Arhive etichete: capital markets Romania

Credit foto: MIRSANU.RO.

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Sectorul de investitori buy side este mult inaintea oportunitatilor create pe partea de vanzare. Autoritatile trebuie sa fie foarte atente sa fie create oportunitati pentru a atrage banii din fondurile de pensii altfel va trebui sa fim mai relaxati cand vedem ca vor alege sa investeasca in alte piete

„Indicii Bursei de Valori Bucuresti sunt la un nivel all time high si putem sa vedem ca partea de buyside (investitorii de pe partea de cumparare) este foarte puternica, lichiditatea este ok dupa standardele noastre si putem spune ca sentimentul este foarte ok pe toate segmentele de investitori. Putem vedea ca apetitul atat pe segmentul investitorilor individuali, cat si institutionali este ok”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024, eveniment online organizat pe 27 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Trecem printr-o perioada foarte buna si speram sa vedem mai multe tranzactii in viitor. Putem argumenta din mai multe perspective uitandu-ne la numarul de conturi deschise la Bursa de Valori Bucuresti suntem foarte aproape de 200.000 de conturi si cand ne gandim ca numai cu 5 ani in urma aveam numai 50.000 conturi, este o evolutie foarte buna. Inca avem multe de facut pentru ca participarea voluntara in piata de capital nu este ok dupa standardele unei piete dezvoltate astfel pentru a fi comparabili cu Polonia trebuie sa ne dublam numarul de conturi”, a adaugat acesta.

„Am vizitat recent bursa coreeana de la Seul, Coreea de Sud are o populatie de 50 mil. locuitori, un pic peste dublul populatiei Romaniei si are un numar de 18 milioane de conturi. Ei au avut o strategie de dezvoltare a pietei de capital cu mult mai devreme fata de noi, ei nu au intrerupt si au continuat cu pietele de capital in anii 50, in timp ce noi am avut o bursa noua incepand cu 1995, avem un gap (diferenta) aici, dar totusi arata potentialul pe care il putem avea. Nimeni nu ne opreste sa implementam aceleasi sau sa luam unele din deciziile inspirationale din partea lor si sa ne imbunatatim piata de capital. Piata de capital aduce putere si dezvoltare economica si putem vedea unde este Coreea de Sud acum.”, a spus Adrian Tanase.

„Avem multa treaba de facut. In ultimii 5 ani, dinamica a fost foarte pozitiva si inca avem mult potential in fata. Cred ca apetitul investitorilor pe partea de cumparare (buy side) este mult inaintea pipeline-ului de pe partea de vanzare (sell side) creat in piata si cred ca fiecare poate simti asta. Nu avem multe oportunitati pentru a acoperi acest apetit. Trebuie sa muncesti sa creezi oportunitati si sa aduci tranzactii pe piata. Nu pot sa va dau nume, dar cred ca sunt mai multe discutii si pregatiri atat pe partea de equity, cat si de obligatiuni care sa vina in piata in perioada urmatoare, unele dintre ele sunt publice, altele nu sunt, dar eu sunt optimist”, a punctat Directorul General al BVB.

Unde este mai mult apetit din partea investitorilor, pe partea de equity la achizitia de actiuni sau pe partea de debt, la obligatiuni?

„Vad ca apetitul este puternic pe ambele parti. Premier Energy a aratat ca este un apetit equity foarte puternic, iar ultimele emisiuni de titluri Fidelis au aratat ca apetitul este destul de puternic si pe partea de fix income (instrumente cu venit fix). Din pacate, nu avem asa multa activitate pe partea de credit, la titlurile cu venit fix din zona de corporate ca sa avem o  indicatie, dar as spune ca in acest moment ambele sunt ok. Nu vad diferente semnificative”, sustine Adrian Tanase.

Cum pot fondurile de pensii sa ia cat mai mult in portofoliu din oportunitatile oferite de piata romaneasca pentru ca acestea cresc acum mai repede decat poate piata romaneasca sa le ofere oportunitati?

„Este adevarat. Aceasta este o problema structurala pentru ca avem acest foarte puternic sector al pensiilor private si trebuie marit ritmul pe piata primara si trebuie creat un pipeline de tranzactii. Deci, autoritatile trebuie sa fie foarte atente si trebuie sa foloseasca piata de capital mult mai intensiv decat pana acum pentru ca este un potential imens (de investitie din partea fondurilor de pensii – n.r.). Te astepti ca, probabil, astfel de decizii sa apara mult mai frecvent dupa alegeri, incepand cu 2025 in ceea ce priveste sectorul de energie s.a.m.d. Pe de alta parte, trebuie sa cream alte instrumente, lucram la infiintarea Real Estate Investment Trusts si sa le reglementam pentru a le aduce pe piata pentru fondurile de pensii sa poata lua o astfel de expunere in Romania. Pentru Romania, ca si pentru alte piete emergente, sectorul de real estate este unul foarte important si nu avem o astfel de expunere a sectorului real estate in pietele de capital si incercam sa o cream so speram ca o sa o avem. Legea a fost initiata in Parlament si speram sa o vedem aprobata”, afirma Adrian Tanase.

„Pentru ca au o limita in infrastructura in proiecte public – privat, fondurile de pensii au o limita pe care ele nu o folosesc deloc, plafon care se situeaza la 15% din activele lor aflate sub administrare, ceea ce sunt o multime de bani, aproape 5 mld. Euro. In special, autoritatile trebuie sa fie foarte atente la banii care sunt in fondurile de pensii. Trebuie create oportunitati pentru ele sa investeasca.”, sustine CEO-ul Bursei de Valori Bucuresti.

„Pe de alta parte, nu trebuie sa ne temem ca fondurile de pensii investesc in strainatate. Nu poti sa le obligi sa investeasca in Romania, desigur ca preferinta noastra este sa cream aici oportunitati pentru ele. Dar este o preferinta. Si nu ar trebui transformata intr-un soi de proxy pentru un mandat de a investi numai in Romania. Aceasta nu este ok. Ele (fondurile de pensii – n.r.) trebuie sa poata investi oriunde considera ca sunt cele mai bune interese pentru participantii lor. Desigur ca am vrea sa vedem acei bani investiti in Romania prin diferite canae, dar daca nu se poate crea un pipelie in ritmul necesar, trebuie sa fim mai relaxati sa vedem ca ar putea alege si alte piete”, a mai spus Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti la panelul Trenduri din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024 sunt Raiffeisen Bank Romania si NNDKP.

 

 

Citeste seria de articole MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024: Investitorii se uita la lucruri specifice din clasa lor de active si investesc in story-ul unei companii, ei nu investesc in trenduri, ceea ce inseamna ca unde esti localizat devine aproape secundar. Ce tendinte si ce randamente urmaresc investitorii strategici, institutii financiare internationale, investitorii in Private Equity, Venture Capital, piete de capital, asset management, companii antreprenoriale, investitorii din real estate si piata de NPL

 

Aleksandar Dragicevic, MidEuropa: In cazul unui exit, ne rezervam optiunea sa vindem Regina Maria cu totul, adica pietele din Romania si Serbia, sau optional separat. Suntem interesati sa facem noi achizitii in acest an in Romania in sectorul de tehnologie si in sectorul de consum

 

Florin Visa, Early Game Ventures: La fondul 1 avem rezervat 15% dry powder din capitalul fondului pentru inca 2 – 3 ani de tranzactii follow on cu companiile din portofoliu. Cand facem o investitie, daca nu vedem potentialul ca la un exit peste 5 – 6 ani sa recuperam de 10 ori suma investita inseamna ca nu ne respectam obiectivul de early stage investitor

 

Richard Wilkinson, CTP: Cresterea capitalului domestic si regional in pietele CEE este una dintre cele mai importante dezvoltari pe piata imobiliara pentru ca asta creeaza o piata sustenabila si predictibila pe termen lung. Activele din CEE sunt subevaluate pe termen lung, iar randamentele in regiune sunt foarte atractive in timp ce yield-urile din Europa de Vest au ajuns la niveluri „nebunesti”

 

Andrei Svoronos, EBRD: Avem in Romania un cadru pentru emisiuni de obligatiuni corporative de 150 mil. Euro, din care putem sa luam pana la 30% dintr-o emisiune la maturitati intre 3 si 8 ani daca tranzactiile au un unghi „verde”. De ce EBRD a facut exit partial din Banca Transilvania si ce urmeaza? „Cel mai probabil vom mai avea una sau doua tranzactii equity in acest an in Romania”

 

Mihail Ion, Raiffeisen Bank: Ne concentram pe crestere organica pe piata pensiilor private facultative. Ce planuri are Raiffeisen Bank pe piata de asset management si cu emisiunile de obligatiuni

 

Ramona Jurubita, Foreign Investors Council (FIC): Investitorii strategici considera ca Romania are o forta de munca competitiva fata de alte piete, chiar daca ne zbatem sa gasim resurse. Vedem multa miscare la investitori in FMCG, retail, energie regenerabila, servicii financiare si medicale, respectiv tech

 

Liviu Dragan, Druid: Pentru noi, SUA este piata strategica, apoi Europa, in timp ce Asia si Australia sunt piete oportuniste in care tot cheltuiesti bani si ai promisiuni, dar nu se intampla lucruri spectaculoase. Intotdeauna va fi o problema intre asteptarile unui investitor si valoarea companiei. Nu toate companiile isi ating tintele si atunci apar o gramada de probleme privind evaluarea companiei

 

Adriana Gaspar, NNDKP: Sectoarele de care sunt interesati investitori private equity sunt interesante si pentru investitorii strategici care mai au in vizor si energia regenerabila, IT, logistica sau sectorul agribusiness. Un factor descurajator pentru investitori este slabiciunea prelungita la nivelul institutiilor de reglementare, cu exceptia celor din sectorul bancar si al serviciilor medicale

 

Adrian Tanase, BVB: Sectorul de investitori buy side este mult inaintea oportunitatilor create pe partea de vanzare. Autoritatile trebuie sa fie foarte atente sa fie create oportunitati pentru a atrage banii din fondurile de pensii altfel va trebui sa fim mai relaxati cand vedem ca vor alege sa investeasca in alte piete

 

Bill Watson, Value4Capital: Una dintre provocarile cu care se confrunta piata de private equity din CEE este ca multi dintre investitorii din Europa de Vest urmaresc fonduri mari si nu fac angajamente de investitii in runda aceasta in regiune ceea ce trage in jos marimea fondurilor aflate in curs de strangere. „Un IRR mic nu hraneste la fel de multi oameni ca un multiplu mare”

 

Cosmina Marinescu, Kruk: Pretul de achizitie al portofoliilor pe piata managementului datoriilor este in crestere ceea ce duce la scaderea randamentului. Vor exista in continuare exituri de jucatori din piata de NPL, iar noi suntem suntem interesati de tot ce inseamna potential de investitie

 

Camelia Dragoi, EIF: Fondul European de Investitii a finantat cu peste 1 mld. Euro peste 150 de companii din Romania, printre care UiPath, Regina Maria sau Profi. Suma investita de toate fondurile de investitii cu focus pe Romania nu depaseste 300 mil. Euro, insa cifrele vor creste dupa ce fondurile cu alocari din PNRR vor fi in plina faza de investitii

 

Ivan Kurtovic, InterCapital Asset Management: Romania este prima investitie ca geografie cu peste 25% pondere in cadrul unui fond de actiuni pe care il avem focusat pe investitii in Europa de Sud – Est

 

Dan Lupu, Earlybird: Este inca in derulare procesul de ajustare al asteptarilor antreprenorilor fata de evaluarile la care vor sa ridice finantare pentru start-upuri. Pana la urma valorile la care se fac finantarile in venture capital nu au nicio baza teoretica legata de activitatea firmei, este strict o negociere intre cel care ofera finantarea si cel care o cere

 

Cristian Nacu, IFC: Instrumentele noastre de finantare sunt la nivelul preturilor din piata, nu vrem sa concuram bancile sau alte institutii financiare, insa randamentele noastre sunt mai complexe pentru ca proiectele noastre trebuie sa aduca o contributie puternica la dezvoltarea tarii. In fiecare an am pus circa 100 – 150 mil. USD in fonduri de private equity si venture capital din regiune, iar in ultimii 2 ani am investit peste 500 – 600 mil. USD in obligatiuni

 

David Jennison, STJ Advisors: Cred ca piata de capital din Romania este inaintea multor piete din Europa datorita combinatiei dintre cererea puternica din zona fondurilor de pensii si a investitorilor de retail. Si investitorii in titluri cu venit fix si investitorii in actiuni se uita la lucruri specifice din clasa lor de active si investesc in story-ul unei companii, ei nu investesc in trenduri, ceea ce inseamna ca unde esti localizat devine aproape secundar

 

Adrian Rosoaga, BCR Seed Starter: Fata de un fond de venture capital, suntem mai putin agresivi in termen de randamente si suntem mai flexibili pentru ca nu avem presiune de exit intr-un anumit orizont de timp. Ideal ti-ai dori sa ajungi sa iti recuperezi valoarea in intregime a fondului din una – doua investitii

 

Radu Dobre, APS Holding: Fiscalitatea reprezinta un impediment substantial pentru vanzatorii de portofolii. Ne vom uita alaturi de partenerii si investitorii nostri la orice oportunitate fie ca este vorba despre private lending, fie ca este vorba de achizitia de alti jucatori din piata NPL

 

Petr Stohr, Premier Energy: Fondurile de pensii din Romania si din regiunea CEE ca si tip de investitor au avut cea mai mare pondere la IPO Premier Energy si au ajuns sa detina in jurul a 10% din firma. Compania de furnizare de energie CEZ Vanzare este o piesa de baza in modelul nostru integrat de afaceri in timp ce nu era un activ de baza pentru un investitor in infrastructura ca Macquarie

 

Ciprian Nicolae, ACP Credit: Vedem cerere de capital in special in raza tichetului nostru de finantare de circa 10 mil. Euro. Noi ca si fond de private debt putem sa ne desfasuram capitalul in spatiul dintre banci si private equity

 

Evtim Chesnovski, Integral Venture Partners: In spatiul mai larg al pietelor CEE, daca ai capital dry powder sunt multe oportunitati de investitii pe piata companiilor mici si medii la tranzactii sub 100 mil. Euro, chiar sub 50 mil. Euro valoare de intreprindere. Vom investi circa 20 – 25% din fondul nostru regional pe piata din Romania

 

Tomasz Mrozowski, MCI Capital: Vedem o incetinire a fluxului de tranzactii in CEE fata de Europa de Vest. Suntem interesati in special de investitii in sectorul de tehnologie si avem de cheltuit 200 – 300 mil. Euro pentru achizitia de active in regiune in tichete de la 20 mil. Euro la 100 mil. Euro per tranzactie

 

Robert Miklo, Colliers: Ne asteptam ca 2024 sa fie la un nivel similar cu 2023 in ceea ce priveste volumele de tranzactii din pietele CEE. In Romania, motorul pietei a fost sectorul industrial in primul semestru, iar in semestrul al doilea ma astept sa devina sectorul de birouri

MIS 2024 vizual main

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024: Investitorii se uita la lucruri specifice din clasa lor de active si investesc in story-ul unei companii, ei nu investesc in trenduri, ceea ce inseamna ca unde esti localizat devine aproape secundar. Ce tendinte si ce randamente urmaresc investitorii strategici, institutii financiare internationale, investitorii in Private Equity, Venture Capital, piete de capital, asset management, companii antreprenoriale, investitorii din real estate si piata de NPL

Atractivitatea Romaniei ca destinatie de investitii a crescut in 2024 comparativ cu alte locatii din Europa Centrala si de Est, tendinta confirmata de cresterea volumului de investitii straine directe fata de prima parte a anului 2023, dar si de sentimentul investitorilor straini, in contextul geopolitic international, a reconfigurarii lanturilor de aprovizionare, respectiv a unui mediu local stabil, conform concluziilor evenimentului MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024, eveniment online organizat pe 27 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Investitorii tot spun ca Romania pierde competitivitate cand vine vorba de coerenta politicilor publice, regimul fiscal, birocratie si infrastructura. Stiu, si stim cu totii, ca guvernul si autoritatile au facut pasi semnificativi catre rezolvarea lor, insa acestea sunt inca semnalate de catre investitori. Pe de alta parte, comparand 2024 cu 2023, atractivitatea proiectelor din Romania a crescut semnificativ fata de alte locatii din Europa Centrala si de Est. Iar asta cred ca are la baza mai ales miscarile geopolitice si redesenarea lanturilor logistice, pe de o parte, dar sa nu uitam ca mediul stabil si cadrul politic stabil a dat incredere investitorilor si a reamintit, de asemenea, investitorilor ca statutul de tara NATO si de stat membru al Uniunii Europene este semnificativ”, a declarat Ramona Jurubita, Vicepresedinte al Consiliului Investitorilor Straini (FIC) si Managing Country Partner al KPMG Romania si Moldova.

FIC sondeaza de doua ori pe an sentimentul investitorilor straini privind climatul de investitii oferit de catre Romania.

Potrivit Ramonei Jurubita, sentimentul investitorilor strategici straini este confirmat si de datele bancii centrale, care indica pentru primele trei luni din 2024 un flux al investitiilor straine directe (FDI) de 3,2 mld. Euro comparativ cu 2,4 mld. Euro in 2023.

Industria bunurilor de la larg consum (FMCG), retailul, energia regenerabila, piata serviciilor financiare, serviciile medicale private si sectorul de tehnologie capteaza cel mai mult din interesele investitorilor strategici.

„Cred ca atunci cand este vorba despre M&A (fuziuni si achizitii – n.r.), am vazut interes mare pentru sectoare precum energie sau agricultura. Daca m-as referi la obligatiuni guvernamentale, a fost interes mare din partea nerezidentilor anul trecut, mai ales pentru scadente mai lungi, am vazut si o diversificare a bazei de investitori ma refer la investitori straini din tari care poate nu erau neaparat in trecut investitori in obligatiuni guvernamentale si ma refer la cele in lei, nu la eurobonduri emise pe piata internationala. Probabil ca daca vorbim despre companii, este un pic de climat de asteptare nu stiu daca neaparat legat de mediul de dobanzi, cat poate legat de predictibilitatea pe care am putea-o avea anul viitor dupa alegeri pentru ca sunt elemente legate si de cadrul fiscal care ar putea sa se arate dupa potentiale ajustari ale deficitului si poate ca din punctul asta de vedere este un pic de asteptare”, sustine Mihail Ion, Vicepresedinte si Head of capital markets, investment banking and personal financial planning division in cadrul Raiffeisen Bank Romania.

„Asteptarea este ca Romania sa creasca in continuare si sa se dezvolte si sa fie o destinatie atractiva pentru investitii, una suficient de puternica. Cred ca s-a vorbit mult si se constientizeaza tot mai mult ca Romania a avut o convergenta foarte buna dupa aderarea la UE, vorbim de un PIB per capita de aproape 80% din media UE masurata in paritatea puterii de cumparare fata de vreo 35% in 2005 – 2006.  Romania a depasit multe tari din regiune din punctul asta de vedere. Pe de alta parte, in urmatorii ani ritmul de crestere ar trebui sa se mentina peste media regiunii, ca sa nu mai vorbim de tarile dezvoltate, pentru ca programele de investitii vor continua. Cred ca se vede usor ca Romania este un santier, sunt lucrari mari de infrastructura, vor fi investitii si in energie, inca sunt factori importanti care pot sa contribuie la crestere dupa cum si cred ca pozitia noastra geografica ne poate favoriza. Romania poate sa fie o platforma importanta pentru reconstructia Ucrainei dupa razboi atunci cred ca interesul pentru Romania ca destinatie de investitii este sus”, a adaugat bancherul Raiffeisen Bank la evenimentul online al MIRSANU.RO.

Chiar daca nu dispare, geografia se estompeaza insa pe radarele investitorilor din pietele de capital.

„Investitorii investesc in actiuni individuale, ei nu investesc in trenduri, ei nu investesc in altceva decat in indicatorii fundamentali ai afacerii”, a subliniat David Jennison, Cofondator si Vicepresedinte al firmei globale independente de investitii STJ Advisors – care a oferit servicii de consultanta pentru Hidroelectrica si Premier Energy la IPO-urile derulate in ultimul an pe bursa de la Bucuresti.

„Investitorii in actiuni (equity investors) cumpara story-uri de companii, ei nu cumpara generalitati”, a explicat David Jennison. Acesta a adaugat ca si investitorii in titluri cu venit fix precum obligatiunile se comporta la fel, fiind concentrati asupra lucrurilor specifice legate de o anumita investitie, iar locatia companiei analizate pentru o investitie este aproape secundara.

Cresterea capitalului domestic si regional in pietele din Europa Centrala si de Est este una dintre cele mai importante schimbari, masiv subestimate pana acum, a semnalat Richard Wilkinson, CFO al grupului imobiliar CTP, lider in Europa continentala pe segmentul de logistica si spatii industriale.

„Daca te uiti in urma, pentru o perioada foarte lunga de timp, singurii investitori mari au fost aici investitorii straini. Climatul de investitii si sentimentul au fost determinate de oameni care traiau la mii si mii de kilometri departare de piata. Iar acum sentimentul in sectorul proprietatilor este format in mare parte de oameni care traiesc si sunt activi in regiune, si poate ca acesta este un jucator regional precum CTP sau poate fi un jucator din Romania. Acesta este unul dintre lucrurile care creeaza o piata sustenabila si predictibila pe termen lung”, a spus Richard Wilkinson, care reprezinta o companie listata pe bursa Euronext de la Amsterdam ce a investit pana acum circa 1 mld. Euro pe piata imobiliara din Romania.

Potrivit acestuia, randamentele din pietele imobiliare ale Europei Centrale si de Est sunt inca foarte atractive pentru investitori precum CTP, in conditiile in care in Europa de Vest acestea au ajuns la un nivel «silly» (nebunesc, n.r.). Activele din pietele Europei Centrale si de Est sunt subevaluate pe termen lung, sustine Richard Wilkinson de la CTP.

La nivelul investitiilor totale pe pietele real estate din Europa Centrala si de Est, Polonia are o pondere de circa jumatate sau peste din volumul de tranzactii inregistrat in regiune, dupa cum arata datele consultantilor Colliers. Situatia se schimba insa pe alte segmente de investitii, unde Romania este deja un pol regional.

„In regiunea noastra, asta insemnand atat Europa centrala si de est (CEE), cat si Europa de sud – est (SEE), avem un portofoliu de bonduri «all in all» de 2,9 mld. Euro, din care Romania contabilizeaza circa 25%, ceea ce este un pic mai mult decat Polonia, lucru care poate fi un pic surprinzator avand in vedere marimea economiilor”, a spus Andrei Svoronos, Principal Banker in cadrul biroului de la Bucuresti al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).

De asemenea, alocarile de capital si pipeline-ul de tranzactii pe palierul fondurilor de private equity de talie regionala precum MidEuropa sau Integral Venture Partners, dar si al fondurilor de private credit precum ACP Credit, arata ca Romania este celalalt pol de interes regional pentru investitii, dupa Polonia, conform managerilor de fonduri de investitii regionale care au participat la evenimentul online MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024.

