Investitorii institutionali majori de pe piata din Romania asteapta IPO-uri pe bursa de la Bucuresti din sectoare precum tehnologie si consum discretionar si prefera companii a caror capitalizare are potentialul de a intra in indicele bursier principal BET, conform concluziilor MIRSANU IPO CHALLENGE 2026, a cincea editie a evenimentului organizat pe 21 mai de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea de lideri de afaceri, investitori si jucatori implicati in tranzactiile de pe pietele de capital.
Noile IPO-uri de pe bursa de la Bucuresti sunt una dintre putinele modalitati prin care este ajustat deficitul de oferta care exista pe piata de capital in raport cu cererea de actiuni din partea investitorilor. In acelasi timp, cererea de obligatiuni nu este atat de pregnanta in contextul in care multe dintre obligatiunile corporative emise se apropie foarte mult ca si randament de titlurile de stat emise de catre Ministerul Finantelor, care sunt vazute ca o referinta de catre managerii de portofolii atat cei din industria de administrare a fondurilor de pensii private, cat si de catre jucatorii din industria de asset management, au declarat principalii investitori de pe piata locala de capital in cadrul evenimentului organizat in format exclusiv online cu sustinerea Cris-Tim Family Holding si Vetimex Capital, in calitate de Supporting Partners.
Investitiile in actiuni listate pe bursa de la Bucuresti si titluri de stat emise de catre Ministerul de Finante domina politica de administrare a celor mai importanti investitori institutionali locali.
“Ne-am dori sa vedem la piata principala si niste companii, niste povesti din zona de tehnologie pentru ca, la nivel global, acolo este cresterea cea mai pregnanta. Iar pentru un investitor roman daca vrea sa investeasca in acest sector, este nevoit cumva sa mearga dupa povestile exuberante de pe pietele internationale si are mai putine variante de a investi intr-o forma lichida si sa zicem sustenabila pe Bursa de Valori Bucuresti. De asemenea, in zona de consum discretionar as spune. Nici acolo nu avem suficienta reprezentare. Sigur ca exista 1 – 2 companii care se circumscriu acestui sector, dar Romania fiind in continuare o economie bazata pe consum, chiar daca asa intr-un mic recul ciclic in perioada actuala, totusi, am vrea sa putem participa la tendinta de crestere pe termen lung a acestui consum. Aici reasezarea jucatorilor in piata se intampla inafara pietei bursiere. Ne-am dori sa avem si o reprezentare mai buna si a acestui sector”, a punctat Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management, unul dintre cei mai importanti jucatori din industria locala de asset management.
“As spune ca, in general, toate fondurile de pensii se uita la companii care au potential sa intre in BET. Trebuie sa aiba suficienta capitalizare astfel incat sa existe potential pentru a intra in BET. Sectorul este, de asemenea, important. E importanta si partea de guvernanta corporativa. Toate fondurile de pensii se uita la guvernanta, cat de transparent este, care sunt proiectele, la echipa de management. Sunt multe lucruri la care se uita un administrator si, in general, ne uitam la companii care au potential de crestere”, a subliniat Cristian Pascu, presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).
“Suntem undeva la nivelul Pilonului 2 la active in administrare de 227 mld. RON, iar la nivelul Pilonului 3 vorbim de aproximativ 8,5 mld. RON, deci un total de 235 – 236 mld. RON, ceea ce reprezinta aproximativ 45 mld. Euro, adica 11% din PIB. La nivel de participanti, suntem undeva la 8,5 milioane la nivelul pilonului 2, iar la nivelul Pilonului 3 am depasit 1 milion de participanti. Suntem undeva la 1,06 milioane, deci ne apropiem de 1,1 milioane participanti. Din acesti bani, undeva la 94% – 95% din active sunt investiti in active romanesti. Asta inseamna atat titluri de stat, cat si actiuni la bursa. Ceea ce inseamna ca fondurile de pensii investesc in piata locala, finanteaza companiile locale, finanteaza statul, ajuta cumva la cresterea economica. Din aceste investitii, investitiile pe Pilon 2 si Pilon 3 in companii listate la bursa as zice ca sunt undeva la 26 – 27%, ceea ce inseamna ca 61 – 62 mld. RON din activele fondurilor de pensii sunt investite la Bursa de Valori Bucuresti”, a precizat Cristian Pascu din partea celui mai mare pol de capital investitional local. Cristian Pascu a fost numit recent si in pozitia de CEO al BCR Pensii.
