Arhive etichete: Morphosis Capital

Sursa: MIRSANU.RO.

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

„Cumva pe la inceputul anului, eram in fundraising si am fost recomandati catre un foarte mare asset manager din Londra, am pregatit prezentarea, portofoliul, strategia, si apoi am avut un call cu cineva din conducerea lor si call-ul a mers cumva de genul asta – Buna ziua! Buna ziua! Am citit prezentarea, prima intrebare sunteti ESG articol 6 sau articol 8? inainte sa ne intrebe cati bani vrem, ce facem, care este strategia. Prima intrebare a fost despre ESG. Si ne-am dat seama ca lucrurile merg in directia asta din ce in ce mai mult”, a declarat Adrian Netea, Investment Director la managerul de private equity Morphosis Capital, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Ce se schimba la noi este ca vom face ESG due diligence de acum inainte si nu mai este o optiune, ci este un must. Apoi acel consultant care ne face ESG due diligence trebuie sa vina si cu niste propuneri de imbunatatire a lucrurilor din punctul asta de vedere. Cu cat mergi sa discuti cu institutionali mai mari, cu atat ESG-ul este mai important”, a punctat reprezentantul Morphosis Capital.

„Cu cat esti mai bine pregatit, ai sanse sa fii mai atractiv si pentru institutionali si pentru banci totodata.”, a adaugat Adrian Netea.

Managerul de capital de crestere Morphosis Capital a anuntat oficial pe 9 octombrie 2024 lansarea celui de-al doilea sau fond de private equity, care ar urma pe langa piata din Romania sa acopere in premiera de la fondarea sa si alte piete din regiune precum Bulgaria, Croatia, Cehia, Polonia si Slovacia.

„Noi suntem un fond de crestere de private equity, care tocmai am lansat fondul al doilea. Primul fond a fost investit in intregime in 6 companii. Fondul 2 abia l-am lansat anul acesta, avem deja 2 investitii”, explica Adrian Netea.

„Pe fondul 2 avem banii de la EIF si EBRD – avem 40 mil. Euro de la EIF si 15 mil. Euro de la EBRD – iar investitorii institutionali vin la pachet cu o componenta de reguli foarte clare si ESG este una dintre ele. Ni se cer tot mai des rapoarte de carbon foot print, de ESG, cum am imbunatatit lucrurile”, a precizat acesta.

Potrivit lui Adrian Netea, banii care vin de la investitorii institutionali sunt insotiti de restrictii foarte clare, de exemplu managerul de private equity nu are voie sa investeasca in zona de gambling (jocuri de noroc) si in alte afaceri care afecteaza oamenii sau mediul intr-o forma sau alta. 

„Portofoliul nostru are o componenta de ESG intrinseca pentru ca sunt companii medicale. Ca exemplu, la Medima unde avem avem acum 22 de clinici de imagistica medicala, avem undeva la 120.000 – 130.000 de pacienti pe an si multi dintre ei sunt pacienti oncologici. Deci avem un impact semnificativ in sanatatea oamenilor. La Stay Fit, avem undeva la 17.000 de antrenamente in fiecare zi, deci cumva companiile noastre au mai mult S si G decat E-ul din ESG”, detaliaza Adrian Netea pe marginea companiilor aflate in portofoliul primei generatii de fonduri.

„Noi venim cu o guvernanta foarte solida pentru ca punem un board in fiecare companie. In principiu suntem noi majoritari in companiile respective si de multe ori ne place sa avem si un independent in board”, sustine acesta.

„Am investit in EMI, ei produc usi industriale. Este o companie bazata in Romania si au o fabrica langa Pitesti. Imediat dupa investitia noastra, cu bani de la noi au cumparat 2 companii in Belgia si in Slovacia, apoi in 2023 am vandut impreuna cu fondatorul 51% din companie catre Innova Capital, care au venit cu o componenta de cash injection destul de semnificativa, mai mult decat am putea noi”, afirma Adrian Netea.

„De atunci, au mai cumparat inca o companie in Romania si in acest moment compania la nivel de grup face venituri cam 43 mil. Euro si avem in momentul acesta doua tranzactii M&A, doua add-on-uri, una chiar destul de mare si de avansata in pipeline, care daca le vom executa in cateva luni vom ajunge la 70 – 75 mil. Euro pe tot grupul companiei EMI”, a precizat reprezentantul Morphosis Capital.

„Anul trecut, am facut inclusiv la EMI acest carbon foot print assesment. nul acesta planificam cum sa reglam lucrurile, cel mai probabil o sa facem un mic parc fotovoltaic langa fabrica noastra de langa Pitesti. Dar am venit cu mai multe imbunatatiri – cod de conduita, masuri de siguranta mult mai clare.”, a mai spus Adrian Netea, Investment Director la managerul de private equity Morphosis Capital, la panelul ESG in Energie, Industrie si Agricultura al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

morphosis netea

Adrian Netea, Investment Director at Morphosis Capital, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

Adrian Netea, Investment Director at Morphosis Capital, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024.

He is an investment professional with 14 years of experience in private equity, M&A, business valuation, company strategy, financial modeling, and industry analysis.

Adrian started his career in corporate finance consulting, advising entrepreneurs, family offices, and private equity funds on their investments in several Romanian markets. In 2019 he joined Morphosis Capital, one of the most active funds in Romania, as an Investment Manager and was involved in 7 of the 8 transactions of the Fund realized in the past 5 years.

On October 10, 2024, THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 will be hosted by MIRSANU.RO transaction journal with the support of KPMG in Romania.

The agenda of this exclusively OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain will be as follows:

09.00 (EEST) – 10.00 Registration and networking
10.00 – 10.10 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal
10.10 – 11.20 Sustainability trends
11.20 – 11.50 ESG in Agriculture, Industry & Energy
11.50 – 12.20 ESG in Transport, Logistics & Infrastructure
12.20 – 12.50 Coffee break
12.50 – 13.40 ESG in Finance & Investments
13.40 – 14.20 ESG in Retail, FMCG & Services
14.20 – 14.30 Final notes
14.30 – 15.30 Lunch & Networking

 

The event’s partner is Banca Transilvania. The Supporting Partner for this event is Vetimex Capital.

 
If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

About MIRSANU.RO
MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Morphosis Capital face demersuri pentru a atrage un capital de pana la 15 mil. Euro de la EBRD pentru al doilea sau fond de private equity. Andrei Gemeneanu despre Morphosis Capital Fund II: In urmatoarele 2 luni vom face a doua tranzactie din fond. Avem printre investitorii LP in noul fond de 80 – 100 mil. Euro un numar de 8 family office-uri din Belgia, capital antreprenorial local, EIF si speram sa reusim sa atragem alaturi de noi EBRD si IFC

Morphosis Capital Fund II, al doilea fond de private equity cu care Morphosis Capital a intrat in piata din acest an, face demersuri pentru a atrage investitii de capital de la EIF (Fondul European de Investitii), EBRD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare), un numar de 8 birouri de familie (family office) din Belgia, precum si de la structuri de investitii ale unor antreprenori locali si HNWI (High Net Worth Individuals), conform ultimelor informatii disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

EBRD urmeaza astfel sa discute pe 24 aprilie 2024 aprobarea unui angajament de investitie de pana la 15 mil. Euro pentru Morphosis Capital Fund II, fond de private equity care va investi in Romania, dar si in piete din regiune precum Bulgaria, Croatia, Polonia, Cehia si Slovacia. In cazul aprobarii investitiei, EBRD ar fi un investitor – ancora nou pentru Morphosis Capital, care a capitalizat primul sau fond de investitii lansat in 2018 in jurul investitorului – ancora EIF (European Investment Fund).

„Noi am inceput deja sa investim din fondul al doilea odata cu tranzactia semnata cu reteaua de educatie Mark Twain International School, iar in urmatoarele 2 luni speram sa anuntam a doua investitie din acest fond”, a declarat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Andrei Gemeneanu, Managing Partner al Morphosis Capital.

Potrivit acestuia, Morphosis Capital Fund II a atras deja de la EIF un capital de 40 mil. Euro, din care 25 mil. Euro prin programul PNRR, iar alte 15 mil. Euro prin facilitatea InvestEU.

„Avem in fondul 1 printre investitori 4 family office-uri din Belgia, din care lead investor este Vybros Capital Partners – investitorul alaturi de care am semnat tranzactia cu reteaua de educatie Mark Twain International School. Acum, la fondul 2, ne-am extins amprenta (footprint) si avem langa noi 8 family office-uri din Belgia, pe langa cei patru investitori existenti in primul fond am atras inca 4 noi astfel de investitori. La fondul al doilea, mai avem alaturi si capital antreprenorial local sau HNWI (High Net Worth Individuals – investitori individuali cu active lichide de peste 1 mil. USD – n.r.)”, a detaliat Andrei Gemeneanu de la Morphosis Capital.

„Pe langa EIF, speram sa reusim sa atragem langa noi si EBRD, iar pe parcurs si IFC. In functie de asta, capitalizarea – tinta a fondului ar putea sa creasca de la 80 mil. Euro catre 100 mil. Euro”, a punctat Andrei Gemeneanu, cofondator al managerului de capital privat Morphosis Capital.

Din peisajul investitorilor LP ai Morphosis Capital Fund II lipsesc fondurile de pensii locale, situatie semnalata anterior si de catre alti manageri de fonduri de private equity si de fonduri de venture capital. Asta in contextul in care la nivel global, fondurile de pensii ocupa o pondere de pana la 35 – 40% din capitalul fondurilor de private equity.

Pentru managerii fondurilor locale de private equity si de venture capital care au aplicat si vor reusi sa atraga capitalul de 400 mil. Euro pus la dispozitie prin programul PNRR gestionat de catre EIF, cea mai mare provocare este de a gasi alte 400 mil. Euro la alti investitori internationali si locali in contextul in care fondurile de pensii din Romania, care administrau peste 26 mld. Euro la finele anului 2023, sunt marele investitor absent pentru industria locala de private equity si cea de venture capital.

Fata de primul fond de investitii ridicat in 2018, care avea o strategie de investitii dedicata exclusiv companiilor din Romania, noul fond de private equity Morphosis Capital Fund II se axeaza pe o strategie de investitii care ii permite sa faca achizitii de pachete de actiuni si la companii de pe piete externe din regiune. Ca politica generala a managerului de fond, tichetele de tranzactii urmarite de catre noul fond sunt in marja de 7 – 15 mil. Euro capital investit per tranzactie.

„Capitalul fondului 1 este investit in proportie de peste 99%, deci a fost desfasurat complet si nu mai facem investitii din el. Acum, tranzactiile add-on realizate de catre companiile din portofoliul nostru se bazeaza pe capitalul deja investit anterior de noi. Ca si filosofie de investitii, noi investim capital din fond cand intram intr-o companie, apoi compania mai departe isi utilizeaza capitalul pentru a se extinde, inclusiv cu tranzactii add-on, la care se adauga si capital din credite bancare”, afirma Andrei Gemeneanu.

Pana acum, Morphosis Capital Fund I cu un capital de circa 50 mil. Euro, a raportat deja doua exituri partiale si un exit total din afacerea antreprenoriala Clinicile Dr. Leahu, raportand in 2023 un randament IRR (rata interna de rentabilitate) de 30% si o rata DPI (distributed to paid-in capital, n.r.) de 0,35, ceea ce inseamna ca 35% din capitalul atras de la investitorii LP a fost deja returnat acestora.

„La fondul 1, noi am investit 75% din capitalul investibil in primii 3 ani, iar dupa ce ne-am uitat in ce am investit am venit apoi cu runde follow – on la companii din portofoliu pentru a accelera cresterea. De exemplu, la reteaua de centre de fitness Stay Fit Gym am plecat de la o locatie si am ajuns in 3 ani la 33 de locatii, iar pana la finele anului vom ajunge la 45 de locatii. La reteaua de clinici Medima in 3 ani am ajuns la 16 locatii si pana la finele anului vom ajunge la 22 de locatii”, sustine reprezentantul Morphosis Capital.

„Portofoliul fondului 1 fiind deja matur, ne putem astepta in viitor la exituri, care pot fi la inceput partiale, iar apoi totale”, a mai spus Andrei Gemeneanu.

Din portofoliul Morphosis Capital Fund I fac parte acum afacerile Medima Health si Cronos Med in sectorul serviciilor medicale, reteaua Stay Fit Gym pe nisa centrelor de fitness, compania DocProcess in sectorul de tehnologie si afacerea antreprenoriala EMI, lider pe piata sistemelor industriale de acces. In 2023, Morphosis Capital si-a vandut pachetul minoritar de actiuni de la Clinicile Dr. Leahu catre Regina Maria, lider pe piata serviciilor medicale private din Romania aflat in portofoliul managerului regional de private equity MidEuropa.

Pentru 2023, Morphosis Capital a raportat o cifra de afaceri combinata a companiilor din portofoliul sau de 100 mil. Euro, in crestere cu 49% fata de 2022, respectiv o majorare cu 52% a rezultatului EBITDA total inregistrat de aceste companii comparativ cu anul anterior.

Morphosis Capital, alaturi de Black Sea Fund si alti manageri de capital privat, face parte din prima generatie de fonduri de private equity din Romania, lansata in anii 2018 – 2019, veriga ce a fost astfel adaugata si integrata in ecosistemul local de private equity, format pana atunci exclusiv de catre fonduri de investitii de talie regionala sau globala.

Morphosis Capital anunta prima sa achizitie cu al doilea sau fond de private equity si va prelua alaturi de co-investitori belgieni pachetul majoritar al unei afaceri din sectorul privat de educatie

Managerul de private equity Morphosis Capital a anuntat pe 30 ianuarie 2024 prima achizitie semnata cu al doilea sau fond de investitii, cu care isi face astfel intrarea in sectorul privat de educatie, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Tranzactia va fi realizata de catre noul fond de private equity Morphosis Capital Fund II alaturi de co-investitorii grupati in Vybros Capital Partners, un fond de capital permanent finantat de catre o familie belgiana si condus de catre Guy Vande Vyvere, in calitate de Managing Partner. Cumparatorii urmeaza sa preia pachetul majoritar de actiuni in cadrul Mark Twain International School (IS), prima institutie de invatamant privat infiintata in Romania, cu un curriculum dual. 

Mark Twain IS a fost fondata in 1995 de catre antreprenorii romani, Anca si Dan Macovei Vlasceanu.

Partile implicate in tranzactie nu au facut publica valoarea achizitiei, insa cumparatorul a precizat ca este cuprinsa in intervalul de 7-15 mil. euro urmarit de catre Morphosis Capital.

Infuzia de capital va contribui la expansiunea Mark Twain IS in Bucuresti si in alte orase importante din Romania, atat organic, prin deschiderea de noi institutii de invatamant, cat si prin potentiale preluari de centre de invatamant private existente.

„Suntem incantati sa anuntam prima tranzactie realizata de cel de-al doilea fond Morphosis Capital intr-un sector strategic important pentru orice tara – educatia. Mark Twain IS este astazi unul dintre cele mai puternice nume din sectorul educatiei private din Romania, un reper construit de-a lungul a peste 28 de ani de doi antreprenori remarcabili, Anca si Dan Macovei Vlasceanu. Mark Twain IS este, de asemenea, un pionier in sistemul de invatamant privat, fiind prima scoala care a introdus curriculum-ul dual in Romania. Ne bucuram ca Anca si Dan au decis sa continue dezvoltarea Mark Twain IS la nivel national cu Morphosis Capital si suntem increzatori ca impreuna vom aduce un suflu nou in sistemul educational privat din Romania. Obiectivul nostru este clar: sa transformam Mark Twain International School in liderul incontestabil al educatiei private din Romania. Viziunea noastra comuna este de a extinde renumele scolii la nivel national, prin promovarea realizarilor remarcabile ale elevilor din cadrul Mark Twain IS si redefinirea standardelor de excelenta in educatie in toate orasele importante ale tarii”, a declarat Andrei Gemeneanu, Managing Partner al Morphosis Capital.

Casa de avocatura Radu Taracila Padurari Retevoescu (RTPR) a actionat in tranzactie in calitate de consultant juridic al cumparatorului Morphosis Capital, in timp ce avocatii de la Popovici Nitu Stoica & Asociatii (PNSA) au asigurat serviciile de asistenta juridica pentru Mark Twain IS. KPMG a realizat procesul de due diligence financiar si fiscal pentru Morphosis Capital, iar Oxygen Finance a lucrat ca si consultant alaturi de Mark Twain IS. 

Tranzactia este supusa aprobarii de catre Consiliul Concurentei si era asteptata initial sa fie anuntata la finele lunii decembrie 2023, pe fondul intentiei anuntate de catre managerul de private equity de a avea „un jump start” al noului fond de investitii prin contractarea unei finantari de achizitie care sa faca puntea pana la lansarea efectiva a celui de-al doilea fond in primavara lui 2024.

Investitia in Mark Twain IS este prima realizata de catre cel de-al doilea fond Morphosis Capital. Prin primul fond de investitii, lansat in decembrie 2018, Morphosis Capital mai are deja in portofoliu companii precum DocProcess, Medima Health, EMI, Cronos Med și Stay Fit Gym.

Morphosis Capital Fund II este noul fond de private equity pe care Morphosis Capital se asteapta sa il inchida in 2024 la o capitalizare tinta de 80 – 100 mil. Euro si care, pe langa piata locala unde a fost activ cu primul fond, a anuntat ca va viza si tranzactii in alte piete din regiune. Morphosis Capital se asteapta sa realizeze un volum estimat de minim 3 tranzactii, atat achizitii cu fondul al doilea, cat si exituri cu primul fond, pana la finele lui 2024, potrivit declaratiilor lui Andrei Gemeneanu, Managing Partner al Morphosis Capital, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, eveniment organizat pe 7 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

In 2023, Morphosis Capital a realizat primul sau exit complet dintr-o companie in care a investit, dupa vanzarea participatiei detinute la reteaua de clinici stomatologice Clinicile Dr. Leahu catre Regina Maria, lider in sectorul serviciilor medicale private.

Intr-o privire mai ampla asupra pietei managerilor de fonduri de investitii din Romania, anul 2024 se prefigureaza ca unul cu o activitate sustinuta in tranzactii M&A,in contextul in care sunt asteptate atat inchiderea si lansarea a noi fonduri locale si regionale de private equity si de venture capital, care vor aduce un val nou de achizitii de companii. Pe de alta parte, unii manageri de private equity si de venture capital se uita la tranzactii de exit pentru a-si valorifica investitiile in companiile din portofoliu si a rambursa astfel bani catre investitorii LP (de tip limited partners), care sunt curtati sa investeasca in noile platforme de capital.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Jerome France, EMI: Avem un buget global de achizitii de 30 mil. Euro pe care sper sa il cheltuim in 2 ani in tranzactii in Romania si in alte piete. Preferam tari mai mici unde mergem sa ne pozitionam ca lider, e loc in Ungaria, ne uitam la Polonia, dar si la alte piete. Achizitia pachetului majoritar de actiuni al grupului EMI de catre fondul Innova Capital s-a facut la un multiplicator EBITDA mai mare decat cel de la achizitia pachetului de actiuni EMI de catre fondul de investitii Morphosis Capital

„Anul acesta am facut si exit partial si achizitii. In perioada aceasta noi suntem in faza de investitii. Vrem sa facem doua operatiuni (achizitii M&A – n.r.) pe an. Acesta este un target pe care ni l-am fixat. Nu numai in Romania. In Romania, in industria noastra nu exista alt jucator cat de cat structurat de o marime corecta ca sa il putem integra in grup. Dar ceea ce vrem sa facem in platforma noastra este ca cel putin in fiecare firma de specialitate sa fie o alta operatiune. Sub Kadra, de exemplu o sa putem sa facem cateva achizitii cu actori, jucatori, firme mai mici si care vor fi operatii mai simple.”, a declarat Jerome France, fondator si CEO al EMI Group, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, eveniment organizat pe 7 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

„Noi mai avem in plan cel putin 30 mil. Euro de cheltuit pentru achizitii la nivel global, nu doar in Romania. Consideram ca este o perioada foarte buna pentru o platforma de consolidare ca si a noastra, sa realizam achizitii pentru ca piata este mai stransa, firmele vor suferi in anii care vin. Avem un plan pe termen mediu, stim ce cautam, stim ce profil de firme cautam. Noi suntem axati pe service, pe mentenanta. Acolo e tinta noastra. Nu e dramatic pentru noi ca o firma o sa piarda cateva proiecte intr-un an pentru ca stiu ca sunt cicluri care o sa se intample si o sa revina. Si atunci cand ne vom pozitiona pentru exit in 5 ani, vom fi intr-un alt ciclu.”, adauga acesta.

