Arhive etichete: fuziuni și achiziții

Consiliul Concurentei a avizat achizitia Simbeton de catre Romcim, parte a grupului irlandez de materiale de constructii CRH

Consiliul Concurentei a anuntat pe 27 iulie 2022 ca a aprobat tranzactia prin care Romcim SA, parte a grupului irlandez CRH, preia producatorul de betoane Simbeton.

Simbeton dispune de o statie de betoane la Oradea, in vestul Romaniei. De cealalta parte, cumpararorul, Romcim SA este una dintre cele mai mari companii locale din industria materialelor de constructii, avand in portofoliu doua fabrici de ciment la Medgidia si Hoghiz, o statie de macinare la Targu-Jiu, precum si o retea de terminale de ciment, cariere, balastiere, depozite de agregate, statii de betoane si statii producatoare de elemente prefabricate de beton.

Aceasta tranzactie nu ridica obstacole semnificative in calea concurentei efective pe piata romaneasca sau pe o parte substantiala a acesteia si nu exista indoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurential normal, noteaza reprezentantii Consiliului Concurentei.

Romcim SA, subsidiara a grupului irlandez CRH, a raportat pentru 2021 un profit net de 190 mil. RON la o cifra de afaceri de 1,37 mld. RON (circa 280 mil. Euro).

Recent, grupul elvetian Holcim, unul dintre principalii competitori ai CRH in Romania, dar si la nivel global, a raportat achizitia producatorului de betoane General Beton Romania SRL, care detine in prezent o retea de 8 statii de betoane in principalele orase din Romania.

CRH a intrat pe piata din Romania ca urmare a fuziunii globale dintre rivalii Lafarge si Holcim in 2015, cand grupul irlandez a cumparat activele Lafarge Romania pentru un pret de circa 400 mil. euro, conform unui interviu realizat in 2015 in exclusivitate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu CEO-ul Lafarge Romania.

CRH a raportat la nivel global vanzari de 31 mld. euro pentru 2021 si are o capitalizare bursiera de peste 27 mld. USD.

Deloitte: Piata de fuziuni si achizitii din Romania a fost de 3,7 – 4,3 mld. Euro in 2020 comparativ cu 4 – 4,4 mld. Euro in 2019. Noua tranzactii au avut o valoare de minimum 100 mil. Euro, cele mai mari fiind inregistrate in ordine in energie, imobiliare, telecom, tehnologie si petrol

Piata de fuziuni si achizitii din Romania a inregistrat in 2020 o scadere atat in volum, cat in valoare fata de 2019, potrivit unei analize a firmei de consultanta Deloitte.

Piata de fuziuni și achizitii (M&A) a numarat 91 de tranzactii in Romania in 2020, comparativ cu 110 in 2019.Potrivit estimarilor Deloitte, valoarea totala a pietei, inclusiv tranzactiile care nu au avut o valoare comunicata, a fot de 3,7-4,3 mld. euro in 2020 (fata de o valoare intre 4 și 4,4 mld. euro in 2019), in timp ce tranzactiile a caror valoare a fost comunicata au totalizat 1,5 mld. euro (fata de 1,7 mld. euro in 2019).

„2020 a marcat o scadere a numarului de tranzactii comparativ cu nivelul anului precedent, care a reprezentat un record pentru perioada de dupa criza financiara, insa, tinand cont de contextul general fara precedent marcat de pandemia de COVID-19, putem spune ca aceste rezultate unt bune. O analiza pe trimestre indica faptul ca trimestrul al doilea a fot cel mai afectat, pentru ca ulterior activitatea sa inregistreze un reviriment notabil. Anul 2020 a adu cea mai mare tranzactie a ultimului deceniu: preluarea unui portofoliu de active detinut de CEZ in Romania”, a spus Radu Dumitrecu, Partener Coordonator Consultanta Financiara in cadrul Deloitte Romania.

Noua tranzactii cu o valoare declarata au etimata de minimum 100 mil. euro au fost anuntate anul trecut. In 2019, numarul acestora a fost similar.

„Notam o activitate de M&A alimentata de un interes real al investitorilor atat financiari, dar in special strategici, fata de sectoarele cu potential de creștere. De asemenea, in randul investitorilor strategici se remarca jucatori importanti ce vizeaza intrarea pe piata romaneasca, fenomen ce sugereaza accelerarea cautarii de noi oportunitati de expansiune in contextul reevaluarii planurilor strategice”, afirma Iulia Bratu, Director, CorporateFinance la Deloitte Romania.

Cele mai mari tranzactii ale anului 2020 au fos, potrivit analizei Deloitte Romania:

  • achizitia de catre MacquarieInfratructure and Real Asset (MIRA) a unui portofoliu de active detinut de CEZ in Romania (valoare necomunicata);
  • preluarea de catre dezvoltatorul ceh CPI Property Group A a unui pachet minoritar din actiunile Globalworth, cel mai mare proprietar de cladiri de birouri din Romania și Polonia, intr-o serie de tranzactii succesive, cea mai mare avand valoarea de aproximativ 280 mil. euro;
  • achizitia de catre Orange Romania a pachetului majoritar de 54% din actiunile Telekom Romania Communication (valoarea tranzactiei: 268 mil. euro);
  • runda de finantare in valoare de 225 mil. dolari (200 mil. euro), obtinuta de catre UiPath, companie din domeniul automatizarii robotizate a proceelor (RPA),care a stabilit evaluarea companiei la nivelul de 10,2 mld. dolari;
  • vanzarea de catre OMV Petrom a 100% din participatia sa in Kom-Munai LLP (KOM) și TasbulatOil Corporation LLP (TOC) din Kazahstan catre Magnetic Oil Limited (valoare necomunicata).

Cele mai active sectoare din punctul de vedere al numarului de tranzactii au fost cel imobiliar (inclusiv constructiile), energia și sectorul financiar. Cumulat, acestea au generat 50 de tranzactii. Din punctul de vedere al valorilor, pe primul loc s-a aflat tot sectorul imobiliar, urmat de tehnologie și energie.

„In legatura cu evolutia activitatii de fuziuni și achizitii anul acesta,avem un optimism rezervat. Exista semnale care indica faptul ca interesul actorilor din piata pentru tranzactii, atat pe partea de cumparare, cat și de vanzare, va continua in 2021, dar, avand in vedere incertitudinile care guverneaza intregul spectru economic pe fondul continuarii pandemiei, ramanem prudenti”, a mai spus Radu Dumitrecu.

 

Piata de M&A din Romania, in 2020 versus 2019

  • valoare piata (tranzactii cu valoare comunicata): 1,5 mld. euro in 2020 versus 1,7 mld. euro in 2019;
  • valoare estimata piata (inclusiv tranzactii cu valoare necomunicata): 3,7-4,3 mld. euro in 2020 versus 4-4,4 mld. euro in 2019;
  • numar tranzactii (inclusiv tranzactiile cu valoare necomunicata): 91 in 2020 fata de 110 in 2019;
  • numar tranzactii cu valoare comunicata: 36 in 2020 fata de 24 in 2019;
  • valoare medie (calculata pentru tranzactiile cu valoare comunicata): 42 mil. euro in 2020 fata de 52 mil. euro in 2019.

Analiza Deloitte are ca obiect tranzactiile cu o valoare comunicata mai mare de 5 mil. Euro. Datele sunt colectate din surse publice și sunt ajutate la zi,. conform ultimelor informatii disponibile.

Deloitte face parte din grupul celor patru mari firme globale de audit si consultanta denumit Big Four alaturi de PwC, EY si KMPG.

EY: Modificarea majora a comportamentului de consum va impulsiona tranzactiile de M&A in 2021

Pe piata de fuziuni si achizitii exista apetit pentru tranzactii mai ales din partea cumparatorilor, potrivit unui studiu al firmei de consultanta EY.

Modificarea majora a comportamentului de consum va impulsiona tranzactiile in 2021, afirma sursa citata.

„Si in Romania, dupa cum era de asteptat, piata de M&A a fost afectata de pandemia Covid-19 care a atras dupa sine amanari sau inghetari de tranzactii. In ciuda unei incetiniri semnificative in prima parte a anului 2020, s-a remarcat un reviriment peste asteptari in partea a doua a anului. In continuare, exista apetit pentru tranzactii, in special pe partea de achizitie, cu investitori care vad oportunitati in aceasta zona si in astfel de perioade”, afirma Florin Vasilica, Liderul departamentului de Strategie si Tranzactii in cadrul EY Romania.

Acesta adauga ca sectorul energetic a ramas cel mai atractiv pentru investitori,fiind sustinut de interesul pentru energia regenerabila, unde s-au inregistrat si cele mai mari tranzactii, precum si de sectorul IT care conduce in zona de adaptabilitate la noul mediu de afaceri. Sectoarele traditionale precum imobiliare, agrobusiness si servicii au continuat sa fie active.

„Anul 2021 va aduce oportunitati interesante prin prisma schimbarilor politice, acomportamentului de consum al populatiei si a capacitatii de adaptare a antreprenorilor la provocarile date de incertitudinea post-pandemie. Factorul cheie pentru succesul tranzactiilor viitoare va consta in eficienta actiunilor luate de catre companii in aceasta perioada si de pozitionarea pentru viitor”, estimeaza Florin Vasilica de la EY.

Studiul firmei din Big Four arata ca revenirea puternica a valorii tranzactiilor M&A globale din iulie 2020 va continua si in 2021. Analiza mai indica, de asemenea, ca 2020 este al cincilea an ca valoare totala a tranzactiilor in perioada de dupa criza financiara globala, in pofida prabusirii pietei M&A din primul semestru.

Cu o valoare totala de 2,9 trilioane de dolari, activitatea globala de fuziuni si achizitii din 2020 se situeaza sub valoarea de 3,3 trilioane de dolari din 2019, dar pe locul al cincilea in topul anilor cu cea mai mare valoare a tranzactiilor din perioada de dupa criza financiara globala.

Activitatea M&A a inregistrat variatii de la o regiune la alta. Valorile din Asia-Pacific au scazut dramatic in primele doua luni ale anului 2020, dar au marcat o crestere de 19% si un total de 805 mld. dolari la sfarsitul anului. In America de Nord si de Sud, valorile tranzactiilor M&A s-au diminuat cu 29% la1,27 mld. dolari, piata din SUA inregistrand o contractie de 80% la apogeul masurilor de carantina fata de 2019. In regiunea EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India si Africa), scaderea valorii tranzactiilor a fost mai mica (de 3%), pana la 815 mld. dolari, regiunea recastigand cea mai mare parte a terenului pierdut in prima parte a anului.

Cele mai active sectoare au fost tehnologia, media si divertisment si telecomunicatii (TMT), cu 5.755 de tranzactii in valoare de 973 mld. dolari (crestere de 6% fata de anul trecut), serviciile financiare, cu 901 tranzactii in valoare de 352 mld. dolari (crestere de 8% fata de anul trecut) si energie si utilitati, cu 525 de tranzactii in valoare de 142 mld. dolari (crestere de 34% fata de anul trecut).

Sectoarele cele mai expuse la pandemia provocata de COVID-19 au inregistrat o scadere mai pronuntata in 2020, ca urmare a restrictiilor sanitare si a diminuarii activitatii economice. Sectorul industrial (cu o scadere de 18% fata de 2019, la 262 mld. dolari) si cel al bunurilor de larg consum (scadere de 16% fata de 2019, la 156 mld. dolari) au fost in mod special afectate, afirma expertii EY.

In ceea ce priveste perspectivele pentru anul 2021 si mai departe, sectoarele care au manifestat prudenta in materie de tranzactii in timpul pandemiei provocate de COVID-19 vor conduce urmatorul val de activitate, potrivit studiului.

De exemplu, sectorul bunurilor de larg consum a inregistrat o intensificare a tranzactiilor M&A orientate catre active care s-au confruntat cu dificultati in timpul pandemiei, realizate de concurenti mai rezistenti la socuri din punct de vedere financiar. In acelasi timp, s-au derulat si achizitii efectuate de companii inovatoare, cu legaturi puternice cu baza lor de clienti.

Firmele de investitii cu capital privat (Private Equity) au fost si ele active in 2020 si probabil vor fi si mai active, in contextul in care companiile si sectoarele se vor repozitiona in perioada de revenire anticipata in 2021 si in anii urmatori. Cu fonduri disponibile in valoare de 2,9 trilioane de DOLARI, inclusiv aproape 1 trilion de DOLARI dedicati preluarilor de companii, capitalul privat este bine pozitionat pentru a profita de crearea de valoare preconizata in 2021. Prezenta tot mai mare pe piata a societatilor vehicul investitional (SPACs) ar putea aduce si alte forme de capital in ringul tranzactiilor de anul viitor.

In plus, se anticipeaza ca intentiile in materie de tranzactii vor fi alimentate si de tendinta tot mai mare de a utiliza modele alternative de tranzactionare, cum ar fi consortiile si aliantele, odata cu adoptarea unei perspective ecosistemice de catre companii, precum si de cedarile de active, care vor permite modificari de activitate si reinvestitii strategice.

In Europa si in SUA, variabilele precum Brexitul si impactul oricaror noi politici ca urmare a rezultatelor alegerilor din SUA vor juca un rol esential in modul in care directorii executivi regandesc strategia companiilor lor si alocarea capitalului.

In contextul in care valorile tranzactiilor de fuziuni si achizitii din Regatul Unit au crescut deja cu 40% in 2020 si 79% dintre companiile americane indica faptul ca probabil isi vor accelera strategiile, aliantele si consortiile in domeniul M&A daca impozitul pe profit va creste in urma alegerilor prezidentiale, exista premisele ca 2021 sa fie un an mai puternic pentru M&A, potrivit studiului EY.

EY este una dintre cele patru mari companii de audit si consultanta cunoscute ca Big Four, alaturi de Deloitte, PwCsi KPMG.

cez macquarie deal main

Un fond de investitii administrat de australienii de la Macquarie a semnat achizitia operatiunilor CEZ din Romania pentru un pret de circa 1 mld. euro. Este primul portofoliu mare local din energie care urmeaza sa treaca sub controlul direct al unor investitori financiari globali. Tranzactia va fi finantata partial de catre un sindicat de banci printre care se afla Citibank, BCR, Intesa si Unicredit. Cine sunt investitorii si consultantii implicati in tranzactie

Grupul ceh de utilitati CEZ a anuntat astazi ca a ajuns la un acord de vanzare a operatiunilor sale din Romania catre un consortiu de investitori condus de catre fondul de investitii Macquarie European Infrastructure Fund 6, administrat de catre australienii de la Macquarie.

Tranzactia anuntata pe 23 octombrie 2020 marcheaza prima preluare a unei operatiuni majore locale de profil de catre investitori financiari de talie globala.

CEZ isi materializeaza astfel strategia de a-si taia expunerile de pe pietele din regiune – Romania, Bulgaria, Polonia, Turcia, concentrandu-si resursele mai ales catre pietele sale de baza – Cehia si Slovacia, respectiv catre vestul Europei, unde vizeaza Germania si Franta.

Valoarea tranzactiei ce are ca obiect pachetul de active CEZ din Romania nu a fost facuta publica. Surse din piata de fuziuni si achizitii sustin ca pretul de achizitie ce va fi incasat de catre vanzator ar putea fi in jurul a 1 mld. euro, valoare care nu a fost insa confirmata de catre partile implicate.

La un astfel de calibru, tranzactia este cea mai mare din istoria pietei locale de electricitate si una dintre cele mai mari din piata de energie.

Dupa 13 luni de la demararea tranzactiei, grupul ceh a semnat acordul care ii permite vanzarea celor trei linii de afaceri – distributie de energie, furnizarea de energie si un portofoliu de productie de energie regenerabila.

„Grupul CEZ ramane activ in Romania, concentrandu-se pe afacerea sa de comert cu energie (CEZ Trade Romania) si serviciile de eficienta energetica (High-Tech Clima)”, afirma reprezentantii companiei cehe.

Mandatul de vanzare a activelor CEZ din Romania, format din sapte companii locale, a apartinut bancii franceze Societe Generale, care a lucrat in acest dosar cu subsidiarele sale locale Komerční banka (Cehia) si BRD – Groupe Société Générale (Romania).

Firma ceha de avocatura Skils si avocatii de la Tuca Zbarcea & Asociatii au oferit servicii de consultanta juridica vanzatorului.

De cealalta parte, cumparatorul a avut in echipa sa banca de investitii americana Citibank pentru serviciile de consultanta pe partea de fuziuni si achizitii, firma de avocatura RTPR pe partea de consultanta juridica in timp ce KPMG s-a ocupat de activitatile de due diligence.

Pana la finalizarea tranzactiei, mai sunt necesare avizul Directiei de Concurenta din cadrul Comisiei Europene, precum si cel al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, avand in vedere ca are ca obiect active strategice.

 

De unde vin banii pentru achizitia activelor CEZ din Romania

 

Cumparatorul a pregatit si un pachet de finantare a tranzactiei, care este acoperit partial de un credit sindicalizat la care vor participa banci precum Citibank, BCR, Intesa sau UniCredit, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Avand in vedere anvergura tranzactiei, imprumutul estimat la un ordin de marime al sutelor de milioane de euro va fi una dintre cele mai mari finantari corporate din ultimii ani la nivelul pietei locale.

O alta sursa importanta este capitalul investitorilor, fondul Macquarie avand bani proveniti din fondul de pensii al profesorilor din Illinois pana la cei pusi la dispozitie de firme de asigurari din Anglia, Germania sau China sau de la fonduri suverane de investitii, printre cele mai active in acest domeniu fiind state din Asia.

CEZ a intrat in Romania in 2005 odata cu privatizarea distributiei de energie electrica Electrica Oltenia si a serviciilor aferente de furnizare a energiei in aceasta zona, majorandu-si ulterior portofoliul local in zona de productie de energie, prin dezvoltarea celui mai mare parc eolian pe uscat din Europa si preluarea unui set de microhidrocentrale.

Portofoliul CEZ cuprinde 1,4 milioane de clienti in zona de furnizare de servicii de energie, la care se adauga din 2012 un parc de productie de energie eoliana cu o putere instalata de 600 MW in apropierea localitatilor Fantanele si Cogealac, respectiv din 2011 un grup de patru microhidrocentrale cu o putere instalata totala de 22 MW, localizate in apropiere de Resita.

Dupa suspendarea subventiei care a atras mai multi investitori in Romania in sectorul productiei de energie eoliana, precum si in conditiile in care activele locale au devenit tot mai putin atractive comparativ cu alte piete, grupul ceh a inceput sa tatoneze piata pentru un eventual proces de exit in urma cu cativa ani.

In context, trebuie spus ca in 2014, un alt investitor major in piata de energie, grupul italian Enel demarase un proces de vanzare a operatiunilor sale din Romania, insa nemultumit de evolutia tranzactiei, a decis sa opreasca un astfel de demers.

Pe 9 septembrie 2019, CEZ a pornit procesul formal de vanzare a setului sau de active din Romania, primind 19 oferte indicative in prima faza a tranzactiei.

In contextul pregatirilor de vanzare, cehii au decis pe 13 decembrie 2019 sa isi reduca participatiile detinute la Tomis Team SA si Ovidiu Development SRL, companii prin care opereaza portofoliul de productie eoliana. Astfel, CEZ a anuntat ca a incasat astfel 2,5 mld. coroane cehe (peste 90 mil. euro la cursul actual de schimb) dupa o astfel de miscare.

Declansarea pandemiei de Covid 19 in primavara a pus insa presiune asupra calendarului tranzactiei, avand in vedere ca autoritatile de la Bucuresti au decis, printre altele, suspendarea vanzarii de pachete majoritare in companii din sistemul energetic national pe perioada starii de urgenta, care a durat doua luni in perioada martie – mai 2020.

Pe 25 iunie 2020, vanzatorul a primit ofertele angajante din partea investitorilor potential interesati, dand indicii clare ca tranzactia se indreapta catre un investitor financiar, pe fondul unui interes mai mare din partea unei astfel de clase de investitori.

Tranzactia a atras si interesul statului roman, care prin intermediul unui consortiu din care faceau parte Hidroelectrica si Electrica, a depus oferta pentru achizitia portofoliului de active CEZ.

Anuntul din 23 octombrie 2020 confirma apetitul pentru astfel de tranzactii din partea managerilor de capital privat, care in ultimii ani au strans fonduri proaspete de la investitori si cauta oportunitati intr-o astfel de clasa de active cu randamente mai mari decat in Europa de Vest, pe fondul precautiei afisate de catre investitorii strategici in contextul actual de criza.

Pachetul CEZ din Romania dispune de o baza de active reglementate evaluata la 490 mil. euro, conform unor prezentari facute publice de catre grupul ceh.

CEZ detine in proportie de 100% grupul de firme locale, care au contribuit in 2019 cu EBITDA (profitul inaintea platii taxelor, dobanzilor, a deprecierii si amortizarii) in valoare de 3,3 mld. coroane cehe (in jurul a 120 mil. euro, la cursul actual de schimb). Valoarea capitalurilor proprii ale activelor scoase la vanzare era prezentata anterior la 1,07 mld. euro.

Gigantul financiar australian Macquarie administreaza prin bratul sau Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA) un portofoliu de zeci de fonduri de investitii in intreaga lume.

Macquarie European Infrastructure Fund 6 a fost ridicat in 2018 si a strans 6 mld. euro de la investitori, printre care se afla fonduri de pensii, firme de asigurari si fonduri suverane de investitii.

Prin fonduri de investitii dedicate infrastructurii, are un orizont de investitii pe termen lung si are apetit pentru active reglementate, cum este cazul celor din piata de energie si de gaze.

Macquarie, desi are un areal global de investitii, cunoaste bine piata ceha de energie, unde in 2017 a preluat in cadrul unui consortiu de investitori un pachet de 30% din EP Infrastructure, companie implicata in distributia si depozitarea gazelor, intr-o tranzactie estimata la 1,5 mld. euro. Intr-o tranzactie cu un profil asemanator, Macquarie a fost interesata in 2016 de achizitia pachetului de 30% din E.ON Distributie, achizitie transata de rivalul sau, Allianz Capital Partners.

Ca mod de operare, fondurile de investitii administrate de catre Macquarie se asociaza frecvent cu alti investitori, fonduri suverane de investitii sau alti investitori institutionali globali, pentru a imparti expunerile la achizitiile pe care le face si a-si optimiza astfel resursele de capital.

Macquarie European Infrastructure Fund 6 este ultimul dintr-o familie de fonduri de investitii ridicata de Macquarie pentru oportunitatile de investitii din Europa in sectorul de infrastructura.

Printre investitorii de tip Limited Partners in Macquarie European Infrastructure Fund 6 se afla fondul de pensii american The Teacher’s Retirement System of Illinois, care a semnat un angajament de 200 mil. dolari pentru fond, comparabil cu firma asiatica de asigurari Fubon Life Insurance, care a pariat 200 mil. euro pe acest fond administrat de catre Macquarie, potrivit unor date facute publice.

De asemenea, au investit bani multi in fond si fondul de pensii Greater Manchester Pension Fund (cu un angajament de investitii de 80 mil. euro), firma de asigurari Shin Kong Life Insurance cu 65 mil. euro, gigantul chinez din domeniul asigurarilor China Life Insurance cu 30 mil. euro, McGill University din Canada cu 15 mil. euro, la care se adauga si alti investitori precum Munich Re, in contextul in care investitorii europeni predomina in cadrul fondului de investitii, fiind urmati de cei din zona Asia-Pacific. Dealtfel, o tendinta din ce in ce mai accentuata in ultimii ani a fost apetitul in crestere al investitorilor chinezi pentru active din Europa in sectorul energiei eoliene si al energiei regenerabile in ansamblu.

MIRA, unul dintre bratele gigantului financiar australian Macquarie, administreaza active de 120 mld. euro la 31 martie 2020, cea mai mare parte fiind in sectorul de infrastructura (76%), iar geografic in proportie de 51% din active sunt localizate in Europa, Orientul Mijlociu si Africa de Nord.

M&A evolutie piata poza Main

Ioana Filipescu, Deloitte: Piața totală de fuziuni și achiziții din România a scăzut ușor în 2018 în jurul a 4 mld. Euro, dar rămâne robustă. În premieră, pe radarul marilor tranzacții apar antreprenorii români cu două achiziții estimate la peste 100 mil. Euro după intrarea fraților Pavăl de la Dedeman în proiectul imobiliar The Bridge și în acționariatul producătorului de aluminiu Alro Slatina

Piața totală de fuziuni și achiziții din România s-a situat în 2018 între 3,8 mld. Euro și 4,3 mld. Euro, în ușoară scădere față de anul anterior, potrivit estimărilor firmei de consultanță Deloitte.

Pentru prima oară însă, antreprenorii români au intrat pe lista celor mai mari tranzacții locale cu două achiziții de peste 100 mil. Euro. Frații Adrian și Dragoș Pavăl de la Dedeman, care caută în ultimii ani să își plaseze lichiditățile acumulate din afacerea cu bricolaj în alte oportunități de investiții, au marcat în 2018 preluarea proiectului imobiliar de birouri The Bridge din București, precum și a unui pachet de 23% din producătorul de aluminiu Alro Slatina pentru 108 mil. Euro.

„Am asistat la o ușoară diminuare a activității de M&A în 2018, după ce în 2017 a existat un context particular, cu o valoare record a tranzacțiilor între 100 și 500 de milioane de euro. În pofida acestei evoluții, piața rămâne la un nivel robust, specific unui an de creștere economică. Premiera anului 2018 a fost reprezentată de cele două finanțări prin care startup-ul românesc UiPath a atras puternice fonduri de investiții din lume, devenind primul unicorn din sectorul IT din România”, a spus Ioana Filipescu, Partener Corporate Finance în cadrul Deloitte România.

Potrivit cercetării realizate de echipa Deloitte, piața de fuziuni și achiziții din România a fost de 1,9 miliarde de euro în 2018, estimare realizată pe baza surselor publice și a tranzacțiilor cu valoare comunicată. Cu tot cu tranzacțiile a căror valoare nu a fost comunicată, estimările firmei din Big Four indică o piață totală cel puțin dublă față de segmentul tranzacțiilor a căror valoare a fost comunicată.

În 2018, au fost anunțate 14 tranzacții cu o valoare comunicată sau estimată de cel puțin 100 mil. euro. În total, numărul tranzacțiilor contabilizate de către Deloitte a fost de 96 în 2018.

Tichetul mediu pentru tranzacțiile cu valoare comunicată a fost de 50 de mil. euro. Toate valorile de tranzacție se referă la valoarea de întreprindere a firmei cumpărate.

Achiziția UPC România în cadrul tranzacției prin care Vodafone a cumpărat operațiunile Liberty Global din Germania, Republica Cehă, Ungaria și România conduce lista celor mai mari tranzacții locale din 2018, fiind urmată de către achiziția Zentiva SA România, fostul Sicomed (valoare calculată la 287 de milioane de euro, aplicând multiplul EBITDA al tranzacției la rezultatele Zentiva SA din 2017) tot în cadrul unei tranzacții transfrontaliere prin care fondul american de investiții Advent a preluat operațiuni ale producătorului de medicamente Sanofi.

De asemenea, vânzarea Agricost către grupul Al Dahra, cu o valoare estimată la peste 200 mil. Euro, fiind cea mai mare tranzacție din agricultură în România, a fost printre cele mai mari tranzacții de anul trecut, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în decembrie 2017.

În eșalonul de tranzacții cu o valoare între 100 mil. euro și 200 mil. Euro au fost incluse achiziția de către frații Pavăl a proiectului de birouri The Bridge de la Forțe Partners (valoare necomunicată), achiziția unui pachet de 7,5% din startup-ul românesc UiPath, specializat în dezvoltarea de soluții pentru automatizarea proceselor interne cu ajutorul roboticii,de către un consorțiu de investitori condus de Sequoia Capital, care a dus compania la o evaluare de 2,6 miliarde de euro (valoare: 194 de milioane de euro), preluarea proiectului de birouri Oregon Park din zona Barbu Văcărescu din Pipera de către Lion’sHead Investment, care realizează prima achiziție în România (valoare necomunicată) și achiziția de către grupul german Phoenix a distribuitorului Farmexim și a rețelei de farmacii Help Net (valoare necomunicată).

Pe segmentul tranzacțiilor estimate între 100 mil. euro și 150 mil. Euro mai intră apoi câteva tranzacții realizate de către investitori financiari precum vânzarea de către SIF Oltenia a participației de 6,3% pe care o avea la BCR către Erste Group Bank (valoare: 140 de milioane de euro), prima finanțare atrasă de către UiPath, acordată de către Accel, Capital G și Kleiner Perkins Caufield&Byers (124 de milioane de euro), vânzarea de către fondul de investiții Abris a firmei de curierat Urgent Cargus către fondul de investiții Mid Europa, cea mai mare tranzacție din acest domeniu de până acum (valoare necomunicată).

În același interval de valoare, intră și achiziții realizate de investitori non financiari printre care preluarea de către Liberty House a combinatului ArcelorMittal Galați, alături de combinatele din Macedonia, Italia și Cehia (valoare necomunicată), achiziția unui pachet de 23% din producătorul de aluminiu Alro din Slatina de către Pavăl Holding, un vehicul deținut de către frații Pavăl (valoare: 108 milioane de euro), achiziția de către Unilever a producătorului de înghețată Betty Ice, la finalul unei proceduri competitive de vânzare (valoare necomunicată) sau preluarea de către dezvoltatorul imobiliar Immofinanz a centrului comercial Sun Plaza, a hotelului Novotel şi a birourilor Sun Offices (valoare necomunicată).

Activitatea fondurilor de private equity s-a menținut la un nivel ridicat în 2018, cu 12 tranzacții anunțate, la vârful clasamentului fiind preluarea Zentiva (inclusiv producătorul local Zentiva SA) de către Advent Internațional. Valoarea totală a achizițiilor realizate de fonduri a fost de peste 1,1 miliarde de euro, arată calculele Deloitte.

„Interesul investitorilor financiari pentru România s-a păstrat, în condițiile în care companiile românești au continuat să crească, iar fundamentul macroeconomic nu s-a schimbat semnificativ față de anul precedent”, a adăugat Ioana Filipescu.

În 2018, echipa de Corporate Finance a Deloitte România a asistat acționarii Farmexim/Help Net în vânzarea către Phoenix, a acordat asistență Oresa Ventures la vânzarea producătorului de vopsele Fabryo către AkzoNobel, a asistat de asemenea acționarii Animax în vânzarea către TRG, precum și acționarii IKB în vânzarea către BNP Paribas.

Principalii indicatori ai pieței de fuziuni și achiziții din România din 2018 arată astfel:

• valoare piață (tranzacții cu valoare comunicată): 1,9 miliarde de euro;
• valoarea medie (tranzacții cu valoare comunicată): 50 de milioane de euro;
• valoare piață (inclusiv tranzacții cu valoare necomunicată – estimare Deloitte): între 3,8 mld. euro și 4,3 miliarde de euro;
• număr tranzacții (inclusiv cele a căror valoare nu a fost comunicată oficial): 96;
• număr tranzacții cu o valoare comunicată sau estimată de cel puțin 100 de milioane de euro: 14.

Față de 2017, s-au înmulțit tranzacțiile cu valori nedeclarate ceea ce face să crească așa – zisa parte nevăzută a pieței de fuziuni și achiziții, bazată pe estimări ale consultanților specializați în tranzacții.

Pe sectoare, au fost înregistrate tranzacții în TMT (tehnologie media telecom), farma, agricultură, imobiliare, curierat, aluminiu, siderurgie, producție de înghețată și altele. Investitorii strategici au continuat să fie motorul pieței de profil, în timp ce investitorii financiari au fost pe locul secund și un alt pol, din ce în ce mai semnificativ la nivelul pieței, se formează în jurul capitalului local și al antreprenorilor autohtoni.

Apetitul investitorilor externi pentru activele locale este confirmat, de asemenea, și de un multiplu de EBITDA superior comparativ cu regiunea. Astfel, activele românești au fost evaluate în 2018, în medie, la un multiplu de 11,5 față de EBITDA (profitul obținut înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), peste cele din regiunea Europei Centrale și de Est, care au înregistrat un multiplu mediu de 9,3. Tranzacțiile cu companii din sectoarele TMT (Tehnologie, Media, Telecom) și bunuri de consum din România au înregistrat multipli mai mari de evaluare față de tranzacțiile din regiune în piețele de profil, potrivit unor date Deloitte prezentate în noiembrie 2018 la MIRSANU DEALMAKERS FORUM, primul eveniment MIRSANU.RO dedicat jucătorilor – cheie din tranzacțiile locale și principalelor tendințe în fuziuni și achiziții, respectiv în alte tranzacții corporative majore.

Indienii de la JSW Steel, miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov și grupul italian Marcegaglia sunt așteptați să depună oferte pentru achiziția ArcelorMittal Galați

Producătorul indian de oțel JSW Steel, grupul ucrainean Metinvest și compania italiană Marcegaglia sunt așteptate să depună oferte pentru achiziția combinatului siderurgic ArcelorMittal Galați, potrivit unor surse citate de agenția Reuters.

Reprezentanții ArcelorMittal nu au făcut până acum niciun comentariu pe acest subiect.

Analiști ai băncii de investiții Jefferies estimează între 752 și 940 mil. dolari valoarea combinată a activelor scoase la vânzare de către ArcelorMittal, care vinde șase unități din Europa, dintre care combinatul de la Galați cu 5.600 de angajați este cel mai mare activ, precizează sursa citată.

Grupul indian ArcelorMittal a oferit acest set de active spre vânzare în contextul în care are nevoie ca achiziția oțelăriei italiene Ilva să fie aprobată de către autoritățile antitrust din Europa.

Banca de investiții americană Bank of America-Merrill Lynch are mandatul de vânzare pentru această tranzacție, care ar putea să fie încheiată până la finele acestui an.

Potrivit Comisiei Europene, ArcelorMittal și-a dat acordul de a asigura o finanțare pentru cumpărătorul unității de la Galați pentru ca uzina să rămână viabilă și competitivă.

ArcelorMittal Galați dispune de o capacitate de producție de 3,4 mil. tone pe an.

În 2001, grupul indian condus de către indianul Lakshmi Mittal a preluat combinatul siderurgic de la Galați în cadrul unei tranzacții de 70 mil. euro, potrivit Jefferies.

Grupul ucrainean Metinvest este controlat de către miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, patronul clubului de fotbal Șahtior Donețsk.

Piața oțelului din Europa arată o presiune din partea importurilor, în contextul în care producția de profil a crescut cu 4%, iar cererea aparentă cu 1,3% într-un ritm comparabil cu exporturile de oțel din UE către alte piețe, arată raportul Eurofer – Asociația Europeană a Oțelului. De asemenea, decizia președintelui american Donald Trump privind taxele pe importul de oțel produs în Uniunea Europeană este de așteptat să provoace noi tensiuni printre producătorii din piața unică europeană, unde ArcelorMittal deține o poziție puternică.

ArcelorMittal deține în România mai multe active, cel mai important fiind însă combinatul de la Galați. Ultimul bilanț anual făcut public indică pentru 2017 că ArcelorMittal Galați a înregistrat o pierdere de 153 mil. lei (33,5 mil. euro) la o cifră de afaceri de 4,66 mld. lei ((1,02 mld. euro) și un personal de 5.682 de angajați.

 

Leumi a semnat un acord angajant de vânzare a operațiunilor sale din România cu Argo Financials Fund Limited

 

Banca israeliană Leumi a anunțat că a finalizat negocierile de vânzare a operațiunii sale din România către Argo Financials Fund Limited, un fond de investiții al Argo Group.

Pe 14 iunie, Leumi a semnat un acord angajant de vânzare cu cumpărătorul, fiind obținută aprobarea tranzacției din partea board-ului de directori al băncii.

Leumi Bank a raportat pe 3 ianuarie 2018 că a intrat într-un memorandum de înțelegere neangajant pentru vânzarea pachetului său de 99,91% din acțiuniule Bank Leumi România SA.

Finalizarea tranzacției cu Argo este subiectul unui număr de condiții precedente inclusiv a aprobărilor din partea autorităților de reglementare, precizează vânzătorul.

Execuția tranzacției nu este așteptată să producă un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale grupului Leumi.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Surse din piață citate de către publicația financiară israeliană Globes susțin că vânzarea se va face pentru 100 – 120 mil. euro în contextul în care capitalul Leumi Bank România era la finele lui 2016 de 160 mil. euro. Informațiile nu au fost însă confirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Totuși, datele financiare publicate de către Leumi Bank România indică faptul că la 31 decembrie 2016 capitalurile proprii totale de circa 160 mil. lei (adică 35,5 mil. euro).

Pe piața financiară, informații privind vânzarea Leumi Bank România au început să circule încă din toamnă, în condițiile în care banca centrală din Israel a cerut băncilor israeliene să își reducă operațiunile internaționale, în special pe piețele emergente din care face parte și piața românească.

Pe 3 octombrie 2017, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a trimis un set de întrebări către reprezentanții Leumi Bank pe tema vânzării operațiunilor din România, însă aceștia nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până acum.

La 31 decembrie 2016, Leumi Bank ocupa poziția 26 în clasamentul băncilor din România cu o cotă de piață de 0,32% și un activ net bilanțier de 1,26 mld. Lei (circa 280 mil. euro), respectiv cu o cotă de 0,4% din fondurile proprii la nivelul sistemului bancar, conform datelor prezentate de către BNR.

Banca israeliană Leumi a cumpărat în urmă cu 12 ani Eurom Bank SA de la Kolal BV pentru 46 mil. dolari, potrivit datelor publicate de către bancă.

Managerul de capital privat Argo Capital face parte din grupul de investiții Argo, fondat în anul 2000 de către Andreas Rialas. Acțiunile Argo sunt listate pe segmentul secundar al bursei din Londra.

Argo derulează investiții pe piețele emergente prin fondurile sale Argo Distressed Credit Fund, lansat în 2008, și Argo Real Estate Opportunities Fund Limited, lansat în 2006 cu un capital de 100 mil. euro pentru investiții imobiliare în România, Moldova și Ucraina. În 2016, Argo a vândut proiectul imobiliar de retail Shopping City Sibiu către fondul sud-african NEPI pentru aproximativ 100 mil. euro.

Pe piața bancară din România, Argo caută să își construiască o platformă pentru un viitor exit pe fondul oportunităților apărute odată cu vânzarea mai multor operațiuni de către băncile internaționale care nu au ocupat poziții între cei mai mari jucători din sector și ies din piață, cum este și cazul Marfin.

Intrarea Argo pe piața bancară din România, ca și tranzacțiile semnate anterior de către Axxess Capital la Carpatica, actuala Patria Bank, respectiv achiziția Piraeus Bank România de către JC Flowers, indică o schimbare de ton a băncii centrale, care anterior s-a arătat sceptică preluării de instituții de credit de către investitori cu apetit de risc precum fondurile de investiții.

După declanșarea crizei financiare globale în 2008, pe piața bancară a apărut un nou profil de cumpărător, fondurile de investiții care investesc în active financiare depreciate.

Piața bancară din România este o scenă dominată de tranzacțiile cu operațiunile locale ale băncilor grecești, după ce în 2017 Banca Transilvania a semnat achiziția Bancpost, iar JC Flowers pe cea a Piraeus Bank România, în timp ce achiziția Banca Românească de către OTP a fost respinsă de către BNR.

 

Vânzarea Fabryo de către Oresa Ventures și grecii din grupul Atlas, tranzacție totală estimată până la aproape 90 – 100 mil. Euro, marchează cea mai mare achiziție din istoria pieței locale de lacuri și vopseluri. Vânzătorul a apelat la serviciile avocaților Popovici Nițu Stoica & Asociații și consultanții Deloitte, iar Akzo Nobel a mizat pe consultanții EY și pe avocații Schoenherr. Akzo despre posibilitatea unei noi achiziții locale: “Piața este relativ consolidată. Noi cumpărăm compania cu cea mai mare cotă de piață“

Compania olandeză Akzo Nobel a semnat un acord de preluare pentru 100% din acțiunile Fabryo Corporation, liderul pieței locale de vopseluri decorative, în cadrul unei tranzacții care cu tot cu datorii este estimată de către surse din piața de fuziuni și achiziții la circa 90 – 100 mil. Euro.

La un astfel de calibru, cumpărarea Fabryo de către Akzo Nobel marchează cea mai mare achiziție din istoria pieței locale de profil, în contextul în care achiziția Deutek de către PPG a fost estimată în jurul a 40 mil. Euro.

Valorile estimate de surse din piața de fuziuni și achiziții nu au fost confirmate de către părțile implicate.

Cumpărătorul, Akzo Nobel, a fost asistat de către firma de avocatură Schoenherr, în timp ce vânzătorii Fabryo au lucrat în acest dosar cu consultanții Deloitte și avocații Popovici Nițu Stoica & Asociații. EY a lucrat pe aspecte de due diligence (analiză financiară) pentru Akzo Nobel, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanți Akzo Nobel nu au dorit să facă niciun comentariu pe marginea tranzacției sau a consultanților cu care au lucrat.

Akzo Nobel a scanat de mai mulți ani piața locală pentru a cumpăra unul dintre producătorii majori de profil, segment reprezentat de nume precum Deutek, Fabryo, Policolor sau Kober, cu toate că au operațiuni directe în România.

Întrebat dacă achiziția Fabryo ar putea fi urmată de o nouă tranzacție Akzo Nobel în România, Joost Ruempol, Senior Reputation Manager în cadrul Akzo Nobel Global Communications, a răspuns: “Piața din România este relativ consolidată. Noi cumpărăm compania cu cea mai mare cotă de piață. Vă rog să notați, de asemenea, că tranzacția este subiectul aprobării autorității concurențiale românești“.

Vânzătorii pachetului de 100% din acțiunile Fabryo Corporation sunt firma de investiții Oresa Ventures, acționar majoritar, în timp ce acționarii greci din grupul Atlas au o poziție de minoritari în acest exit deținând un pachet de aproximativ 10% din afacere, poziție pe care o dețin ca urmare a fuziunii anunțate în 2012 dintre Fabryo și Atlas Corporation.

Vânzările Fabryo și Deutek au schimbat raporturile de putere în piața locală de profil, în contextul în care doi investitori financiari au anunțat exituri – Axxess Capital de la Deutek, Oresa Ventures de la Fabryo, iar fondul de investiții londonez RC2, controlat de către investitorul Ion Florescu, a anunțat că analizează un posibil exit de la Policolor. Astfel, investitorii strategici de talie globală precum PPG și Akzo Nobel au ajuns să dețină doi dintre cei mai mari producători locali, o altă poziție importantă fiind deținută de către antreprenorul Aurel Kober prin afacerea Kober.

Akzo Nobel a anunțat astăzi că în urma tranzacției devine lider pe piața vopselurilor decorative din România, urmând să preia două fabrici și șase centre de distribuție. Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc în a doua jumătate a acestui an, mai spune cumpărătorul.

Oresa Ventures administrează un family office al familiei suedezului Jonas af Jochnick.

Oresa a investit capital de peste 150 mil. Euro în peste 25 de companii, din care în România a fost investit un capital de 100 mil. Euro, potrivit datelor proprii făcute publice.

Din portofoliul actual al Oresa Ventures fac parte în prezent brokerul de credite Kiwi Finance, grupul de materiale de construcții Somaco, producătorul de lacuri și vopseluri Fabryo, Romanian Business Consult în sectorul IT și La Fântâna, liderul local al distribuției de apă în sistem watercooler, cumpărat în 2016 în cadrul unei tranzacții anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 decembrie 2015. De asemenea, Oresa Ventures are în vedere și un exit din afacerea IT Romanian Business Consult, alături de antreprenorul Andrei Bojiță, conform informațiilor publicate recent de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fabryo Corporation a raportat pentru 2017 un profit net de 15,7 mil. lei (3,4 mil. euro) la o cifră de afaceri de 215,6 mil. lei (47,2 mil. euro) la un personal de 355 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Subsidiara locală a cumpărătorului, Akzo Nobel Coatings a raportat pentru anul trecut un profit net de 3,8 mil. lei (0,8 mil. euro) la o cifră de afaceri de 44,5 mil. lei (9,7 mil. euro) și 17 angajați.

Gigantul olandez Akzo Nobel a raportat pentru 2017 venituri de 14,57 mld. euro și un profit de 832 mil. euro, potrivit ultimului său raport anual. Capitalizarea de piață a Akzo Nobel NV pe bursa de la Amsterdam depășește 19 mld. euro.

