Adrian Mîrșanu

publicat la: 16.03.2015  22:19

Carabulea, proprietarul Carpatica pentru MIRSANU.RO: ”Avem patru investitori, din care doi sunt siguri după cum se derulează discuțiile. Discuțiile de vânzare sunt foarte avansate. Fiți sigur că ne încadrăm cu vânzarea în prima jumătate a anului. Vând o bancă foarte sănătoasă la preț de bancă, nu cu 600 mil. euro gaură ca la Volksbank”. Axxess Capital, proprietarul Nextebank, și-a exprimat din nou interesul pentru preluarea băncii din Sibiu

Ilie Carabulea, acționarul majoritar al băncii, spune că este în discuții avansate de vânzare. Sursă date: Carpatica, Bursa de Valori București. Infografic MIRSANU.RO.
 

Ilie Carabulea, fondatorul Carpatica și principalul acționar al băncii cu un pachet de 57%, spune că sunt patru investitori interesați de achiziția băncii, din care doi sunt considerați ”siguri”. Discuțiile de vânzare în jurul Carpatica au avut loc de mai multe ori în ultimii ani, pe fondul informațiilor că banca centrală susține varianta atragerii unui investitor strategic care să vină cu capital proaspăt, în timp ce acționarul majoritar al băncii își apără dreptul de a decide la ce preț și cui va vinde banca pe care a fondat-o.

Ultimul pețitor cunoscut, Nextebank – banca aflată în portofoliul unuia dintre fondurile de investiții administrate de Axxess Capital, a înaintat o propunere de fuziune cu Carpatica, însă acționarii băncii au respins pe 20 decembrie 2014 oferta de fuziune.

Cu toate acestea, firma de investiții Axxess Capital, condusă de Horia Manda, care tatonează de mai multă vreme terenul pentru preluarea Carpatica având discuții atât cu Ilie Carabulea, cât și cu alți acționari, respectiv cu echipa de management a băncii, nu a renunțat la planurile de preluare și și-a exprimat din nou interesul în acest an pentru banca din Sibiu, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

”Avem patru investitori. Doi sunt siguri având în vedere derularea discuțiilor și continuitatea acestora ceea ce demonstrează seriozitatea lor în cadrul procesului”, a declarat Ilie Carabulea, fondator și acționarul majoritar al Carpatica, în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Acesta nu a dorit să menționeze numele investitorilor, invocând acorduri de confidențialitate încheiate cu aceștia.

”Discuțiile (de vânzare – n.r.) sunt foarte avansate. Timpul este foarte scurt (până la încheierea unei tranzacții – n.r.)”, afirmă Ilie Carabulea. Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă discuțiile de vânzare vor ajunge în faza finală în prima jumătate a anului, omul de afaceri a răspuns: ”Fiți sigur de asta!”.

Până acum, discuțiile de vânzare a Carpatica s-au purtat cu investitorii pe două părți.

Pe de o parte, echipa de management a băncii, condusă de belgianul Johan Gabriels alături de care se găsesc și alți directori cu care a lucrat la fosta ABN Amro Bank România, are mandat din partea acționarilor să găsească un investitor strategic în cadrul unei tranzacții care ar avea girul BNR.

Întrebat despre implicarea BNR în tranzacția de vânzare a Carpatica, Carabulea a răspuns: ”Nu comentez acțiunile BNR”.

Banca centrală a suspendat anul trecut drepturile de vot ale acționarului majoritar în AGA pe fondul derulării dosarului Carpatica Asig în care Ilie Carabulea a fost arestat preventiv și apoi eliberat anul trecut, împotriva acestuia procurorii DNA formulând mai multe capete de acuzare. Dosarul este încă la prima instanță, care nu a luat până acum o decizie în acest caz.

”Sunt un contribuabil onest și beneficiez de prezumția de nevinovăție. Dacă un om este arestat, nu înseamnă că a fost condamnat. Eu nu sunt condamnat și beneficiez de prezumția de nevinovăție”, precizează Ilie Carabulea.

