Arhive etichete: IFI Romania

Grupul European Investment Bank a inregistrat in 2025 un portofoliu de finantari de 1,6 mld. Euro in Romania si a mobilizat investitii de 5 mld. Euro

Grupul European Investment Bank a inregistrat in 2025 un portofoliu de finantari de 1,6 mld. Euro in Romania si a sprijinit mobilizarea unor investitii totale de 5 mld. Euro, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Principalele proiecte finantate la nivel local de catre institutia financiara internationala au vizat sectoarele transportului si al energiei.

Peste jumatate din toate operatiunile locale ale grupului EIB – care cuprinde atat European Investment Bank, cat si European Investment Fund – au contribuit direct la actiunile climatice si la durabilitatea mediului.

O pondere de 88 % din portofoliul grupului EIB sprijina convergenta economica a Romaniei cu media UE.

„Romania avanseaza spre o economie mai verde, mai conectata si competitiva. Grupul BEI se mandreste sa sprijine investitii care consolideaza infrastructura de transport si urbana, impulsioneaza tranzitia catre o energie curata si cultiva cresterea pe termen lung a comunitatilor din intreaga tara. Aceste proiecte pun bazele unui viitor durabil si rezilient in cadrul UE”, a declarat Ioannins Tsakiris, vicepresedintele European Investment Bank.

EIB Group a avut un rol – cheie in sprijinirea transformarii economice a Romaniei in 2025, din portofoliul sau de proiecte facand parte atat finantari destinate noilor autostrazi care traverseaza Muntii Carpati si cai ferate modernizate, precum si investitii in obligatiuni verzi pentru sustinerea energiei curate.

Aproape 90 % din finantare a vizat obiectivele de coeziune, in timp ce peste jumatate din totalul operatiunilor au contribuit direct la actiunile climatice si la protejarea mediului.

Investitiile s-au concentrat asupra zonelor cu cel mai mare impact. Mai mult de 1,17 mld. Euro au sprijinit obiective de coeziune prin conexiuni de transport si infrastructura urbana imbunatatite. Aproape 185 mil. Euro au fost investite in proiecte energetice, accelerand tranzitia catre o energie verde. Sectorul de intreprinderi mici si mijlocii (IMM-urile) a primit peste 170 mil. Euro, in timp ce peste 150 mil. Euro au avut ca destinatie sprijinire inovarii, digitalizarii si dezvoltarea capitalului uman.

Conform celor mai recente rezultate anuale, finantarile grupului EIB in Romania din ultimii cinci ani depasesc 10,1 mld. Euro.

Unul dintre proiectele – cheie din 2025 a fost sprijinul EIB pentru autostrada A1, o conexiune de transport ce traverseaza Muntii Carpati. O prima transa in valoare de 500 mil. Euro a unui imprumut EIB cofinanteaza o sectiune de 122 km intre Pitesti si Sibiu, parte a retelei transeuropene de transport (TEN-T).

Odata finalizata, autostrada se preconizeaza ca va imbunatati siguranta rutiera, va scurta timpii de calatorie si va intari legaturile economice dintre Bucuresti, partea de vest a Romaniei si, la scara mai larga, Uniunea Europeana. Costul total al proiectului este estimat la 5,5 mld. Euro, EIB anuntandu-si intentiasa ofere un imprumut de pana la 1 mld. Euro alaturi de granturi UE si fonduri nationale. Proiectul beneficiaza si de sprijinul serviciilor de consultanta ale EIB.

De asemenea, EIB a actionat drept investitor-ancora in iulie 2025 la prima emisiune de obligatiuni verzi a Electrica, ce a strans 500 mil. Euro de la investitori.

Pe langa finantare, grupul EIB si-a extins si implicarea in asistenta tehnica. Prin programul JASPERS, EIB a demarat o misiune alaturi de Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene pentru a pregati investitii in mobilitatea urbana integrata in Valea Jiului.

In cadrul acestei misiuni, va sustine sase municipalitati, avand planificate investitii de aproximativ 30 mil. Euro. Sprijinul consultativ a continuat si pentru modernizarea pe termen lung a retelei de metrou din Bucuresti, acoperind studiile de fezabilitate, aspectele contractuale si o strategie pentru eficienta energetica la nivelul intregii retele.

Fondul European de Investitii (EIF) a completat aceste eforturi mobilizand 346 mil. Euro sub forma de garantii si instrumente de capital pentru inovare si finantarea IMM-urilor. In 2025, Romania a aderat la Mecanismul de garantare a creditelor la export pentru Ucraina, gestionat de FEI, in cadrul caruia Exim Banca Romaneasca a primit o garantie in valoare de 43,75 mil. Euro pentru a sprijini fluxurile comerciale dintre UE, Romania si Ucraina.

Cu o baza de capital consolidata si un plafon anual de investitii majorat de pana la 100 mld. Euro, grupul EIB este bine pozitionat pentru a raspunde cererii UE de crestere a investitiilor in securitate, autonomie energetica si strategica, inclusiv in tari de coeziune precum Romania.

Sursa: MIRSANU.RO.

Ramona Dragomir, EBRD: EBRD are in 2025 un an – record in Romania cu investitii semnate de circa 900 mil. Euro si ne apropiem de 1 mld. Euro. Majoritatea sunt finantari de datorie, la nivelul global al EBRD media de investitii equity este undeva la circa 20% din portofoliu, insa in Romania ponderea este mai mica. Pentru 2026, sectorul de energie regenerabila este cel mai mare furnizor de pipeline de proiecte

“EBRD are un an foarte bun, record in 2025 pentru ca avem investitii de aproape 900 mil. Euro semnate in Romania in acest an, asta se compara cu in jurul a 700 mil. Euro in tot anul trecut. Deci, practic un plus semnificativ. Ne apropiem de 1 mld. Euro”, a declarat Ramona Dragomir, Principal Banker in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, eveniment organizat pe 4 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

“Cifra de 900 mil. Euro include absolut tot, toti banii pe care EBRD i-a investit in toate domeniile, adica inclusiv in fonduri de equity, si aici sunt incluse si fondurile de investitii regionale insa  doar cu alocarea pe Romania in caz ca exista alocare specifica”, a precizat bancherul EBRD.

“Majoritatea portofoliului din Romania este finantare debt (de datorie). Ca portofoliu pe tot EBRD-ul, o medie este undeva la 20% componenta de investitie equity, insa in Romania este mai putin tocmai pentru ca dezvoltarea pietei de capital este inca in progress”, a semnalat Ramona Dragomir.

“Au fost cazuri si de investitii directe in equity nu numai prin piata de capital, de exemplu La Cocos anul trecut. Ramane minoritara interventia de equity, insa faptul ca se intalneste tot mai des ne face optimisti. Cris-Tim-ul, de exemplu, este foarte important pentru noi din doua puncte de vedere – este un producator alimentar – nu am mai vazut pana acum un producator alimentar la Bursa de Valori Bucuresti ca noutate si, in plus, se uita oamenii care iau in considerare piata de capital si vad un exemplu pozitiv. Este un efect demonstrativ pe care noi il cautam in orice tranzactie”, a punctat reprezentanta EBRD.

“Subliniez cativa piloni care au condus la cresterea aceasta a portofoliul din 2025. In primul rand, am vazut un focus foarte mare inca de anul trecut pe zona de energie regenerabil. Aici am fost implicati, dupa cum stiti s-a discutat de aceste contracte pentru diferenta CfD in implementarea legislatiei, care a ajutat foarte mult stabilitatea veniturilor pentru investitori. Am finantat si am fost parte, am organizat sindicate bancare pentru companii din productia de energie eoliana, panouri fotovoltaice, cat si companii de energie mari care au proiecte in aceste domenii precum Engie, unde a fost un contract de finantare de 90 mil. Euro semnat anul acesta. Acesta este un pilon semnificativ pe care ne asteptam sa il vedem ca o sa continue si in urmatoarea perioada, cel putin in urmatorul an”, a spus Ramona Dragomir.

“Apoi am fost implicati in real estate. Am organizat sindicatul de banci pentru Iulius Group pentru proiectul Rivus din Cluj. Acolo a fost un sindicalizare de peste 400 mil. Euro din care EBRD a acoperit mai mult de 100 mil. Euro. Acest proiect este un proiect de regenerare urbana, Este un one – off (un proiect singular, n.r.), nu ne asteptam sa vedem neaparat astfel de proiecte in fiecare an”, a continuat ea.

“Insa ce am vazut in ultimii ani si ne asteptam sa continue pe partea de real estate sunt proiecte de logistica si retail pentru ca marii jucatori de logistica continua sa investeasca si sa aiba planuri de investitii in Romania. Au fost sustinuti in planurile acestea si de dezvoltarile recente ale infrastructurii, care au lipsit in zona Moldovei. Am inceput sa recuperam si acolo, asa ca bineinteles jucatorii de logistica se duc acolo unde este infrastructura”, a punctat reprezentanta EBRD.

“Si aici au fost niste sume importante. Finantarile aici au fost si pe partea de obligatiuni. De exemplu, noi finantam grupurile mari care fac emisiuni de obligatiuni regionale verzi precum CTP, VGP, obligatiuni care au alocari pe Romania. WDP este tot un jucator regional, insa acolo a fost o finantare verde de tip imprumut direct (direct loan)”, afirma Ramona Dragomir.

“Al treilea pilon pe care l-as mentiona sunt finantarile acordate bancilor comerciale. Activitatea EBRD implica foarte mult colaborarea cu bancile comerciale pentru a le sustine prin <<funding>> (finantare), pentru a acoperi cerintele de reglementare, care sunt in schimbare sa zicem din ce in ce mai mult”, a adaugat ea.

“Noi ca banca de dezvoltare continuam punctual in fiecare an proiecte cu municipalitati, cu companii de apa, unde nivelul per proiect este de cateva zeci de milioane de euro, insa sunt in fiecare an si e o nevoie acolo de noi constanta”, a nuantat bancherul EBRD.

“Dupa care avem zona de corporate pentru ca asta este cumva focusul nostru. Il vedem putin volatil, dar in foarte mare dinamica incepand din 2024 si in 2025. Ultimii 2 ani au fost cei mai dinamici din ultimii 10 ani pe partea de piete de capital, in zona de listari. Anul trecut noi am participat si in listarea Arobs, anul acesta am vorbit de succesul Cris-Tim, anul trecut a mai fost si Premier Energy”, a detaliat Ramona Dragomir.

“Pe partea de finantare directa, nu as putea sa spun ca este o continuitate de la an la an, depinde foarte mult de planurile de dezvoltare ale companiilor si de marimea lor pentru ca poate unele planuri de dezvoltare, desi exista, nu sunt inca finantabile de EBRD”, a adaugat ea.

“Cam asta ar fi imaginea generala a ceea ce am facut in 2025. Si multe trenduri care au inceput sa se intample acum ne asteptam sa se intample si in urmatorii doi ani”, sustine bancherul EBRD.

“Ca pipeline sau la cine am putea sa ne gandim, noi stim, de exemplu, despre programul acesta BVB Arena (program al Bursei de Valori Bucuresti), unde companiile de diverse dimensiuni pot fi si mai mici si mai mari, care intra ca sa invete, sa aiba parte de mentorat, sa faca niste pasi pentru o posibila listare sau pentru o posibila emisiune de bonduri si urmarim aceste companii. Vedem care este dinamica lor. Poate nu sunt toate acolo pentru a investi BERD in companiile respective, dar Cris-Tim a fost parte din programul asta”, a adaugat Ramona Dragomir.

 

Ce sectoare se vad in pipeline-ul de proiecte al EBRD pentru 2026

“Sectorul de energie regenerabila este cu siguranta cel mai mare furnizor de pipeline pentru urmatorul an. Acolo as putea sa zic ca nivelurile de tichete sunt destul de mari. Pana acum am finantat in mare parte prin debt (datorie) – sindicalizari”, a subliniat bancherul EBRD.

“Ce am finantat pana acum si este public – sindicalizarile sunt de 200 – 300 mil. Euro, pachetul BERD de 40 si 50 mil. Euro din aceste sindicalizari. Proiectul Iulius a fost peste 400 mil. Euro si noi am luat 100 mil. Euro, acolo am luat mai mult”, a adaugat Ramona Dragomir.

“As vedea tot sectorul de real estate ca un furnizor de pipeline, de asemenea pentru anul viitor, unde tichetele ar fi mai mari, in general in jur de 50 mil. Euro. Ma gandesc ce a fost istoric ca o medie, nu batut in cuie”, a spus ea.

“Pe zona de corporate, EBRD nu poate finanta proiecte foarte mici, ele ar trebui sa fie de cel putin 10 mil. Euro partea EBRD, deci si proiectul ar trebui sa fie putin mai mare, sa aiba componenta de dezvoltare, de investitii sau achizitie, deci oricum de crestere. Si, foarte important pentru noi, sa aiba si aceasta parte de impact pozitiv in economie pentru ca asta este mandatul EBRD, fie ca este verde investitia, poate avea o parte de incluziune sociala sau imbunatatirea guvernantei corporatiste”, a precizat Ramona Dragomir.

Mai are EBRD miscari in pregatire cum a fost tranzactia La Cocos, prin care va fi investitor direct intr-o companie romaneasca?

“Noi suntem mereu in discutii cu fondurile de equity referitor la ceea ce se uita si ei astfel incat noi daca exista o posibilitate sa ajutam, sa sustinem, sa existe o aditionalitate pentru EBRD, sa putem fi acolo. Preferinta este catre investire. Cand e vorba de o investitie directa, sa fie paralela cu un private equity tocmai pentru ca ei se implica foarte mult si operational si exista un track record al companiilor din portofoliu pentru o dezvoltare de succes a companiilor respective. Exista si exceptii, de exemplu in Agricover am investit direct, nu in paralel cu un fond de private equity. Suntem singuri acolo, deci exista si astfel de tranzactii. Raspunsul este da, suntem mereu deschisi pentru astfel de investitii”, a semnalat bancherul EBRD.

“Suntem o banca verde, aveam acest target de multi ani, asta inseamna ca majoritar portofoliul EBRD in toate tarile de operare este undeva pe la 60%, deci foarte mult verde. Verde dupa definitia interna a EBRD care ia in considerare taxonomia, reglementarile europene”, a punctat Ramona Dragomir.

“Daca este vorba ca EBRD sa investeasca intr-o obligatiune in Romania, prima cerere va fi sa fie verde sau sustenabila. Dar, bineinteles, pentru ca exista diferite teme de facut inainte legate de costuri, de timp, trebuie sa aiba si un anumit nivel obligatiunea respectiva, emisiunea respectiva pentru a intra si EBRD si, probabil, se justifica daca e la un anumit nivel si se doreste un investitor de aceasta talie”, explica ea.

“De exemplu, obligatiunile Autonom sunt sub un cadru de obiective legate de sustenabilitate si ele sunt considerate sustenabile tocmai pentru ca au aceste target-uri de indeplinit pe urmatorii ani. Nu neaparat sunt legate de destinatia banilor (use of proceeds), ci de acei indicatori – cheie (KPI) de indeplinit in urmatoarea perioada”, afirma bancherul EBRD.

