Florin Ilie, ING Bank: Piata de finantare corporate din Romania a crescut in 2023 cu un «low single digit». Imprumuturile catre companii sunt dominate de refinantarea cu top-up, iar energia si sectorul expus pe consum sunt principalele motoare pentru marile finantari sindicalizate

„Anul 2023 a fost un an atipic, toti anii sunt atipici. Atipic din ce perspectiva?! Pe de o parte, daca te uiti la total finantari corporate, au crescut destul de putin, vorbim de procente intr-o singura cifra anul acesta. Dar daca te uiti la compozitia acestei cresteri, este foarte atipica pentru ca am produs de 2 ori mai mult credite noi decat in anii precedenti. In schimb, aceasta crestere nu se vede pentru ca a fost canibalizata de reducerea unor credite date anterior pentru nevoi de finantare pe termen scurt, mai ales in domeniul energiei si al agriculturii, care au avut preturi in crestere in 2022 si atunci au avut nevoie de un fond de rulment mai mare”, a declarat Florin Ilie, Deputy CEO si Head of Wholesale Banking in cadrul ING Bank Romania, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, eveniment organizat pe 7 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

„Nevoia de fond de rulment care a fost temporara dat fiind ce s-a intamplat pe piata energiei dupa izbucnirea razboiului in Ucraina, acele nevoi au revenit la un cvasi normal sau la un nou normal, lucru care a dat piata in jos. S-a crescut creditarea in rest mai mult decat in anii trecuti, dar netul dintre cele doua tendinte este o usoara crestere. Daca te uiti la cifrele pe toata piata, nu iti vei da seama de acest lucru. Cu alte cuvinte, am alergat foarte mult ca sa stam pe loc. Alergam pe banda”, a adaugat acesta.

„Repet, piata pe net este in «low single digit» (crestere cu o singura cifra mica – n.r.)”, a precizat reprezentantul ING Bank Romania.

„Ce s-a intamplat in spate?! Repet, am produs de 2 ori mai mult decat intr-un an normal bun si motivant. Pe de alta parte, planurile de investitii se mai amana. Nu vad mare cerere pe investitii in continuare. De obicei, sunt pe eficienta energetica, pe optimizare de costuri, deci lumea se uita la partea de energie si optimizare de costuri atunci cand ai presiunea din scaderea consumului”, afirma Florin Ilie.

„Scaderea nu se vede doar pe finantari de venture capital din cauza mediului de dobanzi pentru ca dobanzile duc totul in sus sau in jos ca sa fie totul clar si sa stiti in viitor ca tot dobanzile vor duce totul in sus sau in jos. Asta ca sa fim mai smeriti cu duhul un pic cand ne arogam merite sau ne autoflagelam. Nu este cazul nici asa si nici asa. Dobanzile fac multa treaba dincolo de orice efort personal, din pacate sau din fericire. Deci, trebuie sa fim atenti la dobanzi, dar lasand asta la o parte, la finantari piata a fost dominata de refinantari, de finantari ale unor credite care trebuiau refinantate plus ceva cresteri, top-up-uri. S-a refinantat si s-a mai adaugat ceva la finantare ceea ce este normal intr-o piata care a avut preturi in crestere si automat totul este tras in sus ca financiare si bilant”, a mai spus Deputy CEO al ING Bank Romania.

„In 2024, vom vedea mai degraba refinantari dar cu adaugare de suma, cu top-up. Adica nu refinantezi sa zicem 100 mil. Euro, ci 150 mil. Euro, am dat un exemplu, de obicei finantarile la credite sindicalizate sunt mai mari de atat, vorbim si de peste 500 mil. Euro la o tranzactie, se poate intampla. Partea de refinantare este majoritara, nesurprinzator intr-un mediu de genul asta in care vedem consumul ducandu-se in jos intre 10% si 20%, cam asta vedem in piata depinde de industrie. Este compensat de preturile in crestere, nu il vedeti in cifre”, afirma Florin Ilie.

