“Nu putem vorbi de ceea ce urmeaza fara sa stim ce s-a intamplat deja cu noi. Vizavi de anul viitor, este un an asupra caruia din punctul meu de vedere inca planeaza niste emotii si asta datorita faptului ca, in primul rand, multe decizii vor fi emotionale ca reactie la volatilitatea din piata. Pentru ca va exista. Dealtfel, va urez un an bun pentru ca nu o sa fie calm”, a declarat Florian Libocor, Economist- Sef al BRD Societe Generale, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, eveniment organizat pe 4 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

“All – in – all, 2026 nu va fi un an calm, insa ceea ce cred eu ca e cel mai important este ca reactiile sa nu fie emotionale la ceea ce va fi anul viitor. In mod categoric, daca aceasta conditie este indeplinita, eu cred ca 50% din sansa de a trece peste un soc este garantata. Doar sa nu reactionam emotional cum s-a mai intamplat cand s-au scos bani din conturi, cand s-au cumparat nu stiu ce valute. Acestea sunt reactii emotionale si sunt consecinte a unor volatilitati din diverse piete. Nu e loc de emotii, e loc de ratiune mai mult decat oricand anul viitor”, a punctat bancherul BRD Societe Generale.

“Dobanda – cheie nu o vad a fi relaxata intr-un mod agresiv. In cel mai fericit caz, relaxarea ar putea sa inceapa la finalul trimestrului 2 si nu ar putea sa mearga mai mult de 1 punct procentual. Noi avem o reducere a dobanzii – cheie anul viitor pana la 5,75% cu 75 puncte de baza”, estimeaza Florian Libocor.

“Asta ar putea sa aduca in consecinta – dar sa tinem seama ca dobanzile in piata variaza in functie de sume, maturitati, s.a.m.d. – la o reducere a ROBOR-ului de pana la 1 punct procentual, adica o relaxare a costului de finantare din punct de vedere a nivelului acestuia de pana intr-un punct procentual. Daca vor fi surprize pozitive, nu putem decat sa le salutam la anul”, a adaugat acesta.

“PIB-ul va ramane intr-o zona pozitiva, dar subunitara, probabil 0,8% crestere in momentul de fata, lucrurile se pot schimba chiar si maine”, sustine economistul – sef al BRD Societe Generale.

“Inflatia probabil ca va cobori undeva inspre 5 – 6% intr-un scenariu – hai sa spune masa – central. Ceea ce va conta in 2026 si in Romania si in rest nu va fi impulsul monetar, ci impulsul fiscal. Asa cum ceea ce conteaza atunci cand discutam despre stabilitatea unei monede, in primul rand, este cum se agrega sau cum se pupa cererea cu oferta”, a subliniat Florian Libocor.

“Disponibilul de valuta ti-l da exportul, ai exportat ai incasat valuta. Nevoia de valuta, cererea de valuta ti-o da importul. La noi fiind contractie pe importuri ca urmare a contractiei consumului nu o sa avem o problema cu chestia asta neaparat. Insa din punct de vedere fiscal vom avea o problema cel putin datorită faptului ca cu toate eforturile facute, generarea de venituri noi – mai exact colectarea de venituri noi la buget a facut un pas inainte, insa nu este sufficient. Acolo exista inca vulnerabilitati. Deci, inflatia va fi undeva in intervalul 5 – 5,5 – 6%”, este de parere bancherul BRD Societe Generale.

“In ceea ce priveste deficitul bugetar, este notabila reducerea chiar daca nu a fost la 7% pana la 8,4% asa cum probabil va fi mentinut si in a doua rectificare, dar cred ca este nu imposibil, insa extrem de provocator sa-l reduci anul viitor la 6%. Noi avem in vedere o reducere probabil intre 6,6% si 7%, ceea ce din nou nu ar fi deloc de neapreciat”, a semnalat Florian Libocor.