„As spune ca, per total, in Romania avem investit un portofoliu destul de mare, un capital destul de mare. Dupa Polonia, Romania ar fi urmatoarea in termeni de cat am alocat pentru investitii din capitalul nostru”, a punctat Aleksandar Dragicevic, Principal in cadrul MidEuropa, unul dintre cele mai mari fonduri de private equity din Europa Centrala si de Est, care are in portofoliul sau din Romania retelele Profi, Regina Maria si Cargus.

Investitorii Private Equity din pietele CEE urmaresc oportunitati de investii in sectorul TMT (tehnologie, media si telecom), sectorul de consum, servicii medicale private sau infrastructura, energie.

Investitiile in piata din Romania realizate de catre toate fondurile de investitii focusate pe Romania sunt sub 300 mil. euro, estimeaza Camelia Dragoi, Senior Mandate Manager in cadrul Fondului European de Investitii (EIF), care adauga ca aceasta cifra va creste semnificativ odata ce fondurile de private equity si de venture capital care primesc bani din programul PNRR vor intra in plin in faza de investitii.

Mediul local prezinta insa si provocari pentru investitori, cu impact direct asupra duratei tranzactiilor.

„Contextul curent de piata ridica mai multe ingrijorari, insa doua reglementari mai noi au prelungit considerabil timing-ul pentru finalizarea tranzactiilor. In cazul unor anumite investitii realizate atat de catre investitori din UE, cat si dinafara UE, investitorii trebuie sa ia in considerare si autorizarea investitiei din perspectiva a sigurantei nationale. De asemenea, este o noua reglementare care solicita o revizuire din perpectiva subventiilor straine. Nu toate tranzactiile sunt subiect al unor astfel de revizuiri, insa oriunde avem o forma de control, trebuie sa luam in considerare proceduri aditionale, iar timingul acestora este primul pe lista investitorilor care vin in Romania.”, a declarat Adriana Gaspar, Senior Partner in cadrul casei de avocatura NNDKP.

„Dar asta nu este doar in Romania. Este la nivel de Europa, fiind deci ceva despre care investitorii stiu, insa sper sa avem intelegere si sprijin din partea autoritatilor pentru a urgenta aceste procese”,  a adaugat avocatul NNDKP.

 

TENDINTE

  • Investitori strategici
  • Institutii financiare internationale
  • Companii antreprenoriale
  • Private Equity & Private Credit
  • Venture Capital & Corporate Venture Capital
  • Piete de capital
  • Pensii private
  • Asset Management
  • Real Estate
  • NPL & Debt management

 

 

Investitori strategici.

„Daca ne uitam la tendintele pe care le observam pe piata locala, vedem ca profitabilitatea companiilor locale fie s-a mentinut, fie a crescut beneficiind de trenduri (…) Vedem multa miscare in industria FMCG, retail, interese in energia regenerabila, piata de servicii financiare, sectorul de servicii medicale private si, bineinteles, tech. Daca ne uitam la industrie si faciitati de productie, vedem mai degraba focus pe investitii greenfield”, a punctat Ramona Jurubita, Vicepresedinte al Foreign Investors Council (FIC) si Managing Country Partner al KPMG Romania & Moldova.

 „Interesul este ridicat in 2024.”, a adaugat ea.

„Daca ne uitam la investitorii strategici straini si asta este de asemenea conectata cu structura investitiilor straine directe (ISD) din Romania, putem spune ca Romania inregistreaza intarzieri semnificative in ceea ce priveste investitii in mediu, in sectoare high tech, in centre de cercetare & dezvoltare. Iar asta este o oportunitate. Este ceva la care investitorii se uita si cred ca atitudinea si abordarea autoritatilor catre atragerea de investitii in tara s-a schimbat incet si speram ca anul viitor dupa alegeri si strategia pentru industrie, dar si ritmul investitiilor pentru a fi atrase in tara, sa speram ca acest trend pozitiv va accelera”, a mai spus Ramona Jurubita de la FIC.

„Sunt cu greu surprinzatoare cifrele care arata cresterea unui apetit dens pentru sectoare de IT precum dezvoltarea de software si solutii digitale. Pe langa puterea lor transformatoare, Romania a continuat sa genereze si sa retina talente prevaland in fata altor concurenti in aceste sectoare”, a punctat Adriana Gaspar de la NNDKP, care avertizeaza ca aceasta tendinta ar putea sa se inverseze ca urmare a modificarilor fiscale adverse ce au aparut recent in acest sector.

 

Institutii financiare internationale (IFI).

„Suntem o banca de dezvoltare, suntem constienti de faptul ca suntem activi intr-o tara care nu mai este o tara in dezvoltare, ci este o tara clasificata potrivit standardelor noastre ca o tara cu venit ridicat. Pentru contributia noastra in astfel de tari este esential sa fim selectivi, sa aducem multa aditionalitate proiectelor noastre, actionarii nostri sunt foarte atenti sa vada care este contributia de dezvoltare a tarii, a pietei, a jucatorilor din piata.”, a punctat Cristian Nacu, Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC).

„Speram sa facem mai mult in infrastructura, transport, in imbunatatirea conectivitatii fizice si digitale”, a declarat Cristian Nacu de la IFC.

„Suntem o banca de dezvoltare, avem mandatul nostru sa ne uitam la investitii sa fie verzi, incluzive, reziliente, bine administrate. In termeni de investitii de capital, ne uitam la unii parametri, in esenta criteriul este sa avem un tichet minim sa zicem de 10 mil. Euro, daca ne place foarte mult tranzactia, sectorul, echipa, putem merge putin mai jos. Apoi ne uitam intr-un mod foarte similar cu fondurile de private equity, avem nevoie sa urmarim un IRR (randament) al investitiei de capital, aici regula este de 15% in sectorul corporate, in alte sectoare poate fi putin mai mic cum este cazul utilitatilor sau in real estate.”,  a punctat Andrei Svoronos, Principal Banker in biroul de la Bucuresti al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).

„Suntem investitori minoritari, in general luam pachete de 15 – 20%, chiar mai putin in unele tranzactii, dar putem merge si mai sus in anumite sectoare, insa nu peste 35%. Perioada tipica de investitie este de la 5 ani la 7 ani, nu avem presiune din partea unor investitori LP sa facem exit dintr-o anumita investitie, si daca suntem cu adevarat confortabili putem sta putin mai mult. Nu suntem sub presiunea unor cicluri de investitii catre exit intr-un anumit moment asa ca putem astepta momente mai bune pentru exit la investitiile noastre”, a adaugat Andrei Svoronos de la EBRD.

„Status-ul Recovery Equity Fund (facilitate din PNRR adresata fondurilor de private equity si venture capital – n.r.) asa cum numim instrumentul financiar finantat din programul PNRR al Romaniei este in grafic. Am semnat contractul cu guvernul Romaniei in decembrie 2021, iar in vara lui 2022 am lansat selectia managerilor de fonduri pentru a investi in fondurile lor. Pana acum dintr-un buget net investibil de 380 mil. Euro, am primit aprobari pentru 9 fonduri care totalizeaza o alocare din PNRR de 185 mil. Euro. Desigur, nu toate aceste fonduri de investitii opereaza pe piata, unele dintre ele le-ati vazut deja, sunt 4 sau 5, iar un numar de alte fonduri sunt inca in proces de a strange resurse private de finantare pentru a-si inchide fondurile”, a declarat Camelia Dragoi, Senior Mandate Manager in cadrul Fondului European de Investitii (EIF).

Potrivit acesteia, un numar de investitii a fost facut in 2023, suma totala a acestor investitii fiind de circa 70 mil. Euro in primul an de investitii printre investitiile noi numarandu-se cele atrase de Netopia, Medicales sau EMI Equipment. 

„Fondurile care au inceput sa investeasca deja sunt mari fonduri regionale care sunt capabile sa securizeze participarea unor investitori privati. De aceea, avem in acest program un mix de fonduri mai mari cu fonduri locale mai mici pentru ca stim ca ritmul lor de strangere a fondurilor este diferit. Desigur ca avem multi bani de cheltuit pana in 2026 si noi credem ca inca 10 -12 fonduri vor primi angajamente din acest program pe care il administram. Dintr-un total de 40 de propuneri pe care le-am primit, am selectat 9 deja, care au fost aprobate de catre comitetul de investitii numit de catre guvern si lucram acum cu 4 sau 5 si speram sa ne atingem tinta finala pana la jumatatea anului 2026.”, a adaugat Camelia Dragoi din partea EIF.

 

 

Companii antreprenoriale.

„Valuation-ul (evaluarea – n.r.) companiei este important sa fie cat mai mare pentru ca procesul de dilutie care are loc pentru actualii investitori si pentru mine ca fondator, ca si pentru cofondatori, sa fie mai mic, asta este scopul. Orgolii de tipul sa obtinem o evaluare cat mai mare pentru eventualii bani pe care ii castig este firesc, exista undeva aceste ganduri, dar scopul nr. 1 este sa-mi ating targetul pentru ca odata atins targetul, VC-urile care imi sunt apropiate si sunt prieten cu ei vor sti sa ma sprijine sa obtin o evaluare cat mai mare”, a declarat Liviu Dragan, Fondator si CEO al start-up-ului de tehnologie DRUID AI.

„Cred ca intotdeauna va exista o problema intre asteptarile unui investitor si valoare, dar important este (ca fondatorul – n.r.) sa-si atinga targeturile propuse si atunci din problema evaluarii rezulta o consecinta pozitiva. Nu toate companiile isi pot atinge targeturile, iar atunci apar o gramada de probleme cu privire la evaluarea companiei”, a adaugat antreprenorul Liviu Dragan.

„In ceea ce priveste achizitiile, nu avem un buget anume, nu vom face o achizitie doar ca sa facem o achizitie. Fiecare achizitie trebuie sa creeze valoare pentru actionari si prefer mai degraba sa nu fac niciuna decat sa fac o achizitie care nu genereaza randamentele la care ne uitam”, a declarat Peter Stohr, CFO al companiei Premier Energy, recent listata pe bursa de la Bucuresti.

 

Private Equity & Private Credit.

„Mediul de strangere de noi fonduri (fundraising) este extrem de dificil, nu este niciun dubiu, si cred ca una dintre provocarile cu care se confrunta regiunea CEE in private equity este sa fii capabil sa mentii scara fondului, iar asta deoarece multi dintre investitorii din Europa de Vest care fac angajamente mari pentru unele dintre fondurile mari nu investesc in regiune in aceasta runda. Asta inseamna ca este un trend in jos in marimea rundei pentru aproape fiecare fond”, a punctat Bill Watson, Managing Partner al Value4Capital, fond de investitii cu acoperire regionala.

„Pentru un portofoliu private equity ca sa ajungi la un multiplu de 2,5 – 3x, la anumite tranzactii as spune in special in jurul unei strategii active de crestere, ne dorim randamente mai mari pana la peste 3x sau chiar peste 4x, dar in general pentru tranzactii care sunt mai traditionale pentru stilul unui fond de private equity cu achizitie de pachet majoritar si chiar cu contractarea de finantare suntem mai mult in jurul standardului pentru aceasta industrie, care este in jurul a 2,5 – 3x”, a declarat Evtim Chesnovski, Partner al fondului de investitii Integral Venture Partners cu operatiuni in Europa Centrala si de Est.

Potrivit acestuia, fondul de investitii Integral Venture Partners urmareste sa obtina un IRR (randament) de 25 – 30% pentru capitalul investit, care este de asemenea un standard in industria de private equity.

„Vedem o incetinire a volumului de tranzactii in toate pietele, inclusiv in Europa Centrala si de Est, insa Europa de Vest incepe sa se ridice semnificativ in termeni de noi tranzactii in special in sectorul de tehnologie, ceea ce nu vedem inca in regiune (…) Cred ca elementul – cheie este ca asteptarile dintre vanzatori si cumparatori sunt suficient de apropiate pentru cele mai bune active din Europa de Vest, dar nu suficient de aprapiate pentru activele bune din CEE”, subliniaza Tomasz Mrozowski, Investment Partner la MCI Capital, fond de investitii de talie regionala, focusat pe active din sectorul de tehnologie.

„Cred ca trendurile de consum pe care le vedem in Romania, Cehia si Polonia vor ajuta pentru ca este un numar de companii care sunt foarte dependente de pietele de consum, iar rezultatele din 2023 si 2024 ar trebui sa sustina o crestere a evaluarii si speram deci sa se deschida o fereastra pentru tranzactii”, a spus Tomasz Mrozowski de la MCI Capital, care a adaugat ca se asteapta ca tranzactiile in sectorul tech sa se intoarca in piata in a doua jumatate a acestui an sau anul viitor.

„Vedem cerere de capital in raza tichetului nostru minim de circa 10 mil. euro pentru lucruri precum dividend recap unde avem acea nepotrivire intre asteptarile vanzatorilor si cumparatorilor si este una dintre situatiile in care putem face un bridge pana cand asteptarile acestora converg si ar putea fi o vanzare dupa acel criteriu. «The bread and butter» pentru investitiile noastre vine din castigarea oportunitatilor din piata create de constrangerile privind imprumuturile din sistemul bancar asa ca noi putem sa ne desfasuram in spatiul dintre banci si private equity”, a spus Ciprian Nicolae, Managing Partner al ACP Credit, fond de private credit care opereaza in pietele din Europa Centrala si de Est.

 

 

Venture Capital & Corporate Venture Capital.

„Piata de VC bineinteles ca este afectata de conditiile generale din pietele financiare, ma refer aici la ratele dobanzilor care sunt relativ crescute fata de istoricul imediat si in acelasi timp perspectiva macro care afecteaza cererea. Pana la urma toate astea se traduc in incertitudini legate de cererea de business cat si de posibilitatile de finantare. Practic, piata de IPO-uri este inchisa de 2 ani ceea ce inseamna ca fondurile nu genereaza lichiditate, iar incertitudinile macro afecteaza cumparatorii corporativi, deci corporatiile ori nu fac achizitii, ori daca le fac in termeni care sunt nefavorabili celor care vor sa vanda”, a punctat Dan Lupu, Partner la Earlybird, manager de fonduri de venture capital de talie internationala.

„Nu cred ca vorbim de un volum de tranzactii suficient de mare incat sa putem sa vorbim de o tendinta clara. In continuare, deal-urile care sunt hot probabil ca vor comanda un premiu fata de o medie a pietei, daca putem vorbi de o medie a pietei. Pana la urma valorile la care se fac finantarile nu au nicio baza teoretica legata de activitatea firmei din momentul respectiv, este strict o negociere intre cel care ofera finantarea si cel care o cere. Nu putem vorbi  in stadiul asta al firmelor de modele de evaluare, nu putem vorbi de free cash flow, ca multe dintre ele au venituri minime, deci este strict o chestiune de negociere intre doua parti.”, a mai spus Dan Lupu de la Earlybird.

„Am facut in prima parte a anului deja doua investitii follow on si anticipam sa facem cel putin inca 2 in partea a doua a anului. Sunt evident companiile cu cea mai mare crestere si dezvoltare care ridica runde uneori nu suficient de mari incat sa fie anuntate in piata, dar totusi in agregat noi anticipam intre 1 si 2 mil. Euro vom investi in cadrul anului 2024 din fondul 1. Putem spune ca in acest moment avem cam 15% dry powder (capital de investit – n.r.) ceea ce este o cifra cu care suntem foarte confortabili”, a declarat Florin Visa, Partner la Early Game Ventures (EGV), manager de capital de risc care a anuntat recent lansarea celui de-al doilea fond de venture capital cu o geografie Romania plus alte piete din regiune.

„Unul dintre riscurile in venture capital este ca fondul nu reuseste sa faca deployment (investire – n.r.) de sumele angajate pentru ca nu sunt oportunitati sau nu sunt oportunitati de follow on. Pe de alta parte, celalalt risc este sa se termine banii si sa ramana oportunitati foarte interesante. Cumva, cu 15% consideram ca este suficient pentru inca 2 ani, poate chiar 3 ani, sa putem face follow on-uri acolo unde are sens si urmand ca apoi sa ne concentram pe exit”, a precizat Florin Visa politica de follow on a fondului 1 al EGV, care si-a incheiat in decembrie faza de investitii in noi start-up-uri, de care se ocupa acum insa al doilea fond proaspat ridicat.

„Exista diferente de principiu intre un corporate VC si un VC. Daca pentru un VC tipic, obiectivul principal este maximizarea randamentului pentru investitori la noi nu este obiectivul principal. Si pentru noi este important sa obtinem un randament in conformitate cu aceste clase, insa pe langa obiectivul financiar, si obiectivele strategice sunt foarte importante, adica ceea ce tine de valoarea adaugata pentru banca sau pentru clienti. Pentru fiecare investitie, pe langa analiza standalone a business-ului si potentialul asteptat de randament sa avem si un business case care sa sustina partea de valoare adaugata pentru banca”, a spus Adrian Rosoaga, CIO la BCR Seed Starter, fond de corporate venture capital recent lansat de catre BCR, una dintre cele mai mari banci locale care face parte din grupul bancar austriac Erste Bank.

„Nu avem un target anume (privind IRR – n.r.), evident ca double digit (din doua cifre – n.r.). Pentru clasa asta de active, randamentele sunt foarte mari. Cu cat sunt mai early companiile, cu atat sunt mai mare randamentele. Ideal, ti-ai dori ca in principiu sa ajungi sa iti recuperezi cel putin banii din nou, adica valoarea in intregime a fondului, din una – doua investitii”, a spus Adrian Rosoaga de la BCR Seed Starter.

 

 

Piete de capital.

„Cred ca apetitul investitorilor pe partea de cumparare (buy side) este mult inaintea pipeline-ului de pe partea de vanzare (sell side) creat in piata si cred ca fiecare poate simti asta. Nu avem multe oportunitati pentru a acoperi acest apetit. Trebuie sa muncesti sa creezi oportunitati si sa aduci tranzactii pe piata. Nu pot sa va dau nume, dar cred ca sunt mai multe discutii si pregatiri atat pe partea de equity, cat si de obligatiuni care sa vina in piata in perioada urmatoare, unele dintre ele sunt publice, altele nu sunt”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti. El a adaugat ca vede acum apetit din partea investitorilor pentru ambele categorii de titluri, actiuni si obligatiuni, si nu sunt diferente semnificative in ceea ce priveste interesul investitional.

„Piata IPO din Europa a scazut semnificativ de unde era in 2021 cand atingea 57 mld. Euro, apoi in 2022 la 12,6 mld. Euro, in 2023 a ajuns la 7,2 mld. Euro, iar de la inceputul anului este la 9,5 mld, deci incepe sa se ridice. Totusi, este interesant cum performeaza pietele din Europa Centrala si de Est. Ponderea CEE a fost de 15% in 2021, iar in 2023 cu tot cu IPO-ul Hidroelectrica a insemnat 28% din volumul IPO din Europa. Este cea mai mare cifra de care imi aduc aminte de ceva vreme si ceea ce ne spune este ca investitorii iau foarte in serios cazul atunci cand se uita dupa un activ”, a punctat David Jennison, Cofondator si Vicepresedinte al firmei globale independente de consultanta STJ Advisors.

„Un alt lucru cu care Romania a mers inainte diferit dintr-o perspectiva internationala si, sincer, cred ca este inainte in fata multor piete din Europa, categorie in care as include chiar si piata din Marea Britanie, este combinatia dintre o cerere puternica a fondurilor de pensii locale care sunt dispuse sa investeasca in actiuni si sa se implice si investitorii de retail”, sustine David Jennison de la STJ Advisors.

 

 

Pensii private.

„Cred ca in viitorii ani putem sa vedem un trend global de atentie crescuta in zona economisirii pentru pensie. Si spun asta pentru faptul ca s-a investit destul de mult si cu rezultate foarte bune in imbunatatirea standardului de viata, cresterea sperantei de viata s.a.m.d. Asta inseamna ca astazi si in viitor, populatia traieste mai mult decat in trecut. Insa s-a economisit mai putin in finantarea unei perioade de dupa retragerea din viata activa, asta inseamna ca vom avea nevoie de mai multi bani pentru o perioada mai lunga in care vom beneficia de pensie. Si atunci de asta cred ca global vom asista la un trend care sa insemne o atentie mult mai mare pentru economisirea pe perioada vietii active ca sa sustina o perioada dupa retragere mult mai indelungata.”, a declarat Mihail Ion, Vicepresedinte si Head of capital markets, investment banking and personal financial planning division in cadrul Raiffeisen Bank Romania.

„In Romania, cred ca situatia este una si mai critica in sensul in care probabil nu peste foarte multi ani, 5 – 7 ani, o sa asistam la o crestere masiva a numarului de pensionari. Stim ca numarul oamenilor care se vor retrage creste semnificativ atunci cand acea populatie a decreteilor ajunge sa se pensioneze, probabil in 2030 – 2032, deci vom avea mult mai multi pensionari decat avem astazi. In acelasi timp, presiunea pe bugetul de stat va fi una mult mai mare decat astazi, desi vorbim de o situatie a finantelor publice care arata un deficit bugetar mare care trebuie corectat relativ rapid sau pe o traiectorie care sa inceapa sa se corecteze foarte repede”, a punctat Mihail Ion de la Raiffeisen Bank Romania.

„Si atunci solutia este sa economisim cat mai mult pe perioada cat suntem activi si daca vorbim de un orizont nu prea indepartat, de 5 – 7 ani, atunci cred ca stim ce avem de facut. Din punctul meu de vedere, orice salariat ar trebui sa economiseasca lunar pentru o pensie facultativa. Asa incat, cred ca pe de o parte, ar trebui cand vorbim despre pensii private sa vedem mai departe o consolidare a Pilonului II de pensii. Asta inseamna ca ar trebui sa vedem in continuare o crestere a contributiei care merge catre Pilonul II si, in acelasi timp, ar fi bineinteles potrivita si ar merge in corelatie cu sumele din ce in ce mai mari largirea universului investitional pentru fondurile de pensii Pilon II si nu doar”, puncteaza reprezentantul Raiffeisen Bank Romania, care este administrator de fonduri de pensii private in Pilonul III al fondurilor de pensii private facultative.

„Trebuie crescut ritmul pe piata primara si trebuie creat un pipeline de oportunitati asa ca sper ca autoritatile trebuie sa fie foarte atente si trebuie sa foloseasca piata de capital mult mai intensiv decat pana acum pentru ca este un potential imens (de investitie din partea fondurilor de pensii – n.r.) (..) Asteptarile noastre sunt ca guvernul sa foloseasca piata de capital si sunt optimist ca o vor folosi mai intensiv decat pana acum. Pe de alta parte, trebuie sa cream alte instrumente, lucram la infiintarea Real Estate Investment Trusts pentru a le aduce pe piata astfel incat fondurile de pensii sa poata lua o astfel de expunere in Romania (…) Legea a fost initiata in Parlament, speram ca va fi aprobata”, a punctat Adrian Tanase,  CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

Potrivit acestuia, exista un potential de investitii de pana la 15% din activele pe care le au in administrare fondurile de pensii private, ceea ce inseamna un pol de lichiditate investitionala de circa 5 mld. Euro.

 

 

Asset Management.

