Arhive etichete: fuziuni și achiziții

Consiliul Concurentei a avizat achizitia Simbeton de catre Romcim, parte a grupului irlandez de materiale de constructii CRH

Consiliul Concurentei a anuntat pe 27 iulie 2022 ca a aprobat tranzactia prin care Romcim SA, parte a grupului irlandez CRH, preia producatorul de betoane Simbeton.

Simbeton dispune de o statie de betoane la Oradea, in vestul Romaniei. De cealalta parte, cumpararorul, Romcim SA este una dintre cele mai mari companii locale din industria materialelor de constructii, avand in portofoliu doua fabrici de ciment la Medgidia si Hoghiz, o statie de macinare la Targu-Jiu, precum si o retea de terminale de ciment, cariere, balastiere, depozite de agregate, statii de betoane si statii producatoare de elemente prefabricate de beton.

Aceasta tranzactie nu ridica obstacole semnificative in calea concurentei efective pe piata romaneasca sau pe o parte substantiala a acesteia si nu exista indoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurential normal, noteaza reprezentantii Consiliului Concurentei.

Romcim SA, subsidiara a grupului irlandez CRH, a raportat pentru 2021 un profit net de 190 mil. RON la o cifra de afaceri de 1,37 mld. RON (circa 280 mil. Euro).

Recent, grupul elvetian Holcim, unul dintre principalii competitori ai CRH in Romania, dar si la nivel global, a raportat achizitia producatorului de betoane General Beton Romania SRL, care detine in prezent o retea de 8 statii de betoane in principalele orase din Romania.

CRH a intrat pe piata din Romania ca urmare a fuziunii globale dintre rivalii Lafarge si Holcim in 2015, cand grupul irlandez a cumparat activele Lafarge Romania pentru un pret de circa 400 mil. euro, conform unui interviu realizat in 2015 in exclusivitate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu CEO-ul Lafarge Romania.

CRH a raportat la nivel global vanzari de 31 mld. euro pentru 2021 si are o capitalizare bursiera de peste 27 mld. USD.

Deloitte: Piata de fuziuni si achizitii din Romania a fost de 3,7 – 4,3 mld. Euro in 2020 comparativ cu 4 – 4,4 mld. Euro in 2019. Noua tranzactii au avut o valoare de minimum 100 mil. Euro, cele mai mari fiind inregistrate in ordine in energie, imobiliare, telecom, tehnologie si petrol

Piata de fuziuni si achizitii din Romania a inregistrat in 2020 o scadere atat in volum, cat in valoare fata de 2019, potrivit unei analize a firmei de consultanta Deloitte.

Piata de fuziuni și achizitii (M&A) a numarat 91 de tranzactii in Romania in 2020, comparativ cu 110 in 2019.Potrivit estimarilor Deloitte, valoarea totala a pietei, inclusiv tranzactiile care nu au avut o valoare comunicata, a fot de 3,7-4,3 mld. euro in 2020 (fata de o valoare intre 4 și 4,4 mld. euro in 2019), in timp ce tranzactiile a caror valoare a fost comunicata au totalizat 1,5 mld. euro (fata de 1,7 mld. euro in 2019).

„2020 a marcat o scadere a numarului de tranzactii comparativ cu nivelul anului precedent, care a reprezentat un record pentru perioada de dupa criza financiara, insa, tinand cont de contextul general fara precedent marcat de pandemia de COVID-19, putem spune ca aceste rezultate unt bune. O analiza pe trimestre indica faptul ca trimestrul al doilea a fot cel mai afectat, pentru ca ulterior activitatea sa inregistreze un reviriment notabil. Anul 2020 a adu cea mai mare tranzactie a ultimului deceniu: preluarea unui portofoliu de active detinut de CEZ in Romania”, a spus Radu Dumitrecu, Partener Coordonator Consultanta Financiara in cadrul Deloitte Romania.

Noua tranzactii cu o valoare declarata au etimata de minimum 100 mil. euro au fost anuntate anul trecut. In 2019, numarul acestora a fost similar.

„Notam o activitate de M&A alimentata de un interes real al investitorilor atat financiari, dar in special strategici, fata de sectoarele cu potential de creștere. De asemenea, in randul investitorilor strategici se remarca jucatori importanti ce vizeaza intrarea pe piata romaneasca, fenomen ce sugereaza accelerarea cautarii de noi oportunitati de expansiune in contextul reevaluarii planurilor strategice”, afirma Iulia Bratu, Director, CorporateFinance la Deloitte Romania.

Cele mai mari tranzactii ale anului 2020 au fos, potrivit analizei Deloitte Romania:

  • achizitia de catre MacquarieInfratructure and Real Asset (MIRA) a unui portofoliu de active detinut de CEZ in Romania (valoare necomunicata);
  • preluarea de catre dezvoltatorul ceh CPI Property Group A a unui pachet minoritar din actiunile Globalworth, cel mai mare proprietar de cladiri de birouri din Romania și Polonia, intr-o serie de tranzactii succesive, cea mai mare avand valoarea de aproximativ 280 mil. euro;
  • achizitia de catre Orange Romania a pachetului majoritar de 54% din actiunile Telekom Romania Communication (valoarea tranzactiei: 268 mil. euro);
  • runda de finantare in valoare de 225 mil. dolari (200 mil. euro), obtinuta de catre UiPath, companie din domeniul automatizarii robotizate a proceelor (RPA),care a stabilit evaluarea companiei la nivelul de 10,2 mld. dolari;
  • vanzarea de catre OMV Petrom a 100% din participatia sa in Kom-Munai LLP (KOM) și TasbulatOil Corporation LLP (TOC) din Kazahstan catre Magnetic Oil Limited (valoare necomunicata).

Cele mai active sectoare din punctul de vedere al numarului de tranzactii au fost cel imobiliar (inclusiv constructiile), energia și sectorul financiar. Cumulat, acestea au generat 50 de tranzactii. Din punctul de vedere al valorilor, pe primul loc s-a aflat tot sectorul imobiliar, urmat de tehnologie și energie.

„In legatura cu evolutia activitatii de fuziuni și achizitii anul acesta,avem un optimism rezervat. Exista semnale care indica faptul ca interesul actorilor din piata pentru tranzactii, atat pe partea de cumparare, cat și de vanzare, va continua in 2021, dar, avand in vedere incertitudinile care guverneaza intregul spectru economic pe fondul continuarii pandemiei, ramanem prudenti”, a mai spus Radu Dumitrecu.

 

Piata de M&A din Romania, in 2020 versus 2019

  • valoare piata (tranzactii cu valoare comunicata): 1,5 mld. euro in 2020 versus 1,7 mld. euro in 2019;
  • valoare estimata piata (inclusiv tranzactii cu valoare necomunicata): 3,7-4,3 mld. euro in 2020 versus 4-4,4 mld. euro in 2019;
  • numar tranzactii (inclusiv tranzactiile cu valoare necomunicata): 91 in 2020 fata de 110 in 2019;
  • numar tranzactii cu valoare comunicata: 36 in 2020 fata de 24 in 2019;
  • valoare medie (calculata pentru tranzactiile cu valoare comunicata): 42 mil. euro in 2020 fata de 52 mil. euro in 2019.

Analiza Deloitte are ca obiect tranzactiile cu o valoare comunicata mai mare de 5 mil. Euro. Datele sunt colectate din surse publice și sunt ajutate la zi,. conform ultimelor informatii disponibile.

Deloitte face parte din grupul celor patru mari firme globale de audit si consultanta denumit Big Four alaturi de PwC, EY si KMPG.

EY: Modificarea majora a comportamentului de consum va impulsiona tranzactiile de M&A in 2021

Pe piata de fuziuni si achizitii exista apetit pentru tranzactii mai ales din partea cumparatorilor, potrivit unui studiu al firmei de consultanta EY.

Modificarea majora a comportamentului de consum va impulsiona tranzactiile in 2021, afirma sursa citata.

„Si in Romania, dupa cum era de asteptat, piata de M&A a fost afectata de pandemia Covid-19 care a atras dupa sine amanari sau inghetari de tranzactii. In ciuda unei incetiniri semnificative in prima parte a anului 2020, s-a remarcat un reviriment peste asteptari in partea a doua a anului. In continuare, exista apetit pentru tranzactii, in special pe partea de achizitie, cu investitori care vad oportunitati in aceasta zona si in astfel de perioade”, afirma Florin Vasilica, Liderul departamentului de Strategie si Tranzactii in cadrul EY Romania.

Acesta adauga ca sectorul energetic a ramas cel mai atractiv pentru investitori,fiind sustinut de interesul pentru energia regenerabila, unde s-au inregistrat si cele mai mari tranzactii, precum si de sectorul IT care conduce in zona de adaptabilitate la noul mediu de afaceri. Sectoarele traditionale precum imobiliare, agrobusiness si servicii au continuat sa fie active.

„Anul 2021 va aduce oportunitati interesante prin prisma schimbarilor politice, acomportamentului de consum al populatiei si a capacitatii de adaptare a antreprenorilor la provocarile date de incertitudinea post-pandemie. Factorul cheie pentru succesul tranzactiilor viitoare va consta in eficienta actiunilor luate de catre companii in aceasta perioada si de pozitionarea pentru viitor”, estimeaza Florin Vasilica de la EY.

Studiul firmei din Big Four arata ca revenirea puternica a valorii tranzactiilor M&A globale din iulie 2020 va continua si in 2021. Analiza mai indica, de asemenea, ca 2020 este al cincilea an ca valoare totala a tranzactiilor in perioada de dupa criza financiara globala, in pofida prabusirii pietei M&A din primul semestru.

Cu o valoare totala de 2,9 trilioane de dolari, activitatea globala de fuziuni si achizitii din 2020 se situeaza sub valoarea de 3,3 trilioane de dolari din 2019, dar pe locul al cincilea in topul anilor cu cea mai mare valoare a tranzactiilor din perioada de dupa criza financiara globala.

Activitatea M&A a inregistrat variatii de la o regiune la alta. Valorile din Asia-Pacific au scazut dramatic in primele doua luni ale anului 2020, dar au marcat o crestere de 19% si un total de 805 mld. dolari la sfarsitul anului. In America de Nord si de Sud, valorile tranzactiilor M&A s-au diminuat cu 29% la1,27 mld. dolari, piata din SUA inregistrand o contractie de 80% la apogeul masurilor de carantina fata de 2019. In regiunea EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India si Africa), scaderea valorii tranzactiilor a fost mai mica (de 3%), pana la 815 mld. dolari, regiunea recastigand cea mai mare parte a terenului pierdut in prima parte a anului.

Cele mai active sectoare au fost tehnologia, media si divertisment si telecomunicatii (TMT), cu 5.755 de tranzactii in valoare de 973 mld. dolari (crestere de 6% fata de anul trecut), serviciile financiare, cu 901 tranzactii in valoare de 352 mld. dolari (crestere de 8% fata de anul trecut) si energie si utilitati, cu 525 de tranzactii in valoare de 142 mld. dolari (crestere de 34% fata de anul trecut).

Sectoarele cele mai expuse la pandemia provocata de COVID-19 au inregistrat o scadere mai pronuntata in 2020, ca urmare a restrictiilor sanitare si a diminuarii activitatii economice. Sectorul industrial (cu o scadere de 18% fata de 2019, la 262 mld. dolari) si cel al bunurilor de larg consum (scadere de 16% fata de 2019, la 156 mld. dolari) au fost in mod special afectate, afirma expertii EY.

In ceea ce priveste perspectivele pentru anul 2021 si mai departe, sectoarele care au manifestat prudenta in materie de tranzactii in timpul pandemiei provocate de COVID-19 vor conduce urmatorul val de activitate, potrivit studiului.

De exemplu, sectorul bunurilor de larg consum a inregistrat o intensificare a tranzactiilor M&A orientate catre active care s-au confruntat cu dificultati in timpul pandemiei, realizate de concurenti mai rezistenti la socuri din punct de vedere financiar. In acelasi timp, s-au derulat si achizitii efectuate de companii inovatoare, cu legaturi puternice cu baza lor de clienti.

Firmele de investitii cu capital privat (Private Equity) au fost si ele active in 2020 si probabil vor fi si mai active, in contextul in care companiile si sectoarele se vor repozitiona in perioada de revenire anticipata in 2021 si in anii urmatori. Cu fonduri disponibile in valoare de 2,9 trilioane de DOLARI, inclusiv aproape 1 trilion de DOLARI dedicati preluarilor de companii, capitalul privat este bine pozitionat pentru a profita de crearea de valoare preconizata in 2021. Prezenta tot mai mare pe piata a societatilor vehicul investitional (SPACs) ar putea aduce si alte forme de capital in ringul tranzactiilor de anul viitor.

In plus, se anticipeaza ca intentiile in materie de tranzactii vor fi alimentate si de tendinta tot mai mare de a utiliza modele alternative de tranzactionare, cum ar fi consortiile si aliantele, odata cu adoptarea unei perspective ecosistemice de catre companii, precum si de cedarile de active, care vor permite modificari de activitate si reinvestitii strategice.

In Europa si in SUA, variabilele precum Brexitul si impactul oricaror noi politici ca urmare a rezultatelor alegerilor din SUA vor juca un rol esential in modul in care directorii executivi regandesc strategia companiilor lor si alocarea capitalului.

In contextul in care valorile tranzactiilor de fuziuni si achizitii din Regatul Unit au crescut deja cu 40% in 2020 si 79% dintre companiile americane indica faptul ca probabil isi vor accelera strategiile, aliantele si consortiile in domeniul M&A daca impozitul pe profit va creste in urma alegerilor prezidentiale, exista premisele ca 2021 sa fie un an mai puternic pentru M&A, potrivit studiului EY.

EY este una dintre cele patru mari companii de audit si consultanta cunoscute ca Big Four, alaturi de Deloitte, PwCsi KPMG.

cez macquarie deal main

Un fond de investitii administrat de australienii de la Macquarie a semnat achizitia operatiunilor CEZ din Romania pentru un pret de circa 1 mld. euro. Este primul portofoliu mare local din energie care urmeaza sa treaca sub controlul direct al unor investitori financiari globali. Tranzactia va fi finantata partial de catre un sindicat de banci printre care se afla Citibank, BCR, Intesa si Unicredit. Cine sunt investitorii si consultantii implicati in tranzactie

Grupul ceh de utilitati CEZ a anuntat astazi ca a ajuns la un acord de vanzare a operatiunilor sale din Romania catre un consortiu de investitori condus de catre fondul de investitii Macquarie European Infrastructure Fund 6, administrat de catre australienii de la Macquarie.

Tranzactia anuntata pe 23 octombrie 2020 marcheaza prima preluare a unei operatiuni majore locale de profil de catre investitori financiari de talie globala.

CEZ isi materializeaza astfel strategia de a-si taia expunerile de pe pietele din regiune – Romania, Bulgaria, Polonia, Turcia, concentrandu-si resursele mai ales catre pietele sale de baza – Cehia si Slovacia, respectiv catre vestul Europei, unde vizeaza Germania si Franta.

Valoarea tranzactiei ce are ca obiect pachetul de active CEZ din Romania nu a fost facuta publica. Surse din piata de fuziuni si achizitii sustin ca pretul de achizitie ce va fi incasat de catre vanzator ar putea fi in jurul a 1 mld. euro, valoare care nu a fost insa confirmata de catre partile implicate.

La un astfel de calibru, tranzactia este cea mai mare din istoria pietei locale de electricitate si una dintre cele mai mari din piata de energie.

Dupa 13 luni de la demararea tranzactiei, grupul ceh a semnat acordul care ii permite vanzarea celor trei linii de afaceri – distributie de energie, furnizarea de energie si un portofoliu de productie de energie regenerabila.

„Grupul CEZ ramane activ in Romania, concentrandu-se pe afacerea sa de comert cu energie (CEZ Trade Romania) si serviciile de eficienta energetica (High-Tech Clima)”, afirma reprezentantii companiei cehe.

Mandatul de vanzare a activelor CEZ din Romania, format din sapte companii locale, a apartinut bancii franceze Societe Generale, care a lucrat in acest dosar cu subsidiarele sale locale Komerční banka (Cehia) si BRD – Groupe Société Générale (Romania).

Firma ceha de avocatura Skils si avocatii de la Tuca Zbarcea & Asociatii au oferit servicii de consultanta juridica vanzatorului.

De cealalta parte, cumparatorul a avut in echipa sa banca de investitii americana Citibank pentru serviciile de consultanta pe partea de fuziuni si achizitii, firma de avocatura RTPR pe partea de consultanta juridica in timp ce KPMG s-a ocupat de activitatile de due diligence.

Pana la finalizarea tranzactiei, mai sunt necesare avizul Directiei de Concurenta din cadrul Comisiei Europene, precum si cel al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, avand in vedere ca are ca obiect active strategice.

 

De unde vin banii pentru achizitia activelor CEZ din Romania

 

Cumparatorul a pregatit si un pachet de finantare a tranzactiei, care este acoperit partial de un credit sindicalizat la care vor participa banci precum Citibank, BCR, Intesa sau UniCredit, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Avand in vedere anvergura tranzactiei, imprumutul estimat la un ordin de marime al sutelor de milioane de euro va fi una dintre cele mai mari finantari corporate din ultimii ani la nivelul pietei locale.

O alta sursa importanta este capitalul investitorilor, fondul Macquarie avand bani proveniti din fondul de pensii al profesorilor din Illinois pana la cei pusi la dispozitie de firme de asigurari din Anglia, Germania sau China sau de la fonduri suverane de investitii, printre cele mai active in acest domeniu fiind state din Asia.

CEZ a intrat in Romania in 2005 odata cu privatizarea distributiei de energie electrica Electrica Oltenia si a serviciilor aferente de furnizare a energiei in aceasta zona, majorandu-si ulterior portofoliul local in zona de productie de energie, prin dezvoltarea celui mai mare parc eolian pe uscat din Europa si preluarea unui set de microhidrocentrale.

Portofoliul CEZ cuprinde 1,4 milioane de clienti in zona de furnizare de servicii de energie, la care se adauga din 2012 un parc de productie de energie eoliana cu o putere instalata de 600 MW in apropierea localitatilor Fantanele si Cogealac, respectiv din 2011 un grup de patru microhidrocentrale cu o putere instalata totala de 22 MW, localizate in apropiere de Resita.

Dupa suspendarea subventiei care a atras mai multi investitori in Romania in sectorul productiei de energie eoliana, precum si in conditiile in care activele locale au devenit tot mai putin atractive comparativ cu alte piete, grupul ceh a inceput sa tatoneze piata pentru un eventual proces de exit in urma cu cativa ani.

In context, trebuie spus ca in 2014, un alt investitor major in piata de energie, grupul italian Enel demarase un proces de vanzare a operatiunilor sale din Romania, insa nemultumit de evolutia tranzactiei, a decis sa opreasca un astfel de demers.

Pe 9 septembrie 2019, CEZ a pornit procesul formal de vanzare a setului sau de active din Romania, primind 19 oferte indicative in prima faza a tranzactiei.

In contextul pregatirilor de vanzare, cehii au decis pe 13 decembrie 2019 sa isi reduca participatiile detinute la Tomis Team SA si Ovidiu Development SRL, companii prin care opereaza portofoliul de productie eoliana. Astfel, CEZ a anuntat ca a incasat astfel 2,5 mld. coroane cehe (peste 90 mil. euro la cursul actual de schimb) dupa o astfel de miscare.

Declansarea pandemiei de Covid 19 in primavara a pus insa presiune asupra calendarului tranzactiei, avand in vedere ca autoritatile de la Bucuresti au decis, printre altele, suspendarea vanzarii de pachete majoritare in companii din sistemul energetic national pe perioada starii de urgenta, care a durat doua luni in perioada martie – mai 2020.

Pe 25 iunie 2020, vanzatorul a primit ofertele angajante din partea investitorilor potential interesati, dand indicii clare ca tranzactia se indreapta catre un investitor financiar, pe fondul unui interes mai mare din partea unei astfel de clase de investitori.

Tranzactia a atras si interesul statului roman, care prin intermediul unui consortiu din care faceau parte Hidroelectrica si Electrica, a depus oferta pentru achizitia portofoliului de active CEZ.

Anuntul din 23 octombrie 2020 confirma apetitul pentru astfel de tranzactii din partea managerilor de capital privat, care in ultimii ani au strans fonduri proaspete de la investitori si cauta oportunitati intr-o astfel de clasa de active cu randamente mai mari decat in Europa de Vest, pe fondul precautiei afisate de catre investitorii strategici in contextul actual de criza.

Pachetul CEZ din Romania dispune de o baza de active reglementate evaluata la 490 mil. euro, conform unor prezentari facute publice de catre grupul ceh.

CEZ detine in proportie de 100% grupul de firme locale, care au contribuit in 2019 cu EBITDA (profitul inaintea platii taxelor, dobanzilor, a deprecierii si amortizarii) in valoare de 3,3 mld. coroane cehe (in jurul a 120 mil. euro, la cursul actual de schimb). Valoarea capitalurilor proprii ale activelor scoase la vanzare era prezentata anterior la 1,07 mld. euro.

Gigantul financiar australian Macquarie administreaza prin bratul sau Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA) un portofoliu de zeci de fonduri de investitii in intreaga lume.

Macquarie European Infrastructure Fund 6 a fost ridicat in 2018 si a strans 6 mld. euro de la investitori, printre care se afla fonduri de pensii, firme de asigurari si fonduri suverane de investitii.

Prin fonduri de investitii dedicate infrastructurii, are un orizont de investitii pe termen lung si are apetit pentru active reglementate, cum este cazul celor din piata de energie si de gaze.

Macquarie, desi are un areal global de investitii, cunoaste bine piata ceha de energie, unde in 2017 a preluat in cadrul unui consortiu de investitori un pachet de 30% din EP Infrastructure, companie implicata in distributia si depozitarea gazelor, intr-o tranzactie estimata la 1,5 mld. euro. Intr-o tranzactie cu un profil asemanator, Macquarie a fost interesata in 2016 de achizitia pachetului de 30% din E.ON Distributie, achizitie transata de rivalul sau, Allianz Capital Partners.

Ca mod de operare, fondurile de investitii administrate de catre Macquarie se asociaza frecvent cu alti investitori, fonduri suverane de investitii sau alti investitori institutionali globali, pentru a imparti expunerile la achizitiile pe care le face si a-si optimiza astfel resursele de capital.

Macquarie European Infrastructure Fund 6 este ultimul dintr-o familie de fonduri de investitii ridicata de Macquarie pentru oportunitatile de investitii din Europa in sectorul de infrastructura.

Printre investitorii de tip Limited Partners in Macquarie European Infrastructure Fund 6 se afla fondul de pensii american The Teacher’s Retirement System of Illinois, care a semnat un angajament de 200 mil. dolari pentru fond, comparabil cu firma asiatica de asigurari Fubon Life Insurance, care a pariat 200 mil. euro pe acest fond administrat de catre Macquarie, potrivit unor date facute publice.

De asemenea, au investit bani multi in fond si fondul de pensii Greater Manchester Pension Fund (cu un angajament de investitii de 80 mil. euro), firma de asigurari Shin Kong Life Insurance cu 65 mil. euro, gigantul chinez din domeniul asigurarilor China Life Insurance cu 30 mil. euro, McGill University din Canada cu 15 mil. euro, la care se adauga si alti investitori precum Munich Re, in contextul in care investitorii europeni predomina in cadrul fondului de investitii, fiind urmati de cei din zona Asia-Pacific. Dealtfel, o tendinta din ce in ce mai accentuata in ultimii ani a fost apetitul in crestere al investitorilor chinezi pentru active din Europa in sectorul energiei eoliene si al energiei regenerabile in ansamblu.

MIRA, unul dintre bratele gigantului financiar australian Macquarie, administreaza active de 120 mld. euro la 31 martie 2020, cea mai mare parte fiind in sectorul de infrastructura (76%), iar geografic in proportie de 51% din active sunt localizate in Europa, Orientul Mijlociu si Africa de Nord.

M&A evolutie piata poza Main

Ioana Filipescu, Deloitte: Piața totală de fuziuni și achiziții din România a scăzut ușor în 2018 în jurul a 4 mld. Euro, dar rămâne robustă. În premieră, pe radarul marilor tranzacții apar antreprenorii români cu două achiziții estimate la peste 100 mil. Euro după intrarea fraților Pavăl de la Dedeman în proiectul imobiliar The Bridge și în acționariatul producătorului de aluminiu Alro Slatina

Piața totală de fuziuni și achiziții din România s-a situat în 2018 între 3,8 mld. Euro și 4,3 mld. Euro, în ușoară scădere față de anul anterior, potrivit estimărilor firmei de consultanță Deloitte.

Pentru prima oară însă, antreprenorii români au intrat pe lista celor mai mari tranzacții locale cu două achiziții de peste 100 mil. Euro. Frații Adrian și Dragoș Pavăl de la Dedeman, care caută în ultimii ani să își plaseze lichiditățile acumulate din afacerea cu bricolaj în alte oportunități de investiții, au marcat în 2018 preluarea proiectului imobiliar de birouri The Bridge din București, precum și a unui pachet de 23% din producătorul de aluminiu Alro Slatina pentru 108 mil. Euro.

„Am asistat la o ușoară diminuare a activității de M&A în 2018, după ce în 2017 a existat un context particular, cu o valoare record a tranzacțiilor între 100 și 500 de milioane de euro. În pofida acestei evoluții, piața rămâne la un nivel robust, specific unui an de creștere economică. Premiera anului 2018 a fost reprezentată de cele două finanțări prin care startup-ul românesc UiPath a atras puternice fonduri de investiții din lume, devenind primul unicorn din sectorul IT din România”, a spus Ioana Filipescu, Partener Corporate Finance în cadrul Deloitte România.

Potrivit cercetării realizate de echipa Deloitte, piața de fuziuni și achiziții din România a fost de 1,9 miliarde de euro în 2018, estimare realizată pe baza surselor publice și a tranzacțiilor cu valoare comunicată. Cu tot cu tranzacțiile a căror valoare nu a fost comunicată, estimările firmei din Big Four indică o piață totală cel puțin dublă față de segmentul tranzacțiilor a căror valoare a fost comunicată.

În 2018, au fost anunțate 14 tranzacții cu o valoare comunicată sau estimată de cel puțin 100 mil. euro. În total, numărul tranzacțiilor contabilizate de către Deloitte a fost de 96 în 2018.

Tichetul mediu pentru tranzacțiile cu valoare comunicată a fost de 50 de mil. euro. Toate valorile de tranzacție se referă la valoarea de întreprindere a firmei cumpărate.

Achiziția UPC România în cadrul tranzacției prin care Vodafone a cumpărat operațiunile Liberty Global din Germania, Republica Cehă, Ungaria și România conduce lista celor mai mari tranzacții locale din 2018, fiind urmată de către achiziția Zentiva SA România, fostul Sicomed (valoare calculată la 287 de milioane de euro, aplicând multiplul EBITDA al tranzacției la rezultatele Zentiva SA din 2017) tot în cadrul unei tranzacții transfrontaliere prin care fondul american de investiții Advent a preluat operațiuni ale producătorului de medicamente Sanofi.

De asemenea, vânzarea Agricost către grupul Al Dahra, cu o valoare estimată la peste 200 mil. Euro, fiind cea mai mare tranzacție din agricultură în România, a fost printre cele mai mari tranzacții de anul trecut, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în decembrie 2017.

În eșalonul de tranzacții cu o valoare între 100 mil. euro și 200 mil. Euro au fost incluse achiziția de către frații Pavăl a proiectului de birouri The Bridge de la Forțe Partners (valoare necomunicată), achiziția unui pachet de 7,5% din startup-ul românesc UiPath, specializat în dezvoltarea de soluții pentru automatizarea proceselor interne cu ajutorul roboticii,de către un consorțiu de investitori condus de Sequoia Capital, care a dus compania la o evaluare de 2,6 miliarde de euro (valoare: 194 de milioane de euro), preluarea proiectului de birouri Oregon Park din zona Barbu Văcărescu din Pipera de către Lion’sHead Investment, care realizează prima achiziție în România (valoare necomunicată) și achiziția de către grupul german Phoenix a distribuitorului Farmexim și a rețelei de farmacii Help Net (valoare necomunicată).

Pe segmentul tranzacțiilor estimate între 100 mil. euro și 150 mil. Euro mai intră apoi câteva tranzacții realizate de către investitori financiari precum vânzarea de către SIF Oltenia a participației de 6,3% pe care o avea la BCR către Erste Group Bank (valoare: 140 de milioane de euro), prima finanțare atrasă de către UiPath, acordată de către Accel, Capital G și Kleiner Perkins Caufield&Byers (124 de milioane de euro), vânzarea de către fondul de investiții Abris a firmei de curierat Urgent Cargus către fondul de investiții Mid Europa, cea mai mare tranzacție din acest domeniu de până acum (valoare necomunicată).

În același interval de valoare, intră și achiziții realizate de investitori non financiari printre care preluarea de către Liberty House a combinatului ArcelorMittal Galați, alături de combinatele din Macedonia, Italia și Cehia (valoare necomunicată), achiziția unui pachet de 23% din producătorul de aluminiu Alro din Slatina de către Pavăl Holding, un vehicul deținut de către frații Pavăl (valoare: 108 milioane de euro), achiziția de către Unilever a producătorului de înghețată Betty Ice, la finalul unei proceduri competitive de vânzare (valoare necomunicată) sau preluarea de către dezvoltatorul imobiliar Immofinanz a centrului comercial Sun Plaza, a hotelului Novotel şi a birourilor Sun Offices (valoare necomunicată).

Activitatea fondurilor de private equity s-a menținut la un nivel ridicat în 2018, cu 12 tranzacții anunțate, la vârful clasamentului fiind preluarea Zentiva (inclusiv producătorul local Zentiva SA) de către Advent Internațional. Valoarea totală a achizițiilor realizate de fonduri a fost de peste 1,1 miliarde de euro, arată calculele Deloitte.

„Interesul investitorilor financiari pentru România s-a păstrat, în condițiile în care companiile românești au continuat să crească, iar fundamentul macroeconomic nu s-a schimbat semnificativ față de anul precedent”, a adăugat Ioana Filipescu.

În 2018, echipa de Corporate Finance a Deloitte România a asistat acționarii Farmexim/Help Net în vânzarea către Phoenix, a acordat asistență Oresa Ventures la vânzarea producătorului de vopsele Fabryo către AkzoNobel, a asistat de asemenea acționarii Animax în vânzarea către TRG, precum și acționarii IKB în vânzarea către BNP Paribas.

Principalii indicatori ai pieței de fuziuni și achiziții din România din 2018 arată astfel:

• valoare piață (tranzacții cu valoare comunicată): 1,9 miliarde de euro;
• valoarea medie (tranzacții cu valoare comunicată): 50 de milioane de euro;
• valoare piață (inclusiv tranzacții cu valoare necomunicată – estimare Deloitte): între 3,8 mld. euro și 4,3 miliarde de euro;
• număr tranzacții (inclusiv cele a căror valoare nu a fost comunicată oficial): 96;
• număr tranzacții cu o valoare comunicată sau estimată de cel puțin 100 de milioane de euro: 14.

Față de 2017, s-au înmulțit tranzacțiile cu valori nedeclarate ceea ce face să crească așa – zisa parte nevăzută a pieței de fuziuni și achiziții, bazată pe estimări ale consultanților specializați în tranzacții.

Pe sectoare, au fost înregistrate tranzacții în TMT (tehnologie media telecom), farma, agricultură, imobiliare, curierat, aluminiu, siderurgie, producție de înghețată și altele. Investitorii strategici au continuat să fie motorul pieței de profil, în timp ce investitorii financiari au fost pe locul secund și un alt pol, din ce în ce mai semnificativ la nivelul pieței, se formează în jurul capitalului local și al antreprenorilor autohtoni.

Apetitul investitorilor externi pentru activele locale este confirmat, de asemenea, și de un multiplu de EBITDA superior comparativ cu regiunea. Astfel, activele românești au fost evaluate în 2018, în medie, la un multiplu de 11,5 față de EBITDA (profitul obținut înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), peste cele din regiunea Europei Centrale și de Est, care au înregistrat un multiplu mediu de 9,3. Tranzacțiile cu companii din sectoarele TMT (Tehnologie, Media, Telecom) și bunuri de consum din România au înregistrat multipli mai mari de evaluare față de tranzacțiile din regiune în piețele de profil, potrivit unor date Deloitte prezentate în noiembrie 2018 la MIRSANU DEALMAKERS FORUM, primul eveniment MIRSANU.RO dedicat jucătorilor – cheie din tranzacțiile locale și principalelor tendințe în fuziuni și achiziții, respectiv în alte tranzacții corporative majore.

Indienii de la JSW Steel, miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov și grupul italian Marcegaglia sunt așteptați să depună oferte pentru achiziția ArcelorMittal Galați

Producătorul indian de oțel JSW Steel, grupul ucrainean Metinvest și compania italiană Marcegaglia sunt așteptate să depună oferte pentru achiziția combinatului siderurgic ArcelorMittal Galați, potrivit unor surse citate de agenția Reuters.

Reprezentanții ArcelorMittal nu au făcut până acum niciun comentariu pe acest subiect.

Analiști ai băncii de investiții Jefferies estimează între 752 și 940 mil. dolari valoarea combinată a activelor scoase la vânzare de către ArcelorMittal, care vinde șase unități din Europa, dintre care combinatul de la Galați cu 5.600 de angajați este cel mai mare activ, precizează sursa citată.

Grupul indian ArcelorMittal a oferit acest set de active spre vânzare în contextul în care are nevoie ca achiziția oțelăriei italiene Ilva să fie aprobată de către autoritățile antitrust din Europa.

Banca de investiții americană Bank of America-Merrill Lynch are mandatul de vânzare pentru această tranzacție, care ar putea să fie încheiată până la finele acestui an.

Potrivit Comisiei Europene, ArcelorMittal și-a dat acordul de a asigura o finanțare pentru cumpărătorul unității de la Galați pentru ca uzina să rămână viabilă și competitivă.

ArcelorMittal Galați dispune de o capacitate de producție de 3,4 mil. tone pe an.

În 2001, grupul indian condus de către indianul Lakshmi Mittal a preluat combinatul siderurgic de la Galați în cadrul unei tranzacții de 70 mil. euro, potrivit Jefferies.

Grupul ucrainean Metinvest este controlat de către miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, patronul clubului de fotbal Șahtior Donețsk.

Piața oțelului din Europa arată o presiune din partea importurilor, în contextul în care producția de profil a crescut cu 4%, iar cererea aparentă cu 1,3% într-un ritm comparabil cu exporturile de oțel din UE către alte piețe, arată raportul Eurofer – Asociația Europeană a Oțelului. De asemenea, decizia președintelui american Donald Trump privind taxele pe importul de oțel produs în Uniunea Europeană este de așteptat să provoace noi tensiuni printre producătorii din piața unică europeană, unde ArcelorMittal deține o poziție puternică.

ArcelorMittal deține în România mai multe active, cel mai important fiind însă combinatul de la Galați. Ultimul bilanț anual făcut public indică pentru 2017 că ArcelorMittal Galați a înregistrat o pierdere de 153 mil. lei (33,5 mil. euro) la o cifră de afaceri de 4,66 mld. lei ((1,02 mld. euro) și un personal de 5.682 de angajați.

 

Leumi a semnat un acord angajant de vânzare a operațiunilor sale din România cu Argo Financials Fund Limited

 

Banca israeliană Leumi a anunțat că a finalizat negocierile de vânzare a operațiunii sale din România către Argo Financials Fund Limited, un fond de investiții al Argo Group.

Pe 14 iunie, Leumi a semnat un acord angajant de vânzare cu cumpărătorul, fiind obținută aprobarea tranzacției din partea board-ului de directori al băncii.

Leumi Bank a raportat pe 3 ianuarie 2018 că a intrat într-un memorandum de înțelegere neangajant pentru vânzarea pachetului său de 99,91% din acțiuniule Bank Leumi România SA.

Finalizarea tranzacției cu Argo este subiectul unui număr de condiții precedente inclusiv a aprobărilor din partea autorităților de reglementare, precizează vânzătorul.

Execuția tranzacției nu este așteptată să producă un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale grupului Leumi.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Surse din piață citate de către publicația financiară israeliană Globes susțin că vânzarea se va face pentru 100 – 120 mil. euro în contextul în care capitalul Leumi Bank România era la finele lui 2016 de 160 mil. euro. Informațiile nu au fost însă confirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Totuși, datele financiare publicate de către Leumi Bank România indică faptul că la 31 decembrie 2016 capitalurile proprii totale de circa 160 mil. lei (adică 35,5 mil. euro).

Pe piața financiară, informații privind vânzarea Leumi Bank România au început să circule încă din toamnă, în condițiile în care banca centrală din Israel a cerut băncilor israeliene să își reducă operațiunile internaționale, în special pe piețele emergente din care face parte și piața românească.

Pe 3 octombrie 2017, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a trimis un set de întrebări către reprezentanții Leumi Bank pe tema vânzării operațiunilor din România, însă aceștia nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până acum.

La 31 decembrie 2016, Leumi Bank ocupa poziția 26 în clasamentul băncilor din România cu o cotă de piață de 0,32% și un activ net bilanțier de 1,26 mld. Lei (circa 280 mil. euro), respectiv cu o cotă de 0,4% din fondurile proprii la nivelul sistemului bancar, conform datelor prezentate de către BNR.

Banca israeliană Leumi a cumpărat în urmă cu 12 ani Eurom Bank SA de la Kolal BV pentru 46 mil. dolari, potrivit datelor publicate de către bancă.

Managerul de capital privat Argo Capital face parte din grupul de investiții Argo, fondat în anul 2000 de către Andreas Rialas. Acțiunile Argo sunt listate pe segmentul secundar al bursei din Londra.

Argo derulează investiții pe piețele emergente prin fondurile sale Argo Distressed Credit Fund, lansat în 2008, și Argo Real Estate Opportunities Fund Limited, lansat în 2006 cu un capital de 100 mil. euro pentru investiții imobiliare în România, Moldova și Ucraina. În 2016, Argo a vândut proiectul imobiliar de retail Shopping City Sibiu către fondul sud-african NEPI pentru aproximativ 100 mil. euro.

Pe piața bancară din România, Argo caută să își construiască o platformă pentru un viitor exit pe fondul oportunităților apărute odată cu vânzarea mai multor operațiuni de către băncile internaționale care nu au ocupat poziții între cei mai mari jucători din sector și ies din piață, cum este și cazul Marfin.

Intrarea Argo pe piața bancară din România, ca și tranzacțiile semnate anterior de către Axxess Capital la Carpatica, actuala Patria Bank, respectiv achiziția Piraeus Bank România de către JC Flowers, indică o schimbare de ton a băncii centrale, care anterior s-a arătat sceptică preluării de instituții de credit de către investitori cu apetit de risc precum fondurile de investiții.

După declanșarea crizei financiare globale în 2008, pe piața bancară a apărut un nou profil de cumpărător, fondurile de investiții care investesc în active financiare depreciate.

Piața bancară din România este o scenă dominată de tranzacțiile cu operațiunile locale ale băncilor grecești, după ce în 2017 Banca Transilvania a semnat achiziția Bancpost, iar JC Flowers pe cea a Piraeus Bank România, în timp ce achiziția Banca Românească de către OTP a fost respinsă de către BNR.

 

Vânzarea Fabryo de către Oresa Ventures și grecii din grupul Atlas, tranzacție totală estimată până la aproape 90 – 100 mil. Euro, marchează cea mai mare achiziție din istoria pieței locale de lacuri și vopseluri. Vânzătorul a apelat la serviciile avocaților Popovici Nițu Stoica & Asociații și consultanții Deloitte, iar Akzo Nobel a mizat pe consultanții EY și pe avocații Schoenherr. Akzo despre posibilitatea unei noi achiziții locale: “Piața este relativ consolidată. Noi cumpărăm compania cu cea mai mare cotă de piață“

Compania olandeză Akzo Nobel a semnat un acord de preluare pentru 100% din acțiunile Fabryo Corporation, liderul pieței locale de vopseluri decorative, în cadrul unei tranzacții care cu tot cu datorii este estimată de către surse din piața de fuziuni și achiziții la circa 90 – 100 mil. Euro.

La un astfel de calibru, cumpărarea Fabryo de către Akzo Nobel marchează cea mai mare achiziție din istoria pieței locale de profil, în contextul în care achiziția Deutek de către PPG a fost estimată în jurul a 40 mil. Euro.

Valorile estimate de surse din piața de fuziuni și achiziții nu au fost confirmate de către părțile implicate.

Cumpărătorul, Akzo Nobel, a fost asistat de către firma de avocatură Schoenherr, în timp ce vânzătorii Fabryo au lucrat în acest dosar cu consultanții Deloitte și avocații Popovici Nițu Stoica & Asociații. EY a lucrat pe aspecte de due diligence (analiză financiară) pentru Akzo Nobel, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanți Akzo Nobel nu au dorit să facă niciun comentariu pe marginea tranzacției sau a consultanților cu care au lucrat.

Akzo Nobel a scanat de mai mulți ani piața locală pentru a cumpăra unul dintre producătorii majori de profil, segment reprezentat de nume precum Deutek, Fabryo, Policolor sau Kober, cu toate că au operațiuni directe în România.

Întrebat dacă achiziția Fabryo ar putea fi urmată de o nouă tranzacție Akzo Nobel în România, Joost Ruempol, Senior Reputation Manager în cadrul Akzo Nobel Global Communications, a răspuns: “Piața din România este relativ consolidată. Noi cumpărăm compania cu cea mai mare cotă de piață. Vă rog să notați, de asemenea, că tranzacția este subiectul aprobării autorității concurențiale românești“.

Vânzătorii pachetului de 100% din acțiunile Fabryo Corporation sunt firma de investiții Oresa Ventures, acționar majoritar, în timp ce acționarii greci din grupul Atlas au o poziție de minoritari în acest exit deținând un pachet de aproximativ 10% din afacere, poziție pe care o dețin ca urmare a fuziunii anunțate în 2012 dintre Fabryo și Atlas Corporation.

Vânzările Fabryo și Deutek au schimbat raporturile de putere în piața locală de profil, în contextul în care doi investitori financiari au anunțat exituri – Axxess Capital de la Deutek, Oresa Ventures de la Fabryo, iar fondul de investiții londonez RC2, controlat de către investitorul Ion Florescu, a anunțat că analizează un posibil exit de la Policolor. Astfel, investitorii strategici de talie globală precum PPG și Akzo Nobel au ajuns să dețină doi dintre cei mai mari producători locali, o altă poziție importantă fiind deținută de către antreprenorul Aurel Kober prin afacerea Kober.

Akzo Nobel a anunțat astăzi că în urma tranzacției devine lider pe piața vopselurilor decorative din România, urmând să preia două fabrici și șase centre de distribuție. Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc în a doua jumătate a acestui an, mai spune cumpărătorul.

Oresa Ventures administrează un family office al familiei suedezului Jonas af Jochnick.

Oresa a investit capital de peste 150 mil. Euro în peste 25 de companii, din care în România a fost investit un capital de 100 mil. Euro, potrivit datelor proprii făcute publice.

Din portofoliul actual al Oresa Ventures fac parte în prezent brokerul de credite Kiwi Finance, grupul de materiale de construcții Somaco, producătorul de lacuri și vopseluri Fabryo, Romanian Business Consult în sectorul IT și La Fântâna, liderul local al distribuției de apă în sistem watercooler, cumpărat în 2016 în cadrul unei tranzacții anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 decembrie 2015. De asemenea, Oresa Ventures are în vedere și un exit din afacerea IT Romanian Business Consult, alături de antreprenorul Andrei Bojiță, conform informațiilor publicate recent de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fabryo Corporation a raportat pentru 2017 un profit net de 15,7 mil. lei (3,4 mil. euro) la o cifră de afaceri de 215,6 mil. lei (47,2 mil. euro) la un personal de 355 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Subsidiara locală a cumpărătorului, Akzo Nobel Coatings a raportat pentru anul trecut un profit net de 3,8 mil. lei (0,8 mil. euro) la o cifră de afaceri de 44,5 mil. lei (9,7 mil. euro) și 17 angajați.

Gigantul olandez Akzo Nobel a raportat pentru 2017 venituri de 14,57 mld. euro și un profit de 832 mil. euro, potrivit ultimului său raport anual. Capitalizarea de piață a Akzo Nobel NV pe bursa de la Amsterdam depășește 19 mld. euro.

Medlife continuă seria de achiziții de tip add – on și cumpără 90% din acțiunile Ghencea Medical Center din București

Operatorul de servicii medicale private MedLife a anunțat astăzi achiziția pachetului de 90% al companiei Ghencea Medical Center din București, ajungând la un total de 18 achiziții.

Cea mai mare parte a achizițiilor realizate sunt însă cotate ca fiind de valori mici, excepție făcând achizițiile semnate în 2017 pentru Anima și pentru divizia de servicii medicale a Polisano.

Ghencea Medical Center, cu o activitate de 10 ani pe piață, a înregistrat în decursul anului trecut o cifră de afaceri de 8,7 milioane de lei, iar pentru anul acesta mizează pe o creștere de 20%.

Furnizorul de servicii medicale are în componență două clinici, în București și Măgurele, cu 135 de angajați, cadre medicale și angajați de suport, oferind pacienților o gamă diversificată de investigații pentru zonele de laborator și imagistică, tratament specializat în recuperarea medicală și medicină alternativă.

Totodată, Ghencea Medical Center este unul dintre furnizorii relevanți de servicii medicale în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB), acoperind peste

25 de specialități, printre care medicină de familie, pediatrie, reumatologie, gastroenterologie, neurologie, cardiologie, psihiatrie, urologie, dermatologie și ORL.

Reprezentanții Medlife afirmă că și în cazul acestei achiziții vor continua politica de a păstra acționarii alături, care vor asigura, de asemenea, mai departe managementul companiei.

Ghencea Medical Center este condusă de către Dr. Gabriela Kubinschi, Director General al companiei.

MedLife a raportat la nivelul anului 2017 o cifră de afaceri consolidată pro-forma de 638 milioane de lei, în creștere cu 27% față de 2016 și o EBITDA pro-forma ajustată de 82,3 milioane de lei. Pentru anul acesta compania vizează o creștere de peste 20%. Pe bursa de la București, compania controlată de familia Marcu are o capitalizare de piață de circa 741,8 mil. lei.

Medlife concurează pe piața serviciilor medicale private cu Regina Maria, rețeaua aflată în portofoliul managerului de capital privat Mid Europa Partners, Medicover, Sanador și alții.

Medlife și Regina Maria s-au angajat în ultimii ani într-o cursă de consolidare a pieței de profil printr-o serie de achiziții a unor operatori locali sau specializați în anumite arii terapeutice.

Transgaz întoarce roata istoriei. Firma controlată de statul român a depus în consorțiu ofertă angajantă la privatizarea transportatorului elen de gaze DESFA al cărui acționar este Hellenic Petroleum, compania care depunea în 2003 scrisoare de interes la privatizarea Petrom

Reganosa, Transgaz și BERD au anunțat că împreună, ca părți ale consorțiului condus de Reganosa, au depus o ofertă angajantă pentru achiziția operatorului elen de transport de gaze DESFA.

Pe 16 februarie 2018, Fondul pentru Dezvoltarea Activelor din Republica Elenă a anunțat că a primit două oferte angajante pentru achiziția unei participații de 66% din DESFA în cadrul procesului de privatizare.

Pachetul scos la vânzare de statul grec este format dintr-o participație de 31% din DESFA deținută de Fondul pentru Dezvoltarea Activelor din Republica Elenă și încă 35% cotă parte deținută de HELPE (Hellenic Petroleum).

Au depus oferte angajante consorțiul compus din Snam S.p.A., Enagas Internacional S.L.U. și Fluxys S.A., respectiv consorțiul compus din Regasificadora del Noroeste S.A., Reganosa Asset Investments S.L.U., S.N.T.G.N. Transgaz S.A. și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Procesul de evaluare va începe imediat și se va desfășura în conformitate cu termenii specificați în scrisoarea privind procedura de licitație.

Transgaz, una dintre cele mai puternice companii controlate de statul român, dispune de lichidități și este deja implicată într-un alt proces de privatizare derulat în Republica Moldova, unde vizează preluarea companiei care va opera gazoductul Iași – Ungheni, un proiect al cărui principal finanțator este BERD.

Tot BERD, acționar minoritar în Banca Transilvania, a facilitat băncii din Cluj – Napoca procesul de preluare a Victoriabank, una din băncile de top din Republica Moldova, astfel că BERD a devenit un catalizator pentru expansiunea regională a companiilor cu capital românesc.

Transgaz, companie controlată de statul român, participă la privatizarea DESFA, în contextul în care unul dintre Hellenic Petroleum, unul dintre proprietarii DESFA, a depus în septembrie 2013 scrisoare de interes la privatizarea Petrom de către statul român.

 

Vodafone își extinde portofoliul local și cumpără Evotracking

Vodafone România a semnat un acord pentru achiziția Evotracking, companie românească specializată în internetul lucrurilor (Internet of Things), care deține marca EVOGPS.

Fondată în 2009, compania Evotracking este specializată în implementarea de soluții telematice avansate, fiind unul dintre cei mai importanți jucători pe piața locală a serviciilor destinate administrării flotelor auto.

Evotracking SRL a raportat pentru 2016 un profit net de 1,4 mil. lei la o cifră de afaceri de 10,69 mil. lei și un personal mediu format din 55 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Portofoliul companiei cuprinde peste 40 de produse de management al flotelor care permit urmărirea și monitorizarea în timp real a autovehiculelor, controlul consumului de combustibil, analiza comportamentului șoferului, precum și alte soluții telematice adaptate pentru companii din orice industrie, indiferent de dimensiunea acestora.

Vodafone România oferă în prezent soluții de management al flotelor auto pentru companii de toate dimensiunile, indiferent de domeniul de activitate, folosite pentru localizare și monitorizare prin GPS a autovehiculelor. Vodafone Fleet Management este o soluție care poate fi utilizată pentru flote auto de orice mărime, iar Vodafone Auto Manager, lansată recent, este prima soluție plug-and-play de pe piața românească, adresată companiilor cu flote de maximum zece autovehicule.

Vodafone România oferă din 2003 soluții IoT pentru companii din diverse industrii precum retail, auto, logistică și utilități. Portofoliul serviciilor IoT răspunde unei game extinse de nevoi, de la cele legate de administrarea flotelor auto, la telemetrie, gestionarea de la distanță a automatelor de distribuție, servicii de securitate și supraveghere a clădirilor rezidențiale și de birouri.

„Aceasta este prima achiziție integrală pe care Vodafone România o face pe piața locală și reflectă calitatea business-ului Evotracking. Tranzacția ne consolidează poziția de lider în furnizarea soluțiilor IoT pe piața din România și ne va permite să le oferim clienților o gamă mai variată de tehnologii și de servicii”, a declarat Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România.

Vodafone este lider global în domeniul Internet of Things, cu peste 63,9 milioane de SIM-uri de servicii IoT, iar acoperirea 4G în roaming pentru serviciile IoT este cea mai extinsă din lume, incluzând 109 țări. Prima rețea Narrowband Internet of Things (NB-IoT) lansată comercial de Vodafone a fost disponibilă în Spania, în ianuarie 2017, între timp, grupul lansând NB-IoT în nouă țări. În România, Vodafone este primul operator de telecomunicații care a testat cu succes o soluție bazată pe tehnologia NB-IoT, pentru industria de petrol și gaze, în noiembrie 2017.

Clasamentele întocmite de analiști independenți reprezentând mai multe companii de analiză specializată pe industrii desemnează Vodafone drept lider în domeniul IoT, datorită opțiunilor unice de soluții pe care le oferă în domeniul IoT, care utilizează toate tipurile de tehnologii – fixă, mobilă și cloud.

Încheierea procesului de achiziție intră sub incidența îndeplinirii unor anumite condiții uzuale în cazul unor astfel de tranzacții.

Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicații mobile din lume, care oferă o gamă de servicii ce include voce, mesaje, date și comunicații fixe. Vodafone Group are divizii în 26 de țări, 49 de rețele mobile partenere și operațiuni de broadband fix în 19 țări.

Pe piața de telecomunicații, compania britanică Vodafone concurează cu operatorul francez Orange, liderul pieței de telefonie mobilă, Telekom România, subsidiara locală a grupului elen OTE al cărui principal acționar este operatorul german Deutsche Telekom, cu Digi Communications – lider pe piața de cablu TV și cu firma americană UPC, parte a gigantului Liberty Global. Recent, reprezentanții Vodafone au declarat că au loc negocieri cu Liberty Global pentru o tranzacție ce ar putea viza operațiunile UPC din mai multe piețe europene, inclusiv în România.

AEW Europe poartă negocieri exclusive pentru vânzarea la pachet a birourilor America House și a mall-ului Promenada Târgu Mureș către Morgan Stanley. Valoarea tranzacției de exit a managerului francez de investiții din piața imobiliară locală este estimată în jurul a 150 mil. euro

Managerul global de active AEW Europe a selectat, recent, gigantul financiar american Morgan Stanley pentru negocierile exclusive de vânzare la pachet a birourilor America House din București și a centrului comercial Promenada Târgu – Mureș, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Investitorul american selectat urmează să deruleze activități de due diligence (analiză) în cadrul tranzacției, care a atras până acum atenția mai multor fonduri de investiții active deja pe piața locală, dar și nume noi care caută oportunități de intrare.

“Refuzăm să comentăm“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Hugh Fraser, Managing Director responsabil de comunicare corporativă în cadrul biroului din Londra al Morgan Stanley.

Reprezentanții AEW Europe nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Intrarea Morgan Stanley în această fază a tranzacției indică un apetit în creștere al investitorilor americani de talie mare pentru active imobiliare din România, după ce un fond de investiții al Cerberus a devenit acționarul majoritar al complexului Radisson într-o tranzacție de circa 170 mil. euro, achiziția investitorului american fiind anunțată în premieră pe 11 decembrie 2017 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

La scară mai largă, un alt fond de investiții american JC Flowers a semnat în decembrie 2017 acordul de achiziție pentru Piraeus Bank România, iar un alt fond american de investiții administrat de Warburg Pincus a fost anul trecut în negocieri de achiziție atât pentru A&D Pharma, cât și pentru Urgent Cargus, potrivit informațiilor prezentate anterior de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De asemenea, Carlyle este deja un investitor activ în România în sectorul petrolier, iar Blackstone și Advent este pe lista ofertanților pentru achiziția Zentiva, proprietarul producătorului de medicamente cunoscut anterior sub numele de Sicomed București.

Morgan Stanley are pentru investiții în sectorul imobiliar platforma globală Morgan Stanley Real Estate Investing. Are sub administrare active de 33 mld. Dolari, din care 71% în Americi, 22% în Europa și 7% în Asia.

De cealaltă parte, proprietarul America House și al Promenada Târgu – Mureș este AEW Europe, parte a firmei franceze de investiții Natixis, care la rândul său este parte din al doilea grup francez ca mărime, BPCE.

Grupul francez BPCE, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Europa, a fost unul dintre vânzătorii Volksbank România către Banca Transilvania, tranzacție semnată în decembrie 2014, finalizată în aprilie 2015 și anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

AEW Europe avea sub administrare active de 57,7 mld. Euro la 30 septembrie 2017, fiind unul dintre cei mai mari manageri globali în sectorul imobiliar.

Imobilul de birouri America House a fost cumpărat de către AEW Europe în 2007 pentru aproximativ 120 mil. euro de la GTC, acum însă evaluările mai multor surse specializate indicând că prețul de achiziție s-ar putea situa sub 90 mil. euro, valoare neconfirmată de către părțile implicate.

 

Fonduri globale de investiții precum Blackstone, Advent, Carlyle și BC Partners, respectiv investitori strategici din Brazilia și India au depus oferte pentru preluarea producătorului de medicamente Zentiva. Fabrica din România, evaluată pe bursă la aproape 300 mil. euro, este inclusă în tranzacția internațională care ar putea ajunge la circa 2 mld. Euro, respectiv la un multiplu estimat de 12 – 13 X EBITDA

Producătorul brazilian de medicamente EMS, firma indiană Torrent Pharma, fondurile globale de investiții Carlyle, BC Partnes, Advent, precum și un consorțiu format din fondurile de investiții Blackstone și Nordic Capital au depus oferte pentru achiziția Zentiva, estimată la aproape 2 mld. Euro, potrivit Reuters.

Gigantul francez din industria farma Sanofi a scos la vânzare unitatea sa de producție de medicamente generice Zentiva, care include și afacerea din România reprezentată de fabrica de la București. Zentiva România, fostă Sicomed București, are în acest moment o capitalizare de piață de 1,388 mld. Lei (circa 298,5 mil. euro).

Tranzacția de vânzare, coordonată de către băncile de investiții Rothschild, JP Morgan și Morgan Stanley, a pornit în luna octombrie 2017 și are ca obiect afacerea Zentiva, estimată aproape de 2 mld. Euro, adică la un multiplu de aproximativ 12 – 13 aplicat la EBITDA (câștigurile obținute înainte de plata dobânzilor, a impozitului pe profit, deprecierii și amortizării) de circa 150 mil. euro, mai notează Reuters. Sursa citată adaugă că au fost depuse în luna ianuarie 2018 oferte indicative și că pe lista scurtă s-ar afla numai doi investitori strategici, EMS din Brazilia și Torrent Pharma din India, în cursă fiind mai multe fonduri de investiții.

Un raport al Sanofi din 7 februarie 2018 indică faptul că semnarea acordurilor definitive ale tranzacției de vânzare a unității sale din Europa din sectorul genericelor este așteptată să aibă loc în trimestrul al treilea din acest an. După publicarea rezultatelor semestriale din 2017, reprezentanții Sanofi afirmau că “în conformitate cu „Foaia de parcurs strategică 2020”, am examinat toate opțiunile pentru afacerea noastră cu generice în Europa și ne-am angajat să renunțăm treptat la această afacere pe care ne așteptăm să o finalizăm până la sfârșitul anului 2018. Cu toate acestea, am reiterat angajamentul nostru față de afacerile noastre cu medicamente generice din alte părți ale lumii și ne vom concentra atenția asupra piețelor emergente”.

Zentiva este compania care operează afacerea Sanofi cu generice din Europa.

În acest context, pe 14 decembrie 2017, Zentiva SA din București a fost informată de către acționarul său majoritar Zentiva NV că a primit, ca urmare a unei proceduri de sondare a pieței, angajamente de vânzare din partea unor acționari minoritari care dețin 10,4478 % din capitalul social al Zentiva SA.

Interesul de exit al acționarilor minoritari este condiționat de lansarea unei oferte publice de cumpărare în cel mult 60 de zile lucrătoare începând cu 14 decembrie 2017, cu condiția ca prețul de cumpărare oferit să fie 3,5 lei pe acțiune, arată un anunț al companiei.

La 31 decembrie 2017, Zentiva NV deținea un pachet de 23,92% din compania locală, un alt pachet de 50,98% fiind controlat de către subsidiara Sanofi prin intermediul vehiculului de investiții Venoma Holdings din Cipru, alți acționari având 25,09% din Zentiva SA.

Oferta publică de cumpărare așteptată a fi lansată de către compania – mamă are în vedere concentrarea acționariatului Zentiva SA în mâinile Sanofi și scoaterea acționarilor minoritari din companie în ansamblul mai larg al vânzării întregii afaceri Zentiva.

Dintre ofertanții pentru achiziția Zentiva, Advent este cel mai cunoscut nume pentru sectorul producției de medicamente din România, având în vedere că a deținut Terapia Cluj vândută într-o tranzacție – record de 324 mil. dolari în 2006 către indienii de la Ranbaxy, precum și vânzarea Labormed București în 2012 către Alvogen.

Carlyle este deja activ în România după intrarea în sectorul petrolier local prin intermediul Mazarine Energy, care a cumpărat anul trecut de la OMV Petrom 19 zăcăminte, dar și prin Black Sea Oil and Gas, care operează în cadrul unor concesiuni petroliere în Marea Neagră preluate de la Sterling Resources în 2015.

BC Partners a vândut în 2017 producătorul de echipamente electrice Retrasib Sibiu în cadrul unei tranzacții internaționale, iar în noiembrie 2016 a fost finalist în tranzacția de achiziție a lanțului de comerț Profi într-o licitație câștigată de către Mid Europa Partners cu 533 mil. euro plată în numerar.

Blackstone, unul dintre cei mai mari manageri de fonduri de investiții din lume cu active de peste 430 mld. Dolari sub administrare, a vândut în 2017 către China Investment Corporation platforma Logicor, care în România includea parcuri logistice și peste 100 hectare de teren și a fost unul dintre cei doi finaliști din 2016 în tranzacția eșuată de vânzare a portofoliului neperformant Neptun al BCR cu o valoare nominală de 2,7 mld. Euro, despre care jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră în vara anului respectiv.

Compania braziliană EMS este un investitor activ în regiunea Europei Centrale și de Est. În octombrie 2017, EMS a oferit 16 mil. euro pentru un pachet de 93,7% din acțiunile producătorului de medicamente Galenika din Serbia, conform Reuters.

Zentiva SA a raportat în anul 2016 o cifră de afaceri de 420 mil. lei (93,5 mil. euro) și un profit net de 73 mil. lei (16,2 mil. euro), având o marjă netă de peste 17% la un personal de 493 de angajați.

În 2005, Zentiva din Cehia a cumpărat Sicomed București într-o tranzacție care evalua producătorul local de medicamente la circa 200 mil. dolari de la fonduri de investiții administrate de GED Capital și Global Finance, oferta de achiziție cotând compania din România la un multiplu de 9,9 X EBITDA, potrivit datelor făcute publice la acel moment de către cumpărător.

 

Glissando confirmă achiziția pachetului de 50% din acțiuni al lui Radu Ienovan de către Ioan Biianu, care devine proprietarul grupului cu afaceri de 35 mil. euro. Plata prețului de achiziție estimat sub 5 mil. euro este finanțată majoritar dintr-un împrumut de la Raiffeisen. Ce spune cumpărătorul: Am investit aproximativ 15 mil. euro din 2010 până acum, vrem să punem investițiile la treabă să întoarcă banii investiți

Omul de afaceri Ioan Biianu a semnat, astăzi, contractul de achiziție pentru 50% din acțiunile Glissando Timișoara de la asociatul său, Radu Ienovan, devenind astfel proprietarul grupului de firme cu afaceri anul trecut de circa 35 mil. euro.

„Urmare a acestei tranzacții, grupul de companii Glissando pe care l-am fondat alături de partenerul meu Radu Ienovan va intra într-o nouă etapă de dezvoltare și consolidare a afacerii,orientați spre exploatarea sinergiilor din cadrul grupului, creșterea și diversificarea activității de producție, extinderea paletei de produse și întărirea rețelei de distribuție. Aș dori să mulțumesc echipei mele de manageri și tuturor angajaților din cadrul grupului alături de care am construit ceea ce este astăzi grupul Glissando și cu care voi duce afacerea mai departe. Îi mulțumesc lui Radu pentru anii petrecuți impreună. Eu îi urez mult succes în tot ceea ce va dori să întreprindă mai departe”, a  declarat Ioan Biianu, asociatul și directorul general al companiei Glissando.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părți. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că prețul de achiziție pentru pachetul de 50% din afacerea Glissando Timișoara este sub 5 mil. euro.

Plata prețului va fi acoperită în cea mai mare parte dintr-un împrumut contractat de la Raiffeisen.

Negocierea tranzacției a durat aproximativ un an și a fost realizată prin preluarea de către Ioan Biianu a participațiilor deținute de Radu Ienovan, de asemenea fondator al afacerii.

Cumpărătorul a fost asistat de către o echipă de consultanți și avocați ai PwC și David&Baias, coordonată de către Alexandru Medelean, Director PwC.

Vânzătorul a fost asistat în această tranzacție de către echipe din cadrul B.D.O. România coordonată de Dan Știrbu și B.A.C. România coordonată de Adrian Radu.

“Tranzacția a fost semnată astăzi, iar finalizarea va avea loc în următoarele două săptămâni, în jurul datei de 14 februarie“, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Ioan Biianu, cumpărătorul în această tranzacție.

Potrivit acestuia, la închiderea tranzacției va deține 100% din Glissando, 100% din acțiunile Tellurium, circa 99% din Confmet, în timp ce Glissando GardenCenter va fi deținută indirect integral.

“Am investit din 2010 până acum aproximativ 15 mil. Euro în grupul Glissando, investiții susținute în cea mai mare parte din credit bancar. Am investit în GardenCenter pentru cel mai mare garden center din Europa de Est, o altă investiție a fost de 4 mil. Euro într-un siloz de cereale cu o capacitate de 20.000 tone, apoi un milion de euro într-o seră. Am finalizat aceste investiții în noi linii de afaceri și acum vrem să le punem să producă, să întoarcă banii investiți“, a explicat Ioan Biianu planurile sale, adăugând că se concentrează asupra dezvoltării grupului, fără să aibă la rândul său intenții privind o vânzare ulterioară a afacerii.

Ioan Biianu și Radu Ienovan au fondat afacerea Glissando în 1991, aceștia numărându-se și printre fondatorii Redoxim Timișoara, companie vândută în 2016 către compania irlandeză Origin Enterprises în cadrul unei tranzacții de circa 35 mil. euro.

Grupul de companii Glissando, a avut în anul 2017 afaceri în valoare de aproximativ 35 milioane euro, peste 240 angajati și însumează un număr de aproximativ 2000 parteneri de afaceri.

Grupul desfășoară activități în domeniile: import și distribuție inputuri agricole (pesticide, semințe, îngrășăminte) producție, reambalare pesticide, îngrășăminte, semințe, comerț cu amănuntul (rețea de 40 fitofarmacii) comerț cu amănuntul al florilor (GardenCenter) comerț și stocare cereale, construcții. Grupul reunește companiile Glissando cu activității în domeniul import-distribuție; – Tellurium Chemical CO, cu activități în domeniul producției și reambalării; – Glissando GardenCenter, cu activității în domeniul comerțului cu flori; – Confmet,cu activități în domeniul construcțiilor.

 

Omul de afaceri Ioan Biianu preia afacerea din agricultură Glissando Timișoara. Cumpărătorul a fost asistat de către consultantul Alexandru Medeleanu de la PwC

Omul de afaceri Ioan Biianu a semnat astăzi contractul de achiziție prin care devine proprietarul afacerii Glissando Timișoara, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Afacerea din sectorul agriculturii a fost până acum în mâna a doi acționari, care împărțeau controlul companiei – Ioan Biianu și Radu Ienovan.

Tranzacția a fost anticipată încă din 2017, când acționarii companiei au aprobat retragerea unuia din cei doi acționari din afacere prin vânzarea unui pachet de 50% din acțiuni.

“Cu voturile afirmative exprimate de Asociații, reprezentând 100% capitalul social al Societății, să aprobe de principiu intenția Asociatului 1 de a cesiona sub condiție, părțile sociale deținute în Societatea GLISSANDO după cum urmează: – către Cesionarul 1 un număr de 100 părți sociale, având o valoare nominală de 100 RON fiecare și o valoare nominală totală de 10.000 RON, reprezentând 0,03125% din capitalul social al Societății; – către Cesionarul 2 un număr de 159.900 părți sociale, având o valoare nominală de 100 RON fiecare și o valoare nominală totală de 15.990.000 RON, reprezentând 49,96875% din capitalul social al Societății. Condiția pentru realizarea cesiunii constă în semnarea contractului de vânzare-cumpărare de părți sociale, menționat mai sus, și realizarea tuturor obligațiilor asumate de părți prin respectivul contract”, se arată într-o hotârăre a acționarilor Glissando de anul trecut.

Glissando SRL din Timișoara a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 110,29 mil. lei (24,56 mil. euro) și un profit net de 3,3 mil. lei (0,73 mil. euro) la un număr mediu de 128 de angajați.

Glissando este o companie cu capital integral românesc, fondată în 1991 la Timișoara. Firma dispune de o rețea de circa 17 depozite la nivel național.

Tranzacția vine pe un fundal în care au avut loc mai multe tranzacții în agricultură în ultimii ani, atât pe segmentul cultivării de cereale, dar și a unor companii cu ferme de creștere a animalelor.

 În iulie 2015, firma irlandeză Origin Enterprises a anunțat intrarea în piața locală de agribusiness prin achiziția a 100% din acțiunile Redoxim Timișoara pentru 35 mil. euro, respectiv a pachetului integral de acțiuni la Comfert Bacău la o valoare de întreprindere de 19 mil. euro.

unilever betty ice main

Unilever confirmă achiziția Betty Ice, iar Vasile Armenean va continua în poziția de șef local al operațiunilor Unilever pe piața de înghețată. Prețul de vânzare depășește un multiplu de 10 X EBITDA. Vasile Armenean: „Am semnat ieri contractul de vânzare”. Echipa de consultanți EY condusă de Florin Vasilică a executat în doi ani două tranzacții de vânzare a producătorilor independenți de înghețată

Unilever South Central Europe și Betty Ice au anunțat astăzi semnarea unui acord prin care Unilever South Central Europe va achiziționa Betty Ice, producătorul român de înghețată.

Divizia de înghețată din cadrul Unilever South Central Europe și Betty Ice vor opera ca o companie de sine stătătoare în cadrul Unilever și va fi condusă de Vasile Armenean, din poziția de General Manager. Acest parteneriat se va extinde beneficiind de punctele forte ale grupului Unilever și de expertiza pe care o are Vasile Armenean pe piața locală de înghețată.

James Simmons, Managing Director Unilever South Central Europe a declarat: “Suntem bucuroși că Betty Ice va intra în familia Unilever. Betty Ice este o afacere minunată, foarte îndrăgită de români. Sunt, de asemenea, încântat că Vasile Armenean a decis să se alăture companiei. Este un antreprenor extraordinar și va avea un rol cheie în modelarea viitorului business.”

Vasile Armenean, General Manager Betty Ice, a adăugat: “În 23 de ani am dezvoltat o afacere extraordinară în România. Suntem mândri că Betty Ice, brandul de înghețată românesc numărul 1, va intra în portofoliul producătorului de înghețată numărul 1 din lume. Istoria noastră în România și viziunea Unilever sunt combinația ideală pentru viitorul brandului Betty Ice. Le mulțumim consultanților noștri, profesioniști adevărați care au asigurat derularea lină a tranzacției”.

Valoarea tranzacției este confidențială.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că prețul pe care Unilever îl va plăti pentru preluarea Betty Ice va fi în jurul a 80 – 90 mil. Euro, valori neconfirmate de către părțile implicate.

Pentru achiziția acțiunilor Betty Ice, Unilever va face o plată în mai multe tranșe în cadrul așa-zisului mecanism de earn out.

Semnarea contractului de vânzare – cumpărare dintre Unilever și antreprenorul Vasile Armenean a avut loc  în București, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Am semnat ieri contractul de vânzare”, a precizat Vasile Armenean pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, confirmând astfel informațiile publicate pe 30 ianuarie 2018 referitoare la semnarea acordului între cele două părți.

Întrebat dacă s-a gândit și la o listare pe bursă a afacerii, Vasile Armenean a spus că s-a gândit și la o astfel de variantă.

Surse din piață susțin că prețul de vânzare al Betty Ice depășește un multiplu de 10 X EBITDA, fiind cea mai mare tranzacție din istoria pieței de înghețată din România.

EY a primit în urmă cu un an mandatul de vânzare al Betty Ice, echipa de consultanți în fuziuni și achiziții condusă de către Florin Vasilică realizând astfel în interval de doi ani atât vânzarea Alpin 57 Lux către Food Union în 2016, cât și tranzacția de exit a lui Vasile Armenean către Unilever.

În 2016, Ioan Istrate a vândut un pachet de aproximativ 70% din Alpin 57 Lux către investitorul strategic leton Food Union.

În acest moment, o altă vânzare este în derulare, cea a Top Gel din Craiova, efectele acestor tranzacții desenând exitul antreprenorilor dintr-o piață în care Unilever își întărește statutul de lider, iar Food Union este nevoită să încerce un asalt pentru a-și crește cota de piață într-o piață din ce în ce mai concentrată.

De asemenea, Vasile Armenean a mai apelat la asistența juridică a Maravela & Asociații, respectiv la serviciile de consultanță ale lui Florin Cerna de la BrinkThink Management.

De cealaltă parte, Unilever a fost consiliată de consultanții Deloitte și firma de avocatură Eversheds.

În cadrul procesului competitiv de vânzare derulat de către EY au participat atât fonduri de investiții, cât și investitori strategici. În vara anului 2017, cei interesați au depus oferte indicative, iar la finele lunii noiembrie au fost înaintate ofertele angajante. Printre cei care au depus oferte pentru Betty Ice s-au aflat Unilever, fondul de investiții Abris Capital Partners și letonii de la Food Union. Au urmat în ianuarie 2018 runde de negocieri cu investitorii, care s-au încheiat săptămâna trecută, potrivit informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Acordul de achiziție urmează să fie supus aprobării Consiliului Concurenței.

Compania Betty Ice a fost înființată în anul 1994 de antreprenorul român Vasile Armenean cu viziunea de a transpune desertul desăvârșit în realitate, creând produse cu gusturi și arome naturale din ingrediente atent selecționate. Betty Ice este cel mai important producător de înghețată din România, cu o cifră de afaceri totală de 30 de millioane de euro. Compania deține o fabrică în Suceava și are peste 180 de chioșcuri de înghețată deschise pe timpul verii. Betty Ice are 760 de angajați în România.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în premieră pe 4 iunie 2017 despre lansarea procesului de vânzare al Betty Ice Suceava și despre interesul unor investitori precum Mid Europa, Abris sau Food Union pentru tranzacție. De asemenea, pe 22 decembrie 2017, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris că Unilever este în negocieri avansate pentru achiziția Betty Ice.

Betty Ice Suceava a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 126,7 mil. lei și  un profit net de 23,3 mil. lei, adică o marjă netă de câștig de peste 18% la un personal de 635 de oameni.

Achiziția Betty Ice duce Unilever la o cotă de piață de peste 30% în industria de profil, unde concurează cu Food Union, Nestle, Top Gel, Macromex, precum și cu lanțurile internaționale de comerț care vând înghețată sub mărci proprii.

Concernul anglo – olandez cu operațiuni la nivel global în sectorul bunurilor de larg consum are 169.000 de angajați și a generat vânzări în valoare de 52,7 miliarde de euro în 2016. Circa 57% din afacerile companiei se desfășoară pe pietele emergente sau în curs de dezvoltare. Unilever are mai mult de 400 de branduri ce pot fi găsite în casele din întreaga lume, inclusiv Persil, Dove, Knorr, Domestos, Hellmann, Lipton, Ben & Jerry, Magnum si Axe. În România, Unilever a intrat în 1995 investind până acum peste 125 mil. euro. A început acum 13 ani cu achiziția fabricii de detergenți Dero din Ploiești, iar apoi a construit în 2006 o fabrică de alimente.

În 2009, Unilever a intrat pe piața de înghețată prin achiziția producătorului Napoca.

Unilever activează pe piața românească prin compania regionala Unilever South Central Europe – care coordoneaza din București operațiunile de marketing și vânzări în România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Moldova și Kosovo – și prin Unilever România, compania care administrează capacitățile de producție de pe platforma industrială a companiei de la Ploiești.

Ariile de interes ale OMV Petrom pentru întinerirea portofoliului său de producție. Sursă foto: OMV Petrom.

OMV Petrom vizează achiziții pe termen scurt de rezerve estimate la 80 milioane de barili echivalent petrol. Compania caută să-și completeze portofoliul de producție prin expansiune în regiune

OMV Petrom, liderul pieței petroliere locale și subsidiară a grupului austriac OMV, vizează să își completeze portofoliul actual upstream (explorare și producție) cu circa 80 milioane de barili echivalent petrol din achiziții pe termen scurt, potrivit unei prezentări pentru investitori din decembrie 2017.

Reprezentanții companiei fac trimitere în document la „potențiale achiziții”, fără alte detalii.

La nivel strategic, compania locală se pregătește de expansiune regională pentru a-și completa portofoliul actual de producție, format din rezerve certe de peste 600 milioane de barili echivalent petrol.

OMV Petrom are rezerve certe de 582 milioane de barili echivalent petrol în România și o producție de 166 de mii de barili pe zi, respectiv rezerve de 24 milioane de barili echivalent petrol în Kazahstan, unde producția zilnică este de 8 mii de barili, conform datelor prezentate după primele nouă luni din 2017.

Prioritățile liderului pieței petroliere interne în politica de creștere a nivelului rezervelor sunt regiuni precum Marea Caspică și vestul Mării Negre.

O altă zonă indicată într-o hartă prezentată în documentul OMV Petrom datat din decembrie 2017 este zona de est a Mării Mediterane.

Reprezentanții OMV Petrom nu au răspuns până la acest moment întrebărilor privind achizițiile vizate de către companie.

OMV Petrom este în faza predării de ștafetă a conducerii companiei de la Mariana Gheorghe către Christina Verchere, care în primăvara acestui an urmează să se instaleze în poziția de director general executiv al subsidiarei OMV și să lucreze sub comanda germanului Rainer Seele, șeful OMV.

OMV Petrom are în acest an de luat o decizie strategică de investiții privind perimetrul Neptun din Marea Neagră, unde austriecii au o cotă egală de participație alături de compania americană ExxonMobil. Decizia este așteptată în a doua parte a acestui an, rezervele estimate fiind între 125 și 250 mil. barili echivalent petrol.

De la instalarea sa la 1 iulie 2015, Rainer Seele, fostul șef al producătorului german de hidrocarburi Wintershall, a condus OMV către întărirea portofoliului de producție prin parteneriate strategice cu Gazprom și ADNOC (Abu Dhabi National Oil Company), care este unul din principalii acționari ai grupului austriac OMV prin intermediul fondului de investiții IPIC (acum parte a fondului suveran de investiții Mubadala din Abu Dhabi).

În mandatul lui Seele, OMV a combinat vânzarea de active downstream, un exemplu recent fiind vânzarea Petrol Ofisi din Turcia, în paralel cu achiziții de participații în perimetre de explorare și producție petroliere în țări precum Norvegia sau Rusia pentru a securiza accesul pe termen lung la câmpuri de producție cu scopul asigurării unei rate integrale de înlocuire a rezervelor.

De asemenea, OMV a trecut la un control strict al resurselor din portofoliu, prin vânzarea unor operațiuni neprofitabile, printre care și 19 active ale OMV Petrom către Mazarine Energy, măsură coroborată cu  reducerea costurilor de producție per baril, dar și o adaptare a nivelului investițiilor la evoluția cotației țițeiului. Ca urmare, compania condusă de Seele a reușit să mărească dividendul per acțiune acordat acționarilor.

Parte a strategiei sale de optimizare, OMV Petrom a anunțat după afișarea rezultatelor financiare din ianuarie – septembrie 2017 că intenționează să vândă alte 50 – 60 de zăcăminte, fiind inițiate proceduri de vânzare. În decembrie 2017, compania a finalizat vânzarea parcului eolian Dorobanțu pentru 23 mil. Euro către Transeastern.

OMV Petrom este într-o poziție de lichiditate puternică, raportând după primele nouă luni din 2017 un cashflow operațional de 4,45 mld. Lei  (circa 1 mld. Euro). La aceste resurse se adaugă liniile de finanțare disponibile de la bănci, având în vedere gradul de îndatorare redus, situat sub 10%.

OMV Petrom a raportat pentru primele nouă luni din 2017 un profit net de circa 1,85 mld. Lei (circa 400 mil. Euro) la vânzări de aproape 14,3 mld. Lei (peste 3,1 mld. Euro).

 

Unilever a semnat achiziția producătorului de înghețată Betty Ice Suceava. Vânzătorul lucrează în tranzacție cu EY, consultantul Florin Cerna și avocații Maravela & Asociații

Unilever, un gigant global din sectorul bunurilor de larg consum, a ajuns la un acord de preluare a producătorului de înghețată Betty Ice Suceava, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Contractul de vânzare – cumpărare a fost semnat, susțin sursele citate.

Tranzacția ar urma să fie anunțată în zilele următoare, susțin sursele citate.

“Vom anunța într-un comunicat când avem ceva de anunțat. Ar putea fi zilele următoare sau deloc“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Vasile Armenean, proprietarul Betty Ice.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 22 decembrie 2017 că Unilever este în negocieri avansate pentru achiziția Betty Ice, într-o tranzacție anunțată, de asemenea, în premieră încă din iunie 2017.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează în jurul a 80 – 90 mil. euro valoarea achiziției Betty Ice.

Unilever este unul dintre cei mai importanți jucători prin divizia sa Algida pe piața locală a înghețatei, unde vânzările anuale sunt estimate în jurul a 150 mil. Euro. Unilever își consolidează poziția de lider pe piața de înghețată odată cu achiziția Betty Ice.

Mandatul pentru vânzarea Betty Ice îl au consultanții EY, care au coordonat în 2016 vânzarea unui alt producător independent de înghețată, Alpin 57 Lux, către Food Union, un investitor strategic intrat astfel în sectorul local.

De asemenea, antreprenorul Vasile Armenean a apelat și la serviciile de consultanță ale lui Florin Cerna, un fost consultant al PwC, respectiv ale firmei de avocatură Maravela & Asociații, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În cursa pentru achiziția Betty Ice a fost și fondul de investiții Abris Capital.

Cei mai puternici competitori de pe piața de înghețată sunt pe de o parte investitorii strategici internaționali de talia Unilever, Nestle și Food Union – acționarul majoritar al Alpin 57 Lux, iar pe de altă parte producătorii independenți Betty Ice din Suceava și Top Gel din Craiova.

Piața de înghețată este cunoscută pentru sezonalitatea vânzărilor, cu vârfuri atinse în perioada sezonului cald și cu scăderi ale consumului în sezonul rece.

Pe lângă competiția dintre producătorii internaționali și afacerile antreprenoriale în sectorul de profil se simte de la an la an și presiunea venită din partea lanțurilor internaționale de comerț care vând înghețată sub marcă proprie.

Atât tranzacția de la Betty Ice, cât și cea de la Top Gel au atras inițial și investitori strategici, respectiv fonduri de investiții atrase de sectoarele de consum, pe care se bazează cea mai mare rată de creștere a unei economii din Uniunea Europeană.

Betty Ice Suceava a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 126,7 mil. lei și  un profit net de 23,3 mil. lei, adică o marjă netă de câștig de peste 18% la un personal de 635 de oameni.

Achiziția grupului de materiale de construcții Macon de către Xella, în vizorul Consiliului Concurenței

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care Xella Ro SRL preia companiile Macon SRL şi Simcom Var SA, precum şi Simbeton SA şi Simteran SA.

Companiile Xella RO SRL, Macon SRL şi Simbeton SA au ca principală activitate fabricarea produselor din beton pentru construcţii, Simcor Var SA este producător de var şi ipsos, iar Simterac SA realizează alte produse ceramice.

Polish Enterprise Fund V și Polish Enterprise Fund VI, fonduri de private equity administrate de Enterprise Investors (EI), au semnat un acord în 2017 pentru vânzarea grupului Macon, unul dintre cei mai mari producători de materiale de construcții din România.

Cumpărătorul este Xella Group, unul dintre cei mai importanți producători mondiali de materiale de construcții pentru zidărie din domeniul betonului celular autoclavizat (BCA) și domenii conexe.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează însă că valoarea totală a tranzacției de exit s-ar putea situa sub nivelul cumulat al achizițiilor Macon în 2006 și Simcor în 2008, având în vedere evoluția ulterioară și tendințele înregistrate în sectorul de profil. De asemenea, structura tranzacției de exit a Enterprise Investors din grupul Macon cuprinde pe lângă prețul ce va fi încasat pe pachetul de acțiuni și o componentă a datoriilor inclusă în așa-numita valoare de întreprindere a grupului Macon, susțin sursele citate.

Tranzacția de vânzare a Macon de către Enterprise Investors, precum și angajarea consultanților PwC de către vânzător au fost anunțate în premieră pe 6 septembrie 2017 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

La momentul investiției, Macon era un important producător de materiale de construcții din România. Doi ani mai târziu, EI a furnizat companiei Macon capital adițional pentru achiziția competitorului său, Simcor Group, un producător de materiale de construcții cu activitate în Transilvania. Cu sprijinul fondurilor EI, managementul Macon a fuzionat cele două entități creând un jucător de top în România. În prezent, compania administrează patru puncte de producție și este producătorul numărul 1 de BCA și stâlpi de electricitate din țară dar și unul dintre cei mai importanți furnizori de var, elemente prefabricate și teracotă. În ultimii ani, Macon a avut performanțe financiare excelente, conform reprezentanților vânzătorului.

Compania estimează venituri de aproximativ 150 mil. lei (33 mil. euro) în 2017. Macon are circa 800 de angajați.

Enterprise Investors a fost asistat în tranzacție de o echipă de avocați RTPR Allen & Overy, din care au făcut parte Costin Tărăcilă, Partener, și Andrei Mihul, Managing Associate. De asemenea, managerul de capital privat a lucrat cu consultanții PwC, cu o echipă din care au făcut parte doi dintre cei mai experimentați și respectați experți din piața locală de fuziuni și achiziții – Radu Stoicoviciu și Cornelia Bumbăcea,  alături de care a fost și Dragoș Atanasiu, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Încheierea tranzacției ar putea avea loc în prima jumătate a anului 2018, a precizat cumpărătorul.

Prin achiziția grupului Macon Deva, Xella își consolidează poziția pe piața producătorilor de BCA, sector în care concurează cu Somaco (aflat în portofoliul fondului suedez de investiții Oresa Ventures), Elpreco Craiova (aflat în portofoliul grupului irlandez CRH) sau Celco Constanța (afacere a familiei Dușu).

În 2006, Enterprise Investors a cumpărat un pachet de 100% din acțiunile Macon de la angajații și foștii manageri ai companiei în cadrul unei tranzacții de aproximativ 35 mil. euro. Ulterior, în iulie 2008, pe fondul premiselor de creștere a sectorului de profil, Enterprise Investors a majorat capitalul social al Macon Deva pentru a finanţa achiziţia unui pachet majoritar în Simcor Grup, un producător important de materiale de construcţii din Transilvania controlat de omul de afaceri german Stache Lutz. Tranzacţia de 53 mil. euro a fost finanţată cu o majorare de capital de 26 mil. Euro pentru Macon provenită de la Enterprise Investors şi cu un împrumut bancar, la care s-au adăugat fondurile proprii ale Macon, conform datelor prezentate de către cumpărător.

Prin acea tranzacție, Macon prelua pachetul de 78,45% din producătorul de BCA Simcor Oradea, 50,14% din producătorul de beton Simbeton, un pachet de 93,06% din acțiunile producătorului de cahle de teracotă Simterac, pachetele integral de acțiuni la Simcor Var, Simcor Management, Simpromat şi Simsped.

Enterprise Investors mai are în portofoliul din România afacerea cu jucării Noriel, cumpărată anul trecut în cadrul unei tranzacții de 24 mil. Euro, și se uită la mai multe ținte de achiziții.

Din 1990 până acum, Enterprise Investors a ridicat nouă fonduri de investiții pentru Europa Centrală și de Est, pentru care a strâns peste 2,5 mld. euro de la investitori, în special din SUA și Europa. Cel mai nou fond de investiții ridicat de Enterprise Investors – Polish Enterprise Fund VIII – a finalizat în septembrie 2017 strângerea banilor de la investitori, având un capital total de 498 mil. euro.

Xella Group este unul dintre cei mai importanți producători mondiali de materiale de construcții pentru zidărie din domeniul betonului celular autoclavizat și domenii conexe, cu vânzări de 1,5 mld. euro și 6.700 de angajați. Grupul are sediul în Duisburg, Germania, 97 de fabrici și numeroase centre de vânzare ȋn 30 de țări. Xella produce și comercializează în România zidărie premium din BCA sub marca YTONG, iar din 2013 și produse termoizolatoare minerale sub marca Multipor.

Xella RO SRL face parte din grupul de companii controlat de Xella International Holding S.a.r.l. Luxembourg, care, la rândul său, face parte din grupul de societăţi aflat în portofoliul fondului american de investiții Lone Star.

 

Oresa Ventures și omul de afaceri Andrei Bojiță pregătesc vânzarea furnizorului de soluții IT Romanian Business Consult. Deloitte are mandatul de vânzare al afacerii

Oresa Ventures, o firmă de investiții controlată de familia suedezului Jonas Af Jochnik, și omul de afaceri Andrei Bojiță pregătesc vânzarea afacerii Romanian Business Consult, furnizor și integrator de soluții IT pentru retail și industria alimentară, potrivi informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții Deloitte au mandatul pentru aranjarea tranzacției de vânzare.

Surse din piață susțin că pe lângă investitorul cu capital privat Oresa Ventures, în tranzacția de vânzare este implicat și Andrei Bojiță, principalul acționar al companiei.

Andrei Bojiță și reprezentanții Oresa Ventures nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Oresa Ventures a cumpărat în 2014 un pachet de circa 49% din acțiuni de la fondatoarea companiei, Maria Schott, într-o achiziție în numerar de 9 – 10 mil. Euro, potrivit informațiilor publicate în premieră pe 31 octombrie 2014 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Alături de fondul de investiții Oresa Ventures intrat ca acționar minoritar, afacerea Romanian Business Consult a rămas în mâinile lui Andrei Bojiță, directorul general al companiei, principalul acționar și fiul fondatoarei companiei.

În perioada 2014 – 2016, cifra de afaceri a Romanian Business Consult a crescut de la 70,1 mil. Lei (15,8 mil. Euro) la 99,77 mil. Lei (22,2 mil. Euro), iar profitul net s-a majorat de la 11,5 mil. Lei (2,6 mil. Euro) la 16,3 mil. Lei (3,6 mil. Euro), marja de câștig rămânând în acest interval constantă.

Oresa Ventures activează ca manager de capital privat pe piețele din Europa Centrală și de Est, ulterior fiind concentrată în special asupra investițiilor pe piața românească.

Oresa a investit capital de peste 150 mil. Euro în peste 25 de companii, din care în România a fost investit un capital de 100 mil. Euro, potrivit datelor proprii făcute publice.

Este un jucător care vizează tichete de achiziție în medie de 10 – 20 mil. Euro într-un eșalon al pieței în care concurează cu manageri de fonduri de investiții de talia Axxess Capital sau Resource Partners.

Însă având profilul unui family office aflat în mâna familiei lui Jonas af Jochnick, spre deosebire de alți investitori financiari din gama fondurilor cu capital de risc, Oresa Ventures nu are presiunea unui exit pe termen mediu, ceea ce îi permite să stea o perioadă mai lungă ca investitor în companiile achiziționate.

Din portofoliul actual al Oresa Ventures fac parte în prezent brokerul de credite Kiwi Finance, grupul de materiale de construcții Somaco, producătorul de lacuri și vopseluri Fabryo, Romanian Business Consult în sectorul IT și La Fântâna, liderul local al distribuției de apă în sistem watercooler, cumpărat în 2016 în cadru unei tranzacții anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 decembrie 2015.

Familia suedeză aflată în spatele Oresa controlează și rețeaua de servicii medicale private Medicover, respectiv laboratoarele Synevo, active pe piața locală, și a fondat afacerea cu cosmetice Oriflame.

Notă Deloitte: Graficul include tranzacțiile anunțate în perioada relevantă cu valoare declarată. Cifrele istorice sunt ajustate la zi cu valoarea tranzacțiilor rezultată din ultimele informații disponibile.

Ioana Filipescu: Fuziunile și achizițiile din România au avut anul trecut o valoare totală de peste 4 mld. euro, din care 15 tranzacții au depășit bariera unui preț minim plătit de cumpărător de 100 mil. Euro. Consultanții Deloitte estimează că JC Flowers plătește un preț între 165 și 193 mil. Euro pentru preluarea Piraeus Bank România

Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat o valoare de 3,8 mld. euro în 2017, arată o analiză a Deloitte România realizată pe baza surselor publice și a tranzacțiilor cu valoare comunicată. Adăugând tranzacțiile cu valoare necomunicată, totalul pieței este între 4 și 4,6 mld euro, conform estimărilor Deloitte, în creștere cu 15% comparativ cu 2016. Și în acest an există premise ca piața de profil să atingă nivelul de 4 mld. euro.

“Activitatea de M&A (mergers and acquisitions – fuziuni și achiziții) a continuat să crească în 2017, dar mai îmbucurător a fost faptul că s-au înregistrat 15  tranzacții cu o valoare cuprinsă între 100 și 500 milioane de euro, o performanță record în ultimii zece ani”, a spus Ioana Filipescu, Partener în Consultanță Fuziuni și Achiziții în cadrul Deloitte România.

Analiza Deloitte vizează tranzacțiile cu o valoare mai mare de pragul de 5 mil. Euro, iar criteriul luat în calcul ca valoare per tranzacție, deci implicit și al pieței în ansamblu, este prețul plătit de către cumpărător.

“Evaluările sunt subiective, dar prețul plătit este valoarea de piață a unei companii“, a precizat, astăzi, într-o conferință de presă Lars Wiechen, Partener Coordonator al departamentului de Consultanță financiară al Deloitte România.

Prin acest unghi privind piața de profil, cea mai mare tranzacție a fost preluarea de către Enel a unui pachet de aproape 14% din acțiunile E-Distribuţie Muntenia şi ale Enel Energie Muntenia, prețul fiind stabilit de către Curtea de Arbitraj de la Paris la 401 mil. Euro, acesta fiind determinat de exercitarea de către SAPE a clauzei de put option din contractul de privatizare al Electrica Muntenia Sud.

Pe palierul de preț între 200 și 400 mil. Euro sunt cotate trei achiziții – cea a grupului A&D Pharma de către fondul de investiții Penta Investments, preluarea platformei financiare locale a grupului elen Eurobank formate din Bancpost, ERB Retail și ERB Leasing de către Banca Transilvania, în  ambele cazuri nefiind făcută publică valoarea tranzacției.

Potrivit unor informații publicate în noiembrie și decembrie 2017 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, prețul de achiziție plătit de către Penta pentru A&D Pharma ar fi în jurul a 350 mil. Euro, în timp ce Banca Transilvania ar urma să plătească un preț estimat în jurul a 250 mil. euro pentru preluarea operațiunilor locale ale Eurobank.

De asemenea, grupul britanic DS Smith a anunțat preluarea Ecopack și Ecopaper, afaceri controlate de către Vladimir Cohn, în cadrul unei tranzacții de 208 mil. Euro.

Alte 11 tranzacții sunt contabilizate de către consultanții Deloitte în intervalul de preț între 100 și 200 mil. Euro acestea fiind în ordine descrescătoare:

– listarea pe bursa de la București a unui pachet minoritar al firmei de telecomunicații Digi Communications NV pentru 193 mil. Euro

– achiziția Piraeus Bank România de către fondul american de investiții JC Flowers (valoare ce nu a fost făcută publică)

– achiziția hotelurilor Radisson Blu și Park Inn de către fondurile de investiții Cerberus și Revetas Capital (cu o valoare anunțată oficial de 169,2 mil. Euro)

– achiziția pachetelor minoritare de acțiuni în patru filiale ale Electrica de la Fondul Proprietatea de către compania – mamă, Electrica SA, pentru 165 mil. Euro

– preluarea operațiunilor locale ale firmei nipone Takata Corporation cu două fabrici la Arad și una la Sibiu de către Key Safety Systems

– asocierea dintre Atterbury Europe și Iulius Holding

– achiziția pachetului de 30% din producătorul de soluții antivirus Bitdefender de către fondul de investiții Vitruvian Partners care a plasat valoarea companiei la peste 600 mil. Dolari

– achiziția operatorului ungar Invitel Tavlkozlesi de către Digi pentru 140 mil. Euro

– acordul de preluare a unei companii imobiliare poloneze de către Globalworth și Griffin Premium RE NV

– achiziția anunțată a celei mai mari părți a activelor Oltchim de către Chimcomplex la un preț de 127 mil. euro

– achiziția Banca Românească de către OTP, care așteaptă avizul BNR.

O privire de ansamblu arată că primele 15 tranzacții de fuziuni și achiziții au marcat o privatizare, două tranzacții în sectorul imobiliar, trei tranzacții de exit ale unor mari bănci elene, vânzări de pachete minoritare de acțiuni la foste sau actuale filiale ale Electrica, vânzarea unor campioni sectoriali cu activități integrate precum A&D Pharma și grupul Ecopack – Ecopaper în tranzacții – record pentru distribuția farma și sectorul cartonului ondulat, cea mai mare tranzacție din istoria pieței hoteliere, cea mai mare achiziție în străinătate făcute de o companie din România, cea mai mare listare privată din istoria bursei de la București, o tranzacție globală cu impact local semnificativ, precum și o primă evaluare la vedere a unui producător local de antivirus creat în România și ajuns la o notorietate globală într-o industrie de vârf.

De notat că piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat și picarea unei tranzacții anunțate în 2017, respectiv tranzacția evaluată la circa 164 mil. Euro prin care Dedeman urma să preia complexul de birouri AFI Park de la AFI.

M&A nr tranzactii si clase de investitori Ro deloitte

În total, Deloitte a numărat 105 tranzacții anunțate în 2017, inclusiv cele ale căror valoare nu a fost dezvăluită. Numărul de tranzacții a crescut cu 15% față de 2016.

Pe sectoare, domină piața de energie și serviciile financiare, iar o activitate dinamică în creștere a fost înregistrată în TMT (Tehnologie Media Telecom), industrie și servicii medicale.

Achizițiile investitorilor strategici au acaparat circa 66% din piața de profil în 2017, instituțiile financiare având o pondere de 20% în valoarea pieței, iar listările pe bursă au cântărit 14% în ansamblu.

O altă tendință remarcată de Deloitte în 2017 este că a crescut numărul tranzacțiilor bilaterale, în care cumpărătorul a negociat direct cu vânzătorul, în absența deci a unui proces competitiv de vânzare.

Valoarea tichetului mediu de tranzacție în România a fost calculat de către Deloitte la 59,5 mil. Euro, cea mai ridicată din 2004 încoace.

M&A tichet mediu tranzactie Ro Deloitte

Anul trecut, activitatea fondurilor de investiții a fost la un nivel ridicat, acestea realizând în total 13 achiziții, printre cumpărători fiind nume noi precum Penta Investments, Vitruvian Partners, JC Flowers sau Cerberus.

“Am observat un interes mult mai mare din partea jucătorilor de private equity pentru România, interes manifestat atât de cei prezenți, cât și de nume noi. O parte din acest interes s-a concretizat în tranzacții, dar ne așteptăm ca anul 2018 să aducă noi fonduri în România pe care le-am văzut active în tranzacții încă de anul trecut“, spune Ioana Filipescu.

Un astfel de jucător care vânează tichete mari de tranzacții locale este fondul american de investiții Warburg Pincus, care a fost în discuții pentru achiziția A&D Pharma, iar apoi s-a concentrat pe negocierile pentru Urgent Cargus, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Apetitul pentru achiziții al jucătorilor de private equity vine în contextul în care mai mulți manageri de capital privat cu focus regional sau de talie globală au închis fonduri noi de investiții și au bani proaspeți de plasat în companii.

M&A piata pe sectoare Deloitte

“Ne așteptăm ca activitatea de M&A să rămână la un nivel ridicat în 2018, pe un fond macroeconomic favorabil în care companiile, fie românești, fie străine, au la dispoziție fonduri tot mai multe pentru investiții. Traversăm un moment oportun pentru activitatea de M&A, atât prin prisma investitorilor care vor să facă achiziții cât și pentru cei care vor să vândă. Este o fereastră de oportunitate de care mediul de business încă beneficiază. Anticipăm o continuare a consolidării în sectorul bancar și în servicii financiare, dar și noi tranzacții în TMT. Ne așteptăm, de asemenea, să asistăm la și mai multe tranzacții între companii românești, care vor vrea să consolideze domeniile în care activează”, a mai spus Ioana Filipescu.

Pentru evaluarea afacerilor, cel mai utilizat indicator este multiplul aplicat la EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), a precizat Marius Vasilescu, Director servicii de evaluare și modelare în cadrul departamentului de Consultanță Financiară al Deloitte România. Acesta arată că, în continuare, principalul factor care “omoară“ tranzacțiile este diferența dintre așteptările de preț ale vânzătorului și ale cumpărătorului.

În timp ce vânzătorul își bazează evaluarea pe multiplii obținuți în același sector, cumpărătorul se orientează spre o evaluare bazată în principal pe fluxuri de numerar viitoare estimate.

Întrebată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO care este zona mediană de multipli înregistrată în tranzacțiile de pe piața locală, Ioana Filipescu afirmă că pe piața bancară aceasta ajunge la circa 1 raportat la valoarea contabilă, respectiv în jurul intervalului de multiplu de 5 – 6,5 EBITDA în  sectoare precum servicii medicale, companiile aflate pe primele poziții într-un sector fiind mai bine cotate de către investitori. Vârfuri de multipli cu două cifre sunt înregistrate pe piețe precum tehnologia sau retailul specializat, adaugă ea.

La nivelul Deloitte România, Lars Wiechen, Partenerul coordonator al departamentului de Consultanţă Financiară, a spus că firma a avut anul trecut 14 mandate de vânzare, 14 de achiziţie, 3 de finanţare sau refinanţare şi 2 pentru tranzacţionarea unor credite neperformante.

“În 2017, ne-am dublat cifra de afaceri și numărul de angajați“, a explicat Lars Wiechen, care a adăugat că echipa pe care o conduce a evaluat peste 100 de afaceri și a fost consultant în 5 litigii.

Deloitte concurează pe piața consultanței în fuziuni și achiziții cu celelalte firme din așa-numitul Big Four – EY, KPMG, PwC, precum și cu bănci de investiții precum Rothschild sau consultanți independenți care activează pe cont propriu sau în asociere cu jucători de pe piața de profil.

Fondul de investiții britanic Argo Capital a semnat un acord de achiziție a Leumi Bank România. Israelienii își fac exitul după 12 ani de la intrarea pe piața locală cu o achiziție de 46 mil. dolari

Leumi Bank, a doua bancă din Israel după mărimea activelor, a anunțat, pe 3 ianuarie 2018 că a semnat un acord de principiu pentru vânzarea subsidiarei sale din România către fondul de investiții britanic Argo Capital Management.

Leumi Bank deține un pachet de 99,91% din acțiunile Leumi Bank România, notează Reuters, care adaugă că decizia băncii israeliene de exit din piața locală este parte a strategiei sale de a-și concentra operațiunile internaționale în principalele centre financiare în care derulează operațiuni prin intermediul subsidiarelor din SUA și Marea Britanie.

Semnarea unui acord angajant între cele două părți este subiectul finalizării activităților de due dillligence (analiză financiară), a finalizării negocierilor și a aprobărilor din partea autorităților de reglementare.

Reprezentanții Leumi spun că nu se așteaptă ca tranzacția să aibă un efect material asupra rezultatelor financiare.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Surse din piață citate de către publicația financiară israeliană Globes susțin că vânzarea se va face pentru 100 – 120 mil. euro în contextul în care capitalul Leumi Bank România era la finele lui 2016 de 160 mil. euro. Informațiile nu au fost însă confirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Totuși, datele financiare publicate de către Leumi Bank România indică faptul că la 31 decembrie 2016 capitalurile proprii totale de circa 160 mil. lei (adică 35,5 mil. euro).

Pe piața financiară, informații privind vânzarea Leumi Bank România au început să circule încă din toamnă, în condițiile în care banca centrală din Israel a cerut băncilor israeliene să își reducă operațiunile internaționale, în special pe piețele emergente din care face parte și piața românească.

Pe 3 octombrie 2017, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a trimis un set de întrebări către reprezentanții Leumi Bank pe tema vânzării operațiunilor din România, însă aceștia nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până acum.

La 31 decembrie 2016, Leumi Bank ocupa poziția 26 în clasamentul băncilor din România cu o cotă de piață de 0,32% și un activ net bilanțier de 1,26 mld. Lei (circa 280 mil. euro), respectiv cu o cotă de 0,4% din fondurile proprii la nivelul sistemului bancar, conform datelor prezentate de către BNR.

Banca israeliană Leumi a cumpărat în urmă cu 12 ani Eurom Bank SA de la Kolal BV pentru 46 mil. dolari, potrivit datelor publicate de către bancă.

Pe 12 septembrie 2017, Gil Karni, Director General Executiv al Bank Leumi România, a preluat poziția de conducere a Bank Leumi Marea Britanie după plecarea lui Eli Katzav din bancă. Manfred Rauchwerger, care anterior a ocupat poziția de Senior Vicepreședinte Executiv la Bank Leumi România, a trecut astfel din toamnă pe poziția de conducere a operațiunii Leumi din România.

Ultimele date făcute publice indică faptul că Leumi dispune de o rețea de 15 unități în 12 orașe din România. Pentru 2016, Leumi Bank România a raportat un profit de 12 mil. lei (2,6 mil. euro). Raportul credite – depozite era de 94%, iar expunerea neperformantă era de numai 8,62%.De asemenea, banca înregistra un raport în ceea ce privește lichiditatea de peste 1,7 ori față de cel cerut de către autoritățile de reglementare. Leumi Bank România a raportat un randament al capitalului de circa 7% în anul financiar încheiat la 31 decembrie 2016.

Managerul de capital privat Argo Capital face parte din grupul de investiții Argo, fondat în anul 2000 de către Andreas Rialas. Acțiunile Argo sunt listate pe segmentul secundar al bursei din Londra.

Argo derulează investiții pe piețele emergente prin fondurile sale Argo Distressed Credit Fund, lansat în 2008, și Argo Real Estate Opportunities Fund Limited, lansat în 2006 cu un capital de 100 mil. euro pentru investiții imobiliare în România, Moldova și Ucraina. În 2016, Argo a vândut proiectul imobiliar de retail Shopping City Sibiu către fondul sud-african NEPI pentru aproximativ 100 mil. euro.

Pe piața bancară din România, Argo caută să își construiască o platformă pentru un viitor exit pe fondul oportunităților apărute odată cu vânzarea mai multor operațiuni de către băncile internaționale care nu au ocupat poziții între cei mai mari jucători din sector și ies din piață, cum este și cazul Marfin. Pe o rută similară, au intrat recent în piața bancară fonduri de investiții precum Axxess Capital și JC Flowers, contribuind activ la procesul de consolidare al pieței bancare din România.

Investitorii strategici puși pe achiziții în tranzacțiile de pe piața de înghețată: Unilever este în negocieri avansate pentru achiziția producătorului de înghețată Betty Ice din Suceava. Food Union se concentrează pe Top Gel din Craiova

Unilever, un gigant global din sectorul bunurilor de larg consum, este în negocieri avansate pentru achiziția producătorului de înghețată Betty Ice din Suceava, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Unilever este unul dintre cei mai importanți jucători prin divizia sa Algida pe piața locală a înghețatei, unde vânzările anuale sunt estimate în jurul a 150 mil. Euro.

Și fondul de investiții Abris Capital Partners a depus ofertă angajantă pentru preluarea Betty Ice, însă investitorul financiar ar prefera ca antreprenorul să rămână încă o perioadă de timp ca acționar în Betty Ice, tipar pe care Abris l-a urmat și la achiziția grupului de firme Pehart Tec, respectiv a Green Group, susțin surse din piață.

Proprietarul Betty Ice este Vasile Armenean, acesta declarând în repetate rânduri că își vede mai departe de planurile sale în companie și că nu se grăbește în ceea ce privește o eventuală vânzare a afacerii sale.

Mandatul pentru o posibilă tranzacție de vânzare a Betty Ice îl au consultanții EY, care au coordonat în 2016 vânzarea unui alt producător independent de înghețată, Alpin 57 Lux, către Food Union, un investitor strategic intrat astfel în sectorul local.

“Unilever nu comentează zvonurile de pe piață legate de achiziții”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Unilever.

Reprezentanții Betty Ice nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că o eventuală vânzare a Betty Ice ar putea pleca de la un ordin de mărime de 50 – 60 mil. Euro și ar putea ajunge până în jurul a 80 – 90 mil. Euro, în funcție de parametrii tranzacției, de condițiile puse de cele două părți, de mecanismul de plată al prețului, precum și de mărimea pachetului de acțiuni vândut.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 4 iunie 2017 despre demararea unei tranzacții privind producătorul de înghețată Betty Ice.

Cei mai puternici competitori de pe piața de înghețată sunt pe de o parte investitorii strategici internaționali de talia Unilever, Nestle și Food Union – acționarul majoritar al Alpin 57 Lux, iar pe de altă parte producătorii independenți Betty Ice din Suceava și Top Gel din Craiova.

Mandatul de vânzare pentru Top Gel din Craiova îl au consultanții KPMG, tranzacția fiind demarată la scurtă vreme după cea de la Betty Ice, astfel că unii investitori au stat cel puțin în fazele inițiale cu ochii în paralel la ambele oportunități de investiții.

Grupul leton Food Union, controlat de milionarul rus Andrey Beskhmelnitskiy, se concentrează pe achiziția producătorului de înghețată aflat în proprietatea lui Petre Popa, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Food Union încearcă să facă o nouă achiziție pentru a-și consolida poziția în piața de înghețată.

Reprezentanții Food Union nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol pe acest subiect.

Piața de înghețată este cunoscută pentru sezonalitatea vânzărilor, cu vârfuri atinse în perioada sezonului cald și cu scăderi ale consumului în sezonul rece.

Pe lângă competiția dintre producătorii internaționali și afacerile antreprenoriale în sectorul de profil se simte de la an la an și presiunea venită din partea lanțurilor internaționale de comerț care vând înghețată sub marcă proprie.

Atât tranzacția de la Betty Ice, cât și cea de la Top Gel au atras inițial și investitori strategici, respectiv fonduri de investiții atrase de sectoarele de consum, pe care se bazează cea mai mare rată de creștere a unei economii din Uniunea Europeană.

O eventuală vânzare a Betty Ice și a Top Gel, după ce Ioan Istrate a vândut deja anul trecut pachetul majoritar din Alpin 57 Lux, va consemna încă un sector economic exitat de către antreprenori, pe fondul unei presiuni de consolidare a pieței de profil venită din partea investitorilor internaționali.

Betty Ice Suceava a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 126,7 mil. lei și  un profit net de 23,3 mil. lei, adică o marjă netă de câștig de peste 18% la un personal de 635 de oameni.

Top Gel Prod Craiova a înregistrat în anul 2016 o cifră de afaceri de 86,7 mil. lei și un profit net de 16,7 mil. lei, adică o marjă netă de peste 19% la un personal de 492 de oameni.

Un fond suveran de investiții din Abu Dhabi se pregătește să cumpere unul dintre cei mai mari jucători din agricultură în cadrul unei tranzacții estimate până la 270 mil. Euro

O companie în spatele căreia se află un fond suveran de investiții din Abu Dhabi este aproape de a semna achiziția unuia dintre principalii jucători locali din agricultură, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că tranzacția ar putea ajunge până la 250 – 270 mil. Euro.

Ținta de achiziție ar putea fi grupul Agricost Brăila, controlat de către omul de afaceri Constantin Duluțe, susțin surse din piață.

O altă țintă majoră de achiziție în sectorul agricol este în acest moment Intercereal, afacere dezvoltată de către omul de afaceri Ioan Niculae, care a negat recent că a vândut sau că ar intenționa să își vândă compania ce are în portofoliu circa 40.000 de hectare de teren în sudul României.

Investitorul care poartă negocierile de achiziție are în spate unul dintre fondurile de investiții suverane ale emiratului Abu Dhabi, susțin sursele citate care adaugă că este vorba despre un acționar al grupului bancar italian UniCredit, care deține a cincea bancă din România.

Ultimele informații făcute publice indică faptul că fondul de investiții Abbar Investments deține un pachet de peste 5% din UniCredit Italia. Abbar Investments a investit până acum în mai multe active mari din Europa din sectoare diferite. Abbar a funcționat până în acest an ca subsidiară a fondului IPIC din Abu Dhabi, al doilea acționar ca mărime din OMV Austria – proprietarul OMV Petrom din România.

În acest an însă, IPIC a fuzionat cu un alt fond din Abu Dhabi dând naștere fondului suveran Mubadala, un gigant global cu active totale sub administrare de peste 126,7 mld. Dolari care are în portofoliu parteneriate și investiții în diferite sectoare la UniCredit, managerul global de investiții Carlyle (activ în România în sectorul de explorare și producție din Marea Neagră), Borealis, OMV (în România prin Petrom), EDP (activ în România în sectorul energiei eoliene), CEPSA, BP,Investcorp sau compania aerospațială Virgin.

Mubadala a fost creată ca o platformă globală de investiții pentru a realiza viziunea celui considerat a fi părintele Emiratelor Arabe Unite, șeicul Zayed bin Sultan Al Nayhan.

Reprezentanții Agricost nu au făcut niciun comentariu pe tema unei eventuale tranzacții de vânzare. De asemenea, reprezentanții fondului din Abu Dhabi nu au răspuns până la momentul publicării acestui articol solicitărilor trimise.

Grupul Agricost din Insula Mare a Brăilei este considerat cea mai mare fermă vegetală din Uniunea Europeană, cu o suprafață cultivată de circa 57.000 hectare și formată în jurul unor terenuri luate în concesiune de la Agenția Domeniilor Statului.

Agricost, care exportă lucernă în Orientul Mijlociu, are o producţie totală anuală de aproximativ 400.000 tone, Agricost a avut semănat, în sezonul agricol din acest an grâu pe 14.853 hectare, ceea ce reprezintă circa 27% din suprafața totală, orz pe 8.048 hectare având o pondere de 14% din total, porumb pe 11.207 hectare ceea ce înseamnă 20% din total, soia pe 10.056 ha ceea ce echivalează cu 18% din suprafața totală, floarea-soarelui pe 8.184 ha (15%), lucernă 2.520 ha (5%), mazăre 260 ha (0,5%) şi porumb siloz pe 500 ha (1%), potrivit datelor Agricost publicate de publicația agroinfo.ro.

Conform sursei citate, țintele de producție pentru acest an vizau 41.000 tone de soia, 45.500 tone de porumb siloz, 104.000 tone de grâu de toamnă, 140.500 tone de porumb boabe, 31.000 tone de floarea-soarelui, 60.600 tone de orz de toamnă, 1.040 tone de mazăre și 40.500 tone de lucernă.

Agricost SA Brăila a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 387,3 mil. lei (86 mil. euro) și un profit net de 71 mil. lei (circa 15 mil. euro) la un personal de 917 oameni.

Agricultura este un sector vizat de mai mulți investitori străini fie arabi, germani, britanici sau americani, atrași de prețurile la terenuri încă aflate sub media Uniunii Europene, cât și pentru calitatea solului și a poziției geografice care favorizează exporturile pe Dunăre și pe Marea Neagră.

În sectorul agricol, activează jucători locali de anvergură precum Intercereal, Agricost Brăila, grupul format de Agro Chirnogi și Maria Trading cu acționari libanezi sau Agricover, afacerea controlată de către omul de afaceri iranian Jabbar Kanani.

 

Fondul american de investiții JC Flowers cumpără Piraeus Bank România și își face intrarea pe piața bancară locală în 2018 după câțiva ani de tatonări de achiziție de jucători precum Carpatica, Bancpost, Banca Românească sau Piraeus. Bancherii de investiții de la UBS, avocații de la White & Case și Schoenherr au lucrat de partea vânzătorului. UniCredit Bank România a fost consultant financiar exclusiv al cumpărătorului, iar avocații Clifford Chance au asigurat consultanța juridică a JC Flowers

Fondul american de investiții JC Flowers a semnat astăzi un acord de achiziție al Piraeus Bank România de la grupul bancar elen Piraeus, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzătorul a anunțat, astăzi, tranzacția cu JC Flowers printr-un comunicat de presă.

Vânzarea Piraeus Bank România către JC Flowers a fost aprobată de către board-ul de directori al băncii-mamă din Grecia și de către Fondul Elen de Stabilitate Financiară (HFSF), și este subiectul unor condiții de aprobare din partea autorităților de reglementare din partea autorităților relevante din România cum este cazul băncii centrale și a Consiliului Concurenței.

Tranzacția este estimată să se încheie în prima jumătate a anului 2018.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 16 august 2017 că fondul american JC Flowers discută achiziția Piraeus Bank România, după doi ani de la prima încercare eșuată de preluare a subsidiarei locale a băncii elene. De asemenea, tranzacția de vânzare a Piraeus Bank din România și mandatul de vânzare pentru această tranzacție dat bancherilor de investiții de la UBS au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 iunie 2015, respectiv 5 iunie 2015.

Valoarea achiziției Piraeus Bank România de către JC Flowers nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că prețul de achiziție este de ordinul zecilor de milioane de euro, neconfirmat însă de către părțile implicate în tranzacție. Pe lângă prețul pentru achiziția pachetului de acțiuni din tranzacție mai fac parte datoria intragrup a fiicei din România față de banca – mamă, precum și lichiditățile plasate de către banca din România în afara țării, susțin surse din piață.

Per ansamblu, impactul tranzacției asupra poziției de capital reglementat a grupului este așteptat să fie neutru.

„Vânzarea operațiunilor noastre bancare în România reprezintă un alt pas important spre îndeplinirea la timp a angajamentelor asumate în planul de restructurare a Grupului, așa cum au fost convenite cu Direcția Generală Concurență a Comisiei Europene, precum și implementarea planului strategic al Grupului , „Agenda 2020″. Sunt deosebit de bucuros că PBR care va merge înainte va fi deținută și administrată de una dintre cele mai recunoscute firme internaționale de capital privat cu experiență semnificativă în domeniul serviciilor financiare din numeroase jurisdicții”, a declarat Christos Megalou, directorul executiv al Grupului.

Banca elvețiană de investiții UBS Limited a acționat în tranzacție în calitate de consultant financiar exclusiv al Piraeus Bank. De asemenea, firma de avocatură americană White & Case LLP și biroul local al firmei austriece de avocatură Schoenherr au asigurat consultanța juridică a vânzătorului.

De cealaltă parte, JC Flowers a avut consultant financiar exclusiv UniCredit Bank România și a apelat la serviciile de consultanță juridică ale Clifford Chance Badea, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Piraeus Bank România are un profil solid de solvabilitate, lichiditate și calitate a activelor într-o economie cu cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu Piraeus Bank România pentru finalizarea achiziției și crearea unei bănci independente puternice în sectorul bancar dinamic și local din România „, a declarat J. Christopher Flowers, CEO și Director General al JCF.

În cursa pentru achiziția Piraeus Bank România a fost înscrisă și Patria Bank, instituție de credit controlată de către un fond de investiții administrat de către Axxess Capital.

JC Flowers a participat în acest an și la tranzacția de vânzare a Bancpost, adjudecată în final de către Banca Transilvania pentru un preț de achiziție în jurul a aproximativ 250 mil. euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

JC Flowers este unul dintre investitorii care s-a implicat în ultimii doi ani în tranzacțiile de vânzare de la Piraeus Bank România, Carpatica, Banca Românească și Bancpost.

În 2015, JC Flowers a depus oferta finală pentru preluarea Piraeus Bank România, în cadrul unei strategii mai ample care viza și preluarea Carpatica, controlată la acea vreme de către omul de afaceri Ilie Carabulea și asociații săi. Acum, Carpatica face parte din structurile Patria Bank.

După respingerea ofertei înaintate de către JC Flowers, Piraeus Grecia s-a concentrat pe optimizarea operațiunii sale din România.

În 2015 și 2016, Piraeus Bank România a vândut portofoliile de credite neperformante Henri și Elisabeth, cu valori nominale de aproximativ 184 mil. Euro, respectiv 164 mil. Euro, conform informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În acest an, Piraeus a lansat o altă tranzacție cu nume de cod Hurricane prin care intenționa să externalizeze serviciile de administrare a creditelor neperformante către un operator specializat de administrare a datoriilor, care însă a fost blocată pe fondul tranzacției mai ample de vânzare a Piraeus Bank România.

Piraeus Bank România ocupa poziția 13 cu o cotă de piață de 1,67% la nivelul pieței bancare, potrivit datelor la 31 decembrie 2016 raportate de către banca centrală.

Piraeus Bank România avea la 30 septembrie 2017 active totale de 1,5 mld.euro, o rețea de 99 de unități, peste 1.300 de angajați și un portofoliu de 150.000 de clienți activi.

Grupul elen Piraeus este nevoit să își vândă operațiunile din România, ca și National Bank of Greece și Eurobank, în cadrul programului de reducere a expunerii internaționale agreat cu creditorii Greciei, printre care se numără și Comisia Europeană.

Astfel, Piraeus a făcut un exit progresiv din România, început în 2013 cu vânzarea ATE Bank către omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, iar în ianuarie 2017 a vândut afacerea de asigurări non-viață a ATE Insurance România către Euroins România Insurance-Reinsurance SA, parte a grupului bulgar Euroins Insurance Group EAD.

Cumpărătorul Piraeus Bank România, J.C. Flowers este un manager global de investiții fondat în SUA în 1998. A investit peste 15 mld. Dolari în 50 de companii din 17 țări în sectoare diferite de la bănci, asigurări sau servicii de administrare a activelor. JC Flowers are circa 6 mld. Dolari sub administrare și birouri la New York și Londra.

Intrarea unui fond de investiții de talia JC Flowers pe piața bancară din România este de așteptat să aducă managerul global de investiții din SUA în poziția de a face oferte de achiziție pentru alți jucători din piață pentru a putea construi o masă critică suficientă în vederea unui exit, pe fondul unui proces de consolidare a pieței bancare ce a avansat puternic în acest an, în special după semnarea a trei tranzacții de exit de către băncile elene NBG, Eurobank și Piraeus.

 

Concernul austriac Voestalpine mai cumpără o fabrică în România și își extinde portofoliul local de producție

Concernul industrial austriac Voestalpine a anunțat pe 20 decembrie 2017 că achiziționează fabrica Barum Technik din România, tranzacție care extinde portofoliul local de producție al investitorului strategic.

Noua achiziția va opera pe piață sub numele de Voestalpine Rotec Coating SRL și are 160 de angajați.  Compania din Timișoara a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 21,3 mil. lei (4,7 mil. euro) și un profit net de peste 3 mil. lei (0,67 mil. euro).

Cumpărătorul a precizat că a cooperat strâns din 2009 până acum cu fabrica de la Timișoara.

Barum Technik produce componente pentru mașini, iar din 1998 și-a extins gama de servicii cu tehnologii de prelucrare a suprafețelor.

Concernul austriac Voestalpine operează în România prin mai multe firme precum Bohler Uddeholm România SRL, Voestalpine Automotive Components SRL Arad, Voestalpine Bohler Welding România SRL, Voestalpine România SRL, Voestalpine Rotec Coating SRL, Voestalpine Steel Service Center România SRL și Voestalpine VAE Apcarom SA.

Grupul Voestalpine are la nivel global venituri de 11,3 mld. Euro, EBITDA de 1,54 mld. Euro și 50.000 de angajați în cadrul operațiunilor sale în 50 de țări de pe cinci continente.

Un alt concern austriac puternic, Wienerberger, a anunțat recent achiziția producătorului de cărămizi Briskton Iași în cadrul unei tranzacții de circa 30 mil. euro.

Tranzacția anului pe piața de fuziuni și achiziții din România s-a făcut: Fondul ceh de investiții Penta Investments plătește aproape 350 mil. Euro pentru achiziția grupului A&D Pharma. UniCredit și SocGen, printre finanțatorii achiziției. Valoarea totală a tranzacției depășește 400 mil. Euro. PwC a asigurat consultanța cumpărătorului, firmele de avocați RTPR Allen & Overy, AK Evan din Cehia, respectiv Mușat & Asociații implicate în tranzacție

UPDATE 22:30  Un comunicat de presă prin care va fi anunțată oficial achiziția A&D Pharma de către Penta Investments este așteptat să fie dat publicității în dimineața zilei de 21 decembrie 2017, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul ceh de investiții Penta Investments plătește un preț în jurul a 350 mil. Euro pentru achiziția grupului A&D Pharma, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

A&D Pharma este cumpărată de către investitorul financiar la o valoare de întreprindere în jurul a 400 mil. Euro, ceea ce ar putea însemna un multiplu undeva până în jurul a 8 x EBITDA plătit de către investitor, susțin surse din piață.

Printre finanțatorii achiziției A&D Pharma de către Penta Investments se numără UniCredit și BRD SocGen, băncile care au acordat în iunie 2017 grupului farma un credit sindicalizat grupului de peste 177 mil. Euro.

“Aproape întotdeauna folosim scheme de finanțare a leverage-ului (datoriei – n.r.) în procesele noastre de achiziție“, explica recent pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Martin Danko, Director pentru relații externe în cadrul Penta Investments modul în care fondul ceh de investiții procedează în cazul unor achiziții.

Printre băncile locale bine poziționate pe segmentul finanțărilor mari corporative se numără instituții financiare de talia UniCredit Bank, BRD sau ING Bank.

Părțile au semnat recent contractul de vânzare – cumpărare pentru Mediplus, Sensiblu și celelalte entități ale grupului A&D Pharma, iar cumpărătorul este în faza plății prețului, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția este așteptată să se încheie în prima parte a anului viitor, după obținerea avizului Consiliului Concurenței.

Penta Investments a fost asistat la achiziție de către consultanții PwC, iar pe partea de asistență juridică a lucrat cu casa de avocatură Mușat & Asociații, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De cealaltă parte, vânzătorul a lucrat cu avocații RTPR Allen & Overy.

Surse din piață afirmă că vor avea loc în perioada imediat următoare schimbări în echipa executivă, astfel că Leonard Leca urmează să plece din companie, iar poziția de director financiar va fi preluată de către directorul financiar al Emag.

Reprezentanții Penta și ai A&D Pharma nu au putut fi contactați imediat pe tema tranzacției.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 4 septembrie 2017 că proprietarii A&D Pharma au reluat discuțiile de vânzare cu investitori care și-au arătat interesul precum Warburg Pincus, un alt investitor intrat cu achiziții în acest an în România, interesat de piața farma și care a mai purtat și anterior discuții pentru A&D Pharma fiind Penta Investments.

Penta Investments și-a exprimat interesul pentru preluarea A&D Pharma încă din 2011, în contextul în care în jurul celui mai mare grup local din farma au fost mai multe runde de discuții cu potențialii investitori de-a lungul timpului.

Penta a arătat în acest an apetit de achiziții pe piața locală, prin  achiziția operațiunilor Fortbet România pe piața pariurilor sportive pentru 47 mil. euro fără componenta de refinanțare a tranzacției, respectiv prin preluarea a 31 de farmacii și operațiuni de distribuție într-o tranzacție de aproximativ 10 mil. euro.

Penta Investments a fost pornit la începutul anilor 1990 cu banii obținuți din importul de textile din China în magazine din Cehoslovacia de către cei doi fondatori, Marek Dospiva și Jaroslav Haščák.

Din 2013, Penta și-a schimbat strategia de investiții și a început să se concentreze pe investiții în companii cu EBITDA anual de peste 50 mil. euro din sectoare precum servicii medicale private, servicii financiare, comerț și sectorul manufacturier, listă pe care au fost puse ulterior și sectorul imobiliar și cel de media.

Penta Investments a raportat pentru anul 2016 venituri cumulate de 5,6 mld. Euro, active totale de 8,5 mld. Euro și un profit net de 251 mil. euro.

În România, un alt fond ceh, PPF – cel condus de către Petr Kellner – este deja activ în sectoare precum distribuție de gaze sau imobiliare, respectiv fondul ceh Emma Capital care a anunțat în acest an că preia Forte Gaz prin intermediul Premier Energy.

Pe piața locală de farma, există acum trei afaceri antreprenoriale cu poziții puternice – grupul A&D Pharma, controlat de un grup de oameni de afaceri libanezi, platforma controlată de Anca Vlad – formată din distribuitorul Fildas Trading și farmaciile Catena, respectiv platforma controlată de către omul de afaceri Ovidiu Buluc, care grupează Farmexim și HelpNet.

Mediplus, distribuția din grupul A&D Pharma, a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 3,99 mld. Lei (0,887 mld. Euro) și un profit net de 22,8 mil. Euro la un număr de 949 de angajați.

De cealaltă parte, Sensiblu a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,67 mld. Lei (371 mil. Euro) și un profit net de 7 mil. Euro la un număr de 2.656 de angajați.

Anul trecut, Sensiblu a cumpărat 78 de farmacii Polisano în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 15 mil. Euro de către surse din piața de fuziuni și achiziții. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

Afacerea A&D Pharma este organizată pe trei linii de afaceri – pe lângă distribuție și farmacii, cuprinde o structură de marketing și vânzări în regiune, cu afaceri de 50 mil. Euro în 2016 și un profit de 0,5 mil. Euro la 203 angajați.

A&D Pharma a fost fondată în 1994 de către oamenii de afaceri Ludovic Robert, Walid Abboud, Michel Eid și Roger Akoury, însă după unele neînțelegeri intervenite între acționari, aceștia și-au separat participațiile în cadrul mai multor companii în care erau împreună asociați, inclusiv în cadrul A&D Pharma.

Vânzarea A&D Pharma este astfel cea mai mare tranzacție din istoria pieței farma și cel mai mare exit semnat de antreprenori din mediul de afaceri local, după cel realizat de către Ion Țiriac cu vânzarea băncii pe care a fondat-o către grupul italian UniCredit.

 

radisson cerberus deal main

Elbit Imaging a finalizat aseară vânzarea Radisson către fondurile de investiții Cerberus și Revetas pentru 169,2 mil. euro, sumă care ar putea fi majorată ulterior. Raiffeisen a finanțat tranzacția cu un împrumut de peste 100 mil. euro. Cumpărătorul a lucrat cu avocații Wolf Theiss și consultanții Sentient, vânzătorul a avut alături pe JLL, avocații Firon Bar-Nir. Consultanții PwC, implicați în tranzacție

Grupul israelian Elbit Imaging a finalizat aseară vânzarea complexului Radisson din București către fondurile de investiții Cerberus și Revetas. Noul acționar majoritar al Radisson este fondul american de investiții Cerberus, după cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră pe 11 decembrie 2017.

Valoarea totală a tranzacției este de 169,2 mil. euro, însă suma totală ar putea să crească ulterior, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO

Vânzătorul încasează aproximativ 81 mil. euro din prețul de vânzare al Radisson, după compensarea împrumutului bancar senior, a capitalului de rulment și a altor ajustări, precum și a cheltuielilor de tranzacție.

O parte din veniturile nete, respectiv 8 mil. Euro, funcționează ca o garanție oferită de vânzător cumpărătorului, oferită sub forma unui împrumut pe 3 ani cu o dobândă de 5% pe an.

Împrumutul va acționa ca garanție pentru obligațiile obișnuite de închidere a SPV, prin care cumpărătorul poate compensa pierderile adjudecate care ar putea fi suportate de acesta ca urmare a încălcării garanțiilor sau a anumitor indemnizații acordate de către vânzător în termeni din acord. În plus, Elbit a acordat o scrisoare de garanție în favoarea cumpărătorului, în temeiul căreia s-a angajat să îndeplinească angajamentele și obligațiile furnizorului conform acordului.

De asemenea, vânzătorul a folosit o parte din veniturile nete pentru a-și rambursa împrumutul la Bank Hapoalim Ltd. în valoare de aproximativ 11,6 mil. Euro.

Raiffeisen Bank a finanțat tranzacția cu un împrumut de tip top up de peste 100 mil. euro, prin care a fost refinanțat parțial atât vechiul împrumut, respectiv a fost acoperită o parte din prețul de achiziție al Radisson.

Cumpărătorul a lucrat în tranzacție cu avocații firmei austriece Wolf Theiss și consultantul tehnic Sentient. De cealaltă parte, vânzătorul a avut în echipa sa consultanții JLL și avocații firmei israeliene Firon Bar Nir. PwC a oferit servicii pentru ambele părți, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul american de investiții Cerberus este unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din lume, care administrează împreună cu afiliații săi peste 30 mld. Dolari.

Grupul israelian Elbit Imaging a anunțat pe 29 noiembrie 2017 că a semnat un acord definitiv de vânzare – cumpărare cu două fonduri internaționale de investiții pentru un pachet de 98,2% din compania care deține complexul hotelier Radisson din București.

Tranzacția între cele două părți se realizează la un randament de circa 7,5% și la un multiplu în jurul a 13 aplicat la EBITDA, potrivit unor calcule făcute pe baza informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Complexul Radisson dispune de 763 de camere și este format dintr-un hotel Radisson Blu de cinci stele cu 487 de camere, un hotel Park Inn de patru stele cu 276 de camere și 7.200 de metri pătrați de galerie comercială care include cel mai mare cazinou din București, un centru de fitness și magazine.

Hotelurile Radisson Blu și Park Inn sunt administrate în baza unui contract de management pe termen lung încheiat până în 2036 cu Rezidor, parte a Carlson Rezidor Hotel Group.

Pe piața hotelurilor de cinci stele din București, Radisson concurează cu Marriott, Athenee Palace Hilton, Crowne Plaza și Intercontinental.

Grupul israelian Elbit Imaging a făcut în ultima vreme mai multe tranzacții de vânzare de active în România și în alte țări pentru a rambursa bani către bănci și către acționarii săi.

În România, Elbit Imaging deține 75% din proiectul Casa Radio, pentru care o evaluare externă l-a cotat la o valoare de circa 73 mil. Euro la 31 decembrie 2016, conform unui raport al companiei.

Grupul israelian Elbit Imaging are ca principali acționari York Capital și afiliații săi, care dețin 19,6%, respectiv Davidson – Kampner și afiliații săi cu circa 14,3%.

Managerul american de capital privat Cerberus a fost fondat în 1992 și administrează mai multe fonduri de investiții. Cerberus a anunțat în acest an ridicarea a trei noi fonduri de investiții. În aprilie 2017, Cerberus Capital Management a făcut publică închiderea fondului de investiții Cerberus International Partners VI, pentru care a strâns 4 mld. dolari. În ianuarie 2017, Cerberus a ridicat al patrulea său fond global de investiții concentrat pe oportunități în sectorul imobiliar, cu un capital de 1,8 mld. dolari. În martie 2017, managerul american a anunțat ridicarea fondului de investiții Cerberus Levered Loan Opportunities Fund III, cu un capital de 2,05 mld. dolari.

Partenerul de achiziție al Cerberus de la Radisson București, Revetas Capital, mizează pe noul său fond de investiții, Revetas Capital Fund II, care la prima sa închidere a strâns 63 mil. euro de la investitori, în condițiile în care vizează angajamente din partea investitorilor de 200 mil. euro și încadrarea într-un plafon de capital de 300 mil. euro.

Fondul american de investiții Warburg Pincus se pregătește pentru preluarea afacerii de curierat Urgent Cargus de la fondul de investiții Abris Capital Partners și își structurează pachetul de finanțare al achiziției. Prima tranzacție de exit a Abris din România, estimată în jurul a 120 – 150 mil. Euro

Fondul de investiții Abris Capital Partners intră în faza finală a tranzacției de vânzare a afacerii de curierat Urgent Cargus, susțin surse din piață.

În acest context, fondul american de investiții Warburg Pincus negociază cu bănci locale pentru a-și securiza achiziția afacerii Urgent Cargus prin contractarea unei finanțări de achiziție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea afacerii Urgent Cargus reprezintă prima tranzacție de exit a Abris Capital din piața românească. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că valoarea tranzacției de vânzare a Urgent Cargus ar putea fi în jurul a 120 – 150 mil. Euro, valori neconfirmate de către părțile implicate în tranzacție.

De asemenea, printre investitorii care s-au mai arătat interesați de achiziția Urgent Cargus se află fondul de investiții Mid Europa, respectiv Hungarian Post.

Reprezentanții Abris Capital Partners nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol pe marginea acestui subiect. De asemenea, reprezentanții Warburg Pincus nu au putut fi contactați imediat pe acest subiect.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră pe 17 ianuarie 2017 că Abris a dat încă de anul trecut băncii de investiții Rothschild mandatul de vânzare pentru Urgent Cargus.

Pe lângă banca de investiții Rothschild, Abris lucrează la această tranzacție cu firma de avocatură Clifford Chance.

Ultimele tranzacții semnificative în sectorul serviciilor de curierat au fost preluarea la începutul acestui an a Sameday Courier de către Emag, tranzacție estimată la circa 2 mil. Euro, respectiv a Postmaster de către omul de afaceri Octavian Radu, într-o tranzacție din 2016 estimată la circa 3 – 4 mil. Euro.

Abris Capital Partners a intrat în octombrie 2012 pe piața din România prin achiziția Cargus de la DHL, tranzacție finalizată în 2013. Apoi, în iulie 2014, Abris a anunțat achiziția afacerii Urgent Curier de la familia Corina și Sebastian Bălășescu. Ulterior, Abris a fuzionat operatorii de curierat locali preluați formând o singură platformă, Urgent Cargus, în care a inclus și operatori de profil mai mici. Echipa de conducere în frunte cu Gian Sharp s-a ocupat de integrarea companiilor și este concentrată pe îmbunătățirea rezultatelor financiare ale afacerii, în condițiile în care fondul de investiții urma să-și facă în mod natural exitul.

Abris Capital a închis recent al treilea său fond de investiții, cu o capitalizare de 502 mil. euro, care este direcționat în principal către achiziții de companii din Polonia și România.

Urgent Cargus, una dintre cele mai mari companii locale de pe piața de curierat, a semnat pe 31 iulie 2017 un împrumut pe 5 ani de 134 mil. Lei (peste 29 mil. Euro), acordat de către BCR și OTP Bank România. Suma maximă garantată de către Urgent Cargus în contul acestui împrumut este de 160,8 mil. Lei (peste 35 mil. Euro). Printre garanțiile aduse pentru împrumut se află pachetul de acțiuni majoritar al companiei Urgent Cargus, deținut de către vehiculul de investiții Mardeto Holdings Limited din Cipru, în spatele căreia se află Abris Capital Partners, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții din Europa Centrală și de Est.

În august 2015, fondul de investiții și-a refinanțat achizițiile de la Cargus și Urgent Curier printr-un credit de 162,4 mil. Lei (36,9 mil. Euro) contractat de la BCR și BRD, suma maximă garantată de către Urgent Cargus, noul debitor, fiind de 194,88 mil. Lei (44,2 mil. Euro).

În septembrie 2015, Abris a decis reducerea capitalului social a Urgent Cargus cu 86,6 mil. Lei (circa 20 mil. Euro), sumele fiind distribuite către acționarii companiei. Alte 10 mil. Lei (2,4 mil. Euro) au fost direcționate cu titlu de dividende în contul profiturilor obținute în perioada 2012 – 2014 tot către proprietarii Urgent Cargus.

Abris a rearanjat succesiv structura datoriilor companiei Urgent Cargus, după o serie de mutări începută cu achiziția Cargus International cu finanțare asigurată de către UniCredit și BCR. O altă mișcare a fost după achiziția Urgent Curier, când Cargus a împrumutat în 2014 aproximativ 8 mil. Euro la o dobândă de 6% de la proprietarul său, Abris.

Urgent Cargus a raportat pentru anul 2016 pierderi de 19,9 mil. Lei (4,4 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 308,88 mil. Lei (68,6 mil. Euro) și 1.122 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Piața de curierat este estimată să ajungă în acest an la 420 – 450 mil. Euro, ceea ce înseamnă o rată de creștere anuală de două cifre. În sectorul de profil, principalii jucători sunt companii precum Fan Courier, Urgent Cargus sau DPD România.

Cezar Scarlat, Senior Partner al Abris Capital Partners și șeful biroului local, este unul dintre cei mai activi manageri de private equity la nivel local, bifând în mai puțin de patru ani (octombrie 2012 – iulie 2016) achizițiile Cargus, Urgent Curier, precum și a altor operatori de curierat mai mici, respectiv achiziția pachetului majoritar în grupul de firme Pehart în 2015 și a pachetului de 82% din acțiunile grupului de firme Green Group în primul semestru al anului 2016.

Abris Capital a preluat în 2016 platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack de la miliardarul polonez Leszek Czarnecki în cadrul unei tranzacții estimate la 825 mil. zloți (186 mil. euro).

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare trei fonduri de investiții cu capitaluri totale de circa 1,272 mld. Euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Tichetul de investiție al Abris în cadrul unei tranzacții se situează, de regulă, între 20 și 60 mil. euro, dar poate fi considerabil mai mare alături de co-investitori.

Pe piața managerilor de capital privat concentrați pe investițiile din România și din regiunea Europei Centrale și de Est, Abris Capital Partners concurează în tranzacții de anvergură similară sau apropiată cu cele de care sunt interesați și competitori regionali precum Enterprise Investors, Innova Capital sau Mid Europa Partners, activi și pe piața locală.

Warburg Pincus este un manager global de fonduri de investiții, cu active de 44 mld. Dolari sub administrare.

Originile firmei de investiții datează din 1939. Warburg Pincus a investit peste 60 mld. Dolari în ultimii 50 de ani în peste 780 de companii din 40 de țări ale lumii.

Warburg Pincus a purtat în urmă cu câteva luni discuții pentru achiziția grupului A&D Pharma, însă vânzătorul a decis să intre în negocieri exclusive cu fondul ceh de investiții Penta Investments.

În România, Warburg Pincus a fost un investitor atent la tichetele de tranzacții majore. În 2015, Warburg Pincus s-a uitat la tranzacția de vânzare a Piraeus Bank România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tot în 2015, Warburg Pincus s-a uitat la tranzacția de vânzare a unui pachet minoritar din MedLife, structurată în jurul încercării de exit a fondului de investiții Value 4 Capital, variană abandonată ulterior. În final, MedLife a listat în decembrie 2016 un pachet de acțiuni minoritar din afacerea de servicii medicale private pe bursa de București în decembrie 2016, ocazie cu care Value 4 Capital și-a făcut exitul.

Warburg Pincus a ridicat în 2015 fondul de investiții Warburg Pincus Private Equity XII LP, cu un capital de 13,4 mld. Dolari.

Intesa Sanpaolo a finalizat transferul de active și pasive de la fosta sucursală a Veneto Banca din România

Intesa Sanpaolo a finalizat formalitățile privind transferul anumitor active și pasive de la fosta sucursală din România a Veneto Banca, inclusiv rețeaua de 19 unități, către nou-înființata Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala București.

Ca urmare a acestui transfer, Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala București are acum în portofoliu credite și toate depozitele constituite la Veneto Banca în România. De asemenea, angajații Veneto Banca au fost transferați către Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala București.

Grupul Intesa Sanpaolo este prezent acum în România cu două entități: Intesa Sanpaolo Bank Romania SA, cu o rețea de 30 de unități, respectiv Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala București cu 19 unități.

Această tranzacție face parte din contractul semnat la 26 iunie 2017 de către Intesa Sanpaolo cu lichidatorii Banca Popolare di Vicenza și Veneto Banca în Italia.

Intesa Sanpaolo a semnat în vară contractul cu lichidatorii Bancii Popolare di Vicenza și ai Veneto Banca pentru achiziționarea de către Intesa Sanpaolo a anumitor active și pasive și a anumitor relații juridice ale celor două bănci, la prețul simbolic de 1 Euro, conform unei decizii adoptate în unanimitate de consiliul de administrație al grupului bancar italian.

Tranzacția are efecte limitate și pe piața din România, unde atât Intesa, cât și Veneto Banca activează.

Portofoliul achiziționat include, pe lângă activele și pasivele selecționate aparținând Bancii Popolare di Vicenza și Veneto Banca, acțiunile acestora deținute în cadrul Banca Apulia S.p.A. și Banca Nuova S.p.A., SEC Servizi S.c.p.a., Servizi Bancari S.c.p.a. și, cu condiția obtinerii autorizațiilor necesare, în bancile care funcționează în Moldova, Croația și Albania, precizează cumpărătorul.

Portofoliul ce va fi preluat include credite performante, altele decât creditele cu nivel ridicat de risc, în valoare de aproximativa de 26,1 mld. Euro, active financiare în valoare de aproximativ 8,9 mld Euro, active fiscale în valoare de aproximativ 1,9 mld. Euro, depozite ale clientelei de aproximativ 25,8 mld. Euro, obligațiuni senior de aproximativ 11,8 mld. Euro, depozite indirecte de aproximativ 23 mld. Euro, din care active administrate de aproximativ 10,4 mld. Euro. De asemenea, Intesa a mai anunțat în iunie că va prelua aproximativ 900 de sucursale în Italia și 60 în afara acesteia, inclusiv rețeaua sucursalei Veneto Banca din România, respectiv aproximativ 9.960 de angajați în Italia și 880 în afara acesteia.

Intesa Sanpaolo Bank Romania a înregistrat la 31 decembrie 2016 o cotă de piață de 1,04% cu un activ net bilanțier de 4,088 mld. Lei, în timp ce sucursala locală a Veneto Banca Spa Italia Montebelluna avea o cotă de piață similar, de 1,04%, cu un activ net bilanțier de 4,111 mld. Lei, potrivit ultimului raport anual al băncii centrale.

În România, pe lângă cele două bănci italiene implicate în fuziune, activează și UniCredit Bank, situată între primele cinci instituții de credit de pe piața locală după mărimea activelor.

În acest an, pe lângă preluarea de către Intesa a activelor Veneto, OTP a semnat achiziția Banca Românească, subsidiară a National Bank of Greece, iar Banca Transilvania a semnat contractul de achiziție al Bancpost. Tot recent, un fond de investiții administrat de către Axxess Capital a preluat indirect Carpatica, care în urma fuziunii cu Nextebank a dat naștere Patria Bank. De asemenea, Marfin Bank a ajuns în acest an la un acord pentru vânzarea subsidiarei locale.

Procesul de consolidare de pe piața bancară este așteptat să continue însă și cu alte bănci, în contextul în care pe lângă jucători cu apetit pentru achiziții precum Banca Transilvania, OTP sau Patria Bank, sunt și fonduri de investiții care caută să cumpere active bancare.

Fondul american de investiții Cerberus cumpără complexul hotelier Radisson din București în cadrul tranzacției de 169,2 mil. Euro. Grupul israelian Elbit Imaging încasează un preț sub jumătate din valoarea tranzacției încheiate cu Cerberus și Revetas Capital. Cea mai mare tranzacție din piața hotelurilor se realizează la un multiplu în jurul a 13 EBITDA și la un randament anual al investiției de circa 7,5%

Fondul american de investiții Cerberus cumpără complexul hotelier Radisson din București de la grupul israelian Elbit Imaging Ltd, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. În achiziție este implicat și fondul de investiții Revetas Capital, care deține centrul comercial Vitantis din Capitală.

Fondul american de investiții Cerberus este unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din lume, care administrează împreună cu afiliații săi peste 30 mld. Dolari.

Reprezentanții Cerberus nu au putut fi  contactați până la momentul publicării acestui articol pentru comentarii pe marginea tranzacției.

Grupul israelian Elbit Imaging a anunțat pe 29 noiembrie 2017 că a semnat un acord definitiv de vânzare – cumpărare cu două fonduri internaționale de investiții pentru un pachet de 98,2% din compania care deține complexul hotelier Radisson din București, afacere evaluată la 169,2 mil. Euro. Vânzătorul estima atunci că va încasa din tranzacție o sumă netă de 81 mil. Euro, din care 8 mil. Euro urmează să fie alocați ca și credit pe 3 ani la o dobândă de 5% pe an.

Tranzacția între cele două părți se realizează la un randament de circa 7,5% și la un multiplu în jurul a 13 aplicat la EBITDA, potrivit unor calcule făcute pe baza informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe 8 august, Elbit Imaging Ltd a anunțat că a semnat un acord neangajant cu un fond international de investiții pentru vânzarea pachetului de acțiuni în compania care deține complexul hotelier Radisson, pe baza unei valori a proprietății de aproximativ 177,5 mil. Euro, ceea ce indică faptul că ultimul anunț arată o ajustare a prețului de vânzare în ultimele trei luni ca urmare a negocierilor cu cumpărătorul.

Tranzacția, ajunsă acum la momentul de închidere (closing), era condiționată de realizarea unor condiții precedente, printre care obținerea de către cumpărător a unei finanțări externe.

Sumele nete obținute din tranzacție după compensarea împrumutului bancar al companiei vândute, a capitalului de rulment și a altor ajustări, precum și a cheltuielilor de tranzacție sunt așteptate să fie de aproximativ 81 mil. Euro, ceea ce înseamnă că aceștia sunt banii pe care estimează că îi va încasa vânzătorul de pe urma tranzacției.

Din suma încasată, 8 mil. Euro vor fi alocate pentru un credit acordat pe o perioadă de 3 ani la o dobândă de 5% pe an, a precizat vânzătorul.

Împrumutul va acționa ca garanție pentru obligațiile obișnuite de închidere a SPV, prin care cumpărătorul poate compensa pierderile adjudecate care ar putea fi suportate de acesta ca urmare a încălcării garanțiilor sau a anumitor indemnizații acordate de către vânzător în termeni din acord. În plus, Elbit a acordat o scrisoare de garanție în favoarea cumpărătorului, în temeiul căreia sa angajat să îndeplinească angajamentele și obligațiile furnizorului conform acordului. În acest stadiu, nu poate exista nici o certitudine că condiția precedentă va fi îndeplinită în timp util sau că tranzacția va fi reușită cu succes, precizează vânzătorul.

Elbit Imaging a avut consultant exclusiv pe JLL.

Complexul Radisson dispune de 763 de camere și este format dintr-un hotel Radisson Blu de cinci stele cu 487 de camere, un hotel Park Inn de patru stele cu 276 de camere și 7.200 de metri pătrați de galerie comercială care include cel mai mare cazinou din București, un centru de fitness și magazine.

Hotelurile Radisson Blu și Park Inn sunt administrate în baza unui contract de management pe termen lung încheiat până în 2036 cu Rezidor, parte a Carlson Rezidor Hotel Group.

Complexul Radisson din București a înregistrat în anul 2016 venituri totale de 31,6 mil. Euro și un nivel al câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 13,9 mil. Euro, conform datelor companiei – mamă.

Evaluarea activelor indică astfel o valoare de întreprindere care corespunde unui multiplu de circa 12 x EBITDA, dacă raportăm la rezultatul înregistrat în 2016.

Pe piața hotelurilor de cinci stele din București, Radisson concurează cu Marriott, Athenee Palace Hilton, Crowne Plaza și Intercontinental.

Din valoarea de piață a complexului Radisson București, mai mult de jumătate, adică circa 92 mil. Euro înseamnă un împrumut bancar luat de la Raiffeisen. De asemenea, vânzătorul Radisson avea de rambursat 12,65 mil. Euro la 22 noiembrie 2017  băncii israeliene Hapoalim și, conform unui acord recent, va plăti 1 mil. Euro până la 27 decembrie 2017, iar restul de până la 31 ianuarie 2018. Orice încasări din vânzarea Radisson sau din alte surse vor merge pentru rambursarea împrumutului către Hapoalim, care are o dobândă de 4,65% + LIBOR (dobânda de referință pe piața interbancară din Londra).

Grupul israelian Elbit Imaging a făcut în ultima vreme mai multe tranzacții de vânzare de active în România și în alte țări pentru a rambursa bani către bănci și către acționarii săi.

În România, Elbit Imaging deține 75% din proiectul Casa Radio, pentru care o evaluare externă l-a cotat la o valoare de circa 73 mil. Euro la 31 decembrie 2016, conform unui raport al companiei.

Grupul israelian Elbit Imaging are ca principali acționari York Capital și afiliații săi, care dețin 19,6%, respectiv Davidson – Kampner și afiliații săi cu circa 14,3%.

Managerul american de capital privat Cerberus a fost fondat în 1992 și administrează mai multe fonduri de investiții. Cerberus a anunțat în acest an ridicarea a trei noi fonduri de investiții. În aprilie 2017, Cerberus Capital Management a făcut publică închiderea fondului de investiții Cerberus International Partners VI, pentru care a strâns 4 mld. dolari. În ianuarie 2017, Cerberus a ridicat al patrulea său fond global de investiții concentrat pe oportunități în sectorul imobiliar, cu un capital de 1,8 mld. dolari. În martie 2017, managerul american a anunțat ridicarea fondului de investiții Cerberus Levered Loan Opportunities Fund III, cu un capital de 2,05 mld. dolari.

Partenerul de achiziție al Cerberus de la Radisson București, Revetas Capital, mizează pe noul său fond de investiții, Revetas Capital Fund II, care la prima sa închidere a strâns 63 mil. euro de la investitori, în condițiile în care vizează angajamente din partea investitorilor de 200 mil. euro și încadrarea într-un plafon de capital de 300 mil. euro.

 

Cel mai mare producător independent de lubrifianți din lume cumpără distribuitorul local Lub Asyst din București pentru a-și extinde afacerile în Europa Centrală și de Est

Grupul german Fuchs, cel mai mare producător independent de lubrifianți din lume, cumpără compania Lub Asyst SRL și își întărește astfel prezența pe piețele din Europa Centrală și de Est.

Achiziția a fost raportată pe 30 noiembrie 2017, iar Lub Asyst SRL va fi integrată în noua subsidiară Fuchs România.

Distribuitorul de lubrifianți și uleiuri auto Lub Asyst SRL a avut vânzări de aproape 4 mil. euro în 2016 și un personal mediu de 20 de angajați.

“Achiziția include baza de clienți și personalul“, a precizat cumpărătorul.

Subsidiara recent înființată de către Fuchs în România va combina afacerea preluată Lub Asyst SRL cu structurile de vânzări locale existente ale firmei germane.

Grupul german Fuchs a raportat pentru anul 2016 vânzări de circa 2,267 mld. Euro și un profit după plata taxelor de 259,9 mil. euro. Profitul obținut este o parte returnat către acționari sub formă de dividend, iar o altă parte este reinvestit în dezvoltarea afacerii, în finanțarea planurilor de investiții și a achizițiilor.

Compania numără 4.898 de angajați la nivel global. Capitalizarea bursieră a Fuchs Petrolub SE este de circa 5,86 mld. Euro.

În 2016, Fuchs a făcut două achiziții semnificative, pentru care a plătit prețuri de achiziție de 26 mil. euro (în tranzacția cu Ultrachem), respectiv 22 mil. euro pentru preluarea unor active ale Chevron.

Compania a lucrat cu o marjă EBITDA de 18% în 2016.

Lars Drescher, CEO al DCH International, despre oferta de preluare a companiei de către fondul Polaris: “Pot să confirm că există. Lucrurile sunt în derulare“

Grupul danez DCH International, care are în portofoliu al doilea producător de porci din România, a primit o ofertă de preluare din partea fondului de investiții Polaris, a confirmat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Lars Drescher, CEO al DCH International.

Presa daneză a scris pe 22 octombrie 2017 că fondul de investiții Polaris a înaintat o ofertă preliminară, iar prețul de achiziție ar putea ajunge la 1 mld. de coroane daneze (circa 134 mil. euro) și că pe lângă Polaris și fondul de investiții britanic ADM Capital a fost interesat de achiziția DCH International.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO despre oferta de preluare a DCH International de către Polaris, Lars Drescher a precizat: “Vă pot confirma (că există o astfel de ofertă – n.r.). Lucrurile sunt încă în derulare și vrem să fim cât mai discreți până când vom ajunge la o tranzacție. Nu este încă o tranzacție“.

Polaris este un manager de capital privat care a strâns de la investitori peste 1 mld. euro din 1998 până acum în patru fonduri de investiții. Cu sediul în Copenhaga (Danemarca), Polaris este concentrat pe investiții în piețele din nordul Europei.

Printre investitorii în fondurile administrate de către Polaris se numără o gamă largă de investitori instituționali precum instituții financiare și fonduri de pensii printre care Nordea, Sampension, PFA Pension, Fondinvest Capital, Danica Pension, Pension Danmark, Danske Bank, ACG Capital, Certior Capital, Coeli Private Equity, Kirk Kapital, Caisse de Prevoyance de l’Etat de Geneve și alții.

Polaris are ca țintă pentru investiții segmentul companiilor de talie medie, a căror cifră de afaceri anuală se situează între 20 și 150 mil. Euro.

Grupul danez Premium Porc Group, deținut de compania holding DCH International, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 53 mil. euro și o producție de 400.000 de capete.

Grupul de firme Premium Porc, al doilea jucător după cifra de afaceri din sectorul creșterii porcilor, a anunțat, astăzi, că a contractat în august 2017 un credit în valoare de 55 mil. Euro de la un sindicat format din UniCredit Bank, BCR, BRD și Raiffeisen Bank, tranzacție anunțată în premieră pe 22 august de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Împrumutul este de tip club, acordat pe o perioadă de 10 de ani, și are componentă de investiții, dar și de refinanțare.

Grupul este prezent pe piaţa locală din anul 2006 și a dezvoltat un sistem integrat de producție pe piața de profil.

Premium Porc Group, al doilea mare producător de carne de porc din România după Smithfield, deţine 11 companii cu activitate integrată pe verticală în agrobusiness, acoperind producţia de cereale, producţia de furaje şi creșterea de porcine. Grupul de companii operează 6 ferme de porcine în judeţele Brăila, Constanţa, Olt, Sibiu şi Vrancea.

Pe piața de profil, principalul său concurent este grupul american Smithfield, controlat de chinezii de la WH Group, care au cumpărat recent  afacerile din industria de mezeluri Elit Cugir și Vericom 2001.

 

Consiliul Concurenței analizează preluarea unei firme de servicii pe piața gazelor cu afaceri de 10 mil. Euro de către concernul german E.ON

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care E.ON România SRL preia compania de servicii pe piața gazelor Servicii pentru acasă – SEA Complet SA din Târgu Mureș. Mișcarea indică interesul gigantului din sfera distribuției de gaze și electricitate către completarea portofoliului cu operațiuni locale de servicii specializate pe piața de gaze.

Servicii Energetice pentru Acasă -SEA Complet S.A.este o companie specializată în activităţi de testări şi analize tehnice, ce desfăşoară activităţi de revizii şi verificări ale instalaţiilor interioare de utilizare a gazelor (R&V), inclusiv vânzarea și instalarea echipamentelor aferente siguranței și eficienței energetice, reparaţii ale instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, verificare tehnică periodică a dispozitivelor de încălzire (VTP), instalare şi reparaţii a dispozitivelor de încălzire pe gaze naturale.

E.ON România SRL deține un pachet de 48% din compania Servicii pentru acasă – SEA Complet SA, late 48% din acțiuni fiind ale ADREM Invest, în timp ce restul de 4% aparțin firmei Sind Gaz din Ploiești, conform unor date făcute publice.

Ultimul bilanț al companiei de servicii cu sediul în Târgu Mureș indică o cifră de afaceri în 2016 de 45,9 mil. lei (peste 10 mil. euro) și pierderi de 3,9 mil. lei (0,9 mil. euro) la un număr mediu de 510 de angajați.

E.ON România S.R.L.este specializată în activități de consultanță pentru afaceri și management, parte a grupului E.ON în România, fiind una din unitățile regionale E.ON existente la nivel global. În România, grupul E.ON este activ atât pe piața gazelor naturale, cât și pe piața de energie electrică și desfășoară activități de furnizare și de distribuție de energie electrică si gaze natural către consumatori casnici și non-casnici, prin societățile parte din grupul din România – E.ON Energie România S.A. şi Delgaz Grid S.A.

În urmă cu un an, grupul financiar german Allianz a cumpărat un pachet de circa 30% din Delgaz Grid (fosta E.ON Distribuție România) în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 200 mil. euro.

Concernul german E.ON controlează distribuția de gaze naturale din jumătatea de nord a României, după ce în 2004 a câștigat licitația pentru privatizarea fostei Distrigaz Nord, iar apoi a preluat și distribuția de electricitate din zona Moldovei, fiind astfel un jucător puternic pe piața distribuției și a furnizării de gaze și electricitate.

E.ON a fost unul dintre acționarii distribuitorului local de gaze Congaz Constanța, însă împreună cu OMV Petrom și-a făcut exitul în 2014 prin vânzarea acțiunilor către compania franceză care astăzi poartă numele Engie.

Pe piața locală de energie, principalii concurenți ai E.ON sunt grupul francez Engie, grupul italian Enel, grupul ceh CEZ și Electrica, al cărei principal acționar este statul român.

E

 

Compania britanică Kingfisher a finalizat achiziția celor 26 de magazine Praktiker România

 

Kingfisher, compania – mamă a Brico Dépôt România, a anunțat pe 1 decembrie că a finalizat achiziția Praktiker România SA, după ce a primit aprobarea Consiliului Concurenței.

Kingfisher a făcut publică pe 2 august achiziția pachetului de 100% din acțiunile Praktiker România SRL de la familia omului de afaceri de origine turcă Omer Susli.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Kingfisher operează pe piața locală 15 unități în rețeaua Brico Depot și a cumpărat acum 26 de magazine sub marca Praktiker România, tranzacție care îi întărește semnificativ poziția într-un sector de bricolaj dominat de către compania Dedeman, aflată sub controlul fraților Dragoș și Adrian Pavăl.

Pe piața de bricolaj, principalii jucători sunt Dedeman, Kingfisher și Leroy Merlin. Configurația actuală a pieței de profil este și rezultatul unor tranzacții de consolidare derulate în ultimii ani.

Astfel, în 2013, Brico Depot a cumpărat lanțul de magazine Bricostore din România. Susli a preluat afacerea Praktiker în 2014, iar în același an, francezii de la Leroy Merlin au preluat rețeaua Baumax pe fondul exitului grupului austriac din România.

 

Axxess Capital își face exitul din Bitdefender după vânzarea a circa 30% din companie către fondul de investiții Vitruvian Partners. Tranzacția evaluează producătorul antivirus la peste 600 mil. Dolari

Managerul de capital privat Axxess Capital și-a vândut participația de circa 30% din acțiunile Bitdefender către fondul de investiții Vitruvian Partners. Producătorul antivirus, al cărui pachet majoritar este deținut de către familia Talpeș, a fost evaluat în urma tranzacției la peste 600 mil. Dolari, conform unui comunicat de presă.

„Realizările Bitdefender sunt pe aceeași linie cu ceea ce căutăm pentru noi investiții și sunt sprijinite de o echipă excepțională de management care prezintă oportunitate importantă de a crea valoare strategică. Suntem nerăbdători să fim alături de Florin Talpeș și de echipa lui în drumul spre un nou nivel al inovațiilor și expansiunii Bitdefender”, a declarat Stephen Byrne, partener la Vitruvian Partners.

Bitdefender va fructifica noul parteneriat cu Vitruvian Partners pentru a-și întări poziția de lider atât în piața de soluții de securitate pentru companii, cât și în cea pentru utilizatori individuali. Bitdefender și-a extins amprenta internațională în ultimii ani prin stabilirea unui nou sediu enterprise în Santa Clara, California, pe lângă cel din București. Astfel, peste 40% din vânzările companiei provin de pe piața nord-americană, una dintre regiunile cu cele mai mari creșteri la nivel global.

„Suntem onorați să ne fi alăturat familiei Talpeș în transformarea Bitdefender într-un furnizor de soluții de securitate de top, utilizat de oameni și companii din întreaga lume. Odată cu exitul nostru după o călătorie de opt ani, suntem încrezători că, alături de Vitruvian Partners, Bitdefender va continua expansiunea globală cu produse revoluționare”, afirmă Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital.

Bitdefender are 1.300 de angajați în nouă țări, care deservesc clienți din peste 150 de piețe și o rețea de circa 7.000 de parteneri revânzători.

„Tranzacția demonstrează creșterea și scalarea rapidă a businessului nostru, dat fiind că suntem evaluați acum la peste 600 de milioane de dolari. Experiența amplă a Vitruvian în dezvoltarea companiilor de tehnologie susține strategia noastră de creștere și, în special, investițiile semnificative în construcția ofertei de soluții pentru companii și a prezenței din Statele Unite ale Americii. Vom continua să operăm cu baze financiare solide, ceea ce ne va permite să ne extindem și să diversificăm portofoliul de produse ca să ne protejăm mai bine clienții și să fim mereu cu un pas înaintea atacatorilor”, spune Florin Talpeș, CEO și cofondator al Bitdefender.

Bitdefender pune inovația în centrul activităților sale, peste 50% dintre angajați fiind implicați în activități de cercetare și dezvoltare în cele patru centre de cercetare și dezvoltare din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Cofondatorii Bitdefender, Măriuca și Florin Talpeș, vor continua să dețină pachetul majoritar din Bitdefender. Un grup de investitori privați mai dețin o participație minoritară din companie.

Tranzacția dintre Axxess Capital și Vitruvian Partners a fost intermediată de reprezentanții filialei din Londra a Deutsche Bank AG și urmează a fi supusă aprobărilor instituții de reglementare.

Axxess Capital a mai încercat în 2015 un exit din afacerea Bitdefender, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 12 februarie 2015, la acel moment mandatul de vânzare fiind dat băncii americane de investiții Signal Hill.

Grupul israelian Elbit Imaging vinde către două fonduri internaționale de investiții un pachet de 98,2% din compania care deține complexul hotelier Radisson din București, afacere evaluată la 169,2 mil. Euro. Vânzătorul estimează că va încasa din tranzacție o sumă netă de 81 mil. Euro, din care 8 mil. Euro urmează să fie alocați ca și credit pe 3 ani la o dobândă de 5% pe an

 

Grupul israelian Elbit Imaging a anunțat, ieri, că a semnat un acord definitiv de vânzare – cumpărare a participației sale de 98,2% din acțiunile vehiculului de investiții special (SPV) care deține complexul hotelier Radisson din București, pe baza unei evaluări a proprietății de 169,2 mil. Euro.

Pe 8 august, Elbit Imaging Ltd a anunțat că a semnat un acord neangajant cu un fond international de investiții pentru vânzarea pachetului de acțiuni în compania care deține complexul hotelier Radisson, pe baza unei valori a proprietății de aproximativ 177,5 mil. Euro, ceea ce indică faptul că ultimul anunț arată o ajustare a prețului de vânzare în ultimele trei luni ca urmare a negocierilor cu cumpărătorul.

Tranzacția a fost semnată cu un vehicul de investiții, deținut de către două fonduri internaționale de investiții, a anunțat vânzătorul, fără însă să nominalizeze numele cumpărătorilor.

Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc în decembrie 2017 și este condiționată de realizarea unor condiții precedente, printre care obținerea de către cumpărător a unei finanțări externe.

Sumele nete obținute din tranzacție după compensarea împrumutului bancar al companiei vândute, a capitalului de rulment și a altor ajustări, precum și a cheltuielilor de tranzacție sunt așteptate să fie de aproximativ 81 mil. Euro, ceea ce înseamnă că aceștia sunt banii pe care estimează că îi va încasa vânzătorul de pe urma tranzacției.

Din suma încasată, 8 mil. Euro vor fi alocate pentru un credit acordat pe o perioadă de 3 ani la o dobândă de 5% pe an, a precizat vânzătorul.

Împrumutul va acționa ca garanție pentru obligațiile obișnuite de închidere a SPV, prin care cumpărătorul poate compensa pierderile adjudecate care ar putea fi suportate de acesta ca urmare a încălcării garanțiilor sau a anumitor indemnizații acordate de către vânzător în termeni din acord. În plus, Elbit a acordat o scrisoare de garanție în favoarea cumpărătorului, în temeiul căreia sa angajat să îndeplinească angajamentele și obligațiile furnizorului conform acordului. În acest stadiu, nu poate exista nici o certitudine că condiția precedentă va fi îndeplinită în timp util sau că tranzacția va fi reușită cu succes, precizează vânzătorul.

Elbit Imaging a avut consultant exclusiv pe JLL.

Complexul Radisson dispune de 763 de camere și este format dintr-un hotel Radisson Blu de cinci stele cu 487 de camere, un hotel Park Inn de patru stele cu 276 de camere și 7.200 de metri pătrați de galerie comercială care include cel mai mare cazinou din București, un centru de fitness și magazine.

Hotelurile Radisson Blu și Park Inn sunt administrate în baza unui contract de management pe termen lung încheiat până în 2036 cu Rezidor, parte a Carlson Rezidor Hotel Group.

Complexul Radisson din București a înregistrat în anul 2016 venituri totale de 31,6 mil. Euro și un nivel al câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 13,9 mil. Euro, conform datelor companiei – mamă.

Evaluarea activelor indică astfel o valoare de întreprindere care corespunde unui multiplu de circa 12 x EBITDA, dacă raportăm la rezultatul înregistrat în 2016.

Pe piața hotelurilor de cinci stele din București, Radisson concurează cu Marriott, Athenee Palace Hilton, Crowne Plaza și Intercontinental.

Din valoarea de piață a complexului Radisson București, mai mult de jumătate, adică circa 92 mil. Euro înseamnă un împrumut bancar luat de la Raiffeisen. De asemenea, vânzătorul Radisson avea de rambursat 12,65 mil. Euro la 22 noiembrie 2017  băncii israeliene Hapoalim și, conform unui acord recent, va plăti 1 mil. Euro până la 27 decembrie 2017, iar restul de până la 31 ianuarie 2018. Orice încasări din vânzarea Radisson sau din alte surse vor merge pentru rambursarea împrumutului către Hapoalim, care are o dobândă de 4,65% + LIBOR (dobânda de referință pe piața interbancară din Londra).

Grupul israelian Elbit Imaging a făcut în ultima vreme mai multe tranzacții de vânzare de active în România și în alte țări.

În România, Elbit Imaging deține 75% din proiectul Casa Radio, pentru care o evaluare externă l-a cotat la o valoare de circa 73 mil. Euro la 31 decembrie 2016, conform unui raport al companiei.

Grupul israelian Elbit Imaging are ca principali acționari York Capital și afiliații săi, care dețin 19,6%, respectiv Davidson – Kampner și afiliații săi cu circa 14,3%.

 

Consiliul Concurenței a aprobat achiziția companiilor Elit și Vericom 2001 de către Smithfield pe piața de carne

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Smithfield România SRL a cumpărat Elit SRL şi Vericom 2001 SRL, companii controlate de către Dorin Mateiu.

Smithfield România SRL face parte din grupul Smithfield Foods Inc din SUA,  aflată în portofoliul grupului chinez WH Group Limited din China.

În România, activitatea grupului Smithfield Foods, Inc. cuprinde, în principal, creşterea de porci şi vânzarea de porci vii, precum şi producția şi vânzarea de carne de porc proaspătă, notează reprezentanții Consiliului Concurenței.

Elit şi Vericom activează, în principal, în domeniul producţiei şi vânzării de preparate din carne şi de carne semi – procesată, precum şi în domeniul producţiei şi vânzării de carne proaspată, respectiv al vânzării de carne congelată.

Autoritatea de concurenţă a evaluat această concentrare economică din punct de vedere al  compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice. Ca urmare a analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante pe pieţele relevante identificate.

Rețeaua de distribuție la nivel național a celor de la Elit și Vericom este unul dintre motivele pentru care cei de la Smithfield au considerat că sunt o țintă potrivită pentru o achiziție, potrivit unei analize exprimate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO de către reprezentanții firmei americane de consultanță strategică AT Kearney.

Industria cărnii și a preparatelor de carne din România rulează peste 1,2 mld. Euro pe an, conform unor estimări din sectorul de profil.

Conform modului de operare în piețele de bază, unde au activități integrate, prin achiziția Elit și Vericom în România, Smithfield va adăuga la fermele și depozitele existente  – 46 ferme în județele Timiș și Arad și fabrici de nutret – activități extinse de procesare și distribuție a cărnii.

Elit Cugir, cu o cifră de afaceri de 75 mil. Euro în 2016, și Vericom 2001 București, cu o cifră de afaceri de 20,7 mil. Euro în 2016, operează trei facilități de procesare a cărnii și cinci centre de distribuție în România. Cele două companii achiziționate vând aproximativ 25.000 de tone de carne procesată către 12.000 de clienți prin intermediul unei rețele de distribuție la nivel național.

Cumpărătorul dispune deja în România de o rețea de ferme de creștere a porcilor, de abatorul Freidorf și fabrici de nutreț, iar după achiziția afacerilor controlate de către omul de afaceri Dorin Mateiu va avea propria rețea de distribuție, precum și un loc de top pe piața mezelurilor.

Smithfield România, care administrează fermele de creștere a porcilor, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 732 mil. Lei (163 mil. Euro) și un profit net  de 89,3 mil. Lei (19,8 mil. Euro) la un personal de 1.141 de angajați.

Smithfield Prod, companie cu obiect de activitate de producție și conservare a cărnii care administrează abatorul de la Freidorf, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 897 mil. Lei (199,3 mil. Euro) și pierderi de 29,6 mil. Lei (6,6 mil. Euro) la 967 de angajați.

Potrivit consultanților de strategie AT Kearney, WH Group se extinde în Europa cu precădere în țările unde carnea de porc este în topul preferințelor de consum.

Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari exportatori de carne de porc la nivel mondial, iar China și Hong Kong formează cea mai mare piață de import de profil din lume, arată datele Eurostat.

Consumul de carne de porc este dominant pe piețele de carne din România și Polonia, unde Smithfield a anunțat ultimele sale achiziții.

De asemenea, achiziția Smithfield vine la scurtă vreme după preluarea Caroli Foods Group de către grupul Mexican Sigma Alimentos, de asemenea, un investitor interesat de extinderea în Europa de Est. Acestea se adaugă altor tranzacții locale prin care grupul Benedek a preluat producătorul de mezeluri Arterimpex, cu afaceri de 10 mil. Euro pe an, respectiv anunțul grupului danez Premium Porc privind o nouă achiziție în această toamnă ceea ce indică o tendință de consolidare într-un sector al cărnii foarte fragmentat.

Piața de carne din România este o industrie cu un grad mic de concentrare, foarte atomizată, date din 2014 indicând aproximativ 100 de producători de profil, primii 15 jucători având cumulate circa 52% din piață.

Consumul de carne de porc domină celelalte segmente de carne – pui sau vită. România a importat porci și carne de porc, în valoare de 343,6 mil. Euro, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România.

 

Primul impact al tranzacției cu BT asupra poziției de capital a proprietarului Bancpost: Vânzarea Bancpost și a operațiunilor locale de leasing și credite de consum este de așteptat să crească cu 20 puncte de bază rata capitalurilor proprii de nivel 1 ale Eurobank până la aproximativ 15,1%, arată rezultatele pro-forma afișate în trimestrul al treilea de către grupul elen

 

Vânzarea la pachet a Bancpost, ERB Retail Services și ERB Leasing către BT va avea un impact estimat la 20 de puncte de bază asupra ratei capitalurilor proprii de nivel 1 ale Eurobank, potrivit rezultatelor financiare afișate de grupul elen în primele nouă luni ale anului.

Primele efecte ale tranzacției cu nume de cod Florence asupra bilanțului Eurobank au devenit vizibile ca urmare a reclasificării activelor deținute în România ca active ținute pentru vânzare.

La 30 septembrie 2017, o sumă de 1,885 mld. Euro referitoare la activele Bancpost SA, ERB Retail Services IFN SA și ERB Leasing IFN SA a fost înregistrată pentru active ținute în vederea vânzării.

Potrivit unei prezentări a grupului elen, rata fondurilor proprii de nivel 1 ar crește cu 0,2% sub efectul tranzacției cu BT și ar ajunge la 15,1%, rezultat pro-forma aferent trimestrului al treilea care s-a încheiat la 30 septembrie 2017.

De asemenea, rezultatele pro – forma din trimestrul al treilea mai indică o ajustare în scădere a capitalului Eurobank cu 79 mil. Euro până la 5,63 mld. Euro.

Același bilanț arată recunoașterea unei pierderi din depreciere de 86 mil. Euro,  respectiv o pierdere netă din operațiuni discontinue atribuibilă acționarilor Eurobank de 68 mil. Euro ca efecte ale pachetului de active din România, format din Bancpost, ERB Leasing IFN, ERB Retail Services IFN și vândut către BT.

Tranzacția Eurobank cu BT din România a avut impact deja asupra rezultatelor grupului elen din trimestrul al treilea, după ce grupul elen a raportat pierderi de 15 mil. Euro ca urmare a impactului negativ de 76 mil. Euro adus de subsidiarele din România – Bancpost, ERB Leasing IFN și ERB Retail Services IFN.

 

Tranzacția prin care BT ia Bancpost ar putea fi cea mai mare achiziție în cash a unei bănci locale de la privatizarea BCR în 2006 cu grupul austriac Erste. Structura tranzacției Florence contrastează puternic față de achiziția Volksbank România de către BT și de achiziția Banca Românească de către OTP: Plata BT pentru cumpărarea Bancpost este componenta dominantă a tranzacției Florence, în timp ce ponderea datoriilor preluate este nesemnificativă în ansamblul tranzacției

Tranzacția pe care BT o semnează la această oră pentru achiziția Bancpost ar putea fi cea mai mare achiziție în cash a unei bănci de la încheierea privatizării BCR în octombrie 2006, când Erste a plătit atunci 3,75 mld. Euro pentru preluarea unui pachet de 61,88%, dat fiind calibrul tranzacției BT – Bancpost.

Structura tranzacției Florence, în urma căreia BT va prelua un pachet de 99,15% din acțiunile Bancpost, diferă puternic de ultimele achiziții majore de bănci locale, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Astfel, componenta de preț plătit de BT pentru preluarea pachetului de acțiuni la Bancpost este dominantă, în timp ce ponderea datoriilor este nesemnificativă în ansamblul tranzacției.

BT are la dispoziție lichidități puternice, din care este de așteptat să acopere achiziția Bancpost. Astfel, cumpărătorul a raportat la 30 septembrie numerar și disponibilități la banca centrală de 4,259 mld. lei (în jurul a 925 mil. euro), un profit net după primele nouă luni ale anului de 779 mil. lei (circa 169 mil. euro). BT dispunea la aceeași dată de referință de capitaluri proprii totale de 6,68 mld. lei (circa 1,45 mld euro).

Tranzacția prin care BT a preluat pe 7 aprilie 2015 pachetul de 100% din acțiuni al Volskbank România prevedea un preț de 81 mil. Euro pentru pachetul de acțiuni, în timp ce și-a asumat obligația rambursării unor finanțări de 647 mil. Euro către banca- mama.

De asemenea, pe 27 iulie 2017, banca elenă National Bank of Greece a anunțat semnarea unui acord de vânzare a pachetului său de 99,28% din acțiunile Banca Românească, precum și a unui portofoliu performant de credite către grupul ungar OTP.

Fără să menționeze explicit valoarea tranzacției, NBG a precizat că „tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate (a NBG – n.r.) cu circa 650 mil. euro”.

Conform unor informații publicate de către Reuters, însă neconfirmate oficial, tranzacția NBG – OTP este însă dominată de componenta rambursării liniilor de finanțare intragrup către banca – mamă din Grecia, estimate în jurul a 550 mil. Euro.

O altă tranzacție semnificativă în sectorul bancar, preluarea fostei subsidiare locale a grupului portughez Millennium în 2015 de către grupul ungar OTP a fost structurată pe plata unui preț de 39 mil. Euro pentru pachetul de 100% din acțiunile băncii locale la pachet cu rambursarea unor linii intragrup de 150 mil. Euro.

În iunie 2015, grupul italian UniCredit a preluat 45% din acțiunile UniCredit Bank SA de la omul de afaceri Ion Țiriac, tranzacție estimată în jurul a 700 mil. Euro și considerată cea mai mare tranzacție cu plata în cash de la preluarea BCR de către Erste. Tranzacția de acum doi ani a fost, în fapt, exercitarea unei clauze din contractul în urma căruia HVB Bank (bancă intrată ulterior în portofoliul UniCredit) a preluat în 2006 pachetul majoritar de acțiuni al Băncii Țiriac, moment în care omul de afaceri Ion Țiriac a cedat controlul băncii.

Printre tranzacțiile cu impact semnificativ în intervalul 2006 – 2017 s-au mai numărat achiziția portofoliului corporate al RBS Bank România de către UniCredit în 2014, achiziția portofoliului retail și de Royal Preffered Banking în 2013 al RBS Bank România de către Unicredit, preluarea portofoliului de retail al Citibank România de către Raiffeisen în 2013, respectiv achizițiile fostei Romexterra Bank și a Carpatica Bank de către un fond de investiții administrat de Axxess Capital, respectiv preluarea fostei RIB de către polonezii de la Getin Bank.

Tranzacția Florence prin care BT preia platforma financiară locală a Eurobank urmează să fie semnată astăzi la București, unde a fost semnată în urmă cu trei ani și achiziția Volksbank România

Tranzacția prin care Eurobank își vinde platforma financiară locală, formată din Bancpost, ERB Retail Services și ERB Leasing, urmează să se semneze astăzi în București, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În mod similar, Banca Transilvania, al cărei sediu principal este la Cluj – Napoca, a procedat și la precedenta achiziție, cea a pachetului de 100% din Volksbank România, tranzacție semnată la București pe 10 decembrie 2014 și închisă pe 7 aprilie 2015.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră negocierile de achiziție dintre BT și Volksbank România, precum și semnarea tranzacției.

De asemenea, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 20 ianuarie 2016 că Eurobank a dat un mandat bancherilor de investiții de la HSBC pentru a tatona vânzarea Bancpost.

Consiliul de Administrație al Băncii Transilvania a aprobat pe 23 noiembrie 2017 perfectarea tranzacției pentru achiziția pachetului de 99,15% din acțiunile Bancpost de la grupul elen Eurobank Group. Semnarea contractului va avea loc pe 24 noiembrie.

În cadrul tranzacției cu nume de cod Florence, BT va prelua și participații în capitalul social al ERB Retail Services IFN SA si ERB Leasing IFN SA.

HSBC Bank Plc și Mediobanca – Banca di Credito Finanziario S.p.A au fost consultanți financiari ai Eurobank în legătură cu tranzacția, iar Shearman & Sterling LLP și Schoenherr și Asociații SCA au oferit consultanță juridică.

Barclays Bank PLC a acționat în calitate de Consilier financiar unic al BT în contextul acestei tranzacții. PeliFilip a oferit consultanță juridică, iar Deloitte a oferit consultanță financiară cu privire la anumite probleme de contabilitate și diligență.

Bancpost este a noua bancă din România, cu o cotă de piață de aproape 3% și un total de active în valoare de 11,6 miliarde lei (2,5 miliarde de euro). Bancpost are peste 2000 de angajați prin rețeaua de aproximativ 150 de unități, care deservește mai mult de 1 milion de clienți.

Banca Transilvania, a doua bancă din piața locală după active, are o cotă de piață de peste 13% si active totale în valoare de 54,9 miliarde RON (11,9 miliarde de euro), Banca Transilvania este a doua banca din Romania. BT are peste 7.000 de angajați, 2,2 milioane de clienți și aproximativ 500 de unități.

Tranzacția de vânzare a platformei financiare a Eurobank din România este cea mai importantă mișcare de fuziuni și achiziții în acest an în sectorul financiar pentru că implică doi jucători din top 10 local după active și pentru că va oferi BT un salt consistent în obiectivul său de a deveni banca locală nr 1 după active, poziție ocupată de mulți ani de către BCR, aflată în portofoliul grupului austriac Erste.

BT semnează astăzi contractul de achiziție a 99,15% din Bancpost și preluarea pachetelor de acțiuni în ERB Retail Services și ERB Leasing de la grupul elen Eurobank. Finalizarea achiziției, estimată pentru trimestrul al doilea din 2018

Consiliul de Administrație al Băncii Transilvania a aprobat pe 23 noiembrie 2017 perfectarea tranzacției pentru achiziția pachetului de 99,15% din acțiunile Bancpost de la grupul elen Eurobank Group. Semnarea contractului va avea loc pe 24 noiembrie.

În cadrul tranzacției, BT va prelua și participații în capitalul social al ERB Retail Services IFN SA si ERB Leasing IFN SA.

“Dorim să precizăm că atât Banca Transilvania cât și Bancpost S.A. vor acționa ca entități separate până la finalizarea tranzacției, urmând ca doar după această dată să aibă loc procesul de integrare a Bancpost SA în cadrul BT. Integrarea Bancpost SA în cadrul BT va avea loc după îndeplinirea procedurilor legale și după solicitarea și obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților competente”, explică reprezentanții BT.

Banca Transilvania estimează că închiderea tranzacției, care va avea loc după obținerea avizelor de aprobare de la BNR și Consiliul Concurenței, va avea loc în trimestrul al doilea.

Integrarea Bancpost în structurile Băncii Transilvania va începe în 2018.

Teraplast a cumpărat încă 7% din Depaco de la Dragoș Irimescu și devine unicul acționar al afacerii

 

Grupul Teraplast Bistrița, al cărui principal acționar este omul de afaceri Dorel Goia, a anunțat pe 22 noiembrie că a ajuns unicul acționar al companiei Depaco.

“Consiliul de Administrație al societății Teraplast S.A. informează acționarii și potențialii investitori cu privire la faptul ca Teraplast a încheiat în 21.11.2017 un contract de vânzare – cumpărare de părți sociale cu domnul Dragoș Irimescu, pentru achiziția unui pachet de 7% din capitalul social al Depaco S.R.L.”, au precizat reprezentanții cumpărătorului.

Cumpărătorul și-a majorat recent plafonul de credite pentru acest an pentru a-și acoperi necesarul de finanțare pentru investiții, inclusiv pentru campania de achiziții din acest an. Compania și-a majorat ținta de investiții din acest an de la 84 mil. Lei la 96 mil. Lei.

Teraplast a anunțat de la începutul anului achiziția a trei companii – tranzacțiile succesive derulate la Depaco, achiziția unui pachet de 50% din Politub unde a ajuns, de asemenea, acționar unic, respectiv achiziția în luna iunie a producătorului de panouri sandwich Interlemind din Serbia.

Grupul Teraplast rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 mil. lei. Portofoliul de produse al grupului este structurat pe șase linii de afaceri – Instalații & Amenajări, Profile tâmplărie, Granule, Panouri termoizolante, Structuri metalice zincate și Tâmplărie termoizolantă. Compania-mamă Teraplast este lider de piață pe segmentele de canalizări exterioare și granule, și este al doilea jucător de pe piața de canalizări interioare. Subsidiara TeraSteel este al doilea jucător de pe piața de panouri sandwich și liderul pieței de structuri metalice zincate.

Dorel Goia are o deținere directă de 46,82% din Teraplast SA, unde un alt acționar important este fondul finlandez KJK, ce are un pachet de 10% din companie. Teraplast este listată pe bursa de la București, unde capitalizarea de piață este de circa 341 mil. lei.

Grupul Teraplast și-a bugetat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 434,6 mil. lei și un profit net de 38,1 mil. lei. Valoarea EBITDA estimată în 2017 este de 63,3 mil. lei. În primele trei luni din 2017 Grupul Teraplast a realizat o cifră de afaceri de 66,5 mil. lei, un profit net de 1,6 mil. lei și EBITDA de 6,6 mil. lei.

Compania olandeză Damen urmează să finalizeze până pe 29 noiembrie achiziția pachetului de 51% din acțiunile șantierului naval DMHI pentru care prețul este de circa 22 mil. Euro

Firma olandeză Damen, proprietarul șantierului naval de la Galați, urmează să finalizeze achiziția pachetului de 51% din șantierul naval Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI) până pe 29 noiembrie.

Prețul de achiziție se situează la 29 miliarde de woni (peste 22 mil. Euro), a anunțat vânzătorul.

Prin această vânzare, grupul sud – coreean Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering își face exitul din România și avansează cu planul său de restructurare a operațiunilor sale.

Daewoo Mangalia Heavy Industries SA desfășoară, în principal, activități de construcție, reparație și conversie de nave.

Daewoo Mangalia Heavy Industries SA deține, la rândul său, 100% din capitalul social al societății Daewoo Mangalia Human Resources Management SRL, care gestionează necesarul de forță de muncă pe șantierul naval.

Tranzacția a fost notificată Consiliului Concurenței pe 21 august 2017, iar autoritatea care analizează impactul asupra mediului concurențial a anunțat pe 10 noiembrie că a aprobat achiziția DMHI de către Damen.

Acționar minoritar în DMHI este statul român.

Damen își întărește prin achiziția pachetului majoritar DMHI în sectorul local al șantierelor navale.

DMHI a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 2,057 mld. Lei (457 mil. euro), pierderi de 483,9 mil. Lei(107,5 mil. euro)  și datorii de 5,35 mld lei (circa 1,2 mld. euro)  la un număr mediu de 2.389 de angajați.Compania înregistra la finele anului trecut capitaluri totale negative de 2,9 mld. Lei (0,64 mld. euro).

Șantierul Naval Galați a înregistrat în 2016 un profit net de 1,1 mil. Lei (0,24 mil. euro) la o cifră de afaceri de 548,3 mil. Lei (121,8 mi euro) și un număr mediu de 2.253 de angajați.

DMHI a fost înființată în 1997 sub forma unei asocieri între constructorul sud – coreean de nave Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME) și șantierul naval 2 Mai din Mangalia, aflat în proprietatea statului român.

Pe piața șantierelor navale, mai activează și jucătorii care operează șantierele navale de la Drobeta Turnu Severin, Orșova, Brăila, Tulcea sau Constanța.

Key Safety Electronics va acoperi achiziția de 1,59 mld. Dolari a fabricilor de componente auto Takata printr-o combinație de capital propriu și de finanțare. Cumpărătorul a lucrat cu KPMG, Jefferies și cu avocații Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom

 

Compania americană Key Safety Systems, intrată anul trecut în portofoliul gigantului chinez Joyson Electronics, a anunțat pe 21 noiembrie că a semnat un acord definitiv de achiziție a principalelor operațiuni și active globale ale firmei japoneze Takata pentru un preț cumulat de cumpărare de 1,588 mld. Dolari, conform precizărilor cumpărătorului.

Anunțul urmează memorandumului de înțelegere anunțat de Key Safety Systems și Takata pe 26 iunie 2017.

Tranzacția are un impact puternic în sectorul producției locale de componente auto, având în vedere că atât cumpărătorul, cât și vânzătorul dețin câte trei fabrici în România.

Key Safety Systems Ro SRL din Curtici a raportat pentru 2016 un profit net de 27,5 mil. Lei (6,1 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 1,14 mld. Lei (253 mil. Euro).

Takata Romania SRL a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 2,57 mld. Lei (571 mil. Euro) și un profit net de 112,8 mil. Lei (25 mil. Euro) la un număr mediu de 4.347 de angajați, conform ultimului bilanț făcut public.

De asemenea, Takata Sibiu SRL a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 481,3 mil. Lei (circa 106,9 mil. Euro) și un profit net de 18,6 mil. Lei (4,1 mil. Euro) la un număr mediu de 2.790 de angajați.

Astfel, operațiunile celor două companii implicate în tranzacție cumulează la nivel local circa 10.000 de angajați și o cifră de afaceri globală de aproape 1 mld. Euro. Takata a intrat în România în 1996, iar Key Safety Systems în 1999.