“Referitor la cursul de schimb, nu vor fi presiuni pe curs. Daca cred in ceva, cred in curs si in stabilitatea monedei. Nu vad in momentul de fata argumente pentru un curs mai depreciat de mai mult de intr-un cuantum de 3%. Adica daca vor fi variatii si tensiuni, probabil vom vorbi de un maxim de 5,18 RON pe euro altfel il vedem la 5,13 RON, deci relativ stabil”, estimeaza acesta.

“Pe de alta parte, ni s-a spus de multe ori ca e batut in cuie (cursul de schimb, n.r.). Nu este batut in cuie, insa regimul de curs de schimb este <<managed float>> (regim bazat pe cerere si oferta si ajustat prin interventii ale bancii centrale cand considera necesar, n.r.). Asta trebuie sa inteleaga toata lumea si din punctul meu de vedere este foarte bine ca este asa. Sunt unii care l-au batut in cuie si aia sunt bulgarii. Cei care au business in zona de sud, in zona Ruse, sa se pregateasca sa vanda angro dupa 1 ianuarie cand Bulgaria va adopta moneda euro pentru ca vor veni si vor cumpara de aici. Pentru ca ceea ce se spune despre adoptare ca nu aduce presiuni inflationiste este fals. Am fost in Viena cand s-a introdus moneda Euro in ianuarie 2002 si fusesem si in 2001, diferentele de pret erau majore”, sustine Florian Libocor.

De ce dupa anul ambiguitatii constructive vine anul efectelor colaterale

“Anului acesta i-am spus in primavara ca este anul ambiguitatii constructive. Nu stiu in ce masura am avut dreptate. Va las pe dumneavoastra sa judecati chestia asta. In ceea ce priveste anul viitor, m-am tot gandit ce nume sa ii dau sau cum sa il surprind in unul – maxim doua cuvinte si cred ca cel mai potrivit ar fi sa ii spun anul efectelor colaterale, adica acele efecte ale deciziilor luate in perioada anterioara, mai exact in cursul acestui an”, a subliniat economistul – sef al BRD Societe Generale.

“Una dintre cele mai importante decizii a fost evident decizia tarifelor impuse de catre Trump”, a spus Florian Libocor.

Potrivit acestuia, perspectivele in ceea ce priveste anul viitor din multe puncte de vedere probabil sunt ca ele sunt inglobate sau au fost deja inglobate in preturi.

“E foarte posibil sa fie asa insa mai sunt si efecte secundare vizavi de piata americana – toata lumea spune ca ei pot sa produca orice, asa este insa nu poate sa produca orice la pretul la care se producea inainte acel orice in Asia. Asta e cert. Deci faptul ca poate sa produca orice nu ii va scuti de efecte negative”, afirma Libocor.

“Deci o prima caracteristica ar fi aceasta a anului care vine si anume ce impact sau ce reactii colaterale vor avea deciziile deja luate. Apoi este impactul AI-ului. Sunt multe opinii care sustin ca AI-ul va continua sa aduca doar beneficii sau preponderent beneficii, dar sunt si opinii care sustin ca AI-ul poate sa transforme si intr-un provocator de socuri, nu neaparat sa fie doar un absorbant de socuri. Multi il compara cu dotcom-ul, sunt argumente pro si contra, certamente AI-ul sau acest instrument – eu il privesc ca fiind un instrument inainte de toate – aduce beneficii, dar sunt de aceeasi parere cu – hai sa zic asa – nu pesimistii, dar cu cei sceptici ca nu pot sa fie doar beneficii”, a mentionat bancherul BRD Societe Generale.

“Si un al treilea punct pentru anul viitor sau care ar putea sa caracterizeze anul viitor ar fi tensiunile geopolitice. Aici exista doua elemente din punctul meu de vedere – unul pe care il stim cu totii adica ceea ce avem deja – problemele din Ucraina – si un altul pe care, la fel, il stim cu totii, dar este un deziderat pentru presedintele american si anume, probabil, sa ia premiul Nobel pentru pace. Si nu e o gluma. Se stie ca a mai incercat si anul asta si tot stinge conflicte”, a adaugat Florian Libocor.