„Cand vine vorba despre industria de asset management, depnde din ce unghi observi ce se intampla. De exemplu, daca aplicam clasic matematica si impartim portofoliul intre instrumente cu venit fix si actiuni, actiunile au acum o pondere de peste 50% in portofoliu. As spune ca majoritatea oamenilor incearca sa investeasca in actiuni, desigur ca apare acel efect cunoscut al diversificarii de portofoliu, care se vede nu doar in regiune, ci si la nivel global, pentru ca sectorul de tehnologie conduce la nivel global cresterea in ultimii ani.”,  a punctat Ivan Kurtovic, CEO al InterCapital Asset Management, administrator independent de fonduri de asset management din Croatia.

„Cateva motive in spatele acestor decizii (de investitii – n.r.) – primul este acela ca economia globala se imbunatateste si creste in esenta mai repede decat ar fi anticipat sau s-ar fi asteptat cineva, inflatia scade treptat si asta este aliniat cu bancile cnetrale in special in Europa BCE ainceput sa taie ratele dobanzii chiar daca primul pas a fost de 0,25%, credem ca va fi urmata de alte reduceri de dobanda pana la finele anului. Ne asteptam ca si Fed din SUA sa se alature clubului”, a adaugat Ivan Kurtovic de la InterCapital Asset Management.

„Paleta de randamente este suficient de larga, probabil ca este undeva intre 5% – 6% pentru fondurile cu plasamente in instrumente purtatoare de dobanda catre zeci de procente daca ne uitam si la fondul de piata de actiuni din Romania pentru ca stim cu totii performanta foarte buna a bursei din ultimul an atunci sunt multe argumente legate de randamente care cresc atractivitatea pietei de investitii,  a fondurilor de investitii. Cred ca, pe de o parte, interesul pentru diversificarea plasamentelor personale a fost ajutat si de emisiunile de titluri de stat pentru populatie. Cu siguranta, vedem si un interes mult mai mare catre bursa, mai ales dupa impulsul pe care l-a generat in piata listarea Hidroelectrica”, a spus Mihail Ion, Mihail Ion, Vicepresedinte si Head of capital markets, investment banking and personal financial planning division in cadrul Raiffeisen Bank Romania.

„Totalul activelor administrate de compania noastra de asset management a depasit 1 mld. Euro fata de vreo 700 mil. Euro cat aveam cam in aceeasi perioada a anului trecut, deci o crestere foarte mare. Interesul pentru diversificare vine din contextul de piata favorabil, in egala masura vine si din interesul pe care il au grupurile financiare in a-si ghida clientii catre diversificarea plasamentelor si cred ca e o tendinta pe care o sa o vedem accentuata in viitor. In Romania, este inca un stadiu incipient sau destul de departe si comparativ cu tarile din regiune. Apetenta pentru fonduri de investitii este undeva de 5 ori mai mare in tari din Europa Centrala fata de Romania. Atunci intelegem usor ca potentialul de dezvoltare este imens aici”, a precizat Mihail Ion de la Raiffeisen Bank.

 

 

Real Estate.

„Daca privim catre sectorul comercial de real estate din Europa la evolutia volumelor de investitii trimestriale, vedem ca este o distanta mare intre un varf de 149 mld. Euro in T4 2021, care a coborat apoi pana sau chiar sub o treime din aceasta valoare. Pietele CEE arata mai bine. Ce a condus la asta? A inceput cu criza Covid, apoi conflicte, cresterea inflatiei, reducerea ratelor de dobanda care au lovit frontal in yield-uri (randamente) si in lichiditatea pietelor imobiliare. Tiparele de folosire a spatiilor a ridicat semne de intrebare la spatiile de birouri, in timp ce sectorul de logistica si spatii industriale a fost marele beneficiar al acestei perioade. Apoi efectul clasei de active alternative pentru ca atunci cand randamentele urca la bonduri (obligatiuni), sectorul real estate devine mai putin atractiv. Asta este ceea ce a condus volumele de investitii”, a punctat Robert Miklo, Director Investment Services la firma de consultanta imobiliara Colliers Romania.

Potrivit acestuia, regiunea CEE a devenit nu doar o destinatie semnificativa de investitii, dar si o sursa de capital de investitii semnificativa pentru investitiile din aceste piete.

„Ne asteptam ca 2024 ss fie similat cu 2023 la nivel regional. Totusi, Romania are sanse bune sa fie unde eram anul trecut cu ajutorul tranzactiei realizate de CTP (achizitia unui portofoliu de active de la Globalworth – n.r.). Anul trecut, a fost o tranzactie foarte mare in retail. (…) Este posibil sa se dubleze volumul de investitii in Romania comparativ cu anul trecut? In mod clar as spune asta. Este un pipeline bun de tranzactii in lucru in piata de investitii din Romania”, estimeaza Robert Miklo de la Colliers.

„Yield-ul (randamentul) pe piata din Romania este in scadere”, a punctat Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP, lider de piata pe segmentul de logistica si spatii industriale.

„Stocul de spatii industriale per capita in Romania este la 0,3 – 0,4 metri patrati, in timp ce in Vest se situeaza in jurul a 1 – 1,1 metri patrati pe cap de locuitor. Este mult spatiu de recuperat in Romania, dar ma astept sa ajungem acolo (la nivelul Europei de Vest – n.r.) destul de repede pentru ca aveti unul dintre cele mai rapide cresteri ale venitului disponibil din Europa, sprijinit de regimul fiscal”, a spus Richard Wilkinson de la CTP.

 

 

NPL.

„In ceea ce priveste evolutia NPL (credite neperformante – n.r.), cel putin la momentul de fata, la inceputul anului acesta 2024, valoarea ratei era sub 3%, iar acum la finalul lunii mai – inceputul lunii iunie aceasta rata a creditelor neperformante este undeva la 2,41%, iar in corelatie uitandu-ne un pic cu 2023, aceasta valoare a oscilat intre 2,3% si 2,7%. Deci, cumva observam ca exista o oarecare liniaritate, nu exista discrepante majore si ar fi interesant de vazut fiind un grup Kruk care actioneaza in Europa pe mai multe piete, as vrea sa va spun ca in comparatie Romania cu Polonia, Spania, Italia, unde noi suntem prezenti, Romania are valoarea cea mai mica a ratei creditelor neperformante”, a spus Cosmina Marinescu, CEO al Kruk Romania.

„Ca si trend, este clar un trend crescator din punct de vedere al pricing-ului, al pretului, al investitiilor facute chiar daca preturile mai mari de achizitie conduc automat la un randament mult mai scazut. Este foarte importanta informatia primita pe portofolii pentru ca preturile nu sunt general valabile. Exista o plaja sau o medie. Din punctul meu de vedere, media despre care putem sa vorbim pe unsecured portfolio (portofolii negarantate – n.r.) este de peste 40% ca si pret de achizitie, tinand cont de toate informatiile care se gasesc in portofoliu”, a punctat Cosmina Marinescu. Ea adauga ca, in functie de detaliile portofoliului, pretul de achizitie poate depasi 60% din valoarea nominala a acestuia.

„Din punctul meu de vedere cuvantul – cheie pentru perioada urmatoare, termen scurt – mediu, va fi flexibilitate. Cine are flexibilitate, va fi in masura sa implementeze strategiile necesare dezvoltarii. Ne vom uita alaturi de partenerii si investitorii nostri la orice oportunitate fie ca este vorba despre private lending, fie ca este vorba de achizitionarea de alti jucatori din aceasta piata pe care activam atata timp cat intr-adevar randamentul o justifica si pana la nivelul la care consideram noi ca acesta este acceptabil si digerabil intr-un sens placut pentru investitori. Pot sa confirm ca vom fi activi in continuare pe piata si ca ne vom uita la aceste oportunitati si vedem ce aduce viitorul apropiat”, a declarat Radu Dobre, CEO al APS Romania.

„Daca cumva ar fi sa fac o trecere si catre regiunea CEE, unde suntem destul de prezenti, cred ca o diferenta destul de important de subliniat ar fi faptul ca aceasta rata NPL din Romania este condusa si de bancarizarea foarte redusa in Romania comparativ cu celelalte piete. In continuare, fiscalitatea reprezinta un impediment substantial pentru vanzatori.  Cu toate acestea, daca ar fi sa privim piata romaneasca in ansamblu o pot categorisi ca o piata care este de marime medie raportata cu Croatia, Bulgaria, piete in care discutam de un volum al tranzactiilor mult mai redus sau despre jucatori – cheie care practic detin, din pacate pentru noi, un cvasi monopol si sunt greu de patruns”, a precizat Radu Dobre de la APS Holding.

 

Partenerii evenimentului MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024 sunt Raiffeisen Bank Romania si NNDKP.

 

 

Citeste aici seria de articole MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024

 

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024: Investitorii se uita la lucruri specifice din clasa lor de active si investesc in story-ul unei companii, ei nu investesc in trenduri, ceea ce inseamna ca unde esti localizat devine aproape secundar. Ce tendinte si ce randamente urmaresc investitorii strategici, institutii financiare internationale, investitorii in Private Equity, Venture Capital, piete de capital, asset management, companii antreprenoriale, investitorii din real estate si piata de NPL

 

Aleksandar Dragicevic, MidEuropa: In cazul unui exit, ne rezervam optiunea sa vindem Regina Maria cu totul, adica pietele din Romania si Serbia, sau optional separat. Suntem interesati sa facem noi achizitii in acest an in Romania in sectorul de tehnologie si in sectorul de consum

 

Florin Visa, Early Game Ventures: La fondul 1 avem rezervat 15% dry powder din capitalul fondului pentru inca 2 – 3 ani de tranzactii follow on cu companiile din portofoliu. Cand facem o investitie, daca nu vedem potentialul ca la un exit peste 5 – 6 ani sa recuperam de 10 ori suma investita inseamna ca nu ne respectam obiectivul de early stage investitor

 

Richard Wilkinson, CTP: Cresterea capitalului domestic si regional in pietele CEE este una dintre cele mai importante dezvoltari pe piata imobiliara pentru ca asta creeaza o piata sustenabila si predictibila pe termen lung. Activele din CEE sunt subevaluate pe termen lung, iar randamentele in regiune sunt foarte atractive in timp ce yield-urile din Europa de Vest au ajuns la niveluri „nebunesti”

 

Andrei Svoronos, EBRD: Avem in Romania un cadru pentru emisiuni de obligatiuni corporative de 150 mil. Euro, din care putem sa luam pana la 30% dintr-o emisiune la maturitati intre 3 si 8 ani daca tranzactiile au un unghi „verde”. De ce EBRD a facut exit partial din Banca Transilvania si ce urmeaza? „Cel mai probabil vom mai avea una sau doua tranzactii equity in acest an in Romania”

 

Mihail Ion, Raiffeisen Bank: Ne concentram pe crestere organica pe piata pensiilor private facultative. Ce planuri are Raiffeisen Bank pe piata de asset management si cu emisiunile de obligatiuni

 

Ramona Jurubita, Foreign Investors Council (FIC): Investitorii strategici considera ca Romania are o forta de munca competitiva fata de alte piete, chiar daca ne zbatem sa gasim resurse. Vedem multa miscare la investitori in FMCG, retail, energie regenerabila, servicii financiare si medicale, respectiv tech

 

Liviu Dragan, Druid: Pentru noi, SUA este piata strategica, apoi Europa, in timp ce Asia si Australia sunt piete oportuniste in care tot cheltuiesti bani si ai promisiuni, dar nu se intampla lucruri spectaculoase. Intotdeauna va fi o problema intre asteptarile unui investitor si valoarea companiei. Nu toate companiile isi ating tintele si atunci apar o gramada de probleme privind evaluarea companiei

 

Adriana Gaspar, NNDKP: Sectoarele de care sunt interesati investitori private equity sunt interesante si pentru investitorii strategici care mai au in vizor si energia regenerabila, IT, logistica sau sectorul agribusiness. Un factor descurajator pentru investitori este slabiciunea prelungita la nivelul institutiilor de reglementare, cu exceptia celor din sectorul bancar si al serviciilor medicale

 

Adrian Tanase, BVB: Sectorul de investitori buy side este mult inaintea oportunitatilor create pe partea de vanzare. Autoritatile trebuie sa fie foarte atente sa fie create oportunitati pentru a atrage banii din fondurile de pensii altfel va trebui sa fim mai relaxati cand vedem ca vor alege sa investeasca in alte piete

 

Bill Watson, Value4Capital: Una dintre provocarile cu care se confrunta piata de private equity din CEE este ca multi dintre investitorii din Europa de Vest urmaresc fonduri mari si nu fac angajamente de investitii in runda aceasta in regiune ceea ce trage in jos marimea fondurilor aflate in curs de strangere. „Un IRR mic nu hraneste la fel de multi oameni ca un multiplu mare”

 

Cosmina Marinescu, Kruk: Pretul de achizitie al portofoliilor pe piata managementului datoriilor este in crestere ceea ce duce la scaderea randamentului. Vor exista in continuare exituri de jucatori din piata de NPL, iar noi suntem suntem interesati de tot ce inseamna potential de investitie

 

Camelia Dragoi, EIF: Fondul European de Investitii a finantat cu peste 1 mld. Euro peste 150 de companii din Romania, printre care UiPath, Regina Maria sau Profi. Suma investita de toate fondurile de investitii cu focus pe Romania nu depaseste 300 mil. Euro, insa cifrele vor creste dupa ce fondurile cu alocari din PNRR vor fi in plina faza de investitii

 

Ivan Kurtovic, InterCapital Asset Management: Romania este prima investitie ca geografie cu peste 25% pondere in cadrul unui fond de actiuni pe care il avem focusat pe investitii in Europa de Sud – Est

 

Dan Lupu, Earlybird: Este inca in derulare procesul de ajustare al asteptarilor antreprenorilor fata de evaluarile la care vor sa ridice finantare pentru start-upuri. Pana la urma valorile la care se fac finantarile in venture capital nu au nicio baza teoretica legata de activitatea firmei, este strict o negociere intre cel care ofera finantarea si cel care o cere

 

Cristian Nacu, IFC: Instrumentele noastre de finantare sunt la nivelul preturilor din piata, nu vrem sa concuram bancile sau alte institutii financiare, insa randamentele noastre sunt mai complexe pentru ca proiectele noastre trebuie sa aduca o contributie puternica la dezvoltarea tarii. In fiecare an am pus circa 100 – 150 mil. USD in fonduri de private equity si venture capital din regiune, iar in ultimii 2 ani am investit peste 500 – 600 mil. USD in obligatiuni

 

David Jennison, STJ Advisors: Cred ca piata de capital din Romania este inaintea multor piete din Europa datorita combinatiei dintre cererea puternica din zona fondurilor de pensii si a investitorilor de retail. Si investitorii in titluri cu venit fix si investitorii in actiuni se uita la lucruri specifice din clasa lor de active si investesc in story-ul unei companii, ei nu investesc in trenduri, ceea ce inseamna ca unde esti localizat devine aproape secundar

 

Adrian Rosoaga, BCR Seed Starter: Fata de un fond de venture capital, suntem mai putin agresivi in termen de randamente si suntem mai flexibili pentru ca nu avem presiune de exit intr-un anumit orizont de timp. Ideal ti-ai dori sa ajungi sa iti recuperezi valoarea in intregime a fondului din una – doua investitii

 

Radu Dobre, APS Holding: Fiscalitatea reprezinta un impediment substantial pentru vanzatorii de portofolii. Ne vom uita alaturi de partenerii si investitorii nostri la orice oportunitate fie ca este vorba despre private lending, fie ca este vorba de achizitia de alti jucatori din piata NPL

 

Petr Stohr, Premier Energy: Fondurile de pensii din Romania si din regiunea CEE ca si tip de investitor au avut cea mai mare pondere la IPO Premier Energy si au ajuns sa detina in jurul a 10% din firma. Compania de furnizare de energie CEZ Vanzare este o piesa de baza in modelul nostru integrat de afaceri in timp ce nu era un activ de baza pentru un investitor in infrastructura ca Macquarie

 

Ciprian Nicolae, ACP Credit: Vedem cerere de capital in special in raza tichetului nostru de finantare de circa 10 mil. Euro. Noi ca si fond de private debt putem sa ne desfasuram capitalul in spatiul dintre banci si private equity

 

Evtim Chesnovski, Integral Venture Partners: In spatiul mai larg al pietelor CEE, daca ai capital dry powder sunt multe oportunitati de investitii pe piata companiilor mici si medii la tranzactii sub 100 mil. Euro, chiar sub 50 mil. Euro valoare de intreprindere. Vom investi circa 20 – 25% din fondul nostru regional pe piata din Romania

 

Tomasz Mrozowski, MCI Capital: Vedem o incetinire a fluxului de tranzactii in CEE fata de Europa de Vest. Suntem interesati in special de investitii in sectorul de tehnologie si avem de cheltuit 200 – 300 mil. Euro pentru achizitia de active in regiune in tichete de la 20 mil. Euro la 100 mil. Euro per tranzactie

 

Robert Miklo, Colliers: Ne asteptam ca 2024 sa fie la un nivel similar cu 2023 in ceea ce priveste volumele de tranzactii din pietele CEE. In Romania, motorul pietei a fost sectorul industrial in primul semestru, iar in semestrul al doilea ma astept sa devina sectorul de birouri

 

David Jennison, cofondatorul bancii globale de investitii STJ Advisors, despre IPO-ul Premier Energy pe bursa de la Bucuresti: Alocarea finala a actiunilor din IPO a mers in proportie de circa 50% investitorilor din Romania, daca includem si retailul, circa 17% catre investitori din CEE si aproape 33% catre investitori internationali. O institutie financiara internationala de dezvoltare, fonduri locale de pensii si un fond suveran de investitii, printre investitorii – ancora in IPO-ul Premier Energy

Circa 50% din IPO-ul Premier Energy a fost plasat investitorilor din Romania, daca includem si transa de retail, circa 17% a mers catre conturile Europei Centrale si de Est (CEE) si aproximativ 33% catre investitori internationali, inclusiv o institutie financiara de dezvoltare, a declarat in exclusivitate pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO David Jennison, Cofondator al bancii de investitii globale independente STJ Advisors, care face parte din sindicatul de intermediere al tranzactiei.

„Excluzand partea de retail, circa 40% din IPO a fost alocat investitorilor din Romania, circa 20% catre conturi din Europa Centrala si de Est (CEE) si circa 40% catre conturi internationale, inclusiv DFI (institutie financiara de dezvoltare – n.r.)”, a precizat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO David Jennison, Cofondator si Vicepresedinte al STJ Advisors.

Tranzactia a avut sprijinul unei game diverse de investitori – ancora care include o institutie financiara de dezvoltare, fonduri locale de pensii private si un fond suveran international, potrivit datelor facute publice de catre STJ Advisors.

Jose Garza, CEO-ul Premier Energy, a precizat pe 8 mai, data lansarii IPO-ului, ca tranzactia beneficiaza de sprijinul a circa 4 investitori – ancora romani si internationali, fara sa ii numeasca insa.

Dintre institutiile financiare internationale cu istoric in IPO-urile locale se distinge pana acum EBRD, care a participat la IPO-ul Electrica in valoare de 444 mil. Euro din 2014. De asemenea, Premier Energy este intr-o faza accelerata de crestere a afacerii pe fondul expansiunii organice si cu tranzactii M&A, iar banii atrasi la IPO vor merge catre dezvoltarea portofoliului de energie verde, care este centrul de greutate si directia prioritare de dezvoltare a portofoliilor de catre investitori institutionali internationali precum EBRD si IFC.

Reprezentantii EBRD nu au facut niciun comentariu pe acest subiect pana la momentul publicarii acestui articol.

In ceea ce priveste fondurile de pensii private, cele mai mari expuneri pe actiuni de companii listate pe bursa le au fondurile de pensii administrate privat de catre NN Pensii, cu o expunere pe actiuni de 10,8 mld. RON (adica 23,64% din activul total), Allianz Tiriac Pensii Private sau Metropolitan Life, cu expunere de 5,1 mld. RON (adica 26,8% din activul total), potrivit datelor facute publice la 31 martie 2024.

IPO-ul Premier Energy completeaza un pipeline al STJ Advisors de 6 mld. USD echivalent de tranzactii de emiteri de actiuni pentru companii din spatiul CEE incepand din 2020 pana acum, inclusiv IPO Hidroelectrica si Acciona Energia.

Inainte de fondarea in 2008 a bancii de investitii londoneze STJ Advisors, David Jennnison a ocupat pozitia de Head of CEMEA ECM in cadrul bancii americane JP Morgan si a detinut diferite pozitii in cadrul bancii americane de investitii Merrill Lynch, cariera sa in domeniul pietelor de capital incepand in 1983 la New York, iar apoi continuand la Londra. 

Din portofoliul sau de clienti STJ au facut parte nume precum Apollo, Blackstone, KKR, Lonestar, MidEuropa, Permira, Deutsche Telekom sau vanzarea NN de catre ING. David Jennison a oferit servicii de consultanta pentru emitenti suverani si corporativi in tranzactii de emitere de actiuni care totalizeaza peste 22 mld. USD in perioada in care se ocupa de pietele emergente in cadrul bancilor americane de investitii JP Morgan, Merrill Lynch si Lehman Brothers pentru clienti precum Rosneft, Garanti Bank, Gideon Richter sau TVN, dar si in tranzactii cu emitenti suverani precum Grecia si Ungaria.

STJ Advisors face parte la IPO-ul Premier Energy din sindicatul de intermediere alaturi de Citigroup, UniCredit Bank GmbH (Sucursala Milano) si brokerul ceh WOOD & Company, care actioneaza in calitate de coordonatori globali comuni ai ofertei. Alpha Bank Romania S.A. si BT Capital Partners S.A. actioneaza in calitate de detinatori comuni ai registrului de subscrieri. STJ Advisors are rol in cadrul IPO-ului de consultant financiar al Premier Energy Group, in timp ce UniCredit S.p.A. actioneaza, de asemenea, in calitate de consultant ESG al societatii in legatura cu oferta publica initiala. Firma globala de avocatura Clifford Chance lucreaza in tranzactie de partea vanzatorului si a companiei, in timp ce firma globala de avocatura Dentons este in tranzactie de partea sindicatului de intermediere.

Premier Energy, o companie cu operatiuni integrate pe piata de energie din Romania si Moldova aflata in portofoliul EMMA Capital, a finalizat pe 15 mai cu succes IPO-ul pe bursa de la Bucuresti la o valoare totala bruta de 695 mil. RON (aproape 140 mil. Euro), din care suma totala estimata a fi incasata de catre ofertant se ridica la circa 648 mil. RON (circa 130 mil. Euro), potrivit datelor facute publice de catre reprezentantii sindicatului de intermediere. 

Din banii stransi de la investitori, circa 451 mil. RON vor fi incasati de catre Premier Energy Plc, iar circa 198 mil. RON vor fi incasati de catre Emma Alpha Holding Ltd.

Potrivit reprezentantilor companiei, pretul final de oferta a fost stabilit la 19,50 RON, ceea ce implica o capitalizare de piata a companiei de circa 2,4 mld. RON (489,8 mil. Euro). Raportat la un profit anual obtinut anul trecut de aproape 79 mil. Euro, multiplul PER (Price per earnings ratio) ar fi de circa 6,2x, potrivit calculelor jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO.