„Vizam un exit in maxim 5 ani. Eu sper sa putem sa operam acest buget (de M&A – n.r.) de 30 mil. Euro in urmatorii 2 ani pentru Romania si alte piete. Deja avem Romania, Belgia si Slovacia. Tintim si alta tara acum. Noi preferam tari mai mici pentru ca tinta noastra este peste tot unde mergem sa ne pozitionam ca si lider de piata in industria noastra. Asta este tinta. Nu o sa mergem in Franta, nici in Germania pentru ca nu ave suficient capital sa putem sa devenim un lider in Franta sau in Germania. In schimb, sunt multe alte tari in Europa care se preteaza, regiunea si tarile din jurul Romaniei. Este loc in Ungaria spre exemplu. Evident ca avem si investitorul polonez langa noi, deci ne uitam si in Polonia. Dar sunt si alte tari CEE”, sustine Jerome France.

„Noua meserie a mea este ca nu mai vand usi, acum cumpar firme. Dar este ceva si in functie de oportunitati, nu suntem blocati, stam flexibili”,  a punctat antreprenorul care conduce liderul pietei de usi industriale din Romania.

Intrebat cum s-a derulat in 2023 tranzactia de vanzare a pachetului majoritar de actiuni al grupului EMI catre fondul regional de private equity Innova Capital, fondatorul companiei a detaliat.

„A fost, de fapt, o abordare a lui Innova care era in cautare de operatiuni in regiune si mai ales in Romania. Nu stiu ce a facut special Innova, dar cred ca a parcurs firmele care erau in portofoliile a diverse private equity-uri locale si cazul nostru i-a atras atentia. Am discutat cu Morphosis atunci. Initial am considerat ca e cam devreme pentru ca primul contact cu Innova a fost la un an dupa ce am inchis tranzactia cu Morphosis Capital, deci a fost un timp foarte scurt”, explica Jerome France.

„Totusi, intre timp, noi evoluasem destul de bine, deja erau realizate doua achizitii in Belgia. Si nu am plecat din start, prima data am observat, am zis ok, hai sa vedem care vor fi cifrele si am elaborat o strategie impreuna cu Morphosis. Pot sa spun ca a fost o munca foarte buna, deci Morphosis ne-a pregatit pentru urmatoarea etapa si avand in vedere ca era prea devreme pentru toti ca sa facem un exit, am reusit sa facem acest exit partial in care toata lumea s-a aliniat. Era confortabil si Innova cu aceasta idee, si Morphosis si investitorii belgieni, deci noi am vandut proportional practic. Innova este actionar majoritar si cu control. Suntem cu totii aliniati”, a adaugat acesta.

„Cautam sa fim aliniati inclusiv si cu target-urile noastre. Daca ati observat cu Kadra, noi nu preluam 100%, preluam un pachet majoritar, iar fondatorii reinvestesc la nivel de grup (EMI Group – n.r.). Pastram fondatoriii implicati in grup si cu toate interesele aliniate. Asta este reteta noastra ca toate interesele sunt aliniate, si ale Innova, si ale Morphosis, si ale investitorilor belgieni, si ale mele si ale fondatorilor pe care ii achizitionam”, a subliniat CEO-ul grupului EMI.

La ce multiplu EBITDA s-a vandut EMI la Innova?

„La un multiplu mai mare decat in tranzactia cu Morphosis”, a raspuns Jerome France.

Intrebat cum a fost trecerea EMI de la o afacere pe care a infiintat-o la cooptarea succesiva a unor fonduri de investitii, unul de talie locala, apoi altul de talie regionala, antreprenorul Jerome France a spus:

„Prima data, impreuna cu Morphosis Capital a fost un family office din Belgia, care sunt antreprenori mai putin structurati. Am schimbat liga si la fiecare etapa asa am simtit la nivel de business. Este un plus pentru firma, trebuie sa fii generos la un moment dat ca fondator si trebuie sa stii sa ai aceasta generozitate si sa spui bun, eu nu le stiu pe toate, eu am umilitatea sa spun ca altii sunt mai buni decat mine pe anumite segmente. Si daca ai aceasta abordare, lucrurile vor functiona.”

„Nu eram capabil sa incep direct cum am facut cu Innova Capital. Ar fi fost un clash (ciocnire – n.r.) cred si pentru ei si pentru mine. Zona de educare a fost facuta impreuna cu Morphosis si cu echipa belgiana si a fost foarte bine. Eu simt la nivel de business, de firma, de organizatie ca acest pas este necesar. Si fiecare jucator are un rol la un moment dat pentru dezvoltarea firmei.”, a declarat Jerome France.

„Prima faza cu Morphosis a fost mult mai umana. Ei au inceput colaborarea pentru ca a fost o incredere reciproca personala. Evident, le-a placut business-ul, le-au placut cifrele, a fost in cazul nostru o firma cu rezultate foarte bune, era o firma cu un EBITDA de peste 25% (din cifra de afaceri – n.r.), o firma sanatoasa, fara datorii. Ei au mers acolo si pentru asta, dar mai mult decat atat pentru a fost un click personal. Dupa aceea, etapa pe care am facut-o cu Innova este altceva. Aici mergem in chestii care sunt mai tehnice, global, vorbim mai mult despre ESG de exemplu. Si cu Morphosis vorbeam despre ESG, dar acum am schimbat liga”, a mai declarat Jerome France, fondatorul si CEO al EMI Group, la panelul de M&A din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 sunt Mazars, Agista, Value4Capital si Fondul Roman de Contragarantare.

 

CITESTE AICI TOATE ARTICOLELE evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT  2023

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023: Lipseste foarte mult capitalul autohton dinspre fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital care sa mentina un plafon pe piata locala atunci cand investitori straini decid sa nu investeasca in Romania. Costul de finantare in lei, asteptat sa scada in 2024 cu circa 1,25% pe fondul reducerii graduale a inflatiei. Vanzarea Profi, cotata printre primele 7 tranzactii din Europa Centrala si de Est, aduce un multiplu de exit de aproape 10 x EBITDA pentru MidEuropa, care ar urma sa incaseze circa 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre bancile finantatoare

Andrei Bica, Profi: Am primit foarte multe intrebari din partea investitorilor de ce nu apare nicaieri o extindere regionala a Profi. Noi am pariat mereu pe Romania si vedem in continuare un potential foarte mare de dezvoltare in retailul de proximitate. Exitul MidEuropa din Profi indica un multiplu aproape de 10 EBITDA si incasarea unui pret in jurul a 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre banci

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Incercam sa semnam prima achizitie din fondul 2 pana in Craciun. Vom apela la o facilitate de finantare de la unul dintre investitorii nostri LP pentru a acoperi gap-ul dintre tranzactie si lansarea noului fond in martie – aprilie 2024. Probabil vom avea 3 tranzactii in urmatorul an, atat achizitii, cat si exituri

Bogdan Chirita, Value4Capital: Putem sa mergem in tichete de achizitie de la 6 – 7 mil. Euro pana la 24 – 25 mil. Euro alaturi de co-investitori. Piata bancara din Romania este destul de imatura fata de cea din Polonia, unde bancile sunt mai relaxate in finantarea tranzactiilor LBO si au invatat sa se uite mai mult la cashflow si mai putin la activele care garanteaza imprumutul

Stere Farmache, Fondul Roman de Contragarantare: Toata lumea vorbeste de economia sustenabila, dar cand aplici la un IMM trebuie privit si sub aspectul profitabilitatii, adica ce motiv sau substrat economic ar fi pentru un IMM sa faca tranzitia la energia verde. Cred ca Bursa de Valori Bucuresti trebuie sa priveasca cu mai multa atentie catre bazinul IMM-urilor si din motivul ca s-au cam epuizat tichetele privind companiile mari de stat

Ciprian Dascalu, BCR: Ne asteptam sa scada in 2024 dobanzile la lei cu circa 125 de puncte de baza. Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020, probabil vor ramane ceva mai sus

Razvan Butucaru, Mazars: In tranzactiile M&A conteaza foarte mult sentimentul investitorilor, indicatorii macroeconomici, previziunile de inflatie, de rate de finantare si taxele. Tranzactia de vanzare a Profi, situata pe locul 6 – 7 la nivelul tranzactiilor din Europa Centrala si de Est. Cum arata piata de M&A din Romania si din regiune

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti (BVB): Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare si datorita momentului istoric in care suntem pentru ca ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti. Trebuie sa fim dispusi sa discutam deschis despre risc si sa acceptam ca daca vrem sa listam companii mai mici, acceptam si faptul ca unele dintre ele o sa esueze

Ramona Jurubita, KPMG si Consiliul Investitorilor Straini (FIC): Cand ne uitam la oportunitatile pe care Romania le are pentru 2024, asta rezulta din minusurile pe care investitorii le marcheaza, adica infrastructura, birocratie si instabilitate legislativa. Romania a pierdut in 2023 din atractivitate, creste numarul investitorilor straini care isi reduc investitiile prognozate si tot mai multe companii vad oportunitati de crestere pe piata externa

Florin Ilie, ING Bank: Piata de finantare corporate din Romania a crescut in 2023 cu un «low single digit». Imprumuturile catre companii sunt dominate de refinantarea cu top-up, iar energia si sectorul expus pe consum sunt principalele motoare pentru marile finantari sindicalizate

Adrian Stanculescu, Abris Capital Partners: Este o piata buna de cumparat, vedem oportunitati in 2024 sa ne extindem. Sunt si discutii de exit pentru companii unde nu suntem pregatiti. Am investit cateva zeci de milioane de euro anul trecut in portofoliul din Romania

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: In piata sunt 6-7-8 fonduri de venture capital si private equity care cauta finantari de 250 – 300 mil. Euro, bani care nu prea sunt. Este o crima sa tii fondurile de pensii pe margine si o rusine ca niciun fond de pensii din Romania nu a fost investit direct sau indirect la UiPath. In 2024 vom auzi despre primele exituri majore din industria de VC din Romania

Dan Dascal, BT Asset Management: Industria de asset management este pe un trend de revenire dupa un an 2022 prost, trend care ne asteptam sa continue si in 2024 avand in vedere evolutia dobanzilor si a randamentelor. Potentialul pietei locale este mare, iar piata de asset management din Romania poate sa creasca de cateva ori de la nivelul actual de 4 mld. Euro

Gijs Klomp, WDP: Am facut o majorare de capital de 300 mil. Euro pentru a avea mai multa putere de foc pentru tranzactiile angajate, din care una in Romania. O treime din acest capital va fi desfasurat in Romania. Comparativ cu alte piete cu care concureaza, Romania are un momentum pozitiv pentru ca exista cerere, insa problema este evolutia randamentului fata de acum 2 ani

Jerome France, EMI: Avem un buget global de achizitii de 30 mil. Euro pe care sper sa il cheltuim in 2 ani in tranzactii in Romania si in alte piete. Preferam tari mai mici unde mergem sa ne pozitionam ca lider, e loc in Ungaria, ne uitam la Polonia, dar si la alte piete. Achizitia pachetului majoritar de actiuni al grupului EMI de catre fondul Innova Capital s-a facut la un multiplicator EBITDA mai mare decat cel de la achizitia pachetului de actiuni EMI de catre fondul de investitii Morphosis Capital

Liviu Dragan, DRUID AI: Nu ma vad iesind din DRUID, poate la un moment dat voi face un pas lateral in zona operationala. Nici din TotalSoft nu am dorit sa plec. Batalia pentru platformele AI destinate angajatilor necesita foarte multa competenta de afaceri pentru ca multe platforme se formeaza cu tineri cu talent tehnologic, dar incorporeaza prea tarziu business knowledge. Care sunt culisele rundei de finantare serie B atrasa in 2023 care a dus DRUID la o evaluare de 100 mil. USD

Andrei Dudoiu, Seedblink: Vom anunta in primul trimestru din 2024 o noua runda de finantare pentru Seedblink si planurile noastre de accelerare pe piata din Europa si SUA

Andreea Pipernea, Exit by Choice: Cred ca exista tot mai mult cultura antreprenorului de tipul «hai sa scot valoarea din ce am muncit atatia ani» si asta sa aiba mai departe un efect de angrenare la nivel de investitori LP astfel incat dupa exituri sa fie oameni care rostogolesc capitalul romanesc

Adrian Mihalcea, Mazars: Am avut perioade in care era claritate ca healthcare sau IT sunt sectoare care dupa pandemie au mers foarte bine din punct de vedere al tranzactiilor M&A, dar pentru 2024 nu as vedea motivele pentru a pune punctul pe un anumit sector

Iulia Bratu, EY: In 2024 vom vedea cel putin o tranzactie de peste 1 mld. Euro. Piata de M&A din Romania a continuat declinul si in primele 11 luni din 2023 cu circa 6,8% in valoare pana la 5,7 mld. Euro, respectiv cu aproximativ 9,3% in volum pana la 215 tranzactii fata de perioada similara din 2022

Sorin Petre, PwC: Observam ca multiplii de evaluare ai companiilor sunt mai mari in tranzactiile de M&A fata de multiplii companiilor listate pe bursa si as putea spune ca acest trend se va mentine. Agricultura este un sector in care vom vedea atractivitate in tranzactiile M&A

Alexandra Popa, UniCredit: Avem discutii cu mai multe companii pentru IPO pe piata primara. IPO-ul Hidroelectrica a deschis cumva piata si cred ca vom vedea mai multe listari de companii antreprenoriale in anii urmatori

Mihai Patrulescu, CBRE: Tranzactia M Core – Mitiska REIM are o pondere de 40% – 45% la nivelul investitiilor totale in real estate in 2023 in Romania, care ajung la circa 500 mil. Euro. Ne asteptam la o ajustare a randamentelor in perioada urmatoare

Credit foto: MIRSANU.RO.

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Incercam sa semnam prima achizitie din fondul 2 pana in Craciun. Vom apela la o facilitate de finantare de la unul dintre investitorii nostri LP pentru a acoperi gap-ul dintre tranzactie si lansarea noului fond in martie – aprilie 2024. Probabil vom avea 3 tranzactii in urmatorul an, atat achizitii, cat si exituri

„Incercam sa semnam prima tranzactie din fondul 2 pana in Craciun. Adica vom folosi un warehousing facility probabil de la unul dintre investitorii nostri LP semnificativi ca sa acoperim acest gap in timp dintre tranzactia pe care incercam sa o semnam si lansarea noului fond. Closing-ul (inchiderea tranzactiei – n.r.) va fi dupa aceea subiect pentru aprobarea Consiliului Concurentei cat de repede posibil in 2024. Momentul pe care mi-l doresc cat mai aproape (inchiderea fondului 2 – n.r.) va fi probabil la final de martie, respectiv inceput de aprilie. Vom vedea cum suntem in tot procesul de LP onboarding, KYC, toate chestiile astea care dureaza si de aceea am decis sa folosim acum un warehousing facility.”, a declarat Andrei Gemeneanu, Cofondator si Managing Partner al managerului local de private equity Morphosis Capital, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, eveniment organizat pe 7 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

Morphosis Capital, unul dintre noile fonduri de private equity care a fost deja selectat in programul PNRR, se pregateste sa devina operational in scurt timp si sa anunte noi tranzactii.

„Deci, cumva, fondul 2 va avea un jump start de la finalul anului astuia, dupa aceea in 2024 avem un pipeline activ. Vrem sa ramanem foarte consistenti cu strategia din fondul 1, tichetul va creste un pic, dar nu semnificativ. Nu schimbam segmentul din piata. Ne uitam activ la zona de healthcare, ne intereseaza si faptul ca am facut 3 parteneriate de succes cu medici proeminenti in comunitatea medicala din Romania, ne plaseaza intr-un mod favorabil pentru a face in continuare investitii in zona asta. Ne uitam si la alte sectoare.”, a precizat Andrei Gemeneanu.

Fondul 1 cu care Morphosis Capital este operational de circa 5 ani a fost focusat pe investitii pe piata din Romania, in timp ce fondul 2, cu un capital mai mare decat primul fond, va avea in strategia sa de investitii pe langa Romania si alte piete din regiune.

Intrebat cate tranzactii are in plan Morphosis Capital in urmatorul an, cand va fi operational cu doua fonduri de private equity in paralel, primul ajuns in ciclul sau natural de exit, in timp ce noul fond va trece la achizitii de pachete de actiuni in companii, Andrei Gemeneanu a raspuns: „Per total, ce ne mai gandim sa facem in fondul 1 si fondul 2, daca includ si furatul startului de la final de 2023, sa avem macar 3 evenimente semnificative intrari – iesiri in 2024. Deci, ramanem activi, ramanem bullish (increzatori in viitor – n.r.), cumva jobul nostru in private equity este sa gasim oportunitati no matter what. Pe investitorii LP nu ii intereseaza o poveste de genul ca viata este dura, ca piata are probleme, noi trebuie sa desfasuram capitalul si sa generam randamente altfel avem o viata scurta in industria noastra”.

„Am avut un prim exit partial la final de 2022 in compania Medima Health, care este nr.2 pe piata de imagistica in Romania in momentul de fata, o poveste antreprenoriala foarte faina alaturi de domnul profesor Iana si de Vlad Ardeleanu, in care am pornit cu o mica clinica si avem in momentul de fata 15 clinici operationale de imagistica RMN, CT, PET CT si avem road map-ul si suntem capitalizati sa mai deschidem inca 15. Si am facut acolo exit partial aducand alaturi de noi Integral Venture Partners, care este un investitor cu sediul la Londra si care investeste in regiune.”, a spus Gemeneanu.

„Apoi, in 2023, am facut undeva inainte de vara un exit complet pentru noi in clinicile dentare Dr. Leahu. Acolo noi ne-am parteneriat cu Ionut (Ionut Leahu, fondatorul clinicilor de stomatologie – n.r.) (…) Ionut este un antreprenor foarte puternic si impreuna am dublat compania in un pic peste 2 ani si am facut un exit complet catre Regina Maria, liderul pietei de healthcare si asta este un lucru foarte bun si pentru actionari, dar mai ales pentru business pentru ca compania are un partener strategic cu care Ionut si cu echipa poate sa mearga la nivelul urmator. Mai recent, dupa vara, am anuntat un exit partial in EMI, companie in care noi impreuna cu investitorii nostri belgieni, care sunt investitori in fond, am preluat la momentul T zero pachetul majoritar in EMI, care este liderul pietei de usi industriale din Romania. Am facut un exit partial printr-o componenta de secondary, dar in principal printr-o injectie de capital catre Innova care este un mid market fund”, adauga acesta.

„(Aceste exit-uri – n.r.) Au demonstrat ca exista lichiditate in piata din Romania ca daca intri in lower mid market si construiesti companii interesante, ele devin atractive pentru fonduri mid market sau pentru investitori strategici”, puncteaza Andrei Gemeneanu de la Morphosis Capital.

In ceea ce priveste tranzactiile de exit raportate in ultimul an din Medima Health, EMI, respectiv exitul total din Clinicile Dr. Leahu, reprezentantul Morphosis Capital spune ca o buna parte din banii trasi de la investitori au fost intorsi catre ei.

„Morphosis Fund I are un indicator DPI (Distribution to paid in), adica cat ai distribuit catre investitor fata de cat ai tras de la  investitorii LP de 0,35, ceea ce inseamna ca 35% din capitalul tras a fost returnat deja ceea ce pentru un fond private equity vintage 2019 cum suntem noi plaseaza Morphosis in top quartile 2019 private equity funds la nivel european”, afirma Andrei Gemeneanu.

„Deci stam foarte bine la nivelul vitezei cu care facem exituri si am inceput sa returnam bani catre investitorii nostri ceea ce in contextul in care multi investitori LP se plang de lipsa de lichiditate a venit ca o veste buna  si poate ne-a ajutat si ne ajuta in contextul ridicarii fondului 2, pe care vrem sa il pornim cat mai repede in 2024”, a precizat acesta.

„La fondul 1, am facut tichete intre 5 si 10 mil. euro, iar la fondul 2 vom face tichete intre 7 si 12 mil. Euro. Targetam un fund size de 80 mil.Euro, eu intern mai zic 80 spre 100 mil. Euro. Nu stiu daca avem un plan real sa ajungem la 100 mil. Euro, dar la 80 mil. Euro eu sunt increzator ca o sa ajungem”, a mai declarat Andrei Gemeneanu, Confondator si Managing Partner al Morphosis Capital, la panelul Vanzator vs Cumparator din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 sunt Mazars, Agista, Value4Capital si Fondul Roman de Contragarantare.