Investitorii de retail au conturat din ce in ce mai clar un alt pol al capitalului local, a caror putere financiara sustine atat IPO-uri pe bursa, cat si emisiunile de titluri de stat.
“Este important si pentru piata si pentru ceilalti jucatori ca free float-ul, pe de o parte, sa creasca, pentru companiile care sunt déjà listate pentru ca este clar ca, atata timp cat preturile au crescut, exista interes din partea investitorilor nu doar institutionali, ci si de retail. Sa nu uitam ca si retailul joaca, este o forta, iar in ultimii ani a dovedit ca poate sa inchida cu succes oferte doar din retail”, sustine presedintele APAPR.
Interesul investitorilor locali pentru listarile de pe bursa de la Bucuresti ofera companiilor perspectiva unei evaluari mai generoase fata de alternativa unei tranzactii M&A.
“Piata de capital romaneasca a oferit foarte multe oportunitati si ofera in continuare. In primul rand, cand vine vorba despre evaluari, multiplii de evaluare, acestia pentru toate industriile au fost net superiori vizavi de multiplii pe care i-ar oferi un investitor strategic astazi in piata din Romania. De ce? Pentru ca si banii din piata romaneasca au crescut foarte mult in ultimii ani. Fondurile de pensii acumuleaza tot mai multe lichiditati. Din pacate, nu au suficiente oportunitati in care sa investeasca tinand cont ca astazi fondurile de pensii finanteaza preponderent titluri de stat, doar 25% din banii fondurilor de pensii merg catre actiuni. Inseamna ca nu au suficiente oportunitati. In 2019 aveam 70.000 investitori de retail la bursa, astazi avem peste 300.000 de investitori. Deci, piata se dezvolta, ofera multipli de evaluare superiori pietei de private equity sau de investitori strategici, cu conditia ca nivelul tau de transparent, de guvernanta sa fie unul extrem de competitive”, a declarat Radu Timis Jr, CEO al Cris-Tim Family Holding.
Compania de familie Cris-Tim Family Holding din sectorul productiei alimentare a realizat unicul IPO din 2025 de pe piata principala a bursei de la Bucuresti.
Emisiunile de obligatiuni corporative locale, dominate de catre emisiunile MREL realizate de catre banci cu scop de recapitalizare, sunt insa o tinta pentru institutiile financiare internationale.
“Dupa socotelile noastre, nivelul actual de bond-uri (obligatiuni,n.r.) emise pe bursa de la Bucuresti este undeva la 6,5 mld. Euro cu o maturitate medie undeva aproape de 6 ani. In general, marea majoritate a acestor bond-uri, aproximativ 5 mld. Euro din cele 6,5 mld. Euro sunt emise de catre banci si institutii financiare, iar aici IFC per total bond-uri din piata este undeva aproape de 1 mld. Deci, cu alte cuvinte, peste 14% din total bond-urilor emise in piata la ora actuala sunt detinute de catre IFC. Iar daca ne uitam la emisiunile de bond-uri ale institutiilor financiare pentru ca noi acolo am contribuit, reprezinta aproape de 19%”, a precizat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation, unul dintre investitorii institutionali externi – cheie ai pietei din Romania.
