“EBRD are un an foarte bun, record in 2025 pentru ca avem investitii de aproape 900 mil. Euro semnate in Romania in acest an, asta se compara cu in jurul a 700 mil. Euro in tot anul trecut. Deci, practic un plus semnificativ. Ne apropiem de 1 mld. Euro”, a declarat Ramona Dragomir, Principal Banker in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, eveniment organizat pe 4 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

“Cifra de 900 mil. Euro include absolut tot, toti banii pe care EBRD i-a investit in toate domeniile, adica inclusiv in fonduri de equity, si aici sunt incluse si fondurile de investitii regionale insa  doar cu alocarea pe Romania in caz ca exista alocare specifica”, a precizat bancherul EBRD.

“Majoritatea portofoliului din Romania este finantare debt (de datorie). Ca portofoliu pe tot EBRD-ul, o medie este undeva la 20% componenta de investitie equity, insa in Romania este mai putin tocmai pentru ca dezvoltarea pietei de capital este inca in progress”, a semnalat Ramona Dragomir.

“Au fost cazuri si de investitii directe in equity nu numai prin piata de capital, de exemplu La Cocos anul trecut. Ramane minoritara interventia de equity, insa faptul ca se intalneste tot mai des ne face optimisti. Cris-Tim-ul, de exemplu, este foarte important pentru noi din doua puncte de vedere – este un producator alimentar – nu am mai vazut pana acum un producator alimentar la Bursa de Valori Bucuresti ca noutate si, in plus, se uita oamenii care iau in considerare piata de capital si vad un exemplu pozitiv. Este un efect demonstrativ pe care noi il cautam in orice tranzactie”, a punctat reprezentanta EBRD.

“Subliniez cativa piloni care au condus la cresterea aceasta a portofoliul din 2025. In primul rand, am vazut un focus foarte mare inca de anul trecut pe zona de energie regenerabil. Aici am fost implicati, dupa cum stiti s-a discutat de aceste contracte pentru diferenta CfD in implementarea legislatiei, care a ajutat foarte mult stabilitatea veniturilor pentru investitori. Am finantat si am fost parte, am organizat sindicate bancare pentru companii din productia de energie eoliana, panouri fotovoltaice, cat si companii de energie mari care au proiecte in aceste domenii precum Engie, unde a fost un contract de finantare de 90 mil. Euro semnat anul acesta. Acesta este un pilon semnificativ pe care ne asteptam sa il vedem ca o sa continue si in urmatoarea perioada, cel putin in urmatorul an”, a spus Ramona Dragomir.

“Apoi am fost implicati in real estate. Am organizat sindicatul de banci pentru Iulius Group pentru proiectul Rivus din Cluj. Acolo a fost un sindicalizare de peste 400 mil. Euro din care EBRD a acoperit mai mult de 100 mil. Euro. Acest proiect este un proiect de regenerare urbana, Este un one – off (un proiect singular, n.r.), nu ne asteptam sa vedem neaparat astfel de proiecte in fiecare an”, a continuat ea.

“Insa ce am vazut in ultimii ani si ne asteptam sa continue pe partea de real estate sunt proiecte de logistica si retail pentru ca marii jucatori de logistica continua sa investeasca si sa aiba planuri de investitii in Romania. Au fost sustinuti in planurile acestea si de dezvoltarile recente ale infrastructurii, care au lipsit in zona Moldovei. Am inceput sa recuperam si acolo, asa ca bineinteles jucatorii de logistica se duc acolo unde este infrastructura”, a punctat reprezentanta EBRD.

“Si aici au fost niste sume importante. Finantarile aici au fost si pe partea de obligatiuni. De exemplu, noi finantam grupurile mari care fac emisiuni de obligatiuni regionale verzi precum CTP, VGP, obligatiuni care au alocari pe Romania. WDP este tot un jucator regional, insa acolo a fost o finantare verde de tip imprumut direct (direct loan)”, afirma Ramona Dragomir.

“Al treilea pilon pe care l-as mentiona sunt finantarile acordate bancilor comerciale. Activitatea EBRD implica foarte mult colaborarea cu bancile comerciale pentru a le sustine prin <<funding>> (finantare), pentru a acoperi cerintele de reglementare, care sunt in schimbare sa zicem din ce in ce mai mult”, a adaugat ea.

“Noi ca banca de dezvoltare continuam punctual in fiecare an proiecte cu municipalitati, cu companii de apa, unde nivelul per proiect este de cateva zeci de milioane de euro, insa sunt in fiecare an si e o nevoie acolo de noi constanta”, a nuantat bancherul EBRD.