 

CITESTE AICI TOATE ARTICOLELE evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT  2023

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023: Lipseste foarte mult capitalul autohton dinspre fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital care sa mentina un plafon pe piata locala atunci cand investitori straini decid sa nu investeasca in Romania. Costul de finantare in lei, asteptat sa scada in 2024 cu circa 1,25% pe fondul reducerii graduale a inflatiei. Vanzarea Profi, cotata printre primele 7 tranzactii din Europa Centrala si de Est, aduce un multiplu de exit de aproape 10 x EBITDA pentru MidEuropa, care ar urma sa incaseze circa 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre bancile finantatoare

 

Andrei Bica, Profi: Am primit foarte multe intrebari din partea investitorilor de ce nu apare nicaieri o extindere regionala a Profi. Noi am pariat mereu pe Romania si vedem in continuare un potential foarte mare de dezvoltare in retailul de proximitate. Exitul MidEuropa din Profi indica un multiplu aproape de 10 EBITDA si incasarea unui pret in jurul a 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre banci

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Incercam sa semnam prima achizitie din fondul 2 pana in Craciun. Vom apela la o facilitate de finantare de la unul dintre investitorii nostri LP pentru a acoperi gap-ul dintre tranzactie si lansarea noului fond in martie – aprilie 2024. Probabil vom avea 3 tranzactii in urmatorul an, atat achizitii, cat si exituri

 

Bogdan Chirita, Value4Capital: Putem sa mergem in tichete de achizitie de la 6 – 7 mil. Euro pana la 24 – 25 mil. Euro alaturi de co-investitori. Piata bancara din Romania este destul de imatura fata de cea din Polonia, unde bancile sunt mai relaxate in finantarea tranzactiilor LBO si au invatat sa se uite mai mult la cashflow si mai putin la activele care garanteaza imprumutul

 

Stere Farmache, Fondul Roman de Contragarantare: Toata lumea vorbeste de economia sustenabila, dar cand aplici la un IMM trebuie privit si sub aspectul profitabilitatii, adica ce motiv sau substrat economic ar fi pentru un IMM sa faca tranzitia la energia verde. Cred ca Bursa de Valori Bucuresti trebuie sa priveasca cu mai multa atentie catre bazinul IMM-urilor si din motivul ca s-au cam epuizat tichetele privind companiile mari de stat

 

Ciprian Dascalu, BCR: Ne asteptam sa scada in 2024 dobanzile la lei cu circa 125 de puncte de baza. Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020, probabil vor ramane ceva mai sus

 

Razvan Butucaru, Mazars: In tranzactiile M&A conteaza foarte mult sentimentul investitorilor, indicatorii macroeconomici, previziunile de inflatie, de rate de finantare si taxele. Tranzactia de vanzare a Profi, situata pe locul 6 – 7 la nivelul tranzactiilor din Europa Centrala si de Est. Cum arata piata de M&A din Romania si din regiune

 

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti (BVB): Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare si datorita momentului istoric in care suntem pentru ca ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti. Trebuie sa fim dispusi sa discutam deschis despre risc si sa acceptam ca daca vrem sa listam companii mai mici, acceptam si faptul ca unele dintre ele o sa esueze

 

Ramona Jurubita, KPMG si Consiliul Investitorilor Straini (FIC): Cand ne uitam la oportunitatile pe care Romania le are pentru 2024, asta rezulta din minusurile pe care investitorii le marcheaza, adica infrastructura, birocratie si instabilitate legislativa. Romania a pierdut in 2023 din atractivitate, creste numarul investitorilor straini care isi reduc investitiile prognozate si tot mai multe companii vad oportunitati de crestere pe piata externa

 

Florin Ilie, ING Bank: Piata de finantare corporate din Romania a crescut in 2023 cu un «low single digit». Imprumuturile catre companii sunt dominate de refinantarea cu top-up, iar energia si sectorul expus pe consum sunt principalele motoare pentru marile finantari sindicalizate

 

Adrian Stanculescu, Abris Capital Partners: Este o piata buna de cumparat, vedem oportunitati in 2024 sa ne extindem. Sunt si discutii de exit pentru companii unde nu suntem pregatiti. Am investit cateva zeci de milioane de euro anul trecut in portofoliul din Romania

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: In piata sunt 6-7-8 fonduri de venture capital si private equity care cauta finantari de 250 – 300 mil. Euro, bani care nu prea sunt. Este o crima sa tii fondurile de pensii pe margine si o rusine ca niciun fond de pensii din Romania nu a fost investit direct sau indirect la UiPath. In 2024 vom auzi despre primele exituri majore din industria de VC din Romania

 

Dan Dascal, BT Asset Management: Industria de asset management este pe un trend de revenire dupa un an 2022 prost, trend care ne asteptam sa continue si in 2024 avand in vedere evolutia dobanzilor si a randamentelor. Potentialul pietei locale este mare, iar piata de asset management din Romania poate sa creasca de cateva ori de la nivelul actual de 4 mld. Euro

 

Gijs Klomp, WDP: Am facut o majorare de capital de 300 mil. Euro pentru a avea mai multa putere de foc pentru tranzactiile angajate, din care una in Romania. O treime din acest capital va fi desfasurat in Romania. Comparativ cu alte piete cu care concureaza, Romania are un momentum pozitiv pentru ca exista cerere, insa problema este evolutia randamentului fata de acum 2 ani

 

Jerome France, EMI: Avem un buget global de achizitii de 30 mil. Euro pe care sper sa il cheltuim in 2 ani in tranzactii in Romania si in alte piete. Preferam tari mai mici unde mergem sa ne pozitionam ca lider, e loc in Ungaria, ne uitam la Polonia, dar si la alte piete. Achizitia pachetului majoritar de actiuni al grupului EMI de catre fondul Innova Capital s-a facut la un multiplicator EBITDA mai mare decat cel de la achizitia pachetului de actiuni EMI de catre fondul de investitii Morphosis Capital

 

Liviu Dragan, DRUID AI: Nu ma vad iesind din DRUID, poate la un moment dat voi face un pas lateral in zona operationala. Nici din TotalSoft nu am dorit sa plec. Batalia pentru platformele AI destinate angajatilor necesita foarte multa competenta de afaceri pentru ca multe platforme se formeaza cu tineri cu talent tehnologic, dar incorporeaza prea tarziu business knowledge. Care sunt culisele rundei de finantare serie B atrasa in 2023 care a dus DRUID la o evaluare de 100 mil. USD

 

Andrei Dudoiu, Seedblink: Vom anunta in primul trimestru din 2024 o noua runda de finantare pentru Seedblink si planurile noastre de accelerare pe piata din Europa si SUA

 

Andreea Pipernea, Exit by Choice: Cred ca exista tot mai mult cultura antreprenorului de tipul «hai sa scot valoarea din ce am muncit atatia ani» si asta sa aiba mai departe un efect de angrenare la nivel de investitori LP astfel incat dupa exituri sa fie oameni care rostogolesc capitalul romanesc

 

Adrian Mihalcea, Mazars: Am avut perioade in care era claritate ca healthcare sau IT sunt sectoare care dupa pandemie au mers foarte bine din punct de vedere al tranzactiilor M&A, dar pentru 2024 nu as vedea motivele pentru a pune punctul pe un anumit sector

 

Iulia Bratu, EY: In 2024 vom vedea cel putin o tranzactie de peste 1 mld. Euro. Piata de M&A din Romania a continuat declinul si in primele 11 luni din 2023 cu circa 6,8% in valoare pana la 5,7 mld. Euro, respectiv cu aproximativ 9,3% in volum pana la 215 tranzactii fata de perioada similara din 2022

 

Sorin Petre, PwC: Observam ca multiplii de evaluare ai companiilor sunt mai mari in tranzactiile de M&A fata de multiplii companiilor listate pe bursa si as putea spune ca acest trend se va mentine. Agricultura este un sector in care vom vedea atractivitate in tranzactiile M&A

 

Alexandra Popa, UniCredit: Avem discutii cu mai multe companii pentru IPO pe piata primara. IPO-ul Hidroelectrica a deschis cumva piata si cred ca vom vedea mai multe listari de companii antreprenoriale in anii urmatori

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Tranzactia M Core – Mitiska REIM are o pondere de 40% – 45% la nivelul investitiilor totale in real estate in 2023 in Romania, care ajung la circa 500 mil. Euro. Ne asteptam la o ajustare a randamentelor in perioada urmatoare

Credit foto: MIRSANU.RO.

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023: Lipseste foarte mult capitalul autohton dinspre fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital care sa mentina un plafon pe piata locala atunci cand investitori straini decid sa nu investeasca in Romania. Costul de finantare in lei, asteptat sa scada in 2024 cu circa 1,25% pe fondul reducerii graduale a inflatiei. Vanzarea Profi, cotata printre primele 7 tranzactii din Europa Centrala si de Est, aduce un multiplu de exit de aproape 10 x EBITDA pentru MidEuropa, care ar urma sa incaseze circa 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre bancile finantatoare

Capitalul autohton este inca veriga – lipsa din ecosistemul pietei de fuziuni si achizitii din Romania, care resimte totusi un recul mai mic fata de alte piete din regiune comparativ cu anul anterior. Banii de la fondurile de pensii, lichiditatile obtinute de catre antreprenori din exiturile realizate, dezvoltarea pietei de capital, precum si alte surse locale de lichiditati sunt necesare pentru a completa ecosistemul local si care ar slabi dependenta pietei de deciziile venite din partea investitorilor straini, fata de care Romania si-a pierdut din atractivitate in acest an, potrivit concluziilor MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, a sasea editie anuala a evenimentului organizat pe 7 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

Piata de M&A este o piata in care acum cumparatorii au cuvantul cel mai greu de spus, iar tranzactiile de M&A sunt dominate pe partea de cumparare de catre investitorii strategici, dupa cum arata datele furnizate de catre consultantii M&A.

„Cand nu exista cumparatori si vanzatori pe un anumit segment, procesele dureaza mult, multiplii se duc in jos, tranzactiile pica pentru ca, daca dureaza 3 ani o tranzactie, industria se schimba. Ecosistemul este foarte important si inca nu il avem. As zice ca un element care ne lipseste foarte mult este acel capital autohton, care se formeaza acum cu antreprenori care fac exituri si intra apoi in piata de M&A poate in zona de venture (venture capital – n.r.), poate in zona de real estate, poate in companii operationale mai mari. Se intampla si asta, dar destul de incet, insa speranta mea este ca si capitalul autohton sa devina mai profesionist si sa se intoarca in piata. In momentele acestea de incertitudine globala, investitorii globali pot decide foarte usor sa nu investeasca in Romania, pot decide foarte usor sa nu investeasca in Europa Centrala si de Est (CEE) si pot decide sa nu investeasca in Europa deloc”, a punctat Adrian Stanculescu, Partner & Head Romania la fondul de private equity Abris Capital Partners, un fond de investitii care investeste in pietele Europei Centrale si de Est, ce are in portofoliul local companii precum Green Group sau Pehart.

„Ar trebui sa lucram cu totii sa crestem acest ecosistem si sa mentinem capitalul autohton aici si vorbim de fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital. Cred ca o piata sanatoasa este o piata in care capitalul autohton poate sa tina un plafon destul de ridicat, sa nu dispara complet piata de M&A atunci cand ai o presiune externa foarte mare”, a adaugat acesta.

„Astazi, toata piata stie ca prin acest program PNRR au fost anuntate 6 – 7 – 8 fonduri care ar trebui sa se lanseze, unele dintre ele au fost anuntate acum un an, dar niciunul din aceste fonduri nu este deja activ. Inseamna ca aceste 6 – 7- 8 echipe care sunt in piata cauta finantari intre 250 si 300 mil. Euro pentru venture capital si private equity, bani care nu prea sunt. Vorbim despre o piata in care fondurile de pensii sunt marii absenti, deci o piata in care principala sursa de capital pentru aceasta industrie de private equity e inactiva. E o crima sa tii fondurile de pensii pe margine (…) Este o rusine ca niciunul dintre fondurile de pensii din Romania nu au fost investite direct sau indirect la UiPath de exemplu. Un astfel de lucru nu ar trebui sa se mai intample in viitor si sper sa vedem o schimbare in zona asta”, semnaleaza Cristian Munteanu, Fondator si Managing Partner al managerului local de capital de risc Early Game Ventures.

Lipsa fondurilor de pensii din peisajul investitorilor institutionali locali care sa investeasca in companii prin intermediul fondurilor de investitii lasa un gol ce nu poate fi acoperit de alti investitori, confirma si Nicolae Kovacs, CEO al Agista, fond de investitii care dispune de capital strans de la investitori autohtoni.

Piata romaneasca a pierdut din atractivitate in fata investitorilor straini cu prezenta locala, iar unii dintre ei au decis sa isi reduca programele de investitii.

„Pierderea atractivitatii rezulta din faptul ca o treime din companiile care sunt membre FIC (Foreign Investors Council – n.r.) si care au raspuns la investigatia noastra au considerat ca piata a pierdut din atractivitate ceea ce inseamna o inrautatire cum nu am mai vazut masurata pana acum si este evident ca aceasta pierdere a atractivitatii vine pe fondul incertitutidinilor la nivel macroeconomic si geopolitic, dar au fost dublate si de pachetul de masuri fiscale adoptat recent”, a declarat Ramona Jurubita, Country Managing Partner KMPG Romania & Moldova si Vicepresedinte al Consiliului Investitorilor Straini (FIC), pe marginea rezultatelor unui barometru din septembrie 2023 prin care FIC sondeaza periodic sentimentul celor mai mari investitori din Romania.

In anumite sectoare, piata locala pastreaza inca atuuri fate de pietele externe.

„Romania are un momentum pozitiv cand vine vorba de a fi atractiva pentru ca este cerere. Problema in Romania este in ceea ce priveste randamentele, care au devenit mai provocatoare comparativ cu acum 2 ani din cauza costului mai mare al capitalului, a costurilor de constructie mai mari si a faptului ca partea de chiriasi, adica cererea nu a factorizat complet acest cost mai mare insemnand ca chiriile trebuie sa urce cum au facut-o in aproape fiecare piata pentru a putea justifica investitiile unor companii cum suntem noi”, a subliniat Gijs Klomp, Business Development Manager la WDP Romania, companie care deruleaza un plan de investitii de circa 1 mld. Euro in sectorul de logistica si spatii industriale, segment aflat in plina perioada de boom in Romania.

Totusi, la nivel de trend mai general, investitorii straini prezenti la nivel local sunt mult mai precauti acum fata de inceputul anului 2023.

Mai departe, acest sentiment produce efecte in piata de fuziuni si achizitii, care indica o activitate mai scazuta in 2023 in Romania fata de anul anterior, insa intr-un recul mai mic fata de alte piete din Europa Centrala si de Est.

„Conteaza foarte mult sentimentul investitorilor, indicatorii macroeconomici, previziunile de inflatie, de finantare, nu mai spunem taxele, iar in M&A se observa cel mai clar sentimentul investitorilor”, explica Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader in cadrul Mazars Romania.

„Romania s-a situat in preferintele investitorilor in top 3 fata de perioada precedenta (…) Pe primul loc in Europa Centrala si de Est, se situeaza Polonia, apoi Austria, Romania, urmata indeaproape de Cehia ca numar al tranzactiilor”, afirma Razvan Butucaru de la Mazars. El precizeaza ca la nivelul regiunii tranzactiile de M&A (fuziuni si achizitii) valoarea totala a acestora in 2023 s-a contractat la 32 – 33 mld Euro, in scadere cu 25 – 30% fata de aproape 40 mld. Euro in 2022, in timp ce pe volume numarul tranzactiilor in pietele CEE (care nu includ Rusia) a coborat de la circa 850 la aproximativ 820 de tranzactii. Tendintele rezulta dintr-un studiu realizat periodic de catre consultantii Mazars pe baza datelor furnizate de catre platforma Mergermarket si contabilizeaza tranzactiile peste 5 mil. USD, exclude tranzactiile din real estate si include estimari, oferind astfel vizibilitate la nivelul trendurilor in pietele din regiune.

Atat in Romania, cat si in regiune, sectorul de tehnologie este in topul preferintelor cumparatorilor in tranzactiile de M&A.

Costul de finantare, influentat de cursul inflatiei care isi continua trendul de scadere, este de asteptat sa aduca in 2024 o reducere usoara a dobanzilor intr-un cadru mai larg in care dobanzile nu se vor intoarce insa la nivelurile dinainte de 2020.

„Prognoza noastra de inflatie pentru finalul anului viitor pe rata inflatiei este de 5,3%. Suntem usor peste prognoza BNR, de 4,8%, probabil principala diferenta vine din impulsul fiscal. Noi avem in ipoteza un impuls fiscal neutru, banca centrala se astepta probabil la un impuls fiscal negativ, de comprimare a cererii ceea ce este putin probabil dupa ultimele detalii. Deci, o scadere a inflatiei de la 7,5% la 5,3% ar trebui dupa parerea noastra, desi inflatia de baza va scadea mai incet, sa duca la o scadere a dobanzilor undeva cu 125 puncte de baza (1,25% – n.r.) la lei. La euro, mentionam ca piata se asteapta la scaderi mult mai agresive de dobanda.”, afirma Ciprian Dascalu, Economistul – Sef si Head of Research al BCR.

Potrivit acestuia, inflatia va ramane structural la un nivel mai ridicat fata de deceniile anterioare, ceea ce va ingusta spatiul de scadere al dobanzilor.  „Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020. Probabil, ceva mai sus”, puncteaza economistul – sef al BCR.

La nivelul pietei de corporate banking (imprumuturi pentru corporatii), domina refinantarile la care, de regula, se adauga o componenta de finantare noua (top-up), potrivit lui Florin Ilie, Deputy CEO si Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania. El adauga ca se mentine trendul potrivit caruia euro este moneda care domina imprumuturile catre sectorul de companii, dar exista si nuante in functie de sectorul in care compania activeaza.

Cu toate ca Romania a inregistrat in 2023 IPO-ul Hidroelectrica de 1,9 mld. Euro, cea mai mare listare din istoria pietei de capital din Romania si unul dintre cele mai mari IPO-uri din Europa si la nivel global din acest an, totusi multiplii de evaluare pentru companii raman mai atractivi pe piata de M&A comparativ cu piata bursiera de la Bucuresti, indica datele PwC Romania.

Intrebat despre perspectivele pietei bursiere de la Bucuresti in 2024, Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti a raspuns: „Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare. Nu este legat doar de costul de finantare, este legat si de momentul istoric in care suntem. Ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti si companiile locale cauta o solutie pentru mersul inainte si ne uitam la cresterea in continuare a vizibilitatii bursei, a pozitionarii noastre ca si solutie nu doar de finantare. Bursa nu este doar despre finantare, este si o scena de pe care te poti promova ca si afacere, te poti vedea. Pana la urma, capitalizarea ti-o da si un fond de private equity si un fond de venture capital. Bursa iti da ceva mai mult. Daca ar fi sa descriu acel ceva mai mult, pe primul loc as pune vizibilitate.”

Factorii de piata si de cadru economic al tarii influenteaza evaluarile in tranzactii, confirma Andrei Bica, CFO-ul Profi, companie care a facut recent obiectul celei mai mari tranzacti realizate de catre un fond de private equity in Europa Centrala si de Est, in conditiile in care MidEuropa a agreat vanzarea Profi la o valoare de intreprindere (enterprise value) de 1,3 mld. Euro catre investitorul strategic Ahold Delhaize, proprietarul retelei de supermarketuri Mega Image.

„Acest enterprise value (valoare de intreprindere – n.r.) are in vedere foarte multi indicatori. Pleaca de la EBITDA-ul pe care compania il genereaza, se aplica un multiplicator, care depinde de foarte multi factori, de factorii macroeconomici, de atractivitatea pietei. Principalul lucru este cum poti sa demonstrezi unui nou investitor ca poti sa cresti nu intr-un an sau doi ani, ci ca ai cel putin 5 ani in fata ta in care poti sa cresti in baza business plan-ului tau pe care el il cumpara sau nu. Este cea mai mare tranzactie pe care un private equity a facut-o in CEE”, a spus Andrei Bica de la Profi.

„Ca si pret final, evident speram ca MidEuropa va incasa integral cei 1,3 mld. Euro, dar exista intotdeauna ca intr-o tranzactie parte de enterprise value si partea de equity value (valoarea pachetului integral de actiuni – n.r.) pentru ca equity value reprezinta partea din tranzactie care ramane actionarului existent (…). Si, cu siguranta, ca equity value, adica banii care raman efectiv pentru actionari (vanzator – n.r.), va ramane dupa ce vom rambursa bancilor aceasta datorie neta (net debt). Datoria neta este in bilantul (balance sheet) nostru, sunt date publice, este in jur de 400 mil. Euro.”, a precizat CFO-ul Profi.

Astfel, un calcul sumar indica faptul ca la o valoare de piata de 1,3 mld. Euro si cu o datorie neta de circa 400 mil. Euro pe bilantul Profi, vanzatorul reprezentat de catre MidEuropa, unul dintre cele mai importante fonduri de private equity din regiune, va incasa impreuna cu investitorii sai in jurul a 900 mil. Euro din vanzare, cifra care poate fi ajustata de alti termeni ai tranzactiei pana la momentul inchiderii (closing), asteptata in 2024, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

 

TOPICURI

  • Evolutia pietei de M&A
  • Cum evolueaza finantarea pentru companii
  • Ce planuri au fondatorii de companii
  • Evolutia pietei de capital
  • Cum arata peisajul tranzactiilor in sectorul de real estate

 

Piata de M&A, in scadere in 2023 fata de 2022, insa intr-un recul mai mic fata de alte piete

Piata de fuziuni si achizitii (M&A) din Romania a ajuns dupa primele 11 luni in 2023 la 5,7 mld. Euro, in scadere cu 6,8% fata de perioada similara din 2022, in timp ce volumul tranzactiilor s-a contractat cu aproximativ 9,3% de la 237 tranzactii in perioada ianuarie – noiembrie 2022 pana la 215 astfel de acorduri de fuziuni si achizitii in perioada similara a acestui an, potrivit datelor EY Romania.