Medlife continuă seria de achiziții de tip add – on și cumpără 90% din acțiunile Ghencea Medical Center din București

Operatorul de servicii medicale private MedLife a anunțat astăzi achiziția pachetului de 90% al companiei Ghencea Medical Center din București, ajungând la un total de 18 achiziții.

Cea mai mare parte a achizițiilor realizate sunt însă cotate ca fiind de valori mici, excepție făcând achizițiile semnate în 2017 pentru Anima și pentru divizia de servicii medicale a Polisano.

Ghencea Medical Center, cu o activitate de 10 ani pe piață, a înregistrat în decursul anului trecut o cifră de afaceri de 8,7 milioane de lei, iar pentru anul acesta mizează pe o creștere de 20%.

Furnizorul de servicii medicale are în componență două clinici, în București și Măgurele, cu 135 de angajați, cadre medicale și angajați de suport, oferind pacienților o gamă diversificată de investigații pentru zonele de laborator și imagistică, tratament specializat în recuperarea medicală și medicină alternativă.

Totodată, Ghencea Medical Center este unul dintre furnizorii relevanți de servicii medicale în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB), acoperind peste

25 de specialități, printre care medicină de familie, pediatrie, reumatologie, gastroenterologie, neurologie, cardiologie, psihiatrie, urologie, dermatologie și ORL.

Reprezentanții Medlife afirmă că și în cazul acestei achiziții vor continua politica de a păstra acționarii alături, care vor asigura, de asemenea, mai departe managementul companiei.

Ghencea Medical Center este condusă de către Dr. Gabriela Kubinschi, Director General al companiei.

MedLife a raportat la nivelul anului 2017 o cifră de afaceri consolidată pro-forma de 638 milioane de lei, în creștere cu 27% față de 2016 și o EBITDA pro-forma ajustată de 82,3 milioane de lei. Pentru anul acesta compania vizează o creștere de peste 20%. Pe bursa de la București, compania controlată de familia Marcu are o capitalizare de piață de circa 741,8 mil. lei.

Medlife concurează pe piața serviciilor medicale private cu Regina Maria, rețeaua aflată în portofoliul managerului de capital privat Mid Europa Partners, Medicover, Sanador și alții.

Medlife și Regina Maria s-au angajat în ultimii ani într-o cursă de consolidare a pieței de profil printr-o serie de achiziții a unor operatori locali sau specializați în anumite arii terapeutice.

Transgaz întoarce roata istoriei. Firma controlată de statul român a depus în consorțiu ofertă angajantă la privatizarea transportatorului elen de gaze DESFA al cărui acționar este Hellenic Petroleum, compania care depunea în 2003 scrisoare de interes la privatizarea Petrom

Reganosa, Transgaz și BERD au anunțat că împreună, ca părți ale consorțiului condus de Reganosa, au depus o ofertă angajantă pentru achiziția operatorului elen de transport de gaze DESFA.

Pe 16 februarie 2018, Fondul pentru Dezvoltarea Activelor din Republica Elenă a anunțat că a primit două oferte angajante pentru achiziția unei participații de 66% din DESFA în cadrul procesului de privatizare.

Pachetul scos la vânzare de statul grec este format dintr-o participație de 31% din DESFA deținută de Fondul pentru Dezvoltarea Activelor din Republica Elenă și încă 35% cotă parte deținută de HELPE (Hellenic Petroleum).

Au depus oferte angajante consorțiul compus din Snam S.p.A., Enagas Internacional S.L.U. și Fluxys S.A., respectiv consorțiul compus din Regasificadora del Noroeste S.A., Reganosa Asset Investments S.L.U., S.N.T.G.N. Transgaz S.A. și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Procesul de evaluare va începe imediat și se va desfășura în conformitate cu termenii specificați în scrisoarea privind procedura de licitație.

Transgaz, una dintre cele mai puternice companii controlate de statul român, dispune de lichidități și este deja implicată într-un alt proces de privatizare derulat în Republica Moldova, unde vizează preluarea companiei care va opera gazoductul Iași – Ungheni, un proiect al cărui principal finanțator este BERD.

Tot BERD, acționar minoritar în Banca Transilvania, a facilitat băncii din Cluj – Napoca procesul de preluare a Victoriabank, una din băncile de top din Republica Moldova, astfel că BERD a devenit un catalizator pentru expansiunea regională a companiilor cu capital românesc.

Transgaz, companie controlată de statul român, participă la privatizarea DESFA, în contextul în care unul dintre Hellenic Petroleum, unul dintre proprietarii DESFA, a depus în septembrie 2013 scrisoare de interes la privatizarea Petrom de către statul român.

 

Vodafone își extinde portofoliul local și cumpără Evotracking

Vodafone România a semnat un acord pentru achiziția Evotracking, companie românească specializată în internetul lucrurilor (Internet of Things), care deține marca EVOGPS.

Fondată în 2009, compania Evotracking este specializată în implementarea de soluții telematice avansate, fiind unul dintre cei mai importanți jucători pe piața locală a serviciilor destinate administrării flotelor auto.

Evotracking SRL a raportat pentru 2016 un profit net de 1,4 mil. lei la o cifră de afaceri de 10,69 mil. lei și un personal mediu format din 55 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Portofoliul companiei cuprinde peste 40 de produse de management al flotelor care permit urmărirea și monitorizarea în timp real a autovehiculelor, controlul consumului de combustibil, analiza comportamentului șoferului, precum și alte soluții telematice adaptate pentru companii din orice industrie, indiferent de dimensiunea acestora.

Vodafone România oferă în prezent soluții de management al flotelor auto pentru companii de toate dimensiunile, indiferent de domeniul de activitate, folosite pentru localizare și monitorizare prin GPS a autovehiculelor. Vodafone Fleet Management este o soluție care poate fi utilizată pentru flote auto de orice mărime, iar Vodafone Auto Manager, lansată recent, este prima soluție plug-and-play de pe piața românească, adresată companiilor cu flote de maximum zece autovehicule.

Vodafone România oferă din 2003 soluții IoT pentru companii din diverse industrii precum retail, auto, logistică și utilități. Portofoliul serviciilor IoT răspunde unei game extinse de nevoi, de la cele legate de administrarea flotelor auto, la telemetrie, gestionarea de la distanță a automatelor de distribuție, servicii de securitate și supraveghere a clădirilor rezidențiale și de birouri.

„Aceasta este prima achiziție integrală pe care Vodafone România o face pe piața locală și reflectă calitatea business-ului Evotracking. Tranzacția ne consolidează poziția de lider în furnizarea soluțiilor IoT pe piața din România și ne va permite să le oferim clienților o gamă mai variată de tehnologii și de servicii”, a declarat Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România.

Vodafone este lider global în domeniul Internet of Things, cu peste 63,9 milioane de SIM-uri de servicii IoT, iar acoperirea 4G în roaming pentru serviciile IoT este cea mai extinsă din lume, incluzând 109 țări. Prima rețea Narrowband Internet of Things (NB-IoT) lansată comercial de Vodafone a fost disponibilă în Spania, în ianuarie 2017, între timp, grupul lansând NB-IoT în nouă țări. În România, Vodafone este primul operator de telecomunicații care a testat cu succes o soluție bazată pe tehnologia NB-IoT, pentru industria de petrol și gaze, în noiembrie 2017.

Clasamentele întocmite de analiști independenți reprezentând mai multe companii de analiză specializată pe industrii desemnează Vodafone drept lider în domeniul IoT, datorită opțiunilor unice de soluții pe care le oferă în domeniul IoT, care utilizează toate tipurile de tehnologii – fixă, mobilă și cloud.

Încheierea procesului de achiziție intră sub incidența îndeplinirii unor anumite condiții uzuale în cazul unor astfel de tranzacții.

Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicații mobile din lume, care oferă o gamă de servicii ce include voce, mesaje, date și comunicații fixe. Vodafone Group are divizii în 26 de țări, 49 de rețele mobile partenere și operațiuni de broadband fix în 19 țări.

Pe piața de telecomunicații, compania britanică Vodafone concurează cu operatorul francez Orange, liderul pieței de telefonie mobilă, Telekom România, subsidiara locală a grupului elen OTE al cărui principal acționar este operatorul german Deutsche Telekom, cu Digi Communications – lider pe piața de cablu TV și cu firma americană UPC, parte a gigantului Liberty Global. Recent, reprezentanții Vodafone au declarat că au loc negocieri cu Liberty Global pentru o tranzacție ce ar putea viza operațiunile UPC din mai multe piețe europene, inclusiv în România.

AEW Europe poartă negocieri exclusive pentru vânzarea la pachet a birourilor America House și a mall-ului Promenada Târgu Mureș către Morgan Stanley. Valoarea tranzacției de exit a managerului francez de investiții din piața imobiliară locală este estimată în jurul a 150 mil. euro

Managerul global de active AEW Europe a selectat, recent, gigantul financiar american Morgan Stanley pentru negocierile exclusive de vânzare la pachet a birourilor America House din București și a centrului comercial Promenada Târgu – Mureș, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Investitorul american selectat urmează să deruleze activități de due diligence (analiză) în cadrul tranzacției, care a atras până acum atenția mai multor fonduri de investiții active deja pe piața locală, dar și nume noi care caută oportunități de intrare.

“Refuzăm să comentăm“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Hugh Fraser, Managing Director responsabil de comunicare corporativă în cadrul biroului din Londra al Morgan Stanley.

Reprezentanții AEW Europe nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Intrarea Morgan Stanley în această fază a tranzacției indică un apetit în creștere al investitorilor americani de talie mare pentru active imobiliare din România, după ce un fond de investiții al Cerberus a devenit acționarul majoritar al complexului Radisson într-o tranzacție de circa 170 mil. euro, achiziția investitorului american fiind anunțată în premieră pe 11 decembrie 2017 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

La scară mai largă, un alt fond de investiții american JC Flowers a semnat în decembrie 2017 acordul de achiziție pentru Piraeus Bank România, iar un alt fond american de investiții administrat de Warburg Pincus a fost anul trecut în negocieri de achiziție atât pentru A&D Pharma, cât și pentru Urgent Cargus, potrivit informațiilor prezentate anterior de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De asemenea, Carlyle este deja un investitor activ în România în sectorul petrolier, iar Blackstone și Advent este pe lista ofertanților pentru achiziția Zentiva, proprietarul producătorului de medicamente cunoscut anterior sub numele de Sicomed București.

Morgan Stanley are pentru investiții în sectorul imobiliar platforma globală Morgan Stanley Real Estate Investing. Are sub administrare active de 33 mld. Dolari, din care 71% în Americi, 22% în Europa și 7% în Asia.

De cealaltă parte, proprietarul America House și al Promenada Târgu – Mureș este AEW Europe, parte a firmei franceze de investiții Natixis, care la rândul său este parte din al doilea grup francez ca mărime, BPCE.

Grupul francez BPCE, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Europa, a fost unul dintre vânzătorii Volksbank România către Banca Transilvania, tranzacție semnată în decembrie 2014, finalizată în aprilie 2015 și anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

AEW Europe avea sub administrare active de 57,7 mld. Euro la 30 septembrie 2017, fiind unul dintre cei mai mari manageri globali în sectorul imobiliar.

Imobilul de birouri America House a fost cumpărat de către AEW Europe în 2007 pentru aproximativ 120 mil. euro de la GTC, acum însă evaluările mai multor surse specializate indicând că prețul de achiziție s-ar putea situa sub 90 mil. euro, valoare neconfirmată de către părțile implicate.

 

Fonduri globale de investiții precum Blackstone, Advent, Carlyle și BC Partners, respectiv investitori strategici din Brazilia și India au depus oferte pentru preluarea producătorului de medicamente Zentiva. Fabrica din România, evaluată pe bursă la aproape 300 mil. euro, este inclusă în tranzacția internațională care ar putea ajunge la circa 2 mld. Euro, respectiv la un multiplu estimat de 12 – 13 X EBITDA

Producătorul brazilian de medicamente EMS, firma indiană Torrent Pharma, fondurile globale de investiții Carlyle, BC Partnes, Advent, precum și un consorțiu format din fondurile de investiții Blackstone și Nordic Capital au depus oferte pentru achiziția Zentiva, estimată la aproape 2 mld. Euro, potrivit Reuters.

Gigantul francez din industria farma Sanofi a scos la vânzare unitatea sa de producție de medicamente generice Zentiva, care include și afacerea din România reprezentată de fabrica de la București. Zentiva România, fostă Sicomed București, are în acest moment o capitalizare de piață de 1,388 mld. Lei (circa 298,5 mil. euro).

Tranzacția de vânzare, coordonată de către băncile de investiții Rothschild, JP Morgan și Morgan Stanley, a pornit în luna octombrie 2017 și are ca obiect afacerea Zentiva, estimată aproape de 2 mld. Euro, adică la un multiplu de aproximativ 12 – 13 aplicat la EBITDA (câștigurile obținute înainte de plata dobânzilor, a impozitului pe profit, deprecierii și amortizării) de circa 150 mil. euro, mai notează Reuters. Sursa citată adaugă că au fost depuse în luna ianuarie 2018 oferte indicative și că pe lista scurtă s-ar afla numai doi investitori strategici, EMS din Brazilia și Torrent Pharma din India, în cursă fiind mai multe fonduri de investiții.

Un raport al Sanofi din 7 februarie 2018 indică faptul că semnarea acordurilor definitive ale tranzacției de vânzare a unității sale din Europa din sectorul genericelor este așteptată să aibă loc în trimestrul al treilea din acest an. După publicarea rezultatelor semestriale din 2017, reprezentanții Sanofi afirmau că “în conformitate cu „Foaia de parcurs strategică 2020”, am examinat toate opțiunile pentru afacerea noastră cu generice în Europa și ne-am angajat să renunțăm treptat la această afacere pe care ne așteptăm să o finalizăm până la sfârșitul anului 2018. Cu toate acestea, am reiterat angajamentul nostru față de afacerile noastre cu medicamente generice din alte părți ale lumii și ne vom concentra atenția asupra piețelor emergente”.

Zentiva este compania care operează afacerea Sanofi cu generice din Europa.

În acest context, pe 14 decembrie 2017, Zentiva SA din București a fost informată de către acționarul său majoritar Zentiva NV că a primit, ca urmare a unei proceduri de sondare a pieței, angajamente de vânzare din partea unor acționari minoritari care dețin 10,4478 % din capitalul social al Zentiva SA.

Interesul de exit al acționarilor minoritari este condiționat de lansarea unei oferte publice de cumpărare în cel mult 60 de zile lucrătoare începând cu 14 decembrie 2017, cu condiția ca prețul de cumpărare oferit să fie 3,5 lei pe acțiune, arată un anunț al companiei.

La 31 decembrie 2017, Zentiva NV deținea un pachet de 23,92% din compania locală, un alt pachet de 50,98% fiind controlat de către subsidiara Sanofi prin intermediul vehiculului de investiții Venoma Holdings din Cipru, alți acționari având 25,09% din Zentiva SA.

Oferta publică de cumpărare așteptată a fi lansată de către compania – mamă are în vedere concentrarea acționariatului Zentiva SA în mâinile Sanofi și scoaterea acționarilor minoritari din companie în ansamblul mai larg al vânzării întregii afaceri Zentiva.

Dintre ofertanții pentru achiziția Zentiva, Advent este cel mai cunoscut nume pentru sectorul producției de medicamente din România, având în vedere că a deținut Terapia Cluj vândută într-o tranzacție – record de 324 mil. dolari în 2006 către indienii de la Ranbaxy, precum și vânzarea Labormed București în 2012 către Alvogen.

Carlyle este deja activ în România după intrarea în sectorul petrolier local prin intermediul Mazarine Energy, care a cumpărat anul trecut de la OMV Petrom 19 zăcăminte, dar și prin Black Sea Oil and Gas, care operează în cadrul unor concesiuni petroliere în Marea Neagră preluate de la Sterling Resources în 2015.

BC Partners a vândut în 2017 producătorul de echipamente electrice Retrasib Sibiu în cadrul unei tranzacții internaționale, iar în noiembrie 2016 a fost finalist în tranzacția de achiziție a lanțului de comerț Profi într-o licitație câștigată de către Mid Europa Partners cu 533 mil. euro plată în numerar.

Blackstone, unul dintre cei mai mari manageri de fonduri de investiții din lume cu active de peste 430 mld. Dolari sub administrare, a vândut în 2017 către China Investment Corporation platforma Logicor, care în România includea parcuri logistice și peste 100 hectare de teren și a fost unul dintre cei doi finaliști din 2016 în tranzacția eșuată de vânzare a portofoliului neperformant Neptun al BCR cu o valoare nominală de 2,7 mld. Euro, despre care jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră în vara anului respectiv.

Compania braziliană EMS este un investitor activ în regiunea Europei Centrale și de Est. În octombrie 2017, EMS a oferit 16 mil. euro pentru un pachet de 93,7% din acțiunile producătorului de medicamente Galenika din Serbia, conform Reuters.

Zentiva SA a raportat în anul 2016 o cifră de afaceri de 420 mil. lei (93,5 mil. euro) și un profit net de 73 mil. lei (16,2 mil. euro), având o marjă netă de peste 17% la un personal de 493 de angajați.

În 2005, Zentiva din Cehia a cumpărat Sicomed București într-o tranzacție care evalua producătorul local de medicamente la circa 200 mil. dolari de la fonduri de investiții administrate de GED Capital și Global Finance, oferta de achiziție cotând compania din România la un multiplu de 9,9 X EBITDA, potrivit datelor făcute publice la acel moment de către cumpărător.

 

Glissando confirmă achiziția pachetului de 50% din acțiuni al lui Radu Ienovan de către Ioan Biianu, care devine proprietarul grupului cu afaceri de 35 mil. euro. Plata prețului de achiziție estimat sub 5 mil. euro este finanțată majoritar dintr-un împrumut de la Raiffeisen. Ce spune cumpărătorul: Am investit aproximativ 15 mil. euro din 2010 până acum, vrem să punem investițiile la treabă să întoarcă banii investiți

Omul de afaceri Ioan Biianu a semnat, astăzi, contractul de achiziție pentru 50% din acțiunile Glissando Timișoara de la asociatul său, Radu Ienovan, devenind astfel proprietarul grupului de firme cu afaceri anul trecut de circa 35 mil. euro.

„Urmare a acestei tranzacții, grupul de companii Glissando pe care l-am fondat alături de partenerul meu Radu Ienovan va intra într-o nouă etapă de dezvoltare și consolidare a afacerii,orientați spre exploatarea sinergiilor din cadrul grupului, creșterea și diversificarea activității de producție, extinderea paletei de produse și întărirea rețelei de distribuție. Aș dori să mulțumesc echipei mele de manageri și tuturor angajaților din cadrul grupului alături de care am construit ceea ce este astăzi grupul Glissando și cu care voi duce afacerea mai departe. Îi mulțumesc lui Radu pentru anii petrecuți impreună. Eu îi urez mult succes în tot ceea ce va dori să întreprindă mai departe”, a  declarat Ioan Biianu, asociatul și directorul general al companiei Glissando.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părți. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că prețul de achiziție pentru pachetul de 50% din afacerea Glissando Timișoara este sub 5 mil. euro.

Plata prețului va fi acoperită în cea mai mare parte dintr-un împrumut contractat de la Raiffeisen.

Negocierea tranzacției a durat aproximativ un an și a fost realizată prin preluarea de către Ioan Biianu a participațiilor deținute de Radu Ienovan, de asemenea fondator al afacerii.

Cumpărătorul a fost asistat de către o echipă de consultanți și avocați ai PwC și David&Baias, coordonată de către Alexandru Medelean, Director PwC.

Vânzătorul a fost asistat în această tranzacție de către echipe din cadrul B.D.O. România coordonată de Dan Știrbu și B.A.C. România coordonată de Adrian Radu.

“Tranzacția a fost semnată astăzi, iar finalizarea va avea loc în următoarele două săptămâni, în jurul datei de 14 februarie“, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Ioan Biianu, cumpărătorul în această tranzacție.

Potrivit acestuia, la închiderea tranzacției va deține 100% din Glissando, 100% din acțiunile Tellurium, circa 99% din Confmet, în timp ce Glissando GardenCenter va fi deținută indirect integral.

“Am investit din 2010 până acum aproximativ 15 mil. Euro în grupul Glissando, investiții susținute în cea mai mare parte din credit bancar. Am investit în GardenCenter pentru cel mai mare garden center din Europa de Est, o altă investiție a fost de 4 mil. Euro într-un siloz de cereale cu o capacitate de 20.000 tone, apoi un milion de euro într-o seră. Am finalizat aceste investiții în noi linii de afaceri și acum vrem să le punem să producă, să întoarcă banii investiți“, a explicat Ioan Biianu planurile sale, adăugând că se concentrează asupra dezvoltării grupului, fără să aibă la rândul său intenții privind o vânzare ulterioară a afacerii.

Ioan Biianu și Radu Ienovan au fondat afacerea Glissando în 1991, aceștia numărându-se și printre fondatorii Redoxim Timișoara, companie vândută în 2016 către compania irlandeză Origin Enterprises în cadrul unei tranzacții de circa 35 mil. euro.

Grupul de companii Glissando, a avut în anul 2017 afaceri în valoare de aproximativ 35 milioane euro, peste 240 angajati și însumează un număr de aproximativ 2000 parteneri de afaceri.

Grupul desfășoară activități în domeniile: import și distribuție inputuri agricole (pesticide, semințe, îngrășăminte) producție, reambalare pesticide, îngrășăminte, semințe, comerț cu amănuntul (rețea de 40 fitofarmacii) comerț cu amănuntul al florilor (GardenCenter) comerț și stocare cereale, construcții. Grupul reunește companiile Glissando cu activității în domeniul import-distribuție; – Tellurium Chemical CO, cu activități în domeniul producției și reambalării; – Glissando GardenCenter, cu activității în domeniul comerțului cu flori; – Confmet,cu activități în domeniul construcțiilor.

 

Omul de afaceri Ioan Biianu preia afacerea din agricultură Glissando Timișoara. Cumpărătorul a fost asistat de către consultantul Alexandru Medeleanu de la PwC

Omul de afaceri Ioan Biianu a semnat astăzi contractul de achiziție prin care devine proprietarul afacerii Glissando Timișoara, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Afacerea din sectorul agriculturii a fost până acum în mâna a doi acționari, care împărțeau controlul companiei – Ioan Biianu și Radu Ienovan.

Tranzacția a fost anticipată încă din 2017, când acționarii companiei au aprobat retragerea unuia din cei doi acționari din afacere prin vânzarea unui pachet de 50% din acțiuni.

“Cu voturile afirmative exprimate de Asociații, reprezentând 100% capitalul social al Societății, să aprobe de principiu intenția Asociatului 1 de a cesiona sub condiție, părțile sociale deținute în Societatea GLISSANDO după cum urmează: – către Cesionarul 1 un număr de 100 părți sociale, având o valoare nominală de 100 RON fiecare și o valoare nominală totală de 10.000 RON, reprezentând 0,03125% din capitalul social al Societății; – către Cesionarul 2 un număr de 159.900 părți sociale, având o valoare nominală de 100 RON fiecare și o valoare nominală totală de 15.990.000 RON, reprezentând 49,96875% din capitalul social al Societății. Condiția pentru realizarea cesiunii constă în semnarea contractului de vânzare-cumpărare de părți sociale, menționat mai sus, și realizarea tuturor obligațiilor asumate de părți prin respectivul contract”, se arată într-o hotârăre a acționarilor Glissando de anul trecut.

Glissando SRL din Timișoara a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 110,29 mil. lei (24,56 mil. euro) și un profit net de 3,3 mil. lei (0,73 mil. euro) la un număr mediu de 128 de angajați.

Glissando este o companie cu capital integral românesc, fondată în 1991 la Timișoara. Firma dispune de o rețea de circa 17 depozite la nivel național.

Tranzacția vine pe un fundal în care au avut loc mai multe tranzacții în agricultură în ultimii ani, atât pe segmentul cultivării de cereale, dar și a unor companii cu ferme de creștere a animalelor.

 În iulie 2015, firma irlandeză Origin Enterprises a anunțat intrarea în piața locală de agribusiness prin achiziția a 100% din acțiunile Redoxim Timișoara pentru 35 mil. euro, respectiv a pachetului integral de acțiuni la Comfert Bacău la o valoare de întreprindere de 19 mil. euro.

unilever betty ice main

Unilever confirmă achiziția Betty Ice, iar Vasile Armenean va continua în poziția de șef local al operațiunilor Unilever pe piața de înghețată. Prețul de vânzare depășește un multiplu de 10 X EBITDA. Vasile Armenean: „Am semnat ieri contractul de vânzare”. Echipa de consultanți EY condusă de Florin Vasilică a executat în doi ani două tranzacții de vânzare a producătorilor independenți de înghețată

Unilever South Central Europe și Betty Ice au anunțat astăzi semnarea unui acord prin care Unilever South Central Europe va achiziționa Betty Ice, producătorul român de înghețată.

Divizia de înghețată din cadrul Unilever South Central Europe și Betty Ice vor opera ca o companie de sine stătătoare în cadrul Unilever și va fi condusă de Vasile Armenean, din poziția de General Manager. Acest parteneriat se va extinde beneficiind de punctele forte ale grupului Unilever și de expertiza pe care o are Vasile Armenean pe piața locală de înghețată.

James Simmons, Managing Director Unilever South Central Europe a declarat: “Suntem bucuroși că Betty Ice va intra în familia Unilever. Betty Ice este o afacere minunată, foarte îndrăgită de români. Sunt, de asemenea, încântat că Vasile Armenean a decis să se alăture companiei. Este un antreprenor extraordinar și va avea un rol cheie în modelarea viitorului business.”

Vasile Armenean, General Manager Betty Ice, a adăugat: “În 23 de ani am dezvoltat o afacere extraordinară în România. Suntem mândri că Betty Ice, brandul de înghețată românesc numărul 1, va intra în portofoliul producătorului de înghețată numărul 1 din lume. Istoria noastră în România și viziunea Unilever sunt combinația ideală pentru viitorul brandului Betty Ice. Le mulțumim consultanților noștri, profesioniști adevărați care au asigurat derularea lină a tranzacției”.

Valoarea tranzacției este confidențială.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că prețul pe care Unilever îl va plăti pentru preluarea Betty Ice va fi în jurul a 80 – 90 mil. Euro, valori neconfirmate de către părțile implicate.

Pentru achiziția acțiunilor Betty Ice, Unilever va face o plată în mai multe tranșe în cadrul așa-zisului mecanism de earn out.

Semnarea contractului de vânzare – cumpărare dintre Unilever și antreprenorul Vasile Armenean a avut loc  în București, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Am semnat ieri contractul de vânzare”, a precizat Vasile Armenean pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, confirmând astfel informațiile publicate pe 30 ianuarie 2018 referitoare la semnarea acordului între cele două părți.

Întrebat dacă s-a gândit și la o listare pe bursă a afacerii, Vasile Armenean a spus că s-a gândit și la o astfel de variantă.

Surse din piață susțin că prețul de vânzare al Betty Ice depășește un multiplu de 10 X EBITDA, fiind cea mai mare tranzacție din istoria pieței de înghețată din România.

EY a primit în urmă cu un an mandatul de vânzare al Betty Ice, echipa de consultanți în fuziuni și achiziții condusă de către Florin Vasilică realizând astfel în interval de doi ani atât vânzarea Alpin 57 Lux către Food Union în 2016, cât și tranzacția de exit a lui Vasile Armenean către Unilever.

În 2016, Ioan Istrate a vândut un pachet de aproximativ 70% din Alpin 57 Lux către investitorul strategic leton Food Union.

În acest moment, o altă vânzare este în derulare, cea a Top Gel din Craiova, efectele acestor tranzacții desenând exitul antreprenorilor dintr-o piață în care Unilever își întărește statutul de lider, iar Food Union este nevoită să încerce un asalt pentru a-și crește cota de piață într-o piață din ce în ce mai concentrată.

De asemenea, Vasile Armenean a mai apelat la asistența juridică a Maravela & Asociații, respectiv la serviciile de consultanță ale lui Florin Cerna de la BrinkThink Management.

De cealaltă parte, Unilever a fost consiliată de consultanții Deloitte și firma de avocatură Eversheds.

În cadrul procesului competitiv de vânzare derulat de către EY au participat atât fonduri de investiții, cât și investitori strategici. În vara anului 2017, cei interesați au depus oferte indicative, iar la finele lunii noiembrie au fost înaintate ofertele angajante. Printre cei care au depus oferte pentru Betty Ice s-au aflat Unilever, fondul de investiții Abris Capital Partners și letonii de la Food Union. Au urmat în ianuarie 2018 runde de negocieri cu investitorii, care s-au încheiat săptămâna trecută, potrivit informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Acordul de achiziție urmează să fie supus aprobării Consiliului Concurenței.

Compania Betty Ice a fost înființată în anul 1994 de antreprenorul român Vasile Armenean cu viziunea de a transpune desertul desăvârșit în realitate, creând produse cu gusturi și arome naturale din ingrediente atent selecționate. Betty Ice este cel mai important producător de înghețată din România, cu o cifră de afaceri totală de 30 de millioane de euro. Compania deține o fabrică în Suceava și are peste 180 de chioșcuri de înghețată deschise pe timpul verii. Betty Ice are 760 de angajați în România.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în premieră pe 4 iunie 2017 despre lansarea procesului de vânzare al Betty Ice Suceava și despre interesul unor investitori precum Mid Europa, Abris sau Food Union pentru tranzacție. De asemenea, pe 22 decembrie 2017, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris că Unilever este în negocieri avansate pentru achiziția Betty Ice.

Betty Ice Suceava a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 126,7 mil. lei și  un profit net de 23,3 mil. lei, adică o marjă netă de câștig de peste 18% la un personal de 635 de oameni.

Achiziția Betty Ice duce Unilever la o cotă de piață de peste 30% în industria de profil, unde concurează cu Food Union, Nestle, Top Gel, Macromex, precum și cu lanțurile internaționale de comerț care vând înghețată sub mărci proprii.

Concernul anglo – olandez cu operațiuni la nivel global în sectorul bunurilor de larg consum are 169.000 de angajați și a generat vânzări în valoare de 52,7 miliarde de euro în 2016. Circa 57% din afacerile companiei se desfășoară pe pietele emergente sau în curs de dezvoltare. Unilever are mai mult de 400 de branduri ce pot fi găsite în casele din întreaga lume, inclusiv Persil, Dove, Knorr, Domestos, Hellmann, Lipton, Ben & Jerry, Magnum si Axe. În România, Unilever a intrat în 1995 investind până acum peste 125 mil. euro. A început acum 13 ani cu achiziția fabricii de detergenți Dero din Ploiești, iar apoi a construit în 2006 o fabrică de alimente.

În 2009, Unilever a intrat pe piața de înghețată prin achiziția producătorului Napoca.

Unilever activează pe piața românească prin compania regionala Unilever South Central Europe – care coordoneaza din București operațiunile de marketing și vânzări în România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Moldova și Kosovo – și prin Unilever România, compania care administrează capacitățile de producție de pe platforma industrială a companiei de la Ploiești.

Ariile de interes ale OMV Petrom pentru întinerirea portofoliului său de producție. Sursă foto: OMV Petrom.

OMV Petrom vizează achiziții pe termen scurt de rezerve estimate la 80 milioane de barili echivalent petrol. Compania caută să-și completeze portofoliul de producție prin expansiune în regiune

OMV Petrom, liderul pieței petroliere locale și subsidiară a grupului austriac OMV, vizează să își completeze portofoliul actual upstream (explorare și producție) cu circa 80 milioane de barili echivalent petrol din achiziții pe termen scurt, potrivit unei prezentări pentru investitori din decembrie 2017.

Reprezentanții companiei fac trimitere în document la „potențiale achiziții”, fără alte detalii.

La nivel strategic, compania locală se pregătește de expansiune regională pentru a-și completa portofoliul actual de producție, format din rezerve certe de peste 600 milioane de barili echivalent petrol.

OMV Petrom are rezerve certe de 582 milioane de barili echivalent petrol în România și o producție de 166 de mii de barili pe zi, respectiv rezerve de 24 milioane de barili echivalent petrol în Kazahstan, unde producția zilnică este de 8 mii de barili, conform datelor prezentate după primele nouă luni din 2017.

Prioritățile liderului pieței petroliere interne în politica de creștere a nivelului rezervelor sunt regiuni precum Marea Caspică și vestul Mării Negre.

O altă zonă indicată într-o hartă prezentată în documentul OMV Petrom datat din decembrie 2017 este zona de est a Mării Mediterane.

Reprezentanții OMV Petrom nu au răspuns până la acest moment întrebărilor privind achizițiile vizate de către companie.

OMV Petrom este în faza predării de ștafetă a conducerii companiei de la Mariana Gheorghe către Christina Verchere, care în primăvara acestui an urmează să se instaleze în poziția de director general executiv al subsidiarei OMV și să lucreze sub comanda germanului Rainer Seele, șeful OMV.

OMV Petrom are în acest an de luat o decizie strategică de investiții privind perimetrul Neptun din Marea Neagră, unde austriecii au o cotă egală de participație alături de compania americană ExxonMobil. Decizia este așteptată în a doua parte a acestui an, rezervele estimate fiind între 125 și 250 mil. barili echivalent petrol.

De la instalarea sa la 1 iulie 2015, Rainer Seele, fostul șef al producătorului german de hidrocarburi Wintershall, a condus OMV către întărirea portofoliului de producție prin parteneriate strategice cu Gazprom și ADNOC (Abu Dhabi National Oil Company), care este unul din principalii acționari ai grupului austriac OMV prin intermediul fondului de investiții IPIC (acum parte a fondului suveran de investiții Mubadala din Abu Dhabi).

În mandatul lui Seele, OMV a combinat vânzarea de active downstream, un exemplu recent fiind vânzarea Petrol Ofisi din Turcia, în paralel cu achiziții de participații în perimetre de explorare și producție petroliere în țări precum Norvegia sau Rusia pentru a securiza accesul pe termen lung la câmpuri de producție cu scopul asigurării unei rate integrale de înlocuire a rezervelor.

De asemenea, OMV a trecut la un control strict al resurselor din portofoliu, prin vânzarea unor operațiuni neprofitabile, printre care și 19 active ale OMV Petrom către Mazarine Energy, măsură coroborată cu  reducerea costurilor de producție per baril, dar și o adaptare a nivelului investițiilor la evoluția cotației țițeiului. Ca urmare, compania condusă de Seele a reușit să mărească dividendul per acțiune acordat acționarilor.

Parte a strategiei sale de optimizare, OMV Petrom a anunțat după afișarea rezultatelor financiare din ianuarie – septembrie 2017 că intenționează să vândă alte 50 – 60 de zăcăminte, fiind inițiate proceduri de vânzare. În decembrie 2017, compania a finalizat vânzarea parcului eolian Dorobanțu pentru 23 mil. Euro către Transeastern.

OMV Petrom este într-o poziție de lichiditate puternică, raportând după primele nouă luni din 2017 un cashflow operațional de 4,45 mld. Lei  (circa 1 mld. Euro). La aceste resurse se adaugă liniile de finanțare disponibile de la bănci, având în vedere gradul de îndatorare redus, situat sub 10%.

OMV Petrom a raportat pentru primele nouă luni din 2017 un profit net de circa 1,85 mld. Lei (circa 400 mil. Euro) la vânzări de aproape 14,3 mld. Lei (peste 3,1 mld. Euro).

 

Unilever a semnat achiziția producătorului de înghețată Betty Ice Suceava. Vânzătorul lucrează în tranzacție cu EY, consultantul Florin Cerna și avocații Maravela & Asociații

Unilever, un gigant global din sectorul bunurilor de larg consum, a ajuns la un acord de preluare a producătorului de înghețată Betty Ice Suceava, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Contractul de vânzare – cumpărare a fost semnat, susțin sursele citate.

Tranzacția ar urma să fie anunțată în zilele următoare, susțin sursele citate.

“Vom anunța într-un comunicat când avem ceva de anunțat. Ar putea fi zilele următoare sau deloc“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Vasile Armenean, proprietarul Betty Ice.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 22 decembrie 2017 că Unilever este în negocieri avansate pentru achiziția Betty Ice, într-o tranzacție anunțată, de asemenea, în premieră încă din iunie 2017.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează în jurul a 80 – 90 mil. euro valoarea achiziției Betty Ice.

Unilever este unul dintre cei mai importanți jucători prin divizia sa Algida pe piața locală a înghețatei, unde vânzările anuale sunt estimate în jurul a 150 mil. Euro. Unilever își consolidează poziția de lider pe piața de înghețată odată cu achiziția Betty Ice.

Mandatul pentru vânzarea Betty Ice îl au consultanții EY, care au coordonat în 2016 vânzarea unui alt producător independent de înghețată, Alpin 57 Lux, către Food Union, un investitor strategic intrat astfel în sectorul local.

De asemenea, antreprenorul Vasile Armenean a apelat și la serviciile de consultanță ale lui Florin Cerna, un fost consultant al PwC, respectiv ale firmei de avocatură Maravela & Asociații, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În cursa pentru achiziția Betty Ice a fost și fondul de investiții Abris Capital.

Cei mai puternici competitori de pe piața de înghețată sunt pe de o parte investitorii strategici internaționali de talia Unilever, Nestle și Food Union – acționarul majoritar al Alpin 57 Lux, iar pe de altă parte producătorii independenți Betty Ice din Suceava și Top Gel din Craiova.

Piața de înghețată este cunoscută pentru sezonalitatea vânzărilor, cu vârfuri atinse în perioada sezonului cald și cu scăderi ale consumului în sezonul rece.

Pe lângă competiția dintre producătorii internaționali și afacerile antreprenoriale în sectorul de profil se simte de la an la an și presiunea venită din partea lanțurilor internaționale de comerț care vând înghețată sub marcă proprie.

Atât tranzacția de la Betty Ice, cât și cea de la Top Gel au atras inițial și investitori strategici, respectiv fonduri de investiții atrase de sectoarele de consum, pe care se bazează cea mai mare rată de creștere a unei economii din Uniunea Europeană.

Betty Ice Suceava a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 126,7 mil. lei și  un profit net de 23,3 mil. lei, adică o marjă netă de câștig de peste 18% la un personal de 635 de oameni.

Achiziția grupului de materiale de construcții Macon de către Xella, în vizorul Consiliului Concurenței

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care Xella Ro SRL preia companiile Macon SRL şi Simcom Var SA, precum şi Simbeton SA şi Simteran SA.

Companiile Xella RO SRL, Macon SRL şi Simbeton SA au ca principală activitate fabricarea produselor din beton pentru construcţii, Simcor Var SA este producător de var şi ipsos, iar Simterac SA realizează alte produse ceramice.

Polish Enterprise Fund V și Polish Enterprise Fund VI, fonduri de private equity administrate de Enterprise Investors (EI), au semnat un acord în 2017 pentru vânzarea grupului Macon, unul dintre cei mai mari producători de materiale de construcții din România.

Cumpărătorul este Xella Group, unul dintre cei mai importanți producători mondiali de materiale de construcții pentru zidărie din domeniul betonului celular autoclavizat (BCA) și domenii conexe.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează însă că valoarea totală a tranzacției de exit s-ar putea situa sub nivelul cumulat al achizițiilor Macon în 2006 și Simcor în 2008, având în vedere evoluția ulterioară și tendințele înregistrate în sectorul de profil. De asemenea, structura tranzacției de exit a Enterprise Investors din grupul Macon cuprinde pe lângă prețul ce va fi încasat pe pachetul de acțiuni și o componentă a datoriilor inclusă în așa-numita valoare de întreprindere a grupului Macon, susțin sursele citate.

Tranzacția de vânzare a Macon de către Enterprise Investors, precum și angajarea consultanților PwC de către vânzător au fost anunțate în premieră pe 6 septembrie 2017 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

La momentul investiției, Macon era un important producător de materiale de construcții din România. Doi ani mai târziu, EI a furnizat companiei Macon capital adițional pentru achiziția competitorului său, Simcor Group, un producător de materiale de construcții cu activitate în Transilvania. Cu sprijinul fondurilor EI, managementul Macon a fuzionat cele două entități creând un jucător de top în România. În prezent, compania administrează patru puncte de producție și este producătorul numărul 1 de BCA și stâlpi de electricitate din țară dar și unul dintre cei mai importanți furnizori de var, elemente prefabricate și teracotă. În ultimii ani, Macon a avut performanțe financiare excelente, conform reprezentanților vânzătorului.

Compania estimează venituri de aproximativ 150 mil. lei (33 mil. euro) în 2017. Macon are circa 800 de angajați.

Enterprise Investors a fost asistat în tranzacție de o echipă de avocați RTPR Allen & Overy, din care au făcut parte Costin Tărăcilă, Partener, și Andrei Mihul, Managing Associate. De asemenea, managerul de capital privat a lucrat cu consultanții PwC, cu o echipă din care au făcut parte doi dintre cei mai experimentați și respectați experți din piața locală de fuziuni și achiziții – Radu Stoicoviciu și Cornelia Bumbăcea,  alături de care a fost și Dragoș Atanasiu, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Încheierea tranzacției ar putea avea loc în prima jumătate a anului 2018, a precizat cumpărătorul.

Prin achiziția grupului Macon Deva, Xella își consolidează poziția pe piața producătorilor de BCA, sector în care concurează cu Somaco (aflat în portofoliul fondului suedez de investiții Oresa Ventures), Elpreco Craiova (aflat în portofoliul grupului irlandez CRH) sau Celco Constanța (afacere a familiei Dușu).

În 2006, Enterprise Investors a cumpărat un pachet de 100% din acțiunile Macon de la angajații și foștii manageri ai companiei în cadrul unei tranzacții de aproximativ 35 mil. euro. Ulterior, în iulie 2008, pe fondul premiselor de creștere a sectorului de profil, Enterprise Investors a majorat capitalul social al Macon Deva pentru a finanţa achiziţia unui pachet majoritar în Simcor Grup, un producător important de materiale de construcţii din Transilvania controlat de omul de afaceri german Stache Lutz. Tranzacţia de 53 mil. euro a fost finanţată cu o majorare de capital de 26 mil. Euro pentru Macon provenită de la Enterprise Investors şi cu un împrumut bancar, la care s-au adăugat fondurile proprii ale Macon, conform datelor prezentate de către cumpărător.

Prin acea tranzacție, Macon prelua pachetul de 78,45% din producătorul de BCA Simcor Oradea, 50,14% din producătorul de beton Simbeton, un pachet de 93,06% din acțiunile producătorului de cahle de teracotă Simterac, pachetele integral de acțiuni la Simcor Var, Simcor Management, Simpromat şi Simsped.

Enterprise Investors mai are în portofoliul din România afacerea cu jucării Noriel, cumpărată anul trecut în cadrul unei tranzacții de 24 mil. Euro, și se uită la mai multe ținte de achiziții.

Din 1990 până acum, Enterprise Investors a ridicat nouă fonduri de investiții pentru Europa Centrală și de Est, pentru care a strâns peste 2,5 mld. euro de la investitori, în special din SUA și Europa. Cel mai nou fond de investiții ridicat de Enterprise Investors – Polish Enterprise Fund VIII – a finalizat în septembrie 2017 strângerea banilor de la investitori, având un capital total de 498 mil. euro.

Xella Group este unul dintre cei mai importanți producători mondiali de materiale de construcții pentru zidărie din domeniul betonului celular autoclavizat și domenii conexe, cu vânzări de 1,5 mld. euro și 6.700 de angajați. Grupul are sediul în Duisburg, Germania, 97 de fabrici și numeroase centre de vânzare ȋn 30 de țări. Xella produce și comercializează în România zidărie premium din BCA sub marca YTONG, iar din 2013 și produse termoizolatoare minerale sub marca Multipor.

Xella RO SRL face parte din grupul de companii controlat de Xella International Holding S.a.r.l. Luxembourg, care, la rândul său, face parte din grupul de societăţi aflat în portofoliul fondului american de investiții Lone Star.