“Suntem una dintre sursele cele mai importante de finantare a unor astfel de instrumente si motivul este foarte simplu. Consideram ca, pe langa ajutorul pe care il furnizam companiilor financiare si implicit indirect catre toate IMM-urile care sunt finantate prin aceste institutii si la care noi nu putem sa ajungem sa le finantam in mod direct, reusim sa crestem si piata de capital asta fiind un alt obiectiv important al IFC pentru toate tarile in care suntem prezenti”, a semnalat reprezentantul institutiei financiare internationale.
Cum arata evaluarile companiilor antreprenoriale in tranzactiile M&A versus piata de capital
“Exista momente cand piata de capital ofera evaluari mai bune si momente in care tranzactiile M&A ofera asta. Nu as face legatura, ba chiar as corecta un pic perceptia legata de diferentele de evaluare a unui pachet majoritar versus pachet minoritar oferit de catre o companie. Pentru ca daca toate lucrurile sunt egale, tranzactia care vizeaza pachetul majoritar ar trebui sa fie la o evaluare mai mare pentru ca are un premium de control”, afirma Bogdan Campianu, Managing Director and Head of SEE Investment Banking in cadrul firmei cehe de brokeraj si consultanta Wood & Company.
“Pur si simplu acum, nu doar in Romania, dar in Romania in mod evident, piata de capital ofera evaluari mai bune, iar acesta este si motivul pentru care vedem aici mai multe companii din diverse sectoare care ar vrea sa incerce sa profite de acest moment, care, bineinteles, ca nimeni nu stie cat va dura”, a semnalat Bogdan Campianu din partea Wood & Company.
Consultantii Wood & Company au facut parte din consortiul de intermediere al IPO-ului companiei de energie Premier Energy din mai 2024 de pe bursa de la Bucuresti.
“Fundamental, pe pietele mature, bursa ar trebui sa ofere un premium fata de privati si fata de zona de M&A, ceea ce de cele mai multe ori nu se intampla in zona pietelor de frontiera si emergente, unde cumva se inverseaza structura pentru ca, in primul si in primul rand, este o lipsa de lichiditate”, sustine Alexandra Popa, Associate Partner, Advisory in cadrul firmei de consultanta KPMG Romania.
“De asemenea, as mentiona si faptul ca intr-o piata de capital mergi in principal cu un pachet minoritar ceea ce inseamna ca, pe partea cealalta, investitorul privat plateste un premium pentru pachetul majoritar”, este de parere consultantul KPMG.
Unul dintre motivele pentru care nu avem inca mai multi investitori strategici in diferite segmente in Romania este faptul ca si asteptarile legate de evaluare sunt foarte mari, afirma Radu Timis Jr., CEO al Cris-Tim Family Holding.
“De ce? Pentru ca in marea majoritate a sectoarelor, companiile antreprenoriale romanesti livreaza marje de profit semnificativ mai mari decat pietele vest – europene. Si asta este una dintre intrebarile pe care le-am avut de la investitori in timpul road-show-ului cand mergeam si discutam cu fiecare – Aveti niste marje de EBITDA sa spunem duble fata de restul Europei. Cand vedeti voi momentul sa ajungeti la aceasta convergenta?”, sustine Radu Timis Jr.
“Si, apoi, de multe ori asteptarea antreprenorului vizavi de evaluare este una subiectiva pentru ca trebuie sa realizam ca totusi operam intr-o piata mica in raport cu pietele vest – europene, deci potentialul de crestere este mai mic, piata, numarul de consumatori pe care il deservesti este mai mic. Totusi avem o demografie in scadere si atunci exista de cele mai multe ori aceste diferende vizavi de evaluare. Deci, asta este motivul principal pentru care cred ca multi investitori strategici inca nu acceseaza Romania”, este de parere CEO-ul Cris-Tim Family Holding.