„Romania, desi a scazut activitatea atat din punct de vedere al volumului, cat si al valorii, beneficiaza de o scadere mai mica (comparativ cu alte piete – n.r.) Avem o scadere de circa 9,3% pe volum si asta mi se pare mie cel mai relevant, respectiv 6,8% pe valoare dar trebuie sa apelam la disclaimerul ca valoarea este ceva ce estimam. Noi estimam pentru cele 70% din tranzactii care nu au valoarea comunicata, noi atasam estimari. Ponderea megatranzactiilor (tranzactii cu valoare individuala de peste 500 mil. Euro – n.r.) in total piata este mai mare in acest an decat in mod obisnuit (…) Principiul de corelare cu activitatea economica ramane si cu toate ca exista disruption (factori disruptivi – n.r.) semnificativ in lume, Romania a beneficiat de cea mai buna si stabila crestere economica din CEE”, a spus Iulia Bratu, Partner & Head of Lead Advisory in cadrul departamentului de Strategie si tranzactii al EY Romania. Datele EY includ si tranzactiile din real estate.

Pe piata de M&A din Romania au fost raportate in 2023 pana acum 2 tranzactii de peste 1 mld. Euro – vanzarea operatiunilor grupului italian Enel din Romania catre grupul elen PPC, care a platit circa 1,24 mld.Euro la o valoare de intreprindere de circa 1,9 mld. Euro (care include si datoria neta a companiilor preluate – n.r.), respectiv vanzarea Profi la o valoare de intreprindere de circa 1,3 mld. Euro de catre fondul londonez de private equity MidEuropa catre investitorul strategic Ahold Delhaize, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Pentru Romania, estimam un volum al tranzactiilor de 3,5 – 3,7 mld. Euro si un numar al tranzactiilor de aproximativ 90 – 100 in 2023”, estimeaza Razvan Butucaru din partea Mazars Romania, in baza studiului realizat pe datele Mergermarket privind tichetele de tranzactii de peste 5 mil. USD, care nu contabilizeaza insa sectorul de real estate.

Tranzactiile de consolidare vor continua pe piata locala, in conditiile in care fondurile de private equity cauta in continuare sa adauge noi add-on-uri in platformele pe care le au in portofoliu, dupa cum confirma Adrian Stanculescu, Partner & Head Romania la managerul de private equity de talie regionala Abris Capital Partners, dar si Bogdan Chirita de la managerul de private equity regional Value4Capital.

„Ce observam pe piata de M&A? In 2022, multiplul de EBITDA ar fi fost in jur de 9,6x, care e undeva la media din perioada analizata 2007 – 2022, dar mai mare decat multiplii de pe pietele de capital chiar daca companiile de pe Aero sunt pe acolo, la peste 8x”, afirma Sorin Petre, Partner & Head of Valuation and Economics la PwC Romania. 

„Cele mai atractive sectoare pentru cumparatori au fost energie, FMCG si financiar si vedem o consolidare in 2024 in continuare”, sustine Ramona Jurubita de la KPMG Romania.

„Am observat o incetinire a activitatii la inceputul anului, insa a existat o inghetare in trimestrul 1 – trimestrul 2, urmata de o dezghetare incepand cu luna august, cand oamenii in loc sa mearga in vacanta trimiteau RFP-uri (request for proposals, cerere de oferte n.r.), incepeau procese de M&A foarte multe comparativ cu alti ani, lucru care s-a vazut in volumele de tranzactii din a doua parte a anului si lucru care ne asteptam sa produca in continuare volume la final de an si la inceputul anului urmator”, afirma Adrian Mihalcea, Senior Manager Deal Advisory la Mazars Romania. El adauga ca nu sunt motive anume privind tranzactii intr-un anumit sector si ca se asteapta la surprize in 2024 comparativ cu alti ani.

 

Finantarea companiilor: Finantarea corporate, ritm de crestere cu o cifra. Fondurile locale de venture capital si private equity anunta achizitii cu noile platforme si exituri din actualele portofolii

Corporate banking. Piata de finantare a corporatiilor a crescut foarte putin in 2023, cu o singura cifra, estimeaza Florin Ilie, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania. 

„Am produs de 2 ori mai mult credite noi decat in anii precedenti, insa aceasta crestere nu se vede pentru ca a fost canibalizata de reducerea unor credite date anterior pentru nevoi de finantare pe termen scurt, mai ales in domeniul energiei si agriculturii, care au avut preturi in crestere in 2022 si atunci au avut nevoie de un fond de rulment mai mare.”, afirma Florin Ilie de la ING Bank Romania.

Potrivit acestuia, piata de corporate banking a fost dominata de refinantari, credite care trebuiau refinantate plus ceva cresteri de tip top-up, adica se adauga o componenta de finantare noua. Principalele sectoare care au atras finantari mari bancare au fost energie, urmat de sectorul expus pe consum.

Contragarantare. „Cred ca rolul Fondului Roman de Contragarantare va creste in 2024. Deja in acest an, am depasit borna de 1 mld. RON garantii acordate IMM-urilor, ceea ce cred ca este un pas important inainte. Vom continua sa sustinem IMM-urile atat din garantii care vor fi acordate in cont si nume stat daca aceste programe vor continua, daca nu, vom pune capitalul propriu la munca, de peste 400 mil. RON, in asa fel incat sa sprijinim accesul la finantare al IMM-urilor.”, a declarat Stere Farmache, Presedintele Directoratului Fondului Roman de Contragarantare (FRC).

„Avem si suntem implicati si garantam in exclusivitate IMM-urile din zona inventiilor si a inovatiilor, programul se cheama IMM Innovation si observatia noastra este ca, pana in clipa de fata, IMM-urile au fost mai mult preocupate in aceasta perioada incepand cu criza sanitara care a generat aceste programe de garantii in cont si nume stat si a continuat apoi cu ceea ce se cheama generic criza agresiune Ucraina.  Observatia noastra a fost ca IMM-urile au utilizat aceste resurse si acest sprijin in proportie de peste 90% pentru capital de lucru. Nu este un lucru rau. Au reusit sa depaseasca aceasta perioada”, a a adaugat acesta.

Crowdfunding. „Avem perspectiva de a accelera nu doar in piata europeana pentru ca o sa anuntam probabil la inceputul anului viitor ca vom avea licenta de a vinde ca produs stock option plan si in SUA pe motivul ca firmele europene care au scalabilitate si isi demonstreaza product market fit din pacate pentru Europa migreaza catre SUA. Si ar trebui sa ne urmam clientii. De exemplu, Flowx, care a fost cea mai mare runda de finantare pe piata Enterprise Saas din Romania chiar a depasit la serie A pe UiPath, desi corespondentul de timp e diferit, au strans la nivel global 35 milioane la o evaluare de 130 mil. USD, automat si-au facut birou in Delaware si New York. Le oferim produsul despre care vorbeam, Nimity. In SUA, nu aveam licenta, dar din ianuarie o sa avem. Aceste perspective de accelerare ne vor conduce si pregatim o runda de finantare pentru anul viitor. Nu avem inca termenii pentru ca trebuie sa ne facem calculele foarte atent. In schimb, avem footprint-ul acesta european in care vom vinde si produsul acesta de stock option plan foarte activ”, a spus Andrei Dudoiu, Managing Partner & President of the Board of Directors al platformei de crowdfunding SeedBlink.

Fonduri de investitii. 

„Incercam sa semnam prima tranzactie din fondul 2 pana in Craciun. Adica vom folosi un warehousing facility probabil de la unul dintre investitorii nostri LP semnificativi ca sa acoperim acest gap in timp dintre tranzactia pe care incercam sa o semnam si lansarea noului fond. Closing-ul (inchiderea tranzactiei – n.r.) va fi dupa aceea subiect pentru aprobarea Consiliului Concurentei cat de repede posibil in 2024. Momentul pe care mi-l doresc cat mai aproape (inchiderea fondului 2 – n.r.) va fi probabil la final de martie, respectiv inceput de aprilie. Vom vedea cum suntem in tot procesul de LP onboarding, KYC, toate chestiile astea care dureaza si de aceea am decis sa folosim acum un warehousing facility.”, a declarat Andrei Gemeneanu, Cofondator si Managing Partner al managerului local de private equity Morphosis Capital.

„Deci cumva fondul 2 va avea un jump start de la finalul anului astuia, dupa aceea in 2024 avem un pipeline activ. Vrem sa ramanem foarte consistenti cu strategia din fondul 1, tichetul va creste un pic, dar nu semnificativ. Nu schimbam segmentul din piata. Ne uitam activ la zona de healthcare, ne intereseaza si faptul ca am facut 3 parteneriate de succes cu medici proeminenti in comunitatea medicala din Romania, ne plaseaza intr-un mod favorabil pentru a face in continuare investitii in zona asta. Ne uitam si la alte sectoare.”, adauga acesta.

„Daca te uiti la piata bancara din Romania este destul de imatura comparativ cu piata bancara din Polonia, de exemplu, unde tranzactiile  de tipul asta de leverage buy out (LBO) sunt privite mult mai relaxat si bancile au invatat sa se uite la cashflow mai mult si la real estate, iar la activele care ar garanta imprumutul mult mai putin.”, puncteaza Bogdan Chirita, Partner al fondului de private equity regional Value4Capital, fond care a listat Medlife pe bursa de la Bucuresti, tranzactie ce a declansat un val de listari de companii antreprenoriale locale in anii urmatori.

„Pe partea de tichet, putem sa mergem cat de jos probabil la 6- 7 mil. Euro si pana la 24 – 25 mil. Euro cu tot cu co-investitori. Deci avem o marja destul de mare, suntem destul de flexibili.”, adauga Bogdan Chirita. „Intr-un fond de 7 – 8 companii, 2-3 pot fi facute in Romania. Nu exista limite fixe de nedepasit, dar trebuie sa ne uitam la economie, la companiile care sunt in economia romaneasca, de asemenea, si la echipele de investitii ale fondului respectiv”, explica reprezentantul Value4Capital.

„Din capitalul nostru de 20 mil. Euro, am investit peste jumatate din fond. Mai avem loc de 2 tranzactii, dar specificul fondului nostru este ca il vom tot majora. Este un fond evergreen si asta inseamna ca o sa fim intr-un mood (stare – n.r.) de fundraising constant.”, a spus Nicolae Kovacs, CEO Agista, fond de investitii care face parte din reteaua de plaforme de investitii administrata de catre Impetum Group ce ruleaza pe un capital strans de la investitori autohtoni.

„Ma uit un pic cu optimism la anul viitor, si asta pentru ca suntem intr-un sector de companii care sunt pe crestere.”, sustine Nicolae Kovacs, care adauga ca se asteapta ca Agista sa faca cel putin 3 tranzactii in 2024.

„Incepand din 2024 ar trebui sa fie bani in piata. Incepand de la anul ar trebui ca numarul de companii care vin catre finantare de la VC sa creasca fiindca am vazut o descrestere a acestui numar in ultimii 2 ani. Noi avem intentia sa desfasuram foarte agresiv capitalul in urmatorii 2 ani, in 2024 si 2025 adica poate un 40% din tot capitalul disponibil sa il investim deja. Vorbim despre fondul nou pe care il lansam la inceput de an”, subliniaza Cristian Munteanu, Fondator si Managing Partner al managerului de venture capital Early Game Ventures. Acesta anunta ca, pe langa investitii, 2024 va insemna si un an cand vom vedea primele exituri semnificative in industria de VC din Romania.

 

Fondatori.

„Partenerii actuali toti au investit in runda asta (runda de finantare de serie B din 2023 – n.r.). Pentru mine a fost cel mai important lucru ca investitorii existenti, care stiu foarte bine DRUID-ul, toti au investit maxim cat li se permitea ca pro rata. Mai mult decat atat, mare parte dintre ei fiind un oversubscription, au facut si secondary, asta insemnand ca business angels au putut sa iasa si sa vanda.”, a declarat Liviu Dragan, fondator si CEO al start-up-ului de inteligenta artificiala DRUID AI.

Potrivit acestuia, investitorii au venit cu 30 mil. USD si alte 5 mil. USD ca secondary in suma totala.

„Eu detin cam 25%, sunt cel mai mare investitor in continuare, si ceilalti mai detin inca vreo 5%, deci vreo 30% suntem fondatorii, restul de 70% sunt investitorii”, explica fondatorul DRUID impactul tranzactiei din 2023 asupra actionariatului companiei aflate acum intr-o faza de expansiune globala, a carei evaluare este de 100 mil. USD.

„Vrem sa facem doua tranzactii M&A pe an (…) Mai avem in plan cel putin 30 mil. Euro de cheltuit pentru achizitii la nivel global, Romania plus alte piete. Consider ca e o perioada foarte buna pentru o platforma de consolidare.”, a declarat Jerome France, Fondator si CEO al EMI Group, care precizeaza ca acest plan de investitii se intinde pana la un viitor exit estimat sa aiba loc in aproximativ 5 ani. 

Pachetul majoritar al EMI Group a fost preluat in 2023 de catre fondul de private equity regional Innova Capital, in contextul in care compania lui Jerome France a crescut accelerat in ultimii ani pe piata de usi industriale din Romania si in alte piete din Europa dupa intrarea in actionariatul companiei a fondului de private equity local Morphosis Capital.

„Noua mea meserie este ca nu mai vand usi, ci cumpar firme”, puncteaza Jerome France, care exemplifica cu achizitia recenta a KADRA tiparul tranzactiilor de M&A ale EMI Group, care combina plata pretului pentru un pachet de actiuni cu un schimb de actiuni ale companiei preluate cu actiuni EMI.

„Eu vad ca oamenii incearca sa isi construiasca un viitor previzibil, ca inteleg ca trebuie sa inceapa cu 2 – 3 ani inainte sa isi faca un plan despre un exit, dar si despre o atragere de investitie, in special, in sectorul acesta al companiilor mai mici (…) Cred ca exista din ce in ce mai mult cultura aceasta sa-mi valorific, sa scot valoarea din ceea ce am muncit ani de zile, hai sa ma asociez cu cineva care poate sa ma duca mai departe si cred ca asta poate sa aiba si un efect de angrenare ulterior apropo de investitori LP poate din ce in ce mai mult si in Romania, ca dupa vanzari, dupa exituri, sa existe oameni care sa poate mai departe sa investeasca si sa rostogolim cumva capitalul romanesc”, a punctat Andreea Pipernea, Managing Partner al firmei de consultanta Exit by Choice, specializate in pregatirea pentru exit a fondatorilor de companii de talie mica.

Potrivit acesteia, se disting doua tipuri de fondatori angrenati in astfel de procese de exit, cei din categoria care au fondat afaceri in urma cu 2 – 3 decenii si au problema succesiunii, respectiv segmentul unor antreprenori mai tineri care cauta optiuni de crestere externa dupa ce realizeaza ca nu mai pot creste compania pe cont propriu.

 

Piete de capital.

„Cred ca am avut mai multi ani istorici. In 2023, IPO-ul Hidroelectrica a fost un eveniment important, ne-a pus pe harta. La momentul la care s-a intamplat era cel mai mare IPO in Europa si al treilea cel mai mare la nivel global. Acum este al patrulea, oricum suntem in top. Daca ne uitam in urma, 2021 am avut ca si numar 23 de listari, ceea ce depasea totalul a 6 ani anteriori. Iar 2022 a fost anul primul an in care am depasit pragul de 100.000 de conturi deschise la Bursa de Valori Bucuresti. Am depasit pragul de 100.000 de investitori la jumatatea anului trecut, deci fara impactul Hidroelectrica. Momentul in care a venit Hidroelectrica pe bursa, noi eram deja la un numar de 120.000 de conturi deschise, acum suntem la 170.000 de conturi deschise.”, a spus Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti. 

„Vedem anul acesta crestere semnificativa, adica daca ne uitam iarasi la nivelul Europei Centrale si de Est, indicele BET Total Return are cea mai buna performanta, crestere de aproape de 30% fata de inceputul anului. ”, mai spune reprezentantul BVB, care adauga ca sunt perspective pentru 2024 de noi oportunitati atat pe piata de actiuni (IPO), cat si pe piata emisiunilor de obligatiuni, dat fiind potentialul mare de crestere.

„La nivelul actual, industria de asset management are active undeva la 37 mld. RON. Daca dam la o parte fondurile de investitii alternative (FIA) – SIF-urile, Fondul Proprietatea – mai raman vreo 19,3 mld. RON active, ceea ce, bineinteles, ca nu e mult comparativ cu potentialul pe care il are industria de asset management”, a spus Dan Dascal, CEO al BT Asset Management, unul dintre cei mai mari manageri locali de asset management.

Acesta adauga ca anul 2022 a fost un an prost pentru acest sector, care a intrat in 2023 pe un trend de revenire, an in care au fost inregistrati peste 100.000 de investitori noi, trend asteptat sa continue si in 2024.

„Vor fi oportunitati de investitii daca ne referim in anul urmator, daca ne referim la piata de actiuni (…) Din punct de vedere al plasamentelor in bonduri, dobanzile sunt atractive. Observam pe piata emisiuni de bonduri de companii, facute de banci la randamente bune in euro, deci foarte atractive. Statul se imprumuta in continuare, nevoia de finantare este in continuare crescuta. Sa nu uitam ca la anul va fi an electoral si probabil ca statul va trebui sa se imprumute mai mult decat de obicei si asta ne face sa credem ca pentru anul urmator sunt premise bune pentru industria noastra sa performeze”, a mai spus reprezentantul BT Asset Management.

Evolutia multiplilor de evaluare indica la nivel de trend ca piata de M&A ofera in acest moment evaluari mai mari pentru companii comparativ cu piata bursiera locala, chiar daca in ansamblu multiplii de evaluare sunt in scadere fata de anul anterior.

„Observam in anul 2022 o scadere a multiplului EBITDA, avem o mediana de 5,6x in anul 2022 fata de 8,5x, multiplu influentat in special de societatile listate in sectorul de electricitate, pentru care anul 2022 a fost un an cu volatilitate semnificativa.”, a declarat Sorin Petre, Partner & Head of Valuation and Economics la PwC Romania pe marginea evolutiei multiplilor de evaluare a companiilor in 2022 fata de 2021.

Astfel, proprietarii si actionarii au la dispozitie optiunea de a verifica pe ambele rute unde pot obtine cel mai bun pret pentru companiile lor.

„Noi oferim asta clientilor si pe partea de private equity, pe care o stim mai bine. Se numeste un Vault track si atunci compania vrea sa vada pretul atat in piata de capital, cat si in zona de M&A. Si se pot face in paralel pana cand ajungi sa discuti cu anumiti investitori si sa alegi unde iti este pretul cel mai bun. Este si asta o optiune si depinde foarte mult de sector, de companie, de momentul ales”, puncteaza Alexandra Popa, Head of Corporate Finance Advisory in cadrul UniCredit Bank Romania. Banca italiana a facut parte din consortiul de intermediari care a listat Hidroelectrica in 2023 pe bursa de la Bucuresti, iar UniCredit se numara printre bancile cu emisiuni recurente de obligatiuni pe piata de capital locala.

 

Real Estate.

„Noi suntem cumva intr-o situatie usor polarizata, in care avem o economie reala care merge in continuare bine, dar, pe de alta parte, cand ne uitam la volumul de tranzactii, evident, ca avem o incetinire. In primele 9 luni ale anului, am avut investitii undeva la 260 mil. Euro pe piata de real estate, este o incetinire destul de majora as zice. In mod normal noi aveam undeva in jur de 1 mld. Euro intr-un an. Partea buna este ca am inchis ieri (6 decembrie – n.r.) o tranzactie mare de retail, sunt vreo 220 mil. Euro, deci cumva mai creste un pic lichiditatea, dar in continuare este clara incetinirea pe partea de tranzactii. Din punct de vedere al randamentelor, Romania este destul de rezilienta comparativ cu celelalte tari. Eu cred ca urmeaza o perioada de ajustare si la noi.”, estimeaza Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties la firma de consultanta in real estate CBRE Romania.

Grupul britanic M Core a anuntat pe 7 decembrie 2023 intrarea sa pe piata din Romania prin achizitia pentru aproape 219 mil. Euro a unei retele de 25 de centre comerciale aflate in portofoliul Mitiska REIM.