Conditioneaza EBRD investitia intr-un IPO de unghiul de finantare verde sau sustenabila pe care ar trebui sa il acopere compania implicata intr-o astfel de tranzactie?

“Nu, nu este o conditie clara. Trebuie sa existe un unghi de impact pozitiv care poate sa nu fie neaparat legat de “verde”, poate sa fie legat de altceva, cum ar fi de exemplu guvernanta. Nu neaparat unghiul ESG pentru ca acesta este limitativ la mediu, social si guvernanta, dar ne putem uita inclusiv la un unghi pozitiv cum este dezvoltarea pietei de capital, care nu intra deci intr-un unghi ESG si este putin mai larg”, a mai spus Ramona Dragomir, Principal Banker in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD),  la panelul Piete de capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025 sunt Banca Transilvania, Cris-Tim Family Holding, Stratulat Albulescu, Forvis Mazars Romania, ONV LAW, APLus Advisory si Sancons Capital & Investment si are sprijinul Supporting Partners din partea Okcredit si B2 Impact.

 

 

 

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025: Vine anul efectelor colaterale, iar investitorii din private equity vad vremuri grele pe piata de M&A. “Bursa de la Bucuresti poate duce cel putin 5 IPO-uri de talia Cris-Tim in fiecare an”. Statul roman reduce tinta la un volum de euroobligatiuni de circa 10 mld. Euro pentru 2026 fata de 16 mld. Euro in 2025. Bancile au dat imprumuturi sindicalizate in ultimii 2 ani de circa 9 mld. Euro, din care jumatate au fost finantari noi. Regina Maria nu exclude achizitia unui concurent direct dupa trecerea sub controlul fondurilor globale de investitii CVC si Hellman & Friedman

 

Radu Timis Jr, Cris-Tim Family Holding: Bursa de la Bucuresti poate duce minim 5 IPO-uri de genul listarii Cris-Tim in fiecare an. Cea mai mare amenintare pentru economia Romaniei este deficitul comercial. Planul Cris-Tim este sa ajunga mai intai la o cota minima de 30% pe piata locala si apoi sa treaca cu achizitii la extindere regionala spre zona Balcanilor de est

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: Estimam ca vom putea acoperi circa 8 mld. Euro in 2026 din suprapunerea PNRR cu programul SAFE ceea ce inseamna ca vom reduce necesarul de finantare prin euroobligatiuni. Anul viitor ne asteptam la un volum de euroobligatiuni de aproape 10 mld. Euro fata de 16 mld. Euro in acest an. Nivelul finantarii suverane in 2026 este mai mare desi avem ca tinta un deficit bugetar mai mic si asta vine din refinantare

 

Florian Libocor, BRD Societe Generale: Pentru 2026 ma astept la o crestere PIB de circa 0,8%, o inflatie ce va cobori spre 5,5 – 6%, un curs de schimb relativ stabil la 5,13 RON maxim 5,18 RON la Euro si o reducere a dobanzii – cheie pana la 5,75%. Anul acesta a fost cel al ambiguitatii constructive, anul viitor va fi cel al efectelor colaterale generate de deciziile din 2025

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Am semnat a patra tranzactie din fondul 2 in sectorul centrelor de ingrijire pentru batrani, unde este o nisa subdezvoltata. IRR-ul investitiei in La Cocos “va arata ciudat” la inchiderea tranzactiei, fiind cel mai mare dintre investitiile din portofoliul Morphosis. Exitul din Medima, estimat pe final de 2026 – inceput de 2027, asteptat sa produca un multiplu “double digit” pentru investitori dupa o crestere de 50x EBITDA. Fondul 2 al Morphosis Capital vizeaza in total 3 – 4 achizitii pe pietele din regiune, in vizor fiind Bulgaria, Croatia si Polonia, pentru care aloca 40 – 50 mil. Euro din capitalul sau de investitii

 

Ramona Dragomir, EBRD: EBRD are in 2025 un an – record in Romania cu investitii semnate de circa 900 mil. Euro si ne apropiem de 1 mld. Euro. Majoritatea sunt finantari de datorie, la nivelul global al EBRD media de investitii equity este undeva la circa 20% din portofoliu, insa in Romania ponderea este mai mica. Pentru 2026, sectorul de energie regenerabila este cel mai mare furnizor de pipeline de proiecte

 

Dan Stefan, Autonom: IPO-ul Autonom pe bursa se va intampla probabil in anii urmatori cand vom simti ca avem nevoie sa atragem mai mult capital si tine de sincronizare si de strategie. Mixul actual de finantare al Autonom este bazat peste 40% pe finantare bancara, peste 20% pe leasing, obligatiunile emise au o pondere spre 30%, iar restul este capitalul propriu. “Suntem o firma de familie in care probabil controlul privat o sa ramana privat multi ani si asta ne va permite sa ne uitam si la risc si la randamentul investitiei intr-un mod poate diferit fata de un investitor profesionist”

 

Vlad Pintilie, BT Capital Partners: Am ajuns in acest an sa fim implicati ca intermediari in tranzactii de circa 2 mld. Euro, incomparabil fata de anii anteriori cand piata obligatiunilor corporate era concentrata pe listari de dimensiuni mici. De 2 – 3 ani s-a conturat un trend de emisiuni recurente de obligatiuni sustinut de banci si de companiile de stat din energie. Vedem oportunitati foarte bune pentru emisiuni de actiuni si de obligatiuni si asteptam proiecte din partea statului si a unor emitenti noi

 

Silviu Toma, Raiffeisen Bank: Piata sindicalizarilor bancare din Romania a ajuns in 2024 – 2025 la un record de 9 mld. Euro, din care circa jumatate sunt finantari noi. Cele mai mari tichete locale de finantare corporate au ajuns la 500 – 550 mil. Euro, insa sweet spot-ul este la 200 – 300 mil. Euro. Vedem in pipeline pentru 2026 tranzactii de finantare in energie, real estate, transport, constructii specializate si servicii medicale

 

Cosmina Plaveti, BCR: As vrea sa vad in 2026 pe bursa de la Bucuresti doua tranzactii IPO si trei tranzactii SPO, dar realist nu cred ca vom ajunge acolo. Mediul macroeconomic va conta mult anul viitor in decizia celor care isi doresc sa isi listeze companiile pe bursa. Am avut in 2025 un an record pe piata de capital din Romania si am intermediat un volum de obligatiuni de aproximativ 3 mld. Euro cu tot cu cele doua emisiuni de obligatiuni corporate ale BCR

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Avem in pipeline-ul de tranzactii pentru 2026 doua proiecte de vanzare care totalizeaza 400 MW, iar pe partea de achizitii estimam proiecte de 300 – 400 MW pe piata de energie regenerabila. “Apropo de evaluare, daca prima tranzactie de vanzare din 2024 a fost la 214 mil. Euro care inseamna undeva la 2,2 mil. Euro per MW, puteti sa faceti niste calcule ce ar insemna cei 400 MW de anul viitor”

 

Ana – Maria Pascu, Regina Maria: Este o tendinta naturala de consolidare prin M&A a pietei de servicii medicale private si asta o sa vedem in urmatorii 5 ani. Multiplii de evaluare au inceput sa scada si credem ca 2026 si 2027 vor fi ani grei, nu stim daca pentru cumparatori sau vanzatori. Regina Maria nu exclude achizitia unor concurenti directi de pe piata de profil

 

Dan Mihaescu, Gapminder: Am investit 10 – 14 mil. Euro din fondul 2, unde avem deja 7 investitii si un follow-on. Din cele 6 exituri pe care le-am facut pana acum avem pana acum IRR de 96% – 97%. In ecosistemul din Romania lipsesc rundele pre-seed si trebuie cu totii sa ne adaptam la asta. Ne dorim sa facem tranzactii mai mari cu tichete la prima investitie de la 2 – 3 mil. Euro si runde rollow-on pana la 10 – 12 mil. Euro in campionii din portofoliu

 

Ioana Filipescu Stamboli, Investment Advisory Partners: Primele 10 tranzactii din acest an au totalizat peste 3 mld. Euro ceea ce inseamna o polarizare a pietei de M&A catre tichetele mari. Ma astept la o mega-tranzactie in 2026 si cred ca energia, serviciile medicale, constructiile si IT-ul vor fi printre sectoarele dominante

 

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Sunt multe spatii de acoperit in ceea ce inseamna structurarea posibilitatilor de finantare pentru antreprenori atat pe pietele publice de capital, cat si pe piata privata. Zona de family office si de corporate venture capital ar avea ocazia sa completeze piese lipsa din ecosistemul de finantare al antreprenorilor

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Suntem probabil 4 sau 5 fonduri de investitii care intelegem mai bine piata, stim cum sa vorbim cu antreprenorii din Romania si avem un avantaj in sensul asta. Piata de fuziuni si achizitii a incetinit mai degraba decat sa accelereze

 

Leonard Pascu, Forvis Mazars Romania: Suntem in continuare in top 3 pe piata de fuziuni si achizitii din Europa Centrala si de Est, dupa volumul de tranzactii, iar dupa valoarea pietei suntem pe locul 2 in regiune. Ca valoare, piata locala de M&A este in jurul a 7 mld. Euro, dar nu s-au raportat toate tranzactiile din decembrie

 

Florin Visa, Early Game Ventures: Am facut 11 investitii in 2025, care includ si ultima runda de capital din fondul 1. Am investit in total 9 mil. Euro, ceea ce este cea mai mare suma investita de noi pana acum. Productivitatea per angajat in companiile din portofoliu a crescut in ultimul an cu 50% pe fondul impactului AI

 

Vlad Ardeleanu, Medima: Am selectat consultantul pentru vanzarea Medima, iar procesul se va derula pe tot parcursul anului 2026. Destinatia companiei ar trebui sa fie un fond de private equity mai mare, de talie regionala. Eu imi doresc sa continui si dupa vanzare pentru ca vad potentialul cel putin de a dubla dimensiunea companiei

 

Silviu Stratulat, Stratulat Albulescu: Am observat recent o schimbare radicala de trend pe piata de venture capital, generata de startup-uri in zona conventiilor de capital, care sunt documente mult mai putin protective pentru investitori comparativ cu imprumuturile convertibile. Notificarea investitiei straine directe de catre fondurile de private equity este singura componenta care poate genera intarzieri deosebite in tranzactii

 

Mihai Voicu, ONV LAW: Pe piata M&A a companiilor de talie medie, vedem tranzactii in pipeline in real estate, energie, infrastructura, logistica, transport si tehnologie. Am constatat ca tranzactiile M&A se lungesc cel mai mult din cauza nepregatirii la timp a tranzactiei si a distantei dintre cultura vanzatorului si cea a cumparatorului, dar exista si tot felul de autorizari care aduc intarzieri pentru ca trebuie sa te uiti la mai multe lucruri

 

Mihai Pop, APS: De cel putin 10 ani, APS face in Romania mai mult de jumatate din business-ul sau la nivel de grup. Randamentele pe piata NPL din Romania sunt cel mai jos cu exceptia Poloniei asa ca preferam sa investim in Europa de Vest. Suntem interesati sa cumparam competitori pentru ca ne vedem aici pe termen lung si putem supravietui cu rate mici IRR, dar am prefera sa nu fie atat de mare aglomeratie pe piata

 

Catalin Neagu, OkCredit: La inceputul pietei de NPL & debt management in anii 2000, aveam comision de succes de 60% din sumele colectate. Preturile de achizitie ale portofoliilor NPL se formau plecand de la IRR-ul pus de catre investitor, adica de cresterea pe care si-o dorea acesta, spune antreprenorul care a vandut Top Factoring catre suedezii de la Intrum

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Avem acum un pipeline de tranzactii in real estate de 700 – 800 mil. Euro, din care nu stiu cate vor fi finalizate in 2026 in conditiile in care tranzactiile s-au lungit si dureaza in medie 1 an si 3 luni. Lipsa investitorilor institutionali locali si diferenta de randament fata de alte piete fac ca piata sa fie foarte subtire la tranzactii de la 100 mil. Euro in sus. Lichiditatea scazuta din volumul de tranzactii se vede si in volumul in crestere a finantarilor jucatorilor din piata

 

Robert Miklo, Colliers: Tranzactiile de pe piata imobiliara vor depasi 500 mil. Euro in 2025 si cred ca sunt premise foarte bune ca in 2026 sa depaseasca 1 mld. Euro. Cu yield-uri de 7,25% – 7,75% si concurenta cu piete din CEE si Europa de Vest, Romania ar putea inregistra o crestere a randamentelor. In ultimii 5 – 10 ani, in Romania au fost multe tranzactii cu tichete de 100 – 200 mil. Euro pe segmentul de birouri. “Ipotetic, daca centrul comercial AFI Cotroceni ar fi de vanzare, am depasi 600 mil. Euro probabil”

 

nacu main

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

„In Romania, noi am investit cred ca peste 1 mld. USD in ultimii ani numai in obligatiuni bancare verzi sau cu o tematica de incluziune. Iar asta a reprezentat aproape 20% din totalul bondurilor lansate in Romania in perioada respectiva, deci o contributie semnificativa”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“IFC are un portofoliu in Romania impresionant la ora actuala, din care aproximativ o treime sunt manufacturing (productie, n.r.) si proiecte de infrastructure, iar doua treimi sunt investitii in sectorul financiar – bancar sau nebancar. Din investitiile noastre, marea majoritate sunt investitii verzi”, a punctat Cristian Nacu.

“Si aici este o întreaga discutie daca verdele este inca la moda. Suntem in UE, suntem o tara cu drepturi depline in UE. In UE, exista inca o multime de programe care sunt obligatorii pentru toate statele si care presupun in continuare finantari verzi.  Astazi nu se mai pune problema despre finantarea verde ca despre o moda sau un curent trecator pentru ca recentele evenimente ne-au aratat ca, de fapt, vorbim despre securitate energetica. Tot mai mult cand se vorbeste despre energii regenerabile, se vorbeste tot mai mult despre independenta de importuri de combustibili fosili. Asa ca tema a devenit mult mai importanta si, deci, este in continuare o necesitate sa investim in energii regenerabile pentru ca asta ne duce la independenta energetica”, sustine reprezentantul IFC.

“Anul trecut, de exemplu, am investit, am adus in economia Romaniei 2,6 mld. USD in total, din care au fost 300 mil. USD investitii propria si 2,3 mld. USD sume atrase. Noi calculam ceea ce se cheama mobilizare de fonduri si raportul de mobilizare la noi in Romania a ajuns 1 la 8 de la banci care participa in proiecte in care noi avem un rol important sau mai avem o componenta care reprezinta tranzactii de M&A pe care IFC le-a intermediat prin echipa de advisory M&A”, a detaliat acesta.

Cat a contribuit IFC la finantari sindicalizate?

“Astazi suntem undeva la aproximativ 500 mil. USD cu totul si de abia a trecut primul trimestru, deci ne asteptam ca si anul acesta sa depasim 2 mld. USD in total cu fonduri atrase si fonduri proprii. Raportul poate nu va mai fi la fel de spectaculos cum a fost anul trecut de 1 la 8, dar in continuare suntem la un raport de 1 la 2, 1 la 3 sau poate chiar mai mare depinzand si de anumite proiecte care sunt acum in proces de M&A la care contribuie doar mobilizarea. Deci, exista foarte bune premise sa continuam trendul pe care l-am avut pana acum”, estimeaza reprezentantul IFC marimea portofoliului local pentru anul financiar care se incheie in iunie 2026.