Ce crize s-au suprapus in etapa policrizei

Potrivit acestuia, un filosof si economist francez a mentionat pentru prima oara la inceputul anilor ’90 termenul de policriza, adica mai multe crize suprapuse, care genereaza la randul lor efecte in lant sau chiar suprapuse.

“De ce este important sau de ce mi se pare mie ca este important ceea ce a gasit francezul?! Pentru ca eu cred ca suntem acolo si nu doar acum, dar pentru mine este foarte evident ca suntem acolo si la nivelul economiei globale, dar, cu precadere, ca pe noi asta ne intereseaza, mai mult la nivelul economiei romanesti”, afirma Florian Libocor.

“Si care ar fi straturile sau crizele suprapuse la noi? O data ar fi la noi tensiuni economice si fiscale, este un PIB in scadere, o inflatie in crestere, deficite – gemene mari, care vor fi corectate, dar sunt mari, o datorie care merge catre 60% din PIB, in acelasi timp un impuls fiscal agresiv pentru ca nu il putem privi altfel – e inasprirea fiscalitatii, nu este relaxarea fiscalitatii. Si consecintele in plan social – reducerea veniturilor reale sunt toate elemente ale unei crize sistemice sau a unui soc sistemic”, este de parere bancherul BRD.

“Asta in plan economic si fiscal pentru ca politica fiscala cred ca va fi – daca vreti – acarul Paun al anului viitor si nu doar pentru Romania. Dupa aceea, vin tensiunile – daca doriti – sociale. Toate aceste majorari si scaderi de venituri fac ca nivelul de trai sau costul vietii sa fie mai mare – conduc la tensiuni”, a continuat acesta.

“Pe de alta parte, avem o criza politica sau tensiuni politice. Au fost vizibile aceste tensiuni pe tot parcursul anului acestuia – toate discutiile, anulari de alegeri – nu au lasat piata insensibila. S-au facut scenarii, s-au tras concluzii, s-a apreciat ca e bine sau ca e rau”, sustine Florian Libocor.

“Si nu, in ultimul rand, criza de securitate. Cuvantul criza nu este folosit neaparat intr-un mod propice deoarece din punct de vedere al securitatii, suntem intr-o situatie de invidiat, suntem membri UE, membri NATO – adica securitate fata de ce se intampla la Est de noi.

Pe de alta parte ceea ce se intampla la Est de noi creeaza motorul tuturor celorlalte elemente mentionate mai sus prin prisma a cel putin a unui – hai sa spunem asa – factor: pretul energiei.

Dependenta de anumite piete sau castigarea independentei fata de anumite piete si tensiunile din piata energiei”, a adaugat Libocor.

Acesta adauga ca liberalizarea preturilor la energie si gaze creeaza socuri de pret.

“Una peste alta, cele doua nu au cum sa ramana izolate sau sa nu creeze efecte ulterior – apropo de efectele colaterale sau de anul efectelor colaterale”, sustine acesta.

“Inflatia va ramane sus – noi o avem in vedere ca incheind anul la 9,8% ceea ce implicit aduce dupa sine – intareste sau subliniaza tusa de prudenta a bancii centrale. Conduita politicii monetare va fi una prudenta”, sustine economistul – sef al BRD Societe Generale.

“Toata lumea se asteapta ca anul care vine sa aduca dupa sine prudenta vizavi de conduita politicii monetare la nivel global cu o probabilitate mai mare de relaxare in pietele externe, dar probabilitatea de relaxare a politicii monetare – de reducere a dobanzii in Romania este mai scazuta”, a mai spus Florian Libocor, Economist- Sef al BRD Societe Generale, la panelul Trenduri al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025 sunt Banca Transilvania, Cris-Tim Family Holding, Stratulat Albulescu, Forvis Mazars Romania, ONV LAW, APLus Advisory si Sancons Capital & Investment si are sprijinul Supporting Partners din partea Okcredit si B2 Impact.