„Lichiditatea totala va fi undeva in jur de 500 mil. Euro, deci tranzactia M Core este undeva la 40 – 45%. E o tranzactie mare in conditiile in care volumul mediu in zona CEE a scazut. Din multe puncte de vedere, este o tranzactie landmark as pune. Legat de yield-uri, as zice ca suntem undeva intre 7% si 7,75% pentru toate segmentele despre care am vorbit, insa urmeaza o perioada de ajustare. Sunt foarte multi factori care joaca un rol aici – ratele de dobanda, ce se va intampla cu Euribor si swap-urile pe plan international, cu costul de finantare. Trebuie luat in calcul ca ajustarea in Romania a fost mai mica decat in toate celelalte tari.”, afirma Mihai Patrulescu de la CBRE.

Potrivit acestuia, pe segmentul rezidential s-a simtit in 2023 o presiune in orase secundare si in zone secundare ale acestora, unde au incetinit dezvoltarile de proiecte. Pe retail, shopping center-ele performeaza bine, insa exista acel gap intre cumparator si vanzator, ceea ce limiteaza numarul de tranzactii in sector.

Segmentul spatiilor de birouri va intra in focusul investitorilor in 2024, dupa ce in 2023 au incetinit investitiile in acest sector.

„Steaua” pietei imobiliare locale este sectorul de logistica si spatii industriale, aflata intr-o faza de crestere exponentiala, iar investitiile in infrastructura vor fi un catalizator.

„Suntem norocosi ca suntem intr-un sector care in acest moment performeaza bine. Intotdeauna sunt schimbari. Adica vreau sa spun ca a fost era retailului, a fost era cladirilor de birouri si acum este era spatiilor de logistica si industriale. Cred ca vom mai vedea asta pentru vreo 2 ani pentru ca macrotrendurile arata ca sunt multe bunuri care trebuie stocate si mutate in contextul in care criza Covid a demonstrat clar companiilor ca au nevoie de stocuri, ceea ce automat, probabil, ca vor avea nevoie de mai multe depozite”, a declarat Gijs Klomp, Business Development Manager la WDP Romania, unul dintre liderii sectorului de logistica si spatii industriale.

Potrivit acestuia, productia se muta in Europa, iar companiile doresc sa produca acolo unde vand.

„Cred ca vom vedea ca in urmatorul un an sau doi ani, companii din restul Europei se vor muta din nou in Europa Centrala si de Est datorita costului mai mare din restul Europei.”, explica Gijs Klomp.

„In mod tipic, noi ne finantam pe bilant (…) Nu luam credite bancare pentru achizitii, dar ne finantam pe bilantul nostru. Desigur ca este un mare avantaj in ziua de azi pentru ca putem sa ne miscam mai repede, iar ofertele tale nu sunt conditionate de finantare pentru a convinge prospectivii vanzatori sa faca afaceri cu tine”,  a mai spus Gijs Klomp.

 

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 sunt Mazars, Agista, Value4Capital si Fondul Roman de Contragarantare.

 

CITESTE AICI TOATE ARTICOLELE evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT  2023

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023: Lipseste foarte mult capitalul autohton dinspre fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital care sa mentina un plafon pe piata locala atunci cand investitori straini decid sa nu investeasca in Romania. Costul de finantare in lei, asteptat sa scada in 2024 cu circa 1,25% pe fondul reducerii graduale a inflatiei. Vanzarea Profi, cotata printre primele 7 tranzactii din Europa Centrala si de Est, aduce un multiplu de exit de aproape 10 x EBITDA pentru MidEuropa, care ar urma sa incaseze circa 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre bancile finantatoare

 

Andrei Bica, Profi: Am primit foarte multe intrebari din partea investitorilor de ce nu apare nicaieri o extindere regionala a Profi. Noi am pariat mereu pe Romania si vedem in continuare un potential foarte mare de dezvoltare in retailul de proximitate. Exitul MidEuropa din Profi indica un multiplu aproape de 10 EBITDA si incasarea unui pret in jurul a 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre banci

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Incercam sa semnam prima achizitie din fondul 2 pana in Craciun. Vom apela la o facilitate de finantare de la unul dintre investitorii nostri LP pentru a acoperi gap-ul dintre tranzactie si lansarea noului fond in martie – aprilie 2024. Probabil vom avea 3 tranzactii in urmatorul an, atat achizitii, cat si exituri

 

Bogdan Chirita, Value4Capital: Putem sa mergem in tichete de achizitie de la 6 – 7 mil. Euro pana la 24 – 25 mil. Euro alaturi de co-investitori. Piata bancara din Romania este destul de imatura fata de cea din Polonia, unde bancile sunt mai relaxate in finantarea tranzactiilor LBO si au invatat sa se uite mai mult la cashflow si mai putin la activele care garanteaza imprumutul

 

Stere Farmache, Fondul Roman de Contragarantare: Toata lumea vorbeste de economia sustenabila, dar cand aplici la un IMM trebuie privit si sub aspectul profitabilitatii, adica ce motiv sau substrat economic ar fi pentru un IMM sa faca tranzitia la energia verde. Cred ca Bursa de Valori Bucuresti trebuie sa priveasca cu mai multa atentie catre bazinul IMM-urilor si din motivul ca s-au cam epuizat tichetele privind companiile mari de stat

 

Ciprian Dascalu, BCR: Ne asteptam sa scada in 2024 dobanzile la lei cu circa 125 de puncte de baza. Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020, probabil vor ramane ceva mai sus

 

Razvan Butucaru, Mazars: In tranzactiile M&A conteaza foarte mult sentimentul investitorilor, indicatorii macroeconomici, previziunile de inflatie, de rate de finantare si taxele. Tranzactia de vanzare a Profi, situata pe locul 6 – 7 la nivelul tranzactiilor din Europa Centrala si de Est. Cum arata piata de M&A din Romania si din regiune

 

Nicolae Kovacs, Agista: Cred ca vom putea incheia cel putin 3 tranzactii in 2024, ne intereseaza mai ales sectorul verde, medical si cel de IT. Fondurile de pensii nu au divizii speciale de private equity, dar pot sa investeasca in fonduri de private equity, care le cresc companii pana la nivelul la care vor putea apoi sa investeasca direct odata ce companiile sunt listate pe bursa

 

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti (BVB): Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare si datorita momentului istoric in care suntem pentru ca ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti. Trebuie sa fim dispusi sa discutam deschis despre risc si sa acceptam ca daca vrem sa listam companii mai mici, acceptam si faptul ca unele dintre ele o sa esueze

 

Ramona Jurubita, KPMG si Consiliul Investitorilor Straini (FIC): Cand ne uitam la oportunitatile pe care Romania le are pentru 2024, asta rezulta din minusurile pe care investitorii le marcheaza, adica infrastructura, birocratie si instabilitate legislativa. Romania a pierdut in 2023 din atractivitate, creste numarul investitorilor straini care isi reduc investitiile prognozate si tot mai multe companii vad oportunitati de crestere pe piata externa

 

Florin Ilie, ING Bank: Piata de finantare corporate din Romania a crescut in 2023 cu un «low single digit». Imprumuturile catre companii sunt dominate de refinantarea cu top-up, iar energia si sectorul expus pe consum sunt principalele motoare pentru marile finantari sindicalizate

 

Adrian Stanculescu, Abris Capital Partners: Este o piata buna de cumparat, vedem oportunitati in 2024 sa ne extindem. Sunt si discutii de exit pentru companii unde nu suntem pregatiti. Am investit cateva zeci de milioane de euro anul trecut in portofoliul din Romania

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: In piata sunt 6-7-8 fonduri de venture capital si private equity care cauta finantari de 250 – 300 mil. Euro, bani care nu prea sunt. Este o crima sa tii fondurile de pensii pe margine si o rusine ca niciun fond de pensii din Romania nu a fost investit direct sau indirect la UiPath. In 2024 vom auzi despre primele exituri majore din industria de VC din Romania

 

Dan Dascal, BT Asset Management: Industria de asset management este pe un trend de revenire dupa un an 2022 prost, trend care ne asteptam sa continue si in 2024 avand in vedere evolutia dobanzilor si a randamentelor. Potentialul pietei locale este mare, iar piata de asset management din Romania poate sa creasca de cateva ori de la nivelul actual de 4 mld. Euro

 

Gijs Klomp, WDP: Am facut o majorare de capital de 300 mil. Euro pentru a avea mai multa putere de foc pentru tranzactiile angajate, din care una in Romania. O treime din acest capital va fi desfasurat in Romania. Comparativ cu alte piete cu care concureaza, Romania are un momentum pozitiv pentru ca exista cerere, insa problema este evolutia randamentului fata de acum 2 ani

 

Jerome France, EMI: Avem un buget global de achizitii de 30 mil. Euro pe care sper sa il cheltuim in 2 ani in tranzactii in Romania si in alte piete. Preferam tari mai mici unde mergem sa ne pozitionam ca lider, e loc in Ungaria, ne uitam la Polonia, dar si la alte piete. Achizitia pachetului majoritar de actiuni al grupului EMI de catre fondul Innova Capital s-a facut la un multiplicator EBITDA mai mare decat cel de la achizitia pachetului de actiuni EMI de catre fondul de investitii Morphosis Capital

 

Liviu Dragan, DRUID AI: Nu ma vad iesind din DRUID, poate la un moment dat voi face un pas lateral in zona operationala. Nici din TotalSoft nu am dorit sa plec. Batalia pentru platformele AI destinate angajatilor necesita foarte multa competenta de afaceri pentru ca multe platforme se formeaza cu tineri cu talent tehnologic, dar incorporeaza prea tarziu business knowledge. Care sunt culisele rundei de finantare serie B atrasa in 2023 care a dus DRUID la o evaluare de 100 mil. USD

 

Andrei Dudoiu, Seedblink: Vom anunta in primul trimestru din 2024 o noua runda de finantare pentru Seedblink si planurile noastre de accelerare pe piata din Europa si SUA

 

Andreea Pipernea, Exit by Choice: Cred ca exista tot mai mult cultura antreprenorului de tipul «hai sa scot valoarea din ce am muncit atatia ani» si asta sa aiba mai departe un efect de angrenare la nivel de investitori LP astfel incat dupa exituri sa fie oameni care rostogolesc capitalul romanesc

 

Adrian Mihalcea, Mazars: Am avut perioade in care era claritate ca healthcare sau IT sunt sectoare care dupa pandemie au mers foarte bine din punct de vedere al tranzactiilor M&A, dar pentru 2024 nu as vedea motivele pentru a pune punctul pe un anumit sector

 

Iulia Bratu, EY: In 2024 vom vedea cel putin o tranzactie de peste 1 mld. Euro. Piata de M&A din Romania a continuat declinul si in primele 11 luni din 2023 cu circa 6,8% in valoare pana la 5,7 mld. Euro, respectiv cu aproximativ 9,3% in volum pana la 215 tranzactii fata de perioada similara din 2022

 

Sorin Petre, PwC: Observam ca multiplii de evaluare ai companiilor sunt mai mari in tranzactiile de M&A fata de multiplii companiilor listate pe bursa si as putea spune ca acest trend se va mentine. Agricultura este un sector in care vom vedea atractivitate in tranzactiile M&A

 

Alexandra Popa, UniCredit: Avem discutii cu mai multe companii pentru IPO pe piata primara. IPO-ul Hidroelectrica a deschis cumva piata si cred ca vom vedea mai multe listari de companii antreprenoriale in anii urmatori

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Tranzactia M Core – Mitiska REIM are o pondere de 40% – 45% la nivelul investitiilor totale in real estate in 2023 in Romania, care ajung la circa 500 mil. Euro. Ne asteptam la o ajustare a randamentelor in perioada urmatoare

 

 

 

Actionarii KADRA alaturi de cumparatorul EMI Group, reprezentat de catre Jerome France (centru).

Grupul EMI a finalizat achizitia pachetului de 100% din actiunile furnizorului de solutii de management acces KADRA. Jérôme France, CEO EMI Group: Structura tranzactiei a inclus plata unui pret pentru 60% din actiuni, iar pentru restul de 40% din KADRA am oferit la schimb actiuni EMI astfel ca actionarii KADRA sunt acum actionari EMI. Achizitia a fost finantata integral din cash flow-ul nostru

Grupul EMI, furnizor european de top in domeniul solutiilor industriale de acces, a anuntat pe 29 noiembrie 2023 ca a finalizat achizitia pachetului de 100% din actiunile KADRA, unul dintre cei mai importanti furnizori locali de solutii automate de management al accesului, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica de catre partile implicate.

„Structura tranzactiei include plata pretului (de catre cumparator – n.r.) pentru 60% din actiuni, iar pentru celelalte 40% din actiunile KADRA am oferit in schimb actiuni EMI astfel incat cei patru actionari ai KADRA au devenit actionari EMI. Aceasta este structura de tranzactie pe care o promovam – plata pentru preluarea unui pachet de actiuni combinata cu schimbul de actiuni EMI cu actiuni in compania achizitionata. Achizitia se inscrie in obiectivul grupului EMI de a ajunge la o cifra de afaceri de 100 mil. Euro”, a declarat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Jérôme France, CEO al EMI Group.

Intrebat cum a fost finantata achizitia KADRA, Jérôme France a raspuns: „Am finantat achizitia din propriul cash, pe de o parte, pentru ca acum conditiile de leverage (indatorare – n.r.) nu sunt eficiente, dar si pentru ca suntem «cash rich».”

Potrivit cumparatorului, dupa achizitie, operatiunile financiare, cele ESG si anumite functii – suport vor fi centralizate la nivelul grupului EMI, dar vor ramane descentralizate la nivel de CEO al companiei multe alte functii, printre care managementul companiei sau gestiunea contului de profit si pierdere (P&L). Acesta este modelul de integrare pe care merge grupul EMI in ceea ce priveste companiile cumparate, adica preluarea la nivel central de grup numai a anumitor functii concomitent cu pastrarea managementului, dar si a altor atribute ale  companiei.

Ambele companii vor continua sa functioneze din punct de vedere operational in mod independent, ca entitati juridice separate, mentinandu-si identitatea si cultura. In acelasi timp, parteneriatul va permite optimizarea resurselor, a prezentei tehnice din teren si imbunatatirea calitatii solutiilor si serviciilor livrate catre clientii lor.

„Eu voi ramane CEO la nivel de grup. Adrian Moisa va prelua din ianuarie 2024 pozitia de CEO EMI Romania.”, a precizat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Jérôme France, CEO al EMI Group.

Cu o cifra de afaceri estimata combinata de 38 mil. euro si EBITDA de peste 8 mil. Euro pentru 2023, in urma incheierii parteneriatului cu KADRA, Grupul EMI devine lider regional in sistemele industriale de acces, cu un avantaj competitiv pe zona de servicii de montaj si mentenanta, dar si cu un portofoliu solid de proiecte noi pe segmentele industrial-logistic si retail.

Astfel, incepand cu 1 decembrie 2023, KADRA se va alatura grupului EMI, care include in prezent EMI Romania, Decran Belgia si Slovacia si Access Systems Belgia.

Kadra Tech SRL a raportat pentru 2022 o cifra de afaceri de 51,29 mil. RON si un profit de peste 3 mil. RON la un numar mediu de 83 de angajati. Anterior tranzactiei cu grupul EMI, Kadra Tech a fost controlata de actionarii Radu Bogdan Opris cu un pachet de 55% din actiuni, in timp ce Andreea Cristina Strugaru si Monica Adriana Sagmar detineau fiecare cate 20% din companie, iar Octavian Mircea Fanea o participatie de 5%.

Achizitia KADRA completeaza portofoliul grupului EMI, care este in plina campanie de achizitii de tip bolt-on.

De aceasta data, tranzactia ofera oportunitatea pentru cumparator de a-si intari pozitia pe piata constructiilor si a serviciilor. In timp ce Grupul EMI exceleaza in sectorul industrial, KADRA completeaza cu expertiza sa in domeniul medical, in special în zona de spitale si clinici, la care se adauga si experienta relevanta in solutii integrate de management automat al parcarilor, precizeaza cumparatorul.

„Prin primirea KADRA si a fondatorilor sai in familia Grupului EMI, continuam sa punem in practica strategia noastra de consolidare a prezentei in sectorul sistemelor de acces. Aceasta colaborare isi propune sa puna in valoare expertiza specifica pe care fiecare companie o are in domeniul sau predilect, KADRA avand o contributie importanta cu cei 30 de ani de experienta in furnizarea de solutii de acces pentru sectoare diverse. Vom cauta in continuare noi parteneriate in zonele noastre geografice de tradiție, parteneriate in cadrul carora le propunem antreprenorilor autonomie operationala, alaturi de toate beneficiile de a fi parte a unei platforme mari de solutii si servicii pentru automatizarea accesului, alimentata de resurse importante si sprijin financiar din partea partenerilor nostri de la Innova Capital si Morphosis Capital”, a spus Jérôme France.

„Vedem aceasta colaborare ca pe un mare avantaj atat pentru KADRA, cat si pentru Grupul EMI”, a declarat Octavian Fanea, CEO KADRA. „Este o oportunitate pentru companiile noastre sa-si puna laolalta expertiza din domeniile in care fiecare exceleaza. Suntem onorati sa fim parteneri in Grupul EMI, care devine din ce în ce mai puternic, care a depasit deja granitele Romaniei si intentioneaz sa continue sa creasca prin noi achizitii valoroase in Europa Centrală si de Est”, a adaugat CEO-ul KADRA.

Aceasta tranzactie marcheaza al treilea parteneriat concretizat de grupul EMI in mai putin de doi ani, in linie cu obiectivul de a realiza cel putin doua tranzacții anual. 

Casa de avocatura RTPR a asistat grupul EMI la achizitia KADRA cu o echipa de avocati coordonata de Alina Stavaru (Partner), din care a mai facut parte Cristina Enaga (Counsel), Cezara Urzica (Managing Associate) pentru due diligence. De asemenea, in dosarul tranzactiei au mai fost implicati si alti avocati RTPR precum Marina Fecheta – Giurgica, Andrei Tosa (Managing Associates), Flavia Mincu, Mihai Mutulescu, George Capota, Maria Luca si Irina Marinescu (Junior Associates) in timp ce Roxana Ionescu (Partner) si Șerban Halmagean (Associate) au acordat asistenta cu privire la aspectele de concurenta ale tranzactiei, precum si cele privind investitiile straine directe.

In 2021 RTPR a asistat fondul de private equity Morphosis Capital si un consortiu de investitori din Belgia la achizitia unui pachet majoritar de actiuni in compania EMI Equipement Maintenance Industrie. In 2023, avocatii RTPR au lucrat in echipa fondului regional de private equity Innova Capital la achizitia unui pachet majoritar in EMI.

Managerul regional de private equity Innova Capital a cumparat pe 30 iunie 2023 un pachet de 51% din actiunile afacerii EMI Group, printr-o tranzactie mixta care combina o achizitie partiala de actiuni cu o majorare de capital in valoare de 15 mil. Euro.

Partile nu au facut publica valoarea tranzactiei. Estimari facute de surse din piata plaseaza valoarea totala a tranzactiei prin care 51% din EMI Group au trecut in mainile Innova Capital la 25 – 30 mil. Euro, ceea ce ar plasa valoarea intregii companii intre 50 mil. Euro si 60 mil. Euro, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, insa neconfirmate de catre partile implicate.

Acordul de vanzare a 51% din actiunile afacerii antreprenoriale catre fondul polonez Innova Capital a redus proportional pachetele actionarilor minoritari Morphosis Capital la aproximativ 20%, un pachet de aproximativ 20% pastrand la randul sau antreprenorul si fondatorul companiei Jérôme France, in timp ce investitorul belgian Belemi va ramane cu o participatie de circa 7%, conform datelor din piata publicate anterior de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

gemeneanu main

Andrei Gemeneanu, Co-founder and Managing Partner Morphosis Capital, speaker of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023

Andrei Gemeneanu, Managing Partner Morphosis Capital, is one of the speakers of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023.

Andrei is a co-founder of one of Romania’s most dynamic Private Equity funds, leading an entrepreneurial and hands-on investment team, driving our unique philosophy of “private equity with a human touch”

Change agent, with 15 years of international experience in Marketing and General Management, in Europe, Asia, US. Trained in a large corporation, but with an entrepreneurial streak. Strong track record of results, labelled as a “turnaround man”. Known for disruptive brand thinking, firm believer that Marketing action should drive P&L impact. Nominated in the Top 100 marketeers in the UK. Able to flex and work both with large scale global organisations and with family/start-up businesses. A track record of building high energy teams that move the needle and drive results.

On December 7, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, an OFFLINE event dedicated to the community of corporate transactions – mergers & acquisitions (M&A), financing, capital market transactions and real estate deals.