Vanzarea pachetului de 28,75% din actiunile Premier Energy in cadrul IPO-ului a fost realizata printr-o structura mixta de tranzactie, prin care un pachet a fost vandut direct de catre proprietarul companiei, vehiculul de investitii EMMA Capital detinut de catre antreprenorul ceh Jiri Smejc, iar un alt pachet de actiuni este obiectul unei majorari de capital care aduce bani proaspeti in companie pentru achizitii si pentru dezvoltarea portofoliului de productie de energie regenerabila. EMMA Capital ramane insa cu controlul Premier Energy si dupa listarea companiei pe bursa de la Bucuresti.

Premier Energy PLC, una dintre companiile private de infrastructura energetica integrata pe verticala cu cea mai rapida crestere din Europa de Sud-Est si unul dintre cei mai mari jucatori din domeniul energiei regenerabile din Romania si Moldova, va intra direct in BET, principalul indice bursier al Bursei de Valori Bucuresti, dupa admiterea actiunilor PE la tranzactionare.

Premier Energy Group a fost infiintata in 2012, a intrat pe piata gazelor naturale din Romania in 2013, iar pe piata energiei electrice din Republica Moldova in 2019. 

Pentru anul financiar incheiat la 31 decembrie 2023, grupul Premier Energy a raportat venituri consolidate de 912 mil. Euro, un profit net de 78,8 mil. Euro si EBITDA ajustat de 127,7 mil. Euro. 

top 10 IPO BSE main

Premier Energy inchide cu succes o oferta publica initiala de 140 mil. Euro si intra in top 5 IPO de pe bursa de la Bucuresti, fiind al doilea IPO ca marime al unei companii private. Top 10 IPO al Bursei de Valori Bucuresti a strans peste 3 mld. Euro, din care companiile antreprenoriale au o pondere sub 20%

Premier Energy a anuntat pe 16 mai 2024 ca a incheiat cu succes oferta publica initiala derulata pe bursa de la Bucuresti, la capatul careia se asteapta la incasari brute de 695,1 mil. RON (circa 139,7 mil. Euro) din plasarea unui pachet de 28,75% din companie catre investitori, potrivit informatiilor transmise jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO.

Potrivit reprezentantilor companiei, pretul final de oferta a fost stabilit la 19,50 RON, ceea ce implica o capitalizare de piata a companiei de circa 2,4 mld. RON (489,8 mil. Euro). Raportat la un profit anual obtinut anul trecut de aproape 79 mil. Euro, multiplul PER (Price per earnings ratio) ar fi de circa 6,2x, potrivit calculelor jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO.

„Incasările brute din Oferta sunt de 695,1 milioane RON, constand in 483,5 milioane RON pentru Emitent si 211,5 milioane RON pentru Acționarul Vanzător (luand in considerare vanzarea Acțiunilor Supra- alocate).  In legatura cu Oferta, Emitentul a suportat onorarii juridice si contabile, costuri de listare, comisioane ale Managerilor si alte costuri de emitere si de consultanta de aproximativ 33 milioane RON.”, au precizat reprezentantii companiei proaspat listate pe Bursa de Valori Bucuresti.

Oferta publica de actiuni a companiei de energie a generat „cerere ridicata din partea investitorilor de retail si institutionali din Romania si a investitorilor institutionali internationali”, au adaugat acestia, in conditiile in care pachetul total plasat catre investitori se ridica la 35.937.859 de actiuni ale Premier Energy. EMMA Capital, platforma de investitii a antreprenorului ceh Jiří Šmejc ramane dupa IPO cu un pachet de 71,25% din companie, ceea ce ii asigura mai departe controlul companiei si implicit ultimul cuvant in ceea ce priveste planurile strategice.

Pachetul de actiuni vandut la IPO a mers in proportie de 20% catre transa investitorillor de retail, iar succesul tranzactiei a fost asigurat in mare masura de transa investitorilor institutionali romani si internationali, care au luat 80% din actiunile oferite.

Indicele de alocare pentru transa investitorilor de retail pe partea cu alocare pro rata a fost stabilita la 0,1250977375 ceea ce inseamna ca investitorii din aceasta categorie vor primi 25 de actiuni la fiecare 200 de actiuni pentru care au subscris in cadrul IPO-ului.

Jose Garza, CEO al Premier Energy, preciza pe 8 mai, ziua lansarii IPO-ului companiei, ca exista un acord cu patru mari investitori institutionali romani si internationali, care creeaza premisele incheierii cu succes a acestei tranzactii. Acesta nu a dezvaluit cine sunt marii investitorii institutionali romani si internationali.

Insa, primul si singurul IPO din Romania in 2024 ar putea atrage atentia celui mai mare pol de lichiditate investitionala din Romania, reprezentat de catre activele de peste 26 mld. Euro ale fondurilor locale de pensii private in portofoliile carora actiunile companiilor listate la Bucuresti au inca ponderi modeste. De asemenea, universul de investitori institutionali straini atras la IPO Hidroelectrica in 2023, cu pozitii semnificative luate de catre investitori din SUA si Marea Britanie,  unde banca americana Citi a fost printre managerii IPO-ului, ca si acum, ar putea fi, de asemenea, un pol de investitori vizat de acest IPO.

Investitorii de retail au avut in primele 3 zile ale ofertei publice o fereastra de subscriere la un discount de 5% din pretul de oferta, adica la un pret de 18,53 RON per titlu, in contextul in care perioada de subscriere a fost intre 8 mai si 15 mai.

Intervalul de pret oferit investitorilor de la 19 RON pana la 21,50 RON pe actiune si pretul final de oferta de 19,50 RON arata ca investitorii s-au orientat catre plafonul minim de pret, ceea ce a determinat in final marimea tranzactiei, in contextul in care vanzatorul a decis sa nu plaseze intregul pachet de actiuni, care ar fi fost disponibil pentru IPO si care ar fi dus intreaga tranzactie la o valoare totala peste pragul de 180 mil. Euro.

„Perspectiva investitionala atractiva a Premier Energy si potentialul considerabil de crestere s-au reflectat in cererea mare la care am asistat, atat din partea investitorilor de retail cat si a celor institutionali, in Romania si la nivel international. Suntem incantati de succesul ofertei publice initiale si de listarea la Bursa de Valori Bucuresti si le uram un calduros bun venit tuturor noilor nostri actionari. Acestia ni se alatura in urmatoarea etapa dinamica din evolutia companiei Premier Energy, care sunt convins ca ne va permite sa ne dezvoltam in continuare afacerea si sa ne afirmam ca lider regional in tranzitia catre energia verde.”, a comentat Jose Garza, CEO al Premier Energy.

Jose Garza, CEO, si Petr Stohr, CFO al companiei, au subscris in cadrul IPO-ului, insa au o interdictie de vanzare de 2 ani a actiunilor.

IPO-ul Premier Energy este o tranzactie cu o structura mixta, prin care este combinata vanzarea unui pachet minoritar de actiuni ale companiei de catre EMMA Capital cu o majorare de capital, prin care banii stransi de companie vor merge catre achizitia de active de energie regenerabila pe pietele din Romania si Moldova, precum si in vederea acoperirii unor investitii realizare pentru dezvoltarea operatiunilor de productie de energie regenerabila.

Compania a anuntat ca intentioneaza sa distribuie sub forma de dividende in proportie de 30% – 70% din profitul sau net anual consolidat. 

IPO-ul este intermediat de un consortiu din care fac parte Citigroup, UniCredit Bank GmbH (Sucursala Milano) si brokerul ceh WOOD & Company, care actioneaza in calitate de coordonatori globali comuni ai ofertei. Alpha Bank Romania S.A. si BT Capital Partners S.A. actioneaza in calitate de detinatori comuni ai registrului de subscrieri. STJ Advisors are rol in cadrul IPO-ului de consultant financiar al Premier Energy Group, in timp ce UniCredit S.p.A. actioneaza, de asemenea, in calitate de consultant ESG al societatii in legatura cu oferta publica initiala. Firma globala de avocatura Clifford Chance lucreaza in tranzactie de partea vanzatorului si a companiei, in timp ce firma globala de avocatura Dentons este in tranzactie de partea sindicatului de intermediere.

Premier Energy PLC, una dintre companiile private de infrastructura energetica integrata pe verticala cu cea mai rapida crestere din Europa de Sud-Est si unul dintre cei mai mari jucatori din domeniul energiei regenerabile din Romania si Moldova, va intra direct in BET, principalul indice bursier al Bursei de Valori Bucuresti, dupa admiterea actiunilor PE la tranzactionare.

Premier Energy Group a fost infiintata in 2012, a intrat pe piata gazelor naturale din Romania in 2013, iar pe piata energiei electrice din Republica Moldova in 2019. 

Pentru anul financiar incheiat la 31 decembrie 2023, grupul Premier Energy a raportat venituri consolidate de 912 mil. Euro, un profit net de 78,8 mil. Euro si EBITDA ajustat de 127,7 mil. Euro. 

 

Ce inseamna IPO-ul Premier Energy pentru Bursa de Valori Bucuresti

Venirea pe piata principala a bursei de la Bucuresti a Premier Energy, o companie controlata de catre investitorul ceh Jiří Šmejc, creste numarul de companii listate care au operatiuni importante, unele chiar cu pozitii de lider de piata, atat pe pietele din Romania, cat si din Moldova, daca ne uitam la companiile publice Banca Transilvania (sector bancar), Aquila (distributie), Transgaz (gaze) si Purcari (vinuri). Acest pipeline de companii urmeaza sa creasca in perioada urmatoare, avand in vedere anuntata listare a maib, cea mai mare banca din Moldova, la Bucuresti, cat si alte companii din Moldova care cauta aceeasi ruta de listare aici, potrivit reprezentantilor Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF).

IPO-ul Premier Energy este cel mai mare IPO realizat pe bursa de la Bucuresti pana acum de catre un actionar majoritar strain, in speta de catre EMMA Capital – un vehicul regional de investitii al antreprenorului ceh Jiri Smejc.

Din punct de vedere al marimii tranzactiei, IPO-ul Premier Energy intra in top 5 IPO pe bursa de la Bucuresti in intervalul 2006 – 2024 si devine al doilea IPO ca marime al unei companii private, dupa cel realizat de catre Digi, care a strans in 2017 de la investitori 945 mil. RON (in jurul a 210 mil. Euro).

Ca si trend, companiile private au inregistrat 8 IPO-uri semnificative pe piata principala a bursei de la Bucuresti din 2016 pana acum, reusind sa stranga circa 686 mil. Euro de la investitori. Din punct de vedere al volumului de IPO-uri, companiile antreprenoriale au dominat epoca 2016 – 2024 pe piata principala a bursei de la Bucuresti.

Din punct de vedere al valorii cumulate insa, top 10 IPO-uri pe bursa de la Bucuresti a totalizat 15,088 mld. RON (peste 3 mld. Euro), din care companiile private antreprenoriale au o pondere de 18,8%, conform calculelor jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO pe baza unei analize PwC Romania, realizata cu date ale BVB.

Top 10 IPO al bursei de la Bucuresti este dominat de catre IPO-urile marilor companii aflate in portofoliul statului roman – Hidroelectrica (IPO de 9,281 mld. RON in 2023), Electrica (IPO de 1,556 mld. RON in 2014) si producatorul de gaze naturale Romgaz (IPO de 1,129 mld. RON in 2014), indica analiza PwC pe baza datelor BVB.

Cele 8 IPO-uri ale companiilor private din ultimii 8 ani pe piata principala a BVB au totalizat cu putin peste o treime din valoarea – record a IPO-ului Hidroelectrica, realizat anul trecut in urma exitului complet al Fondului Proprietatea.

Ca si structura de IPO, au dominat tranzactiile prin care au fost plasate pachete minoritare de actiuni si tranzactiile de vanzare de actiuni din partea actionarilor companiilor in cautarea unui exit total sau partial.

La nivelul expunerii pe sectoare, energia domina categoric top 10 IPO pe principala piata bursiera locala, cu 5 companii, din care 4 aflate sub controlul statului roman la care se adauga de acum o companie privata.

Privind la top 10 IPO-uri pe piata principala a bursei de la Bucuresti, companiile private antreprenoriale domina pe partea de volum cu 6 IPO-uri in timp ce companiile aflate in portofoliul statului roman domina din punct de vedere al marimii tichetului IPO.

purcari main

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

„Istoria moderna a companiei a inceput in 2003, cand fondatorul nostru, dl. Victor Bostan intr-un ritm alert a achizitionat 4 vinarii – Chateau Purcari, vinaria Bostavan, crama Ceptura Dealu Mare si distileria Bardar, in care lucrurile erau roz, se exportau 85% spre pietele CSI (Comunitatea Statelor Independente – n.r.), inclusiv Rusia, ca dupa aceea sa ne ciocnim cu dura realitate a politicului si intreaga industrie moldoveneasca sa obtina un embargo politic si sa pierdem 85% din piata peste noapte”, a declarat Eugeniu Baltag, Investor Relations Manager la producatorul de vinuri Purcari, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

„Si atunci a fost acea decizie vizionara a dlui. Bostan sa se dilueze, sa vanda din participatia sa, devenind actionar minoritar prin vanzare catre IFC si Horizon Capital, care au fost alaturi de companie din 2010 pana in 2018 si sigur ca Horizon Capital continua sa fie alaturi de noi si acum. Dar ne-am ciocnit cu imposibilitatea de a face un exit usor. Horizon Capital era investit in noi din fondul lor 2 de investitii, care avea o durata de viata de 10 ani si expira. Deci erau oportunitati de a vinde aceste participatii la anumiti oligarhi rusi sau alte fonduri cu o reputatie mai indoielnica, dar parteneriatul care s-a s-a creat intre dl. Victor, IFC si Horizon Capital atunci cand treci peste perioade dificile e un soi de prietenie si atunci s-a ajuns la acea formula de mijloc in care sa ne listam la Bursa de Valori Bucuresti si am prins valul din 2018”, a punctat Eugeniu Baltag.

„Am pregatit toate documentele (tranzactiei de IPO – n.r.) in mai putin de 6 luni. Cine e implicat in domeniu, stie ca este o perioada foarte scurta. Actionarii au fost fericiti ca au putut face exitul, Horizon Capital a facut ulterior exitul complet in 2020, dar atat de mult i-a placut sa lucreze si avea sinergii incat peste 3 luni dupa ce a facut exitul, a reinvestit din fondul lor 3. In septembrie 2020, sa vanda 21% din actiuni sa vanda la un pret de 19 RON pe actiune si sa revina peste 3 luni si sa achizitioneze 8% la un pret de 21 RON pe actiune.”, sustine reprezentantul companiei.

Purcari este listata de 6 ani pe piata principala a bursei de la Bucuresti, in urma unui IPO in valoare de circa 40 mil. Euro, care a permis un exit partial atat pentru fondatorul companiei, cat si pentru investitorii institutionali precum fondul regional de private equity Horizon Capital. Purcari face parte din indicele bursier BET si are o capitalizare de piata de 577 mil. RON (peste 115 mil. Euro).

„Am reusit sa crestem cifra de afaceri de aproape 3 ori de la listare pana in prezent, EBITDA ajungand la aproape 100 mil. RON si profitul net la circa 60 mil. RON”, afirma Eugeniu Baltag.

„Avem o istorie in care am facut o sumedenie de tranzactii pe piata de M&A. Apoi, dupa listare, actionarii au beneficiat de acel exit si deja fiind companie publica am facut iar cateva tranzactii. In 2020, am achizitionat 10% in 8Wines –  o companie din Cehia, un jucator mare in online-ul de vinuri, iar in 2022 am investit in Angel’s Estate, care este o vinarie din Bulgaria. Totusi avand in vedere ca tranzactiile pe care le-am executat pana la acest moment nu au fost de un calibru mare, mai mult am mers cu finantarea proprie, deci practic la acest moment nu am beneficiat in totalitate de optiunile pe care poate sa le dea piata de capital, anume sa finantam o tranzactie mare”, a punctat Eugeniu Baltag.

„Dar va asigur ca acest lucru se va intampla intr-un termen mediu si atunci vom beneficia si de piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si de a finanta un astfel de tip de tranzactii.”, a adaugat reprezentantul echipei de management al Purcari.

„Ce am reusit sa facem pana acum, am reusit sa finantam tranzactiile fie din surse proprii deoarece avem o pozitie de cash puternica si un bilant puternic, dar si cu ajutorul bancilor din resurse de imprumut”, a precizat Eugeniu Baltag.

Avand in vedere ca managerul de private equity Horizon Capital este actionar semnificativ la Purcari de peste un deceniu, cand ar putea avea loc un exit din companie avand in vedere natura sa de investitor financiar?

„Viziunea noastra este sa fim lideri in piata vinului in Europa centrala si de est. Pentru asta, avem intr-adevar cateva formule. Prima formula este ce am facut pana acum, tranzactiile mai mici pe care le finantam din resurse interne si cu bani de la banci. Al doilea bloc ar fi tranzactia mare. Sa zicem ca noi suntem acum cu o capitalizare de 600 mil. RON si identificam o tinta, un parteneriat cu cineva care are o capitalizare minima jumatate fata de noi vom merge pe finantarea pe piata de capital. Iar la al treilea punct, ce ar face actionarii nostri, iarasi noi ne bucuram mult ca avem majoritatea investitorilor institutionali, care reprezinta 79% din actionariat sunt pe termen lung.”, nuanteaza raspunsul reprezentantul Purcari.

„Si avem 21% de investitori retail care creeaza lichiditatea si fluctuatiile pe piata. Dar pe un orizont de timp lung, sigur ca si investitorii institutionali care sunt la noi in portofoliu mai devreme sau mai tarziu vor cauta sa intreprinda ceva. Tin sa mentionez ca noi nu avem printre actionari fondurile de pensii, deci practic fondurile care sunt investite la noi au un orizont mai scurt decat fondurile de pensii. Deci cred ca da, ar fi firesc ca la o anumita etapa, unii dintre actionari sa decida sa iasa. Dar, uitandu-ma iarasi in spate, dintre investitorii institutionali care au investi la Purcari la IPO cred ca au iesit doar doua fonduri, care au avut peste 5%, din care un fond a fost obligat sa o faca in contextul razboiului cu Rusia, in care trebuia sa-si reduca expunerea pe aceasta zona. Deci, raspunsul ar fi da, exista potential, dar orizontul de timp la acest moment este complicat de determinat. Probabil, investitorii – ancora pe care ii avem vor iesi intr-un orizont de timp mediu sau lung.”, a mai spus ugeniu Baltag, Investor Relations Manager al Purcari, companie listata pe piata principala a bursei de la Bucuresti, in cadrul panelului IPO al  evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

aaf main

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

„Primele 3 luni ne-au adus un plus de 9% la nivelul fondurilor deschise de investitii si 9,7 – 9,8% crestere a numarului de investitori, dar altfel numarul de investitori in acest an a avut o evolutie impresionanta in sensul in care in medie in fiecare luna am avut un plus de 19.000 de investitori, ceea ce este un rezultat important. Suntem la un maxim istoric in ceea ce priveste numarul de investitori in fondurile deschide de investitii, aproape 648.000 de investitori”, a declarat Jan Pricop, Director Executiv al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF), in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

„Putem observa in ceea ce priveste numarul de investitori ca majoritatea se afla in fondurile de bonds si fix income (cu venit fix – n.r.), insa daca ne uitam la evolutia de la inceputul anului in ceea ce priveste activele observam ca sunt alte clase de fonduri care au avut o evolutie mai importanta si ma refer aici la fondurile de actiuni, cu un plus de 17,6% si cele diversificate cu un plus de aproape 13%. Celalalt segment este cel al fondurilor de investitii alternative care este dominat practic de activele fostelor SIF si ale Fondului Proprietatea. Observam ca exista o concentrare de peste 17 mld. RON in zona de equity al acestui tip de fonduri, dar acolo avem o alta poveste si nu vreau sa le amestecam pe cele doua”, a punctat acesta.

„Si avem si evolutia structurii in functie de tipul de fond si practic observam ca intre anul 2020 si 2021, practic am avut deja  o dublare a segmentului fondurilor de actiuni si daca comparam cu momentul actual cu martie 2024 avem de fapt o triplare fata de 2020”, adauga acesta.

„Practic, observam ca exista o schimbare de structura, fondurile de obligatiuni si fix income au pierdut din pondere, erau peste 66% in 2020, astazi au undeva la 47%. Chiar si fondurile diversificate au avut o crestere importanta de la 8% la peste 13%, in prezent fondurile de actiuni si diversificate inseamna 37% din valoarea activelor pietei fondurilor deschise de investitii. Daca e sa le comparam cu Europa, acolo avem fonduri de equity 44% in conditiile in care noi avem 23% si fonduri de bonds de 24% in Europa in conditiile in care noi avem 47%. Deci,noi suntem cumva inversati, o sa vedem daca investitorii se vor indrepta preponderent catre fondurile care cu totii stim sunt un pic mai riscante. Avand in vedere comportamentul investitorilor in Romania care era un pic mai conservator nu este o situatie sa ne surprinda”, a spus Jan Pricop.

„Observam ca momentul in care fondurile de actiuni au devenit practic cu adevarat mai importante a fost 2019, cand fata de 2018 am avut o crestere de aproape 3 ori a activelor a acestor fonduri si am mai avut o crestere in perioada Covid si postCovid intre 2020 si 2021, cand activele acestor fonduri s-au dublat. Activele fondurilor de obligatiuni au avut o evolutie fluctuanta, in special a fost o reducere importanta in 2022, dar de atunci sunt intr-o revenire si acestea”, afirma reprezentantul industriei de fonduri de investitii, care au sub administrare peste 40 mld. RON (8 mld. Euro).

„In ceea ce priveste evolutia numarului de investitori si aici avem o evolutie importanta pe segmentul de equity a fondurilor de actiuni, este o crestere in toata aceasta perioada, mai notabila in 2021 cand am avut o crestere de la 17.000 investitori la peste 40.000 investitori si in prezent avem o dublare fata de 2021, deci avem peste 84.000 in conditiile in care in 2021 aveam aproape 41.000 de investitori.”, mai adauga Jan Pricop.

„In ceea ce priveste evolutia numarului de investitori in fonduri de obligatiuni si fix income, avem acea evolutia fluctuanta, in anul 2022 cand am avut o parte dintre investitori care s-au retras cu totul din acest tip de fonduri si am avut o scadere a numarului de investitori, dupa care avem revenirea si pe acest segment, care domina practic piata”, explica reprezentantul AAF.

„Referitor la evolutia pietei din Romania, pe fonduri deschise de investitii suntem la 4,5 mld. Euro in conditiile in care piata europeana a depasit 13 trilioane de euro. Suntem undeva aproape de Slovacia si Slovenia, suntem inca la distanta mare de Cehia si Polonia, ei au 24 mld. Euro, iar Polonia aproape 30 mld. Euro. Dar exista evident potential si speram ca piata sa evolueze pozitiv. Si daca vom avea listari, cu atat mai bine pentru industrie sa ne diversificam poate si sectorial mai bine, poate si geografic, deci cu totii am avea de castigat, piata de capital ar avea de castigat in acest context.”, a precizat Jan Pricop.