 

Oresa Ventures și omul de afaceri Andrei Bojiță pregătesc vânzarea furnizorului de soluții IT Romanian Business Consult. Deloitte are mandatul de vânzare al afacerii

Oresa Ventures, o firmă de investiții controlată de familia suedezului Jonas Af Jochnik, și omul de afaceri Andrei Bojiță pregătesc vânzarea afacerii Romanian Business Consult, furnizor și integrator de soluții IT pentru retail și industria alimentară, potrivi informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții Deloitte au mandatul pentru aranjarea tranzacției de vânzare.

Surse din piață susțin că pe lângă investitorul cu capital privat Oresa Ventures, în tranzacția de vânzare este implicat și Andrei Bojiță, principalul acționar al companiei.

Andrei Bojiță și reprezentanții Oresa Ventures nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Oresa Ventures a cumpărat în 2014 un pachet de circa 49% din acțiuni de la fondatoarea companiei, Maria Schott, într-o achiziție în numerar de 9 – 10 mil. Euro, potrivit informațiilor publicate în premieră pe 31 octombrie 2014 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Alături de fondul de investiții Oresa Ventures intrat ca acționar minoritar, afacerea Romanian Business Consult a rămas în mâinile lui Andrei Bojiță, directorul general al companiei, principalul acționar și fiul fondatoarei companiei.

În perioada 2014 – 2016, cifra de afaceri a Romanian Business Consult a crescut de la 70,1 mil. Lei (15,8 mil. Euro) la 99,77 mil. Lei (22,2 mil. Euro), iar profitul net s-a majorat de la 11,5 mil. Lei (2,6 mil. Euro) la 16,3 mil. Lei (3,6 mil. Euro), marja de câștig rămânând în acest interval constantă.

Oresa Ventures activează ca manager de capital privat pe piețele din Europa Centrală și de Est, ulterior fiind concentrată în special asupra investițiilor pe piața românească.

Oresa a investit capital de peste 150 mil. Euro în peste 25 de companii, din care în România a fost investit un capital de 100 mil. Euro, potrivit datelor proprii făcute publice.

Este un jucător care vizează tichete de achiziție în medie de 10 – 20 mil. Euro într-un eșalon al pieței în care concurează cu manageri de fonduri de investiții de talia Axxess Capital sau Resource Partners.

Însă având profilul unui family office aflat în mâna familiei lui Jonas af Jochnick, spre deosebire de alți investitori financiari din gama fondurilor cu capital de risc, Oresa Ventures nu are presiunea unui exit pe termen mediu, ceea ce îi permite să stea o perioadă mai lungă ca investitor în companiile achiziționate.

Din portofoliul actual al Oresa Ventures fac parte în prezent brokerul de credite Kiwi Finance, grupul de materiale de construcții Somaco, producătorul de lacuri și vopseluri Fabryo, Romanian Business Consult în sectorul IT și La Fântâna, liderul local al distribuției de apă în sistem watercooler, cumpărat în 2016 în cadru unei tranzacții anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 decembrie 2015.

Familia suedeză aflată în spatele Oresa controlează și rețeaua de servicii medicale private Medicover, respectiv laboratoarele Synevo, active pe piața locală, și a fondat afacerea cu cosmetice Oriflame.

Notă Deloitte: Graficul include tranzacțiile anunțate în perioada relevantă cu valoare declarată. Cifrele istorice sunt ajustate la zi cu valoarea tranzacțiilor rezultată din ultimele informații disponibile.

Ioana Filipescu: Fuziunile și achizițiile din România au avut anul trecut o valoare totală de peste 4 mld. euro, din care 15 tranzacții au depășit bariera unui preț minim plătit de cumpărător de 100 mil. Euro. Consultanții Deloitte estimează că JC Flowers plătește un preț între 165 și 193 mil. Euro pentru preluarea Piraeus Bank România

Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat o valoare de 3,8 mld. euro în 2017, arată o analiză a Deloitte România realizată pe baza surselor publice și a tranzacțiilor cu valoare comunicată. Adăugând tranzacțiile cu valoare necomunicată, totalul pieței este între 4 și 4,6 mld euro, conform estimărilor Deloitte, în creștere cu 15% comparativ cu 2016. Și în acest an există premise ca piața de profil să atingă nivelul de 4 mld. euro.

“Activitatea de M&A (mergers and acquisitions – fuziuni și achiziții) a continuat să crească în 2017, dar mai îmbucurător a fost faptul că s-au înregistrat 15  tranzacții cu o valoare cuprinsă între 100 și 500 milioane de euro, o performanță record în ultimii zece ani”, a spus Ioana Filipescu, Partener în Consultanță Fuziuni și Achiziții în cadrul Deloitte România.

Analiza Deloitte vizează tranzacțiile cu o valoare mai mare de pragul de 5 mil. Euro, iar criteriul luat în calcul ca valoare per tranzacție, deci implicit și al pieței în ansamblu, este prețul plătit de către cumpărător.

“Evaluările sunt subiective, dar prețul plătit este valoarea de piață a unei companii“, a precizat, astăzi, într-o conferință de presă Lars Wiechen, Partener Coordonator al departamentului de Consultanță financiară al Deloitte România.

Prin acest unghi privind piața de profil, cea mai mare tranzacție a fost preluarea de către Enel a unui pachet de aproape 14% din acțiunile E-Distribuţie Muntenia şi ale Enel Energie Muntenia, prețul fiind stabilit de către Curtea de Arbitraj de la Paris la 401 mil. Euro, acesta fiind determinat de exercitarea de către SAPE a clauzei de put option din contractul de privatizare al Electrica Muntenia Sud.

Pe palierul de preț între 200 și 400 mil. Euro sunt cotate trei achiziții – cea a grupului A&D Pharma de către fondul de investiții Penta Investments, preluarea platformei financiare locale a grupului elen Eurobank formate din Bancpost, ERB Retail și ERB Leasing de către Banca Transilvania, în  ambele cazuri nefiind făcută publică valoarea tranzacției.

Potrivit unor informații publicate în noiembrie și decembrie 2017 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, prețul de achiziție plătit de către Penta pentru A&D Pharma ar fi în jurul a 350 mil. Euro, în timp ce Banca Transilvania ar urma să plătească un preț estimat în jurul a 250 mil. euro pentru preluarea operațiunilor locale ale Eurobank.

De asemenea, grupul britanic DS Smith a anunțat preluarea Ecopack și Ecopaper, afaceri controlate de către Vladimir Cohn, în cadrul unei tranzacții de 208 mil. Euro.

Alte 11 tranzacții sunt contabilizate de către consultanții Deloitte în intervalul de preț între 100 și 200 mil. Euro acestea fiind în ordine descrescătoare:

– listarea pe bursa de la București a unui pachet minoritar al firmei de telecomunicații Digi Communications NV pentru 193 mil. Euro

– achiziția Piraeus Bank România de către fondul american de investiții JC Flowers (valoare ce nu a fost făcută publică)

– achiziția hotelurilor Radisson Blu și Park Inn de către fondurile de investiții Cerberus și Revetas Capital (cu o valoare anunțată oficial de 169,2 mil. Euro)

– achiziția pachetelor minoritare de acțiuni în patru filiale ale Electrica de la Fondul Proprietatea de către compania – mamă, Electrica SA, pentru 165 mil. Euro

– preluarea operațiunilor locale ale firmei nipone Takata Corporation cu două fabrici la Arad și una la Sibiu de către Key Safety Systems

– asocierea dintre Atterbury Europe și Iulius Holding

– achiziția pachetului de 30% din producătorul de soluții antivirus Bitdefender de către fondul de investiții Vitruvian Partners care a plasat valoarea companiei la peste 600 mil. Dolari

– achiziția operatorului ungar Invitel Tavlkozlesi de către Digi pentru 140 mil. Euro

– acordul de preluare a unei companii imobiliare poloneze de către Globalworth și Griffin Premium RE NV

– achiziția anunțată a celei mai mari părți a activelor Oltchim de către Chimcomplex la un preț de 127 mil. euro

– achiziția Banca Românească de către OTP, care așteaptă avizul BNR.

O privire de ansamblu arată că primele 15 tranzacții de fuziuni și achiziții au marcat o privatizare, două tranzacții în sectorul imobiliar, trei tranzacții de exit ale unor mari bănci elene, vânzări de pachete minoritare de acțiuni la foste sau actuale filiale ale Electrica, vânzarea unor campioni sectoriali cu activități integrate precum A&D Pharma și grupul Ecopack – Ecopaper în tranzacții – record pentru distribuția farma și sectorul cartonului ondulat, cea mai mare tranzacție din istoria pieței hoteliere, cea mai mare achiziție în străinătate făcute de o companie din România, cea mai mare listare privată din istoria bursei de la București, o tranzacție globală cu impact local semnificativ, precum și o primă evaluare la vedere a unui producător local de antivirus creat în România și ajuns la o notorietate globală într-o industrie de vârf.

De notat că piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat și picarea unei tranzacții anunțate în 2017, respectiv tranzacția evaluată la circa 164 mil. Euro prin care Dedeman urma să preia complexul de birouri AFI Park de la AFI.

M&A nr tranzactii si clase de investitori Ro deloitte

În total, Deloitte a numărat 105 tranzacții anunțate în 2017, inclusiv cele ale căror valoare nu a fost dezvăluită. Numărul de tranzacții a crescut cu 15% față de 2016.

Pe sectoare, domină piața de energie și serviciile financiare, iar o activitate dinamică în creștere a fost înregistrată în TMT (Tehnologie Media Telecom), industrie și servicii medicale.

Achizițiile investitorilor strategici au acaparat circa 66% din piața de profil în 2017, instituțiile financiare având o pondere de 20% în valoarea pieței, iar listările pe bursă au cântărit 14% în ansamblu.

O altă tendință remarcată de Deloitte în 2017 este că a crescut numărul tranzacțiilor bilaterale, în care cumpărătorul a negociat direct cu vânzătorul, în absența deci a unui proces competitiv de vânzare.

Valoarea tichetului mediu de tranzacție în România a fost calculat de către Deloitte la 59,5 mil. Euro, cea mai ridicată din 2004 încoace.

M&A tichet mediu tranzactie Ro Deloitte

Anul trecut, activitatea fondurilor de investiții a fost la un nivel ridicat, acestea realizând în total 13 achiziții, printre cumpărători fiind nume noi precum Penta Investments, Vitruvian Partners, JC Flowers sau Cerberus.

“Am observat un interes mult mai mare din partea jucătorilor de private equity pentru România, interes manifestat atât de cei prezenți, cât și de nume noi. O parte din acest interes s-a concretizat în tranzacții, dar ne așteptăm ca anul 2018 să aducă noi fonduri în România pe care le-am văzut active în tranzacții încă de anul trecut“, spune Ioana Filipescu.

Un astfel de jucător care vânează tichete mari de tranzacții locale este fondul american de investiții Warburg Pincus, care a fost în discuții pentru achiziția A&D Pharma, iar apoi s-a concentrat pe negocierile pentru Urgent Cargus, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Apetitul pentru achiziții al jucătorilor de private equity vine în contextul în care mai mulți manageri de capital privat cu focus regional sau de talie globală au închis fonduri noi de investiții și au bani proaspeți de plasat în companii.

M&A piata pe sectoare Deloitte

“Ne așteptăm ca activitatea de M&A să rămână la un nivel ridicat în 2018, pe un fond macroeconomic favorabil în care companiile, fie românești, fie străine, au la dispoziție fonduri tot mai multe pentru investiții. Traversăm un moment oportun pentru activitatea de M&A, atât prin prisma investitorilor care vor să facă achiziții cât și pentru cei care vor să vândă. Este o fereastră de oportunitate de care mediul de business încă beneficiază. Anticipăm o continuare a consolidării în sectorul bancar și în servicii financiare, dar și noi tranzacții în TMT. Ne așteptăm, de asemenea, să asistăm la și mai multe tranzacții între companii românești, care vor vrea să consolideze domeniile în care activează”, a mai spus Ioana Filipescu.

Pentru evaluarea afacerilor, cel mai utilizat indicator este multiplul aplicat la EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), a precizat Marius Vasilescu, Director servicii de evaluare și modelare în cadrul departamentului de Consultanță Financiară al Deloitte România. Acesta arată că, în continuare, principalul factor care “omoară“ tranzacțiile este diferența dintre așteptările de preț ale vânzătorului și ale cumpărătorului.

În timp ce vânzătorul își bazează evaluarea pe multiplii obținuți în același sector, cumpărătorul se orientează spre o evaluare bazată în principal pe fluxuri de numerar viitoare estimate.

Întrebată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO care este zona mediană de multipli înregistrată în tranzacțiile de pe piața locală, Ioana Filipescu afirmă că pe piața bancară aceasta ajunge la circa 1 raportat la valoarea contabilă, respectiv în jurul intervalului de multiplu de 5 – 6,5 EBITDA în  sectoare precum servicii medicale, companiile aflate pe primele poziții într-un sector fiind mai bine cotate de către investitori. Vârfuri de multipli cu două cifre sunt înregistrate pe piețe precum tehnologia sau retailul specializat, adaugă ea.

La nivelul Deloitte România, Lars Wiechen, Partenerul coordonator al departamentului de Consultanţă Financiară, a spus că firma a avut anul trecut 14 mandate de vânzare, 14 de achiziţie, 3 de finanţare sau refinanţare şi 2 pentru tranzacţionarea unor credite neperformante.

“În 2017, ne-am dublat cifra de afaceri și numărul de angajați“, a explicat Lars Wiechen, care a adăugat că echipa pe care o conduce a evaluat peste 100 de afaceri și a fost consultant în 5 litigii.

Deloitte concurează pe piața consultanței în fuziuni și achiziții cu celelalte firme din așa-numitul Big Four – EY, KPMG, PwC, precum și cu bănci de investiții precum Rothschild sau consultanți independenți care activează pe cont propriu sau în asociere cu jucători de pe piața de profil.

Fondul de investiții britanic Argo Capital a semnat un acord de achiziție a Leumi Bank România. Israelienii își fac exitul după 12 ani de la intrarea pe piața locală cu o achiziție de 46 mil. dolari

Leumi Bank, a doua bancă din Israel după mărimea activelor, a anunțat, pe 3 ianuarie 2018 că a semnat un acord de principiu pentru vânzarea subsidiarei sale din România către fondul de investiții britanic Argo Capital Management.

Leumi Bank deține un pachet de 99,91% din acțiunile Leumi Bank România, notează Reuters, care adaugă că decizia băncii israeliene de exit din piața locală este parte a strategiei sale de a-și concentra operațiunile internaționale în principalele centre financiare în care derulează operațiuni prin intermediul subsidiarelor din SUA și Marea Britanie.

Semnarea unui acord angajant între cele două părți este subiectul finalizării activităților de due dillligence (analiză financiară), a finalizării negocierilor și a aprobărilor din partea autorităților de reglementare.

Reprezentanții Leumi spun că nu se așteaptă ca tranzacția să aibă un efect material asupra rezultatelor financiare.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Surse din piață citate de către publicația financiară israeliană Globes susțin că vânzarea se va face pentru 100 – 120 mil. euro în contextul în care capitalul Leumi Bank România era la finele lui 2016 de 160 mil. euro. Informațiile nu au fost însă confirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Totuși, datele financiare publicate de către Leumi Bank România indică faptul că la 31 decembrie 2016 capitalurile proprii totale de circa 160 mil. lei (adică 35,5 mil. euro).

Pe piața financiară, informații privind vânzarea Leumi Bank România au început să circule încă din toamnă, în condițiile în care banca centrală din Israel a cerut băncilor israeliene să își reducă operațiunile internaționale, în special pe piețele emergente din care face parte și piața românească.

Pe 3 octombrie 2017, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a trimis un set de întrebări către reprezentanții Leumi Bank pe tema vânzării operațiunilor din România, însă aceștia nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până acum.

La 31 decembrie 2016, Leumi Bank ocupa poziția 26 în clasamentul băncilor din România cu o cotă de piață de 0,32% și un activ net bilanțier de 1,26 mld. Lei (circa 280 mil. euro), respectiv cu o cotă de 0,4% din fondurile proprii la nivelul sistemului bancar, conform datelor prezentate de către BNR.

Banca israeliană Leumi a cumpărat în urmă cu 12 ani Eurom Bank SA de la Kolal BV pentru 46 mil. dolari, potrivit datelor publicate de către bancă.

Pe 12 septembrie 2017, Gil Karni, Director General Executiv al Bank Leumi România, a preluat poziția de conducere a Bank Leumi Marea Britanie după plecarea lui Eli Katzav din bancă. Manfred Rauchwerger, care anterior a ocupat poziția de Senior Vicepreședinte Executiv la Bank Leumi România, a trecut astfel din toamnă pe poziția de conducere a operațiunii Leumi din România.

Ultimele date făcute publice indică faptul că Leumi dispune de o rețea de 15 unități în 12 orașe din România. Pentru 2016, Leumi Bank România a raportat un profit de 12 mil. lei (2,6 mil. euro). Raportul credite – depozite era de 94%, iar expunerea neperformantă era de numai 8,62%.De asemenea, banca înregistra un raport în ceea ce privește lichiditatea de peste 1,7 ori față de cel cerut de către autoritățile de reglementare. Leumi Bank România a raportat un randament al capitalului de circa 7% în anul financiar încheiat la 31 decembrie 2016.

Managerul de capital privat Argo Capital face parte din grupul de investiții Argo, fondat în anul 2000 de către Andreas Rialas. Acțiunile Argo sunt listate pe segmentul secundar al bursei din Londra.

Argo derulează investiții pe piețele emergente prin fondurile sale Argo Distressed Credit Fund, lansat în 2008, și Argo Real Estate Opportunities Fund Limited, lansat în 2006 cu un capital de 100 mil. euro pentru investiții imobiliare în România, Moldova și Ucraina. În 2016, Argo a vândut proiectul imobiliar de retail Shopping City Sibiu către fondul sud-african NEPI pentru aproximativ 100 mil. euro.

Pe piața bancară din România, Argo caută să își construiască o platformă pentru un viitor exit pe fondul oportunităților apărute odată cu vânzarea mai multor operațiuni de către băncile internaționale care nu au ocupat poziții între cei mai mari jucători din sector și ies din piață, cum este și cazul Marfin. Pe o rută similară, au intrat recent în piața bancară fonduri de investiții precum Axxess Capital și JC Flowers, contribuind activ la procesul de consolidare al pieței bancare din România.

Investitorii strategici puși pe achiziții în tranzacțiile de pe piața de înghețată: Unilever este în negocieri avansate pentru achiziția producătorului de înghețată Betty Ice din Suceava. Food Union se concentrează pe Top Gel din Craiova

Unilever, un gigant global din sectorul bunurilor de larg consum, este în negocieri avansate pentru achiziția producătorului de înghețată Betty Ice din Suceava, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Unilever este unul dintre cei mai importanți jucători prin divizia sa Algida pe piața locală a înghețatei, unde vânzările anuale sunt estimate în jurul a 150 mil. Euro.

Și fondul de investiții Abris Capital Partners a depus ofertă angajantă pentru preluarea Betty Ice, însă investitorul financiar ar prefera ca antreprenorul să rămână încă o perioadă de timp ca acționar în Betty Ice, tipar pe care Abris l-a urmat și la achiziția grupului de firme Pehart Tec, respectiv a Green Group, susțin surse din piață.

Proprietarul Betty Ice este Vasile Armenean, acesta declarând în repetate rânduri că își vede mai departe de planurile sale în companie și că nu se grăbește în ceea ce privește o eventuală vânzare a afacerii sale.

Mandatul pentru o posibilă tranzacție de vânzare a Betty Ice îl au consultanții EY, care au coordonat în 2016 vânzarea unui alt producător independent de înghețată, Alpin 57 Lux, către Food Union, un investitor strategic intrat astfel în sectorul local.

“Unilever nu comentează zvonurile de pe piață legate de achiziții”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Unilever.

Reprezentanții Betty Ice nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că o eventuală vânzare a Betty Ice ar putea pleca de la un ordin de mărime de 50 – 60 mil. Euro și ar putea ajunge până în jurul a 80 – 90 mil. Euro, în funcție de parametrii tranzacției, de condițiile puse de cele două părți, de mecanismul de plată al prețului, precum și de mărimea pachetului de acțiuni vândut.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 4 iunie 2017 despre demararea unei tranzacții privind producătorul de înghețată Betty Ice.

Cei mai puternici competitori de pe piața de înghețată sunt pe de o parte investitorii strategici internaționali de talia Unilever, Nestle și Food Union – acționarul majoritar al Alpin 57 Lux, iar pe de altă parte producătorii independenți Betty Ice din Suceava și Top Gel din Craiova.

Mandatul de vânzare pentru Top Gel din Craiova îl au consultanții KPMG, tranzacția fiind demarată la scurtă vreme după cea de la Betty Ice, astfel că unii investitori au stat cel puțin în fazele inițiale cu ochii în paralel la ambele oportunități de investiții.

Grupul leton Food Union, controlat de milionarul rus Andrey Beskhmelnitskiy, se concentrează pe achiziția producătorului de înghețată aflat în proprietatea lui Petre Popa, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Food Union încearcă să facă o nouă achiziție pentru a-și consolida poziția în piața de înghețată.

Reprezentanții Food Union nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol pe acest subiect.

Piața de înghețată este cunoscută pentru sezonalitatea vânzărilor, cu vârfuri atinse în perioada sezonului cald și cu scăderi ale consumului în sezonul rece.

Pe lângă competiția dintre producătorii internaționali și afacerile antreprenoriale în sectorul de profil se simte de la an la an și presiunea venită din partea lanțurilor internaționale de comerț care vând înghețată sub marcă proprie.

Atât tranzacția de la Betty Ice, cât și cea de la Top Gel au atras inițial și investitori strategici, respectiv fonduri de investiții atrase de sectoarele de consum, pe care se bazează cea mai mare rată de creștere a unei economii din Uniunea Europeană.

O eventuală vânzare a Betty Ice și a Top Gel, după ce Ioan Istrate a vândut deja anul trecut pachetul majoritar din Alpin 57 Lux, va consemna încă un sector economic exitat de către antreprenori, pe fondul unei presiuni de consolidare a pieței de profil venită din partea investitorilor internaționali.

Betty Ice Suceava a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 126,7 mil. lei și  un profit net de 23,3 mil. lei, adică o marjă netă de câștig de peste 18% la un personal de 635 de oameni.

Top Gel Prod Craiova a înregistrat în anul 2016 o cifră de afaceri de 86,7 mil. lei și un profit net de 16,7 mil. lei, adică o marjă netă de peste 19% la un personal de 492 de oameni.

Un fond suveran de investiții din Abu Dhabi se pregătește să cumpere unul dintre cei mai mari jucători din agricultură în cadrul unei tranzacții estimate până la 270 mil. Euro

O companie în spatele căreia se află un fond suveran de investiții din Abu Dhabi este aproape de a semna achiziția unuia dintre principalii jucători locali din agricultură, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că tranzacția ar putea ajunge până la 250 – 270 mil. Euro.

Ținta de achiziție ar putea fi grupul Agricost Brăila, controlat de către omul de afaceri Constantin Duluțe, susțin surse din piață.

O altă țintă majoră de achiziție în sectorul agricol este în acest moment Intercereal, afacere dezvoltată de către omul de afaceri Ioan Niculae, care a negat recent că a vândut sau că ar intenționa să își vândă compania ce are în portofoliu circa 40.000 de hectare de teren în sudul României.

Investitorul care poartă negocierile de achiziție are în spate unul dintre fondurile de investiții suverane ale emiratului Abu Dhabi, susțin sursele citate care adaugă că este vorba despre un acționar al grupului bancar italian UniCredit, care deține a cincea bancă din România.

Ultimele informații făcute publice indică faptul că fondul de investiții Abbar Investments deține un pachet de peste 5% din UniCredit Italia. Abbar Investments a investit până acum în mai multe active mari din Europa din sectoare diferite. Abbar a funcționat până în acest an ca subsidiară a fondului IPIC din Abu Dhabi, al doilea acționar ca mărime din OMV Austria – proprietarul OMV Petrom din România.

În acest an însă, IPIC a fuzionat cu un alt fond din Abu Dhabi dând naștere fondului suveran Mubadala, un gigant global cu active totale sub administrare de peste 126,7 mld. Dolari care are în portofoliu parteneriate și investiții în diferite sectoare la UniCredit, managerul global de investiții Carlyle (activ în România în sectorul de explorare și producție din Marea Neagră), Borealis, OMV (în România prin Petrom), EDP (activ în România în sectorul energiei eoliene), CEPSA, BP,Investcorp sau compania aerospațială Virgin.

Mubadala a fost creată ca o platformă globală de investiții pentru a realiza viziunea celui considerat a fi părintele Emiratelor Arabe Unite, șeicul Zayed bin Sultan Al Nayhan.

Reprezentanții Agricost nu au făcut niciun comentariu pe tema unei eventuale tranzacții de vânzare. De asemenea, reprezentanții fondului din Abu Dhabi nu au răspuns până la momentul publicării acestui articol solicitărilor trimise.

Grupul Agricost din Insula Mare a Brăilei este considerat cea mai mare fermă vegetală din Uniunea Europeană, cu o suprafață cultivată de circa 57.000 hectare și formată în jurul unor terenuri luate în concesiune de la Agenția Domeniilor Statului.

Agricost, care exportă lucernă în Orientul Mijlociu, are o producţie totală anuală de aproximativ 400.000 tone, Agricost a avut semănat, în sezonul agricol din acest an grâu pe 14.853 hectare, ceea ce reprezintă circa 27% din suprafața totală, orz pe 8.048 hectare având o pondere de 14% din total, porumb pe 11.207 hectare ceea ce înseamnă 20% din total, soia pe 10.056 ha ceea ce echivalează cu 18% din suprafața totală, floarea-soarelui pe 8.184 ha (15%), lucernă 2.520 ha (5%), mazăre 260 ha (0,5%) şi porumb siloz pe 500 ha (1%), potrivit datelor Agricost publicate de publicația agroinfo.ro.

Conform sursei citate, țintele de producție pentru acest an vizau 41.000 tone de soia, 45.500 tone de porumb siloz, 104.000 tone de grâu de toamnă, 140.500 tone de porumb boabe, 31.000 tone de floarea-soarelui, 60.600 tone de orz de toamnă, 1.040 tone de mazăre și 40.500 tone de lucernă.

Agricost SA Brăila a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 387,3 mil. lei (86 mil. euro) și un profit net de 71 mil. lei (circa 15 mil. euro) la un personal de 917 oameni.

Agricultura este un sector vizat de mai mulți investitori străini fie arabi, germani, britanici sau americani, atrași de prețurile la terenuri încă aflate sub media Uniunii Europene, cât și pentru calitatea solului și a poziției geografice care favorizează exporturile pe Dunăre și pe Marea Neagră.

În sectorul agricol, activează jucători locali de anvergură precum Intercereal, Agricost Brăila, grupul format de Agro Chirnogi și Maria Trading cu acționari libanezi sau Agricover, afacerea controlată de către omul de afaceri iranian Jabbar Kanani.

 

Fondul american de investiții JC Flowers cumpără Piraeus Bank România și își face intrarea pe piața bancară locală în 2018 după câțiva ani de tatonări de achiziție de jucători precum Carpatica, Bancpost, Banca Românească sau Piraeus. Bancherii de investiții de la UBS, avocații de la White & Case și Schoenherr au lucrat de partea vânzătorului. UniCredit Bank România a fost consultant financiar exclusiv al cumpărătorului, iar avocații Clifford Chance au asigurat consultanța juridică a JC Flowers

Fondul american de investiții JC Flowers a semnat astăzi un acord de achiziție al Piraeus Bank România de la grupul bancar elen Piraeus, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzătorul a anunțat, astăzi, tranzacția cu JC Flowers printr-un comunicat de presă.

Vânzarea Piraeus Bank România către JC Flowers a fost aprobată de către board-ul de directori al băncii-mamă din Grecia și de către Fondul Elen de Stabilitate Financiară (HFSF), și este subiectul unor condiții de aprobare din partea autorităților de reglementare din partea autorităților relevante din România cum este cazul băncii centrale și a Consiliului Concurenței.

Tranzacția este estimată să se încheie în prima jumătate a anului 2018.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 16 august 2017 că fondul american JC Flowers discută achiziția Piraeus Bank România, după doi ani de la prima încercare eșuată de preluare a subsidiarei locale a băncii elene. De asemenea, tranzacția de vânzare a Piraeus Bank din România și mandatul de vânzare pentru această tranzacție dat bancherilor de investiții de la UBS au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 iunie 2015, respectiv 5 iunie 2015.

Valoarea achiziției Piraeus Bank România de către JC Flowers nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că prețul de achiziție este de ordinul zecilor de milioane de euro, neconfirmat însă de către părțile implicate în tranzacție. Pe lângă prețul pentru achiziția pachetului de acțiuni din tranzacție mai fac parte datoria intragrup a fiicei din România față de banca – mamă, precum și lichiditățile plasate de către banca din România în afara țării, susțin surse din piață.

Per ansamblu, impactul tranzacției asupra poziției de capital reglementat a grupului este așteptat să fie neutru.

„Vânzarea operațiunilor noastre bancare în România reprezintă un alt pas important spre îndeplinirea la timp a angajamentelor asumate în planul de restructurare a Grupului, așa cum au fost convenite cu Direcția Generală Concurență a Comisiei Europene, precum și implementarea planului strategic al Grupului , „Agenda 2020″. Sunt deosebit de bucuros că PBR care va merge înainte va fi deținută și administrată de una dintre cele mai recunoscute firme internaționale de capital privat cu experiență semnificativă în domeniul serviciilor financiare din numeroase jurisdicții”, a declarat Christos Megalou, directorul executiv al Grupului.

Banca elvețiană de investiții UBS Limited a acționat în tranzacție în calitate de consultant financiar exclusiv al Piraeus Bank. De asemenea, firma de avocatură americană White & Case LLP și biroul local al firmei austriece de avocatură Schoenherr au asigurat consultanța juridică a vânzătorului.

De cealaltă parte, JC Flowers a avut consultant financiar exclusiv UniCredit Bank România și a apelat la serviciile de consultanță juridică ale Clifford Chance Badea, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Piraeus Bank România are un profil solid de solvabilitate, lichiditate și calitate a activelor într-o economie cu cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu Piraeus Bank România pentru finalizarea achiziției și crearea unei bănci independente puternice în sectorul bancar dinamic și local din România „, a declarat J. Christopher Flowers, CEO și Director General al JCF.

În cursa pentru achiziția Piraeus Bank România a fost înscrisă și Patria Bank, instituție de credit controlată de către un fond de investiții administrat de către Axxess Capital.

JC Flowers a participat în acest an și la tranzacția de vânzare a Bancpost, adjudecată în final de către Banca Transilvania pentru un preț de achiziție în jurul a aproximativ 250 mil. euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

JC Flowers este unul dintre investitorii care s-a implicat în ultimii doi ani în tranzacțiile de vânzare de la Piraeus Bank România, Carpatica, Banca Românească și Bancpost.

În 2015, JC Flowers a depus oferta finală pentru preluarea Piraeus Bank România, în cadrul unei strategii mai ample care viza și preluarea Carpatica, controlată la acea vreme de către omul de afaceri Ilie Carabulea și asociații săi. Acum, Carpatica face parte din structurile Patria Bank.

După respingerea ofertei înaintate de către JC Flowers, Piraeus Grecia s-a concentrat pe optimizarea operațiunii sale din România.

În 2015 și 2016, Piraeus Bank România a vândut portofoliile de credite neperformante Henri și Elisabeth, cu valori nominale de aproximativ 184 mil. Euro, respectiv 164 mil. Euro, conform informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În acest an, Piraeus a lansat o altă tranzacție cu nume de cod Hurricane prin care intenționa să externalizeze serviciile de administrare a creditelor neperformante către un operator specializat de administrare a datoriilor, care însă a fost blocată pe fondul tranzacției mai ample de vânzare a Piraeus Bank România.

Piraeus Bank România ocupa poziția 13 cu o cotă de piață de 1,67% la nivelul pieței bancare, potrivit datelor la 31 decembrie 2016 raportate de către banca centrală.

Piraeus Bank România avea la 30 septembrie 2017 active totale de 1,5 mld.euro, o rețea de 99 de unități, peste 1.300 de angajați și un portofoliu de 150.000 de clienți activi.

Grupul elen Piraeus este nevoit să își vândă operațiunile din România, ca și National Bank of Greece și Eurobank, în cadrul programului de reducere a expunerii internaționale agreat cu creditorii Greciei, printre care se numără și Comisia Europeană.

Astfel, Piraeus a făcut un exit progresiv din România, început în 2013 cu vânzarea ATE Bank către omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, iar în ianuarie 2017 a vândut afacerea de asigurări non-viață a ATE Insurance România către Euroins România Insurance-Reinsurance SA, parte a grupului bulgar Euroins Insurance Group EAD.

Cumpărătorul Piraeus Bank România, J.C. Flowers este un manager global de investiții fondat în SUA în 1998. A investit peste 15 mld. Dolari în 50 de companii din 17 țări în sectoare diferite de la bănci, asigurări sau servicii de administrare a activelor. JC Flowers are circa 6 mld. Dolari sub administrare și birouri la New York și Londra.

Intrarea unui fond de investiții de talia JC Flowers pe piața bancară din România este de așteptat să aducă managerul global de investiții din SUA în poziția de a face oferte de achiziție pentru alți jucători din piață pentru a putea construi o masă critică suficientă în vederea unui exit, pe fondul unui proces de consolidare a pieței bancare ce a avansat puternic în acest an, în special după semnarea a trei tranzacții de exit de către băncile elene NBG, Eurobank și Piraeus.

 

Concernul austriac Voestalpine mai cumpără o fabrică în România și își extinde portofoliul local de producție

Concernul industrial austriac Voestalpine a anunțat pe 20 decembrie 2017 că achiziționează fabrica Barum Technik din România, tranzacție care extinde portofoliul local de producție al investitorului strategic.

Noua achiziția va opera pe piață sub numele de Voestalpine Rotec Coating SRL și are 160 de angajați.  Compania din Timișoara a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 21,3 mil. lei (4,7 mil. euro) și un profit net de peste 3 mil. lei (0,67 mil. euro).

Cumpărătorul a precizat că a cooperat strâns din 2009 până acum cu fabrica de la Timișoara.

Barum Technik produce componente pentru mașini, iar din 1998 și-a extins gama de servicii cu tehnologii de prelucrare a suprafețelor.

Concernul austriac Voestalpine operează în România prin mai multe firme precum Bohler Uddeholm România SRL, Voestalpine Automotive Components SRL Arad, Voestalpine Bohler Welding România SRL, Voestalpine România SRL, Voestalpine Rotec Coating SRL, Voestalpine Steel Service Center România SRL și Voestalpine VAE Apcarom SA.

Grupul Voestalpine are la nivel global venituri de 11,3 mld. Euro, EBITDA de 1,54 mld. Euro și 50.000 de angajați în cadrul operațiunilor sale în 50 de țări de pe cinci continente.

Un alt concern austriac puternic, Wienerberger, a anunțat recent achiziția producătorului de cărămizi Briskton Iași în cadrul unei tranzacții de circa 30 mil. euro.

Tranzacția anului pe piața de fuziuni și achiziții din România s-a făcut: Fondul ceh de investiții Penta Investments plătește aproape 350 mil. Euro pentru achiziția grupului A&D Pharma. UniCredit și SocGen, printre finanțatorii achiziției. Valoarea totală a tranzacției depășește 400 mil. Euro. PwC a asigurat consultanța cumpărătorului, firmele de avocați RTPR Allen & Overy, AK Evan din Cehia, respectiv Mușat & Asociații implicate în tranzacție

UPDATE 22:30  Un comunicat de presă prin care va fi anunțată oficial achiziția A&D Pharma de către Penta Investments este așteptat să fie dat publicității în dimineața zilei de 21 decembrie 2017, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul ceh de investiții Penta Investments plătește un preț în jurul a 350 mil. Euro pentru achiziția grupului A&D Pharma, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

A&D Pharma este cumpărată de către investitorul financiar la o valoare de întreprindere în jurul a 400 mil. Euro, ceea ce ar putea însemna un multiplu undeva până în jurul a 8 x EBITDA plătit de către investitor, susțin surse din piață.

Printre finanțatorii achiziției A&D Pharma de către Penta Investments se numără UniCredit și BRD SocGen, băncile care au acordat în iunie 2017 grupului farma un credit sindicalizat grupului de peste 177 mil. Euro.

“Aproape întotdeauna folosim scheme de finanțare a leverage-ului (datoriei – n.r.) în procesele noastre de achiziție“, explica recent pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Martin Danko, Director pentru relații externe în cadrul Penta Investments modul în care fondul ceh de investiții procedează în cazul unor achiziții.

Printre băncile locale bine poziționate pe segmentul finanțărilor mari corporative se numără instituții financiare de talia UniCredit Bank, BRD sau ING Bank.

Părțile au semnat recent contractul de vânzare – cumpărare pentru Mediplus, Sensiblu și celelalte entități ale grupului A&D Pharma, iar cumpărătorul este în faza plății prețului, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția este așteptată să se încheie în prima parte a anului viitor, după obținerea avizului Consiliului Concurenței.

Penta Investments a fost asistat la achiziție de către consultanții PwC, iar pe partea de asistență juridică a lucrat cu casa de avocatură Mușat & Asociații, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De cealaltă parte, vânzătorul a lucrat cu avocații RTPR Allen & Overy.

Surse din piață afirmă că vor avea loc în perioada imediat următoare schimbări în echipa executivă, astfel că Leonard Leca urmează să plece din companie, iar poziția de director financiar va fi preluată de către directorul financiar al Emag.

Reprezentanții Penta și ai A&D Pharma nu au putut fi contactați imediat pe tema tranzacției.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 4 septembrie 2017 că proprietarii A&D Pharma au reluat discuțiile de vânzare cu investitori care și-au arătat interesul precum Warburg Pincus, un alt investitor intrat cu achiziții în acest an în România, interesat de piața farma și care a mai purtat și anterior discuții pentru A&D Pharma fiind Penta Investments.

Penta Investments și-a exprimat interesul pentru preluarea A&D Pharma încă din 2011, în contextul în care în jurul celui mai mare grup local din farma au fost mai multe runde de discuții cu potențialii investitori de-a lungul timpului.

Penta a arătat în acest an apetit de achiziții pe piața locală, prin  achiziția operațiunilor Fortbet România pe piața pariurilor sportive pentru 47 mil. euro fără componenta de refinanțare a tranzacției, respectiv prin preluarea a 31 de farmacii și operațiuni de distribuție într-o tranzacție de aproximativ 10 mil. euro.

Penta Investments a fost pornit la începutul anilor 1990 cu banii obținuți din importul de textile din China în magazine din Cehoslovacia de către cei doi fondatori, Marek Dospiva și Jaroslav Haščák.

Din 2013, Penta și-a schimbat strategia de investiții și a început să se concentreze pe investiții în companii cu EBITDA anual de peste 50 mil. euro din sectoare precum servicii medicale private, servicii financiare, comerț și sectorul manufacturier, listă pe care au fost puse ulterior și sectorul imobiliar și cel de media.

Penta Investments a raportat pentru anul 2016 venituri cumulate de 5,6 mld. Euro, active totale de 8,5 mld. Euro și un profit net de 251 mil. euro.

În România, un alt fond ceh, PPF – cel condus de către Petr Kellner – este deja activ în sectoare precum distribuție de gaze sau imobiliare, respectiv fondul ceh Emma Capital care a anunțat în acest an că preia Forte Gaz prin intermediul Premier Energy.

Pe piața locală de farma, există acum trei afaceri antreprenoriale cu poziții puternice – grupul A&D Pharma, controlat de un grup de oameni de afaceri libanezi, platforma controlată de Anca Vlad – formată din distribuitorul Fildas Trading și farmaciile Catena, respectiv platforma controlată de către omul de afaceri Ovidiu Buluc, care grupează Farmexim și HelpNet.

Mediplus, distribuția din grupul A&D Pharma, a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 3,99 mld. Lei (0,887 mld. Euro) și un profit net de 22,8 mil. Euro la un număr de 949 de angajați.

De cealaltă parte, Sensiblu a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,67 mld. Lei (371 mil. Euro) și un profit net de 7 mil. Euro la un număr de 2.656 de angajați.

Anul trecut, Sensiblu a cumpărat 78 de farmacii Polisano în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 15 mil. Euro de către surse din piața de fuziuni și achiziții. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

Afacerea A&D Pharma este organizată pe trei linii de afaceri – pe lângă distribuție și farmacii, cuprinde o structură de marketing și vânzări în regiune, cu afaceri de 50 mil. Euro în 2016 și un profit de 0,5 mil. Euro la 203 angajați.

A&D Pharma a fost fondată în 1994 de către oamenii de afaceri Ludovic Robert, Walid Abboud, Michel Eid și Roger Akoury, însă după unele neînțelegeri intervenite între acționari, aceștia și-au separat participațiile în cadrul mai multor companii în care erau împreună asociați, inclusiv în cadrul A&D Pharma.

Vânzarea A&D Pharma este astfel cea mai mare tranzacție din istoria pieței farma și cel mai mare exit semnat de antreprenori din mediul de afaceri local, după cel realizat de către Ion Țiriac cu vânzarea băncii pe care a fondat-o către grupul italian UniCredit.

 

radisson cerberus deal main

Elbit Imaging a finalizat aseară vânzarea Radisson către fondurile de investiții Cerberus și Revetas pentru 169,2 mil. euro, sumă care ar putea fi majorată ulterior. Raiffeisen a finanțat tranzacția cu un împrumut de peste 100 mil. euro. Cumpărătorul a lucrat cu avocații Wolf Theiss și consultanții Sentient, vânzătorul a avut alături pe JLL, avocații Firon Bar-Nir. Consultanții PwC, implicați în tranzacție

Grupul israelian Elbit Imaging a finalizat aseară vânzarea complexului Radisson din București către fondurile de investiții Cerberus și Revetas. Noul acționar majoritar al Radisson este fondul american de investiții Cerberus, după cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră pe 11 decembrie 2017.

Valoarea totală a tranzacției este de 169,2 mil. euro, însă suma totală ar putea să crească ulterior, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO

Vânzătorul încasează aproximativ 81 mil. euro din prețul de vânzare al Radisson, după compensarea împrumutului bancar senior, a capitalului de rulment și a altor ajustări, precum și a cheltuielilor de tranzacție.

O parte din veniturile nete, respectiv 8 mil. Euro, funcționează ca o garanție oferită de vânzător cumpărătorului, oferită sub forma unui împrumut pe 3 ani cu o dobândă de 5% pe an.

Împrumutul va acționa ca garanție pentru obligațiile obișnuite de închidere a SPV, prin care cumpărătorul poate compensa pierderile adjudecate care ar putea fi suportate de acesta ca urmare a încălcării garanțiilor sau a anumitor indemnizații acordate de către vânzător în termeni din acord. În plus, Elbit a acordat o scrisoare de garanție în favoarea cumpărătorului, în temeiul căreia s-a angajat să îndeplinească angajamentele și obligațiile furnizorului conform acordului.

De asemenea, vânzătorul a folosit o parte din veniturile nete pentru a-și rambursa împrumutul la Bank Hapoalim Ltd. în valoare de aproximativ 11,6 mil. Euro.

Raiffeisen Bank a finanțat tranzacția cu un împrumut de tip top up de peste 100 mil. euro, prin care a fost refinanțat parțial atât vechiul împrumut, respectiv a fost acoperită o parte din prețul de achiziție al Radisson.

Cumpărătorul a lucrat în tranzacție cu avocații firmei austriece Wolf Theiss și consultantul tehnic Sentient. De cealaltă parte, vânzătorul a avut în echipa sa consultanții JLL și avocații firmei israeliene Firon Bar Nir. PwC a oferit servicii pentru ambele părți, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul american de investiții Cerberus este unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din lume, care administrează împreună cu afiliații săi peste 30 mld. Dolari.

Grupul israelian Elbit Imaging a anunțat pe 29 noiembrie 2017 că a semnat un acord definitiv de vânzare – cumpărare cu două fonduri internaționale de investiții pentru un pachet de 98,2% din compania care deține complexul hotelier Radisson din București.

Tranzacția între cele două părți se realizează la un randament de circa 7,5% și la un multiplu în jurul a 13 aplicat la EBITDA, potrivit unor calcule făcute pe baza informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Complexul Radisson dispune de 763 de camere și este format dintr-un hotel Radisson Blu de cinci stele cu 487 de camere, un hotel Park Inn de patru stele cu 276 de camere și 7.200 de metri pătrați de galerie comercială care include cel mai mare cazinou din București, un centru de fitness și magazine.

