

Portofoliul CPI Property Group cuprinde șase piețe – Germania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și România, și este evaluat la 4,2 mld. Euro.

Felicia Shopping Center a fost deschis în octombrie 2007 în Iaşi şi are 29.000 mp inchiriabili.

Felicia Shopping Center este deţinut în coproprietate de CBRE Global Investors şi Carrefour România, iar din aprilie 2016 a trecut în portofoliul de administrare a proprietăților gestionat de CBRE.

Radovan Vitek, 45 de ani, are o avere estimată de către revista americană Forbes la 1,6 mld. Dolari. Vitek, cotat ca al treilea cel mai bogat om din Cehia, este căsătorit și are 4 copii. Vitek a făcut avere după participarea la privatizările derulate în Slovacia în anii 1990 și după ce în 1997 a preluat în Cehia active pe care le-a transformat într-un hotel de lux, făcându-și astfel intrarea ca investitor pe piața imobiliară.

În vara lui 2016, un alt miliardar și cel mai bogat om din Cehia, Petr Kellner, a cumpărat pentru 48 mil. Euro proiectul de birouri Metropolis din București, făcându-și intrarea pe piața imobiliară locală.

Tranzacțiile pe piața imobiliară locală se țin lanț și arată interes atât din partea investitorilor străini, dar și locali precum Țiriac sau a fraților Dragoș și Adrian Pavăl, care sunt aproape de achiziția birourilor AFI Park, datorită randamentelor superioare pe care activele locale le oferă în comparație cu alte piețe din regiune.

Proprietarii Dedeman se pregătesc să cumpere proiectul de birouri AFI Park din București al miliardarului israelian Lev Leviev. Valoarea tranzacției este estimată în jurul a 160 mil. Euro

Proprietarii lanțului de bricolaj Dedeman, cu afaceri anuale de aproximativ 1 mld. Euro, se pregătesc să achiziționeze proiectul de birouri AFI Park din București, aflat în portofoliul omului de afaceri israelian Lev Leviev, susțin surse din piață. Tranzacția este estimată la aproximativ 160 mil. Euro.

La un astfel de calibru, vânzarea proiectului de birouri AFI Park ar deveni una dintre cele mai mari tranzacții locale de pe piața imobiliară și o tranzacție – record pentru ultimii ani pe piața birourilor din București.

“Abia am semnat o scrisoare de intenție, deci nu este vândut încă. Toate celelalte detalii sunt sub clauze de confidențialitate și deci, nu le pot dezvălui în acest moment”, preciza pe 12 decembrie 2016 David Hay, CEO AFI Europe România, pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Dedeman nu au făcut niciun fel de comentariu pe acest subiect la solicitările jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO trimise de la începutul lunii decembrie până acum.

Proprietarii Dedeman, frații Dragoș și Adrian Pavăl, caută să plaseze în oportunități de pe piața imobiliară o parte din lichiditățile obținute, afirmă surse din piață. Dedeman, lider pe piața locală de bricolaj, este o afacere care produce un câștig consistent, compania raportând pentru anul financiar 2015 un profit net în valoare de 563 mil. Lei (circa 127 mil. Euro).

Interesul Dedeman pentru afacerile imobiliare este demonstrat și de faptul că, pe 18 octombrie 2016, Dedeman SRL a depus cerere la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) pentru înregistrarea a două mărci – DIM, respectiv DIM D.I.M. Properties referitoare la clasele de servicii de asigurări, afaceri financiare, afaceri monetare și afaceri imobiliare. Solicitarea a fost depusă cu ajutorul cabinetului individual de proprietate industrială Alecu Bogdan din Bacău, oraș în care se află sediul central al rețelei Dedeman.

Vânzarea imobilelor de birouri AFI Park, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 21 aprilie 2015, a atras discuții cu mai mulți investitori, însă în ultimul an proprietarii Dedeman au fost din ce în ce mai aproape de o semnare a tranzacției, susțin sursele citate.

În iunie 2016, AFI Europe a semnat un acord neangajant cu un investitor pentru vânzarea AFI Park 1,2 și 3, cu opțiune pentru potențialul cumpărător de a prelua și imobilele 4 și 5 din cadrul complexului de birouri din București.

Pe 23 noiembrie 2016, cele două părți au semnat un acord neangajant actualizat pentru întregul complex de birouri AFI Park, format din AFI Park 1,2,3,4 și 5. În baza acordului semnat, investitorul care nu a fost nominalizat până acum urma să realizeze activități specifice de due diligence (analiză) privind proiectul de birouri și să semneze un acord detaliat în primul trimestru al acestui an, precizează reprezentanții AFI Europe în cadrul unui raport al companiei din 28 noiembrie 2016.

Prețul agreat referitor la vânzarea proiectului AFI Park, format din cele cele cinci clădiri de birouri, va fi determinat pe baza unei valori de aproximativ 164,5 mil. Euro, ce poate fi subiectul unor ajustări, arată raportul AFI.

Dacă tranzacția va fi finalizată, AFI estimează să obțină fluxuri de numerar agregate, după plata taxelor, cu o valoare de 288 milioane shekeli, adică 70 mil. euro (nivel bazat pe cursul de schimb al euro din 23 noiembrie 2016) și un câștig după impozitare de circa 14 milioane shekeli, adică 3,4 mil. Euro.

Dedeman, compania creată de la zero în 1993 de către frații Dragoș și Adrian Pavăl, au cumpărat în 2011 un lot de circa trei hectare de teren pe platforma Laromet de la AFI Europe pentru o sumă estimată la 16 mil. Euro la vremea respectivă. Dedeman, ca orice rețea de magazine cu acoperire națională, are o cunoaștere detaliată a pieței terenurilor și a evoluției prețurilor în diferite zone ale țării.

AFI Europe are în portofoliu investiții imobiliare în mai multe piețe din regiune, precum și în Europa de Vest.

Proprietățile imobiliare ale AFI Europe din România aveau o pondere de 61% din veniturile grupului, cifrate la 64 mil. Euro în 2015, respectiv reprezentau 60% din evaluarea întregului portofoliu imobiliar european de 1,225 mld. Euro, potrivit unei evaluări a CBRE din septembrie 2015.

Proprietățile imobiliare din România aveau o valoare de piață așadar la acel moment de 581,66 mil. Euro, din care numai centrul comercial AFI Palace Cotroceni însemna 427,998 mil. Euro.

AFI Park 1,2 și 3, cu o suprafață brută de închiriere de 37.242 metri pătrați aveau o valoare de piață stabilită la 85,957 mil. Euro la un venit net operațional (NOI) de 5,34 mil. Euro pe an și o rată de ocupare de 97% la 31 decembrie 2015.

AFI Park 4 și 5, finalizate în 2016 și prevăzute să aducă încă 32.578 metri pătrați, aveau un cost de dezvoltare estimat la 54,196 mil. Euro și o valoare contabilă de 40,379 mil. Euro.

Proiectul de birouri AFI Park a fost dezvoltat cu finanțări atrase de la BCR și Leumi Bank.

Prima clădire de birouri din proiectul AFI Park a fost finalizată în 2012, iar AFI Park 2 și 3 au fost finalizate în 2014. Pentru finalizarea lucrărilor, firma israeliană a contractat două credite de la BCR, unul în valoare de 17 mil. euro pentru AFI Park 2, iar altul de 15 mil. euro pentru AFI Park 3 unde bugetul total al construcției s-a ridicat la 20 mil. euro.

Pentru AFI Park 4 și 5, lucrările de construcții și de dezvoltare au fost finanțate dintr-un împrumut de 39 mil. Euro, conform AFI. Pe 25 iunie 2015, AFI Park Offices 4 & 5 SRL a luat un credit de la Leumi Bank România.

AFI Europe, investitor imobiliar controlat de Lev Leviev, rezident britanic de origine israeliană, a investit până acum în diferite etaje ale pieței imobiliare, de la retail până la birouri și rezidențial.

Lev Leviev, 61 de ani, are o avere estimată de către revista americană Forbes la 1,08 mld. dolari. Leviev s-a născut în Uzbekistan și a făcut bani din imobiliare, dar și în industria diamantelor.

Piața imobiliară locală rămâne una dintre cele mai atractive ținte pentru investitorii străini și locali, în condițiile în care randamentele de aici asigură profituri mai bune față de alte piețe din regiune.

Pe segmentul de birouri, Globalworth este unul dintre cei mai activi cumpărători, în timp ce pe segmentul de retail investitorul care a dominat ultimii ani a fost NEPI, iar pe segmentul spațiilor de logistică foarte activ la cumpărare a fost CTP.

România a intrat pe harta tranzacțiilor mari. Ce urmează?

 

Tranzacțiile cu centrul de greutate în România au trecut la finele lunii noiembrie la un alt nivel. Vânzarea lanțului de comerț Profi în cadrul unei tranzacții de tip secondary (realizată între fonduri de investiții), achiziția pachetului de 30% de către Allianz la E.ON Distribuție România, la care se adaugă două tranzacții internaționale în care piața locală a avut o pondere semnificativă – achiziția fabricilor de bere ale SAB Miller de către Asahi în Europa de Est, respectiv fuziunea dintre NEPI și Rockcastle au pictat un tablou al fuziunilor și achizițiilor în care piața locală a demonstrat capacitatea de a livra tranzacții de peste un sfert de miliard de euro până la ordinul miliardelor de euro.

Pe piața finanțărilor corporative, RCS & RDS a realizat o emisiune de obligațiuni corporative de 350 mil. Euro. Fonduri de investiții precum Mid Europa, BC Partners, Allianz Capital Partners au ridicat miza pentru activele locale.

Acum că România a reușit să intre din noiembrie 2016 pe orbita tranzacțiilor de valori mari, întrebarea este dacă poate susține un astfel de trend în 2017?

Privind spre campionii locali aflați sub bagheta capitalului românesc precum Banca Transilvania, RCS & RDS, Dedeman și Țiriac Holdings sau spre marile firme de stat cum este cazul Electrica sau Hidroelectrica, toate aceste companii dispun de lichidități importante pe care ar putea să le plaseze în noi achiziții. La asta se adaugă tranzacții specifice care derivă din strategia proprie a fiecăreia dintre ele în parte. Acest hexagon de firme mari românești este apt să contribuie la constituirea unui pol local în piața tranzacțiilor, inclusiv în fuziuni și achiziții, în acest an.

Dacă ne uităm puțin în urmă, observăm că tranzacțiile mari din România nu au fost generate de către firmele cu capital românesc, ci de către multinaționale și de către fonduri de investiții internaționale. O altă întrebare este deci, dacă firmele cu capital românesc pot genera tichete de tranzacții de peste 100 mil. Euro în 2017?

Eșantionul format din cele șase companii indică un potențial cert pentru tranzacții de o asemenea anvergură. Planurile RCS & RDS de a-și lista un pachet de circa 25% din acțiuni, tranzacție cotată spre 500 mil. Euro, rămân în picioare pentru trimestrul al doilea, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De asemenea, RCS & RDS a demonstrat în ultimii ani mobilitate tranzacțională, probată și în 2016, când deși a croit planuri de listare pe bursă, asta nu a împiedicat-o să realizeze tranzacții de finanțare prin emisiune de obligațiuni și credit sindicalizat, respectiv să se uite după eventuale ținte de achiziție cum a fost cazul Netcity. Nu sunt motive să credem că profilul RCS & RDS de jucător cu apetit de tranzacții în piața de fuziuni și achiziții, finanțări corporative și pe piața de capital se va domoli în 2017. Dimpotrivă, chiar dacă trebuie permanent să joace atent cartea rostogolirii împrumuturilor, iar manevrele sale sunt limitate de un plafon de îndatorare, monitorizat de către bănci și de către agențiile internaționale de rating.

Banca Transilvania, poziționat ca principalul cumpărător de serviciu în piața bancară locală în ultimii trei ani, scanează pe de o parte, mișcările băncilor italiene și grecești cu prezență locală, de unde tranzacțiile de exit par inevitabile. Veneto Banca, Intesa, Banca Românească, Piraeus Bank au fost, sunt sau pot deveni ținte de preluare în 2017. BT este însă selectivă în ciuda unui peisaj bogat în ținte potențiale de preluare, care deocamdată nu oferă însă atuuri decisive pentru obiectivul băncii din Cluj de a urca spre vârful lumii bancare locale.

Alte bănci mai mici au nevoie însă de a atinge o masă critică care să le asigure rentabilitatea necesară și sustenabilitatea operațiunilor pe termen lung. Din această perspectivă, este de urmărit ce mișcări vor face OTP Bank și Carpatica, banca pilotată acum de către Horia Manda, șeful Axxess Capital. Pe lângă actorii bancari locali, fondurile de investiții cu apetit pentru active bancare depreciate scanează permanent piața locală pentru achiziții oportuniste și sunt dornice să creeze propriile platforme, locale sau regionale, după scenarii asemănătoare celui pus la cale în 2015 de către JC Flowers, care voia să preia Piraeus Bank România și Carpatica în cadrul unui plan rapid de consolidare.

De asemenea, BT vorbește de la o vreme de achiziții în afara României, intenție ce ar putea avea legătură directă și cu schimbarea logo-ului prin adăugarea tricolorului ca element de identitate, care desigur nu trebuia probat în interiorul pieței locale, ci are mult mai mult sens în cazul în care accentul cade pe creșterea semnificativă a expunerii internaționale.

Banca de la Cluj – Napoca are resurse de lichiditate ce acoperă confortabil o achiziție mare, deși evaluările băncilor din regiune și, mai ales, tranzacțiile realizate, arată că astăzi nu este nevoie de sume foarte mari pentru a cumpăra o operațiune cu poziție importantă într-o astfel de piață vecină.

În zona companiilor de stat, Hidroelectrica se pregătește de o listare, așteptată deja de mai multă vreme în piața locală de capital, iar o amânare de calendar dincolo de 2017 pare greu de luat în calcul în acest moment, deși este binecunoscută volatilitatea și sensibilitatea investitorilor la o gamă largă de factori politici, economici sau de altă natură.

Electrica este un profil aparte de companie românească. După o listare de succes în 2014, compania nu a plasat lichiditățile obținute până acum în achiziții, dar există presiune pentru pași semnificativi concreți. A avut pe masa o vreme oportunitatea unei tranzacții cu Enel, picate din inițiativa vânzătorului la începutul anului 2015, și a participat la tranzacția de vânzare de către E.ON Distribuție a unui pachet minoritar, însă nu s-a potrivit cu așteptările vânzătorului. Compania a “importat” bancheri de investiții de la BRD, iar anul 2016 a adus un nou șef de la E.ON, care anterior a lucrat pentru Electrica, astfel că sunt așteptate să apară și rezultate concrete ale acestor mutări.

Investitorii din piața de capital ar trebui să primească în acest an vești interesante de la acest grup de companii locale mari fie că vorbim despre planurile RCS & RDS, despre apetitul pentru tranzacții al BT și Electrica, sau despre mult așteptata intrare pe bursă a Hidroelectrica.

Dincolo însă de potențialul cert pentru tranzacții mari al companiilor românești, este de așteptat însă ca tendințele din piața de fuziuni și achiziții să fie modelate de către mișcările strategice ale multinaționalelor, precum și de către administratorii de capital privat activi la nivel local care au ridicat fonduri proaspete de investiții la care se adaugă fonduri mari de investiții dornice să-și marcheze intrarea în România.

Privind la configurația pieței locale, tranzacțiile locale mari pot veni în 2017 din zona exitului unui investitor strategic, a unor mișcări de fuziune la nivel de campioni sectoriali, a vânzării unor portofolii imobiliare din birouri, retail sau logistică, sau de pe urma deciziilor strategice luate în hexagonul local BT – RCS & RDS – Dedeman – Țiriac – Electrica – Hidroelectrica, fie că vor decide să cumpere sau să vândă. Dincolo de acești actori, lupta pentru consolidare începută în sectoare precum bănci, telecom & tehnologie, servicii medicale private, imobiliare și comerț va marca noi tranzacții de repoziționare în piață.

Deciziile cu impact economic ale noului cabinet format la București, efectele Brexit și ale noii administrații Trump, care ar putea reconfigura traseele investițiilor în interiorul UE, deci inclusiv în România, precum și momentul favorabil al României în ochii investitorilor concentrați să facă afaceri în Europa de Est sunt de așteptat să constituie axele în jurul cărora se vor concretiza marile tranzacții din România anului 2017.

Regina Maria a cumpărat centrul medical Al Medica Berlin din Ploiești de la omul de afaceri german Aldea Dieter în cadrul unei tranzacții sub 0,5 mil. Euro

 

Regina Maria, una dintre cele mai mari rețele de servicii medicale din România, a cumpărat centrul medical Al Medica Berlin din Ploiești de la omul de afaceri german Aldea Dieter. Valoarea tranzacției se situează sub 0,5 mil. Euro, estimează surse din piața de fuziuni și achiziții.

Vânzarea vizează fondul de comerț al companiei, potrivit unei decizii a proprietarului clinicii Al Medica Berlin din 29 noiembrie.

Clinica a fost înființată în anul 2000.

În acest an, Regina Maria a mai anunțat și alte achiziții precum spitalul Ponderas din București, centrul medical Helios din Craiova și centrul medical Dr. Grigoraș din Timișoara. Tranzacțiile fac parte din strategia proprietarului Regina Maria, fondul de investiții Mid Europa Partners, de a crește rapid afacerea în contextul unei lupte pentru consolidarea pieței de profil în care sunt angajați și alți jucători precum MedLife sau Medicover.

Afacerea Regina Maria a fost preluată de către fondul de investiții Mid Europa Partners în toamna anului trecut într-o tranzacție de peste 150 mil. Euro.

Regina Maria a anunțat că se concentrează pe extinderea la nivel național a acoperirii rețelei sale, în cadrul strategiei sale un loc distinct îl ocupă dezvoltarea portofoliului  de spitale private.

Pentru finanțarea parțială a achiziției Regina Maria, cât și pentru asigurarea fondurilor necesare achizițiilor pentru extinderea rețelei, au fost contractate anul trecut credite de 75 mil. euro de la Erste (inclusiv BCR), Raiffeisen și UniCredit.

Centrul Medical Unirea SRL, compania care operează sub marca Regina Maria, a fost fondată în 1995 de către medicul Wargha Enayati. Acesta și-a făcut exitul din companie în 2015 când a vândut participația de 20% alături de fondul de investiții Advent, deținătorul pachetului de 80%.

Compania a raportat pentru 2015 afaceri de aproximativ 65 mil. euro și are în vedere o creștere rapidă în contextul în care fondul de investiții Mid Europa Partners are un orizont de exit din afacere la nivelul anilor 2020 – 2021.

Lactalis a semnat achiziția de peste 40 mil. euro a producătorului de lactate Covalact de la fondul de investiții Sigma Bleyzer. Schoenherr a lucrat de partea vânzătorului, iar avocații Leroy & Asociații au fost de partea cumpărătorului

Gigantul francez Lactalis va prelua producătorul de lactate Covalact, aflat în portofoliul fondului de investiții SigmaBleyzer, în cadrul unei tranzacții de peste 40 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzătorul a fost asistat în tranzacție de către avocații Schoenherr, iar cumpărătorul de către firma de avocatură Leroy & Asociații.

Negocierile Lactalis pentru achiziția Covalact au fost anunțate în premieră pe 9 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Achiziția a fost semnată astăzi, susțin surse din piață.

Reprezentanții părților implicate nu au putut fi contactate până la momentul publicării articolului.

Achiziția Covalact consolidează poziția Lactalis de lider pe piața locală a lactatelor după achiziția din vară a Albalact.

SigmaBleyzer a purtat discuții și cu alți investitori, printre aceștia numărându-se și germanii de la Muller.

În iunie 2007, pachetul majoritar de acțiuni al Covalact a fost preluat de către fondul de investiții Southeast European Fund IV, administrat de către SigmaBleyzer. În aprilie 2008 Primulact și Lactate Harghita au fost cumpărate de către Covalact. De la achiziție şi până în prezent SigmaBleyzer a investit aproape 7 mil. Euro, conform ultimelor informații disponibile pe site-ul Covalact.

Covalact SA a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 44,9 mil. Euro și un profit net de 1,3 mil. Euro la 357 de angajați. Compania operează două fabrici, la Sfântul Gheorghe și Miercurea Ciuc.

Covalact are o cotă de piață consolidată de 5,5%, conform ultimelor date disponibile.

SigmaBleyzer este un manager de capital privat, fondat în 1994 de către un grup de oameni de afaceri născuți în Ucraina, respectiv în spațiul fostei Uniuni Sovietice. SigmaBleyzer are sub administrare active de circa 1 mld. dolari, iar investițiile sale au vizat în special piețele din Est, precum Ucraina, România și Kazahstan, dar și statul american Texas.

Fondul investește, de regulă, între 25 și 50 mil. dolari într-un tichet de tranzacție pentru obținerea unei poziții de control într-o companie din Europa de Est. Operațiunile locale sunt conduse de către Radu Bugică, country manager SigmaBleyzer. În afara Covalact, SigmaBleyzer mai are în portofoliu afaceri în Ucraina – AgroGeneration (agricultură), Volia Limited (telecomunicații), Poltava Confectionary (industria produselor alimentare și a băuturilor) și Cosmo (retail).

Pe piața de lactate estimată undeva în jurul a 800 mil. Euro pe an, achiziția Albalact de către Lactalis duce grupul francez într-o poziție de lider de sector. Printre investitorii strategici de pe acest segment important de consum se află grupul francez Danone, grupul german Müller, grupul olandez Campina sau grecii de la Olympus.

Pe piața laptelui de consum, principalii jucători sunt Albalact, Covalact, Danone, Friesland, Prodlacta și LaDorna (Lactalis). Pe segmentul produselor proaspete, concurează Albalact, Covalact, Danone, Friesland și Simultan, iar pe piața de unt Covalact, Albalact, Friesland și Macromex.

După achiziția Albalact, impactul cel mai puternic se simte pe piața laptelui de consum, unde cota de piață a Lactalis trece de 20%, potrivit deciziei Consiliului Concurenței prin care a fost aprobată achiziția Albalact de către compania franceză.

Lactalis a cumpărat în 2008 afacerea LaDorna de la omul de afaceri Jean Valvis într-o tranzacție de 80 – 100 mil. Euro.

Grupul francez, înființat în 1933, este controlat de către familia fondatorului Besnier și a avut în 2015 o cifră de afaceri globală de 17 mld. Euro.

asahi-cumpara-ursus-main

Japonezii de la Asahi cumpără producătorul de bere Ursus Breweries în cadrul unei achiziții de 7,3 mld. Euro a pachetului de fabrici SAB Miller din Europa Centrală și de Est. Achiziția fabricilor locale de bere de către Asahi ar putea fi cea mai mare tranzacție ca valoare pe piața de fuziuni și achiziții din România în 2016. Vânzătorul SAB Miller a lucrat cu EY pe zona de consultanță financiară și cu avocații Suciu Popa pentru partea de asistență juridică locală, iar Asahi a lucrat la achiziție cu banca de investiții Rothschild, respectiv cu avocații RTPR Allen & Overy pe aspectele de drept local

Grupul nipon Asahi a anunțat, astăzi, cumpărarea pachetului de fabrici de bere ale SAB Miller din Europa de Est, inclusiv din România, pentru un preț de achiziție de 7,3 mld. Euro. AB InBev precizează într-un comunicat că 7,3 mld. euro reprezintă valoarea de întreprindere a activelor vândute. Ursus Breweries este una din companiile ce va fi preluată și având în vedere anvergura tranzacției, componenta locală a achiziției Asahi are șanse să devină cea mai mare ca valoare pe piața de fuziuni și achiziții din România a anului 2016, unde până acum prima poziție este ocupată de către achiziția Profi pentru 533 mil. Euro de către fondul de investiții Mid Europa.

Vânzătorul este Anheuser Busch InBev, iar pachetul de active vândut este format din 8 companii, care grupează operațiunile din cinci piețe din regiune – Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria și România. Tranzacția de vânzare a fost generată ca urmare a tranzacției de aproape 100 mld. Dolari prin care Anheuser – Busch InBev preia SAB Miller, tranzacție care a creat o companie cu o cotă de piață globală de circa 30% în industria de profil.

De cealaltă parte, Asahi reușește în două luni să-și extindă puternic prezența în Europa, după ce în octombrie a anunțat și achiziția pentru 2,55 mld. Euro a unei platforme de active SAB Miller în Europa Occidentală – Marea Britanie, Olanda, Italia și alte facilități, printre mărcile preluate numărându-se mărci globale poziționate pe segmentul premium precum Peroni și Grolsch. Astfel, Europa devine pentru Asahi a două platformă de vânzări după cea din Japonia, în contextul strategiei sale de a-și majora puterea de generare de lichidități.

Asahi a anunțat că va cumpăra afacerile și operațiunile SAB Miller din Europa Centrală și de Est, precum și drepturile de proprietate intelectuală aferente mărcilor. Printre activele cumpărate se află Pilsner Urquell, cu excepția anumitor arii geografice, care deține poziție de top în Cehia – piața cu cel mai mare consum de bere pe cap de locuitor din lume.

Comisionul plătit pentru serviciile de consultanță de către Asahi se ridică la 2,9 mld. Yeni (circa 23,7 mil. euro), potrivit datelor făcute publice de către Asahi. Consultanții EY au derulat activități de consultanță financiară pentru vânzător, iar avocații Suciu Popa au asigurat asistența juridică locală pentru SAB Miller. Asahi a fost asistat în tranzacție de către banca de investiții Rothschild, iar pe zona de consultanță juridică de către avocații RTPR Allen& Overy pe aspectele de drept local, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția este supusă condițiilor de aprobare de către Comisia Europeană.

Pachetul de active cumpărat de Asahi de la SAB  Miller este format din 8 companii – Plzeňský Prazdroj a.s.,Pivovary Topvar a.s., SABMiller Poland BV, Ursus Breweries SA, Dreher Sörgyárak Zrt., SABMiller Brands Europe a.s., SABMiller Brands Korea Yuhan Hoesa și SABMiller Europe AG, precizează cumpărătorul.

Pachetul de operațiuni pe care Asahi îl preia în Europa Centrală și de Est avea în anul încheiat în martie 2016 vânzări nete de 1,643 mld. Euro, active totale de 1,976 mld. Euro și un profit înainte de plata dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 493,8 mil. Euro. Dacă raportăm acest rezultat la valoarea de întreprindere de 7,3 mld. euro, atunci tranzacția ar ajunge în jurul unui multiplu de 15xEBITDA, conform calculelor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Finalizarea condițiilor precedente ale tranzacției este așteptată să aibă loc în prima jumătate a anului 2017.

Ursus Breweries, parte din grupul SABMiller plc, este unul dintre cei mai mari producători de bere din România.

Pentru anul 2015, Ursus Breweries a raportat o cifră de afaceri netă de 1,58 mld.Lei ( 351,6 mil.Euro) și profit net 44,17 mil.Lei ( aprox.10 mil.Euro) la un număr mediu de 1419 salariați.

Mărcile Ursus Breweries sunt Ursus, Timișoreana, Ciucaș, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s, Stejar, Azuga, Pilsner Urquell, Miller Genuine Draft și St. Stefanus. În prezent, Ursus Breweries deține 3 fabrici de bere în Brașov, Buzău și Timișoara și o facilitate mică de producție în Cluj, potrivit ultimelor date disponibile.

În România, achiziția indirectă a Ursus Breweries este a doua tranzacție majoră din acest an a unui investitor strategic japonez, după ce Nidec a plătit aproape 20 mil. Euro pentru preluarea afacerii Ana Imep de la George Copos, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 martie și confirmată oficial printr-un anunț pe 22 aprilie.

Piața berii a avut o rată de creștere de 6,5% în 2015 până la 15,8 milioane de hectolitri, iar nivelul consumului a urcat de la 74 de litri pe cap de locuitor la 80 de litri pe cap de locuitor anul trecut, potrivit datelor asociației „Berarii României”, care reunește principalii producători.

Importurile au înregistrat o scădere și acoperă numai 3% din consumul intern, iar exportul depășește ca volum importul, cifrându-se la 0,5 milioane hectolitri.

În 2015, investițiile companiilor din asociația de profil au fost de 55,5 mil. euro, iar investițiile cumulate au ajuns la 1,35 mld. euro. Cele șase companii membre numără 3.700 de angajați, 12 fabrici de bere și două microberării. Sectorul berii generează direct și indirect în economie peste 84.900 de locuri de muncă, susțin reprezentanții asociației. Din „Berarii României”  fac parte Bergenbier SA, Heineken România, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries, Martens și microberăria Clinica de Bere, care împreună acoperă o cotă de piață de 80% din consumul de bere.

 Sectorul producției de bere din România a trecut în ultimii 20 de ani prin mai multe etape de consolidare – venirea primilor investitori strategici în piață cum a fost cazul grupului austriac Brau Union, achizițiile realizate de fonduri de investiții, apoi mișcările prin care tot mai mulți producători independenți au trecut în portofoliul multinaționalelor de profil, iar în ultima fază tranzacțiile internaționale dintre investitorii strategici care au remodelat și au efect și acum asupra configurației actuale a pieței de bere.

adm-capital-ceramica-main

Fondul de investiții ADM Capital iese la vânzare cu producătorul de cărămizi Brikston, fosta Ceramica Iași, pentru a profita de condițiile de piață. Tranzacția de exit așteptată să se finalizeze în 2017 vine la numai doi ani după achiziția de peste 15 mil. Euro de la Advent

Fondul de investiții ADM Capital pregătește vânzarea Brikston Construction Solutions, unul dintre cei mai mari producători locali de pe piața de cărămizi, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția de exit începe într-un context de piață favorabil, după un an în care lucrările de construcții au avut un ritm bun de creștere, iar activele locale sunt printre cele mai atractive pentru investitorii străini cu apetit pentru regiune. Vânzarea afacerii ar putea ajunge în faza finală la jumătatea anului viitor, susțin surse din piață.

În acest an, au avut deja loc câteva tranzacții locale pe piața materialelor de construcții care confirmă încrederea investitorilor în potențialul de creștere al sectorului. Astfel, Wienerberger a anunțat în aprilie achiziția fabricii de cărămidă din Buzău a lui Omer Susli, proprietarul Praktiker România, iar grupul american PPG a anunțat luna trecută achiziția afacerii cu vopseluri Deutek de la un fond de investiții administrat de către Axxess Capital. Ambele tranzacții au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Recent, grupul Braas Monier a finalizat achiziția unei fabrici de țiglă la Craiova de la grupul irlandez CRH într-o tranzacție de 7 mil. Euro.

ADM Capital a investit până acum aproape 20 mil. Euro pentru a prelua pachetul de 84,88% din acțiunile Ceramica Iași în 2014 de la Advent și în achizițiile ulterioare de titluri de la acționarii minoritari. ADM Capital are o participație de aproximativ 99% din acțiunile Brikston Construction Solutions, fosta Ceramica Iași.

Anthony Stalker, partener și Chief Investment Officer al ADM Capital Europa, a precizat într-un mail trimis jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO că nu comentează în ceea ce privește companiile din portofoliu.

Asia Debt Management Hong Kong Limited a intrat pe piața din România în 2014 prin achiziția Ceramica Iași, unul dintre producătorii majori locali de pe piața cărămizilor. Momentul a fost favorizat de către seria de tranzacții de dezinvestire ale Advent International, care luase decizia strategică de a-și vinde pe rând companiile locale din portofoliu – Deutek (exit 2013), Ceramica Iași (exit 2014), rețeaua de servicii medicale Regina Maria (exit 2015).

După achiziția pachetului majoritar de acțiuni la Ceramica Iași, ADM Capital a trecut la lansarea unei oferte de achiziție a acțiunilor de la acționarii minoritari pentru a putea trece pragul necesar de 90% și a delista compania de pe piața bursieră. ADM Capital a plătit atunci un preț de achiziție de 0,6957 lei pe acțiune, iar în octombrie 2015 a reușit să retragă acțiunile companiei de la tranzacționare. A continuat însă să fie interesată de achiziția acționarilor minoritari rămași în companie.

Brikston Construction Solutions luptă pe o piață a cărămizilor, unde lider este compania austriacă Wienerberger, lider global în sector, iar o poziție importantă este ocupată de către Cemacon, care a traversat recent un proces de restructurare a împrumuturilor și a reușit în ultimii ani să-și majoreze cota de piață.

Piața de profil a avut o creștere de 10% în 2015 și pentru acest an au fost avansate estimări privind o rată de creștere de circa 8 – 10%. În plus, investitorii mizează pe potențialul sectorului dat fiind că România este cotată ca având nevoi locative semnificativ peste alte piețe din regiune, în condițiile în care nu este acoperită cererea de locuințe, la care se adaugă și necesitatea înlocuirii unora dintre acestea datorită vechimii și gradului avansat de uzură.

Indicele volumului lucrărilor de construcții a crescut în primele nouă luni ale anului cu 1,9% față de perioada similară a anului trecut, susținut mai ales de rata de creștere a lucrărilor de construcții noi, de 4,5%, conform datelor Institutului Național de Statistică.

În primele nouă luni ale acestui an, numărul locuințelor terminate a ajuns la 36.957 de unități, cu 5.783 mai multe față de perioada similară din 2015. Trendul de creștere este susținut de investițiile private, în timp ce fondurile publice au o pondere nesemnificativă în finanțarea acestor lucrări, mai arată datele INS.

La momentul preluării de către ADM Capital, Ceramica Iași înregistrase în ultimul său bilanț anual încheiat la 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri de 72,2 mil. Lei și un profit net de numai 0,08 mil. Lei la 213 angajați.

Brikston Construction Solutions, care operează fabrica de la Iași, a raportat pentru anul trecut un profit net de 2,8 mil. Lei la o cifră de afaceri de 67,2 mil. Lei, respectiv 204 angajați.

În luna ianuarie a acestui an, acționarii companiei au decis să împrumute până la 12 mil. Euro pentru refinanțarea unor împrumuturi luate de la bănci, finanțarea unor acțiuni de reducere a capitalului social, răscumpărări de acțiuni proprii, dividende sau în scopuri de investiții. Compania a luat mai multe credite de-a lungul timpului de la ING Bank pentru a-și finanța operațiunile, conform ultimelor informațiilor disponibile.

Brikston, în mandatul ADM Capital, s-a uitat recent la achiziția operațiunilor de producție cărămizi ale lui Omer Susli, patronul Praktiker România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Dar Wienerberger a anunțat pe 26 aprilie achiziția fabricii de cărămizi din Buzău a lui Omer Susli, iar austriecii dau semne că ar putea fi interesați de noi achiziții pe piață.

Cine sunt investitorii din spatele ADM Capital

 

ADM Capital este un investitor de capital privat fondat în 1998, a cărui arie de interes sunt companii din Asia și Europa Centrală și de Est. Are sub administrare mai multe fonduri de investiții, însă numai unul dintre ele a fost ridicat cu scopul de a investi în regiunea din care face parte și România.

În 2007, ADM Capital a deschis un birou la Istanbul pentru a se putea concentra asupra oportunităților de investiții în regiune.

În 2011, ADM Capital a finalizat strângerea de bani pentru fondul de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, cu un capital total de 265 mil. Euro.

Fondul și-a setat ținta pe companiile mici și medii din Europa Centrală și de Est, respectiv Turcia, cu planuri de restructurare sau cu nevoi de lichidități, dar suficient de puternice cât să supraviețuiască provocărilor crizei financiare globale.

BERD a investit 56 mil. Euro în acest fond, potrivit ultimelor informații disponibile, și au venit alături și alte instituții financiare internaționale.

Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) a venit cu o finanțare de 15 mil. Euro, iar IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a pus capital în fond în valoare de 47,55 mil. Dolari (35 mil. Euro).

De asemenea, la fondul de investiții concentrat asupra regiunii în care activa și Ceramica Iași a contribuit și FMO din Olanda cu 15 mil. Euro.

Fondul European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene de Investiții, a investit în fondul ADM CEECAT Recovery Fund prin două vehicule. Fondul de fonduri de investiții Istanbul Venture Capital Initiative (IVCI) a investit 24 mil. Euro în fondul administrat de ADM Capital. La IVCI, printre investitori se numără pe lângă Fondul European de Investiții și Garanti Bank, National Bank of Greece, Banca de Dezvoltare a Turciei TKB, Fundația de Dezvoltare Tehnologică din Turcia (TTGV) și Organizația pentru Dezvoltarea Industriei Mici și Mjilocii din Turcia KOSGEB.

Fondul de fonduri de investiții Mezzanine Facility for Growth (MFG), în care Fondul European de Investiții este investitor și administrator, a investit 40 mil. Euro în fondul ADM Capital pentru regiune.

Alte 80 mil. Euro au venit în ADM CEECAT Recovery Fund de la fonduri de pensii, instituții, investitori privați, precum și de la partenerii ADM Capital.

Reprezentanții ADM Capital declarau la începutul anului că au în plan ridicarea unui nou fond de investiții dedicat regiunii. Mai mulți manageri de capital privat au început să strângă fonduri de la investitori pentru noi fonduri de investiții cu țintă pe piețele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România.

MedLife a semnat pe 17 noiembrie achiziția a 51% din acțiunile unei firme ce oferă asistență medicală de specialitate. Valoarea tranzacției este între 1,5 și 2 mil. Euro, prețul final urmând a fi calculat în luna aprilie 2017

MedLife a încheiat pe 17 noiembrie un contract de vânzare cumpărare pentru achiziția pachetului majoritar de 51% din acțiunile unei companii care oferă „activități de asistență medicală de specialitate”, conform prospectului de listare a acțiunilor societății pe bursa de la București.

“Valoarea tranzacției este cuprinsă între un minimum de 1.500.000 euro și un maxim de 2.000.000 euro. Prețul final al tranzacției va fi calculat în aprilie 2017 pe baza situațiilor financiare de la finalul anului 2016 ale societății achiziționate”, se arată în prospectul de listare al MedLife.

Finalizarea tranzacției este condiționată de îndeplinirea unor condiții precedente uzuale în astfel de tranzacții , între care și decizia organelor corporative ale societății, mai precizează sursa citată.

Reprezentanții MedLife nu au făcut public numele companiei pentru care a semnat achiziția.

Modelul de creștere al afacerii MedLife este bazat pe lângă creșterea organică pe achiziții, compania precizând că aproximativ 30% din veniturile din 2015 au fost generate de pe urma achizițiilor sau a firmelor cumpărate și integrate ulterior.

MedLife vinde 44% din acțiuni pe bursa de la București în perioada 6 – 15 decembrie. Prețul de ofertă este de maxim 35 lei pe acțiune.

Tranzacția ar urma să asigure exitul fondului de investiții V4C prin vânzarea participației de 36,25% din acțiuni, respectiv un exit parțial al IFC prin vânzarea unui pachet de 7,75% din pachetul de 12,75% pe care îl deține acum.

Restul participației de 5%, IFC intenționează să-l vândă către Mihail Marcu. În acest sens, cele două părți au semnat pe 21 noiembrie o opțiune de vânzare a acțiunilor IFC către Mihail Marcu. Dacă acesta nu își va respecta obligațiile asumate față de IFC, instituția financiară internațională își poate vinde acțiunile rămase către un terț sau poate executa o ipotecă pusă pe pachetul de 21% din MedLife deținut de Mihail Marcu. Ipoteca pusă de IFC are prioritate pe pachetul respectiv de acțiuni față de cea a creditorilor, obținută în luna martie de cele patru bănci – BCR, BRD, ING și Raiffeisen pentru creditul sindicalizat de 56 mil. Euro acordat MedLife.

MedLife a cumpărat în ultimii șase ani mai multe companii mai mici din sector în cadrul luptei pentru consolidarea pieței de profil și a poziției de lider, luptă în care principalul său rival este rețeaua Regina Maria, controlată de fondul de investiții Mid Europa. Printre achizițiile recente ale MedLife se numără Centrul Sama, Ultratest și Prima Medical din Craiova, banca de celule stem din Timișoara, Centrul Medical Panduri din București, Diamed și rețeaua de clinici stomatologice Dent Estet.