The agenda of this event will be as follows:

09.00 – 09.50 (EEST/GMT+2) Registration & Networking

09.50 – 10.00 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal

10.00 – 10.45 Panel on international macro trends and local trends that will shape the major corporate deals

10.45 – 11.30 Panel on the mergers & acquisitions (M&A) market

11.30 – 12.15 Panel on financing

12.15 – 12.35 Coffee Break

12.35 – 13.20 Deals on the capital markets

13.20 – 13.45 Developments on the real estate market

13.45 – 14.30 Panel Buyers v Sellers

14.30 – 14.35 Conclusions

14.35 – 15.30 Lunch & Networking

The event’s partners are Mazars, Agista, Value4Capital and The Romanian Counter-Guarantee Fund.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator Morphosis Capital: Guvernanta (G) din ESG este foarte importanta pentru E (Mediu) si S (Social) altfel mergi in greenwashing. Ne pregatim pentru raportari ESG din 2026 pentru ca avem 3 companii in portofoliu cu peste 250 de angajati

„As vrea sa aduc atentia si asupra S si G din ESG pentru ca din punctul meu de vedere governance-ul (G) este foarte important pentru E si S ca sa ai KPI (indicatori – cheie de masurare a performantei – n.r.) si sa ii urmaresti cum trebuie iti trebuie o foarte buna guvernanta altfel mergi in green washing”, a declarat Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator Morphosis Capital, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Si legislatia se schimba si devine tot mai stricta si in termen de standarde si de raportare si de combatere a greenwashing-ului. Deci daca pana acum ESG a fost folosit mai mult pentru CSR va fi foarte greu sa se mentina acelasi trend in viitor”, a adaugat ea.

„Pe fondul 1 noi suntem mai mult investiti in healthcare and wellness, deci mai mult pe partea de servicii.  Noi la nivel de fond, suntem in journey catre art 8 (din regulamentul SFDR al UE – n.r.), practic suntem inca art. 6., dar am inceput sa urmarim pasi ca ajungem spre art. 8″, a punctat Simona Gemeneanu.

„La nivel de companii de portofoliu, concret ce am reusit sa facem este, o data, sa ne focusam politicile de investitii si chestionarele ESG de due diligence spre investitii sustenabile, sa implementam politici de whistleblowing, de anticoruptie si am reusit sa facem un diagnostic al amprentei de carbon la nivelul companiilor de portofoliu si cu recomandari pe care am inceput deja sa le implementam”, afirma reprezentantul managerului de private equity Morphosis Capital.

„In ceea ce priveste fundraising-ul, ne-am focusat strategia si politica de investitii pentru fondul 2 pe o umbrela pe care noi o numim back to essentials, care noi credem ca este foarte important pentru viitorul sustenabil al acestei tari si al regiunii. Aceasta umbrela are trei piloni – unul este access to healthcare, access to education si food crisis.”, a spus Simona Gemeneanu.

Intrebata cum se raporteaza investitorii LP (limited partners) la politicile ESG ale managerilor de fonduri de investitii, reprezentantul Morphosis Capital a raspuns:  „Este un shift de generatii pentru ca institutionalii sunt foarte focusati pe acesti ESG metrics, raportari, standarde si nu vor investi in fonduri decat daca au un ESG policy bine implementat.”

„Dar si alt tip de investitori cum ar fi family offices, fiind noile generatii la conducerea family offices, au cu totul alta abordare fata de politicile de investitii. Aici vreau sa fac o paranteza. Dincolo de standarde si de raportari, parerea mea este ca sa faci un ESG bine trebuie sa ai un nivel de educatie si de accountability ca sa nu mergi in green washing. Cei care vor sa implementeze cum trebuie ESG o vor face dincolo de raportari si standarde, cei care vor sa bifeze casuta vor deraia oricum”, este de parere Simona Gemeneanu.

„Din 2024 va trebui sa raporteze companiile listate. Pentru companiile nelistate peste 250 de angajati, cred ca primul an de raportare este 2026 pentru situatiile din 2025. Deja ne pregatim peste asta pentru ca nu poti sa raportezi fara sa iei niste pasi si niste KPI, deja ne pregatim pentru companiile din portofoliu. Avem 3 companii care deja au peste 250 de angajati si probabil ca vor avea si celelalte criterii indeplinite ca si cifra de afaceri si atunci luam niste pasi inainte pentru a masura si a stabili KPI.”, a mai declarat Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator Morphosis Capital, la panelul Trenduri din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023: „Fie ca ne place sau nu, nu mai este intrebarea: viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”. Romania are nevoie de fonduri publice si private de 350 mld. USD pana in 2050 pentru decarbonare, din care 300 mld. pentru infrastructura. Circa 1.000 de companii locale vor avea din 2025 standarde obligatorii de raportare in sustenabilitate. De ce greenwashing-ul este furt si cum poate fi combatut. Ce impact are ESG in finantarea bancara, piete de capital, industrie, energie, transport & logistica, private equity si sectorul consumer

Fiecare sector economic in acest moment se indreapta intr-un mod sau altul in directia decarbonarii, un proces care necesita o finantare uriasa si solutii de acoperire a acesteia intr-un mix de fonduri publice alocate cu bani din mediul privat, insa cu termene de implementare din ce in ce mai apropiate, potrivit concluziilor THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO la care au participat lideri de afaceri, institutii financiare internationale, bancheri, investitori, antreprenori, consultanti si reprezentanti ai unor asociatii din mai multe sectoare economice.

„Multe provocari macroeconomice si geopolitice pe care le infruntam imping piata si, fie ca ne place sau nu, nu mai este acum intrebarea: Viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”, a punctat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), in cadrul evenimentului. Intrebarea este cum sa fim siguri ca orice actiune din sectorul corporatist (companii – n.r.) sau a unui investitor va fi relevanta, adauga ea. „Cum putem sa ne asiguram ca ii stimulam pe cei care iau deciziile cu privire la programele lor de investitii sa se uite la componente verzi si sustenabile si ce pot face institutii ca EBRD pentru a ajuta dezvoltarea pietei?”, subliniaza Victoria Zinchuk, care conduce de la 1 septembrie 2023 biroul EBRD din Romania.

Potrivit acesteia, EBRD are ca tinta ca pana in 2025 minim 50% din toate investitiile pe care institutia financiara internationala le face in tarile in care opereaza sa fie investitii verzi, in contextul in care EBRD aloca un volum de investitii de 12 – 13 mld. Euro pe an.

Nevoile de dezvoltare si, implicit, de finantare ale Romaniei sunt foarte mari in acest moment in atingerea tintelor climatice.

„Pana in 2050, cand Romania trebuie sa ajunga la Net Zero, nevoia de finantare pentru decarbonizare este de 350 mld. USD. Dealtfel, 300 din aceste 350 mld. sunt pentru acoperirea nevoii de infrastructura, deci oricum ar fi trebuit sa ii cheltuim si, din calculele noastre, ale grupului Bancii Mondiale, se estimeaza ca numai o treime, chiar un sfert pot fi acoperite de surse publice”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru International Finance Corporation (IFC), un alt finantator si catalizator financiar major pentru economia locala.

„De asta, noi credem ca aducerea sectorului privat in domeniul asta, in domeniul investitiilor in infrastructura este absolut esential pentru indeplinirea targeturilor Romaniei si principala modalitate prin care se poate face asta este parteneriatul public privat”, explica acesta.

Reglementarile care vizeaza companiile pentru alinierea la atingerea tintelor climatice pe termen lung vin deja cu termene scurte de implementare.

„Avem multi dintre noi senzatia ca este un subiect de perspectiva pentru ca atat schimbarile climatice se produc cu o oarecare lentoare si reglementarile sunt mai degraba de viitor decat imediat aplicabile. Cred ca avem iluzia paguboasa ca avem timp cand in realitate suntem in criza de timp si nu facem suficient pentru a ne adapta”, sustine Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova.

„Am vorbit de reglementari. Din 2025 aproximativ 1.000 de companii, poate ceva mai mult, poate ceva mai putin, vor fi obligate sa raporteze pe niste standarde de o prescriptibilitate pentru care probabil nu vor fi pregatite nici macar acele cateva zeci de companii care emit in mod voluntar acele raportari si principala provocare va fi accesul la informatii, la date de buna calitate”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte. El adauga ca in acest moment se vad alocari corespunzatoare de atentie si resurse in acest domeniu cu predilectie in doua mari sectoare – energie si industria bancara.

Implementarea politicilor ESG de catre companii va insemna o schimbare si o adaptare la nivelul modelelor de afaceri.

„Vorbim de cateva schimbari semnificative la nivel de legislatie, care vor intra in efectivitate. O parte au intrat, o parte vor intra incepand cu anul viitor si care desi aparent par elemente de conformitate mai degraba in realitate, ele vor duce nu neaparat pe termen scurt, ci mai degraba pe termen mediu si lung catre o schimbare de modelelor de afaceri. Pentru ca intr-adevar incepand din 2024 companiile vor trebui sa adauge in rapoarte nonfinanciare o serie de elemente ce tin de KPI si indicatori de ESG, dar aceste informatii si raportari vor trebui, de asemenea, auditate. Dar ele dincolo de a fi niste simple raportari vor trebui sa aiba o substanta semnificativa pentru ca vor presupune atingerea anumitor targeturi. Acesti KPI, acest cadru de sustenabilitate pe care va trebui sa il implementeze companiile, daca nu este implementat adanc in modelele de afaceri nu va avea niciun sens.”, a punctat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank si director executiv al ROPEA.

Fenomenul de greenwashing, care a aparut odata cu procesele de aliniere la atingerea tintelor climatice, poate fi combatut prin masuri de control ale autoritatilor.

„Greenwashingul este furt. Este ca la o geanta Louis Vuitton, ti-o vopseste si ti-o da ca este originala. Greenwashing-ul este o impostura”, a punctat Marian Nastase, Presedintele Alro Slatina, producator de aluminiu de talie regionala.

„Acolo unde se declara masuri de sustenabilitate, trebuie sa exista un mecanism de verificare. In celelalte tari europene exista mecanisme de control, care sunt stabilite prin directiva si prin normative si s-au dat amenzi majore. Asta trebuie sa se intample obligatoriu si la noi pentru ca unii fac, iau din banii actionarilor, din banii bancilor, iar altii nu fac si acceseaza tot soiul de favoruri luate pe nedrept”, afirma reprezentantul Alro.
TOPICURI

 

  • Impactul ESG in energie & utilitati
  • Impactul ESG in industrie
  • Impactul ESG in transport & logistica
  • Impactul ESG in finantarea pe bursa
  • Impactul ESG in finantarea bancara
  • Impactul ESG in sectorul fondurilor de investitii (private equity)
  • Impactul ESG in finantarea prin intermediul institutiilor financiare internationale (IFI)
  • Impactul ESG in Consumer industries

 

 

Energie & Utilitati.

„Romania este un actor important si cred ca jucam un rol pivotal in tranzitia continentului la energii regenerabile. Exista si niste scheme de finantare care sunt generoase, noi insine suntem implicati in multe proiecte si vedem o descatusare de forte in zona nu doar traditionala, eolian, solar, dar si in zone inovatoare, de exemplu biocombustibili in proiecte foarte ambitioase, proiecte de hidrogen”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte.

Nevoia de investitii in sectorul de energie si utilitati pentru atingerea tintelor climatice este critica in zona de infrastructura.

„Strict pe infrastructura, avem multe oportunitati, dar avem si anumite provocari si unele dintre ele sunt din nefericire de natura culturala. In zona de dezvoltare de infrastructura, aici stim foarte clar chiar si la nivel european, s-a cam uitat de grid (retea). Am vorbit foarte mult de structura de productie, de noi forme de productie, de noi capacitati, dar am uitat de cum ajunge aceasta energie verde la consumator la finalul zilei. Si acum, daca mergeti la Bruxelles, va spun ca primul lucru, lumea este ingrijorata de necesarul de investitii n grid pentru ca poate sa fie o problema reala, daca nu se intampla lucrurile, timpul este o provocare aici pe termen scurt pentru ca, fara acces la o infrastructura dezvoltata, nu se pot atinge aceste tinte. Aceeasi provocare o are si Romania.”, subliniaza Dana Daraban, director executiv al Federatiei Asociatiilor Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE), care grupeaza marii investitori in infrastructura de energie din Romania.

Pentru alinierea retelelor de distributie de energie la tintele privind tranzitia energetica pana in 2030 este nevoie de minim o triplare a investitiilor.

„Noi daca vrem si in infrastructura de energie, trebuie sa digitalizam, trebuie sa investim cat se poate de mult in ultimele tipuri de tehnologii. Am centralizat ultimele cifre referitoare la investitiile facute de operatori in dezvoltarea retelei. Daca in ultimii 6 ani, avem 13,5 mld. RON, scenariul de baza, adica minimul pe care trebuie sa il facem pana in 2030, ar insemna o triplare a nivelului de investitie. Ca sa facem sustenabila aceasta tranzitie, cred ca o parte mai mare ar trebui sa fie din granturi pentru ca altfel totul se duce in tarifele de distributie si nu este sustenabil”, afirma Dana Daraban de la ACUE.

Alocarea de fonduri publice va scadea presiunea pe consumatorul final.

„Stim ca s-au alocat resurse foarte mari pentru sectorul energiilor regenerabile. Avem si in PNRR, si in Fondul de Modernizare, avem si in fonduri structurale, deci nu ducem lipsa de bani. Asta ne place foarte mult pentru ca ne asteptam sa scada presiunea pe consumator. Pana acum investitiile s-au facut bagand in factura consumatorului aceste asa – zise granturi. Pana la urma trebuie sa fim foarte onesti si seriosi: consumatorul final plateste toate facturile din sistem si investitii, si reparatii si transport si distributie si productie. Le plateste consumatorul final peste tot in lumea asta, nu doar in Romania, adica consumatorul final casnic si consumatorul final noncasnic pentru ca nu vorbim aici nu doar despre industrie, vorbim aici si despre IMM-uri cu alte tipuri de activitati”, afirma Marian Nastase, Presedinte Alro.

In opinia sa, in Romania s-a creat o bula speculativa, care are efecte pe mai multe planuri.

„Vedem ca in vestul Europei se semneaza contracte pe termen lung furnizare de energie verde cu sectorul regenerabil asa numitele PPA-uri. Vedem un blocaj masiv in Romania. In realitate s-a creat o bula. Fiind foarte multi bani si foarte multe resurse financiare alocate, iar aceste resurse financiare nu trebuie sa uitam, suntem cu totii de acord ca vin din fondurile Uniunii Europene. Fondurile Uniunii Europene vin din contributiile statelor membre, iar contributiile statelor membre vin de la noi. Deci cand vorbim de fonduri europene, vorbim de banii nostri”, afirma presedintele Alro.

Acesta sustine ca un MW de energie fotovoltaica, care astazi costa in jurul a 600.000 Euro, este majorat in medie cu aproape 300.000 euro care nu au nicio legatura cu proiectul, astfel ca un MW instalat de energie fotovoltaica ajunge la circa 900.000 Euro.

„Este o inflatare, este o bula speculativa. Sunt niste baieti destepti care profita de aceste lacune legislative si profita pe de alta parte de sumele uriase alocate in Romania pentru industria regenerabila ceea ce se translateaza automat in pretul energiei. Si, bineinteles, ca suntem intr-un impas. Nu se semneaza PPA-uri, nu se dezvolta proiectele. Asta are trei consecinte: Prima consecinta este ca in felul acesta intarziem foarte mult implementarea acestor proiecte. Si asta este un lucru rau pentru ca noi vrem sa semnam, dar nu la preturile astea. Riscul la final se transfera si catre banci. Bancile dau finantari sustenabile, dar nu are nimeni nicio idee cum va arata piata de energie peste 3 ani cand vor incepe proiectele astea sa functioneze sau peste 5 ani. Si s-ar putea sa vedem ca aceasta bula speculativa, care exista acum, se va sparge partial in piata bancara peste 3 – 4 ani”, afirma Marian Nastase.

„Si a treia chestiune este ca pana la urma este o alocare complet absurda a banilor din fondurile europene. Adica, de fapt, jumatate din fondurile europene se duc intr-o bula speculativa. Aici as fi foarte atent daca as fi Comisia Europeana. Pentru ca asta alimenteaza aceasta bula si banii nostri la final care trebuiau sa fie targetati si sa ajunga intr-un anumit sector si sa ne produca energie ieftina si accesibila pentru ca asta a fost mantra pe care o aud de 20 de ani. Jumatate din fondurile europene se duc in buzunarele unor baieti care nu au nicio legatura cu sectorul”, acuza reprezentantul Alro Slatina, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din Romania.

In ceea ce priveste prosumerii, presedintele Alro sustine ca Romania ar trebui sa urmeze exemplul Germaniei, unde populatia este cel mai mare producator de energie electrica.

 

 

Industrie.

Statele au pus la dispozitie scheme de sprijin de ajutor de stat uriase Next Generation EU sau Inflation Reduction Act in SUA si accesarea lor devine un diferentiator intre actorii economici.

„Companiile investesc foarte mult, populatia suporta costuri mai mari ale produselor si serviciilor ca sa finantam impreuna tranzitia aceasta care trebuie facuta intr-un ritm pe care sa ni-l putem asuma, sa ni-l putem permite si din acest efort de finantare se nasc intregi noi industrii, activitati, modele de business, se inoveaza foarte mult si uitati-va ca se reindustrializeaza Europa, intregi industrii care migrasera catre inafara Europei sau a SUA se intorc acasa. Cred ca este foarte important cu concentrare pe Romania felul in care folosim aceste fonduri publice. In SUA se atrag foarte multe fonduri in crearea de valoare locala prin toate aceste facilitati care se acorda. Noi avem va dau cateva exemple. Cea mai generoasa schema de finantare a masinilor electrice, dar masinile vin din China, nu sunt produse aici”, nuanteaza Alexandru Reff de la Deloitte.

„Cea mai mare fabrica de baterii construita antreprenorial in Europa se face la noi la Cernica si se face din bani exclusiv privati. Nu avem inca o schema, poate vom vorbi despre asta, de contracte pentru diferenta care sa impulsioneze dezvoltarea unor proiecte, in schimb finantam foarte generos o serie intreaga de scheme regenerabile care ar fi probabil sustenabile si profitabile si ca atare. Deci e foarte important sa ne orientam strategia de alocare a capitalului, inclusiv a fondurilor publice spre ceea ce este transformational si ceea ce creeaza valoare in plan local”, adauga Alexandru Reff.

O alta problema in sector este lipsa certificatelor de origine a produselor.

„Noi in momentul de fata avem produse verzi si trebuie implementata de urgenta legislatia certicatului de origine. Avem din ce in ce mai multi clienti din domeniul auto, aeronautic, dar nu numai, inclusiv din domeniul producatorilor de cabluri vor sa le dau un certificat de origine in care sa le spun:  „Domle, da-mi confirmarea ca metalul tau este verde.” Eu am metal verde, dar nu am legislatie, nu am o baza pe care sa emit certificatul de origine.”, afirma presedintele Alro.

„Toti acesti producatori de energie au nevoie de acest cadru legislativ al certificatelor de origine. Asta ne va ajuta pe noi, dar si pe ei.”, sustine Marian Nastase.

 

 

Transport & Logistica.

Piata de logistica si spatii industriale catalizeaza acum o mare parte din impactul ESG la nivelul sectorului imobiliar.

„Acolo (in logistica – n.r) cumva tot pachetul este gandit mai usor poti sa adaugi aceste panouri fotovoltaice. In sectorul office e mult mai nuantata discutia. In office, zona de ESG va merge in continuare ce facem cu stocul existent, cum facem sa il eficientizam. Vorbim foarte mult acolo de audituri ESG, tot felul de smart technologies pe care le putem folosi, senzori care lucreaza impreuna. Luam o cladire care a fost construita acum 10 – 15 ani si cum o aducem in viitor. Iar pe partea de building management system sunt niste modificari fantastice, vorbim de saving-uri de pana la 50% pe zona de gaz doar din eficientizari de genul acesta. Pe zona de retail, este un pic mai complicat. Este clar un focus si acolo, dar retail park-urile sunt acum in focus pentru zona de prosumator”, a spus Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties la firma de consultanta imobiliara CBRE Romania.

Sectorul imobiliar mobilizeaza in prezent discutii privind credite verzi si obligatiuni verzi de circa 1 mld. Euro.

„Este greu sa facem o estimare la nivel de finantare sustenabila in piata, as zice in baza estimarilor cred ca vorbim de 1 mld. Euro care este in discutii pe zona de finantare sustenabila, atat credite, cat si bonduri.”, estimeaza Mihai Patrulescu de la CBRE.

In sectorul de transport si mobilitate, miza este si mai mare in ceea ce priveste impactul ESG.

„Eu folosesc hidrogenul ca si palnie pentru a filtra toate initiativele de energie regenerabila catre marile industrii”, puncteaza Vlad Stoicescu, presedintele Asociatiei pentru Combustibili Sustenabili (ACS).

In momentul de fata, unul dintre cele mai cautate produse care va fi realizat in Romania este biometanolul, care este un amestec de hidrogen cu captura de carbon din sursa de carbon biologic.