Hotelurile Radisson Blu și Park Inn sunt administrate în baza unui contract de management pe termen lung încheiat până în 2036 cu Rezidor, parte a Carlson Rezidor Hotel Group.

Pe piața hotelurilor de cinci stele din București, Radisson concurează cu Marriott, Athenee Palace Hilton, Crowne Plaza și Intercontinental.

Grupul israelian Elbit Imaging a făcut în ultima vreme mai multe tranzacții de vânzare de active în România și în alte țări pentru a rambursa bani către bănci și către acționarii săi.

În România, Elbit Imaging deține 75% din proiectul Casa Radio, pentru care o evaluare externă l-a cotat la o valoare de circa 73 mil. Euro la 31 decembrie 2016, conform unui raport al companiei.

Grupul israelian Elbit Imaging are ca principali acționari York Capital și afiliații săi, care dețin 19,6%, respectiv Davidson – Kampner și afiliații săi cu circa 14,3%.

Managerul american de capital privat Cerberus a fost fondat în 1992 și administrează mai multe fonduri de investiții. Cerberus a anunțat în acest an ridicarea a trei noi fonduri de investiții. În aprilie 2017, Cerberus Capital Management a făcut publică închiderea fondului de investiții Cerberus International Partners VI, pentru care a strâns 4 mld. dolari. În ianuarie 2017, Cerberus a ridicat al patrulea său fond global de investiții concentrat pe oportunități în sectorul imobiliar, cu un capital de 1,8 mld. dolari. În martie 2017, managerul american a anunțat ridicarea fondului de investiții Cerberus Levered Loan Opportunities Fund III, cu un capital de 2,05 mld. dolari.

Partenerul de achiziție al Cerberus de la Radisson București, Revetas Capital, mizează pe noul său fond de investiții, Revetas Capital Fund II, care la prima sa închidere a strâns 63 mil. euro de la investitori, în condițiile în care vizează angajamente din partea investitorilor de 200 mil. euro și încadrarea într-un plafon de capital de 300 mil. euro.

Fondul american de investiții Warburg Pincus se pregătește pentru preluarea afacerii de curierat Urgent Cargus de la fondul de investiții Abris Capital Partners și își structurează pachetul de finanțare al achiziției. Prima tranzacție de exit a Abris din România, estimată în jurul a 120 – 150 mil. Euro

Fondul de investiții Abris Capital Partners intră în faza finală a tranzacției de vânzare a afacerii de curierat Urgent Cargus, susțin surse din piață.

În acest context, fondul american de investiții Warburg Pincus negociază cu bănci locale pentru a-și securiza achiziția afacerii Urgent Cargus prin contractarea unei finanțări de achiziție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea afacerii Urgent Cargus reprezintă prima tranzacție de exit a Abris Capital din piața românească. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că valoarea tranzacției de vânzare a Urgent Cargus ar putea fi în jurul a 120 – 150 mil. Euro, valori neconfirmate de către părțile implicate în tranzacție.

De asemenea, printre investitorii care s-au mai arătat interesați de achiziția Urgent Cargus se află fondul de investiții Mid Europa, respectiv Hungarian Post.

Reprezentanții Abris Capital Partners nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol pe marginea acestui subiect. De asemenea, reprezentanții Warburg Pincus nu au putut fi contactați imediat pe acest subiect.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră pe 17 ianuarie 2017 că Abris a dat încă de anul trecut băncii de investiții Rothschild mandatul de vânzare pentru Urgent Cargus.

Pe lângă banca de investiții Rothschild, Abris lucrează la această tranzacție cu firma de avocatură Clifford Chance.

Ultimele tranzacții semnificative în sectorul serviciilor de curierat au fost preluarea la începutul acestui an a Sameday Courier de către Emag, tranzacție estimată la circa 2 mil. Euro, respectiv a Postmaster de către omul de afaceri Octavian Radu, într-o tranzacție din 2016 estimată la circa 3 – 4 mil. Euro.

Abris Capital Partners a intrat în octombrie 2012 pe piața din România prin achiziția Cargus de la DHL, tranzacție finalizată în 2013. Apoi, în iulie 2014, Abris a anunțat achiziția afacerii Urgent Curier de la familia Corina și Sebastian Bălășescu. Ulterior, Abris a fuzionat operatorii de curierat locali preluați formând o singură platformă, Urgent Cargus, în care a inclus și operatori de profil mai mici. Echipa de conducere în frunte cu Gian Sharp s-a ocupat de integrarea companiilor și este concentrată pe îmbunătățirea rezultatelor financiare ale afacerii, în condițiile în care fondul de investiții urma să-și facă în mod natural exitul.

Abris Capital a închis recent al treilea său fond de investiții, cu o capitalizare de 502 mil. euro, care este direcționat în principal către achiziții de companii din Polonia și România.

Urgent Cargus, una dintre cele mai mari companii locale de pe piața de curierat, a semnat pe 31 iulie 2017 un împrumut pe 5 ani de 134 mil. Lei (peste 29 mil. Euro), acordat de către BCR și OTP Bank România. Suma maximă garantată de către Urgent Cargus în contul acestui împrumut este de 160,8 mil. Lei (peste 35 mil. Euro). Printre garanțiile aduse pentru împrumut se află pachetul de acțiuni majoritar al companiei Urgent Cargus, deținut de către vehiculul de investiții Mardeto Holdings Limited din Cipru, în spatele căreia se află Abris Capital Partners, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții din Europa Centrală și de Est.

În august 2015, fondul de investiții și-a refinanțat achizițiile de la Cargus și Urgent Curier printr-un credit de 162,4 mil. Lei (36,9 mil. Euro) contractat de la BCR și BRD, suma maximă garantată de către Urgent Cargus, noul debitor, fiind de 194,88 mil. Lei (44,2 mil. Euro).

În septembrie 2015, Abris a decis reducerea capitalului social a Urgent Cargus cu 86,6 mil. Lei (circa 20 mil. Euro), sumele fiind distribuite către acționarii companiei. Alte 10 mil. Lei (2,4 mil. Euro) au fost direcționate cu titlu de dividende în contul profiturilor obținute în perioada 2012 – 2014 tot către proprietarii Urgent Cargus.

Abris a rearanjat succesiv structura datoriilor companiei Urgent Cargus, după o serie de mutări începută cu achiziția Cargus International cu finanțare asigurată de către UniCredit și BCR. O altă mișcare a fost după achiziția Urgent Curier, când Cargus a împrumutat în 2014 aproximativ 8 mil. Euro la o dobândă de 6% de la proprietarul său, Abris.

Urgent Cargus a raportat pentru anul 2016 pierderi de 19,9 mil. Lei (4,4 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 308,88 mil. Lei (68,6 mil. Euro) și 1.122 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Piața de curierat este estimată să ajungă în acest an la 420 – 450 mil. Euro, ceea ce înseamnă o rată de creștere anuală de două cifre. În sectorul de profil, principalii jucători sunt companii precum Fan Courier, Urgent Cargus sau DPD România.

Cezar Scarlat, Senior Partner al Abris Capital Partners și șeful biroului local, este unul dintre cei mai activi manageri de private equity la nivel local, bifând în mai puțin de patru ani (octombrie 2012 – iulie 2016) achizițiile Cargus, Urgent Curier, precum și a altor operatori de curierat mai mici, respectiv achiziția pachetului majoritar în grupul de firme Pehart în 2015 și a pachetului de 82% din acțiunile grupului de firme Green Group în primul semestru al anului 2016.

Abris Capital a preluat în 2016 platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack de la miliardarul polonez Leszek Czarnecki în cadrul unei tranzacții estimate la 825 mil. zloți (186 mil. euro).

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare trei fonduri de investiții cu capitaluri totale de circa 1,272 mld. Euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Tichetul de investiție al Abris în cadrul unei tranzacții se situează, de regulă, între 20 și 60 mil. euro, dar poate fi considerabil mai mare alături de co-investitori.

Pe piața managerilor de capital privat concentrați pe investițiile din România și din regiunea Europei Centrale și de Est, Abris Capital Partners concurează în tranzacții de anvergură similară sau apropiată cu cele de care sunt interesați și competitori regionali precum Enterprise Investors, Innova Capital sau Mid Europa Partners, activi și pe piața locală.

Warburg Pincus este un manager global de fonduri de investiții, cu active de 44 mld. Dolari sub administrare.

Originile firmei de investiții datează din 1939. Warburg Pincus a investit peste 60 mld. Dolari în ultimii 50 de ani în peste 780 de companii din 40 de țări ale lumii.

Warburg Pincus a purtat în urmă cu câteva luni discuții pentru achiziția grupului A&D Pharma, însă vânzătorul a decis să intre în negocieri exclusive cu fondul ceh de investiții Penta Investments.

În România, Warburg Pincus a fost un investitor atent la tichetele de tranzacții majore. În 2015, Warburg Pincus s-a uitat la tranzacția de vânzare a Piraeus Bank România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tot în 2015, Warburg Pincus s-a uitat la tranzacția de vânzare a unui pachet minoritar din MedLife, structurată în jurul încercării de exit a fondului de investiții Value 4 Capital, variană abandonată ulterior. În final, MedLife a listat în decembrie 2016 un pachet de acțiuni minoritar din afacerea de servicii medicale private pe bursa de București în decembrie 2016, ocazie cu care Value 4 Capital și-a făcut exitul.

Warburg Pincus a ridicat în 2015 fondul de investiții Warburg Pincus Private Equity XII LP, cu un capital de 13,4 mld. Dolari.

Intesa Sanpaolo a finalizat transferul de active și pasive de la fosta sucursală a Veneto Banca din România

Intesa Sanpaolo a finalizat formalitățile privind transferul anumitor active și pasive de la fosta sucursală din România a Veneto Banca, inclusiv rețeaua de 19 unități, către nou-înființata Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala București.

Ca urmare a acestui transfer, Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala București are acum în portofoliu credite și toate depozitele constituite la Veneto Banca în România. De asemenea, angajații Veneto Banca au fost transferați către Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala București.

Grupul Intesa Sanpaolo este prezent acum în România cu două entități: Intesa Sanpaolo Bank Romania SA, cu o rețea de 30 de unități, respectiv Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala București cu 19 unități.

Această tranzacție face parte din contractul semnat la 26 iunie 2017 de către Intesa Sanpaolo cu lichidatorii Banca Popolare di Vicenza și Veneto Banca în Italia.

Intesa Sanpaolo a semnat în vară contractul cu lichidatorii Bancii Popolare di Vicenza și ai Veneto Banca pentru achiziționarea de către Intesa Sanpaolo a anumitor active și pasive și a anumitor relații juridice ale celor două bănci, la prețul simbolic de 1 Euro, conform unei decizii adoptate în unanimitate de consiliul de administrație al grupului bancar italian.

Tranzacția are efecte limitate și pe piața din România, unde atât Intesa, cât și Veneto Banca activează.

Portofoliul achiziționat include, pe lângă activele și pasivele selecționate aparținând Bancii Popolare di Vicenza și Veneto Banca, acțiunile acestora deținute în cadrul Banca Apulia S.p.A. și Banca Nuova S.p.A., SEC Servizi S.c.p.a., Servizi Bancari S.c.p.a. și, cu condiția obtinerii autorizațiilor necesare, în bancile care funcționează în Moldova, Croația și Albania, precizează cumpărătorul.

Portofoliul ce va fi preluat include credite performante, altele decât creditele cu nivel ridicat de risc, în valoare de aproximativa de 26,1 mld. Euro, active financiare în valoare de aproximativ 8,9 mld Euro, active fiscale în valoare de aproximativ 1,9 mld. Euro, depozite ale clientelei de aproximativ 25,8 mld. Euro, obligațiuni senior de aproximativ 11,8 mld. Euro, depozite indirecte de aproximativ 23 mld. Euro, din care active administrate de aproximativ 10,4 mld. Euro. De asemenea, Intesa a mai anunțat în iunie că va prelua aproximativ 900 de sucursale în Italia și 60 în afara acesteia, inclusiv rețeaua sucursalei Veneto Banca din România, respectiv aproximativ 9.960 de angajați în Italia și 880 în afara acesteia.

Intesa Sanpaolo Bank Romania a înregistrat la 31 decembrie 2016 o cotă de piață de 1,04% cu un activ net bilanțier de 4,088 mld. Lei, în timp ce sucursala locală a Veneto Banca Spa Italia Montebelluna avea o cotă de piață similar, de 1,04%, cu un activ net bilanțier de 4,111 mld. Lei, potrivit ultimului raport anual al băncii centrale.

În România, pe lângă cele două bănci italiene implicate în fuziune, activează și UniCredit Bank, situată între primele cinci instituții de credit de pe piața locală după mărimea activelor.

În acest an, pe lângă preluarea de către Intesa a activelor Veneto, OTP a semnat achiziția Banca Românească, subsidiară a National Bank of Greece, iar Banca Transilvania a semnat contractul de achiziție al Bancpost. Tot recent, un fond de investiții administrat de către Axxess Capital a preluat indirect Carpatica, care în urma fuziunii cu Nextebank a dat naștere Patria Bank. De asemenea, Marfin Bank a ajuns în acest an la un acord pentru vânzarea subsidiarei locale.

Procesul de consolidare de pe piața bancară este așteptat să continue însă și cu alte bănci, în contextul în care pe lângă jucători cu apetit pentru achiziții precum Banca Transilvania, OTP sau Patria Bank, sunt și fonduri de investiții care caută să cumpere active bancare.

Fondul american de investiții Cerberus cumpără complexul hotelier Radisson din București în cadrul tranzacției de 169,2 mil. Euro. Grupul israelian Elbit Imaging încasează un preț sub jumătate din valoarea tranzacției încheiate cu Cerberus și Revetas Capital. Cea mai mare tranzacție din piața hotelurilor se realizează la un multiplu în jurul a 13 EBITDA și la un randament anual al investiției de circa 7,5%

Fondul american de investiții Cerberus cumpără complexul hotelier Radisson din București de la grupul israelian Elbit Imaging Ltd, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. În achiziție este implicat și fondul de investiții Revetas Capital, care deține centrul comercial Vitantis din Capitală.

Fondul american de investiții Cerberus este unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din lume, care administrează împreună cu afiliații săi peste 30 mld. Dolari.

Reprezentanții Cerberus nu au putut fi  contactați până la momentul publicării acestui articol pentru comentarii pe marginea tranzacției.

Grupul israelian Elbit Imaging a anunțat pe 29 noiembrie 2017 că a semnat un acord definitiv de vânzare – cumpărare cu două fonduri internaționale de investiții pentru un pachet de 98,2% din compania care deține complexul hotelier Radisson din București, afacere evaluată la 169,2 mil. Euro. Vânzătorul estima atunci că va încasa din tranzacție o sumă netă de 81 mil. Euro, din care 8 mil. Euro urmează să fie alocați ca și credit pe 3 ani la o dobândă de 5% pe an.

Tranzacția între cele două părți se realizează la un randament de circa 7,5% și la un multiplu în jurul a 13 aplicat la EBITDA, potrivit unor calcule făcute pe baza informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe 8 august, Elbit Imaging Ltd a anunțat că a semnat un acord neangajant cu un fond international de investiții pentru vânzarea pachetului de acțiuni în compania care deține complexul hotelier Radisson, pe baza unei valori a proprietății de aproximativ 177,5 mil. Euro, ceea ce indică faptul că ultimul anunț arată o ajustare a prețului de vânzare în ultimele trei luni ca urmare a negocierilor cu cumpărătorul.

Tranzacția, ajunsă acum la momentul de închidere (closing), era condiționată de realizarea unor condiții precedente, printre care obținerea de către cumpărător a unei finanțări externe.

Sumele nete obținute din tranzacție după compensarea împrumutului bancar al companiei vândute, a capitalului de rulment și a altor ajustări, precum și a cheltuielilor de tranzacție sunt așteptate să fie de aproximativ 81 mil. Euro, ceea ce înseamnă că aceștia sunt banii pe care estimează că îi va încasa vânzătorul de pe urma tranzacției.

Din suma încasată, 8 mil. Euro vor fi alocate pentru un credit acordat pe o perioadă de 3 ani la o dobândă de 5% pe an, a precizat vânzătorul.

Împrumutul va acționa ca garanție pentru obligațiile obișnuite de închidere a SPV, prin care cumpărătorul poate compensa pierderile adjudecate care ar putea fi suportate de acesta ca urmare a încălcării garanțiilor sau a anumitor indemnizații acordate de către vânzător în termeni din acord. În plus, Elbit a acordat o scrisoare de garanție în favoarea cumpărătorului, în temeiul căreia sa angajat să îndeplinească angajamentele și obligațiile furnizorului conform acordului. În acest stadiu, nu poate exista nici o certitudine că condiția precedentă va fi îndeplinită în timp util sau că tranzacția va fi reușită cu succes, precizează vânzătorul.

Elbit Imaging a avut consultant exclusiv pe JLL.

Complexul Radisson dispune de 763 de camere și este format dintr-un hotel Radisson Blu de cinci stele cu 487 de camere, un hotel Park Inn de patru stele cu 276 de camere și 7.200 de metri pătrați de galerie comercială care include cel mai mare cazinou din București, un centru de fitness și magazine.

Hotelurile Radisson Blu și Park Inn sunt administrate în baza unui contract de management pe termen lung încheiat până în 2036 cu Rezidor, parte a Carlson Rezidor Hotel Group.

Complexul Radisson din București a înregistrat în anul 2016 venituri totale de 31,6 mil. Euro și un nivel al câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 13,9 mil. Euro, conform datelor companiei – mamă.

Evaluarea activelor indică astfel o valoare de întreprindere care corespunde unui multiplu de circa 12 x EBITDA, dacă raportăm la rezultatul înregistrat în 2016.

Pe piața hotelurilor de cinci stele din București, Radisson concurează cu Marriott, Athenee Palace Hilton, Crowne Plaza și Intercontinental.

Din valoarea de piață a complexului Radisson București, mai mult de jumătate, adică circa 92 mil. Euro înseamnă un împrumut bancar luat de la Raiffeisen. De asemenea, vânzătorul Radisson avea de rambursat 12,65 mil. Euro la 22 noiembrie 2017  băncii israeliene Hapoalim și, conform unui acord recent, va plăti 1 mil. Euro până la 27 decembrie 2017, iar restul de până la 31 ianuarie 2018. Orice încasări din vânzarea Radisson sau din alte surse vor merge pentru rambursarea împrumutului către Hapoalim, care are o dobândă de 4,65% + LIBOR (dobânda de referință pe piața interbancară din Londra).

Grupul israelian Elbit Imaging a făcut în ultima vreme mai multe tranzacții de vânzare de active în România și în alte țări pentru a rambursa bani către bănci și către acționarii săi.

În România, Elbit Imaging deține 75% din proiectul Casa Radio, pentru care o evaluare externă l-a cotat la o valoare de circa 73 mil. Euro la 31 decembrie 2016, conform unui raport al companiei.

Grupul israelian Elbit Imaging are ca principali acționari York Capital și afiliații săi, care dețin 19,6%, respectiv Davidson – Kampner și afiliații săi cu circa 14,3%.

Managerul american de capital privat Cerberus a fost fondat în 1992 și administrează mai multe fonduri de investiții. Cerberus a anunțat în acest an ridicarea a trei noi fonduri de investiții. În aprilie 2017, Cerberus Capital Management a făcut publică închiderea fondului de investiții Cerberus International Partners VI, pentru care a strâns 4 mld. dolari. În ianuarie 2017, Cerberus a ridicat al patrulea său fond global de investiții concentrat pe oportunități în sectorul imobiliar, cu un capital de 1,8 mld. dolari. În martie 2017, managerul american a anunțat ridicarea fondului de investiții Cerberus Levered Loan Opportunities Fund III, cu un capital de 2,05 mld. dolari.

Partenerul de achiziție al Cerberus de la Radisson București, Revetas Capital, mizează pe noul său fond de investiții, Revetas Capital Fund II, care la prima sa închidere a strâns 63 mil. euro de la investitori, în condițiile în care vizează angajamente din partea investitorilor de 200 mil. euro și încadrarea într-un plafon de capital de 300 mil. euro.

 

Cel mai mare producător independent de lubrifianți din lume cumpără distribuitorul local Lub Asyst din București pentru a-și extinde afacerile în Europa Centrală și de Est

Grupul german Fuchs, cel mai mare producător independent de lubrifianți din lume, cumpără compania Lub Asyst SRL și își întărește astfel prezența pe piețele din Europa Centrală și de Est.

Achiziția a fost raportată pe 30 noiembrie 2017, iar Lub Asyst SRL va fi integrată în noua subsidiară Fuchs România.

Distribuitorul de lubrifianți și uleiuri auto Lub Asyst SRL a avut vânzări de aproape 4 mil. euro în 2016 și un personal mediu de 20 de angajați.

“Achiziția include baza de clienți și personalul“, a precizat cumpărătorul.

Subsidiara recent înființată de către Fuchs în România va combina afacerea preluată Lub Asyst SRL cu structurile de vânzări locale existente ale firmei germane.

Grupul german Fuchs a raportat pentru anul 2016 vânzări de circa 2,267 mld. Euro și un profit după plata taxelor de 259,9 mil. euro. Profitul obținut este o parte returnat către acționari sub formă de dividend, iar o altă parte este reinvestit în dezvoltarea afacerii, în finanțarea planurilor de investiții și a achizițiilor.

Compania numără 4.898 de angajați la nivel global. Capitalizarea bursieră a Fuchs Petrolub SE este de circa 5,86 mld. Euro.

În 2016, Fuchs a făcut două achiziții semnificative, pentru care a plătit prețuri de achiziție de 26 mil. euro (în tranzacția cu Ultrachem), respectiv 22 mil. euro pentru preluarea unor active ale Chevron.

Compania a lucrat cu o marjă EBITDA de 18% în 2016.

Lars Drescher, CEO al DCH International, despre oferta de preluare a companiei de către fondul Polaris: “Pot să confirm că există. Lucrurile sunt în derulare“

Grupul danez DCH International, care are în portofoliu al doilea producător de porci din România, a primit o ofertă de preluare din partea fondului de investiții Polaris, a confirmat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Lars Drescher, CEO al DCH International.

Presa daneză a scris pe 22 octombrie 2017 că fondul de investiții Polaris a înaintat o ofertă preliminară, iar prețul de achiziție ar putea ajunge la 1 mld. de coroane daneze (circa 134 mil. euro) și că pe lângă Polaris și fondul de investiții britanic ADM Capital a fost interesat de achiziția DCH International.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO despre oferta de preluare a DCH International de către Polaris, Lars Drescher a precizat: “Vă pot confirma (că există o astfel de ofertă – n.r.). Lucrurile sunt încă în derulare și vrem să fim cât mai discreți până când vom ajunge la o tranzacție. Nu este încă o tranzacție“.

Polaris este un manager de capital privat care a strâns de la investitori peste 1 mld. euro din 1998 până acum în patru fonduri de investiții. Cu sediul în Copenhaga (Danemarca), Polaris este concentrat pe investiții în piețele din nordul Europei.

Printre investitorii în fondurile administrate de către Polaris se numără o gamă largă de investitori instituționali precum instituții financiare și fonduri de pensii printre care Nordea, Sampension, PFA Pension, Fondinvest Capital, Danica Pension, Pension Danmark, Danske Bank, ACG Capital, Certior Capital, Coeli Private Equity, Kirk Kapital, Caisse de Prevoyance de l’Etat de Geneve și alții.

Polaris are ca țintă pentru investiții segmentul companiilor de talie medie, a căror cifră de afaceri anuală se situează între 20 și 150 mil. Euro.

Grupul danez Premium Porc Group, deținut de compania holding DCH International, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 53 mil. euro și o producție de 400.000 de capete.

Grupul de firme Premium Porc, al doilea jucător după cifra de afaceri din sectorul creșterii porcilor, a anunțat, astăzi, că a contractat în august 2017 un credit în valoare de 55 mil. Euro de la un sindicat format din UniCredit Bank, BCR, BRD și Raiffeisen Bank, tranzacție anunțată în premieră pe 22 august de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Împrumutul este de tip club, acordat pe o perioadă de 10 de ani, și are componentă de investiții, dar și de refinanțare.

Grupul este prezent pe piaţa locală din anul 2006 și a dezvoltat un sistem integrat de producție pe piața de profil.

Premium Porc Group, al doilea mare producător de carne de porc din România după Smithfield, deţine 11 companii cu activitate integrată pe verticală în agrobusiness, acoperind producţia de cereale, producţia de furaje şi creșterea de porcine. Grupul de companii operează 6 ferme de porcine în judeţele Brăila, Constanţa, Olt, Sibiu şi Vrancea.

Pe piața de profil, principalul său concurent este grupul american Smithfield, controlat de chinezii de la WH Group, care au cumpărat recent  afacerile din industria de mezeluri Elit Cugir și Vericom 2001.

 

Consiliul Concurenței analizează preluarea unei firme de servicii pe piața gazelor cu afaceri de 10 mil. Euro de către concernul german E.ON

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care E.ON România SRL preia compania de servicii pe piața gazelor Servicii pentru acasă – SEA Complet SA din Târgu Mureș. Mișcarea indică interesul gigantului din sfera distribuției de gaze și electricitate către completarea portofoliului cu operațiuni locale de servicii specializate pe piața de gaze.

Servicii Energetice pentru Acasă -SEA Complet S.A.este o companie specializată în activităţi de testări şi analize tehnice, ce desfăşoară activităţi de revizii şi verificări ale instalaţiilor interioare de utilizare a gazelor (R&V), inclusiv vânzarea și instalarea echipamentelor aferente siguranței și eficienței energetice, reparaţii ale instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, verificare tehnică periodică a dispozitivelor de încălzire (VTP), instalare şi reparaţii a dispozitivelor de încălzire pe gaze naturale.

E.ON România SRL deține un pachet de 48% din compania Servicii pentru acasă – SEA Complet SA, late 48% din acțiuni fiind ale ADREM Invest, în timp ce restul de 4% aparțin firmei Sind Gaz din Ploiești, conform unor date făcute publice.

Ultimul bilanț al companiei de servicii cu sediul în Târgu Mureș indică o cifră de afaceri în 2016 de 45,9 mil. lei (peste 10 mil. euro) și pierderi de 3,9 mil. lei (0,9 mil. euro) la un număr mediu de 510 de angajați.

E.ON România S.R.L.este specializată în activități de consultanță pentru afaceri și management, parte a grupului E.ON în România, fiind una din unitățile regionale E.ON existente la nivel global. În România, grupul E.ON este activ atât pe piața gazelor naturale, cât și pe piața de energie electrică și desfășoară activități de furnizare și de distribuție de energie electrică si gaze natural către consumatori casnici și non-casnici, prin societățile parte din grupul din România – E.ON Energie România S.A. şi Delgaz Grid S.A.

În urmă cu un an, grupul financiar german Allianz a cumpărat un pachet de circa 30% din Delgaz Grid (fosta E.ON Distribuție România) în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 200 mil. euro.

Concernul german E.ON controlează distribuția de gaze naturale din jumătatea de nord a României, după ce în 2004 a câștigat licitația pentru privatizarea fostei Distrigaz Nord, iar apoi a preluat și distribuția de electricitate din zona Moldovei, fiind astfel un jucător puternic pe piața distribuției și a furnizării de gaze și electricitate.

E.ON a fost unul dintre acționarii distribuitorului local de gaze Congaz Constanța, însă împreună cu OMV Petrom și-a făcut exitul în 2014 prin vânzarea acțiunilor către compania franceză care astăzi poartă numele Engie.

Pe piața locală de energie, principalii concurenți ai E.ON sunt grupul francez Engie, grupul italian Enel, grupul ceh CEZ și Electrica, al cărei principal acționar este statul român.

E

 

Compania britanică Kingfisher a finalizat achiziția celor 26 de magazine Praktiker România

 

Kingfisher, compania – mamă a Brico Dépôt România, a anunțat pe 1 decembrie că a finalizat achiziția Praktiker România SA, după ce a primit aprobarea Consiliului Concurenței.

Kingfisher a făcut publică pe 2 august achiziția pachetului de 100% din acțiunile Praktiker România SRL de la familia omului de afaceri de origine turcă Omer Susli.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Kingfisher operează pe piața locală 15 unități în rețeaua Brico Depot și a cumpărat acum 26 de magazine sub marca Praktiker România, tranzacție care îi întărește semnificativ poziția într-un sector de bricolaj dominat de către compania Dedeman, aflată sub controlul fraților Dragoș și Adrian Pavăl.

Pe piața de bricolaj, principalii jucători sunt Dedeman, Kingfisher și Leroy Merlin. Configurația actuală a pieței de profil este și rezultatul unor tranzacții de consolidare derulate în ultimii ani.

Astfel, în 2013, Brico Depot a cumpărat lanțul de magazine Bricostore din România. Susli a preluat afacerea Praktiker în 2014, iar în același an, francezii de la Leroy Merlin au preluat rețeaua Baumax pe fondul exitului grupului austriac din România.

 

Axxess Capital își face exitul din Bitdefender după vânzarea a circa 30% din companie către fondul de investiții Vitruvian Partners. Tranzacția evaluează producătorul antivirus la peste 600 mil. Dolari

Managerul de capital privat Axxess Capital și-a vândut participația de circa 30% din acțiunile Bitdefender către fondul de investiții Vitruvian Partners. Producătorul antivirus, al cărui pachet majoritar este deținut de către familia Talpeș, a fost evaluat în urma tranzacției la peste 600 mil. Dolari, conform unui comunicat de presă.

„Realizările Bitdefender sunt pe aceeași linie cu ceea ce căutăm pentru noi investiții și sunt sprijinite de o echipă excepțională de management care prezintă oportunitate importantă de a crea valoare strategică. Suntem nerăbdători să fim alături de Florin Talpeș și de echipa lui în drumul spre un nou nivel al inovațiilor și expansiunii Bitdefender”, a declarat Stephen Byrne, partener la Vitruvian Partners.

Bitdefender va fructifica noul parteneriat cu Vitruvian Partners pentru a-și întări poziția de lider atât în piața de soluții de securitate pentru companii, cât și în cea pentru utilizatori individuali. Bitdefender și-a extins amprenta internațională în ultimii ani prin stabilirea unui nou sediu enterprise în Santa Clara, California, pe lângă cel din București. Astfel, peste 40% din vânzările companiei provin de pe piața nord-americană, una dintre regiunile cu cele mai mari creșteri la nivel global.

„Suntem onorați să ne fi alăturat familiei Talpeș în transformarea Bitdefender într-un furnizor de soluții de securitate de top, utilizat de oameni și companii din întreaga lume. Odată cu exitul nostru după o călătorie de opt ani, suntem încrezători că, alături de Vitruvian Partners, Bitdefender va continua expansiunea globală cu produse revoluționare”, afirmă Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital.

Bitdefender are 1.300 de angajați în nouă țări, care deservesc clienți din peste 150 de piețe și o rețea de circa 7.000 de parteneri revânzători.

„Tranzacția demonstrează creșterea și scalarea rapidă a businessului nostru, dat fiind că suntem evaluați acum la peste 600 de milioane de dolari. Experiența amplă a Vitruvian în dezvoltarea companiilor de tehnologie susține strategia noastră de creștere și, în special, investițiile semnificative în construcția ofertei de soluții pentru companii și a prezenței din Statele Unite ale Americii. Vom continua să operăm cu baze financiare solide, ceea ce ne va permite să ne extindem și să diversificăm portofoliul de produse ca să ne protejăm mai bine clienții și să fim mereu cu un pas înaintea atacatorilor”, spune Florin Talpeș, CEO și cofondator al Bitdefender.

Bitdefender pune inovația în centrul activităților sale, peste 50% dintre angajați fiind implicați în activități de cercetare și dezvoltare în cele patru centre de cercetare și dezvoltare din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Cofondatorii Bitdefender, Măriuca și Florin Talpeș, vor continua să dețină pachetul majoritar din Bitdefender. Un grup de investitori privați mai dețin o participație minoritară din companie.

Tranzacția dintre Axxess Capital și Vitruvian Partners a fost intermediată de reprezentanții filialei din Londra a Deutsche Bank AG și urmează a fi supusă aprobărilor instituții de reglementare.

Axxess Capital a mai încercat în 2015 un exit din afacerea Bitdefender, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 12 februarie 2015, la acel moment mandatul de vânzare fiind dat băncii americane de investiții Signal Hill.

Grupul israelian Elbit Imaging vinde către două fonduri internaționale de investiții un pachet de 98,2% din compania care deține complexul hotelier Radisson din București, afacere evaluată la 169,2 mil. Euro. Vânzătorul estimează că va încasa din tranzacție o sumă netă de 81 mil. Euro, din care 8 mil. Euro urmează să fie alocați ca și credit pe 3 ani la o dobândă de 5% pe an

 

Grupul israelian Elbit Imaging a anunțat, ieri, că a semnat un acord definitiv de vânzare – cumpărare a participației sale de 98,2% din acțiunile vehiculului de investiții special (SPV) care deține complexul hotelier Radisson din București, pe baza unei evaluări a proprietății de 169,2 mil. Euro.

Pe 8 august, Elbit Imaging Ltd a anunțat că a semnat un acord neangajant cu un fond international de investiții pentru vânzarea pachetului de acțiuni în compania care deține complexul hotelier Radisson, pe baza unei valori a proprietății de aproximativ 177,5 mil. Euro, ceea ce indică faptul că ultimul anunț arată o ajustare a prețului de vânzare în ultimele trei luni ca urmare a negocierilor cu cumpărătorul.

Tranzacția a fost semnată cu un vehicul de investiții, deținut de către două fonduri internaționale de investiții, a anunțat vânzătorul, fără însă să nominalizeze numele cumpărătorilor.

Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc în decembrie 2017 și este condiționată de realizarea unor condiții precedente, printre care obținerea de către cumpărător a unei finanțări externe.

Sumele nete obținute din tranzacție după compensarea împrumutului bancar al companiei vândute, a capitalului de rulment și a altor ajustări, precum și a cheltuielilor de tranzacție sunt așteptate să fie de aproximativ 81 mil. Euro, ceea ce înseamnă că aceștia sunt banii pe care estimează că îi va încasa vânzătorul de pe urma tranzacției.

Din suma încasată, 8 mil. Euro vor fi alocate pentru un credit acordat pe o perioadă de 3 ani la o dobândă de 5% pe an, a precizat vânzătorul.

Împrumutul va acționa ca garanție pentru obligațiile obișnuite de închidere a SPV, prin care cumpărătorul poate compensa pierderile adjudecate care ar putea fi suportate de acesta ca urmare a încălcării garanțiilor sau a anumitor indemnizații acordate de către vânzător în termeni din acord. În plus, Elbit a acordat o scrisoare de garanție în favoarea cumpărătorului, în temeiul căreia sa angajat să îndeplinească angajamentele și obligațiile furnizorului conform acordului. În acest stadiu, nu poate exista nici o certitudine că condiția precedentă va fi îndeplinită în timp util sau că tranzacția va fi reușită cu succes, precizează vânzătorul.

Elbit Imaging a avut consultant exclusiv pe JLL.

Complexul Radisson dispune de 763 de camere și este format dintr-un hotel Radisson Blu de cinci stele cu 487 de camere, un hotel Park Inn de patru stele cu 276 de camere și 7.200 de metri pătrați de galerie comercială care include cel mai mare cazinou din București, un centru de fitness și magazine.

Hotelurile Radisson Blu și Park Inn sunt administrate în baza unui contract de management pe termen lung încheiat până în 2036 cu Rezidor, parte a Carlson Rezidor Hotel Group.

Complexul Radisson din București a înregistrat în anul 2016 venituri totale de 31,6 mil. Euro și un nivel al câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 13,9 mil. Euro, conform datelor companiei – mamă.

Evaluarea activelor indică astfel o valoare de întreprindere care corespunde unui multiplu de circa 12 x EBITDA, dacă raportăm la rezultatul înregistrat în 2016.

Pe piața hotelurilor de cinci stele din București, Radisson concurează cu Marriott, Athenee Palace Hilton, Crowne Plaza și Intercontinental.

Din valoarea de piață a complexului Radisson București, mai mult de jumătate, adică circa 92 mil. Euro înseamnă un împrumut bancar luat de la Raiffeisen. De asemenea, vânzătorul Radisson avea de rambursat 12,65 mil. Euro la 22 noiembrie 2017  băncii israeliene Hapoalim și, conform unui acord recent, va plăti 1 mil. Euro până la 27 decembrie 2017, iar restul de până la 31 ianuarie 2018. Orice încasări din vânzarea Radisson sau din alte surse vor merge pentru rambursarea împrumutului către Hapoalim, care are o dobândă de 4,65% + LIBOR (dobânda de referință pe piața interbancară din Londra).

Grupul israelian Elbit Imaging a făcut în ultima vreme mai multe tranzacții de vânzare de active în România și în alte țări.

În România, Elbit Imaging deține 75% din proiectul Casa Radio, pentru care o evaluare externă l-a cotat la o valoare de circa 73 mil. Euro la 31 decembrie 2016, conform unui raport al companiei.

Grupul israelian Elbit Imaging are ca principali acționari York Capital și afiliații săi, care dețin 19,6%, respectiv Davidson – Kampner și afiliații săi cu circa 14,3%.

 

Consiliul Concurenței a aprobat achiziția companiilor Elit și Vericom 2001 de către Smithfield pe piața de carne

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Smithfield România SRL a cumpărat Elit SRL şi Vericom 2001 SRL, companii controlate de către Dorin Mateiu.

Smithfield România SRL face parte din grupul Smithfield Foods Inc din SUA,  aflată în portofoliul grupului chinez WH Group Limited din China.

În România, activitatea grupului Smithfield Foods, Inc. cuprinde, în principal, creşterea de porci şi vânzarea de porci vii, precum şi producția şi vânzarea de carne de porc proaspătă, notează reprezentanții Consiliului Concurenței.

Elit şi Vericom activează, în principal, în domeniul producţiei şi vânzării de preparate din carne şi de carne semi – procesată, precum şi în domeniul producţiei şi vânzării de carne proaspată, respectiv al vânzării de carne congelată.

Autoritatea de concurenţă a evaluat această concentrare economică din punct de vedere al  compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice. Ca urmare a analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante pe pieţele relevante identificate.

Rețeaua de distribuție la nivel național a celor de la Elit și Vericom este unul dintre motivele pentru care cei de la Smithfield au considerat că sunt o țintă potrivită pentru o achiziție, potrivit unei analize exprimate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO de către reprezentanții firmei americane de consultanță strategică AT Kearney.

Industria cărnii și a preparatelor de carne din România rulează peste 1,2 mld. Euro pe an, conform unor estimări din sectorul de profil.

Conform modului de operare în piețele de bază, unde au activități integrate, prin achiziția Elit și Vericom în România, Smithfield va adăuga la fermele și depozitele existente  – 46 ferme în județele Timiș și Arad și fabrici de nutret – activități extinse de procesare și distribuție a cărnii.

Elit Cugir, cu o cifră de afaceri de 75 mil. Euro în 2016, și Vericom 2001 București, cu o cifră de afaceri de 20,7 mil. Euro în 2016, operează trei facilități de procesare a cărnii și cinci centre de distribuție în România. Cele două companii achiziționate vând aproximativ 25.000 de tone de carne procesată către 12.000 de clienți prin intermediul unei rețele de distribuție la nivel național.

Cumpărătorul dispune deja în România de o rețea de ferme de creștere a porcilor, de abatorul Freidorf și fabrici de nutreț, iar după achiziția afacerilor controlate de către omul de afaceri Dorin Mateiu va avea propria rețea de distribuție, precum și un loc de top pe piața mezelurilor.

Smithfield România, care administrează fermele de creștere a porcilor, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 732 mil. Lei (163 mil. Euro) și un profit net  de 89,3 mil. Lei (19,8 mil. Euro) la un personal de 1.141 de angajați.

Smithfield Prod, companie cu obiect de activitate de producție și conservare a cărnii care administrează abatorul de la Freidorf, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 897 mil. Lei (199,3 mil. Euro) și pierderi de 29,6 mil. Lei (6,6 mil. Euro) la 967 de angajați.

Potrivit consultanților de strategie AT Kearney, WH Group se extinde în Europa cu precădere în țările unde carnea de porc este în topul preferințelor de consum.

Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari exportatori de carne de porc la nivel mondial, iar China și Hong Kong formează cea mai mare piață de import de profil din lume, arată datele Eurostat.

Consumul de carne de porc este dominant pe piețele de carne din România și Polonia, unde Smithfield a anunțat ultimele sale achiziții.

De asemenea, achiziția Smithfield vine la scurtă vreme după preluarea Caroli Foods Group de către grupul Mexican Sigma Alimentos, de asemenea, un investitor interesat de extinderea în Europa de Est. Acestea se adaugă altor tranzacții locale prin care grupul Benedek a preluat producătorul de mezeluri Arterimpex, cu afaceri de 10 mil. Euro pe an, respectiv anunțul grupului danez Premium Porc privind o nouă achiziție în această toamnă ceea ce indică o tendință de consolidare într-un sector al cărnii foarte fragmentat.

Piața de carne din România este o industrie cu un grad mic de concentrare, foarte atomizată, date din 2014 indicând aproximativ 100 de producători de profil, primii 15 jucători având cumulate circa 52% din piață.

Consumul de carne de porc domină celelalte segmente de carne – pui sau vită. România a importat porci și carne de porc, în valoare de 343,6 mil. Euro, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România.

 

Primul impact al tranzacției cu BT asupra poziției de capital a proprietarului Bancpost: Vânzarea Bancpost și a operațiunilor locale de leasing și credite de consum este de așteptat să crească cu 20 puncte de bază rata capitalurilor proprii de nivel 1 ale Eurobank până la aproximativ 15,1%, arată rezultatele pro-forma afișate în trimestrul al treilea de către grupul elen

 

Vânzarea la pachet a Bancpost, ERB Retail Services și ERB Leasing către BT va avea un impact estimat la 20 de puncte de bază asupra ratei capitalurilor proprii de nivel 1 ale Eurobank, potrivit rezultatelor financiare afișate de grupul elen în primele nouă luni ale anului.

Primele efecte ale tranzacției cu nume de cod Florence asupra bilanțului Eurobank au devenit vizibile ca urmare a reclasificării activelor deținute în România ca active ținute pentru vânzare.

La 30 septembrie 2017, o sumă de 1,885 mld. Euro referitoare la activele Bancpost SA, ERB Retail Services IFN SA și ERB Leasing IFN SA a fost înregistrată pentru active ținute în vederea vânzării.

Potrivit unei prezentări a grupului elen, rata fondurilor proprii de nivel 1 ar crește cu 0,2% sub efectul tranzacției cu BT și ar ajunge la 15,1%, rezultat pro-forma aferent trimestrului al treilea care s-a încheiat la 30 septembrie 2017.

De asemenea, rezultatele pro – forma din trimestrul al treilea mai indică o ajustare în scădere a capitalului Eurobank cu 79 mil. Euro până la 5,63 mld. Euro.

Același bilanț arată recunoașterea unei pierderi din depreciere de 86 mil. Euro,  respectiv o pierdere netă din operațiuni discontinue atribuibilă acționarilor Eurobank de 68 mil. Euro ca efecte ale pachetului de active din România, format din Bancpost, ERB Leasing IFN, ERB Retail Services IFN și vândut către BT.

Tranzacția Eurobank cu BT din România a avut impact deja asupra rezultatelor grupului elen din trimestrul al treilea, după ce grupul elen a raportat pierderi de 15 mil. Euro ca urmare a impactului negativ de 76 mil. Euro adus de subsidiarele din România – Bancpost, ERB Leasing IFN și ERB Retail Services IFN.

 

Tranzacția prin care BT ia Bancpost ar putea fi cea mai mare achiziție în cash a unei bănci locale de la privatizarea BCR în 2006 cu grupul austriac Erste. Structura tranzacției Florence contrastează puternic față de achiziția Volksbank România de către BT și de achiziția Banca Românească de către OTP: Plata BT pentru cumpărarea Bancpost este componenta dominantă a tranzacției Florence, în timp ce ponderea datoriilor preluate este nesemnificativă în ansamblul tranzacției

Tranzacția pe care BT o semnează la această oră pentru achiziția Bancpost ar putea fi cea mai mare achiziție în cash a unei bănci de la încheierea privatizării BCR în octombrie 2006, când Erste a plătit atunci 3,75 mld. Euro pentru preluarea unui pachet de 61,88%, dat fiind calibrul tranzacției BT – Bancpost.

