“Randamentele (return) de pe piata NPL din Romania sunt dupa Polonia, cele mai jos, deci randamentele locale sun sub piete precum Canada, Spania, unde noi investim acum. Ne convine sa mergem in Europa de Vest decat sa facem bani pe business-ul asta de aici. <<Small pool big fish problem>> (nu gasesti pesti mari intr-un bazin mic, n.r.)”, a declarat Mihai Pop, Transaction Leader in cadrul grupului ceh APS, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, eveniment organizat pe 4 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.
“Dar, plecand de la chestia asta, in regiune pana la urma ai nevoie si de masa critica. Ok, cumperi mai scump, dar aici gasesti, In Bulgaria de exemplu, nu gasesti. In Grecia, gasesti, dar la noi nu poti sa faci leverage pe bune. In Grecia, poti sa faci leverage la niste sume elucubrante, 85% cateodata, si acolo banii fiind foarte ieftini, au o problema de creditare. Tu ai o rentabilitate mica pe proiect, il faci mare prin leverage, dar riscul ramane si atunci este o nepotrivire”, a punctat Mihai Pop.
“Altfel intreaga regiune se uita catre Europa de Vest. Ce fac cehii? Se uita la Germania ca e mult mai buna, se uita la Austria”, a adaugat acesta.
“Istoric, de cel putin 10 ani, APS face in Romania mai mult de jumatate din business-ul pe care il are la nivel de grup”, a subliniat reprezentantul investitorului ceh APS.
Grupul ceh APS, care a marcat unele dintre cele mai mari achizitii de portofolii NPL din istoria pietei din Romania, activeaza acum pe mai multe piete din regiune si la nivel international si are un portofoliu extins de investitii, care depaseste sfera NPL si cuprinde si alte tipuri de investitii.
“Multa vreme am facut doar NPL, acum nu mai este destul NPL. Nu mai este <<capital formation>>, adica nu se mai formeaza NPL-uri. Se formeaza, dar ratele lor sunt mici, sunt in crestere, dar nu e o crestere mare”, explica Mihai Pop.
“Este posibil ca in urmatorii 2 – 3 ani sa avem ceva mai mult din lucrurile noi, dar inca si anul trecut si anul asta si mai vad una care se intampla anul viitor o sa fie tot din lucrurile care au fost originate in 2006, 2007, 2008, chiar daca au devenit neperformante in 2012 – 2013”, sustine acesta.
“In piata de NPL, nu vad o modificare de natura pozitiva. Sunt si tranzactii mai putine, si bancile au bilanturi mai mari. Nu exista piata secundara in Romania. Exista deja o atentie care se da la nivelul bancilor catre ajustarea pre – neperformanta, de genul <<hai sa incercam sa facem ceva in restructurare>>. Am incercat sa investim in restructurari. Noi acum intram impreuna cu banca si proprietarul intr-o situatie, dupa care urmatorul lucru – sa creditam efectiv business-uri care sunt non – bancare, nebancabile. Practic, tot ce inseamna NPL s-a distrus, nu mai exista. Se cheama <<distressed industry>> si din distressed am mutat total focusul din non performing catre <<hai sa facem un fel de turnaround>>. Turnaround (restructurare, n.r.) in Romania nu exista efectiv.”, semnaleaza reprezentantul grupului ceh APS.
Ce active se cumpara pe piata de profil din Romania?
“Pachete mici pe unsecured (portofolii negarantate, n.r.), care sunt piata generala, au trecut destule dintre ele pe 50% pret (raportat la valoarea nominala, n.r.), ceva ce in urma cu 10 ani era la un alt ordin de marime. Vorbeam atunci de 5 – 7 – 8%. Pe retail, da. Iar in Polonia sa zicem ca este 60%, in statele baltice tot un 50%, te-ai mutat in Grecia si este 12%, 10%, 9% (pretul de achizitie raportat la valoarea nominala a portofoliului, n.r.), te duci in Franta e 11%. Este clar ca in Romania functioneaza mai bine decat in alte parti. De ce? Pentru ca este un mix”, afirma unul dintre cei mai importanti investitori de pe piata NPL din Romania.