Listarea pe bursa de la București a unui pachet minoritar al MedLife, tranzacție structurată în jurul exitului fondului de investiții V4C, a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

IFC și-a asigurat exitul complet din MedLife: Instituția financiară internațională are opțiune de vânzare a pachetului de acțiuni către Mihai Marcu

IFC, unul dintre cei doi acționari minoritari care vând acțiuni în cadrul listării MedLife pe bursa de la București, și-a asigurat exitul integral din afacere, potrivit prospectului de listare aprobat de către ASF. Astfel, IFC intenționează să vândă 7,75% din MedLife în cadrul listării companiei pe bursă, iar pachetul rezidual de 5% către unul dintre principalii acționari.

IFC a încheiat pe 21 noiembrie un contract privind opțiunea de vânzare a acțiunilor deținute la MedLife către Mihail Marcu, președintele Consiliului de administrație și acționar cu 21% în afacerea fondată de către mama sa.

Opțiunea de vânzare este guvernată de către legea statului New York și intră în vigoare la data decontării ofertei, sub rezerva decontării ofertei.

“International Finance Corporation, membru al Grupului Băncii Mondiale, poate exercita opțiunea sa de vânzare oricând într-o perioadă de timp cuprinsă între data intrării în viogare a Opțiunii de vânzare a IFC și data la care acțiunile emise de Societate vor atinge un prag de lichiditate constând în atingerea unor valori medii zilnice de tranzacționare pentru o perioadă de șase luni consecutive, cu excepția tranzacțiilor efectuate de către de membrii Familiei Marcu, de Societate sau de afiliații acestora, care să fie de o valoare de cel puțin raportul dintre de cinci ori numărul de acțiuni ale Societății deținute de International Finance Corporation, membru al Grupului Băncii Mondiale, împărțit la numărul de zile de tranzacționare în cele două luni precedente. De asemenea, International Finance Corporation, membru al Grupului Băncii Mondiale, va avea dreptul de a exercita opțiunea de vânzare către Mihail Marcu și în cazul în care, de-a lungul perioadei în care International Finance Corporation, membru al Grupului Băncii Mondiale, este acționar al Societății, se produc anumite evenimente în legătură cu Societatea sau dacă deținerile Familiei Marcu în Societate scad sub 51% din capitalul social și drepturile de vot sau în contextul unei vânzări de acțiuni de către Familia Marcu către un cumpărător terț, care decide să nu cumpere și acțiunile International Finance Corporation, membru al Grupului Băncii Mondiale, în cazul în care acesta din urmă le oferă“, precizează prospectul de listare al MedLife pe bursa de la București.

IFC poate exercita opțiunea de vânzare a pachetului de acțiuni MedLife inclusiv sub forma unui plasament privat la prețul agreat de părți în cadrul opțiunii de vânzare semnate.

Opțiunea de vânzare a IFC are și un mecanism prin care dacă Mihail Marcu nu își respectă obligația de a cumpăra acțiunile IFC, instituția financiară poate vinde către un terț sau poate executa ipoteca pusă asupra pachetului de 21% din MedLife care aparține lui Mihail Marcu.

Ipoteca IFC pe acțiunile Medlife ale lui Mihail Marcu are prioritate față de ipoteca pusă anterior de BCR, BRD, ING și Raiffeisen în luna martie când au acordat creditul sindicalizat de 56 mil. Euro către MedLife.

Astfel, IFC va vinde în cadrul ofertei publice un pachet de 7,75% din MedLife, iar restul de 5% către Mihail Marcu. IFC deține 12,75% din MedLife, V4C 36,25%, iar familia Marcu 51%.

În perioada 6 – 15 decembrie, MedlLife vinde 44% din acțiuni la un preț de ofertă de maxim 35 lei pe acțiune, care ar putea aduce V4C și IFC 67 mil. Euro.

IFC a fost și unul dintre principalii finanțatori ai MedLife în perioada de dezvoltare a afacerii. Ultimul împrumut a fost dat pe 30 septembrie și se ridică la 11,11 mil. dolari.

Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni al MedLife, tranzacție structurată în jurul exitului fondului de investiții V4C, a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

MedLife oferă un preț de până la 35 lei pe acțiune pentru pachetul de 44% scos la vânzare pe bursă. Oferta publică cotează participația scoasă la vânzare la 68,7 mil. Euro, iar valoarea Medlife la 156 mil. Euro fără datorii

MedLife, cel mai mare operator din piața serviciilor medicale private, oferă spre vânzare pe bursă pachetul de până la 44% din acțiunile proprii la un preț maxim de 35 lei pe acțiune, conform prospectului publicat de Raiffeisen, unul dintre intermediarii tranzacției.

La acest preț pe acțiune, valoarea pachetului de 44% ar putea ajunge la 68,75 mil. Euro și cotează pachetul de 100% din acțiunile afacerii Medlife la 156 mil. Euro. Valoarea de întreprindere a Medlife este mai mare având în vedere că pe lângă valoarea equity trebuie adăugate și datoriile companiei.

Oferta publică se derulează în perioada 6 – 15 decembrie.

Pachetul de acțiuni scos la vânzare este împărțit în două tranșe. O participație de 15% din Medlife, adică 1.362.072 de acțiuni se adresează investitorilor de retail, iar 85% din pachetul de acțiuni scos la vânzare, adică 7.514.408 acțiuni sunt oferite investitorilor instituționali.

Pachetul total de 8.840.480 de acțiuni Medlife scoase la vânzare în cadrul ofertei publice conține participația fondului de investiții V4C de 7.283.360 de acțiuni deținute prin intermediul V4C Eastern Europe Holdings V, precum și un număr maxim de 1.557.120 de acțiuni al IFC, echivalentul unui pachet de circa 7,75% din Medlife.

Veniturile maxime ce vor fi obținute din vânzare integrală a pachetului de acțiuni MedLife scos la vânzare vor fi de aproximativ 309.416.800 lei, din care suma netă maximă pe care o pot încasa fondul de investiții V4C și IFC va fi de 300.416.582 lei. Totalul comisioanelor, tarifelor și cheltuielilor pe care acționarii care vând pachetul MedLife le vor plăti este de așteptat să ajungă până la 9.000.218 lei.

Listarea pe bursa de la București a unui pachet minoritar de acțiuni al MedLife, tranzacție structurată în jurul exitului fondului de investiții Value 4 Capital (V4C), a fost anunțată pe 2 octombrie în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“MedLife S.A. anunță azi intenția lui V4C Eastern Europe Holding V Limited și a International Finance Corporation, membră a Grupului Băncii Mondiale, de a lansa o ofertă publică inițială de acțiuni existente, ce urmează să aibă loc după aprobarea prospectului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară din România. Oferta va consta într-un număr de până la 8.840.480 acțiuni existente, reprezentând până la 44% din totalul numărului de acțiuni existente ale Companiei. MedLife intenționează să solicite admiterea la tranzacționare a acțiunilor sale pe piața spot reglementată a Bursei de Valori București după aprobarea prospectului și după închiderea ofertei”, au spus reprezentanții companiei în momentul anunțului listării din a doua parte a lunii noiembrie.

Aceștia au mai precizat că structura actuală a acționariatului MedLife este formată din familia Marcu cu 51% din acțiuni, fondul de investiții V4C cu 36,25005% și IFC cu 12,74995%.

“Familia Marcu nu vinde nici o acțiune în ofertă și va deține în continuare 51% la finalizarea acesteia. IFC va detine cel puțin 5% din acțiunile companiei la finalizarea ofertei. V4C intenționeaza să iasă complet din acționariatul companiei”, au mai explicat reprezentanții MedLife.

Compania nu va ridica capital nou în oferta publică, adică nu va emite acțiuni noi sub formă de majorare de capital, și nici nu va primi nicio parte din veniturile ofertei, care vor merge direct către cei doi vânzători – V4C și IFC.

Oferta va fi adresată investitorilor instituționali și de retail din România și, printr-un plasament privat, către investitori instituționali internaționali calificați din afara SUA.

Cine lucrează la prima listare majoră din ultimii trei ani a unei afaceri antreprenoriale pe bursa locală

Intermediarii tranzacției sunt Raiffeisen Bank SA, în calitate de Lead Global Coordinator și Lead Joint Bookrunner, respectiv Wood & Company Financial Services AS care acționează ca și co-Global Coordinator și Joint Bookrunner.

Din echipa responsabilă de această tranzacție fac parte Dorin Preda, membru al Consiliului de administrație al MedLife, implicat în politica de dezvoltare a companiei și în campania de fuziuni și achiziții a acesteia. Dorin Preda a absolvit Academia de Studii Economice în 1998 și a ocupat înainte de MedLife diferite poziții în Raiffeisen Bank, Banca Țiriac, iar ulterior în HVB Bank.

De asemenea, din echipa de proiect a Raiffeisen fac parte Dana Mirela Ionescu, Managing Director și Head of Capital Markets & Investment Banking în cadrul subsidiarei locale a grupului bancar austriac, respectiv Laurențiu Ciocîrlan, Head of Investment Banking la Raiffeisen Bank România.

Din echipa de proiect a Wood fac parte Nick Kaufmann, Managing Director și Head of Equity Capital Markets & Syndicate în biroul firmei din Londra, și Bogdan Câmpianu, Managing Director al Wood & Company pentru România.

MedLife este asistată pe zona de consultanță juridică de către casa austriacă de avocatură Schoenherr, în timp ce V4C lucrează cu avocații NNDKP, IFC cu firma Leroy & Asociații. Consorțiul de intermediere este asistat de către avocații RTPR Allen & Overy, însă inițial au lucrat la acest proiect cu firma de avocatură Clifford Chance Badea, conform informațiilor publicate pe 6 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

MedLife se prezintă în fața potențialilor investitori cu povestea “liderului pieței private de sănătate din România și unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din Europa Centrală și de Est” și susține prin vocea reprezentanților săi că oferă acces astfel la “piața cu cea mai mare rată de creștere a serviciilor medicale private din Europa Centrală și de Est”.

Cifrele raportate de către MedLife indică la nivel de grup vânzări în primele nouă luni de 361,5 mil. lei (80,8 mil. euro) și EBITDA de 38,9 mil. lei (8,7 mil. euro). În anul financiar încheiat la data de 31 decembrie 2015, vânzările totale ale grupului însumau 391 mil. lei (88 mil. euro) cu o EBITDA de 55,7 mil. lei (12,5 mil. euro). “În 2015 peste 88% din veniturile sale au provenit din sumele încasate cash pentru servicii și din vânzările de pachete de prevenție în sănătate, în general către clienți corporatiști”, susțin oficialii MedLife.

Dincolo de galopul după creșterea cotei de piață, compania a resimțit costurile dezvoltării, inclusiv a achizițiilor, prin creșterea datoriilor bancare. Astfel, MedLife a luat în acest an un credit sindicalizat de la patru bănci locale de 56 mil. Euro, la care se adaugă un împrumut de la IFC, destinat și el finanțării programului de investiții. BCR și IFC au fost, dealtfel, principalii finanțatori ai extinderii MedLife în ultimii zece ani.

Grupul controlat de familia Marcu este organizat pe șase linii de afaceri – corporate (care furnizează servicii de medicina muncii și planuri de sănătate pentru companii, inclusiv pachete de prevenție în sănătate), clinici, spitale, laboratoare, farmacii și cabinete stomatologice.

La data de 30 septembrie 2016, grupul opera 36 de clinici, 8 spitale generaliste și specializate, 24 de laboratoare cu mai mult de 143 de puncte de colectare de analize medicale, 9 farmacii, 8 cabinete de stomatologie și servea peste jumătate de million de clienți PPS în România. Întreaga rețea MedLife este deservită de către un personal medical format din aproximativ 1.900 medici și 1.000 de asistente medicale

Fabrica de prelucrare a sticlei de la Vălenii de Munte a Pietta Glass Working. Sursă foto: Pietta Glass Working.

Saint Gobain cumpără afacerea de prelucrare a sticlei de 20 mil. euro Pietta Glass Working din România. Grupul francez își extinde expunerea în sectorul local al materialelor de construcții

Grupul francez saint Gobain, lider mondial în sectorul materialelor de construcții, a cumpărat afacerea Pietta Glass Working din România.

Pietta Glass Working a fost fondată în anul 2000 și este o companie specializată în prelucrarea sticlei. Compania condusă de Alessandro Pietta dispune de facilități de producție de sticlă plată la Vălenii de Munte, în județul Prahova.

Saint Gobain are în România deja patru companii, peste 1.000 de angajați la nivel local și vânzări de 172 mil. Euro în 2015.

Pietta Glass Working a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 90,8 mil. Lei (peste 20 mil. Euro) și profit net de 12,1 mil. Lei (circa 2,7 mil. Euro) la un număr de 453 de angajați.

Echipa de investment banking a UniCredit Bank și firma de avocatură Popovici Nițu Stoica & Asociații au asigurat consultanța vânzătorului, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Vânzările Pietta Glass sunt estimate pentru 2016 la 20 mil. euro, cu un potențial puternic de creștere pentru anii următori”, afirmă reprezentanții Saint Gobain.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că achiziția Saint Gobain ar putea fi în acest caz de ordinul zecilor de milioane de euro.

Gigantul francez este deja activ pe piața locală în sectorul producției de sticlă plată. Saint Gobain a investit în urmă cu zece ani pentru construcția de la zero a unei fabrici de sticlă float la Călărași, utilizată în industria auto.

Această achiziție va permite grupului să-și extindă amprenta industrială pe segmentul pieței în creștere a fațadelor și să-l poziționeze în sectorul aplicațiilor industriale, optimizând baza de costuri.

Tranzacția face parte din strategia Saint Gobain de a-și extinde și a-și diversifica portofoliul de afaceri în gama soluțiilor cu valoare adăugată de pe piața materialelor de construcții.

Saint Gobain este lider global în sectorul materialelor de construcții, cu vânzări de 39,6 mld. euro în 2015, peste 170.000 de angajați și operațiuni în 66 de piețe de pe Glob.

La nivel local, achiziția Saint Gobain se înscrie în tendința ultimilor ani care arată un apetit puternic din partea marilor companii franceze pentru piața din România. Auchan a cumpărat rețeaua de hypermarketuri Real în cadrul unei tranzacții regionale, Adeo din cadrul aceluiași grup a cumpărat rețeaua locală de bricolaj a austriecilor de la Baumax, Carrefour a preluat în acest an rețeaua Billa România, iar Lactalis a cumpărat Albalact, liderul pieței de lactate. De asemenea, Yves Rocher a cumpărat în acest an franciza din România, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Macheta proiectului de birouri The Mark din București, aflat în curs de dezvoltare și prevăzut pentru finalizare în 2018. Sursă foto: S Immo AG.

Dezvoltatorul imobiliar austriac S Immo AG împrumută 45 mil. Euro de la UniCredit pentru finanțarea proiectului de birouri The Mark din București

UniCredit Bank Austria împrumută cu până la 45 mil. Euro dezvoltatorul imobiliar S Immo AG pentru a finanța construcția proiectului de birouri The Mark din București. Lucrările la această investiție au început în septembrie, iar valoarea totală de investiție se ridică la aproximativ 60 mil. Euro, conform datelor prezentate de către dezvoltator.

Compania de proiect Dual Construct SRL, aparținând S Immo a încheiat pe 19 octombrie un contract pentru o facilitate de construcție în valoare totală maximă de 39 mil. Euro în scopul finanțării parțiale sau refinanțării costurilor de proiect pe durata fazei întâi a proiectului. Ulterior, finanțarea cu destinație de facilitate de investiție ajunge la o valoare maximă totală de 45 mil. Euro în scopul înlocuirii facilității de construcție anterioare de maxim 39 mil. Euro, precum și înlocuirea sau rambursarea capitalului propriu, potrivit documentelor de finanțare.

Pentru finanțarea de la UniCredit Bank Austria AG, banca a pus ipotecă pe acțiunile companiei de proiect și a stabilit că plafonul maxim ce poate fi recuperat printr-o eventuală executare silită a ipotecii pe acțiunile companiei de proiect să fie de 54 mil. Euro, ceea ce înseamnă valoarea totală a garanțiilor puse ca și colateral pentru împrumut.

Dezvoltatorul austriac S Immo se așteaptă ca investiția în S Immo să fie finalizată în 2018, în urma căreia un nou imobil de birouri de circa 24.000 de metri pătrați să intre pe piața imobiliară din București. Construcția proiectului a început de acum trei luni și pleacă de la un nivel estimat al chiriei de circa 18,5 euro pe metru pătrat. Randamentul – țintă al investiției se situează în marja 8,5% până la 9,5%, conform unei prezentări recente realizate de S Immo, ceea ce reflectă așteptarea investitorului de a-și recupera costurile de dezvoltare din chiriile încasate într-o perioadă de sub 12 ani.

S Immo AG are în portofoliul local hotelul de patru stele Novotel de pe Calea Victoriei din București, respectiv complexul comercial și de birouri de la Sun Plaza, situat, de asemenea, în Capitală.

Până acum, S Immo a investit aproximativ 200 mil. euro pe piața locală, iar în toamna acestui an a dat un nou semnal de încredere prin anunțarea unor planuri de investiții în valoare de 75 mil. euro, care includ dezvoltarea proiectului de birouri The Mark și remodelarea centrului comercial Sun Plaza.

Dezvoltatorul cu capital austriac are operațiuni pe mai multe piețe imobiliare din Europa, în Austria, Germania, Europa Centrală și de Est, respectiv Europa de Sud – Est. În această regiune, S Immo AG dispune în România, Bulgaria și Croația de un portofoliu de spații de 295.300 metri pătrați, proprietățile fiind evaluate la o valoare contabilă de 395,9 mil. Euro.

S Immo AG are o politică prudentă de administrare a datoriilor, mizând pe un mix de finanțare ce combină credite bancare, obligațiuni și derivative. La 30 septembrie, S Immo AG înregistra un cost al finanțării de 3,07%, în timp ce dobânda medie la toate împrumuturile contractate pe termen lung se situa la 2,02%.

S Immo AG a raportat pentru primele nouă luni ale anului venituri de 147,1 mil. Euro, și un profit net consolidat de 119,8 mil. Euro, de patru ori mai mare față de nivelul înregistrat în perioada similară din 2015. Capitalizarea de piață a companiei era la finele ultimeli ședinte de tranzacționare de 642,4 mil. Euro pe bursa de la Viena la o cotație de 9,6 euro pe acțiune.

Principalii acționari ai S Immo AG sunt grupul bancar Erste, proprietarul BCR, și firma de asigurări Vienna Insurance Group, de asemenea activă pe piața de profil din România.

Piața de birouri a Bucureștiului este unul dintre segmentele de afaceri preferate de către investitori. Conform calculelor firmei de consultanță imobiliară JLL România, Bucureștiul a atras 48% din investițiile estimate la 340 mil. Euro în primul semestru al acestui an. Tranzacțiile realizate în perioada respectivă au vizat piața de retail, cu o pondere de 45% din valoarea totală a investițiilor, urmată de piața de birouri la mica distanță, cu o pondere de 38% în total piață.

Ultima achiziție majoră de profil a marcat în toamnă intrarea grupului ceh de investiții PPF în piața imobiliară locală prin preluarea proiectului Metropolis Center pentru 48 mil. Euro, conform datelor prezentate în premieră pe 29 august de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Interesul investitorilor pentru piața de birouri din București, demonstrat de achizițiile realizate în ultimii ani de către fondul de investiții Globalworth, GLL Real Estate, GTC sau PPF, este justificat de nivelul de rentabilitate al investiției mai ridicat față de alte piețe din regiune, precum Ungaria, Cehia sau Polonia.

brd-iris-npl-main

Tranzacția NPL Iris: Investitorii interesați trebuie să depună oferte neangajante până pe 28 noiembrie pentru portofoliul de credite neperformante BRD de 329 mil. Euro. Kruk și Kredyt Inkaso pe lista investitorilor așteptați să intre în rândul ofertanților

Tranzacția Iris de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante BRD cu o valoare nominală de 329 mil. Euro va ajunge pe 28 noiembrie în faza depunerii ofertelor neangajante.

Kruk și Kredyt Inkaso se numără printre investitorii așteptați să înainteze oferte pentru achiziția portofoliului format, în special, din credite corporate și IMM, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția Iris, prima tranzacție majoră cu credite neperformante BRD, a intrat în atenția investitorilor în această toamnă, iar etapa scrisorilor de interes a avut pe 21 octombrie termen de depunere, conform calendarului tranzacției.

Inițial, faza ofertelor neangajante era prevăzută să aibă loc până la sfârșitul lunii octombrie – jumătatea lunii noiembrie, iar cea a ofertelor angajante ar fi urmat să se consume în intervalul dintre jumătatea lunii noiembrie și jumătatea lunii decembrie, însă termenul pentru ofertele neangajante a fost “împins“ până aproape de finele lunii noiembrie.

O echipă PwC condusă de către britanicul Jonathan Wheatley, care a coordonat tranzacțiile precum Saturn, Neptun, Tokyo, Blue Lake pentru BCR, asigură consultanța pentru vânzarea portofoliului neperformant al BRD.

Printre investitorii care și-au exprimat până acum interesul pentru această tranzacție s-au aflat majoritatea jucătorilor activi pe piața portofoliilor bancare neperformante precum Kruk sau Kredyt Inkaso, dar și alți investitori precum consorțiul format de Top Factoring împreună cu Argo.

Portofoliul neperformant al BRD cuprinde circa 2.500 de împrumuturi acordate unui număr de aproximativ 1.400 de clienți. Portofoliul neperformant este garantat cu un colateral de proprietăți imobiliare de circa 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari.

Creditele au o vechime considerabilă, portofoliul oferind opțiuni limitate de valorificare, susțin surse din piață, care afirmă că prețul de vânzare este așteptat să fie sub cel înregistrat de alte tranzacții locale de profil, unde discount-urile față de valoarea nominală au fost în jurul sau au depășit pragul de 90%.

Până acum, subsidiarele locale ale băncilor din Austria și Grecia au fost principalii vânzători locali de portofolii neperformante în perioada 2014 – 2016.

BCR, aflată sub controlul Erste Bank, a dominat până acum piața vânzării de credite neperformante pentru a-și curăți accelerat bilanțul și a debloca resurse pentru a-și crește volumul de creditare. BRD a trecut abia în acest an la acțiuni semnificative pentru reducerea volumului acumulat de credite toxice și a început să-și aranjeze pentru vânzare primele portofolii de acest fel, ajungând pe radarul investitorilor cu apetit pentru aceste active.

După primele nouă luni ale acestui an, banca aflată în portofoliul grupului francez Societe Generale a raportat o scădere a ratei creditelor neperformante de la 15,3% la 30 septembrie 2015 până la 10,8% la 30 septembrie 2016, valorile fiind calculate după metodologia folosită de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE). BRD se situează astfel ușor peste media pieței, care era de 10% în septembrie, pe un trend de scădere de asemenea, conform datelor raportate de către BNR în baza aceleiași metodologii ABE.

BRD a raportat pentru primele nouă luni ale acestui an un profit net de 606 mil. Lei (circa 135 mil. Euro), mai mare cu 67,9% față de perioada similară a anului anterior pe fondul îmbunătățirii veniturilor, unui control mai strict al costurilor și a scăderii costului riscului datorat reducerii volumului de credite neperformante, au explicat bancherii de pe poziția a doua în piața locală după active.

Clientela formată din companii (corporate) înseamnă 40% din portofoliul brut de credite al băncii, potrivit raportărilor din primul semestru.

BRD are o valoare bursieră pe bursa de la București de 7,722 mld. Lei (1,715 mld. euro). Societe Generale are un pachet de 60% din BRD, Fondul Proprietatea un pachet de 3,64%, SIF Transilvania – 3,37%, SIF Oltenia – 2,54%, conform datelor de la 30 iunie.

allianz-eon-deal-tabel-main

Consultanții celei mai mari tranzacții private din istoria pieței locale de energie electrică și de gaze: Banca americană de investiții Goldman Sachs, KPMG și avocații RTPR Allen & Overy au asistat Allianz la achiziția pachetului de 30% din E.ON Distribuție. PwC și avocații de la TheCounsel – Botezatu & Asociații au lucrat de partea E.ON. Tranzacția semnată de Allianz evaluează E.ON Distribuție România la circa 1 mld. euro

Banca americană de investiții Goldman Sachs, KPMG și firma de avocatură Allen & Overy au asigurat asistența grupului german Allianz la achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON Distribuție, tranzacție anunțată astăzi de către cumpărător.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Prețul de achiziție este estimat în jurul valorii de aproximativ 270 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, ordin de mărime care o plasează ca fiind cea mai mare tranzacție privată din istoria pieței locale de energie electrică și de gaze.  Astfel, tranzacția semnată de Allianz evaluează E.ON Distribuție România până aproape de 1 mld. euro.

Peste acest prag, s-au situat până acum numai privatizările derulate la Electrica Muntenia Sud (valoarea totală a tranzacției de circa 850 mil. Euro, cumpărător fiind Enel care a plătit în final 432,9 mil. Euro pentru 50% din acțiuni) și cele ale Distrigaz Sud (311 mil. Euro pentru 51%, din care prețul plătit direct de GDF (acum Engie) pentru achiziția a 30% fiind 128 mil. Euro) și Distrigaz Nord (303 mil. Euro pentru 51%, din care prețul plătit pentru achiziția directă a 30% de către E.ON a fost 125 mil. Euro).

Tranzacția de vânzare a 30% din E.ON Distribuție, precum și interesul pentru achiziție din partea Allianz, au fost semnalate în premieră pe 12 septembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cumpărătorul a lucrat în această tranzacție cu o echipă a Goldman Sachs, cea mai puternică bancă de investiții din lume. La nivel local, Allianz a avut alături o echipă coordonată de Bogdan Văduva, Partener responsabil de activitatea de fuziuni și achiziții și liderul echipei de  consultanță în energie și utilități a KPMG România. De asemenea, avocații RTPR Allen & Overy coordonați de către Mihai Ristici, Partener în cadrul firmei, a asigurat consultanța juridică necesară pe partea cumpărătorului.

De cealaltă parte, E.ON a apelat la serviciile de asistență juridică ale TheCounsel – Botezatu & Asociații, conduse de către Ștefan Botezatu, Managing Partner al firmei, avocat care până anul trecut a fost partener în cadrul biroului Kinstellar din București. PwC a oferit servicii de asistență due dilligence pentru vânzător (vendor due dilligence), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Concernul german Allianz a semnat în noaptea de 24 spre 25 noiembrie achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON Distribuție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc până la finele anului.

Allianz Capital Partners a anunțat astăzi că a ajuns la un acord pentru achiziția unui pachet de 30% din E.ON Distribuție. După finalizarea tranzacției, E.ON va deține 56,5% din acțiunile E.ON Distribuție în timp ce Ministerul Energiei va avea 13,5%.

E.ON Distribuție România este unica distribuție integrată de gaze și electricitate, reunind practic portofoliul de clienți preluat de la fosta Distrigaz Nord (care acoperă distribuția de gaze pentru clienții din jumătatea de nord a țării) cu portofoliul de clienți ai fostei distribuții de electricitate Electrica Moldova.

Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni la E.ON Distribuție România face parte din strategia concernului german de energie și utilități, care își reorganizează operațiunile. De la 1 ianuarie, gigantul E.ON și-a splitat afacerile dând naștere unei noi companii, Uniper, cu sediul la Dusseldorf și este focusată pe producția de energie din surse clasice – cărbuni, hidro și gaze naturale, precum și pe comerțul global de energie. E.ON SE, care este denumit „noul” E.ON, are sediul la Essen și se ocupă în schimb de portofoliul de energie regenerabilă, de rețelele de energie și de linia de afaceri de soluții pentru clienți. Acțiunile Uniper au intrat la tranzacționare astăzi pe bursa de la Frankfurt, piață pe care sunt listate și titlurile E.ON SE.

Decizia strategică a concernului german de a se „sparge” în două companii distincte, specializate, este un răspuns la tendințele de pe piața globală a energiei, afirmă managementul grupului. Noua strategie a E.ON include și co-investiții strategice alături de parteneri.

E.ON Distribuție România operează o rețea de distribuție a gazelor naturale de peste 20.000 km și o rețea de distribuție de electricitate de peste 80.000 km, care deservesc în total circa 3 milioane de clienți din jumătatea de nord a țării, din județele Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț și Bacău.

E.ON Distribuție România SA a raportat pentru 2015 un profit net de 260,3 mil. lei (58,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,607 mld. Lei (362 mil. euro) și un personal mediu de 1.866 de angajați. Compania care are monopolul distribuției de gaze pe jumătate din România și are, de asemenea, poziție dominantă pe piața distribuției de electricitate din nord-estul țării, lucrează cu o marjă netă de 16%.

Modelul de afaceri este bazat pe un portofoliu mare de clienți, care asigură venituri lunare stabile, iar tarifele stabilite și programele de investiții recunoscute de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) oferă predictibilitate pe termen lung unor investitori financiari, care caută să-și plaseze lichidități în afaceri stabile pe termen lung cum este cazul celor din energie și infrastructură.

Pe 29 iunie, Fondul Proprietatea și-a vândut pachetul de 18,3474% din acțiunile E.ON Distribuție România SA, adică 56.749.014 acțiuni în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută public. În aceeași zi, Fondul Proprietatea și-a făcut exitul și din E.ON Energie România SA, unde deținea un pachet de 13,4%. Cumpărătorul pachetelor Fondului Proprietatea nu a fost făcut public.

Conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, cumpărătorul pachetelor de acțiuni ale FP a fost E.ON.

Grupul Allianz este acționarul majoritar al Allianz Țiriac, unul dintre liderii sectorului local de asigurări după tranzacția derulată în anul 2000 cu omul de afaceri Ion Țiriac.

Grupul Allianz, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, a raportat pentru 2015 venituri totale de 125,19 mld. Euro și un profit net de 6,9 mld. Euro la un număr de peste 142.000 de angajați la nivel global.

Allianz avea la 31 decembrie 2015 active totale de 848,9 mld. Euro și active totale sub administrare de 1.762 mld. Euro. Capitalizarea bursieră a Allianz era la finele anului trecut de 74,7 mld. Euro. Investitorii germani dețin 31,7% din companie, cei americani 17,4%, cei britanici 12,6%,, urmați de acționari din Franța (9%), Elveția (5,2%) și Luxemburg (4,9%).

Allianz investește prin intermediul PIMCO și Allianz GI.

Allianz a semnat azi-noapte achiziția unui pachet de 30% din E.ON Distribuție în cadrul unei tranzacții în jurul valorii de aproximativ 270 mil. Euro

Concernul german Allianz a semnat în noaptea de 24 spre 25 noiembrie achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON Distribuție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Valoarea tranzacției se situează în jurul nivelului de 270 mil. Euro, susțin surse din piață.

În cursă, în faza finală s-a mai aflat Macquarie și Electrica. Interesul Allianz pentru achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON România a fost anunțată în exclusivitate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Allianz Capital Partners a anunțat astăzi că a ajuns la un acord pentru achiziția unui pachet de 30% din E.ON Distribuție. După finalizarea tranzacției, E.ON va deține 56,5% din acțiunile E.ON Distribuție în timp ce Ministerul Energiei va avea 13,5%.

„România este o piață europeană cu potențial. Prin această investiție, vom continua să dezvoltăm și să ne diversificăm în mod substanțial portofoliul de active de infrastructură de înaltă calitate. Această măsură este în acord cu strategia de investiții a Allianz ca investitor pe termen lung”, a declarat Christian Fingerle, director responsabil pentru investițiile în infrastructură în cadrul Allianz Capital Partners.

O echipă a firmei de consultanță și audit PwC a făcut due dilligence pentru vânzător (vendor due dilligence).

E.ON Distribuție România este unica distribuție integrată de gaze și electricitate, reunind practic portofoliul de clienți preluat de la fosta Distrigaz Nord (care acoperă distribuția de gaze pentru clienții din jumătatea de nord a țării) cu portofoliul de clienți ai fostei distribuții de electricitate Electrica Moldova.

Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni la E.ON Distribuție România face parte din strategia concernului german de energie și utilități, care își reorganizează operațiunile. De la 1 ianuarie, gigantul E.ON și-a splitat afacerile dând naștere unei noi companii, Uniper, cu sediul la Dusseldorf și este focusată pe producția de energie din surse clasice – cărbuni, hidro și gaze naturale, precum și pe comerțul global de energie. E.ON SE, care este denumit „noul” E.ON, are sediul la Essen și se ocupă în schimb de portofoliul de energie regenerabilă, de rețelele de energie și de linia de afaceri de soluții pentru clienți. Acțiunile Uniper au intrat la tranzacționare astăzi pe bursa de la Frankfurt, piață pe care sunt listate și titlurile E.ON SE.

Decizia strategică a concernului german de a se „sparge” în două companii distincte, specializate, este un răspuns la tendințele de pe piața globală a energiei, afirmă managementul grupului. Noua strategie a E.ON include și co-investiții strategice alături de parteneri.

E.ON Distribuție România operează o rețea de distribuție a gazelor naturale de peste 20.000 km și o rețea de distribuție de electricitate de peste 80.000 km, care deservesc în total circa 3 milioane de clienți din jumătatea de nord a țării, din județele Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț și Bacău.

E.ON Distribuție România SA a raportat pentru 2015 un profit net de 260,3 mil. lei (58,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,607 mld. Lei (362 mil. euro) și un personal mediu de 1.866 de angajați. Compania care are monopolul distribuției de gaze pe jumătate din România și are, de asemenea, poziție dominantă pe piața distribuției de electricitate din nord-estul țării, lucrează cu o marjă netă de 16%.

Modelul de afaceri este bazat pe un portofoliu mare de clienți, care asigură venituri lunare stabile, iar tarifele stabilite și programele de investiții recunoscute de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) oferă predictibilitate pe termen lung unor investitori financiari, care caută să-și plaseze lichidități în afaceri stabile pe termen lung cum este cazul celor din energie și infrastructură.

Pe 29 iunie, Fondul Proprietatea și-a vândut pachetul de 18,3474% din acțiunile E.ON Distribuție România SA, adică 56.749.014 acțiuni în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută public. În aceeași zi, Fondul Proprietatea și-a făcut exitul și din E.ON Energie România SA, unde deținea un pachet de 13,4%. Cumpărătorul pachetelor Fondului Proprietatea nu a fost făcut public.

Conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, cumpărătorul pachetelor de acțiuni ale FP a fost E.ON.

Grupul Allianz este acționarul majoritar al Allianz Țiriac, unul dintre liderii sectorului local de asigurări după tranzacția derulată în anul 2000 cu omul de afaceri Ion Țiriac.

Grupul Allianz, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, a raportat pentru 2015 venituri totale de 125,19 mld. Euro și un profit net de 6,9 mld. Euro la un număr de peste 142.000 de angajați la nivel global.

Allianz avea la 31 decembrie 2015 active totale de 848,9 mld. Euro și active totale sub administrare de 1.762 mld. Euro. Capitalizarea bursieră a Allianz era la finele anului trecut de 74,7 mld. Euro. Investitorii germani dețin 31,7% din companie, cei americani 17,4%, cei britanici 12,6%,, urmați de acționari din Franța (9%), Elveția (5,2%) și Luxemburg (4,9%).

Allianz investește prin intermediul PIMCO și Allianz GI.

DOSARUL MIRSANU.RO PRIVIND TRANZACȚIA DE VÂNZARE A PROFI

ACTUALIZAT LA 15 FEBRUARIE 2017

Citește colecția de articole și exclusivități ale jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO privind tranzacția de vânzare a lanțului de comerț Profi, cea mai mare tranzacție a unui fond de investiții realizată în România și cea mai mare tranzacție din istoria pieței locale de retail.

Aveți detalii despre calendarul tranzacției, pașii tranzacției, ofertanții, băncile, avocații și consultanții implicați în tranzacția dintre Mid Europa Partners și Enterprise Investors în articolele postate mai jos în ordine cronologică.

Managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors a angajat bancherii de investiții de la Citi pentru vânzarea lanțului de magazine Profi

Enterprise Investors despre mandatul dat Citi pentru explorarea opțiunilor strategice la Profi: “Nu s-a luat nicio decizie cu privire la Profi. Căutăm în același timp o structură de finanțare optimă care să susțină o creștere viitoare la fel de ambițioasă”. Fondul de investiții nu precizează dacă mandatul acoperă o potențială tranzacție de vânzare a Profi

Citi tatonează terenul pentru aranjarea finanțării necesare achiziției lanțului de supermarketuri Profi. Banca americană de investiții are șansa să lucreze și cu potențialul cumpărător, după ce a primit déjà mandatul din partea fondului de investiții Enterprise Investors, așteptat să-și facă exitul din lanțul de supermarketuri

Tranzacția de vânzare a lanțului Profi la start: Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins, printre numele așteptate să intre în cursa pentru achiziția rețelei de supermarketuri. Enterprise Investors va primi până pe 30 septembrie ofertele neangajante. Cumpărătorul are opțiunea de a-și finanța achiziția printr-un împrumut aranjat de către Citi

Fondurile de investiții domină lista scurtă a investitorilor selectați pentru achiziția Profi: Mid Europa, KKR și fondul Pamplona Capital al unui miliardar de origine rusă, printre numele așteptate să ajungă în faza finală a tranzacției de exit a Enterprise Investors

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners fac due dilligence pentru a-și pregăti ofertele de achiziție a pachetului de 100% din Profi. Termenul pentru depunerea ofertelor angajante expiră pe 18 noiembrie. Vânzarea Profi indică o tranzacție de tip secondary

Cine va încasa sutele de milioane de euro din vânzarea Profi: Fonduri de pensii din California și Finlanda, Banca Europeană de Investiții, investitori globali de talia Carlyle, MetLife, Morgan Stanley, Allianz, Adam Street Partners. Managerii Enterprise Investors, directorii Profi, bancherii de investiții de la Citi și avocații de la RTPR Allen & Overy vor avea fiecare câte o felie din prețul de vânzare, care ar putea ajunge în jurul a 500 mil. euro

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners își aranjează propriile finanțări bancare. ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, BT sau BCR, pe lista potențialilor finanțatori pentru împrumutul de achiziție al Profi. Valoarea creditului sindicalizat pentru achiziția Profi ar putea ajunge în jurul a 170 – 180 mil. Euro

Tranzacția de vânzare a Profi: BC Partners lucrează cu avocații de la Clifford Chance în timp ce rivalii de la Mid Europa sunt asistați de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. Cine sunt cei trei jucători din piața locală a avocaturii de afaceri din runda finală a tranzacției de la Profi

EY lucrează cu echipe distincte de consultanți pentru fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners, care se luptă pentru achiziția Profi

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners au depus astăzi ofertele angajante pentru achiziția lanțului de magazine Profi. Se apropie momentul semnării tranzacției de exit a Enterprise Investors, a cărei valoare ar putea ajunge până în jurul unui ordin de mărime de circa 600 mil. Euro. Tranzacția de tip secondary va deveni cea mai mare din istoria pieței locale de retail, depășind semnificativ tranzacția Auchan – Real

Fondul de investiții Mid Europa Partners ar putea fi anunțat astăzi drept cumpărătorul lanțului de magazine Profi de la Enterprise Investors în cadrul unei tranzacții – record pentru piața din România

Tranzacția Mid Europa – Profi: ING Bank, Raiffeisen și Citi vor finanța Mid Europa cu un împrumut sindicalizat pentru achiziția Profi. Valoarea finanțării pentru achiziția Profi poate trece de 200 mil. Euro

Cine dă banii pentru achiziția Profi – BERD, BEI, fondul suveran din Singapore GIC, China Investment Corporation, fondurile americane Carlyle și Pantheon sau fonduri de pensii din Marea Britanie, printre investitorii în fondul de investiții Mid Europa Fund IV. Mid Europa pe piața din retail din regiune: vinde Zabka în Polonia, cumpără Profi în România

Consultanții tranzacției Mid Europa – Profi: Cumpărătorul lucrează cu EY, avocații de la Dechert și Bondoc & Asociații, iar vânzătorul cu Citi, PwC și avocații RTPR Allen & Overy

Mid Europa Partners cumpără cu 533 mil.Euro pachetul de 100% din acțiunile Profi

Afacerea Profi i-a adus jumătate de miliard de euro în 7 ani lui Enterprise Investors. Cifrele celei mai mari tranzacții realizate până acum de un fond de investiții în România: Enterprise Investors va încasa 533 mil. Euro de la Mid Europa pentru 100% din lanțul de comerț Profi, adică un multiplu de peste 10xEBITDA și obține de peste 7 ori mai mult față de banii investiți în afacere. Prețul de achiziție va fi acoperit parțial dintr-un credit sindicalizat de 225 mil. Euro de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit

Erste vine cu aproximativ 35 mil euro, iar Banca Transilvania finanțează cu circa 30 – 35 mil. Euro achiziția Profi de către Mid Europa. Creditul sindicalizat atras de Mid Europa de la 6 bănci este de circa 300 mil. euro, acoperind peste jumătate din prețul de achiziție al Profi

Enterprise Investors: Valoarea tranzacției de achiziție a 100% din acțiunile Noriel din aprilie 2016 a fost de 24 mil. Euro. Vânzarea Profi, cel mai mare exit din istoria de 27 de ani a managerului regional de fonduri de investiții

Fondul de investiții londonez Pantheon International Plc dă 3,4 mil. Euro pentru plata prețului de 533 mil. euro pentru achiziția Profi de către Mid Europa

Tranzacția Mid Europa – Profi: Consiliul Concurenței a autorizat preluarea Profi. Sindicatul de bănci este așteptat să pună circa 300 mil. Euro pentru finanțarea parțială a achiziției până săptămâna viitoare. Finalizarea achiziției Profi de către Mid Europa va avea loc la jumătatea lunii februarie

Mid Europa Partners este de astăzi proprietarul Profi după finalizarea tranzacției cu Enterprise Investors. Sindicatul format de Citi, ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, Erste și Banca Transilvania a finanțat cu circa 247 mil. Euro plata prețului de achiziție. O altă facilitate de credit de aproximativ 60 mil. Euro va fi destinată finanțării programului de investiții al Profi, inclusiv eventuale achiziții. Enterprise Investors a vândut Profi la o valoare de întreprindere care merge spre 600 mil. Euro

profi-mid-europa-tranzactie-main

Afacerea Profi i-a adus un profit de jumătate de miliard de euro în 7 ani lui Enterprise Investors. Cifrele celei mai mari tranzacții realizate până acum de un fond de investiții în România: Enterprise Investors va încasa 533 mil. Euro de la Mid Europa pentru 100% din lanțul de comerț Profi, adică un multiplu de peste 10xEBITDA și obține de peste 7 ori mai mult față de banii investiți în afacere. Prețul de achiziție va fi acoperit parțial dintr-un credit sindicalizat de 225 mil. Euro de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit

Enterprise Investors, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții din Europa Centrală și de Est, a semnat în dimineața zilei de 23 noiembrie în biroul RTPR Allen & Overy din București cea mai mare tranzacție realizată până acum de către un fond de investiții pe piața românească.

