MIRSANU.RO

publicat la: 02.07.2025  22:09

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii Pilon 3 au actiuni de peste 1 mld. Euro pe bursa de la Bucuresti, formand in ultimii 2 – 3 ani inca un jucator institutional important la BVB. “Probabil cand vom ajunge cu fondul de pensii private facultative la active de 200 – 300 mil. Euro sau 500 mil. Euro, pot sa ma gandesc sa investesc 25 – 40 mil. Euro in fonduri de private equity. Pana atunci sunt alte oportunitati care aduc mai multe beneficii pentru fond decat „sa spargem gheata” in private equity la acest moment”

Sursa foto: Raiffeisen.
 

“La pensii facultative, dezvoltarile din industrie sunt accelerate, nu stiu daca sa spun, din pacate sau din fericire, doar de data recenta. Vorbim despre ultimii doi ani, in care industria de pensii facultative s-a dezvoltat accelerat, cel putin daca ne uitam la numarul de investitori si la active, unde am depasit 6 mld. RON toate fondurile de pensii facultative din Romania”, a declarat Adrian Negru, President & CEO al Raiffeisen Asset Management, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment online organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“As estima cu un grad de incredere destul de mare ca, la momentul actual, fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii facultative detin actiuni la BVB (bursa de la Bucuresti) de peste 1 mld. Euro. Paleste valoarea asta fata de ceea ce detin fondurile de Pilon 2, dar putem spune ca in ultimii 2 – 3 ani a mai aparut un jucator institutional important pentru bursa locala, constituit din aceste doua categorii de investitori”, a punctat CEO-ul Raiffeisen Asset Management, jucator care are sub administrare atat fonduri de investitii specifice industriei de asset management, cat si fond de pensii private facultative tip Pilon 3.

Intrebat daca Raiffeisen Asset Management ia in calcul pe portofoliul sau de pensii private facultative sa investeasca in sectorul fondurilor de private equity si de venture capital, Adrian Negru a raspuns:

“Si fondurile de pensii facultative au dreptul sa investeasca in private equity. Sunt acolo niste limitari foarte clare – daca nu ma insel pot sa fie expuneri de pana la 1%, la 3%, la 5% din activul fondului in functie de tipul de expunere private equity, adica private equity simplu ar fi pana la 1%, la private equity in care sunt implicate fonduri europene limita creste la 3% si daca este si statul roman implicat poate sa creasca limita pana la 5% din activul fondului”.

“Desi fondul este unul dintre fondurile care creste cel mai rapid in piata locala, atat ca numar de investitori, cat si ca activ, din pacate, pentru ca a luat cumva startul mai tarziu in aceasta cursa, activele fondului nu sunt foarte mari, sunt inca sub 100 mil. Euro”, a precizat reprezentantul Raiffeisen Asset Management.

“In momentul in care vrei sa faci o investitie in private equity si iei asta cu tot ceea ce vine, adica  cu due diligence-ul pe care trebuie sa il faci acolo, cu expertiza interna pe care trebuie sa o ai ca administrator ca sa te duci acolo, daca fac lucrul asta pentru o expunere de cateva sute de mii de euro sau 1 – 2 milioane de euro, nu are neaparat sens economic pentru noi la dimensiunea asta. Probabil, in momentul in care vom avea active de 200 – 300 mil. Euro, poate 500 mil. Euro, atunci pot sa ma gandesc la o investitie care va fi de 25 – 30 mil. Euro sau 40 mil. Euro daca are rost cumva sa imi iau atat sau sa imi construiesc expertiza din timp si intern si sa-mi pun la punct partea de due diligence. Dar, la momentul actual, ar fi ok doar ca gest demonstrativ poate, si anume ca vrem <<sa spargem gheata>> si vrem sa avem si investitii in private equity. Insa sunt alte lucruri care ar aduce mai multe beneficii mai repede pentru participantii la fondul nostru decat <<sa spargem noi gheata>> pe private equity la acest moment”, a punctat Adrian Negru.

Cum este structurat portofoliul de investitii administrat de catre Raiffeisen Asset Management?