“Dupa care avem zona de corporate pentru ca asta este cumva focusul nostru. Il vedem putin volatil, dar in foarte mare dinamica incepand din 2024 si in 2025. Ultimii 2 ani au fost cei mai dinamici din ultimii 10 ani pe partea de piete de capital, in zona de listari. Anul trecut noi am participat si in listarea Arobs, anul acesta am vorbit de succesul Cris-Tim, anul trecut a mai fost si Premier Energy”, a detaliat Ramona Dragomir.

“Pe partea de finantare directa, nu as putea sa spun ca este o continuitate de la an la an, depinde foarte mult de planurile de dezvoltare ale companiilor si de marimea lor pentru ca poate unele planuri de dezvoltare, desi exista, nu sunt inca finantabile de EBRD”, a adaugat ea.

“Cam asta ar fi imaginea generala a ceea ce am facut in 2025. Si multe trenduri care au inceput sa se intample acum ne asteptam sa se intample si in urmatorii doi ani”, sustine bancherul EBRD.

“Ca pipeline sau la cine am putea sa ne gandim, noi stim, de exemplu, despre programul acesta BVB Arena (program al Bursei de Valori Bucuresti), unde companiile de diverse dimensiuni pot fi si mai mici si mai mari, care intra ca sa invete, sa aiba parte de mentorat, sa faca niste pasi pentru o posibila listare sau pentru o posibila emisiune de bonduri si urmarim aceste companii. Vedem care este dinamica lor. Poate nu sunt toate acolo pentru a investi BERD in companiile respective, dar Cris-Tim a fost parte din programul asta”, a adaugat Ramona Dragomir.

Ce sectoare se vad in pipeline-ul de proiecte al EBRD pentru 2026

“Sectorul de energie regenerabila este cu siguranta cel mai mare furnizor de pipeline pentru urmatorul an. Acolo as putea sa zic ca nivelurile de tichete sunt destul de mari. Pana acum am finantat in mare parte prin debt (datorie) – sindicalizari”, a subliniat bancherul EBRD.

“Ce am finantat pana acum si este public – sindicalizarile sunt de 200 – 300 mil. Euro, pachetul BERD de 40 si 50 mil. Euro din aceste sindicalizari. Proiectul Iulius a fost peste 400 mil. Euro si noi am luat 100 mil. Euro, acolo am luat mai mult”, a adaugat Ramona Dragomir.

“As vedea tot sectorul de real estate ca un furnizor de pipeline, de asemenea pentru anul viitor, unde tichetele ar fi mai mari, in general in jur de 50 mil. Euro. Ma gandesc ce a fost istoric ca o medie, nu batut in cuie”, a spus ea.

“Pe zona de corporate, EBRD nu poate finanta proiecte foarte mici, ele ar trebui sa fie de cel putin 10 mil. Euro partea EBRD, deci si proiectul ar trebui sa fie putin mai mare, sa aiba componenta de dezvoltare, de investitii sau achizitie, deci oricum de crestere. Si, foarte important pentru noi, sa aiba si aceasta parte de impact pozitiv in economie pentru ca asta este mandatul EBRD, fie ca este verde investitia, poate avea o parte de incluziune sociala sau imbunatatirea guvernantei corporatiste”, a precizat Ramona Dragomir.

Mai are EBRD miscari in pregatire cum a fost tranzactia La Cocos, prin care va fi investitor direct intr-o companie romaneasca?

“Noi suntem mereu in discutii cu fondurile de equity referitor la ceea ce se uita si ei astfel incat noi daca exista o posibilitate sa ajutam, sa sustinem, sa existe o aditionalitate pentru EBRD, sa putem fi acolo. Preferinta este catre investire. Cand e vorba de o investitie directa, sa fie paralela cu un private equity tocmai pentru ca ei se implica foarte mult si operational si exista un track record al companiilor din portofoliu pentru o dezvoltare de succes a companiilor respective. Exista si exceptii, de exemplu in Agricover am investit direct, nu in paralel cu un fond de private equity. Suntem singuri acolo, deci exista si astfel de tranzactii. Raspunsul este da, suntem mereu deschisi pentru astfel de investitii”, a semnalat bancherul EBRD.

“Suntem o banca verde, aveam acest target de multi ani, asta inseamna ca majoritar portofoliul EBRD in toate tarile de operare este undeva pe la 60%, deci foarte mult verde. Verde dupa definitia interna a EBRD care ia in considerare taxonomia, reglementarile europene”, a punctat Ramona Dragomir.