Enterprise Investors a vândut 100% din acțiunile Profi Rom Food SRL către Mid Europa Partners, un manager de capital privat de 4,3 mld. Euro, și va încasa din vânzare 533 mil. Euro.

Cu tot cu datorii, valoarea de întreprindere a Profi se duce în jurul unui ordin de mărime de 600 mil. Euro.

Anunțul de ieri al vânzării Profi către Mid Europa Partners confirmă o serie de exclusivități publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în perioada 20 iulie – 23 noiembrie legate de valoarea tranzacției, părțile implicate în tranzacție, consultanții angajați în tranzacție, valoarea pachetului de finanțare și a băncilor implicate în finanțarea de achiziție, ofertanții, respectiv calendarul tranzacției. Vezi mai jos DOSARUL MIRSANU.RO AL TRANZACȚIEI DE VÂNZARE A PROFI

Vânzarea Profi de către Enterprise Investors marchează câteva recorduri – este cea mai mare tranzacție realizată de către un fond de investiții în România, este prima tranzacție locală a unui fond de investiții care depășește pragul de 500 mil. Euro, este cea mai mare tranzacție realizată în sectorul de retail din România, reprezintă cea mai mare tranzacție locală de tip secondary, adică încheiată între fonduri de investiții, precum și “cea mai de succes tranzacție în retail din istoria Enterprise Investors”, după cum afirmă Sebastian Krol, partenerul Enterprise Investors responsabil cu această investiție. De cealaltă parte, tranzacția de la Profi înseamnă cea mai mare achiziție realizată de către Mid Europa Partners de la intrarea sa în România în 2015 odată cu achiziția rețelei de servicii medicale private Regina Maria.

Importanța tranzacției a fost subliniată de prezența la conferința de presă de la București a lui Robert Knorr, Co-Managing Partner la Mid Europa Partners, și a lui Jacek Siwicki, președintele managerului de capital privat Enterprise Investors, alături de partenerii direct implicați în tranzacție – Nikolaus Bethen din partea cumpărătorului, respectiv Sebastian Krol din partea vânzătorului.

Enterprise Investors obține astfel la exit un multiplu ]n jurul lui 11 raportat la EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), respectiv de peste 7 ori banii investiți, după cum a răspuns, ieri, Jacek Siwicki, președintele managerului regional de capital privat, unei întrebări adresate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Pentru calcul, este utilizat EBITDA pentru ultimul an de activitate al companiei.

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI a preluat pe 4 martie 2010 pachetul de 100% din acțiunile Profi Rom Food Group (Profi Rom Food, Albinuța Shops, DT Logistic) în cadrul unei tranzacții în valoare de 66 mil. Euro, de la Duna Waiting Participation BV din Olanda. La achiziția de atunci a participat și echipa de conducere a Profi în frunte cu Gunter Grieb, fostul director general al Kaufland România, adică omul care a coordonat extinderea puternică a rețelei locale a grupului german.

Creat ca un magazin de tip discount, lanțul Profi avea în momentul intrării Enterprise Investors în afacere un număr de 67 de magazine și vânzări de 140 mil. Euro în 2009. Enterprise Investors a plătit la achiziția Profi un multiplu de circa 8 față de EBITDA, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe 19 octombrie 2011, Enterprise Investors a anunțat o investiție adițională de 10 mil. Euro printr-o majorare de capital destinată finanțării extinderii rețelei de magazine și a preluării unor lanțuri mai mici de comerț din țară.

În acest context, Enterprise Investors obține un beneficiu de 457 mil. Euro (diferența dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție la care se adaugă investiția adițională) din vânzarea Profi. Cu tot cu dividendele distribuite în anii anteriori, rezultă că banii obținuți de Enterprise Investors după o investiție de 7 ani în Profi se învârt în jurul nivelului de jumătate de miliard de euro.

De cealaltă parte, Mid Europa Partners, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din Europa Centrală și de Sud – Est, va acoperi o parte din plata prețului de achiziție de 533 mil. Euro printr-un credit bancar în valoare de 225 mil. Euro contractat de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit, după cum a răspuns, ieri, Nikolaus Bethlen, partener la Mid Europa, unei întrebări adresate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. O altă parte din banii necesari va veni din capitalul fondului de investiții Mid Europa Fund IV de 800 mil. Euro ridicat în 2014, precum și din facilitatea de co-investiție de 650 mil. Euro care completează fondul.

Întrebat dacă Mid Europa va aplica și la Profi strategia de tip platforming de la Regina Maria, rețea de servicii medicale private cumpărată în urmă cu un an care își accelerează ritmul de creștere cu alte achiziții (așa – numitele “add – on”), Nikolaus Bethlen a confirmat că pe lângă dezvoltarea organică, achizițiile sunt o opțiune deschisă după preluarea Profi.

“Profi este operatorul de retail alimentar cu cea mai mare creștere din România și este ideal poziționat pentru a continua să își dezvolte poziția de lider, oferind o creștere organică în viitor. Am urmărit îndeaproape dezvoltarea Profi în ultimii ani și suntem încântați să avem posibilitatea de a lucre împreună cu conducerea pentru a continua povestea de succes a Profi. Achiziția Profi ne subliniază angajamentul pentru România și este cea de-a doua mare tranzacție din această țară, după ce am cumpărat Regina Maria anul trecut“, afirmă Nikolaus Bethlen, partenerul Mid Europa responsabil de investițiile din Ungaria și România, dând astfel mesajul că echipa de management a Profi în frunte cu Daniel Cîrstea își va continua mandatul și după instalarea noului proprietar.

Profi are astăzi aproape 11.000 de angajați și o rețea formată acum din 484 de magazine, grupate în mai multe formate care acoperă atât orașele, cât și intrarea în mediul rural, ținta pentru acest an fiind atingerea unui număr de 500 de magazine deschise.

Finalizarea tranzacției este așteptată pentru primul trimestru al anului 2017, fiind de așteptat ca dosarul achiziției Profi să primească fără probleme avizul Consiliului Concurenței, și nu condiționat cum a fost în cazul altor tranzacții din retail precum Carrefour – Billa sau Mega Image – Angst. Mid Europa Partners nu are niciun fel de operațiuni în piața de retail, iar Profi are  cotă de piață estimată la aproximativ 5 – 7% la nivelul întregii piețe de retail.

Principalii concurenți ai Profi pe acest segment al pieței de retail sunt Penny Market (din grupul german Rewe), Mega Image (aparținând grupului olandezo – belgian Ahold Delhaize), Lidl (din grupul german Lidl Schwarz), respectiv grupul francez Carrefour (cumpărătorul rețelei Billa și proprietarul rețelei Carrefour Market).

Consultanții Enterprise Investors la tranzacția de exit din Profi au fost banca americană de investiții Citi, în timp ce PwC și AT Kearney au realizat rapoartele de vendor due diligence pe partea financiară și de taxe. Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către o echipă de avocați RTPR Allen & Overy, condusă de către Costin Tărăcilă, Managing Partner și coordonatorul practicii de fuziuni și achiziții din cadrul firmei, și din care au mai făcut parte Roxana Ionescu (Counsel), Alina Stăvaru (Counsel), Andrei Mihul (Associate) și Laurențiu Tisescu (Associate) “împreună cu o echipă numeroasă de avocați care au acordat suport în procesul de due diligence și pe documentele tranzacției”, afirmă reprezentanți firmei într-un comunicat.

De cealaltă parte, Mid Europa Partners a lucrat la achiziție cu firma spaniolă specializată în consultanța de retail Beragua, cu consultanții financiari ai EY, respectiv cu avocații americani de la Dechert, în timp ce pe aspectele de drept local au apelat la serviciile casei de avocatură Bondoc & Asociații.

Mid Europa Partners este un investitor de capital privat, a cărui strategie vizează investiții pe termen mediu între 3 și 6 ani, iar prețul ridicat de achiziție ar putea prefigura până în 2020 – 2021 un exit ce ar trebui să depășească semnificativ pragul de 1 mld. Euro, dacă ritmul de creștere al afacerii se menține în anii următori.

Mid Europa are în portofoliul local afacerea Regina Maria, cumpărată în 2015 de la Advent în cadrul unei tranzacții de peste 140 mil. Euro. La rândul său, Regina Maria a cumpărat în acest an spitalul Ponderas din București, centrul Helios din Craiova, clinica Dr. Grigoraș din Timișoara, respectiv centrul medical Dr. Luca din Pitești.

Tichetul de investiție al Mid Europa se situează, de regulă, între 75 și 200 mil. Euro în cadrul unei tranzacții, achiziția Profi dincolo de pragul tipic dă un semnal puternic de încredere al investitorului în afacere, cât și în piața din România.

Mid Europa Partners, fondată în 1999, a strâns până acum 4 fonduri cu un capital de 4,3 mld. Euro și a finalizat până acum 34 de investiții în regiune.

Enterprise Investors este activ de mai multă vreme în România, având o prezență continuă din 2000 și a investit aici aproape 200 mil. euro. În portofoliul său actual sunt producătorul de materiale de construcții Macon Deva și afacerea cu jucării Noriel cumpărată în acest an. Activitatea la nivel local este coordonată de către Șerban Roman, vicepreședinte al Enterprise Investors, instalat în urmă cu un an și jumătate. Mandatul său este marcat până acum de exiturile din Smartree și Profi (în curs), respectiv achiziția Noriel.

Enterprise Investors, fondată în 1990, a strâns până acum 8 fonduri cu un capital total de peste 2 mld. Euro. A investit 1,7 mld. Euro în 137 de companii și a vândut 115 companii realizând încasări brute de 2,5 mld. Euro din aceste exituri.

Pe piața locală a managerilor de fonduri de investiții, au marcat tranzacții în ultimii ani Abris Capital, Innova Capital, Oresa Ventures, Resource Partners sau Axxess Capital.

Tranzacția Mid Europa – Profi are un impact puternic asupra pieței de fuziuni și achiziții din România, estimată de consultanții EY la 1,1 mld. dolari în primul semestru, care înregistra o scădere de 50% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului anterior.

Cronologia tranzacției

Enterprise Investors a anunțat pe 24 mai că a angajat banca americană de investiții Citi pentru a explora opțiunile strategice privind viitorul afacerii Profi.

Pe lângă rolul de consultant care se ocupa de gestionarea procesului de vânzare, contactarea potențialilor investitori și alte activitpți specifice, Citi a jucat un rol inclusiv în partea de finanțare a achiziției pentru cumpărător, ceea ce indică faptul că banca de investiții va încasa atât comisionul de succes pentru vânzare, precum și cel aferent participării la finanțarea achiziției.

Procesul de vânzare al Profi a atras interesul inițial a mai multor investitori, atât fonduri de investiții, cât și investitori strategici printre ele nume precum Mid Europa Partners, BC Partners, KKR, CVC Capital Partners, Pamplona Capital, Jeronimo Martins (proprietarul rețelei poloneze de retail Biedronka) sau lituanienii de la VP, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, însă neconfirmate de către părțile implicate.

Investitorii interesați au fost invitați să depună oferte neangajante pentru achiziția Profi până pe 30 septembrie. Ulterior, pe lista investitorilor selectați pentru runda următoare au intrat nume precum Mid Europa Partners, BC Partners, KKR și Pamplona Capital, conform unor surse, informațiile nefiind confirmate de către părțile implicate.

Pe fondul informațiilor că Pamplona Capital și KKR s-au retras din tranzacție, Mid Europa și BC Partners au derulat pe parcursul lunii octombrie și în prima parte a lunii noiembrie activități de due diligence alături de echipele de consultanți.

Pe 18 noiembrie, Mid Europa Partners și BC Partners au depus ofertele angajante pentru achiziția a 100% din acțiunile Profi Rom Food.

Pe 23 noiembrie, Mid Europa și Enterprise Investors au semnat la București la sediul RTPR Allen & Overy acordul de vânzare – cumpărare al Profi.

CITEȘTE DOSARUL MIRSANU.RO PRIVIND TRANZACȚIA DE VÂNZARE A PROFI

Managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors a angajat bancherii de investiții de la Citi pentru vânzarea lanțului de magazine Profi

Enterprise Investors despre mandatul dat Citi pentru explorarea opțiunilor strategice la Profi: “Nu s-a luat nicio decizie cu privire la Profi. Căutăm în același timp o structură de finanțare optimă care să susțină o creștere viitoare la fel de ambițioasă”. Fondul de investiții nu precizează dacă mandatul acoperă o potențială tranzacție de vânzare a Profi

Citi tatonează terenul pentru aranjarea finanțării necesare achiziției lanțului de supermarketuri Profi. Banca americană de investiții are șansa să lucreze și cu potențialul cumpărător, după ce a primit déjà mandatul din partea fondului de investiții Enterprise Investors, așteptat să-și facă exitul din lanțul de supermarketuri

Tranzacția de vânzare a lanțului Profi la start: Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins, printre numele așteptate să intre în cursa pentru achiziția rețelei de supermarketuri. Enterprise Investors va primi până pe 30 septembrie ofertele neangajante. Cumpărătorul are opțiunea de a-și finanța achiziția printr-un împrumut aranjat de către Citi

Fondurile de investiții domină lista scurtă a investitorilor selectați pentru achiziția Profi: Mid Europa, KKR și fondul Pamplona Capital al unui miliardar de origine rusă, printre numele așteptate să ajungă în faza finală a tranzacției de exit a Enterprise Investors

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners fac due dilligence pentru a-și pregăti ofertele de achiziție a pachetului de 100% din Profi. Termenul pentru depunerea ofertelor angajante expiră pe 18 noiembrie. Vânzarea Profi indică o tranzacție de tip secondary

Cine va încasa sutele de milioane de euro din vânzarea Profi: Fonduri de pensii din California și Finlanda, Banca Europeană de Investiții, investitori globali de talia Carlyle, MetLife, Morgan Stanley, Allianz, Adam Street Partners. Managerii Enterprise Investors, directorii Profi, bancherii de investiții de la Citi și avocații de la RTPR Allen & Overy vor avea fiecare câte o felie din prețul de vânzare, care ar putea ajunge în jurul a 500 mil. euro

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners își aranjează propriile finanțări bancare. ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, BT sau BCR, pe lista potențialilor finanțatori pentru împrumutul de achiziție al Profi. Valoarea creditului sindicalizat pentru achiziția Profi ar putea ajunge în jurul a 170 – 180 mil. Euro

Tranzacția de vânzare a Profi: BC Partners lucrează cu avocații de la Clifford Chance în timp ce rivalii de la Mid Europa sunt asistați de către White & Case în alianță cu casa de avocatură Bondoc & Asociații. Cine sunt cei trei jucători din piața locală a avocaturii de afaceri din runda finală a tranzacției de la Profi

EY lucrează cu echipe distincte de consultanți pentru fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners, care se luptă pentru achiziția Profi

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners au depus astăzi ofertele angajante pentru achiziția lanțului de magazine Profi. Se apropie momentul semnării tranzacției de exit a Enterprise Investors, a cărei valoare ar putea ajunge până în jurul unui ordin de mărime de circa 600 mil. Euro. Tranzacția de tip secondary va deveni cea mai mare din istoria pieței locale de retail, depășind semnificativ tranzacția Auchan – Real

Fondul de investiții Mid Europa Partners ar putea fi anunțat astăzi drept cumpărătorul lanțului de magazine Profi de la Enterprise Investors în cadrul unei tranzacții – record pentru piața din România

Tranzacția Mid Europa – Profi: ING Bank, Raiffeisen și Citi vor finanța Mid Europa cu un împrumut sindicalizat pentru achiziția Profi. Valoarea finanțării pentru achiziția Profi poate trece de 200 mil. Euro

Cine dă banii pentru achiziția Profi – BERD, BEI, fondul suveran din Singapore GIC, China Investment Corporation, fondurile americane Carlyle și Pantheon sau fonduri de pensii din Marea Britanie, printre investitorii în fondul de investiții Mid Europa Fund IV. Mid Europa pe piața din retail din regiune: vinde Zabka în Polonia, cumpără Profi în România

Consultanții tranzacției Mid Europa – Profi: Cumpărătorul lucrează cu EY, avocații de la Dechert și Bondoc & Asociații, iar vânzătorul cu Citi, PwC și avocații RTPR Allen & Overy

Mid Europa Partners cumpără cu 533 mil.Euro pachetul de 100% din acțiunile Profi

Afacerea Profi i-a adus jumătate de miliard de euro în 7 ani lui Enterprise Investors. Cifrele celei mai mari tranzacții realizate până acum de un fond de investiții în România: Enterprise Investors va încasa 533 mil. Euro de la Mid Europa pentru 100% din lanțul de comerț Profi, adică un multiplu de peste 10xEBITDA și obține de peste 7 ori mai mult față de banii investiți în afacere. Prețul de achiziție va fi acoperit parțial dintr-un credit sindicalizat de 225 mil. Euro de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit

 

Consultanții tranzacției Mid Europa – Profi: Cumpărătorul lucrează cu EY, avocații de la Dechert și Bondoc & Asociații, iar vânzătorul cu Citi, PwC și avocații RTPR Allen & Overy

Fondul de investiții Mid Europa Partners lucrează la achiziția lanțului de comerț Profi cu o echipă de consultanți, din care fac parte consultanții EY, respectiv firmele de avocatură Dechert și Bondoc & Asociații, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De cealaltă parte, Enterprise Investors a fost asistat de către o echipă din Londra a băncii americane de investiții Citi, dar a avut alături și consultanții PwC pe partea de taxe, respectiv pe avocații RTPR Allen & Overy pentru partea de asistență juridică.

Tranzacția de exit a Enterprise Investors prin vânzarea pachetului de 100% din acțiunile Profi către Mid Europa Partners are o valoare care ar putea trece de 500 mil. Euro și s-ar putea apropia de ordinul de mărime de 600 mil. Euro, susțin surse din piață.

O achiziție de o astfel de anvergură va fi acoperită parțial dintr-o finanțare atrasă de la bănci, iar o altă parte din bani va fi asigurată din capitalul fondului de investiții administrat de către Mid Europa.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 18 noiembrie că fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners au depus vineri ofertele angajante pentru cumpărarea lanțului de comerț Profi de la Enterprise Investors.

Mid Europa Partners este la a doua achiziție majoră în România după intrarea de acum un an, când au cumpărat rețeaua de servicii private Regina Maria în cadrul unei tranzacții estimate la aproximativ 140 mil. Euro.

Cele două fonduri de investiții au făcut due – dilligence în ultimele săptămâni alături de echipele de consultanți angajate după ce au trecut de etapa ofertelor neangajante, depuse la finele lunii septembrie. După depunerea ofertelor neangajante, pe lista investitorilor selectați s-au aflat inițial și fondurile de investiții KKR și Pamplona Capital, însă ulterior semnalele din piață indică faptul că acestea s-au retras.

Părțile implicate nu au dorit să facă niciun comentariu la întrebările pe marginea acestui subiect trimise de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Principala carte a Enterprise Investors în negocierile de vânzare a Profi este creșterea accelerată a rețelei în acest an, care își propune să ajungă la 500 de unități până la finele anului, ceea ce se reflectă într-un avans puternic al vânzărilor anuale și al EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

Atât Mid Europa Partners, cât și BC Partners au purtat discuții cu băncile pentru a-și structura propriile pachete de finanțare, cu toate că Citi oferea posibilitatea aranjării unei finanțări de achiziție de tip staple finance pentru cumpărătorul Profi.

Interesul Mid Europa și al BC Partners pentru Profi a fost anunțat, în premieră, de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 25 septembrie.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este în curs de vânzare, tranzacția fiind estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

Compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

mideuropa-tabel-investitorimain

Cine dă banii pentru achiziția Profi – BERD, BEI, fondul suveran din Singapore GIC, China Investment Corporation, fondurile americane Carlyle și Pantheon sau fonduri de pensii din Marea Britanie, printre investitorii în fondul de investiții Mid Europa Fund IV. Mid Europa pe piața din retail din regiune: vinde Zabka în Polonia, cumpără Profi în România

Fondul de investiții Mid Europa Fund IV, ridicat de către Mid Europa Partners în 2014, este ultimul fond al managerului de capital cu interese de investiții în regiune. Are o capitalizare de circa 850 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care face ca fondurile disponibile pentru Mid Europa să ajungă până la aproximativ 1,5 mld. Euro.

Printre investitorii de tip Limited Partners în Mid Europa Partners IV se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu circa 80 mil. Euro, grupul Băncii Europene de Investiții cu circa 50 mil. Euro, dar și alți investitori europeni printre care Private Equity Holding AG din Elveția sau Lancashire County Pension Fund din Marea Britanie.

De asemenea, pe lista investitorilor se află nume din Asia precum fondul suveran de investiții GIC din Singapore și China Investment Corporation. Investitori importanți din SUA precum fondurile Pantheon și Carlyle, care a preluat AlpInvest Partners se mai află pe această listă.

Pe lângă investitorii de tip Limited Partners, în fondurile de investiții se află și categoria celor așa-ziși General Partners, care reprezintă echipa de management a fondului.

Mid Europa Partners este deținută 100% de către partenerii ei, aceștia fiind Thierry Baudon, Robert Knorr, Matthew Strassberg, Zbigniew Rekusz, Nikolaus Bethlen (care coordonează portofoliul de investiții din Ungaria și România), Michelle Capiod, Kerim Turkmen, Pawel Padusinski și Manish Mittal.

Mid Europa Partners a intrat în urmă cu un an în România prin achiziția rețelei Regina Maria în cadrul unei tranzacții de peste 140 mil. Euro. De atunci, Regina Maria a bifat la rândul său noi achiziții de tip add-on.

Mid Europa Partners, administrator peste un capital privat de peste 4,3 mld. Euro, este foarte activ în regiune și a demonstrat un apetit tranzacțional semnificativ. Pe 14 octombrie, Cinven, Permira și Mid Europa au anunțat că au ajuns la un acord pentru achiziția Allegro Group din Polonia de la Naspers (acționarul majoritar al Emag) pentru 3,253 mld. Dolari.

De asemenea, Mid Europa a intrat pe lista investitorilor interesați pentru achiziția pachetului de active SAB Miller din regiune, inclusiv a fabricilor de bere din România, tranzacție aflată în curs.

Vânzarea Profi nu este prima tranzacție pe care o fac împreună Mid Europa Partners și Enterprise Investors.

În 2007, Polish Enterprise Fund (PEF), fond de private equity administrat de Enterprise Investors, a vândut pachetul de 94% din acţiunile deţinute la Medycyna Rodzinna, cel mai mare furnizor de servicii medicale din Polonia, către Mid Europa Partners. Vânzarea s-a situat în jurul sumei de 21,8 mil.Dolari, la un multiplu de 2x, potrivit informațiilor publicate în 2007 pe site-ul Enterprise Investors.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este în curs de vânzare, tranzacția fiind estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro.

Achiziția Profi de către Mid Europa ar putea fi urmată ca și în cazul Regina Maria, de alte achiziții pe piață de rețele mai mici pentru a crește ritmul oricum rapid de dezvoltare al lanțului de magazine în perspectiva unui exit pe termen mediu, care poate avea loc la orizontul anilor 2020 – 2021, afirmă surse din piață.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

Compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Tranzacția Mid Europa – Profi: ING Bank, Raiffeisen și Citi vor finanța Mid Europa cu un împrumut sindicalizat pentru achiziția Profi. Valoarea finanțării pentru achiziția Profi poate trece de 200 mil. euro

 

Băncile ING Bank, Raiffeisen și Citi vor împrumuta fondul de investiții Mid Europa Partners pentru achiziția Profi, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția este una de calibru mare pentru piața din România, iar valoarea finanțării pentru achiziție ar putea depăși 200 mil. Euro. Pachetul de finanțare al Mid Europa pentru achiziția Profi ar putea implica inclusiv o finanțare junior. JP Morgan a fost și ea implicată în discuțiile pentru aranjarea pachetului de finanțare a achiziției de la Profi, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Părțile implicate nu au putut fi  contactate pentru comentarii până la momentul publicării anunțului.

Fondul de investiții Mid Europa Partners este cumpărătorul selectat pentru achiziția lanțului de comerț Profi, cea mai mare tranzacție din acest an și cea mai mare din istoria pieței locale de retail, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Informațiile nu au putut fi confirmate până la momentul publicării acestui articol de către părțile implicate.

Enterprise Investors a anunțat pentru astăzi la ora 16 organizarea unei conferințe de presă în care urmează să fie făcute „anunțuri importante”, fără să dea alte detalii.

Valoarea tranzacției ar putea fi în jurul unui ordin de mărime de 600 mil. Euro, calibru la care pe lângă finanțarea atrasă de la bănci Mid Europa Partners va trebui să apeleze la capitalul fondului Mid Europa Fund IV, fond cu o capitalizare de 850 mil. Euro, dar care ajunge la 1,5 mld. Euro cu o facilitate de co-investiție.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 18 noiembrie că fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners au depus vineri ofertele angajante pentru cumpărarea lanțului de comerț Profi de la Enterprise Investors.

Mid Europa Partners este la a doua achiziție majoră în România după intrarea de acum un an, când au cumpărat rețeaua de servicii private Regina Maria în cadrul unei tranzacții estimate la aproximativ 140 mil. Euro.

Enterprise Investors este asistat la vânzarea Profi de către bancherii de investiții de la Citi și avocații RTPR Allen & Overy. De cealaltă parte, Mid Europa Partners și BC Partners sunt asistate de către consultanții EY, care lucrează cu echipe separate și independente pentru fiecare dintre cei doi ofertanți prin aplicarea așa-numitului „Chinese wall” (zid chinezesc – n.r.) pentru a evita un conflict de interese.

Mid Europa Partners este asistat pe zona de consultanță juridică de către avocații Bondoc & Asociații.

Cele două fonduri de investiții au făcut due – dilligence în ultimele săptămâni alături de echipele de consultanți angajate după ce au trecut de etapa ofertelor neangajante, depuse la finele lunii septembrie. După depunerea ofertelor neangajante, pe lista investitorilor selectați s-au aflat inițial și fondurile de investiții KKR și Pamplona Capital, însă ulterior semnalele din piață indică faptul că acestea s-au retras.

Părțile implicate nu au dorit să facă niciun comentariu la întrebările pe marginea acestui subiect trimise de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Principala carte a Enterprise Investors în negocierile de vânzare a Profi este creșterea accelerată a rețelei în acest an, care își propune să ajungă la 500 de unități până la finele anului, ceea ce se reflectă într-un avans puternic al vânzărilor anuale și al EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

Atât Mid Europa Partners, cât și BC Partners au purtat discuții cu băncile pentru a-și structura propriile pachete de finanțare, cu toate că Citi oferea posibilitatea aranjării unei finanțări de achiziție de tip staple finance pentru cumpărătorul Profi.

Interesul Mid Europa și al BC Partners pentru Profi a fost anunțat, în premieră, de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 25 septembrie.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este în curs de vânzare, tranzacția fiind estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

Compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Ținta Profi este să ajungă la 500 de magazine până la finele acestui an. Sursă foto : Profi.

Fondul de investiții Mid Europa Partners ar putea fi anunțat astăzi drept cumpărătorul lanțului de magazine Profi de la Enterprise Investors în cadrul unei tranzacții – record pentru piața din România

Fondul de investiții Mid Europa Partners ar fi câștigat cursa pentru achiziția lanțului de comerț Profi, cea mai mare tranzacție din acest an și ar putea semna cea mai mare achiziție din istoria pieței locale de retail, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Informațiile nu au putut fi confirmate până la momentul publicării acestui articol de către părțile implicate.

Enterprise Investors a anunțat pentru astăzi la ora 16 organizarea unei conferințe de presă în care urmează să fie făcute „anunțuri importante”, fără să dea alte detalii.

Valoarea tranzacției ar putea fi în jurul unui ordin de mărime de 600 mil. Euro, calibru la care ar putea implica pentru finanțare pe lângă fonduri din capitalul Mid Europa Fund IV și o sindicalizare bancară atrasă de la bănci locale precum ING Bank, Raiffeisen Bank sau UniCredit Bank.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 18 noiembrie că fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners au depus vineri ofertele angajante pentru cumpărarea lanțului de comerț Profi de la Enterprise Investors.

Mid Europa Partners este la a doua achiziție majoră în România după intrarea de acum un an, când au cumpărat rețeaua de servicii private Regina Maria în cadrul unei tranzacții estimate la aproximativ 140 mil. Euro.

Enterprise Investors este asistat la vânzarea Profi de către bancherii de investiții de la Citi și avocații RTPR Allen & Overy. De cealaltă parte, Mid Europa Partners și BC Partners sunt asistate de către consultanții EY, care lucrează cu echipe separate și independente pentru fiecare dintre cei doi ofertanți prin aplicarea așa-numitului „Chinese wall” (zid chinezesc – n.r.) pentru a evita un conflict de interese.

Mid Europa Partners este asistat pe zona de consultanță juridică de către avocații Bondoc & Asociații.

Cele două fonduri de investiții au făcut due – dilligence în ultimele săptămâni alături de echipele de consultanți angajate după ce au trecut de etapa ofertelor neangajante, depuse la finele lunii septembrie. După depunerea ofertelor neangajante, pe lista investitorilor selectați s-au aflat inițial și fondurile de investiții KKR și Pamplona Capital, însă ulterior semnalele din piață indică faptul că acestea s-au retras.

Părțile implicate nu au dorit să facă niciun comentariu la întrebările pe marginea acestui subiect trimise de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Principala carte a Enterprise Investors în negocierile de vânzare a Profi este creșterea accelerată a rețelei în acest an, care își propune să ajungă la 500 de unități până la finele anului, ceea ce se reflectă într-un avans puternic al vânzărilor anuale și al EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

Atât Mid Europa Partners, cât și BC Partners au purtat discuții cu băncile pentru a-și structura propriile pachete de finanțare, cu toate că Citi oferea posibilitatea aranjării unei finanțări de achiziție de tip staple finance pentru cumpărătorul Profi.

Interesul Mid Europa și al BC Partners pentru Profi a fost anunțat, în premieră, de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 25 septembrie.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este în curs de vânzare, tranzacția fiind estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

Compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

MedLife anunță oficial vânzarea a până la 44% din acțiuni pe bursa de la București. Fondul de investiții V4C își va face exitul din afacere, iar IFC își va reduce participația până cel mult la 5%, participație care îi menține poziția de acționar semnificativ în afacere. Tranzacția ar putea avea loc în decembrie, investitorii așteaptă detaliile ofertei. Erste Asset Management și SIF Oltenia, printre investitorii locali care se arată interesați de cumpărarea de acțiuni MedLife

 

MedLife, cea mai mare companie locală de servicii medicale private, și-a anunțat, astăzi, intenția de a vinde un pachet de până la 44% din acțiuni pe bursa de la București până la finele anului, ceea ce conturează o mișcare rară pentru o companie privată locală ce deține poziția de lider de piață.

Listarea pe bursa de la București a unui pachet minoritar de acțiuni al MedLife, tranzacție structurată în jurul exitului fondului de investiții Value 4 Capital (V4C), a fost anunțată pe 2 octombrie în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“MedLife S.A. anunță azi intenția lui V4C Eastern Europe Holding V Limited și a International Finance Corporation, membră a Grupului Băncii Mondiale, de a lansa o ofertă publică inițială de acțiuni existente, ce urmează să aibă loc după aprobarea prospectului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară din România. Oferta va consta într-un număr de până la 8.840.480 acțiuni existente, reprezentând până la 44% din totalul numărului de acțiuni existente ale Companiei. MedLife intenționează să solicite admiterea la tranzacționare a acțiunilor sale pe piața spot reglementată a Bursei de Valori București după aprobarea prospectului și după închiderea ofertei”, au spus reprezentanții companiei.

Aceștia au mai precizat că structura actuală a acționariatului MedLife este formată din familia Marcu cu 51% din acțiuni, fondul de investiții V4C cu 36,25005% și IFC cu 12,74995%.

“Familia Marcu nu vinde nici o acțiune în ofertă și va deține în continuare 51% la finalizarea acesteia. IFC va detine cel puțin 5% din acțiunile companiei la finalizarea ofertei. V4C intenționeaza să iasă complet din acționariatul companiei”, au mai explicat reprezentanții MedLife.

Compania nu va ridica capital nou în oferta publică, adică nu va emite acțiuni noi sub formă de majorare de capital, și nici nu va primi nicio parte din veniturile ofertei, care vor merge direct către cei doi vânzători – V4C și IFC.

Oferta va fi adresată investitorilor instituționali și de retail din România și, printr-un plasament privat, către investitori instituționali internaționali calificați din afara SUA.

Este așteptat ca oferta publică să fie finalizată până la sfârșitul anului 2016, sub rezerva unor condiții de piață și cu aprobarea prospectului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară din România, se mai arată în comunicatul MedLife.

Calendarul ofertei, inclusiv data ofertei, poate fi influențat de o serie de circumstanțe, cum ar fi condițiile de piață, precizează sursa citată.

Procesul de listare a MedLife pe bursa de la București include o serie de întâlniri cu potențialii investitori interesați în cadrul unui așa- zis roadshow, care ar putea avea loc în mai multe centre financiare din Europa, printre locațiile ce ar putea intra pe o astfel de listă s-ar putea număra Londra, Frankfurt, Copenhaga, Stockholm, Amsterdam, Zurich, Viena sau Varșovia, susțin surse din piață.

Roadshow-ul prin care intermediarii tranzacției de listare vor putea sonda interesul investitorilor pentru MedLife ar putea dura în jurul a două săptămâni, iar listarea MedLife ar urma să aibă loc în luna decembrie, mai susțin sursele citate. Reprezentanții companiei nu au făcut niciun fel de comentariu pe marginea calendarului tranzacției sau a altor detalii privind tranzacția până la momentul publicării acestui articol.

Cine lucrează la prima listare majoră din ultimii trei ani a unei afaceri antreprenoriale pe bursa locală

Intermediarii tranzacției sunt Raiffeisen Bank SA, în calitate de Lead Global Coordinator și Lead Joint Bookrunner, respectiv Wood & Company Financial Services AS care acționează ca și co-Global Coordinator și Joint Bookrunner.

Din echipa responsabilă de această tranzacție fac parte Dorin Preda, membru al Consiliului de administrație al MedLife, implicat în politica de dezvoltare a companiei și în campania de fuziuni și achiziții a acesteia. Dorin Preda a absolvit Academia de Studii Economice în 1998 și a ocupat înainte de MedLife diferite poziții în Raiffeisen Bank, Banca Țiriac, iar ulterior în HVB Bank.

De asemenea, din echipa de proiect a Raiffeisen fac parte Dana Mirela Ionescu, Managing Director și Head of Capital Markets & Investment Banking în cadrul subsidiarei locale a grupului bancar austriac, respectiv Laurențiu Ciocîrlan, Head of Investment Banking la Raiffeisen Bank România.

Din echipa de proiect a Wood fac parte Nick Kaufmann, Managing Director și Head of Equity Capital Markets & Syndicate în biroul firmei din Londra, și Bogdan Câmpianu, Managing Director al Wood & Company pentru România.

MedLife este asistată pe zona de consultanță juridică de către casa austriacă de avocatură Schoenherr, în timp ce V4C lucrează cu avocații NNDKP, IFC cu firma Leroy & Asociații, iar consorțiul de intermediere mizează pe consultanța juridică a avocaților Clifford Chance Badea, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

MedLife se prezintă în fața potențialilor investitori cu povestea “liderului pieței private de sănătate din România și unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din Europa Centrală și de Est” și susține prin vocea reprezentanților săi că oferă acces astfel la “piața cu cea mai mare rată de creștere a serviciilor medicale private din Europa Centrală și de Est”.

Cifrele raportate de către MedLife indică la nivel de grup vânzări în primele nouă luni de 361,5 mil. lei (80,8 mil. euro) și EBITDA de 38,9 mil. lei (8,7 mil. euro). În anul financiar încheiat la data de 31 decembrie 2015, vânzările totale ale grupului însumau 391 mil. lei (88 mil. euro) cu o EBITDA de 55,7 mil. lei (12,5 mil. euro). “În 2015 peste 88% din veniturile sale au provenit din sumele încasate cash pentru servicii și din vânzările de pachete de prevenție în sănătate, în general către clienți corporatiști”, susțin oficialii MedLife.

Dincolo de galopul după creșterea cotei de piață, compania a resimțit costurile dezvoltării, inclusiv a achizițiilor, prin creșterea datoriilor bancare. Astfel, MedLife a luat în acest an un credit sindicalizat de la patru bănci locale de 56 mil. Euro, la care se adaugă un împrumut de la IFC, destinat și el finanțării programului de investiții. BCR și IFC au fost, dealtfel, principalii finanțatori ai extinderii MedLife în ultimii zece ani.

Grupul controlat de familia Marcu este organizat pe șase linii de afaceri – corporate (care furnizează servicii de medicina muncii și planuri de sănătate pentru companii, inclusiv pachete de prevenție în sănătate), clinici, spitale, laboratoare, farmacii și cabinete stomatologice.

La data de 30 septembrie 2016, grupul opera 36 de clinici, 8 spitale generaliste și specializate, 24 de laboratoare cu mai mult de 143 de puncte de colectare de analize medicale, 9 farmacii, 8 cabinete de stomatologie și servea peste jumătate de million de clienți PPS în România. Întreaga rețea MedLife este deservită de către un personal medical format din aproximativ 1.900 medici și 1.000 de asistente medicale.

Erste Asset Management și SIF Oltenia, interesate în principiu de acțiunile MedLife

Listarea MedLife a ajuns și în atenția investitorilor locali, care așteaptă însă detaliile ofertei pentru un astfel de plasament.

Reprezentanții Erste Asset Management, unul dintre cei mai mari administratori de active locale, afirmă că sunt “interesați“ de oferta de vânzare de acțiuni MedLife pe bursă și că așteaptă să vadă detaliile ofertei.

