„Cred ca rolul Fondului Roman de Contragarantare va creste in 2024. Deja in acest an, am depasit borna de 1 mld. RON garantii acordate IMM-urilor, ceea ce cred ca este un pas important inainte. Vom continua sa sustinem IMM-urile atat din garantii care vor fi acordate in cont si nume stat daca aceste programe vor continua, daca nu, vom pune capitalul propriu la munca, de peste 400 mil. RON, in asa fel incat sa sprijinim accesul la finantare al IMM-urilor.”, a declarat Stere Farmache, Presedintele Directoratului Fondului Roman de Contragarantare (FRC), la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, eveniment organizat pe 7 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.
„Avem si suntem implicati si garantam in exclusivitate IMM-urile din zona inventiilor si a inovatiilor, programul se cheama IMM Innovation si observatia noastra este ca pana in clipa de fata IMM-urile au fost mai mult preocupate in aceasta perioada incepand cu criza sanitara care a generat aceste programe de garantii in cont si nume stat si a continuat cu ceea ce se cheama generic criza agresiune Ucraina. Observatia noastra a fost ca IMM-urile au utilizat aceste resurse si acest sprijin in proportie de peste 90% pentru capital de lucru. Nu este un lucru rau. Au reusit sa depaseasca aceasta perioada”, a adaugat acesta.
„Revenind la acest program de inventii si inovatii, probabil ca suna pretentios insa, in esenta, e vorba de tot ce inseamna tranzitie verde, tranzitie digitala si tot ce inseamna sa zicem economie sustenabila. Toata lumea vorbeste cu foarte multa usurinta despre aceasta economie sustenabila, economie circulara, insa atunci cand vine vorba de aplicarea la nivelul unui IMM sa nu uitam ca IMM-ul reprezinta o entitate economica incepand de la 1 – 2 salariati pana la 200 de angajati si atunci intotdeauna ca aceste programe de ceea ce inseamna economie sustenabila trebuie incurajate, dar privite si sub aspectul profitabilitatii pentru un IMM, adica care ar fi motivul pentru un IMM sa faca tranzitia spre energia verde, bineinteles ca trebuie sa existe un substrat economic, ceva palpabil”, a punctat reprezentantul Fondului Roman de Contragarantare.
Potrivit acestuia, piata de capital locala ar trebui sa largeasca accesul IMM-urilor catre bursa.
„Cred ca Bursa de Valori si piata de capital ar trebui sa se uite cu mai multa atentie spre aceasta zona, a companiilor de dimensiuni mici pentru ca aici poate fi un bazin, poate aceste IMM-uri pot furniza un numar important de companii care pot sa devina ulterior companii interesante pentru bursa si as incuraja acest demers si din motivul ca tichetele mari din companiile de talie mare s-au cam epuizat daca ne referim la companiile de stat. Bineinteles ca exista companii mari in zona privata, dar pasul spre piata de capital nu este unul simplu pentru ca este o decizie strategica, o decizie care se cantareste in timp. Bineinteles ca bursa are amenajate sectoare si pentru acomodarea tranzactiilor pe zona Aero si cred ca trebuie sa se profite la maxim de aceste oportunitati.”, a declarat Stere Farmache, care a fost CEO al Bursei de Valori Bucuresti din 1995, anul reinfiintarii bursa, pana in 2008.
„Pe de o parte, sprijinul pe care un IMM il are prin aceste finantari garantate,de finantarile care pot fi obtinute prin PNRR, de sprijinul fondurilor de investitii, de venture capital si, bineinteles, ca toti acesti factori pot fi combinati intr-un mod eficient in asa fel incat un IMM, o companie de talie mica sa aiba o structura de capital care sa bata cu succes la portile bursei si de aici incolo sa poata deveni o companie mare”, este de parere fostul sef al Bursei de Valori Bucuresti, care in prezent este Presedinte al Directoratului Fondului Roman de Contragarantare.
Fondul Roman de Contragarantare se adreseaza unor beneficiari specifici, si anume IMM-urilor.
„Noi contragarantam, dar ce contragarantam?! Contragarantam garantii date de alte entitati. Acesta a fost obiectul principal de activitate la infiintarea Fondului in 2009. A fost infiintat asa cum va imaginati in plina criza ca sa sprijine iesirea IMM-urilor din criza alaturi de celelalte fonduri de garantare. In acest sens, Fondul Roman de Contragarantare a fost capitalizat cu statul actionar majoritar cu 400 mil. RON, fonduri care sa ii asigure plata contragarantiilor atunci cand IMM-urile nu mai puteau sa isi ramburseze creditele”, explica Stere Farmache.