Structura tranzacției Florence, în urma căreia BT va prelua un pachet de 99,15% din acțiunile Bancpost, diferă puternic de ultimele achiziții majore de bănci locale, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Astfel, componenta de preț plătit de BT pentru preluarea pachetului de acțiuni la Bancpost este dominantă, în timp ce ponderea datoriilor este nesemnificativă în ansamblul tranzacției.

BT are la dispoziție lichidități puternice, din care este de așteptat să acopere achiziția Bancpost. Astfel, cumpărătorul a raportat la 30 septembrie numerar și disponibilități la banca centrală de 4,259 mld. lei (în jurul a 925 mil. euro), un profit net după primele nouă luni ale anului de 779 mil. lei (circa 169 mil. euro). BT dispunea la aceeași dată de referință de capitaluri proprii totale de 6,68 mld. lei (circa 1,45 mld euro).

Tranzacția prin care BT a preluat pe 7 aprilie 2015 pachetul de 100% din acțiuni al Volskbank România prevedea un preț de 81 mil. Euro pentru pachetul de acțiuni, în timp ce și-a asumat obligația rambursării unor finanțări de 647 mil. Euro către banca- mama.

De asemenea, pe 27 iulie 2017, banca elenă National Bank of Greece a anunțat semnarea unui acord de vânzare a pachetului său de 99,28% din acțiunile Banca Românească, precum și a unui portofoliu performant de credite către grupul ungar OTP.

Fără să menționeze explicit valoarea tranzacției, NBG a precizat că „tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate (a NBG – n.r.) cu circa 650 mil. euro”.

Conform unor informații publicate de către Reuters, însă neconfirmate oficial, tranzacția NBG – OTP este însă dominată de componenta rambursării liniilor de finanțare intragrup către banca – mamă din Grecia, estimate în jurul a 550 mil. Euro.

O altă tranzacție semnificativă în sectorul bancar, preluarea fostei subsidiare locale a grupului portughez Millennium în 2015 de către grupul ungar OTP a fost structurată pe plata unui preț de 39 mil. Euro pentru pachetul de 100% din acțiunile băncii locale la pachet cu rambursarea unor linii intragrup de 150 mil. Euro.

În iunie 2015, grupul italian UniCredit a preluat 45% din acțiunile UniCredit Bank SA de la omul de afaceri Ion Țiriac, tranzacție estimată în jurul a 700 mil. Euro și considerată cea mai mare tranzacție cu plata în cash de la preluarea BCR de către Erste. Tranzacția de acum doi ani a fost, în fapt, exercitarea unei clauze din contractul în urma căruia HVB Bank (bancă intrată ulterior în portofoliul UniCredit) a preluat în 2006 pachetul majoritar de acțiuni al Băncii Țiriac, moment în care omul de afaceri Ion Țiriac a cedat controlul băncii.

Printre tranzacțiile cu impact semnificativ în intervalul 2006 – 2017 s-au mai numărat achiziția portofoliului corporate al RBS Bank România de către UniCredit în 2014, achiziția portofoliului retail și de Royal Preffered Banking în 2013 al RBS Bank România de către Unicredit, preluarea portofoliului de retail al Citibank România de către Raiffeisen în 2013, respectiv achizițiile fostei Romexterra Bank și a Carpatica Bank de către un fond de investiții administrat de Axxess Capital, respectiv preluarea fostei RIB de către polonezii de la Getin Bank.

Tranzacția Florence prin care BT preia platforma financiară locală a Eurobank urmează să fie semnată astăzi la București, unde a fost semnată în urmă cu trei ani și achiziția Volksbank România

Tranzacția prin care Eurobank își vinde platforma financiară locală, formată din Bancpost, ERB Retail Services și ERB Leasing, urmează să se semneze astăzi în București, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În mod similar, Banca Transilvania, al cărei sediu principal este la Cluj – Napoca, a procedat și la precedenta achiziție, cea a pachetului de 100% din Volksbank România, tranzacție semnată la București pe 10 decembrie 2014 și închisă pe 7 aprilie 2015.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră negocierile de achiziție dintre BT și Volksbank România, precum și semnarea tranzacției.

De asemenea, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 20 ianuarie 2016 că Eurobank a dat un mandat bancherilor de investiții de la HSBC pentru a tatona vânzarea Bancpost.

Consiliul de Administrație al Băncii Transilvania a aprobat pe 23 noiembrie 2017 perfectarea tranzacției pentru achiziția pachetului de 99,15% din acțiunile Bancpost de la grupul elen Eurobank Group. Semnarea contractului va avea loc pe 24 noiembrie.

În cadrul tranzacției cu nume de cod Florence, BT va prelua și participații în capitalul social al ERB Retail Services IFN SA si ERB Leasing IFN SA.

HSBC Bank Plc și Mediobanca – Banca di Credito Finanziario S.p.A au fost consultanți financiari ai Eurobank în legătură cu tranzacția, iar Shearman & Sterling LLP și Schoenherr și Asociații SCA au oferit consultanță juridică.

Barclays Bank PLC a acționat în calitate de Consilier financiar unic al BT în contextul acestei tranzacții. PeliFilip a oferit consultanță juridică, iar Deloitte a oferit consultanță financiară cu privire la anumite probleme de contabilitate și diligență.

Bancpost este a noua bancă din România, cu o cotă de piață de aproape 3% și un total de active în valoare de 11,6 miliarde lei (2,5 miliarde de euro). Bancpost are peste 2000 de angajați prin rețeaua de aproximativ 150 de unități, care deservește mai mult de 1 milion de clienți.

Banca Transilvania, a doua bancă din piața locală după active, are o cotă de piață de peste 13% si active totale în valoare de 54,9 miliarde RON (11,9 miliarde de euro), Banca Transilvania este a doua banca din Romania. BT are peste 7.000 de angajați, 2,2 milioane de clienți și aproximativ 500 de unități.

Tranzacția de vânzare a platformei financiare a Eurobank din România este cea mai importantă mișcare de fuziuni și achiziții în acest an în sectorul financiar pentru că implică doi jucători din top 10 local după active și pentru că va oferi BT un salt consistent în obiectivul său de a deveni banca locală nr 1 după active, poziție ocupată de mulți ani de către BCR, aflată în portofoliul grupului austriac Erste.

BT semnează astăzi contractul de achiziție a 99,15% din Bancpost și preluarea pachetelor de acțiuni în ERB Retail Services și ERB Leasing de la grupul elen Eurobank. Finalizarea achiziției, estimată pentru trimestrul al doilea din 2018

Consiliul de Administrație al Băncii Transilvania a aprobat pe 23 noiembrie 2017 perfectarea tranzacției pentru achiziția pachetului de 99,15% din acțiunile Bancpost de la grupul elen Eurobank Group. Semnarea contractului va avea loc pe 24 noiembrie.

În cadrul tranzacției, BT va prelua și participații în capitalul social al ERB Retail Services IFN SA si ERB Leasing IFN SA.

“Dorim să precizăm că atât Banca Transilvania cât și Bancpost S.A. vor acționa ca entități separate până la finalizarea tranzacției, urmând ca doar după această dată să aibă loc procesul de integrare a Bancpost SA în cadrul BT. Integrarea Bancpost SA în cadrul BT va avea loc după îndeplinirea procedurilor legale și după solicitarea și obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților competente”, explică reprezentanții BT.

Banca Transilvania estimează că închiderea tranzacției, care va avea loc după obținerea avizelor de aprobare de la BNR și Consiliul Concurenței, va avea loc în trimestrul al doilea.

Integrarea Bancpost în structurile Băncii Transilvania va începe în 2018.

Teraplast a cumpărat încă 7% din Depaco de la Dragoș Irimescu și devine unicul acționar al afacerii

 

Grupul Teraplast Bistrița, al cărui principal acționar este omul de afaceri Dorel Goia, a anunțat pe 22 noiembrie că a ajuns unicul acționar al companiei Depaco.

“Consiliul de Administrație al societății Teraplast S.A. informează acționarii și potențialii investitori cu privire la faptul ca Teraplast a încheiat în 21.11.2017 un contract de vânzare – cumpărare de părți sociale cu domnul Dragoș Irimescu, pentru achiziția unui pachet de 7% din capitalul social al Depaco S.R.L.”, au precizat reprezentanții cumpărătorului.

Cumpărătorul și-a majorat recent plafonul de credite pentru acest an pentru a-și acoperi necesarul de finanțare pentru investiții, inclusiv pentru campania de achiziții din acest an. Compania și-a majorat ținta de investiții din acest an de la 84 mil. Lei la 96 mil. Lei.

Teraplast a anunțat de la începutul anului achiziția a trei companii – tranzacțiile succesive derulate la Depaco, achiziția unui pachet de 50% din Politub unde a ajuns, de asemenea, acționar unic, respectiv achiziția în luna iunie a producătorului de panouri sandwich Interlemind din Serbia.

Grupul Teraplast rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 mil. lei. Portofoliul de produse al grupului este structurat pe șase linii de afaceri – Instalații & Amenajări, Profile tâmplărie, Granule, Panouri termoizolante, Structuri metalice zincate și Tâmplărie termoizolantă. Compania-mamă Teraplast este lider de piață pe segmentele de canalizări exterioare și granule, și este al doilea jucător de pe piața de canalizări interioare. Subsidiara TeraSteel este al doilea jucător de pe piața de panouri sandwich și liderul pieței de structuri metalice zincate.

Dorel Goia are o deținere directă de 46,82% din Teraplast SA, unde un alt acționar important este fondul finlandez KJK, ce are un pachet de 10% din companie. Teraplast este listată pe bursa de la București, unde capitalizarea de piață este de circa 341 mil. lei.

Grupul Teraplast și-a bugetat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 434,6 mil. lei și un profit net de 38,1 mil. lei. Valoarea EBITDA estimată în 2017 este de 63,3 mil. lei. În primele trei luni din 2017 Grupul Teraplast a realizat o cifră de afaceri de 66,5 mil. lei, un profit net de 1,6 mil. lei și EBITDA de 6,6 mil. lei.

Compania olandeză Damen urmează să finalizeze până pe 29 noiembrie achiziția pachetului de 51% din acțiunile șantierului naval DMHI pentru care prețul este de circa 22 mil. Euro

Firma olandeză Damen, proprietarul șantierului naval de la Galați, urmează să finalizeze achiziția pachetului de 51% din șantierul naval Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI) până pe 29 noiembrie.

Prețul de achiziție se situează la 29 miliarde de woni (peste 22 mil. Euro), a anunțat vânzătorul.

Prin această vânzare, grupul sud – coreean Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering își face exitul din România și avansează cu planul său de restructurare a operațiunilor sale.

Daewoo Mangalia Heavy Industries SA desfășoară, în principal, activități de construcție, reparație și conversie de nave.

Daewoo Mangalia Heavy Industries SA deține, la rândul său, 100% din capitalul social al societății Daewoo Mangalia Human Resources Management SRL, care gestionează necesarul de forță de muncă pe șantierul naval.

Tranzacția a fost notificată Consiliului Concurenței pe 21 august 2017, iar autoritatea care analizează impactul asupra mediului concurențial a anunțat pe 10 noiembrie că a aprobat achiziția DMHI de către Damen.

Acționar minoritar în DMHI este statul român.

Damen își întărește prin achiziția pachetului majoritar DMHI în sectorul local al șantierelor navale.

DMHI a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 2,057 mld. Lei (457 mil. euro), pierderi de 483,9 mil. Lei(107,5 mil. euro)  și datorii de 5,35 mld lei (circa 1,2 mld. euro)  la un număr mediu de 2.389 de angajați.Compania înregistra la finele anului trecut capitaluri totale negative de 2,9 mld. Lei (0,64 mld. euro).

Șantierul Naval Galați a înregistrat în 2016 un profit net de 1,1 mil. Lei (0,24 mil. euro) la o cifră de afaceri de 548,3 mil. Lei (121,8 mi euro) și un număr mediu de 2.253 de angajați.

DMHI a fost înființată în 1997 sub forma unei asocieri între constructorul sud – coreean de nave Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME) și șantierul naval 2 Mai din Mangalia, aflat în proprietatea statului român.

Pe piața șantierelor navale, mai activează și jucătorii care operează șantierele navale de la Drobeta Turnu Severin, Orșova, Brăila, Tulcea sau Constanța.

Key Safety Electronics va acoperi achiziția de 1,59 mld. Dolari a fabricilor de componente auto Takata printr-o combinație de capital propriu și de finanțare. Cumpărătorul a lucrat cu KPMG, Jefferies și cu avocații Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom

 

Compania americană Key Safety Systems, intrată anul trecut în portofoliul gigantului chinez Joyson Electronics, a anunțat pe 21 noiembrie că a semnat un acord definitiv de achiziție a principalelor operațiuni și active globale ale firmei japoneze Takata pentru un preț cumulat de cumpărare de 1,588 mld. Dolari, conform precizărilor cumpărătorului.

Anunțul urmează memorandumului de înțelegere anunțat de Key Safety Systems și Takata pe 26 iunie 2017.

Tranzacția are un impact puternic în sectorul producției locale de componente auto, având în vedere că atât cumpărătorul, cât și vânzătorul dețin câte trei fabrici în România.

Key Safety Systems Ro SRL din Curtici a raportat pentru 2016 un profit net de 27,5 mil. Lei (6,1 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 1,14 mld. Lei (253 mil. Euro).

Takata Romania SRL a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 2,57 mld. Lei (571 mil. Euro) și un profit net de 112,8 mil. Lei (25 mil. Euro) la un număr mediu de 4.347 de angajați, conform ultimului bilanț făcut public.

De asemenea, Takata Sibiu SRL a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 481,3 mil. Lei (circa 106,9 mil. Euro) și un profit net de 18,6 mil. Lei (4,1 mil. Euro) la un număr mediu de 2.790 de angajați.

Astfel, operațiunile celor două companii implicate în tranzacție cumulează la nivel local circa 10.000 de angajați și o cifră de afaceri globală de aproape 1 mld. Euro. Takata a intrat în România în 1996, iar Key Safety Systems în 1999.

Pe piața locală a componentelor auto, alți jucători internaționali majori cu fabrici aici sunt Continental, Pirelli, Michelin, Autoliv, Draxlmaier sau Delphi.

Cumpărătorul a anunțat că va finanța achiziția activelor Takata printr-o combinație de capital propriu și finanțare. Închiderea tranzacției, care este așteptată să aibă loc în primul trimestru din 2018, este subiectul anumitor condiții, printre care obținerea aprobărilor din partea autorităților din Japonia și SUA.

Cumpărătorul este asistat în dosarul achiziției activelor Takata de către KPMG în calitate de consultant financiar, Jefferies LLC – consultant financiar coordinator, respectiv firma de avocatură Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom LLP.

De cealaltă parte, Takata a mizat pe serviciile băncii de investiții Lazard, ale PricewaterhouseCoopers în calitate de consultant financiar, respectiv Nagashima Ohno & Tsunematsu și Weil, Gotshal & Manges LLP în calitate de consultanți juridici.

Tranzacția va poziționa subsidiara americană a Joyson Electronics ca lider global în domeniul sistemelor auto de siguranță, cu vânzări pro forma totale de aproximativ 7 mld. Dolari și aproximativ 60.000 de angajați în 23 de țări.

“Achiziția Takata se potrivește perfect cu angajamentul KSS de-a lungul secolului pentru afacerea auto. Compania combinată va spori capacitatea noastră de a servi clienții la nivel global și de a oferi produse și inovații superioare în industria de automobile cu evoluție rapidă. Intrăm în această tranzacție într-un spirit de parteneriat și anticipăm că directorii și angajații din KSS și Takata împreună vor juca roluri importante – de la integrarea inițială prin execuția strategică. Așteptăm cu nerăbdare să finalizăm tranzacția și să avansăm în următoarea fază de creștere pentru noua companie combinată”, a spus Yuxin Tang, Președintele companiei Key Safety Systems.

Cumpărătorul a anunțat că are în plan să continue să susțină și să se folosească de prezența Takata în Japonia și să lucreze cu toți angajații Takata din facilitățile de producție aflate în Japonia și în jurul lumii.

”Suntem foarte încântați că am ajuns la acest acord cu KSS, care reprezintă un pas important spre realizarea vânzării noastre și atingerea obiectivelor pe care le-am identificat la începutul acestui proces. Prioritățile noastre principale continuă să fie furnizarea unei serii de produse la clienții noștri apreciați, incluzând piese de schimb pentru rechemări și o locuință stabilă pentru angajații noștri excepționali. Credem că afacerea combinată va fi bine poziționată pentru succesul pe termen lung în industria auto globală”, a declarat Shigehisa Takada, Președinte și Director General Executiv al Takata.

În 2016, compania chineză Ningbo Joyson Electronics a cumpărat producătorul american de component auto Key Safety Systems într-o achiziție evaluată la aproximativ 920 mil. Dolari.

Acțiunile firmei Ningbo Joyson Electronics sunt listate pe bursa de la Shanghai.

 

A început numărătoarea inversă pentru cea mai mare tranzacție bancară din 2017: Banca Transilvania estimează că va semna până la finele lunii noiembrie acordul de cumpărare pentru Bancpost, ERB Retail Services IFN și ERB Leasing IFN de la grupul financiar elen Eurobank

Banca Transilvania, a doua bancă locală după mărimea activelor totale, a anunțat, astăzi, că estimează semnarea unui acord de achiziție până la sfârșitul acestei luni pentru Bancpost, ERB Retail Services IFN și ERB Leasing IFN în cadrul pachetului de vânzare pus pe masă de către grupul financiar elen Eurobank.

“Banca Transilvania SA informeaza investitorii cu privire la faptul că Eurobank și Banca Transilvania au derulat negocieri exclusive cu privire la potențiala achiziție a Bancpost SA, ERB Retail Services IFN SA și ERB Leasing IFN SA din România. În ultimele săptămâni s-au făcut progrese semnificative înspre un rezultat pozitiv, iar negocierile sunt aproape de finalizare, părțile parcurgând ultimele etape în vederea semnării unui acord. Echipele de conducere ale celor două părți doresc sa reafirme implicarea în finalizarea unei tranzacții echitabile și benefice pentru toate părțile interesate, mentionând că data semnării acordului este estimată cel mai târziu pentru finele lunii noiembrie 2017 și va fi anunțată public de îndată ce formalitățile necesare vor fi parcurse în mod corespunzator”, au precizat reprezentanții cumpărătorului într-un comunicat de presă.

Anunțul confirmă informațiile publicate pe 1 noiembrie 2017 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, potrivit cărora semnarea acordului între cele două bănci este așteptată să aibă loc în această lună.

Potrivit reprezentanților Băncii Transilvania, detalii suplimentare vor fi comunicate publicului și investitorilor după finalizarea pașilor necesari și obținerea tuturor aprobărilor corespunzătoare.

Tranzacția cu nume de cod Florence are valențele unui exit al grupului financiar elen Eurobank din România, susțin surse din piață, având în vedere că negocierile cu Banca Transilvania vizează vânzarea întregului pachet de acțiuni al Bancpost, nu doar a unui pachet majoritar de acțiuni, așa cum reprezentanții vânzătorului afirmau la începutul acestui an, la momentul lansării tranzacției.

Achiziția Bancpost, a noua bancă de pe piața locală după activele totale la finele anului trecut, are o importanță strategică pentru Banca Transilvania, care a pornit în urmă cu trei ani ascensiunea către poziția de lider al pieței bancare din România, ocupată de 11 ani de către grupul austriac Erste prin subsidiara sa locală, BCR.

Pe o piață bancară în care creșterea organică a fost temperată de criza financiară globală, orice jucător care caută un avans semnificativ al cotei de piață este nevoit să se uite după achiziții. La celălalt capăt al pieței, grupuri bancare străine fără o masă critică sau implicate în procese largi de restructurare au făcut pe rând tranzacții de exit din România în ultimii patru ani.

Astfel, Royal Bank of Scotland și-a vândut operațiunile în două etape (2013 și 2014) către UniCredit, MKB a vândut fosta Romexterra Bank unui fond de investiții al Axxess Capital (2013), care a modelat Patria Bank după achiziția Carpatica (2016), grupul bancar portughez Millennium a vândut subsidiara locală către OTP (2014), care în iulie 2017 a semnat și achiziția Banca Românească de la grupul elen National Bank of Greece, iar Volksbank a vândut banca din România către Banca Transilvania în aprilie 2015.

Cele mai ample mișcări în top 10 după activele locale, precum și cel mai important avans al procesului de consolidare bancară locală în ansamblu de la declanșarea crizei financiare globale sunt de așteptat să se producă în 2018, când este așteptată finalizarea vânzării Bancpost, Banca Românească și a Piraeus Bank România, tranzacție aflată în curs în acest moment.

Banca Transilvania s-a poziționat ca fiind cel mai important cumpărător din România de active bancare, pe lângă achiziția Volksbank România și a preconizatei tranzacții cu Bancpost, banca anunțând în această săptămână că va prelua un pachet inițial de 39% din Victoriabank din Republica Moldova, în cadrul primei sale incursiuni de fuziuni și achiziții în afara României.

Banca Transilvania dispune de o poziție puternică de lichiditate, raportând pentru primul semestru al acestui an un profit de 496 mil. Lei (circa 108 mil. Euro) la nivel strict de bancă, respectiv un profit de 512,7 mil. Lei (circa 111 mil euro) la nivel de grup financiar. De asemenea, BT dispune de numerar și disponibilități plasate la banca centrală de 4,5 mld. Lei (circa 1 mld. Euro).

De cealaltă parte, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier la 31 decembrie 2016, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul canadian Fairfax.

Eurobank raporta la finele trimestrului al doilea din acest an active de 2,6 mld. Euro în România, un portofoliu brut de credite de 2 mld. Euro și depozite de 1,847 mld. Euro, un profit operațional de 34 mil. Euro și un profit de 3,4 mil. Euro la un personal de 2.117 de oameni și o rețea formată din 147 de unități și 8 centre de afaceri, conform unui raport financiar al băncii elene.

Eurobank trece printr-un proces amplu de restructurare, în urma căruia pe de o parte, sunt reduse expunerile pe piețele din afara Greciei, pe de altă parte a trecut la vânzarea de credite neperformante pentru a slăbi presiunea de pe bilanț, iar în paralel caută să își diversifice canalele de finanțare ale operațiunilor. Astfel, Eurobank a plasat pe 25 octombrie o emisiune de obligațiuni de 500 mil. Euro cu scadența la 3 ani și la o dobândă anuală în euro de 2,75%, prima ieșire pe piețele financiare internaționale din 2014 până acum.

CTP cumpără cu aproape 7 mil. Euro proiectul logistic Phoenix Logistics Center din apropierea Bucureștiului. Investitorul imobiliar a raportat în acest an trei achiziții de proiecte pentru care a dat peste 42 mil. Euro

CTP, cel mai mare dezvoltator și administrator pe termen lung de parcuri industriale și logistice premium din România și Europa Centrală și de Est, a anunțat, astăzi, că a cumpărat cu aproximativ 7 mil. Euro parcul logistic Phoenix Logistics Center de la compania olandeză LSREF3 Alpha Dutch Holdings B.V.

Tranzacția a avut loc în trimestrul al doilea al acestui an. Achiziția a fost finanțată din credit bancar, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. CTP a anunțat la finele lunii octombrie că a contractat în acest an finanțări noi în valoare de 117 mil. euro pentru achiziții și dezvoltări de proiecte imobiliare, fondurile fiind acordate de către cinci bănci – Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), BCR, Banca Transilvania, Alpha Bank și Bancpost.

Phoenix Logistics Center (PLC) a fost integrat în CTPark Bucharest și se află în localitatea Chiajna, la intersecția autostrăzii A1 cu Șoseaua de Centură, la o distanță de doar 10 kilometri de centrul Bucureștiului. Parcul are o suprafață totală de 43.000 metri pătrați și o suprafață închiriabilă de 21.000 m². Spațiile sunt ideale pentru a fi utilizate atât pentru activități de depozitare, logistice și de distribuție, cât și producție pentru industria ușoară. Phoenix Logistics Center este complet închiriat către DB Schenker, companie internațională ce oferă servicii de transport rutier de marfă, transport feroviar, transport aerian, transport maritim, servicii de logistică şi formalităţi vamale.

Planurile dezvoltatorului pentru parcul logistic din Chiajna presupun lucrări de renovare și modernizare, investiția estimată se ridică la aproximativ 1,5 mil. euro și se face în două faze. Prima etapă a fost demarată imediat după achiziție, urmând să se încheie luna aceasta. A doua fază va fi demarată anul viitor.

Depozitul din Phoenix Logistics Center dispune atât de spații destinate depozitării, cât și de spații de birouri împreună cu serviciile aferente. Printre caracteristile spațiilor de depozitare se numără: înălţime utilă de 10 metri, capacitate de încărcare de 5 tone pe metru pătrat, instalație de sprinklere, 7 uși secționale, 38 de porți de încărcare și descărcare.

CTP a cumpărat cu peste 42 mil. Euro în acest an patru proiecte logistice în cadrul a trei tranzacții. Astfel, investitorul a preluat două parcuri logistice de la compania slovacă IPEC Group într-o tranzacție de 18 mil. Euro, iar pentru Chitila Logistic Park a încheiat o tranzacție de 17,3 mil. Euro.

CTP este un dezvoltator și administrator full-service de proprietăți comerciale, specializat în livrarea și managementul parcurilor de business high-tech personalizate pentru companii internaționale și locale de prim rang, care fac investiții strategice noi sau își extind operațiunile în Europa Centrală și de Est. CTP deține CTPark Network, cel mai mare sistem integrat premium de parcuri de afaceri din Europa Centrală, cu peste 4,1 milioane de metri pătrați de spații de clasa A, în peste 80 de puncte strategice.

În România, CTP este cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, cu peste 700.000 metri pătrați de suprafață închiriabilă situați în zece orașe – Arad, București, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Pitești, Salonta, Sibiu, Timișoara și Turda.

CTP este cel mai activ investitor pe segmentul spațiilor industriale și de logistică, unde au portofolii importante și jucători de talie internațională precum Blackstone sau P3.

Randamentele investițiilor pe piața spațiilor de logistică din București în medie la 8,75%, peste Varșovia cu 6,5%, Budapesta cu 8% și Praga cu 6,25%, potrivit unui raport al Colliers pentru prima jumătate a anului.

Firmele românești trec la achiziții în Republica Moldova pe poarta deschisă de BERD: Banca Transilvania intenționează să cumpere 39% din Victoriabank în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 30 – 35 mil. Euro. Transgaz trebuie să depună ofertă până pe 15 decembrie pentru preluarea companiei de stat Vestmoldtransgaz, unde prețul inițial de vânzare e de circa 9 mil. Euro la care se adaugă investiții de 93 mil. Euro în doi ani

Banca Transilvania, a doua bancă din România după activele totale, a anunțat în această seară că intenționează să cumpere un pachet inițial de peste 39% din Victoriabank, a treia bancă din Republica Moldova.

Tranzacția va însemna prima achiziție a Băncii Transilvania pe o piață bancară străină în contextul strategiei sale de extindere, prin care în aprilie 2015 a preluat Volksbank România, iar acum este așteptată să anunțe semnarea achiziției Bancpost.

Intrarea Băncii Transilvania pe piața bancară din Republica Moldova este facilitată de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), aflat în poziția de acționar minoritar atât în Banca Transilvania, cât și în Victoriabank, unde deține 27,5% din acțiuni. Din board-ul Victoriabank face parte deja Ionuț Pătrăhău, fost bancher al Băncii Transilvania care acum reprezintă interesele BERD în banca de la Chișinău.

“Din 2007, aceasta este prima dată când un investitor bancar străin intră pe piața din Republica Moldova. Ca urmare a investiției avute în vedere, Banca Transilvania și BERD vor deține împreună pachetul majoritar în Victoriabank. În conformitate cu legislația în vigoare, aceștia vor face o ofertă pentru achiziționarea celorlalte acțiuni”, au precizat reprezentanții Băncii Transilvania.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică și nici cine este vânzătorul pachetului de acțiuni de la Victoriabank.

Acțiunile Victoriabank sunt deținute de către BERD prin intermediul vehiculului de investiții cu scop special (SPV) olandez VB Investment Holding BV cu 27,56%, respectiv de către vehiculul de investiții înregistrat în Cipru Insidown Ltd al cărui beneficiar este cetățeanul rus Sergey Lobanov cu 39,2% la care se adaugă un grup de oameni de afaceri din Republica Moldova – Victor Țurcan (10,45% din acțiuni), Elena Artemenco (4,94%), Galina Proidisvet (4,04%), Valentina Țurcan (2,47%), Notabil SRL (în spatele căreia se află Valentina Țurcan) cu 2,36%, Natalia Rotari cu 0,45%, Francesca Postolache cu 0,34% și Iurie Bondari cu 1,01%, conform datelor făcute publice de către bancă.

Din datele făcute publice reiese că singurul pachet de peste 39% din acțiunile Victoriabank aparține rusului Sergey Lobanov.

BERD și-a majorat în iunie 2016 participația la Victoriabank, când a anunțat că plătește 6 mil. Euro pentru 12,5% din acțiuni, vânzător fiind Alpha Bank România, care și-a făcut exitul din acționariatul băncii.

La acel moment, BERD a plătit 42 de lei moldovenești pe acțiune, adică un preț care evalua Victoriabank la 48 mil. Euro, la jumătate din valoarea sa contabilă.

De această dată, Banca Transilvania va plăti un preț mai aproape de valoarea contabilă a băncii, adică peste prețul plătit în 2016 de către BERD, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piața de fuziuni și achiziții susțin că prețul pe care BT ar putea să îl plătească pentru preluarea pachetului de peste 39% din Victoriabank ar putea fi în jurul a 30 – 35 mil. Euro, valori neconfirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Pentru finanțarea achiziției, Banca Transilvania are la îndemână lichidități proprii consistente. Banca dispune de o poziție puternică de lichiditate, raportând pentru primul semestru al acestui an un profit de 496 mil. Lei (circa 108 mil. Euro) la nivel strict de bancă, respectiv un profit de 512,7 mil. Lei (circa 111 mil euro) la nivel de grup financiar. BT dispune de numerar și disponibilități plasate la banca centrală de 4,5 mld. Lei (circa 1 mld. Euro). Dealtfel, grupul BT caută să își investească o parte din lichiditățile obținute nu doar în achiziții  de bănci în România și Republica Moldova, ci și în start-upuri de tehnologie financiară care au nevoie de capital de creștere, cum a fost cazul investiției BT Investments în dezvoltatorul aplicației de plată pe mobil Pago, anunțate săptămâna trecută.

Victoriabank este o bancă bine capitalizată cu o cotă de piață de 17% la nivelul pieței din Republica Moldova, cu capitaluri proprii de 2,285 mld. Lei moldovenești (circa 113 mil. Euro) la finele anului 2016.

În 2016, Victoriabank a raportat un profit net de 220 mil. Lei moldovenești (peste 10 mil. euro), dublu față de anul anterior, respectiv numerar și solduri cu Banca Națională a Moldovei de 2,754 mld. Lei moldovenești.

Piața bancară din Moldova, cu active totale de 72 mld. Lei moldovenești (peste 3,5 mld. euro) și un profit net de 1,36 mld. Lei moldovenești (circa 67 mil. euro) în 2016, este concentrată pe segmentul de corporate (clienți – companii), oferind prospecte de creștere puternică în sectorul de retail, unde Banca Transilvania este de așteptat să accelereze creșterea organică prin intermediul platformei Victoriabank.

Victoriabank a avut un trecut tumultuos cu acționari ca oligarhul Vladimir Plahotniuc și Veaceslav Platon. Dealtfel, Republica Moldova a fost puternic zguduită de scandalurile din marile bănci locale, mai ales de către scandalul prin care un miliard de dolari a dispărut în mod suspect în 2014 din băncile de peste Prut, acuzațiile fiind îndreptate în special către omul de afaceri Ilan Shor și asociații săi.

Intrarea Băncii Transilvania pe piața bancară din Moldova are loc concomitent cu pregătirile unei alte companii românești, Transgaz.

Astfel, Transgaz a anunțat că intenționează să participe la privatizarea Întreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz, compania creată de statul moldovean pentru operarea gazoductului Ungheni – Chișinău.

Agenția Proprietății Publice de la Chișinău a anunțat că așteaptă documentele de participare la privatizarea Vestmoldtransgaz până pe 15 decembrie la ora 15. Conform anunțului, prețul inițial de vânzare a fost stabilit la 180 mil. Lei moldovenești (circa 9 mil. Euro), iar volumul minim de investiții se cifrează la 93 mil. Euro pe doi ani.

Din costul total al gazoductului care ar urma să interconecteze sistemul de transport al gazelor din Moldova cu cel din România, BERD va participa cu o finanțare de 41 mil. Euro.  O altă finanțare de 41 mil. Euro pentru finanțarea proiectului vine de la Banca Europeană de Investiții. În cazul unei achiziții încheiate cu succes a Vestmoldtransgaz, Transgaz va controla coridorul de transport de gaze dintre Moldova și UE.

Investițiile BT și Transgaz sunt de așteptat să majoreze capitalul românesc investit în Republica Moldova și să captureze active – cheie în sectoare strategice precum infrastructura energetică și bănci într-un moment în care Chișinăul caută la nivel politic să se apropie cât mai mult de piața Uniunii Europene, cu excepția președintelui Igor Dodon, care s-a arătat mai favorabil unei apropieri pe toate planurile de Rusia.

România se află în acest moment pe locul 6 în topul investitorilor străini în Moldova cu 1.678 de companii (cel mai mare număr de firme înregistrate de către o altă țară în Moldova) și un capital investit de 697 mil. Lei moldovenești (peste 34 mil. euro), adică 5% din totalul investițiilor străine înregistrate în capitalul social, conform datelor Camerei Înregistrării de Stat.

Economia Moldovei, cu un Produs Intern Brut de 98,28 mld. Lei moldovenești (circa 5 mld. euro) în 2016, a înregistrat o rată de creștere de 3,3% față de anul anterior, potrivit Biroului Național de Statistică.

BERD este unul dintre cei mai puternici investitori instituționali în Republica Moldova, unde până acum a investit 1,15 mld. Euro. Portofoliul BERD de proiecte era de 478 mil. Euro la 30 iunie 2017, din care 69% însemna expunerea în sectorul de infrastructură, 13% în energie, 8% în sectorul instituțiilor financiare și 10% în industrie, comerț și agricultură.

 

Achiziția Banca Românească de către OTP a ajuns în analiza Consiliului Concurenței

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care OTP Bank România preia Banca Românească SA, precum şi activele româneşti aferente sucursalei din Londra şi ale filialei din Malta aparținând National Bank of Greece SA (NBG).

Activele preluate reprezintă împrumuturile și garanțiile aferente acestora încheiate de către sucursala din Londra a NBG, respectiv filiala malteză a NBG, către diverși clienți români.

Atât OTP Bank România, cât și Banca Românească SA activează în domeniul serviciilor financiare și bancare.

OTP Bank România face parte din grupul OTP ce furnizează servicii financiare universale în Ungaria, România, Muntenegru, Croația, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Slovacia și Serbia.

Banca Românească SA este o instituție financiară cu activități concentrate în mod semnificativ pe segmentul de retail.

Lansarea tranzacției de vânzare a Banca Românească de către bancherii de investiții de la Credit Suisse a fost anunțată în premieră pe 3 noiembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea Banca Românească înseamnă, pe de o parte, plecarea NBG din piața bancară locală, dar și intrarea OTP în Top 10 bănci după 13 ani de la venirea în România.

Grupul elen NBG a anunțat pe 27 iulie semnarea unui acord definitiv cu OTP Bank România privind vânzarea pachetului său de 99,28% din Banca Românească și a unui portofoliu performant de credite, tranzacția fiind estimată a fi finaliată la începutul anului 2018.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate cu circa 650 mil. euro, spunea Leonidas Fragkiadakis, CEO al NBG, care preciza că impactul a fost calculat la nivelul indicatorilor băncii de la 31 martie.

Banca Românească ocupă locul 14 pe piața bancară din România, iar cota de piață a OTP la nivel local va crește spre 4%, ajungând în primele 8 bănci locale.

OTP a cumpărat RoBank în 2004 și Millennium Bank în 2015, iar acum crește de pe urma unui nou exit al unui jucător străin.

Încheierea tranzacției are nevoie de avizul Băncii Naționale a Ungariei, Băncii Naționale a României și a autorităților antitrust.

Credit Suisse International a fost consultantul financiar exclusiv al vânzătorului. Firma de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer a fost consultantul juridic la nivel international al NBG, în timp ce la nivel local PeliFilip a lucrat cu grupul bancar.

OTP a lucrat cu firmele de avocatură  Weil Gotshal & Manges din Ungaria și Schoenherr din România pentru a face auditul juridic, în timp ce analiza financiară (due diligence – n.r.) a fost derulată de către KPMG, potrivit datelor furnizate de către OTP Ungaria jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO. Societe Generale Corporate & Investment Banking a fost consultant financiar unic al OTP Group în legătură cu tranzacția.

Banca Transilvania ar putea plăti un preț în jurul a 230 – 250 mil. Euro pentru achiziția pachetului de acțiuni al Bancpost în cadrul tranzacției Florence. Eurobank își va face exitul din România, urmând să vândă toate acțiunile băncii la pachet cu operațiunile de leasing și consumer finance. Semnarea tranzacției este așteptată să aibă loc în luna noiembrie

Banca Transilvania, a doua bancă de pe piața românească după active, ar putea plăti un preț de achiziție în jurul a 230 – 250 mil. Euro pentru preluarea Bancpost în cadrul tranzacției Florence prin care grupul elen Eurobank vinde banca la pachet cu operațiunile de leasing și consumer finance, susțin surse din piață.

Eurobank vinde pachetul integral de acțiuni al Bancpost, ceea ce înseamnă că își va face exitul din România după încheierea tranzacției, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Eurobank și Banca Transilvania au anunțat pe 15 septembrie că au intrat în etapa negocierilor finale și că se așteaptă să încheie discuțiile până la finele lunii octombrie privind Bancpost, ERB Retail Services IFN și ERB Leasing IFN.

Bancpost, ca și alte subsidiare de bănci străine din România, are și o datorie intragrup față de banca – mamă din Grecia, care, de asemenea, este așteptată să fie reglată în cadrul discuțiilor cu cumpărătorul.

Surse din piață au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că semnarea acordului de vânzare – cumpărare în cadrul tranzacției Florence va avea loc în luna noiembrie.

Reprezentanții Eurobank nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol. Reprezentanții Banca Transilvania nu au putut fi contactați imediat până la momentul publicării acestui articol.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 20 ianuarie 2016 că Eurobank a angajat bancherii de investiții de la HSBC pentru pregătirea unei tranzacții de vânzare la Bancpost.

Teaser-ul tranzacției lansate în luna februarie 2017 arăta că din perimetrul tranzacției Florence fac parte Bancpost – a noua bancă locală după activul net bilanțier la finele anului trecut, compania de leasing ERB Leasing, ERB Retail Services, precum și un portofoliu selectat de credite.

La începutul lunii februarie, un bancher Eurobank declara, citat de către Reuters, că banca elenă nu vrea să se retragă în întregime din România, ci să atragă un partener strategic astfel încât expunerea locală să fie redusă conform angajamentelor luate față de Comisia Europeană.

“Noi vizăm să vindem pachetul majoritar în Bancpost, ERS și Leasing, toate împreună fiind considerate perimetrul tranzacției”, declara în martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, Director General al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias, confirmând astfel ideea că banca – mamă din Grecia lua în calcul păstrarea unei participații minoritare în banca locală.

Grecii de la Eurobank au decis pe 31 iulie în cadrul adunării generale a acționarilor Bancpost să își retragă peste 48 mil. Euro (221,1 mil. Lei) din capitalul social al băncii din România printr-o operațiune de reducere a valorii nominale a acțiunii de la 0,4 la 0,32 lei per titlu.

În ultima etapă a procesului de vânzare competitivă, Eurobank a primit oferte angajante de la fondurile americane de investiții JC Flowers, Varde Partners și Banca Transilvania, susțin surse din piață, neconfirmate însă de către părțile implicate.

În cursa pentru Bancpost au fost angajați în faza inițială mai mulți investitori, printre care și grupul ungar OTP, care în luna iulie a anunțat semnarea unui acord de achiziție la Banca Românească, bancă vândută de către un alt grup financiar elen, National Bank of Greece. În faza ofertelor angajante pentru achiziția Banca Românească, a fost implicată și Banca Transilvania, care însă a preferat să se concentreze asupra tranzacției de la Bancpost, singura bancă locală din cele aflate în curs de vânzare care poate să îi ofere suficientă masa critică pentru a ataca poziția de lider al pieței bancare din România.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

De cealaltă parte, Banca Transilvania ocupă locul al doilea pe piață după nivelul activelor, poziție pe care a urcat ca urmare a unui avans susținut de achiziția Volksbank România, tranzacție finalizată în aprilie 2015.

Dacă în 2015, Banca Transilvania anunța plata unui preț de 81 mil. Euro pentru pachetul de 100% din acțiunile Volksbank România, ceea ce corespundea unui multiplu de circa 0,2% aplicat la capitalul băncii, de această dată, prețul de achiziție al Bancpost este așteptat să se situeze mult mai sus, în jurul valorii capitalului Bancpost, susțin surse din piață.

Tranzacția Florence prin care Eurobank vinde Bancpost și alte active din România este considerată cea mai importantă mișcare de pe piața bancară locală din acest an datorită faptului că implică doi jucători din Top 10 și pentru că efectele acesteia ar putea clătina poziția de lider a BCR.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul canadian Fairfax.

Eurobank raporta la finele trimestrului al doilea din acest an active de 2,6 mld. Euro în România, un portofoliu brut de credite de 2 mld. Euro și depozite de 1,847 mld. Euro, un profit operațional de 34 mil. Euro și un profit de 3,4 mil. Euro la un personal de 2.117 de oameni și o rețea formată din 147 de unități și 8 centre de afaceri, conform unui raport financiar al băncii elene.

Eurobank trece printr-un proces amplu de restructurare, în urma căruia pe de o parte, sunt reduse expunerile pe piețele din afara Greciei, pe de altă parte a trecut la vânzarea de credite neperformante pentru a slăbi presiunea de pe bilanț, iar în paralel caută să își diversifice canalele de finanțare ale operațiunilor.

Astfel, Eurobank a plasat pe 25 octombrie o emisiune de obligațiuni de 500 mil. Euro cu scadența la 3 ani și la o dobândă anuală în euro de 2,75%, revenind astfel pe piețele financiare internaționale pentru prima oară după 2014.

De cealaltă parte, Banca Transilvania dispune de o poziție puternică de lichiditate, raportând pentru primul semestru al acestui an un profit de 496 mil. Lei (circa 108 mil. Euro) la nivel strict de bancă, respectiv un profit de 512,7 mil. Lei (circa 111 mil euro) la nivel de grup financiar.

BT dispune de numerar și disponibilități plasate la banca centrală de 4,5 mld. Lei (circa 1 mld. Euro).

Fondul Proprietatea și-a vândut astăzi pachetele minoritare de acțiuni din cele 4 filiale ale Electrica pentru 752 mil. Lei. Avocații RTPR Allen & Overy și KPMG au asistat cumpărătorul

Franklin Templeton Investment Management, administratorul Fondului Proprietatea, a anunțat, în această seară că a vândut astăzi pachetele minoritare de acțiuni pe care le deținea la Electrica Furnizare, SDEE Transilvania Nord, SDEE Muntenia Nord și SDEE Transilvania Sud pentru o sumă de 752.031.841 lei (peste 163 mil. Euro) către Electrica.

Contractele de vânzare – cumpărare au fost semnate pe 1 noiembrie, la câteva zile după aprobarea de către acționarii Electrica pe 26 octombrie.

FP își face astfel exitul din filialele Electrica la capătul a aproximativ 2 ani de negocieri, după vânzarea participației de aproximativ 22% din acțiunile fiecărei companii implicate în tranzacție.

