MIRSANU.RO

publicat la: 01.05.2024  14:38

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

 

„La tranzactiile mari, mai usor gasesti investitori care sa investeasca de exemplu 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Deci, cu siguranta, la tranzactiile mai mari logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici mai usor astfel de bani decat in piata de M&A.”, a declarat Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader la firma de consultanta Mazars Romania, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

„Avem destul de multe discutii cu companiile antreprenoriale si nu numai in ultimii ani si chiar observam o imbunatatire comparativ cu perioadele precedente cand companiile si antreprenorii incep macar sa se intereseze de piata de capital, de piata de M&A, adica exploreaza surse alternative de finantare comparativ cu sursele de finantare traditionala prin finantare bancara. Observ si o clasa noua de antreprenori care inteleg aceste piete si care au dorinta de a obtine capital prin aceste surse alternative de finantare. Ce contribuie la decizia lor? Sunt foarte multe, dar as puncta cateva care mi s-au parut relevante. Vorbim despre strategia fiecarui antreprenor. Daca au ajuns intr-o faza de dezvoltare a business-ului lor, fie vor sa schimbe domeniul, fie au ajuns intr-un punct in care nu mai au capabilitatea de a o duce mai departe. De obicei se indreapta catre piata de M&A, cauta un investitor strategic care sa le ofere nu numai finantare, dar care sa fie capabil sa le ofere si know how, acces la piete noi, la produse noi, la tehnologie. Si atunci e o alegere mai clara catre piata de M&A.”, a spus consultantul Mazars.

„Daca se gandesc insa pe un termen mediu sau lung si au planuri de dezvoltare, acceseaza noi piete de desfacere, investitii, obtin refinantare si simt ca au capabilitatea de a merge mai departe tot mai multi intreaba de piata de capital si cum pot obtine resurse din piata de capital pentru a se finanta. Conteaza in luarea unei astfel de decizii si ceea ce numim noi maturitatea organizationala a unei companii antreprenoriale. Daca ai o maturitate organizationala peste medie, cu siguranta te poti indrepta catre piata de capital. Ce inseamna maturitate organizationala? Sunt niste procese interne care sa-ti permita o transparenta adecvata catre investitorii de pe piata de capital.”, sustine Razvan Butucaru.

„In piata de fuziuni si achizitii, ai un investitor ca este majoritar sau minoritar, el intra in compania ta alaturi de tine si are acces mai usor la informatie. O companie care alege sa mearga catre piata de capital, are nevoie de o structura organizationala, de procese interne care sa ofere aceasta transparenta, are nevoie de o comunicare cu investitorii si o organizare interna adecvata”, explica acesta.

„In drumul lor de a creste afacerea, de multe ori ramane in spate aceasta cultura organizationala, de aceea acest gap de maturitate este uneori mai greu de inchis. Si nu in ultimul rand valuation-ul, se gandesc de unde sa obtina mai multi bani, ceea ce este un lucru normal si de aia cred ca e bine sa avem in vedere toate pietele si toate oportunitatile de dezvoltarea unei afaceri ca o conditie de a  te dezvolta in ansamblu. Nu cred ca este o piata mai buna sau mai proasta, cred ca o piata este mai potrivita pentru un antreprenor intr-un anumit moment de dezvoltare al afacerii”, a punctat reprezentantul Mazars Romania.

„Ar trebui sa vedem piata de M&A si piata de capital ca fiind interdependente si complementare, sunt piloni alternativi de finantare intr-o industrie si in masura in care exista investitori in piata de fuziuni si achizitii acestia creeaza lichiditati, cresc companiile pe care le achizitioneaza. Mai departe ele pot fi jucatori in piata de capital, fie prin cumpararea titlurilor si instrumentelor care sunt cotate sau listate pe piata de capital, fie prin listari efective ulterioare.”, este de parere Razvan Butucaru.

„De asemenea, daca investitorii prefera in piata de fuziuni si achizitii anumite sectoare sunt sanse mari ca si in piata de capital sa mearga pe aceleasi sectoare de activitate. Daca sunt investitori in anumite zone geografice care investesc in piata de fuziuni si achizitii, cu siguranta vor aduce investitori din aceleasi zone geografice si in piata de capital. De aceea, cele doua piete trebuie vazute interdependent, iar in ceea ce priveste alegerea uneia dintre cele doua piete, decizia depinde si de partea de valuation (evaluare).”, afirma acesta.

„Noi am incercat sa facem o medie pe ultimii ani a multiplilor de evaluare in piata de fuziuni si achizitii, prezentand valoarea intreprinderii vs EBITDA. Observam o scadere in 2023 si 2022 a multiplilor in CEE la 6,7x comparativ cu 11,4x in restul Europei. Scaderea cumva este justificata si de cresterea dobanzilor, s-a mentionat si aici a fost un an inflationist, cu o rata a dobanzilor ridicata ceea ce cu siguranta a influentat si valuation in cazul pietei de fuziuni si achizitii. Avem o scadere cumva mai accentuata in CEE fata de perioada precedenta fata de restul Europei. Eu as numi-o cumva o corectie binevenita si cu un potential mare de crestere in perioada urmatoare”, a spus Razvan Butucaru.