“Daca este vorba ca EBRD sa investeasca intr-o obligatiune in Romania, prima cerere va fi sa fie verde sau sustenabila. Dar, bineinteles, pentru ca exista diferite teme de facut inainte legate de costuri, de timp, trebuie sa aiba si un anumit nivel obligatiunea respectiva, emisiunea respectiva pentru a intra si EBRD si, probabil, se justifica daca e la un anumit nivel si se doreste un investitor de aceasta talie”, explica ea.

“De exemplu, obligatiunile Autonom sunt sub un cadru de obiective legate de sustenabilitate si ele sunt considerate sustenabile tocmai pentru ca au aceste target-uri de indeplinit pe urmatorii ani. Nu neaparat sunt legate de destinatia banilor (use of proceeds), ci de acei indicatori – cheie (KPI) de indeplinit in urmatoarea perioada”, afirma bancherul EBRD.

Conditioneaza EBRD investitia intr-un IPO de unghiul de finantare verde sau sustenabila pe care ar trebui sa il acopere compania implicata intr-o astfel de tranzactie?

“Nu, nu este o conditie clara. Trebuie sa existe un unghi de impact pozitiv care poate sa nu fie neaparat legat de “verde”, poate sa fie legat de altceva, cum ar fi de exemplu guvernanta. Nu neaparat unghiul ESG pentru ca acesta este limitativ la mediu, social si guvernanta, dar ne putem uita inclusiv la un unghi pozitiv cum este dezvoltarea pietei de capital, care nu intra deci intr-un unghi ESG si este putin mai larg”, a mai spus Ramona Dragomir, Principal Banker in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD),  la panelul Piete de capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025 sunt Banca Transilvania, Cris-Tim Family Holding, Stratulat Albulescu, Forvis Mazars Romania, ONV LAW, APLus Advisory si Sancons Capital & Investment si are sprijinul Supporting Partners din partea Okcredit si B2 Impact.

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025: Vine anul efectelor colaterale, iar investitorii din private equity vad vremuri grele pe piata de M&A. “Bursa de la Bucuresti poate duce cel putin 5 IPO-uri de talia Cris-Tim in fiecare an”. Statul roman reduce tinta la un volum de euroobligatiuni de circa 10 mld. Euro pentru 2026 fata de 16 mld. Euro in 2025. Bancile au dat imprumuturi sindicalizate in ultimii 2 ani de circa 9 mld. Euro, din care jumatate au fost finantari noi. Regina Maria nu exclude achizitia unui concurent direct dupa trecerea sub controlul fondurilor globale de investitii CVC si Hellman & Friedman

Radu Timis Jr, Cris-Tim Family Holding: Bursa de la Bucuresti poate duce minim 5 IPO-uri de genul listarii Cris-Tim in fiecare an. Cea mai mare amenintare pentru economia Romaniei este deficitul comercial. Planul Cris-Tim este sa ajunga mai intai la o cota minima de 30% pe piata locala si apoi sa treaca cu achizitii la extindere regionala spre zona Balcanilor de est

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: Estimam ca vom putea acoperi circa 8 mld. Euro in 2026 din suprapunerea PNRR cu programul SAFE ceea ce inseamna ca vom reduce necesarul de finantare prin euroobligatiuni. Anul viitor ne asteptam la un volum de euroobligatiuni de aproape 10 mld. Euro fata de 16 mld. Euro in acest an. Nivelul finantarii suverane in 2026 este mai mare desi avem ca tinta un deficit bugetar mai mic si asta vine din refinantare

Florian Libocor, BRD Societe Generale: Pentru 2026 ma astept la o crestere PIB de circa 0,8%, o inflatie ce va cobori spre 5,5 – 6%, un curs de schimb relativ stabil la 5,13 RON maxim 5,18 RON la Euro si o reducere a dobanzii – cheie pana la 5,75%. Anul acesta a fost cel al ambiguitatii constructive, anul viitor va fi cel al efectelor colaterale generate de deciziile din 2025

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Am semnat a patra tranzactie din fondul 2 in sectorul centrelor de ingrijire pentru batrani, unde este o nisa subdezvoltata. IRR-ul investitiei in La Cocos “va arata ciudat” la inchiderea tranzactiei, fiind cel mai mare dintre investitiile din portofoliul Morphosis. Exitul din Medima, estimat pe final de 2026 – inceput de 2027, asteptat sa produca un multiplu “double digit” pentru investitori dupa o crestere de 50x EBITDA. Fondul 2 al Morphosis Capital vizeaza in total 3 – 4 achizitii pe pietele din regiune, in vizor fiind Bulgaria, Croatia si Polonia, pentru care aloca 40 – 50 mil. Euro din capitalul sau de investitii

