MIRSANU.RO

publicat la: 15.04.2025  22:13

Marcel Cobuz, Titan Cement: Pietele de capital europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana, iar asta a fost un motiv pentru care noi am ales in februarie 2025 New York Stock Exchange pentru IPO-ul entitatii noastre americane ceea ce ofera lichiditate, vizibilitate globala, multipli de evaluare mai buni si acces la investitori sofisticati. Ceea ce poate fi inspirational pentru alte burse este ca pana si bursa americana tinteste IPO-uri sub 50 mil. USD

Sursa: Titan Cement.
 

“Mixul de finantare este diferit in SUA fata de Europa. Mixul de finantare in Europa este proeminent bancar, insa el este minoritar in SUA. Si asta a fost o alta consideratie pentru a impinge IPO-ul (subsidiarei Titan America) in SUA pentru a ridica capital primar si pentru a-l utiliza in principal in SUA pentru optiuni de dezvoltare organica si inorganica. Modul in care vom folosi acest capital de aproape 400 mil. USD este inca supus aprobarii actionarilor in luna mai, dar, cu siguranta, ca o parte va ramane sa sprijine cresterea organica si inorganica a companiei, o parte secundara va fi pentru a acompania alte directii de dezvoltare a grupului in celelalte 24 de piete, iar o parte se va intoarce la actionari”, a declarat Marcel Cobuz. Chairman of the Group Executive Committee in cadrul producatorului international de ciment si de materiale de constructii Titan Cement International, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 10 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea implicata in tranzactiile de pe pietele de capital.

Grupul – mama elen Titan Cement, o companie listata pe bursa Euronext Bruxelles, a realizat in februarie 2025 listarea subsidiarei sale Titan America pe bursa americana New York Stock Exchange in cadrul unei tranzactii IPO in valoare de 393 mil. USD.

“Revin la exemplul de la New York Stock Exchange de la inceputul anului. In conditiile unui context volatil, nu au fost mai mult de 60 de IPO-uri de peste 50 mil. USD. Deci, vorbim despre o piata de trilioane de dolari, unde vorbim de 60 de deal-uri de peste 50 mil. USD. Sunt sute (de IPO-uri, n.r.) la mai putin de 50 mil. USD. Si o piata vibranta asa cum este New York Stock Exchange, de fapt, tinteste IPO-urile de marime mica. Cred ca asta este o directie care poate fi inspirationala pentru toate bursele. Emitentii mici sunt, probabil, categoria cea mai putin tintita. Emitentii mici de azi cu fundamente puternice sunt emitentii mari de maine”, a punctat Marcel Cobuz.

Ce a devenit foarte important, si asta am vazut-o si in procesul de listare la New York Stock Exchange, este ca tot ce este legat de cash capata o importanta ridicata. Si asta este poate ceea ce trebuie sa integram din modul in care investitorii americani sau piata americana privesc emitentii. Noi suntem un emitent european, care ne-am listat la New York Stock Exchange cu un free float destul de redus in aceasta tranzactie. Am tintit investitori pe termen lung, desi in mare parte ai o mare afluenta de fonduri de hedging care profita de discount-ul de la IPO si pentru castiguri pe termen scurt. Si cred ca este si experienta voastra (in Romania – n.r.). Dar este si o noua categorie de investitori care se numeste hedge fund structurati sau hedge funds <<fundamentals>> care tin mai mult actiunile si care vor sa contribuie la asa – zisul fully distributed valuation la IPO. La 12 luni, la 18 luni ai un re-rating al actiunii. Am avut in vedere numeroase scenarii, ne-am pregatit pentru IPO, dar am fi fost capabili sa activam si alte planuri de finantare”, a punctat Marcel Cobuz.