“Piata de profil se va consolida in continuare. Unii jucatori vor trebui sa gaseasca solutii”, a spus Mihai Pop.
Este interesat de APS sa cumpere competitor locali de pe piata NPL din Romania?
“In ultimii 2 ani, am luat doua entitati de la B2 in Muntenegru si in Ungaria, de curand s-a tranzactionat cel mai mare jucator din Bulgaria care era un independent catre EOS. Intrum la un moment dat a vandut catre DDM. Adica se intampla lucrurile astea. Da, pe noi ne intereseaza in continuare (preluarea unui alt jucator local de profil, n.r.) pentru ca noi ne vedem aici pe termen lung. Putem sa supravietuim cu seceta asta de low IRR (rata interna de rentabilitate scazuta), dar, pe de alta parte, am prefera sa nu fie atat de mare aglomeratie.”, a punctat reprezentantul APS.
“Noi ne intrebam in fiecare an – si sunt 3 ani de cand ma intreb in fiecare an – ce fac in Romania jucatorii mari gen Kruk sau EOS”, sustine Mihai Pop.
“Noi ne tot uitam sa intram pe piata din Italia, dar inca nu pentru ca sunt 17 companii care ar fi pe termen lung foarte mari. Dar pentru Romania asteptarea ar fi sa existe aceasta intrebare: Ce facem noi cu IRR (rate interne de recuperare a investitiei, n.r.) mici, volume mici si cu bataie mare de cap?”, a adaugat acesta.
” In Romania, exista un potential enorm pentru creditare non – bancara”, a semnalat reprezentantul APS.
„Aproape totalitatea IFN-urilor se adreseaza catre publicul de retail, dar este in continuare o zona neatinsa de companii – sa vedem daca sunt IMM-uri sau nu. Deci, este un business de facut. Cine o sa il faca, cum o sa il faca – pe baza de tech sau nu, vom vedea, Vorbim despre ceva care ar putea sa ajunga la jumatate din sistemul bancar in genul pe care il face Agricover”, sustine Mihai Pop.
Ce tinte de achizitii mai sunt acum pe piata din Romania?
“Mai sunt IFN-uri la vanzare. Mai sunt niste ramasite din ce s-a format in 2006 – 2007 – 2008”, a raspuns reprezentantul APS.
“Ramanem in piata pe care o luam impreuna cu ceilalti. Facem o multitudine de restructurari. Finantam in insolventa, deci facem niste special <<special sits>> (special situations), distressed lending si ramanem flexibili sa putem face orice pe langa grupurile financiare”, afirma Mihai Pop.
“Daca un grup financiar vrea sa scape de entitatea care se ocupa de ceva, o luam noi. Nu completam din punctul nostru de vedere, ci venim ca un partener din punctul lor de vedere.”, a mentionat acesta.
“Avem o entitate care preia activele imobiliare, avem un IFN pentru toate problemele care sunt semiperformante sau subperforming cum le zic bancile si avem vechiul business care se ocupa de tot ce inseamna neperformante (NPL). Putem sa luam echipe, sisteme, oameni si entitati.”, a mai spus Mihai Pop, Transaction Leader in cadrul grupului ceh APS, la panelul NPL & Debt management al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025 sunt Banca Transilvania, Cris-Tim Family Holding, Stratulat Albulescu, Forvis Mazars Romania, ONV LAW, APLus Advisory si Sancons Capital & Investment si are sprijinul Supporting Partners din partea Okcredit si B2 Impact.
Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025
MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025: Vine anul efectelor colaterale, iar investitorii din private equity vad vremuri grele pe piata de M&A. “Bursa de la Bucuresti poate duce cel putin 5 IPO-uri de talia Cris-Tim in fiecare an”. Statul roman reduce tinta la un volum de euroobligatiuni de circa 10 mld. Euro pentru 2026 fata de 16 mld. Euro in 2025. Bancile au dat imprumuturi sindicalizate in ultimii 2 ani de circa 9 mld. Euro, din care jumatate au fost finantari noi. Regina Maria nu exclude achizitia unui concurent direct dupa trecerea sub controlul fondurilor globale de investitii CVC si Hellman & Friedman
Radu Timis Jr, Cris-Tim Family Holding: Bursa de la Bucuresti poate duce minim 5 IPO-uri de genul listarii Cris-Tim in fiecare an. Cea mai mare amenintare pentru economia Romaniei este deficitul comercial. Planul Cris-Tim este sa ajunga mai intai la o cota minima de 30% pe piata locala si apoi sa treaca cu achizitii la extindere regionala spre zona Balcanilor de est
Diana Popescu, Ministerul Finantelor: Estimam ca vom putea acoperi circa 8 mld. Euro in 2026 din suprapunerea PNRR cu programul SAFE ceea ce inseamna ca vom reduce necesarul de finantare prin euroobligatiuni. Anul viitor ne asteptam la un volum de euroobligatiuni de aproape 10 mld. Euro fata de 16 mld. Euro in acest an. Nivelul finantarii suverane in 2026 este mai mare desi avem ca tinta un deficit bugetar mai mic si asta vine din refinantare
Florian Libocor, BRD Societe Generale: Pentru 2026 ma astept la o crestere PIB de circa 0,8%, o inflatie ce va cobori spre 5,5 – 6%, un curs de schimb relativ stabil la 5,13 RON maxim 5,18 RON la Euro si o reducere a dobanzii – cheie pana la 5,75%. Anul acesta a fost cel al ambiguitatii constructive, anul viitor va fi cel al efectelor colaterale generate de deciziile din 2025
Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Am semnat a patra tranzactie din fondul 2 in sectorul centrelor de ingrijire pentru batrani, unde este o nisa subdezvoltata. IRR-ul investitiei in La Cocos “va arata ciudat” la inchiderea tranzactiei, fiind cel mai mare dintre investitiile din portofoliul Morphosis. Exitul din Medima, estimat pe final de 2026 – inceput de 2027, asteptat sa produca un multiplu “double digit” pentru investitori dupa o crestere de 50x EBITDA. Fondul 2 al Morphosis Capital vizeaza in total 3 – 4 achizitii pe pietele din regiune, in vizor fiind Bulgaria, Croatia si Polonia, pentru care aloca 40 – 50 mil. Euro din capitalul sau de investitii
Ramona Dragomir, EBRD: EBRD are in 2025 un an – record in Romania cu investitii semnate de circa 900 mil. Euro si ne apropiem de 1 mld. Euro. Majoritatea sunt finantari de datorie, la nivelul global al EBRD media de investitii equity este undeva la circa 20% din portofoliu, insa in Romania ponderea este mai mica. Pentru 2026, sectorul de energie regenerabila este cel mai mare furnizor de pipeline de proiecte
Dan Stefan, Autonom: IPO-ul Autonom pe bursa se va intampla probabil in anii urmatori cand vom simti ca avem nevoie sa atragem mai mult capital si tine de sincronizare si de strategie. Mixul actual de finantare al Autonom este bazat peste 40% pe finantare bancara, peste 20% pe leasing, obligatiunile emise au o pondere spre 30%, iar restul este capitalul propriu. “Suntem o firma de familie in care probabil controlul privat o sa ramana privat multi ani si asta ne va permite sa ne uitam si la risc si la randamentul investitiei intr-un mod poate diferit fata de un investitor profesionist”