Pe piața locală a componentelor auto, alți jucători internaționali majori cu fabrici aici sunt Continental, Pirelli, Michelin, Autoliv, Draxlmaier sau Delphi.

Cumpărătorul a anunțat că va finanța achiziția activelor Takata printr-o combinație de capital propriu și finanțare. Închiderea tranzacției, care este așteptată să aibă loc în primul trimestru din 2018, este subiectul anumitor condiții, printre care obținerea aprobărilor din partea autorităților din Japonia și SUA.

Cumpărătorul este asistat în dosarul achiziției activelor Takata de către KPMG în calitate de consultant financiar, Jefferies LLC – consultant financiar coordinator, respectiv firma de avocatură Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom LLP.

De cealaltă parte, Takata a mizat pe serviciile băncii de investiții Lazard, ale PricewaterhouseCoopers în calitate de consultant financiar, respectiv Nagashima Ohno & Tsunematsu și Weil, Gotshal & Manges LLP în calitate de consultanți juridici.

Tranzacția va poziționa subsidiara americană a Joyson Electronics ca lider global în domeniul sistemelor auto de siguranță, cu vânzări pro forma totale de aproximativ 7 mld. Dolari și aproximativ 60.000 de angajați în 23 de țări.

“Achiziția Takata se potrivește perfect cu angajamentul KSS de-a lungul secolului pentru afacerea auto. Compania combinată va spori capacitatea noastră de a servi clienții la nivel global și de a oferi produse și inovații superioare în industria de automobile cu evoluție rapidă. Intrăm în această tranzacție într-un spirit de parteneriat și anticipăm că directorii și angajații din KSS și Takata împreună vor juca roluri importante – de la integrarea inițială prin execuția strategică. Așteptăm cu nerăbdare să finalizăm tranzacția și să avansăm în următoarea fază de creștere pentru noua companie combinată”, a spus Yuxin Tang, Președintele companiei Key Safety Systems.

Cumpărătorul a anunțat că are în plan să continue să susțină și să se folosească de prezența Takata în Japonia și să lucreze cu toți angajații Takata din facilitățile de producție aflate în Japonia și în jurul lumii.

”Suntem foarte încântați că am ajuns la acest acord cu KSS, care reprezintă un pas important spre realizarea vânzării noastre și atingerea obiectivelor pe care le-am identificat la începutul acestui proces. Prioritățile noastre principale continuă să fie furnizarea unei serii de produse la clienții noștri apreciați, incluzând piese de schimb pentru rechemări și o locuință stabilă pentru angajații noștri excepționali. Credem că afacerea combinată va fi bine poziționată pentru succesul pe termen lung în industria auto globală”, a declarat Shigehisa Takada, Președinte și Director General Executiv al Takata.

În 2016, compania chineză Ningbo Joyson Electronics a cumpărat producătorul american de component auto Key Safety Systems într-o achiziție evaluată la aproximativ 920 mil. Dolari.

Acțiunile firmei Ningbo Joyson Electronics sunt listate pe bursa de la Shanghai.

 

A început numărătoarea inversă pentru cea mai mare tranzacție bancară din 2017: Banca Transilvania estimează că va semna până la finele lunii noiembrie acordul de cumpărare pentru Bancpost, ERB Retail Services IFN și ERB Leasing IFN de la grupul financiar elen Eurobank

Banca Transilvania, a doua bancă locală după mărimea activelor totale, a anunțat, astăzi, că estimează semnarea unui acord de achiziție până la sfârșitul acestei luni pentru Bancpost, ERB Retail Services IFN și ERB Leasing IFN în cadrul pachetului de vânzare pus pe masă de către grupul financiar elen Eurobank.

“Banca Transilvania SA informeaza investitorii cu privire la faptul că Eurobank și Banca Transilvania au derulat negocieri exclusive cu privire la potențiala achiziție a Bancpost SA, ERB Retail Services IFN SA și ERB Leasing IFN SA din România. În ultimele săptămâni s-au făcut progrese semnificative înspre un rezultat pozitiv, iar negocierile sunt aproape de finalizare, părțile parcurgând ultimele etape în vederea semnării unui acord. Echipele de conducere ale celor două părți doresc sa reafirme implicarea în finalizarea unei tranzacții echitabile și benefice pentru toate părțile interesate, mentionând că data semnării acordului este estimată cel mai târziu pentru finele lunii noiembrie 2017 și va fi anunțată public de îndată ce formalitățile necesare vor fi parcurse în mod corespunzator”, au precizat reprezentanții cumpărătorului într-un comunicat de presă.

Anunțul confirmă informațiile publicate pe 1 noiembrie 2017 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, potrivit cărora semnarea acordului între cele două bănci este așteptată să aibă loc în această lună.

Potrivit reprezentanților Băncii Transilvania, detalii suplimentare vor fi comunicate publicului și investitorilor după finalizarea pașilor necesari și obținerea tuturor aprobărilor corespunzătoare.

Tranzacția cu nume de cod Florence are valențele unui exit al grupului financiar elen Eurobank din România, susțin surse din piață, având în vedere că negocierile cu Banca Transilvania vizează vânzarea întregului pachet de acțiuni al Bancpost, nu doar a unui pachet majoritar de acțiuni, așa cum reprezentanții vânzătorului afirmau la începutul acestui an, la momentul lansării tranzacției.

Achiziția Bancpost, a noua bancă de pe piața locală după activele totale la finele anului trecut, are o importanță strategică pentru Banca Transilvania, care a pornit în urmă cu trei ani ascensiunea către poziția de lider al pieței bancare din România, ocupată de 11 ani de către grupul austriac Erste prin subsidiara sa locală, BCR.

Pe o piață bancară în care creșterea organică a fost temperată de criza financiară globală, orice jucător care caută un avans semnificativ al cotei de piață este nevoit să se uite după achiziții. La celălalt capăt al pieței, grupuri bancare străine fără o masă critică sau implicate în procese largi de restructurare au făcut pe rând tranzacții de exit din România în ultimii patru ani.

Astfel, Royal Bank of Scotland și-a vândut operațiunile în două etape (2013 și 2014) către UniCredit, MKB a vândut fosta Romexterra Bank unui fond de investiții al Axxess Capital (2013), care a modelat Patria Bank după achiziția Carpatica (2016), grupul bancar portughez Millennium a vândut subsidiara locală către OTP (2014), care în iulie 2017 a semnat și achiziția Banca Românească de la grupul elen National Bank of Greece, iar Volksbank a vândut banca din România către Banca Transilvania în aprilie 2015.

Cele mai ample mișcări în top 10 după activele locale, precum și cel mai important avans al procesului de consolidare bancară locală în ansamblu de la declanșarea crizei financiare globale sunt de așteptat să se producă în 2018, când este așteptată finalizarea vânzării Bancpost, Banca Românească și a Piraeus Bank România, tranzacție aflată în curs în acest moment.

Banca Transilvania s-a poziționat ca fiind cel mai important cumpărător din România de active bancare, pe lângă achiziția Volksbank România și a preconizatei tranzacții cu Bancpost, banca anunțând în această săptămână că va prelua un pachet inițial de 39% din Victoriabank din Republica Moldova, în cadrul primei sale incursiuni de fuziuni și achiziții în afara României.

Banca Transilvania dispune de o poziție puternică de lichiditate, raportând pentru primul semestru al acestui an un profit de 496 mil. Lei (circa 108 mil. Euro) la nivel strict de bancă, respectiv un profit de 512,7 mil. Lei (circa 111 mil euro) la nivel de grup financiar. De asemenea, BT dispune de numerar și disponibilități plasate la banca centrală de 4,5 mld. Lei (circa 1 mld. Euro).

De cealaltă parte, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier la 31 decembrie 2016, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul canadian Fairfax.

Eurobank raporta la finele trimestrului al doilea din acest an active de 2,6 mld. Euro în România, un portofoliu brut de credite de 2 mld. Euro și depozite de 1,847 mld. Euro, un profit operațional de 34 mil. Euro și un profit de 3,4 mil. Euro la un personal de 2.117 de oameni și o rețea formată din 147 de unități și 8 centre de afaceri, conform unui raport financiar al băncii elene.

Eurobank trece printr-un proces amplu de restructurare, în urma căruia pe de o parte, sunt reduse expunerile pe piețele din afara Greciei, pe de altă parte a trecut la vânzarea de credite neperformante pentru a slăbi presiunea de pe bilanț, iar în paralel caută să își diversifice canalele de finanțare ale operațiunilor. Astfel, Eurobank a plasat pe 25 octombrie o emisiune de obligațiuni de 500 mil. Euro cu scadența la 3 ani și la o dobândă anuală în euro de 2,75%, prima ieșire pe piețele financiare internaționale din 2014 până acum.

CTP cumpără cu aproape 7 mil. Euro proiectul logistic Phoenix Logistics Center din apropierea Bucureștiului. Investitorul imobiliar a raportat în acest an trei achiziții de proiecte pentru care a dat peste 42 mil. Euro

CTP, cel mai mare dezvoltator și administrator pe termen lung de parcuri industriale și logistice premium din România și Europa Centrală și de Est, a anunțat, astăzi, că a cumpărat cu aproximativ 7 mil. Euro parcul logistic Phoenix Logistics Center de la compania olandeză LSREF3 Alpha Dutch Holdings B.V.

Tranzacția a avut loc în trimestrul al doilea al acestui an. Achiziția a fost finanțată din credit bancar, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. CTP a anunțat la finele lunii octombrie că a contractat în acest an finanțări noi în valoare de 117 mil. euro pentru achiziții și dezvoltări de proiecte imobiliare, fondurile fiind acordate de către cinci bănci – Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), BCR, Banca Transilvania, Alpha Bank și Bancpost.

Phoenix Logistics Center (PLC) a fost integrat în CTPark Bucharest și se află în localitatea Chiajna, la intersecția autostrăzii A1 cu Șoseaua de Centură, la o distanță de doar 10 kilometri de centrul Bucureștiului. Parcul are o suprafață totală de 43.000 metri pătrați și o suprafață închiriabilă de 21.000 m². Spațiile sunt ideale pentru a fi utilizate atât pentru activități de depozitare, logistice și de distribuție, cât și producție pentru industria ușoară. Phoenix Logistics Center este complet închiriat către DB Schenker, companie internațională ce oferă servicii de transport rutier de marfă, transport feroviar, transport aerian, transport maritim, servicii de logistică şi formalităţi vamale.

Planurile dezvoltatorului pentru parcul logistic din Chiajna presupun lucrări de renovare și modernizare, investiția estimată se ridică la aproximativ 1,5 mil. euro și se face în două faze. Prima etapă a fost demarată imediat după achiziție, urmând să se încheie luna aceasta. A doua fază va fi demarată anul viitor.

Depozitul din Phoenix Logistics Center dispune atât de spații destinate depozitării, cât și de spații de birouri împreună cu serviciile aferente. Printre caracteristile spațiilor de depozitare se numără: înălţime utilă de 10 metri, capacitate de încărcare de 5 tone pe metru pătrat, instalație de sprinklere, 7 uși secționale, 38 de porți de încărcare și descărcare.

CTP a cumpărat cu peste 42 mil. Euro în acest an patru proiecte logistice în cadrul a trei tranzacții. Astfel, investitorul a preluat două parcuri logistice de la compania slovacă IPEC Group într-o tranzacție de 18 mil. Euro, iar pentru Chitila Logistic Park a încheiat o tranzacție de 17,3 mil. Euro.

CTP este un dezvoltator și administrator full-service de proprietăți comerciale, specializat în livrarea și managementul parcurilor de business high-tech personalizate pentru companii internaționale și locale de prim rang, care fac investiții strategice noi sau își extind operațiunile în Europa Centrală și de Est. CTP deține CTPark Network, cel mai mare sistem integrat premium de parcuri de afaceri din Europa Centrală, cu peste 4,1 milioane de metri pătrați de spații de clasa A, în peste 80 de puncte strategice.

În România, CTP este cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, cu peste 700.000 metri pătrați de suprafață închiriabilă situați în zece orașe – Arad, București, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Pitești, Salonta, Sibiu, Timișoara și Turda.

CTP este cel mai activ investitor pe segmentul spațiilor industriale și de logistică, unde au portofolii importante și jucători de talie internațională precum Blackstone sau P3.

Randamentele investițiilor pe piața spațiilor de logistică din București în medie la 8,75%, peste Varșovia cu 6,5%, Budapesta cu 8% și Praga cu 6,25%, potrivit unui raport al Colliers pentru prima jumătate a anului.

Firmele românești trec la achiziții în Republica Moldova pe poarta deschisă de BERD: Banca Transilvania intenționează să cumpere 39% din Victoriabank în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 30 – 35 mil. Euro. Transgaz trebuie să depună ofertă până pe 15 decembrie pentru preluarea companiei de stat Vestmoldtransgaz, unde prețul inițial de vânzare e de circa 9 mil. Euro la care se adaugă investiții de 93 mil. Euro în doi ani

Banca Transilvania, a doua bancă din România după activele totale, a anunțat în această seară că intenționează să cumpere un pachet inițial de peste 39% din Victoriabank, a treia bancă din Republica Moldova.

Tranzacția va însemna prima achiziție a Băncii Transilvania pe o piață bancară străină în contextul strategiei sale de extindere, prin care în aprilie 2015 a preluat Volksbank România, iar acum este așteptată să anunțe semnarea achiziției Bancpost.

Intrarea Băncii Transilvania pe piața bancară din Republica Moldova este facilitată de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), aflat în poziția de acționar minoritar atât în Banca Transilvania, cât și în Victoriabank, unde deține 27,5% din acțiuni. Din board-ul Victoriabank face parte deja Ionuț Pătrăhău, fost bancher al Băncii Transilvania care acum reprezintă interesele BERD în banca de la Chișinău.

“Din 2007, aceasta este prima dată când un investitor bancar străin intră pe piața din Republica Moldova. Ca urmare a investiției avute în vedere, Banca Transilvania și BERD vor deține împreună pachetul majoritar în Victoriabank. În conformitate cu legislația în vigoare, aceștia vor face o ofertă pentru achiziționarea celorlalte acțiuni”, au precizat reprezentanții Băncii Transilvania.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică și nici cine este vânzătorul pachetului de acțiuni de la Victoriabank.

Acțiunile Victoriabank sunt deținute de către BERD prin intermediul vehiculului de investiții cu scop special (SPV) olandez VB Investment Holding BV cu 27,56%, respectiv de către vehiculul de investiții înregistrat în Cipru Insidown Ltd al cărui beneficiar este cetățeanul rus Sergey Lobanov cu 39,2% la care se adaugă un grup de oameni de afaceri din Republica Moldova – Victor Țurcan (10,45% din acțiuni), Elena Artemenco (4,94%), Galina Proidisvet (4,04%), Valentina Țurcan (2,47%), Notabil SRL (în spatele căreia se află Valentina Țurcan) cu 2,36%, Natalia Rotari cu 0,45%, Francesca Postolache cu 0,34% și Iurie Bondari cu 1,01%, conform datelor făcute publice de către bancă.

Din datele făcute publice reiese că singurul pachet de peste 39% din acțiunile Victoriabank aparține rusului Sergey Lobanov.

BERD și-a majorat în iunie 2016 participația la Victoriabank, când a anunțat că plătește 6 mil. Euro pentru 12,5% din acțiuni, vânzător fiind Alpha Bank România, care și-a făcut exitul din acționariatul băncii.

La acel moment, BERD a plătit 42 de lei moldovenești pe acțiune, adică un preț care evalua Victoriabank la 48 mil. Euro, la jumătate din valoarea sa contabilă.

De această dată, Banca Transilvania va plăti un preț mai aproape de valoarea contabilă a băncii, adică peste prețul plătit în 2016 de către BERD, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piața de fuziuni și achiziții susțin că prețul pe care BT ar putea să îl plătească pentru preluarea pachetului de peste 39% din Victoriabank ar putea fi în jurul a 30 – 35 mil. Euro, valori neconfirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Pentru finanțarea achiziției, Banca Transilvania are la îndemână lichidități proprii consistente. Banca dispune de o poziție puternică de lichiditate, raportând pentru primul semestru al acestui an un profit de 496 mil. Lei (circa 108 mil. Euro) la nivel strict de bancă, respectiv un profit de 512,7 mil. Lei (circa 111 mil euro) la nivel de grup financiar. BT dispune de numerar și disponibilități plasate la banca centrală de 4,5 mld. Lei (circa 1 mld. Euro). Dealtfel, grupul BT caută să își investească o parte din lichiditățile obținute nu doar în achiziții  de bănci în România și Republica Moldova, ci și în start-upuri de tehnologie financiară care au nevoie de capital de creștere, cum a fost cazul investiției BT Investments în dezvoltatorul aplicației de plată pe mobil Pago, anunțate săptămâna trecută.

Victoriabank este o bancă bine capitalizată cu o cotă de piață de 17% la nivelul pieței din Republica Moldova, cu capitaluri proprii de 2,285 mld. Lei moldovenești (circa 113 mil. Euro) la finele anului 2016.

În 2016, Victoriabank a raportat un profit net de 220 mil. Lei moldovenești (peste 10 mil. euro), dublu față de anul anterior, respectiv numerar și solduri cu Banca Națională a Moldovei de 2,754 mld. Lei moldovenești.

Piața bancară din Moldova, cu active totale de 72 mld. Lei moldovenești (peste 3,5 mld. euro) și un profit net de 1,36 mld. Lei moldovenești (circa 67 mil. euro) în 2016, este concentrată pe segmentul de corporate (clienți – companii), oferind prospecte de creștere puternică în sectorul de retail, unde Banca Transilvania este de așteptat să accelereze creșterea organică prin intermediul platformei Victoriabank.

Victoriabank a avut un trecut tumultuos cu acționari ca oligarhul Vladimir Plahotniuc și Veaceslav Platon. Dealtfel, Republica Moldova a fost puternic zguduită de scandalurile din marile bănci locale, mai ales de către scandalul prin care un miliard de dolari a dispărut în mod suspect în 2014 din băncile de peste Prut, acuzațiile fiind îndreptate în special către omul de afaceri Ilan Shor și asociații săi.

Intrarea Băncii Transilvania pe piața bancară din Moldova are loc concomitent cu pregătirile unei alte companii românești, Transgaz.

Astfel, Transgaz a anunțat că intenționează să participe la privatizarea Întreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz, compania creată de statul moldovean pentru operarea gazoductului Ungheni – Chișinău.

Agenția Proprietății Publice de la Chișinău a anunțat că așteaptă documentele de participare la privatizarea Vestmoldtransgaz până pe 15 decembrie la ora 15. Conform anunțului, prețul inițial de vânzare a fost stabilit la 180 mil. Lei moldovenești (circa 9 mil. Euro), iar volumul minim de investiții se cifrează la 93 mil. Euro pe doi ani.

Din costul total al gazoductului care ar urma să interconecteze sistemul de transport al gazelor din Moldova cu cel din România, BERD va participa cu o finanțare de 41 mil. Euro.  O altă finanțare de 41 mil. Euro pentru finanțarea proiectului vine de la Banca Europeană de Investiții. În cazul unei achiziții încheiate cu succes a Vestmoldtransgaz, Transgaz va controla coridorul de transport de gaze dintre Moldova și UE.

Investițiile BT și Transgaz sunt de așteptat să majoreze capitalul românesc investit în Republica Moldova și să captureze active – cheie în sectoare strategice precum infrastructura energetică și bănci într-un moment în care Chișinăul caută la nivel politic să se apropie cât mai mult de piața Uniunii Europene, cu excepția președintelui Igor Dodon, care s-a arătat mai favorabil unei apropieri pe toate planurile de Rusia.

România se află în acest moment pe locul 6 în topul investitorilor străini în Moldova cu 1.678 de companii (cel mai mare număr de firme înregistrate de către o altă țară în Moldova) și un capital investit de 697 mil. Lei moldovenești (peste 34 mil. euro), adică 5% din totalul investițiilor străine înregistrate în capitalul social, conform datelor Camerei Înregistrării de Stat.

Economia Moldovei, cu un Produs Intern Brut de 98,28 mld. Lei moldovenești (circa 5 mld. euro) în 2016, a înregistrat o rată de creștere de 3,3% față de anul anterior, potrivit Biroului Național de Statistică.

BERD este unul dintre cei mai puternici investitori instituționali în Republica Moldova, unde până acum a investit 1,15 mld. Euro. Portofoliul BERD de proiecte era de 478 mil. Euro la 30 iunie 2017, din care 69% însemna expunerea în sectorul de infrastructură, 13% în energie, 8% în sectorul instituțiilor financiare și 10% în industrie, comerț și agricultură.

 

Achiziția Banca Românească de către OTP a ajuns în analiza Consiliului Concurenței

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care OTP Bank România preia Banca Românească SA, precum şi activele româneşti aferente sucursalei din Londra şi ale filialei din Malta aparținând National Bank of Greece SA (NBG).

Activele preluate reprezintă împrumuturile și garanțiile aferente acestora încheiate de către sucursala din Londra a NBG, respectiv filiala malteză a NBG, către diverși clienți români.

Atât OTP Bank România, cât și Banca Românească SA activează în domeniul serviciilor financiare și bancare.

OTP Bank România face parte din grupul OTP ce furnizează servicii financiare universale în Ungaria, România, Muntenegru, Croația, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Slovacia și Serbia.

Banca Românească SA este o instituție financiară cu activități concentrate în mod semnificativ pe segmentul de retail.

Lansarea tranzacției de vânzare a Banca Românească de către bancherii de investiții de la Credit Suisse a fost anunțată în premieră pe 3 noiembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea Banca Românească înseamnă, pe de o parte, plecarea NBG din piața bancară locală, dar și intrarea OTP în Top 10 bănci după 13 ani de la venirea în România.

Grupul elen NBG a anunțat pe 27 iulie semnarea unui acord definitiv cu OTP Bank România privind vânzarea pachetului său de 99,28% din Banca Românească și a unui portofoliu performant de credite, tranzacția fiind estimată a fi finaliată la începutul anului 2018.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate cu circa 650 mil. euro, spunea Leonidas Fragkiadakis, CEO al NBG, care preciza că impactul a fost calculat la nivelul indicatorilor băncii de la 31 martie.

Banca Românească ocupă locul 14 pe piața bancară din România, iar cota de piață a OTP la nivel local va crește spre 4%, ajungând în primele 8 bănci locale.

OTP a cumpărat RoBank în 2004 și Millennium Bank în 2015, iar acum crește de pe urma unui nou exit al unui jucător străin.

Încheierea tranzacției are nevoie de avizul Băncii Naționale a Ungariei, Băncii Naționale a României și a autorităților antitrust.

Credit Suisse International a fost consultantul financiar exclusiv al vânzătorului. Firma de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer a fost consultantul juridic la nivel international al NBG, în timp ce la nivel local PeliFilip a lucrat cu grupul bancar.

OTP a lucrat cu firmele de avocatură  Weil Gotshal & Manges din Ungaria și Schoenherr din România pentru a face auditul juridic, în timp ce analiza financiară (due diligence – n.r.) a fost derulată de către KPMG, potrivit datelor furnizate de către OTP Ungaria jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO. Societe Generale Corporate & Investment Banking a fost consultant financiar unic al OTP Group în legătură cu tranzacția.

Banca Transilvania ar putea plăti un preț în jurul a 230 – 250 mil. Euro pentru achiziția pachetului de acțiuni al Bancpost în cadrul tranzacției Florence. Eurobank își va face exitul din România, urmând să vândă toate acțiunile băncii la pachet cu operațiunile de leasing și consumer finance. Semnarea tranzacției este așteptată să aibă loc în luna noiembrie

Banca Transilvania, a doua bancă de pe piața românească după active, ar putea plăti un preț de achiziție în jurul a 230 – 250 mil. Euro pentru preluarea Bancpost în cadrul tranzacției Florence prin care grupul elen Eurobank vinde banca la pachet cu operațiunile de leasing și consumer finance, susțin surse din piață.

Eurobank vinde pachetul integral de acțiuni al Bancpost, ceea ce înseamnă că își va face exitul din România după încheierea tranzacției, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Eurobank și Banca Transilvania au anunțat pe 15 septembrie că au intrat în etapa negocierilor finale și că se așteaptă să încheie discuțiile până la finele lunii octombrie privind Bancpost, ERB Retail Services IFN și ERB Leasing IFN.

Bancpost, ca și alte subsidiare de bănci străine din România, are și o datorie intragrup față de banca – mamă din Grecia, care, de asemenea, este așteptată să fie reglată în cadrul discuțiilor cu cumpărătorul.

Surse din piață au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că semnarea acordului de vânzare – cumpărare în cadrul tranzacției Florence va avea loc în luna noiembrie.

Reprezentanții Eurobank nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol. Reprezentanții Banca Transilvania nu au putut fi contactați imediat până la momentul publicării acestui articol.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 20 ianuarie 2016 că Eurobank a angajat bancherii de investiții de la HSBC pentru pregătirea unei tranzacții de vânzare la Bancpost.

Teaser-ul tranzacției lansate în luna februarie 2017 arăta că din perimetrul tranzacției Florence fac parte Bancpost – a noua bancă locală după activul net bilanțier la finele anului trecut, compania de leasing ERB Leasing, ERB Retail Services, precum și un portofoliu selectat de credite.

La începutul lunii februarie, un bancher Eurobank declara, citat de către Reuters, că banca elenă nu vrea să se retragă în întregime din România, ci să atragă un partener strategic astfel încât expunerea locală să fie redusă conform angajamentelor luate față de Comisia Europeană.

“Noi vizăm să vindem pachetul majoritar în Bancpost, ERS și Leasing, toate împreună fiind considerate perimetrul tranzacției”, declara în martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, Director General al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias, confirmând astfel ideea că banca – mamă din Grecia lua în calcul păstrarea unei participații minoritare în banca locală.

Grecii de la Eurobank au decis pe 31 iulie în cadrul adunării generale a acționarilor Bancpost să își retragă peste 48 mil. Euro (221,1 mil. Lei) din capitalul social al băncii din România printr-o operațiune de reducere a valorii nominale a acțiunii de la 0,4 la 0,32 lei per titlu.

În ultima etapă a procesului de vânzare competitivă, Eurobank a primit oferte angajante de la fondurile americane de investiții JC Flowers, Varde Partners și Banca Transilvania, susțin surse din piață, neconfirmate însă de către părțile implicate.

În cursa pentru Bancpost au fost angajați în faza inițială mai mulți investitori, printre care și grupul ungar OTP, care în luna iulie a anunțat semnarea unui acord de achiziție la Banca Românească, bancă vândută de către un alt grup financiar elen, National Bank of Greece. În faza ofertelor angajante pentru achiziția Banca Românească, a fost implicată și Banca Transilvania, care însă a preferat să se concentreze asupra tranzacției de la Bancpost, singura bancă locală din cele aflate în curs de vânzare care poate să îi ofere suficientă masa critică pentru a ataca poziția de lider al pieței bancare din România.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

De cealaltă parte, Banca Transilvania ocupă locul al doilea pe piață după nivelul activelor, poziție pe care a urcat ca urmare a unui avans susținut de achiziția Volksbank România, tranzacție finalizată în aprilie 2015.

Dacă în 2015, Banca Transilvania anunța plata unui preț de 81 mil. Euro pentru pachetul de 100% din acțiunile Volksbank România, ceea ce corespundea unui multiplu de circa 0,2% aplicat la capitalul băncii, de această dată, prețul de achiziție al Bancpost este așteptat să se situeze mult mai sus, în jurul valorii capitalului Bancpost, susțin surse din piață.

Tranzacția Florence prin care Eurobank vinde Bancpost și alte active din România este considerată cea mai importantă mișcare de pe piața bancară locală din acest an datorită faptului că implică doi jucători din Top 10 și pentru că efectele acesteia ar putea clătina poziția de lider a BCR.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul canadian Fairfax.

Eurobank raporta la finele trimestrului al doilea din acest an active de 2,6 mld. Euro în România, un portofoliu brut de credite de 2 mld. Euro și depozite de 1,847 mld. Euro, un profit operațional de 34 mil. Euro și un profit de 3,4 mil. Euro la un personal de 2.117 de oameni și o rețea formată din 147 de unități și 8 centre de afaceri, conform unui raport financiar al băncii elene.

Eurobank trece printr-un proces amplu de restructurare, în urma căruia pe de o parte, sunt reduse expunerile pe piețele din afara Greciei, pe de altă parte a trecut la vânzarea de credite neperformante pentru a slăbi presiunea de pe bilanț, iar în paralel caută să își diversifice canalele de finanțare ale operațiunilor.

Astfel, Eurobank a plasat pe 25 octombrie o emisiune de obligațiuni de 500 mil. Euro cu scadența la 3 ani și la o dobândă anuală în euro de 2,75%, revenind astfel pe piețele financiare internaționale pentru prima oară după 2014.

De cealaltă parte, Banca Transilvania dispune de o poziție puternică de lichiditate, raportând pentru primul semestru al acestui an un profit de 496 mil. Lei (circa 108 mil. Euro) la nivel strict de bancă, respectiv un profit de 512,7 mil. Lei (circa 111 mil euro) la nivel de grup financiar.

BT dispune de numerar și disponibilități plasate la banca centrală de 4,5 mld. Lei (circa 1 mld. Euro).

Fondul Proprietatea și-a vândut astăzi pachetele minoritare de acțiuni din cele 4 filiale ale Electrica pentru 752 mil. Lei. Avocații RTPR Allen & Overy și KPMG au asistat cumpărătorul

Franklin Templeton Investment Management, administratorul Fondului Proprietatea, a anunțat, în această seară că a vândut astăzi pachetele minoritare de acțiuni pe care le deținea la Electrica Furnizare, SDEE Transilvania Nord, SDEE Muntenia Nord și SDEE Transilvania Sud pentru o sumă de 752.031.841 lei (peste 163 mil. Euro) către Electrica.

Contractele de vânzare – cumpărare au fost semnate pe 1 noiembrie, la câteva zile după aprobarea de către acționarii Electrica pe 26 octombrie.

FP își face astfel exitul din filialele Electrica la capătul a aproximativ 2 ani de negocieri, după vânzarea participației de aproximativ 22% din acțiunile fiecărei companii implicate în tranzacție.

Cel mai mare preț a fost obținut din vânzarea pachetului de acțiuni la SDEE Muntenia Nord, unde FP încasează 209,74 mil. Lei de la Electrica și SDEE Transilvania Sud.

Urmează apoi prețul obținut de FP din vânzarea pachetului la SDEE Transilvania Nord, de 201,7 mil. Lei către Electrica și SDEE Muntenia Nord.

De asemenea, FP încasează 173,5 mil. Lei din vânzare pachetului la SDEE Transilvania Sud către Electrica și SDEE Transilvania Nord, respectiv 167,079 mil. Lei din vânzarea participației de 22% din Electrica Furnizare către Electrica și Electrica Serv.

Casa de avocatură RTPR Allen & Overy a asistat Electrica la achiziția pachetelor minoritare de acțiuni în cele 4 filiale, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De asemenea, KPMG a oferit servicii de consultanță în fuziuni și achiziții, respectiv pe probleme de reglementare.

Prețul tranzacției este fundamentat de concluziile raportulului de evaluare emis de o companie de consultanță cu echipa de evaluatori autorizați ANEVAR și validat de o opinie de preț echitabil emisă de către bancherii de investiții ai UniCredit Bank România.

Finalizarea tranzacției determină un nivel al ratei interne de rentabilitate estimat de 15%, conform analizei de oportunitate realizată de KPMG, ceea ce reprezintă cel mai bun plasament posibil în condițiile pieței actuale și la un nivel de risc comparabil, afirmă reprezentanții Electrica.

Electrica Furnizare are o cotă de piață de 20,4% în volume la 31 martie, conform ANRE, în timp ce SDEE Transilvania Nord are o cotă de piață de 11,9%, SDEE Transilvania Sud are o cotă de piață de 13,4%, iar SDEE Muntenia Nord are o cotă de 15,2%, potrivit datelor prezentate de Electrica. După venituri, Electrica Furnizare este cea mai mare dintre entitățile care fac obiectul tranzacției, cu venituri de 2,1 mld. lei, iar iar SDEE Transivania Sud prezintă cel mai mare EBITDA, cu un rezultat de 121 mil. lei, potrivit datelor la 30 iunie.

Electrica SA a decis acordarea mai multor credite intragrup care totalizează peste 130 mil. euro din lichiditățile sale pentru a susține finanțarea activităților și planurilor de investiții ale filialelor sale. Astfel, a anunțat un credit de 100 mil. lei pentru Electrica Furnizare, o finanțare de 150 mil. lei pentru SDEE Muntenia Nord, 200 mil. lei pentru SDEE Transilvania Nord și 160 mil. lei pentru SDEE Transilvania Sud.

Electrica a listat în 2014 un pachet de 51% din acțiuni pe bursele de la București și Londra pentru care a încasat o sumă de aproximativ 2 mld. Lei (circa 443 mil. Euro).

Compania a încercat să își plaseze o parte din banii obținuți în noi achiziții, fiind unul dintre investitorii angajați în tranzacția prin care căuta să cumpere active ale Enel dn România, însă grupul italian a renunțat la tranzacție în 2015 după ce și-a rezolvat problema datoriilor la nivel de grup, ceea ce a redus presiunea pentru noi vânzări de active. O altă oportunitate de investiții către care Electrica s-a uitat a fost licitația organizată de grupul ceh CEZ pentru vânzarea operațiunilor sale din Bulgaria, însă și aici compania românească nu a avansat.

În 2015, Electrica a început negocierile pentru achiziția pachetelor din filiale deținute de către FP, aflat în acest moment într-un raid de vânzare accelerată a participațiilor nelistate din portofoliul său, printre care participațiile deținute la Electrica, companii ale Enel din România, Engie România sau Salrom.

Poziția de cash a Electrica a ajuns la 30 iunie la 2,25 mld. Lei (circa 490 mil. euro), în timp ce veniturile în primul semestru s-au oprit la 590 mil. Euro, EBITDA la 47 mil. Euro, iar profitul net al perioadei raportate a fost de 1,8 mil. Euro.

Pe linii de afaceri, Electrica încasează din activitățile de comerț cu energie electrică aproape dublu față de veniturile din distribuția de electricitate. Pe piața de energie, Electrica are concurenți de talia Enel, CEZ, Engie și E.ON.

Tranzacția aprobată de către acționarii Electrica nu va afecta dreptul la dividende al FP pentru anul financiar 2016, așa cum a fost aprobat deja la nivelul fiecărei filiale, a căror valoare totală este de 97.968.159 lei (circa 21 mil. Euro).

FP și-a anunțat în urmă cu mai mulți ani strategia a reduce dependența portofoliului său de sectorul energetic. Astfel, au urmat mai multe tranzacții de exit ale FP din Transelectrica, Romgaz, companii ale E.ON, Conpet, precum și un exit parțial la OMV Petrom.

La finele primului semestru, FP avea o valoare a activului net de 2,3 mld. Euro, din care aproape o treime este reprezentată de cea mai valoroasă participație din portofoliu – pachetul de 19,9% din Hidroelectrica, evaluat la circa 743 mil. Euro.

Electrica SA, listată din 2014 pe bursa de la București, are o valoare bursieră de 4,49 mld. Lei (crica 0,98 mld. Euro), cel mai important acționar fiind statul român prin Ministerul Energiei cu 48,8%, iar BERD are 6,9% din companie.

Grupul Băncii Transilvania plasează bani în creșterea de start-upuri de tehnologie financiară: BT Investments intră acționar minoritar în afacerea aplicației de plată pe mobil Pago. Adrian Cighi, Co-Fondator al Pago: Intrarea BT s-a făcut sub forma unei majorări de capital a companiei. BT Capital Partners și DLA Piper au lucrat cu Banca Transilvania, iar Pago a apelat la serviciile de asistență juridică ale Digital 2 Law

BT Investments, companie care face parte din grupul financiar Banca Transilvania, a intrat ca acționar minoritar în compania Timesafe, dezvoltatorul aplicației de plăți pe mobil Pago.

Start-upul din zona tehnologiei financiare, pornit în 2016, avea înainte de tranzacția cu BT doi asociați, Adrian Cighi cu 80% din acțiuni, respectiv Alexandru Gala – Popescu cu 20%.

“Această investiție, fiind vorba de un start-up, este o premieră pentru Grupul Financiar Banca Transilvania. Este încă un pas pe care BT îl face pentru susținerea antreprenorilor și incurajarea digitalizării”, a spus Ömer Tetik, Director General al Banca Transilvania.

Capitalul proaspăt de la Banca Transilvania care intră în afacere va avea rol de capital de creștere.

BT Capital Partners și firma de avocatură DLA Piper au asistat BT Investments, în timp ce Pago a apelat la serviciile de asistență juridică ale Digital 2 Law, specializată în servicii de consultanță acordate start-upurilor.

 „Parteneriatul cu Banca Transilvania ne va permite să accelerăm dezvoltarea aplicației Pago. Investiția va fi folosită în special pentru dezvoltările tehnice ale produsului și pentru adăugarea de noi furnizori și noi tipuri de plăți, în beneficiul utilizatorilor noștri. Mulțumim managementului BT pentru încrederea acordată, apreciem ajutorul de până acum și suntem convinși că împreună putem să facem din Pago una dintre cele mai utilizate aplicații de plăți din România. Mulțumim, de asemenea, echipelor de la BT Capital Partners și DLA Piper, pentru contribuția la finalizarea tranzacției”, a declarat Adrian Cighi, Co – Fondator al afacerii Pago.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică și nici mărimea pachetului de acțiuni preluat de către BT Investments.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă structura tranzacției de atragere a capitalului de creștere a însemnat o majorare de capital, Adrian Cighi a răspuns: “Da. Intrarea BT a avut loc printr-o majorare de capital prin care preia un pachet minoritar. Vrem să dezvoltăm noi funcționalități“.

Potrivit acestuia, compania are un plan de dezvoltare pe termen mediu, pentru următorii 5 ani, însă nu a dorit să dea detalii despre țintele de buget din acest an.

Aplicația Pago este destinată plăților prin telefoane mobile de tip iPhone și Android, iar gama de plăți acoperă de la facturi de utilități până la plata de roviniete. Proiectul este dezvoltat în parteneriat cu Banca Transilvania și Mastercard.

Compania, care numără în prezent aproximativ 10 angajați, se concentrează în acest moment pe creșterea organică, dar în viitor nu sunt excluse eventuale achiziții, afirmă Adrian Cighi.

Acesta a lucrat înainte de declanșarea crizei financiare globale din 2008 ca intern în biroul din Londra al băncii de investiții Lehman Brothers, respectiv ca analist de investiții la Goldman Sachs.În perioada 2007 – 2010, Cighi a fost analist de investiții și administrare a riscului în cadrul BT Asset Management, iar ulterior a făcut parte din echipa de la București a Franklin Templeton Investmens, manager de capital care asigură administrarea Fondului Proprietatea.

BT Investments are ca obiect de activitate administrarea de investiții și este o subsidiară 100% deținută de către Banca Transilvania, a doua bancă de pe piața locală după valoarea activelor.

 

Consiliul Concurenței va schimba modul de analiză al fuziunilor și achizițiilor în retailul alimentar urmând ca tranzacțiile cu magazine de peste 400 metri pătrați să fie raportate la toate unitățile cu această suprafață minimă indiferent de format pe o arie de 10 minute de mers cu mașina

Consiliul Concurenţei va modifica modul de analiză a fuziunilor şi achiziţiilor pe piaţa de retail alimentar din perspectiva dimensiunii geografice, ca urmare a schimbărilor apărute în comportamentul companiilor de pe această piaţă, dar şi al consumatorilor.

Astfel, când va analiza piaţa relevantă a unui magazin de peste 400 mp, se vor avea în vedere toate magazinele existente (mici şi mari) în aria de 10 minute de mers cu autoturismul faţă de magazinul analizat. Dacă se va analiza un magazin de proximitate, se vor avea în vedere alte magazine de proximitate (cu suprafata mai mică de 400 mp) care se află în aria de 10 minute de mers pe jos faţă de magazinul analizat, dar şi magazinele de dimensiuni medii şi mari (comerţ modern), într-o arie de 10 minute de mers cu maşina faţă de magazinul analizat.

Ca urmare, odată cu aplicarea noului mod de analiză, vor fi mai greu de îndeplinit condiţiile pentru ca autoritatea de concurenţă să autorizeze tranzacţiile care implică magazine ce se află la distanţă mai mică de 10 minute.

Noile reguli survin după ce Consiliul Concurenței a aprobat condiționat tranzacții precum Auchan – Real, Mega Image – Angst sau Carrefour – Billa. În acest moment, nu există nicio tranzacție din retailul alimnetar notificată Consiliului Concurenței, din datele disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Autoritatea de concurenţă a comandat un sondaj în sectorul de retail alimentar pentru a constata schimbările apărute în comportamentul consumatorului atunci când achiziţionează bunuri de consum curent. Pe baza datelor şi informaţiilor obţinute în cadrul sondajului, Consiliul Concurenţei a derulat o analiză suplimentară care a indicat o orientare a consumatorului român către formatele de comerţ modern – denumite generic „supermarket”, în timp ce magazinele mici de cartier și piața agroalimentară reprezintă alternative puțin exploatate de consumatori.

Având în vedere proximitatea magazinelor cu suprafeţe mici şi specificul acestora, gama restrânsă de produse care acoperă o nevoie urgentă şi ocazională şi localizarea acestora la parterul blocurilor, de cele mai multe ori fără posibilitate de parcare, consumatorii  aleg să se deplaseze pe jos pentru a ajunge la aceste magazine. Analiza a reliefat faptul că cei mai mulţi consumatori sunt dispuşi să se deplaseze maximum 10 minute pe jos până la magazinele de proximitate de sub 400 mp.

Pe de altă parte, pentru magazinele cu suprafețe de vânzare medii şi  mari, de peste 400 de mp, respondenţii aleg să meargă cu mașina personală şi sunt dispuşi să aloce un timp de până la 10 minute .

Astfel, au fost identificate două tipuri de magazine care necesită departajare atunci când se analizează oferta produselor de consum curent aparţinând comercianţilor cu amănuntul – magazinele de proximitate cu o suprafață minimă de 400 mp (magazine mici de cartier, alimentare, buticuri, alte magazine sub 400 mp) și magazine de comerţ cu amănuntul cu suprafaţă de vânzare mai mare de 400 mp (supermarketuri/hipermarketuri/discounteri, respectiv magazinele cu suprafeţe între 400 – 2.500 mp şi peste 2.500 mp; aceste magazine fac parte din comerţul modern tip „supermarket”).

Ca urmare, atunci când se va analiza piaţa relevantă în sectorul de retail alimentar Consiliul Concurenţei va avea în vedere toate aceste aspecte constatate atât la nivelul municipiului Bucureşti, cât şi la nivel naţional.

Pe de altă parte, definiţia concretă a pieţei relevante geografice poate diferi în funcţie de pieţele geografice locale, de distribuţia teritorială a magazinelor, de suprafeţele diferite ale acestora pe fiecare piaţă locală şi alte elemente relevante de ordin local.

La cazurile derulate până acum, în cadrul analizei privind concurenţa dintre hiper/supermarketuri, discounteri şi alte magazine similare (cum ar fi magazinele de cartier/proximitate) se aveau în vedere în zonele delimitate de parcurgerea unei distanţe de 10 – 30 de minute de mers cu autoturismul în jurul magazinelor achiziţionate.

Consiliul Concurenţei a autorizat cu condiţii mai multe tranzacţii pe piaţa de retail alimentar după ce a analizat efectele pe care aceste tranzacţii le pot avea pe piaţă.

Astfel, tranzacţia prin care Carrefour Nederland BV a preluat magazinele Billa a fost autorizată cu condiţia ca Carrefour să cesioneze trei supermarketuri active pe piaţa din Brăila, respectiv două magazine Carrefour Market şi un magazin Billa. De asemenea, Carrefour s-a angajat să nu se implice în activităţile cesionate pe o perioadă semnificativă, de cel puţin 10 ani.

Achiziţionareaa 20 de magazine Real de către Auchan a fost autorizată cu condiţia ca pe două pieţe relevante, Craiova şi Târgu Mureş, să nu crească preţurile de vânzare cu mai mult de 5 % faţă de media preţurilor altor magazine din reţea, pentru o perioadă de 3 ani. De asemenea, acesta şi-a asumat obligaţia de a nu deschide noi magazine pe cele două pieţe relevante, pentru o perioadă de 5 ani.

SC Mega Image SRL a preluat 20 de magazinele aparţinând SC Angst Retail SRL:  în urma intervenţiei Consiliului Concurenţei, Mega Image a renunţat la achiziţionarea magazinului Angst Perla şi s-a angajat să cesioneze magazinele Angst Amzei şi Angst Academiei şi să nu se implice în activităţile cesionate decât după trecerea unei perioade semnificative de 10 ani.

 

Acționarii Electrica au aprobat prima achiziție majoră după listarea de acum trei ani care a adus companiei 443 mil. Euro în conturi: cumpărarea pentru circa 165 mil. Euro a pachetelor de 22% în 4 filiale ale sale de la Fondul Proprietatea

 

Acționarii Electrica au aprobat, pe 26 octombrie, achiziția pachetelor de 22% din patru filiale ale sale deținute de către Fondul Proprietatea într-o tranzacție cu un preț global de 752 mil. Lei (circa 164 mil. Euro).

Tranzacția înglobează prețul de 209,7 mil. Lei pentru pachetul de 21,99% din Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Muntenia Nord S.A., prețul de 201,7 mil. Lei pentru o participație de 22% din Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Nord S.A., un preț de 173,5 mil. Lei pentru 21,99% din capitalul social al Societății de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Sud S.A. și un preț de 167 mil. Lei pentru 22,000027% din capitalul social al Electrica Furnizare S.A.

„După câțiva ani de negocieri, acționarii companiei au aprobat astăzi (26 octombrie – n.r.), cu largă majoritate, achiziția participațiilor deținute de Fondul Proprietatea în filialele Electrica. Această tranzacție este cea mai bună oportunitate având în vedere disponibilitatea financiară a Electrica și, totodată, lipsa altor oportunități de investiții comparabile ca rentabilitate și risc. Este important, de asemenea, că începând din 2017, nivelul dividendelor încasate de acționarii Electrica SA va crește corespunzător participației de 22% a FP în filiale. Aprobarea tranzacției întărește premisele implementării programelor de transformare sustenabilă a companiei și, totodată, de viziune unitară la nivelul filialelor”, a declarat Cătălin Stancu, Director General al Electrica.

Prețul tranzacției este fundamentat de concluziile raportulului de evaluare emis de o companie de consultanță cu echipa de evaluatori autorizați ANEVAR și validat de o opinie de preț echitabil emisă de către bancherii de investiții ai UniCredit Bank România.

Finalizarea tranzacției determină un nivel al ratei interne de rentabilitate estimat de 15%, conform analizei de oportunitate realizată de un consultant în afaceri din Big 4, ceea ce reprezintă cel mai bun plasament posibil în condițiile pieței actuale și la un nivel de risc comparabil, afirmă reprezentanții Electrica.

O echipă de consultanți KPMG condusă de către partenerul Bogdan Văduva și avocații de la RTPR Allen & Overy au asistat Electrica la rundele de negocieri începute încă din 2015 pentru achiziția pachetelor deținute de către FP, iar KPMG a realizat recent și analiza de oportunitate menționată de către reprezentanții Electrica, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe scurt, Electrica Furnizare are o cotă de piață de 20,4% în volume la 31 martie, conform ANRE, în timp ce SDEE Transilvania Nord are o cotă de piață de 11,9%, SDEE Transilvania Sud are o cotă de piață de 13,4%, iar SDEE Muntenia Nord are o cotă de 15,2%, potrivit datelor prezentate de Electrica. După venituri, Electrica Furnizare este cea mai mare dintre entitățile care fac obiectul tranzacției, cu venituri de 2,1 mld. lei, iar iar SDEE Transivania Sud prezintă cel mai mare EBITDA, cu un rezultat de 121 mil. lei, potrivit datelor la 30 iunie.

Electrica SA a decis acordarea mai multor credite intragrup care totalizează peste 130 mil. euro din lichiditățile sale pentru a susține finanțarea activităților și planurilor de investiții ale filialelor sale. Astfel, a anunțat un credit de 100 mil. lei pentru Electrica Furnizare, o finanțare de 150 mil. lei pentru SDEE Muntenia Nord, 200 mil. lei pentru SDEE Transilvania Nord și 160 mil. lei pentru SDEE Transilvania Sud.

Electrica a listat în 2014 un pachet de 51% din acțiuni pe bursele de la București și Londra pentru care a încasat o sumă de aproximativ 2 mld. Lei (circa 443 mil. Euro).

Compania a încercat să își plaseze o parte din banii obținuți în noi achiziții, fiind unul dintre investitorii angajați în tranzacția prin care căuta să cumpere active ale Enel dn România, însă grupul italian a renunțat la tranzacție în 2015 după ce și-a rezolvat problema datoriilor la nivel de grup, ceea ce a redus presiunea pentru noi vânzări de active. O altă oportunitate de investiții către care Electrica s-a uitat a fost licitația organizată de grupul ceh CEZ pentru vânzarea operațiunilor sale din Bulgaria, însă și aici compania românească nu a avansat.

În 2015, Electrica a început negocierile pentru achiziția pachetelor din filiale deținute de către FP, aflat în acest moment într-un raid de vânzare accelerată a participațiilor nelistate din portofoliul său, printre care participațiile deținute la Electrica, companii ale Enel din România, Engie România sau Salrom.

Poziția de cash a Electrica a ajuns la 30 iunie la 2,25 mld. Lei (circa 490 mil. euro), în timp ce veniturile în primul semestru s-au oprit la 590 mil. Euro, EBITDA la 47 mil. Euro, iar profitul net al perioadei raportate a fost de 1,8 mil. Euro.

Pe linii de afaceri, Electrica încasează din activitățile de comerț cu energie electrică aproape dublu față de veniturile din distribuția de electricitate. Pe piața de energie, Electrica are concurenți de talia Enel, CEZ, Engie și E.ON.

Tranzacția aprobată de către acționarii Electrica nu va afecta dreptul la dividende al FP pentru anul financiar 2016, așa cum a fost aprobat deja la nivelul fiecărei filiale, a căror valoare totală este de 97.968.159 lei (circa 21 mil. Euro).

“Până la momentul tranzacției, pentru perioada 2013-2016, valoarea totală a dividendelor acordate FP a fost de 368,15 mil. Lei. Finalizarea tranzacției implică creșterea valorii dividendelor atribuibile acționarilor Electrica SA cu dividendele corespunzătoare participațiilor FP, de aproximativ 22% în filiale”, precizează reprezentanții Electrica.

Pentru achiziția pachetelor FP în filialele Electrica, conducerea companiei a prezentat mai multe argumente, printre care facilitarea realizării strategiei pe termen mediu și lung a grupului Electrica, creșterea performanțelor financiare, permiterea utilizării capitalului obținut în urma listării pe bursă sau posibilitatea de diversificare a căilor de finanțare a filialelor pentru realizarea planurilor de investiții, de care ar depinde profitabilitatea pe termen lung a grupului.

Pe 26 octombrie, acționarii Electrica au aprobat și componența noului Consiliu de administrație format din șapte membri. Aceștia sunt Arielle Malard De Rothschild – fondatorul diviziei de Piețe Emergente al Bancii de Investiții Rothschild & CIE și managing director şi vicepreşedinte pentru Europa de Est al Rothschild & CIE, Cristian Bușu – lector universitar al ASE, care a deținut mai multe funcții, printre care și cea de secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, Doina Elena Dascălu – fost vicepreședinte al Curții de Conturi, Gicu Iorga – Secretar de stat la Ministerul Energiei, Pedro Mielgo Alvarez – fost președinte și CEO Red Electrica Spania, Willem Jan Antoon Henri Schoeber – fost director Shell și EWE, și Bogdan Iliescu – ex- Director General al BRD Corporate Finance.

Rothschild este una din cele mai puternice bănci de investiții active pe piața românească, printre ultimele tranzacții de care s-a ocupat fiind mandatul de vânzare al rețelei de clinici private Regina Maria – tranzacție finalizată în 2015 cu achiziția realizată de Mid Europa, mandatul de vânzare al Urgent Cargus dat de fondul de investiții Abris Capital Partners sau consultanța financiară acordată companiei Sphera Franchise Group, care derulează în prezent tranzacția de listare a unui pachet de peste 25% din acțiuni pe bursa de la București, toate cele trei mandate fiind prezentate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

FP și-a anunțat în urmă cu mai mulți ani strategia a reduce dependența portofoliului său de sectorul energetic. Astfel, au urmat mai multe tranzacții de exit ale FP din Transelectrica, Romgaz, companii ale E.ON, Conpet, precum și un exit parțial la OMV Petrom.

La finele primului semestru, FP avea o valoare a activului net de 2,3 mld. Euro, din care aproape o treime este reprezentată de cea mai valoroasă participație din portofoliu – pachetul de 19,9% din Hidroelectrica, evaluat la circa 743 mil. Euro.

Electrica SA, listată din 2014 pe bursa de la București, are o valoare bursieră de 4,49 mld. Lei (crica 0,98 mld. Euro), cel mai important acționar fiind statul român prin Ministerul Energiei cu 48,8%, iar BERD are 6,9% din companie.

Fondul Proprietatea, administrat de către managerul american de investiții Franklin Templeton, are o valoare bursieră de 8,55 mld. Lei (1,86 mld. Euro) pe bursa de la București.

BT Capital Partners a asistat QuEST Global Services la achiziția companiei IT Six Global. Prețul de achiziție, estimat la aproximativ 10 mil. dolari

BT Capital Partners, divizia de investment banking a Băncii Transilvania, a asigurat consultanța exclusivă pentru achiziția companiei IT Six din Craiova de către gigantul global de software QuEST.

Departamentul de investment banking al BT Capital Partners este coordonat de către Alexandra Popa, care anterior a lucrat în cadrul biroului din București al managerului regional de capital privat Abris Capital Partners.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează prețul de achiziție la aproximativ 10 mil. Dolari (aproape 9 mil. Euro).

Compania IT Six a fost înființată în anul 2005 la Craiova de către antreprenorul Vali Iancu.

IT Six oferă servicii de inginerie pentru clienți din domeniile sănătății și al dispozitivelor medicale, Hi-Tech, transport și logistică și al tranzacțiilor de înaltă frecvență. IT Six oferă clienților dezvoltare de software, aplicații personalizate, soluțiile incorporate, dezvoltarea de aplicații mobile, asigurarea calității, testare și consultanță IT.

“Adăugarea IT Six Global ne va spori capacitatea și capabilitatea de a veni în sprijinul clienților noștri din diverse domenii. IT Six va contribui, de asemenea, la diversificarea serviciilor și va consolida relațiile cu clienții existenți în Europa”, a spus Gerhard Hauk, Managing Director al QuEST Global Germania.

IT Six Global Services a înregistrat în 2016 o marjă netă de câștig de 20% cu un profit net de 1 mil. Euro raportat la o cifră de afaceri de 5 mil. Euro (22 mil. Lei) și un personal format din 140 de angajați.

„Suntem încântați de achiziția IT Six de către QuEST Global Services. Combinarea celor două companii deschide oportunități importante pentru clienții și angajații din România. Capabilitățile noastre în diverse domenii și capacitatea dovedită de Quest în procese scalabile vor crea o ofertă de servicii de excepție pentru clienții noștri. Ca organizație globală, vom putea atrage clienți importanți în România, vom crea mai multe locuri de muncă în domeniul ingineriei de înaltă calitate și vom avea o contribuție importantă în economie. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu QuEST Global Services pentru a ne extinde rolul de companie de servicii de inginerie de nivel mondial”, a declarat Vali Iancu.

Quest Global, cu sediul în Singapore, numără peste 8.700 de angajați la nivel global. Compania a anunțat ca obiectiv atingerea țintei de 1 mld. Dolari cifră de afaceri până în 2020.

Companiile locale de IT sunt considerate atractive de către investitorii străini, în contextul în care România dispune de o resursă umană competitivă la nivel global, bine instruită, dar la costuri cu forța de muncă sub cele din Occident.

oltchim MAIN

Chimcomplex cumpără cea mai mare parte a activelor Oltchim la un preț de 127 mil. Euro. Virgiliu Băncilă, președintele Chimcomplex: Circa 60% din prețul de achiziție va fi acoperit dintr-o finanțare contractată de la bănci internaționale cu prezență locală. Bogdan Stănescu, administrator special al Oltchim: Prețurile pentru activele pentru care s-au semnat acorduri de vânzare acoperă circa 44% din creanțele de aproape 300 mil. Euro de la masa credală

 

Chimcomplex Borzești, parte a grupului Serviciile Comerciale Române controlat de Ștefan Vuza, a anunțat, astăzi, că prețul tranzacției din contractul de vânzare – cumpărare semnat pentru pachetele 1 – 5 și parțial pentru pachetul 7 se ridică la 582.345.800 lei fără TVA (127 mil. Euro).

Cumpărătorul se așteaptă ca finalizarea tranzacției, adică preluarea activelor Oltchim și plata prețului, să aibă loc în prima jumătate a anului 2018.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO când va prelua Chimcomplex activele Oltchim, Virgiliu Băncilă, președintele Chimcomplex Borzești, a răspuns: “Finalizarea tranzacției va avea loc la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie“.

Până atunci, acordul ce trebuie obținut din partea creditorilor combinatului chimic de la Râmnicu Vâlcea și avizul Consiliului Concurenței sunt condiții precedente ale tranzacției ce trebuie îndeplinite.

Oltchim are datorii totale de circa 1,39 mld. Lei (peste 300 mil. Euro), din care 375 mil. Lei (circa 81 mil. Euro) sunt credite angajate la bănci, potrivit datelor făcute publice la 30 iunie, cele mai mari expuneri avându-le bănci precum grupul Erste (inclusiv BCR), Banca Transilvania, CEC, Bancpost, Rabobank sau ING Bank.

Potrivit acestuia, după preluarea activelor Oltchim de către Chimcomplex va fi gata nucleul noii structuri, care poate porni apoi după alte achiziții.

Anterior, Ștefan Vuza, proprietarul grupului Serviciilor Comerciale Române, spunea că achiziția Oltchim ar face parte alături de capacitățile de profil disponibile în grupul său din planul înființării unei entități – Compania Română de Chimie, cu o cifră de afaceri anuală de circa 400 mil. Euro. Achiziția unor active viabile de producție ale Oltchim permite o integrare pe verticală a operațiunilor cu Chimcomplex, susține cumpărătorul.

Pentru finanțarea achiziției activelor Oltchim, conducerea Chimcomplex are pe masă mai multe opțiuni. Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO din ce surse va fi finanțată tranzacția cu Oltchim, Virgiliu Băncilă a răspuns: “Din credit bancar, din resurse proprii, ne gândim și la fonduri de investiții care să fie equity partner. Lucrăm la mai multe variante“.

Întrebat cât va acoperi finanțarea bancară din prețul de de 127 mil. Euro pentru achiziția principalelor active ale Oltchim și de la cine va fi contractat împrumutul, Virgiliu Băncilă a precizat: “Circa 60% din prețul de achiziție va fi acoperit dintr-o finanțare bancară de la bănci internaționale cu prezență locală“.

Deja, Chimcomplex se pregătește să facă o majorare de capital de 170,1 mil. Lei (circa 37 mil. Euro) prin aport în numerar de la acționarii companiei cu scopul finanțării parțiale a achiziției activelor Oltchim.

Acțiunile Chimcomplex și Oltchim, companie în insolvență și aflată sub conducerea unui administrator special, sunt listate pe bursa de la București.

Valoarea bursieră a Chimcomplex este de aproximativ 51 mil. Euro în timp ce capitalizarea de piață a Oltchim este de circa 29 mil. Euro.

Ambele companii livrează la export cea mai mare parte a producției.

Chimcomplex Borzești a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 184,1 mil. Lei (40 mil. Euro) și un profit net de 8,2 mil. Lei (1,8 mil. Euro) la un număr mediu de 742 de angajați. Chimcomplex este controlată în proporție de 87% de către A2 Impex Ploiești în timp ce statul deține prin intermediul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului cu un pachet de 12,35%.

În ansamblu, grupul Serviciilor Comerciale Române a ajuns după 23 de ani de la înființare la o cifră de afaceri anuală de peste 285 mil. Euro, 17 companii și peste 2.400 de angajați, potrivit datelor prezentate pe propriul site.

Pe lângă Chimcomplex, Dynamic Selling Group este un alt cumpărător de active Oltchim, care a semnat un contract de achiziție pentru pachetul 6 din loturile scoase la vânzare, adică pentru producătorul de PVC de pe platforma de la Râmnicu Vâlcea, prețul tranzacției fiind de 8.724.990 lei (1,9 mil. Euro) fără TVA.

Un alt ofertant, fondul de investiții White Tiger Wealth Management s-a retras din cursa pentru achiziția de active.

Contactat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Bogdan Stănescu, administrator special al Oltchim Râmnicu Vâlcea, a precizat că “prețurile pentru activele Oltchim la care s-au semnat contracte de vânzare acoperă aproximativ 44% din creanțele de circa 300 mil. Euro care sunt la masa credală”.

“Banii din plata prețului de achiziție pe activele vândute vor acoperi mai întâi creanțele curente ale Oltchim și apoi creanțele înregistrate cu prioritate la masa credală. Dar trebuie avut în vedere că au fost semnate acorduri de vânzare pentru o parte a activelor Oltchim, nu pentru toată compania. Oltchim rămâne (după semnarea contractelor cu Chimcomplex și Dynamic Selling Group – n.r.) cu trei seturi de active nefuncționale în legătură cu care trebuie să decidem ce facem. Avem mai multe ipoteze de lucru“,a explicat Bogdan Stănescu pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Deocamdată, trebuie convocată Adunarea creditorilor Oltchim în Buletinul Procedurilor de Insolvență, iar toate procedurile până la transferul activelor către Chimcomplex și Dynamic Selling Group și încasarea celor 128,9 mil. Euro din vânzarea de active ale companiei ar putea dura între 6 și 9 luni, apreciază administratorul special al Oltchim.

Oltchim a raportat pentru primul semestru al acestui an o cifră de afaceri de 105,8 mil. Euro, în creștere cu 27% față de perioada similară a anului anterior, un profit net de 6,1 mil. Euro și EBITDA (câștiguri raportate înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 13,4 mil. Euro.

Exporturile Oltchim reprezintă 78% din cifra de afaceri.

Oltchim, unul dintre cei mai importanți producători din industria chimică din Europa Centrală și de Est, a fost înființată în 1966 sub denumirea de Combinatul Chimic, iar din 1997 a fost listată pe bursa de la București. După privatizarea Petrom, Oltchim a preluat active ale complexului Arpechim Pitești, care au funcționat ani de zile în același flux de lucru cu combinatul chimic de la Râmnicu Vâlcea.

Compania a trecut prin mai multe încercări ratate de privatizare în ultimii 20 de ani, dar pe fondul lipsei lichidităților, Oltchim a cedat presiunii datoriilor acumulate față de bănci și față de furnizori intrând în 2013 în insolvență. Astfel, Oltchim a trecut sub conducerea administratorului special Bogdan Stănescu.

Pe 23 august 2016, a fost anunțată lansarea unui proces competitiv de vânzare a activelor Oltchim cu termen pentru primirea scrisorilor de interes până la 30 septembrie. Apoi, pe 27 ianuarie a fost anunțată încheierea etapei de depunere a ofertelor neangajante, iar pe 6 iulie a fost încheiată etapa depunerii ofertelor angajante, în cadrul căreia au participat nouă investitori. Din echipa care coordonează vânzarea activelor Oltchim se află administratorii judiciari Rominsolv și BDO Restructuring.

Oltchim rămâne însă un activ strategic în industria chimică locală și regională, care dispune de câteva puncte forte.

Astfel, Oltchim este situat în apropierea unor importante zăcăminte de sare și calcar, precum și a râului Olt care asigură suficientă apă pentru utilități, dar se află și în proximitatea unei surse de soda calcinată (US Govora), tuf vulcanic (pentru polieteri) și a unei termocentrale care produce energie pe bază de cărbuni – CET Govora, conform prospectului de majorare de capital al Chimcomplex, publicat recent.

De asemenea, Oltchim dispune și de o poziție geografică avantajoasă, în apropierea piețelor cu producție în creștere din Europa Centrală și de Est și Orientul Mijlociu, mai ales Turcia, la care se adaugă personalul specializat, infrastructura de platformă chimică, precum și capacitățile de lucru retehnologizate și cu o producție mai mare față de nivelurile anterioare.

Acționarul majoritar al Oltchim este statul român prin Ministerul Economiei cu 54,8%, un alt acționar important este PCC SE din Duisburg cu 32,3%, unul dintre concurenții companiei alături de Borsodchem și alți producători de profil.

Consiliul Concurenței analizează achiziția afacerii Eucasting Ro de circa 50 mil. franci elvețieni cu două fabrici de către concernul elvețian de la Georg Fischer

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care compania Georg Fischer AG preia pachetul integral de acțiuni al Eucasting Ro SRL de la omul de afaceri Federica Mapelli.

Eucasting RO SRL este o companie ce are ca domeniu principal de activitate turnarea metalelor neferoase uşoare. Pe lângă obiectul principal de activitate, societatea desfășoară activități legate de metalurgia aluminiului, turnarea altor metale neferoase.

Eucasting RO SRL dispune de două fabrici la Pitești și Scornicești (județul Olt), având activități de producţie şi vânzare de componente pentru motor, producţie şi vânzare de componente pentru centuri de siguranţă şi producţia, respectiv vânzare de componente pentru echipamente de uz casnic şi industrial, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței.

Tranzacția se înscrie în strategia concernului elvețian Georg Fischer AG de a se extinde în sectorul afacerilor cu componente metalice ușoare, sector aflat pe o tendință de creștere.

Afacerea Eucasting a fost fondată în 1960 de către familia Mapelli în Italia, iar în 2006 a început operațiunile în România la locația de la Pitești. Pe fondul cererii în creștere de produse din aluminiu, ulterior compania a decis să deschidă în 2010 a doua capacitate de producție la Scornicești (județul Olt).

Cu un personal de circa 500 de angajați, firma are vânzări de aproape 50 mil. Franci elvețien.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Închiderea tranzacției este estimată a avea loc în luna noiembrie a acestui an.

Georg Fischer AG este o companie elveţiană ce are ca obiect principal de activitate dezvoltarea, fabricarea şi comercializarea de produse din fontă, metale feroase şi neferoase, produse din plastic, maşini şi echipamente, precum şi furnizarea de servicii conexe.

În România, Georg Fischer AG este prezentă prin filiala Georg Fischer Rohrleistungssysteme (Elveţia) SA Sucursala Bucureşti care desfăşoară activităţi privind comerţul cu ridicata al echipamentelor şi furniturilor de fierărie pentru instalaţii sanitare şi de încălzire. Dintre activităţile secundare enumerăm: instalarea maşinilor şi echipamentelor industriale, lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat.

Georg Fischer AG a raportat pentru 2016 vânzări de 3,74 mld. Franci elvețieni. În primul semestru al acestui an, grupul elvețian a înregistrat un profit net de 122 mil. Franci elvețieni.

Afacerea cu componente metalice ușoare reprezintă 43% din totalul veniturilor grupului, care ocupă pe acest segment locul al treilea în Europa. Acest segment de piață este în creștere.

 

Wienerberger cumpără producătorul de blocuri ceramice Brikston Iași într-o tranzacție în jurul a 30 mil. Euro și își consolidează poziția de lider pe piața cărămizilor

Grupul austriac Wienerberger a anunțat că a ajuns la un acord de achiziție cu fondul de investiții ADM Capital pentru un pachet de 98,3% din Brikston Construction Solutions.

Anunțul confirmă informațiile publicate în premieră pe 20 iulie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, potrivit cărora Wienerberger negociază preluarea companiei locale aflate în portofoliul fondului de investiții ADM Capital.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează tranzacția în jurul valorii de 30 mil. Euro.

Prin această achiziție, Wienerberger își consolidează poziția de lider pe piața cărămizilor și a blocurilor ceramice.

Fabrica de la Iași, care anterior a funcționat sub numele de Cearmica Iași, are o capacitate totală de circa 200 milioane de unități standard și un portofoliu de peste 40 de produse.

Cu 200 de angajați, compania a raportat venituri de circa 16 mil. Euro în 2016.

“Achiziția plănuită a Brikston este o oportunitate excelentă pentru a ne extinde afacerea locală, în special de când Brikston este activă într-o regiune a țării unde noi nu suntem prezenți cu o facilitate de producție. Brikston are o gamă largă de produse, o marcă puternică și o cultură corporativă modern. Compania poate fi integrată ușor în rețeaua de fabrici existentă, este complementară în mod ideal prezenței geografice din România și întărește afacerea noastră locală”, a spus Heimo Scheuch, CEO al Wienerberger AG.

Wienerberger are deja 4 fabrici și circa 300 de angajați în România.

ADM Capital a investit până acum sub 20 mil. Euro pentru a prelua pachetul de 84,88% din acțiunile Ceramica Iași în 2014 de la Advent și în achizițiile ulterioare de titluri de la acționarii minoritari. ADM Capital are o participație de aproximativ 99% din acțiunile Brikston Construction Solutions, fosta Ceramica Iași, conform ultimelor informații disponibile.

Asia Debt Management Hong Kong Limited a intrat pe piața din România în 2014 prin achiziția Ceramica Iași, unul dintre producătorii majori locali de pe piața cărămizilor. Momentul a fost favorizat de către seria de tranzacții de dezinvestire ale Advent International, care luase decizia strategică de a-și vinde pe rând companiile locale din portofoliu – Deutek (exit 2013), Ceramica Iași (exit 2014), rețeaua de servicii medicale Regina Maria (exit 2015).

Pe piața de cărămizi, cei mai importanți producători sunt Wienerberger (cu patru fabrici), Cemacon (cu două unități de producție) și Brikston (cu fabrica de la Iași).

În 2016, Wienerberger a cumpărat fabrica de cărămizi de la Buzău a lui Omer Susli, patronul Praktiker România.

Liderul global în producția de cărămizi a intrat pe piața din România în 1998, cu activități de import și vânzare, bazându-se inițial pe capacitățile de producție de cărămidă Porotherm ale fabricii Wienerberger de la Bekescsaba (Ungaria).

În 2004, austriecii fac un pas în forță și deschid în urma unei investiții în construcția de la zero fabrica de la Gura Ocniței (județul Dâmbovița). În 2004, Wienerberger cumpără și fabrica de cărămizi de la Sibiu a CEMA, care după achiziție a intrat în proces de retehnologizare, investițiile în fabrica de la Sibiu ajungând la 18 mil. Euro.

În 2008, Wienerberger deschide a treia fabrică în România prin investiție în construcție de la zero la Tritenii de Jos (județul Cluj).

Amprenta grupului Wienerberger în România depășește piața de cărămizi. Astfel, grupul austriac deține 100% din acțiunile Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL, 100% din acțiunile Pipelife România SRL, respectiv 82,19% din acțiunile Tondach România.

O altă tranzacție în sector a avut loc pe bursa de la București în luna februarie a acestui an, când Dedeman a preluat 29% din Cemacon în cadrul unei tranzacții mai largi care a dus la exitul a doi investitori și împărțirea în final a afacerii între trei acționari majori.

petrom transeastern Main

Achiziția proiectului eolian al OMV Petrom de 23 mil. Euro de către fondul de investiții canadian Transeastern Power, aprobată de către Consiliul Concurenței

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Transeastern Power B.V. din Olanda preia OMV Petrom Wind Power SRL, care operează unicul proiect de energie regenerabilă al companiei petroliere OMV Petrom.

“Autoritatea de concurenţă a evaluat operaţiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, respectiv al posibilelor efecte anticoncurenţiale, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice. Analiza Consiliului Concurenţei a condus la concluzia că operaţiunea de concentrare economică nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piaţa națională sau pe o parte a acesteia”, au precizat reprezentanții Consiliului Concurenței.

Transeastern Power B.V. operează în România în domeniul producerii de energie din surse regenerabile (microhidrocentrale, energie fotovoltaică şi energie eoliană).

Transeastern Power B.V. face parte dintr-un grup de societăţi controlat de către Transeastern Power Trust, un fond mutual de investiţii care operează conform legislaţiei din Ontario, Canada, fiind listat la bursa din Toronto.

OMV Petrom urmează să încaseze în numerar 23 mil. Euro din vânzarea companiei sale care se ocupă de producția de energie eoliană, tranzacție ce marchează în același timp cea mai mare achiziție făcută de către Transeastern de la fondarea sa în 2014.

Tranzacția cu OMV Petrom este așteptată să se încheie până la finele acestui an.

 Banca austriacă Erste și BCR, subsidiara locală a grupului austriac, au asigurat serviciile de consultanță financiară pentru OMV Petrom la tranzacția de vânzare a proiectului eolian Dorobanțu către Transeastern Power, conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

De asemenea, casa de avocatură austriacă Schoenherr a asigurat serviciile de consultanță juridică pentru vânzător. Cumpărătorul a avut consultant financiar firma londoneză AcAp.

OMV Petrom a anunțat încă de la începutul anului 2016 că intenționează să își vândă afacerea din sectorul eolian, în contextul în care legislația de stimulare a investițiilor în acest tip de proiecte a fost modificată, provocând pierderi operatorilor de profil, iar tot mai mulți investitori au căutat cumpărători în ultimii ani pentru activele lor eoliene.

Transeastern Power este o afacere fondată de către Ravi Sood, care ocupă poziția de președinte al companiei. Ravi Sood este un investitor canadian, care a condus fondul de hedging Lawrence Partners și administratorul de active Navina Asset Management, iar acum derulează investiții pe piețele emergente. Pe lângă Transeastern Power, Ravi Sood este în spatele unor companii precum Feronia cu activități în agricultură și producție de ulei de palmier derulate în Congo și Galane Gold – cu operațiuni de explorare și producție de aur în Botswana și Africa de Sud.

OMV Petrom, controlată în proporție de 51% de către grupul petrolier austriac OMV, își concentrează strategia de dezvoltare în jurul activelor de bază din sectorul de petrol, gaze și energie, iar segmentul de energie eoliană nu face parte din direcțiile de dezvoltare strategică ale companiei.

OMV Petrom Wind Power SRL, compania care operează parcul eolian Dorobanțu, a înregistrat în anul 2016 pierderi de 8 mil. Lei (circa 1,8 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 23 mil. Lei ( 5,1 mil. Euro) și 3 angajați.

La nivel consolidat, OMV Petrom a raportat pentru anul trecut un profit net de 907 mil. Lei (peste 200 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 12,5 mld. Lei (în jurul a 2,8 mld. Euro) și 14.380 de angajați

BERD intră acționar cu 13% la Agricover Holding printr-o majorare de capital de 7 mil. Euro. Tranzacția evaluează afacerea controlată de Jabbar Kanani la circa 54 mil. Euro

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Agricover Holding SA au semnat astăzi un acord prin care instituția financiară își confirmă intenția de a deveni acționar în cadrul companiei românești din sectorul agriculturii.

Potrivit acordului, BERD va investi 32 milioane lei (echivalentul a 7 mil. euro) în capitalul companiei pentru a subscrie unei participaţii de 13 procente. Finalizarea tranzacţiei este supusă aprobărilor statutare, iar tranzacţia este de aşteptat să se finalizeze până la sfârşitul anului 2017.

“Capitalul Agricover Holding urmează a se majora cu 32 mil. RON în urma finalizării procesului de majorare de capital, în curs de derulare. La finalizarea procedurilor de majorare de capital vom publica structura participanților la majorarea de capital, aprobată de acționari”, au precizat reprezentanții Agricover pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Preluarea unui pachet de 13% după un aport de 7 mil. Euro în capitalul companiei evaluează afacerea Agricover Holding la aproximativ 54 mil. Euro.

“Ne unim forţele cu BERD pentru a accelera sprijinul oferit dezvoltarii unei agriculturi moderne în România. Împreună cu Banca, vom continua să oferim fermierilor soluţii inovatoare pentru creșterea performanţei activităților agricole”, a spus Jabbar Kanani, Preşedintele Agricover Holding SA.

Banii proaspeți de la BERD vor merge în creșterea afacerii Agricover, respectiv în finanțări acordate fermierilor români. De asemenea, va continua să susţină fermierii din zootehnie şi să îşi dezvolte investiţiile recente din domeniul procesării cărnii de porc.

“Am urmărit cu mare interes dezvoltarea Agricover pe parcursul  ultimilor ani. Compania a dezvoltat o structură unică care s-a dovedit a fi rezistentă la riscurile inerente din sectorul agricol. Sperăm ca, prin sprijinul oferit, modelul Agricover să devină un exemplu de urmat şi pentru alte ţări în care agricultura primară este o parte importantă a economiei”, a declarat Miljan Zdrale, Coordonator Regional BERD pentru Agribusiness în Europa Centrală și de Sud-Est.

“Fermierii mici şi mijlocii sunt forţa care mişcă agricultura românească. Suntem încântaţi să colaborăm cu Agricover şi avem încredere că investiţia noastră va întări încrederea fermierilor şi va demonstra angajamentul pe termen lung al BERD faţă de sectorul agricol din România”, a spus Matteo Patrone, Director Regional BERD pentru România şi Bulgaria.

Afacerea Agricover, fondată de către Jabbar Kanani, s-a dezvoltat ca o companie cu activități integrate în sectorul agricol, finanțate în bună măsură prin împrumuturi contractate de la instituțiile financiare internaționale precum BERD, IFC (divizia de investiții a Băncii Mondiale), EIB (Banca Europeană de Investiții), BSTDB (Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre) sau IIB (Banca Internațională de Investiții), precum și de la băncile comerciale.

Cu o experienţă de 17 ani în agricultura românească şi 850 de angajaţi, Agricover sprijină peste 4500 de fermieri prin intermediul celor două filiale principale, Agricover SRL şi Agricover Credit IFN.

În 2016, compania a raportat o cifră de afaceri de 1,2 miliarde lei (circa 267 mil. Euro) şi a acordat credite în valoare de 1 miliard de lei (peste 222 mil. Euro).

Sectorul de agribusiness din România a atras în ultimii ani interesul investitorilor străini, atât la nivelul achizițiilor de suprafețe agricole mari, cât și în alte segmente precum însilozare și depozitare, inputuri agricole, operatori portuari sau alte active aferente. De asemenea, apar tot mai multe investiții și tranzacții prin care companii cu activități în agricultură se extind în sectorul de procesare de carne de porc pentru a intra pe segmente de produse cu valoare adăugată și a captura marje noi.

Teraplast a finalizat achiziția pachetului de 50% din Politub de la compania franceză Socotub

Teraplast anunță că a finalizat achiziția pachetului de 50% din acțiunile Politub, deținut de compania franceză Socotub, prin operarea, la data de 11 octombrie 2017, în registrul acționarilor Politub S.A. a transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor.

 „Preluarea integrală a companiei Politub este un pas important în dezvoltarea grupului Teraplast, în sensul consolidării poziției noastre de jucător cheie pe piața construcțiilor și instalațiilor. Odată cu această achiziție portofoliul nostru este completat de produse complementare, având astfel posibilitatea de a oferi soluții diversificate partenerilor noștri. Suntem încrezători că prin dezvoltarea acestui segment de produse, grupul Teraplast va trece într-o nouă etapă de evoluție”, a declarat Mirela Pop, Director General al Teraplast.

Grupul Teraplast rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 mil. lei. Portofoliul de produse al grupului este structurat pe șase linii de afaceri – Instalații & Amenajări, Profile tâmplărie, Granule, Panouri termoizolante, Structuri metalice zincate și Tâmplărie termoizolantă. Compania-mamă Teraplast este lider de piață pe segmentele de canalizări exterioare și granule, și este al doilea jucător de pe piața de canalizări interioare. Subsidiara TeraSteel este al doilea jucător de pe piața de panouri sandwich și liderul pieței de structuri metalice zincate.

Politub SA produce țevi de polietilenă pentru diverse aplicații, incluzând distribuția de apă, distribuția de gaz, telecomunicații, irigații, protecție cabluri electrice, precum și fitinguri, echipamente de sudură, scule și dispozitive, armături și accesorii, cămine de vană și apometre.

Cumpărătorul și-a majorat recent plafonul de credite pentru acest an pentru a-și acoperi necesarul de finanțare pentru investiții, inclusiv pentru campania de achiziții din acest an. Compania și-a majorat ținta de investiții din acest an de la 84 mil. Lei la 96 mil. Lei.

Achiziția pachetului de acțiuni de la Politub reprezintă a treia tranzacție semnată de către Teraplast de la începutul anului după ce în luna martie a anunțat achiziția Depaco, iar în iunie a cumpărat producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia.

Dorel Goia are o deținere directă de 46,82% din Teraplast SA, unde un alt acționar important este fondul finlandez KJK, ce are un pachet de 10% din companie. Teraplast este listată pe bursa de la București, unde capitalizarea de piață este de 375,3 mil. lei (circa 81,7 mil. euro).

Grupul Teraplast și-a bugetat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 434,6 mil. lei și un profit net de 38,1 mil. lei. Valoarea EBITDA estimată în 2017 este de 63,3 mil. lei. În primele trei luni din 2017 Grupul Teraplast a realizat o cifră de afaceri de 66,5 mil. lei, un profit net de 1,6 mil. lei și EBITDA de 6,6 mil. lei.

 

Grupul britanic PayPoint va plăti circa 2,1 mil. Euro pentru preluarea Payzone România în vederea creșterii cotei de piață în sectorul terminalelor de plată. Consiliul Concurenței a aprobat condiționat tranzacția

Grupul britanic PayPoint Plc, specializat în operarea terminalelor de plată, a anunțat finalizarea achiziției pachetului integral de acțiuni al Payzone România, tranzacție aprobată însă condiționat de către Consiliul Concurenței.

Achiziția Payzone România oferă PayPoint o creștere a cotei de piață în sectorul de profil, unde grupul britanic arată apetit pentru fuziuni și achiziții.

PayPoint a cumpărat pachetul integral de acțiuni al subsidiarei locale a companiei irlandeze Payzone pentru o plată inițială de 1,6 mil. Euro la momentul finalizării achiziției, la care se adaugă încă 0,5 mil. Euro în condițiile colectării anumitor creanțe în termen de doi ani după finalizarea tranzacției, precizează cumpărătorul.

Payzone SA a raportat pentru primul semestru încheiat la 30 iunie active brute de 9,1 mil. Euro și un profit înainte de taxe de 0,1 mil. Euro.

Compania cumpărată dispune de o rețea în peste 11.000 de locații în România, iar achiziția va combina cele două rețele și va duce la o extindere a gamei de servicii oferite clienților de către PayPoint.

“Sunt multumit ca am finalizat achizitia strategica a Payzone in Romania. Gama sa extinsă de servicii și servicii completează în mod ideal afacere noastră din România și va contribui la creșterea în continuare a rețelei noastre de comerț cu amănuntul”, a spus Dominic Taylor, Director General Executiv al PayPoint plc.

Consiliul Concurenței a aprobat însă condiționat achiziția Payzone România de către PayPoint.

În urma analizei efectuate, Consiliul Concurenţei a constatat ca această operaţiune ar putea conduce la afectarea concurenţei pe piaţa serviciului de încasare sume de bani din România. Ca urmare, tranzacția a fost autorizată cu condiția respectării unor angajamente asumate de PayPoint Services SRL. Astfel, PayPoint s-a angajat să nu crească, pentru o anumită perioadă, prețul solicitat anumitor companii pentru prestarea serviciilor de încasare a facturilor.

De asemenea, compania şi-a luat anumite angajamente menite a asigura că firmele concurente şi care operează rețele de terminale de plată pot să obțină accesul în spațiile comerciale necesare instalării terminalelor de plată situate în mediul rural.

PayPoint operează în România o rețea formată din 11.500 de locații în care sunt oferite clientelei servicii de plată a facturilor, a rovinietei și a facturilor la telefonie mobile prin terminalele instalate în magazine. PayPoint a intrat pe piața din România în 2007 și activează prin două companii –  PayPoint Services SRL and P.P. Network Progressimo SRL.

Payzone România este prezentă pe piață din 2004.

Pe piața terminalelor de plată activează mai mulți operatori printre care PayPoint, Payzone, un-doi Centru de plăți sau Qiwi.

 

Sursă grafic: Deloitte.

Șase tranzacții care au totalizat peste 1 mld. Euro au făcut aproape jumătate din piața de fuziuni și achiziții din primele nouă luni ale anului. Ioana Filipescu, Partener Deloitte România: Ultimul trimestru ne așteptăm să mai adauge un miliard de euro la piața totală din acest an

Piața de fuziuni și achiziții din România a atins 898 milioane de euro în trimestrul III al acestui an, potrivit surselor publice și a tranzacțiilor cu valoare comunicată, conform unei analize realizate de Deloitte România.

În ce privește numărul tranzacțiilor, centralizându-le și pe cele cu valoare nedeclarată, au fost anunțate 28 de achiziții, în medie, câte două în fiecare săptămână. Față de perioada similară a anului trecut, valoarea tranzacțiilor s-a triplat, iar numărul lor a crescut cu 20%.

“În primele nouă luni ale anului, piața M&A a atins deja 2 miliarde de euro, iar ceea ce este și mai impresionant, totalul nu s-a realizat datorită unor mega-tranzacții, ci mulțumită a șase tranzacții între 100 și 500 milioane de euro. Ultimul trimestru este, conform tendinței istorice, cel mai important din an și, ținând cont de tranzacțiile care se negociază în prezent, ne așteptăm să mai adauge încă un miliard de euro la total”, a spus Ioana Filipescu, Partener consultanță fuziuni și achiziții Deloitte România.

În această perioadă, valoarea medie a unei tranzacții a fost de 56 mil. euro, evidențiind tendința de creștere a valorii tranzacțiilor M&A.

Deoarece numeroase tranzacții au valori nedeclarate, Deloitte a încercat să atribuie o valoare estimativă fiecăreia dintre ele pentru a determina valoarea totală a pieței de M&A din România.

Astfel, în trimestrul al III lea al anului, valoarea totală a pieței de M&A este estimată a fi între 1,1-1,2 mld euro.

Totodată, faptul că în acest trimestru au fost anunțate cinci tranzacții, fiecare având o valoare de peste 100 de milioane de euro, iar patru dintre ele s-au și fructificat, a reprezentat o performanță care nu a mai fost înregistrată în ultimii doi ani.

Achiziția complexului hotelier Radisson de către Revetas Capital pentru suma de 177,5 milioane de euro stabilită în urma unei proceduri competitive a fost cea mai mare tranzacție a trimestrului.

“Valoarea cu care s-a vândut hotelul va deveni o referință pentru alte hoteluri de 5 stele din Romania. Ne așteptăm să vedem mai multe tranzacții de acest gen”, a mai spus Filipescu.

Achiziția pachetelor minoritare deținute de Fondul Proprietatea în subsidiarele sale de către Electrica, în valoare de 165 de milioane de euro, a fost a doua cea mai mare tranzacție a trimestrului, și este concluzia îndelung așteptată a unei tranzacții ce se discuta de ani de zile. Achiziția face parte din strategia Fondului Proprietatea de lichidare a participațiilor.

De asemenea, cumpărarea de către Digi Communications a unei subsidiare a firmei maghiare Invitel este una din rarele tranzacții de achiziții internaționale încheiată de o firmă românească, notabilă mai ales dată fiind valoarea ei de 140 milioane de euro.

Achiziția Banca Româneasca de către OTP, cu o valoare vehiculată a fi de aproximativ 100 milioane de euro, este cea mai mare tranzacție bancară din ultimii doi ani și evidențiază continua consolidare a sectorului bancar românesc.

În această perioadă, Deloitte Romania a asistat vânzătorii într-un număr considerabil de proiecte care sunt încă în derulare. De partea cumpărătorilor, Deloitte a avut rolul de consultant due diligence în trei dintre tranzacțiile anunțate în cursul trimestrului și care sunt încă în procedurile de aprobare: Sigma Alimentos – Caroli Foods Group; QuEST Engineering – IT Six Global Services precum și Global Trade Center – Cascade Office Building.

Piața de fuziuni și achiziții din România a fost în 2016 în jurul a 3,3 mld. Euro, potrivit estimărilor firmelor de consultanță Deloitte, EY și PwC.

Consiliul Concurenţei cere puncte de vedere din piață pentru analiza tranzacției prin care Smithfield România SRL achiziţionează Elit SRL şi Vericom 2001 SRL

Smithfield România SA face parte din grupul Smithfield Foods, Inc din SUA, care, la rândul lui, face parte din grupul WH Group Limited din China. Acesta din urmă acţionează ca o companie de tip holding pentru investiţii, fiind implicat, în principal, în producţia de porci, producţia şi comercializarea de carne proaspătă  şi semi-procesată de porc.

În România, activitatea grupului Smithfield Foods, Inc. cuprinde, în principal, creşterea de porci şi comercializarea de porci vii, precum şi producerea şi comercializarea de carne proaspătă și semi-procesată de porc.

Elit şi Vericom acţionează, în principal, în domeniul producţiei şi comercializării de preparate din carne şi de carne semi – procesată, precum şi în domeniul producţiei şi comercializării de carne proaspată, respectiv al comercializării de carne congelată.

“În conformitate cu prevederile Legii concurenţei nr. (21/1996), operaţiunea este o concentrare economică ce depăşeşte pragurile valorice prevăzute de lege, fiind supusă controlului Consiliului Concurenţei. Autoritatea de concurenţă va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege“, precizează reprezentanții instituției.

Consiliul Concurenţei este interesat în obţinerea de observaţii şi puncte de vedere de la întreprinderile terţe, referitoare la modul în care concentrarea economică ce urmează a se realiza afectează sau poate afecta concurenţa pe piaţă.

Pe sgementul fermelor de creștere a porcilor, pe lângă Smithfield activează mai mulți jucători locali, printre care și grupul danez Premium Porc. Pe segmentul procesării de carne și a mezelurilor, Cris-Tim, Caroli Foods sau Unicarm se numără printre concurenții  importanți.

Tranzacția produce efecte pe verticală în piață, având în vedere că Smithfield va adăuga la fermele și depozitele existente  – 46 ferme în județele Timiș și Arad și fabrici de nutret – activități extinse de procesare și distribuție a cărnii, după cum au declarat consultanții AT Kearney într-o analiză a speței realizate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. În opinia consultanților AT Kearney, rețeaua de distribuție a Elit a fost unul dintre catalizatorii achiziției realizate de către Smithfield.

Elit Cugir, cu o cifră de afaceri de 75 mil. Euro în 2016, și Vericom 2001 București, cu o cifră de afaceri de 20,7 mil. Euro în 2016, operează trei facilități de procesare a cărnii și cinci centre de distribuție în România. Cele două companii achiziționate vând aproximativ 25.000 de tone de carne procesată către 12.000 de clienți prin intermediul unei rețele de distribuție la nivel național.

Cumpărătorul dispune deja în România de o rețea de ferme de creștere a porcilor, de abatorul Freidorf și fabrici de nutreț, iar după achiziția afacerilor controlate de către omul de afaceri Dorin Mateiu va avea propria rețea de distribuție, precum și un loc de top pe piața mezelurilor.

Smithfield România, care administrează fermele de creștere a porcilor, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 732 mil. Lei (163 mil. Euro) și un profit net  de 89,3 mil. Lei (19,8 mil. Euro) la un personal de 1.141 de angajați.

Smithfield Prod, companie cu obiect de activitate de producție și conservare a cărnii care administrează abatorul de la Freidorf, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 897 mil. Lei (199,3 mil. Euro) și pierderi de 29,6 mil. Lei (6,6 mil. Euro) la 967 de angajați.

Surse din piața de fuziuni și achiziții susțin că tranzacția are un ordin de mărime estimat în jurul a 70 – 80 mil. Euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate.

Achiziția Smithfield vine la scurtă vreme după preluarea Caroli Foods Group de către grupul mexican Sigma Alimentos, de asemenea, un investitor interesat de extinderea în Europa de Est.

Acestea se adaugă altor tranzacții locale prin care grupul Benedek a preluat producătorul de mezeluri Arterimpex, cu afaceri de 10 mil. Euro pe an, respectiv anunțul grupului danez Premium Porc privind o nouă achiziție în această toamnă ceea ce indică o tendință de consolidare într-un sector al cărnii foarte fragmentat.

CTP a cumpărat încă un parc logistic pentru 17,3 mil. euro

CTP, cel mai mare dezvoltator și administrator pe termen lung de parcuri industriale și logistice premium din România și Europa Centrală și de Est, își continuă ritmul accelerat de dezvoltare prin achiziționarea unui parc logistic în apropierea capitalei, Chitila Logistic Park (CLP).

Tranzacția a fost încheiată în cursul lunii septembrie, iar valoarea investiției se ridică la 17,3 mil. euro.

Vânzătorul este UBM Development, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari de pe piața europeană. Această achiziție este parte a strategiei CTP de a crește stocul de spații logistice și industriale deținute pe teritoriul României, la aproximativ 1 milion de metri pătrați până la sfârșitul lui 2018.

Cel mai nou parc logistic al CTP este situat pe Șoseaua de Centură, în partea de Nord-Vest a orașului, la 7 km de autostrada A1 (E81), 12 km distanță de DN1 (E60), 16 km de Aeroportul Internațional Henry Coandă și la circa 13 km de CTPark Bucharest, respectiv 18,5 km de CTPark Bucharest West, cele două proprietăți pe care CTP le mai deține lângă București. În prezent, parcul are o suprafață totală de 93.000 metri pătrați, din care 45.000 metri pătrați suprafață închiriabilă și 48.000 metri pătrați teren destinat dezvoltărilor ulterioare.

Chitila Logistic Park este complet închiriat, iar printre companiile care dețin spații aici se numără  firma internațională de logistică Havi Logistics, distribuitorul de produse farmaceutice Europharma și tipografia Ringier Print, parte a trustului de presă Ringier.

Planurile CTP pentru proprietatea nou achiziționată includ extinderea acesteia și prima etapă de dezvoltare se preconizează că va fi demarată la sfârșitul acestui an și va presupune construirea a aproximativ 13.000 metri pătrați de noi depozite.

“Decizia de a cumpăra parcul logistic de la Chitila se înscrie în linia investițiilor susținute pe care
le-am demarat în ultima perioadă și prin care vrem să creștem stocul de spații deținute în zona Bucureștiului, dar și la nivel național, pentru a face față atât cererilor noi care vin din piață, cât și nevoii de extindere a clienților noștri actuali. Alte considerente au fost existența unor contracte pe termen lung, structura de chiriași existentă în parc, care cuprinde nume cunoscute și importante pe piață, precum și zona strategică în care este situată proprietatea”, a explicat Ana Dumitrache, Country Head al CTP România.

În România, CTP este cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, cu peste 700.000 m² suprafață închiriabilă situați în zece orașe – Arad, București, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Pitești, Salonta, Sibiu, Timișoara și Turda.

Încă o achiziție franceză cu impact pe piața din România: Atos preia furnizorul de soluții IT Siemens Convergence Creators cu afaceri de 12 mil. Euro în România și două centre cu 230 de oameni la Brașov și Cluj – Napoca. Achiziția are loc în cadrul unei tranzacții internaționale și este estimată să fie încheiată până la finele acestui an

Concernul francez Atos, lider global în soluții pentru tehnologia informației, a anunțat că va cumpăra Siemens Convergence Creators Gmbh, companie care activează pe piața de profil, tranzacție care la nivel local înseamnă preluarea Siemens Convergence Creators SRL, cu sediul la Brașov.

Siemens Convergence Creators SRL a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 53,39 mil. Lei (circa 11,9 mil. Euro) și un profit net de 0,87 mil. Lei (0,19 mil. Euro). Compania dispune de două centre la Brașov și la Cluj Napoca, respectiv de un personal de circa 230 de angajați, potrivit informațiilor prezentate pe propriul site.

Tranzacția derulată la nivel international înseamnă o extindere semnificativă a operațiunilor Atos în România.

Atos are în România centre la București, Brașov și Timișoara, unde numără 1.563 de oameni la 31 decembrie 2016. Atos IT Solutions and Services SRL a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 243 mil. Lei (54 mil. Euro) și un profit net de 35,5 mil. Lei (7,9 mil. Euro).

La nivel international, Atos, cu venituri anuale de 12 mld. Euro și 100.000 de angajați pe 72 de piețe din lume, va prelua o companie cu un personal de circa 800 de oameni în piețe precum SUA, Germania, Croația și România. Vânzătorul este conglomeratul german Siemen, care numără 351.000 de angajați și venituri de 79,6 mld. Euro, respectiv un profit net de 5,6 mld. Euro în ultimul an financiar încheiat la 30 septembrie 2016.

Tranzacția este așteptată să fie finalizată până la sfârșitul lunii decembrie 2017.

Pe piața de fuziuni și achiziții din România, tranzacția marchează o nouă achiziție realizată de către un investitor din Franța, după cele realizate în ultimii ani de către Auchan, Carrefour (retail), Lactalis (lactate), Leroy Merlin (bricolaj) sau Solina (industria alimentară).

De asemenea, și alte companii germane s-au aflat în poziție de vânzători în ultimii ani pe piața de fuziuni și achiziții cum a fost cazul Metro (vânzătorul hipermarketurilor Real către Auchan din Franța), Rewe (care a vândut magazinele Billa România către Carrefour din Franța) sau Praktiker pe piața de bricolaj.

Familia lui Cristian Borcea vinde Gaspeco L&D și Transpeco Logistics & Distribution, tranzacție estimată la aproximativ 100 – 150 mil. Euro. Investitori din Turcia, Germania sau Marea Britanie, interesați de achiziția fostelor active ale OMV Petrom, care împreună cumulează afaceri de 110 mil. Euro și profituri nete de peste 25 mil. Euro

Tranzacția de vânzare a Gaspeco L&D și a Transpeco Logistics & Distribution, aflată în faza ofertelor neangajante, a atras interesul mai multor investitori, printre care jucători din Turcia, Germania și Marea Britanie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cele două companii, în spatele cărora este familia omului de afaceri Cristian Borcea, cumulează împreună afaceri de peste 109 mil. Euro și profituri nete de peste 25 mil. Euro.

Vânzarea fostei divizii GPL a OMV Petrom și a firmei de transport auto a produselor petroliere este o tranzacție estimată de surse din piața de fuziuni și achiziții la un ordin de mărime de peste 100 mil. Euro, care ar putea ajunge până în jurul a 150 mil.euro în funcție de structura finală a tranzacției și a altor clauze ce pot afecta prețul, susțin surse din piață.

Reprezentanții vânzătorului nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol pe marginea acestui subiect.

Ambele companii au făcut parte din portofoliul fostei companii de stat Petrom, care după preluarea controlului de către OMV – Austria în 2004, pe fondul procesului de restructurare a companiei a decis în final să vândă aceste operațiuni, precum și alte active către alți jucători de pe piață.

Cele două companii sunt afaceri foarte profitabile, raportând marje nete de profit de 21%, respectiv 32%, conform datelor făcute publice.

Gaspeco L&D este una dintre cele mai mari companii de pe piața locală de GPL, estimată la aproximativ 500.000 tone pe an, respectiv în jurul a 500 mil. Euro pe an, unde concurează cu jucători de talia Rompetrol Gas, divizia locală a KMG International, Butan Gas sau Bulrom Gas.

Gaspeco L&D este o afacere care în 1996 funcționa sub numele Shell Gas România, sub forma unei asocieri mixte între concernul anglo – olandez Shell, unul dintre giganții globali ai petrolului, și Petrom, care la acea vreme era o companie de stat.

În anul 2008, pe fondul restructurării operațiunilor locale ale Shell, concernul petrolier anglo – olandez și-a vândut pachetul de acțiuni către asociatul său, Petrom, care din 2004 a trecut în portofoliul grupului austriac OMV.

Petrom, al cărui nume a fost schimbat ulterior în OMV Petrom SA, a schimbat apoi numele companiei din Shell Gas România în Petrom LPG.

Sub bagheta acționarului majoritar austriac, OMV Petrom și-a regândit ulterior structura de afaceri, rămânând o companie petrolieră integrată însă a trecut la vânzarea unor afaceri care nu aveau legătură cu activitatea de bază, țiței și gaze naturale. Astfel, a vândut Petrom Distribuție Gaze către fondul de investiții ceh PPF. Pe 25 iunie 2012 a încheiat contractul de vânzare – cumpărare pentru Petrom LPG cu Crimbo Gas International, companie deținută în mod egal la acel moment de către Cristian Borcea, fost finanțator al clubului de fotbal Dinamo București, și asociatul său, Corneliu George Gâdoiu, conform datelor făcute publice de către Consiliul Concurenței.

Ulterior acestei tranzacții, numele companiei a fost din nou schimbat și a ajuns să opereze pe piață sub umbrela Gaspeco L&D. De asemenea, în contextul în care omul de afaceri Cristian Borcea a fost condamnat la închisoare în dosarul transferurilor din fotbal, pachetul său de acțiuni a trecut la mama sa, Elena Borcea, potrivit datelor făcute publice.

Gaspeco L&D a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 391 mil. Lei (86,9 mil. Euro) și un profit net de 83 mil. Lei (18,5 ml. euro) la un număr de 267 de angajați.

Compania lucrează cu o marjă netă de câștig de 21% și este cel mai atractiv activ pus în pachetul de vânzare propus investitorilor.

Cealaltă companie, Transpeco Logistics & Distribution are un istoric de aproape 30 de ani și derulează activități de transportator auto de produse petroliere.

Firma, care și-a început activitatea în portofoliul statului român, a fost inclusă în 1995 ca sucursală de transport rutier în portofoliul SNP Petrom. Pe lângă transport rutier specific, compania a preluat și atribuții comerciale, în special în domeniul GPL: autogaz și propan, distribuit la stații de alimentare a autovehiculelor, cât și pentru alte utilizări comerciale și domestic.

În 2004, Transpeco trece împreună cu Petrom sub controlul OMV, care în 2007 decide pe fondul procesului de restructurare al OMV Petrom separarea într-o companie distinctă, Transpeco Logistics & Distribution devenind astfel companie cu capital privat românesc.

Transpeco Logistics & Distribution, companie unde Elena Borcea apare pe poziția de administrator, a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 99,8 mil. Lei (22,2 mil. Euro) și un profit net de 32,4 mil. Lei (7,2 mil. Euro) la un personal de 322 de angajați.

Firma operează cu o marjă netă de peste 32%, conform ultimului bilanț anual făcut public.

GPL-ul este un combustibil mai ieftin comparativ cu benzina și motorina, ceea ce oferă un potențial de creștere sectorului de profil, care a atras și recent investiții semnificative din partea unor jucători majori din piața petrolieră, precum Rompetrol Gas sau Mol.

Omul de afaceri Cristian Borcea este un investitor local cu experiență în sectorul de GPL, care a marcat deja două exituri semnificative.

În aprilie 2008, Cristian Borcea a vândut alături de Constantin Rizescu, fiecare acționar cu o cotă de 50%, pachetul integral de acțiuni a afacerii cu butelii GPL Crimbo Gas către grupul olandez SHV. Tranzacția a fost estimată la 20 – 25 mil. Euro.

În iunie 2008, Rompetrol Gas a cumpărat o rețea de 150 de stații de autogaz dintr-un total de 161 de unități de la companii din grupul de firme Crimbo, adică active ale Crimbo Gas 2000, Auto Gaz Trading, respectiv Crimbo Gas International. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Ulterior, grupul olandez SHV nu și-a atins țintele propuse la momentul achiziției astfel că a luat decizia în 2012 să-și facă exitul din România.

Retailerul german Lidl plătește circa 6 mil. Euro pentru achiziția a 3 magazine din rețea unei companii în spatele căreia se află fondul londonez de investiții First Property Group

Lidl, rețeaua de supermarketuri a gigantului german de retail Schwarz, cumpără cu 5,3 mil. Lire sterline (5,8 mil. Euro) trei magazine din rețea de la Fprop Romanian Supermarkets Ltd, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fprop Romanian Supermarkets Ltd, companie în care fondul de investiții First Property Group deține 24%, a vândut trei din cele nouă magazine Lidl cumpărate în decembrie 2015 pentru 10,5 mil. Euro.

First Property Group, fond de investiții listat pe bursa de la Londra, a obținut un profit de circa 400.000 lire sterline (circa 500.000 euro) din tranzacție.

Reprezentanții Lidl au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că cele trei magazine au fost cumpărate de către Lidl România SCS.

De asemenea, aceștia au mai precizat că magazinele cumpărate sunt la Buzău, Blaj și Luduș.

Lidl a mai cumpărat în acest an două magazine la Sibiu și Galați care făceau parte anterior din rețeaua XXL a grupului german Rewe, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 26 ianuarie. Finalizarea tranzacției Lidl – Rewe a avut loc în luna mai.

Pentru First Property Group, vânzarea celor trei magazine Lidl către retailerul german este a doua tranzacție în acest an în România, după ce pe 28 martie a anunțat vânzarea unui depozit logistic la Ploiești pentru 3,2 mil. Euro către Aquila Part Prod.

First Property Group, cu o valoare bursieră de 61,48 mil. Lire sterline, a anunțat în iulie o primă închidere a ultimului fond de investiții dedicat pieței din Marea Britanie, după ce a strâns 182 mil. Lire sterline de la opt investitori instituționali.

În 2011, Lidl a intrat pe piața din România după ce a semnat achiziția rețelei de 103 magazine Plus de la concernul german Tengelmann în cadrul unei tranzacții regionale care a cuprins și piața din Bulgaria.

După achiziția rețelei Plus, Lidl a urmat apoi o strategie agresivă de expansiune organică prin care a ajuns astăzi la o rețea de peste 200 magazine, dublă față de momentul intrării pe piață în urmă cu șapte ani.

Extinderea Lidl ca și a celeilalte rețele a grupului Schwarz, a fost alimentată de împrumuturi de la BERD și IFC.

În primăvară, grupul german Schwarz, unul dintre cele mai mari lanțuri de comerț din Europa, a primit aprobarea pentru un împrumut sindicalizat de 180 mil. Euro în vederea finanțării expansiunii rețelei de supermarketuri Lidl în Bulgaria și România, respectiv a hipermarketurilor Kaufland în Moldova.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) intenționează să participe la acest proiect cu 110 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

BERD și International Finance Corporation (IFC), parte a grupului Băncii Mondiale, au finanțat în perioada 2009 – 2012 cu peste 250 mil. Euro extinderea operațiunilor în România și în regiune a supermarketurilor Lidl și hipermarketurilor Kaufland, ambele fiind “brațele” aceluiași grup german de retail, Schwarz.

Lidl Discount, cu afaceri de 5,58 mld. Lei (1,24mld. Euro), un profit net de 217,7 mil. Lei (48,4 mil. Euro) și 4.265 angajați în 2016, este unul dintre cei mai mari retaileri pe o piață cu vânzări estimate la 10 mld. Euro pe an.

În acest moment, poziții puternice în comerțul românesc sunt ocupate de către Lidl (Germania), Mega Image (concernul olandezo – belgian Ahold Delhaize), Profi (aparținând fondului Mid Europa Partners), Carrefour și Rewe prin rețeaua Penny, pe segmentul de cash and carry Metro (Germania) și Selgros (Coop Elveția), în timp ce pe etajul de hipermarketuri se află Kaufland (Germania), Carrefour (Franța), Auchan (Franța) și Cora (grupul franco – belgian Louis Delhaize).

Grupul Schwarz, cu venituri anuale de circa 86 mld. Dolari, este printre cei mai mari retaileri din Europa și în primii zece jucători de profil din lume prin rețelele Lidl și Kaufland. Proprietarul grupului este Dieter Schwarz, 77 de ani, fiul fondatorului afacerii, a cărui avere este estimată de către revista americană Forbes la 17,8 mld. Dolari.

Consultanții PwC și avocații David & Baias au consiliat Voici la Mode la achiziția a trei magazine locale ale Marks & Spencer. Gigantul britanic cu vânzări de 12 mld. Euro pe an și-a făcut exitul din România datorită pierderilor și își lasă afacerea locală de 10 mil. euro în mâinile francizatului său din Cipru

Consultanții PwC și avocații David & Baias au consiliat Voici la Mode la achiziția a trei magazine locale ale Marks & Spencer. Gigantul britanic cu vânzări de 12 mld. Euro pe an și-a făcut exitul din România datorită pierderilor și își lasă afacerea locală de 10 mil. euro în mâinile francizatului său din Cipru

Echipa integrată de tranzacţii a D&B David şi Baias şi PwC România a anunțat, astăzi, că a oferit consultanţă juridică şi fiscală grupului cipriot Voici la Mode pentru achiziția a trei magazine deținute de Marks & Spencer în România.

Ca urmare a acestei achiziţii și a încheierii unui contract de franciză, Voici la Mode a devenit noul francizat M&S în România. De cealaltă parte, grupul britanic cu vânzări anuale de 10,6 mld. Lire sterline (circa 12 mld. Euro) își face exitul din România pe fondul pierderilor acumulate de către operațiunea locală, în contextul planului de restructurare a operațiunilor internaționale anunțate în noiembrie 2016 de către Steve Rowe, Directorul General al Marks & Spencer, conform BBC.

Marks and Spencer România, afacere deținută 100% de către grupul britanic înainte de tranzacție, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 43,1 mil. Lei (9,6 mil. Euro) și pierderi de 18 mil. Lei (4 mil. Euro) la un număr de 84 de angajați.

“Operațiunile noastre internaționale s-au schimbat, de asemenea. În timp ce afacerea noastră de franciză cu partenerii noștri informați este profitabilă, cea aflată în proprietatea noastră nu este. Acest lucru nu este sustenabil, așa că ne concentrăm asupra parteneriatelor noastre în cadrul unor asocieri mixte și franciză, respectiv asupra afacerii noastre online în creștere, ieșind astfel din zece piețe ale noastre care ne aduc pierderi”, explica Steve Rowe în raportul anual.

Cumpărătorul afacerii este grupul cipriot Voici la Mode, afacere fondată de către Artemisia Panayiotou. Pe piața retailului de îmbrăcăminte, printre numele puternice prezente pe piața locală se numără Zara, H&M sau Peek & Cloppenburg.

Mișcări similare de exit din piața locală au făcut și alte nume importante din segmente ale pieței de consum. Astfel, anul trecut, gigantul american McDonald’s a vândut pentru 65,33 mil. Dolari o rețea locală de 66 restaurante către grupul maltez Hili Ventures, care deține franciza McDonald’s pentru șase țări din Europa.

În tranzacția cu Marks & Spencer, grup cu o valoare bursieră de 5,7 mld. Lire sterline pe bursa de la Londra, cumpărătorul cipriot a fost asistat de către echipa de consultanţă juridică D&B David şi Baias coordonată de Anda Rojanschi (Partener M&A D&B David şi Baias) şi compusă din Cristina Ciucă, Senior Associate, Anca Dascălu, Associate, şi Andreea Tortov, Associate.

Echipa de consultanţă fiscală implicată în tranzacţie a fost coordonată de Raluca Popa, Director, Consultanţă Fiscală, PwC România şi Valentina Radu, Director, Consultanţă Fiscală, şi a fost compusă din Adela Ţopescu, Manager, Anca Dumitrescu, Manager, şi Iulia Suciu, Consultant.

Tranzacția a fost semnată în luna mai, grupul Voici la Mode având o relație de lucru stabilită cu Marks and Spencer încă din 1960. Reprezentanții cumpărătorului au anunțat intenția de a extinde rețeaua din România prin deschiderea de noi unități în locații centrale.

Anul acesta, echipa integrată de tranzacţii a PwC România şi D&B David şi Baias a fost implicată în mai multe fuziuni și achiziții printre care preluarea Supremia de către francezii de la Solina, achiziţia SunWave Pharma de către fondul sud-african de investiţii Coast2Coast Capital, proprietarul Ascendis Health, precum şi vânzarea reţelei Praktiker către britanicii de la Kingfisher.

Consultanții de strategie de la AT Kearney: Principalii factori din spatele tranzacțiilor de pe piața de carne sunt geografia, rețeaua de distribuție, posibilitatea de intrare pe noi piețe și felul în care sunt percepute alte alimente. “Rețeaua de distribuție la nivel național a Elit și Vericom este unul dintre motivele pentru care Smithfield au considerat că sunt un target potrivit pentru achiziție“

Rețeaua de distribuție la nivel național a celor de la Elit și Vericom este unul dintre motivele pentru care cei de la Smithfield au considerat că sunt un target potrivit pentru o achiziție, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții firmei americane de consultanță strategică AT Kearney.

Compania americană Smithfield, parte a celei mai mari companii din lume din sectorul cărnii de porc – WH Group din China, a anunțat, ieri, semnarea unui acord pentru preluarea pachetelor integrale de acțiuni la Elit Cugir și Vericom, achiziție cu un ecou puternic pe piața de carne de porc, care domină industria cărnii și a preparatelor de carne din România ce rulează peste 1,2 mld. Euro pe an.

“Conform modului de operare în piețele de bază, unde au activități integrate, prin achiziția Elit și Vericom în România, Smithfield va adăuga la fermele și depozitele existente  – 46 ferme în județele Timiș și Arad și fabrici de nutret – activități extinse de procesare și distribuție a cărnii”, notează consultanții AT Kearney într-o analiză solicitată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Elit Cugir, cu o cifră de afaceri de 75 mil. Euro în 2016, și Vericom 2001 București, cu o cifră de afaceri de 20,7 mil. Euro în 2016, operează trei facilități de procesare a cărnii și cinci centre de distribuție în România. Cele două companii achiziționate vând aproximativ 25.000 de tone de carne procesată către 12.000 de clienți prin intermediul unei rețele de distribuție la nivel național.

Cumpărătorul dispune deja în România de o rețea de ferme de creștere a porcilor, de abatorul Freidorf și fabrici de nutreț, iar după achiziția afacerilor controlate de către omul de afaceri Dorin Mateiu va avea propria rețea de distribuție, precum și un loc de top pe piața mezelurilor.

Smithfield România, care administrează fermele de creștere a porcilor, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 732 mil. Lei (163 mil. Euro) și un profit net  de 89,3 mil. Lei (19,8 mil. Euro) la un personal de 1.141 de angajați.

Smithfield Prod, companie cu obiect de activitate de producție și conservare a cărnii care administrează abatorul de la Freidorf, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 897 mil. Lei (199,3 mil. Euro) și pierderi de 29,6 mil. Lei (6,6 mil. Euro) la 967 de angajați.

“Ca o mică observație, WH Group se extinde în Europa cu precădere în țările unde carnea de porc este în topul preferințelor de consum” notează consultanții AT Kearney.

Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari exportatori de carne de porc la nivel mondial, iar China și Hong Kong formează cea mai mare piață de import de profil din lume, arată datele Eurostat.

Consumul de carne de porc este dominant pe piețele de carne din România și Polonia, unde Smithfield a anunțat ultimele sale achiziții.

“WH Group încearcă să își extindă amprenta globală, având în vedere că tot ei au achiziționat și operațiunile celor de la Pini Polska, Hamburger Pini și Royal Chicken în Polonia. WH Group realizează sub 5% din venituri în afara SUA și China, iar profit chiar mai puțin de atât. Cu toate acestea, potențialul este foarte mare în alte părți ale lumii. Dacă ne uităm la proiecțiile globale, potențialul cel mai mare de export, dar și de evoluție a consumului, vine de la țări emergente (Brazilia, Tailanda) și Europa, deci cu siguranță o diversificare către aceste piețe are sens”, explică reprezentanții AT Kearney.

Veniturile WH Group provin în proporție de peste 60% din SUA și peste 33% din China, restul fiind acoperit din Europa, potrivit datelor raportate pentru primul semestru al acestui an.

Pe linii de afaceri, procesarea cărnii aduce 52% din veniturile WH Group, dar mai ales 76% din profitul operațional, urmat de carnea de porc proaspătă cu 43,5% din venituri și 27% din profitul operațional, iar producția de porci are o pondere de 2,6% în venituri și 5,4% în profitul operațional.

De asemenea, achiziția Smithfield vine la scurtă vreme după preluarea Caroli Foods Group de către grupul Mexican Sigma Alimentos, de asemenea, un investitor interesat de extinderea în Europa de Est. Acestea se adaugă altor tranzacții locale prin care grupul Benedek a preluat producătorul de mezeluri Arterimpex, cu afaceri de 10 mil. Euro pe an, respectiv anunțul grupului danez Premium Porc privind o nouă achiziție în această toamnă ceea ce indică o tendință de consolidare într-un sector al cărnii foarte fragmentat.

“Considerăm că driverii principali din acest sector (din piața de carne de porc – n.r.) ar fi următorii:

  • Geografia; piața cărnii de porc evoluează diferit în diferitele zone ale lumii – de exemplu, în SUA piața este în scădere, unul din motive fiind faptul că prețurile la alte cărnuri, precum vita, sunt în scădere
  • Rețeaua de distribuție (atunci când un jucător penetrează o piață nouă, este important să poată dezvolta cât mai rapid o rețea de distribuție extinsă)
  • Posibilitatea de a încerca intrarea pe noi piețe (pentru a nu depinde doar de procesarea cărnii de porc, unii jucători pot achiziționa companii care să le permită intrarea pe alte segmente, precum carnea de vită)
  • Felul în care încep să fie percepute alte alimente la nivel global (de exemplu: carnea de pui începe să fie văzută din ce în ce mai prost la nivel global)”, explică reprezentanții AT Kearney.

Piața de carne din România este o industrie cu un grad mic de concentrare, foarte atomizată, date din 2014 indicând aproximativ 100 de producători de profil, primii 15 jucători având cumulate circa 52% din piață.

Consumul de carne de porc domină celelalte segmente de carne – pui sau vită. România a importat porci și carne de porc, în valoare de 343,6 mil. Euro, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România.

Smithfield Elit main

Se înmulțesc achizițiile pe piața de procesare a cărnii: Liderul global din industria cărnii de porc cumpără companiile Elit Cugir și Vericom pentru a-și extinde portofoliul de activități locale. Tranzacția propulsează Smithfield spre vârful pieței locale de mezeluri. KPMG și NNDKP au lucrat de partea cumpărătorului, iar avocații Țuca Zbârcea & Asociații au consiliat vânzătorul

Smithfield, aflat în portofoliul WH Group (China) – cea mai mare companie din lume din sectorul cărnii de porc, a anunțat semnarea unui contract de achiziție pentru pachetele integrale de acțiuni ale producătorilor de mezeluri Elit Cugir și Vericom, afaceri controlate de către antreprenorul Dorin Mateiu.

“Achiziția companiilor Elit și Vericom se aliniază planului strategic de creștere al Smithfield România. Această decizie are ca scop consolidarea operațiunilor din România, prin adăugarea unei fabrici de procesare a cărnii la capacitățile de producție existente în România (ferme, fabrici de furaje și abator)”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Cristina Bodea, director sustenabilitate al Smithfield România.

Tranzacția are mai multe mize pentru cumpărător. Pe de o parte, este o achiziție complementară, completând cu capacități de procesare de carne și o rețea de vânzare portofoliul actual al Smithfield format din ferme, fabrici de furaje și abator. Impactul local al tranzacției este așteptat să fie acela ca Smithfield să atace o poziție de lider în piața locală de mezeluri, alături de jucători precum Cristim sau Caroli, la rândul său recent preluat de mexicanii de la Sigma Alimentos.

Pe de altă parte, impactul la nivel internațional și la nivelul grupului chinez este reprezentat de faptul că WH Group își extinde amprenta globală și operațiunile din Europa cu proaspetele achiziții din Polonia și România. O altă miză este capturarea unui segment de piață cotat cu o marjă mai bună de profit, așa cum este sectorul procesării de carne.

“Grupul se așteaptă ca achizițiile să îi dea Smithfield o poziție de lider în sectorul procesării de carne cu un portofoliu de mărci vândute pe canalul comerțului tradițional cu marje mai mari”, au spus reprezentanții cumpărătorului într-un comunicat transmis bursei de la Hong Kong, unde sunt listate acțiunile WH Group.

“Finalitatea tranzacției este condiționată de obținerea acordurilor din partea autorităților de reglementare comercială. Mai multe informații vor fi disponibile în săptămânile care urmează“, a mai precizat Cristina Bodea din partea Smithfield România.

Tranzacția a fost semnată pe 25 septembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Firma de avocatură NNDKP a asistat Smithfield la achiziție cu o echipă coordonată de către Adriana Gaspar, Senior Partner în cadrul firmei, echipă din care a făcut parte și Corina Dumitru, Managing Associate.

De asemenea, cumpărătorul a lucrat cu consultanții KPMG în tranzacție, potrivit unor surse din piață.

De cealaltă parte, vânzătorul a fost asistat de către o echipă de avocați Țuca Zbârcea & Asociații, coordonată de către Cornel Popa, Partener, echipă din care au mai făcut parte Ruxandra Frungeti, Senior Associate, respectiv Oana Todeilă, Associate, au precizat reprezentanții casei de avocatură.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții susțin că tranzacția ar putea ajunge în jurul unui ordin de mărime de 70 – 80 mil. Euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate.

Elit Cugir și Vericom 2001 București operează trei facilități de procesare a cărnii și cinci centre de distribuție în România. Cele două companii achiziționate vând aproximativ 25.000 de tone de carne procesată către 12.000 de clienți prin intermediul unei rețele de distribuție la nivel național.

Elit Cugir, afacere fondată în 2002, a ieșit în această primăvară din insolvență. Pentru 2016, Elit SRL a raportat 339,2 mil. Lei (75 mil. Euro) și un profit net de 34,4 mil. Lei (peste 7,5 mil. Euro) la 1.173 de angajați. Compania lucrează cu o marjă netă de profit de 10%.

Vericom 2001, companie cumpărată de către Elit Cugir în 2009 de la Maria Dobre și Mihai Brașoveanu, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 93,2 mil. Lei (20,7 mil. Euro) și un profit net de 7,2 mil. Lei (1,6 mil. Euro) la 286 de angajați.

În anul 2014, Elit a solicitat Tribunalului Alba deschiderea procedurii de insolvență, măsură aprobată de către instanță, care a numit și un administrator judiciar provizoriu.

Datele din planul de reorganizare al Elit din septembrie 2015 arată că statul avea de recuperat creanțe de circa 56 mil. Lei, pe lista celor mai mari creditori ai companiei fiind Alpha Bank România cu 6,3 mil. Lei, dar și proprietarul afacerii, Dorin Mateiu, cu creanțe neîncasate de 34,4 mil. Lei.

Planul de reorganizare indica, de asemenea, că vânzările Elit SRL mergeau prin 3 canale de distribuție – canalul de comerț traditional având o pondere de 79% în 2014, comerțul modern (adică rețelele de supermarketuri și hipermarketuri) cu 12%, iar restul prin rețeaua de magazine proprii și alți clienți.

Principalul activ al Elit este fabrica de la Oarda (județul Alba).

În 2014, erau aproximativ 100 de producători de carne pe o piață foarte fragmentată, primii 15 jucători având cumulate circa 52% din piață.

Conform unor date din iulie 2015, Smithfield Prod cu o cotă de piață de 7,4% și Smithfield Ferme cu 6,5% erau cele mai mari companii de pe piața de carne, în timp ce Elit cu o cotă de circa 3% se situa în topul primilor 3 producători de mezeluri, după Cristim și Caroli.

Din piața de carne, segmentul de carne de porc este dominant, aceasta fiind principala linie de afaceri și în afacerea Elit.

Ritmul anual de creștere al pieței de carne era cotat la 1,2%, conform datelor prezentate în planul de reorganizare din 2015 al Elit.

De cealaltă parte, compania americană Smithfield a intrat în România în 2004 prin achiziția Comtim Timișoara.

În portofoliul Smithfield Prod se află, de asemenea, abatorul Freidorf și o stație de procesare de sub-produse de origine animală.

Smithfield România, care administrează fermele de creștere a porcilor, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 732 mil. Lei (163 mil. Euro) și un profit net  de 89,3 mil. Lei (19,8 mil. Euro) la un personal de 1.141 de angajați.

Smithfield Prod, companie cu obiect de activitate de producție și conservare a cărnii care administrează abatorul de la Freidorf, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 897 mil. Lei (199,3 mil. Euro) și pierderi de 29,6 mil. Lei (6,6 mil. Euro) la 967 de angajați.

Cele două companii locale ale Smithfield au luat în 2015 un credit de 50 mil. dolari de la UniCredit pentru activitățile derulate la nivel local.

Achizițiile Elit și Vericom vin în contextul în care, în august, Smithfield a cumpărat Pini Polska, Hamburger Pini și Royal Chicken din Polonia în cadrul strategiei grupului chinez de creștere în Europa.

Veniturile WH Group provin în proporție de 60% din SUA, 33% din China și alte 7% din Europa, astfel că recentele achiziții din Polonia și România pot fi citite în cheia creării unui al treilea pilon în Europa pentru afacerile grupului chinez.

Pe linii de afaceri, procesarea cărnii aduce 52% din veniturile WH Group, dar mai ales 76% din profitul operațional, urmat de carnea de porc proaspătă cu 43,5% din venituri și 27% din profitul operațional, iar producția de porci are o pondere de 2,6% în venituri și 5,4% în profitul operațional.

În 2016, cifra de afaceri a WH Group a fost de 21,5 mld. Dolari, profitul net atribuibil acționarilor înregistrat a fost de 1 mld. Dolari, iar  lichiditățile nete din activități operaționale au ajuns la 1,85 mld. Dolari.

WH Group a cumpărat în 2013 Smithfield, devenind cea mai mare companie din lume în sectorul de carne de porc.

În anii următori, grupul chinez a căutat să-și integreze achiziția de 4,7 mld. Dolari a Smithfield și să-și reducă treptat costurile de îndatorare. Cel mai recent, Smithfield a vândut în februarie obligațiuni de 1,4 mld. Dolari cu maturități la 3,5 și 10 ani, respectiv la dobânzi de 2,7%, 3,35% și 4,25%, mișcare prin care și-a refinanțat datorii mai vechi contractate la costuri mai mari.

Exitul antreprenorului Dorin Mateiu din afacerea Elit se adaugă șirului de proprietari de afaceri care în ultimii doi ani au vândut afacerile pornite în județul Alba – Raul Ciurtin (Albalact), Levente Bara (Supremia), Ioan Istrate (Alpin 57 Lux) sau Ioan Tecar (Pehart Tec).

De asemenea, achiziția Smithfield vine la scurtă vreme după preluarea Caroli Foods Group de către grupul Mexican Sigma Alimentos, de asemenea, un investitor interesat de extinderea în Europa de Est. Acestea se adaugă altor tranzacții locale prin care grupul Benedek a preluat producătorul de mezeluri Arterimpex, cu afaceri de 10 mil. Euro pe an, respectiv anunțul grupului Premium Porc privind o nouă achiziție în această toamnă ceea ce indică o tendință de consolidare într-un sector al cărnii, care a atras investiții de 500 mil. Euro în ultimii ani ca urmare a încrederii investitorilor în creșterea consumului.

 

Fondul de investiții Veritas Capital a preluat cele două unități de producție ale PAS Technologies România în cadrul unei tranzacții internaționale încheiate cu fondul de investiții KRG Capital

Compania americană StandardAero, unul dintre cei mai mari furnizori globali independenți de servicii pentru sectorul aeronautic, a preluat de la fondul de investiții american KRG Capital afacerea PAS Technologies, care deține două unități de producție în România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părți.

PAS Technologies România SRL operează o unitate de producție de componente pentru industria petrolieră la Câmpina și o alta la Ariceștii Rahtivani în cadrul parcului industrial Ploiești West Park, investiții derulate pentru a deservi clientul Cameron la nivel local.

A doua unitate de producție aflată în cadrul parcului industrial a fost deschisă în urmă cu 3 ani în urma unei investiții de 2 mil. dolari.

PAS Technologies România SRL a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 30,6 mil. Lei (6,8 mil. Euro) și o pierdere de 1,7 mil. Lei (0,4 mil. Euro) la un număr mediu de 45 de angajați.

Anul de vârf al afacerii locale a fost atins în 2014, când compania locală a raportat un profit net de 14,5 mil. Lei la o cifră de afaceri de 52,1 mil. Lei și 56 de angajați.

StandardAero, cu venituri anuale de 1,8 mld. Dolari și 3.400 de angajați la nivel global, face parte din anul 2015 din portofoliul fondului de investiții american Veritas Capital.

Cele două părți au semnat un acord de vânzare – cumpărare pentru PAS Technologies în prima parte a anului.

Veritas Capital, manager de capital privat cu sediul la New York, a finalizat în februarie ridicarea celui de-al șaselea fond de investiții din istoria sa, cu un capital de 3,55 mld. Dolari.

De cealaltă parte, KRG Capital, un manager de capital privat cu sediul la Denver, a cumpărat PAS în 2010, iar în acest an a finalizat vânzarea afacerii în cadrul celui de-al 11-lea exit al fondului său de investiții KRG Fund IV, cu un capital de 1,96 mld. Dolari.

Houlikan Lokey și Alantra au fost consultanții financiari, iar Brownstein Hyatt Farber Schreck a asigurat consultanța juridică a PAS în această tranzacție, au mai precizat reprezentanții KRG Capital.

IFC vinde un pachet de 6% din TTS cu 9,3 mil. Euro după cinci ani de când și-a anunțat intrarea în afacere cu o investiție de până la 12 mil. euro. Exitul parțial al instituției financiare internaționale evaluează pachetul integral de acțiuni al companiei la 156 mil. Euro, din care 9% aparțin fostului ministru de finanțe Viorel Ștefan

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, vinde un pachet de 6% din acțiunile Transport Trade Services (TTS) pentru 9,358 mil. Euro, tranzacție prin care instituția financiară internațională își face exitul parțial din afacere.

Compania cu activități de transport TTS este cumpărătorul pachetului de acțiuni proprii deținut de către IFC, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția a fost aprobată de către acționarii TTS pe 30 iunie și urmează să aibă loc până pe 22 octombrie, adică într-un interval de 30 zile de la data publicării hotărârii adunării generale a acționarilor companiei în Monitorul Oficial.

La acest preț de achiziție de 234 euro per acțiune, după cum rezultă din datele făcute publice, pachetul de 100% din acțiunile TTS este evaluat la aproximativ 155,9 mil. Euro.

Pe 6 iulie 2012, IFC a anunțat că investește până la 12 mil. euro în TTS și în subsidiarele acestuia pentru a îmbunătăți serviciile de logistică și de transport naval din bazinul Dunării în vederea dezvoltării industriei și comerțului în regiune. Acum cinci ani, IFC a preluat un pachet de circa 10% din TTS.

Intrarea IFC în afacerea TTS, fondată în 1997, a avut loc după ce deja instituția financiară internațională acordase anterior finanțări de sprijin dezvoltării operațiunilor grupului de transport.

În prezent, lista acționarilor TTS cuprinde pe omul de afaceri constănțean Mircea Mihăilescu, care deține 296.940 de acțiuni, adică 44,54% din acțiuni, Ion Stanciu (director general adjunct al TTS și membru în Consiliul de supraveghere al operatorului portuar SOCEP Constanța) cu 12,727%, deputatul PSD și ex – ministru al Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, cu 9,09%, elvețianul Peter Hungerbuehler (director general al Danu Transport Gmbh din Austria) cu 9,09%, Constantin Hârțan cu 4,54%, Petru Ștefănuț (directorul general al TTS) cu 2,727%, Aurel Florin Moldoveanu cu 0,909%, Jancovschi Daniel Ștefan cu 1,359%, Silviu Cătălin Petrea cu 1,359%, Antonio Gabriel Stoean cu 1,359%, Daniela Camelia Simion cu 0,909%, Mihaela Aurelia Cismek cu 0,46%, Mihaela Miron cu 0,46%, Florin Alexandrescu (directorul economic al TTS) cu 0,46%, respectiv IFC cu 9,99%.

După încheierea tranzacției, IFC rămâne în portofoliu cu un pachet de circa 4% din afacerea TTS.

Dacă privim la valoarea investiției IFC de intrare în acționariatul TTS, observăm că valoarea pachetului de acțiuni (equity value – n.r.)  al TTS a crescut cu aproximativ 30% în ultimii 5 ani.

TTS a raportat pentru anul trecut un profit net de 11 mil. Lei (2,4 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 275,8 mil. Lei (61,3 mil. Euro), potrivit ultimului raport anual.

Numerarul și echivalentul de numerar la 31 decembrie 2016 al TTS era de 36,9 mil. Lei (8,2 mil. Euro).­­

În 2016, TTS a derulat atât tranzacții de preluare a unor companii și pachete de acțiuni în companii din grup, dar a și vândut o parte din participațiile aflate în portofoliul său.

Cea mai importantă mișcare a fost preluarea a 51% din acțiunile companiei ungare de transport fluvial Plimsoll Kft pentru 2 mil. Euro (9,066 mil. Lei), așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în exclusivitate pe 11 august 2016. Indirect, prin tranzacție, TTS a preluat și Fluvius Kft din Ungaria.

De asemenea, TTS a cumpărat 8,8% din Trans Europa Port SA pentru 1,8 mil. Lei și a subscris 2000 de acțiuni noi pentru 1,98 mil. Lei. A participat la majorarea de capital a Agrimol Trade (companie din grupul TTS) cu un aport proaspăt de capital de circa 2,85 mil. Lei.

TTS a vândut 99% din Cernavodă Shipyard și 51% din Bunker Trade Logistic către Navrom pentru 4,558 mil. Lei (circa 1 mil. Euro).

Tot în 2016, TTS și-a vândut pachetul de 15% din Danu Transport Gmbh pentru circa 0,47 mil. Euro, iar în beneficiul foștilor acționari a fost dechis un cont escrow de 0,77 mil. Euro.

De asemenea, TTS a cumpărat acțiuni la Cargo Trans Vagon SRL pentru 12 mil. Lei (2,67 mil. Euro), potrivit raportului anual al companiei.

Din grupul de companii afiliate TTS fac parte CNFR Navrom Galați (91,79% deținut de TTS), TTS Operator SRL (90% TTS), operatorul de terminal portuar Canopus Star Constanța (51% din acțiuni TTS, 49% Cargill din SUA), Agrimol Trade (99,99% are TTS), Sim Tur (91,79% TTS), TTS Gmbh (75% TTS), Cargorom Trans bbva (51% TTS), Plimsoll Kft din Ungaria (51% TTS), Fluvius Kft (100% Plimsoll), Cernavodă Shipyard (99,18% CNFR Navrom), Bunker Trade Logistic (95% CNFR Navrom), Navrom Bac (97,37% CNFR Navrom), Navrom Centru de Afaceri SRL (95,5% Navrom), Navrom Shipyard (99,86% Navrom), Hotel Mercur SRL (100% Navrom), Superquattro Group (74,5% Navrom) sau Rom Pesc Impex (100% Navrom).

În acest an, în cadrul operațiunilor de reorganizare a structurii grupului TTS, Trans Europa Port și Hotel Mercur și-au schimbat numele în TTS Porturi Fluviale, respectiv Navrom River.

Fondul american de investiții Advent a cumpărat distribuitorul de produse industriale Novo Tech SA din Cluj de la fondul francez de investiții PAI Partners. Preluarea companiei locale cu afaceri de 9 mil. Euro și cu o rată de creștere anuală de 25%, parte a unei tranzacții globale de 1,25 mld. Euro

Fondul francez de investiții PAI Partners a vândut distribuitorul de produse industriale Novo Tech SA din Cluj – Napoca fondului american de investiții Advent International, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Preluarea Novo Tech are loc în contextul în care la nivel global fondul de investiții PAI Europe V, administrat de către PAI Partners, a finalizat în luna septembrie vânzarea grupului IPH (Industrial Parts Holding) la o valoare de exit de 1,25 mld. Euro, după o investiție începută în 2013 la o valoare de achiziție de 465 mil. Euro.

Novo Tech SA a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 40 mil. Lei (circa 9 mil. Euro), în creștere cu 25% față de anul anterior, și un profit net de 1,3 mil. Lei (aproape 0,27 mil. Euro) la un număr de 37 de angajați.

Compania locală și-a început activitatea în 1998 și are o rețea formată din patru filiale, potrivit reprezentanților grupului IPH, cu venituri de 1,3 mld. Euro în 2016.

PAI Partners, care a avut în portofoliul său IPH până în această lună, are sub administrare active de 7,1 mld. Euro. A strâns până acum de la investitori 13,2 mld. Euro, ultimul fond ridicat fiind PAI Europe VI, cu un capital de 3,3 mld. Euro. PAI Partners are în portofoliu circa 20 de companii europene, iar istoria sa începe în 1872 când era principala divizie de investiții a Paribas, astăzi parte a gigantului financiar francez BNP Paribas.

Advent International, cumpărătorul, este un manager de capital privat cu un istoric de investiții, respectiv tranzacții de referință pentru piața din România. A avut în aproape 20 de ani de activitate locală investiții în fabrici de bere (Brewery Holdings în perioada 1996 – 2000), media (Euromedia în perioada 1998 – 2005), telefonie mobilă (MobiFon – acum Vodafone România, unde a fost investitor în perioada 1998 – 2004),  producție de medicamente (Terapia Cluj în perioada 2003 – 2006, respectiv Labormed în perioada 2008 – 2012), producția de materiale de construcții (Deutek în perioada 2005 – 2013 și Ceramica Iași în perioada 2007 – 2014) sau servicii medicale private (rețeaua Regina Maria, pe care a avut-o în portofoliu în perioada 2010 – 2015).

Advent, manager de capital privat fondat în 1985, avea active de 43 mld. Dolari în administrare la 30 iunie și a investit până acum peste 35 mld. Dolari.

Eurobank a anunțat că se așteaptă să finalizeze până la finele lui octombrie negocierile de vânzare a Bancpost, ERB Retail Services și ERB Leasing către Banca Transilvania

Grupul bancar elen Eurobank a anunțat, astăzi, că negociază o potențială vânzare a Bancpost, ERB Retail Services IFN și a ERB Leasing IFN, cu Banca Transilvania.

“Detaliile privind negocierile vor fi făcute publice după finalizarea pașilor necesari și obținerea aprobărilor relevante. Finalizarea negocierilor și a analizei este așteptată să aibă loc la sfârșitul lunii octombrie“, au spus într-un comunicat reprezentanții Eurobank.

Teaser-ul tranzacției lansate în luna februarie arăta că din perimetrul tranzacției Florence fac parte Bancpost – a noua bancă locală după activul net bilanțier la finele anului trecut, compania de leasing ERB Leasing, ERB Retail Services, precum și un portofoliu selectat de credite.

Grecii de la Eurobank au decis pe 31 iulie în cadrul adunării generale a acționarilor Bancpost să își retragă peste 48 mil. Euro (221,1 mil. Lei) din capitalul social al băncii din România printr-o operațiune de reducere a valorii nominale a acțiunii de la 0,4 la 0,32 lei per titlu.

În faza finală a tranzacției Florence, Eurobank a primit oferte angajante de la fondurile americane de investiții JC Flowers, Varde Partners și Banca Transilvania, susțin surse din piață. Părțile nu au confirmat până acum aceste informații.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

De cealaltă parte, Banca Transilvania ocupă locul al doilea pe piață după nivelul activelor, poziție pe care a urcat ca urmare a unui avans susținut de achiziția Volksbank România, tranzacție finalizată în aprilie 2015.

În iulie, OTP Bank a semnat un acord de achiziție pentru Banca Românească, aflată în portofoliul unui alt grup bancar elen – National Bank of Greece. Valoarea totală a tranzacției este de circa 650 mil. Euro, care include o componentă de plată a prețului pentru preluarea pachetului de acțiuni, respectiv rambursarea liniilor de finanțare intragrup către banca – mamă din Grecia.

O a treia bancă elenă din cele patru active la nivel local, Piraeus Bank este, de asemenea, în curs de exit din România, în cadrul tranzacției aflate în derulare participând potențiali cumpărători precum Patria Bank, aflată în portofoliul fondului de investiții Axxess Capital, și fondul american de investiții JC Flowers.

Procesul de consolidare a pieței bancare din România face un pas decisiv înainte cu ocazia tranzacțiilor de vânzare a trei din cele patru operațiuni locale deținute de băncile elene, care au nevoie să își reducă până în 2018 expunerile în străinătate la parametrii agreați cu Comisia Europeană.

Proprietarii rețelei Optiblu au angajat KPMG să se ocupe de vânzarea afacerii de 10 mil. Euro

Acționarii lanțului de magazine specializate Optiblu au angajat consultanții KPMG să se ocupe de tranzacția de vânzare a afacerii, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Rețeaua de magazine Optiblu este operată de către Optical Network, afacerea luând naștere inițial pe scheletul rețelei de farmacii Sensiblu din grupul A&D Pharma. Ulterior, Optiblu a devenit o afacere de sine stătătoare, controlată de fondul de investiții Gemisa Investments, condus de Dragoș Roșca și în spatele căruia se află acționari din A&D Pharma.

Optical Network numără o rețea de circa 30 de magazine, conform informațiilor prezentate de către companie.

Optical Network a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 43,3 mil. Lei (9,6 mil. Euro) și un profit net de 4,3 mil. Lei (0,9 mil. Euro) și 182 de angajați.

Reprezentanții Optiblu nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Tranzacția de vânzare a Optiblu este într-o fază incipientă, afirmă surse din piață.

Într-o privire mai amplă, acționarii A&D Pharma au început discuții și pentru vânzarea celui mai mare grup local de pe piața farma.

Mediplus, distribuția din grupul A&D Pharma, a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 3,99 mld. Lei (0,887 mld. Euro) și un profit net de 22,8 mil. Euro la un număr de 949 de angajați.

De cealaltă parte, Sensiblu a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,67 mld. Lei (371 mil. Euro) și un profit net de 7 mil. Euro la un număr de 2.656 de angajați.

Discuții de vânzare pentru A&D Pharma au fost și în anii anteriori, fără să se ajungă la un acord.

În acest an, Ludovic Robert, unul dintre fondatorii A&D Pharma, cunoscut drept un antreprenor în serie, a vândut rețeaua de clinici Anima către MedLife, liderul pieței de servicii medicale private.

Warburg Pincus despre informațiile privind negocierile de achiziție a A&D Pharma, tichet de tranzacție estimat pe piață în jurul a 250 – 300 mil. Euro: “Nu vom comenta”. Cine este fondul de investiții cu 44 mld. Dolari active sub administrare, care caută să cumpere active mari în România

Fondul de investiții Warburg Pincus poartă negocieri pentru achiziția grupului A&D Pharma în cadrul celei mai mari tranzacții de pe piața de farma din România, susțin surse din piață.

“Nu vom comenta”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Sarah Gestetner, Director de comunicare al biroului din Londra al Warburg Pincus.

De cealaltă parte, reprezentanții A&D Pharma nu au făcut niciun comentariu până acum pe acest subiect.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 4 septembrie că proprietarii A&D Pharma discută vânzarea grupului din care fac parte distribuitorul Mediplus și farmaciile Sensiblu cu fondul de investiții Warburg Pincus.

Consultanții KPMG au mandatul de vânzare al tranzacției, estimate de diferite surse din piață în jurul a 250 – 300 mil. Euro.

Valoarea tranzacției poate suferi variații semnificative în funcție de structura agreată de către părți, explică surse din piața de fuziuni și achiziții.

Pe piața locală de farma, există trei afaceri antreprenoriale cu poziții puternice – grupul A&D Pharma, controlat de un grup de oameni de afaceri libanezi, platforma controlată de Anca Vlad – formată din distribuitorul Fildas Trading și farmaciile Catena, respectiv platforma controlată de către omul de afaceri Ovidiu Buluc, care grupează Farmexim și HelpNet.

Mediplus, distribuția din grupul A&D Pharma, a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 3,99 mld. Lei (0,887 mld. Euro) și un profit net de 22,8 mil. Euro la un număr de 949 de angajați.

De cealaltă parte, Sensiblu a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,67 mld. Lei (371 mil. Euro) și un profit net de 7 mil. Euro la un număr de 2.656 de angajați.

A&D Pharma a fost fondată în 1994 de către oamenii de afaceri Ludovic Robert, Walid Abboud, Michel Eid și Roger Akoury, însă ulterior pe fondul neînțelegerilor intervenite unii dintre fondatori au ieșit din afacere.

Vânzarea A&D Pharma a mai fost pe masa investitorilor și în 2011, când printre fondurile de investiții care se uitau la tranzacție se numărau atunci Penta, CVC Capital Partners sau Bridgepoint.

Warburg Pincus este un manager global de fonduri de investiții, cu active de 44 mld. Dolari sub administrare.

Originile firmei de investiții datează din 1939. Warburg Pincus a investit peste 60 mld. Dolari în ultimii 50 de ani în peste 780 de companii din 40 de țări ale lumii.

În România, Warburg Pincus a fost un investitor atent la tichetele de tranzacții majore. În 2015, Warburg Pincus s-a uitat la tranzacția de vânzare a Piraeus Bank România, eșuată atunci și care acum este reluată, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tot în 2015, Warburg Pincus s-a uitat la tranzacția de vânzare a unui pachet minoritar din MedLife, structurată în jurul încercării de exit a fondului de investiții Value 4 Capital, variană abandonată ulterior. În final, MedLife a listat în decembrie 2016 un pachet de acțiuni minoritar din afacerea de servicii medicale private pe bursa de București în decembrie 2016, ocazie cu care Value 4 Capital și-a făcut exitul.

Warburg Pincus a ridicat în 2015 fondul de investiții Warburg Pincus Private Equity XII LP, cu un capital de 13,4 mld. Dolari.

În același an, Warburg Pincus a anunțat că investește până la 300 mil. Dolari în compania farmaceutică britanică Vertice Pharma, care, printre primele sale achiziții, a agreat să cumpere producătorul specializat de medicamente analgezice VistaPharm.

Warburg Pincus a cumpărat în 2016 afacerea Aptek Gemini din Polonia, cu o rețea de farmacii în nordul țării și care operează cea mai mare platformă de farmacie on-line la nivel national.

Fondul de investiții a cumpărat, de asemenea, în acest an afacerea Alignment Healthcare din California (SUA).

Strategia de investiții a Warburg Pincus vizează sectoare precum servicii financiare, energie, servicii medicale, sectorul serviciilor de consum, industrie, servicii de afaceri, tehnologie, media și comunicații.

Vânzarea Bancpost: Ofertele angajante au intrat săptămâna trecută în analiza board-ului Eurobank. Atena a primit în august cel puțin trei oferte angajante pentru achiziția Bancpost de la Banca Transilvania, respectiv fondurile de investiții americane Varde și JC Flowers, susțin surse din piață

Ofertele angajante pentru achiziția Bancpost urmau să intre în ședinta board-ului Eurobank, programată pentru 29 august, conform unor surse din piață.

Banca din Atena a primit în luna august cel puțin trei oferte angajante în cadrul tranzacției cu nume de cod Florence, pe lista ofertanților aflându-se Banca Transilvania, respectiv fondurile americane de investiții Varde Partners și JC Flowers, susțin surse din piață.

Reprezentanții Eurobank nu au făcut niciun fel de comentarii legate pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Teaser-ul tranzacției lansate în luna februarie arăta că din perimetrul tranzacției Florence fac parte Bancpost – a noua bancă locală după activul net bilanțier la finele anului trecut, compania de leasing ERB Leasing, ERB Retail Leasing, precum și un portofoliu selectat de credite.

Grecii de la Eurobank au decis pe 31 iulie în cadrul adunării generale a acționarilor Bancpost să își retragă peste 48 mil. Euro (221,1 mil. Lei) din capitalul social al băncii din România printr-o operațiune de reducere a valorii nominale a acțiunii de la 0,4 la 0,32 lei per titlu.

În total, acționarii băncii vor primi 235,77 mil. Lei (peste 51 mil. Euro).

Banca elenă Eurobank Ergasias deține 93,78% din Bancpost.

Reducerea capitalului social al Bancpost este justificată de către acționari prin faptul că banca din România dispune de surplus de lichidități și de capital, ca urmare a recentelor tranzacții de transfer al unui portofoliu de credite și în condițiile recente ale pieței.

În urmă cu un an, printr-o tranzacție cu nume de cod Ursa, Kruk și IFC au cumpărat trei portofolii de creanțe de la Bancpost, ERB Retail Services IFN și un vehicul de investiții al Eurobank cu o valoare nominală totală de 597 mil. Euro pentru un preț total de achiziție ce ajungea până la 66 mil. Euro.

Tranzacția Florence este cea mai mare tranzacție de pe piața bancară în acest an și una dintre cele mai importante de pe piața de fuziuni și achiziții.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias a raportat pentru trimestrul al doilea pentru operațiunile sale din România active de 2,63 mld. Euro, credite nete de 1,67 mld. Euro, depozite de 1,85 mld. Euro și un profit net din perațiuni continue înainte de aplicarea costurilor de restructurare de 3,4 mil. Euro la 2.117 de oameni.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

Tendința de consolidare a sectorului bancar local face în acest an pași mari înainte față de anii trecuți, avans favorizat de tranzacțiile de exit a trei din cele patru bănci elene active în România, nevoite să își reducă expunerile în străinătate pentru a respecta condițiile impuse de Comisia Europeană și de creditorii internaționali ai Greciei. OTP Bank a anunțat pe 27 iulie semnarea contractului de achiziție pentru Banca Românească cu National Bank of Greece, iar Piraeus Bank a relansat procesul de vânzare pentru subsidiara din România, pentru care și-au exprimat interesul investitori precum JC Flowers și Patria Bank.

Eurobank are de luat în perioada imediat următoare două decizii strategice: trebuie să selecteze cumpărătorul Bancpost și să finalizeze vânzarea unui portofoliu de credite neperformante cu nume de cod Eclipse cu o valoare nominală de 2,8 mld. Euro, considerat o tranzacție de referință pentru piața elenă de profil.

Tranzacție la vârful pieței mezelurilor: Grupul mexican Sigma Alimentos preia afacerea de aproape 100 mil. euro a Caroli Foods Group de la familia libaneză El Solh

Grupul mexican Sigma Alimentos a preluat încă 51% din acțiuni din Caroli Foods Group, lider pe piața mezelurilor și unul dintre cei mai mari jucători din industria cărnii, ajungând să dețină pachetul integral al afacerii.

Anterior tranzacției, Caroli Foods Group era controlată de familia libaneză El Solh, iar grupul mexican ocupa poziția de acționar minoritar în companie.

Preluarea Caroli Foods Group se înscrie în strategia grupului mexican de extindere în regiunea Europei Centrale și de Est.

Khaled El Solh rămâne la conducerea companiei alături de echipa de management și după încheierea tranzacției.

Achiziția Caroli Foods Group vine într-un context în care grupul mexican și-a trecut pe 1 iulie o altă companie în portofoliu, cumpărând afacerea SUPEMSA (Sociedad Suizo Peruana de Embutidos S.A.) din Peru.

Sigma Alimentos a raportat pentru primul semestru al acestui an venituri de 2,8 mld. Dolari.

Caroli Foods Group a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 429,7 mil. Lei (95,4 mil. Euro) și un profit net de 15,7 mil. Lei (3,5 mil. Euro) și 1.042 de angajați.

Compania a luat nastere in Romania in 1994 si are în portofoliu mărci precum Caroli, Campofrio, Sissi, Maestro si Primo.

Pe piața locală de profil, Caroli concurează cu jucători precum Unicarm, Cris-Tim, Meda Prod ’98 sau Aldis.

Fondul Proprietatea a devenit vânzătorul momentului pe piața de fuziuni și achiziții ridicând miza totală estimată a mandatelor de exit în jurul a 650 mil. euro. FP continuă seria tranzacțiilor de vânzare a companiilor nelistate din portofoliu: UniCredit are mandat pentru pachetul de 49% din Salrom, evaluat la circa 40 mil. Euro

Fondul Proprietatea a dat mandat bancherilor de investiții de la UniCredit pentru vânzarea pachetului de 48,99% deținut la Salrom, potrivit lui Johan Meyer, managerul fondului de investiții, citat de Reuters. Astfel,tranzacțiile de exit în derulare și mandatele de vânzare date bancherilor de investiții pentru companiile din portofoliul FP ajung la o valoare totală estimată în jurul a 650 mil. euro, pe baza datelor anunțate de către fond, fără a lua în calcul mult -așteptata listare a Hidroelectrica.

Strategia FP de a accelera vânzarea pachetelor minoritare de acțiuni la companiile nelistate din portofoliu a pus pe masă în această vară mandate noi de vânzare la companiile Enel și Engie din România, după ce fondul de investiții a anunțat deja în iulie semnarea unui memorandum de vânzare de 165 mil. euro a participațiilor din 4 filiale Electrica către compania – mamă.

Cel mai proaspăt mandat dat este pentru Salrom, unde participația FP este evaluată la 180,99 mil. Lei (aproximativ 40 mil. Euro) și are o pondere de 1,66% în activul net al fondului, potrivit datelor raportate la 30 iunie. Evaluările fondului privind participațiile din portofoliu pot servi ca un punct de referință în ceea ce privește ordinul de mărime al tranzacțiilor ce urmează să fie încheiate, fără să reprezinte însă valoarea la care aceste participații vor fi efectiv vândute. De exemplu, pachetele minoritare la cele 4 filiale Electrica erau evaluate la 30 iunie la circa 877 mil. lei (circa 192 mil. euro), însă în iulie a fost anunțat un acord de vânzare pentru aceste active cu o valoare de 752 mil. lei (circa 165 mil. euro).

Echipa locală a bancherilor de investiții de la UniCredit, condusă de către Alin Pop, care are sarcina vânzării Salrom, s-a ocupat anul trecut de tranzacții precum vânzarea afacerii cu jucării Noriel și a Pietta Glass Working din sectorul materialelor de construcții. De asemenea, UniCredit a făcut parte alături de banca de investiții Rothschild și firma de avocatură Clifford Chancea Badea din echipa fondului de investiții BC Partners, care a pierdut în runda finală în fața Mid Europa achiziția lanțului de supermarketuri Profi, cea mai mare tranzacție locală a anului trecut dacă nu luăm în calcul impactul local al tranzacțiilor de talie internațională.

Statul român deține pachetul de 51% din Salrom, unul dintre primii 10 producători de sare din Europa. Compania a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 297,1 mil. Lei (66 mil. euro) și un profit net de 30,1 mil. Lei (6,7 mil. euro), din care 25,8 mil. Lei (5,7 mil.euro) au mers în dividende către acționari.

Salrom lucrează cu o marjă EBITDA de circa 23%. Compania are în portofoliu șapte mine de sare și a înregistrat anul trecut o producție de sare de 2,1 mil. Tone, respectiv o producție de calcar de 1,1 mil. Tone. Compania are printre obiective să mențină până în 2020 o cotă de piață la nivel local de minim 85%.

În 2015, statul român a respins opțiunea unei listări a Salrom pe bursă, pe motiv că ar fi interesat de o preluare a pachetului deținut de către FP în companie.

FP este însă într-o fază mai avansată cu tranzacțiile de vânzare pentru pachetele de acțiuni deținute în companiile Enel și Engie din România.

Firma austriacă de consultanță în tranzacții Ithuba Capital se ocupă de vânzarea pachetelor FP din filialele locale ale celor doi giganți din sectorul de utilități.

Tot Ithuba Capital a consiliat FP la vânzarea pachetelor din filialele Electrica, pentru care a fost anunțat în luna iulie un acord în valoare de circa 165 mil.euro cu Electrica SA.

Ithuba Capital a condus în 2014 tranzacția de vânzare a VB Leasing România și Polonia către grupul polonez Getin.

Șeful FP afirmă că există interes din partea investitorilor pentru companiile de utilități și că un anunț privind tranzacțiile demarate în acest sector în România ar putea veni până la finele acestui an.

“Unele din aceste companii, care sunt subsidiare ale multinaționalelor, este puțin probabil să fie listate individual”, a spus Johan Meyer într-un interviu acordat Reuters.

Participațiile FP la companiile locale ale Enel și Engie sunt evaluate la 2,028 mld. Lei (circa 445 mil. Euro), conform ultimelor raportări ale fondului, iar ponderea lor totală în activul net al FP este de circa 18,6%.

Astfel, FP deține pachete de 24,12% la E-Distribuție Banat SA (pachet estimat la 599,9 mil. Lei), 12% din E-Distribuție Muntenia SA (estimat la 449,4 mil. Lei), 24% din E-Distribuție Dobrogea SA (cu o valoare estimată la 380,2 mil. Lei), 12% din Enel Energie Muntenia SA (estimat la 70,3 mil. Lei) și 12% din Enel Energie SA (estimat la 75,5 mil. Lei).

Valoarea participațiilor FP în companiile Enel totalizează 1,575 mld. Lei (în jurul a 345 mil. Euro).

FP deține și un pachet de 11,99% din Engie România, evaluat la 453,4 mil. Lei (circa 100 mil. Euro).

Pe 14 iulie, FP a anunțat încheierea unui memorandum de înțelegere prin care pachetele sale minoritare de acțiuni din 4 filiale ale Electrica au fost vândute pentru 752 mil. Lei (circa 165 mil. Euro) companiei – mamă, Electrica SA.

În cadrul strategiei sale demarate în urmă cu circa patru ani, de a-și reduce expunerea față de sectorul energetic, FP cere insistent listarea cât mai rapidă a Hidroelectrica, cel mai valoros activ al statului român.

Pachetul de 19,94% din Hidroelectrica deținut de FP este evaluat la 3,38 mld. Lei (circa 740 mil. Euro) și are cea mai mare pondere în activul net al fondului de investiții, de 31%.

FP ar dori să vândă un sfert din participația sa la Hidroelectrica în cadrul unei listări pe bursă a companiei, însă cuvântul decisiv aparține statului, care a amânat momentul în repetate rânduri.

“Investitorii se pot uita la ceva dar dacă nu pot investi vor merge la următorul lucru (altă țintă de investiții – n.r.) și ar putea să nu mai aibă acele lichidități disponibile în următoarele 12 luni”, a spus șeful FP pentru Reuters.

Mandatul consorțiului de listare a FP a fost prelungit până în august 2018, au anunțat reprezentanții fondului.

FP are o valoare bursieră de 8,79 mld. Lei (circa 1,9 mld. Euro), cel mai important acționar al acestuia fiind fondul american Elliott.

Tranzacțiile în curs și mandatele de exit ale FP, dată fiind anvergura lor, sunt așteptate să producă un impact semnificativ pe piața de fuziuni și achiziții din România, estimată anul trecut în jurul a 3,3 mld. euro. După vânzarea Profi pentru 533 mil. euro și a pachetului de circa 30% din fosta E.ON Distribuție România în 2016, numărul tichetelor de vânzare de peste 100 mil. euro s-a înmulțit în acest an, tranzacții peste acest prag fiind așteptate în imobiliare, sectorul bancar, energie sau sectorul de tehnologie.

 

Tranzacție pe piața serviciilor medicale private: Regina Maria cumpără centrul medical Gastromond din Constanța de la doi medici gastroenterologi. Miza tranzacției este ridicată de un plan de investiții pentru un spital privat nou în apropierea Spitalului județean, pentru care Gastromond a obținut anul trecut avizul de mediu

Regina Maria, al doilea jucător de pe piața serviciilor medicale private după cifra de afaceri, cumpără centrul medical Gastromond din Constanța, deținut de către medicii Eugen Dumitru și Luana Alexandrescu.

Centrul Medical Unirea, compania care operează marca Regina Maria, va prelua un pachet de 50% din acțiuni de la Eugen Dumitru și un pachet de 45% de la Luana Alexandrescu. Aceasta din urmă va vinde alte 5% către Delta Health Care, compania care operează spitalul Ponderas din București deținut de către Regina Maria.

Tranzacția a fost aprobată de către cei doi acționari ai Gastromond pe 1 august.

Eugen Dumitru și Luana Alexandrescu, proprietarii afacerii, sunt medici primari specializați în gastroenterologie și medicină internă.

Gastromond Constanța a raportat pentru 2016 un profit net de 0,45 mil. Lei (0,1 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 3,15 mil. Lei (0,7 mil. Euro) și un personal de 18 angajați.

De asemenea, Gastromond a obținut anul trecut avizul de mediu pentru un proiect de investiții într-o unitate de tip spital, care va fi amenajată pe o suprafață de 400 metri pătrați la parterul unui imobil situat în apropiere de Spitalul județean Constanța.

Noua unitate medicală privată va dispune de 6 cabinete medicale, 2 saloane de spitalizare pe timp de zi, inclusiv sală de tratamente și anexe, urmând să aibă și salon de anestezie terapie intensivă pentru supravegherea cazurilor medicale grave, conform unui memoriu de prezentare a proiectului către Agenția de Protecție a Mediului Constanța.

Regina Maria activează deja în Constanța cu două policlinici, ceea ce arată că tranzacția este menită să consolideze poziția companiei în această zonă.

Într-o privire mai largă, Regina Maria și MedLife, cel mai mare operator de profil după cifra de afaceri, sunt angajate în ultimii ani într-un amplu proces de consolidare a pieței private de servicii medicale, în cadrul căruia cumpără pe bandă rulantă clinici și spitale în diferite zone ale țării.

Regina Maria se află în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Partners, în timp ce MedLife este o afacere controlată de familia Marcu, dar cu un pachet minoritar de acțiuni listate pe bursa de la București.

Regina Maria și-a completat recent pachetul de finanțare necesar acoperirii campaniei de achiziții și de extindere cu investiții în unități noi printr-un împrumut de 15 mil. Euro de la Banca Europeană de Investiții, după ce și-a majorat în luna aprilie creditul sindicalizat cu 88 mil. Lei până la 420 mil. Lei (în jurul a 90 mil. Euro) de la Erste, UniCredit și Raiffeisen.

De cealaltă parte, MedLife a anunțat, recent, că pregătește un pachet noiu de finanțare în cadrul căruia ia în calcul o majorare de capital pe bursă prin atragerea de capital proaspăt de la investitori de până la 20 mil. Euro, iar alte până la 60 mil. Euro ar putea fi atrase din vânzarea de obligațiuni.

Regina Maria, afacere fondată în anul 1995 de către medicul german de origină iraniană Wargha Enayati, numără peste 3.500 de angajați și colaboratori, din care 700 de locuri de muncă au fost create anul trecut. Compania dispune de 35 de locații proprii, 4 spitale, 3 centre cu spitalizare de zi, 2 maternități, 8 campusuri medicale, 11 centre de imagistică, 15 laboratoare de analize, bancă proprie de celule stem și peste 180 de policlinici partenere în țară, conform unor date făcute publice de companie în luna martie.

Potențialul pieței de servicii medicale private este cel care alimentează seria de fuziuni și achiziții, sectorul de profil din România fiind cotat la 2,107 mld. Euro și o rată de creștere de 10,1%, potrivit unui raport al firmei de cercetare de piață PMR din luna august a anului trecut. Același raport susține că rata de creștere anuală medie a pieței de profil din România de 9,5% depășește ritmul din alte piețe ale regiunii, în condițiile în care Bulgaria este creditată cu un avans anual mediu de 8,3%, Polonia de 6,7%, Ungaria cu 5,2%, Slovacia cu 5,4%, iar Cehia cu 5,7%.

Grecii își iau acasă primii bani în cadrul procesului de vânzare al Bancpost: Eurobank a decis restituirea a circa 50 mil. Euro din capitalul social al băncii din România prin reducerea valorii nominale a acțiunilor. Motivul invocat, surplusul de capital și de lichidități al Bancpost

Bancpost, bancă ce face în prezent obiectul celei mai mari tranzacții de vânzare de pe piața locală de profil, a aprobat reducerea capitalului social al instituției de credit cu 235,77 mil. Lei (peste 51 mil. Euro), bani care urmează să fie restituiți acționarilor.

Operațiunea se va realiza prin reducerea valorii nominale de la 0,4 la 0,32 lei per acțiune, ceea ce înseamnă că acționarii vor încasa 0,08 lei pentru fiecare acțiune deținută la Bancpost, înainte ca această bancă să fie vândută.

Banca elenă Eurobank Ergasias deține 93,78% din Bancpost, ceea ce înseamnă că va primi 221,1 mil. Lei (peste 48 mil. Euro).

Decizia a fost aprobată de către acționarii Bancpost pe 31 iulie, moment în care tranzacția de vânzare a băncii era în faza în care investitorii selectați după etapa ofertelor neangajante derulau activitățile de due diligence necesare pregătirii ofertelor angajante.

Motivul reducerii capitalului social prin reducerea valorii nominale per acțiune de la 0,40 RON  la 0,32 RON este îmbunătățirea structurii de capital al Bancpost SA pentru a alinia capitalul social la volumul de afaceri, precum și la obiectivele strategice ale Bancpost SA.

Ca urmare a recentelor tranzacții de transfer al portofoliului de credite și având în vedere condițiile recente ale pieței, Bancpost SA deține surplus de capital și de lichidități, care urmează să fie restituite acționarilor.

În urma operațiunii, capitalul social se va reduce de la 1,178,86 mld. Lei la 943,9 mil. Lei (peste 205 mil. Euro).

Fondul american de investiții Varde Partners și Banca Transilvania sunt ofertanții cotați cu cele mai mari șanse de a cumpăra Bancpost, conform informațiilor din piață, neconfirmate de niciuna dintre părțile implicate. Oferte neangajante au mai depus și alți investitori precum fondul american de investiții JC Flowers, OTP Bank sau AnaCap, susțin surse din piață.

Cei doi investitori sunt în poziții diametral opuse pe piața bancară – Banca Transilvania este banca a doua de pe piață, în timp ce Varde Partners încearcă să intre prin achiziții în sectorul de profil.

Teaser-ul tranzacției Florence, lansate în luna februarie de către grupul elen Eurobank, anunța că perimetrul tranzacției este format din vânzarea pachetului majoritar de acțiuni din Bancpost, afacerea ERS și de leasing, precum și un portofoliu de credite plasate în afara României.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias a raportat astăzi rezultatele obținute în trimestrul al doilea pentru operațiunile sale din România, cu active de 2,63 mld. Euro, credite nete de 1,67 mld. Euro, depozite de 1,85 mld. Euro și un profit net din perațiuni continue înainte de aplicarea costurilor de restructurare de 3,4 mil. Euro la 2.117 de oameni.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

Tendința de consolidare a sectorului bancar local face în acest an pași mari înainte față de anii trecuți, avans favorizat de tranzacțiile de exit a trei din cele patru bănci elene active în România, nevoite să își reducă expunerile în străinătate pentru a respecta condițiile impuse de Comisia Europeană și de creditorii internaționali ai Greciei. OTP Bank a anunțat pe 27 iulie semnarea contractului de achiziție pentru Banca Românească cu National Bank of Greece, iar Piraeus Bank a relansat procesul de vânzare pentru subsidiara din România, pentru care și-au exprimat interesul investitori precum JC Flowers și Patria Bank.

sam mills main

Tranzacție în sectorul agriculturii și industriei alimentare: Danezii de la Givesco cumpără 50% din acțiunile grupului Sam Mills cu afaceri cumulate de peste 140 mil. Euro, controlat de omul de afaceri Ioan Bercean

Givesco A/S, o afacere de familie din Danemarca, cumpără un pachet de 50% din acțiunile Sam Mills Business Investment Holding SRL, companie care controlează grupul de firme Sam Mills din Satu Mare al omului de afaceri Ioan Bercean, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Sam Mills Business Investment Holding SRL este un vehicul special creat în cadrul tranzacției de către vânzător prin care capitalul social al companiei a fost majorat prin aporturi în natură echivalente cu participațiile deținute de către Sam Mills SRL în alte firme din grup precum Incubația Ave, Sam Trade, Sam Cargo, Sam Mills Feed, Sam Mills Distribution, Sam Mills Europe, Man Ro și Emco Sam Mills.

Astfel, compania creată în luna ianuarie dispune de un capital social de 396,87 mil. Lei (în jurul a 87 mil. Euro) și a fost înființată după semnarea contractului de vânzare dintre cumpărătorul danez și Sam Mills SRL, asupra căreia au fost operate modificări pe 26 mai. Valoarea nominală a pachetului de acțiuni cumpărat de partea daneză este de circa 44 mil. euro.

Veniturile totale agregate în 2016 ale firmelor din grup totalizează circa 632 mil. Lei (140 mil. Euro) și aproape 500 de angajați, fără a lua în calcul societatea mixtă româno – cehă Emco Sam Mills, potrivit ultimelor bilanțuri făcute publice.

Sam Mills se prezintă ca un lider al pieţei de morărit porumb din România şi unul dintre cei mai mari producători de porumb din Europa.

Afacerea Sam Mills a fost pornită în 1994 și cuprinde zece firme – Sam Mills care operează moara de porumb şi de grâu și include o unitate de producție de paste făinoase, Sam Mills Distribution – firmă de distribuţie locală în domeniul bunurilor de larg consum, Sam Trade pentru distribuția produselor Sam Mills la nivel internațional, Sam Mills USA pentru distribuţia produselor proprii ale Sam Mills în SUA, Sam Mills Feed – care operează o fabrică de furaje şi nutreţuri controlate pentru animale, Sam Cargo – companie de transport şi logistică, Man Ro pentru administrarea unei fabrici de ulei din germeni de porumb, Ave Impex – companie specializată în creşterea, abatorizarea şi procesarea puilor de fermă, Arca – companie specializată în fabricarea produselor din carne de vită, porc şi pasăre și  Emco Sam Mills: companie mixtă româno-cehă producătoare de produse speciale fără gluten, potrivit datelor făcute publice de către grupul de companii din industria alimentară.

Givesco A/S este o afacere de familie din Danemarca, cu activități la nivel european și aflată într-o fază de expansiune a operațiunilor la nivel internațional.

Givesco activează în sectorul industriei alimentare, a ciocolatei și a dulciurilor.

În 2013, grupul danez a vândut ASM Foods AB cu capacități de producție de ciocolată și dulciuri din Suedia și Danemarca către grupul elvețian Barry Callebaut, care în cadrul aceleiași tranzacții a vândut către Givesco afacerile de produse congelate de patiserie din Alicante (Spania).

În septembrie 2015, Givesco a preluat pe piața daneză de profil un pachet minoritar de acțiuni în Jacobsen Bakery Ltd de la Intergoods Ltd.

În noiembrie 2015, Givesco a cumpărat rivalul suedez Almondy prin care și-a extins portofoliul nu numai în piețele nordice, ci și pe plan european.

Avocații de la Biriș Goran au asistat pe investitorul elvețian Philippe Jacobs la vânzarea proiectului de birouri Coresi Business Park din Brașov. Immochan a lucrat cu firma germană de avocatură Noerr la tranzacția estimată în jurul a 50 mil. Euro, cea mai mare achiziție locală realizată pe piața de birouri de la începutul anului

Casa de avocatură Biriș Goran a anunțat, astăzi, că a asigurat serviciile de asistență juridică pentru investitorul elvețian Philippe Jacobs și Ibitol Group la vânzarea ansamblului de birouri Coresi Business Park din Brașov. De cealaltă parte, cumpărătorul, Immochan a lucrat la achiziție cu firma germană de avocatură Noerr.

Tranzacția a fost inițial anunțată pe 27 iulie, iar valoarea acesteia nu a fost făcută publică.

Tranzacția prin care Immochan a preluat proiectul de birouri Coresi din Brașov este estimată în jurul unei valori de piață de circa 50 mil. Euro, care ia în calcul un randament (yield) al investiției de circa 9%, conform datelor din piață disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

La un asemenea calibru, vânzarea Coresi Business Park devine cea mai mare tranzacție locală încheiată de vânzare a unui proiect de birouri de la începutul anului, potrivit informațiilor făcute publice până acum, depășind achiziția raportată de 38 mil. Euro a imobilului C din proiectul Green Court București a Globalworth. Alte tranzacții cu tichete mai mari pe acest segment sunt în derulare, cum este cazul vânzării America House, însă sunt așteptate să avanseze până la finele anului.

Ansamblul de birouri Coresi Business Park are o suprafață închiriabilă de 40.000 de metri pătrați, este situat pe fosta platformă a fabricii Tractorul Brașov și cuprinde patru clădiri renovate și trei clădiri construite în ultimii doi ani. Ansamblul de birouri face parte din proiectul Coresi dezvoltat de Immochan și care cuprinde un centru comercial și o zonă rezidențială. Clădirile de birouri au chiriași precum IBM, Raiffeisen Bank, IQuest sau Tata Technologies.

Casa de avocatură Biriș Goran a lucrat în dosarul vânzării Coresi Business Park cu o echipă din care au făcut parte Gabriel Biriș, Managing Partner al firmei și fost ministru de finanțe în cabinetul lui Dacian Cioloș, respectiv Mariana Signeanu, Senior Associate.

Biroul local al firmei germane de avocatură Noerr a asistat pe Immochan cu o echipă de avocați din care au făcut parte Roxana Dudău, Associate Partner, și Magdalena Lupoi, Senior Associate. De asemenea, avocații Popovici Nițu Stoica & Asociații asistă, de regulă, Immochan, Auchan și alte afaceri ale familiei Mulliez la tranzacțiile și proiectele derulate în România.

Vânzătorul Coresi Business Park, Philippe Jacobs, este un investitor elvețian, Co-Președinte al Jacobs Holding AG, care a lucrat ca bancher de investiții la Royal Bank of Scotland și, anterior, la UBS. Ibitol Group este un vehicul de investiții controlat de către Philippe Jacobs.

Firma globală de investiții Jacobs Holding a fost fondată la Zurich (Elveția) în 1994 de către antreprenorul Klaus Jacobs, de numele căreia se leagă dezvoltarea unor afaceri precum Adecco – lider mondial în servicii de resurse umane sau Jacobs Suchard, cu mărci precum Jacobs (cafea) sau Suchard (ciocolată).

Immochan a intrat în România în 2012 și a investit de atunci peste 170 mil. Euro, fără a lua în calcul însă achiziția Coresi Business Park, care trece expunerea investitorului francez peste pragul de 200 mil. euro. Achizițiile Immochan din România sunt finanțate atât din capitalul proprietarului său, cât și din împrumut bancar, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Achizițiile Imochan (imobiliare) cuplate cu cele realizate de către Leroy Merlin (bricolaj), Auchan, Carrefour (retail), Lactalis (lactate), Groupama (asigurări), Bongrain (brânzeturi și cașcaval), Solina (industrie alimentară) sau Engie (energie), la care se adaugă pozițiile strategice ocupate de către Renault (auto), Michelin (componente auto), Orange (telecomunicații), Veolia (utilități) și Societe Generale (sectorul financiar – bancar), confirmă că piața românească a devenit în ultimul deceniu o țintă pentru capitalul francez, consolidându-și poziția în topul celor mai puternici investitori străini.

Grupul francez Immochan, acționarul majoritar al Immochan România, a raportat pentru anul trecut venituri de 634 mil. Euro și EBITDA  de 413 mil. Euro.

Immochan, companie care se ocupă de investiții, dezvoltare și administrare de active imobiliare, face parte din grupul francez Auchan, una dintre afacerile familiei lui Gerard Mulliez, printre care se mai numără lanțul de retail Auchan, lanțul de magazine de bricolaj Leroy Merlin din grupul Adeo și rețeaua de magazine cu echipamente sportive Decathlon, afaceri prezente și în România. Averea familiei lui Gerard Mulliez este estimată de către publicația franceză Challenges la 26 mld. Euro la nivelul anului 2016, familia Mulliez fiind cotată astfel între primele opt cele mai bogate familii din Franța.

Piața imobiliară a devenit cel mai fertil teren pentru tranzacții din România, în contextul în care activează un evantai larg de tipuri de investitori, de la cei individuali până la jucători de talie regională sau fonduri globale de investiții, care caută achiziții în toate clasele de active – terenuri, birouri, centre comerciale, spații de logistică și hoteluri. Imobiliarele au devenit astfel un canal de plasament frecvent utilizat pentru lichiditățile acumulate de antreprenorii care au dezvoltat afaceri în alte industrii precum materiale de construcții, curierat, sectorul de consum sau IT&C, pe fondul randamentelor superioare înregistrate aici comparativ cu alte piețe din regiune.

 

Sursă date : Elbit Imaging Ltd.

Grupul israelian Elbit Imaging estimează că va încasa în jurul a 86 mil. Euro din vânzarea complexului Radisson. Vânzarea Radisson București, cotată la un multiplu în jurul a 13 x EBITDA. Ron Hadassi, președintele board-ului de directori Elbit Imaging, după semnarea unui acord neangajant cu un fond de investiții: “Sunt câțiva jucători care sunt interesați de aceste active”

Grupul israelian Elbit Imaging Ltd estimează că suma pe care o va obține din vânzarea pachetului de 98,2% din acțiunile companiei care deține complexul Radisson București va ajunge în jurul a 86 mil. Euro.

Valoarea a fost calculată pe baza unei evaluări externe a activelor la circa 176 mil. Euro la 31 decembrie 2016, din care au fost scăzute împrumutul ce trebuie rambursat către Raiffeisen, ajustări ale capitalului de lucru, costuri ale tranzacției și alte cheltuieli.

Pe 8 august, Elbit Imaging Ltd a anunțat că a semnat un acord neangajant cu un fond international de investiții pentru vânzarea pachetului de acțiuni în compania care deține complexul hotelier Radisson, pe baza unei valori a proprietății de aproximativ 177,5 mil. Euro. Numele fondului de investiții nu a fost dezvăluit în condițiile în care tranzacția este așteptată să se încheie în următoarele 3 – 4 luni, după finalizarea etapei de due diligence, semnarea contractului de vânzare – cumpărare și îndeplinirea anumitor condiții, printre care avizul Consiliului Concurenței și obținerea de către cumpărător a finanțării necesare achiziției.

“Sunt câțiva jucători care sunt interesați de active.JLL conduce procesul de vânzare“, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Ron Hadassi, președintele board-ului de directori al Elbit Imaging Ltd.

Atât investitori din Occident, cât și din Orientul Mijlociu și-au exprimat interesul pentru acest activ, conform unor surse din piață.

Complexul Radisson dispune de 763 de camere și este format dintr-un hotel Radisson Blu de cinci stele cu 487 de camere, un hotel Park Inn de patru stele cu 276 de camera și 7.200 de metri pătrați de galerie comercială care include cel mai mare cazinou din București, un centru de fitness și magazine.

Hotelurile Radisson Blu și Park Inn sunt administrate în baza unui contract de management pe termen lung încheiat până în 2036 cu Rezidor, parte a Carlson Rezidor Hotel Group.

Complexul Radisson din București a înregistrat în anul 2016 venituri totale de 31,6 mil. Euro și un nivel al câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 13,9 mil. Euro, conform datelor companiei – mamă.

Evaluarea activelor indică astfel o valoare de întreprindere care corespunde unui multiplu de aproximativ 13 x EBITDA, potrivit datelor făcute publice până acum de către proprietarul Radisson București.

Pe piața hotelurilor de cinci stele din București, Radisson concurează cu Marriott, Athenee Palace Hilton, Crowne Plaza și Intercontinental.

Elbit Imaging Ltd deține printr-un vehicul de investiții 98,2% din acțiunile București Turism, compania care administrează complexul Radisson.

Din valoarea de piață a complexului Radisson București, mai mult de jumătate, adică circa 92 mil. Euro înseamnă un împrumut bancar.

În martie 2016, București Turism s-a refinanțat cu un împrumut de 97 mil. Euro de la Raiffeisen Bank România și Raiffeisen Bank International AG, la care se adaugă alte 19,4 mil. Euro pentru suma maximă garantată, care include și alte costuri estimate pe lângă principal.

De asemenea, banca israeliană Hapoalim, creditor și acționar al Elbit Imaging Ltd, are dreptul la o rambursare imediată a împrumutului său, care era de 14,6 mil. Euro cu dobânda acumulată până la 31 decembrie 2016, la finalizarea tranzacției prin care este vândut sau este schimbat controlul asupra Radisson București, potrivit datelor Elbit Imaging Ltd.

Principalul acestui împrumut trebuie plătit pe 30 noiembrie, mai arată sursa citată.

Complexul Radisson este deținut de către BEA Hotel Eastern Europe BV, înregistrat în Olanda.

Grupul israelian Elbit Imaging a făcut în ultima vreme mai multe tranzacții de vânzare de active în România și în alte țări.

Astfel, prin intermediul Plaza Centers a vândut recent la Timișoara un lot de teren pentru 7,5 mil. Euro. Alte tranzacții de vânzare active Elbit Imaging au mai fost anunțate în Polonia și India.

În România, Elbit Imaging deține 75% din proiectul Casa Radio, pentru care o evaluare externă l-a cotat la o valoare de circa 73 mil. Euro la 31 decembrie 2016, conform unui raport al companiei.

Grupul israelian Elbit Imaging are ca principali acționari York Capital și afiliații săi, care dețin 19,6%, respectiv Davidson – Kampner și afiliații săi cu circa 14,3%.

Consiliul Concurenței analizează preluarea Politub de către Teraplast

 

Tranzacția prin care Teraplast, companie controlată de către omul de afaceri Dorel Goia, cumpără 49,99% din Politub SA pentru a deveni acționar unic al afacerii, este analizată de către Consiliul Concurenței.

“Consiliul Concurenţei va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, au precizat reprezentanții instituției.

Operațiunea constă în achiziţionarea de către Teraplast SA, de la New Socotub SARL, Franța, a unui pachet de 49,99% din acțiunile Politub SA, în contextul în care Teraplast deţine deja un pachet de pachet 50% din capitalul firmei.

Teraplast SA este o companie românească activă în domeniul procesării de PVC și un producător important de materiale pentru construcții, instalații și amenajări.

Politub SA este, de asemenea, o companie românească care produce țevi de polietilenă pentru diverse aplicații, incluzând distribuția de apă, distribuția de gaz, telecomunicații, irigații, protecție cabluri electrice, precum și fitinguri, echipamente de sudură, scule și dispozitive, armături și accesorii, cămine de vană și apometre.

Cumpărătorul intenționează să-și majoreze plafonul de credite pentru acest an de la 135 mil. Lei la 185 mil. Lei, potrivit convocatorului adunării generale a acționarilor Teraplast, convocată pentru 21 septembrie.

De asemenea, acționarii companiei au de aprobat și o majorare a planului de investiții din 2017 de la 84 mil. Lei la 96 mil. Lei.

Achiziția pachetului de acțiuni de la Politub reprezintă a treia tranzacție semnată de către Teraplast de la începutul anului după ce în luna martie a anunțat achiziția Depaco, iar în iunie a cumpărat producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia.

Grupul Teraplast Bistrița rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 mil. lei. Portofoliul de produse al Grupului este structurat pe șapte linii de afaceri –  instalații & amenajări, profile tâmplărie, granule, panouri termoizolante, structuri metalice zincate, tâmplărie termoizolantă și țiglă metalică.

Dorel Goia are o deținere directă de 46,82% din Teraplast SA, unde un alt acționar important este fondul finlandez KJK, ce are un pachet de 10% din companie.

Grupul Teraplast și-a bugetat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 434,6 mil. lei și un profit net de 38,1 mil. lei. Valoarea EBITDA estimată în 2017 este de 63,3 mil. lei. În primele trei luni din 2017 Grupul Teraplast a realizat o cifră de afaceri de 66,5 mil. lei, un profit net de 1,6 mil. lei și EBITDA de 6,6 mil. lei.

Tranzacție estimată la 150 mil. Euro cu impact în România: Telus International cumpără Voxpro

Telus International, unul dintre cei mai mari jucători la nivel global în domeniul serviciilor de afaceri externalizate (BPO) a anunțat, astăzi, achiziția Voxpro, companie focusată pe soluții – suport pentru clienți.

Ambele companii au operațiuni pe piața din România.

În România, TELUS International a intrat pe piaţa locală în 2012, după achiziţia CallPoint, care dispunea în Bucureşti de un centru de suport clienţi.

TELUS International Europe numără peste 3.500 de angajaţi în România, Bulgaria şi Marea Britanie. În România, pilonii afacerii TELUS sunt la București și la Craiova.

De cealaltă parte, Voxpro şi-a lansat operaţiunile pe piaţa locală la începutul acestui an.

Tranzacția este estimată de către jucători din industrie la circa 150 mil. Euro, potrivit Irish Times. Telus International este parte a unei companii cu vânzări anuale de circa 10 mld. Dolari.

Compania – mamă din Canada, Telus Corporation, are o valoare de piață pe bursa din Toronto de 26,6 mld. dolari canadieni. Pentru 2016, Telus Corporation a raportat un profit net de 1,2 mld. dolari canadieni la venituri totale de 12,8 mld. dolari canadieni.

Firma americană PHI Group cumpără cu 15 mil. Dolari în numerar 51% din acțiunile Construcții SA Sibiu de la omul de afaceri Ioan Tușinean

Firma americană PHI Group va prelua pachetul de 51% din acțiunile Construcții SA din Sibiu de la acționarul majoritar, omul de afaceri Ioan Tușinean, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cumpărătorul este la a doua achiziție în acest an pe piața din România.

Pe 29 iunie, PHI Group a intrat într-un contract de transfer de acțiuni pentru a cumpăra 51% din capitalul Construcții SA în schimbul a 15 mil. Dolari în numerar, a precizat cumpărătorul.

Prima închidere a tranzacției este programată să aibă loc în cel mult 60 de zile de la data semnării contractului.

Încheierea finală a procesului de vânzare a Construcții SA este preconizată să aibă loc în termen de 30 de zile de la prima închidere sau la o altă data, dacă face obiectul unui consimțământ scris reciproc al celor două părți.

Construcții SA a raportat pentru 2016 un profit net de 4,2 mil. Lei (0,93 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 121,6 mil. Lei (27 mil. Euro) și 276 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Construcții SA a fost înființată în anul 1950 sub denumirea de “Întreprinderea de Construcții a Sfatului Popular” Sibiu, având ca obiect executarea de lucrări de construcții publice și civile, poduri, amenajări hidraulice, construcții industriale, rurale, studii și proiecte, desfășurându-și activitatea pe raza județului Sibiu.

Acțiunile companiei Construcții SA Sibiu au fost listate anterior pe piața bursieră Rasdaq.

Cumpărătorul, PHI Group este o companie de investiții listată pe piața bursieră americană Nasdaq. PHI Group, înființată în 1982, a anunțat în martie achiziția unui pachet de 51% din acțiunile afacerii agricole Maxagro din județul Timiș, precum și intenția de a ridica o finanțare de 50 mil. Dolari pentru dezvoltarea afacerii Maxagro.

Maxagro Group a bugetat o suprafață totală de culture agricole de 1500 hectare și dispune de o fermă zootehnică pentru vaci de lapte, circa 10 silozuri de stocare cereale și o hală de depozitare, potrivit informațiilor făcute publice.

Sursă foto: Piraeus Bank.

Fondul american de investiții JC Flowers discută achiziția Piraeus Bank România la doi ani după tranzacția eșuată de preluare a băncii. Tranzacția de exit a grupului bancar elen din România, din nou în atenția investitorilor

Grupul bancar elen Piraeus discută vânzarea subsidiarei sale, Piraeus Bank România, după doi ani de la tranzacția eșuată de exit. Fondul american de investiții JC Flowers, care a fost în 2015 în negocierile finale pentru achiziția băncii, este din nou la masa negocierilor cu vânzătorul, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De achiziția Piraeus Bank România ar fi interesați doi investitori, susțin surse din piață.

“Planul de restructurare al Grupului Piraeus Bank, aprobat de DG Competition (Direcția Generală Concurență din cadrul Comisiei Europene – n.r.) în data de 30 noiembrie 2015, include, printre altele, adâncirea procesului de restructurare operațională a băncii și un angajament privind vânzarea activelor non-core (care nu fac parte din activitatea de bază a băncii – n.r.) din afara Greciei. În cazul în care apar noutăți concrete vă vom ține la curent cu promptitudine”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Piraeus Bank.

Christos Megalou, Directorul General Executiv al Piraeus Bank, a anunțat în luna iunie că grupul bancar pe care îl conduce intenționează să vândă subsidiarele din România, Bulgaria, Serbia, Albania și Ucraina în următorii trei ani ca parte a așa-numitei “Agenda 2020”.

JC Flowers este unul dintre investitorii care s-a implicat în ultimii doi ani în tranzacțiile de vânzare de la Piraeus Bank România, Carpatica, Banca Românească și Bancpost.

În 2015, JC Flowers a depus oferta finală pentru preluarea Piraeus Bank România, în cadrul unei strategii mai ample care viza și preluarea Carpatica, controlată la acea vreme de către omul de afaceri Ilie Carabulea și asociații săi. Acum, Carpatica face parte din structurile Patria Bank, bancă controlată de către un fond de investiții administrat de către Axxess Capital, care a anunțat că are în vedere inclusive achiziții pentru creșterea cotei de piață actuale de 1,1 – 1,2%.

După respingerea ofertei înaintate de către JC Flowers, Piraeus Grecia s-a concentrat pe optimizarea operațiunii sale din România.

În 2015 și 2016, Piraeus Bank România a vândut portofoliile de credite neperformante Henri și Elisabeth, cu valori nominale de aproximativ 184 mil. Euro, respectiv 164 mil. Euro, conform informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Piraeus Bank România ocupa poziția 13 cu o cotă de piață de 1,67% la nivelul pieței bancare, potrivit datelor la 31 decembrie 2016 raportate de către banca centrală.

După primul trimestru al acestui an, Piraeus Bank România are o cotă de piață de 1,5% la credite, respectiv de 1,3% la depozite, conform raportului băncii – mama.

Banca dispunea de 101 unități, un portofoliu de active de 1,45 mld. Euro și 1.326 de angajați la 31 martie 2017.

Băncile elene derulează în regiune mai multe tranzacții de vânzare de subsidiare pentru a respecta angajamentele convenite cu Comisia Europeană privind reducerea expunerii internaționale a operațiunilor.

În România, OTP a anunțat luna trecută semnarea unui acord angajant pentru achiziția Banca Românească de la National Bank of Greece, iar Eurobank a primit pe 9 august ofertele angajante pentru Bancpost și alte active cuprinse în perimetrul tranzacției cu nume de cod Florence, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacție în industria de procesare a cărnii: Grupul Bertis preia un producător de carne și mezeluri cu afaceri de 10 mil. Euro de la familia Benedek din Harghita. Avocații NNDKP au lucrat de partea cumpărătorului

Grupul de firme Bertis, controlat de omul de afaceri Berszany Tibor, preia producătorul de mezeluri Arterimpex, o afacere de 10 mil. Euro a familiei Benedek din județul Harghita.

Firma de avocatură NNDKP a asigurat servicii de asistență juridică pentru cumpărător, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consiliul Concurenței a aprobat tranzacția în acest an și a făcut publică decizia pe 21 iulie.