„Linde ne-a finantat pentru o cercetare ampla la nivel de piata in Romania prin care practic alegem regiunile economice de interes specific, de implementare a conceputului de Hydrogen Valley, pentru implementarea proiectelor de Power to X pentru a produce acesti combustibili noi. Intr-adevar sunt energofagi, costisitori, dar trebuie sa ne uitam ca UE scoate bani pe banda rulanta si nu sunt banii nostri, sunt banii imprimati noi care genereaza inflatie ce-i drept, sunt bani care sunt disponibili a fi investiti in acest gen de proiecte. De ce? Pentru ca vine tona de carbon. Feriti-va de tona de carbon din cauza CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism – taxa pe carbon, care se aplica incepand cu 1 octombrie 2023 pe importul in UE de produse poluante si e un mecanism al UE parte din pachetul climatic care vizeaza reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2030 – n.r.) . Estimarile mele cel putin academice sunt ca aceasta tona de carbon de la 90,2 Euro va costa undeva la 500 Euro undeva in 3 ani. Si atunci cand avem o asemenea marota in piata, noi trebuie sa facem sa vedem cum putem sa ne cuantificam proiectele”, sustine Vlad Stoicescu de la ACS.

„Eu pot la momentul de fata sa lansez un ETF intre Linde, intre Alstom, intre Hidroelectrica pentru ca ei sa vanda 12 trenuri cu pila de combustie pe hidrogen ministerului transporturilor. Jumatate din ce am spus acum este un adevar. Se intampla, adica Linde, Alstom vor vinde 12 trenuri cu pila de combustie, inclusiv capacitate de productie a hidrogenului prin electroliza pentru sunt singurii deponenti de oferta catre Ministerul Transporturilor”, a spus reprezentantul ACS.

 

 

Finantare prin piete de capital.

Pe piata de capital, IPO-urile si emisiunile de obligatiuni sunt in acest moment marcate de contextul de piata, in care investitorii se uita la dobanzile ridicate si la climatul general influentat de mai multi factori.

„In primul rand, trebuie sa trecem de impasul acesta conjunctural legat de situatia financiara si incertitudine. Nu as vrea sa fiu prea pesimist aici. Sper sa dureze cat mai putin dar exista forte structurale care probabil vor tine inflatia si dobanzile ceva mai sus decat ne-am fi dorit. Dar asta nu inseamna ca piata nu se poate debloca. E o chestie si de mental pana la urma pentru ca odata ce incepi sa te obisnuiesti cu ideea ca inflatia si dobanzile nu vor mai fi 2% ci poate vor fi 4% sau 5%,  daca oportunitatile din economie exista si cred ca vor exista inclusiv legat de tranzitia verde la un moment dat se vor debloca lucrurile poate nu va exista un Big Bang, dar va exista o deblocare graduala si sunt convins ca este nevoie de un push si dintr-o parte si din alta, si din partea emitentilor si a operatorilor de piata si din partea autoritatilor si din partea investitorilor. Aspectul pozitiv pe care il vad legat de 2023 este ca piata locala de capital a avut o evolutie foarte buna, inclusiv legat de IPO-ul Hidroelectrica a supraperformat destul de semnificativ pietele internationale si vedem deja ca urmare a acestui fapt un interes mai mare al investitorilor pentru investitii pe piata locala si atunci pe masura ce aceasta tendinta se va mentine si va creste atractia vor veni bani mai multi catre zona asta se va crea o masa critica la un moment dat pentru a impinge si mai mult activitatea pe piata de capital”,  a spus Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, lider al pietei locale de asset management.

Activele verzi au fost in acest an motorul unor tranzactii semnificative pe bursa de la Bucuresti, daca avem in vedere IPO-ul producatorului de energie verde Hidroelectrica si emisiunile cu obligatiuni derulate de catre banci.

„Recent, am ridicat o noua runda de finantare prin emisiunea noastra inaugurala de eurobonduri in format sustenabil, care s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor. Vorbim aici de investitori institutionali straini, dar si locali, iar institutiile financiare internationale EBRD si IFC au jucat un rol de investitor – ancora. La acest succes a contat si modelul nostru de afaceri responsabil, caracterizat de o situatie financiara solida, dar si strategia de sustenabilitate, istoricul de performanta demonstrat si obiectivele pe care ni le-am asumat in acest sens. In legatura cu programul, avem un program – cadru sub care emitem aceste obligatiuni. Pana acum am avut o cadenta de aproximativ 300 – 350 mil Euro pe an. Toate au fost in format verde sau sustenabil. Iar uitandu-ne in viitor, planul este sa ramanem un emitent recurent pe piata, dimensiunea finantarilor o sa depinda evident de evolutia bilantului nostru si a pipeline-ului de credite verzi pe care il vedem ca potential. Si aici cum spuneam si la inceput, potentialul il vedem ca fiind unul mare”, a declarat Romulus Mircea, Head of Tresury Raiffeisen Bank Romania.

De cealalta parte, managerii de asset management, una dintre cele mai importante categorii de investitori institutionali locali si cumparatori locali de titluri, raman ghidati de lichiditate oferita de astfel de instrumente.

„In zona de obligatiuni verzi, as spune ca ponderea in general nu este mare la nivel de total portofoliu dar asta este legat mai mult de structura generala a portofoliului, unde preferam in continuare datorita profilului fondurilor mutuale, preferam investitii foarte lichide si titlurile de stat raman cele mai lichide instrumente. In cadrul portofoliului de obligatiuni corporative, ponderea este in crestere, adica practic am participat la cele mai importante emisiuni de green bonds sau sustainability link bonds de pe piata. Ne uitam foarte atent la aceste oportunitati si aproape 80% din ce am cumparat in ultima perioada fie a fost un green bond, fie a fost un sustainability linked bond. Deci avem clar o atentie sporita spre active care au componenta de sustenabilitate”, puncteaza Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management.

Ca perspectiva, sunt asteptate pe bursa de la Bucuresti noi tranzactii de obligatiuni cu componenta sustenabila.

„Sunt convins ca pipeline-ul de green financing se va intensifica si trebuie sa fim pregatiti atunci. Sunt si chestiuni de sector. Este clar pentru toata lumea ca sectorul de real estate ar fi un mare beneficiar si un mare generator de proiecte verzi si aici poate trebuie sa reglementam acele REIT-uri. Sunt foarte multi bani green care vin prin astfel de instrumente sa le avem reglementate in viitorul apropiat. Daca ne uitam la sectorul energetic, care este foarte bine reprezentat pe bursa – Nuclearelectrica, Romgaz, toate fac si vor trebui sa faca investitii in zona asta ori verde ori de tranzitie – gazul este considerat activ de tranzitie. Neptun Deep este un proiect care trebuie finantat, Nuclearelectrica cu reactoarele, tot sectorul energetic are CAPEX care se duce in zona asta. Nu cred ca se duce vreo investitie in alta zona decat cea tranzitorie sau green. Si ne asteptam ca o parte din  aceste finantari sa se intample prin piata de capital.”, a spus Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

„O sa fie pipeline, sunt convins de acest lucru. In plus, o sa vedem din ce in ce mai multe municipalitati care o sa vina prin bursa sa-si finanteze proiectele verzi. Avem Resita, nu stiu Clujul a anuntat acum daca are vreo componenta de green, dar ar trebui sa aiba. Mi-e greu sa vad de acum incolo investitii care sa nu fie in zona asta”, a adaugat Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti.

 

 

Finantare bancara.

Impactul ESG in sectorul bancar se simte in portofoliile bancilor, unde cererea de finantari sustenabile este in crestere.

Raiffeisen Bank Romania avea alocate pana la finele anului trecut 500 mil. Euro, din care aproximativ 60% – 65% catre credite verzi, iar aici in ultimii ani focusul a fost mai degraba in zona cladirilor verzi, cu focus atat catre credite ipotecare verzi.

„Noi astazi avem un proces de originare unul din doua credite ipotecare pe care le originam sunt verzi, dar si in zona de project finance, corporate avem proiecte verzi, finantam parcuri logistice, centre comerciale. Suntem in ambele zone prezenti. De asemenea, vedem in ultima perioada o zona mai dinamica pe partea de transport verde, energie regenerabila atat in scop de reducere a consumului propriu de energie partea de prosumator, eficienta energetica si agricultura sustenabila. Ne asteptam in urmatorii ani sa vedem cumva o pondere mai mare din resurse alocate catre ultimele sectoare pe care le-am mentionat aici”, afirma Romulus Mircea de la Raiffeisen Bank Romania, una dintre bancile mari de pe piata locala.

„In Patria Bank, inca suntem in proces intern de definire a strategiei in zona aceasta de sustenabilitate, dar am vazut in ultimii 2 ani un trend important in ceea ce priveste aceste finantari. De exemplu, daca in 2022 finantarile verzi acopereau 2% din volumul nou de credite, anul acesta pana la septembrie, deja 11% din volumele de credite sunt finantari de tip verde in special catre clienti din zona de energie eficienta si energie regenerabila, proiecte de tip solar, eolian, biogaz. De asemenea, lucram pentru ca si prin produsele adresate clientilor din retail putem incuraja o constientizare pana la urma schimbari in piata care se vor intampla pe termen lung.”, a declarat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank.

Finantarile bancare sustenabile sunt o ruta alternativa la emisiunile de obligatuni sustenabile pentru companiile care au nevoie de finantare.

„Cumva creditul fiind un tip de finantare alternativ la bonduri, noi, in ultimii 2 ani, aproape mereu am avut cel putin un proiect activ, respectiv un proiect – doua in pipeline care sa includa componenta de finantare sustenabila. Cel mai mare astfel de credit in acest an a fost finantarea oferita de Erste si Raiffeisen catre NEPI de 200 mil. Euro”, afirma Stefi Ionescu, Senior Associate in cadrul practicii de Banking & Finance al firmei globale de avocatura Dentons.

Potrivit acesteia, CNSM (Comitetul National de Supraveghere Macroprudentiala – n.r.) a atras atentia ca pana la 50% din portofoliile bancilor sunt expuse unor sectoare ca afectate de schimbarile climatice.

„Acum cativa ani stiu ca 3% din portofolii erau considerate verzi, am auzit azi procentul de 10%, insa, adresandu-ne cumva CEE noi fiind si avocati de drept englez,  vedem tranzactiile acestea cross-border in regiune. Vedem angajamente ale bancilor de Net Zero pana in 2050. Asta inseamna ca deja in 2030 portofoliile bancilor trebuie sa arate diferit. Creditele se acorda pe 3 – 5 – 7 ani, iar asta inseamna ca in urmatorii ani trebuie sa vedem deja credite care ne vor spune cum vor arata portofoliile bancilor in 2030 si observam ca bancile isi dezvolta criterii de rating intern pentru a putea sa faca aceste evaluari. Vedem presiune pe actorii si din mediul bancar pentru a obtine si a genera proiecte de finantari care sa aiba aceste componente de ESG”, a mai spus avocatul Dentons.

 

Private equity.

Fondurile de investiii urmaresc implementarea politicilor ESG in portofoliile de companii, avand in vedere ca vin bani in fondurile de private equity de la institutii cu focus pe ESG.

„As vrea sa aduc atentia la S si G din ESG pentru ca din punctul meu de vedere guvernanta este foarte importanta pentru E si S, pentru ca sa ai KPI si sa ii urmaresti cum trebuie iti trebuie o foarte buna guvernanta altfel mergi in green washing”, semnaleaza Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator al managerului de private equity Morphosis Capital.

Daca pana acum ESG a fost folosit mai mult pentru CSR va fi foarte greu sa se mentina acelasi trend in viitor.

„La nivel de companii de portofoliu, concret ce am reusit sa facem este, o data, sa ne focusam politicile de investitii si chestionarele ESG de due diligence spre investitii sustenabile, sa implementam politici de whistleblowing, de anticoruptie si am reusit sa facem un diagnostic al amprentei de carbon la nivelul companiilor de portofoliu si cu recomandari pe care am inceput deja sa le implementam”, adauga Simona Gemeneanu.

Managerul de capital privat spune ca au fost stabiliti pasi pentru stabilirea KPI avand in vedere ca 3 companii din portofoliu au peste 250 de angajati si probabil vor urma sa indeplineasca si alte criterii, avand in vedere ca primul an de raportare pentru companiile nelistate este 2026 pentru situatiile anuale din 2025.

 

 

Finantare prin intermendiul institutiilor financiare internationale (IFI).

EBRD a investit pana acum peste 10 mld. Euro in economia Romaniei si dispunde de un portofoliu actual local de 2,5 mld. Euro.

„La acest moment, peste 70% din portofoliul nostru, precum si business-ul nou este verde. Portofoliul este echilbrat si cine se asteapta ca energia regenerabila sa aiba cea mai mare expunere, putem spune ca este cea mai dinamica, dar nu cea mai mare in portofoliu. Joaca un rol foarte important in constructia noastra de pipeline-ului in portofoliul nostru si cred ca intr-un an de acum incolo structura de portofoliu s-ar putea schimba cand vorbim despre cat cantareste energia, in mod particular ebergia regenerabila in  portofoliul nostru total”, a precizat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania al EBRD.

Portofoliul din Romania este impartit intre expuneri pe sectorul financiar, sectorul ICA – industrie, comert si agribusiness care acopera productie, sectorul de proprietati, centre logistice, productie alimentara si procesare, sectorul telecom, in timp ce infrastructura are o pondere semnificativa in portofoliu.

„Ne uitam sa investim mai mult din capitalul nostru in Romania pentru ca este o piata foarte dinamica unde vedem ca au loc multe investitii in diferite sectoare si ne-ar placea sa fim parte a acestei povesti de succes mai departe. Romania este a sasea piata EBRD din punct de vedere al marimii portofoliului dintre pietele in care opereaza institutia financiara.

EBRD este agnostic din punct de vedere sectorial si este interesata sa joace rol de investitor – ancora in tranzactii sau sa faca parte din imprumuturi mari sindicalizate adresate pietei locale, fie in rol de coordonare, fie de participant in sindicatul de banci.

„As spune daca intrebati daca focusul ar trebui sa fie credite sindicalizate sau tranzactii pe piata de capital as pune ca prioritatea este oricat de mult ne place sa avem un rol instrumental in tranzactii mari de sindicalizare ca suntem extrem de interesati sa scalam tranzactii pe piata de capital. Pentru noi, strategic sunt foarte importante tranzactiile de e piata de capital pentru ca mai degraba vor merge in spatiul de active verzi si sustenabile, iar dezvoltarea pietei de capital locale este ceva ce suntem foarte pregatiti sa sustinem si sa promovam in anii urmatori”, a subliniat Victoria Zinchuk din partea EBRD.

IFC, un alt investitor – ancora in piata de capital si in finantarea adresata sectorului privat din Romania, este de asemenea pregatit sa participe la viitoare tranzactii de finantare verde.

„In ultimii 5 ani, am finantat proiecte de peste 2 mld. USD in Romania ceea ce este aproape jumatate din ce am facut in ultimii 30 de ani. Si asta pentru ca nevoile Romaniei sunt foarte mari si IFC se potriveste foarte bine in indeplinirea acestor nevoi. In continuare finantam foarte mult sectorul bancar, avem  peste 1 mld. bonduri si imprumuturi de tip MREL si Basel 3 Tier 2 date in ultimii 2 ani”, a spus Cristian Nacu de la IFC.

 

 

Consumer.

Retail.

„Exista o guvernanta a companiilor si o alta, sa zicem publica, a autoritatilor publice. Vedem decizii, hotarari, legi, care cumva par sa nu tina seama de aceste aspecte ESG. Par sa fie cumva paralele”, afirma George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

„Faptul ca nu este inca un stakeholder care sa vorbeasca si in numele unei industrii intr-un anumit moment, cred ca este un aspect care ar trebui cumva reevaluat si, din acest punct de vedere, ar da si mai multa consistenta si substanta asociatiilor care de multe ori sunt vazute ca fiind limitate la o situatie de criza unde trebuie sa salvam punctual un anumit moment dificil”, adauga George Badescu din partea asociatiei care reprezinta marile retele de retail din Romania.

Industrie alimentara.

„Am incetinit un pic partea de panouri fotovoltaice. Am reusit insa sa ne innoim parcul auto printr-un parteneriat strategic cu cei de la Autonom. Si acum suntem in plin proces de discutare a ofertelor si speram concretizarea cat mai rapida pe partea aceasta de instalare a panourilor fotovoltaice in contextul in care vom adresa energie verde pentru ambele facilitati de productie. Nu doar energie verde avem in focus, ci si partea de eficientizare a consumului de apa, o modernizare a sistemului de ventilare a aerului din cele doua fabrici. Ne uitam catre optimizarea consumurilor de energie si gaz”, a declarat Oana Gresoiu, Group Chief People, Culture and Sustainability Officer la producatorul din industria alimentara Verdino Green Foods, companie fondata de catre antreprenorul Raul Ciurtin si in care a investit fondul de investitii BlackPeak Capital.

Servicii medicale private.

„Sincer, nu m-am intalnit destul de des in serviciile medicale de acest domeniu, mai degraba, reglementat legislativ. Noi in schimb la Medima ne-am intalnit si am reglementat cumva in intern datorita presiunii dinafara si anume mai degraba a presiunilor care vin din zona fondurilor de investitii. Medima are doua fonduri de investitii cu bani de afara care au investit intr-o companie cu capital romanesc, fondata aici si ambele aceste doua fonduri de investitii au programe de ESG si trebuie sa raporteze la randul lor pentru ca banii care vin din aceste institutii internationale trebuie sa urmareasca si aceasta zona de responsabilitate. Medima are de intocmit anual pe aceasta baza rapoarte de sustenabilitate catre mai multe institutii financiare.”, a declarat Vlad Ardeleanu, CEO al Medima Health, companie aflata in portofoliul fondurilor de investitii Integral Venture Partners si Morphosis Capital.

„Cred ca serviciile medicale urmeaza acest trend care a fost mai pregnant in zona retelelor de comert sau chiar in zona retailului food.”, a adaugat Vlad Ardeleanu de la Medima Health.

Fintech.

„In wealth management,impactul ESG este impartit in 2 categorii mari – zona de credit la care toata lumea crede ca nu are legatura cu wealth management-ul (…) si zona de asset management unde iti administrezi banii pentru ca ai un surplus si vrei sa faci ceva cu ei. In fiecare componenta lucrurile sunt cumva diferite”, a declarat Andrei Perianu, Cofondator si COO la platforma de servicii financiare Bankata.

„In zona de asset management, consumatorul final el nu intelege neaparat beneficiul unui fond ESG sau nu la magnitudinea pe care cei din zona de fonduri o imping catre consumatorul final, iar asta inseamna ca vorbim de ESG pana la randament (…) In zona cealalta, de credit, oamenii sunt foarte doritori sa faca mai multe, dar problema este ca orice e finantat acum este sub presiune. Si o casa verde, pe care toata lumea si-o doreste in Romania, e sub presiune pentru ca nu poti sa ti-o iei, dobanzile sunt mai mari ca acum doi ani”. spune Andrei Perianu de la Bankata, care adauga ca situatia este intalnita si la achizitiile de panouri fotovoltaice si masini electrice.

 

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

 

Sursa: Morphosis Capital.

Simona Gemeneanu, Partner and Co-Founder Morphosis Capital, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023

Simona Gemeneanu, Partner and Co-Founder Morphosis Capital, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, an event organized by the transaction journal MIRSANU.RO and dedicated to changes and challenges generated by sustainability in business models and financing models of the companies.

Her role in the team is strategy, origination and ESG partner of Morphosis Capital, a growth fund focused on SMEs in Romania with 6 investments in sectors such as healthcare, fitness, industrial doors and technology.

Simona has over 20 years of experience in Private Equity, Finance, Strategy and M&A roles in Bucharest, Paris and London. Having worked over 10 years in London in Corporate Development roles and for the past 5 years in Morphosis Capital growth fund, Simona brings to the table significant experience in strategy, executing deals, valuing companies within information services, healthcare and technology business models, and origination, as well as full cycle PE experience.

On October 26, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting an OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain.

The agenda of this event will be as follows:

08.30 – 09.00 (EEST/GMT+2) Registration & Networking

09.00 – 09.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founding Editor of transaction journal MIRSANU.RO

09.05 – 09.50 Trends

09.50 – 10.35 Industry & Energy

10.35 – 11.20 Trasport, Mobility & Logistic

11.20 – 11.50 Coffee break

11.50 – 12.35 Finance

12.35 – 13.20 FMCG

13.20 – 14.05 Retail & Services

14.05 – 14.10 Final notes

14.10 – 15.00 Lunch & Networking

 

The event’s partners are Erste Asset Management Romania and Alro.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

 

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Bilantul portofoliului de companii Morphosis Capital in 2022: 9 achizitii bolt-on si un exit partial, iar EBITDA s-a dublat in ultimul an la o cifra de afaceri in crestere cu 42%

Morphosis Capital Fund I Cooperatief UA, un fond de capital de crestere concentrat exclusiv pe investitii in Romania, raporteaza o crestere totala de 42% a cifrei de afaceri combinate a companiilor din portofoliul sau in 2022, comparativ cu 2021, respectiv o dublare a rezultatului EBITDA, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„2022 a reprezentat un an al consolidarii si extinderii celor sase companii din portofoliul Morphosis, atat organic, cat si prin achizitii. Rezultatele obtinute de companiile in care investim pastreaza ritmul accelerat de dezvoltare, in 2022 veniturile acestora crescand cu 42%, in timp ce EBITDA agregat s-a dublat. In acest context, concentrarea pe care am avut-o anul trecut asupra managementului portofoliului a functionat, ceea ce ofera premise solide pentru viitor. Desi 2023 se arata a fi un an dificil, vom ramane focusati pe dezvoltare si investitii, astfel ca ne dorim ca aceasta crestere pe care am inregistrat-o în 2022 sa continue si in acest an”, a declarat Andrei Gemeneanu, Managing Partner al Morphosis Capital.