“Activele noastre sunt impartite in linii mari, adica aproximativ 65% din active sunt in instrumente cu venit fix, aici, practic, marea majoritate a acestor instrumente sunt fie bond-uri (obligatiuni) suverane, romanesti dar nu numai, ci si bond-uri suverane ale unor tari cu ratinguri mult mai bune decat Romania, dar care ofereau randamente poate comparabile cu ceea ce gaseai la depozite, la plasamente monetare in Romania. La asta am ajuns avand in vedere mediul de dobanzi. Si, in acelasi timp, avem bond-uri corporate de foarte buna calitate, in special, emise de banci. Practic, marile banci din Romania care emit inclusiv MREL se regasesc in portofoliul nostru de fix income”, a detaliat reprezentantul Raiffeisen.

“Diferenta este reprezentata in special de actiuni, grosul este investit in actiuni romanesti, dar si aici avem o parte investita in special in actiuni europene. Mai ales, in ultimele 6 – 7 luni am incercat in toata această perioada sa fim cat se poate de activi in administrare, atat pe partea de fix income in felul in care administram duration-ul portofoliului de fix income, dar si felul in care am alocat in diverse geografii in aceasta perioada. Nu stiu daca am fost in spiritul dezvoltarilor geopolitice din ultima vreme, dar am favorizat mai degraba Europa in dauna SUA in ultimele 2 – 3 trimestre”, a subliniat Adrian Negru.

La ce oportunitati de investitii se uita acum Raiffeisen Asset Management?

“Cand am spus ca am fost un fel de investitori patrioti pentru ca avem mare parte din ponderea activelor in Romania, trebuia sa spun, probabil, ca eram niste patrioti interesati. Am investit in Romania pentru ca am considerat ca aici sunt oportunitatile mai bune si raportul dintre riscurile asumate si randamentele asteptate era mai bun pentru ca, daca consideram ca acest lucru nu era valid, probabil, nu ar fi aratat ponderea investitiilor la modul la care arata. In continuare cred ca, pe partea de fix income, in special bond-urile (obligatiunile) guvernamentale, noi pana la urma in ultimele 6 – 7 luni, daca este sa ma iau strict dupa ultima faza a acestei crize politice, dar pana la urma noi putem vorbi despre ultimii 2 – 3 ani in care am amorsat aceasta criza prin nivelul aproape exagerat de emisiuni de bonduri in special cel destinat pietei externe, dar nu numai pe care le-am emis, noi cumva aproape artificial am tinut un nivel al randamentelor ridicat pentru Romania”, a spus Adrian Negru.

“Pe de o parte, pentru cine a cumparat in perioada asta, a fost un punct de intrare foarte bun, iar pe de alta parte pentru investitorii de portofoliu, strategici, istorici, care au fost acolo si in 2022, si in 2021, si in 2020, aici nu vorbesc de asset managerii locali, aici vorbesc si de asset managerii straini care au pariat pe Romania, evident ca a fost destul de dureros sa vezi ca randamentele bondurilor romanesti nu se comprimau in rand cu regiunea pentru ca noi tot emiteam, ajunsesem in situatia aproape hilara ca Serbia sau alte tari sa plateasca mai putin pentru imprumuturile guvernamentale decat platim noi”, a semnalat acesta.

“Cred ca am ajuns cu ultimele dezvoltari de pe scena politica si cu impact in zona fiscal – bugetara la un punct de inflexiune in care avem o sansa sa comprimam o parte din aceste diferente”, sustine reprezentantul Raiffeisen Asset Management.

“Bond-urile suverane romanesti cred ca reprezinta o oportunitate. Daca este sa ma uit la companiile principale de pe BVB, cred ca avem obiective sau motive concrete sa fim optimisti. Avem Marea Neagra in care activeaza doua dintre cele mai mari companii de la BVB in urmatorii ani si vorbim de urmatorii 1 – 2 ani, cand ar trebui sa se vada rezultate concrete de acolo in P&L -urile (conturile de profit si pierdere, n.r.) lor. Mediul asta de dobanzi inalte a favorizat si bancile locale, deci, cred in continuare ca bancile locale, pe de o parte, au bilanturi de foarte buna calitate, iar, pe de alta parte, cred ca si P&L – urile lor (conturile de profit si pierdere, n.r.) vor fi in consecinta”, este de parere Adrian Negru.

Potrivit acestuia, industria de asset management a ajuns la cifre oarecum rotunde, cu active totale sub administrare de aproape 10 mld. Euro, inclusiv fondurile alternative de investitii, cu aproape 1 milion de investitori si cu subscrieri nete de aproape 1 miliard RON (pana la 200 mil. Euro) de la inceputul anului.