Care este pozitionarea Romaniei pe harta IPO din Europa Centrala si de Est
“Am analizat IPO-urile de peste 50 mil. Euro din regiune care inseamna Europa Centrala si de Est (CEE) si include si sud-estul Europei, inclusiv Grecia, dar nu si Turcia. Vedem ca, fata de anul trecut, cand aveam un total de tranzactii de 9,1 mld. Euro incepand cu 2020, acum suntem la 14,1 mld. Euro, deci cu 5 mld. Euro mai mult decat anul trecut. Este adevarat ca o buna parte din asta vine dintr-un singur IPO”, a punctat Bogdan Campianu, Managing Director si Head of Investment Banking SEE la Wood & Company.
Producatorul ceh din sectorul de aparare Czechoslovak Group a realizat in ianuarie 2026 un IPO in valoare de 3,8 mld. Euro pe bursa Euronext Amsterdam, cel mai mare realizat la nivel global in sectorul de aparare.
“Ca sa vorbim despre 2025 – 2026, au fost 5,6 mld. Euro in cei 2 ani, din care 1,8 mld. Euro fara acest Czechoslovak Group (CSG), care numai el singur are 3,8 mld. Euro. In 2026 vorbim de o valoare de 661 mil. Euro, ceea ce reprezinta cam 60% din intregul an 2025, avand in vedere ca sunt doar 4 luni din acest an. Inseamna ca cifrele ne arata clar o tendinta de crestere si o efervescenta pe piata IPO-urilor din regiune”, a detaliat consultantul Wood & Company.
“Daca ne uitam, avem cate 4 tranzactii in Polonia si Grecia, cate 2 astfel de tranzactii in Cehia, Croatia si Romania. Czechoslovak Group in Cehia iese in evidenta prin marime, dar si prin sectorul din care face parte compania – care este sector de aparare, un sector practic interzis in urma cu 4 ani majoritatii investitorilor. Iata acum este un sector foarte prezent cam in toate pietele din regiune. Si, in final, cele 2 IPO-uri de succes din Romania (Cris-Tim Family Holding in 2025 si Electroalfa in 2026), care au cumulat in jur de 200 mil. USD cu o evolutie buna in piata secundara, ceea ce cumva reflecta piata bullish (in crestere, n.r.) pe care o vedem mai recent”, a concluzionat Bogdan Campianu.
Potrivit acestuia, perspectivele IPO din regiune arata ca Polonia este de departe locul unde se vede cea mai lunga lista de potentiale IPO-ri si ABB-uri (plasamente private accelerate).
Finantare prin obligatiuni versus finantare bancara. Val de tichete de obligatiuni in jurul a 500 mil. Euro pe pietele internationale care finanteaza portofolii imobiliare din Romania
Sunt asteptate noi emisiuni de obligatiuni din partea unor companii din sectorul financiar, real estate si sectorul energetic, atat pe segmentul de productie, cat si pe cel de transport, a spus Cristian Nacu, Senior Country Officer al IFC, unul dintre investitorii – cheie in astfel de instrumente de datorie.
La nivelul companiilor antreprenoriale, obligatiunile nu sunt in acest moment ruta preferata de finantare.
“La ora actuala, am rambursat emisiunea de obligatiuni. Noi cautam diversificarea surselor noastre de finantare. Sectorul in care functionam nu trece prin niste momente foarte roze. Schimbarile climatice incep sa aiba impact”, a declarat Liviu Dobre, CEO al companiei antreprenoriale de agribusiness Agricover Holding.
“Romania are una dintre cele mai mari rate ale dobanzii de baza din Europa, deci costul financiar pentru fermieri este mai mare si in contextul asta ne uitam la piata de capital, ne uitam la obligatiuni, dar vom face o miscare in acest sens doar cand costul ne va permite sa finantam sustenabil clientii nostri. Dupa ce am rambursat obligatiunile, avem o structura a finantarii 50% banci locale – 50% institutii financiare internationale si cautam in continuare alternative de a ne dezvolta zona asta de finantare”, a punctat Liviu Dobre din partea Agricover.