Vlad Pintilie, BT Capital Partners: Am ajuns in acest an sa fim implicati ca intermediari in tranzactii de circa 2 mld. Euro, incomparabil fata de anii anteriori cand piata obligatiunilor corporate era concentrata pe listari de dimensiuni mici. De 2 – 3 ani s-a conturat un trend de emisiuni recurente de obligatiuni sustinut de banci si de companiile de stat din energie. Vedem oportunitati foarte bune pentru emisiuni de actiuni si de obligatiuni si asteptam proiecte din partea statului si a unor emitenti noi
Silviu Toma, Raiffeisen Bank: Piata sindicalizarilor bancare din Romania a ajuns in 2024 – 2025 la un record de 9 mld. Euro, din care circa jumatate sunt finantari noi. Cele mai mari tichete locale de finantare corporate au ajuns la 500 – 550 mil. Euro, insa sweet spot-ul este la 200 – 300 mil. Euro. Vedem in pipeline pentru 2026 tranzactii de finantare in energie, real estate, transport, constructii specializate si servicii medicale
Cosmina Plaveti, BCR: As vrea sa vad in 2026 pe bursa de la Bucuresti doua tranzactii IPO si trei tranzactii SPO, dar realist nu cred ca vom ajunge acolo. Mediul macroeconomic va conta mult anul viitor in decizia celor care isi doresc sa isi listeze companiile pe bursa. Am avut in 2025 un an record pe piata de capital din Romania si am intermediat un volum de obligatiuni de aproximativ 3 mld. Euro cu tot cu cele doua emisiuni de obligatiuni corporate ale BCR
Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Avem in pipeline-ul de tranzactii pentru 2026 doua proiecte de vanzare care totalizeaza 400 MW, iar pe partea de achizitii estimam proiecte de 300 – 400 MW pe piata de energie regenerabila. “Apropo de evaluare, daca prima tranzactie de vanzare din 2024 a fost la 214 mil. Euro care inseamna undeva la 2,2 mil. Euro per MW, puteti sa faceti niste calcule ce ar insemna cei 400 MW de anul viitor”
Ana – Maria Pascu, Regina Maria: Este o tendinta naturala de consolidare prin M&A a pietei de servicii medicale private si asta o sa vedem in urmatorii 5 ani. Multiplii de evaluare au inceput sa scada si credem ca 2026 si 2027 vor fi ani grei, nu stim daca pentru cumparatori sau vanzatori. Regina Maria nu exclude achizitia unor concurenti directi de pe piata de profil
Dan Mihaescu, Gapminder: Am investit 10 – 14 mil. Euro din fondul 2, unde avem deja 7 investitii si un follow-on. Din cele 6 exituri pe care le-am facut pana acum avem pana acum IRR de 96% – 97%. In ecosistemul din Romania lipsesc rundele pre-seed si trebuie cu totii sa ne adaptam la asta. Ne dorim sa facem tranzactii mai mari cu tichete la prima investitie de la 2 – 3 mil. Euro si runde rollow-on pana la 10 – 12 mil. Euro in campionii din portofoliu
Ioana Filipescu Stamboli, Investment Advisory Partners: Primele 10 tranzactii din acest an au totalizat peste 3 mld. Euro ceea ce inseamna o polarizare a pietei de M&A catre tichetele mari. Ma astept la o mega-tranzactie in 2026 si cred ca energia, serviciile medicale, constructiile si IT-ul vor fi printre sectoarele dominante
Andreea Pipernea, APlus Advisory: Sunt multe spatii de acoperit in ceea ce inseamna structurarea posibilitatilor de finantare pentru antreprenori atat pe pietele publice de capital, cat si pe piata privata. Zona de family office si de corporate venture capital ar avea ocazia sa completeze piese lipsa din ecosistemul de finantare al antreprenorilor
Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Suntem probabil 4 sau 5 fonduri de investitii care intelegem mai bine piata, stim cum sa vorbim cu antreprenorii din Romania si avem un avantaj in sensul asta. Piata de fuziuni si achizitii a incetinit mai degraba decat sa accelereze