Ramona Dragomir, EBRD: EBRD are in 2025 un an – record in Romania cu investitii semnate de circa 900 mil. Euro si ne apropiem de 1 mld. Euro. Majoritatea sunt finantari de datorie, la nivelul global al EBRD media de investitii equity este undeva la circa 20% din portofoliu, insa in Romania ponderea este mai mica. Pentru 2026, sectorul de energie regenerabila este cel mai mare furnizor de pipeline de proiecte

Dan Stefan, Autonom: IPO-ul Autonom pe bursa se va intampla probabil in anii urmatori cand vom simti ca avem nevoie sa atragem mai mult capital si tine de sincronizare si de strategie. Mixul actual de finantare al Autonom este bazat peste 40% pe finantare bancara, peste 20% pe leasing, obligatiunile emise au o pondere spre 30%, iar restul este capitalul propriu. “Suntem o firma de familie in care probabil controlul privat o sa ramana privat multi ani si asta ne va permite sa ne uitam si la risc si la randamentul investitiei intr-un mod poate diferit fata de un investitor profesionist”

Vlad Pintilie, BT Capital Partners: Am ajuns in acest an sa fim implicati ca intermediari in tranzactii de circa 2 mld. Euro, incomparabil fata de anii anteriori cand piata obligatiunilor corporate era concentrata pe listari de dimensiuni mici. De 2 – 3 ani s-a conturat un trend de emisiuni recurente de obligatiuni sustinut de banci si de companiile de stat din energie. Vedem oportunitati foarte bune pentru emisiuni de actiuni si de obligatiuni si asteptam proiecte din partea statului si a unor emitenti noi

Silviu Toma, Raiffeisen Bank: Piata sindicalizarilor bancare din Romania a ajuns in 2024 – 2025 la un record de 9 mld. Euro, din care circa jumatate sunt finantari noi. Cele mai mari tichete locale de finantare corporate au ajuns la 500 – 550 mil. Euro, insa sweet spot-ul este la 200 – 300 mil. Euro. Vedem in pipeline pentru 2026 tranzactii de finantare in energie, real estate, transport, constructii specializate si servicii medicale

Cosmina Plaveti, BCR: As vrea sa vad in 2026 pe bursa de la Bucuresti doua tranzactii IPO si trei tranzactii SPO, dar realist nu cred ca vom ajunge acolo. Mediul macroeconomic va conta mult anul viitor in decizia celor care isi doresc sa isi listeze companiile pe bursa. Am avut in 2025 un an record pe piata de capital din Romania si am intermediat un volum de obligatiuni de aproximativ 3 mld. Euro cu tot cu cele doua emisiuni de obligatiuni corporate ale BCR

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Avem in pipeline-ul de tranzactii pentru 2026 doua proiecte de vanzare care totalizeaza 400 MW, iar pe partea de achizitii estimam proiecte de 300 – 400 MW pe piata de energie regenerabila. “Apropo de evaluare, daca prima tranzactie de vanzare din 2024 a fost la 214 mil. Euro care inseamna undeva la 2,2 mil. Euro per MW, puteti sa faceti niste calcule ce ar insemna cei 400 MW de anul viitor”

Ana – Maria Pascu, Regina Maria: Este o tendinta naturala de consolidare prin M&A a pietei de servicii medicale private si asta o sa vedem in urmatorii 5 ani. Multiplii de evaluare au inceput sa scada si credem ca 2026 si 2027 vor fi ani grei, nu stim daca pentru cumparatori sau vanzatori. Regina Maria nu exclude achizitia unor concurenti directi de pe piata de profil

Dan Mihaescu, Gapminder: Am investit 10 – 14 mil. Euro din fondul 2, unde avem deja 7 investitii si un follow-on. Din cele 6 exituri pe care le-am facut pana acum avem pana acum IRR de 96% – 97%. In ecosistemul din Romania lipsesc rundele pre-seed si trebuie cu totii sa ne adaptam la asta. Ne dorim sa facem tranzactii mai mari cu tichete la prima investitie de la 2 – 3 mil. Euro si runde rollow-on pana la 10 – 12 mil. Euro in campionii din portofoliu

Ioana Filipescu Stamboli, Investment Advisory Partners: Primele 10 tranzactii din acest an au totalizat peste 3 mld. Euro ceea ce inseamna o polarizare a pietei de M&A catre tichetele mari. Ma astept la o mega-tranzactie in 2026 si cred ca energia, serviciile medicale, constructiile si IT-ul vor fi printre sectoarele dominante