„Ceea ce Fondul de Garantare ii garanteaza unei banci atunci cand un IMM acceseaza un credit, noi preluam in contragarantie o parte din aceasta garantie exact cum asigurator duce mai departe asigurarea catre reasigurare. Nevoia de contragarantare vine pentru a reduce riscul garantorului, dar mai este un alt motiv de natura financiara si anume ca un garantor poate sa asigure garantii pana la o anumita limita in functie de capitalul social si atunci intervine contragarantia care preia aceasta parte.”, adauga acesta aratand astfel pozitionarea institutiei pe care o conduce in ecosistemul local de finantare al companiilor.
„Intre timp, activitatea Fondului s-a diversificat si pot spune ca acum linia de business principala nu o mai reprezinta contragarantiile, ci garantiile. Probabil ca toata lumea e la curent cu aceste programe de anvergura nationala si europeana prin care IMM-urile au acces la finantare prin garantiile acordate de stat, garantii care constau prin garantia de pana la 90% din valoarea creditului, un credit care poate merge pana la 10 mil. RON atat catre investitii, cat si catre capital de lucru. Partea mai interesanta este ca, inafara de garantia statului care este si asta un ajutor de stat, creditul vine acompaniat si cu subventii importante cum ar fi subventionarea dobanzii pe 12 luni si subventionarea comisioanelor de analiza, comisioane bancare si alte speze bancare, care de asemenea sunt platite de stat.”, a mai spus Stere Farmache, Presedinte al Directoratului Fondului Roman de Contragarantare la panelul Finantare in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 sunt Mazars, Agista, Value4Capital si Fondul Roman de Contragarantare.
CITESTE AICI TOATE ARTICOLELE evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023
MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023: Lipseste foarte mult capitalul autohton dinspre fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital care sa mentina un plafon pe piata locala atunci cand investitori straini decid sa nu investeasca in Romania. Costul de finantare in lei, asteptat sa scada in 2024 cu circa 1,25% pe fondul reducerii graduale a inflatiei. Vanzarea Profi, cotata printre primele 7 tranzactii din Europa Centrala si de Est, aduce un multiplu de exit de aproape 10 x EBITDA pentru MidEuropa, care ar urma sa incaseze circa 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre bancile finantatoare
Andrei Bica, Profi: Am primit foarte multe intrebari din partea investitorilor de ce nu apare nicaieri o extindere regionala a Profi. Noi am pariat mereu pe Romania si vedem in continuare un potential foarte mare de dezvoltare in retailul de proximitate. Exitul MidEuropa din Profi indica un multiplu aproape de 10 EBITDA si incasarea unui pret in jurul a 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre banci
Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Incercam sa semnam prima achizitie din fondul 2 pana in Craciun. Vom apela la o facilitate de finantare de la unul dintre investitorii nostri LP pentru a acoperi gap-ul dintre tranzactie si lansarea noului fond in martie – aprilie 2024. Probabil vom avea 3 tranzactii in urmatorul an, atat achizitii, cat si exituri
Bogdan Chirita, Value4Capital: Putem sa mergem in tichete de achizitie de la 6 – 7 mil. Euro pana la 24 – 25 mil. Euro alaturi de co-investitori. Piata bancara din Romania este destul de imatura fata de cea din Polonia, unde bancile sunt mai relaxate in finantarea tranzactiilor LBO si au invatat sa se uite mai mult la cashflow si mai putin la activele care garanteaza imprumutul
Stere Farmache, Fondul Roman de Contragarantare: Toata lumea vorbeste de economia sustenabila, dar cand aplici la un IMM trebuie privit si sub aspectul profitabilitatii, adica ce motiv sau substrat economic ar fi pentru un IMM sa faca tranzitia la energia verde. Cred ca Bursa de Valori Bucuresti trebuie sa priveasca cu mai multa atentie catre bazinul IMM-urilor si din motivul ca s-au cam epuizat tichetele privind companiile mari de stat
Ciprian Dascalu, BCR: Ne asteptam sa scada in 2024 dobanzile la lei cu circa 125 de puncte de baza. Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020, probabil vor ramane ceva mai sus
Razvan Butucaru, Mazars: In tranzactiile M&A conteaza foarte mult sentimentul investitorilor, indicatorii macroeconomici, previziunile de inflatie, de rate de finantare si taxele. Tranzactia de vanzare a Profi, situata pe locul 6 – 7 la nivelul tranzactiilor din Europa Centrala si de Est. Cum arata piata de M&A din Romania si din regiune
Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti (BVB): Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare si datorita momentului istoric in care suntem pentru ca ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti. Trebuie sa fim dispusi sa discutam deschis despre risc si sa acceptam ca daca vrem sa listam companii mai mici, acceptam si faptul ca unele dintre ele o sa esueze