In anul 2022, cele șase companii din portofoliu au inregistrat o creștere totala de 106% a nivelului EBITDA fata de 2021. Portofoliul Morphosis Capital este format din companiile antreprenoriale DocProcess, Medima Health, Clinicile Dentare Dr. Leahu, EMI, Cronos Med si Stay Fit Gym.

Valoarea economica generata si reinvestita in economie de catre companiile din portofoliul Morphosis Capital s-a ridicat in 2022 la 54 mil. euro. Acest indicator calculat conform standardelor Global Reporting Inițiative (GRI) include salarii platite, investitii in dezvoltare, contributii catre stat, comunitate, parteneri, furnizori, precum si banci si investitori.

Numarul angajatilor cu norma intreaga din cele sase companii a crescut in 2022, de la 721 la 952 de oameni. Toate companiile din portofoliu au continuat procesul de dezvoltare accelerata in 2022, existand un total de noua achizitii de tip bolt-on si 10 extinderi organice.  De asemenea, Morphosis a semnat in 2022 si primul sau exit partial din portofoliu prin vanzare unei participatii minoritare de actiuni din Medima Health catre fondul de investitii Integral Venture Partners in cadrul unei tranzactii de tip secondary, realizand in compania de servicii medicale private un IRR (randament) de circa 30%, conform informatiilor publicate anterior de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Medima Health a deschis trei noi clinici, în Buzau, Braila si Bucuresti, in timp ce Clinicile Dentare Dr. Leahu au inaugurat doua clinici, in Bucuresti si Brasov. DocProcees si-a consolidat pozitia in Franta, iar EMI a realizat achizitia a doua companii din Belgia. De asemenea, in 2022, Cronos Med a preluat doua clinici in Iasi si Brasov, iar Stay Fit Gym si-a extins reteaua cu 10 noi sali de fitness, dintre care cinci deschideri organice: doua in București, si cate una in Sibiu, Galati si Voluntari. Alte cinci sali au fost preluate in urma unor tranzactii: doua in Pitesti si cate una in Bucuresti, Sibiu si Galati. 

Primul fond al Morphosis Capital se concentreaza pe domeniile de sanatate si wellness, Medima Health activand cu o retea de clinici specializate in imagistica si radiologie, Clinicile Dentare Dr. Leahu, cel mai mare lant de clinici dentare din punct de vedere al distributiei geografice, Cronos Med, liderul pietei de medicina estetica, si latțul de sali de fitness, Stay Fit Gym. DocProcess activeaza in domeniul tehnologiei, iar EMI ofera solutii si servicii integrate pentru acces industrial.

Morphosis Capital Fund I Cooperatief UA a fost lansat în decembrie 2018, cu un capital subscris de 50 mil. euro, iar pentru 2023, fondul mai are capital pentru inca o investitie intr-o companie locala sau pentru utilizarea potențtală a unui capital de follow-up, impreuna cu co-investitori, intr-una dintre cele sase companii aflate deja in portofoliu. Decizia finala in acest sens va fi luata pe parcursul anului.

Pentru 2023, este de asteptat sa inceapa si demersurile privind ridicarea celui de-al doilea fond de investitii administrat de catre Morphosis Capital, care ar urma sa isi focuseze 70% din capital pe investitii in Romania, iar 30% pe piete din regiune in contextul in care primul fond a fost dedicat exclusiv pietei din Romania.

De asemenea, politica de investitii a urmatorului fond de investitii al Morphosis Capital va pastra directia de investitii catre servicii medicale private catre nise insuficient acoperite precum accesul la dializa sau oncologie, iar o alta tema a viitorului vehicul de investitii Morphosis va fi in zona sectorului de consum, unde managerul de private equity isi doreste sa contribuie la transformarea Romaniei dintr-un importator net de produse finite intr-un exportator net, dupa cum a precizat Simona Gemeneanu, Partner si Co-fondator al Morphosis Capital la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022 din octombrie 2022, organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Credit foto: MIRSANU.RO

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Fondurile de investitii care au investit in perioada crizei anterioare au avut un IRR aproape dublu, cumva intram si acum intr-o poveste oarecum similara

“Noi ca investitori de private equity, job-ul nostru este sa gasim intotdeauna oportunitati. Daca privim mai la firul ierbii mediul antreprenorial, mediul de business, cred ca in momentul de fata exista putine motive de optimism, dar job-ul nostru ca investitor este sa gasim lucrurile interesante in toata povestea asta. Ma uit la un studiu Hamilton Lane, care este unul dintre cei mai mari asset manageri la nivel mondial cu peste 800 mld. USD active sub administrare, si-au facut un studiu prin care au modelat IRR-ul fondurilor de PE din ultimii 20 de ani, mediana la nivel global a iesit in jur de 10% , dar fondurile vintage 2008, 2009, 2010, adica fondurile care au avut capital sau un investit in perioada crizei sau imediat dupa criza, au avut un IRR aproape dublu, aproape de 20%“, a declarat Andrei Gemeneanu, Cofondator si Managing Partner al Morphosis Capital la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022, eveniment organizat pe 6 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Cumva intram intr-o poveste oarecum similara, iar job-ul nostru ca fund manageri sa gasim oportunitati, de asta ne platesc pana la urma investitorii LP. Intotdeauna, am crezut ca companiile bune sunt cumva reziliente din punct de vedere al evaluarii, adica daca ai o companie care are crestere, care are un model de business solid, care are un avantaj competitiv cumva intr-o piata dificila iese in fata si mai mult si asta poate sa traga evaluarile in sus, nu neaparat in jos“, adauga Andrei Gemeneanu.

“Dar ce am vazut noi la Morphosis, care am ramas activi in perioada asta turbulenta, am facut doua deal-uri in 2020 si 3 deal-uri in 2021, cumva ani de pandemie. Am vazut ca tranzactiile, exercitiul de evaluare s-a sofisticat mult, adica daca inainte de pandemie discutia era oarecum binara care este multiplul de EBITDA, 6 e prea mult, 7 e mai bine, vedem acum tranzactii pe care le structuram cu share clawback, fund upside, cu investor downside protection si cumva nevoia de a face un bridging the gap intre asteptari a fortat acest proces de sofisticare, care este bun pentru piata din Romania si acum si in viitorii ani, si cu siguranta vor fi unelte de care vom avea nevoie in urmatorii 2 – 3 ani“, afirma reprezentantul platformei locale de private equity Morphosis Capital.

“Daca ne uitam la ce am facut noi in 2020 – 2022, in ultimii ani, din perspectiva noastra, a fost si ramane un moment pentru tranzactii in principal de cash in si mai putin tranzactii de cash out. Deci, felul in care ne uitam la 2023 – 2024, asta este un filtru pe care il punem. Daca ne uitam la ce am facut pana acum, la cele 6 companii din portofoliul Morphosis, 80% din capitalul investit a mers in companii si doar 20% a fost cash out, cred ca genul asta de trend va ramane in viitor. Noi am facut mult healthcare, health & welness este teza centrala a acestui prim fond care este in momentul de fata aproape investit integral si asta va ramane important in viitor, cu siguranta vedem si noi o presiune pe puterea de cumparare si tot ce este discretionary spending (cheltuieli discretionare, care nu au legatura cu nevoile de baza ale consumatorului – n.r.) este sub presiune in momentul de fata“, afirma Andrei Gemeneanu.

“Deci, sectoarele viitorului vor ramane din punctul nostru de vedere tehnologie si digitalizare, healthcare, manufacturing care are  si un alt avantaj competitiv decat labour cost (costul fortei de munca), zona de wellness“, a mai spus Andrei Gemeneanu, Cofondator si Managing Partner al Morphosis Capital, la panelul de M&A din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022 sunt Mazars, Schoenherr, Raiffeisen Bank Romania si Adrem.

gemeneanu andrei morphosis main

Andrei Gemeneanu, Co-founder and Managing Partner Morphosis Capital, speaker of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022

Andrei Gemeneanu, Co-founder and Managing Partner of Morphosis Capital, is one of the speakers of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022.

Change agent, with 15 years of experience in Marketing and General Management. Trained in a large corporation (Unilever), but with an entrepreneurial streak. Last Unilever role Global Vice President, building a Prestige division from scratch within Unilever’s €18 bln Personal Care business. Strong track record of results, labelled as a “turnaround man”.

Solid experience in acquiring, successfully integrating and stepping up performance of targets (TIGI BedHead, Alberto Culver Europe, Murad, Dermalogica, REN, Kate Sommerville). Nominated in the Top 100 marketeers in the UK. Able to flex and work both with large scale global organisations and with family/start-up businesses.

Now a start-up entrepreneur, co-founder of an Investment Firm focused on investing in Romanian companies with international potential. Numerous trainings in brand strategy, communication, operations, leadership, organisational behaviour, internal and with Harvard and Wharton.

The agenda of this event will be as follows:

08.30 – 08.55 (EEST/GMT+2) Registration & Networking

08.55 – 09.00 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of the transaction journal MIRSANU.RO

09.00 – 09.40 Panel on international macro trends and local trends that will shape the major corporate deals

09.40 – 10.20 Panel on the mergers & acquisitions (M&A) market

10.20 – 11.00 Panel on financing

11.00 – 11.40 Deals on the capital markets

11.40 – 12.10 Coffee Break

12.10 – 12.50 Developments on the real estate market

12.50 – 13.30 Fundraising and trends in Private Equity & Venture Capital

13.30 – 14.10 Panel Buyers v Sellers

14.10 – 14.15 Final notes

14.15 – 15.30 Networking & Lunch

The event’s partners are Mazars, Schoenherr, Raiffeisen Bank Romania and Adrem.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

sgemeneanu main

Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator Morphosis Capital: Vom investi din noul fond pe care il vom ridica in nise de pe piata serviciilor medicale cum ar fi in zona de acces la dializa, segmente de oncologie neacoperite sau pentru a rezolva dezechilibrul creat de exportul de materii prime si importul de produse finite de calitate medie. ESG va deveni mainstream pentru investitii si poate oferi un multiplu mai bun la exit

“Daca e sa pun palaria de investitor, eu cred ca ESG va deveni mainstream. A devenit deja la fondurile mari si la companiile mari, va veni si la fondurile mai mici, companiile mai mici. Un alt lucru pe care as vrea sa-l spun este ca, companiile din portofoliu care au un unghi ESG si au guvernanta – deja 4 din 6 companiile noastre de portofoliu au board of advisors si toate lucrurile astea puse la punct, practic daca ai un ESG scoring bun pe o companie de portofoliu, poti sa ai un multiplu mai mare la exit pentru simplul fapt ca investitorii strategici sau cei de secondary buyout (fonduri de investitii – n.r.) nu ar trebui sa mai investeasca in aceste lucruri si au mai multa incredere in companie“, a declarat Simona Gemeneanu, Partener si cofondator al managerului de capital privat Morphosis Capital, la THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022, eveniment organizat pe 25 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Cred ca unde am reusit noi sa cream impact pana acum este in S (Social) si G (Governance). Practic, ce am facut este ca suntem singurul fond din regiune care avem 50% gender balance (egalitate de gen – n.r.) si la nivel de parteneri, si la companille de portofoliu si la nivelul echipei de investitii. Este o firma in care noi nu am pierdut niciun angajat in ultimii 4 ani de cand e fondul nostru fondat si credem ca facem asta prin transparenta totala pe care o oferim angajatilor“, afirma Simona Gemeneanu.

“Si reusim sa facem o distributie echitabila a wealth-ului (veniturilor generate – n.r.), adica co-interesare si la nivel de companii, de fondatori, de management si de staff. Cred ca responsabilitatea sociala provine din educatie si din schimbarea comportamentelor, nu neaparat ca trebuie sa ai un ESG rating bun si trebuie sa faci, e mai subtil de atat“, adauga reprezentantul Morphosis Capital.

“La ESG se uita mai ales investitorii institutionali, dar si family offices au inceput sa se uite pentru ca e schimbare de generatie, iar generatia noua se uita pe langa randamentul financiar si la comportamentul ESG. Presiunea cea mai mare este sa faci lucrul corect in servicii de sanatate, adica acces la servicii de sanatate, acces la servicii de sanatate de calitate, care cred ca devine o tema care pe noi ne intereseaza foarte mult si ne va interesa si la fondul al doilea.“, afirma Simona Gemeneanu.

Ce efecte va produce ESG asupra fondului al doilea al Morphosis Capital?

“Este mai structurat procesul de investitii si sectoarele in care investim.  Avem o lista de sectoare care au impact asupra mediului si unde nu vom investi. Avem in schimba un bias pozitiv catre companii care rezolva probleme fundamentale ale societatii. Avem o tema care mie personal imi e foarte draga, transformarea Romaniei dintr-un importator net de produse finite intr-un exportator net, deci ce inseamna chestia asta – importam produse finite de calitate medie si exportam materie prima, asta este ce se face acum. As vrea sa rezolvam dezechilibrul acesta“, explica reprezentantul Morphosis Capital.

“Serviciile medicale private vor continua sa fie o directie la fondul al doilea pentru ca noi credem ca sunt nise care nu sunt suficient acoperite in Romania precum accesul la dializa, dar si oncologia este in unele zone neacoperite si sunt niste zone care vor continua sa devina foarte importante pentru noi“, adauga Simona Gemeneanu.

Potrivit acesteia, fondul al doilea al Morphosis Capital va fi focusat pe Romania 70% si 30% in regiune.

“Nu am inceput inca fundraising-ul, inca asteptam niste exituri partiale si vom incepe“, a mai punctat Simona Gemeneanu, Partener si cofondator al managerului de capital privat Morphosis Capital, in cadrul panelului Retail & Servicii al evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022.

Partenerii THE SUSTAINABLE CHALLENGE 2022 sunt Erste Asset Management Romania, ING Bank Romania, ROCA Investments, Suciu Popa, Colliers, Bursa de Valori Bucuresti, Dentons. Partener strategic este CCIFER, iar Suporting Partner Banca Transilvania.

Sursa: Morphosis Capital.

Simona Gemeneanu, Partner and Co-Founder Morphosis Capital, speaker at THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022

Simona Gemeneanu, Partner and Co-Founder Morphosis Capital, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022, an event organized by the transaction journal MIRSANU.RO and dedicated to changes and challenges generated by sustainability in business models and financing models of the companies.

Her role in the team is strategy, origination and ESG partner of Morphosis Capital, a growth fund focused on SMEs in Romania with 6 investments in sectors such as healthcare, fitness, industrial doors and technology.

Simona has over 20 years of experience in Private Equity, Finance, Strategy and M&A roles in Bucharest, Paris and London. Having worked over 10 years in London in Corporate Development roles and for the past 4 years in Morphosis Capital growth fund, Simona brings to the table significant experience in strategy, executing deals, valuing companies within information services, healthcare and technology business models, and origination, as well as full cycle PE experience.

On October 25, 2022, MIRSANU.RO transaction journal is hosting an OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain.

The agenda of this event will be as follows:

08.30 – 09.00 (EEST/GMT+2) Registration & Networking
09.00 – 09.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founding Editor of transaction journal MIRSANU.RO
09.05 – 09.50 Trends
09.50 – 10.35 Transport, Mobility & Logistic
10.35 – 11.20 Industry & Energy
11.20 – 11.50 Coffee break
11.50 – 12.35 Finance
12.35 – 13.20 Agriculture & Food
13.20 – 14.05 Retail & Services
14.05 – 14.10 Final notes
14.10 – 15.00 Lunch & Networking

The event’s partners are Erste Asset Management Romania, ING Bank Romania, ROCA Investments, Colliers, Bucharest Stock Exchange and Dentons. Supporting Partner for this event is Banca Transilvania.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

gemeneanu main

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Vom avea trei investitii noi in 2021, vorbim despre peste 25 mil. euro investite in acest an. Una dintre provocarile in tranzactiile din pandemie – dificultatea de evaluare a companiilor, nu ce multiplu aplici, ci la ce EBITDA te uiti

“Vom avea trei investitii noi in 2021 care intr-adevar duce portofoliul nostru la un portofoliu de 6 companii, vom continua sa investim si in 2022, dar cea mai mare parte a capitalului acestui prim fond a fost alocat“, a declarat Andrei Gemeneanu, Managing Partner al Morphosis Capital, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021, eveniment organizat de jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Per total vorbim despre peste 25 mil. euro investite in 2021. am facut si investitii diversificate  – am facut o investitie intr-o companie de B2B services, manufactura si productie, o investitie in zona de sanatate si o investitie in zona de consumer services, o chestie de diversificare a portofoliului care pentru noi este importanta“, afirma Andrei Gemeneanu de la Morphosis Capital. La un fond cu o capitalizare de 50 mil. euro inseamna ca majoritatea banilor din fondul administrat de catre Morphosis Capital au fost alocati pentru investitii in acest an.

“A fost un an dinamic, un an activ – un an mai bun fata de cum ne-am imaginat candva prin 2020 ca vom avea. Cred ca zona de tranzactii in general si private equity in special a aratat ca are rezilienta atat la nivel international, cat si la nivel local. Pentru noi ca Morphosis, aparitia acestui ecosistem de private equity local este foarte foarte importanta nu doar pentru ca vrem sa facem business aici ci pentru ca este demonstrat ca pe termen mediu si lung zona asta are un impact important in economie“, mai spune Gemeneanu.

Referitor la provocarile aparute in pandemie pentru managerii de private equity, Andrei Gemeneanu a spus:  “Dificultatea cea mai mare a fost dificultatea de evaluare a companiilor in 2020 si in 2021 daca te uitai la cifrele istorice din 2019 puteai sa spui ca sunt usor irelevante pentru ca faceau parte dintr-o alta era. Pe de alta parte, daca luai o abordare pe termen scurt, penalizai fondatorul mai ales pentru noi care suntem un fond cu capital de crestere, Morphosis nu cumpara niciodata companii, ci investeste in parteneriate. Nu mergem niciodata decat alaturi de fondatorul unui business fie intr-o pozitie minoritara, fie intr-o pozitie majoritara, dar intotdeauna cand pleci intr-un parteneriat trebuie sa simti ca s-a plecat pe o baza “fair“ si atunci evaluarea companiilor a fost un challenge adevarat“. 

Potrivit acestuia, provocarea nu a fost atat la ce multiplu se face evaluarea companiilor, cat la ce EBITDA te uiti aplici multiplul – la EBITDA din ultimele 12 luni, forward looking, iar in aceste conditii “evaluarea business-urilor a cerut creativitate si incredere si din partea fondurilor si din partea fondatorilor“.

“Au aparut tot mai multe structuri sofisticate in care capitalul s-a pus in transe, in care a existat poate o intrare la un anumit valuation numit pachet de actiuni si o mecanica de share clawback in care fondatorul lua inapoi niste actiuni daca business-ul in termen scurt ajungea la parametrii dinainte de pandemie, asa numitele founder upside in care invers fondatorul unui business primea un pachet suplimentar de actiuni ca sa corecteze un pic risk reward-ul echilibrul risk – reward asumat la intrarea investitorului. Toate aceste challenge-uri de evaluare au fost reale, ne-am ciocnit de ele, dar antreprenorii impreuna cu consultantii am invatat cu totii sa sofisticam discutia si sa mergem pe niste structuri care pot fi  win – win la un moment dat“, adauga reprezentantul Morphosis Capital.

“Un alt challenge in 2020 – 2021 a fost discutia de cash in – cash out si cumva noi am intrat cu o viziune destul de ferma in timpul unei crize. Nu-i un moment mai ales in IMM-uri in care investim noi, companii care au un EBITDA intre 1 si 4 mil. euro, deci sunt inca la inceput de drum. Nu acum este momentul de facut cash out semnificativ si am prioritizat si parteneriatele in care s-a mers pe o componenta importanta de cash in care sa accelereze compania si s-o duca catre un exit viitor de succes“, explica Andrei Gemeneanu de la Morphosis Capital.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021 sunt Immofinanz, Dentons, Bursa de Valori București, ING Bank România, Prefera Foods, Alro, Mazars, Schoenherr și DLA Piper România.