Contactat telefonic, Robert Benedek, vânzător în tranzacția Arterimpex – Bertis, a declarat: „A fost vândut pachetul de 100% din acțiunile Arterimpex, valoarea tranzacției fiind confidențială”, adăugând că rămâne mai departe activ în afacerile din sectorul de carne și procesare a cărnii.

Bertikris SRL Sfântu Gheorghe (județul Covasna), parte a grupului de firme Bertis, a semnat pe 28 noiembrie 2016 contractul de vânzare – cumpărare prin care preia controlul unic al companiei, tranzacție notificată în luna ianuarie Consiliului Concurenței.

Arterimpex, companie cu capital privat a familiei Benedek, a fost înființată în 1994 la Gheorgheni în județul Harghita.

Compania a intrat în industria alimentară în 2003 prin achiziția abatorului din Gheorgheni, iar în 2009 a fost deschisă o nouă fabrică de prelucrare a cărnii, cu o capacitate zilnică de 20 de tone, ca urmare a unei investiții de peste 5 mil. Euro, potrivit datelor făcute publice de către Arterimpex.

Arterimpex produce și vinde carne proaspătă și preparate din carne, și acoperă cu o rețea proprie de 8 magazine și prin distribuție direct județele Covasna, Harghita, Mureș și Brașov. Producătorul de mezeluri al familiei Benedek a intrat din 2014 până acum în rețelele de distribuție ale Profi și Auchan, conform informațiilor publicate de către companie.

În 2016, Arterimpex a raportat un profit net de 2,5 mil. Lei (0,55 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 45,9 mil. Lei (10,2 mil. Euro) și 166 de angajați.

De cealaltă parte, cumpărătorul are același profil ca și compania preluată, fiind tot o afacere de familie din sectorul industriei alimentare.

Afacerea Bertis a fost pornită în 1992 și a ajuns în 2016 la un profit net de 4,7 mil. Lei (peste 1 mil. Euro), la o cifră de afaceri de 148,6 mil. Lei (33 mil. Euro) și la un număr mediu de 528 de angajați.

Compania dispune de o fabrică de preluare a cărnii și o capacitate de producție de 30 de tone pe zi, atelier de brutărie – patiserie, depozite frigorifice, rețele de magazine și restaurante, servicii de catering și livrare la domiciliu și o flotă auto proprie de 84 mașini, din care 35 de mașini frigorifice, conform datelor făcute publice de către Bertis.

Grupul Bertis are o rețea proprie de zece magazine în județul Covasna, din care șapte unități la Sfântu Gheorghe, una la Covasna și două locații la Târgu Secuiesc.

Piața de carne și de preparate din carne este un sector cu venituri anuale estimate în jurul valorii de 10 mld. Lei (circa 2,4 mld. Euro) la nivelul anului 2014, conform unor date publicate de către Revista Piața. În ultimii ani, companiile de profil au investit peste 500 mil. Euro în sector, indică Asociația Română a Cărnii, care reprezintă circa 60% din producția națională de mezeluri.

Printre jucătorii din industria de profil se numără nume precum Cris-Tim, Smithfield, Caroli, Aldis, Unicarm sau Kosarom.

Teraplast semnează a treia achiziție în cinci luni: Francezii de la Socotub au semnat exitul din Politub prin vânzarea pachetului de 50% din acțiuni către firma controlată de către omul de afaceri Dorel Goia

Teraplast Bistrița este la a treia achiziție semnificativă în ultimele cinci luni, după ce a anunțat pe 3 august semnarea unui contract pentru achiziția pachetului de 50% din capitalul social al Politub S.A de la compania franceză Socotub.

Până la momentul semnării contractului de achiziție, Teraplast deținea 50% din afacerea Politub SA, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața țevilor de apă și gaze. În urma acestei achiziții, Teraplast va avea o participație de 99,99% din capitalul social al Politub, iar Terasteel un pachet de 0,01%.

Achiziția face parte din planul de dezvoltare și de extindere al grupului Teraplast.

 „Unul dintre principalele motive care au stat la baza deciziei de achizitie a fost dorinta grupului de a avea un mai mare control asupra companiei, respectiv de a implementa deciziile de management mai rapid, in acord cu cerintele actuale ale pietei. De asemenea, un alt factor important avut in vedere este dezvoltarea acestui segment de produse, complementar celorlalte linii ale grupului”, a spus Mirela Pop, Director General Teraplast.

Achiziția pachetului de acțiuni este condiționată de obținerea avizului favorabil din partea Consiliului Concurenței.

Grupul Teraplast rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 mil. lei. Portofoliul de produse al Grupului este structurat pe șapte linii de afaceri –  instalații & amenajări, profile tâmplărie, granule, panouri termoizolante, structuri metalice zincate, tâmplărie termoizolantă și țiglă metalică.

Compania-mamă Teraplast este lider de piață pe segmentele de canalizări exterioare și granule, și este al doilea jucător de pe piața de canalizări interioare. Subsidiara TeraSteel este al doilea jucător de pe piața de panouri sandwich și liderul pieței de structuri metalice zincate. În același timp, compania Depaco SRL, deținută în proporție de 60% de Teraplast, este al doilea producător de țiglă metalică de pe piața din România.

Compania Politub produce tuburi și țevi polietilenă, de medie și înaltă densitate pentru rețelele de transport și distribuție a apei, gazelor naturale, dar și pentru telecomunicații, canalizări sau irigații. Politub produce, de asemenea, fitinguri din segmente de țevi PE și tuburi din polietilenă cu pereți structurați (țevi corugate). Fabrica de țevi polietilena a Politub are o capacitate anuală de producție de peste 10.000 tone și este localizată în Parcul Industrial Teraplast Bistrița.

În acest an, Teraplast a anunțat achiziția Depaco în luna martie, iar în iunie a a cumpărat producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia.

Valoarea tranzacției din Serbia este de 4,3 mil. Euro, precizează cumpărătorul care adaugă că va investi peste 11 mil. Euro în noua achiziție, sumă care mai include investiții de 2,7 mil. euro în dezvoltare și capital de lucru de 4 mil. euro.

În cadrul tranzacției, Teraplast a anunțat că a acordat un împrumut de 6,25 mil. Euro societății Terasteel DOO Serbia.

Acționarii companiei Teraplast SA, controlate de omul de afaceri Dorel Goia, au aprobat în luna mai contractarea de credite de investiții și linii de împrumut de la Banca Transilvania în valoare totală de 51,6 mil. Lei (peste 11 mil. Euro).

Dorel Goia are o deținere directă de 46,7% din Teraplast SA, unde un alt acționar important este fondul finlandez KJK, ce are un pachet de 10% din companie.

Grupul Teraplast și-a bugetat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 434,6 mil. lei și un profit net de 38,1 mil. lei. Valoarea EBITDA estimată în 2017 este de 63,3 mil. lei. În primele trei luni din 2017 Grupul Teraplast a realizat o cifră de afaceri de 66,5 mil. lei, un profit net de 1,6 mil. lei și EBITDA de 6,6 mil. lei.

Continuă seria de tranzacții de consolidare a pieței de bricolaj: Kingfisher cumpără afacerea Praktiker de la familia Susli

Kingfisher, compania – mamă a Brico Dépôt România, a anunțat pe 2 august achiziția pachetului de 100% din acțiunile Praktiker România SRL de la familia omului de afaceri de origine turcă Omer Susli.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

„România este o piață de bricolaj și amenajări interioare atractivă, în creștere și am fost mereu clari despre intenția noastră de a ne extinde afacerea pe termen mediu. Sub rezerva aprobării competiției, achiziția strategică a Praktiker România, combinată cu afacerea noastră Brico Dépôt, ne oferă o prezență puternică în întreaga țară „, a spus Adela Smeu, CEO Brico Dépôt România.

„Suntem mulțumiți de faptul că am reușit să creștem afacerea până la acest nivel, unde Praktiker este unul dintre principalii jucători de pe piața de retail de bricolaj, atingând o cifră de afaceri de aproximativ 140 mil. euro în 2016, cu o rețea de 27 magazine în 23 de orașe din România. Mai mult, suntem mândri că România este o destinație de investiții interesantă pentru un lider de piață european”, a spus Susli.

Brico Dépôt are 15 magazine și aproximativ 900 de angajați.

Pe piața de bricolaj, principalii jucători sunt Dedeman, Kingfisher și Leroy Merlin.

Configurația actuală a pieței de profil este și rezultatul unor tranzacții de consolidare derulate în ultimii ani.

Astfel, în 2013, Brico Depot a cumpărat lanțul de magazine Bricostore din România.

Susli a preluat afacerea Praktiker în 2014, iar în același an, francezii de la Leroy Merlin au preluat rețeaua Baumax pe fondul exitului grupului austriac din România.

 

MedLife a cumpărat un pachet de 55% din acțiunile companiei care administrează spitalul Humanitas din Cluj

 

MedLife, lider al pieței de servicii medicale private din România, anunță preluarea pachetului majoritar de 55% al campaniei Valdi Medica SRL care deţine Spitalul Humanitas din Cluj. Acesta oferă o gamă de servicii medicale axate cu precădere pe tratamente chirurgicale, dar deține în portofoliu și specialități medicale acordate în regim ambulatoriu care susţin activitatea chirurgicală prin consultaţii multidisciplinare preoperatorii, tratamente şi urmărire postoperatorie.

 „Am intrat pe piaţă din Cluj-Napoca încă din anul 2008, odată cu deschiderea unui laborator de analize şi a unui centru de medicina muncii. În anul 2015, ne-am extins şi am deschis prima Hyperclinica MedLife în Cluj devenind primul operator medical care pune la dispoziţia clujenilor soluţii de ambulator, imagistică şi laborator. Ne-am dorit foarte mult să adăugăm şi partea de servicii spitalicești. Odată cu preluarea pachetului majoritar al companiei Valdi Medica SRL devenim primul operator național care deține o unitate spitalicească în orașul Cluj, cu atât mai mult că putem face asta alături de o echipă de medici de un asemenea calibrul. Intenționăm ca alături de partenerii noștri să dezvoltăm substanțial spitalul în perioada imediat următoare și să devenim cel mai mare furnizor privat de servicii medicale integrate din orașul Cluj”, a declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO al MedLife.

„Prin coptarea partenerului MedLife în acționariatul societății ne dorim să trecem la o altă etapă de dezvoltare a Spitalului Humanitas prin  extinderea secției clinice de spitalizare continuă, prin dezvoltarea ambulatorului integrat și înființarea unei secții de spitalizare de zi pentru pacienții supuși unor intervenții terapeutice minim invazive. Ne dorim să ajutăm cât mai mulți oameni să beneficieze de expertiza, entuziasmul și dedicarea echipei noastre și am ales să facem lucrul acesta împreună cu un partener capabil și experimentat ca echipa MedLife. Astfel suntem convinși că pacienții care ne vor trece pragul vor beneficia de multiple posibilități de diagnostic și tratament, într-un mediu extrem de primitor”, a declarat Adrian Bărbos, membru fondator Spitalul Humanitas Cluj.

Spitalul Humanitas a fost deschis la sfârșitul anului 2016, fiind cel mai nou spital privat din Cluj- Napoca, acesta oferă o gamă variată de servicii şi tratamente chirurgicale avansate precum: chirurgie endocrină, chirurgie oncologică şi reconstructivă, chirurgie plastică, chirurgie reparatorie a peretelui abdominal şi chirugie estetică făcute de medici cu o bună pregătire profesională și dedicați profesiei. Totodată, spitalul este dotat cu aparatură de ultimă generaţie, iar blocul operator este dotat cu 2 săli de operație și un compartiment de anestezie și terapie intensivă.

Odată cu finalizarea acestei tranzacţii, grupul MedLife va ajunge la cea de 16-a achiziție, Anima fiind ultima anunţată.

 

Tranzacția Florence de vânzare a Bancpost: Termenul pentru depunerea ofertelor angajante, extins până în prima decadă a lunii august. Investitorii mai au aproximativ două săptămâni la dispoziție pentru a pregăti ultimele detalii

Tranzacția de vânzare a Bancpost, cea mai mare tranzacție de pe piața bancară locală din acest an, își prelungește termenul pentru depunerea ofertelor angajante până în prima decadă a lunii august, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, investitorii mai au încă două săptămâni pentru analiza datelor și structurarea ofertelor în cadrul tranzacției Florence.

Reprezentanții Eurobank nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Teaser-ul tranzacției Florence, lansate în luna februarie de către grupul elen Eurobank, anunța că perimetrul tranzacției este format din vânzarea pachetului majoritar de acțiuni din Bancpost, afacerea ERS și de leasing, precum și un portofoliu de credite plasate în afara României.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO scria pe 21 iunie că rămăseseră în cursă 6 investitori după etapa ofertelor neangajante.

Printre investitorii interesați de Bancpost s-au aflat Banca Transilvania, OTP, fondul de investiții american JC Flowers sau Varde, potrivit datelor din piață.

Banca Transilvania și OTP s-au aflat în faza finală a tranzacției de vânzare a Banca Românească, ajunsă în faza semnării contractului de achiziție de către grupul ungar.

Achiziția Banca Românească de către OTP a fost anunțată astăzi, tranzacția urmând să întărească poziția de lichiditate a vânzătorului cu circa 650 mil. Euro, ceea ce dă indicii privind scara tranzacției.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

Lazslo Wolf, Director General Adjunct al grupului OTP, a anunțat că grupul ungar se concentrează în perioada următoare asupra finalizării cu succes a tranzacției de la Banca Românească, închiderea tranzacției fiind estimată pentru începutul anului 2018. Abia după finalizarea și integrarea achiziției Banca Românească în structurile OTP, grupul ungar se va uita după alte tranzacții.

Decizia OTP întărește poziția Băncii Transilvania în procesul de la Bancpost, iar strategia aplicată până acum indică faptul că își concentrează resursele pentru o tranzacție de un astfel de calibru care poate să-i dea încă un avans semnificativ în cota de piață. Un alt candidat important aflat în cursă este JC Flowers, care a ratat în 2015 achiziția Piraeus Bank România și cea a Carpatica, intrată anul trecut în portofoliul Axxess Capital via Patria Bank.

Achiziția Volksbank România în 2015 a ajutat Banca Transilvania să obțină recent poziția a doua, detronând BRD în clasamentul după valoarea activelor totale.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias a raportat în primul trimestru pentru operațiunile sale din România active de 2,767 mld. Euro, credite nete de 1,68 mld. Euro, depozite de 1,85 mld. Euro și un profit de 1,2 mil. Euro la 2.132 de oameni. Eurobank deține 99,15% din Bancpost.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

NBG a anunțat vânzarea Banca Românească grupului ungar OTP într-o tranzacție de circa 650 mil. Euro. Vânzătorul a lucrat cu bancherii de investiții de la Credit Suisse și cu avocații de la Freshfields Bruckhaus Deringer, respectiv PeliFilip. Cumpărătorul a lucrat cu bancherii de investiții de la Societe Generale

Grupul elen NBG a anunțat astăzi semnarea unui acord definitiv cu OTP Bank România privind vânzarea pachetului său de 99,28% din Banca Românească și a unui portofoliu performant de credite.

Având în vedere rambursarea finanțării intra-grup, tranzacția întărește lichiditatea grupului elen cu circa 650 mil. Euro, potrivit anunțului vânzătorului.

„Tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate cu circa 650 mil. euro”, afirmă Leonidas Fragkiadakis, CEO al NBG. Impactul este calculat la nivelul indicatorilor băncii de la 31 martie.

Pe 21 iulie, Reuters a anunțat că OTP și NBG au ajuns la un acord privind vânzarea Banca Românească, în care era așteptată rambursarea liniilor de finanțare către banca – mamă din Grecia de aproximativ 550 mil. euro. De asemenea, presa elenă nota că, pe lângă rambursarea liniilor de finanțare intragrup, părțile au agreat un preț de achiziție al pachetului de acțiuni de circa 100 mil.euro.

„Vânzarea BROM reafirmă angajamentul nostru privind implementarea cu succes a planului de restructurare și întărește capitalul și poziția de lichiditate”, a spus șeful grupului elen.

Banca Românească ocupă locul 14 pe piața bancară din România, iar cota de piață a OTP la nivel local va crește spre 4%, ajungând în primele 8 bănci locale.

Încheierea tranzacției este preconizată să aibă loc până la începutul anului 2018. OTP a cumpărat RoBank în 2004 și Millennium Bank în 2015, iar acum crește de pe urma unui nou exit al unui jucător străin.

Încheierea tranzacției are nevoie de avizul Băncii Naționale a Ungariei, Băncii Naționale a României și a autorităților antitrust.

Credit Suisse International a fost consultantul financiar exclusiv al vânzătorului. Firma de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer a fost consultantul juridic la nivel international al NBG, în timp ce la nivel local PeliFilip a lucrat cu grupul bancar elen.

Societe Generale Corporate & Investment Banking a fost consultant financiar unic al OTP Group în legătură cu tranzacția.

În faza finală a tranzacției, OTP a avut contracandidat Banca Transilvania, cei doi competitori fiind angajați și în achiziția Bancpost.

Vânzarea Banca Românească de către National Bank of Greece, tranzacție coordonată de către bancherii de investiții ai Credit Suisse a fost anunțată în premieră pe 3 noiembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Conform bilanțului total de la finalul anului 2016, Banca Românească este a 14-a cea mai mare bancă din România, cu o cotă de piață de aproximativ 1,62%, cu activitate atât în sectorul de retail, cât și corporate. La sfârșitul anului 2016, bilanțul total al Băncii Românești, împreună cu alte active, atingea 1,570 mld. euro, cu valoarea brută a împrumuturilor restante de 1,148 mld. euro și capitaluri proprii de 145 mil. euro.

Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) a instituției financiare în ultimii doi ani a fost de 3,8%, respectiv 8,2%. Portofoliul de credite al băncii este adecvat din punct de vedere calitativ, 85% dintre datoriile restante din retail fiind garantate prin ipotecă. În prezent, Banca Românească are 1.148 angajați, 109 filiale și 118 ATM-uri.

În cadrul strategiei sale de dezinvestire, grupul elen a anunțat deja pe 30 iunie un acord de vânzare a unui pachet de 75% din acțiunile afacerii sale de asigurări Ethniki pentru un preț total de 718,3 mil. Euro.

Cumpărătorul este Exin Financial Services Holding din Olanda. De asemenea, cele două părți au stabilit un acord exclusiv pentru distribuția produselor Ethniki prin rețeaua NBG încheiat pe 10 ani și care ar putea fi extinsă pentru alți cinci ani.

În cadrul tranzacției, grecii vor transfera în mâinile cumpărătorului și afacerea Garanta din România, al cărei preț de achiziție este estimat la circa 16,8 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ethniki deține un pachet de peste 94% din acțiunile Garanta Asigurări, conform datelor făcute publice de către NBG.

 

bt grafic main

Un manager american de active de 19 mld. Dolari, acționar la Banca Transilvania: Achiziția în curs a Bancpost de către Banca Transilvania de la Eurobank, un “catalizator – cheie” pentru acțiunile băncii din Cluj

Sandra Ackermann – Schaufler, manager a 10 fonduri de investiții internaționale în acțiuni cu active de peste 19 mld. Dolari în cadrul SEI Investments, se așteaptă ca pe măsură ce Banca Transilvania se extinde, randamentul acțiunii să se îmbunătățească și vede posibil ca dividendele plătite acționarilor să fie mai mari.

Achiziția în curs de către bancă a Bancpost de la grupul elen Eurobank ar fi un catalizator – cheie al acțiunii, mai spune aceasta, citată de Marketwatch.

Potrivit acesteia, Banca Transilvania profită de retragerea băncilor vest – europene din România, conform sursei citate.

România este una dintre piețele de frontieră favorite, care a fost nominalizată de către managerul american de investiții, administrator a șapte fonduri de investiții în acțiuni ale companiilor din piețele de frontieră.

Interesul investitorilor pentru piețele emergente a revenit, iar pentru un randament mai bun ar putea merge mai departe în așa-numitele piețe de frontieră, cum este și cazul României, afirmă managerul american de investiții. Piața bursieră de la București este în categoria piețelor de frontieră, dar speră ca pe un val de listări de noi companii, deschis de Medlife și Digi, să treacă în categoria piețelor emergente pentru a putea avea lichiditatea necesară atragerii managerilor globali de investiții în postura de investitori locali.

Fondul de investiții SIIT Emerging Markets Equity Fund deținea la 31 martie un pachet de 1.467.014 acțiuni la Banca Transilvania, adică circa 0,1% din acțiunile băncii, deținere evaluată la 0,9 mil. Dolari.

SIIT Emerging Markets Equity Fund are active de aproximativ 1,9 mld. Dolari.

SEI Investments conduce sau administrează active de 751 mld. Dolari, plasate în fonduri de investiții, fonduri mutuale, fonduri de hedging precum și alte vehicule de investiții, din care 283 mld. Dolari reprezintă active sub administrare, iar 468 mld. Dolari reprezintă active administrate ale clienților.

SEI Investments, cu sediul la Oaks (Pennsylvania, SUA), este o companie listată pe piața bursieră americană Nasdaq, cu o capitalizare de piață de 8,97 mld. Dolari.

Banca Transilvania, a doua bancă de pe piața românească după active, este văzută de mai mulți analiști și investitori ca principalul favorit la achiziția pachetului majoritar la Bancpost, în contextul în care banca din Cluj a depus ofertă finală pentru subsidiara unei alte bănci elene, Banca Românească, dar OTP va fi anunțat în perioada următoare drept cumpărător, conform unor surse de la Atena citate de Reuters.

Banca Transilvania și-a majorat recent capitalul social cu 695,3 mil. Lei ajungând la o valoare totală de 4,34 mld. Lei (0,95 mld. Euro). Banca din Cluj are o valoare bursieră de 10,7 mld. Lei (peste 2,3 mld. Euro).

Tranzacția Florence, prin care Eurobank a scos la vânzare pachetul majoritar al Bancpost, afacerea ERS și de leasing, se apropie de momentul depunerii ofertelor angajante, care urmează să fie depuse până la finele lunii iulie, conform informațiilor publicate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 21 iunie.

Surse din piață citate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO afirmau în luna iunie că după etapa depunerii ofertelor neangajante au rămas șase investitori în cursa pentru achiziția Bancpost.

Vânzarea Bancpost este cea mai mare tranzacție de pe piața bancară din România de la vânzarea Volksbank România către Banca Transilvania, achiziție care a ajutat-o pe banca din Cluj să urce de pe locul al treilea pe locul al doilea, înaintea BRD, în clasamentul celor mai mari bănci după valoarea activelor totale.

Achiziția Volksbank România de către Banca Transilvania a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 decembrie 2014, tranzacția fiind anunțată oficial pe 10 decembrie 2014.

În aprilie 2015, la momentul finalizării tranzacției, Banca Transilvania a anunțat că prețul pentru achiziția pachetului de acțiuni de 100% din acțiunile Volksbank România a fost de 81 mil. Euro la care s-a adăugat rambursarea finanțării intragrup către banca – mamă din Austria, de circa 711 mil. Euro.

Tranzacțiile de vânzare a subsidiarelor locale ale băncilor elene au loc în contextul în care băncile – mamă din Grecia sunt nevoite să își reducă expunerile din străinătate, adică din piețele din Europa de Sud – Est (inclusiv România), pentru a-și onora angajamentele luate față de Uniunea Europeană și creditorii internaționali ai statului elen.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul Canadian Fairfax, unul dintre cei mai importanți acționari ai Eurobank.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias a raportat în primul trimestru pentru operațiunile sale din România active de 2,767 mld. Euro, credite nete de 1,68 mld. Euro, depozite de 1,85 mld. Euro și un profit de 1,2 mil. Euro la 2.132 de oameni. Eurobank deține 99,15% din Bancpost.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

Compania minieră britanică Vast Resources anunță un acord privind intenția de a vinde un pachet de 29% din acțiuni cu 10 mil. Dolari pentru a-și finanța operațiunile din România. Noul investitor este o „firmă de investiții și corporate finance cu experiență pe piața locală”

Vast Resources, listată pe bursa de la Londra, a anunțat că a intrat într-un acord condiționat cu o firmă de investiții și corporate finance care urmează să investească până la 10 mil. Dolari, iar în final va prelua un pachet de circa 29% din acțiunile companiei miniere britanice.

“Investiția propusă de un investitor strategic de până la 10 milioane USD ar trebui să ne permită să ne îndeplinim obiectivele strategice în România și aștept cu nerăbdare să venim cu actualizări ulterioare, pe măsură ce acest proces continuă“, a spus Roy Pitchford, director general executiv al Vast Resources.

Vast Resources deține exploatarea de minereu polimetalic al minei Mănăilă, după ce pe 23 martie a anunțat preluarea a 49,9% din acțiunile Sinarom Mining Group SRL de la omul de afaceri chinez Ni Jin Ming în cadrul unei tranzacții de peste 1,1 mil. Dolari.

Acum, firma britanică anunță că noul investitor are experiență semnificativă în investiții în România, fără să-l nominalizeze.

Finanțarea de 10 mil. Dolari ar urma să vină în două tranșe de la noul investitor, susțin reprezentanții Vast Resources. Astfel, în prima fază, proaspătul investitor ar urma să investească 8 mil. Dolari prin subscriere directă pentru acțiuni noi emise în Vast Resources Romania Ltd, companie care va deține toate activele Vast Resources din România.

În urma subscrierii de capital, noul investitor va deține 51% din Vast Resources Romania Ltd (VRR).

În faza a doua a investiției, investitorul va aduce alte 2 mil. Dolari pentru noi acțiuni în VRR, urmată imediat de achiziția tuturor acțiunilor deținute de către investitor în VRR în schimbul emiterii de acțiuni noi la prețul de 0,4 lire sterline per acțiune. În funcție de fluctuațiile cursului de schimb valutar și a emisiunii de acțiuni noi se estimează că investitorul va obține aproximativ 29% din capitalul social majorat al Vast Resources.

Banii astfel strânși ar trebui să fie folosiți pentru cerințele de capital de lucru și programul de investiții al companiei, mai ales pentru extinderea operațiunilor din România.

Este, de asemenea, o alocare de fonduri pentru costuri în legătură cu posibila scoatere a  activelor din Zimbabwe în afara companiei.

Vast Resources operează în prezent mina polimetalică Mănăilă din România, care a fost pusă în funcțiune în 2015. Portofoliul companiei include, de asemenea, și mina polimetalică de la Băița Plai. Compania britanică a anunțat recent că are în vedere extinderea operațiunilor sale în România.

Societatea are, de asemenea, participații într-o serie de proiecte în sudul Africii, inclusiv 25% din acțiunile minei producătoare de aur Pickstone-Peerless din Zimbabwe.

Vast Resources este o companie minieră, a cărei valoare de piață pe bursa de la Londra este de 17 mil. Lire sterline.

Cei mai importanți acționari ai Vast Resources sunt Hargreaves Lansdown cu 9,36%, Barclays PLC cu 8,08%, Sapi River Investments LTD cu 7,53%, Halifax Share Dealing cu 6,91% și Toronto Dominion Bank cu 5,46%, conform ultimelor date disponibile.

Fondul de investiții BC Partners, finalistul de anul trecut din tranzacția de vânzare a Profi, a finalizat vânzarea fabricii de echipamente electrice Retrasib Sibiu. Noul proprietar este fondul american de investiții One Equity Partners, desprins acum doi ani din JP Morgan

Fondul de investiții BC Partners a finalizat vânzarea producătorului de echipamente electrice Retrasib Sibiu către managerul american de capital privat One Equity Partners.

Preluarea fabricii de la Sibiu a avut loc în cadrul unei tranzacții internaționale prin care compania germană SGB – SMIT, acționar majoritar cu 67% în Retrasib, a fost vândut de către BC Partners.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Retrasib Sibiu, companie cu o cifră de afaceri de 13,5 mil. Euro anul trecut și 202 angajați, a fost vândută în anul 2014 de către familia Buzoianu liderului european în producția de transformatoare SGB – SMIT, printr-o ofertă publică de preluare derulată pe bursa de la București. De asemenea, grupul german și-a trecut în portofoliul său din România pe lângă Retrasib și firma de design de transformatoare Trafo Proiect.

Din banii încasați pe vânzarea acțiunilor Retrasib, o parte au mers către rambursarea unor împrumuturi de 3,1 mil. Euro către Piraeus Bank. De asemenea, din fondurile încasate de la cumpărător au fost alocați bani pentru investiția în alte proiecte precum imobilul de birouri Cluj Business Center din Cluj – Napoca, potrivit declarațiilor de la acea vreme ale lui Octavian Buzoianu, unul dintre vânzători.

Originea fabricii din Sibiu, specializată în producția de echipamente pentru transportul și distribuția electricității, începe în anul 1895, când afacerea a fost pornită cu capital elvețian.

Pe bursa de la București, Retrasib Sibiu are o capitalizare bursieră de circa 24 mil. Lei (5,2 mil. Euro).

Grupul german SGB – SMIT, cu vânzări anuale de 729 mil. euro și 2200 de angajați, are în portofoliu șase fabrici Regensburg, Neumark (Germania), Nijmengen (Olanda), Nilai (Malaezia), Louisville (SUA) și Sibiu (România), conform datelor prezentate de către companie.

BC Partners, vânzătorul SGB – SMIT și al Retrasib, a fost anul trecut principalul contracandidat al Mid Europa Partners la achiziția lanțului de magazine Profi.

BC Partners a depus în noiembrie 2016 o ofertă finală cu puțin sub cea de 533 mil. Euro în  numerar înaintată de către Mid Europa. Din echipa BC Partners au făcut parte atunci bancherii de investiții de la Rothschild, UniCredit Bank și casa de avocatură Clifford Chance Badea, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Recent, BC Partners a vândut un pachet de circa 30% din acțiunile platformei globale de informații din fuziuni și achiziții Mergermarket către fondul suveran din Singapore GIC.

One Equity Partners este un manager american de capital privat, care a finalizat peste 140 de tranzacții la nivel global de la înființarea sa în 2001. În 2015, One Equity a ieșit din structurile JP Morgan devenind un administrator independent de investiții.

One Equity Partners, firmă fondată de către Dick Cashin, a anunțat în luna februarie că a ridicat al șaselea său fond de investiții – One Equity Partners VI, pentru care a strâns capital de peste 1,65 mld. Dolari de la investitori.

Strategia sa de investiții vizează America de Nord și Europa și companii din sectoare precum industrie, servicii medicale și tehnologie.

 

Wienerberger negociază achiziția producătorului de cărămizi Brikston Iași. Tranzacția de exit a fondului de investiții ADM Capital, estimată la peste 30 mil. Euro

Compania austriacă Wienerberger, lider mondial și cel mai mare jucător local în sectorul producției de cărămizi, poartă negocieri pentru achiziția Brikston Iași cu fondul de investiții ADM Capital, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția de exit a ADM Capital a atras interesul atât a unor manageri de fonduri de investiții activi pe piața românească, cât și a unor investitori strategici, atrași de rata de creștere a sectorului de profil.

Bancherii de investiții de la Raiffeisen au mandatul de vânzare al fabricii de cărămizi cunoscute multă vreme sub numele de Ceramica Iași. Vânzarea Brikston Iași este estimată de către surse din piață că va depăși nivelul de 30 mil. Euro, valoare care nu a fost confirmată de către părțile implicate.

Tranzacția de vânzare a Brikston Iași de către ADM Capital a fost anunțată în premieră pe 9 decembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții ADM Capital și cei ai Wienerberger nu au făcut niciun comentariu pe subiectul tranzacției de vânzare a Brikston până la momentul publicării acestui articol.

ADM Capital a investit până acum sub 20 mil. Euro pentru a prelua pachetul de 84,88% din acțiunile Ceramica Iași în 2014 de la Advent și în achizițiile ulterioare de titluri de la acționarii minoritari. ADM Capital are o participație de aproximativ 99% din acțiunile Brikston Construction Solutions, fosta Ceramica Iași, conform ultimelor informații disponibile.

Asia Debt Management Hong Kong Limited a intrat pe piața din România în 2014 prin achiziția Ceramica Iași, unul dintre producătorii majori locali de pe piața cărămizilor. Momentul a fost favorizat de către seria de tranzacții de dezinvestire ale Advent International, care luase decizia strategică de a-și vinde pe rând companiile locale din portofoliu – Deutek (exit 2013), Ceramica Iași (exit 2014), rețeaua de servicii medicale Regina Maria (exit 2015).

După achiziția pachetului majoritar de acțiuni la Ceramica Iași, ADM Capital a trecut la lansarea unei oferte de achiziție a acțiunilor de la acționarii minoritari pentru a putea trece pragul necesar de 90% și a delista compania de pe piața bursieră. ADM Capital a plătit atunci un preț de achiziție de 0,6957 lei pe acțiune, iar în octombrie 2015 a reușit să retragă acțiunile companiei de la tranzacționare și a continuat însă să fie interesată de achiziția acționarilor minoritari rămași în companie.

La momentul preluării de către ADM Capital, Ceramica Iași înregistrase în ultimul său bilanț anual încheiat la 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri de 72,2 mil. Lei și un profit net de numai 0,08 mil. Lei la 213 angajați.

Brikston Construction Solutions, care operează fabrica de la Iași, a raportat pentru anul trecut un profit net de 9,2 mil. Lei la o cifră de afaceri de 72,8 mil. Lei, respectiv 205 angajați.

Pe piața de cărămizi, cei mai importanți producători sunt Wienerberger (cu patru fabrici), Cemacon (cu două unități de producție) și Brikston (cu fabrica de la Iași).

În 2016, Wienerberger a cumpărat fabrica de cărămizi de la Buzău a lui Omer Susli, patronul Praktiker România.

Liderul global în producția de cărămizi a intrat pe piața din România în 1998, cu activități de import și vânzare, bazându-se inițial pe capacitățile de producție de cărămidă Porotherm ale fabricii Wienerberger de la Bekescsaba (Ungaria).

În 2004, austriecii fac un pas în forță și deschid în urma unei investiții în construcția de la zero fabrica de la Gura Ocniței (județul Dâmbovița). În 2004, Wienerberger cumpără și fabrica de cărămizi de la Sibiu a CEMA, care după achiziție a intrat în proces de retehnologizare, investițiile în fabrica de la Sibiu ajungând la 18 mil. Euro.

În 2008, Wienerberger deschide a treia fabrică în România prin investiție în construcție de la zero la Tritenii de Jos (județul Cluj).

Amprenta grupului Wienerberger în România depășește piața de cărămizi. Astfel, grupul austriac deține 100% din acțiunile Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL, 100% din acțiunile Pipelife România SRL, respectiv 82,19% din acțiunile Tondach România.

Pipelife România este subsidiara unuia dintre liderii globali în producția de sisteme de țevi din plastic, creat inițial prin asocierea dintre Solvay (Belgia) și Wienerberger (Austria), însă din 2012 aflat intregral sub controlul grupului austriac.

Tondach România produce la Sibiu țiglă și teracotă în fabrica de la Gușterița. Pe 7 august 2014, Wienerberger a anunțat că a preluat pachetul majoritar al Tondach, majorându-și participația de la 50% la 82% din acțiunile companiei austriece, pentru restul de acțiuni Wienerberger având opțiune de cumpărare ce poate fi exercitată în 2017 și 2018.

Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL a raportat pentru anul trecut un profit net de 13,8 mil. Lei la o cifră de afaceri de 181,4 mil. Lei și 271 de angajați.

La nivel global, Wienerberger a realizat venituri de 2,97 mld. Euro și EBITDA de 404 mil. Euro, respectiv un profit net de 82 mil. Euro, dublu față de anul anterior. Valoarea bursieră a companiei pe bursa de la Viena este de 2,35 mld. Euro.

O altă tranzacție în sector a avut loc pe bursa de la București în luna februarie a acestui an, când Dedeman a preluat 29% din Cemacon în cadrul unei tranzacții mai largi care a dus la exitul a doi investitori și împărțirea în final a afacerii între trei acționari majori. Achiziția realizată de Dedeman la Cemacon nu poartă amprenta unei achiziții strategice realizate de către liderul pieței de bricolaj, ci se înscrie în strategia mai largă de investiții a fraților Pavăl, care au început să își plaseze o parte din lichiditățile acumulate până acum în oportunități de investiții punctuale precum Cemacon sau complexul de birouri AFI Park, achiziție de 164 mil.euro anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Piața de profil a avut o creștere de 10% în 2015 și continuă să arate pentru principalii jucători ritmuri de creștere anuală de peste două cifre.

În plus, investitorii mizează pe potențialul sectorului dat fiind că România este cotată ca având nevoi locative semnificativ peste alte piețe din regiune, în condițiile în care nu este acoperită cererea de locuințe, la care se adaugă și necesitatea înlocuirii unora dintre acestea datorită vechimii și gradului avansat de uzură.

Pe piața materialelor de zidărie, producătorii de cărămizi concurează cu fabricile de BCA.

ADM Capital este un investitor de capital privat fondat în 1998, a cărui arie de interes sunt companii din Asia și Europa Centrală și de Est. Are sub administrare mai multe fonduri de investiții, însă numai unul dintre ele a fost ridicat cu scopul de a investi în regiunea din care face parte și România.

În 2007, ADM Capital a deschis un birou la Istanbul pentru a se putea concentra asupra oportunităților de investiții în regiune.

În 2011, ADM Capital a finalizat strângerea de bani pentru fondul de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, cu un capital total de 265 mil. Euro.

Fondul și-a setat ținta pe companiile mici și medii din Europa Centrală și de Est, respectiv Turcia, cu planuri de restructurare sau cu nevoi de lichidități, dar suficient de puternice cât să supraviețuiască provocărilor crizei financiare globale.

BERD a investit 56 mil. Euro în acest fond, potrivit ultimelor informații disponibile, și au venit alături și alte instituții financiare internaționale.

Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) a venit cu o finanțare de 15 mil. Euro, iar IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a pus capital în fond în valoare de 47,55 mil. Dolari (35 mil. Euro).

De asemenea, la fondul de investiții concentrat asupra regiunii în care activa și Ceramica Iași a contribuit și FMO din Olanda cu 15 mil. Euro.

Fondul European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene de Investiții, a investit în fondul ADM CEECAT Recovery Fund prin două vehicule. Fondul de fonduri de investiții Istanbul Venture Capital Initiative (IVCI) a investit 24 mil. Euro în fondul administrat de ADM Capital. La IVCI, printre investitori se numără pe lângă Fondul European de Investiții și Garanti Bank, National Bank of Greece, Banca de Dezvoltare a Turciei TKB, Fundația de Dezvoltare Tehnologică din Turcia (TTGV) și Organizația pentru Dezvoltarea Industriei Mici și Mjilocii din Turcia KOSGEB.

Fondul de fonduri de investiții Mezzanine Facility for Growth (MFG), în care Fondul European de Investiții este investitor și administrator, a investit 40 mil. Euro în fondul ADM Capital pentru regiune.

Alte 80 mil. Euro au venit în ADM CEECAT Recovery Fund de la fonduri de pensii, instituții, investitori privați, precum și de la partenerii ADM Capital.

Reprezentanții ADM Capital declarau la începutul anului că au în plan ridicarea unui nou fond de investiții dedicat regiunii.

OMV Petrom a vândut pentru 23 mil. Euro parcul eolian Dorobanțu către Transeastern Power Trust, companie fondată de investitorul canadian cu apetit de risc Ravi Sood. Firma londoneză AcAp, consultant financiar al cumpărătorului

OMV Petrom, subsidiara locală a grupului petrolier austriac OMV, a anunțat astăzi semnarea contractului de vânzare a subsidiarei sale OMV Petrom Wind SRL, care operează parcul eolian Dorobanțu, în schimbul sumei de 23 mil. Euro.

Cumpărătorul este Transeastern Power Trust, un vehicul de investiții fondat de către canadianul Ravi Sood, fost manager de fond de hedging și un investitor cu apetit de risc ce derulează afaceri pe piețele emergente din România și Africa.

Tranzacția asigură exitul producătorului de petrol, gaze și electricitate OMV Petrom din sectorul producției de energie eoliană, în contextul în care compania anunța în raportul său anual pentru anul trecut că se așteaptă să vândă până la finele lui 2017 parcul eolian Dorobanțu de 45 MW în condițiile în care „valoarea justă minus costurile asociate vânzării a fost estimată la 99,90 milioane RON (peste 22 mil. Euro – n.r.), conducând la o ajustare de depreciere suplimentară în sumă de 9,83 milioane RON la 31 decembrie 2016”.

Compania petrolieră și-a anunțat intenția de vânzare a parcului eolian Dorobanțu încă de la începutul lui 2016. Pe 22 martie 2016, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO scria că OMV Petrom, asistat de către bancherii de investiții de la Erste, purtau negocieri exclusive pentru vânzarea parcului eolian Dorobanțu cu fondul de investiții CEE Equity Partners, al cărui principal finanțator este Eximbank China, însă în final negocierile nu au condus la o înțelegere între cele două părți.

“OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din sud-estul Europei, a semnat contractul de vânzare a OMV Petrom Wind Power SRL (“parcul eolian Dorobanțu”) către Transeastern Power B.V., o societate cu răspundere limitată înregistrată în Olanda, subsidiara deținută în totalitate de Transeastern Power Trust, în schimbul sumei de 23 mil. euro. Finalizarea tranzacției este condiționată de îndeplinirea condițiilor suspensive uzuale, inclusiv aprobarea Consiliului Concurenței și se estimează că aceasta va avea loc până la sfârșitul anului curent”, au precizat reprezentanții vânzătorului.

Tranzacția face parte din strategia OMV Petrom de a se concentra asupra activităților de bază, adică în divizia Downstream Gas se urmărește consolidarea poziției de lider pe piața de gaze, maximizarea beneficiilor modelului de afaceri integrat de gaze și electricitate și extinderea regională.

“Activitatea de producție energie eoliană nu se înscrie în direcțiile strategice ale companiei”, au mai spus oficialii OMV Petrom. Aceștia adaugă că tranzacția nu va avea un impact semnificativ asupra indicatorilor financiari și operaționali ai OMV Petrom, în condițiile în care profitul operațional, respectiv activele OMV Petrom Wind Power SRL reprezintă sub 1% din indicatorii corespondenți ai grupului OMV Petrom, iar producția de electricitate reprezintă circa 3% din producția totală de electricitate a grupului.

Capacitatea electrica eoliană totală instalată a României este estimată în prezent la 3.000 MW, din care parcul eolian Dorobanțu are o pondere de circa 1,5%. În 2016, parcul eolian a avut o producție netă de electricitate de 0,08 TWh și a primit 128.000 de certificate verzi, jumătate din ele fiind eligibile pentru vânzare începând cu 1 ianuarie 2018.

Investiția OMV Petrom în proiectul eolian Dorobanțu finalizat în urmă cu 6 ani a avut un cost de circa 90 mil. Euro.

De cealaltă parte, cumpărătorul – o companie listată pe bursa de la Toronto – a anunțat că va continua să lucreze la finalizarea finanțărilor aferente achiziției.

Reprezentanții Transeastern Power Trust nu au răspuns până la momentul publicării acestui articol cum vor finanța tranzacția semnată cu OMV Petrom.

Consultantul financiar al cumpărătorului a fost firma londoneză AcAp.

“Această operațiune, care va fi cea mai mare achiziție de până acum, are șase ani de performanțe operaționale consistente și aproape va dubla capacitatea noastră de producție de energie, veniturile prognozate și marja operațională. Așteptăm cu nerăbdare să continuăm extinderea portofoliului de active energetice ale Trustului, menționând că, odată cu această achiziție, am crescut capacitatea de generare a Transeastern de peste zece ori, de la listarea de  acum doar trei ani”, a spus Colter Eadie, Directorul General Executiv al Transeastern.

Transeastern are o valoare bursieră de 31,87 mil. Dolari canadieni (21,8 mil. Euro) pe bursa din Toronto.

Pentru primul trimestru al acestui an, Transeastern a raportat venituri de 2,8 mil. Dolari canadieni, duble comparative cu perioada similară a anului anterior, și o pierdere de 3,8 mil. Dolari canadieni. Compania a raportat active totale de 74,5 mil. Dolari canadieni la 31 martie.

Transeastern are obligații de plată principale și rezultate din dobânzi de 84,3 mil. Dolari canadieni.

Până acum, vehiculul canadian de investiții administrează un portofoliu în România după ce a intrat pe nișa capacităților de producție de energie regenarabilă, care include microhidrocentrale, proiecte de producție de energie eoliană și solară.

Transeastern a raportat până acum mai multe achiziții printre care Mediterranean Resources Ltd cu un preț total de achiziție de 4,3 mil. Dolari canadieni (din care 3,49 mil. Dolari în numerar) în octombrie 2015, a pachetului de 100% din acțiunile proiectului de energie fotovoltaică Corabia Solar SRL pentru circa 5,2 mil. Dolari canadieni (din care 2,4 mil. Dolari canadieni în numerar) în iulie 2015, respectiv 100% din acțiunile proiectului de energie fotovoltaică Power Live pentru 7,1 mil. Dolari canadieni (din care 3,4 mil. Dolari canadieni în numerar). În septembrie 2016, Transeastern a preluat Holrom Renewable Energy, care administrează un proiect eolian din Tulcea, pentru 17,8 mil. dolari canadieni (din care 2 mil. dolari în numerar). De asemenea, pentru achiziția proiectului eolian și a celor două proiecte de energie solară, cumpărătorul și-a asumat contracte de leasing încheiate cu UniCredit Leasing Corporation.

Tiparul de până acum al tranzacțiilor derulate de către Transeastern indică plăți parțiale în numerar însoțite de preluarea altor obligații financiare și alte componente, printre care și titluri de împrumut.

Pentru a-și susține politica de achiziții, Transeastern a apelat la diferite canale de finanțare.

În primul trimestru al acestui an, Transeastern a contractat două facilități de împrumut pe termen scurt în valoare de 1,27 mil. Dolari canadieni, iar în ianuarie a încheiat o tranzacție de refinanțare de 3,8 mil.dolari canadieni.

În mai, compania a anunțat că a încheiat un plasament privat prin care a atras de la investitori  3,4 mil. Dolari canadieni cu maturitate pe un an la o dobândă de 1,5% pe an, bani destinați finanțării achiziției de active din sectorul energiei regenerabile și pentru asigurarea de capital de lucru.

Președintele Transeastern și cel mai important investitor este Ravi Sood. Investitorul canadian este cunoscut ca fiind un jucător din industria capitalului de risc. Ravi Sood este în spatele afacerilor Transeastern Power, a companiei Feronia cu activități în agricultură și producție de ulei de palmier derulate în Congo și a Galane Gold – cu operațiuni de explorare și producție de aur în Botswana și Africa de Sud.

Ravi Sood a fondat administratorul de active Navina Asset Management, vândut în 2010 către Aston Hill Financial. Sood a condus fondul de hedging Lawrence Partners, care a pierdut 80% din banii investitorilor în 2008, pe fondul prăbușirii băncii de investiții Lehman Brothers și a declanșării crizei financiare globale.

Tiberiu Urdăreanu (al doilea pe rândul de sus de la stânga la dreapta), acționarul majoritar al UTI, și Doina Popescu (prima din stânga de pe rândul de jos), omul care conduce operațiunile locale ale PineBridge Investments, la momentul tranzacției din 2005 prin care fondul de investiții intra ca acționar minoritar în afacerea UTI. Sursă foto: UTI.

Tranzacție PineBridge – Urdăreanu: Fondul de investiții PineBridge Investments își vinde pachetul de 27% din acțiunile grupului UTI către familia Urdăreanu și va prelua la schimb imobilul de birouri UTI Business Center. Tiberiu Urdăreanu, fondatorul afacerii UTI: “Presiunea timpului a devenit importantǎ pentru PineBridge, așa cǎ acesta ȋmpreunǎ cu acționarii majoritari ai UTI au convenit asupra unei modalitǎţi de exit pe baza unui schimb de active: active imobiliare contra acțiuni”

Fondul de investiții PineBridge Investments urmează să semneze în perioada imediat următoare tranzacția de exit din grupul UTI cu acționarul majoritar, reprezentat de către omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția dintre PineBridge și acționarul majoritar al grupului fondat de către Tiberiu Urdăreanu este structurată în jurul unui schimb de acțiuni cu active astfel încât PineBridge își cedează pachetul minoritar de acțiuni deținut în grupul UTI către acționarii majoritari pentru a prelua UTI Business Center, imobil de birouri de clasa A din centrul Bucureștiului.

 “Stadiul discuțiilor este avansat, semnarea unui acord ȋn acest sens fiind iminentǎ”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Tiberiu Urdăreanu, președintele fondator al grupului și acționarul care controlează UTI.

Astfel, PineBridge iese din afacerea UTI după 12 ani și intră pe piața imobiliară locală, cel mai prolific sector pentru tranzacții în acest moment.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, dacă PineBridge a agreat o soluție cu acționarul majoritar al grupului UTI privind exitul său, Tiberiu Urdăreanu, Președinte fondator UTI a răspuns: “Da, după vânzarea cu succes a companiei Netcity Telecom, PineBridge a agreat cu UTI un exit complet şi din restul Grupului UTI”.

Acţionariatul UTI este format din Tiberiu Urdăreanu prin TIU Holdings cu 57,06%, PineBridge Investments cu 27,02%, Fundaţia UTI (acţiuni alocate angajaţilor cheie din UTI prin programul Stock Option Plan) cu 9,90%, și alţi acţionari nominali cu 6%, potrivit datelor făcute publice în februarie de către grup.

Grupul UTI și grupul israelian Elbit Systems au vândut anul trecut afacerea Netcity Telecom într-o tranzacție de aproape 35 mil. Euro către Direct One, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 24 februarie 2016, confirmată ulterior prin anunțul oficial al părților implicate pe 1 septembrie 2016. Finalizarea tranzacției a avut loc în februarie 2017.

“Ținând cont că PineBridge este investitor ȋn UTI de peste 10 ani şi având ȋn vedere cȃt a durat vânzarea uneia dintre cele 10 companii ale grupului (Netcity Telecom – n.r.), presiunea timpului a devenit importantǎ pentru PineBridge, așa cǎ acesta ȋmpreunǎ cu acționarii majoritari ai UTI au convenit asupra unei modalitǎţi de exit pe baza unui schimb de active: active imobiliare contra acțiuni”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Tiberiu Urdăreanu, fondatorul și omul care controlează grupul UTI.

“UTI Business Center este singurul activ imobiliar care va fi preluat de PineBridge, restul activelor imobiliare – centrul tehnologic de cercetare și dezvoltare din București, dar și alte sedii din București și din țară – rămân în proprietatea UTI”, a precizat reprezentantul cumpărătorului.

“Valoarea este confidențială. Pe lângă activul menționat, există și o componentă cash. Tranzacția nefiind finalizată, valorile sunt confidențiale” a mai spus omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu legat de tranzacția cu PineBridge.

Valoarea de piață a unui activ de talia imobilului de birouri de clasa A UTI Business Center ar putea fi estimată în jurul a 20 – 25 mil. Euro, în condițiile actuale de piață, mai susțin surse din piață. Cu tot cu componenta de numerar, tranzacția ar putea fi în jurul a 25 – 30 mil. euro. Calculele nu au fost confirmate de către părțile implicate.

Astfel, acționarul majoritar își răscumpără pachetul de acțiuni vândut în urmă cu 12 ani investitorului financiar, atras la acea vreme tocmai pentru a aduce capital proaspăt în vederea extinderii grupului.

Fondul de investiții AIG Global Emerging Markets Fund II a semnat pe 28 noiembrie 2015 documentele finale pentru preluarea a 30% din acțiunile UTI Grup, valoarea totală a tranzacției de atunci fiind în jur de 20 mil. Dolari, conform unui comunicat de presă UTI de la acel moment.

Ulterior, grupul financiar american AIG a vândut în 2010 AIG Investments, care se ocupa de administrarea investițiilor, către managerul asiatic de investiții Pacific Century Group (PCG), care a schimbat numele companiei preluate în PineBridge Investments. Astfel, PineBridge Investments a ajuns în poziția de acționar minoritar al grupului UTI.

În momentul intrării fondului ca acționar minoritar în grup, UTI estima pentru 2005 o cifră de afaceri consolidată de circa 60 mil. Euro și EBITDA de 10 mil. Euro. În anul anterior, grupul UTI avea o cifră de afaceri de 47 mil. Euro și EBITDA de 7,2 mil. Euro, iar țintele pentru 2006 confirmau perioada de creștere rapidă a afacerii până la o cifră de afaceri de 72 mil. Euro și EBITDA de 13,7 mil. Euro.

UTI a continuat apoi  să se dezvolte, intrând în noi linii de afaceri și și-a extins rețeaua de birouri pe alte piețe precum Polonia și Azerbaidjan.

În 2006, înființează certSIGN, companie a grupului specializată în furnizarea de servicii de certificare şi securitatea informației bazată pe tehnologia PKI, iar în 2008 începe proiectul Netcity – rețeaua subterană de fibră optică pentru telecomunicații în București.

În 2009, este finalizat imobilul de birouri de clasa A UTI Business Center, cu 14.000 de metri pătrați, care urmează să intre în portofoliul PineBridge Investments în schimbul exitului din grupul UTI.

Ulterior, însă afacerile grupului UTI au intrat pe o tendință de scădere.

În octombrie 2015, omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu a fost reținut de către procurorii DNA într-un dosar în care erau cercetate fapte de corupție. Urdăreanu este judecat în dosar alături de fostul primar din Iași, Gheorghe Nechita, pentru dare de mită, conform Mediafax.

În acest context, PineBridge Investments a devenit un acționar minoritar captiv în afacere, iar primul pas către exit l-a reprezentat vânzarea Netcity, tranzacție finalizată abia în luna februarie a acestui an.

Grupul UTI a fost fondat de către Tiberiu Urdăreanu în 1990, iar acum este organizat pe cinci linii de afaceri – sisteme de securitate, tehnologia informației și comunicații, soluții inteligente de transport, construcții și instalații, respectiv facility management.

Prin exitul din grupul UTI, PineBridge Investments va reuși să își transforme deținerea în active lichide, mult mai ușor de valorificat pe o piață imobiliară în care există diferite clase de investitori – de la investitori individuali până la dezvoltatori locali sa fonduri de investiții internaționale.

Imobilul de birouri de clasa A UTI Business Center este situat în centrul Bucureștiului, printre chiriași numărându-se reprezentanța Comisiei Europene în România, respectiv birourile locale ale grupului Băncii Europene de Investiții, ale Băncii Mondiale și ale International Finance Corporation (divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale). De asemenea, clădirea UTI găzduiește sediul central al grupului de firme controlat de către Tiberiu Urdăreanu.

PineBridge Investments mai are în portofoliul său local afacerea  AKTA Telecom, pentru care a fost reluat procesul de vânzare, după o altă încercare de exit derulată în 2015, când UPC și Vodafone au făcut oferte pentru preluarea companiei de telecomunicații.

În paralel, activitatea PineBridge Investments a cuprins în ultimii ani și participarea la potențiale achiziții. În 2015, PineBridge s-a numărat printre investitorii interesați de achiziția unui pachet minoritar de acțiuni la MedLife, în contextul în care fondul de investiții Value 4 Capital căuta să-și facă exitul din afacere. În final, V4C și-a făcut exitul în decembrie 2016 în urma listării MedLife pe bursa din București.

PineBridge Investments reprezintă un investitor cu istoric de circa două decenii pe piața din România, perioadă în care a realizat exituri din afaceri precum Astral Telecom, Orange România sau Luxten. Are sub administrare active în valoare de 80,3 mld. Dolari, iar acționarul său majoritar este Pacific Century Group, un grup privat de investiții din Asia.

Pacific Century Group a fost fondat în 1993 de către Richard Li, unul dintre fiii lui Li Ka – Shing, al doilea cel mai bogat om din Asia cu o avere estimată de către Forbes la 32,7 mld. Dolari în iunie 2017. Averea lui Richard Li este estimată de către Forbes la 4,7 mld. Dolari.

Grupul polonez Work Service Group despre achiziția pachetului de 55% din acțiunile a 4 companii din grupul local APT: Achiziția a fost finanțată din propriul capital. Cumpărătorul a lucrat în tranzacție cu avocații VJT & Partners și consultanții Grant Thornton Corporate Finance din Budapesta

Grupul polonez Work Service Group a finanțat din propriile resurse achiziția pachetelor de 55% din acțiunile celor patru companii care fac parte din grupul APT.

“Achiziția a fost finanțată din resursele noastre (capitalul acumulat). Cumpărătorul este Prohuman 2004, o companie din Ungaria care aparține Work Service Group“, a precizat cumpărătorul pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În luna iunie 2017, Grupul APT a semnat un contract de vânzare cu Work Sevice Group, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața de resurse umane din Europa Centrală și de Est. Conform acestui contract, Work Service Group a preluat 55% din acțiunile a 4 companii din grupul APT: APT Resources & Services SRL, APT Human Resources SRL, APT Broker SRL și APT Finance Broker SRL. În urma acestei tranzacții, în ultimul trimestru din 2017, cele două companii APT care oferă servicii de resurse umane vor fi intergrate în brandul Work Service, iar serviciile de intermediere financiară își vor desfășura activitatea sub brandul Finance Care, parte integranta a Work Service Capital Group.

Celelalte 2 companii din grupul APT, APT New Business Solutions SRL și APT Evolution SRL, care furnizează servicii de marketing și comunicare, evaluare profesională a angajaților, programe de dezvoltare pentru angajați și dezvoltare de software nu au făcut obiectul acestei tranzacții și își vor continua operațiunile sub brandul APT.

Managementul celor 4 companii integrate în Work Service va fi asigurat de către actualul CEO, doamna Sorina Donisa, care va rămâne și acționar, alături de Domnul Wojciech Mora, reprezentantul Work Service în România.

Cumpărătorul a apelat la serviciile de consultanță juridică ale VJT & Partners din Budapesta, respectiv pe partea de consultanță financiară a lucrat cu Grant Thornton Corporate Finance Kft. Budapesta, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Serviciile de consultanță pentru vânzători au fost asigurate de către echipa Access Business Solutions (ACCESS), coordonată de catre Selcuk Saldirak, care a sprijinit cu success APT atât în pregătirea vânzării cât și pe parcursul tuturor etapelor tranzacției.

“România este o piață importantă pentru noi, în care ne punem mari speranțe. Este o țară care are foarte multe lucruri în comun cu Polonia, țara de origine a Work Service Group. În prezent, țările noastre sunt lider din perspectiva dezvoltării economice, nu doar în regiunea Europei Centrale, ci chiar la nivelul Uniunii Europene. Boom-ul economic și investițiile recente necesită resurse umane adecvate pentru antreprenori. Aici vedem noi misiunea noastră. Fiind cea mai mare companie de resurse umane din regiunea Europei Centrale și de Est, în prezent asigurăm angajarea a peste 300,000 angajați anual și sprijnim 3,000 clienți în activitatea lor curentă. Suntem convinși că know-how-ul nostru internațional și practicile dezvoltate pe piețele din întreaga regiune vor conduce la utilizarea formelor flexibile de muncă, optimizarea costurilor și atragerea candidaților necesari. Datorită disponibilității din ce în ce mai scăzute a angajaților și a scăderii ratei șomajului, atragerea angajaților potriviți va reprezenta un avantaj competitiv cheie. De aceea noi reprezentăm în prezent una dintre cele mai mari forțe de recrutare din aceasta parte a Europei, prin care vom putea oferi cele mai bine servicii clienților nostri.” – declară Maciej Witucki, Președinte al Boardului de conducere al Work Service S.A.

Cu peste 20 de ani de experiență, Grupul APT de companii este cel mai mare jucător independent din industrie, oferind servicii profesionale în domeniul resurselor umane, comunicare și SaaS. Cu o cifră de afaceri de peste 25 milioane Euro și un număr de 2,000 angajajați (majoritatea cu studii superioare) angrenați in proiecte de muncă temporară, BPO, consultanță și intermediere financiară Grupul APT se află printre primii 5 furnizori de servicii de resurse umane și intermediere din România.

Grupul APT a fost fondat în 1994, de către doi antreprenori, Andrew Littauer (cetățean american) și Marilena Petrec. Ulterior, Sorina Donisa a devenit partener și este actualul CEO al companiei. De-a lungul timpului, APT a avut o dezvoltare organică, bazată pe o strategie de creștere ce a vizat două direcții: servicii personalizate pentru a satisfice cerințele diverse ale clienților și eficientizarea operațiunilor prin instrumente moderne și soluții software dezvoltate intern.

“Astăzi suntem prezenți în 16 tări din Europa și una dintre companiile noastre își desfășoară activitatea chiar și în China. Work Service Group este cel mai mare furnizor de servicii de resurse umane în aceasta parte a continentului, astfel încât a fost natural pentru noi să alegem România, care este cea de-a șaptea țară din Uniunea Europeană din perspectiva numărului de locuitori. Noi am pornit de la zero și în ultimii 18 ani am construit un brand puternic care este recunoscut de către candidați, angajatori și investitori. Suntem listați la două burse de valori: în Varșovia și în Londra; avem aproximativ 18% cotă de piață în domeniul resurselor umane, fiind numarul 1 în Europa Centrală. Cu toate acestea, măsura reala a succesului nostru este dată de furnizarea de locuri de muncă pentru mai mult de 1 milion de persoane precum și construirea unor relații pe termen lung cu partenerii noștri de afaceri. Acest lucru a fost posibil mulțumită schimbului de cunoștințe între experții nostri și, ceea ce este cel mai important, un serviciu de încredere. Toate acestea nu ar fi fost posibile fără alegerea unei echipe potrivite și a oamenilor fantastici care stau  în spatele fiecărui contract semnat și proiect finalizat, asgurând astfel satisfacția clienților noștri. Sper că activitatea noastră în România se va derula într-o manieră similar cu cea din Ungaria, unde după doi ani de prezență am devenit leader de piață.” – declară Tomasz Misiak, Cofondator și președinte al Board-ului de supraveghere al Work Service S.A.

Din 1999, Work Service este un furnizor de servicii de resurse umane pe piața din Polonia și Europa Centrală și de Est, având în portofoliu servicii de muncă temporară, plasare de personal, HR outsourcing, servicii de salarizare, executive search, consultanță în resurse umane și procese de restructurare. Work Service Group își desfășoară activitatea în 16 țări din Europa și Asia. Peste 3.000 de companii au ales deja Work Service ca partener de afaceri. Grupul are 50.000 de angajați permanenți, iar 300.000 de persoane sunt angajate anual printr-una dintre companiile ce aparțin de Work Service. Work Service este prima companie din domeniul resurselor umane listată la Bursa de Valori din Varșovia, iar din 2016 este listată și la Bursa de Valori din Londra.

Francezii de la Sodexo au preluat pachetul majoritar la furnizorul local de abonamente de activități recreative Benefit Seven

Compania franceză Sodexo, cu afaceri anuale de 18 mld. Euro, a preluat pachetul majoritar de acțiuni la Benefit Seven, cel mai mare furnizor local de abonamente de activități recreative, sport și wellness, potrivit unui comunicat de presă.

“Tranzacția între cele două companii a fost finalizată ieri, 17 iulie 2017, după ce, anul trecut, Sodexo a intrat în capitalul Benefit Seven, prin preluarea unui pachet de 20% din acțiuni”, au spus reprezentanții companiei. Pachetul de 40% care nu aparține Sodexo rămâne în continuare în mâinile acționarilor fondatori, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Afacerea Benefit Seven a fost înființată în 2011, cu trei acționari – Andrei Crețu, Iulian Cîrciumaru și Cătălin Ivașcu.

Managementul companiei Benefit Seven va continua să fie asigurat de fondatorii afacerii, care se vor implica mai departe în promovarea facilitării de către companii a accesului la mișcare și activități recreative pentru angajații lor din România.

„Am văzut, încă de la începutul colaborării cu fondatorii Benefit Seven, potențialul acestui tip de beneficiu extrasalarial – o răsplată pentru angajați din partea angajatorului – și, pe parcursul ultimului an și jumătate, am lucrat împreună să îmbunătățim și să ne diversificăm serviciile. Decizia de a achiziționa pachetul majoritar de acțiuni la Benefit Seven reprezintă un pas firesc în dezvoltarea portofoliului Sodexo de soluții pentru calitatea vieții”, declară Sven Marinus, CEO Sodexo Benefits & Rewards Services România.

„Prin parteneriatul cu Sodexo, 7card va beneficia de avantajele și de resursele pe care le oferă cel mai mare furnizor de beneficii extrasalariale din România, printre care și oportunitatea de a accesa cea mai mare bază de companii care își doresc să le ofere angajaților lor soluții pentru îmbunătățirea vieții. Acest lucru este deja vizibil în evoluția vânzărilor pe care le-a înregistrat Benefit Seven în prima parte a acestui an”, a declarat Andrei Crețu, cofondator 7card.

În 2016, Benefit Seven a înregistrat o cifră de afaceri de 2,8 mil. euro, în creștere cu peste 60% față de anul precedent. Pentru anul în curs, compania estimează menținerea tendinței de creștere a vânzărilor, până la 4,5 mil. euro.

În prezent, numărul clienților Benefit Seven se ridică la peste 900 de companii și este în continuă creștere. 7card are peste 25.000 de abonați activi, angajați în companii din domenii precum IT&C, telecomunicații, pharma și healthcare, retail, sistemul financiar-bancar și asigurări, servicii profesionale, producție industrială, FMCG.

Serviciul 7card funcționează sub forma unui abonament lunar, care permite accesul la peste 700 de centre de activități sportive și recreative din 35 de orașe, la un preț mai mic decât al unui abonament la o singură sală. Centrele din rețeaua 7card oferă o paletă de peste 40 de activități sportive diferite, precum fitness, squash, zumba, kangoo jumps, rebound, aerobic, pilates, yoga, tenis, înot și acces la piscine, dansuri, arte marțiale, închirieri de biciclete și multe altele.

Sodexo activează în România din 1998 și numără 1.470 de angajați.

Compania Sodexo a fost înființată de către Pierre Bellon în 1966 în Marsilia, Franța. Grupul cu o cifră de afaceri anuală de 18 mld. euro operează în 80 de țări și are 420.000 de angajați.

 

Sursă date: Electrica.

Fondul Proprietatea își va vinde pentru 165 mil. euro pachetele minoritare de acțiuni din filialele Electrica. Părțile au semnat un memorandum de înțelegere care evaluează cele 4 subsidiare Electrica la o valoare totală cumulată de 750 mil. euro

Electrica a încheiat astăzi un memorandum de înțelegere privind achiziția pachetelor de acțiuni deținute la patru filiale ale sale de către Fondul Proprietatea.

Valoarea agregată a tranzacției va fi de 752.031.841 lei (adică aproximativ 165 mil. Euro, calculat la cursul de schimb al zilei).

Astfel, Fondul Proprietatea își va face exitul din SDEE Distribuție Muntenia Nord S.A., SDEE Distribuție Transilvania Sud S.A., SDEE Distribuție Transilvania Nord S.A. și Electrica Furnizare S.A.

Părțile intenționează să semneze documentația contractuală a tranzacției preconizate după obținerea aprobărilor necesare corporative și din partea acționarilor, la nivelul Electrica și al filialelor până la 31 octombrie.

Acțiunile vor fi dobândite de Electrica împreună cu toate drepturile atașate acestora în conformitate cu legislatia aplicabilă, incluzând dreptul de a primi dividende.

Dividendele aferente anului financiar încheiat la 31 decembrie 2016 vor fi încasate de către Fondul Proprietatea, astfel cum a fost deja aprobat în Adunările Generale ale acționarilor filialelor din data de 17 mai, precizează cumpărătorul.

Cele două părți, FP și Electrica, au avut mai multe runde de discuții în ultimii ani, însă nu au căzut de acord asupra prețului de vânzare a acțiunilor.

Electrica a încasat în acest an 401 mil. Euro de la Enel pentru pachetele de 13,6% din E-Distributie Muntenia și Enel Energie Muntenia, în urma deciziei luate de Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris.

Fondul Proprietatea deține câte un pachet de 22% din acțiunile fiecăreia din cele 4 companii implicate în tranzacție – Electrica Furnizare, SDEE Distribuție Muntenia Nord, SDEE Distribuție Transilvania Sud, SDEE Distribuție Transilvania Nord, restul acțiunilor aparținând companiei – mamă Electrica SA.

Participațiile de la SDEE Muntenia Nord, cu o valoare a activului net de 56 mil. Euro pentru pachetul de 22% deținut de către FP, respectiv de la SDEE Transilvania Sud, unde valoarea activului net aferent pachetului FP este de circa 54,1 mil. Euro, intră în topul celor mai mare 10 dețineri ale FP, potrivit datelor fondului la 30 iunie.

FP și-a anunțat în urmă cu mai mulți ani strategia a reduce dependența portofoliului său de sectorul energetic. Astfel, au urmat mai multe tranzacții de exit ale FP din Transelectrica, Romgaz, companii ale E.ON, Conpet, precum și un exit parțial la OMV Petrom.

La finele primului semestru, FP avea o valoare a activului net de 2,3 mld. Euro, din care aproape o treime este reprezentată de cea mai valoroasă participație din portofoliu – pachetul de 19,9% din Hidroelectrica, evaluat la circa 743 mil. Euro.

Electrica SA, listată din 2014 pe bursa de la București, are o valoare bursieră de 4,7 mld. Lei (1,03 mld. Euro), cel mai important acționar fiind statul român prin Ministerul Energiei cu 48,7%, iar BERD are 6,9% din companie.

Fondul Proprietatea, administrat de către managerul american de investiții Franklin Templeton, are o valoare bursieră de 8,58 mld. Lei (1,88 mld. Euro) pe bursa de la București.

Horia Manda, șeful Axxess Capital și președintele Patria Bank (stânga), Bogdan Merfea, directorul general al Patria Bank. Sursă foto: Patria Bank.

Patria Bank cumpără un portofoliu bancar de 100 mil. Euro până la finele anului și are în derulare mai multe proiecte de achiziție. Horia Manda, președintele Consiliului de administrație al băncii, mizează că extinderea în mediul rural îi va aduce o dublare a cotei de piață până în 2022

Patria Bank, în care a fost absorbită recent banca Carpatica, va cumpăra un portofoliu de 100 mil. Euro până la finele acestui an, potrivit unei prezentări făcute ieri analiștilor și investitorilor.

Informația este inclusă într-o proiecție care vizează obiectivele strategice ale băncii în perioada 2017 – 2019.

Datele prezentate indică o creștere a creditelor nete de la 264 mil. Euro în 2016 la 393 mil. Euro în acest an, respectiv active totale în scădere de la 797 mil. Euro anul trecut la 756 mil. Euro în 2017.

Patria Bank mizează pe o creștere de două ori a activelor productive în 3 ani, respectiv pe o rată de creștere agregată de 28% a creditelor nete în perioada 2016 – 2019, incluzând potențialele operațiuni de achiziții de portofolii.

“Proiecția de mai sus include o achiziție de portofoliu de 100 mil. Euro la sfârșitul anului 2017“, se arată în prezentarea băncii.

Banca nu a precizat cine este vânzătorul acestui portofoliu.

Patria Bank este o bancă modelată de către Horia Manda, șeful managerului de capital privat Axxess Capital și președinte al Consiliului de administrație al băncii. Astfel, Patria Bank este un jucător cu o cotă de piață de circa 1,2%, rezultat în urma unor tranzacții precum achiziția MKB Nextebank în 2014 și preluarea pachetului de control la Carpatica în 2016.

Numele Patria Bank, a cărui origine îl găsim la Patria Credit – IFN-ul pentru care Horia Manda a încercat să obțină la un moment dat licență bancară, a înlocuit din piața de profil mărcile Nextebank (fosta Romexterra) și Carpatica.

Acțiunile băncii sunt listate de ieri pe bursa de la București sub simbolul PBK, după mulți ani în care investitorii au fost obișnuiți cu simbolul bursier BCC al Carpatica – banca fondată în 1999 la Sibiu de către omul de afaceri Ilie Carabulea alături de alți asociați.

Acum, Ilie Carabulea deține 10,8% din Patria Bank, principalul acționar cu 76,2% din acțiuni fiind EEAF Financial Services BV Amsterdam ce reprezintă fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund (EEAF).

Printre investitorii în EEAF se numără investitori instituționali precum BERD, Fondul European de Investiții, Banca de Dezvoltare a Regiunii Mării Negre (BSTDB), Banca de Dezvoltare parte a grupului bancar KFW (DEG).

Patria Bank, platforma bancară a fondului de investiții condus de Horia Manda, are ca țintă atingerea unei cote de piață de 2,5% în următorii 4 – 5 ani pe baza creșterii organice, miza fiind segmentul populației din mediul rural. Strategia Patria Bank amintește de un alt “pionier” corporatist al mediului rural, care a obținut un ritm de creștere rapidă și prin intrarea în acest bazin de consum – lanțul de supermarketuri Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Mid Europa.

“Avem acum o cotă de piață de 1,1 – 1,2%. Vom crește această cotă de piață organic, cât și prin activități de fuziuni și achiziții. Abordăm segmente de piață care astăzi nu sunt bancarizate. Cred că în următorii ani vom vedea multe transferuri între economia urbană și cea rurală”, a punctat, ieri, la sediul Bursei de Valori București Horia Manda.

“Suntem o bancă universală, putem fi o bancă universală”, a mai spus acesta, care a arătat că totuși greutatea portofoliului este pe segmentele de persoane fizice, afaceri mici și foarte mici și afaceri din agricultură. “50% din populație (cu trimitere la mediul rural – n.r.) este un potențial enorm de creștere”, a punctat șeful Axxess Capital.

Patria Bank vizează bănci, linii de afaceri și portofolii performante ca oportunități de achiziție.

Deja, platforma bancară a Axxess Capital are mai multe ținte de achiziție, după ce s-a aflat în rândul investitorilor interesați de Banca Românească, tranzacție care se apropie de momentul anunțării acordului de vânzare agreat cu cumpărătorul. OTP a dat de înțeles că se așteaptă să semneze achiziția Banca Românească, în faza finală concurentul său fiind Banca Transilvania.

Manda este un manager de investiții cu experiență în piața bancară locală, după ce în 2003 a vândut un pachet de 81,65% din acțiunile Banca Românească lui NBG din Grecia într-o tranzacție de aproximativ 35,9 mil. euro.

La nivel operațional, Patria Bank își propune să ajungă profitabilă în 2018, după ce în acest an, ca și în 2016, vor continua acțiunile de curățire a bilanțului de credite neperformante.

“Vom continua curățirea Carpatica (acum integrată în Patria Bank – n.r.) de credite neperformante, proces început în 2016. În 2018, va fi un an al profitului”, a fost mesajul lui  Bogdan Merfea, Director General al Patria Bank, pentru investitorii în acțiunile băncii.

Valoarea bursieră a Patria Bank este acum de 402,57 mil. Lei (88,3 mil. Euro).

Banca are în plan majorarea capitalului, operațiune luată în calcul pentru finele acestui an sau începutul anului 2018.  Atragerea de capital de la acționari noi este o opțiune pentru Patria Bank pentru a-și susține finanțarea planurilor de dezvoltare. Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, dacă Patria Bank ia în calcul și emisiune de obligațiuni, Horia Manda a spus că o astfel de tranzacție nu se află în prezent în planurile băncii.

Pe piața bancară locală, bănci precum Marfin Bank, Banca Românească, Bancpost, Piraeus Bank așteaptă un cumpărător la care se adaugă și alte bănci cu cotă de piață sub 1%, pe fondul unui proces de consolidare mai vizibil din 2014 încoace. La celălalt capăt, cei mai activi potențiali cumpărători sunt OTP (care a cumpărat RoBank în 2004 și Millennium Bank în 2014), Banca Transilvania (care a preluat Volksbank România în 2015) și fondul american de investiții JC Flowers (care a fost aproape în 2015 să preia la pachet Carpatica și Piraeus Bank România).

Fondurile de investiții administrate de către Axxess Capital mai au în portofoliu pe lângă Patria Bank, companii precum Frigotehnica, Star Storage, respectiv un pachet minoritar de acțiuni în Bitdefender.

Sursă : Deloitte.

Deloitte: Piața de fuziuni și achiziții s-a dublat în prima jumătate a anului la 1,28 mld. Euro față de anul trecut. Trei tranzacții din energie și imobiliare au făcut diferența

Piața de fuziuni și achiziții din România s-a ridicat la 889 milioane euro în al doilea trimestru al anului, conform surselor publice, mai mult decât dublu față de trimestrul precedent, potrivit unei analize realizate de Deloitte România. Numărul de tranzacții relevante a fost de 19. Comparativ cu trimestrul al doilea al anului trecut, anul acesta a avut loc o tranzacție în plus, dar valoarea a crescut de trei ori.

“Am asistat la un trimestru foarte bun în piața de fuziuni și achiziții din România, în linie cu așteptările, determinat de contextul macroeconomic favorabil și de rezultatele solide înregistrate de companiile românești. Vedem efervescență în multe sectoare de activitate, în principal în servicii financiare, retail si bunuri de larg consum, sănătate, industrial. În continuare ne așteptăm ca în piața de M&A, activitatea să se mențină într-un ritm susținut și în perioada următoare”, a spus Ioana Filipescu, partener consultanță în fuziuni și achiziții Deloitte România.

Valoarea medie a unei tranzacțiii în acest trimestru a fost de 68 mil. euro, datorită impactului deosebit de mare al celor trei tranzacții din top.

În urma analizei tranzacțiilor a căror valoare nu a fost dezvăluită sau estimată public, estimarea Deloitte cu privire la piața totală de M&A în trimestrul II 2017 se situează în intervalul 950 milioane – 1 miliard euro.

Cea mai mare tranzacție a trimestrului, care a influențat semnificativ datele, dar nu a atins dimensiunea necesară pentru a fi clasificată ca megatranzacție, a fost tranzacția de 401 milioane euro prin care Enel a achiziționat pachete de câte 13,6% în E-Distributie Muntenia și Enel Energie Muntenia, în urma finalizării arbitrajului internațional privind privatizarea Electrica Muntenia Sud.

A doua tranzacție ca importanță a fost anunțul achiziției clădirilor de birouri AFI Park de către Dedeman, cu o valoare totală estimată de 164 milioane euro. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 16 ianuarie că Dedeman se pregătește să cumpere AFI pentru o sumă în jurul a 160 mil. euro.

Topul tranzacțiilor este încheiat de vânzarea a 50% din proprietățile Iulius Holding către Atterbury Romania. Potrivit estimărilor Deloitte, valoarea acestei tranzacții este în jurul a 150 milioane de euro, pe baza valorii estimate a activelor de 300 milioane euro.

Cumulat, în prima jumătate a anului, piața de M&A din România a atins valoarea de 1,28 miliarde EUR, nivel dublu comparativ cu primul semestru din 2016. În acest an au fost anunțate 49 de tranzacții față de 38 în primele șase luni din 2016.

În acestă perioadă, Deloitte a fost implicată în calitate de consultant financiar în achiziția a 31 de farmacii de către Penta Investments, ce vor fi relansate sub logo Dr. Max, precum și în achiziția aplicației Clever Taxi de către proprietarii liderului european în domeniu mytaxi.

 

Încă o achiziție a unui fond ceh de investiții în România: Consiliul Concurenței analizează preluarea casei de comerț cu gaze Forte Gaz cu afaceri de 20 mil. Euro de către Premier Energy. Investitorii din Cehia au intrat în ultimul an în achiziții de active locale din imobiliare, farma, pariuri sportive, online, IT și gaze

Fondul ceh de investiții Emma Capital este aproape de preluarea portofoliului de clienți al Forte Gaz GN SRL.

“Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care compania Premier Energy SRL preia controlul unic direct asupra societăţii Forte Gaz GN SRL. Operațiunea de concentrare constă în achiziţionarea de către Premier Energy SRL a tuturor părților sociale ale Forte Gaz GN SRL de la asociații actuali, respectiv TRADE INVEST CAPITAL SRL și domnul Mihai Ionuț Vilt”, au anunțat, astăzi, reprezentanții autorității din domeniul concurenței.

Forte Gaz GN SRL, societate activă pe piața furnizării de gaze naturale, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 87,6 mil. Lei (19,5 mil. Euro) și pierderi de 0,2 mil. Lei (0,04 mil. Euro) la un personal format din 7 angajați.

Pe lista sa de clienți figurează nume precum UMT, NEPI, Best Western, Ogilvy, Ramada, Spitalul general CF Ploiești, spitalul Colțea din București sau Ministerul Finanțelor Publice, conform datelor făcute publice pe site-ul firmei.

Compania a fost fondată în anul 2014.

Tranzacția se circumscrie pe de o parte strategiei de creștere a investitorului ceh pe piața downstream a gazului, iar pe de altă parte tendinței de consolidare și de înghițire a micilor jucători de către cei mari.

De cealaltă parte, Premier Energy a fost înfiinţată în anul 2007 sub numele de Petrom Distribuţie Gaze SRL, În 2013, OMV Petrom a vândut către Ligatne Limited, vehicul de investiții din Cipru. Emma Capital a intrat pe piața din România în 2013 prin achiziția Gaz Sud și a Grup Dezvoltare Rețele.

Emma Capital a devenit astfel al treilea jucător pe acest segment de piață, după grupul francez GDF, acum Engie, și germanii de la E.ON.

Astfel, în 2007, Ligatne cumpăra 100% din acțiunile Gaz Sud de la Mircea Florin Andrei, Viorel Gheorghiu, Ion Șerban și Dorox Construct București, conform deciziei Consiliului Concurenței.

În 2013, Ligatne a făcut o achiziție strategică prin preluarea Petrom Distribuție Gaze. Emma Capital și-a construit un portofoliu care include Gaz Sud, Gaz Dezvoltare Rețele și Petrom Distribuție Gaze, redenumit ulterior Premier Energy.

Însă portofoliul Emma Capital din piața de gaze a fost construit inițial de către un alt fond de investiții ceh, PPF. Jiri Smejc, fondatorul Emma Capital, a fost acționar al PPF. Smejc controlează un pachet de două treimi din acțiunile Emma Capital.

PPF este un investitor care abordează investiții în mai multe sectoare, de numele căruia se leagă achiziția proiectului de birouri Metropolis de 48 mil. Euro de la Soravia în anul 2016.

De numele PPF se leagă istoricul afacerii de asigurări Generali, active în România, sau lanțul de hoteluri Continental.

În ultimul an, s-au înmulțit achizițiile investitorilor cehi și slovaci în România, dacă ne uităm la tranzacțiile PPF, ale fondului de investiții Penta pe piața farma și în sectorul caselor de pariuri, ale miliardarului ceh Radovan Vitek care a preluat centrul comercial Felicia Iași în cadrul unei tranzacții internaționale, achiziția platformei online compari.ro de către investitorul Rockaway Capital sau investiția de capital a Credo Ventures în afacerile IT dcs plus și UiPath.

De asemenea, dezvoltatorul ceh CTP este cel mai activ investitor din ultimii ani pe segmentul spațiilor industriale.

Statisticile oficiale indică Cehia ca fiind al zecelea investitor străin în România, cu un nivel al investițiilor de 1,35 mld. euro, bani investiți în capitalul a 952 de firme, potrivit datelor făcute publice de către Oficiul Național al Registrului Comerțului în luna mai. Cel mai important investitor ceh pe piața locală este CEZ, ale cărui principale active locale sunt proiectul eolian Cogealac, respectiv distribuția și furnizarea de energie electrică în Oltenia.

Milan Zinek, CEO ALEF Group (stânga) și Mircea Ciucur, Managing Director ALEF Distribution RO (dreapta). Sursă foto: ALEF.

Grupul ceh ALEF intră în România prin achiziția Likeit Solution, stimulat de rata de creștere a sectorului local de IT

ALEF Group din Cehia, unul dintre cei mai importanți distribuitori de sisteme IT din Europa Centrală și de Sud-Est, a anunțat astăzi intrarea pe piața din România prin achiziția companiei Likeit Solution.

Tranzacția a fost perfectată la 30 iunie 2017, a precizat cumpărătorul. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

 “Această fuziune reprezintă un pas important în strategia grupului ALEF de dezvoltare pe piața europeană de distribuție cu valoare adăugată de sisteme și echipamente IT. România este una dintre țările cu cea mai mare creștere a sectorului IT din ultima perioadă, acesta fiind unul dintre motivele pentru care am considerat oportună intrarea pe această piață”, a spus Milan Zinek, CEO al Grupului ALEF.

Acesta susține că evoluția companiei Likeit Solution, împreună cu modelul de business implementat de aceasta, au fost factori decisivi în alegerea partenerului pentru România.

ALEF Group a derulat afaceri de peste 160 mil. Euro în 2016, în timp ce ținta sa de achiziție din România – Likeit Solution a raportat pentrul anul trecut pierderi de 9,1 mil. Lei (2 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 129,4 mil. Lei (28,7 mil. Euro).

Likeit Solution, companie înființată în 2014, avea la 31 decembrie 2016 capitaluri totale de 7,3 mil. Lei (1,6 mil. Euro), creanțe de 28,3 mil. Lei (6,3 mil. Euro) și datorii totale de 56,5 mil. Lei (12,5 mil. Euro) la un număr mediu de 64 de angajați.

Compania a fost înființată de către Dragoș Popescu, care figura în urmă cu doi ani încă în calitate de acționar unic al Likeit Solution, potrivit unui document al Consiliului Concurenței.

Dragoș Popescu a fost proprietarul companiei R.H.S. Company, intrate în faliment.

Likeit Solution, unul dintre jucătorii importanți de pe piața distribuției de produse IT, a preluat ulterior din obligațiile de plată neachitate către creditorii R.H.S Company.

În cadrul planului de reorganizare judiciară, Dragoș Popescu și Likeit Solution au înlocuit creditori ai R.H.S. Company, conform raportului administratorului judiciar Euro Insol.

De asemenea, în anul 2014 erau în curs de transfer creanțe totale de 49,5 mil. Lei către Likeit Solution și o societate imobiliară. Astfel, dintr-o sumă de plată datorată de R.H.S. Company în valoare de 36,7 mil. Lei către BRD și o creanță achitată de 0,77 mil. Lei în mai 2014, diferența de plată a fost direcționată cu titlu de pasiv către Likeit Solution, mai precizează raportul Euro Insol aferent perioadei mai – noiembrie 2014.

În urmă cu un an, Euro Insol convoca comitetul creditorilor R.H.S. Company pentru a aproba preluarea unui contract de leasing încheiat cu BRD Sogelease de către Likeit Solution, în care mai rămăsese de plată 1,89 mil. Euro către firma de leasing.

Printre finanțatorii Likeit Solution din ultimii ani se află BRD și Banca Transilvania, conform ultimelor informații disponibile.

Likeit Solution a trecut printr-o schimbare a acționariatului înainte de vânzarea afacerii către grupul ceh ALEF. Mihai Popescu figurează în poziția de acționar minoritar al companiei, cu un pachet de 30%, conform ultimelor date disponibile din piață.

Sub bagheta noului proprietar ceh, compania se așteaptă la o rată de creștere a afacerilor de 18% pentru acest an.

“Mizăm pe o creștere semnificativă a business-ului noii companii în perioada următoare, bazându-ne pe sinergiile create prin alăturarea experienței și capabilităților financiare ale grupului ALEF, cu expertiza pe piața locală a echipei Likeit. De asemenea, completarea portfoliului cu noi brand-uri și know-how-ul tehnic pe care grupul ALEF l-a acumulat în timp, ne dau speranța că evoluția noii companii va fi una pozitivă”, a declarat, la rândul său, Mircea Ciucur, Managing Director al ALEF Distribution RO.

Raportat la evoluția companiei în primul semestru din acest an, firma românească a atins 10 mil. euro în vânzări, precizează cumpărătorul.

Afacerea a fost susținută în principal de proiectele axate pe vânzarea de soluții Microsoft și CISCO, dar și de echipamente și de componente, brandul ASUS reprezentând o pondere importantă.

Un segment semnificativ în afacerile companiei îl reprezintă și comercializarea de produse de rețelistică și networking. Dintre cei care au achiziționat sisteme și echipamente IT, cei mai mulți sunt reselleri (peste 60%), urmați de integratori de sisteme (în jur de 20%), și companii din industria de retail (în jur de 18%).

Principalul obiectiv al noii companii este dezvoltarea în direcția distribuției cu valoare adaugată. Crearea unui departament tehnic puternic, care să poată oferi partenerilor consultanță în proiectele dezvoltate, reprezintă un element important în strategia organizației

Pentru a putea satisface cerințele partenerilor din canalele de distribuție și de retail, ALEF Distribution RO se va concentra și pe zona de echipamente destinate pieței de consumer.

De asemenea, adăugarea în portfoliul propus partenerilor de noi branduri atent selectate, astfel încât să raspundă nevoilor pieței și al direcțiior de dezvoltare, este un obiectiv permanent.

Odată cu intrarea pe piața locală, prin achiziția firmei Likeit Solution, ALEF Distribution RO se poziționează drept unul dintre cei mai mari jucători din segmentul de securitate, infrastructură IT și comunicații de voce. Compania numără 45 angajați în București și peste 1.500 reselleri activi.

Cumpărătorul, grupul ceh ALEF, a fost fondat în 1994 și numără peste 220 de oameni prezenți în regiune, prin rețeaua de birouri din Cehia, Ungaria, Slovacia, Serbia, Slovenia și Croația.

Pe piața distribuției de sisteme IT, activează companii precum Network One Distribution, controlată de către Iulian Stanciu – șeful Emag, ABC Data, Gersim sau Likeit Solution.

Medicover cumpără rețeaua de centre medicale Iowemed din Constanța

Medicover, unul dintre cei mai mari operatori de pe piața serviciilor medicale private, a anunțat astăzi achiziția rețelei locale Iowemed din Constanța, în cadrul strategiei sale de extindere.

Iowemed administrează cinci centre medicale, dintre care două sunt în municipiul Constanța.

Tranzacția extinde rețeaua companiei în regiune, iar planurile prevăd, de asemenea, extinderea echipei și gamei de servicii medicale oferite local, precizează cumpărătorul.

Prezentă în Constanța de zece ani, Medicover își extinde amprenta locală printr-o achiziție strategică în contextul în care activitățile rețelei preluate sunt complementare celor ale Medicover.

„ Avem planuri de dezvoltare locala, atat in ceea ce priveste gama de servicii medicale, cat si echipa, si suntem incantati sa le implementam alaturi de o companie locala recunoscuta si apreciata, cum este Iowemed”, a spus Adrian Peake, director general Medicover România, conform unui comunicat de presă.

Iowemed dispune de 5 centre medicale, din care două în Constanța, unul în Cernavodă, unul în Năvodari și o unitate în Eforie, precum și 2 laboratoare de analize medicale la Constanta și la Cernavodă.

„Ne alăturam acum unei rețele medicale internaționale prestigioase, ca Medicover, și suntem încrezători că acest pas va pune la dispoziția pacienților noștri mult mai multe variante de tratament și îngrijire, inclusiv spitalizare premium în București”, a spus dr. Ionica Ciortan, coproprietar Iowemed.

Iowemed SA, companie înființată în 1995, a raportat pentru anul 2016 un profit net de 0,5 mil. Lei (0,11 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 3,2 mil. Lei (0,7 mil. Euro) la un număr mediu de 40 de angajați.

Compania lucrează cu o echipă de peste 150 de medici și asistenți acoperind o gamă de peste 30 de specialități medicale, potrivit comunicatului Medicover.

Afacerea Medicover a fost fondată în 1995 și dispune acum de o rețea de 25 clinici în București și în alte orașe din țară precum Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Ploiești, Brașov, Galați, Pitești, Năvodari sau Eforie Nord, respectiv de un spital generalist în București.

Piața serviciilor medicale private din România este scena unui val de tranzacții de consolidare a sectorului în ultimii ani, tendință configurată în special de către mișcările MedLife și Regina Maria, principalii jucători la nivel national, precum și alte altor jucători precum Medicover sau Affidea.

 

Teraplast cumpără un producător de panouri sandwich din Serbia pentru 4,3 mil. Euro pentru a-și crește vânzările și profitabilitatea. Investiția totală a Teraplast pe piața din Serbia trece de 11 mil. euro. Cumpărătorul a aprobat în mai contractarea unui pachet de finanțare de peste 11 mil. euro de la Banca Transilvania pentru susținerea programului său de investiții

Grupul Teraplast, cel mai mare procesator de PVC din România și unul dintre principalii producători de materiale pentru piața construcțiilor și instalațiilor, a cumpărat producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia.

Valoarea tranzacției din Serbia este de 4,3 mil. Euro, precizează cumpărătorul care adaugă că va investi peste 11 mil. Euro în noua achiziție, sumă care mai include investiții de 2,7 mil. euro în dezvoltare și capital de lucru de 4 mil. euro.

În cadrul tranzacției, Teraplast a anunțat că a acordat un împrumut de 6,25 mil. Euro societății Terasteel DOO Serbia.

Compania din Serbia reprezintă a doua achiziție Teraplast din acest an, după cea a Depaco pentru care a primit deja avizul Consiliului Concurenței.

Firma cumpărată din Serbia are o capacitate de producție similară celei a subsidiarei TeraSteel, adică 2,2 milioane mp/an, și respectiv aceleași utilaje.

Fabrica de panouri sandwich din Serbia va deservi in principal piețe precum Serbia, Bulgaria, Macedonia, Bosnia, Croația și Muntenegru, dar și piețe secundare precum Ungaria, sudul României și nordul Greciei.

“Potrivit estimărilor noastre, aceste piețe au în 2017 un potențial de 9,6 milioane mp, adică aproximativ 153 milioane euro. Piața panourilor din Serbia este estimată la un volum de 2,3 milioane mp, din care producția locală reprezintă 20%, diferența fiind importuri. În comparație, în România producția locală reprezintă aproximativ 80% din total piață și avem 9 fabrici de panouri termoizolante. TeraSteel vinde peste 33% din producția realizată în România pe piețele externe”, afirmă reprezentanții Teraplast.

Dorel Goia, președinte al Consiliului de Administrație Teraplast a spus: „Achiziția din Serbia face parte din strategia Grupului Teraplast de a crește volumul vânzărilor și profitabilitatea. TeraSteel exportă în Serbia, Bulgaria, Muntenegru și Slovenia de aproximativ doi ani, iar prin fabrica de la Leskovac ne propunem să creștem exponențial vânzările în zona Balcanilor. Suntem convinși că Grupul Teraplast poate să devină un exemplu pentru companiile românești care până în acest moment nu au avut curajul sau nu au fost încurajate să deschidă fabrici pe piețele externe. În schimb, firmele din Polonia, Rusia sau Ungaria au deschis fabrici în România și sunt foarte active în zona construcțiilor. Prin cele două achiziții de anul acesta Grupul Teraplast va ajunge să consume în 2018 capacitatea de producție a unui combinat mediu, adică peste 70.000 de tone de tablă, în valoare de peste 55 milioane euro”.

Acționarii companiei Teraplast SA, controlate de omul de afaceri Dorel Goia, au aprobat în luna mai contractarea de credite de investiții și linii de împrumut de la Banca Transilvania în valoare totală de 51,6 mil. Lei (peste 11 mil. Euro).

Pachetul de finanțare de la Banca Transilvania este compus dintr-un plafon global de exploatare utilizabil sub forma de linii de credit în valoare totală de 27,95 mil. lei, credite pentru investiții în valoare de 17.356.480 lei și un acord comercial în valoare de 6,3 mil. lei. De asemenea, a mai fost aprobată și garantarea de către Teraplast SA a creditelor accesate de subsidiare de la Banca Transilvania până la o valoare maximă de 6,2 mil. Euro.

Compania a stabilit în luna aprilie că limita maximă de îndatorare pe care o poate contracta în exercițiul financiar 2017 este de 135 mil. Lei (aproximativ 30 mil. Euro).

Dorel Goia are o deținere directă de 46,7% din Teraplast SA, unde un alt acționar important este fondul finlandez KJK, ce are un pachet de 10% din companie

Grupul Teraplast include compania Teraplast (producător de țevi, granule și profile din PVC), subsidiara TeraSteel (producător de panouri sandwich și structuri metalice zincate), subsidiara Teraglass (producător de ferestre și uși din PVC), subsidiara Teraplast Logistic (începând cu iunie 2016 coordonează activitățile logistice ale Grupului) și Politub (producător de țevi din polietilenă).

Grupul Teraplast și-a bugetat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 434,6 mil. lei și un profit net de 38,1 mil. lei. Valoarea EBITDA estimată în 2017 este de 63,3 mil. lei. În primele trei luni din 2017 Grupul Teraplast a realizat o cifră de afaceri de 66,5 mil. lei, un profit net de 1,6 mil. lei și EBITDA de 6,6 mil. lei.

Teraplast activează pe piețele de instalații și amenajări, profile tâmplărie, panouri sandwich și structuri metalice zincate, tâmplărie termoizolantă și granule PVC. Compania-mamă Teraplast este lider de piață pe segmentele de canalizări exterioare și granule, și este al doilea jucător de pe piața de canalizări interioare. Subsidiara TeraSteel este al doilea jucător de pe piața de panouri sandwich și, începând de anul trecut, este liderul pieței de structuri metalice zincate, susțin reprezentanții companiei.

Grupul sud – african Ascendis anunță că au fost realizate condițiile precedente ale achiziției activelor Sun Wave Pharma în cadrul unei tranzacții de până la 65 mil. Euro

Grupul sud – african Ascendis a anunțat că au fost realizate condițiile precedente ale achiziției activelor Sun Wave Pharma, lider pe piața locală a medicinei alternative.

Tranzacția este structurată sub forma unei achiziții a activelor de bază ale rețelei de distribuție  Sun Wave Pharma SRL și a 100% din drepturile de proprietate intelectuală deținute de către NHP Natural Health Pharma Limited, înregistrată în Cipru, conform unor informații făcute publice anterior de către cumpărător.

Sun Wave Pharma este distribuitor pe piața medicinei alternative și de suplimente nutritive în timp ce NHP Natural Health Pharma Limited are un portofoliu de produse de medicină alternativă în nouă arii terapeutice, iar Sun Wave Pharma este cel mai mare client al NHP Natural Health Pharma Limited. Cele două tranzacții sunt condiționate una de cealaltă și sunt tratate ca o singură afacere care trece în mâinile Ascendis.

Afacerea a fost fondată în anul 2008 de către indianul Yogish Arwal, fost Country Manager al Ranbaxy România.

Cumpărătorul a precizat că prețul de achiziție este de 42,5 mil. Euro la care se adaugă o plată maximă amânată de 23 mil. Euro.

Tranzacția este acoperită în proporție de o treime din lichiditățile Ascendis, încă o treime din facilitățile de credit disponibile, iar o altă treime este reprezentată de plata amânată, care este condiționată de atingerea unor ținte EBITDA în următorii trei ani.

Yogish Arwal, diirector general executiv al companiei și fost acționar al afacerii, rămâne în funcție.

Structura tranzacției, anunțată încă din luna martie, prevede pentru componenta de active Sun Wave Pharma plata în numerar a 16,35 mil. Euro la finalizarea tranzacției și include un capital minim de lucru, toate acestea din fonduri proprii și facilități de credit aflate la dispoziția Ascendis.

În ceea ce privește a doua componentă a tranzacției, pentru achiziția drepturilor de proprietate intelectuală deținute de NHP asupra unui portofoliu de produse este prevăzută plata unui preț între 26,1 mil. Euro și 49,1 mil. Euro, după cum urmează:

  • Suma de 26,1 mil. Euro va fi plătită la finalizarea tranzacției, plată finanțată din fonduri proprii și facilități de credit ale Ascendis
  • O plată de 5 mil. Euro ce ar urma să fie plătită la împlinirea unui an de la finalizarea tranzacției dacă este atinsă o anumită țintă EBITDA în anul anterior
  • O plată de 8 mil. Euro ce urmează să fie plătită la împlinirea celui de-al doilea an de la data finalizării tranzacției, dacă este atinsă o anumită țintă EBITDA în anul anterior
  • O plată de 6 mil. Euro ce urmează să fie plătită în 2020 la a treia aniversare de la data finalizării tranzacției pentru atingerea unei ținte EBITDA în ultimele 12 luni dinaintea acestui termen
  • O plată de 4 mil. Euro ce va fi plătită la a treia aniversare a finalizării tranzacției, adică în 2020, dacă este atinsă la acea data o anumită medie a EBITDA în cei trei ani anteriori

Pentru Ascendis, achiziția Sunwave Pharma din România înseamnă un model unic și nișat de distribuție bazat pe o rețea de marketing cu acces direct la doctori, model care poate fi replicat cu succes în piețele vecine din Europa Centrală și de Est. De asemenea, achiziția Sun Wave Pharma dă acces lui Ascendis la piața de medicamente fără prescripție (OTC) din România, care înregistrează un ritm rapid de creștere și corespunde strategiei de extindere a cumpărătorului în piețele Europei Centrale și de Est. Cumpărătorul mizează și pe o echipă de conducere experimentată, care va rămâne în companie cel puțin trei ani.

Nu în ultimul rând, achiziția locală a grupului sud – african, Sun Wave Pharma, are un ritm de creștere de două cifre a veniturilor.

Achiziția Ascendis din România confirmă interesul valului de investitori sud – africani pentru piața locală, după investițiile realizate aici de către NEPI, fuziunea dintre NEPI și Rockcastle, respectiv dobândirea poziției de către Growthpoint de cel mai mare acționar în Globalworth, toate acestea fiind mișcări cu efect în piața imobiliară, dar și de intrarea, iar apoi extinderea grupului Naspers prin intermediul platformei Emag.

Fondul ceh de investiții Penta își consolidează prezența în România: Fortuna Entertainment a finalizat achiziția Casa Pariurilor

Fortuna Entertainment Group N.V., companie aflată în portofoliul fondului ceh de investiții Penta, a anunțat recent că a finalizat achiziția pachetului de 100% din acțiunile Hattrick Sports Group Ltd din Irlanda, după ce a primit avizul autorităților de reglementare. Tranzacția are impact semnificativ în România, având în vedere că Hattrick era proprietarul Casa Pariurilor, al PSK din Croația și al altor operatori de profil din Spania, Germania și alte țări.

Termenii și condițiile tranzacției au rămas neschimbate, a anunțat cumpărătorul.

Cumpărătorul a agreat în luna februarie achiziția pachetului de 100% din acțiunile Hattrick Sports Group pentru care va plăti o sumă inițială de aproximativ 85 mil. Euro, iar ulterior ca urmare a unui mecanism de earn-out condiționat de performanțele financiare viitoare ale companiei ar mai putea fi plătite încă maxim 50 mil. Euro.

Cumpărătorul a fost asistat de către o echipă de avocați Țuca Zbârcea & Asociații coordonată de către partenerul Cristian Radu în ceea ce privește aspectele de drept românesc ale tranzacției, care în ansamblu a vizat și alte piețe, Croația și Spania. În tranzacție au mai fost implicați Deloitte în calitate de consultant financiar global, biroul din Bratislava al firmei de avocatură londoneze Allen & Overy în calitate de consultant juridic global al tranzacției, respectiv firma de avocatură irlandeză Arthur Cox.

Ulterior, consultanții Deloitte au anunțat că tranzacția este estimată pe componenta românească la circa 51 mil. Euro, fiind în opinia acestora cea mai mare tranzacție de fuziuni și achiziții din primul trimestru la nivelul pieței locale de profil.

Hattrick PSK dispunea de o rețea de circa 675 unități sub marca Casa Pariurilor pe o piață în care Total Bet operează 999 unități, Bet Active Concept 778 de unități, Superbet Interactive 559 de unități, Stanley Bet 353 de unități, Direct Sport Bet 351 de unități, iar Winner SRL 204 de locații, conform unei analize KeysFin din luna februarie, realizate pe baza datelor disponibile la Ministerul Finanțelor și la Registrul Comerțului.

Potrivit datelor statistice, numărul agenţiilor de pariuri sportive a depăşit nivelul de 5000 de unităţi, după ce, în 2015, erau înregistrate oficial 4844 unităţi.

Analiza KeysFin arată că piaţa pariurilor sportive a crescut de peste 4 ori în ultimii 7 ani, estimările pentru 2016 indicând că afacerile din acest sector au trecut de 1,5 mld. Lei (peste 330 mil. Euro), în creștere de la 1,4 mld. Lei în 2015 și la mare distanță față de 2010, când piața de profil strângea venituri de 354 mil. Lei.

Grupul ceh Fortuna are în portofoliul său din România Bet Active Concept și Bet Zone SRL încă din 2015. De asemenea, pe 8 septembrie 2016, Fortbet Holdings Limited a semnat achiziția Public Slots de la omul de afaceri slovac Anton Siekel.

Fortbet Holdings Limited, vehicul al Penta Investments, deține 68,25% din Fortuna Entertainment Group, companie listată pe bursa din Cehia și Polonia.

Fondul ceh de investiții Penta Investments, fondat de un grup de investitori cehi în 1994, este specializat în investiții pe termen lung în sectoare precum jocuri de noroc, servicii de administrare a clădirilor, servicii financiare, servicii de îngrijire a sănătății, imobiliare, retail, media.

Companiile din portofoliul Penta Investments furnizează locuri de muncă pentru mai mult de 37.000 de oameni și au raportat active de 7 mld.Euro și un profit net de 200 mil. Euro în 2015. Penta este prezent în mai mult de 10 țări europene și are birouri în Praga, Bratislava, Varșovia și Munchen. În 2011, Penta s-a numărat printre investitorii interesați de achiziția grupului A&D Pharma, cea mai mare afacere din sectorul local de farma.

Laszlo Wolf, Directorul General Adjunct al grupului OTP: Estimăm că vom avea noutăți privind semnarea unei tranzacții cu Banca Românească la sfârșitul lui iunie – începutul lui iulie

 

Grupul ungar OTP, unul dintre investitorii care au depus ofertă pentru achiziția Banca Românească, se așteaptă să primească vești privind tranzacția de exit derulată de către National Bank of Greece până cel târziu la începutul lunii iulie.

„Conform estimării mele, vor fi noutăți despre semnarea unei tranzacții pentru Banca Românească la finele lunii iunie sau începutul lui iulie”, a spus Laszlo Wolf, Director General Adjunct al grupului ungar OTP în cadrul Reuters Central & Eastern Investment Summit, citat de Reuters.

OTP și Banca Transilvania au depus oferte angajante pentru achiziția Banca Românească, iar acum este așteptată din partea National Bank of Greece o decizie privind selecția cumpărătorului, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ultimele informații pe acest subiect indică faptul că un deznodământ al tranzacției ar putea apare chiar în următoarele 2 – 3 săptămâni, susțin surse din piață.

„Dacă totul merge bine, vom fi capabili să ajungem la 7 – 8 procente” din piața românească, a mai spus Lazslo Wolf. “Nu doar cu această tranzacție, dar în ansamblu, ar fi bine să atingem 6 – 7 – 8 procente“, mai spune reprezentantul OTP.

Retorica șefilor OTP față de achiziția Banca Românească indică un nivel înalt de încredere că vor finaliza această tranzacție, ceea ce poate semnala că grupul ungar a pregătit o ofertă capabilă să se alinieze cu așteptările vânzătorului.

Vânzarea Banca Românească de către National Bank of Greece, tranzacție anunțată în premieră pe 3 noiembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, este coordonată de către bancherii de investiții de la Credit Suisse.

National Bank of Greece este, în acest moment, banca elenă aflată cel mai aproape de momentul de exit din România, după ce o tranzacție similară a Piraeus a eșuat în 2015, iar vânzarea pachetului majoritar al Bancpost de către Eurobank este în faza în care abia se conturează cine sunt investitorii interesați de acest proces.

Șeful OTP, Sandor Csanyi, a declarat că OTP va depune o ofertă și pentru achiziția Bancpost, unde primele semnale venite din piață indică un val de interes din partea mai multor potențiali investitori, atât nume active pe piața bancară locală, cât și investitori interesați de o oportunitate de a intra în România pe acest segment.

Tranzacțiile de vânzare de la Banca Românească și Bancpost au loc în contextul în care băncile – mamă din Grecia sunt nevoite să își reducă expunerile din străinătate, adică din piețele din Europa de Sud – Est (inclusiv România), pentru a-și onora angajamentele luate față de Uniunea Europeană și creditorii internaționali ai statului elen.

National Bank of Greece deține 99,279% din acțiunile Banca Românească, care operează o rețea formată din aproximativ 109 unități și 5 centre de afaceri, conform datelor prezentate pe site-ul băncii.

Pe lână Banca Românească, NBG mai deține în România un pachet de 99,33% din acțiunile NBG Leasing, respectiv 94,26% din Garanta Asigurări, după ce în ianuarie 2016 a închis operațiunile casei de brokeraj NBG Securities România.

 

Achiziția Anima de către MedLife a fost aprobată de către Consiliul Concurenței

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Med Life SA preia Anima Speciality Medical Services SRL şi Anima Promovare și Vânzări SRL.

Autoritatea de concurenţă a evaluat operaţiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice şi a constatat că aceasta nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii dominante.

Grupul Med Life este unul dintre principalii furnizori privați de servicii medicale din România, operând în București o rețea de 7 hyperclinici.

Anima Speciality Medical Services SRL prestează servicii de consultatii medicale, servicii de laborator si servicii de imagistica medicala prin intermediul a 6 clinici situate in Municipiul București.

Decizia Consiliului Concurenţei se publică pe site-ul instituţiei cu eliminarea informaţiilor confidenţiale.

Consultanții vânzătorului au fost echipa de consultanță în tranzacții a KPMG și Sergiu Neguț, fost director general adjunct al rețelei Regina Maria, în timp ce MedLife a lucrat cu firma de consultanță de taxe Taxhouse și casa de avocatură Dima&Asociații.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Achiziționarea integrală a rețelei de clinici Anima reprezintă cea de-a 15-a achiziție derulată până acum de grupul MedLife, Almina Trading SRL fiind ultima achiziție anunțată.

Pe lângă Ludovic Robert, principalul acționar al afacerii Anima, mai dețin acțiuni Cristian Sas cu  4,5%, Carmen Sas cu 2,9%, Carmen Ștențel și Sorin Dan Cadar, fiecare cu câte 1% din companie, conform ultimelor date disponibile.

Ludovic Robert este unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori din sectorul local farma. Ludovic Robert este unul dintre fondatorii și principalii acționari ai lanțului de centre de radioterapie Amethyst.

Ludovic Robert s-a numărat de-a lungul timpului ca fondator, respectiv acționar în mai multe afaceri. Astfel, acesta a fost unul dintre cei patru acționari ai afacerii A&D Pharma, cel mai mare grup farma din România cu afaceri de până la 1 mld. Euro pe an, dar în 2012 s-a retras din companie.

Acesta a fost Managing Partner în afacerea Ozone Laboratories, vândută în 2008 către fondul de investiții Advent International. Tot în 2008, și-a făcut exitul din afacerea Puls Media Network, specializată în publicații medicale și evenimente ale industriei farma, prin vânzarea companiei către Versa Media din Cehia.

În 2011, Ludovic Robert și-a făcut exitul în urma vânzării afacerii Oxigen Plus către Linde Gas.

MedLife a raportat pentru primul trimestru al acestui an un profit net consolidat de 4,23 mil. Lei (0,9 mil. euro) la o cifră de afaceri de 146,9 mil. Lei (circa 32 mil. euro). MedLife are o capitalizare bursieră de 723,3 mil. Lei (159 mil. Euro). Afacerea MedLife este controlată în proporție de 51% de familia Marcu, fondatoarea companiei, printre acționarii minoritari fiind IFC cu un pachet de 5%, iar după listarea acțiunilor în decembrie 2016 au intrat și alți investitori instituționali precum Charlemagne Capital, Allianz sau NN. Tranzacția de listare a unui pachet minoritar din Medlife pe bursa de la București pentru a permite exitul fondului de investiții Value4Capital a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie 2016 de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Piața serviciilor medicale private din România este estimată la 2,107 mld. Euro, cu o rată de creștere de 10,1%, potrivit unui raport al firmei de cercetare de piață PMR din luna august a anului trecut.

top ey 10 deals ro Main

EY: Cea mai mare tranzacție de pe piața de fuziuni și achiziții din România în 2016, estimată la 700 mil. Dolari. Trei tranzacții de peste 500 mil. Dolari anul trecut, din care două au fost fuziuni și achiziții transfrontaliere. Florin Vasilică, Liderul departamentului Asistenţă în tranzacţii, EY România: “Anul acesta, e posibil ca sectorul financiar să facă primele tranzacții semnificative cu băncile grecești”

Achiziția activelor SAB Miller, în valoare de 700 mil. dolari, a fost cea mai mare tranzacție care a avut loc în România anul trecut, conform EY Romania M&A Barometer. Pe locul doi se situează achiziția KMG International, în valoare de 680 mil. Dolari, potrivit studiului EY M&A Barometer România 2016.

Pe locul al treilea, se situează achiziția lanțului de magazine Profi (564 mil. dolari) de către fondul de investiții Mid Europa. Primele trei fuziuni și achiziții din România cumulează peste jumătate din valoarea pieței de profil la nivelul anului trecut, conform datelor EY.

„Achiziția Profi a reprezentat cea mai mare tranzacție făcută de un fond de private equity în România. Anul acesta, e posibil ca sectorul financiar să facă primele tranzacții semnificative cu băncile grecești. În rest, activitatea de M&A va fi similară cu cea de anul trecut – sectorul bunurilor de consum își va continua dezvoltarea și va exista o consolidare a sectorului serviciilor medicale”, afirmă Florin Vasilică, Liderul departamentului Asistenţă în tranzacţii, EY România.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 13 decembrie că tranzacția SAB Miller – Asahi ar putea fi cea mai mare din achiziție la nivelul pieței din România.

În 2016, valoarea pieței de fuziuni și achiziții din România a fost 3,54 mld. Dolari, în scădere cu 3% față de 2015, iar numărul tranzacțiilor a fost 113, în scădere cu 8% față de 2015. În schimb, s-a înregistrat o creștere a tranzacțiilor interne, cumulând 41% din numărul total, față de 35% în 2015. Valoarea medie a tranzacțiilor de sub 100 mil. dolari a fost 24 mil. Dolari.

După numărul de tranzacţii, cele mai atractive sectoare au fost cel de producție (cu 20 de tranzacții), sectorul serviciilor (cu 12 tranzacții), urmate de IT și cel alimentar și de băuturi (cu câte 11 tranzacții fiecare), notează consultanții EY.

Comparativ cu 2015, când predominanți au fost investitorii din SUA, cei mai importanți investitori străini au fost europeni (Germania – 12 tranzacții, Franța – 7 tranzacții, Polonia – 5 tranzacții). Doar 3 din tranzacțiile înregistrate au fost făcute de investitori români care au achiziționat ţinte externe.

Majoritatea covârșitoare a investitorilor au fost strategici (81%), numărul tranzacțiilor efectuate de aceștia fiind similar cu cel din 2015 (83%).

„Comparativ cu anii anteriori, tranzacțiile în care EY România a fost implicată în 2016 au avut un grad ridicat de succes și s-au încheiat într-un timp relativ scurt, ceea ce înseamnă că vânzătorii şi cumpărătorii au fost motivaţi să încheie tranzacţia și evaluarea a fost adecvată pentru ambele părţi. În 2017, în afară de sectorul bancar, continuă să fie active domeniile unde s-a observat tendința consolidărilor şi în 2016. În investiţiile imobiliare, interesul se îndreaptă cu precădere către centre comerciale şi birouri, prin fodurile de investiţii imobiliare prezente în piaţă (NEPI, Globalworth şi GTC/Lonestar), dar există și semne de reviriment timid pe zona rezidenţială. Serviciile medicale vor fi active datorită celor doi jucători privaţi (Medlife şi Regina Maria), care vor continua creşterea afacerilor şi prin achiziții. În sectorul retail, este de aşteptat ca achiziţia Profi de către Mid Europa Partners să genereze consolidări în sector”, afirmă Liliana Bușoiu, director executiv, EY România.

 Echipa departamentului de asistență în tranzacții e condusă de Florin Vasilică, împreună cu directorii executivi Liliana Bușoiu, Ioana Mihai și Horiana Istodor.

„Nu vor rămâne mai prejos sectoarele care au generat şi până acum fuziuni şi achiziţii: domeniul produselor de consum (în principal sectorul produselor alimentare şi al băuturilor) şi cel al produselor industriale diverse (pentru auto, construcţii, energie etc.), dar şi al serviciilor pentru companii cu o componentă IT (integratori, dezvoltatori). O altă tendinţă a ultimilor ani sunt investițiile româneşti în afara ţării, în special în regiunea imediat adiacentă. Există jucători locali – unii pentru prima dată – care se uită la ţinte din afara României,” spune Liliana Bușoiu, director executiv, EY România.

Specialiștii EY România au oferit consultanță pentru patru tranzacții din Top 10, și anume pentru SAB Miller, Profi, Albalact și Shopping City Sibiu. Vezi aici la ce tranzacții de referință au lucrat în 2016 consultanții EY și casa de avocatură afiliată Radu și Asociații I EY Law.

Florin Vasilică, Liderul departamentului asistenţă în tranzacţii al EY România. Sursă foto : EY.

Mandatele de asistență pentru cumpărător domină lista de fuziuni și achiziții la care au lucrat consultanții EY anul trecut. Achizițiile făcute de Mid Europa, Nidec, Lactalis, PPG și Saint Gobain, printre tranzacțiile de referință ale echipelor EY și Radu și Asociații

Mandatele de asistență pentru cumpărător domină lista de fuziuni și achiziții la care au lucrat consultanții EY anul trecut, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De asemenea, investitorii strategici s-au regăsit într-un număr mai mare printre clienții EY care au semnat în anul 2016 tranzacții pe piața locală de fuziuni și achiziții.

Pe această listă se află grupurile franceze Lactalis (lactate), Saint Gobain (materiale de construcții), Yves Rocher (cosmetice), grupul japonez Nidec, gigantul american PPG (vopseluri), SAB Miller (bere), germanii de la Kraftanlangen Munchen (construcție de conducte și instalații pentru energie și industrie) sau elvețienii de la Noventa AG (industria de componente auto).

La aceștia se adaugă fonduri de investiții de talia Mid Europa Partners, care atât direct cu achiziția lanțului Profi, cât și indirect prin seria de tranzacții realizată în 2016 de către rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, a fost unul dintre cei mai activi jucători din industria locală de fuziuni și achiziții. De asemenea, fondul de investiții imobiliare sud – african NEPI, GTC (aflat în portofoliul fondului american de investiții Lone Star), managerii de capital privat de talie regională Axxess Capital și Resource Partners se află și ei pe lista clienților pentru care consultanții EY au realizat servicii de due dilligence financiar, taxe sau comercial.

În 2016, consultanții EY au lucrat de partea cumpărătorului în cea mai mare tranzacție locală de tip fuziuni și achiziții – achiziția Profi de către Mid Europa pentru 533 mil. Euro în numerar, și de partea vânzătorului în cea mai mare tranzacție regională cu impact puternic în România – achiziția Ursus și a altor active SAB Miller din regiune de către grupul nipon Asahi pentru 7,3 mld. Euro.

„Anul 2016 a adus tranzacţii importante în România şi în regiune, arătând un nivel de încredere din ce în ce mai ridicat al investitorilor globali. Numai cele două tranzacţii mari transfrontaliere, vânzarea SABMiller România către Asahi şi vânzarea pachetului majoritar la KMG International (Rompetrol în România) către CEFC China Energy au depăşit 1 miliard de euro în valoare pe piaţa locală. În 2017, sectorul financiar se va consolida, zona de bunuri de consum va fi în continuare activă și va crește numărul tranzacțiilor în tehnologie”, a spus Florin Vasilică, Liderul departamentului asistenţă în tranzacţii al EY România.

ey deals 2016 baza 624

De asemenea, avocații Radu și Asociații afiliați rețelei EY Law au lucrat anul trecut de partea cumpărătorului în tranzacții precum achiziția British Foam Group pentru 9 mil. Euro la care se adaugă tranșe de plată ulterioare, preluarea unei companii locale producătoare de piese de schimb în industria auto de către Noventa AG, achiziția Deutek de către grupul american PPG. Avocații Radu și Asociații au lucrat de partea vânzătorului la tranzacția prin care activele Vector Watch au fost cumpărate pentru 15 mil. Dolari de către americanii de la Fitbit.

Potrivit ediției M&A Barometer realizate de EY pentru 2016, piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat în 2016 o scădere ușoară de 3% comparativ cu 2015, valoarea totală a acesteia fiind estimată la 3,54 mld. dolari. Numărul tranzacțiilor a scăzut și el, de la 123 în 2015, la 113 anul trecut.

m&a market romania main

După volumul tranzacțiilor, cel mai activ sector din România a fost cel industrial. În România, 81% dintre achiziții au fost realizate de investitori strategici. Tranzacțiile domestice au reprezentat 41% din numărul tranzacțiilor iar cele realizate de investitorii străini au reprezentat 56%. Doar 3% dintre achiziții au fost reprezentate de investițiile românești în exterior.

În România, cei mai activi cumpărători au fost investitorii din Germania (cu 12 tranzacții), din Franța (7) și din Polonia (5).

Piața de fuziuni și achiziții a marcat și în acest an tranzacții semnificative, printre care achiziția Sun Wave Pharma de către Ascendis pentru 42,5 mil. euro, vânzarea Supremia de către antreprenorul Levente Bara unei companii aflate în portofoliul fondului francez de investiții Ardian sau cea a firmei de administrare a datoriilor Top Factoring către suedezii de la Intrum Justitia. Cea mai mare tranzacție de la finele anului este achiziția de către Enel a 13,6% din E-Distribuție Muntenia și a Enel Energie Muntenia de la statul român pentru un preț total de 401 mil. Euro, în urma deciziei luate de Curtea de Arbitraj de la Paris.

bcc main

Axxess Capital și-a pus la punct platforma cu care vânează achiziții pe piața bancară: Fuziunea prin care Carpatica este “înghițită“ în Patria Bank a devenit efectivă de la 1 mai

Procesul de fuziune dintre Patria Bank și Carpatica a devenit efectivă de la 1 mai, noua bancă rezultată numindu-se Patria Bank, iar acțiunile sale vor continua să fie listate pe bursa de la București.

Noul jucător, construit în jurul achizițiilor Nextebank și Carpatica din perioada 2014 – 2016 de către fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund, pleacă la drum cu active de 3,816 mld. Lei (circa 845 mil. Euro), un portofoliu format din peste 240.000 de clienți și o rețea de 111 sucursale care acoperă 73 de orașe din România.

În primăvara lui 2016, Patria Bank a devenit acţionarul majoritar al Carpatica, cu o deţinere de peste 64% din acţiunile acesteia, în timp ce omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, fondator al băncii, a rămas principalul acționar minoritar cu 18,46% din acțiuni. Capitalizarea de piață a Carpatica pe bursa de la București este de 233,49 mil. Lei (51,5 mil. Euro, calculat la cursul de schimb al zilei).

Horia Manda, omul care conduce managerul de capital privat Axxess Capital, a construit astfel o nouă platformă de servicii financiare – grupul Patria Bank, din care în acest moment fac parte Patria Bank (care înglobează de acum și Carpatica), Patria Credit IFN, SAI Carpatica Asset Management şi SAI Intercapital Invest.

Istoricul tranzacțional al lui Axxess Capital a înregistrat până acum două exituri din piața financiară, după vânzarea Banca Românească grecilor de la National Bank of Greece în 2003, respectiv după vânzarea în 2006 a pachetelor majoritare de acțiuni în Motoractive, Domenia Credit și Estima Finance către GE Money, companii care acum fac parte din portofoliul local de operațiuni al grupului turc Garanti.

“În urma fuziunii, noua bancă se va concentra pe segmentul de retail, integrând tehnologia pentru a simplifica accesul clienţilor la servicii financiare performante şi va continua să fie un partener solid şi de încredere pentru companiile româneşti mici şi mijlocii, contribuind la dezvoltarea mediului antreprenorial local. Acţiunile băncii rezultate din fuziune vor continua să fie listate la Bursa de Valori Bucureşti”, afirmă reprezentanții Patria Bank.

Proiectul de fuziune al Băncii Comerciale Carpatica cu Patria Bank a primit în data de 29 noiembrie 2016 aprobarea prealabilă din partea Băncii Naționale a României, iar pe 21 aprilie 2017 Curtea de Apel București a aprobat fuziunea după ce în urmă cu câteva luni o respinsese.

Profilul de fond de investiții al acționarului majoritar, care are nevoie de un ritm de dezvoltare accelerată a unei mase critice suficiente pentru realizarea unui exit profitabil, conturează o strategie de creștere, din care noi achiziții de bănci de pe piață nu ar trebui să lipsească.

În acest moment, procesele de vânzare aflate în diferite stadii la Banca Românească, Bancpost și Marfin Bank, precum și alte oportunități aflate încă în stare latent oferă un câmp destul de larg de ținte de achiziție.

Emerging Europe Accession Fund (EEAF) este un fond de investiții ridicat în 2010 cu un capital de 70 mil. euro, printre principalii investitori numărându-se Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Fondul European de Investiții (din cadrul grupului Banca Europeană de Investiții), Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) și DEG (parte a grupului financiar german KfW).

Affidea se angajează să vândă 4 clinici Hiperdia din Arad, Cluj și Hunedoara pentru a primi aprobarea Consiliului Concurenței privind preluarea rețelei de centre de imagistică de la Bedminster Capital. Tranzacția intră astfel pe pista unei aprobări condiționate din partea autorității concurențiale și ar putea genera noi tranzacții pentru clinicile Hiperdia ce nu vor fi preluate de Affidea

Affidea a propus Consiliului Concurenței un angajament prin care urmează să vândă patru clinici Hiperdia din județele Cluj, Arad și Hunedoara pentru a putea primi avizul autorității de concurență privind preluarea rețelei de centre de imagistică aflate în portofoliul fondului de investiții Bedminster Capital.

“Consiliul Concurenței pune în consultare publică angajamentele propuse de Affidea Diagnostics BV pentru a elimina îngrijorările concurenţiale privind preluarea Harkstede Holding B.V. și Hiperdia S.A. În urma analizei tranzacției prin care Affidea Diagnostics BV preia Harkstede Holding B.V. şi Hiperdia S.A. au rezultat anumite îngrijorări concurențiale în ceea ce privește efectele pe care aceasta operațiune le-ar putea avea pe piața serviciilor de imagistică din judeţele Arad, Hunedoara şi Cluj”, se arată în comunicatul instituției care analizează dosarul tranzacției Affidea – Hiperdia.

Conform unei clauze propuse de către cumpărătorul Hiperdia, Affidea se obligă voluntar ca pe o perioadă de 10 ani să nu preia niciuna dintre operațiunile pe care a anunțat că le va vinde către unul sau mai mulți cumpărători.

Concret, Affidea se angajează să vândă după preluarea rețelei Hiperdia o clinică din orașul Arad, două unități situate în județul Cluj – Napoca, respectiv încă o clinică situată în orașul Orăștie din județul Hunedoara.

Dosarul tranzacției dintre Affidea și Hiperdia se află în analiza Consiliului Concurenței încă din noiembrie 2016, ceea ce indică un interval de analiză cu mult peste cel mediu, de 2 – 3 luni, și este un indiciu privind un caz de aprobare condiționată a tranzacției, cum s-a întâmplat anterior în dosare precum Mega Image – Angst, Carrefour – Billa, Auchan – Real sau Emag – PCGarage.

Pe 27 octombrie 2016, Affidea a anunțat semnarea unui acord angajant pentru achiziția rețelei Hiperdia, formată din 23 de centre medicale care au activități în 12 județe din țară.

La momentul anunțului, Affidea deținea 17 centre medicale în România la 14 ani de la intrarea pe piața locală.

În cadrul tranzacţiei, grupul Affidea a fost asistat pe aspecte juridice de către firmele Rizoiu & Asociatii, Clifford Chance şi Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom (UK) LLP, iar pe aspecte financiare de către Deloitte.

Consultanţii Hiperdia au fost casele de avocatură Bondoc & Asociatii şi Weil, Gotshal & Manges.

Bedminster Capital a preluat în 2007 un pachet de 65% din acțiunile Hiperdia în cadrul unei tranzacții estimate de surse din piață la aproximativ 15 mil. euro, care a inclus și o majorare de capital. Achiziția managerului cu capital de risc s-a realizat prin intermediul fondului de investiții Southeast Europe Equity Fund II (SEEF II), administrat de către Bedminster Capital Management.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Tranzacția de vânzare a Hiperdia a fost anunțată în premieră pe 5 mai 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, iar pe 28 august jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat că Affidea și Regina Maria au depus oferte neangajante pentru compania locală aflată în portofoliul Bedmnister Capital.

Omer Susli a cumpărat cu bani de la CEC Bank magazinele Praktiker din Ploiești și Constanța

Omul de afaceri de origine turcă Omer Susli, proprietarul rețelei de bricolaj Praktiker România, a cumpărat magazinele din Ploiești și Constanța, împreună cu terenurile aferente, a anunțat, luni, compania.

Tranzacția a fost realizată printr-o finanțare din partea CEC Bank, a precizat cumpărătorul.

Valoarea achiziției nu a fost făcută publică.

„Am resimţit trendul ascendent al magazinelor Praktiker România imediat după momentul preluării companiei, în 2014. De atunci, ne-am menţinut creşterea an de an, lucru ce a motivat şi dorinţa noastră de expansiune la nivel naţional. Decizia achiziţiei celor două magazine din Ploieşti şi Constanţa am luat-o, în primul rând, datorită încrederii pe care o am în acest business şi în evoluţia sa pe termen mediu şi lung. Un alt motiv care a stat la baza acestei achiziţii este nivelul mare al chiriilor pentru multe dintre unităţile noastre de vânzare. Magazinele din Ploieşti şi Constanţa sunt două dintre unităţile de vânzare Praktiker ce performează foarte bine, alături de multe altele din ţară. Desigur, şi acesta este un argument în plus în favoarea investiţiei pe care am făcut-o. Magazinul din Ploieşti a fost remodelat şi redeschis oficial în luna martie a acestui an, iar cel din Constanţa a intrat recent în procesul de remodelare, redeschiderea fiind programată pentru luna mai”, a spus dl. Omer Susli, proprietar Praktiker România.

Reprezentanţii companiei îşi doresc să achiziţioneze încă trei terenuri în Bucureşti pentru dezvoltarea de noi magazine Praktiker.

„Cu siguranţă este o direcţie strategică pe care voi merge în continuare, la Praktiker. Îmi doresc să achiziţionez cât mai multe dintre magazinele noastre naţionale aflate în chirie în acest moment şi chiar să extind businessul prin achiziţia de noi terenuri pentru unităţile de vânzare Praktiker România”, a mai declarat Omer Susli.

Magazinul online Praktiker este în continuă dezvoltare, prin extinderea numărului de produse disponibile şi crearea de multiple facilităţi pentru clienţii online.

Praktiker România deţine, în prezent, 27 de magazine în 23 de oraşe din țară. Dintre acestea, în proprietate sunt cele din Piatra Neamţ, Galaţi, Focşani, Ploieşti şi Constanţa.

Omer Susli a preluat în 2014 rețeaua Praktiker România, una dintre cele mai puternice mărci de pe piața locală de bricolaj, pe fondul pierderilor acumulate de către fosta subsidiară a grupului german.

Piața de bricolaj din România este creditată cu un potențial important de creștere, pariul aici ca și în cazul altor segmente de comerț fiind pe apetitul de consum.

Pe piața de bricolaj, activează alături de Praktiker jucători puternici precum Dedeman, Leroy Merlin, Hornbach și Kingfisher.

Praktiker România a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 607,8 mil. Lei (136,7 mil. Euro) și pierderi de 10,6 mil. Lei (2,4 mil. Euro) la un număr de 1.493 angajați.

Neagu Catalin business card main

Cătălin Neagu despre culisele vânzării celor două afaceri pe care le-a fondat de la zero în ultimii 11 ani: „La vânzarea Top Factoring, am exclus din start participarea la tranzacție a jucătorilor existenți pe piață”. Ce urmează după tranzacția de la Telecredit: „Vom dezvolta afacerea astfel încât să devină un IFN online de talie regională”. Calendarul și consultanții tranzacției cu nume de cod Rose și a „perechii” sale RC2 – Telecredit

A fondat în 2006 firma de colectare de creanțe Top Factoring. În 2014, a pornit o afacere de tip IFN pentru acordarea de credit rapid, Telecredit. În martie 2017, a semnat vânzarea ultimului pachet de acțiuni deținut la Top Factoring, unde era din 2007 acționar minoritar cu 7,69%, către compania suedeză Intrum Justitia, unul dintre liderii europeni din sectorul administrării datoriilor. Tot în martie 2017, a semnat vânzarea pachetului majoritar la Telecredit către fondul de investiții listat pe bursa de la Londra, RC2.

Omul de afaceri Cătălin Neagu urmează să finalizeze ambele tranzacții în luna aprilie. Una îi va aduce circa 1,15 mil euro de pe urma exitului, iar în cealaltă în care devine acționar minoritar, familia sa va încasa un preț net de peste 2,5 mil. Euro. Însă, vânzarea Top Factoring a început pentru Cătălin Neagu încă din 2007, când ceda controlul afacerii fondate de el către fondul de investiții londonez RC2 în urma unei investiții de 3 mil. Euro.

Compania suedeză Intrum Justitia, lider european în sectorul administrării datoriilor, a anunțat pe 3 aprilie că a semnat un acord de achiziție pentru pachetul de 100% din acțiunile Top Factoring SRL pentru care va plăti un preț de 15 mil. Euro către fondul de investiții Reconstruction Capital II (RC2), controlat de investitorul Ion Florescu,  care deține circa 93% din companie, și Cătălin Neagu, fondatorul companiei, care a vândut un pachet de 7,69%.

“În luna mai 2016, am dat mandat consultanților de la PwC pentru vânzarea Top Factoring. Am lucrat cu Jonathan Wheatley și Andreea Stanciu”, afirmă Cătălin Neagu în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe marginea tranzacțiilor Intrum Justitia – Top Factoring și RC2 – Telecredit, în ambele fiind în postura de vânzător. VEZI AICI PROFILUL LUI CĂTĂLIN NEAGU.

Jonathan Wheatley a fost Senior Director și lider al echipei PwC pentru Europa Centrală și de Est dedicate consultanței în tranzacții din domeniul serviciilor financiare și cu portofolii bancare, însă în luna martie a plecat pentru un post de conducere la nivel regional în cadrul IFC. Andreea Stanciu ocupă poziția de Senior Manager în departamentul de tranzacții al PwC România.

Vânzătorii au fost asistați la tranzacție de către firma austriacă de avocatură Schoenherr, care a lucrat cu o echipă coordonată de către Mădălina Neagu și Markus Piuk, ambii Parteneri în cadrul firmei, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“La sfârșitul lunii august, a fost trimis teaser-ul tranzacției în piață. În septembrie, a fost realizată o listă de potențiali cumpărători. Am exclus din start participarea la procesul nostru de vânzare a companiilor prezente pe piața locală precum Kruk, EOS, GetBack, Kredyt Inkaso sau B2 Holding și le-am cerut consultanților să se concentreze pe jucători noi din industria de profil”, explică Neagu.

Interesul major pentru Top Factoring era atragerea unui nume puternic pe piața românească alături de care să atace tranzacțiile cu portofolii neperformante scoase la vânzare de către bănci, unde în ultimii ani jocurile au fost făcute, mai ales, de către Kruk, APS, Kredyt Inkaso și EOS. Aceștia au format deseori consorții cu fonduri de investiții sau alți investitori financiari precum Ana Cap, HIG Capital, Deutsche Bank sau IFC.

“Am avut o listă de 15 investitori, din care 8 erau fonduri de investiții și 7 investitori strategici. La sfârșitul lunii octombrie, am primit ofertele neangajante pentru Top Factoring. A existat apoi o listă scurtă, formată din 5 – 6 jucători. Am primit cinci oferte neangajante, din care două din partea fondurilor de investiții specializate în achiziția unor astfel de active, iar trei oferte au venit din partea investitorilor strategici”, povestește Cătălin Neagu.

“Ne-am dorit să rămânem într-o fază a doua cu 2 – 3 companii și am reușit să rămânem cu 3 companii. Ofertele angajante au fost depuse la mijlocul lunii decembrie. S-au dat apoi oferte îmbunătățite”, explică fondatorul Top Factoring. VEZI AICI PROFILUL LUI TOP FACTORING.

Tranzacția a intrat apoi în 2017 în linie dreaptă.

“La începutul lunii ianuarie, am intrat în negocieri exclusive cu Intrum Justitia”, adaugă Cătălin Neagu.

Semnarea contractului de vânzare – cumpărare a avut loc pe 31 martie, iar finalizarea tranzacției ar putea avea loc până la Paști.

Intrum Justitia a fost asistat pe partea de consultanță financiară de către o echipă KPMG România, coordonată de către Mihai Zoescu, director în cadrul departamentului de asistență în tranzacții. Pe partea de consultanță juridică, cumpărătorul Top Factoring a lucrat în tranzacția cu nume de cod Rose alături de echipa de avocați Mihăilă Mihai Olteanu (MMO), coordonată de către Sebastian Olteanu, unul dintre partenerii firmei de avocatură afiliate, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Top Factoring deal Intrum complet baza 624

Valoarea de întreprindere a Top Factoring, care include prețul de vânzare, este de 25 mil. Euro și include și portofoliul de credite neperformante deținut de către Glasro Holding Limited, subsidiară a fondului de investiții Reconstruction Capital II. Valoarea exactă de întreprindere urmează a fi stabilită în momentul finalizării tranzacției.

Piața tranzacțiilor cu credite neperformante este estimată de Deloitte în 2016 la 1,5 – 2 mld. Euro, care estimează un nivel apropiat și în acest an.

La nivel de sistem, rata creditelor neperformante a scăzut în ultimele luni sub 10%, după ce bănci precum BCR, Piraeus Bank, Bancpost au vândut recent portofolii de valori mari.

Cătălin Neagu are un mandat de 4 ani la conducerea companiei care va deveni în curând parte a portofoliului Intrum Justitia din Europa Centrală.

Intrum Justitia este angajată într-o fuziune cu firma norvegiană Lindorff, un alt gigant al sectorului de profil, din care este așteptată să rezulte un jucător cu venituri anuale combinate de circa 1,3 mld. Euro și care în România va trebui să se miște repede pentru a-și construi la rândul său un portofoliu puternic local, cum au făcut în anii anteriori Kruk, APS sau Kredyt Inkaso.

Vânzarea Telecredit, după tiparul” tranzacției inițiale de la Top Factoring

Telecredit este a doua afacere semnificativă pornită de către Cătălin Neagu, ajunsă și ea în etapa de trecere la un alt nivel de dezvoltare prin atragerea unui investitor.

„Pentru Telecredit, discuțiile cu Ion Florescu (omul care controlează fondul de investiții londonez RC2 – n.r.) au început în februarie 2016. Cele două tranzacții, Top Factoring și Telecredit au mers în paralel. Semnarea tranzacției a avut loc în luna martie a acestui an”, explică Neagu.

Tranzacția prin care RC2 preia controlul Telecredit urmează tiparul din 2007 al intrării fondului de investiții condus de Ion Florescu în Top Factoring, o altă afacere pusă pe picioare de către Cătălin Neagu.

Glasro Holding Limited, subsidiară a fondului de investiții  Reconstruction Capital II, cumpără un pachet de 74,5% din compania de credite de consum Telecredit IFN, controlată de către Cătălin Neagu, fondatorul și directorul general al Top Factoring, împreună cu soția sa.

Prețul de achiziție este de 2,67 mil. Euro ceea ce evaluează pachetul de 100% din acțiuni al Telecredit la 3,6 mil. euro. De asemenea, Glasro s-a angajat la o majorare de capital de 0,15 mil. Euro în Telecredit, ajungând astfel la o deținere de 80%.

Telecredit RC2 deal complet baza 624

În cadrul tranzacției, fondul de investiții Reconstruction Capital II l-a împrumutat pe Cătălin Neagu, care împreună cu soția sa au 100% din acțiunile Telecredit, cu 0,15 mil. Euro, împrumut fără dobândă, pentru a majora capitalul Telecredit. Împrumutul va fi rambursat din sumele încasate de Neagu din vânzarea Telecredit.

Familia Neagu va obține astfel o sumă netă de aproximativ 2,52 mil. Euro din vânzarea Telecredit. Adriana Neagu va rămâne cu o deținere de aproximativ 1,5%, iar Cătălin Neagu cu 18,5% din Telecredit în urma achiziției realizate de către fondul RC2.

Vânzătorul a fost consiliat în tranzacție de către avocații DLA Piper, în timp ce fondul de investiții Reconstruction Capital II a lucrat cu The Law Chamber, o firmă de avocatură înființată în 2007 de către foști avocați Linklaters, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Anul 2018 va fi anul extinderii regionale”

“Fondul de investiții RC2 a intrat să dezvolte produsele de credit rapid și să dezvoltăm un al doilea produs. Vrem să intrăm în Registrul special al BNR”, explică omul de afaceri.

Telecredit va mări miza și va da credite cu valori mai mari pe termen mai lung.

“Următorul pas este să ne extindem în regiune și să formăm o platformă online regională pentru acordarea de credite. Mizăm pe tehnologie și vrem să facem din Telecredit un IFN exclusiv online”, afirmă antreprenorul, care se arată încrezător în impactul pe care îl va avea tehnologia în perioada următoare în privința modelării serviciilor de creditare.

“Vrem să acordăm credite online și vom investi în acest sens într-o aplicație informatică”, mai spune Cătălin Neagu, care arată spre modelul bazat pe tehnologie pe care l-a aplicat cu succes banca olandeză ING.

“Avem în vedere pentru extindere regională piețele din Bulgaria, Slovacia, Serbia, Croația, Ucraina”.

În acest moment, Telecredit dispune de o bază proprie de 25.000 de clienți. “Acordăm aproximativ 3.500 de credite lunar. Avem un portofoliu de 23.000 de clienți în portofoliu”.

Anii 2017 și 2018 sunt ani de investiții, dedicați creșterii rapide a afacerii Telecredit în doi pași. Primul pas va fi majorarea plafonului de credit și a perioadei de rambursare, un teren unde se va ciocni cu alte IFN-uri și chiar cu băncile. Al doilea pas va fi anul viitor.

“În 2017, planul este să ne consolidăm pe piață. Ne-am bugetat o cifră de afaceri de 2,8 – 3 mil. Euro, iar 2018 va fi anul extinderii regionale, când estimăm că vom ajunge la o cifră de afaceri de circa 5 mil. Euro”, punctează Cătălin Neagu.

Telecredit avea la 31 decembrie 2016 active nete neauditate de 0,75 mil. Euro și venituri totale de 1,13 mil. Euro cu un profit înainte de taxe de 0,35 mil. Euro și credite nete în portofoliu de 0,53 mil. Euro

Grupul german Linde își consolidează poziția de lider al pieței locale de gaze industriale prin achizițiile ITO Industries și Rodmir Expert

Linde Gaz România, liderul pieței locale de gaze industriale, a anunțat astăzi că a finalizat achiziția ITO Industries International şi a Rodmir Expert.

Cumpărătorul nu a făcut publică valoarea tranzacțiilor.

Tranzacţia se concentrează pe operaţiunile legate de gazele industriale din câteva din locaţiile din România, și anume Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Oradea, Târgu Mureş, Hunedoara şi Ploieşti, precizează Linde.

Rodmir şi ITO furnizează gaze clienţilor din sectorul de retail.

Odată cu această achiziţie, Linde urmăreşte să mărească oferta de produse şi servicii oferite şi să se adreseze clienţilor din toate categoriile în România.

“Această tranzacţie întăreşte succesul afacerii noastre aflată în continuă creştere în România. Reprezintă angajamentul nostru de a investi în continuare în regiune”, a spus Ciprian Islai, Director General al Linde Gaz România.

ITO Industries International a funcționat ca subsidiară locală a grupului german Buse. În 2012, Dan Niță, primarul comunei Miroslava din județul Iași, anunța începutul lucrărilor la prima fabrică de gaze industriale din județ, investiție a ITO Industries International.

ITO Industries International a raportat pentru anul 2015 o cifră de afaceri de 13,39 mil. Lei (3 mil. Euro) și o pierdere de 0,3 mil. Lei (0,07 mil. Euro) la un număr mediu de 39 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

“Suntem încântaţi să ne alăturăm Grupului Linde şi urmărim să continuăm furnizarea la cele mai înalte standarde de calitate, servicii şi produse de încredere clienţilor noştri. Ei vor beneficia din această tranzacţie acum că vom putea livra o gamă chiar mai variată de produse şi servicii într-un timp mai scurt”, a spus Iuliana Arșinel,  Director General ITO Industries International.

Cealaltă achiziție a Linde Gaz, Rodmir Expert a raportat pentru 2015 o pierdere de 1,9 mil. Lei (0,4 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 3,99 mil. Lei (0,89 mil. Euro) la un număr de 13 angajați.

Rodmir Expert este o afacere înființată în anul 1996, care s-a concentrat ulterior pe extinderea în țară, înființând sucursale la Constanța (2000), Brașov (2002), Târgoviște (2005), iar în 2007 la Marghita (județul Bihor).

Compania cu capital românesc și-a concentrat în 2004 investițiile asupra depozitului și fabricii de acetilenă de pe platforma IMGB din Capitală.

Apoi, Rodmir Expert a intrat în insolvență, BDO Business Restructuring fiind numit administrator judiciar al companiei, care a propus un plan de reorganizare ce prevedea atragerea unui investitor pentru salvarea companiei.

Linde Gaz România, liderul pieței locale de gaze industriale, este o afacere profitabilă, cu un profit net de 94,9 mil. Lei (21,3 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 545,7 mil. Lei (122,9 mil. Euro) și un număr de 453 de angajați.

Linde Gas a intrat pe piaţa de gaze tehnice din România în 1996 formând o societate mixtă împreună cu UMT. În 1998, grupul german a devenit asociat unic, după ce a reușit să pună mâna pe pachetul integral de acțiuni al companiei.

În primii cinci ani de dezvoltare în România, Linde a construit staţia de îmbuteliere din Timişoara (1997), a modernizat instalaţiile de separare a aerului din Timişoara, Brazi şi Cluj, a fuzionat cu compania competitoare AGA (2000), formându-şi în acelaşi timp o reţea de parteneri de distribuţie în toate oraşele importante din România.

Începând cu anul 2000 Linde şi-a diversificat punctele de producţie prin construirea unor fabrici de acetilenă în Timişoara şi Galaţi, şi a unei staţii de îmbuteliere hidrogen la Râmnicu Vâlcea, potrivit informațiilor prezentate de către companie.

Odată cu investiţia în fabrica de separare a aerului de la Râmnicu Vâlcea în anul 2003, Linde Gaz România şi-a redistribuit capacităţile de producţie, situându-le în locaţii strategice, în apropierea clienţilor importanţi, închizându-le pe unele vechi, neperfomante şi deschizând altele noi, care să eficientizeze activitate de producţie şi distribuţie.

A urmat apoi fabrica de separare a aerului de la Oţelu Roşu în anul 2008. Astfel acoperirea naţională garantează livrări prompte şi sigure celor peste 10.000 clienţi, în toate locaţiile acestora şi la orice volum necesar.

În completarea activităților de producție şi distribuție gaze industriale și a echipamentelor aferente utilizării lor, Linde Gaz Romania a cumpărat în 2012 firma Oxigen Plus, afacere în care acționar era antreprenorul Ludovic Robert, unul dintre fondatorii grupului A&D Pharma.

La nivel de grup, Linde a înregistrat în 2016 venituri de 16,948 mld. Euro și un profit operational de 4,098 mld euro la un număr de 59.715 angajați. Capitalizarea bursieră a grupului german Linde era 28,97 mld. Euro la finele anului trecut.

Pe piața locală, alături de Linde activează operatori precum Air Liquide sau Messer România Gaz.

BayWa face public prețul achiziției a două silozuri Cargill din România, tranzacție încheiată în 2016. Tranzacția locală cu grupul american i-a costat pe germani 1,8 mil. Euro

Tranzacția prin care grupul german BayWa a preluat anul trecut două silozuri în România de la concernul american Cargill s-a ridicat la 1,85 mil. Euro, conform datelor făcute publice de către cumpărător în raportul anual.

Tranzacția a fost anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 4 mai 2016.

BayWa a preluat la 1 iunie 2016 operarea celor două silozuri printr-o achiziție de active. La 28 septembrie, BayWa a preluat Cargill Cereale.

“Costul achiziției activelor nete a ajuns la 1,85 mil. euro”, scriu reprezentanții BayWa în raportul anual al companiei, unde menționează că tranzacția s-a derulat prin intermediul BayWa Agri România SRL.

Tranzacția legată de achiziția acțiunilor s-a ridicat la 0,063 mil. Euro, precizează grupul german.

BayWa și-a majorat participația la BayWa Agri România până la 98,8% după achiziția unui pachet de 8,8% pe 4 mai 2016.

”Cargill poate confirma că a ajuns la o înțelegere pentru vânzarea silozului de la Călărași către Nutrisoya, iar silozurile din Balaci și Căzănești către BayWa. Ambii cumpărători vor prelua silozurile și angajații odată ce vânzarea va fi completă, acest lucru fiind așteptat să se întâmple până la sfârșitul lunii mai 2016”, declarau în mai 2016 pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Cargill.

Silozul de la Căzănești (județul Ialomița) dispune de o capacitate totală de 25.000 de tone, din care siloz de 10.000 tone, respectiv magazie de 15.000 tone. Facilitățile din comuna Balaci (județul Teleorman) au o capacitate totală de 17.200 tone, din care siloz de 8.200 de tone și magazie de 9.000 tone, conform datelor publicate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Grupul german BayWa este concentrat pe extinderea portofoliului local prin achiziții.

În 2015, BayWa a cumpărat 90% din acțiunile casei locale de comerț Patberg International S.R.L., redenumite ulterior BayWa Agri Romania SRL, pentru un preț total de achiziție de 1,192 mil. euro, conform raportului anual al companiei germane.

BayWa mai deține în România 100% din acțiunile RWA Raiffeisen Agro Romania SRL din Orțișoara, 99% din acțiunile firmei Park Eolian Limanu din Sibiu, respectiv 75,3% din acțiunile firmei Puterea Verde SRL din Sibiu, din domeniul energiei eoliene.

Pentru anul trecut, grupul BayWa a afișat un profit net consolidat de 52,7 mil. euro la venituri totale de 15,4 mld. euro.

Deloitte piata M&A_Q1 2017 Main

Deloitte: Piața locală de fuziuni și achiziții în primul trimestru a crescut cu 11% până la 368 mil. Euro. Achiziția Casa Pariurilor pentru 51 mil. Euro de către fondul de investiții Penta, cea mai mare tranzacție din primele trei luni ale anului

Primul trimestru din 2017 a adus o corecție pe piața locală de fuziuni și achiziții (M&A), în care au devenit publice 28 de tranzacții semnificative cu o valoare anunțată de 368 milioane de euro, după ce în ultimul trimestru din 2016, valoarea tranzacțiilor atinsese un record.

Față de trimestrul I al anului trecut, numărul de tranzacții a crescut cu 40%, în timp ce valoarea a crescut cu 11%. Față de trimestrul anterior, volumul tranzacțiilor a scăzut cu 10%, iar valoarea tranzacțiilor s-a înjumătățit, chiar și fără a lua în considerare cele două mega-tranzacții ale trimestrului IV (Mid Europa – Profi și Asahi – Ursus Breweries).

“Piața de fuziuni și achiziții traversează o perioadă propice, iar primul trimestru a fost în linie cu așteptările noastre. În continuare, estimăm că, la nivelul întregului an, activitatea la nivelul pieței să fie la fel de intensă comparativ cu 2016, având în vedere rezultatele în creștere ale companiilor din toate domeniile de activitate cât și un interes mare al fondurilor de investiții pentru România”, a spus Ioana Filipescu, partener consultanță în fuziuni și achiziții Deloitte România.

Cea mai mare tranzacție din primul trimestru a fost achiziția de către Fortuna Entertainment Group a Hattrick Sports Group, prezent în România prin Casa Pariurilor. După estimările noastre valoarea componentei românești a achiziției a fost de 51 milioane euro. În cadrul tranzacției, Deloitte a realizat due diligence pentru cumpărător. A doua tranzacție după valoare a fost preluarea și majorarea de capital de 50 milioane euro a City Insurance de către fondul specializat Berlin London Beteiligungs. Podiumul este completat de achiziția depozitului de la Oarja de către Globalworth Real Estate, care a plătit 42,5 milioane euro pentru a intra în posesia spațiilor.

Valoarea medie a unei tranzacții a fost de 25 milioane euro în primul trimestru, similar cu cea din trimestrele precedente, dar sub nivelul din trimestrul IV 2016. Dacă luăm în considerare tranzacțiile ale căror valori nu au fost făcute publice, Deloitte estimează că piața de tranzacții de fuziuni și achiziții din România a fost de 370-500 milioane euro în primele trei luni ale anului 2017.

În această perioadă, echipa de Corporate Finance a Deloitte a încheiat cu succes negocierile privind vânzarea afacerilor de brutărie proaspătă ale GoodMills unui grup de 18 cumpărători locali și are în lucru o serie de tranzacții, în diferite stadii de execuție, atât de partea vânzătorului, cât și de partea cumpărătorului.

Asahi cumpara Ursus Main

Grupul japonez Asahi a devenit proprietarul Ursus și intră în forță pe piața locală a berii. Tranzacția prin care SAB Miller își vinde fabricile din Europa Centrală și de Est a fost finalizată

Asahi a finalizat, astăzi, achiziția de către Asahi operațiunilor și mărcilor deținute de SABMiller în Europa Centrală și de Est, care include afacerile din Republica Cehă, Republica Slovacă, Polonia, Ungaria și România și alte active conexe.

Aprobarea din partea Comisiei Europene a achiziției SABMiller de către AB InBev a fost condiționată de  angajamentul AB InBev de a vinde operațiunile din centrul și estul Europei. La începutul acestei luni, Comisia Europeană a anunțat faptul că și-a dat acordul pentru vânzarea acestor operațiuni către Asahi. Noua companie va funcționa sub numele de Asahi Breweries Europe Ltd și va raporta direct companiei Asahi Group Holdings Ltd din Tokyo. Sediul regional va fi situat la Praga.

„Ultimele 24 luni au reprezentat o perioadă de transformare pentru compania noastră. În octombrie 2016, Asahi a finalizat achiziția fostelor operațiuni ale SABMiller din Italia, Olanda și Marea Britanie, care a inclus în principal mărcile Peroni, Grolsch și Meantime, iar acum am adăugat la acest portofoliu și operațiunile SABMiller din Europa Centrală. Prin această tranzacție, sunt mândru să spun că Asahi a făcut echipă cu un producător de bere de talie mondială, cu branduri de top precum Tyskie, Lech, Timișoreana, Dreher, Ursus și Saris, și, bineînțeles, prima bere lager din lume, Pilsner Urquell“, a declarat Ryoichi Kitagawa, în numele Asahi Group Holdings Ltd.

La rândul său, Paolo Lanzarotti, CEO-ul Asahi Breweries Europe Ltd a spus: „Am parcurs un drum lung până aici și suntem încântați să continuăm împreună cu Asahi dezvoltarea acestei afaceri. Ambele companii au mărci excelente în portofoliu și oameni extraordinari, care împărtășesc aceeași pasiune pentru bere. La fel ca Asahi, suntem mândri de istoria, tradiția și calitatea mărcilor noastre, iar clienții, consumatorii și acționarii noștri sunt prioritari.

Ursus Breweries este cel mai mare producător de bere din România. Mărcile din portofoliul Ursus Breweries sunt: URSUS, Timișoreana, Ciucaș, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s, Stejar, Azuga, Pilsner Urquell și St Stefanus.

„Vom dezvolta în continuare ceea ce Ursus Breweries a construit deja în România: o bază de producție solidă, un portofoliu puternic de mărci, incluzând atât mărci-simbol cu o puternică tradiție românească, precum și importante mărci internaționale și o echipă locală extraordinară. Vom continua să depunem toate eforturile pentru a deveni cea mai admirată companie din industria berii din România. Sunt mândru de rolul pe care mărcile Ursus Breweries îl au în societate și sunt convins că vor continua să fie un element cheie, atât în generarea de creștere economică, cât și în completarea momentelor plăcute pe care consumatorii noștri le petrec alături de cei dragi”, a adăugat Igor Tikhonov, Președinte Ursus Breweries.

Asahi Group Holdings este o afacere globală, cu operațiuni în peste 100 de țări din întreaga lume, în domenii precum producția de bere, a băuturilor alcoolice, a băuturilor răcoritoare și a produselor alimentare. În industria berii, Asahi deține un portofoliu diversificat, care include mărcile simbol Asahi Super Dry,  Peroni și Grolsch.

În 31 martie 2017, Asahi Group Holdings Ltd a finalizat achiziția fostelor operațiuni de afaceri și mărci deținute de SABMiller în Europa Centrală și de Est, care include afacerile din Republica Cehă, Republica Slovacă, Polonia, Ungaria și România și alte active conexe, inclusiv operațiunile de export din Europa și Coreea de Sud. Începând cu data de 1 aprilie 2017, noua companie va funcționa sub numele de Asahi Breweries Europe Ltd.

Consultanții EY au derulat activități de consultanță financiară pentru vânzător, iar avocații Suciu Popa au asigurat asistența juridică locală pentru SAB Miller cu o echipă din care au făcut parte Miruna Suciu, Managing Partner, și Cleopatra Leahu, Partener.

Asahi a fost asistat în tranzacție de către banca de investiții Rothschild. Allen & Overy a oferit consultanță Asahi cu privire la aspecte de fuziuni și achiziții, drept comercial, concurență/antitrust, financiar, taxe și dreptul muncii în legătură cu contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu AB InBev.

În ceea ce privește implicațiile din România, echipa a fost condusă de Adrian Cazan (Counsel) care, sub îndrumarea lui Mihai Ristici (Partner), a coordonat o echipă multidisciplinară din care au făcut parte un număr de 15 avocați din biroul RTPR Allen & Overy din București.

Vânzătorul este Anheuser-Busch InBev SA/NV, care a precizat la semnarea contractului la finele anului trecut că valoare de întreprindere a activelor vândute în Europa de Est către Asahi este de 7,3 mld. Euro. Componenta locală a achiziției realizate de către Asahi este cotată de mai mulți experți din piața de fuziuni și achiziții ca fiind cea mai mare tranzacție de tip fuziuni și achiziții din România în anul 2016. Cea mai mare tranzacție cu impact 100% local din 2016 a fost achiziția de 533 mil. Euro în numerar a Profi de către Mid Europa, vânzător fiind Enterprise Investors.

Sud – africanii de la Ascendis se așteaptă să încheie achiziția de 42,5 mil. Euro a Sun Wave Pharma până la 30 aprilie. Fostul șef al Ranbaxy România, indianul Yogish Agarwal, vinde liderul pieței locale de medicină alternativă către un investitor strategic la capătul unui proces care a atras inclusiv fonduri de investiții

Un nou investitor sud – african intră pe piața locală, în urma tranzacției prin care Ascendis Health Limited așteaptă la 30 aprilie să încheie achiziția Sun Wave Pharma, lider pe piața locală a medicinei alternative.

Afacerea a fost fondată în anul 2008 de către indianul Yogish Arwal, fost Country Manager al Ranbaxy România.

Pe 7 martie, compania sud – africană a intrat într-un acord de cumpărare a activelor de bază ale Sunwave Pharma SRL pentru un preț de 16,35 mil. Euro, conform datelor făcute publice pe 8 martie de către cumpărător.

Valoarea totală a tranzacției este de 42,5 mil. Euro și include o plată maximă amânată de 23 mil. Euro eșalonată pe următorii trei ani în funcție de atingerea unor obiective financiare.

Plata de 16,35 mil. Euro include și asigurarea unui capital minim de lucru și va fi asigurată la finalizarea tranzacției în numerar cu fonduri care provin din numerarul cumpărătorului, precum și din facilitățile de credit disponibile ale acestuia.

Pentru Ascendis, achiziția Sunwave Pharma din România înseamnă un model unic și nișat de distribuție bazat pe o rețea de marketing cu acces direct la doctori, model care poate fi replicat cu succes în piețele vecine din Europa Centrală și de Est. De asemenea, achiziția Sun Wave Pharma dă acces lui Ascendis la piața de medicamente fără prescripție (OTC) din România, care înregistrează un ritm rapid de creștere și corespunde strategiei de extindere a cumpărătorului în piețele Europei Centrale și de Est. Cumpărătorul mizează și pe o echipă de conducere experimentată, care va rămâne în companie cel puțin trei ani.

Nu în ultimul rând, achiziția locală a grupului sud – african, Sun Wave Pharma, are un ritm de creștere de două cifre a veniturilor.

Valoarea netă a activelor Sunwave cumpărate de către Ascendis a fost de 11,9 mil. Euro la 31 decembrie 2016 și un profit aferent de 1,5 mil. Euro.

Discuțiile de vânzare pentru afacerea Sunwave Pharma, condusă de către Yogish Arwal, au fost încă de acum un an, pe lista celor interesați fiind inclusiv fonduri de investiții active la nivel local, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ascendis Health, companie listată pe bursa de la Johannesburg, are un ritm rapid de creștere, bazat pe achiziții. Pentrum ultimul an financiar, cu închidere în iunie 2016, veniturile au crescut cu 39% până la 3,9 mld. Ranzi. Compania are o valoare bursieră de 9,73 mld. Ranzi (circa 685 mil. Euro).

Achiziția Ascendis din România confirmă interesul valului de investitori sud – africani pentru piața locală, după investițiile realizate aici de către NEPI, fuziunea dintre NEPI și Rockcastle, respectiv dobândirea poziției de către Growthpoint de cel mai mare acționar în Globalworth, toate acestea fiind mișcări cu efect în piața imobiliară, dar și de intrarea, iar apoi extinderea grupului Naspers prin intermediul platformei Emag.

SOLINA MAIN

Levente Bara a vândut afacerea Supremia către compania franceză Solina. Liderul local al pieței de condimente ajunge indirect în portofoliul fondului francez de investiții Ardian. O echipă KPMG, condusă de către partenerul M&A Bogdan Văduva, a avut mandatul de vânzare al Supremia, în timp ce cumpărătorul a lucrat cu PwC România și avocații de la David & Baias

Compania franceză Solina, jucător global în producția de ingrediente pentru industria alimentară, a semnat contractul de cumpărare a pachetului de 100% din acțiunile Supremia Group, deținut de către antreprenorul Levente Bara.

Acordul  este condiţionat de aprobarea din partea Consiliului Concurenței, care este aşteptat în următoarele luni.

Omul de afaceri Levente Bara își face astfel exitul din afacerea pe care a pornit-o în anul 2000, după ce în luna februarie a ieșit și din acționariatul fabricii de conserve Prefera Foods în urma unei tranzacții prin care pachetul său de 25,69% a fost preluat de către Crisware Holdings, companie controlată de către omul de afaceri Raul Ciurtin.

O echipă de consultanți KPMG, condusă de către Bogdan Văduva, Partener fuziuni și achiziții, a avut mandatul de consultant financiar de vânzare a Supremia. Vânzătorul a fost asistat pe partea de consultanță juridică de către cabinetul avocatului Bogdan Puiu.

De cealaltă parte, Solina a lucrat cu consultanții PwC România și firma de avocatură afiliată, David & Baias.

Părţile au convenit să nu dezvăluie valoarea tranzacţiei.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că prețul pe care îl va plăti Solina pentru achiziția pachetului de acțiuni al Supremia s-ar situa în jurul a 30 mil. Euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate.

Tranzacția de vânzare a Supremia a început anul trecut și a atras interesul mai multor investitori, atât investitori strategici, cât și fonduri de investiții.

Pentru Solina, achiziția reprezintă încă un pas în strategia sa de expansiune în industria alimentară Europeană.

„Supremia este o companie mare, care a avut o creştere puternică în ultimii 10 ani. Este condusă de o echipă de manageri cu orientare anteprenorială și care a construit un impresionant portofoliu de soluţii funcționale şi mixuri personalizate, având o fabrică modernă în Alba Iulia. Compania a dezvoltat de asemenea un lanţ strategic de aprovizionare şi procesare a condimentelor. Suntem foarte pozitivi cu privire la echipa Supremia şi suntem dornici să incepem să lucrăm împreună ca membrii noi ai familiei Solina”, a declarat Laurent Weber, CEO Solina Group.

”Acest acord este un pas major pentru noi în special în Europa de Est și Supremia va deveni centrul nostru regional. Suntem angajați într-o expansiune în Europa prin intermediul unei strategii de creștere în toate pieţele majore şi această achiziţie se potriveşte perfect reţelei de centre de servicii de pe continent. Clienţii ambelor grupuri vor beneficia de ceea ce va fi cea mai mare reţea de R&D (cercetare & dezvoltare) și producţie de ingrediente și condimente din Europa”, a mai spus reprezentantul cumpărătorului.

„Suntem hotărâţi să rămânem o companie extrem de inovatoare oferind servicii profesionale clienților precum şi o companie foarte agilă. Această achiziție va înseamna eficientizarea procesului de achiziţii, de asemenea oferind oportunităţi unice de creștere a business-ului pentru furnizorii noștri preferați”, a mai spus Laurent Weber.

„Supremia este astăzi un jucător important pe piața de ingrediente alimentare din Europa și a avut o creştere foarte rapidă în ultimii 15 ani, bazată pe un sistem de management eficient și eficace şi o echipă de management puternic motivată și aderentă valorilor companiei. Am realizat de curând că menţinerea unei astfel de direcţii de creștere ca acționar unic, este din ce în ce mai dificilă şi am decis acum un an găsirea partenerului potrivit pentru Supremia. Solina este cel mai bun partener pentru noi și pentru viitorul organizaţiei noastre având un potențial de dezvoltare interesant iar grupul nou format va deveni mai puternic şi un partener mai atractiv pentru clienţii noştri”, a declarat Levente Hugo Bara, proprietarul Supremia Grup.

Cu sediul în Alba Iulia, România, Supremia este lider pe piața de ingrediente alimentare și condimente din România fiind activă în Europa de Est și Vest, precum şi Scandinavia.

În decembrie 2015, Supremia a cumpărat firmele daneze Tamaco Trading și Tamaco Pack pentru a-și extinde operațiunile pe piețele scandinave. Tranzacția a fost de aproximativ 3 mil. euro, fiind vorba de o plată în numerar pentru preluarea celor două companii daneze. Prețul a fost plătit la finalizarea achiziției pe 18 decembrie 2015, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, iar contractul de achiziție a fost semnat pe 10 decembrie 2015.

De când a înființat compania în anul 2000, Levente Bara a construit un grup care are mai mult de 300 de angajaţi şi vânzări de 52,10 mil.  euro  în 2016. În urma achiziţiei, echipa de management va rămâne în cadrul companiei.

Levente Bara va deține poziția de director general al Supremia Group până în luna mai, când această poziție va fi preluată de către Ciprian Grădinariu.

Supremia Grup produce ingrediente alimentare printre care condimente, mixuri, arome, membrane și stabilizatori alimentari.

Compania are un portofoliu divers de clienți printre care se numără Angst, Fox, Elit (industria cărnii), Albalact (lactate), Dr Oetker (industrie alimentară), Heidi (ciocolată) sau RoStar (biscuiți).

Printre concurenții Supremia pe piața ingredientelor alimentare se numără germanii de la Fuchs sau Puratos.

În 1999, Levente Bara a absolvit Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. În perioada 1999 – 2000, acesta a lucrat ca inginer tehnolog în industria alimentară la Almelar Impex din Târgu Mureș. Bara vorbește româna, maghiara și engleza.

Cumpărătorul Supremia, firma franceză Solina a luat naștere în urma fuziunii din 2012 dintre Savena Group și Sfinc Group. În anul 2011, Sfinc a deschis birouri în România.

Cu sediul în Franţa, compania are în jur de 1.200 de angajați, prezenţă directă în 17 ţări și deserveşte clienţi în mai mult de 75 de ţări.

Solina Group a raportat pentru anul 2015 vânzări nete de 315 mil. Euro.

În anul 2015, fondul de investiții francez Ardian a intrat ca acționar în afacerea Solina, iar în februarie 2016 a devenit acționarul majoritar al afacerii. Fondatorul Solina, Eric Terré, deține poziția de președinte al Consiliului de Supraveghere al Solina.

Afacerea Solina s-a dezvoltat rapid prin creștere organică și o campanie de achiziții, cifra de afaceri ajungând de la 75 mil. Euro la 315 mil. Euro într-o perioadă de cinci ani.

Ardian, acționarul majoritar al Solina, a fost fondat în 1996 și este condus de către Dominique Senequier. Ardian este un manager de fonduri de investiții care are sub administrare active de 60 mld. Dolari.

În 2015, Ardian s-a numărat printre investitorii interesați de preluarea unui pachet minoritar de acțiuni la MedLife, în contextul demersurilor de exit ale fondului de investiții Value 4 Capital, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

bancpost main

Eurobank: Vizăm să vindem pachetul majoritar din Bancpost, ERS și leasing, toate împreună considerate ca fiind perimetrul tranzacției. Așteptăm ofertele neangajante în luna mai

Grupul bancar elen Eurobank așteaptă în luna mai primele oferte pentru Bancpost și pentru alte active financiare locale care fac parte din tranzacția cu nume de cod Florence.

Tranzacția este considerată de către experții în fuziuni și achiziții ca fiind cea mai importantă în acest moment în întregul sector bancar local, dat fiind calibrul acesteia.

“Noi vizăm să vindem pachetul majoritar în Bancpost, ERS și Leasing, toate împreună fiind considerate perimetrul tranzacției. Ofertele neangajante sunt așteptate în cursul lunii mai. Suntem într-o fază timpurie a procesului așa că nu putem comunica mai multe informații“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, Director General al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias.

Acesta nu a precizat care este mărimea pachetului de acțiuni din Bancpost scos la vânzare.

La începutul lunii februarie, un bancher Eurobank declara, citat de către Reuters, că banca elenă nu vrea să se retragă în întregime din România, ci să atragă un partener strategic astfel încât expunerea locală să fie redusă conform angajamentelor luate față de Comisia Europeană.

Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul Canadian Fairfax, unul dintre cei mai importanți acționari ai Eurobank.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO  a scris în premieră pe 20 ianuarie 2016 că Eurobank a angajat bancherii HSBC pentru o evaluare a opțiunilor strategice la Bancpost, deși la acel moment banca – mama susținea că nu există un plan privind o potențială vânzare a băncii.

În 2016, Eurobank și National Bank of Greece, proprietarul Banca Românească, au purtat negocieri pentru o tranzacție la nivelul subsidiarelor din România în cadrul unui plan mai larg în regiune.

După ce discuțiile între cele două părți au picat, astăzi ambele subsidiare locale ale băncilor elene – Banca Românească și Bancpost – sunt la vânzare, însă procesele de vânzare sunt încă în faze incipiente.

În paralel, Bancpost a trecut la procesul de curățire al bilanțului de creditele neperformante, mișcare utilizată în 2014 și de grupul austriac Volksbank ca o măsură premergătoare tranzacției de vânzare a băncii. Astfel, Eurobank a anunțat vânzarea unui pachet de credite neperformante al Bancpost și al altor subsidiare, pachet cu o valoare nominală de 597 mil. Euro, către un consorțiu format de Kruk și International Finance Corporation. În cadrul tranzacției cu nume de cod Ursa, prezentată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Bancpost avea la finele lui 2015 o cotă de piață de 3% după activul net bilanțier la o valoare a acestuia de 11,38 mld. Lei (2,6 mld. Euro), fiind în primele nouă bănci din sistem, conform ultimului raport anual al băncii centrale.

Bancpost a raportat în ultimul său bilanț public un profit pentru exercițiul financiar 2015 de 35,2 mil. Lei (7,9 mil. Euro).

Dintre potențialii candidați la achiziția subsidiarei grupului elen, banca ungară OTP și-a declarat recent intenția de a depune o ofertă la Bancpost.

Sandor Csanyi, directorul general executiv al OTP Bank, în cadrul unui interviu acordat săptămâna trecută agențiilor de presă Reuters și Bloomberg, afirma că grupul pe care îl conduce este în acest moment implicat într-un proces de due diligence privind achiziția unui activ pe piața bancară din România și că va examina fiecare bancă din cele scoase la vânzare pe piața locală.

Pe lângă Bancpost, tranzacția Florence mai cuprinde compania de credite de consum ERB Retail Services IFN și ERB Leasing.

ERB Retail Services IFN a raportat pentru 2015 un profit net de 42,8 mil. Lei (9,6 mil. Euro) la venituri totale de 119,7 mil. Lei (26,9 mil. Euro).

De asemenea, ERB Leasing a înregistrat în 2015 un profit net de 5,9 mil. Lei (1,3 mil. Euro) la venituri totale de 110,9 mil. Lei (24,9 mil. Euro), potrivit ultimului bilanț public.

Bancpost, bancă fondată de statul român în 1991, este principalul activ al Eurobank în România. Grupul elen a preluat în 2003 pachetul majoritar al Bancpost, iar în 2009 a ajuns la o participație de 99% în banca locală.

Pe piața bancară locală este, în acest moment, un grup de bănci la vânzare printre care Banca Românească, Bancpost, Veneto Banca, și un alt grup format din potențiali investitori, pe de o parte, jucători deja prezenți precum Banca Transilvania, OTP, Garanti Bank, Axxxess Capital (principalul acționar al Carpatica), Raiffeisen, pe de altă parte investitori care caută să intre pe piață, printre aceștia fiind și fonduri de investiții JC Flowers.

Anterior, au existat încercări eșuate de vânzare la nivel local. Astfel, în 2015, Piraeus Bank a derulat o tranzacție de exit din România, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în iunie 2015, în urma căreia fondul american de investiții JC Flowers a depus o ofertă de preluare a subsidiarei locale, respinse însă de conducerea din Atena a grupului – mamă.

Contextul actual este marcat de presiunea existentă asupra băncilor – mamă din Grecia de a-și reduce expunerile în regiune, iar aici România ocupă un loc central, ceea ce poate constitui premisele pentru finalizarea unor astfel de tranzacții locale de vânzare realizate de bănci elene.

Concernul german Freudenberg își extinde portofoliul local: Divizia americană Chem-Trend a preluat distribuția produselor proprii din România de la Rubio Trading & Consulting din Arad

Compania americană Chem-Trend, lider global în domeniul demulanților, lubrifianților, compușilor de curățare și a altor produse auxiliare de turnare, a anunțat preluarea  distribuției locale a produselor proprii de la Rubio Trading & Consulting în cadrul strategiei sale de expansiune în Europa de Est.

Astfel, concernul german Freudenberg, cu vânzări anuale de 7,5 mld. Euro în 2015, își extinde portofoliul de companii din România în urma achiziției realizate de divizia sa americană.

Chem-Trend România va continua să sprijine piața locală pentru industriile deja existente de poliuretan, de prelucrare a cauciucului, prelucrare a maselor plastice, turnarea sub presiune a metalelor și, de asemenea, se va extinde în viitor pentru a sprijini cerințele industriei de fabricare a anvelopelor.

Din noua entitate va face parte și Ciprian Cristea, unul dintre proprietarii Rubio, precizează cumpărătorul.

„Sunt foarte bucuros să fiu implicat în startul Chem-Trend România. Structura noastră existentă de vânzări, care este acum susținută în profunzime de resursele tehnice și operaționale ale organizației globale Chem-Trend ne permit să oferim servicii de mai mare calitate pentru clienții noștri pe termen lung „, a declarat Cristea.

În urma tranzacției cu Chem-Trend, Rubio Trading & Consulting Arad rămâne în portofoliul său cu toate serviciile și produsele oferite până acum, exceptând produsele sub marca Chem-Trend, care au făcut obiectul tranzacției.

Rubio Trading & Consulting a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 10,2 mil. Lei (2,2 mil. Euro) și un profit de 1,5 mil. Lei (0,3 mil. Euro) la un număr de 12 angajați.

 “Chem-Trend este mândru că a fost activ în Europa de Est de mulți ani. România continuă să atragă un nivel înalt de investiții străine și stabilirea Chem-Trend România ne poziționează astfel încât să furnizăm servicii și mai bune către baza noastră de clienți locali, regionali și globali, care se află în această piață de o importanță strategică și în expansiune rapidă. Adăugarea acestui birou, alături de mulți oameni talentați și cu experiență care ni s-au alăturat de la Rubio, întăresc angajamentul nostru pentru a ne adresa nevoilor pieței locale”, a spus Devanir Moraes, Președintele și directorul general al Chem-Trend.

Chem-Trend are o prezență globală, cu facilități de producție pe patru continente, birouri sau reprezentanți locali din 20 de țări, precum și o rețea de distribuție care acoperă mai mult de 50 de țări. Produsele Chem-Trend sunt utilizate într-o gamă largă de aplicații, inclusiv materiale compozite, cauciuc si poliuretan laminat, turnare de înaltă presiune, de prelucrare a materialelor termoplastice, compozite din lemn de presare și în fabricarea anvelopelor.

Chem-Trend este parte a concernului german Freudenberg, care mai deține în România pachetele integrale de acțiuni la companiile Hänsel Textilrom srl din București, respectiv Freudenberg Household Products Vileda Societate în Comandită, SurTec Romania, Freudenberg Household Products SRL, Freudenberg Management Imobiliar SRL, Freudenberg Nonwovens Romania, toate cu sediul la Brașov.

Grupul german Freudenberg, structurat pe mai multe divizii, a raportat la nivel consolidat pentru 2015 vânzări de 7,57 mld. euro și un profit de 522 mil. euro la un număr de 40.474 angajați.

Tranzacție în sectorul minier: Vast Resources a ajuns unicul proprietar al minei polimetalice de la Mănăilă după achiziția pachetului de 49,9% deținut de Ni Jin Ming. Compania britanică caută capital pentru dezvoltarea complexului minier din România

Compania minieră Vast Resources, cu operațiuni în România și Zimbabwe, a anunțat, astăzi, achiziția pachetului de 49,9% deținut de Ni Jin Ming din acțiunile Sinarom Mining Group SRL, care operează mina polimetalică Mănăilă din Suceava.

În urma tranzacției, Vast Resources, companie listată pe piața secundară AIM a bursei londoneze, va deține 100% din acțiunile Sinarom Mining Group.

Pe 14 martie, cumpărătorul a anunțat un acord pentru reglementarea datoriilor asociate achiziției inițiale a pachetului de control de 50,1% din Sinarom de către Vast Resources.

Plata pentru achiziția acțiunilor și în contul împrumutului restant către Ni Jin Ming este de 1,135 mil. Dolari, din care 0,4 mil. Dolari trebuie plătiți până la 31 martie, iar soldul de 0,735 mil. Dolari până la 30 aprilie. Plata inițială Plata inițială va fi finanțată din resursele de numerar existente în timp ce tranșa finală de plătit la 30 aprilie anul 2017 este de așteptat să fie finanțată de către companie prin ridicarea de fonduri suplimentare la nivelul activelor, operațiune care se așteaptă să fie finalizată în scurt timp. Transferul acțiunilor are loc la efectuarea plății finale. Sub rezerva finalizării transferului acțiunilor. De asemenea, Ni Jin Ming nu mai are alte obligații față de companie. În plus, acesta este liber și de obligația restantă, în valoare de 0,646 mil. Dolari în ceea ce privește achiziția minei polimetalice de la Băița (Bihor) – după cum se explică și în anunțul din 7 iulie 2015.

Efectul net în bilanțul companiei al acestei tranzacții cuplat cu aranjamentele anunțate la 14 martie vor fi stabilite la următoarea dată de raportare. La 31 martie 2016, Sinarom a raportat venituri de 1,812 mil. dolari și o pierdere după impozitare de 1,375 mil. dolari.

Discuțiile continuă în ceea ce privește alte tranzacții în legătură cu Sinarom, care ar putea include introducerea unui partener în asociere (joint-venture) și / sau asigurarea unei finanțări la nivelul subsidiarei cu scopul de a contribui la creșterea producției la mina Mănăilă și pentru a avansa cu noile licențe cumpărate la Piciorul Zimbrului și Măgura Neagră, situate în apropiere de Mănăilă.

Ambele licențe și-au demonstrat potențialul, iar Vast Resources ia în calcul posibilitatea să dezvolte aceste active ca parte a unui complex metalurgic Mănăilă la scară mai largă.

„Cu o rată recentă de creștere de 44% a concentratului de cupru, alături de o creștere de 371% a concentratului de zinc produs, mina noastră Mănăilă continuă să facă progrese excelente și să consolideze valoarea comercială. Suntem în consecință încântați să creștem participația noastră în cadrul proiectului la 100% . Această structură de proprietate simplificată va fi, credem noi, benefică pentru dezvoltarea continuă a minei, în special în ceea ce privește potențialele oportunități de asociere în participațiune sau de finanțare a datoriei, care sunt luate în considerare în contextul în care noi continuăm să ne concentrăm pe extinderea carierei deschise și să evaluăm potențialul pentru dezvoltarea noilor perimetre adiacente de la Piciorul Zimbrului și Măgura Neagră ca parte a unui complex nou, modern, metalurgic în cariera deschisă de la Mănăilă”, a spus Roy Pitchford, director general al companiei Vast.

Vast Resources operează în prezent mina polimetalică Mănăilă din România, care a fost pusă în funcțiune în 2015. Portofoliul companiei include, de asemenea, și mina polimetalică de la Băița Plai, unde se lucrează în prezent pentru obținerea avizelor necesare pentru a începe dezvoltarea și punerea în funcțiune a minei.

Societatea are, de asemenea, participații într-o serie de proiecte în sudul Africii, inclusiv 25% din acțiunile minei producătoare de aur Pickstone-Peerless din Zimbabwe.

Vast Resources este o companie minieră, a cărei valoare de piață pe bursa de la Londra este de 22 mil. Lire sterline.

Cei mai importanți acționari ai Vast Resources sunt Hargreaves Lansdown cu 9,36%, Barclays PLC cu 8,08%, Sapi River Investments LTD cu 7,53%, Halifax Share Dealing cu 6,91% și Toronto Dominion Bank cu 5,46%.

PwC România: În 2016, au fost anunțate 140 de tranzacții în valoare de 3,6 mld. Euro pe piața locală de fuziuni și achiziții. Rata de creștere a pieței față de 2015 este de 17%. În acest an, sunt așteptate tranzacții în sectorul medical, industrial și bunuri de larg consum

Piaţa locală de fuziuni şi achiziţii a crescut în 2016 cu 17% faţă de anul anterior, atingând o valoare a tranzacţiilor de 3,6 miliarde de Euro, potrivit unei analize a PwC România.

Anterior, EY a estimat că piața de fuziuni și achiziții a înregistrat astfel de tranzacții în România de 3,3 mld. Dolari (circa 3 mld. Euro), iar Deloitte a anunțat că estimează între 3,4 și 4 mld. Euro această piață. Cifrele Deloitte au luat în calcul 85 de tranzacții, cu o valoare minimă de 5 mil. Euro fiecare.

Piaţa de fuziuni şi achiziţii va creşte şi în 2017, iar sectoare precum cel medical, industrial şi al bunurilor de larg consum vor continua să se consolideze şi să atragă noi investiţii, afirmă specialiştii din echipa integrată de Tranzacţii a PwC România.

Piaţa locală de fuziuni şi achiziţii îşi va menţine tendinţa ascendentă şi în anul 2017, beneficiind de continuarea procesului de consolidare în domenii precum cel medical şi farmaceutic, industrial şi în sectorul bunurilor de larg consum, precum şi de o tendinţă de relocare către Europa de Est, inclusiv în România, din partea unor grupuri ce au dezvoltat capacităţi de producţie în Asia.

“La nivel local, există un interes tot mai mare pentru tranzacţii, pe fondul continuării unor procese de consolidare începute în anii trecuţi. Se resimte o anumită efervescenţă în piața locală, se poartă multe negocieri şi discuții, sunt mai multe tranzacţii inițiate, atât de către vânzători, cât şi de cumpărători. Observăm un număr tot mai mare de antreprenori interesaţi de perspectiva unui proces de vânzare, care îi ajută să primească şi o indicaţie referitoare la valoarea de piaţă a afacerii lor, deși nu toate discuţiile se concretizează în tranzacţii efective”, a declarat Cornelia Bumbăcea, Liderul Departamentului de Tranzacţii, PwC România.

“Pentru ca România să se bucure de o creştere economică sustenabilă este necesară încurajarea mediului de afaceri printr-o viziune fiscal pe termen lung, care să stimuleze investiţiile . Aceasta şi în contextul în care aspectele fiscale au o importanţă crescândă pentru managementul companiilor, iar tratamentul anumitor speţe şi riscuri fiscale poate conduce chiar la eşecul unor tranzacţii. Proiectele strategice de tip M&A, care presupun un angajament pe termen lung, pot fi încurajate printr-o îmbunătățire a predictibilității și coerenței politicii fiscale”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România şi Europa de Sud-Est.

“Rămânem optimişti în legătură cu perspectivele de dezvoltare ale pieţei locale de fuziuni şi achiziţii pe termen mediu şi lung. Conform analizei PwC, în anul 2016 au fost anunțate 140 de tranzacții cu o valoare totală de 3,6 miliarde de Euro. Este de remarcat totodată o aparentă necorelare cu piaţa globală, care a înregistrat o ușoară scădere în același interval. Aceasta şi pentru că valoarea pieței la nivel local a fost Influențată puternic anul trecut de un număr mic de tranzacții cu o valoare substanţială. O altă explicație ar fi creșterea competitivității şi atractivităţii economiei românești în contextul geopolitic regional” a spus Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias, coordonator al echipei de consultanță fiscală și juridică în Tranzacții.

„Desi sunt destul de izolate cazurile în care antreprenorii români au ales calea dezvoltării prin achiziții a afacerilor pe care le dețin, limitele creșterii organice, nevoia de dezvoltare rapidă dublată de presiunea competiției, împing din ce in ce mai mult companiile românești spre o dezvoltare prin achiziții. O astfel de abordare presupune, printre altele, identificarea unor ținte de achiziție, evaluarea compatibilității de integrare, analiza diagnostic, determinarea valorii, derularea procesului de achiziție şi in cele din urma a procesului de integrare efectivă. Această tendință a pieței va impune antreprenorilor romani angajarea unor expertize tehnice din ce in ce mai complexe.”, a subliniat George Ureche, Senior Manager în cadrul departamentului de Tranzacţii al PwC România.

”Observăm creşterea numărului investitori lor financiari (fonduri de private equity) care devin Interesați de piața din România, orientându-se în principal către afacerile care au demonstrat potențial de dezvoltare sustenabilă, au o echipa competentă de management şi poziţii consolidate pe piaţa în care activează. Valoarea pieței de tranzacţii şi atractivitatea companiilor vor creste şi ca urmare a stabilizării performanţelor financiare ale acelor business-uri care sunt susceptibile a face obiectul unei tranzacții, dar şi pe fondul creșterii nivelului de încredere şi predictibilității perspectivelor de dezvoltare pentru următorii 5 – 10 ani”, a declarat Dragoș Atanasiu, Senior Manager în cadrul departamentului de Tranzacţii al PwC România.

PwC este liderul pieţei de consultanţă în fuziuni şi achiziţii din România. În ultimul an, PwC a fost implicată în multe dintre tranzacțiile semnificative, furnizând fie asistență la cumpărare, fie asistență la vânzare, participând în tranzacții precum cele prin care prin care Regina Maria a cumpărat spitalul Ponderas, Oresa Ventures a cumpărat La Fântâna, Mid Europa Partners a cumpărat Profi, Logo a cumpărat TotalSoft,iar Enterprise Investors a cumpărat Noriel.

Cea mai mare tranzacție locală pe segmentul de fuziuni și achiziții a fost cumpărarea Profi de către Mid Europa pentru 533 mil. Euro în numerar. Dacă includem și tranzacțiile internaționale cu component locală, vânzarea fabricilor locale ale SAB Miller către japonezii de la Asahi în cadrul unei tranzacții internaționale totale de 7,3 mld. Euro este considerat de unii specialiști în fuziuni și achiziții ca fiind cea mai mare tranzacție locală. O altă tranzacție cu impact semnificativ în România a fost anunțul de la finele anului trecut privind fuziunea NEPI, unul dintre liderii pieței imobiliare locale, cu Rockcastle, un grup imobiliar listat pe bursa de la Johannesburg.

Șeful OTP spune că face un due diligence pentru achiziția unei bănci din România și că va depune ofertă pentru Bancpost. Sandor Csanyi, directorul general al celei mai mari bănci din Ungaria: “De zece ani, toți au așteptat consolidarea pieței, dar niciodată nu s-a întâmplat. Acum simt că a început”. OTP are lichidități de 1 mld. Dolari pentru achiziții în Europa de Est

Banca ungară OTP, unul dintre jucătorii de talie regională din Europa de Est, se uită la oportunități concrete de achiziție în Europa de Est, pentru care are cash în mână de circa 1 mld. Dolari și este pregătită să împrumute capital suplimentar pentru achiziții dacă este nevoie.

“Timp de o decadă, toți au așteptat consolidare pe piață, dar niciodată nu s-a întâmplat. Acum simt că a început“, a declarat, marți, Sandor Csanyi, directorul general executiv al OTP Bank, în cadrul unui interviu acordat Reuters și Bloomberg.

Potrivit acestuia, OTP este în acest moment implicat într-un proces de due diligence privind achiziția unui activ pe piața bancară din România.

De asemenea, OTP vrea să depună ofertă pentru Bancpost, conform Reuters.

În România, sunt mai multe bănci la vânzare, iar șeful OTP a spus, citat de Bloomberg că ”vom examina pe fiecare în parte”.

Subsidiarele locale a trei bănci grecești – Banca Românească, Piraeus Bank România și Bancpost – cărora li se adaugă Veneto Banca, dar și alte bănci mai mici sunt în acest moment în atenția investitorilor care caută să cumpere active bancare.

Pentru jucătorii deja prezenți pe piață precum Banca Transilvania, OTP Bank, Garanti Bank, Raiffeisen sau Axxess Capital (care controlează Carpatica), aceste procese de vânzare pot fi oportunități de consolidare și de creștere a cotei de piață.

De asemenea, o gamă de fonduri de investiții care nu sunt prezente în România analizează băncile scoase la vânzare în ce măsură pot deveni poarta de intrare în piața locală.

Pentru a îndeplini cerințele de întărire a capitalului venite din partea băncilor centrale, există o presiune în direcția consolidării la nivelul băncilor est – europene.

Potrivit șefului OTP, banca pe care o conduce ia în calcul achiziții în piețele din Belarus, Bulgaria, România, Rusia, Serbia, Slovacia și Ucraina.