„Cumva ponderea fondurilor de bonduri & fix income este chiar mai mare de 60 – 70% daca avem in vedere ca mai sunt o categorie alte fonduri.  Ca dinamica, sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca o sa se mai pastreze o perioada, dar asta nu inseamna ca vor deveni majoritare sau vor face un switch inca cele doua (fondurile de actiuni vs fondurile de obligatiuni & venit fix). Nu vedem asa ceva”, a mai spus Jan Pricop, Director Executiv al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF), in cadrul panelului Tendinte ale pietei de capital din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

v4c main

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

„Probabil, consultantii de M&A stiu treaba asta, dar as spune ca in partea asta a Europei Centrale si de Est, de obicei, return-urile (randamentele – n.r.) in vanzarile catre investitori stategici sunt, de regula, un pic mai bune decat prin listare. Inainte sa mergem cu Medlife la o listare, noi am prospectat si piata de private sale (vanzare M&A – n.r.), deci nu am vrut sa mergem public. Insa orizontul de crestere al companiei si track recordul istoric, cat si de viitor, practic unde intrevedeal ca se va duce piata si o vedem unde e acum, vazand aceste perspective de crestere, nu am gasit valoare suficienta pe partea de private sector care sa recompenseze atat trecutul cat si viitorul, de aceea am pornit aceasta cochetare cu partea de piata publica”, a declarat Bogdan Chirita, Partner al managerului regional de private equity Value4Capital (V4C), in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

IPO-ul companiei antreprenoriale MedLife din 2016 a fost facilitat de exitul complet facut la acea vreme de catre fondul de private equity V4C.

„Am incercat atunci o pivotare catre un dual track (proces prin care sunt urmarite alternativ o vanzare M&A sau un IPO pe bursa – n.r.), dupa care ne-am pus ferm pe partea de IPO. Ca si return-uri, acestea sunt publice, a obtinut de 2x ori capitalul investit la Medlife, este un return decent, un IRR iarasi bun acolo. Daca am fi putut obtine pe piata privata ceva mai bine, probabil, vanzand 100% era oportunitatea de a obtine un pic mai bine, dar cred ca, odata cu investitia unui private equity, am devenit parteneri, asa si investim cu un antreprenor pe baza de parteneriat, iar noi am simtit ca pentru Medlife si familia fondatoare asta este cea mai buna solutie pentru a continua cresterea companiei.”, a detaliat reprezentantul V4C.

„Noi am plecat atunci intre gari, era mai bine sa ramanem, dar din pacate constrangerile unui fond de private equity care are o perioada de investitie, cresterea companiei si exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit pentru ca, compania a crescut foarte frumos si dupa ce am iesit noi si va continua probabil sa creasca sub acest management”, a precizat Bogdan Chirita.

La aproape 8 ani de la IPO, Medlife are astazi pe bursa de la Bucuresti o capitalizare bursiera de circa 2,2 mld. RON (peste 400 mil. Euro).

„In cazul IPO-ului Shoper pe bursa din Polonia, acolo return-urile sunt substantial mai bune decat in cazul Medlife. Am reusit sa iesim la o evaluare la Medlife, daca multiplul la care ne uitam noi investitorii de private equity este de obicei enterprise value/EBITDA a fost undeva in low double digit, undeva la 11 – 12x, in cazul Shoper multiplul EV/EBITDA a fost undeva la 50x. Am adus destul de multa valoare investitorilor de la noi din fond. Daca ma intrebi retrospectiv, probabil ar fi trebuit sa vindem mai mult nu doar 25% din Shoper pentru ca timpurile alea s-au dus. In cazul Shoper nu puteam obtine ceva similar pe piata privata, dar exuberanta care exista atunci si dorinta de a pune bani in orice se numea tech sau software, a facut sens.”, explica reprezentantul Value4Capital.

„Noi preferam o iesire catre un investitor stategic, asta consideram noi ca ar oferi cea mai mare valoare sau cel mai mare return pentru investitia noastra, insa sunt momente in care in colaborare cu antreprenorul sau in functie de partenerul nostru si de dorintele lui de a merge inainte fie vanzand 100%, fie ramanand in companie pentru a creste in continuare. Nu doar randamentul conduce catre un IPO sau catre un trade sale, ci mai degraba si decizia luata la nivel de board, la nivel de structura administrativa de conducere a companiei. Nu randamentul primeaza intotdeauna, ci si dorinta antreprenorului cu care ne parteneriem, iar deciziile se iau la comun”, a punctat Bogdan Chirita.

„Ne bucuram ca listarea Medlife a adus un tavalug de companii private pe bursa din Bucuresti. A fost un roller coaster. Suntem nu un autor, ci un co-autor, o mare parte din credit pentru acest IPO este al familiei Marcu, al celor doi frati – Mihai, Nini, precum si al doamnei Cristescu, care au vazut piata de capital asa cum este ea si cum ar trebui perceputa ca o modalitate facila de a pastra controlul nu neaparat cu un pachet majoritar de actiuni, poti sa controlezi o companie, cresterea ei, strategia ei.”, afirma coordonatorul portofoliului V4C din Romania.

„Procesul in sine a fost destul de interesant. (…) In septembrie 2016, cand am luat aceasta decizie, Medlife avea toti acesti pasi facuti, avea o structura de guvernanta corporativa din punctul nostru de vedere destul de solida, avea investitor un fond de investitii regional care asta a facut a intarit structura de management, structura de raportare financiara pentru ca si asta era foarte importanta, eram auditati de un Big Four de ceva timp, deci nu incepusem atunci, cumva toate aceste chestii interne pe care trebuie sa le faca orice companie erau deja pregatite.”, sustine Bogdan Chirita.

„Pe langa asta, de la decizia de a lista compania, de a merge pe partea de IPO care a fost luata in septembrie in board pana la listarea efectiva in decembrie au trecut undeva la 4 luni sa spunem, ne-am miscat destul de repede. Atunci, am beneficiat de asistenta tuturor, a autoritatii de reglementare a pietei de capital, care si ei simteau nevoia de a vedea fete noi pe bursa pentru ca prin oferta Medlife a fost o listare de referinta din mai multe puncte de vedere”, a adaugat acesta.

„Initial, piata noastra pana la listarea Medlife era o piata de yield, de dividend, toata lumea investea pentru a primi dividend. Medlife a fost prima companie care a avut curaj sa spuna noi nu o sa dam dividend 5 ani, iar asta a ridicat cateva sprancene in roadshow si uite ca este o companie care ofera crestere si apreciere de capital si a putut sa se listeze pe piata din Bucuresti. Au urmat si altele care au avut o politica mixta sau mixata, de crestere si dividend, dar, probabil, Medlife a fost pionier si in acest segment”, a mai spus acesta.

„Pana la listare am reusit sa crestem impreuna cu familia fondatoare de vreo 4 ori veniturile in mai putin de 6 ani. Dupa ce am iesit noi din companie, a continuat sa creasca si si-a pastrat acel PE ratio (PER) pe care alte companii fie l-au pierdut, fie le-au scazut substantial, deci cumva asta arata ca ceea ce am construit cu fondatorii a fost ceva stabil si durabil care a continuat sa creasca semnificativ dupa iesirea noastra. A mai crescut de inca 5 ori veniturile, deci, dupa mine, IPO Medlife este un studiu de caz destul de reusit cum poti sa faci un exit prin bursa. La Medlife, aveam un pachet minoritar semnificativ, de peste 36%, iar noi am facut un exit complet.”, detaliaza Bogdan Chirita.

Medlife, alaturi de reteaua Regina Maria, sunt campionii locali ai sectorului de servicii medicale private din Romania, piata pe care concureaza de mai multi ani si pe care o consolideaza prin campanii M&A de achizitii de operatori regionali sau de nisa.

„In Polonia, am listat o alta companie din portofoliu, Shoper. Acolo, noi, ca si manageri de private equity, in orice moment cautam sa generam valoare pentru investitori in fondurile noastre, iar cazul Shoper a fost o oportunitate pe care nu puteam sa o ratam, respectiv am incercat sa speculam, sa oferim investitorilor de pe piata poloneza, care este o piata mult mai matura decat cea de aici, speram sa ajungem si noi, sa le oferim oportunitatea de a investi intr-o companie similara cu tech companies pe care le vedeau in SUA si care cresteau spectaculos aproape de la o zi la alta, pe fondul Covid-ului si a lockdown-ului. Acolo am investit in varianta poloneza a Shopify, in acea investitie am vandut undeva la 25% din participatia noastra ca si toti ceilalti actionari ramanand in continuare prezenti in actionariatul companiei si continuand sa crestem compania de atunci pana acum cu listare spectaculoasa, dar una oportunista.”, a mai spus Bogdan Chirita, Partner la managerul regional de private equity Value4Capital, in cadrul panelului IPO al  evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

erste am main

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

„Cele mai mari intrari le avem acum in fonduri de actiuni sau fonduri diversificate cu o componenta foarte importanta de actiuni. Exista o tendinta in acest sens”, a declarat Horia Braun – Erdei, CEO Erste Asset Management Romania, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

„Ne intereseaza obligatiuni verzi, in special emise de companii nefinanciare daca se poate. Ne intereseaza si acele green bonds si am investit in titlurile „verzi” ale statului roman, dar aici metodologia noastra tine cont de emitent si nu putem sa construim un portofoliu care sa corespunda cerintelor de raportare de sustenabilitate doar din titluri de stat in momentul de fata, deci ne orientam spre o diversificare”, a punctat acesta.

„Dar, in acelasi timp, avand in vedere profilul nostru de administrator de active si de fonduri deschise in general, fonduri din care investitorii pot iesi oricand printr-o cerere de rascumparare, din acest punct de vedere trebuie sa ne uitam si la aspectul de lichiditate foarte mult.  De asta interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea, dar la cei care nu au aceasta componenta, nu vom face rabat.”, avertizeaza liderul pietei de asset management din Romania.

„Nu poti sa ignori randamentul, trebuie sa existe un echilibru intre randament si profilul financiar, ratingul de credit, dar sa zicem ca orientarea strategica este legata de sustenabilitate, care este o componenta nefinanciara la care ne uitam. Lucru care poate nu se intampla acum 2 – 3 ani. Totalul portofoliului aflat in administrarea noastra la sfarsitul lunii martie 2024 era undeva la 5,2 mld. RON, din care aproximativ 3,2 mld. RON erau fonduri de obligatiuni.  Avem si o componenta de administrare de portofolii discretionare, care este intr-o crestere destul de rapida. Si aici nu ne-am orientat foarte mult spre zona de obligatiuni, iar investitorii au fost mai degraba orientati catre risc mai ridicat, catre actiuni, dar vrem sa diversificam inclusiv portofoliile discretionare, inclusiv in zona asta de sustenabilitate si cu componenta de fix income (venit fix – n.r.) care cred ca este binevenita.”, afirma Horia Braun – Erdei.

„Noi, ca jucator pe piata de fonduri mutuale, avem un portofoliu destul de puternic dominat de fondurile de obligatiuni cu toate ca ponderea acestor fonduri este pe o tendinta de scadere. Ca un exemplu, la finele anului 2022, aveam cam 69% din active in fonduri de obligatiuni, in luna martie 2024 aveam 61%, restul sunt evident produse mai degraba cu investitii pe piata de capital in actiuni, adica in zona de risc mai ridicat. E o tendinta de apetit de risc ceva mai mare din partea investitorilor si in contextul performantei destul de bune a Bursei de Valori de la noi, dar inca obligatiunile sunt o parte importanta a portofoliului nostru si profilul investitorilor de banca, pentru ca ne adresam in special investitorilor care sunt si ai BCR, au un profil ceva mai conservator si se uita si la zona asta de obligatiuni.”, explica reprezentantul Erste Asset Management.

„In continuare, exista intrari si iesiri de astfel de fonduri. Este adevarat ca am avut in spate 2 ani mai putin gloriosi si, mai ales, 2022 a fost un an care a zdruncinat piata de obligatiuni nu doar in Romania, ci si pe plan global. 2023 a fost un an de revenire, dar inca cicatricile sunt acolo. Cu toate acestea, strategia noastra este sa ne uitam din ce in ce mai mult si catre zona de obligatiuni ale unor emitenti care sa poata fi incadrati la zona de sustenabilitate, sa aiba un rating de sustenabilitate bun. Avem o metodologie interna de rating ESG, folosim si surse externe pentru aceste rating-uri, dar inca emitentii din Romania nu sunt pe harta.”, a adaugat acesta.

„Speram sa devina din ce in ce mai interesati de a obtine si rating-uri de sustenabilitate, nu doar rating-uri de credit, pentru ca din punctul nostru de vedere asta este o directie interesanta. Poate ca nu exista inca o baza critica de investitori care sa se uite exclusiv la investitii cu componenta de exclusivitate, dar ceea ce observam la nivel global este ca generatia tanara este mult mai interesata de acest subiect si o sa vina din urma si perspectiva oferirii de produse cu componenta de sustenabilitate mai pregnanta si atunci incercam sa ne adaptam gradual, dar incercam sa gasim si marfa pe piata”, explica seful Erste Asset Management Romania.

„Daca ne uitam si comparam cu Europa la structura financiara, structura bilantului financiar al populatiei pe date de la institutele de statistica, vedem ca equity (clasa de active reprezentata de actiuni – n.r.) nu este atat de putin, ci equity listat este putin. Nu cred ca exista atat de mare discrepanta in ceea ce priveste prezenta capitalurilor proprii sau a investitiilor in capitaluri proprii ale populatiei, dar exista o discrepanta in partea intermediata financiar”, nuanteaza Horia Braun – Erdei.

„As vrea sa trag un semnal de atentie pentru ca am vorbit aici de finantarea statului direct de la populatie. Intelegem totusi ca lucrul asta, de fapt si de drept, inseamna dezintermediere financiara pentru ca statul se imprumuta direct, iar asta inseamna ca ocoleste sistemul financiar. Exista banci in sindicat care faciliteaza aceasta tranzactie, dar, in esenta, este un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala.”, semnaleaza reprezentantul Erste Asset Management Romania, unul dintre cei mai mari manageri locali de bani.

„A existat in trecut, nu mai este la fel de pregnant, dar exista si fenomenul prin care investitorii care cumpara titluri de stat gen Fidelis sau Tezaur, dar in special Fidelis, scot bani din alte tipuri de plasamente, de exemplu din fonduri de obligatiuni. Daca ies bani din fonduri de obligatiuni, asta pentru mine ca administrator de fonduri inseamna ca trebuie sa vand obligatiuni pe piata secundara ca sa ii dau omului banii si asta pune presiune pe piata secundara ducand costul finantarii mai sus. Nu sunt doar avantaje, ci si anumite aspecte de care trebuie tinut cont. Ideal ar fi ca prin acele emisiuni direct catre populatie, sa se mobilizeze sume care poate erau la ciorap sau in numerar.”, a mai spus Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, in cadrul panelului Obligatiuni al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

ifc main

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

„Exista un apetit pentru finantari climatice, in general. Dealtfel pentru noi asta a fost principala tinta de investitii in ultimii ani. Portofoliul IFC la ora actuala a ajuns la 2,2 mld. USD, a crescut de peste 4 ori in ultimii 6 ani si asta pentru cei care nu stiu in conditiile in care Romania a ajuns astazi nr. 1 in Europa de departe, avem aproape jumatate din portofoliul din Europa si cred ca suntem undeva intre pozitia 7 si 10 la nivel mondial ceea ce pentru noi este o pozitie absolut onoranta si relativ noua. Cum am realizat lucrul asta? Doua treimi din portofoliu le-am investit in institutii financiare bancare si nebancare, majoritar in bonduri si, mai ales, bonduri climatice. Aproape 80% din portofoliul nostru este verde la ora actuala.”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC), in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

„In diverse emisiuni de obligatiuni ale diverselor banci, am avut fie rolul de anchor – investor, fie doar de participant in functie de asta s-au recunoscut si la noi in intern capacitatea de mobilizare. Daca am avut un rol activ si am avut un rol de anchor – investor, care a fost si recunoscut financiar, atunci ni s-a recunoscut si partea de mobilizare de fonduri. Aici, vreau sa spun ca suntem la anul fiscal 2024 pe locul 2 in lume ca si capacitate de mobilizare. Daca anul 2023 am avut un record de 546 mil. USD in total acordate, din care 50 sau 60 mil. USD au fost mobilizare, in 2024 lucrurile stau spectaculos diferit. Desi anul fiscal nu s-a incheiat, se incheie in iunie suntem astazi la 2,055 mld. USD pe anul fiscal cu inchidere in iunie 2024, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD. Lucrul asta este dealtfel si directia pe care o doreste si noua conducere a grupului Bancii Mondiale, care din ce in ce mai mult va actiona ca o singura entitate. Dealtfel exista chiar proiecte, de fapt tari – pilot in care conducerea grupului (World Bank Group – n.r.) este unica, una din tarile din regiune este Polonia, cealalta este Moldova, deci fiecare tara va avea un singur reprezentant in forma asta pilot pentru intreg grupul Bancii Mondiale.”, a precizat Cristian Nacu.

„Mobilizarea este una din tintele importante, daca IFC este undeva la un dolar mobilizat per un dolar acordat, Romania a facut anul acesta un raport de 3 la 1 (adica 3 USD mobilizati la fiecare 1 USD acordat – n.r.). Asta dovedeste, pe de o parte, ca proiectele in care suntem implicati sunt proiecte valoroase, si, pe de alta parte, ca rolul nostru de catalizator este indeplinit, investitorii au incredere sa vina langa noi in proiectele pe care le facem.”, a punctat reprezentantul IFC.

„In fiecare an am investit in bonduri climatice, in acelasi timp sunt bonduri de tip MREL, adica bonduri care cresc capacitatea bancilor de a reactiona la pericole financiare sau o alta parte sunt Basel 3 tier 2, deci capital de rangul 2. In ultimii ani, cred ca suntem cel mai mare finantator de astfel de bonduri sau de finantari, am investit aproape 700 mil. USD in bonduri de tip MREL si vreo 400 mil. USD in finantari tip Basel 3 tier 2.”, adauga acesta.

„Doua treimi din portofoliul nostru sunt institutii financiare si o treime este formata in principal din companii de property si asta pentru simplul motiv ca am constatat ca rolul de dezvoltare pe care noi il avem este extrem de bine sustinut, Romania avand nevoie nu doar de birouri moderne, nu doar de spatii comerciale moderne, dar si de spatii logistice moderne. Noi suntem finantatorii probabil tuturor marilor jucatori din domeniul asta, in mod specific investitiile in spatii logistice si verzi mai ales sunt importante si pentru strategia ulterioara a Romaniei si a IFC de aici incolo de a incuraja transferul de capacitati de productie, de lanturi de productie catre Romania in asa-numita miscare  de near shoring pentru a optimiza procesele de productie. Aici am investit in spatii de productie, cred ca sunt 3 jucatori foarte mari – CTP, WDP si, mai nou, Lions Head, jucatori care isi propun exact consolidarea spatiilor de logistica si de productie moderna, la presiunea evident a actionarilor lor si a clientilor.”, a detaliat Cristian Nacu.

Care este sursa principala de finantare pentru companii si unde sunt plasate emisiunile de obligatiuni corporative in cadrul ecosistemului de surse externe de finantare?

„Cred ca principala sursa de finantare pentru companii nu o reprezinta nici bancile, nici capitalul atras, ci o reprezinta creditul furnizor. Asta este una dintre marile explicatii si ale nivelului scazut de intermediere bancara”, a subliniat reprezentantul IFC.

„De ce companiile nu trec mai des, mai repede la finantari de tip bonduri? Trebuie sa intelegem urmatorul lucru si asta o vad, din pacate, si la companii foarte mari si foarte complicate: trecerea de la finantarea garantata prin banca la finantari de tip bonduri nu e simpla. In clipa in care vrei sa emiti un bond, care nu este garantat, nu poti s-o faci daca ai in portofoliu o multime de alte datorii garantate. Pentru ca nimeni nu o sa fie dispus sa cumpere bondurile tale cata vreme va fi subordonat bancilor care ti-au asigurat finantarile anterioare. Si aici venim la o necesitate pentru companii, asa – numitul CFO. Un CFO ar trebui sa fie cel care sa traga de maneca pe antreprenor si sa ii spuna – exista aceasta posibilitate sa restructuram total finantarea companiei, sa trecem la emisiuni anuale, bianuale, trianuale, depinde de nevoile companiei de tip bonduri care sunt mai scumpe la inceput, dar apoi devin mai usor de gestionat si sa facem pasul catre nivelul urmator cum il fac companiile mai sofisticate, mai mari din piata straina. Si atunci, daca s-ar face lucrurile astea, ar creste si apetitul pentru bonduri.”, sustine Cristian Nacu.

Potrivit acestuia, dupa introducerea pe piata din Romania a unui nou instrument de garantie pentru finantari bancare, IFC a primit semnale ca si alte banci locale sunt interesate de un astfel de produs financiar, in jurul caruia se poate construi un pipeline.

„Am inceput un nou tip de produs financiar catre o prima banca BRD Societe Generale, este asa-numitul SRT (Synthetic Risk Transfer), este un tip de finantare nefinantata, un tip de garantie. Am acordat BRD-ului 105 mil. Euro garantie pentru un portofoliu de 700 mil. Euro, frumusetea acestui tip de finantare elibereaza capital pentru a putea fi folosit ulterior din cauza reducerii riscului fiind garantat de o institutie ca a noastra AAA, se reduce riscul alocat activelor si in felul asta poate fi eliberat capital pentru a fi reinvestit si in special noi am impus niste investitii in active verzi, albastre, gender finance in asa fel incat sa indeplinim si aceste tinte de incluziune, care sunt importante.”, a mai spus Cristian Nacu, Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC), in cadrul panelului Obligatiuni al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

624x344

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 25 aprilie evenimentul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 pentru investitori, antreprenori si comunitatea pietelor de capital

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

IPO.Bonds. Capital markets.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 25 aprilie MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, a treia editie a unui eveniment de continut concentrat asupra tranzactiilor IPO, a emisiunilor de obligatiuni si a tendintelor care preocupa investitori, antreprenori si comunitatea pietelor de capital in ansamblu.

 

Argument 

Dupa IPO-ul record al Hidroelectrica din 2023, bursele raman in continuare in expectativa pe un fundal inca dominat de razboiul din Ucraina si cu conditii de piata inca marcate de dobanzi mari si inflatie, chiar daca aceasta din urma este inscrisa pe un trend de scadere.

Investitorii asteapta noi IPO-uri dinspre mediul privat, in contextul in care, pe de o parte, varsta capitalismului romanesc postdecembrist a trecut de 30 de ani, iar unele afaceri au ajuns sau se apropie cu pasi repezi de momentul succesiunii, iar pe de alta parte, pentru ca ofera un spatiu de exit actionarilor minoritari si investitorilor financiari care au sprijinit cresterea unor companii antreprenoriale.

Bancile si-au consolidat statutul de principali piloni ai emisiunilor de obligatiuni, iar aici sunt asteptate sa vina inclusiv companii private.

Institutiile financiare internationale continua sa actioneze ca investitori – ancora pentru a oferi stabilitate tranzactiilor cu obligatiuni verzi sau sustenabile si pentru a sprijini formarea unei adevarate piete pentru astfel de instrumente.