Fara sa fie o companie listata pe bursa de la Bucuresti, Agricover a rulat pana recent pe piata de capital una dintre cele mai mari emisiuni de obligatiuni corporative emise de catre o companie antreprenoriala locala.
Listarea pe bursa ofera insa avantaje companiilor listate pe partea de finantare bancara.
“Noi odata ce ne-am listat la Bursa de Valori Bucuresti, am reusit si sa obtinem finantari bancare mult mai competitive”, a semnalat Radu Timis Jr. din partea Cris-Tim Family Holding. Acesta a precizat ca in acest moment obligatiunile nu reprezinta cea mai buna varianta de finantare.
Apetitul pentru emisiuni de obligatiuni pe pietele internationale ramane insa unul ridicat, in special pe segmentul investitorilor imobiliari.
“Legat de bonduri, nu m-am uitat pe statistici, dar este foarte probabil sa fi avut in ultimele 12 luni un record in ceea ce inseamna finantarile in general as spune si, in mod special, in ceea ce priveste pe piata de obligatiuni. Au fost cateva emisiuni de volume foarte mari, tichete foarte mari in zona de obligatiuni, bonduri emise de catre platforme cum sunt NEPI, CTP, VGP si am mai putea enumera inca 3 – 6 mari jucatori in piata europeana sau central – europeana, care joaca si pe piata din Romania”, a subliniat Robert Miklo, Head of Capital Markets Romania (CEE) in cadrul firmei de consultanta imobiliara Colliers.
“Este desigur foarte relevant faptul ca sunt companii in unele cazuri investment grade, sunt companii diversificate, sunt companii foarte mari, cu rating-uri, acest lucru le permite sa acceseze bani in alte locuri, nu in piata locala neaparat, si sa poata sa investeasca acesti bani sa beneficiem si noi in Romania de o parte din acest capital care este investit aici. Cele 3 companii pe care le-am mentionat, fiecare aproximativ au avut emisiuni de 500 mil. Euro, un pic mai mult sau un pic mai putin in jurul acestui nivel. Aceste emisiuni au fost suprasubscrise intre 5 si 8 ori, deci cererea a fost cu mult mai mare, iar costul finantarii pe care l-au accesat undeva plus sau minus in jurul a 4%”, a precizat consultantul Colliers.
“Cred ca toate firmele mentionate ( CTP, NEPI, VGP, n.r.) sunt clientii nostri traditionali si cu sume si unele din ele cu expuneri mari. Deci, evident, nu puteam sa lipsim din aceste finantari si in mod concret referitor la VGP intr-adevar am fost si noi un anchor investor as spune pentru ca am investit in jur de 10%, dar am contribuit la mobilizarea intregii sume”, a precizat Cristian Nacu, Senior Country Officer din partea IFC.
“Este o intreaga discutie ce firme se finanteaza in acest fel. Cele care s-au miscat cel mai bine au fost cele din real estate, si mai ales cele internationale, care au inteles ca acest mod de finantare prin emisiuni de bonduri ciclice, uneori chiar anuale, este probabil cel mai usor pentru companii de gestionat. Dar asta presupune o rearanjare a intregii finantari si presupune si niste refinantari probabil de imprumuturi bancare bilaterale. Sunt companii care au ajuns la nivelul la care fac asta in mod frecvent si este o modalitate foarte buna si eficienta de finantare. Dar, pentru asta, trebuie sa te pregatesti din timp, sa ajungi poate si prin niste refinantari la o astfel de standardizare a furnizarii de bani. Dupa parerea mea, ar trebui sa fie ceva spre care sa tinda aproape orice CFO de companie cu o anumita marime si care sa-si poata permite sa faca astfel de emisiuni. Este drept ca nu sunt foarte multe companii in Romania care sa-si permita emisiuni de sute de milioane la un interval regulat de timp, dar cred ca ar trebui sa fie si altii care sa aiba in vedere astfel de finantari”, a mai spus reprezentantul IFC.