De la respingerea în decembrie 2014 de către acționarii băncii a ofertei de fuziune înaintate de Nextebank, care ar fi adus fondul administrat de către Axxess Capital în poziția de principal acționar al băncii, directorii Carpatica nu au mai primit până acum o altă ofertă, susțin surse apropiate discuțiilor.

Pe de altă parte, în acest moment, este activată pista încheierii unei tranzacții de către familia omului de afaceri Ilie Carabulea, care deține pachetul majoritar în Carpatica.

Ilie Carabulea merge pe același mesaj, exprimat și în urmă cu patru ani, că discută vânzarea băncii, însă ține la preț, care trebuie să reflecte starea ei, considerată de către acesta una excepțională, potențialul ei de creștere, precum și nivelul investițiilor făcute de acționari.

”Dețin 57% din acțiuni, deci am o bancă. Discut și cu Manda (Horia Manda, managing partner al Axxess Capital – n.r.) și cu alții care vor să cumpere o bancă. Eu vând o bancă la prețul unei bănci, nu o oală la preț de tablă. Banca este foarte sănătoasă, foarte bună, trebuie construite anumite scenarii privind managementul băncii. Banca are 128 de unități teritoriale, nu este cu 600 mil. euro gaură, nu este Volksbank. Va înregistra o explozie de dezvoltare. Nu putem vinde la oricine”, afirmă Ilie Carabulea.

Acesta nu a dorit să explice ce înseamnă în viziunea sa ”un preț de bancă” și nici nu a răspuns la întrebarea câți bani a investit până acum în bancă, însă este de părere că valoarea bursieră actuală a Carpatica nu poate fi considerată un reper, ci efectul ”criteriilor speculative din piață”. Pe bursă, Carpatica valorează acum 185,3 mil. lei (41,8 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei de 4,4370 lei la euro) la cotația de 0,0589 lei pe acțiune. În septembrie 2011, când banca, de asemenea, valora pe bursă circa 42 mil. euro, Carabulea declara pentru antena3.ro, tot în contextul interesului unor investitori, că valoarea Carpatica este de cel puțin 200 mil. euro, amintind că o acțiune a băncii se tranzacționa în 2008 la valori de patru ori mai mari decât valoarea nominală.

Vânzarea băncii nu înseamnă despărțirea lui Carabulea de Carpatica, susține omul de afaceri. ”Banca este creația mea de 16 ani, chiar dacă vând nu înseamnă că am tăiat legătura cu Carpatica. În bancă, am depus viața mea. Am investit capital. Banca a trecut de criză. Întrebați la BNR câți investitori au susținut tot acest necesar de capital în această perioadă, cum am făcut eu la Carpatica”, mai spune acționarul majoritar al băncii.

Carpatica a fost fondată în 1999 de către un grup de oameni de afaceri, din care cel mai important este Ilie Carabulea, proprietarul holdingului de firme Atlassib. Carpatica este una din puținele operațiuni  pornite cu capital privat românesc, care a ajuns în primele 20 de bănci din România. Banca Transilvania a pornit, de asemenea, la drum cu un capital al unui grup de oameni de afaceri din Cluj – Napoca, iar mai recent, tot în Ardeal, omul de afaceri arădean Valer Blidar a pus bazele Băncii Comerciale Feroviare.

După declanșarea crizei financiare, în jurul Carpatica s-au înmulțit știrile privind pretendenții la preluarea băncii, precum ungurii de la OTP, fondul de investiții londonez AnaCap, iar de anul trecut încoace s-a vorbit de fondul Emerging Europe Accession Fund (EEAF), care controlează Nextebank și este administrat de Axxess Capital, respectiv de fondul de investiții JC Flowers.