Erste Asset Management avea sub administrare active nete totale de 8,03 mld. Lei (circa 1,8 mld. Euro) la 31 octombrie și o cotă de piață de 19,42%, respectiv a doua poziție în topul membrilor Asociației administratorilor de fonduri din România (AAF).

Un alt investitor activ pe piața locală de capital, SIF Oltenia, își afirmă și el interesul “de principiu” pentru listarea MedLife.

“În principiu, suntem interesați. Depinde însă și de momentul când se realizează și de lichiditățile pe care le vom avea la dispoziție. În această perioadă, avem alte direcții de plasamente. Dar să vedem mărimea societății, noi nu avem o limită în capitalul social privind investițiile. Am fost invitați la o discuție în perioada următoare pe acest subiect (al listării MedLife – n.r.)”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Tudor Ciurezu, directorul general al SIF Oltenia.

La 31 octombrie, activul net al SIF Oltenia era de 1,529 mld. Lei (circa 340 mil. Euro). SIF Oltenia este listată pe piața principală a bursei de la București și are o capitalizare bursieră de peste 901 mil. Lei (200 mil. Euro).

De asemenea, fondurile de pensii constituie una din categoriile naturale de investitori pentru astfel de tranzacții, mai ales în condițiile în care cea mai mare parte a banilor administrați sunt plasați în titluri de stat, iar listările de companii private cu rol de campioni de sector au fost foarte rare. În plus, legislația locală limitează opțiunile de investiții pentru un manager al unui fond local de pensii comparativ cu cele pe care le are la îndemână un manager de fonduri de pensii din Vest.

Context

 

MedLife își anunță intenția de intrare pe bursa de la București, într-un peisaj dominat în ultimii zece ani de intrarea la tranzacționare a marilor companii de stat. După Romgaz, Transelectrica, Transgaz, Nuclearelectrica și Electrica, cea mai mare parte a așteptărilor investitorilor era concentrate asupra planurilor Hidroelectrica de listare în toamna acestui an, amânate ulterior pentru 2017. În seria companiilor de stat cu pretenții de listare s-a înscris și Poșta Română. Însă culoarul marilor companii private către bursa de la București a fost mulți ani gol, pe care acum se înscrie MedLife, cu toate că reprezentanții MedLife au vorbit de listare de ani de zile, fără să ajungă însă pe bursă. O încercare eșuată de listare pe bursa de la București a fost înregistrată în 2013 de către producătorul privat de materiale de construcții Adeplast.

Pe piața serviciilor medicale private, MedLife este angajat în ultimii aproximativ 7 ani într-o campanie de extindere care implică și achiziții în cadrul unei lupte de consolidare a pieței în care au intrat și alți competitori precum Regina Maria și Affidea.

Dincolo de ratele de creștere de două cifre obținute într-un sector care încă este creditat cu un potențial mare de dezvoltare în anii următori, și rata de creștere a economiei, estimată la peste 5% în acest an, oferă o imagine de ansamblu bună pentru potențialii investitori.

Tranzacția vine însă și după o perioadă destul de lungă în care V4C a încercat să-și facă exitul din MedLife, pentru a putea returna banii investitorilor.

Tranzacția de exit a fondului de investiții Value4Capital de la MedLife era așteptată încă de la începutul anului trecut, iar în toamna lui 2015 mai multe fonduri de investiții au fost invitate să participe la o astfel de tranzacție. În fazele finale ale discuțiilor au ajuns atunci fonduri de investiții precum PineBridge, iar după ce aceste discuții au picat a venit rândul grupului lui Ion Țiriac să încerce să-și plaseze o parte din lichiditățile obținute din exiturile din afacerile locale ale UniCredit și Metro.

După ce aceste negocieri au picat și ele, BERD a intrat pe radar, care a căutat variante de achiziție alături de fonduri de investiții, însă în final nici aceste discuții nu au ajuns la un deznodământ fericit, în condițiile în care alternativa listării pe bursă oferă avantajul de a nu avea acționari minoritari cu o poziție la fel de puternică precum în cazul unei vânzări directe a unui pachet important de acțiuni către un investitor și lasă posibilitatea unor opțiuni viitoare de finanțare prin bursă precum emisiuni de obligațiuni sau majorări de capital dacă ne uităm la cazul NEPI de exemplu.

BERD păstrează șanse intacte de a intra în afacerea MedLife printr-o eventuală achiziție de acțiuni în cadrul ofertei publice de vânzare.

„La BERD, nu putem comenta despre tranzacțiile pe piața de capital fie că avem sau nu vreun interes față de ele”, au precizat astăzi pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții BERD.

Exitul V4C din MedLife va interesa oricum BERD, având în vedere că este unul dintre investitorii care au pus bani în fondul de investiții care a stat în acești ani ca acționar minoritar important în afacere.

V4C mai are în portofoliul ultimului său fond MedLife și încă o afacere în Polonia, însă încearcă să ridice un nou fond de investiții, V4C Poland Plus Fund, cu o capitalizare – țintă de aproximativ 200 mil. euro, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat încă din vara anului 2015. În februarie, BERD a anunțat că intenționează să contribuie cu un capital de până la 25 mil. euro în noul fond al V4C, fiind planificată aprobarea acestei investiții în board-ul instituției financiare internaționale pentru 14 decembrie. Așadar, un exit din MedLife care să arate un multiplu bun al investiției ar fi o veste bună în contextul strângerii noului fond într-o perioadă în care mai mulți manageri de capital privat sunt în diferite faze de strângere de bani de la investitori pentru fonduri de investiții care au în aria – țintă regiunea din care face parte și România. Strategia de investiții a V4C vizează, de regulă, tichete de investiție de 15 – 25 mil. euro din propriul capital.

Ținta Profi este să ajungă la 500 de magazine până la finele acestui an. Sursă foto : Profi.

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners au depus astăzi ofertele angajante pentru achiziția lanțului de magazine Profi. Se apropie momentul semnării tranzacției de exit a Enterprise Investors, a cărei valoare ar putea ajunge până în jurul unui ordin de mărime de circa 600 mil. Euro. Tranzacția de tip secondary va deveni cea mai mare din istoria pieței locale de retail, depășind semnificativ tranzacția Auchan – Real

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners au depus astăzi ofertele angajante pentru achiziția pachetului de 100% din acțiunile lanțului de comerț Profi, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Valoarea tranzacției de exit a Enterprise Investors din afacerea Profi ar putea ajunge până în jurul unui ordin de mărime de circa 600 mil. Euro, susțin surse din piața de fuziuni și achiziții. Însă valoarea nu este confirmată de către părțile implicate.

Enterprise Investors urmează să selecteze în perioada următoare viitorul cumpărător al Profi după evaluarea ultimelor oferte primite.

Semnarea contractului de vânzare – cumpărare a 100% din acțiunile Profi Rom Food ar putea avea loc în zilele următoare.

Enterprise Investors este asistat la vânzarea Profi de către bancherii de investiții de la Citi și avocații RTPR Allen & Overy. De cealaltă parte, Mid Europa Partners și BC Partners sunt asistate de către consultanții EY, care lucrează cu echipe separate și independente pentru fiecare dintre cei doi ofertanți prin aplicarea așa-numitului „Chinese wall” (zid chinezesc – n.r.) pentru a evita un conflict de interese.

Mid Europa Partners este asistat pe zona de consultanță juridică de către avocații Bondoc & Asociații.

BC Partners este asistat de către avocații Clifford Chance Badea. Clifford Chance și Allen  & Overy fac parte din elita londoneză a firmelor de avocatură cunoscută sub numele de Magic Circle.

Cele două fonduri de investiții au făcut due – dilligence alături de echipele de consultanți angajate după ce au trecut de etapa ofertelor neangajante, depuse la finele lunii septembrie.

Atunci, Pamplona Capital și KKR au fost și ele selectate pentru etapa următoare, susțin surse din piață.

Părțile implicate nu au putut fi contactate pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Principala carte a Enterprise Investors în negocierile de vânzare a Profi este creșterea accelerată a rețelei în acest an, care își propune să ajungă la 500 de unități până la finele anului, ceea ce se reflectă într-un avans puternic al vânzărilor anuale și al EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners își aranjează propriile pachete de finanțare cu care să-și susțină ofertele de achiziție pentru Profi, susțin surse din piață.

Marile bănci locale precum ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, BT sau BCR sunt pe lista potențialilor finanțatori ai achiziției Profi, având în vedere discuțiile purtate de către investitorii rămași în cursă, care au nevoie de o finanțare a achiziției  pe lângă capitalul propriu din fondul de investiții, susțin sursele citate.

Valoarea creditului sindicalizat pe care viitorul cumpărător al Profi îl va contracta de la bănci este de așteptat să devină cea mai mare finanțare de achiziție locală din ultimii ani.

Atât Mid Europa Partners, cât și BC Partners au purtat discuții cu băncile pentru a-și structura propriile pachete de finanțare, cu toate că Citi oferea posibilitatea aranjării unei finanțări de achiziție de tip staple finance pentru cumpărătorul Profi.

Interesul Mid Europa și al BC Partners pentru Profi a fost anunțat, în premieră, de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 25 septembrie.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este în curs de vânzare, tranzacția fiind estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro.

BC Partners, rivalul Mid Europa la achiziția Profi, este un manager de fonduri de investiții cu sediu la Londra. BC Partners are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

Compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

Sursă foto: EY.

EY lucrează cu echipe distincte de consultanți pentru fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners, care se luptă pentru achiziția Profi

EY, una din firmele care fac parte din așa-numitul Big Four la nivel global, lucrează cu echipe distincte de consultanți atât pentru fondul de investiții Mid Europa Partners, cât și pentru fondul de investiții BC Partners, care se luptă pentru cumpărarea lanțului de magazine Profi, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții EY nu au putut fi contactați pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners sunt așteptate să depună până mâine inclusiv ofertele angajante pentru achiziția pachetului de 100% din acțiunile afacerii care operează lanțul de comerț Profi.

Pe 24 mai, managerul de fonduri de investiții Enterprise Investors a anunțat că a contractat serviciile băncii americane Citi pentru evaluarea condițiilor de piață și a scenariilor posibile pentru dezvoltarea companiei. Citi are mandat să găsească un cumpărător pentru Profi și varianta aranjării unei finanțări de achiziție pentru cumpărător, dacă acesta din urmă optează pentru o astfel de soluție, susțin surse din piață.

Tranzacția, cotată ca fiind cea mai mare din acest an și cu șanse mari să devină cea mai mare din istoria pieței locale de retail, a atras interesul inițial al multor fonduri de investiții mari printre care CVC Capital Partners și al unor investitori strategici precum Jeronimo Martins, proprietarul portughez al lanțului polonez de comerț Biedronka.

La finele lunii septembrie, Enterprise Investors a primit oferte neangajante din partea mai multor fonduri de investiții și investitori strategici, pe lista celor selectați pentru faza de due dilligence aflându-se fonduri de investiții precum Mid Europa, BC Partners, Pamplona Capital și KKR.

În luna octombrie, au apărut semnale că Pamplona Capital și KKR au renunțat la tranzacția de la Profi, însă până acum reprezentanții celor două fonduri de investiții nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Mid Europa Partners și BC Partners au parcurs faza de due dilligence alături de echipele de consultanți și au participat la prezentări din partea managementului Profi.

Astfel, Mid Europa are în echipa sa consultanți EY și mizează la nivel local pe consultanța juridică a Bondoc & Asociații.

De cealaltă parte, BC Partners lucrează în dosarul achiziției Profi cu avocații Clifford Chance și cu o altă echipă de consultanți EY, diferită de cea care lucrează pentru Mid Europa, prin aplicarea așa-numitului “Chinese wall” (Zid chinezesc – n.r.). Această barieră etică presupune că o firmă de consultanță, de avocatură sau o bancă poate lucra cu echipe total separate și independente una de cealaltă pentru clienți diferiți în cadrul aceleiași tranzacții pentru a elimina un potențial conflict de interese.

EY a lucrat cu Mid Europa Partners și în urmă cu un an la achiziția rețelei de servicii medicale private Regina Maria, respectiv la achiziția spitalului Ponderas în acest an. Relația de lucru EY – Mid Europa are însă un istoric mai lung, în care se regăsesc tranzacții realizate pe alte piețe încă dinainte ca Mid Europa să intre în 2015 pe piața din România. În 2014, EY a asistat Zabka, lanțul polonez de retail din portofoliul Mid Europa, la achiziția unei rețele concurente mai mici, Kefirek, care număra 30 de magazine și care are sediul la Cracovia.

Cu BC Partners, EY are, de asemenea, o relație de lucru mai veche, concretizată în cadrul altor tranzacții. Astfel, EY a asistat pe zona consultanței de taxe și audit pe BC Partners și managerul canadian de fonduri de pensii PSP Investments.

Enterprise Investors, vânzătorul Profi, are în echipa sa pe bancherii de investiții de la Citi Londra și pe avocații firmei RTPR Allen & Overy, cu care a lucrat în mai multe tranzacții locale în ultimii zece ani, fie achiziții, fie tranzacții de exit.

Sermnarea contractului de vânzare a Profi ar putea avea loc în luna decembrie a acestui an, afirmă surse din piață. Reprezentanții Enterprise Investors nu au făcut până acum comentarii pe marginea tranzacției de la Profi.

Enterprise Investors a preluat în 2009 pentru 66 mil. Euro pachetului integral de acțiuni al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva și afacerea cu jucării Noriel, cumpărată în prima parte a acestui an de la familia Constantinescu și de la managerul de capital privat Axxess Capital. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

profi-avocati-main

Tranzacția de vânzare a Profi: BC Partners lucrează cu avocații de la Clifford Chance în timp ce rivalii de la Mid Europa sunt asistați de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. Cine sunt cei trei jucători din piața locală a avocaturii de afaceri din runda finală a tranzacției de la Profi

UPDATE Conținut rectificat și actualizat la 23 noiembrie 2016

Firma de avocatură Clifford Chance asigură consultanța juridică a managerului de fonduri de investiții BC Partners, unul dintre ofertanții care luptă pentru achiziția lanțului de magazine Profi, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De asemenea, fondul de investiții Mid Europa Partners, rivalul BC Partners pentru achiziția Profi, este asistat în mod tradițional de către avocații Bondoc & Asociații, susțin surse din piață.

Părțile implicate nu au putut fi contactate pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Tranzacția de la Profi aliniază în acest moment trei firme de avocatură cu un istoric tranzacțional solid și care mai au un numitor comun, fondurile de investiții sunt o categorie – cheie în portofoliul de clienți.

Astfel, vânzătorul Profi, managerul regional de capital privat Enterprise Investors, cu sediul la Varșovia, lucrează la tranzacția de exit din afacerea Profi cu avocații RTPR Allen & Overy.

Biroul local al firmei britanice din Magic Circle, cu o echipă de 36 de avocați înscriși în baroul București, este condus de către Costin Tărăcilă, Managing Partner la nivel local și unul dintre fondatorii brandului RTPR din piața avocaturii de afaceri. RTPR a pornit în 2004 sub forma unei asocieri între avocați care au lucrat anterior pentru Linklaters, o altă firmă britanică de avocatură de elită, membră a grupului londonez Magic Circle. Dragoș Radu, actualmente Partener coordonator al casei de avocatură Radu și Asociații I EY Law, Costin Tărăcilă, Victor Pădurari și Alexandru Retevoescu și-au pus numele în calitate de fondatori pe frontispiciul casei de avocatură, care apoi în 2008 s-a asociat cu Allen & Overy.

RTPR sunt avocații Enterprise Investors de peste zece ani, asistând fondul de investiții la achiziția Macon Deva în 2006, iar apoi și în alte tranzacții, fie de achiziție, fie de exit, printre cele mai recente fiind vânzarea Smartree către Cylatrea Investments, achiziția afacerii cu jucării Noriel de la familia Constantinescu și managerul de capital privat Axxess Capital. RTPR Allen & Overy are o listă lungă de clienți fonduri de investiții pe care i-a asistat în tranzacții, printre cele mai sonore fiind Advent International (printre ultimele tranzacții fiind vânzarea Ceramica Iași și a rețelei de servicii medicale private Regina Maria), fondul de investiții Catalyst România la seria de achiziții locale din ultimii ani, managerul grec de capital privat Global Finance la tranzacția de exit din Total Soft sau fondul austriac de investiții imobiliare CA Immo la vânzarea unui proiect de spații de logistică fondului P3. Practica de fuziuni și achiziții a RTPR Allen & Overy este condusă de către Costin Tărăcilă.

Clifford Chance, una dintre cele mai mari firme de avocatură din lume și membră a grupului select londonez Magic Circle, lucrează cu BC Partners, manager de fonduri de investiții cu sediul la Londra, în tranzacția de la Profi. La nivel local, echipa de fuziuni și achiziții a Clifford Chance Badea este coordonată de către Nadia Badea, Partener în rețeaua globală a firmei londoneze. Nadia Badea a fost printre fondatorii firmei care a intrat apoi în rețeaua Clifford Chance.

Clifford Chance Badea, firmă cu 39 de avocați înscriși la baroul București, are în portofoliu mai multe fonduri de investiții active la nivel local precum Abris Capital, Innova Capital sau fondul de investiții imobiliare GLL Real Estate, cărora li se adaugă și alte fonduri de investiții internaționale.

Casa de avocatură a asistat astfel pe Abris Capital la seria de achiziții derulată în România în ultimii ani, ultima tranzacție fiind finalizată în luna iulie a acestui an prin preluarea grupului de firme Green Group din sectorul de reciclare. Pe partea de exit, Clifford Chance Badea a asistat Innova Capital în acest an la tranzacțiile de vânzare a afacerii La Fântâna către Oresa Ventures și antreprenorul Cristian Amza, respectiv la vânzarea grupului Provus către germanii de la Wirecard.

Mid Europa Partners, unul dintre cele mai active fonduri de investiții intrate în România în ultimii ani, mizează, de regulă, pe serviciile firmei Bondoc & Asociații.

Casa de avocatură Bondoc & Asociații a fost înființată în 2014 de către avocatul Lucian Bondoc, care a reușit prin intermediul alianței cu White & Case să-și poziționeze firma în rândul celor mai activi jucători de profil în zona tranzacțiilor.

Echipa Bondoc & Asociații, care numără 29 de avocați înscriși pe listele baroului București, este coordonată în aria de fuziuni și achiziții de către Lucian Bondoc, Managing Partnerul firmei. În portofoliul său de clienți se află fonduri de investiții de talia Mid Europa, Global Finance, Bedminster Capital sau Fondul Proprietatea.

În urmă cu un an, avocații Bondoc & Asociații au asistat Mid Europa la achiziția Regina Maria, fiind de partea cumpărătorului, atunci vânzătorul fiind tot un fond de investiții, Advent International, și era asistat de către RTPR Allen & Overy, care și acum oferă consultanță juridică vânzătorului.

Un punct de legătură între cele trei firme de avocatură implicate în tranzacția de la Profi este background-ul de avocați trecuți prin școala Linklaters în deceniul trecut a Managing Partenerilor. Atât Daniel Badea de la Clifford Chance Badea, cât și Costin Tărăcilă de la RTPR Allen & Overy, respectiv Lucian Bondoc de la Bondoc & Asociații au lucrat în urmă cu mai bine de zece ani pentru biroul din București al Linklaters, firma din Magic Circle luând ulterior decizia de a se retrage din piața românească.

Vânzarea Profi urmează să ajungă vineri, 18 noiembrie, în faza depunerii ofertelor angajante, la capătul unui proces de due dilligence, în care au fost implicate fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Enterprise Investors a preluat în 2009 pentru 66 mil. Euro pachetului integral de acțiuni al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners își aranjează propriile finanțări bancare. ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, BT sau BCR, pe lista potențialilor finanțatori pentru împrumutul de achiziție al Profi. Valoarea creditului sindicalizat pentru achiziția Profi ar putea ajunge în jurul a 170 – 180 mil. euro

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners își aranjează propriile pachete de finanțare cu care să-și susțină ofertele de achiziție pentru Profi, susțin surse din piață. Ofertele angajante pentru achiziția pachetului de 100% din acțiunile Profi urmează să fie depuse până vineri, 18 noiembrie, după care tranzacția de exit a Enterprise Investors este de așteptat să intre în linie dreaptă după ce va selecta viitorul cumpărător al lanțului de magazine.

Marile bănci locale precum ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, BT, BRD sau BCR sunt pe lista potențialilor finanțatori ai achiziției Profi, având în vedere discuțiile purtate de către investitorii rămași în cursă, care au nevoie de o finanțare a achiziției (așa – numitul LBO – Leverage Buy Out) pe lângă capitalul propriu din fondul de investiții, susțin sursele citate.

Valoarea creditului sindicalizat pe care viitorul cumpărător al Profi îl va contracta de la bănci ar putea ajunge în jurul a 170 – 180 mil. Euro, conform unor estimări din piață. La un astfel de nivel, tranzacția ar putea deveni cea mai mare finanțare de achiziție locală din ultimii ani.

Reprezentanții părților implicare nu au putut fi contactați pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Atât Mid Europa Partners, cât și BC Partners au purtat discuții cu băncile pentru a-și structura propriile pachete de finanțare, cu toate că Citi oferea posibilitatea aranjării unei finanțări de achiziție de tip staple finance pentru cumpărătorul Profi.

“Este posibil ca în perioada următoare să asistăm la câteva tranzacții mai mari în zona de M&A (fuziuni și achiziții – n.r.), cu intrarea pe piață a câtorva noi fonduri mari de investiții, precum și în domeniul emisiunilor de obligațiuni, care datorită unor valori mari coroborat cu dimensiunea relativ limitată a pieței românești să modifice ponderile valorice de la un an la altul”, declara Mihaela Bîtu, Directorul General Adjunct al ING Bank Sucursala București în cadrul unui interviu publicat pe 16 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Aceasta mai spunea că apariția unor tranzacții în segmentul corporativ mare este așteptată „pentru ultima parte a anului sau începutul anului viitor”.

Piața locală este acum scena unor tichete mari de achiziție prin tranzacții de talia Profi sau a celei prin care se vând fabrici de bere ale SAB MIller din România și din regiune, tranzacții care au atras interesul unor fonduri mari de investiții.

Citi este banca de investiții angajată de către fondul de investiții Enterprise Investors pentru a vinde Profi, managerul de capital privat anunțând pe 24 mai că a dat mandat lui Citi pentru evaluarea opțiunilor strategice pentru Profi, a condițiilor de piață și a scenariilor posibile pentru dezvoltarea viitoare a companiei.

Procesul de vânzare al Profi a început în septembrie, când pe lista ofertelor neangajante s-au înscris mai multe fonduri de investiții și investitori strategici precum VP din Lituania. După prima rundă, au fost selectate nume precum Mid Europa Partners, BC Partners, KKR și Pamplona Capital.

În luna octombrie însă deja Pamplona Capital și KKR s-au retras din cursa pentru Profi, susțin surse din piață, însă reprezentanții celor două fonduri de investiții nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Mid Europa și BC Partners au trecut însă la derularea fazei de due diligence pentru a putea evalua datele Profi împreună cu echipele de consultanți angajate, participând la prezentări susținute de către managementul companiei.

Interesul Mid Europa și al BC Partners pentru Profi a fost anunțat, în premieră, de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 25 septembrie.

Având în vedere profilul vânzătorului și al potențialilor cumpărători, tranzacția de vânzare a Profi se conturează în acest moment ca una de tip secondary, adică una în care un fond de investiții vinde compania din portofoliu către un alt fond de investiții.

Fondul de investiții Mid Europa are avantajul unei cunoașteri mai bune a pieței locale, după achiziția rețelei de servicii medicale Regina Maria în urma unei tranzacții estimate de surse din piață în jurul a 140 mil. Euro. Tranzacția a fost finanțată printr-un credit sindicalizat de 75 mil. Euro de la BCR, Erste, UniCredit și Raiffeisen.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este în curs de vânzare, tranzacția fiind estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro.

Un alt potențial cumpărător al Profi este BC Partners, manager de fonduri de investiții cu sediu la Londra. BC Partners are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

pef-vi-profi-main

Cine va încasa sutele de milioane de euro din vânzarea Profi: Fonduri de pensii din California și Finlanda, Banca Europeană de Investiții, investitori globali de talia Carlyle, MetLife, Morgan Stanley, Allianz, Adam Street Partners. Managerii Enterprise Investors, directorii Profi, bancherii de investiții de la Citi și avocații de la RTPR Allen & Overy vor avea fiecare câte o felie din prețul de vânzare, care ar putea ajunge în jurul a 500 mil. euro

Vânzarea lanțului de magazine Profi se conturează ca o tranzacție a cărei valoare ar putea depăși pragul de 500 mil. Euro, având în vedere ofertele neangajante înaintate de către investitori în prima rundă, susțin surse din piață.

Fondurile de investiții Mid Europa, BC Partners, KKR și Pamplona Capital, din care numai unul este prezent direct în România, însă nu în sectorul de retail, s-au plasat în linia câștigătorilor după prima etapă, iar a doua ciocnire între investitorii rămași în cursa pentru Profi, printre ei Mid Europa și BC Partners, va avea loc vinerea viitoare, adică peste 9 zile, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Dacă tranzacția merge până la capăt, atunci Enterprise Investors ar putea obține un multiplu în jurul intervalului de 6 – 7 ori banii investiți, respectiv un multiplu în jurul a 10 x EBITDA, conform calculelor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, pe baza datelor din piață.

Sutele de milioane de euro pe care Enterprise Investors le-ar putea astfel încasa din vânzarea Profi se vor împărți între investitorii care au pus capital în fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI, managerii Enterprise Investors, managerii Profi Rom Food – compania care administrează lanțul de magazine Profi, bancherii de investiții de la Citi, respectiv echipa de avocați ai RTPR Allen & Overy care asigură consultanța juridică a vânzătorului, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI, administrat de către Enterprise Investors, a fost ridicat în septembrie 2006 și s-a închis la o capitalizare de 658 mil. Euro. Fondul include o participare de 1,25%, de peste 8 mil. Euro, care vine din partea administratorului fondului, adică din partea managerilor Enterprise Investors.

Strângerea de fonduri a început la sfarşitul lunii mai 2006 şi s-a încheiat în doar 3 luni, conform reprezentanților Enterprise Investors, care mai spuneau la acea vreme că în ceea ce privește cererea, atât din partea investitorilor existenţi cât şi a noilor investitori, fondul a fost de două ori suprasubscris.

Investitorii europeni reprezintă 65% din fond, în timp ce investitorii americani au finanţat restul de 35%.

Capitalul fondului de investiții a fost strâns în cea mai mare parte de la o bază de investitori – așa-numiții Limited Partners – în timp ce o parte mică din bani au venit de la echipa administratorului fondului, aceștia fiind așa-zișii General Partners.

Cine sunt marii investitori în fondul de investiții care vinde Profi

Printre investitorii de capital de tip Limited Partners s-au numărat atunci AlpInvest, CalPERS, Fondul European de Investiții (brațul de investiții din grupul Băncii Europene de Investiții), HarbourVest, LGT, MetLife, Partners Group şi alte instituţii financiare recunoscute pe plan international care au mai investit anterior în fonduri ale Enterprise Investors, în timp ce Adams Street Partners, Allianz Private Equity Partners, Bregal, HRJ Capital, Morgan Stanley Alternative Investment Partners, Pantheon, SUVA şi Wilshire au intrat pe lista noilor investitori.

Din cei 658 mil. Euro, 200 mil. Euro au venit de la fonduri de pensii, preciza pentru publicația londoneză Investment & Pensions Europe polonezul Jacek Siwicki, președinte și membru în Consiliul de administrație al Enterprise Investors, responsabil de conducerea operaţiunilor firmei şi de implementarea strategiei de investiţii în întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est.

Potrivit acestuia, banii au venit atunci de la fondul de pensii publice din California (SUA) CalPERS, AlpInvest (un vehicul de investiții deținut de fondurile olandeze de pensii PGGM și ABP) și de la casa de pensii Keva, aflată sub autoritatea guvernului finlandez. AlpInvest, un manager ce are sub administrare active de 38 mld. Euro, a fost ulterior preluată de către fondul american de investiții Carlyle.

Fondul de pensii CalPERS din California este cel mai mare fond public de pensii din SUA, cu o valoare de piață totală de peste 300 mld. Dolari.

CalPERS a investit până acum circa 141,8 mil. Dolari (circa 110 mil. Euro) în fondul de investiții care urma să cumpere în 2009 lanțul de magazine Profi, ceea ce înseamnă că fondul de pensii din California a dat circa 17% din banii folosiți pentru achiziții de către fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, conform datelor făcute publice.

De asemenea, până acum CalPERS a încasat 39 mil. dolari din PEF VI și a înregistrat o rată internă de rentabilitate netă (IRR) de 3,4% pe an, respectiv un multiplu de 1,2 al investiției, potrivit sursei citate.

Având în vedere anvergura investiției, CalPERS va fi unul dintre principalii beneficiari ai vânzării Profi de către Enterprise Investors.

Valoarea investiției finlandezilor de la Keva în fondul PEF VI se situa la circa 5,6 mil. Euro, conform raportului anual al Keva din anul 2007.

Fondul European de Investiții s-a numărat, de asemenea, printre cei mai mari investitori în PEF VI, pentru care a alocat un capital de 50 mil. Euro, aproape de 8% din banii direcționați de către Enterprise Investors pentru achiziții în regiune, inclusiv în România.

Un alt investitor care va avea motive de bucurie pentru exitul Enterprise Investors din Profi va fi LGT, administrator de active condus de către familia casei princiare de Liechtenstein.

LGT administrează, printre altele, fondul de investiții Castle Private Equity, care avea un capital angajat pentru investiții în fondul PEF VI de 10,87 mil. Euro la 31 decembrie 2015, conform datelor din ultimul raport anual.

HarbourVest este un investitor de talie globală, cu peste 40 mld. Dolari sub administrare, care investește în afaceri din Asia, Europa și America.

Gigantul financiar american MetLife are un portofoliu global de investiții de 516 mld. Dolari, conform datelor prezentate la finele lunii septembrie.

Un alt investitor în fondul PEF VI este Adam Street Partners din SUA, care administrează active de peste 27 mld. Dolari. Tichetul de investiție poate varia între 10 mil. și 200 mil. Dolari.

De pe lista investitorilor europeni, Partners Group este un alt manager de investiții, cu active de 55 mld. Dolari sub administrare, înregistrat și listat pe bursa din Elveția.

De asemenea, Allianz Private Equity, parte a gigantului financiar german, are active sub administrare de circa 8,9 mld. Euro în zona fondurilor de investiții, fiind un fond al fondurilor. Tichetul său de capital poate merge între 20 și 120 mil. Euro per investiție.

Un alt investitor global este grupul american Pantheon, cu active sub administrare de peste 34,3 mld. Dolari. Tichetul său de investiție poate merge până la 80 mil. Dolari, conform Financial News.

Gigantul financiar american Morgan Stanley are o ramură dedicate investițiilor, Morgan Stanley Alternative Investment Partners, care avea sub administrare la 30 iunie 2015 peste 55 mld. Dolari plasate prin 200 de fonduri alternative de investiții.

Un alt manager american de investiții este Wilshire, care în urmă cu 20 de ani își lansa primul său fond de fonduri de investiții. La 31 decembrie 2015. Wilshire Private Markets avea capitaluri de investiții de peste 5,3 mld. Euro, iar prin Wilshire Funds Management oferea consultanță de investiții pentru administratori de active de 148 mld. Dolari.

Bregal Investment este divizia de fonduri de investiții a grupului European Cofra Holding AG, cu sediul la Zug (Elveția). Grupul Cofra are în portofoliul său lanțul de magazine de retail de îmbrăcăminte C&A, prezent și în România, afacere fondată de către frații olandezi Clemens și August Brenninkmeijer în 1841, care și-au pus astfel numele pe rețeaua de magazine. Bregal are capital de 9,5 mld. Euro angajat sau investit.

SUVA, un alt investitor european al PEF VI, este cunoscută și sub numele de Swiss National Accident Insurance Institution, fiind o instituție elvețiană din sectorul asigurărilor. SUVA avea sub administrare în 2014 active de circa 2,3 mld. Euro prin divizia sa de fonduri de investiții, iar tichetul său de investiție se situează, de regulă, între 30 și 80 mil. Dolari, conform datelor Financial News.

Vânzătorii “casei”

O poziție specială în tranzacția de la Profi este ocupată de către echipa Enterprise Investors, respectiv de către managerii lanțului de magazine, chiar dacă beneficiile vor fi diferite.

Astfel, pe de o parte, partenerii – acționari ai Enterprise Investors vor beneficia conform propriilor participații de performanța obținută de către fondul de investiții.

Enterprise Investors este condusă de către americanul Robert Farris, unul dintre co- fondatorii firmei în 1990, Jacek Siwicki, Jason Martin și Anne Mitchell, toți membri ai Consiliului de administrație.

De asemenea, din echipa executivă fac parte trei Managing Partneri – Robert Manz, Dariusz Pronczuk și Michal Rusiecki. Din structurile de conducere ale Enterprise Investors mai fac parte patru parteneri – Rafal Bator, Sebastian Krol, Jacek Wozniak și Michal Kedzia.

O altă parte din bani este de așteptat să ajungă inclusiv către echipa din biroul local, din care fac parte Șerban Roman, vicepreședinte EI și country manager, și Cristian Nacu, ex-country manager și Senior Advisor din iulie 2015 pentru EI.

Separat, echipa de management a Profi în frunte cu Daniel Cîrstea, Director General, și Călin Costinaș, Director General Adjunct, ar putea încasa un comision de succes din tranzacție. Surse din piață explică faptul că acest comision de succes din tranzacție care merge către managerii companiei vândute poate pleca de la un nivel sub 1% și poate ajunge, în funcție de specificul tranzacției, dar și a înțelegerilor semnate cu managerii fondului de investiții, până în jurul a 5% din valoarea tranzacției.

Un alt beneficiar direct al tranzacției este banca de investiții Citi, care se ocupă de procesul de vânzare al Profi.

Surse din piață susțin că nivelul comisionului de succes poate fi în jurul a 1% – 2% în cazul unei tranzacții de talia estimată a Profi, însă la nivelul unei bănci globale de investiții așa cum este Citi, valoarea minimă a unui astfel de comision ar fi în jurul a 1 mil. Euro.

De regulă, comisionul de succes pentru o bancă de investiții crește invers proportional cu scara tranzacției ceea ce înseamnă că este un procent mai mic dacă tranzacția este mai mare.

Citi ar putea încasa pe lângă comisionul de vânzare al companiei și un comision pentru aranjarea finanțării de tip staple finance, opțiune la care poate recurge cumpărătorul.

De asemenea, din prețul de vânzare al Profi vor fi plătiți și avocații angajați să ofere consultanța juridică și structura contractului de vânzare – cumpărare. În cazul Profi, Enterprise Investors mizează ca și în cazul altor tranzacții pe serviciile firmei de avocatură RTPR Allen & Overy.

Enterprise Investors a cumpărat în 2009 afacerea Profi pentru 66 mil. Euro și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Enterprise Investors este una dintre cele mai mari firme de private equity din Europa Centrală și de Est. Activă din 1990, firma a strâns opt fonduri cu un capital total ce depășește 2 mld.Euro. Aceste fonduri au investit 1,7 mld. Euro în 136 de companii într-o gamă largă de sectoare și au vândut 111 companii realizând încasari brute de 2,3 mld.Euro.

În România, Enterprise Investors are o prezenţă constantă din anul 2000. Capitalul investit în companii românești este de aproximativ 200 mil.Euro, inclusiv tranzacţia cu Noriel.

Ținta Profi este să ajungă la 500 de magazine până la finele acestui an. Sursă foto : Profi.

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners fac due dilligence pentru a-și pregăti ofertele de achiziție a pachetului de 100% din Profi. Termenul pentru depunerea ofertelor angajante expiră pe 18 noiembrie. Vânzarea Profi indică o tranzacție de tip secondary

Vânzarea lanțului de magazine Profi, cea mai mare tranzacție locală aflată acum în derulare, este în faza de due dilligence, premergătoare depunerii ofertelor angajante.

Astfel, fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners împreună cu echipele lor de consultanți analizează datele Profi, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Surse din piață susțin că Pamplona Capital s-ar fi retras în ultimele săptămâni din tranzacția de vânzare a Profi de către Enterprise Investors.

Sursele citate mai spun că în urmă cu aproximativ două săptămâni în tranzacția de la Profi erau implicați trei investitori.

Termenul pentru depunerea ofertelor angajante pentru achiziția pachetului de 100% din Profi Rom Food, compania care operează lanțul de 471 de magazine, este 18 noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Enterprise Investors nu au făcut comentarii pe marginea investitorilor care participă în procesul de vânzare al Profi sau în ceea ce privește calendarul tranzacției.

Reprezentanții Pamplona Capital au precizat într-un răspuns trimis pe email că nu doresc să comenteze pe un astfel de subiect. Nici oficialii KKR nu au făcut niciun fel de comentariu pe marginea evoluției planurilor pentru Profi.

Interesul fondurilor de investiții Mid Europa și BC Partners pentru achiziția Profi a fost semnalat în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 25 septembrie la startul tranzacției.

După depunerea ofertelor neangajante la finele lunii septembrie, pe lista scurtă a investitorilor au fost selectate fondurile de investiții Mid Europa, BC Partners, Pamplona Capital și KKR, conform informațiilor prezentate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 7 octombrie. Informațiile nu au fost confirmate sau infirmate de către părțile implicate.

Bancherii de investiții de la Citi gestionează procesul de vânzare al Profi, o tranzacție care se anunță a deveni cea mai mare realizată în istoria pieței locale de retail, precum și cel mai important exit al Enterprise Investors în cei 16 ani de prezență locală.

Dată fiind scara tranzacției de la Profi, fondurile de investiții au contactat băncile pentru a-și pregăti pachetele de finanțare a achiziției.

Pe de o parte, Citi, angajată de Enterprise Investors să vândă Profi, este implicată și în aranjarea unei finanțări de tip staple finance, opțională pentru viitorul cumpărător.

Pe de altă parte, fondurile de investiții caută să-și structureze propriile pachete de finanțare a achiziției Profi.

Mid Europa are avantajul unei mai bune cunoașteri a pieței locale, după ce în urmă cu un an a cumpărat rețeaua de servicii medicale Regina Maria, și a derulat mai multe procese de due dilligence pentru ținte din sectoare variate. Fondul are în portofoliu rețeaua de magazine Zabka din Polonia și a demonstrat apetit de investiții în sectorul de retail din regiune.

BC Partners este, de asemenea, un investitor cu experiență în retail, după investiția sa derulată în rețeaua de supermarketuri Migros din Turcia.

Compania care operează Profi are o țintă de EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de circa 50 mil. Euro, făcând un salt semnificativ față de 2014 pe fondul extinderii masive a lanțului de magazine.

Expansiunea accelerată a Profi este cartea cea mai importantă pe care Enterprise Investors o joacă în negocierile cu potențialii cumpărători.

Cursul tranzacției de la Profi, cu un vânzător de tip private equity și cu ofertanți veniți puternic cu același profil de investitor financiar indică faptul că vânzarea se îndreaptă către o tranzacție de tip secondary, adică o tranzacție derulată între fonduri de investiții.

Într-un astfel de caz, dacă pentru Enterprise Investors se apropie momentul marcării unui multiplu confortabil al investiției, pentru viitorul cumpărător prețul de achiziție va deveni o provocare pe care va trebui să o administreze în anii următori prin extindere organică sau achiziții pentru a putea multiplica pe termen mediu banii investiți.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Cea mai importantă mișcare pe zona de finanțare a venit în acest an, când a fost contractat un credit pentru a da aripi programului de extindere accelerată a rețelei în teritoriu.

Pe 11 martie, reprezentanții companiei au semnat un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

Raportat la piața locală de retail, reprezentanții Enterprise Investors estimează o cotă de piață de circa 5 – 7% pentru Profi.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organică a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Enterprise Investors este una dintre cele mai mari firme de private equity din Europa Centrală și de Est. Activă din 1990, firma a strâns opt fonduri cu un capital total ce depășește 2 mld.Euro. Aceste fonduri au investit 1,7 mld. Euro în 136 de companii într-o gamă largă de sectoare și au vândut 111 companii realizând încasari brute de 2,3 mld.Euro.

În România, Enterprise Investors are o prezenţă constantă din anul 2000. Capitalul investit în companii românești este de aproximativ 200 mil.Euro, inclusiv tranzacţia cu Noriel.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi.