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025: Vine anul efectelor colaterale, iar investitorii din private equity vad vremuri grele pe piata de M&A. “Bursa de la Bucuresti poate duce cel putin 5 IPO-uri de talia Cris-Tim in fiecare an”. Statul roman reduce tinta la un volum de euroobligatiuni de circa 10 mld. Euro pentru 2026 fata de 16 mld. Euro in 2025. Bancile au dat imprumuturi sindicalizate in ultimii 2 ani de circa 9 mld. Euro, din care jumatate au fost finantari noi. Regina Maria nu exclude achizitia unui concurent direct dupa trecerea sub controlul fondurilor globale de investitii CVC si Hellman & Friedman

Radu Timis Jr, Cris-Tim Family Holding: Bursa de la Bucuresti poate duce minim 5 IPO-uri de genul listarii Cris-Tim in fiecare an. Cea mai mare amenintare pentru economia Romaniei este deficitul comercial. Planul Cris-Tim este sa ajunga mai intai la o cota minima de 30% pe piata locala si apoi sa treaca cu achizitii la extindere regionala spre zona Balcanilor de est

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: Estimam ca vom putea acoperi circa 8 mld. Euro in 2026 din suprapunerea PNRR cu programul SAFE ceea ce inseamna ca vom reduce necesarul de finantare prin euroobligatiuni. Anul viitor ne asteptam la un volum de euroobligatiuni de aproape 10 mld. Euro fata de 16 mld. Euro in acest an. Nivelul finantarii suverane in 2026 este mai mare desi avem ca tinta un deficit bugetar mai mic si asta vine din refinantare

Florian Libocor, BRD Societe Generale: Pentru 2026 ma astept la o crestere PIB de circa 0,8%, o inflatie ce va cobori spre 5,5 – 6%, un curs de schimb relativ stabil la 5,13 RON maxim 5,18 RON la Euro si o reducere a dobanzii – cheie pana la 5,75%. Anul acesta a fost cel al ambiguitatii constructive, anul viitor va fi cel al efectelor colaterale generate de deciziile din 2025

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Am semnat a patra tranzactie din fondul 2 in sectorul centrelor de ingrijire pentru batrani, unde este o nisa subdezvoltata. IRR-ul investitiei in La Cocos “va arata ciudat” la inchiderea tranzactiei, fiind cel mai mare dintre investitiile din portofoliul Morphosis. Exitul din Medima, estimat pe final de 2026 – inceput de 2027, asteptat sa produca un multiplu “double digit” pentru investitori dupa o crestere de 50x EBITDA. Fondul 2 al Morphosis Capital vizeaza in total 3 – 4 achizitii pe pietele din regiune, in vizor fiind Bulgaria, Croatia si Polonia, pentru care aloca 40 – 50 mil. Euro din capitalul sau de investitii

Ramona Dragomir, EBRD: EBRD are in 2025 un an – record in Romania cu investitii semnate de circa 900 mil. Euro si ne apropiem de 1 mld. Euro. Majoritatea sunt finantari de datorie, la nivelul global al EBRD media de investitii equity este undeva la circa 20% din portofoliu, insa in Romania ponderea este mai mica. Pentru 2026, sectorul de energie regenerabila este cel mai mare furnizor de pipeline de proiecte

Dan Stefan, Autonom: IPO-ul Autonom pe bursa se va intampla probabil in anii urmatori cand vom simti ca avem nevoie sa atragem mai mult capital si tine de sincronizare si de strategie. Mixul actual de finantare al Autonom este bazat peste 40% pe finantare bancara, peste 20% pe leasing, obligatiunile emise au o pondere spre 30%, iar restul este capitalul propriu. “Suntem o firma de familie in care probabil controlul privat o sa ramana privat multi ani si asta ne va permite sa ne uitam si la risc si la randamentul investitiei intr-un mod poate diferit fata de un investitor profesionist”