“Intr-adevar, a fost un exemplu de IPO reusit, o <<fereastra>> la inceputul lunii februarie intr-un moment dificil cand a fost fie o corectie a pietei, ca urmare a anuntului facut de compania chineza DeepSeek, care a marcat actiunile Magnificent Seven (marile companii de tehnologie listate pe piata bursiera americana, n.r.), dar a fost si primul anunt al tarifelor pentru Canada si Mexic. Un IPO este un test de determinare, de leadership si de guvernanta, dar si de executie disciplinata. Iti tii urechea foarte aproape de tot ce se intampla pe piata. In orice moment eram pregatiti sa o oprim (tranzactia IPO – n.r.), sa o suspendam si sa reorganizam operatiunea. In saptamana aceea, am urmarit tendintele de repozitionare ale investitorilor principali, care s-au repozitionat de pe pozitii de servicii din tech spre pozitii industriale, care sunt ancorate in tendinte seculare pe termen lung. Si asta ne-a dat incredere ca IPO-ul va fi unul reusit”, a punctat Marcel Cobuz.

“Eu sunt foarte increzator si board-ul de aici este foarte increzator in fundamentele economiei americane, care este o economie foarte sanatoasa cel putin pe materialele de constructii si in infrastructura, data fiind si pozitionarea Titan America pe coasta de Est cu trei mega regiuni New York, Virginia – care este capitala centrelor de date si Florida. Este un adevarat <<hiper cycle of growth>> (hiper ciclu de crestere, n.r.), care este alimentat de investitia in infrastructura, de deficitul de locuinte, reshoring (tendinta de relocare a productiei de bunuri in SUA, n.r.) si alte tendinte”, sustine executivul Titan Cement.

“Titan Group este un grup belgian cumva, aproape 10% din cifra de afaceri este in Grecia, cu un actionar de control grec, dar cu 60% din venituri in SUA, 20% in pietele din Balcanii de Vest, si alte pozitii periferice in 15 piete”, descrie Marcel Cobuz profilul grupului international din a carui conducere face parte.

Executivul roman a ocupat in ultimii 20 ani mai multe pozitii internationale de management sau de membru de board in Europa, Asia, Orientul Mijlociu si Africa de Nord si SUA, inclusiv pozitia de Head of Europe and Group Innovation in cadrul liderului global LafargeHolcim.

 

Ce castiga companiile dintr-o listare duala sau multipla pe mai multe piete

Grupul Titan a fost din 1912 listat la bursa din Atena, urmand o perioada de internationalizare de aproape 25 de ani incepand cu 1990 si s-a dezvoltat, in principal, la nivel international ajungand la o cifra de afaceri de aproape 3 mld. Euro.

“In 2019, grupul s-a cotat la Euronext pe ambele piete Bruxelles si Paris, mentinand o cota secundara pe bursa din Atena. Deci, asta este un mecanism care ne permite tuturor societatilor europene in functie de nivelul de lichiditate, pe care il ai la free float, dar si de perspectivele de a tinti anumite categorii de investitori, ca poti sa alegi aceste listari duale”, afirma Marcel Cobuz.

Potrivit acestuia, astfel de listari duale sau chiar triple vin cu costuri semnificative pe partea de conformare (compliance), comunicare financiara sau roadshow cu investitorii,

“In acelasi timp, pietele europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana si asta a fost un motiv pentru care noi am ales New York Stock Exchange pentru IPO al entitatii americane pentru ca are lichiditate, pentru ca are o vizibilitate globala si pentru ca ofera multipli mai buni (de evaluare, n.r.), dar si acces la investitori sofisticati, care nu sunt generici sau generalisti, sunt investitori specifici pe anumite sectoare. Deci, riscul de a repozitiona investitiile dintr-un sector in altul sunt mai reduse”, a subliniat executivul Marcel Cobuz.

“Un alt avantaj al pietei americane este ca regulile Security Exchange Commission (autoritatea de supraveghere a pietei de capital din SUA, n.r.) care se refera la emitenti straini, asa cum suntem noi un emitent european cu o minoritate flotanta, sunt foarte suple. Exista reguli de guvernanta care trebuie respectate. De exemplu, comitetul de audit al lui Titan America este format doar din directori independenti, dar alte comitete – compensare, credite corporative sunt formate din executivi. Deci, asta iti da o anumita flexibilitate in a gestiona compania. Tot ceea ce inseamna tranzactii cu parti afiliate (related party transactions) este foarte intens urmarit de catre autoritatea de reglementare, dar si de catre piata. Noi am ales de exemplu pentru Titan America, desi cu o minoritate flotanta, sa avem mai multi directori independenti decat directori non-independenti. Asta este si o masura de a marca etica si echitatea cu care ne pozitionam pe piata. Si asta a fost bine primita de catre investitori”, sustine reprezentantul grupului Titan Cement.