“De asemenea, speram sa facem in continuare si mai mult in ceea ce priveste parteneriatele public – privat (PPP) pentru ca si astea vor aduce o mobilizare semnificativa de proiecte”, a subliniat Cristian Nacu.

“Majoritatea portofoliului nostru este in debt (datorie, n.r.), dar nu excludem si ne dorim sa facem mai mult equity (investitii de capital, n.r.). Aici suntem putin mai selectivi. In primul rand, facem equity prin fonduri de investitii – fonduri de private equity si fonduri de venture capital. Si am finantat deja un prim fond care este local – Morphosis. De asemenea, am finantat Enterprise Investors – un fond care este clasic in tara. Mai avem si alte cateva fonduri in care am investit – regionale – dar care vor avea si contributii in Romania”, a mentionat reprezentantul IFC.

“Dar incercam sa facem si equity direct sau instrumente de quasi equity – mezanin de exemplu, cum am facut anul trecut in tranzactia Pehart – este o combinatie de instrumente. Acolo am avut si mezanin si debt si debt atras, deci o combinatie de instrumente”, a precizat reprezentantul institutiei financiare internationale.

In ce domenii investeste IFC in Romania?

“In ceea ce priveste domeniile, vom continua sa finantam bancile si institutiile financiare nebancare pentru ca este modalitatea noastra prin care putem ajunge la IMM-uri si la companii carora nu putem sa le dam direct fonduri. Si aici vom continua sa o facem pe teme – ceea ce se cheama bonduri cu tematica. Probabil, vom continua sa finantam investitii verzi, fie ca vorbim de active, fie ca vorbim de green housing (locuinte verzi, n.r.) Vom continua sa finantam pentru incluziunea sociala a femeilor si, in special, a femeilor de afaceri”, a detaliat Cristian Nacu.

“Si, de asemenea, unul dintre sectoarele prioritare pe care o sa-l vedeti in continuare crescand va fi investitiile in regenerabile. Avem cateva proiecte in care investim, mult eolian, ceva solar, mai putin, si avem si baterii”, a adaugat acesta.

“In continuare ne uitam la manufacturing (productie, n.r.) si agribusiness ca la niste sectoare care vor atrage in continuare finantari pe fondul global al nearshoring-ului si friendshoring-ului si al transformarii canalelor de furnizare de piese de schimb si de materiale”, a mai spus reprezentantul IFC.

“Mai avem pe lista investitii in ceea ce se cheama industrii disruptive. Cautam sa finantam astfel de industrii in care putem pe langa bani sa aducem si expertiza noastra globala pentru ca avem o divizie globala care face investitii in industrii disruptive. Si aici ne gandim la inteligenta artificiala, ne gandim la lucruri care au un impact special”, sustine Cristian Nacu.

“De asemenea, nu excludem niste tranzactii care sa aiba premise de a avea crestere spectaculoasa in viitor. Deci, acesta este un alt tip de investitii la care probabil vom fi foarte atenti”, a precizat el.

Ce participatie poate prelua IFC in companiile in care este interesat sa investeasca direct si sa devina actionar?

“In primul rand, ca principiu, noi nu vom putea niciodata sa luam mai mult de 20% dintr-o companie. Este o limitare fixa, clara, batuta in cuie. Nu avem cum sa scapam de asta. Deci, vom fi intotdeauna un investitor minoritar”, a raspuns Cristian Nacu.

“Niciodata nu am investit mai putin de 10 mil. USD, cam asta ar fi pragul minim. Pragul de sus depinde de participatia maxima de 20%”, a adaugat reprezentantul IFC.

Cum poate fi o companie eligibila pentru o finantare verde din partea IFC?

“Caracteristica principala a unei investitii verzi este ca ea trebuie sa fie investita in active verzi. Deci, acele companii care nu au in planul de investitii astfel de active evident ca nu vor strange o investitie sau nu vor lansa un bond verde. Pentru ca el trebuie urmarit in mod special, separat, utilizarea banilor trebuie sa fie doar cu scopul in care au fost stransi.

Exista multe companii care au prin natura business-ului activitati care nu le permit sa investeasca doar in astfel de active si atunci exista o alternativa si pentru acest tip de companii si anume acele asa-numite <<sustainability linked bonds>>  (obligatiuni corelate cu obiective de sustenabilitate, n.r.) sau <<sustainability linked loans>> (imprumuturi corelate cu obiective de sustenabilitate, n.r.). Asta inseamna ca compania isi alege niste KPIs (parametri – cheie, n.r.), care sunt niste tinte legate si de ESG in general ca o categorie mai larga, adica include si teme sociale, fie incluziunea femeilor in cresterea calitatii job-urilor pentru femei sau pot fi si alte teme sociale”, explica Cristian Nacu.

“Este un imprumut pentru companie, dar care daca indeplinesc acei parametri se incadreaza in ceea ce s-a stabilit la inceputul emisiunii sau la inceputul imprumutului. Daca nu, exista niste penalizari in ceea ce priveste dobanzile. Cam asta este in mare mecanismul dupa care functioneaza”, a mai adaugat acesta.

Cum vede IFC impactul noilor masuri fiscale anuntate recent de catre guvern?

“Momentul din punct de vedere intern este un moment in care Romania trebuie sa se opreasca si sa isi faca niste reforme pe care le-a neglijat in ultimii ani. Si asta pentru ca suntem intr-o situatie de deficite multiple, care trebuiesc rezolvate, ele nu sunt sustenabile pe termen lung”, a raspuns reprezentantul IFC, institutie financiara care face parte din grupul Bancii Mondiale.

“Acum in ceea ce priveste sectorul privat cred ca este o oportunitate pentru ca anumite investitii nu vor mai putea fi facute doar de sectorul public. Si atunci o modalitate de a rezolva această dilema a necesitatii investitiilor, dar a lipsei de fonduri este parteneriatul public privat”, este de parere Cristian Nacu.

“Noi promovam intens acest parteneriat public privat ca o metoda de implicare a sectorului privat in investitii care uneori sunt chiar publice. De exemplu, la Timisoara avem un proiect in care suntem adviserii primariei incercand sa construim primul spital in PPP facut in Romania intr-un model clasic de facility management si in care privatul construieste spitalul si il administreaza din punct de vedere al mentenantei si utilitatilor si statul continua sa faca servicii medicale publice in acel spital”, afirma acesta.

“Acelasi tip de model se poate aplica si pentru multe alte tipuri de investitii la care statul nu mai are fonduri sa contribuie, iar asta cred eu este o oportunitate pentru ca intr-un astfel de parteneriat, privatul nu vine doar cu finantarea proiectului, vine cu expertiza lui, vine cu responsabilitatea pe care o implica participarea privata. Deci, cred ca e un model benefic pe care ar trebui sa il folosim mult mai des in viitor. Si exista deja discutii cu guvernul”, a subliniat Cristian Nacu.

“De asemenea, noi vrem sa sprijinim si anumite companii de stat, in special, pe cele care arata o guvernanta apropiata de cea a sectorului privat si sunt companii care uneori sunt listate. Astfel de companii pot sa acceseze finantari si de la IFC, finantari de tip comercial, ceea ce este important este ca este diferit fata de finantarile pe care le dau colegii nostri din Banca Mondiala cu garantii de stat”, a mai spus Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

 

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

 

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

 

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

 

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

 

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

 

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

 

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

 

 

Sursa: MIRSANU.RO.

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

Valul de presiuni generate de tendintele internationale si de catre ultimele trenduri inregistrate la nivel local are impact direct asupra companiilor care opereaza in sectoare precum retail, productie de bunuri de larg consum, sectorul componentelor auto, utilitati si pe segmentul rezidential al pietei imobiliare, conform concluziilor MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Fenomenul investitiilor in energie verde si asa – numita finantare verde – care inglobeaza atat tranzactiile cu emisiuni de obligatiuni verzi sau cu obiective de sustenabilitate, cat si imprumuturile verzi sau cu obiective de sustenabilitate – isi continua avansul in economia reala, sustinute fiind de catre institutiile de finantare internationale si de catre banci.

“Electrificarea este esentiala pentru ca Europa si, implicit Romania, sa-si reduca dependenta de combustibilii fosili si sa decarbonizeze transportul, sistemele de incalzire si industria. Electricitate ieftina inseamna o sansa data industriei de a deveni mai autonoma. Dar trecerea rapida la energiile regenerabile, cu alte cuvinte cresterea capacitatilor de productie, in momentul in care vorbim nu este acompaniata de o modernizare pe masura a infrastructurii si de aceea focusul atat al Bancii Europene de Investitii (EIB), cat si la nivelul UE, este pe modernizarea retelelor, pe interconectivitate, pe a face piata energetica din UE o piata cu adevarat functionala”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group (EIB) in Romania.

“Romania are nevoie de investitii masive in infrastructura, si din cauza asta, sectorul public va ramane, probabil, in <<pole position>>. Aici vorbim de investitii care continua sa fie prioritare pentru autostrazi, pentru modernizarea cailor ferate, si aici intram si in zona de transport strategic, deci coridoare cu relevanta pentru zona militara. BEI va continua sa sprijine Romania pe această directie, care este de natura sa aduca si volumele mari. Dar in acelasi timp, cautam diversificare. Stim ca spatiul fiscal al Romaniei este limitat, deci trebuie sa ne uitam si mai mult pe zona privata, pe zona corporate, zona care nu adauga la deficit. Deci, ramanem prezenti si sprijinim economia Romaniei atat din perspectiva privata, cat si la nivelul investitiilor strategice ale statului”, a semnalat seful reprezentantei locale a grupului European Investment Bank.

Un alt investitor institutional – cheie pentru promovarea sectorului de economie verde in Romania si in celelalte piete in care activeaza la nivel global este International Finance Corporation, care face parte din grupul Bancii Mondiale.

“Astazi nu se mai pune problema despre finantarea verde ca despre o moda sau un curent trecator pentru ca recentele evenimente ne-au aratat ca, de fapt, vorbim despre securitate energetica. Tot mai mult cand se vorbeste despre energii regenerabile, se vorbeste despre independenta de importuri de combustibili fosili. Asa ca tema a devenit mult mai importanta si, deci, este in continuare o necesitate sa investim in energii regenerabile pentru ca asta ne duce la independenta energetica”, a punctat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation.

“Anul trecut, de exemplu, am investit, am adus in economia Romaniei 2,6 mld. USD in total, din care au fost 300 mil. USD investitii proprii si 2,3 mld. USD sume atrase. Noi calculam ceea ce se cheama mobilizare de fonduri si raportul de mobilizare la noi in Romania a ajuns 1 la 8 de la banci care participa in proiecte in care noi avem un rol important sau mai avem o componenta care reprezinta tranzactii de M&A pe care IFC le-a intermediat prin echipa de advisory M&A. De asemenea, speram sa facem in continuare si mai mult in ceea ce priveste PPP-urile pentru ca si astea vor aduce o mobilizare semnificativa de proiecte”, a subliniat Cristian Nacu din partea IFC.

Pentru Ministerul Finantelor, emiterea de obligatiuni suverane verzi pe pietele externe este o ruta luata in calcul pentru planul de finantare al statului roman in 2026.

“Pentru o noua emisiune de obligatiuni verzi va trebui sa avem aceasta conditie esentiala indeplinita, si anume sa avem o discutie foarte clara cu ministerele de linie ca sa identificam cheltuielile verzi pentru perioada 2025 – 2026 cand, practic, va fi suportul pentru o noua emisiune de obligatiuni”, a semnalat Diana Popescu, Director General Adjunct in cadrul Directiei Generale de management a datoriei  publice si fluxurilor de trezorerie al Ministerului Finantelor.

Insa Ministerul Finantelor se pregateste sa revina foarte curand pe piata nipona cu o noua emisiune de titluri Samurai, dupa emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro din 2024 cand titlurile au fost emise in format verde.

“Da, Samurai este o tranzactie care va fi realizata anul acesta. Insa aici noi ne angajam sa fim prezenti pe piata nu neaparat din perspectiva finantarii volumelor pe care le vom imprumuta, ci mai degrabă din perspectiva diversificarii”, a punctat Diana Popescu din partea Trezoreriei Statului.

“In toamna acestui an, probabil in octombrie – noiembrie vom avea noua emisiune. A fost o emisiune inaugurala anul trecut de 200 mil. Euro, nu a fost un volum foarte mare, insa ne asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Sigur este un proces mai lent, ei sunt un alt stil de investitori, au o alta abordare in strategia lor, in schimb trendul este unul in crestere. Ne asteptam la o participare buna din partea lor, dar si a nerezidentilor pentru ca au acces, practic, si investitorii non – japonezi. Este posibil (sa fie peste 200 mil. Euro, nivelul emisiunii Samurai din 2024 – n.r). Speram. Sa vedem. Acum in octombrie vom avea un <<market sounding>>, un <<soft sounding>> cu investitorii si vom vedea care este feedback-ul”, a precizat reprezentantul Ministerului Finantelor.

Modificarea recenta a tintei de deficit bugetar pentru 2025 de la 7% la 8,4% inseamna ca, desi planul de finantare al statului pe primele noua luni ale acestui a ajuns la un grad de executie de 92%, nevoia de finantare creste de la nivelul de 232 mld. RON aprobat initial cu inca 27 mld. RON, bani atrasi preponderent de pe piata externa.

Pentru reducerea tintei de deficit, guvernul condus de catre premierul Ilie Bolojan a aprobat recent un plan de masuri fiscale, din care o parte au intrat deja in vigoare printre care si cresterea cotei de TVA de la 19% la 21%.

Ce impact au aceste masuri fiscale recent anuntate asupra sectoarelor din economie?

“In primul rand, cand vorbim de majorarea ratei de TVA ne ducem cu impactul direct pe ceea ce inseamna zona de consum, deci tot ce inseamna parte de retail, productie de bunuri de larg consum. Toata zona aceasta este direct impactata de aceasta majorare. Si nu doar majorarea de TVA, ci toata reasezarea cotelor de TVA. Se vede, se simte deja un impact in zona de imobiliare, in special pe zona de rezidential. Dupa aceea, cred ca pe zona a ceea ce inseamna partea de utilitati, avem si acolo un impact semnificativ, care este cauzat, pe de o parte de masurile fiscale, dar si de masurile care tin de partea sociala, de suport pe care statul il acorda pe partea de preturi la energie”, a spus Alin Negrescu, Tax Partner &  Head of Indirect Tax la firma de consultanta si audit KPMG Romania.