Cel mai mare preț a fost obținut din vânzarea pachetului de acțiuni la SDEE Muntenia Nord, unde FP încasează 209,74 mil. Lei de la Electrica și SDEE Transilvania Sud.

Urmează apoi prețul obținut de FP din vânzarea pachetului la SDEE Transilvania Nord, de 201,7 mil. Lei către Electrica și SDEE Muntenia Nord.

De asemenea, FP încasează 173,5 mil. Lei din vânzare pachetului la SDEE Transilvania Sud către Electrica și SDEE Transilvania Nord, respectiv 167,079 mil. Lei din vânzarea participației de 22% din Electrica Furnizare către Electrica și Electrica Serv.

Casa de avocatură RTPR Allen & Overy a asistat Electrica la achiziția pachetelor minoritare de acțiuni în cele 4 filiale, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De asemenea, KPMG a oferit servicii de consultanță în fuziuni și achiziții, respectiv pe probleme de reglementare.

Prețul tranzacției este fundamentat de concluziile raportulului de evaluare emis de o companie de consultanță cu echipa de evaluatori autorizați ANEVAR și validat de o opinie de preț echitabil emisă de către bancherii de investiții ai UniCredit Bank România.

Finalizarea tranzacției determină un nivel al ratei interne de rentabilitate estimat de 15%, conform analizei de oportunitate realizată de KPMG, ceea ce reprezintă cel mai bun plasament posibil în condițiile pieței actuale și la un nivel de risc comparabil, afirmă reprezentanții Electrica.

Electrica Furnizare are o cotă de piață de 20,4% în volume la 31 martie, conform ANRE, în timp ce SDEE Transilvania Nord are o cotă de piață de 11,9%, SDEE Transilvania Sud are o cotă de piață de 13,4%, iar SDEE Muntenia Nord are o cotă de 15,2%, potrivit datelor prezentate de Electrica. După venituri, Electrica Furnizare este cea mai mare dintre entitățile care fac obiectul tranzacției, cu venituri de 2,1 mld. lei, iar iar SDEE Transivania Sud prezintă cel mai mare EBITDA, cu un rezultat de 121 mil. lei, potrivit datelor la 30 iunie.

Electrica SA a decis acordarea mai multor credite intragrup care totalizează peste 130 mil. euro din lichiditățile sale pentru a susține finanțarea activităților și planurilor de investiții ale filialelor sale. Astfel, a anunțat un credit de 100 mil. lei pentru Electrica Furnizare, o finanțare de 150 mil. lei pentru SDEE Muntenia Nord, 200 mil. lei pentru SDEE Transilvania Nord și 160 mil. lei pentru SDEE Transilvania Sud.

Electrica a listat în 2014 un pachet de 51% din acțiuni pe bursele de la București și Londra pentru care a încasat o sumă de aproximativ 2 mld. Lei (circa 443 mil. Euro).

Compania a încercat să își plaseze o parte din banii obținuți în noi achiziții, fiind unul dintre investitorii angajați în tranzacția prin care căuta să cumpere active ale Enel dn România, însă grupul italian a renunțat la tranzacție în 2015 după ce și-a rezolvat problema datoriilor la nivel de grup, ceea ce a redus presiunea pentru noi vânzări de active. O altă oportunitate de investiții către care Electrica s-a uitat a fost licitația organizată de grupul ceh CEZ pentru vânzarea operațiunilor sale din Bulgaria, însă și aici compania românească nu a avansat.

În 2015, Electrica a început negocierile pentru achiziția pachetelor din filiale deținute de către FP, aflat în acest moment într-un raid de vânzare accelerată a participațiilor nelistate din portofoliul său, printre care participațiile deținute la Electrica, companii ale Enel din România, Engie România sau Salrom.

Poziția de cash a Electrica a ajuns la 30 iunie la 2,25 mld. Lei (circa 490 mil. euro), în timp ce veniturile în primul semestru s-au oprit la 590 mil. Euro, EBITDA la 47 mil. Euro, iar profitul net al perioadei raportate a fost de 1,8 mil. Euro.

Pe linii de afaceri, Electrica încasează din activitățile de comerț cu energie electrică aproape dublu față de veniturile din distribuția de electricitate. Pe piața de energie, Electrica are concurenți de talia Enel, CEZ, Engie și E.ON.

Tranzacția aprobată de către acționarii Electrica nu va afecta dreptul la dividende al FP pentru anul financiar 2016, așa cum a fost aprobat deja la nivelul fiecărei filiale, a căror valoare totală este de 97.968.159 lei (circa 21 mil. Euro).

FP și-a anunțat în urmă cu mai mulți ani strategia a reduce dependența portofoliului său de sectorul energetic. Astfel, au urmat mai multe tranzacții de exit ale FP din Transelectrica, Romgaz, companii ale E.ON, Conpet, precum și un exit parțial la OMV Petrom.

La finele primului semestru, FP avea o valoare a activului net de 2,3 mld. Euro, din care aproape o treime este reprezentată de cea mai valoroasă participație din portofoliu – pachetul de 19,9% din Hidroelectrica, evaluat la circa 743 mil. Euro.

Electrica SA, listată din 2014 pe bursa de la București, are o valoare bursieră de 4,49 mld. Lei (crica 0,98 mld. Euro), cel mai important acționar fiind statul român prin Ministerul Energiei cu 48,8%, iar BERD are 6,9% din companie.

Grupul Băncii Transilvania plasează bani în creșterea de start-upuri de tehnologie financiară: BT Investments intră acționar minoritar în afacerea aplicației de plată pe mobil Pago. Adrian Cighi, Co-Fondator al Pago: Intrarea BT s-a făcut sub forma unei majorări de capital a companiei. BT Capital Partners și DLA Piper au lucrat cu Banca Transilvania, iar Pago a apelat la serviciile de asistență juridică ale Digital 2 Law

BT Investments, companie care face parte din grupul financiar Banca Transilvania, a intrat ca acționar minoritar în compania Timesafe, dezvoltatorul aplicației de plăți pe mobil Pago.

Start-upul din zona tehnologiei financiare, pornit în 2016, avea înainte de tranzacția cu BT doi asociați, Adrian Cighi cu 80% din acțiuni, respectiv Alexandru Gala – Popescu cu 20%.

“Această investiție, fiind vorba de un start-up, este o premieră pentru Grupul Financiar Banca Transilvania. Este încă un pas pe care BT îl face pentru susținerea antreprenorilor și incurajarea digitalizării”, a spus Ömer Tetik, Director General al Banca Transilvania.

Capitalul proaspăt de la Banca Transilvania care intră în afacere va avea rol de capital de creștere.

BT Capital Partners și firma de avocatură DLA Piper au asistat BT Investments, în timp ce Pago a apelat la serviciile de asistență juridică ale Digital 2 Law, specializată în servicii de consultanță acordate start-upurilor.

 „Parteneriatul cu Banca Transilvania ne va permite să accelerăm dezvoltarea aplicației Pago. Investiția va fi folosită în special pentru dezvoltările tehnice ale produsului și pentru adăugarea de noi furnizori și noi tipuri de plăți, în beneficiul utilizatorilor noștri. Mulțumim managementului BT pentru încrederea acordată, apreciem ajutorul de până acum și suntem convinși că împreună putem să facem din Pago una dintre cele mai utilizate aplicații de plăți din România. Mulțumim, de asemenea, echipelor de la BT Capital Partners și DLA Piper, pentru contribuția la finalizarea tranzacției”, a declarat Adrian Cighi, Co – Fondator al afacerii Pago.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică și nici mărimea pachetului de acțiuni preluat de către BT Investments.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă structura tranzacției de atragere a capitalului de creștere a însemnat o majorare de capital, Adrian Cighi a răspuns: “Da. Intrarea BT a avut loc printr-o majorare de capital prin care preia un pachet minoritar. Vrem să dezvoltăm noi funcționalități“.

Potrivit acestuia, compania are un plan de dezvoltare pe termen mediu, pentru următorii 5 ani, însă nu a dorit să dea detalii despre țintele de buget din acest an.

Aplicația Pago este destinată plăților prin telefoane mobile de tip iPhone și Android, iar gama de plăți acoperă de la facturi de utilități până la plata de roviniete. Proiectul este dezvoltat în parteneriat cu Banca Transilvania și Mastercard.

Compania, care numără în prezent aproximativ 10 angajați, se concentrează în acest moment pe creșterea organică, dar în viitor nu sunt excluse eventuale achiziții, afirmă Adrian Cighi.

Acesta a lucrat înainte de declanșarea crizei financiare globale din 2008 ca intern în biroul din Londra al băncii de investiții Lehman Brothers, respectiv ca analist de investiții la Goldman Sachs.În perioada 2007 – 2010, Cighi a fost analist de investiții și administrare a riscului în cadrul BT Asset Management, iar ulterior a făcut parte din echipa de la București a Franklin Templeton Investmens, manager de capital care asigură administrarea Fondului Proprietatea.

BT Investments are ca obiect de activitate administrarea de investiții și este o subsidiară 100% deținută de către Banca Transilvania, a doua bancă de pe piața locală după valoarea activelor.

 

Consiliul Concurenței va schimba modul de analiză al fuziunilor și achizițiilor în retailul alimentar urmând ca tranzacțiile cu magazine de peste 400 metri pătrați să fie raportate la toate unitățile cu această suprafață minimă indiferent de format pe o arie de 10 minute de mers cu mașina

Consiliul Concurenţei va modifica modul de analiză a fuziunilor şi achiziţiilor pe piaţa de retail alimentar din perspectiva dimensiunii geografice, ca urmare a schimbărilor apărute în comportamentul companiilor de pe această piaţă, dar şi al consumatorilor.

Astfel, când va analiza piaţa relevantă a unui magazin de peste 400 mp, se vor avea în vedere toate magazinele existente (mici şi mari) în aria de 10 minute de mers cu autoturismul faţă de magazinul analizat. Dacă se va analiza un magazin de proximitate, se vor avea în vedere alte magazine de proximitate (cu suprafata mai mică de 400 mp) care se află în aria de 10 minute de mers pe jos faţă de magazinul analizat, dar şi magazinele de dimensiuni medii şi mari (comerţ modern), într-o arie de 10 minute de mers cu maşina faţă de magazinul analizat.

Ca urmare, odată cu aplicarea noului mod de analiză, vor fi mai greu de îndeplinit condiţiile pentru ca autoritatea de concurenţă să autorizeze tranzacţiile care implică magazine ce se află la distanţă mai mică de 10 minute.

Noile reguli survin după ce Consiliul Concurenței a aprobat condiționat tranzacții precum Auchan – Real, Mega Image – Angst sau Carrefour – Billa. În acest moment, nu există nicio tranzacție din retailul alimnetar notificată Consiliului Concurenței, din datele disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Autoritatea de concurenţă a comandat un sondaj în sectorul de retail alimentar pentru a constata schimbările apărute în comportamentul consumatorului atunci când achiziţionează bunuri de consum curent. Pe baza datelor şi informaţiilor obţinute în cadrul sondajului, Consiliul Concurenţei a derulat o analiză suplimentară care a indicat o orientare a consumatorului român către formatele de comerţ modern – denumite generic „supermarket”, în timp ce magazinele mici de cartier și piața agroalimentară reprezintă alternative puțin exploatate de consumatori.

Având în vedere proximitatea magazinelor cu suprafeţe mici şi specificul acestora, gama restrânsă de produse care acoperă o nevoie urgentă şi ocazională şi localizarea acestora la parterul blocurilor, de cele mai multe ori fără posibilitate de parcare, consumatorii  aleg să se deplaseze pe jos pentru a ajunge la aceste magazine. Analiza a reliefat faptul că cei mai mulţi consumatori sunt dispuşi să se deplaseze maximum 10 minute pe jos până la magazinele de proximitate de sub 400 mp.

Pe de altă parte, pentru magazinele cu suprafețe de vânzare medii şi  mari, de peste 400 de mp, respondenţii aleg să meargă cu mașina personală şi sunt dispuşi să aloce un timp de până la 10 minute .

Astfel, au fost identificate două tipuri de magazine care necesită departajare atunci când se analizează oferta produselor de consum curent aparţinând comercianţilor cu amănuntul – magazinele de proximitate cu o suprafață minimă de 400 mp (magazine mici de cartier, alimentare, buticuri, alte magazine sub 400 mp) și magazine de comerţ cu amănuntul cu suprafaţă de vânzare mai mare de 400 mp (supermarketuri/hipermarketuri/discounteri, respectiv magazinele cu suprafeţe între 400 – 2.500 mp şi peste 2.500 mp; aceste magazine fac parte din comerţul modern tip „supermarket”).

Ca urmare, atunci când se va analiza piaţa relevantă în sectorul de retail alimentar Consiliul Concurenţei va avea în vedere toate aceste aspecte constatate atât la nivelul municipiului Bucureşti, cât şi la nivel naţional.

Pe de altă parte, definiţia concretă a pieţei relevante geografice poate diferi în funcţie de pieţele geografice locale, de distribuţia teritorială a magazinelor, de suprafeţele diferite ale acestora pe fiecare piaţă locală şi alte elemente relevante de ordin local.

La cazurile derulate până acum, în cadrul analizei privind concurenţa dintre hiper/supermarketuri, discounteri şi alte magazine similare (cum ar fi magazinele de cartier/proximitate) se aveau în vedere în zonele delimitate de parcurgerea unei distanţe de 10 – 30 de minute de mers cu autoturismul în jurul magazinelor achiziţionate.

Consiliul Concurenţei a autorizat cu condiţii mai multe tranzacţii pe piaţa de retail alimentar după ce a analizat efectele pe care aceste tranzacţii le pot avea pe piaţă.

Astfel, tranzacţia prin care Carrefour Nederland BV a preluat magazinele Billa a fost autorizată cu condiţia ca Carrefour să cesioneze trei supermarketuri active pe piaţa din Brăila, respectiv două magazine Carrefour Market şi un magazin Billa. De asemenea, Carrefour s-a angajat să nu se implice în activităţile cesionate pe o perioadă semnificativă, de cel puţin 10 ani.

Achiziţionareaa 20 de magazine Real de către Auchan a fost autorizată cu condiţia ca pe două pieţe relevante, Craiova şi Târgu Mureş, să nu crească preţurile de vânzare cu mai mult de 5 % faţă de media preţurilor altor magazine din reţea, pentru o perioadă de 3 ani. De asemenea, acesta şi-a asumat obligaţia de a nu deschide noi magazine pe cele două pieţe relevante, pentru o perioadă de 5 ani.

SC Mega Image SRL a preluat 20 de magazinele aparţinând SC Angst Retail SRL:  în urma intervenţiei Consiliului Concurenţei, Mega Image a renunţat la achiziţionarea magazinului Angst Perla şi s-a angajat să cesioneze magazinele Angst Amzei şi Angst Academiei şi să nu se implice în activităţile cesionate decât după trecerea unei perioade semnificative de 10 ani.

 

Acționarii Electrica au aprobat prima achiziție majoră după listarea de acum trei ani care a adus companiei 443 mil. Euro în conturi: cumpărarea pentru circa 165 mil. Euro a pachetelor de 22% în 4 filiale ale sale de la Fondul Proprietatea

 

Acționarii Electrica au aprobat, pe 26 octombrie, achiziția pachetelor de 22% din patru filiale ale sale deținute de către Fondul Proprietatea într-o tranzacție cu un preț global de 752 mil. Lei (circa 164 mil. Euro).

Tranzacția înglobează prețul de 209,7 mil. Lei pentru pachetul de 21,99% din Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Muntenia Nord S.A., prețul de 201,7 mil. Lei pentru o participație de 22% din Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Nord S.A., un preț de 173,5 mil. Lei pentru 21,99% din capitalul social al Societății de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Sud S.A. și un preț de 167 mil. Lei pentru 22,000027% din capitalul social al Electrica Furnizare S.A.

„După câțiva ani de negocieri, acționarii companiei au aprobat astăzi (26 octombrie – n.r.), cu largă majoritate, achiziția participațiilor deținute de Fondul Proprietatea în filialele Electrica. Această tranzacție este cea mai bună oportunitate având în vedere disponibilitatea financiară a Electrica și, totodată, lipsa altor oportunități de investiții comparabile ca rentabilitate și risc. Este important, de asemenea, că începând din 2017, nivelul dividendelor încasate de acționarii Electrica SA va crește corespunzător participației de 22% a FP în filiale. Aprobarea tranzacției întărește premisele implementării programelor de transformare sustenabilă a companiei și, totodată, de viziune unitară la nivelul filialelor”, a declarat Cătălin Stancu, Director General al Electrica.

Prețul tranzacției este fundamentat de concluziile raportulului de evaluare emis de o companie de consultanță cu echipa de evaluatori autorizați ANEVAR și validat de o opinie de preț echitabil emisă de către bancherii de investiții ai UniCredit Bank România.

Finalizarea tranzacției determină un nivel al ratei interne de rentabilitate estimat de 15%, conform analizei de oportunitate realizată de un consultant în afaceri din Big 4, ceea ce reprezintă cel mai bun plasament posibil în condițiile pieței actuale și la un nivel de risc comparabil, afirmă reprezentanții Electrica.

O echipă de consultanți KPMG condusă de către partenerul Bogdan Văduva și avocații de la RTPR Allen & Overy au asistat Electrica la rundele de negocieri începute încă din 2015 pentru achiziția pachetelor deținute de către FP, iar KPMG a realizat recent și analiza de oportunitate menționată de către reprezentanții Electrica, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe scurt, Electrica Furnizare are o cotă de piață de 20,4% în volume la 31 martie, conform ANRE, în timp ce SDEE Transilvania Nord are o cotă de piață de 11,9%, SDEE Transilvania Sud are o cotă de piață de 13,4%, iar SDEE Muntenia Nord are o cotă de 15,2%, potrivit datelor prezentate de Electrica. După venituri, Electrica Furnizare este cea mai mare dintre entitățile care fac obiectul tranzacției, cu venituri de 2,1 mld. lei, iar iar SDEE Transivania Sud prezintă cel mai mare EBITDA, cu un rezultat de 121 mil. lei, potrivit datelor la 30 iunie.

Electrica SA a decis acordarea mai multor credite intragrup care totalizează peste 130 mil. euro din lichiditățile sale pentru a susține finanțarea activităților și planurilor de investiții ale filialelor sale. Astfel, a anunțat un credit de 100 mil. lei pentru Electrica Furnizare, o finanțare de 150 mil. lei pentru SDEE Muntenia Nord, 200 mil. lei pentru SDEE Transilvania Nord și 160 mil. lei pentru SDEE Transilvania Sud.

Electrica a listat în 2014 un pachet de 51% din acțiuni pe bursele de la București și Londra pentru care a încasat o sumă de aproximativ 2 mld. Lei (circa 443 mil. Euro).

Compania a încercat să își plaseze o parte din banii obținuți în noi achiziții, fiind unul dintre investitorii angajați în tranzacția prin care căuta să cumpere active ale Enel dn România, însă grupul italian a renunțat la tranzacție în 2015 după ce și-a rezolvat problema datoriilor la nivel de grup, ceea ce a redus presiunea pentru noi vânzări de active. O altă oportunitate de investiții către care Electrica s-a uitat a fost licitația organizată de grupul ceh CEZ pentru vânzarea operațiunilor sale din Bulgaria, însă și aici compania românească nu a avansat.

În 2015, Electrica a început negocierile pentru achiziția pachetelor din filiale deținute de către FP, aflat în acest moment într-un raid de vânzare accelerată a participațiilor nelistate din portofoliul său, printre care participațiile deținute la Electrica, companii ale Enel din România, Engie România sau Salrom.

Poziția de cash a Electrica a ajuns la 30 iunie la 2,25 mld. Lei (circa 490 mil. euro), în timp ce veniturile în primul semestru s-au oprit la 590 mil. Euro, EBITDA la 47 mil. Euro, iar profitul net al perioadei raportate a fost de 1,8 mil. Euro.

Pe linii de afaceri, Electrica încasează din activitățile de comerț cu energie electrică aproape dublu față de veniturile din distribuția de electricitate. Pe piața de energie, Electrica are concurenți de talia Enel, CEZ, Engie și E.ON.

Tranzacția aprobată de către acționarii Electrica nu va afecta dreptul la dividende al FP pentru anul financiar 2016, așa cum a fost aprobat deja la nivelul fiecărei filiale, a căror valoare totală este de 97.968.159 lei (circa 21 mil. Euro).

“Până la momentul tranzacției, pentru perioada 2013-2016, valoarea totală a dividendelor acordate FP a fost de 368,15 mil. Lei. Finalizarea tranzacției implică creșterea valorii dividendelor atribuibile acționarilor Electrica SA cu dividendele corespunzătoare participațiilor FP, de aproximativ 22% în filiale”, precizează reprezentanții Electrica.

Pentru achiziția pachetelor FP în filialele Electrica, conducerea companiei a prezentat mai multe argumente, printre care facilitarea realizării strategiei pe termen mediu și lung a grupului Electrica, creșterea performanțelor financiare, permiterea utilizării capitalului obținut în urma listării pe bursă sau posibilitatea de diversificare a căilor de finanțare a filialelor pentru realizarea planurilor de investiții, de care ar depinde profitabilitatea pe termen lung a grupului.

Pe 26 octombrie, acționarii Electrica au aprobat și componența noului Consiliu de administrație format din șapte membri. Aceștia sunt Arielle Malard De Rothschild – fondatorul diviziei de Piețe Emergente al Bancii de Investiții Rothschild & CIE și managing director şi vicepreşedinte pentru Europa de Est al Rothschild & CIE, Cristian Bușu – lector universitar al ASE, care a deținut mai multe funcții, printre care și cea de secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, Doina Elena Dascălu – fost vicepreședinte al Curții de Conturi, Gicu Iorga – Secretar de stat la Ministerul Energiei, Pedro Mielgo Alvarez – fost președinte și CEO Red Electrica Spania, Willem Jan Antoon Henri Schoeber – fost director Shell și EWE, și Bogdan Iliescu – ex- Director General al BRD Corporate Finance.

Rothschild este una din cele mai puternice bănci de investiții active pe piața românească, printre ultimele tranzacții de care s-a ocupat fiind mandatul de vânzare al rețelei de clinici private Regina Maria – tranzacție finalizată în 2015 cu achiziția realizată de Mid Europa, mandatul de vânzare al Urgent Cargus dat de fondul de investiții Abris Capital Partners sau consultanța financiară acordată companiei Sphera Franchise Group, care derulează în prezent tranzacția de listare a unui pachet de peste 25% din acțiuni pe bursa de la București, toate cele trei mandate fiind prezentate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

FP și-a anunțat în urmă cu mai mulți ani strategia a reduce dependența portofoliului său de sectorul energetic. Astfel, au urmat mai multe tranzacții de exit ale FP din Transelectrica, Romgaz, companii ale E.ON, Conpet, precum și un exit parțial la OMV Petrom.

La finele primului semestru, FP avea o valoare a activului net de 2,3 mld. Euro, din care aproape o treime este reprezentată de cea mai valoroasă participație din portofoliu – pachetul de 19,9% din Hidroelectrica, evaluat la circa 743 mil. Euro.

Electrica SA, listată din 2014 pe bursa de la București, are o valoare bursieră de 4,49 mld. Lei (crica 0,98 mld. Euro), cel mai important acționar fiind statul român prin Ministerul Energiei cu 48,8%, iar BERD are 6,9% din companie.

Fondul Proprietatea, administrat de către managerul american de investiții Franklin Templeton, are o valoare bursieră de 8,55 mld. Lei (1,86 mld. Euro) pe bursa de la București.

BT Capital Partners a asistat QuEST Global Services la achiziția companiei IT Six Global. Prețul de achiziție, estimat la aproximativ 10 mil. dolari

BT Capital Partners, divizia de investment banking a Băncii Transilvania, a asigurat consultanța exclusivă pentru achiziția companiei IT Six din Craiova de către gigantul global de software QuEST.

Departamentul de investment banking al BT Capital Partners este coordonat de către Alexandra Popa, care anterior a lucrat în cadrul biroului din București al managerului regional de capital privat Abris Capital Partners.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează prețul de achiziție la aproximativ 10 mil. Dolari (aproape 9 mil. Euro).

Compania IT Six a fost înființată în anul 2005 la Craiova de către antreprenorul Vali Iancu.

IT Six oferă servicii de inginerie pentru clienți din domeniile sănătății și al dispozitivelor medicale, Hi-Tech, transport și logistică și al tranzacțiilor de înaltă frecvență. IT Six oferă clienților dezvoltare de software, aplicații personalizate, soluțiile incorporate, dezvoltarea de aplicații mobile, asigurarea calității, testare și consultanță IT.

“Adăugarea IT Six Global ne va spori capacitatea și capabilitatea de a veni în sprijinul clienților noștri din diverse domenii. IT Six va contribui, de asemenea, la diversificarea serviciilor și va consolida relațiile cu clienții existenți în Europa”, a spus Gerhard Hauk, Managing Director al QuEST Global Germania.

IT Six Global Services a înregistrat în 2016 o marjă netă de câștig de 20% cu un profit net de 1 mil. Euro raportat la o cifră de afaceri de 5 mil. Euro (22 mil. Lei) și un personal format din 140 de angajați.

„Suntem încântați de achiziția IT Six de către QuEST Global Services. Combinarea celor două companii deschide oportunități importante pentru clienții și angajații din România. Capabilitățile noastre în diverse domenii și capacitatea dovedită de Quest în procese scalabile vor crea o ofertă de servicii de excepție pentru clienții noștri. Ca organizație globală, vom putea atrage clienți importanți în România, vom crea mai multe locuri de muncă în domeniul ingineriei de înaltă calitate și vom avea o contribuție importantă în economie. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu QuEST Global Services pentru a ne extinde rolul de companie de servicii de inginerie de nivel mondial”, a declarat Vali Iancu.

Quest Global, cu sediul în Singapore, numără peste 8.700 de angajați la nivel global. Compania a anunțat ca obiectiv atingerea țintei de 1 mld. Dolari cifră de afaceri până în 2020.

Companiile locale de IT sunt considerate atractive de către investitorii străini, în contextul în care România dispune de o resursă umană competitivă la nivel global, bine instruită, dar la costuri cu forța de muncă sub cele din Occident.

oltchim MAIN

Chimcomplex cumpără cea mai mare parte a activelor Oltchim la un preț de 127 mil. Euro. Virgiliu Băncilă, președintele Chimcomplex: Circa 60% din prețul de achiziție va fi acoperit dintr-o finanțare contractată de la bănci internaționale cu prezență locală. Bogdan Stănescu, administrator special al Oltchim: Prețurile pentru activele pentru care s-au semnat acorduri de vânzare acoperă circa 44% din creanțele de aproape 300 mil. Euro de la masa credală

 

Chimcomplex Borzești, parte a grupului Serviciile Comerciale Române controlat de Ștefan Vuza, a anunțat, astăzi, că prețul tranzacției din contractul de vânzare – cumpărare semnat pentru pachetele 1 – 5 și parțial pentru pachetul 7 se ridică la 582.345.800 lei fără TVA (127 mil. Euro).

Cumpărătorul se așteaptă ca finalizarea tranzacției, adică preluarea activelor Oltchim și plata prețului, să aibă loc în prima jumătate a anului 2018.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO când va prelua Chimcomplex activele Oltchim, Virgiliu Băncilă, președintele Chimcomplex Borzești, a răspuns: “Finalizarea tranzacției va avea loc la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie“.

Până atunci, acordul ce trebuie obținut din partea creditorilor combinatului chimic de la Râmnicu Vâlcea și avizul Consiliului Concurenței sunt condiții precedente ale tranzacției ce trebuie îndeplinite.

Oltchim are datorii totale de circa 1,39 mld. Lei (peste 300 mil. Euro), din care 375 mil. Lei (circa 81 mil. Euro) sunt credite angajate la bănci, potrivit datelor făcute publice la 30 iunie, cele mai mari expuneri avându-le bănci precum grupul Erste (inclusiv BCR), Banca Transilvania, CEC, Bancpost, Rabobank sau ING Bank.

Potrivit acestuia, după preluarea activelor Oltchim de către Chimcomplex va fi gata nucleul noii structuri, care poate porni apoi după alte achiziții.

Anterior, Ștefan Vuza, proprietarul grupului Serviciilor Comerciale Române, spunea că achiziția Oltchim ar face parte alături de capacitățile de profil disponibile în grupul său din planul înființării unei entități – Compania Română de Chimie, cu o cifră de afaceri anuală de circa 400 mil. Euro. Achiziția unor active viabile de producție ale Oltchim permite o integrare pe verticală a operațiunilor cu Chimcomplex, susține cumpărătorul.

Pentru finanțarea achiziției activelor Oltchim, conducerea Chimcomplex are pe masă mai multe opțiuni. Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO din ce surse va fi finanțată tranzacția cu Oltchim, Virgiliu Băncilă a răspuns: “Din credit bancar, din resurse proprii, ne gândim și la fonduri de investiții care să fie equity partner. Lucrăm la mai multe variante“.

Întrebat cât va acoperi finanțarea bancară din prețul de de 127 mil. Euro pentru achiziția principalelor active ale Oltchim și de la cine va fi contractat împrumutul, Virgiliu Băncilă a precizat: “Circa 60% din prețul de achiziție va fi acoperit dintr-o finanțare bancară de la bănci internaționale cu prezență locală“.

Deja, Chimcomplex se pregătește să facă o majorare de capital de 170,1 mil. Lei (circa 37 mil. Euro) prin aport în numerar de la acționarii companiei cu scopul finanțării parțiale a achiziției activelor Oltchim.

Acțiunile Chimcomplex și Oltchim, companie în insolvență și aflată sub conducerea unui administrator special, sunt listate pe bursa de la București.

Valoarea bursieră a Chimcomplex este de aproximativ 51 mil. Euro în timp ce capitalizarea de piață a Oltchim este de circa 29 mil. Euro.

Ambele companii livrează la export cea mai mare parte a producției.

Chimcomplex Borzești a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 184,1 mil. Lei (40 mil. Euro) și un profit net de 8,2 mil. Lei (1,8 mil. Euro) la un număr mediu de 742 de angajați. Chimcomplex este controlată în proporție de 87% de către A2 Impex Ploiești în timp ce statul deține prin intermediul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului cu un pachet de 12,35%.

În ansamblu, grupul Serviciilor Comerciale Române a ajuns după 23 de ani de la înființare la o cifră de afaceri anuală de peste 285 mil. Euro, 17 companii și peste 2.400 de angajați, potrivit datelor prezentate pe propriul site.

Pe lângă Chimcomplex, Dynamic Selling Group este un alt cumpărător de active Oltchim, care a semnat un contract de achiziție pentru pachetul 6 din loturile scoase la vânzare, adică pentru producătorul de PVC de pe platforma de la Râmnicu Vâlcea, prețul tranzacției fiind de 8.724.990 lei (1,9 mil. Euro) fără TVA.

Un alt ofertant, fondul de investiții White Tiger Wealth Management s-a retras din cursa pentru achiziția de active.

Contactat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Bogdan Stănescu, administrator special al Oltchim Râmnicu Vâlcea, a precizat că “prețurile pentru activele Oltchim la care s-au semnat contracte de vânzare acoperă aproximativ 44% din creanțele de circa 300 mil. Euro care sunt la masa credală”.

“Banii din plata prețului de achiziție pe activele vândute vor acoperi mai întâi creanțele curente ale Oltchim și apoi creanțele înregistrate cu prioritate la masa credală. Dar trebuie avut în vedere că au fost semnate acorduri de vânzare pentru o parte a activelor Oltchim, nu pentru toată compania. Oltchim rămâne (după semnarea contractelor cu Chimcomplex și Dynamic Selling Group – n.r.) cu trei seturi de active nefuncționale în legătură cu care trebuie să decidem ce facem. Avem mai multe ipoteze de lucru“,a explicat Bogdan Stănescu pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Deocamdată, trebuie convocată Adunarea creditorilor Oltchim în Buletinul Procedurilor de Insolvență, iar toate procedurile până la transferul activelor către Chimcomplex și Dynamic Selling Group și încasarea celor 128,9 mil. Euro din vânzarea de active ale companiei ar putea dura între 6 și 9 luni, apreciază administratorul special al Oltchim.

Oltchim a raportat pentru primul semestru al acestui an o cifră de afaceri de 105,8 mil. Euro, în creștere cu 27% față de perioada similară a anului anterior, un profit net de 6,1 mil. Euro și EBITDA (câștiguri raportate înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 13,4 mil. Euro.

Exporturile Oltchim reprezintă 78% din cifra de afaceri.

Oltchim, unul dintre cei mai importanți producători din industria chimică din Europa Centrală și de Est, a fost înființată în 1966 sub denumirea de Combinatul Chimic, iar din 1997 a fost listată pe bursa de la București. După privatizarea Petrom, Oltchim a preluat active ale complexului Arpechim Pitești, care au funcționat ani de zile în același flux de lucru cu combinatul chimic de la Râmnicu Vâlcea.

Compania a trecut prin mai multe încercări ratate de privatizare în ultimii 20 de ani, dar pe fondul lipsei lichidităților, Oltchim a cedat presiunii datoriilor acumulate față de bănci și față de furnizori intrând în 2013 în insolvență. Astfel, Oltchim a trecut sub conducerea administratorului special Bogdan Stănescu.

Pe 23 august 2016, a fost anunțată lansarea unui proces competitiv de vânzare a activelor Oltchim cu termen pentru primirea scrisorilor de interes până la 30 septembrie. Apoi, pe 27 ianuarie a fost anunțată încheierea etapei de depunere a ofertelor neangajante, iar pe 6 iulie a fost încheiată etapa depunerii ofertelor angajante, în cadrul căreia au participat nouă investitori. Din echipa care coordonează vânzarea activelor Oltchim se află administratorii judiciari Rominsolv și BDO Restructuring.

Oltchim rămâne însă un activ strategic în industria chimică locală și regională, care dispune de câteva puncte forte.

Astfel, Oltchim este situat în apropierea unor importante zăcăminte de sare și calcar, precum și a râului Olt care asigură suficientă apă pentru utilități, dar se află și în proximitatea unei surse de soda calcinată (US Govora), tuf vulcanic (pentru polieteri) și a unei termocentrale care produce energie pe bază de cărbuni – CET Govora, conform prospectului de majorare de capital al Chimcomplex, publicat recent.

De asemenea, Oltchim dispune și de o poziție geografică avantajoasă, în apropierea piețelor cu producție în creștere din Europa Centrală și de Est și Orientul Mijlociu, mai ales Turcia, la care se adaugă personalul specializat, infrastructura de platformă chimică, precum și capacitățile de lucru retehnologizate și cu o producție mai mare față de nivelurile anterioare.

Acționarul majoritar al Oltchim este statul român prin Ministerul Economiei cu 54,8%, un alt acționar important este PCC SE din Duisburg cu 32,3%, unul dintre concurenții companiei alături de Borsodchem și alți producători de profil.

Consiliul Concurenței analizează achiziția afacerii Eucasting Ro de circa 50 mil. franci elvețieni cu două fabrici de către concernul elvețian de la Georg Fischer

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care compania Georg Fischer AG preia pachetul integral de acțiuni al Eucasting Ro SRL de la omul de afaceri Federica Mapelli.

Eucasting RO SRL este o companie ce are ca domeniu principal de activitate turnarea metalelor neferoase uşoare. Pe lângă obiectul principal de activitate, societatea desfășoară activități legate de metalurgia aluminiului, turnarea altor metale neferoase.

Eucasting RO SRL dispune de două fabrici la Pitești și Scornicești (județul Olt), având activități de producţie şi vânzare de componente pentru motor, producţie şi vânzare de componente pentru centuri de siguranţă şi producţia, respectiv vânzare de componente pentru echipamente de uz casnic şi industrial, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței.

Tranzacția se înscrie în strategia concernului elvețian Georg Fischer AG de a se extinde în sectorul afacerilor cu componente metalice ușoare, sector aflat pe o tendință de creștere.

Afacerea Eucasting a fost fondată în 1960 de către familia Mapelli în Italia, iar în 2006 a început operațiunile în România la locația de la Pitești. Pe fondul cererii în creștere de produse din aluminiu, ulterior compania a decis să deschidă în 2010 a doua capacitate de producție la Scornicești (județul Olt).

Cu un personal de circa 500 de angajați, firma are vânzări de aproape 50 mil. Franci elvețien.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Închiderea tranzacției este estimată a avea loc în luna noiembrie a acestui an.

Georg Fischer AG este o companie elveţiană ce are ca obiect principal de activitate dezvoltarea, fabricarea şi comercializarea de produse din fontă, metale feroase şi neferoase, produse din plastic, maşini şi echipamente, precum şi furnizarea de servicii conexe.

În România, Georg Fischer AG este prezentă prin filiala Georg Fischer Rohrleistungssysteme (Elveţia) SA Sucursala Bucureşti care desfăşoară activităţi privind comerţul cu ridicata al echipamentelor şi furniturilor de fierărie pentru instalaţii sanitare şi de încălzire. Dintre activităţile secundare enumerăm: instalarea maşinilor şi echipamentelor industriale, lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat.

Georg Fischer AG a raportat pentru 2016 vânzări de 3,74 mld. Franci elvețieni. În primul semestru al acestui an, grupul elvețian a înregistrat un profit net de 122 mil. Franci elvețieni.

Afacerea cu componente metalice ușoare reprezintă 43% din totalul veniturilor grupului, care ocupă pe acest segment locul al treilea în Europa. Acest segment de piață este în creștere.

 

Wienerberger cumpără producătorul de blocuri ceramice Brikston Iași într-o tranzacție în jurul a 30 mil. Euro și își consolidează poziția de lider pe piața cărămizilor

Grupul austriac Wienerberger a anunțat că a ajuns la un acord de achiziție cu fondul de investiții ADM Capital pentru un pachet de 98,3% din Brikston Construction Solutions.

Anunțul confirmă informațiile publicate în premieră pe 20 iulie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, potrivit cărora Wienerberger negociază preluarea companiei locale aflate în portofoliul fondului de investiții ADM Capital.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează tranzacția în jurul valorii de 30 mil. Euro.

Prin această achiziție, Wienerberger își consolidează poziția de lider pe piața cărămizilor și a blocurilor ceramice.

Fabrica de la Iași, care anterior a funcționat sub numele de Cearmica Iași, are o capacitate totală de circa 200 milioane de unități standard și un portofoliu de peste 40 de produse.

Cu 200 de angajați, compania a raportat venituri de circa 16 mil. Euro în 2016.

“Achiziția plănuită a Brikston este o oportunitate excelentă pentru a ne extinde afacerea locală, în special de când Brikston este activă într-o regiune a țării unde noi nu suntem prezenți cu o facilitate de producție. Brikston are o gamă largă de produse, o marcă puternică și o cultură corporativă modern. Compania poate fi integrată ușor în rețeaua de fabrici existentă, este complementară în mod ideal prezenței geografice din România și întărește afacerea noastră locală”, a spus Heimo Scheuch, CEO al Wienerberger AG.

Wienerberger are deja 4 fabrici și circa 300 de angajați în România.

ADM Capital a investit până acum sub 20 mil. Euro pentru a prelua pachetul de 84,88% din acțiunile Ceramica Iași în 2014 de la Advent și în achizițiile ulterioare de titluri de la acționarii minoritari. ADM Capital are o participație de aproximativ 99% din acțiunile Brikston Construction Solutions, fosta Ceramica Iași, conform ultimelor informații disponibile.

Asia Debt Management Hong Kong Limited a intrat pe piața din România în 2014 prin achiziția Ceramica Iași, unul dintre producătorii majori locali de pe piața cărămizilor. Momentul a fost favorizat de către seria de tranzacții de dezinvestire ale Advent International, care luase decizia strategică de a-și vinde pe rând companiile locale din portofoliu – Deutek (exit 2013), Ceramica Iași (exit 2014), rețeaua de servicii medicale Regina Maria (exit 2015).

Pe piața de cărămizi, cei mai importanți producători sunt Wienerberger (cu patru fabrici), Cemacon (cu două unități de producție) și Brikston (cu fabrica de la Iași).

În 2016, Wienerberger a cumpărat fabrica de cărămizi de la Buzău a lui Omer Susli, patronul Praktiker România.

Liderul global în producția de cărămizi a intrat pe piața din România în 1998, cu activități de import și vânzare, bazându-se inițial pe capacitățile de producție de cărămidă Porotherm ale fabricii Wienerberger de la Bekescsaba (Ungaria).

În 2004, austriecii fac un pas în forță și deschid în urma unei investiții în construcția de la zero fabrica de la Gura Ocniței (județul Dâmbovița). În 2004, Wienerberger cumpără și fabrica de cărămizi de la Sibiu a CEMA, care după achiziție a intrat în proces de retehnologizare, investițiile în fabrica de la Sibiu ajungând la 18 mil. Euro.

În 2008, Wienerberger deschide a treia fabrică în România prin investiție în construcție de la zero la Tritenii de Jos (județul Cluj).

Amprenta grupului Wienerberger în România depășește piața de cărămizi. Astfel, grupul austriac deține 100% din acțiunile Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL, 100% din acțiunile Pipelife România SRL, respectiv 82,19% din acțiunile Tondach România.

O altă tranzacție în sector a avut loc pe bursa de la București în luna februarie a acestui an, când Dedeman a preluat 29% din Cemacon în cadrul unei tranzacții mai largi care a dus la exitul a doi investitori și împărțirea în final a afacerii între trei acționari majori.

petrom transeastern Main

Achiziția proiectului eolian al OMV Petrom de 23 mil. Euro de către fondul de investiții canadian Transeastern Power, aprobată de către Consiliul Concurenței

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Transeastern Power B.V. din Olanda preia OMV Petrom Wind Power SRL, care operează unicul proiect de energie regenerabilă al companiei petroliere OMV Petrom.

“Autoritatea de concurenţă a evaluat operaţiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, respectiv al posibilelor efecte anticoncurenţiale, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice. Analiza Consiliului Concurenţei a condus la concluzia că operaţiunea de concentrare economică nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piaţa națională sau pe o parte a acesteia”, au precizat reprezentanții Consiliului Concurenței.

Transeastern Power B.V. operează în România în domeniul producerii de energie din surse regenerabile (microhidrocentrale, energie fotovoltaică şi energie eoliană).

Transeastern Power B.V. face parte dintr-un grup de societăţi controlat de către Transeastern Power Trust, un fond mutual de investiţii care operează conform legislaţiei din Ontario, Canada, fiind listat la bursa din Toronto.

OMV Petrom urmează să încaseze în numerar 23 mil. Euro din vânzarea companiei sale care se ocupă de producția de energie eoliană, tranzacție ce marchează în același timp cea mai mare achiziție făcută de către Transeastern de la fondarea sa în 2014.

Tranzacția cu OMV Petrom este așteptată să se încheie până la finele acestui an.

 Banca austriacă Erste și BCR, subsidiara locală a grupului austriac, au asigurat serviciile de consultanță financiară pentru OMV Petrom la tranzacția de vânzare a proiectului eolian Dorobanțu către Transeastern Power, conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

De asemenea, casa de avocatură austriacă Schoenherr a asigurat serviciile de consultanță juridică pentru vânzător. Cumpărătorul a avut consultant financiar firma londoneză AcAp.

OMV Petrom a anunțat încă de la începutul anului 2016 că intenționează să își vândă afacerea din sectorul eolian, în contextul în care legislația de stimulare a investițiilor în acest tip de proiecte a fost modificată, provocând pierderi operatorilor de profil, iar tot mai mulți investitori au căutat cumpărători în ultimii ani pentru activele lor eoliene.

Transeastern Power este o afacere fondată de către Ravi Sood, care ocupă poziția de președinte al companiei. Ravi Sood este un investitor canadian, care a condus fondul de hedging Lawrence Partners și administratorul de active Navina Asset Management, iar acum derulează investiții pe piețele emergente. Pe lângă Transeastern Power, Ravi Sood este în spatele unor companii precum Feronia cu activități în agricultură și producție de ulei de palmier derulate în Congo și Galane Gold – cu operațiuni de explorare și producție de aur în Botswana și Africa de Sud.

OMV Petrom, controlată în proporție de 51% de către grupul petrolier austriac OMV, își concentrează strategia de dezvoltare în jurul activelor de bază din sectorul de petrol, gaze și energie, iar segmentul de energie eoliană nu face parte din direcțiile de dezvoltare strategică ale companiei.