La randul lor, managerii de fonduri cauta lichiditate si randamente atractive pentru portofoliile lor intr-un context general in care multe afaceri private ezita sa devina companii publice. Cum poate castiga bursa batalia pentru succesiunea unor afaceri mature? Cand in viata unei companii antreprenoriale, este o optiune potrivita un IPO sau un M&A, cand un IPO exclude un M&A si cand un IPO poate preceda tranzactii M&A? De ce au nevoie antreprenorii pentru a alege calea unui IPO pentru afacerile pe care le conduc? Ce pipeline de obligatiuni asteapta pe bursa investitorii? Ce oportunitati post-IPO au capitalizat companiile listate? Ce este la orizont pe segmentul obligatiunilor verzi si a titlurilor cu link de sustenabilitate?

  • AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din investitori, antreprenori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali locali si internationali, executivi, consultanti, brokeri, avocati, alte parti interesate
  • CATEGORIE DE INTERESE strategie corporativa, piete de capital, investitii, antreprenoriat, finantare, tranzactii corporative
  • DATA 25.04.2024

 

 

PARTENERI

 

Mazars_Logo_2C_CMYK baza 300

 

 

 

bcr logo prelucr baza 300

 

 

 

 

 

 

BVB_LOGO_EN_Landscape prelucr baza 300

 

 

 

 

 

PARTENER SUPORT

Globalworth_Logo_Red baza 300

 

 

 

 

Logo-Vetimex-Capital-rosu baza 300

 

 

 

 

Principalele topicuri

 

  • Ce tendinte modeleaza evolutiile de pe pietele de capital
  • Ce companii asteapta investitorii sa isi faca IPO pe bursa
  • Cum au capitalizat companiile listate oportunitatile post-IPO oferite de catre bursa
  • De ce marile companii private ezita sa devina companii publice
  • Cum poate bursa sa atraga afacerile ajunse in pragul succesiunii
  • Cand decid antreprenorii sa faca IPO excluzand M&A si cand decid sa faca IPO si apoi M&A
  • Ce emisiuni de obligatiuni sunt asteptate sa vina pe bursa
  • Cum evolueaza segmentul obligatiunilor verzi si al obligatiunilor cu link de sustenabilitate
  • Ce perspective ofera multiplii de evaluare ai companiilor listate vs companii private
  • Cum se misca mixul equity – debt in portofoliile investitorilor institutionali

 

 

Profil speakeri

 

  • Investitori
  • Lideri de afaceri
  • Manageri de fonduri
  • Antreprenori
  • Autoritati
  • Consultanti
  • Avocati

 

De ce sa participi

 

  • Fii conectat la deciziile si tendintele principalilor jucatori din piata de capital
  • Afli direct de la sursa ce teme sunt de interes pentru liderii de pe pietele de capital
  • Un timp bine investit
  • Ai acces la continut relevant privind tranzactiile IPO si cu emisiuni de obligatiuni 
  • Iti extinzi aria profesionala cu perspective noi de interes de la investitori, lideri de companii, exponenti ai autoritatilor din pietele de capital, consultanti de top
  • Gasesti noi oportunitati de afaceri

 

 

Cei interesati sa participe sau sa fie parteneri ai evenimentului MIRSANU IPO 2024 sunt invitati sa ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se va face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment de 500 RON (100 Euro).

 

 

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media romanesc de stiri, analize, interviuri si opinii dedicat exclusiv tranzactiilor si profesionittilor din acest domeniu. Ofera informatii din aria tranzactiilor corporative pe trei directii principale – fuziuni si achiziții (M & A), finantari si tranzactii pe piata de capital.

Platforma de media MIRSANU.RO organizeaza incepand cu 2018 seria de evenimente corporate MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT impreuna cu jucatori – cheie din tranzactiile de M&A, finantare, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii real estate si alte tranzactii corporative majore din Romania si Europa Centrala si de Est. In 2022, a lansat conferintele MIRSANU IPO CHALLENGE, dedicat tranzactiilor si comunitatii pietelor de capital, si THE SUSTAINABILITY CHALLENGE, eveniment dedicat tematicii de sustenabilitate in cadrul mediului de afaceri.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti (BVB): Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare si datorita momentului istoric in care suntem pentru ca ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti. Trebuie sa fim dispusi sa discutam deschis despre risc si sa acceptam ca daca vrem sa listam companii mai mici, acceptam si faptul ca unele dintre ele o sa esueze

„Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare. Nu este legat doar de costul de finantare, este legat si de momentul istoric in care suntem. Ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti si companiile locale cauta o solutie pentru mersul inainte si ne uitam la cresterea in continuare a vizibilitatii bursei, a pozitionarii noastre ca si solutie nu doar de finantare. Bursa nu este doar despre finantare, este si o scena de pe care te poti promova ca si afacere, te poti vedea. Pana la urma capitalizarea ti-o da si un fond de private equity si un fond de venture capital. Bursa iti da ceva mai mult, daca ar fi sa descriu acel ceva mai mult, pe primul loc as pune vizibilitate.”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, eveniment organizat pe 7 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

„Evident, antreprenorii locali cauta solutii pentru mersul inainte si evident bursa este una dintre solutiile acestea. Cred ca noi ca si ecosistem nu putem construi uitandu-ne mereu la exit (…) Pana la urma in lumea sunt multe companii care sunt nr.1 si care nu s-au construit neaparat avand in cap exitul. Si cand gandesti asa, bursa vine in ecuatie.”, a punctat acesta.

„Noi trebuie sa fim dispusi sa discutam deschis de risc, adica sa acceptam faptul ca daca vrem listate companii mai mici, acceptam si faptul ca uneori o parte din acele companii o sa esueze. Si n-o sa esueze pentru ca am gresit ceva, o sa esueze pentru ca asa este natural sa se intample. De aia, nu toate companiile mici ajung mari pentru ca unele dintre ele esueaza. Fac parte din natura economiei. Daca acceptam asta, o sa avem si listari si o sa invatam sa traim si cu cele care esueaza, sa le acceptam.”, este de parere presedintele BVB.

Anterior, Stere Farmache, fostul sef la Bursei de Valori Bucuresti in perioada 1995 – 2008, actualmente Presedinte al Directoratului Fondului Roman de Contragarantare, a declarat pe 7 decembrie in cadrul evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 ca bursa ar trebui sa se uite cu mai multe atentie la bazinul IMM-urilor, avand in vedere si faptul ca tichetele IPO de companii mari de stat s-au cam epuizat.

„Atunci cand ne uitam la multipli si comparam piata de M&A cu piata de capital trebuie sa nu uitam acel survivor bias. Ideea este ca in zona de M&A ne uitam doar la tranzactiile care se inchid, adica nu vedem tranzactiile care nu s-au inchis pentru ca pretul nu a fost unde trebuie. Pe cand in piata de capital, nu este optional. Aici, o companie odata ce a ajuns in piata, se va tranzactiona indiferent ca iti place sau nu iti place pretul.  In timp ce in piata de M&A ne uitam doar la tranzactiile care se inchid, nu le vedem pe cele care nu se inchid sau care esueaza pentru ca pretul nu este unde trebuie, in piata publica ne uitam la toate tranzactiile si atunci s-ar putea sa nu fie comparabili multiplii acestia pe care ii comparam.  Daca largim paleta s-ar putea ca abordarea cu dual track care e destul de comuna, cred ca face sens mai mult. Adica sa mergi in paralel unde este optiunea cea mai buna intr-un deal de M&A sau este intr-o listare”, a comentat Radu Hanga pe marginea evolutiei multiplilor de evaluare a companiilor listate comparativ cu cei ai companiilor asa cum rezulta in piata privata din tranzactiile M&A.

„Cred ca am avut mai multi ani istorici. Cand ne uitam la 2023, sigur ca Hidroelectrica a fost un eveniment important, ne-a pus pe harta. La momentul la care s-a intamplat era cel mai mare IPO in Europa si al treilea cel mai mare la nivel global. Acum este al patrulea, oricum suntem in top. Insa daca ne uitam in urma, in 2021 am avut ca si numar 23 de listari, ceea ce depasea totalul a 6 ani anteriori, 2022 a fost anul primul an in care am depasit pragul de 100.000 de conturi deschise la Bursa de Valori Bucuresti”, a spus reprezentantul BVB. „Am depasit pragul de 100.000 de investitori la jumatatea anului trecut, deci fara impactul Hidroelectrica. In momentul in care a venit Hidroelectrica pe bursa, noi eram deja la un numar de 120.000 de conturi deschise, acum suntem la 170.000 de conturi deschise”, a adaugat acesta.

„Inclusiv Bursa de Valori Bucuresti ca si emitent este un indicator pentru cresterea aceasta a interesului. Adica daca ne uitam istoric la numarul de investitori ai Bursei, se misca in intervalul 1.500 – 1.700 de investitori. In prima jumatate a anului, am depasit 5.000 de investitori, acum cred ca suntem undeva la 5.600 de investitori in Bursa de Valori Bucuresti ca si companie.”, exemplifica Radu Hanga.

„Acum vedem o incetinire, e legata de context. Scaderea de anul trecut a fost evident legata de contextul global si regional, la granita noastra avem un razboi si chiar daca uneori uitam asta, daca te uiti mai de departe se vede, adica suntem intr-o zona de conflict si nu avea cum sa nu aiba efect asupra bursei. Vedem anul acesta o crestere semnificativa, adica daca ne uitam iarasi la nivelul Europei Centrale si de Est, indicele BET Total Return are cea mai buna performanta, o crestere de aproape de 30% fata de inceputul anului. Daca o sa vedem si vedem deja inflatia reducandu-se la nivel global, vedem scazand si in Romania, vedem asteptari privind reducerea dobanzilor incepand cu prima jumatate a anului viitor. Asta se va traduce in, din nou, banii devin mai accesibili, finantarile devin mai accesibile, sigur inclusiv piata de capital, probabil si creditarea va avea alta dinamica, iar finantarile prin bursa vor primi un nou boost”, a declarat presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

„Pe partea de obligatiuni, tot timpul compar cu ceea ce se intampla la Viena. Viena a avut de la inceputul anului 7.200 de listari de obligatiuni in primele trei trimestre. 7.200 in circa 250 de zile inseamna cam 30 de tranzactii de obligatiuni pe zi. As zice ca este potential pentru noi foarte mare si acolo, si nu doar in zona de obligatiuni bancare”, a mai spus Radu Hanga, presedintele Bursei de Valori Bucuresti, la panelul Piete de capital in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 sunt Mazars, Agista, Value4Capital si Fondul Roman de Contragarantare.

 

CITESTE AICI TOATE ARTICOLELE evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT  2023

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023: Lipseste foarte mult capitalul autohton dinspre fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital care sa mentina un plafon pe piata locala atunci cand investitori straini decid sa nu investeasca in Romania. Costul de finantare in lei, asteptat sa scada in 2024 cu circa 1,25% pe fondul reducerii graduale a inflatiei. Vanzarea Profi, cotata printre primele 7 tranzactii din Europa Centrala si de Est, aduce un multiplu de exit de aproape 10 x EBITDA pentru MidEuropa, care ar urma sa incaseze circa 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre bancile finantatoare

 

Andrei Bica, Profi: Am primit foarte multe intrebari din partea investitorilor de ce nu apare nicaieri o extindere regionala a Profi. Noi am pariat mereu pe Romania si vedem in continuare un potential foarte mare de dezvoltare in retailul de proximitate. Exitul MidEuropa din Profi indica un multiplu aproape de 10 EBITDA si incasarea unui pret in jurul a 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre banci

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Incercam sa semnam prima achizitie din fondul 2 pana in Craciun. Vom apela la o facilitate de finantare de la unul dintre investitorii nostri LP pentru a acoperi gap-ul dintre tranzactie si lansarea noului fond in martie – aprilie 2024. Probabil vom avea 3 tranzactii in urmatorul an, atat achizitii, cat si exituri

 

Bogdan Chirita, Value4Capital: Putem sa mergem in tichete de achizitie de la 6 – 7 mil. Euro pana la 24 – 25 mil. Euro alaturi de co-investitori. Piata bancara din Romania este destul de imatura fata de cea din Polonia, unde bancile sunt mai relaxate in finantarea tranzactiilor LBO si au invatat sa se uite mai mult la cashflow si mai putin la activele care garanteaza imprumutul

 

Stere Farmache, Fondul Roman de Contragarantare: Toata lumea vorbeste de economia sustenabila, dar cand aplici la un IMM trebuie privit si sub aspectul profitabilitatii, adica ce motiv sau substrat economic ar fi pentru un IMM sa faca tranzitia la energia verde. Cred ca Bursa de Valori Bucuresti trebuie sa priveasca cu mai multa atentie catre bazinul IMM-urilor si din motivul ca s-au cam epuizat tichetele privind companiile mari de stat

 

Ciprian Dascalu, BCR: Ne asteptam sa scada in 2024 dobanzile la lei cu circa 125 de puncte de baza. Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020, probabil vor ramane ceva mai sus

 

Razvan Butucaru, Mazars: In tranzactiile M&A conteaza foarte mult sentimentul investitorilor, indicatorii macroeconomici, previziunile de inflatie, de rate de finantare si taxele. Tranzactia de vanzare a Profi, situata pe locul 6 – 7 la nivelul tranzactiilor din Europa Centrala si de Est. Cum arata piata de M&A din Romania si din regiune

 

 

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti (BVB): Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare si datorita momentului istoric in care suntem pentru ca ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti. Trebuie sa fim dispusi sa discutam deschis despre risc si sa acceptam ca daca vrem sa listam companii mai mici, acceptam si faptul ca unele dintre ele o sa esueze

 

Ramona Jurubita, KPMG si Consiliul Investitorilor Straini (FIC): Cand ne uitam la oportunitatile pe care Romania le are pentru 2024, asta rezulta din minusurile pe care investitorii le marcheaza, adica infrastructura, birocratie si instabilitate legislativa. Romania a pierdut in 2023 din atractivitate, creste numarul investitorilor straini care isi reduc investitiile prognozate si tot mai multe companii vad oportunitati de crestere pe piata externa

 

Florin Ilie, ING Bank: Piata de finantare corporate din Romania a crescut in 2023 cu un «low single digit». Imprumuturile catre companii sunt dominate de refinantarea cu top-up, iar energia si sectorul expus pe consum sunt principalele motoare pentru marile finantari sindicalizate

 

Adrian Stanculescu, Abris Capital Partners: Este o piata buna de cumparat, vedem oportunitati in 2024 sa ne extindem. Sunt si discutii de exit pentru companii unde nu suntem pregatiti. Am investit cateva zeci de milioane de euro anul trecut in portofoliul din Romania

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: In piata sunt 6-7-8 fonduri de venture capital si private equity care cauta finantari de 250 – 300 mil. Euro, bani care nu prea sunt. Este o crima sa tii fondurile de pensii pe margine si o rusine ca niciun fond de pensii din Romania nu a fost investit direct sau indirect la UiPath. In 2024 vom auzi despre primele exituri majore din industria de VC din Romania

 

Dan Dascal, BT Asset Management: Industria de asset management este pe un trend de revenire dupa un an 2022 prost, trend care ne asteptam sa continue si in 2024 avand in vedere evolutia dobanzilor si a randamentelor. Potentialul pietei locale este mare, iar piata de asset management din Romania poate sa creasca de cateva ori de la nivelul actual de 4 mld. Euro

 

Gijs Klomp, WDP: Am facut o majorare de capital de 300 mil. Euro pentru a avea mai multa putere de foc pentru tranzactiile angajate, din care una in Romania. O treime din acest capital va fi desfasurat in Romania. Comparativ cu alte piete cu care concureaza, Romania are un momentum pozitiv pentru ca exista cerere, insa problema este evolutia randamentului fata de acum 2 ani

 

Jerome France, EMI: Avem un buget global de achizitii de 30 mil. Euro pe care sper sa il cheltuim in 2 ani in tranzactii in Romania si in alte piete. Preferam tari mai mici unde mergem sa ne pozitionam ca lider, e loc in Ungaria, ne uitam la Polonia, dar si la alte piete. Achizitia pachetului majoritar de actiuni al grupului EMI de catre fondul Innova Capital s-a facut la un multiplicator EBITDA mai mare decat cel de la achizitia pachetului de actiuni EMI de catre fondul de investitii Morphosis Capital

 

Liviu Dragan, DRUID AI: Nu ma vad iesind din DRUID, poate la un moment dat voi face un pas lateral in zona operationala. Nici din TotalSoft nu am dorit sa plec. Batalia pentru platformele AI destinate angajatilor necesita foarte multa competenta de afaceri pentru ca multe platforme se formeaza cu tineri cu talent tehnologic, dar incorporeaza prea tarziu business knowledge. Care sunt culisele rundei de finantare serie B atrasa in 2023 care a dus DRUID la o evaluare de 100 mil. USD

 

Andrei Dudoiu, Seedblink: Vom anunta in primul trimestru din 2024 o noua runda de finantare pentru Seedblink si planurile noastre de accelerare pe piata din Europa si SUA

 

Andreea Pipernea, Exit by Choice: Cred ca exista tot mai mult cultura antreprenorului de tipul «hai sa scot valoarea din ce am muncit atatia ani» si asta sa aiba mai departe un efect de angrenare la nivel de investitori LP astfel incat dupa exituri sa fie oameni care rostogolesc capitalul romanesc

 

Adrian Mihalcea, Mazars: Am avut perioade in care era claritate ca healthcare sau IT sunt sectoare care dupa pandemie au mers foarte bine din punct de vedere al tranzactiilor M&A, dar pentru 2024 nu as vedea motivele pentru a pune punctul pe un anumit sector

 

Iulia Bratu, EY: In 2024 vom vedea cel putin o tranzactie de peste 1 mld. Euro. Piata de M&A din Romania a continuat declinul si in primele 11 luni din 2023 cu circa 6,8% in valoare pana la 5,7 mld. Euro, respectiv cu aproximativ 9,3% in volum pana la 215 tranzactii fata de perioada similara din 2022

 

Sorin Petre, PwC: Observam ca multiplii de evaluare ai companiilor sunt mai mari in tranzactiile de M&A fata de multiplii companiilor listate pe bursa si as putea spune ca acest trend se va mentine. Agricultura este un sector in care vom vedea atractivitate in tranzactiile M&A

 

Alexandra Popa, UniCredit: Avem discutii cu mai multe companii pentru IPO pe piata primara. IPO-ul Hidroelectrica a deschis cumva piata si cred ca vom vedea mai multe listari de companii antreprenoriale in anii urmatori

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Tranzactia M Core – Mitiska REIM are o pondere de 40% – 45% la nivelul investitiilor totale in real estate in 2023 in Romania, care ajung la circa 500 mil. Euro. Ne asteptam la o ajustare a randamentelor in perioada urmatoare

Credit foto: MIRSANU.RO.

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023: Lipseste foarte mult capitalul autohton dinspre fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital care sa mentina un plafon pe piata locala atunci cand investitori straini decid sa nu investeasca in Romania. Costul de finantare in lei, asteptat sa scada in 2024 cu circa 1,25% pe fondul reducerii graduale a inflatiei. Vanzarea Profi, cotata printre primele 7 tranzactii din Europa Centrala si de Est, aduce un multiplu de exit de aproape 10 x EBITDA pentru MidEuropa, care ar urma sa incaseze circa 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre bancile finantatoare

Capitalul autohton este inca veriga – lipsa din ecosistemul pietei de fuziuni si achizitii din Romania, care resimte totusi un recul mai mic fata de alte piete din regiune comparativ cu anul anterior. Banii de la fondurile de pensii, lichiditatile obtinute de catre antreprenori din exiturile realizate, dezvoltarea pietei de capital, precum si alte surse locale de lichiditati sunt necesare pentru a completa ecosistemul local si care ar slabi dependenta pietei de deciziile venite din partea investitorilor straini, fata de care Romania si-a pierdut din atractivitate in acest an, potrivit concluziilor MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, a sasea editie anuala a evenimentului organizat pe 7 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

Piata de M&A este o piata in care acum cumparatorii au cuvantul cel mai greu de spus, iar tranzactiile de M&A sunt dominate pe partea de cumparare de catre investitorii strategici, dupa cum arata datele furnizate de catre consultantii M&A.

„Cand nu exista cumparatori si vanzatori pe un anumit segment, procesele dureaza mult, multiplii se duc in jos, tranzactiile pica pentru ca, daca dureaza 3 ani o tranzactie, industria se schimba. Ecosistemul este foarte important si inca nu il avem. As zice ca un element care ne lipseste foarte mult este acel capital autohton, care se formeaza acum cu antreprenori care fac exituri si intra apoi in piata de M&A poate in zona de venture (venture capital – n.r.), poate in zona de real estate, poate in companii operationale mai mari. Se intampla si asta, dar destul de incet, insa speranta mea este ca si capitalul autohton sa devina mai profesionist si sa se intoarca in piata. In momentele acestea de incertitudine globala, investitorii globali pot decide foarte usor sa nu investeasca in Romania, pot decide foarte usor sa nu investeasca in Europa Centrala si de Est (CEE) si pot decide sa nu investeasca in Europa deloc”, a punctat Adrian Stanculescu, Partner & Head Romania la fondul de private equity Abris Capital Partners, un fond de investitii care investeste in pietele Europei Centrale si de Est, ce are in portofoliul local companii precum Green Group sau Pehart.

„Ar trebui sa lucram cu totii sa crestem acest ecosistem si sa mentinem capitalul autohton aici si vorbim de fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital. Cred ca o piata sanatoasa este o piata in care capitalul autohton poate sa tina un plafon destul de ridicat, sa nu dispara complet piata de M&A atunci cand ai o presiune externa foarte mare”, a adaugat acesta.

„Astazi, toata piata stie ca prin acest program PNRR au fost anuntate 6 – 7 – 8 fonduri care ar trebui sa se lanseze, unele dintre ele au fost anuntate acum un an, dar niciunul din aceste fonduri nu este deja activ. Inseamna ca aceste 6 – 7- 8 echipe care sunt in piata cauta finantari intre 250 si 300 mil. Euro pentru venture capital si private equity, bani care nu prea sunt. Vorbim despre o piata in care fondurile de pensii sunt marii absenti, deci o piata in care principala sursa de capital pentru aceasta industrie de private equity e inactiva. E o crima sa tii fondurile de pensii pe margine (…) Este o rusine ca niciunul dintre fondurile de pensii din Romania nu au fost investite direct sau indirect la UiPath de exemplu. Un astfel de lucru nu ar trebui sa se mai intample in viitor si sper sa vedem o schimbare in zona asta”, semnaleaza Cristian Munteanu, Fondator si Managing Partner al managerului local de capital de risc Early Game Ventures.

Lipsa fondurilor de pensii din peisajul investitorilor institutionali locali care sa investeasca in companii prin intermediul fondurilor de investitii lasa un gol ce nu poate fi acoperit de alti investitori, confirma si Nicolae Kovacs, CEO al Agista, fond de investitii care dispune de capital strans de la investitori autohtoni.

Piata romaneasca a pierdut din atractivitate in fata investitorilor straini cu prezenta locala, iar unii dintre ei au decis sa isi reduca programele de investitii.

„Pierderea atractivitatii rezulta din faptul ca o treime din companiile care sunt membre FIC (Foreign Investors Council – n.r.) si care au raspuns la investigatia noastra au considerat ca piata a pierdut din atractivitate ceea ce inseamna o inrautatire cum nu am mai vazut masurata pana acum si este evident ca aceasta pierdere a atractivitatii vine pe fondul incertitutidinilor la nivel macroeconomic si geopolitic, dar au fost dublate si de pachetul de masuri fiscale adoptat recent”, a declarat Ramona Jurubita, Country Managing Partner KMPG Romania & Moldova si Vicepresedinte al Consiliului Investitorilor Straini (FIC), pe marginea rezultatelor unui barometru din septembrie 2023 prin care FIC sondeaza periodic sentimentul celor mai mari investitori din Romania.