“Cresterea de TVA si sa nu uitam de cresterile de accize care s-au dus in combustibili si care se reflecta dupa aceea in lant pe absolut orice domeniu pentru ca avem un efect de propagare si eu, sincer, sper ca aceste masuri de crestere a fiscalitatii sa se diminueze sau sa se stabilizeze cumva pentru ca din punctul meu de vedere marea problema a Romaniei este in zona de cheltuieli bugetare si de colectare. Trebuie sa ne axam pe masuri de imbunatatire a colectarii, trebuie sa ne concentram, din punctul meu de vedere, in prima parte a anului viitor pe masuri de relansare a motorului economiei pentru ca avem nevoie de asa ceva”, a precizat Alin Negrescu din partea KPMG Romania.

„Avem nevoie de o absorbtie extraordinar de buna pe ceea ce inseamna fonduri europene, sa investim foarte tare in infrastructura pentru ca, fara aceste lucruri, toate aceste masuri fiscale, nu cred ca vor da rezultatul scontat si anume acela de reducere a deficitului bugetar. Am vazut acum tinta declarata de catre premier care este acum undeva la 8,4%. Din punctul meu de vedere, e foarte dificil sa il tinem (deficitul, n.r.) sub 9% la finalul anului”, a adaugat acesta.

Cum vad investitorii straini impactul acestor masuri asupra operatiunilor lor si asupra atractivitatii Romaniei ca si destinatie de investitii?

“Cred ca Romania are un potential foarte bun si cred ca modul in care investitorii straini vad tara este mult mai pozitiv decat cei la nivel local. Este un fenomen destul de ciudat, dar stii, este o tara de 20 milioane de oameni si orice industrie iei are un consum sub media europeana, deci aceasta poveste de convergenta se va intampla. Sunt si provocari, iar cel mai mare risc este geopolitic, dar este la fel si in tarile baltice. Insa suntem cu totii membri ai Uniunii Europene si ai NATO si ce avem nevoie ca sa ramanem puternici este sa investim in economiile locale pentru ca ceea ce incearca masina de propaganda sa realizeze este ca fiecare sa fie speriat si sa nu investeasca”, a subliniat Vytautas Plunksnis, Partner & Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management, manager baltic cu interese de investitii in Europa Centrala si de Est care are sub administrare active totale de circa 2 mld. Euro.

„Cred ca pentru investitorii care vor sa cumpere, piata este astazi ceva mai buna  decat pentru cei care vor sa vanda. Insa tranzactii proeminente (high profile) precum Regina Maria, Profi, Pehart indica faptul ca pentru active bune intotdeauna vor fi cumparatori buni care sunt pregatiti sa accepte riscurile si care se asteapta ca proiectele noastre din Romania sa fie foarte bune pentru investitorii nostri”, a adaugat investitorul baltic de talie regionala.

INVL Asset Management este printr-unul din fondurile sale de private equity noul proprietar al platformei industriale Pehart si are o expunere totala in Romania estimata in jurul a 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul investit, cat si finantarea contractata pentru portofoliul local.

Perspectiva pe care piata locala o ofera pe termen lung investitorilor este cu mult mai importanta decat turbulentele de moment.

“Primul lucru pe care il facem este sa ne ascultam chiriasii. Vorbim cu ei si aflam ceea ce vor cu adevarat sa faca si, in functie de asta, decidem daca apetitul este in schimbare in mod pozitiv sau negativ. Acum este o cerere buna din partea chiriasilor si deci nimic nu se va schimba in Romania in opinia noastra. Asta se va schimba daca feedback-ul chiriasilor nostri se va schimba. Daca te uiti la CTP, a fost foarte bun sa se uite dincolo de zgomotul pe termen scurt pe care jurnalistilor le place sa il creeze pentru ca asta vinde ziarul sau povestea devine mai vizibila prin click-uri (clicking stories,lb. eng.)”, este de parere Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP.

„Dar, in realitate, trendurile pe termen lung sunt mai importante acolo. Daca te uiti la trendul pe termen lung, Romania ramane una dintre cele mai bune locatii din punct de vedere al costului pentru productia externalizata din Europa, in interiorul UE, in interiorul zonei Schengen, fara bariere in intreaga Europa, cu o forta de muncă tanara, dinamica, bine educata, cu niveluri in crestere ale venitului disponibil. Romania ar trebui sa aiba mai degraba un pic mai mult incredere in sine decat un pic mai putina”, sustine Richard Wilkinson din partea CTP, investitor imobiliar cu peste 1 mld. Euro investiti in Romania si lider pe piata spatiilor industriale si de logistica.

Care sunt cele mai apropiate tinte de conformare la politicile ESG pentru companii?

“ESG-ul devine din ce in ce mai important si chiar daca global si regional la nivelul UE asistam la o oarecare reducere a ritmului de implementare pe zona asta de transparentizare si raportare, sustenabilitatea devine limbajul comun al economiei si pana la urma este esentiala pentru sustenabilitatea unei afaceri. Pentru anul viitor avem tinte in ceea ce priveste CBAM-ul (taxa pe carbon, n.r.) si regulamentul in ceea ce priveste defrisarile, care este acum intr-o discutie legata de termen. Se incearca, este o presiune destul de mare la nivelul Comisiei Europene de a se amana termenul de implementare care este prevazut pentru anul viitor. Si aceasta presiune vine, pe de o parte, din nevoia de a acorda mai mult timp companiilor de a se pregati pentru acest tip de raportare si, pe de alta parte, vine si din ceea ce se intampla la nivel global si cu competitivitatea sau cu nevoia de a ramane competitivi in fata pietelor externe Uniunii Europene”, a spus Alin Negrescu de la KPMG Romania.

 

 

Topicuri

Impactul tendintelor internationale si locale in energie verde.

Impactul tendintelor internationale si locale in agribusiness.

Impactul tendintelor internationale si locale in finantare verde.

Impactul tendintelor internationale si locale in asset management & piete de capital.

Impactul tendintelor internationale si locale in imobiliare.

Impactul tendintelor internationale si locale in companii antreprenoriale.

Impactul tendintelor internationale si locale in retail.

Impactul tendintelor internationale si locale in sectorul componente auto si industrie.

 

 

Energie verde.

“La acest moment nu este ceva foarte clar conturat (impactul factorilor interni si externi asupra companiilor- n.r.) in sensul in care se poate vedea in costul cu principalele echipamente. Dar <<big money>> (banii multi, n.r.) sunt in momentul in care sumele foarte mari si cu impactul aferent apar in momentul in care discuti pretul unei tranzactii cu un investitor si constati ca poate pretul nu este cel pe care il doreai tu pentru ca sunt niste factori de risc pe care Romania ii are atasati. Si unul pana de curand era incertitudinea politica. Cred eu ca ne-am mai linistit un pic aici. Pe urma este legat de deficitul bugetar, care tine costul de finantare, deci acel risk free rate pe care il dau obligatiunile de stat, care inca sunt scumpe si automat ridica costul finantarii in Romania si este parte din discount rate-ul pe care il folosesti intr-un valuation, intr-un discounted cash flow”, a declarat Lacramioara Diaconu – Pintea, Country Manager OX2 Romania.

“Astfel incat face costul finantarii cu toate riscurile – ca vorbim de deficitul bugetar si obligatiuni, dar si faptul ca este perspectiva de crestere de inflatie si de crestere de taxe, toate se reflecta in acest factor de actualizare <<weighted average cost of capital>> (WACC), pe care il folosesti in orice exercitiu de evaluare. Cu cat acesta este mai mare atunci orice investitor care vrea sa aduca bani in Romania, sa investeasca in Romania va cere o rata de rentabilitate mai mare ca sa-si acopere acest cost mai mare decat in alte tari. Iar in competitia asta pentru capital, eu o vad in cadrul grupului, concuram cu Italia, cu Polonia sa atragem inclusiv decizia interna de a deveni si IPP (producator independent de energie) si in Romania, adica sa tinem investitiile pe bilantul nostru. Si daca in Romania este mai scump si, automat, asteptarea unui investitor este diferita fata de o alta tara, pierdem in competitia pentru capital. Si aici vad eu o ingrijorare pentru ca altfel daca este sa creasca pretul la materii prime – aluminiu, cupru, – nu creste doar in Romania, creste peste tot pe Glob”, a adaugat Lacramioara Diaconu – Pintea de la OX2.

“La nivelul anului trecut, grupul BEI a investit in Romania 2,5 mld. Euro. Din suma asta, cam 968 mil. Euro au mers explicit pe actiune climatica si sustenabilitate de mediu, adica circa 40% din totalul investitiilor. Circa 780 mil. Euro au mers fix pe energie verde. Si aici, am pus mare accent pe modernizare de retele, am avut doua tranzactii mari de cate 200 mil. Euro fiecare cu Electrica si cu Delgaz, care au mers pe modernizarea si automatizarea retelelor”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group (EIB) in Romania.

 

Agribusiness.

“Suntem intr-o situatie oarecum fericita. Faptul ca economia Romaniei creste mai mult sau mai putin ne afectează pe toti, dar baza aceea a lantului – fermierul roman – cred ca este impactat destul de putin. Marea majoritate a productiei agricole a Romaniei este exportata. Cerere pentru produse agricole primare va exista. Suntem intr-o zona geostrategica importantă, avem un port la Marea Neagra, iar acest lucru ne ajuta in sensul in care atata vreme cat fermierii produc, au productivitatea de care au nevoie, pot sa vanda si sa desfaca relativ usor catre zone ca Orientul Mijlociu, Asia. Nu ne asteptam la derapaje majore (asupra business-ului Agricover, n.r.). Sigur ca o crestere de TVA mai pune putin de presiune pe costurile fermierilor, dar cred ca ne vom misca in directia corecta. Planurile noastre sunt de crestere si, probabil, in orice criza exista si oportunitati”, a declarat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding.

“Sustenabilitatea este ceva care este probabil in mintea tuturor si in actiunea fiecaruia dintre noi, dar variaza foarte mult de la sector la sector. Este un subiect destul de contondent la nivelul UE intre conservatori si progresisti. Marele semn de intrebare asupra competitivitatii in Europa ridicat de raportul Draghi se aplica si in agricultura. Agricover se pozitioneaza cumva in tabara progresistilor, dar militeaza pentru eliminarea extremelor, a exagerarilor, a exceselor”, a punctat Liviu Dobre din partea Agricover.

“Au fost multe efecte. Cand s-a declansat razboiul in Ucraina in 2022, stim cu totii ce s-a intamplat cu preturile produselor agricole, au crescut pana in ceruri, dupa aceea au urmat si ingrasamintele, inputurile agricole ale fermierilor. De aici oarecum s-a creat un bulgare pentru ca multi au ramas intr-o pozitie nefavorabila tinand de stocuri, care dupa aceea foarte repede au si scazut in pret, dar costurile le-au asumat cand au fost la cel mai inalt nivel. Si, oarecum, s-a creat acest “gap” (gol, n.r.) in P&L (contul de profit si pierdere al companiei, n.r.) care s-a transformat intr-un gap de finantare. Gap-ul acesta de finantare a fost temporar amanat cu anumite programe guvernamentale cu garantii cu IMM Invest, cu Agro IMM Invest, cu toate acestea, care au ajutat cu putine credite subventionate, dar acelea expira in perioada asta. Si aici as adauga ca au venit si factorii climatici, care din ultimii 4 ani, 3 ani au fost cu seceta destul de serioasa”, a spus Tamas Vincze, CEO al East Grain, companie care face parte din conglomeratul ceh Agrofert.

„Asa nici fermierii nu au avut oportunitatea de a-si reveni din punct de vedere financiar. Acum este presiunea dubla – a rezultatelor proaste din ultimii 3 ani plus datoriile acumulate si aici este si o chestie macroeconomica pentru ca dobanzile la care s-au imprumutat, chiar daca dobanda aia o fi fost subventionata o perioada – 9 luni sau cat o fi fost, dar, dupa aceea, a fost o dobanda mare, iar noi aici in Romania platim oarecum cele mai mari dobanzi din UE”, a adaugat CEO East Grain.

“Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata. Tot lantul este subcapitalizat. Noi suntem intr-o pozitie in care ne-am capitalizat si ne uitam la oportunitati”, a precizat Tamas Vincze.

 

Finantare verde.

“Companiile mai mari, de obicei, lucreaza cu institutii financiare mai mari. Cu cat este mai mare finantatorul tau, cu atat el este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”, a subliniat Vytautas Plunksnis, Partner & Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management.

“In cazul Pehart, avem un pachet de finantare de la IFC, care este o subsidiara a Bancii Mondiale, Banca Transilvania si ING, iar din pachetul de 150 mil. Euro circa 125 mil. Euro este finantare corelata cu obiective de sustenabilitate. Am fost de acord ca parte a finantarii sa investim in reducerea emisiilor, si in special investitii noi vor fi directionate catre reducerea utilizarii de gaze, electricitate, a scurgerilor de agent frigorific. Vom incerca sa crestem ponderea ambalajelor reciclate post-consum atunci cand ambalam produsele noastre si vom lucra pentru a creste diversitatea de gen la toate nivelurile organizației. Cred ca fara componenta de finantare sustenabila, aceast tranzactie ar fi fost cu mult mai dificil de finantat”, sustine Vytautas Plunksnis de la INVL Asset Management.

“Sincer, practic, tot ce am facut in ultimii 3 – 4 ani este sustenabil, fie ca vorbim despre emisiuni cu obligatiuni verzi ori credite bancare cu componenta ESG. Tot ce facem acum este verde sau are un link ESG. In ceea ce priveste baza totala de finantare, probabil ca este peste 80% la acest moment (nivelul finantarii cu componenta ESG din totalul finantarii grupului, n.r.), deci in jurul a 7 mld. Euro”, a punctat Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP, liderul pietei de logistica din Europa continentala.

“In Romania, noi am investit cred ca peste 1 mld. USD in ultimii ani numai in obligatiuni bancare verzi sau cu o tematica de incluziune. Iar asta a reprezentat aproape 20% din totalul obligatiunilor lansate in Romania in perioada respectiva, deci o contributie semnificativa”, sustine Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation.

 

Asset management & Piete de capital

“Anul acesta a fost un an cu provocari, dupa cum bine stim. In prima parte a anului am fost si noi afectati sa zicem intr-o anumita masura de tumultul politic, de reticenta unor investitori de a face pasul catre noi subscrieri intr-un context mai incert, insa dupa luna mai am inceput sa vedem un interes crescand in ceea ce priveste fondurile noastre si in ceea ce priveste piata de capital. A si performat bine piata de capital. Anul acesta, practic, nu exista niciun fond pe care sa il administram si sa nu aiba crestere de la inceputul anului. Si cred ca asta se intampla pentru al treilea an la rand, deci este un istoric destul de favorabil”, a spus Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management, unul dintre cei mai mari jucatori din industria locala de asset management.

Ce pondere au in portofoliile administrate obligatiunile verzi si in format sustenabil emise recnet pe piata de catre jucatori precum Banca Transilvania sau Electrica?

“Pentru un singur fond, un fond de obligatiuni in Euro, acolo avem o pondere ceva mai mare, as zice undeva intre 10% si 20% din portofoliu, dar probabil ca va creste. Acolo este palpabil. In rest, mai putin”, a raspuns Horia Braun – Erdei din partea Erste Asset Management.