 

 

 

Datele prezentate au la baza un studiu pe care consultantii Mazars il realizeaza periodic pentru a vedea evolutia pietei de fuziuni si achizitii in Europa Centrala si de Est.

„Daca este sa ne uitam la multipli pe industrii, singura industrie care a inregistrat o crestere ca multiplu este industria tehnologiilor, unde ne apropiem de multipli de 17x, iar in restul industriilor se vad diferente destul de mari in functie de specificul fiecareia.”, estimeaza consultantul Mazars.

Datele Mazars indica o valoare a pietei de fuziuni si achizitii in 2023 de circa 37 mld. Euro pentru intreaga zona Europa Centrala si de Est, cu o usoara scadere fata de 2022, dar cu un nivel ridicat fata de perioada prepandemica. 

„Acesti ultimi 3 ani au fost benefici pentru piata de fuziuni si achizitii, inclusiv in Romania, s-a realizat o crestere a investitiilor atat ca numar, cat si ca valoare. Unde se duc banii? Dupa cum vedem in topul tarilor preferate de investitori se afla Polonia, Austria si Romania dupa numarul tranzactiilor si dupa valoarea tranzactiilor ocupam si in 2023 locul 4 dupa Serbia, dar inaintea unor tari cu traditie Cehia sau Ungaria, care inainte erau peste Romania. Am avut tranzactii mari, una o stiti vanzarea Profi Rom Food catre Ahold Delhaize care a atras aceasta cifra in sus, dar nu numai. Am atins un numar de 110 tranzactii fata de perioada precedenta, avem un potential bun si o vizibilitate mai buna in fata investitorilor comparativ cu perioadele precedente si sunt convins ca acest lucru se va raspandi si in piata de capital.”, afirma Razvan Butucaru.

„De unde au venit acesti investitori? 62% dintre investitorii in Europa Centrala si de Est sunt dinafara Europei Centrale si de Est, in 2023 a fost un an record a interesului al investitorilor din alte zone geografice dinafara CEE fiind singura regiune care a inregistrat o crestere comparativ cu perioadele precedente astfel incat fluxul de capital din alte zone se ridica undeva la 23 mld. Euro estimativ in 2023, in crestere cu 36% fata de perioada precedenta. Ca tari, am mai amintit, sunt Polonia, Austria, Romania pe primele locuri si Cehia care fac 65% din piata de fuziuni si achizitii din CEE. De unde vin investitorii? Ca numar de tranzactii ei vin din Germania, SUA, UK, iar ca valoare a tranzactiilor SUA, Olanda si Emiratele Arabe Unite – aici a fost o singura tranzactie mare in 2023, probabil mai relevanti sunt investitorii ca numar ca volum de tranzactii, ca valoare sunt unele tranzactii mari care distorsioneaza topul. In Romania specific n-as putea spune ca ne regasim. Ca numar de tranzactii ne regasim, am facut o medie pe ultimii 3 ani, avem investitori din Germania, Franta, UK, dar ca valoare a tranzactiilor nu prea avem tranzactii de valoare mare a investitorilor americani.  Pe primele locuri ca valoare a tranzactiilor la noi se afla investitori olandezi, din Cipru, Grecia”, detaliaza acesta.

Potrivit Mazars, pe primul loc in topul interesului investitorilor M&A este sectorul tehnologiei, care a ocupat aceasta pozitie si in ultimii ani, urmat indeaproape de sectorul industrial, ceea ce face sens avand in vedere si contextul geopolitic si discutiile in jurul mutarii si a concentrarii capacitatilor de productie mai mult in Europa Centrala si de Est si mutarea lor din alte zone geografice. 

„Observam un trend benefic cum am spus pentru Romania. Pe scurt as aminti si activitatea fondurilor de private equity, jucatori importanti in piata cu potential pe termen mediu si lung sa influenteze si piata de capital. Ei au avut un an bun, au inregistrat o valoare a achizitiilor de 5,4 mld. Euro, in crestere cu 33% fata de perioada precedenta si o valoare a exiturilor de 5,6 mld. Euro. Observam ca ultimii 3 ani se disting cu perioada prepandemica ceea ce cred ca este un lucru bun pentru noi, pentru regiune si pentru Romania, avand in vedere contextul geopolitic la care chiar ar trebui sa reflectam pentru viitor.”,  a mai spus Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader la Mazars Romania, in cadrul panelului Tendinte ale pietei de capital din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni


0 Comentarii

Spune-ti parerea

Articole Similare:

EXCLUSIV

Cristian Pascu, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Este o stare a investitorilor de tipul “wait and see”. Din perspectiva investitorilor de retail care au vazut volatilitate in piata si scaderi, au retras bani din fondurile de investitii in actiuni si au intrat cu ei in fonduri cu investitii in obligatiuni si venit fix

  “Ce am observat din punct de vedere al pozitionarii investitorilor pe tipurile de instrumente, uitandu-ne din decembrie 2024 pana in martie 2025, observam ca sunt miscari foarte mici intre <<equity>> (investitii in actiuni) si <<debt>> (investitii in obligatiuni, n.r.) in s  Citeşte articolul integral