“Suntem banca publica a Uniunii Europene, banca statelor membre si actionam in stransa coordonare cu guvernele si cu prioritatile Comisiei Europene. In Romania, prioritatile acestea se intind de la coeziune, care ramane pentru Romania unul dintre principalele obiective si, in sensul asta, investitiile in infrastructura mare, infrastructura de transport, in primul rand, continua. Au fost preponderente in ultimii ani si vor continua ca si obiective prioritare, de asemenea, investitiile in infrastructura de sanatate, infrastructura de educatie, urmate evident de investitiile in sectorul verde – tot ceea ce inseamna energie regenerabila, productie de energie, dar si retele de transport, stocare si eficienta energetica”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group Office in Romania, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment online organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
“Daca este sa vorbim despre partea aceasta, anul trecut per total un an bun pentru grupul BEI in Romania, am facut 1,6 mld. Euro prin banca si vreo 800 mil. Euro prin Fondul European de Investitii. Fondul European de Investitii este subsidiara noastra prin care investim in piata de capital de risc – investitii in fonduri de private equity, fonduri de venture capital si garantii”, a adaugat acesta.
“Avem, de asemenea, un pipeline asemanator pentru anul in curs, adica tinta noastra ramane intre 1,5 si 2 mld. Euro la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. Investitiile in IMM-uri se fac prin intermediarii financiari, deci cu ajutorul bancilor din Romania si acum doi ani au avut un varf de aproape 800 mil. Euro in tranzactii de intermediere. Evident si aici ne adaptam cerintelor pietei, daca este lichiditate atunci incercam sa structuram alte tipuri de instrumente, instrumente de garantare, securitizari. Avem cam in fiecare an 1 – 2 tranzactii pentru sectorul IMM-uri prin banci, cu diverse tinte – fie componenta de climat in care cerem ca un anumit procent din portofoliu care se investeste sa aiba criterii care sa mearga catre energie verde sau eficienta energetica”, a punctat Marius Cara.
“Canalizam produsele cu capital de risc si de garantare prin EIF. Aici stiu ca există discutii cu MIPE (Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene) pentru a acorda suplimentar un mandat din cadrul PNRR-ului pentru ca EIF a fost capabil sa implementeze cu succes acest instrument in ultimii doi ani si este vorba de un <<top up>>. Acum ramane de vazut cat de repede se poate finaliza intelegerea asta ca banii sa poata fi efectiv injectati pana la termenul din 2026”, a spus reprezentantul grupului European Investment Bank.
“Iar in ceea ce priveste banca, ne uitam la imprumuturi clasice, dar ne uitam foarte mult si la project finance. Avem un pipeline destul de consistent in proiecte noi de energie fotovoltaica si, de asemenea, si la alte tipuri de instrumente cum ar fi investitii in obligatiuni verzi – aici asteptam cu mare interes o tranzactie si unde EIB va participa – si, de asemenea, tot ceea ce inseamna inovatie, tot ceea ce inseamna companii care vor sa se scaleze si care au o mare componenta de inovare”, a subliniat Marius Cara.
European Investment Bank (EIB) intentioneaza sa aloce o finantare de aproximativ 75 mil. Euro pentru programul de obligatiuni verzi emise de catre Electrica, in contextul in care costul total al proiectului de emisiune de obligatiuni verzi al companiei romanesti de energie este de aproximativ 200 mil. Euro, potrivit datelor facute publice anterior de catre institutia financiara internationala si publicate pe 20 mai 2025 de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
“De asemenea, pentru ca si prioritatile noastre sunt aliniate cu prioritatile tarilor membre, aceste prioritati evolueaza. Vedem foarte bine ce se intampla in jurul nostru, motiv pentru care banca a fost incurajata sa dezvolte o strategie mai deschisa catre sectorul de aparare, ceea ce s-a intamplat in decursul ultimelor 18 luni si a fost formalizat sau finalizat la board-ul din martie cand Consiliul de administratie al bancii a decis o noua abordare in sector, o abordare prin care au fost extinse criteriile de eligibilitate si prin care banca si-a afirmat dorinta sa contribuie la necesitatile de investitie ale UE in sector. Si aici urmeaza sa venim cu produse, inclusiv cu produse de intermediere pentru IMM-uri, produse prin care sa finantam lantul de productie pe langa produsele clasice de investitii directe sau de co-investire cu statul”, a spus seful reprezentantei grupului Bancii Europene de Investitii din Romania.
Cum au fost alocati banii grupului EIB in portofoliul din Romania in 2024?
“Fondul European de Investitii (EIF) a facut 800 mil. Euro anul trecut, insa acum doi ani Fondul a avut un an record depasind cifra de 2,6 mld. Euro, multumita si instrumentelor de garantare acordate pe baza fondurilor din PNRR. EIF actioneaza ca un catalist in piata, ca un fel de fond de fonduri si multiplica banii pusi la dispozitie fie de catre Comisie, fie de catre statele membre, fie de catre banca (EIB). Romania se numara constant printre tarile cu cel mai mare aport din partea EIF”, a precizat Marius Cara.
