MIRSANU.RO

publicat la: 17.10.2024  17:52

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Sursa: MIRSANU.RO.
 

„Comparativ cu primul ciclu investitional in active regenerabile, care s-a intamplat in perioada dintre 2008 si 2012 – 2014, cand interesul din zona finantatorilor era destul de redus, acest ciclu investitional avand in spate cerintele acestea de sustenabilitate ESG, dorinta, intentia cel putin declarativa de finantare este acolo si bancile sunt dispuse sa discute doar ca eu cred ca blocajul intervine cand se discuta despre termenii finantarii.”, a declarat Monica Cojocaru, Partner al firmei austriece de avocatura Schoenherr, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Avem discutiile legate de PPA-uri (Power Purchase Agreement – contracte de achizitie energie, n.r.), care presupun practic ca investitorul sa se blocheze intr-un contract pe termen lung pe un pret care s-ar putea sa nu mai corespunda cu unde va merge piata peste 10 ani. Piata energiei este foarte volatila si greu predictibila”, a adaugat Monica Cojocaru.

„Stim ca sunt finantari care s-au materializat <<on pure merchant basis>>, dar acelea sunt putine si presupun sa aibe in spate niste sponsori puternici ca o banca sa accepte sa ia un astfel de risc de piata.”, afirma avocatul Schoenherr.

„Se intampla finantari, dar e un drum lung de acolo.  Si cred ca ce va schimba un pic contextul si licitatia de contracte pentru diferenta care se intampla in noiembrie, este vorba de 1500 MW, 500 MW in PPA vant si la care bancile se uita cu interes. Au ceva rezerve vizavi de bancabilitatea acestui contract, inca sunt niste discutii acolo, dar cred ca se incearca si de o parte si de alta sa se adreseze cumva contractual”, a punctat Monica Cojocaru.

Care este pipeline-ul de proiecte de energie verde la care lucreaz avocatii Schoenherr?

„In urma cu o saptamana, am avut trei closing-uri (finalizari de tranzactii) unul dupa altul. Cred ca acum avem undeva la 7 proiecte in paralel, din care unele merg si pe o zona de trend – comercial & industrial projects, on site PPA, on site PV plans. Exista companii care se specializeaza pe zona de energy as a service. Noi suntem foarte activi si in zona de corporate PPAs, am facut cele cateva crossborder corporate PPAs, care adreseaza si nevoia pe care o au si o vor avea din ce in ce mai mult corporatiile si companiile industriale, si anume acel E din ESG”, sustine Monica Cojocaru.

Avocatii Schoenherr au asistat recent grupul Renovatio la finalizarea a doua tranzactii cu proiecte de energie regenerabila catre OMV Petrom, parte a grupului austriac OMV. Una din tranzactii inseamna vanzarea de catre Renovatio a unor active de productie de energie din surse regenerabile cu o capacitate de circa 18 MW, care includ doua parcuri eoliene operationale cu o capacitate de 16 MW, la care se adauga o micro-hidrocentrala de 2 MW. Cealalta tranzactie incheiata este vanzara de catre Renovatio a 50% din actiunile Electrocentrale Borzesti, care detine un portofoliu total de proiecte de energie verde de circa 1000 MW, din care 950 MW eolian si 50 MW fotovoltaic.

„Volumul se mentine foarte mare, dar se schimba zona din care vin tranzactiile”, a subliniat Monica Cojocaru.

„Ultimii 3 – 4 ani au fost un roller coaster in piata de energie. S-au facut due diligence-uri, signing-uri (semnari de tranzactii), closing-uri (finalizari de tranzactii) pe banda rulanta, am trecut dintr-o tranzactie in alta si toata aceasta efervescenta a avut in spate o piata a energiei destul de agitata, volatila, marcata de evenimente geopolitice cu influenta directa in energie. Asta a venit la pachet si cu modificari in partea de reglementare, interventii in piata din zona guvernului si cumva se simte si de la nivelul Comisiei Europene ceea ce a facut discutiile si mai interesante pe zona tranzactionala”, a precizat aceasta.