Anul trecut, Carpatica a trecut pe pierderi, cu un minus de 169,5 mil. lei (38,5 mil. euro), acumulate pe fondul constituirii de provizioane pentru creditele neperformante. Acestea sunt un soi de călcâi al lui Achile, având în vedere că banca înregistrează din raportările proprii un raport de 38% al creditelor neperformante, cu mult peste media pieței de circa 14% în decembrie. Fenomenul creditelor neperformante a făcut ca pierderile la nivelul pieței să fie de circa 1 mld. euro în 2014, o pierdere – record fiind înregistrată de liderul pieței, BCR. Presiunile băncii centrale de scoatere a acestor credite din bilanțuri ar putea aduce un nou val de pierderi în conturile băncilor.

De asemenea, capitalurile proprii ale Carpatica aproape s-au înjumătățit anul trecut, ajungând la 224 mil. lei, cu 172 mil. lei mai puțin, situație care vine să susțină mesajul directorului băncii, Johan Gabriels, care spunea recent că este nevoie repede de o rundă de capitalizare a băncii din partea unui investitor strategic și că va veni cu noi propuneri pe 28 aprilie în cadrul adunării generale a acționarilor.

În același interval, portofoliul de credite s-a redus ușor, concomitent cu o creștere pe segmentul depozitelor, aducând raportul între credite și depozite la 51,6%. Rata de solvabilitate a băncii era în decembrie de 10,59%. Activele totale ale băncii s-au redus cu aproape 20% într-un an, ceea ce este de așteptat să se vadă în cota de piață. De asemenea, rețeaua băncii s-a redus gradual în perioada 2011 – 2014.

Datoriile s-au redus și ele din 2012 până acum cu aproape 30%. Un moment important din istoria recentă a băncii a fost anul 2012, când indicatorii au avut modificări substanțiale față de anul anterior. În numai un an, profitul s-a redus de 11 ori, capitalul social a devenit de trei ori mai mic, capitalurile proprii s-au micșorat de patru ori, iar datoriile au crescut exponențial, conform rezultatelor financiare afișate de Carpatica.

După acest șoc, banca a început să-și îmbunătățească treptat indicatorii în mandatul lui Gabriels, care s-a concentrat pe creșterea lichidităților băncii și, în paralel, pe o reducere ușoară a calibrului Carpatica.

Carpatica este o bancă de mijlocul clasamentului instituțiilor locale de credit, ceea ce oferă o miză importantă pentru Axxess Capital și alți investitori interesați să cumpere cotă de piață într-un peisaj în care opțiunea de creștere la îndemână este achiziția de bănci ori de portofolii, iar creșterea organică este greu de obținut în climatul actual al creditării. La finele anului 2013, Carpatica avea o cotă de piață de 1,1% în funcție de active și se situa pe locul 19 în clasamentul băncilor locale. De atunci, au fost bifate trei exituri de pe piață – RBS Bank România, Millennium Bank România, Volksbank România, iar al patrulea este în curs – Bank of Cyprus România.

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață, a semnat contractul de achiziție în decembrie pentru 100% din acțiunile Volksbank România într-o tranzacție anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care ar urma să fie finalizată în trimestrul al doilea. Pentru a vinde banca, acționarii Volksbank au suportat un efort estimat la circa 1 mld. euro pentru a reuși să convingă Banca Transilvania să preia subsidiara austriacă, conform lui Nicolae Cinteză, șeful supravegherii bancare din BNR.


0 Comentarii

Spune-ti parerea

Articole Similare:

Finanțări

BERD a semnat un împrumut de 5 mil. Dolari pentru Expert Petroleum pentru finanțarea lucrărilor de reabilitare a producției în zăcăminte mature de gaze și de țiței din România

 

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a semnat un acord de împrumut de 5 mil. Dolari către compania Expert Petroleum Compania pentru finanțarea îmbunătățirii exploatării zăcămintelor mature de țiței și gaze naturale din România.  Citeşte articolul integral


Finanțări

BCR Leasing se pregătește să împrumute 200 mil. Lei de la International Finance Corporation pentru finanțarea IMM-urilor

 

BCR Leasing, parte a grupului financiar BCR aflat în portofoliul austriecilor de la Erste, intenționează să împrumute 200 mil. Lei (aproximativ 50 mil. Dolari) de la International Finance Corporation, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzac  Citeşte articolul integral