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Sunt multe spatii de acoperit in ceea ce inseamna structurarea posibilitatilor de finantare pentru antreprenori atat pe pietele publice de capital, cat si pe piata privata. Zona de family office si de corporate venture capital ar avea ocazia sa completeze piese lipsa din ecosistemul de finantare al antreprenorilor

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Suntem probabil 4 sau 5 fonduri de investitii care intelegem mai bine piata, stim cum sa vorbim cu antreprenorii din Romania si avem un avantaj in sensul asta. Piata de fuziuni si achizitii a incetinit mai degraba decat sa accelereze

Leonard Pascu, Forvis Mazars Romania: Suntem in continuare in top 3 pe piata de fuziuni si achizitii din Europa Centrala si de Est, dupa volumul de tranzactii, iar dupa valoarea pietei suntem pe locul 2 in regiune. Ca valoare, piata locala de M&A este in jurul a 7 mld. Euro, dar nu s-au raportat toate tranzactiile din decembrie

Florin Visa, Early Game Ventures: Am facut 11 investitii in 2025, care includ si ultima runda de capital din fondul 1. Am investit in total 9 mil. Euro, ceea ce este cea mai mare suma investita de noi pana acum. Productivitatea per angajat in companiile din portofoliu a crescut in ultimul an cu 50% pe fondul impactului AI

Vlad Ardeleanu, Medima: Am selectat consultantul pentru vanzarea Medima, iar procesul se va derula pe tot parcursul anului 2026. Destinatia companiei ar trebui sa fie un fond de private equity mai mare, de talie regionala. Eu imi doresc sa continui si dupa vanzare pentru ca vad potentialul cel putin de a dubla dimensiunea companiei

Silviu Stratulat, Stratulat Albulescu: Am observat recent o schimbare radicala de trend pe piata de venture capital, generata de startup-uri in zona conventiilor de capital, care sunt documente mult mai putin protective pentru investitori comparativ cu imprumuturile convertibile. Notificarea investitiei straine directe de catre fondurile de private equity este singura componenta care poate genera intarzieri deosebite in tranzactii

Mihai Voicu, ONV LAW: Pe piata M&A a companiilor de talie medie, vedem tranzactii in pipeline in real estate, energie, infrastructura, logistica, transport si tehnologie. Am constatat ca tranzactiile M&A se lungesc cel mai mult din cauza nepregatirii la timp a tranzactiei si a distantei dintre cultura vanzatorului si cea a cumparatorului, dar exista si tot felul de autorizari care aduc intarzieri pentru ca trebuie sa te uiti la mai multe lucruri

Mihai Pop, APS: De cel putin 10 ani, APS face in Romania mai mult de jumatate din business-ul sau la nivel de grup. Randamentele pe piata NPL din Romania sunt cel mai jos cu exceptia Poloniei asa ca preferam sa investim in Europa de Vest. Suntem interesati sa cumparam competitori pentru ca ne vedem aici pe termen lung si putem supravietui cu rate mici IRR, dar am prefera sa nu fie atat de mare aglomeratie pe piata

Catalin Neagu, OkCredit: La inceputul pietei de NPL & debt management in anii 2000, aveam comision de succes de 60% din sumele colectate. Preturile de achizitie ale portofoliilor NPL se formau plecand de la IRR-ul pus de catre investitor, adica de cresterea pe care si-o dorea acesta, spune antreprenorul care a vandut Top Factoring catre suedezii de la Intrum

Mihai Patrulescu, CBRE: Avem acum un pipeline de tranzactii in real estate de 700 – 800 mil. Euro, din care nu stiu cate vor fi finalizate in 2026 in conditiile in care tranzactiile s-au lungit si dureaza in medie 1 an si 3 luni. Lipsa investitorilor institutionali locali si diferenta de randament fata de alte piete fac ca piata sa fie foarte subtire la tranzactii de la 100 mil. Euro in sus. Lichiditatea scazuta din volumul de tranzactii se vede si in volumul in crestere a finantarilor jucatorilor din piata

Robert Miklo, Colliers: Tranzactiile de pe piata imobiliara vor depasi 500 mil. Euro in 2025 si cred ca sunt premise foarte bune ca in 2026 sa depaseasca 1 mld. Euro. Cu yield-uri de 7,25% – 7,75% si concurenta cu piete din CEE si Europa de Vest, Romania ar putea inregistra o crestere a randamentelor. In ultimii 5 – 10 ani, in Romania au fost multe tranzactii cu tichete de 100 – 200 mil. Euro pe segmentul de birouri. “Ipotetic, daca centrul comercial AFI Cotroceni ar fi de vanzare, am depasi 600 mil. Euro probabil”