In anumite sectoare, piata locala pastreaza inca atuuri fate de pietele externe.

„Romania are un momentum pozitiv cand vine vorba de a fi atractiva pentru ca este cerere. Problema in Romania este in ceea ce priveste randamentele, care au devenit mai provocatoare comparativ cu acum 2 ani din cauza costului mai mare al capitalului, a costurilor de constructie mai mari si a faptului ca partea de chiriasi, adica cererea nu a factorizat complet acest cost mai mare insemnand ca chiriile trebuie sa urce cum au facut-o in aproape fiecare piata pentru a putea justifica investitiile unor companii cum suntem noi”, a subliniat Gijs Klomp, Business Development Manager la WDP Romania, companie care deruleaza un plan de investitii de circa 1 mld. Euro in sectorul de logistica si spatii industriale, segment aflat in plina perioada de boom in Romania.

Totusi, la nivel de trend mai general, investitorii straini prezenti la nivel local sunt mult mai precauti acum fata de inceputul anului 2023.

Mai departe, acest sentiment produce efecte in piata de fuziuni si achizitii, care indica o activitate mai scazuta in 2023 in Romania fata de anul anterior, insa intr-un recul mai mic fata de alte piete din Europa Centrala si de Est.

„Conteaza foarte mult sentimentul investitorilor, indicatorii macroeconomici, previziunile de inflatie, de finantare, nu mai spunem taxele, iar in M&A se observa cel mai clar sentimentul investitorilor”, explica Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader in cadrul Mazars Romania.

„Romania s-a situat in preferintele investitorilor in top 3 fata de perioada precedenta (…) Pe primul loc in Europa Centrala si de Est, se situeaza Polonia, apoi Austria, Romania, urmata indeaproape de Cehia ca numar al tranzactiilor”, afirma Razvan Butucaru de la Mazars. El precizeaza ca la nivelul regiunii tranzactiile de M&A (fuziuni si achizitii) valoarea totala a acestora in 2023 s-a contractat la 32 – 33 mld Euro, in scadere cu 25 – 30% fata de aproape 40 mld. Euro in 2022, in timp ce pe volume numarul tranzactiilor in pietele CEE (care nu includ Rusia) a coborat de la circa 850 la aproximativ 820 de tranzactii. Tendintele rezulta dintr-un studiu realizat periodic de catre consultantii Mazars pe baza datelor furnizate de catre platforma Mergermarket si contabilizeaza tranzactiile peste 5 mil. USD, exclude tranzactiile din real estate si include estimari, oferind astfel vizibilitate la nivelul trendurilor in pietele din regiune.

Atat in Romania, cat si in regiune, sectorul de tehnologie este in topul preferintelor cumparatorilor in tranzactiile de M&A.

Costul de finantare, influentat de cursul inflatiei care isi continua trendul de scadere, este de asteptat sa aduca in 2024 o reducere usoara a dobanzilor intr-un cadru mai larg in care dobanzile nu se vor intoarce insa la nivelurile dinainte de 2020.

„Prognoza noastra de inflatie pentru finalul anului viitor pe rata inflatiei este de 5,3%. Suntem usor peste prognoza BNR, de 4,8%, probabil principala diferenta vine din impulsul fiscal. Noi avem in ipoteza un impuls fiscal neutru, banca centrala se astepta probabil la un impuls fiscal negativ, de comprimare a cererii ceea ce este putin probabil dupa ultimele detalii. Deci, o scadere a inflatiei de la 7,5% la 5,3% ar trebui dupa parerea noastra, desi inflatia de baza va scadea mai incet, sa duca la o scadere a dobanzilor undeva cu 125 puncte de baza (1,25% – n.r.) la lei. La euro, mentionam ca piata se asteapta la scaderi mult mai agresive de dobanda.”, afirma Ciprian Dascalu, Economistul – Sef si Head of Research al BCR.

Potrivit acestuia, inflatia va ramane structural la un nivel mai ridicat fata de deceniile anterioare, ceea ce va ingusta spatiul de scadere al dobanzilor.  „Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020. Probabil, ceva mai sus”, puncteaza economistul – sef al BCR.

La nivelul pietei de corporate banking (imprumuturi pentru corporatii), domina refinantarile la care, de regula, se adauga o componenta de finantare noua (top-up), potrivit lui Florin Ilie, Deputy CEO si Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania. El adauga ca se mentine trendul potrivit caruia euro este moneda care domina imprumuturile catre sectorul de companii, dar exista si nuante in functie de sectorul in care compania activeaza.

Cu toate ca Romania a inregistrat in 2023 IPO-ul Hidroelectrica de 1,9 mld. Euro, cea mai mare listare din istoria pietei de capital din Romania si unul dintre cele mai mari IPO-uri din Europa si la nivel global din acest an, totusi multiplii de evaluare pentru companii raman mai atractivi pe piata de M&A comparativ cu piata bursiera de la Bucuresti, indica datele PwC Romania.

Intrebat despre perspectivele pietei bursiere de la Bucuresti in 2024, Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti a raspuns: „Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare. Nu este legat doar de costul de finantare, este legat si de momentul istoric in care suntem. Ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti si companiile locale cauta o solutie pentru mersul inainte si ne uitam la cresterea in continuare a vizibilitatii bursei, a pozitionarii noastre ca si solutie nu doar de finantare. Bursa nu este doar despre finantare, este si o scena de pe care te poti promova ca si afacere, te poti vedea. Pana la urma, capitalizarea ti-o da si un fond de private equity si un fond de venture capital. Bursa iti da ceva mai mult. Daca ar fi sa descriu acel ceva mai mult, pe primul loc as pune vizibilitate.”

Factorii de piata si de cadru economic al tarii influenteaza evaluarile in tranzactii, confirma Andrei Bica, CFO-ul Profi, companie care a facut recent obiectul celei mai mari tranzacti realizate de catre un fond de private equity in Europa Centrala si de Est, in conditiile in care MidEuropa a agreat vanzarea Profi la o valoare de intreprindere (enterprise value) de 1,3 mld. Euro catre investitorul strategic Ahold Delhaize, proprietarul retelei de supermarketuri Mega Image.

„Acest enterprise value (valoare de intreprindere – n.r.) are in vedere foarte multi indicatori. Pleaca de la EBITDA-ul pe care compania il genereaza, se aplica un multiplicator, care depinde de foarte multi factori, de factorii macroeconomici, de atractivitatea pietei. Principalul lucru este cum poti sa demonstrezi unui nou investitor ca poti sa cresti nu intr-un an sau doi ani, ci ca ai cel putin 5 ani in fata ta in care poti sa cresti in baza business plan-ului tau pe care el il cumpara sau nu. Este cea mai mare tranzactie pe care un private equity a facut-o in CEE”, a spus Andrei Bica de la Profi.

„Ca si pret final, evident speram ca MidEuropa va incasa integral cei 1,3 mld. Euro, dar exista intotdeauna ca intr-o tranzactie parte de enterprise value si partea de equity value (valoarea pachetului integral de actiuni – n.r.) pentru ca equity value reprezinta partea din tranzactie care ramane actionarului existent (…). Si, cu siguranta, ca equity value, adica banii care raman efectiv pentru actionari (vanzator – n.r.), va ramane dupa ce vom rambursa bancilor aceasta datorie neta (net debt). Datoria neta este in bilantul (balance sheet) nostru, sunt date publice, este in jur de 400 mil. Euro.”, a precizat CFO-ul Profi.

Astfel, un calcul sumar indica faptul ca la o valoare de piata de 1,3 mld. Euro si cu o datorie neta de circa 400 mil. Euro pe bilantul Profi, vanzatorul reprezentat de catre MidEuropa, unul dintre cele mai importante fonduri de private equity din regiune, va incasa impreuna cu investitorii sai in jurul a 900 mil. Euro din vanzare, cifra care poate fi ajustata de alti termeni ai tranzactiei pana la momentul inchiderii (closing), asteptata in 2024, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

 

TOPICURI

  • Evolutia pietei de M&A
  • Cum evolueaza finantarea pentru companii
  • Ce planuri au fondatorii de companii
  • Evolutia pietei de capital
  • Cum arata peisajul tranzactiilor in sectorul de real estate

 

Piata de M&A, in scadere in 2023 fata de 2022, insa intr-un recul mai mic fata de alte piete

Piata de fuziuni si achizitii (M&A) din Romania a ajuns dupa primele 11 luni in 2023 la 5,7 mld. Euro, in scadere cu 6,8% fata de perioada similara din 2022, in timp ce volumul tranzactiilor s-a contractat cu aproximativ 9,3% de la 237 tranzactii in perioada ianuarie – noiembrie 2022 pana la 215 astfel de acorduri de fuziuni si achizitii in perioada similara a acestui an, potrivit datelor EY Romania.

„Romania, desi a scazut activitatea atat din punct de vedere al volumului, cat si al valorii, beneficiaza de o scadere mai mica (comparativ cu alte piete – n.r.) Avem o scadere de circa 9,3% pe volum si asta mi se pare mie cel mai relevant, respectiv 6,8% pe valoare dar trebuie sa apelam la disclaimerul ca valoarea este ceva ce estimam. Noi estimam pentru cele 70% din tranzactii care nu au valoarea comunicata, noi atasam estimari. Ponderea megatranzactiilor (tranzactii cu valoare individuala de peste 500 mil. Euro – n.r.) in total piata este mai mare in acest an decat in mod obisnuit (…) Principiul de corelare cu activitatea economica ramane si cu toate ca exista disruption (factori disruptivi – n.r.) semnificativ in lume, Romania a beneficiat de cea mai buna si stabila crestere economica din CEE”, a spus Iulia Bratu, Partner & Head of Lead Advisory in cadrul departamentului de Strategie si tranzactii al EY Romania. Datele EY includ si tranzactiile din real estate.

Pe piata de M&A din Romania au fost raportate in 2023 pana acum 2 tranzactii de peste 1 mld. Euro – vanzarea operatiunilor grupului italian Enel din Romania catre grupul elen PPC, care a platit circa 1,24 mld.Euro la o valoare de intreprindere de circa 1,9 mld. Euro (care include si datoria neta a companiilor preluate – n.r.), respectiv vanzarea Profi la o valoare de intreprindere de circa 1,3 mld. Euro de catre fondul londonez de private equity MidEuropa catre investitorul strategic Ahold Delhaize, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Pentru Romania, estimam un volum al tranzactiilor de 3,5 – 3,7 mld. Euro si un numar al tranzactiilor de aproximativ 90 – 100 in 2023”, estimeaza Razvan Butucaru din partea Mazars Romania, in baza studiului realizat pe datele Mergermarket privind tichetele de tranzactii de peste 5 mil. USD, care nu contabilizeaza insa sectorul de real estate.

Tranzactiile de consolidare vor continua pe piata locala, in conditiile in care fondurile de private equity cauta in continuare sa adauge noi add-on-uri in platformele pe care le au in portofoliu, dupa cum confirma Adrian Stanculescu, Partner & Head Romania la managerul de private equity de talie regionala Abris Capital Partners, dar si Bogdan Chirita de la managerul de private equity regional Value4Capital.

„Ce observam pe piata de M&A? In 2022, multiplul de EBITDA ar fi fost in jur de 9,6x, care e undeva la media din perioada analizata 2007 – 2022, dar mai mare decat multiplii de pe pietele de capital chiar daca companiile de pe Aero sunt pe acolo, la peste 8x”, afirma Sorin Petre, Partner & Head of Valuation and Economics la PwC Romania. 

„Cele mai atractive sectoare pentru cumparatori au fost energie, FMCG si financiar si vedem o consolidare in 2024 in continuare”, sustine Ramona Jurubita de la KPMG Romania.

„Am observat o incetinire a activitatii la inceputul anului, insa a existat o inghetare in trimestrul 1 – trimestrul 2, urmata de o dezghetare incepand cu luna august, cand oamenii in loc sa mearga in vacanta trimiteau RFP-uri (request for proposals, cerere de oferte n.r.), incepeau procese de M&A foarte multe comparativ cu alti ani, lucru care s-a vazut in volumele de tranzactii din a doua parte a anului si lucru care ne asteptam sa produca in continuare volume la final de an si la inceputul anului urmator”, afirma Adrian Mihalcea, Senior Manager Deal Advisory la Mazars Romania. El adauga ca nu sunt motive anume privind tranzactii intr-un anumit sector si ca se asteapta la surprize in 2024 comparativ cu alti ani.

 

Finantarea companiilor: Finantarea corporate, ritm de crestere cu o cifra. Fondurile locale de venture capital si private equity anunta achizitii cu noile platforme si exituri din actualele portofolii

Corporate banking. Piata de finantare a corporatiilor a crescut foarte putin in 2023, cu o singura cifra, estimeaza Florin Ilie, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania. 

„Am produs de 2 ori mai mult credite noi decat in anii precedenti, insa aceasta crestere nu se vede pentru ca a fost canibalizata de reducerea unor credite date anterior pentru nevoi de finantare pe termen scurt, mai ales in domeniul energiei si agriculturii, care au avut preturi in crestere in 2022 si atunci au avut nevoie de un fond de rulment mai mare.”, afirma Florin Ilie de la ING Bank Romania.

Potrivit acestuia, piata de corporate banking a fost dominata de refinantari, credite care trebuiau refinantate plus ceva cresteri de tip top-up, adica se adauga o componenta de finantare noua. Principalele sectoare care au atras finantari mari bancare au fost energie, urmat de sectorul expus pe consum.

Contragarantare. „Cred ca rolul Fondului Roman de Contragarantare va creste in 2024. Deja in acest an, am depasit borna de 1 mld. RON garantii acordate IMM-urilor, ceea ce cred ca este un pas important inainte. Vom continua sa sustinem IMM-urile atat din garantii care vor fi acordate in cont si nume stat daca aceste programe vor continua, daca nu, vom pune capitalul propriu la munca, de peste 400 mil. RON, in asa fel incat sa sprijinim accesul la finantare al IMM-urilor.”, a declarat Stere Farmache, Presedintele Directoratului Fondului Roman de Contragarantare (FRC).

„Avem si suntem implicati si garantam in exclusivitate IMM-urile din zona inventiilor si a inovatiilor, programul se cheama IMM Innovation si observatia noastra este ca, pana in clipa de fata, IMM-urile au fost mai mult preocupate in aceasta perioada incepand cu criza sanitara care a generat aceste programe de garantii in cont si nume stat si a continuat apoi cu ceea ce se cheama generic criza agresiune Ucraina.  Observatia noastra a fost ca IMM-urile au utilizat aceste resurse si acest sprijin in proportie de peste 90% pentru capital de lucru. Nu este un lucru rau. Au reusit sa depaseasca aceasta perioada”, a a adaugat acesta.

Crowdfunding. „Avem perspectiva de a accelera nu doar in piata europeana pentru ca o sa anuntam probabil la inceputul anului viitor ca vom avea licenta de a vinde ca produs stock option plan si in SUA pe motivul ca firmele europene care au scalabilitate si isi demonstreaza product market fit din pacate pentru Europa migreaza catre SUA. Si ar trebui sa ne urmam clientii. De exemplu, Flowx, care a fost cea mai mare runda de finantare pe piata Enterprise Saas din Romania chiar a depasit la serie A pe UiPath, desi corespondentul de timp e diferit, au strans la nivel global 35 milioane la o evaluare de 130 mil. USD, automat si-au facut birou in Delaware si New York. Le oferim produsul despre care vorbeam, Nimity. In SUA, nu aveam licenta, dar din ianuarie o sa avem. Aceste perspective de accelerare ne vor conduce si pregatim o runda de finantare pentru anul viitor. Nu avem inca termenii pentru ca trebuie sa ne facem calculele foarte atent. In schimb, avem footprint-ul acesta european in care vom vinde si produsul acesta de stock option plan foarte activ”, a spus Andrei Dudoiu, Managing Partner & President of the Board of Directors al platformei de crowdfunding SeedBlink.

Fonduri de investitii. 

„Incercam sa semnam prima tranzactie din fondul 2 pana in Craciun. Adica vom folosi un warehousing facility probabil de la unul dintre investitorii nostri LP semnificativi ca sa acoperim acest gap in timp dintre tranzactia pe care incercam sa o semnam si lansarea noului fond. Closing-ul (inchiderea tranzactiei – n.r.) va fi dupa aceea subiect pentru aprobarea Consiliului Concurentei cat de repede posibil in 2024. Momentul pe care mi-l doresc cat mai aproape (inchiderea fondului 2 – n.r.) va fi probabil la final de martie, respectiv inceput de aprilie. Vom vedea cum suntem in tot procesul de LP onboarding, KYC, toate chestiile astea care dureaza si de aceea am decis sa folosim acum un warehousing facility.”, a declarat Andrei Gemeneanu, Cofondator si Managing Partner al managerului local de private equity Morphosis Capital.

„Deci cumva fondul 2 va avea un jump start de la finalul anului astuia, dupa aceea in 2024 avem un pipeline activ. Vrem sa ramanem foarte consistenti cu strategia din fondul 1, tichetul va creste un pic, dar nu semnificativ. Nu schimbam segmentul din piata. Ne uitam activ la zona de healthcare, ne intereseaza si faptul ca am facut 3 parteneriate de succes cu medici proeminenti in comunitatea medicala din Romania, ne plaseaza intr-un mod favorabil pentru a face in continuare investitii in zona asta. Ne uitam si la alte sectoare.”, adauga acesta.

„Daca te uiti la piata bancara din Romania este destul de imatura comparativ cu piata bancara din Polonia, de exemplu, unde tranzactiile  de tipul asta de leverage buy out (LBO) sunt privite mult mai relaxat si bancile au invatat sa se uite la cashflow mai mult si la real estate, iar la activele care ar garanta imprumutul mult mai putin.”, puncteaza Bogdan Chirita, Partner al fondului de private equity regional Value4Capital, fond care a listat Medlife pe bursa de la Bucuresti, tranzactie ce a declansat un val de listari de companii antreprenoriale locale in anii urmatori.

„Pe partea de tichet, putem sa mergem cat de jos probabil la 6- 7 mil. Euro si pana la 24 – 25 mil. Euro cu tot cu co-investitori. Deci avem o marja destul de mare, suntem destul de flexibili.”, adauga Bogdan Chirita. „Intr-un fond de 7 – 8 companii, 2-3 pot fi facute in Romania. Nu exista limite fixe de nedepasit, dar trebuie sa ne uitam la economie, la companiile care sunt in economia romaneasca, de asemenea, si la echipele de investitii ale fondului respectiv”, explica reprezentantul Value4Capital.

„Din capitalul nostru de 20 mil. Euro, am investit peste jumatate din fond. Mai avem loc de 2 tranzactii, dar specificul fondului nostru este ca il vom tot majora. Este un fond evergreen si asta inseamna ca o sa fim intr-un mood (stare – n.r.) de fundraising constant.”, a spus Nicolae Kovacs, CEO Agista, fond de investitii care face parte din reteaua de plaforme de investitii administrata de catre Impetum Group ce ruleaza pe un capital strans de la investitori autohtoni.

„Ma uit un pic cu optimism la anul viitor, si asta pentru ca suntem intr-un sector de companii care sunt pe crestere.”, sustine Nicolae Kovacs, care adauga ca se asteapta ca Agista sa faca cel putin 3 tranzactii in 2024.

„Incepand din 2024 ar trebui sa fie bani in piata. Incepand de la anul ar trebui ca numarul de companii care vin catre finantare de la VC sa creasca fiindca am vazut o descrestere a acestui numar in ultimii 2 ani. Noi avem intentia sa desfasuram foarte agresiv capitalul in urmatorii 2 ani, in 2024 si 2025 adica poate un 40% din tot capitalul disponibil sa il investim deja. Vorbim despre fondul nou pe care il lansam la inceput de an”, subliniaza Cristian Munteanu, Fondator si Managing Partner al managerului de venture capital Early Game Ventures. Acesta anunta ca, pe langa investitii, 2024 va insemna si un an cand vom vedea primele exituri semnificative in industria de VC din Romania.

 

Fondatori.

„Partenerii actuali toti au investit in runda asta (runda de finantare de serie B din 2023 – n.r.). Pentru mine a fost cel mai important lucru ca investitorii existenti, care stiu foarte bine DRUID-ul, toti au investit maxim cat li se permitea ca pro rata. Mai mult decat atat, mare parte dintre ei fiind un oversubscription, au facut si secondary, asta insemnand ca business angels au putut sa iasa si sa vanda.”, a declarat Liviu Dragan, fondator si CEO al start-up-ului de inteligenta artificiala DRUID AI.

Potrivit acestuia, investitorii au venit cu 30 mil. USD si alte 5 mil. USD ca secondary in suma totala.

„Eu detin cam 25%, sunt cel mai mare investitor in continuare, si ceilalti mai detin inca vreo 5%, deci vreo 30% suntem fondatorii, restul de 70% sunt investitorii”, explica fondatorul DRUID impactul tranzactiei din 2023 asupra actionariatului companiei aflate acum intr-o faza de expansiune globala, a carei evaluare este de 100 mil. USD.

„Vrem sa facem doua tranzactii M&A pe an (…) Mai avem in plan cel putin 30 mil. Euro de cheltuit pentru achizitii la nivel global, Romania plus alte piete. Consider ca e o perioada foarte buna pentru o platforma de consolidare.”, a declarat Jerome France, Fondator si CEO al EMI Group, care precizeaza ca acest plan de investitii se intinde pana la un viitor exit estimat sa aiba loc in aproximativ 5 ani. 

Pachetul majoritar al EMI Group a fost preluat in 2023 de catre fondul de private equity regional Innova Capital, in contextul in care compania lui Jerome France a crescut accelerat in ultimii ani pe piata de usi industriale din Romania si in alte piete din Europa dupa intrarea in actionariatul companiei a fondului de private equity local Morphosis Capital.

„Noua mea meserie este ca nu mai vand usi, ci cumpar firme”, puncteaza Jerome France, care exemplifica cu achizitia recenta a KADRA tiparul tranzactiilor de M&A ale EMI Group, care combina plata pretului pentru un pachet de actiuni cu un schimb de actiuni ale companiei preluate cu actiuni EMI.

„Eu vad ca oamenii incearca sa isi construiasca un viitor previzibil, ca inteleg ca trebuie sa inceapa cu 2 – 3 ani inainte sa isi faca un plan despre un exit, dar si despre o atragere de investitie, in special, in sectorul acesta al companiilor mai mici (…) Cred ca exista din ce in ce mai mult cultura aceasta sa-mi valorific, sa scot valoarea din ceea ce am muncit ani de zile, hai sa ma asociez cu cineva care poate sa ma duca mai departe si cred ca asta poate sa aiba si un efect de angrenare ulterior apropo de investitori LP poate din ce in ce mai mult si in Romania, ca dupa vanzari, dupa exituri, sa existe oameni care sa poate mai departe sa investeasca si sa rostogolim cumva capitalul romanesc”, a punctat Andreea Pipernea, Managing Partner al firmei de consultanta Exit by Choice, specializate in pregatirea pentru exit a fondatorilor de companii de talie mica.