Ținta OTP este de a ajunge la o cotă de piață de peste 10% în piețele în care activează, cu excepția Rusiei.

Ultimul raport anual al BNR indică faptul că OTP Bank România avea la 31 decembrie 2015 o cotă de piață de 2,3% după activul net bilanțier, adică după integrarea achiziției băncii Millennium în urma exitului realizat de grupul bancar portughez.

Banca Românească – subsidiara locală a National Bank of Greece – avea la finele lui 2015 o cotă de piață de 1,8%, Bancpost – subsidiară Eurobank – avea o cotă de 3%, iar Piraeus Bank avea o cotă de piață de 1,9%, iar expunerile locale ale celor trei bănci grecești au continuat să scadă. În scenariul în care OTP ar cumpăra toate cele trei subsidiare ale băncilor elene, tot nu ar fi suficiente aceste achiziții pentru a atinge obiectivul declarat privind o cotă de piață locală de circa 10%.

OTP Bank a intrat pe piața din România în anul 2004 prin achiziția pachetului de 100% din acțiunile RoBank de la Balli Group Plc, care avea o deținere directă de 36,5% din bancă, iar un alt pachet de 15% îl controla prin intermediul fostei societăți de asigurare Anglo – Română, de la oamenii de afaceri turci Mustafa Bayraktar care avea 45,5% din bancă, respectiv Huseyin Bayraktar, 1%, iar alte 2% din capital au fost preluate de la anglo-iranianul Vahid Alaghband, omul – cheie al grupului britanic Balli. OTP a plătit 47,5 mil. Dolari pentru achiziția pachetului de 100% din RoBank în 2004.

În perioada 2005 – 2013, OTP Bank România și-a dublat cota de piață de la 0,6% la 1,3% prin extinderea organică a afacerilor.

A doua oportunitate valorificată de OTP a fost exitul grupul bancar portughez Millennium din România. În 2014,OTP a cumpărat 100% din acțiunile subsidiarei Millennium pentru 39 mil. Euro la care s-a adăugat rambursarea liniilor de finanțare intragrup de 150 mil. Euro către banca – mamă din Portugalia. Achiziția fostei subsidiare a Millennium a dus OTP Bank la o cotă de piață de 2%.

Însă, OTP s-a uitat în cei 14 ani de la intrarea pe piață și la alte oportunități de achiziție. De exemplu, în 2011, OTP a fost interesată de subsidiara locală a Royal Bank of Scotland, pe fondul intenției de exit a grupului britanic din piață. În final, fosta ABN Amro Bank România, a fost vândută în două tranzacții succesive în 2013 și 2014 către grupul italian UniCredit.

De asemenea, OTP a fost unul dintre investitorii interesați de achiziția fostei afaceri de credite de consum Credisson, la acea vreme controlată de omul de afaceri Florin Andronescu și de fondul de investiții Oresa Ventures, susțin surse din piață. În final, Cetelem, divizia specializată în credite de consum a grupului francez BNP Paribas, a cumpărat în 2005 integral afacerea Credisson.

OTP Bank România a înregistrat în 2016 un profit după taxe fără ajustări de 1,65 mld. forinți (circa 24 mil. Lei, respectiv în jurul a 5,3 mil. Euro) și active totale de 588,18 mld. Forinți (circa 8,5 mld. Lei, respectiv aproximativ 1,9 mld. Euro).

Portofoliul de credite este în proporție de 27% corporate, iar restul în retail. Pe depozite, ponderile sunt aproape aceleași, clienții – companii având 24% din portofoliul total.

OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, are ca principali acționari pe Medget, Timur și Ruszlan din familia Rahimkulov de origine tătară, care dețin 8,19% din acțiunile băncii, grupul petrolier ungar MOL cu 9,57% și firma franceză de asigurări Groupama cu 8,10%.

OTP Bank a înregistrat o valoare bursieră în 2016 de aproximativ 7,6 mld. Euro, respectiv un raport de 1,7 între prețul acțiunii și valoarea contabilă.

La nivel de grup, OTP Bank a raportat un profit după taxe consolidat 202,4 mld. forinți (circa 2,9 mld. lei, respectiv aproximativ 650 mil. euro) la active totale de 11.307 mld. forinți (circa 163 mld. lei, respectiv în jurul a 36 mld. euro).

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea transportatorului feroviar de mărfuri Central Railways din Slovacia de către firmele Unicom Tranzit, Smart Rail A.S.și omul de afaceri Radu Gabriel Gheorghiu

 

Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea Central Railways A.S, companie slovacă de transport de mărfuri pe calea ferată, de către firmele Unicom Tranzit , Smart Rail A.S.și omul de afaceri Radu Gabriel Gheorghiu, potrivit unui comunicat al autorității de concurență.

Autoritatea de concurenţă a constatat că operațiunea de concentrare economică nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii dominante.

Compania slovacă Central Railways desfăşoară, în principal, activităţi de transport de mărfuri pe căile ferate din Slovacia şi Ungaria, oferind totodată și consultanţă în domeniul transportului feroviar, precum și activitatea de casă de expediţii în transportul pe calea ferată în ţările menţionate. Compania preluată nu este activă pe piața românească.

Unicom Tranzit este una dintre afacerile reunite în grupul de firme Unicom, dezvoltat de către omul de afaceri moldovean Constantin Iavorski, fost ministru al energiei în Republica Moldova. Unicom Tranzit este un operator feroviar privat care activează în domeniul transportului de mărfuri pe calea ferată în România, Slovacia, Ungaria, Cehia, Polonia, Bulgaria, dar desfășoară și activități secundare de casă de expediții în transportul pe calea ferată și manevrare mărfuri.  Compania activează în România din anul 1994.

Acționarii Unicom Tranzit sunt Larisa Iavorski, Olga Iavorski, Irina Iavorski și Constantin C. Iavorski, fiecare cu un pachet de 21% din acțiuni, precum și Constantin Iavorski cu 5%, Ion Bucur cu 6% și Victoraș Florian Bucureanu cu 5% din acțiuni, conform informațiilor făcute publice.

Unicom Tranzit face parte din Unicom Group care mai deţine în România: Unicom Holding S.A., Unicom Wood Production S.A., Unicom Oil Terminal S.R.L., Snagov Power Plant S.R.L., Office Tei Center S.R.L., Vallach S.R.L., Trans Cargo Danube S.R.L., Green Island S.R.L., precum şi Rocombi S.A.

De asemenea, Unicom controlează Trans Cargo Danube S.R.L. şi Green Island S.R.L şi deţine Unitranscom S.A, companie înregistrată în Bulgaria.

Pentru anul 2015, Unicom Tranzit a raportat o cifră de afaceri netă de 260,9 mil.Lei ( 58 mil.Euro) și profit net de 10,2 mil.lei (2,28 mil.Euro) la un număr mediu de 902 salariați.

Printre clienții Unicom se numără Arcelor Mittal, Mechel, Tenaris Silcotub, Carpatcement.

Omul de afaceri Radu Gabriel Gheorghiu este acționar în companiile din grupul E-P Rail Group.

E-P Group cuprinde șase firme (două din România, una din Slovacia și trei din Cipru), care desfășoară activităţi de casă de expediţii în transportul pe calea ferată în România, Slovacia, Austria, Bulgaria, Polonia, Marea Britanie, Cehia, Ungaria, Germania, precum şi în alte state europene.

În România, E-P Group deţine companiile E-P Rail S.R.L. şi Delta Trans Internațional S.R.L.

Între companiile deținute de Radu Gabriel Gheorghiu se află  și Azura Holdings Limited, Avomar Limited şi Amerito Limited, toate înregistrate în Cipru, precum şi un procent de 50% din E-P Rail Slovakia şi indirect, prin intermediul Azura Holdings Limited, un procent de 33,4% din E-P Rail S.R.L. Restul pachetului de acțiuni în cadrul E-P Rail S.R.L., companie înființată în anul 2013,  este deținut de firma slovacă Express Slovakia Tmedzinarodna Preprava și firma ungară Petrolsped Kft, ambele activând în sectorul privat de transport de marfă.

Targetul companiei E-P Rail S.R.L este sa ajungă să atingă o cotă de 5% din piața de transport feroviar din România ( atat transporturi ale grupului Petrolsped Kft- Express Slovakia Medzinarodna Preprava A.S cât și alte transporturi interne și internaționale), potrivit informațiilor de pe site-ul companiei.

Cifra de afaceri a tuturor firmelor din cadrul E-P Rail Group este de peste 350 milioane de euro, potrivit aceleiași surse.

Compania de transport de marfă E-P Rail S.R.L. a înregistrat în 2015 o cifră de  afaceri netă de 257,2 mil.Lei (57,1 mil.Euro) și profit net de 3,6 mil.Lei ( 0,8 mil.Euro) la un număr mediu de 8 salariați, conform datelor înregistrate de companie la Ministerul Finanțelor Publice.

Firma Smart Rail A.S., înregistrată în Slovacia, a fost înființată în anul 2016, pentru achiziția acțiunilor companiei Central Railways.

Printre operatorii privați de transport feroviar de marfă  se află Grup Feroviar Român, deținut de Gruia Stoica, DB Schenker Rail România sau Rail Cargo România.

profi mid europa enterprise investors deal tabel closing Main

BERD investește capital de 25 mil. Euro în afacerea Profi și intră acționar minoritar alături de fondul de investiții administrat de Mid Europa Partners, după ce a finanțat expansiunea lanțului de supermarketuri și după ce a investit deja propriii bani în urmă cu trei ani în noul acționar al Profi. Banii proaspeți ai BERD merg în finanțarea expansiunii rețelei de magazine

BERD a anunțat astăzi că face o investiție de capital de 25 mil. Euro în afacerea Profi, în care intră acționar alături de fondul de investiții administrat de către Mid Europa Partners. BERD este déjà unul dintre investitorii fondului de investiții care a cumpărat Profi.

Mid Europa a semnat în noiembrie contractul pentru achiziția a 100% din acțiunile Profi Rom Food, cea mai mare tranzacție din retail și una record pentru piața românească, dezvăluită în premieră pe 23 noiembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris în exclusivitate că tranzacția depășește 500 mil. euro și se apropie de 600 mil. euro. De asemenea, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 25 septembrie 2016 despre interesul Mid Europa pentru achiziția Profi, precum și în mai multe rânduri despre creditul privind finanțarea parțială a tranzacției contractat de cumpărător. Mid Europa a cumpărat Profi pentru 533 mil. euro în numerar de la Enterprise Investors, tranzacție finalizată pe 15 februarie.

”Suntem încântați de faptul că BERD va fi partenerul nostru în Profi România. Unul din cele mai importante obiective ale proiectului Profi este extinderea în localitățile mici. Credem că acest lucru va fi benefic pentru comunitățile locale, atât prin crearea de locuri de muncă, cât și prin furnizarea de produse alimentare la prețuri accesibile. Suntem, de asemenea, încântați de oportunitatea de a sprijini managementul Profi pentru continuarea acestei povești de success”, a declarat Andrej Babache, Director al Mid Europa.

La rândul său, Daniel Cîrstea, CEO al Profi Rom Food, a precizat că Profi ”are un potențial de creștere imens în următorii ani în România, inclusiv în localitățile mici”, și că experiența BERD în dezvoltarea sectorului privat din Europa Centrală și de Sud-Est va ajuta compania  în proiectele viitoare.

”Cu ajutorul nostru Profi va deschide sute de magazine noi, atât în localitățile mari, cât și în cele mici din România, oferind clienților posibilitatea de a cumpăra produse alimentare la prețuri accesibile și ajutând economia locală prin crearea de noi locuri de muncă. De această extindere vor beneficia nu doar clienții, ci și producătorii locali, care vor avea mai multe opțiuni de a își vinde produsele”, a precizat Matteo Patrone, Director Regional pentru România și Bulgaria în cadrul BERD.

Această nouă finanțare vine ca o continuare a celei precedente, în valoare de 25 de mil.Euro, reprezentând un împrumut BERD pentru sprijinirea creșterii companiei prin îmbunătățirea competitivității.

La solicitarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, BERD și Mid Europa nu au precizat ce pachet de acțiuni va prelua instituția financiară în cadrul afacerii Profi.

Pentru plata prețului de achiziție a Profi, în valoare de 533 de mil.Euro, Mid Europa Partners a folosit bani din capitalul fondului de investiții Mid Europa Fund IV de 800 mil. Euro ridicat în 2014, precum și din facilitatea de co-investiție de 650 mil. Euro care completează fondul.

Totodată, o altă parte din bani a provenit dintr-un credit bancar în valoare de 1,38 mld.Lei (circa 305 mil.Euro) contractat pe 7 februarie, de la Citibank, ING Bank, Raiffeisen Bank International, Erste Group Bank, Banca Transilvania și UniCredit.

Alături de BERD, printre investitorii de tip Limited Partners în Mid Europa Partners IV, se numără grupul Băncii Europene de Investiții, dar și alți investitori europeni printre care Private Equity Holding AG din Elveția sau Lancashire County Pension Fund din Marea Britanie.

De asemenea, pe lista investitorilor se află nume din Asia precum fondul suveran de investiții GIC din Singapore și China Investment Corporation. Investitori importanți din SUA precum fondurile Pantheon și Carlyle, care a preluat AlpInvest Partners se mai află pe această listă.

Fondul de investiții Pantheon International Plc, administrat de către Pantheon Ventures LLP din Marea Britanie, a investit în luna ianuarie 2,9 mil. Lire sterline (3,4 mil. Euro) în achiziția lanțului de supermarketuri Profi de către Mid Europa Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Astfel, Pantheon participă alături de Mid Europa la achiziția Profi.

Pe lângă investitorii de tip Limited Partners, în fondurile de investiții se află și categoria celor așa-ziși General Partners, care reprezintă echipa de management a fondului.

Mid Europa Partners este deținută 100% de către partenerii ei, aceștia fiind Thierry Baudon, Robert Knorr, Matthew Strassberg, Zbigniew Rekusz, Nikolaus Bethlen (care coordonează portofoliul de investiții din Ungaria și România), Michelle Capiod, Kerim Turkmen, Pawel Padusinski și Manish Mittal.

Mid Europa Partners a intrat în 2015 în România prin achiziția rețelei Regina Maria în cadrul unei tranzacții de circa 150 mil. Euro. De atunci, Regina Maria a bifat la rândul său noi achiziții de tip add-on. Profi este al doilea activ strategic din portofoliul său local de afaceri, care a ajuns în numai doi ani de la intrarea pe piață la poziții de lider în sectorul de servicii medicale private, respectiv retail.

Profi deține 523 de magazine în peste 272 localități din România. Finanțarea BERD va sprijini extinderea rețelei de magazine, în special în orașele mai mici din țară.

Mid Europa Partners este un investitor important cu active de peste 4,6 mld.Euro și un vechi partener al BERD.

BERD este unul dintre cei mai mari investitori instituționali din România. Banca a investit până în prezent peste 7,3 mld.EUro în 384 proiecte și a mobilizat peste 14 mld.Euro din alte surse de finanțare.

 

Grupul sud – african Growthpoint își finanțează achiziția a 27% din Globalworth prin credite bancare de 100 mil. Euro și derivative de swap valutar pe rata dobânzii de 86 mil. euro. Din banii proaspeți aduși de Growthpoint o parte merg pentru a acoperi tranzacția de 42 mil. Euro a Globalworth de preluare a depozitului Dacia de la Pitești

 

Growthpoint, unul dintre cei mai puternici investitori sud – africani în active imobiliare, își finanțează tranzacția de intrare pe piața imobiliară din România printr-o combinație de credite bancare cu derivative de swap valutar pe rata dobânzii.

Pentru achiziția a 26,9% din Globalworth, fondul sud – african Growthpoint a venit cu fonduri de 186,4 mil. Euro, din care 100 mil. Euro înseamnă credite bancare, iar restul de 86,4 mil. Euro provin dintr-un produs derivativ de swap valutar pe rata dobânzii, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Finanțarea are o maturitate de 4,2 ani. De asemenea, împrumuturile în euro ale Growthpoint utilizate în tranzacția de la Globalworth au o dobândă fixă de 2,6% pe an și o maturitate de 9,9 ani.

Printr-un produs de finanțare derivativ de tipul swap-ului valutar încrucișat pe rata dobânzii (cross currency interest rate swap), o companie care se împrumută într-o valută poate plăti dobânda într-o altă valută. De asemenea, printr-un astfel de produs de finanțare, o companie poate trece de la o dobândă variabilă la plata unei dobânzi fixe, explică specialiștii contactați de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Derivativele de tipul swap-ului valutar pe rata dobânzii permit unei companii să facă hedging pentru a se proteja de riscurile cursului de schimb între diverse valute în care a contractat finanțări, pentru a-și putea reduce costurile finanțării în ansamblu.

Growthpoint are împrumuturi contractate în ranzi sud – africani, dolari australieni și euro, potrivit datelor făcute publice de către grup.

Achiziția pachetului de 26,9% din Globalworth a contribuit la creșterea cu 24,8% a împrumuturilor contractate în ranzi sud – africani.

În acest context, Growthpoint are o strategie activă de hedging și de fixare a dobânzii la finanțările contractate. Compania are un mix diversificat de finanțare a investițiilor, din care fac parte și emisiunile de obligațiuni.

Fondurile proaspete de 186,4 mil. Euro aduse de Growthpoint la Globalworth asigură grupului sud – african poziția de principal acționar în fondul de investiții condus de Ioannis Papalekas, și indirect intrarea pe piața imobiliară din România, având în vedere că Globalworth admninistrează un portofoliu de proprietăți evaluat la 1 mld. Euro.

Aportul de capital al Growthpoint contribuie, de asemenea, la refinanțarea datoriilor Globalworth, proprietarul celui mai mare portofoliu de spații de birouri din România, la o dobândă de 3 până la 4%, mai mică deci față de nivelul actual de 5%.

Growthpoint, unul dintre cele mai mari grupuri sud – africane de investiții imobiliare, a investit în afacerea Globalworth pentru a intra pe piețele din Europa Centrală și de Est, ca parte a strategiei sale de a-și diversifica la nivel internațional portofoliul de proprietăți, care mai cuprinde Africa de Sud și Australia.

În decembrie 2016, Globalworth a anunțat că a atras fonduri proaspete de 200 mil. Euro de la Growthpoint, care vine cu 186,4 mil. Euro, iar restul de la Oak Hill, bani din care sunt finanțate achiziții și investiții de extindere a portofoliului din România. Din acești bani, o parte au mers către finanțarea achiziției Globalworth de 42,5 mil. Euro a depozitului Dacia de lângă Pitești de la omul de afaceri israelian Simon Roth.

Growthpoint a cumpărat 24,3 milioane de acțiuni Globalworth pentru 186,4 mil. Euro, iar alte 1 milion de acțiuni vor fi emise în decembrie 2017.

Randamentul investiției de capital Growthpoint în Globalworth este de 6%.

Un fond de pensii guvernamental din Africa de Sud este cel mai important acționar în Growthpoint, cu 13,2%, urmat de Investec  Asset Management cu 6,9%, Stanlib Asset Management cu 6,4%, iar Southern Palace Properties deține 5,7%.

Growthpoint are o valoare bursieră pe bursa de la Johannesburg (Africa de Sud)  de circa 73,3 mld. Ranzi sud – africani (5,3 mld. Euro).

O altă tranzacție majoră cu impact direct asupra pieței imobiliare locale a fost anunțată la finele anului trecut – fuziunea dintre fondul de investiții NEPI, cel mai activ cumpărător de spații comerciale din ultimii ani, și Rockcastle, ambii jucători fiind, de asemenea, listați pe bursa de la Johannesburg.

Capitalul sud-african și-a majorat puternic expunerea față de piața din România din 2010 încoace, pe fondul achiziției Emag de către grupul Naspers, a achizițiilor derulate de către NEPI, la care se adaugă cele două tranzacții din 2016 cu impact regional, mai ales în piața locală – intrarea Growthpoint ca principal acționar în Globalworth și fuziunea NEPI – Rockscastle.

De asemenea, strategia Globalworth vizează după intrarea Growthpoint și ținte de calibru fără precedent, fondul de investiții listat la Londra și condus de Ioannis Papalekas fiind unul dintre investitorii angajați în cursa pentru achiziția grupului israelian AFI, care deține printre altele centrul comercial AFI Cotroceni din București, precum și complexul de birouri AFI din apropierea centrului comercial.

Sursă grafic: BVB. Prelucrare grafic: MIRSANU.RO.

Teraplast cumpără 50% din Depaco, al doilea producător de țiglă metalică de pe piața locală. Achiziția nu depășește 10% din cifra de afaceri medie a cumpărătorului și este finanțată parțial din credite bancare

Grupul industrial Teraplast a anunțat încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a pachetului de 50% din acțiunile companiei Depaco SRL, al doilea jucător de pe piața de țiglă metalică locală, potrivit unui comunicat al Teraplast. Contractul dintre cele două părți a fost încheiat în data de 1 martie 2017.

Achizitia este una strategică pentru grupul Teraplast în contextul în care subsidiara TeraSteel este liderul pieței de structuri metalice zincate, iar noile produse ce vor intra în portofoliu vor fi complementare.

Valoarea achiziției pachetului de 50% din compania Depaco nu depășește pragul de 10% din cifra de afaceri aferentă ultimelor situații financiare anuale ale Teraplast și se achită atât din surse proprii, cât și din finanțări de la instituții financiare, precizează sursa citată.

Achiziția pachetului de acțiuni este condiționată, între altele, de aprobarea tranzacției de către Adunarea Generală a Acționarilor Teraplast și de obținerea acordului din partea Consiliului Concurenței.

Totodată, prin această achiziție, Teraplast intră indirect și în acționariatul firmei Cortina WTB SRL, al cărei acționar majoritar este firma Depaco cu 51% din acțiuni și antreprenorul oltean Dorel Stancu cu 49% din acțiuni.

Cortina WTB a fost înființată în 2006 și este unul dintre producătorii de țiglă metalică din zona Oltenia, producând țiglă metalică marca Wetterbest. Până la finalul anului 2013, firma cu sediul în Podari, județul Dolj, a funcționat sub denumirea de Art Line SRL. După asocierea cu firma Depaco, la finalul anului 2013, firma și-a schimbat denumirea în Cortina WTB SRL.

Fondatorul și principalul acționar al grupului de firme Depaco este antreprenorul Dragoș Irimescu. Din Grupul Depaco, cu sediul afacerilor în Băicoi, Prahova, fac parte trei firme. Depaco, producător de ţiglă metalică, diverse tipuri de tablă şi sisteme de drenaj, Polnebo, importator de membrane, ferestre de mansardă şi şuruburi autoforante şi Cortina Wetterbest, producător şi distribuitor de ţiglă metalică.

 După tranzacția dintre Teraplast și Depaco, Dragos Irimescu, va ramâne un asociat important al companiei. Operațiunile Depaco vor fi conduse de Valeriu Irimescu, fiul lui Dragoș Irimescu, care va ocupa funcția de director general.

Compania Depaco a fost înființată în anul 1999 și este al doilea producător de pe piața de țiglă metalică locală. În prezent, procesul de producţie din fabrica Depaco de la Băicoi se desfăşoară pe mai mult de 40 de linii automate: pentru ţiglă metalică cu diverse profiluri, pentru tablă cutată, pentru sistemul de jgheaburi si burlane, pentru tablă fălțuită și pentru multe alte accesorii.

În anul 2016, Depaco avut o cifră de afaceri de 130 mil.Lei (28,8 mil.Euro), EBITDA de 15,76 mil.Lei (3,5 mil.Euro) si un profit net de 11 mil.Lei (2,44 mil.Euro). Depaco deține brandul Wetterbest.

Pe piața locală, concurenții principali ai Wetterbest find Bilka, Lindab și Viking Pruszynski.

Grupul Teraplast rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 de milioane de lei (88 mil. Euro). Din grup fac parte Teraplast (compania – mamă, listată pe bursa de la București), Politub (în care deține 50% din acțiuni),  Plastsistem, Teraglass și Teraplast Group Republica Moldova.

Compania Teraplast, cea mai mare entitate a grupului, este în prezent cel mai mare procesator de PVC din România și unul dintre cei mai importanți producători români de materiale pentru piața construcțiilor și instalațiilor.

În prezent, compania activează în Parcul Industrial Teraplast, cu o suprafață de peste 20 de hectare, situat în extravilanul municipiului Bistrița.

Din anul 2008, compania este listată la Bursa de Valori București, sub simbol TRP. Valoarea bursieră a Teraplast este de 295,7 mil. Lei (65,7 mil. euro) la un preț de 0,534 lei pe acțiune.

Începând cu data de 16 ianuarie 2017, Teraplast l-a numit pe Mircea Hotoleanu în funcția de director general. Tot în luna ianuarie a acestui an, Teraplast a anunțat că intenționează înființarea unei companii în Serbia. Scopul înființării companiei este dezvoltarea prezenței Teraplast pe piața din Serbia, ca parte a strategiei companiei de a crește valoarea exporturilor.

Portofoliul de produse al companiei este structurat pe șase linii de afaceri: instalații și amenajări, profile tâmplărie, granule, panouri termoizolante, structuri metalice zincate și tâmplărie termoizolantă.

Compania-mamă Teraplast este lider de piață pe segmentele de canalizări exterioare și granule, și este al doilea jucător de pe piața de canalizări interioare. Subsidiara TeraSteel este al doilea jucător de pe piața de panouri sandwich și liderul pieței de structuri metalice zincate.

Principalul acționar al companiei Teraplast Bistrița este omul de afaceri Dorel Goia cu aproximativ 46,8%, fondul finlandez de investiții KJK Fund II SICAV cu 10%, NN Group NV fiind raportat cu o deținere de 7%, iar Emanoil Viciu cu 4,53%, conform ultimelor date făcute publice pe bursă.

Producătorul spaniol de componente auto Gestamp cumpără pachetul majoritar de acțiuni al unui furnizor pentru Dacia. Gestamp intră pe piața locală pentru a fi mai aproape de uzinele auto ale clienților săi Renault și Ford. România, prinsă de apetitul global de investiții al Gestamp

Producătorul spaniol de componente auto Gestamp a anunțat, ieri, achiziția pachetului majoritar de acțiuni al unui furnizor local pentru uzina auto Dacia, potrivit unui comunicat al companiei spaniole.Tranzacția înseamnă intrarea Gestamp pe piața componentelor auto din România.

Tranzacția a fost realizată prin intermediul filialei sale din Turcia, Beyçelik Gestamp.

Compania cumpărată, situată în zona limitrofă a orașului Pitești, principalul centru al industriei auto din țară, a facturat 17 mil.Euro în 2016 și numără peste 200 de angajați.

Reprezentanții Gestamp nu au dezvăluit numele companiei cumpărate, mărimea pachetului de acțiuni preluat sau valoarea tranzacției.

Fabrica de la Pitești furnizează în prezent componente ștanțate de dimensiuni mici și mijlocii, precum și ansamble. Gestamp intenționează să crească cifra de afaceri a fabricii prin producerea mai multor componente cu  valoare adăugată, precizează sursa citată.

„România este o țară cu un prezent și un viitor foarte promițător  în sectorul auto și suntem foarte mulțumiți că putem să le oferim clienților noștri cu sediul în țară abilitățile cu care aceștia sunt deja familiarizați în alte părți ale lumii”, a declarat  Francisco J. Riberas, președintele și CEO al Gestamp.

Familia Riberas este cea care a fondat afacerea Gestamp și este acționarul majoritar al acesteia.

Achiziția din România întărește relațiile strategice pe care Gestamp le are cu doi dintre clienții săi globali, Renault și Ford, cu care derulează mai multe proiecte în diferite părți ale lumii.

Gestamp este principalul furnizor de componente ştanţate pentru grupul Renault şi al doilea furnizor al grupului Renault-Nissan. Fabrica de la Pitești, proaspăta achiziție a firmei spaniole, permite Gestamp să-și extindă prezența în apropierea fabricilor producătorului auto francez, dar și să ofere servicii către Ford.

România este pe locul 27 în lume între țările producătoare de vehicule, cu un număr de 387 mii de vehicule pe an, sub marca Dacia si Ford.

Cu achiziția din România, Gestamp își extinde prezența la un număr de 21 de piețe, unde operează aproximativ 100 de fabrici, 12 centre de cercetare și dezvoltare și o forță de muncă de peste 32 000 de angajați. În regiune, Gestamp are fabrici în Polonia, Cehia Ungaria, Slovacia și Turcia.

Afacerea Gestamp a fost fondată în 1997 și a ajuns în 2015 la o cifră de afaceri de 7,035 mld.Euro și profit înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 760 mil.Euro.

Compania crește într-un ritm rapid, în ultimul an deschizând fabrici în Mexic, Rusia, Marea Britanie, Slovacia, India și a anunțat în luna februarie deschiderea primei fabrici în Japonia. Intrarea pe piața auto japoneză are loc în contextul în care Gestamp a anunțat pe 8 septembrie 2016 că un pachet de 12,525% din compania spaniolă a fost cumpărat de către gigantul industrial nipon Mitsui pentru 416 mil. Euro, preț care poate fi ajustat în funcție de evoluția viitoare a rezultatelor financiare. Tranzacția evaluază afacerea Gestamp la circa 3,32 mld. euro.

Anterior, în februarie 2016, gigantul oțelului Arcelor Mittal a vândut 35% din afacerea Gestamp către familia spaniolă Riberas, acționarul majoritar, pentru 875 mil. Euro.

Uzina auto de la Pitești, a grupului francez Renault, și fabrica de la Craiova a companiei americane Ford a atras mai multe investiții – satelit în unități de producție locale din partea furnizorilor globali de componente, interesați să-și reducă timpii de livrare și costurile de transport pentru a putea răspunde nevoilor clienților lor.

Avocații NNDKP au asistat compania portugheză BA Vidro la achiziția Stirom în cadrul unei tranzacții regionale de peste 550 mil. Euro încheiate cu grupul grec Yioula Glassworks. Cumpărătorul a lucrat cu avocații de la Skadden Arps Slate Meagher & Flom și cu case de avocatură din Grecia, Cipru, Bulgaria și Serbia, vânzătorul a mizat pe asistența avocaților americani de la Winston & Strawn și pe departamentul juridic propriu. Banca americană de investiții Citi a avut mandat din partea vânzătorului Stirom

NNDKP, cea mai mare firmă de avocatură din România, a asistat compania portugheză BA Vidro la achiziția Stirom București, cel mai mare producător de articole din sticlărie, în cadrul unei tranzacții regionale în valoare de peste 550 mil. Euro încheiate cu grupul elen Yioula Glassworks, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Din echipa NNDKP care a lucrat de partea cumpărătorului Stirom au făcut parte Adriana Gaspar, Partener Senior în cadrul firmei, și Corina Dumitru, Managing Associate.

Tranzacția, finalizată pe 27 ianuarie, a însemnat preluarea unui pachet de 93,4% din acțiunile fabricii de articole de sticlărie Stirom București alături de operațiuni din Grecia, Bulgaria, Serbia.

BA Vidro, afacere cu un istoric de peste 100 de ani controlată de două familii portugheze, a semnat pe 8 octombrie 2016 contractul de vânzare – cumpărare cu Yioula Glassworks, controlat de familia greacă Voulgarakis.

Structura tranzacției a inclus preluarea pachetului de acțiuni al Glasstank BV, compania care deținea controlul Stirom și al altor fabrici ale grupului elen, precum și fabrici și echipamente ale Yioula din Grecia.

Astfel, portughezii au preluat trei companii listate pe bursă în România, Bulgaria și Serbia. Profilul complex al tranzacției regionale a fost dat de combinarea unei operațiuni de restructurare a operațiunilor grupului elen, inclusiv a afacerilor sale din Ucraina, cu o tranzacție în acțiuni a firmei înregistrate în Olanda (firma care controla Stirom), o tranzacție de vânzare de active în Grecia, restructurarea datoriei grupului elen și plata obligațiunilor Yioula, pe lângă aprobarea tranzacției de către autoritățile de concurență din mai multe jurisdicții, respectiv restricțiile specifice piețelor de capital din piețele vizate de tranzacție (inclusiv piața de capital din România).

În cadrul tranzacției, Yioula Glassworks a anunțat că își răscumpără obligațiunile scadente în 2019 în valoare de 185 mil. Euro cu dobânda de 8,5% pe an. Data de răscumpărare a tilturilor a fost stabilită pentru 25 ianuarie 2017 la prețul de 192,862 mil. Euro la care se adaugă dobânzi de 3,1 mil. Euro.

Grupul elen Yioula a anunțat pe 14 septembrie 2015 că a dat mandat bancherilor de investiții de la Citigroup pentru demararea unui proces de explorare a unor opțiuni strategice.

Impactul tranzacției dintre BA Vidro și Yioula Glassworks s-a simțit din plin și pe bursa de la București, unde valoarea bursieră a companiei locale a crescut cu 50% pe fondul informațiilor privind semnarea contractului de vânzare – cumpărare. Stirom valorează pe bursă 285 mil. Lei (63 mil. Euro), însă ponderea Stirom în ansamblul tranzacției regionale este semnificativ mai mare.

Stirom a încheiat 2016 cu o cifră de afaceri de 267 mil. Lei (aproape 60 mil. Euro) și un profit net de 18,9 mil. Lei (4,2 mil. Euro).

Pe 17 mai 2013, Stirom a contractat o facilitate de credit de 66,3 mil. Lei (14,9 mil. Euro) de la CEC Bank pentru finanțarea investițiilor. Împrumutul este scadent la 31 decembrie 2022 și are o dobândă ROBOR la trei luni plus 3%, potrivit datelor Yioula.

Cumpărătorul BA Glass I – Serviços de Gestão e Investimentos S.A, compania mamă a BA Vidro,a fost asistat în tranzacție de către firma de avocatură americană Skadden Arps Slate Meagher & Flom cu o echipă din care au făcut parte James Healy și Jason Hewitt, care au consiliat pe aspecte privind  dreptul englez.

De asemenea, din grupul de firme de avocatură care a lucrat pentru BA Vidro au mai făcut parte BDK Advokati (Serbia) cu o echipă condusă de Vlada Dasic, Boyanov &Co (Bulgaria) condusă de Damian Simeonov, Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (România), respectiv casa de avocatură KG Law Firm (Grecia) cu o echipă condusă de Elisabeth Eleftheriades, care a acționat cu privire la toate aspectele de drept local elen. În ceea ce privește aspectele de drept din Cipru, BA Vidro a lucrat cu echipa casei de avocatură Neocleous, reprezentate de Panos Lambropoulos.

Vânzătorul Yioula Glassworks a fost asistat de către o echipă a firmei americane de avocatură Winston & Strawn, condusă de Stewart Worthy, precum și de propriul departament juridic.

Liderul pieței de sticlă din România a trecut astfel după 14 ani de sub controlul grupului elen în mâinile unei afaceri de familie portugheze.

Pe 26 ianuarie, acționarii Stirom au decis componența Consiliului de Administrație. Astfel, pentru funcţia de președinte al Consiliului de Administratie al societăţii a fost  aleasă Sandra Maria Soares Santos, pe o durată de 4 ani, iar pentru funcţia de director general al Stirom Nikolaos Barlagiannis a primit un mandat tot de 4 ani.

Stirom a fost înfiinţată în anul 1968 în Bucureşti sub numele de Întreprinderea de Articole de Sticlărie Bucureşti. Începând cu anul 1990, a devenit societate comercială pe acţiuni, sub denumirea de Stirom SA, iar din 1995 a devenit companie majoritar privată. La începutul anului 2003, Stirom S.A. a fost preluată de grupul Yioula Glassworks.

Stirom este cel mai mare producător intern de articole de sticlărie, fiind prezentă pe listele de furnizori importanţi ale tuturor companiilor care utilizează ambalaje din sticlă, dar şi ale marilor reţele de magazine tip ”cash and carry” sau ale supermarketurilor, pentru articolele de menaj.

Stirom avea în 2014 o cotă de piață de aproximativ 53% pe segmentul de ambalaje din sticlă, respectiv 35% pe segmentul sticlăriei pentru menaj, conform unui comunicat al companiei din aprilie 2015.

Compania a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 251,3 mil. Lei (56,6 mil. Euro) și un profit net de 16,3 mil. Lei (3,7 mil. Euro) la un personal format din 395 de oameni. Exportul, preponderent către piețele din Europa și din regiune, reprezentau atunci 16% din vânzările Stirom.

Stirom a finalizat investiții pe platforma de producție de la marginea Bucureștiului pentru a-și majora cota de piață. În 2015, capacitatea totală de producție a crescut cu 30% față de anul anterior, de la 93 mii tone la 127 mii tone de produse finite din sticlă, conform ultimului raport anual al companiei.

Yioula a avut în 2015 vânzări nete de 218 mil. euro și a înregistrat pierderi de 31,5 mil. euro.

Acționarii Yioula Glassworks sunt familia Voulgarakis, care deține pachetul majoritar cu 72,91%, fondul de investiții Global Capital Investors II administrat de către Global Finance cu 17,71%, National Bank of Greece (banca – mamă a Banca Românească) cu 5,96% și EFG Eurobank Ergasias (banca – mamă a Bancpost) cu 3,42%.

BA Vidro este unul dintre cei mai mari jucători din piața de sticlărie din Europa. În 2015, grupul portughez a raportat o cifră de afaceri de 530,8 mil. Euro și un profit net de 86,5 mil. Euro la un personal format din 2.373 de angajați. În regiune, BA Vidro are operațiuni în Polonia.

Acționarii BA Vidro sunt familiile portugheze Silva Domingues (participație directă de 26,3%) și Carlos Moreira da Silva (deținere directă de 26,3%), iar 47,4% din acțiuni aparțin unei companii controlate indirect de către cele două familii. Achiziția activelor Yioula face parte dintr-o campanie de achiziții derulată de către BA Vidro, care a vizat între altele și achiziția de 1 mld. dolari a companiei americane Anchor Glass, tranzacție în care portughezii au făcut consorțiu cu fondul de investiții londonez CVC Capital Partners.

Vânzarea Stirom București este una dintre cele mai mari tranzacții din sectorul industrial din România din ultimii ani. Piața locală de fuziuni și achiziții, estimată la 3 – 3,4 mld. Euro în 2016, a fost dominată de vânzarea Ursus și a altor fabrici de bere ale SAB Miller din regiune către Asahi, vânzarea pachetului majoritar al fostului grup Rompetrol către CEFC din China, de asemenea în cadrul unei tranzacții internaționale, și vânzarea Profi – cea mai mare tranzacție locală și cea mai mare din istoria pieței de retail din România.

Cristian Radu, Partener Țuca Zbârcea & Asociații. Sursă foto: Țuca Zbârcea & Asociații.

Fondul de investiții Penta devine lider pe piața locală a pariurilor sportive după achiziția rețelei Casa Pariurilor. România are o pondere majoritară în tranzacția internațională a cărei valoare totală ar putea ajunge la 135 mil. Euro. Consultanții Deloitte și firmele de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, Allen & Overy și Arthur Cox, implicați în tranzacție

Fondul ceh de investiții Penta Investments devine indirect liderul pieței de pariuri sportive din România, după tranzacția prin care grupul ceh Fortuna Entertainment Group cumpără compania irlandeză Hattrick Sports Group.

Cumpărătorul a agreat achiziția pachetului de 100% din acțiunile Hattrick Sports Group pentru care va plăti o sumă inițială de aproximativ 85 mil. Euro, iar ulterior ca urmare a unui mecanism de earn-out condiționat de performanțele financiare viitoare ale companiei ar mai putea fi plătite încă maxim 50 mil. Euro. Astfel, valoarea maximă a tranzacției ar putea ajunge spre 135 mil. Euro, România fiind componenta majoritară a achiziției în raport cu Croația și Spania ceea ce ar însemna că partea locală a tranzacției Fortuna Entertainment Group – Hattrick Sports Group ar putea ajunge în jurul a 70 – 80 mil. Euro, estimează surse din piață.

Plata inițială de circa 85 mil. Euro va fi finanțată din credit bancar de la bănci active inclusiv în România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Impactul tranzacției pe piața pariurilor sportive din România este important, având în vedere că Fortuna, cel mai mare operator pe piața de profil din Europa Centrală, va deveni lider după preluarea rețelei Casa Pariurilor, aflate acum în portofoliul Hattrick Sports Group.

Cumpărătorul a fost asistat de către o echipă de avocați Țuca Zbârcea & Asociații coordonată de către partenerul Cristian Radu în ceea ce privește aspectele de drept românesc ale tranzacției, care în ansamblu a vizat și alte piețe, Croația și Spania. În tranzacție au mai fost implicați Deloitte în calitate de consultant financiar global, biroul din Bratislava al firmei de avocatură londoneze Allen & Overy în calitate de consultant juridic global al tranzacției, respectiv firma de avocatură irlandeză Arthur Cox.

Tranzacția este așteptată să fie finalizată în prima jumătate a anului.

“Achiziția Hattrick Sports Group este o piatră de hotar – cheie în planurile Fortuna Entertainment Group de a deveni operatorul licențiat nr. 1 de jocuri și pariuri în Europa Centrală și de Est și, de asemenea, un testament al strategiei noastre de a crea valoare. Intenția noastră este de a menține mărcile Fortuna și Casa Pariurilor din România, precum și PSK și Hattrick în Croația“, a spus Per Widerstrom, director general executiv al Fortuna Entertainment Group.

Acționarul majoritar al grupului irlandez Hattrick Sports Group este fondul american de investiții Presidio, cu sediul la San Francisco, care are sub administrare active de peste 4,5 mld. Dolari.

Hattrick PSK dispune de o rețea de circa 675 unități sub marca Casa Pariurilor pe o piață în care Total Bet operează 999 unități, Bet Active Concept 778 de unități, Superbet Interactive 559 de unități, Stanley Bet 353 de unități, Direct Sport Bet 351 de unități, iar Winner SRL 204 de locații, conform unei analize KeysFin din luna februarie, realizate pe baza datelor disponibile la Ministerul Finanțelor și la Registrul Comerțului.

Potrivit datelor statistice, numărul agenţiilor de pariuri sportive a depăşit nivelul de 5000 de unităţi, după ce, în 2015, erau înregistrate oficial 4844 unităţi.

Analiza KeysFin arată că piaţa pariurilor sportive a crescut de peste 4 ori în ultimii 7 ani, estimările pentru 2016 indicând că afacerile din acest sector au trecut de 1,5 mld. Lei (peste 330 mil. Euro), în creștere de la 1,4 mld. Lei în 2015 și la mare distanță față de 2010, când piața de profil strângea venituri de 354 mil. Lei.

În 2015 putem spune că piaţa a început să se maturizeze. De la dezvoltarea extrem de rapidă din anii anteriori, firmele s-au orientat spre optimizarea câştigurilor. Chiar dacă afacerile s-au temperat faţă de anul anterior, profitabilitatea a crescut la nivelul record de 173,1 milioane lei, cu peste 40 de milioane de lei peste nivelul din anul 2014. Anul trecut, piaţa a urmat aceeaşi traiectorie, de a se concentra pe profituri decât pe deschiderea de noi agenţii. Scăderea TVA, care a lăsat mai mulţi bani în buzunarele românilor, a influenţat şi ea, în sens pozitiv, afacerile din acest sector, afirmă analiştii KeysFin.

Grupul ceh Fortuna are în portofoliul său din România Bet Active Concept și Bet Zone SRL încă din 2015. De asemenea, pe 8 septembrie 2016, Fortbet Holdings Limited a semnat achiziția Public Slots de la omul de afaceri slovac Anton Siekel.

În 2015, Public Slots SRL a înregistrat o cifră de afaceri netă de 28,9 mil.Lei (6,5 mil.Euro) și un profit net de 6,01 mil.Lei (1,35 mil.Euro), la un număr mediu de 18 salariați.

Fortbet Holdings Limited, vehicul al Penta Investments, deține 68,25% din Fortuna Entertainment Group, companie listată pe bursa din Cehia.

Fondul ceh de investiții Penta Investments, fondat de un grup de investitori cehi în 1994, este specializat în investiții pe termen lung în sectoare precum jocuri de noroc, servicii de administrare a clădirilor, servicii financiare, servicii de îngrijire a sănătății, imobiliare, retail, media.

Companiile din portofoliul Penta Investments furnizează locuri de muncă pentru mai mult de 37.000 de oameni și au raportat active de 7 mld.Euro și un profit net de 200 mil. Euro în 2015. Penta este prezent în mai mult de 10 țări europene și are birouri în Praga, Bratislava, Varșovia și Munchen. În 2011, Penta s-a numărat printre investitorii interesați de achiziția grupului A&D Pharma, cea mai mare afacere din sectorul local de farma.

Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital. Credit foto: Dreamstime.

Axxess Capital a semnat preluarea a 65% din afacerea Rom Waste Solutions de reciclare a deșeurilor în cadrul unei tranzacții de circa 6 mil. Euro. Fiul fostului vicepremier Adriean Videanu, printre acționarii minoritari ai companiei. Horia Manda, Managing Partner Axxess Capital: Tranzacția se face prin aport de numerar, din care se finanțează investiții

Fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund, administrat de către Axxess Capital, a semnat un contract pentru preluarea unui pachet de 65% din Rom Waste Solutions, afacere din domeniul sortării și reciclării deșeurilor, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consiliul de administrație al companiei convoacă acționarii pe 23 martie pentru aprobarea majorării de capital cu până la 29 mil. Lei (6,4 mil. Euro) până la o valoare de 38,9 mil. Lei (8,6 mil. Euro). Majorarea se va face prin emiterea unui număr de 211.881 acțiuni cu o valoare nominală de 100 lei pe acțiune, în schimbul aporturilor în numerar. Prețul de emisiune va fie egal cu 137,25 lei pe acțiune.

“Vom prelua un pachet de 65% din companie. Tranzacția se realizează prin aport de numerar, din care vor fi finanțate investiții“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital.

Alte 35% din acțiunile Rom Waste Solutions vor rămâne în posesia unor acționari minoritari, printre Andrei Valentin Videanu, fiul fostului vicepremier Adriean Videanu.

În 2016, afacerea Rom Waste Solutions era împărțită de către Andrei Valentin Videanu cu 36% din acțiuni, Vlad Ionuț Ioancea cu 32%, Alter Man engineering SRL cu 20% și Theodora Iulia Florescu cu 12%.

Rom Waste Solutions este o societate înființată în anul 2011, cu sediul în Chiajna,  jud Ilfov,  al cărei obiect de activitate este sortarea și recuperarea materialelor reciclabile.

Societatea dispune de linie de sortare de deșeuri municipale solide, una dintre cele mai mari din Europa de Est, potrivit datelor publicate pe site-ul companiei. Tehnologia Rom Waste utilizează separarea automata a deșeurilor pe tipuri și dimensiuni, având totodată și o componentă de sortare manuală.Rom Waste Solutions administrează zilnic 600 de tone de deșeuri municipale colectate din București și localitatile limitrofe.

În anul 2015, compania a raportat o cifră de afaceri netă de 18 mil.Lei (4 mil.Euro) și o pierdere de 1,09 mil.Lei ( 0,25 mil.Euro) la un număr mediu de 136 salariați.

Investițiile din industria de reciclare au acces pentru finanțare la programele de fonduri europene nerambursabile, o miză importantă pentru jucătorii din sectorul de profil, cotat cu potențial de creștere.

Anul trecut, un fond de investiții administrat de către Abris Capital Partners a preluat grupul de firme Green Group din sectorul de reciclare.

Axxess Capital este unul dintre managerii cu capital privat cu experiență la nivel local și unul dintre cei mai activi. În 2016, a făcut o serie de exituri din companii precum Industrial Access, Deutek, Noriel și a investit în afacerea de retail online Elefant.ro, respectiv a preluat controlul băncii Carpatica. Din portofoliul său mai fac parte Star Storage și Bitdefender.

Emerging Europe Accession Fund (EEAF) este un fond de investiții ridicat în 2010 cu un capital de 70 mil. euro, printre principalii investitori numărându-se Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Fondul European de Investiții (din cadrul grupului Banca Europeană de Investiții), Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) și DEG (parte a grupului financiar german KfW).

Echipa Axxess Capital a strâns până acum capital de la investitori de peste 250 mil. euro sub forma a trei fonduri de investiții sub administrare – Romanian American Enterprise Fund (RAEF), Balkan Accession Fund (BAF) și Emerging Accession Fund (EEAF). Strategia de investiții a Axxess Capital vizează tichete de investiție între 5 și 15 mil. euro per tranzacție pe un termen de 3 până la 7 ani.

Horia Manda, șeful Axxess Capital, este un veteran al pieței locale a fondurilor de investiții, având o experiență de peste 17 ani în sectorul investițiilor din Europa de Sud – Est. Manda are un doctorat în Matematică luat la Universitatea din Paris în 1993 și o diplomă MBA obținută în cadrul programului româno-canadian derulat de către Academia de Studii Economice alături de University of Quebec din Montreal. Acesta a supervizat personal investiții de capital de peste 200 mil. euro în domenii precum IT, retail, servicii financiare, energie și sectorul manufacturier.

Pe piața managerilor de fonduri de investiții, Axxess Capital intră în competiție pe tranzacții cu administratori precum Oresa Ventures sau Resource Partners.

Fitbit a cumpărat cu 15 mil. dolari Vector Watch. Gecad și-a recuperat banii investiți în afacere

Grupul american Fitbit a făcut astăzi public prețul de achiziție al producătorului de ceasuri inteligente Vector Watch. Cumpărătorul a cumpărat activele Vector Watch pentru 15 mil. Dolari de la Gecad, fondul de investiții Catalyst România și alți investitori privați individuali.

Producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch a anunțat pe 10 ianuarie că platforma sa de software și echipa sa urmează să fie preluate de către Fitbit.

Afacerea Vector Watch, orientată către producția unor ceasuri inteligente cu o autonomie a bateriei de 30 de zile, s-a dezvoltat în urma a trei runde de finanțare, a căror valoare totală se situează la aproximativ 12 mil. Dolari. Prețul de vânzare al activelor Vector Watch indică faptul că investitorii au putut să își recupereze capitalul investit în afacere.

Afacerea, pornită de către Andrei Pitiș, a atras în iulie 2014 o primă investiție de 0,5 mil. Euro din partea Gecad. În noiembrie 2015, Vector Watch a atras o nouă rundă de investiții de 5 mil. Dolari, din care 2 mil. Dolari au venit de la Gecad, 1,6 mil. Dolari de la fondul de investiții Catalyst România, iar 1,4 mil. Dolari au venit de la investitorii privați Mihai Popescu, Bogdan Vlad și Radu Apostolescu, aflat printre fondatorii afacerii Emag.

Producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch a lucrat pe parcursul anului trecut în contextul tranzacției cu o echipă de consultanți, din care au făcut parte PwC România și casa de avocatură Radu și Asociații afiliată rețelei EY Law, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Din echipa firmei de avocatură afiliate EY au făcut parte Dragoș Radu – Partener și Head of EY Law România, Radu Ionescu  și Nicoleta Gheorghe, ambii cu poziții de Senior Associate în cadrul EY Law. De asemenea, PwC România a asigurat servicii de consultanță pe partea de taxe prin Ionuț Simion, Country Managing Partner al firmei, și Andreea Mitiriță, Director Taxe.

Pe lista consultanților angajați de către Vector Watch se găsesc Matt Sachse, Managing Director al băncii de investiții specializate în sectorul tehnologic Pagemill Partners, și Charles Welch, Co – CEO al băncii de investiții Menalto Advisors, care anterior a lucrat și el pentru Pagemill Partners. Ambele bănci de investiții americane își au sediul în Silicon Valley, care concentrează cartierele generale ale giganților lumii tehnologiei și internetului.

De asemenea, vânzătorii Vector Watch au lucrat cu Ted Cominos, care ocupă poziția de  Partener, și Cristina Audran – Proca, Counsel, pentru firma americană de avocatură Faegre Baker Daniels Llp. Ted Cominos, Cristina Audran – Proca și Dragoș Radu au lucrat anterior pentru firma britanică de avocatură Linklaters, care a avut un birou deschis la București până în 2008.

Din echipa Vector Watch au făcut parte și Marc Van Campen, Name Partner, și Leonie Kraakman, Associate, în cadrul firmei olandeze de avocatură Van Campen Liem.

În ceea ce privește Fitbit, grupul american a mizat pe consultanța juridică a firmei de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații. Sabrina Necula, Associate în cadrul casei de avocatură, se află printre cei împuterniciți de către firma americană, care a decis majorarea cu 0,5 mil. Dolari a capitalului social al subsidiarei locale, Fitbit Development, înființate în 2016, conform datelor făcute publice.

Tranzacția de vânzare a Vector Watch survine în contextul în care ultimele date ale IDC indică o scădere a pieței globale de ceasuri inteligente cu 51,6% a volumelor de unități vândute în trimestrul al treilea până la 2,7 milioane unități livrate. Din rândul primilor cinci jucători la nivel global, Apple, liderul pieței de profil, a înregistrat un declin de 71,6% în perioada raportată, Lenovo (nr. 4 global și proprietarul Motorola) a avut o cădere de 73,3%, iar Pebble (nr.5 la nivel global) a avut o scădere de peste 54% în ultimul an. Fitbit a anunțat pe 7 decembrie 2016 că preia platforma de software și echipa Pebble în cadrul unei tranzacții în valoare de 23 mil. Dolari.

Iulian Stanciu, Directorul General al Emag, despre achiziția pachetului de 24,9% din Zitec: Tranzacția este în numerar și se realizează prin 3 etape de majorare de capital în următoarele 6 luni. În acest moment, nu vizăm o extindere a tranzacției

Emag, lider pe piața de retail online, nu vizează în acest moment preluarea unui pachet de acțiuni suplimentar în afacerea Zitec, după ce a anunțat zilele trecute achiziția unui pachet de 24,9% din acțiuni.

“Tranzacția vizează 24,9% din părțile sociale Zitec, prin 3 etape de majorare de capital planificate în următoarele 6 luni. Această țintă se aliniază cu obiectivele de afaceri ale Zitec și asigură suficientă finanțare pentru acest moment”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Iulian Stanciu, director general executiv și acționar minoritar al Emag.

Aportul de capital de 1,7 mil. euro al Emag contra unui pachet minoritar de acțiuni situează valoarea de piață a Zitec la aproximativ 6,8 mil. Euro.

“Tranzacția va fi implementată cash (în numerar – n.r.), nu există motive pentru un credit bancar iar în acest moment nu vizăm o extindere a ei”, afirmă șeful Emag.

Zitec Com este o firmă înființată în 2003, care lucrează cu o marjă netă de circa 14%, dacă luăm în calcul că în 2015 a raportat o cifră de afaceri de 19,6 mil. Lei (4,4 mil. Euro) și un profit net de 2,7 mil. Lei (0,6 mil. Euro) la un număr de 112 angajați.

Achiziția realizată de către Emag este un atipică față de seria de tranzacții realizate în ultimii ani de către grupul Naspers, care, de regulă, preia pachetul majoritar în afacerile în care se implică. De această dată, tranzacția Emag poartă caracteristicile unei achiziții realizate, mai ales, de către investitorii de tip business angels sau de către fondurile de investiții, care plasează capital de creștere într-o afacere pentru a o ajuta să își dezvolte rapid masa critică pentru ca investitorii cu poziții de acționar minoritar să își asigure astfel un exit profitabil.

În 2016, Emag a încheiat achiziția a 100% din acțiunile PC Garage, după o serie de tranzacții care au adus anterior pe rând în portofoliul său local portalurile de anunțuri autovit.ro, olx.ro, tocmai.ro. În plus, Naspers și-a rearanjat operațiunile din regiune în jurul Emag, platformă către care a transferat prin tranzacții intragrup portalul polonez Agito și Fashion Days.

Naspers are în acest moment un portofoliu local diversificat, care cuprinde inclusiv rețeaua de magazine Flanco.

Dante International, compania care operează afacerea Emag, a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 1,7 mld. Lei (378 mil. Euro) și pierderi de 119,2 mil. Lei (26,5 mil. Euro) la un personal format din 1.195 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

adm-capital-ceramica-main

Bancherii de la Raiffeisen caută un cumpărător pentru producătorul de blocuri ceramice Brikston Iași. Tranzacția locală de exit a ADM Capital, în atenția investitorilor

Bancherii de investiții de la Raiffeisen au mandatul de a găsi un cumpărător pentru afacerea Brikston Iași din rândul investitorilor strategici sau a investitorilor financiari de tipul fondurilor de investiții, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția de exit a ADM Capital din Brikston Iași (ex- Ceramica Iași), unul dintre cei mai mari producători de blocuri ceramice din România, ar putea atrage interesul unor profile diferite, atât de investitori strategici, cât și de investitori financiari de tipul fondurilor de investiții. Pe lângă investitorii deja prezenți pe piața locală, tranzacția ADM Capital oferă o poartă de intrare în sector și pentru investitorii cu interese de afaceri în bazinul regiunii. Exitul ADM Capital din Brikston este așteptat să se finalizeze în acest an.

Tranzacția de vânzare a Brikston Iași de către ADM Capital a fost anunțată pe 9 decembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții ADM Capital și cei ai Raiffeisen nu au putut fi contactați pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Piața locală a materialelor de construcții a revenit în ultimii ani pe radarul investitorilor, ca urmare a redresării acestui sector afectat de criza economică.

În 2016, Wienerberger a cumpărat fabrica de cărămizi de la Buzău a lui Omer Susli, patronul Praktiker România, iar în luna februarie a acestui an Dedeman a preluat 29% din Cemacon în cadrul unei tranzacții mai largi care a dus la exitul a doi investitori și împărțirea în final a afacerii între trei acționari majori.

Tot anul trecut, concernul american PPG a cumpărat producătorul de vopsea Deutek în cadrul unei tranzacții de peste 40 mil. Euro. Braas Monier a preluat linia de producție de țiglă de la Craiova de pe platforma Elpreco a irlandezilor de la CRH, iar austriecii de la Hirsch au cumpărat trei fabrici de polistiren în cadrul a două tranzacții distincte.

ADM Capital a investit până acum aproape 20 mil. Euro pentru a prelua pachetul de 84,88% din acțiunile Ceramica Iași în 2014 de la Advent și în achizițiile ulterioare de titluri de la acționarii minoritari. ADM Capital are o participație de aproximativ 99% din acțiunile Brikston Construction Solutions, fosta Ceramica Iași.

Asia Debt Management Hong Kong Limited a intrat pe piața din România în 2014 prin achiziția Ceramica Iași, unul dintre producătorii majori locali de pe piața cărămizilor. Momentul a fost favorizat de către seria de tranzacții de dezinvestire ale Advent International, care luase decizia strategică de a-și vinde pe rând companiile locale din portofoliu – Deutek (exit 2013), Ceramica Iași (exit 2014), rețeaua de servicii medicale Regina Maria (exit 2015).

După achiziția pachetului majoritar de acțiuni la Ceramica Iași, ADM Capital a trecut la lansarea unei oferte de achiziție a acțiunilor de la acționarii minoritari pentru a putea trece pragul necesar de 90% și a delista compania de pe piața bursieră. ADM Capital a plătit atunci un preț de achiziție de 0,6957 lei pe acțiune, iar în octombrie 2015 a reușit să retragă acțiunile companiei de la tranzacționare și a continuat însă să fie interesată de achiziția acționarilor minoritari rămași în companie.

Piața de profil a avut o creștere de 10% în 2015 și pentru acest an au fost avansate estimări privind o rată de creștere de circa 8. În plus, investitorii mizează pe potențialul sectorului dat fiind că România este cotată ca având nevoi locative semnificativ peste alte piețe din regiune, în condițiile în care nu este acoperită cererea de locuințe, la care se adaugă și necesitatea înlocuirii unora dintre acestea datorită vechimii și gradului avansat de uzură.

La momentul preluării de către ADM Capital, Ceramica Iași înregistrase în ultimul său bilanț anual încheiat la 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri de 72,2 mil. Lei și un profit net de numai 0,08 mil. Lei la 213 angajați.

Brikston Construction Solutions, care operează fabrica de la Iași, a raportat pentru anul trecut un profit net de 2,8 mil. Lei la o cifră de afaceri de 67,2 mil. Lei, respectiv 204 angajați.

În luna ianuarie a acestui an, acționarii companiei au decis să împrumute până la 12 mil. Euro pentru refinanțarea unor împrumuturi luate de la bănci, finanțarea unor acțiuni de reducere a capitalului social, răscumpărări de acțiuni proprii, dividende sau în scopuri de investiții. Compania a luat mai multe credite de-a lungul timpului de la ING Bank pentru a-și finanța operațiunile, conform ultimelor informațiilor disponibile.

Brikston, în mandatul ADM Capital, s-a uitat recent la achiziția operațiunilor de producție cărămizi ale lui Omer Susli, patronul Praktiker România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Dar Wienerberger a anunțat pe 26 aprilie achiziția fabricii de cărămizi din Buzău a lui Omer Susli, iar austriecii dau semne că ar putea fi interesați de noi achiziții pe piață.

ADM Capital este un investitor de capital privat fondat în 1998, a cărui arie de interes sunt companii din Asia și Europa Centrală și de Est. Are sub administrare mai multe fonduri de investiții, însă numai unul dintre ele a fost ridicat cu scopul de a investi în regiunea din care face parte și România.

În 2007, ADM Capital a deschis un birou la Istanbul pentru a se putea concentra asupra oportunităților de investiții în regiune.

În 2011, ADM Capital a finalizat strângerea de bani pentru fondul de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, cu un capital total de 265 mil. Euro.

Fondul și-a setat ținta pe companiile mici și medii din Europa Centrală și de Est, respectiv Turcia, cu planuri de restructurare sau cu nevoi de lichidități, dar suficient de puternice cât să supraviețuiască provocărilor crizei financiare globale.

BERD a investit 56 mil. Euro în acest fond, potrivit ultimelor informații disponibile, și au venit alături și alte instituții financiare internaționale.

Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) a venit cu o finanțare de 15 mil. Euro, iar IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a pus capital în fond în valoare de 47,55 mil. Dolari (35 mil. Euro).

De asemenea, la fondul de investiții concentrat asupra regiunii în care activa și Ceramica Iași a contribuit și FMO din Olanda cu 15 mil. Euro.

Fondul European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene de Investiții, a investit în fondul ADM CEECAT Recovery Fund prin două vehicule. Fondul de fonduri de investiții Istanbul Venture Capital Initiative (IVCI) a investit 24 mil. Euro în fondul administrat de ADM Capital. La IVCI, printre investitori se numără pe lângă Fondul European de Investiții și Garanti Bank, National Bank of Greece, Banca de Dezvoltare a Turciei TKB, Fundația de Dezvoltare Tehnologică din Turcia (TTGV) și Organizația pentru Dezvoltarea Industriei Mici și Mjilocii din Turcia KOSGEB.

Fondul de fonduri de investiții Mezzanine Facility for Growth (MFG), în care Fondul European de Investiții este investitor și administrator, a investit 40 mil. Euro în fondul ADM Capital pentru regiune.

Alte 80 mil. Euro au venit în ADM CEECAT Recovery Fund de la fonduri de pensii, instituții, investitori privați, precum și de la partenerii ADM Capital.

Reprezentanții ADM Capital declarau la începutul anului că au în plan ridicarea unui nou fond de investiții dedicat regiunii. Mai mulți manageri de capital privat au început să strângă fonduri de la investitori pentru noi fonduri de investiții cu țintă pe piețele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România. Abris Capital Partners este în fază avansată cu strângerea unui nou fond regional, a cărui capitalizare – țintă este de circa 500 mil. Euro, în timp ce Resource Partners strânge la rândul său un nou fond de investiții, cu un capital de aproximativ 200 mil. Euro.

Fondul de investiții Penta Investments își extinde portofoliul local în domeniul afacerilor cu pariuri și jocurilor de noroc prin achiziția Public Slots

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea firmei Public Slots SRL de către Fortbet Holdings Limited, companie înregistrată în Cipru aflată în portofoliul fondului de investiții Penta Investments, potrivit unei decizii publicate de către autoritatea de concurență.

Achiziția întărește poziția fondului ceh de investiții Penta în sectorul pariurilor și jocurilor de noroc, estimat la venituri anuale de circa 1 mld. euro, comform datelor asociației organizatorilor jocurilor de noroc Rombet.

Autoritatea de concurență a emis decizia de neobiecțiune în ceea ce privește preluarea și a constatat că, ”deși operațiunea notificată cade sub incidența legii, nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurențial normal”.

Contractul de vânzare-cumpărare între Public Slots SRL, firmă deținută de Siekel Anton, și Fortbet Holdings Limited a fost încheiat pe 8 septembrie 2016.

Fondul ceh de investiții Penta Investments este specializat în investiții pe termen lung în sectoare precum jocuri de noroc, servicii de administrare a clădirilor, servicii financiare, servicii de îngrijire a sănătății, imobiliare, retail, media.

Operaţiunile din sectorul jocurilor de noroc ale Penta Investments se desfăşoară prin intermediul Grupului Fortuna, al cărui acționar principal este fondul de investiții.

În România, Penta Investments este prezent din 2015 în sectorul jocurilor de noroc, prin firmele Bet Zone SRL și Bet Activ Concept SRL.

Companiile din portofoliul Penta Investments furnizează locuri de muncă pentru mai mult de 37000 de oameni și au raportat active de 7 mld.Euro și un profit net de 200 mil. Euro în 2015. Penta este prezent în mai mult de 10 țări europene și are birouri în Praga, Bratislava, Varșovia și Munchen.

Firma Public Slots are ca obiect principal de activitate activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, și nu controlează nici o altă societate comercială.

În 2015, Public Slots SRL a înregistrat o cifră de afaceri netă de 28,9 mil.Lei (6,5 mil.Euro) și un profit net de 6,01 mil.Lei (1,35 mil.Euro), la un număr mediu de 18 salariați.

Regina Maria a preluat Ixia Medica de la Maria Iosif. Rețeaua de servicii medicale private a fondului de investiții Mid Europa își trece în portofoliu Klinica Doamna Ghica și un laborator din Capitală

Regina Maria, rețeaua de servicii medicale private aflată în portofoliul Mid Europa, a preluat recent Ixia Medica din București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Afacerea vândută de către Maria Iosif activează pe piața de profil a Capitalei cu o clinică – Klinica Doamna Ghica, respectiv cu un laborator.

Reprezentanții părților implicate nu au putut fi contactați pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Ixia Medica SRL a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 4,16 mil. Lei (0,94 mil. Euro) și un profit net de 3.863 lei la un număr de 42 de salariați, potrivit ultimului bilanț anual făcut public.

Rețeaua Regina Maria este într-un proces de expansiune rapidă pe piața serviciilor medicale private, cursă în care principalul său contracandidat este MedLife.

Regina Maria a fost cumpărată în toamna anului 2015 de către fondul de investiții Mid Europa Partners în cadrul unei tranzacții estimate la aproximativ 150 mil. Euro. În decembrie 2016, MedLife a trecut printr-o schimbare a acționariatului după listarea unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București, în urma acestei tranzacții fondul de investiții Value 4 Capital și-a făcut complet exitul din afacere prin vânzarea pachetului de 36,25%, în timp ce International Finance Corporation și-a redus participația de la 12,75% la 5%.

Piața serviciilor medicale private din România este estimată la 2,107 mld. Euro, cu o rată de creștere de 10,1%, potrivit unui raport al firmei de cercetare de piață PMR din luna august a anului trecut. Același raport susține că rata de creștere anuală medie a pieței de profil din România de 9,5% depășește ritmul din alte piețe ale regiunii, în condițiile în care Bulgaria este creditată cu un avans anual mediu de 8,3%, Polonia de 6,7%, Ungaria cu 5,2%, Slovacia cu 5,4%, iar Cehia cu 5,7%.

Piața de profil este puternic fragmentată, în condițiile în care MedLife și Regina Maria sunt operatori angajați de a-și extinde la nivel national acoperirea, în timp ce alți operatori au acoperire la nivel local.

Serviciile medicale private sunt astfel una dintre scenele care produc constant fuziuni și achiziții în ultimul deceniu, tranzacții alimentate în special de finanțări bancare.

Cea mai mare achiziție realizată anul trecut pe piața serviciilor medicale private din România a fost achiziția spitalului specializat în chirurgia obezității Ponderas de către Regina Maria, tranzacție estimată de către surse din piață în jurul a 18 mil. Euro.

Încă un exit al antreprenorului Ludovic Robert, încă o achiziție Medlife: Unul dintre fondatorii A&D Pharma a vândut afacerea de 5 mil. Euro a clinicilor Anima. KPMG și fostul director general adjunct al Regina Maria au lucrat cu vânzătorul, iar Taxhouse și avocații de la Dima & Asociații de partea cumpărătorului

Ludovic Robert, unul dintre cei mai importanți antreprenori din industria locală de farma, a vândut rețeaua de clinici medicale Anima către MedLife, potrivit unui comunicat de presă.

MedLife a anunțat că a cumpărat integral rețeaua de clinici Anima.

Anima Specialty Medical Services are în componență 6 policlinici și un laborator, peste 200 de angajați, specialiști medicali și personal de suport, fiind prima rețea de medicină privată cu rețea proprie de medicină de familie din România. Totodată, Anima este unul dintre cei mai mari furnizori privati de servicii medicale de ambulator în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB), acoperind peste 15 de specialități, printre care medicina de familie, obstetrica – ginecologie, ORL, endocrinologie, Oftalmologie, dermato – venerologie, cardiologie, psihiatrie, reumatologie, gastroenterologie, alergologie și imunologie clinică”, se arată în comunicatul de astăzi al MedLife.

Anima are în prezent 75.000 de abonați corporate, concentrați în special pe abonamente care acoperă servicii de medicina muncii. La nivelul anului 2016, Anima a înregistrat o cifră de afaceri de 5,2 milioane de euro.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

“Anima este un jucător important pe piața de servicii medicale din Romania, cu o retea extinsă de medici de familie si medici specialisti aflați în contract cu CNAS, o companie solidă financiar și cu o bună calitate a actului medical. Prin această achiziție, MedLife își întărește poziția de lider, devenind singurul jucător din România cu două branduri stratificate pe piata serviciilor de ambulator și cea a abonamentelor corporative și medicina muncii. Serviciile medicale oferite de Anima vin și în perfectă completare cu brandul Sfânta Maria lansat de MedLife pe servicii de laborator anul trecut și care se adresează aceluiași segment de populație. Anima va rămâne o companie autonomă, cu un departament de vânzări care va funcționa diferit și independent de cel ce promovează brandul MedLife. Vom păstra managementul prezent în care avem mare încredere. Așa cum procedăm în cazul tuturor achizițiilor, după preluare vom identifica funcțiunile și activitățile pe care le putem eficientiza pentru a captura economia de scară”, a declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO MedLife.

Acesta susține că este posibilă o extindere a modelului de afaceri al Anima la nivel national. ”După finalizarea achiziției condiționată de aprobarea Consiliului Concurenței, vom studia împreună oportunitatea replicării modelului de business al Anima la nivel național, concentrat pe segmentul de populatie căreia i se adresează și în prezent. Vă rog să remarcați că serviciile Anima sunt simbiotice cu cele oferite sub brandul MedLife, de imagistică specializată, spitalicești și farma, pe care Anima nu le oferă în prezent”, mai afirmă reprezentantul MedLife.

Consultanții vânzătorului au fost echipa de consultanță în tranzacții a KPMG și Sergiu Neguț, fost director general adjunct al rețelei Regina Maria, în timp ce MedLife a lucrat cu firma de consultanță de taxe Taxhouse și casa de avocatură Dima&Asociații.

Achiziționarea integrală a rețelei de clinici Anima reprezintă cea de-a 15-a achiziție derulată până acum de grupul MedLife, Almina Trading SRL fiind ultima achiziție anunțată.

Pe lângă Ludovic Robert, principalul acționar al afacerii Anima, mai dețin acțiuni Cristian Sas cu  4,5%, Carmen Sas cu 2,9%, Carmen Ștențel și Sorin Dan Cadar, fiecare cu câte 1% din companie.

Ludovic Robert este unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori din sectorul local farma. Ludovic Robert este unul dintre fondatorii și principalii acționari ai lanțului de centre de radioterapie Amethyst.

Ludovic Robert s-a numărat de-a lungul timpului ca fondator, respectiv acționar în mai multe afaceri. Astfel, acesta a fost unul dintre cei patru acționari ai afacerii A&D Pharma, cel mai mare grup farma din România cu afaceri de până la 1 mld. Euro pe an, dar în 2012 s-a retras din companie.

Acesta a fost Managing Partner în afacerea Ozone Laboratories, vândută în 2008 către fondul de investiții Advent International. Tot în 2008, și-a făcut exitul din afacerea Puls Media Network, specializată în publicații medicale și evenimente ale industriei farma, prin vânzarea companiei către Versa Media din Cehia.

În 2011, Ludovic Robert și-a făcut exitul în urma vânzării afacerii Oxigen Plus către Linde Gas.

MedLife și Regina Maria, afacere aflată în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Partners, sunt angrenate într-o cursă de consolidare a pieței de servicii medicale private, prin preluarea a unor operatori locali sau a unor companii poziționate pe diferite nișe ale sectorului de profil.

MedLife este controlată în proporție de 51% de către familia Marcu. În decembrie 2016, compania s-a listat pe bursa de la București, prin vânzarea unui pachet minoritar de 44% în urma căreia fondul de investiții V4C și-a făcut complet exitul, iar IFC a realizat un exit parțial, rămânând cu 5% în acest moment din afacere.

MedLife are o capitalizare de piață de 516 mil. Lei (114,6 mil. Euro) la un preț pe acțiune de 25,7 lei pe acțiune.

Piața serviciilor medicale private din România este estimată la 2,107 mld. Euro, cu o rată de creștere de 10,1%, potrivit unui raport al firmei de cercetare de piață PMR din luna august a anului trecut. Același raport susține că rata de creștere anuală medie a pieței de profil din România de 9,5% depășește ritmul din alte piețe ale regiunii, în condițiile în care Bulgaria este creditată cu un avans anual mediu de 8,3%, Polonia de 6,7%, Ungaria cu 5,2%, Slovacia cu 5,4%, iar Cehia cu 5,7%.

Compania austriacă ALPLA, lider mondial în domeniul ambalajelor de plastic, cumpără producătorul de preforme PET din Brașov Star East Pet

Compania austriacă ALPLA, lider mondial în domeniul ambalajelor de plastic, achiziționează 100% din acțiunile firmei Star East Pet SRL din Brașov, specializată în producția de preforme din PET pentru băuturi, alimente și produse nealimentare, potrivit unui comunicat al ALPLA.

Încheierea tranzacției este prevăzută pentru mijlocul anului 2017, în funcție de autorizațiile legale și industriale necesare, emise de autoritățile abilitate. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Prin această achiziție ALPLA își va mări capacitățile de producție din Europa de Est.

 „Obținem accesul la o rețea de distribuție puternică. Star East Pet este un partener strategic bun pentru atingerea obiectivelor din România și chiar mai departe”, a spus Günther Lehner, CEO ALPLA.

Star East Pet, unul dintre liderii români în producția de preforme din polietilen tereftalat (PET), a fost înființată în 1997 de antreprenorul Dan Moldovan. Compania are una dintre cele mai mari capacități de producție din România, reprezentând 30% SOM în România. Din preforme se produc butelii din PET destinate industriei pentru produsele alimentare și nealimentare.

Printre clienții Star East Pet se numără Molson Coors (Bergenbier), Sabmiller (Ursus), Bunge, Coca Cola, Zizin.

În anul 2015, Star East Pet a înregistrat o cifră de afaceri de 129,16 mil.Lei (28,7 mil.Euro) și un profit net de 3,49 mil.Lei ( 0,77 mil.Euro) la un număr de 70 de angajați,  potrivit datelor înregistrate de companie la Ministerul Finanțelor Publice.

Printre competitorii Star East Pet se numără Pet Star Holding din Ialomița și Amraz România.

Compania austriacă ALPLA, înființată în anul 1955, are în prezent un număr de 17 300 de angajați și un număr de 160 de fabrici de producție în 43 de țări. În 2016, ALPLA a raportat o cifră de afaceri de 3,25 mld.Euro, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

 ALPLA este prezentă pe piața românească de mai mulți ani prin intermediul Alpla Plastic SRL, cu sediul în Pantelimon.

Mișcări strategice la vârful pieței de telecom: Deutsche Telekom discută vânzarea de active din România, vânzare ce ar putea trece de 1 mld. Euro. Orange negociază achiziția afacerii de telefonie fixă a Telekom România, în timp ce RCS & RDS ar putea lua în vizor preluarea afacerii de telefonie mobilă

Deutsche Telekom, principalul acționar în Telekom România prin intermediul grupului elen OTE, este în contact cu jucători din piața locală de telecom, cu care a început încă de anul trecut discuții privind vânzarea atât a afacerii de telefonie fixă reprezentată de Telekom Romania Communications, cât și a operațiunilor de telefonie mobilă, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, grupul francez Orange este interesat de a-și diversifica portofoliul local de operațiuni și discută achiziția afacerii de telefonie fixă Telekom Romania Communications, susțin surse din piață. În paralel, portofoliul de clienți de telefonie mobilă ai Deutsche Telekom din România a intrat în vizorul RCS & RDS, companie a cărei strategie este concentrată în acest moment pe dezvoltarea acestei linii de afaceri, mai afirmă sursele citate.

Reprezentanții Telekom România nu au dorit să facă niciun comentariu pe subiectul unei eventuale vânzări a activelor către alți investitori. RCS & RDS și Orange nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol pe subiectul discuțiilor purtate cu privire la active ale Telekom România.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că dacă astfel de discuții se vor concretiza, vânzarea activelor Telekom România ar putea depăși valoarea de 1 mld. Euro, valoare ce poate varia semnificativ în funcție de structura de tranzacție.

Orange România a trecut încă de anul trecut la o colaborare strânsă cu Telekom, anunțând pe 16 februarie 2016 că a semnat un contract prin care are acces la rețeaua Telekom Romania de bandă fixă. Pe baza acestuia, Orange și-a completat portofoliul de servicii de voce şi internet mobil, televiziune prin satelit şi internet cu servicii fixe de internet de mare viteză şi televiziune, folosind reţeaua urbană de fibră optică a Telekom Romania.

Un parteneriat de factură apropiată a fost semnat de către Vodafone și RCS & RDS, căruia îi permite celui din urmă accesul la rețeaua de telefonie mobilă a partenerului său, extinzându-și astfel semnificativ zona de acoperire. Parteneriatele între operatorii telecom pentru o exploatare în comun a rețelei ar putea reduce volumul de investiții (CAPEX) cu 13 – 14% la nivel european și este considerată o alternativă mai avantajoasă din punct de vedere financiar pentru extinderea atât a pachetului de servicii, cât și a zonei de acoperire a unui astfel de operator, conform unui studiu din 2014 realizat de firma de consultanță de strategie Roland Berger. Industria de telecom necesită investiții de capital intensive, de sute de milioane de euro pe an la nivelul fiecărui operator, iar parteneriatele între jucători reduc acest efort, și implicit relaxează gradul de îndatorare al companiilor, optimizând fluxul de lichidități și îmbunătățește profitabilitatea afacerii.

Ultimul raport financiar al Deutsche Telekom indică venituri totale din România de 718 mil. Euro în primele nouă luni ale anului într-un declin ușor și un nivel al EBITDA (câştigurile înaintea plății dobânzilor, taxelor, a deprecierii şi a amortizărilor) de 129 mil. Euro, în scădere cu 15% față de perioada similară a anului anterior. Per ansamblu, marja EBITDA a Telekom Romania este în jurul a 20%, fiind deci sub marjele concurenților săi direcți Orange, Vodafone și RCS & RDS.

Datoriile Telekom Romania sunt la un nivel de peste 1 mld. Euro, iar o eventuală preluare de active de către alți investitori este greu de imaginat că poate avea loc fără o “tăiere” a nivelului acestora, măsură cerută anul trecut inclusiv de către ministrul comunicațiilor, în calitate de reprezentant al statului român, acționar minoritar.

La nivel global, Deutsche Telekom caută să își reducă nivelul de îndatorare, inclusiv prin vânzare de active, până la un nivel de 2 – 2,5 x EBITDA. Un loc major în strategia sa de creștere îl ocupă operațiunile de telefonie mobilă din SUA, o piață mare și profitabilă pentru gigantul german din telecom.

La nivel local, grupul german a instalat de la 1 ianuarie 2016 un nou șef la comanda operațiunilor Telekom România, Miroslav Majoros, care l-a înlocuit pe germanul Nikolai Beckers, pentru a redresa rezultatele financiare. Pe acest fundal, au început tatonările cu potențiali cumpărători pentru cele două mari afaceri locale, care se află în poziții diferite.

Astfel, Telekom Romania Communications este compania care a luat naștere pe scheletul fostului Romtelecom, lider în telefonia fixă. Piața de profil este pe o tendință de scădere, datele ANCOM (Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații) indicând o reducere a liniilor fixe de la 4,61 milioane în iunie 2014 la 4,23 milioane în iunie 2016, respectiv o reducere a numărului total de abonați cu circa 10% în doi ani până la 3,69 milioane clienți la 30 iunie 2016.

Telekom Romania Communications a raportat pentru primele nouă luni din 2016 venituri de 435,7 milioane de euro, în scădere cu 1,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, deşi la nivelul trimestrului al treilea nivelul de 149,1 milioane de euro este echivalent cu o majorare cu 3,9% a veniturilor, în comparaţie cu perioada similară a anului anterior. Pentru primele nouă luni ale anului, Pro Forma EBITDA  a scăzut în ultimul an cu 21,3% ajungând la 65,2 mil. Euro, în ciuda unei creșteri de 23,4% obținute în trimestrul al treilea.

Compania este deținută în proporție de 54% de către grupul elen de comunicații OTE, iar un pachet de 45,99% aparține statului român, care are planuri de ani de zile de listare pe bursă a acestei participații.

Telekom Romania Communications avea la 31 decembrie 2015 cash în mână și bani plasați în depozite bancare de peste 1,5 mld. Lei (circa 340 mil. Euro), potrivit ultimului raport anual al companiei.

OTE, listată pe bursa de la Atena, are în poziția de acționar principal grupul german Deutsche Telekom, care deține 40% din acțiunile grupului elen.

Telekom Romania Communications deține și un pachet de 30% din Telekom Romania Mobile Communications, operatorul de telefonie mobilă, restul participației fiind în portofoliul OTE.

Operațiunea de telefonie mobilă este mai profitabilă, însă înregistrează un nivel mare de datorii de circa 1,1 mld. euro.

O parte din datorie vine din creditul sindicalizat de 225 mil. Euro tras în 2013 de la BERD și un consorțiu de șapte bănci comerciale de către operatorul de telefonie mobilă Cosmote România pentru finanțarea planului de investiții și a dezvoltării rețelei 4G.

Din portofoliul Deutsche Telekom de telefonie mobilă din România face parte și Telemobil, operatorul rețelei Zapp, care în 2009 a fost cumpărat de Cosmote într-o tranzacție de 207 mil. Euro, din care 146 mil. Euro au fost datorii și obligații preluate de cumpărător.

Deutsche Telekom număra la 30 septembrie 2016 un număr de 5,87 milioane de abonați de telefonie mobilă în România, conform ultimului său raport trimestrial, ceea ce îi conferă a treia poziție la nivel local pe acest segment de afaceri.

Din rețeaua de afaceri a OTE, respectiv a Deutsche Telekom, mai fac parte lanțul de magazine GSM Germanos, Nextgen Communications, Sunlight România și E-Value International.

Deutsche Telekom a avut în 2015 EBITDA de 205 mil. euro la venituri de 984 mil. euro din operațiunile sale din România.

Orange România domină piața de telefonie mobilă, cu o cotă de piață de 36%, urmat de Vodafone cu 22%, iar RCS & RDS a ajuns la 11%, conform datelor prezentate de către analiștii agenției de rating Standard & Poor’s în octombrie 2016.

Orange România este una dintre cele mai profitabile companii din România și din sectorul de telecomunicații. Compania a raportat pentru trimestrul al treilea venituri de 251 mil. Euro față de 243 mil. Euro în perioada similară a anului anterior și își menține poziția de lider pe segmentul de telefonie mobilă.

RCS & RDS, lider pe piața de cablu TV, tocmai a încheiat în toamnă o refinanțare a datoriei sale, printr-o emisiune de 350 mil. Euro în obligațiuni emise în euro de compania – mamă din Olanda la o dobândă de 5% pe an și a contractat un credit sindicalizat în lei cu o valoare totală de 375 mil. Euro.

Datoriile RCS & RDS se situează la un nivel de circa 2,7 x EBITDA și mai are spațiu, conform evaluărilor agențiilor de rating, până la 3,5 x EBITDA fără să îi fie afectat ratingul dacă fluxul său de numerar nu este afectat. Calculele indică faptul că RCS & RDS ar putea avea astfel spațiu pentru o finanțare nouă în jurul a 200 mil. Euro până la plafonul de 3,5 x EBITDA. Unii analiști contactați de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO consideră însă că RCS & RDS are totuși un spațiu limitat de manevră pentru o țintă de achiziție de talia portofoliului de clienți de telefonie mobilă ai Telekom.

RCS & RDS, companie controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari, a înregistrat o marjă EBITDA de 32% în primele nouă ale anului trecut.

mideuropa-tabel-investitorimain

Fondul de investiții londonez Pantheon International Plc dă 3,4 mil. Euro pentru plata prețului de 533 mil. euro pentru achiziția Profi de către Mid Europa

Fondul de investiții Pantheon International Plc, administrat de către Pantheon Ventures LLP din Marea Britanie, a investit în luna ianuarie 2,9 mil. Lire sterline (3,4 mil. Euro) în achiziția lanțului de supermarketuri Profi de către Mid Europa Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Astfel, Pantheon participă alături de Mid Europa la achiziția Profi, cea mai mare tranzacție din istoria pieței locale de retail.

Pantheon este unul dintre investitorii de tip Limited Partners din fondul de investiții Mid Europa Fund IV, care a anunțat în noiembrie achiziția a 100% din acțiunile Profi Rom Food, compania care administrează magazinele Profi, pentru 533 mil. Euro în numerar de la Enterprise Investors.

O parte din achiziție este așteptată să fie finanțată dintr-un împrumut de circa 300 mil. Euro atras de la sindicatul de bănci format din Citi, ING Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit, cărora li s-au alăturat Erste și Banca Transilvania.

Fondul de investiții Mid Europa Fund IV, ridicat de către Mid Europa Partners în 2014, este ultimul fond al managerului de capital cu interese de investiții în regiune. Are o capitalizare de circa 850 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care face ca fondurile disponibile pentru Mid Europa să ajungă până la aproximativ 1,5 mld. Euro.

Pantheon International Plc avea la 31 decembrie 2016 active de 1,154 mld. Lire sterline plasate în fonduri de investiții. Portofoliul administrat de către PIP a generat în luna ianuare un numerar net de 36 mil. Lire sterline, aceasta fiind de fapt diferența între veniturile distribuite 48,8 mil. Lire sterline și investițiile de 12,8 mil. Lire sterline în diferite fonduri de investiții.

Fondul de fonduri de investiții Pantheon International Plc are o valoare de piață de 574,29 mil. Lire sterline pe segmentul principal al bursei din Londra.

Printre investitorii de tip Limited Partners în Mid Europa Partners IV se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu circa 80 mil. Euro, grupul Băncii Europene de Investiții cu circa 50 mil. Euro, dar și alți investitori europeni printre care Private Equity Holding AG din Elveția sau Lancashire County Pension Fund din Marea Britanie.

De asemenea, pe lista investitorilor se află nume din Asia precum fondul suveran de investiții GIC din Singapore și China Investment Corporation. Investitori importanți din SUA precum Carlyle, care a preluat AlpInvest Partners se mai află pe această listă.

Pe lângă investitorii de tip Limited Partners, în fondurile de investiții se află și categoria celor așa-ziși General Partners, care reprezintă echipa de management a fondului.

Mid Europa Partners este deținută 100% de către partenerii ei, aceștia fiind Thierry Baudon, Robert Knorr, Matthew Strassberg, Zbigniew Rekusz, Nikolaus Bethlen (care coordonează portofoliul de investiții din Ungaria și România), Michelle Capiod, Kerim Turkmen, Pawel Padusinski și Manish Mittal.

Mid Europa Partners a intrat în urmă cu un an în România prin achiziția rețelei Regina Maria în cadrul unei tranzacții de circa 150 mil. Euro. De atunci, Regina Maria a bifat la rândul său noi achiziții de tip add-on.

Mid Europa Partners, administrator peste un capital privat de peste 4,3 mld. Euro, este foarte activ în regiune și a demonstrat un apetit tranzacțional semnificativ. Pe 14 octombrie, Cinven, Permira și Mid Europa au anunțat că au ajuns la un acord pentru achiziția Allegro Group din Polonia de la Naspers (acționarul majoritar al Emag) pentru 3,253 mld. Dolari.

Achiziția Profi de către Mid Europa este estimată să fie finalizată în primul trimestru al acestui an, după ce va primi avizul Consiliului Concurenței.

Metro a vândut ultimele patru hipermarketuri Real către un grup de executivi din retail, tranzacție estimată peste 40 mil. Euro cu tot cu datorii. Avocații de la Schoenherr au lucrat de partea vânzătorului, iar PeliFilip de partea cumpărătorului

Grupul german Metro a vândut ultimele patru hipermaketuri din România către un grup de executivi din retail, în contextul în care încă de anul trecut circulau informații privind derularea negocierilor de vânzare. Casa de avocatură Schoenherr a lucrat de partea vânzătorului, iar PeliFilip de partea cumpărătorului, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții  MIRSANU.RO.

“METRO GROUP a vândut părţile sociale deținute în cadrul Real Hyper Magazine SRL (care operează 4 magazine în România), companiei Terazone Enterprises Limited. Tranzacția a fost finalizată astăzi, 20 ianuarie 2017, moment în care noul proprietar a devenit deținătorul legal al acestor părţi sociale”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Adina Tîmplaru, Director de comunicare Metro Cash & Carry România. Aceasta nu a precizat care este valoarea tranzacției sau alte detalii ale acordului.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează valoarea totală a tranzacției peste nivelul de 40 mil. Euro, valoare care include în cea mai mare parte datoriile preluate ale firmei.

În spatele achiziției, s-ar afla Dusan Wilms, fostul șef al Metro România, împreună cu alți asociați, mai susțin surse din piață. Dusan Wilms nu a putut fi contactat pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

În 2012, Metro a vândut către grupul francez Auchan rețeaua hipermarketurilor Real din Europa de Est, inclusiv a 20 unități din România, în cadrul unei tranzacții totale de 1,1 mld. Euro.

Pentru cele două 20 de hipermarketuri Real, Metro a obținut aproximativ 257 mil. Euro, însă a rămas să opereze mai departe unitățile de la Oradea, Arad, Suceava și Constanța.

În ultimul exercițiu financiar, cele patru unități au obținut vânzări de 57 mil. Euro și pierdere de 11 mil. Euro la un număr mediu de 735 de angajați.

Grupul german Metro operează în România o rețea de 25 de magazine cash and carry, a căror cifră de afaceri în anul 2015 a fost de 4,49 mld. Lei (peste 1 mld. Euro) și un profit net de 35,4 mil. Lei (7,9 mil. Euro) și un număr de 4.576 angajați.

În anul 2015, omul de afaceri Ion Țiriac și-a vândut participația de 15% din afacerea Metro România către acționarul majoritar, în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută publică, estimată de către surse din piață la 60 – 70 mil. Euro.

Piața de retail din România a devenit recent scena celei mai mari tranzacții locale de profil, după ce Mid Europa Partners a semnat în noiembrie 2016 achiziția lanțului Profi pentru 533 mil. Euro de la Enterprise Investors. Investitorii strategici și financiari sunt atrași de potențialul de creștere al consumului în anii următori și de spațiul încă disponibil de extindere pentru marile rețele. Pe piața locală de retail, cele mai puternice poziții le au Kaufland, Carrefour și Auchan pe etajul de hipermarketuri, în timp ce pe suprafețe mai mici principalii concurenți sunt Lidl, Mega Image, Carrefour, Profi și Penny Market.

Ioana Filipescu, Partener consultanță în fuziuni și achiziții în cadrul Deloitte România. Sursă foto: Deloitte.

Deloitte a calculat piața locală de fuziuni și achiziții din 2016 la 3,4 – 4 mld. Euro, peste nivelul estimărilor EY. Ioana Filipescu, partener M&A Deloitte România: Tranzacții de peste 500 mil. Euro ar putea apare în acest an în domenii ca servicii financiare sau energie

Piața de fuziuni și achiziții a fost în 2016 la nivelul de 3,4 – 4 mld. Euro, în creștere cu 23% față de anul anterior, potrivit datelor Deloitte România, pe fondul tranzacțiilor înregistrate pe final de an. Valoarea este încă departe de nivelul pieței din 2007 – 2008, când aceasta a atins un vârf de 6 – 7 mld. Euro, afirmă Ioana Filipescu, Partener consultanță în fuziuni și achiziții în cadrul Deloitte România.

Cifrele Deloitte indică o piață locală de fuziuni și achiziții în 2016 ceva mai mare față de calculele făcute recent de către o altă firmă din Big Four. Florin Vasilică, liderul biroului de asistență în tranzacții al EY România, spunea că dacă în prima jumătate a anului trecut, piața a atins o valoare de 1,1 mld. Dolari, în a doua jumătate a anului, numărul aproape s-a dublat, ceea ce sugerează o valoare de până la 3,3 mld. Dolari (circa 3 mld. Euro).

Consultanții Deloitte spun că România a înregistrat anul trecut trei tranzacții de peste 500 mil. Euro, așa-numitele megatranzacții. Achiziția fabricii Ursus de către japonezii de la Asahi este estimată la 856 mil. Euro, calcul bazat pe un multiplu de circa 14,7 EBITDA, așa cum rezultă din tranzacția încheiată la nivelul regiunii, valoare care o situează în postura de cea mai mare tranzacție de pe piața locală de fuziuni și achiziții.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO scria pe 13 decembrie că achiziția locală a Asahi din industria berii ar putea fi cea mai mare tranzacție de pe piața de fuziuni și achiziții din România în anul 2016.

Conform Deloitte, achiziția Asahi a fost urmată de către cumpărarea pachetului majoritar al KMG International (fostul Rompetrol Group) de către chinezii de la CEFC, tranzacție estimată la 595 mil. Euro, respectiv de către achiziția Profi de către fondul de investiții Mid Europa Partners pentru 533 mil. Euro. În două dintre cele trei megatranzacții, EY a lucrat la achiziția Asahi a activelor SAB Miller, respectiv pentru Mid Europa la achiziția Profi.

“Acum considerăm megatranzacții orice tranzacție de peste 500 mil. Euro, însă până în 2008 megatranzacții erau considerate doar acele tranzacții care depășeau valoarea de 1 mld. Euro”, explică Ioana Filipescu, Partener consultanță în fuziuni și achiziții în cadrul Deloitte România.

Potrivit acesteia, tranzacțiile mari sunt considerate cele cu valori cuprinse între 100 și 500 mil. Euro.

Evaluarea Deloitte asupra pieței de profil cuprinde 85 de tranzacții care au fost făcute publice, tranzacții cu o valoare minimă de 5 mil. Euro fiecare.

M&A Deloitte infografic main

Valoarea medie a unei tranzacții a fost anul trecut de 43 mil. Euro, în creștere față de 2015, valoarea medie fiind obținută după scoaterea din analiză a megatranzacțiilor și apoi normalizarea celor luate în calcul.

Fondurile de investiții au avut o pondere de 27% în fuziunile și achizițiile înregistrate în  România.

“Ne așteptăm în 2017 ca piața de fuziuni și achiziții să fie în jurul a 3 mld. Euro”, afirmă reprezentanta Deloitte.

Întrebată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO unde am putea vedea megatranzacții (tranzacții cu o valoare minimă de peste 500 mil. Euro) în acest an, Ioana Filipescu a răspuns: “În servicii financiare sau energie”.

De asemenea, întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO câte bănci locale ar putea fi vândute în acest an, Radu Dumitrescu, Partener servicii de suport în tranzacții și reorganizare în cadrul Deloitte, a răspuns: “Mai mult de o bancă sau două”.

În acest moment, sunt în derulare procese de vânzare la Veneto Banca și Banca Românească, conform informațiilor disponibile din piață.

Piața de fuziuni și achiziții din România intră în al doilea grup de piețe din regiune din punct de vedere al mărimii, cu Ungaria, Grecia sau Croația, însă după grupul valoric reprezentat de către Turcia, Polonia, Austria și Cehia, mai spun oficialii Deloitte.

“Noi contabilizăm acel așa-zis M&A pur, care nu include tranzacțiile ce intră în categoria M&A capital markets (tranzacții pe piețele de capital – n.r.), unde găsim ofertele publice de preluare, vânzări secundare de pachete de acțiuni, tranzacții cu pachete minoritare. De asemenea, din analiză excludem tranzacțiile din piața imobiliară”, mai spune Ioana Filipescu.

Piața de fuziuni și achiziții este ciclică pentru că urmează ciclurile de dezvoltare economică, ea urmărind curba de evoluție a investițiilor străine directe, în condițiile în care, de obicei, cumpărătorul este un investitor străin, fie strategic, fie financiar.

Datele Deloitte mai arată că în sectorul imobiliar, anul trecut tranzacțiile locale au fost de aproximativ 300 – 400 mil. euro.

Lars Wiechen, Partener coordonator consultanță financiară în cadrul Deloitte România, Sursă foto: Deloitte.

Lars Wiechen, Partener coordonator consultanță financiară în cadrul Deloitte România, Sursă foto: Deloitte.

Departamentul de consultanți în fuziuni și achiziții alături de echipa de suport în tranzacții și reorganizare, respectiv de departamentul de evaluare și modelare financiară, precum și activitățile de forensic (servicii de investigare) sunt coordonate de către Lars Wiechen, Partener coordonator consultanță financiară în cadrul Deloitte România.

Potrivit acestuia, din 2014 până acum, departamentul pe care îl coordonează a ajuns de la 25 la 50 de oameni, iar veniturile generate au crescut cu peste 25% în ultimii trei ani.

„Avem în derulare un număr de aproximativ 10 mandate în tranzacții, mai multe pe partea de vânzare, iar restul pe partea de cumpărare. Portofoliul nostru este unul echilibrat între investitori strategici, financiari și antreprenori”, a spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Lars Wiechen.

Potrivit acestuia, veniturile departamentului pe care îl coordonează au o pondere de peste 10% din afacerile locale ale Deloitte, peste media înregistrată în industrie. Consultanța fiscală și cea juridică, respectiv auditul constituie, de asemenea, linii principale de afaceri ale Deloitte România.

La nivel local și global, Deloitte face parte din careul firmelor de audit și consultanță alături de EY, KPMG și PwC.

bitdefender deal main

Bitdefender a cumpărat din propriul cash la finele anului trecut o companie în Franța de la un grup de cinci antreprenori. Ce spune cumpărătorul despre impactul achiziției: „Franța va reprezenta aproape 10% din veniturile companiei”. Bitdefender nu exclude noi achiziții în piețele cu importanță strategică

 

Producătorul de antivirus Bitdefender, controlat de către Florin și Măriuca Talpeș, a anunțat astăzi că a cumpărat compania franceză Profil Technology în cadrul strategiei sale de a accelera dezvoltarea companiei în piețele considerate ca având o importanță strategică.

Preluarea Profil Technology de către Bitdefender se înscrie în planul de expansiune a companiei românești pe segmentul marilor companii.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă cumpărătorul afirmă că “aceasta este cea mai mare achiziție derulată de Bitdefender până acum și întărește poziția companiei în Europa și la nivel global”.

„Franța este o piață cheie pentru noi în viitor. Prin preluarea business-ului nostru in-house, vom putea fi mai aproape de parteneri și de clienți și ne propunem să repetăm în domeniul enterprise succesul înregistrat de noi pe piața consumatorilor rezidențiali, mizând pe superioritatea tehnologică a produselor noastre pentru a câștiga o poziție de lider”, a declarat Florin Talpeș, CEO Bitdefender.

Prezent pe piața franceză din 2001, Bitdefender a devenit rapid un jucător puternic în retailul de soluții de securitate cibernetică din Franța, controlând o treime din piața soluțiilor achiziționate în magazine de consumatorii francezi. Bitdefender protejează de asemenea mai mult de un million de calculatoare de business în toate industriile (sectorul public, educație, sănătate, sectorul financiar).

Propulsate de cele mai recente inovații tehnologice, vânzările Bitdefender către mari companii s-au triplat în ultimii trei ani, iar compania a câștigat încrederea marilor clienți în securizarea infrastructurilor hibride. Doar în 2016, Bitdefender și-a stabilit prezentă locală în Italia și Suedia ca parte a strategiei de expansiune la nivel global, și și-a crescut rețeaua de parteneri cu mai bine de 100% în ultimii doi ani.

“Bitdefender a achiziționat compania Profil Technology printr-o tranzacție cash cu o valoare confidențială(…) Tranzacția a fost finalizată la sfârșitul lunii decembrie 2016”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Bitdefender.

Aceștia adaugă că Bitdefender a cumpărat pachetul de 100% din acțiunile Profil Technology din Franța de la un grup de antreprenori format din fondatorii Nabila Berkane (CEO al companiei franceze), Philippe Lafouge și Jean François Duffourg, cărora li s-au alăturat ulterior ca acționari minoritari Julien Pecqueron și Stéphane Pacalet. Compania franceză a fost fondată în 1989 sub numele Editions Profil. Pecqueron a venit în companie în anul 1997, iar Pacalet în anul 2000, amândoi făcând parte din managementul companiei.

Compania Profil Technology a fost preluată integral. Procesul de integrare este în curs de derulare, iar toți angajații din vânzări și marketing au participat la evenimentul dedicat echipelor de vânzări, organizat la București în luna ianuarie. Angajații și procesele vor fi integrate complet în termen de șase luni.

Impactul achiziției din Franța este așteptat să se vadă în afacerile Bitdefender.

“Franța va reprezenta aproape 10% din veniturile totale ale Bitdefender. În sectorul enterprise (companii – n.r.) , obiectivul este să atingem o cotă de piață de 10% în următorii trei ani. În segmentul soluțiilor consumer (clienți persoane fizice – n.r.), unde Bitdefender are o cotă de piață de 30% în retail și o cotă de piață totală de 10%, ținta este să depășim o cotă de piață de 20% în următorii trei ani. Piața soluțiilor de securitate cibernetică din Franța este una dintre cele mai mari trei la nivel european și printre cele mai importante cinci pentru Bitdefender”, au explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Bitdefender.

Întrebați dacă Bitdefender are în vizor noi achiziții pe piețele externe, reprezentanții companiei au răspuns: “Modelul de business al Bitdefender presupune prezența în anumite piețe prin intermediul unor parteneri exclusivi, care gestionează integral activitățile de vânzări și marketing pentru produsele Bitdefender. Decizia asupra achiziției unor parteneri se ia cu scopul de a accelera dezvoltarea Bitdefender în piețele de importanță strategică prin investiții masive menite să întărească relația cu distribuitorii și clienții”.

Bitdefender este unul dintre producătorii de soluții de securitate informatică la nivel global, afacere dezvoltată de către soții Florin și Măriuca Talpeș. La finele lui 2007, Axxess Capital, managerul de capital privat condus de către Horia Manda, a intrat în acționariatul Bitdefender, tranzacție anunțată în premieră la acea dată de către cotidianul financiar Business Standard.

Ulterior, participația Axxess Capital a mai crescut, însă managerul de capital privat a rămas în postura de acționar minoritar. În ultimul deceniu, proprietarii Bitdefender au purtat mai multe runde de discuții pentru atragerea unui investitor puternic în poziția de acționar minoritar, iar la nivel declarativ s-a vorbit în ultimii ani de o eventuală listare a companie pe bursă, idee reluată și la finele lui 2016. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 12 februarie 2015 că acționarii Bitdefender au purtat negocieri pentru o eventuală vânzare a unui astfel de pachet minoritar, banca americană de investiții Signal Hill fiind la acel moment angajată pentru a găsi un investitor puternic.

În sectorul TMT, recent, grupul american Fitbit a anunțat preluarea platformei de software și a echipei producătorului de ceasuri inteligente Vector Watch, în cadrul unei serii de tranzacții prin care mai multe start-upuri locale din zona de tehnologie au fost preluate de către jucători internaționali în ultimii ani.

Miliardarul ceh Radovan Vitek cumpără centrul comercial Felicia din Iași, preluare evaluată la aproximativ 30 mil. euro. Tranzacția locală face parte din achiziția unui portofoliu regional de centre comerciale de la fonduri de investiții ale CBRE Global Investors

CPI Property Group, controlat de către miliardarul ceh Radovan Vitek, cumpără centrul comercial Felicia din Iași, evaluat la aproximativ 30 mil. Euro de către surse din piață. Tranzacția locală are loc în cadrul unei achiziții la nivel regional a unui portofoliu format din 11 centre comerciale, vânzătorul fiind două fonduri de investiții ale CBRE Global Investors.

Portofoliul cuprinde o suprafață totală de circa 265.000 de metri pătrați și este format din centre comerciale din România, Polonia, Cehia și Ungaria.

CPI Property Group este deja activ în piața imobiliară locală prin intermediul a șase proiecte, din care cinci sunt în faza de dezvoltare.

Proiectele CPI Property Group acoperă toate segmentele importante ale pieței imobiliare din România, rezidențial, birouri, retail și logistică. Lista de proiecte a CPI Property Group din România cuprinde acum Pro Tower (birouri și rezidențial) în zona Piața Muncii din București, proiectul Airport City (birouri și logistică) din apropierea aeroportului international din Capitală, Mogoșoaia Residence (retail și rezidențial) din apropierea lacului Mogoșoaia, 101 C Residence de pe Bulevardul Timișoara din București (165.000 metri pătrați pentru 2.000 locuințe), respectiv Pipera Central și Pipera Est (ambele cu component rezidențial și birouri).

Portofoliul CPI Property Group cuprinde șase piețe – Germania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și România, și este evaluat la 4,2 mld. Euro.

Felicia Shopping Center a fost deschis în octombrie 2007 în Iaşi şi are 29.000 mp inchiriabili.

Felicia Shopping Center este deţinut în coproprietate de CBRE Global Investors şi Carrefour România, iar din aprilie 2016 a trecut în portofoliul de administrare a proprietăților gestionat de CBRE.

Radovan Vitek, 45 de ani, are o avere estimată de către revista americană Forbes la 1,6 mld. Dolari. Vitek, cotat ca al treilea cel mai bogat om din Cehia, este căsătorit și are 4 copii. Vitek a făcut avere după participarea la privatizările derulate în Slovacia în anii 1990 și după ce în 1997 a preluat în Cehia active pe care le-a transformat într-un hotel de lux, făcându-și astfel intrarea ca investitor pe piața imobiliară.

În vara lui 2016, un alt miliardar și cel mai bogat om din Cehia, Petr Kellner, a cumpărat pentru 48 mil. Euro proiectul de birouri Metropolis din București, făcându-și intrarea pe piața imobiliară locală.

Tranzacțiile pe piața imobiliară locală se țin lanț și arată interes atât din partea investitorilor străini, dar și locali precum Țiriac sau a fraților Dragoș și Adrian Pavăl, care sunt aproape de achiziția birourilor AFI Park, datorită randamentelor superioare pe care activele locale le oferă în comparație cu alte piețe din regiune.

Proprietarii Dedeman se pregătesc să cumpere proiectul de birouri AFI Park din București al miliardarului israelian Lev Leviev. Valoarea tranzacției este estimată în jurul a 160 mil. Euro

Proprietarii lanțului de bricolaj Dedeman, cu afaceri anuale de aproximativ 1 mld. Euro, se pregătesc să achiziționeze proiectul de birouri AFI Park din București, aflat în portofoliul omului de afaceri israelian Lev Leviev, susțin surse din piață. Tranzacția este estimată la aproximativ 160 mil. Euro.

La un astfel de calibru, vânzarea proiectului de birouri AFI Park ar deveni una dintre cele mai mari tranzacții locale de pe piața imobiliară și o tranzacție – record pentru ultimii ani pe piața birourilor din București.

“Abia am semnat o scrisoare de intenție, deci nu este vândut încă. Toate celelalte detalii sunt sub clauze de confidențialitate și deci, nu le pot dezvălui în acest moment”, preciza pe 12 decembrie 2016 David Hay, CEO AFI Europe România, pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Dedeman nu au făcut niciun fel de comentariu pe acest subiect la solicitările jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO trimise de la începutul lunii decembrie până acum.

Proprietarii Dedeman, frații Dragoș și Adrian Pavăl, caută să plaseze în oportunități de pe piața imobiliară o parte din lichiditățile obținute, afirmă surse din piață. Dedeman, lider pe piața locală de bricolaj, este o afacere care produce un câștig consistent, compania raportând pentru anul financiar 2015 un profit net în valoare de 563 mil. Lei (circa 127 mil. Euro).

Interesul Dedeman pentru afacerile imobiliare este demonstrat și de faptul că, pe 18 octombrie 2016, Dedeman SRL a depus cerere la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) pentru înregistrarea a două mărci – DIM, respectiv DIM D.I.M. Properties referitoare la clasele de servicii de asigurări, afaceri financiare, afaceri monetare și afaceri imobiliare. Solicitarea a fost depusă cu ajutorul cabinetului individual de proprietate industrială Alecu Bogdan din Bacău, oraș în care se află sediul central al rețelei Dedeman.

Vânzarea imobilelor de birouri AFI Park, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 21 aprilie 2015, a atras discuții cu mai mulți investitori, însă în ultimul an proprietarii Dedeman au fost din ce în ce mai aproape de o semnare a tranzacției, susțin sursele citate.

În iunie 2016, AFI Europe a semnat un acord neangajant cu un investitor pentru vânzarea AFI Park 1,2 și 3, cu opțiune pentru potențialul cumpărător de a prelua și imobilele 4 și 5 din cadrul complexului de birouri din București.

Pe 23 noiembrie 2016, cele două părți au semnat un acord neangajant actualizat pentru întregul complex de birouri AFI Park, format din AFI Park 1,2,3,4 și 5. În baza acordului semnat, investitorul care nu a fost nominalizat până acum urma să realizeze activități specifice de due diligence (analiză) privind proiectul de birouri și să semneze un acord detaliat în primul trimestru al acestui an, precizează reprezentanții AFI Europe în cadrul unui raport al companiei din 28 noiembrie 2016.

Prețul agreat referitor la vânzarea proiectului AFI Park, format din cele cele cinci clădiri de birouri, va fi determinat pe baza unei valori de aproximativ 164,5 mil. Euro, ce poate fi subiectul unor ajustări, arată raportul AFI.

Dacă tranzacția va fi finalizată, AFI estimează să obțină fluxuri de numerar agregate, după plata taxelor, cu o valoare de 288 milioane shekeli, adică 70 mil. euro (nivel bazat pe cursul de schimb al euro din 23 noiembrie 2016) și un câștig după impozitare de circa 14 milioane shekeli, adică 3,4 mil. Euro.

Dedeman, compania creată de la zero în 1993 de către frații Dragoș și Adrian Pavăl, au cumpărat în 2011 un lot de circa trei hectare de teren pe platforma Laromet de la AFI Europe pentru o sumă estimată la 16 mil. Euro la vremea respectivă. Dedeman, ca orice rețea de magazine cu acoperire națională, are o cunoaștere detaliată a pieței terenurilor și a evoluției prețurilor în diferite zone ale țării.

AFI Europe are în portofoliu investiții imobiliare în mai multe piețe din regiune, precum și în Europa de Vest.

Proprietățile imobiliare ale AFI Europe din România aveau o pondere de 61% din veniturile grupului, cifrate la 64 mil. Euro în 2015, respectiv reprezentau 60% din evaluarea întregului portofoliu imobiliar european de 1,225 mld. Euro, potrivit unei evaluări a CBRE din septembrie 2015.

Proprietățile imobiliare din România aveau o valoare de piață așadar la acel moment de 581,66 mil. Euro, din care numai centrul comercial AFI Palace Cotroceni însemna 427,998 mil. Euro.

AFI Park 1,2 și 3, cu o suprafață brută de închiriere de 37.242 metri pătrați aveau o valoare de piață stabilită la 85,957 mil. Euro la un venit net operațional (NOI) de 5,34 mil. Euro pe an și o rată de ocupare de 97% la 31 decembrie 2015.

AFI Park 4 și 5, finalizate în 2016 și prevăzute să aducă încă 32.578 metri pătrați, aveau un cost de dezvoltare estimat la 54,196 mil. Euro și o valoare contabilă de 40,379 mil. Euro.

Proiectul de birouri AFI Park a fost dezvoltat cu finanțări atrase de la BCR și Leumi Bank.

Prima clădire de birouri din proiectul AFI Park a fost finalizată în 2012, iar AFI Park 2 și 3 au fost finalizate în 2014. Pentru finalizarea lucrărilor, firma israeliană a contractat două credite de la BCR, unul în valoare de 17 mil. euro pentru AFI Park 2, iar altul de 15 mil. euro pentru AFI Park 3 unde bugetul total al construcției s-a ridicat la 20 mil. euro.

Pentru AFI Park 4 și 5, lucrările de construcții și de dezvoltare au fost finanțate dintr-un împrumut de 39 mil. Euro, conform AFI. Pe 25 iunie 2015, AFI Park Offices 4 & 5 SRL a luat un credit de la Leumi Bank România.

AFI Europe, investitor imobiliar controlat de Lev Leviev, rezident britanic de origine israeliană, a investit până acum în diferite etaje ale pieței imobiliare, de la retail până la birouri și rezidențial.

Lev Leviev, 61 de ani, are o avere estimată de către revista americană Forbes la 1,08 mld. dolari. Leviev s-a născut în Uzbekistan și a făcut bani din imobiliare, dar și în industria diamantelor.

Piața imobiliară locală rămâne una dintre cele mai atractive ținte pentru investitorii străini și locali, în condițiile în care randamentele de aici asigură profituri mai bune față de alte piețe din regiune.

Pe segmentul de birouri, Globalworth este unul dintre cei mai activi cumpărători, în timp ce pe segmentul de retail investitorul care a dominat ultimii ani a fost NEPI, iar pe segmentul spațiilor de logistică foarte activ la cumpărare a fost CTP.

Grupul american Fitbit preia Vector Watch în contextul unei scăderi puternice a pieței globale de ceasuri inteligente pentru a-și întări propriile capacități de dezvoltare de produse noi. Fondul de investiții Gecad, principalul vânzător al Vector Watch, își face exitul la trei ani de la prima sa rundă de investiții în afacere

 

Compania americană Fitbit, lider pe segmentul dispozitivelor portabile inteligente de măsurare, preia anumite active ale afacerii Vector Watch în cadrul unei tranzacții prin care își întărește propriile capabilități de dezvoltare de noi produse.

Producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch a anunțat, astăzi, că platforma sa de software și echipa sa urmează să fie preluate de către Fitbit. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Tranzacția de vânzare a Vector Watch survine în contextul în care ultimele date ale IDC indică o scădere a pieței globale de ceasuri inteligente cu 51,6% a volumelor de unități vândute în trimestrul al treilea până la 2,7 milioane unități livrate. Din rândul primilor cinci jucători la nivel global, Apple, liderul pieței de profil, a înregistrat un declin de 71,6% în perioada raportată, Lenovo (nr. 4 global și proprietarul Motorola) a avut o cădere de 73,3%, iar Pebble (nr.5 la nivel global) a avut o scădere de peste 54% în ultimul an. Fitbit a anunțat pe 7 decembrie 2016 că preia platforma de software și echipa Pebble în cadrul unei tranzacții anunțate după un tipar ce precede pe cel al Vector Watch, un jucător mai tânăr fondat în 2014. Nici valoarea achiziției Pebble, care deține 3,2% din volumele vândute pe piața globală de profil, nu a fost făcută publică, însă valoarea tranzacției ar fi fost sub 40 mil. Dolari, conform Bloomberg.

Fitbit este lider global pe segmentul vânzătorilor de dispozitive portabile inteligente de măsurare cu cotă de piață de 24,5% în primul trimestru din 2016, urmat de Xiaomi și de primii trei producători de ceasuri inteligente din lume Apple, Garmin și Samsung, conform datelor IDC.

Vector Watch va continua să-și vândă ceasurile produse, însă nu vor fi aduse noi îmbunătățiri produsului nici pe partea de software, nici pe cea de hardware. Reprezentanții Fitbit au precizat astăzi că nu va fi preluată și componenta de hardware a afacerii și că un centru de dezvoltare va fi functional la București, unde se află echipa Vector Watch. Vector Watch are sediul la Londra și are deschise birouri la București, Sillicon Valley (SUA), Amsterdam și Hong Kong.

Fondul de investiții Gecad, condus de către Radu Georgescu, și-a anunțat astăzi exitul din Vector Watch în urma tranzacției încheiate cu Fitbit. Gecad a vândut pachetul majoritar al afacerii.

Afacerea Vector Watch, orientată către producția unor ceasuri inteligente cu o autonomie a bateriei de 30 de zile, s-a dezvoltat în urma a trei runde de finanțare, a căror valoare totală se situează la aproximativ 12 mil. Dolari.

Afacerea, pornită de către Andrei Pitiș, a atras în iulie 2014 o primă investiție de 0,5 mil. Euro din partea Gecad. În noiembrie 2015, Vector Watch a atras o nouă rundă de investiții de 5 mil. Dolari, din care 2 mil. Dolari au venit de la Gecad, 1,6 mil. Dolari de la fondul de investiții Catalyst România, iar 1,4 mil. Dolari au venit de la investitorii privați Mihai Popescu, Bogdan Vlad și Radu Apostolescu, aflat printre fondatorii afacerii Emag. Radu Georgescu, omul care conduce Gecad, s-a arătat, inițial, foarte optimist  față de evoluția Vector Watch, afacere pe care o vedea conform propriilor aprecieri capabilă să devină un așa-zis unicorn, adică să ajungă la o valoare minimă de 1 mld. Dolari.

Reprezentanții Gecad și ai Catalyst România nu au putut fi contactați pentru mai multe detalii pe marginea tranzacției cu Fitbit.

Fitbit, cumpărătorul Vector Watch, este o companie listată pe bursa de la New York, unde are o capitalizare de piață de 1,74 mld. dolari. Compania a raportat un profit net de 176 mil. dolari și venituri de 1,858 mld. dolari în 2015 la un personal format din 1.627 angajați.

Gecad, condus de către Radu Georgescu, și Catalyst România, a cărei echipă este condusă de către omul de afaceri și investitorul Marius Ghenea, au un istoric comun semnificativ în tranzacțiile derulate recent.

În martie 2016, Gecad și Catalyst au investit împreună 1 mil. Euro în Smart Bill, lider pe piața locală de facturare. Ambele fonduri de investiții au în vizor, dealtfel, tinere afaceri cu premise de creștere rapidă, însă cu nevoie de capital proaspăt pentru dezvoltare.

Catalyst investește între 0,2 și 2 mil. Euro într-o afacere într-o primă rundă, în timp ce Gecad poate investi între 1 și 10 mil. Dolari, conform datelor Crunchbase.

Gecad este deja un investitor versat în zona companiilor locale de tehnologie, dezvoltând o rețetă prin care investește capital de dezvoltare într-o companie cu potențial international, extinde prezența internațională a companiei respective, iar apoi într-un termen care variază în jurul a circa 3 ani își face exitul folosindu-și rețeaua internațională de contacte, bazată cu predilecție în bazinul companiilor sau a fondurilor de investiții în tehnologie din Sillicon Valley (SUA). Printre cumpărătorii companiilor vândute de către Gecad s-au aflat însă investitori și din alte zone geografice, cum a fost cazul grupului sud – african Naspers sau Coinify, companie cu sediul în Danemarca.

Gecad și-a făcut intrarea în lumea investitorilor americani în 2003 odată cu vânzarea tehnologiei antivirus RAV către gigantul american Microsoft, iar apoi au urmat alte tranzacții cum ar fi vânzarea epayment către Allegro Group, vânzarea Coinzone către Coinify sau cea a Avangate către fondul de investiții Francisco Partners.

Direct One împrumută 36 mil. Euro de la BCR și BRD. Cea mai mare parte a banilor este destinată plății prețului de achiziție al Netcity Telecom, tranzacție de până la 35 mil. Euro, în timp ce alți bani merg spre refinanțarea unor datorii financiare ale Direct One

 

Direct One Infrastructure, compania creată anul trecut de către Direct One pentru achiziția Netcity Telecom, împreună cu firma – mamă Direct One au în vedere încheierea unui contract de facilități de credit în valoare maximă de 36 mil. Euro cu BCR și BRD.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, pe 24 februarie despre achiziția Netcity Telecom de către Direct One. De asemenea, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 24 februarie că valoarea tranzacției se situează între 30 și 35 mil. Euro.

Finanțarea contractată de la BCR și BRD este structurată în cadrul a trei facilități de credit. Astfel, Direct One Infrastructure va avea la dispoziție o tranșă dintr-o facilitate de credit la termen de până la 18,1 mil. Euro cu scopul de a finanța plata parțială a prețului achiziției și a anumitor costuri ale tranzacției.

De asemenea, o facilitate de credit la termen de până la 7 mil. Euro a fost luată cu scopul de a refinanța anumite datorii financiare existente ale Direct One.

O altă parte din banii luați de la bănci, adică o tranșă dinr-o facilitate de credit la termen în valoare de până la 6,2 mil. Euro, are ca destinație finanțarea plății anumitor costuri ale tranzacției, precum și anumite împrumuturi structurate intra-grup sau contribuții ale Direct One la capitalul social al Direct One Infrastructure.

Direct One deține 99,99% din capitalul social al Direct One Infrastructure, vehiculul creat în 2016 pentru achiziția NetCity Telecom.

O altă tranșă, de până la 1 mil. Euro, va fi utilizată pentru plata prețului amânat al achiziției.

Una din cele trei facilități de credit, adică o facilitate de credit reutilizabilă în valoare de până la 0,5 mil. Euro, va fi pusă la dispoziția Direct One și a Netcity pentru refinanțarea unor scrisori de garanție bancară existente ale celor două companii.

Termenii principali ai contractului de credit au fost stabiliți în oferta indicativă din 11 noiembrie 2016.

Marian Pantazescu, unul dintre acționarii Direct One și președintele Consiliului de administrație al companiei, preciza pe 1 septembrie 2016 pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că o parte din prețul tranzacției cu Netcity Telecom va fi acoperit din surse proprii ale Direct One și ale acționarilor, iar restul dintr-o sindicalizare bancară.

Aprobarea contractului de credit, precum și aprobarea semnării de către Direct One Infrastructure a contractului de împrumut au fost aprobate de către acționarii Direct One pe 9 decembrie 2016.

Tranzacția de cumpărare a pachetului de 100% din acțiunile Netcity Telecom a fost semnată pe 25 august 2016, vânzători fiind acționarii grupului UTI (familia lui Tiberiu Urdăreanu fiind acționar majoritar, iar acționar minoritar fondul de investiții PineBridge) care au vândut 60% din acțiuni, respectiv grupul israelian Elbit Systems cu 40% din afacerea NetCity.

Acționarii Direct One sunt Teofil Ovidiu Mureșan cu 32,195%, Simion Adrian Mureșan cu 32,195%, Marian Pantazescu cu 30,618% și Mihai Dobrescu cu 4,992%.

Potrivit lui Marian Pantazescu, indicatorul EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.) “nu a fost folosit ca bază de calcul a tranzacției din motive pe care le considerăm confidențiale”.

Tranzacția a primit deja avizul Consiliului Concurenței.

Discuțiile privind achiziția Netcity au început la jumătatea anului 2015, conform reprezentantului cumpărătorului.

Vânzarea Netcity a atras mai mulți investitori, printre cei interesați numărându-se RCS & RDS, UPC, precum și fondul de investiții CEE Equity Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul pentru vânzarea Netcity l-a avut firma de consultanță KPMG, unde rolul de coordonare l-a avut Bogdan Văduva, partener responsabil de aria de fuziuni și achiziții în cadrul firmei din Big Four.

Pentru aspecte financiare și de taxe, cumpărătorii au fost asistați de către PwC.

Țuca Zbârcea & Asociații a lucrat la achiziția Netcity cu o echipă formată din partenerii Cătălin Băiculescu și Vlad Cercel, de partea vânzătorului casa de avocatură Leaua & Asociații oferind asistență cu o echipă din care a făcut parte partenerul Gina Gheorghe și Alexandru Codescu, Of Counsel.

Netcity Telecom a obținut în 2015 un profit net de 14,5 mil. lei (3,3 mil. euro) la o cifră de afaceri de 40,38 mil. lei (peste 9 mil. euro), ceea ce înseamnă că firma operează cu o marjă netă de aproximativ 37%.

Direct One este unul dintre jucătorii tineri de pe piața telecomunicațiilor.

Pentru 2015, Direct One a raportat o cifră de afaceri de 42,4 mil. lei (9,5 mil. euro) și un profit net de 12,7 mil. lei (2,9 mil. euro), adică o marjă netă de 30%.

Direct One este o afacere pornită în 2008 de către antreprenorul Marian Pantazescu, 48 ani, care are o experiență de peste 22 de ani în industria de telecomunicații și new media. Pantazescu a absolvit în 1993 Academia Tehnică Militară Secția Telecomunicații și a lucrat apoi pentru Ericsson și apoi Connex, operatorul de telefonie mobilă care astăzi activează sub numele de Vodafone România.

Netcity Telecom este operatorul rețelei „Netcity”, fiind responsabil cu proiectarea, realizarea și operarea acesteia, în baza unui contract de concesiune semnat în 2008 cu Primăria Municipiului București pe o perioadă de 49 de ani. Rețeaua suport de infrastructură pentru fibră optică are în prezent o lungime de aproximativ 1000 km, fiind pusă la dispoziția operatorilor de telecomunicații care oferă servicii pe teritoriul Municipiului București.

Contractul de concesiune în sistem de parteneriat public – privat dintre Primăria generală a Bucureștiului și grupul privat UTI a fost semnat pe 23 iunie 2006.

Pentru dezvoltarea rețelei de fibră optică a Bucureștiului, compania Netcity Telecom a contractat credite bancare, finanțatori fiind bănci precum Raiffeisen și OTP.

Achiziția Netcity Telecom de către Direct One a fost cea mai importantă tranzacție derulată în 2016 pe piața locală a fuziunilor și achizițiilor din domeniul telecomunicațiilor.

O echipă de avocați Wolf Theiss, coordonată la nivel local de către partenerul Ileana Glodeanu, a asistat Amundi la achiziția Pioneer Investments de la UniCredit

 

Firma de avocatură Wolf Theiss a asistat cea mai mare societate de administrare de active din Europa, Amundi, cu active de peste 1.000 miliarde de euro la nivel global, la achiziția Pioneer Investments, într-o tranzacție ce va fi achitată exclusiv în numerar în valoare de 3,545 miliarde de euro.

Firma de avocatură Wolf Theiss a fost consultant pentru Europa Centrala și de Est, împreună cu Cleary Gottlieb Steen & Hamilton LLP, consultantul juridic care a coordonat la nivel global această tranzacție.

Wolf Theiss a oferit consultanță juridică privind normele specifice de reglementare și compliance în cadrul tranzacției, investigații de tip due diligence asupra companiilor pe care grupul Pioneer Investments le deține în România, Bulgaria, Ungaria și Republica Slovacă, și continuă să asiste din punct de vedere juridic în vederea autorizării și finalizării tranzacției în aceste jurisdicții.

glodeanu-ileana-in-text

Ileana Glodeanu, Partener Wolf Theiss. Sursă foto: Wolf Theiss.

“Am fost onorați să fim implicați în această achiziție care consolidează poziția Amundi ca lider pe piata europeana de administrare a activelor. Biroul nostru din Bucuresti si-a reafirmat expertiza in domeniul serviciilor financiare, precum si capacitatea de a deservi atat in Romania, cât și cross-border clienți de private equity, fonduri de investitii, sponsori”, a declarat Ileana Glodeanu, Partener al Wolf Theiss.

Echipa Wolf Theiss a fost coordonată de către partenerii Ileana Glodeanu (România), Richard Clegg (Bulgaria), Melinda Pelikan (Ungaria) și Lubos Frolkovic (Republica Slovacă).

Echipa de fuziuni și achiziții din România a firmei Wolf Theiss a lucrat în cadrul unora dintre cele mai mari tranzacții din ultimii ani, prin asigurarea de servicii de consultanță către clienți în cadrul unor procese competitive și prin finalizarea cu succes a numeroase proiecte de due diligence și achiziții.

Pioneer Investments este o firma globală de administrare a investițiilor, cu active administrate de peste 200 miliarde de euro, cu o prezență în 28 de țări din întreaga lume și o echipă experimentată de 2.000 de angajați, ce include mai mult de 350 de profesioniști în investiții.

Înființată în 1957, Wolf Theiss este una dintre principalele firme de avocatură din Europa Centrală și de Est, specializată în acordarea de asistență în domeniul afacerilor internaționale. Prin rețeaua de 13 birouri din Albania, Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ucraina, își desfășoară activitatea 340 de avocați ai Wolf Theiss.

rsz_pantazescu_main_de_prelucr(1)

Consiliul Concurenței a aprobat preluarea Netcity de către Direct One, tranzacție de peste 30 mil. euro

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea Netcity Telecom, operatorul rețelei subterane pentru fibră optică a Municipiului București, de către Direct One S.A., furnizor independent și neutru de infrastructură de fibră optică pentru telecomunicații. Direct One va prelua pachetul integral de acțiuni ale operatorului deținut de către UTI Netcity Investment BV și UTI Grup SA, în urma unui acord semnat în luna septembrie 2016 de către cele două părți.

Autoritatea de concurență precizează că a evaluat operațiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilității acesteia cu un mediu concurențial normal, în conformitate cu Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice. Ca urmare a analizei, Consiliul Concurenței a constatat că această operațiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziții dominante.

Decizia autorității permite părților să finalizeze în perioada următoare procesul de dobândire a controlului unic direct asupra Netcity Telecom de către Direct One.

„Salutăm decizia Consiliul Concurenței  asupra acestei tranzacții, în baza complementarității celor 2 rețele – Netcity și Direct One, respectiv a minimelor efecte concurențiale pe care tranzacția le produce. Vom continua procesul de achiziție a Netcity așa cum ne-am angajat în fața acționarilor și băncilor finanțatoare” declara Marian Pantazescu, Președintele Consiliului de Administrație al Direct One, pe 1 septembrie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“Structura tranzacției implică achiziția a 100% din acțiunile Netcity si plata împrumuturilor contractate de Netcity pe termen lung”, mai spunea atunci Marian Pantazescu.

Vânzătorii afacerii Netcity Telecom sunt grupul UTI, în care acționar majoritar este familia lui Tiberiu Urdăreanu, iar acționar minoritar fondul de investiții PineBridge. Un pachet de 40% din afacerea Netcity a fost vândut de către grupul israelian Elbit Systems.

Valoarea tranzacției este confidențială și nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

Întrebat cum va fi finanțată achiziția Netcity, Marian Pantazescu a precizat: “O parte din prețul tranzacției va fi acoperit din surse proprii ale Direct One și acționari urmând ca restul sa fie acoperit de o sindicalizare bancară cu o puternică prezența pe piața românească”.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții afirmă că achiziția este de până la 35 mil. Euro.

Tranzacția Netcity – Direct One a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 24 februarie, iar anunțul oficial al tranzacției a fost făcut pe 1 septembrie.

Vânzarea Netcity a atras mai mulți investitori, printre cei interesați numărându-se RCS & RDS, UPC, precum și fondul de investiții CEE Equity Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Țuca Zbârcea & Asociații a lucrat la achiziția Netcity cu o echipă formată din partenerii Cătălin Băiculescu și Vlad Cercel, de partea vânzătorului casa de avocatură Leaua & Asociații oferind asistență cu o echipă din care a făcut parte partenerul Gina Gheorghe și Alexandru Codescu, Of Counsel.

Direct One, companie cu capital autohton deținută majoritar de către antreprenorii Teofil Mureșan și Simion Mureșan, operează o rețea aeriană națională de fibră optică în lungime de peste 5500 km și care asigură exclusiv conexiuni între orașe. Netcity Telecom este operatorul rețelei „Netcity”, fiind responsabil cu proiectarea, realizarea și operarea acesteia, în baza unui contract de concesiune semnat în 2008 cu Primăria Municipiului București pe o perioadă de 49 de ani. Rețeaua suport de infrastructură pentru fibră optică are în prezent o lungime de aproximativ 1000 km, fiind pusă la dispoziția operatorilor de telecomunicații care oferă servicii pe teritoriul Municipiului București.

Investitorul ceh Rockaway Capital preia cu bani de la PPF platforma de comparare a prețurilor compari.ro. După concentrarea operațiunilor din regiune în jurul Emag și vânzarea Allegro din Polonia, Naspers face încă o tranzacție în cadrul strategiei sale de optimizare a afacerilor sale în Europa Centrală și de Est

Grupul ceh Rockaway a cumpărat cu bani de la grupul PPF patronat de miliardarul ceh Petr Kellner platformele de comparare a prețurilor Compari.ro din România, Arukereso.hu din Ungaria și Pazaruvaj.com din Bulgaria. Vânzătorul este grupul sud – african Naspers, iar tranzacția are loc în contextul reorganizării afacerilor din regiune.

Naspers și-a concentrat în ultimii ani operațiunile regionale în jurul platformei românești Emag, care a devenit pilonul afacerilor grupului sud – African în Europa centrală și de est. În acest an, Naspers a vândut afacerea Allegro din Polonia pentru 3,253 mld. Dolari către fondurile de investiții Cinven, Permira și Mid Europa.

De cealaltă parte, prin achiziția compari.ro și a celorlalte plaforme, grupul Rockaway, cu sediul în Praga, țintește să devină liderul comerțului online din Europa de Est.

„Această tranzacție este importantă din mai multe puncte de vedere, întrucât prin achiziționarea site-urilor Compari.ro, Arukereso.hu și Pazaruvaj.com am făcut demersuri pentru atingerea poziției de lider de piață. Grupul Rockaway deține comparatoare pe piețe în plină expansiune, astfel încât și, pe viitor, schimburile de experiențe și sharingul de informații vor facilita atât creșterea, cât și experiența pozitivă a utilizatorilor”, a declarat Jakub Havrlant, directorul general al Grupului Rockaway. Havrlant a fost în perioada 2010 – 2013 Directorul general executiv al Allegro Cehia, lucrând anterior deci pentru Naspers.

Compari.ro este comparatorul lider de piață în România și un ghid online de shopping, înființat în 2005.

Pe segmentul site-urilor de comparare, grupul Rockaway mai deține Heureka, care este lider pe piața cehă și slovacă. Grupul Rockaway este fondat de Daniel Křetínský și Patrik Tkáč.

Rockaway Capital se prezintă ca un investitor în piața de internet globală, având birouri la San Francisco – unde își au sediul giganții acestei industrii, Praga și Sao Paolo în Brazilia.

„Scopul site-ului Compari.ro este de a-și întări poziția de lider de piață și de a facilita dezvoltarea comerțului electronic din România. Prin dezvoltarea continuă, dorim să sporim calitatea serviciilor furnizate atât magazinelor online partenere, cât și userilor”a declarat Rácz Csaba, directorul general al platformei Compari.ro. Proprietarul compari.ro este Naspers OCS Hungary Kft.

Finanțatorul Rockaway Capital în tranzacția cu Naspers, grupul de investiții PPF al miliardarului ceh Petr Kellner a cumpărat recent imobilul de birouri Metropolis Center în cadrul unei tranzacții de 48 mil. euro, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 29 august. De asemenea, PPF deține operațiuni de distribuție locală de gaze în sudul României prin intermediul Gaz Sud, iar în 2013 a cumpărat Petrom Distribuție Gaze de la OMV Petrom.

Naspers deține în România poziția de lider în comerțul electronic, având în portofoliu platforme precum emag.ro, olx.ro, autovit.ro. Cea mai proaspătă achiziție a Naspers în România este PC Garage SRL de la omul de afaceri Marius Ghenea, tranzacție condiționată însă de către Consiliul Concurenței care a cerut cumpărătorului să cedeze patru magazine online active pe piaţa vânzării cu amănuntul de produse nealimentare și anume pcfun.ro, shopit.ro, garagemall.ro și electrofun.ro. De asemenea, cumpărătorul PC Garage trebuie să nu se implice în activitățile cesionate pentru o perioadă de cel puțin 10 ani.

Afacerea Emag este deținută de către Naspers în proporție de 75%, restul acțiunilor aparținând omului de afaceri Iulian Stanciu, care conduce operațiunile companiei.

Comerțul electronic este un sector cu o rată rapidă de creștere. Un studiu al PwC realizat în 2012 estima o dublare a vânzărilor pe acest segment în numai 4 ani. Ultimele estimări ale companiilor de profil indică faptul că în 2015 piața locală a avut vânzări de peste 1,4 mld. euro.

Grupul britanic RPG, cu afaceri de peste 2 mld. Lire sterline, preia producătorul de folii termocontractabile Romfilms Arad în cadrul unei tranzacții internaționale. Avocații NNDKP au asigurat consultanța juridică a cumpărătorului

 

British Polythene Industries (BPI), parte a grupului britanic RPG cu afaceri anuale de peste 2 mld. Lire sterline, preia pachetul integral de acțiuni al Romfilms Arad, care operează la Arad o fabrică de folii termocontractabile, în cadrul unei tranzacții internaționale semnate în luna octombrie.

Tranzacția a primit avizul Consiliului Concurenței. Avocații Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen au lucrat în dosarul acestei tranzacții de partea BPI din grupul RPG.

Romfilms Arad a făcut până acum parte din grupul britanic Sanders Polyfilms, al cărui pachet integral va fi preluat de către BPI în baza unui contract de vânzare – cumpărare semnat pe 3 octombrie de către cumpărător cu vânzătorii Philadelphia Holdings Limited, Alex Aftalion, Susan Mohan, Brian Davies și Adrian Struthers.

BPI, producător de produse din plastic flexibil – folii, pungi și saci din polietilenă, a intrat sub controlul unic al grupului RPG din luna august a acestui an.

Romfilms Arad a raportat pentru anul 2015 o cifră de afaceri de 36,5 mil. Lei (8,3 mil. Euro) și un profit net de 0,47 mil. Lei (0,1 mil. Euro) la un număr de 39 de angajați.

Romfilms este lider pe piața foliei termocontractabile de mare productivitate din România și are facilități de producție la 50 km de granița cu Ungaria. Compania își vinde producția pe piețele din România, Ungaria, Cehia și Marea Britanie, conform ultimelor date făcute publice. Produsele sale sunt destinate pieței de ambalaje, inclusiv ambalajelor alimentare utilizate de companiile de retail.

Foliile termocontractabile au utilizări multiple de la împachetarea recipientelor de alimente, de băuturi până la ambalarea produselor de sănătate și igienă, a ziarelor și a revistelor, precum și a produselor industriale cum ar fi uși, pardoseli sau mobilă.

BPI, parte a grupului britanic RPG, nu are activități de producție pe acest segment de piață în România. Compania este furnizor la nivel local de produse din plastic flexibil pentru agricultură.

De asemenea, cumpărătorul britanic, grupul RPG deține deja în România compania Obrist Eastern Europe SRL, al cărei domeniu de activitate este fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic și al cărei sediu este în județul Timiș.

Obrist Eastern Europe SRL a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 50,7 mil. Lei (11,4 mil. Euro) și o pierdere de 0,68 mil. Lei (0,15 mil. Euro) la un număr mediu de 47 de angajați.

RPG este listat pe bursa de la Londra, unde are o capitalizare de piață de 3,4 mld. Lire sterline.

Fondat în 1991, grupul britanic RPG are acum operațiuni în 29 de state de pe Glob și peste 18.300 de angajați.

Compania dispune de un flux de numerar liber anual de 109 mil. Lire sterline, EBITDA anual ajustat de 251 mil. Lire sterline, și a făcut mai multe achiziții pentru a-și extinde acoperirea globală și rata de creștere. Miza este accelerarea ratei de creștere pe o piață globală a ambalajelor de 839 mld. Dolari în 2015, al cărei avans anual este estimat la 3,5% ceea ce ar duce industria de profil până la aproape 1.000 mld. Dolari în 2020, se arată în raportul anual al RPG.

Potențialul de creștere din piața ambalajelor atrage interes pentru investitori și în afacerile conexe, cum este cazul reciclării ambalajelor. În vara acestui an, fondul de investiții de talie regională Abris Capital Partners a cumpărat Green Group, lider în industria de reciclare în Europa de Sud – Est cu sediul la Buzău.

Regina Maria a cumpărat centrul medical Al Medica Berlin din Ploiești de la omul de afaceri german Aldea Dieter în cadrul unei tranzacții sub 0,5 mil. Euro

 

Regina Maria, una dintre cele mai mari rețele de servicii medicale din România, a cumpărat centrul medical Al Medica Berlin din Ploiești de la omul de afaceri german Aldea Dieter. Valoarea tranzacției se situează sub 0,5 mil. Euro, estimează surse din piața de fuziuni și achiziții.

Vânzarea vizează fondul de comerț al companiei, potrivit unei decizii a proprietarului clinicii Al Medica Berlin din 29 noiembrie.

Clinica a fost înființată în anul 2000.

În acest an, Regina Maria a mai anunțat și alte achiziții precum spitalul Ponderas din București, centrul medical Helios din Craiova și centrul medical Dr. Grigoraș din Timișoara. Tranzacțiile fac parte din strategia proprietarului Regina Maria, fondul de investiții Mid Europa Partners, de a crește rapid afacerea în contextul unei lupte pentru consolidarea pieței de profil în care sunt angajați și alți jucători precum MedLife sau Medicover.

Afacerea Regina Maria a fost preluată de către fondul de investiții Mid Europa Partners în toamna anului trecut într-o tranzacție de peste 150 mil. Euro.

Regina Maria a anunțat că se concentrează pe extinderea la nivel național a acoperirii rețelei sale, în cadrul strategiei sale un loc distinct îl ocupă dezvoltarea portofoliului  de spitale private.

Pentru finanțarea parțială a achiziției Regina Maria, cât și pentru asigurarea fondurilor necesare achizițiilor pentru extinderea rețelei, au fost contractate anul trecut credite de 75 mil. euro de la Erste (inclusiv BCR), Raiffeisen și UniCredit.

Centrul Medical Unirea SRL, compania care operează sub marca Regina Maria, a fost fondată în 1995 de către medicul Wargha Enayati. Acesta și-a făcut exitul din companie în 2015 când a vândut participația de 20% alături de fondul de investiții Advent, deținătorul pachetului de 80%.

Compania a raportat pentru 2015 afaceri de aproximativ 65 mil. euro și are în vedere o creștere rapidă în contextul în care fondul de investiții Mid Europa Partners are un orizont de exit din afacere la nivelul anilor 2020 – 2021.

Lactalis a semnat achiziția de peste 40 mil. euro a producătorului de lactate Covalact de la fondul de investiții Sigma Bleyzer. Schoenherr a lucrat de partea vânzătorului, iar avocații Leroy & Asociații au fost de partea cumpărătorului

Gigantul francez Lactalis va prelua producătorul de lactate Covalact, aflat în portofoliul fondului de investiții SigmaBleyzer, în cadrul unei tranzacții de peste 40 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzătorul a fost asistat în tranzacție de către avocații Schoenherr, iar cumpărătorul de către firma de avocatură Leroy & Asociații.

Negocierile Lactalis pentru achiziția Covalact au fost anunțate în premieră pe 9 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Achiziția a fost semnată astăzi, susțin surse din piață.

Reprezentanții părților implicate nu au putut fi contactate până la momentul publicării articolului.

Achiziția Covalact consolidează poziția Lactalis de lider pe piața locală a lactatelor după achiziția din vară a Albalact.

SigmaBleyzer a purtat discuții și cu alți investitori, printre aceștia numărându-se și germanii de la Muller.

În iunie 2007, pachetul majoritar de acțiuni al Covalact a fost preluat de către fondul de investiții Southeast European Fund IV, administrat de către SigmaBleyzer. În aprilie 2008 Primulact și Lactate Harghita au fost cumpărate de către Covalact. De la achiziție şi până în prezent SigmaBleyzer a investit aproape 7 mil. Euro, conform ultimelor informații disponibile pe site-ul Covalact.

Covalact SA a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 44,9 mil. Euro și un profit net de 1,3 mil. Euro la 357 de angajați. Compania operează două fabrici, la Sfântul Gheorghe și Miercurea Ciuc.

Covalact are o cotă de piață consolidată de 5,5%, conform ultimelor date disponibile.

SigmaBleyzer este un manager de capital privat, fondat în 1994 de către un grup de oameni de afaceri născuți în Ucraina, respectiv în spațiul fostei Uniuni Sovietice. SigmaBleyzer are sub administrare active de circa 1 mld. dolari, iar investițiile sale au vizat în special piețele din Est, precum Ucraina, România și Kazahstan, dar și statul american Texas.

Fondul investește, de regulă, între 25 și 50 mil. dolari într-un tichet de tranzacție pentru obținerea unei poziții de control într-o companie din Europa de Est. Operațiunile locale sunt conduse de către Radu Bugică, country manager SigmaBleyzer. În afara Covalact, SigmaBleyzer mai are în portofoliu afaceri în Ucraina – AgroGeneration (agricultură), Volia Limited (telecomunicații), Poltava Confectionary (industria produselor alimentare și a băuturilor) și Cosmo (retail).

Pe piața de lactate estimată undeva în jurul a 800 mil. Euro pe an, achiziția Albalact de către Lactalis duce grupul francez într-o poziție de lider de sector. Printre investitorii strategici de pe acest segment important de consum se află grupul francez Danone, grupul german Müller, grupul olandez Campina sau grecii de la Olympus.

Pe piața laptelui de consum, principalii jucători sunt Albalact, Covalact, Danone, Friesland, Prodlacta și LaDorna (Lactalis). Pe segmentul produselor proaspete, concurează Albalact, Covalact, Danone, Friesland și Simultan, iar pe piața de unt Covalact, Albalact, Friesland și Macromex.

După achiziția Albalact, impactul cel mai puternic se simte pe piața laptelui de consum, unde cota de piață a Lactalis trece de 20%, potrivit deciziei Consiliului Concurenței prin care a fost aprobată achiziția Albalact de către compania franceză.

Lactalis a cumpărat în 2008 afacerea LaDorna de la omul de afaceri Jean Valvis într-o tranzacție de 80 – 100 mil. Euro.

Grupul francez, înființat în 1933, este controlat de către familia fondatorului Besnier și a avut în 2015 o cifră de afaceri globală de 17 mld. Euro.

asahi-cumpara-ursus-main

Adrian Cazan și Mihai Ristici au coordonat echipa de 15 avocați RTPR Allen & Overy în cea mai mare tranzacție de pe piața de fuziuni și achiziții din România din acest an. Achiziția fabricilor de bere din România ale SAB Miller de către japonezii de la Asahi, tranzacție estimată peste 700 mil. euro

RTPR Allen & Overy a oferit consultanţă grupului japonez Asahi Group Holdings, Ltd. cu privire la achiziția Ursus Breweries, unul dintre cei mai mari producători de bere din România. Tranzacția prin care grupul Asahi a cumpărat producătorii de bere din regiune ai SAB Miller acoperă cinci piețe – România, Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria – și va fi cea mai mare tranzacție de fuziuni și achiziții din România din acest an, afirmă reprezentanții firmei de avocatură.

Vânzătorul este Anheuser-Busch InBev SA/NV, care a precizat că valoare de întreprindere a activelor vândute în Europa de Est către Asahi este de 7,3 mld. Euro. Componenta tranzacției locale este cotată de către surse din piața de fuziuni și achiziții la un ordin de mărime de peste 700 mil. euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate.

Allen & Overy a oferit consultanță Asahi cu privire la aspecte de fuziuni și achiziții, drept comercial, concurență/antitrust, financiar, taxe și dreptul muncii în legătură cu contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu AB InBev. Aceasta este cea mai mare tranzacție din istoria Asahi, afirmă reprezentanții firmei de avocatură a cumpărătorului.

În ceea ce privește implicațiile din România, echipa a fost condusă de Adrian Cazan (Counsel) care, sub îndrumarea lui Mihai Ristici (Partner), a coordonat o echipă multidisciplinară din care au făcut parte un număr de 15 avocați din biroul RTPR Allen & Overy din București.

„Suntem bucuroși că am putut să contribuim la această tranzacție internațională care va fi probabil cea mai mare tranzacție de M&A pe plan local din 2016. A fost un proiect intens care, datorită procesului competitiv, ne-a solicitat capacitățile profesionale la maxim, fiind nevoiți să lucrăm 24/7 pe parcursul mai multor săptămâni. Succesul acestei tranzacții ne confirmă încă o dată capacitatea noastră de a oferi expertiză de top la nivel local și internațional, fiind a treia tranzacție de anvergură finalizată recent în România și în care biroul RTPR Allen & Overy a avut un rol determinant, celelalte fiind: vânzarea lanțului de magazine Profi și achiziționarea de către Allianz Capital Partners a pachetului de acțiuni al E.ON Distribuție România S.A. Toate aceste exemple reprezintă dovada că în mod constant clienții ne încredințează cele mai interesante și complexe proiecte de asemenea calibru. Mulțumesc întregii echipe de proiect pentru implicare și îi felicit pentru această nouă tranzacție de răsunet”, afirmă Adrian Cazan, Counsel în cadrul RTPR Allen & Overy.

RTPR Allen & Overy numără 42 de avocați înscriși în listele Baroului București și este afiliată rețelei globale a firmei poziționate în cercul select al firmelor de avocatură londoneze de top, prestigiosul Magic Circle.

În tranzacție au mai fost implicați de partea cumpărătorului banca de investiții Rothschild, iar de partea vânzătorului au lucrat EY pe zona consultanței financiare și avocații Suciu Popa, care au asigurat consultanța juridică locală pentru SAB Miller.

Finalizarea condițiilor precedente ale tranzacției este așteptată să aibă loc în prima jumătate a anului 2017.

Ursus Breweries, parte din grupul SABMiller plc, este unul dintre cei mai mari producători de bere din România.

Pentru anul 2015, Ursus Breweries a raportat o cifră de afaceri netă de 1,58 mld.Lei ( 351,6 mil.Euro) și profit net 44,17 mil.Lei ( aprox.10 mil.Euro) la un număr mediu de 1419 salariați.

Mărcile Ursus Breweries sunt Ursus, Timișoreana, Ciucaș, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s, Stejar, Azuga, Pilsner Urquell, Miller Genuine Draft și St. Stefanus. În prezent, Ursus Breweries deține 3 fabrici de bere în Brașov, Buzău și Timișoara și o facilitate mică de producție în Cluj, potrivit ultimelor date disponibile.

Pachetul de active cumpărat de Asahi de la SAB  Miller este format din 8 companii – Plzeňský Prazdroj a.s.,Pivovary Topvar a.s., SABMiller Poland BV, Ursus Breweries SA, Dreher Sörgyárak Zrt., SABMiller Brands Europe a.s., SABMiller Brands Korea Yuhan Hoesa și SABMiller Europe AG, precizează cumpărătorul.

Pachetul de operațiuni pe care Asahi îl preia în Europa Centrală și de Est avea în anul încheiat în martie 2016 vânzări nete de 1,643 mld. Euro, active totale de 1,976 mld. Euro și un profit înainte de plata dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 493,8 mil. Euro.

În luna noiembrie, fondul de investiții Mid Europa Partners a anunțat achiziția a 100% din acțiunile lanțului de comerț Profi pentru 533 mil. Euro. Recent, Allianz Capital Partners a anunțat, de asemenea, achiziția a 30% din E.ON Distribuție România, tranzacție a cărei valoare nu a fost făcută publică și care este estimată în jurul a 270 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Interesul Allianz pentru achiziția pachetului de 30% din E.ON Distribuție România, precum și interesul Mid Europa Partners pentru achiziția Profi au fost semnalate în premieră în luna septembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

asahi-cumpara-ursus-main

Japonezii de la Asahi cumpără producătorul de bere Ursus Breweries în cadrul unei achiziții de 7,3 mld. Euro a pachetului de fabrici SAB Miller din Europa Centrală și de Est. Achiziția fabricilor locale de bere de către Asahi ar putea fi cea mai mare tranzacție ca valoare pe piața de fuziuni și achiziții din România în 2016. Vânzătorul SAB Miller a lucrat cu EY pe zona de consultanță financiară și cu avocații Suciu Popa pentru partea de asistență juridică locală, iar Asahi a lucrat la achiziție cu banca de investiții Rothschild, respectiv cu avocații RTPR Allen & Overy pe aspectele de drept local

Grupul nipon Asahi a anunțat, astăzi, cumpărarea pachetului de fabrici de bere ale SAB Miller din Europa de Est, inclusiv din România, pentru un preț de achiziție de 7,3 mld. Euro. AB InBev precizează într-un comunicat că 7,3 mld. euro reprezintă valoarea de întreprindere a activelor vândute. Ursus Breweries este una din companiile ce va fi preluată și având în vedere anvergura tranzacției, componenta locală a achiziției Asahi are șanse să devină cea mai mare ca valoare pe piața de fuziuni și achiziții din România a anului 2016, unde până acum prima poziție este ocupată de către achiziția Profi pentru 533 mil. Euro de către fondul de investiții Mid Europa.

Vânzătorul este Anheuser Busch InBev, iar pachetul de active vândut este format din 8 companii, care grupează operațiunile din cinci piețe din regiune – Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria și România. Tranzacția de vânzare a fost generată ca urmare a tranzacției de aproape 100 mld. Dolari prin care Anheuser – Busch InBev preia SAB Miller, tranzacție care a creat o companie cu o cotă de piață globală de circa 30% în industria de profil.

De cealaltă parte, Asahi reușește în două luni să-și extindă puternic prezența în Europa, după ce în octombrie a anunțat și achiziția pentru 2,55 mld. Euro a unei platforme de active SAB Miller în Europa Occidentală – Marea Britanie, Olanda, Italia și alte facilități, printre mărcile preluate numărându-se mărci globale poziționate pe segmentul premium precum Peroni și Grolsch. Astfel, Europa devine pentru Asahi a două platformă de vânzări după cea din Japonia, în contextul strategiei sale de a-și majora puterea de generare de lichidități.

Asahi a anunțat că va cumpăra afacerile și operațiunile SAB Miller din Europa Centrală și de Est, precum și drepturile de proprietate intelectuală aferente mărcilor. Printre activele cumpărate se află Pilsner Urquell, cu excepția anumitor arii geografice, care deține poziție de top în Cehia – piața cu cel mai mare consum de bere pe cap de locuitor din lume.

Comisionul plătit pentru serviciile de consultanță de către Asahi se ridică la 2,9 mld. Yeni (circa 23,7 mil. euro), potrivit datelor făcute publice de către Asahi. Consultanții EY au derulat activități de consultanță financiară pentru vânzător, iar avocații Suciu Popa au asigurat asistența juridică locală pentru SAB Miller. Asahi a fost asistat în tranzacție de către banca de investiții Rothschild, iar pe zona de consultanță juridică de către avocații RTPR Allen& Overy pe aspectele de drept local, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția este supusă condițiilor de aprobare de către Comisia Europeană.

Pachetul de active cumpărat de Asahi de la SAB  Miller este format din 8 companii – Plzeňský Prazdroj a.s.,Pivovary Topvar a.s., SABMiller Poland BV, Ursus Breweries SA, Dreher Sörgyárak Zrt., SABMiller Brands Europe a.s., SABMiller Brands Korea Yuhan Hoesa și SABMiller Europe AG, precizează cumpărătorul.

Pachetul de operațiuni pe care Asahi îl preia în Europa Centrală și de Est avea în anul încheiat în martie 2016 vânzări nete de 1,643 mld. Euro, active totale de 1,976 mld. Euro și un profit înainte de plata dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 493,8 mil. Euro. Dacă raportăm acest rezultat la valoarea de întreprindere de 7,3 mld. euro, atunci tranzacția ar ajunge în jurul unui multiplu de 15xEBITDA, conform calculelor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Finalizarea condițiilor precedente ale tranzacției este așteptată să aibă loc în prima jumătate a anului 2017.

Ursus Breweries, parte din grupul SABMiller plc, este unul dintre cei mai mari producători de bere din România.

Pentru anul 2015, Ursus Breweries a raportat o cifră de afaceri netă de 1,58 mld.Lei ( 351,6 mil.Euro) și profit net 44,17 mil.Lei ( aprox.10 mil.Euro) la un număr mediu de 1419 salariați.

Mărcile Ursus Breweries sunt Ursus, Timișoreana, Ciucaș, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s, Stejar, Azuga, Pilsner Urquell, Miller Genuine Draft și St. Stefanus. În prezent, Ursus Breweries deține 3 fabrici de bere în Brașov, Buzău și Timișoara și o facilitate mică de producție în Cluj, potrivit ultimelor date disponibile.

În România, achiziția indirectă a Ursus Breweries este a doua tranzacție majoră din acest an a unui investitor strategic japonez, după ce Nidec a plătit aproape 20 mil. Euro pentru preluarea afacerii Ana Imep de la George Copos, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 martie și confirmată oficial printr-un anunț pe 22 aprilie.

Piața berii a avut o rată de creștere de 6,5% în 2015 până la 15,8 milioane de hectolitri, iar nivelul consumului a urcat de la 74 de litri pe cap de locuitor la 80 de litri pe cap de locuitor anul trecut, potrivit datelor asociației „Berarii României”, care reunește principalii producători.

Importurile au înregistrat o scădere și acoperă numai 3% din consumul intern, iar exportul depășește ca volum importul, cifrându-se la 0,5 milioane hectolitri.

În 2015, investițiile companiilor din asociația de profil au fost de 55,5 mil. euro, iar investițiile cumulate au ajuns la 1,35 mld. euro. Cele șase companii membre numără 3.700 de angajați, 12 fabrici de bere și două microberării. Sectorul berii generează direct și indirect în economie peste 84.900 de locuri de muncă, susțin reprezentanții asociației. Din „Berarii României”  fac parte Bergenbier SA, Heineken România, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries, Martens și microberăria Clinica de Bere, care împreună acoperă o cotă de piață de 80% din consumul de bere.

 Sectorul producției de bere din România a trecut în ultimii 20 de ani prin mai multe etape de consolidare – venirea primilor investitori strategici în piață cum a fost cazul grupului austriac Brau Union, achizițiile realizate de fonduri de investiții, apoi mișcările prin care tot mai mulți producători independenți au trecut în portofoliul multinaționalelor de profil, iar în ultima fază tranzacțiile internaționale dintre investitorii strategici care au remodelat și au efect și acum asupra configurației actuale a pieței de bere.

adm-capital-ceramica-main

Fondul de investiții ADM Capital iese la vânzare cu producătorul de cărămizi Brikston, fosta Ceramica Iași, pentru a profita de condițiile de piață. Tranzacția de exit așteptată să se finalizeze în 2017 vine la numai doi ani după achiziția de peste 15 mil. Euro de la Advent

Fondul de investiții ADM Capital pregătește vânzarea Brikston Construction Solutions, unul dintre cei mai mari producători locali de pe piața de cărămizi, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția de exit începe într-un context de piață favorabil, după un an în care lucrările de construcții au avut un ritm bun de creștere, iar activele locale sunt printre cele mai atractive pentru investitorii străini cu apetit pentru regiune. Vânzarea afacerii ar putea ajunge în faza finală la jumătatea anului viitor, susțin surse din piață.

În acest an, au avut deja loc câteva tranzacții locale pe piața materialelor de construcții care confirmă încrederea investitorilor în potențialul de creștere al sectorului. Astfel, Wienerberger a anunțat în aprilie achiziția fabricii de cărămidă din Buzău a lui Omer Susli, proprietarul Praktiker România, iar grupul american PPG a anunțat luna trecută achiziția afacerii cu vopseluri Deutek de la un fond de investiții administrat de către Axxess Capital. Ambele tranzacții au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Recent, grupul Braas Monier a finalizat achiziția unei fabrici de țiglă la Craiova de la grupul irlandez CRH într-o tranzacție de 7 mil. Euro.

ADM Capital a investit până acum aproape 20 mil. Euro pentru a prelua pachetul de 84,88% din acțiunile Ceramica Iași în 2014 de la Advent și în achizițiile ulterioare de titluri de la acționarii minoritari. ADM Capital are o participație de aproximativ 99% din acțiunile Brikston Construction Solutions, fosta Ceramica Iași.

Anthony Stalker, partener și Chief Investment Officer al ADM Capital Europa, a precizat într-un mail trimis jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO că nu comentează în ceea ce privește companiile din portofoliu.

Asia Debt Management Hong Kong Limited a intrat pe piața din România în 2014 prin achiziția Ceramica Iași, unul dintre producătorii majori locali de pe piața cărămizilor. Momentul a fost favorizat de către seria de tranzacții de dezinvestire ale Advent International, care luase decizia strategică de a-și vinde pe rând companiile locale din portofoliu – Deutek (exit 2013), Ceramica Iași (exit 2014), rețeaua de servicii medicale Regina Maria (exit 2015).

După achiziția pachetului majoritar de acțiuni la Ceramica Iași, ADM Capital a trecut la lansarea unei oferte de achiziție a acțiunilor de la acționarii minoritari pentru a putea trece pragul necesar de 90% și a delista compania de pe piața bursieră. ADM Capital a plătit atunci un preț de achiziție de 0,6957 lei pe acțiune, iar în octombrie 2015 a reușit să retragă acțiunile companiei de la tranzacționare. A continuat însă să fie interesată de achiziția acționarilor minoritari rămași în companie.

Brikston Construction Solutions luptă pe o piață a cărămizilor, unde lider este compania austriacă Wienerberger, lider global în sector, iar o poziție importantă este ocupată de către Cemacon, care a traversat recent un proces de restructurare a împrumuturilor și a reușit în ultimii ani să-și majoreze cota de piață.

Piața de profil a avut o creștere de 10% în 2015 și pentru acest an au fost avansate estimări privind o rată de creștere de circa 8 – 10%. În plus, investitorii mizează pe potențialul sectorului dat fiind că România este cotată ca având nevoi locative semnificativ peste alte piețe din regiune, în condițiile în care nu este acoperită cererea de locuințe, la care se adaugă și necesitatea înlocuirii unora dintre acestea datorită vechimii și gradului avansat de uzură.

Indicele volumului lucrărilor de construcții a crescut în primele nouă luni ale anului cu 1,9% față de perioada similară a anului trecut, susținut mai ales de rata de creștere a lucrărilor de construcții noi, de 4,5%, conform datelor Institutului Național de Statistică.

În primele nouă luni ale acestui an, numărul locuințelor terminate a ajuns la 36.957 de unități, cu 5.783 mai multe față de perioada similară din 2015. Trendul de creștere este susținut de investițiile private, în timp ce fondurile publice au o pondere nesemnificativă în finanțarea acestor lucrări, mai arată datele INS.

La momentul preluării de către ADM Capital, Ceramica Iași înregistrase în ultimul său bilanț anual încheiat la 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri de 72,2 mil. Lei și un profit net de numai 0,08 mil. Lei la 213 angajați.

Brikston Construction Solutions, care operează fabrica de la Iași, a raportat pentru anul trecut un profit net de 2,8 mil. Lei la o cifră de afaceri de 67,2 mil. Lei, respectiv 204 angajați.

În luna ianuarie a acestui an, acționarii companiei au decis să împrumute până la 12 mil. Euro pentru refinanțarea unor împrumuturi luate de la bănci, finanțarea unor acțiuni de reducere a capitalului social, răscumpărări de acțiuni proprii, dividende sau în scopuri de investiții. Compania a luat mai multe credite de-a lungul timpului de la ING Bank pentru a-și finanța operațiunile, conform ultimelor informațiilor disponibile.

Brikston, în mandatul ADM Capital, s-a uitat recent la achiziția operațiunilor de producție cărămizi ale lui Omer Susli, patronul Praktiker România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Dar Wienerberger a anunțat pe 26 aprilie achiziția fabricii de cărămizi din Buzău a lui Omer Susli, iar austriecii dau semne că ar putea fi interesați de noi achiziții pe piață.

Cine sunt investitorii din spatele ADM Capital

 

ADM Capital este un investitor de capital privat fondat în 1998, a cărui arie de interes sunt companii din Asia și Europa Centrală și de Est. Are sub administrare mai multe fonduri de investiții, însă numai unul dintre ele a fost ridicat cu scopul de a investi în regiunea din care face parte și România.

În 2007, ADM Capital a deschis un birou la Istanbul pentru a se putea concentra asupra oportunităților de investiții în regiune.

În 2011, ADM Capital a finalizat strângerea de bani pentru fondul de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, cu un capital total de 265 mil. Euro.

Fondul și-a setat ținta pe companiile mici și medii din Europa Centrală și de Est, respectiv Turcia, cu planuri de restructurare sau cu nevoi de lichidități, dar suficient de puternice cât să supraviețuiască provocărilor crizei financiare globale.

BERD a investit 56 mil. Euro în acest fond, potrivit ultimelor informații disponibile, și au venit alături și alte instituții financiare internaționale.

Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) a venit cu o finanțare de 15 mil. Euro, iar IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a pus capital în fond în valoare de 47,55 mil. Dolari (35 mil. Euro).

De asemenea, la fondul de investiții concentrat asupra regiunii în care activa și Ceramica Iași a contribuit și FMO din Olanda cu 15 mil. Euro.

Fondul European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene de Investiții, a investit în fondul ADM CEECAT Recovery Fund prin două vehicule. Fondul de fonduri de investiții Istanbul Venture Capital Initiative (IVCI) a investit 24 mil. Euro în fondul administrat de ADM Capital. La IVCI, printre investitori se numără pe lângă Fondul European de Investiții și Garanti Bank, National Bank of Greece, Banca de Dezvoltare a Turciei TKB, Fundația de Dezvoltare Tehnologică din Turcia (TTGV) și Organizația pentru Dezvoltarea Industriei Mici și Mjilocii din Turcia KOSGEB.

Fondul de fonduri de investiții Mezzanine Facility for Growth (MFG), în care Fondul European de Investiții este investitor și administrator, a investit 40 mil. Euro în fondul ADM Capital pentru regiune.

Alte 80 mil. Euro au venit în ADM CEECAT Recovery Fund de la fonduri de pensii, instituții, investitori privați, precum și de la partenerii ADM Capital.

Reprezentanții ADM Capital declarau la începutul anului că au în plan ridicarea unui nou fond de investiții dedicat regiunii. Mai mulți manageri de capital privat au început să strângă fonduri de la investitori pentru noi fonduri de investiții cu țintă pe piețele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România.

MedLife a semnat pe 17 noiembrie achiziția a 51% din acțiunile unei firme ce oferă asistență medicală de specialitate. Valoarea tranzacției este între 1,5 și 2 mil. Euro, prețul final urmând a fi calculat în luna aprilie 2017

MedLife a încheiat pe 17 noiembrie un contract de vânzare cumpărare pentru achiziția pachetului majoritar de 51% din acțiunile unei companii care oferă „activități de asistență medicală de specialitate”, conform prospectului de listare a acțiunilor societății pe bursa de la București.

“Valoarea tranzacției este cuprinsă între un minimum de 1.500.000 euro și un maxim de 2.000.000 euro. Prețul final al tranzacției va fi calculat în aprilie 2017 pe baza situațiilor financiare de la finalul anului 2016 ale societății achiziționate”, se arată în prospectul de listare al MedLife.

Finalizarea tranzacției este condiționată de îndeplinirea unor condiții precedente uzuale în astfel de tranzacții , între care și decizia organelor corporative ale societății, mai precizează sursa citată.

Reprezentanții MedLife nu au făcut public numele companiei pentru care a semnat achiziția.

Modelul de creștere al afacerii MedLife este bazat pe lângă creșterea organică pe achiziții, compania precizând că aproximativ 30% din veniturile din 2015 au fost generate de pe urma achizițiilor sau a firmelor cumpărate și integrate ulterior.

MedLife vinde 44% din acțiuni pe bursa de la București în perioada 6 – 15 decembrie. Prețul de ofertă este de maxim 35 lei pe acțiune.

Tranzacția ar urma să asigure exitul fondului de investiții V4C prin vânzarea participației de 36,25% din acțiuni, respectiv un exit parțial al IFC prin vânzarea unui pachet de 7,75% din pachetul de 12,75% pe care îl deține acum.

Restul participației de 5%, IFC intenționează să-l vândă către Mihail Marcu. În acest sens, cele două părți au semnat pe 21 noiembrie o opțiune de vânzare a acțiunilor IFC către Mihail Marcu. Dacă acesta nu își va respecta obligațiile asumate față de IFC, instituția financiară internațională își poate vinde acțiunile rămase către un terț sau poate executa o ipotecă pusă pe pachetul de 21% din MedLife deținut de Mihail Marcu. Ipoteca pusă de IFC are prioritate pe pachetul respectiv de acțiuni față de cea a creditorilor, obținută în luna martie de cele patru bănci – BCR, BRD, ING și Raiffeisen pentru creditul sindicalizat de 56 mil. Euro acordat MedLife.

MedLife a cumpărat în ultimii șase ani mai multe companii mai mici din sector în cadrul luptei pentru consolidarea pieței de profil și a poziției de lider, luptă în care principalul său rival este rețeaua Regina Maria, controlată de fondul de investiții Mid Europa. Printre achizițiile recente ale MedLife se numără Centrul Sama, Ultratest și Prima Medical din Craiova, banca de celule stem din Timișoara, Centrul Medical Panduri din București, Diamed și rețeaua de clinici stomatologice Dent Estet.

Listarea pe bursa de la București a unui pachet minoritar al MedLife, tranzacție structurată în jurul exitului fondului de investiții V4C, a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fabrica de prelucrare a sticlei de la Vălenii de Munte a Pietta Glass Working. Sursă foto: Pietta Glass Working.

Saint Gobain cumpără afacerea de prelucrare a sticlei de 20 mil. euro Pietta Glass Working din România. Grupul francez își extinde expunerea în sectorul local al materialelor de construcții

Grupul francez saint Gobain, lider mondial în sectorul materialelor de construcții, a cumpărat afacerea Pietta Glass Working din România.

Pietta Glass Working a fost fondată în anul 2000 și este o companie specializată în prelucrarea sticlei. Compania condusă de Alessandro Pietta dispune de facilități de producție de sticlă plată la Vălenii de Munte, în județul Prahova.

Saint Gobain are în România deja patru companii, peste 1.000 de angajați la nivel local și vânzări de 172 mil. Euro în 2015.

Pietta Glass Working a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 90,8 mil. Lei (peste 20 mil. Euro) și profit net de 12,1 mil. Lei (circa 2,7 mil. Euro) la un număr de 453 de angajați.

Echipa de investment banking a UniCredit Bank și firma de avocatură Popovici Nițu Stoica & Asociații au asigurat consultanța vânzătorului, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Vânzările Pietta Glass sunt estimate pentru 2016 la 20 mil. euro, cu un potențial puternic de creștere pentru anii următori”, afirmă reprezentanții Saint Gobain.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că achiziția Saint Gobain ar putea fi în acest caz de ordinul zecilor de milioane de euro.

Gigantul francez este deja activ pe piața locală în sectorul producției de sticlă plată. Saint Gobain a investit în urmă cu zece ani pentru construcția de la zero a unei fabrici de sticlă float la Călărași, utilizată în industria auto.

Această achiziție va permite grupului să-și extindă amprenta industrială pe segmentul pieței în creștere a fațadelor și să-l poziționeze în sectorul aplicațiilor industriale, optimizând baza de costuri.

Tranzacția face parte din strategia Saint Gobain de a-și extinde și a-și diversifica portofoliul de afaceri în gama soluțiilor cu valoare adăugată de pe piața materialelor de construcții.

Saint Gobain este lider global în sectorul materialelor de construcții, cu vânzări de 39,6 mld. euro în 2015, peste 170.000 de angajați și operațiuni în 66 de piețe de pe Glob.

La nivel local, achiziția Saint Gobain se înscrie în tendința ultimilor ani care arată un apetit puternic din partea marilor companii franceze pentru piața din România. Auchan a cumpărat rețeaua de hypermarketuri Real în cadrul unei tranzacții regionale, Adeo din cadrul aceluiași grup a cumpărat rețeaua locală de bricolaj a austriecilor de la Baumax, Carrefour a preluat în acest an rețeaua Billa România, iar Lactalis a cumpărat Albalact, liderul pieței de lactate. De asemenea, Yves Rocher a cumpărat în acest an franciza din România, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consiliul Concurenței a aprobat tranzacția de exit a companiei lui Sorin Crețeanu din afacerea CRH Comnord. Comnord vinde 34% din acțiunile producătorului de betoane acționarului majoritar irlandez

Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care CRH Ciment România devine acționar unic al CRH Comnord, companie deținută  anterior de CRH Ciment România și Comnord S.A., potrivit unui comunicat al autorității de concurență.

Consiliul Concurenței a constatat că tranzacția nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii dominante.

Anterior tranzacției, CRH Comnord era deținută de CRH Ciment România și Comnord SA, companie de construcții controlată de omul de afaceri Sorin Crețeanu.

Compania Comnord  deținea un pachet de 33,99% din acțiunile Lafarge Comnord. După tranzacția din 2015 prin care grupul irlandez CRH Plc a preluat active Lafarge și Holcim, Lafarge Comnord a devenit CRH Comnord.

CRH Comnord activează pe piaţa producerii şi comercializării de betoane din municipiul Bucureşti şi împrejurimi, deținând 6 stații de betoane la Buftea, Bragadiru, Progresul, Glina, Ștefănești și Băneasa.

Tranzacția nu are un impact care să afecteze mediul concurențial local, având în vedere că pe o rază de 40 de kilometri în jurul Bucureștiului activează și alți jucători locali, precum și Holcim România, respectiv HeidelbergCement România SA, cu propriile facilități de producție.

În anul 2015, cifra de afaceri a companiei Comnord a fost de 70,09 mil. Lei (aprox. 15,6 mil.Euro) , iar profitul obținut a fost de 0,11 mil.Lei  (0,02 mil.Euro) la un număr mediu de 79 salariați, potrivit datelor raportate la Ministerul Finanțelor.

În luna august 2015, producătorul irlandez de materiale de construcții CRH Plc a anunțat finalizarea achiziției unui pachet global de active de la Lafarge și Holcim în cadrul unei tranzacții totale de 6,5 mld. euro, tranzacție care a inclus și preluarea Lafarge România, pentru circa 400 mil.Euro.

Pe piața locală, CRH a preluat în cadrul tranzacției opt companii aflate în portofoliul Lafarge – Lafarge (Ciment) România, Lafarge Comnord  SA (acum CRH Comnord), Lafarge Betoane SRL, Lafarge Agregate Betoane SA, Lafarge RMX & Agregate SRL, Sicim SA, Eco Gest SA, Recy-Eco Combustibil SRL.

La sfârșitul lunii noiembrie, grupul irlandez a finalizat tranzacția prin care a vândut fabrica de țiglă de pe platforma Elpreco Craiova către producătorul de materiale de construcții Braas Monier, proprietarul afacerii Bramac, pentru 7 mil.Euro.

Tranzacția a avut loc în contextul în care liniile de afaceri ale CRH Plc sunt concentrate pe producție de ciment, betoane, agregate, producție de feronerie și de alte materiale de construcții, respectiv distribuție de materiale de construcții.

Compania CRH Ciment România, parte a grupului CRH Plc,  a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri netă de 852,09 mil.Lei (189,4 mil.Euro) și profit net de 105,74 mil.Lei (23,5 mil.Euro) la un număr mediu de 461 angajați.

Acționarii Comnord sunt omul de afaceri Creteanu Sorin cu 53,6755%, Meteor lnvestiții Mobiliare cu 19,6698%, restul acțiunilor fiind împărțite de către alte persoane juridice care dețin 14,8470%, respectiv alte persoane fizice cu 11,8077%, conform ultimelor date făcute publice.

emag-pc-garage-main

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea PC Garage de către Emag sub condiția vânzării de către cumpărător a patru magazine online și a unui angajament prin care timp de 10 ani să nu se implice în activitățile cesionate. Bancherii de investiții de la BAC Investment Banking au asigurat consultanța financiară a vânzătorului, avocații Bondoc & Asociații au lucrat cu cumpărătorul

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacția prin care compania PC GARAGE S.R.L. este preluată Dante Internațional, firma care administrează afacerea Emag, cu condiția respectării unor angajamente asumate voluntar de aceasta.

Alte tranzacții aprobate condiționat în ultimii ani au fost în special în retail, printre care Mega Image – Angst, Carrefour – Billa sau Auchan – Real.

Dante International S.A. deține retailerul generalist eMAG, activ în domeniul comerțului online, cu o gamă foarte largă de bunuri de consum și este lider în comerțul online, pe fondul achizițiilor Naspers în diferite nișe de la portalurile de anunțuri până la cele de vânzări de mașini sau de haine.

În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune conduce la consolidarea poziţiei pe piaţă a Dante Internațional şI, implicit la scăderea presiunii concurențiale pentru anumite categorii de produse.

Ca urmare, Dante şi-a luat angajamentul de a cesiona patru magazine online active pe piaţa vânzării cu amănuntul de produse nealimentare și anume pcfun.ro, shopit.ro, garagemall.ro și electrofun.ro.

De asemenea, Dante s-a angajat să nu se implice în activitățile cesionate pentru o perioadă de cel puțin 10 ani. Cesiunea va fi realizată sub forma unui transfer, fără întreruperea activității curente, pentru fiecare magazin în parte sau împreună.

Totodată, Dante va depune toate eforturile pentru a menține viabilitatea economică și competitivitatea magazinelor ce vor fi cesionate şi va asigura furnizarea de produse în condiţii nediscriminatorii viitorilor cumpărători, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței.

Dante va avea obligaţia de a pune la dispoziția Consiliului Concurenței informații referitoare la potențialii cumpărători şi de a obține acordul prealabil al autorităţii de concurenţă referitor la cumpărătorul desemnat.

Achiziția PC Garage de către Emag va fi finanțată exclusiv din surse proprii, spunea în aprilie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Iulian Stanciu, directorul general executiv al Emag și acționar minoritar al companiei.

“Am lucrat cu resurse interne în mare parte (la tranzacția cu PC Garage – n.r.), ne mai ajută pe partea juridică Bondoc & Asociații. Tranzacția este finală, închiderea se va face după primirea avizului de la Consiliul Concurenței“, explica la acea vreme șeful Emag. Tranzacția a fost semnată la București. De cealaltă parte, vânzătorul a fost asistat de către BAC Investment Banking, consultant financiar pentru PC Garage.

Emag a anunțat pe 15 aprilie achiziția PC Garage, vânzătorul afacerii fiind antreprenorul și investitorul Marius Ghenea.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că ordinul de mărime al acestei tranzacții peste 5 mil. Euro, însă sub nivelul de 10 mil. Euro, marjă ce nu a fost confirmată însă de către părțile implicate.

Retailerul online Emag, companie al cărei acționar majoritar este grupul sud – african Naspers, este angajat într-un proces de creștere rapidă, care include și achiziții.

Profilul Emag de platformă regională pentru Europa centrală și de Est este susținut de către grupul sud – african, care în urma unor tranzacții intragrup a vândut către compania condusă de către Iulian Stanciu compania poloneză Agito și Fashion Days, ultima ajunsă în etapa de finalizare a tranzacției. În cadrul procesului de reorganizare a Naspers din regiune, Emag joacă rolul unui agregator regional a afacerilor Naspers, în condițiile în care sud-africanii au vândut recent în Polonia magazinul online Allegro către fondurile de investiții Cinven, Permira și Mid Europa pentru 3,253 mld. Dolari.

PC Garage, fondat în 2005 de Gabriel Vasile și preluat în 2009 de Marius Ghenea, este unul dintre cele mai mari magazine online de produse IT și electronice din România, cu peste 40.000 produse active, reprezentând un reper pentru toți pasionații de produse gaming și IT.

Magazinul online PC Garage a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 165 mil. lei (37 mil. euro), în creștere cu aproximativ 30% comparativ cu anul precedent.

În anunțul tranzacției din 15 aprilie, Iulian Stanciu a precizat că marca, echipa, comunitatea și platforma PC Garage vor fi păstrate și vor fi dezvoltate prin investiții în poziționarea la nivel regional și creșterea gamei de produse și servicii.

De asemenea, Traian Cristea va rămâne pe poziția de director general al PC Garage.

Marius Ghenea, unul dintre fondatorii afacerii Flamingo, este printre cei mai cunoscuți antreprenori, care apoi s-a remarcat ca investitor de tip business angel, iar în ultimii ani a ajuns să coordoneze activitatea de investiții a fondului de țară Catalyst România dedicat micilor afaceri din sectorul TMT (Tehnologie – Media – Telecomunicații).

De cealaltă parte, Iulian Stanciu este omul – cheie pentru afacerile Naspers din regiune, iar PC Garage vine în acest portofoliu cu profilul de jucător specializat în industria de jocuri.

Dante International, operatorul eMAG.ro, a înregistrat afaceri de circa 270 mil. euro în 2014, în creștere cu 50% față de anul precedent. Cu operațiuni în România, Bulgaria, Polonia și Ungaria, vânzările pentru cele patru piețe sunt așteptate anul viitor să atingă nivelul de 1 mld. Euro, ceea ce indică un ritm exponențial de creștere al afacerii în care Iulian Stanciu are un pachet minoritar.

Braas Monier a finalizat preluarea fabricii de țiglă de la Craiova, tranzacție totală de 7 mil. Euro finanțată de către cumpărător din propriile lichidități. Consultanții Deloitte și avocații Schoenherr au lucrat de partea cumpărătorului, PwC și casa de avocatură afiliată David & Baias cu vânzătorul

Producătorul de materiale de construcții Braas Monier, proprietarul afacerii Bramac, a anunțat astăzi finalizarea achiziției fabricii de țiglă de pe platforma Elpreco Craiova, tranzacție semnată la începutul lunii septembrie.

Valoarea totală a investiției pentru achiziție se ridică la aproximativ 33 mil. Lei (circa 7 mil. Euro, calculat la cursul de schimb de 4,514 lei la euro din 25 noiembrie – n.r.), a precizat cumpărătorul. Achiziția a fost finanțată din fluxul de numerar liber.

Vânzătorul a fost grupul irlandez CRH, care își reorganizează portofoliul local de active după ce anul trecut a cumpărat operațiunile grupului Lafarge din România în cadrul unei tranzacții internaționale.

Consultanții Deloitte și avocații Schoenherr au asistat Braas Monier la achiziția de la Craiova, în timp ce vânzătorul a apelat la serviciile consultanților PwC și a casei de avocatură affiliate, David & Baias, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Produsele fabricii de la Craiova urmează să fie vândute sub marca Getica.

“Managementul se așteaptă să genereze de pe urma acestei tranzacții venituri în 2019 de aproximativ 22 mil. Lei și un câștig operațional înainte de plata dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării”, precizează reprezentanții Braas Monier.

Investiția totală a Braas Monier la fabrica de țiglă a Elpreco Craiova include prețul de achiziție, costurile legate de achiziție, inclusiv de integrare, finanțarea nevoilor suplimentare de capital de lucru și cheltuieli suplimentare de capital.

Prin preluarea fabricii, BRAMAC își consolidează poziția pe piața locală și câștigă o bază de clienți mai largă.

Activitatea de construcție în diferite părți din sud-estul Europei a început să-și revină după mai mulți ani de declin constant, iar România, Bulgaria și Serbia sunt potențiale zone de vânzare ale fabricii achiziționate de către Braas Monier, explica în urmă cu aproape trei luni Pierre-Marie De Leener, CEO și președinte al board-ului Grupului Braas Monier.

“Nu comentăm referitor la potențiale viitoare achiziții. La nivel de grup, am cheltuit aproximativ 50 mil. Euro pe achiziții în 2015 și ne-am simți confortabili cu un nivel similar în 2016 și mai departe”, declara în luna septembrie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Achim Schreck din partea Braas Monier. director de comunicare și pentru relația cu investitorii al grupului cu sediul la Luxemburg.

Achizițiile recent din Malaiezia, Italia, Danemarca, Africa de Sud, Olanda și România sunt așteptate să contribuie la depășirea rezultatelor financiare în 2016 comparativ cu anul trecut.

În vara acestui an, grupul și-a refinanțat datoriile pentru a-și îmbunătăți lichiditatea obținând un flux de numerar suplimentar de peste 12 mil. Euro pe an. Astfel, în luna iunie a acestui an, Braas Monier s-a refinanțat și a redus datoriile printr-o emisiune de obligațiuni de 435 mil. Euro la o dobândă de 3% pe an și a contractat o nouă facilitate de credit de tip revolving în valoare de 200 mil. Euro. Fondurile astfel atrase împreună cu lichiditățile disponibile au fost în cea mai mare parte utilizate pentru a rambursa integral emisiunea de obligațiuni de 315 mil. Euro ce era scadentă în 2020, precum și pentru plata integral a unui împrumut de 200 mil. Euro, respectiv pentru sumele trase în contul unei mai vechi facilități de credit de tip revolving de 15 mil. Euro.

În anul 2015, grupul Braas Monier a raportat venituri de 1,256 mld.euro. Acțiunile companiei sunt listate pe bursa de la Frankfurt. Principalii săi acționari sunt investitori instituționali și bănci. 40 N Latitude SPV – F Holdings Sarl are 29,11% din acțiunile companiei, Wellington Management Group are 9,89%, Monier Holdings SCA 10,77%, iar Lucerne Capital Management 5,05%.

Pentru CRH, vânzarea capacității de producție de țiglă de la Elpreco Craiova face parte din procesul intern de reorganizare a operațiunilor locale, care s-au extins puternic după achiziția în urmă cu un an a companiilor Lafarge din România în cadrul unei tranzacții transfrontaliere.

Astfel, grupul irlandez a renunțat la producția de țiglă de la Craiova în contextul în care liniile sale de afaceri sunt concentrate pe producție de ciment, betoane, agregate, producție de feronerie și de alte materiale de construcții, respectiv distribuție de materiale de construcții.

Grupul Braas Monier Building avea la 30 iunie operațiuni în 36 de țări  și 118 fabrici, și un număr de aproximativ 7.700 de angajați. În anul 2015, grupul Braas Monier a raportat venituri de 1,256 mld.euro.

Compania austriacă Bramac a devenit în anul 2004 producător local de tiglă din beton, în urma unei investiții de 6 mil. euro în construirea de la zero a unei fabrici de profil la Sibiu.

allianz-eon-deal-tabel-main

Consultanții celei mai mari tranzacții private din istoria pieței locale de energie electrică și de gaze: Banca americană de investiții Goldman Sachs, KPMG și avocații RTPR Allen & Overy au asistat Allianz la achiziția pachetului de 30% din E.ON Distribuție. PwC și avocații de la TheCounsel – Botezatu & Asociații au lucrat de partea E.ON. Tranzacția semnată de Allianz evaluează E.ON Distribuție România la circa 1 mld. euro

Banca americană de investiții Goldman Sachs, KPMG și firma de avocatură Allen & Overy au asigurat asistența grupului german Allianz la achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON Distribuție, tranzacție anunțată astăzi de către cumpărător.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Prețul de achiziție este estimat în jurul valorii de aproximativ 270 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, ordin de mărime care o plasează ca fiind cea mai mare tranzacție privată din istoria pieței locale de energie electrică și de gaze.  Astfel, tranzacția semnată de Allianz evaluează E.ON Distribuție România până aproape de 1 mld. euro.

Peste acest prag, s-au situat până acum numai privatizările derulate la Electrica Muntenia Sud (valoarea totală a tranzacției de circa 850 mil. Euro, cumpărător fiind Enel care a plătit în final 432,9 mil. Euro pentru 50% din acțiuni) și cele ale Distrigaz Sud (311 mil. Euro pentru 51%, din care prețul plătit direct de GDF (acum Engie) pentru achiziția a 30% fiind 128 mil. Euro) și Distrigaz Nord (303 mil. Euro pentru 51%, din care prețul plătit pentru achiziția directă a 30% de către E.ON a fost 125 mil. Euro).

Tranzacția de vânzare a 30% din E.ON Distribuție, precum și interesul pentru achiziție din partea Allianz, au fost semnalate în premieră pe 12 septembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cumpărătorul a lucrat în această tranzacție cu o echipă a Goldman Sachs, cea mai puternică bancă de investiții din lume. La nivel local, Allianz a avut alături o echipă coordonată de Bogdan Văduva, Partener responsabil de activitatea de fuziuni și achiziții și liderul echipei de  consultanță în energie și utilități a KPMG România. De asemenea, avocații RTPR Allen & Overy coordonați de către Mihai Ristici, Partener în cadrul firmei, a asigurat consultanța juridică necesară pe partea cumpărătorului.

De cealaltă parte, E.ON a apelat la serviciile de asistență juridică ale TheCounsel – Botezatu & Asociații, conduse de către Ștefan Botezatu, Managing Partner al firmei, avocat care până anul trecut a fost partener în cadrul biroului Kinstellar din București. PwC a oferit servicii de asistență due dilligence pentru vânzător (vendor due dilligence), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Concernul german Allianz a semnat în noaptea de 24 spre 25 noiembrie achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON Distribuție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc până la finele anului.

Allianz Capital Partners a anunțat astăzi că a ajuns la un acord pentru achiziția unui pachet de 30% din E.ON Distribuție. După finalizarea tranzacției, E.ON va deține 56,5% din acțiunile E.ON Distribuție în timp ce Ministerul Energiei va avea 13,5%.

E.ON Distribuție România este unica distribuție integrată de gaze și electricitate, reunind practic portofoliul de clienți preluat de la fosta Distrigaz Nord (care acoperă distribuția de gaze pentru clienții din jumătatea de nord a țării) cu portofoliul de clienți ai fostei distribuții de electricitate Electrica Moldova.

Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni la E.ON Distribuție România face parte din strategia concernului german de energie și utilități, care își reorganizează operațiunile. De la 1 ianuarie, gigantul E.ON și-a splitat afacerile dând naștere unei noi companii, Uniper, cu sediul la Dusseldorf și este focusată pe producția de energie din surse clasice – cărbuni, hidro și gaze naturale, precum și pe comerțul global de energie. E.ON SE, care este denumit „noul” E.ON, are sediul la Essen și se ocupă în schimb de portofoliul de energie regenerabilă, de rețelele de energie și de linia de afaceri de soluții pentru clienți. Acțiunile Uniper au intrat la tranzacționare astăzi pe bursa de la Frankfurt, piață pe care sunt listate și titlurile E.ON SE.