“Am vazut in transa de 12 ani in emisiunea lansata anul trecut o participare foarte importantă din partea investitorilor nordici. Ei au aceste mandate dedicate, deci, practic, nu investesc in alte tipuri de active decat active ESG. Si, practic, 45% din aceasta transa pe care noi am emis-o a fost alocata acelor investitori. Ca o distributie geografica, se mentine Marea Britanie si Irlanda cu 48% in alocare, Europa are un procent bun de alocare cam 19 – 20%. Si investitorii calificati romani, deci nu persoane fizice, au participat in aceste obligatiuni, dar si din Germania, Austria, si alte jurisdictii. SUA au avut o pondere mai mica pentru ca noi stim ca ei nu au aceste obiective foarte bine evidentiate in alocarile lor pe portofoliu”, a punctat Diana Popescu, Director General Adjunct in cadrul Directiei Generale de management a datoriei  publice si fluxurilor de trezorerie al Ministerului Finantelor.

 

Real Estate.

“Cred ca veti vedea o compresie rezonabila a yield-ului (randamentului, n.r.) in urmatoarele 12 pana la 18 luni pe cele mai multe dintre pietele central – europene, in mod similar cu ceea ce s-a intamplat in Cehia in urma cu cativa ani”, a spus Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP – lider pe piata de logistica din Europa continentala.

„In Romania, am fost un cumparator activ in ultimii si ne asteptam ca asta sa continue si sa securizam terenuri atractive in special, dar si active pentru dezvoltare. Daca le vedem, le putem securiza”, a punctat investitorul imobiliar.

„Ma astept ca asta sa continue, adica sa incercam sa fim achizitivi in pietele din Europa Centrala, dar, de asemenea, si in Europa de Vest”, sustine CFO-ul grupului CTP.

 

Companii antreprenoriale.

“Sunt mai multi factori (care au impact asupra companiilor, n.r.) si ce putem vedea noi ca si trend este ca, datorita inteligentei artificiale (AI), lucrurile se misca mult mai accelerat decat se miscau inainte in zona de tech. Totul este mult mai accelerat. Rundele se pot inchide mai repede. Produsele cresc mai repede. Baza de clienti poate sa creasca mult mai usor in functie de viralitate. Deci, as spune ca produsele sunt mult mai avansate decat piata in momentul asta. Inainte putea sa existe un echilibru. Acum sunt produse foarte avansate, insa piata nu este pregatita sa le adopte in zona asta de AI”, a spus Dan Huru, Fondator si CEO al startup-ului MeetGeek, care activeaza pe nisa AI.

Care este impactul inteligentei artificiale (AI) asupra sectoarelor din economie? “In primul rand, cred ca tine de nivelul de competitie intr-un anumit domeniu. Daca competitia este scazuta atunci exista mai putine motive de a reflecta asupra operatiunilor tale ca si companie si atunci nu te uiti neaparat intr-o zona de automatizare. Unde este competitie, de obicei, companiile cauta sa se diferentieze intr-un anumit fel, ba printr-un serviciu mai bun, ba prin operatiuni mai eficiente si atunci cauta solutii de digitalizare, inclusiv pe noi”, a punctat Dan Huru de la MeetGeek.

“La noi primul punct pe lista este sa capturam oportunitatile pe care ni le ofera piata. Punctul doi pe lista este de eficientizare. Avem departamente in business unde facem <<downsizing>> (reduceri, n.r.), rationalizare. Nu neaparat vrem sa avem crestere de volum, dar fara marja. Oarecum este si aceasta tot o rationalizare. Adica privim catre oportunitati, dar si sa rationalizam ceea ce nu functioneaza. Deci este o dualitate la noi si cred ca multi se uita in acest fel”, a spus Tamas Vincze, CEO al companiei agricole East Grain.

 

Retail.

“Traim un timp al cresterilor de taxe, al vestilor ingrijoratoare, al repozitionarilor, toate acestea dupa pandemie. Cand zic repozitionari ma refer nu numai la materii prime, ci si la zona de procesare, unde nu neaparat costurile devin elementul principal, dar si accesibilitatea in conditii geopolitice noi in care s-ar putea ca accesul la aceste materii prime sau procesare cu costuri scazute sa nu mai fie posibil si atunci ele se relocheaza. Exista clar această tendinta de relocare a productiei in anumite zone, mai ales alimentara. Deci, nu este deloc o veste buna si, in general, un mediu care sa fie foarte infestat cu vesti ingrijoratoare care, practic, creeaza o atitudine defensiva a consumatorilor, de prudenta”, a spus George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania  (AMRCR).

“Pe de alta parte, nu as maximiza impactul acestor cresteri de taxe neaparat in ceea ce priveste zona alimentara. Nu avem doar cresterea de TVA. Din pacate, zona de retail are si alte taxe chiar semnificative – pe cifra de afaceri, taxa pe stalp, ca sa nu mai vorbim de plafonari ale marjelor si multe alte suprareglementari. Toate aceste lucruri au facut ca aceasta industrie care avea un aport foarte important in PIB sa inregistreze o incetinire accentuata a cresterii, a valorii reprezentate in PIB si toate acestea credem noi ca genereaza un efect nu neaparat negativ, dar care pune sub presiune si alte business-uri colaterale, transversal”, afirma reprezentantul asociatiei marilor retaileri.

„S-a vorbit mult inainte ca e o crestere bazata pe consum, insa nu stiu daca o scadere bazata pe consum este o veste buna. Eu, personal, cred ca nu. Cresterile sunt cresteri, chiar daca sunt bazate pe consum sau pe productie. Deci, exista un impact, insa pe de alta parte, aceasta industrie este bine consolidata in Romania. Exista o expertiza la nivel de resurse umane care reuseste si din această perspectiva a expertizei, a experientei sa atenueze aceste influente”,  a adaugat George Badescu. Investitiile vor continua in sectorul de retail? “Nu la nivelul anterior, dar probabil exista in continuare spatiu”, a raspuns reprezentantul AMRCR.

 

Componente auto & industrie.

“Sectorul automotive (componente auto), pe langa faptul ca este un sector extrem de important pentru economia romaneasca unde are peste 10% din PIB, este conectat la ceea ce inseamna exporturi pentru ca in jur de 85% – 90% din ceea ce se produce in Romania se exporta fie ca vorbim despre exporturi inafara UE, fie ca vorbim de livrari catre UE. El trece prin aceste zbateri, nu este strain de ceea ce se intampla la nivel global. Pentru ca tot ceea ce vorbeam cu razboaiele comerciale, cu ceea ce se intampla pe zona de repozitionare geopolitica in economia globala, au un impact indirect si asupra sectorului romanesc si, in special, asupra sectorului automotive. El este conectat direct la ceea ce inseamna economia si fluxurile globale si automat avem niste presiuni foarte mari. A scazut foarte mult cererea. Avem aceasta presiune care vine din zona de tranzitie catre economia verde, catre partea de electrificare si toata zona aceasta poate nu a fost foarte bine administrata la nivel de UE, daca ne uitam la ceea ce se intampla cu competitivitatea, respectiv concurenta cu piata chineza si la ceea ce se intampla cu producatorii de automobile din China”, a spus Alin Negrescu, Head of Automotive & Industrial Markets in cadrul KPMG Romania.

„Sunt presiuni foarte mari si, probabil, ca in perioada urmatoare ne vom astepta si la restructurari in ceea ce priveste personalul si la restructurari in ceea ce priveste business-ul acestor companii. Vedem deja in zona automotive in Romania in randul marilor companii anumite reorganizari, anumite vanzari, anumite splitari de companii. Probabil ca o sa urmeze si in perioada imediat urmatoare pana vom avea o anumita stabilizare pentru ca noi depindem de ceea ce se intampla la nivel global. Romania este un pion important in ceea ce priveste sectorul auto in Europa. Suntem in top 5 – 6 economii cu industrie automotive extrem de dezvoltata si avem si doi mari producatori de automobile in Romania”, a adaugat consultantul KPMG.

“Deci, cu siguranta, vom avea in perioada urmatoare cateva zbateri pe acest sector, inclusiv pe sectorul industrial – de industrial markets (piete industriale). Cred ca lucrurile vor fi destul de tulburi in perioada urmatoare. Acest lucru vine alimentat cumva si de ceea ce se intampla la nivelul economiei locale, si ma refer aici la măsurile fiscale. Vedem o presiune care vine din zona asta de fiscalitate, care sper ca se vor incheia, se vor stabiliza si nu vom mai avea niste cresteri de taxe in perioada urmatoare pentru ca toate aceste schimbari pun o presiune foarte mare pe sectorul de business in general, nu doar pe automotive si piete industriale”, a punctat Alin Negrescu din partea KPMG Romania.

Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital sunt Supporting Partners ai celei de-a patra editii anuale a evenimentului MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE.

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

 

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

 

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

 

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

 

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

 

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

 

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

 

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

 

 

 

Sursa foto: European Investment Bank.

Marius Cara, European Investment Bank Group: Avem un pipeline in Romania asemanator cu cel de anul trecut, tinta noastra ramane intre 1,5 mld. Euro si 2 mld. Euro pe an la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. EIB asteapta cu mare interes sa investeasca in emisiunea de obligatiuni verzi a Electrica

 “Suntem banca publica a Uniunii Europene, banca statelor membre si actionam in stransa coordonare cu guvernele si cu prioritatile Comisiei Europene. In Romania, prioritatile acestea se intind de la coeziune, care ramane pentru Romania unul dintre principalele obiective si, in sensul asta, investitiile in infrastructura mare, infrastructura de transport, in primul rand, continua. Au fost preponderente in ultimii ani si vor continua ca si obiective prioritare, de asemenea, investitiile in infrastructura de sanatate, infrastructura de educatie, urmate evident de investitiile in sectorul verde – tot ceea ce inseamna energie regenerabila, productie de energie, dar si retele de transport, stocare si eficienta energetica”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group Office in Romania, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment online organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Daca este sa vorbim despre partea aceasta, anul trecut per total un an bun pentru grupul BEI in Romania, am facut 1,6 mld. Euro prin banca si vreo 800 mil. Euro prin Fondul European de Investitii. Fondul European de Investitii este subsidiara noastra prin care investim in piata de capital de risc – investitii in fonduri de private equity, fonduri de venture capital si garantii”, a adaugat acesta.

“Avem, de asemenea, un pipeline asemanator pentru anul in curs, adica tinta noastra ramane intre 1,5 si 2 mld. Euro la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. Investitiile in IMM-uri se fac prin intermediarii financiari, deci cu ajutorul bancilor din Romania si acum doi ani au avut un varf de aproape 800 mil. Euro in tranzactii de intermediere. Evident si aici ne adaptam cerintelor pietei, daca este lichiditate atunci incercam sa structuram alte tipuri de instrumente, instrumente de garantare, securitizari. Avem cam in fiecare an  1 – 2 tranzactii pentru sectorul IMM-uri prin banci, cu diverse tinte – fie componenta de climat in care cerem ca un anumit procent din portofoliu care se investeste sa aiba criterii care sa mearga catre energie verde sau eficienta energetica”, a punctat Marius Cara.

“Canalizam produsele cu capital de risc si de garantare prin EIF. Aici stiu ca există discutii cu MIPE (Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene) pentru a acorda suplimentar un mandat din cadrul PNRR-ului pentru ca EIF a fost capabil sa implementeze cu succes acest instrument in ultimii doi ani si este vorba de un <<top up>>. Acum ramane de vazut cat de repede se poate finaliza intelegerea asta ca banii sa poata fi efectiv injectati pana la termenul din 2026”, a spus reprezentantul grupului European Investment Bank.

“Iar in ceea ce priveste banca, ne uitam la imprumuturi clasice, dar ne uitam foarte mult si la project finance. Avem un pipeline destul de consistent in proiecte noi de energie fotovoltaica si, de asemenea, si la alte tipuri de instrumente cum ar fi investitii in obligatiuni verzi – aici asteptam cu mare interes o tranzactie si unde EIB va participa – si, de asemenea, tot ceea ce inseamna inovatie, tot ceea ce inseamna companii care vor sa se scaleze si care au o mare componenta de inovare”, a subliniat Marius Cara.

European Investment Bank (EIB) intentioneaza sa aloce o finantare de aproximativ 75 mil. Euro pentru programul de obligatiuni verzi emise de catre Electrica, in contextul in care costul total al proiectului de emisiune de obligatiuni verzi al companiei romanesti de energie este de aproximativ 200 mil. Euro, potrivit datelor facute publice anterior de catre institutia financiara internationala si publicate pe 20 mai 2025 de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“De asemenea, pentru ca si prioritatile noastre sunt aliniate cu prioritatile tarilor membre, aceste prioritati evolueaza. Vedem foarte bine ce se intampla in jurul nostru, motiv pentru care banca a fost incurajata sa dezvolte o strategie mai deschisa catre sectorul de aparare, ceea ce s-a intamplat in decursul ultimelor 18 luni si a fost formalizat sau finalizat la board-ul din martie cand Consiliul de administratie al bancii a decis o noua abordare in sector, o abordare prin care au fost extinse criteriile de eligibilitate si prin care banca si-a afirmat dorinta sa contribuie la necesitatile de investitie ale UE in sector. Si aici urmeaza sa venim cu produse, inclusiv cu produse de intermediere pentru IMM-uri, produse prin care sa finantam lantul de productie pe langa produsele clasice de investitii directe sau de co-investire cu statul”, a spus seful reprezentantei grupului Bancii Europene de Investitii din Romania.

Cum au fost alocati banii grupului EIB in portofoliul din Romania in 2024?

“Fondul European de Investitii (EIF) a facut 800 mil. Euro anul trecut, insa acum doi ani Fondul a avut un an record depasind cifra de 2,6 mld. Euro, multumita si instrumentelor de garantare acordate pe baza fondurilor din PNRR. EIF actioneaza ca un catalist in piata, ca un fel de fond de fonduri si multiplica banii pusi la dispozitie fie de catre Comisie, fie de catre statele membre, fie de catre banca (EIB). Romania se numara constant printre tarile cu cel mai mare aport din partea EIF”, a precizat Marius Cara.

“Revenind la banca, cu 1,6 mld. Euro anul trecut, care a fost doar un pic mai mic fata de cifra de acum doi ani, cam asta este banda unde ne situam si cu acest volum, Romania, practic se incadreaza in tier (nivel, n.r.) 2 al tarilor beneficiare de investitii din partea EIB dupa cele 4 mari – Italia,Germania, Spania si Franta, care sunt urmate de Polonia, toate cu volume de peste 5 mld. Euro. Deci, in band-ul dintre 1 si 5 mld. Euro, Romania se afla in mod constant si asta evident este si in corelatie cu marimea economiei si puterea de absorbtie, dar si cu nevoile tarii. Acum doi ani acea cifra – record care s-a inregistrat la nivel de grup a reprezentat 1,5% din PIB (Produsul Intern Brut)”, a semnalat reprezentantul EIB Group.