Potrivit acesteia, se disting doua tipuri de fondatori angrenati in astfel de procese de exit, cei din categoria care au fondat afaceri in urma cu 2 – 3 decenii si au problema succesiunii, respectiv segmentul unor antreprenori mai tineri care cauta optiuni de crestere externa dupa ce realizeaza ca nu mai pot creste compania pe cont propriu.

 

Piete de capital.

„Cred ca am avut mai multi ani istorici. In 2023, IPO-ul Hidroelectrica a fost un eveniment important, ne-a pus pe harta. La momentul la care s-a intamplat era cel mai mare IPO in Europa si al treilea cel mai mare la nivel global. Acum este al patrulea, oricum suntem in top. Daca ne uitam in urma, 2021 am avut ca si numar 23 de listari, ceea ce depasea totalul a 6 ani anteriori. Iar 2022 a fost anul primul an in care am depasit pragul de 100.000 de conturi deschise la Bursa de Valori Bucuresti. Am depasit pragul de 100.000 de investitori la jumatatea anului trecut, deci fara impactul Hidroelectrica. Momentul in care a venit Hidroelectrica pe bursa, noi eram deja la un numar de 120.000 de conturi deschise, acum suntem la 170.000 de conturi deschise.”, a spus Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti. 

„Vedem anul acesta crestere semnificativa, adica daca ne uitam iarasi la nivelul Europei Centrale si de Est, indicele BET Total Return are cea mai buna performanta, crestere de aproape de 30% fata de inceputul anului. ”, mai spune reprezentantul BVB, care adauga ca sunt perspective pentru 2024 de noi oportunitati atat pe piata de actiuni (IPO), cat si pe piata emisiunilor de obligatiuni, dat fiind potentialul mare de crestere.

„La nivelul actual, industria de asset management are active undeva la 37 mld. RON. Daca dam la o parte fondurile de investitii alternative (FIA) – SIF-urile, Fondul Proprietatea – mai raman vreo 19,3 mld. RON active, ceea ce, bineinteles, ca nu e mult comparativ cu potentialul pe care il are industria de asset management”, a spus Dan Dascal, CEO al BT Asset Management, unul dintre cei mai mari manageri locali de asset management.

Acesta adauga ca anul 2022 a fost un an prost pentru acest sector, care a intrat in 2023 pe un trend de revenire, an in care au fost inregistrati peste 100.000 de investitori noi, trend asteptat sa continue si in 2024.

„Vor fi oportunitati de investitii daca ne referim in anul urmator, daca ne referim la piata de actiuni (…) Din punct de vedere al plasamentelor in bonduri, dobanzile sunt atractive. Observam pe piata emisiuni de bonduri de companii, facute de banci la randamente bune in euro, deci foarte atractive. Statul se imprumuta in continuare, nevoia de finantare este in continuare crescuta. Sa nu uitam ca la anul va fi an electoral si probabil ca statul va trebui sa se imprumute mai mult decat de obicei si asta ne face sa credem ca pentru anul urmator sunt premise bune pentru industria noastra sa performeze”, a mai spus reprezentantul BT Asset Management.

Evolutia multiplilor de evaluare indica la nivel de trend ca piata de M&A ofera in acest moment evaluari mai mari pentru companii comparativ cu piata bursiera locala, chiar daca in ansamblu multiplii de evaluare sunt in scadere fata de anul anterior.

„Observam in anul 2022 o scadere a multiplului EBITDA, avem o mediana de 5,6x in anul 2022 fata de 8,5x, multiplu influentat in special de societatile listate in sectorul de electricitate, pentru care anul 2022 a fost un an cu volatilitate semnificativa.”, a declarat Sorin Petre, Partner & Head of Valuation and Economics la PwC Romania pe marginea evolutiei multiplilor de evaluare a companiilor in 2022 fata de 2021.

Astfel, proprietarii si actionarii au la dispozitie optiunea de a verifica pe ambele rute unde pot obtine cel mai bun pret pentru companiile lor.

„Noi oferim asta clientilor si pe partea de private equity, pe care o stim mai bine. Se numeste un Vault track si atunci compania vrea sa vada pretul atat in piata de capital, cat si in zona de M&A. Si se pot face in paralel pana cand ajungi sa discuti cu anumiti investitori si sa alegi unde iti este pretul cel mai bun. Este si asta o optiune si depinde foarte mult de sector, de companie, de momentul ales”, puncteaza Alexandra Popa, Head of Corporate Finance Advisory in cadrul UniCredit Bank Romania. Banca italiana a facut parte din consortiul de intermediari care a listat Hidroelectrica in 2023 pe bursa de la Bucuresti, iar UniCredit se numara printre bancile cu emisiuni recurente de obligatiuni pe piata de capital locala.

 

Real Estate.

„Noi suntem cumva intr-o situatie usor polarizata, in care avem o economie reala care merge in continuare bine, dar, pe de alta parte, cand ne uitam la volumul de tranzactii, evident, ca avem o incetinire. In primele 9 luni ale anului, am avut investitii undeva la 260 mil. Euro pe piata de real estate, este o incetinire destul de majora as zice. In mod normal noi aveam undeva in jur de 1 mld. Euro intr-un an. Partea buna este ca am inchis ieri (6 decembrie – n.r.) o tranzactie mare de retail, sunt vreo 220 mil. Euro, deci cumva mai creste un pic lichiditatea, dar in continuare este clara incetinirea pe partea de tranzactii. Din punct de vedere al randamentelor, Romania este destul de rezilienta comparativ cu celelalte tari. Eu cred ca urmeaza o perioada de ajustare si la noi.”, estimeaza Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties la firma de consultanta in real estate CBRE Romania.

Grupul britanic M Core a anuntat pe 7 decembrie 2023 intrarea sa pe piata din Romania prin achizitia pentru aproape 219 mil. Euro a unei retele de 25 de centre comerciale aflate in portofoliul Mitiska REIM.

„Lichiditatea totala va fi undeva in jur de 500 mil. Euro, deci tranzactia M Core este undeva la 40 – 45%. E o tranzactie mare in conditiile in care volumul mediu in zona CEE a scazut. Din multe puncte de vedere, este o tranzactie landmark as pune. Legat de yield-uri, as zice ca suntem undeva intre 7% si 7,75% pentru toate segmentele despre care am vorbit, insa urmeaza o perioada de ajustare. Sunt foarte multi factori care joaca un rol aici – ratele de dobanda, ce se va intampla cu Euribor si swap-urile pe plan international, cu costul de finantare. Trebuie luat in calcul ca ajustarea in Romania a fost mai mica decat in toate celelalte tari.”, afirma Mihai Patrulescu de la CBRE.

Potrivit acestuia, pe segmentul rezidential s-a simtit in 2023 o presiune in orase secundare si in zone secundare ale acestora, unde au incetinit dezvoltarile de proiecte. Pe retail, shopping center-ele performeaza bine, insa exista acel gap intre cumparator si vanzator, ceea ce limiteaza numarul de tranzactii in sector.

Segmentul spatiilor de birouri va intra in focusul investitorilor in 2024, dupa ce in 2023 au incetinit investitiile in acest sector.

„Steaua” pietei imobiliare locale este sectorul de logistica si spatii industriale, aflata intr-o faza de crestere exponentiala, iar investitiile in infrastructura vor fi un catalizator.

„Suntem norocosi ca suntem intr-un sector care in acest moment performeaza bine. Intotdeauna sunt schimbari. Adica vreau sa spun ca a fost era retailului, a fost era cladirilor de birouri si acum este era spatiilor de logistica si industriale. Cred ca vom mai vedea asta pentru vreo 2 ani pentru ca macrotrendurile arata ca sunt multe bunuri care trebuie stocate si mutate in contextul in care criza Covid a demonstrat clar companiilor ca au nevoie de stocuri, ceea ce automat, probabil, ca vor avea nevoie de mai multe depozite”, a declarat Gijs Klomp, Business Development Manager la WDP Romania, unul dintre liderii sectorului de logistica si spatii industriale.

Potrivit acestuia, productia se muta in Europa, iar companiile doresc sa produca acolo unde vand.

„Cred ca vom vedea ca in urmatorul un an sau doi ani, companii din restul Europei se vor muta din nou in Europa Centrala si de Est datorita costului mai mare din restul Europei.”, explica Gijs Klomp.

„In mod tipic, noi ne finantam pe bilant (…) Nu luam credite bancare pentru achizitii, dar ne finantam pe bilantul nostru. Desigur ca este un mare avantaj in ziua de azi pentru ca putem sa ne miscam mai repede, iar ofertele tale nu sunt conditionate de finantare pentru a convinge prospectivii vanzatori sa faca afaceri cu tine”,  a mai spus Gijs Klomp.

 

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 sunt Mazars, Agista, Value4Capital si Fondul Roman de Contragarantare.

 

CITESTE AICI TOATE ARTICOLELE evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT  2023

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023: Lipseste foarte mult capitalul autohton dinspre fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital care sa mentina un plafon pe piata locala atunci cand investitori straini decid sa nu investeasca in Romania. Costul de finantare in lei, asteptat sa scada in 2024 cu circa 1,25% pe fondul reducerii graduale a inflatiei. Vanzarea Profi, cotata printre primele 7 tranzactii din Europa Centrala si de Est, aduce un multiplu de exit de aproape 10 x EBITDA pentru MidEuropa, care ar urma sa incaseze circa 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre bancile finantatoare

 

Andrei Bica, Profi: Am primit foarte multe intrebari din partea investitorilor de ce nu apare nicaieri o extindere regionala a Profi. Noi am pariat mereu pe Romania si vedem in continuare un potential foarte mare de dezvoltare in retailul de proximitate. Exitul MidEuropa din Profi indica un multiplu aproape de 10 EBITDA si incasarea unui pret in jurul a 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre banci

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Incercam sa semnam prima achizitie din fondul 2 pana in Craciun. Vom apela la o facilitate de finantare de la unul dintre investitorii nostri LP pentru a acoperi gap-ul dintre tranzactie si lansarea noului fond in martie – aprilie 2024. Probabil vom avea 3 tranzactii in urmatorul an, atat achizitii, cat si exituri

 

Bogdan Chirita, Value4Capital: Putem sa mergem in tichete de achizitie de la 6 – 7 mil. Euro pana la 24 – 25 mil. Euro alaturi de co-investitori. Piata bancara din Romania este destul de imatura fata de cea din Polonia, unde bancile sunt mai relaxate in finantarea tranzactiilor LBO si au invatat sa se uite mai mult la cashflow si mai putin la activele care garanteaza imprumutul

 

Stere Farmache, Fondul Roman de Contragarantare: Toata lumea vorbeste de economia sustenabila, dar cand aplici la un IMM trebuie privit si sub aspectul profitabilitatii, adica ce motiv sau substrat economic ar fi pentru un IMM sa faca tranzitia la energia verde. Cred ca Bursa de Valori Bucuresti trebuie sa priveasca cu mai multa atentie catre bazinul IMM-urilor si din motivul ca s-au cam epuizat tichetele privind companiile mari de stat

 

Ciprian Dascalu, BCR: Ne asteptam sa scada in 2024 dobanzile la lei cu circa 125 de puncte de baza. Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020, probabil vor ramane ceva mai sus

 

Razvan Butucaru, Mazars: In tranzactiile M&A conteaza foarte mult sentimentul investitorilor, indicatorii macroeconomici, previziunile de inflatie, de rate de finantare si taxele. Tranzactia de vanzare a Profi, situata pe locul 6 – 7 la nivelul tranzactiilor din Europa Centrala si de Est. Cum arata piata de M&A din Romania si din regiune

 

Nicolae Kovacs, Agista: Cred ca vom putea incheia cel putin 3 tranzactii in 2024, ne intereseaza mai ales sectorul verde, medical si cel de IT. Fondurile de pensii nu au divizii speciale de private equity, dar pot sa investeasca in fonduri de private equity, care le cresc companii pana la nivelul la care vor putea apoi sa investeasca direct odata ce companiile sunt listate pe bursa

 

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti (BVB): Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare si datorita momentului istoric in care suntem pentru ca ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti. Trebuie sa fim dispusi sa discutam deschis despre risc si sa acceptam ca daca vrem sa listam companii mai mici, acceptam si faptul ca unele dintre ele o sa esueze

 

Ramona Jurubita, KPMG si Consiliul Investitorilor Straini (FIC): Cand ne uitam la oportunitatile pe care Romania le are pentru 2024, asta rezulta din minusurile pe care investitorii le marcheaza, adica infrastructura, birocratie si instabilitate legislativa. Romania a pierdut in 2023 din atractivitate, creste numarul investitorilor straini care isi reduc investitiile prognozate si tot mai multe companii vad oportunitati de crestere pe piata externa

 

Florin Ilie, ING Bank: Piata de finantare corporate din Romania a crescut in 2023 cu un «low single digit». Imprumuturile catre companii sunt dominate de refinantarea cu top-up, iar energia si sectorul expus pe consum sunt principalele motoare pentru marile finantari sindicalizate

 

Adrian Stanculescu, Abris Capital Partners: Este o piata buna de cumparat, vedem oportunitati in 2024 sa ne extindem. Sunt si discutii de exit pentru companii unde nu suntem pregatiti. Am investit cateva zeci de milioane de euro anul trecut in portofoliul din Romania

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: In piata sunt 6-7-8 fonduri de venture capital si private equity care cauta finantari de 250 – 300 mil. Euro, bani care nu prea sunt. Este o crima sa tii fondurile de pensii pe margine si o rusine ca niciun fond de pensii din Romania nu a fost investit direct sau indirect la UiPath. In 2024 vom auzi despre primele exituri majore din industria de VC din Romania

 

Dan Dascal, BT Asset Management: Industria de asset management este pe un trend de revenire dupa un an 2022 prost, trend care ne asteptam sa continue si in 2024 avand in vedere evolutia dobanzilor si a randamentelor. Potentialul pietei locale este mare, iar piata de asset management din Romania poate sa creasca de cateva ori de la nivelul actual de 4 mld. Euro

 

Gijs Klomp, WDP: Am facut o majorare de capital de 300 mil. Euro pentru a avea mai multa putere de foc pentru tranzactiile angajate, din care una in Romania. O treime din acest capital va fi desfasurat in Romania. Comparativ cu alte piete cu care concureaza, Romania are un momentum pozitiv pentru ca exista cerere, insa problema este evolutia randamentului fata de acum 2 ani

 

Jerome France, EMI: Avem un buget global de achizitii de 30 mil. Euro pe care sper sa il cheltuim in 2 ani in tranzactii in Romania si in alte piete. Preferam tari mai mici unde mergem sa ne pozitionam ca lider, e loc in Ungaria, ne uitam la Polonia, dar si la alte piete. Achizitia pachetului majoritar de actiuni al grupului EMI de catre fondul Innova Capital s-a facut la un multiplicator EBITDA mai mare decat cel de la achizitia pachetului de actiuni EMI de catre fondul de investitii Morphosis Capital

 

Liviu Dragan, DRUID AI: Nu ma vad iesind din DRUID, poate la un moment dat voi face un pas lateral in zona operationala. Nici din TotalSoft nu am dorit sa plec. Batalia pentru platformele AI destinate angajatilor necesita foarte multa competenta de afaceri pentru ca multe platforme se formeaza cu tineri cu talent tehnologic, dar incorporeaza prea tarziu business knowledge. Care sunt culisele rundei de finantare serie B atrasa in 2023 care a dus DRUID la o evaluare de 100 mil. USD

 

Andrei Dudoiu, Seedblink: Vom anunta in primul trimestru din 2024 o noua runda de finantare pentru Seedblink si planurile noastre de accelerare pe piata din Europa si SUA

 

Andreea Pipernea, Exit by Choice: Cred ca exista tot mai mult cultura antreprenorului de tipul «hai sa scot valoarea din ce am muncit atatia ani» si asta sa aiba mai departe un efect de angrenare la nivel de investitori LP astfel incat dupa exituri sa fie oameni care rostogolesc capitalul romanesc

 

Adrian Mihalcea, Mazars: Am avut perioade in care era claritate ca healthcare sau IT sunt sectoare care dupa pandemie au mers foarte bine din punct de vedere al tranzactiilor M&A, dar pentru 2024 nu as vedea motivele pentru a pune punctul pe un anumit sector

 

Iulia Bratu, EY: In 2024 vom vedea cel putin o tranzactie de peste 1 mld. Euro. Piata de M&A din Romania a continuat declinul si in primele 11 luni din 2023 cu circa 6,8% in valoare pana la 5,7 mld. Euro, respectiv cu aproximativ 9,3% in volum pana la 215 tranzactii fata de perioada similara din 2022

 

Sorin Petre, PwC: Observam ca multiplii de evaluare ai companiilor sunt mai mari in tranzactiile de M&A fata de multiplii companiilor listate pe bursa si as putea spune ca acest trend se va mentine. Agricultura este un sector in care vom vedea atractivitate in tranzactiile M&A

 

Alexandra Popa, UniCredit: Avem discutii cu mai multe companii pentru IPO pe piata primara. IPO-ul Hidroelectrica a deschis cumva piata si cred ca vom vedea mai multe listari de companii antreprenoriale in anii urmatori

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Tranzactia M Core – Mitiska REIM are o pondere de 40% – 45% la nivelul investitiilor totale in real estate in 2023 in Romania, care ajung la circa 500 mil. Euro. Ne asteptam la o ajustare a randamentelor in perioada urmatoare

 

 

 

VIZUAL MDS 2023 main

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 7 decembrie evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 pentru jucatorii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari corporative, piete de capital si imobiliare

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023

Dealmakers. Transformational players. Architects of consolidation.

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 7 decembrie 2023 MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, eveniment dedicat comunitatii formate in jurul tranzactiilor corporative – fuziuni si achizitii, finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii pe piata imobiliara. Evenimentul ajunge astfel la a sasea editie anuala si are ca tema Dealmakers. Transformational players. Architects of consolidation.

 

ARGUMENT

  • Investitorii strategici au marcat doua achizitii de peste 1 mld. Euro in Romania in 2023 pe pietele de energie si de retail intr-un an in care scena de fuziuni si achizitii (M&A) se confirma, urmand trendul global, ca este in recul fata de anul anterior, pe fondul cresterii dobanzilor ceea ce a temperat apetitul de creditare.
  • Piata de fuziuni si achizitii este in acest moment o piata a cumparatorului, care se uita cu mai multe atentie la achizitii si, implicit, la evaluarile companiilor – tinta. In aceste conditii de piata, cele mai mari exituri sunt realizate de catre fondurile de investitii, care cauta sa ramburseze randamente atractive catre investitori, precum si de investitorii strategici care isi calibreaza operatiunile in jurul pietelor de baza si isi reduc expunerile din teritorii care nu le asigura o robustete financiara.
  • Procesele de strangere de noi fonduri de investitii (fundraising) au incetinit, pe masura ce tot mai multi investitori privati au devenit mai precauti si se uita la o gama mai larga de clase de active pentru investitii, insa fondurile de private equity, cat si cele de venture capital, au un sprijin puternic din partea institutiilor financiare internationale (IFI).
  • Fondurile de investitii au gasit o fereastra de exit, dar, in acelasi timp, arata ca sunt atente la oportunitatile de achizitii prin care isi pot extinde si intari platformele locale din portofoliu.
  • Astfel, atat investitorii strategici, cat si fondurile de investitii, au apelat frecvent la tranzactii de consolidare, miscari prin care isi majoreaza astfel semnificativ cota de piata sau care le ofera oportunitatea de a intra pe nise sau verticale noi de afaceri.
  • Piata bancara este unul dintre principalele motoare de tranzactii, generand atat tranzactii de M&A de consolidare, tranzactii majore de finantare catre campionii sectoriali care cauta sa isi refinanteze imprumuturi mai vechi si sa adauge facilitati noi pentru extinderea operatiunilor, dar si cu tranzactii importante pe pietele de capital, unde bancile domina tranzactiile cu obligatiuni, respectiv cu obligatiuni verzi si sustenabile.
  • Listarea Hidroelectrica a devenit din 2023 noul standard de raportare pentru marile listari de pe bursa din Romania, dar si din Europa Centrala si de Est, si pana acum este cel mai mare IPO din Europa, pe un fundal in care multe IPO-uri au fost puse in stand-by asteptand o revenire a apetitului investitorilor de pe pietele globale pentru acest tip de tranzactii.
  • Asa-numitele tranzactii de succesiune, asteptate in randul antreprenorilor care au pus bazele propriilor afaceri in urma cu 20 – 30 de ani si care nu vor face trecerea in mainile generatiei urmatoare, nu sunt vizibile in acest moment pe piata de M&A, iar intr-un cadru mai larg, antreprenorii arata cel mai redus apetit tranzactional.

 

 

  • FORMAT editie cu participare fizica
  • AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din antreprenori, investitori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali, executivi, bancheri, bancheri de investitii, consultanti, avocati
  • CATEGORIE DE INTERESE strategie corporate, antreprenoriat, investitii, fuziuni si achizitii (M&A), finantare, tranzactii real estate
  • DATA 7.12.2023

 

PARTENERI

 

Mazars_Logo_2C_CMYK baza 300

 

 

 

agista logo baza 300

 

 

 

 

V4CLOGO new strapline 1

 

 

 

logo_FRC baza 300

 

 

 

 

 

 

 

 

Profil speakeri

  • Lideri in afaceri
  • Decision makers
  • Antreprenori
  • Manageri de capital privat
  • Top manageri
  • Bancheri de investitii
  • Bancheri
  • Avocati
  • Consultanti
  • Investitori

 

Principalele topicuri

  • Ce tipuri de tranzactii domina piata de M&A
  • Cum evolueaza multiplii de evaluare a companiilor
  • Ce tendinte configureaza piata de fuziuni si achizitii
  • Care sunt asteptarile vanzatorilor in tranzactiile de exit
  • Cum se finanteaza companiile care aleg ruta pietelor de capital
  • Cum isi adapteaza strategiile de crestere managerii de portofolii de private equity si venture capital
  • Unde este apetit pentru finantare in noul context de piata
  • Ce arata principalii indicatori din tranzactiile in real estate
  • Cum arata planurile si randamentele pe radarul investitorilor

 

De ce sa participi

  • Fii conectat la deciziile si tendintele care modeleaza comportamentul investitorilor
  • Afla cine cumpara si de unde se fac exituri
  • Afla ce se intampla cu randamentele de pe piata imobiliara
  • Cine finanteaza si ce, de unde vin bani proaspeti in piata
  • Urmareste oportunitatile de investitii care apar pe piata
  • Extinde-ti direct reteaua de contacte profesionale si oportunitatile de afaceri intr-un mediu targetat

 

Cei interesați să participe sau să fie parteneri ai evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment.

 

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M & A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adresează executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor și finanțatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informațiile care vizează activitatea comunității de profesioniști de pe piața de fuziuni și achiziții (M&A), a tranzacțiilor în ansamblul lor, comunitate formată din administratori de fonduri de investiții, avocați, bancheri de investiții, bancheri, consultanți de strategie, auditori, respectiv alți furnizori de servicii profesionale dedicate tranzacțiilor.