Decizia strategică a concernului german de a se „sparge” în două companii distincte, specializate, este un răspuns la tendințele de pe piața globală a energiei, afirmă managementul grupului. Noua strategie a E.ON include și co-investiții strategice alături de parteneri.

E.ON Distribuție România operează o rețea de distribuție a gazelor naturale de peste 20.000 km și o rețea de distribuție de electricitate de peste 80.000 km, care deservesc în total circa 3 milioane de clienți din jumătatea de nord a țării, din județele Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț și Bacău.

E.ON Distribuție România SA a raportat pentru 2015 un profit net de 260,3 mil. lei (58,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,607 mld. Lei (362 mil. euro) și un personal mediu de 1.866 de angajați. Compania care are monopolul distribuției de gaze pe jumătate din România și are, de asemenea, poziție dominantă pe piața distribuției de electricitate din nord-estul țării, lucrează cu o marjă netă de 16%.

Modelul de afaceri este bazat pe un portofoliu mare de clienți, care asigură venituri lunare stabile, iar tarifele stabilite și programele de investiții recunoscute de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) oferă predictibilitate pe termen lung unor investitori financiari, care caută să-și plaseze lichidități în afaceri stabile pe termen lung cum este cazul celor din energie și infrastructură.

Pe 29 iunie, Fondul Proprietatea și-a vândut pachetul de 18,3474% din acțiunile E.ON Distribuție România SA, adică 56.749.014 acțiuni în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută public. În aceeași zi, Fondul Proprietatea și-a făcut exitul și din E.ON Energie România SA, unde deținea un pachet de 13,4%. Cumpărătorul pachetelor Fondului Proprietatea nu a fost făcut public.

Conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, cumpărătorul pachetelor de acțiuni ale FP a fost E.ON.

Grupul Allianz este acționarul majoritar al Allianz Țiriac, unul dintre liderii sectorului local de asigurări după tranzacția derulată în anul 2000 cu omul de afaceri Ion Țiriac.

Grupul Allianz, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, a raportat pentru 2015 venituri totale de 125,19 mld. Euro și un profit net de 6,9 mld. Euro la un număr de peste 142.000 de angajați la nivel global.

Allianz avea la 31 decembrie 2015 active totale de 848,9 mld. Euro și active totale sub administrare de 1.762 mld. Euro. Capitalizarea bursieră a Allianz era la finele anului trecut de 74,7 mld. Euro. Investitorii germani dețin 31,7% din companie, cei americani 17,4%, cei britanici 12,6%,, urmați de acționari din Franța (9%), Elveția (5,2%) și Luxemburg (4,9%).

Allianz investește prin intermediul PIMCO și Allianz GI.

profi-mid-europa-tranzactie-main

Afacerea Profi i-a adus un profit de jumătate de miliard de euro în 7 ani lui Enterprise Investors. Cifrele celei mai mari tranzacții realizate până acum de un fond de investiții în România: Enterprise Investors va încasa 533 mil. Euro de la Mid Europa pentru 100% din lanțul de comerț Profi, adică un multiplu de peste 10xEBITDA și obține de peste 7 ori mai mult față de banii investiți în afacere. Prețul de achiziție va fi acoperit parțial dintr-un credit sindicalizat de 225 mil. Euro de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit

Enterprise Investors, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții din Europa Centrală și de Est, a semnat în dimineața zilei de 23 noiembrie în biroul RTPR Allen & Overy din București cea mai mare tranzacție realizată până acum de către un fond de investiții pe piața românească.

Enterprise Investors a vândut 100% din acțiunile Profi Rom Food SRL către Mid Europa Partners, un manager de capital privat de 4,3 mld. Euro, și va încasa din vânzare 533 mil. Euro.

Cu tot cu datorii, valoarea de întreprindere a Profi se duce în jurul unui ordin de mărime de 600 mil. Euro.

Anunțul de ieri al vânzării Profi către Mid Europa Partners confirmă o serie de exclusivități publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în perioada 20 iulie – 23 noiembrie legate de valoarea tranzacției, părțile implicate în tranzacție, consultanții angajați în tranzacție, valoarea pachetului de finanțare și a băncilor implicate în finanțarea de achiziție, ofertanții, respectiv calendarul tranzacției. Vezi mai jos DOSARUL MIRSANU.RO AL TRANZACȚIEI DE VÂNZARE A PROFI

Vânzarea Profi de către Enterprise Investors marchează câteva recorduri – este cea mai mare tranzacție realizată de către un fond de investiții în România, este prima tranzacție locală a unui fond de investiții care depășește pragul de 500 mil. Euro, este cea mai mare tranzacție realizată în sectorul de retail din România, reprezintă cea mai mare tranzacție locală de tip secondary, adică încheiată între fonduri de investiții, precum și “cea mai de succes tranzacție în retail din istoria Enterprise Investors”, după cum afirmă Sebastian Krol, partenerul Enterprise Investors responsabil cu această investiție. De cealaltă parte, tranzacția de la Profi înseamnă cea mai mare achiziție realizată de către Mid Europa Partners de la intrarea sa în România în 2015 odată cu achiziția rețelei de servicii medicale private Regina Maria.

Importanța tranzacției a fost subliniată de prezența la conferința de presă de la București a lui Robert Knorr, Co-Managing Partner la Mid Europa Partners, și a lui Jacek Siwicki, președintele managerului de capital privat Enterprise Investors, alături de partenerii direct implicați în tranzacție – Nikolaus Bethen din partea cumpărătorului, respectiv Sebastian Krol din partea vânzătorului.

Enterprise Investors obține astfel la exit un multiplu ]n jurul lui 11 raportat la EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), respectiv de peste 7 ori banii investiți, după cum a răspuns, ieri, Jacek Siwicki, președintele managerului regional de capital privat, unei întrebări adresate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Pentru calcul, este utilizat EBITDA pentru ultimul an de activitate al companiei.

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI a preluat pe 4 martie 2010 pachetul de 100% din acțiunile Profi Rom Food Group (Profi Rom Food, Albinuța Shops, DT Logistic) în cadrul unei tranzacții în valoare de 66 mil. Euro, de la Duna Waiting Participation BV din Olanda. La achiziția de atunci a participat și echipa de conducere a Profi în frunte cu Gunter Grieb, fostul director general al Kaufland România, adică omul care a coordonat extinderea puternică a rețelei locale a grupului german.

Creat ca un magazin de tip discount, lanțul Profi avea în momentul intrării Enterprise Investors în afacere un număr de 67 de magazine și vânzări de 140 mil. Euro în 2009. Enterprise Investors a plătit la achiziția Profi un multiplu de circa 8 față de EBITDA, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe 19 octombrie 2011, Enterprise Investors a anunțat o investiție adițională de 10 mil. Euro printr-o majorare de capital destinată finanțării extinderii rețelei de magazine și a preluării unor lanțuri mai mici de comerț din țară.

În acest context, Enterprise Investors obține un beneficiu de 457 mil. Euro (diferența dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție la care se adaugă investiția adițională) din vânzarea Profi. Cu tot cu dividendele distribuite în anii anteriori, rezultă că banii obținuți de Enterprise Investors după o investiție de 7 ani în Profi se învârt în jurul nivelului de jumătate de miliard de euro.

De cealaltă parte, Mid Europa Partners, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din Europa Centrală și de Sud – Est, va acoperi o parte din plata prețului de achiziție de 533 mil. Euro printr-un credit bancar în valoare de 225 mil. Euro contractat de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit, după cum a răspuns, ieri, Nikolaus Bethlen, partener la Mid Europa, unei întrebări adresate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. O altă parte din banii necesari va veni din capitalul fondului de investiții Mid Europa Fund IV de 800 mil. Euro ridicat în 2014, precum și din facilitatea de co-investiție de 650 mil. Euro care completează fondul.

Întrebat dacă Mid Europa va aplica și la Profi strategia de tip platforming de la Regina Maria, rețea de servicii medicale private cumpărată în urmă cu un an care își accelerează ritmul de creștere cu alte achiziții (așa – numitele “add – on”), Nikolaus Bethlen a confirmat că pe lângă dezvoltarea organică, achizițiile sunt o opțiune deschisă după preluarea Profi.

“Profi este operatorul de retail alimentar cu cea mai mare creștere din România și este ideal poziționat pentru a continua să își dezvolte poziția de lider, oferind o creștere organică în viitor. Am urmărit îndeaproape dezvoltarea Profi în ultimii ani și suntem încântați să avem posibilitatea de a lucre împreună cu conducerea pentru a continua povestea de succes a Profi. Achiziția Profi ne subliniază angajamentul pentru România și este cea de-a doua mare tranzacție din această țară, după ce am cumpărat Regina Maria anul trecut“, afirmă Nikolaus Bethlen, partenerul Mid Europa responsabil de investițiile din Ungaria și România, dând astfel mesajul că echipa de management a Profi în frunte cu Daniel Cîrstea își va continua mandatul și după instalarea noului proprietar.

Profi are astăzi aproape 11.000 de angajați și o rețea formată acum din 484 de magazine, grupate în mai multe formate care acoperă atât orașele, cât și intrarea în mediul rural, ținta pentru acest an fiind atingerea unui număr de 500 de magazine deschise.

Finalizarea tranzacției este așteptată pentru primul trimestru al anului 2017, fiind de așteptat ca dosarul achiziției Profi să primească fără probleme avizul Consiliului Concurenței, și nu condiționat cum a fost în cazul altor tranzacții din retail precum Carrefour – Billa sau Mega Image – Angst. Mid Europa Partners nu are niciun fel de operațiuni în piața de retail, iar Profi are  cotă de piață estimată la aproximativ 5 – 7% la nivelul întregii piețe de retail.

Principalii concurenți ai Profi pe acest segment al pieței de retail sunt Penny Market (din grupul german Rewe), Mega Image (aparținând grupului olandezo – belgian Ahold Delhaize), Lidl (din grupul german Lidl Schwarz), respectiv grupul francez Carrefour (cumpărătorul rețelei Billa și proprietarul rețelei Carrefour Market).

Consultanții Enterprise Investors la tranzacția de exit din Profi au fost banca americană de investiții Citi, în timp ce PwC și AT Kearney au realizat rapoartele de vendor due diligence pe partea financiară și de taxe. Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către o echipă de avocați RTPR Allen & Overy, condusă de către Costin Tărăcilă, Managing Partner și coordonatorul practicii de fuziuni și achiziții din cadrul firmei, și din care au mai făcut parte Roxana Ionescu (Counsel), Alina Stăvaru (Counsel), Andrei Mihul (Associate) și Laurențiu Tisescu (Associate) “împreună cu o echipă numeroasă de avocați care au acordat suport în procesul de due diligence și pe documentele tranzacției”, afirmă reprezentanți firmei într-un comunicat.

De cealaltă parte, Mid Europa Partners a lucrat la achiziție cu firma spaniolă specializată în consultanța de retail Beragua, cu consultanții financiari ai EY, respectiv cu avocații americani de la Dechert, în timp ce pe aspectele de drept local au apelat la serviciile casei de avocatură Bondoc & Asociații.

Mid Europa Partners este un investitor de capital privat, a cărui strategie vizează investiții pe termen mediu între 3 și 6 ani, iar prețul ridicat de achiziție ar putea prefigura până în 2020 – 2021 un exit ce ar trebui să depășească semnificativ pragul de 1 mld. Euro, dacă ritmul de creștere al afacerii se menține în anii următori.

Mid Europa are în portofoliul local afacerea Regina Maria, cumpărată în 2015 de la Advent în cadrul unei tranzacții de peste 140 mil. Euro. La rândul său, Regina Maria a cumpărat în acest an spitalul Ponderas din București, centrul Helios din Craiova, clinica Dr. Grigoraș din Timișoara, respectiv centrul medical Dr. Luca din Pitești.

Tichetul de investiție al Mid Europa se situează, de regulă, între 75 și 200 mil. Euro în cadrul unei tranzacții, achiziția Profi dincolo de pragul tipic dă un semnal puternic de încredere al investitorului în afacere, cât și în piața din România.

Mid Europa Partners, fondată în 1999, a strâns până acum 4 fonduri cu un capital de 4,3 mld. Euro și a finalizat până acum 34 de investiții în regiune.

Enterprise Investors este activ de mai multă vreme în România, având o prezență continuă din 2000 și a investit aici aproape 200 mil. euro. În portofoliul său actual sunt producătorul de materiale de construcții Macon Deva și afacerea cu jucării Noriel cumpărată în acest an. Activitatea la nivel local este coordonată de către Șerban Roman, vicepreședinte al Enterprise Investors, instalat în urmă cu un an și jumătate. Mandatul său este marcat până acum de exiturile din Smartree și Profi (în curs), respectiv achiziția Noriel.

Enterprise Investors, fondată în 1990, a strâns până acum 8 fonduri cu un capital total de peste 2 mld. Euro. A investit 1,7 mld. Euro în 137 de companii și a vândut 115 companii realizând încasări brute de 2,5 mld. Euro din aceste exituri.

Pe piața locală a managerilor de fonduri de investiții, au marcat tranzacții în ultimii ani Abris Capital, Innova Capital, Oresa Ventures, Resource Partners sau Axxess Capital.

Tranzacția Mid Europa – Profi are un impact puternic asupra pieței de fuziuni și achiziții din România, estimată de consultanții EY la 1,1 mld. dolari în primul semestru, care înregistra o scădere de 50% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului anterior.

Cronologia tranzacției

Enterprise Investors a anunțat pe 24 mai că a angajat banca americană de investiții Citi pentru a explora opțiunile strategice privind viitorul afacerii Profi.

Pe lângă rolul de consultant care se ocupa de gestionarea procesului de vânzare, contactarea potențialilor investitori și alte activitpți specifice, Citi a jucat un rol inclusiv în partea de finanțare a achiziției pentru cumpărător, ceea ce indică faptul că banca de investiții va încasa atât comisionul de succes pentru vânzare, precum și cel aferent participării la finanțarea achiziției.

Procesul de vânzare al Profi a atras interesul inițial a mai multor investitori, atât fonduri de investiții, cât și investitori strategici printre ele nume precum Mid Europa Partners, BC Partners, KKR, CVC Capital Partners, Pamplona Capital, Jeronimo Martins (proprietarul rețelei poloneze de retail Biedronka) sau lituanienii de la VP, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, însă neconfirmate de către părțile implicate.

Investitorii interesați au fost invitați să depună oferte neangajante pentru achiziția Profi până pe 30 septembrie. Ulterior, pe lista investitorilor selectați pentru runda următoare au intrat nume precum Mid Europa Partners, BC Partners, KKR și Pamplona Capital, conform unor surse, informațiile nefiind confirmate de către părțile implicate.

Pe fondul informațiilor că Pamplona Capital și KKR s-au retras din tranzacție, Mid Europa și BC Partners au derulat pe parcursul lunii octombrie și în prima parte a lunii noiembrie activități de due diligence alături de echipele de consultanți.

Pe 18 noiembrie, Mid Europa Partners și BC Partners au depus ofertele angajante pentru achiziția a 100% din acțiunile Profi Rom Food.

Pe 23 noiembrie, Mid Europa și Enterprise Investors au semnat la București la sediul RTPR Allen & Overy acordul de vânzare – cumpărare al Profi.

CITEȘTE DOSARUL MIRSANU.RO PRIVIND TRANZACȚIA DE VÂNZARE A PROFI

Managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors a angajat bancherii de investiții de la Citi pentru vânzarea lanțului de magazine Profi

Enterprise Investors despre mandatul dat Citi pentru explorarea opțiunilor strategice la Profi: “Nu s-a luat nicio decizie cu privire la Profi. Căutăm în același timp o structură de finanțare optimă care să susțină o creștere viitoare la fel de ambițioasă”. Fondul de investiții nu precizează dacă mandatul acoperă o potențială tranzacție de vânzare a Profi

Citi tatonează terenul pentru aranjarea finanțării necesare achiziției lanțului de supermarketuri Profi. Banca americană de investiții are șansa să lucreze și cu potențialul cumpărător, după ce a primit déjà mandatul din partea fondului de investiții Enterprise Investors, așteptat să-și facă exitul din lanțul de supermarketuri

Tranzacția de vânzare a lanțului Profi la start: Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins, printre numele așteptate să intre în cursa pentru achiziția rețelei de supermarketuri. Enterprise Investors va primi până pe 30 septembrie ofertele neangajante. Cumpărătorul are opțiunea de a-și finanța achiziția printr-un împrumut aranjat de către Citi

Fondurile de investiții domină lista scurtă a investitorilor selectați pentru achiziția Profi: Mid Europa, KKR și fondul Pamplona Capital al unui miliardar de origine rusă, printre numele așteptate să ajungă în faza finală a tranzacției de exit a Enterprise Investors

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners fac due dilligence pentru a-și pregăti ofertele de achiziție a pachetului de 100% din Profi. Termenul pentru depunerea ofertelor angajante expiră pe 18 noiembrie. Vânzarea Profi indică o tranzacție de tip secondary

Cine va încasa sutele de milioane de euro din vânzarea Profi: Fonduri de pensii din California și Finlanda, Banca Europeană de Investiții, investitori globali de talia Carlyle, MetLife, Morgan Stanley, Allianz, Adam Street Partners. Managerii Enterprise Investors, directorii Profi, bancherii de investiții de la Citi și avocații de la RTPR Allen & Overy vor avea fiecare câte o felie din prețul de vânzare, care ar putea ajunge în jurul a 500 mil. euro

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners își aranjează propriile finanțări bancare. ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, BT sau BCR, pe lista potențialilor finanțatori pentru împrumutul de achiziție al Profi. Valoarea creditului sindicalizat pentru achiziția Profi ar putea ajunge în jurul a 170 – 180 mil. Euro

Tranzacția de vânzare a Profi: BC Partners lucrează cu avocații de la Clifford Chance în timp ce rivalii de la Mid Europa sunt asistați de către White & Case în alianță cu casa de avocatură Bondoc & Asociații. Cine sunt cei trei jucători din piața locală a avocaturii de afaceri din runda finală a tranzacției de la Profi

EY lucrează cu echipe distincte de consultanți pentru fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners, care se luptă pentru achiziția Profi

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners au depus astăzi ofertele angajante pentru achiziția lanțului de magazine Profi. Se apropie momentul semnării tranzacției de exit a Enterprise Investors, a cărei valoare ar putea ajunge până în jurul unui ordin de mărime de circa 600 mil. Euro. Tranzacția de tip secondary va deveni cea mai mare din istoria pieței locale de retail, depășind semnificativ tranzacția Auchan – Real

Fondul de investiții Mid Europa Partners ar putea fi anunțat astăzi drept cumpărătorul lanțului de magazine Profi de la Enterprise Investors în cadrul unei tranzacții – record pentru piața din România

Tranzacția Mid Europa – Profi: ING Bank, Raiffeisen și Citi vor finanța Mid Europa cu un împrumut sindicalizat pentru achiziția Profi. Valoarea finanțării pentru achiziția Profi poate trece de 200 mil. Euro

Cine dă banii pentru achiziția Profi – BERD, BEI, fondul suveran din Singapore GIC, China Investment Corporation, fondurile americane Carlyle și Pantheon sau fonduri de pensii din Marea Britanie, printre investitorii în fondul de investiții Mid Europa Fund IV. Mid Europa pe piața din retail din regiune: vinde Zabka în Polonia, cumpără Profi în România

Consultanții tranzacției Mid Europa – Profi: Cumpărătorul lucrează cu EY, avocații de la Dechert și Bondoc & Asociații, iar vânzătorul cu Citi, PwC și avocații RTPR Allen & Overy

Mid Europa Partners cumpără cu 533 mil.Euro pachetul de 100% din acțiunile Profi

Afacerea Profi i-a adus jumătate de miliard de euro în 7 ani lui Enterprise Investors. Cifrele celei mai mari tranzacții realizate până acum de un fond de investiții în România: Enterprise Investors va încasa 533 mil. Euro de la Mid Europa pentru 100% din lanțul de comerț Profi, adică un multiplu de peste 10xEBITDA și obține de peste 7 ori mai mult față de banii investiți în afacere. Prețul de achiziție va fi acoperit parțial dintr-un credit sindicalizat de 225 mil. Euro de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit

 

Ținta Profi este să ajungă la 500 de magazine până la finele acestui an. Sursă foto : Profi.

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners au depus astăzi ofertele angajante pentru achiziția lanțului de magazine Profi. Se apropie momentul semnării tranzacției de exit a Enterprise Investors, a cărei valoare ar putea ajunge până în jurul unui ordin de mărime de circa 600 mil. Euro. Tranzacția de tip secondary va deveni cea mai mare din istoria pieței locale de retail, depășind semnificativ tranzacția Auchan – Real

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners au depus astăzi ofertele angajante pentru achiziția pachetului de 100% din acțiunile lanțului de comerț Profi, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Valoarea tranzacției de exit a Enterprise Investors din afacerea Profi ar putea ajunge până în jurul unui ordin de mărime de circa 600 mil. Euro, susțin surse din piața de fuziuni și achiziții. Însă valoarea nu este confirmată de către părțile implicate.

Enterprise Investors urmează să selecteze în perioada următoare viitorul cumpărător al Profi după evaluarea ultimelor oferte primite.

Semnarea contractului de vânzare – cumpărare a 100% din acțiunile Profi Rom Food ar putea avea loc în zilele următoare.

Enterprise Investors este asistat la vânzarea Profi de către bancherii de investiții de la Citi și avocații RTPR Allen & Overy. De cealaltă parte, Mid Europa Partners și BC Partners sunt asistate de către consultanții EY, care lucrează cu echipe separate și independente pentru fiecare dintre cei doi ofertanți prin aplicarea așa-numitului „Chinese wall” (zid chinezesc – n.r.) pentru a evita un conflict de interese.

Mid Europa Partners este asistat pe zona de consultanță juridică de către avocații Bondoc & Asociații.

BC Partners este asistat de către avocații Clifford Chance Badea. Clifford Chance și Allen  & Overy fac parte din elita londoneză a firmelor de avocatură cunoscută sub numele de Magic Circle.

Cele două fonduri de investiții au făcut due – dilligence alături de echipele de consultanți angajate după ce au trecut de etapa ofertelor neangajante, depuse la finele lunii septembrie.

Atunci, Pamplona Capital și KKR au fost și ele selectate pentru etapa următoare, susțin surse din piață.

Părțile implicate nu au putut fi contactate pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Principala carte a Enterprise Investors în negocierile de vânzare a Profi este creșterea accelerată a rețelei în acest an, care își propune să ajungă la 500 de unități până la finele anului, ceea ce se reflectă într-un avans puternic al vânzărilor anuale și al EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners își aranjează propriile pachete de finanțare cu care să-și susțină ofertele de achiziție pentru Profi, susțin surse din piață.

Marile bănci locale precum ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, BT sau BCR sunt pe lista potențialilor finanțatori ai achiziției Profi, având în vedere discuțiile purtate de către investitorii rămași în cursă, care au nevoie de o finanțare a achiziției  pe lângă capitalul propriu din fondul de investiții, susțin sursele citate.

Valoarea creditului sindicalizat pe care viitorul cumpărător al Profi îl va contracta de la bănci este de așteptat să devină cea mai mare finanțare de achiziție locală din ultimii ani.

Atât Mid Europa Partners, cât și BC Partners au purtat discuții cu băncile pentru a-și structura propriile pachete de finanțare, cu toate că Citi oferea posibilitatea aranjării unei finanțări de achiziție de tip staple finance pentru cumpărătorul Profi.

Interesul Mid Europa și al BC Partners pentru Profi a fost anunțat, în premieră, de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 25 septembrie.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este în curs de vânzare, tranzacția fiind estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro.

BC Partners, rivalul Mid Europa la achiziția Profi, este un manager de fonduri de investiții cu sediu la Londra. BC Partners are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

Compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

Radu Gorduza, CEO Affidea România. Sursă foto: Affidea.

Affidea își păstrează apetitul și după achiziția Hiperdia: ”Păstrăm în continuare un interes puternic pentru piața românească și vom urmări cu atenție dezvoltările și oportunitățile viitoare din România”. Prețul achiziției plasează Hiperdia ca o tranzacție “importantă” la nivelul grupului Affidea

Grupul Affidea, principalul furnizor de servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă şi tratament al cancerului din Europa, își va continua strategia locală după tranzacția cu Hiperdia, sugerând că este deschis către noi achiziții.

”Păstrăm în continuare un interes puternic pentru piața românească și vom urmări cu atenție dezvoltările și oportunitățile viitoare din România”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Affidea.

Compania, aflată în portofoliul grupului de investiții Waypoint Capital patronat de către familia elvețiană de origine italiană Bertarelli, a arătat recent un apetit puternic pentru achiziții. Affidea a devenit vizibil implicată în ultimul an în lupta de consolidare a pieței de profil, unde principalii jucători sunt MedLife și Regina Maria. În iulie 2015, Affidea a cumpărat trei centre de imagistică SANMED în Oltenia, iar în septembrie 2015 a achiziționat o rețea de 4 centre Phoenix.

Acordul angajant de achiziție al Hiperdia a fost semnat pe 25 octombrie, au precizat reprezentanții Affidea pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Affidea a anunțat pe 26 octombrie semnarea tranzacției de preluare a Hiperdia, afacere aflată în portofoliului fondului american de investiții Bedminster Capital.

“Tranzacția a fost una importantă la nivelul grupului Affidea, însă părțile au agreat ca valoarea acesteia să rămână confidențială”, au spus reprezentanții cumpărătorului. Aceștia nu au detaliat din ce surse va fi finanțată achiziția Hiperdia.

Affidea a cumpărat Hiperdia în cadrul unei tranzacții la care a participat și Regina Maria, unul dintre principalii jucători din piața serviicilor medicale private.

“Fiind un investitor pe termen lung, Grupul Affidea evaluează atât perspectivele de creștere ale unei companiii cât si mediul economic și cadrul de reglementare în care respectiva companie își desfășoară activitatea. Nu putem comenta asupra întrebărilor specifice privind evaluarea întrucât aceste informații sunt protejate de angajamente de confidențialitate în vigoare”, au răspuns reprezentanții cumpărătorului Hiperdia.

Ronald Drake, președintele Bedminster Capital Management LLC, nu a dorit să facă niciun comentariu pe marginea întrebărilor referitoare la vânzarea Hiperdia.

Finalizarea tranzacției va avea loc imediat ce vor fi obținute aprobările din partea autorităților de reglementare, au mai adăugat oficialii Affidea.

În cadrul tranzacţiei, grupul Affidea a fost asistat pe aspecte juridice de către firmele Rizoiu & Asociatii, Clifford Chance şi Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom (UK) LLP, iar pe aspecte financiare de către Deloitte.

Consultanţii Hiperdia au fost casele de avocatură Bondoc & Asociatii şi Weil, Gotshal & Manges.

În România, Affidea este prezentă pe piaţa serviciilor medicale de 14 ani și operează o rețea de 17 centre medicale, prin care oferă o gamă largă de servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă, medicină nucleară, alături de analize de laborator şi consultaţii clinice.

Affidea România a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 45,1 mil. Lei (10,1 mil. Euro) și o pierdere de 7,5 mil. Lei (1,7 mil. Euro) la un personal format din 161 de angajați.

Affidea International operează în 14 ţări Polonia, Ungaria, România, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Grecia, Italia, Turcia, Republica Cehă, Portugalia, Irlanda, Bulgaria, Elveţia şi Lituania.

Grupul Affidea International are ca acționar unic grupul de investiții Waypoint Capital. Grupul Waypoint Capital își desfășoară activitatea în două domenii – științe medicale și administrarea activelor, inclusiv în domeniul imobiliar. Waypoint Capital își are sediul principal la Geneva, cu reprezentanțe la Londra, Jersey, Boston și Luxemburg și este condus de către familia Bertarelli.

Ernesto Bertarelli, a cărui avere era estimată la 8,7 mld. Euro de către Forbes, conduce Waypoint Capital, care funcționează ca un așa-zis family office. Waypoint a anunțat astăzi numirea pe poziția de director financiar începând din 2017 a scoțianului Gordon McNair, care a lucrat anterior pentru bursa din Londra.

Compania Hiperdia a fost înfiinţată în anul 1997 şi oferă servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă, analize de laborator şi consultaţii clinice în cele 23 de centre medicale ce îşi desfăşoară activitatea în 12 judeţe din România.

Bedminster Capital a preluat în 2007 un pachet de 65% din acțiunile Hiperdia în cadrul unei tranzacții estimate de surse din piață la aproximativ 15 mil.Euro, care a inclus și o majorare de capital. Achiziția managerului cu capital de risc s-a realizat prin intermediul fondului de investiții Southeast Europe Equity Fund II (SEEF II), administrat de către Bedminster Capital Management.

Față de momentul achiziției, afacerile Hiperdia au crescut de trei ori. În mandatul Bedminster Capital, Hiperdia a cumpărat în 2008 Pro Life, care opera două centre de imagistică în București.

Pentru 2015, Hiperdia a raportat o cifră de afaceri de 77 mil.Lei (peste 17 mil.Euro) și un profit net de 7,9 mil.Lei (1,8 mil.Euro) la un personal format din 368 de angajați.

Piața serviciilor medicale private este una dintre cele mai active sectoare de fuziuni și achiziții, achizițiile realizate de fonduri de investiții sau de investitori strategici fiind alimentate inclusiv de către credite acordate în acest scop de către băncile locale.

Sursă grafic : ANRE.

Casa de comerț cu energie electrică și gaze Arelco cu afaceri de 163 mil. Euro a fost scoasă la vânzare. Deloitte are mandatul tranzacției cu nume de cod Mayer privind vânzarea unui furnizor cu o cotă de 4% pe piața concurențială a furnizării de energie. Robert Neagoe, fostul șef al Direcției Juridice din OPSPI în perioada privatizărilor din energie, printre vânzătorii Arelco

O nouă tranzacție a apărut pe harta comerțului cu energie, după ce MET Group a semnat achiziția afacerii locale a casei de comerț elvețiene cu energie Repower.

Astfel, acționarii Arelco, casă de comerț cu energie electrică și gaze naturale, intenționează să vândă până la 100% din acțiunile afacerii către un investitor financiar sau strategic. Consultanții Deloitte au mandatul tranzacției cu nume de cod Mayer pentru care au trimis un teaser potențialilor investitori, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Printre acționarii Arelco se află Robert Neagoe, care a deținut poziția de șef al Direcției juridice în cadrul OPSPI (Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie) în perioada privatizărilor Petrom, Distrigaz Nord și Sud, filiale ale Electrica derulate în perioada 2004 – 2005. Robert Neagoe a fost implicat în dosarul privatizărilor strategice din energie, unde calitatea sa a fost schimbată din inculpat în martor, în acest dosar fiind condamnați, printre alții, foștii miniștri Codruț Șereș și Zsolt Nagy, fostul consilier al lui Dan Ioan Popescu și fost adjunct al șefului OPSPI, Dorinel Mucea, precum și bancheri de investiții ai Credit Suisse First Boston, care a asigurat consultanța statului român la privatizare.

Robert Neagoe deține 5% din acțiunile Arelco Power și apare în calitate de creditor cu suma de 602.971 lei către companie în declarația de avere din 15 iunie a soției sale, Mona Lisa Neagoe, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Restul acțiunilor aparțin unei firme de tip off – shore.

Robert Neagoe nu a putut fi contactat pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Robert Neagoe este director general al Arelco, iar Cornelius Pop este administrator al firmei Arelco Power din mai 2005.

Afacerea Arelco Power SRL a fost înființată în 2003, cu obiect de activitate de vânzare a energiei electrice, iar din 2007 a obținut și licență de vânzare de gaze naturale. După deschiderea conductei de gaze Arad – Szeged, Arelco a început din septembrie 2011 să importe gaze pe această rută.

Potrivit informațiilor publice, Complexul Energetic Turceni Rovinari sau Compania Națională de Administrare a Portului Maritim Constanța apar pe lista companiilor care au relații de afaceri cu Arelco.

Portofoliul de clienți Arelco cuprindea în iunie 19 clienți pe zona de furnizare gaze și 150 de clienți pe zona furnizării de energie electrică, având un mix format din multinaționale, companii locale mari și firme de stat.

Pe piața competitivă a furnizării de energie electrică în retail, Arelco avea în 2015 o cotă de piață de aproximativ 4% după volumele vândute.

Arelco desfășoară operațiuni în România și are licență de furnizare de energie electrică în Ungaria și de comerț cu energie electrică în Serbia.

În 2015, Arelco a raportat o cifră de afaceri de 163 mil. Euro, iar în primele șase luni ale anului a obținut o cifră de afaceri de 92,5 mil. Euro. Pentru întregul an, compania estimează o cifră de afaceri de 185 mil. Euro, în condițiile unei înjumățățiri a numărului de clienți de la 202 în 2015 la circa 100 în 2016.

Anul trecut, Arelco a raportat un profit net de 2,4 mil. Euro, iar la jumătate acestui an rezultatul a ajuns la circa 2,8 mil. Euro, ceea ce înseamnă o marjă netă de 3%.

Câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) au fost anul trecut de 3 mil. Euro, iar EBITDA normalizat de 6,7 mil. Euro. La finele lui 2015, datoria netă a Arelco era de 2,4 mil. Euro.

Printre creditorii Arelco se află bănci precum OTP Bank România și ING Bank România, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții Deloitte vor testa interesul pentru achiziția unei afaceri într-o piață în care prețurile la energie sunt scăzute, cu marje mici de câștig și cu un grad mare de concurență. Prețurile mici la energie și pierderile i-au determinat anul trecut pe elvețienii de la Repower să-și reconsidere strategia la nivel de grup, luând decizia vânzării inclusiv a afacerii din România.

MET Group, o casă de comerț înregistrată în Elveția și controlată de acționari din Ungaria, cu grupul MOL deținând 40% din afacere, a semnat achiziția Repower.

Pe piața concurențială a energiei electrice, Arelco Power deținea pentru perioada ianuarie – iulie o cotă de piață de 3,61%, în urma RCS & RDS (cu 3,62%) și a Repower (4,17%), primii clasați fiind Electrica Furnizare (15,98%), Tinmar Energy (9,15%), E.ON Energie (6,85%), Transenergo Com (5,44%), CEZ Vânzare (4,77%) și Enel Energie (4,37%), potrivit ultimului raport de monitorizare publicat de către ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei).

Având în vedere că poziția Arelco în piața de energie este una apropiată de cea a Repower, este posibil ca tranzacția Mayer să urmeze un scenariu asemănător și să atragă interesul unui jucător deja existent în piața locală de energie pentru a-și majora cota de piață. MET Group a demonstrat interes pentru astfel de mutări, iar dintre jucătorii proaspăt intrați în acest sector, RCS & RDS a arătat interes pentru construirea unui portofoliu de clienți în piața de energie pe care să-l aducă lângă clientela din celelalte linii ale sale de afaceri – telefonie mobilă, fixă, internet mobil și fix, cablu TV.

Pe de altă parte, contextul dificil de piață și apariția acestor tranzacții de exit asamblează o tendință de consolidare și în sectorul comerțului cu energie electrică.

National Bank of Greece începe procesul de vânzare la Banca Românească. Grupul bancar elen pregătește tranzacția de exit din piața locală

National Bank of Greece, una dintre cele patru mari bănci elene, se pregătește să înceapă tranzacția de exit de pe piața bancară locală, susțin surse din piață. Potrivit acestora, teaser-ul pentru vânzarea Banca Românească urmează să fie trimis către potențialii investitori în următoarele 2 – 3 săptămâni de către bancherii de investiții angajați de grupul elen.

Bancherii de investiții de la Credit Suisse au mandat să găsească un cumpărător pentru Banca Românească, mai susțin sursele citate.

Reprezentanții National Bank of Greece nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Planul de restructurare al NBG agreat cu Comisia Europeană, revizuit pe 4 decembrie 2015, prevede că grupul elen trebuie să își reducă expunerea pe piețele din afara Greciei în următorii 2 ani, măsură ce include și vânzarea de subsidiare.

NBG a purtat discuții în acest an cu EFG, banca – mamă a Bancpost, privind o eventuală fuziune între cele două bănci locale în cadrul unui schimb (swap) de active în regiune, afirmă surse din piață.

”Noi încă examinăm opțiuni strategice pentru a întări mai departe prezența noastră în România. O potențială tranzacție cu NBG (proprietarul Banca Românească – n.r.) ar putea fi una dintre opțiuni”, spunea în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, director general al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias.

O mișcare de acest fel au făcut cei de la EFG în Bulgaria în noiembrie 2015, când au preluat operațiunile Alpha Bank din această piață.

Banca Românească deține o cotă de circa 1,8% din piața bancară locală, ceea ce o face o țintă atrăgătoare pentru cumpărători interesați de creșterea cotei de piață, dar poate fi și ocazie de intrare pentru un fond de investiții cu planuri de consolidare a pieței locale, cum a fost în 2015 cazul JC Flowers care avea în plan achiziția Carpatica și a Piraeus Bank România.

Deznodământul tranzacției de la Piraeus Bank România, cu respingerea ofertei JC Flowers de către conducera băncii – mamă din Atena, a întărit însă percepția că băncile elene renunță cu greu la operațiunile din România, unele voci susținând că de fapt nu există o voință reală de vânzare la nivelul vreunei subsidiare locale.

Activitatea subsidiarei locale a National Bank of Greece este susținută de către banca -mamă, care precizează în raportul său anual pe 2015 că majoritatea subsidiarelor sale își asigură singure finanțarea necesară, cu excepția Banca Românească, care a primit circa 450 mil. euro de la NBG prin tranzacții interbancare.

În octombrie 2003, cel mai mare grup financiar din Europa de Sud-Est, Grupul National Bank of Greece (NBG), a achiziţionat pachetul majoritar la Banca Românească S.A., deţinând în prezent 99,279% din capitalul social al acesteia.

Prin susţinerea financiară a grupului, capitalul Băncii Româneşti s-a majorat substanţial, ajungând în prezent la aproximativ 200 mil. Euro. Banca Românească dispune de o reţea naţională formată din 109 sucursale, din care 33 sunt situate în Bucureşti, potrivit ultimelor informații disponibile.

Dintre companiile mai reprezentative aflate sub controlul National Bank of Greece în România se numără NBG Securities România, Societatea de asigurare – reasigurare GARANTA şi NBG Leasing IFN S.A.

National Bank of Greece a finalizat în iunie vânzarea a 100% Finansbank în Turcia către Qatar National Bank pentru 2,75 mld. Euro, iar în plus qatarezii au rambursat la închiderea tranzacției  910 mil. Dolari în contul unei datorii subordonate pe care subsidiara sa o avea față de banca – mamă.

În cadrul aceluiași plan de îmbunătățire a lichidității, conducerea NBG a aprobat pe 21 decembrie 2015 vânzarea participației sale integrale deținute în fonduri de investiții din Marea Britanie către Deutsche Bank Private Equity și Goldman Sachs Asset Management pentru 288 mil. Euro.

Banca Românească a raportat pentru 2015 active în scădere cu 8% față de anul anterior, ajungând la finele anului trecut la 1,8 mld. euro și un profit înainte de provizionare de 15,4 mil. euro. Nivelul depozitelor a scăzut în aceeași perioadă cu 16% până la 752 mil. euro. Subsidiara locală a NBG a raportat un nivel solid al capitalului pentru anul trecut, de 20,1%.

Echipa de conducere de la Banca Românească în frunte cu Ioannis Kougionas s-a concentrat pe reducerea pierderilor băncii, care au scăzut de la 46,9 mil. lei în 2014 la 4,5 mil. lei în 2015, potrivit contului de profit și pierdere din raportul anual al băncii.

Pe piața locală, sunt mai multe bănci de vânzare, printre cele pentru care a fost inițiat un astfel de proces este și Veneto Banca. De cealaltă parte, Banca Transilvania rămâne unul dintre candidații de serviciu pentru noi achiziții, după ce a integrat achiziția Volksbank România, tranzacție finalizată în aprilie 2015.

axxessdeutekmain

PPG lucrează la achiziția Deutek cu o echipă de consultanți EY și cu firma de avocatură asociată Radu și Asociații I EY Law

Grupul industrial american PPG, cu venituri anuale de 15 mld. Dolari și o valoare bursieră de 25 mld. Dolari, lucrează la achiziția pachetului integral de acțiuni al producătorului de vopseluri Deutek cu o echipă multidisciplinară a EY.

Firma din Big Four a asigurat atât serviciile de consultanță pe aspectele financiare și de taxe a tranzacției, în timp ce Radu și Asociații SPRL a oferit serviciile de asistență juridică ale investitorului strategic american, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Radu și Asociații este casa de avocatură locală asociată EY și condusă de către avocatul Dragoș Radu, unul dintre co-fondatorii brandului RTPR de pe piața avocaturii de afaceri.

De cealaltă parte, vânzătorul a avut o echipă de negociere formată din Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital, și Cristina Mogoroașe, Partner al managerului de fonduri de investiții, iar consultanța juridică pe partea de vânzare a fost asigurată de către avocatul Gabriela Assoum Predescu.

PPG și managerul de capital privat Axxess Capital au anunțat ieri semnarea tranzacției prin care fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund, fond al cărui consultant investițional este Axxess Capital, vinde 100% din acțiunile Deutek către compania americană.

Valoarea tranzacției se încadrează în marja 40 – 50 mil. Euro, a precizat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Manda, șeful Axxess Capital. Vânzătorul obține astfel în 3 ani de la achiziție un exit profitabil după ce a cumpărat afacerea Deutek de la Advent într-o tranzacție de circa 16 – 18 mil. Euro.

Anunțul Axxess Capital confirmă tranzacția anunțată în exclusivitate pe 14 septembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris în premieră că fondul de investiții s-a înțeles pentru vânzarea afacerii Deutek cu grupul american PPG.

Tranzacția dintre PPG și Deutek a fost semnată pe 1 noiembrie și trece în faza de notificare către Consiliul Concurenței. Horia Manda se așteaptă ca finalizarea tranzacției să aibă loc la începutul lui ianuarie 2017.

Procesul de vânzare al Deutek a debutat la începutul anului 2016, iar la tranzacție au fost invitate să participe corporații multinaționale din Europa și SUA, a mai precizat Horia Manda.

“Achiziția adaugă mărcile de vopsea cu cea mai rapidă creștere în România, unde PPG are doar o prezență redusă în segmentul vopselurilor arhitecturale”, a spus Jean – Marie Greindl, Senior Vicepreședinte al PPG și Președinte al PPG pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa.

PPG s-a numărat printre investitorii interesați de achiziția Deutek în 2013 de la Advent, atunci tranzacția fiind tranșată însă de către Axxess Capital.

Deutek, afacere fondată în 1993, s-a transformat într-un jucător semnificativ și cu o bună reputație pe piața de vopseluri decorative, având vânzări de 30 mil. euro în 2015, prin intermediul unei rețele de 124 magazine de bricolaj la nivel național și un total de 3.500 de magazine de construcții. Din portofoliul de produse Deutek fac parte mărcile OSKAR și Danke.

Exitul Axxess Capital de la Deutek vine într-un moment favorabil de piață, dacă avem în vedere că industria de profil a înregistrat în 2015 un ritm de creștere de circa 5 procente, după ani de stagnare și de scădere.

Axxess Capital a luat pe pierderi Deutek în 2013 și a trecut-o pe profit la o marjă netă de 10%, astfel că vânzarea Deutek este de așteptat să aducă de circa 3 ori banii investiți de Axxess Capital în urmă cu 3 ani.

Deutek a raportat pentru 2015 un profit net de 13,1 mil. Lei (2,9 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 131,5 mil. Lei (29,5 mil. Euro)și un număr mediu de 344 de angajați. În 2012, anul dinaintea preluării afacerii de către Axxess Capital, compania avea o pierdere de 25,1 mil. Lei la o cifră de afaceri de 117,9 mil. Lei și 343 de angajați.

Deutek concurează cu Kober (afacerea antreprenorului Aurel Kober), Policolor (aflat în portofoliul fondului de investiții RC2, condus de Ion Florescu), Fabryo Corporation (controlat de către fondul de investiții Oresa Ventures) pe o piață de lacuri și vopsele cu vânzări anuale estimate la circa 350 mil. Euro pe an. Cea mai mare pondere la nivelul pieței este ocupată de vopselurile decorative, care ajung până la 160 mil. Euro vânzări pe an.

PPG este deja prezent pe piața românească de profil prin PPG Coatings România, companie cu structuri de vânzări însă fără capacități de producție locale. PPG Coatings România (fosta Trilak Coatings SRL) a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 14,2 mil. Lei și un profit net de 0,5 mil. Lei la un număr de 27 de angajați.

PPG este furnizor pentru producătorul auto Renault, proprietarul uzinelor Dacia de la Pitești. La nivel global, PPG este unul dintre liderii industriei de profil alături de concernul Akzo Nobel. PPG s-a uitat și înainte după achiziții pe piața românească, spun surse din piață.

PPG este o afacere fondată în 1883 sub numele Pittsburgh Plate Glass de către John B. Ford și John Pitcairn în Pittsburgh (Pennsylvania, SUA).

Concernul american a ajuns la finele lui 2015 la venituri de 15,33 mld. Dolari și un profit net de 1,406 mld. Dolari, respectiv la un numerar din operațiuni de 1,837 mld. Dolari. Acțiunile companiei sunt listate pe bursa din New York, PPG având o capitalizare bursieră de 24,6 mld. Dolari. Principalii acționari ai companiei sunt investitori instituționali precum Vanguard Group (6,8%), FMR ((6,38%), Massachusetts Financial Services (6,01%), State Street Corporation (4,21%) sau fonduri mutuale precum Fidelity Contrafund Inc cu 2,8%, conform datelor făcute publice la 30 iunie.

Compania ocupă poziția 190 în indexul Fortune 500. PPG și-a bazat creșterea în ultimii ani pe o campanie puternică de achiziții. După o tranzacție în Mexic în 2014 de peste 2 mld. Dolari, în 2015 PPG a finalizat șase achiziții mai mici pentru care a plătit peste 400 mil. Dolari.

Pe piețele din regiune, PPG are o poziție solidă. Astfel, conform unor date prezentate de către grupul finlandez Dejmark, prezent și în România, PPG Deco deține o cotă valorică de 15% din piața de profil din Cehia, 20% din piața slovacă, respectiv 16% din piața din Ungaria prin intermediul mărcii Trilak (cu care este prezent PPG și în România).

axxessdeutekmain

Axxess Capital confirmă oficial vânzarea a 100% din acțiunile afacerii cu vopseluri Deutek către gigantul american PPG. Horia Manda: „Valoarea tranzacției se încadrează între 40 și 50 mil. euro”. Consultanța juridică a Axxess la exitul din Deutek a fost asigurată de către Gabriela Assoum Predescu

Axxess Capital, consultantul investițional al Emerging Europe Accession Fund (EEAF), a anunțat astăzi vânzarea pachetului de acțiuni deținut în producătorul de vopseluri Deutek S.A., unul dintre cei mai importanți jucători din piața vopselurilor decorative. Axxess Capital este la al treilea exit din acest an.

Anunțul Axxess Capital confirmă tranzacția anunțată în exclusivitate pe 14 septembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris în premieră că fondul de investiții s-a înțeles pentru vânzarea afacerii Deutek cu grupul american PPG.

“Valoarea tranzacției se încadrează în marja de 40 – 50 mil. euro. Informații financiare despre tranzacție vor fi disponibile atunci când cumpărătorul  PPG, companie listată pe bursa din New York –  le va face publice. Tranzacția s-a semnat pe 1 noiembrie și estimăm că se va finaliza la începutul lui ianuarie 2017”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital.

Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital și unul dintre veteranii pieței de private equity din România. Sursă foto: Axxess Capital.

Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital și unul dintre veteranii pieței de private equity din România. Sursă foto: Axxess Capital.

Potrivit acestuia, procesul a fost condus de către Axxess Capital Partners, cu o echipă compusă din Horia Manda și Cristina Mogoroașe, Partener Axxess Capital, iar consilierea pe aspectele juridice ale tranzacției a fost asigurată de către avocatul Gabriela Assoum Predescu.

“Procesul (de vânzare al Deutek – n.r.) a debutat la începutul anului 2016. Investitorii invitați în proces au fost corporații multinaționale din Europa și SUA”, a mai precizat Horia Manda.

Decizia de a vinde Deutek, deși dificilă, a fost luata în concordanță cu misiunea EEAF de a susține strategii de creștere accelerată a companiilor din portofoliu, menite a le face atractive pentru jucătorii mondiali în diverse industrii.

“În acest sens, suntem foarte mândri că Deutek a fost achiziționată de către PPG, un producător de top de vopsele, tencuieli și materiale speciale și suntem convinși că expertiza în industrie împreună cu resursele internaționale și cunoștințele locale vor propulsa compania în anii ce urmează la nivelul de lider de piață”, a spus Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital, în cadrul unui comunicat de presă.

Deutek, afacere fondată în 1993, s-a transformat într-un jucător semnificativ și cu o bună reputație pe piața de vopseluri decorative, având vânzări de 30 mil. euro în 2015, prin intermediul unei rețele de 124 magazine de bricolaj la nivel național și un total de 3.500 de magazine de construcții. Din portofoliul de produse Deutek fac parte mărcile OSKAR și Danke.

În urma achiziției Deutek de către fondul de investiții EEAF în 2013 de la Advent International, compania s-a concentrat asupra consolidării poziției în piață.

“Managementul companiei Deutek a fost întotdeauna dedicat să-și construiască o poziție de lider de piață, bazată pe branduri de încredere și oferte de produse inovatoare pentru consumatori. Această viziune a fost pe deplin susținută de acționarii săi și cooperarea fructuoasă cu Axxess Capital pe parcursul ultimilor patru ani a permis companiei să livreze rate de creștere peste performanța pieței, în același timp asigurând nivele înalte de rentabilitate. Așteptăm cu nerăbdare sa ne alăturăm echipei PPG întrucât suntem încrezători ca fiind parte a unui lider al industriei mondiale ne va permite în continuare să atingem performanțe conforme cu viziunea noastră”, a declarat Gabriel Enache, CEO-ul Deutek.

Exitul Axxess Capital de la Deutek vine într-un moment favorabil de piață, dacă avem în vedere că industria de profil a înregistrat în 2015 un ritm de creștere de circa 5 procente, după ani de stagnare și de scădere.

Axxess Capital este un administrator de investiți independent cu peste 15 ani de experiență pe piața investițiilor de capital mici și mijlocii din Europa de Sud-Est și care are în administrare peste 250 mil. euro în trei fonduri de investiții – RAEF, BAF și EEAF.

Echipa Axxess Capital a încheiat până în prezent peste 38 de tranzacții de investiții de capital privat și a realizat 26 de exituri în sectoare precum servicii financiare, industria prelucrătoare, informatică și calculatoare, retail specializat, bunuri de consum.

În acest an, Axxess Capital a fost unul dintre cei mai activi jucători pe piața managerilor de fonduri de investiții, semnând trei exituri – din afacerea cu jucării Noriel vândută către Enterprise Investors, din Industrial Access – afacere vândută către belgienii de la TVH și acum Deutek către americanii de la PPG. De asemenea, Axxess a preluat în acest an controlul Carpatica.

Axxess Capital a luat pe pierderi Deutek în 2013 în cadrul unei tranzacții de circa 16 mil. euro și a trecut-o pe profit la o marjă netă de 10%, astfel că vânzarea Deutek este de așteptat să aducă un multiplicator bun pentru banii investiți de Axxess Capital.

Deutek a raportat pentru 2015 un profit net de 13,1 mil. Lei (2,9 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 131,5 mil. Lei (29,5 mil. Euro)și un număr mediu de 344 de angajați. În 2012, anul dinaintea preluării afacerii de către Axxess Capital, compania avea o pierdere de 25,1 mil. Lei la o cifră de afaceri de 117,9 mil. Lei și 343 de angajați.

Deutek concurează cu Kober (afacerea antreprenorului Aurel Kober), Policolor (aflat în portofoliul fondului de investiții RC2, condus de Ion Florescu), Fabryo Corporation (controlat de către fondul de investiții Oresa Ventures) pe o piață de lacuri și vopsele cu vânzări anuale estimate la circa 350 mil. Euro pe an. Cea mai mare pondere la nivelul pieței este ocupată de vopselurile decorative, care ajung până la 160 mil. Euro vânzări pe an.

PPG este deja prezent pe piața românească de profil prin PPG Coatings România, companie cu structuri de vânzări însă fără capacități de producție locale. PPG Coatings România (fosta Trilak Coatings SRL) a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 14,2 mil. Lei și un profit net de 0,5 mil. Lei la un număr de 27 de angajați.

PPG este furnizor pentru producătorul auto Renault, proprietarul uzinelor Dacia de la Pitești. La nivel global, PPG este unul dintre liderii industriei de profil alături de concernul Akzo Nobel. PPG s-a uitat și înainte după achiziții pe piața românească, spun surse din piață.

PPG este o afacere fondată în 1883 sub numele Pittsburgh Plate Glass de către John B. Ford și John Pitcairn în Pittsburgh (Pennsylvania, SUA).

Concernul american a ajuns la finele lui 2015 la venituri de 15,33 mld. Dolari și un profit net de 1,406 mld. Dolari, respectiv la un numerar din operațiuni de 1,837 mld. Dolari. Acțiunile companiei sunt listate pe bursa din New York, PPG având o capitalizare bursieră de 24,6 mld. Dolari. Principalii acționari ai companiei sunt investitori instituționali precum Vanguard Group (6,8%), FMR ((6,38%), Massachusetts Financial Services (6,01%), State Street Corporation (4,21%) sau fonduri mutuale precum Fidelity Contrafund Inc cu 2,8%, conform datelor făcute publice la 30 iunie.

Compania ocupă poziția 190 în indexul Fortune 500. PPG și-a bazat creșterea în ultimii ani pe o campanie puternică de achiziții. După o tranzacție în Mexic în 2014 de peste 2 mld. Dolari, în 2015 PPG a finalizat șase achiziții mai mici pentru care a plătit peste 400 mil. Dolari.

Pe piețele din regiune, PPG are o poziție solidă. Astfel, conform unor date prezentate de către grupul finlandez Dejmark, prezent și în România, PPG Deco deține o cotă valorică de 15% din piața de profil din Cehia, 20% din piața slovacă, respectiv 16% din piața din Ungaria prin intermediul mărcii Trilak (cu care este prezent PPG și în România).

Sectorul materialelor de construcții din România a revenit în atenția investitorilor strategici, care văd potențial de creștere în anii următori pe fondul unei creșteri de consum.

ma-barometru-ey-poza-main

EY: Tranzacțiile mari mai puține din prima jumătate a anului au comprimat piața locală de fuziuni și achiziții cu 50% până la 1,1 mld. Dolari

Piața de fuziuni și achiziții din România a scăzut cu aproape 50% în primul semestru din 2016, atingând o valoare de aproape 1,1 mld. dolari, față de 2,1 mld. dolari în primul semestru din anul 2015, potrivit rezultatelor raportului EY, M&A Barometer.

În prima jumătate a anului, în Europa Centrală și de Sud-Est (CSE) , s-au încheiat 655 de tranzacții.

România ocupă locul 5 în cadrul țărilor din CSE, cu un număr de 56 de tranzacții înregistrate în primul semestru din 2016, cu aproape 30% mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut.

Republica Cehă a fost cea mai activă ţară în termeni de volume ale tranzacţiilor, urmată de Turcia, Polonia şi Ungaria.

Valoarea totală estimată a tranzacţiilor din regiunea CSE pentru primul semestru din 2016 a fost de 14,1 mld. dolari, cu 14,3% mai mică decât în anul precedent.  Scăderea s-a datorat, în primul rând, micșorării numărului de mega tranzacţii de peste 1 mld. dolari din această perioadă.

Deşi volumul global al tranzacţiilor a crescut în primul semestru 2016, cele mai multe ţări din regiune au cunoscut o scădere a activităţii de fuziuni și achiziții în privința numărului de tranzacţii, potrivit sursei citate.

„Spre deosebire de aceeași perioadă a anului trecut, când achiziția Unicredit Țiriac Bank a fost cea mai mare tranzacție din Europa Centrală și de Sud-Est, în prima parte a lui 2016 am avut o perioadă de respiro, cu mult mai puține tranzacții de valoare mare anunțate. Există însă un număr de tranzacții în așteptare și un interes în creștere, care vor inversa această scădere temporară,” declară Florin Vasilică, liderul departamentului de Asistenţă în Tranzacţii a EY România.

Cei mai activi investitori străini în România provin din Germania, Franța și Polonia și doar 18% din investitori au fost investitori financiari.

În prima jumătate a anului, grupul german Wirecard a cumpărat pentru 32 mil. Euro pentru 100% din acțiunile procesatorului de carduri Provus. De asemenea, Lactalis a semnat un acord de achiziție al Albalact la începutul acestui an, tranzacție finalizată prin ofertă publică de preluare în septembrie. În aprilie, fondul de investiții Enterprise Investors a anunțat achiziția grupului Noriel de pe piața jucăriilor. De asemenea, managerul de capital privat Abris a semnat în prima jumătate a anului achiziția Green Group. Un alt investitor financiar, fondul de investiții polonez Resource Partners a cumpărat rețeaua de centre de fitness Club Sport Fitness Center MV.

Procentul investitorilor financiari a fost cel mai ridicat în Grecia, piață în care au cumulat 40% din totalul tranzacțiilor derulate, urmând Ungaria – cu 39% şi Serbia – cu 33%, potrivit raportului EY.

Tranzacțiile interne au dominat piața de fuziuni și achiziții din regiunea CSE, în primul semestru din 2016, în condițiile în care în 57% din numărul total de tranzacţii, cumpărătorul şi compania țintă au provenit din aceeaşi ţară. Acest procent marchează o creştere de 9% faţă de primul semestru din 2015.

Cel mai mare procent al tranzacțiilor inbound a fost înregistrat în Croaţia (64%), urmând în clasament România (cu 61%) şi Bulgaria (cu 45%).

În România, cel mai atractiv sector a fost cel industrial. În Republica Cehă, Polonia şi Bulgaria a fost sectorul IT.

În ceea ce priveste originea capitalului străin investit în regiunea CSE prin fuziuni şi achiziţii, investitorii americani și cei vest-europeni au continuat să deţină cele mai mari ponderi în regiune.

EY are peste 700 de angajați în România și Republica Moldova în rețeaua sa de birouri din București, Cluj Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău.

EY face parte din grupul celor mai mari firme de consultanță și audit din lume, supranumit Big Four, alături de Deloitte, PwC și KPMG, cu care concurează și la nivel local.

La nivel global, EY are 230 000 de angajați în peste 700 de birouri din 150 de țări și venituri de aproximativ 29,6 mld de dolari, la 30 iunie 2016.

Octavian Lebovici, CEO Hiperdia (stânga) și Radu Gorduza, CEO Affidea România (dreapta). Sursă foto: Affidea.

Affidea: Am semnat un acord angajant pentru achiziția Hiperdia. Cumpărătorul a fost asistat de avocații de la Rizoiu & Asociații, Clifford Chance şi Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom LLP, iar aspectele financiare ale tranzacției a lucrat cu Deloitte. Avocații Hiperdia, afacere aflată în portofoliul fondului de investiții Bedminster Capital, au fost Bondoc & Asociatii şi Weil, Gotshal & Manges

Affidea, principalul furnizor de servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă şi tratament al cancerului din Europa, a anunţat, pe 26 octombrie, semnarea unui acord angajant de achiziţie a centrelor de diagnostic Hiperdia, afacere aflată în portofoliul fondului de investiții Bedminster Capital.

“Alăturarea Hiperdia la reţeaua Affidea reprezintă o dovadă a angajamentului nostru pe termen lung de a extinde serviciile medicale de excelenţă în beneficiul pacienţilor din România. Avem un respect deosebit pentru calitatea serviciilor medicale şi excelenţa operaţională din cadrul Hiperdia. Acestea sunt valorile care ne aduc împreună şi sunt încrezător că alăturarea Hiperdia ne va întări mai departe poziția de lider European în servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă”, a spus Dimitris Moulavasilis, CEO al grupului Affidea.

Compania Hiperdia a fost înfiinţată în anul 1997 şi oferă servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă, analize de laborator şi consultaţii clinice în cele 23 de centre medicale ce îşi desfăşoară activitatea  în 12 judeţe din România.

„Încă de la înfiintare, în urmă cu aproape 20 de ani, obiectivul principal al Hiperdia a fost acela de a oferi servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă de calitate pentru a veni în întâmpinarea medicilor şi pacienţilor noştri în stabilirea unui diagnostic complet şi corect. Selectarea unui nou partener pentru Hiperdia a fost o decizie pe care am analizat-o cu atenţie şi suntem convinşi că Affidea reprezintă cea mai bună alegere. Această tranzacţie reprezintă garanţia că tot ceea ce am făcut până acum în România este apreciat şi validat la cel mai înalt nivel de unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii medicale din Europa”, a precizat Dr. Octavian Lebovici, CEO al Hiperdia.

Achiziția Hiperdia va consolida poziția Affidea de lider local pe segmentul centrelor de imagistică și se încadrează în strategia de extindere a rețelei de servicii medicale în regiune. În România, Affidea este prezentă pe piaţa serviciilor medicale de 14 ani. Affidea România deţine 17 centre medicale şi oferă pacienţilor o gamă largă de servicii de imagistică medicală de înaltă performanţă, medicină nucleară, alături de analize de laborator şi consultaţii clinice.

“Aşteptăm cu nerăbdare, odată cu finalizarea tranzacţiei, să lucrăm îndeaproape cu echipa Hiperdia şi să oferim în continuare pacienţilor, medicilor şi asiguratorilor, fie aceştia publici sau privaţi, servicii medicale de calitate“, a spus Radu Gorduza, CEO al Affidea România.

Finalizarea tranzacției necesită aprobarea de către organismele de reglementare.

În cadrul tranzacţiei, grupul Affidea a fost asistat pe aspecte juridice de către firmele Rizoiu & Asociatii, Clifford Chance şi Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom (UK) LLP, iar pe aspecte financiare de către Deloitte.

Consultanţii Hiperdia au fost casele de avocatură Bondoc & Asociatii şi Weil, Gotshal & Manges.

Bedminster Capital a preluat în 2007 un pachet de 65% din acțiunile Hiperdia în cadrul unei tranzacții estimate de surse din piață la aproximativ 15 mil. euro, care a inclus și o majorare de capital. Achiziția managerului cu capital de risc s-a realizat prin intermediul fondului de investiții Southeast Europe Equity Fund II (SEEF II), administrat de către Bedminster Capital Management.

Față de momentul achiziției, afacerile Hiperdia au crescut de trei ori. În mandatul Bedminster Capital, Hiperdia a cumpărat în 2008 Pro Life, care opera două centre de imagistică în București.

Pentru 2015, Hiperdia a raportat o cifră de afaceri de 77 mil. Lei (peste 17 mil. Euro) și un profit net de 7,9 mil. Lei (1,8 mil. Euro) la un personal format din 368 de angajați.

De cealaltă parte, Affidea semnează achiziția Hiperdia în cadrul unei serii de tranzacții care mai cuprinde preluarea în iulie 2015 a trei centre de imagistică SANMED în Oltenia, iar în septembrie a achiziționat o rețea de 4 centre Phoenix. Affidea International are ca unic acționar grupul de investiții Waypoint Capital.

Piața serviciilor medicale private este una dintre cele mai active sectoare de fuziuni și achiziții, achizițiile realizate de fonduri de investiții sau de investitori strategici fiind alimentate inclusiv de către credite acordate în acest scop de către băncile locale.

Grupul canadian Fairfax își crește expunerea pe România: Gigantul financiar american AIG își vinde afacerea locală de asigurări în cadrul unei tranzacții internaționale de 240 mil. dolari

Grupul american de asigurări AIG a anunțat că a intrat într-un acord cu grupul financiar canadian Fairfax, pentru vânzarea unor operațiuni din America Latină, respectiv din Europa Centrală și de Est, printre care se află și România, pentru o sumă totală de aproximativ 240 mil.dolari, potrivit unui comunicat de presă al asiguratorului american.

Fairfax Financial Holdings va prelua operațiunile de asigurare ale consumatorilor și pe cele comerciale deținute de AIG în Argentina, Chile, Columbia, Uruguay, Venezuela și Turcia.

De asemenea, grupul va achiziționa drepturile asupra portofoliilor locale ale AIG în Europa Centrală și de Est, asumându-și preluarea activelor și angajaților din Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România și Slovacia.

Fiecare tranzacție va fi supusă aprobărilor din partea autorităților de reglementare, iar finalizarea acestora este așteptată anul viitor, se precizează în comunicat.

Achiziția operațiunilor AIG din Europa Centrală și de Est are loc în contextul în care Fairfax vizează creșterea pe termen lung în regiune.

”Achiziția operațiunilor din CEE (Europa Centrală și de Est – n.r.) vine după recenta noastră expansiune în Europa de Est prin tranzacția QBE anunțată anterior și va accelera planurile noastre de creștere pe termen lung în regiune”, a declarat Prem Watsa, Președinte și Chief Executive Officer al Fairfax.

Fairfax se află într-o campanie de achiziții după ce în ultima perioadă a cumpărat afacerile din Cehia, Slovacia , Ungaria și Ucraina ale QBE, cel mai mare asigurator din Australia.

Fairfax este deja prezentă pe piața locală, după ce anul acesta a preluat de la banca elenă Eurobank Ergasias, un pachet de 80 % de acțiuni la Eurolife ERB Insurance Group, al treilea mare asigurator din Grecia, prezent și pe piața din România. Valoarea tranzacției a fost de 316 mil.euro.

Holdingul canadian deține un pachet de aproximativ 17 % din banca elenă Eurobank, banca – mamă a Bancpost.

Fairfax Financial a fost fondat în 1985 de către omul de afaceri Prem Watsa.

Miliardarul canadian Watsa, denumit și ”Warren Buffett de Canada” controlează afaceri care se întind pe mai multe continente.

În România, asiguratorul american AIG este prezent prin AIG Europe Limited Londra- Sucursala București.

Anul trecut , AIG a făcut în România un profit net de 24,39 mil.lei ( aprox. 5,5 mil.euro), la un număr de 16 angajați, potrivit datelor raportate la Ministerul Finanțelor.

Fondul de investiții Carlyle, la a doua achiziție de perimetre petroliere din România: Mazarine Energy preia 19 zăcăminte petroliere de la OMV Petrom

 

OMV Petrom a anunțat în această dimineață vânzarea a 19 zăcăminte petroliere onshore către Mazarine Energy BV, fără să dezvăluie valoarea tranzacției.

“Fondurile pentru tranzacție vor proveni din linia de capital de 500 mil. dolari furnizată de Carlyle International Energy Partners, un fond de 2,5 mld. dolari care investește în explorare și producție de petrol și gaze, rafinare și marketing, servicii la zăcăminte petroliere la nivel internațional, și în rafinare și marketing în Europa, Africa, America latina și Asia”, se arată în comunicatul OMV Petrom.

OMV Petrom caută să vândă perimetrele petroliere în care producția este scăzută, în contextul în care afacerile companiei au fost afectate în ultimii ani de scăderea cotației țițeiului. De cealaltă parte, fondul de investiții Carlyle a preluat anul trecut un perimetru petrolier local de la firma canadiană Sterling Resources pentru 42,5 mil. dolari.

Compania petrolieră aflată în portofoliul grupului austriac OMV a convenit cu Mazarine Energy Romania S.R.L., o subsidiară locală controlată integral de Mazarine Energy B.V., transferul a 19 zăcăminte petroliere onshore, a trei instalații pentru reparații capitale și a echipelor aferente către Mazarine Energy Romania S.R.L. în schimbul unei sume ce nu poate fi divulgată, afirmă reprezentanții părților.

Transferul este supus aprobării autorităților competente. Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc la finele acestui an, când Mazarine Energy România va prelua rolul de operator al zăcămintelor și angajator al celor peste 200 de salariați ai OMV Petrom în prezent.

“Având în vedere actualul context al petrolului, facem eforturi pentru a ne crește eficiența și pentru a genera mai multă valoare. Măsurile vizează și optimizarea portofoliului, ceea ce ne permite să simplificăm operațiunile și să ne concentrăm pe creșterea profitabilității din zăcămintele rămase”, a declarat  Peter Zeilinger, membru al Directoratului OMV Petrom și responsabil cu activitățile de upstream.

Mazarine a identificat o serie de oportunități de optimizare a producției și lucrări de reparații capitale care vor determina o creștere a producției. În plus, sunt planificate campanii de achiziție seismică pentru a identifica structuri care nu au fost încă forate.

Cele 19 zăcăminte fac parte dintr-un pachet de zăcăminte selectate în 2014 pentru a fi transferate, ca parte a programului de optimizare a portofoliului. În 2015, cele 19 zăcăminte au avut o producție zilnică totală de aproximativ 1.000 barili echivalent petrol pe zi, adică sub 1% din producția zilnică a OMV Petrom.

“Suntem încântați că am agreat această investiție în timp ce continuăm implementarea strategiei noastre concentrate pe active onshore cu costuri și riscuri reduse și pe valoare adăugată prin expertiza de management al zăcămintelor și operațiuni eficiente din punct de vedere al costurilor. Le urăm bun venit noilor noștri colegi și așteptăm cu nerăbdare să dezvoltăm împreună aceste zăcăminte”, afirmă Edward van Kersbergen, fondator și CEO al Mazarine Energy.

Pe 16 mai, fondul american de investiții Carlyle a anunțat că a investit în Mazarine Energy pentru a dezvolta o platformă de petrol și gaze în Europa, Africa și regiunea Mediteranei.

“Edward și echipa continuă să atingă obiectivele strategiei de creștere a Mazarine Energy prin investiții în active de calitate, iar noi suntem bucuroși să continuăm să sprijinim compania în planurile sale de expansiune”, afirmă Marcel van Poecke, Director Carlyle International Energy Partners.

Compania americană Greenbrier plătește 60 mil. Euro pentru preluarea Astra Rail de la Thomas Manns. Patronul Astra Rail va rămâne cu 25% din acțiunile noii companii Greenbrier – Astra Rail

Compania americană Greenbrier a anunțat, astăzi, fuziunea operațiunilor sale din Europa cu Astra Rail, afacere controlată de către omul de afaceri Thomas Manns, urmând să dea naștere unei noi companii, Greenbrier-Astra Rail.

Pentru a prelua pachetul majoritar, Greenbrier va plăti 30 mil. Euro la închiderea tranzacției, respectiv alte 30 mil. Euro la 12 luni după data finalizării tranzacției.

Thomas Manns va rămâne cu un pachet de 25% din acțiunile noii companii Greenbrier – Astra Rail, iar Greenbrier va prelua o participație de circa 75%. Manns va prelua și poziția de Președinte al Consiliului de Supraveghere al noii companii.

Operațiunile europenele ale Greenbrier au sediul la Swidnica (Polonia), în timp ce Astra Rail are birouri în Germania și la Arad.

Tranzacția oferă oportunități în piețele care fac parte din Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC) și Eurasia.

Operațiunile curente ale noii entități vor fi conduse de către un board de directori din care va face parte Bernd Böse, director general executiv la Astra Rail, care va deveni director general executiv și președinte, și Bogdan Lesnianski, director financiar și șef al operațiunilor Greenbrier cu sediul la Swidnica, care va deveni director financiar.

Astra Rail Industries a raportat o cifră de afaceri de peste 135 mil. euro și un profit de circa 13 mil. Euro la aproximativ 2.500 de angajați.

Thomas Manns a preluat în 2012 de la omul de afaceri Cristian Burci fabricile de vagoane și material rulant de la Arad, Drobeta Turnu Severin (Meva) și Caracal (Romvag). Omul de afaceri german a preluat datorii de circa 30 mil. Euro și a capitalizat compania.

Dealtfel, omul de afaceri german s-a arătat interesat și de alte afaceri cu probleme de lichiditate apărute în perioada de după izbucnirea crizei economice globale. Astfel, Manns a preluat o creanță BCR care l-a pus în poziția de cel mai important creditor al afacerii Jolidon.

Greenbrier Companies este listată pe bursa de la New York, unde are o valoare bursieră de 1,03 mld. Dolari. Compania americană a avut venituri de 2,6 mld. Dolari în ultimul an financiar. Printre acționarii companiei se numără investitori financiari de talia Vanguard, Bank of America sau BlackRock.

Portughezii de la BA Vidro cumpără producătorul de sticlă Stirom București în cadrul unei tranzacții internaționale încheiate cu grupul grec Yioula Glassworks

Grupul elen Yioula Glassworks vinde către portughezii de la BA Vidro cea mai mare parte a afacerii sale cu sticlărie de ambalaj, tranzacție care include și pachetul integral de acțiuni al Glasstank BV, care este indirect compania – mamă a producătorului local de profil Stirom București, potrivit unui anunț al companiei. Liderul pieței de sticlă din România va trece astfel după 13 ani de sub controlul grupului elen în mâinile unei afaceri de familie portugheze.

„Finalizarea tranzacției în cadrul contractului de vânzare – cumpărare este supusă aprobărilor necesare în domeniul concurenței și altor condiții precedente uzuale pentru finalizarea tranzacției și este de așteptat să aibă loc până la sfârșitul anului 2016”, precizează reprezentanții Stirom.

Părțile nu au făcut publice și alte detalii ale tranzacției până în acest moment.

MGL Mediterranean Glass Limited, vehiculul de investiții înregistrat în Cipru de către grupul elen Yioula Glassworks, deține 93,4% din acțiunile Stirom București, companie listată pe bursa de la București.

Stirom are o capitalizare bursieră de 188,8 mil. Lei (42,4 mil. Euro).

Stirom a fost înfiinţată în anul 1968 în Bucureşti sub numele de Întreprinderea de Articole de Sticlărie Bucureşti. Începând cu anul 1990, a devenit societate comercială pe acţiuni, sub denumirea de Stirom SA, iar din 1995 a devenit companie majoritar privată. La începutul anului 2003, Stirom S.A. a fost preluată de grupul Yioula Glassworks.

Stirom este cel mai mare producător intern de articole de sticlărie, fiind prezentă pe listele de furnizori importanţi ale tuturor companiilor care utilizează ambalaje din sticlă, dar şi ale marilor reţele de magazine tip ”cash and carry” sau ale supermarketurilor, pentru articolele de menaj.

Stirom avea în 2014 o cotă de piață de aproximativ 53% pe segmentul de ambalaje din sticlă, respectiv 35% pe segmentul sticlăriei pentru menaj, conform unui comunicat al companiei din aprilie 2015.

Compania a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 251,3 mil. Lei (56,6 mil. Euro) și un profit net de 16,3 mil. Lei (3,7 mil. Euro) la un personal format din 395 de oameni. Exportul, preponderent către piețele din Europa și din regiune, reprezintă 16% din vânzările Stirom.

Subsidiara locală a grupului elen a finalizat investiții pe platforma de producție de la marginea Bucureștiului pentru a-și majora cota de piață. În 2015, capacitatea totală de producție a crescut cu 30% față de anul anterior, de la 93 mii tone la 127 mii tone de produse finite din sticlă, conform ultimului raport anual al companiei. Acționarii companiei sunt convocați pe 17 – 18 octombrie pentru a aproba distribuirea de dividende de 19,1 mil. lei (4,2 mil.euro) cu dată de plată pe 8 noiembrie. Banii provin din rezervele distribuibile ale companiei.

Pentru acest an, Stirom și-a bugetat vânzări totale de 246,5 mil. lei (54,8 mil. euro), din care vânzări nete de 221,7 mil. lei (49,3 mil. euro). Profitul net estimat pentru 2016 se ridică la 35,5 mil. lei (7,9 mil. euro), iar câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) la 86,5 mil. lei (19,2 mil. euro).

Yioula are operațiuni în Grecia, România, Bulgaria și Ucraina. În anul 2015, valoarea activelor totale ale grupului grecesc Yioula  s-a ridicat la 383 mil. Euro. Grupul elen a avut anul trecut vânzări nete de 218 mil. euro și a înregistrat pierderi de 31,5 mil. euro.

Acționarii Yioula Glassworks sunt familia Voulgarakis, care deține pachetul majoritar, Global Capital Investors II, National Bank of Greece (banca – mama a Banca Românească) și EFG Eurobank Ergasias (banca – mama a Bancpost).

BA Vidro este unul dintre cei mai mari jucători din piața de sticlărie din Europa. În 2015, grupul portughez a raportat o cifră de afaceri de 530,8 mil. Euro și un profit net de 86,5 mil. Euro la un personal format din 2.373 de angajați. În regiune, BA Vidro are operațiuni în Polonia.

Acționarii BA Vidro sunt familiile portugheze Silva Domingues (participație directă de 26,3%) și Carlos Moreira da Silva (deținere directă de 26,3%), iar 47,4% din acțiuni aparțin unei companii controlate indirect de către cele două familii.

Covalact are fabrici la Sfântu Gheorghe și Miercurea Ciuc. Sursă foto: Covalact.

După preluarea Albalact, Lactalis și-a exprimat interesul pentru achiziția Covalact. Fondul de investiții SigmaBleyzer a mai purtat discuții pentru tranzacția de exit din România și cu alți investitori strategici

Grupul francez Lactalis și-a exprimat interesul pentru achiziția Covalact, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Grupul francez a finalizat în urmă cu circa trei săptămâni oferta publică de preluare a Albalact, iar apetitul său de achiziții nu se oprește aici în cadrul strategiei sale de a-și consolida poziția de lider pe piața de lactate.

De cealaltă parte, fondul de investiții SigmaBleyzer are în portofoliu din 2007 afacerea Covalact, din care ca orice investitor de capital privat trebuie la un moment dat să își facă exitul. În acest context, fondul de investiții SigmaBleyzer a purtat în ultimul an discuții cu investitori pentrru vânzarea Covalact.

Grupul german Müller a negociat în cursul acestui an achiziția Covalact, pentru care a înaintat o ofertă, însă discuțiile cu SigmaBleyzer nu au putut fi finalizate din cauza prețului oferit, susțin surse din piață.

Dealtfel, discuțiile din acest an dintre SigmaBleyzer pentru vânzarea Covalact către un investitor strategic internațional au avut loc în timp ce Lactalis era ocupat cu tranzacția de preluare a Albalact.

Reprezentanții părților nu au putut fi contactate până la momentul publicării acestui articol pentru comentarii pe marginea negocierilor de vânzare a Covalact.

Grupul francez a finalizat pe 15 septembrie preluarea unui pachet de 94,8% din Albalact pe bursa de la București în cadrul unei tranzacții în valoare de 73 mil. Euro. Principalii vânzători ai Albalact au fost familia lui Raul Ciurtin care a încasat 35 mil. Euro de pe urma exitului, în timp ce fondul de investiții RC2, condus de Ion Florescu, a primit în conturi 19,5 mil. Euro din vânzarea unui pachet de 25,4% din companie.

SigmaBleyzer a mai avut discuții pentru exitul din Covalact, însă nu are o presiune de timp ca și alte fonduri de investiții care, de regulă, investesc în medie 3 – 5 ani, iar apoi își vând participațiile. Însă având în vedere că SigmaBleyzer are pe masă ofertă de achiziție, fondul ar putea în orice moment să anunțe numele cumpărătorului Covalact.

În iunie 2007, pachetul majoritar de acțiuni al Covalact a fost preluat de către fondul de investiții Southeast European Fund IV, administrat de către SigmaBleyzer. În aprilie 2008 Primulact și Lactate Harghita au fost cumpărate de către Covalact. De la achiziție şi până în prezent SigmaBleyzer a investit aproape 7 mil. Euro, conform ultimelor informații disponibile pe site-ul Covalact.

Covalact SA a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 44,9 mil. Euro și un profit net de 1,3 mil. Euro la 357 de angajați. Compania operează două fabrici, la Sfântul Gheorghe și Miercurea Ciuc.

Covalact avea anul trecut o cotă de piață valorică de 4,8%, ocupând poziția a cincea pe piață, potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piață Nielsen, citat pe 14 octombrie 2015 de către Cornel Dănilă, director general al companiei.

SigmaBleyzer este un manager de capital privat, fondat în 1994 de către un grup de oameni de afaceri născuți în Ucraina, respectiv în spațiul fostei Uniuni Sovietice. SigmaBleyzer are sub administrare active de circa 1 mld. dolari, iar investițiile sale au vizat în special piețele din Est, precum Ucraina, România și Kazahstan, dar și statul american Texas.

Fondul investește, de regulă, între 25 și 50 mil. dolari într-un tichet de tranzacție pentru obținerea unei poziții de control într-o companie din Europa de Est. Operațiunile locale sunt conduse de către Radu Bugică, country manager SigmaBleyzer. În afara Covalact, SigmaBleyzer mai are în portofoliu afaceri în Ucraina – AgroGeneration (agricultură), Volia Limited (telecomunicații), Poltava Confectionary (industria produselor alimentare și a băuturilor) și Cosmo (retail).

Pe piața de lactate estimată undeva în jurul a 800 mil. Euro pe an, achiziția Albalact de către Lactalis duce grupul francez într-o poziție de lider de sector. Printre investitorii strategici de pe acest segment important de consum se află grupul francez Danone, grupul german Müller, grupul olandez Campina sau grecii de la Olympus.

Pe piața laptelui de consum, principalii jucători sunt Albalact, Covalact, Danone, Friesland, Prodlacta și LaDorna (Lactalis). Pe segmentul produselor proaspete, concurează Albalact, Covalact, Danone, Friesland și Simultan, iar pe piața de unt Covalact, Albalact, Friesland și Macromex.

După achiziția Albalact, impactul cel mai puternic se simte pe piața laptelui de consum, unde cota de piață a Lactalis trece de 20%, potrivit deciziei Consiliului Concurenței prin care a fost aprobată achiziția Albalact de către compania franceză.

Lactalis a cumpărat în 2008 afacerea LaDorna de la omul de afaceri Jean Valvis într-o tranzacție de 80 – 100 mil. Euro.

Grupul francez, înființat în 1933, este controlat de către familia fondatorului Besnier și a avut în 2015 o cifră de afaceri globală de 17 mld. Euro.

Ținta Profi este să ajungă la 500 de magazine până la finele acestui an. Sursă foto : Profi.

Fondurile de investiții domină lista scurtă a investitorilor selectați pentru achiziția Profi: Mid Europa, KKR și fondul Pamplona Capital al unui miliardar de origine rusă, printre numele așteptate să ajungă în faza finală a tranzacției de exit a Enterprise Investors

Fondurile de investiții Mid Europa Partners, KKR și Pamplona Capital au fost selectate pe lista scurtă a investitorilor care continuă cursa pentru achiziția lanțului de magazine Profi, după depunerea ofertelor neangajante în urmă cu o săptămână, susțin surse din piață.

De asemenea, unele surse mai susțin că pe listă se mai află și fondul de investiții BC Partners. Acestea adaugă că ar putea avansa în proces și alți investitori, în funcție de strategia de vânzare stabilită.

Investitorii selectați pe lista scurtă va trebui să-și pregătească echipele pentru a intra în faza de due dilligence (analiză financiară) în vederea pregătirii ofertelor angajante. După depunerea ofertelor angajante, Enterprise Investors va putea selecta viitorul cumpărător al Profi.

Tranzacția de vânzare a Profi de către fondul de investiții Enterprise Investors, cotată de surse din piață în jurul a 300 – 350 mil. Euro, a atras atenția la început mai multor investitori de talie globală, printre care și CVC Capital Partners, dar unii dintre aceștia au decis să nu depună o ofertă neangajantă. Banca americană Citi se ocupă de vânzarea Profi, tranzacție în care cumpărătorul ar putea opta pentru contractarea unei finanțări de achiziție de tip staple finance de la un consorțiu de bănci.

Pe lista investitorilor care au depus oferte neangajante, dar care nu au fost selectați pentru faza următoare se află grupul lituanian VP, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Fondul de investiții Mid Europa are avantajul unei cunoașteri mai bune a pieței locale, după achiziția rețelei de servicii medicale Regina Maria în urmă cu un an în cadrul celei mai mari tranzacții din istoria pieței de profil, estimată în jurul a 130 mil. Euro.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, de unde este în curs de exit.

Zabka concurează pe piața din Polonia cu Biedronka a portughezilor de la Jeronimo Martins. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este o tranzacție estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro, adică în jurul unui multiplu de 13 EBITDA raportat la rezultatul obținut în anul anterior vânzării.

Fondul american de investiții KKR este un investitor care a intrat recent în piața Europei de Sud – Est și până acum tranzacțiile din piața românească nu au suscitat suficient interes până la vânzarea Profi.

KKR are sub administrare active de 131 mld. Dolari. În 2013, KKR a cumpărat cea mai mare companie de cablu din Serbia, SBB, într-o tranzacție de peste 1 mld. Euro.

Pamplona Capital a fost fondat în 2005 și a strâns până acum cinci fonduri de investiții cu un capital total de peste 7 mld. Euro. Fondul IV, strâns în 2014, are o capitalizare de 3 mld. Euro.

Fondatorul Pamplona Capital este miliardarul născut la Moscova în urmă cu 57 de ani, Alexander Knaster. Evreu de origine rusă, Knaster a emigrat în SUA la 16 ani. Apoi, acesta și-a luat o diplomă în matematică și inginerie electrică, iar apoi a făcut un MBA (master în administrarea afacerilor) la universitatea americană Harvard. În 1995, s-a întors în Rusia, iar trei ani mai tâziu a acceptat oferta miliardarului rus Mikhail Fridman pentru a prelua postul de director general al gigantului financiar rusesc Alpha Group. În 2004, a pus bazele Pamplona Capital, în spatele căruia se află din nou puternicul grup rusesc Alpha, controlat de oligarhi ruși. În 2013, Pamplona admnistra active de 6,5 mld. Dolari, din care 2 mld. Dolari aparțineau Alpha Group.

Acum, Pamplona Capital Management are sub administrare active de peste 10 mld. Dolari. Revista americană Forbes a scris că în 2013 Knaster a făcut 600 mil. Dolari când Alpha Group și-a vândut participația în TNK BP pentru 28 mld. Dolari. Averea lui Alexander Knaster era estimată de către Forbes în 2014 la 2,1 mld. Dolari.

Alpha Group este un conglomerat privat rusesc, fondat în 1989, în spatele căruia se află un grup de oligarhi în frunte cu Mikhail Fridman (avere estimată de Forbes la 15,3 mld. Dolari), German Khan (avere estimată la 9,9 mld. Dolari) și Alexei Kuzmichev (avere estimată la 7,7 mld. Dolari). Una dintre companiile aflate în portofoliul conglomeratului rusesc Alpha Group este X5 Retail, care operează un lanț de circa 7.936 de supermarketuri în Rusia și cu venituri anuale de peste 13 mld. Dolari.

BC Partners, un alt nume care s-a interesat de achiziția Profi, are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Vânzarea Profi este una dintre tranzacțiile – vedetă ale regiunii pentru fondurile de investiții mari. În acest moment, alte tranzacții importante sunt în derulare în regiune – vânzarea lanțului Zabka în Polonia, a afacerii de comerț online Allegro din Polonia sau cea a pachetului de fabrici de bere SAB Miller din Europa de Est de către AB Inbev.

Profi este rețeaua de supermarketuri cu cel mai agresiv ritm de extindere în teritoriu, având ca țintă să ajungă la 500 de unități până la finele acestui an.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organică a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

radu-octavian-main

Octavian Radu: La finalizarea tranzacției de la Postmaster și Total Post, voi prelua un pachet de 63% din cele două companii, iar celălalt acționar important în firme va fi Petcu. Prețul de achiziție de la Austrian Post îl plătesc din propriul cash. Firmele de avocatură Baker & McKenzie și NNDKP lucrează cu Austrian Post la vânzarea Postmaster, iar Octavian Radu cu avocații PeliFilip

Antreprenorul Octavian Radu va prelua la finalizarea tranzacției pentru Postmaster și Total Post un pachet de 63% din acțiunile ambelor companii, în timp ce celălalt acționar important în ambele firme va deveni Cristinel Petcu, conform unui interviu acordat jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO de către omul de afaceri.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 5 octombrie că Austrian Post a semnat în septembrie tranzacția de vânzare a Postmaster către un investitor privat, făcându-și astfel exitul din România după cinci ani de la intrarea pe piață.

“Pe 22 septembrie, am semnat la Viena contractul de achiziție pentru 100% din acțiunile Postmaster. Prețul pentru această achiziție îl plătesc din propriul cash. Nu am apelat la bănci pentru contractarea unui credit în vederea finanțării achiziției. A trebuit să intru pentru această achiziție inclusiv în banii alocați pentru studiile copilului meu. Am avut nevoie de semnătura soției și îi mulțumesc pentru încrederea pe care mi-a arătat-o”, a explicat Octavian Radu.

Acesta deține deja un pachet de 7% din acțiunile Total Post, afacere al cărei acționar majoritar este acum Cristinel Petcu.

“În final, urmează să preiau un pachet de 63% din acțiunile Postmaster și TotalPost ca urmare a unui acord de schimb de acțiuni (share exchange agreement) încheiat cu Petcu, care va fi celălalt acționar important în ambele firme”, afirmă Octavian Radu.

Acesta nu a spus care va fi prețul plătit către Austrian Post pentru pachetul de 100% din acțiunile Postmaster. “Am preluat și datoria Austrian Post, care nu este mare. Despre prețul de achiziție, pot să spun că mă aștept să îl recuperez din EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.) în următorii doi ani, doi ani și jumătate”, precizează omul de afaceri. „Cumpăr această afacere pe proiecție de EBITDA”, adaugă acesta, în contextul în care compania înregistrează pierderi, iar după achiziție vor putea fi eliminate o serie de costuri care se dublează.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează la 3 – 4 mil. Euro prețul de achiziție al Postmaster.

“Austrian Post lucrează în tranzacție cu firma de avocatură Baker & McKenzie, iar pentru asistența locală cu NNDKP. Noi avem de partea noastră în tranzacție firma de avocatură PeliFilip”, a mai spus omul de afaceri.

Octavian Radu afirmă că în acest an a apărut oportunitatea achiziției Postmaster. Prin luna februarie, cei de la Austrian Post l-au întrebat dacă este interesat de a prelua afacerea lor din România, dar că apariția ulterior a încă unui competitor a scumpit achiziția Postmaster.

În cursa pentru achiziția Postmaster de la Austrian Post s-a aflat și fostul acționar al companiei, Mihai Preoțescu, susțin surse din piață.

Mihai Preoțescu nu a putut fi contactat până la momentul publicării acestui articol.

Austrian Post a cumpărat în 2011 un pachet de 26% din acțiunile Postmaster, iar în 2012 a preluat și restul acțiunilor de la Radu Potolea (44,4% din acțiuni), Mihai Preoțescu (14,8%) si Mihai Bălaj (14,8%). Austrian Post a plătit aproximativ 15 mil. Euro în cele două tranzacții pentru preluarea pachetului integral de acțiuni al Postmaster, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Omul de afaceri se gândește ca, după finalizarea tranzacției cu Austrian Post, să își refinanțeze achiziția printr-un împrumut bancar.

“Avem câteva idei ce vom face după achiziție, dar așteptăm mai întâi finalizarea tranzacției. Dosarul va fi luna viitoare la Consiliul Concurenței”, explică Octavian Radu.

Scopul preluării Postmaster și TotalPost este acela de a construi un jucător cu o cotă de piață de 25 – 30% pe segmentul plicurilor, unde principalii concurenți sunt Poșta Română, Fan Courier sau Urgent Cargus.

“Cele două firme, Postmaster și TotalPost, au împreună afaceri de 15 mil. Euro ceea ce înseamnă o cotă de piață după valoare de circa 15%, respectiv 20% după volumul plicurilor adresate”, estimează Octavian Radu, care vede piața plicurilor la circa 100 mil. Euro pe an.

Postmaster și TotalPost au împreună circa 1.500 de poștași, însă personalul total al celor două firme se apropie de 2.000 de oameni, mai spune acesta.

În opinia lui Octavian Radu, mișcările de consolidare oferă masa critică necesară pentru o afacere profitabilă pe piața de profil.

“Cu cât ești mai mare, cu atât mai mulți bani rămân la tine”, rezumă omul de afaceri.

“Este o afacere cash out (banii ies din companie – n.r.) la finele anului. O marjă normală în acest tip de afacere ar fi în jurul a 10% pe an”, este de părere Octavian Radu.

Potrivit acestuia, în România, se plătesc multipli mici la evaluare față de alte piețe, printre motivele invocate fiind riscul de piață, de țară, deși ritmul de creștere pe piața locală este mai mare decât în alte piețe mai mature.

“România este o piață de multiplu de circa 8 EBITDA”, spune unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori, care adaugă că o evaluare a unei companii ține însă de mai mulți factori.

Octavian Radu, 55 de ani, a fondat de-a lungul timpului afaceri precum RTC, TCE, Diverta sau Debenhams. Printre exiturile realizate de acesta se numără vânzarea Best Distribution către CD – Media (Grecia) în 2005, vânzarea ProCa în 2008 către RHS Company sau vânzarea RTC Proffice Experience în 2011 către fondul de investiții suedez Oresa Ventures.

Octavian Radu este membru în Consiliul de administrație al SIF Moldova.

Sursă foto: Austrian Post.

Austrian Post a semnat tranzacția de exit din România la cinci ani de la intrarea pe piață. Austriecii au vândut afacerea Postmaster către un investitor privat

Austrian Post, operator poștal controlat de statul austriac, a semnat luna trecută contractul de vânzare a 100% din acțiunile Postmaster către un investitor privat, potrivit companiei austriece.

Părțile au convenit să mențină confidențial prețul de vânzare al companiei Postmaster. Închiderea formală a tranzacției este așteptată să aibă loc până la finele anului.

Reprezentanții Austrian Post nu au dat până la momentul publicării acestui articol mai multe detalii despre tranzacție.

Afacerea Postmaster a fost înființată în anul 2007 și a fost apoi cumpărată treptat în perioada 2011 – 2012 de către Austrian Post, care astfel a intrat pe piața serviciilor poștale din România.

Austrian Post a cumpărat în octombrie 2011 un pachet de 26% din acțiunile Postmaster de la Mihai Preoțescu, pachetul majoritar rămânând în posesia a trei acționari – Radu Potolea (44,4% din acțiuni), Mihai Preoțescu (14,8%) si Mihai Bălaj (14,8%). Pe 1 noiembrie 2012, compania austriacă și-a exercitat opțiunea de a cumpăra restul de 74% din acțiunile Postmaster pentru un preț de 11,8 mil. Euro, conform raportului anual al Austrian Post din 2012.

Postamaster a raportat pentru 2012 o cifră de afaceri de 10,3 mil. Euro și un profit net de 1,9 mil. Euro la un număr de 1.302 de angajați

În mandatul Austrian Post, afacerile Postmaster au trecut pe un trend de scădere, iar profitul a dispărut din bilanțul companiei. În 2014 și 2015, Postamaster a raportat pierderi, în ciuda reducerii personalului.

Ultimul bilanț anual indică pierderi de 0,4 mil. Euro la o cifră de afaceri de 7,7 mil. Euro la un număr de 755 de angajați.

Piața serviciilor poștale din România este însă pe un trend ascendent, înregistrând anul trecut o creștere de 4,4% în valoare până la 2,4 mld. Lei (550 mil. Euro).

Peste 85% din bani au intrat în conturile primilor zece jucători, categorie în care intră Poșta Română, una dintre ultimele companii mari aflate în portofoliul statului, precum și companii private precum DHL, Urgent Cargus (aflat în portofoliul fondului de investiții Abris Capital), TNT România, Atlassib, Dynamic Parcel Distribution (DPD), GLS, Fan Courier, Nemo Prod Com Impex și UPS România, potrivit raportului pentru 2015 al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).

Poziția Postmaster SRL pe piața de profil este în topul primilor zece jucători după traficul de trimiteri poștale.

Din cei 36.795 de angajați în sectorul serviciilor poștale din România, Poșta Română este de departe cel mai mare angajator cu 26.279 de oameni, adică 72% din numărul total de poștași, iar companiile private totalizează 10.011 oameni, arată raportul ANCOM.

La finele anului trecut, 386 de companii aveau statut de furnizori autorizați de servicii poștale, din care numai 236 de firme au prestat serviciile pentru care au fost autorizate.

Poșta Română a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 243 mil. Euro și pierderi de 7,4 mil. Euro, potrivit bilanțului depus la Finanțe. Statul și oficialii companiei au anunțat intenția de a lista acțiunile Poștei Române pe bursa de la București în 2017, după eșuarea procesului de privatizare la care a participat anul trecut compania belgiană bpost.

Austrian Post, al cărei acționar principal este statul austriac, este listată pe bursa de la Viena, unde are o valoare de piață de 2,18 mld. Euro.

Pentru anul 2015, Austrian Post a raportat venituri de 2,4 mld. Euro și un profit de 142 mil. Euro la un număr de 23.476 de angajați. Compania a raportat pentru anul trecut câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 302,7 mil. Euro.

Veniturile Austrian Post provin în proporție de 73% din Austria, la care se adaugă Germania cu o pondere de 22%. Europa de Est și de Sud – Est a contribuit în 2015 cu numai 4,8% la venituri, deși compania are operațiuni în Polonia, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bosnia, Muntenegru, Bulgaria și Turcia.

Exitul Austrian Post din România se înscrie într-o serie de tranzacții în care și alte grupuri austriece și-au vândut afacerile locale în ultimii ani precum Volksbank (sectorul bancar), Baumax (bricolaj) sau Billa (marca de origine austriacă a grupului german de retail Rewe). În ansamblu însă, capitalul austriac deține o poziție strategică în economia României prin controlul pe care îl are asupra unor campioni locali sectoriali – OMV Petrom (petrol și gaze), BCR, Raiffeisen (bănci), Vienna Insurance Group, Grawe (asigurări), Kronospan (lemn), Holzindustrie Schweighofer sau Wienerberger (producție de cărămizi).

tvh-poza-main

Axxess Capital a finalizat tranzacția de exit din Industrial Access, afacere cu o marjă netă de 17%. Belgienii de la TVH au preluat 100% din acțiunile companiei și au mână liberă pentru fuziunea cu Romlift

Grupul belgian TVH a finalizat, ieri, achiziția pachetului de 100% din acțiunile firmei Industrial Access de la fondul de investiții Balkan Accession Fund și de la fondatorul afacerii, antreprenorul Ștefan Ponea.

Finalizarea tranzacției a fost confirmată de către Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital, manager de capital privat care administrează inclusiv fondul de investiții Balkan Accession Fund.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă Horia Manda preciza pe 8 iunie că aceasta depășește 10 mil. Euro și că vânzătorii au primit cinci oferte pentru Industrial Access.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că vânzarea Industrial Access ar putea ajunge până la circa 20 – 25 mil. Euro la valoare de întreprindere, adică prețul pe pachetul de acțiuni și datoriile preluate.

Grupul belgian TVH a semnat pe 3 iunie contractul de achiziție cu East Holding BV, un vehicul de investiții prin intermediul căruia Axxess Capital a vândut 90% din Industrial Access, și cu Șefan Ponea, vânzătorul unui pachet de 10% din afacere.

Cumpărătorul a fost vehiculul de investiții Mateco Sarl din Luxemburg, potrivit informațiilor făcute publice de către Consiliul Concurenței.

Consultanții KPMG au avut mandatul de vânzare al Industrial Access, informație publicată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 23 iulie 2015. O echipă coordonată de către Bogdan Văduva, partener responsabil de activitatea de fuziuni și achiziții la nivel local al KPMG, a fost implicată în tranzacție.

Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către avocatul Gabriela Assoum Predescu.

De cealaltă parte, cumpărătorul a mizat pe serviciile de asistență juridică și de taxe ale firmei de avocatură NNDKP. Din echipă au făcut parte Ruxandra Bologa (Partener), Anca Mihăilescu (Asociat Senior), Ioana Vieru (Asociat). Din cadrul departamentului de Consultanță Fiscală al NNDKP au fost implicați Mihaela Ioja (Senior Tax Manager) și Alexandru Onuță (Senior Tax Manager).

Ștefan Ponea a fondat, în 2005, Industrial Access, împreună cu trei asociaţi. În 2007, BAF a  cumpărat 90% din acțiunile firme de închiriere și leasing echipamente pentru construcții Industrial Access, în urma tranzacției Ponea rămânând acționar minoritar.

Ultimul bilanț al firmei indică pentru 2015 un profit de 1,76 mil. euro la o cifră de afaceri de 10,7 mil. euro și 59 de angajați.

Industrial Access este lider în domeniul nacelelor și platformelor pentru acces și lucru la înălțime în Balcani, având cea mai dezvoltată rețea de închiriere de echipamente pentru acces și lucru la înălțime din regiune (România, Bulgaria și Republica Moldova).

Ulterior achiziției, TVH intenționează să fuzioneze Industrial Access cu cealaltă companie pe care o deține deja. În 2013, grupul belgian a cumpărat Romlift Serv, ce activează pe piața locală de închiriere a platformelor de lucru la înălțime. Romlift Serv are o cifră de afaceri de 8,3 mil. Lei (1,9 mil. Euro) și un profit net de 1,68 mil. Lei (0,37 mil. Euro) la un personal format din 25 de angajați.

În portofoliul grupului TVH se află și firma TVH Industrie Import Export România, al cărui obiect de activitate îl reprezintă comerţul cu ridicata al altor maşini şi echipamente.

Cumpărătorul, grupul TVH, este o afacere 100% de familie fondată în Belgia de către Paul Thermote și Paul Vanhalst.

Grupul TVH are subsidiare în 30 de țări, inclusiv în România, și circa 4.800 de oameni, pentru 2015 raportând o cifră de afaceri consolidată de 1,223 mld. euro.

Axxess Capital, unul dintre principalii administratori de fonduri de investiții activi pe piețele din Europa de Sud – Est, are un istoric de peste 15 ani în piața de profil, prin intermediul celor trei fonduri de investiții aflate sub administrarea sa.

Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Balkan Accession Fund (BAF) și Emerging Europe Accession Fund (EEAF) au strâns în total de la investitori capital de peste 250 mil. euro. Axxess a fost implicat în peste 35 de achiziții de companii și peste 25 de vânzări de participații în domenii variate precum servicii financiare, industria prelucrătoare, IT, retail specializat sau bunuri de consum.

Axxess Capital este cel mai activ administrator de pe piața fondurilor de investiții și are cea mai puternică schimbare de portofoliu local dintre jucătorii locali de private equity, având în vedere seria de achiziții, respectiv de exituri realizate în ultimul an.

Astfel, în acest interval de timp, EEAF, care are în portofoliu Nextebank a preluat controlul băncii Carpatica și a intrat pe piața retailerilor online prin preluarea pachetului de 30% din Elefant Online. De asemenea, Axxess Capital a finalizat în aprilie vânzarea pachetului minoritar de 49,9% din acțiunile Noriel către Enterprise Investors, manager regional de private equity.

În prezent, managerul de fonduri de investiții Axxess Capital este aproape de vânzarea afacerii cu lacuri și vopsele Deutek, cumpărate în 2013 de la fondul de investiții Advent International.

Politica de investiții a Axxess Capital vizează tichete de achiziție de regulă cuprinse între 5 și 15 mil. euro fie pentru preluarea de pachete majoritare de acțiuni, fie participații minoritare în companii – țintă.

Managerul de capital privat este condus de aproape două decenii de către Horia Manda, unul dintre cei mai experimentați manageri de pe piața locală de profil.

Lantmannen Unibake a cumpărat producătorul de chifle Frozen Bakery Products în cadrul unei tranzacții de până la 30 mil. Euro. Lantmannen Unibake: Achiziția este finanțată din lichiditățile noastre și toate datoriile au fost reglate. Avocații NNDKP au lucrat de partea cumpărătoruluil, Reff & Asociații au fost de partea GoodMills

Grupul suedez Lantmannen Unibake a anunțat, astăzi, achiziția producătorului de chifle pentru hamburgeri Frozen Bakery Products de la grupul austriac GoodMills, conform unui comunicat al cumpărătorului. Grupul GoodMills este controlat indirect de către grupul financiar austriac Raiffeisen.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

“Părțile au agreat să păstreze confidențiale prețul de achiziție și structura tranzacției. Părțile au fost de acord să nu dea detalii despre tranzacție. Tranzacția a fost închisă în după-amiaza zilei de luni, 26 septembrie”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Helena Tangden din partea departamentului de comunicare și relații publice al Lantmannen Unibake.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează tranzacția până la aproximativ 30 mil. Euro.

Firma suedeză va suporta costul achiziției din propriul numerar, a explicat reprezentantul cumpărătorului, care adaugă că a fost rezolvată și problema datoriilor companiei.

“Toate datoriile Frozen Bakery Products au fost reglate”, explică Helena Tangden.

Achiziția susține strategia de dezvoltare a grupului suedez în vederea consolidării activității de panificație din regiunea Europei Centrale.

”Scopul nostru este de a dezvolta Frozen Bakery Products, pentru a fi o platformă în regiune pentru sortimentul larg de produse al Unibake deoarece preconizăm o creștere continuă a pieței în România și în țările din jur”, a declarat Werner Devinck, CEO al Lantmännen Unibake.

Avocații Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) au asistat cumpărătorul la achiziție, conform informațiilor transmise jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO de către Lantmännen Unibake, în timp ce vânzătorul a lucrat cu o echipă de avocați Reff & Asociații condusă de partenerul Georgiana Singurel. Consultanța pentru proiect acoperă o arie multidisciplinară de la fuziuni și achiziții până la aspecte locale de drept imobiliar sau de reorganizare a activității corporative.

GoodMills și-a reorganizat afacerile în acest an, în acest context fiind înființată la 1 aprilie compania Frozen Bakery Products, vândută ulterior suedezilor de la Lantmännen Unibake.

În cadrul aceluiași proces de reorganizare, separat a fost vândută rețeaua de magazine Belforno operate sub brandul Casa Brutarilor către management. Vânzătorul a fost asistat în această tranzacție de către firma de consultanță și audit Deloitte.

După cele două tranzacții, GoodMills România rămâne în portofoliu cu activitățile de morărit și panificație ale fabricii Titan.

În urma separării patrimoniului GoodMills România, pe lângă active au fost transferate și datoriile aferente, inclusiv cotele de obligații aferente creditelor bancare contractate.

Astfel, în 2008, GoodMills România a contractat un credit de 25 mil. Euro de la Raiffeisen. În urma înființării în luna aprilie 2016 a societății Frozen Bakery Products, aceasta a preluat datorii de 13,7 mil. Euro. Banca a fost de acord ca nivelul facilității acordate Frozen Bakery Products să fie majorată la 15 mil. Euro, iar GoodMills România a rămas cu o facilitate alocată de 10 mil. Euro după procesul de divizare.

GoodMills România a contractat anul trecut încă un credit de 16 mil. Euro de la BRD.

GoodMills România a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri netă de 314,7 mil. lei (70,88 mil.euro) și un profit net de 6,45 mil. lei (1,45 mil.euro) la un număr de 912 salariați.

Frozen Bakery Products, care are un număr de 80 de angajați, își vinde produsele atât pe piața din România cât și în statele învecinate, cum ar fi Bulgaria, Serbia și Grecia.

Lantmännen Unibake, cu sediul la Copenhaga, are activități în domeniul fabricării produselor de panificație și afaceri de peste 1 mld. de euro în 2015.

Grupul operează 35 de brutării în întreaga lume și are 6.000 de angajați în peste 20 de țări.

GoodMills Group, cu sediul la Viena, a început încă din 1995 să se extindă pe segmentul food&beverage în Europa Centrală și de Est, în prezent activând în 7 țări.

Grupul operează 28 mori ce procesează anual peste 3 milioane de tone de cereale, generând vânzări anuale în jurul sumei 980 mil. euro și având aproximativ 2.300 de angajați.

Aurelius Group preia afacerile Office Depot de 10 mil. euro din România în cadrul unei tranzacții internaționale

Compania americană Office Depot, unul dintre cei mai importanți furnizori globali de produse, servicii și soluții la locul de muncă, intenționează să vândă operațiunile pe care le deține în Europa, Grupului Aurelius, potrivit unui comunicat al Office Depot.

Afacerile din Europa ale Office Depot generează venituri anuale de aproximativ 2 miliarde de euro și totalizează un număr de aproximativ 6.500 de angajați.

Office Depot Europa operează în 14 țări europene pe trei activități principale și branduri : ”Viking”, Contract și Vânzare cu amănuntul.

În România, Office Depot este prezent din august 2007 prin Office Depot Service Center cu sediul la Cluj, care s-a deschis cu scopul de a oferi suport pentru operațiunile financiare ale Office Depot la nivel pan-european.

Office Depot România a raportat o cifră de afaceri netă de 44,6 milioane de lei (10 milioane de euro) în 2015 și un profit net de 1,38 milioane de lei ( 0,31 milioane de euro) la un număr mediu de 477 salariați.

Office Depot a dezvăluit intenția sa de a explora alternative strategice în ceea ce privește businessul pe care-l are în Europa, în cadrul unui proces care a pornit la începutul acestui an.

 Tranzacția este structurată sub forma unei vânzări de acțiuni. Cumpărătorul va achiziționa atât activele cât și pasivele operațiunilor din Europa ale Office Depot.

Tranzacția, aprobată de către consiliul de administrație al Office Depot și așteptată să se încheie până la finalului anului 2016, este supusă aprobării de către Comisia Europeană.

În tranzacție, Goldman, Sachs & Co. a acționat în calitate de consultant financiar exclusiv  pentru vânzător.

Compania Office Depot. Inc, formată prin fuziunea a Office Depot și OfficeMax, are vânzări anuale combinate (produse și servicii) de aproximativ 14 miliarde dolari, aproximativ 49.000 de angajați și deservește consumatori și întreprinderi din 59 de țări, prin mai mult de 1.800 de magazine de vânzare cu amănuntul, site-uri de e-commerce și o organizație de vânzări business-to-business .

Portofoliul de branduri al companiei include Office Depot, OfficeMax, OfficeMax Grand & Toy, Viking, Ativa, TUL, Foray, și DiVOGA.

Acțiunile comune ale companiei sunt listate pe Bursa din New York din anul 1991.

Începând cu anul 2005,  AURELIUS Group a finalizat mai mult de 70 de tranzacții în Europa și este specializat în a investi în companii și spin-off-uri corporative.

AURELIUS Group cu sediul la Munchen, achiziționează, restructurează și în cele din urmă vinde companii aflate în situații speciale. Grupul are peste 23.000 de angajați.

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea a 78 farmacii Polisano și Rețeta de către Sensiblu

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea de către Sensiblu a 78 farmacii deținute de către compania Sibpharmamed, care face parte din grupul Polisano, potrivit unui comunicat al autorității de concurență.

”Ca urmare a analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia”, potrivit reprezentanților autorității de concurență.

Activele achiziționate sunt în 41 de localități: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Brașov, București,  Buzău, Buziaș, Caransebeș, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Deva, Dorohoi, Focșani, Galați, Gheorgheni, Hunedoara, Iași, Ineu, Mediaș, Mureș, Oradea, Orăștie, Petroșani, Piatra Neamț, Pitești, Reșița, Satu Mare, Sebeș, Sibiu, Slatina, Târgoviște, Târgu Mureș, Timișoara, Tulcea, Turda, Vaslui, Vulcan, Zalău.

Valoarea tranzacției s-ar putea situa în jurul a 12 – 14 mil.euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Pe piață, evaluările pentru achiziția unei farmacii ajung la 150.000 – 200.000 euro per unitate în funcție de vad și de situația financiară.

Polisano deține în total circa 100 de farmacii, operate sub marca Rețeta, respectiv Polisano.

Sensiblu face parte din Grupul A&D Pharma Holdings, având ca obiect principal de activitate comerțul cu amănuntul al produselor farmaceutice și parafarmaceutice în farmacii.

A&D Pharma, cel mai mare grup farma de pe piața românească, preciza în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.ro că a înaintat o ofertă de achiziție pentru 78 de farmacii Rețeta, care a fost acceptată de către Polisano.

Sensiblu, rețeaua de farmacii a grupului A&D Pharma, deține peste 400 de unități.

Pe piața farmaciilor, Sensiblu ocupă o poziție de top alături de Catena (grupul Fildas), alți jucători importanți fiind Dona și Help Net.

Sensiblu a avut în 2015 o cifră de afaceri de aproximativ 264 mil. euro și un profit net de 6,9 mil. euro la un număr de 2.243 angajați.

Ținta Profi este să ajungă la 500 de magazine până la finele acestui an. Sursă foto : Profi.

Tranzacția de vânzare a lanțului Profi la start: Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins, printre numele așteptate să intre în cursa pentru achiziția rețelei de supermarketuri. Enterprise Investors va primi până pe 30 septembrie ofertele neangajante. Cumpărătorul are opțiunea de a-și finanța achiziția printr-un împrumut aranjat de către Citi

Tranzacția de vânzare a lanțului de supermarketuri Profi, aflat în portofoliul managerului regional de capital privat Enterprise Investors, ajunge până la 30 septembrie în faza ofertelor neangajante, fiind așteptată participarea unui număr mare de fonduri de investiții și a câteva nume de investitori strategici, conform informațiilor din piață disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins se numără printre candidații așteptați să intre în cursă pentru achiziția afacerii Profi.

De asemenea, surse din piață susțin că tranzacția așteptată să ajungă la un ordin de mărime estimat în jurul a 350 – 400 mil. Euro ar putea atrage interesul și al altor fonduri de investiții de talia KKR, Advent, Blackstone sau Warburg Pincus.

Lista potențialilor candidați la achiziția Profi este estimată în prima fază undeva în jurul a 20 de investitori, din care circa 4 nume ar putea veni din zona investitorilor strategici, în special din rândul grupurilor de retail care nu au operațiuni în România și au acum oportunitatea de a obține printr-o astfel de achiziție suficientă masă critică pentru o poziție de top în piața locală de profil.

Banca americană de investiții Citi este cea care a primit mandatul pentru vânzarea Profi. Ca o noutate pentru piața locală de fuziuni și achiziții, Citi va aranja și o finanțare de tip staple finance prin care va putea oferi cumpărătorului un împrumut sindicalizat împreună cu alte bănci prin care să pună la dispoziție bani pentru achiziția Profi. Finanțarea aranjată de către Citi este opțională pentru cumpărător.

Profi are o cotă de piață de aproximativ 5 – 7% raportată la nivelul a tot ceea ce înseamnă piață locală de retail, care cuprinde mai multe formate precum hypermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate, unități de tip discounter sau cash and carry.

Vânzarea Profi intră pe radarul marilor investitori într-un context de piață favorabil, fiind una dintre atracțiile regiunii cu o economie într-un ritm de creștere de peste 5% și cu o anumită stabilitate la nivel politic la care se adaugă potențialul cert de creștere al consumului.

În plus, tranzacția de la Profi ajunge la un calibru suficient de mare încât să atragă mai multe profiluri de investitor, de la investitori strategici până la fonduri de investiții cu interese regionale și fonduri de investiții globale. În piață, există mulți bani lichizi, dar puține ținte de achiziție suficient de mari care să stârnească apetitul unor astfel de investitori.

Printre investitorii strategici care și-au exprimat și în trecut intențiile de a cumpăra Profi este grupul portughez Jeronimo Martins prin subsidiara sa poloneză, Biedronka.

“Jeronimo Martins Group este întotdeauna foarte atent la oportunitățile de creștere care pot apărea dar niciodată nu facem vreun comentariu referitor la chestiuni potențiale de fuziuni și achiziții”, a răspuns pe 9 septembrie printr-un email jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Rita Fragoso, șeful departamentului de Media din cadrul Jeronimo Martins.

Jeronimo Martins este un grup portughez fondat în 1792, cu operațiuni în Portugalia, Polonia (prin intermediul lanțului de supermarketuri Biedronka cu vânzări anuale de 9,2 mld. euro) și Columbia. Jeronimo Martins are vânzări anuale de 13,7 mld. Euro, EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 800 mil. Euro, 89.027 angajați și un portofoliu de 3.605 magazine.

Jeronimo Martins are o capitalizare bursieră de 9,738 mld. Euro pe bursa Euronext Lisabona. Principalul acționar al Jeronimo Martins este Sociedade Francisco Manuel dos Santos cu 56,1%, urmat de Aberdeen Asset Managers Limited cu 5%, Heerema Holding Company – 5%, BNP Paribas Investment Partners cu 5%, conform datelor de la finele anului trecut. BlackRock a ajuns la 2% în iunie 2016. În 1992, o participație de 49% la Jeronimo Martins Retail (JMR) – parte a grupului portughez – a fost preluată de grupul olandez Ahold, care a finalizat în vara acestui an fuziunea cu grupul belgian Delhaize, proprietarul rețelei Mega Image din România.

Conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Mega Image, care în ultimii ani s-a numărat printre investitorii care au avut discuții pentru achiziția Profi, nu va participa la procesul de vânzare organizat de către banca americană de investiții Citi. Rămâne de văzut ce efecte va avea tranzacția Ahold – Delhaize, care a creat noul concern olandezo – belgian Ahold Delhaize, asupra strategiei Jeronimo Martins față de Profi.

Mid Europa vinde lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, tranzacție estimată către 1 mld. Euro, și se uită la achiziția Profi în România

Un alt investitor care s-a uitat în trecut la achiziția Profi și este interesat acum să depună o ofertă de achiziție este fondul de investiții Mid Europa Partners, proprietarul rețelei de servicii medicale private Regina Maria, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Mid Europa Partners nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol pe subiectul tranzacției de la Profi.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, de unde este în curs de exit.

Zabka concurează pe piața din Polonia cu Biedronka a portughezilor de la Jeronimo Martins. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este o tranzacție estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro, adică în jurul unui multiplu de 13 EBITDA raportat la rezultatul obținut în anul anterior vânzării.

CVC Capital Partners, BC Partners, proprietarul rețelei Migros urmăresc tranzacția de exit a Enterprise Investors

CVC Capital Partners este printre investitorii care au manifestat interes pentru tranzacția de la Profi, datorită calibrului acesteia. CVC Capital Partners are o limită minimă de investiție pentru fondurile sale din Europa la 150 mil. Dolari, însă vizează de regulă tichete de cîteva sute de milioane de euro. Pe piața românească, astfel de tichete apar destul de rar astfel se explică și interesul conjunctural al unor astfel de manageri globali de capital de risc.

CVC Capital Partners s-a mai uitat în 2011 la achiziția grupului A&D Pharma, pentru care își exprimaseră interesul și alte fonduri de investiții din Europa, dar tranzacția nu a avansat.

CVC Capital Partners a strâns de la investitori instituționali, guvernamentali și privați capital de peste 71 mld. Dolari, realizând peste 300 de tranzacții.

BC Partners, un alt nume care se învârte în jurul achiziției Profi, are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Un fond de investiții care vizează tichete de tranzacții de mărimea celui așteptat la Profi este Advent. Pe lângă faptul că este un jucător cu istoric bogat de tranzacții în piața românească, care și-a făcut exitul în 2015 din afacerea Regina Maria, a arătat interes pentru piața de retail din regiune.

În noiembrie 2012, Advent a cumpărat afacerea de retail din Polonia EKO Holding. Fondat în 1984, Advent este un administrator de investiții de talie globală care a investit 31 mld. Dolari în peste 310 de tranzacții în lume.

Printre managerii de capital privat care ar putea să se uite la tichete de tranzacție de anvergura Profi ar putea fi și nume precum Blackstone sau KKR, susțin surse din piață. De asemenea, Warburg Pincus s-a uitat recent la ținte de achiziție în România. Niciunul dintre aceste nume nu a spus dacă este interesat de Profi sau de alte ținte de achiziție în România.

Profi, cea mai valoroasă afacere din portofoliul local al Enterprise Investors

Profi este rețeaua de supermarketuri cu cel mai agresiv ritm de extindere în teritoriu, având ca țintă să ajungă la 500 de unități până la finele acestui an.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organică a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Profi este poziționat ca un lanț de magazine de proximitate, profil pe care merg și alți concurenți precum Mega Image și Carrefour Market. Modelul de afaceri al Profi are la bază o extindere la nivel național, acoperind cu formate mai mici inclusiv zone din mediul rural. Atât locațiile din mediul urban, cât și cele din mediul rural sunt profitabile, explica recent Călin Costinaș, director general adjunct al Profi Rom Food, în cadrul unei dezbateri organizate cu ocazia lansării ultimului raport Deloitte CE Top 500, care a analizat tendințele economice pe piețele din regiune.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără aproape 9.500 de angajaţi.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Pe 11 martie, reprezentanții companiei au semnat un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

Fondul britanic de investiții 3i a preluat o fabrică de subansamble auto din Satu Mare cu afaceri de 20 mil. Euro în cadrul unei tranzacții internaționale

Investitorul financiar britanic 3i a finalizat achiziția unei fabrici de subansamble auto din Satu Mare în cadrul unei tranzacții internaționale prin care a devenit noul proprietar al grupului german Schlemmer Group.

Schlemmer România operează o unitate de producție a sistemelor de protecție a cablurilor pentru industria auto, investiție cifrată la zece milioane de euro.

Schlemmer România a raportat o cifră de afaceri netă de 19,6 milioane de euro în 2015 și un profit net de 3 milioane de euro la un număr mediu de 163 de salariați.

3i și managementul grupului au preluat pachetul de 100% din acțiunile Schlemmer Group din Germania de la fondul de investiții german Hannover Finanz și Mackprang Holding, compania – mama controlată de familia care a fondat afacerea.

Hannover Finanz a vândut în această tranzacție participația pe care o deținea, de aproximativ 70% din acțiuni.

Consiliul Concurenței a emis o decizie de neobiecțiune în acest dosar, având în vedere că grupul 3i nu este activ pe piața locală în domeniile de activitate ale Schlemmer Group.

Finalizarea tranzacției internaționale, semnată în luna mai 2016, a fost anunțată pe 1 septembrie de către grupul german Schlemmer.

Pe 31 mai 2016, 3i a anunțat printr-un comunicat că a fost de acord să investească 181 milioane de euro în grupul german Schlemmer. Părțile au convenit să nu facă public prețul achiziției.

Grupul Schlemmer a generat vânzări de 263 milioane de euro în anul 2015, are peste 2.500 de angajați și deține 23 de unități de producție în 14 state.

Schlemmer este unul dintre principalii producători și distribuitori mondiali de sisteme de protecție a cablurilor, de Air & Fluid and Mechatronic Systems pentru industria auto, precum și pentru distribuitorii de sisteme de cabluri din industrie și comert en-gross, în domeniile construcțiilor de mașini și nave.

3i este axat pe investiții în capitalul întreprinderilor mijlocii, în infrastructură și în administrarea datoriilor în Europa, Asia și America de Nord.

Fondul de investiții 3i este unul dintre investitorii Catalyst România, primul fond de investiții dedicat pieței locale de tehnologie, media și telecomunicații. Catalyst are un capital de 15 mil. Euro, din care a investit 10 mil. Euro în zece companii cu potențial de creștere.

3i a făcut pe piața românească în urmă cu mai mulți ani și investiții de calibru mai mare, din care și-a făcut exitul.

Astfel, fondul de investiții 3i a vândut în 2014 un pachet de 43% din firma de salubritate Romprest Service către oamenii de afaceri Dragoș Dobrescu și Radu Budeanu.

De asemenea, în 2010, 3i a anunțat după vânzarea participației de 48,7 % pe care o deținea în cadrul operatorului de servicii medicale Centrul Medical Unirea (CMU) – care operează lanțul de servicii medicale Regina Maria – către fondul de investiții global  Advent Internațional, care a preluat atunci un pachet de 80% din afacere. Advent a vândut în 2015 afacerea împreună cu fondatorul Wargha Enayati către fondul de investiții Mid Europa Partners în cadrul unei tranzacții de circa 145 mil. Euro.

Fondul britanic 3i, consiliat de 3TS Capital Partners, a intrat ca acționar minoritar în CMU în februarie 2007.

Grupul de investiții 3i are organizate afacerile pe trei linii – administrare de fonduri de investiții, ifrastructură și administrare de datorii.

Ca administrator de capital privat, fondurile de investiții ale 3i investesc în sectoare precum servicii de consum, industrie (cum este cazul achiziției Schlemmer Group) și servicii de afaceri.

Țintele sale sunt companii cu valoare de întreprindere între 100 și 500 mil. Euro.

Pe bursa din Londra, capitalizarea de piață a 3i este de 6,32 miliarde de lire sterline.

Sursă foto: Yves Rocher.

Producătorul francez de cosmetice Yves Rocher cumpără franciza din România sub care operează 40 de magazine

Liderul global în producția de cosmetice pe bază de plante Yves Rocher cumpără afacerea Cosmetiques de France SRL, care operează lanțul de 40 de magazine Yves Rocher de pe piața locală, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Grupul francez va prelua astfel compania care deține franciza Yves Rocher pentru România. Patronul Cosmetiques de France SRL este Alexandru Rabanca, cel care a dezvoltat și a condus expansiunea lanțului de magazine.

Tranzacția este estimată de către surse din piața locală de fuziuni și achiziții la aproximativ 5 -7 mil. Euro, valoare neconfirmată de către părțile implicate.

Reprezentanții Yves Rocher și ai Cosmetiques de France SRL nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol.

Părțile implicate în tranzacție au fost asistate de către firmele de avocatură Leroy & Asociații, respectiv Savu Cristescu & Asociații de partea Yves Rocher.

Ca urmare a achiziției lanțului local de magazine, activitatea directă a Yves Rocher în România crește considerabil.

Yves Rocher activează deja direct prin intermediul Yves Rocher România, companie cu o cifră de afaceri în 2015 de 57,9 mil. Lei (13 mil. euro) și un profit net de 3,8 mil. Lei (0,8 mil. euro) la un număr mediu de 8 angajați. Față de anul anterior, firma a revenit pe profit după ce a raportat o pierdere de 0,18 mil. Lei la o cifră de afaceri însă mai mare, de 61,7 mil. Lei.

Yves Rocher România, afacere înființată în mai 2009, se ocupă cu vânzarea prin corespondență a cosmeticelor produse de către firma – mamă din Franța.

De asemenea, Yves Rocher este prezent și prin rețeaua Flormar România, care numără aproximativ 45 de magazine și este reprezentată de Med Kan Expert SRL, companie cu afaceri de 8,1 mil. Lei și 19 angajați la finele anului trecut.

Ținta de achiziție, Cosmetiques de France SRL, a fost înființată în martie 2000 ca unic importator pentru România ale produselor Yves Rocher. Compania condusă de Alexandru Rabanca a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 23,4 mil. Lei (5,3 mil. euro), în creștere cu circa 18% față de 2014, și un profit net de 2,5 mil. Lei (0,6 mil. euro) la un număr mediu de 158 de angajați. Ritmul de creștere al afacerii este de câteva ori peste rata anuală a pieței locale de profil, care în ultimii ani a înregistrat plusuri de 5%, respectiv de aproximativ 3%.

Cosmetiques de France SRL continuă să-și extindă rețeaua de magazine la nivelul țării, fiind concentrat, ca și ceilalți vânzători de mărci de cosmetice, în locații cu trafic mare precum centrele comerciale din București și orașele mari din țară.

Piața locală de cosmetice este cotată cu un potențial important de dezvoltare în contextul în care bugetul lunar alocat este încă printre cele mai mici din Europa.

La nivelul pieței de profil, companiile care se bazează pe modelul de vânzări directe precum Avon și Oriflame ocupă cele mai puternice poziții.

Pe segmentul de piață al produselor cosmetice pe bază de ingrediente naturale, Yves Rocher concurează cu nume precum The Body Shop, marcă de origine britanică, preluată în 2006 de către francezii de la L’Oreal, liderul global al industriei de cosmetice. The Body Shop are o rețea locală de 7 magazine, din care 6 în București și unul în Timișoara.

Groupe Rocher, afacerea pornită în 1959 de Yves Rocher, este o afacere controlată în proporție de 97% de către familia fondatorului. Nepotul său cel mare, Bris Rocher, conduce grupul Yves Rocher, care în 2015 a înregistrat o cifră de afaceri de 2,056 mld. Euro, are 15.000 de angajați și 40 de milioane de clienți la nivel global. Yves Rocher face afaceri în 110 de țări din lume.

Europa de Est a avut o pondere anul trecut de 11% în cifra de afaceri a grupului Yves Rocher după Franța (38%) unde are prima poziție pe piața de cosmetice și Europa de Vest (34%).

Pe canale de distribuție, 44% din vânzările Yves Rocher vin din magazine, 8% din vânzări pe internet, 22% vânzări la distanță și 15% din vânzări directe.

Group Rocher are în portofoliu opt mărci, cea mai cunoscută fiind Yves Rocher, printre altele se numără Petit Bateau, Stanhome sau Dr. Pierre Ricaud.

În 2001, grupul Yves Rocher a început procesul de răscumpărare a acțiunilor deținute de producătorul de medicamente Sanofi, tranzacție finalizată abia în 2012. Tranzacția prin care Yves Rocher a răscumpărat participația deținută de Sanofi, de 19,3%, a fost evaluată la 1,3 mld. euro pe baza informațiilor făcute publice de către vânzător în situațiile financiare din 2012.

În 2012, Yves Rocher a cumpărat 51% din afacerea Flormar din Turcia într-o tranzacție de circa 150 mil. dolari. După achiziția din Turcia, Bris Rocher a anunțat planuri de expansiune în afara zonei Euro, pe lista de ținte ale grupului francez fiind piețe emergente precum China, Rusia și America Latină.

Cine sunt vânzătorii Centrului Medical Panduri către Medlife: Carmen Bichiș, fostul președinte al CNVM, și Ileana Agalopol, fost comisar CNVM, își fac exitul din afacere prin vânzarea unei participații de câte 33%, în timp ce Maria Pop vinde 24% către liderul pieței de servicii medicale private

Carmen Bichiș, fostul președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Ileana Agalopol – ex – comisar al CNVM și Maria Pop sunt vânzătorii pachetului de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri către Medlife.

Medlife a anunțat pe 4 august achiziția unui pachet de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri din București, fără să nominalizeze cine sunt vânzătorii și ce pachete au vândut.

Acțiunile Centrului Medical Panduri sunt deținute de către Carmen Bichiș, fosta soție a politicianului Liviu Negoiță, care are 33%, Ileana Agalopol, comisar CNVM și colegă cu Carmen Bichiș la momentul înființării centrului medical, care are un pachet tot de 33%, respectiv Maria Pop, director general, cu un pachet de 34%.

În urma tranzacției cu Medlife, Carmen Bichiș și Ileana Agalopol își vor vinde integral participațiile la Centrul Medical Panduri, iar Maria Pop va vinde un pachet de 24% din acțiuni, urmând să rămână cu 10% din afacere după intrarea în acționariat a liderului pieței de servicii medicale private, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează vânzarea pachetului de 90% din Centrul Medical Panduri către Medlife în jurul valorii de 2 mil. Euro.

Taxhouse și casa de avocatură Dima & Asociații lucrează cu Medlife la tranzacție, în timp ce vânzătorii au fost asistați de către biroul local al firmei austriece de avocatură Wolf Theiss.

Cei trei acționari au aprobat pe 29 august schimbarea formei juridice a Centrului Medical Panduri din societate cu răspundere în societate pe acțiuni și au numit Deloitte auditorul companiei ce urmează a fi preluată de Medlife.

Centrul Medical Panduri a intrat pe piață în urmă cu peste 9 ani. Centrul reunește două laboratoare de analize medicale și două clinici, oferind pacienților o gamă diversificată de investigații clinice și paraclinice, precum și echipamente medicale de ultimă generație. Potrivit reprezentanților companiei, Centrul Medical Panduri a înregistrat la nivelul anului 2015 o cifră de afaceri de peste 1,9 mil. euro, iar pentru anul acesta estimează o creștere de peste 20%.

Compania  a înregistrat anul trecut o marjă netă de profit de circa 10%.

Reprezentanții Medlife au anunțat luna trecută că are discuții avansate pentru cinci tranzacții, din care una de mărime medie spre mare.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliului managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, Medicover și Sanador.

Regina Maria este și ea angajată într-o cursă de achiziții de operatori locali și care să asigure o dezvoltare a portofoliului local de terapii acoperite. În acest an, Regina Maria a cumpărat pe rând spitalul Ponderas, specializat în chirurgia obezității, tranzacție de circa 25 mil. Euro, clinica Helios din Craiova, respectiv centrul medical Dr. Grigoraș din Timișoara.

BCR și IFC sunt principalii finanțatori ai dezvoltării afacerii Medlife, înființate în 1996.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 milioane de euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen, iar odată cu finalizarea contractării celui de al doilea credit, MedLife va avea la dispoziție un buget total de investiții de 76 milioane de euro, din care o parte importantă va fi alocată proiectelor de achiziție.

Familia Marcu controlează 51% din acțiunile Medlife, în timp ce fondul de investiții Value4Capital are 36,25%, iar International Finance Corporation (divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale) deține un pachet de 12,75% din acțiuni.

Axxess Capital vinde afacerea Deutek către un investitor strategic. Liderul global PPG din industria vopselelor ar putea cumpăra producătorul local din care își face exitul fondul de investiții

Managerul de fonduri de investiții Axxess Capital este aproape de vânzarea afacerii cu lacuri și vopsele Deutek, cumpărate în 2013 de la fondul de investiții Advent International, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Axxess Capital are la masă  un investitor strategic dispus să-i cumpere producătorul de vopsele decorative.

Gigantul american PPG, lider la nivel global în sectorul de lacuri și vopseluri, este interesat de achiziția afacerii Deutek aflate în portofoliul Axxess Capital. Mai multe surse din piață susțin că PPG este investitorul care s-a înțeles cu Axxess Capital pentru preluarea producătorului local de vopsele decorative.

Reprezentanții Axxess Capital și ai PPG nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

Vânzarea Deutek de către Axxess Capital se înscrie într-o serie de tranzacții de exit ale managerului de capital privat condus de Horia Manda. Acesta a semnat în aprilie vânzarea pachetului de peste 49% din acțiunile producătorului de jucării Noriel către managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors, respectiv vânzarea în luna iunie a pachetului de 100% din acțiuni la Industrial Access către grupul belgian TVH.

Exitul Axxess Capital de la Deutek vine într-un moment favorabil de piață, dacă avem în vedere că industria de profil a înregistrat în 2015 un ritm de creștere de circa 5 procente, după ani de stagnare și de scădere.

Fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund, ultimul fond ridicat de către Axxess, a cumpărat în 2013 acțiunile producătorului de vopsele Dufa, redenumit Deutek, de la Advent International într-o tranzacție în jurul a 16 mil. Euro.

Axxess Capital a luat pe pierderi compania și a trecut-o pe profit la o marjă netă de 10%, astfel că vânzarea Deutek este de așteptat să aducă un multiplicator bun pentru banii investiți de Axxess Capital.

Deutek a raportat pentru 2015 un profit net de 13,1 mil. Lei (2,9 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 131,5 mil. Lei (29,5 mil. Euro)și un număr mediu de 344 de angajați. În 2012, anul dinaintea preluării afacerii de către Axxess Capital, compania avea o pierdere de 25,1 mil. Lei la o cifră de afaceri de 117,9 mil. Lei și 343 de angajați.

Deutek concurează cu Kober (afacerea antreprenorului Aurel Kober), Policolor (aflat în portofoliul fondului de investiții RC2, condus de Ion Florescu), Fabryo Corporation (controlat de către fondul de investiții Oresa Ventures) pe o piață de lacuri și vopsele cu vânzări anuale estimate la circa 350 mil. Euro pe an. Cea mai mare pondere la nivelul pieței este ocupată de vopselurile decorative, care ajung până la 160 mil. Euro vânzări pe an.

PPG este deja prezent pe piața românească de profil prin PPG Coatings România, companie cu structuri de vânzări însă fără capacități de producție locale. PPG Coatings România (fosta Trilak Coatings SRL) a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 14,2 mil. Lei și un profit net de 0,5 mil. Lei la un număr de 27 de angajați.

PPG este furnizor pentru producătorul auto Renault, proprietarul uzinelor Dacia de la Pitești. La nivel global, PPG este unul dintre liderii industriei de profil alături de concernul Akzo Nobel. PPG s-a uitat și înainte după achiziții pe piața românească, spun surse din piață.

PPG este o afacere fondată în 1883 sub numele Pittsburgh Plate Glass de către John B. Ford și John Pitcairn în Pittsburgh (Pennsylvania, SUA).

Concernul american a ajuns la finele lui 2015 la venituri de 15,33 mld. Dolari și un profit net de 1,406 mld. Dolari, respectiv la un numerar din operațiuni de 1,837 mld. Dolari. Acțiunile companiei sunt listate pe bursa din New York, PPG având o capitalizare bursieră de 26,94 mld. Dolari. Principalii acționari ai companiei sunt investitori instituționali precum Vanguard Group (6,8%), FMR ((6,38%), Massachusetts Financial Services (6,01%), State Street Corporation (4,21%) sau fonduri mutuale precum Fidelity Contrafund Inc cu 2,8%, conform datelor făcute publice la 30 iunie.

Compania ocupă poziția 190 în indexul Fortune 500. PPG și-a bazat creșterea în ultimii ani pe o campanie puternică de achiziții. După o tranzacție în Mexic în 2014 de peste 2 mld. Dolari, în 2015 PPG a finalizat șase achiziții mai mici pentru care a plătit peste 400 mil. Dolari.

Pe piețele din regiune, PPG are o poziție solidă. Astfel, conform unor date prezentate de către grupul finlandez Dejmark, prezent și în România, PPG Deco deține o cotă valorică de 15% din piața de profil din Cehia, 20% din piața slovacă, respectiv 16% din piața din Ungaria prin intermediul mărcii Trilak (cu care este prezent PPG și în România).

Sectorul materialelor de construcții din România a revenit în atenția investitorilor strategici, care văd potențial de creștere în anii următori pe fondul unei creșteri de consum.

Consiliul Concurenței analizează achiziția casei de comerț cu energie Repower România de către MET Holding

Consiliul Concurenţei a anunțat, astăzi, că analizează tranzacţia prin care MET Holding AG împreună cu filiala sa din România, MET Romania Energy Trade SRL, preia Repower Furnizare România SRL.

Consiliul Concurenţei va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege.

KPMG a fost consultantul financiar exclusiv al lui Repower AG la vânzarea subsidiarei din România către MET Group. De cealaltă parte, MET Group a lucrat cu BT Capital Partners la achiziția operațiunilor locale ale Repower.

Tranzacția de exit a Repower a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 februarie.

Met Holding AG, Elveţia, compania mamă agrupului MET, este prezentă în zece state europene, cu aproape 400 de angajați permanenți în Austria, Croația, Ungaria, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Elveția, Turcia și Marea Britanie. Grupul MET desfăşoară activităţi comerciale în domeniul gazelor naturale, energiei electrice, petrolului, GPL.  Filiala sa din România, MET Romania Energy Trade SRL este activă pe piețele concurențiale de furnizare a gazelor naturale și energiei electrice.

Cumpărătorul MET Group este controlat în proporție de 40% de către grupul petrolier ungar MOL, alte acționari importanți fiind Benjamin Lakatos (24,67%), Ilya Trubnikov (12,665%), Gyorgy Nagy (12,665%) și Istvan Garancsi (10%). Grupul petrolier MOL este unul dintre cei mai mari jucători din piața distribuției de carburanți, cu afaceri de aproximativ un miliard de euro.

Repower Furnizare România SRL este o companie activă pe piața concurențială a furnizării de energie electrică din România.

Ca urmare a tranzacției, MET Group va intra în categoria primilor zece furnizori de energie electrică pentru clienții finali. Repower Furnizare România deținea o cotă de piață de 2,85% din furnizarea de energie electrică la clienții finali în intervalul ianuarie – martie 2016, conform datelor făcute publice de către Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE). Conform aceleiași surse, Repower Furnizare România avea în perioada raportată o cotă de piață de 4,13% din cantitatea furnizată de electricitate în intervalul ianuarie – martie 2016, pe o piață dominată de Electrica Furnizare (16,45%), Tinmar Energy (8,14%), E.ON Energie România (7,38%), Transenergo Com (5,6%), CEZ Vânzare (5,03%) și Enel Energie (4,45%)

Grupul elvețian Repower a anunțat în luna iulie vânzarea afacerii sale din România către grupul MET Group, cu sediul la Zug (Elveția) și controlat de către investitori din Ungaria.

Ca urmare a tranzacției, MET Group va intra în categoria primilor zece furnizori de energie electrică pentru clienții finali.

MET România Energy Trade a înregistrat în anul 2015 o cifră de afaceri de 29 mil euro, o pierdere de 0,8 milioane euro și un număr de 12 salariați.

Repower are două companii locale – Repower Furnizare România SRL, care a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 114,6 mil. euro și cu pierderi de aproape 3 mil. euro, respectiv Repower România Vânzări SRL, care a raportat pentri 2015 o cifră de afaceri de 15,2 mil. euro și pierderi de circa 15.000 euro.

O echipă de avocați Schoenherr condusă de partenerul Mădălina Neagu a asistat Braas Monier la achiziția fabricii de țiglă de la Elpreco Craiova

Firma de avocatură austriacă Schoenherr a asistat compania Braas Monier la achiziția fabricii de țiglă de la Elpreco Craiova, tranzacție cu o valoare totală de 33 mil. Lei (circa 8 mil. Euro).

Dosarul achiziției Braas Monier în România a fost coordonat de către Mădălina Neagu, partener al biroului Schoenherr din București, iar din echipă au mai făcut parte avocatele Alexandra Munteanu și Anda Tufan.

Mădălina Neagu este coordonatorul practicii locale de fuziuni și achiziții a firmei austriece de avocatură.

Investiția totală a Braas Monier la fabrica de țiglă a Elpreco Craiova include prețul de achiziție, costurile legate de achiziție, inclusiv de integrare, finanțarea nevoilor suplimentare de capital de lucru și cheltuieli suplimentare de capital.

“Achiziția a fost finanțată din surse interne ale Braas Monier Building Group. Am fost sprijiniți de echipe românești ale unor firme internaționale de consultanță”, preciza pe 6 septembrie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Achim Schreck, director de comunicare și pentru relația cu investitorii al grupului cumpărător.

Produsele fabricii achiziționate vor fi vândute în viitor sub numele de marcă Getica.

Managementul Braas Monier se așteaptă ca această tranzacție să genereze în 2019 venituri de aproximativ  22 de milioane de lei si un EBITDA de aproximativ 7,5 milioane de lei, ceea ce ar conduce la un puternic aflux de numerar.

Prin preluarea fabricii, BRAMAC își consolidează poziția pe piața locală și câștigă o bază de clienți mai largă.

Achiziția este de așteptat să se închidă la începutul celui de-al patrulea trimestru din 2016.

“Nu comentăm referitor la potențiale viitoare achiziții. La nivel de grup, am cheltuit aproximativ 50 mil. Euro pe achiziții în 2015 și ne-am simți confortabili cu un nivel similar în 2016 și mai departe”, mai spunea pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Achim Schreck din partea Braas Monier.

Pentru CRH, vânzarea capacității de producție de țiglă de la Elpreco Craiova face parte din procesul intern de reorganizare a operațiunilor locale, care s-au extins puternic după achiziția în urmă cu un an a companiilor Lafarge din România în cadrul unei tranzacții transfrontaliere.

Astfel, grupul irlandez a renunțat la producția de țiglă de la Craiova în contextul în care liniile sale de afaceri sunt concentrate pe producție de ciment, betoane, agregate, producție de feronerie și de alte materiale de construcții, respectiv distribuție de materiale de construcții.

Compania austriacă Bramac a devenit în anul 2004 producător local de tiglă din beton, în urma unei investiții de 6 mil. euro în construirea de la zero a unei fabrici de profil la Sibiu.

Grupul Braas Monier Building avea la 30 iunie operațiuni în 36 de țări  și 118 fabrici de producție, și un număr de aproximativ 7.700 de angajați. În anul 2015, grupul Braas Monier a raportat venituri de 1,256 mld.euro.

Schoenherr, firmă de avocatură de talie regională, și-a deschis biroul de la București în urmă cu 20 de ani, venind alături de primul val de investitori austrieci, din care a făcut parte de exemplu Brau Union din industria berii. Acum, are o echipă de aproximativ 50 de avocați și 13 parteneri.

Braas Monier preia o capacitate de producție de țiglă a CRH de la Craiova într-o tranzacție totală de 8 mil. Euro. Achim Schreck, Braas Monier: “Am lucrat în tranzacție cu echipe românești ale unor firme internaționale de consultanță”. Cumpărătorul a cheltuit la nivel de grup 50 mil. Euro pe achiziții în 2015 și se simte “confortabil” cu un nivel similar și în acest an

Grupul german Braas Monier, proprietarul producătorului de ţiglă ceramică  și din beton Bramac – Sisteme de Învelitori,  a semnat un acord pentru achiziția unei fabrici de țiglă din beton din Craiova, pentru o sumă de aproximativ 33 de milioane de lei (aprox. 8 mil.euro), potrivit unui anunț al grupului. Capacitatea de producție aparținea Elpreco Craiova, companie aflată în portofoliul grupului irlandez de material de construcții CRH.

Investiția totală include prețul de achiziție, costurile legate de achiziție, inclusiv de integrare, finanțarea nevoilor suplimentare de capital de lucru și cheltuieli suplimentare de capital.

“Achiziția a fost finanțată din surse interne ale Braas Monier Building Group. Am fost sprijiniți de echipe românești ale unor firme internaționale de consultanță”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Achim Schreck, director de comunicare și pentru relația cu investitorii al grupului german.

Produsele fabricii achiziționate vor fi vândute în viitor sub numele de marcă Getica.

Managementul Braas Monier se așteaptă ca această tranzacție să genereze în 2019 venituri de aproximativ  22 de milioane de lei si un EBITDA de aproximativ 7,5 milioane de lei, ceea ce ar conduce la un puternic aflux de numerar.

Prin preluarea fabricii, BRAMAC își consolidează poziția pe piața locală și câștigă o bază de clienți mai largă.

Achiziția este de așteptat să se închidă la începutul celui de-al patrulea trimestru din 2016.

“Nu comentăm referitor la potențiale viitoare achiziții. La nivel de grup, am cheltuit aproximativ 50 mil. Euro pe achiziții în 2015 și ne-am simți confortabili cu un nivel similar în 2016 și mai departe”, a mai spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Achim Schreck din partea Braas Monier.

Pentru CRH, vânzarea capacității de producție de țiglă de la Elpreco Craiova face parte din procesul intern de reorganizare a operațiunilor locale, care s-au extins puternic după achiziția în urmă cu un an a companiilor Lafarge din România în cadrul unei tranzacții transfrontaliere.

Astfel, grupul irlandez a renunțat la producția de țiglă de la Craiova în contextul în care liniile sale de afaceri sunt concentrate pe producție de ciment, betoane, agregate, producție de feronerie și de alte materiale de construcții, respectiv distribuție de materiale de construcții.

Producția de țiglă este însă aria principală de afaceri pentru Bramac, companie care până în urmă cu câțiva ani era controlată în ponderi egale de către producătorul austriac de cărămizi Wienerberger și gigantul francez de materiale de construcții Lafarge. Din 2011, afacerea Bramac are ca unic proprietar grupul german Braas Monier.

 ”Activitatea de construcție în diferite părți din sud-estul Europei a început să-și revină după mai mulți ani de declin constant. În România, Bulgaria și Serbia, care sunt potențiale zone de vânzare ale fabricii achiziționate, numărul de locuințe în 2015 era încă aproape un sfert sub nivelul din 2009, dar este de așteptat să crească din nou cu până la 20% până în 2017”, a explicat motivul tranzacției, Pierre-Marie De Leener, CEO și președinte al board-ului Grupului Braas Monier.

Compania austriacă Bramac a devenit în anul 2004 producător local de tiglă din beton, în urma unei investiții de 6 mil. euro în construirea de la zero a unei fabrici de profil la Sibiu.

Grupul Braas Monier Building avea la 30 iunie operațiuni în 36 de țări  și 118 fabrici de producție, și un număr de aproximativ 7.700 de angajați.

În anul 2015, grupul Braas Monier a raportat venituri de 1,256 mld.euro. Acțiunile companiei sunt listate pe bursa de la Frankfurt. Principalii săi acționari sunt investitori instituționali și bănci. 40 N Latitude SPV – F Holdings Sarl are 29,11% din acțiunile companiei, Wellington Management Group are 9,89%, Monier Holdings SCA 10,77%, iar Lucerne Capital Management 5,05%.

Polonezii de la Asseco și norvegienii de la Visma, pe lista investitorilor care și-au exprimat interesul pentru TotalSoft, proaspăta achiziție a turcilor de la Logo

Pe lista investitorilor care s-au arătat interesați de procesul de vânzare al TotalSoft s-au aflat investitori strategici precum Asseco din Polonia și Visma din Norvegia, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ambele companii sunt déjà active pe piața românească de profil și au făcut anterior achiziții locale.

Compania turcească Logo a semnat pe 2 septembrie la București contractul de achiziție al pachetului de 100% din acțiunile TotalSoft pentru care a plătit vineri 30,2 mil. Euro către fondul de investiții Global Finance (cu un pachet de peste 88%), Liviu Drăgan (cu o participație de circa 10%) și Florin Manea (cu un pachet de peste 1%).

Procesul de vânzare al TotalSoft a fost pornit în 2015 de către banca de investiții britanică Clearwater, mandatată să se ocupe de tranzacția de exit a fondului elen de investiții Global Finance.

Asseco și-a construit poziția pe piața de IT din România printr-o serie de achiziții. În 2007, firma poloneză a cumpărat la pachet 70% din acțiunile Net Consulting și Fiba Software, valoarea tranzacțiilor fiind de 13,5 mil. Euro.

În 2009, Asseco a plătit 7,7 mil. Euro pentru achiziția furnizorul de soluții IT Professional Bank Systems & Software (Probass), conform Bloomberg. Ulterior, toate companiile cumpărate au fost fuzionate în cadrul Asseco SEE SRL.

Întrebată dacă Asseco este interesată de achiziția TotalSoft, Monika Perek, Chief Marketing Officer la Asseco South Eastern Europe SA răspundea pe 23 februarie printr-un email jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO: “Referitor la solicitare, vă informăm că noi nu comentăm orice speculație cu privire la achizițiile noastre”.

Asseco SEE SRL a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 106,98 mil. Lei și un profit net de 3 mil. Lei la un număr mediu de 145 angajați.

Visma este o companie norvegiană, cu venituri anuale de circa 900 mil. Euro pe an și EBITDA de aproape 190 mil. Euro.

Visma a intrat în România în 2006 prin deschiderea centrului de cercetare și dezvoltare de la Timișoara. În 2007, Visma devine acționarul firmei Multimedia Capital Romania din Sibiu, fondată în anul 1999, având un număr de 39 de angajați. În anul 2009 Visma Software Timișoara și Visma Software Sibiu fuzionează, devenind Visma Software SRL cu sediul social în Sibiu și punct de lucru în Timișoara.

În anul 2008 Visma își lărgește activitatea deschizând o nouă firmă, Visma Software Romania SRL, aceasta activând în domeniul serviciilor de natură economică, deservind clienți din Scandinavia.

A urmat o creștere organică, la sfârșitul anului 2014 având un număr de 232 de angajați in divizia de software și peste 200 de angajați în divizia de servicii.

Reprezentanții Visma nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol.

Logo, cumpărătorul TotalSoft,a precizat pe 2 septembrie că achiziția a fost finanțată în proporție de 57% în numerar, iar restul de 43% prin credit bancar.

Logo Software Investment SA, subsidiară deținută integral de compania turcească, este cumpărătorul acțiunilor TotalSoft în baza acordului încheiat cu Ferabosco Investments Limited și fondul de investiții South Eastern Europe Fund LP, administrat de către Global Finance.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră tranzacția de exit a fondului de investiții Global Finance din TotalSoft pe 26 octombrie 2015.

De asemenea, pe 1 septembrie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat, de asemenea, în premieră că Logo semnează achiziția TotalSoft pentru un preț de aproximativ 30 mil. Euro, informații confirmate prin anunțul oficial de astăzi al cumpărătorului.

Potrivit informațiilor făcute publice de către cumpărător, Logo Yazilim Sanayi ve Ticaret a cumpărat pachetul integral de acțiuni la TotalSoft pentru o valoare de întreprindere de 30 mil. Euro.

Prețul plătit reflectă o evaluare a companiei la un multiplu de 8,6 aplicat EBITDA înregistrat în 2015, când valoarea acestui indicator a fost de 3,48 mil. Euro. Raportat la EBITDA bugetat pentru acest an, de peste 4 mil. Euro, prețul plătit evaluează TotalSoft în jurul unui multiplu de 7 EBITDA.

Vânzătorii au fost asistați pe zona de consultanță juridică de către casa de avocatură RTPR Allen & Overy, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piață susțin că Logo intenționează să acopere o parte din achiziția TotalSoft cu un împrumut de la ING Bank România. Reprezentanții Logo și cei ai ING Bank nu au putut fi contactați până la momentul publicării articolului pe marginea acestui subiect.

Cu această tranzacție, Global Finance își face exitul din afacerea TotalSoft la 11 ani după ce a cumpărat un pachet de 88%.

Fondul elen de investiții a realizat în vară și exitul din afacerea de reciclare Green Group astfel că Global Finance mai are în acest moment în România portofoliul de proprietăți imobiliare, unde investițiile s-au derulat printr-un fond special dedicat pieței imobiliare din regiune.

Liviu Drăgan, fondator al TotalSoft și unul dintre vânzătorii companiei în tranzacția încheiată, își păstrează poziția de conducere, ca și alți membri ai echipei de management, potrivit declarațiilor lui Liviu Drăgan făcute pe 2 septembrie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzările pe piețele internaționale au avut o pondere de 23% în vânzările totale ale TotalSoft din 2015. Anul trecut, TotalSoft a înregistrat venituri de 21,3 mil. Euro, iar pentru primul semestru al acestui an a raportat venituri de 10,65 mil. Euro. Câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) au fost în primele șase luni ale anului de 1,97 mil. Euro.

Potențialul de creștere al pieței locale de IT a fost miza achiziției pentru compania turcească Logo, care urmărește o creștere a expunerii sale pe piețele internaționale.

rsz_pantazescu_main_de_prelucr(1)

Marian Pantazescu, președintele Direct One: “Structura tranzacției implică achiziția a 100% din acțiunile Netcity și plata împrumuturilor contractate de Netcity pe termen lung. O parte din prețul tranzacției va fi acoperit din surse proprii Direct One și ale acționarilor, iar restul cu o sindicalizare bancară”

Achiziția Netcity de către Direct One cuprinde plata prețului pentru pachetul de 100% din acțiuni și rambursarea împrumuturilor contractate de Netcity pe termen lung.

“Structura tranzacției implică achiziția a 100% din acțiunile Netcity si plata împrumuturilor contractate de Netcity pe termen lung”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marian Pantazescu, președintele Consiliului de administrație al Direct One.

Astăzi a fost anunțată semnarea contractului de achiziție al Netcity, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 24 februarie. Vânzătorii afacerii Netcity Telecom sunt grupul UTI, în care acționar majoritar este familia lui Tiberiu Urdăreanu, iar acționar minoritar fondul de investiții PineBridge. Un pachet de 40% din afacerea Netcity a fost vândut de către grupul israelian Elbit Systems.

Valoarea tranzacției este confidențială și nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

Întrebat cum va fi finanțată achiziția Netcity, Marian Pantazescu a precizat: “O parte din prețul tranzacției va fi acoperit din surse proprii ale Direct One și acționari urmând ca restul sa fie acoperit de o sindicalizare bancară cu o puternică prezența pe piața românească”.

Pentru dezvoltarea rețelei de fibră optică a Bucureștiului, compania Netcity Telecom a contractat credite bancare, finanțatori fiind bănci precum Raiffeisen și OTP.

Potrivit lui Marian Pantazescu, indicatorul EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.) “nu a fost folosit ca bază de calcul a tranzacției din motive pe care le considerăm confidențiale”.

Tranzacția așteaptă aprobarea Consiliului Concurenței.

„În acest moment, lucrăm împreună cu vânzătorii și consultanții ambelor părți la documentația ce va fi înaintată către Consiliul Concurenței în cel mai scurt timp. Estimăm însă că răspunsul final va fi primit într-un interval de 3-4 luni de la notificare”, a mai precizat Marian Pantazescu.

Discuțiile privind achiziția Netcity au început la jumătatea anului trecut, explică reprezentantul cumpărătorului.

Mandatul pentru vânzarea Netcity l-a avut firma de consultanță KPMG, unde rolul de coordonare l-a avut Bogdan Văduva, partener responsabil de aria de fuziuni și achiziții în cadrul firmei din Big Four.

Vânzarea Netcity a atras mai mulți investitori, printre cei interesați numărându-se RCS & RDS, UPC, precum și fondul de investiții CEE Equity Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În cursul derulării tranzacției, directorul general al Netcity Telecom, Adrian Florea a părăsit poziția în ianuarie 2016, pe care o ocupa încă din septembrie 2011. Acesta a fost o perioadă scurtă de timp consultant, iar după trei luni, în luna aprilie a acestui an a intrat în echipa Direct One pe poziția de director general adjunct, iar din iulie a preluat postul de director general al Direct One. Marian Pantazescu a urcat din poziția de CEO al DirectOne în cea de președinte al Consiliului de administrație al companiei.

“Discuțiile privind tranzacția au început cu mult timp înainte de cooptarea lui Adrian Florea în echipa Direct One, cooptare care a venit pe fondul planurilor noastre de dezvoltare locală și regională respectiv a largii sale expertize în proiecte complexe de telecomunicații în țară și în regiune. De altfel, Adrian nu a participat la tranzacție pentru niciuna dintre părți”, a explicat Marian Pantazescu.

Pentru aspecte financiare și de taxe, cumpărătorii au fost asistați de către PwC.

Țuca Zbârcea & Asociații a lucrat la achiziția Netcity cu o echipă formată din partenerii Cătălin Băiculescu și Vlad Cercel, de partea vânzătorului casa de avocatură Leaua & Asociații oferind asistență cu o echipă din care a făcut parte partenerul Gina Gheorghe și Alexandru Codescu, Of Counsel.

Până în prezent, investiția în rețeaua Netcity, asigurată exclusiv de UTI Grup și UTI Netcity Investments, a depășit 40 milioane de euro, au precizat reprezentanții UTI. . Reţeaua măsoară peste 900 de kilometri de canalizație și acoperă zona centrală a Bucureștiului, fiind racordate aproximativ 12.000 de clădiri. Valoarea redevenței plătite către municipalitate a depășit 4 milioane de Euro până la data tranzacției.

Netcity Telecom este operatorul rețelei „Netcity”, fiind responsabil cu proiectarea, realizarea și operarea acesteia, în baza unui contract de concesiune semnat în 2008 cu Primăria Municipiului București pe o perioadă de 49 de ani. Rețeaua suport de infrastructură pentru fibră optică are în prezent o lungime de aproximativ 1000 km, fiind pusă la dispoziția operatorilor de telecomunicații care oferă servicii pe teritoriul Municipiului București.

Contractul de concesiune în sistem de parteneriat public – privat dintre Primăria generală a Bucureștiului și grupul privat UTI a fost semnat pe 23 iunie 2006.

Pentru realizarea, operarea şi administrarea reţelei NetCity, compania UTI Systems a înfiinţat o companie de proiect dedicată, Netcity Telecom SA. Pe durata contractului, pentru dreptul de concesiune primit, Netcity Telecom s-a angajat să plătească Primăriei Municipiului Bucureşti, o redevenţă de 12% raportată la veniturile obţinute din serviciile de bază.

Reţeaua metropolitană de fibră optică este una dintre cele mai mari investiţii din Bucureşti, investiţia iniţială necesară realizării proiectului, suportată în întregime de UTI Systems SA, fiind estimată la peste 300 mil. Euro. Investiţia urmează să fie recuperată pe perioada concesiunii de 49 de ani din veniturile obţinute ca urmare a exploatării reţelei Netcity.

Raportul anual al Primăriei Generale a Bucureștiului din 2014 indică faptul că din proiectul Netcity au fost realizate etapa inițială, adică 16 km de canalizație, respectiv etapa I, care a adăugat încă 877 km de rețea. De asemenea, la cererea operatorilor de comunicații electronice, compania a mai executat încă 4,5 km de rețea.

Contractul dintre Netcity Telecom și Primăria Bucureștiului mai are de bifat etapele a II -a și a III- a de extindere a rețelei de fibră optică.

Netcity Telecom a obținut în 2015 un profit net de 14,5 mil. lei (3,3 mil. euro) la o cifră de afaceri de 40,38 mil. lei (peste 9 mil. euro), ceea ce înseamnă că firma operează cu o marjă netă de aproximativ 37%.

Direct One este unul dintre jucătorii tineri de pe piața telecomunicațiilor. Compania condusă de către Marian Pantazescu operează a patra rețea de fibră optică din țară, de aproximativ 5.000 km. De asemenea, Direct One deține și prima rețea de distribuție de conținut din regiune, Seenow.

În 2014, Direct One a obținut câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 6,7 mil. euro la o cifră de afaceri de 10,6 mil. euro și un număr mediu de 45 de angajați. Pentru 2015, compania a raportat o cifră de afaceri de 42,4 mil. lei (9,5 mil. euro) și un profit net de 12,7 mil. lei (2,9 mil. euro), adică o marjă netă de 30%.

Direct One este o afacere pornită în 2008 de către antreprenorul Marian Pantazescu, 47 ani, care are o experiență de peste 22 de ani în industria de telecomunicații și new media. Pantazescu a absolvit în 1993 Academia Tehnică Militară Secția Telecomunicații și a lucrat apoi pentru Ericsson și apoi Connex, operatorul de telefonie mobilă care astăzi activează sub numele de Vodafone România.

La începutul acestui an, Direct One a preluat în propriul său patrimoniu elementele de rețea de fibră optică ale Electrogrup Cluj – Napoca, companie controlată de frații Teofil și Simion Mureșan.

După majorare, acțiunile Direct One sunt împărțite de către Teofil și Simion Mureșan, fiecare având o cotă de 32,195%, Marian Pantazescu cu 30,618%, respectiv Mihai Dobrescu cu 4,992%, conform proiectului de divizare parțială al societății clujene.

netcity main

Direct One a semnat contractul de cumpărare a 100% din acțiunile Netcity Telecom. KPMG și Leaua & Asociații de partea vânzătorului, avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații de partea cumpărătorului. Mutare importantă în cursul tranzacției: Directorul general al Netcity a plecat în ianuarie din companie, iar în aprilie a venit la Direct One, unde de două luni este noul director general

Direct One S.A. va prelua controlul asupra Netcity Telecom, operatorul rețelei subterane pentru fibră optică a Municipiului București, în urma acordului semnat cu UTI Netcity Investment BV și UTI Grup SA, companiile care dețin 100% din acțiunile operatorului.

Tranzacția presupune achiziția pachetului integral de acțiuni de către Direct One S.A., furnizor independent și neutru de infrastructură de fibră optică pentru telecomunicații, controlat de antreprenorii români Teofil Mureșan si Simion Mureșan. Direct One operează o rețea aeriană națională de fibră optică în lungime de peste 5.500 km și care asigură exclusiv conexiuni între orașe. Finalizarea tranzacției urmează etapele legale și face obiectul aprobării Consiliului Concurenței.

“Suntem entuziasmați de perspectiva achiziției Netcity care permite unei companii 100% românești să se extindă pe piața locală a infrastructurii de telecomunicații, dorința noastră fiind să servim nevoile tuturor operatorilor telecom într-un mod echidistant și transparent. Sperăm de asemenea că vom putea extinde rețeaua existentă în condiții de fezabilitate economică, cu respectarea legislației aplicabile”, a declarat Marian Pantazescu, Președintele Consiliului de Administrație Direct One.

Tranzacția a fost anunțată în premieră pe 24 februarie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Valoarea tranzacției este estimată de către surse din piața de fuziuni și achiziții până în jurul a 30 – 35 mil. euro, valoare neconfirmată de către părțile implicate în tranzacție.

În perioada derulării tranzacției de vânzare a Netcity Telecom, directorul general al companiei, Adrian Florea a părăsit poziția în ianuarie 2016, pe care o ocupa încă din septembrie 2011. Acesta a fost o perioadă scurtă de timp consultant, iar după trei luni, în luna aprilie a acestui an a intrat în echipa Direct One pe poziția de director general adjunct, iar din iulie a preluat postul de director general al Direct One. Marian Pantazescu a urcat din poziția de CEO al DirectOne în cea de președinte al Consiliului de administrație al companieil potrivit informațiilor făcute publice.

Mutarea lui Florea la DirectOne a avut loc chiar în contextul în care DirectOne se afla în negocieri exclusive pentru achiziția Netcity Telecom. Negocierile între cele două părți erau în derulare încă de la începutul acestui an.

Vânzătorii sunt grupul UTI, al cărui acționar majoritar este familia lui Tiberiu Urdăreanu, iar acționar minoritar fondul de investiții PineBridge, respectiv grupul israelian Elbit. Astfel, Elbit Systems Ltd deține un pachet de 40% din acțiunile UTI Investments BV SA, restul de 60% aparținând grupului UTI.

KPMG a avut mandatul de vânzare al afacerii Netcity, pentru care și-au mai arătat interesul în faze anterioare UPC, RCS & RDS sau fondul de investiții CEE Equity Partners, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Bogdan Văduva, Partner M&A la KPMG, a spus: “Suntem mândri că am condus cu succes procesul de vânzare al companiei întrucât este una dintre cele mai importante tranzacții din sectorul local telecom din ultimul deceniu.”

Pentru aspecte financiare și de taxe, cumpărătorii au fost asistați de către PwC.

Țuca Zbârcea & Asociații a lucrat la achiziția Netcity cu o echipă formată din partenerii Cătălin Băiculescu și Vlad Cercel, de partea vânzătorului casa de avocatură Leaua & Asociații oferind asistență cu o echipă din care a făcut parte partenerul Gina Gheorghe și Alexandru Codescu, Of Counsel.

Până în prezent, investiția în rețeaua Netcity, asigurată exclusiv de UTI Grup și UTI Netcity Investments, a depășit 40 milioane de euro, au precizat reprezentanții UTI. . Reţeaua măsoară peste 900 de kilometri de canalizație și acoperă zona centrală a Bucureștiului, fiind racordate aproximativ 12.000 de clădiri. Valoarea redevenței plătite către municipalitate a depășit 4 milioane de Euro până la data tranzacției.

Pentru dezvoltarea rețelei, compania s-a împrumutat la Raiffeisen și OTP Bank.

Netcity Telecom este operatorul rețelei „Netcity”, fiind responsabil cu proiectarea, realizarea și operarea acesteia, în baza unui contract de concesiune semnat în 2008 cu Primăria Municipiului București pe o perioadă de 49 de ani. Rețeaua suport de infrastructură pentru fibră optică are în prezent o lungime de aproximativ 1000 km, fiind pusă la dispoziția operatorilor de telecomunicații care oferă servicii pe teritoriul Municipiului București.

Contractul de concesiune în sistem de parteneriat public – privat dintre Primăria generală a Bucureștiului și grupul privat UTI a fost semnat pe 23 iunie 2006.

Pentru realizarea, operarea şi administrarea reţelei NetCity, compania UTI Systems a înfiinţat o companie de proiect dedicată, Netcity Telecom SA. Pe durata contractului, pentru dreptul de concesiune primit, Netcity Telecom s-a angajat să plătească Primăriei Municipiului Bucureşti, o redevenţă de 12% raportată la veniturile obţinute din serviciile de bază.

Reţeaua metropolitană de fibră optică este una dintre cele mai mari investiţii din Bucureşti, investiţia iniţială necesară realizării proiectului, suportată în întregime de UTI Systems SA, fiind estimată la peste 300 mil. Euro. Investiţia urmează să fie recuperată pe perioada concesiunii de 49 de ani din veniturile obţinute ca urmare a exploatării reţelei Netcity.

Raportul anual al Primăriei Generale a Bucureștiului din 2014 indică faptul că din proiectul Netcity au fost realizate etapa inițială, adică 16 km de canalizație, respectiv etapa I, care a adăugat încă 877 km de rețea. De asemenea, la cererea operatorilor de comunicații electronice, compania a mai executat încă 4,5 km de rețea.

Contractul dintre Netcity Telecom și Primăria Bucureștiului mai are de bifat etapele a II -a și a III- a de extindere a rețelei de fibră optică.

Netcity Telecom a obținut în 2015 un profit net de 14,5 mil. lei (3,3 mil. euro) la o cifră de afaceri de 40,38 mil. lei (peste 9 mil. euro), ceea ce înseamnă că firma operează cu o marjă netă de aproximativ 37%.

Direct One este unul dintre jucătorii tineri de pe piața telecomunicațiilor. Compania condusă de către Marian Pantazescu operează a patra rețea de fibră optică din țară, de aproximativ 5.000 km. De asemenea, Direct One deține și prima rețea de distribuție de conținut din regiune, Seenow.

În 2014, Direct One a obținut câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 6,7 mil. euro la o cifră de afaceri de 10,6 mil. euro și un număr mediu de 45 de angajați. Pentru 2015, compania a raportat o cifră de afaceri de 42,4 mil. lei (9,5 mil. euro) și un profit net de 12,7 mil. lei (2,9 mil. euro), adică o marjă netă de 30%.

Direct One este o afacere pornită în 2008 de către antreprenorul Marian Pantazescu, 47 ani, care are o experiență de peste 22 de ani în industria de telecomunicații și new media. Pantazescu a absolvit în 1993 Academia Tehnică Militară Secția Telecomunicații și a lucrat apoi pentru Ericsson și apoi Connex, operatorul de telefonie mobilă care astăzi activează sub numele de Vodafone România.

La începutul acestui an, Direct One a preluat în propriul său patrimoniu elementele de rețea de fibră optică ale Electrogrup Cluj – Napoca, companie controlată de frații Teofil și Simion Mureșan.

După majorare, acțiunile Direct One sunt împărțite de către Teofil și Simion Mureșan, fiecare având o cotă de 32,195%, Marian Pantazescu cu 30,618%, respectiv Mihai Dobrescu cu 4,992%, conform proiectului de divizare parțială al societății clujene.

Hiperdia dispune de o rețea de 23 de centre de imagistică. Sursă foto: Hiperdia.

Regina Maria și Affidea au depus oferte neangajante pentru achiziția lanțului de centre de imagistică Hiperdia. Tranzacția de exit a fondului american de investiții Bedminster Capital, așteptată să ajungă în faza ofertelor angajante peste o lună

Regina Maria și Affidea se află pe lista investitorilor care au depus oferte neangajante pentru cumpărarea afacerii Hiperdia, principala rețea de centre de imagistică medicală din România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția este așteptată să ajungă în faza ofertelor angajante peste o lună, afirmă surse din piață.

Fondul american de investiții Bedminster Capital a început tranzacția de exit la nouă ani după ce a preluat pachetul de 65% din Hiperdia, companie cu sediul la Brașov, informație publicată în premieră pe 5 mai de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Hiperdia, ai Regina Maria și ai Affidea nu au fost disponibili pentru comentarii pe marginea acestui subiect.

Regina Maria a trecut în urmă cu un an de la managerul de capital privat Advent International la administratorul de fonduri de investiții Mid Europa Partners. De asemenea, Affidea International are ca unic acționar grupul de investiții Waypoint Capital.

Vânzarea Hiperdia este cotată ca una dintre cele mai mari tranzacții de pe piața serviciilor medicale private.

Bedminster Capital a preluat în 2007 un pachet de 65% din acțiunile Hiperdia în cadrul unei tranzacții estimate de surse din piață la aproximativ 15 mil. euro, care a inclus și o majorare de capital. Achiziția managerului cu capital de risc s-a realizat prin intermediul fondului de investiții Southeast Europe Equity Fund II (SEEF II), administrat de către Bedminster Capital Management.

Față de momentul achiziției, afacerile Hiperdia au crescut de trei ori. În mandatul Bedminster Capital, Hiperdia a cumpărat în 2008 Pro Life, care opera două centre de imagistică în București.

Pentru 2015, Hiperdia a raportat o cifră de afaceri de 77 mil. Lei (peste 17 mil. Euro) și un profit net de 7,9 mil. Lei (1,8 mil. Euro) la un personal format din 368 de angajați.

Vânzarea pachetului majoritar al afacerii care operează o rețea de 23 de centre medicale în București și în alte orașe mari din România este o oportunitate de achiziție atât pentru Regina Maria, cât și pentru alți operatori locali de servicii medicale private care au planuri de creștere.

Regina Maria a trecut la o campanie de achiziții în acest an, având un capital puternic la dispoziție după venirea Mid Europa Partners. Au urmat pe rând spitalul Ponderas specializat în chirurgia obezității, tranzacție de circa 25 mil. euro, achiziția centrului medical Helios din Craiova și a centrului medical Dr. Grigoraș din Timișoara, prima sub 1 mil. euro, a doua peste 1 mil. euro ca valoare.

Pe piața lanțurilor de centre de imagistică, Affidea România, parte a grupului internațional Affidea, a cumpărat în iulie 2015 trei centre SANMED în Oltenia, iar în septembrie a achiziționat o rețea de 4 centre Phoenix.

Affidea demonstrează că are apetit de achiziții pe acest segment de piață, unde are o rețea formată din 18 centre medicale.

Printre operatorii de profil care au anunțat recent planuri de achiziții se mai află MedLife și Medicover.

Medlife, cel mai mare operator după cifra de afaceri, este angajat, de asemenea, într-o campanie de achiziții la nivel național. Din 2015 încoace a preluat centrul Sama și laboratoarele Ultratest din Craiova, centrul de imagistică Prima Medical din Craiova în 2016, lanțul de clinici stomatologice Dent Estet – o tranzacție estimată la circa 4 mil. euro, cea mai recentă mișcare anunțată fiind achiziția a 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri.

Bedminster Capital a intrat în afacerea Hiperdia prin fondul de investiții SEEF II.

Printre investitorii în fondul SEEF II se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), respectiv Overseas Private Investment Corporation (OPIC).

În 2005, BERD a semnat un acord prin care își exprima intenția de a investi până la 50 mil. dolari în fondul de investiții Southeast Europe Equity Fund II, fond regional cu o capitalizare – țintă de 200 mil. dolari.

Firma Hiperdia a fost înființată la Brașov în februarie 1997 și are acum o poziție de lider local în furnizarea de servicii de imagistică și analize de laborator.

Industria medicală privată este în centrul interesului investitorilor cu apetit de achiziții pentru că este un sector creditat cu o creștere rapidă și cu potențial de dezvoltare în continuare, iar campaniile de achiziții sunt favorizate de fragmentarea pieței de profil. Principalii jucători pe acest segment sunt Medlife, Regina Maria, Sanador și Medicover.

Grupul austriac Hirsch după două tranzacții în România în ultimele două luni: “Nu avem deocamdată în plan o altă achiziție”. O mare parte din achiziții au fost finanțate din propriul cashflow, iar restul din credite bancare. Austriecii au lucrat la achiziția celor trei fabrici cu BDO, avocatul Răzvan Neamțu și firma de avocatură CHSH Gilescu Văleanu Nathanzon & Partenerii

Grupul austriac Hirsch își finanțează achizițiile de fabrici de materiale de construcții din România în cea mai mare parte din propriul cashflow, iar restul banilor vin din împrumuturi bancare, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Michaela Andritsch, director pentru comunicare corporativă și relația cu investitorii în cadrul Hirsch Servo Group.

Compania austriacă a anunțat pe 17 august preluarea a două fabrici de polistiren de la compania românească Arcon. Tranzacția trebuie avizată de către Consiliul Concurenței.

Pe 12 iulie, Hirsch Porozell SRL – subsidiara locală a grupului austriac – a anunțat achiziția unei fabrici de la Timișoara aparținând Energoterom. Valoriile tranzacțiilor încheiate de către Hirsch Porozell nu au fost făcute publice.

Astfel, grupul Hirsch care până acum era activă cu o fabrică la Cluj – Napoca își trece încă trei fabrici în portofoliu – Timișoara, București și Sfântu Gheorghe.

Întrebat dacă Hirsch are în vizor o nouă achiziție pe piața românească, reprezentantul grupului austriac a răspuns: „Nimic în plan încă”.

“Nu am făcut due – dilligence în aceste cazuri (tranzacții – n.r.), dar consultantul nostru este BDO. Ne-au ajutat în aceste cazuri”, precizează Michaela Andritsch.

Potrivit acesteia, în cazul tranzacției încheiate la Timișoara, cumpărătorul a lucrat cu avocatul Răzvan Neamțu. La tranzacția cu Arcon, grupul Hirsch a fost asistat de către Zizi Popa, partener al firmei de avocatură CHSH Gilescu Văleanu Nathanzon & Partenerii.

„Pentru orice companie care dorește să fie performantă pe piața românească de polistiren, în contextul actual al pieței, o acoperire teritorială cât mai bună este vitală. A fost dificil pentru noi să avem o strategie națională de vânzări, cu prețuri competitive, indiferent de distanța față de clienții noștri, cu doar două fabrici. Sunt convins că, prin această achiziție, Hirsch Porozell, care deține facilități de producție în Cluj și de curând în Timișoara, va avea o acoperire națională și va putea să-și consolideze poziția pe piață”, spunea directorul general al grupului Arcon, Ioan Țițeiu la momentul anunțării tranzacției cu Hirsch Porozell.

Piața românească de polistiren are o evoluție bună, apreciază Harald Kogler, Director General Executiv al Hirsch Servo.

Arcon a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 28 de milioane de euro, înregistrând un profit brut de circa 2 milioane de euro. Arcon a fost înființată în 1994 la Sfântu Gheorghe și este unul dintre principalii furnizori din România de membrane bituminoase cu elastoplastomeri pentru hidroizolații, având în portofoliu și o unitate de producție de tencuieli decorative și vopsele.

De cealaltă parte, grupul Hirsch a raportat pentru primele nouă luni din anul său fiscal (1 iulie 2015 – 31 martie 2016) venituri de 64 mil. Euro, EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 5,2 mil. Euro la un număr de 607 angajați. Compania a înregistrat în perioada raportată un cash flow (fluxuri de numerar) din activități operaționale de 5,2 mil. Euro și investiții de 2,7 mil. Euro. Datoria netă a grupului austriac se ridica la 31 martie la 16,9 mil. Euro, potrivit datelor făcute publice.

Hirsch Porozell SRL, subsidiara locală a grupului austriac, a raportat o cifră de afaceri de 47,3 mil. Lei (10,6 mil. euro) și un profit net de 2,97 mil. Lei (0,67 mil. Euro) la un număr de 59 de angajați.

Avocații bpv Grigorescu Ștefănică au consiliat grupul financiar leton 4Finance la achiziția TBI Bank. Prețul plătit la finalizarea tranzacției regionale este de circa 69 mil. euro

Firma de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică a asistat grupul financiar de origine letonă4Finance, unul dintre cele mai mari grupuri din Europa care acordă împrumuturi rapide prin intermediul platformelor online și mobile, la achiziția grupului financiar TBIF Financial Services, care include banca TBI Bank EAD, cu sedii în Bulgaria și România, precum și entitățile TBI Credit și TBI Leasing.

După un proces care a durat circa un an, tranzacția a fost finalizată pe 11 august 2016, alte etape și proceduri post-closing fiind în desfășurare. Valoarea totală plătită la closing a fost de aproximativ 69 mil. euro, la care s-ar putea adăuga o valoare de ajustare în funcție de performanța confirmată a entităților achiziționate, precizează reprezentanții casei de avocatură.

Cumpărătorul anunța într-un comunicat în luna iunie că tranzacția are o valoare de aproximativ 75 mil. euro.

Prin această achiziție, grupul 4Finance își extinde prezența pe piața din România, adăugând în portofoliul său sucursala București a TBI Bank EAD, precum și două instituții financiare nebancare (IFN) TBI Leasing și TBI Credit, în plus față de Zaplo IFN, care activează pe piață din 2015. TBI Bank EAD este activă în România și Bulgaria în special pe sectorul de IMM-uri și de retail și a raportat active de 272 mil. euro la finalul lunii iunie și credite de consum în valoare de 175 mil. euro.

4finance, cu sediul la Riga, Letonia, a devenit activ în România prin intermediul societății financiare nebancare Zaplo IFN. Grupul este controlat de către miliardarul rus Oleg Boiko, potrivit informațiilor publicate de presa rusă, preluate apoi în media din Letonia.

Echipa de avocați care a consiliat 4Finance pentru componenta din România a achiziției a fost coordonată de Cătălin Grigorescu, Managing Partner al bpv Grigorescu Ștefănică, Cristina Mihai (Managing Associate) și Andreea Cărare (Associate) și a inclus în diversele etape ale tranzacției un număr de până la 12 avocați.

Tranzacția a fost coordonatăla nivel global de biroul de la Moscova al societății internaționale de avocatură Akin Gump, asistența pe drept bulgar fiind asigurată de societatea de avocați bulgară Penkov, Markov &Partners.

Prima parte a anului 2016 a marcat o accelerare considerabilă a activității departamentului de fuziuni și achiziții din cadrul bpv Grigorescu Ștefănică, avocații fiind implicați în încheierea unor tranzacții relevante la nivel regional și internațional, printre care achiziția pachetului majoritar din rețeaua de clinici stomatologice Dent Estet de către liderul pieței de servicii medicale private MedLife, achiziția de 920 milioane de dolari a KeySafety Systems de către conglomeratul chinez Joyson Electronics sau tranzacția prin care compania americană de IT Riverbed Technology a preluat compania germană Ocedo.

Tranzacția 4Finance marchează a doua achiziție realizată în acest an de către un investitor strategic din Letonia, după ce Food Union, a anunțat în mai cumpărarea unui pachet de circa 70% din acțiunile producătorului local de înghețată Alpin 57 Lux din Sebeș (județul Alba). Food Union este controlat de către milionarul rus Andrey Beskhmelnitski.

Consiliul Concurenței a aprobat preluarea Petrofac Solutions & Facilities Support de către Expert Petroleum

Consiliul Concurenței a anunțat astăzi că a autorizat tranzacţia prin care Expert Petroleum SPV SARL Luxemburg a preluat Petrofac Solutions & Facilities Support SRL România.

Autoritatea de concurenţă a evaluat această operaţiune din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice.

Ca urmare a analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia.

Expert Petroleum SPV SARL, cu activități de servicii anexe extracției petrolului brut și gazelor naturale, este membră a grupului internațional GMS Holdings, prezent în România prin Expert Petroleum SRL.

Petrofac Solutions & Facilities Support SRL, membră a grupului britanic Petrofac, este furnizor de servicii petroliere pentru industria ţiţeiului și gazelor naturale.

Petrofac Solutions & Facilities Support SRL a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 115,9 mil. Lei (26,1 mil. Euro) și o pierdere de 455,7 mil. Lei (102,6 mil. Euro) la un număr de 922 de angajați, potrivit ultimului bilanț anual făcut public.

Scăderea prețului țițeiului în ultimii ani, cu efect în lanț asupra reducerii investițiilor din programele de explorare și producție ale producătorilor de petrol și gaze, a dus la decizii de restructurare a operațiunilor și de reducere a personalului în industria serviciilor pentru petrol și gaze, inclusiv la nivelul companiilor mari precum Halliburton, Schlumberger sau Petrofac.

Consiliul Concurenței analizează tranzacția de 5,5 mil. euro prin care fondul de investiții EEAF va prelua 30% din retailerul Elefant Online

Consiliul Concurenței analizează intrarea în acționariatul retailerului online Elefant.ro a fondului de investiții Emerging Europe Accession Fund Cooperatief (EEAF), administrat de către Axxess Capital, potrivit unui comunicat de presă emis de către autoritatea de concurență.

”Autoritatea de concurență va evalua concentrarea economică din punct de vedere al compatibilității acesteia cu un mediu concurențial normal, în conformitate cu Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice”, se precizează în comunicat.

Fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund (EEAF), administrat de către Axxess Capital,  intenționează să preia un pachet de 30% din acțiunile retailerului online Elefant.ro, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Intrarea fondului de investiții a avut loc pe fondul unei runde de finanțare în valoare de 5,5 mil. Euro, realizată prin majorare de capital, la care a participat și fondul de investiții Catalyst România, care și-a majorat participația minoritară deținută în companie. În noiembrie 2014, Catalyst a anunțat preluarea unui pachet de peste 10% din Elefant.ro, afacerea controlată de omul de afaceri Ion Sturza.

Investiția are ca obiectiv accelerarea ritmului anual de creștere de peste 50% pe care Elefant.to îl are în prezent. Retailer-ul online va beneficia de expertiza specifică a noului investitor.

În decursul celor 6 ani de activitate, Elefant.ro a atras mai multe runde de investiții, în acționariat intrând, alături de Fribourg Capital, acționar fondator majoritar și fondurile Catalyst Romania, consiliat de 3TS Capital Partners și acum EEAF.

Retailerul online a fost lansat ca o librărie online în 2010. În 2014 – 2016, compania a cunoscut o extindere puternică prin dezvoltarea rapidă a ofertei sale de produse și prin diversificarea modalităților de livrare, prin înființarea a 18 puncte de livrare în 6 orașe din țară. Un alt pas important în dezvoltarea afacerilor a fost extinderea prezenței în Republica Moldova.

Avocații Țuca Zbârcea & Asociații au asistat EEAF în tranzacție cu o echipă coordonată de către Dragoș Apostol, Partener în cadrul firmei de avocatură, secondat de avocatul Veronica Aman. Alături de cei doi, în proiect s-au mai implicat Roxana Pană, Avocat Senior, Ciprian Săraru, Avocat senior,  și avocatul Gabriela Dinu.

De cealaltă parte, avocații RTPR Allen & Overy au lucrat alături de compania Elefant Online și de acționarii săi cu o echipă  coordonată de către Alina Stăvaru, Counsel în cadrul firmei, și din care au mai făcut parte Laurențiu Tisescu (Associate), Evelin Grigore (Junior Associate) pentru documentele tranzacției, respectiv Roxana Ionescu (Counsel), Andrei Mihul (Associate) și Andrei Lupu (Junior Associate) pentru aspecte de concurență.

Elefant Online (fost Universal Online Promotion) este deținut de fondul de investiții Fribourg Investments, controlat de omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova, prin Millennium Gold Resources Limited (Cipru).

Axxess Capital, condus de către veteranul industriei locale a fondurilor de investiții Horia Manda, este cel mai activ administrator de pe piața fondurilor de investiții și are cea mai puternică schimbare de portofoliu local dintre jucătorii locali de private equity, având în vedere seria de achiziții, respectiv de exituri realizate în ultimul an.

Axxess Capital face achiziții în ultimii ani din capitalul fondului de investiții EEAF, în timp ce fondurile mai vechi pe care le are sau le-a avut în administrare (RAEF – Romanian American Enterprise Fund, BAF  – Balkan Accession Fund) își fac pe rând exitul din afacerile aflate în portofoliu, pe măsură ce durata lor de viață se apropie de sfârșit.

Politica de investiții a Axxess Capital vizează tichete de achiziție de regulă cuprinse între 5 și 15 mil. Euro fie pentru preluarea de pachete majoritare de acțiuni, fie participații minoritare în companii – țintă.

Szalma Botond, director general și acționar al Plimsoll:  Nu există niciun vânzător al Plimsoll. Valoarea tranzacției cu TTS București este de 2 mil. Euro și s-a realizat printr-o majorare de capital în urma căreia acesta a preluat 51% din Plimsoll. Negocierile au început în iunie 2015

Grupul Transport Trade Services (TTS) a preluat pachetul de 51% din acțiunile Plimsoll Kft, operator fluvial și una dintre cele mai mari companii de logistică din Ungaria, în cadrul unei tranzacții în valoare totală de 2 mil. Euro, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Szalma Botond, director general al Plimsoll Kft și unul dintre acționarii minoritari ai companiei.

“Nu este vorba despre niciun vânzător al Plimsoll. TTS București a majorat capitalul social al Plimsoll și a devenit acționar cu 51%. Restul pachetului de 49% este în mâinile a patru persoane private din Ungaria, practic managementul Plimsoll Co. Ltd. Majorarea de capital este de 2 milioane de euro și aceasta este valoarea finală a tranzacției”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Szalma Botond.

Szalma Botond, director general și unul dintre acționarii minoritari ai Plimsoll după tranzacția cu TTS. Sursă foto: Plimsoll.

Szalma Botond, director general și unul dintre acționarii minoritari ai Plimsoll după tranzacția cu TTS. Sursă foto: Plimsoll.

Acesta a rămas ca acționar minoritar în companie cu un pachet de 13%, conform propriilor declarații. Ceilalți acționari minoritari, cu participații în jurul a 11 – 12% fiecare, sunt Bela Szalma, Andras Kiss și Jozsef Kiss.

Tranzacția a fost semnată pe 20 iunie.

Din cele 2 milioane de euro aport de capital adus de către noul proprietar, 400.000 euro vor merge sub formă de majorare de capital la armatorul fluvial de nave autopropulsate Fluvius Kft, subsidiară a Plimsoll.

Grupul Plimsoll a avut în 2015 o cifră de afaceri consolidată de circa 10 mil. Euro, a mai spus Szalma Botond.

“Negocierile cu TTS au început în urmă cu un an, în iunie 2015. Ne cunoaștem de peste 30 de ani”, explică directorul general al Plimsoll Kft.

Investiția are ca obiectiv întărirea și dezvoltarea poziției TTS ca jucător regional în zona Dunării.

“Tranzacția deschide drumul către piețele din Vest, Germania, Olanda”, mai spune Szalma Botond.

Deloitte a asigurat servicii de consultanță pentru cumpărător, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Avocații de la Zamfirescu Racoți & Partners (ZRP) au asistat grupul Transport Trade Services (TTS), casa de expediții ce controlează CNFR Navrom S.A., potrivit unui comunicat al firmei de avocatură.

Noul proprietar a fost asistat de către o echipă de avocați din cadrul ZRP, sub coordonarea lui Cătălin Micu (Managing Associate) și a Larisei Popoviciu (Senior Associate), care au asigurat negocierea și finalizarea cu succes a acestui proiect transfrontalier.

Tranzacția a presupus o etapă de due diligence, continuând cu structurarea tranzacției și redactarea și negocierea contractelor. În acest sens, ZRP a colaborat cu avocați din Ungaria, respectiv Kende, Molnár-Bíró, Katona Attorneys-at-Law (KMBK), responsabili cu îndeplinirea formalităților juridice pe teritoriul ungar.