„Ca si structuri de tranzactii la care ne-am uitat, daca la inceputul acestui ciclu investitional in zona de regenerabile am avut tranzactii destul de simpliste, straight forward – adica se cumparau 100% dintr-un proiect in curs de dezvoltare, cu finalizarea tranzactiei la momentul la care proiectul era gata de constructie, apoi lucrurile au evoluat de-a lungul timpului si lucrurile au devenit mai sofisticate, mai complexe”, a adaugat avocatul Schoenherr.

„Dezvoltatorii au vrut sa vada mai mult „skin in the game” din partea investitorilor. Asta s-a tradus in tranzactii in etape in care investitorii a trebuit sa arate angajament, sa vina cu angajamente financiare, etapizat pana la a ajunge la acel ready to build. Am vazut si alt tip de tranzactii mai nou sa le zicem tranzactii forward in care finalizarea tranzactiilor cu active regenerabile se face nu la ready to build ci la COD (commercial operation date – la data proiectul devine operational) acolo unde avem dezvoltatori cu capabilitati de EPC (Engineering Procurement Construction – servicii de inginerie, achizitii si constructii) in grup”, nuanteaza Monica Cojocaru.

„O alta structura pe care am vazut-o oarecum de curand in piata si ne asteptam sa o vedem mai mult in perioada urmatoare sunt joint venture-urile intre actori mari, investitori mari mai ales acolo unde vorbim de pipeline-uri semnificative de active, mai ales in zona de vant care sunt investitii capital intensive, investitorii doresc sa aloce riscurile asa ca se uita la potentiali parteneri pentru a construi si opera aceste active”, a punctat aceasta.

„Acum daca peste circa 3 – 4 ani vorbim despre tranzactii cu active ready to build in curs de dezvoltare, acum focusul se muta mai mult pe zona de finantare pe zona de EPC si PPA-uri pentru ca investitorii – the usual suspects din piata noastra – care au venit aici si au avut interes sa investeasca in portofolii au asigurat deja portofoliile de proiecte pe hartie si acum trebuie sa le si implementeze”, este de parere avocatul Schoenherr.

„Ca si tendinta, ne asteptam la mai putine tranzactii cu active in dezvoltare, mai mult focus pentru a asigura banii pentru a implementa aceste tranzactii, focus pe zona de securizare de PPA-uri pentru a asigura vanzarea energiei pe termen lung si desigur in stransa legatura cu finantarea si pe zona de EPC. Ne asteptam sa se mentina efervescenta, dar cumva se muta focusul investitorilor din piata pe zona asta”, sustine Monica Cojocaru.

Cum arata peisajul tranzactional in agricultura dupa intrarea Agrofert pe piata in 2023?

„Pe zona de agricultura, este in continuare un interes. Noi avem pe mai multe practici, lucram pe tranzactii in zona asta, si pe zona de pure real estate, tranzactional sau pe partea de finantare. Este interes atat pe partea de intrare in piata, cat si pe cea de iesire”, a mai spus Monica Cojocaru, Partner al firmei austriece de avocatura Schoenherr la panelul ESG in Energie, Industrie si Agricultura al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect


0 Comentarii

Spune-ti parerea

Articole Similare:

Fuziuni Şi Achiziții

Managerul de private equity Integral Capital Group isi completeaza portofoliul din Romania cu achizitia pachetului majoritar intr-o afacere cu o marja neta de 25%, care a crescut de 8 ori in 3 ani

 

Managerul de fonduri de private equity Integral Capital Group, cunoscut anterior sub numele de Integral Venture Partners, a anuntat pe 3 februarie 2025 achizitia pachetului majoritar intr-o clinica de fertilizare in vitro, trecandu-si in portofoliul din Romania a treia a  Citeşte articolul integral


EXCLUSIV

Un val de capital proaspat de peste 2 mld. Euro strans in noile fonduri de investitii pentru tranzactii cu fondatorii de companii din estul Europei abia s-a simtit in ultimul an pe piata de M&A din Romania

  Capitalul proaspat atras de la investitori in ultimul an in noile fonduri de investitii din regiune a depasit 2 mld. Euro, conform datelor centralizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe baza informatiilor facute publice de catre institutiile financiare internationale si managerii de fond  Citeşte articolul integral