Leonard Pascu, Forvis Mazars Romania: Suntem in continuare in top 3 pe piata de fuziuni si achizitii din Europa Centrala si de Est, dupa volumul de tranzactii, iar dupa valoarea pietei suntem pe locul 2 in regiune. Ca valoare, piata locala de M&A este in jurul a 7 mld. Euro, dar nu s-au raportat toate tranzactiile din decembrie
Florin Visa, Early Game Ventures: Am facut 11 investitii in 2025, care includ si ultima runda de capital din fondul 1. Am investit in total 9 mil. Euro, ceea ce este cea mai mare suma investita de noi pana acum. Productivitatea per angajat in companiile din portofoliu a crescut in ultimul an cu 50% pe fondul impactului AI
Vlad Ardeleanu, Medima: Am selectat consultantul pentru vanzarea Medima, iar procesul se va derula pe tot parcursul anului 2026. Destinatia companiei ar trebui sa fie un fond de private equity mai mare, de talie regionala. Eu imi doresc sa continui si dupa vanzare pentru ca vad potentialul cel putin de a dubla dimensiunea companiei
Silviu Stratulat, Stratulat Albulescu: Am observat recent o schimbare radicala de trend pe piata de venture capital, generata de startup-uri in zona conventiilor de capital, care sunt documente mult mai putin protective pentru investitori comparativ cu imprumuturile convertibile. Notificarea investitiei straine directe de catre fondurile de private equity este singura componenta care poate genera intarzieri deosebite in tranzactii
Mihai Voicu, ONV LAW: Pe piata M&A a companiilor de talie medie, vedem tranzactii in pipeline in real estate, energie, infrastructura, logistica, transport si tehnologie. Am constatat ca tranzactiile M&A se lungesc cel mai mult din cauza nepregatirii la timp a tranzactiei si a distantei dintre cultura vanzatorului si cea a cumparatorului, dar exista si tot felul de autorizari care aduc intarzieri pentru ca trebuie sa te uiti la mai multe lucruri
Mihai Pop, APS: De cel putin 10 ani, APS face in Romania mai mult de jumatate din business-ul sau la nivel de grup. Randamentele pe piata NPL din Romania sunt cel mai jos cu exceptia Poloniei asa ca preferam sa investim in Europa de Vest. Suntem interesati sa cumparam competitori pentru ca ne vedem aici pe termen lung si putem supravietui cu rate mici IRR, dar am prefera sa nu fie atat de mare aglomeratie pe piata
Catalin Neagu, OkCredit: La inceputul pietei de NPL & debt management in anii 2000, aveam comision de succes de 60% din sumele colectate. Preturile de achizitie ale portofoliilor NPL se formau plecand de la IRR-ul pus de catre investitor, adica de cresterea pe care si-o dorea acesta, spune antreprenorul care a vandut Top Factoring catre suedezii de la Intrum
Mihai Patrulescu, CBRE: Avem acum un pipeline de tranzactii in real estate de 700 – 800 mil. Euro, din care nu stiu cate vor fi finalizate in 2026 in conditiile in care tranzactiile s-au lungit si dureaza in medie 1 an si 3 luni. Lipsa investitorilor institutionali locali si diferenta de randament fata de alte piete fac ca piata sa fie foarte subtire la tranzactii de la 100 mil. Euro in sus. Lichiditatea scazuta din volumul de tranzactii se vede si in volumul in crestere a finantarilor jucatorilor din piata
Robert Miklo, Colliers: Tranzactiile de pe piata imobiliara vor depasi 500 mil. Euro in 2025 si cred ca sunt premise foarte bune ca in 2026 sa depaseasca 1 mld. Euro. Cu yield-uri de 7,25% – 7,75% si concurenta cu piete din CEE si Europa de Vest, Romania ar putea inregistra o crestere a randamentelor. In ultimii 5 – 10 ani, in Romania au fost multe tranzactii cu tichete de 100 – 200 mil. Euro pe segmentul de birouri. “Ipotetic, daca centrul comercial AFI Cotroceni ar fi de vanzare, am depasi 600 mil. Euro probabil”