“Legat de sectoarele de investitii, noi impartim activitatea in 3 categorii – sector public, sector corporate si sectorul de intermediere financiara. Sectorul public este in mod traditional sectorul cu cea mai mare pondere pentru ca aici intra investitiile in infrastructura mare sau, mai bine zis, fondurile acordate de banca catre guvern pentru a co-investi in diferite proiecte. Am avut 2 mld. Euro semnate pentru co-investire din PNRR pe transport, acestea au fost integral trase in ultimii doi ani si aici vorbim de calupuri mari de 600 mil. Euro pentru autostrada A7, 600 mil. Euro pentru cai ferate modernizare si upgradare a liniilor de cai ferate, dar si investitiile in sectorul energiei verzi sunt importante”, a detaliat Marius Cara.

“Banca este “the EU climate bank” (banca climatica a UE, n.r.). Noi suntem un pionier in acest domeniu si suntem cel mai mare investitor in energie curata dintre toate IFI-urile (institutii financiare internationale, n.r.). Anul trecut peste 780 mil. Euro din cele 1,6 mld. Euro s-au incadrat in aceasta categorie a investitiilor in energie curata si mediu, cu tranzactii notabile catre Electrica, cu Delgaz, in special pentru imbunatatirea, digitalizarea si modernizarea retelelor de transport. Un obiectiv prioritar este si consolidarea si extinderea retelelor, inclusiv a punctelor de interconectare pentru ca fara acestea este clar ca energia produsa nu poate fi exploatata optim”, a adaugat acesta.

Cum se uita la randament un investitor de talia grupului European Investment Bank?

“Noi, BEI-ul, nu tintim profitul. Suntem profitabili in fiecare an pentru ca trebuie sa ne capitalizam, nu distribuim dividende, deci tot profitul se retine si ne permite sa ne imprumutam de pe piete foarte ieftin, pe de o parte, si sa marim volumul investitional. Pentru anul acesta, board-ul din iunie a aprobat marirea plafonului de investitii la o cifra – record de 100 mld. Euro, deci ar fi prima oara cand grupul EIB atinge aceasta cifra simbol. Totalul nostru bilantier depaseste 600 mld. Euro, dar un volum asa de mare am avut cred ca o singura data cand ne-am apropiat la 90 mld. Euro cand a fost criza suverana, deci acum multi ani pentru ca noi actionam cu rol anticiclic cumva. Deci, nu avem target de profit, ne uitam la proiecte in primul rand cu scopul de a le imbunatati, de a le face bancabile cu asistenta tehnica si de a crea capacitate la cei care se imprumuta, fie ei stat sau companii private. Deci, noi ne uitam cumva pe termen lung ca si obiective, ca si tinte”, a mai spus Marius Cara, Head of European Investment Bank Group Office in Romania, la panelul Tendinte in investitii din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 este sustinut de KRUK Romania in calitate de Event Partner si de AxFina Romania in calitate de Supporting Partner.

 

 

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025

 

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025: “Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al Uniunii Europene”. Cu tranzactii puse “on hold” de instabilitatea politica, investitorii asteapta stabilitate si directia in care se vor misca politicile economice ale noului guvern din Romania. Ministerul Finantelor are in plan o ultima emisiune de eurobonduri “de cateva miliarde de euro” in 2025 si imprumuturi de la banci ca backup daca transa 4 din PNRR nu va fi trasa in acest an. Ce tendinte urmaresc investitorii strategici, antreprenorii, managerii de fonduri de private equity, venture capital, private debt, fonduri de pensii, finantatorii internationali, investitorii de pe pietele de capital, real estate, debt management in spatiul Europei Centrale si de Est

 

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Avem un pipeline in Romania asemanator cu cel de anul trecut, tinta noastra ramane intre 1,5 mld. Euro si 2 mld. Euro pe an la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. EIB asteapta cu mare interes sa investeasca in emisiunea de obligatiuni verzi a Electrica

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Sunt pregatiri, dar nu am niciun semn privind tranzactii sigure ce ar urma pe bursa pentru ca posibilele listari asteapta mai multa claritate privind politicile economice. Cum arata un “to do list” al lui Adrian Tanase pentru urmatorul CEO al BVB. “As vrea sa vad listate pe bursa REIT-uri din imobiliare sau companii mari precum Dedeman, iar companii care se dezvolta regional sau global sa fie listate si pe Bursa de Valori Bucuresti”

 

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune de titluri Fidelis si luam in considerare maturitatea de 10 ani la obligatiunile in Euro. Investitorii din SUA au o expunere foarte mare pe Romania de cateva miliarde de euro, atat pe eurobonduri, cat si pe piata titlurilor de stat in lei. La eurobonduri ne uitam sa largim cadrul de emitere de obligatiuni verzi catre cele in format sustenabil, iar in partea a doua anului vrem sa emitem noi obligatiuni Samurai posibil tot verzi. Cine sunt cei mai mari investitori in titlurile de stat de pe piata interna si cine are cele mai mari expuneri pe eurobondurile romanesti

 

Voicu Oprean, AROBS: Dupa tranzactia din SUA, mai avem un buget disponibil de achizitii M&A de circa 20 mil. Euro si speram sa mai finalizam cateva achizitii in 2025. Suntem relativ aproape cu doua tranzactii, una pe piata europeana in zona de produse, iar cu alta vrem sa completam zona de automotive

 

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii Pilon 3 au actiuni de peste 1 mld. Euro pe bursa de la Bucuresti, formand in ultimii 2 – 3 ani inca un jucator institutional important la BVB. “Probabil cand vom ajunge cu fondul de pensii private facultative la active de 200 – 300 mil. Euro sau 500 mil. Euro, pot sa ma gandesc sa investesc 25 – 40 mil. Euro in fonduri de private equity. Pana atunci sunt alte oportunitati care aduc mai multe beneficii pentru fond decat „sa spargem gheata” in private equity la acest moment”

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Primele cifre pe care le facem publice acum privind randamentul fondului nostru Early Game Fund I vintage 2019 arata la nivelul lui martie 2025 un multiplu al capitalului investit de 2,7x, IRR brut de 31% si TVPI de 2,1x. Obiectivul nostru real este de a face un multiplu de 10x la fiecare dintre fondurile pe care le avem. Observam o crestere a evaluarilor initiale ale companiilor de la fondul 1 la fondul 2. “O runda de investitii de serie A nu se mai face astazi la o evaluare de 20 mil. Euro, se discuta deja de la 40 mil. Euro in sus”

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Vom incepe sa lucram spre finele acestui an la structurarea fondului de venture capital Catalyst Romania III, care va avea un capital de circa 80 mil. Euro, portofoliu de 15 – 20 companii, iar tichetele de investitii vor creste la 2,5 – 3 mil. Euro. La fondul Catalyst Romania I, dupa 7 exituri suntem la o rata DPI de distributie de capital catre investitorii din fond de peste 1x, cel mai bun exit fiind la un multiplu de bani de 20x. Vom trece in 2025 – 2026 si la primele exituri din fondul Catalyst Romania II

 

Cosmina Marinescu, KRUK Romania: Avem o rocada foarte clara pe piata vanzarii de portofolii de datorii – daca anul trecut, IFN-urile reprezentau circa 60% din portofoliile puse in vanzare, in 2025 banking-ul reprezinta aproximativ 70%, iar IFN-urile au o pondere de peste 20% in piata. Asteptam in partea a doua a anului sa apara la vanzare portofolii bancare la nivel de valoare nominala de peste 100 mil. Euro

 

René Schöb, KPMG Romania: Investitorii straini nu au apetit pentru investitii noi in Romania, sentimentul dominant fiind cel de a-si reduce costurile. Noi vedem la antreprenori un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Unde vad investitorii strategici si antreprenorii oportunitati de investitii pe piata. “La tranzactia grupului Emag cu Cargus este un add-on in timp ce la vanzarea La Cocos catre grupul Schwarz nu vorbim despre o achizitie pentru cota de piata, ci despre un model de business diferit spre care a pivotat strategic un mare grup international de retail”

 

Nick Vozianov, ING Bank: Probabil, Digi, dar intotdeauna exista un al doilea competitor – sectorul de petrol si gaze, daca ar fi sa pariez cine din Romania ar putea face un imprumut sindicalizat de minim 1 mld. Euro. Piata imprumuturilor bancare pentru corporatii din CEE a ramas constanta ca valoare la 24 mld. Euro in prima jumatate a anului, insa pe fondul scaderii puternice a volumului de la 62 – 63 tranzactii in S1 2024 la 35 de tranzactii in acest an. Piata creditelor sindicalizate din Romania a contabilizat circa 1 mld. Euro in 6 tranzactii in 2024, cu un volum constant de tranzactii, dar pe o piata de 3 ori mai mica in valoare

 

 

Matthias Siller, Barings: Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al UE. Romania este la o rascruce de drumuri, iar participantii la piata de capital au de luat acum niste decizii privind directia si pasii urmatori. De exemplu, cred ca la Banca Transilvania sunt 2 optiuni – fie va fi un candidat principal pentru preluare in ceea ce va fi o piata M&A hot in Europa, fie as invita statul roman sa preia participatia EBRD din banca. Ce mesaje are investitorul global despre participatiile statului in companiile de utilitati listate si despre portofoliile fondurilor de pensii din Romania

 

Dan Dascal, BT Asset Management: Obligatiunile emise de catre statul roman cu un cupon de 7% la Euro garanteaza un randament de 30%, ceea ce ar fi o investitie foarte buna. Investitiile in active real estate pot genera randamente la euro superioare titlurilor de stat cu randamente anuale de circa 8% la euro, care pot fi optimizate prin metode prin care poti sa iti iei leverage

 

 

William Watson, Value4Capital: Romania inca are o piata relativ neconsolidata fata de Polonia, ceea ce o face un loc foarte atractiv de investitii atat pentru strategici, cat si pentru investitorii financiari. Piata de private equity din CEE are doua dependente pe partea de fundraising – un procentaj mult mai mare de investitori si institutii private, iar institutiile financiare internationale si agentiile guvernamentale joaca un rol-cheie in strangerea de noi fonduri fata de restul Europei

 

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Fondurile baltice de pensii private au o pondere de circa 20% din noul nostru fond regional de private equity. Grupul INVL, cumparatorul Pehart, are investitii totale in Romania pe mai multe piete care se apropie de 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul de investit, cat si partea de datorii

 

 

Bartosz Kwiatkowski, Enterprise Investors: Tinta noastra pentru piata din Romania este sa avem o tranzactie add-on pe care o vom anunta in curand si o achizitie directa din noul fond in termen de un an. Avem nevoie de randamente mai mari la tranzactiile pe piete inafara Poloniei pentru a justifica investitiile pentru ca exiturile sunt mai provocatoare in tari mai mici

 

Evtim Chesnovski, Integral Capital Group: Ne uitam in Romania in urmatoarele luni la o achizitie, posibil doua tranzactii. Primul exit dintr-o companie din Romania il vom semna anul viitor. Fata de Europa de Sud – Est, vedem ca pietele de capital sunt ceva mai dezvoltate in Europa Centrala, unde accesul la finantare este mai usor si acolo poti vedea investitii in companii mai mature generatoare de cash, cu o crestere solida

 

Magdalena Sniegocka, CVI: Dorim sa investim circa 500 mil. Euro pe pietele de private debt din CEE, din care pana la 100 mil. Euro vrem sa desfasuram in tranzactii in Romania. Avem in pipeline 11 tranzactii in Romania, din care una semnata si aprobata, iar alta intr-o faza avansata. Cu ce “arme” lupta fondurile de private debt in competitia lor cu bancile si fondurile de private equity

 

Radu Dobre, APS Romania: Ne asteptam la un volum total de tranzactii in jurul a 500 mil. Euro valoare nominala a portofoliilor de creante. Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator de pe piata administrarii portofoliilor de datorii va mai iesi din piata. Managerul ceh APS de pe piata de debt management a cumparat recent un IFN pe piata din Romania

 

Valeriu Binig, PPC: Investitorii strategici de pe piata de energie din Romania se uita daca sa investeasca pe partea de stocare in baterii independente sau baterii colocate. Ne uitam la multe tari din regiune, insa principala piata pentru investitii este Grecia, dupa care urmeaza Romania

 

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Instabilitatea din prima jumatate a anului nu ne-a ajutat sa mergem spre o achizitie M&A. Ne-am uitat la o tranzactie de peste 25 mil. Euro in orasele secundare  si la o tranzactie de peste 100 mil. Euro pe piata Bucurestiului. Pentru noi, e important ca proiectele la care ne uitam pentru achizitie sa aiba deja componenta de leverage

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Cred ca la jumatatea anului, valoarea tranzactiilor de pe piata imobiliara din Romania a ajuns undeva la 400 mil. Euro. Instabilitatea politica din ultima vreme s-a simtit puternic pe zona tranzactiilor, care au incetinit din ce vedem noi. Cel mai mare tichet de tranzactie aflat acum pe piata depaseste 200 mil. Euro

 

nacu main

Cristian Nacu, IFC: Instrumentele noastre de finantare sunt la nivelul preturilor din piata, nu vrem sa concuram bancile sau alte institutii financiare, insa randamentele noastre sunt mai complexe pentru ca proiectele noastre trebuie sa aduca o contributie puternica la dezvoltarea tarii. In fiecare an am pus circa 100 – 150 mil. USD in fonduri de private equity si venture capital din regiune, iar in ultimii 2 ani am investit peste 500 – 600 mil. USD in obligatiuni

„In termeni de volume, as spune ca suntem la inchiderea anului fiscal pe 30 iuni, acest an este unul particular pentru ca este un record all time pentru Romania. Am investit 546 mil. USD in acest an fiscal pe contul nostru si avem o alta componenta ceea ce noi o numim de mobilizare insemnand ca alte institutii financiare vin la proiectele noastre pe care le finantam si jucam un rol de investitor – ancora sau roluri asemanatoare si deci mobilizarea total inseamna alte 1,5 mld. USD, ceea ce este un record absolut pentru Romania.”,  a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC), la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024, eveniment online organizat pe 27 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO..

„Portofoliul nostru total as spune ca este similar cu cel al EBRD in Romania, este de 2,1 mld. USD in total, din care cea mai mare parte – peste 50% si chiar mai mult – este portofoliul verde. Noi facem finantari in special de top obligatiuni MREL Basel 3 tier 2 pentru aproape toate bancile sistemice. Am facut probabil peste 500 – 600 mil. Euro obligatiuni de acest tip numai in ultimii 2 ani.”, a punctat Cristian Nacu.

„Frumusetea acestor fonduri este ca, pe de o parte, ele intaresc sectorul bancar prin consolidarea diferitelor tipuri de capital sau equity like ca si instrumente pentru banci, dar pe partea de folosire a banilor poate fi orice tip de obligatiuni tematice – obligatiuni verzi, dar nu doar asta. Acest lucru ajuta tara sa isi atinga tintele de emisiii NetZero. Plus un alt lucru este ca aceste obligatiuni intaresc piata de capital, fiind tranzactionate pe bursa sau uneori vorbim chiar de listare duala.”, a adaugat acesta.

„Am facut toate tipurile de obligatiuni de obligatiuni cu toti jucatorii mari din sectorul de real estate pentru ca una din tintele noastre ca si institutii pentru Romania este intarirea conectivitatii, a lanturilor de valoare asa ca am finantat mult in pacuri logistice prin aceleasi instrumente de obligatiuni si vorbesc aici despre CTP, WDP, NEPI, recent Lion’s Head. Cu asta contribuim la modernizarea infrastructurii din Romania si asta este un subiect foarte important pentru dezvoltarea viitoare a tarii.”, a precizat reprezentantul IFC.