“Listarea pe o piata externa deschide optiuni strategice, de M&A (fuziuni si achizitii), de crestere, permite atragerea de investitori sofisticati pe termen lung, de investitori – ancora. O listare pe pietele externe sau pe piete duale permite atragerea de talent, care este esential in gestiunea operatiunilor internationale. Exista si <<side benefits>> (beneficii secundare, n.r.) cu listarea duala”, sustine Marcel Cobuz.

“Eu sunt oarecum mai conservator in ceea ce priveste meritele unei tranzactii pentru ca ele trebuie judecate dupa performantele inregistrate. Un “hit and run” este greu de facut. Dar se poate cu un emitent de tipul << real company, real profits, real management>> (companie cu fundamente de business reale, profituri reale, management real, n.r.), in cazul nostru a fost o perioada de aproape 10 ani, in alte cazuri 2 – 3 ani minimum in care modelul de business in dezvoltarea internationala este probat, se vad rezultatele, se vad marjele, se vede apetenta pentru tranzactii inorganice si generarea de free cashflow. O operatiune internationala nu se poate baza doar pe deziderate, trebuie sa fie legata si de performantele déjà realizate”, sustine executivul grupului Titan Cement.

Daca nu s-ar fi realizat IPO Titan America, care ar fi fost planul B? S-ar fi facut pe o alta bursa, s-ar fi facut pe un alt canal de finantare?

“Sigur ca volatilitatea recenta, incertitudinea are impact asupra companiilor listate, mai ales in ceea ce priveste predictibilitatea costurilor si marjelor, dar si tot ce este disruptia lanturilor de aprovizionare. JP Morgan a aratat in ultimele zile cresterea probabilitatii unei recesiuni economice de la 40% la 60%. Acestia sunt genul de indicatori pe care ii urmarim in mod constant fie ca se refera la SUA, fie la impactul politicilor ecologice ale Europei, si avem in permanenta simulari de tip <<scenario planning>> ori <<war rooms>> cum poate sa impacteze traiectoria financiara a companiei si, in functie de asta, ne adaptam tacticile pe termen scurt, mediu si lung”, a raspuns Marcel Cobuz.

“Incertitudinea de acum, chiar si cu o pauza de 90 de zile, va marca o pauza in dealmaking si in tranzactiile M&A. O mare parte din companii se vor gandi de doua ori inainte de a apasa butonul unui parteneriat strategic cu o achizitie la evaluarile de ieri. Deci se asteapta o ajustare. Sunt lucruri pe care, cand conduci o companie, le poti influenta si lucruri pe care doar poti spera ca vor merge in directia buna”, este de parere acesta pe marginea impactului turbulentelor din pietele financiare ca urmare a anunturilor privind de aplicarea de noi bariere vamale in comertul international.

“Cred ca management-ul companiilor trebuie sa faca atentie in mod constant la structura costurilor, vorbim de simulari rapide si agilitate financiara. Iar in tot contextul asta, comunicarea cu investitorii este poate cea mai importanta. Pregatesti o emisiune obligatara sau un IPO sau un mix aceasta este ultima parte din drumul parcurs. Ceea ce este important este claritatea strategica, guvernanta sofisticata si a comunica cu investitorii”, sintetizeaza reprezentantul grupului Titan Cement.

“Cat priveste emitenti romani, cunosc mai putin piata, dar sigur ca in Romania exista un potential energetic cu fundamente demografice si de calitate a pietei de consum, care sunt pe termen lung fundamente strategice. Si, in acelasi timp, Romania este un campion al absorbtiei fondurilor europene si, posibil, o platforma pentru dezvoltarea energetica si de reconstructie in aceasta zona a Europei, chiar post-razboi. Acestea sunt argumente care trebuie puse in fata, trebuie folosite pentru istoria oricarui emitent pentru a educa investitorii. Apoi este talia, marimea emitentului si acolo Romania poate sa joace cu un argument semnificativ. Si apoi este listarea dubla, care iarasi permite accesarea investitorilor de pe mai multe piete”, este de parere Marcel Cobuz.