Vlad Pintilie, BT Capital Partners: Am ajuns in acest an sa fim implicati ca intermediari in tranzactii de circa 2 mld. Euro, incomparabil fata de anii anteriori cand piata obligatiunilor corporate era concentrata pe listari de dimensiuni mici. De 2 – 3 ani s-a conturat un trend de emisiuni recurente de obligatiuni sustinut de banci si de companiile de stat din energie. Vedem oportunitati foarte bune pentru emisiuni de actiuni si de obligatiuni si asteptam proiecte din partea statului si a unor emitenti noi

Silviu Toma, Raiffeisen Bank: Piata sindicalizarilor bancare din Romania a ajuns in 2024 – 2025 la un record de 9 mld. Euro, din care circa jumatate sunt finantari noi. Cele mai mari tichete locale de finantare corporate au ajuns la 500 – 550 mil. Euro, insa sweet spot-ul este la 200 – 300 mil. Euro. Vedem in pipeline pentru 2026 tranzactii de finantare in energie, real estate, transport, constructii specializate si servicii medicale

Cosmina Plaveti, BCR: As vrea sa vad in 2026 pe bursa de la Bucuresti doua tranzactii IPO si trei tranzactii SPO, dar realist nu cred ca vom ajunge acolo. Mediul macroeconomic va conta mult anul viitor in decizia celor care isi doresc sa isi listeze companiile pe bursa. Am avut in 2025 un an record pe piata de capital din Romania si am intermediat un volum de obligatiuni de aproximativ 3 mld. Euro cu tot cu cele doua emisiuni de obligatiuni corporate ale BCR

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Avem in pipeline-ul de tranzactii pentru 2026 doua proiecte de vanzare care totalizeaza 400 MW, iar pe partea de achizitii estimam proiecte de 300 – 400 MW pe piata de energie regenerabila. “Apropo de evaluare, daca prima tranzactie de vanzare din 2024 a fost la 214 mil. Euro care inseamna undeva la 2,2 mil. Euro per MW, puteti sa faceti niste calcule ce ar insemna cei 400 MW de anul viitor”

Ana – Maria Pascu, Regina Maria: Este o tendinta naturala de consolidare prin M&A a pietei de servicii medicale private si asta o sa vedem in urmatorii 5 ani. Multiplii de evaluare au inceput sa scada si credem ca 2026 si 2027 vor fi ani grei, nu stim daca pentru cumparatori sau vanzatori. Regina Maria nu exclude achizitia unor concurenti directi de pe piata de profil

Dan Mihaescu, Gapminder: Am investit 10 – 14 mil. Euro din fondul 2, unde avem deja 7 investitii si un follow-on. Din cele 6 exituri pe care le-am facut pana acum avem pana acum IRR de 96% – 97%. In ecosistemul din Romania lipsesc rundele pre-seed si trebuie cu totii sa ne adaptam la asta. Ne dorim sa facem tranzactii mai mari cu tichete la prima investitie de la 2 – 3 mil. Euro si runde rollow-on pana la 10 – 12 mil. Euro in campionii din portofoliu

Ioana Filipescu Stamboli, Investment Advisory Partners: Primele 10 tranzactii din acest an au totalizat peste 3 mld. Euro ceea ce inseamna o polarizare a pietei de M&A catre tichetele mari. Ma astept la o mega-tranzactie in 2026 si cred ca energia, serviciile medicale, constructiile si IT-ul vor fi printre sectoarele dominante

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Sunt multe spatii de acoperit in ceea ce inseamna structurarea posibilitatilor de finantare pentru antreprenori atat pe pietele publice de capital, cat si pe piata privata. Zona de family office si de corporate venture capital ar avea ocazia sa completeze piese lipsa din ecosistemul de finantare al antreprenorilor

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Suntem probabil 4 sau 5 fonduri de investitii care intelegem mai bine piata, stim cum sa vorbim cu antreprenorii din Romania si avem un avantaj in sensul asta. Piata de fuziuni si achizitii a incetinit mai degraba decat sa accelereze