Ramona Jurubita, KPMG si Consiliul Investitorilor Straini (FIC): Cand ne uitam la oportunitatile pe care Romania le are pentru 2024, asta rezulta din minusurile pe care investitorii le marcheaza, adica infrastructura, birocratie si instabilitate legislativa. Romania a pierdut in 2023 din atractivitate, creste numarul investitorilor straini care isi reduc investitiile prognozate si tot mai multe companii vad oportunitati de crestere pe piata externa
Florin Ilie, ING Bank: Piata de finantare corporate din Romania a crescut in 2023 cu un «low single digit». Imprumuturile catre companii sunt dominate de refinantarea cu top-up, iar energia si sectorul expus pe consum sunt principalele motoare pentru marile finantari sindicalizate
Adrian Stanculescu, Abris Capital Partners: Este o piata buna de cumparat, vedem oportunitati in 2024 sa ne extindem. Sunt si discutii de exit pentru companii unde nu suntem pregatiti. Am investit cateva zeci de milioane de euro anul trecut in portofoliul din Romania
Cristian Munteanu, Early Game Ventures: In piata sunt 6-7-8 fonduri de venture capital si private equity care cauta finantari de 250 – 300 mil. Euro, bani care nu prea sunt. Este o crima sa tii fondurile de pensii pe margine si o rusine ca niciun fond de pensii din Romania nu a fost investit direct sau indirect la UiPath. In 2024 vom auzi despre primele exituri majore din industria de VC din Romania
Dan Dascal, BT Asset Management: Industria de asset management este pe un trend de revenire dupa un an 2022 prost, trend care ne asteptam sa continue si in 2024 avand in vedere evolutia dobanzilor si a randamentelor. Potentialul pietei locale este mare, iar piata de asset management din Romania poate sa creasca de cateva ori de la nivelul actual de 4 mld. Euro
Gijs Klomp, WDP: Am facut o majorare de capital de 300 mil. Euro pentru a avea mai multa putere de foc pentru tranzactiile angajate, din care una in Romania. O treime din acest capital va fi desfasurat in Romania. Comparativ cu alte piete cu care concureaza, Romania are un momentum pozitiv pentru ca exista cerere, insa problema este evolutia randamentului fata de acum 2 ani
Jerome France, EMI: Avem un buget global de achizitii de 30 mil. Euro pe care sper sa il cheltuim in 2 ani in tranzactii in Romania si in alte piete. Preferam tari mai mici unde mergem sa ne pozitionam ca lider, e loc in Ungaria, ne uitam la Polonia, dar si la alte piete. Achizitia pachetului majoritar de actiuni al grupului EMI de catre fondul Innova Capital s-a facut la un multiplicator EBITDA mai mare decat cel de la achizitia pachetului de actiuni EMI de catre fondul de investitii Morphosis Capital
Liviu Dragan, DRUID AI: Nu ma vad iesind din DRUID, poate la un moment dat voi face un pas lateral in zona operationala. Nici din TotalSoft nu am dorit sa plec. Batalia pentru platformele AI destinate angajatilor necesita foarte multa competenta de afaceri pentru ca multe platforme se formeaza cu tineri cu talent tehnologic, dar incorporeaza prea tarziu business knowledge. Care sunt culisele rundei de finantare serie B atrasa in 2023 care a dus DRUID la o evaluare de 100 mil. USD
Andrei Dudoiu, Seedblink: Vom anunta in primul trimestru din 2024 o noua runda de finantare pentru Seedblink si planurile noastre de accelerare pe piata din Europa si SUA
Andreea Pipernea, Exit by Choice: Cred ca exista tot mai mult cultura antreprenorului de tipul «hai sa scot valoarea din ce am muncit atatia ani» si asta sa aiba mai departe un efect de angrenare la nivel de investitori LP astfel incat dupa exituri sa fie oameni care rostogolesc capitalul romanesc
Adrian Mihalcea, Mazars: Am avut perioade in care era claritate ca healthcare sau IT sunt sectoare care dupa pandemie au mers foarte bine din punct de vedere al tranzactiilor M&A, dar pentru 2024 nu as vedea motivele pentru a pune punctul pe un anumit sector
Iulia Bratu, EY: In 2024 vom vedea cel putin o tranzactie de peste 1 mld. Euro. Piata de M&A din Romania a continuat declinul si in primele 11 luni din 2023 cu circa 6,8% in valoare pana la 5,7 mld. Euro, respectiv cu aproximativ 9,3% in volum pana la 215 tranzactii fata de perioada similara din 2022
Sorin Petre, PwC: Observam ca multiplii de evaluare ai companiilor sunt mai mari in tranzactiile de M&A fata de multiplii companiilor listate pe bursa si as putea spune ca acest trend se va mentine. Agricultura este un sector in care vom vedea atractivitate in tranzactiile M&A
Alexandra Popa, UniCredit: Avem discutii cu mai multe companii pentru IPO pe piata primara. IPO-ul Hidroelectrica a deschis cumva piata si cred ca vom vedea mai multe listari de companii antreprenoriale in anii urmatori