Potrivit acestuia, sectorul cu cea mai mare pondere in marile imprumuturi sindicalizate locale a ramas si ramane cel energetic, urmat de cel expus pe consum.

„In acelasi timp, vedem o activitate destul de sustinuta pe partea de finantari sustenabile nu numai pe partea de productie energie regenerabila, unde se vorbeste mult si se face mai putin decat se vorbeste, dar se face destul de mult”, este de parere Florin Ilie.

„Noi la ING am mobilizat insemnand ca am participat la finantari anul asta numai ca banca pe corporate, pe segmentul corporatii mari (cu cifra de afaceri anuala de minim 100 mil. Euro – n.r.), de aproape 1 mld. Euro in Romania asta insemnand vreo 675 mil. Euro in emisiuni de obligatiuni si vreo 340 mil. Euro credite, din care noi am pastrat o portiune pe bilantul propriu. E de departe cea mai mare suma de pana acum, mai mare fata de tot ce am facut pana acum. Este semnul vremurilor.”, sustine bancherul ING Bank Romania.

„Daca vorbim de acquisition finance (finantare de achizitie – n.r.), se cauta chilipiruri care nu prea sunt sau cel putin deocamdata nu sunt. Multiplii de tranzactie pe piata nu s-au ajustat intr-un fel semnificativ, ramane de vazut ce se intampla, dar se vede, evident, o decelerare. Este normal, e vizibil, asta era si ideea cu dobanzile mari sa se racoreasca un pic cresterea preturilor si, din pacate, in conditiile astea si a economiilor globale. Lucrul asta se intampla nesurprinzator si a dus si la o decelerare a cererii de orice si vedem acum si un pic de migrare a riscului. Pana acum riscurile nu au crescut in economie, toata lumea isi plateste in continuare datoriile si comerciale si bancare, un semn bun de rezistenta obtinuta cu efort. Pe de alta parte, ceva migrare de risc, un pic de presiune mai mare pe risc exista”, afirma Florin Ilie.

„Este, sper eu, momentul de inflexiune in care si dobanzile probabil vor fi ajustate in sens descrescator la anul, ma refer in economiile mari ale lumii, Romania doar va urma trendul, nu are de ales. Romania a jucat o carte monetara foarte buna pana acum, deci ne facem bine datoria ca politica monetara fara discutie, dar, evident, va fi in functie de ceea ce se intampla in Europa si America si toata lumea se asteapta ca anul acesta (2024 – n.r.) poate din trimestrul 2 sa vedem ceva relaxari de dobanzi, lucru care va reduce presiunea pe economie”, explica acesta.

Companiile din Romania se imprumuta acum in lei sau in valuta?

„Mixul este dat de nevoia lor de business pe bilant. Isi fac matching de bilant, isi potrivesc cashflow-ul destul de bine. Nu am vazut nicio schimbare semnificativa a preferintei de moneda din punctul acesta de vedere. Depinde de sector. Daca vorbesti de cineva care exporta cereale, se va uita la dolari pentru ca incaseaza in dolari (USD). Daca vorbim de cineva care isi face o finantare pe termen mai lung, poate de productie de energie care este pretuita la euro va face finantare in euro s.a.m.d. Euro are in continuare o pondere destul de ridicata in finantari. Dar nu este o problema cu riscul valutar in sectorul corporate, care este bine gestionat in sectorul de corporatii mari”, a punctat Florin Ilie.

„Problema majora ar fi pentru noi, pentru tara, daca ai avea o nepotrivire de moneda de imprumut cu cea de cashflow a companiei pentru persoane fizice si pentru companiile mici si mijlocii. Din fericire, Romania la ora asta e destul de bine gestionata. Populatia se imprumuta majoritar in moneda nationala, asta si datorita masurilor de supraveghere luate de Banca Nationala, dar si a intelepciunii dobandite cu greu de banci in deceniile anterioare, dar si de populatie. Iar IMM-urile sunt tinute si de cashflow-ul propriu si de intelepciunea dobandita prin confruntarea cu probleme anterioare, dar si de politicile de risc ale bancilor.”, a mai spus Florin Ilie, Deputy CEO si Head of Wholesale Banking in cadrul ING Bank Romania, la panelul Finantare din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 sunt Mazars, Agista, Value4Capital si Fondul Roman de Contragarantare.