Sursă grafic : ANRE.

Casa de comerț cu energie electrică și gaze Arelco cu afaceri de 163 mil. Euro a fost scoasă la vânzare. Deloitte are mandatul tranzacției cu nume de cod Mayer privind vânzarea unui furnizor cu o cotă de 4% pe piața concurențială a furnizării de energie. Robert Neagoe, fostul șef al Direcției Juridice din OPSPI în perioada privatizărilor din energie, printre vânzătorii Arelco

O nouă tranzacție a apărut pe harta comerțului cu energie, după ce MET Group a semnat achiziția afacerii locale a casei de comerț elvețiene cu energie Repower.

Astfel, acționarii Arelco, casă de comerț cu energie electrică și gaze naturale, intenționează să vândă până la 100% din acțiunile afacerii către un investitor financiar sau strategic. Consultanții Deloitte au mandatul tranzacției cu nume de cod Mayer pentru care au trimis un teaser potențialilor investitori, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Printre acționarii Arelco se află Robert Neagoe, care a deținut poziția de șef al Direcției juridice în cadrul OPSPI (Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie) în perioada privatizărilor Petrom, Distrigaz Nord și Sud, filiale ale Electrica derulate în perioada 2004 – 2005. Robert Neagoe a fost implicat în dosarul privatizărilor strategice din energie, unde calitatea sa a fost schimbată din inculpat în martor, în acest dosar fiind condamnați, printre alții, foștii miniștri Codruț Șereș și Zsolt Nagy, fostul consilier al lui Dan Ioan Popescu și fost adjunct al șefului OPSPI, Dorinel Mucea, precum și bancheri de investiții ai Credit Suisse First Boston, care a asigurat consultanța statului român la privatizare.

Robert Neagoe deține 5% din acțiunile Arelco Power și apare în calitate de creditor cu suma de 602.971 lei către companie în declarația de avere din 15 iunie a soției sale, Mona Lisa Neagoe, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Restul acțiunilor aparțin unei firme de tip off – shore.

Robert Neagoe nu a putut fi contactat pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Robert Neagoe este director general al Arelco, iar Cornelius Pop este administrator al firmei Arelco Power din mai 2005.

Afacerea Arelco Power SRL a fost înființată în 2003, cu obiect de activitate de vânzare a energiei electrice, iar din 2007 a obținut și licență de vânzare de gaze naturale. După deschiderea conductei de gaze Arad – Szeged, Arelco a început din septembrie 2011 să importe gaze pe această rută.

Potrivit informațiilor publice, Complexul Energetic Turceni Rovinari sau Compania Națională de Administrare a Portului Maritim Constanța apar pe lista companiilor care au relații de afaceri cu Arelco.

Portofoliul de clienți Arelco cuprindea în iunie 19 clienți pe zona de furnizare gaze și 150 de clienți pe zona furnizării de energie electrică, având un mix format din multinaționale, companii locale mari și firme de stat.

Pe piața competitivă a furnizării de energie electrică în retail, Arelco avea în 2015 o cotă de piață de aproximativ 4% după volumele vândute.

Arelco desfășoară operațiuni în România și are licență de furnizare de energie electrică în Ungaria și de comerț cu energie electrică în Serbia.

În 2015, Arelco a raportat o cifră de afaceri de 163 mil. Euro, iar în primele șase luni ale anului a obținut o cifră de afaceri de 92,5 mil. Euro. Pentru întregul an, compania estimează o cifră de afaceri de 185 mil. Euro, în condițiile unei înjumățățiri a numărului de clienți de la 202 în 2015 la circa 100 în 2016.

Anul trecut, Arelco a raportat un profit net de 2,4 mil. Euro, iar la jumătate acestui an rezultatul a ajuns la circa 2,8 mil. Euro, ceea ce înseamnă o marjă netă de 3%.

Câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) au fost anul trecut de 3 mil. Euro, iar EBITDA normalizat de 6,7 mil. Euro. La finele lui 2015, datoria netă a Arelco era de 2,4 mil. Euro.

Printre creditorii Arelco se află bănci precum OTP Bank România și ING Bank România, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții Deloitte vor testa interesul pentru achiziția unei afaceri într-o piață în care prețurile la energie sunt scăzute, cu marje mici de câștig și cu un grad mare de concurență. Prețurile mici la energie și pierderile i-au determinat anul trecut pe elvețienii de la Repower să-și reconsidere strategia la nivel de grup, luând decizia vânzării inclusiv a afacerii din România.

MET Group, o casă de comerț înregistrată în Elveția și controlată de acționari din Ungaria, cu grupul MOL deținând 40% din afacere, a semnat achiziția Repower.

Pe piața concurențială a energiei electrice, Arelco Power deținea pentru perioada ianuarie – iulie o cotă de piață de 3,61%, în urma RCS & RDS (cu 3,62%) și a Repower (4,17%), primii clasați fiind Electrica Furnizare (15,98%), Tinmar Energy (9,15%), E.ON Energie (6,85%), Transenergo Com (5,44%), CEZ Vânzare (4,77%) și Enel Energie (4,37%), potrivit ultimului raport de monitorizare publicat de către ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei).

Având în vedere că poziția Arelco în piața de energie este una apropiată de cea a Repower, este posibil ca tranzacția Mayer să urmeze un scenariu asemănător și să atragă interesul unui jucător deja existent în piața locală de energie pentru a-și majora cota de piață. MET Group a demonstrat interes pentru astfel de mutări, iar dintre jucătorii proaspăt intrați în acest sector, RCS & RDS a arătat interes pentru construirea unui portofoliu de clienți în piața de energie pe care să-l aducă lângă clientela din celelalte linii ale sale de afaceri – telefonie mobilă, fixă, internet mobil și fix, cablu TV.

Pe de altă parte, contextul dificil de piață și apariția acestor tranzacții de exit asamblează o tendință de consolidare și în sectorul comerțului cu energie electrică.

National Bank of Greece începe procesul de vânzare la Banca Românească. Grupul bancar elen pregătește tranzacția de exit din piața locală

National Bank of Greece, una dintre cele patru mari bănci elene, se pregătește să înceapă tranzacția de exit de pe piața bancară locală, susțin surse din piață. Potrivit acestora, teaser-ul pentru vânzarea Banca Românească urmează să fie trimis către potențialii investitori în următoarele 2 – 3 săptămâni de către bancherii de investiții angajați de grupul elen.

Bancherii de investiții de la Credit Suisse au mandat să găsească un cumpărător pentru Banca Românească, mai susțin sursele citate.

Reprezentanții National Bank of Greece nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Planul de restructurare al NBG agreat cu Comisia Europeană, revizuit pe 4 decembrie 2015, prevede că grupul elen trebuie să își reducă expunerea pe piețele din afara Greciei în următorii 2 ani, măsură ce include și vânzarea de subsidiare.

NBG a purtat discuții în acest an cu EFG, banca – mamă a Bancpost, privind o eventuală fuziune între cele două bănci locale în cadrul unui schimb (swap) de active în regiune, afirmă surse din piață.

”Noi încă examinăm opțiuni strategice pentru a întări mai departe prezența noastră în România. O potențială tranzacție cu NBG (proprietarul Banca Românească – n.r.) ar putea fi una dintre opțiuni”, spunea în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, director general al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias.

O mișcare de acest fel au făcut cei de la EFG în Bulgaria în noiembrie 2015, când au preluat operațiunile Alpha Bank din această piață.

Banca Românească deține o cotă de circa 1,8% din piața bancară locală, ceea ce o face o țintă atrăgătoare pentru cumpărători interesați de creșterea cotei de piață, dar poate fi și ocazie de intrare pentru un fond de investiții cu planuri de consolidare a pieței locale, cum a fost în 2015 cazul JC Flowers care avea în plan achiziția Carpatica și a Piraeus Bank România.

Deznodământul tranzacției de la Piraeus Bank România, cu respingerea ofertei JC Flowers de către conducera băncii – mamă din Atena, a întărit însă percepția că băncile elene renunță cu greu la operațiunile din România, unele voci susținând că de fapt nu există o voință reală de vânzare la nivelul vreunei subsidiare locale.

Activitatea subsidiarei locale a National Bank of Greece este susținută de către banca -mamă, care precizează în raportul său anual pe 2015 că majoritatea subsidiarelor sale își asigură singure finanțarea necesară, cu excepția Banca Românească, care a primit circa 450 mil. euro de la NBG prin tranzacții interbancare.

În octombrie 2003, cel mai mare grup financiar din Europa de Sud-Est, Grupul National Bank of Greece (NBG), a achiziţionat pachetul majoritar la Banca Românească S.A., deţinând în prezent 99,279% din capitalul social al acesteia.

Prin susţinerea financiară a grupului, capitalul Băncii Româneşti s-a majorat substanţial, ajungând în prezent la aproximativ 200 mil. Euro. Banca Românească dispune de o reţea naţională formată din 109 sucursale, din care 33 sunt situate în Bucureşti, potrivit ultimelor informații disponibile.

Dintre companiile mai reprezentative aflate sub controlul National Bank of Greece în România se numără NBG Securities România, Societatea de asigurare – reasigurare GARANTA şi NBG Leasing IFN S.A.

National Bank of Greece a finalizat în iunie vânzarea a 100% Finansbank în Turcia către Qatar National Bank pentru 2,75 mld. Euro, iar în plus qatarezii au rambursat la închiderea tranzacției  910 mil. Dolari în contul unei datorii subordonate pe care subsidiara sa o avea față de banca – mamă.

În cadrul aceluiași plan de îmbunătățire a lichidității, conducerea NBG a aprobat pe 21 decembrie 2015 vânzarea participației sale integrale deținute în fonduri de investiții din Marea Britanie către Deutsche Bank Private Equity și Goldman Sachs Asset Management pentru 288 mil. Euro.

Banca Românească a raportat pentru 2015 active în scădere cu 8% față de anul anterior, ajungând la finele anului trecut la 1,8 mld. euro și un profit înainte de provizionare de 15,4 mil. euro. Nivelul depozitelor a scăzut în aceeași perioadă cu 16% până la 752 mil. euro. Subsidiara locală a NBG a raportat un nivel solid al capitalului pentru anul trecut, de 20,1%.

Echipa de conducere de la Banca Românească în frunte cu Ioannis Kougionas s-a concentrat pe reducerea pierderilor băncii, care au scăzut de la 46,9 mil. lei în 2014 la 4,5 mil. lei în 2015, potrivit contului de profit și pierdere din raportul anual al băncii.

Pe piața locală, sunt mai multe bănci de vânzare, printre cele pentru care a fost inițiat un astfel de proces este și Veneto Banca. De cealaltă parte, Banca Transilvania rămâne unul dintre candidații de serviciu pentru noi achiziții, după ce a integrat achiziția Volksbank România, tranzacție finalizată în aprilie 2015.

axxessdeutekmain

PPG lucrează la achiziția Deutek cu o echipă de consultanți EY și cu firma de avocatură asociată Radu și Asociații I EY Law

Grupul industrial american PPG, cu venituri anuale de 15 mld. Dolari și o valoare bursieră de 25 mld. Dolari, lucrează la achiziția pachetului integral de acțiuni al producătorului de vopseluri Deutek cu o echipă multidisciplinară a EY.

Firma din Big Four a asigurat atât serviciile de consultanță pe aspectele financiare și de taxe a tranzacției, în timp ce Radu și Asociații SPRL a oferit serviciile de asistență juridică ale investitorului strategic american, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Radu și Asociații este casa de avocatură locală asociată EY și condusă de către avocatul Dragoș Radu, unul dintre co-fondatorii brandului RTPR de pe piața avocaturii de afaceri.

De cealaltă parte, vânzătorul a avut o echipă de negociere formată din Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital, și Cristina Mogoroașe, Partner al managerului de fonduri de investiții, iar consultanța juridică pe partea de vânzare a fost asigurată de către avocatul Gabriela Assoum Predescu.

PPG și managerul de capital privat Axxess Capital au anunțat ieri semnarea tranzacției prin care fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund, fond al cărui consultant investițional este Axxess Capital, vinde 100% din acțiunile Deutek către compania americană.

Valoarea tranzacției se încadrează în marja 40 – 50 mil. Euro, a precizat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Manda, șeful Axxess Capital. Vânzătorul obține astfel în 3 ani de la achiziție un exit profitabil după ce a cumpărat afacerea Deutek de la Advent într-o tranzacție de circa 16 – 18 mil. Euro.

Anunțul Axxess Capital confirmă tranzacția anunțată în exclusivitate pe 14 septembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris în premieră că fondul de investiții s-a înțeles pentru vânzarea afacerii Deutek cu grupul american PPG.

Tranzacția dintre PPG și Deutek a fost semnată pe 1 noiembrie și trece în faza de notificare către Consiliul Concurenței. Horia Manda se așteaptă ca finalizarea tranzacției să aibă loc la începutul lui ianuarie 2017.

Procesul de vânzare al Deutek a debutat la începutul anului 2016, iar la tranzacție au fost invitate să participe corporații multinaționale din Europa și SUA, a mai precizat Horia Manda.

“Achiziția adaugă mărcile de vopsea cu cea mai rapidă creștere în România, unde PPG are doar o prezență redusă în segmentul vopselurilor arhitecturale”, a spus Jean – Marie Greindl, Senior Vicepreședinte al PPG și Președinte al PPG pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa.

PPG s-a numărat printre investitorii interesați de achiziția Deutek în 2013 de la Advent, atunci tranzacția fiind tranșată însă de către Axxess Capital.

Deutek, afacere fondată în 1993, s-a transformat într-un jucător semnificativ și cu o bună reputație pe piața de vopseluri decorative, având vânzări de 30 mil. euro în 2015, prin intermediul unei rețele de 124 magazine de bricolaj la nivel național și un total de 3.500 de magazine de construcții. Din portofoliul de produse Deutek fac parte mărcile OSKAR și Danke.

Exitul Axxess Capital de la Deutek vine într-un moment favorabil de piață, dacă avem în vedere că industria de profil a înregistrat în 2015 un ritm de creștere de circa 5 procente, după ani de stagnare și de scădere.

Axxess Capital a luat pe pierderi Deutek în 2013 și a trecut-o pe profit la o marjă netă de 10%, astfel că vânzarea Deutek este de așteptat să aducă de circa 3 ori banii investiți de Axxess Capital în urmă cu 3 ani.

Deutek a raportat pentru 2015 un profit net de 13,1 mil. Lei (2,9 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 131,5 mil. Lei (29,5 mil. Euro)și un număr mediu de 344 de angajați. În 2012, anul dinaintea preluării afacerii de către Axxess Capital, compania avea o pierdere de 25,1 mil. Lei la o cifră de afaceri de 117,9 mil. Lei și 343 de angajați.

Deutek concurează cu Kober (afacerea antreprenorului Aurel Kober), Policolor (aflat în portofoliul fondului de investiții RC2, condus de Ion Florescu), Fabryo Corporation (controlat de către fondul de investiții Oresa Ventures) pe o piață de lacuri și vopsele cu vânzări anuale estimate la circa 350 mil. Euro pe an. Cea mai mare pondere la nivelul pieței este ocupată de vopselurile decorative, care ajung până la 160 mil. Euro vânzări pe an.

PPG este deja prezent pe piața românească de profil prin PPG Coatings România, companie cu structuri de vânzări însă fără capacități de producție locale. PPG Coatings România (fosta Trilak Coatings SRL) a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 14,2 mil. Lei și un profit net de 0,5 mil. Lei la un număr de 27 de angajați.

PPG este furnizor pentru producătorul auto Renault, proprietarul uzinelor Dacia de la Pitești. La nivel global, PPG este unul dintre liderii industriei de profil alături de concernul Akzo Nobel. PPG s-a uitat și înainte după achiziții pe piața românească, spun surse din piață.

PPG este o afacere fondată în 1883 sub numele Pittsburgh Plate Glass de către John B. Ford și John Pitcairn în Pittsburgh (Pennsylvania, SUA).

Concernul american a ajuns la finele lui 2015 la venituri de 15,33 mld. Dolari și un profit net de 1,406 mld. Dolari, respectiv la un numerar din operațiuni de 1,837 mld. Dolari. Acțiunile companiei sunt listate pe bursa din New York, PPG având o capitalizare bursieră de 24,6 mld. Dolari. Principalii acționari ai companiei sunt investitori instituționali precum Vanguard Group (6,8%), FMR ((6,38%), Massachusetts Financial Services (6,01%), State Street Corporation (4,21%) sau fonduri mutuale precum Fidelity Contrafund Inc cu 2,8%, conform datelor făcute publice la 30 iunie.

Compania ocupă poziția 190 în indexul Fortune 500. PPG și-a bazat creșterea în ultimii ani pe o campanie puternică de achiziții. După o tranzacție în Mexic în 2014 de peste 2 mld. Dolari, în 2015 PPG a finalizat șase achiziții mai mici pentru care a plătit peste 400 mil. Dolari.

Pe piețele din regiune, PPG are o poziție solidă. Astfel, conform unor date prezentate de către grupul finlandez Dejmark, prezent și în România, PPG Deco deține o cotă valorică de 15% din piața de profil din Cehia, 20% din piața slovacă, respectiv 16% din piața din Ungaria prin intermediul mărcii Trilak (cu care este prezent PPG și în România).

brdnplirismain

BRD a lansat tranzacția Iris de vânzare a primului său portofoliu major de credite neperformante. PwC are mandatul pentru vânzarea unui pachet format majoritar din credite corporate și IMM cu o valoare nominală de 329 mil. Euro. Investitorii trebuie să depună scrisori de interes până pe 21 octombrie

BRD Societe Generale, a doua bancă locală după active, a scos la vânzare primul său portofoliu major de credite neperformante, cu numele de cod Iris, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul neperformant al BRD are o valoare nominală de 329 mil. Euro, iar mandatul de vânzare aparține consultanților de la PwC.

O echipă condusă de către britanicul Jonathan Wheatley, care s-a ocupat de seria de tranzacții de profil a BCR, respectiv Volksbank România, gestionează procesul de vânzare al portofoliului.

Reprezentanții BRD Societe Generale nu au dorit să facă niciun comentariu pe marginea tranzacției de vânzare a portofoliului neperformant.

Într-o prezentare din 5 august pe marginea rezultatelor obținute în primul semestru, reprezentanții BRD notau despre o „accelerare așteptată a vânzărilor de portofolii neperformante” în linie cu politica băncii.

Tranzacția ar putea atrage interesul mai multor investitori, fiind așteptați să participe APS, Kredyt Inkaso, B2 Holding și EOS, Top Factoring și Argo, precum și alți investitori inclusiv dintre cei care nu sunt prezenți pe piața locală. Investitorii interesați sunt așteptați să depună scrisori de interes până pe 21 octombrie, iar între mijlocul lunii noiembrie și cel al lunii decembrie tranzacția ar trebui să ajungă în faza depunerii ofertelor angajante.

Portofoliul neperformant al BRD este format, în special, din credite corporate și IMM.

Pachetul cuprinde circa 2.500 de împrumuturi acordate unui număr de aproximativ 1.400 de clienți. Portofoliul neperformant este garantat cu un colateral de proprietăți imobiliare de circa 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari.

Creditele au o vechime considerabilă, portofoliul oferind opțiuni limitate de valorificare, susțin surse din piață, care afirmă că prețul de vânzare este așteptat să fie sub cel înregistrat de alte tranzacții locale de profil, unde discount-urile față de valoarea nominală au fost în jurul sau au depășit pragul de 90%.

BRD a raportat o scădere a ratei de credite neperformante de la 18,6% la 30 iunie 2015 la 14,4% la jumătatea acestui an “ca urmare a operaţiunilor de ştergere de creanţe depreciate”. La nivelul întregii piețe locale, BNR a raportat o medie de 10,5% în luna august, în scădere față de 16% în august 2015. BRD susține însă că, folosind ca etalon metodologia Autorității Bancare Europene (EBA), rata sa de credite neperformante evoluează în linie cu media pieței, fiind pe un trend descendent.

brdnplratio

Gradul de acoperire a creditelor neperformante BRD cu provizioane IFRS a crescut de la 72,8% la 30 iunie 2015 la 85,1% la 30 iunie 2016, au mai anunțat reprezentanții băncii.

Creditele depreciate cu întârzieri la plată mai mari de 90 de zile ajungeau la 30 iunie pe bilanțul băncii la 3,08 mld. Lei (peste 690 mil. Euro), potrivit ultimului raport semestrial.

BRD este la prima tranzacție majoră de credite neperformante pe o piață de profil, desenată în ultimii doi ani de către tranzacțiile cu portofolii BCR.

Piața de credite neperformante a înregistrat în acest an tranzacții – record, dacă avem în vedere că au fost închise tranzacții precum Rosemary (circa 300 mil. Euro valoare nominală), Tokyo (valoare nominală de 1,1 mld. Euro), Ursa (valoare nominală 597 mil. Euro), Blue Lake (valoare nominală 370 mil. Euro) sau Elisabeth (valoare nominală de circa 164 mil. Euro) la care se adaugă și alte tranzacții ducând valoarea tranzacțiilor în acest an dincolo de nivelul de 2,5 mld. Euro, conform estimărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

În aceste tranzacții, cel mai activ vânzător a fost și în acest an BCR, urmat de subsidiarele băncilor grecești, Bancpost și Piraeus Bank, și banca italiană Intesa. La celălalt capăt, printre investitorii de pe piața administrării datoriilor s-au remarcat APS, Deutsche Bank, Kruk și consorțiul format de norvegienii de la B2 Holding și EOS. Din rândul finanțatorilor, principala poziție este ocupată de către International Finance Corporation (IFC), implicat în mai multe tranzacții, vezi cazul portofoliilor Tokyo și Ursa, cele mai mari vândute în 2016.

Pe piața bancară, BRD s-a numărat printre băncile care au raportat printre cele mai bune rate de profitabilitate. Astfel, banca aflată în portofoliul grupului financiar francez Societe Generale a raportat un profit net de 381 mil. Lei (circa 85 mil. euro) în semestrul I 2016, cu 63,5% mai mare faţă de perioada similară a anului anterior. Clientela formată din companii (corporate) înseamnă 40% din portofoliul brut de credite al băncii, potrivit raportărilor din primul semestru.

BRD are o valoare bursieră pe bursa de la București de 7,8 mld. Lei (1,7 mld. euro). Societe Generale are un pachet de 60% din BRD, Fondul Proprietatea un pachet de 3,64%, SIF Transilvania – 3,37%, SIF Oltenia – 2,54%, conform datelor de la 30 iunie.

Investitorii în noile obligațiuni RCS & RDS în euro de 350 mil. Euro vor avea următoarea data de plată a cupoanelor cu dobânda anuală de 5% pe 15 aprilie 2017

Cable Communications Systems NV (CCS), firma – mamă din  Olanda a RCS & RDS, va avea următoarea dată de plată a cupoanelor noilor obligațiuni emise pe 15 aprilie 2017.

Noua emisiune de obligațiuni a RCS & RDS în euro este de până la 350 mil. Euro, cupoanele având o dobândă anuală de 5% și au scadența peste 7 ani, pe 15 octombrie 2023, conform datelor făcute publice.

Date noii emisiuni de obligațiuni este stabilită pe 26 octombrie. Plata cupoanelor se va face de două ori pe an.

Noua emisiune de obligațiuni în euro a CCS este lansată la un preț de 100 euro per titlu, potrivit datelor făcute publice până în prezent.

Noile titluri de împrumut, emise de CCS și garantate de către RCS&RDS, au rating B+ din partea agenției financiare internaționale Standard and Poor’s, respectiv B1 din partea agenției Moody’s.

Pe 10 octombrie, agenția Moody’s a anunțat printr-un comunicat că RCS & RDS are în plan emiterea de obligațiuni de până la 375 mil. Euro, din care o tranșă de 275 mil. Euro emise în titluri emise în euro, respectiv 100 mil. Euro în titluri emise în lei.

De asemenea, sursa citată preciza că RCS & RDS a intrat pe 7 octombrie într-un acord de împrumut, prin care va dispune de o facilitate în valoare de 930 mil. Lei (205,7 mil. Euro echivalent la 30 iunie 2016), de o altă facilitate de 600 mil. Lei, respectiv de încă o facilitate de credit revolving de 157 mil. Lei.

Conform Moody’s, în jurul datei noii emisiuni de obligațiuni, RCS & RDS se așteaptă să tragă facilitatea de 930 mil. Lei pentru a plăti în întregime un acord de împrumut din 2015. Tot atunci, compania intenționează să folosească 497,5 mil. Lei (110 mil. Euro la 30 iunie 2016) din facilitatea a doua de împrumut, bani care alături de noile obligațiuni de 375 mil. Euro vor fi folosiți pentru refinanțarea emisiunii de obligațiuni de 450 mil. Euro din 2013.

Aranjamentul de refinanțare al datoriilor existente ale RCS & RDS este intermediat de către un consorțiu de intermediari și finanțatori format din JP Morgan, Citi, Deutsche Bank, UniCredit Bank, ING Bank, BRD Societe Generale și Banca Transilvania, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția privind emisiunea noilor obligațiuni RCS & RDS în lei și euro și consorțiul de intermediere care a primit mandatul companiei controlate de Zoltan Teszari au fost anunțate în premieră pe 8 august de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

RCS & RDS intenționează să-și refinanțeze datoriile existente, în valoare de 659 mil. Euro, conform datelor publicate pe 10 octombrie de către Standard and Poor’s.

Firmele de avocatură Clear Gottlieb Steen & Hamilton și Freshfields Deringer Bruckhaus coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni a RCS & RDS, în timp ce firma de avocatură Clifford Chance Badea consiliază băncile pentru aspectele de drept local, iar Peli Filip sunt, în mod traditional, avocații emitentului, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cable Communications Systems NV, firma – mamă din Olanda a grupului de comunicații RCS & RDS, a ales să răscumpere toate obligațiunile emise în 2013 și rămase restante pe 9 noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția vizează toți investitorii înregistrați ca și deținători de astfel de titluri pe data de 8 noiembrie.

Obligațiunile emise în euro în urmă cu trei ani la o dobândă anuală de 7,5% vor fi răscumpărate peste o lună la un preț de 103,75% față de principalul titlurilor, la care se adaugă dobânda acumulată și neplătită începând de la 1 noiembrie, care este și ultima zi de plată a dobânzii pentru vechile obligațiuni.

Noul aranjament de refinanțare are ca scop înlocuirea vechilor datorii contractate predominant în euro ale RCS & RDS cu datorii noi atrase la dobânzi mai mici și în proporție mai mare contractate în lei pentru a reduce impactul fluctuațiilor valutare asupra obligațiilor de plată ale companiei.

RCS & RDS are majoritatea încasărilor sale în lei.

Clienții din România și Ungaria au o pondere de 90% din veniturile anuale ale RCS & RDS, potrivit datelor publicate de către agențiile internaționale de rating.

RCS & RDS are operațiuni în România, Ungaria, Cehia, Italia și Spania. Pe linii de afaceri, este lider pe piața de cablu TV și internet fix, dar oferă și servicii de telefonie mobilă, internet mobil, furnizare de energie și deține unul dintre cele mai mari grupuri de media din România.

Compania a înregistrat venituri consolidate din operațiuni continue de 793 mil. Euro și profit înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 255 mil. Euro în perioada 30 iunie 2015 – 30 iunie 2016.

Pe piața locală a telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%) conform datelor făcute publice de către agențiile de rating internaționale.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Actionarii Cable Communications Systems sunt Zoltan Teszari prin intermediul RCS Management SA cu 57,87%, la care se adaugă o participație directă a omului de afaceri din Oradea de 4,6%, Carpathian Cable Investment Sarl cu 19,67%, Cable Communications Systems NV cu 8,17%, Celest Limited din Cipru cu 5,32%, fostul director general al RCS & RDS, Alexandru Oprea cu 0,93%, ING Bank NV cu 0,68%, TalJoshua Moses Almog cu 0,65%, EMC Management Consulting FZC cu 20,58%, Gustav Wurmboeck cu 0,46%, Ioan Bendei cu 0,38%, Gheorghe Maftei cu 0,36%, Mariuma Yarden cu 0,34%, potrivit datelor făcute publice.

La rândul său, RCS & RDS este deținut în proporție de 87,09% de către Cable Communications Systems NV,  Zoltan Teszari cu 1,85%, compania având la rândul său un pachet de 9,1%, iar restul titlurilor sunt în posesia altor persoane fizice (1,94%) și juridice.

CITR a vândut proiectul de birouri Swan din nordul Bucureștiului pentru 30,3 mil. Euro către o firmă reprezentată de către cipriotul Nicolas Treppides. Avocații Wolf Theiss, conduși de partenerul Ciprian Glodeanu, au asistat cumpărătorul

Licitația de vânzare a proiectului de birouri de clasa A Swan Office & Technology Park din Pipera – Tunari, organizată de către CITR, a fost câștigată de către o firmă reprezentată de cipriotul Nicolas Treppides, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Prețul de vânzare al proiectului este de 30,3 mil. Euro, cu aproximativ 50% peste prețul aprobat de creditori.

Surse din piață susțin că vehiculul investițional care a înaintat cea mai bună ofertă se numește K. Treppides prin intermediul Smartown Investments. Cumpărătorul a lucrat în tranzacție cu firma de consultanță Q Advisers și o echipă de avocați Wolf Theiss, condusă de către partenerul Ciprian Glodeanu, a asistat cumpărătorul în tranzacție.

„Suntem mândri că am încheiat astăzi încă o procedură de succes, care influențează dinamica pieței de real-estate din România. Vânzarea proiectului vine în urma unui efort susținut al echipei de specialiști a CITR, care a reușit să crească cu peste 130% suprafața închiriabilă, de la 33% cât era la debutul insolvenței, la 78% cât este la momentul vânzării. Această performanță a crescut incontestabil valoarea proiectului și l-a făcut mai atractiv pentru investitori”, a declarat Vasile Godîncă-Herlea, Managing Partner CITR.

Șase investitori și-au exprimat interesul pentru achiziția Swan, printre ofertanții cei mai interesați fiind GTC și un investitor din Qatar, potrivit ultimelor informații disponibile.  Ofertele au fost depuse luni, iar astăzi au fost deschise ofertele îmbunătățite.

“Am contactat câteva sute de investitori din toată lumea pe parcursul procedurii, iar peste 150 dintre aceștia, de 26 de naționalități, s-au arătat direct interesați de proiect. Cred că am reușit să aducem oportunitatea pe care o prezintă Swan Office&Technology Park în fața tuturor investitorilor importanți de pe piață”, a mai adăugat Bogdan Gorde, manager de proiect și Senior Partner CITR.

Complexul de birouri a mai fost scos la vânzare și anterior de către administratorul judiciar CITR însă nu și-a găsit cumpărător.

Printre investitorii care au purtat anterior discuții a fost și investitorul imobiliar CTP.

Swan Office & Technology Park este un complex de birouri de clasa A inaugurat în 2011 în nordul Bucureștiului, ca parte a noii zone de birouri Pipera.

Parcul este situat pe șoseaua București Nord, în vecinătatea intersecției cu șoseaua Pipera, zona Pipera fiind un adevărat pol de dezvoltare pentru imobilele de birouri în ultimii ani.

Swan Office & Technology Park include în prezent trei clădiri, având două niveluri subterane, parter și cinci etaje cu o suprafață inchiriabila de 29.124 mp. Suprafața maximă pe etaj este de 2.933 mp. Parcarea are o capacitate de 530 locuri, majoritatea acestora fiind amplasate în subteran. Spațiile de birouri au dotări de clasa A.

Complexul Swan dispune de trei imobile de birouri clasa A, denumite Windsor, Henley și Kingston, de tip 2 S+P+5 E, construite în 2010 plus anexele aferente, cu o suprafață închiriabilă de 29.124 mp. De asemenea, are un teren de 22.867 mp, situat în orașul Voluntari din județul Ilfov, si un lot de teren pentru dezvoltare ulterioară în suprafață de 5.000 mp.

Dezvoltatorii proiectului Swan au accesat în 2008 un credit cu o valoare de 92,7 milioane de euro de la UniCredit şi Volksbank. Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, firma Swan Property avea la finalul anului 2012 datorii de 373 milioane de lei (aproape 84 milioane euro).

Swan Office & Technology Park reprezintă o investiţie de peste 50 milioane de euro, potrivit ultimelor informații disponibile.

Complexul dezvoltat a fost dezvoltat de firma Swan Property, controlată de fondul de investiţii Chayton Capital, care a intrat în insolvenţă în ianuarie 2013 ca urmare a unei decizii pronunţate de către Tribunalul Ilfov. Complexul, cu o suprafaţă de 29.000 metri pătraţi, a fost finalizat în anul 2011 şi are un grad de ocupare de circa 35%. Gradul redus de ocupare a fost printre motivele intrării în insolvenţă a proiectului.

Insolvenţa a fost deschisă la cererea proprietarilor Swan, după ce principalii creditori ai firmei, băncile Volksbank şi UniCredit Bank din Austria, au solicitat la rândul lor declanşarea procedurii de insolvenţă, în luna noiembrie 2012. Tribunalul a aprobat însă solicitarea depusă de către Swan şi a desemnat Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR) administrator judiciar.

Inițial, proiectul a fost scos la vânzare în decembrie 2013 la un preț de pornire de 42,7 mil. Euro, ulterior prețul a scăzut cu fiecare licitație reluată astfel că a fost stability un preț minim de valorificare de 20,6 mil. Euro în prezent.

Potrivit unui raport JLL România, randamentele s-au menținut stabile în acest an în jurul valorii de 7,5% pe segmentul imobilelor de birouri.

Pe piața de birouri, cel mai activ cumpărător a fost în ultimii ani fondul de investiții Globalworth, controlat de către omul de afaceri Ioannis Papalekas, însă în ultimul an și alți investitori au devenit din ce în ce mai activi, printre ei și GTC, aflat în portofoliul fondului de investiții american Lone Star.

rcs-tabel-refinantari-main

Cum arată planul de refinanțare a datoriilor RCS & RDS: Compania lui Zoltan Teszari mizează pe atragerea de finanțări de circa 750 mil. Euro, din care jumătate vine din noua emisiune de obligațiuni de 375 mil. Euro, iar cealaltă jumătate dintr-un acord care cuprinde trei facilități noi de credit. Obligațiunile emise în 2013 vor fi refinanțate din noua emisiune de titluri de 375 mil. euro la care se adaugă 110 mil. Euro dintr-o facilitate nouă de credit

RCS & RDS, compania de comunicații controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari, are în plan refinanțarea datoriei existente prin atragerea unor finanțări noi în valoare totală de circa 750 mil. Euro, încadrându-se în plafonul de finanțări de până la 800 mil. Euro, aprobat în urmă cu o săptămână de către acționarii companiei, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, Cable Communications Systems – compania – mamă din Olanda a RCS & RDS, urmează să emită în următoarele săptămâni obligațiuni de 375 mil. Euro în două tranșe, una în euro de 275 mil. Euro în euro, iar alta în lei de 100 mil. Euro. Scadența noilor obligațiunilor va fi în anul 2021, respectiv în 2023.

CCS este emitentul, ca și în cazul obligațiunilor din 2013, iar RCS & RDS este garant.

Ratingul acordat noilor obligațiuni și companiilor CCS și RCS & RDS de către agenția financiară Standard & Poor’s este B+, iar cel acordat de către agenția Moody’s este B1, iar perspectiva a fost schimbată de la stabilă la pozitivă.

Pe lângă emiterea de obligațiuni noi, RCS & RDS a intrat pe 7 octombrie într-un acord de împrumut (Facility Senior Agreement), garantat necondiționat de către companie și care este format din trei facilități de credit.

Primele două facilități vor fi folosite în jurul datei de lansare a emisiunii de obligațiuni și vor avea destinații diferite – una dintre facilități va servi la rambursarea integral a unui credit de anul trecut, iar cealaltă va fi utilizată alături de noua emisiune de obligațiuni la refinanțarea obligațiunilor din 2013.

“În jurul datei de emisiune a noilor obligațiuni, RCS & RDS se așteaptă să tragă (a) 930 mil. Lei (205,7 mil. Euro echivalent la 30 iunie 2016) în cadrul SFA Facility A1 și să ramburseze SFA  2015 în întregime și (b) 497,5 mil. Lei (110 mil. Euro echivalent la 30 iunie 2016) în cadrul SFA Facility A2. Angajamentele netrase din SFA Facility A2 vor fi automat anulate”, explică analiștii agenției internaționale de rating Moody’s.

O altă finanțare nouă contractată de către RCS & RDS este o facilitate de credit revolving de 157 mil. Lei.

Din a doua facilitate de credit, în valoare de 600 mil. Lei, va fi trasă suma de 497,5 mil. Lei (110 mil. Euro) care alături de banii obținuți din vânzarea noilor obligațiuni de 375 mil. Euro vor servi la refinanțarea emisiunii de 450 mil. Euro din 2013.

“Sumele din obligațiuni împreună cu tragerile din împrumut bancar, respectiv a doua facilitate de credit (SFA Facility A2) vor fi folosite pentru a refinanța titlurile din 2013“, precizează analiștii agenției de rating Moody’s.

Angajamentele nefolosite din a doua facilitate de credit vor fi automat anulate, adaugă aceștia.

După refinanțare, CCS va beneficia de o facilitate de credit revolving în echivalent de 35 mil. euro, potrivit agenției internaționale de evaluare Moody’s.

Disponibilitatea facilităților de credit (inclusiv a facilității de credit revolving) este restrânsă de convențiile de menținere inclusiv a unui raport sub 3,75 între datoria netă totală și EBITDA până la 31 decembrie 2016 și sub 3,25 după această data, respectiv a unui raport de peste 3,75 între EBITDA și cheltuielile cu dobânzile până la 31 decembrie 2016 și a unei valori de peste 4,25 după acea dată.

Consorțiul de intermediere angajat pentru plasarea obligațiunilor și contractarea finanțării este format din băncile de investiții JP Morgan, Citi, Deutsche Bank, BRD Societe Generale, ING Bank, UniCredit Bank și Banca Transilvania.

De asemenea, firmele de avocatură Clear Gottlieb Steen & Hamilton și Freshfields Deringer Bruckhaus coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni a RCS & RDS, în timp ce firma de avocatură Clifford Chance Badea consiliază băncile pentru aspectele de drept local, iar Peli Filip sunt, în mod traditional, avocații emitentului, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cable Communications Systems NV, firma – mamă din Olanda a grupului de comunicații RCS & RDS, a ales să răscumpere toate obligațiunile emise în 2013 și rămase restante pe 9 noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția vizează toți investitorii înregistrați ca și deținători de astfel de titluri pe data de 8 noiembrie.

Obligațiunile emise în euro în urmă cu trei ani la o dobândă anuală de 7,5% vor fi răscumpărate peste o lună la un preț de 103,75% față de principalul titlurilor, la care se adaugă dobânda acumulată și neplătită începând de la 1 noiembrie, care este și ultima zi de plată a dobânzii pentru vechile obligațiuni.

RCS & RDS este garant, iar Deutsche Bank sucursala din Londra are rol de agent de plată, în timp ce Deustche Bank Luxemburg va acționa ca agent de transfer și de înregistrare, potrivit unui amendament al CCS din 11 octombrie referitor la anunțul de răscumpărare condiționată a titlurilor emis din 7 octombrie. Inițial, data fixată pentru răscumpărarea obligațiunilor era 6 noiembrie.

Scopul tranzacțiilor este refinanțarea datoriei existente a companiei, care se ridică la 659 mil. Euro, după cum au notat analiștii agenției Standard and Poor’s.

Schema de refinanțare actuală a RCS & RDS vizează plata vechilor datorii contractate în cea mai mare parte în euro și la dobânzi mai mari cu datorii noi la costuri mai mici de dobândă și cu o scădere a dependenței față de finanțările în euro, în contextul în care încasările companiei sunt predominant în lei și forinți ungurești.

Analiștii agenției internaționale de rating afirmă că prin propunerea de refinanțare, compania nu își va schimba nivelul datoriei, dar va scădea nivelul datoriei în euro de la 65% în prezent la 40% din totalul datoriei.

Peste 90% din veniturile CCS sunt generate în România și Ungaria ceea ce înseamnă că firma va fi mai puțin afectată la plata noii datorii de riscul ce derivă din cursul de schimb al valutelor.. Compania mai are clienți în Cehia, Spania și Italia.