OMV Petrom Wind Power SRL, compania care operează parcul eolian Dorobanțu, a înregistrat în anul 2016 pierderi de 8 mil. Lei (circa 1,8 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 23 mil. Lei ( 5,1 mil. Euro) și 3 angajați.

La nivel consolidat, OMV Petrom a raportat pentru anul trecut un profit net de 907 mil. Lei (peste 200 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 12,5 mld. Lei (în jurul a 2,8 mld. Euro) și 14.380 de angajați

BERD intră acționar cu 13% la Agricover Holding printr-o majorare de capital de 7 mil. Euro. Tranzacția evaluează afacerea controlată de Jabbar Kanani la circa 54 mil. Euro

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Agricover Holding SA au semnat astăzi un acord prin care instituția financiară își confirmă intenția de a deveni acționar în cadrul companiei românești din sectorul agriculturii.

Potrivit acordului, BERD va investi 32 milioane lei (echivalentul a 7 mil. euro) în capitalul companiei pentru a subscrie unei participaţii de 13 procente. Finalizarea tranzacţiei este supusă aprobărilor statutare, iar tranzacţia este de aşteptat să se finalizeze până la sfârşitul anului 2017.

“Capitalul Agricover Holding urmează a se majora cu 32 mil. RON în urma finalizării procesului de majorare de capital, în curs de derulare. La finalizarea procedurilor de majorare de capital vom publica structura participanților la majorarea de capital, aprobată de acționari”, au precizat reprezentanții Agricover pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Preluarea unui pachet de 13% după un aport de 7 mil. Euro în capitalul companiei evaluează afacerea Agricover Holding la aproximativ 54 mil. Euro.

“Ne unim forţele cu BERD pentru a accelera sprijinul oferit dezvoltarii unei agriculturi moderne în România. Împreună cu Banca, vom continua să oferim fermierilor soluţii inovatoare pentru creșterea performanţei activităților agricole”, a spus Jabbar Kanani, Preşedintele Agricover Holding SA.

Banii proaspeți de la BERD vor merge în creșterea afacerii Agricover, respectiv în finanțări acordate fermierilor români. De asemenea, va continua să susţină fermierii din zootehnie şi să îşi dezvolte investiţiile recente din domeniul procesării cărnii de porc.

“Am urmărit cu mare interes dezvoltarea Agricover pe parcursul  ultimilor ani. Compania a dezvoltat o structură unică care s-a dovedit a fi rezistentă la riscurile inerente din sectorul agricol. Sperăm ca, prin sprijinul oferit, modelul Agricover să devină un exemplu de urmat şi pentru alte ţări în care agricultura primară este o parte importantă a economiei”, a declarat Miljan Zdrale, Coordonator Regional BERD pentru Agribusiness în Europa Centrală și de Sud-Est.

“Fermierii mici şi mijlocii sunt forţa care mişcă agricultura românească. Suntem încântaţi să colaborăm cu Agricover şi avem încredere că investiţia noastră va întări încrederea fermierilor şi va demonstra angajamentul pe termen lung al BERD faţă de sectorul agricol din România”, a spus Matteo Patrone, Director Regional BERD pentru România şi Bulgaria.

Afacerea Agricover, fondată de către Jabbar Kanani, s-a dezvoltat ca o companie cu activități integrate în sectorul agricol, finanțate în bună măsură prin împrumuturi contractate de la instituțiile financiare internaționale precum BERD, IFC (divizia de investiții a Băncii Mondiale), EIB (Banca Europeană de Investiții), BSTDB (Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre) sau IIB (Banca Internațională de Investiții), precum și de la băncile comerciale.

Cu o experienţă de 17 ani în agricultura românească şi 850 de angajaţi, Agricover sprijină peste 4500 de fermieri prin intermediul celor două filiale principale, Agricover SRL şi Agricover Credit IFN.

În 2016, compania a raportat o cifră de afaceri de 1,2 miliarde lei (circa 267 mil. Euro) şi a acordat credite în valoare de 1 miliard de lei (peste 222 mil. Euro).

Sectorul de agribusiness din România a atras în ultimii ani interesul investitorilor străini, atât la nivelul achizițiilor de suprafețe agricole mari, cât și în alte segmente precum însilozare și depozitare, inputuri agricole, operatori portuari sau alte active aferente. De asemenea, apar tot mai multe investiții și tranzacții prin care companii cu activități în agricultură se extind în sectorul de procesare de carne de porc pentru a intra pe segmente de produse cu valoare adăugată și a captura marje noi.

Teraplast a finalizat achiziția pachetului de 50% din Politub de la compania franceză Socotub

Teraplast anunță că a finalizat achiziția pachetului de 50% din acțiunile Politub, deținut de compania franceză Socotub, prin operarea, la data de 11 octombrie 2017, în registrul acționarilor Politub S.A. a transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor.

 „Preluarea integrală a companiei Politub este un pas important în dezvoltarea grupului Teraplast, în sensul consolidării poziției noastre de jucător cheie pe piața construcțiilor și instalațiilor. Odată cu această achiziție portofoliul nostru este completat de produse complementare, având astfel posibilitatea de a oferi soluții diversificate partenerilor noștri. Suntem încrezători că prin dezvoltarea acestui segment de produse, grupul Teraplast va trece într-o nouă etapă de evoluție”, a declarat Mirela Pop, Director General al Teraplast.

Grupul Teraplast rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 mil. lei. Portofoliul de produse al grupului este structurat pe șase linii de afaceri – Instalații & Amenajări, Profile tâmplărie, Granule, Panouri termoizolante, Structuri metalice zincate și Tâmplărie termoizolantă. Compania-mamă Teraplast este lider de piață pe segmentele de canalizări exterioare și granule, și este al doilea jucător de pe piața de canalizări interioare. Subsidiara TeraSteel este al doilea jucător de pe piața de panouri sandwich și liderul pieței de structuri metalice zincate.

Politub SA produce țevi de polietilenă pentru diverse aplicații, incluzând distribuția de apă, distribuția de gaz, telecomunicații, irigații, protecție cabluri electrice, precum și fitinguri, echipamente de sudură, scule și dispozitive, armături și accesorii, cămine de vană și apometre.

Cumpărătorul și-a majorat recent plafonul de credite pentru acest an pentru a-și acoperi necesarul de finanțare pentru investiții, inclusiv pentru campania de achiziții din acest an. Compania și-a majorat ținta de investiții din acest an de la 84 mil. Lei la 96 mil. Lei.

Achiziția pachetului de acțiuni de la Politub reprezintă a treia tranzacție semnată de către Teraplast de la începutul anului după ce în luna martie a anunțat achiziția Depaco, iar în iunie a cumpărat producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia.

Dorel Goia are o deținere directă de 46,82% din Teraplast SA, unde un alt acționar important este fondul finlandez KJK, ce are un pachet de 10% din companie. Teraplast este listată pe bursa de la București, unde capitalizarea de piață este de 375,3 mil. lei (circa 81,7 mil. euro).

Grupul Teraplast și-a bugetat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 434,6 mil. lei și un profit net de 38,1 mil. lei. Valoarea EBITDA estimată în 2017 este de 63,3 mil. lei. În primele trei luni din 2017 Grupul Teraplast a realizat o cifră de afaceri de 66,5 mil. lei, un profit net de 1,6 mil. lei și EBITDA de 6,6 mil. lei.

 

Grupul britanic PayPoint va plăti circa 2,1 mil. Euro pentru preluarea Payzone România în vederea creșterii cotei de piață în sectorul terminalelor de plată. Consiliul Concurenței a aprobat condiționat tranzacția

Grupul britanic PayPoint Plc, specializat în operarea terminalelor de plată, a anunțat finalizarea achiziției pachetului integral de acțiuni al Payzone România, tranzacție aprobată însă condiționat de către Consiliul Concurenței.

Achiziția Payzone România oferă PayPoint o creștere a cotei de piață în sectorul de profil, unde grupul britanic arată apetit pentru fuziuni și achiziții.

PayPoint a cumpărat pachetul integral de acțiuni al subsidiarei locale a companiei irlandeze Payzone pentru o plată inițială de 1,6 mil. Euro la momentul finalizării achiziției, la care se adaugă încă 0,5 mil. Euro în condițiile colectării anumitor creanțe în termen de doi ani după finalizarea tranzacției, precizează cumpărătorul.

Payzone SA a raportat pentru primul semestru încheiat la 30 iunie active brute de 9,1 mil. Euro și un profit înainte de taxe de 0,1 mil. Euro.

Compania cumpărată dispune de o rețea în peste 11.000 de locații în România, iar achiziția va combina cele două rețele și va duce la o extindere a gamei de servicii oferite clienților de către PayPoint.

“Sunt multumit ca am finalizat achizitia strategica a Payzone in Romania. Gama sa extinsă de servicii și servicii completează în mod ideal afacere noastră din România și va contribui la creșterea în continuare a rețelei noastre de comerț cu amănuntul”, a spus Dominic Taylor, Director General Executiv al PayPoint plc.

Consiliul Concurenței a aprobat însă condiționat achiziția Payzone România de către PayPoint.

În urma analizei efectuate, Consiliul Concurenţei a constatat ca această operaţiune ar putea conduce la afectarea concurenţei pe piaţa serviciului de încasare sume de bani din România. Ca urmare, tranzacția a fost autorizată cu condiția respectării unor angajamente asumate de PayPoint Services SRL. Astfel, PayPoint s-a angajat să nu crească, pentru o anumită perioadă, prețul solicitat anumitor companii pentru prestarea serviciilor de încasare a facturilor.

De asemenea, compania şi-a luat anumite angajamente menite a asigura că firmele concurente şi care operează rețele de terminale de plată pot să obțină accesul în spațiile comerciale necesare instalării terminalelor de plată situate în mediul rural.

PayPoint operează în România o rețea formată din 11.500 de locații în care sunt oferite clientelei servicii de plată a facturilor, a rovinietei și a facturilor la telefonie mobile prin terminalele instalate în magazine. PayPoint a intrat pe piața din România în 2007 și activează prin două companii –  PayPoint Services SRL and P.P. Network Progressimo SRL.

Payzone România este prezentă pe piață din 2004.

Pe piața terminalelor de plată activează mai mulți operatori printre care PayPoint, Payzone, un-doi Centru de plăți sau Qiwi.

 

Sursă grafic: Deloitte.

Șase tranzacții care au totalizat peste 1 mld. Euro au făcut aproape jumătate din piața de fuziuni și achiziții din primele nouă luni ale anului. Ioana Filipescu, Partener Deloitte România: Ultimul trimestru ne așteptăm să mai adauge un miliard de euro la piața totală din acest an

Piața de fuziuni și achiziții din România a atins 898 milioane de euro în trimestrul III al acestui an, potrivit surselor publice și a tranzacțiilor cu valoare comunicată, conform unei analize realizate de Deloitte România.

În ce privește numărul tranzacțiilor, centralizându-le și pe cele cu valoare nedeclarată, au fost anunțate 28 de achiziții, în medie, câte două în fiecare săptămână. Față de perioada similară a anului trecut, valoarea tranzacțiilor s-a triplat, iar numărul lor a crescut cu 20%.

“În primele nouă luni ale anului, piața M&A a atins deja 2 miliarde de euro, iar ceea ce este și mai impresionant, totalul nu s-a realizat datorită unor mega-tranzacții, ci mulțumită a șase tranzacții între 100 și 500 milioane de euro. Ultimul trimestru este, conform tendinței istorice, cel mai important din an și, ținând cont de tranzacțiile care se negociază în prezent, ne așteptăm să mai adauge încă un miliard de euro la total”, a spus Ioana Filipescu, Partener consultanță fuziuni și achiziții Deloitte România.

În această perioadă, valoarea medie a unei tranzacții a fost de 56 mil. euro, evidențiind tendința de creștere a valorii tranzacțiilor M&A.

Deoarece numeroase tranzacții au valori nedeclarate, Deloitte a încercat să atribuie o valoare estimativă fiecăreia dintre ele pentru a determina valoarea totală a pieței de M&A din România.

Astfel, în trimestrul al III lea al anului, valoarea totală a pieței de M&A este estimată a fi între 1,1-1,2 mld euro.

Totodată, faptul că în acest trimestru au fost anunțate cinci tranzacții, fiecare având o valoare de peste 100 de milioane de euro, iar patru dintre ele s-au și fructificat, a reprezentat o performanță care nu a mai fost înregistrată în ultimii doi ani.

Achiziția complexului hotelier Radisson de către Revetas Capital pentru suma de 177,5 milioane de euro stabilită în urma unei proceduri competitive a fost cea mai mare tranzacție a trimestrului.

“Valoarea cu care s-a vândut hotelul va deveni o referință pentru alte hoteluri de 5 stele din Romania. Ne așteptăm să vedem mai multe tranzacții de acest gen”, a mai spus Filipescu.

Achiziția pachetelor minoritare deținute de Fondul Proprietatea în subsidiarele sale de către Electrica, în valoare de 165 de milioane de euro, a fost a doua cea mai mare tranzacție a trimestrului, și este concluzia îndelung așteptată a unei tranzacții ce se discuta de ani de zile. Achiziția face parte din strategia Fondului Proprietatea de lichidare a participațiilor.

De asemenea, cumpărarea de către Digi Communications a unei subsidiare a firmei maghiare Invitel este una din rarele tranzacții de achiziții internaționale încheiată de o firmă românească, notabilă mai ales dată fiind valoarea ei de 140 milioane de euro.

Achiziția Banca Româneasca de către OTP, cu o valoare vehiculată a fi de aproximativ 100 milioane de euro, este cea mai mare tranzacție bancară din ultimii doi ani și evidențiază continua consolidare a sectorului bancar românesc.

În această perioadă, Deloitte Romania a asistat vânzătorii într-un număr considerabil de proiecte care sunt încă în derulare. De partea cumpărătorilor, Deloitte a avut rolul de consultant due diligence în trei dintre tranzacțiile anunțate în cursul trimestrului și care sunt încă în procedurile de aprobare: Sigma Alimentos – Caroli Foods Group; QuEST Engineering – IT Six Global Services precum și Global Trade Center – Cascade Office Building.

Piața de fuziuni și achiziții din România a fost în 2016 în jurul a 3,3 mld. Euro, potrivit estimărilor firmelor de consultanță Deloitte, EY și PwC.

Consiliul Concurenţei cere puncte de vedere din piață pentru analiza tranzacției prin care Smithfield România SRL achiziţionează Elit SRL şi Vericom 2001 SRL

Smithfield România SA face parte din grupul Smithfield Foods, Inc din SUA, care, la rândul lui, face parte din grupul WH Group Limited din China. Acesta din urmă acţionează ca o companie de tip holding pentru investiţii, fiind implicat, în principal, în producţia de porci, producţia şi comercializarea de carne proaspătă  şi semi-procesată de porc.

În România, activitatea grupului Smithfield Foods, Inc. cuprinde, în principal, creşterea de porci şi comercializarea de porci vii, precum şi producerea şi comercializarea de carne proaspătă și semi-procesată de porc.

Elit şi Vericom acţionează, în principal, în domeniul producţiei şi comercializării de preparate din carne şi de carne semi – procesată, precum şi în domeniul producţiei şi comercializării de carne proaspată, respectiv al comercializării de carne congelată.

“În conformitate cu prevederile Legii concurenţei nr. (21/1996), operaţiunea este o concentrare economică ce depăşeşte pragurile valorice prevăzute de lege, fiind supusă controlului Consiliului Concurenţei. Autoritatea de concurenţă va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege“, precizează reprezentanții instituției.

Consiliul Concurenţei este interesat în obţinerea de observaţii şi puncte de vedere de la întreprinderile terţe, referitoare la modul în care concentrarea economică ce urmează a se realiza afectează sau poate afecta concurenţa pe piaţă.

Pe sgementul fermelor de creștere a porcilor, pe lângă Smithfield activează mai mulți jucători locali, printre care și grupul danez Premium Porc. Pe segmentul procesării de carne și a mezelurilor, Cris-Tim, Caroli Foods sau Unicarm se numără printre concurenții  importanți.

Tranzacția produce efecte pe verticală în piață, având în vedere că Smithfield va adăuga la fermele și depozitele existente  – 46 ferme în județele Timiș și Arad și fabrici de nutret – activități extinse de procesare și distribuție a cărnii, după cum au declarat consultanții AT Kearney într-o analiză a speței realizate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. În opinia consultanților AT Kearney, rețeaua de distribuție a Elit a fost unul dintre catalizatorii achiziției realizate de către Smithfield.

Elit Cugir, cu o cifră de afaceri de 75 mil. Euro în 2016, și Vericom 2001 București, cu o cifră de afaceri de 20,7 mil. Euro în 2016, operează trei facilități de procesare a cărnii și cinci centre de distribuție în România. Cele două companii achiziționate vând aproximativ 25.000 de tone de carne procesată către 12.000 de clienți prin intermediul unei rețele de distribuție la nivel național.

Cumpărătorul dispune deja în România de o rețea de ferme de creștere a porcilor, de abatorul Freidorf și fabrici de nutreț, iar după achiziția afacerilor controlate de către omul de afaceri Dorin Mateiu va avea propria rețea de distribuție, precum și un loc de top pe piața mezelurilor.

Smithfield România, care administrează fermele de creștere a porcilor, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 732 mil. Lei (163 mil. Euro) și un profit net  de 89,3 mil. Lei (19,8 mil. Euro) la un personal de 1.141 de angajați.

Smithfield Prod, companie cu obiect de activitate de producție și conservare a cărnii care administrează abatorul de la Freidorf, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 897 mil. Lei (199,3 mil. Euro) și pierderi de 29,6 mil. Lei (6,6 mil. Euro) la 967 de angajați.

Surse din piața de fuziuni și achiziții susțin că tranzacția are un ordin de mărime estimat în jurul a 70 – 80 mil. Euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate.

Achiziția Smithfield vine la scurtă vreme după preluarea Caroli Foods Group de către grupul mexican Sigma Alimentos, de asemenea, un investitor interesat de extinderea în Europa de Est.

Acestea se adaugă altor tranzacții locale prin care grupul Benedek a preluat producătorul de mezeluri Arterimpex, cu afaceri de 10 mil. Euro pe an, respectiv anunțul grupului danez Premium Porc privind o nouă achiziție în această toamnă ceea ce indică o tendință de consolidare într-un sector al cărnii foarte fragmentat.

CTP a cumpărat încă un parc logistic pentru 17,3 mil. euro

CTP, cel mai mare dezvoltator și administrator pe termen lung de parcuri industriale și logistice premium din România și Europa Centrală și de Est, își continuă ritmul accelerat de dezvoltare prin achiziționarea unui parc logistic în apropierea capitalei, Chitila Logistic Park (CLP).

Tranzacția a fost încheiată în cursul lunii septembrie, iar valoarea investiției se ridică la 17,3 mil. euro.

Vânzătorul este UBM Development, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari de pe piața europeană. Această achiziție este parte a strategiei CTP de a crește stocul de spații logistice și industriale deținute pe teritoriul României, la aproximativ 1 milion de metri pătrați până la sfârșitul lui 2018.

Cel mai nou parc logistic al CTP este situat pe Șoseaua de Centură, în partea de Nord-Vest a orașului, la 7 km de autostrada A1 (E81), 12 km distanță de DN1 (E60), 16 km de Aeroportul Internațional Henry Coandă și la circa 13 km de CTPark Bucharest, respectiv 18,5 km de CTPark Bucharest West, cele două proprietăți pe care CTP le mai deține lângă București. În prezent, parcul are o suprafață totală de 93.000 metri pătrați, din care 45.000 metri pătrați suprafață închiriabilă și 48.000 metri pătrați teren destinat dezvoltărilor ulterioare.

Chitila Logistic Park este complet închiriat, iar printre companiile care dețin spații aici se numără  firma internațională de logistică Havi Logistics, distribuitorul de produse farmaceutice Europharma și tipografia Ringier Print, parte a trustului de presă Ringier.

Planurile CTP pentru proprietatea nou achiziționată includ extinderea acesteia și prima etapă de dezvoltare se preconizează că va fi demarată la sfârșitul acestui an și va presupune construirea a aproximativ 13.000 metri pătrați de noi depozite.

“Decizia de a cumpăra parcul logistic de la Chitila se înscrie în linia investițiilor susținute pe care
le-am demarat în ultima perioadă și prin care vrem să creștem stocul de spații deținute în zona Bucureștiului, dar și la nivel național, pentru a face față atât cererilor noi care vin din piață, cât și nevoii de extindere a clienților noștri actuali. Alte considerente au fost existența unor contracte pe termen lung, structura de chiriași existentă în parc, care cuprinde nume cunoscute și importante pe piață, precum și zona strategică în care este situată proprietatea”, a explicat Ana Dumitrache, Country Head al CTP România.

În România, CTP este cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, cu peste 700.000 m² suprafață închiriabilă situați în zece orașe – Arad, București, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Pitești, Salonta, Sibiu, Timișoara și Turda.

Încă o achiziție franceză cu impact pe piața din România: Atos preia furnizorul de soluții IT Siemens Convergence Creators cu afaceri de 12 mil. Euro în România și două centre cu 230 de oameni la Brașov și Cluj – Napoca. Achiziția are loc în cadrul unei tranzacții internaționale și este estimată să fie încheiată până la finele acestui an

Concernul francez Atos, lider global în soluții pentru tehnologia informației, a anunțat că va cumpăra Siemens Convergence Creators Gmbh, companie care activează pe piața de profil, tranzacție care la nivel local înseamnă preluarea Siemens Convergence Creators SRL, cu sediul la Brașov.

Siemens Convergence Creators SRL a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 53,39 mil. Lei (circa 11,9 mil. Euro) și un profit net de 0,87 mil. Lei (0,19 mil. Euro). Compania dispune de două centre la Brașov și la Cluj Napoca, respectiv de un personal de circa 230 de angajați, potrivit informațiilor prezentate pe propriul site.

Tranzacția derulată la nivel international înseamnă o extindere semnificativă a operațiunilor Atos în România.

Atos are în România centre la București, Brașov și Timișoara, unde numără 1.563 de oameni la 31 decembrie 2016. Atos IT Solutions and Services SRL a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 243 mil. Lei (54 mil. Euro) și un profit net de 35,5 mil. Lei (7,9 mil. Euro).

La nivel international, Atos, cu venituri anuale de 12 mld. Euro și 100.000 de angajați pe 72 de piețe din lume, va prelua o companie cu un personal de circa 800 de oameni în piețe precum SUA, Germania, Croația și România. Vânzătorul este conglomeratul german Siemen, care numără 351.000 de angajați și venituri de 79,6 mld. Euro, respectiv un profit net de 5,6 mld. Euro în ultimul an financiar încheiat la 30 septembrie 2016.

Tranzacția este așteptată să fie finalizată până la sfârșitul lunii decembrie 2017.

Pe piața de fuziuni și achiziții din România, tranzacția marchează o nouă achiziție realizată de către un investitor din Franța, după cele realizate în ultimii ani de către Auchan, Carrefour (retail), Lactalis (lactate), Leroy Merlin (bricolaj) sau Solina (industria alimentară).

De asemenea, și alte companii germane s-au aflat în poziție de vânzători în ultimii ani pe piața de fuziuni și achiziții cum a fost cazul Metro (vânzătorul hipermarketurilor Real către Auchan din Franța), Rewe (care a vândut magazinele Billa România către Carrefour din Franța) sau Praktiker pe piața de bricolaj.

Familia lui Cristian Borcea vinde Gaspeco L&D și Transpeco Logistics & Distribution, tranzacție estimată la aproximativ 100 – 150 mil. Euro. Investitori din Turcia, Germania sau Marea Britanie, interesați de achiziția fostelor active ale OMV Petrom, care împreună cumulează afaceri de 110 mil. Euro și profituri nete de peste 25 mil. Euro

Tranzacția de vânzare a Gaspeco L&D și a Transpeco Logistics & Distribution, aflată în faza ofertelor neangajante, a atras interesul mai multor investitori, printre care jucători din Turcia, Germania și Marea Britanie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cele două companii, în spatele cărora este familia omului de afaceri Cristian Borcea, cumulează împreună afaceri de peste 109 mil. Euro și profituri nete de peste 25 mil. Euro.

Vânzarea fostei divizii GPL a OMV Petrom și a firmei de transport auto a produselor petroliere este o tranzacție estimată de surse din piața de fuziuni și achiziții la un ordin de mărime de peste 100 mil. Euro, care ar putea ajunge până în jurul a 150 mil.euro în funcție de structura finală a tranzacției și a altor clauze ce pot afecta prețul, susțin surse din piață.

Reprezentanții vânzătorului nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol pe marginea acestui subiect.

Ambele companii au făcut parte din portofoliul fostei companii de stat Petrom, care după preluarea controlului de către OMV – Austria în 2004, pe fondul procesului de restructurare a companiei a decis în final să vândă aceste operațiuni, precum și alte active către alți jucători de pe piață.

Cele două companii sunt afaceri foarte profitabile, raportând marje nete de profit de 21%, respectiv 32%, conform datelor făcute publice.

Gaspeco L&D este una dintre cele mai mari companii de pe piața locală de GPL, estimată la aproximativ 500.000 tone pe an, respectiv în jurul a 500 mil. Euro pe an, unde concurează cu jucători de talia Rompetrol Gas, divizia locală a KMG International, Butan Gas sau Bulrom Gas.

Gaspeco L&D este o afacere care în 1996 funcționa sub numele Shell Gas România, sub forma unei asocieri mixte între concernul anglo – olandez Shell, unul dintre giganții globali ai petrolului, și Petrom, care la acea vreme era o companie de stat.

În anul 2008, pe fondul restructurării operațiunilor locale ale Shell, concernul petrolier anglo – olandez și-a vândut pachetul de acțiuni către asociatul său, Petrom, care din 2004 a trecut în portofoliul grupului austriac OMV.

Petrom, al cărui nume a fost schimbat ulterior în OMV Petrom SA, a schimbat apoi numele companiei din Shell Gas România în Petrom LPG.

Sub bagheta acționarului majoritar austriac, OMV Petrom și-a regândit ulterior structura de afaceri, rămânând o companie petrolieră integrată însă a trecut la vânzarea unor afaceri care nu aveau legătură cu activitatea de bază, țiței și gaze naturale. Astfel, a vândut Petrom Distribuție Gaze către fondul de investiții ceh PPF. Pe 25 iunie 2012 a încheiat contractul de vânzare – cumpărare pentru Petrom LPG cu Crimbo Gas International, companie deținută în mod egal la acel moment de către Cristian Borcea, fost finanțator al clubului de fotbal Dinamo București, și asociatul său, Corneliu George Gâdoiu, conform datelor făcute publice de către Consiliul Concurenței.

Ulterior acestei tranzacții, numele companiei a fost din nou schimbat și a ajuns să opereze pe piață sub umbrela Gaspeco L&D. De asemenea, în contextul în care omul de afaceri Cristian Borcea a fost condamnat la închisoare în dosarul transferurilor din fotbal, pachetul său de acțiuni a trecut la mama sa, Elena Borcea, potrivit datelor făcute publice.

Gaspeco L&D a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 391 mil. Lei (86,9 mil. Euro) și un profit net de 83 mil. Lei (18,5 ml. euro) la un număr de 267 de angajați.

Compania lucrează cu o marjă netă de câștig de 21% și este cel mai atractiv activ pus în pachetul de vânzare propus investitorilor.

Cealaltă companie, Transpeco Logistics & Distribution are un istoric de aproape 30 de ani și derulează activități de transportator auto de produse petroliere.

Firma, care și-a început activitatea în portofoliul statului român, a fost inclusă în 1995 ca sucursală de transport rutier în portofoliul SNP Petrom. Pe lângă transport rutier specific, compania a preluat și atribuții comerciale, în special în domeniul GPL: autogaz și propan, distribuit la stații de alimentare a autovehiculelor, cât și pentru alte utilizări comerciale și domestic.

În 2004, Transpeco trece împreună cu Petrom sub controlul OMV, care în 2007 decide pe fondul procesului de restructurare al OMV Petrom separarea într-o companie distinctă, Transpeco Logistics & Distribution devenind astfel companie cu capital privat românesc.

Transpeco Logistics & Distribution, companie unde Elena Borcea apare pe poziția de administrator, a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 99,8 mil. Lei (22,2 mil. Euro) și un profit net de 32,4 mil. Lei (7,2 mil. Euro) la un personal de 322 de angajați.

Firma operează cu o marjă netă de peste 32%, conform ultimului bilanț anual făcut public.

GPL-ul este un combustibil mai ieftin comparativ cu benzina și motorina, ceea ce oferă un potențial de creștere sectorului de profil, care a atras și recent investiții semnificative din partea unor jucători majori din piața petrolieră, precum Rompetrol Gas sau Mol.

Omul de afaceri Cristian Borcea este un investitor local cu experiență în sectorul de GPL, care a marcat deja două exituri semnificative.

În aprilie 2008, Cristian Borcea a vândut alături de Constantin Rizescu, fiecare acționar cu o cotă de 50%, pachetul integral de acțiuni a afacerii cu butelii GPL Crimbo Gas către grupul olandez SHV. Tranzacția a fost estimată la 20 – 25 mil. Euro.

În iunie 2008, Rompetrol Gas a cumpărat o rețea de 150 de stații de autogaz dintr-un total de 161 de unități de la companii din grupul de firme Crimbo, adică active ale Crimbo Gas 2000, Auto Gaz Trading, respectiv Crimbo Gas International. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Ulterior, grupul olandez SHV nu și-a atins țintele propuse la momentul achiziției astfel că a luat decizia în 2012 să-și facă exitul din România.

Retailerul german Lidl plătește circa 6 mil. Euro pentru achiziția a 3 magazine din rețea unei companii în spatele căreia se află fondul londonez de investiții First Property Group

Lidl, rețeaua de supermarketuri a gigantului german de retail Schwarz, cumpără cu 5,3 mil. Lire sterline (5,8 mil. Euro) trei magazine din rețea de la Fprop Romanian Supermarkets Ltd, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fprop Romanian Supermarkets Ltd, companie în care fondul de investiții First Property Group deține 24%, a vândut trei din cele nouă magazine Lidl cumpărate în decembrie 2015 pentru 10,5 mil. Euro.

First Property Group, fond de investiții listat pe bursa de la Londra, a obținut un profit de circa 400.000 lire sterline (circa 500.000 euro) din tranzacție.

Reprezentanții Lidl au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că cele trei magazine au fost cumpărate de către Lidl România SCS.

De asemenea, aceștia au mai precizat că magazinele cumpărate sunt la Buzău, Blaj și Luduș.

Lidl a mai cumpărat în acest an două magazine la Sibiu și Galați care făceau parte anterior din rețeaua XXL a grupului german Rewe, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 26 ianuarie. Finalizarea tranzacției Lidl – Rewe a avut loc în luna mai.

Pentru First Property Group, vânzarea celor trei magazine Lidl către retailerul german este a doua tranzacție în acest an în România, după ce pe 28 martie a anunțat vânzarea unui depozit logistic la Ploiești pentru 3,2 mil. Euro către Aquila Part Prod.

First Property Group, cu o valoare bursieră de 61,48 mil. Lire sterline, a anunțat în iulie o primă închidere a ultimului fond de investiții dedicat pieței din Marea Britanie, după ce a strâns 182 mil. Lire sterline de la opt investitori instituționali.

În 2011, Lidl a intrat pe piața din România după ce a semnat achiziția rețelei de 103 magazine Plus de la concernul german Tengelmann în cadrul unei tranzacții regionale care a cuprins și piața din Bulgaria.

După achiziția rețelei Plus, Lidl a urmat apoi o strategie agresivă de expansiune organică prin care a ajuns astăzi la o rețea de peste 200 magazine, dublă față de momentul intrării pe piață în urmă cu șapte ani.

Extinderea Lidl ca și a celeilalte rețele a grupului Schwarz, a fost alimentată de împrumuturi de la BERD și IFC.

În primăvară, grupul german Schwarz, unul dintre cele mai mari lanțuri de comerț din Europa, a primit aprobarea pentru un împrumut sindicalizat de 180 mil. Euro în vederea finanțării expansiunii rețelei de supermarketuri Lidl în Bulgaria și România, respectiv a hipermarketurilor Kaufland în Moldova.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) intenționează să participe la acest proiect cu 110 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

BERD și International Finance Corporation (IFC), parte a grupului Băncii Mondiale, au finanțat în perioada 2009 – 2012 cu peste 250 mil. Euro extinderea operațiunilor în România și în regiune a supermarketurilor Lidl și hipermarketurilor Kaufland, ambele fiind “brațele” aceluiași grup german de retail, Schwarz.

Lidl Discount, cu afaceri de 5,58 mld. Lei (1,24mld. Euro), un profit net de 217,7 mil. Lei (48,4 mil. Euro) și 4.265 angajați în 2016, este unul dintre cei mai mari retaileri pe o piață cu vânzări estimate la 10 mld. Euro pe an.

În acest moment, poziții puternice în comerțul românesc sunt ocupate de către Lidl (Germania), Mega Image (concernul olandezo – belgian Ahold Delhaize), Profi (aparținând fondului Mid Europa Partners), Carrefour și Rewe prin rețeaua Penny, pe segmentul de cash and carry Metro (Germania) și Selgros (Coop Elveția), în timp ce pe etajul de hipermarketuri se află Kaufland (Germania), Carrefour (Franța), Auchan (Franța) și Cora (grupul franco – belgian Louis Delhaize).

Grupul Schwarz, cu venituri anuale de circa 86 mld. Dolari, este printre cei mai mari retaileri din Europa și în primii zece jucători de profil din lume prin rețelele Lidl și Kaufland. Proprietarul grupului este Dieter Schwarz, 77 de ani, fiul fondatorului afacerii, a cărui avere este estimată de către revista americană Forbes la 17,8 mld. Dolari.

Consultanții PwC și avocații David & Baias au consiliat Voici la Mode la achiziția a trei magazine locale ale Marks & Spencer. Gigantul britanic cu vânzări de 12 mld. Euro pe an și-a făcut exitul din România datorită pierderilor și își lasă afacerea locală de 10 mil. euro în mâinile francizatului său din Cipru

Consultanții PwC și avocații David & Baias au consiliat Voici la Mode la achiziția a trei magazine locale ale Marks & Spencer. Gigantul britanic cu vânzări de 12 mld. Euro pe an și-a făcut exitul din România datorită pierderilor și își lasă afacerea locală de 10 mil. euro în mâinile francizatului său din Cipru

Echipa integrată de tranzacţii a D&B David şi Baias şi PwC România a anunțat, astăzi, că a oferit consultanţă juridică şi fiscală grupului cipriot Voici la Mode pentru achiziția a trei magazine deținute de Marks & Spencer în România.

Ca urmare a acestei achiziţii și a încheierii unui contract de franciză, Voici la Mode a devenit noul francizat M&S în România. De cealaltă parte, grupul britanic cu vânzări anuale de 10,6 mld. Lire sterline (circa 12 mld. Euro) își face exitul din România pe fondul pierderilor acumulate de către operațiunea locală, în contextul planului de restructurare a operațiunilor internaționale anunțate în noiembrie 2016 de către Steve Rowe, Directorul General al Marks & Spencer, conform BBC.

Marks and Spencer România, afacere deținută 100% de către grupul britanic înainte de tranzacție, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 43,1 mil. Lei (9,6 mil. Euro) și pierderi de 18 mil. Lei (4 mil. Euro) la un număr de 84 de angajați.

“Operațiunile noastre internaționale s-au schimbat, de asemenea. În timp ce afacerea noastră de franciză cu partenerii noștri informați este profitabilă, cea aflată în proprietatea noastră nu este. Acest lucru nu este sustenabil, așa că ne concentrăm asupra parteneriatelor noastre în cadrul unor asocieri mixte și franciză, respectiv asupra afacerii noastre online în creștere, ieșind astfel din zece piețe ale noastre care ne aduc pierderi”, explica Steve Rowe în raportul anual.

Cumpărătorul afacerii este grupul cipriot Voici la Mode, afacere fondată de către Artemisia Panayiotou. Pe piața retailului de îmbrăcăminte, printre numele puternice prezente pe piața locală se numără Zara, H&M sau Peek & Cloppenburg.

Mișcări similare de exit din piața locală au făcut și alte nume importante din segmente ale pieței de consum. Astfel, anul trecut, gigantul american McDonald’s a vândut pentru 65,33 mil. Dolari o rețea locală de 66 restaurante către grupul maltez Hili Ventures, care deține franciza McDonald’s pentru șase țări din Europa.

În tranzacția cu Marks & Spencer, grup cu o valoare bursieră de 5,7 mld. Lire sterline pe bursa de la Londra, cumpărătorul cipriot a fost asistat de către echipa de consultanţă juridică D&B David şi Baias coordonată de Anda Rojanschi (Partener M&A D&B David şi Baias) şi compusă din Cristina Ciucă, Senior Associate, Anca Dascălu, Associate, şi Andreea Tortov, Associate.

Echipa de consultanţă fiscală implicată în tranzacţie a fost coordonată de Raluca Popa, Director, Consultanţă Fiscală, PwC România şi Valentina Radu, Director, Consultanţă Fiscală, şi a fost compusă din Adela Ţopescu, Manager, Anca Dumitrescu, Manager, şi Iulia Suciu, Consultant.

Tranzacția a fost semnată în luna mai, grupul Voici la Mode având o relație de lucru stabilită cu Marks and Spencer încă din 1960. Reprezentanții cumpărătorului au anunțat intenția de a extinde rețeaua din România prin deschiderea de noi unități în locații centrale.

Anul acesta, echipa integrată de tranzacţii a PwC România şi D&B David şi Baias a fost implicată în mai multe fuziuni și achiziții printre care preluarea Supremia de către francezii de la Solina, achiziţia SunWave Pharma de către fondul sud-african de investiţii Coast2Coast Capital, proprietarul Ascendis Health, precum şi vânzarea reţelei Praktiker către britanicii de la Kingfisher.

Consultanții de strategie de la AT Kearney: Principalii factori din spatele tranzacțiilor de pe piața de carne sunt geografia, rețeaua de distribuție, posibilitatea de intrare pe noi piețe și felul în care sunt percepute alte alimente. “Rețeaua de distribuție la nivel național a Elit și Vericom este unul dintre motivele pentru care Smithfield au considerat că sunt un target potrivit pentru achiziție“

Rețeaua de distribuție la nivel național a celor de la Elit și Vericom este unul dintre motivele pentru care cei de la Smithfield au considerat că sunt un target potrivit pentru o achiziție, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții firmei americane de consultanță strategică AT Kearney.

Compania americană Smithfield, parte a celei mai mari companii din lume din sectorul cărnii de porc – WH Group din China, a anunțat, ieri, semnarea unui acord pentru preluarea pachetelor integrale de acțiuni la Elit Cugir și Vericom, achiziție cu un ecou puternic pe piața de carne de porc, care domină industria cărnii și a preparatelor de carne din România ce rulează peste 1,2 mld. Euro pe an.

“Conform modului de operare în piețele de bază, unde au activități integrate, prin achiziția Elit și Vericom în România, Smithfield va adăuga la fermele și depozitele existente  – 46 ferme în județele Timiș și Arad și fabrici de nutret – activități extinse de procesare și distribuție a cărnii”, notează consultanții AT Kearney într-o analiză solicitată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Elit Cugir, cu o cifră de afaceri de 75 mil. Euro în 2016, și Vericom 2001 București, cu o cifră de afaceri de 20,7 mil. Euro în 2016, operează trei facilități de procesare a cărnii și cinci centre de distribuție în România. Cele două companii achiziționate vând aproximativ 25.000 de tone de carne procesată către 12.000 de clienți prin intermediul unei rețele de distribuție la nivel național.

Cumpărătorul dispune deja în România de o rețea de ferme de creștere a porcilor, de abatorul Freidorf și fabrici de nutreț, iar după achiziția afacerilor controlate de către omul de afaceri Dorin Mateiu va avea propria rețea de distribuție, precum și un loc de top pe piața mezelurilor.

Smithfield România, care administrează fermele de creștere a porcilor, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 732 mil. Lei (163 mil. Euro) și un profit net  de 89,3 mil. Lei (19,8 mil. Euro) la un personal de 1.141 de angajați.

Smithfield Prod, companie cu obiect de activitate de producție și conservare a cărnii care administrează abatorul de la Freidorf, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 897 mil. Lei (199,3 mil. Euro) și pierderi de 29,6 mil. Lei (6,6 mil. Euro) la 967 de angajați.

“Ca o mică observație, WH Group se extinde în Europa cu precădere în țările unde carnea de porc este în topul preferințelor de consum” notează consultanții AT Kearney.

Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari exportatori de carne de porc la nivel mondial, iar China și Hong Kong formează cea mai mare piață de import de profil din lume, arată datele Eurostat.

Consumul de carne de porc este dominant pe piețele de carne din România și Polonia, unde Smithfield a anunțat ultimele sale achiziții.

“WH Group încearcă să își extindă amprenta globală, având în vedere că tot ei au achiziționat și operațiunile celor de la Pini Polska, Hamburger Pini și Royal Chicken în Polonia. WH Group realizează sub 5% din venituri în afara SUA și China, iar profit chiar mai puțin de atât. Cu toate acestea, potențialul este foarte mare în alte părți ale lumii. Dacă ne uităm la proiecțiile globale, potențialul cel mai mare de export, dar și de evoluție a consumului, vine de la țări emergente (Brazilia, Tailanda) și Europa, deci cu siguranță o diversificare către aceste piețe are sens”, explică reprezentanții AT Kearney.

Veniturile WH Group provin în proporție de peste 60% din SUA și peste 33% din China, restul fiind acoperit din Europa, potrivit datelor raportate pentru primul semestru al acestui an.

Pe linii de afaceri, procesarea cărnii aduce 52% din veniturile WH Group, dar mai ales 76% din profitul operațional, urmat de carnea de porc proaspătă cu 43,5% din venituri și 27% din profitul operațional, iar producția de porci are o pondere de 2,6% în venituri și 5,4% în profitul operațional.

De asemenea, achiziția Smithfield vine la scurtă vreme după preluarea Caroli Foods Group de către grupul Mexican Sigma Alimentos, de asemenea, un investitor interesat de extinderea în Europa de Est. Acestea se adaugă altor tranzacții locale prin care grupul Benedek a preluat producătorul de mezeluri Arterimpex, cu afaceri de 10 mil. Euro pe an, respectiv anunțul grupului danez Premium Porc privind o nouă achiziție în această toamnă ceea ce indică o tendință de consolidare într-un sector al cărnii foarte fragmentat.

“Considerăm că driverii principali din acest sector (din piața de carne de porc – n.r.) ar fi următorii:

  • Geografia; piața cărnii de porc evoluează diferit în diferitele zone ale lumii – de exemplu, în SUA piața este în scădere, unul din motive fiind faptul că prețurile la alte cărnuri, precum vita, sunt în scădere
  • Rețeaua de distribuție (atunci când un jucător penetrează o piață nouă, este important să poată dezvolta cât mai rapid o rețea de distribuție extinsă)
  • Posibilitatea de a încerca intrarea pe noi piețe (pentru a nu depinde doar de procesarea cărnii de porc, unii jucători pot achiziționa companii care să le permită intrarea pe alte segmente, precum carnea de vită)
  • Felul în care încep să fie percepute alte alimente la nivel global (de exemplu: carnea de pui începe să fie văzută din ce în ce mai prost la nivel global)”, explică reprezentanții AT Kearney.

Piața de carne din România este o industrie cu un grad mic de concentrare, foarte atomizată, date din 2014 indicând aproximativ 100 de producători de profil, primii 15 jucători având cumulate circa 52% din piață.

Consumul de carne de porc domină celelalte segmente de carne – pui sau vită. România a importat porci și carne de porc, în valoare de 343,6 mil. Euro, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România.

Smithfield Elit main

Se înmulțesc achizițiile pe piața de procesare a cărnii: Liderul global din industria cărnii de porc cumpără companiile Elit Cugir și Vericom pentru a-și extinde portofoliul de activități locale. Tranzacția propulsează Smithfield spre vârful pieței locale de mezeluri. KPMG și NNDKP au lucrat de partea cumpărătorului, iar avocații Țuca Zbârcea & Asociații au consiliat vânzătorul

Smithfield, aflat în portofoliul WH Group (China) – cea mai mare companie din lume din sectorul cărnii de porc, a anunțat semnarea unui contract de achiziție pentru pachetele integrale de acțiuni ale producătorilor de mezeluri Elit Cugir și Vericom, afaceri controlate de către antreprenorul Dorin Mateiu.