 

Cum se raporteaza investitorii internationali la tranzactiile de finantare verde in raport cu finantarea clasica

“Dupa cum vedem in Europa sunt puse o gramada de intrebari privind viabilitatea directiilor precedente in ceea ce priveste tranzitia climatica, tranzitia energetica si daca Europa, care de fapt isi reduce emisiunile de CO2, nu este singura in rezolvarea unei probleme planetare”, a punctat executivul din conducerea grupului Titan Cement.

Potrivit acestuia, publicarea regulilor Omnibus de catre Comisia Europeana pentru reducerea birocratiei oarecum reechilibreaza o ideologie climatica cu competivitatea industriala.

“Ca randamentul conteaza fie pentru cei care subscriu emisiuni obligatare sau pentru cei care participa in IPO ca investitori este important. Pana la urma totul se joaca la nivel de companie”, sustine Marcel Cobuz.

“Noi avem un proiect de captare si stocare de dioxid de carbon, care este un proiect de jumatate de miliard de euro la o uzina de langa Atena, din care jumatate este subventionat de catre Comisia de la Bruxelles si jumatate din bilantul propriu. Acestea sunt proiecte pe 7 – 10 ani. Mixul de finantare folosit pentru ca un astfel de proiect sa decoleze este complex. In Europa pentru un astfel de proiect a merge pe pietele obligatare verzi este o solutie. Dar solutia respectiva nu vine niciodata compromitand rentabilitatea financiara a proiectului”, a detaliat executivul Titan Cement.

“In SUA, ca parte din prospectul de emisiune, dar si din discutiile cu investitorii sustenabilitatea vine la un grad secundar. Ea este acceptata mai ales atunci cand produce performanta. Pe piete diferite in functie de tinta, de categoriile de investitori tintite, compania trebuie sa isi adapteze politicile de piata”, a mai spus Marcel Cobuz. Chairman of the Group Executive Committee in cadrul producatorului international de ciment si de materiale de constructii Titan Cement International, la panelul Tendinte pe pietele de capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

BCR si Kapital Minds sunt partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2025.

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025: “Fiecare trezorier de companie trebuie sa se asigure ca se poate baza pe multiple bazine de capital”. Volatilitatea si incertitudinea generata de noile tarife internationale pun pe hold pipeline-ul IPO si pe emitentii de obligatiuni, care asteapta stabilizarea pietei. Lectia New York Stock Exchange pentru alte burse: in 2025 au dominat IPO-urile sub 50 mil. USD, iar companiile mici sunt o tinta IPO. Ministerul Finantelor reduce tinta de emisiuni internationale de obligatiuni sub 13 mld. Euro si vede potential de vanzare de titluri peste 10 mld. Euro catre investitorii de retail. Ce diferente de evaluare aduc pentru o companie o listare pe bursa vs tranzactie M&A

 

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Scopul nostru la emisiunile externe este sa scadem in 2025 sub tinta anuntata de 13 mld. Euro, in timp ce la programele de retail dupa cum au mers pana acum subscrierile vom depasi 10 mld. Euro. “Nu sterilizam deloc lichiditatea pentru ca nu facem un buffer din banii atrasi din emisiunile de titluri Fidelis si Tezaur, care se duc tot in sistemul bancar”

 

Marcel Cobuz, Titan Cement: Pietele de capital europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana, iar asta a fost un motiv pentru care noi am ales in februarie 2025 New York Stock Exchange pentru IPO-ul entitatii noastre americane ceea ce ofera lichiditate, vizibilitate globala, multipli de evaluare mai buni si acces la investitori sofisticati. Ceea ce poate fi inspirational pentru alte burse este ca pana si bursa americana tinteste IPO-uri sub 50 mil. USD

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Urmatorul IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti va fi al unei companii private. Cand se vor normaliza conditiile pe piata, sunt convins ca vom trece de la 1-2-3 listari pe an pe un alt palier. In Romania nu suntem obisnuiti sa gestionam companii cu 100% free float pe bursa, ne plac cele in care este un investitor strategic

 