Pe piața locală a telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%).

Cota de piață la abonații de telefonie mobilă a RCS & RDS a crescut de la 6% în 2014 la 11% în iunie 2016, iar venitul mediu per utilizator (ARPU) a avut o creștere solidă.

CCS prin RCS & RDS are un portofoliu de clienți de telefonie fixă, cu rate de creștere de 5 – 7% în România, respectiv de 10 – 13% în Ungaria, nivelul ARPU fiind neschimbat pe fondul presiunii pe tarife.

Compania RCS & RDS a raportat venituri consolidate din operațiuni continue de 793 mil. Euro și EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 255 mil. Euro în ultimele 12 luni cu închidere în iunie 2016.

“Ne așteptăm ca marja EBITDA a RCS & RDS să se stabilizeze în jurul a 32%”, afirmă Gunjan Dixit, Vicepreședinte Senior Analist în cadrul Moody’s și analist – șef  pentru Cable Communications Systems NV.

RCS & RDS a înregistrat o creștere puternică de unități generatoare de venit (RGU) per total servicii de la 8,1 milioane în 2009 până la 11,1 milioane în 2015. Ritmul de creștere a fost susținut de dezvoltarea portofoliului de clienți de telefonie mobilă, unde a înregistrat EBITDA pozitiv. Veniturile companiei au crescut cu 13% în ultimul an până la 30 iunie 2016.

EBITDA a crescut cu 16% în aceeași perioadă de raportare. Ca urmare a nivelurilor mari de investiții, compania s-a confruntat cu generarea unui flux de numerar liber negativ. Pentru acest an, analiștii Moody’s estimează că RCS & RDS va investi 24 – 25% din nivelul vânzărilor în conținut, extinderea rețelei de fibră optică în România și Ungaria, acoperirea rețelelor 3G și 4G.

Decizia Moody’s de a schimba perspectiva ratingului CCS la pozitivă reflectă așteptările analiștilor agenției de evaluare că RCS & RDS va continua să mențină sub 3,5 raportul dintre datoria brută și EBITDA și că firma va genera un flux de numerar liber din 2017.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Actionarii Cable Communications Systems sunt Zoltan Teszari prin intermediul RCS Management SA cu 57,87%, la care se adaugă o participație directă a omului de afaceri din Oradea de 4,6%, Carpathian Cable Investment Sarl cu 19,67%, Cable Communications Systems NV cu 8,17%, Celest Limited din Cipru cu 5,32%, fostul director general al RCS & RDS, Alexandru Oprea cu 0,93%, ING Bank NV cu 0,68%, TalJoshua Moses Almog cu 0,65%, EMC Management Consulting FZC cu 20,58%, Gustav Wurmboeck cu 0,46%, Ioan Bendei cu 0,38%, Gheorghe Maftei cu 0,36%, Mariuma Yarden cu 0,34%, potrivit datelor făcute publice.

La rândul său, RCS & RDS este deținut în proporție de 87,09% de către Cable Communications Systems NV,  Zoltan Teszari cu 1,85%, compania având la rândul său un pachet de 9,1%, iar restul titlurilor sunt în posesia altor persoane fizice (1,94%) și juridice.

Sursă foto: Soravia.

Fondul ceh de investiții PPF a semnat săptămâna aceasta achiziția de 48 mil.euro a proiectului de birouri Metropolis Center de la firma austriacă Soravia. O echipă de avocați condusă de Victor Constantinescu,co-managing partner la Biriș Goran, l-a asistat pe vânzător, iar din echipa cumpărătorului au făcut parte avocații DLA Piper în frunte cu partenerul Alin Buftea

Fondul ceh de investiții PPF, controlat de către miliardarul ceh Petr Kellner, a încheiat săptămâna aceasta achiziția proiectului de birouri Metropolis Center, pentru care a plătit un preț de aproximativ 48 mil. Euro,potrivit informațiilor disponibile pentru tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția a fost semnată și finalizată la începutul acestei săptămâni. Vânzătorul austriac Soravia a avut de partea sa în tranzacție o echipă de avocați Biriș Goran, condusă de Victor Constantinescu, co-managing partner Biriș Goran și șeful practicii de real estate în cadrul firmei. De cealaltă parte, cumpărătorul a lucrat alături de avocații DLA Piper,rol de coordonare al echipei având Alin Buftea, partener al firmei. Pentru PPF, au mai lucrat în tranzacție KPMG și firma de consultanță imobiliară JLL România.

Metropolis Center din București este prima achiziție a PPF pe piața imobiliară din România.

PPF Real Estate Holding BV, parte a grupului PPF, are sub administrare active a căror valoare se apropie de 1,9 mld. Euro și asigură servicii specializate pentru peste 60 de proiecte imobiliare. Holdingul imobiliar al lui Petr Kellner este organizat în două entități – PPF Real Estate, cu biroul la Praga, care se ocupă de activele din anumite piețe din Europa – Cehia, Germania, Olanda, Marea Britanie și Ucraina, respectiv PPF Real Estate Rusia – destinat exclusiv pieței rusești.

PPF Real Estate Holding BV și gigantul american al investițiilor imobiliare Hines, cu active de 89,1 mld. Dolari sub administrare, au cumpărat în iulie 2015 două imobile de birouri din cadrul proiectului Metropolis din Moscova, cu o suprafață închiriabilă de 56.000 metri pătrați de birouri de clasa A.

Metropolis Center din București dispune de birouri de clasa A și 5.500 de metri pătrați de birouri B+, respectiv spații de retail. Spațiul alocat pe nivel este de 19.000 metri pătrați, conform datelor făcute publice de către Soravia.

Printre chiriașii proiectului se află Mega Image, BERD, casa de avocatură DLA Piper, biroul local al firmei de brokeraj și investment banking Wood & Co, Parexel, biroul local al producătorului de medicamente Bohringer Ingelheim, Citroen sau ING Bank. Investiția pentru construirea proiectului Metropolis Center, ridicat pe locul unei vechi tipografii, a fost de aproximativ 38 mil. Euro. Proiectul, finalizat în 2010, dispune de un spațiu util de 19.000 de metri pătrați, iar volumul total al proiectului este de 54 mil. Euro, conform datelor prezentate de către Soravia.

În octombrie 2009, proiectul devenea operațional cu un stoc de aproape 11.000 de metri pătrați de birouri clasa A și 2.000 de metri pătrați cu destinație de retail. Ulterior, din mai 2014, au fost livrați încă 5.500 de metri pătrați de birouri clasa B+. În cadrul Metropolis Center funcționează și un apart – hotel, operat de compania austriacă Starlight Suiten.

Compania austriacă fondată de frații Erwin și Hanno Soravia  a raportat pentru 2015 venituri anuale de 200 mil. Euro și proiecte de 1,2 mld. Euro în curs de dezvoltare. În România, compania austriacă a început operațiunile în 1999. În afara Metropolis, mai are în portofoliul local și proiectele Ștefănești Shopping Center, respectiv proiectele de birouri Casa Moșilor și Smart Office din București.

Soravia Management, subsidiara locală a grupului austriac, este constituitor terț în cadrul unui contract de credit de până la 55 mil. Euro acordat de către banca rusească VTB Bank în luna februarie a acestui an către mai multe subsidiare din regiune ale Soravia.

PPF Holding este un investitor care cunoaște piața românească. Este proprietarul distribuției de gaze locale Gaz Sud și a cumpărat în 2013 Petrom Distribuție Gaze de la Petrom.

De asemenea, PPF a investit în 2007 în lanțul hotelier Continental, condus de Radu Enache, de unde a făcut exit în 2011 prin vânzarea unei participații de 30% din companie către GED Capital.

De asemenea, PPF a fost activ pe piața asigurărilor indirect prin intermediul Generali. În 2015, PPF și-a făcut exitul din GPH, prin vânzarea ultimei participații deținute, de 24% din companie pentru 1,245 mld. Euro.

Grupul ceh de investiții PPF a avut în România și PPF Home Credit IFN SA, radiată în octombrie 2015.

Grupul ceh de investiții PPF, fondat în 1991, are active sub administrare de peste 21,6 mld. euro în Europa, Rusia, SUA și Asia. PPF Group NV a realizat un profit net de 352 mil. euro la venituri de 6,29 mld. euro, conform datelor făcute publice de către companie.

Acționarul majoritar este Petr Kellner, 52 de ani, a cărui avere este cotată de către Forbes la 11,4 mld. dolari.

Pe piața imobiliară locală, cea mai mare tranzacție de până acum a fost achiziția unui proiect de retail din Sibiu de către fondul sud – african de investiții NEPI în cadrul unei tranzacții de 100 mil. euro.

Fondul de investiții elen Global Finance a încasat la exitul din TotalSoft de aproximativ 2,5 ori banii investiți

Fondul de investiții elen Global Finance a încasat de aproximativ 2,5 ori banii investiți în afacerea TotalSoft în urma exitului realizat în luna septembrie, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Global Finance a vândut un pachet de 90,5% din acțiunile TotalSoft către compania turcă Logo Yazilim, care a plătit pentru pachetul integral de acțiuni 30,247 mil. Euro. TotalSoft a fost cumpărată la un multiplu de 8,6 x EBITDA raportat la rezultatul înregistrat în 2015, respectiv la aproximativ 7 x EBITDA față de rezultatul estimat pentru acest an.

Fondul elen a încasat astfel peste 27 mil. Euro la exit.

Global Finance a cumpărat în aprilie 2005 prin fondurile sale de investiții Global Romania and Bulgaria Growth Fund și Black Sea Fund un pachet de 88% din acțiunile companiei fondate de către Liviu Drăgan, valoarea tranzacției fiind estimată la circa 7,7 mil. Euro. Fondul elen a investit atunci aproximativ 3,5 – 4 mil. euro  din propriul capital, restul fiind acoperit dintr-o finanțare bancară.

În 2009, Global Finance a preluat cu fondul său de investiții South Eastern Europe Fund un pachet de 90,5% din TotalSoft.

Prețul plătit din capitalul propriu și tranzacția realizată în 2009 totalizează investiția de capital a administratorului elen de capital în cei nouă ani la un nivel de aproape 2,5 ori mai mic decât banii obținuți la exit.

Global Finance a mai realizat în acest an un exit important, prin vânzarea pachetului de control din afacerea Green Group către fondul de investiții Abris Capital. Global Finance și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au încasat circa 40 – 45 mil. Euro din vânzarea pachetelor de acțiuni, dublu față de banii investiți la intrarea în afacere în 2012. Atunci, Global Finance a investit prin intermediul SEEF 16,7 mil. Euro, iar BERD 6,8 mil. Euro.

Ambele tranzacții au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Compania turcească Logo a semnat pe 2 septembrie la București contractul de achiziție al pachetului de 100% din acțiunile TotalSoft pentru care a plătit 30,2 mil. Euro către fondul de investiții Global Finance, Liviu Drăgan (cu o participație de circa 10%) și Florin Manea (cu un pachet de peste 1%).

Clearwater și Allen & Overy au fost consultanții vânzătorului, iar Eversheds și Kolcuoglu au fost consultanții cumpărătorului.

Pe lista investitorilor care s-au arătat interesați de procesul de vânzare al TotalSoft s-au aflat investitori strategici precum Asseco din Polonia și Visma din Norvegia, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Visma este o companie norvegiană, prezentă și în România ca și Asseco, cu venituri anuale de circa 900 mil. Euro pe an și EBITDA de aproape 190 mil. Euro. Visma este controlată de către fondurile de investiții Cinven, HG Capital și KKR, fiecare cu un pachet de 31,3%.

Anul trecut, TotalSoft a înregistrat venituri de 21,3 mil. Euro, iar pentru primul semestru al acestui an a raportat venituri de 10,65 mil. Euro. Câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) au fost în primele șase luni ale anului de 1,97 mil. Euro.

Managerul elen de capital privat Global Finance și-a încheiat exiturile din portofoliul local, însă mai are de vândut portofoliul de proprietăți imobiliare în care a investit dintr-un fond separat.

În 2005, Global Finance a anunțat ridicarea unui fond specializat în investiții imobiliare în regiune cu un capital de circa 150 mil. euro, printre ai cărui investitori se numărau BERD și fondul austriac Immofinanz.

”Am făcut 12 investiții de capital (fără a include imobiliarele) pentru un ordin total de 100 milioane de euro. Primele (achiziții – n.r.), în anii ’90, au fost de un ordin între 2 și 4 milioane de dolari în timp ce cele mai recente sunt de ordinul 15 – 25 milioane de euro”,  declara în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Theodore Kiakidis, partener al Global Finance responsabil de investițiile din piața locală.

Printre primele investiții locale ale Global Finance s-au numărat în perioada 1996 – 1998 producătorul de coloranţi şi aditivi pentru mase plastice Romcolor 2000, producătorul de mobilă Neoset, afacerea cu înghețată Delta și fabrica de pâine Titan (prin intermediul Loulis Group).

Afacerea de asigurări Euroins (2008) și compania de reciclare a deșeurilor Green Group (2012) sunt ultimele investiții ale administratorului de capital elen, care este în faza de dezinvestire a portofoliului local.

Global Finance a evitat complet să mai facă investiții de capital în România din a doua jumătate a anului 2006 și până a trecut ceva timp după criză datorită mediului în care se mișcau prețurile, după cum explica Theodore Kiakidis strategia de investiții a managerului elen de capital privat.

Global Finance, care s-a concentrat pe investiții în Europa de Sud-Est, a avut în portofoliul său local de-a lungul timpului și alte companii precum producătorul de medicamente Sicomed (exitat în 2005, astăzi funcționează sub numele de Zentiva România), lanțul de magazine GSM Germanos (astăzi în portofoliul Telekom România), compania de telefonie mobilă Orange România (parte acum a grupului France Telecom), lanțul de magazine la Fourmi (Mega Image sub mandatul belgienilor de la Delhaize) și afacerile de IT TotalSoft și Axigen (participație vândută în 2011).

Fondat în 1991 la Atena, Global Finance are o listă care cuprinde 80 de investiții în 10 țări din regiune, cu o valoare totală a achizițiilor de peste 820 mil. euro.

Ultimul fond, ridicat în 2006, cu un capital de 350 mil. euro, este și cel mai mare din seria de opt fonduri ridicate de managerul grec de active în ultimii 24 de ani.

Compania – mamă a RCS & RDS va împrumuta 692 mil. euro, din care 375 mil. euro printr-o emisiune în obligațiuni garantate în euro, iar 317 mil. euro prin împrumut garantat în lei. Datoriile companiei de 659 mil. euro vor fi refinanțate prin scăderea dependenței de obligațiile de plată în euro și mutarea către finanțare în lei, monedă în care este cea mai mare parte a încasărilor firmei

Cable Communications Systems NV, compania – mamă a RCS & RDS, are în plan o emisiune de 375 mil. Euro și împrumuturi în valoare de 1,43 mld. Lei (317 mil. Euro), ambele operațiuni fiind garantate de către RCS & RDS, potrivit unui comunicat al agenției de rating Standard & Poor’s. Scopul tranzacțiilor este refinanțarea datoriei existente a companiei, care se ridică la 659 mil. Euro.

Agenția de rating Standard and Poor’s a evaluat atât Cable Communications Systems, cât și RCS & RDS, respectiv emisiunile de împrumut, cu același calificativ, B+.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, pe 8 august că RCS & RDS intenționează să emită în acest an obligațiuni în lei și în euro de minim 500 mil. Euro, tranzacție intermediată de un consorțiu format din JP Morgan, Deutsche Bank, Citi, ING, SocGen, UniCredit și Banca Transilvania.

Compania – mamă poate redeschide vechea emisiune de obligațiuni în euro din 2013 până la începutul lunii noiembrie pentru a se împrumuta mai ieftin.

Pe 3 octombrie, acționarii RCS & RDS au aprobat ridicarea plafonului pentru emisiunea de obligațiuni și a contractării de noi împrumuturi până la 800 mil. Euro, nivel în care se încadrează suma de 692 mil. Euro, care cuprinde emisiunea de titluri în euro de 375 mil. Euro, respectiv împrumutul de 1,43 mld. Lei (317 mil. Euro).

Planurile RCS & RDS ar fi ca o parte din datoriile companiei să fie înlocuite printr-o nouă emisiune de obligațiuni în lei, intermediată de către Banca Transilvania, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2013, compania – mamă a RCS & RDS a vândut obligațiuni în euro de 450 mil. Euro cu scadența în 2020 la o dobândă de 7,5% și ulterior a împrumutat alte 300 mil. Euro de la bănci.

Analiștii agenției internaționale de rating afirmă că prin propunerea de refinanțare, compania nu își va schimba nivelul datoriei, dar va scădea nivelul datoriei în euro de la 65% în prezent la 40% din totalul datoriei.

Cea mai mare parte a încasărilor RCS & RDS sunt în lei și forinți ungurești, ceea ce înseamnă că firma va fi mai puțin afectată la plata noii datorii de riscul ce derivă din cursul de schimb al valutelor.

Analiștii Standard & Poor’s se așteaptă ca performanța operațională a RCS & RDS să rămână solidă, iar marja de EBITDA să fie mai puternică în anii următori. Estimările agenției internaționale de evaluare sunt susținute de portofofoliul solid de clienți de telefonie mobilă și realizarea unui EBITDA pozitiv în 2016 într-un ritm mai rapid decât cel așteptat.

Cota de piață la abonații de telefonie mobilă a RCS & RDS a crescut de la 6% în 2014 la 11% în iunie 2016, iar venitul mediu per utilizator (ARPU) a avut o creștere solidă.

Agenția de evaluare internațională estimează că marja EBITDA pentru 2016 și 2017 va fi imediat sub 30%, în creștere față de 27% în 2015, dar nu la nivelul din 2014, de 35%, atins înainte ca firma să intre puternic pe piața de telefonie mobilă.

Pe piața telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%).

CCS prin RCS & RDS are un portofoliu de clienți de telefonie fixă, cu rate de creștere de 5 – 7% în România, respectiv de 10 – 13% în Ungaria, nivelul ARPU fiind neschimbat pe fondul presiunii pe tarife.

Peste 90% din veniturile CCS sunt generate în România și Ungaria. Compania mai are clienți în Spania și Italia.

Agenția de rating nu a luat în calcul o intrare a RCS & RDS pe piața telefoniei mobile din Ungaria, o astfel de mișcare ar aduce inițial o reducere a profitabilității și ar avea un impact negativ asupra fluxului de lichidități, așa cum s-a întâmplat în România.

Evaluarea profilului de risc financiar al CCS este constrâns de către generarea slabă de flux de numerar liber din activitatea operațională. Acest indicator este așteptat să se îmbunătățească în anii următori odată cu creșterea EBITDA și a costurilor mai mici de împrumut. Compania are un program de investiții încă mare.

Această slăbiciune este parțial acoperită de gradul mai mic de îndatorare al CCS comparativ cu cei mai mulți operatori de cablu din Europa, notează Standard and Poor’s.

Agenția de rating ia în calcul ca în următorul an să îmbunătățească calificativul companiei cu o treaptă dacă raporturile de credit se vor întări, iar refinanțarea va avea loc în linie cu estimările Standard and Poor’s.

“Am putea ridica ratingul dacă nivelul fluxului de numerar liber din activități operaționale raportat la datorii se îmbunătățește la 5%, în timp ce nivelul datoriei rămâne între 3x și 3,5x, iar proporția datoriei denominate în euro scade până la circa 40%. Am putea revizui perspectiva la stabilă dacă nivelul fluxului de numerar liber din activități operaționale nu este sustenabil peste 5% în timp. Acest lucru ar putea fi cauzat de un nivel al programului de investiții mai mare decât nivelul așteptat. De asemenea, puțin probabil, am putea de asemenea revizui perspectiva la stabile dacă veniturile sau EBITDA ale CCS nu vor crește așa cum ne așteptăm, dacă datoriile depășesc nivelul de 3,5x sau dacă scad lichiditatea companiei”, explică analiștii Standard and Poor’s.

Zoltan Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

 

Covalact are fabrici la Sfântu Gheorghe și Miercurea Ciuc. Sursă foto: Covalact.

După preluarea Albalact, Lactalis și-a exprimat interesul pentru achiziția Covalact. Fondul de investiții SigmaBleyzer a mai purtat discuții pentru tranzacția de exit din România și cu alți investitori strategici

Grupul francez Lactalis și-a exprimat interesul pentru achiziția Covalact, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Grupul francez a finalizat în urmă cu circa trei săptămâni oferta publică de preluare a Albalact, iar apetitul său de achiziții nu se oprește aici în cadrul strategiei sale de a-și consolida poziția de lider pe piața de lactate.

De cealaltă parte, fondul de investiții SigmaBleyzer are în portofoliu din 2007 afacerea Covalact, din care ca orice investitor de capital privat trebuie la un moment dat să își facă exitul. În acest context, fondul de investiții SigmaBleyzer a purtat în ultimul an discuții cu investitori pentrru vânzarea Covalact.

Grupul german Müller a negociat în cursul acestui an achiziția Covalact, pentru care a înaintat o ofertă, însă discuțiile cu SigmaBleyzer nu au putut fi finalizate din cauza prețului oferit, susțin surse din piață.

Dealtfel, discuțiile din acest an dintre SigmaBleyzer pentru vânzarea Covalact către un investitor strategic internațional au avut loc în timp ce Lactalis era ocupat cu tranzacția de preluare a Albalact.

Reprezentanții părților nu au putut fi contactate până la momentul publicării acestui articol pentru comentarii pe marginea negocierilor de vânzare a Covalact.

Grupul francez a finalizat pe 15 septembrie preluarea unui pachet de 94,8% din Albalact pe bursa de la București în cadrul unei tranzacții în valoare de 73 mil. Euro. Principalii vânzători ai Albalact au fost familia lui Raul Ciurtin care a încasat 35 mil. Euro de pe urma exitului, în timp ce fondul de investiții RC2, condus de Ion Florescu, a primit în conturi 19,5 mil. Euro din vânzarea unui pachet de 25,4% din companie.

SigmaBleyzer a mai avut discuții pentru exitul din Covalact, însă nu are o presiune de timp ca și alte fonduri de investiții care, de regulă, investesc în medie 3 – 5 ani, iar apoi își vând participațiile. Însă având în vedere că SigmaBleyzer are pe masă ofertă de achiziție, fondul ar putea în orice moment să anunțe numele cumpărătorului Covalact.

În iunie 2007, pachetul majoritar de acțiuni al Covalact a fost preluat de către fondul de investiții Southeast European Fund IV, administrat de către SigmaBleyzer. În aprilie 2008 Primulact și Lactate Harghita au fost cumpărate de către Covalact. De la achiziție şi până în prezent SigmaBleyzer a investit aproape 7 mil. Euro, conform ultimelor informații disponibile pe site-ul Covalact.

Covalact SA a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 44,9 mil. Euro și un profit net de 1,3 mil. Euro la 357 de angajați. Compania operează două fabrici, la Sfântul Gheorghe și Miercurea Ciuc.

Covalact avea anul trecut o cotă de piață valorică de 4,8%, ocupând poziția a cincea pe piață, potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piață Nielsen, citat pe 14 octombrie 2015 de către Cornel Dănilă, director general al companiei.

SigmaBleyzer este un manager de capital privat, fondat în 1994 de către un grup de oameni de afaceri născuți în Ucraina, respectiv în spațiul fostei Uniuni Sovietice. SigmaBleyzer are sub administrare active de circa 1 mld. dolari, iar investițiile sale au vizat în special piețele din Est, precum Ucraina, România și Kazahstan, dar și statul american Texas.

Fondul investește, de regulă, între 25 și 50 mil. dolari într-un tichet de tranzacție pentru obținerea unei poziții de control într-o companie din Europa de Est. Operațiunile locale sunt conduse de către Radu Bugică, country manager SigmaBleyzer. În afara Covalact, SigmaBleyzer mai are în portofoliu afaceri în Ucraina – AgroGeneration (agricultură), Volia Limited (telecomunicații), Poltava Confectionary (industria produselor alimentare și a băuturilor) și Cosmo (retail).

Pe piața de lactate estimată undeva în jurul a 800 mil. Euro pe an, achiziția Albalact de către Lactalis duce grupul francez într-o poziție de lider de sector. Printre investitorii strategici de pe acest segment important de consum se află grupul francez Danone, grupul german Müller, grupul olandez Campina sau grecii de la Olympus.

Pe piața laptelui de consum, principalii jucători sunt Albalact, Covalact, Danone, Friesland, Prodlacta și LaDorna (Lactalis). Pe segmentul produselor proaspete, concurează Albalact, Covalact, Danone, Friesland și Simultan, iar pe piața de unt Covalact, Albalact, Friesland și Macromex.

După achiziția Albalact, impactul cel mai puternic se simte pe piața laptelui de consum, unde cota de piață a Lactalis trece de 20%, potrivit deciziei Consiliului Concurenței prin care a fost aprobată achiziția Albalact de către compania franceză.

Lactalis a cumpărat în 2008 afacerea LaDorna de la omul de afaceri Jean Valvis într-o tranzacție de 80 – 100 mil. Euro.

Grupul francez, înființat în 1933, este controlat de către familia fondatorului Besnier și a avut în 2015 o cifră de afaceri globală de 17 mld. Euro.

Ținta Profi este să ajungă la 500 de magazine până la finele acestui an. Sursă foto : Profi.

Fondurile de investiții domină lista scurtă a investitorilor selectați pentru achiziția Profi: Mid Europa, KKR și fondul Pamplona Capital al unui miliardar de origine rusă, printre numele așteptate să ajungă în faza finală a tranzacției de exit a Enterprise Investors

Fondurile de investiții Mid Europa Partners, KKR și Pamplona Capital au fost selectate pe lista scurtă a investitorilor care continuă cursa pentru achiziția lanțului de magazine Profi, după depunerea ofertelor neangajante în urmă cu o săptămână, susțin surse din piață.

De asemenea, unele surse mai susțin că pe listă se mai află și fondul de investiții BC Partners. Acestea adaugă că ar putea avansa în proces și alți investitori, în funcție de strategia de vânzare stabilită.

Investitorii selectați pe lista scurtă va trebui să-și pregătească echipele pentru a intra în faza de due dilligence (analiză financiară) în vederea pregătirii ofertelor angajante. După depunerea ofertelor angajante, Enterprise Investors va putea selecta viitorul cumpărător al Profi.

Tranzacția de vânzare a Profi de către fondul de investiții Enterprise Investors, cotată de surse din piață în jurul a 300 – 350 mil. Euro, a atras atenția la început mai multor investitori de talie globală, printre care și CVC Capital Partners, dar unii dintre aceștia au decis să nu depună o ofertă neangajantă. Banca americană Citi se ocupă de vânzarea Profi, tranzacție în care cumpărătorul ar putea opta pentru contractarea unei finanțări de achiziție de tip staple finance de la un consorțiu de bănci.

Pe lista investitorilor care au depus oferte neangajante, dar care nu au fost selectați pentru faza următoare se află grupul lituanian VP, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Fondul de investiții Mid Europa are avantajul unei cunoașteri mai bune a pieței locale, după achiziția rețelei de servicii medicale Regina Maria în urmă cu un an în cadrul celei mai mari tranzacții din istoria pieței de profil, estimată în jurul a 130 mil. Euro.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, de unde este în curs de exit.

Zabka concurează pe piața din Polonia cu Biedronka a portughezilor de la Jeronimo Martins. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este o tranzacție estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro, adică în jurul unui multiplu de 13 EBITDA raportat la rezultatul obținut în anul anterior vânzării.

Fondul american de investiții KKR este un investitor care a intrat recent în piața Europei de Sud – Est și până acum tranzacțiile din piața românească nu au suscitat suficient interes până la vânzarea Profi.

KKR are sub administrare active de 131 mld. Dolari. În 2013, KKR a cumpărat cea mai mare companie de cablu din Serbia, SBB, într-o tranzacție de peste 1 mld. Euro.

Pamplona Capital a fost fondat în 2005 și a strâns până acum cinci fonduri de investiții cu un capital total de peste 7 mld. Euro. Fondul IV, strâns în 2014, are o capitalizare de 3 mld. Euro.

Fondatorul Pamplona Capital este miliardarul născut la Moscova în urmă cu 57 de ani, Alexander Knaster. Evreu de origine rusă, Knaster a emigrat în SUA la 16 ani. Apoi, acesta și-a luat o diplomă în matematică și inginerie electrică, iar apoi a făcut un MBA (master în administrarea afacerilor) la universitatea americană Harvard. În 1995, s-a întors în Rusia, iar trei ani mai tâziu a acceptat oferta miliardarului rus Mikhail Fridman pentru a prelua postul de director general al gigantului financiar rusesc Alpha Group. În 2004, a pus bazele Pamplona Capital, în spatele căruia se află din nou puternicul grup rusesc Alpha, controlat de oligarhi ruși. În 2013, Pamplona admnistra active de 6,5 mld. Dolari, din care 2 mld. Dolari aparțineau Alpha Group.

Acum, Pamplona Capital Management are sub administrare active de peste 10 mld. Dolari. Revista americană Forbes a scris că în 2013 Knaster a făcut 600 mil. Dolari când Alpha Group și-a vândut participația în TNK BP pentru 28 mld. Dolari. Averea lui Alexander Knaster era estimată de către Forbes în 2014 la 2,1 mld. Dolari.

Alpha Group este un conglomerat privat rusesc, fondat în 1989, în spatele căruia se află un grup de oligarhi în frunte cu Mikhail Fridman (avere estimată de Forbes la 15,3 mld. Dolari), German Khan (avere estimată la 9,9 mld. Dolari) și Alexei Kuzmichev (avere estimată la 7,7 mld. Dolari). Una dintre companiile aflate în portofoliul conglomeratului rusesc Alpha Group este X5 Retail, care operează un lanț de circa 7.936 de supermarketuri în Rusia și cu venituri anuale de peste 13 mld. Dolari.

BC Partners, un alt nume care s-a interesat de achiziția Profi, are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Vânzarea Profi este una dintre tranzacțiile – vedetă ale regiunii pentru fondurile de investiții mari. În acest moment, alte tranzacții importante sunt în derulare în regiune – vânzarea lanțului Zabka în Polonia, a afacerii de comerț online Allegro din Polonia sau cea a pachetului de fabrici de bere SAB Miller din Europa de Est de către AB Inbev.

Profi este rețeaua de supermarketuri cu cel mai agresiv ritm de extindere în teritoriu, având ca țintă să ajungă la 500 de unități până la finele acestui an.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organică a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

Sindicatul format din Raiffeisen și Wood se ocupă de listarea Medlife pe bursa de la București. Avocații Clifford Chance Badea lucrează de partea intermediarului, Schoenherr de partea Medlife, fondul de investiții V4C cu avocații NNDKP, iar IFC cu avocații Leroy & Asociații

Raiffeisen și firma de brokeraj & investment banking Wood fac parte din consorțiul de intermediere pentru listarea unui pachet minoritar de acțiuni Medlife pe bursa de la București, tranzacție așteptată să aibă loc în perioada imediat următoare. De asemenea, casa de avocatură Clifford Chance Badea asigură consultanța juridică a intermediarului, în timp ce Medlife lucrează cu avocații Schoenherr la tranzacție, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacție MIRSANU.RO.

Listarea Medlife pe BVB este o tranzacție structurată în jurul pachetului de 36,25% deținut de către fondul de investiții Value4Capital, care încearcă de mai bine de un an să-și facă exitul. Value4Capital este asistat de către avocații NNDKP.

De asemenea, celălalt acționar minoritar – International Finance Corporation (IFC) este asistat de către firma de avocatură Leroy & Asociații.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 2 octombrie despre tranzacția de listare a unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București pregătită de către Medlife.

Oficialii companiei au vorbit și în anii anteriori despre ipoteza listării pe bursă, însă de această dată se află într-o fază avansată.

Medlife a studiat mai multe structuri de tranzacție cu fonduri de investiții precum Pinebridge, iar ulterior varianta atragerii în acționariat a grupului lui Ion Țiriac, care caută plasamente profitabile pentru lichiditățile obținute în urma tranzacției de vânzare a pachetului minoritar de 45% din UniCredit Bank către banca – mamă.

Medlife are pe masă și varianta unei tranzacții în care BERD și fondul de investiții Mezzanine Management doresc preluarea unei participații minoritare în Medlife.

BERD și-a arătat apetitul pentru a investi în afacerea Medlife astfel că listarea pe bursă oferă o altă ocazie ca investitorul instituțional să devină acționar minoritar în compania cu poziție de lider în piața serviciilor medicale private.

Tranzacția de exit a fondului V4C din MedLife este una de calibru. În toamna anului trecut, fondul de investiții Mid Europa Partners a preluat 100% din acțiunile rețelei Regina Maria, într-o tranzacție de circa 145 mil.Euro.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.Euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation (IFC) și V4C.

Compania MedLife este angrenată într-o cursă de consolidare a sectorului de profil, alături de alți jucători precum Regina Maria, dar și Medicover sau Affidea.

La sfârșitul lunii septembrie, rețeaua Medlife s-a extins cu o hyperclinică la Ploiești, investiție de 0,7 mil. Euro. Potrivit reprezentanților Medlife, compania a anunțat suplimentarea bugetului de investiții cu un credit de 20 mil. Euro, astfel încât valoarea totală a bugetului de investiții se va ridica la 76 de mil. Euro.

MedLife a raportat pentru primul trimestru al anului 2016, o cifră de afaceri cumulată în valoare de 27,6 mil. Euro. Pentru întregul an, compania estimează o cifră de afaceri cumulată la nivel de grup în valoare de 117 mil. Euro, creștere organică, iar în funcție de concretizarea tranzacțiilor aflate în derulare, susține că ar putea atinge pragul de 130 până la 150 mil. Euro.

Medlife este o afacere controlată de familia fondatoarei afacerii, medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, care are un pachet de 51% din acțiuni, restul fiind în posesia unor investitori financiari internaționali – fondul de investiții Value4Capital (36,25%), respectiv International Finance Corporation cu un pachet de 12,75%.

Medlife a apăsat puternic în acest an pedala împrumuturilor pentru a-și putea finanța planurile de creștere organică, dar mai ales pentru a avea bani pentru campania de achiziții care să-i consolideze poziția de lider în sectorul de profil.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 mil. Euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen.

Ultima achiziție a Medlife a fost anunțată în luna august, când a fost semnat contractul de cumpărare a unui pachet de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri, vânzătorii în această ultimă tranzacție fiind Carmen Bichiș, fost președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu 33%, Ileana Agalopol, fost comisar CNVM, tot cu o deținere de 33%, respectiv Maria Pop, directorul general al companiei, care a vândut un pachet de 24% și a rămas acționar în companie cu 10%.

Centrul Medical Panduri este a 11-a achiziție în istoria de 20 de ani a Medlife.

Compania a cumpărat în 2010 Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov, apoi au urmat și alte achiziții precum grupul Genesys Medical Clinic din Arad (2011), două laboratoare la Iași și la Constanța (2014), centrul medical SAMA si Ultratest din Craiova, banca de celule stem Stem Cells Bank din Timișoara, Prima Medical din Craiova (în 2015), rețeaua de laboratoare Diamed Center și clinicile stomatologice Dent Estet (în 2016).

BCR și IFC s-au poziționat ca principalii finanțatori de-a lungul timpului pentru Medlife.
MedLife a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 mil. Euro.

Compania MedLife își desfășoară activitatea în 17 hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași, Ploiești și Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 spitale în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, trei maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 32 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 14 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, cu Medicover și Sanador.

radu-octavian-main

Octavian Radu: La finalizarea tranzacției de la Postmaster și Total Post, voi prelua un pachet de 63% din cele două companii, iar celălalt acționar important în firme va fi Petcu. Prețul de achiziție de la Austrian Post îl plătesc din propriul cash. Firmele de avocatură Baker & McKenzie și NNDKP lucrează cu Austrian Post la vânzarea Postmaster, iar Octavian Radu cu avocații PeliFilip

Antreprenorul Octavian Radu va prelua la finalizarea tranzacției pentru Postmaster și Total Post un pachet de 63% din acțiunile ambelor companii, în timp ce celălalt acționar important în ambele firme va deveni Cristinel Petcu, conform unui interviu acordat jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO de către omul de afaceri.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 5 octombrie că Austrian Post a semnat în septembrie tranzacția de vânzare a Postmaster către un investitor privat, făcându-și astfel exitul din România după cinci ani de la intrarea pe piață.

“Pe 22 septembrie, am semnat la Viena contractul de achiziție pentru 100% din acțiunile Postmaster. Prețul pentru această achiziție îl plătesc din propriul cash. Nu am apelat la bănci pentru contractarea unui credit în vederea finanțării achiziției. A trebuit să intru pentru această achiziție inclusiv în banii alocați pentru studiile copilului meu. Am avut nevoie de semnătura soției și îi mulțumesc pentru încrederea pe care mi-a arătat-o”, a explicat Octavian Radu.

Acesta deține deja un pachet de 7% din acțiunile Total Post, afacere al cărei acționar majoritar este acum Cristinel Petcu.

“În final, urmează să preiau un pachet de 63% din acțiunile Postmaster și TotalPost ca urmare a unui acord de schimb de acțiuni (share exchange agreement) încheiat cu Petcu, care va fi celălalt acționar important în ambele firme”, afirmă Octavian Radu.

Acesta nu a spus care va fi prețul plătit către Austrian Post pentru pachetul de 100% din acțiunile Postmaster. “Am preluat și datoria Austrian Post, care nu este mare. Despre prețul de achiziție, pot să spun că mă aștept să îl recuperez din EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.) în următorii doi ani, doi ani și jumătate”, precizează omul de afaceri. „Cumpăr această afacere pe proiecție de EBITDA”, adaugă acesta, în contextul în care compania înregistrează pierderi, iar după achiziție vor putea fi eliminate o serie de costuri care se dublează.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează la 3 – 4 mil. Euro prețul de achiziție al Postmaster.

“Austrian Post lucrează în tranzacție cu firma de avocatură Baker & McKenzie, iar pentru asistența locală cu NNDKP. Noi avem de partea noastră în tranzacție firma de avocatură PeliFilip”, a mai spus omul de afaceri.

Octavian Radu afirmă că în acest an a apărut oportunitatea achiziției Postmaster. Prin luna februarie, cei de la Austrian Post l-au întrebat dacă este interesat de a prelua afacerea lor din România, dar că apariția ulterior a încă unui competitor a scumpit achiziția Postmaster.

În cursa pentru achiziția Postmaster de la Austrian Post s-a aflat și fostul acționar al companiei, Mihai Preoțescu, susțin surse din piață.

Mihai Preoțescu nu a putut fi contactat până la momentul publicării acestui articol.

Austrian Post a cumpărat în 2011 un pachet de 26% din acțiunile Postmaster, iar în 2012 a preluat și restul acțiunilor de la Radu Potolea (44,4% din acțiuni), Mihai Preoțescu (14,8%) si Mihai Bălaj (14,8%). Austrian Post a plătit aproximativ 15 mil. Euro în cele două tranzacții pentru preluarea pachetului integral de acțiuni al Postmaster, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Omul de afaceri se gândește ca, după finalizarea tranzacției cu Austrian Post, să își refinanțeze achiziția printr-un împrumut bancar.

“Avem câteva idei ce vom face după achiziție, dar așteptăm mai întâi finalizarea tranzacției. Dosarul va fi luna viitoare la Consiliul Concurenței”, explică Octavian Radu.

Scopul preluării Postmaster și TotalPost este acela de a construi un jucător cu o cotă de piață de 25 – 30% pe segmentul plicurilor, unde principalii concurenți sunt Poșta Română, Fan Courier sau Urgent Cargus.

“Cele două firme, Postmaster și TotalPost, au împreună afaceri de 15 mil. Euro ceea ce înseamnă o cotă de piață după valoare de circa 15%, respectiv 20% după volumul plicurilor adresate”, estimează Octavian Radu, care vede piața plicurilor la circa 100 mil. Euro pe an.

Postmaster și TotalPost au împreună circa 1.500 de poștași, însă personalul total al celor două firme se apropie de 2.000 de oameni, mai spune acesta.

În opinia lui Octavian Radu, mișcările de consolidare oferă masa critică necesară pentru o afacere profitabilă pe piața de profil.