”A fost un proces complex având în vedere specificul activității clientului nostru, dar experiența echipei de avocați și colaborarea tradițională cu TTS ne-a ajutat să acomodăm toate cerințele tehnice și strategice ale investitorului. Tranzacția consolidează poziția TTS pe cursul superior al Dunării și deschide totodată noi oportunități în business”, a declarat Cătălin Micu, Managing Associate ZRP.

Afacerea Plimsoll a fost fondată în 1992 și s-a dezvoltat până la nivelul unui mic grup de firme format din Plimsoll Ltd, Centroport Ltd și Fluvius Ltd.

TTS a fost înființată în 1997 și este o afacere al cărei principal acționar este Mircea Mihăilescu. În 2012, International Finance Corporation, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, a alocat până la 12 mil. Euro (16 mil. Dolari) pentru a intra ca acționar cu un pachet de 10% în TTS. Banii au fost atrași pentru a finanța activitățile subsidiarelor TTS – armatorul fluvial CNFR Navrom, Canopus Star – care operează un terminal de cereale în portul Constanța și Trans Europa Port SA – compania care administrează terminalele din porturile de la Dunăre.

Transport Trade Services (TTS) a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 72,5 mil. Euro și un profit net de 3,3 mil. Euro și un număr de 70 de angajați.

farmatop3crediteinfogrmain

MedLife cumpără 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri, printre ai cărei acționari s-a numărat Carmen Bichiș, fostul președinte al CNVM și  fostă soție a primarului sectorului 3 din București. Avocații de la Dima & Asociații și Taxhouse au asigurat consultanța cumpărătorului. Medlife anunță că negociază un nou împrumut de 20 mil. Euro pentru achiziții. Mihai Marcu, Medlife: “Suntem în discuții avansate pentru realizarea a cinci tranzacții, una dintre acestea fiind de mărime medie spre mare”

MedLife, lider pe segmentul serviciilor medicale private, a anunțat astăzi achiziția unui pachet de circa 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri din București, în cadrul seriei de tranzacții pentru conservarea poziției sale în vârful pieței de profil și în contextul procesului de consolidare din acest sector.

MedLife a semnat tranzacția de preluare a pachetului majoritar, în proporție de 90%, din cadrul Centrului Medical Panduri, iar finalizarea achiziției este așteptată să aibă loc în cursul acestei săptămâni, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ca urmare a acestei tranzacții, Maria Pop, fondator și director general al Centrului Medical Panduri, va păstra atribuțiile de management, fiind direct responsabilă de strategia de dezvoltare și extindere a Centrului.

„Parteneriatul cu MedLife ar însemna un pas foarte important în evoluția activității noastre, dar mai ales o nouă oportunitate de a ne dezvolta și a crește accelerat business-ul, în condițiile în care vom avea susținerea celui mai important operator de pe piața serviciilor medicale private din România. Mai mult, este o bună ocazie sa ne mărim baza de clienți prin deservirea abonaților MedLife în Capitală, piață în care MedLife deține o pondere de peste 50%”, a declarat Maria Pop, Director General Centrul Medical Panduri.

Strategia de achiziții a Medlife de până acum, demonstrată și în tranzacții recente precum Sama Craiova sau Dent Estet București, indică preferința cumpărătorului de a păstra la conducerea afacerii și cu un pachet minoritar fondatorul afacerii preluate.

Nici Medlife, nici reprezentanții Centrului Medical Panduri nu au făcut public la cererea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO cine a vândut pachetul de 90% din acțiuni.

Conform unor date publice din 2012, Carmen Bichiș (fostă Negoiță), ex – președinte al Comisiei Naționale pentru Valori Mobiliare (arbitrul pieței de capital care acum face parte din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară) și fosta soție a lui Liviu Negoiță – primar al sectorului 3 până în 2012, respectiv fost vicepreședinte al PDL (partid aflat la guvernare în perioada 2005 – 2012), deținea 33% din acțiunile Centrului Medical Panduri.

Carmen Bichiș nu a putut fi contactată pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută public. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că vânzarea a 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri s-ar situa sub nivelul de 2 mil. Euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate în tranzacție.

Medlife a lucrat la această tranzacție cu avocații de la Dima & Asociații pentru partea de asistență juridică, respectiv cu consultanții Taxhouse pentru due diligence (analiză financiară) și asistență pe zona de taxe, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Centrul Medical Panduri este un operator de referință, având o activitate de peste 9 ani pe piața din Capitală. Centrul reunește două laboratoare de analize medicale și două clinici, oferind pacienților o gamă diversificată de investigații clinice și paraclinice, precum și echipamente medicale de ultimă generație. Potrivit reprezentanților companiei, Centrul Medical Panduri a înregistrat la nivelul anului 2015 o cifră de afaceri de peste 1,9 mil. euro, iar pentru anul acesta estimează o creștere de peste 20%.

Compania  a înregistrat anul trecut o marjă netă de profit de circa 10%.

Finalizarea tranzacției cu Centrul Medical Pandurii ar aduce în portofoliul MedLife a 11-a achiziție, trei dintre acestea fiind derulate în 2016 (Prima Medical din Craiova, banca de celule stem de la Timișoara și rețeaua de clinici stomatologice Dent Estet).

În perspectivă, compania anunță că va majora investițiile alocate proiectelor de achiziții și anunță intenția de a contracta un nou credit.

“Suntem în negocieri avansate cu mai multe bănci, astfel încât credem că în cursul lunii septembrie vom putea contracta un nou credit în valoare de 20 milioane euro (tranzacție de tip leveraged buyoutLBO), fondurile urmând să fie alocate exclusiv pentru achiziții. De altfel, la ora actuală suntem în discuții avansate pentru realizarea a cinci tranzacții, una dintre acestea fiind de mărime medie spre mare”, a spus Mihai Marcu, Președinte al Consiliului de administrație al MedLife. Acesta nu a dat detalii privind băncile cu care negociază noul împrumut.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 milioane de euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen, iar odată cu finalizarea contractării celui de al doilea credit, MedLife va avea la dispoziție un buget total de investiții de 76 milioane de euro, din care o parte importantă va fi alocată proiectelor de achiziție.

“În ultima perioadă am avut o activitate foarte intensă și ne-am consolidat poziția, atât prin proiecte de tip green field, cât și prin achiziții, iar acest lucru se reflectă direct în rezultatele noastre. Creșterea organică accelerată se datorează mai ales creșterii complexității actului medical, atât la nivel de diagnostic, cât și la nivel spitalicesc, ajungând la un grad ridicat de performanță ceea ce ne permite să devenim o referință regională mai ales în ceea ce privește chirurgia bolilor metabolice, neurochirurgia și chirurgia cancerului mamar cu posibilitate de reconstrucție. Și divizia de laboratoare a înregistrat o creștere remarcabilă. În acest sens, ne menținem așteptările pentru anul în curs, ba chiar am accelerat creșterea organică în ultimele luni, astfel încât estimăm că vom încheia 2016 cu o cifră de afaceri cumulată în valoare de 120 milioane euro, creștere organică, existând premize să urcăm până la 130-150 milioane euro, aceaste din urmă cifre fiind condiționate de procesul de finalizare al tranzacțiilor aflate în curs”, a declarat Mihai Marcu,

MedLife a anunțat astăzi rezultatele financiare aferente primului semestru din acest an, raportând o cifră de afaceri cumulată la nivel de grup în valoare de 58,72 milioane euro, în creștere cu 32,7% față de aceeași perioadă din 2015, când compania a înregistrat o cifră de afaceri de 44,25 milioane euro.

Potrivit reprezentanților MedLife, avansul de 32,7% reprezintă un nou record pentru MedLife, peste 20% fiind susținut de creșterea organică, iar restul prin achiziții.

MedLife activează pe piața din România din 1996 și acoperă un portofoliu larg de activități medicale de la ambulatoriu, spitale, maternități până la laboratoare și farmacii.

În prezent, MedLife își desfășoară activitatea în 16 Hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași și Cluj, 25 de laboratoare proprii de analize, 10 unități spitalicești în București, Brașov, Arad, Craiova și Iași, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie și unul de Obstetrică-Ginecologie, 3 maternități în București și în țară, 34 de centre medicale generaliste în București și în țară, 14 centre de excelență cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub rețeaua PharmaLife Med și în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată țara.

Familia Marcu controlează 51% din acțiunile Medlife, în timp ce fondul de investiții Value4Capital are 36,25%, iar International Finance Corporation (divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale) deține un pachet de 12,75% din acțiuni.

IFC este, dealtfel, unul dintre principalii finanțatatori ai programului de dezvoltare al Medlife din ultimul deceniu.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliului managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, Medicover și Sanador.

Regina Maria este și ea angajată într-o cursă de achiziții de operatori locali și care să asigure o dezvoltare a portofoliului local de terapii acoperite. În acest an, Regina Maria a cumpărat pe rând spitalul Ponderas, specializat în chirurgia obezității, tranzacție de circa 25 mil. Euro, clinica Helios din Craiova, respectiv centrul medical Dr. Grigoraș din Timișoara.

După două tranzacții eșuate de exit, Axa a semnat ieri la Paris vânzarea afacerii de asigurări din România către liderul pieței locale de profil, Vienna Insurance Group. O echipă de avocați Schoenherr din care au făcut parte partenerii Markus Piuk și Monica Cojocaru a asistat VIG la achiziție, de cealaltă parte grupul francez a fost asistat de casa de avocatură Cameron McKenna

Gigantul francez din sectorul asigurărilor Axa a anunțat astăzi semnarea unui acord de vânzare a operațiunilor sale din România către grupul austriac Vienna Insurance Group (VIG).

Tranzacția a fost semnată de cele două părți pe 3 august la Paris, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Conform termenilor acordului, Vienna Insurance Group va cumpăra 100% din acțiunile Axa Life Insurance SA prin intermediul subsidiarelor sale locale BCR Life (activă pe segmentul asigurărilor de viață) și Omniasig (jucător pe piața asigurărilor generale).

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Finalizarea tranzacției de exit a Axa din România urmează să aibă loc după îndeplinirea anumitor condiții, inclusiv a avizelor de aprobare din partea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), respectiv a Consiliului Concurenței.

Firma austriacă de avocatură Schoenherr a asigurat consultanța juridică pentru Vienna Insurance Group la achiziția afacerii Axa din România, cu o echipă din care au făcut parte Markus Piuk, Partener, respectiv Monica Cojocaru, Partener în cadrul biroului din București.

Markus Piuk a coordonat o echipă de avocați Schoenherr și la achiziția afacerii Axa din Serbia pe 7 iulie de către același cumpărător, grupul austriac Vienna Insurance Group.

De cealaltă parte, Axa a lucrat în dosarul tranzacției de exit din România cu avocații Cameron McKenna, pe care i-a avut alături și la celelalte două încercări eșuate de a-și vinde afacerea locală către Astra Asigurări (afacere patronată de Dan Adamescu, aflată în faliment) în 2013, respectiv acordul semnat în decembrie 2014 cu consorțiul format de SAI Certinvest și SIF Transilvania, care urmau să preia fiecare 70%, respectiv 30% din acțiunile Axa Life Insurance SA. Ambele încercări de exit ale Axa au fost oprite de către ASF, care a considerat că acești cumpărători nu au capacitatea de a prelua această afacere.

Axa Life a înregistrat prime brute subscrise de peste 4,5 mil. Euro în 2015, mai ales de pe urma operațiunilor sale tradiționale de pe segmentul asigurărilor de viață, notează cumpărătorul într-un comunicat de presă. Raportat la întreaga piață locală de asigurări, Axa avea aici o cotă de piață de circa 0,2%, după cum rezultă din datele de piață publicate de către ASF.

“Piața de asigurări de viață din România a crescut cu 11% în 2015. Compania noastră din VIG Group, BCR Life, al doilea jucător de pe piața asigurărilor de viață din România cu o cotă de piață de 14,4%, a înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă în anii anteriori”, a spus Elisabeth Stadler, Director General Executiv al Vienna Insurance Group.

Vienna Insurance Group este cel mai mare jucător de pe piața asigurărilor din România, care a încheiat 2015 cu un volum de prime brute subscrise în valoare de 8,75 mld. Lei (1,97 mld. Euro) și un ritm de creștere anuală de 8,2%, conform datelor ASF.

La 31 martie 2016, VIG deținea o cotă de piață agregată de 28,66% pe piața asigurărilor generale prin intermediul companiilor Asirom Vienna Insurance Group SA (lider de piață cu un volum de prime brute subscrise de 345,2 mil. Lei, adică o cotă de piață de 17,33% din volumul total al primelor brute subscrise) și a Omniasig VIG (fosta BCR Asigurări VIG, cu un volum de prime brute subscrise de 225,7 mil. Lei, adică nr. 3 pe piața de profil cu o cotă de piață de 11,33%), arată datele ASF. Printre concurenții VIG pe acest segment se află Allianz Țiriac Asigurări (cotă de piață de 13,57% în primul trimestru) sau Groupama Asigurări (cu o cotă de piață de 9,51%).

Pe segmentul de asigurări de viață, cele două companii VIG cumulează  o cotă de piață de 16,7% pe o piață totală de 438,3 mil. Lei în primul trimestru al anului. BCR Asigurări de Viață Vienna Insurance Group are o cotă de piață de 9,96%, ocupând poziția a treia după NN Asigurări de Viață (35,92%), respectiv Metropolitan (14,36%).

Asirom Vienna Insurance Group SA avea la 31 martie prime brute subscrise în valoare de 29,5 mil. Lei și o cotă de piață de 6,74%.

Axa Life Insurance SA a încheiat 2015 cu pierderi de 45,4 mil. Lei (10,2 mil. Euro) la un personal mediu format din 91 de angajați.

Piața locală de asigurări trece printr-un proces de consolidare prin reducerea numărului de jucători, pe de o parte, jucători cu capital românesc precum Astra Asigurări și Carpatica Asig au intrat în faliment, pe de altă parte, jucători mai mici sunt înghițiți de investitori strategici. În acest context, cea mai recentă tranzacție derulată în sectorul de profil a fost derulată de grupul Ergo, parte a gigantului german Munich Re, care pe 19 iulie a anunțat finalizarea achiziției Credit Europe Asigurări.

Vrancart cumpără pachetul majoritar de acțiuni al producătorului de hârtie igienică Rom Paper din Brașov în cadrul unei tranzacții de până la 5 mil. Euro. KPMG, consultantul financiar al vânzătorului

Vrancart Adjud, unul dintre cei mai importanți producători locali de hârtie pentru carton ondulat, carton ondulat și hârtie igienico-sanitară din Romania, a cumpărat pachetul majoritar al Rom Paper SRL Brașov de la Nicoleta și Claudiu Puchin.

Valoarea tranzacției nu depășește nivelul de 10% din cifra de afaceri a Vrancart aferentă ultimelor situații financiare anuale, precizează cumpărătorul. În ultimii trei ani, cifra de afaceri netă a Vrancart s-a situat, în medie, în jurul a 200 mil. Lei (45 mil. Euro), de unde rezultă că preluarea Rom Paper nu ar depăși pragul de 4,5 mil. Euro.

După achiziție, Claudiu Puchin va rămâne acționar minoritar în afacerea Rom Paper și va conduce în continuare operațiunile companiei din poziția de director general. Tranzacția va fi finalizată după aprobarea acesteia în Adunarea Generala a Acționarilor și obținerea avizului Consiliului Concurenței, respectiv neînregistrarea de opoziții prin care să fie atacate mențiunile formulate la Registrul Comerțului privind vânzarea de acțiuni.

Vânzătorii au fost asistați de către KPMG România în calitate de consultant financiar de fuziuni și achiziții și de către Suciu Popa & Asociatii în calitate de consultant juridic.

“Ne vom continua drumul de dezvoltare prin achiziții care să completeze activitatea noastră. În acest caz, complementaritatea gamei de produse este aproape perfectă. În urma achiziției, prin combinarea operațiunilor, ne propunem să asigurăm o creștere a veniturilor prin extinderea portofoliului de produse și creșterea gradului de acoperire a canalelor de distribuție și, de asemenea, să obținem sinergii de cost prin integrare. Planurile noastre pentru Rom Paper presupun investiții noi în echipamente care să mărească avantajul competitiv al companiei”, a declarat Ionel Ciucioi, Director General al Vrancart SA.

“Sunt bucuros să intru în această asociere cu Vrancart pentru că ei reprezintă acum un partener strategic care să ajute Rom Paper să se dezvolte și mai mult și care și respectă valorile companiei noastre. Voi continua să muncesc alături de noii mei colegi pentru o integrare rapidă și ulterior pentru o creștere sustenabilă”, a spus Claudiu Puchin, Director General și acționar minoritar al Rom Paper după tranzacția cu Vrancart.

Contractul de vânzare – cumpărare se va derula pe o perioadă de 2 ani, valoarea acestuia fiind influențată de rezultatele financiare obținute în această perioadă de către Rom Paper SRL.

“Suntem mândri să fim implicați în această tranzacție semnificativă ce presupune doi jucători locali. Este un exemplu că și capitalul românesc este puternic și poate lupta pentru consolidarea pieței și dezvoltarea de jucători regionali”, a declarat Bogdan Văduva, Partener M&A al KPMG.

Rom Paper a fost înființată în 2002 și este acum principalul convertitor independent din România, fiind lider de piață în segmentele țintă. Rom Paper are un portofoliu variat de produse de la șervețele la cutie, șervețele de masă, prosoape pliate, hârtie igienică, role profesionale și prosoape cosmetice. Compania acoperă canalele de distribuție din comerțul modern (hipermarketuri, supermarketuri, cash and carry) și comerțul tradițional (prin intermediul distribuitorilor). Compania are piață de desfacere în peste șapte țări. Rom Paper deține și marca de produse din hârtie Mototol.

Rom Paper a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 51,5 mil. Lei (11,6 mil. Euro) și un profit net de 2,5 mil. Lei (0,56 mil. Euro) la un personal format din 110 angajați.

Vrancart a fost fondată în 1977 și este o companie listată la Bursa de Valori București, unde are o capitalizare de piață de circa 150 mil. Lei (peste 33 mil. Euro). Vrancart produce și vinde carton ondulat, ambalaje din carton ondulat, hârtie pentru carton ondulat și hârtii igienico-sanitare. Compania colectează 30% din totalul de maculatură la nivel național prin rețeaua de 20 de centre proprii de colectare. Vrancart derulează în prezent un program de investiții cu care intenționează să atace poziția de lider de piață.

SIF Banat – Crișana controlează Vrancart Adjud, unde are o participație de 74,7% din acțiunile companiei.

Pe piața cartonului ondulat, Vrancart concurează cu Ambro Suceava, Romcarton, Dunapack (parte a Prinzhorn Holding), Ecopack Ghimbav sau VPK Packaging.

Fondul de investiții EEAF administrat de Axxess Capital a preluat 30% din retailerul online Elefant.ro în cadrul unei tranzacții de 5,5 mil. Euro. Fondul Catalyst România a participat și el la noua rundă de finanțare

Fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund (EEAF), administrat de către Axxess Capital,  a preluat un pachet de 30% din acțiunile retailerului online Elefant.ro, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Intrarea fondului de investiții are loc pe fondul unei runde de finanțare în valoare de 5,5 mil. Euro, realizată prin majorare de capital, la care a participat și fondul de investiții Catalyst România, care și-a majorat participația minoritară deținută în companie. În noiembrie 2014, Catalyst a anunțat preluarea unui pachet de peste 10% din Elefant.ro, afacerea controlată de omul de afaceri Ion Sturza.

Finalizarea tranzacției este condiționată de obținerea acordului Consiliului Concurenței.

Investiția are ca obiectiv accelerarea ritmului anual de creștere de peste 50% pe care Elefant.to îl are în prezent. Retailer-ul online va beneficia de expertiza specifică a noului investitor.

Avocații Țuca Zbârcea & Asociații au anunțat astăzi că au asistat EEAF în tranzacție cu o echipă coordonată de către Dragoș Apostol, Partener în cadrul firmei de avocatură, secondat de avocatul Veronica Aman. Alături de cei doi, în proiect s-au mai implicat Roxana Pană, Avocat Senior, Ciprian Săraru, Avocat senior,  și avocatul Gabriela Dinu.

De cealaltă parte, avocații RTPR Allen & Overy au lucrat alături de compania Elefant Online și de acționarii săi cu o echipă  coordonată de către Alina Stăvaru, Counsel în cadrul firmei, și din care au mai făcut parte Laurențiu Tisescu (Associate), Evelin Grigore (Junior Associate) pentru documentele tranzacției, respectiv Roxana Ionescu (Counsel), Andrei Mihul (Associate) și Andrei Lupu (Junior Associate) pentru aspecte de concurență, conform unui comunicat de presă al firmei de avocatură.

În decursul celor 6 ani de activitate, Elefant.ro a atras mai multe runde de investiții, în acționariat intrând, alături de Fribourg Capital, acționar fondator majoritar și fondurile Catalyst Romania, consiliat de 3TS Capital Partners și acum EEAF.

Catalyst Romania este primul fond de private equity dedicat României, finanțat în principal prin inițiativa JEREMIE, ca parte a Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice” 2007-2013, co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Elefant Online (fost Universal Online Promotion) este deținut de fondul de investiții Fribourg Investments, controlat de omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova, prin Millennium Gold Resources Limited (Cipru).

Retailerul online a fost lansat ca o librărie online în 2010. În 2014 – 2016, compania a cunoscut o extindere puternică prin dezvoltarea rapidă a ofertei sale de produse și prin diversificarea modalităților de livrare, prin înființarea a 18 puncte de livrare în 6 orașe din țară. Un alt pas important în dezvoltarea afacerilor a fost extinderea prezenței în Republica Moldova.

Axxess Capital este cel mai activ administrator de pe piața fondurilor de investiții și are cea mai puternică schimbare de portofoliu local dintre jucătorii locali de private equity, având în vedere seria de achiziții, respectiv de exituri realizate în ultimul an.

Astfel, în acest interval de timp, EEAF, care are în portofoliu Nextebank a preluat controlul băncii Carpatica și a intrat acum pe piața retailerilor online prin preluarea pachetului de 30% din Elefant Online. De asemenea, Axxess Capital a finalizat în aprilie vânzarea pachetului minoritar de 49,9% din acțiunile Noriel către Enterprise Investors, manager regional de private equity, și a anunțat luna trecută vânzarea Industrial Access către grupul belgian TVH.

Axxess Capital face achiziții în ultimii ani din capitalul fondului de investiții EEAF, în timp ce fondurile mai vechi pe care le are sau le-a avut în administrare (RAEF – Romanian American Enterprise Fund, BAF  – Balkan Accession Fund) își fac pe rând exitul din afacerile aflate în portofoliu, pe măsură ce durata lor de viață se apropie de sfârșit.

Politica de investiții a Axxess Capital vizează tichete de achiziție de regulă cuprinse între 5 și 15 mil. Euro fie pentru preluarea de pachete majoritare de acțiuni, fie participații minoritare în companii – țintă.

Managerul de capital privat este condus de aproape două decenii de către Horia Manda, unul dintre cei mai experimentați manageri de pe piața locală de profil.

Arkema cumpără cu 485 mil. Euro afacerea de materiale de construcții Den Braven. Prețul de vânzare obținut de Egeria înseamnă un multiplu de 11 aplicat EBITDA. Afacerile din România au o pondere de 11% din compania vândută

Arkema a anunțat miercuri achiziția producătorului olandez de adezivi și izolanți Den Braven de la fondul de investiții olandez Egeria pentru un preț de 485 mil. Euro, conform Bloomberg.

Prețul echivalează cu plata unui multiplu de 11 aplicat EBITDA (câștigurile înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), precizează sursa citată.

Arkema intenționează să fuzioneze proaspăta achiziție cu subsidiara sa franceză, Bostik, care și ea a fost cumpărată anterior la un multiplu similar.

Den Braven aduce în bilanțul noului proprietar vânzări anuale de circa 350 mil. Eur, din care 39 mil. Euro sunt realizate de către subsidiara din România a companiei olandeze.

Egeria a fost asistată la tranzacție de către Evercore, în timp ce Arkema a lucrat intern la achiziție, fără să aibă alături un consultant financiar.

Den Braven România Comex a raportat pentru 2015 un profit net de 18,6 mil. Lei la o cifră de afaceri de 173,5 mil. Lei, respectiv o marjă netă de peste 10%, la un număr mediu de 162 de angajați.

Tranzacțiile pe piața imobiliară au crescut cu 80% în primul semestru până la 340 mil. Euro. Fondul sud – african de investiții NEPI a realizat cu două achiziții peste o treime din valoarea tranzacțiilor imobiliare locale

Fondurile de investiții NEPI și GTC au făcut achiziții în prima jumătate a acestui an în valoare totală de aproximativ 60% din valoarea tranzacțiilor locale derulate pe piața imobiliară în acest interval, estimează un raport al firmei de consultanță JLL.

Potrivit sursei citate, valoarea tranzacțiilor imobiliare din România a crescut cu 80% în primul semestru față de perioada similar a anului trecut, ajungând până la un nivel de circa 340 mil. Euro.

Principalul pol geografic al pieței rămâne Bucureștiul, care a atras 48% din tranzacțiile finalizate, notează consultanții JLL, acesta fiind urmat de Sibiu cu o pondere de 28%.

Criteriile de indexare a tranzacțiilor de către consultanții JLL au fost tranzacțiile semnate, cele cu valori de peste 5 mil. Euro, respectiv tranzacțiile cu proiecte finalizate sau în curs de finalizare, au precizat reprezentanții JLL.

În primele șase luni au fost consemnate atât tranzacții care au vizat achiziții de proiecte, cât și unele care au avut ca obiect preluarea controlului integral a unor co-proprietari asupra unor proiecte.

Segmentele de retail și de birouri au fost cele mai active, înregistrând ponderi de 45%, respectiv de 38%, în timp ce sectorul industrial a atras 17% din tranzacții. Circa 8% din volumul tranzacțiilor reprezintă preluarea unei clădiri de birouri de către banca finanțatoare.

Cea mai mare tranzacție înregistrată în prima jumătate a anului a fost achiziția Sibiu Shopping City de către NEPI de la ARGO pentru  100 mil. euro, reprezintând cea mai mare tranzacție cu o singură proprietate realizată în afara Bucureștiului după criză. O altă tranzacție notabilă este consolidarea poziției GTC în complexul City Gate prin achiziția participației de 40% deținută de Bluehouse în proiect. NEPI și GTC au realizat fiecare câte două tranzacții, care însumează 124 mil. Euro, respectiv 80 mil. euro.

”Având în vedere disponibilitatea de proiecte de bună calitate (în special birouri) care vor apărea pe piață în următoarele 12 luni și menținerea unei diferențe importante între randamentele oferite de România, pe de o parte, și Polonia sau Cehia, pe de altă parte, investitorii ar trebui să profite de avantajele condițiilor curente și să își întoarcă atenția spre România și spre produse mai bine poziționate pe piață”, a declarat Andrei Drosu, Consultant Research Department JLL România.

Randamentele pe piața de birouri sunt de 7,5%, cu doar 0,25 puncte procentuale mai mari decât cele de pe piața de retail (7,25%), în timp ce proiecte industriale au randamente de 9%. Randamentele s-au redus cu 0,25-0,5 puncte procentuale în ultimul an, consultanții JLL nu văd o nouă scădere până la finele anului.

Investitorii care se uită la proprietăți cu problemefinanciareîn Romania se vor strădui să le găsească pe cele care pot fi puse pe picioare. Condițiile de finanțare s-au îmbunătățit în ultimele 18 luni, iar creșterea apetitului băncilor pentru produse bune, deținute de dezvoltatori serioși încurajează acest flux de capital. Pe de altă parte, ar putea trece câteva luni până efectul Brexit-ului să se așeze și să se contureze un trend clar”, a spus Silviana Badea, National Director, Head of Capital Markets JLL România.

Piața imobiliară este principalul motor pe piața de fuziuni și achiziții în ultimii ani, pe fondul unui apetit în creștere al investitorilor pentru acest segment, care se află pe o listă scurtă de sectoare unde bancherii se simt confortabil în semnarea de finanțări pentru proiecte.

albalact_lactalis_tranzactie_tabel main

Grupul francez Lactalis a obținut avizul Consiliului Concurenței pentru achiziția Albalact. Finalizarea tranzacției, așteptată în luna septembrie

 

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea Albalact, lider pe piața lactatelor din România, de către gigantul francez Lactalis, potrivit unui comunicat al autorității de concurență.

”Consiliul Concurenței a autorizat operațiunea de concentrare economică realizată prin preluarea SC Albalact SA, SC Rarăul SA și SC Albalact Logistic SRL de către B.S.A. International”, afirmă reprezentanții Consiliului Concurenței.

Consiliul Concurenței a constatat că operațiunea de preluarea nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziții dominante.

B.S.A. International este deținută de B.S.A., companie franceză care este societatea mamă a Grupului Lactalis.

La începutul anului, Grupul francez Lactalis a ajuns la un acord pentru achiziția Albalact Alba Iulia.

Contractul s-a semnat în data de 27 ianuarie 2016, când conducerea Albalact a fost informată de către acționarii Raul Ciurtin, Lorena Beatrice Ciurtin, Crisware Holdings Limited și RC2 Limited că Lactalis a încheiat un contract de preluare a 70,3% din capitalul social al Albalact, potrivit unui comunicat remis de către Albalact, pe Bursa de Valori București.

Tranzacția derulată de către grupul francez vizează o ofertă publică de preluare voluntară ce are ca țintă preluarea a 100% din acțiunile deținute de acționarii Albalact.

”Prețul pe acțiune va fi determinat prin deducerea din suma de 407,3 milioane RON a datoriei nete ajustate, definită contractual, prin referință la ultima zi a lunii imediat anterioare lunii în care condițiile precedente au fost îndeplinite (datoria netă ajustată include datoria finaciară minus numerar și echivalente în numerar, precum și provizioane și alte elemente similare datoriilor și orice prejudiciu suferit de Albalact în afara cursului obișnuit al activității, ajustări rezultate din normalizarea capitalului circulant net, astfel cum s-a agreat între Acționarii Vânzători și Lactalis) împărțită la un număr de 636.366.282 acțiuni ”, preciza în ianuarie comunicatul Albalact.

Lactalis a fost consiliată la achiziție de către bancherii de investiții francezi de la EKA Partners, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții EY au derulat activitățile de due dilligence (analiză financiară). Leroy și Asociații asigură consultanța juridică a Lactalis în tranzacție, echipa fiind condusă de către partenerii Bruno Leroy și Andreea Toma. De cealaltă parte, vânzătorii Albalact, familia lui Raul Ciurtin și fondul de investiții Reconstruction Capital II condus de Ion Florescu, au lucrat cu o echipă de avocați ai firmei austriece Schoenherr, din care au făcut parte partenerii Markus Piuk și Narcisa Oprea.

Lactalis va finanța achiziția din propriile resurse, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe lângă avizul Consiliului Concurenței, dosarul achiziției pe bursă a Albalact de către Lactalis are nevoie și de analiza Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc în cursul lunii septembrie, conform ultimelor informații disponibile.

În 2015, producătorul autohton de lactate Albalact a raportat o cifră de afaceri netă de circa 450,3 milioane lei, în creștere cu peste 6% față de anul 2014. Numărul mediu de angajați în 2015 a fost de 634.

Albalact a fost înfiinţată în anul 1971 în Alba Iulia, iar în 1990 a fost transformată în societate comercială pe acţiuni aflată în proprietatea statului. În 1999, compania a fost privatizată, iar familia Ciurtin (Petru Ciurtin si Raul Ciurtin) a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni.

Albalact deține 99,01% din acțiunile Rarăul Câmpulung Moldovenesc și 100% din societatea de logistică Albalact Logistic SRL, având peste 1000 de angajați în toate cele trei entități.

Albalact comercializează produse sub brandurile Zuzu, Fulga, De Albalact, Rarăul și Poiana Florilor.

Principalii concurenți ai Albalact sunt Covalact, Danone, Friesland, LaDorna sau Prodlacta.

Lactalis este lider la nivel mondial în industria procesării laptelui, deținând branduri precum President, Parmalat, Galbani. Grupul are în prezent peste 200 fabrici în 43 de țări și 75 000 de angajați.

În anul 2008, Lactalis a cumpărat divizia de lactate a grupului LaDorna de la Jean Valvis, în cadrul unei tranzacții estimate de ziarul Business Standard la acea vreme între 80 și 100 mil. euro.

Sursă foto: UnIcredit. Infografic MIRSANU.RO.

Șeful departamentului de investment banking din UniCredit Bank anunță încheierea tranzacției de vânzare a Noriel către fondul de investiții Enterprise Investors și „interesul ferm” pentru piața locală de investment banking

UniCredit Bank a anunțat finalizarea pe 29 iunie a tranzacției de vânzare a 100% din acțiunile Noriel Group, principalul retailer de jucării, jocuri şi produse pentru copii din România, către fondul de investiții Enterprise Investors.

Departamentul de investment banking al UniCredit Bank condus de Alin Pop a avut mandatul de vânzare al afacerii Noriel. Vânzătorii sunt familia Constantinescu cu peste 50% din acțiuni, respectiv managerul de fonduri de investiții Axxess Capital cu o participație de peste 49%.

De asemenea, în Polonia, tot în domeniul retailului de jucării, jocuri şi produse pentru copii, la începutul anului 2016 UniCredit a consiliat fondul de private equity Bridgepoint în achiziţia de 247 mil. euro a Smyk, principalul jucător din Europa Centrală şi de Est din această piaţă.

“Interesul nostru pentru zona de investment banking este unul ferm, deşi această activitate este mult mai puţin vizibilă decât altele oferite de bancă, prin însăşi natura ei. Dată fiind prezenţa puternică pe care Grupul UniCredit o deţine în piaţa finanţărilor corporative dar şi de investment banking în regiunea central şi est europeană, suntem capabili să oferim şi pe plan local clienţilor noştri toate produsele de care au nevoie. În zona de investment banking, punctul forte al UniCredit constă în capacitatea de a combina know-how-ul local şi înţelegerea specificului fiecărei ţări din Europa Centrală şi de Est cu expertiza globală tehnică şi de industrie a grupului prin centrele din Viena, München sau Londra”, a declarat Alin Pop, șeful DepartamentuluideInvestment Banking şi Corporate Finance în cadrul UniCredit Bank.

Creditanstalt Investment Bank (CA IB) a fost una dintre primele firme care oferea servicii de investment banking înființate în România după 1990 și, în prezent, a fost integrată în grupul UniCredit în România. Prin intermediul diviziei de investment banking, grupul UniCredit oferă clienţilor săi o gamă largă de servicii prin care îi asistă în atragerea de capital extern, fie prin identificarea unor investitori (ca parte a activităţii de achiziţii şi fuziuni), fie prin accesarea pieţelor de capital acţiuni sau obligaţiuni.

În zona de fuziuni şi achiziţii, grupul UniCredit este una dintre principalele case de consultanţă în Europa Centrală şi de Est. În România, grupul UniCredit a fost consultant al Enel în intenţia de ieşirea grupului de pe piața românească de distribuție și furnizare a energiei electrice, proces care a fost însă oprit de către client. În Slovacia, în acelaşi sector de activitate, UniCredit a asistat conglomeratul de energie ceh EPH în achiziţia unei participații de 66% în producătorul de energie Slovenske Elektrarne, tranzacție de 750 mil. euro.

Deşi UniCredit şi-a închis în România activitatea de brokeraj acţiuni şi obligaţiuni locale în 2012, grupul este în continuare activ în tranzacţiile de pe piaţa de capital prin intermediul entităţilor UniCredit din Londra, Munchen sau Varşovia. În acest sens, în  2014 grupul a fost unul dintre cei doi aranjori care au coordonat procesul de vânzare a participației de 13,5% pe care Fondul Proprietatea o deţinea în cadrul companiei Transelectrica.

În aria mandatelor locale pentru emisiuni de obligațiuni, UniCredit a intermediat în ultimii doi ani mai multe tranzacții de vânzare de obligațiuni internaţionale pentru Ministerul Finanțelor Publice şi a fost aranjor în emisiunea de 450 de mil. euro obligaţiuni internaţionale pentru RCS & RDS.

Pe piața mandatelor pentru tranzacții (fuziuni și achiziții, finanțări, piețe de capital), UniCredit concurează cu alte bănci mari de pe piață precum BCR, BRD, ING și Raiffeisen. Pe lângă acestea, alți concurenți sunt firmele de consultanță din Big Four (Deloitte, PwC, EY și KPMG), bănci internaționale de investiții precum Rothschild, Morgan Stanley sau UBS sau, punctual, cu firme de consultanță specializate în tranzacții precum Vienna Capital Partners, Filipescu Vișa sau BAC Investment.

Coordonatele tranzacției de vânzare a Noriel către Enterprise Investors

Tranzacția a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 12 aprilie.

Contractul de achiziție al Noriel de către Enterprise Investors a fost semnat pe 14 aprilie.

Consiliul Concurenţei a autorizat operaţiunea de concentrare economică prin care Jonagold CEE Holding S.a.r.l a preluat SC Noriel Impex SRL, SC Intertoy Zone SRL şi SC Toys & Games Industry SRL.

Jonagold CEE Holding S.a.r.l este controlată de fondul de investiţii Polish Entreprise Fund VII, LP, care are în portofoliu companii din divesre domenii de activitate, investiţiile acestuia nefiind axate pe o anumită ramură a comerţului sau industriei.

Toys & Games este activă în domeniul producţiei de jocuri şi jucării, Noriel este prezentă în domeniul distribuţiei de jocuri şi jucării, iar Intertoy activează în domeniul comercializării cu amănuntul de jocuri şi jucării, atât prin magazinele proprii specializate, cât şi online.

Finalizarea achiziției grupului de firme Noriel a fost realizată pe 29 iunie, conform comunicatului UniCredit Bank.

norieltranzactieeimain

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează achiziția grupului Noriel la circa 25 mil. euro.

Conform acordului, Enterprise Investors va asigura fonduri suplimentare de 2 mil. euro pentru sprijinirea dezvoltării reţelei.

“Vom întări echipa de management cu experţi în domeniu și vom sprijini dezvoltarea reţelei de magazine Noriel în ţară astfel încât să dublăm numărul de magazine în următorii ani”, a spus Șerban Roman, Country Director la Enterprise Investors, după semnarea tramzacției.

Familia Constantinescu, acționarul majoritar al afacerii Noriel a lucrat alături de avocații Reff & Asociații, parte a rețelei de asistență juridică a Deloitte. Axxess Capital a mizat pe serviciile de asistență ale avocatului Gabriela Assoum, cu care lucrează constant la tranzacții fie de exit, fie de achiziție.

De cealaltă parte, avocații RTPR Allen & Overy au asistat la achiziție fondul de investiții polonez, cu care lucrează în mod tradițional și pe care în acest an l-a asistat și la exitul din afacerea de servicii HR Smartree, vândută în februarie către Cylatrea Investments, compania de investiții gestionată de către fostul consultant Roland Berger Dragoș Roșca.

Firma de avocatură RTPR Allen & Overy a anunțat că a lucrat pentru achiziția Noriel de către Enterprise Investors cu o echipă formată din Costin Tărăcilă (Managing Partner), Adrian Cazan (Senior Associate), Roxana Ionescu (Senior Associate), Tudor Năftică (Associate), Andrei Mihul (Associate), Alexandra Costina Ivancia (Associate), Laurenţiu Tisescu (Associate), Andrada Rusan (Junior Associate), Monica Marian (Junior Associate) și Andrei Lupu (Junior Associate).

Din echipa cumpărătorului au făcut parte și consultanții PwC.

Noriel dispune de o reţea de 47 magazine în 27 orașe și de o platformă online.

Compania a fost fondată în 1995 de familia Constantinescu ca importator și distribuitor de jucării și de jocuri.

În 1999, compania a creat “Toys and Games”, propria divizie de producţie de jocuri de carton si puzzle-uri. Noriel și-a continuat dezvoltarea prin intrarea în retail în 2010, cu sprijinul investitorului financiar Balkan Accession Fund, creând o reţea de magazine specializate în vânzarea jocurilor și a jucăriilor.

În 2015, vânzările Noriel au crescut cu 26% faţă de anul precedent, ajungând la aproximativ 30 mil. euro.

Pe piața jucăriilor, alături de Noriel activează și alți jucători, unul dintre cei mai puternici concurenți fiind lanțul elen de magazine de profil Jumbo.

carrefour_billa_tranzactie_tabel main

Consiliul Concurenței a autorizat condiționat preluarea Billa de către Carrefour după modelul aplicat tranzacției Auchan – Real. Grupul francez finalizează pe 30 iunie achiziția de circa 96 mil. euro a rețelei de 86 de supermarketuri. Carrefour s-a angajat ca după încheierea tranzacției să vândă pe piața din Brăila trei supermarketuri, două din rețeaua proprie și un magazin Billa

Consiliul Concurenței a anunțat astăzi că a autorizat preluarea rețelei de magazine Billa de către Carrefour, doar cu condiția vânzării ulterioare a trei magazine din Brăila – două magazine Carrefour Market şi un magazin Billa.

Acest angajament a fost propus de către partea franceză autorității concurențiale pentru a putea obține avizul acesteia, necesar pentru închiderea tranzacției cu Billa.

Finalizarea tranzacției Carrefour – Billa este așteptată să aibă loc pe 30 iunie. Firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații asistă grupul francez în procedurile aferente achiziției în timp ce grupul german Rewe, vânzătorul afacerii Billa din România, a lucrat cu casa austriacă de avocatură Schoenherr.

Valoarea tranzacției prin care Carrefour preia 100% din acțiunile Billa România, companie ce operează lanțul de 86 de magazine, respectiv 100% din titlurile Billa Invest Construct – care administrează terenuri și alte active imobiliare – nu a fost făcută publică. Carrefour plătește în numerar circa 96 – 97 mil. euro pentru preluarea integrală a afacerii Billa din România, potrivit datelor publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 22 decembrie 2015.

Miza achiziției Billa de către Carrefour este atacarea unei poziții de lider pe piața supermarketurilor, unde principalii concurenți sunt Lidl, Mega Image, Profi și Penny (al cărui proprietar este Rewe, vânzătorul Billa). Rețelele de retail și-au continuat expansiunea în teren atât organic, cât și prin achiziții, pariind pe creșterea consumului pe piața locală.

Dosarul Carrefour – Billa s-a aflat în prima jumătate a anului în analiza atât a Comisiei Europene, dată fiind anvergura la nivel european a părților implicate, precum și a Consiliului Concurenței. Cazul prin care grupul francez Auchan a cumpărat 20 de hypermarketuri Real în 2012 a fost un model de lucru pentru Consiliul Concurenței în rezolvarea dosarului Carrefour – Billa, ambele având impact la nivelul întregii piețe, însă cu efecte locale de distorsiune a mediului concurențial.

În primul caz, Auchan a primit aviz favorabil de preluare a unităților Real, condiționat de asumarea unor angajamente care limitează operațiunile pe piețele din Craiova și Târgu Mureș pentru a nu afecta mediul concurențial local. La dosarul Carrefour – Billa, grupul francez a primit aprobarea Consiliului Concureței, sub condiția vânzării ulterioare a trei unități din Brăila tot pentru a nu distorsiona piața la nivel local.

Tranzacțiile din industria de retail sunt privite cu atenție sporită de către comisarii Consiliului Concurenței datorită impactului nu doar pe orizontală, ci și pe verticală, fiind afectați nu doar concurenții direcți, ci și micii furnizori a căror putere de negociere riscă să fie mai mică în fața jucătorilor mari, în contextul în care mișcările de consolidare din sector reduc numărul de jucători din piața de profil, iar forța jucătorilor mari rămași crește.

Din acest punct de vedere, este de urmărit dacă așteptata vânzare a afacerii Profi de către fondul de investiții Enterprise Investors, care se profilează ca fiind una dintre cele mai mari tranzacții din istoria pieței locale de retail, va aduce o nouă mișcare de consolidare sau intrarea unui jucător nou în sectorul de profil.

„În urma analizei, Consiliul Concurenței a constatat că în zona geografică Brăila operaţiunea ar putea conduce la consolidarea poziţiei pe piaţă a Carrefour, cu efectul reducerii posibilităţilor de alegere a consumatorilor. În această situaţie, ar fi existat posibilitatea ca tranzacţia să conducă la creşterea  preţurilor produselor alimentare în zonă”, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței.

În ceea ce privește vânzarea ulterioară a celor trei unități Carrefour din Brăila (2 magazine Carrefour Market și un supermarket Billa), cesiunea va fi realizată ca un transfer de activitate continuă fără întreruperea activității, pentru fiecare magazin în parte sau pentru toate împreună.

Carrefour va avea obligaţia de a pune la dispoziția Consiliului Concurenței informații referitoare la potențialii cumpărători, dar şi să obțină acordul prealabil al autorităţii de concurenţă referitor la cumpărătorul desemnat.

În același timp, retailerul francez s-a angajat și să nu se implice în activităţile cesionate pe o perioadă semnificativă, de cel puțin 10 ani.

Carrefour a semnat contractul de achiziție a Billa în noaptea de 21 spre 22 decembrie 2015.

Deloitte a primit mandatul de a găsi cumpărător încă din 2014 pentru Billa România, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în premieră la începutul lunii decembrie 2014.

De cealaltă parte, cumpărătorul a mizat în activitățile de due dilligence (analiză financiară) pe consultanții de la EY.

De asemenea, avocații firmei Pachiu & Asociații au asistat Billa România în fazele inițiale ale tranzacției. Afacerea Billa a pornit în România în anul 1999.

Billa România a raportat pentru anul 2015 o cifră de afaceri de 1,509 mld. lei (circa 340 mil. euro) și un profit net de 5,18 mil. lei (1,2 mil. euro) la un personal format din 3.112 oameni.

În România, grupul Carrefour numără 191 de magazine dintre care 29 de hipermarketuri Carrefour, 109 de supermarketuri Market, 43 de magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact și un magazin de comerț online.

Grupul Carrefour a raportat pentru România vânzări nete de 1,215 mld. euro în 2015, în creștere cu 20% față de anul anterior.

De cealaltă parte, grupul german Rewe rămâne concentrat pe dezvoltarea rețelei Penny Market. În 2010, Rewe a vândut rețeaua de magazine cash and carry Selgros către grupul Transgourmet, controlat de compania elvețiană Coop. După vânzarea Billa România, Rewe a scos la vânzare și cele opt magazine XXL MegaDiscount, pe care le are în continuare în portofoliu.

Consiliul Concurenței a aprobat achiziția pachetului de 60% din acțiunile lanțului de centre stomatologice DentEstet de către MedLife

Consiliul Concurenţei a aprobat pe 21 iunie tran­zacţia prin care MedLife, cel mai mare operator după cifra de afaceri din piaţa de servicii medicale private locale, preia pachetul de 60% din acțiunile grupului de firme DentEstet.

DentEstet era controlat anterior tranzacției de către  Oana Taban şi Nicu Hagi­vreta, fiecare cu o cotă egală de acțiuni. În urma tranzacției, MedLife preia 60% din acțiuni, iar Oana Taban rămâne cu 40% din acțiuni. Nicu Hagivreta și-a făcut exitul din afacere.

În tranzacție este implicat și soțul Oanei Taban, care figurează ca acționar în unele dintre firmele din grup, conform datelor publicate în decizia Consiliului Concurenței.

Valoarea tranzacției prin care MedLife preia pachetul de 60% din clinicile DentEstet nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții cotează valoarea tranzacției în jurul a 4 mil. euro pentru pachetul de 60%, valoare necofirmată de către părțile implicate în tranzacție.

La tranzacția semnată în luna aprilie au participat casele de avocatură Popovici Nițu Stoica & Asociații de partea cumpărătorului, respectiv bpv Grigorescu Ștefănică de partea familiei Taban. De asemenea, firma de consultanță fiscală Taxhouse a lucrat pentru MedLife la achiziția DentEstetl, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

MedLife este angajat într-o campanie de consolidare a pieței de profil, ca și principalul său rival, rețeaua Regina Maria, aflată sub controlul fondului de investiții Mid Europa Partners.

După preluarea Regina Maria de către Mid Europa Partners în cadrul unei tranzacții de peste 140 mil. euro în toamna lui 2015, compania a cumpărat în acest an pe rând centrele medicale Helios din Craiova, Dr. Grigoraș din Timișoara și spitalul Ponderas, specializat în chirurgia obezității.

Pe piața de profil, principalele poziții sunt ocupate de către MedLife, Regina Maria, Sanador și Medicover.

nepicumpara100mileurshoppingcitysibiuMain

NEPI cumpără de la Argo centrul comercial Shopping City Sibiu în cadrul unei tranzacții de 100 mil. euro. Fondul sud-african de investiții a preluat și pachetul de 30% din Mega Mall de la austriecii de la Real4You pentru a avea deținerea integrală a proiectului. Avocații Reff & Asociații au asistat cumpărătorul la achiziții, vânzătorul proiectului din Sibiu a lucrat cu firma de consultanță imobiliară JLL și cu avocații PeliFilip

Fondul sud – african specializat în investiții imobiliare NEPI  a anunțat astăzi cea mai mare tranzacție de pe piața imobiliară de la începutul anului odată cu achiziția centrului comercial Shopping City Sibiu. Valoarea tranzacției încheiate cu Argo este de 100 mil. euro, a precizat cumpărătorul într-un comunicat transmis pe bursă.

NEPI a fost asistat la achiziție de către firma de avocatură Reff & Asociații, afiliată rețelei de consultanță și audit Deloitte. De cealaltă parte, Argo a făcut echipă în tranzacție cu firma de consultanță imobiliară JLL, care a reprezentat vânzătorul, în timp ce asistența juridică necesară a fost asigurată de către casa de avocatură PeliFilip.

Tranzacția a fost finalizată la data de 24 iunie.

De asemenea, NEPI a cumpărat și pachetul de 30% la Mega Mall din București, după ce în 2013 preluase 70% din acțiuni de la vânzătorul proiectului, firma austriacă Real4You.

Tranzacția va fi finalizată după aprobarea Consiliului Concurenței, a precizat cumpărătorul.

Cea mai mare achiziție pe piața imobiliară locală din acest an este însă preluarea proiectului de retail de la Sibiu de către NEPI, văzut ca și cumpărător de serviciu pe acest segment de piață.

Centrul comercial Shopping City Sibiu are o suprafață închiriabilă de 79.100 metri pătrați. Acesta a fost deschis în noiembrie 2006, cu o suprafață închiriabilă inițială de 41.000 metri pătrați cuprinzând un hipermarket Auchan și galeria adiacentă, precum și un magazin DIY Leroy Merlin.

Shopping City Sibiu a fost extins ulterior prin adăugarea unui hypermarket Carrefour, branduri de modă și sport, un magazin de mobilă și unul de electronice și electrocasnice.

” ARGO Group continuă să-și restructureze portofoliul pe care îl deține în România cu scopul de a optimiza investițiile realizate în piața comercială din Europa Centrală și de Est”, a declarat Dennis Selinas, CEO ARGO Group.

”Aceasta este cea mai mare tranzacție cu o singură proprietate din afara Bucureștiului de după criza economică. Investitorii au devenit din nou interesați de piața imobiliară din afara Bucureștiului, după o lungă perioadă de timp în care Capitala a fost principal lor țintă. Dimensiunea și fundamentele proprietății au atras nu doar cumpărătorul, dar și alți investitori în Sibiu”, a declarat Andrei Văcaru, Associate Director, Capital Markets JLL Romania.

NEPI este listat pe bursele de la Johannesburg, Londra și București. Portofoliul său local este format din centre comerciale din București, Timișoara, Constanța, Brăila, Galați, Târgu Jiu și Drobeta Turnu Severin. La acestea se adaugă linia de afaceri reprezentată de imobilele de birouri din București și din țară, respectiv alte proiecte imobiliare. Fondul are proprietăți imobiliare în administrare și pe alte piețe din regiune precum Slovacia și Serbia.

În noiembrie 2015, NEPI a vândut către investitori obligațiuni negarantate în valoare de 400 mil. euro pentru a refinanța parțial stocul de datorii, inclusiv credite bancare, dar și pentru a finanța eventuale achiziții, după cum au anunțat la acea vreme reprezentanții fondului de investiții.

Pe piața imobiliară, alți investitori activi sunt fondul Globalworth, ridicat de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas și listat la Londra, GLL Real Estate, iar pe alte segmente de piață au marcat în ultimii ani achiziții importante fondul de investiții P3 și CTPark.

Piața imobiliară este unul dintre cele mai fertile segmente pentru fuziuni și achiziții la nivel local, pe fondul revenirii apetitului investitorilor și a alocării de finanțări corporative de către băncile mari pentru acest astfel de proiecte.

O echipă de avocați ai biroului local al firmei germane Noerr a asigurat asistența juridică pentru grupul austriac S&T la achiziția pachetului de 52% din Gadagroup România

Firma germană de avocatură Noerr a asistat cu o echipă a biroului din București grupul S&T la achiziția pachetului de 52% acțiuni ale distribuitorul de echipamente medicale Gadagroup România.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează între 5 și 8 mil. euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate.

Contractul de achiziție a pachetului de 100% acțiuni, semnat pe 5 noiembrie 2015, stipulează că S&T AG, furnizor austriac cu activități în domeniul informației și tehnologiei, preia imediat pachetul majoritar de 52% din acțiunile Gadagroup România, în timp ce restul de 48 % din acțiuni va fi achiziționat în trei tranșe egale în perioada 2017-2019, la prețul și termenii prestabiliți în acordul dintre cele două părți, potrivit unui raport al companiei austriece.

Prețul convenit pentru achiziția celor 52% din acțiunile Gadagroup România este determinat de nivelul EBITDA () înregistrat în perioada anilor fiscali 2013-2015, în timp ce prețul pentru restul de 48% acțiuni va fi determinat de nivelul EBITDA realizat în perioada 2016-2018, în fiecare an urmând să fie transferat către S&T, un pachet de 16% din acțiunile companiei românești.

Echipa de avocați Noerr a fost coordonată de către Luiza Bedros, Senior Associate, sub supravegherea Rusandrei Sandu, Partner și Head of  Corporate și M&A.

Noerr a acordat asistență juridică Grupului S&T în toate etapele tranzacției, inclusiv pentru obținerea deciziei de autorizare de la Consiliul Concurenței.

Firma de avocatură, fondată la Munchen în 1850, are un birou la București din 1998.

Noerr avea o echipă de 517 oameni și o rețea de birouri în 11 țări la 31 decembrie 2015.

Firma germană de avocatură a raportat la nivel global o cifră de afaceri de 207,7 mil. euro pentru anul financiar 2015, în creștere cu 5,3% față de anul anterior. Birourile Noerr din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, au înregistrat o cifră de afaceri de 17,5 mil. euro, potrivit datelor făcute publice de către Noerr.

Pe piața locală a avocaturii de afaceri, Noerr intră pe segmentul firmelor internaționale care au echipe locale, implicate în special în tranzacții transfrontaliere, precum Wolf Theiss, Dentons, Schoenherr, DLA Piper sau Clifford Chance.

Gadagroup România a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 27,74 mil euro în creștere cu aproximativ 71% comparativ cu 2014, când compania a raportat o cifră de afaceri de 16,21 mil. Euro. Profitul net a fost de 4,79 mil euro în 2015, adică de peste 2,4 ori mai mult decât în 2014. Numărul mediu de angajați a fost de 47 în 2015, față de 43 în 2014.

Grupul S&T este unul dintre cei mai importanţi furnizori de consultanţă, soluţii și servicii IT din Europa Centrală și de Est și este listat pe piața Bursei din Frankfurt. Compania are peste 2300 angajați și desfășoară operațiuni prin intermediul subsidiarelor și birourilor prezente în peste 20 de  țări.

ScarlatAbrisGreenMain

Consiliul Concurenței analizează preluarea Green Group de către Abris Capital. Cezar Scarlat, Partener Abris Capital și șeful operațiunilor locale, anunță noi achiziții: „Două tranzacții mari poate până la sfârșitul anului”

Preluarea pachetului de 82% din acțiunile Green Group de către Abris Capital, unul dintre cei mai mari manageri de fonduri de investiții activi în regiune, este analizată de către Consiliul Concurenței. În paralel, Abris Capital, unul dintre cumpărătorii de serviciu din piața locală de private equity, continuă  să lucreze la noi achiziții.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă are alte achiziții în derulare, Cezar Scarlat, Partener al Abris Capital și Director al fondului pentru România, a răspuns: „Două tranzacții mari poate până la sfârșitul anului”.

Acesta nu a dat mai multe detalii privind stadiul actual al acestor noi tranzacții și nici sectoarele vizate.

După achizițiile consumate imediat după intrarea pe piața locală în 2012, Abris a cumpărat pe rând companiile de curierat Cargus și Urgent Curier, precum și alți operatori mai mici, toate aceste firme fiind fuzionate într-una singură, Urgent Cargus. Ulterior, Abris a ridicat miza și a trecut la tichete de achiziție mai mari, prin achiziția în 2015 a grupului de firme Pehart, iar în acest an achiziția Green Group dn Buzău, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015, confirmată printr-un anunț oficial în luna mai 2016.

Abris Capital are sub administrare acum un portofoliu local cu un EBITDA (câștigurile înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de aproape 50 mil. euro, ceea ce îl propulsează printre cei mai mari manageri la nivel local din piața de private equity.

Segmentul tipic de tranzacții pe care îl abordează Abris se situează în marja a 20 până la 60 mil. euro investiție de capital per achiziție, eșalon în care mai activează și alți manageri cu focus regional precum Enterprise Investors și Innova Capital. Din acest punct de vedere, achiziția a 82% din grupul de firme Green Group este la limita de sus a intervalului, Cezar Scarlat declarând în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că este o „tranzacție foarte mare”, fără să facă însă publică valoarea acesteia. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că pachetul de 82% cumpărat de la Global Finance, BERD și alți acționari minoritari îl costă pe Abris în jurul valorii de 60 mil. euro.

„Consiliul Concurenţei analizează operaţiunea de concentrare economică ce urmează a se realiza prin preluarea companiei Romgreen Universal Limited (Cipru) şi a unor societăți comerciale controlate de aceasta de către Gren Holdings Limited (Cipru), membră a Grupului Abris. Companiile din România controlate de Romgreen Universal Limited şi incluse în tranzacţie sunt: Greentech SA, Greenfiber International SA, Total Waste Management SRL, Greenweee International SA, Greenlamp Reciclare SA, Greenglass Recycling SA”, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței prin intermediul unui comunicat de presă.

Finalizarea tranzacției este așteptată de către Abris până la finele acestei luni.

Finanțarea achiziției Green Group este asigurată 100% din surse proprii ale Abris Capital.

Green Group este unul din cei mai mari jucători ai industriei de reciclare din Sud-Estul Europei ce proceseaza deșeuri de tip PET, electrice și electronice. Grupul este și cel mai mare operator al unei linii de procesare a deșeului de sticlă. Compania a raportat, în 2015, venituri consolidate de peste 90 mil. Euro si se bazează pe investiții în infrastructura de colectare și reciclare deșeuri din România, Serbia și Macedonia.

În urma tranzacției, Global Finance, BERD și ceilalți acționari minoritari își fac exitul din Green Group, alături de Abris urmând să rămână ca acționar minoritar doar Romcarbon SA Buzău, adică societatea care a înființat afacerea de reciclare a deșeurilor. Clement Hung, fondatorul Green Group, va rămâne la conducerea afacerii.

Global Finance vinde în cadrul tranzacției o participație efectivă de 37% – 38% din Green Group, iar BERD un pachet de 15%, potrivit declarațiilor făcute în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO de către Theodore Kiakidis, Partener Global Finance, respectiv de către reprezentanți ai instituției financiare internaționale.

Global Finance și BERD au fost asistați la vânzarea Green Group de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. De asemenea, managementul companiei a fost consiliat de către avocații Reff & Asociații și de consultanții de la Rampart Capital.

De cealaltă parte, cumpărătorul, fondul de investiții Abris Capital a lucrat cu consultanții PwC, Roland Berger, PCI Wood Mackenzie și SGS (pentru consultanță privind protecția mediului). De asemenea, asistența juridică a fost asigurată de către firma de avocatură Clifford Chance Badea.

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare două fonduri de investiții cu capital de 770 mil. euro, din care ultimul a fost ridicat în 2013 cu o capitalizare de 450 mil. euro și din el se derulează investiții. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Ultimul fond ridicat de Abris Capital a investit deja banii și este de așteptat să ridice un nou fond de investiții, mișcare la care au recurs în ultima vreme și alți manageri de capital de risc din regiune.

Abris Capital Partners a fost fondat în 2007, are o echipă de 20 de experți în domeniul administrării investițiilor, în fruntea cărora se află 8 parteneri. Abris are birouri la Varșovia și București, ultimul fiind condus de către Cezar Scarlat.

Acesta lucrează pentru Abris Capital din 2012, iar din 2015 a fost numit partener.

Anterior, a lucrat pentru biroul din Varșovia al managerului de capital de risc Bridgepoint Capital, de unde a acoperit timp de aproape patru ani regiunea. Fondul dedicat Europei Centrale și de Est de către Bridgepoint Capital avea sub administrare 4,8 mld. euro.

Cezar Scarlat are o diplomă de MBA (Master of Business Administration) la școala de afaceri Wharton din cadrul Universității Pennsylvania. A lucrat în calitate de consultant pentru Arthur Andersen în perioada 2000 – 2001, apoi timp de trei ani s-a mutat în Marea Britanie la PwC. Din 2006, a trecut la banca de investiții japoneză Nomura, unde a fost responsabil de fuziuni și achiziții pentru România și pentru spațiul Europei Centrale și de Est. Limbile sale de lucru sunt româna, engleza și franceza.

 

axxessexitindustrialaccessMain

Grupul belgian TVH a cumpărat afacerea Industrial Access de la fondul de investiții Balkan Accession Fund și antreprenorul Ștefan Ponea. Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital: ”Valoarea tranzacției pentru 100% din acțiuni depășește 10 mil. euro. Am primit mai mult de cinci oferte”. Pascal Vanhalst, CEO al grupului TVH: ”Achiziția este finanțată din fonduri proprii și facilități de credit existente”. Vânzătorii au lucrat cu consultanții KPMG, cumpărătorul cu avocații NNDKP

Grupul belgian TVH, cu o cifră de afaceri anuală de 1,22 mld. euro, a semnat recent un acord de achiziție a pachetului de 100% din acțiunile firmei Industrial Access de la fondul de investiții Balkan Accession Fund și fondatorul afacerii, antreprenorul Ștefan Ponea.

„Compania Industrial Access a fost vândută în urma unui proces competitiv în care au fost primite mai mult de 5 oferte. Tranzacția depășește pragul de 10 milioane de euro pentru 100% din acțiuni”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Manda, Managing Partner al administratorului de fonduri de investiții Axxess Capital.

Balkan Accession Fund, unul dintre fondurile de investiții administrate de Axxess Capital, și-a făcut exitul din afacerea Industrial Access prin vânzarea pachetului de 90% din acțiuni. Restul acțiunilor sunt vândute de către Șfefan Ponea.

Întrebat care este randamentul investiției pentru fond la capătul celor 9 ani cât a avut compania în portofoliu, Horia Manda a răspuns: „Nu putem dezvălui această informație, dar confirmăm că este un randament bun din punct de vedere al investitorilor”.

De cealaltă parte, cumpărătorul are deja fondurile necesare pregătite pentru plata prețului.

„Achiziția va fi finanțată din propriile noastre lichidități (cash –  n.r.) și din facilitățile de credit existente. Ne așteptăm să închidem această tranzacție în aproximativ 3 – 4 luni”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Pascal Vanhalst, director general executiv și membru al Consiliului Executiv al TVH.

Horia Manda, reprezentantul vânzătorului, este mai optimist așteptându-se ca tranzacția de la Industrial Access să fie finalizată „cel mai probabil la începutul lunii august”.

Finalizarea tranzacției este condiționată de obținerea aprobării Consiliului Concurenței.

Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital și unul dintre veteranii pieței de private equity din România. Sursă foto: Axxess Capital.

Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital și unul dintre veteranii pieței de private equity din România. Sursă foto: Axxess Capital.

Decizia de vânzare a fost luată la momentul potrivit în conformitate cu strategia fondului BAF, a mai spus Horia Manda, care adaugă că la momentul intrării în companie, în 2007, atât Industrial Access, cât și industria de profil din regiune erau la început de drum. „Am reușit sa traversăm anii dificili de contracție economică, să implementăm planul de transformare și extindere și să creștem Industrial Access în lider regional”, a mai spus șeful Axxess Capital.

Ștefan Ponea a fondat, în 2005, Industrial Access, împreună cu trei asociaţi. În 2007, BAF a  cumpărat 90% din acțiunile firme de închiriere și leasing echipamente pentru construcții Industrial Access, în urma tranzacției Ponea rămânând acționar minoritar.

Ultimul bilanț al firmei indică pentru 2014 un profit de 0,7 mil. euro la o cifră de afaceri de 7,7 mil. euro și 51 de angajați.

Industrial Access este lider în domeniul nacelelor și platformelor pentru acces și lucru la înălțime în Balcani, având cea mai dezvoltată rețea de închiriere de echipamente pentru acces și lucru la înălțime din regiune (România, Bulgaria și Republica Moldova).

Ulterior achiziției, TVH intenționează să fuzioneze Industrial Access cu cealaltă companie pe care o deține deja. În 2013, grupul belgian a cumpărat Romlift, ce activează pe piața locală de închiriere a platformelor de lucru la înălțime.

Consultanții KPMG au avut mandatul de vânzare al Industrial Access, informație publicată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 23 iulie 2015. O echipă coordonată de către Bogdan Văduva, partener responsabil de activitatea de fuziuni și achiziții la nivel local al KPMG, a fost implicată în tranzacție.

Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către avocatul Gabriela Assoum Predescu.

De cealaltă parte, cumpărătorul a mizat pe serviciile de asistență juridică și de taxe ale firmei de avocatură NNDKP. Din echipă au făcut parte Ruxandra Bologa (Partener), Anca Mihăilescu (Asociat Senior), Ioana Vieru (Asociat). Din cadrul departamentului de Consultanță Fiscală al NNDKP au fost implicați Mihaela Ioja (Senior Tax Manager) și Alexandru Onuță (Senior Tax Manager).

Cumpărătorul, grupul TVH, este o afacere 100% de familie fondată în Belgia de către Paul Thermote și Paul Vanhalst.

Grupul TVH are subsidiare în 30 de țări, inclusiv în România, și circa 4.800 de oameni, pentru 2015 raportând o cifră de afaceri consolidată de 1,223 mld. euro.

Axxess Capital, unul dintre principalii administratori de fonduri de investiții activi pe piețele din Europa de Sud – Est, are un istoric de peste 15 ani în piața de profil, prin intermediul celor trei fonduri de investiții aflate sub administrarea sa.

Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Balkan Accession Fund (BAF) și Emerging Europe Accession Fund (EEAF) au strâns în total de la investitori capital de peste 250 mil. euro. Axxess a fost implicat în peste 35 de achiziții de companii și peste 25 de vânzări de participații în domenii variate precum servicii financiare, industria prelucrătoare, IT, retail specializat sau bunuri de consum.

Balkan Accession Fund este un fond regional de investiții cu capital de 110 milioane de euro, orientat în special spre tranzacții din România și Bulgaria, și după 10 ani de activitate este în stadiul de dezinvestire, de vânzare al participațiilor deținute. Principalii investitori în fondul de investiții BAF sunt RAEF, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, băncile de dezvoltare din Germania DEG și Olanda – FMO, respectiv Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB).

Din portofoliul actual al Axxess Capital fac parte acum firme de IT (Star Storage, Bitdefender), din piața financiar – bancară (Carpatica, Nextebank, Patria Credit), industrie și servicii industriale (Frigotehnica), materiale de construcții (Deutek), eficiență energetică (SE-GES) sau producție de peleți din lemn (Eco-Energ-Lemn).

Axxess Capital a vândut în acest an peste 49% din acțiunile afacerii cu jucării Noriel în cadrul unei tranzacții aflate în curs de finalizare către Enterprise Investors. Acesta a cumpărat 100% din acțiunile grupului de firme Noriel pentru o sumă estimată de surse din piață în jurul a 25 mil. euro, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 12 aprilie, confirmată apoi printr-un anunț oficial pe 14 aprilie.

Tot în acest an, Axxess Capital a preluat pachetul de control al băncii Carpatica de la Ilie Carabulea, unul dintre fondatorii băncii, precum și de la alți acționari.

De regulă, Axxess Capital abordează tichete de tranzacții între 5 și 15 mil. euro investiție de capital per companie, eșalon în care mai activează și administratori de capital privat precum Resource Partners sau Oresa Ventures. Termenul tipic de la intrarea în afacere și până la exit se încadrează, de regulă, între 3 și 7 ani.

Grupul leton 4finance Holding, controlat de investitori ruși, cumpără TBI Bank România în cadrul unei tranzacții regionale de aproximativ 75 mil. euro

Banca centrală a Bulgariei a aprobat achiziția băncii TBI Bank EAD, inclusiv a sucursalei din România, de către grupul leton 4finance Holding.

Tranzacția are o valoare de aproximativ 75 mil. euro și este de așteptat să fie finalizată în luna iulie, potrivit unui comunicat al cumpărătorului.

Banca Bulgariei și-a dat avizul pentru ca 4finance să preia TBI Bank, în condițiile achiziției a 100% din acțiunile companiei-mamă, TBIF Financial Services, de la vehiculul de investiții Kardan NV, înregistrat în Olanda.

Fostul șef al Bancpost, George Georgakopoulos, este directorul general al grupului financiar leton 4finance Holding.

Grupul TBIF Financial Services, fondat în Olanda în anul 2001, este specializat în achiziția și administrarea de active în Europa Centrală și de Est. Grupul  a intrat pe piața din România în 2002, prin compania de leasing TBI Leasing IFN SA, urmată în 2004 de compania de credite de consum TBI Credit IFN SA și în 2012 de sucursala din București a TBI Bank EAD Sofia.

Pe piața bancară din România, TBI Bank are o cotă de piață de 0,1%, fiind una dintre ultimele instituții de credit din sistem.

4finance, cu sediul la Riga, Letonia, este prezent în România din 2014, prin intermediul societății financiare nebancare Zaplo IFN. Grupul este controlat de către miliardarul rus Oleg Boiko, potrivit informațiilor publicate de presa rusă, preluate apoi în media din Letonia.

TBI este o bancă concentrată pe activități de credite de consum cu active în Bulgaria și România de 279 mil. Euro la 31 martie, inclusiv credite de consum de 168 mil. euro. Finanțarea se face în cea mai mare parte din portofoliul de depozite de 178 mil. euro, c reprezintă circa 83% din pasivele totale. Banca a făcut un profit net de circa 4 mil.euro după primul trimestru al acestui an, potrivit rezultatelor neauditate raportate.

Veniturile 4finance au fost în primul trimestru de 90,3 mil. euro, iar profitul de 16,7 mil. euro. La finele lunii martie, grupul avea un portofoliu net de credite în valoare de 309 mil. euro.

coposdealnidecmain

Copos a încasat banii din vânzarea Ana Imep către compania japoneză Nidec. Tranzacția a fost finalizată pe 31 mai, iar numele companiei va fi schimbat în Nidec Motor Corporation Romania

Concernul japonez Nidec, lider global în producția de motoare electrice, a finalizat pe 31 martie achiziția pachetului de 94,8% din acțiunile Ana Imep de la familia Copos. Ana Imep deține la rândul său un pachet de peste 99% din acțiunile companiei Ana Mep, specializate în producția de piese.

Japonezii vor schimba numele companiei Ana Imep, înființate în 1967, în Nidec Motor Corporation Romania.

Kenichi Yamamoto, preşedinte Nidec Europe B.V. Sursă foto: Nidec.

Kenichi Yamamoto, preşedinte Nidec Europe B.V. Sursă foto: Nidec.

Finalizarea tranzacției a avut loc ieri la sediul Ana Imep din județul Argeș. Din partea cumpărătorului, documentele de închidere a achiziției au fost semnate de către Kenichi Yamamoto, preşedinte Nidec Europe B.V., respectiv de către Valter Taranzano, preşedinte & CEO  Global Appliance Division, iar din partea vânzătorului a semnat omul de afaceri George Copos, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valter Taranzano, director general executiv al Nidec Sole Motor Corporation SRL. Sursă foto: Nidec.

Valter Taranzano, director general executiv al Nidec Sole Motor Corporation SRL. Sursă foto: Nidec.

Proaspăta achiziție va întări portofoliul subsidiarei italiene a grupului japonez, Nidec Sole Motor Corporation S.R.L. Pe lângă cele două companii, niponii preiau și terenuri și alte active, printre care 15,5 hectare teren, respectiv 4,5 hectare suprafață construită.

Copos a vândut participația din Ana Imep prin intermediul vehicului de investiții Megapearl Limited, înregistrat în Cipru.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Prețul plătit lui Copos pentru achiziția Ana Imep se apropie de 20 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Contractul de achiziție a fost semnat pe 21 aprilie, confirmând informațiile publicate în premieră pe 2 martie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO privind vânzarea Ana Imep de către Copos japonezilor de la Nidec.

Tranzacția ajută Nidec să-și întărească afacerea de motoare din piața europeană și să obțină clienții majori ai Ana Imep.

De asemenea, Nidec intenționează să construiască o platformă majoră de producție într-o piață emergentă a Uniunii Europene pentru motoare industriale și aplicații comerciale, iar locația oferită de Ana Imep se încadrează în strategia grupului nipon de a-și crește producția din Europa, în contextul în care România oferă avantajul unei forțe de muncă calificate și ieftine față de alte piețe.

Japonezii caută să folosească facilitățile Ana Imep, dar și să investească în noi capacități de producție, un centru de inginerie și un centru de servicii care să acopere zona de call center, contabilitate, achiziții și marketing.

Negocierile exclusive între cele două părți au început la finele anului trecut. Discuțiile de vânzare ale Ana Imep datează însă de aproape un an, printre investitorii care și-au exprimat inițial interesul pentru achiziția afacerii lui Copos fiind și grupul francez Selni.

Cumpărătorul a fost asistat de către consultanții EY la achiziție. De asemenea, Nidec a lucrat cu firma de avocatură italiană La Torre Morgese Cesaro Rio, respectiv cu biroul local al firmei de avocatură germane Noerr. Echipa de avocați Noerr a fost coordonată de către Mihai Măcelaru, Associated Partner și șeful practicii locale de fuziuni și achiziții, secondat de către Cristina Stamboli, Senior Associate. Roxana Dudău, Associated Partner și șeful practicii locale de imobiliare și construcții, și Luiza Bedros, Senior Associate, au avut alte roluri – cheie în procesul de achiziție, potrivit unui comunicat de presă al biroului local al Noerr.

De cealaltă parte, consultanța juridică a lui Copos a fost asigurată atât intern, dar a lucrat, de asemenea, și cu bancherii de investiții Filipescu Vișa, respectiv cu avocații Țuca Zbârcea & Asociații.

Ana Imep a înregistrat în 2015 vânzări de 14,8 mil. Euro cu 288 de angajați la finele anului trecut, conform datelor raportate de către Nidec pe bursa americană Nasdaq.

Ana Mep, societatea controlată de către Ana Imep, a obținut în 2014 un profit net de 0,16 mil. Lei (de peste 0,03 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 0,7 mil. Euro și un număr mediu de 45 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Ana Imep a fost înființată în 1967 sub numele Întreprinderea de Motoare Electrice Pitești, fiind o întreprindere deținută de statul român, iar din 1975 au fost trimise la export o serie de motoare electrice către Europa de Vest. În 1996, fabrica de la Pitești, cu un personal de circa 3.000 de angajați, a ajuns în mâna omului de afaceri George Copos.

Ana Imep produce motoare electrice pentru electrocasnice și industria auto, compania livrând aproape integral producția sa la export către piața intracomunitară, precum și către alte țări europene din afara Uniunii Europene.

În perioada 2005-2014, afacerile Ana Imep s-au micșorat de peste 4 ori de la un nivel de peste 51 mil. Euro până la 12,3 mil. Euro, iar profitul s-a redus de 5 ori în același interval până la 0,36 mil. Euro. De asemenea, personalul s-a redus de la 1.062 de angajați la 31 decembrie 2007 până la 261 de oameni la finele lui 2014 în cadrul măsurilor luate de management pentru a redresa bilanțul companiei.

Grupul japonez este într-o campanie de expansiune la nivel global, bazată pe fuziuni și achiziții în piețele în care nu are încă o prezență robustă. Ținta sa este de a deveni nr.1 în lume în toată gama de producție de motoare electrice și industriale de la cele de putere mică până la cele cu capacitate mare, iar strategia Nidec pentru a atinge acest obiectiv este de a-și dezvolta baze majore de producție, cercetare – dezvoltare și vânzări în piețele – cheie pe care le vizează.

Nidec Motor Corporation are o valoare de piață echivalentă cu 19,5 mld. Euro pe bursa de la Tokyo, respectiv de 20,3 mld. Dolari pe bursa de la New York, și este prezentă discret în România din 2013 prin intermediul companiei Nidec ASI Ro, cu birouri la București și cu hale de producție la Crevedia, în județul Dâmbovița. Nidec Asi Ro SRL, subisdiara locală a japonezilor preluată indirect odată cu achiziția Ansaldo Sistemi Industriali din Italia, a raportat pentru 2014 un profit net de 0,48 mil. euro la o cifră de afaceri de 2,52 mil. euro, adică o marjă netă de aproape 20%, la un personal mediu format din 83 de angajați.

Nidec Corporation a raportat pentru 2014 vânzări de 1.028 mld. Yeni (8,337 mld. Euro) și un profit net de 76,216 mld. Yeni (617 mil. Euro). La 30 septembrie 2015, investitorii instituționali străini dețineau 37,94% din acțiunile Nidec.

Cei mai mari acționari ai companiei japoneze sunt miliardarul Shigenobu Nagamori, fondatorul Nidec, care deține direct un pachet de 8,63%, urmat de alți acționari instituționali niponi, printre care The Bank of Kyoto cu 4,15%, S.N. Kosan cu 3,73%, The Bank of Tokyo – Mitsubishi UFJ 2,49%, Nippon Life Insurance cu 2,2% sau Meiji Yasuda Life Insurance cu 2,14%. Shigenobu Nagamori, fondator, președinte și director general al companiei, deține o avere estimată de către revista americană Forbes la 2,2 mld. Dolari, iar participația sa depășește 12% din Nidec, pe care vrea să o ducă la vânzări de 18 mld. Dolari în următorii cinci ani.

Managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors a angajat bancherii de investiții de la Citi pentru vânzarea lanțului de magazine Profi

Polish Enterprise Fund VI (PEF VI), un fond de private equity administrat de Enterprise Investors, a anunţat astăzi că intenţionează să evalueze opţiunile strategice disponibile pentru Profi, liderul segmentului de supermarketuri din România.

Managerul de private equity a decis să contracteze Citi Corporate and Investment Banking pentru a evalua condiţiile de piaţă precum și scenariile posibile pentru dezvoltarea viitoare a companiei.

Profi este reţeaua de retail modern cu cea mai mare acoperire geografică din România. PEF VI a achiziţionat 100% din companie pentru 66 mil. Euro în 2009, iar în 2011 a finalizat o investiţie adiţională de 10 mil. Euro.

De la tranzacţia iniţială, Profi a crescut într-un ritm alert de la 67 de magazine la peste 400 de magazine în prezent, doar în 2015 deschizand 93 de magazine. Compania operează magazine în formatele “Standard” și “City” în zonele urbane și a dezvoltat de curând și formatul “Loco”, destinat zonelor rurale din ţară, adaptându-și oferta pentru a răspunde nevoilor consumatorilor și pentru a penetra cu succes zone care înainte erau inaccesibile retailului modern. În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și astăzi are aproape 10.000 de angajaţi.

Comparativ cu alți competitori, Profi a mizat pe construirea unei rețele de supermarketuri la nivel național, diferențiindu-se față de jucători precum Mega Image, concentrat preponderent asupra Bucureștiului. Vânzarea Profi are șanse să atragă un interes puternic din partea unor investitori strategici cu apetit de intrare pe piață sau concurenți deja activi în piața locală. Pe lista potențialilor cumpărători, ar putea apărea și fonduri internaționale de investiții.

Pe segmentul de supermarketuri, activează alături de Profi rețelele Mega Image, Lidl, Penny Market și Carrefour. Francezii de la Carrefour așteaptă avizul Consiliului Concurenței pentru preluarea lanțului de magazine Billa, tranzacție de 96 – 97 mil. euro a cărui semnare a fost anunțată de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 21 decembrie.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, a semnat pe 11 martie un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Biroul din România al Enteprise Investors este condus de aproape un an de către Șerban Roman, în mandatul căruia au avut loc deja un exit și o achiziție, iar acum este pregătit al doilea exit.

Pe piața managerilor cu capital de risc, alături de Enterprise Investors activează nume precum Mid Europa Partners, Abris Capital Partners, Innova Capital, CEE Equity Partners, Pinebridge, ADM Capital, Resource Partners sau Axxess Capital. Manageri de capital precum GED Capital și Global Finance sunt în faza de dezinvestire a portofoliului local.

greengroupabristranzactieMain

Fondul de investiții Abris Capital va prelua un pachet de 82% din Green Group de la Global Finance, BERD și alți acționari minoritari. Cezar Scarlat, partener Abris: ”Finanțarea achiziției este asigurată integral din fonduri proprii. Tranzacția este foarte mare”. Theodore Kiakidis, partener Global Finance: ”Am semnat tranzacția cu câteva zile înainte de Paști”. Detaliile tranzacției

Fondul internațional de investiții Abris Capital, unul dintre cei mai importanți administratori de capital de risc focusați pe Europa Centrală și de Est, va prelua un pachet de 82% din acțiunile Green Group, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Cezar Scarlat, partener al managerului de private equity.

Tranzacția de exit a Global Finance și BERD prin achiziția Green Group de către Abris Capital a fost anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015. De asemenea, semnarea tranzacției a fost anunțată de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 21 aprilie.

Pe 10 mai, Abris Capital a confirmat printr-un comunicat de presă preluarea Green Group și exitul din afacerea cu deșeuri reciclabile al Global Finance și al BERD.

Întrebat când a fost semnată tranzacția, Theodor Kiakidis, partener al managerului elen de fonduri de investiții Global Finance, vânzătorul celui mai mare pachet de acțiuni la Green Group a răspuns: ”Cu câteva zile înainte de Paști”.

În ceea ce privește finanțarea proaspetei achiziții, Cezar Scarlat a răspuns că este asigurată ”100% din surse proprii” ale Abris Capital. Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare două fonduri de investiții cu capital de 770 mil. euro, din care ultimul a fost ridicat în 2013 cu o capitalizare de 450 mil. euro și din el se derulează investiții. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Întrebat care este valoarea tranzacției de la Green Group, șeful Abris România a spus: ”Foarte mare, dar nu pot comenta”. De cealaltă parte, Theodore Kiakidis a răspuns din partea vânzătorului: ”Aceasta este o informație confidențială foarte sensibilă, dar pot să vă asigur că a fost satisfăcătoare altfel nu am fi făcut tranzacția”.

Strategia de investiții a fondului de investiții încadrează, de obicei, tichetele de tranzacție între 20 și 60 mil. euro, dincolo de acest prag putând fi abordate investiții de capital alături de investitori instituționali, potrivit informațiilor disponibile pe propriul site. Achiziția Green Group de către Abris este cotată de către surse din piața de fuziuni și achiziții în jurul intervalului de 40 – 50 mil. euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate în tranzacție.

Green Group este unul din cei mai mari jucători ai industriei de reciclare din Sud-Estul Europei ce proceseaza deșeuri de tip PET, electrice și electronice. Grupul este și cel mai mare operator al unei linii de procesare a deșeului de sticlă. Compania a raportat, în 2015, venituri consolidate de peste 90 mil. Euro si se bazează pe investiții în infrastructura de colectare și reciclare deșeuri din România, Serbia și Macedonia.

În urma tranzacției, Global Finance, BERD și ceilalți acționari minoritari își fac exitul din Green Group, alături de Abris urmând să rămână ca acționar minoritar doar Romcarbon SA Buzău, adică societatea care a înființat afacerea de reciclare a deșeurilor.

Global Finance și BERD au preluat în 2012 un pachet de 75% din vehiculul de investiții Romgreen Universal Limited din Cipru, prin intermediul căruia dețin participațiile majoritare în societățile din grupul de firme Green Group – GreenTech, GreenFiber International, GreenWEEE International, GreenLamp Reciclare, Total Waste Management și GreenGlass Recycling.

”BERD deținea aproximativ 15% din Green Group. Tranzacția a avut loc în luna aprilie 2016”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții instituției financiare internaționale.

În total, există trei niveluri de acționariat, explică reprezentantul Global Finance. Global Finance și BERD prin intermediul fondului de investiții South East Europe Fund dețin 100% din acțiunile Green Group Romania Holdings Ltd, care la rândul său controlează 75% din vehiculul cipriot de investiții Romgreen Universal Ltd. La rândul său, Romgreen este acționarul majoritar în companiile care formează Green Group.

”Global Finance deține o participație efectivă de 37 – 38% în Green Group, depinde cum calculezi asta. Acest pachet, este, totuși, indiscutabil unul de control, datorită structurii juridice a grupului, precum și a acordului încheiat de către acționari”, afirmă Theodore Kiakidis, partener Global Finance.

După achiziția Green Group de către Global Finance și BERD în 2012, Romgreen prelua în 2012 o participație de 54,14% din GreenTech, 54,65% din GreenFiber, 61,79% din GreenWEEE International, circa 100% din GreenLamp Reciclare, potrivit datelor făcute publice în cadrul deciziei Consiliului Concurenței prin care a fost aprobată tranzacția de acum circa patru ani.

Green Group firme tabel

 

”Discuțiile (între Abris și vânzători – n.r.) au început în urmă cu an și jumătate”, precizează Cezar Scarlat.

Achiziția Green Group de către Abris Capital este în faza notificării la Consiliul Concurenței.

Avizul autorității este necesar pentru finalizarea achiziției.

”Depinde de viteza Consiliului Concurenței. Mă aștept în iunie”, estimează reprezentantul cumpărătorului. ”(Închiderea tranzacției – n.r.) așteaptă avizul Consiliului Concurenței. De regulă, durează două luni până la două luni și jumătate de la momentul notificării”, afirmă Theodore Kiakidis, reprezentantul vânzătorului.

Global Finance și BERD au fost asistați la vânzarea Green Group de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. De asemenea, managementul companiei a fost consiliat de către avocații Reff & Asociații și de consultanții de la Rampart Capital.

De cealaltă parte, cumpărătorul, fondul de investiții Abris Capital a lucrat cu consultanții PwC, Roland Berger, PCI Wood Mackenzie și SGS (pentru consultanță privind protecția mediului). De asemenea, asistența juridică a fost asigurată de către firma de avocatură Clifford Chance Badea.

În urma tranzacției, Clement Hung, fondatorul Green Group, va rămâne la conducerea afacerii.

Pentru Abris, miza achiziției Green Group este, pe de o parte, extinderea portofoliului local de companii din care mai fac parte Cargus Urgent pe piața de curierat, respectiv Pehart Tec pe piața producției de hârtie tissue. Pe de altă parte, fondul de investiții intră într-un nou sector de piață cotat cu potențial de dezvoltare, cel al valorificării deșeurilor. Abris are, de regulă, un orizont de exit în medie de 3 – 5 ani de la momentul achiziției unei companii.

De cealaltă parte, Global Finance, unul dintre pionierii investițiilor de tip private equity în România și în regiunea Europei de sud – est, este în faza de dezinvestire a portofoliului său din care mai fac parte aici TotalSoft și o serie de active imobiliare.

Global Finance și BERD au intrat în afacerea Green Group în urmă cu peste patru ani.

Pe 16 decembrie 2011, un fond al Global Finance împreună cu BERD au preluat prin intermediul vehiculului de investiţii Green Group Romania Holdings Limited un pachet de 75% din acţiunile Romgreen Universal Limited din Cipru în urma unei achiziţii de acţiuni cifrate la 11,7 mil. Euro combinată cu o majorare de capital în cursul căreia cumpărătorul a mai adus alte aproape 12 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice la acel moment.

BERD a făcut o investiţie de capital în Green Group de 6,8 mil. Euro, în timp ce fondul de investiţii South East Europe Fund (SEEF), administrat de Global Finance, a investit 16,7 mil. Euro. BERD este unul dintre investitorii – ancoră în fondul SEEF administrat de către Global Finance, conform datelor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

În 2011, adică înainte de preluarea de către Global Finance, Green Group raporta venituri anuale de 78 mil. Euro, câştiguri obţinute înaintea plăţii dobânzilor şi taxelor, deprecierii şi amortizării (EBITDA) de 12 mil. Euro şi profit după plata taxelor de 6,3 mil. Euro.

bancpost main

Directorul de strategie al Eurobank spune că este pe masă achiziția Banca Românească de către Bancpost: O potențială tranzacție cu National Bank of Greece este una dintre opțiunile noastre pentru a ne întări prezența în România

Banca elenă Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost – una dintre băncile locale din Top 10, afirmă, în premieră, că este luată în calcul o achiziție a Banca Românească în contextul planurilor de creștere a operațiunilor pe piața bancară locală.

”Noi încă examinăm opțiuni strategice pentru a întări mai departe prezența noastră în România. O potențială tranzacție cu NBG (proprietarul Banca Românească – n.r.) ar putea fi una dintre opțiuni”, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, director general al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias.

Aceasta este prima declarație a unui oficial al Eurobank care identifică Banca Românească drept o țintă de achiziție pentru Bancpost. Primele informații în acest sens au apărut pe piața financiară locală încă din toamna anului trecut, însă reprezentanții Eurobank și ai NBG nu au confirmat până acum că există astfel de discuții.

Întrebați pe 4 aprilie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă Eurobank, proprietarul Bancpost, este în discuții pentru o tranzacție cu Banca Românească, oficialii Eurobank au răspuns atunci că: ”România este o țară – cheie pentru grupul Eurobank și, în consecință, noi căutăm oportunități pentru o creștere potențială mai departe a prezenței noastre locale”.

Pe 20 ianuarie, reprezentanții Eurobank au declarat, în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, că au angajat banca de investiții HSBC pentru a evalua opțiunile strategice în România și în alte piețe din regiune.

Eurobank Ergasias, ca și celelalte bănci elene, s-a angajat în fața Directoratului General pentru Concurență din cadrul Comisiei Europene să-și reducă expunerea pe piețele din afara Greciei, să vândă active care nu fac parte din activitatea sa de bază și să se concentreze asupra eficientizării și profitabilității operațiunilor din țara de origine, potrivit planului de restructurare anunțat la Bruxelles pe 29 aprilie 2014.

Băncile grecești au trecut în ultimii ani la mișcări de consolidare în piețele din regiune prin care au încercat să-și rezolve, în parte, problema expunerilor în străinătate prin tranzacții între ele.

banci grecesti tranzactii tabel

Amendamente la planul de restructurare înaintat de către Eurobank Ergasias au fost aprobate de către Comisia Europeană ca urmare a majorării de capital a băncii prin atragerea cu succes a 2,12 mld. euro de la investitori privați fără să mai fie nevoie de vreo injecție de capital din partea statului, potrivit unui comunicat de presă al autorităților de la Bruxelles din 26 noiembrie 2015.

Astfel, Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Eurobank Ergasias a încercat să-și vândă afacerea din Ucraina, însă tranzacția sa de 95 mil. euro către Delta Bank Group a fost blocată de autoritățile de la Kiev.

Pe 17 iulie 2015, Eurobank Ergasias a anunțat încheierea unui acord pentru preluarea operațiunii Alpha Bank din Bulgaria pentru 1 euro, active în valoare de 464 mil. euro fiind transferate către Postbank, bancă a cărei anvergură o plasează în primele 4 bănci la nivelul pieței locale. Mișcarea indică faptul că Bulgaria are profil de piață strategică la nivelul grupului Eurobank Ergasias, cu active de peste 3 mld. euro și cu un profit de circa 17,8 mil. euro, a doua piață străină ca profitabilitate după primele nouă luni din 2015, prima poziție la capitolul câștig net fiind ocupată de Cipru.

Eurobank Ergasias a vândut în aprilie 2012 un pachet de 99,3% din Eurobank Tekfen Turcia către Burgan Bank pentru 355 mil. dolari. În februarie 2011, Eurobank vânduse deja 70% din Polbank, operațiunea sa din Polonia, către Raiffeisen pentru 490 mil. euro.

În ceea ce privește operațiunile din România, ultimele mișcări al Eurobank Ergasias au fost vânzarea operațiunii locale din sectorul asigurărilor la pachet cu cea din Grecia. Astfel, pe 22 decembrie 2015, Eurobank Ergasias a vândut 80% din acțiunile firmei de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings S.A. către canadienii de la Fairfax Financial Holdings Limited pentru care au primit 316 mil. euro în numerar.

Astfel, Eurobank Ergasias a rămas numai cu 20% din compania de asigurări activă în Grecia și România.

De asemenea, Eurobank a început discuții pentru vânzarea afacerii locale de leasing, ceea ce corespunde strategiei sale de a se retrage din activitățile care nu au legătură cu operațiunile de bază.

Strategia de restructurare vizează la nivelul băncii – mamă, precum și a subsidiarelor din străinătate, inclusiv a Bancpost, și vânzări de portofolii neperformante pentru a curăța bilanțurile și pentru a debloca o nouă sursă de lichiditate, banii ținuți în provizioane.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, a înființat anul trecut o unitate special dedicată administrării portofoliilor de credite neperformante la nivelul grupului (TAG – Trouble Assets Group), care supervizează unități de profil autonome în cadrul subsidiarelor sale din Europa de Est.

La finele primului trimestru al anului, Eurobank raporta pentru România active de 2,98 mld. euro, împrumuturi nete de 1,76 mld. euro, depozite de 1,85 mld. euro la o rețea de 147 de agenții și 7 centre de afaceri, deservite de un personal de 2.222 de angajați.

Profitul Eurobank în România la finele lui martie era de 6 mil. euro.

Pe 16 mai, Philippos Karamanolis a preluat postul de Președinte Executiv al Bancpost, și poziția de Country CEO al Grupului Eurobank în România,înlocuindu-l pe George Georgakopoulos. Karamanolis a lucrat în Bancpos în perioada 2005 – 2008 ca Vicepreședinte Executiv, iar de atunci a fost Președinte al Comitetului Executiv al Eurobank Serbia.

Bancpost tabel baza 624

Bancpost are o cotă de piață după active de 3% în timp ce Banca Românească deține o cotă de circa 1,8% din piața bancară locală.

Activitatea subsidiarei locale a National Bank of Greece este susținută de către banca -mamă, care precizează în raportul său anual pe 2015 că majoritatea subsidiarelor sale își asigură singure finanțarea necesară, cu excepția Banca Românească, care a primit circa 450 mil. euro de la NBG prin tranzacții interbancare.

În octombrie 2003, cel mai mare grup financiar din Europa de Sud-Est, Grupul National Bank of Greece (NBG), a achiziţionat pachetul majoritar la Banca Româneasca S.A., deţinând în prezent 99,279% din capitalul social al acesteia.

Prin susţinerea financiară a grupului, capitalul Băncii Româneşti s-a majorat substanţial, ajungând în prezent la aproximativ 200 mil. Euro. Banca Românească dispune de o reţea naţională formată din 109 sucursale, din care 33 sunt situate în Bucureşti, potrivit ultimelor informații disponibile.

Dintre companiile mai reprezentative aflate sub controlul National Bank of Greece în România se numără NBG Securities România, Societatea de asigurare – reasigurare GARANTA şi NBG Leasing IFN S.A.

Pe piața locală, anul trecut, Piraeus Bank România a fost aproape de o vânzare către fondul american de investiții JC Flowers, mandatul de vânzare al subsidiarei Piraeus aparținând bancherilor de investiții de la UBS.

Și anterior, au existat discuții de fuziune între băncile elene, care nu au ajuns nicăieri. În urmă cu circa patru ani, Alpha Bank și Eurobank trebuiau să fuzioneze într-o așa numită fuziune a egalilor din Atena, în care acționarii Alpha urmau să aibă un pachet ușor peste 50% din acțiunile băncii ce ar fi rezultat din fuziune, dar tranzacția a picat.

Grupul leton Food Union a cumpărat un pachet de 70% din acțiunile producătorului de înghețată Alpin 57 Lux

Grupul leton Food Union, aflat în proprietatea omului de afaceri rus Andrey Beskhmelnitskiy, a cumpărat un pachet de 70% din acțiunile producătorului de înghețată Alpin 57 Lux, fondat de către antreprenorul Ioan Istrate, acesta din urmă rămânând cu restul de 30% din acțiuni, potrivit unei hotărâri a asociaților Alpin 57 Lux din data de 7 aprilie 2016.

Ioan Istrate a cesionat către Food Union un număr de 160 000 de acțiuni din cele 400 000 pe care le deținea în cadrul Alpin 57 Lux, iar Istrate Paraschiva a cesionat toate cele 400 000 părți sociale deținute în cadrul producătorului de înghețată.

Valoarea nominală a părților sociale cesionate de Ioan Istrate este de 10 lei pentru fiecare parte socială, repectiv 1 600 000 lei pt intregul pachet cesionat, iar valoarea nominală a întregului pachet cesionat de Istrate Paraschiva este de 4 000 000 lei.

Adunarea generală a asociaților a aprobat limitarea mandatului administratorului unic al societății, Ioan Istrate, la o durată de trei ani începând cu data înregistrării transferului de părți sociale la Oficiul Registrului Comerțului.

Valoarea achiziției făcute de grupul leton controlat de milionarul rus Andrey Beskhmelnitskiy nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează valoarea tranzacției în jurul a 20 milioane de Euro, valoare neconfirmată de părțile implicate în tranzacție.

Grupul leton Food Union a semnat pe 7 aprilie a.c. asocierea cu producătorul de înghețată Alpin 57 Lux, fondat de către antreprenorul Ioan Istrate.

Acordul marchează intrarea milionarului Andrey Beskhmelnitskiy pe piața locală de înghețată, estimată până la aproximativ 150 mil. Euro pe an în 2014.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră tranzacția de vânzare a producătorului de înghețată Alpin 57 Lux pe 17 august 2015.

Afacerea Alpin57Lux a pornit în 1994 și a ajuns în topul primelor trei producători independenți de profil.

Ultima tranzacție locală în sector a avut loc în 2009, când gigantul anglo – olandez Unilever a intrat pe piața românească de profil cu achiziția producătorului de înghețată Napoca de la Napolact și Friesland, valoarea tranzacției nefiind făcută publică. De atunci, Algida, divizia de profil a Unilever, a crescut și a ajuns în poziția de lider de piață, potrivit datelor Nielsen și Euromonitor pentru 2014.

Alpin 57 Lux din Sebeș (județul Alba) a obținut anul trecut un profit net de 1,2 mil. euro la o cifră de afaceri de 15,7 mil. euro și un personal mediu format din 468 de angajați.

Piața de înghețată din România, estimată la 130 – 150 mil. euro, este disputată de multinaționale ca Unilever și Nestle, precum și de o serie de producători dezvoltați de antreprenori români precum Betty Ice din Suceava, Top Gel Prod din Craiova și Alpin 57 Lux din Sebeș. Un alt pol în creștere îl reprezintă lanțurile de comerț precum Lidl sau Kaufland, care vând înghețată sub propriile mărci.

Grupul Food Union este cel mai mare procesator de lapte și liderul producției de alimente și băuturi din Letonia. De asemenea, Food Union deține poziția de cel mai mare producător de înghețată din țările baltice. Grupul este format din două companii letone de lactate, producătorul de înghețată și alimente congelate Premia din Estonia, respectiv producătorul danez de înghețată Premier Is.

Food Union a avut în 2014 o cifră de afaceri de 175 mil. Euro și are peste 1.000 de angajați în cadrul operațiunilor sale din statele baltice.

Robert Popescu, directorul general al A&D Pharma. Sursă foto: A&D Pharma.

Robert Popescu,director general A&D Pharma, face precizări referitoare la tranzacția cu Polisano: ”A&D Pharma a înaintat o ofertă de achiziție cu respectarea anumitor condiții pentru 78 de farmacii Rețeta, aceasta fiind acceptată de către reprezentanții Polisano. În măsura în care toate etapele procedurale legale se vor finaliza cu succes, abia atunci vom putea vorbi despre concluzionarea tranzacției și semnarea unui contract de achiziție”

A&D Pharma, cel mai mare grup farma de pe piața românească, precizează că a înaintat o ofertă de achiziție pentru 78 de farmacii Rețeta, care a fost acceptată de către Polisano, însă până la semnarea unui contract în acest sens sunt mai multe etape de parcurs și este necesară îndeplinirea unor condiții.

„A&D Pharma a înaintat o ofertă de achiziție (cu respectarea anumitor condiții) pentru 78 de farmacii Rețeta, aceasta fiind acceptată de către reprezentanții Polisano. Părțile au demarat negocierile pentru stabilirea elementelor necesare concluzionării tranzacției – due dilligence, acte premergatoare, avize, autorizații etc. În măsura în care toate etapele procedurale legale se vor finaliza cu succes, abia atunci vom putea vorbi despre concluzionarea tranzacției și semnarea unui contract de achiziție”, a precizat Robert Popescu, directorul general al A&D Pharma într-un răspuns trimis pe 11 mai jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Remus Borza, președintele grupului Polisano, a spus pe 10 mai că Sensiblu va prelua 78 de farmacii Rețeta în cadrul unei tranzacții de circa 20 mil. euro.

Valoarea ofertei s-ar situa sub nivelul de 15 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, neconfirmate însă de către părțile implicate în tranzacție.

Pe 10 martie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a transmis întrebări către A&D Pharma referitoare la achiziția de farmacii aparținând Polisano, însă la acel moment, compania nu a făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Pentru A&D Pharma, achiziția farmaciilor Rețeta are miză în contextul unei poziții de lider pe acest segment de piață în timp ce pentru Polisano, vânzarea farmaciilor face parte dintr-un plan mai larg al moștenitorilor fondatorului Ilie Vonica de a găsi cumpărător și pentru spital, și pentru fabrica de medicamente, pentru distribuție și pentru alte active ale grupului cu centrul la Sibiu.

Polisano deține în total circa 100 de farmacii, operate sub marca Rețeta, respectiv Polisano.

Sensiblu, rețeaua de farmacii a grupului A&D Pharma, deține peste 400 de unități.

ADPHmain

Pe piața farmaciilor, Sensiblu ocupă o poziție de top alături de Catena (grupul Fildas), alți jucători importanți fiind Dona și Help Net, rețea care face alături de distribuitorul Farmexim obiectul unor negocieri exclusive de achiziție de către grupul german Phoenix, conform informațiilor disponibile și publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 9 mai.

În 2012, Sensiblu a cumpărat 90 de farmacii de la grupul farma Relad, care ulterior a dispărut de pe piață. În 2014, Sensiblu a lansat farmaciile low-cost Punkt.

Sensiblu a avut în 2014 o cifra de afaceri de 281,4 mil. euro și un profit de 1,8 mil. euro la un număr de 2.205 angajați.

A&D Pharma a fost fondat în 1994 de oamenii de afaceri Walid Abboud, Roger Akoury și Michel Eid și Ludovic Robert, ultimii doi ieșind din afacere. Din grup fac parte Mediplus (distribuție farma),  Sensiblu (farmacii) și A&D Pharma Marketing&Sales (marketing și vânzări) și A&D Pharma Holdings, cu activități de management.

 

Farmexim si Help Net main

Grupul german Phoenix poartă negocieri exclusive pentru cumpărarea distribuitorului de medicamente Farmexim și a rețelei de farmacii Help Net, cu venituri anuale cumulate de peste 400 mil. euro. Vânzarea afacerii fondate de Ovidiu Buluc, tranzacție estimată la 120 – 150 mil. euro, este o oportunitate de intrare a grupului german pe piața farma din România

Grupul german Phoenix, cu venituri anuale de circa 23 mld. euro, poartă negocieri exclusive pentru achiziția grupului Farmexim, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața distribuției de medicamente și a farmaciilor din România, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția are ca miză intrarea grupului german Phoenix pe piața farmaceutică din România, prin preluarea afacerii fondate de către Ovidiu Buluc, al cărei rulaj anual a depășit 400 mil. euro în 2014.

Achiziția la pachet a distribuitorului Farmexim SA și a lanțului de farmacii Help Net ar putea însemna plata unui preț estimat de surse din piața de fuziuni și achiziții în jurul intervalului 120 – 150 mil. euro.

”Grupul Phoenix este lider în Europa în furnizarea de servicii medicale integrate. Parte a strategiei noastre corporative de succes pe termen lung este să creștem organic și prin achiziții. Acest lucru conduce ocazional la speculații pe piață, pe care nu le comentăm niciodată”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Ingo Schnaitmann, director de comunicare la nivel de grup al PHOENIX Pharmahandel GmbH & Co KG.

De cealaltă parte, reprezentanții grupului Farmexim nu au făcut niciun comentariu până la publicarea acestui articol.

Farmexim SA, principalul pilon al grupului, a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 331,5 mil. euro și un profit net de 4 mil. euro la un număr de 651 de angajați.

Pe piața distribuției farma, Farmexim concurează cu Mediplus Exim (parte a grupului A&D Pharma), Farmexpert DCI (parte a grupului Walgreen Boots Alliance), respectiv cu jucătorii Fildas Trading și Polisano. Un alt jucător important până în 2015, ADM Farm, a intrat în insolvență.

DistributieFarmaPiataCEbaza624

Primii trei jucători pe piața locală a distribuției farma au o pondere de aproximativ 60%, conform unui studiu de piață PMR, pe o piață care depășește 2,7 mld. euro. Din punct de vedere al concentrării pieței, piața de profil din România se apropie de Polonia și Bulgaria, arătând că există spațiu de consolidare în sector. În Ungaria și Slovacia însă, primii trei jucători au împreună circa 84% din piață.

Grupul condus de către Ovidiu Buluc deține și rețeaua de farmacii Help Net, care numără 200 de unități, potrivit datelor prezentate pe propriul site.

În octombrie 2015, Consiliul Concurenței a aprobat preluarea fondului de comerț a unui număr de 19 farmacii Centrofarm de către Help Net.

Help Net Farma, compania care operează lanțul de farmacii al grupului Farmexim, a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 87,7 mil. euro și un profit net de 1,8 mil. euro la un număr de 1.309 angajați, conform ultimului bilanț făcut public. Help Net este condusă de către Isabelle Iacob, una dintre fiicele antreprenorului Ovidiu Buluc.

Pe piața lanțurilor de farmacii, Help Net concurează cu mai mulți jucători locali, printre care rețeaua Sensiblu a grupului A&D Pharma, Catena a grupului Fildas, sau Dona. Pe acest segment de piață, marjele de profit sunt o provocare constantă pentru jucători, iar rețelele care nu au în spate propria rețea de distribuție operează într-un mediu dificil.

Ovidiu Buluc a mai fost curtat în anii anteriori și de alți investitori așa cum și grupul german Phoenix nu este la prima încercare de a intra pe piața din România.

În urmă cu câțiva ani, Phoenix a purtat discuții pentru o potențială achiziție cu reprezentanții A&D Pharma, cel mai mare jucător din industria locală de farma, însă cele două părți nu au bătut palma.

Totuși, Phoenix este interesată de o achiziție care să-i deschidă drumul către piața din România, singura piață importantă din Europa Centrală și de Est în care nu este încă prezentă.

PhoenixPharmaHartaOperatiunibaza624

Pe piața distribuției farma din România, ultima tranzacție de referință a fost cumpărarea în 2006 a 60% din Farmexpert de la Eugen Banciu de către grupul german ANZAG, costul achiziției ridicându-se atunci la 29,2 mil. euro. Ulterior, în 2012, ANZAG a cumpărat încă 20% din acțiunile Farmexpert la un cost de achiziție de 35,5 mil. euro.

Apoi, în 2013, Alliance Boots preia ANZAG, iar acționarul minoritar al Farmexpert iese în același an din afacere. În decembrie 2014, Walgreen fuzionează cu Alliance Boots și ia naștere Walgreen Boots Alliance.

Ovidiu Buluc a fondat Farmexim la începutul anilor 1990 și este unul dintre cei mai importanți antreprenori din sectorul medical privat. Din grupul Farmexim mai fac parte pe lângă distribuitorul Farmexim SA, farmaciile Help Net și importatorul de cosmetice si suplimente nutritive Green Net.

În 2015, Buluc a vândut fostul sediu al companiei din nordul Bucureștiului către Ioannis Papalekas, cel mai activ investitor pe segmentul de birouri al pieței imobiliare.

Tot anul trecut, Farmexim și-a mutat operațiunile într-un centru nou, ca urmare a unei investiții de aproximativ 16 mil. euro.

La finele anului trecut, Ovidiu Buluc, cu 69% din acțiunile Farmexim, a făcut o ofertă pentru preluarea restului de acțiuni de la ceilalți 30 de acționari minoritari. Această mișcare poate fi citită în contextul mai larg în care Buluc a început ulterior discuțiile cu grupul german, interesat să cumpere atât distribuția, cât și operațiunile de retail.

Phoenix Group a luat ființă în Germania în 1994, prin reunirea mai multor distribuitori regionali F. Reichelt AG (Hamburg), Otto Stumpf GmbH (Berlin), Ferd. Schulze GmbH (Mannheim), Otto Stumpf AG (Nuremberg) și Hageda AG (Koln).

Ulterior, printr-o campanie de extindere și de achiziții atât în Germania, cât mai ales pe alte piețe din Europa, grupul Phoenix a ajuns acum la operațiuni derulate în 25 de țări din Europa de Vest, Europa Centrală și de Est, respectiv nordul continentului.

Phoenix are 28.922 de angajați, 153 de centre de distribuție și 1.600 de farmacii în portofoliu. Pentru anul financiar 2014 – 2015, grupul german a raportat un profit înainte de taxe de 361,28 mil. euro la venituri de 22,57 mld. euro.

Fondatorul rețelei private de sănătate Regina Maria a cumpărat publisherul specializat în domeniul medical Versa Media. În 2008, Versa Media prelua Puls Media Network de la unul din fondatorii A&D Pharma. Cumpărătorul a lucrat cu Vulpoi & Toader Management, vânzătorul cu Path-Finder, la tranzacție participând avocații bpv Grigorescu Ștefănică

Wargha Enayati, fondatorul Rețelei private de sănătate Regina Maria, a anunțat astăzi că este noul acționar al publisherului Versa Media.

Doctorul Enayati a achiziționat compania Versa Media, specializată în comunicarea medicală și servicii de tip BTL, cu o cifră de afaceri estimată, pentru 2016 la 1,5 mil. euro.

Parte a trustului internaţional de presă Mladá fronta, din toamna anului 2008, unul dintre cele mai dinamice grupuri de presă de pe piaţa cehă, lider de piaţă pe mai multe segmente de publicaţii: economie, sănătate, imobiliare, arhitectură și construcții, compania Versa Media este cunoscută în piața medicală românească datorită publicațiilor medicale de specialitate precum Medic.ro, Farmacist.ro, ORL.ro, Pediatru.ro, Ginecologia.ro, Gineco.eu, Psihiatru.ro, Infecțio.ro, Oncolog-Hematolog.ro, Practica Veterinară.ro și publicarea revistei Societății Române de Pneumologie.

De asemenea, compania prestează servicii de tip BTL către piața farmaceutică, prin organizarea de evenimente, servicii de telemarketing și teledetailing, platforma de e-learning și altele. În 2015, compania a organizat aproximativ 50 de evenimente de tip național și regional cu aproape 10,000 de participanți, a derulat aproape 100 de campanii de telemarketing și a înregistrat, numai anul trecut, 10,000 de absolvenți ai cursurilor medicale derulate pe platforma de e-learning.

”Sunt bucuros că am achiziționat o companie tânără și dinamică în al cărei portofoliu se regăsesc toate mijloacele de comunicare cu lumea medicală. Apreciez că această achiziție este un prim pas într-un plan ambițios, iar viziunea mea este să transform compania, prin serviciile cu valoare adăugată pe care le oferă medicilor, într-un adevărat centru de referință, hub pentru medici”, a declarat Wargha Enayati.

CEO-ul companiei Jan Mašek a fost avansat în cadrul grupului, preluând o nouă poziție managerială, în Slovacia. La conducerea companiei a fost numită Simona Melnic, MD, MBA, cu o experiență de peste 20 de ani de management în piața farmaceutică.

Cumpărătorul a fost asistat de echipa Vulpoi & Toader Management, consultant financiar, împreună cu avocații de la Vulpoi & Asociații coordonați de Alexandru Codrea, iar din partea vânzătorului tranzacția a fost coordonată de Path-Finder Management & Consulting, prin Ruxandra Ogrendil, în timp ce suportul legal aferent întocmirii documentelor necesare tranzacției a fost asigurat de echipa bpv Grigorescu Ștefănică sub coordonarea avocatului Cătălin Grigorescu.

În 2008, Versa Media a cumpărat Puls Media Network, al cărei acționar fondator era Ludovic Robert, unul dintre fondatorii A&D Pharma și unul din acționarii – cheie ai lanțului de centre de radioterapie Amethyst. Puls Media Network avea atunci poziția de cel mai important publisher specializat în furnizarea de informații și organizarea de evenimente din industria medicală din România.

Versa Puls Media a  raportat pentru 2014 un profit net de 0,225 mil. lei la o cifră de afaceri de 4,52 mil. lei (peste 1 mil. euro) și 21 de angajați.

Enayati și-a făcut exitul din afacerea Regina Maria în toamna anului trecut, prin vânzarea pachetului de 20% din acțiuni către fondul de investiții Mid Europa Partners, care a preluat atunci pachetul integral al companiei în cadrul unei tranzacții  de peste 140 mil. euro.

coposdealnidecmain

Japonezii de la Nidec vor plăti circa 20 mil. Euro lui Copos pentru 94,8% din acțiunile Ana Imep și a unui pachet de peste 99% din Ana Mep. Cumpărătorul a lucrat cu consultanții EY, firma de avocatură italiană La Torre Morgese Cesaro Rio și cu biroul local al firmei germane Noerr, în timp ce vânzătorul a mizat pe asistență internă, pe serviciile bancherilor de investiții Filipescu Vișa și pe cele ale avocaților de la Țuca Zbârcea & Asociații

Concernul japonez Nidec, lider global în producția de motoare electrice, a semnat pe 21 aprilie contractul pentru achiziția pachetului de 94,8% din acțiunile Ana Imep de la familia Copos. Ana Imep deține la rândul său un pachet de peste 99% din acțiunile companiei Ana Mep, specializate în producția de piese. Pe lângă cele două companii, niponii preiau și terenuri și alte active, printre care 15,5 hectare teren, respectiv 4,5 hectare suprafață construită.

Copos a vândut participația din Ana Imep prin intermediul vehicului de investiții Megapearl Limited, înregistrat în Cipru.

Prețul pe care japonezii îl vor plăti familiei Copos pentru această achiziție se apropie de 20 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția va ajuta Nidec să-și întărească afacerea de motoare din piața europeană și să obțină clienții majori ai Ana Imep.

De asemenea, Nidec intenționează să construiască o platformă majoră de producție într-o piață emergentă a Uniunii Europene pentru motoare industriale și aplicații comerciale, iar locația oferită de Ana Imep se încadrează în strategia grupului nipon de a-și crește producția din Europa, în contextul în care România oferă avantajul unei forțe de muncă calificate și ieftine față de alte piețe.

Japonezii caută să folosească facilitățile Ana Imep, dar și să investească în noi capacități de producție, un centru de inginerie și un centru de servicii care să acopere zona de call center, contabilitate, achiziții și marketing.

Negocierile exclusive între cele două părți au început la finele anului trecut. Discuțiile de vânzare ale Ana Imep datează însă de aproape un an, printre investitorii care și-au exprimat inițial interesul pentru achiziția afacerii lui Copos fiind și grupul francez Selni.

Tranzacția dintre Nidec și Copos pentru vânzarea afacerii Ana Imep a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 martie.

„Nidec se uită constant la oportunități pentru a-și extinde afacerile prin achiziții atât în Japonia, cât și în străinătate. Din păcate, totuși, nu putem comenta asupra unor cazuri specifice”, a transmis printr-un răspuns pe email Shiro Ikushima, directorul departamentului de relații publice, publicitate și relația cu investitorii din cadrul Nidec, publicat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 6 martie.

Cumpărătorul a fost asistat de către consultanții EY la achiziție. De asemenea, Nidec a lucrat cu firma de avocatură italiană La Torre Morgese Cesaro Rio, respectiv cu biroul local al firmei de avocatură germane Noerr.

De cealaltă parte, consultanța juridică a lui Copos a fost asigurată atât intern, dar a lucrat, de asemenea, și cu bancherii de investiții Filipescu Vișa, respectiv cu avocații Țuca Zbârcea & Asociații.

Tranzacția este de așteptat să fie finalizată până la finele lunii mai, începutul lunii iunie, precizează Nidec în comunicatul transmis bursei americane Nasdaq, unde sunt listate titlurile companiei.  Anunțul mai precizează că tranzacția se derulează prin plăți în numerar.

Omul de afaceri George Copos nu a putut fi contactat telefonic până la momentul publicării acestui articol pentru comentarii pe marginea tranzacției cu Nidec.

Ana Imep a înregistrat în 2015 vânzări de 14,8 mil. Euro cu 288 de angajați la finele anului trecut, conform datelor raportate de către Nidec pe bursa americană Nasdaq.

Ana Mep, societatea controlată de către Ana Imep, a obținut în 2014 un profit net de 0,16 mil. Lei (de peste 0,03 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 0,7 mil. Euro și un număr mediu de 45 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Ana Imep a fost înființată în 1967 sub numele Întreprinderea de Motoare Electrice Pitești, fiind o întreprindere deținută de statul român, iar din 1975 au fost trimise la export o serie de motoare electrice către Europa de Vest. În 1996, fabrica de la Pitești, cu un personal de circa 3.000 de angajați, a ajuns în mâna omului de afaceri George Copos.

Ana Imep produce motoare electrice pentru electrocasnice și industria auto, compania livrând aproape integral producția sa la export către piața intracomunitară, precum și către alte țări europene din afara Uniunii Europene.

În perioada 2005-2014, afacerile Ana Imep s-au micșorat de peste 4 ori de la un nivel de peste 51 mil. Euro până la 12,3 mil. Euro, iar profitul s-a redus de 5 ori în același interval până la 0,36 mil. Euro. De asemenea, personalul s-a redus de la 1.062 de angajați la 31 decembrie 2007 până la 261 de oameni la finele lui 2014 în cadrul măsurilor luate de management pentru a redresa bilanțul companiei.

La nivelul echipei de conducere a Ana Imep, în lipsa lui Copos care executa o condamnare, au fost instalați ginerele său, americanul de origine columbiană Diego Prada, în poziția de președinte director general, iar în 2014 a fost adus italianul Roberto Appiana ca director de vânzări și marketing. Roberto Appiana are o carieră de 20 de ani în industrie și înainte de a veni la Ana Imep a lucrat până în 2013 ca director de vânzări chiar în cadrul Nidec, în condițiile în care a fost la Electrolux Sole Motors și apoi ACC SpA, companii italiene ajunse în 2010 sub controlul japonezilor.

Grupul japonez este într-o campanie de expansiune la nivel global, bazată pe fuziuni și achiziții în piețele în care nu are încă o prezență robustă. Ținta sa este de a deveni nr.1 în lume în toată gama de producție de motoare electrice și industriale de la cele de putere mică până la cele cu capacitate mare, iar strategia Nidec pentru a atinge acest obiectiv este de a-și dezvolta baze majore de producție, cercetare – dezvoltare și vânzări în piețele – cheie pe care le vizează.

Nidec Motor Corporation are o valoare de piață echivalentă cu 19,5 mld. Euro pe bursa de la Tokyo, respectiv de 20,3 mld. Dolari pe bursa de la New York, și este prezentă discret în România din 2013 prin intermediul companiei Nidec ASI Ro, cu birouri la București și cu hale de producție la Crevedia, în județul Dâmbovița. Nidec Asi Ro SRL, subisdiara locală a japonezilor preluată indirect odată cu achiziția Ansaldo Sistemi Industriali din Italia, a raportat pentru 2014 un profit net de 0,48 mil. euro la o cifră de afaceri de 2,52 mil. euro, adică o marjă netă de aproape 20%, la un personal mediu format din 83 de angajați.

Nidec Corporation a raportat pentru 2014 vânzări de 1.028 mld. Yeni (8,337 mld. Euro) și un profit net de 76,216 mld. Yeni (617 mil. Euro). La 30 septembrie 2015, investitorii instituționali străini dețineau 37,94% din acțiunile Nidec.

Cei mai mari acționari ai companiei japoneze sunt miliardarul Shigenobu Nagamori, fondatorul Nidec, care deține direct un pachet de 8,63%, urmat de alți acționari instituționali niponi, printre care The Bank of Kyoto cu 4,15%, S.N. Kosan cu 3,73%, The Bank of Tokyo – Mitsubishi UFJ 2,49%, Nippon Life Insurance cu 2,2% sau Meiji Yasuda Life Insurance cu 2,14%. Shigenobu Nagamori, fondator, președinte și director general al companiei, deține o avere estimată de către revista americană Forbes la 2,2 mld. Dolari, iar participația sa depășește 12% din Nidec, pe care vrea să o ducă la vânzări de 18 mld. Dolari în următorii cinci ani.

În România, în acest moment, capitalul nipon are o pondere mică, situându-se pe locul 24 în ceea ce privește valoarea capitalului social subscris în societățile locale cu participare străină. Astfel, Japonia este activă aici prin intermediul a 283 de companii locale, care cumulează capital social subscris în valoare totală de 175,39 mil. Euro, conform datelor centralizate până la 31 ianuarie la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Printre cei mai cunoscuți investitori niponi pe piața locală sunt Japan Tobacco International (JTI) din industria tutunului, Sumitomo, Takata Petri, Yazaki (industria de componente auto), respectiv Koyo (rulmenți).

Japonezii de la Nidec au anunțat achiziția a 94,8% din Ana Imep de la Copos

Concernul japonez Nidec a anunțat achiziția pachetului de 94,8% din acțiunile producătorului de motoare electrice Ana Imep de la omul de afaceri George Copos, potrivit unui comunicat de presă transmis bursei americane Nasdaq, unde sunt listate acțiunile cumpărătorului.

Pe 21 aprilie, japonezii au încheiat contractul de achiziție, precizează sursa citată.

Tranzacția a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 martie.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părți. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că prețul pentru achiziția Ana Imep este în jurul a 20 mil. Euro.

Ana Imep a înregistrat în 2015 vânzări de 14,8 mil. Euro cu 288 de angajați la finele anului trecut.

Fabrica de reciclare a deşeurilor din sticlă, GreenGlass Recycling. Sursă foto: Compania.

Fondul de investiții Abris Capital Partners semnează achiziția pachetului majoritar al grupului de firme Green Group din Buzău. Global Finance și BERD își fac exitul prin vânzare, Romcarbon rămâne acționar minoritar în afacerea de reciclare a deșeurilor. Abris lucrează în tranzacția de circa 50 mil. euro cu consultanții PwC și avocații de la Clifford Chance Badea

Fondul de investiții Abris Capital Partners urmează să anunțe în perioada imediat următoare achiziția pachetului majoritar de acțiuni în grupul de firme Green Group din Buzău, deținut  de către fondul de investiții elen Global Finance și BERD, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția se situează în jurul valorii de 50 mil. Euro, conform unor estimări din piața de fuziuni și achiziții, neconfirmate de către părți.

“Nu pot să vă confirm sau să vă infirm aceste informații. Când și dacă se va semna o tranzacție, vom face acest public printr-un comunicat de presă”, a precizat pe 20 aprilie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Theodore Kiakidis, partener al Global Finance.

Achiziția Green Group de către Abris Capital, respectiv tranzacția de exit a Global Finance și a BERD din afacere a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015.

Tranzacția ar putea include și o componentă de refinanțare a datoriilor Green Group, care are credite în derulare contractate de la ING Bank și UniCredit, care totalizează circa 30 mil. Euro.

Abris Capital Partners lucrează în tranzacție cu consultanții de la PwC și echipa locală de avocați a Clifford Chance.

Pe 16 decembrie 2011, un fond al Global Finance împreună cu BERD au preluat prin intermediul vehiculului de investiţii Green Group Romania Holdings Limited un pachet de 75% din acţiunile Romgreen Universal Limited din Cipru în urma unei achiziţii de acţiuni cifrate la 11,7 mil. Euro combinată cu o majorare de capital în cursul căreia cumpărătorul a mai adus alte aproape 12 mil. Euro.

BERD a făcut o investiţie de capital în Green Group de 6,8 mil. Euro, în timp ce fondul de investiţii South East Europe Fund (SEEF), administrat de Global Finance, a investit 16,7 mil. Euro. BERD este unul dintre investitorii – ancoră în fondul SEEF administrat de către Global Finance, conform datelor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

Romcarbon Buzău, companie listată pe bursa de la Bucureşti, a rămas însă după vânzare şi după participarea cu un aport de 3,6 mil. Euro la majorarea de capital operată la compania de tip holding Romgreen Universal Limited din Cipru cu o participaţie de 25% prin intermediul vehiculului de administrare a participaţiilor Recyplat Ltd înregistrat în Cipru.

Cheia tranzacţiei de acum patru ani a fost aşadar vânzarea companiei Romgreen Universal Limited care deţine pachetele majoritare de acţiuni la societăţile care fac parte din Green Group şi care se ocupă de colectarea şi reciclarea deşeurilor – Greentech SA (reciclator de deşeuri din plastic, PET înfiinţat în 2002), Greenfiber International SA (producător de fibră sintetică poliesterică, operaţional din 2004), Greenweee Internaţional SA (unitate de tratare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice pe piaţă din 2009) şi Greenlamp Reciclare SA (reciclator specializat în tratarea echipamentelor de iluminat uzate, înfiinţat în 2010).

De asemenea, Green Group a inaugurat în decembrie 2014 fabrica de reciclare a deşeurilor din sticlă, GreenGlass Recycling,  în urma unei investiţii de 4 mil. euro. Situată în apropierea Bucureştiului, în cadrul fostei platforme industriale Danubiana, GreenGlass Recycling transformă deşeurile de sticlă în granule de puritate foarte mare (98%), care sunt mai departe folosite în procesul industrial de fabricare a sticlelor noi. Fabrica are o capacitate totală de procesare de 110.000 de tone de deşeuri din sticlă anual şi foloseşte ca materie primă sticla provenită de la societăţile de salubritate, din industria de construcţii şi auto, din sistemul HoReCa, precum şi de la staţii de sortare municipale a deşeurilor şi de la colectorii autorizaţi.

GreenGlass Recycling, înfiinţată în 2013, face parte din Green Group, cel mai mare parc integrat de reciclare din România şi din Europa de Sud – Est.

La operaţiunile de pe piaţa românească, al căror centru de greutate este în Buzău, se adaugă un portofoliu de operaţiuni pe pieţele din regiune precum Serbia, Macedonia, Ungaria, Grecia şi Germania.

Întreaga reţea de colectare a Green Group numără peste 200 de puncte de colectare în România, Macedonia, Serbia, Grecia şi Germania, potrivit datelor disponibile pe site-ul grupului.

Green Group a implementat un sistem de colectare direct de la consumatori prin staţiile SIGUREC, proiect co-finanţat de către guvernul de la Oslo prin granturi norvegiene. Proiectul a fost implementat de către compania Total Waste Management, parte din Green Group, şi administrat de către Innovation Norway, instrument prin care guvernul norvegian finanţează un program de dezvoltare a întreprinderilor pe bază de granturi.

Per ansamblu, Green Group înseamnă cel mai mare reciclator regional de mase plastice cu capacităţi de procesare de 100.000 tone pe an de sticle PET, cel mai mare producător de fibră sintetică poliesterică din Europa cu capacităţi de peste 50.000 tone pe an, prima unitate de reciclare de deşeuri electrice şi electronice de 35.000 tone pe an, cel mai mare reciclator de deşeuri din sticlă cu capacitate de 100.000 tone pe an.

Potrivit unui document BERD ce are ca studiu de caz Green Group, grupul de firme a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri consolidată de 85,3 mil. Euro. Investiţiile Green Group la 31 decembrie 2014 erau de 64 mil. Euro, potrivit BERD, iar numărul angajaţilor se ridica la aproximativ 1.900 de oameni.

În 2011, Green Group raporta venituri anuale de 78 mil. Euro, câştiguri obţinute înaintea plăţii dobânzilor şi taxelor, deprecierii şi amortizării (EBITDA) de 12 mil. Euro şi profit după plata taxelor de 6,3 mil. Euro.

Sectorul de tratare şi reciclare a deşeurilor este unul slab dezvoltat în România faţă de alte pieţe fiind cotată de către investitori ca o afacere cu un potenţial important de creştere.

Abris Capital Partners este cel mai activ fond de investiţii de pe piaţa românească. În ultimii trei ani, a cumpărat afacerea de curierat Cargus International de la DHL, iar anul trecut a preluat 100% din acţiunile Urgent Curier de la soţii Bălăşescu. Ulterior, cele două companii au fost fuzionate în cadrul unei singure entităţi Urgent Cargus. În acest an, fondul de investiţii îşi înlocuieşte practic cea mai mare parte a banilor investiţi în cele două achiziţii majore de pe piaţa de curierat prin contractarea unui împrumut de către Urgent Cargus, în valoare de aproape 37 mil. Euro de la BCR şi BRD printr-un aşa – numit dividend recap, ceea ce echivalează cu un exit parţial.

Sub bagheta lui Cezar Scarlat, partener Abris Capital, fondul polonez a ridicat în acest an miza pe piaţa locală şi s-a orientat în acest an către sectorul productiv, preluând 55% din acţiunile unui grup de firme Pehart, angrenat în producţia de hârtie tissue. Restul de acţiuni sunt în posesia familiei omului de afaceri Ioan Tecar, în condiţiileîn care BERD şi-a făcut exitul din afacere. Valoarea de întreprindere a grupului Pehart în care Abris a preluat pachetul de 55% este estimată în jurul pragului de 100 mil. Euro de către surse din piaţă contactate de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Valoarea nu a fost confirmată de către părţile implicate în tranzacţie, care nu au dezvăluit la cât s-a ridicat tranzacţia. Tranzacţia de la Pehart este structurată sub forma unei vânzări de acţiuni combinată cu o majorare de capital.

Din acest punct de vedere, există un numitor comun în tranzacţiile de la Pehart şi Green Group, ambele având în derulare investiţii în extinderea capacităţilor de producţie, iar în ambele BERD ca acţionar minoritar este o ţintă naturală pentru exit.

Politica Abris vizează, de regulă, investiții de capital între 20 și 60 mil. euro pe o perioadă de 3 – 5 ani , ceea ce indică mărimea tranzacţiilor în care se implică, și evită preluările ostile sau firmele nou – înființate. Companiile – țintă sunt cele cu o poziție clar definită pe piață, dezvoltate de antreprenori, preferabil profitabile la momentul achiziției.

Abris administrează două fonduri cu o capitalizare totală de 770 mil. euro, fondul din care se fac acum achiziții în România și în regiune plecând la drum cu un capital de 450 mil. euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Fondul grec de investiții Global Finance are un istoric de două decenii în România, fiind unul dintre cei mai experimentați administratori de active locale.

Global Finance are în portofoliul local TotalSoft și Green Group Buzău, unde a intrat în 2012. Fondul elen este în faza de dezinvestire a portofoliului său local.

Regina Maria cumpără centrul medical Helios din Craiova de la familia neurochirurgului Alexandru Cameniță. Avocații de la Bondoc&Asociații și consultanții EY au lucrat cu cumpărătorul, vânzătorul a fost asistat de către avocații Tumbăr Cega Popa

Rețeaua de sănătate REGINA MARIA își continuă dezvoltarea la nivel național prin preluarea Centrului Medical Helios din Craiova, oraș în care REGINA MARIA mai are o policlinică și un laborator propriu, ambele deschise în anul 2014.

Centrul Medical Helios a fost fondat în anul 1999 și este una dintre cele mai cunoscute unități medicale private din Craiova.

„Continuăm seria de achiziții importante, demarate încă de la începutul anului, cu preluarea Centrului Medical Helios, numărul 1 ca notorietate din Craiova, conform studiilor de piață. Nu ne uităm la volume, ci la <<dealuri>> strategice, care ne consolidează poziția de lider într-o anumită regiune sau poziția de lider pe zona de calitate. Cum în Craiova avem deja o policlinică deschisă în urmă cu 2 ani, care merge foarte bine, prin preluarea Helios, ne consolidăm poziția în județul Dolj. Pentru noi a contat faptul că fondatorii Helios au pus bazele unui centru medical puternic, care a contribuit la dezvoltarea sistemului medical pe plan local și a ridicat standardele de calitate din zonă. Ne punem toată experiența și know-how-ul în slujba doljenilor pentru a dezvolta și mai mult centrul din Craiova”, a declarat Fady Chreih, Directorul General al Rețelei de sănătate REGINA MARIA.

Afacerea Helios din Craiova este fondată de către familia medicului neurochirurg Alexandru Cameniță, șeful secției de Neurochirurgie din cadrul spitalului județean Dolj.

Vânzătorii își fac complet exitul din afacere prin vânzarea pachetului de 100% din acțiuni, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2015, Centrul Medical Helios a înregistrat o cifră de afaceri de peste 800.000 euro și are un portofoliu solid de clienți, persoane fizice, dar și juridice, către aceștia din urmă furnizând pachete de prevenție și tratament. Helios dispune deja de o gamă largă de specialități medicale ambulatorii, printre care ortopedie, fizioterapie, nutriție, ginecologie, oftalmologie, neurologie, ORL, pediatrie, cardiologie. De asemenea, centrul oferă servicii de spitalizare de zi și continuă, dispunând de propriul bloc operator.

”Intrarea în Rețeaua REGINA MARIA a venit ca un pas firesc în evoluția Helios – un pas care ne va susține în dezvoltarea ulterioară a clinicii noastre și care va aduce atât medicilor, cât și pacienților noștri experiența și oportunitățile unei rețele naționale”, afirmă Dr. Angela Cameniță, director general al Centrului Medical Helios.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părți. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că prețul achiziției se situează în jurul a 0,7 mil. euro.

REGINA MARIA va continua investițiile în sectorul medical din Craiova, prin extinderea gamei de servicii ale centrului Helios, și va deschide în 2016, ca parte a clinicii, un centru performant de imagistică. Doar investiția în centrul de imagistică se ridică la 1 milion de euro, iar „vedeta” centrului va fi un RMN de ultimă generație, Magnetom Essenza 1.5 T, recunoscut pentru viteza de scanare și reducerea timpului de examinare.

Echipamentul oferă o scanare completă a corpului uman și examinări de mare acoperire, cum ar fi „whole CNS” (întreaga regiune cap-gât-coloană sau abdomen-pelvis), nefiind necesară repoziționarea pacientului în cazul unor examinări multiple. În plus, acest RMN oferă o calitate excelentă a imaginii, fiind potrivit atât pentru examinări de rutină, cât și pentru aplicații clinice avansate. Aparatul permite și examinarea pacienților cu o greutate de până la 200 de kilograme.

În această tranzacție, părțile au fost asistate de Bondoc și Asociații (legal) și Ernst&Young (financial) – pentru Rețeaua de sănătate REGINA MARIA și de Tumbăr Cega Popa (legal) pentru Helios.

Preluarea Centrului Medical Helios vine după anunțul altor investiții importante, precum preluarea Spitalului Ponderas, din București, tranzacție estimată în jurul valorii de 20 mil. euro, anunțată în prmieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO și anunțul dezvoltării unui spital generalist cu servicii integrate din Cluj, cea mai mare investiție a Rețelei de sănătate REGINA MARIA din afara Bucureștiului. În perioada următoare, REGINA MARIA va continua planul de dezvoltare la nivel regional.

Principalul concurent al Regina Maria, MedLife a intrat în Craiova la începutul anului 2015 prin achiziția pachetului majoritar al centrului medical SAMA și a laboaratoarelor Ultratest, iar în acest an a cumpărat tot în Craiova și Prima Medical, în cadrul unei tranzacții de peste 1 mil. euro. Acum 2 zile, MedLife a anunțat achiziția clinicilor stomatologice Dent Estet într-o tranzacție estimată în jurul a 5 mil. euro.

Campania de achiziții a Regina Maria în lupta de consolidare a pieței a primit un suflu proaspăt după preluarea acesteia de către fondul de investiții Mid Europa Partners în toamna anului trecut în cadrul unei tranzacții de peste 140 mil. euro.

emagachizitiepcgaragemain

Stanciu, Emag: Achiziția PC Garage este finanțată doar din fondurile noastre. Am lucrat cu resurse interne în mare parte, iar pe partea juridică cu firma de avocatură Bondoc & Asociații. Posibil să mai avem tranzacții, însă nu căutăm acum ceva anume

Achiziția PC Garage de către Emag va fi finanțată exclusiv din surse proprii, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Iulian Stanciu, directorul general executiv al Emag și acționar minoritar al companiei.

“Am lucrat cu resurse interne în mare parte (la tranzacția cu PC Garage – n.r.), ne mai ajută pe partea juridică Bondoc & Asociații. Tranzacția este finală, închiderea se va face după primirea avizului de la Consiliul Concurenței“, explică șeful Emag. Acesta adaugă că tranzacția a fost semnată la București.

Emag a anunțat pe 15 aprilie achiziția PC Garage, vânzătorul afacerii fiind antreprenorul și investitorul Marius Ghenea.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a contactat telefonic pe 27 ianuarie atât pe reprezentanții Emag și ai PC Garage pe marginea unei tranzacții între cele două părți, însă la acel moment ambele părți au negat că există astfel de discuții.

De asemenea, pe 14 aprilie, în ziua dinaintea anunțului achiziției, Marius Ghenea, proprietarul PC Garage, preciza pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că nu a semnat acordul de vânzare al companiei.

Emag preia 100% din acțiunile PC Garage, conform datelor făcute publice ieri de către Marius Ghenea în cadrul evenimentului Emerging Funding for the Real Economy, organizat de către The Associates la hotelul Hilton din București, unde proprietarul PC Garage a fost speaker în cadrul uneia dintre sesiuni.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, cifrele fiind confidențiale, conform precizărilor ambelor părți.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează tranzacția de preluare a PC Garage de către Emag în jurul unui ordin de mărime apropiat de 5 mil. euro.

Retailerul online Emag, companie al cărei acționar majoritar este grupul sud – African Naspers, este angajat într-un proces de creștere rapidă, care include și achiziții.

Profilul Emag de platformă regională pentru Europa centrală și de Est este susținut de către grupul sud – african, care în urma unor tranzacții intragrup a vândut către compania condusă de către Iulian Stanciu compania poloneză Agito și Fashion Days, ultima ajunsă în etapa de finalizare a tranzacției.

Naspers are în acest moment un portofoliu local diversificat, dacă avem în vedere că Emag deține și rețeaua de magazine Flanco, iar pe piața online deține o poziție puternică prin portalurile de anunțuri olx.ro și tocmai.ro, respectiv autovit.ro pe segmentul anunțurilor de vânzări de mașini.

Întrebat ce alte nișe de piață vizează în continuare pentru achiziții, Iulian Stanciu a spus: “Ne vom dezvolta rapid și în România, dar și în regiune cu focus pe creștere organică. Posibil să mai avem și tranzacții, însă nu căutăm acum ceva anume”.

Online-ul este unul din segmentele atractive pentru achiziții atât pentru fondurile de investiții de talia Catalyst România, care vizează achiziții de 0,2 – 2 mil. euro, sau 3TS Capital Partners, dar și de jucători de talia Naspers sau a unor publisheri cum este cazul Ringier, care a cumpărat recent imobiliare.ro și are déjà în portofoliu portalul de anunțuri de locuri de muncă ejobs.ro.

PC Garage, fondat în 2005 de Gabriel Vasile și preluat în 2009 de Marius Ghenea, este unul dintre cele mai mari magazine online de produse IT și electronice din România, cu peste 40.000 produse active, reprezentând un reper pentru toți pasionații de produse gaming și IT.

Magazinul online PC Garage a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 165 mil. lei (37 mil. euro), în creștere cu aproximativ 30% comparativ cu anul precedent.

În anunțul tranzacției din 15 aprilie, Iulian Stanciu a precizat că marca, echipa, comunitatea și platforma PC Garage vor fi păstrate și vor fi dezvoltate prin investiții în poziționarea la nivel regional și creșterea gamei de produse și servicii.

De asemenea, Traian Cristea va rămâne pe poziția de director general al PC Garage.

Marius Ghenea, unul dintre fondatorii afacerii Flamingo, este printre cei mai cunoscuți antreprenori, care apoi s-a remarcat ca investitor de tip business angel, iar în ultimii ani a ajuns să coordoneze activitatea de investiții a fondului de țară Catalyst România dedicat micilor afaceri din sectorul TMT (Tehnologie – Media – Telecomunicații).

De cealaltă parte, Iulian Stanciu este omul – cheie pentru afacerile Naspers din regiune, iar PC Garage vine în acest portofoliu cu profilul de jucător specializat în industria de jocuri.

Dante International, operatorul eMAG.ro, a înregistrat afaceri de circa 270 mil. euro în 2014, în creștere cu 50% față de anul precedent. Cu operațiuni în România, Bulgaria, Polonia și Ungaria, vânzările pentru cele patru piețe sunt așteptate anul viitor să atingă nivelul de 1 mld. Euro, ceea ce indică un ritm exponențial de creștere al afacerii în care Iulian Stanciu are un pachet minoritar.

În acest context, în care Naspers prin Emag își păstrează profilul de cumpărător de serviciu în industria online, alte magazine online caută soluții pentru creștere, proprietarul cel.ro anunțând că este interesat să atragă un investitor în afacere pentru a-și putea asigura capitalul necesar de dezvoltare.

alpin_inghetata_infografic main

Milionarul rus Andrey Beskhmelnitskiy preia producătorul de înghețată Alpin 57 Lux de la familia Istrate. Consultanții EY au avut mandatul de vânzare al afacerii

Grupul leton Food Union, aflat în proprietatea omului de afaceri rus Andrey Beskhmelnitskiy, a anunțat astăzi asocierea cu producătorul de înghețată Alpin 57 Lux, fondat de către antreprenorul Ioan Istrate.

Acordul a fost semnat pe 7 aprilie și marchează intrarea milionarului Andrey Beskhmelnitskiy pe piața locală de înghețată, estimată până la aproximativ 150 mil. Euro pe an în 2014.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră tranzacția de vânzare a producătorului de înghețată Alpin 57 Lux pe 17 august 2015.

”În 1994 am pornit ‚de la firul ierbii’ având ca ‚investiție’ strict încrederea și suportul  familiei. În prezent producem peste 80 tone înghețată zilnic, deținem o secție de patiserie sub brandul Romcherie, precum și legumele congelate Maestro Alpin. Performanța realizată de echipa formată din peste 450 angajați Alpin57Lux a atras atenția acestui investitor strategic, care are un proiect de dezvoltare care coincide cu planurile noastre. Voi rămâne în continuare la conducerea companiei, însă următorii ani vor reprezenta un avânt și mai puternic decât am fi reușit pe cont propriu. Produsele pe care le-am creat cu dragoste merită susținerea financiară a Food Union”, a declarat Ioan Istrate, Director General și acționar Alpin57Lux.

Compania deține o fabrică la Sebeș, județul Alba, și dispune de propria rețea de logistică cu un parc de peste 250 mașini și distribuție la nivel național. Brandul Alpin include peste 100 sortimente de înghețată sub diferite mărci.

“Sunt profund impresionat de tehnologia modernă și infrastructură, precum și de portofoliul produselor pe care Alpin57Lux îl însumează ca producător de top în industria producătoare de înghețată din România. Este o afacere prosperă, condusă de o familie și o echipă de profesioniști pasionați de categoria bunurilor de consum alimentar: înghețată, patiserie, congelate. Am un respect deosebit pentru angajamentele lor actuale și viitoare în dezvoltarea Alpin57Lux în cadrul grupului de companii Food Union. Experiența noastră în industria de lactate și înghețată din Țările Baltice, Rusia, țările nordice, foste republici sovietice, precum și poziționarea regională vor contribui la prosperitatea continuă a Alpin57Lux”, a afirmat domnul Andrey Beskhmelnitskiy, fondatorul și proprietarul Food Union Group.

Mandatul de vânzare al producătorului local de înghețată aparține consultanților EY.

Mărimea pachetului de acțiuni preluat și valoarea tranzacției nu au fost făcute publice de către părțile implicate.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că valoarea de întreprindere a Alpin 57 Lux poate ajunge la un multiplu de 6 – 7 aplicat la EBITDA (nivelul câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), adică în jurul nivelului de 20 mil. Euro.

Afacerea Alpin57Lux a pornit în 1994 și a ajuns în topul primelor trei producători independenți de profil.

Ultima tranzacție locală în sector a avut loc în 2009, când gigantul anglo – olandez Unilever a intrat pe piața românească de profil cu achiziția producătorului de înghețată Napoca de la Napolact și Friesland, valoarea tranzacției nefiind făcută publică. De atunci, Algida, divizia de profil a Unilever, a crescut și a ajuns în poziția de lider de piață, potrivit datelor Nielsen și Euromonitor pentru 2014.

Mai recent, în 2011, a avut loc o altă tranzacție în regiune în urma căreia Balkan Accession Fund, fond de investiții administrat de Axxess Capital, a vândut Darko, al doilea producător de profil din Bulgaria, către Unilever, și aici valoarea tranzacției nefiind dezvăluită de către părți.

Alpin 57 Lux din Sebeș (județul Alba) a obținut anul trecut un profit net de 1,2 mil. euro la o cifră de afaceri de 15,7 mil. euro și un personal mediu format din 468 de angajați.

 Piața de înghețată din România, estimată la 130 – 150 mil. euro, este disputată de multinaționale ca Unilever și Nestle, precum și de o serie de producători dezvoltați de antreprenori români precum Betty Ice din Suceava, Top Gel Prod din Craiova și Alpin 57 Lux din Sebeș. Un alt pol în creștere îl reprezintă lanțurile de comerț precum Lidl sau Kaufland, care vând înghețată sub propriile mărci.

Grupul Food Union este cel mai mare procesator de lapte și liderul producției de alimente și băuturi din Letonia. De asemenea, Food Union deține poziția de cel mai mare producător de înghețată din țările baltice. Grupul este format din două companii letone de lactate, producătorul de înghețată și alimente congelate Premia din Estonia, respectiv producătorul danez de înghețată Premier Is.

Food Union a avut în 2014 o cifră de afaceri de 175 mil. Euro și are peste 1.000 de angajați în cadrul operațiunilor sale din statele baltice.

În 2011, rusul Andrey Beskhmelnitskiy, fondator al Unimilk din Rusia, a cumpărat pachetele de control ale fabricilor de lactate din Riga și Valmiera, punând astfel bazele Food Union împreună cu fratele său Sergey Beskhmelnitskiy, potrivit informațiilor obținute de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Extinderea Food Union pe plan internațional în piețe precum statele baltice, fostele state sovietice și China este susținută de către fondul de investiții Meridian Capital CIS Fund, care deține o participație minoritară substanțială în asocierea dintre Danone și Unimilk, cel mai mare producător de lactate din spațiul Comunității Statelor Independente.

Omul de afaceri rus Andrey Beskhmelnitskiy are 49 de ani și o avere estimată de către Forbes Rusia la aproximativ 0,45 mld. Dolari în 2015.

Oana Taban, fondator și managing partner al rețelei de clinici stomatologice Dent Estet

MedLife cumpără rețeaua de clinici stomatologice Dent Estet. Avocații de la PNSA și firma de consultanță Taxhouse au lucrat de partea cumpărătorului, iar firma de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică a asistat vânzătorul în tranzacție

Updatat la 20 Aprilie, ora 13.10

MedLife, cel mai mare operator local privat de servicii medicale, a anunțat astăzi cumpărarea pachetului majoritar al lanțului de clinici stomatologice Dent Estet, în cadrul strategiei sale déjà anunțate de a-și consolida poziția la vârful pieței de profil printr-o expansiune care combină dezvoltarea organică și achizițiile.

Afacerea Dent Estet a fost pornită în 1999 și cuprinde în prezent șapte clinici stomatologice, din care șase în București și una în Timișoara, conform informațiilor disponibile pe site-ul companiei.

“Dent Estet reprezintă unul dintre puținele business-uri de nișă din România care a avut încă de la început o strategie de business bine definită în ceea ce privește dezvoltarea și extinderea companiei, înregistrând și o creștere constantă de la an la an. Aceste valori comune au reprezentat o premiză foarte bună pentru a ne uni forțele și a acționa sub umbrela unui sistem integrat, fiind o premieră în ceea ce privește alinierea a doi lideri în piața de servicii medicale private din România. În următoarea perioadă țintim să extindem grupul de clinici Dent Estet cu cel puțin 1-2 unități noi în fiecare an, stomatologia urmând să devină una dintre cele șase divizii de business din cadrul MedLife, alături de hyperclinici, laboratoare, spitale, maternităti și farmacii”, a spus Mihai Marcu, președintele Consiliului de Administrație al MedLife, în cadrul unui comunicat de presă.

Conform sursei citate, reprezentantul MedLife susține că a finalizat “de curând toate tranzacțiile anunțate în ultimele luni, respectiv Centrul de imagistică Prima Medical din Craiova, Banca de celule stem Cells Stem Bank din Timișoara și grupul de clinici și laboratoare Diamed”. Acesta mai afirmă că este “în discuții avansate cu 4-5 operatori de servicii medicale”, propunându-și să finalizeze în următoarele 18 luni tranzacții “cu firme a căror cifră de afaceri depășește 20 milioane euro”.

Tranzacția cu Dent Estet este în curs de avizare la Consiliul Concurenței, o procedură așteptată să se deruleze pe parcursul următoarelor luni.

Ca urmare a finalizării acestei tranzacții, Oana Taban, fondator și managing partner al grupului Dent Estet, va păstra integral atribuțiile de management în cadrul grupului, fiind direct responsabilă de strategia de dezvoltare și extidere a rețelei Dent Estet. De asemenea, Oana Taban va prelua inclusiv managementul diviziei de stomatologie din cadrul MedLife.

Dent Estet a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 5,5 mil. euro, iar pentru 2016 și-a bugetat o creștere de 20%, mai precizează sursa citată.

De cealaltă parte, grupul MedLife anunță că a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 mil. euro și estimează pentru acest an o creștere de 30%.

MedLife a lucrat la tranzacția cu Dent Estet cu o echipă de avocați PNSA coordonată de către partenerul Bogdan Stoica, respectiv cu firma de consultanță Taxhouse, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Update 20 Aprilie Casa de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică anunță că echipa cu care a asistat pe partea de vânzare a fost coordonată de către partenerii Daniel Ștefănică și Cătălin Grigorescu. Din echipă a făcut parte, printre alții, și avocatul senior Alina Melcescu. Consultanța juridică a acoperit aspecte de drept societar, fuziuni și achiziții, dreptul muncii și fiscalitate.

Părțile nu au făcut publică mărimea pachetului majoritar pe care MedLife îl preia în afacerea Dent Estet. De asemenea, nici valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că prețul pentru achiziția pachetului de 60% din acțiunile Den Estet situează valoarea afacerii la circa 7 mil. euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate în tranzacție.

Piața serviciilor medicale private traversează o perioadă de consolidare, în care operatorii poziționați la vârf sunt angajați în campanii de achiziții, menite să accelereze creșterea afacerii.

Astfel, în toamna anului trecut, fondul de investiții Mid Europa Partners a cumpărat rețeaua Regina Maria, nr. 2 după venituri din piața de profil, în cadrul unei tranzacții estimate de surse din piață la aporximativ 140 mil. euro, cea mai mare achiziție din istoria pieței de profil.

Sub bagheta Mid Europa, Regina Maria a trecut la evaluarea în paralel a mai multor ținte de achiziție, printre care s-au numărat clinicile Anima și spitalul Polisano din Sibiu. Pe 22 martie, Regina Maria a anunțat achiziția a 100% din acțiunile spitalului specializat în chirurgia obezității Ponderas, tranzacție în jurul a 20 mil. euro anunțată în premieră pe 14 martie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Oresa Ventures confirmă achiziția împreună cu antreprenorul Cristian Amza a afacerii La Fântâna de la Innova Capital

Oresa Ventures, fondul de investiții al familiei suedezului Jonas af Jochnick, a anunțat semnarea unui acord alături de fondatorul companiei La Fântâna, Cristian Amza, pentru achiziția pachetului de 92% din acțiunile liderului pieței de îmbuteliere a apei în sistem watercooler de la fondul polonez de investiții Innova Capital.

Anunțul confirmă informațiile publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 decembrie 2015, respectiv semnarea tranzacției pe 14 aprilie.

Tranzacția va fi finalizată după obținerea aprobărilor necesare, iar prețul acesteia nu a fost făcut public.

La Fântâna este lider pe piața soluțiilor de vânzare și livrare a apei pentru consumatori și companii în Sud-Estul Europei și al doilea mare furnizor de astfel de servicii din Europa Centrală și de Est. În 2015, grupul La Fantana a înregistrat venituri consolidate de peste 42 mil. euro și a furnizat servicii pentru peste 50.000 de clienți.

”Suntem foarte mulțumiți de ce am reușit să realizăm împreună cu managementul La Fântâna pe perioada cât am fost acționari. De la intrarea în acționariat în 2007, compania și-a majorat profitul EBITDA (nivelul câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.) de aproape patru ori și și-a creat o poziție  puternică  în  piață  pe  segmente  noi,  precum  distribuția  de  cafea  pentru  birouri  și  purificatoare  POU”, a spus Sebastian Teter, Managing Director al Innova Capital.

Fondul de investiții suedez Oresa Ventures revine astfel după nouă ani la cârma afacerii La Fântâna, lider pe piața de îmbuteliere a apei din România și Serbia.

Revenirea unui investitor financiar într-un moment în care compania încheie deja două cicluri de investiție pentru fonduri de investiții, orientate de regulă către un orizont de creștere suficient de rapidă pentru a asigura un exit pe termen mediu, indică încrederea Oresa că La Fântâna are resurse de a-și majora veniturile, în special pe linia de afaceri de aprovizionare cu cafea. La Fântâna a intrat pe acest segment de piață în 2014 prin achiziția Blue Coffee Services de la grupul de distribuție Aquila.

“Este o oportunitate extraordinară să fim din nou alături de Cristian Amza și să investim în La Fântâna. Am fost alături de companie de la început și am luat parte la dezvoltarea ei în primii șapte ani. Am fost atât de impresionați de evoluția acesteia și am urmărit-o atât de îndeaproape încât s-ar putea spune că nu am plecat niciodată, ci doar am luat o scurtă pauză. La Fântâna a devenit un jucător mai mare și mai puternic pe segmentul «watercooler» și a dezvoltat cu succes noua linie de business de aprovizionare cu cafea, un segment unde considerăm că există oportunități interesante. Ambiția noastră este de a continua să creștem afacerea și de a demonstra că investitorul potrivit și un antreprenor extraordinar pot face echipă pentru a construi afaceri remarcabile”, a spus Cornel Marian, Managing Director al Oresa Ventures.

Oresa a fost asistată în această tranzacție de societatea de avocatură David și Baias, afiliată PwC. Innova a fost asistată la tranzacția de exit de către avocații Clifford Chance Badea, iar Cristian Amza a lucrat cu casa de avocatură Popovici Nițu Stoica & Asociații.

Pe lângă profitul obținut de către Innova din răscumpărarea La Fântâna de către Oresa Ventures și Cristian Amza, un element – cheie al tranzacției îl reprezintă refinanțarea împrumutului de 37,5 mil. euro contractat de la Erste în 2013. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 21 martie că Oresa Ventures negociază contractarea unui împrumut de aproximativ 50 mil. euro din care va fi refinanțat creditul Erste.

În epoca Innova, afacerea La Fântâna s-a extins. Firma are o cotă de piață estimată la 70% în România, respectiv 60% în Serbia, potrivit datelor făcute publice de către Innova Capital.

În perioada menționată, La Fântâna a făcut două achiziții importante.

În 2010, a cumpărat de la omul de afaceri Şerban Andrei compania Rokor Ecostyle, importatorul şi distribuitorul purificatoarelor Waterpia în România, la momentul semnării tranzacţiei, valoarea de întreprindere a afacerii fiind evaluată la 4,35 mil. Euro.

În 2014, La Fântâna a preluat Blue Coffee Services, o afacere de 10 mil. euro pe an, de la Aquila Group, iar în 2015 liderul pieței de distribuție a apei în sistem watercooler a fuzionat prin absorbție cu compania de pe piața automatelor de cafea, distribuitor local al Lavazza.

Bilanțurile La Fântâna SRL indică o creștere cu o treime a cifrei de afaceri în perioada 2009 – 2014 până la 24,3 mil. euro, obținerea unui profit net de 2 mil. euro anul trecut la un număr mediu de 543 angajați, mai mult cu 80 de oameni față de finele lui 2009.

La Fântâna a fost înființată în 2001, în urma unei investiții de 3 mil. euro.

Innova Capital și-a făcut exitul în februarie și din grupul de activități de procesare a tranzacțiilor cu cardul Provus, pe care l-a vândut pentru 32 mil. Euro către germanii de la WireCard.

Singura investiție cu care rămâne în portofoliul local Innova este pachetul majoritar de acțiuni deținut la grupul EnergoBit din Cluj – Napoca, cu afaceri în domeniul echipamentelor și serviciilor de pe piața de energie.

În schimb, Oresa Ventures este angajată în extinderea portofoliului local, după ce a anunțat că își concentrează expunerea investițională pe piața românească.

Fiind o companie de investiții aflată în mâna familiei lui Jonas af Jochnick, omul de afaceri suedez care a fondat Oresa în 1995, spre deosebire de alți investitori financiari din gama fondurilor cu capital de risc, nu are presiunea unui exit pe termen mediu, ceea ce îi permite să stea o perioadă mai lungă ca investitor în companiile achiziționate.

Oresa este activă în România din 1997 și a investit până la tranzacția cu Innova un capital de circa 100 mil. euro în companii locale, dintr-un total de 150 mil. euro în toate piețele în care a activat.

Oresa are expunere pe sectoare precum materiale de construcții prin companiile Fabryo pe piața vopselurilor, respectiv Somaco în producție de materiale de construcții, servicii IT prin RBC, în sectorul serviciilor de afaceri prin RTC, respectiv servicii financiare prin brokerul de credite Kiwi Finance.

Portofoliul de companii al Oresa a generat o cifră de afaceri cumulată de circa 125 mil. euro în 2015, conform datelor disponibile pe site-ul firmei de investiții.

De asemenea, familia suedeză aflată în spatele Oresa controlează și rețeaua de servicii medicale private Medicover, respectiv laboratoarele Synevo, active pe piața locală.

norieltranzactieeimain

Fondul de investiții a semnat contractul de achiziție pentru 100% din acțiunile afacerii Noriel de la Axxess Capital și familia Constantinescu. Bancherii de investiții de la UniCredit, avocații Reff & Asociații și consilierul juridic al Axxess Capital au lucrat de partea vânzătorilor, avocații RTPR Allen & Overy și consultanții PwC au asistat cumpărătorul. Finalizarea tranzacției, așteptată până la finele lunii iunie

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VII, administrat de către Enterprise Investors, a semnat astăzi un acord de cumpărare a 100% din acţiunile Noriel Group, cel mai mare retailer de jocuri și jucării din România. Vânzătorii sunt familia Constantinescu, care dețin un pachet de peste 50% din afacere, respectiv fondul de investiții Balkan Accession Fund, administrat de către Axxess Capital.

Selectarea cumpărătorului și semnarea achiziției Noriel de către Enterprise Investors au fost anunțate în premieră pe 12 aprilie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea acesteia nu a fost dezvăluită de către părți. Surse din piața de fuziuni și achiziții au estimat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că valoarea tranzacției se situează în jurul valorii de 25 mil euro.

Conform acordului, Enterprise Investors va asigura fonduri suplimentare de 2 mil. euro pentru sprijinirea dezvoltării reţelei.

“După finalizarea tranzacţiei, intenţionăm să repetăm experienţa de succes de la Profi. Vom întări echipa de management cu experţi în domeniu și vom sprijini dezvoltarea reţelei de magazine Noriel în ţară astfel încât să dublăm numărul de magazine în următorii ani”, a spus Șerban Roman, Country Director la Enterprise Investors.

Noriel dispune de o reţea de 47 magazine în 27 orașe și de o platformă online.

Compania a fost fondată în 1995 de familia Constantinescu ca importator și distribuitor de jucării și de jocuri.

În 1999, compania a creat “Toys and Games”, propria divizie de producţie de jocuri de carton si puzzle-uri. Noriel și-a continuat dezvoltarea prin intrarea în retail în 2010, cu sprijinul investitorului financiar Balkan Accession Fund, creând o reţea de magazine specializate în vânzarea jocurilor și a jucăriilor.

În 2015, vânzările Noriel au crescut cu 26% faţă de anul precedent, ajungând la aproximativ 30 mil. euro.

“Performanţa atinsă de Noriel de-a lungul anilor este impresionantă, iar Enterprise Investors poate continua acest trend ascendent creând, în același timp, noi oportunităţi pentru Noriel în anii care vin”, a spus Jacek Woźniak, Partener la Enterprise Investors, care este responsabil de această investiţie.

Enterprise Investors este una dintre cele mai mari firme de private equity din Europa Centrală și de Est. Activă din 1990, firma a strâns opt fonduri cu un capital total ce depășește 2 mld. Euro, din care a investit 1,7 mld. Euro în 136 de companii într-o gamă largă de sectoare. Managerul polonez de capital de risc a vândut 111 companii obținând încasări brute de 2,3 mld. euro. În România, Enterprise Investors este activ din anul 2000 și a investit în companii locale aproximativ 200 mil. euro, sumă care include și achiziția Noriel.

În acest moment, Enterprise mai are în portofoliu afacerea cu materiale de construcții Macon Deva și rețeaua de retail Profi.

De cealaltă parte, Axxess Capital și-a marcat exitul din afacerea Noriel și mai are pe lista de exit câteva afaceri, însă în ultimii ani a fost și continuă să fie unul dintre cele mai active fonduri de investiții în achiziții. În ultimii ani, au intrat pe rând în portofoliu Nextebank, Deutek, Star Storage și, mai nou, Carpatica.

Tranzacția a început încă în urmă cu un an, mandatul de vânzare aparținând bancherilor de investiții ai UniCredit, a căror activitate locală în zona mandatelor de fuziuni și achiziții este în creștere. De asemenea, familia Constantinescu, acționarul majoritar al afacerii Noriel a lucrat alături de avocații Reff & Asociații, parte a rețelei de asistență juridică a Deloitte. Axxess Capital a mizat pe serviciile de asistență ale Gabrielei Assoum, consilier juridic al managerului de fonduri de investiții.

De cealaltă parte, avocații RTPR Allen & Overy au asistat la achiziție fondul de investiții polonez, cu care lucrează în mod tradițional și pe care în acest an l-a asistat și la exitul din afacerea de servicii HR Smartree, vândută în februarie către Cylatrea Investments, compania de investiții gestionată de către fostul consultant Roland Berger Dragoș Roșca. RTPR Allen & Overy este una dintre cele mai active firme de avocatură în tranzacțiile de fuziuni și achiziții.

De asemenea, din echipa cumpărătorului au făcut parte și consultanții PwC, de asemenea activi în mod constant în mandatele de fuziuni și achiziții, dar și pe alte tipuri de tranzacții.

Fondul de investiții Catalyst România preia circa 25% din site-ul de tehnologie Marketizator într-o tranzacție de 1 mil. Euro. Avocații RTPR Allen & Overy au lucrat alături de investitorul financiar în trei tranzacții locale în acest an

Catalyst România, cel mai important fond local de private equity pentru creştere şi venture capital, va investi 1 mil. EUR în start-up-ul românesc de tehnologie Marketizator, specializat în servicii de optimizare a ratei de conversie.

Investiția vine sub forma unei majorări de capital, iar fondul de investiții preia un pachet de aproximativ 25% din acțiunile afacerii Marketizator, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Catalyst a lucrat în tranzacție cu avocații RTPR Allen & Overy, care a asistat fondul de investiții și la alte investiții derulate în ultimii ani.

Datorită finanțării provenite din fondurile europene prin programul JEREMIE, Catalyst România își extinde astfel portofoliul local care mai cuprinde opt companii din sectorul Tehnologie – Media – Telecom (TMT), printre care Vola.ro, Elefant.ro, VectorWatch, AvocatNet.ro sau SmartBill.

Serviciile Marketizator permit departamentelor de marketing să identifice și să valorifice factorii care determină creșterea ratei de conversie pe website. Platforma sa CRO facilitează înțelegerea vizitatorilor prin intermediul chestionarelor, colectarea de lead-uri prin interacțiune personalizată, precum și testarea de lay-out-uri de website fără a fi nevoie de suport IT.

“Marketizator este un business care generează deja venituri la nivel internațional și un challenger recunoscut pe piața globală de CRO, grație platformei sale cu soluții disponibile sub un singur acoperiș. Vedem un potențial extraordinar de creștere a companiei și ne așteptăm ca în trei ani cifra de afaceri să crească de zece ori, valorificând, cu sprijinul investiției Catalyst, oportunitățile deja identificate în numeroase piețe precum Brazilia, Japonia, SUA, Rusia și altele”, a declarat Marius Ghenea, Investment Director 3TS Catalyst România.

Marketizator este un start-up de tehnologie fondat în 2013 de către Valentin Radu, CEO al companiei, cu scopul de a permite specialiștilor de marketing testarea opțiunilor de optimizare fără suport IT.

Recunoscută pe piața globală de CRO și activă cu vânzări SaaS (software as a service) pe mai multe continente, Marketizator este una dintre cele mai dinamice afaceri din domeniu. Compania înregistrează creșteri anuale ale veniturilor de 400%, asigurând servicii pentru mai mult de 7000 de utilizatori si pentru clienți precum Forbes, OLX, Orange, Provident, Samsung, Telekom și mulți alții.

“Soluțiile pe care le integrăm platformei CRO asigură companiilor un instrument cuprinzător pentru creșterea eficienței de vânzări a website-urilor proprii. Finanțarea pe care ne-o acordă Catalyst România confirmă performanța și potențialul Marketizator și susține planurile de dezvoltare a unor noi soluții, precum și de extindere a prezenței globale”, afirmă Valentin Radu, CEO Marketizator.

3TS Catalyst România este primul fond de private equity dedicat României, finanţat în principal prin iniţiativa JEREMIE, ca parte a Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice” 2007-2013, co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

“Marketizator devine cea de-a noua investiție pentru Catalyst România și a zecea pe piața locală pentru 3TS Capital Partners, administratorul fondului. Este o performanță care ne poziționează drept cei mai activi investitori în zona de tehnologie din România și ne detașează considerabil prin portofoliul numeros și diversificat de companii de tehnologie”, a încheiat Marius Ghenea.

Marketizator urmează șirului de investiții realizate de către Catalyst România din care fac parte  Smart Bill,  Vector Watch, www.avocatnet.ro, Simartis Telecom, www.elefant.ro, GHG, www.vola.ro și 123ContactForm.

Fondul susține IMM-urile autohtone care activează în special în domeniile TMT cu investiţii cuprinse între 200.000 EUR şi 2.000.000 EUR. Alături de FEI, care prin JEREMIE este cel mai mare contributor la capitalul Catalyst, au mai angajat investiţii în fond şi BT Asset Management (BTAM), companie membră a Grupului Financiar Banca Transilvania, 3TS Capital Partners, precum şi alţi investitori privaţi.

Fondul este administrat de către 3TS Capital Partners, una dintre cele mai importante companii de private equity şi venture capital din Europa Centrală şi de Est.

Avocații RTPR Allen & Overy au asistat fondul de investiții Catalyst Romania la achizițiile Intelligent IT, Marketizator și fondul Technology in Central and Eastern Europe la o nouă achiziție de acțiuni în Internet Corp

RTPR Allen & Overy a oferit încă o dată consultanță juridică fondurilor de private equity administrate de 3TS Capital Partners în trei noi tranzacții efectuate în 2016.

Investițiile în business-urile Smart Bill și Marketizator au fost realizate de Catalyst sub forma unor majorări de capital, banii fiind alocați finanțării planurilor de dezvoltare ale afacerilor respective.

Intelligent IT din Sibiu au dezvoltat softul de facturare SmartBill, iar la investiție a participat alături de fond și Radu Georgescu.

Noua investiție, Marketizator Friends, oferă magazinelor online optimizarea ratei de conversie, sondaje, segmentarea traficului și personalizare web.

A treia tranzacție a fost achiziția unui nou pachet de acțiuni la compania de publishing online Internet Corp de către fondul Technology in Central and Eastern Europe.

Internet Corp are în portofoliu mai multe site-uri, printre care wall-street.ro, 9am.ro sau start-up.ro.

Echipa RTPR Allen & Overy a fost compusă din Costin Tărăcilă (Managing Partner), Alina Stăvaru (Counsel), Laurențiu Tisescu (Associate) și Andrei Lupu (Junior Associate).

„Am fost implicați în întregul proces (al celor trei tranzacții – n.r.), de la faza due diligence (analiză financiară – n.r.) până la pregătirea și negocierea tuturor documentelor tranzacției în privința investiției în Smart Bill și Marketizator, respectiv de la primele discuții până la semnarea documentelor aferente cumpărării pachetelor suplimentare în acționariatul Internet Corp. Aceste tranzacții nu fac decât să reconfirme potențialul pieței românești de a crea business-uri de succes în domeniul online și care să atragă investitori sofisticați care au capacitatea de a le duce la nivelul următor și a le transforma într-un succes internațional”, a declarat Alina Stăvaru, Counsel în cadrul firmei de avocatură.

RTPR a fost înfiinţată în anul 2004 şi activează în asociere cu firma londoneză Allen & Overy din 2008. RTPR Allen & Overy are o echipă de 41 de avocaţi, inclusiv 5 parteneri – Costin Tărăcilă, Victor Pădurari, Alexandru Retevoescu, Mihai Ristici, Valentin Berea, precum şi profesorul Lucian Mihai, în calitate de Of counsel.

Domeniile principale de activitate ale RTPR Allen & Overy cuprind finanţări, fuziuni şi achiziţii, pieţe de capital, insolvenţă şi restructurări, concurenţă, dreptul muncii, dreptul proprietăţii intelectuale, litigii şi arbitraj, consultanţă pentru sectoarele de afaceri, inclusiv energie, telecomunicaţii, finanţare, real estate şi industria farmaceutică.

Pe piața avocaturii de afaceri, RTPR Allen & Overy face parte din cel mai activ eșalon al pieței în zona de tranzacții alături de jucători precum NNDKP, PeliFilip, Clifford Chance, DLA Piper, Schoenherr sau Bondoc & Asociații.

Bancherii de la Alpha Bank au fost consultantul exclusiv al familiei Sofianos la vânzarea International Health Systems către Diaverum

Alpha Bank a fost consultantul exclusiv al acționarilor International Healthcare Systems (IHS), al doilea cel mai mare operator de centre medicale de dializă  și cabinete de nefrologie din România și al treilea cel mai mare furnizor independent din Europa, în vânzarea către compania suedeză Diaverum, cel mai mare jucător independent din domeniul serviciilor de dializă la nivel global, potrivit unui comunicat remis de instituția financiară.

Tranzacția vine în contextul în care Alpha Bank lucrează de peste 10 ani cu IHS,finanțând planurile de expansiune a rețelei de clinici de dializă  și nefrologie a IHS.

 “Suntem încântați de încheierea cu succes a acestei tranzacții de referință, care atestă rolul strategic al Alpha Bank România într-un demers antreprenorial extrem de ambițios, solicitant și cu o componentă socială importantă pe parcursul întregului ciclu de viață”, a declarat Dimitris

Hatzisarros, director coordonator al unității de investiții  și piețe de capital a Alpha Bank.

Pornind de la două clinici în București și Buzău în 2005, IHS s-a dezvoltat într-un ritm alert, ajungând la un număr de 15 centre localizate în 12 județe și un număr de peste 1.700 de pacienți. În plus, alături de centrele de dializă, au fost dezvoltate și 11 cabinete de nefrologie  și ecografie în cadrul entității Inter Health Systems .

În  urma  tranzacției finalizate la începutul anului 2016,  Diaverum  și-a dublat activitatea  în  România,  consolidându-și amprenta la nivel național cu 28 centre situate în 19 județe care deservesc aproximativ 3.200 de pacienți cu boală cronică renală. În aceeași tranzacție, Diaverum a achiziționat, prin transfer de business și activitatea de nefrologie a Inter Health Systems.

Diaverum a lucrat cu consultanții KPMG la achiziția IHS. Tranzacția dintre IHS și Diaverum a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 noiembrie 2015.

Tranzacția a fost aprobată de către Consiliul Concurenței în data de 30 octombrie.

Diaverum Romania  este o subsidiară a Diaverum Gmbh, deținut de fondul de private equity Bridgepoint Capital. A intrat pe piață locală în 2011 prin achiziția a nouă centre de dializă Dialmed.

IHS, fondată în 2004, a investit masiv în dezvoltarea propriei reţele, o parte din finanţare fiind acoperită cu o linie de împrumut de peste 13 mil. Euro contractată de la Alpha Bank România.

Ultimul bilanț al IHS pentru 2014 indică o cifră de afaceri de 24,3 mil. euro și o pierdere de 1,7 mil. euro la un număr mediu de 511 angajați.

ringierimobiliaremain

Ringier cumpără 87% din acțiunile liderului portalurilor de anunțuri imobiliare și își extinde portofoliul media digital cu achiziții de lideri de nișă. NCH Holdings face un exit profitabil din afacerea Imobiliare.ro. Grupul elvețian a lucrat în tranzacție cu consultanții KPMG și avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații, iar vânzătorul a avut de partea sa pe consultantul britanic Malcolm Myers și firma austriacă de avocatură Schoenherr

Grupul elvețian de presă Ringier a anunțat astăzi achiziția companiei care administrează cel mai mare portal local de anunțuri imobiliare în cadrul strategiei sale de a-și extinde portofoliul de media digitală.

Ringier cumpără 87% din acțiunile Realmedia Network, tranzacție prin care administratorul de fonduri de investiții NCH Holdings și Gotz Kurt își fac exitul din afacere. Adrian Erimescu, Ciprian Gheran și Laurențiu Andrei rămân acționari minoritari cu restul participației și păstrează managementul companiei, conform informațiilor disponibile pentrru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

NCH Holdings deținea un pachet de 60% din afacerea care administrează portalul imobiliare.ro.

„Achiziția Imobiliare.ro este un pas înainte în demersul nostru sistematic de a transforma și digitaliza afacerea noastră în toate piețele pe care le servim, inclusiv în Europa de Est. Mulțumită acestei tranzacții, Ringier deține acum atât portalul numărul 1 în recrutarea online din România, cât și cel mai mare portal de imobiliare din țară”, spune Marc Walder, CEO Ringier AG.

Tranzacția devine operațională începând de astăzi, 31 martie 2016.

„Sunt foarte bucuros că Imobiliare.ro, proiect online demarat în urmă cu 16 ani în Timișoara, face parte acum din unul dintre cele mai mari grupuri media din Europa. Această tranzacție ne va permite să beneficiem de know how de ultimă oră precum și de sinergiile nationale și globale din cadrul Grupului Ringier. De asemenea, sunt convins că tranzacția ne va ajuta să furnizăm utilizatorilor noștri servicii mai bune și să transformăm Imobiliare.ro într-un portal imobiliar de clasă internațională”, afirmă Adrian Mihail Erimescu, actualul Director Executiv Imobiliare.ro și noul CEO al companiei.

Grupul Ringier activează în România din 1992. Ringier România are peste 400 de angajați și este unul dintre cei mai mari publisheri internaționali la nivel local, având un portofoliu format din peste 30 de produse print si online, printre care tabloidul Libertatea și ediția româneasca ELLE, cea mai bine vândută revistă de modă din lume.

Discuțiile între cele două părți au început în urmă cu aproximativ șase luni, adică în toamna anului trecut. La începutul anului, Realmedia Network a înscris o ipotecă mobiliară în favoarea Libra Internet Bank, bancă aflată în portofoliul NCH, în contul unui credit contractat pe 8 ianuarie.

Cumpărătorul a lucrat în tranzacție cu consultanții KPMG pentru partea de due dilligence (analiză financiară și evaluare), respectiv cu o echipă de avocați de la Țuca Zbârcea & Asociații aflați în coordonarea partenerului Dragoș Apostol.

De cealaltă parte, vânzătorul a fost consiliat de către consultantul britanic Malcolm Myers, respectiv de către firma austriacă de avocatură Schoenherr. Din echipa Schoenherr a făcut parte partenerul Mădălina Neagu, coordonator al practicii de fuziuni și achiziții în cadrul biroului local, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Realmedia Network a obținut în 2014 o cifră de afaceri de 8,3 mil. Lei (circa 1,9 mil. Euro), respectiv un profit net de aproximativ 0,2 mil. Euro.

Surse din piață susțin că prețul tranzacției ar putea fi în jurul a 15 – 16 mil. euro.

Totuși, analiști din piața de fuziuni și achiziții consideră că prin aplicarea multiplilor din sectorul media o valoare de piață ar putea ajunge în intervalul și numai plata unei prime pentru poziția de lider de nișă ar putea majora cu câteva milioane de euro prețul care reflectă valoarea de piață a companiei, inclusiv premisele de creștere.

Potrivit unor analiști, pe piața de media internațională tranzacțiile din zona digitală pot depăși multipli de 12 – 13 aplicați la EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), respectiv în jurul unui multiplu de 2 – 3 aplicat la venituri. Astfel, valoarea companiei s-ar încadra în intervalul a 5 -10 mil. euro.

Sursele citate mai spun că în cazul achiziției unei companii cu poziție de lider de piață, cum ar fi cazul Imobiliare.ro pe nișa portalurilor de anunțuri imobiliare, cumpărătorul ar putea agrea plata unui premiu peste o astfel de evaluare.

O valoarea mai mare a tranzacției ar putea fi dată dacă prețul de vânzare este legat de evoluția unor parametri în creștere ai afacerii, de atingerea unor obiective sau chiar de o structurare a tranzacției pe o perioadă mai lungă.

Aceste estimări nu sunt confirmate însă de către părțile implicate în tranzacție.

Imobiliare.ro este cotată ca una dintre cele mai atractive afaceri online din portofoliul NCH Holdings, iar fondul de investiții a purtat în ultimii ani discuții cu mai mulți astfel de investitori, susțin sursele jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Pentru NCH Holdings, vânzarea Imobiliare.ro este însă semnalul unei afaceri cu o rată de profit mulțumitoare, fiind cunoscută preferința acestui investitor financiar de a aștepta fără o presiune de timp cumpărătorul dispus să plătească un preț bun pentru activele ce fac parte din portofoliul său diversificat.

Ringier România a raportat pentru 2014 un profit net de 13,9 mil. lei la o cifră de afaceri de 129,5 mil. lei și 275 de angajați.

Broadhurst Investments, vânzător în tranzacția cu Ringier, este unul dintre fondurile de investiții administrate de către NCH, un administrator de capital de origine americană. În România, în portofoliul său se află o gamă largă de participații de la companii listate pe bursă, producătorul din industria de panificație Vel Pitar, Libra Internet Bank în sectorul bancar, active în piața imobiliară, investiții pe piața de internet, unde a fost unul dintre pionierii investițiilor.

Raiffeisen a finanțat cu circa 4,7 mil. euro a doua achiziție a fondului de investiții Resource Partners pe piața lanțurilor de fitness. World Class România a finalizat pe 24 martie preluarea pachetului de 100% al rețelei de centre de fitness Club Sport Fitness Center MV. O echipă de avocați Stratulat Albulescu condusă de partenerii Silviu Stratulat și Alexandra Radu a lucrat cu cumpărătorul, iar casa de avocatură Ijdelea de partea vânzătorului

Lanțul de centre de fitness World Class România, aflat în portofoliul managerului polonez de fonduri de investiții Resource Partners, a finalizat pe 24 martie achiziția pachetului de 100% din acțiunile concurentului său, Club Sport Fitness Center MV S.R.L, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Valoarea tranzacției se situează în jurul a 5 mil. Euro, conform unor estimări avansate de surse din piața de fuziuni și achiziții.

Raiffeisen Bank România a finanțat achiziția cu un împrumut în valoare de 20,95 mil. Lei (circa 4,7 mil. Euro), acesta fiind contractat de către World Class România pe 22 martie.

De asemenea, în cadrul tranzacției, pe 23 martie, compania cumpărată s-a angajat să ramburseze 123.000 euro către Alpha Bank România, în contul unui împrumut de 650.000 euro contractat la aceeași bancă în aprilie 2013.

Cumpărătorul a lucrat în tranzacție cu consultanții EY pe partea de evaluare, respectiv pentru partea de consultanță juridică la achiziție și la contractarea finanțării cu o echipă de avocați Stratulat Albulescu, condusă de partenerii Silviu Stratulat și Alexandra Radu, din care au mai făcut parte Andrei Albulescu – Partener, Cristina Man – Senior Associate, Ana Chira, Andrei Băluș și Cristiana Dițoiu – Associate.

De cealaltă parte, vânzătorul, Thomas Richard Pierre, a lucrat cu casa de avocatură Ijdelea.

Dan Fărcășanu, director de investiții Resource Partners, a fost implicat în derularea negocierilor care au adus a doua achiziție a fondului polonez de investiții Resource Partners în cei doi ani de la intrarea în România.

Tranzacția a fost anunțată pe 8 februarie de către Resource Partners.

Valoarea tranzacției prin care World Class România preia Club Sport Fitness Center MV S.R.L nu a fost făcută public.

Resource Partners abordează tichete de tranzacție în medie între 5 și 15 mil. euro în ceea ce privește capitalul investit direct de către fond, ceea ce încadrează proaspăta achiziție în marja inferioară a intervalului.

Finanțarea achiziției de către Raiffeisen indică faptul că fondul și-a limitat expunerea de capital propriu în această tranzacție, preferând ruta unei mișcări de tip platforming prin care compania sa din portofoliul local este cea care face achiziția, dar care își majorează nivelul datoriilor pentru că împrumutul de achiziție rulează pe bilanțul propriu.

Impactul tranzacției este că World Class își consolidează poziția de lider în sectorul de profil, ajungând la 28 de centre de fitness după achiziția concurentului de pe poziția a doua.

Club Sport Fitness Center MV SRL este o companie care operează un lanț de 9 centre de fitness în București și marile orașe din România – Craiova, Cluj – Napoca, Iași, Ploiești și Bacău.

Preluarea companiei care deține franciza Club Moving în România duce la o triplare a afacerii la nivel operațional în mai puțin de doi ani de la intrarea fondului polonez de investiții Resource Partners la nivel local.

Club Sport Fitness Center MV SRL a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 11,9 mil. lei (2,7 mil. euro) și un profit net de 1,11 mil. lei (0,25 mil. euro) la un număr mediu de 71 angajați. Club Sport Fitness Center MV SRL deține franciza Club Moving în România, Club Moving fiind o marcă a grupului francez Hebe, nr.1 în piața de fitness din Hexagon și nr. 5 în Europa.

De cealaltă parte, World Class România a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 42,6 mil. lei (9,6 mil. euro) și o pierdere de 3,1 mil. lei (0,7 mil. euro) la 150 de angajați.

Triplarea afacerii aflate în vârful pieței de fitness din România a fost finanțată printr-o combinație de capital investit de fondul polonez, fonduri proprii ale World Class România și credite bancare.

Pe de altă parte, ritmul de extindere apropie fondul polonez de momentul de exit, pentru care o rețea formată din 37 până la 40 de centre de fitness este suficientă pentru a-și marca profitul din vânzarea afacerii.

Resource Partners are profilul unui investitor financiar, cu o durată tipică a investiției între 3 și 5 ani între momentul achiziției și exitul din afacere.

Piața centrelor de fitness este una fragmentată, dar ratele de creștere ale companiilor din sector într-un sector tânăr de servicii indică un potențial de creștere mare pentru acest tip de afaceri.

Administratorul de capital de risc Resource Partners, proprietarul lanţului de centre de fitness World Class România, este în proceduri avansate de atragere de capital de la investitori pentru a ridica al doilea său fond regional, potrivit informațiilor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO.

Resource Partners II, noul fond de investiţii, are o capitalizare – ţintă comparabilă cu primul fond, de peste 200 mil. Euro.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat déjà că ia în considerare o investiţie de capital de până la 40 mil. Euro în fondul Resource Partners II, care va viza tranzacţii în sectorul companiilor de talie medie din Polonia şi alte pieţe din arealul Europei centrale şi de sud – est, spaţiu care include şi România.

Fondul European de Investiţii, care face parte din grupul Băncii Europene de Investiţii, este şi el pe lista investitorilor Resource Partners, precum și banca olandeză Rabobank și fondul francez de investiții Ardian, fostul braţ de investiţii al gigantului financiar Axa.

Noul fond al Resource Partners va avea, în special, în vizor investiţii în sectorul bunurilor de consum, inclusiv în industria alimentară şi în agricultură, potrivit informaţiilor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

Resource Partners este unul dintre cei mai tineri administratori de capital de risc cu apetit de investiţii în regiune, fiind fondat în urmă cu şase ani de către o echipă care coordona activităţile fondului american de investiţii Carlyle pentru Europa Centrală şi de Est.

Pentru primul fond de investiţii al Resource Partners au fost strânşi 293,4 mil. Euro de la investitori.

Mai mulți manageri de fonduri de investiții sunt angajați în ridicarea unor fonduri noi și în strângerea de bani de la investitori.

Piața fondurilor de investiții din România a devenit în ultimii ani mai activă în urma intrării unor jucători noi precum Abris Capital Partners, Mid Europa Partners, Resource Partners, CEE Equity Partners, care caută să-și investească banii în ținte din diferite sectoare.

Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care Interbrands Marketing & Distribution preia Europharm Holding de la grupul britanic GlaxoSmithKline

Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care Interbrands Marketing & Distribution dobândește controlul unic asupra societăţii de distribuţie farmaceutică Europharm Holding, de la grupul britanic GlaxoSmithKline.

Tranzacţia, care a durat mai bine de un an, a fost semnată pe 13 octombrie și reprezintă una dintre cele mai semnificative achiziţii pe piața farma în 2015.

Interbrands Marketing & Distribution, cea mai mare companie de distribuţie şi logistică pentru bunuri de larg consum de pe piața românească, preia acţiunile Europharm, dar şi o serie de contracte comerciale adiţionale.

Interbrands Marketing & Distribution a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 151,1 mil. euro și un profit net de 3,2 mil. euro la un număr mediu de 1.830 de angajați.

Europharm Distribuție este una dintre cele mai importante companii locale de distribuție a medicamentelor, activă pe piața locală din 1994. Europharm Holding, compania implicată în tranzacție, a înregistrat in 2014 un profit simbolic de aproape 280 euro la o cifră de afaceri de 196 mil. euro și 432 de angajați.

Europharm este deținută în proporție de 99,8135 % de Wellcome Limited, 0,1856% de Setfirst Limited și câte 0,0003% de Edinburgh Pharmaceutical Industries Limited, SmithKline Beecham Nominees Limited și Glaxo Wellcome Holdings Limited, societăți membre ale Grupului GSK.

Principalii concurenți ai Europharm pe piața românească sunt Mediplus, Farmexpert, Polisano, Fildas și Farmexim.

Vânzarea afacerii de distribuție farma este un pas de restrângere a activității gigantului GSK în piața românească.

ey_m&a_barometer_2015main

Barometrul EY M&A 2015: Piața de fuziuni și achiziții din România a crescut cu 23% până la 3,65 mld. dolari în ciuda scăderii numărului de tranzacții față de 2014. Florin Vasilică, liderul departamentului EY România de asistență în tranzacții: „Ne așteptăm ca sectorul financiar-bancar să fie în continuare activ alături de IT, producţie, energie sau servicii”

Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat în 2015 o creștere consistentă de peste 23% comparativ cu 2014, valoarea totală a acesteia fiind estimată la 3,65 miliarde de dolari, potrivit Barometrului EY privind piața locală de fuziuni și achiziții de anul trecut.

Estimările EY sunt mai optimiste față de cele ale PwC, care în urmă cu o lună afirma că piața de fuziuni și achiziții depășește nivelul de 3 mld. euro (3,36 mld. dolari). Pe de altă parte, experții PwC estimau rata de creștere a pieței locale în 2015 față de 2014 la 160%, adică de șapte ori mai mare față de cea calculată de către analiștii EY.

Creșterea a survenit în ciuda numărului mai redus de tranzacții înregistrate comparativ cu anul precedent, susține raportul EY. Faţă de nivelul de 36% din 2014, ponderea numărului de tranzacții care au fost făcute publice este 39% din cele 123 de tranzacţii care au avut loc în 2015, valoarea medie a tranzacţiilor sub 100 milioane de dolari menținându-se constantă la 21 milioane de dolari.

După numărul de tranzacţii, cele mai atractive sectoare au fost IT-ul și sectorul energetic și minier, acestea înregistrând şi cele mai multe tranzacții (câte 13 de fiecare). Topul a fost completat de segmentul de real estate (12 tranzacții) şi sectoarele de servicii şi sănătate (câte 11 tranzacții în fiecare).

Majoritatea tranzacțiilor din 2015 au fost făcute de investitori străini, peste 60% din totalul tranzacțiilor fiind efectuate de investitori care şi-au marcat în acest fel intrarea pe piaţă sau companii multinaţionale care şi-au consolidat poziţia în România. La nivel  regional, Slovacia este singura ţară din Europa Centrală şi de Est care a reuşit să atragă o pondere mai mare de companii străine.

Comparativ cu 2014, când predominanţi au fost investitorii din Germania şi Austria, cei mai importanţi investitori străini în 2015 au provenit din SUA. Astfel, aceștia au fost responsabili pentru 10% din investiţiile străine, fiind urmaţi de cei din Irlanda şi Marea Britanie, cu câte 8%.

La fel ca în 2014, doar 6% dintre tranzacțiile înregistrate au fost făcute de investitori români care au achiziționat ţinte externe, unul din cele mai mici procente din regiune, situându-se la egalitate doar cu Bulgaria şi Ungaria.

În 2015, majoritatea covârșitoare a investitorilor au fost strategici (83%), numărul tranzacțiilor efectuate de aceștiacrescând cu 18% comparativ cu 2014, un trend prezent de altfel în toată regiunea, unde per total 78% din tranzacții au fost făcute de acest tip de investitori.