„Desi nu am investit in programul EIF din PNRR destinat managerilor de fonduri de investitii din Romania, am investit in Private Equity si Venture Capital, unde am pus in fiecare an circa 100 – 150 mil. USD la treaba. In general, am facut asta cu jucatori regionali care nu erau la primul fond, ci poate la al doilea, la al treilea sau chiar cu experienta mai mare cum este cazul Enterprise Investors cu care am facut asta recent.”, a spus Cristian Nacu.

„Incercam sa investim in aceste instrumente pentru ca sunt importante pentru consolidarea economiei Romaniei.”, afirma acesta.

Ce randamente ale capitalului urmareste IFC in Romania?

„Mandatul nostru este sa punem un pret pe instrumentele noastre. Modul in care punem pret pe instrumentele noastre este cel al preturilor din piata, suntem price takers, trebuie sa fim la nivelul pietei. Acesta este mandatul primit de la actionarii nostri astfel incat sa nu concuram cu bancile noastre sau cu alte institutii financiare din piata. Insa randamentele noastre sunt putin mai complexe pentru ca toate investitiile noastre trebuie nu doar sa fie profitabile financiar, dar sa fie si benefice pentru tara din punct de vedere al dezvoltarii”, a subliniat reprezentantul IFC.

„Si asta este din ce in ce o presiune mai mare pentru noi de a avea proiecte cu o aditionalitate puternica care aduc multa dezvoltare tarii si pietelor indiferent ce tinta avem. Si deci aici ne concentram cel mai mult la evaluare pentru ca partea financiara este cumva mai usor de evaluat, dar intotdeauna suntem atenti la cat de mult aducem pietei cu un anumit produs. Aceasta este prioritatea noastra. In rest, in ceea ce priveste volumele, incercam sa facem cat de mult posibil si in fiecare an am fost foarte norocosi sa avem un portofoliu mai mare si o contributie mai mare decat in anul precedent. In ultimii 6 ani, fiecare an a fost mai mare decat cel anterior.”, a declarat reprezentantul institutiei financiare internationale de talie globala.

„Suntem o banca de dezvoltare, suntem constienti de faptul ca suntem activi intr-o tara care nu mai este o tara in dezvoltare, ci este o tara clasificata potrivit standardelor noastre ca o tara cu venit ridicat. Pentru contributia noastra in astfel de tari este esential sa fim selectivi, sa aducem multa aditionalitate proiectelor noastre, actionarii nostri sunt foarte atenti sa vada care este contributia de dezvoltare a tarii, a pietei, a jucatorilor din piata.”, a declarat Cristian Nacu.

„Speram sa facem mai mult in infrastructura, transport, in imbunatatirea conectivitatii fizice si digitale”, a mai spus Cristian Nacu Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC), la panelul Institutii Financiare Internationale (IFI) al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024 sunt Raiffeisen Bank Romania si NNDKP.

 

 

Citeste seria de articole MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024: Investitorii se uita la lucruri specifice din clasa lor de active si investesc in story-ul unei companii, ei nu investesc in trenduri, ceea ce inseamna ca unde esti localizat devine aproape secundar. Ce tendinte si ce randamente urmaresc investitorii strategici, institutii financiare internationale, investitorii in Private Equity, Venture Capital, piete de capital, asset management, companii antreprenoriale, investitorii din real estate si piata de NPL

 

Aleksandar Dragicevic, MidEuropa: In cazul unui exit, ne rezervam optiunea sa vindem Regina Maria cu totul, adica pietele din Romania si Serbia, sau optional separat. Suntem interesati sa facem noi achizitii in acest an in Romania in sectorul de tehnologie si in sectorul de consum

 

Florin Visa, Early Game Ventures: La fondul 1 avem rezervat 15% dry powder din capitalul fondului pentru inca 2 – 3 ani de tranzactii follow on cu companiile din portofoliu. Cand facem o investitie, daca nu vedem potentialul ca la un exit peste 5 – 6 ani sa recuperam de 10 ori suma investita inseamna ca nu ne respectam obiectivul de early stage investitor

 

Richard Wilkinson, CTP: Cresterea capitalului domestic si regional in pietele CEE este una dintre cele mai importante dezvoltari pe piata imobiliara pentru ca asta creeaza o piata sustenabila si predictibila pe termen lung. Activele din CEE sunt subevaluate pe termen lung, iar randamentele in regiune sunt foarte atractive in timp ce yield-urile din Europa de Vest au ajuns la niveluri „nebunesti”

 

Andrei Svoronos, EBRD: Avem in Romania un cadru pentru emisiuni de obligatiuni corporative de 150 mil. Euro, din care putem sa luam pana la 30% dintr-o emisiune la maturitati intre 3 si 8 ani daca tranzactiile au un unghi „verde”. De ce EBRD a facut exit partial din Banca Transilvania si ce urmeaza? „Cel mai probabil vom mai avea una sau doua tranzactii equity in acest an in Romania”

 

Mihail Ion, Raiffeisen Bank: Ne concentram pe crestere organica pe piata pensiilor private facultative. Ce planuri are Raiffeisen Bank pe piata de asset management si cu emisiunile de obligatiuni

 

Ramona Jurubita, Foreign Investors Council (FIC): Investitorii strategici considera ca Romania are o forta de munca competitiva fata de alte piete, chiar daca ne zbatem sa gasim resurse. Vedem multa miscare la investitori in FMCG, retail, energie regenerabila, servicii financiare si medicale, respectiv tech

 

Liviu Dragan, Druid: Pentru noi, SUA este piata strategica, apoi Europa, in timp ce Asia si Australia sunt piete oportuniste in care tot cheltuiesti bani si ai promisiuni, dar nu se intampla lucruri spectaculoase. Intotdeauna va fi o problema intre asteptarile unui investitor si valoarea companiei. Nu toate companiile isi ating tintele si atunci apar o gramada de probleme privind evaluarea companiei

 

Adriana Gaspar, NNDKP: Sectoarele de care sunt interesati investitori private equity sunt interesante si pentru investitorii strategici care mai au in vizor si energia regenerabila, IT, logistica sau sectorul agribusiness. Un factor descurajator pentru investitori este slabiciunea prelungita la nivelul institutiilor de reglementare, cu exceptia celor din sectorul bancar si al serviciilor medicale

 

Adrian Tanase, BVB: Sectorul de investitori buy side este mult inaintea oportunitatilor create pe partea de vanzare. Autoritatile trebuie sa fie foarte atente sa fie create oportunitati pentru a atrage banii din fondurile de pensii altfel va trebui sa fim mai relaxati cand vedem ca vor alege sa investeasca in alte piete

 

Bill Watson, Value4Capital: Una dintre provocarile cu care se confrunta piata de private equity din CEE este ca multi dintre investitorii din Europa de Vest urmaresc fonduri mari si nu fac angajamente de investitii in runda aceasta in regiune ceea ce trage in jos marimea fondurilor aflate in curs de strangere. „Un IRR mic nu hraneste la fel de multi oameni ca un multiplu mare”

 

Cosmina Marinescu, Kruk: Pretul de achizitie al portofoliilor pe piata managementului datoriilor este in crestere ceea ce duce la scaderea randamentului. Vor exista in continuare exituri de jucatori din piata de NPL, iar noi suntem suntem interesati de tot ce inseamna potential de investitie

 

Camelia Dragoi, EIF: Fondul European de Investitii a finantat cu peste 1 mld. Euro peste 150 de companii din Romania, printre care UiPath, Regina Maria sau Profi. Suma investita de toate fondurile de investitii cu focus pe Romania nu depaseste 300 mil. Euro, insa cifrele vor creste dupa ce fondurile cu alocari din PNRR vor fi in plina faza de investitii

 

Ivan Kurtovic, InterCapital Asset Management: Romania este prima investitie ca geografie cu peste 25% pondere in cadrul unui fond de actiuni pe care il avem focusat pe investitii in Europa de Sud – Est

 

Dan Lupu, Earlybird: Este inca in derulare procesul de ajustare al asteptarilor antreprenorilor fata de evaluarile la care vor sa ridice finantare pentru start-upuri. Pana la urma valorile la care se fac finantarile in venture capital nu au nicio baza teoretica legata de activitatea firmei, este strict o negociere intre cel care ofera finantarea si cel care o cere

 

Cristian Nacu, IFC: Instrumentele noastre de finantare sunt la nivelul preturilor din piata, nu vrem sa concuram bancile sau alte institutii financiare, insa randamentele noastre sunt mai complexe pentru ca proiectele noastre trebuie sa aduca o contributie puternica la dezvoltarea tarii. In fiecare an am pus circa 100 – 150 mil. USD in fonduri de private equity si venture capital din regiune, iar in ultimii 2 ani am investit peste 500 – 600 mil. USD in obligatiuni

 

David Jennison, STJ Advisors: Cred ca piata de capital din Romania este inaintea multor piete din Europa datorita combinatiei dintre cererea puternica din zona fondurilor de pensii si a investitorilor de retail. Si investitorii in titluri cu venit fix si investitorii in actiuni se uita la lucruri specifice din clasa lor de active si investesc in story-ul unei companii, ei nu investesc in trenduri, ceea ce inseamna ca unde esti localizat devine aproape secundar

 

Adrian Rosoaga, BCR Seed Starter: Fata de un fond de venture capital, suntem mai putin agresivi in termen de randamente si suntem mai flexibili pentru ca nu avem presiune de exit intr-un anumit orizont de timp. Ideal ti-ai dori sa ajungi sa iti recuperezi valoarea in intregime a fondului din una – doua investitii

 

Radu Dobre, APS Holding: Fiscalitatea reprezinta un impediment substantial pentru vanzatorii de portofolii. Ne vom uita alaturi de partenerii si investitorii nostri la orice oportunitate fie ca este vorba despre private lending, fie ca este vorba de achizitia de alti jucatori din piata NPL

 

Petr Stohr, Premier Energy: Fondurile de pensii din Romania si din regiunea CEE ca si tip de investitor au avut cea mai mare pondere la IPO Premier Energy si au ajuns sa detina in jurul a 10% din firma. Compania de furnizare de energie CEZ Vanzare este o piesa de baza in modelul nostru integrat de afaceri in timp ce nu era un activ de baza pentru un investitor in infrastructura ca Macquarie

 

Ciprian Nicolae, ACP Credit: Vedem cerere de capital in special in raza tichetului nostru de finantare de circa 10 mil. Euro. Noi ca si fond de private debt putem sa ne desfasuram capitalul in spatiul dintre banci si private equity

 

Evtim Chesnovski, Integral Venture Partners: In spatiul mai larg al pietelor CEE, daca ai capital dry powder sunt multe oportunitati de investitii pe piata companiilor mici si medii la tranzactii sub 100 mil. Euro, chiar sub 50 mil. Euro valoare de intreprindere. Vom investi circa 20 – 25% din fondul nostru regional pe piata din Romania

 

Tomasz Mrozowski, MCI Capital: Vedem o incetinire a fluxului de tranzactii in CEE fata de Europa de Vest. Suntem interesati in special de investitii in sectorul de tehnologie si avem de cheltuit 200 – 300 mil. Euro pentru achizitia de active in regiune in tichete de la 20 mil. Euro la 100 mil. Euro per tranzactie

 

Robert Miklo, Colliers: Ne asteptam ca 2024 sa fie la un nivel similar cu 2023 in ceea ce priveste volumele de tranzactii din pietele CEE. In Romania, motorul pietei a fost sectorul industrial in primul semestru, iar in semestrul al doilea ma astept sa devina sectorul de birouri

ebrd mis24 main

Andrei Svoronos, EBRD: Avem in Romania un cadru pentru emisiuni de obligatiuni corporative de 150 mil. Euro, din care putem sa luam pana la 30% dintr-o emisiune la maturitati intre 3 si 8 ani daca tranzactiile au un unghi „verde”. De ce EBRD a facut exit partial din Banca Transilvania si ce urmeaza? „Cel mai probabil vom mai avea una sau doua tranzactii equity in acest an in Romania”

„Suntem un mare furnizor de fonduri atat pe partea de equity (investitii de capital), cat si de debt (datorie). In Romania, am semnat anul trecut acorduri de 658 mil. Euro, asta dupa alte 710 mil. Euro in 2022. Asta este ceva mai mult decat am facut in perioada dinainte de criza Covid, cand eram undeva la 400 mil. Euro”, a declarat Andrei Svoronos, Principal banker in cadrul biroului de la Bucuresti al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024, eveniment online organizat pe 27 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Pe partea de equity, am inregistrat anul trecut investitii de 53 mil. Euro, din care investitiile directe de capital (direct equity) au fost de 29,5 mil. Euro, iar pe partea de fonduri (equity funds) am avut investitii de 23,6 mil. Euro. Investitiile equity (de capital) reprezinta o bucata semnificativa. Facem parte din clusterul EBRD pentru Europa de Sud – Est (SEE) alaturi de Serbia, Balcanii de Vest si Bulgaria, si in regiunea noastra, noi reprezentam circa 40% din investitiile totale, atat pe partea de fonduri, cat si de investitii directe de capital.”, a adaugat acesta.

„In ceea ce priveste portofoliul de obligatiuni, suntem un foarte mare contributor, institutiile financiare internationale (IFI) au contribuit in ultimii ani la emisiunile MREL. In perioada 2009 – 2022, circa 40% din totalul emisiunilor a mers catre IFI, ceva mai putin anul trecut, insa dupa inceperea razboiului din Ucraina alocarile de capital au fost chiar mai mari. Uneori, IFI-urile impreuna au atins 60% din alocarile totale din fondurile de pe partea de emisiuni de obligatiuni.”, a punctat Andrei Svoronos.

„In regiunea noastra, asta insemnand atat Europa Centrala si de Est (CEE), cat si Europa de Sud – Est (SEE), «all in all» avem un portofoliu de 2,9 mld. Euro, din care Romania inseamna circa 25%, ceea ce este un pic mai mult decat Polonia, ceea ce poate fi putin surprinzator data fiind marimea economiilor, in conditiile in care Romania este in jurul a 300 mld. Euro in acest an daca totul merge bine, iar Polonia la peste 800 mld. Euro. Noi avem circa 720 mil. Euro alocate pe partea de obligatiuni, iar ei (in Polonia – n.r.) sunt la aproximativ 670 mil. Euro, in timp ce Grecia este mult in spate cu 300 mil. Euro.”, a detaliat reprezentantul EBRD.

„Am contribuit la vasta majoritate a emisiunilor de obligatiuni. Numai in ultimii 2 ani, am avut 420 mil. Euro partea noastra, ceea ce inseamna 14% din tot ce a fost pus pe piata pe partea de obligatiuni si am sustinut tot ce a fost listat pe bursa din Romania, dar si ceea ce s-a intamplat pe pietele internationale pentru ca unele dintre bancile locale si-au listat international obligatiunile cum a fost, de exemplu, Banca Transilvania, care a avut o emisiune inaugurala pe piata din Dublin sau Raiffeisen, care a facut cateva listari la Viena, dar «all in all» noi am fost unul dintre cei mai mari furnizori de capital pentru emisiunile de obligatiuni corporative din Romania, in special din sectorul bancar.”, explica Andrei Svoronos.