“Cu cât ești mai mare, cu atât mai mulți bani rămân la tine”, rezumă omul de afaceri.

“Este o afacere cash out (banii ies din companie – n.r.) la finele anului. O marjă normală în acest tip de afacere ar fi în jurul a 10% pe an”, este de părere Octavian Radu.

Potrivit acestuia, în România, se plătesc multipli mici la evaluare față de alte piețe, printre motivele invocate fiind riscul de piață, de țară, deși ritmul de creștere pe piața locală este mai mare decât în alte piețe mai mature.

“România este o piață de multiplu de circa 8 EBITDA”, spune unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori, care adaugă că o evaluare a unei companii ține însă de mai mulți factori.

Octavian Radu, 55 de ani, a fondat de-a lungul timpului afaceri precum RTC, TCE, Diverta sau Debenhams. Printre exiturile realizate de acesta se numără vânzarea Best Distribution către CD – Media (Grecia) în 2005, vânzarea ProCa în 2008 către RHS Company sau vânzarea RTC Proffice Experience în 2011 către fondul de investiții suedez Oresa Ventures.

Octavian Radu este membru în Consiliul de administrație al SIF Moldova.

Sursă foto: Austrian Post.

Austrian Post a semnat tranzacția de exit din România la cinci ani de la intrarea pe piață. Austriecii au vândut afacerea Postmaster către un investitor privat

Austrian Post, operator poștal controlat de statul austriac, a semnat luna trecută contractul de vânzare a 100% din acțiunile Postmaster către un investitor privat, potrivit companiei austriece.

Părțile au convenit să mențină confidențial prețul de vânzare al companiei Postmaster. Închiderea formală a tranzacției este așteptată să aibă loc până la finele anului.

Reprezentanții Austrian Post nu au dat până la momentul publicării acestui articol mai multe detalii despre tranzacție.

Afacerea Postmaster a fost înființată în anul 2007 și a fost apoi cumpărată treptat în perioada 2011 – 2012 de către Austrian Post, care astfel a intrat pe piața serviciilor poștale din România.

Austrian Post a cumpărat în octombrie 2011 un pachet de 26% din acțiunile Postmaster de la Mihai Preoțescu, pachetul majoritar rămânând în posesia a trei acționari – Radu Potolea (44,4% din acțiuni), Mihai Preoțescu (14,8%) si Mihai Bălaj (14,8%). Pe 1 noiembrie 2012, compania austriacă și-a exercitat opțiunea de a cumpăra restul de 74% din acțiunile Postmaster pentru un preț de 11,8 mil. Euro, conform raportului anual al Austrian Post din 2012.

Postamaster a raportat pentru 2012 o cifră de afaceri de 10,3 mil. Euro și un profit net de 1,9 mil. Euro la un număr de 1.302 de angajați

În mandatul Austrian Post, afacerile Postmaster au trecut pe un trend de scădere, iar profitul a dispărut din bilanțul companiei. În 2014 și 2015, Postamaster a raportat pierderi, în ciuda reducerii personalului.

Ultimul bilanț anual indică pierderi de 0,4 mil. Euro la o cifră de afaceri de 7,7 mil. Euro la un număr de 755 de angajați.

Piața serviciilor poștale din România este însă pe un trend ascendent, înregistrând anul trecut o creștere de 4,4% în valoare până la 2,4 mld. Lei (550 mil. Euro).

Peste 85% din bani au intrat în conturile primilor zece jucători, categorie în care intră Poșta Română, una dintre ultimele companii mari aflate în portofoliul statului, precum și companii private precum DHL, Urgent Cargus (aflat în portofoliul fondului de investiții Abris Capital), TNT România, Atlassib, Dynamic Parcel Distribution (DPD), GLS, Fan Courier, Nemo Prod Com Impex și UPS România, potrivit raportului pentru 2015 al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).

Poziția Postmaster SRL pe piața de profil este în topul primilor zece jucători după traficul de trimiteri poștale.

Din cei 36.795 de angajați în sectorul serviciilor poștale din România, Poșta Română este de departe cel mai mare angajator cu 26.279 de oameni, adică 72% din numărul total de poștași, iar companiile private totalizează 10.011 oameni, arată raportul ANCOM.

La finele anului trecut, 386 de companii aveau statut de furnizori autorizați de servicii poștale, din care numai 236 de firme au prestat serviciile pentru care au fost autorizate.

Poșta Română a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 243 mil. Euro și pierderi de 7,4 mil. Euro, potrivit bilanțului depus la Finanțe. Statul și oficialii companiei au anunțat intenția de a lista acțiunile Poștei Române pe bursa de la București în 2017, după eșuarea procesului de privatizare la care a participat anul trecut compania belgiană bpost.

Austrian Post, al cărei acționar principal este statul austriac, este listată pe bursa de la Viena, unde are o valoare de piață de 2,18 mld. Euro.

Pentru anul 2015, Austrian Post a raportat venituri de 2,4 mld. Euro și un profit de 142 mil. Euro la un număr de 23.476 de angajați. Compania a raportat pentru anul trecut câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 302,7 mil. Euro.

Veniturile Austrian Post provin în proporție de 73% din Austria, la care se adaugă Germania cu o pondere de 22%. Europa de Est și de Sud – Est a contribuit în 2015 cu numai 4,8% la venituri, deși compania are operațiuni în Polonia, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bosnia, Muntenegru, Bulgaria și Turcia.

Exitul Austrian Post din România se înscrie într-o serie de tranzacții în care și alte grupuri austriece și-au vândut afacerile locale în ultimii ani precum Volksbank (sectorul bancar), Baumax (bricolaj) sau Billa (marca de origine austriacă a grupului german de retail Rewe). În ansamblu însă, capitalul austriac deține o poziție strategică în economia României prin controlul pe care îl are asupra unor campioni locali sectoriali – OMV Petrom (petrol și gaze), BCR, Raiffeisen (bănci), Vienna Insurance Group, Grawe (asigurări), Kronospan (lemn), Holzindustrie Schweighofer sau Wienerberger (producție de cărămizi).

Ana Dumitrache, Country Head al CTP România

Bancherul BCR din spatele refinanțării achizițiilor CTP trece de cealaltă parte a mesei și se va ocupa de finanțările companiei imobiliare. Ana Dumitrache va avea pe mână portofoliul local de 250 mil. euro al liderului pieței de spații industriale

Ana Dumitrache, șef al departamentului de finanțări imobiliare din BCR, va împărți de la 7 noiembrie atribuțiile de coordonare a operațiunilor locale ale companiei imobiliare CTP cu șeful acestui grup, olandezul Remon Vos.

Din poziția sa în cadrul BCR, Ana Dumitrache este unul dintre cei mai puternici bancheri locali pe piața finanțărilor imobiliare, printre clienții băncii numărându-se jucători precum AFI, fondul de investiții Globalworth sau chiar CTP. Astfel, în urmă cu un an, BCR a refinanțat cu 56,1 mil. Euro achizițiile realizate de CTP pe piața locală. Acum, Ana Dumitrache va trece de cealaltă parte a mesei și va avea printre responsabilități finanțarea operațiunilor locale ale companiei, precum și dezvoltarea afacerilor, respectiv contabilitate.

Ana Dumitrache lucrează în BCR din 2009, iar în perioada 2005 – 2008 a fost director adjunct al diviziei de real estate din Volksbank România (bancă preluată în 2015 de către Banca Transilvania). Are o diplomă în jurnalism a Universității din București și are un MBA (master în administrarea afacerilor) cu specializarea Finanțe a Universității din Seattle (SUA).

În vara anului 2015, CTP a contractat un credit de 56,1 mil. Euro și încă aproape 1 mil. Euro pentru plata TVA, banii mergând pentru refinanțarea achizițiilor parcului logistic Cefin Arad (unde a fost rambursat un credit de 13 mil. Euro), a parcului Deva Logistic Center pentru aproape 2,5 mil. Euro, a parcului logistic ProLogis pentru circa 33 mil. Euro, respectiv a unui parc logistic la Turda unde împrumutul a fost de 1,4 mil. Euro.

Valoarea împrumuturilor contractate și a dobânzilor aferente ale CTP în România a crescut de la zero în 2014 la 110,97 mil. Euro în 2015.

Băncile cu expunere pe proiectele locale ale CTP sunt BCR (cu credite pe companiile CTPark Beta SRL, CT Park Bucharest West I SRL, Deva Logistic Center SA), BRD (cu expunere pe firmele  CTPark Bucharest SRL și H.E.E. (Mercury) Proprietăți SRL) și Raiffeisen Bank SA (cu CTP Park Alpha SRL, unde expunerea este de circa 21 mil. Euro).

După șapte ani de prezență pe piață, CTP a trecut în anul 2015 la o campanie de achiziții de parcuri logistice în țară devenind astfel cel mai puternic jucător pe acest segment, cu investiții curente evaluate la circa 250 mil. Euro.

CTP dezvoltă proiecte industriale de clasa A în București și în orașele mari din țară, ținta companiei fiind să ajungă la un portofoliu local de suprafață închiriabilă de 1 milion metri pătrați în 2018. CTP are parcuri logistice în vecinătatea autostrăzii București – Pitești, dar a lansat proiecte importante și la Sibiu și Cluj – Napoca.

Piața imobiliară locală a devenit un motor de tranzacții pe segmentul de fuziuni și achiziții în contextul în care randamentele locale au atras atenția mai multor fonduri de investiții inclusiv a Blackstone sau Texas Pacific Group, care au venit aici să investească prin platforme regionale. În 2015, poziția de cumpărător de serviciu pe segmentul de spații comerciale a revenit fondului sud-african NEPI, pe segmentul imobilelor de birouri fondului de investiții Globalworth, condus de grecul Ioannis Papalekas, iar pe segmentul spațiilor industriale celor de la CTP.

MedLife pregătește listarea unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București

MedLife, lider pe piața serviciilor medicale private, pregătește listarea unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția ar putea avea loc până la finele acestui an. Listarea MedLife ar permite realizarea unui exit pentru fondul de investiții Value4Capital (V4C), care încearcă de mai bine de un an vânzarea pachetului de 36,25 % din companie.

Acționarii MedLife au analizat mai multe structuri de tranzacție.

Discuțiile avute însă în ultimul an cu investitori precum fondul de investiții PineBridge și Țiriac Holdings au eșuat.

În acest an, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a exprimat interesul de a prelua un pachet de acțiuni la MedLife, în contextul unui exit al fondului de investiții Value4Capital din afacere.

Astfel, MedLife are pe masă și varianta unei tranzacții de preluare a unui pachet minoritar de către BERD împreună cu un fond de investiții.

Reprezentanții MedLife nu au făcut niciun comentariu pe subiectul listării până la publicarea acestui articol.

Ipoteza listării MedLife pe bursă a fost lansată de către reprezentanții companiei și în anii anteriori.

Tranzacția de exit a fondului V4C din MedLife este una de calibru. În toamna anului trecut, fondul de investiții Mid Europa Partners a preluat 100% din acțiunile rețelei Regina Maria, într-o tranzacție de circa 145 mil.Euro.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.Euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation (IFC) și V4C.

Compania MedLife este angrenată într-o cursă de consolidare a sectorului de profil, alături de alți jucători precum Regina Maria, dar și Medicover sau Affidea.

La sfârșitul lunii septembrie, rețeaua Medlife s-a extins cu o hyperclinică la Ploiești, investiție de 0,7 mil. Euro. Potrivit reprezentanților Medlife, compania a anunțat suplimentarea bugetului de investiții cu un credit de 20 mil. Euro, astfel încât valoarea totală a bugetului de investiții se va ridica la 76 de mil. Euro.

MedLife a raportat pentru primul trimestru al anului 2016, o cifră de afaceri cumulată în valoare de 27,6 mil. Euro. Pentru întregul an, compania estimează o cifră de afaceri cumulată la nivel de grup în valoare de 117 mil. Euro, creștere organică, iar în funcție de concretizarea tranzacțiilor aflate în derulare, susține că ar putea atinge pragul de 130 până la 150 mil. Euro.

Medlife este o afacere controlată de familia fondatoarei afacerii, medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, care are un pachet de 51% din acțiuni, restul fiind în posesia unor investitori financiari internaționali – fondul de investiții Value4Capital (36,25%), respectiv International Finance Corporation cu un pachet de 12,75%.

Medlife a apăsat puternic în acest an pedala împrumuturilor pentru a-și putea finanța planurile de creștere organică, dar mai ales pentru a avea bani pentru campania de achiziții care să-i consolideze poziția de lider în sectorul de profil.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 mil. Euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen.

Ultima achiziție a Medlife a fost anunțată în luna august, când a fost semnat contractul de cumpărare a unui pachet de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri, vânzătorii în această ultimă tranzacție fiind Carmen Bichiș, fost președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu 33%, Ileana Agalopol, fost comisar CNVM, tot cu o deținere de 33%, respectiv Maria Pop, directorul general al companiei, care a vândut un pachet de 24% și a rămas acționar în companie cu 10%.

Centrul Medical Panduri este a 11-a achiziție în istoria de 20 de ani a Medlife.

Compania a cumpărat în 2010 Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov, apoi au urmat și alte achiziții precum grupul Genesys Medical Clinic din Arad (2011), două laboratoare la Iași și la Constanța (2014), centrul medical SAMA si Ultratest din Craiova, banca de celule stem Stem Cells Bank din Timișoara, Prima Medical din Craiova (în 2015), rețeaua de laboratoare Diamed Center și clinicile stomatologice Dent Estet (în 2016).

BCR și IFC s-au poziționat ca principalii finanțatori de-a lungul timpului pentru Medlife.
MedLife a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 mil. Euro.

Compania MedLife își desfășoară activitatea în 17 hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași, Ploiești și Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 spitale în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, trei maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 32 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 14 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, cu Medicover și Sanador.

sporis-business-card-main

Cristian Sporiș, șeful Diviziei Corporații din Raiffeisen Bank România: Am constatat un apetit crescut pentru finanțarea tranzacțiilor de achiziții și fuziuni și a proiectelor imobiliare. În plus, este o deschidere mai mare pentru structurarea de finanțări sindicalizate. Raiffeisen a finanțat în primul semestru achiziții de circa 35 mil. Euro și a participat la 4 tranzacții sindicalizate ce au totalizat 240 mil. euro

Finanțările pentru achiziții și tranzacțiile de credit sindicalizat sunt pe o tendință de creștere în piața creditului pentru companii, potrivit lui Cristian Sporiș, vicepreședinte Corporate Banking în cadrul Raiffeisen Bank România.

“Anul acesta am constatat un apetit crescut pentru finanțarea tranzacțiilor de achizitii si fuziuni, precum si pentru finantarea proiectelor imobiliare, menționând aici proiecte de birouri, centre logistice și dezvoltări comerciale. În plus, s-a putut observa o mai mare deschidere atât a companiilor, cât și a băncilor de a colabora și a structura finanțări sindicalizate.  Acest tip de finanțări este solicitat în ultima perioadă pentru a consolida expunerea bancară, dar și pentru a asigura dezvoltarea companiilor într-o piață puternic concurențială”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Cristian Sporiș, șeful Diviziei Corporații din cadrul subsidiarei locale a grupului bancar austriac Raiffeisen.

Întrebat dacă Raiffeisen intenționează să își reducă, să își mențină sau să își crească expunerea pe piața locală în anii următori, Sporiș a răspuns: “Raiffeisen Bank își continuă strategia de creștere pe piața românească”.

Cristian Sporiș, 40 de ani, unul dintre cei mai importanți bancheri locali, lucrează de 14 ani în Raiffeisen și a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice în perioada februarie – august 2012. De patru ani, Sporiș conduce linia de creditare dedicată companiilor cu o cifră de afaceri anuală de peste 5 mil. Euro în cadrul Raiffeisen Bank, unul dintre principalii jucători pe piața creditelor pentru companii alături de BCR, BRD, UniCredit sau ING Bank.

Pe linii de afaceri, portofoliul de credite al Raiffeisen Bank România are centrul de greutate pe segmentul creditelor de retail, în timp ce finanțările adresate corporațiilor au o pondere de 37% raportat la nivelul creditelor și a avansurilor către clienți, în valoare de 4,6 mld. Euro la 30 iunie, conform raportului semestrial al băncii – mamă.

“În primele șase luni ale anului, Raiffeisen Bank a acordat finanțări pentru achiziții în valoare de aproximativ 35 milioane de euro, continuând să susțină acest tip de tranzacții specializate așa cum a făcut-o și în anii precedenți. Referindu-ne la primul semestru al acestui an, tranzacțiile finanțate de tip LBO (cu destinație de fuziuni și achiziții – n.r.) fac parte, în special, din domeniile producție alimentară și sănătate”, a spus șeful diviziei locale de finanțări corporative din cadrul băncii austriece.

Pe lista finanțărilor de achiziție au fost în prima jumătate a anului companii precum Medlife, care a luat 56 mil. Euro credit sindicalizat de la BCR, BRD, ING și Raiffeisen, o parte din bani fiind alocați pentru achiziții, La Fântâna cu un credit de 48,5 mil. Euro luat de la Raiffeisen și ING, în contextul preluării acesteia de către fondul de investiții Oresa Ventures (o parte din credit fiind destinată refinanțării unui credit Erste) și World Class România, care a avut nevoie de un credit de circa 5 mil. Euro pentru achiziția rivalului său pe piața centrelor de fitness, Club Sport Fitness Center MV, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“În primul semestru, Raiffeisen Bank a participat la patru tranzacții sindicalizate în sumă totală de aproximativ 240 milioane de euro, în care banca a avut, în principal, calitatea de agent coordonator”, precizează Cristian Sporiș, fără însă a le nominaliza.

Una dintre cele mai mari sindicalizări intermediate în această perioadă a fost semnată pe 26 februarie, când consorțiul format de Raiffeisen Bank SA (în calitate de aranjor și împrumutător inițial), UniCredit Bank AG Austria și ING Bank NV sucursala București au acordat un împrumut sindicalizat de 110 mil. Dolari pentru casa de comerț olandeză Nidera BV. Banii au fost alocați printre altele ridicarea de clădiri noi în portul Constanța și finanțarea unor proiecte și tranzacții viitoare.

“În primul semestru s-a putut observa o revigorare a cererii pentru finanțare pe termen lung, inclusiv cu o componentă de investiții”, explică reprezentantul Raiffeisen Bank România.

raiffeisen-finantari-corporate-s1-baza-624

“Ponderea majoritară a finanțărilor de companii în România o reprezintă creditele bilaterale. Nivelul de lichiditate al băncii și capitalizarea acesteia permit finanțarea unor sume semnificative pe client și în majoritatea cazurilor sunt suficiente pentru a acoperi solicitările clienților“, a adăugat vicepreședintele Raiffeisen Bank România.

Viteza de creștere a creditelor nou aprobate pentru corporații de către Raiffeisen Bank a fost de 40% în primul semestru al anului comparativ cu perioada similară a anului trecut. Trendul este favorizat de un peisaj în care băncile rămân prima opțiune de finanțare pentru companii.

“Clienții corporații din România se bazează într-o proporție covârșitoare pe finanțarea bancară, din mai multe motive, cel mai important fiind slaba dezvoltare a bursei de valori și a unei piețe active de tranzacționare de obligațiuni”, a mai spus Cristian Sporiș.

Pe segmentul companilor de talie medie, cu o cifră de afaceri între 5 și 50 mil. Euro, portofoliul creditelor Raiffeisen a ajuns la 550 mil. Euro după primele șase luni ale anului. Din acestea, 40% sunt credite pentru investiții, potrivit unor date făcute publice de către bancă în cursul acestei luni. Creditele noi pentru investiții acordate companiilor de talie medie au fost cu 30% mai mari în prima jumătate a anului față de perioada similară a anului anterior. De asemenea, numărul de clienți nou finanțați a crescut cu 20% în perioada raportată.

Potrivit lui Sporiș, Divizia Corporații din Raiffeisen Bank este structurată după principiul clienți și produse, existând două Direcții ce acoperă toată paleta de produse de finanțare, de la nevoi de capital circulant și investiții pâna la finanțare dedicate pentru fuziuni și achiziții, imobiliare sau finanțări cu garanții sau surse de la instituții supranaționale cum este cazul BERD, BEI, IFC sau a altor asemenea creditori.

Raiffeisen are un portofoliu corporate format din 8.000 de clienți companii mari și medii, potrivit lui Cristian Sporiș. Din clientele băncii fac parte, de asemenea, 2 milioane de clienți persoane fizice și 96.000 de IMM-uri.

raiffeisen-bank-indicatori-baza-624

Pe o piață bancară cu active de aproape 100 mld. Euro, Raiffeisen ocupa la finele anului trecut poziția nr. 4 cu o cotă de piață de 8,4% și este una dintre cele mai profitabile instituții locale de credit

Raiffeisen Bank România a înregistrat în primul semestru al anului un profit net de 36 mil. Euro, în scădere de la 48 mil. Euro în perioada similară a anului anterior pe fondul constituirii de provizioane ca urmare a intrării în vigoare a legii dării în plată. Raiffeisen și-a anunțat dealtfel intenția de a chema într-o procedură de arbitraj statul român în fața unei instanțe internaționale.

Activele Raiffeisen Bank România au ajuns la 6,89 mld. Euro, având un plus de 6% înregistrat în ultimul an. Banca avea la 30 iunie 5.311 angajați în România.

După semnarea tranzacției de exit din afacerea Netcity, fondul de investiții PineBridge a reluat tranzacția de vânzare a Digital Cable Systems

Fondul de investiții PineBridge, controlat de grupul asiatic de investiții Pacific Century Group, a reluat recent procesul de vânzare a Digital Cable Systems, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

PineBridge a încercat să vândă și în urmă cu doi ani afacerea Digital Cable Systems, dar tranzacția nu a avansat după ce ofertele primite de la UPC și Vodafone au fost cu mult sub așteptările vânzătorului.

Reprezentanții PineBridge nu au putut fi contactați pentru comentarii pe marginea reluării tranzacției de exit din afacerea Digital Cable Systems până la momentul publicării acestui articol.

Digital Cable Systems (DCS), care operează sub marca Akta Telecom, este văzut ca o achiziție care ar completa în mod natural portofoliul unui jucător local major de pe piața de comunicații, profil în care se încadrează Orange, Vodafone, Telekom România, UPC sau RCS & RDS. Tranzacția ar putea atrage atenția și altor tipuri de investitor, financiar sau strategic care ar dori intrarea pe piața locală de profil.

Reprezentanții UPC, RCS & RDS, Vodafone și ai Telekom România nu au făcut niciun comentariu până la acest moment pe subiectul DCS.

Compania, controlată de PineBridge, este furnizor de servicii de televiziune, internet și telefonie pentru clienți rezidentiali, cu preponderență în mediul rural și în orașele mici, având ca arie de acoperire peste 3.000 de localități din 35 de județe, conform datelor disponibile pe propriul site.

Digital Cable Systems a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri netă de 172,1 mil.lei (38,7 mil.euro) și o pierdere de 8,7 mil.lei ( 1,97 mil.euro) la un număr mediu de 1.177 angajați.

PineBridge este un investitor de talie globală, cu active sub administrare de 80,7 mld. Dolari, din care majoritarea sunt în Asia (active de 42 mld. Dolari), în Europa având active de 9,8 mld. Dolari.

Pe piața locală, PineBridge s-a numărat printre acționarii care au semnat în urmă cu aproape o lună contractul de vânzare a 100% din acțiunile Netcity Telecom către DirectOne în cadrul unei tranzacții de până la 35 mil. Euro.

Elbit Systems, cu o deținere de 40%, și grupul UTI, cu 60% sunt vânzătorii Netcity. Grupul UTI este controlat de către familia lui Tiberiu Urdăreanu, iar PindeBridge este din 2005 acționar minoritar, cu o deținere de circa 25%.

În afara exitului în derulare de la Netcity, PineBridge s-a înscris în cursă și pentru achiziții locale. Astfel, în urmă cu un an a avut discuții avansate pentru a intra ca acționar minoritar în afacerea Medlife, în contextul în care fondul de investiții Value 4 Capital încearcă să-și facă exitul din afacere.

De asemenea, PineBridge încearcă, ca și alți manageri de capital de risc, să ridice un nou fond de investiții, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. La nivel local, operațiunile PineBridge sunt coordonate de către Doina Popescu.

Pacific Century Group, acționarul majoritar al PineBridge, este condus de către Richard Li, unul dintre fiii lui Li Ka – Shing, al doilea cel mai bogat om din Asia, a cărui avere era estimată de către Forbes la 27,1 mld. dolari în martie 2016.

Lantmannen Unibake a cumpărat producătorul de chifle Frozen Bakery Products în cadrul unei tranzacții de până la 30 mil. Euro. Lantmannen Unibake: Achiziția este finanțată din lichiditățile noastre și toate datoriile au fost reglate. Avocații NNDKP au lucrat de partea cumpărătoruluil, Reff & Asociații au fost de partea GoodMills

Grupul suedez Lantmannen Unibake a anunțat, astăzi, achiziția producătorului de chifle pentru hamburgeri Frozen Bakery Products de la grupul austriac GoodMills, conform unui comunicat al cumpărătorului. Grupul GoodMills este controlat indirect de către grupul financiar austriac Raiffeisen.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

“Părțile au agreat să păstreze confidențiale prețul de achiziție și structura tranzacției. Părțile au fost de acord să nu dea detalii despre tranzacție. Tranzacția a fost închisă în după-amiaza zilei de luni, 26 septembrie”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Helena Tangden din partea departamentului de comunicare și relații publice al Lantmannen Unibake.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează tranzacția până la aproximativ 30 mil. Euro.

Firma suedeză va suporta costul achiziției din propriul numerar, a explicat reprezentantul cumpărătorului, care adaugă că a fost rezolvată și problema datoriilor companiei.

“Toate datoriile Frozen Bakery Products au fost reglate”, explică Helena Tangden.

Achiziția susține strategia de dezvoltare a grupului suedez în vederea consolidării activității de panificație din regiunea Europei Centrale.

”Scopul nostru este de a dezvolta Frozen Bakery Products, pentru a fi o platformă în regiune pentru sortimentul larg de produse al Unibake deoarece preconizăm o creștere continuă a pieței în România și în țările din jur”, a declarat Werner Devinck, CEO al Lantmännen Unibake.

Avocații Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) au asistat cumpărătorul la achiziție, conform informațiilor transmise jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO de către Lantmännen Unibake, în timp ce vânzătorul a lucrat cu o echipă de avocați Reff & Asociații condusă de partenerul Georgiana Singurel. Consultanța pentru proiect acoperă o arie multidisciplinară de la fuziuni și achiziții până la aspecte locale de drept imobiliar sau de reorganizare a activității corporative.

GoodMills și-a reorganizat afacerile în acest an, în acest context fiind înființată la 1 aprilie compania Frozen Bakery Products, vândută ulterior suedezilor de la Lantmännen Unibake.

În cadrul aceluiași proces de reorganizare, separat a fost vândută rețeaua de magazine Belforno operate sub brandul Casa Brutarilor către management. Vânzătorul a fost asistat în această tranzacție de către firma de consultanță și audit Deloitte.

După cele două tranzacții, GoodMills România rămâne în portofoliu cu activitățile de morărit și panificație ale fabricii Titan.

În urma separării patrimoniului GoodMills România, pe lângă active au fost transferate și datoriile aferente, inclusiv cotele de obligații aferente creditelor bancare contractate.

Astfel, în 2008, GoodMills România a contractat un credit de 25 mil. Euro de la Raiffeisen. În urma înființării în luna aprilie 2016 a societății Frozen Bakery Products, aceasta a preluat datorii de 13,7 mil. Euro. Banca a fost de acord ca nivelul facilității acordate Frozen Bakery Products să fie majorată la 15 mil. Euro, iar GoodMills România a rămas cu o facilitate alocată de 10 mil. Euro după procesul de divizare.

GoodMills România a contractat anul trecut încă un credit de 16 mil. Euro de la BRD.

GoodMills România a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri netă de 314,7 mil. lei (70,88 mil.euro) și un profit net de 6,45 mil. lei (1,45 mil.euro) la un număr de 912 salariați.

Frozen Bakery Products, care are un număr de 80 de angajați, își vinde produsele atât pe piața din România cât și în statele învecinate, cum ar fi Bulgaria, Serbia și Grecia.

Lantmännen Unibake, cu sediul la Copenhaga, are activități în domeniul fabricării produselor de panificație și afaceri de peste 1 mld. de euro în 2015.

Grupul operează 35 de brutării în întreaga lume și are 6.000 de angajați în peste 20 de țări.

GoodMills Group, cu sediul la Viena, a început încă din 1995 să se extindă pe segmentul food&beverage în Europa Centrală și de Est, în prezent activând în 7 țări.

Grupul operează 28 mori ce procesează anual peste 3 milioane de tone de cereale, generând vânzări anuale în jurul sumei 980 mil. euro și având aproximativ 2.300 de angajați.

Hiperdia dispune de o rețea de 23 de centre de imagistică. Sursă foto: Hiperdia.

MedLife a câștigat cursa pentru achiziția Hiperdia. Fondul american de investiții Bedminster Capital va purta negocierile finale pentru exitul din rețeaua de clinici cu liderul pieței de servicii medicale private, după ce a primit oferte și de la Affidea și de la Regina Maria

RECTIFICARE ARTICOL & ACTUALIZARE INFO 26 OCTOMBRIE

Affidea a anunțat pe 26 octombrie că a semnat un acord de achiziție al rețelei de clinici Hiperdia de la fondul american de investiții Bedminster Capital. Citește aici anunțul tranzacției.

Medlife, cel mai mare operator privat din piața serviciilor medicale, a depus cea mai bună ofertă pentru achiziția clinicilor de imagistică Hiperdia. Fondul american de investiții Bedminster Capital a primit săptămâna trecută oferte angajante din partea Affidea, Regina Maria și Medlife, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cu o astfel de achiziție în portofoliu, Medlife își va putea majora avansul față de principalul său rival, Regina Maria – afacere aflată în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Partners.

Reprezentanții părților implicate nu au putut fi contactate pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 5 mai despre tranzacția de vânzare a Hiperdia de către fondul american de investiții Bedminster Capital. De asemenea, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, de asemenea, în premieră pe 28 august că Regina Maria și Affidea au depus oferte neangajante și se află pe lista investitorilor interesați de achiziția Hiperdia.

Vânzarea rețelei de clinici Hiperdia de către fondul de investiții american Bedminster Capital are calibrul uneia dintre cele mai mari tranzacții care au avut loc până acum pe piața serviciilor medicale private, depășind ca valoare oricare dintre achizițiile făcute până acum de oricare dintre operatorii locali – Medlife, Regina Maria, Medicover sau alții.

Cea mai mare tranzacție încheiată până acum pe piața de profil a fost cumpărarea pachetului de 100% din acțiunile Centrului Medical Unirea, care operează rețeaua Regina Maria, de către fondul de investiții Mid Europa Partners într-o tranzacție de circa 145 mil. Euro.

Fondul american de investiții Bedminster Capital a început tranzacția de exit la nouă ani după ce a preluat pachetul de 65% din Hiperdia, companie cu sediul la Brașov.

Medlife este o afacere controlată de familia fondatoarei afacerii, medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, care are un pachet de 51% din acțiuni, restul fiind în posesia unor investitori financiari internaționali – fondul de investiții Value4Capital (36,25%), respectiv International Finance Corporation cu un pachet de 12,75%.

Ceilalți doi competitori în tranzacția de la Hiperdia sunt în portofoliul unor fonduri de investiții. Astfel, Regina Maria aparține 100% fondului de investiții Mid Europa Partners, iar Affidea are ca unic acționar grupul de investiții Waypoint Capital.

Bedminster Capital a preluat în 2007 un pachet de 65% din acțiunile Hiperdia în cadrul unei tranzacții estimate de surse din piață la aproximativ 15 mil. euro, care a inclus și o majorare de capital. Achiziția managerului cu capital de risc s-a realizat prin intermediul fondului de investiții Southeast Europe Equity Fund II (SEEF II), administrat de către Bedminster Capital Management.

Bedminster Capital a intrat în afacerea Hiperdia prin fondul de investiții SEEF II.

Printre investitorii în fondul SEEF II se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), respectiv Overseas Private Investment Corporation (OPIC).

În 2005, BERD a semnat un acord prin care își exprima intenția de a investi până la 50 mil. dolari în fondul de investiții Southeast Europe Equity Fund II, fond regional cu o capitalizare – țintă de 200 mil. dolari.

Față de momentul achiziției, afacerile Hiperdia au crescut de trei ori. În mandatul Bedminster Capital, Hiperdia a cumpărat în 2008 Pro Life, care opera două centre de imagistică în București.

Firma Hiperdia a fost înființată la Brașov în februarie 1997 și are acum o poziție de lider local în furnizarea de servicii de imagistică și analize de laborator, având în portofoliu 23 de clinici.

Pentru 2015, Hiperdia a raportat o cifră de afaceri de 77 mil. Lei (peste 17 mil. Euro) și un profit net de 7,9 mil. Lei (1,8 mil. Euro) la un personal format din 368 de angajați.

Investitorii financiari și băncile, “motoarele” achizițiilor de consolidare a sectorului de servicii medicale private

Medlife și Regina Maria, primii doi operatori de profil și principalii rivali în lupta de consolidare a pieței locale de servicii medicale private prin achiziții au în spate ca acționari investitori financiari.

În plus, ambele rețele au apelat atât pentru dezvoltare organică, dar și pentru achiziții la credite bancare contractate de la marile bănci locale.

Medlife a apăsat puternic în acest an pedala împrumuturilor pentru a-și putea finanța planurile de creștere organică, dar mai ales pentru a avea bani pentru campania de achiziții care să-i consolideze poziția de lider în sectorul de profil.

“Suntem în negocieri avansate cu mai multe bănci, astfel încât credem că în cursul lunii septembrie vom putea contracta un nou credit în valoare de 20 milioane euro (tranzacție de tip leveraged buyoutLBO), fondurile urmând să fie alocate exclusiv pentru achiziții. De altfel, la ora actuală suntem în discuții avansate pentru realizarea a cinci tranzacții, una dintre acestea fiind de mărime medie spre mare”, declarau reprezentanții Medlife în luna august.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 mil. euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen, iar odată cu finalizarea contractării celui de al doilea credit, MedLife va avea la dispoziție un buget total de investiții de 76 mil. euro, din care o parte importantă va fi alocată proiectelor de achiziție.

Ultima achiziție a Medlife a fost anunțată în luna august, când a fost semnat contractul de cumpărare a unui pachet de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri. Conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, vânzătorii în această ultimă tranzacție sunt Carmen Bichiș, fost președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu 33%, Ileana Agalopol, fost comisar CNVM, tot cu o deținere de 33%, respectiv Maria Pop, directorul general al companiei, care vinde un pachet de 24% și mai rămâne acționar în companie cu 10%.

Valoarea achiziției nu a fost făcută publică. Aceasta este estimată în jurul a 2 mil. Euro de către surse din piața de fuziuni și achiziții, valoare neconfirmată de către părțile implicate în tranzacție.

Centrul Medical Panduri este a 11-a achiziție în istoria de 20 de ani a Medlife.

medlife-main

Compania a cumpărat în 2010 Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov, apoi au urmat și alte achiziții precum grupul Genesys Medical Clinic din Arad (2011), două laboratoare la Iași și la Constanța (2014), centrul medical SAMA si Ultratest din Craiova, banca de celule stem Stem Cells Bank din Timișoara, Prima Medical din Craiova (în 2015), rețeaua de laboratoare Diamed Center și clinicile stomatologice Dent Estet (în 2016).

BCR și IFC s-au poziționat ca principalii finanțatori de-a lungul timpului pentru Medlife.

Regina Maria a trecut la o campanie de achiziții în acest an, având un capital puternic la dispoziție după venirea Mid Europa Partners. Au urmat pe rând spitalul Ponderas specializat în chirurgia obezității, tranzacție de circa 25 mil. euro, achiziția centrului medical Helios din Craiova și a centrului medical Dr. Grigoraș din Timișoara, prima sub 1 mil. euro, a doua peste 1 mil. euro ca valoare.

Campania de achiziții a fost susținută prin contractarea unui credit de 75 mil. Euro de la Erste, BCR, UniCredit și Raiffeisen odată cu instalarea fondului de investiții Mid Europa Partners ca proprietar la Regina Maria.

Affidea este, de asemenea, în portofoliul unui manager de capital privat, Waypoint Capital.

Pe piața lanțurilor de centre de imagistică, Affidea România, parte a grupului internațional Affidea, a cumpărat în iulie 2015 trei centre SANMED în Oltenia, iar în septembrie a achiziționat o rețea de 4 centre Phoenix.

Affidea demonstrează că are apetit de achiziții pe acest segment de piață, unde are o rețea formată din 18 centre medicale.

Medicover, un alt competitor cu apetit de achiziții, este în portofoliul familiei suedeze care deține și fondul de investiții Oresa Ventures.

Pe piața serviciilor de profil, un alt jucător important este Sanador, deținut de familia antreprenorului Florin Andronescu, și care este văzut drept o țintă de achiziție de către jucătorii majori din sector, dar și de fonduri de investiții.

Ținta Profi este să ajungă la 500 de magazine până la finele acestui an. Sursă foto : Profi.

Tranzacția de vânzare a lanțului Profi la start: Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins, printre numele așteptate să intre în cursa pentru achiziția rețelei de supermarketuri. Enterprise Investors va primi până pe 30 septembrie ofertele neangajante. Cumpărătorul are opțiunea de a-și finanța achiziția printr-un împrumut aranjat de către Citi

Tranzacția de vânzare a lanțului de supermarketuri Profi, aflat în portofoliul managerului regional de capital privat Enterprise Investors, ajunge până la 30 septembrie în faza ofertelor neangajante, fiind așteptată participarea unui număr mare de fonduri de investiții și a câteva nume de investitori strategici, conform informațiilor din piață disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins se numără printre candidații așteptați să intre în cursă pentru achiziția afacerii Profi.

De asemenea, surse din piață susțin că tranzacția așteptată să ajungă la un ordin de mărime estimat în jurul a 350 – 400 mil. Euro ar putea atrage interesul și al altor fonduri de investiții de talia KKR, Advent, Blackstone sau Warburg Pincus.

Lista potențialilor candidați la achiziția Profi este estimată în prima fază undeva în jurul a 20 de investitori, din care circa 4 nume ar putea veni din zona investitorilor strategici, în special din rândul grupurilor de retail care nu au operațiuni în România și au acum oportunitatea de a obține printr-o astfel de achiziție suficientă masă critică pentru o poziție de top în piața locală de profil.

Banca americană de investiții Citi este cea care a primit mandatul pentru vânzarea Profi. Ca o noutate pentru piața locală de fuziuni și achiziții, Citi va aranja și o finanțare de tip staple finance prin care va putea oferi cumpărătorului un împrumut sindicalizat împreună cu alte bănci prin care să pună la dispoziție bani pentru achiziția Profi. Finanțarea aranjată de către Citi este opțională pentru cumpărător.

Profi are o cotă de piață de aproximativ 5 – 7% raportată la nivelul a tot ceea ce înseamnă piață locală de retail, care cuprinde mai multe formate precum hypermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate, unități de tip discounter sau cash and carry.

Vânzarea Profi intră pe radarul marilor investitori într-un context de piață favorabil, fiind una dintre atracțiile regiunii cu o economie într-un ritm de creștere de peste 5% și cu o anumită stabilitate la nivel politic la care se adaugă potențialul cert de creștere al consumului.

În plus, tranzacția de la Profi ajunge la un calibru suficient de mare încât să atragă mai multe profiluri de investitor, de la investitori strategici până la fonduri de investiții cu interese regionale și fonduri de investiții globale. În piață, există mulți bani lichizi, dar puține ținte de achiziție suficient de mari care să stârnească apetitul unor astfel de investitori.

Printre investitorii strategici care și-au exprimat și în trecut intențiile de a cumpăra Profi este grupul portughez Jeronimo Martins prin subsidiara sa poloneză, Biedronka.

“Jeronimo Martins Group este întotdeauna foarte atent la oportunitățile de creștere care pot apărea dar niciodată nu facem vreun comentariu referitor la chestiuni potențiale de fuziuni și achiziții”, a răspuns pe 9 septembrie printr-un email jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Rita Fragoso, șeful departamentului de Media din cadrul Jeronimo Martins.