Creșterea valorică a pieţei a fost susţinută, printre altele şi de tranzacțiile din domeniul financiar efectuate de jucători din domeniul bancar. Aici s-a înregistrat şi cea mai mare tranzacție a anului, prin grupul italian UniCredit care a cumpărat pachetul de 45% din acţiuni deţinut de Ion Ţiriac la UniCredit Tiriac Bank pentru aproximativ 771 milioane de dolari.

Printre alte tranzacţii importante a căror valoare nu a fost făcută publică amintim achiziția operatorului privat de sănătate, Regina Maria de către fondul britanic Mid-Europa Partners (estimată la o valoare de 148 milioane de dolari) sau achiziția Lafarge şi Holcim România de către producătorul irlandez CRH, într-o mega tranzacţie transfrontalieră estimată la 7,1 miliarde dolari (din care aproximativ 439 milioane  de dolari pentru activele din România).

Florin Vasilică, Lider al Departamentului de Asistență în Tranzacții în cadrul EY România. Sursă foto: EY.

Florin Vasilică, Lider al Departamentului de Asistență în Tranzacții în cadrul EY România. Sursă foto: EY.

 „Anul 2015 a continuat efervescenţa anului precedent. Stabilitatea macroeconomică a readus sentimentul pozitiv în perspectivele de afaceri şi a dat încredere investitorilor pentru implementarea strategiilor de dezvoltare. Sectorul vedetă, din perspectiva valorii tranzacţiilor în 2015, atât în România, cât şi în Europa Centrală şi de Sud-est, a fost segmentul financiar-bancar, care ne așteptăm să fie în continuare activ alături de sectoare precum IT, producţie, energie sau servicii. Date fiind previziunile macroeconomice, precum şi evoluția de până acum din anumite sectoare sau portofolii de investiţii, ne aşteptăm ca tranzacțiile transfrontaliere să crească, pe fondul soluțiilor strategice alese de anumiți jucători din sectoarele active în M&A, pentru a ţine pasul cu firmele concurente care şi-au consolidat deja poziția prin achiziții”, afirmă Florin Vasilică, Liderul departamentului Asistenţă în tranzacţii în cadrul EY România.

Primele 10 fuziuni și achiziții după valoarea tranzacției, contabilizate de analiștii EY, indică o împărțire în mod egal a acestora între investitori strategici și fonduri de investiții. Astfel, UniCredit, CRH, ADM, BT și Premier Capital au marcat achiziții importante, de cealaltă parte investitorii cu apetit de risc s-au remarcat prin Mid Europa, Abris Capital Partners și fondurile specializate în investiții imobiliare NEPI, CTP Invest și Globalworth.

Studiul EY nu include achiziția de pachete minoritare sub 15%, tranzacții imobiliare cu excepția cazurilor în care ținta sau cumpărătorul a fost o companie imobiliară sau un fond de investiții imobiliare, tranzacții derulate pe piața de capital, achiziții de licențe, acorduri de asociere, investiții de la zero (greenfield), listări, privatizări, tranzacții transfrontaliere (valoarea acestora a fost ignorată, însă numărul acestora a fost luat în calcul), respectiv reorganizări interne.

ey_m&a_barometer_2015graficmarimeapietei

Valoarea pieței de fuziuni și achiziții a fost calculată plecând de la rata de 39% care înseamnă 48 de tranzacții care au fost făcute publice, precizează autorii studiului.

Cele mai active sectoare au fost anul trecut, conform raportului EY, serviciile financiar – bancare cu o medie pe tranzacție de 291,4 mil. Dolari, retail și distribuția angro cu o medie de 99 mil. Dolari, respectiv industria chimică cu o valoare medie a tranzacției în sector de 39,2 mil. Dolari.

În cazul tranzacțiilor peste 100 mil. Dolari, media per tranzacție s-a situat la 442 mil. Dolari, în timp la cele situate sub pragul de 100 mil. Dolari media a fost în 2015 de 21,1 mil. Dolari.

EY M&A barometer 2015graficeimaiactiviinvstraini

Anul trecut, au dominat fuziunile și achizițiile derulate de companii străine aici din punct de vedere al volumului, adică al numărului de tranzacții încheiate, față de 2014, când ponderea majoritară aparținea atunci tranzacțiilor tranșate între companii locale.

EY M&A barometer 2015graficnrtranzactii

Analiștii EY estimează că în 2015, 73 de tranzacții au fost realizate aici de investitori străini, 41 de tranzacții au avut ca actori companii locale, iar numărul achizițiilor făcute de companii locale în străinătate a fost de 7, sub rezultatul de 10 obținut în anul anterior.

EY M&A barometer 2015graficnrtranzactiidupatipulinvestitorilor

După profilul investitorului, piața locală de fuziuni și achiziții a înregistrat și aici o schimbare importantă, investitorii strategici fiind mai activi decât cei financiari. Astfel, investitorii strategici au încheiat în România anul trecut 100 de tranzacții, de aproape cinci ori mai multe decât investitorii financiari. În 2014, investitorii financiari au realizat 96 de tranzacții, iar investitorii strategici 85 de astfel de tranzacții.

Investitorii străini au făcut 73 de tranzacții la nivel local, cele mai activi fiind firmele americane cu 7 tranzacții, adică o pondere de 10% din total, urmați de cumpărători din Irlanda și Marea Britanie, fiecare cu 6 tranzacții și o pondere de 8%. În 2014, cei mai activi cumpărători străini de active românești proveneau din Austria și Germania, cu o pondere de 8%.

Pe sectoare, energia și mineritul, respectiv IT-ul au fost industriile – țintă pentru achiziții în 2015, fiecare dintre aceste segmente marcând 13 tranzacții, ceea ce înseamnă o pondere de 11% din total pentru fiecare din cele două.

EY M&A barometer 2015graficpiatapesectoare

Imobiliarele au înregistrat 12 tranzacții și o pondere de 10% după numărul de tranzacții, iar la mică distanță a urmat sectorul farma și al serviciilor medicale private cu 11 tranzacții și o pondere de 9%, comparabil cu sectorul serviciilor.

În topul sectoarelor – țintă, au mai intrat în 2015 serviciile financiar – bancare, agricultura, sectorul productiv, industria alimentară și a băuturilor, retail și distribuție angro, transportul și logistica, respectiv sectorul de telecomunicații și media.

venetoclasamentsucursalestraineromain

O bancă din top 15, cu active de 1 mld. Euro și o cotă de piață de 1,3%, a fost scoasă la vânzare: Italienii de la Veneto Banca caută cumpărători pentru subsidiara din România. Echipa de consultanți angajați pentru tranzacția de exit este formată din SocGen, KPMG și avocații de la Wolf Theiss

Grupul italian Veneto Banca a început procesul de vânzare al subsidiarei sale din România, care cu un activ net bilanțier de 1,03 mld. Euro și o cotă de piață aferentă de 1,3% intră în topul primelor 15 bănci locale la finele anului 2014, conform ultimului raport anual făcut public de către BNR.

Echipa de consultanți angajați pentru tranzacția de exit este formată din SocGen și KPMG, în timp ce asistența juridică este asigurată de către casa austriacă de avocatură Wolf Theiss, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Veneto Banca nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol.

Contextul în care italienii au dat drumul tranzacției de exit din România este marcat, pe de o parte, de peisajul bancar local unde mai multe bănci au fost vândute în ultimii ani de bănci străine care se retrag (Volksbank, MKB, Millennium, RBS), iar pe de altă parte de strategia băncii – mamă.

Veneto Banca a anunțat pe 9 februarie acordarea unui mandat către banca elvețiană de investiții UBS ca și consultant alături de Rothschild pentru studierea și definirea opțiunilor strategice cu impact asupra viitorului grupului bancar italian, și în special pentru listarea acțiunilor pe bursa italiană concomitent cu o majorare a capitalului băncii cu 1 mld. Euro în cadrul proiectului Serenissima.

Ca urmare a unei evaluări realizate anul trecut, Veneto Banca a anunțat că Banca Centrală Europeană i-a cerut să-și îmbunătățească poziția de capital și solvabilitatea prin atragerea de fonduri proaspete până în iunie 2016. Pentru aceasta, acționarii băncii italiene au aprobat în decembrie 2015 atât planurile de listare și de majorare de capital, cât și un plan de afaceri actualizat pentru perioada 2016 – 2020.

La nivel de grup, Veneto Banca a înregistrat în 2015 o pierdere de 881,9 mil. Euro, iar în anul anterior pierderile ajungeau la 968,4 mil. Euro, conform ultimelor raportări ale băncii – mamă.

În România, pierderile Veneto Banca ajungeau la finele anului trecut la aproximativ 41,3 mil. Euro, potrivit sursei citate.

Veneto Banca a intrat în România în anul 2000 prin achiziția Banca Italo Romena, care avea sucursală la București îndă din 1997. În mai 2014, banca – mamă Veneto Banca a fuzionat prin absorbție cu Banca Italo Romena sub numele de Veneto Banca.

Sucursala București a băncii italiene operează o rețea formată din 22 de agenții, din care 5 în București, iar restul în celelalte orașe importante din țară.

În România, Veneto Banca are un personal format din 313 angajați.

La 31 decembrie 2015, Veneto Banca avea active financiare disponibile pentru vânzare în România de 13,2 mil. Euro.

Veneto Banca mai are în România și 100% din acțiunile Immobiliare Italo Romena SRL.

Veniturile consolidate ale băncii în România au fost anul trecut de 38,9 mil. Euro, mai arată raportul băncii – mamă.

La nivelul pieței locale, Veneto Banca este a doua operațiune bancară italiană ca mărime, după cea a UniCredit, dar cu puțin peste cea a celor de la Intesa SanPaolo România, care la finele lui 2014 aveau o cotă de piață de 1,2% cu active de 1 mld. Euro.

În acest moment, mai multe bănci sunt de vânzare în România. Piraeus Bank a încercat anul trecut exitul din piață, însă nu s-a înțeles cu fondul american de investiții JC Flowers. De asemenea, vânzarea Credit Agricole este un proces care s-a oprit. Carpatica a trecut în mâinile Nextebank, controlată de un fond de investiții administrat de către Axxess Capital, și după fuziunea cu Nextebank va lua ființă Patria Bank. Grecii de la Eurobank au angajat banca de investiții HSBC pentru a evalua opțiunile strategice la Bancpost, iar proprietarul Banca Românească are ca termen până în 2018 vânzarea operațiunilor din România și din alte piețe, conform planului de restructurare aprobat de către Bruxelles în 2014. De asemenea, omul de afaceri Dorinel Umbrărescu caută să vândă BRCI (ex – ATE Bank România, fostă Mindbank), iar băncile cipriote Bank of Cyprus și Marfin au, de asemenea, România, pe lista de exit.

La celălalt capăt al pieței, Banca Transilvania a anunțat că are apetit pentru noi achiziții, după integrarea Volksbank România, iar noul jucător Patria Bank, ce urmează să ia naștere din fuziunea Nextebank – Carpatica sub bagheta Axxess, are nevoie de achiziții pentru a ajunge la o masă critică necesară în viitor unui exit având în vedere profilul de fond de investiții al acționarului majoritar al noii bănci.

Într-un astfel de peisaj, exitul Veneto Banca va depinde mult nu doar de calitatea activelor scoase la vânzare, cât și de cât de mult va fi presată banca – mamă să facă rost rapid de lichidități și să-și redreseze bilanțul, ceea ce în consecință ar însemna o atitudine mai flexibilă în negocierile cu potențialii cumpărători.

Ultimul raport anual al băncii centrale indică sucursala din România a Veneto Banca drept instituția de credit cu cel mai mare minus din sistem în ceea ce privește fondurile proprii, care înregistrau un bilanț negativ la 31 decembrie 2014 în valoare de 112 mil. lei (25,2 mil. euro).

Raportat la celelalte sucursale de bănci străine de pe piață, Veneto Banca este a treia astfel de operațiune ca mărime după cea a băncii olandeze ING Bank, respectiv după subsidiara locală a gigantului american Citibank.

SocGen, care asigură serviciile de bancă de investiții la tranzacția locală de exit a Veneto Banca, lucrează și într-o altă importantă tranzacție locală, în care asistă grupul francez Carrefour la achiziția rețelei de supermarketuri Billa.

KPMG, membră a careului firmelor globale de consultanță și audit Big Four, este unul dintre cei mai puternici auditori din sistemul bancar local și mulți ani a supervizat în această calitate inclusiv bilanțurile băncii centrale. De asemenea, este activ ca și celelalte firme din segment – PwC, Deloitte și EY – pe mandatele de fuziuni și achiziții. Printre mandatele mai recente de vânzare, KPMG are pe listă Industrial Access, privatizarea Poștei Române, precum și tranzacția de vânzare a portofoliului neperformant Triton al UniCredit.

Avocații de la Wolf Theiss au pe listă cea mai mare tranzacție bancară locală și de pe piața de fuziuni și achiziții din 2015, când au asistat pe italienii de la UniCredit la achiziția pachetului minoritar de 45% al omului de afaceri Ion Țiriac. Anul trecut, lista de fuziuni și achiziții în care a fost implicat biroul local al Wolf Theiss a depășit nivelul de 1 mld. euro.

parceolianmain

Petrom poartă negocieri exclusive pentru vânzarea parcului eolian de 45 MW către fondul de investiții CEE Equity Partners. Erste Bank asigură serviciile de bancă de investiții pentru exitul liderului pieței petroliere din producția de energie eoliană. Fondul de investiții controlat de Eximbank China, aproape de prima achiziție de la intrarea sa pe piața locală și de a sparge gheața în tranzacțiile cu proiecte eoliene

OMV Petrom, liderul pieței petroliere locale aflat în portofoliul grupului austriac OMV, derulează  negocieri exclusive pentru vânzarea parcului eolian Dorobanțu, cu o putere instalată de 45 MW, către fondul de investiții CEE Equity Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Erste Bank asigură serviciile de bancă de investiții pentru vânzarea companiei OMV Petrom Wind Power, care operează parcul eolian finalizat în urmă cu 5 ani la un cost de 90 mil. Euro.

De cealaltă parte, fondul de investiții CEE Equity Partners și-a setat încă de anul trecut calibrul pentru prima achiziție pe piața de energie în intervalul de 20 – 50 mil. dolari, ceea ce cadrează cu ținta sa de la Petrom, în contextul actual dificil de piață pentru vânzătorii de proiecte eoliene locale, presați să accepte discount-uri importante față de investițiile realizate dacă vor să perfecteze un exit.

Discuțiile dintre cele două părți au fost inițiate în 2015, în contextul în care OMV Petrom și-a anunțat în toamnă intenția de a vinde capacitatea de producție de energie eoliană, pe fondul strategiei sale de a renunța la afacerile care nu au legătură cu obiectul său principal de activitate – petrol și gaze.

Părțile nu au făcut  niciun comentariu pe marginea tranzacției.

Tranzacția de exit a OMV Petrom din sectorul producției eoliene ar putea aduce un dezgheț pe acest segment al pieței de energie, unde mai mulți investitori străini au fost inițial atrași de schema generoasă de subvenționare a producției regenerabile prin sistemul de certificate verzi, însă apoi modificările legislative intervenite în ultimii ani au adus multe proiecte la limita supraviețuirii.

Grupul energetic ceh CEZ a sondat anul trecut piața în căutarea unui cumpărător pentru proiectul de la Cogealac, investiție cifrată la circa 1 mld. Euro, însă a renunțat. După investiții uriașe în sectorul de producție eoliană, mai mulți investitori vor să-și vândă proiectele, însă se confruntă cu problema asumării unei pierderi importante din eventuala vânzare a proiectului după ce au făcut investiții majore, în condițiile în care astăzi este mai ieftină dezvoltarea de noi capacități de producție eoliană față de acum câțiva ani.

OMV Petrom are însă o expunere mult mai mică în acest sector față de CEZ, Verbund sau alți investitori străini, și este motivat de către acționarul său majoritar, OMV – Austria, să se concentreze pe investiții în sectorul de explorare și producție, iar pe de altă parte să-și lichideze participațiile ineficiente.

În 2014, OMV Petrom Wind Power a adus pierderi de 61,59 mil. Lei (13,86 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 25,72 mil. Lei (5,78 mil. Euro) și un număr de 3 angajați.

Pentru energia electrică produsă și livrată consumatorilor, OMV Petrom Wind Power S.R.L. a primit în 2014 circa 133.000 de certificate verzi, din care jumătate vor deveni eligibile pentru tranzacționare după 1 ianuarie 2018  față de 2013 când a primit 178.000 certificate verzi, dintre care 32.000 eligibile pentru tranzacționare după 1 ianuarie 2018, conform ultimului raport anual al OMV Petrom.

OMV Petrom Wind Power SRL este deținută în proporție de 99,99% de către OMV Petrom, care la rândul său este controlată în proporție de 51% de către OMV (Austria).

De cealaltă parte, fondul de investiții CEE Equity Partners și-a anunțat începerea operațiunilor în România în urmă cu un an, deși scanează după achiziții piața locală încă din octombrie 2013.

”Am scanat până acum companii locale de ordinul zecilor și avem 4 – 5 ținte în varii sectoare. Un deal (tranzacție – n.r.) mai avansat, dacă ne înțelegem, va fi în câteva luni, în sectorul energetic”, spunea în martie 2015 jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Octavian Vidu, director de investiții al fondului și coordonatorul activității locale.

Fondul este interesat de oportunitățile locale într-o gamă largă de sectoare de la producția de energie, capacități de însilozare din agricultură, telecomunicații, infrastructura maritimă până la infrastructura din sectorul de petrol și gaze pe segmentul de transport și depozitare. Alte direcții de sondare pentru investiții sunt proiectele de energie eoliană, cele de producție specializată sau companii cu active depreciate.

CEE Equity Partners are o echipă dedicată investițiilor în 16 piețe din Europa Centrală și de Est și o rețea de birouri la Varșovia, Budapesta, București și Leeds (Marea Britanie).

”Arma” acestora este fondul de investiții China-CEE Investment Cooperation, alimentat cu 470 mil. dolari de către Banca de Export Import a Chinei și cu 30 mil. dolari din partea Băncii de Export Import a Ungariei. ”Puterea de foc” a fondului este dublată de o facilitate specială de credit de 10 mld. dolari, de care pot beneficia companii din piețele – țintă în care fondul investește și care exportă bunuri și servicii către piața chineză.

Printre țintele la care CEE Equity Partners s-a uitat recent pe piața locală se numără și afacerea telecom Net City, deținută de grupul UTI al omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu.

Fondul preferă preluarea poziției de acționar majoritar într-o companie, dar poate accepta și poziția de acționar minoritar.

Concret, fondul investește în medie între 20 și 70 mil. dolari într-o companie pentru o perioadă între 5 și 8 ani. Pe lângă investiția de capital, fondul negociază cu băncile și atragerea de credite cu care pot fi finanțate datorii ale companiei în care investește.

Vehiculul regional de investiții al statului chinez poate investi alături de alți co – investitori, fonduri de investiții ori investitori strategici interesați de o companie sau de un proiect pe termen lung.

Vânzătorul, OMV Petrom, mai deține pe piața de energie și centrala electrică Brazi cu o putere instalată de 860 MW.

Compania a înregistrat în 2015 pentru prima dată pierderi de la privatizarea sa în 2004, pe fondul căderii cotației barilului pe piețele internaționale. Unul din efecte asupra activității din acest an este că programul de investiții a fost micșorat, iar compania este mai concentrată acum pe a-și limita expunerea în contextul de piață dificil.

OMV Petrom a raportat o pierdere de 676 mil. lei în 2015 comparativ cu un profit net de 2,103 mld. lei în anul anterior, respectiv o scădere a vânzărilor cu 16% până la 18,145 mld. lei la 31 decembrie 2015, conform rezultatelor financiare preliminare anunțate în februarie.

Investițiile au scăzut cu 38% în 2015 până la 3,895 mld. lei, iar gradul de îndatorare a crescut de la 3% la 5% într-un an, pe fondul refinanțării de 1 mld. euro atrase de la un consorțiu format de 17 bănci.

Compania a continuat să-și reducă numărul de angajați de la 16.948 până la 16.038 de oameni într-un an, iar față de momentul privatizării din 2004, Petrom are acum o treime din numărul de angajați pe care îl avea când era o firmă petrolieră de stat.

Astăzi, statul mai are la OMV Petrom un pachet de 20,6%, urmat de Fondul Proprietatea cu un pachet de 18,9% pe care fondul însă dorește să-l vândă printr-o listare a Petrom pe bursa de la Londra în cadrul strategiei sale de a-și reduce puternic expunerile din energie în cadrul portofoliului. Un alt pachet de 9,3% este în posesia acționarilor minoritari, printre care SIF Oltenia, Broadhurst, fondurile de pensii NN (fost ING Pensii) și alții.

Valoarea bursieră a OMV Petrom este de 13,99 mld. lei (peste 3,1 mld. euro) la un preț al acțiunii de 0,247 lei, în scădere cu 1,98% față de ședința de tranzacționare anterioară.

reginamariaponderastranzactiemain

Regina Maria a anunțat achiziția Ponderas, care devine cel mai mare spital din rețeaua locală a fondului de investiții Mid Europa Partners. Tranzacția, în curs de avizare la Consiliul Concurenței. Cumpărătorul, asistat de avocații RTPR Allen & Overy și consultanții EY, iar vânzătorii au lucrat cu echipele PwC și D&B David și Baias

Regina Maria a anunțat în această după – amiază achiziția spitalului Ponderas, specializat în chirurgia obezității, confirmând astfel informațiile publicate în premieră pe 14 martie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Regina Maria preia controlul în companiile Delta Health Care și Delta Trade, achiziția fiind estimată a se finaliza în trimestrul al doilea al anului, adică până la finele lunii iunie. Regina Maria va prelua 100% din acțiunile celor două firme în schimbul unei plăți în numerar, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Cătălin Copăescu își va păstra poziția de conducere la nivelul spitalului Ponderas.

Ziua anunțului, 22 martie, este și ziua semnării tranzacției, contractul fiind parafat de către părți la București, susțin sursele citate.

„Achiziția Ponderas Hospital reprezintă prima piatră de hotar din strategia noastră de tip cumpără și construiește pentru Regina Maria pentru a consolida piața privată a serviciilor medicale din România”, spune Nikolaus Bethlen, partener Mid Europa Partners, care coordonează activitatea fondului de investiții la nivel local.

Rețeaua de sănătate Regina Maria și Ponderas Hospital își unesc forțele într-un proiect amplu de extindere a serviciilor medicale de avangardă la nivel regional, European, afirmă reprezentanții celor două părți.

Pentru Regina Maria, acest proiect reprezintă o nouă etapă strategică de consolidare a poziției pe zona de calitate și îngrijire a pacienților, respectiv un avans rapid în zona spitalelor, după ce săptămâna trecută a anunțat o investiție de 15 mil. Euro într-un nouă unitate la Cluj – Napoca.

Tranzacția este în curs de avizare de Consiliul Concurenței, o procedură standard care se va extinde pe parcursul următoarelor luni.

În procesul de tranzacție, părțile au fost asistate de EY si RTPR Allen&Overy pentru Regina Maria, respectiv de către PwC și D&B David și Baias pentru acționarii Ponderas.

Mid Europa a participat la tranzacție cu o echipă din care au făcut parte Csanad Daniel, Tas Tobias și Albert Jelinek alături de echipa de management a Regina Maria.

Anterior tranzacției, acționariatul Ponderas este format din medicul chirurg Cătălin Copăescu, unul dintre fondatorii afacerii alături de alți medici plecați de la spitalul Sfântul Ioan din București. Acţionarii minoritari ai spitalului sunt soţia lui Cătălin Copăescu, Alina Ambrozie, director executiv,cu 4,9499%, Daniela Godoroja şi Mihai Vasile Godoroja, fiecare dintre ei cu o cotă de 4,9499%, respectiv Ana Maria Pascu cu 1,0013%, iar un pachet de 84,1489% aparține  medicului Copăescu, conform ultimelor informații făcute publice.

Primul spital privat din România, specializat în chirurgia obezității, este o afacere construită de la zero în urmă cu cinci ani, care a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 16 mil. Euro.

”Ponderas a pornit ca un proiect extrem de ambițios, pe care l-am urmărit și apreciat încă de la început (…) Pentru noi, Ponderas devine cel mai mare spital al Rețelei, cu care vom construi și mai mult pe zona de calitate și excelență medicală. Împreună, vom continua să dezvoltăm și centrul de training pentru personalul medical”, a declarat Fady Chreih, CEO al Rețelei de sănătate REGINA MARIA.

Mid Europa Partners susține strategia de consolidarea a rețelei Regina Maria prin integrarea unui jucător puternic, specializat în chirurgie de înaltă performanță, și își manifestă astfel încrederea în trendul pozitiv din piața serviciilor medicale private în general.

PONDERAS pune la dispoziție servicii medicale de spital, policlinică și imagistică, acoperind toate specialitățile medicale și chirurgicale, cu focus pe chirurgia laparoscopică de avangardă. În policlinica și în spitalul Ponderas au fost tratați până acum peste 250.000 de pacienți, iar echipa chirurgicală a Ponderas Hospital are o experiență de peste 30.000 de interventii chirurgicale laparoscopice, dintre care peste 7.000 sunt intervenții bariatrice.

”Am început în urmă cu 5 ani acest proiect medical cu un vis – acela de a oferi atât pacienților cât și medicilor servicii medicale de înaltă calitate și condiții medicale de excelență, astfel încât să nu mai fie nevoiți să plece din țară. În 2013, am conturat acest vis, numit PONDERAS HOSPITAL, și am construit în România un centru de excelență în chirurgie metabolică, acreditat de cele mai înalte foruri medicale internaționale. Astăzi, când acest vis a devenit o realitate palpabilă, facem un pas înainte spre un altul, la fel de ambițios. Intrarea PONDERAS HOSPITAL în Rețeaua de sănătate REGINA MARIA este un proiect amplu de dezvoltare și extindere a influenței unui spital de excelență în chirurgie de avangardă la nivel regional. În contextul unei piețe medicale foarte dinamice, ne-am dorit un partener de drum lung, care să împărtășească aceleași valori și obiective cu ale noastre. Alături de REGINA MARIA ne dorim creșterea capacității medicale și a numărului de specialități, păstrând același focus pe un act medical de excelență și pasiunea de a ne îngriji pacienții.”, explică Prof. Dr. Cătălin Copăescu, Medic Primar Chirurgie Generală, acreditat internațional pentru chirurgie laparoscopică bariatrică, Director General PONDERAS HOSPITAL.

PONDERAS are o capacitate de 141 de paturi, 35 de cabinete medicale și 8 săli de operație, dispuse pe o suprafață de 9.000 mp. În 2015, PONDERAS a înregistrat o cifră de afaceri de 16,1 milioane de euro.

Reţeaua de sănătate REGINA MARIA este operatorul de servicii medicale private din România ce reunește peste 3000 de angajați și colaboratori în cele 24 de locații proprii din Bucureşti şi din ţară. Are un portofoliu format din peste 1,3 milioane de pacienți retail, peste 320.000 de pachete de prevenție și tratament. În cifre, Rețeaua de sănătate REGINA MARIA cuprinde 24 locații proprii, 4 spitale, 2  maternități, 6 campusuri medicale, 6 centre de imagistică, 12 laboratoare acreditate, bancă proprie de celule stem și peste 180 de policlinici partenere în țară.

Discuțiile între cele două părți au început încă de anul trecut.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piață estimează achiziția în jurul valorii de 20 mil. euro.

Planul de achiziție al Regina Maria este finanțat dintr-un acord cadru – de finanțare de 75 mil. euro contractat în toamna anului trecut de la băncile Erste, Raiffeisen și UniCredit, din care o parte este destinată acoperirii achiziţiilor şi cheltuielilor de capital ale Mid Europa şi ale companiilor din grupul CMU.

Fondul de investiţii Mid Europa Partners, cumpărătorul reţelei de servicii medicale private Regina Maria, a încheiat pe 14 octombrie un contract de împrumut cu un consorţiu de bănci format din Erste Group Bank AG, UniCredit Bank Austria AG, Raiffeisen Bank şi BCR, care însumează trei facilităţi de credit în valoare totală de 75 mil. Euro.

Pe lângă facilitatea de 55 mil. Euro, destinată finanţării parţiale a achiziţiei pachetului de 100% din acţiunile reţelei Regina Maria, Mid Europa apelează la sprijinul băncilor pentru o facilitate de 5 mil. Euro destinată finanţării capitalului de lucru şi scopurilor corporative generale ale fondului de investiţii şi ale companiilor din grupul CMU, care operează pe piaţă sub marca Regina Maria.

Strategia Regina Maria este de a crește rapid prin investiții combinate în spitale și alte unități medicale noi, precum și prin achiziții de operatori dé profil. În paralel, MedLife este angajată și ea în campanile de achiziții pentru a-și apăra și a-și consolida poziția de lider de piață în servicii medicale private. Regina Maria are nevoie să crească repede prin lărgirea paletei de servicii medicale având în vedere orizontul de exit al Mid Europa de 3 până la 5 – 6 ani, când va trebui să vândă afacerea cumpărată la un preț de peste 100 mil. Euro astfel încât să-și asigure un profit confortabil din tranzacție.

Dacă Regina Maria mizează pe puterea de foc oferită de creditele bancare și, la nevoie, de capitalul Mid Europa, MedLife apelează și ea la credite tot de la băncile locale, precum și de la împrumuturi acordate de acționarul său minoritar, IFC.

Ultimul bilanț public al Delta Health Care, compania care administrează spitalul Ponderas, indică o cifră de afaceri de 10,45 mil. Euro și  un profit net de 0,45 mil. Euro în 2014, adică o marjă netă de 4,3%, la un număr de 140 de angajați.

Delta Health Trade, companie cu activități de închiriere și subînchiriere de active imobiliare, a raportat pentru 2014 o pierdere de 0,37 mil. lei (0,08 mil. euro) la o cifră de afaceri de 5,09 mil. lei (1,1 mil. euro) și 7 angajați.

Afacerea Ponderas a pornit la drum în 2011 în urma unei investiții totale de 13 mil. Euro, din care 8 mil. Euro au provenit de la compania de construcții Delta A.C.M 93, proprietarul clădirii în care a început să funcționeze spitalul privat, iar celelalte 5 mil. Euro au venit de la grupul acționarilor inițiali ai Delta Health Care, respectiv de la medicii colaboratori.

Spitalul, poziționat de către fondatorii săi pe o nișă nouă în piața medical privată, a avut rate mari de creștere anuale, reușind în intervalul 2011 – 2014 mai mult de o triplare a încasărilor, marja continuând să rămână însă mică sub presiunea costurilor cu echipamentele necesare și a salariilor medicilor care au un grad înalt de specializare.

poza main Delta Health Care

Fondul de investiții Mid Europa Partners poartă negocieri avansate pentru cumpărarea spitalului Ponderas. Noul proprietar al rețelei de servicii medicale private Regina Maria evaluează în paralel mai multe ținte de achiziție

Fondul de investiții Mid Europa Partners, proprietarul rețelei private de sănătate Regina Maria, este în negocieri avansate pentru achiziția spitalului Ponderas, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Primul spital privat din România, specializat în chirurgia obezității, este o afacere construită de la zero în urmă cu cinci ani, care a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 16 mil. Euro. Acționarul majoritar al Ponderas este medicul chirurg Cătălin Copăescu, unul dintre fondatorii afacerii alături de alți medici plecați de la spitalul Sfântul Ioan din București. Acţionarii minoritari ai spitalului sunt soţia lui Cătălin Copăescu, Alina Ambrozie, director executiv,cu 4,9499%, Daniela Godoroja şi Mihai Vasile Godoroja, fiecare dintre ei cu o cotă de 4,9499%, respectiv Ana Maria Pascu cu 1,0013%, iar un pachet de 84,1489% aparține  medicului Copăescu, conform ultimelor informații făcute publice.

Discuțiile între cele două părți au început încă de anul trecut, susțin sursele citate, și au ajuns în acest moment într-un stadiu avansat, iar o semnare a tranzacției ar putea apărea în săptămânile următoare.

Reprezentanții Ponderas nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la publicarea acestui articol.

Ultimul bilanț public al Delta Health Care, compania care administrează spitalul Ponderas, indică o cifră de afaceri de 10,45 mil. Euro și  un profit net de 0,45 mil. Euro în 2014, adică o marjă netă de 4,3%, la un număr de 140 de angajați.

Afacerea Ponderas a pornit la drum în 2011 în urma unei investiții totale de 13 mil. Euro, din care 8 mil. Euro au provenit de la compania de construcții Delta A.C.M 93, proprietarul clădirii în care a început să funcționeze spitalul privat, iar celelalte 5 mil. Euro au venit de la grupul acționarilor inițiali ai Delta Health Care, respectiv de la medicii colaboratori.

Spitalul, poziționat de către fondatorii săi pe o nișă nouă în piața medical privată, a avut rate mari de creștere anuale, reușind în intervalul 2011 – 2014 mai mult de o triplare a încasărilor, marja continuând să rămână însă mică sub presiunea costurilor cu echipamentele necesare și a salariilor medicilor care au un grad înalt de specializare.

Fondul de investiții Mid Europa Partners a cumpărat în luna august a anului trecut 100% din acțiunile Regina Maria, al doilea operator de servicii medicale private după cifra de afaceri, în cadrul unei tranzacții a cărei valoare depășește 100 mil. Euro.

Mid Europa scanează piața locală de servicii medicale private după achiziții încă dinainte de preluarea Regina Maria. Pe lista sa de ținte de achiziție, se află acum și lanțul de clinici Anima, scoase din nou la vânzare de către Ludovic Robert, unul dintre fondatorii grupului A&D Pharma.

De asemenea, în vizorul Mid Europa este și spitalul Polisano și clinicile aflate în portofoliul grupului din Sibiu, administrat acum de către avocatul Remus Borza, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“Nu putem comenta în ceea ce privește activitatea noastră de fuziuni și achiziții, zvonită sau reală, și, ca și principiu, vom anunța orice tranzacție printr-un comunicat de presă, dacă este cazul”, a precizat Nikolaus Bethlen, partener Mid Europa Partners și reprezentantul fondului de investiții pentru România.

Regina Maria, sub bagheta fondului de investiții Mid Europa, caută acum să facă o campanie de achiziții prin mișcări de tip platforming prin care să-și crească rapid masa critică.

În paralel, MedLife anunță că își va continua politica de achiziții pentru a-și întări poziția de lider în sector, anunțând un buget de 25 mil. Euro în acest scop. MedLife a contractat un credit sindicalizat de 56 mil. Euro de la BCR, BRD, ING și Raiffeisen, banii având destinație de achiziții, investiții în retehnologizarea unor unități, respectiv refinanțare.

De cealaltă parte, Regina Maria are o putere financiară substanțial îmbunătățită după venirea Mid Europa.

Fondul de investiţii Mid Europa Partners, cumpărătorul reţelei de servicii medicale private Regina Maria, a încheiat pe 14 octombrie un contract de împrumut cu un consorţiu de bănci format din Erste Group Bank AG, UniCredit Bank Austria AG, Raiffeisen Bank şi BCR, care însumează trei facilităţi de credit în valoare totală de 75 mil. Euro.

Pe lângă facilitatea de 55 mil. Euro, destinată finanţării parţiale a achiziţiei pachetului de 100% din acţiunile reţelei Regina Maria, Mid Europa apelează la sprijinul băncilor pentru o facilitate de 5 mil. Euro destinată finanţării capitalului de lucru şi scopurilor corporative generale ale fondului de investiţii şi ale companiilor din grupul CMU, care operează pe piaţă sub marca Regina Maria.

La acestea se adaugă încă o facilitate CAPEX de 15 mil. Euro pentru finanţarea achiziţiilor şi cheltuielilor de capital ale Mid Europa şi ale companiilor din grupul CMU.

Erste Group Bank AG are calitatea de agent de facilitate şi aranjor, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Bank Austria AG sunt aranjori, iar BCR acţionează ca agent de garanţie în cadrul tranzacţiei de finanţare.

Cea mai puternică armă a Regina Maria este însuși proprietarul său, fondul de investiții Mid Europa, care poate accesa direct achiziții de 100 până la 150 mil. Euro per tranzacție. Mid Europa investise până în toamna anului trecut aproape 30% din capitalul de 800 mil. Euro al ultimului său fond, Mid Europa Fund IV, ridicat în ianuarie 2014.

Mid Europa este unul dintre cele mai active fonduri de investiții în regiunea Europei centrale și de est și Turcia. A administrat fonduri de 4,3 mld. Euro de la crearea sa în 1999. A finalizat până acum 33 de tranzacții în 18 țări.

Fondul este deţinut de către partenerii săi, printre investitori fiind însă şi BERD, un fond suveran de investiţii din Singapore şi un fond susţinut de statul chinez.

Strategia MEP vizează, de regulă, investiții de capital între 75 și 200 mil. euro pe o perioadă între 3 și 6 ani în companii cu o valoare de întreprindere cotată între 100 și 500 mil. euro.

Serviciile medicale private sunt unul dintre cele mai fierbinți sectoare din sfera fuziunilor și achizițiilor, în contextul unei piețe care încă oferă spațiu pentru consolidare. Extinderile organice ale rețelelor, valul de achiziții și refinanțarea unor împrumuturi mai vechi situează acum sectorul medical privat în topul preferințelor bancherilor.

Cinci bănci locale mari, pe lângă cele patru deja menționate alăturându-se și UniCredit, au împrumutat 258 mil. euro în perioada august 2015 – martie 2016 în cadrul a trei tranzacții de finanțare corporativă către jucători din sectorul medical privat – A&D Pharma, Regina Maria și MedLife.

poza_la_fantana_buna

După vânzarea Provus, a doua tranzacție de exit a fondului polonez de investiții Innova Capital se apropie de final: Fondul de investiții Oresa Ventures a notificat achiziția afacerii La Fântâna la Consiliul Concurenței. Omul de afaceri Cristian Amza, implicat alături de investitorul suedez în achiziție pentru a-și majora participația până în jurul a 10% în compania pe care a fondat-o

Fondul suedez de investiții Oresa Ventures a notificat la Consiliul Concurenței achiziția companiei La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere de apă în sistem watercooler din România și Serbia, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

La achiziție participă și omul de afaceri Cristian Amza, fondatorul afacerii, care își va majora actuala participație de 8% din La Fântâna până la un nivel de cel puțin 10%, susțin surse din piață.

Negocierile dintre părți au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 decembrie 2015.

Părțile nu au fost disponibile pentru comentarii pe marginea tranzacției până la momentul publicării acestui articol.

Managerul polonez de capital de risc Innova Capital are nevoie să-și marcheze exitul din afacere, în condițiile în care fondul de investiții Innova 4 împlinește în acest an perioada de viață de 10 ani și trebuie să ramburseze banii investitorilor la un randament care să-I permită să ridice bani pentru un nou fond. Innova Capital deține 92% din acțiunile La Fântâna prin intermediul vehiculului de investiții Plinius Investments Limited, înregistrat în Cipru.

Innova Capital și-a anunțat pe 29 februarie exitul din afacerea cu procesare de carduri Provus Group, unde a vândut 100% din acțiuni către investitorul strategic german Wirecard, care a anunțat că va plăti 32 mil. Euro pentru achiziție.

În 2007, Innova Capital a cumpărat compania de la Oresa Ventures în cadrul unei tranzacții de peste 35 mil. euro, fondul suedez marcând la acea vreme un profit estimat la 600% raportat la investiția inițială. Exitul Innova din La Fântâna este de așteptat să fie, de asemenea, unul profitabil.

În perioada 2007 – 2014, afacerea La Fântâna s-a extins. Firma are o cotă de piață estimată la 70% în România, respectiv 60% în Serbia, potrivit datelor făcute publice de către Innova Capital.

În 2014, La Fântâna a preluat Blue Coffee Services, o afacere de 10 mil. euro pe an, de la Aquila Group, iar în 2015 liderul pieței de distribuție a apei în sistem watercooler a fuzionat prin absorbție cu compania de pe piața automatelor de cafea, distribuitor local al Lavazza.

Anul trecut, Innova Capital a căutat să listeze pe bursa de la București acțiunile La Fântâna, însă volatilitatea piețelor financiare a făcut ca mandatul dat casei poloneze de brokeraj Ipopema Securities pentru o astfel de operațiune să nu mai fie concretizat, iar listarea a picat.

La Fântâna are de rambursat către banca austriacă Erste un împrumut în valoare de 37,5 mil. euro la care se adaugă o sumă suplimentară de 18,75 mil. euro ce reprezintă ”o estimare de bună – credință a oricăror sume suplimentare datorate sau potențial datorate de societate și orice altă parte obligată părților garantate în baza documentelor de finanțare”, potrivit unui contract de ipotecă pe acțiunile La Fântâna instituit de bancă și garantat de acționarii firmei, Innova Capital și Cristian Amza.

Creditul Erste către La Fântâna este de așteptat să aibă impact în structura tranzacției dintre Innova Capital și Oresa Ventures, în condițiile în care prețul pentru achiziția pachetului de acțiuni va fi influențat de nivelul datoriilor companiei, cele două component formând împreună valoarea de întreprindere.

Bilanțurile La Fântâna SRL indică o creștere cu o treime a cifrei de afaceri în perioada 2009 – 2014 până la 24,3 mil. euro, obținerea unui profit net de 2 mil. euro anul trecut la un număr mediu de 543 angajați, mai mult cu 80 de oameni față de finele lui 2009.

La Fântâna a fost înființată în 2001, în urma unei investiții de 3 mil. euro.

După exitul din Provus și cel în curs din La Fântâna, Innova Capital va rămâne în portofoliul său local cu Energobit Cluj – Napoca, unde are raportată o deținere de 50,9% pentru fondurile sale Innova 4 și Innova 5 după achiziția din mai 2013, conform informațiilor postate pe propriul site.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro. De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie. A administrat fonduri cu o capitalizare totală de 900 mil. euro, din care ultimul a strâns de la investitori 388 mil. euro.

De cealaltă parte, Oresa Ventures este unul dintre pionierii pieței locale de private equity.

Investițiile sale de capital se situează, de regulă, în marja de 5 – 15 mil. euro per tranzacție.

Ultima sa achiziție este pachetul de 49% din firma IT Romanian Business Consult, unde a intrat în toamna anului trecut printr-o achiziție de circa 10 mil. euro.

Însă, Oresa are precedent și la achiziții locale al căror prag depășește 30 mil. euro, cum est cazul achiziției producătorului de materiale de construcții Somaco, preluat în cadrul unei tranzacții de 32,5 mil. euro.

Oresa a arătat astfel că poate accesa şi tranzacţii la scară mai mare. În spatele său stă ca acționar Celox SA din Suedia.

Durata de viață a unei investiții este, de regulă, între 4 și 6 ani, iar poziția pe care fondul o caută este fie de acționar majoritar, fie de acționar principal sau chiar de deținător a unei participații minoritare semnificative, de minim 20%. Principalele sectoare vizate de Oresa Ventures pentru investiții sunt materiale de construcții, servicii medicale, bunuri de larg consum, precum și alte segmente de afaceri.

În portofoliul său local se află în acest moment brokerul de credite Kiwi Finance pe piața serviciilor financiare (din 2007 în portofoliu), RTC Proffice Experience (preluat în 2011), Somaco în sectorul de materiale de construcții (din 2008 în portofoliu), Fabryo (prima investiție în 2006). La acestea se adaugă și companii achiziționate recent precum Europrefabricate sau Atlas Paints, divizia de lacuri și vopseluri a grupului elen Atlas Corporation.

anaimepmain

Reacția concernului japonez la informațiile privind negocierile pentru achiziția Ana Imep: Nidec se uită constant la oportunități pentru a ne extinde afacerea prin achiziții în Japonia și în străinătate. Nu vom comenta cazuri specifice

Concernul japonez Nidec confirmă că este angajată într-o campanie de achiziții pe piețele externe, fără a nominaliza însă producătorul de motoare electrice deținut de omul de afaceri George Copos.

„Nidec se uită constant la oportunități pentru a-și extinde afacerile prin achiziții atât în Japonia, cât și în străinătate. Din păcate, totuși, nu putem comenta asupra unor cazuri specifice”, a transmis printr-un răspuns pe email jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Shiro Ikushima, directorul departamentului de relații publice, publicitate și relația cu investitorii din cadrul Nidec.

Nidec este în negocieri avansate pentru achiziția producătorului de motoare electrice Ana Imep de la omul de afaceri George Copos, potrivit informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 martie.

Copos deține prin intermediul vehicului cipriot de investiții Megapearl un pachet de 92% din Ana Imep.

Tranzacția de vânzare a afacerii Ana Imep este estimată de către surse din piața de fuziuni și achiziții în jurul valorii de 10 mil. Euro.

Compania, parte a grupului Ana Holding, caută să-și revină după căderea puternică a afacerilor din ultimul deceniu, pe fondul crizei economice.

Ana Imep produce motoare electrice pentru electrocasnice și industria auto, compania livrând aproape integral producția sa la export către piața intracomunitară, precum și către alte țări europene din afara Uniunii Europene.

În perioada 2005-2014, afacerile Ana Imep s-au micșorat de peste 4 ori de la un nivel de peste 51 mil. Euro până la 12,3 mil. Euro, iar profitul s-a redus de 5 ori în același interval până la 0,36 mil. Euro. De asemenea, personalul s-a redus de la 1.062 de angajați la 31 decembrie 2007 până la 261 de oameni la finele lui 2014 în cadrul măsurilor luate de management pentru a menține compania pe linia de plutire.

Nidec Motor Corporation are o valoare de piață echivalentă cu 19,5 mld. Euro pe bursa de la Tokyo, respectiv de 20,3 mld. Dolari pe bursa de la New York, și este prezentă discret în România din 2013 prin intermediul companiei Nidec ASI Ro, cu birouri la București și cu hale de producție la Crevedia, în județul Dâmbovița. Nidec Asi Ro SRL, subisdiara locală a japonezilor preluată indirect odată cu achiziția Ansaldo Sistemi Industriali din Italia, a raportat pentru 2014 un profit net de 0,48 mil. euro la o cifră de afaceri de 2,52 mil. euro, adică o marjă netă de aproape 20%, la un personal mediu format din 83 de angajați.

Nidec Corporation a raportat pentru 2014 vânzări de 1.028 mld. Yeni (8,337 mld. Euro) și un profit net de 76,216 mld. Yeni (617 mil. Euro). La 30 septembrie 2015, investitorii instituționali străini dețineau 37,94% din acțiunile Nidec.

Cei mai mari acționari ai companiei japoneze sunt miliardarul Shigenobu Nagamori, fondatorul Nidec, care deține direct un pachet de 8,63%, urmat de alți acționari instituționali niponi, printre care The Bank of Kyoto cu 4,15%, S.N. Kosan cu 3,73%, The Bank of Tokyo – Mitsubishi UFJ 2,49%, Nippon Life Insurance cu 2,2% sau Meiji Yasuda Life Insurance cu 2,14%. Shigenobu Nagamori, fondator, președinte și director general al companiei, deține o avere estimată de către revista americană Forbes la 2,2 mld. Dolari, iar participația sa depășește 12% din Nidec, pe care vrea să o ducă la vânzări de 18 mld. Dolari în următorii cinci ani.

În România, în acest moment, capitalul nipon are o pondere mică, situându-se pe locul 24 în ceea ce privește valoarea capitalului social subscris în societățile locale cu participare străină. Astfel, Japonia este activă aici prin intermediul a 283 de companii locale, care cumulează capital social subscris în valoare totală de 175,39 mil. Euro, conform datelor centralizate până la 31 ianuarie la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Printre cei mai cunoscuți investitori niponi pe piața locală sunt Japan Tobacco International (JTI) din industria tutunului, Sumitomo, Takata Petri, Yazaki (industria de componente auto), respectiv Koyo (rulmenți).

anaimepmain

Copos negociază vânzarea producătorului de motoare electrice Ana Imep către liderul global în domeniu. Japonezii de la Nidec Motor Corporation, companie cu o valoare de piață de circa 20 mld. euro, au intrat indirect pe piața din România în 2013 printr-o achiziție la nivel internațional

Gigantul japonez Nidec Motor Corporation, lider global în producția de motoare electrice, negociază achiziția afacerii Ana Imep, deținute de către familia omului de afaceri George Copos, prin intermediul vehiculului de investiții cipriot Megapearl Limited, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Tranzacția de vânzare a afacerii Ana Imep este estimată de către surse din piața de fuziuni și achiziții în jurul valorii de 10 mil. Euro, în condițiile în care compania face eforturi de redresare după declinul puternic pe care l-a înregistrat în ultimul deceniu pe fondul crizei economice.

Reprezentanții Ana Imep și ai concernului japonez Nidec nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

În perioada 2005-2014, afacerile Ana Imep s-au micșorat de peste 4 ori de la un nivel de peste 51 mil. Euro până la 12,3 mil. Euro, iar profitul s-a redus de 5 ori în același interval până la 0,36 mil. Euro. De asemenea, personalul s-a redus de la 1.062 de angajați la 31 decembrie 2007 până la 261 de oameni la finele lui 2014 în cadrul măsurilor luate de management pentru a menține compania pe linia de plutire.

La nivelul echipei de conducere a Ana Imep, în lipsa lui Copos care executa o condamnare, au fost instalați ginerele său, americanul de origine columbiană Diego Prada, în poziția de președinte director general, iar în 2014 a fost adus italianul Roberto Appiana ca director de vânzări și marketing. Roberto Appiana are o carieră de 20 de ani în industrie și înainte de a veni la Ana Imep a lucrat până în 2013 ca director de vânzări chiar în cadrul Nidec, în condițiile în care a fost la Electrolux Sole Motors și apoi ACC SpA, companii italiene ajunse în 2010 sub controlul japonezilor.

Nidec Motor Corporation are o valoare de piață echivalentă cu 19,5 mld. Euro pe bursa de la Tokyo, respectiv de 20,3 mld. Dolari pe bursa de la New York, și este prezentă discret în România din 2013 prin intermediul companiei Nidec ASI Ro, cu birouri la București și cu hale de producție la Crevedia, în județul Dâmbovița. Nidec Asi Ro SRL, subisdiara locală a japonezilor preluată indirect odată cu achiziția Ansaldo Sistemi Industriali din Italia, a raportat pentru 2014 un profit net de 0,48 mil. euro la o cifră de afaceri de 2,52 mil. euro, adică o marjă netă de aproape 20%, la un personal mediu format din 83 de angajați.

Grupul japonez este într-o campanie de expansiune la nivel global, bazată pe fuziuni și achiziții în piețele în care nu are încă o prezență robustă. Ținta sa este de a deveni nr.1 în lume în toată gama de producție de motoare electrice și industriale de la cele de putere mică până la cele cu capacitate mare, iar strategia Nidec pentru a atinge acest obiectiv este de a-și dezvolta baze majore de producție, cercetare – dezvoltare și vânzări în piețele – cheie pe care le vizează.

Nidec Corporation a raportat pentru 2014 vânzări de 1.028 mld. Yeni (8,337 mld. Euro) și un profit net de 76,216 mld. Yeni (617 mil. Euro). La 30 septembrie 2015, investitorii instituționali străini dețineau 37,94% din acțiunile Nidec.

Cei mai mari acționari ai companiei japoneze sunt miliardarul Shigenobu Nagamori, fondatorul Nidec, care deține direct un pachet de 8,63%, urmat de alți acționari instituționali niponi, printre care The Bank of Kyoto cu 4,15%, S.N. Kosan cu 3,73%, The Bank of Tokyo – Mitsubishi UFJ 2,49%, Nippon Life Insurance cu 2,2% sau Meiji Yasuda Life Insurance cu 2,14%. Shigenobu Nagamori, fondator, președinte și director general al companiei, deține o avere estimată de către revista americană Forbes la 2,2 mld. Dolari, iar participația sa depășește 12% din Nidec, pe care vrea să o ducă la vânzări de 18 mld. Dolari în următorii cinci ani.

Firma japoneză a fost înființată în 1973 și a ajuns în patru decenii la o talie globală ca urmare a politicii de creștere organică accelerată și de achiziții care a cuprins SUA, Canada, Thailanda, Franța, Italia, China, Coreea de Sud, Germania și Indonezia.

Ana Imep a fost înființată în 1967 sub numele Întreprinderea de Motoare Electrice Pitești, fiind o întreprindere deținută de statul român, iar din 1975 au fost trimise la export o serie de motoare electrice către Europa de Vest. În 1996, fabrica de la Pitești, cu un personal de circa 3.000 de angajați, a ajuns în mâna omului de afaceri George Copos.

Ana Imep produce motoare electrice pentru electrocasnice și industria auto și face parte din Ana Holding, grupul de firme controlat de către familia lui George Copos. Afacerea Ana Imep, care își revendică statutul de unul dintre cei mai mari producători de profil din piața europeană, acum caută să se salveze.

Proprietarul afacerii Ana Imep, omul de afaceri George Copos, fost vicepremier în perioada 2004 – 2006 și ex-finanțator al clubului de fotbal Rapid București, a fost condamnat în martie 2014 la patru ani de închisoare în așa-numitul dosar penal al transferurilor de jucători din fotbal. În acest context, Copos a delegat conducerea afacerilor sale din grupul Ana Holding, care cuprinde Ana Imep (industrie), Ana Pan (panificație), Ana Hotels (șapte hoteluri în București, Eforie Sud și Poiana Brașov) precum și afaceri imobiliare, către fiica sa, Alexandra, ginerele său, americanul de origine columbiană Diego Prada, precum și o serie de apropiați.

Astfel, la Ana Imep a fost numit președinte chiar Diego Prada, care s-a retras din poziția ocupată pe 5 noiembrie 2015, în contextul în care Copos a fost eliberat din închisoare încă din aprilie 2015. Copos este pus sub acuzare de procurori și într-un alt dosar, numit Loteria II, unde acuzațiile care îl vizează se referă la manipularea pieței de capital, spălare de bani, fals în înscrisuri și folosirea de informații privilegiate pentru dobândirea pe cont propriu sau pe contul unei terțe persoane a unor avantaje financiare ilegale.

În acest dosar, Copos este acuzat, printre altele, că a împrumutat în aprilie 2004 circa 2,35 mil. Lei de la Grivco, grupul de firme controlat de Dan Voiculescu, iar apoi a finanțat achiziția de acțiuni Ana Imep de către Grivco pe piața bursieră Rasdaq pentru ca George Copos să poată delista în final compania după atingerea participației minime de 90% din Ana Imep, pragul prevăzut de lege pentru derularea unei astfel de operațiuni.

După delistarea de pe bursă, profitul Ana Imep a atins o singură dată un nivel excepțional, în 2011, când valoarea câștigului net a ajuns la 11 mil. euro, mai mult de jumătate din cifra de afaceri de atunci.

În ultimii ani, Ana Imep a fuzionat prin absorbție cu societatea de transport Ana Trans International, iar în 2013 cu Ana Production & Investments.

În decembrie 2015, acționarii Ana Imep au stabilit acordarea de dividende de circa 22 mil. Lei (circa 4,8 mil. Euro), decizie care poate fi citită într-un context mai larg alături de tranzacția de vânzare a companiei. Copos deține prin intermediul vehicului cipriot de investiții Megapearl un pachet de 92% din Ana Imep.

Printre băncile cu care Ana Imep a lucrat de-a lungul timpului pentru a-și acoperi nevoile de finanțare se află BRD, de la care a luat în 2008 un credit de 31 mil. Euro, respectiv ING de la care a contractat un credit de 7,3 mil. Euro. Ambele erau linii de lucru pentru schimb valutar, în condițiile în care compania are costuri de producție în lei, dar încasează valută din export,unde merge circa 97% din producție, către piețele din Uniunea Europeană și din regiune.

Familia lui  Copos mai are în portofoliu Ana Hotels,cu hotelurile de cinci stele Athenee Palace Hilton și Crowne Plaza din București, trei hoteluri la Poiana Brașov sau hotelul Europa din Eforie Nord, AnaPan în sectorul de panificație, la care se adaugă și alte afaceri ale Ana Holding.

poza provus si Innova Capital main

Fondul polonez de investiții Innova Capital a vândut afacerea procesării de carduri Provus către Wirecard. Tranzacția îl costă pe cumpărătorul german 32 mil. euro în numerar, ceea ce înseamnă plata unui multiplu de 8 ori valoarea EBITDA

Grupul german Wirecard a anunțat astăzi achiziția pachetului integral de acțiuni al Provus Group, deținut de către fondul polonez de investiții Innova Capital, în cadrul strategiei de expansiune a cumpărătorului pe piețele din Europa de Est.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră despre tranzacția de vânzare a procesatorului de carduri Provus pe 13 ianuarie 2016.

„Compensațiile datorate în cadrul realizării scopului acestei tranzacții sunt plăți în numerar în sumă de 32 mil. euro, fără alte plăți ulterioare”, afirmă reprezentanții Wirecard.

Pentru 2016, este așteptat un nivel al câștigurilor înregistrate înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 4 mil. euro, de unde rezultă că noul proprietar al grupului Provus și-a asumat plata unui preț ce reprezintă un multiplu de 8 aplicat EBITDA.

În plus, costuri de integrare estimate la 0,5 mil. euro vor apărea în acest an.

Echipa de conducere a grupului Provus rămâne pe poziții, a precizat cumpărătorul.

„Această achiziție va permite Wirecard să-și intensifice sistematic expansiunea în Europa de Est” afirmă Roland Toch, director general al Wirecard pentru Europa centrală și de est.

Miza tranzacției este potențialul de creștere al volumului de tranzacții cu cardul pe o piață de 20 de milioane de consumatori unde plățile în numerar au ponderea majoritară.

Potrivit datelor Wirecard, aproximativ 97% dintre plăți se fac în numerar acum.

Wirecard a raportat pentru 2014 un profit net de 108 mil. euro și EBITDA de 173 mil. euro la venituri de 601 mil. euro. Compania germană a fost înființată în 1999 și prin achiziții combinat cu creștere organică a ajuns la o acoperire în Europa, Orientul Mijlociu, Africa și Asia – Pacific.

Innova Capital are 100% din acțiunile Provus Service Provider, respectiv ale subsidiarei sale Romcard.

În 2013, sub bagheta Innova Capital, Provus și-a extins portofoliul prin preluarea Supercard Solutions & Services.

Grupul Provus are 114 angajați și are cel mai mare centru de procesare pe o piață în care activează jucători internaționali precum Austria Card, americanii de la First Data Corporation și cei de la Euronet. Pe piața procesării cardurilor și a tranzacțiilor cu cardurile activează atât băncile, cât și firme specializate care gestionează astfel de activități externalizate de către instituțiile de credit.

Mandatul de vânzare al Provus a aparținut norvegienilor de la Infima, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Suntem foarte fericiți că după cinci ani de dezvoltare intensivă a companiei și diversificarea afacerii, Provus va fi parte a unei firme mai mari, strategice. Colaborarea cu un partener puternic și recunoscut precum Wirecard este o garanție a implementării strategiei pe termen lung pentru întărirea poziției de lider în sectorul serviciilor financiare în România”, afirmă Krzysztof Kulig, Managing Partner al Innova Capital.

Innova Capital a semnat pe 5 iulie 2010 contractul de achiziție a 96% din acțiunile Provus Service Provider de la fondul de investiții Turkven în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută publică, estimate însă la câteva milioane de euro. Restul de 4% din acțiuni au rămas atunci în posesia oamenilor de afaceri turci Izzet Cem Yenigul și Yenigul Dilek. Achiziția a fost derulată de către fondul de investiții Innova 5 prin intermediul unui vehicul de investiții înregistrat în Luxemburg.

Pe 14 iulie 2010, Provus a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni al Romcard, fondată în 1994 și considerată un pionier al pieței locale de procesare a tranzacțiilor cu cardul, de la un grup de bănci format din BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit și Financiara SA, companie de intermediere financiară controlată de către BCR. Achiziția Provus de către Innova și tranzacția de preluare a Romcard semnată ulterior sunt interdependente, după cum notează Consiliul Concurenței în decizia de aprobare a celor două tranzacții.

Innova Capital are la activ exituri din companii de procesare de carduri din regiune, deținute acum de către First Data și Euronet, concurenții săi de acum pe piața românească.

Astfel, Innova a investit în 1996 și și-a vândut în 2004 în Ungaria pachetul său de 17% din afacerea aflată în portofoliul Euronet. O afacere foarte profitabilă a fost investiția de 20 mil. euro în pachetul de 36% din PolCard în Polonia în mai 2003, obținând la exitul său în august 2007 de 4,3 ori banii investiți în companie.

Innova Capital este un manager cu capital de risc, cu sediul la Varșovia. Innova Capital a fost fondată în 1994 și până acum a strâns 900 mil. euro pentru cinci fonduri de investiții în regiune.

În România, Innova Capital are în acest moment trei investiții în portofoliul său – Provus, La Fântâna – liderul pieței de îmbuteliere a apei, respectiv afacerea Energobit Cluj Napoca din energie. Din cele trei companii, în acest moment Innova Capital este angajată în două tranzacții de exit, La Fântâna și Provus.

Innova Capital poartă negocieri pentru vânzarea La Fântâna către fondul de investiții suedez Oresa Ventures, în condițiile în care în 2007 prelua chiar de la Oresa afacerea în cadrul unei tranzacții estimate la 35 mil. euro, potrivit informațiilor publicate în luna decembrie 2015 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Discuțiile cu Oresa pentru La Fântâna au loc după ce anul trecut au renunțat la listarea parțială a acțiunilor companiei pe bursa de la București.

Innova Capital activează în România încă din 1998, când a investit în compania de panotaj stradal Churchill Media, de unde și-a lichidat participația de 46% în 2003. În 1999, Innova a intrat în Mobilrom (actualul Orange România) și a ieșit în aprilie 2005 prin vânzarea pachetului său de 2,1% către actualul acționar majoritar al operatorului de telefonie mobilă, France Telecom.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro. De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie.

PwC: Piața de fuziuni și achiziții din România a avut anul trecut o rată de creștere de 160% depășind pragul de 3 mld. euro. Domină tranzacțiile mici și medii, cele mai active sectoare fiind producția industrială și imobiliarele

Valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii din România a crescut cu 160% în 2015, depăşind nivelul de 3 mld. euro, potrivit unei analize a consultanților PwC România.

Creşterea puternică a pieţei locale a reflectat şi evoluţia la nivel internaţional, activitatea globală de fuziuni şi achiziţii depăşind în 2015 recordul istoric anterior, stabilit în 2007.

La nivel internaţional, în topul celor mai dinamice sectoare s-au aflat energia, sectorul medical și farmaceutic şi sectorul bunurilor de larg consum.

„Ultimii doi ani au fost foarte buni pentru activitatea de fuziuni şi achiziţii la nivel global, pe fondul menţinerii ratelor dobânzilor la niveluri extrem de scăzute. Se estimează că anul acesta economiile dezvoltate din grupul G7 vor înregistra cea mai ridicată rată de creştere a PIB de după 2010, iar acest lucru se va traduce fără îndoială şi la nivelul pieţei de fuziuni şi achiziţii. Și pentru că perioada „banilor ieftini”, dacă îi putem spune aşa, pare a se apropia de sfârşit, ne așteptăm ca investitorii să căute randamente tot mai ridicate, uitându-se din ce în ce mai mult către oportunităţile din pieţele emergente stabile – cum sunt economiile est-europene”, a declarat Radu Stoicoviciu, Liderul Departamentului de Tranzacţii și Consultanţă pentru Management, PwC România.

În România, în 2015, cele mai multe tranzacţii s-au realizat în sectorul producţiei industriale şi în cel imobiliar. Valoarea medie a unei tranzacţii a fost de 26 mil. euro, activitatea de fuziuni şi achiziţii continuând să fie dominată de tranzacţii mici şi medii.

“Optimismul pieței este în creștere, într-un context economic favorabil. Mă gândesc în special la prognozele de creştere ale PIB-ului României în 2016. De asemenea, anul 2016 a început promiţător, după ce au fost anunţate mai multe tranzacţii mari precum vânzarea Albalact, a Băncii Carpatica sau a McDonald’s România, astfel încât ne așteptăm ca tendința de creștere a pieței de fuziuni și achiziții să continue în 2016, cu tranzacții atât în sectoare care au fost active și în 2015, cum sunt sectorul bancar sau cel imobiliar, cât și în alte sectoare; ne așteptăm, de exemplu, la continuarea tendinței de consolidare a pieței serviciilor medicale, precum și la o creștere a numărului de tranzacții în domeniul agricol” a precizat Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias, coordonator al echipei de consultanță fiscală și juridică în tranzacții.

D&B David și Baias este firma de avocatură afiliată PwC în România, cu 35 de avocați specializați în furnizarea de asistență juridică în diverse domenii societăților și grupurilor de societăți.

PwC este unul dintre liderii pieţei de consultanţă în fuziuni şi achiziţii din România, având finalizate tranzacţii de peste 1,3 mld. euro în intervalul 2007-2015.

În ultimul an, PwC a fost implicată în mai multe dintre tranzacțiile semnificative din anul 2015, furnizând fie asistență la cumpărare, fie asistență la vânzare în tranzacțiile prin care CRH a achiziționat Lafarge Romania, tranzacția prin care Țiriac Holding a vândut acțiunile deținute în Unicredit Țiriac Bank, precum și în tranzacția prin care fondul de investiții Mid Europa a achiziționat Regina Maria de la fondul de investiții Advent.

De asemenea, PwC a fost consultantul principal în tranzacţiile de vânzare a mai multor active ale grupului media CME în România și a asistat Transavia pentru realizarea unei achiziții care i-a permis consolidarea poziției de piață. De asemenea, firma din Big Four a asistat acționarii North Star Shipping pe parcursul vânzării către gigantul american ADM.

Din Big Four fac parte cele mai mari firme la nivel global din sectorul serviciilor de consultanță și audit – Deloitte, PwC, EY și KPMG.

albalact_lactalis_tranzactie_tabel main

Consiliul Concurenței analizează preluarea liderului de pe piața lactatelor de către francezii de la Lactalis

Consiliul Concurenței analizează operațiunea de concentrare economică ce se va realiza prin preluarea de către grupul francez Lactalis a Albalact S.A., precum și a companiilor Rarăul S.A. și Albalact Logistic SRL, potrivit unui comunicat remis miercuri de către Consiliul Concurenței.

O decizie cu privire la această operaţiune de concentrare economică urmează a fi adoptată, conform prevederilor legale, în termen de 45 de zile de la data la care notificarea devine efectivă, se precizeaza în comunicatul autorității de reglementare.

Grupul francez Lactalis a semnat pe 27 ianuarie, la București, un acord pentru preluarea Albalact Alba Iulia cu familia lui Raul Ciurtin și cu fondul de investiții Reconstruction Capital II condus de Ion Florescu, care dețin împreună un pachet de 70,3% din acțiunile producătorului de lactate.

Achiziția are un impact puternic în piața de lactate, unde Lactalis ia avans în fața lui Danone prin achiziția liderului de piață, pentru care va plăti un premiu consistent față de valoarea sa bursieră.

În România, Grupul Lactalis deține Lactalis Romania S.R.L., Dorna Lactate S.A., Dorna S.A. și Parmalat Romania S.A.

Atât grupul Lactalis, cât și Albalact își desfășoară activitatea, în principal, pe piața produselor lactate și a sucurilor de fructe.

Tranzacția urmează să se deruleze pe bursa de la București, unde acțiunile Albalact sunt listate, sub forma unei oferte publice de preluare voluntară prin care francezii vizează pachetul de 100% din acțiuni, dar având deja angajamentul grupului de acționari care dețin pachetul majoritar că își vor vinde integral participațiile deținute.

Tranzacția atrage atenția și asupra bursei, unde astfel de preluări voluntare sunt mișcări rarissime, în contextul în care după listarea Electrica în vara lui 2014 treptat interesul pentru bursă a rămas la cote joase.

Acordul semnat pe 27 ianuarie stabilește valoarea de întreprindere a Albalact la 407,3 mil. lei (90,5 mil. euro), din care urmează să fie scăzute datoriile nete ajustate la momentul vânzării, diferența reprezentând prețul de achiziție al acțiunilor.

Dacă raportăm la un nivel al datoriilor nete ajustate de 118,2 mil. lei (26,3 mil. euro) la 30 septembrie 2015, înseamnă că acționarii ar primi circa 64,2 mil. euro, din care fondul de investiții Reconstruction Capital II (RC2) ar încasa circa 16,3 mil. euro pentru pachetul de 25,4% din Albalact. Familia lui Raul Ciurtin ar primi astfel 28,8 mil. euro pentru pachetul său de 44,9% din Albalact.

Prețul pe acțiune ar fi de 0,4543 lei pe acțiune pentru acționarii Albalact, ceea ce ar însemna un premiu de 37% peste cotația de la închiderea ședinței bursiere din 27 ianuarie, ziua acordului semnat de cumpărător. Capitalizarea bursieră a companiei este de 248 mil. lei (55 mil. euro).

Negocierile în tranzacție s-au derulat între părți la Paris și la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Discuții între părți au fost încă din luna iulie, iar din luna septembrie ritmul tranzacției a devenit unul susținut.

Calendarul tranzacției vizează finalizarea vânzării Albalact către Lactalis până la finele primului semestru al anului.

Lactalis a fost consiliată la achiziție de către bancherii de investiții francezi de la EKA Partners, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții EY au derulat activitățile de due dilligence (analiză financiară). Leroy și Asociații asigură consultanța juridică a Lactalis în tranzacție, echipa fiind condusă de către partenerii Bruno Leroy și Andreea Toma. De cealaltă parte, vânzătorii Albalact, familia lui Raul Ciurtin și fondul de investiții Reconstruction Capital II condus de Ion Florescu, au lucrat cu o echipă de avocați ai firmei austriece Schoenherr, din care au făcut parte partenerii Markus Piuk și Narcisa Oprea.

Lactalis va finanța achiziția din propriile resurse, conform unor surse din piață.

Albalact Alba Iulia, cea mai mare societate cu capital majoritar local în industria laptelui, a fost transformată în societate pe acțiuni în anul 1990 și privatizată în 1999. Albalact deține 99,01% din acțiunile Rarăul Câmpulung Moldovenesc și 100% din societatea de logistică Albalact Logistic SRL, având peste 1000 de angajați în toate cele trei entități.

Albalact are în portofoliul său mărcile Zuzu, Fulga, Rarăul și Poiana Florilor.

Albalact produce lapte si lactate proaspete în fabrica de la Oiejdea din județul Alba. Compania mai dezvoltă o gamă de brânzeturi în fabrica Rarăul din Bucovina, pe care a cumpărat-o în 2008, recunoscută pentru producția de brânză și cașcaval.

Compania a raportat la 30 septembrie 2015 un profit de 9,9 mil. lei la venituri de 312,9 mil. lei (69,5 mil. euro) după primele nouă luni ale anului.

Lactalis este lider la nivel mondial în industria procesării laptelui, deținând branduri precum President, Parmalat, Galbani. Grupul are în prezent peste 200 fabrici în 43 de țări și 75 000 de angajați.

În anul 2008, Lactalis a cumpărat divizia de lactate a grupului La Dorna de la Jean Valvis, în cadrul unei tranzacții estimate de ziarul Business Standard la acea vreme între 80 și 100 mil. euro.

Investitorii strategici francezi au marcat din 2012 încoace achiziții strategice și tranzacții de proporții, ceea ce indică un avans considerabil al capitalului francez în piețe precum retail și lactate.

carrefour_billa_tranzactie_tabel main

Tranzacția Carrefour – Billa, în faza analizei dosarului de către Comisia Europeană după ce a fost notificat Bruxelles-ul. Finalizarea achiziției rețelei de supermarketuri de la Rewe International de către francezi, așteptată cel mai devreme în mai – iunie

Achiziția rețelei de supermarketuri Billa România de către francezii de la Carrefour este în analiza Comisiei Europene, după ce tranzacția a fost notificată în urmă cu mai multe săptămâni către forul de la Bruxelles.

Avizul Comisiei Europene este un pas necesar pentru finalizarea tranzacției, moment așteptat să se producă cel mai devreme în mai – iunie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Carrefour a semnat în noaptea de 21 spre 22 decembrie la București contractul de achiziție al pachetului de 100% din acțiunile Billa România SRL și a 100% din acțiunile Billa Invest Construct, în cadrul unei tranzacții în valoare de 96 – 97 mil. euro în numerar, conform informațiilor publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ca efect al tranzacției, francezii își vor completa portofoliul local cu o rețea de 86 de supermarketuri și cu o serie de terenuri și spații comerciale aferente afacerii de retail. Tranzacția poate fi interpretată și ca un sentiment de încredere al investitorului strategic francez în potențialul de creștere a consumului, pe care pariază și alți mari retaileri internaționali printre care grupul german Lidl Schwarz, francezii de la Auchan.

Grupul Carrefour are o rețea locală formată din 29 hipermarketuri, 106 supermarketuri Market, 43 magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact și un magazin online. După preluarea rețelei Billa, Carrefour avansează pe segmentul de supermarketuri, acolo unde Profi și Lidl și-au construit rețele cu acoperire națională, în timp ce în București cel mai important concurent este retailerul belgian Mega Image.

De cealaltă parte, germanii de la Rewe International rămân în piața locală cu liniile de cash and carry Selgros România, respectiv cu discounter-ul Penny Market care număra 181 de unități la finele anului trecut și 8 locații XXL Mega Discount.

Billa a intrat pe piaţa din România în februarie 1999, când a deschis primul supermarket în București.

Ultimul bilanţ anual indică pentru Billa România o cifră de afaceri de 317 mil. euro, profit net de 0,5 mil. euro şi un număr mediu de 3.168 de angajaţi în 2014.

Billa Invest Construct, compania care gestionează proprietăţi imobiliare, a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 6,1 mil. euro şi un profit net de 3 mil. euro.

Carrefour a intrat în tranzacţie în primul semestru al anului, în condiţiile în care procesul de vânzare a început încă de anul trecut.

Discuţiile dintre Carrefour şi Rewe International, compania care operează supermarketurile Billa din afara Austriei, au mers în ultimele opt luni pe circuitul Bucureşti (unde este epicentrul tranzacţiei între cele două grupuri prezente la nivel local) – Viena (sediul casei de avocatură Schoenherr) – Koln (sediul central al grupului Rewe) – Paris (sediul central al Carrefour), conform informaţiilor obţinute de către jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Deloitte a primit mandatul de a găsi cumpărător încă din 2014 pentru Billa România, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în premieră.

De cealaltă parte, cumpărătorul a mizat în activitățile de due dilligence (analiză financiară) pe consultanții de la EY.

Țuca Zbârcea & Asociații, al cărui client vechi este Carrefour, a lucrat în tranzacție cu o echipă de lucru formată din aproximativ 15 avocaţi, coordonată de către Răzvan Gheorghiu – Testa, unul dintre partenerii fondatori ai firmei, şi Cristian Radu, partener drept corporativ şi fuziuni şi achiziţii.

Roluri importante au avut Bogdan Halcu, Managing Associate în cadrul firmei, care s-a ocupat de negociere contracte pe zona IT şi proprietate intelectuală. Ruxandra Frangeti (Senior Associate), Amalia Dumitru (Managing Associate), Ioana Mărculeţ (Senior Associate) şi Veronica Sandăr (Associate) au fost implicate în activitatea de due dilligence (analiză financiară  – n.r.). Raluca Vasilache (Partener) şi Andreea Oprişan (Senior Associate) au acoperit aspectele tranzacţiei care intră sub incidenţa dreptului Concurenţei.

Avocaţii Ţuca Zbârcea & Asociaţii au lucrat alături de direcţia juridică internă a Carrefour coordonată de la nivel de grup. La nivel local, direcţia juridică internă a Carrefour România este condusă de către Andreea Alexandrescu.

De cealaltă parte, casa austriacă de avocatură Schoenherr a asigurat consultanţa vânzătorului, grupul german Rewe. Schoenherr a lucrat în dosarul vânzării Billa România cu o echipă formată din şapte avocaţi din birourile de la Viena şi Bucureşti.

Markus Piuk, Partener Schoenherr care activează atât în biroul din Viena, cât şi din Bucureşti, a coordonat consultanţa juridică pe partea de vânzare. În urmă, cu un an, Piuk făcea parte din echipa de avocaţi care se ocupa de exitul băncii austriece Volksbank din România.

În dosar a mai fost implicat Clemens Leitner (Senior Associate pe zona de fuziuni şi achiziţii) din biroul din Viena.

În biroul din Bucureşti, echipa Schoenherr care s-a ocupat de tranzacţie a fost formată din Mădălina Neagu (Partener coordonator al practicii locale de fuziuni şi achiziţii), Alexandra Munteanu (Senior Associate în cadrul echipei locale de practică în fuziuni şi achiziţii), Anda Tufan (Associate în practica de fuziuni şi achiziţii), Silvia Opriş (Partener specializat în practica de Imobiliare) şi Cătălin Suliman (Partener specializat în dreptul Concurenţei).

Pe lângă echipa Schoenherr, direcţia juridică internă a grupului Rewe a lucrat, de asemenea, în tranzacţie. De asemenea, avocaţii de la Pachiu & Asociaţii, care au oferit asistenţă specializată ani la rând pentru extinderea lanţului de magazine Billa România, pentru achiziţii şi concesiuni de terenuri, precum şi în cadrul altor proceduri juridice, au lucrat pe componenta de tranzacţie aferentă Billa România, respectiv Billa Invest Construct.

În ultimii ani, și alți investitori mari francezi au făcut achiziții strategice în România. Auchan a preluat 20 de hipermarketuri Real în cadrul unei tranzacții la nivelul Europei centrale și de est, iar grupul Adeo, controlat de patronul Auchan a cumpărat rețeaua locală de bricolaj Baumaxx, asigurând astfel exitul austriecilor.

Recent, Lactalis a făcut cea mai importantă mișcare pe piața lactatelor, anunțând că are acordul acționarilor majoritari pentru o preluare voluntară derulată pe bursa de la București a Albalact, liderul local.

Sursă : ANRE.

Elvețienii de la Repower și-au scos la vânzare afacerea de peste 100 mil. euro din România, pe fondul unei schimbări de strategie a grupului. Consultanții KPMG au mandatul pentru exitul unui jucător cu o cotă de piață de 5% din comerțul cu energie

Compania elvețiană Repower AG, care activează în comerțul local cu energie, a scos la vânzare afacerea sa din România, cu venituri de peste 100 mil. euro în 2014, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul de vânzare al firmelor deținute de RePower AG aparține consultanților KPMG, potrivit unor surse din piață.

Repower AG a anunțat pe 18 decembrie 2015 o repoziționare strategică a afacerilor grupului, care înseamnă printre altele o concentrare a operațiunilor pe piețele din Elveția și Italia, respectiv căutarea unui cumpărător pentru afacerile din România. Schimbarea de strategie are loc în contextul în care grupul elvețian se confruntă cu pierderi și cu o scădere a veniturilor, pe fondul prețurilor scăzute de vânzare de energie, dar și a aprecierii puternice a francului elvețian după decizia băncii centrale de a liberaliza cursul de schimb în urmă cu un an.

Repower AG deține la nivel local Repower Furnizare România SRL și Repower Vânzări România SRL, ambele fiind neprofitabile, conform ultimelor bilanțuri făcute publice.

Reprezentanții Repower nu au făcut niciun comentariu până acum pe marginea procesului de vânzare al operațiunilor locale.

Repower Furnizare România SRL a raportat pentru 2014 un profit net de 0,03 mil. euro la o cifră de afaceri de 103 mil. euro și un număr mediu de 25 de angajați, potrivit ultimului bilanț public al companiei.

Repower Furnizare SRL a înregistrat în primele nouă luni din 2015 o cotă de 5,01% pe piața concurențială a furnizorilor de energie, ocupând locul al cincilea, potrivit unui raport de monitorizare făcut public de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Pe primele locuri la nivelul pieței de profil se situează furnizorii care aparțin marilor jucători de pe piața distribuției de energie. Astfel, Electrica Furnizare are o cotă de piață de 14,13%, urmată de cea mai mare casă de comerț locală independentă Tinmar Ind cu 11,33%, E.ON Energie România cu 6,32% și CEZ Vânzare cu 5,22%.

Pe segmentul furnizorilor de energie electrică pentru clienții finali, elvețienii de la Repower sunt pe poziția a șaptea cu o cotă de piață de 3,49% raportată la un consum final total de 34,48 TWh înregistrat în perioada ianuarie – septembrie 2015. De aici rezultă un nivel al vânzărilor la clientul final de 1,2 TWh în primele nouă luni ale anului în contul subsidiarei locale a elvețienilor.

Cealaltă firmă locală a elvețienilor este Repower Vânzări SRL, care în 2014 a înregistrat o pierdere de 0,1 mil. euro la o cifră de afaceri de 3,3 mil. euro și un număr de 4 angajați. Indicatorii financiari au fost calculați la cursul mediu anual de schimb de 4,4446 lei la euro, comunicat de către BNR.

Rezultatele financiare din 2014 ale companiilor Repower din România

Repower companii Ro tabelSursă: Ministerul Finanțelor Publice.

Afacerea Repower din România este văzută de surse din piața de fuziuni și achiziții ca o țintă care se potrivește unor investitori strategici, care fie ar putea fi interesați de a-și face astfel intrarea pe piață, fie văd o ocazie bună de a-și extinde poziția pe piață.

Grupul elvețian a pus piciorul pe piața românească de comerț cu energie în 2007. În iunie 2010, Repower a cumpărat 80% din acțiunile furnizorului de energie electrică Elcomex EN, cotat la acea vreme printre primele cinci case locale de comerț cu energie, cu angajamentul de a prelua ulterior și restul acțiunilor companiei de la omul de afaceri Ion Grecu, proprietarul grupului de firme Elcomex. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Elcomex EN a înregistrat în 2009 venituri de 70 mil. euro. Numele companiei a fost schimbat ulterior în Repower Furnizare SRL.

Grupul elvețian are o istorie care începe în 1904 în cantonul Graubünden din Elveția, iar acum a ajuns la o rețea de operațiuni în Elveția, Italia, România și Germania, cu activități de la producția de energie electrică până la vânzarea de energie către consumatorii finali. În România, firma are profil de furnizor de energie electrică pentru consumatorii finali și de furnizor de servicii de consultanță pe piața de profil.

Ultimele rezultate financiare ale grupului elvețian indică în primul semestru al anului trecut pierderi de 108 mil. franci elvețieni (circa 98 mil. euro), o înjumătățire a câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) până la 29 mil. franci elvețieni (26 mil. euro) față de primul semestru din 2014, respectiv o scădere cu 23% a veniturilor operaționale nete până la 922 mil. franci elvețieni (836 mil. euro) în același interval de timp.

Cei mai mari acționari ai Repower AG sunt cantonul elvețian Graubünden cu 58,3% și Axpo Holding cu 33,7%. Axpo activează în România pe piața furnizorilor de energie prin Axpo Energy România.

Acțiunile Repower AG sunt listate pe bursa elvețiană, iar capitalizarea bursieră a companiei este de 128,3 mil. franci elvețieni (116,4 mil. euro) la o cotație de 38 franci elvețieni pe acțiune.

Costin Tărăcilă, Managing Partner RTPR Allen & Overy

Enterprise Investors a finalizat tranzacția de exit din afacerea de resurse umane Smartree România prin vânzarea pachetului integral de acțiuni către Cylatrea Investments. Avocații RTPR Allen & Overy care au asigurat consultanța vânzătorului au fost conduși de Costin Tărăcilă, în timp ce cumpărătorul a lucrat cu o echipă internă în tranzacție

Enterprise Investors, unul dintre cei mai importanți administratori de capital de risc din regiune, a finalizat tranzacția de exit din afacerea de servicii de resurse umane Smartree România.

Firma de avocatură RTPR Allen & Overy a oferit consultanţă juridică administratorului de capital de risc Enterprise Investors la tranzacția de exit și a lucrat în cadrul tranzacției de exit a fondului polonez de investiții cu o echipă formată din Costin Tărăcilă – Managing Partner al firmei, Laurențiu Tisescu – Associate și Andrei Lupu – Junior Associate.

Enterprise Investors a lucrat cu avocații RTPR Allen & Overy și la alte tranzacții precum exit-ul din Siveco România, achiziția Macon și Simcor, respectiv achiziția și ulterior vânzarea Artima.

De cealaltă parte, Cylatrea Investments a lucrat intern această tranzacție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cumpărătorul afacerii Smartree este firma de investiții Cylatrea Investments reprezentată de către Dragoș Roșca, CEO Delta Asset Invest, care a lucrat anterior în consultanța de strategie la Roland Berger și apoi ca manager al fondului de investiții Gemisa Investments. Din portofoliul de investiții administrat de către Delta Asset Invest face parte și afacerea din domeniul consultanței dedicate resurselor umane Business Intelligence Alliance BIA.

Șerban Roman, Country Director al Enterprise Investors, declara în luna ianuarie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că discuțiile pentru vânzarea Smartree au început în 2015, iar finalizarea acesteia a fost programată pentru primul trimestru al acestui an.

Investiția totală a fondului de investiții EVF în Smartree pentru preluarea pachetului de 100% din acțiuni a fost de 3 mil. euro. Părțile nu au comunicat valoarea tranzacției sau multiplicatorul obținut raportat la investiția de capital.

Enteprise Investors a cumpărat în 2010 afacerea Smartree de la Eric Kish, fostul manager din cadrul grupului petrolier Rompetrol.

În perioada 2010 – 2014, afacerea Smartree a crescut de 2,4 ori la nivelul cifrei de afaceri, însă profitabilitatea sa s-a redus.

Astfel, Smartree România SRL a obținut în 2014 un profit net de 0,13 mil. euro la o cifră de afaceri de 8,37 mil. euro. În 2009, anul dinaintea achiziției de către Enterprise Investors, compania raporta un profit net de 0,34 mil. euro la o cifră de afaceri de 3,5 mil. euro, potrivit bilanțurilor depuse la Ministerul Finanțelor Publice de către companie.

Din portofoliul local al Enterprise Investors mai fac parte lanțul de comerț Profi și grupul Macon Deva din industria materialelor de construcții.

RTPR a fost înfiinţată în anul 2004 şi activează în asociere cu firma londoneză Allen & Overy din 2008. RTPR Allen & Overy are o echipă de 42 de avocaţi, din care 5 parteneri alături de care se află și profesorul Lucian Mihai în calitate de Of counsel.

Domeniile principale de activitate ale RTPR Allen & Overy cuprind finanţări, fuziuni şi achiziţii, pieţe de capital, insolvenţă şi restructurări, concurenţă, dreptul muncii, dreptul proprietăţii intelectuale, litigii şi arbitraj, consultanţă pentru sectoarele de afaceri, inclusiv energie, telecomunicaţii, finanţare, real estate şi industria farmaceutică.

Din portofoliul RTPR Allen & Overy de tranzacții recente fac parte asistență pentru fondul de investiții Advent International la vânzarea rețelei de servicii medicale Regina Maria și a Ceramica Iași, lista de achiziții realizată de fondul de investiții Catalyst România, fond administrat de 3TS Capital Partners, respectiv consultanță la achizițiile realizate de fondul de investiții polonez Resource Partners la rețeaua de centre de fitness World Class România, respectiv a fondului de investiții Pamplona Capital Partners III la compania farmaceutică Alvogen Group.

Pe piața avocaturii de afaceri, pe de o parte, sunt firmele mari locale NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații și Popovici Nițu Stoica & Asociații, iar pe de altă parte un pluton important format de birourile locale asociate marilor case internaționale Clifford Chance, Allen & Overy, DLA Piper, Cameron McKenna, sau chiar a unor firme de talie regională cum este cazul austriecilor de la Schoenherr.

carpatica_grafic_29012016 main

Nextebank preia Carpatica la o valoare bursieră de 25 mil. euro, iar veteranul fondurilor de investiții Horia Manda reintră în jocurile de pe piața bancară pentru construirea unui jucător cu masă critică. Horia Manda: „În aproximativ doi ani, țintim să ajungem în top 10. Este posibil ca banca Carpatica să fie în portofoliul Axxess pe o perioadă mai lungă de cinci ani. Nu avem în acest moment alte proiecte de achiziții în curs”

Nextebank, bancă aflată în portofoliul administratorului de capital de risc Axxess Capital, a finalizat la data de 29 ianuarie achiziția unui pachet majoritar de peste 54,79% din acțiunile Carpatica printr-o tranzacție în doi pași, au anunțat reprezentanții Carpatica.

Primul pas a fost achiziția unui pachet de 20% din acțiunile Carpatica de la grupul de acționari controlat de IIie Carabulea, iar al doilea pas este subcrierea tuturor acțiunilor rămase nesubscrise în cadrul procesului de majorare de capital inițiat în iunie 2015.

„În aproximativ doi ani vrem să fim în top 10 bănci. Carpatica poate fi o deținere în portofoliul Axxess pe o perioadă mai lungă de cinci ani”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Manda, șeful Axxess Capital, unul dintre cei mai vechi administratori de capital de risc de pe piața locală.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă în acest moment există deja alte ținte de achiziție pe lista Axxess Capital, care controlează Nextebank și Carpatica, acesta a negat că în prezent are asemenea proiecte în derulare, dar strategia sa de creștere pe piața bancară vizează cum a dezvăluit deja noi achiziții pentru a atinge masa critică necesară.

Un plan pentru intrarea în top 10 bănci locale fără achiziții este imposibil atâta vreme cât pentru a realiza acest lucru este nevoie de cel puțin o dublare a cotei de piață într-un interval scurt de timp, ceea ce poate lăsa de înțeles că Axxess Capital este dispus să intre în luptă pentru cel puțin una din băncile grecești care ar putea ieși la vânzare în perioada următoare. Băncile grecești sunt o poartă de trecut pentru intrarea în top 10 având în vedere că unele dintre ele s-au angajat la Bruxelles că-și vor tăia din expunerile pe piețele externe, inclusiv din România.

Finalizarea tranzacției Carpatica – Nextebank s-a realizat în urma obținerii aprobărilor relevante din partea BNR și a Autorității de Supraveghere Financiară, fiind depusă în atenția Consiliului Concurenței și notificarea privind concentrarea economică astfel rezultată.

„Finalizarea tranzactiei de achiziție a pachetului majoritar de acțiuni ale Carpatica de către Nextebank marchează o primă etapă foarte importantă în planurile de creștere ale celor doua instituții de credit. Intenționăm ca după parcurgerea tuturor procedurile legale necesare, să demarăm și un proces de fuziune între Banca Carpatica și Nextebank. Sperăm ca alături de echipele ambelor bănci să construim o bancă locală de succes, profitabilă și cu un model de afaceri inovativ. Intenționăm să valorificăm o serie de oportunități identificate în piața bancară în România, utilizând resursele comune excelente, lichiditatea și platforma bancară diversificată, personalul dedicat și expertiza acestuia, care constituie o bază solidă pentru strategia noastră de creștere viitoare, atât organic cât și prin fuziuni și achiziții” a declarat Horia Manda, Presedintele Consiliului de Administratie al Nextebank.

“Ultimii doi ani au fost plini de provocări pentru Carpatica. A fost nevoie de un efort considerabil și susținut pentru a face față problemelor istorice, precum portofoliul de credite neperformante, și pentru a construi un climat de incredere in relatia banca-actionari-clienti- autorități de reglementare. Da, au existat unele puncte de vedere diferite și unele decizii au fost dificile, dar în permanență echipa a fost pregătită și angajată pentru realizarea obiectivului stabilit, acela de a atrage capital suplimentar necesar asigurării continuității și dezvoltării pe mai departe a băncii. Banca Carpatica – o bancă restructurată care a reușit să mențină o bază de lichiditate valoroasă reprezintă acum una dintre acele oportunități pe care un investitor cu viziune știe că trebuie să o fructifice”, a declarat Johan Gabrièls, CEO al Carpatica.

Nextebank SA este deținută începând cu 30 aprilie 2014 de către Emerging Europe Accesion Fund. EEAF este un fond de private equity care succède fondului de investiții Balkan Accession Fund și are majoritar investitori instituționali – BERD, EIF, DEC si BSTDB.
Venirea Nextebank la Carpatica este un proiect susținut puternic de BNR, chiar dacă tentativele anterioare de preluare derulate în 2014 și 2015 au fost respinse de acționarii Carpatica.

În perioada iulie – decembrie 2015, Carpatica a fost foarte aproape de a fi preluată de către fondul american de investiții JC Flowers, care a condiționat însă preluarea de reușita achiziției Piraeus Bank România, ceea ce ducea la apariția unui nou jucător de top 10 pe piața bancară din România.

Eșecul tratativelor duse cu grecii pentru preluarea Piraeus Bank România a readus Carpatica la masa negocierilor cu Horia Manda, care de această dată a avut succes.

Manda este unul dintre veteranii locali ai industriei fondurilor de investiții, care prin achiziția Carpatica și cu planuri de a-și extinde expunerea cu noi achiziții, revine în jocurile de pe piața bancară.

În 2002, grupul austriac Raiffeisen în consorțiu cu Fondul Româno – American de Investiții (RAEF), unul dintre cele mai vechi și mai active fonduri de investiții pe piața locală, a preluat 98,84% din Banca Agricolă de la stat într-o tranzacție totală de 52 mil. dolari, din care prețul plătit era numai de 15 mil. dolari, iar diferența însemna obligații de investiții în bancă.

În 2003, o altă bancă mare din Grecia intra în România prin achiziția pachetului majoritar, de 81,65% din Banca Românească pentru 35,9 mil. euro. Vânzătorul a fost Fondul Româno – American de Investiții (RAEF).

La nivelul pieței bancare, Nextebank avea la 31 decembrie 2014 o cotă de piață de 0,3% cu un activ net bilanțier de 1,039 mld. lei, în timp ce Carpatica deținea 0,9% cotă de piață cu un activ net bilanțier de 3,25 mld. lei, conform ultimului raport anual al băncii centrale.

O cumulare integrală a cifrelor raportate de cele două bănci ar duce la nașterea unei bănci pe poziția 19 cu o cotă de piață combinată de aproximativ 1,2% din totalul celor 40 de instituții de credit.

albalact_lactalis_tranzactie_tabel main

Lactalis a semnat contractul pentru preluarea Albalact, cotată acum la un preț de circa 64 mil. euro și care asigură poziția de lider pe piața de lactate din România. Negocierile pe ruta Paris – București au început în a doua parte a anului trecut. Bancherii de investiții francezi de la EKA Partners, consultanții EY și avocații Leroy și Asociații lucrează cu Lactalis la achiziția Albalact, în timp ce vânzătorii sunt asistați de firma austriacă de avocatură Schoenherr

Grupul francez Lactalis a semnat miercuri seară la București un acord pentru preluarea Albalact Alba Iulia cu familia lui Raul Ciurtin și cu fondul de investiții Reconstruction Capital II condus de Ion Florescu, care dețin împreună un pachet de 70,3% din acțiunile producătorului de lactate.

Achiziția are un impact puternic în piața de lactate, unde Lactalis ia avans în fața lui Danone prin achiziția liderului de piață, pentru care va plăti un premiu consistent față de valoarea sa bursieră.

Tranzacția urmează să se deruleze pe bursa de la București, unde acțiunile Albalact sunt listate, sub forma unei oferte publice de preluare voluntară prin care francezii vizează pachetul de 100% din acțiuni, dar având deja angajamentul grupului de acționari care dețin pachetul majoritar că își vor vinde integral participațiile deținute.

Tranzacția atrage atenția și asupra bursei, unde astfel de preluări voluntare sunt mișcări rarissime, în contextul în care după listarea Electrica în vara lui 2014 treptat interesul pentru bursă a rămas la cote joase.

Acordul semnat pe 27 ianuarie stabilește valoarea de întreprindere a Albalact la 407,3 mil. lei (90,5 mil. euro), din care urmează să fie scăzute datoriile nete ajustate la momentul vânzării, diferența reprezentând prețul de achiziție al acțiunilor.

Dacă raportăm la un nivel al datoriilor nete ajustate de 118,2 mil. lei (26,3 mil. euro) la 30 septembrie 2015, înseamnă că acționarii ar primi circa 64,2 mil. euro, din care fondul de investiții Reconstruction Capital II (RC2) ar încasa circa 16,3 mil. euro pentru pachetul de 25,4% din Albalact. Familia lui Raul Ciurtin ar primi astfel 28,8 mil. euro pentru pachetul său de 44,9% din Albalact.

Prețul pe acțiune ar fi de 0,4543 lei pe acțiune pentru acționarii Albalact, ceea ce ar însemna un premiu de 37% peste cotația de la închiderea ședinței bursiere din 27 ianuarie, ziua acordului semnat de cumpărător. Capitalizarea bursieră a companiei este de 248 mil. lei (55 mil. euro).

”Prețul pe acțiune va fi determinat prin deducerea din suma de 407,3 milioane RON a datoriei nete ajustate, definită contractual, prin referință la ultima zi a lunii imediat anterioare lunii în care condițiile precedente au fost îndeplinite (datoria netă ajustată include datoria finaciară minus numerar și echivalente în numerar, precum și provizioane și alte elemente similare datoriilor și orice prejudiciu suferit de Albalact în afara cursului obișnuit al activității, ajustări rezultate din normalizarea capitalului circulant net, astfel cum s-a agreat între Acționarii Vânzători și Lactalis) împărțită la un număr de 636.366.282 acțiuni ”, se precizează în comunicat.

Negocierile în tranzacție s-au derulat între părți la Paris și la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Discuții între părți au fost încă din luna iulie, iar din luna septembrie ritmul tranzacției a devenit unul susținut.

Următorul pas este notificarea achiziției la Consiliul Concurenței. Calendarul tranzacției vizează finalizarea vânzării Albalact către Lactalis până la finele primului semestru al anului.

Lactalis a fost consiliată la achiziție de către bancherii de investiții francezi de la EKA Partners, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții EY au derulat activitățile de due dilligence (analiză financiară). Leroy și Asociații asigură consultanța juridică a Lactalis în tranzacție, echipa fiind condusă de către partenerii Bruno Leroy și Andreea Toma. De cealaltă parte, vânzătorii Albalact, familia lui Raul Ciurtin și fondul de investiții Reconstruction Capital II condus de Ion Florescu, au lucrat cu o echipă de avocați ai firmei austriece Schoenherr, din care au făcut parte partenerii Markus Piuk și Narcisa Oprea.

Lactalis va finanța achiziția din propriile resurse, conform unor surse din piață.

Albalact Alba Iulia, cea mai mare societate cu capital majoritar local în industria laptelui, a fost transformată în societate pe acțiuni în anul 1990 și privatizată în 1999. Albalact deține 99,01% din acțiunile Rarăul Câmpulung Moldovenesc și 100% din societatea de logistică Albalact Logistic SRL, având peste 1000 de angajați în toate cele trei entități.

Albalact are în portofoliul său mărcile Zuzu, Fulga, Rarăul și Poiana Florilor.

Albalact produce lapte si lactate proaspete în fabrica de la Oiejdea din județul Alba. Compania mai dezvoltă o gamă de brânzeturi în fabrica Rarăul din Bucovina, pe care a cumpărat-o în 2008, recunoscută pentru producția de brânză și cașcaval.

Compania a raportat la 30 septembrie 2015 un profit de 9,9 mil. lei la venituri de 312,9 mil. lei (69,5 mil. euro) după primele nouă luni ale anului.

Lactalis este lider la nivel mondial în industria procesării laptelui, deținând branduri precum President, Parmalat, Galbani. Grupul are în prezent peste 200 fabrici în 43 de țări și 75 000 de angajați.

În anul 2008, Lactalis a cumpărat divizia de lactate a grupului La Dorna de la Jean Valvis, în cadrul unei tranzacții estimate de ziarul Business Standard la acea vreme între 80 și 100 mil. euro.

Investitorii strategici francezi au marcat din 2012 încoace achiziții strategice și tranzacții de proporții, ceea ce indică un avans considerabil al capitalului francez în piețe precum retail și lactate.

Astfel, Auchan a preluat 20 de hypermarketuri Real în cadrul unei tranzacții regionale în Europa de Est, iar apoi a cumpărat în 2014 spații comerciale în care opera rețeaua de hypermarketuri în cadrul unei tranzacții de aproape 300 mil. euro.

În 2014, grupul francez Adeo, în spatele căruia se află tot patronul Auchan, a cumpărat rețeaua locală de magazine de bricolaj a austriecilor de la Baumaxx.

Apoi, în noaptea de 21 spre 22 decembrie 2015, Carrefour a semnat la București achiziția rețelei de supermarketuri Billa pentru care va plăti 96 – 97 mil. euro, potrivit datelor prezentate luna trecută de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

albalact_grafic_actiune_bvb main

Lactalis cumpără Albalact. Francezii oferă un preț care cotează liderul de pe piața de lactate la 90 mil. euro, valoare ce include prețul pe acțiuni și datoriile nete. Tranzacția se va derula pe bursa de la București sub forma unei oferte publice de preluare voluntară

Grupul francez Lactalis a ajuns la un acord pentru achiziția Albalact Alba Iulia, lider pe piața lactatelor din România.

Contractul s-a semnat în data de 27 ianuarie 2016, când conducerea Albalact a fost informată de către acționarii Raul Ciurtin, Lorena Beatrice Ciurtin, Crisware Holdings Limited și RC2 Limited că Lactalis a încheiat un contract de preluare a 70,3% din capitalul social al Albalact, se arată într-un comunicat remis de  Albalact, Bursei de Valori București.

Grupul francez intenționează să inițieze o ofertă publică de preluare voluntară având drept obiect 100% din acțiunile deținute de acționarii Albalact.

”Prețul pe acțiune va fi determinat prin deducerea din suma de 407,3 milioane RON a datoriei nete ajustate, definită contractual, prin referință la ultima zi a lunii imediat anterioare lunii în care condițiile precedente au fost îndeplinite (datoria netă ajustată include datoria finaciară minus numerar și echivalente în numerar, precum și provizioane și alte elemente similare datoriilor și orice prejudiciu suferit de Albalact în afara cursului obișnuit al activității, ajustări rezultate din normalizarea capitalului circulant net, astfel cum s-a agreat între Acționarii Vânzători și Lactalis) împărțită la un număr de 636.366.282 acțiuni ”, se precizează în comunicat.

La 30 septembrie, Albalact avea datorii nete de 118,2 mil. lei, care coroborate cu cotația de pe bursa de la București ar rezulta că oferta de preț a Lactalis oferă un premiu de 37% peste prețul de închidere al acțiunii în ședința de 27 ianuarie.

Albalact Alba Iulia, cea mai mare societate cu capital majoritar local în industria laptelui, a fost transformată în societate pe acțiuni în anul 1990 și privatizată în 1999. Albalact deține 99,01% din acțiunile Rarăul Câmpulung Moldovenesc și 100% din societatea de logistică Albalact Logistic SRL, având peste 1000 de angajați în toate cele trei entități.

Albalact comercializează produse sub brandurile Zuzu, Fulga, Rarăul și Poiana Florilor.

Lactalis este lider la nivel mondial în industria procesării laptelui, deținând branduri precum President, Parmalat, Galbani. Grupul are în prezent peste 200 fabrici în 43 de țări și 75 000 de angajați.

În anul 2008, Lactalis a cumpărat divizia de lactate a grupului La Dorna de la Jean Valvis.

mcdonalds_vanzare_premier_capital_tabel_tranzactie_25012016 main

BRD a finanțat parțial achiziția de 65,33 mil. dolari a lanțului de fast food McDonald’s România de către maltezii de la Premier Capital. Deloitte și avocații de la Mușat & Asociații au lucrat de partea cumpărătorului, americanii au fost asistați la vânzare de firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații

Compania malteză Premier Capital, parte a grupului Hili Ventures, a anunțat astăzi achiziția lanțului de 66 de restaurante McDonald’s România pentru 65,33 mil. dolari de la compania americană McDonald’s Restaurant Operations Inc.

BRD SocGen a finanțat parțial tranzacția printr-un credit multifacilitate de tip Senior, pentru care au fost aduse garanții estimate la 246,45 mil. lei (59 mil. dolari), valoare care cuprinde principalul, accesoriile și costurile de execuție ale împrumutului, potrivit datelor publicate în Arhiva electronică a garanțiilor reale mobiliare.

Împrumutul este contractat de către Premier Capital SRL, cumpărătorul în această tranzacție, pe 22 ianuarie, adică la data semnării contractului de vânzare – cumpărare pentru pachetul de 100% din acțiunile McDonalds Systems of Romania, care este unicul acționar al McDonald’s România SRL – compania care operează lanțul de restaurante fast food, conform datelor făcute publice de către compania malteză.

Pachetul de acțiuni a fost cumpărat de către Premier Capital BV, un vehicul de investiții al companiei malteze, care va deține 90% din compania românească, iar restul acțiunilor îi vor reveni lui Daniel Boaje, directorul general executiv al McDonald’s România.

Cea mai mare parte a prețului a fost plătită la momentul semnării acordului, o altă parte urmând să fie achitată în termen de două luni de la semnare, iar o altă parte cel mai târziu în interval de un an adică până la 22 ianuarie 2017, precizează reprezentanții Premier Capital.

Tranzacția prin care grupul american se retrage de pe piața românească a îmbrăcat forma unui parteneriat pe aproximativ 20 de ani cu firma care deține franciza a 64 de restaurante McDonald’s din Malta, Grecia, Letonia, Lituania și Estonia.

Exitul grupului american din România a venit pe fondul schimbării politicii sale la nivel global survenite în urmă cu circa doi ani. De atunci, au început să caute cumpărători pe piață pentru afacerea locală.

Negocierile cu maltezii s-au derulat aproximativ șase luni, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, în cea mai mare parte la București, unde a fost semnat vineri și contractul de vânzare al afacerii.

Firma malteză este deja activă în România prin magazinul iStyle în urma parteneriatului pe care îl derulează cu Apple pe mai multe piețe.

Premier Capital a derulat activitățile de due dilligence (analiză financiară și evaluare) alături de consultanții Deloitte. Pe partea de consultanță juridică, cumpărătorul a fost asistat de o echipă de avocați de la Mușat & Asociații condusă de către Miruna Suciu, partener în cadrul firmei, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De cealaltă parte, McDonald’s Restaurant Operations Inc din SUA a lucrat cu firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, cu o echipă formată din circa 6 avocați condusă de către Cornel Popa, partener în cadrul firmei.

Țuca Zbârcea & Asociații a asistat anul trecut McDonald’s România la achiziția a trei restaurante fast food din Brașov de la oameni de afaceri locali.

În urma tranzacției, maltezii vor prelua o rețea formată din 66 restaurante, care operează în 21 de orașe din țară, cu aproximativ 4.000 de angajați.

Afacerea McDonald’s din România numără aproximativ 65 mil. clienți în fiecare an, respectiv 180.000 de clienți pe zi.

Americanii au deschis primul magazin din rețea în 1995 și au investit 700 mil. lei în 20 de ani de activitate la nivel local.

Activele totale brute ale McDonalds Systems of România, care deține afacerea la nivel local, au fost de 69,52 mil. dolari la 31 decembrie 2015, potrivit standardelor americane de contabilitate, în timp ce profitul se situa la aceeași dată la 11,02 mil. dolari, afirmă reprezentanții firmei malteze, care precizează că rezultatele financiare prezentate nu au fost auditate.

McDonald’s România SRL a înregistrat în 2014 un profit net de 3,71 mil. euro la o cifră de afaceri de 97,86 mil. euro și un număr mediu de 2.760 de angajați, potrivit ultimului bilanț anual disponibil pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

În doi ani, cifra de afaceri a companiei a crescut cu aproape 10%, iar profitul s-a majorat de patru ori ceea ce indică în continuare potențial de creștere pe acest segment de piață.

Pe piața restaurantelor de tip fast food, lanțul McDonald’s concurează cu rețele precum KFC, Pizza Hut, Subway, Springtime și nu numai.

marfin_tranzactie_exit_tabel main

Tranzacția de vânzare a Marfin Bank România se apropie de sfârșit. Ciprioții au selectat un cumpărător dintre ofertanți și așteaptă avizul BNR pentru a încheia vânzarea. Vânzătorul a lucrat cu banca de investiții elenă Investment Bank of Greece și cu firma de avocați M&P Bernitsas din Atena. Prețul de vânzare al băncii ar putea depăși valoarea de 25 mil. euro

Tranzacția de vânzare a Marfin Bank România este foarte aproape de final, după ce ciprioții au selectat un cumpărător dintre ofertanți și au finalizat forma contractului de vânzare – cumpărare, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Banca Națională a României trebuie să-și dea avizul privind cumpărătorul astfel încât ciprioții să-și poată face exitul de pe piața locală. Cumpărătorul ar putea fi o bancă din Orientul Mijlociu, iar prețul de vânzare al pachetului de 99,54% din acțiunile Marfin Bank România ar putea depăși valoarea de 25 mil. euro, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Banca de investiții elenă Investment Bank of Greece (IBG), condusă de către Aimilios Stasinakis, este consultantul financiar al administratorului special al Cyprus Popular Bank Public Co Ltd. De asemenea, firma de avocatură M&P Bernitsas din Atena asigură asistența juridică pe partea de vânzare.

Marfin Bank România ocupa la 31 decembrie 2014 poziția 23 în totalul celor 40 de instituții de credit din sistem, având o cotă de piață de 0,6% după activul net bilanțier, potrivit ultimului raport anual al băncii centrale.

Banca avea active totale de aproximativ 2,022 mld. lei (circa 456 mil. euro) la finele lunii august. Valoarea contabilă a Marfin Bank România la aceeași dată era de 100 mil. lei (23 mil. euro). Finanțarea de la grup era la 31 august de circa 692 mil. lei.

Banca dispune de o rețea formată din 33 de locații, iar în 2014 a raportat pierderi de 216 mil. lei (48,7 mil. euro), potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice.

Marfin Bank Romania evolutie indicatori tabel baza 624

Rata creditelor neperformante a scăzut la 24,1% de la un vârf de 29,5% în 2013, anul crizei cipriote – când statul a luat un împrumut de urgență pentru a salva băncile și economia. Planurile de restructurare ale sistemului bancar cipriot prevăd tăierea expunerilor pe piețele din străinătate, soluție aplicată la o altă scară și în forme diferite și băncilor grecești, care de asemenea au beneficiat de ajutorul de urgență al Uniunii Europene și al altor creditori internaționali.

Tranzacția de vânzare a Marfin Bank România a evoluat rapid. Astfel, pe 30 septembrie, banca de investiții de la Investment Bank of Greece, deținută și ea de către Cyprus Popular Bank Ltd, trimitea unei baze de potențiali investitori teaser-ul tranzacției și invita pe cei interesați să depună scrisori de interes până la 16 octombrie ora 17.00.

Ca în orice proces de acest fel, investitorii interesați au semnat un acord de confidențialitate, iar după depunerea scrisorilor de interes, echipa formată de vânzător a selectat pe cei calificați mai departe, care urmau să depună oferte angajante.

În perioada octombrie – decembrie 2015, au fost bifate aceste etape, astfel că la 4 ianuarie vânzătorul selectase deja un ofertant preferat, iar contractul de vânzare – cumpărare era finalizat.

Marfin Bank România avea în portofoliul său credite nete de 1,1 mld. lei și depozite de 1,2 mld. lei. În 2013, după izbucnirea crizei cipriote, sucursala Bank of Cyprus din România a transferat active brute de 82 mil. euro și depozite de 77 mil. euro către Marfin Bank România, care avea statut de bancă locală supusă supravegherii BNR, măsură luată cu scopul de a pune clientela băncii sub protecția legii române și a autorităților.

Portofoliul de credite al băncii are expunere pe IMM-uri în proporție de 70%, în timp ce creditele acordate persoanelor fizice (retail) ajung la 25%, iar împrumuturile acordate companiilor mari au o pondere de 5%.

Principalele sursele de finanțare ale Marfin Bank România sunt depozitele atrase de la clienți în valoare de 271 mil. euro și finanțarea de la grup de 156 mil. euro, potrivit datelor disponibile la 31 august 2015.

Istoria Marfin Bank România începe în anul 2000, când banca și-a început activitatea sub numele de Egnatia Bank România prin achiziția operațiunilor BNP – Dresdner Bank. În 2008, banca și-a schimbat numele în Marfin Bank România.

Piața bancară locală este în acest moment un teren fertil pentru tranzacții, în contextul în care pe de o parte băncile cipriote Cyprus Popular Bank și Bank of Cyprus, care a trecut deja prin două încercări eșuate de a-și vinde activele în bloc, caută exitul. Pe de altă parte, Piraeus Bank a trecut anul trecut printr-o încercare eșuată de a-și vinde operațiunile din România, iar mișcări de consolidare sunt așteptate și în alte eșaloane ale pieței.

După renunțarea de către fondul american JC Flowers la tranzacția de a prelua Carpatica printr-o majorare de capital combinată cu o achiziție de acțiuni, acum banca din Sibiu s-a întors la masa negocierilor cu Nextebank, ale cărei oferte de fuziune prin absorbție au fost respinse în 2014 și în 2015 de acționarii Carpatica.

diaverum_achizitie_ihs_infografic_piata_19012016 main

Diaverum își dublează afacerea din România după cea mai mare achiziție din istoria companiei. Operatorul suedez preia 100% din acțiunile International Healthcare Systems de la familia greacă Sofianos și ocupă poziția a doua în piața de dializă, la mică distanță de liderul Fresenius. Conducerea Diaverum România, concentrată în următoarele 6 – 12 luni pe integrarea celor 15 centre IHS în rețeaua proprie

Diaverum a anunțat achiziția celor 15 centre ale International Healthcare Systems (IHS) din România, ceea ce îi dublează afacerea din România și îi oferă operatorului de origine suedeză acces la poziția a doua pe piața de profil, în spatele companiei germane Fresenius, principalul său concurent la nivel global.

Tranzacția, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 noiembrie 2015, îi permite Diaverum să ajungă la o rețea de 28 de centre de dializă și la un portofoliu total de peste 3.200 de pacienți în aproximativ patru ani de la intrarea în România.

Achiziția pachetului de 100% din acțiunile IHS de la familia greacă Sofianos a fost anunțată pe 15 ianuarie.

„Este cea mai mare achiziție făcută de Diaverum de când a devenit o companie indepedentă în 2008”, afirmă reprezentanții companiei cu origini suedeze, al cărui sediu central este la Munchen (Germania).

Valoarea achiziției nu a fost făcută publică. Diaverum România a operat recent o majorare de capital în valoare de 32 mil. euro, ceea ce ar putea da indicii privind mărimea tranzacției. Cotidianul suedez de afaceri Dagens Industri a estimat preluarea IHS pe baza portofoliului de 1.750 de pacienți preluat de către Diaverum la peste 500 de milioane de coroane suedeze (peste 54 mil. euro), de unde ar rezulta un preț în jurul a 30.000 de euro per pacient.

În România, pentru fiecare pacient este alocat un cost mediu anual de 55.423 lei (12,5 mii euro) prin Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică.

„Valorile și structurile tranzacțiilor pe care le încheiem nu sunt făcute niciodată publice”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dag Andersson, președintele și directorul general executiv al Diaverum.

Dag Andersson declara săptămâna trecută pentru cotidianul suedez Dagens Industri că această achiziție era pe radarul companiei sale de trei ani.

În urma preluării IHS, rețeaua Diaverum ajunge la o amprentă la nivel național, extinzându-și prezența în zonele din estul și sud – estul țării. Noile centre preluate sunt în București (3 centre), Brăila, Brașov, Bușteni, Buzău, Călărași, Constanța, Craiova, Focșani, Galați, Petroșani, Râmnicu Vâlcea și Târgu Mureș.

Camelia Cucu, directorul general al Diaverum România, se va concentra în următoarele 6 până la 12 luni pe integrarea celor 15 centre și a personalului aferent în rețeaua proprie a companiei.

Tranzacția remodelează piața de dializă, în urma „înghițirii” jucătorului nr. 2 – IHS de către nr. 3 – Diaverum, care urcă pe poziția a doua, la mică distanță în spatele liderului Fresenius.

Diaverum a lucrat cu consultanții KPMG la achiziția IHS.

IHS este o divizie a grupului privat Sofmedica, o afacere aflată în portofoliul familiei greceşti Sofianos. Acţionarii IHS sunt Georgios Sofianos, directorul general al companiei, cu 50% din acţiuni, Sofianou Aikaterini Argyro (30%) şi Sofianos Pantelis (20%), conform ultimelor date disponibile. Sofmedica are operaţiuni pe pieţele de servicii medicale din regiune precum Grecia, Cipru, România şi Bulgaria.

IHS, fondată în 2004, a investit masiv în dezvoltarea propriei reţele, o parte din finanţare fiind acoperită cu o linie de împrumut de peste 13 mil. Euro contractată de la Alpha Bank România.

Ultimul bilanț al IHS indică pentru 2014 o cifră de afaceri de 24,3 mil. euro și o pierdere de 1,7 mil. euro la un număr mediu de 511 angajați.

De cealaltă parte, Diaverum România SRL a raportat în 2014 o cifră de afaceri de 20,3 mil. euro și o pierdere de 2,5 mil. euro la un număr mediu de 331 de angajați.

dializa cele mai mari companii tabel

Preluarea poziției în piață a IHS de către Diaverum și IHS indică faptul că firma de origine suedeză ajunge la un portofoliu total de 28 de centre de dializă și 3.222 de pacienți comparativ cu Fresenius Nephrocare România, care dispune de 19 centre de dializă și 3.487 de pacienți, potrivit datelor furnizate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, IHS are în portofoliu 1.750 de pacienți pe care îi tratează în cele 15 centre, în timp c Diaverum România tratează 1.472 de pacienți în cele 13 centre.

Avitum, parte a companiei germane B Braun Avitum, dispune de 9 centre de dializă unde tratează 1.419 pacienți. În sistemul public sunt tratați 1.179 de bolnavi cu insuficiență renală cronică în 41 de unități sanitare din țară.

Piaţa serviciilor de dializă este unul dintre segmentele pieţei de servicii medicale, care a inregistrat o rată de creştere de 8,5% a încasărilor în ultimul an şi este cotată de investitori cu un potenţial atractiv pentru anii următori în contextul creşterii în fiecare an a numărului de pacienţi trataţi în centrele de dializă.

dializa indicatori piata tabel

În 2014, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a decontat plăţi în valoare de 779,9 mil. Lei (175,5 mil. Euro) către furnizorii de servicii de dializă, adică mai mult cu 61,4 mil. Lei faţă de nivelul plăţilor din anul anterior, conform ultimului raport anual al CNAS. Banii plătiţi operatorilor de servicii de dializă vin din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Statisticile oficiale indică 13.445 de bolnavi dializaţi în 2013, în creștere cu 7% față de 2012, ceea ce dă indicii privind rata de creştere anuală a numărului de bolnavi. Potenţialul acestei pieţe este unul uriaş, specialiştii estimând că un număr de peste două milioane de români sunt diagnosticaţi cu o boală cronică de rinichi.

Diaverum a intrat pe piaţa din România în 2011 prin achiziţia lanţului de 9 centre de dializă Dialmed de la grupul Polisano din Sibiu, fondat de familia Vonica. Valoarea tranzacţiei a fost de aproximativ 25 mil. Euro.

În 2014, Diaverum a cumpărat clinica medicală Arnaldo din Brașov.

Diaverum este o companie de origine suedeză, cu afaceri de 520 mil. Euro la nivel global în 2014, controlată de fondul de investiţii Bridgepoint, iar acţiuni în companie deţin şi directorii Diaverum. Campania de achiziţii a Diaverum, inclusiv cea care acoperă România, este alimentată de banii proveniţi din fondul de investiţii de 4,8 mld. Euro, administrat de către Bridgepoint.

În mai 2007, Bridgepoint a cumpărat divizia de servicii medicale de dializă a grupului medical suedez Gambro de la acționarii EQT și Investor, valoarea tranzacției nefiind făcută publică.

Diaverum are o strategie de extindere rapidă, bazată în principal pe achiziții. Din 2011 până acum, a cumpărat clinici de dializă în Chile (2011, 2014), România (2011, 2014, 2015) și Kazahstan, unde a preluat o rețea de zece clinici în septembrie 2015. Compania are operațiuni și pe piețele din Suedia, Germania, Marea Britanie, Rusia, Argentina, Uruguay, Arabia Saudită, Australia, în total acoperind 20 de piețe cu un personal format din 8.500 de angajați și un portofoliu de 26.000 de pacienți la nivel global.

SIF Oltenia a semnat memorandum de înțelegere cu americanii de la Delamore & Owl Group pentru vânzarea pachetului de 86% din Argus Constanța. Grupul evaluat la 5,3 mld. dolari începe procesul de due dilligence la producătorul de ulei cu o valoare bursieră de 28 mil. euro

SIF Oltenia și Delamore & Owl Group Companies au semnat pe 12 ianuarie 2016 un memorandum de ințelegere, prin care societatea de investiții financiare este de acord ca firma americană Delamore să înceapă procesul de due dilligence tehnic, legal și financiar în vederea unei potențiale achiziții a participației de peste 86% deținută de societate la Argus Constanța, potrivit unui raport remis BVB.

Producătorul de uleiuri vegetale Argus Constanța (UARG) are o capitalizare bursieră de 125,2 milioane lei, iar în 2014 compania a raportat o cifră de afaceri de 176,4 milioane lei și un profit net de 3,5 milioane lei.

SIF Oltenia a intrat în acţionariatul Argus în anul 2004, când a cumpărat 6,7% din acţiunile UARG pentru 6,7 mil. lei. Compania avea atunci o capitalizare de 98 mil. lei.

Delamore & Owl Group Companies este o companie americană care activează în peste 30 de țări cu 48 de subsidiare și operațiuni in sectoare precum agricultură, aviație, energie, infrastructură, sănătate, servicii financiare, consultanță și construcții.

În 2015 compania Delamore era evaluată la 5,3 miliarde de dolari.

Supremia Grup şi-a deschis o nouă fabrică în 2011. Sursă foto: Supremia.

Antreprenorul Levente Bara intră cu o achiziție de 3 mil. euro pe piața daneză. Producătorul de condimente Supremia și-a făcut un cap de pod în țările scandinave, de unde așteaptă un plus de 10 mil. euro în următorii 2 ani. ING a finanțat achiziția Supremia din Danemarca, iar consultanții PwC au lucrat și ei în dosar

Omul de afaceri Levente Bara, proprietarul liderului pieței locale de ingrediente alimentare și condimente Supremia, a anunțat astăzi achiziția firmelor daneze Tamaco Trading și Tamaco Pack pentru a-și extinde operațiunile pe piețele scandinave.

Tranzacția a fost de aproximativ 3 mil. euro, fiind vorba de o plată în numerar pentru preluarea celor două companii daneze. Prețul a fost deja plătit la finalizarea achiziției pe 18 decembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Contractul de achiziție a fost semnat pe 10 decembrie.

Prețul plătit indică un multiplu de aproape 8 aplicat câștigului obținut înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA), valoarea finală fiind însă influențată de cursul negocierilor dintre cele două părți.

Vânzătorul este grupul danez Tamaco, cu venituri anuale de 75 mil. euro. Din grupul Tamaco mai fac parte în afara Tamaco Trading și Tamaco Pack și firmele Tamao Holding, Tamaco Food, Tamaco International Tamaco Gmbh din Germania și Tamaco SA din Barcelona (Spania).

”Pentru noi, această tranzacție înseamnă un cap de pod pe piețele scandinave, unde este greu să intri dacă nu ești un jucător local. Cele două firme cu un rulaj anual de circa 4,5 mil. euro fac parte dintr-un grup mai mare, din care noi le-am extras prin achiziție numai pe acestea. Noi am lucrat cu ei până acum. Ne așteptăm ca în doi ani să obținem un plus de 10 milioane de euro la cifra de afaceri a Supremia de la firmele cumpărate în Danemarca”, a explicat Levente Bara pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Achiziția reprezintă una dintre puținele incursiuni ale oamenilor de afaceri români dincolo de granițele pieței locale.

ING Bank a finanțat achiziția realizată de Supremia pe piața nordică, iar consultanții de la PwC au lucrat și ei în acest dosar alături de omul de afaceri Levente Bara.

Tamaco Trading va fuziona cu Tamaco Pack și va continua afacerile cu ingrediente alimentare, condimente și ambalaje, urmărind dezvoltarea companiei atât pe piața daneză, cât și în țările scandinave .

„Suntem bucuroși pentru această achiziție pentru că ne dorim întărirea poziției de furnizor pe piața europeană și totodată suntem mândri că suntem printre primele companii din România care achiziționează o companie din zona Scandinaviei”, a spus Levente Hugo, directorul general al Supremia Grup.

Compania Supremia Grup exportă în peste 30 de țări din lume având un portofoliu de peste 2000 de clienți în industria alimentară și peste 300 de angajați.

Supremia Grup are o cifră de afaceri anuală de aproximativ 38 mil.euro. În 2014, compania a raportat un profit net de 0,95 mil. euro la o cifră de afaceri de 35 mil. euro și un număr mediu de 260 de angajați.

Compania dispune din 2011 de o fabrică nouă în urma finalizării unei investiții de 9 mil. euro. Ulterior, a fost pusă în funcțiune o nouă linie de mixare și ambalare, care a majorat capacitatea de producție cu 50%. Majorarea exporturilor este obiectivul principal pentru extinderea afacerii, dovadă și proaspăta achiziție, în condițiile în care livrările pe piața externă au fost 16%, iar acum ținta lor este de 23 – 26% din încasări. În planurile de investiții intră și un centru de cercetare și inovare, investiție în valoare de 3,6 mil. euro.

Supremia Grup produce ingrediente alimentare printre care condimente, mixuri, arome, membrane și stabilizatori alimentari.

Compania are un portofoliu divers de clienți printre care se numără Angst, Fox, Elit (industria cărnii), Albalact (lactate), Dr Oetker (industrie alimentară), Heidi (ciocolată) sau RoStar (biscuiți).

Printre concurenții Supremia pe piața ingredientelor alimentare se numără germanii de la Fuchs sau Puratos.

Fuchs a cumpărat în 2014 un pachet de 99,99% din acțiunile Flexfoil București pentru 1,725 mil. euro de la Saffron Holdings din Danemarca. În luna martie a acestui an, Fuchs a cumpărat și divizia de condimente a producătorului Alex & Comp din Galați.

Levente Hugo Bara, 39 de ani, a fondat afacerea Supremia cu sediul la Alba Iulia în anul 2001.

În 1999, Levente Bara a absolvit Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. În perioada 1999 – 2000, acesta a lucrat ca inginer tehnolog în industria alimentară la Almelar Impex din Târgu Mureș. Bara vorbește româna, maghiara și engleza.

carrefour_billa_tranzactie_tabel main

Carrefour a semnat în noaptea de luni spre marţi la București achiziția Billa România în cadrul unei tranzacţii de aproximativ 96 – 97 mil. euro. Francezii lucrează în dosar cu bancherii de la SocGen, consultanţii de la EY şi avocaţii de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii, iar vânzătorul are în echipă pe consultanţii Deloitte şi firmele de avocatură Schoenherr şi Pachiu & Asociaţii

UPDATE 22 Decembrie ora 01.39 Carrefour a semnat la Bucureşti achiziţia Billa România

Compania franceză Carrefour, unul dintre cei mai mari jucători la nivel global şi naţional, a semnat în noaptea de luni spre marţi la Bucureşti contractul de achiziţie al Billa România, potrivit informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Potrivit surselor citate, preţul pe care francezii au agreat să-l plătească în numerar se ridică la aproximativ 96 – 97 mil. euro.

Carrefour preia 100% din acţiunile Billa România, compania care gestionează afacerea de retail, respectiv 100% din acţiunile Billa Invest Construct, firma prin care sunt deţinute active imobiliare, terenuri pe care au fost ridicate magazinele din reţea.

Billa România dispune de o reţea format din 86 de supermarketuri, din care în jurul a 30 din acestea sunt în proprietate, iar restul se află în locaţii închiriate.

Carrefour lucrează în dosarul achiziţiei Billa România cu banca franceză Societe Generale pe probleme de consultanţă în fuziuni şi achiziţii, inclusiv în ceea ce priveşte structura de finanţare a achiziţiei. De asemenea, Carrefour a avut alături pe consultanţii EY, precum şi pe avocaţii de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii. Un rol important în tranzacţie l-a avut şi puternica Direcţie juridică internă a gigantului francez de retail.

De cealaltă parte, grupul german Rewe, care controlează lanţul de magazine Billa. are în echipa sa consultanţii de la Deloitte, care au avut mandatul de vânzare al Billa România, precum şi pe avocaţii casei austriece Schoenherr. Jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a scris despre vânzarea Billa România şi angajarea consultanţilor Deloitte de către Rewe în acest scop încă din 1 decembrie 2014, la acel moment reprezentanţii Rewe negând orice plan de vânzare al companiei şi afirmând că grupul se concentrează pe expansiune pe piaţa românească.

Un rol limitat în tranzacţie l-au avut avocaţii de la Pachiu & Asociaţii, firmă care au oferit asistenţă juridică Billa în România în procesul de achiziţie de terenuri şi de extindere a reţelei.

Carrefour a intrat în tranzacţie în primul semestru al anului, în condiţiile în care procesul de vânzare a început încă de anul trecut.

Discuţiile dintre Carrefour şi Rewe International, compania care operează supermarketurile Billa din afara Austriei, au mers în ultimele opt luni pe circuitul Bucureşti (unde este epicentrul tranzacţiei între cele două grupuri prezente la nivel local) – Viena (sediul casei de avocatură Schoenherr) – Koln (sediul central al grupului Rewe) – Paris (sediul central al Carrefour), conform informaţiilor obţinute de către jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Potrivit informațiilor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO, vânzarea Billa România a atras iniţial interes şi din partea fondului de investiţii Enterprise Investors, iar apoi din partea lanţului belgian  supermarketuri Mega Image.

Impactul tranzacţiei este pe piaţa de supermarketuri, unde Carrefour dispune de 186 de supermarketuri şi magazine de proximitate cărora li se vor adăuga cele 86 de magazine din portofoliul Billa.

Pe piaţa supermarketurilor, Mega Image, Lidl şi Profi au poziţii puternice, cu nuanţa că operatorul belgian are centrul de greutate în Bucureşti, în timp ce Lidl şi Profi sunt mai axate pe acoperirea la nivel naţional.

Billa a intrat pe piaţa din România în februarie 1999, când a deschis primul supermarket în București.

Ultimul bilanţ anual indică pentru Billa România o cifră de afaceri de 317 mil. euro, profit net de 0,5 mil. euro şi un număr mediu de 3.168 de angajaţi în 2014.

Billa romania indicatori baza 624

Billa Invest Construct, compania care gestionează proprietăţi imobiliare, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 6,1 mil. euro şi un profit net de 3 mil. euro.

Billa România este controlată de grupul german Rewe, care mai operează în România lanţurile de magazine Penny Market şi XXL MegaDiscount, precum şi lanţul de unităţi cash and carry Selgros.

Companiile grupului german Rewe din România cumulează afaceri de peste 1,6 mld, euro.

Selgros Cash&Carry România a raportat la sfârșitul anului 2014 o cifră  afaceri de 637,4 mil euro si un profit net de 3,4 mil euro la un număr mediu de 3882 angajați.

Rewe România SRL a raportat la finele anului trecut o cifră de afaceri de 525,3 mil euro, un profit net de 2,55 mil euro si un număr mediu de 3079 salariați.

Rewe PROJEKTENTWICKLUNG România SRL a avut la sfârșitul anului trecut o cifră de afaceri de 15,5 mil euro și pierderi de 4,43 mil euro.

Prezentă în România încă din anul 2005, reţeua Penny Market este conceptul de succes al grupului german REWE și unul dintre cei mai activi retaileri din România. Alături de cele 166 de magazine Penny Market, compania mai operează pe piața românească 8 magazine XXL Mega Discount.

De cealaltă parte, Carrefour a intrat în România în 2001, când a deschis la marginea Bucureştiului primul hypermarket.

Pe lângă dezvoltarea organică, Carrefour a abordat şi strategia de achiziţii, cumpărând lanţul de magazine Artima de la fondul de investiţii Polish Enterprise Fund, administrat de Enterprise Investors, în cadrul unei tranzacţii de 55 mil. euro în 2007.

Acum, Carrefour este unul dintre liderii pieţei locale de retail, cu afaceri anuale de peste 1,23 mld. euro.

Grupul Carrefour deţine acum în România 186 de magazine dintre care 29 hipermarketuri Carrefour, 104 supermarketuri Market, 43 magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact şi un magazin de comerţ online.

În 2014, Carrefour România, principalul pilon al francezilor – firma care gestionează lanţul de hypermarketuri, a raportat o cifră de afaceri de 1,026 mld. euro, un profit net de 26,8 mil. euro şi un număr mediu de 7.284 de angajaţi.

carrefour indicatori tabel baza 624

Artima  SA , divizia de supermarket si magazine de proximitate,  a înregistrat la sfârşitul anului 2014 o cifră de afaceri de 200,1 mil euro şi pierderi de 0, 621 mil.euro raportate la un număr mediu de 2039 de angajaţi, iar Supeco Investment SRL, companie care opereaza in prezent patru magazine sub brandul Supeco, a înregistrat la finele anului trecut o cifră de afaceri de 1,74 mil euro şi pierderi de 0,77 mil euro la un număr mediu de 49 de salariaţi.

Principalii concurenţi ai Carrefour pe piaţa hypermarketurilor sunt germanii de la Kaufland, care fac parte împreună cu Lidl din grupul Lidl Schwarz, respectiv cu grupul francez Auchan.

În ultimul an, alte două afaceri importante de origine austriacă au părăsit România. Astfel, Volksbank România a fost vândută în cadrul unei tranzacţii de exit către Banca Transilvania, în timp ce grupul francez Adeo a cumpărat reţeaua de bricolaj a Baumax.

poza_la_fantana_buna

Fondul suedez de investiții Oresa Ventures negociază achiziția afacerii La Fântâna de la fondul polonez de investiții Innova Capital. În urmă cu opt ani, Innova a cumpărat compania de la Oresa Ventures într-o tranzacție de peste 35 mil. euro

Fondul polonez de investiții Innova Capital negociază vânzarea La Fântâna către fondul de investiții suedez Oresa Ventures, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Polonezii au nevoie să-și facă exitul din compania în care au intrat ca proprietari în 2007 și au încercat în acest an să listeze La Fântâna pe bursa de la București. Pentru această operațiune, Innova a angajat casa poloneză de brokeraj Ipopema Securities. Exitul pe bursă nu a mai fost posibil în acest an însă în contextul în care piețele financiare s-au arătat preocupate de evoluțiile din regiune, unde dosarul datoriilor Greciei față de creditori a fost numai una dintre probleme.

Innova Capital deține 92% din acțiunile La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere de apă în sistem watercooler din România și Serbia. Restul de 8% din acțiuni aparțin lui Cristian Amza, fondatorul La Fântâna.

În urmă cu opt ani, Innova Capital a cumpărat compania de la Oresa Ventures în cadrul unei tranzacții de peste 35 mil. euro, fondul suedez marcând la acea vreme un profit estimat la 600% raportat la investiția inițială.

Reprezentanții Innova Capital și ai Oresa Ventures nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

În perioada 2007 – 2014, afacerea La Fântâna s-a extins. Firma are o cotă de piață estimată la 70% în România, respectiv 60% în Serbia, potrivit datelor făcute publice de către Innova Capital.

În 2014, La Fântâna a preluat Blue Coffee Services, o afacere de 10 mil. euro pe an, de la Aquila Group, iar în acest an liderul pieței de distribuție a apei în sistem watercooler a fuzionat prin absorbție cu compania de pe piața automatelor de cafea, distribuitor local al Lavazza.

Innova Capital deține participația în La Fântâna prin intermediul vehiculului de investiții Plinius Investments Limited, înregistrat în Cipru.

La Fântâna are de rambursat către banca austriacă Erste un împrumut în valoare de 37,5 mil. euro la care se adaugă o sumă suplimentară de 18,75 mil. euro ce reprezintă ”o estimare de bună – credință a oricăror sume suplimentare datorate sau potențial datorate de societate și orice altă parte obligată părților garantate în baza documentelor de finanțare”, potrivit unui contract de ipotecă pe acțiunile La Fântâna instituit de bancă și garantat de acționarii firmei, Innova Capital și Cristian Amza.

Bilanțurile La Fântâna SRL indică o creștere cu o treime a cifrei de afaceri în perioada 2009 – 2014 până la 24,3 mil. euro, obținerea unui profit net de 2 mil. euro anul trecut la un număr mediu de 543 angajați, mai mult cu 80 de oameni față de finele lui 2009.

La Fântâna a fost înființată în 2001, în urma unei investiții de 3 mil. euro.

Tranzacția de exit a Innova Capital din La Fântâna este necesară după 8 ani de investiții, în condițiile în care fondul Innova 3 care a făcut achiziția în 2007 și-a vândut participațiile și se pregătește să ramburseze banii investitorilor săi.

Pe piața locală, Innova Capital mai are două participații majoritare – la emitentul de carduri Provus, unde în 2011 a intrat fondul de investiții Innova 5, respectiv la compania de echipamente energetice EnergoBit Cluj, unde din 2013 fondurile Innova 4 și 5 au pachetul majoritar.

Poza Innova Capital pt MÎRŞANU.RO

Innova a mai investit în 1998 în compania de panotaj stradal Churchill Media, de unde și-a lichidat participația de 46% în 2003. În 1999, Innova a intrat în Mobilrom (actualul Orange România) și a ieșit în aprilie 2005 prin vânzarea pachetului său de 2,1% către actualul acționar majoritar al operatorului de telefonie mobilă, France Telecom.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro.De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie. A administrat fonduri cu o capitalizare totală de 900 mil. euro, din care ultimul a strâns de la investitori 388 mil. euro.

De cealaltă parte, Oresa Ventures este unul dintre pionierii pieței locale de fonduri de investiții, având prezență aici de aproape două decenii.

Investițiile sale de capital se situează, de regulă, în marja de 5 – 15 mil. euro per tranzacție.

Ultima sa achiziție este pachetul de 49% din firma IT Romanian Business Consult, unde a intrat în toamna anului trecut printr-o achiziție de circa 10 mil. euro.

Însă, Oresa are precedent și la achiziții locale al căror prag depășește 30 mil. euro, cum est cazul achiziției producătorului de materiale de construcții Somaco, preluat în cadrul unei tranzacții de 32,5 mil. euro.

Oresa a arătat astfel că poate accesa şi tranzacţii la scară mai mare. În spatele său stă ca acționar Celox SA din Suedia.

Durata de viață a unei investiții este, de regulă, între 4 și 6 ani, iar poziția pe care fondul o caută este fie de acționar majoritar, fie de acționar principal sau chiar de deținător a unei participații minoritare semnificative, de minim 20%. Principalele sectoare vizate de Oresa Ventures pentru investiții sunt materiale de construcții, servicii medicale, bunuri de larg consum, precum și alte segmente de afaceri.

În portofoliul său local se află în acest moment brokerul de credite Kiwi Finance pe piața serviciilor financiare (din 2007 în portofoliu), RTC Proffice Experience (preluat în 2011), Somaco în sectorul de materiale de construcții (din 2008 în portofoliu), Fabryo (prima investiție în 2006). La acestea se adaugă și companii achiziționate recent precum Europrefabricate sau Atlas Paints, divizia de lacuri și vopseluri a grupului elen Atlas Corporation.

Oresa și-a marcat până acum exituri din afaceri ca La Fântâna, lanțul de magazine Flanco și afacerea Credisson din sectorul serviciilor financiare de consum.

Piața locală de fuziuni și achiziții a fost mai activă în acest an pe segmentul dezinvestirilor de portofoliu, într-o astfel de serie de tranzacții înscriindu-se exitul Advent din rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, exitul în curs al fondului Value4Capital de la Medlife, exiturile în curs ale fondurilor administrate de Axxess Capital din Noriel, Industrial Access și Seges sau exiturile în curs ale Global Finance din TotalSoft și Green Group.

autonet_indicatori main

Tranzacție confirmată: Elvețienii de la Swiss Automotive Group cumpără 51% din Autonet Group Holding. Contractul de vânzare cuprinde 10 din cele 13 firme din grupul Autonet. Tranzacția a fost semnată pe 10 decembrie în Elveția. Președintele Asociației Distribuitorilor de Piese Auto din România: ”Este un pas care nu s-a mai făcut până acum. Capitalul românesc a devenit atractiv și altfel decât prin preluarea unei francize sau printr-un exit”

Elvețienii de la Swiss Automotive Group au semnat contractul de achiziție a 51% din acțiunile Autonet Group Holding de la oamenii de afaceri Zoltan Kondor și Mihaly Lieb, proprietarii grupului de firme care deține poziția de lider al pieței locale de distribuție de piese auto.

Despre această tranzacție, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 9 noiembrie, când au fost publicate informații potrivit cărora Swiss Automotive Group poartă discuții în care și-a exprimat interesul pentru o eventuală achiziție a Autonet.

“Privim cu încredere această alianță în urma căreia va rezulta o entitate cu o dimensiune comparabilă cu cea a marilor jucători europeni din domeniu. Alături de SAG, ne vom putea  consolida poziția de lider deținută de Autonet pe piața românească și vom putea atinge un ritm de creștere solid pe piețele externe – Ungaria, Slovenia și Slovacia. Ne propunem ca Autonet Group Holding și SAG să atingă o cifră de afaceri cumulată de un miliard de euro în următorii ani”, a declarat Mihály Lieb, acționar al Autonet și membru în Consiliul de Supraveghere al ATR International AG.

Părțile au semnat tranzacția pe 10 decembrie în Elveția, susțin surse apropiate afacerii. Potrivit acestora, cei doi proprietari ai grupului de firme Autonet vând pachetul de 51% din Autonet Group Holding, compus din 10 firme din cele 13 firme membre ale grupului.

Din holdingul preluat de partea elvețiană fac parte Autonet Import România, Autonet Import Ungaria, Autonet Import Slovenia (furnizori aftermarket pentru segmentul de reparații auto), Lubexpert România, Lubexpert Ungaria, Lubexpert Slovacia (lubrifianți), Forsius (vopseluri auto), Network Systems (IT, Web, agenție marketing), Garage Assist (echipamente de service) și Autonet Management Company (management).

Grupul Autonet estimează pentru 2015 o cifră de afaceri de aproape 280 mil. euro și are 1.500 de angajați în cele patru țări în care este prezent  – România, Ungaria, Slovacia și Slovenia.

”Prețul nu va fi dezvăluit”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Olivier Métraux, președintele Consiliului de administrație al Swiss Automotive Group.

Valoarea tranzacției prin care elvețienii preiau holdingul de firme Autonet este estimată de către surse din piața locală de fuziuni și achiziții că ar putea ajunge în jurul intervalului de 60 – 70 mil. euro.

Finalizarea tranzacției este condiționată de primirea aprobărilor necesare din partea autorităților de concurență.

SAG și Autonet Group Holding vor continua să opereze în mod separat pe piețele proprii, au precizat cele două părți.

Potrivit informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, firma de consultanță și audit Deloitte Ungaria a primit un mandat din partea proprietarilor Autonet, în contextul eforturilor de reorganizare a grupului și a găsirii unui potențial cumpărător.

Firma de avocatură Reff & Asociații, afiliată rețelei Deloitte, a lucrat și ea în dosarul Autonet.

”Valorile comune și modelul de business similar au fost elemente-cheie în decizia de a încheia o tranzacție cu SAG. Prin urmare, această alianță nu va determina o schimbare a modelului de business al Autonet, ci vom continua să ne adresăm segmentului actual de clienți, căruia îi vom oferi o gamă mai extinsă de produse și servicii. Actualii acționari ai grupului, precum și conducerea executivă vor rămâne implicați pe termen lung în operațiunile de zi cu zi ale Autonet Group Holding,” a mai spus Mihály Lieb.

Zoltan Kondor și Mihaly Lieb rămân cu 49% din acțiunile Autonet Group Holding. Anterior tranzacției, grupul de firme Autonet era deținut în proporție de 70% de către Zoltan Kondor și 30% de către Mihaly Lieb.

Tranzacția are un impact important pe piața europeană de profil, având în vedere impactul regional al afacerii Autonet. Alianța dintre SAG și Autonet creează un jucător cu un rulaj de peste 740 mil. euro, care țintește top 5 la nivel european în industria de profil.

”Este un pas care nu s-a mai făcut până acum. Capitalul românesc a devenit atractiv și altfel decât prin preluarea unei francize sau printr-un exit”, a comentat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dan Cîmpean, președintele Asociației Distribuitorilor de Piese Auto din România, din care face parte Autonet și alte mari companii de profil.

Întreaga piață de profil din România este estimată că depășește cifra de vânzări de un miliard de euro pe an, iar alături de Autonet activează companii precum Auto Total, Augsburg, Meteor sau Elit. Vânzările de piese auto vizează, mai ales, service-uri și magazine de piese.

Autonet Import este cea mai importantă companie din grupul Autonet, fondat la Satu Mare în 1996. Autonet Import SRL a raportat pentru 2014 un profit net de 27,6 mil. lei (6,2 mil. euro) la o cifră de afaceri de 806,8 mil. lei (181,5 mil. euro) și un număr mediu de 882 de angajați. Față de anul anterior, rata de creștere a afacerii a fost de circa 18%, iar câștigurile s-au majorat cu 50%.

De cealaltă parte, Swiss Automotive Group, cu vânzări anuale de peste 500 mil. franci elvețieni (460 mil. euro) operează printr-o rețea de 100 de depozite, deține o flotă de 500 de vehicule de distribuție și are peste 2.000 de angajați. Are subsidiare în Elveția, Austria, Belgia și Slovenia.

Elvețienii de la Swiss Automotive Group sunt activi pe piața românească prin intermediul Alpha Aftermarket Services din Sibiu, înființată în 2007, conform ultimelor date disponibile. Compania are 43 de angajați și a raportat un profit net modic de 0,1 mil. lei la o cifră de afaceri de 3,3 mil. lei, oferind servicii de dezvoltare de soft, contabilitate, call center și alte servicii pentru grupul elvețian.

Swiss Automotive Group (SAG) este o companie elvețiană controlată de două familii. În 2009, afacerile de familie Derendinger AG și Métraux Services, ambele active în industria de piese și componente auto, au fuzionat sub un singur nume, cel cu care operează acum pe piață.

Familiile fondatoare, Derendinger și Métraux, nu mai fac parte din partea operațională a afacerii, cei mai importanți acționari fiind Sandro Piffaretti, directorul general al companiei, și Olivier Métraux, președintele acesteia.

Achiziția SAG înseamnă una dintre puținele achiziții locale făcute de un investitor strategic, care de cele mai multe ori face o astfel de mișcare în România prin tranzacții transfrontaliere, derulate fie la nivel regional, fie la nivel internațional.

Fabrica de reciclare a deşeurilor din sticlă, GreenGlass Recycling. Sursă foto: Compania.

Fondul de investiţii Abris Capital Partners poartă negocieri exclusive pentru preluarea Green Group de la fondul elen de investiţii Global Finance. BERD are opţiune de exit în tranzacţia de vânzare a celei mai mari afaceri de reciclare a deşeurilor din Europa de Sud – Est

Fondul de investiţii Abris Capital Partners, unul dintre cei mai activi administratori de capital de risc la nivel local, poartă negocieri exclusive pentru preluarea Green Group, jucător de talie regională în domeniul reciclării deşeurilor, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Vânzătorul pachetului majoritar în această tranzacţie este fondul grec de investiţii Global Finance, care se află în faza de dezinvestire a participaţiilor sale din portofoliul local ce mai cuprinde producătorul de software TotalSoft, precum şi mai multe investiţii imobiliare grupate într-un fond separat special dedicat afacerilor din acest sector. De asemenea, negocierile derulate la Green Group vizează şi pachetul deţinut de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care are ocazia unui exit împreună cu acţionarul majoritar, susţin sursele citate.

Global Finance deţine 75% din Green Group, iar BERD are un pachet de 25%.

„Abris Capital Partners este implicat în acest moment în două tranzacţii mari. Mai mult de atât nu pot spune deocamdată”, a declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO Cezar Scarlat, şeful operaţiunilor Abris în România şi partener în cadrul administratorului polonez de capital de risc.

De cealaltă parte, contactat telefonic, Theodore Kiakidis, partener în cadrul Global Finance responsabil de investiţiile locale din portofoliu, a spus: „Discutăm cu mulţi (investitori – n.r.). Avem aproape în fiecare lună astfel de discuţii cu investitori. Nu putem comenta mai mult din motive de confidenţialitate. Politica noastră este de a face un anunţ public după ce încheiem o astfel de înţelegere cu un investitor”.

Reprezentanţii BERD nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Pe 16 decembrie 2011, un fond al Global Finance împreună cu BERD au preluat prin intermediul vehiculului de investiţii Green Group Romania Holdings Limited un pachet de 75% din acţiunile Romgreen Universal Limited din Cipru în urma unei achiziţii de acţiuni cifrate la 11,7 mil. Euro combinată cu o majorare de capital în cursul căreia cumpărătorul a mai adus alte aproape 12 mil. Euro.

BERD a făcut o investiţie de capital în Green Group de 6,8 mil. Euro, în timp ce fondul de investiţii South East Europe Fund (SEEF), administrat de Global Finance, a investit 16,7 mil. Euro. BERD este unul dintre investitorii – ancoră în fondul SEEF administrat de către Global Finance, conform datelor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

Romcarbon Buzău, companie listată pe bursa de la Bucureşti, a rămas însă după vânzare şi după participarea cu un aport de 3,6 mil. Euro la majorarea de capital operată la compania de tip holding Romgreen Universal Limited din Cipru cu o participaţie de 25% prin intermediul vehiculului de administrare a participaţiilor Recyplat Ltd înregistrat în Cipru.

Cheia tranzacţiei de acum patru ani a fost aşadar vânzarea companiei Romgreen Universal Limited care deţine pachetele majoritare de acţiuni la societăţile care fac parte din Green Group şi care se ocupă de colectarea şi reciclarea deşeurilor – Greentech SA (reciclator de deşeuri din plastic, PET înfiinţat în 2002), Greenfiber International SA (producător de fibră sintetică poliesterică, operaţional din 2004), Greenweee Internaţional SA (unitate de tratare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice pe piaţă din 2009) şi Greenlamp Reciclare SA (reciclator specializat în tratarea echipamentelor de iluminat uzate, înfiinţat în 2010).

De asemenea, Green Group a inaugurat în decembrie 2014 fabrica de reciclare a deşeurilor din sticlă, GreenGlass Recycling,  în urma unei investiţii de 4 mil. euro. Situată în apropierea Bucureştiului, în cadrul fostei platforme industriale Danubiana, GreenGlass Recycling transformă deşeurile de sticlă în granule de puritate foarte mare (98%), care sunt mai departe folosite în procesul industrial de fabricare a sticlelor noi. Fabrica are o capacitate totală de procesare de 110.000 de tone de deşeuri din sticlă anual şi foloseşte ca materie primă sticla provenită de la societăţile de salubritate, din industria de construcţii şi auto, din sistemul HoReCa, precum şi de la staţii de sortare municipale a deşeurilor şi de la colectorii autorizaţi.

GreenGlass Recycling, înfiinţată în 2013, face parte din Green Group, cel mai mare parc integrat de reciclare din România şi din Europa de Sud – Est.

La operaţiunile de pe piaţa românească, al căror centru de greutate este în Buzău, se adaugă un portofoliu de operaţiuni pe pieţele din regiune precum Serbia, Macedonia, Ungaria, Grecia şi Germania.

Întreaga reţea de colectare a Green Group numără peste 200 de puncte de colectare în România, Macedonia, Serbia, Grecia şi Germania, potrivit datelor disponibile pe site-ul grupului.

Green Group a implementat un sistem de colectare direct de la consumatori prin staţiile SIGUREC, proiect co-finanţat de către guvernul de la Oslo prin granturi norvegiene. Proiectul a fost implementat de către compania Total Waste Management, parte din Green Group, şi administrat de către Innovation Norway, instrument prin care guvernul norvegian finanţează un program de dezvoltare a întreprinderilor pe bază de granturi.

Per ansamblu, Green Group înseamnă cel mai mare reciclator regional de mase plastice cu capacităţi de procesare de 100.000 tone pe an de sticle PET, cel mai mare producător de fibră sintetică poliesterică din Europa cu capacităţi de peste 50.000 tone pe an, prima unitate de reciclare de deşeuri electrice şi electronice de 35.000 tone pe an, cel mai mare reciclator de deşeuri din sticlă cu capacitate de 100.000 tone pe an.

Green Group firme tabel

Potrivit unui document BERD ce are ca studiu de caz Green Group, grupul de firme a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri consolidată de 85,3 mil. Euro. Investiţiile Green Group la 31 decembrie 2014 erau de 64 mil. Euro, potrivit BERD, iar numărul angajaţilor se ridica la aproximativ 1.900 de oameni.

În 2011, Green Group raporta venituri anuale de 78 mil. Euro, câştiguri obţinute înaintea plăţii dobânzilor şi taxelor, deprecierii şi amortizării (EBITDA) de 12 mil. Euro şi profit după plata taxelor de 6,3 mil. Euro.

Sectorul de tratare şi reciclare a deşeurilor este unul slab dezvoltat în România faţă de alte pieţe fiind cotată de către investitori ca o afacere cu un potenţial important de creştere.

Abris Capital, trei tranzacţii majore locale în ultimii trei ani

Abris Capital Partners este cel mai activ fond de investiţii de pe piaţa românească. În ultimii trei ani, a cumpărat afacerea de curierat Cargus International de la DHL, iar anul trecut a preluat 100% din acţiunile Urgent Curier de la soţii Bălăşescu. Ulterior, cele două companii au fost fuzionate în cadrul unei singure entităţi Urgent Cargus. În acest an, fondul de investiţii îşi înlocuieşte practic cea mai mare parte a banilor investiţi în cele două achiziţii majore de pe piaţa de curierat prin contractarea unui împrumut de către Urgent Cargus, în valoare de aproape 37 mil. Euro de la BCR şi BRD printr-un aşa – numit dividend recap, ceea ce echivalează cu un exit parţial.

Sub bagheta lui Cezar Scarlat, partener Abris Capital, fondul polonez a ridicat în acest an miza pe piaţa locală şi s-a orientat în acest an către sectorul productiv, preluând 55% din acţiunile unui grup de firme Pehart, angrenat în producţia de hârtie tissue. Restul de acţiuni sunt în posesia familiei omului de afaceri Ioan Tecar, în condiţiileîn care BERD şi-a făcut exitul din afacere. Valoarea de întreprindere a grupului Pehart în care Abris a preluat pachetul de 55% este estimată în jurul pragului de 100 mil. Euro de către surse din piaţă contactate de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Valoarea nu a fost confirmată de către părţile implicate în tranzacţie, care nu au dezvăluit la cât s-a ridicat tranzacţia. Tranzacţia de la Pehart este structurată sub forma unei vânzări de acţiuni combinată cu o majorare de capital.

Din acest punct de vedere, există un numitor comun în tranzacţiile de la Pehart şi Green Group, ambele având în derulare investiţii în extinderea capacităţilor de producţie, iar în ambele BERD ca acţionar minoritar este o ţintă naturală pentru exit.

Creşterea expunerii Abris Capital pe piaţa din România a adus schimbări şi în echipa locală. Astfel, pe lângă Cezar Scarlat, şeful operaţiunilor locale ale fondului de investiţii, mai fac parte din echipa biroului din Bucureşti Adrian Stănculescu, director de investiţii, care până în toamna lui 2014 a lucrat pentru fondul de investiţii polonez Resource Partners. De asemenea, din luna iunie a acestui a fost cooptat ca analist de investiţii Mihai Zamfir de la casa de investiţii Capital Partners, iar din septembrie a completat echipa ca analist de investiţii Ionuţ Marin, venit de la producătorul de tutun Philip Morris.

Politica Abris vizează, de regulă, investiții de capital între 20 și 60 mil. euro pe o perioadă de 3 – 5 ani , ceea ce indică mărimea tranzacţiilor în care se implică, și evită preluările ostile sau firmele nou – înființate. Companiile – țintă sunt cele cu o poziție clar definită pe piață, dezvoltate de antreprenori, preferabil profitabile la momentul achiziției.

Abris administrează două fonduri cu o capitalizare totală de 770 mil. euro, fondul din care se fac acum achiziții în România și în regiune plecând la drum cu un capital de 450 mil. euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Cine este Global Finance

Fondul grec de investiții Global Finance are un istoric de două decenii în România, fiind unul dintre cei mai experimentați administratori de active locale.

Global Finance are în portofoliul local TotalSoft și Green Group Buzău, unde a cumpărat 75% din acțiuni în 2012. Fondul elen este în faza de dezinvestire a portofoliului său local așa cum procedează și alți manageri de fond precum Advent sau GED Capital. Separat, Global Finance activează și cu un fond specializat în investiții imobiliare, ridicat în 2005 cu o capitalizare de 150 mil. euro, cu portofoliu de proprietăți în România, Bulgaria și Serbia.

Fondat în 1991 la Atena, Global Finance are o listă care cuprinde 80 de investiții în 10 țări din regiune, cu o valoare totală a achizițiilor de peste 820 mil. euro.

Ultimul fond, ridicat în 2006, cu un capital de 350 mil. euro, este și cel mai mare din seria de opt fonduri ridicate de managerul grec de active în ultimii 24 de ani.

În România, Global Finance a avut în portofoliu companii precum supermarketurile La Fourmi (devenit Mega Image România, după preluarea de către grupul belgian Delhaize), producătorul de medicamente Sicomed (azi Zentiva România), fabrica de pâine Titan, Romcolor, lanțul de magazine GSM Germanos, dezvoltatorul de software Axigen sau compania de telefonie mobilă Orange România.

Fondatorul Global Finance este Angelos Plakopitas, directorul general al fondului de investiții. Are o carieră de 35 de ani, din care 14 ani în corporate banking în Grecia și SUA, în special în cadrul Citibank.

Sursă foto: Piraeus Bank.

Fondul de investiţii JC Flowers ar putea semna achiziţia Piraeus Bank România în cadrul unei tranzacţii cu o valoare totală în jurul a 600 mil. Euro, care include rambursarea liniilor de credit către banca mamă şi preţul pe acţiuni. Grecii lucrează în tranzacţie cu bancherii elveţieni de investiţii de la UBS şi avocaţii de la White&Case, iar JC Flowers cu EY şi bancherul român de investiţii ex Morgan Stanley Bogdan Ciobotaru. Care au fost mişcările prin care Piraeus şi-a pregătit exitul din România

Fondul de investiţii JC Flowers ar putea semna achiziţia Piraeus Bank România în cadrul unei tranzacţii cu o valoare totală în jurul a 600 mil. Euro, care include rambursarea liniilor de credit către banca mamă şi preţul pe acţiuni, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Tranzacţia ar urma să fie semnată în perioada imediat următoare, susţin sursele citate. Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de supraveghere din cadrul BNR, afirma vineri că se aşteaptă ca achiziţia Piraeus să fie semnată marţi sau miercuri.

Reprezentanţii Piraeus, ai JC Flowers  şi ai Fondului Elen pentru Stabilitate Financiară ( HFSF) nu au făcut niciun comentariu pe marginea tranzacţiei,  până la momentul publicării acestui articol.

Valoarea tranzacţiei include rambursarea liniilor de credit către Piraeus Grecia, a căror valoare era în iunie de aproximativ 400 mil. Euro. Jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a scris în premieră pe 3 iunie despre tranzacţia de exit a Piraeus Bank din România.

Grecii lucrează în tranzacţie cu bancherii elveţieni de investiţii de la UBS şi avocaţii de la White & Case, iar JC Flowers cu EY şi bancherul român de investiţii ex Morgan Stanley Bogdan Ciobotaru, care acum ocupă poziţia de membru în Consiliul de administraţie al operatorului de telefonie mobilă RCS & RDS.

JC Flowers este deja în proceduri foarte avansate de achiziţie a Carpatica, tranzacţie deja notificată Consiliului Concurenţei.

Pe lista celor care în trecut au arătat interes iniţial pentru tranzacţia de exit a Piraeus au fost şi OTP şi alte fonduri americane de investiţii precum Warburg Pincus, AnaCap sau investitorul american Wilbur Ross, conform informaţiilor obţinute din piaţă de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Inclusiv, Banca Transilvania s-a uitat la tranzacţia Piraeus, dar a decis să nu depună nicio ofertă.

Piraeus a pregătit vânzarea băncii din România cu câteva mişcări.

Primul pas a fost făcut la jumătatea acestui an când Piraeus Bank România a încheiat cea mai mare tranzacţie de vânzare a unui portofoliu de credite de consum neperformante negarantate, cu o valoare nominală de circa 185 mil. Euro şi cumpărat de polonezii de la Kruk pentru 12 mil. Euro, adică la un discount de 93,5%.

Următoarea mişcare a fost încheierea de către Piraeus Bank România, în data de 19 octombrie 2015,  a unui contract de cesiune de creanţe cu societatea OAKBRIDGE WORLDWIDE LIMITED, din Londra.

 Cesiunea se referă la creanţele care rezultă din contracte din anii 2006, 2007, 2008 dar şi la drepturile de creanţă principale si accesorii (inclusiv, fara a se limita la, capitalurile împrumutate, dobânzi si penalităţi de intârziere) şi împreună cu toate garanţiile personale şi/sau reale (mobiliare sau imobiliare) rezultând din sau în legătură cu contractele de credit enumerate şi orice contracte de garanţii reale sau personale încheiate în legătură cu acestea, potrivit informaţiilor din Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.

Potrivit unor surse din piaţă, Piraeus Bank Romania a vândut un pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de circa 300 mil. euro.

Surse din piaţă susţin că grupul grec Libra Group ar fi cumpărat acest pachet al Piraeus . Libra Group este deţinută de armatori greci şi are la activ mai multe tranzacţii cu credite neperformante cu băncile greceşti.

Astfel, după aceste operaţiuni de curăţire a bilanţului Piraeus Bank România, banca-mamă din Grecia a trecut  la recapitalizarea subsidiarei locale.

Un alt pas important care a pregătit exitul grecilor a fost făcut în luna septembrie când capitalul social al Piraeus Bank România a fost majorat cu 23,95 mil euro de  către Piraeus Grecia.

 Atât vânzarea de pachete de credite neperformante cât şi aportul de capital al băncii mamă în subsidiara locală au fost paşi pe care şi austriecii de la Volksbank i-au parcurs înainte de a semna tranzacţia de exit cu Banca Transilvania.

 Banca mamă se află ea însăşi , într-o acută nevoie de capital proaspăt.

Grupul financiar Piraeus Bank are cel mai mare deficit de capital, de până la 4,9 mld euro, potrivit testelor de stres efectuate de Banca Centrală Europeană (BCE).

Băncile greceşti au angajat încă din anii anteriori planuri de reducere a operaţiunilor pe pieţele străine, în contextual în care ţara-mamă se confruntă cu dificultăţi în plata datoriilor către principalii săi creditori externi.

În acest context, Piraeus a anunţat în luna mai vânzarea operaţiunii sale din Egipt către Al Ahli Bank din Kuweit. Piraeus a obţinut de pe urma tranzacţiei de exit din Egipt 150 mil.dolari, adică un multiplu de preţ de 1,5 aplicat la valoarea contabilă a băncii.

Piraeus Bank România, poziţia 11 în piaţa bancară în 2014

Piraeus Bank România este o bancă aflată în primele 11 în clasamentul băncilor locale după cota de piaţă la finele lui 2014.

Piraeus Bank România are active totale de 1,8 mld.euro, depozite de aproximativ 768 mil.euro şi un portofoliu de împrumuturi brute de 1,3 mld.euro, conform datelor disponibile la nivelul lunii martie din acest an. Finanţarea netă din partea băncii-mamă este de 400 mil.euro la nivelul lunii martie, conform unei prezentări a Piraeus Bank Grecia.

Cota de piaţă a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piaţă estimată la 1,6%. Are o reţea de 120 de locaţii şi 1.480 de angajaţi.

În primul trimestru, Piraeus Bank România a obţinut venituri nete de 21 mil.euro, iar rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului este de 26%. Piraeus Bank România a raportat un profit brut de 2,1 mil.euro pentru 2014.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două sucursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operaţiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ şi a trecut la achiziţii în 2012 şi 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operaţiunile a trei bănci cipriote, precum şi subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 şi le-a vândut ulterior omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piaţa bancară locală sub marca Băncii Române de Credite şi Investiţii.

Tranzacţia prin care TransOil preia grupul de firme Racova înfiinţat de omul de afaceri Adrian Porumboiu, estimată în jurul a 110 mil. Dolari, se apropie de final. Grupul americanului Vaja Jhashi, International Finance Corporation şi o bancă de investiţii activă în comerţul de cereale ar putea aloca aproximativ 160 mil. Dolari pentru plata creanţelor către creditorii grupului Racova, asigurarea de capital de lucru şi refinanţarea unui credit dat pentru operaţiunile TransOil din Republica Moldova. Acordul cu creditorii şi finalizarea tranzacţiei de preluare a grupului Racova, aşteptate în decembrie

Tranzacţia de preluare a grupului de firme Racova, înfiinţat de omul de afaceri Adrian Porumboiu, de către grupul TransOil, deţinut de către americanul de origine georgiană Vaja Jhashi, urmează să fie finalizată în cursul lunii decembrie, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Tranzacţia a fost deja semnată, însă nu poate fi încheiată fără ajungerea la un acord cu creditorii care au bani de recuperat în baza creanţelor neplătite de firmele din grupul Racova.

Pe lista creditorilor, se află mai multe bănci de pe piaţă, din care cea mai mare expunere o are BCR, pe listă fiind şi parteneri de afaceri şi instituţii de stat.

“Costul proiectului este de aproximativ 164 mil. Dolari şi are trei componente. Una dintre ele este tranzacţia cu grupul Racova, a doua înseamnă o facilitate pentru asigurarea de capital de lucru, iar o altă componentă înseamnă refinanţarea unor împrumuturi contractate anterior pentru operaţiunile TransOil din Republica Moldova. Tranzacţia cu Racova are o pondere de două treimi din întregul proiect. Proiectul va fi finanţat de către grupul TransOil, IFC (divizia de investiţii a Băncii Mondiale – n.r.) şi de către o bancă de investiţii care activează şi în comerţul cu cereale“, susţin sursele citate.

Potrivit acestora, centrul de greutate al tranzacţiei cu grupul de firme Racova înseamnă, de fapt, plata către creditori pentru stingerea creanţelor, în timp ce plata unui preţ către omul de afaceri Adrian Porumboiu, de numele căruia se leagă una dintre cele mai mari afaceri din agricultură, este o componentă neglijabilă raportată la scara tranzacţiei. Până acum, negocierile privind rambursarea datoriilor de către noii proprietari au adus un discount important faţă de valoarea nominală a datoriilor pe care firmele din grupul Racova le au de plătit.

Omul de afaceri Adrian Porumboiu nu a putut fi contactat pentru comentarii pe marginea tranzacţiei.

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiţii din grupul Băncii Mondiale, intenţionează să aloce până la 54 mil. Dolari prin credite de tip A şi B către Aragvi Holding International Limited, companie din grupul TransOil.

Propunerea de finanţare a IFC este programată să fie luată în discuţie pentru aprobarea de către boardul instituţiei financiare internaţionale pe 14 decembrie, potrivit datelor disponibile pe site-ul instituţiei.

Costul total al proiectului este estimat la 160 mil. Dolari de către IFC, care precizează că va fi finanţat printr-o combinaţie de împrumuturi pe termen lung, capital şi din generarea de lichidităţi proprii (fluxuri interne de numerar).

Potrivit IFC, finanţarea va avea ca destinaţie expansiunea TransOil prin achiziţie în România, asigurarea de capital de lucru şi refinanţarea parţială a unor datorii existente.

Grupul Racova operează pe o suprafaţă agricolă de 45.000 de hectare, din care 5.000 de hectare sunt în proprietatea sa, iar restul de 40.000 de hectare sunt luate în arendă.

Grupul Racova include fabrica de ulei Ulerom Vaslui, SC R-Agro Fălciu SA, 14 situri ale SC Comcereal SA Vaslui (Banca, Băceşti, Buhăieşti, Codăeşti, Cresteşti, Drânceni, Epureni, Ivăneşti, Murgeni, Negreşti, Huşi, Puieşti, FNC Bârlad, Siloz Vaslui) şi SC Agrocomplex Bârlad SA (cu operaţiuni la Bârlad, Bujoreni, Coroieşti, Iteşti, Pochidia, Trestiana şi Tutova).

racova firme rezultate tabel

Printre instituţiile de credit care au formulat pretenţii, popriri sau cereri de executare silită împotriva firmelor din grupul Racova se află BCR, CEC Bank, Eximbank, OTP Bank, Banca Românească, UniCredit Leasing Corporation. De asemenea, pe lista firmelor care au dat în judecată companiile din grupul lui Porumboiu se află nume precum Rompetrol Downstream, NHR Agropartners, BASF sau Maisadour Semences România.

Casa de avocatură Voicu & Filipescu, care a reprezentat anterior interesele de afaceri ale lui Adrian Porumboiu, a intentat pe 16 noiembrie proces Comcereal Vaslui, solicitând judecătoriei sectorului 1 învestirea cu formulă executorie.

Între timp, unii dintre creditori au ajuns la o înţelegere şi au renunţat la cererile formulate în justiţie.

Omul de afaceri Adrian Porumboiu a dezvoltat una dintre cele mai ample afaceri din zona Moldovei, cu o reţea integrată care pleca de la terenuri agricole, baze de recepţie şi silozuri până la fabrici de pâine şi capacităţi de procesare ulei. Grupul Racova ajunsese la nivelul anului 2011 la o cifră de afaceri de 140 mil. Euro şi 2.100 de angajaţi, potrivit propriilor declaraţii ale reprezentanţilor grupului. Ulterior însă, datoriile au ajuns la un nivel la care practic a devenit imposibilă recuperarea lor integrală.

Acum, grupul Racova are silozuri şi unităţi de stocare în 18 locaţii diferite din România. Operaţiunile sale includ o capacitate de procesare de ulei vegetal, Ulerom Vaslui, ce poate prelucra 450 de tone de seminţe de floarea soarelui pe zi, 350 tone de seminţe de rapiţă pe zi şi 200 de tone de seminţe de soia pe zi. La acestea se adaugă producţia de cereale şi afacerile de depozitare şi comerţ.

TransOil a intrat în România în 2014, când a cumpărat activele fabricii Ultex Ţăndărei, fosta afacere a lui Vasile Niţescu, pentru 10,5 mil. Euro. Acum, afacerea operează sub numele unei alte firme, Floarea International.

Fosta Ultex are o capacitate de procesare de 500 de tone de seminţe de floarea soarelui pe zi.

Experţii IFC au vizitat locaţii din Ţăndărei, Vaslui, Bârlad şi Fălciu între 30 septembrie şi 3 octombrie.

“Datorită numai a recentei achiziţii a grupului Racova, aceste operaţiuni şi cele ale Floarea International rămân unităţi separate, totuşi ele ar putea fi eventual fuzionate“, notează reprezentanţii IFC.

Floarea International şi grupul de firme Racova numără acum 1.071 de angajaţi, din care aproximativ 30% sunt femei.

În fruntea operaţiunilor grupului TransOil din România a fost pus în urmă cu un an Radu Muşinschi, un bancher de investiţii care a lucrat timp de zece ani pentru Raiffeisen. De origine din Republica Moldova, Muşinschi este licenţiat în fizică al Universităţii de Stat din Chişinău, are o diplomă de afaceri şi relaţii internaţionale la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti şi un MBA în management al Universităţii din Cambridge.

De asemenea, TransOil a pus pe Denis Palii în funcţia de director general al Racova Group, respectiv Comcereal Vaslui.

Omul de afaceri Vaja Jhashi, cetăţean american, georgian şi moldovean, născut în Rusia, 49 de ani, şi considerat de presa de peste Prut drept un apropiat al oligarhului Vlad Plahotniuc, devine un jucător de top în sectorul agricol local. Astfel, el va intra în grupul celor mai mari proprietari de terenuri şi de afaceri în agricultură, în care poziţii importante ocupă oamenii de afaceri locali Ioan Niculae, resepctiv Mihai Anghel, precum şi alţi investitori străini.

Vaja Jhashi are afaceri nu doar în agricultură şi comerţ, ci şi în sectorul bancar, fiind principalul acţionar al Victoriabank din Chişinău, conform presei de la Chişinău.

Jhashi vorbeşte rusa, georgiana, engleza şi araba. Are studii făcute la Universitatea Lomonosov din Moscova şi la Universitatea din Cairo.

 Grupul TransOil, al cărui patron este Vaja Jhashi, are o relaţie veche cu IFC.

În 2012, instituţia financiară internaţională a investit 55 mil. Dolari (din care 40 mil. Dolari sub formă de împrumut, iar 15 mil. Dolari investiţie de capital) în TransOil pentru a ajuta la finanţarea achiziţiei a 87% din fabrica de ulei Floarea Soarelui şi a cinci silozuri din Republica Moldova.

Pe 11 septembrie 2014, TransOil a beneficiat de o facilitate de 155 mil. Dolari, aranjată de către SocGen şi parţial de către IFC.

Pe 5 noiembrie 2014, TransOil contractează un împrumut de 25 mil. Dolari de la BERD pentru extinderea terminalului de la Giurgiuleşti şi achiziţia unei facilităţi din portul Reni.

Potrivit datelor disponibile pe propriul site, grupul TransOil operează pe o suprafaţă agricolă de 28.500 hectare în Republica Moldova şi deţine 14 capacităţi de stocare cereale din totalul de 19 existente peste Prut.

Sectorul agricol din România a devenit în ultimii ani scena unor tranzacţii de anvergură, în urma cărora mai multe fonduri de investiţii britanice, americane şi alţi investitori străini au venit şi au ajuns să cumpere suprafeţe mari şi loturi comasate de mii de hectare per tranzacţie.

Atractivitatea pentru investitori este dată în primul rând de preţul de achiziţie al terenului mult mai mic comparativ cu alte state din Uniunea Europeană şi din vestul Europei, în condiţiile în care calitatea solului permite obţinerea unei productivităţi superioare.

poză_tabel_consiliul_concurenţei main

Consiliul Concurenței: În 2014, valoarea tranzacțiilor pe piața românească s-a triplat până la 3,14 mld. dolari. Cele mai multe tranzacții ajunse pe masa instituției vin din retail și sectorul financiar – bancar

Numărul de operațiuni de concentrare economică analizate de autoritatea de concurență în ultimii 3 ani a fost relativ constant, potrivit raportului Consiliului Concurenţei  pe anul 2015 Evoluţia concurenţei  în sectoare cheie.

Cele mai dinamice sectoare în ceea ce priveşte operaţiunile de concentrare economică au fost în perioada 2012 – primul semestru din 2015 sectorul de retail şi vânzări angro, sectorul financiar- bancar, sectorul energetic şi extractiv şi cel al serviciilor.

În anul 2014, sectorul imobiliar cu 19% și sectorul serviciilor cu 19% au totalizat mai mult de o treime din totalitatea operațiunilor de concentrare analizate și aprobate de Consiliul Concurenței, în timp ce, în primul semestru al anului 2015, cel mai activ sector a fost cel de retail și vânzări angro, cu 4 operatiuni de concentrare reprezentând  29 %, urmat îndeaproape de sectorul financiar-bancar cu 3 operaţiuni  însumând  21% din total şi de sectorul serviciilor pentru care autoritatea de concurenţă a aprobat  două operaţiuni de concentrare reprezentând 14 % din totalul operaţiunilor.

În intervalul 2012-2014, tranzacțiile din sectorul imobiliar au crescut constant, de la 2% în anul 2012, la 19% în 2014, pe fondul restabilirii încrederii în piața imobiliară.

În ceea ce priveşte tranzacţiile realizate în România, între anii 2012 şi 2014, atât numărul cât şi valoarea totală a acestora au crescut de la an la an.

Astfel, creșterea valorii medii a tranzacțiilor de la 6,9 milioane de dolari în 2012, la 17,2 milioane de dolari în 2014 sugerează o creștere a dimensiunii jucătorilor implicați în astfel de tranzacții.

În raport se precizează ca în anul 2012, Consiliul Concurenței a analizat și aprobat 42 operațiuni de concentrare economică, în anul 2013 a analizat și a aprobat 38 de operațiuni, iar în anul 2014 – 42 de operațiuni.

De asemenea, potrivit raportului , în sectorul serviciilor și producției au avut loc numeroase operațiuni de concentrare, cu o scădere semnificativă în anul 2013.

Valoarea totală a tranzacțiilor pe piața românească a fost, în anul 2013, de 1,09 miliarde de dolari (în creștere cu 39% față de anul precedent), în timp ce în anul 2014, valoarea totală a tranzacțiilor pe piața românească a fost de 3,137 miliarde de dolari (reprezentând o creștere de aproximativ 187,8% față de anul 2013).

Potrivit aceluiaşi raport, în anul 2013, cele mai active industrii din România ,ca volum, au fost sectorul producției (19 tranzacții), sectorul energetic și industriei extractive (17 tranzacții), telecom și media (15 tranzacții). În anul 2014, cele mai active industrii din România ,ca volum, au fost sectorul serviciilor (25 tranzacții), sectorul de retail și vânzării angro (20 tranzacții) și sectorul IT (16 tranzacții).

În ceea ce priveşte cele mai active industrii din România în 2013 după valoarea tranzacțiilor au fost sectorul financiar-bancar, sectorul imobiliar și sectorul de retail și vânzări angro. În anul 2014, cele mai active industrii din România (ca valoare) au fost sectorul IT (174,4 milioane dolari), sectorul serviciilor (126,1 milioane dolari) și sectorul imobiliar (57,2 milioane dolari).

Retailul și sectorul financiar – bancar, cap de listă în tranzacțiile notificate Consiliului Concurenței în prima jumătate a anului. În 2014, imobiliarele și serviciile au fost cele mai active sectoare

Numărul de operațiuni de concentrare economică analizate de autoritatea de concurență în ultimii 3 ani a fost relativ constant. Astfel, în anul 2012, Consiliul Concurenței a analizat și aprobat 42 operațiuni de concentrare economică, în anul 2013 a analizat și a aprobat 38 de operațiuni, iar în anul 2014 – 42 de operațiuni.

În anul 2014, sectorul imobiliar și sectorul serviciilor au totalizat mai mult de o treime din totalitatea operațiunilor de concentrare analizate și aprobate de Consiliul Concurenței, în timp ce, în primul semestru al anului 2015, cel mai activ sector a fost cel de retail și vânzări angro, urmat îndeaproape de sectorul financiar-bancar.

În perioada 2012-2015, principalele sectoare în care s-au realizat operațiuni de concentrare economică, supuse analizei autorității de concurență, au fost sectorul de retail și vânzări angro, sectorul financiar-bancar și sectorul energetic și extractiv.

În anul 2013, cele mai multe operațiuni s-au înregistrat în sectorul energetic și extractiv și în sectorul financiar-bancar. De aemenea, în sectorul serviciilor și producției au avut loc numeroase operațiuni de concentrare, cu o scădere semnificativă în anul 2013.

În anul 2012, cele mai multe operațiuni de concentrare economică analizate și aprobate de autoritatea de concurență au fost realizate în sectorul de retail și vânzări angro, urmat îndeaproape de sectorul serviciilor. În intervalul 2012-2014, tranzacțiile din sectorul imobiliar au crescut constant, de la 2% în anul 2012, la 19% în 2014, pe fondul restabilirii încrederii în piața imobiliară.

Sursă: Otto Broker.

Fondul de investiţii TF1 vine cu un aport de capital de 4 mil. Euro şi preia 50% din brokerul de asigurări Otto Broker. Avocaţii de la bpv Grigorescu Ştefănică şi consultantul ex – EY Mihai Pop au lucrat în tranzacţie cu Otto Broker, iar fondul de investiţii cu avocaţii de la Bulboacă, consultanţii PwC şi NNDKP Tax

Fondul de investiţii The Foundations 1.0 SEE (TF1), specializat în investiţii în sectorul IMM, va participa cu un aport de până la 4 mil. Euro la majorarea capitalului brokerului de asigurări Otto Broker de Asigurare, potrivit datelor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO.

În urma tranzacţiei, fondul de investiţii TF1 preia 50% din acţiunile Otto Broker de Asigurare, restul acţiunilor aparţinând lui Victor Şraer, cel care conduce afacerea.

„Investiția este prima de acest fel pe care fondul de investiții de tip private equity The Foundations 1.0 SEE o realizează în România.În procesul de negociere și stabilire a prevederilor pentru încheierea acordului de investiție, echipa de avocați care a fost alături de compania românească și de acționarii acesteia a fost coordonată de Cătălin Grigorescu, Managing Partner bpv Grigorescu Ștefănică”, precizează reprezentanţii casei de avocatură într−un comunicat.

Otto Broker a mai lucrat în tranzacţie cu consultantul Mihai Pop, care a activat până la începutul acestui an la EY România, iar acum este investment manager la firma specializată în recuperarea de creanţe APS România. De cealaltă parte, echipa fondului de investiţii The Foundations 1.0 SEE (TF1) a avut alături pe avocaţii de la Bulboacă și Asociații pentru consultanţa juridică, consultanţii de la PwC pentru analiza financiară, respectiv pe NNDKP Tax pentru consultanţa fiscală.

Tranzacţia are nevoie de avizul Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Otto Broker a fost înfiinţată în 2001 sub numele de Total Advisor pentru a furniza servicii de brokeraj de asigurări pentru clienţi companii şi persoane fizice. În 2008, compania a trecut la numele cu care este astăzi cunoscută pe piaţa de profil.

În 2014, Otto Broker de Asigurare a raportat un profit net de 0,3 mil. Lei la venituri totale de 10,5 mil. Lei şi un număr mediu de 138 de angajaţi, potrivit ultimului bilanţ publicat.

Atragerea unui investitor cu capital de risc este una dintre opţiunile la care recurg firmele care caută capital pentru a finanţa planurile de dezvoltare a afacerii, în condiţiile în care accesul la credite sau listarea pe bursă rămân în acest moment în plan secund.

Fondul de investiţii TF 1 vizează investiţii între 2 şi 7,5 mil. Euro în firme mici şi mijlocii nelistate, în special din sectorul serviciilor.

Participaţiile vizate de către fond sunt, de regulă, între 25% şi 50% din acţiuni în compania în care investeşte, iar pieţele – ţintă sunt România, Moldova, Bulgaria şi Serbia.

Unul dintre investitorii principali în fond este Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care în decembrie 2013 analiza participarea cu până la 15 mil. Euro la capitalizarea noului fond de investiţii, în condiţiile în care capitalizarea – ţintă la închiderea finală a fondului era de 50 mil. Euro.

autonet_indicatori main

Mandat Deloitte la liderul pieței de distribuție de piese auto de schimb, o afacere de circa 200 mil. euro pe an. Elvețienii de la Swiss Automotive Group, interesați de o eventuală achiziție a companiei din Satu Mare. Mihaly Lieb, directorul și unul dintre acționarii Autonet despre vânzarea companiei: Informații eronate. Unii dintre competitori lansează astfel de zvonuri pe piață

Consultanții de la Deloitte, una din cele patru firme globale de consultanță și audit, au primit un mandat din partea Autonet, liderul pieței de comerț și distribuție de piese auto de schimb, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Mandatul aparține Deloitte Ungaria, care caută cumpărători pentru grupul cu sediul la Satu Mare, cu un rulaj anual în jurul a 200 mil. euro, susțin sursele citate. Acestea adaugă că grupul elvețian Swiss Automotive Group s-a arătat deja interesat de achiziția Autonet.

Contactat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Mihaly Lieb, directorul general și unul dintre acționarii Autonet, a declarat că ”unii dintre competitorii noștri lansează cel puțin odată pe an astfel de zvonuri pe piață, cu puțin succes”, calificând informațiile privind vânzarea companiei ca fiind ”eronate”.

De asemenea, în ceea ce privește interesul elvețienilor de la SAG (Swiss Automotive Group) pentru o achiziție a Autonet, Mihaly Lieb a spus: ”Cu grupul la care ați făcut referire, dar nu numai cu ei, suntem în relații strânse de colaborare, ambele companii fiind membri ATR (asociaţia celor mai mari importatori şi distribuitori de piese de schimb pentru automobile din Europa – n.r.), cu delegați în funcțiile de conducere în cadrul ATR”. Acesta nu a comentat care este mandatul acordat Deloitte de către Autonet.

Reprezentanții Swiss Automotiv Group nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect. De asemenea, reprezentanții Deloitte nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol.

Ultimele date disponibile indică faptul că Autonet Import este controlata de Zoltan Kondor, cu o participatie de 70% din acțiuni și de Mihaly Lieb, cu 30%.

Autonet Import este cea mai importantă companie din grupul Autonet, fondat la Satu Mare în 1996. Pe piața in Ungaria, activează în comerțul, importul și distribuția de piese auto prin intermediul Autonet Import Magyarország. Cele două companii oferă Autonet un profil regional în piața de profil.

Întreaga piață de profil din România este estimată că depășește cifra de vânzări de un miliard de euro pe an, iar alături de Autonet activează companii precum Auto Total, Augsburg, Meteor sau Elit. Vânzările de piese auto vizează, mai ales, service-uri și magazine de piese.

Autonet Import SRL a raportat pentru 2014 un profit net de 27,6 mil. lei (6,2 mil. euro) la o cifră de afaceri de 806,8 mil. lei (181,5 mil. euro) și un număr mediu de 882 de angajați. Față de anul anterior, rata de creștere a afacerii a fost de circa 18%, iar câștigurile s-au majorat cu 50%.

În ceea ce privește datele privind firma din Ungaria, AUTONET Import Magyarország Kereskedelmi és Szolgáltató Korlátolt Felelősségű Társaság (pe scurt AUTONET Import Magyarország Kft), cu sediul la Dunakeszi, localitate aflată în zona metropolitană a Budapestei.

Conform datelor obținute de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, afacerea Autonet din Ungaria a fost înființată în iunie 2002 și a înregistrat venituri nete de 33,6 mil. euro în 2014, iar ultimele informații disponibile indică un număr de 219 angajați.

Din grupul Autonet mai fac parte Lubexpert, care se ocupă de lubrifianţi, Forsius în domeniul distribuției de vopsele, Consult Scolari pentru activități de training, cursuri și alte servicii educaţionale. La acestea se adaugă brokerul de asigurări Global Assistance, Network Systems pentru furnizarea de servicii IT şi web, A24 Road Patrol Assistance cu servicii de asistență rutieră cu acoperire națională și internațională, Garage Assist ce oferă soluţii complete în domeniul echipamentelor de service, Point S – rețea independentă din Europa care oferă anvelope și servicii de calitate în domeniu, respectiv Partslife care asigură soluţii pentru tratarea şi reciclarea deşeurilor produse de industria auto.

Elvețienii de la Swiss Automotive Group sunt activi pe piața românească prin intermediul Alpha Aftermarket Services din Sibiu, înființată în 2007. Compania are 43 de angajați și a raportat un profit net modic de 0,1 mil. lei la o cifră de afaceri de 3,3 mil. lei, oferind servicii de dezvoltare de soft, contabilitate, call center și alte servicii pentru grupul elvețian.

Swiss Automotive Group (SAG) este o companie elvețiană controlată de două familii. În 2009, afacerile de familie Derendinger AG și Métraux Services, ambele active în industria de piese și componente auto, au fuzionat sub un singur nume, cel cu care operează acum pe piață.

Familiile fondatoare, Derendinger și Métraux, nu mai fac parte din partea operațională a afacerii, cei mai importanți acționari fiind Sandro Piffaretti, directorul general al companiei, și Olivier Métraux, președintele acesteia.

Grupul elvețian, unul dintre cei mai mari distribuitori de piese auto din Europa, are circa 1.750 de angajați, operațiuni puternice în Elveția, Austria și Belgia, respectiv o cifră de afaceri anuală de peste 500 mil. franci elvețieni (circa 460 mil. euro). Și-a extins operațiunile în 2011 cu trei achiziții, care au întărit prezența Swiss Automotive Group în Elveția, Slovenia și Austria prin preluarea firmelor E.Klaus AG, Matik Handels Gmbh și Augros Wetzikon AG.

Pe piața locală de fuziuni și achiziții, țintele favorite ale investitorilor strategici și ale fondurilor de investiții cu apetit de risc sunt companiile dezvoltate de antreprenori ce ocupă poziții de lideri de piață și sunt capabile să se finanțeze din propriul EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

În timp ce investitorii cu capital de risc caută, mai ales, companii care nu și-au epuizat câmpul de creștere de două cifre pe an, firmele ajunse la maturitate, unele dintre ele trecând în ciclurile anterioare prin experiența unui acționar fond de investiții, sunt preferate de investitorii strategici.

Consultanţii KPMG au asistat Diaverum la achiziţia IHS, cea mai mare tranzacţie de până acum pe piaţa de dializă

Consultanţii de la KPMG, una din cele patru firme de audit şi consultanţă la nivel global, au asistat Diaverum la achiziţia concurentului său direct de pe piaţa locală de dializă, International Healthcare Systems, potrivit informaţiilor obţinute de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Pe 2 noiembrie, jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a anunţat în exclusivitate tranzacţia privind achiziţia nr. 2 pe piaţa de dializă, IHS, de către Nr. 3, Diaverum, informaţie confirmată o zi mai târziu de către Consiliul Concurenţei privind primirea notificării tranzacţiei.

Până acum, reprezentanţii Diaverum şi ai IHS nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Operaţiunea are un impact deosebit asupra pieţei de dializă din România, având în vedere că Diaverum va obţine în urma unei astfel de tranzacţii poziţia a doua, ocupată de IHS, conform ultimelor date disponibile. De asemenea, după numărul centrelor preluate şi a impactului la vârful pieţei este cea mai important tranzacţie de pe piaţa locală de dializă până acum.

Tranzacţia va remodela piaţa de profil din Bucureşti, care este polul cu cea mai mare greutate în afacerile din piaţa româneaască de dializă, în contextul în care cei doi operatori implicaţi, atât Diaverum, cât şi IHS, au aici fiecare câte trei centre de dializă în portofoliu.

KPMG a lucrat cu Diaverum şi la momentul intrării acestora pe piaţă în 2011, când firma de origine suedeză, controlată de fondul de investiţii Bridgepoint, a cumpărat o reţea de nouă centre de dializă Dialmed de la grupul medical privat Polisano din Sibiu, fondat şi controlat de familia Vonica.