CITESTE AICI TOATE ARTICOLELE evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023: Lipseste foarte mult capitalul autohton dinspre fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital care sa mentina un plafon pe piata locala atunci cand investitori straini decid sa nu investeasca in Romania. Costul de finantare in lei, asteptat sa scada in 2024 cu circa 1,25% pe fondul reducerii graduale a inflatiei. Vanzarea Profi, cotata printre primele 7 tranzactii din Europa Centrala si de Est, aduce un multiplu de exit de aproape 10 x EBITDA pentru MidEuropa, care ar urma sa incaseze circa 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre bancile finantatoare

Andrei Bica, Profi: Am primit foarte multe intrebari din partea investitorilor de ce nu apare nicaieri o extindere regionala a Profi. Noi am pariat mereu pe Romania si vedem in continuare un potential foarte mare de dezvoltare in retailul de proximitate. Exitul MidEuropa din Profi indica un multiplu aproape de 10 EBITDA si incasarea unui pret in jurul a 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre banci

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Incercam sa semnam prima achizitie din fondul 2 pana in Craciun. Vom apela la o facilitate de finantare de la unul dintre investitorii nostri LP pentru a acoperi gap-ul dintre tranzactie si lansarea noului fond in martie – aprilie 2024. Probabil vom avea 3 tranzactii in urmatorul an, atat achizitii, cat si exituri

Bogdan Chirita, Value4Capital: Putem sa mergem in tichete de achizitie de la 6 – 7 mil. Euro pana la 24 – 25 mil. Euro alaturi de co-investitori. Piata bancara din Romania este destul de imatura fata de cea din Polonia, unde bancile sunt mai relaxate in finantarea tranzactiilor LBO si au invatat sa se uite mai mult la cashflow si mai putin la activele care garanteaza imprumutul

Stere Farmache, Fondul Roman de Contragarantare: Toata lumea vorbeste de economia sustenabila, dar cand aplici la un IMM trebuie privit si sub aspectul profitabilitatii, adica ce motiv sau substrat economic ar fi pentru un IMM sa faca tranzitia la energia verde. Cred ca Bursa de Valori Bucuresti trebuie sa priveasca cu mai multa atentie catre bazinul IMM-urilor si din motivul ca s-au cam epuizat tichetele privind companiile mari de stat

Ciprian Dascalu, BCR: Ne asteptam sa scada in 2024 dobanzile la lei cu circa 125 de puncte de baza. Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020, probabil vor ramane ceva mai sus

Razvan Butucaru, Mazars: In tranzactiile M&A conteaza foarte mult sentimentul investitorilor, indicatorii macroeconomici, previziunile de inflatie, de rate de finantare si taxele. Tranzactia de vanzare a Profi, situata pe locul 6 – 7 la nivelul tranzactiilor din Europa Centrala si de Est. Cum arata piata de M&A din Romania si din regiune

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti (BVB): Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare si datorita momentului istoric in care suntem pentru ca ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti. Trebuie sa fim dispusi sa discutam deschis despre risc si sa acceptam ca daca vrem sa listam companii mai mici, acceptam si faptul ca unele dintre ele o sa esueze

Ramona Jurubita, KPMG si Consiliul Investitorilor Straini (FIC): Cand ne uitam la oportunitatile pe care Romania le are pentru 2024, asta rezulta din minusurile pe care investitorii le marcheaza, adica infrastructura, birocratie si instabilitate legislativa. Romania a pierdut in 2023 din atractivitate, creste numarul investitorilor straini care isi reduc investitiile prognozate si tot mai multe companii vad oportunitati de crestere pe piata externa