Jeronimo Martins este un grup portughez fondat în 1792, cu operațiuni în Portugalia, Polonia (prin intermediul lanțului de supermarketuri Biedronka cu vânzări anuale de 9,2 mld. euro) și Columbia. Jeronimo Martins are vânzări anuale de 13,7 mld. Euro, EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 800 mil. Euro, 89.027 angajați și un portofoliu de 3.605 magazine.

Jeronimo Martins are o capitalizare bursieră de 9,738 mld. Euro pe bursa Euronext Lisabona. Principalul acționar al Jeronimo Martins este Sociedade Francisco Manuel dos Santos cu 56,1%, urmat de Aberdeen Asset Managers Limited cu 5%, Heerema Holding Company – 5%, BNP Paribas Investment Partners cu 5%, conform datelor de la finele anului trecut. BlackRock a ajuns la 2% în iunie 2016. În 1992, o participație de 49% la Jeronimo Martins Retail (JMR) – parte a grupului portughez – a fost preluată de grupul olandez Ahold, care a finalizat în vara acestui an fuziunea cu grupul belgian Delhaize, proprietarul rețelei Mega Image din România.

Conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Mega Image, care în ultimii ani s-a numărat printre investitorii care au avut discuții pentru achiziția Profi, nu va participa la procesul de vânzare organizat de către banca americană de investiții Citi. Rămâne de văzut ce efecte va avea tranzacția Ahold – Delhaize, care a creat noul concern olandezo – belgian Ahold Delhaize, asupra strategiei Jeronimo Martins față de Profi.

Mid Europa vinde lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, tranzacție estimată către 1 mld. Euro, și se uită la achiziția Profi în România

Un alt investitor care s-a uitat în trecut la achiziția Profi și este interesat acum să depună o ofertă de achiziție este fondul de investiții Mid Europa Partners, proprietarul rețelei de servicii medicale private Regina Maria, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Mid Europa Partners nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol pe subiectul tranzacției de la Profi.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, de unde este în curs de exit.

Zabka concurează pe piața din Polonia cu Biedronka a portughezilor de la Jeronimo Martins. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este o tranzacție estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro, adică în jurul unui multiplu de 13 EBITDA raportat la rezultatul obținut în anul anterior vânzării.

CVC Capital Partners, BC Partners, proprietarul rețelei Migros urmăresc tranzacția de exit a Enterprise Investors

CVC Capital Partners este printre investitorii care au manifestat interes pentru tranzacția de la Profi, datorită calibrului acesteia. CVC Capital Partners are o limită minimă de investiție pentru fondurile sale din Europa la 150 mil. Dolari, însă vizează de regulă tichete de cîteva sute de milioane de euro. Pe piața românească, astfel de tichete apar destul de rar astfel se explică și interesul conjunctural al unor astfel de manageri globali de capital de risc.

CVC Capital Partners s-a mai uitat în 2011 la achiziția grupului A&D Pharma, pentru care își exprimaseră interesul și alte fonduri de investiții din Europa, dar tranzacția nu a avansat.

CVC Capital Partners a strâns de la investitori instituționali, guvernamentali și privați capital de peste 71 mld. Dolari, realizând peste 300 de tranzacții.

BC Partners, un alt nume care se învârte în jurul achiziției Profi, are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Un fond de investiții care vizează tichete de tranzacții de mărimea celui așteptat la Profi este Advent. Pe lângă faptul că este un jucător cu istoric bogat de tranzacții în piața românească, care și-a făcut exitul în 2015 din afacerea Regina Maria, a arătat interes pentru piața de retail din regiune.

În noiembrie 2012, Advent a cumpărat afacerea de retail din Polonia EKO Holding. Fondat în 1984, Advent este un administrator de investiții de talie globală care a investit 31 mld. Dolari în peste 310 de tranzacții în lume.

Printre managerii de capital privat care ar putea să se uite la tichete de tranzacție de anvergura Profi ar putea fi și nume precum Blackstone sau KKR, susțin surse din piață. De asemenea, Warburg Pincus s-a uitat recent la ținte de achiziție în România. Niciunul dintre aceste nume nu a spus dacă este interesat de Profi sau de alte ținte de achiziție în România.

Profi, cea mai valoroasă afacere din portofoliul local al Enterprise Investors

Profi este rețeaua de supermarketuri cu cel mai agresiv ritm de extindere în teritoriu, având ca țintă să ajungă la 500 de unități până la finele acestui an.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organică a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Profi este poziționat ca un lanț de magazine de proximitate, profil pe care merg și alți concurenți precum Mega Image și Carrefour Market. Modelul de afaceri al Profi are la bază o extindere la nivel național, acoperind cu formate mai mici inclusiv zone din mediul rural. Atât locațiile din mediul urban, cât și cele din mediul rural sunt profitabile, explica recent Călin Costinaș, director general adjunct al Profi Rom Food, în cadrul unei dezbateri organizate cu ocazia lansării ultimului raport Deloitte CE Top 500, care a analizat tendințele economice pe piețele din regiune.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără aproape 9.500 de angajaţi.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Pe 11 martie, reprezentanții companiei au semnat un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

Silviana Badea preia de la 1 martie poziția de Managing Director JLL România. Sursă foto: JLL.

Silviana Badea, head of Capital Markets JLL România: “Pe piața imobiliară, sunt acum între 5 și 10 tranzacții cu valori de peste 40 mil. euro. Vorbim mai mult despre tichete locale decât de vânzarea de portofolii în regiune sau în Europa care să cuprindă și România”

Volumul investițiilor în piața imobiliară a ajuns în primele nouă luni ale anului la aproximativ 400 mil. euro și este estimat să ajungă la 600 – 700 mil. euro până la finele acestui an, potrivit firmei de consultanță imobiliară JLL.

“Există tranzacții în faze avansate care ar putea schimba piața imobiliară”, a spus, ieri, Silviana Badea, director asociat și șef al departamentului de piețe de capital al biroului local din JLL.

Întrebată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO câte tranzacții de peste 40 mil. euro sunt acum pe piață, Silviana Badea a răspuns: “Între 5 și 10 tranzacții. Vorbim mai mult despre tichete locale decât de vânzarea de portofolii în regiune sau în Europa care să cuprindă și România”.

Printre cele mai avansate tranzacții de acest fel, se numără vânzarea proiectului de birouri Metropolis de către Soravia către investitorul financiar ceh PPF Holdings, controlat de miliardarul Petr Kellner, precum și vânzarea Electroputere Parc din Craiova, potrivit unor surse din piață.

Investitorii caută mai mult să facă achiziții oportuniste pe piața locală, care să le asigure un câștig cât mai rapid și sunt puțini cei care se orientează în acest moment către construirea pe termen mai lung a unui portofoliu solid la nivel local, cum este cazul fondului de investiții GLL.

”Randamentele din România sunt cu cel puțin cu 225-250 puncte de bază mai ridicate decât cele din Cehia și Polonia”, a mai spus Silviana Badea. Ecartul față de piața din Ungaria este însă mai mic.

Apetitul investitorilor pentru activele imobiliare locale este încurajat și de către bancheri, având în vedere îmbunătățirea condițiilor de finanțare oferite în ultimele 18 luni.

Băncile intră în competiție pentru tichete cu valori între 10 mil euro si 50 mil euro. Băncile mari sunt active pe acest segment de finanțare, între ele aflându-se BCR, Raiffeisen Bank sau Banca Transilvania, potrivit unor surse din piață.

“Suntem încă departe de condițiile din alte țări din Europa Centrală și de Est mai ales în ceea ce privește amortizarea, dar și costurile. Băncile pun accent pe fundamentele proiectului și pe credibilitatea celui care solicit împrumutul și au devenit mult mai sofisticate în analiză. Amortizarea și marja influenteaza nivelul randamentului unei achiziții imobiliare și deci al yield-urilor din piață”, constată reprezentanții JLL.

Finanțările pentru investiții imobiliare sunt mai scumpe în România față de alte piețe din Uniunea Europeană precum Germania sau Polonia de exemplu, dar mai ieftine față de piețe din afara UE cum este cazul Serbiei.

Costul mai ridicat al finanțării vine din riscul de țară pe care îl asociază investitorii, lichitate, riscul sectorial și riscul de proiect.

tranz-real-estate

Cea mai mare achiziție din 2016 pe piața imobiliară locală este preluarea centrului Shopping City din Sibiu de către fondul de investiții imobiliare NEPI, care a plătit 100 mil. Euro pentru acest activ către Argo.

Printre investitorii activi pe segmentul de achiziții s-au mai remarcat GTC (aflat în portofoliul fondului de investiții Lone Star) și Logicor, aparținând Blackstone.

Piața imobiliară locală este dominată pe segmentul spațiilor comerciale de către NEPI. Pe piața spațiilor industriale, o poziție puternică are CTP, care a înregistrat cea mai amplă serie de achiziții în sector, un alt jucător de talie mare fiind fondul de investiții P3. În piața de birouri, cel mai activ cumpărător a fost fondul de investiții Globalworth, controlat de Ioannis Papalekas, dar au făcut achiziții importante în ultima vreme GTC sau GLL.

Revenirea apetitului investitorilor în ultimii ani pentru piața imobiliară locală pune acest sector în topul industriilor care înregistrează volume și valori mari de fuziuni și achiziții.

Sursă foto: Yves Rocher.

Producătorul francez de cosmetice Yves Rocher cumpără franciza din România sub care operează 40 de magazine

Liderul global în producția de cosmetice pe bază de plante Yves Rocher cumpără afacerea Cosmetiques de France SRL, care operează lanțul de 40 de magazine Yves Rocher de pe piața locală, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Grupul francez va prelua astfel compania care deține franciza Yves Rocher pentru România. Patronul Cosmetiques de France SRL este Alexandru Rabanca, cel care a dezvoltat și a condus expansiunea lanțului de magazine.

Tranzacția este estimată de către surse din piața locală de fuziuni și achiziții la aproximativ 5 -7 mil. Euro, valoare neconfirmată de către părțile implicate.

Reprezentanții Yves Rocher și ai Cosmetiques de France SRL nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol.

Părțile implicate în tranzacție au fost asistate de către firmele de avocatură Leroy & Asociații, respectiv Savu Cristescu & Asociații de partea Yves Rocher.

Ca urmare a achiziției lanțului local de magazine, activitatea directă a Yves Rocher în România crește considerabil.

Yves Rocher activează deja direct prin intermediul Yves Rocher România, companie cu o cifră de afaceri în 2015 de 57,9 mil. Lei (13 mil. euro) și un profit net de 3,8 mil. Lei (0,8 mil. euro) la un număr mediu de 8 angajați. Față de anul anterior, firma a revenit pe profit după ce a raportat o pierdere de 0,18 mil. Lei la o cifră de afaceri însă mai mare, de 61,7 mil. Lei.

Yves Rocher România, afacere înființată în mai 2009, se ocupă cu vânzarea prin corespondență a cosmeticelor produse de către firma – mamă din Franța.

De asemenea, Yves Rocher este prezent și prin rețeaua Flormar România, care numără aproximativ 45 de magazine și este reprezentată de Med Kan Expert SRL, companie cu afaceri de 8,1 mil. Lei și 19 angajați la finele anului trecut.

Ținta de achiziție, Cosmetiques de France SRL, a fost înființată în martie 2000 ca unic importator pentru România ale produselor Yves Rocher. Compania condusă de Alexandru Rabanca a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 23,4 mil. Lei (5,3 mil. euro), în creștere cu circa 18% față de 2014, și un profit net de 2,5 mil. Lei (0,6 mil. euro) la un număr mediu de 158 de angajați. Ritmul de creștere al afacerii este de câteva ori peste rata anuală a pieței locale de profil, care în ultimii ani a înregistrat plusuri de 5%, respectiv de aproximativ 3%.

Cosmetiques de France SRL continuă să-și extindă rețeaua de magazine la nivelul țării, fiind concentrat, ca și ceilalți vânzători de mărci de cosmetice, în locații cu trafic mare precum centrele comerciale din București și orașele mari din țară.

Piața locală de cosmetice este cotată cu un potențial important de dezvoltare în contextul în care bugetul lunar alocat este încă printre cele mai mici din Europa.

La nivelul pieței de profil, companiile care se bazează pe modelul de vânzări directe precum Avon și Oriflame ocupă cele mai puternice poziții.

Pe segmentul de piață al produselor cosmetice pe bază de ingrediente naturale, Yves Rocher concurează cu nume precum The Body Shop, marcă de origine britanică, preluată în 2006 de către francezii de la L’Oreal, liderul global al industriei de cosmetice. The Body Shop are o rețea locală de 7 magazine, din care 6 în București și unul în Timișoara.

Groupe Rocher, afacerea pornită în 1959 de Yves Rocher, este o afacere controlată în proporție de 97% de către familia fondatorului. Nepotul său cel mare, Bris Rocher, conduce grupul Yves Rocher, care în 2015 a înregistrat o cifră de afaceri de 2,056 mld. Euro, are 15.000 de angajați și 40 de milioane de clienți la nivel global. Yves Rocher face afaceri în 110 de țări din lume.

Europa de Est a avut o pondere anul trecut de 11% în cifra de afaceri a grupului Yves Rocher după Franța (38%) unde are prima poziție pe piața de cosmetice și Europa de Vest (34%).

Pe canale de distribuție, 44% din vânzările Yves Rocher vin din magazine, 8% din vânzări pe internet, 22% vânzări la distanță și 15% din vânzări directe.

Group Rocher are în portofoliu opt mărci, cea mai cunoscută fiind Yves Rocher, printre altele se numără Petit Bateau, Stanhome sau Dr. Pierre Ricaud.

În 2001, grupul Yves Rocher a început procesul de răscumpărare a acțiunilor deținute de producătorul de medicamente Sanofi, tranzacție finalizată abia în 2012. Tranzacția prin care Yves Rocher a răscumpărat participația deținută de Sanofi, de 19,3%, a fost evaluată la 1,3 mld. euro pe baza informațiilor făcute publice de către vânzător în situațiile financiare din 2012.

În 2012, Yves Rocher a cumpărat 51% din afacerea Flormar din Turcia într-o tranzacție de circa 150 mil. dolari. După achiziția din Turcia, Bris Rocher a anunțat planuri de expansiune în afara zonei Euro, pe lista de ținte ale grupului francez fiind piețe emergente precum China, Rusia și America Latină.

albalact-grafic-main

Lactalis a încheiat cu succes oferta publică de preluare voluntară a Albalact. Grupul francez cumpără pe bursă un pachet de peste 90% din acțiunile liderului pieței de lactate pentru care plătește un preț de circa 72 mil. Euro

Grupul francez Lactalis a încheiat ieri cu succes oferta publică de cumpărare a unui pachet de peste 90% din acțiunile Albalact. Prin tranzacția derulată pe bursa de la București, Lactalis plătește pentru preluarea liderului pieței locale de lactate un preț de achiziție de circa 72 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pragul minim pentru ca oferta derulată pe bursă să poată fi încheiată cu succes este de 90%. Având în vedere că pragul minim a fost depășit, Lactalis va avea mână liberă pentru delistarea companiei de pe piața bursieră.

Oferta publică de preluare voluntară a Albalact s-a derulat în perioada 10 august – 14 septembrie, prețul oferit de francezi fiind de 0,5252 lei pe acțiune și a vizat un pachet de 97,4962% din acțiunile companiei. Achiziția pe bursă a producătorului de lactate s-a derulat prin intermediul B.S.A. International Anderlecht din Belgia.

Ultima cotație pe bursă a acțiunilor Albalact este de 0,52 lei per titlu. Capitalizarea bursieră a companiei este de 339,408 mil. lei (76,29 mil. euro).

Pe 27 ianuarie, a fost semnat un contract între partea franceză și principalii acționari ai Albalact Alba Iulia pentru preluarea unui pachet de 70,3% din capitalul social al companiei de la Raul Ciurtin, Lorena Beatrice Ciurtin, Crisware Holdings Limited și fondul de investiții RC2 Limited, condus de către Ion Florescu.

Vehiculul de investiții cipriot Crisware Holdings Limited (deținut de familia Ciurtin) deține 26,85%, fondul de investiții RC2 are o participație de 25,45%, iar Croniar Holdings Limited, vehicul înregistrat în Cipru, controlează 15,67% din Albalact, conform datelor disponibile la Depozitarul Central la 30 iunie.

Pe 7 iulie, Consiliul Concurenței a anunțat că a autorizat operațiunea de concentrare economică realizată prin preluarea SC Albalact SA, SC Rarăul SA și SC Albalact Logistic SRL de către B.S.A. International.

”Prețul pe acțiune va fi determinat prin deducerea din suma de 407,3 milioane RON a datoriei nete ajustate, definită contractual, prin referință la ultima zi a lunii imediat anterioare lunii în care condițiile precedente au fost îndeplinite (datoria netă ajustată include datoria finaciară minus numerar și echivalente în numerar, precum și provizioane și alte elemente similare datoriilor și orice prejudiciu suferit de Albalact în afara cursului obișnuit al activității, ajustări rezultate din normalizarea capitalului circulant net, astfel cum s-a agreat între Acționarii Vânzători și Lactalis) împărțită la un număr de 636.366.282 acțiuni ”, preciza în ianuarie comunicatul Albalact.

Intermediarul ofertei publice de cumpărare a Albalact de către Lactalis este BRD Groupe Societe Generale.

Lactalis a lucrat în tranzacție cu banca de investiții franceză EKA Partners, cu firma de avocatură Leroy & Asociații reprezentată de partenerii Bruno Leroy și Andreea Toma, respectiv cu EY pe partea de due dilligence (analiză financiară).

De cealaltă parte, casa de avocatură Schoenherr a asigurat consultanța juridică a acționarilor Albalact cu o echipă din care au făcut parte partenerii Markus Piuk și Narcisa Oprea.

Impactul tranzacției pe piața de lactate este unul major, având în vedere că Lactalis preia liderul pieței de lactate, poziție din care lupta la vârf se duce cu un alt gigant francez, Danone.

Printre competitorii direcți pe acest segment de piață mai sunt Friesland, Covalact sau Prodlacta.

În 2015, producătorul autohton de lactate Albalact a raportat o cifră de afaceri netă de circa 450,3 milioane lei, în creștere cu peste 6% față de anul 2014. Numărul mediu de angajați în 2015 a fost de 634.

Albalact a fost înfiinţată în anul 1971 în Alba Iulia, iar în 1990 a fost transformată în societate comercială pe acţiuni aflată în proprietatea statului. În 1999, compania a fost privatizată, iar familia Ciurtin (Petru Ciurtin si Raul Ciurtin) a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni.

Albalact deține 99,01% din acțiunile Rarăul Câmpulung Moldovenesc și 100% din societatea de logistică Albalact Logistic SRL, având peste 1000 de angajați în toate cele trei entități.

Albalact comercializează produse sub brandurile Zuzu, Fulga, De Albalact, Rarăul și Poiana Florilor.

Lactalis este lider la nivel mondial în industria procesării laptelui, deținând branduri precum President, Parmalat, Galbani. Grupul are în prezent peste 200 fabrici în 43 de țări și 75 000 de angajați.

În anul 2008, Lactalis a cumpărat divizia de lactate a grupului LaDorna de la Jean Valvis, în cadrul unei tranzacții estimate de ziarul Business Standard la acea vreme între 80 și 100 mil. euro.

Companiile franceze au marcat în ultimii ani achiziții majore pe piața românească. Astfel, Auchan a preluat o rețea de 20 de hypermarketuri Real într-o tranzacție regională, apoi Adeo (deținut de proprietarul francez al Auchan) a cumpărat rețeaua locală de magazine de bricolaj Baumax, iar Carrefour a cumpărat rețeaua de magazine Billa România de la Rewe International.

Axxess Capital vinde afacerea Deutek către un investitor strategic. Liderul global PPG din industria vopselelor ar putea cumpăra producătorul local din care își face exitul fondul de investiții

Managerul de fonduri de investiții Axxess Capital este aproape de vânzarea afacerii cu lacuri și vopsele Deutek, cumpărate în 2013 de la fondul de investiții Advent International, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Axxess Capital are la masă  un investitor strategic dispus să-i cumpere producătorul de vopsele decorative.

Gigantul american PPG, lider la nivel global în sectorul de lacuri și vopseluri, este interesat de achiziția afacerii Deutek aflate în portofoliul Axxess Capital. Mai multe surse din piață susțin că PPG este investitorul care s-a înțeles cu Axxess Capital pentru preluarea producătorului local de vopsele decorative.

Reprezentanții Axxess Capital și ai PPG nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

Vânzarea Deutek de către Axxess Capital se înscrie într-o serie de tranzacții de exit ale managerului de capital privat condus de Horia Manda. Acesta a semnat în aprilie vânzarea pachetului de peste 49% din acțiunile producătorului de jucării Noriel către managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors, respectiv vânzarea în luna iunie a pachetului de 100% din acțiuni la Industrial Access către grupul belgian TVH.

Exitul Axxess Capital de la Deutek vine într-un moment favorabil de piață, dacă avem în vedere că industria de profil a înregistrat în 2015 un ritm de creștere de circa 5 procente, după ani de stagnare și de scădere.

Fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund, ultimul fond ridicat de către Axxess, a cumpărat în 2013 acțiunile producătorului de vopsele Dufa, redenumit Deutek, de la Advent International într-o tranzacție în jurul a 16 mil. Euro.

Axxess Capital a luat pe pierderi compania și a trecut-o pe profit la o marjă netă de 10%, astfel că vânzarea Deutek este de așteptat să aducă un multiplicator bun pentru banii investiți de Axxess Capital.

Deutek a raportat pentru 2015 un profit net de 13,1 mil. Lei (2,9 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 131,5 mil. Lei (29,5 mil. Euro)și un număr mediu de 344 de angajați. În 2012, anul dinaintea preluării afacerii de către Axxess Capital, compania avea o pierdere de 25,1 mil. Lei la o cifră de afaceri de 117,9 mil. Lei și 343 de angajați.

Deutek concurează cu Kober (afacerea antreprenorului Aurel Kober), Policolor (aflat în portofoliul fondului de investiții RC2, condus de Ion Florescu), Fabryo Corporation (controlat de către fondul de investiții Oresa Ventures) pe o piață de lacuri și vopsele cu vânzări anuale estimate la circa 350 mil. Euro pe an. Cea mai mare pondere la nivelul pieței este ocupată de vopselurile decorative, care ajung până la 160 mil. Euro vânzări pe an.

PPG este deja prezent pe piața românească de profil prin PPG Coatings România, companie cu structuri de vânzări însă fără capacități de producție locale. PPG Coatings România (fosta Trilak Coatings SRL) a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 14,2 mil. Lei și un profit net de 0,5 mil. Lei la un număr de 27 de angajați.

PPG este furnizor pentru producătorul auto Renault, proprietarul uzinelor Dacia de la Pitești. La nivel global, PPG este unul dintre liderii industriei de profil alături de concernul Akzo Nobel. PPG s-a uitat și înainte după achiziții pe piața românească, spun surse din piață.

PPG este o afacere fondată în 1883 sub numele Pittsburgh Plate Glass de către John B. Ford și John Pitcairn în Pittsburgh (Pennsylvania, SUA).

Concernul american a ajuns la finele lui 2015 la venituri de 15,33 mld. Dolari și un profit net de 1,406 mld. Dolari, respectiv la un numerar din operațiuni de 1,837 mld. Dolari. Acțiunile companiei sunt listate pe bursa din New York, PPG având o capitalizare bursieră de 26,94 mld. Dolari. Principalii acționari ai companiei sunt investitori instituționali precum Vanguard Group (6,8%), FMR ((6,38%), Massachusetts Financial Services (6,01%), State Street Corporation (4,21%) sau fonduri mutuale precum Fidelity Contrafund Inc cu 2,8%, conform datelor făcute publice la 30 iunie.

Compania ocupă poziția 190 în indexul Fortune 500. PPG și-a bazat creșterea în ultimii ani pe o campanie puternică de achiziții. După o tranzacție în Mexic în 2014 de peste 2 mld. Dolari, în 2015 PPG a finalizat șase achiziții mai mici pentru care a plătit peste 400 mil. Dolari.

Pe piețele din regiune, PPG are o poziție solidă. Astfel, conform unor date prezentate de către grupul finlandez Dejmark, prezent și în România, PPG Deco deține o cotă valorică de 15% din piața de profil din Cehia, 20% din piața slovacă, respectiv 16% din piața din Ungaria prin intermediul mărcii Trilak (cu care este prezent PPG și în România).

Sectorul materialelor de construcții din România a revenit în atenția investitorilor strategici, care văd potențial de creștere în anii următori pe fondul unei creșteri de consum.

Polonezul Ludwik Sobolewski a condus în perioda 2006 - 2013 bursa de la Varșovia. Sursă foto: Linkedin.

Ludwik Sobolewski așteaptă pe bursa locală cea mai mare tranzacție de obligațiuni corporative a unei companii din România: “Am fi bucuroși dacă RCS & RDS își listează emisiunea de obligațiuni la București. Ar fi o tranzacție de câteva sute de milioane de euro”

Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori București, așteaptă o listare a obligațiunilor RCS & RDS, în cazul în care compania va decide să-și refinanțeze vechea emisiune de titluri emise în 2013 cu o nouă astfel de tranzacție.

“Am fi bucuroși dacă RCS & RDS își listează emisiunea de obligațiuni pe bursa de la București. Ar fi o tranzacție de câteva sute de milioane de euro”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Ludwik Sobolewski, șeful Bursei de la București.

Un sindicat format din băncile de investiții JP Morgan, Citi și Deutshe Bank, respectiv bănci precum ING Bank, BRD sau Unicredit au fost mandatate de către grupul de comunicații RCS & RDS pentru a pregăti lansarea unei noi emisiuni de obligațiuni în vederea refinanțării titlurilor emise în 2013 și scadente în 2020. Banca Transilvania face și ea parte din grupul finanțatorilor companiei controlate de către omul de afaceri Zoltan Teszari.

Consultanța juridică pentru tranzacție este coordonată de către firma americană de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton, respectiv casa londoneză din “Magic Circle” Freshfields Bruckhaus Deringer. La nivel local, lucrează o altă firmă de top londoneză, Clifford Chance, care asigură consultanța pe aspecte privind dreptul românesc, iar PeliFilip este firma de avocatură care consiliază RCS & RDS.

Emisiunea de obligațiuni a RCS & RDS are un plafon stabilit până la 800 mil. Euro, care urmează să fie supus aprobării acționarilor companiei pe 3 octombrie în cadrul unei adunări generale extraordinare. Compania cere aprobarea acționarilor pentru a putea emite obligațiuni sau a contracta finanțări bancare în limita unui plafon total de până la 1,6 mld. Euro, care să-i permită restructurarea datoriei actuale și să-i lase posibilitatea Consiliului de administrație de a utiliza astfel de resurse financiare și în alte scopuri corporative.

Noua emisiune ar putea fi lansată pe piețele financiare la începutul lunii noiembrie, iar titlurile ar putea fi emise în lei și în euro în condițiile în care vechea emisiune de 450 mil. Euro a Cable Communications Systems NV (firma – mamă a RCS & RDS) a fost lansată numai în euro pe piețele externe de capital la o dobândă anuală a cuponului de 7,5%.

Emisiunea de obligațiuni RCS & RDS vizează bursa de la București, dar ar putea fi luată în calcul și o piață bursieră externă pentru listarea titlurilor, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

O tranzacție cu obligațiunile RCS & RDS pe bursa de la București la anvergura anunțată ar fi cea mai mare vânzare de titluri de împrumut a unei companii din România din istoria pieței locale de capital.

“Avem nevoie de a oferi investitorilor astfel de instrumente de investiții de tip debt capital market (DCM, oferte publice de obligațiuni – n.r.)”, a mai spus Ludwik Sobolewski.

Pe bursa de la București, companiile din energie și băncile domină emisiunile locale de obligațiuni corporative. Astfel, Transelectrica și Engie au listate astfel de titluri de împrumut cu venit fix. BRD Groupe Societe Generale a deschis seria acestor emisiuni locale de obligațiuni corporative în 2004, ulterior și alte bănci intrând pe piața bursieră de la București cu emisiuni proprii – Banca Transilvania, Credit Europe Bank, Garanti Bank, Raiffeisen Bank sau UniCredit Bank.

Bursa de la București face eforturi de a-și crește lichiditatea și, implicit, atractivitatea în fața investitorilor pentru a trece de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă. Pentru a atinge acest scop, este necesară atragerea de noi listări atât pe piețele de acțiuni, cât și pe segmentul de obligațiuni.

BVB și Sibex, operatorul bursei de la Sibiu, au selectat recent Deloitte pentru serviciile de evaluare a celor doi operatori bursieri în vederea unei posibile fuziuni. Anul trecut, BVB a lansat piața AeRo ca un canal alternativ de finanțare pentru firmele mici și mijlocii. Printre eforturile echipei actuale de management a BVB în frunte cu polonezul Ludwik Sobolewski de a spori vizibilitatea externă a bursei locale s-a numărat și vânzarea unui pachet de 4,99% din acțiunile operatorului bursier de la București către BERD pe 19 noiembrie 2014.

Astăzi, BVB a lansat o platformă online de educație financiară “Fluent în finanțe”, parteneri de proiect fiind grupul financiar Banca Transilvania, BCR Pensii, Depozitarul Central, Intercapital Invest, OTP Asset Management și Tradeville, printre mizele acestui proiect fiind și lărgirea bazei de investitori, respectiv de emitenți în piața locală de capital.

În ceea ce privește listările de companii la cota principală a BVB, investitorii așteaptă venirea Hidroelectrica, care ar putea avea loc în toamna acestui an sau primăvara anului viitor, precum și listarea unor companii private.

Printre firmele private mari care au în vedere o listare pe bursa de la București este și RCS & RDS, care are în plan vânzarea unui pachet minoritar pentru a da posibilitatea unui exit acționarilor străini ai companiei precum fondul de investiții Eton Park și americanul de origine britanică Wayne Grant Quasha, care dețin împreună prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited (Quadrant) 21,42% din Cable Communications Systems NV, firma – mamă care are 95,92% din RCS&RDS, conform datelor făcute publice în noiembrie 2013 în prospectul de emisiune a obligațiunilor. Documentul citat indica faptul că Eton Park deținea un pachet de 6,85%, Wayne Quasha 13,7%, iar austriacul Gustav Wurmbock, managing partner la fondul de investiții EPIC, era raportat cu un pachet de 3,26%. În afara acestora, pe lista acționarilor minoritari cu pachete importante se mai aflau la acea dată Stefozar Bugarski cu 3,92%, Nicușor Dorel Schelean cu 3,64%, Ioan Bendei cu 3,41% și Gheorghe Maftei cu 3,32%.

Listarea RCS & RDS s-ar putea face sub forma oferirii către investitori a unui astfel de pachet minoritar de acțiuni preferențiale, lipsite însă de drept de vot în cadrul adunării acționarilor, susțin surse din piață. Ultima listare de anvergură a avut loc în 2014, când au intrat la tranzacționare acțiunile companiei energetice de stat Electrica după vânzarea unui pachet de 51% pe bursele din București și Londra pentru 443 mil. Euro. În 2015, la BVB a fost listată cea mai mare emisiune de obligațiuni locală, cea a Primăriei Municipiului București care și-a refinanțat cu 500 mil. euro vechea emisiune de titluri.

BVB are o capitalizare de 31,45 mld. Euro și înregistrează o valoare medie zilnică de tranzacții de 7 mil. Euro, conform datelor statistice făcute publice.

Electrica luptă cu giganții financiari Allianz și Macquarie în cea mai mare tranzacție de pe piața de energie. Germanii de la E.ON au scos la vânzare un pachet în jurul a 30% din acțiunile E.ON Distribuție România, tranzacție de circa 250 mil. Euro. Ofertele angajante, așteptate la jumătatea lunii octombrie

Concernul german E.ON este în plin proces de vânzare a unui pachet minoritar de acțiuni la E.ON Distribuție România, unicul distribuitor integrat de electricitate și gaze de pe piața locală. Pachetul scos la vânzare este în jurul a 30% din companie, iar valoarea tranzacției este de așteptat să ajungă peste 250 mil. Euro.

Compania de stat Electrica, grupul financiar german Allianz, un fond de investiții specializat în infrastructură al grupului australian Macquarie, precum și alți investitori financiari printre care manageri de fonduri de pensii s-au arătat interesați de preluarea participației la E.ON Distribuție România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Concernul german a primit oferte neangajante, iar la jumătatea lunii octombrie tranzacția este de așteptat să treacă în faza ofertelor angajante. În acest moment, investitorii derulează activități specifice de due – dilligence (analiză financiară) pentru a-și putea construi ofertele financiare.

Reprezentanții E.ON și ai Electrica nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

“Politica noastră este să nu comentăm zvonuri de piață sau potențiale tranzacții, motiv pentru care nu putem răspunde la întrebări și deci, refuzăm să comentăm”, a precizat Steve McCool, Director Asociat pentru comunicare corporativă la Macquarie Infrastructure and Real Assets.

De asemenea, Christian Kroos, Director adjunct de comunicare al grupului și responsabilitate corporativă al Allianz, a răspuns printr-un email: „În ceea ce privește întrebările Dumneavoastră de fuziuni și achiziții, pot să vă spun că, din principiu, nu răspundem acelor întrebări care sunt legate des de speculații de piață”.

O echipă a firmei de consultanță și audit PwC a făcut due dilligence pentru vânzător (vendor due dilligence).

E.ON Distribuție România este unica distribuție integrată de gaze și electricitate, reunind practic portofoliul de clienți preluat de la fosta Distrigaz Nord (care acoperă distribuția de gaze pentru clienții din jumătatea de nord a țării) cu portofoliul de clienți ai fostei distribuții de electricitate Electrica Moldova.

Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni la E.ON Distribuție România face parte din strategia concernului german de energie și utilități, care își reorganizează operațiunile. De la 1 ianuarie, gigantul E.ON și-a splitat afacerile dând naștere unei noi companii, Uniper, cu sediul la Dusseldorf și este focusată pe producția de energie din surse clasice – cărbuni, hidro și gaze naturale, precum și pe comerțul global de energie. E.ON SE, care este denumit „noul” E.ON, are sediul la Essen și se ocupă în schimb de portofoliul de energie regenerabilă, de rețelele de energie și de linia de afaceri de soluții pentru clienți. Acțiunile Uniper au intrat la tranzacționare astăzi pe bursa de la Frankfurt, piață pe care sunt listate și titlurile E.ON SE.

Decizia strategică a concernului german de a se „sparge” în două companii distincte, specializate, este un răspuns la tendințele de pe piața globală a energiei, afirmă managementul grupului. Noua strategie a E.ON include și co-investiții strategice alături de parteneri.

E.ON Distribuție România operează o rețea de distribuție a gazelor naturale de peste 20.000 km și o rețea de distribuție de electricitate de peste 80.000 km, care deservesc în total circa 3 milioane de clienți din jumătatea de nord a țării, din județele Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț și Bacău.

E.ON Distribuție România SA a raportat pentru 2015 un profit net de 260,3 mil. lei (58,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,607 mld. Lei (362 mil. euro) și un personal mediu de 1.866 de angajați. Compania care are monopolul distribuției de gaze pe jumătate din România și are, de asemenea, poziție dominantă pe piața distribuției de electricitate din nord-estul țării, lucrează cu o marjă netă de 16%.

Modelul de afaceri este bazat pe un portofoliu mare de clienți, care asigură venituri lunare stabile, iar tarifele stabilite și programele de investiții recunoscute de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) oferă predictibilitate pe termen lung unor investitori financiari, care caută să-și plaseze lichidități în afaceri stabile pe termen lung cum este cazul celor din energie și infrastructură.

Pe 29 iunie, Fondul Proprietatea și-a vândut pachetul de 18,3474% din acțiunile E.ON Distribuție România SA, adică 56.749.014 acțiuni în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută public. În aceeași zi, Fondul Proprietatea și-a făcut exitul și din E.ON Energie România SA, unde deținea un pachet de 13,4%. Cumpărătorul pachetelor Fondului Proprietatea nu a fost făcut public.

Conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, cumpărătorul pachetelor de acțiuni ale FP a fost E.ON.

La E.ON Distribuție România SA, acționar minoritar este statul român prin intermediul ministerului energiei, care deține un pachet de 13,51% din acțiuni.

În portofoliul FP, pachetul de 18,35% deținut la E.ON Distribuție România SA era cotat la 31 martie între cele mai valoroase 5 participații din portofoliul fondului. Astfel, pachetul era estimat la 510,4 mil. lei (circa 115 mil. euro) ceea ce ar corespunde unei valori a companiei E.ON Distribuție România SA de 625 mil. euro.

Exitul FP de la E.ON a avut loc în contextul strategiei anunțate de a-și reduce dependența portofoliului de investiții de piața de energie. Până acum, FP și-a vândut participații la companii de energie listate pe bursă precum Transelectrica sau Romgaz, cere o listare rapidă a Hidroelectrica pe bursă și are în plan listarea la Londra a OMV Petrom.

Electrica, unul dintre investitorii care au depus ofertă neangajantă pentru pachetul E.ON Distribuție România SA este într-un context aparte în tranzacție.

Electrica a fost vânzătorul pachetului de 51% din Electrica Moldova în urmă cu 11 ani și acum este concurent pentru E.ON pe piața de energie prin subsidiarele sale de distribuție de electricitate Electrica Distribuție Transilvania Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud și Electrica Distribuție Muntenia Nord.

E.ON Distribuție România SA oferă pentru Electrica acces nu doar la vechiul portofoliu de clienți din Moldova, ci ar fi poartă de intrare indirect și în piața distribuției de gaze, adică o premieră pentru compania de stat.

Electrica stă pe lichidități foarte mari, după ce în 2014 compania a strâns în conturi aproape 2 mld. Lei (443 mil. euro) după vânzarea de către stat a unui pachet de 51% din acțiunile companiei către investitorii de pe bursele din București și Londra.

Compania nu a făcut investiții sau achiziții majore până acum, iar dezbaterile în jurul acestui subiect au dus la schimbarea managementului companiei în acest an.

Pentru 2015, Electrica SA a raportat venituri consolidate de 5,503 mld. Lei (1,239 mld. Euro) și un profit net 363 mil. Lei (81,7 mil. Euro). Valoarea bursieră a companiei de stat este de 4,64 mld. Lei (peste 1 mld. Euro). Ministerul Energiei este principalul acționar cu 48,8%, urmat de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu 8,65%.

Un alt competitor intrat în cursă pentru pachetul E.ON este un alt gigant german care vine din sectorul financiar și al asigurărilor, Allianz. Grupul, unul dintre cei mai mari manageri de active din lume, este acționarul majoritar al Allianz Țiriac, unul dintre liderii sectorului local de asigurări după tranzacția derulată în anul 2000 cu omul de afaceri Ion Țiriac.

Grupul Allianz, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, a raportat pentru 2015 venituri totale de 125,19 mld. Euro și un profit net de 6,9 mld. Euro la un număr de peste 142.000 de angajați la nivel global.

Allianz avea la 31 decembrie 2015 active totale de 848,9 mld. Euro și active totale sub administrare de 1.762 mld. Euro. Capitalizarea bursieră a Allianz era la finele anului trecut de 74,7 mld. Euro. Investitorii germani dețin 31,7% din companie, cei americani 17,4%, cei britanici 12,6%,, urmați de acționari din Franța (9%), Elveția (5,2%) și Luxemburg (4,9%).

Allianz investește prin intermediul PIMCO și Allianz GI.

Un alt pețitor de calibru,grupul financiar australian Macquarie, este din ce în ce mai interesat de oportunitățile de investiții din România. Macquarie a depus ofertă neangajantă pentru pachetul minoritar al subsidiarei locale a E.ON.

Macquarie a raportat pentru anul financiar închis pe 31 martie un profit net de 2,06 mld. Dolari australieni (1,38 mld. Euro) și venituri operaționale de 10,1 mld. Dolari australieni (6,8 mld. Euro).

Este cel mai mare investitor în infrastructură la nivel global prin intermediul Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA). MIRA administrează circa 50 de fonduri de investiții publice și private și are active sub administrare de peste 105 mld. Dolari (136 mld. Dolari australieni).

Cel mai recent fond de investiții european al Macquarie dedicat investițiilor în infrastructură este Macquarie European Infrastructure Fund 4, st