Cosmina Plaveti, BCR: Ne asteptam ca mai degraba companiile antreprenoriale sa faca primul pas cu IPO pe bursa de la Bucuresti in defavoarea companiilor de stat. Avem nevoie de diversificarea industriilor pe bursa dincolo de energie si banci. Ce emisiuni de obligatiuni corporate vor veni pe piata

 

Raluca Tintoiu, ING Bank: Vedem in zona de finantare multe companii antreprenoriale care au crescut in dimensiune, s-au maturizat si sunt eligibile pentru tranzactii pe piata de capital. Piata bancara locala de corporate este deschisa pentru imprumuturi sindicalizate la valori semnificativ peste 500 mil. Euro

 

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Portofoliul IFC din Romania depaseste 1 mld. USD pe partea de investitii in emisiuni de obligatiuni ale institutiilor financiare, din care peste doua treimi sunt obligatiuni MREL emise de catre banci. Finantam si investitii de decarbonizare ale companiilor romanesti in zona de productie, energie, agribusiness sau real estate  

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Suntem foarte avansati cu cadrul de emisiuni verzi si ma astept ca urmatoarea emisiune de obligatiuni oricand va fi lansata pe piete sa fie una verde. Ne uitam sa atragem capital catre finele acestui an sau anul viitor in functie de evolutia pietei si a bilantului nostru 

 

Laurentiu Stan, Kapital Minds: O companie de curierat ar fi un candidat potrivit pentru un IPO. Valoarea unei companii este mai mica intr-un IPO fata de o vanzare intr-o tranzactie de M&A pentru ca pe bursa sunt discountate de catre investitori lipsa pachetului de control din tranzactie si riscul mai ridicat. Ce arata multiplii de evaluare de la vanzarea Regina Maria vs Medlife si Medicover, respectiv evaluarea Premier Energy dupa listarea din 2024 de pe bursa de la Bucuresti

 

Richard Wilkinson, CTP: In Europa, piata de obligatiuni si piata bancara traiesc in vremuri diferite. Am facut prima tranzactie de finantare inafara Europei si am accesat recent piata japoneza, al treilea bazin de lichiditate din lume. Cu cat avem mai multe surse de lichiditate, cu atat ne va fi mai usor sa avem mereu acces la capital si sa ne optimizam costul de finantare al grupului

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Ce arata harta IPO din regiune – cele mai active piete din ultimii 5 ani au fost Polonia, Grecia si Romania si tot in cele 3 piete este si cel mai mare potential IPO. In Romania, o mare problema este amanarea alegerilor prezidentiale pentru ca inseamna ca am mai pierdut o jumatate de an pana vom avea o oarecare claritate, asta dupa ce 2024 a fost un an cu mai multe runde de alegeri pe care investitorii l-au discountat ca atare

 

Mihai Caruntu, Asociatia Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR): Ne-am obisnuit sa ne gandim la bursa ca rol de finantare a companiilor, insa IPO-urile majore din ultimii 5 ani de pe bursele de la Varsovia si Bucuresti au fost, de regula, exituri ale unor investitori financiari. Cel mai important pentru antreprenori este calibrarea unei tranzactii IPO, sa lase potential de crestere si dupa listare pentru a multumi investitorii si sa nu uite ca profiturile companiei sunt combustibilul pietei de actiuni

 

Cristian Pascu, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Este o stare a investitorilor de tipul “wait and see”. Din perspectiva investitorilor de retail care au vazut volatilitate in piata si scaderi, au retras bani din fondurile de investitii in actiuni si au intrat cu ei in fonduri cu investitii in obligatiuni si venit fix

 


0 Comentarii

Spune-ti parerea

Articole Similare:

EXCLUSIV

Cristian Pascu, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Este o stare a investitorilor de tipul “wait and see”. Din perspectiva investitorilor de retail care au vazut volatilitate in piata si scaderi, au retras bani din fondurile de investitii in actiuni si au intrat cu ei in fonduri cu investitii in obligatiuni si venit fix

  “Ce am observat din punct de vedere al pozitionarii investitorilor pe tipurile de instrumente, uitandu-ne din decembrie 2024 pana in martie 2025, observam ca sunt miscari foarte mici intre <<equity>> (investitii in actiuni) si <<debt>> (investitii in obligatiuni, n.r.) in s  Citeşte articolul integral