„Al doilea nostru pilon pe partea de obligatiuni a fost sectorul real estate, unde am avut alocari mari catre unii jucatori care opereaza in regiunea mai mare si ma refer aici la NEPI si MAS in sectorul de retail. Cu NEPI am avut un acord – cadru, in perioada 2017 – 2019 am avut alocari semnificative catre ei. Am avut contributii de 70 mil. Euro, 90 mil. euro, 150 mil. Euro mai tarziu in sectorul de real estate, unde la un moment dat am participat la emisiunile de obligatiuni ale Globalworth, dar si pe segmentul de logistica la emisiuni CTP si VGP, unde am avut contributii semnificative la diferite runde. In sectorul non-financiar, a fost tranzactia Autonom, unde a fost o emisiune cu link de sustenabilitate de 48 mil. Euro, din care partea noastra a fost 10 mil. Euro. Am participat, de asemenea, la emisiunea de obligatiuni a municipiului Bucuresti din 2022.”, a mai spus acesta.

„Vreau sa punctez ca avem alocat pentru Romania un cadru pentru emisiuni corporative de 150 mil. Euro, din care putem sa luam pana la 30% dintr-o emisiune de titluri pentru maturitati intre 3 si 8 ani, insa evident avem nevoie sa fie un unghi «verde» la aceste investitii.”, a subliniat reprezentantul EBRD.

„In ceea ce priveste tranzactia cu Banca Transilvania, aceasta este una dintre investitiile noastre pe termen lung. Am avut initial o participatie de 15%, acum avem 5,2% si noi credem ca astfel contribuim la cresterea free float a acestui emitent, nu pentru ca Banca Transilvania ar fi fost o detinere ilichida, dimpotriva fiind una dintre cele mai lichide actiuni de pe piata.”, a precizat Andrei Svoronos.

EBRD a vandut pe 27 iunie 2024 un pachet de 1,7% din Banca Transilvania, banca a carei capitalizare bursiera este de peste 26 mld. RON (5,2 mld. Euro) pe bursa de la Bucuresti,

Institutia financiara internationala a intrat ca actionar semnificativ in 2001 in Banca Transilvania prin achizitia unui pachet de 15% din actiunile acesteia.

Vanzarea participatiei la Banca Transilvania are legatura cu participarea la IPO Premier Energy din mai 2024 pentru a mentine o anumita expunere a portofoliului EBRD fata de Romania?

„Nu, nu este o chestiune privind expunerea din Romania pe segmentul de equity. Premier Energy este o alta investitie de care suntem mandri. Am luat aproximativ 3,2% din companie si circa 11% din totalul IPO-ului. Credem foarte mult in strategia Premier Energy pe piata si credem ca contributia noastra da un semnal de relevanta pentru participantii in cursul procesului IPO, dar in ceea ce priveste expunerea pe Romania, noi avem in plan sa o crestem. Este evident pentru toata lumea ca avem nevoie sa ne reducem unele dintre participatii in special daca suntem de o anumita perioada de timp intr-o anumita companie”, a punctat reprezentantul EBRD.

Cand se asteapta EBRD sa faca un exit complet din Banca Transilvania?

„Nu avem un orizont clar de exit pentru ca suntem foarte incantati de performanta actiunilor Banca Transilvania si a altor titluri listate din Romania cum este de exemplu Digi. Au o performanta buna, ofera dividende foarte atragatoare, isi cresc amprenta in tara, deci nu este un exit clar in acest moment, dar desigur trebuie sa fim constienti de expunerea totala pe care o avem cu o contraparte pentru ca suntem in acelasi timp un furnizor semnificativ pe partea de debt (datorie) in ceea ce priveste portofoliul de obligatiuni si avem si alte relatii de afaceri cu ei pe care trebuie sa le avem in vedere in contextul expunerii generale. Dar pot sa va spun ca suntem foarte multumiti de performanta Bancii Transilvania si a altor investitii din portofoliul din Romania de companii listate si nelistate.”,  a precizat Andrei Svoronos.

„Mai avem 2 tranzactii pe partea de equity in acest an. Una este reteaua de statii de alimentare Eldrive, care este originara din Bulgaria, dar care este prezenta si in Romania si Lituania, avem o investitie de 15 mil. Euro cu ei. De asemenea, avem o tranzactie quasi equity cu fondul de investitii Integral Venture Partners pentru reteaua O’Fresh Vending, in ceea ce a fost un instrument de plata personalizat in cadrul acestei tranzactii”, a spus Andrei Svoronos.

Ce planuri are EBRD pe partea de tranzactii equity in Romania?

„Cel mai probabil vom mai avea una sau doua tranzactii in acest an, ceea ce cred ca pentru piata locala este un numar destul de semnificativ de tranzactii in spatiul equity (investitii directe de capital) pe care le putem face intr-un an”, a declarat Andrei Svoronos.

„Suntem o banca de dezvoltare, avem mandatul nostru sa ne uitam la investitii sa fie verzi, incluzive, reziliente, bine administrate. In termeni de investitii de capital, ne uitam la unii parametri, in esenta criteriul este sa avem un tichet minim sa zicem de 10 mil. Euro, daca ne place foarte mult tranzactia, sectorul, echipa, putem merge putin mai jos. Apoi ne uitam intr-un mod foarte similar cu fondurile de private equity, avem nevoie sa urmarim un IRR (randament) al investitiei de capital, aici regula este de 15% in sectorul corporate, in alte sectoare poate fi putin mai mic cum este cazul utilitatilor sau in real estate.”,  a spus reprezentantul EBRD.

„Suntem investitori minoritari, in general luam pachete de 15 – 20%, chiar mai putin in unele tranzactii, dar putem merge si mai sus in anumite sectoare, insa nu peste 35%. Perioada tipica de investitie este de 5 la 7 ani, nu avem presiune din partea unor investitori LP sa facem exit dintr-o anumita investitie, si daca suntem cu adevarat confortabili putem sta putin mai mult. Nu suntem sub presiunea unor cicluri de investitii catre exit intr-un anumit moment asa ca putem astepta momente mai bune pentru exit la investitiile noastre”, a mai spus Andrei Svoronos, Principal Banker in biroul de la Bucuresti al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), la panelul Institutii Financiare Internationale (IFI) in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024 sunt Raiffeisen Bank Romania si NNDKP.

 

 

Citeste seria de articole MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024: Investitorii se uita la lucruri specifice din clasa lor de active si investesc in story-ul unei companii, ei nu investesc in trenduri, ceea ce inseamna ca unde esti localizat devine aproape secundar. Ce tendinte si ce randamente urmaresc investitorii strategici, institutii financiare internationale, investitorii in Private Equity, Venture Capital, piete de capital, asset management, companii antreprenoriale, investitorii din real estate si piata de NPL

 

Aleksandar Dragicevic, MidEuropa: In cazul unui exit, ne rezervam optiunea sa vindem Regina Maria cu totul, adica pietele din Romania si Serbia, sau optional separat. Suntem interesati sa facem noi achizitii in acest an in Romania in sectorul de tehnologie si in sectorul de consum

 

Florin Visa, Early Game Ventures: La fondul 1 avem rezervat 15% dry powder din capitalul fondului pentru inca 2 – 3 ani de tranzactii follow on cu companiile din portofoliu. Cand facem o investitie, daca nu vedem potentialul ca la un exit peste 5 – 6 ani sa recuperam de 10 ori suma investita inseamna ca nu ne respectam obiectivul de early stage investitor

 

Richard Wilkinson, CTP: Cresterea capitalului domestic si regional in pietele CEE este una dintre cele mai importante dezvoltari pe piata imobiliara pentru ca asta creeaza o piata sustenabila si predictibila pe termen lung. Activele din CEE sunt subevaluate pe termen lung, iar randamentele in regiune sunt foarte atractive in timp ce yield-urile din Europa de Vest au ajuns la niveluri „nebunesti”

 

Andrei Svoronos, EBRD: Avem in Romania un cadru pentru emisiuni de obligatiuni corporative de 150 mil. Euro, din care putem sa luam pana la 30% dintr-o emisiune la maturitati intre 3 si 8 ani daca tranzactiile au un unghi „verde”. De ce EBRD a facut exit partial din Banca Transilvania si ce urmeaza? „Cel mai probabil vom mai avea una sau doua tranzactii equity in acest an in Romania”

 

Mihail Ion, Raiffeisen Bank: Ne concentram pe crestere organica pe piata pensiilor private facultative. Ce planuri are Raiffeisen Bank pe piata de asset management si cu emisiunile de obligatiuni

 

Ramona Jurubita, Foreign Investors Council (FIC): Investitorii strategici considera ca Romania are o forta de munca competitiva fata de alte piete, chiar daca ne zbatem sa gasim resurse. Vedem multa miscare la investitori in FMCG, retail, energie regenerabila, servicii financiare si medicale, respectiv tech

 

Liviu Dragan, Druid: Pentru noi, SUA este piata strategica, apoi Europa, in timp ce Asia si Australia sunt piete oportuniste in care tot cheltuiesti bani si ai promisiuni, dar nu se intampla lucruri spectaculoase. Intotdeauna va fi o problema intre asteptarile unui investitor si valoarea companiei. Nu toate companiile isi ating tintele si atunci apar o gramada de probleme privind evaluarea companiei

 

Adriana Gaspar, NNDKP: Sectoarele de care sunt interesati investitori private equity sunt interesante si pentru investitorii strategici care mai au in vizor si energia regenerabila, IT, logistica sau sectorul agribusiness. Un factor descurajator pentru investitori este slabiciunea prelungita la nivelul institutiilor de reglementare, cu exceptia celor din sectorul bancar si al serviciilor medicale

 

Adrian Tanase, BVB: Sectorul de investitori buy side este mult inaintea oportunitatilor create pe partea de vanzare. Autoritatile trebuie sa fie foarte atente sa fie create oportunitati pentru a atrage banii din fondurile de pensii altfel va trebui sa fim mai relaxati cand vedem ca vor alege sa investeasca in alte piete

 

Bill Watson, Value4Capital: Una dintre provocarile cu care se confrunta piata de private equity din CEE este ca multi dintre investitorii din Europa de Vest urmaresc fonduri mari si nu fac angajamente de investitii in runda aceasta in regiune ceea ce trage in jos marimea fondurilor aflate in curs de strangere. „Un IRR mic nu hraneste la fel de multi oameni ca un multiplu mare”

 

Cosmina Marinescu, Kruk: Pretul de achizitie al portofoliilor pe piata managementului datoriilor este in crestere ceea ce duce la scaderea randamentului. Vor exista in continuare exituri de jucatori din piata de NPL, iar noi suntem suntem interesati de tot ce inseamna potential de investitie

 

Camelia Dragoi, EIF: Fondul European de Investitii a finantat cu peste 1 mld. Euro peste 150 de companii din Romania, printre care UiPath, Regina Maria sau Profi. Suma investita de toate fondurile de investitii cu focus pe Romania nu depaseste 300 mil. Euro, insa cifrele vor creste dupa ce fondurile cu alocari din PNRR vor fi in plina faza de investitii

 

Ivan Kurtovic, InterCapital Asset Management: Romania este prima investitie ca geografie cu peste 25% pondere in cadrul unui fond de actiuni pe care il avem focusat pe investitii in Europa de Sud – Est

 

Dan Lupu, Earlybird: Este inca in derulare procesul de ajustare al asteptarilor antreprenorilor fata de evaluarile la care vor sa ridice finantare pentru start-upuri. Pana la urma valorile la care se fac finantarile in venture capital nu au nicio baza teoretica legata de activitatea firmei, este strict o negociere intre cel care ofera finantarea si cel care o cere

 

Cristian Nacu, IFC: Instrumentele noastre de finantare sunt la nivelul preturilor din piata, nu vrem sa concuram bancile sau alte institutii financiare, insa randamentele noastre sunt mai complexe pentru ca proiectele noastre trebuie sa aduca o contributie puternica la dezvoltarea tarii. In fiecare an am pus circa 100 – 150 mil. USD in fonduri de private equity si venture capital din regiune, iar in ultimii 2 ani am investit peste 500 – 600 mil. USD in obligatiuni

 

David Jennison, STJ Advisors: Cred ca piata de capital din Romania este inaintea multor piete din Europa datorita combinatiei dintre cererea puternica din zona fondurilor de pensii si a investitorilor de retail. Si investitorii in titluri cu venit fix si investitorii in actiuni se uita la lucruri specifice din clasa lor de active si investesc in story-ul unei companii, ei nu investesc in trenduri, ceea ce inseamna ca unde esti localizat devine aproape secundar

 

Adrian Rosoaga, BCR Seed Starter: Fata de un fond de venture capital, suntem mai putin agresivi in termen de randamente si suntem mai flexibili pentru ca nu avem presiune de exit intr-un anumit orizont de timp. Ideal ti-ai dori sa ajungi sa iti recuperezi valoarea in intregime a fondului din una – doua investitii

 

Radu Dobre, APS Holding: Fiscalitatea reprezinta un impediment substantial pentru vanzatorii de portofolii. Ne vom uita alaturi de partenerii si investitorii nostri la orice oportunitate fie ca este vorba despre private lending, fie ca este vorba de achizitia de alti jucatori din piata NPL

 

Petr Stohr, Premier Energy: Fondurile de pensii din Romania si din regiunea CEE ca si tip de investitor au avut cea mai mare pondere la IPO Premier Energy si au ajuns sa detina in jurul a 10% din firma. Compania de furnizare de energie CEZ Vanzare este o piesa de baza in modelul nostru integrat de afaceri in timp ce nu era un activ de baza pentru un investitor in infrastructura ca Macquarie

 

Ciprian Nicolae, ACP Credit: Vedem cerere de capital in special in raza tichetului nostru de finantare de circa 10 mil. Euro. Noi ca si fond de private debt putem sa ne desfasuram capitalul in spatiul dintre banci si private equity

 

Evtim Chesnovski, Integral Venture Partners: In spatiul mai larg al pietelor CEE, daca ai capital dry powder sunt multe oportunitati de investitii pe piata companiilor mici si medii la tranzactii sub 100 mil. Euro, chiar sub 50 mil. Euro valoare de intreprindere. Vom investi circa 20 – 25% din fondul nostru regional pe piata din Romania

 

Tomasz Mrozowski, MCI Capital: Vedem o incetinire a fluxului de tranzactii in CEE fata de Europa de Vest. Suntem interesati in special de investitii in sectorul de tehnologie si avem de cheltuit 200 – 300 mil. Euro pentru achizitia de active in regiune in tichete de la 20 mil. Euro la 100 mil. Euro per tranzactie

 

Robert Miklo, Colliers: Ne asteptam ca 2024 sa fie la un nivel similar cu 2023 in ceea ce priveste volumele de tranzactii din pietele CEE. In Romania, motorul pietei a fost sectorul industrial in primul semestru, iar in semestrul al doilea ma astept sa devina sectorul de birouri