“Revenind la banca, cu 1,6 mld. Euro anul trecut, care a fost doar un pic mai mic fata de cifra de acum doi ani, cam asta este banda unde ne situam si cu acest volum, Romania, practic se incadreaza in tier (nivel, n.r.) 2 al tarilor beneficiare de investitii din partea EIB dupa cele 4 mari – Italia,Germania, Spania si Franta, care sunt urmate de Polonia, toate cu volume de peste 5 mld. Euro. Deci, in band-ul dintre 1 si 5 mld. Euro, Romania se afla in mod constant si asta evident este si in corelatie cu marimea economiei si puterea de absorbtie, dar si cu nevoile tarii. Acum doi ani acea cifra – record care s-a inregistrat la nivel de grup a reprezentat 1,5% din PIB (Produsul Intern Brut)”, a semnalat reprezentantul EIB Group.
“Legat de sectoarele de investitii, noi impartim activitatea in 3 categorii – sector public, sector corporate si sectorul de intermediere financiara. Sectorul public este in mod traditional sectorul cu cea mai mare pondere pentru ca aici intra investitiile in infrastructura mare sau, mai bine zis, fondurile acordate de banca catre guvern pentru a co-investi in diferite proiecte. Am avut 2 mld. Euro semnate pentru co-investire din PNRR pe transport, acestea au fost integral trase in ultimii doi ani si aici vorbim de calupuri mari de 600 mil. Euro pentru autostrada A7, 600 mil. Euro pentru cai ferate modernizare si upgradare a liniilor de cai ferate, dar si investitiile in sectorul energiei verzi sunt importante”, a detaliat Marius Cara.
“Banca este “the EU climate bank” (banca climatica a UE, n.r.). Noi suntem un pionier in acest domeniu si suntem cel mai mare investitor in energie curata dintre toate IFI-urile (institutii financiare internationale, n.r.). Anul trecut peste 780 mil. Euro din cele 1,6 mld. Euro s-au incadrat in aceasta categorie a investitiilor in energie curata si mediu, cu tranzactii notabile catre Electrica, cu Delgaz, in special pentru imbunatatirea, digitalizarea si modernizarea retelelor de transport. Un obiectiv prioritar este si consolidarea si extinderea retelelor, inclusiv a punctelor de interconectare pentru ca fara acestea este clar ca energia produsa nu poate fi exploatata optim”, a adaugat acesta.
Cum se uita la randament un investitor de talia grupului European Investment Bank?
“Noi, BEI-ul, nu tintim profitul. Suntem profitabili in fiecare an pentru ca trebuie sa ne capitalizam, nu distribuim dividende, deci tot profitul se retine si ne permite sa ne imprumutam de pe piete foarte ieftin, pe de o parte, si sa marim volumul investitional. Pentru anul acesta, board-ul din iunie a aprobat marirea plafonului de investitii la o cifra – record de 100 mld. Euro, deci ar fi prima oara cand grupul EIB atinge aceasta cifra simbol. Totalul nostru bilantier depaseste 600 mld. Euro, dar un volum asa de mare am avut cred ca o singura data cand ne-am apropiat la 90 mld. Euro cand a fost criza suverana, deci acum multi ani pentru ca noi actionam cu rol anticiclic cumva. Deci, nu avem target de profit, ne uitam la proiecte in primul rand cu scopul de a le imbunatati, de a le face bancabile cu asistenta tehnica si de a crea capacitate la cei care se imprumuta, fie ei stat sau companii private. Deci, noi ne uitam cumva pe termen lung ca si obiective, ca si tinte”, a mai spus Marius Cara, Head of European Investment Bank Group Office in Romania, la panelul Tendinte in investitii din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 este sustinut de KRUK Romania in calitate de Event Partner si de AxFina Romania in calitate de Supporting Partner.
CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025
MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025: “Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al Uniunii Europene”. Cu tranzactii puse “on hold” de instabilitatea politica, investitorii asteapta stabilitate si directia in care se vor misca politicile economice ale noului guvern din Romania. Ministerul Finantelor are in plan o ultima emisiune de eurobonduri “de cateva miliarde de euro” in 2025 si imprumuturi de la banci ca backup daca transa 4 din PNRR nu va fi trasa in acest an. Ce tendinte urmaresc investitorii strategici, antreprenorii, managerii de fonduri de private equity, venture capital, private debt, fonduri de pensii, finantatorii internationali, investitorii de pe pietele de capital, real estate, debt management in spatiul Europei Centrale si de Est
Marius Cara, European Investment Bank Group: Avem un pipeline in Romania asemanator cu cel de anul trecut, tinta noastra ramane intre 1,5 mld. Euro si 2 mld. Euro pe an la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. EIB asteapta cu mare interes sa investeasca in emisiunea de obligatiuni verzi a Electrica
Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Sunt pregatiri, dar nu am niciun semn privind tranzactii sigure ce ar urma pe bursa pentru ca posibilele listari asteapta mai multa claritate privind politicile economice. Cum arata un “to do list” al lui Adrian Tanase pentru urmatorul CEO al BVB. “As vrea sa vad listate pe bursa REIT-uri din imobiliare sau companii mari precum Dedeman, iar companii care se dezvolta regional sau global sa fie listate si pe Bursa de Valori Bucuresti”
Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune de titluri Fidelis si luam in considerare maturitatea de 10 ani la obligatiunile in Euro. Investitorii din SUA au o expunere foarte mare pe Romania de cateva miliarde de euro, atat pe eurobonduri, cat si pe piata titlurilor de stat in lei. La eurobonduri ne uitam sa largim cadrul de emitere de obligatiuni verzi catre cele in format sustenabil, iar in partea a doua anului vrem sa emitem noi obligatiuni Samurai posibil tot verzi. Cine sunt cei mai mari investitori in titlurile de stat de pe piata interna si cine are cele mai mari expuneri pe eurobondurile romanesti
Voicu Oprean, AROBS: Dupa tranzactia din SUA, mai avem un buget disponibil de achizitii M&A de circa 20 mil. Euro si speram sa mai finalizam cateva achizitii in 2025. Suntem relativ aproape cu doua tranzactii, una pe piata europeana in zona de produse, iar cu alta vrem sa completam zona de automotive
Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii Pilon 3 au actiuni de peste 1 mld. Euro pe bursa de la Bucuresti, formand in ultimii 2 – 3 ani inca un jucator institutional important la BVB. “Probabil cand vom ajunge cu fondul de pensii private facultative la active de 200 – 300 mil. Euro sau 500 mil. Euro, pot sa ma gandesc sa investesc 25 – 40 mil. Euro in fonduri de private equity. Pana atunci sunt alte oportunitati care aduc mai multe beneficii pentru fond decat „sa spargem gheata” in private equity la acest moment”
Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Primele cifre pe care le facem publice acum privind randamentul fondului nostru Early Game Fund I vintage 2019 arata la nivelul lui martie 2025 un multiplu al capitalului investit de 2,7x, IRR brut de 31% si TVPI de 2,1x. Obiectivul nostru real este de a face un multiplu de 10x la fiecare dintre fondurile pe care le avem. Observam o crestere a evaluarilor initiale ale companiilor de la fondul 1 la fondul 2. “O runda de investitii de serie A nu se mai face astazi la o evaluare de 20 mil. Euro, se discuta deja de la 40 mil. Euro in sus”
Marius Ghenea, Catalyst Romania: Vom incepe sa lucram spre finele acestui an la structurarea fondului de venture capital Catalyst Romania III, care va avea un capital de circa 80 mil. Euro, portofoliu de 15 – 20 companii, iar tichetele de investitii vor creste la 2,5 – 3 mil. Euro. La fondul Catalyst Romania I, dupa 7 exituri suntem la o rata DPI de distributie de capital catre investitorii din fond de peste 1x, cel mai bun exit fiind la un multiplu de bani de 20x. Vom trece in 2025 – 2026 si la primele exituri din fondul Catalyst Romania II
Cosmina Marinescu, KRUK Romania: Avem o rocada foarte clara pe piata vanzarii de portofolii de datorii – daca anul trecut, IFN-urile reprezentau circa 60% din portofoliile puse in vanzare, in 2025 banking-ul reprezinta aproximativ 70%, iar IFN-urile au o pondere de peste 20% in piata. Asteptam in partea a doua a anului sa apara la vanzare portofolii bancare la nivel de valoare nominala de peste 100 mil. Euro
René Schöb, KPMG Romania: Investitorii straini nu au apetit pentru investitii noi in Romania, sentimentul dominant fiind cel de a-si reduce costurile. Noi vedem la antreprenori un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Unde vad investitorii strategici si antreprenorii oportunitati de investitii pe piata. “La tranzactia grupului Emag cu Cargus este un add-on in timp ce la vanzarea La Cocos catre grupul Schwarz nu vorbim despre o achizitie pentru cota de piata, ci despre un model de business diferit spre care a pivotat strategic un mare grup international de retail”