Leonard Pascu, Forvis Mazars Romania: Suntem in continuare in top 3 pe piata de fuziuni si achizitii din Europa Centrala si de Est, dupa volumul de tranzactii, iar dupa valoarea pietei suntem pe locul 2 in regiune. Ca valoare, piata locala de M&A este in jurul a 7 mld. Euro, dar nu s-au raportat toate tranzactiile din decembrie

Florin Visa, Early Game Ventures: Am facut 11 investitii in 2025, care includ si ultima runda de capital din fondul 1. Am investit in total 9 mil. Euro, ceea ce este cea mai mare suma investita de noi pana acum. Productivitatea per angajat in companiile din portofoliu a crescut in ultimul an cu 50% pe fondul impactului AI

Vlad Ardeleanu, Medima: Am selectat consultantul pentru vanzarea Medima, iar procesul se va derula pe tot parcursul anului 2026. Destinatia companiei ar trebui sa fie un fond de private equity mai mare, de talie regionala. Eu imi doresc sa continui si dupa vanzare pentru ca vad potentialul cel putin de a dubla dimensiunea companiei

Silviu Stratulat, Stratulat Albulescu: Am observat recent o schimbare radicala de trend pe piata de venture capital, generata de startup-uri in zona conventiilor de capital, care sunt documente mult mai putin protective pentru investitori comparativ cu imprumuturile convertibile. Notificarea investitiei straine directe de catre fondurile de private equity este singura componenta care poate genera intarzieri deosebite in tranzactii

Mihai Voicu, ONV LAW: Pe piata M&A a companiilor de talie medie, vedem tranzactii in pipeline in real estate, energie, infrastructura, logistica, transport si tehnologie. Am constatat ca tranzactiile M&A se lungesc cel mai mult din cauza nepregatirii la timp a tranzactiei si a distantei dintre cultura vanzatorului si cea a cumparatorului, dar exista si tot felul de autorizari care aduc intarzieri pentru ca trebuie sa te uiti la mai multe lucruri

Mihai Pop, APS: De cel putin 10 ani, APS face in Romania mai mult de jumatate din business-ul sau la nivel de grup. Randamentele pe piata NPL din Romania sunt cel mai jos cu exceptia Poloniei asa ca preferam sa investim in Europa de Vest. Suntem interesati sa cumparam competitori pentru ca ne vedem aici pe termen lung si putem supravietui cu rate mici IRR, dar am prefera sa nu fie atat de mare aglomeratie pe piata

Catalin Neagu, OkCredit: La inceputul pietei de NPL & debt management in anii 2000, aveam comision de succes de 60% din sumele colectate. Preturile de achizitie ale portofoliilor NPL se formau plecand de la IRR-ul pus de catre investitor, adica de cresterea pe care si-o dorea acesta, spune antreprenorul care a vandut Top Factoring catre suedezii de la Intrum

Mihai Patrulescu, CBRE: Avem acum un pipeline de tranzactii in real estate de 700 – 800 mil. Euro, din care nu stiu cate vor fi finalizate in 2026 in conditiile in care tranzactiile s-au lungit si dureaza in medie 1 an si 3 luni. Lipsa investitorilor institutionali locali si diferenta de randament fata de alte piete fac ca piata sa fie foarte subtire la tranzactii de la 100 mil. Euro in sus. Lichiditatea scazuta din volumul de tranzactii se vede si in volumul in crestere a finantarilor jucatorilor din piata

Robert Miklo, Colliers: Tranzactiile de pe piata imobiliara vor depasi 500 mil. Euro in 2025 si cred ca sunt premise foarte bune ca in 2026 sa depaseasca 1 mld. Euro. Cu yield-uri de 7,25% – 7,75% si concurenta cu piete din CEE si Europa de Vest, Romania ar putea inregistra o crestere a randamentelor. In ultimii 5 – 10 ani, in Romania au fost multe tranzactii cu tichete de 100 – 200 mil. Euro pe segmentul de birouri. “Ipotetic, daca centrul comercial AFI Cotroceni ar fi de vanzare, am depasi 600 mil. Euro probabil”