KPMG este în acest moment pe piaţă şi cu o altă tranzacţie în sectorul vânzării de portofolii bancare neperformante, primind din partea UniCredit Bank mandatul pentru un portofoliu cu o valoare nominală iniţială de circa 340 mil. Euro.

KPMG a fost consultant şi la privatizarea Poştei Române, tranzacţie eşuată în condiţiile în care operatorul Belgian bpost nu a mai venit cu o ofertă fermă de preluare. Un alt mandat al KPMG a vizat administrarea specială la Astra Asigurări, fostul lider de pe piaţa asigurărilor, care a intrat în faliment în urma deciziei luate recent de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Diaverum, clientul KPMG în tranzacţia derulată cu IHS, este o companie de origine suedeză, cu afaceri de 520 mil. Euro la nivel global în 2014, controlată de fondul de investiţii Bridgepoint, iar acţiuni în companie deţin şi directorii Diaverum. Campania de achiziţii a Diaverum, inclusiv cea care acoperă România, este alimentată de banii proveniţi din fondul de investiţii de 4,8 mld. Euro, administrat de către Bridgepoint.

IHS este o divizie a grupului privat Sofmedica, o afacere aflată în portofoliul familiei greceşti Sofianos. Acţionarii IHS sunt Georgios Sofianos, directorul general al companiei, cu 50% din acţiuni, Sofianou Aikaterini Argyro (30%) şi Sofianos Pantelis (20%), conform ultimelor date disponibile. Sofmedica are operaţiuni pe pieţele de servicii medicale din regiune precum Grecia, Cipru, România şi Bulgaria.

IHS, fondată în 2004, a investit masiv în dezvoltarea propriei reţele, o parte din finanţare fiind acoperită cu o linie de împrumut de peste 13 mil. Euro contractată de la Alpha Bank România.

Piaţa serviciilor de dializă este unul dintre segmentele pieţei de servicii medicale, care a inregistrat o rată de creştere de 8,5% a încasărilor în ultimul an şi este cotată de investitori cu un potenţial atractiv pentru anii următori în contextul creşterii în fiecare an a numărului de pacienţi trataţi în centrele de dializă.

În 2014, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a decontat plăţi în valoare de 779,9 mil. Lei (175,5 mil. Euro) către furnizorii de servicii de dializă, adică mai mult cu 61,4 mil. Lei faţă de nivelul plăţilor din anul anterior, conform ultimului raport anual al CNAS. Banii plătiţi operatorilor de servicii de dializă vin din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Pe piaţa serviciilor de dializă, lider este compania germană Fresenius cu 34 de centre şi peste 5.000 de bolnavi dializaţi în portofoliu, urmată de IHS cu 15 centre şi peste 1.700 de bolnavi dializaţi, Diaverum are 13 centre şi peste 1.400 de bolnavi dializaţi, iar Avitum (parte a companiei germane B Braun Avitum) are o reţea de aproximativ 10 centre de dializă şi până la aproximativ 1.400 de bolnavi dializaţi, potrivit ultimelor informaţii făcute publice de către companii.

Configurarea pieţei locale de dializă s–a produs între 2003 şi 2005, când statul roman a pornit un program de privatizare al acestui segment de servicii medicale cu sprijinul Băncii Mondiale. Aşa a apărut IHS în 2004, an în care a debarcat şi B Braun Avitum, iar Fresenius Nephrocare a preluat la privatizare primele două centre la Bucureşti şi la Iaşi.

În acest context, unii jucători au investit în extinderea organică a operaţiunilor precum IHS şi Avitum, iar alţii precum Fresenius şi Diaverum au crescut pe seama achiziţiilor.

Fresenius a continuat seria de achiziţii în februarie 2010 cu preluarea centrelor Nefromed Satu Mare şi Deva. În mai 2010, operatorul german a cumpărat centrul de dializă Nefroclinic Ploieşti.

În iunie 2010 a urmat preluarea centrelor de dializă Renal Care Târgovişte, Slobozia şi Giurgiu.

În 2011, Fresenius a preluat reţeaua de 8 centre de dializă ale Euromedic ca urmare a tranzacţiei internaţionale prin care compania germană a cumpărat divizia de profil a Euromedic. Tot în 2011, a urmat preluarea reţelei de centre de dializă Renamed, care acoperea judeţele Dolj, Olt, Mehedinţi şi Bihor, de la omul de afaceri Dan Duţescu din Craiova şi asociaţii săi.

În 2011, Diaverum a cumpărat reţeaua de nouă centre de dializă Dialmed de la grupul Polisano, fondat de medicul sibian Ilie Vonica. Ulterior, în 2014, Diaverum a cumpărat şi 100% din acţiunile centrului de dializă Arnaldo din Braşov.

Seria de tranzacţii a dus până acum la o consolidare a pieţei de dializă din România, care va trece în mâna a trei jucători străini, din care doi fac jocurile la vârf – germanii de la Fresenius şi Diaverum.

top_10_ma_cse_ey_barometer_s_1_2015 main

Consultanții EY despre tendințele în fuziuni și achiziții din regiune: România este cea mai dinamică piață, Turcia este cea mai mare după valoarea tranzacțiilor, iar investitorii americani sunt cei mai activi. Florin Vasilică, șeful departamentului de Asistenţă în Tranzacţii al EY România: Ne așteptăm la investiții importante în energie și la consolidări în sectorul financiar, respectiv în servicii medicale

Vânzarea pachetului de 45% din acțiunile subsidiarei locale a UniCredit de către omul de afaceri Ion Țiriac a contribuit la o triplare a valorii pieței de fuziuni și achiziții din România, care a făcut în primul semestru al anului cel mai mare salt din cele 11 piețe analizate în cadrul raportului EY M&A Barometer. Valoarea estimată a tranzacțiilor din România a crescut de la 0,6 mld. dolari în prima jumătate a lui 2014 până la 2,1 mld. dolari în perioada similară a acestui an, susțin consultanții EY.

Tranzacția lui Țiriac cu UniCredit din luna iunie a depășit 770 mil. dolari, fiind cea mai mare în perioada analizată în spațiul Europei Centrale și de Sud – Est, se arată în raport. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

Numărul tranzacţiilor pe piața locală a crescut de la 68 la 81 de tranzacţii, iar cele mai atractive sectoare locale sunt energia şi mineritul în opinia firmei din Big Four.

Doar 8% dintre tranzacţiile făcute publice au fost realizate de investitori români care au achiziţionat companii străine – unul dintre cele mai mici procente din regiune, afirmă EY, în vreme ce 30% dintre tranzacţii au fost fuziuni şi achiziţii interne, în cadrul cărora atât cumpărătorul cât şi ţinta îşi aveau originea în România.

Cele mai multe tranzacţii inbound au fost realizate de investitori din Statele Unite (6) şi Olanda (6), urmaţi de investitori din Cipru (4), Marea Britanie (4), Italia (3) şi Cehia (3).

“România confirmă statutul de piață foarte atractivă în regiune, atât prin performanţele macroeconomice, cât şi prin poziția geostrategică. În viitor, ne așteptăm ca sectorul energiei să atragă investitori importanți prin potențialul noilor surse de energie. Ne aşteptăm, de asemenea, la o consolidare accentuată a sectorului financiar şi a sectorului serviciilor medicale, care intră în cel de-al doilea val investițional”, afirmă Florin Vasilică, Liderul departamentului de sistenţă în Tranzacţii al EY România.

Până la finele anului sunt așteptate să se încheie atât achiziția a 100% din acțiunile rețelei private de servicii medicale Regina Maria de către fondul de investiții Mid Europa Partners, cât și vânzarea unui pachet minoritar la MedLife în urma tranzacției de exit a fondului de investiții Value4Capital.

În piața bancară, este așteptată finalizarea preluării Carpatica de către fondul american de investiții JC Flowers, precum și deznodământul tranzacției de vânzare a Piraeus Bank România.

Barometrul EY este un rezumat şi o analiză a informaţiilor făcute publice şi identificate în baze de date reputate, cum ar fi Capital IQ, DealWatch, mergermarket, Zephyr sau bazele proprii de date EY. Datele au fost procesate pentru regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est: Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Turcia. Activităţile şi datele legate de fuziuni şi achiziţii înclud tranzacţii finalizate. Analiza nu include următoarele tipuri de tranzacţii: preluarea pachetelor minoritare de acţiuni de către acţionarii majoritari, tranzacţiile de pe pieţele de capital, achiziţii de licenţe, acorduri de tip joint-venture, proiecte de investiţii de tip greenfield şi privatizări.

piata de m&a regiune S1 2015 ey barometru

Turcia, regina regiunii

Cele mai multe tranzacţii au fost încheiate în Turcia cu 155 tranzacții monitorizate de consultanți, fiind cea mai mare piață din regiune chiar dacă valoarea a scăzut de la 5,5 mld. dolari în primul semestru al anului trecut la 3,3 mld. dolari la finele lunii iunie.

Al doilea loc este disputat de Polonia și Cehia. Polonezii conduc la numărul de tranzacții – 117 tranzacții față de 98 în Cehia. Însă, ca și în 2014, cehii au înregistrat o valoare mai mare a tranzacțiilor, de 2,8 mld. dolari în primul semestru față de 1,9 mld. dolari în Polonia și 2,1 mld. dolari în România.

Patru din cele 11 ţări din regiune au raportat scăderi ale numărului de tranzacţii finalizate – Croaţia, Republica Cehă, Bulgaria şi Serbia.

piata de m&a regiune S1 2015 ey 2 barometru

Valoarea medie a tranzacţiilor de peste 100 milioane de dolari a scăzut cu 2,2% comparativ cu primul semestru al anului trecut, în vreme ce valoarea medie a celor mai frecvente tranzacţii sub 100 milioane de dolari a crescut cu 1,6%. Astfel, a rezultat o scădere de 10,8% a valorii estimate a pieţei de fuziuni şi achiziţii din regiune.

Deşi numărul de tranzacţii realizate de investitori străini a fost mai mic decât cel al tranzacţiilor care au implicat investitori locali, în ceea ce priveste  originea capitalului străin investit în regiune prin fuziuni și achiziții, investitorii vest-europeni şi cei americani au continuat să deţină cele mai mari ponderi în regiune în primul semestru 2015.

Investitorii americani au fost cei mai activi în această perioadă, cu 36 de tranzacţii încheiate în regiune, urmaţi de investitorii din Marea Britanie (29 tranzacții), Germania (26 tranzacții) şi Austria (11 tranzacții). De asemenea, este notabil faptul că tranzacţiile au fost dominate de investitori strategici, iar industria cea mai atractivă a fost IT, în vreme ce, în termeni de valoare, cele mai mari tranzacţii au avut loc în sectorul bancar şi în cel al serviciilor financiare.

fp_infografic main

Mișcare – surpriză și schimbare de strategie a celui mai mare fond de investiții de pe Bursa din București: Fondul Proprietatea este în discuții exclusive pentru preluarea unui pachet de acțiuni minoritar la Polisano. Semnarea contractului și finalizarea tranzacției, așteptate după AGA din octombrie când se va decide asupra reînnoirii mandatului Franklin Templeton privind administrarea FP

Fondul Proprietatea (FP), unul dintre cele mai mari fonduri închise de investiții din lume, derulează negocieri exclusive pentru a intra ca acționar în afacerea Polisano din sectorul medical privat, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Fondul de investiții a semnat pe 11 iunie un memorandum de înțelegere care prevede preluarea unui pachet de 25% din acțiunile Polisano SA pentru 30 mil. euro, potrivit declarațiilor făcute la acel moment de către Remus Borza, președintele grupului medical Polisano.

Implicarea FP în tranzacția aflată în derulare la Polisano este confirmată de către Remus Borza.

”Tranzacția se va realiza după prelungirea mandatului Franklin Templeton la Fondul Proprietatea, adică după adunarea generală a acționarilor din octombrie”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Remus Borza, președintele Polisano.

Contactați de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, reprezentanții Fondului Proprietatea nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Acționarii FP sunt convocați pe 29 octombrie la hotelul Radisson Blu din București pentru a aproba, printre altele, reînnoirea mandatului de administrare a FP de către Franklin Templeton, modificări aduse actului constitutiv care califică FP ca administrator de fonduri de investiții alternative precum și modificări aduse politicii de investiții a fondului.

Prelungirea mandatului Franklin Templeton înseamnă și trecerea FP din mâna Franklin Templeton Investment Management sucursala Londra sub aripa administratorului de fonduri de investiții alternative Franklin Templeton International Services SÀRL din Luxemburg.

Fondul Proprietatea a fost înființat în 2005 pentru despăgubirea foștilor proprietari deposedați de regimul comunist, este listat pe bursele din București și Londra, valoarea sa bursieră depășind 2 mld. euro. FP a raportat pentru primul semestru al anului un profit net de 356,6 mil. lei (peste 80 mil. euro), de aproape trei ori mai mic față de rezultatul anunțat în urmă cu un an, pe fondul scăderii dividendelor încasate de la firmele din portofoliu și a lipsei unor tranzacții importante de vânzare de participații.

Franklin Templeton, administratorul FP, este unul dintre cei mai mari manageri globali de fonduri de investiții, cu birouri în 35 de țări și active sub administrare cu o valoare de 898 mld. dolari la 30 septembrie 2014.

Interesul FP pentru Polisano devoalează și o schimbare de strategie în condițiile în care asta înseamnă lărgirea orizontului de investiții prin intrarea în sectoare noi de piață. Serviciile medicale private, una din afacerile locale ale momentului pentru fondurile de investiții atrase de marjele stabile de profit și ratele anuale de creștere de două cifre, sunt un teritoriu nou pentru FP.

Portofoliul FP este dominat acum de deținerile ”moștenite” în fostele mari companii de stat din sectorul de petrol și gaze (40,8% din valoarea activului net), respectiv energie electrică și utilități 48,8%. De la înființare, FP nu a cumpărat participații în companii nelistate și nici nu a fost activ în segmentul serviciilor medicale private, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, astfel că încheierea unei tranzacții cu Polisano înseamnă direcții noi de acțiune pentru fondul de investiții listat pe bursă.

În iunie, Borza declara că fondul de investiții implicat în negocieri nu are operațiuni în România pe același segment de piață cu Polisano și, nefiind o concentrare economică, nu va fi nevoie de avizul Consiliului Concurenței. De asemenea, acesta menționa atunci că fondul urmează să înceapă din iunie activitățile de due dilligence (analiză financiară) la Polisano.

”Există posibilitatea de exit în 18 luni începând cu 1 ianuarie 2016 sau 2 ani de acum încolo”, spunea președintele Polisano în urmă cu trei luni, care adăuga că exitul fondului ar urma să se producă printr-o listare a Polisano pe bursă.

Potrivit înțelegerii dintre cele două părți, fondul ar urma să preia ac­ţiuni în Polisa­no SA, companie care deţine integral pachetele  de acţiuni în cadrul Polisano Phar­maceuticals, care activează în zona de producție, Polisano SRL, din sectorul distribuţiei de medicamente, Clinica Polisano SRL cu clinici şi spi­tale în portofoliu şi Sib­phar­ma­­med, care operează lanțul de farmacii Polisano, acestea cumulând afaceri de aproape 345 mil. euro în 2014.

Fondul ar urma să vină la Polisano cu banii sub formă de majorare de capital în companie, potrivit declarațiilor lui Borza.

FP are nevoie de lichidități pentru a face investiții noi

FP nu poate contracta credite pentru finanțarea de investiții, conform actului său constitutiv. Sursele de finanțare care îi rămân la dispoziție pentru investiții sunt cele proprii, provenite mai ales din încasarea de dividende și din vânzarea unor participații din portofoliu. Cum negocierile cu Electrica pentru vânzarea de acțiuni au eșuat, FP a propus recent o listare a titlurilor OMV Petrom pe bursa de la Londra pentru a spori lichiditatea participației sale de 19% deținute în subsidiara locală  a austriecilor. O altă variantă ar fi acțiunile de la Romgaz, unde pachetul de 10% deținut valorează circa 266 mil. euro. De asemenea, veniturile din dividende au scăzut în prima jumătate a anului la 433 mil. lei față de 649,8 mil. lei la 30 iunie 2014.

Pe de altă parte, sub presiunea principalului său acționar, fondul – vultur american Elliott Associates (18,7% din acțiuni), FP continuă programul de răscumpărare de acțiuni proprii pe care apoi le anulează pentru a reduce capitalul social prin returnarea de capital către acționari.

Lichiditățile în scădere ale FP și accesul blocat la bănci pentru credite cu destinație de investiții limitează opțiunile fondului de investiții pentru finanțarea unei achiziții de acțiuni Polisano.

Analiștii de pe piața financiară sunt și ei surprinși în acest context de un interes al FP la Polisano.

„Serviciile medicale private sunt un sector atractiv pentru investiții în acest moment, însă FP a dat semnale până acum că este ocupat cu programul de răscumpărări de acțiuni proprii. De asemenea, până nu se reduce discount-ul (diferența dintre prețul de închidere al acțiunii și valoarea activului net pe acțiune – n.r.), este o provocare pentru resursele ce ar trebui alocate pentru investiții noi”, este de părere Adriana Marin, analist – șef în cadrul biroului local al firmei poloneze de brokeraj Ipopema Securities.

fp grafic discount

Obiectivul de discount al managementului FP este de a avea un discount între preţul de închidere al acţiunilor Fondului şi cea mai recent publicată VAN pe acţiune egal cu sau mai mic de 15%, în cel puţin două treimi din zilele de tranzacţionare pe parcursul perioadei 1 octombrie 2014 – 30 iunie 2015. În acest interval, discountul mediu a fost de 26,22%, iar cel de la finalul perioadei a trecut de 32%, fiind deci aproape de două ori mai mare față de ținta asumată de managerul de fond, printre cauzele invocate numărându-se întârzierea listării FP pe bursa din Londra sau întârzierea ieșirii Hidroelectrica din insolvență și a listării pe bursă.

Discuțiile Polisano cu fondul de investiții au început în 2014 și s-au derulat la Londra, la București și la Sibiu, unde se află sediul grupului de firme fondat de medicul Ilie Vonica.

Remus Borza a informat despre semnarea în luna iunie a memorandumului tranzacției și pe reprezentanții mai multor bănci cu care Polisano lucrează.

Polisano a contractat în ultimele luni mai multe credite pentru a-și asigura lichiditățile de capital de lucru și alte operațiuni de la EximBank (credit de 44 mil. lei), BRD (15 mil. euro), Veneto Banca (19 mil. lei) și Banca Transilvania (10 mil. lei).

Cine este Polisano

Polisano este unul dintre cele mai mari grupuri de servicii medicale din România, având în structura sa activități de producție medicamente prin compania Polipharma Industries, o rețea de distribuție la nivel național, un spital la Sibiu, precum și o rețea de farmacii sub marca Rețeta, respectiv clinicile Polisano și centre de fertilizare in vitro.

Remus Borza a preluat conducerea afacerii Polisano în august 2014, în contextul în care fondatorul grupului – medicul sibian Ilie Vonica s-a sinucis anul trecut pe fondul arestării soției sale în dosarul emiterii de rețete false și de documente fictive care indicau achiziții de medicamente de către farmaciile din grup de la societăți – fantomă.

Loredana Vonica Gligor, fiica lui Ilie Vonica, și Ovidiu Gligor, soțul acesteia, i-au dat mandat de a readuce pe creștere afacerea Polisano în curs de un an. Acesta a început un proces de reorganizare a afacerii și a recrutat de pe piață manageri de la MedLife și alte firme de profil pentru a relansa dezvoltarea portofoliului de afaceri.

polisano tabel rezultate 2014

Remus Borza, omul care acum în mâini destinul afacerii Polisano, este avocat al Baroului București din 1995 și și-a construit o reputație solidă ca specialist în insolvență și reorganizarea companiilor aflate într-o situație financiară dificilă. Cel mai mediatizat caz de care s-a ocupat Borza a fost intrarea în insolvență a Hidroelectrica pentru a scăpa compania de contractele considerate păguboase încheiate cu case de comerț, care afectau finanțele producătorului de energie controlat de către stat.

Piața serviciilor medicale private este un centru de greutate important în piața de fuziuni și achiziții, în acest moment fiind în derulare exitul fondului de investiții V4C din Medlife, cel mai mare operator de profil după cifra de afaceri, respectiv în curs de finalizare achiziția rețelei Regina Maria de către fondul de investiții Mid Europa Partners, tranzacție cu o valoare de peste 100 mil. euro. La acestea se adaugă tranzacția de exit derulată de fondul de investiții spaniol GED Capital din afacerea de distribuție de echipamente medicale Diamedix și preluarea unui pachet minoritar de acțiuni în lanțul de centre de radioterapie Amethyst de către Mezzanine Management.

Mid Europa a lucrat la achiziția Regina Maria cu consultanții de la EY, bancherii de la Erste și avocații de la White & Case și Bondoc & Asociații. Advent a avut în echipa sa PwC, banca de investiții Rothschild și firma de avocatură RTPR Allen & Overy. Fondatorul Regina Maria a apelat la avocații NNDKP

Fondul de investiții Mid Europa Partners, care a cumpărat rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, a avut în echipa sa pe consultanții de la EY, pe bancherii de la Erste și a lucrat cu casele de avocatură White & Case și Bondoc & Asociații.

”Tranzacția a fost executată de Csanad Daniel, Tas Tobias, Albert Jelinek și Bartosz Malecki de la Mid Europa, cu White & Case și Bondoc & Asociatii ca și consultanți juridici, EY în rol de consultant financiar și Banca Comerciala Română (Erste Group) ca și consultant de fuziuni și achiziții”, au precizat reprezentanții Mid Europa.

Erste Group a asigurat finanțarea achiziției, fiind singura bancă ce a participat la facilitatea de credit din spatele tranzacției. Echipa de avocați condusă de Lucian Bondoc, Managing Partner al Bondoc & Asociații, s-a ocupat de asistența juridică la nivel local.

De cealaltă parte, fondul de investiții Advent International, vânzător în tranzacție, a lucrat cu banca de investiții Rothschild, care a primit mandatul de vânzare în toamna anului trecut.

Consultantul financiar al Advent a fost PwC, iar LEK a avut rolul de consultant comercial.

Pe partea de consultanță juridică, Advent a apelat la serviciile RTPR Allen & Overy.

Echipa de avocați a fost coordonată de Costin Tărăcilă, Managing Partner, Alina Stăvaru, Counsel, și Roxana Ionescu, Senior Associate. Din echipă au mai făcut parte Ana Eremia, Diana Dimitriu, Andrei Mihul, Raluca Deaconu, Laurențiu Tisescu, Adrian Cristea, Monica Marian (Associate). Hugh Owen, Partner în biroul Allen & Overy din Budapesta a acordat consultanță pe aspectele de drept englez ale tranzacției.

Wargha Enayati, fondatorul Regina Maria și acționar minoritar al companiei, a fost asistat de către NNDKP, echipa de avocați fiind coordonată de Gabriela Cacerea, unul din partenerii firmei, din echipă făcând parte și Emanuel Petre, avocat asociat.

Înaintea tranzacției, Advent International deținea 80% din afacerea Regina Maria, iar fondatorul companiei, medicul german de origine iraniană Wargha Enayati, celelalte 20% din acțiuni.

CITEȘTE AICI MAI MULTE DESPRE ACHIZIȚIA REGINA MARIA DE CĂTRE MID EUROPA PARTNERS

fuziune_lafarge_holcim_tranz_crh_calendar_tabel main

CRH a finalizat achiziția celor opt companii Lafarge din România. Componenta locală înseamnă 6% din valoarea totală a tranzacției globale de 6,5 mld. euro. Irlandezii intră în luptă cu germani și franco-elvețieni pe o piață a cimentului de peste jumătate de miliard de euro

Producătorul irlandez de materiale de construcții CRH Plc a anunțat astăzi finalizarea achiziției unui pachet global de active de la Lafarge și Holcim în cadrul unei tranzacții totale de 6,5 mld. euro, tranzacție ce include preluarea Lafarge România, estimată în jurul a 400 mil. euro de către șeful companiei locale în cadrul unui interviu acordat luna trecută jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

”Această zi marchează un moment major pentru Lafarge România, deoarece se alătură Grupului CRH, ca parte a celei mai mari tranzacții din istoria companiei. Decizia CRH de a achiziționa aceste active demonstrează încrederea în rezultatele bune înregistrate de unităţile Lafarge în România. Ca parte a CRH, acestea vor avea acces la o bază colectivă de informații și bune bune practici, la inovația și competențele Grupului CRH”, afirmă reprezentanții CRH.

Finalizarea achiziției înseamnă intrarea a 15.000 de oameni din foste unități Lafarge și Holcim sub comanda CRH odată cu plata banilor pentru achiziția companiilor vândute. 6,5 mld. euro reprezintă valoarea de întreprindere a activelor preluate, care însumează de regulă prețul pe acțiuni și preluarea datoriilor aferente noilor proprietăți.

Pachetul de active vândut de Lafarge și Holcim a înregistrat EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) estimat în 2014 la 752 mil. euro ceea ce înseamnă că la o valoare de 6,5 mld. euro a tranzacției, irlandezii plătesc un multiplu de 8,6 aplicat la EBITDA. Astfel, valoarea Lafarge România de circa 400 mil. euro în cadrul tranzacției înseamnă o pondere de peste 6% din valoarea totală a tranzacției la nivel internațional.

Pe piața locală, CRH preia opt companii Lafarge cu o cifră de afaceri cumulată de 227,3 mil. euro, un profit net de 15,8 mil. euro și 898 angajați. Cumulate, cele două companii ale CRH din România – producătorul de BCA Elpreco Craiova și Ferrobeton România SRL – aveau până acum afaceri de peste 27,3 mil. euro, 467 angajați și sunt pe pierdere.

Lafarge_companii_ro_cumparate_de_crh_tabel main

Amprenta cea mai importantă a irlandezilor va fi pe piața locală a cimentului, cu vânzări anuale estimate peste jumătate de miliard de euro, unde intră în competiție directă cu primii doi producători globali, LafargeHolcim și HeidelbergCement.

Tranzacția va dubla capacitatea de producție de ciment a CRH la nivel global și va extinde portofoliile sale de agregate și de betoane. CRH va fi al treilea cel mai mare jucător global pe piața materialelor de construcții și numărul doi la nivel mondial pe piața de agregate. Liderul global în industria cimentului este LafargeHolcim, compania creată în 15 iulie prin fuziunea francezilor de la Lafarge cu elvețienii de la Holcim, iar pe 30 iulie HeidelbergCement AG a anunțat achiziția a 45% din acțiunile Italcementi, grupul german devenind cel mai mare jucător din lume de pe piața agregatelor și al doilea producător de ciment la nivel mondial.

”CRH este cu un pas mai aproape să atingă obiectivul nostru de a deveni lider mondial pe piața materialelor de construcții. Operațiunile pe care le achiziționăm au performanțe foarte bune în domeniile în care activează și completează foarte bine operațiunile existente. Integrarea acestor active de înaltă calitate, pe care le-am achiziționat avantajos și la momentul potrivit, vor consolida prezența noastră pe o serie de piețe-cheie și vor oferi noi platforme pentru dezvoltare strategică”, a spus Albert Manifold, directorul general al CRH.

Harta activelor cumpărate de irlandezi cuprinde cel mai mare producător de ciment din estul Canadei, operațiuni de ciment și agregate în Marea Britanie, Franța și Germania, producători de ciment și agregate în regiunile în creștere din Europa Centrală și de Est și intră în două piețe emergente, Brazilia și Filipine, jurisdicție în care tranzacția se va finaliza în trimestrul al treilea.

CRH va integra noile active achiziționate din cele peste 685 de unități din 11 țări, într-o structură comună de raportare supervizată direct de Albert Manifold și de o echipă operațională cu experiență. Numărul de angajați ai CRH va crește la 91.000. Acționarii CRH au aprobat tranzacția în martie 2015, iar acordul din partea Comisiei Europene a fost primit în aprilie.

Irlandezii de la CRH vor anunța până la finele anului o strategie de dezvoltare pentru operațiunile din România. Aceasta va lua în calcul și achiziții pe alte segmente din piața de materiale de construcții, care se regăsesc de exemplu în portofoliul din regiune al grupului irlandez.

”Ne gândim la dezvoltarea de operațiuni complementare, inclusiv la achiziții – poate fi zona operațiunilor de var, asfalt, lucrări de construcții, inclusiv de drumuri, distribuție de materiale de construcții, dacă ne uităm la portofoliul CRH pe alte piețe din regiune precum Ungaria ori Polonia”, a declarat Costin Borc, directorul general al Lafarge România, jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Grupul irlandez de materiale de construcții CRH va păstra mărcile Multibat și Romcim pe piața cimentului și nu intenționează să facă schimbări în companiile Lafarge din România în perioada următoare.

CRH păstrează brandul Multibat și Romcim, iar pe termen scurt și mediu, nu vor fi schimbări în Lafarge România. Irlandezii au angajat firma americană de consultanță strategică McKinsey pentru integrarea activelor cumpărate în structurile grupului CRH. De asemenea, a fost angajată deja o agenție care să se ocupe de rebranding-ul Lafarge România.

CRH este o companie irlandeză născută în 1970 din fuziunea a doi producători – Cement Limited, fondată în 1936, și Roadstone Limited, înființată în 1949.

În 44 de ani, CRH a evoluat de la vânzări de 27 mil. euro, realizate în proporție de 95% în Irlanda, la vânzări de 18 mld. euro realizate în 35 de țări, mai ales din Europa și America de Nord. Are o producție de 300 de milioane tone de materiale de construcții pe an, 76.000 de angajați în 3.400 de locații din lume. În 2013, a înregistrat o pierdere înainte de taxe de 215 mil.euro. Valoarea bursieră a CRH este de circa 22 mld. euro.

CITIȚI INTERVIUL INTEGRAL CU COSTIN BORC, DIRECTORUL GENERAL AL LAFARGE ROMÂNIA, PE TEMA TRANZACȚIEI CU CRH. 

William Watson, Managing Partner al V4C, derulează în acest moment tranzacția de exit din MedLife

Vânzătorul pachetului de 36% la MedLife ridică un nou fond de investiții ce are în vizor România. William Watson, Value4Capital: Suntem în discuții cu investitorii pentru un fond de investiții de 150 – 200 mil. euro. Tranzacțiile din noul fond vor avea ca ținte sectoare ca servicii medicale, IT&C sau servicii de afaceri externalizate

Administratorul de fonduri de investiții Value4Capital, care este în curs de exit din afacerea de servicii medicale private MedLife, intenționează să ridice în acest an un nou fond de investiții cu care să deruleze tranzacții în România și în regiune.

”Suntem în discuții cu investitori pentru a ridica un nou fond de investiții. Va fi un fond de creștere. Capitalizarea – țintă este de circa 150 – 200 mil. euro”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO William Watson, Managing Partner al Value4Capital.

Potrivit acestuia, noul fond ar urma să investească în România și în celelalte piețe din regiune, inclusiv Polonia.

”Ne interesează sectoare precum serviciile, IT&C, servicii medicale sau BPO (servicii de afaceri externalizate – n.r.)”, explică William Watson.

Perioada de investiție va fi cea tipică, în medie de 3 – 5 ani, a mai spus șeful Value4Capital.

După mărime, noul fond ar urma să fie comparabil cu V4C Eastern Europe II, fondul de investiții de 156 mil. euro din care investește acum. Fondul de investiții actual vizează companii de talie medie din Europa Centrală, în care investește capital în marja a 15 – 25 mil. euro per tranzacție.

Portofoliul actual de participații se apropie de lichidare pentru că investițiile au ajuns la maturitate. Value4Capital și-a făcut exitul din majoritatea companiilor, ultima mișcare de acest gen fiind anunțată pe 10 iulie, odată cu vânzarea home.pl, furnizor de soluții IT din Polonia pentru firmele mici și mijlocii. După 3 ani ca acționar în home.pl, Value4Capital a anunțat că a obținut de 3,4 ori mai mult decât banii investiți în afacere și o rată internă de rentabilitate de 40%.

În portofoliul V4C, se mai află acum MedLife – singura investiție din România, unde tranzacția de exit a trecut de faza ofertelor neangajante, potrivit unor surse din piață, și firma poloneză Konsalnet de pe piața serviciilor de securitate și a procesării de bani.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO câte oferte neangajante a primit V4C pentru pachetul de 36,25% scos la vânzare din MedLife, William Watson nu a dorit să facă niciun comentariu pe o tranzacție în curs. Tranzacția de exit a V4C din MedLife a fost anunțată în premieră pe 3 februarie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation și V4C.

MedLife a urmat un model de dezvoltare atât pe verticală – înglobând în structura sa clinici, spitale, laboratoare, farmacii, cât și pe orizontală – printr-o campanie de expansiune la nivel național prin achiziții și deschideri de unități noi.

Pentru acest an, ținta anunțată de Medlife este o cifră de afaceri de 100 mil. euro, de 4 ori mai mare decât în momentul intrării V4C în afacere.

medlife indicatori

Ultimul bilanț public al companiei MedLife SA indică o cifră de afaceri de 56,5 mil. euro și un profit net de 2,1 mil. euro la un număr de 1.249 de angajați.

MedLife este unul dintre cei mai mari operatori privați de servicii medicale alături de Regina Maria, Sanador sau Medicover.

Serviciilor medicale private sunt în acest moment punctul fierbinte al pieței de fuziuni și achiziții, în condițiile în care vânzarea rețelei Regina Maria de către Advent a trecut de faza ofertelor angajante, iar MedLife de faza ofertelor neangajante.

Ambele tranzacții au atras interesul fondurilor de investiții cu interese regionale, printre investitori făcându-și simțită prezența și câțiva investitori strategici la startul vânzării rețelei Regina Maria.

V4C este o firmă de investiții cu capital de risc, care s-a desprins în 2011 din Amundi (fost SGAM). V4C este deținută de cei trei parteneri – William Watson, Piotr Misztal și Jacek Pogonowski. Watson este unul dintre pionierii investițiilor în Europa Centrală și de Est, regiune în care este activ încă din 1992 când lucra ca bancher pentru Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Germanii de la Hochland sunt liderul pieței locale de brânzeturi, cu fabricile de la Sighișoara și Sovata. Sursă foto: Hochland.

Liderul german al pieței locale de brânzeturi plătește un preț estimat în jurul a 5 – 10 mil. euro pentru achiziția distribuției produselor proprii de la Whiteland. Tranzacția aliniază Hochland România la modelul practicat de concurenți, în care producția și distribuția sunt în aceeași mână. Avocații de la Vitzman și Asociații au lucrat cu Whiteland, iar firmele Hodoș Miheț și Asociații, respectiv Mircea și Asociații de partea Hochland

Tranzacția prin care Hochland România, liderul pieței locale de brânzeturi, va prelua de la 1 ianuarie 2016 portofoliul distribuției produselor proprii de la Whiteland are la bază plata unui preț de către compania cu capital german, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Părțile implicate nu au făcut publică valoarea tranzacției anunțate săptămâna trecută. Surse din piață estimează prețul plătit de Hochland către Whiteland în jurul a 5 – 10 mil. euro.

Hochland, o afacere germană de familie fondată de Georg Summer și Robert Reich în urmă cu 88 de ani, a intrat pe piața românească în 1993 prin intermediul rețelei de distribuție Whiteland.

”Noul model de business este o schimbare și o adaptare la evoluția pieței și a brandului Hochland. De altfel, modelul cel mai utilizat în piață este cel al distribuției directe, noi eram o excepție”, a răspuns Sorin Timuș, directorul general al Hochland România, la un chestionar trimis pe 3 iulie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe subiectul schimbării sistemului de distribuție utilizat în prezent de către companie.

Acesta include dezvoltarea echipei de vânzări proprii Hochland Romania și menținerea colaborării cu Whiteland Import Export SRL pe componente de servicii – logistică, merchandising și BTL. Tranziția se va face în următoarele luni, conform unui plan pregătit împreună cu Whiteland, precizează Hochland România.

”Ambele companii sunt mulţumite de noul model de business şi sunt încrezătoare că parteneriatul va funcţiona cu acelaşi succes ca şi până acum. Este scenariul pe care l-am pregătit din timp, scenariul care a dus la modelul de business actual al Whiteland, axat pe servicii distincte de vânzare, logistică, BTL, IT şi suport”, a spus George Ştefănescu, general manager al Whiteland Import Export SRL, în cadrul unui comunicat de presă comun al celor două părți în tranzacție.

În dosarul tranzacției, au lucrat firmele de avocatură Vitzman și Asociații de partea Whiteland, respectiv Hodoș Miheț și Asociații precum și Mircea și Asociații pentru Hochland România, conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Din echipa de avocați Vitzman și Asociații face parte Lavinia Yassien, unul dintre cei doi acționari importanți ai grupului de firme Whiteland.

De cealaltă parte, un nume de calibru este Valentin Mircea, fost vicepreședinte al Consiliului Concurenței în perioada 2011 – 2013 și care acum conduce echipa Mircea și Asociații din postura de Partener Senior. Partenerii fondatori ai firmei Hodoș Miheț și Asociații sunt avocații Raul Hodoș și Ovidiu Miheț, ambii fiind și practicieni în insolvență.

Hochland România este lider pe piața brânzeturilor, unde concurează printre alții cu grupurile franceze Bongrain și Lactalis, care se află în spatele Delaco, respectiv LaDorna.

Portofoliul firmei germane cuprinde o gamă largă de brânzeturi sub mărcile Hochland și Almette – cașcaval, telemea, brânză topită, cremă de brânză, respectiv brânză pentru preparate calde.

După intrarea indirectă pe piața locală acum 22 de ani prin rețeaua de distribuție a Whiteland, Hochland a făcut pasul de a intra direct în 1998 prin achiziția fabricii de la Sighișoara, unde începe producția de brânză topită.

În 1999, compania germană cumpără și fabrica de la Sovata, unde pornește producția de sortimente de cașcaval, precum Dalia sau Brădet. De asemenea, furnizează materie primă pentru fabrica de la Sighișoara.

Hochland România a raportat pentru 2014 un profit net de 12,8 mil. lei (2,8 mil. euro) la o cifră de afaceri de 217,6 mil. lei (49 mil. euro) și un personal mediu de 334 de angajați.

La nivel de grup, Hochland este unul dintre cei mai importanți jucători de profil de pe continent și a raportat o cifră de afaceri de 1,28 mld. euro și un număr total de 4.225 de oameni. Are 11 fabrici în Europa, din care două în România, iar restul în Germania, Franța, Spania, Polonia și Rusia.

branzeturi productie tabel INS

Pe piața de brânzeturi, producția de brânză (inclusiv urdă) este în creștere începând din 2011 cu rate anuale între 4% și 9%, în timp ce pe segmentul de brânză topită producția a scăzut în perioada 2010 – 2012, iar în 2013 a depășit ușor nivelul din anul anterior, conform datelor Institutului Național de Statistică.

Vânzătorul în această tranzacție, grupul Whiteland a fost înființat în 1993 de australianul James Kodor și Lavinia Yassien. Kodor este acționarul majoritar al grupului de firme, cu o cotă de aproximativ 60%, potrivit ultimelor informații disponibile. Whiteland dispune de o rețea cu acoperire națională cu 14 puncte de lucru, conform informațiilor publicate pe propriul site, și are în portofoliul de distribuție mărci precum Hochland, Meggle, Orkla Foods România, Don Gustosso, Râureni, Pescado Group, Mission, Perutnina Ptuj, d’aucy, Zaini, Podravka, Kotanyi, TSC, Mayora sau Nestle.

Whiteland acoperă și alte operațiuni de vânzare și marketing pe piața bunurilor de larg consum. În 2011, grupul german Nagel a cumpărat 25% din acțiunile Whiteland Logistics.

Whiteland Import Export, cea mai importantă firmă din grup, a raportat pentru 2014 un profit net de 1,9 mil. lei (0,4 mil. euro) la o cifră de afaceri de 457 mil. lei (103 mil. euro, calculat la cursul de schimb mediu comunicat de BNR) și 384 angajați.

Trei tranzacții, trei exituri: Căderea cotației petrolului și banii pierduți în explorări fără rezultat au alungat dintr-un foc din România pe irlandezii de la Petroceltic, pe canadienii de la Sterling Resources și pe australienii de la Beach Energy. Gabriel Comănescu rămâne în cele două perimetre din Marea Neagră părăsite de cele trei firme petroliere străine. Ce tranzacții au eșuat anterior în cele două perimetre: Petroceltic voia în februarie 2014 aprobarea ANRM pentru a prelua jumătate din participațiile lui Comănescu și să vândă o parte mai departe către Beach Energy

Compania petrolieră irlandeză Petroceltic International a anunțat, ieri, vânzarea operațiunilor din România către GVC Investment BV, un vehicul de investiții care poartă inițialele lui Gabriel Valentin Comănescu, proprietarul grupului de firme Upetrom și cel care deținea deja participații în cele două perimetre care fac obiectul tranzacției.

Seria de tranzacții din perimetrele de explorare petrolieră din Marea Neagră, blocul 27 Muridava și blocul 28 Est Cobălcescu, marchează exitul din România a trei companii străine – Petroceltic (Irlanda), Sterling Resources (Canada) și Beach Energy (Australia) după ce au pierdut bani în căutarea de rezerve de hidrocarburi în timp ce omul de afaceri Gabriel Comănescu rămâne încă în această afacere. La aceasta se adaugă impactul căderii cotației țițeiului în ultimul an pe piețele internaționale, care afectează planurile de investiții ale mai multor firme din sectorul de explorare.

Anterior tranzacțiilor de exit, harta mișcărilor companiilor implicate în cele două perimetre arăta pe dos : Petroceltic cerea aprobarea Agenției Naționale de Resurse Minerale (ANRM) pentru preluarea unor participații de la Petromar Resources, companie din grupul de firme controlat de Comănescu, iar apoi un transfer către Beach Petroleum, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe 12 iunie, Petroceltic, operator cu o participație de 40% în perimetrul 27 Muridava, a preluat și participația de 40% a Sterling Resources. Prețul tranzacției nu a fost făcut public. Partea canadiană a precizat însă că ”va fi primită o plată non – materială în cadrul tranzacției plus acceptarea de către cumpărător a tuturor obligațiilor restante”.

În paralel, în blocul 28 Est Cobălcescu, irlandezii care aveau tot poziția de titular de acord de concesiune și o cotă de 40% în perimetru, au preluat și pachetul de 30% deținut de Beach Petroleum SRL a australienilor de la Beach Energy. Nici aici valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Compania australiană a anunțat că transferul participației către Petroceltic s-a făcut la ”valoare nominală” și că tranzacția a fost aprobată de ANRM.

Restul participațiilor de 20% în blocul 27 Muridava, respectiv de 30% în blocul 28 Est Cobălcescu, sunt deținute de către Petromar Resources, firmă controlată de Gabriel Comănescu.

După ce au strâns și participațiile canadiene și australiene din cele două perimetre, irlandezii și-au făcut și ei exitul prin vânzarea Petroceltic România BV, compania care deține cele două licențe de explorare în sectorul românesc al Mării Negre.

Nici valoarea acestei tranzacții nu a fost făcută publică. Publicația Irish Times afirmă că tranzacția dintre Petroceltic și GVC Investment BV nu a implicat plăți materiale și înseamnă preluarea datoriilor și obligațiilor aferente de către cumpărător. Într-un astfel de scenariu, tranzacțiile ar indica dorința vânzătorilor de a-și limita pierderile înregistrate de pe urma operațiunilor din România.

Tranzacțiile de exit au primit aprobarea ANRM, precizează reprezentanții companiei irlandeze.
”Aceasta pune capăt implicării noastre în sectorul românesc al Mării Negre. Acest proces de dezangajare este parte a strategiei noastre de a ne concentra eforturile pe producția noastră și dezvoltări de active și să ieșim din asocieri de explorare cu risc mare. Acum, ne-am retras din România și Kurdistan și ne concentrăm eforturile viitoare de explorare pe Egipt și Italia”, a spus Brian O’Cathain, CEO al Petroceltic.

Presiuni pentru un exit al Petroceltic din România au venit încă de la începutul anului din partea principalului său acționar, elvețienii de la Worldview Capital Management, care dețin 28,14% din acțiuni. Aceștia au cerut în Adunarea Generală a acționarilor de pe 25 februarie înlocuirea lui Brian O’Cathain din poziția de CEO, pe care l-au acuzat că aduce prejudicii afacerilor companiei, și numirea lui Angelo Moskov, CEO al Worldview Capital Management, și a unui alt om susținut de elvețieni pe poziții de directori ai Petroceltic, propunere însă respinsă în final la vot.

Cererea Worldview Capital Management de vânzare a operațiunilor din România a prins însă contur câteva luni mai târziu.

Exitul a fost o opțiune strategică și pentru celelalte două firme străine cu interese locale.

Astfel, australienii de la Beach Energy afirmă că exitul din România înseamnă încă un pas din planul de a-și restrânge operațiunile mai aproape de țara de origine, unde se pot concentra pe resursele de creștere a afacerii.

De asemenea, canadienii de la Sterling Resources spun că afacerea pe care o au în România depășește calibrul companiei, care preferă să-și investească banii și resursele pe piețele din Marea Britanie și Olanda.

La nivel local, exitul Sterling Resources a fost un proces început încă din 2014 cu transferul unei participații de 65% din sectorul de apă adâncă al blocului Midia din Marea Neagră către compania americană ExxonMobil și OMV Petrom. Tranzacția cuprinde plăți de 29,25 mil. dolari până la descoperirea unui zăcământ exploatabil comercial și încă 19,5 mil. dolari după pornirea producției.

Pe 26 martie, canadienii au anunțat vânzarea a 4 licențe de explorare ale subsidiarei din România către fondul de investiții Carlyle, care vor plăti 42,5 mil. dolari. La finalizarea tranzacției în luna iunie, Sterling va plăti la rândul său 10 mil. dolari către Gemini ca urmare a unui acord de investiții încheiat în 2007 cu Gemini Oil & Gas Fund II, la care se adaugă o plată în acțiuni cu o valoare de 7,5 mil. dolari. Canadienii ies din România și pregătesc aceeași mișcare în Franța.

Tranzacțiile dintre Petroceltic, Beach Energy și Comănescu care nu au trecut de ANRM

Cele două licențe ale Petroceltic din România au un termen inițial de explorare de 3 ani începând cu octombrie 2011 și au fost prelungite de ANRM cu încă 18 luni, deci până în aprilie 2016, datorită unor întârzieri cu lucrările de foraj de sonde. În fiecare din cele două perimetre, irlandezii au forat în perioada 2013 – 2014 câte o sondă, însă rezultatele testelor nu au indicat existența unor zăcăminte ce pot fi exploatate comercial astfel că sondele au fost abandonate. Au continuat însă lucrările de seismică și cercetare în vederea găsirii de rezerve de țiței.

În acest context, autoritățile române au fost solicitate în februarie 2014 să aprobe transferuri de participații în cele două perimetre. Astfel, Petroceltic Romania B.V., care deține poziția de operator cu cote de participație de 40% în fiecare perimetru, a solicitat ANRM aprobarea achiziției a încă 15% în blocul 28 și a altor 10% din blocul 27 de la Petromar Resources, care ulterior urmau să ajungă la Beach Petroleum (CEE) SRL, subsidiara locală a australienilor, conform informațiilor făcute publice pe site-ul Petroceltic.

În dosarul privind transferul de participație din blocul 27, ANRM a fost notificată printr-o adresă din 27 februarie de către titularul acordului de concesiune și firma Beach Petroleum.
”A.N.R.M. nu a aprobat transferul solicitat, prin urmare, a notificat titularul prin adresa cu nr. 7304 din 10 iulie 2014. Ulterior, titularul, respectiv compania Beach Petroleum au solicitat retragerea documentației”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În celălalt caz, potențiala tranzacție s-a finalizat tot cu un eșec.

”Prin adresa nr. 2285 din data de 27 februarie 2014, titularul de acord petrolier – constituit din societățile Petromar Resources, Petroceltic Romania B.V., Beach Petroleum – a notificat Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale cu privire la intenția de transfer a unei cote din drepturile deținute şi obligatiile asumate de titular în cadrul acordului petrolier de explorare, dezvoltare și exploatare din perimetrul EX rdocumentele aferente, conform legii. Ulterior, titularul a solicitat retragerea cererii de transfer şi a documentației aferente”, au răspuns reprezentanții ANRM la solicitarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Petroceltic sunt prezenți la nivel local prin intermediul Petroceltic Romania BV Amsterdam Sucursala București, care a cumulat în perioada 2011 – 2013 pierderi totale de 63,1 mil. lei (peste 14 mil. euro). Numai costurile cu forarea unei sonde în 2014 în perimetrul 27 au fost de 8,1 mil. dolari, ceea ce ridică nota de plată pentru operațiunile din România în jurul valorii de 20 mil. euro. La 31 decembrie 2013, veniturile subsidiarei locale erau de 14 mil. lei (3 mil. euro).

Firma irlandeză a înregistrat în primul semestru al anului trecut pierderi globale de 57,4 mil. dolari față de 16 mil. dolari cu un an înainte la venituri globale de 96,3 mil. dolari în scădere de la 103,7 mil. dolari în anul anterior.

Australienii de la Beach Energy sunt prezenți prin subsidiara Beach Petroleum (CEE) SRL din august 2012 și nu au făcut bani în România. Pierderile raportate în perioada 2012 – 2013 cumulează numai 76.000 lei (circa 17.000 euro). În 2013, au avut afaceri de 3,5 mil. lei (0,8 mil. euro). Capitalurile firmei locale erau la 31 decembrie 2013 de 102 mil. lei (23 mil. euro).

În raportul anual, australienii notează că până la 31 decembrie 2014 valoarea participațiilor din România cu 30 mil. dolari până la zero, fără să fie programate noi lucrări de explorare. În semestrul al doilea, Beach Energy a raportat o scădere a veniturilor la 426 mil. dolari față de 557 mil. dolari cu un an înainte și trecerea pe pierderi cu un nivel de 79 mil. dolari față de un câștig de 160 mil. dolari în perioada similară a anului anterior. Principalul acționar este un grup privat de investiții australian, Seven Group.

Canadienii de la Sterling Resources activează la nivel local prin Midia Resources, înregistrată în 2007. Compania locală avea la finele lui 2014 capitaluri totale de 31,8 mil. lei (7 mil. euro).

Brațul local al canadienilor a strâns pierderi cumulate în perioada 2009 – 2014 de 61,7 mil. lei, din care 33 mil. lei (7,5 mil. euro) numai în ultimul an. În perioada menționată, Midia Resources a obținut profit numai în 2012, de 11,6 mil. lei, an în care a raportat și un nivel – record al veniturilor, de 211 mil. lei (50 mil. euro). În octombrie 2012, Sterling a vândut o participație în blocul Midia către Exxon și Petrom pentru plata în 3 tranșe a circa 78 mil. dolari.

Până acum, în perimetrele din Marea Neagră, Exxon Mobile și OMV Petrom au raportat recent indicii promițătoare privind descoperirea de rezerve de gaze exploatabile comercial, planuri de care se leagă în bună măsură asigurarea independenței energetice a României.

În ultimii 25 de ani, mai multe companii petroliere străine au investit fără succes sume mari de bani pentru a găsi țiței și gaze în România, printre care giganți ca Shell, BP sau Total.

Fondul de investiții cu capital de risc Catalyst România a ajuns la a cincea tranzacție locală în sectorul Tehnologie – Media – Telecom. Fondul preia un pachet minoritar de acțiuni la un dezvoltator de programe pentru formulare printr-o majorare de capital de peste 1 mil. euro

Fondul de investiții Catalyst România, cu capital de risc și dedicat IMM-urilor locale din sectorul Tehnologie – Media – Telecom, a anunțat că a preluat un pachet minoritar în cadrul companiei 123ContactForm, dezvoltator software de formulare și studii pentru companii și ONG-uri la nivel global.

Fondul a investit peste 1 mil. euro prin majorare de capital și își completează astfel portofoliul de investiții în companii de profil după tranzacțiile derulate anterior la Avocatnet, Simartis Telecom, elefant.ro și Green Horse Games. În toate tranzacțiile bifate până acum, fondul de investiții ridicat la finele lui 2012 cu o capitalizare – țintă de 30 mil. euro, a intrat numai ca acționar minoritar investind capital de creștere în IMM-uri.

„123ContactForm este o companie solidă, cu un bun management și cu o creștere rapidă, care are un potențial deosebit de a continua dezvoltarea la nivel global. Investiția se potrivește perfect profilului Catalyst România – de a susține o companie românească de tehnologie cu creștere ridicată și cu un istoric de vânzări globale pentru produse software adaptabile. Suntem bucuroși să susținem procesul de dezvoltare al 123ContactForm și avem încredere în succesul companiei pe termen lung”, a declarat Marius Ghenea, care din luna februarie a intrat ca Senior Advisor în echipa 3TS Capital Partners, care administrează mai multe fonduri de investiții, inclusiv Catalyst România. Ghenea va fi reprezentantul noului investitor financiar în Consiliul de administrație al firmei finanțate, 123ContactForm, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Majorarea de capital va ajuta 123ContactForm să dezvolte produse noi, să intensifice eforturile de marketing și să extindă echipa.

123ContactForm a fost fondată în 2010 ca o companie care dezvoltă software pentru creatorii de formulare. Din echipa inițială au facut parte Florin Cornianu (CEO) și Tudor Bastea (CTO), din 2011 alăturându-se și Adrian Gheară în calitate de consultant și membru al board-ului, în urma unei investiții acordate companiei. 123ContactForm are sediul în Timișoara și o echipă de 42 de membri, potrivit comunicatului de presă al fondului de investiții.

Bilanțul companiei înregistrate în Timișoara, 123ContactForm SRL, pentru 2014 indică 17 angajați la o cifră de afaceri de 2,2 mil. lei (circa 0,5 mil. euro) și un profit net de 0,2 mil. lei (circa 50.000 euro). Față de 2012, cifra de afaceri a crescut de 10 ori, rezultă din datele făcute publice de Finanțe, iar în ultimul an o dublare de la 0,9 mil. lei în 2013 până la 2,2 mil. lei în 2014.

„Am reușit să creștem și să ne dublăm cifra de afaceri de la an la an doar prin resurse personale și din veniturile companiei. Cu toate acestea, înțelegem că un investitor puternic de venture capital ne poate ajuta să ne maximizăm potențialul. Prin urmare, suntem foarte încântați să avem alături de noi echipa experimentată a 3TS Catalyst România, ca partener care își asumă riscurile afacerii și ne oferă sprijin financiar, expertiză și îndrumare strategică”, a completat Florin Cornianu, fondator și CEO 123ContactForm.

Părțile nu au făcut publică mărimea pachetului de acțiuni preluat de fondul de investiții.

Catalyst România este primul fond de private equity dedicat României, finanţat în principal de către Fondul European de Investiţii (FEI) prin iniţiativa JEREMIE, ca parte a Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice” 2007-2013, co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Fondul Catalyst România investește între 500.000 euro și 2 mil. euro și principalii săi investitori de capital sunt Fondul European de Investiții (care face parte din grupul Băncii Europene de Investiții), administratorul de fonduri de investiții BT Asset Management (parte a grupului financiar Banca Transilvania), administratorul de fonduri de investiții 3TS Capital Partners, precum şi alţi investitori privaţi. FEI a pus 10 mil. euro în capitalul fondului de investiții Catalyst România.

Sectorul TMT este unul dintre cele mai atractive la nivel global pentru fondurile de investiții cu apetit de risc datorită ritmului exponențial de creștere al afacerii și a marjelor stabile. În ultimii, numărul sectoarelor economice – țintă pentru fondurile de investiții s-a îngustat vizibil în condițiile în care IMM-urile au fost lovite de valuri de insolvențe provocate de scăderea consumului în anii de criză, și, implicit, de lipsa de lichiditate a afacerii.

unicredit tiriac sediu main

Unicredit: Tranzacția cu Ion Țiriac a fost semnată prin împuterniciți în paralel la Viena și la București. Noul nume al băncii UniCredit Țiriac Bank va fi comunicat în curând

Tranzacția prin care grupul bancar italian UniCredit a cumpărat pachetul de 45% din acțiunile UniCredit Țiriac Bank, una dintre cele mai mari bănci locale, s-a semnat pe 3 iunie în paralel la Viena și la București. Omul de afaceri Ion Țiriac și-a exercitat opțiunea de vânzare a pachetului de acțiuni, prevăzută în contractul încheiat cu aproape zece ani în urmă când a vândut pachetul majoritar către divizia austriacă a fostei bănci germane HVB Bank, înghițite ulterior de UniCredit (Italia).

”A existat un proces paralel de semnare care a avut loc în ambele orașe (Viena și București – n.r.). Semnarea a avut loc pe 3 iunie. Tranzacția a fost semnată de reprezentanți ai celor două companii prin împuterniciți”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții UniCredit Țiriac Bank.

Aceștia au mai precizat că ”detaliile privind schimbarea numelui băncii vor fi anunțate în curând”. O mișcare văzută ca naturală în noul context în care UniCredit are în mână 96% din acțiunile băncii ar fi retragerea numelui fondatorului băncii, Ion Țiriac, din actuala denumire – UniCredit Țiriac Bank.

Dacă ne uităm în jurul României, la numele subsidiarelor UniCredit din regiune coordonate de UniCredit Bank Austria AG, și anume UniCredit Bank Ungaria, UniCredit Bank Cehia și Slovacia, UniCredit Bank Serbia, UniCredit Bank Slovenia, o mișcare logică ar fi UniCredit Bank România.
Acesta s-ar alinia și cu unitățile locale ale altor bănci străine de pe piața locală precum Raiffeisen Bank România, ING Bank România, Piraeus Bank România, Alpha Bank România, OTP Bank România și multe altele, al căror numitor comun este că marca – ancoră a băncii indică grupul – mamă și apartenența la piața românească.

Țiriac Holdings Ltd. își vinde cele 45 de procente din UniCredit Țiriac Bank, una dintre cele mai mari bănci locale, către UniCredit Bank Austria AG. Ca rezultat al acestei tranzacții, capitalul deținut de UniCredit Bank Austria AG in UniCredit Țiriac Bank S.A. crește de la 50,6% la 95,6%.

Finalizarea tranzacției este preconizată înainte de sfârșitul lunii iunie 2015. Părțile acordului au agreat să nu dezvăluie prețul de vânzare sau oricare alte detalii ale tranzacției.

UniCredit Bank Austria AG ia in considerare formularea unei oferte acționarilor minoritari ai UniCredit Țiriac Bank SA pentru a le achiziționa acțiunile deținute.

Mai dețin acțiuni Bank Austria CEE BeteiligungsgmbH – 0,0132897% din capitalul social, Arno Grundstücksverwaltungs Gesellschaft m.b.H cu 0,0132897%, Beteiligungsverwaltungsgesellschaft der Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH – 0,0132897%, Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH – 0,0132897%, Unicredit Leasing Romania S.A. – 0,0000049%, alți acționari persoane fizice române – 4,00669928%, alți acționari firme românești – 0,17915491%, alți acționari străini cu 0,124401408%, respectiv alți acționari firme străine cu 0,0180075% din capitalul social.

”Intenționăm să facem o ofertă pentru acționarii minoritari care să includă pașii specifici de parcurs până la sfârșitul acestui an. Întrebarea despre prețul pe acțiune va trebui să fie evaluată de UniCredit Bank Austria AG. Așadar, nu putem furniza niciun detaliu în acest stadiu”, au declarat oficialii băncii.

Tranzacția prin care Ion Țiriac iese din banca pe care a fondat-o în 1991 este de așteptat să producă efecte și asupra componenței Consiliului de Supraveghere al băncii.

Ultimele date disponibile pe site-ul băncii indică faptul că printre cei nouă membri ai Consiliului de Supraveghere, al cărui președinte este Dan Pascariu, figurează și foștii directori generali ai Țiriac Holdings, Petru Văduva, acum director general al companiei energetice de stat Transgaz, precum și Leonard Leca, numit director financiar în grupul A&D Pharma, conform ultimelor informații disponibile.

”În cazul în care vor avea loc modificări ale componenței Consiliului de Supraveghere, acestea vor fi anunțate conform uzanței și prevederilor legale” au răspuns oficialii băncii la întrebarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe acest subiect.

UniCredit Țiriac Bank este o bancă românească cu sediul în București și este membră a rețelei UniCredit din Europa Centrală și de Est. La nivel național, banca este prezentă prin intermediul unei rețele de 180 de sucursale și a unei echipe de aproximativ 3.350 de angajați.

Istoria băncii începe cu anul 1991, când omul de afaceri Ion Țiriac, care își dobândise deja o faimă la nivel internațional ca urmare a carierei sale în tenis, s-a hotărât să înființeze în România una din primele bănci cu capital privat, Banca Comercială Ion Țiriac.

În anul 2000 are loc o tranzacție care va avea ulterior impact asupra destinului Băncii Comerciale Țiriac. Banca germană HVB Bank cumpără instituția austriacă de credit Bank Austria Creditanstalt, cotată la acea vreme ca una dintre cele mai puternice bănci din Europa Centrală și de Est.

În anul 2001, pe piața bancară a României intră italienii de la UniCredit care cumpără banca turcească Demirbank. În 2005, UniCredit semnează contractul de achiziție a băncii germane HVB Bank.

În anul 2006, HVB Bank fuzionează cu Banca Țiriac, iar noua bancă se numea HVB Țiriac. După ce UniCredit preia HVB Bank, numele băncii se schimbă în UniCredit Țiriac Bank, bancă din acțiunile căreia omul de afaceri Ion Țiriac deține 45 %. Banca a intrat apoi în lupta pentru cotă de piață, depășind imediat după fuziune bănci precum Raiffeisen sau Volksbank, iar acum este una dintre băncile locale de top, având o poziție puternică mai ales pe segmentul pieței creditelor pentru companii.

Anul trecut, UniCredit Țiriac a finalizat preluarea în două etape a fostei RBS Bank România și a anunțat prin vocea directorul general executiv, Răsvan Radu, că are apetit de achiziție în continuare pentru portofolii bancare de o anumită dimensiune, mai ales pe segmentul de retail.
Grupul UniCredit în România a înregistrat anul trecut o creștere cu 4,2% a activelor totale până la 32,4 mld. lei (7,4 mld. euro).

Profitul băncii a fost anul trecut mai mare cu circa 7% în lei față de 2013, ajungând la 80 mil. lei (circa 18 mil. euro), pe fondul reducerii rețelei din teritoriu, dar și a preluării personalului de la RBS Bank România.

Portofoliul de credite a avansat cu 6,5%, pe fondul unui plus obținut de 18,7% pe segmentul creditării marilor companii.

UniCredit estimează că are o cotă de piață de 12,2% la credite și 9,6% la depozite pe segmentul clienților – companii. Ritmul de creștere anual este de 13,1% la credite și 9,6% la depozite pe acest segment.

Pe piața de retail, banca a înregistrat cea mai slabă performanță pe creditare, volumul creditelor acordate persoanelor fizice fiind mai redus cu 4,6% față de 2013. Cota de piață a italienilor în creditarea persoanelor fizice este și ea cu mult sub cea de pe corporate, fiind în 2014 de numai 5,7%. Iar la depozite, cota de piață scade chiar la 3,7%.

Per ansamblu, banca are un raport între credite și depozite de 116%, care trece de 140% dacă luăm în calcul și firma de leasing a grupului italian.

Producția de credite noi, un indicator care indică sănătatea afacerii unei bănci, are un plus de 20% în 2014 pe partea de credite de consum, iar rata de creștere este de 27% cu tot cu creditele ipotecare.

Pe piața românească, în ultimii 3 ani a început un val de exituri din sector și de consolidare la nivelul de vârf al pieței, iar de anul trecut, s-a deschis și piața tranzacțiilor mari cu portofolii bancare neperformante odată cu vânzarea de către Volksbank România a unui pachet de 495 mil. euro.

avocati_tabel_m&a_legal_500_2015_12032015 main

Legal 500: Avocații lideri în practica de fuziuni și achiziții sunt Cătălin Băiculescu de la Țuca Zbârcea & Asociații, John Fitzpatrick de la CMS, Adriana Gaspar de la NNDKP și Florian Nițu de la Popovici Nițu & Asociații. Cinci firme stau în vârful ”piramidei” construite echilibrat de casele locale de avocați și cele internaționale

Avocații Cătălin Băiculescu – partener Țuca Zbârcea & Asociații, John Fitzpatrick – partener CMS Cameron McKenna, Adrian Gaspar – partener NNDKP și Florian Nițu – managing partner Popovici Nițu & Asociații sunt considerați liderii individuali de practică în drept corporativ și fuziuni & achiziții din România de către ghidul juridic internațional Legal 500 în ediția din 2015.

Pe lângă cei patru avocați menționați ca lideri de practică, Legal 500 listează 40 de firme de avocatură în primele cinci eșaloane.

”Piramida” avocaților de fuziuni și achiziții este construită într-un echilibru de forțe între firmele locale și cele internaționale. Dacă primul eșalon și al patrulea este dominat de cele locale, al doilea și al treilea revine celor internaționale.

Primul eșalon al firmelor de avocatură în fuziuni și achiziții reîntregește tabloul celor patru case mari locale – Mușat & Asociații, NNDKP, Popovici Nițu & Asociații și Țuca Zbârcea & Asociații, cărora li se alătură firma britanică CMS, cu o echipă locală specializată de 18 oameni condusă de partenerii Horea Popescu și John Fitzpatrick, după cum notează Legal 500, unul dintre cele mai prestigioase ghiduri juridice internaționale alături de Chambers and Partners sau IFLR 1000.

Al doilea eșalon este ocupat de patru rețele internaționale de avocați și o firmă locală, adică Clifford Chance Badea, Dentons, RTPR Allen & Overy, Schoenherr și cei de la PeliFilip, care dispun de o echipă de 24 de avocați specializați, activi mai ales în imobiliare și energie.
Al treilea palier în fuziuni și achiziții este ocupat de firme internaționale, cu câteva excepții. Lista cuprinde Biriș Goran, Bondoc & Asociații în alianță cu White & Case, DLA Piper Dinu, Eversheds Lina Guia, Kinstellar, Leroy și Asociații, Noerr, Voicu Filipescu, Wolf Theiss și două case de avocatură afiliate firmelor din Big Four – Reff & Asociații din rețeaua Deloitte și D & B David & Baias firma corespondentă a PwC.

În eșalonul al patrulea intră opt firme, etajul fiind dominat aici de casele de avocatură locale. Lista cuprinde bpv Grigorescu Ștefănică, Bulboacă & Asociații, Buzescu Ca, Mitel & Partners, Pachiu & Asociații, Pop & Partners, Vernon David și Zamfirescu Racoți & Partners.

Palierul al cincilea cuprinde 11 firme de avocați – Anghel Stabb & Partners, Boantă Gidei & Asociații, CHSH Gilescu Văleanu Nathanzon & Partenerii, Drakopoulos Law Firm, Hammond Bogaru și Asociații, Maravela & Asociații, Mareș Dănilescu Mareș, McGregor & Partners, Peterka & Partners, Rădulescu Mușoi și TSAA.

calendar_deal_bt_vb_08042015 main

Tranzacția BT – Volksbank România: Limba de negociere a fost engleza, părțile implicate au avut fiecare echipe de negociere de câte 3 – 5 oameni, cameră de date virtuală pentru cumpărător

Părțile implicate în tranzacția de 728 mil. euro prin care Banca Transilvania a cumpărat Volksbank România au lucrat fiecare cu echipe de câte 3 – 4 oameni, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Cea mai mare tranzacție de pe piața românească din 2014 a implicat, pe de o parte, Banca Transilvania, consiliată de firma de avocatură Peli Filip, KPMG pentru partea de due dilligence și audit, respectiv boutique -ul de investment banking austriac Vienna Capital Partners, iar de cealaltă parte, Volksbank România și cei patru acționari ai săi – Volksbank AG din Austria, BPCE din Franța, băncile germane DZ Bank și WGZ Bank, asistate de către bancherii de investiții de la Rothschild și firma de avocatură vieneză Schoenherr.

Negocierile între români, austrieci, germani și francezi s-au derulat numai în limba engleză, afirmă sursele citate, care afirmă că tranzacția s-a derulat pe axa Viena – București. Pe de o parte, Viena a avut de partea ei greutatea pentru că acolo se află sediul central al băncii – mamă a Volksbank România și deci, al vânzătorului pachetului majoritar, dar și sediile centrale ale avocaților de la Schoenherr și al băncii de investiții Vienna Capital Partners conduse de austriacul Heinrich Pecina, care avea mandatul Băncii Transilvania pentru achiziție.

Casa vieneză de avocatură Schoenherr a asigurat consultanța juridică a acționarilor Volksbank România la vânzarea acesteia către Banca Transilvania cu o echipă din 5 oameni, condusă de către austriacul Markus Piuk, partener în cadrul firmei pe aria de corporate și fuziuni și achiziții. Schoenherr a lucrat în acest dosar cu patru parteneri și un asociat, fiind implicate astfel birourile firmei din Viena și București. Din echipa au mai făcut parte Mădălina Neagu (partener în cadrul biroului din București în aria de corporate și fuziuni și achiziții), Matei Florea (partener în cadrul biroului din București responsabil de practica de Bănci și Finanțe), Cătălin Suliman (partener în cadrul biroului din București pe partea de legislație a Uniunii Europene și Concurență) și Clemens Leitner (asociat în cadrul practicii de corporate și fuziuni și achiziții), potrivit firmei de avocatură austriece.

Pe de altă parte, Bucureștiul înseamnă sediul central al Volksbank România, ținta tranzacției, dar și birourile casei de avocatură Peli Filip și ale firmei de consultanță și audit KPMG România, care au lucrat pentru cumpărător al cărui sediu central este la Cluj – Napoca.

Cea mai mare parte a demersurilor în cadrul procesului s-a derulat însă pe mail, fiind vorba inclusiv de o cameră de date virtuală pusă la dispoziția cumpărătorului și a echipelor sale de consultanți, precizează aceleași surse.

Tranzacția prin care nr. 3 din piața bancară a cumpărat nr. 9 după activele totale își are originea în naționalizarea parțială a băncii – mamă, Volksbank AG din Austria, din aprilie 2012. De atunci a început un proces de restructurare a Volksbank, sub supravegherea statului austriac și a Comisiei Europene. Rușii de la Sberbank au cumpărat în 2012 mai multe subsidiare ale Volksbank din străinătate, însă cea din România nu a fost preluată, neavând suportul BNR, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În acest context, Volksbank a angajat în aprilie 2014 banca de investiții Rothschild pentru vânzarea Volksbank România.

În septembrie 2014, au început discuțiile cu Banca Transilvania în format ”1 la 1”, iar negocierile s-au finalizat trei luni mai târziu. Pe 10 decembrie 2014, la hotelul JW Marriott din București părțile au semnat contractul de vânzare – cumpărare a 100% din Volksbank România și, indirect, a firmei de gestiune de active imobiliare Volksbank România Services.

Tot pe 10 decembrie 2014, părțile au semnat și un contract de cesiune și un contract de escrow.
Următorul pas important în calendarul tranzacției este pe 29 ianuarie, când BT obține de la Consiliul Concurenței o derogare de la aprobarea tranzacției ca o măsură excepțională, în urma căreia poate să-și instaleze proprii oameni în Volksbank România pentru a administra problema creditelor în franci elvețieni, care înseamnă 29% din portofoliul de active al băncii.

Pe 26 februarie, banca din Cluj mai face un pas înainte și anunță angajarea firmei americane de consultanță de strategie AT Kearney pentru integrarea prin absorbție a Volksbank România în BT.

Pe 17 martie, BT anunță că a obținut avizele necesare din partea Consiliului Concurenței și ale BNR pentru aprobarea tranzacției.

Pe 7 aprilie, BT semnează la București la sediul Volksbank România documentele pentru închiderea tranzacției.

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață ca mărime, a anunțat că prețul pentru pachetul de 100% din acțiunile Volksbank România a fost de 81 mil. euro, din care 58 mil. euro sunt puse într-un cont escrow pentru acoperirea unor eventuale riscuri ce ar putea apărea în termen de un an. Prețul a fost plătit în întregime ieri din lichiditățile BT. Banca din Cluj avea la finele anului trecut un profit anual net de 100 mil. euro și lichidități de circa 1 mld. euro.

La un capital final de 1,905 mld. lei (432 mil. euro) la Volksbank România, prețul plătit de BT de 81 mil. euro indică un multiplu de 0,19 raportat la capitalul băncii.

De asemenea, banca cu sediul la Cluj – Napoca și-a asumat rambursarea unor finanțări de 2,857 mld. lei (circa 647 mil. euro, la cursul de schimb al zilei) acordate anterior de către banca – mamă către Volksbank România.

Vânzătorii Volksbank România sunt Volksbank AG (Austria) cu 51% din acțiuni, BPCE (Franța) cu 24,5% din acțiuni, băncile germane DZ Bank cu 16,4% și WGZ Bank cu 8,1%.

Fuziunea BT cu Volksbank România are ca termen – țintă primul trimestru din 2016, urmând să fie supusă aprobării în adunarea generală a acționarilor a băncii. După încheierea fuziunii, conducerea BT vrea să continue politica de achiziții de bănci sau portofolii pentru a-și crește cota de piață.

BT a mai anunțat odată cu încheierea tranzacției și oferta sa pentru cei 18.300 de clienți ai Volksbank România, care au în derulare credite în franci elvețieni.

Primele decizii luate de Banca Transilvania pentru clienții Volksbank sunt stoparea calculării comisionului de risc pentru clienţii aflaţi în prezent în portofoliul Volksbank România şi care au semnat contracte care includeau acest aspect, returnarea sumelor încasate cu titlu de comision de risc, în etape, prin diminuarea creditului în sold, reduceri la creditele celor care vor dori conversia creditelor din franci elveţieni în lei sau în euro şi prelungirea cu o lună, până la data de 17 mai a deciziei privind îngheţarea cursului de schimb al franc elvețian la nivelul din 31 decembrie 2014.

Concret, Banca Transilvania va oferi din 4 mai în sediile Volksbank România o reducere de 22,5% pentru clienţii care doresc conversia creditelor din franci elveţieni în lei sau euro. În plus, la acest procent va fi adăugată, după caz, valoarea comisionului de risc.

Pe bursa de la București, cotația acțiunii era în creștere cu 1,59% ajungând la 2,1750 lei pe titlu, investitorii dând un semnal pozitiv la prețul plătit de BT pentru achiziția Volksbank, care îi dă un impuls decisiv pentru ocuparea poziției a doua pe piața bancară, ocupate acum de BRD. Valoarea bursieră a ”noii” BT este de 5,673 mld. lei (1,284 mld. euro).

Sursă foto și date: BT.

Tranzacția BT – Volksbank a ajuns în total la 728 mil. euro. Prețul de vânzare al pachetului de 100% Volksbank România este 81 mil. euro, din care vânzătorii Volksbank România au încasat 23 mil. euro, alte 58 mil. euro sunt puse într-un cont escrow pentru acoperirea unor eventuale riscuri ce ar putea apărea în termen de un an. BT și-a asumat rambursarea unor finanțări de 647 mil. euro către banca – mamă

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață ca mărime, a anunțat în această seară că prețul pentru pachetul de 100% din acțiunile Volksbank România, locul 9 pe piață, a fost stabilit la 81 mil. euro, din care 58 mil. euro sunt puse într-un cont escrow pentru acoperirea unor eventuale riscuri ce ar putea apărea în termen de un an. Prețul a fost plătit în întregime astăzi din lichiditățile BT, anunță banca ce are un profit anual net de 100 mil. euro și lichidități de circa 1 mld. euro.

La un capital final de 1,905 mld. lei (432 mil. euro) la Volksbank România, prețul plătit de BT de 81 mil. euro indică un multiplu de 0,19 raportat la capitalul băncii.

De asemenea, banca cu sediul la Cluj – Napoca și-a asumat rambursarea unor finanțări de 2,857 mld. lei (circa 647 mil. euro, la cursul de schimb al zilei) acordate anterior de către banca – mamă către Volksbank România. BT precizează că valoarea respectivă referitoare la rambursarea unor finanțări anterioare contractate de Volksbank a fost stabilită în ziua închiderii tranzacției la valoarea nominală. În aceste condiții, prețul pe acțiuni și înlocuirea liniilor de credit intragrup asumate ridică valoarea tranzacției la aproximativ 728 mil. euro.

Liniile de credit ale Volksbank România care trebuiau plătite băncii – mamă au fost stinse de BT prin plata lor și înlocuite cu noi linii de credit, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De menționat că valoarea finanțării băncii – mamă era de 4,069 mld. lei (circa 925 mil. euro) în 2014, aceasta reducându-se până la data finalizării tranzacției cu peste 275 mil. euro.

În primul trimestru al acestui an, înainte de finalizarea tranzacției, a fost realizată conversia unor împrumuturi subordonate de 161 mil. euro și conversia parțială a unor finanțări de la banca – mamă de 341,5 mil. franci elvețieni (circa 327 mil. euro), conform datelor prezentate de către BT.

Volksbank România a încheiat 2014 cu pierderi de 1,899 mld. lei (peste 430 mil. euro), în condițiile în care au fost constituite provizioane de 2,006 mld. lei (circa 456 mil. euro).

Activele totale ale Volksbank România erau la 31 decembrie 2014 de 12,36 mld. lei, din care 39% sunt în euro, în timp ce ponderea în franci elvețieni este de 29% cântârind la fel de mult ca și portofoliul în lei al băncii. BT are în lei 68% din activele totale de 35,6 mld. lei, alte 28% fiind plasate în euro.

Raportul credite – depozite este de 184% la Volksbank România față de 66,63% la BT ceea ce arată unde mai are de lucru banca din Cluj în perioada următoare.

Capitalul acționarilor Volksbank România era de 713 mil. euro (circa 162 mil. euro) la 31 decembrie 2014. Datele financiare prezentate de BT nu cuantifică în clar care a fost impactul scumpirii francului elvețian asupra portofoliului de credite Volksbank în această monedă.

Vânzătorii Volksbank România sunt Volksbank AG (Austria) cu 51% din acțiuni, BPCE (Franța) cu 24,5% din acțiuni, băncile germane DZ Bank cu 16,4% și WGZ Bank cu 8,1%.

Fuziunea BT cu Volksbank România are ca termen – țintă primul trimestru din 2016, urmând să fie supus aprobării în adunarea generală a acționarilor a băncii.

BT a anunțat astăzi printr-un comunicat finalizarea tranzacției și a prezentat oferta sa pentru cei 18.300 de clienți ai Volksbank România, care au în derulare credite în franci elvețieni.

Primele decizii luate de Banca Transilvania pentru clienții Volksbank sunt stoparea calculării comisionului de risc pentru clienţii aflaţi în prezent în portofoliul Volksbank România şi care au semnat contracte care includeau acest aspect, returnarea sumelor încasate cu titlu de comision de risc, în etape, prin diminuarea creditului în sold, reduceri la creditele celor care vor dori conversia creditelor din franci elveţieni în lei sau în euro şi prelungirea cu o lună, până la data de 17 mai a deciziei privind îngheţarea cursului de schimb al franc elvețian la nivelul din 31 decembrie 2014.

Concret, Banca Transilvania va oferi din 4 mai în sediile Volksbank România o reducere de 22,5% pentru clienţii care doresc conversia creditelor din franci elveţieni în lei sau euro. În plus, la acest procent va fi adăugată, după caz, valoarea comisionului de risc, anunță BT.

De la stânga la dreapta Michael Mendel – Președinte al Consiliului de Supraveghere al Volksbank România și Horia Ciorcilă Președinte al Consiliului de Administrație al  Băncii Transilvania. Sursă foto: BT.

De la stânga la dreapta Michael Mendel – Președinte al Consiliului de Supraveghere al Volksbank România și Horia Ciorcilă Președinte al Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania. Sursă foto: BT.

Semnarea documentelor pentru închiderea tranzacției a avut loc în această dimineață la sediul Volksbank România de pe Șoseaua Pipera 42 din București.

În urmă cu aproximativ patru luni, pe 10 decembrie 2014, părțile au semnat contractul de vânzare – cumpărare la hotelul JW Marriott din București la capătul a trei luni de negocieri.

Stephan Koren, directorul general al grupului bancar austriac Volksbank AG, banca – mamă a Volksbank România, a spus marți că vânzarea subsidiarei locale arată aplicarea cerințelor Comisiei Europene cu privire la planurile de restructurare ale băncii pe care o conduce.

”Implementăm cerințele Comisiei Europene repede și consistent. Vânzarea Volksbank România înseamnă că o altă mare parte a procesului de vânzare a avut succes, iar restructurarea Volksbank poate fi realizată”, a spus Stephan Koren într-un comunicat al Volksbank.

Al doilea vânzător ca mărime, grupul francez BPCE a anunțat și el închiderea tranzacției de exit din Volksbank România tranzacție ”parte din strategia Group BPCE de a se refocusa pe participațiile majoritare în arii prioritare de creștere”.

Finalizarea tranzacției și faptul că BT va face azi publice informații privind tranzacția cu Volksbank au fost relatate în premieră pe 6 aprilie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris primul și despre discuțiile dintre cele două părți pe 18 noiembrie 2014, respectiv despre semnarea tranzacției pe 3 decembrie 2014.

Calendarul tranzacției

Pentru vânzarea Volksbank România, acționarii ei au angajat pe bancherii de investiții de la Rothschild. În paralel, politica internă de restructurare a vizat reducerea portofoliului de credite neperformante, în valoare de 1,01 mld. euro la finalul primei jumătăți a anului trecut. În iulie, Volksbank a vândut un pachet de 495 mil. euro ceea ce aproape a înjumătățit portofoliul de active toxice ale băncii.

În septembrie, a intrat în scenă BT care dădea semnale repetate în piață că este pregătită să cumpere bănci sau portofolii bancare cu expunere în retail.

Bancherii de investiții austrieci de la Vienna Capital Partners, conduși de Heinrich Pecina – un veteran al investment bankingului din regiune, au făcut legătura între Volksbank și Banca Transilvania. Acționarii Volksbank România se grăbeau să plece din România pentru a-și limita pierderile, iar BT care se uitase la un moment dat la activele Bank of Cyprus și Millennium, a decis să cumpere singura țintă ce îi dă suficientă masă critică pentru preluarea poziției a doua în sistem, ocupate de BRD.

Echipa BT de negociatori a inclus boutique-ul de investment banking Vienna Capital Partners, pe KPMG care a auditat o bună parte din instituțiile financiare locale și avocații de la Peli Filip, o casă de avocatură destul de tânără formată în jurul unor oameni plecați de la NNDKP, unul dintre liderii pieței de profil.

De cealaltă parte, vânzătorii Volksbank au lucrat cu avocații firmei austriece Schoenherr.

Pe 10 decembrie 2014, părțile au semnat contractul de vânzare pentru 100% din acțiunile Volksbank România, contract care conține o clauză de tip ”lock box”, prin care transferul riscurilor și beneficiilor are loc la data semnării contractului, nu la finalizarea tranzacției așa cum se face în mod obișnuit. Asta înseamnă că BT nu poate cere ajustarea prețului pe care îl plătește vânzătorilor băncii dacă banca face pierderi în perioada din decembrie și până la finalizarea tranzacției.

În contrapartidă, pentru a evita pierderile ”excesive”, părțile au convenit asupra unui mecanism prin care Volksbank România și-a asumat să funcționeze între semnarea și finalizarea tranzacției, în cursul obișnuit al activității, cu îndeplinirea unor parametri clari și cu anumite limite privind operațiunile excepționale.

În perioada scursă de la 10 decembrie 2014, a apărut după numai o lună un eveniment neprevăzut, ascensiunea francului elvețian în urma deciziei guvernatorului Elveției a lăsa moneda să fluctueze liber pe piața valutară, ceea ce a venit ca un șoc pentru clienții cu credite în franci elvețieni, a căror rată s-a schimbat aproape peste noapte.

În acest context, BT a apelat la o măsură excepțională cerând Consiliului Concurenței o derogare de la aprobarea tranzacției, care să-i permită să-și instaleze propriile echipe în Volksbank pentru gestionarea problemei creditelor în franci elvețieni. Derogarea a obținut-o pe 28 ianuarie.

Astfel, Volksbank Romania a anunțat pe 19 ianuarie că a decis să mențină în perioada dintre 20 ianuarie 2015 și 17 aprilie 2015 un curs valutar fix, de 3,8035 lei pentru 1 franc elvețian, valabil la 31 decembrie 2014, pentru plăţile următoarelor 3 rate lunare datorate de clienţi. Cursul oferit de Volksbank România era cu 17,5% sub cursul anunţat de BNR pe 19 ianuarie, de 4,4716 lei pentru un franc elvețian.

Pe 17 martie, BT a anunțat că a obținut avizele BNR și ale Consiliului Concurenței pentru preluarea Volksbank România.

Pe 29 aprilie, informații privind achiziția Volksbank România vor fi prezentate în Adunarea generală a acționarilor de la Cluj Napoca.

După anunțarea finalizării tranzacției, BT vine deci cu oferta pentru clienții Volksbank România și trece la integrarea băncii în structurile proprii. Pentru fuziunea prin absorbție a Volksbank România și integrarea completă a acesteia, BT a angajat firma de consultanță de strategie AT Kearney.

În cadrul tranzacției, Banca Transilvania a avut în echipa sa pe avocații de la PeliFilip, pe KPMG și pe bancherii de investiții de la Vienna Capital Partners.

De cealaltă parte, vânzătorii Volksbank România – Volksbank AG Austria, BPCE Franța, DZ Bank și WGZ Bank din Germania au lucrat cu banca de investiții Rothschild și cu avocații de casă ai băncii austriece, firma vieneză de avocatură Schoenherr. În aceeași formulă Rothschild – Schoenherr, Volksbank a vândut în 2014 operațiunile din Malta.

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață după valoarea activelor, a fost fondată în decembrie 1993 de către un grup de oameni de afaceri, printre care se numără Horia Ciorcilă, actualul președinte al Consiliului de administrație al băncii, Dorel Goia,Iosif Pop, Claudiu Silaghi (decedat pe 21 martie 2011), Sorin Ghițe, Marius Ciurchea și Marius Nicoară. BERD deține 14,33%, IFC 5,36%, iar Horia Ciorcilă, președintele băncii, care acționează concertat împreună cu vehiculul de investiții Castorius Limited, are 5,11% din acțiunile Băncii Transilvania. În acest an, au avut loc mai multe tranzacții de răscumpărare de acțiuni proprii pe bursă și alocarea de titluri către angajați.

Volksbank România a fost înființată în 2000 de către austrieci, banca galopând pe creștere pe segmentul creditelor ipotecare, de unde a venit și prăbușirea băncii. După pierderi masive, banca ajunsă în pragul crizei pe a treia poziție în ierarhia bancară locală a trecut la pregătirea pentru vânzare, în condițiile în care statul austriac nu a mai fost dispus să pompeze bani în instituția de credit, care a trebuit să-și restructureze operațiunile.

Închiderea tranzacției prin care BT a preluat Volksbank România a fost parafată în această dimineață la sediul Volksbank România. Detaliile financiare ale tranzacției vor fi prezentate în această seară după încheierea ședinței bursiere

Reprezentanții Băncii Transilvania au parafat în această dimineață la sediul Volksbank România documentele de închidere a tranzacției prin care preiau 100% din acțiunile subsidiarei băncii austriece, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

BT a anunțat astăzi printr-un comunicat finalizarea tranzacției și a prezentat oferta sa pentru cei 18.300 de clienți ai Volksbank România, care au în derulare credite în franci elvețieni. Informațiile referitoare la valoarea tranzacției și alte detalii financiare ale acesteia urmează să fie făcute publice de către BT în această seară după încheierea ședinței bursiere pentru a nu avea impact asupra schimburilor de acțiuni ale băncii din Cluj Napoca, fiind așteptată anunțarea unor valori mari aferente tranzacției.

Finalizarea tranzacției și faptul că BT va face azi publice informații privind tranzacția cu Volksbank au fost relatate în premieră pe 6 aprilie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris primul și despre discuțiile dintre cele două părți pe 18 noiembrie 2014, respectiv despre semnarea tranzacției pe 3 decembrie 2014.

„Avem ocazia să anunţăm încheierea cu succes a achiziţionării Volksbank România de către Banca Transilvania”, se arată în mesajul lui Horia Ciorcilă, Preşedinte al Consiliului de Administraţie al BT şi al lui Ömer Tetik, Director General al BT către clienţii, acţionarii, echipele, partenerii BT şi ai Volksbank România și pentru toţi cei interesaţi de acest subiect.

Primele decizii luate de Banca Transilvania pentru clienții Volksbank sunt stoparea calculării comisionului de risc pentru clienţii aflaţi în prezent în portofoliul Volksbank România şi care au semnat contracte care includeau acest aspect, returnarea sumelor încasate cu titlu de comision de risc, în etape, prin diminuarea creditului în sold, reduceri la creditele celor care vor dori conversia creditelor din franci elveţieni în lei sau în euro şi prelungirea cu o lună, până la data de 17 mai a deciziei privind îngheţarea cursului de schimb al franc elvețian la nivelul din 31 decembrie 2014.

Concret, Banca Transilvania va oferi din 4 mai în sediile Volksbank România o reducere de 22,5% pentru clienţii care doresc conversia creditelor din franci elveţieni în lei sau euro. În plus, la acest procent va fi adăugată, după caz, valoarea comisionului de risc, anunță BT.

Din 10 decembrie 2014, când a fost semnat angajamentul ferm privind achiziţionarea Volksbank România de către Banca Transilvania la hotelul JW Marriott din București, cele două bănci au funcţionat ca entităţi bancare distincte, până când au fost finalizate formalităţile legale şi au fost obţinute aprobările necesare. De acum încolo, Banca Transilvania şi Volksbank România vor lucra împreună și se trece după evaluarea rețelei băncii austriece la procesul de fuziune prin absorbție pentru care BT i-a angajat pe consultanții de strategie de la AT Kearney.

piata de m&a t1 2015 fvfa main

Bancherii de investiții de la Filipescu Vișa: Piața de fuziuni și achiziții din România a depășit 400 mil. euro în primul trimestru, în creștere cu 50% în ultimul an

Firma de consultanță în fuziuni și achiziții Filipescu Visa Financial Advisors estimează valoarea tranzacțiilor din primul trimestru al anului la 416 mil. euro, cu peste 50% mai mult față de perioada similară a anului trecut. Valoarea reprezintă în același timp mai puțin de jumătate față de cea estimată pentru ultimul trimestru din 2014.

În cazul tranzacțiilor care au implicat mai multe țări, s-au estimat valorile componentei românești. În cazul eMag – Agito nu s-a estimat o valoare, fiind în principal o tranzacție intra-grup în condițiile în care atât eMag, cât și polonezii de la Agito fac parte din portofoliul aceluiași grup, sud- africanii de la Naspers.

Cea mai mare tranzacție este achiziția United Shipping Agency de către casa de comerț Nidera, care până la urmă s-a transformat dintr-un parteneriat într-o achiziție completă de către traderul chinez de cereale. Componenta românească a tranzacției CRH – Lafarge este estimată la 90 milioane euro, fiind o tranzacție impusă de Consiliul Concurenței datorită fuziunii Lafarge – Holcim, notează bancherii de investiții de la casa independentă de consultanță Filipescu Vișa.

Vânzarea francizei Mc Donalds este a treia tranzacție de peste 50 milioane de euro, însă deocamdată neconfirmată oficial.

Fondurile de investiții sunt implicate în șase din cele 24 de tranzacții, în două cazuri fiind vorba de achiziții add-on (de portofoliu) ale unor firme deținute de fonduri de investiții.
În comparație cu trimestrul I al anului trecut se observă o scădere a numărului de tranzacții, dar o creștere a valorii totale, iar față de trimestrul precedent se remarcă o scădere atât a numărului de tranzacții, cât și a valorii totale.

Firma de consultanță pentru fuziuni și achiziții Filipescu Vișa a fost fondată anul trecut de către bancherii de investiții Ioana Filipescu și Florin Vișa, care au condus ca director general, respectiv ca director general adjunct Raiffeisen Investment România, brațul de bancă de investiții al grupului austriac. Raiffeisen Investment România a fost închisă la jumătatea anului trecut, iar activitatea locală a fost comasată în cadrul unui departament al Raiffeisem Bank România. Recent, Iulia Bratu a trecut de la Raiffeisen Bank România la Filipescu Vișa.

Piața de fuziuni și achiziții din România este estimată de către experții PwC și EY la aproximativ 1 – 1,2 mld. euro în 2014.

Sursă foto: Diamedix. Infografic MIRSANU.RO.

GED Capital vinde afacerea Diamedix. Fondul de investiții spaniol a angajat o firmă de consultanță specializată care să rezolve tranzacția de exit până la finele anului

Managerul de fonduri de investiții GED Capital a demarat procedurile de exit din afacerea Diamedix Impex, unul dintre cei mai importanți furnizori locali de soluții diagnostic și aparatură de laborator. GED Capital a angajat deja o firmă de consultanță specializată pentru a pregăti procesul de vânzare a companiei pe care a cumpărat-o în 2009, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

GED Capital a preluat în urmă cu șase ani un pachet de 80% din acțiunile afacerii fondate de grecul Vasileios Chrelios în cadrul unei tranzacții de 12 mil. euro, care a inclus o injecție de capital în dezvoltarea operațiunilor Diamedix.

Rezultatele financiare afișate până acum indică o dublare a volumului de afaceri al companiei, într-un climat economic general marcat de criză în care din ce în ce mai puține firme au găsit spațiu de creștere organică.

Astfel, Diamedix Impex a ajuns la finele lui 2013 la o cifră de afaceri de 11,9 mil. euro față de 6,3 mil. euro la finele anului în care GED Capital a devenit acționarul majoritar al afacerii, iar profitul net s-a dublat în primul an de la preluare și s-a menținut constant ani la rând până în 2013, când a înregistrat o scădere de la 1 mil. euro până la 0,7 mil. euro.

În intervalul 2009 – 2013, datoriile Diamedix s-au majorat de la 3 mil. euro la 8,5 mil. euro, iar nivelul capitalurilor totale a urcat de la 5,9 mil. euro la 7,5 mil. euro.

Diamedix deservește peste 1200 de clienți, laboratoare publice sau private din domeniul diagnosticului de laborator uman, veterinar , precum și cabinete de medicină dentară. Compania germană Siemens este unul dintre cei mai importanți producători de aparatură medicală cu care lucrează Diamedix.

Afacerea este structurată pe linii de afaceri – vânzarea de dispozitive medicale pentru diagnostic clinic, de aparatură medicală pentru diagnostic și control pentru industria alimentară, imagistică și servicii suport pentru utilizarea aparaturii.

Diamedix Impex este o afacere pornită în 1996 de grecul Vasileios Chrelias, specializat în medicina de laborator. Pe 9 decembrie 2008, fondul de investiții GED Eastern Fund II a semnat contractul de achiziție pentru 72,69% din acțiunile companiei de la Vasileios Chrelias și Nikolaos Papadopoulos, iar apoi investitorul spaniol cu apetit de risc a venit cu bani la o majorare de capital a Diamedix pentru a ajunge în final la o participație de circa 80%. Restul de 20% din acțiuni i-au rămas lui Vasileios Chrelias, care și-a păstrat poziția de director general al firmei. Această mișcare este destul de frecventă în industria fondurilor de investiții, care preferă după ce intră ca acționari în companie să lase fondatorul în poziția de a conduce și a dezvolta mai departe afacerea, sub supravegherea fondului.

GED Capital este unul dintre managerii de fonduri cu vechime pe piața românească. Înființat în 1996, este concentrat pe investiții în Peninsula Iberică și Europa de Sud – Est, mai exact România și Bulgaria. GED are acum în portofoliu agenția de turism Happy Tour, agenția de rezervări online Paravion.ro, lanțul hotelier Continental, Total Energy Business și tipografia Infopress. Recent, Paravion.ro a intrat pe piața turcească prin achiziția operatorului de profil Bavul.com de la compania de telecomunicații Turkcell. În plus, GED administrează și un set de proiecte imobiliare în România, după ce a lansat în 2007 un fond de investiții specializat, cu o capitalizare de 46 mil. euro. Fondul GED Opportunity I a strâns în portofoliul local un mix de proprietăți rezidențiale, comerciale, logistice sau mixte.

GED Capital are în administrare fonduri de peste 300 mil. euro. Pe piața locală, a investit în cei aproape 20 de ani în afaceri de marcă precum producătorul de medicamente Sicomed (acum Zentiva România), producătorul de frigidere Arctic Găești, distribuția de gazd VitalGaz sau imobilul de birouri Iride Business Park.

Banii administrați de GED Capital prin intermediul fondurilor de investiții provin de la un spectru larg de investitori, printre care entități guvernamentale spaniole (5%) și internaționale (31%), bănci (20%), fonduri de pensii (9%), firme de asigurări (4%), managerii GED (5%), fonduri ale fondurilor de investiții (19%), respectiv așa – numitele family office (7%), adică firme care administrează capitaluri de investiții ale unei familii.

Pe piața locală a fondurilor de investiții, ultimele tranzacții de vânzare au fost marcate de Advent, care se află în proces de dezinvestire, și a vândut în ultimii doi ani afacerile Dufa și Ceramica Iași pe piața materialelor de construcții, iar acum este în curs de exit din rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, în timp ce Enterprise Investors și Intel Capital și-au făcut exitul din afacerea Siveco. La celălalt capăt al pieței, au intrat recent mai multe fonduri de investiții de talie regională precum Abris Capital, Resource Partners și China – CEE Investment Cooperation, care caută oportunități de achiziții pentru a-și construi portofolii locale.

Directorii Carpatica cer acționarilor reluarea discuțiilor de fuziune cu Nextebank. Șefii băncii confirmă astfel menținerea interesului Axxess Capital pentru finalizarea unei tranzacții în cazul băncii din Sibiu

Directoratul Carpatica propune acționarilor băncii să discute pe 28 aprilie reluarea discuțiilor pentru fuziunea cu Nextebank, instituție de credit controlată de unul din fondurile de investiții administrate de Axxes Capital.

Solicitarea directorilor băncii confirmă astfel informațiile publicate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 martie, conform cărora managerul de fonduri de investiții și-a exprimat din nou interesul în acest an pentru finalizarea unei tranzacții la Carpatica, după ce pe 20 decembrie, acționarii băncii au respins oferta fermă revizuită a Nextebank de fuziune prin absorbție cu instituția de credit din Sibiu.

Pe 16 martie, acționarul majoritar al băncii, omul de afaceri Ilie Carabulea, declara în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că are discuții cu patru investitori, din care doi sunt siguri, pentru vânzarea Carpatica și că până la jumătatea acestui an va fi finalizată o tranzacție în această direcție.

Pentru Axxess Capital, care a preluat Nextebank de la ungurii de la MKB, și are în portofoliul său și Patria Credit pe zona finanțării de microîntreprinderi, Carpatica, o bancă de jumătatea clasamentului băncilor locale după active are miza uneia din puținele ținte la care poate avea acces pentru a atinge o masă critică.

Directorii Carpatica cer acționarilor să aprobe reducerea capitalului strâns cu 204,5 mil. lei de la 314,6 mil. lei, cât este în prezent, prin anularea a 2,04 mld. acțiuni pentru acoperirea parțială a pierderilor băncii înregistrate la finele anului trecut.

În luna noiembrie, Nextebank a înaintat o ofertă fermă revizuită pentru fuziunea prin absorbţie cu banca din Sibiu, controlată de Ilie Carabulea. Pe 20 decembrie, acţionarii băncii au respins-o. Tot atunci, acționarii au decis majorarea capitalului cu cel mult 155 mil. lei pe o perioadă de un an, prin emisiune de acţiuni legate de împrumuturi subordonate convertibile în acţiuni.

Operaţiunea ar urma să fie efectuată la jumătatea lunii iulie, iar anularea acţiunilor se va face proporţional cu cota de participare a fiecărui acţionar.

Directoratul propune ca, ulterior, capitalul social să fie majorat cu 135 mil. lei (30,5 mil. euro) la 245,13 mil. lei, pentru a putea finanța planurile de dezvoltare a băncii.

Majorarea de capital ar trebui să aibă astfel loc în luna octombrie, prin emisiune de acţiuni cu valoare nominală de 0,1 lei, oferite acţionarilor spre cumpărare la preţul nominal, în baza exercitării dreptului de preferinţă. Titlurile rămase nesubscrise vor fi scoase la vânzare prin ofertă publică sau plasament privat, la preţul de 0,11 lei/acţiune.

Carpatica a trecut anul trecut pe pierderi, raportând o valoare de circa 169,5 mil. lei (38,2 mil. euro) după ce a constituit provizioane suplimentare de 231,6 mil. lei pentru creditele neperformante. Banca avea la finele anului trecut o pierdere acumulată de 224,98 mil. lei. Punctul slab al Carpatica este portofoliul de credite neperformante, care a ajuns la 38% din volumul total de împrumuturi, în condițiile în care media la nivel de piață a scăzut sub 14% la finele lui 2014. Activele totale ale băncii au scăzut cu 20%, la 3,25 mld. lei.

Carpatica a fost fondată în 1999 de către un grup de oameni de afaceri, din care cel mai important este Ilie Carabulea, proprietarul holdingului de firme Atlassib.

Pe bursă, valoarea Carpatica este de 162 mil. lei (circa 37 mil. euro) la o cotație de 0,515 lei pe acțiune.

Sursă date: EY România.

Tranzacția cu Facebook, imobiliarele și băncile au triplat anul trecut piața locală de fuziuni și achiziții până la 3,14 mld. dolari. România a făcut cel mai mare salt din regiune, notează consultanții EY

România înregistrează cea mai mare creştere a pieţei de fuziuni și achiziții din Europa Centrală şi de Sud-Est, potrivit barometrului de fuziuni și achiziții realizat de firma de consultanță și audit EY.

Cea mai mare tranzacție din domeniul IT din regiune a fost vânzarea companiei LiveRail Inc către Facebook cu 500 mil. dolari. În ansamblu, valoarea tranzacţiilor a crescut cu 186% în 2014 comparativ cu 2013, ajungând la o valoare totală de 3,14 mld. dolari, în timp ce numărul lor a crescut cu doar 24% în acelaşi interval, conform studiului EY – M&A Barometer România 2014. Valorile de tranzacţionare au fost făcute publice pentru 37% din cele 182 de tranzacţii care au avut loc în România în 2014.

„Remarcăm o revigorare a activității fondurilor de investiții atât pe partea de sell-side–exit-uri ale unor companii din portofolii – cât şi pe partea de buy-side. Fie că vorbim despre preluări ale unor companii aflate în portofoliul altor fonduri, de consolidări sau chiar de intrări în noi piețe, apetitul investițional al fondurilor de private-equity a crescut atât în regiune cât şi în România. De asemenea, un fapt încurajator îl reprezintă şi interesul pe care îl manifestă fonduri mai mari pentru companiile românești datorate faptului că acestea din urmă au reușit să crească până la o valoare care se apropie de ticket-ul minim de achiziții al investitorilor financiari. Un interes sporit vine din partea unor fonduri specializate pe restructurare, pe infrastructură, energie sau servicii financiare”, afirmă Florin Vasilică, liderul departamentului Asistenţă în tranzacţii din cadrul EY România.

Investitorii din Germania şi Austria au fost cei mai importanţi investitori externi în piaţa din România, notează analiștii EY.

Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii a fost dominată în 2014de investitorii financiari şi de tranzacţiile interne, numărul acestor tranzacţii cumulând 55% din total. Industria serviciilor a fost cea mai activă în fuziuni şi achiziţii, în timp ce tranzacţiile cele mai mari au avut loc în IT, servicii şiimobiliare.

În 2014, investitoriidin Germaniaşi Austria au fostcei mai importanţi investitori externi în piaţa din România, cu 9 şi respectiv 6 tranzacţii fiecare totalizând 8% din total, urmaţi de cei din Olanda, comparativ cu 2013 când Polonia era cel mai activ investitor extern.

Din numărul totalde182 de tranzacţii finalizate,47% au fost încheiate de către investitori strategici – cu 16% mai puţin decât în 2013, în timp cerestul au fost încheiate de investitori financiari. Procentul investitorilor financiari a înregistrat o nouă creştere în 2014, ajungând la 53%, de la 37% cât reprezentau în 2013, ceea ce evidenţiază faptul că fondurile private de investiţii identifică mai uşor obiective potrivite portofoliului lor în România.

Industria serviciilor a fost cel mai atractiv sector (după numărul de tranzacţii), cu 25 de tranzacţii în 2014. Aceasta a fost urmată de sectorul de retail şi distribuţie(cu 20 de tranzacţii) şi sectorul IT(cu 16 tranzacţii). În ceea ce priveşte valoarea, cele mai mari tranzacţii au vizat sectorul IT,urmat de cel al serviciilor.

„Piața de M&A este într-un moment de creștere datorat repoziționărilor strategice ale marilor jucători globali şi regionali, cât şi de consolidări pe anumite sectoare prin achiziția unor competitori aflați în dificultate, la care se adaugă exit-urile investitorilor financiari la terminarea perioadei de investire. În 2015, ne așteptăm să continue consolidarea şi reașezarea sectorului financiar. De asemenea, un sector-vedetă al acestui an va fi cel al serviciilor medicale, prin prisma tranzacțiilor inițiate de fondurile de investiții, dar şi datorită continuării expansiunii marilor jucători prin achiziții mai mici, care le permit anumite poziționări strategice faţă de competitori. În același timp, ne așteptăm la tranzacții pe piața de telecom, energie, dar şi o revenire ușoară în imobiliare”, afirmă Florenţa Birhala, manager M&A în cadrul EY România.

Captura cu articolul din 3 februarie prin care jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO anunța în premieră tranzacția de exit a fondului de investiții Value4Capital din afacerea Medlife

Medlife confirmă tranzacția de exit a fondului de investiții Value4Capital din afacere, anunțată în premieră și în exclusivitate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 februarie. Liderul pieței de servicii medicale private anunță noi planuri de achiziție în țară de operatori locali de profil

Reprezentanții Medlife au confirmat astăzi tranzacția de exit a unuia dintre acționarii afacerii, fondul de investiții Value4Capital, mișcare anunțată în premieră și în exclusivitate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO încă din 3 februarie.

Tranzacția prin care fondul de investiții Value4Capital (V4C) va iesi din acționariatul MedLife se va finaliza în iulie sau august, spune președintele Consiliului de Administrație al companiei, Mihai Marcu, potrivit Wall-Street.ro.

„Cred ca în iulie-august se va încheia tranzacția. Familia Marcu (cea care a fondat MedLife în 1996) păstrează pachetul de 51%”, a declarat Mihai Marcu, arătând că până în prezent operatorul de servicii medicale private a primit vizita unor investitori interesați, notează sursa citată.

Sursele jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO susțin că fondul ar fi angajat la Londra o bancă de investiții pentru a se ocupa de tranzacție, care ar putea ajunge, conform unor estimări ale unor consultanți specializați în fuziuni și achiziții, în jurul a 40 mil. euro valoare de întreprindere, adică prețul pachetului de acțiuni scos la vânzare plus datoriile aferente respectivei participații. Vânzarea pachetului de acțiuni la Medlife înseamnă lichidarea portofoliului local al Value4Capital.

Sursele citate de MIRSANU.RO susțin, de asemenea, că este posibil ca fondului să i se alăture în tranzacția de vânzare și divizia de investiții a Băncii Mondiale – International Finance Corporation (IFC), ceea ce ar majora pachetul scos la vânzare până la 49% din acțiunile celei mai mari afaceri din sectorul serviciilor medicale private. Pe 5 februarie, Ana Maria Mihăescu, șefa biroului local al IFC și regional manager pentru EU8 și Moldova, răspundea întrebărilor MIRSANU.RO pe tema posibilității IFC de a se implica în tranzacția de exit din Medlife: ”Pentru moment în cadrul IFC nu s-a luat o decizie cu privire la participația din Medlife. Vom informa opinia publică în legătură cu decizia ulterioară în timp util”.

Value4Capital are 36,25% din afacerea Medlife, în care a intrat ca acționar în 2009, în timp ce IFC – deține 12,75%, iar familia Marcu este acționarul majoritar cu 51% din acțiuni.

Tranzacția de exit a fondului de investiții Value4Capital din Medlife este genul de operațiune care atrage, în principiu, interesul tot al unor fonduri de investiții dat fiind că vânzarea vizează un pachet minoritar. Din acest punct de vedere, precum și datorită faptului că se suprapune ca perioadă de timp cu vânzarea rețelei Reginei Maria de către fondul de investiții Advent, practic cele două tranzacții de la vârful pieței de profil vor intra în competiție în ochii unora dintre potențialii investitori de tipul fondurilor de investiții.

Medlife, sub bagheta familiei Marcu, își va continua însă politica de achiziții de operatori locali de profil care să întărească amprenta de lider cu acoperire națională, profil conturat odată cu finalizarea preluării afacerii SAMA – Ultratest din Oltenia în luna februarie.

”Suntem în discuții cu 3-4 operatori medicali în vederea derulării unor noi achiziții pe plan local, valoarea minimă a cifrei de afaceri per companie fiind de 7-10 milioane euro. Avem convingerea că toate aceste proiecte ne vor consolida și mai mult poziția de lider și ne vor aduce mai aproape de obiectivul nostru, acela de a atinge cinci milioane de clienți unici până la finalul anului”, afirmă Mihai Marcu într-un comunicat Medlife care anunță rezultatele financiare și estimările pentru acest an.

MedLife a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri agregată de 80 mil. euro și un profit operațional (EBITDA) de 13 mil. euro, în creștere cu 25% față de 2013. Pentru 2015, compania are în plan o creștere organică de 16% până la 93 mil. euro, și de peste 25%, respectiv până la 100 mil. euro, obiectiv condiționat de derularea unor noi achiziții pe care compania le are în plan. De asemenea, reprezentanții MedLife estimează un profit operațional de 17 mil. euro.

Cifrele prezentate vin ca un teaser bun înainte de vânzarea pachetului minoritar din companie.
Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează, în principal, cu alți jucători importanți precum Regina Maria, Sanador sau Medicover.

Ilie Carabulea, acționarul majoritar al băncii, spune că este în discuții avansate de vânzare. Sursă date: Carpatica, Bursa de Valori București. Infografic MIRSANU.RO.

Carabulea, proprietarul Carpatica pentru MIRSANU.RO: ”Avem patru investitori, din care doi sunt siguri după cum se derulează discuțiile. Discuțiile de vânzare sunt foarte avansate. Fiți sigur că ne încadrăm cu vânzarea în prima jumătate a anului. Vând o bancă foarte sănătoasă la preț de bancă, nu cu 600 mil. euro gaură ca la Volksbank”. Axxess Capital, proprietarul Nextebank, și-a exprimat din nou interesul pentru preluarea băncii din Sibiu

Ilie Carabulea, fondatorul Carpatica și principalul acționar al băncii cu un pachet de 57%, spune că sunt patru investitori interesați de achiziția băncii, din care doi sunt considerați ”siguri”. Discuțiile de vânzare în jurul Carpatica au avut loc de mai multe ori în ultimii ani, pe fondul informațiilor că banca centrală susține varianta atragerii unui investitor strategic care să vină cu capital proaspăt, în timp ce acționarul majoritar al băncii își apără dreptul de a decide la ce preț și cui va vinde banca pe care a fondat-o.

Ultimul pețitor cunoscut, Nextebank – banca aflată în portofoliul unuia dintre fondurile de investiții administrate de Axxess Capital, a înaintat o propunere de fuziune cu Carpatica, însă acționarii băncii au respins pe 20 decembrie 2014 oferta de fuziune.

Cu toate acestea, firma de investiții Axxess Capital, condusă de Horia Manda, care tatonează de mai multă vreme terenul pentru preluarea Carpatica având discuții atât cu Ilie Carabulea, cât și cu alți acționari, respectiv cu echipa de management a băncii, nu a renunțat la planurile de preluare și și-a exprimat din nou interesul în acest an pentru banca din Sibiu, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

”Avem patru investitori. Doi sunt siguri având în vedere derularea discuțiilor și continuitatea acestora ceea ce demonstrează seriozitatea lor în cadrul procesului”, a declarat Ilie Carabulea, fondator și acționarul majoritar al Carpatica, în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Acesta nu a dorit să menționeze numele investitorilor, invocând acorduri de confidențialitate încheiate cu aceștia.

”Discuțiile (de vânzare – n.r.) sunt foarte avansate. Timpul este foarte scurt (până la încheierea unei tranzacții – n.r.)”, afirmă Ilie Carabulea. Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă discuțiile de vânzare vor ajunge în faza finală în prima jumătate a anului, omul de afaceri a răspuns: ”Fiți sigur de asta!”.

Până acum, discuțiile de vânzare a Carpatica s-au purtat cu investitorii pe două părți.

Pe de o parte, echipa de management a băncii, condusă de belgianul Johan Gabriels alături de care se găsesc și alți directori cu care a lucrat la fosta ABN Amro Bank România, are mandat din partea acționarilor să găsească un investitor strategic în cadrul unei tranzacții care ar avea girul BNR.

Întrebat despre implicarea BNR în tranzacția de vânzare a Carpatica, Carabulea a răspuns: ”Nu comentez acțiunile BNR”.

Banca centrală a suspendat anul trecut drepturile de vot ale acționarului majoritar în AGA pe fondul derulării dosarului Carpatica Asig în care Ilie Carabulea a fost arestat preventiv și apoi eliberat anul trecut, împotriva acestuia procurorii DNA formulând mai multe capete de acuzare. Dosarul este încă la prima instanță, care nu a luat până acum o decizie în acest caz.

”Sunt un contribuabil onest și beneficiez de prezumția de nevinovăție. Dacă un om este arestat, nu înseamnă că a fost condamnat. Eu nu sunt condamnat și beneficiez de prezumția de nevinovăție”, precizează Ilie Carabulea.

De la respingerea în decembrie 2014 de către acționarii băncii a ofertei de fuziune înaintate de Nextebank, care ar fi adus fondul administrat de către Axxess Capital în poziția de principal acționar al băncii, directorii Carpatica nu au mai primit până acum o altă ofertă, susțin surse apropiate discuțiilor.

Pe de altă parte, în acest moment, este activată pista încheierii unei tranzacții de către familia omului de afaceri Ilie Carabulea, care deține pachetul majoritar în Carpatica.

Ilie Carabulea merge pe același mesaj, exprimat și în urmă cu patru ani, că discută vânzarea băncii, însă ține la preț, care trebuie să reflecte starea ei, considerată de către acesta una excepțională, potențialul ei de creștere, precum și nivelul investițiilor făcute de acționari.

”Dețin 57% din acțiuni, deci am o bancă. Discut și cu Manda (Horia Manda, managing partner al Axxess Capital – n.r.) și cu alții care vor să cumpere o bancă. Eu vând o bancă la prețul unei bănci, nu o oală la preț de tablă. Banca este foarte sănătoasă, foarte bună, trebuie construite anumite scenarii privind managementul băncii. Banca are 128 de unități teritoriale, nu este cu 600 mil. euro gaură, nu este Volksbank. Va înregistra o explozie de dezvoltare. Nu putem vinde la oricine”, afirmă Ilie Carabulea.

Acesta nu a dorit să explice ce înseamnă în viziunea sa ”un preț de bancă” și nici nu a răspuns la întrebarea câți bani a investit până acum în bancă, însă este de părere că valoarea bursieră actuală a Carpatica nu poate fi considerată un reper, ci efectul ”criteriilor speculative din piață”. Pe bursă, Carpatica valorează acum 185,3 mil. lei (41,8 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei de 4,4370 lei la euro) la cotația de 0,0589 lei pe acțiune. În septembrie 2011, când banca, de asemenea, valora pe bursă circa 42 mil. euro, Carabulea declara pentru antena3.ro, tot în contextul interesului unor investitori, că valoarea Carpatica este de cel puțin 200 mil. euro, amintind că o acțiune a băncii se tranzacționa în 2008 la valori de patru ori mai mari decât valoarea nominală.

Vânzarea băncii nu înseamnă despărțirea lui Carabulea de Carpatica, susține omul de afaceri. ”Banca este creația mea de 16 ani, chiar dacă vând nu înseamnă că am tăiat legătura cu Carpatica. În bancă, am depus viața mea. Am investit capital. Banca a trecut de criză. Întrebați la BNR câți investitori au susținut tot acest necesar de capital în această perioadă, cum am făcut eu la Carpatica”, mai spune acționarul majoritar al băncii.

Carpatica a fost fondată în 1999 de către un grup de oameni de afaceri, din care cel mai important este Ilie Carabulea, proprietarul holdingului de firme Atlassib. Carpatica este una din puținele operațiuni  pornite cu capital privat românesc, care a ajuns în primele 20 de bănci din România. Banca Transilvania a pornit, de asemenea, la drum cu un capital al unui grup de oameni de afaceri din Cluj – Napoca, iar mai recent, tot în Ardeal, omul de afaceri arădean Valer Blidar a pus bazele Băncii Comerciale Feroviare.

După declanșarea crizei financiare, în jurul Carpatica s-au înmulțit știrile privind pretendenții la preluarea băncii, precum ungurii de la OTP, fondul de investiții londonez AnaCap, iar de anul trecut încoace s-a vorbit de fondul Emerging Europe Accession Fund (EEAF), care controlează Nextebank și este administrat de Axxess Capital, respectiv de fondul de investiții JC Flowers.

Anul trecut, Carpatica a trecut pe pierderi, cu un minus de 169,5 mil. lei (38,5 mil. euro), acumulate pe fondul constituirii de provizioane pentru creditele neperformante. Acestea sunt un soi de călcâi al lui Achile, având în vedere că banca înregistrează din raportările proprii un raport de 38% al creditelor neperformante, cu mult peste media pieței de circa 14% în decembrie. Fenomenul creditelor neperformante a făcut ca pierderile la nivelul pieței să fie de circa 1 mld. euro în 2014, o pierdere – record fiind înregistrată de liderul pieței, BCR. Presiunile băncii centrale de scoatere a acestor credite din bilanțuri ar putea aduce un nou val de pierderi în conturile băncilor.

De asemenea, capitalurile proprii ale Carpatica aproape s-au înjumătățit anul trecut, ajungând la 224 mil. lei, cu 172 mil. lei mai puțin, situație care vine să susțină mesajul directorului băncii, Johan Gabriels, care spunea recent că este nevoie repede de o rundă de capitalizare a băncii din partea unui investitor strategic și că va veni cu noi propuneri pe 28 aprilie în cadrul adunării generale a acționarilor.

În același interval, portofoliul de credite s-a redus ușor, concomitent cu o creștere pe segmentul depozitelor, aducând raportul între credite și depozite la 51,6%. Rata de solvabilitate a băncii era în decembrie de 10,59%. Activele totale ale băncii s-au redus cu aproape 20% într-un an, ceea ce este de așteptat să se vadă în cota de piață. De asemenea, rețeaua băncii s-a redus gradual în perioada 2011 – 2014.

Datoriile s-au redus și ele din 2012 până acum cu aproape 30%. Un moment important din istoria recentă a băncii a fost anul 2012, când indicatorii au avut modificări substanțiale față de anul anterior. În numai un an, profitul s-a redus de 11 ori, capitalul social a devenit de trei ori mai mic, capitalurile proprii s-au micșorat de patru ori, iar datoriile au crescut exponențial, conform rezultatelor financiare afișate de Carpatica.

După acest șoc, banca a început să-și îmbunătățească treptat indicatorii în mandatul lui Gabriels, care s-a concentrat pe creșterea lichidităților băncii și, în paralel, pe o reducere ușoară a calibrului Carpatica.

Carpatica este o bancă de mijlocul clasamentului instituțiilor locale de credit, ceea ce oferă o miză importantă pentru Axxess Capital și alți investitori interesați să cumpere cotă de piață într-un peisaj în care opțiunea de creștere la îndemână este achiziția de bănci ori de portofolii, iar creșterea organică este greu de obținut în climatul actual al creditării. La finele anului 2013, Carpatica avea o cotă de piață de 1,1% în funcție de active și se situa pe locul 19 în clasamentul băncilor locale. De atunci, au fost bifate trei exituri de pe piață – RBS Bank România, Millennium Bank România, Volksbank România, iar al patrulea este în curs – Bank of Cyprus România.

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață, a semnat contractul de achiziție în decembrie pentru 100% din acțiunile Volksbank România într-o tranzacție anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care ar urma să fie finalizată în trimestrul al doilea. Pentru a vinde banca, acționarii Volksbank au suportat un efort estimat la circa 1 mld. euro pentru a reuși să convingă Banca Transilvania să preia subsidiara austriacă, conform lui Nicolae Cinteză, șeful supravegherii bancare din BNR.

avocati tabel M&A Chambers and Partners Global 2015 individual main

Care sunt cele mai puternice firme de avocatură și cei mai buni avocați în fuziuni și achiziții din România în viziunea ghidului britanic Chambers and Partners. Nestor și Țuca pe primele locuri atât la firme, cât și individual. Cei mai mulți dintre cei care conduc firmele de top sunt avocați de fuziuni și achiziții

Firmele de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen și Țuca Zbârcea & Asociații, doi dintre cei mai mari jucători din piața de profil, sunt cotate în primul eșalon în practica de fuziuni și achiziții din România, conform ultimului ghid anual la nivel global, editat de britanicii de la Chambers and Partners și considerat unul dintre cele mai importante repere profesionale din piața serviciilor de consultanță juridică. NNDKP este singura firmă clasată în primul eșalon la cele patru arii de practică analizate de editorul britanic al ghidului – corporate/fuziuni și achiziții, finanțe & bănci, litigii și restructurări & insolvențe.

Ion Nestor, unul dintre pionierii avocaturii locale de afaceri și fondator al casei de avocați NNDKP, a primit distincția de Senior Statesman, care indică, potrivit editorului britanic, un avocat care chiar dacă nu mai lucrează cu aceeași intensitate, are o ”importanță crucială în succesul firmei” datorită legăturilor sale strânse cu clienții majori.

De asemenea, Florentin Țuca, fondator al casei de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, este considerat Eminent Practitioner, adică este un avocat cu multă influență într-o anumită arie de practică și, datorită angajamentelor sale manageriale sau față de clienți, este mai puțin implicat în munca de zi cu zi, însă are o poziție – cheie în cadrul echipei.

Pe palierul al doilea în fuziuni și achiziții, britanicii notează șapte firme, din care trei au profil de case locale de avocatură, iar alte patru fac parte din categoria jucătorilor internaționali. Astfel, Mușat & Asociații, Popovici Nițu & Asociații și Peli Filip completează plutonul de firme locale de top, iar acestora li se alătură birourile locale afiliate giganților din Magic Circle, topul caselor londoneze de profil – RTPR Allen & Overy și Clifford Chance Badea, respectiv CMS Cameron McKenna și firma austriacă de talie regională Schoenherr.

Pe palierul al treilea intră trei firme internaționale, conform ghidului Chambers and Partners, adică DLA Piper Dinu, Dentons și casa de avocatură vieneză cu prezență regională Wolf Theiss.
În eșalonul al patrulea sunt reprezentate în mod echilibrat și firme locale și internaționale sau în alianțe exclusive cu firme internaționale, iar aici își fac loc și două din firmele de avocatură afiliate firmelor din Big Four, careul global al industriei de consultanță și audit. Astfel, Reff & Asociații, afiliată Deloitte, și D&B David și Baias, firma corespondentă a PwC, sunt cotate pe același palier cu firme precum Bondoc & Asociații în alianță cu White & Case, Noerr, Kinstellar ori Leroy & Asociații. Tot aici, sunt poziționate și firmele locale Biriș Goran, Bulboacă & Asociații, Grigorescu & Ștefănică, Buzescu Ca și Zamfirescu Racoți & Partners.

avocati tabel M&A Chambers and Partners Global 2015 12032015 main

Privind la tabloul celor mai puternice firme de avocatură din piața de fuziuni și achiziții și la cine le conduce, se vede amprenta lăsată în piață de două școli de avocați – pe de o parte, avocații care se află sau au trecut de-a lungul timpului pe la casa Mușat. Pe de altă parte, cele mai multe (șapte) din primele 23 de firme de avocați din piața de fuziuni și achiziții au fost fondate și sunt conduse de avocații care au făcut parte din biroul Linklaters de la București – RTPR Allen & Overy, Clifford Chance Badea, Peli Filip, DLA Piper Dinu, Bondoc & Asociații, Kinstellar și Bulboacă & Asociații. Din ghidul de profil al Chambers and Partners, lipsesc nume ca Voicu Filipescu sau Stoica și Asociații.

În ceea ce privește pozițiile ocupate individual, întâietatea practicii de fuziuni și achiziții în fața altor arii de practică la nivelul firmelor de top din piață este demonstrată de faptul că cei mai mulți dintre cei care conduc casele de avocatură și se află pe frontispiciul acestora sunt în categoria liderilor pe acest segment – Ion Nestor, Florentin Țuca, Gheorghe Mușat, Florian Nițu, Costin Tărăcilă, Marian Dinu, Lucian Bondoc, Cristina Filip, Sorin David sau Alexandru Reff.

În primul eșalon al practicii sunt menționați Costin Tărăcilă, managing partner la RTPR Allen & Overy, Adriana Gaspar partener la NNDKP, Cătălin Băiculescu, care în 2013 a făcut pasul din echipa Mușat pe poziția de partener la Țuca Zbârcea & Asociații, și Marian Dinu – șeful DLA Piper Dinu.

În eșalonul al doilea din ghidul Chambers and Partners pe aria de fuziuni și achiziții fac parte doi avocați de la Mușat & Asociații – fondatorul Gheorghe Mușat și partenerul Miruna Suciu, Florian Nițu, managing partner al casei Popovici Nițu & Asociații și șeful departamentului de profil din cadrul firmei, Lucian Bondoc, care conduce Bondoc & Asociații, Cristina Filip – cofondatoare a Peli Filip și Horea Popescu, partener în biroul local al CMS Cameron McKenna.

În al treilea eșalon se află, conform Chambers and Partners, Alexandru Reff și Sorin David, care conduc două din firmele de avocați afiliate Big Four, patru avocate care conduc departamentele de profil din firmele din care fac parte – Ioana Racoți de la ZRP, Mădălina Neagu de la Schoenherr, Nadia Badea de la Clifford Chance Badea și Anda Todor, șefa biroului local al Dentons. De asemenea, pe același palier valoric se află Bogdan Stoica de la Popovici, Nițu & Asociații, Răzvan Popa de la Kinstellar și Mihai Ristici, partener la RTPR Allen & Overy.

Chambers and Partners nominalizează în ghidul său la categoria de fuziuni și achiziții, în total, circa 48 de avocați din 24 de firme. Cele mai multe nominalizări individuale le-au strâns avocații de la Peli Filip și Țuca Zbârcea & Asociații, câte patru avocați fiecare, respectiv NNDKP și Popovici Nițu & Asociații, fiecare cu câte trei avocați.

John Fitzpatrick de la CMS și Charles Vernon de la Vernon David sunt cotați cel mai bine printre avocații străini de fuziuni și achiziții care activează la nivel local, fiind cotați în eșalonul al cincilea. Alți avocați expați nominalizați în categoria de profil ca experți în jurisdicții străine sunt Jörg K Menzer, șeful biroului local al firmei germane Noerr, americanul Bryan Jardine care conduce biroul local al firmei austriece Wolf Theiss, Daniel Torscher din partea Kinstellar, Nicholas Hammond de la Hammond, Bogaru & Associates sau Gianluca Carlesso de la Tonucci & Partners.

Ghidul Chambers and Partners este realizat în baza unei metodologii bazate pe interviuri cu clienții firmelor de avocatură, precum și pe discuții cu avocați care au lucrat cu cei care sunt astfel evaluați. În afara Chambers and Partners, alte ghiduri internaționale de referință pe piața avocaturii sunt Legal 500 și IFLR 1000.

Mihai Pop pleacă din poziția de manager EY de fuziuni și achiziții către cehii de la APS, specializați în cumpărarea de credite neperformante de la bănci

Mihai Pop a părăsit poziția de manager fuziuni și achiziții din cadrul firmei de consultanță și audit EY România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Acesta iese din rândurile Big Four după aproape trei ani și va prelua funcția de Investment Manager în cadrul biroului de la București al firmei cehe Asset Portfolio Services (APS), specializate în administrarea creanțelor. APS și-a extins puternic portofoliul local de administrare de credite neperformante preluate anul trecut, în urma achizițiilor realizate alături de Deutsche Bank și alți parteneri de consorțiu de la Volksbank și BCR. Piața vânzării de credite neperformante este așteptată să atingă un maxim în perioada 2015 – 2017, în condițiile în care banca centrală pune presiune pe băncile comerciale să-și curețe bilanțurile, iar cehii de la APS sunt printre cei mai activi investitori pe acest segment.

Mihai Pop a lucrat la EY România începând cu mai 2012, fiind specializat în fuziuni și achiziții în spațiul Europei de Sud – Est. O altă mișcare în cadrul aceluiași departament al EY România a fost anunțată oficial la începutul acestui an, când Ioana Mihai, venită de la BCR din poziția de director debt capital markets, a preluat poziția de director executiv și coordonarea echipei de Corporate Finance. Departamentul de asistență în tranzacții al EY România este format din echipele de Corporate Finance, Transaction Support, respectiv Valuation & Business Modeling. Florin Vasilică este liderul departamentului de asistență în tranzacții al EY România din toamna anului 2012 și face parte din echipa de top management al firmei locale din Big Four.

Mihai Pop are o diplomă în economie a Academiei de Studii Economice din București și un masterat în cadrul programului de MBA româno – canadian. Este expert evaluator acreditat de ANEVAR (Asociația Națională a Evaluatorilor din România -n.r.) și a fost aproape opt ani partener al firmei de consultanță Osprey Partners.

Csaba Baji, șeful MVM. Sursă foto: MVM.

Tranzacție pe piața de energie: Cea mai mare companie de stat din Ungaria intră în România pe calea apei. MVM a cumpărat 90% din acțiunile unui producător hidro de energie din Harghita

MVM, compania energetică deținută de statul maghiar și una dintre cele mai mari din Ungaria, a cumpărat 90% din acțiunile producătorului de energie în microhidrocentrale Hivatalos SRL din Miercurea Ciuc (județul Harghita), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția echivalează cu intrarea liderului pieței de energie din Ungaria în România pe segmentul de producție de energie, microhidrocentralele preluate având o putere instalată de aproximativ 7 MW. Unele surse din piața de energie estimează că, în aceste condiții, vânzarea unui MW de putere instalată în microhidrocentrale se situează în marja de 3 – 4 mil. euro, ceea ce situează valoarea tranzacției sub pragul de 30 mil. euro.

Contactat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Lenard Andras, unul dintre vânzători, a confirmat tranzacția cu MVM: ”Tranzacția este încă în curs. Din câte știu eu, este prima achiziție a MVM în România. Nu vă pot spune valoarea tranzacției pentru că așa au convenit părțile”.

Reprezentanții MVM nu au făcut până acum niciun comentariu. La Registrul Comerțului au fost operate deja modificările în structura acționariatului, locul vechilor acționari – Winsland Holdings LTD, vehicul de investiții din Cipru cu 50% din acțiuni, și Hydroenergy ZRT Ungaria cu 40% din acțiuni a fost luat de MVM Partner Bucharest SRL cu 90% din acțiuni, reprezentanța grupului ungar în România. Celălalt acționar este Casa de Pensii și Ajutoare a Personalului Bisericii Reformate Cluj Napoca, care deține în continuare 10% și care nu a participat la tranzacție.

De asemenea, vechii administratori ai firmei și vânzători în tranzacție, Lenard Andras și Toth Ladislav, au fost deja înlocuiți de reprezentanții cumpărătorului din data de 6 ianuarie.

Microhidrocentralele operate de către firma Hivatalos din Miercurea Ciuc se află pe cursul pârâului Uz din Valea Uzului (județul Harghita).

Primăria comunei Sînmartin (județul Harghita) a aprobat în iulie 2012 ocuparea temporară a unui teren de 7.600 de metri pătrați pentru instalarea unui cablu electric subteran de înaltă tensiune care făcea parte din lucrările de transport și racordare la sistemul energetic național a unui ansamblu de 8 hidrocentrale aflate în construcție și care totalizau o putere instalată de 6,98 MW, investiție administrată de firma Hivatalos.

Hivatalos SRL, firmă înființată în 2007, a raportat pentru anul 2013 pierderi de 6 mil. lei (1,3 mil. euro) la o cifră de afaceri de 0,9 mil. lei (0,2 mil. euro) și venituri de 3,9 mil. lei (0,9 mil. euro). Activele imobilizate ale firmei ajungeau la 85,3 mil. lei (19,3 mil. euro), iar datoriile la 76,7 mil. lei (17,3 mil. euro). În 2012, veniturile totale erau mult mai mari de 51,8 mil. lei (11,6 mil. euro).

Cumpărătorul, MVM, este una dintre cele mai mari firme din Ungaria, liderul pieței de energie și se află în portofoliul statului. MVM are un profil de companie energetică integrată cu operațiuni în producția de energie, printre activele sale fiind și centrala nucleară de la Paks (Ungaria), este unicul transportator de energie din țara vecină, are structuri de vânzare de energie și deține participații în sistemul de distribuție. Dispune, de asemenea, de infrastructură pentru servicii de telecomunicații. MVM derulează afaceri atât pe piața de energie, cât și pe cea de gaze.

Ultimul raport anual al grupului MVM indică pentru 2013 vânzări de 922 miliarde forinți (circa 3 mld. euro) și un profit care după plata taxelor ajunge la 32 mld. forinți (circa 100 mil. euro). Cifrele MVM pentru piața de energie sunt capacități de producție de 2.903 MW și o producție de 16.520 GWh la 7.942 de angajați.

Estimările conducerii MVM pentru 2014 indicau venituri de circa 5 mld. euro, compania fiind într-o fază de extindere a operațiunilor sale. Talia și structura companiei ungare arată că depășește ca mărime oricare din companiile românești din piața de energie.

MVM este unul dintre exponenții politicii duse de cabinetul condus de premierul Viktor Orban, care în ultimii ani a răscumpărat de la companiile străine mai multe active de pe piața de energie locală, dar a încurajat și achizițiile cu capital maghiar pe piețele externe. Politica energetică dusă de Orban de apropiere de Moscova, aflată în tabăra opusă Occidentului datorită dosarului ucrainean, nu este văzută cu ochi buni în cancelariile europene și americane.

Piața de energie din România este dominată în sectorul de producție de companiile de stat Hidroelectrica și Nuclearelectrica, pe segmentul de transport operează compania de stat Transelectrica, iar în sectorul de distribuție și furnizare pe lângă firma de stat Electrica, activează grupuri străine puternice precum Enel (Italia), E.ON (Germania) și CEZ (Cehia).

Jurnalul de fuziuni și achiziții din 18 februarie 2015

Enel a suspendat vânzarea activelor din România. Ținta de încasare a până la 4 mld. euro din tranzacții în 2014 pentru reducerea datoriei a fost atinsă, anunță italienii. Cine a decis soarta tranzacției de peste 1 mld. euro: Vânzarea de 3,1 mld. euro de acțiuni Endesa, renegocierea unui facilități de credit de 9,4 mld. euro sau ofertele sub așteptările italienilor?

ENERGIE. Italienii de la Enel au anunțat astăzi că procesul de vânzare al companiilor din România a fost suspendat temporar, în condițiile în care ținta de a încasa până la 4 mld. euro de pe urma programului de tranzacții inițiat în 2014 a fost atinsă. Ultimele informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO indicau că ofertele angajante urmau să fie depuse în a doua jumătate a lunii martie.

“Enel confirmă faptul că procesul de vânzare al activelor din România a fost suspendat temporar. Vânzarea activelor Enel România era parte dintr-un program mai amplu de tranzacții ce urmăreau încasarea a până la 4 miliarde de euro, până la sfârșitul anului 2014, pentru reducerea datoriei nete consolidate. Ca urmare a finalizării cu succes a mai multor inițiative în timpul anului 2014, această țintă a fost atinsă. Consiliul Director al Grupului va decide, prin urmare, asupra oricăror planuri de continuare a acestui program în contextul noii strategii a grupului, iar mai multe detalii vor fi date în luna martie”, precizează biroul de presă al grupului Enel, potrivit jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacție de 5,3 mld. dolari în farma cu impact asupra unei firme din România cu o marjă netă de 40%. Avocații de la Noerr au asistat Mylan la achiziția afacerii de medicamente generice a Abbott din piețele dezvoltate

FARMA. Compania americană Mylan va finaliza în primul trimestru al acestui an achiziția afacerii cu medicamente generice a Abbott Laboratories din piețele dezvoltate în cadrul unei tranzacții de 5,3 mld. dolari. În România, impactul tranzacției vizează transferul unei părți din activele unei companii care înregistrează o marjă netă de câștig de 40%, ceea ce o plasează printre cele mai profitabile firme locale. Avocații de la Noerr consiliază cumpărătorul în cadrul acestei achiziții cu impact pe piața farma din România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția globală, care a obținut pe 28 ianuarie avizul Comisiei Europene, va fi aplicată la nivel local după un mecanism structurat astfel: o parte dintre activele Abbott Products România SRL vor fi transferate în cadrul unui proces de reorganizare pe o altă companie, iar aceasta din urmă va intra în portofoliul companiei americane Mylan în urma unui contract de vânzare de acțiuni, au explicat surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST

Sârbii au respins oferta americanilor de la Esmark pentru preluarea oțelăriei de la Smederevo

SIDERURGIE. Guvernul sârb a respins marți oferta înaintată de către firma americană Esmark pentru preluarea combinatului siderurgic de la Smederevo, anunță B92.net.

Un lanț polonez de magazine de îmbrăcăminte are în plan achiziții și extinderea pe piețele din străinătate

RETAIL. Lanțul polonez de magazine de haine Monnari Trade are în plan să facă mai multe achiziții în acest an și ia în considerare expansiunea pe piețele externe, relatează Warsaw Business Journal. Detalii urmează să fie anunțate în martie sau aprilie, afirmă oficialii companiei.

„Căutăm oportunități de achiziții. Am fost deja în discuții, dar sunt numai negocieri inițiale”, afirmă Anna Augustyniak-Kala, membră în board-ul companiei. Firma este listată pe bursa de la Varșovia din 2006.

EUROPA

Altice face ofertă pentru pachetul deținut de Vivendi într-o firmă de telecomunicații

TELECOMUNICAȚII. Reprezentanții Vivendi afirmă că Altice au înaintat o ofertă angajantă pentru a cumpăra un pachet de 20% din afacerea Numericable – SFR pentru 4,45 mld. dolari, anunță Wall Street Journal. Mișcarea are loc la numai trei luni după fuziunea firmei de cablu Numericable și operatorul de telefonie mobilă SFR.

Preluarea Nutreco de către olandezii de la SHV, blocată în Ucraina

COMERȚ. Olandezii de la SHV Holdings NV susțin că nu au încheiat încă preluarea de 3,18 mld. euro a producătorului de mâncare pentru animale și pești Nutreco NV din cauză că nu a fost aprobată de autoritățile de reglementare din Ucraina, relatează Reuters.

UniCredit nu este interesată de achiziția unei cooperative de credit italiene

BĂNCI. UniCredit nu este interesată de achiziția cooperativei de credit Banca Popolare di Milano Scarl, a declarat Federico Ghizzoni, directorul general executiv al grupului italian, potrivit Reuters.

E.ON are cumpărător pentru o companie de gaze din Letonia

UTILITĂȚI. Gigantul german E.ON a găsit un cumpărător pentru pachetul său de 47,2% din acțiunile companiei de gaze Latvijas Gaze AS din Letonia, a anunțat primul ministru al țării baltice. Laimdota Straujuma nu a dezvăluit numele cumpărătorului, dar a afirmat că înțelegerea este una acceptabilă pentru guvernul său, scrie Reuters.

AMERICA DE NORD

Lufthansa iese din afacerea JetBlue

AVIAȚIE. Compania germană de transport aerian Lufthansa se pregătește să-și vândă pachetul de acțiuni din JetBlue Airways Corp după șapte ani, în condițiile în care acțiunile firmei americane s-au dublat, informează Bloomberg.

Planul de exit include o răscumpărare a obligațiunilor convertibile în acțiuni. Germanii au două locuri în board-ul companiei americane.

ASIA

Achiziție pe piața israeliană de IT

IT. Compania israeliană de securitate informatică Check Point Software Technologies Ltd a anunțat astăzi achiziția Hyperwise, cu sediul în Tel Aviv, potrivit publicației Globes.
Hyperwise este o companie privată, valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, dar este cotată la câteva zeci de milioane de dolari.

Japonezii cumpără o bancă de la un conglomerat filipinez

BĂNCI. Grupul financiar nipon Mizuho Financial Group este în discuții pentru achiziția pachetului deținut de conglomeratul filipinez San Miguel Corp la Banca de Comerț, a declarat o sursă la curent cu negocierile, afirmă Reuters.

AMERICA DE SUD

Un miliardar brazilian scoate la vânzare proprietăți de 706 mil. dolari pentru a cumpăra acțiuni la Carrefour

COMERȚ. Miliardarul brazilian Abilio Diniz ia în considerare vânzarea unui portofoliu de proprietăți comerciale în valoare de circa 706 mil. dolari, mișcare ce i-ar putea da fondurile necesare pentru investiția sa în corporația franceză Carrefour, au spus două surse apropiate situației, citate de Reuters.

AFRICA

Se pregătește o vânzare în industria alimentară din Egipt

INDUSTRIA ALIMENTARĂ. Qalaa Holdings SAE din Egipt a angajat banca de investiții EFG Hermes pentru servicii de consultanță privind o posibilă vânzare a afacerii sale din industria alimentară, mutare ce ar putea ajuta conglomeratul african să revină pe profit încă din acest an, informează Reuters.

AUSTRALIA

Poșta japoneză scoate din buzunare 5,1 mld. dolari pentru achiziția companiei australiene de logistică Toll Holdings

LOGISTICĂ. Poșta japoneză oferă 5,1 mld. dolari în numerar pentru achiziția companiei australiene de logistică Toll Holdings. Prețul oferit de japonezi include un premiu de 49%, respectiv un multiplu de 11 aplicat la EBITDA estimat pentru acest an, scrie Dealbook New York Times.

Sursă foto:  Mylan.

Tranzacție de 5,3 mld. dolari în farma cu impact asupra unei firme din România cu o marjă netă de 40%. Avocații de la Noerr au asistat Mylan la achiziția afacerii de medicamente generice a Abbott din piețele dezvoltate

Compania americană Mylan va finaliza în primul trimestru al acestui an achiziția afacerii cu medicamente generice a Abbott Laboratories din piețele dezvoltate în cadrul unei tranzacții de 5,3 mld. dolari. În România, impactul tranzacției vizează transferul unei părți din activele unei companii care înregistrează o marjă netă de câștig de 40%, ceea ce o plasează printre cele mai profitabile firme locale. Avocații de la Noerr consiliază cumpărătorul în cadrul acestei achiziții cu impact pe piața farma din România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția globală, care a obținut pe 28 ianuarie avizul Comisiei Europene, va fi aplicată la nivel local după un mecanism structurat astfel: o parte dintre activele Abbott Products România SRL vor fi transferate în cadrul unui proces de reorganizare pe o altă companie, iar aceasta din urmă va intra în portofoliul companiei americane Mylan în urma unui contract de vânzare de acțiuni, au explicat surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Abbott Products România SRL este o companie cu 205 angajați, o cifră de afaceri de 85,3 mil. lei (19,3 mil. euro) și un profit net de 34,4 mil. lei (7,8 mil. euro) în 2013, conform ultimului bilanț făcut public. A raportat venituri totale de 122,2 mil. lei (27,6 mil. euro) în 2013.

Abbott Products România SRL a înregistrat o marjă brută de câștig de 49,4%, iar marja netă se situează la 40%.

La nivel global, tranzacția are, de asemenea, o structură diferită de cea clasică operațiunilor de fuziuni și achiziții tocmai pentru a beneficia de un regim fiscal mai favorabil.

Activele cumpărate de Mylan în afara pieței americane vor fi transferate până la închiderea tranzacției pe bilanțul unei companii ce va fi înființată în Olanda. Ulterior, subsidiara olandeză a Mylan va fuziona cu Mylan astfel încât firma – mamă a Mylan va deveni compania olandeză Mylan NV, care va fi deținută în proporție de 78% de către acționarii Mylan, iar 22% din acțiuni vor reveni acționarilor Abbott.

Înăsprirea regimului de taxare din SUA a făcut ca mai multe companii americane să încerce în ultima vreme ca în cadrul unor tranzacții internaționale să-și exporte sediul fiscal în alte jurisdicții mai favorabile.

Acțiunile Mylan NV vor fi tranzacționate pe piața bursieră americană Nasdaq, sub același simbol MYL ca și acum, iar compania va avea aceeași echipă de conducere.

Mylan este un producător de medicamente generice, în timp ce Abbott Laboratories este un producător de medicamente de marcă.

Obiectul tranzacției îl constituie vânzarea portofoliului de afaceri cu medicamente generice al Abbott din peste 40 de piețe din lume din Europa, Japonia, Canada, Australia și Noua Zeelandă, cu vânzări anuale de 2 mld.dolari în 2013 și 3.800 de angajați. Portofoliul cumpărat de Mylan cuprinde peste 100 de produse generice și de specialitate și facilități de producție de medicamente în Franța și Japonia, conform unei prezentări a celor de la Abbott referitoare la tranzacție.

În urma tranzacției, Abbott rămâne cu portofoliul de produse generice și de specialitate de pe piețele emergente din Asia, Africa, America Latină, Rusia, Ucraina și țările baltice, care generează vânzări estimate la 4 mld. dolari în 2015, peste 30.000 de angajați și 1.500 de produse farmaceutice.

Firma germană de avocatură Noerr, care a consiliat pe americanii de la Mylan la achiziția portofoliului deținut de Abbott, are peste 500 de avocați în rețeaua sa de 15 birouri care cuprinde Germania, SUA și Europa. Aproximativ 100 de avocați Noerr acoperă regiunea Europei Centrale și de Est, iar biroul din România a fost deschis în 1998.

Echipa locală a Noerr a lucrat în mai multe tranzacții anul trecut, printre care a asigurat servicii de consultanță pentru fondul american de investiții Marlin care a cumpărat afacerea IT Asentinel, prezentă și în România, respectiv tranzacția prin care austriecii de la Baumax au ieșit de pe piața locală de bricolaj în urma vânzării afacerii către grupul francez Adeo.

Sursă foto: MedLife.

Fondul de investiții Value4Capital pregătește vânzarea pachetului de 36% din afacerea MedLife. Tranzacția de exit a fondului din cea mai mare rețea privată de servicii medicale locale ar putea fi în jurul a 40 mil. euro valoare de întreprindere. Mihai Marcu, proprietarul MedLife:”Eu i-aș sfătui să nu vândă acum”. Cine ar putea fi interesat de o eventuală achiziție

Fondul de investiții Value4Capital a început procedurile de vânzare a pachetului de acțiuni pe care îl deține la MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, au declarat surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Sursele citate susțin că fondul ar fi angajat la Londra o bancă de investiții pentru a se ocupa de tranzacție, care ar putea ajunge, conform unor estimări ale unor consultanți specializați în fuziuni și achiziții, în jurul a 40 mil. euro valoare de întreprindere, adică prețul pachetului de acțiuni scos la vânzare plus datoriile aferente respectivei participații.

”Value4Capital nu comentează asupra strategiei de investiții pentru investitiile active din portofoliu”, au răspuns jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții biroului din București ai fondului de investiții.

Value4Capital are 36,25% din afacerea Medlife, în care a intrat ca acționar în 2009, în timp ce divizia de investiții a Băncii Mondiale – International Finance Corporation (IFC) – deține 12,75%, iar familia Marcu este acționarul majoritar cu 51% din acțiuni.

Afacerea MedLife a fost fondată în 1996 de către medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu și s-a dezvoltat puternic ulterior sub bagheta fiului său, bancherul Mihai Marcu, până la scara unei operațiuni cu acoperire națională, în urma investițiilor de extindere prin achiziția de operatori privați de sănătate regionali sau deschiderea de noi puncte de prezență. În afacere este implicat și medicul primar psihiatru Nicolae Marcu, fratele lui Mihai Marcu.

”Nu știu dacă au început discuții să-și vândă acțiunile, dar un fond de investiții stă ca acționar într-o companie o perioadă limitată de timp. Eu i-aș sfătui să nu vândă încă”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Mihai Marcu, președintele Consiliului de Administrație al MedLife.

Value4Capital este o firmă de investiții cu capital de risc, activă în spațiul companiilor de talie medie din Europa Centrală, care s-a desprins în 2011 din Amundi (fost SGAM). MedLife este singura companie românească din portofoliul actual al Value4Capital, din care mai fac parte două companii poloneze. Din board-ul MedLife face parte și Leonard Gherghina, care a reprezentat inițial interesele fondului SGAM, ulterior Amundi, din care s-a desprins Value4Capital.

O asemenea tranzacție la nivelul celei mai mari companii din sectorul local privat de servicii medicale, în condițiile în care vizează un pachet minoritar de acțiuni, este o perspectivă interesantă în special pentru fondurile de investiții.

Dintre fondurile de investiții active pe piața românească există mai mulți astfel de investitori care ar putea fi interesați de sectorul serviciilor medicale private, unde mai este așteptată o vânzare – cea a rețelei Regina Maria, unde fondul de investiții Advent deține pachetul majoritar și a angajat deja banca de investiții Rothschild pentru aranjarea tranzacției de exit.

”Sectorul serviciilor medicale private este unul care prezintă interes pentru noi”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dan Fărcășanu, director de investiții al managerului de fonduri de investiții Resource Partners. Firma de investiții Resource Partners a făcut anul trecut prima achiziție pe piața românească prin preluarea celui mai mare lanț local de centre de fitness World Class România.

Dacă ne uităm la istoricul de tranzacții și mărimea potențialei achiziții de acțiuni de la MedLife un alt candidat ar putea fi managerul de fonduri Enterprise Investors, care are în portofoliu lanțul de magazine Profi și afacerea cu BCA Macon Deva, iar în urmă cu circa un an a ieșit din afacerea Siveco, unde deținea un pachet minoritar alături de Intel Capital.

Și Abris Capital Partners este un jucător din industria fondurilor de investiții în căutare de ținte de achiziție pe piața românească și după seria de achiziții cu care și-a asigurat dominația în sectorul de curierat, este un alt candidat pentru tranzacții în servicii medicale private.

De la intrarea în 2009 a fondului de investiții în acționariat, MedLife a trecut cu fondurile atrase de la acționari și de la bănci la o campanie de investiții pentru extinderea rețelei în București și în principalele orașe din țară cu scopul de a deveni prin achiziții sau creștere organică lider de profil cu amprentă națională. Extinderea afacerii s-a făcut nu doar pe orizontală, ci și pe verticală înglobând în structurile sale clinici, laboratoare, farmacii, spitale și maternități.

Extinderea a inclus din 2010 încoace și achiziția de operatori medicali privați regionali prin preluarea Policlinicii de Diagnostic Rapid din Brașov, printr-o tranzacție de 3 milioane euro. În 2011, a urmat achiziția spitalului Genesys din Arad și achiziția maternității Eva din Brașov. În 2015, este anunțată preluarea a 55% din acțiunile Centrului medical SAMA și a laboratorului Ultratest din Craiova, cu acoperire în trei județe din Oltenia.

Creșterea MedLife de la o cifră de afaceri de 25,8 mil. euro la finele lui 2009 până la circa 80 mil. euro la finele lui 2014, cât arată estimările managementului companiei, arată o triplare a taliei afacerii. De asemenea, personalul a crescut și el de peste trei ori în șase ani de la 990 de angajați la 31 decembrie 2009 până la 3.150 de angajați la finele anului trecut. Compania are ca obiectiv pentru 2015 o cifră de afaceri de peste 100 mil. euro și un număr de angajați de circa 3.500.

Costurile extinderii lasă însă și ele urme. Din bilanțurile depuse de companie la Ministerul Finanțelor Publice rezultă că profitul a scăzut, iar marja este una mică, iar datoriile au crescut de patru ori de la 8,8 mil. euro în 2009 la 36,6 mil. euro în 2013.

În 2009, MedLife avea un profit net de 2,5 mil. euro, când marja de câștig era de 10%, iar în 2011 și 2012 a înregistrat pierderi de 0,9 mil. euro, respectiv 2,3 mil. euro. Ultimul bilanț făcut public arată un profit net de 0,5 mil. euro la o cifră de afaceri de 51,7 mil. euro, adică o marjă netă de câștig sub 2%. Toți indicatorii financiari au fost calculați la cursul mediu anual de schimb comunicat de BNR pentru fiecare an în parte.

Pe piața serviciilor medicale private, MedLife concurează cu Regina Maria, Sanador și Medicover.

Patrizia Grieco (stânga), președintele Consiliului de Administrație al Enel, și Francesco Starace (dreapta) directorul general executiv al grupului. Sursă foto: Enel.

Enel nu se grăbește cu vânzarea activelor din România: Ultimul termen pentru depunerea ofertelor finale este nu mai devreme de a doua jumătate a lunii martie. Cine sunt cei doi oameni – cheie care decid asupra tranzacției de peste un miliard de euro

Gigantul italian al utilităților Enel așteaptă ofertele finale din partea investitorilor interesați de activele scoase la vânzare în România nu mai devreme de a doua jumătate a lunii martie, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Numărul investitorilor interesați este între 5 și 10, printre ei chinezii de la State Grid Corporation of China, compania franceză GDF Suez, E.ON (Germania), firmele românești de stat Electrica și Nuclearelectrica, respectiv grupul de telecomunicații RCS & RDS, conform ultimelor informații disponibile din piață.

”Așa cum am declarat de mai multe ori, noi nu furnizăm detalii cu privire la nicio tranzacție atâta vreme cât este încă în derulare”, a precizat într-un răspuns transmis pe e-mail pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Roberta Vivenzio, șeful departamentului Enel de relații cu media la nivel global.

Francesco Starace, directorul general executiv al Enel, spunea pe 21 ianuarie la Davos într-un interviu pentru Bloomberg că grupul italian a primit 5 oferte pentru activele din România și că va decide până la jumătatea acestui an dacă își vinde afacerile din estul Europei (Slovacia și România – n.r.).

Dacă cele două tranzacții merg înainte, acestea vor fi finalizate până la sfârșitul lui 2015, conform Bloomberg.

Valoarea tranzacției pentru activele Enel din România depășește un miliard de euro, însă italienii au dat constant mesaje că așteaptă un preț bun altfel ar putea renunța la vânzare. Unii analiști văd în spatele declarațiilor Enel și o tactică de a pune sub presiune potențialii investitori interesați în condițiile în care afacerea scoasă la vânzare este profitabilă și oferă poziții importante în piața distribuției și furnizării de electricitate.

De cealaltă parte, italienii spun că au un program de vânzări de active în România, Slovacia și alte operațiuni nonstrategice din care speră să obțină 4,4 mld. euro cu scopul reducerii datoriilor. Acestea sunt puse în balanță cu alte oportunități de eliberare de numerar, cum a fost recenta vânzare pe bursă a unui pachet de 21,92% din acțiunile subsidiarei spaniole Endesa pentru 3,113 mld. euro.

Pachetul de operațiuni Enel scos la vânzare în România cuprinde 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100% din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV. Enel Distribuție Muntenia asigură alimentarea cu energie a Bucureștiului și județele Ilfov și Giurgiu.

Sursă date: Enel (Italia)

Sursă date: Enel (Italia)

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro, potrivit datelor prezentate de către Enel Italia.

Până acum, s-au conturat și interesele unora dintre investitori în cadrul licitației. Astfel, Nuclearelectrica a dat semnale clare că dorește preluarea distribuției de energie din Dobrogea, așa cum pentru Electrica o partidă interesantă ar putea fi distribuția și furnizarea de energie care acoperă Bucureștiul, pentru care are deja litigii în fața Tribunalului de arbitraj de la Paris cu Enel pe care îl acuză de încălcarea unor clauze din contractul de privatizare. De asemenea, germanii de la E.ON și-ar fi exprimat interesul pentru distribuția din Banat, care ar corespunde perfect unui plan de integrare a operațiunilor de gaze și electricitate în vestul României după modelul deja existent în Moldova.

Dacă jucătorii activi deja pe piața românească văd tranzacția ca o ocazie de a-și completa propriile portofolii cu anumite active din cele scoase de Enel la vânzare, un investitor care ar simplifica lucrurile pentru italieni și ar fi interesat de întregul pachet de active este mai greu însă de găsit, pe un astfel de profil s-ar mula mai ales un jucător care vrea să intre pe piața locală de energie, iar aici singurul candidat eligibil par să fie chinezii de la State Grid Corporation of China. Alte surse din piața de energie susțin că și EDF din Franța se uită la aceste active, însă până acum nu au venit semnale puternice privind o asemenea candidatură.

Italienii sunt consiliați la vânzarea pachetului de active din România de către băncile de investiții Citi și UniCredit, în timp ce de consultanța juridică se ocupă casele de avocatură RTPR Allen & Overy, respectiv Mușat & Asociații.

Cine sunt oamenii – cheie privind decizia tranzacției din România

Decizia de a pune activele din România pe lista de vânzare alături de alte operațiuni are legătură mai ales cu doi oameni numiți în pozițiile – cheie ale Enel după venirea socialistului Matteo Renzi ca premier în februarie 2014. Fostul primar al Florenței, Matteo Renzi a devenit la 39 de ani cel mai tânăr premier din istoria Italiei. El a anunțat o serie de reforme în economie, iar valurile noii puteri au adus și șefi noi în companiile controlate de stat.

Pe acest fundal, au fost numiți în mai 2014 Francesco Starace pe poziția de director general executiv al Enel, respectiv Maria Patrizia Grieco în postul de președinte al Consiliului de Administrație al companiei.

Maria Patrizia Grieco, ce are în spate o carieră de peste două decenii în poziții de conducere în telecomunicații, este astăzi unul dintre directorii corporațiilor de top din Italia, alături de Emma Marcegaglia de la Eni și Luisa Todini de la Poșta italiană, toate numite de Renzi în campania sa de a pune femei în posturi – cheie din companii de stat și în fruntea unora dintre ministere.

Patrizia Grieco, născută în 1952, este absolventă de drept a Universității din Milano. Potrivit unui interviu acordat FT, are o fată care activează ca avocat în Milano, care la rândul ei are doi copii.
Patrizia Grieco și-a început cariera în 1977 în cadrul departamentului juridic și de afaceri al companiei de telecomunicații Italtel, a cărui conducere a preluat-o în 1994. Cinci ani mai târziu, a fost numită director responsabil cu reorganizarea și repoziționarea companiei, iar în 2002 a devenit director general executiv al Italtel.

În perioada septembrie 2003 – ianuarie 2006, ea a ocupat poziția de director general executiv la Siemens Informatica, divizia italiană a Siemens Business Services, al cărei membru în Consiliul executiv la nivel global a devenit apoi. În perioada februarie 2006 – septembrie 2008, a fost partener și director general executiv al firmei de consultanță și servicii în IT – Group Value Partners (acum NTT Data).

S-a mutat apoi la Olivetti, parte din Telecom Italia Group, de asemenea ca și director general executiv în perioada noiembrie 2008 – martie 2013. Tot aici, a fost și președinte al board-ului în perioada iunie 2011 – iunie 2014. Patrizia Grieco este acum director la Fiat Industrial, azi cunoscută sub numele de CNH Industrial – compania soră a Fiat Chrysler, și la Anima Holding.

Șefa Barclays Italia o descria pe Grieco ca având o înțelegere unică a nevoii de a combina inovația și buna guvernanță în cadrul unei companii. Ea conduce board-ul Enel de opt luni și este văzută ca unul dintre exponenții schimbării la scară largă promise de Matteo Renzi.

Consiliul de administrație al Enel condus de Patrizia Grieco este cel care a aprobat în iulie 2014 planul de vânzare a activelor din România și care va decide dacă va aproba sau nu ofertele primite. În plus, Patrizia Grieco supervizează activitățile de audit ale Enel, conduce și supraveghează aplicarea regulilor de guvernanță corporativă, iar împreună cu directorul general executiv reprezintă legal compania în fața instituțiilor și a autorităților.

Celălalt om – cheie din Enel este Francesco Starace, directorul general executiv al grupului italian de utilități. Are doi fii, îi place ciclismul și poezia și este fan al clubului de fotbal AS Roma.

Starace are o diplomă în inginerie nucleară a Politehnicii din Milano și și-a început cariera în managementul construcției de centrale electrice. A lucrat în General Electric, în grupul ABB și a fost numit șeful diviziei globale de vânzări de turbine pe gaz la Alstom Power. A căpătat experiență internațională în diferite poziții în SUA, Arabia Saudită, Egipt și Bulgaria.

Cariera lui Starace în cadrul Enel a început în 2000, ocupând poziția de șef al diviziei de afaceri în energie între iulie 2002 și octombrie 2005, respectiv de director general al diviziei Piețe între noiembrie 2005 și septembrie 2008. În perioada 2008 – 2014, a fost director general executiv al Enel Green Power, subsidiara din domeniul afacerilor de energie regenerabilă și unul dintre jucătorii globali de profil. În noiembrie 2010, s-a ocupat de listarea Enel Green Power pe bursele de la Milano și Madrid, unde valoarea de piață a firmei a fost de 8 mld. euro.

A fost numit în urmă cu opt luni director general executiv și una dintre țintele mandatului său a devenit reducerea datoriilor Enel și reorganizarea operațiunilor grupului. În acest context, a coordonat mai multe schimbări de directori ai operațiunilor de pe piețele emergente, respectiv a celor care se ocupă de America Latină și Europa de Est.

În mandatul lui Starace, are loc o apropiere între Enel și firmele, respectiv băncile chinezești, pe fondul nevoii grupului italian de lichidități cu care să-și reducă datorille.

Pe 11 iunie,  Starace semnează la Beijing un memorandum de înțelegere cu șefii firmelor de energie China Huaneng Group și ai China National Nuclear Corporation, în timpul vizitei lui Renzi în China.

Pe 14 octombrie, a semnat un memorandum de înțelegere cu Bank of China cu ocazia consiliului de afaceri Italia – China și în prezența premierilor chinez Li Keqiang și italian Matteo Renzi, prin care grupul de utilități și-a asigurat accesul la circa 1 mld. euro pentru următorii cinci ani.

De menționat că, după statul italian cu 31,2% din acțiuni, o bancă din China este al doilea mare investitor în Enel, ceea ce arată o creștere a influenței chinezești în afacerile grupului de utilități. Francesco Starace a reușit în mandatul său o victorie importantă prin vânzarea a circa 22% din Endesa pe bursă pentru 3,1 mld. euro, ceea ce este o realizare cu greutate în ansamblul eforturilor de reducere a datoriilor Enel. Valoarea bursieră a Enel este de circa 37,7 mld. euro.

Ultimele rezultate financiare ale Enel indică la 30 septembrie 2014 venituri de 54,075 mld. euro, un profit net de circa 1,9 mld. euro și o datorie netă de 44,6 mld. euro. Structura datoriei Enel după primele nouă luni ale anului indică un nivel de 6,8 mld. euro cu scadența în ultimul trimestru al acestui an. Pe termen scurt, datoriile se ridică la 10,5 mld. euro, în creștere cu 47% față de 31 decembrie 2013, potrivit unei prezentări cu rezultatele financiare la 30 septembrie 2014.

Companiile biofarmaceutice de nișă au cheltuit peste 130 mld. dolari pe piața globală de fuziuni și achiziții, depășind firmele mari de profil. Crește presiunea în acest an pentru tranzacții noi în sector, susține un raport EY

Fuziunile și achizițiile au totalizat peste 220 mld. dolari în industria biofarmaceutică, revenind în forță anul trecut, după ce în 2013 aproape a fost absent pe acest tip de tranzacții, susține un raport EY.

Agenda a fost dominată de companiile farmaceutice de nișă, care au chelutuit 130 mld. dolari în operațiuni de fuziuni și achiziții, au calculat experții firmei de consultanță și audit. Comparativ, în 2014, firmele mari din sector au realizat tranzacții de același tip de aproape 90 mld. dolari.
„Ne aşteptăm ca 2015 să fie un an cu o activitate robustă şi intens concurențială în ceea ce privește fuziunile şi achiziţiile în industria bio-farmaceutică, marcat de o creştere continuă a primelor de tranzacţionare. Aceasta va însemna o provocare mai ales pentru unele companii mari, care au încă nevoie de achiziţii ca să satisfacă aşteptările de creştere ale pieţei. Pentru moment, numărul ţintelor care pot oferi un impact semnificativ asupra acoperirii scăderilor de venituri – ceea ce noi numim „decalaj de creştere” – este mic”, afirmă Mihaela Cuţurescu, Manager în cadrul departamentului de asistenţă în tranzacţii al EY România.

Autorii raportului ”Firepower Index and Growth Gap Report 2015: Firepower fireworks” măsoară sub forma indexului Firepower abilitatea companiilor biofarmaceutice de a finanţa fuziuni și achiziții pe baza forţei bilanţurilor financiare proprii şi a capitalizării lor de piaţă. Astfel, puterea de acţiune a unei companii creşte fie atunci când cresc capitalizarea sa de piaţă sau fondurile proprii, fie atunci când scade nivelul datoriilor.

Pentru acest an, experții EY se așteaptă să crească presiunea asupra companiilor mari de profil de a încheia tranzacții. De asemenea, date fiind primele ridicate pentru activele de calitate, este posibil ca firmele mari să continue să-și adapteze portofoliile pentru a menține o masă critică în ariile terapeutice – cheie. Pe de altă parte, consultanții susțin că este în creștere activismul investitorilor, în contextul în care cedarea de segmente de afaceri care nu erau de bază în anii 2013 și 2014 au adus mai mulți bani pentru acționari.

editorial MA main

Simptomul mongol al pieței de fuziuni și achiziții

Suntem obiect, nu subiect. Suntem pe masă, nu la masă. Încă nu sub masă, din fericire. Cuvintele la care se rezumă acum piața fuziunilor și achizițiilor, dacă ne uităm împrejur și un pic înapoi în timp.

Poate merită să ne uităm cu puțină atenție la un fenomen care, pe nevăzute, dincolo de geamurile birourilor se așterne sub pașii noștri. Stăm pe o piață de fuziuni și achiziții care se strânge. Se face tot mai mică. Previziunile de creștere economică dacă le pui pe masa investitorilor arată ca o glumă la care nu mai râde nimeni.

România produce într-o jumătate de an fuziuni și achiziții de 578 mil. dolari, mai puțin cu aproape un sfert față de anul anterior. Slovenia produce mai mult de la scara unei piețe de zece ori mai mică din punct de vedere al numărului de consumatori, a unui Produs Intern Brut de aproape patru ori mai mic și cu o țară fizic mai mică de 13 ori față de România.

Nu știu cât de exacte sunt cifrele în valoare absolută calculate de experții EY recent, dar importante mi se par proporțiile. Raportați la 11 piețe din Europa Centrală și de Sud – Est, arătăm ca în celebra ”scară a măgarului” dacă ne strângem cu toții într-un grafic. Suntem pe locul al treilea, după Turcia și Polonia, dacă privim scara geografică și demografică, și tot pe locul al treilea când ne uităm la topul celor mai mici piețe de fuziuni și achiziții, repet, din cele 11 piețe din regiune. Adică, doar Serbia și Slovacia produc tranzacții cu o valoare totală mai mică decât noi.

Cu un an înainte, România era fix la jumătatea clasamentului piețelor de fuziuni și achiziții din regiune.

poza_piata_de_fuziuni_achizitii_regiune MAIN

Poza de anul acesta nu arată prost doar pe hârtie. Mai grav mi se pare că poziția a noua din totalul de 11 piețe am obținut-o cu mare luptă, adică aproximativ 68 de tranzacții, al patrulea cel mai dinamic ritm din regiune. Așadar, ne agităm mult cu tranzacții mai mici.

Valoarea medie pe tranzacție este sub 20 mil. euro. Și, în teren, așteptările sunt mai mari decât pot avansa lucrurile.

O speranță că piața de fuziuni și achiziții ar reveni pe creștere în acest an vine, în special, din direcția a trei mari mandate aflate acum pe piață – vânzarea activelor Enel, Lafarge și a afacerii Digital Cable Systems din telecomunicații.

Să începem, în ordine, cu cea mai mare ca valoare dintre ele. Vânzarea pachetelor de acțiuni Enel la șapte companii locale din distribuție, furnizare de energie, respectiv servicii – suport pe piața de profil.

Aici, procesul de vânzare inițiat de grupul italian de utilități este în faza în care unii investitori au fost în camera de date pentru due – dilligence (analiză financiară – n.r.) și pregătirea ofertelor indicative, alții încă așteaptă să semneze contractele de asistență cu consultanții pe care i-au ales. Din informațiile MIRSANU.RO, termenul de depunere a ofertelor neangajante este 30 octombrie. Șeful Enel, Francesco Starace, ar fi spus săptămâna trecută, potrivit Reuters, că așteaptă de la investitori ofertele finale până la finele lunii noiembrie. În iulie, reprezentanții Enel anunțau vânzarea de active în România și Slovacia și, cu aceeași ocazie, spuneau că tranzacțiile sunt așteptate să se încheie până la finele anului. Imposibil, vine răspunsul de la celălalt capăt al mesei.

În aceste condiții, selectarea unui investitor sau unor investitori, dacă luăm în calcul interesele strategice diferite ale potențialilor cumpărători, și semnarea contractelor de vânzare aferente participațiilor Enel au șanse puține să se încadreze până la 31 decembrie 2014.

În cazul vânzării afacerii Lafarge din România, lucrurile sunt și mai puțin avansate. Aici, negocierile privind Lafarge România se poartă în afara țării, fabricile de ciment de la Medgidia, Hoghiz, uzina de la Târgu Jiu, operațiunile din piața de betoane și agregate plus participațiile deținute în diferite firme locale fac parte din pachetul global de active vândut de Lafarge (Franța) și Holcim (Elveția) pentru a face loc fuziunii dintre cele două fără să aibă probleme din partea autorităților concurențiale.

Ultima afacere cu miză mare în acest moment este vânzarea operatorului de telecomunicații Digital Cable Systems, unde și-au anunțat participarea nume grele de pe piața noastră, fonduri de investiții, toți atrași de unul dintre puținele sectoare care au performat și pe timp de criză.

Nici aici, semnalele date de stadiul procesului de vânzare nu arată în acest moment că este posibilă o tranzacție în acest an. Deci, speranțele de creștere pentru acest an sunt iluzorii.

Dar, fundamentele pe care stă piața de fuziuni și achiziții în ansamblu sunt fragile. Peisajul economic general arată că procesul de creditare a firmelor locale este încă la pământ, iar firmele caută timid creșterea pe piețele externe ca să scape de jocul pe sârmă al supraviețuirii, ce le așteaptă dacă rămân expuse doar în spațiul pieței interne.

Acum, creșterea vine din afară, nu dinăuntru. România nu coace tranzacții de magnitudine mare pentru că nu are de unde. Aici, antreprenorii nu îndrăznesc să se gândească la construirea unei afaceri mai mult de o generație pentru că ziua de mâine poate fi crudă cu afacerea lor. România este acum piața în care fuziunile și achizițiile mari, cu impact economic, sunt generate afară. Suntem obiect, nu subiect pentru investitori. Piața noastră este pe masa investitorilor ca să fie împărțită, nu extinsă. Cifrele de mai sus arată că suntem mari doar pe harta fizică a investitorilor, nu și pe cea reală, a economiilor care se mișcă și în care companiile găsesc spațiul necesar de creștere.

Arătăm ca o Mongolie care chiar dacă stă mare pe hartă în cea mai atractivă și mai dinamică parte a lumii economice, la zidurile unei Chine din ce în ce mai prospere, tot nu înseamnă nimic în plan economic. Caii iuți ai mongolilor care îți rămân lipiți de memorie când te gândești la cel mai întins imperiu ce a existat vreodată pe planeta noastră nu au fost încă înlocuiți de fabrici, de sectoare de afaceri. Tranzacțiile noastre multe și mici, cu antreprenori gata să vândă ca să-și recupereze măcar investiția seamănă cu iurtele mongole, care se mută din loc în loc pe harta economică, fără să aducă prosperitate.

La o altă scară, suntem și noi o mare întindere, care produce prea puțină substanță cât să conteze. Începem să arătăm ca o Mongolie, din care a rămas trecutul cândva glorios, dar fără perspectiva de a sta la masa cuiva. Ci doar pe masă. Încă.

GDF SUEZ dețin distribuția de gaze din Capitală și din alte 17 județe din sudul României. Sursă foto: GDF SUEZ România.

Francezii de la GDF SUEZ sunt interesați de achiziția a două – trei companii din pachetul de șapte active scoase la vânzare de Enel

Grupul francez de utilități GDF SUEZ, unul dintre liderii sectorului local de distribuție a gazelor, este interesat de achiziția a două – trei companii din pachetul de active scos la vânzare de către Enel, au declarat surse din piața de energie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

”Din cele șapte companii scoase la vânzare de către Enel, GDF SUEZ este interesată de două sau trei”, afirmă sursele citate.

Francezii au un interes major în ceea ce privește distribuția de energie a Bucureștiului, Enel Distribuție Muntenia, având deja în mână distribuția de gaze din capitală și din 17 județe din sudul României. Vânzarea de active Enel reprezintă pentr GDF SUEZ o ocazie de a intra cu operațiuni pe piața distribuției de electricitate și de a-și consolida portofoliul local de afaceri.

Contactați de MIRSANU.RO, reprezentanții GDF SUEZ nu au dorit să facă niciun comentariu pe marginea acestui subiect.

În total, Enel a scos la vânzare un pachet format din șapte participații la companii de distribuție și furnizare de energie electrică, respectiv de echipamente și servicii – suport pe piața de energie locală. Italienii au în acest moment în derulare două procese de vânzare paralele în România și Slovacia, care au ca scop obținerea de lichidități necesare în strategia de a-și reduce nivelul datoriilor.

În România, deja unii investitori au studiat informațiile puse la dispoziție de către echipa Enel în cadrul fazei de due dilligence și lucrează la depunerea de oferte neangajante până pe 30 octombrie. Din informațiile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, grupul german E.ON, care se află și el pe lista potențialilor cumpărători, vizează în cadrul licitației distribuțiile de electricitate Enel Distribuție Banat și Enel Distribuție Muntenia.

Până acum, companiile de stat Electrica și Nuclearelectrica și-au mai arătat interesul pentru activele Enel, în contextul în care ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a indicat interesul special al statului ca distribuția de electricitate din Dobrogea să revină în portofoliul statului român.

Până la această oră, reprezentanții Enel nu au făcut niciun comentariu referitor la procesul de vânzare din România, singurele declarații oficiale ale șefului grupului, Francesco Starace, referindu-se la faptul că sunt așteptate ofertele finale până la finele lunii noiembrie, conform Reuters. Ultimele informații disponibile despre stadiul procesului de vânzare din România indică faptul că sunt șanse mici ca tranzacția să ajungă la termenul indicat de CEO-ul Enel luna viitoare. De asemenea, există informații potrivit cărora italienii ar putea renunța la vânzare dacă nu obțin prețul dorit.

Pachetul de operațiuni Enel scos la vânzare în România cuprinde 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100%  din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV. Enel Distribuție Muntenia asigură alimentarea cu energie a Bucureștiului și județele Ilfov și Giurgiu.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro, conform datelor prezentate de către Enel Italia.
Citi și UniCredit sunt băncile de investiții care au primit mandat din partea Enel să se ocupe de procesul de vânzare a celor șapte companii ale Enel din România.

Pentru grupul francez GDF SUEZ, activele Enel reprezintă o șansă de a-și extinde operațiunile și pe piața locală a distribuției de electricitate. GDF SUEZ a arătat apetit de achiziții locale, în această vară finalizând achiziția pachetului majoritar la distribuția locală de gaze Congaz Constanța. GDF SUEZ a intrat în România în 2004, când a câștigat licitația de la privatizarea Distrigaz Sud. De atunci, GDF SUEZ a investit în producția de energie electrică eoliană, demonstrând că planurile lor au aici în vedere și piața de energie electrică.

Din grupul GDF SUEZ Energy România fac parte compania GDF SUEZ Energy România SA, Distrigaz Sud Rețele din domeniul distribuției de gaze, Distrigaz Confort SRL cu servicii de mentenanță și producătorii de energie eoliană Brăila Winds și Alizeu Eolian. Grupul GDF SUEZ Energy România are 48,85% din acțiunile casei de comerț Wirom Gas, ce are și activități de distribuție gaze și servicii asociate.

GDF SUEZ Energy România, ”creierul” local al operațiunilor grupului francez, este controlat de către gigantul francez al utilităților GDF SUEZ prin intermediul vehiculului România Gas Holding BV, care deține 50,99% din acțiuni, Ministerul Economiei are un pachet de 37%, Fondul Proprietatea 12%, iar restul se află în posesia unor acționari minoritari.

GDF SUEZ Energy România are 3.500 de angajați și un portofoliu de peste 1,4 milioane de clienți. Aceasta operează o rețea de 17.500 de kilometri în 17 județe din sudul României și București.

Pentru 2013, GDF SUEZ Energy România SA a raportat un profit net de 470,9 mil. lei (106,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 4,31 mld. lei (975,9 mil. euro) și 567 angajați, potrivit bilanțului depus la Finanțe. Marja netă a companiei a fost anul trecut de circa 11%. Indicatorii financiari au fost calculați la un curs mediu de schimb de 4,419 lei la euro.

Sursă date infografic: BNR, Millennium Bank.

OTP cumpără Millennium Bank România într-o tranzacție de 39 mil. euro și a ajuns la un pas de topul primelor zece bănci

Grupul bancar ungar OTP, ale cărei operațiuni sunt concentrate în Europa Centrală și de Est, a anunțat în această seară semnarea contractului de achiziție a Millennium Bank România în cadrul unei tranzacții de 39 milioane de euro. În plus, la data finalizării tranzacției, OTP va rambursa integral o finanțare intragrup de 150 mil. euro acordată de către Millennium BCP Portugalia către fiica sa, Millennium Bank România, potrivit comunicatului băncii portugheze transmis bursei Euronext din Lisabona.

Ungurii preiau pachetul integral de acțiuni al subsidiarei portughezilor de la Millennium, construită prin investiție de la zero începând cu octombrie 2007. OTP ajunge acum la o cotă de piață de 2,1% din activele totale bancare, ceea ce propulsează grupul ungar până pe locul 12 în ansamblul celor 40 de instituții de credit, în coasta grecilor de la Piraeus, potrivit raportului BNR pe 2013.

Millennium se retrage din România după ce veniseră aici prima dată cu ambiții mult mai mari în 2005, când au fost foarte aproape să cumpere BCR, liderul pieței bancare din România, tranzacție finalizată  în schimb de către Erste Bank Austria.

Acum, portughezii pleacă cu regrete din România, însă mutarea face parte din pachetul de măsuri convenite cu Comisia Europeană pentru eficientizarea operațiunilor, după ce Millennium BCP a fost printre băncile beneficiare ale pachetului de urgență acordat de către Bruxelles pentru a evita intrarea Portugaliei în colaps.

“Millennium bcp anunță încheierea unui acord cu OTP Bank România în ceea ce privește vânzarea operațiunilor noastre din România. Acesta este un pas important în atingerea angajamentelor agreate cu Direcția Generală Concurență din cadrul Uniunii Europene”, spune Luis Pereira Coutinho, Membru al Bordului Executiv al Millennium bcp.

Tranzacția va avea un impact neglijabil asupra bilanțului băncii – mamă portugheze, consideră reprezentanții Millennium, care afirmă că reflectă o pierdere de 34 mil. euro, pentru care au fost constituite provizioane în prima jumătate a acestui an.

De cealaltă parte, OTP a ajuns la o cotă de piață de 2,1% din activele totale bancare și este la a doua achiziție de la intrarea sa pe piață în urmă cu zece ani, timp în care a vânat și alte oportunități de pe piață, precum CEC Bank, Carpatica sau RBS Bank România, potrivit informațiilor care au circulat în cercurile financiare de la București.

„Această achiziție susține în mod eficient atingerea obiectivului nostru strategic pe termen mediu, acela de a intra în topul primelor 10 bănci din România și, în același timp, ne consolidează poziția de furnizor stabil de servicii financiare universale. Millenium Bank este o instituție financiară solidă, cu activități concentrate pe segmentul retail. Am convingerea că achiziția Millennium Bank România reprezintă atȃt o nouă etapă în dezvoltarea noastră pe piața din România, cȃt şi o consolidare a poziției noastre pe piața locală, în mod special pe segmentul retail”, a declarat László Diósi, CEO al OTP Bank România.

Tranzacția așteaptă avizul BNR, a Consiliului Concurenței și a autorităților de la Bruxelles, dat fiind că vânzarea Millennium Bank România a fost generată în urma negocierilor cu Comisia Europeană. PriceWaterhouseCoopers a avut mandat din partea portughezilor de a găsi cumpărător pentru bancă, iar pe partea de consultanță juridică au fost contractate serviciile RTPR Allen & Overy.

Ultimele informații care circulau înainte de anunțarea tranzacției indicau că un alt cumpărător interesat ar fi fost austriecii de la Raiffeisen, care de mai multă vreme și-au exprimat public apetitul pentru o nouă achiziție. Informațiile legate de interesul Raiffeisen pentru Millennium nu au fost până acum confirmate de niciuna dintre părți.

Strategia OTP de extindere în România vs strategia Millennium

Conform datelor BNR, Millennium Bank ocupa poziția 21 în piața bancară locală, cu active de circa 2,85 mld. lei (640 mil. euro) și o cotă de 0,8%. OTP era la finele anului trecut cu trei poziții mai sus decât portughezii, pe locul 18, cu active totale de 4,65 mld. euro (1,05 mld. euro) și o cotă de piață de 1,3% în total active bancare.

Cu cei aproximativ 80.000 de clienți ai Millennium, portofoliul OTP ajunge acum la aproximativ 400.000 de clienți.

Ungurii mai preiau de la portughezi o rețea de 56 de sucursale, cele mai multe în București, de aproape trei ori mai mică decât cea proprie, care înaintea tranzacției număra 150 de locații. Dimensiunile se păstrează și în cazul rețelei de ATM-uri, OTP urmând să adauge celor 150 ale sale alte 58 de ATM-uri Millennium.

Achiziția Millennium urmează să fie finanțată de către banca – mamă din Ungaria sub forma unei majorări de capital operate la nivelul subsidiarei sale, OTP Bank România.

“OTP Group este unul dintre cele mai stabile grupuri financiare din regiune, cu o capitalizare și lichiditate excelente. Obiectivul nostru strategic este acela de a ne crește cota de piață în țările în care suntem prezenți. România a fost întotdeauna o piață importantă pentru noi. Încă de la intrarea în România, acum 10 ani, am crescut organic. Această achiziție strategică se încadrează perfect în planul nostru de extindere”, a declarat László Wolf, director general executiv adjunct  al OTP Bank.

După finalizarea tuturor formalităților legale, OTP Bank România va începe procesul de integrare estimat să dureze un an.

OTP a intrat în România în 2004 prin achiziția RoBank și, cu toate că, obiectivul său declarat încă de atunci este atingerea unei mase critice prin ajungerea la o cotă de piață de 5 – 10%, nu a înregistrat o creștere la nivel local pe măsura ambițiilor sale.

În perioada 2005 – 2013, și-a dublat cota de piață de la 0,6% la 1,3% prin extinderea organică a afacerilor. Celor de la Millennium le-a luat șapte ani să construiască de la zero o bancă ce are acum o cotă de piață de 0,8%.

OTP a afirmat constant că este interesată de achiziții, după ce a intrat pe piață cu o achiziție. A participat la privatizarea eșuată a CEC, apoi a căutat alte ținte apropiate de calibrul său, cu cote de piață peste 1%.

De cealaltă parte, Millennium a suferit după ratarea achiziției BCR și a luat decizia strategică de a investi în construirea unei rețele bancare de la zero, obiectiv foarte ambițios și costisitor având în vedere competitivitatea ridicată, în special cea venită de pe segmentul jucătorilor cu interese puternice în regiune.

Noul puzzle din Lisabona

OTP Bank Ungaria are în portofoliu peste 13 milioane de clienți pe piețele din Ungaria, România, Muntenegru, Croaţia, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Slovacia şi Serbia. Anul acesta, a mai făcut o achiziție în ianuarie în Croația, iar ambițiile sale vizează bazinul Europei Centrale și de Est, unde concurează puternic cu alți jucători de talie regională – băncile austriece Erste și Raiffeisen, respectiv grupul italian Unicredit, toți activi și în România.

OTP este alături de grupul petrolier MOL bastionul capitalului ungar în regiune, puternic susținut de cabinetul de la Budapesta. Sandor Csanyi, 61 de aniu, președintele OTP, este cotat drept unul dintre cei mai bogați oameni din Ungaria și, în aceeași măsură, unul dintre cei mai influenți. MOL a bifat și ea o achiziție importantă în România în primul semestru al acestui an, în urma unui alt exit semnat de compania petrolieră italiană Eni, care și-a vândut operațiunile din trei piețe din regiune.

Înființată în 1949, OTP este listată pe bursa de la Budapesta, unde valoarea sa bursieră este de peste 4,3 miliarde de euro. Acțiunile OTP sunt deținute de către familia lui Medget Rahimkulov, fost director Gazprom și etnic rus de origine tătară, care deține un pachet de 8,9% din OTP, firma franceză de asigurări Groupama cu 8,3%, grupul ungar MOL cu 8,5%, administratorul de active Lazard Asset Management controlat de banca de investiții Lazard cu 5,5%, respectiv statul ungar cu 5,03%. Un pachet important, cifrat la aproximativ 500.000 de acțiuni din OTP, este deținut de către Sandor Csanyi.

Millennium bcp este cea mai mare instituție bancară portugheză listată la bursă. Banca portugheză este una tânără, fiind fondată în 1985. Cu aproximativ 2,3 milioane de clienți locali, Millennium bcp are o cotă de piață de aproximativ 20% în Portugalia atât în sectorul creditelor, cât și în cel al depozitelor.

Pe bursa Euronext din Lisabona, capitalizarea bursieră a Millennium BCP trece de 6 miliarde de euro. Acțiunile Millennium sunt deținute în proporție de 19,4% de către Sonangol – compania petrolieră controlată de statul angolez, Sabadell Group din Spania cu 4,2%, grupul energetic portughez EDP cu 3%, InterOceanico Group cu 2,6%, Berardo Group cu 2,5%, directorii băncii și angajații având la rândul lor un pachet de circa 0,4% din acțiuni. În spatele Millennium stau un grup bancar spaniol, directori ai Millennium, statul angolez și o pleiadă de oameni de afaceri portughezi, respectiv de alte naționalități care au interese de afaceri în fostele colonii portugheze.

Astfel, Sabadell Group deține poziția de al patrulea grup bancar privat spaniol.

Un alt acționar al băncii portugheze este Berardo Group, controlat de Jose Berardo, unul dintre cei mai bogați portughezi. După ce în tinerețe a activat în Africa de Sud în sectorul extracției de aur și, apoi, în afacerile cu diamante, Jose Berardo este acum cunoscut ca unul dintre cei mai activi investitori pe bursa Euronext din Lisabona. Are afaceri în industria vinului, în industria hotelieră, este colecționar și are acțiuni la companii din telecomunicații și bănci.

InterOceanico Group este un grup de investitori privați cu interese de afaceri în Angola, Portugalia, Brazilia și China. Cei mai importanți acționari sunt oamenii de afaceri de origine israeliană Eytan Stibbe și Haim Taib, fiecare cu o participație de 32,5%. Eytan Stibbe este un investitor cu un istoric de afaceri de aproximativ 26 de ani în Africa. Fost pilot militar, Stibbe a înființat un fond de investiții Vital Capital Investments. Partenerul său de afaceri, Haim Taib este cunoscut ca director general al LR Group, companie ce activează în sectorul lucrărilor de infrastructură, în special în Angola.

Dealtfel, banca portugheză Millennium, care în urmă cu mai puțin de un deceniu în urmă avea în vizor piețele din sud- estul Europei, și-a regândit strategia de afaceri. La această schimbare de macaz au contribuit atât performanțele mai slabe ale unor subsidiare, cât și ajutorul condiționat oferit de Bruxelles în urmă cu doi ani pentru recapitalizarea băncii. Ca urmare, operațiunile din Grecia și România au fost vândute, Millennium concentrându-și afacerile pe patru piețe principale – Portugalia și Polonia în Europa, respectiv alte două piețe în Africa – fostele colonii portugheze Angola și Mozambic.

Cel mai mare M & A din Slovenia a fost finalizat. Avocații de la Schoenherr au asistat vânzătorii într-o tranzacție de 106 milioane de euro

Firma austriacă de avocatură Schoenherr, din rețeaua căreia de birouri face parte și România, a anunțat astăzi încheierea tranzacției de vânzare a pachetului majoritar al companiei slovene Helios către grupul industrial austriac Ring International Holding (RIH).

Vânzătorii primesc 106 milioane de euro în urma preluării a 77,93% din acțiunile Helios de către Remho Beteiligungs Gmbh, subsidiara grupului austriac RIH.

Tranzacția este cea mai mare din categoria fuziuni și achiziții (M & A) din Slovenia și prima privatizare încheiată cu succes din ultimii ani, susțin avocații Schoenherr, care au asigurat asistență pe partea de vânzare.

 

Echipa Schoenherr a fost formată în dosarul acestei privatizări din avocații specializați în fuziuni și achiziții Vid Kobe și Bojan Brezan de la biroul din Ljubljana, respectiv Roman Perner, partener al firmei austriece.

Ei au asigurat consultanța juridică a consorțiului de vânzători – un grup de instituții financiare din Slovenia – în ceea ce privește structurarea tranzacției și negocierea contractului de achiziție. Cristoph Haid, partener la Schoenherr specializat în practicile de concurență și legislație a Uniunii Europene, a contribuit la încheierea tranzacției prin asistență pentru obținerea aprobărilor necesare în procesul de control al acestei operațiuni în jurisdicțiile relevante.

Ring International Holding este unul dintre grupurile cele mai mari în sectorul produselor de papetărie și a vopselelor. Divizia de vopsele a RIH este organizată ca o afacere separată și produce o gamă largă de vopsele pulbere și lichide. Grupul industrial austriac mizează pe potențialul sinergiilor ce vor rezulta din combinarea operațiunilor diviziei proprii de vopsele și cele ale companiei slovene Helios pentru a deveni unul dintre jucătorii dominanți din industria de vopsele în Europa.