“Aceste cifre rotunde cred ca sunt complementare cu ceea ce s-a intamplat in industria noastra in ultimii 2 ani si jumatate, dupa ce 2022 a fost, probabil, cel mai rau an din istoria pietei noastre locale. Dar avem un ritm grozav de recuperare atat in termeni de active, cat si ca numar de investitori si, as spune, si in materie de incredere a investitorilor in fonduri pentru ca in ultimele 6 – 7 luni, cand am avut un mediu social – politic local tensionat cu efecte directe asupra ratelor dobanzilor, asupra evaluarilor, as spune ca investitorii, avand in minte cat de complicata a fost situatia, au avut un comportament mult mai bun decat in trecut”, sustine reprezentantul Raiffeisen Asset Management.

“Daca ne uitam la fondurile deschise de investitii, care sunt la active de aproximativ 6 mld. Euro, aproape un sfert din această valoare este in fonduri de actiuni. Daca am fi avut discutia acum 5 – 7 ani sau 10 ani in urma, asta ar fi parut un vis pe cand industria locala de asset management era dominata aproape exclusiv de catre investitii in instrumente de fix income (venit fix), in special titluri guvernamentale”, a mai spus Adrian Negru, Presedinte si CEO al Raiffeisen Asset Management, la panelul Piete de capital din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 este sustinut de KRUK Romania in calitate de Event Partner si de AxFina Romania in calitate de Supporting Partner.

 

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025

 

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025: “Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al Uniunii Europene”. Cu tranzactii puse “on hold” de instabilitatea politica, investitorii asteapta stabilitate si directia in care se vor misca politicile economice ale noului guvern din Romania. Ministerul Finantelor are in plan o ultima emisiune de eurobonduri “de cateva miliarde de euro” in 2025 si imprumuturi de la banci ca backup daca transa 4 din PNRR nu va fi trasa in acest an. Ce tendinte urmaresc investitorii strategici, antreprenorii, managerii de fonduri de private equity, venture capital, private debt, fonduri de pensii, finantatorii internationali, investitorii de pe pietele de capital, real estate, debt management in spatiul Europei Centrale si de Est

 

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Avem un pipeline in Romania asemanator cu cel de anul trecut, tinta noastra ramane intre 1,5 mld. Euro si 2 mld. Euro pe an la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. EIB asteapta cu mare interes sa investeasca in emisiunea de obligatiuni verzi a Electrica

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Sunt pregatiri, dar nu am niciun semn privind tranzactii sigure ce ar urma pe bursa pentru ca posibilele listari asteapta mai multa claritate privind politicile economice. Cum arata un “to do list” al lui Adrian Tanase pentru urmatorul CEO al BVB. “As vrea sa vad listate pe bursa REIT-uri din imobiliare sau companii mari precum Dedeman, iar companii care se dezvolta regional sau global sa fie listate si pe Bursa de Valori Bucuresti”

 

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune de titluri Fidelis si luam in considerare maturitatea de 10 ani la obligatiunile in Euro. Investitorii din SUA au o expunere foarte mare pe Romania de cateva miliarde de euro, atat pe eurobonduri, cat si pe piata titlurilor de stat in lei. La eurobonduri ne uitam sa largim cadrul de emitere de obligatiuni verzi catre cele in format sustenabil, iar in partea a doua anului vrem sa emitem noi obligatiuni Samurai posibil tot verzi. Cine sunt cei mai mari investitori in titlurile de stat de pe piata interna si cine are cele mai mari expuneri pe eurobondurile romanesti

 

Voicu Oprean, AROBS: Dupa tranzactia din SUA, mai avem un buget disponibil de achizitii M&A de circa 20 mil. Euro si speram sa mai finalizam cateva achizitii in 2025. Suntem relativ aproape cu doua tranzactii, una pe piata europeana in zona de produse, iar cu alta vrem sa completam zona de automotive

 

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii Pilon 3 au actiuni de peste 1 mld. Euro pe bursa de la Bucuresti, formand in ultimii 2 – 3 ani inca un jucator institutional important la BVB. “Probabil cand vom ajunge cu fondul de pensii private facultative la active de 200 – 300 mil. Euro sau 500 mil. Euro, pot sa ma gandesc sa investesc 25 – 40 mil. Euro in fonduri de private equity. Pana atunci sunt alte oportunitati care aduc mai multe beneficii pentru fond decat „sa spargem gheata” in private equity la acest moment”