Nick Vozianov, ING Bank: Probabil, Digi, dar intotdeauna exista un al doilea competitor – sectorul de petrol si gaze, daca ar fi sa pariez cine din Romania ar putea face un imprumut sindicalizat de minim 1 mld. Euro. Piata imprumuturilor bancare pentru corporatii din CEE a ramas constanta ca valoare la 24 mld. Euro in prima jumatate a anului, insa pe fondul scaderii puternice a volumului de la 62 – 63 tranzactii in S1 2024 la 35 de tranzactii in acest an. Piata creditelor sindicalizate din Romania a contabilizat circa 1 mld. Euro in 6 tranzactii in 2024, cu un volum constant de tranzactii, dar pe o piata de 3 ori mai mica in valoare
Matthias Siller, Barings: Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al UE. Romania este la o rascruce de drumuri, iar participantii la piata de capital au de luat acum niste decizii privind directia si pasii urmatori. De exemplu, cred ca la Banca Transilvania sunt 2 optiuni – fie va fi un candidat principal pentru preluare in ceea ce va fi o piata M&A hot in Europa, fie as invita statul roman sa preia participatia EBRD din banca. Ce mesaje are investitorul global despre participatiile statului in companiile de utilitati listate si despre portofoliile fondurilor de pensii din Romania
Dan Dascal, BT Asset Management: Obligatiunile emise de catre statul roman cu un cupon de 7% la Euro garanteaza un randament de 30%, ceea ce ar fi o investitie foarte buna. Investitiile in active real estate pot genera randamente la euro superioare titlurilor de stat cu randamente anuale de circa 8% la euro, care pot fi optimizate prin metode prin care poti sa iti iei leverage
William Watson, Value4Capital: Romania inca are o piata relativ neconsolidata fata de Polonia, ceea ce o face un loc foarte atractiv de investitii atat pentru strategici, cat si pentru investitorii financiari. Piata de private equity din CEE are doua dependente pe partea de fundraising – un procentaj mult mai mare de investitori si institutii private, iar institutiile financiare internationale si agentiile guvernamentale joaca un rol-cheie in strangerea de noi fonduri fata de restul Europei
Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Fondurile baltice de pensii private au o pondere de circa 20% din noul nostru fond regional de private equity. Grupul INVL, cumparatorul Pehart, are investitii totale in Romania pe mai multe piete care se apropie de 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul de investit, cat si partea de datorii
Bartosz Kwiatkowski, Enterprise Investors: Tinta noastra pentru piata din Romania este sa avem o tranzactie add-on pe care o vom anunta in curand si o achizitie directa din noul fond in termen de un an. Avem nevoie de randamente mai mari la tranzactiile pe piete inafara Poloniei pentru a justifica investitiile pentru ca exiturile sunt mai provocatoare in tari mai mici
Evtim Chesnovski, Integral Capital Group: Ne uitam in Romania in urmatoarele luni la o achizitie, posibil doua tranzactii. Primul exit dintr-o companie din Romania il vom semna anul viitor. Fata de Europa de Sud – Est, vedem ca pietele de capital sunt ceva mai dezvoltate in Europa Centrala, unde accesul la finantare este mai usor si acolo poti vedea investitii in companii mai mature generatoare de cash, cu o crestere solida
Magdalena Sniegocka, CVI: Dorim sa investim circa 500 mil. Euro pe pietele de private debt din CEE, din care pana la 100 mil. Euro vrem sa desfasuram in tranzactii in Romania. Avem in pipeline 11 tranzactii in Romania, din care una semnata si aprobata, iar alta intr-o faza avansata. Cu ce “arme” lupta fondurile de private debt in competitia lor cu bancile si fondurile de private equity
Radu Dobre, APS Romania: Ne asteptam la un volum total de tranzactii in jurul a 500 mil. Euro valoare nominala a portofoliilor de creante. Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator de pe piata administrarii portofoliilor de datorii va mai iesi din piata. Managerul ceh APS de pe piata de debt management a cumparat recent un IFN pe piata din Romania
Valeriu Binig, PPC: Investitorii strategici de pe piata de energie din Romania se uita daca sa investeasca pe partea de stocare in baterii independente sau baterii colocate. Ne uitam la multe tari din regiune, insa principala piata pentru investitii este Grecia, dupa care urmeaza Romania
Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Instabilitatea din prima jumatate a anului nu ne-a ajutat sa mergem spre o achizitie M&A. Ne-am uitat la o tranzactie de peste 25 mil. Euro in orasele secundare si la o tranzactie de peste 100 mil. Euro pe piata Bucurestiului. Pentru noi, e important ca proiectele la care ne uitam pentru achizitie sa aiba deja componenta de leverage
Mihai Patrulescu, CBRE: Cred ca la jumatatea anului, valoarea tranzactiilor de pe piata imobiliara din Romania a ajuns undeva la 400 mil. Euro. Instabilitatea politica din ultima vreme s-a simtit puternic pe zona tranzactiilor, care au incetinit din ce vedem noi. Cel mai mare tichet de tranzactie aflat acum pe piata depaseste 200 mil. Euro