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Primele cifre pe care le facem publice acum privind randamentul fondului nostru Early Game Fund I vintage 2019 arata la nivelul lui martie 2025 un multiplu al capitalului investit de 2,7x, IRR brut de 31% si TVPI de 2,1x. Obiectivul nostru real este de a face un multiplu de 10x la fiecare dintre fondurile pe care le avem. Observam o crestere a evaluarilor initiale ale companiilor de la fondul 1 la fondul 2. “O runda de investitii de serie A nu se mai face astazi la o evaluare de 20 mil. Euro, se discuta deja de la 40 mil. Euro in sus”

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Vom incepe sa lucram spre finele acestui an la structurarea fondului de venture capital Catalyst Romania III, care va avea un capital de circa 80 mil. Euro, portofoliu de 15 – 20 companii, iar tichetele de investitii vor creste la 2,5 – 3 mil. Euro. La fondul Catalyst Romania I, dupa 7 exituri suntem la o rata DPI de distributie de capital catre investitorii din fond de peste 1x, cel mai bun exit fiind la un multiplu de bani de 20x. Vom trece in 2025 – 2026 si la primele exituri din fondul Catalyst Romania II

 

Cosmina Marinescu, KRUK Romania: Avem o rocada foarte clara pe piata vanzarii de portofolii de datorii – daca anul trecut, IFN-urile reprezentau circa 60% din portofoliile puse in vanzare, in 2025 banking-ul reprezinta aproximativ 70%, iar IFN-urile au o pondere de peste 20% in piata. Asteptam in partea a doua a anului sa apara la vanzare portofolii bancare la nivel de valoare nominala de peste 100 mil. Euro

 

René Schöb, KPMG Romania: Investitorii straini nu au apetit pentru investitii noi in Romania, sentimentul dominant fiind cel de a-si reduce costurile. Noi vedem la antreprenori un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Unde vad investitorii strategici si antreprenorii oportunitati de investitii pe piata. “La tranzactia grupului Emag cu Cargus este un add-on in timp ce la vanzarea La Cocos catre grupul Schwarz nu vorbim despre o achizitie pentru cota de piata, ci despre un model de business diferit spre care a pivotat strategic un mare grup international de retail”

 

Nick Vozianov, ING Bank: Probabil, Digi, dar intotdeauna exista un al doilea competitor – sectorul de petrol si gaze, daca ar fi sa pariez cine din Romania ar putea face un imprumut sindicalizat de minim 1 mld. Euro. Piata imprumuturilor bancare pentru corporatii din CEE a ramas constanta ca valoare la 24 mld. Euro in prima jumatate a anului, insa pe fondul scaderii puternice a volumului de la 62 – 63 tranzactii in S1 2024 la 35 de tranzactii in acest an. Piata creditelor sindicalizate din Romania a contabilizat circa 1 mld. Euro in 6 tranzactii in 2024, cu un volum constant de tranzactii, dar pe o piata de 3 ori mai mica in valoare

 

 

Matthias Siller, Barings: Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al UE. Romania este la o rascruce de drumuri, iar participantii la piata de capital au de luat acum niste decizii privind directia si pasii urmatori. De exemplu, cred ca la Banca Transilvania sunt 2 optiuni – fie va fi un candidat principal pentru preluare in ceea ce va fi o piata M&A hot in Europa, fie as invita statul roman sa preia participatia EBRD din banca. Ce mesaje are investitorul global despre participatiile statului in companiile de utilitati listate si despre portofoliile fondurilor de pensii din Romania

 

Dan Dascal, BT Asset Management: Obligatiunile emise de catre statul roman cu un cupon de 7% la Euro garanteaza un randament de 30%, ceea ce ar fi o investitie foarte buna. Investitiile in active real estate pot genera randamente la euro superioare titlurilor de stat cu randamente anuale de circa 8% la euro, care pot fi optimizate prin metode prin care poti sa iti iei leverage

 

William Watson, Value4Capital: Romania inca are o piata relativ neconsolidata fata de Polonia, ceea ce o face un loc foarte atractiv de investitii atat pentru strategici, cat si pentru investitorii financiari. Piata de private equity din CEE are doua dependente pe partea de fundraising – un procentaj mult mai mare de investitori si institutii private, iar institutiile financiare internationale si agentiile guvernamentale joaca un rol-cheie in strangerea de noi fonduri fata de restul Europei

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Fondurile baltice de pensii private au o pondere de circa 20% din noul nostru fond regional de private equity. Grupul INVL, cumparatorul Pehart, are investitii totale in Romania pe mai multe piete care se apropie de 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul de investit, cat si partea de datorii

 

Bartosz Kwiatkowski, Enterprise Investors: Tinta noastra pentru piata din Romania este sa avem o tranzactie add-on pe care o vom anunta in curand si o achizitie directa din noul fond in termen de un an. Avem nevoie de randamente mai mari la tranzactiile pe piete inafara Poloniei pentru a justifica investitiile pentru ca exiturile sunt mai provocatoare in tari mai mici

 

Evtim Chesnovski, Integral Capital Group: Ne uitam in Romania in urmatoarele luni la o achizitie, posibil doua tranzactii. Primul exit dintr-o companie din Romania il vom semna anul viitor. Fata de Europa de Sud – Est, vedem ca pietele de capital sunt ceva mai dezvoltate in Europa Centrala, unde accesul la finantare este mai usor si acolo poti vedea investitii in companii mai mature generatoare de cash, cu o crestere solida

 

Magdalena Sniegocka, CVI: Dorim sa investim circa 500 mil. Euro pe pietele de private debt din CEE, din care pana la 100 mil. Euro vrem sa desfasuram in tranzactii in Romania. Avem in pipeline 11 tranzactii in Romania, din care una semnata si aprobata, iar alta intr-o faza avansata. Cu ce “arme” lupta fondurile de private debt in competitia lor cu bancile si fondurile de private equity

 

Radu Dobre, APS Romania: Ne asteptam la un volum total de tranzactii in jurul a 500 mil. Euro valoare nominala a portofoliilor de creante. Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator de pe piata administrarii portofoliilor de datorii va mai iesi din piata. Managerul ceh APS de pe piata de debt management a cumparat recent un IFN pe piata din Romania

 

Valeriu Binig, PPC: Investitorii strategici de pe piata de energie din Romania se uita daca sa investeasca pe partea de stocare in baterii independente sau baterii colocate. Ne uitam la multe tari din regiune, insa principala piata pentru investitii este Grecia, dupa care urmeaza Romania

 

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Instabilitatea din prima jumatate a anului nu ne-a ajutat sa mergem spre o achizitie M&A. Ne-am uitat la o tranzactie de peste 25 mil. Euro in orasele secundare  si la o tranzactie de peste 100 mil. Euro pe piata Bucurestiului. Pentru noi, e important ca proiectele la care ne uitam pentru achizitie sa aiba deja componenta de leverage

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Cred ca la jumatatea anului, valoarea tranzactiilor de pe piata imobiliara din Romania a ajuns undeva la 400 mil. Euro. Instabilitatea politica din ultima vreme s-a simtit puternic pe zona tranzactiilor, care au incetinit din ce vedem noi. Cel mai mare tichet de tranzactie aflat acum pe piata depaseste 200 mil. Euro

 


0 Comentarii

Spune-ti parerea

Articole Similare:

Fonduri de investiții

Value4Capital a finalizat strangerea noului sau fond regional de private equity Poland Plus Fund II la o capitalizare totala de 128 mil. Euro. Investitorul financiar urmareste tichete de investitii de 8 – 20 mil. Euro per tranzactii pentru preluarea de participatii minoritare semnificative sau pachete majoritare in companii din Romania si alte piete din Europa Centrala si de Est

  Value4Capital (V4C) a anuntat pe 14 ianuarie 2026 ca a finalizat strangerea noului sau fond de investitii de talie regionala Poland Plus Fund II la o capitalizare totala de 128 mil. Euro, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO. Printre investitorii care au semn  Citeşte articolul integral

Conținut Partener

InvestEU: UniCredit si FEI deblocheaza pana la 890 mil. Euro pentru a accelera cresterea IMM-urilor in Europa Centrala si de Est

  UniCredit si Fondul European de Investitii (FEI) semneaza una dintre cele mai ample tranzactii de garantare InvestEU, ceea ce reprezinta mai mult decat dublarea parteneriatului lor existent pentru Europa Centrala si de Est. Noile garantii InvestEU in valoare de 445 mil. Euro vor debloca finantari  Citeşte articolul integral