“Achiziția companiilor Elit și Vericom se aliniază planului strategic de creștere al Smithfield România. Această decizie are ca scop consolidarea operațiunilor din România, prin adăugarea unei fabrici de procesare a cărnii la capacitățile de producție existente în România (ferme, fabrici de furaje și abator)”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Cristina Bodea, director sustenabilitate al Smithfield România.

Tranzacția are mai multe mize pentru cumpărător. Pe de o parte, este o achiziție complementară, completând cu capacități de procesare de carne și o rețea de vânzare portofoliul actual al Smithfield format din ferme, fabrici de furaje și abator. Impactul local al tranzacției este așteptat să fie acela ca Smithfield să atace o poziție de lider în piața locală de mezeluri, alături de jucători precum Cristim sau Caroli, la rândul său recent preluat de mexicanii de la Sigma Alimentos.

Pe de altă parte, impactul la nivel internațional și la nivelul grupului chinez este reprezentat de faptul că WH Group își extinde amprenta globală și operațiunile din Europa cu proaspetele achiziții din Polonia și România. O altă miză este capturarea unui segment de piață cotat cu o marjă mai bună de profit, așa cum este sectorul procesării de carne.

“Grupul se așteaptă ca achizițiile să îi dea Smithfield o poziție de lider în sectorul procesării de carne cu un portofoliu de mărci vândute pe canalul comerțului tradițional cu marje mai mari”, au spus reprezentanții cumpărătorului într-un comunicat transmis bursei de la Hong Kong, unde sunt listate acțiunile WH Group.

“Finalitatea tranzacției este condiționată de obținerea acordurilor din partea autorităților de reglementare comercială. Mai multe informații vor fi disponibile în săptămânile care urmează“, a mai precizat Cristina Bodea din partea Smithfield România.

Tranzacția a fost semnată pe 25 septembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Firma de avocatură NNDKP a asistat Smithfield la achiziție cu o echipă coordonată de către Adriana Gaspar, Senior Partner în cadrul firmei, echipă din care a făcut parte și Corina Dumitru, Managing Associate.

De asemenea, cumpărătorul a lucrat cu consultanții KPMG în tranzacție, potrivit unor surse din piață.

De cealaltă parte, vânzătorul a fost asistat de către o echipă de avocați Țuca Zbârcea & Asociații, coordonată de către Cornel Popa, Partener, echipă din care au mai făcut parte Ruxandra Frungeti, Senior Associate, respectiv Oana Todeilă, Associate, au precizat reprezentanții casei de avocatură.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții susțin că tranzacția ar putea ajunge în jurul unui ordin de mărime de 70 – 80 mil. Euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate.

Elit Cugir și Vericom 2001 București operează trei facilități de procesare a cărnii și cinci centre de distribuție în România. Cele două companii achiziționate vând aproximativ 25.000 de tone de carne procesată către 12.000 de clienți prin intermediul unei rețele de distribuție la nivel național.

Elit Cugir, afacere fondată în 2002, a ieșit în această primăvară din insolvență. Pentru 2016, Elit SRL a raportat 339,2 mil. Lei (75 mil. Euro) și un profit net de 34,4 mil. Lei (peste 7,5 mil. Euro) la 1.173 de angajați. Compania lucrează cu o marjă netă de profit de 10%.

Vericom 2001, companie cumpărată de către Elit Cugir în 2009 de la Maria Dobre și Mihai Brașoveanu, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 93,2 mil. Lei (20,7 mil. Euro) și un profit net de 7,2 mil. Lei (1,6 mil. Euro) la 286 de angajați.

În anul 2014, Elit a solicitat Tribunalului Alba deschiderea procedurii de insolvență, măsură aprobată de către instanță, care a numit și un administrator judiciar provizoriu.

Datele din planul de reorganizare al Elit din septembrie 2015 arată că statul avea de recuperat creanțe de circa 56 mil. Lei, pe lista celor mai mari creditori ai companiei fiind Alpha Bank România cu 6,3 mil. Lei, dar și proprietarul afacerii, Dorin Mateiu, cu creanțe neîncasate de 34,4 mil. Lei.

Planul de reorganizare indica, de asemenea, că vânzările Elit SRL mergeau prin 3 canale de distribuție – canalul de comerț traditional având o pondere de 79% în 2014, comerțul modern (adică rețelele de supermarketuri și hipermarketuri) cu 12%, iar restul prin rețeaua de magazine proprii și alți clienți.

Principalul activ al Elit este fabrica de la Oarda (județul Alba).

În 2014, erau aproximativ 100 de producători de carne pe o piață foarte fragmentată, primii 15 jucători având cumulate circa 52% din piață.

Conform unor date din iulie 2015, Smithfield Prod cu o cotă de piață de 7,4% și Smithfield Ferme cu 6,5% erau cele mai mari companii de pe piața de carne, în timp ce Elit cu o cotă de circa 3% se situa în topul primilor 3 producători de mezeluri, după Cristim și Caroli.

Din piața de carne, segmentul de carne de porc este dominant, aceasta fiind principala linie de afaceri și în afacerea Elit.

Ritmul anual de creștere al pieței de carne era cotat la 1,2%, conform datelor prezentate în planul de reorganizare din 2015 al Elit.

De cealaltă parte, compania americană Smithfield a intrat în România în 2004 prin achiziția Comtim Timișoara.

În portofoliul Smithfield Prod se află, de asemenea, abatorul Freidorf și o stație de procesare de sub-produse de origine animală.

Smithfield România, care administrează fermele de creștere a porcilor, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 732 mil. Lei (163 mil. Euro) și un profit net  de 89,3 mil. Lei (19,8 mil. Euro) la un personal de 1.141 de angajați.

Smithfield Prod, companie cu obiect de activitate de producție și conservare a cărnii care administrează abatorul de la Freidorf, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 897 mil. Lei (199,3 mil. Euro) și pierderi de 29,6 mil. Lei (6,6 mil. Euro) la 967 de angajați.

Cele două companii locale ale Smithfield au luat în 2015 un credit de 50 mil. dolari de la UniCredit pentru activitățile derulate la nivel local.

Achizițiile Elit și Vericom vin în contextul în care, în august, Smithfield a cumpărat Pini Polska, Hamburger Pini și Royal Chicken din Polonia în cadrul strategiei grupului chinez de creștere în Europa.

Veniturile WH Group provin în proporție de 60% din SUA, 33% din China și alte 7% din Europa, astfel că recentele achiziții din Polonia și România pot fi citite în cheia creării unui al treilea pilon în Europa pentru afacerile grupului chinez.

Pe linii de afaceri, procesarea cărnii aduce 52% din veniturile WH Group, dar mai ales 76% din profitul operațional, urmat de carnea de porc proaspătă cu 43,5% din venituri și 27% din profitul operațional, iar producția de porci are o pondere de 2,6% în venituri și 5,4% în profitul operațional.

În 2016, cifra de afaceri a WH Group a fost de 21,5 mld. Dolari, profitul net atribuibil acționarilor înregistrat a fost de 1 mld. Dolari, iar  lichiditățile nete din activități operaționale au ajuns la 1,85 mld. Dolari.

WH Group a cumpărat în 2013 Smithfield, devenind cea mai mare companie din lume în sectorul de carne de porc.

În anii următori, grupul chinez a căutat să-și integreze achiziția de 4,7 mld. Dolari a Smithfield și să-și reducă treptat costurile de îndatorare. Cel mai recent, Smithfield a vândut în februarie obligațiuni de 1,4 mld. Dolari cu maturități la 3,5 și 10 ani, respectiv la dobânzi de 2,7%, 3,35% și 4,25%, mișcare prin care și-a refinanțat datorii mai vechi contractate la costuri mai mari.

Exitul antreprenorului Dorin Mateiu din afacerea Elit se adaugă șirului de proprietari de afaceri care în ultimii doi ani au vândut afacerile pornite în județul Alba – Raul Ciurtin (Albalact), Levente Bara (Supremia), Ioan Istrate (Alpin 57 Lux) sau Ioan Tecar (Pehart Tec).

De asemenea, achiziția Smithfield vine la scurtă vreme după preluarea Caroli Foods Group de către grupul Mexican Sigma Alimentos, de asemenea, un investitor interesat de extinderea în Europa de Est. Acestea se adaugă altor tranzacții locale prin care grupul Benedek a preluat producătorul de mezeluri Arterimpex, cu afaceri de 10 mil. Euro pe an, respectiv anunțul grupului Premium Porc privind o nouă achiziție în această toamnă ceea ce indică o tendință de consolidare într-un sector al cărnii, care a atras investiții de 500 mil. Euro în ultimii ani ca urmare a încrederii investitorilor în creșterea consumului.

 

Fondul de investiții Veritas Capital a preluat cele două unități de producție ale PAS Technologies România în cadrul unei tranzacții internaționale încheiate cu fondul de investiții KRG Capital

Compania americană StandardAero, unul dintre cei mai mari furnizori globali independenți de servicii pentru sectorul aeronautic, a preluat de la fondul de investiții american KRG Capital afacerea PAS Technologies, care deține două unități de producție în România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părți.

PAS Technologies România SRL operează o unitate de producție de componente pentru industria petrolieră la Câmpina și o alta la Ariceștii Rahtivani în cadrul parcului industrial Ploiești West Park, investiții derulate pentru a deservi clientul Cameron la nivel local.

A doua unitate de producție aflată în cadrul parcului industrial a fost deschisă în urmă cu 3 ani în urma unei investiții de 2 mil. dolari.

PAS Technologies România SRL a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 30,6 mil. Lei (6,8 mil. Euro) și o pierdere de 1,7 mil. Lei (0,4 mil. Euro) la un număr mediu de 45 de angajați.

Anul de vârf al afacerii locale a fost atins în 2014, când compania locală a raportat un profit net de 14,5 mil. Lei la o cifră de afaceri de 52,1 mil. Lei și 56 de angajați.

StandardAero, cu venituri anuale de 1,8 mld. Dolari și 3.400 de angajați la nivel global, face parte din anul 2015 din portofoliul fondului de investiții american Veritas Capital.

Cele două părți au semnat un acord de vânzare – cumpărare pentru PAS Technologies în prima parte a anului.

Veritas Capital, manager de capital privat cu sediul la New York, a finalizat în februarie ridicarea celui de-al șaselea fond de investiții din istoria sa, cu un capital de 3,55 mld. Dolari.

De cealaltă parte, KRG Capital, un manager de capital privat cu sediul la Denver, a cumpărat PAS în 2010, iar în acest an a finalizat vânzarea afacerii în cadrul celui de-al 11-lea exit al fondului său de investiții KRG Fund IV, cu un capital de 1,96 mld. Dolari.

Houlikan Lokey și Alantra au fost consultanții financiari, iar Brownstein Hyatt Farber Schreck a asigurat consultanța juridică a PAS în această tranzacție, au mai precizat reprezentanții KRG Capital.

IFC vinde un pachet de 6% din TTS cu 9,3 mil. Euro după cinci ani de când și-a anunțat intrarea în afacere cu o investiție de până la 12 mil. euro. Exitul parțial al instituției financiare internaționale evaluează pachetul integral de acțiuni al companiei la 156 mil. Euro, din care 9% aparțin fostului ministru de finanțe Viorel Ștefan

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, vinde un pachet de 6% din acțiunile Transport Trade Services (TTS) pentru 9,358 mil. Euro, tranzacție prin care instituția financiară internațională își face exitul parțial din afacere.

Compania cu activități de transport TTS este cumpărătorul pachetului de acțiuni proprii deținut de către IFC, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția a fost aprobată de către acționarii TTS pe 30 iunie și urmează să aibă loc până pe 22 octombrie, adică într-un interval de 30 zile de la data publicării hotărârii adunării generale a acționarilor companiei în Monitorul Oficial.

La acest preț de achiziție de 234 euro per acțiune, după cum rezultă din datele făcute publice, pachetul de 100% din acțiunile TTS este evaluat la aproximativ 155,9 mil. Euro.

Pe 6 iulie 2012, IFC a anunțat că investește până la 12 mil. euro în TTS și în subsidiarele acestuia pentru a îmbunătăți serviciile de logistică și de transport naval din bazinul Dunării în vederea dezvoltării industriei și comerțului în regiune. Acum cinci ani, IFC a preluat un pachet de circa 10% din TTS.

Intrarea IFC în afacerea TTS, fondată în 1997, a avut loc după ce deja instituția financiară internațională acordase anterior finanțări de sprijin dezvoltării operațiunilor grupului de transport.

În prezent, lista acționarilor TTS cuprinde pe omul de afaceri constănțean Mircea Mihăilescu, care deține 296.940 de acțiuni, adică 44,54% din acțiuni, Ion Stanciu (director general adjunct al TTS și membru în Consiliul de supraveghere al operatorului portuar SOCEP Constanța) cu 12,727%, deputatul PSD și ex – ministru al Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, cu 9,09%, elvețianul Peter Hungerbuehler (director general al Danu Transport Gmbh din Austria) cu 9,09%, Constantin Hârțan cu 4,54%, Petru Ștefănuț (directorul general al TTS) cu 2,727%, Aurel Florin Moldoveanu cu 0,909%, Jancovschi Daniel Ștefan cu 1,359%, Silviu Cătălin Petrea cu 1,359%, Antonio Gabriel Stoean cu 1,359%, Daniela Camelia Simion cu 0,909%, Mihaela Aurelia Cismek cu 0,46%, Mihaela Miron cu 0,46%, Florin Alexandrescu (directorul economic al TTS) cu 0,46%, respectiv IFC cu 9,99%.

După încheierea tranzacției, IFC rămâne în portofoliu cu un pachet de circa 4% din afacerea TTS.

Dacă privim la valoarea investiției IFC de intrare în acționariatul TTS, observăm că valoarea pachetului de acțiuni (equity value – n.r.)  al TTS a crescut cu aproximativ 30% în ultimii 5 ani.

TTS a raportat pentru anul trecut un profit net de 11 mil. Lei (2,4 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 275,8 mil. Lei (61,3 mil. Euro), potrivit ultimului raport anual.

Numerarul și echivalentul de numerar la 31 decembrie 2016 al TTS era de 36,9 mil. Lei (8,2 mil. Euro).­­

În 2016, TTS a derulat atât tranzacții de preluare a unor companii și pachete de acțiuni în companii din grup, dar a și vândut o parte din participațiile aflate în portofoliul său.

Cea mai importantă mișcare a fost preluarea a 51% din acțiunile companiei ungare de transport fluvial Plimsoll Kft pentru 2 mil. Euro (9,066 mil. Lei), așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în exclusivitate pe 11 august 2016. Indirect, prin tranzacție, TTS a preluat și Fluvius Kft din Ungaria.

De asemenea, TTS a cumpărat 8,8% din Trans Europa Port SA pentru 1,8 mil. Lei și a subscris 2000 de acțiuni noi pentru 1,98 mil. Lei. A participat la majorarea de capital a Agrimol Trade (companie din grupul TTS) cu un aport proaspăt de capital de circa 2,85 mil. Lei.

TTS a vândut 99% din Cernavodă Shipyard și 51% din Bunker Trade Logistic către Navrom pentru 4,558 mil. Lei (circa 1 mil. Euro).

Tot în 2016, TTS și-a vândut pachetul de 15% din Danu Transport Gmbh pentru circa 0,47 mil. Euro, iar în beneficiul foștilor acționari a fost dechis un cont escrow de 0,77 mil. Euro.

De asemenea, TTS a cumpărat acțiuni la Cargo Trans Vagon SRL pentru 12 mil. Lei (2,67 mil. Euro), potrivit raportului anual al companiei.

Din grupul de companii afiliate TTS fac parte CNFR Navrom Galați (91,79% deținut de TTS), TTS Operator SRL (90% TTS), operatorul de terminal portuar Canopus Star Constanța (51% din acțiuni TTS, 49% Cargill din SUA), Agrimol Trade (99,99% are TTS), Sim Tur (91,79% TTS), TTS Gmbh (75% TTS), Cargorom Trans bbva (51% TTS), Plimsoll Kft din Ungaria (51% TTS), Fluvius Kft (100% Plimsoll), Cernavodă Shipyard (99,18% CNFR Navrom), Bunker Trade Logistic (95% CNFR Navrom), Navrom Bac (97,37% CNFR Navrom), Navrom Centru de Afaceri SRL (95,5% Navrom), Navrom Shipyard (99,86% Navrom), Hotel Mercur SRL (100% Navrom), Superquattro Group (74,5% Navrom) sau Rom Pesc Impex (100% Navrom).

În acest an, în cadrul operațiunilor de reorganizare a structurii grupului TTS, Trans Europa Port și Hotel Mercur și-au schimbat numele în TTS Porturi Fluviale, respectiv Navrom River.

Fondul american de investiții Advent a cumpărat distribuitorul de produse industriale Novo Tech SA din Cluj de la fondul francez de investiții PAI Partners. Preluarea companiei locale cu afaceri de 9 mil. Euro și cu o rată de creștere anuală de 25%, parte a unei tranzacții globale de 1,25 mld. Euro

Fondul francez de investiții PAI Partners a vândut distribuitorul de produse industriale Novo Tech SA din Cluj – Napoca fondului american de investiții Advent International, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Preluarea Novo Tech are loc în contextul în care la nivel global fondul de investiții PAI Europe V, administrat de către PAI Partners, a finalizat în luna septembrie vânzarea grupului IPH (Industrial Parts Holding) la o valoare de exit de 1,25 mld. Euro, după o investiție începută în 2013 la o valoare de achiziție de 465 mil. Euro.

Novo Tech SA a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 40 mil. Lei (circa 9 mil. Euro), în creștere cu 25% față de anul anterior, și un profit net de 1,3 mil. Lei (aproape 0,27 mil. Euro) la un număr de 37 de angajați.

Compania locală și-a început activitatea în 1998 și are o rețea formată din patru filiale, potrivit reprezentanților grupului IPH, cu venituri de 1,3 mld. Euro în 2016.

PAI Partners, care a avut în portofoliul său IPH până în această lună, are sub administrare active de 7,1 mld. Euro. A strâns până acum de la investitori 13,2 mld. Euro, ultimul fond ridicat fiind PAI Europe VI, cu un capital de 3,3 mld. Euro. PAI Partners are în portofoliu circa 20 de companii europene, iar istoria sa începe în 1872 când era principala divizie de investiții a Paribas, astăzi parte a gigantului financiar francez BNP Paribas.

Advent International, cumpărătorul, este un manager de capital privat cu un istoric de investiții, respectiv tranzacții de referință pentru piața din România. A avut în aproape 20 de ani de activitate locală investiții în fabrici de bere (Brewery Holdings în perioada 1996 – 2000), media (Euromedia în perioada 1998 – 2005), telefonie mobilă (MobiFon – acum Vodafone România, unde a fost investitor în perioada 1998 – 2004),  producție de medicamente (Terapia Cluj în perioada 2003 – 2006, respectiv Labormed în perioada 2008 – 2012), producția de materiale de construcții (Deutek în perioada 2005 – 2013 și Ceramica Iași în perioada 2007 – 2014) sau servicii medicale private (rețeaua Regina Maria, pe care a avut-o în portofoliu în perioada 2010 – 2015).

Advent, manager de capital privat fondat în 1985, avea active de 43 mld. Dolari în administrare la 30 iunie și a investit până acum peste 35 mld. Dolari.

Eurobank a anunțat că se așteaptă să finalizeze până la finele lui octombrie negocierile de vânzare a Bancpost, ERB Retail Services și ERB Leasing către Banca Transilvania

Grupul bancar elen Eurobank a anunțat, astăzi, că negociază o potențială vânzare a Bancpost, ERB Retail Services IFN și a ERB Leasing IFN, cu Banca Transilvania.

“Detaliile privind negocierile vor fi făcute publice după finalizarea pașilor necesari și obținerea aprobărilor relevante. Finalizarea negocierilor și a analizei este așteptată să aibă loc la sfârșitul lunii octombrie“, au spus într-un comunicat reprezentanții Eurobank.

Teaser-ul tranzacției lansate în luna februarie arăta că din perimetrul tranzacției Florence fac parte Bancpost – a noua bancă locală după activul net bilanțier la finele anului trecut, compania de leasing ERB Leasing, ERB Retail Services, precum și un portofoliu selectat de credite.

Grecii de la Eurobank au decis pe 31 iulie în cadrul adunării generale a acționarilor Bancpost să își retragă peste 48 mil. Euro (221,1 mil. Lei) din capitalul social al băncii din România printr-o operațiune de reducere a valorii nominale a acțiunii de la 0,4 la 0,32 lei per titlu.

În faza finală a tranzacției Florence, Eurobank a primit oferte angajante de la fondurile americane de investiții JC Flowers, Varde Partners și Banca Transilvania, susțin surse din piață. Părțile nu au confirmat până acum aceste informații.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

De cealaltă parte, Banca Transilvania ocupă locul al doilea pe piață după nivelul activelor, poziție pe care a urcat ca urmare a unui avans susținut de achiziția Volksbank România, tranzacție finalizată în aprilie 2015.

În iulie, OTP Bank a semnat un acord de achiziție pentru Banca Românească, aflată în portofoliul unui alt grup bancar elen – National Bank of Greece. Valoarea totală a tranzacției este de circa 650 mil. Euro, care include o componentă de plată a prețului pentru preluarea pachetului de acțiuni, respectiv rambursarea liniilor de finanțare intragrup către banca – mamă din Grecia.

O a treia bancă elenă din cele patru active la nivel local, Piraeus Bank este, de asemenea, în curs de exit din România, în cadrul tranzacției aflate în derulare participând potențiali cumpărători precum Patria Bank, aflată în portofoliul fondului de investiții Axxess Capital, și fondul american de investiții JC Flowers.

Procesul de consolidare a pieței bancare din România face un pas decisiv înainte cu ocazia tranzacțiilor de vânzare a trei din cele patru operațiuni locale deținute de băncile elene, care au nevoie să își reducă până în 2018 expunerile în străinătate la parametrii agreați cu Comisia Europeană.

Proprietarii rețelei Optiblu au angajat KPMG să se ocupe de vânzarea afacerii de 10 mil. Euro

Acționarii lanțului de magazine specializate Optiblu au angajat consultanții KPMG să se ocupe de tranzacția de vânzare a afacerii, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Rețeaua de magazine Optiblu este operată de către Optical Network, afacerea luând naștere inițial pe scheletul rețelei de farmacii Sensiblu din grupul A&D Pharma. Ulterior, Optiblu a devenit o afacere de sine stătătoare, controlată de fondul de investiții Gemisa Investments, condus de Dragoș Roșca și în spatele căruia se află acționari din A&D Pharma.

Optical Network numără o rețea de circa 30 de magazine, conform informațiilor prezentate de către companie.

Optical Network a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 43,3 mil. Lei (9,6 mil. Euro) și un profit net de 4,3 mil. Lei (0,9 mil. Euro) și 182 de angajați.

Reprezentanții Optiblu nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Tranzacția de vânzare a Optiblu este într-o fază incipientă, afirmă surse din piață.

Într-o privire mai amplă, acționarii A&D Pharma au început discuții și pentru vânzarea celui mai mare grup local de pe piața farma.

Mediplus, distribuția din grupul A&D Pharma, a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 3,99 mld. Lei (0,887 mld. Euro) și un profit net de 22,8 mil. Euro la un număr de 949 de angajați.

De cealaltă parte, Sensiblu a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,67 mld. Lei (371 mil. Euro) și un profit net de 7 mil. Euro la un număr de 2.656 de angajați.

Discuții de vânzare pentru A&D Pharma au fost și în anii anteriori, fără să se ajungă la un acord.

În acest an, Ludovic Robert, unul dintre fondatorii A&D Pharma, cunoscut drept un antreprenor în serie, a vândut rețeaua de clinici Anima către MedLife, liderul pieței de servicii medicale private.

Warburg Pincus despre informațiile privind negocierile de achiziție a A&D Pharma, tichet de tranzacție estimat pe piață în jurul a 250 – 300 mil. Euro: “Nu vom comenta”. Cine este fondul de investiții cu 44 mld. Dolari active sub administrare, care caută să cumpere active mari în România

Fondul de investiții Warburg Pincus poartă negocieri pentru achiziția grupului A&D Pharma în cadrul celei mai mari tranzacții de pe piața de farma din România, susțin surse din piață.

“Nu vom comenta”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Sarah Gestetner, Director de comunicare al biroului din Londra al Warburg Pincus.

De cealaltă parte, reprezentanții A&D Pharma nu au făcut niciun comentariu până acum pe acest subiect.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 4 septembrie că proprietarii A&D Pharma discută vânzarea grupului din care fac parte distribuitorul Mediplus și farmaciile Sensiblu cu fondul de investiții Warburg Pincus.

Consultanții KPMG au mandatul de vânzare al tranzacției, estimate de diferite surse din piață în jurul a 250 – 300 mil. Euro.

Valoarea tranzacției poate suferi variații semnificative în funcție de structura agreată de către părți, explică surse din piața de fuziuni și achiziții.

Pe piața locală de farma, există trei afaceri antreprenoriale cu poziții puternice – grupul A&D Pharma, controlat de un grup de oameni de afaceri libanezi, platforma controlată de Anca Vlad – formată din distribuitorul Fildas Trading și farmaciile Catena, respectiv platforma controlată de către omul de afaceri Ovidiu Buluc, care grupează Farmexim și HelpNet.

Mediplus, distribuția din grupul A&D Pharma, a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 3,99 mld. Lei (0,887 mld. Euro) și un profit net de 22,8 mil. Euro la un număr de 949 de angajați.

De cealaltă parte, Sensiblu a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,67 mld. Lei (371 mil. Euro) și un profit net de 7 mil. Euro la un număr de 2.656 de angajați.

A&D Pharma a fost fondată în 1994 de către oamenii de afaceri Ludovic Robert, Walid Abboud, Michel Eid și Roger Akoury, însă ulterior pe fondul neînțelegerilor intervenite unii dintre fondatori au ieșit din afacere.

Vânzarea A&D Pharma a mai fost pe masa investitorilor și în 2011, când printre fondurile de investiții care se uitau la tranzacție se numărau atunci Penta, CVC Capital Partners sau Bridgepoint.

Warburg Pincus este un manager global de fonduri de investiții, cu active de 44 mld. Dolari sub administrare.

Originile firmei de investiții datează din 1939. Warburg Pincus a investit peste 60 mld. Dolari în ultimii 50 de ani în peste 780 de companii din 40 de țări ale lumii.

În România, Warburg Pincus a fost un investitor atent la tichetele de tranzacții majore. În 2015, Warburg Pincus s-a uitat la tranzacția de vânzare a Piraeus Bank România, eșuată atunci și care acum este reluată, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tot în 2015, Warburg Pincus s-a uitat la tranzacția de vânzare a unui pachet minoritar din MedLife, structurată în jurul încercării de exit a fondului de investiții Value 4 Capital, variană abandonată ulterior. În final, MedLife a listat în decembrie 2016 un pachet de acțiuni minoritar din afacerea de servicii medicale private pe bursa de București în decembrie 2016, ocazie cu care Value 4 Capital și-a făcut exitul.

Warburg Pincus a ridicat în 2015 fondul de investiții Warburg Pincus Private Equity XII LP, cu un capital de 13,4 mld. Dolari.

În același an, Warburg Pincus a anunțat că investește până la 300 mil. Dolari în compania farmaceutică britanică Vertice Pharma, care, printre primele sale achiziții, a agreat să cumpere producătorul specializat de medicamente analgezice VistaPharm.

Warburg Pincus a cumpărat în 2016 afacerea Aptek Gemini din Polonia, cu o rețea de farmacii în nordul țării și care operează cea mai mare platformă de farmacie on-line la nivel national.

Fondul de investiții a cumpărat, de asemenea, în acest an afacerea Alignment Healthcare din California (SUA).

Strategia de investiții a Warburg Pincus vizează sectoare precum servicii financiare, energie, servicii medicale, sectorul serviciilor de consum, industrie, servicii de afaceri, tehnologie, media și comunicații.

Vânzarea Bancpost: Ofertele angajante au intrat săptămâna trecută în analiza board-ului Eurobank. Atena a primit în august cel puțin trei oferte angajante pentru achiziția Bancpost de la Banca Transilvania, respectiv fondurile de investiții americane Varde și JC Flowers, susțin surse din piață

Ofertele angajante pentru achiziția Bancpost urmau să intre în ședinta board-ului Eurobank, programată pentru 29 august, conform unor surse din piață.

Banca din Atena a primit în luna august cel puțin trei oferte angajante în cadrul tranzacției cu nume de cod Florence, pe lista ofertanților aflându-se Banca Transilvania, respectiv fondurile americane de investiții Varde Partners și JC Flowers, susțin surse din piață.

Reprezentanții Eurobank nu au făcut niciun fel de comentarii legate pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Teaser-ul tranzacției lansate în luna februarie arăta că din perimetrul tranzacției Florence fac parte Bancpost – a noua bancă locală după activul net bilanțier la finele anului trecut, compania de leasing ERB Leasing, ERB Retail Leasing, precum și un portofoliu selectat de credite.

Grecii de la Eurobank au decis pe 31 iulie în cadrul adunării generale a acționarilor Bancpost să își retragă peste 48 mil. Euro (221,1 mil. Lei) din capitalul social al băncii din România printr-o operațiune de reducere a valorii nominale a acțiunii de la 0,4 la 0,32 lei per titlu.

În total, acționarii băncii vor primi 235,77 mil. Lei (peste 51 mil. Euro).

Banca elenă Eurobank Ergasias deține 93,78% din Bancpost.

Reducerea capitalului social al Bancpost este justificată de către acționari prin faptul că banca din România dispune de surplus de lichidități și de capital, ca urmare a recentelor tranzacții de transfer al unui portofoliu de credite și în condițiile recente ale pieței.

În urmă cu un an, printr-o tranzacție cu nume de cod Ursa, Kruk și IFC au cumpărat trei portofolii de creanțe de la Bancpost, ERB Retail Services IFN și un vehicul de investiții al Eurobank cu o valoare nominală totală de 597 mil. Euro pentru un preț total de achiziție ce ajungea până la 66 mil. Euro.

Tranzacția Florence este cea mai mare tranzacție de pe piața bancară în acest an și una dintre cele mai importante de pe piața de fuziuni și achiziții.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias a raportat pentru trimestrul al doilea pentru operațiunile sale din România active de 2,63 mld. Euro, credite nete de 1,67 mld. Euro, depozite de 1,85 mld. Euro și un profit net din perațiuni continue înainte de aplicarea costurilor de restructurare de 3,4 mil. Euro la 2.117 de oameni.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

Tendința de consolidare a sectorului bancar local face în acest an pași mari înainte față de anii trecuți, avans favorizat de tranzacțiile de exit a trei din cele patru bănci elene active în România, nevoite să își reducă expunerile în străinătate pentru a respecta condițiile impuse de Comisia Europeană și de creditorii internaționali ai Greciei. OTP Bank a anunțat pe 27 iulie semnarea contractului de achiziție pentru Banca Românească cu National Bank of Greece, iar Piraeus Bank a relansat procesul de vânzare pentru subsidiara din România, pentru care și-au exprimat interesul investitori precum JC Flowers și Patria Bank.

Eurobank are de luat în perioada imediat următoare două decizii strategice: trebuie să selecteze cumpărătorul Bancpost și să finalizeze vânzarea unui portofoliu de credite neperformante cu nume de cod Eclipse cu o valoare nominală de 2,8 mld. Euro, considerat o tranzacție de referință pentru piața elenă de profil.

Tranzacție la vârful pieței mezelurilor: Grupul mexican Sigma Alimentos preia afacerea de aproape 100 mil. euro a Caroli Foods Group de la familia libaneză El Solh

Grupul mexican Sigma Alimentos a preluat încă 51% din acțiuni din Caroli Foods Group, lider pe piața mezelurilor și unul dintre cei mai mari jucători din industria cărnii, ajungând să dețină pachetul integral al afacerii.

Anterior tranzacției, Caroli Foods Group era controlată de familia libaneză El Solh, iar grupul mexican ocupa poziția de acționar minoritar în companie.

Preluarea Caroli Foods Group se înscrie în strategia grupului mexican de extindere în regiunea Europei Centrale și de Est.

Khaled El Solh rămâne la conducerea companiei alături de echipa de management și după încheierea tranzacției.

Achiziția Caroli Foods Group vine într-un context în care grupul mexican și-a trecut pe 1 iulie o altă companie în portofoliu, cumpărând afacerea SUPEMSA (Sociedad Suizo Peruana de Embutidos S.A.) din Peru.

Sigma Alimentos a raportat pentru primul semestru al acestui an venituri de 2,8 mld. Dolari.

Caroli Foods Group a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 429,7 mil. Lei (95,4 mil. Euro) și un profit net de 15,7 mil. Lei (3,5 mil. Euro) și 1.042 de angajați.

Compania a luat nastere in Romania in 1994 si are în portofoliu mărci precum Caroli, Campofrio, Sissi, Maestro si Primo.

Pe piața locală de profil, Caroli concurează cu jucători precum Unicarm, Cris-Tim, Meda Prod ’98 sau Aldis.

Fondul Proprietatea a devenit vânzătorul momentului pe piața de fuziuni și achiziții ridicând miza totală estimată a mandatelor de exit în jurul a 650 mil. euro. FP continuă seria tranzacțiilor de vânzare a companiilor nelistate din portofoliu: UniCredit are mandat pentru pachetul de 49% din Salrom, evaluat la circa 40 mil. Euro

Fondul Proprietatea a dat mandat bancherilor de investiții de la UniCredit pentru vânzarea pachetului de 48,99% deținut la Salrom, potrivit lui Johan Meyer, managerul fondului de investiții, citat de Reuters. Astfel,tranzacțiile de exit în derulare și mandatele de vânzare date bancherilor de investiții pentru companiile din portofoliul FP ajung la o valoare totală estimată în jurul a 650 mil. euro, pe baza datelor anunțate de către fond, fără a lua în calcul mult -așteptata listare a Hidroelectrica.

Strategia FP de a accelera vânzarea pachetelor minoritare de acțiuni la companiile nelistate din portofoliu a pus pe masă în această vară mandate noi de vânzare la companiile Enel și Engie din România, după ce fondul de investiții a anunțat deja în iulie semnarea unui memorandum de vânzare de 165 mil. euro a participațiilor din 4 filiale Electrica către compania – mamă.

Cel mai proaspăt mandat dat este pentru Salrom, unde participația FP este evaluată la 180,99 mil. Lei (aproximativ 40 mil. Euro) și are o pondere de 1,66% în activul net al fondului, potrivit datelor raportate la 30 iunie. Evaluările fondului privind participațiile din portofoliu pot servi ca un punct de referință în ceea ce privește ordinul de mărime al tranzacțiilor ce urmează să fie încheiate, fără să reprezinte însă valoarea la care aceste participații vor fi efectiv vândute. De exemplu, pachetele minoritare la cele 4 filiale Electrica erau evaluate la 30 iunie la circa 877 mil. lei (circa 192 mil. euro), însă în iulie a fost anunțat un acord de vânzare pentru aceste active cu o valoare de 752 mil. lei (circa 165 mil. euro).

Echipa locală a bancherilor de investiții de la UniCredit, condusă de către Alin Pop, care are sarcina vânzării Salrom, s-a ocupat anul trecut de tranzacții precum vânzarea afacerii cu jucării Noriel și a Pietta Glass Working din sectorul materialelor de construcții. De asemenea, UniCredit a făcut parte alături de banca de investiții Rothschild și firma de avocatură Clifford Chancea Badea din echipa fondului de investiții BC Partners, care a pierdut în runda finală în fața Mid Europa achiziția lanțului de supermarketuri Profi, cea mai mare tranzacție locală a anului trecut dacă nu luăm în calcul impactul local al tranzacțiilor de talie internațională.

Statul român deține pachetul de 51% din Salrom, unul dintre primii 10 producători de sare din Europa. Compania a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 297,1 mil. Lei (66 mil. euro) și un profit net de 30,1 mil. Lei (6,7 mil. euro), din care 25,8 mil. Lei (5,7 mil.euro) au mers în dividende către acționari.

Salrom lucrează cu o marjă EBITDA de circa 23%. Compania are în portofoliu șapte mine de sare și a înregistrat anul trecut o producție de sare de 2,1 mil. Tone, respectiv o producție de calcar de 1,1 mil. Tone. Compania are printre obiective să mențină până în 2020 o cotă de piață la nivel local de minim 85%.

În 2015, statul român a respins opțiunea unei listări a Salrom pe bursă, pe motiv că ar fi interesat de o preluare a pachetului deținut de către FP în companie.

FP este însă într-o fază mai avansată cu tranzacțiile de vânzare pentru pachetele de acțiuni deținute în companiile Enel și Engie din România.

Firma austriacă de consultanță în tranzacții Ithuba Capital se ocupă de vânzarea pachetelor FP din filialele locale ale celor doi giganți din sectorul de utilități.

Tot Ithuba Capital a consiliat FP la vânzarea pachetelor din filialele Electrica, pentru care a fost anunțat în luna iulie un acord în valoare de circa 165 mil.euro cu Electrica SA.

Ithuba Capital a condus în 2014 tranzacția de vânzare a VB Leasing România și Polonia către grupul polonez Getin.

Șeful FP afirmă că există interes din partea investitorilor pentru companiile de utilități și că un anunț privind tranzacțiile demarate în acest sector în România ar putea veni până la finele acestui an.

“Unele din aceste companii, care sunt subsidiare ale multinaționalelor, este puțin probabil să fie listate individual”, a spus Johan Meyer într-un interviu acordat Reuters.

Participațiile FP la companiile locale ale Enel și Engie sunt evaluate la 2,028 mld. Lei (circa 445 mil. Euro), conform ultimelor raportări ale fondului, iar ponderea lor totală în activul net al FP este de circa 18,6%.

Astfel, FP deține pachete de 24,12% la E-Distribuție Banat SA (pachet estimat la 599,9 mil. Lei), 12% din E-Distribuție Muntenia SA (estimat la 449,4 mil. Lei), 24% din E-Distribuție Dobrogea SA (cu o valoare estimată la 380,2 mil. Lei), 12% din Enel Energie Muntenia SA (estimat la 70,3 mil. Lei) și 12% din Enel Energie SA (estimat la 75,5 mil. Lei).

Valoarea participațiilor FP în companiile Enel totalizează 1,575 mld. Lei (în jurul a 345 mil. Euro).

FP deține și un pachet de 11,99% din Engie România, evaluat la 453,4 mil. Lei (circa 100 mil. Euro).

Pe 14 iulie, FP a anunțat încheierea unui memorandum de înțelegere prin care pachetele sale minoritare de acțiuni din 4 filiale ale Electrica au fost vândute pentru 752 mil. Lei (circa 165 mil. Euro) companiei – mamă, Electrica SA.

În cadrul strategiei sale demarate în urmă cu circa patru ani, de a-și reduce expunerea față de sectorul energetic, FP cere insistent listarea cât mai rapidă a Hidroelectrica, cel mai valoros activ al statului român.

Pachetul de 19,94% din Hidroelectrica deținut de FP este evaluat la 3,38 mld. Lei (circa 740 mil. Euro) și are cea mai mare pondere în activul net al fondului de investiții, de 31%.

FP ar dori să vândă un sfert din participația sa la Hidroelectrica în cadrul unei listări pe bursă a companiei, însă cuvântul decisiv aparține statului, care a amânat momentul în repetate rânduri.

“Investitorii se pot uita la ceva dar dacă nu pot investi vor merge la următorul lucru (altă țintă de investiții – n.r.) și ar putea să nu mai aibă acele lichidități disponibile în următoarele 12 luni”, a spus șeful FP pentru Reuters.

Mandatul consorțiului de listare a FP a fost prelungit până în august 2018, au anunțat reprezentanții fondului.

FP are o valoare bursieră de 8,79 mld. Lei (circa 1,9 mld. Euro), cel mai important acționar al acestuia fiind fondul american Elliott.

Tranzacțiile în curs și mandatele de exit ale FP, dată fiind anvergura lor, sunt așteptate să producă un impact semnificativ pe piața de fuziuni și achiziții din România, estimată anul trecut în jurul a 3,3 mld. euro. După vânzarea Profi pentru 533 mil. euro și a pachetului de circa 30% din fosta E.ON Distribuție România în 2016, numărul tichetelor de vânzare de peste 100 mil. euro s-a înmulțit în acest an, tranzacții peste acest prag fiind așteptate în imobiliare, sectorul bancar, energie sau sectorul de tehnologie.

 

Tranzacție pe piața serviciilor medicale private: Regina Maria cumpără centrul medical Gastromond din Constanța de la doi medici gastroenterologi. Miza tranzacției este ridicată de un plan de investiții pentru un spital privat nou în apropierea Spitalului județean, pentru care Gastromond a obținut anul trecut avizul de mediu

Regina Maria, al doilea jucător de pe piața serviciilor medicale private după cifra de afaceri, cumpără centrul medical Gastromond din Constanța, deținut de către medicii Eugen Dumitru și Luana Alexandrescu.

Centrul Medical Unirea, compania care operează marca Regina Maria, va prelua un pachet de 50% din acțiuni de la Eugen Dumitru și un pachet de 45% de la Luana Alexandrescu. Aceasta din urmă va vinde alte 5% către Delta Health Care, compania care operează spitalul Ponderas din București deținut de către Regina Maria.

Tranzacția a fost aprobată de către cei doi acționari ai Gastromond pe 1 august.

Eugen Dumitru și Luana Alexandrescu, proprietarii afacerii, sunt medici primari specializați în gastroenterologie și medicină internă.

Gastromond Constanța a raportat pentru 2016 un profit net de 0,45 mil. Lei (0,1 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 3,15 mil. Lei (0,7 mil. Euro) și un personal de 18 angajați.

De asemenea, Gastromond a obținut anul trecut avizul de mediu pentru un proiect de investiții într-o unitate de tip spital, care va fi amenajată pe o suprafață de 400 metri pătrați la parterul unui imobil situat în apropiere de Spitalul județean Constanța.

Noua unitate medicală privată va dispune de 6 cabinete medicale, 2 saloane de spitalizare pe timp de zi, inclusiv sală de tratamente și anexe, urmând să aibă și salon de anestezie terapie intensivă pentru supravegherea cazurilor medicale grave, conform unui memoriu de prezentare a proiectului către Agenția de Protecție a Mediului Constanța.

Regina Maria activează deja în Constanța cu două policlinici, ceea ce arată că tranzacția este menită să consolideze poziția companiei în această zonă.

Într-o privire mai largă, Regina Maria și MedLife, cel mai mare operator de profil după cifra de afaceri, sunt angajate în ultimii ani într-un amplu proces de consolidare a pieței private de servicii medicale, în cadrul căruia cumpără pe bandă rulantă clinici și spitale în diferite zone ale țării.

Regina Maria se află în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Partners, în timp ce MedLife este o afacere controlată de familia Marcu, dar cu un pachet minoritar de acțiuni listate pe bursa de la București.

Regina Maria și-a completat recent pachetul de finanțare necesar acoperirii campaniei de achiziții și de extindere cu investiții în unități noi printr-un împrumut de 15 mil. Euro de la Banca Europeană de Investiții, după ce și-a majorat în luna aprilie creditul sindicalizat cu 88 mil. Lei până la 420 mil. Lei (în jurul a 90 mil. Euro) de la Erste, UniCredit și Raiffeisen.

De cealaltă parte, MedLife a anunțat, recent, că pregătește un pachet noiu de finanțare în cadrul căruia ia în calcul o majorare de capital pe bursă prin atragerea de capital proaspăt de la investitori de până la 20 mil. Euro, iar alte până la 60 mil. Euro ar putea fi atrase din vânzarea de obligațiuni.

Regina Maria, afacere fondată în anul 1995 de către medicul german de origină iraniană Wargha Enayati, numără peste 3.500 de angajați și colaboratori, din care 700 de locuri de muncă au fost create anul trecut. Compania dispune de 35 de locații proprii, 4 spitale, 3 centre cu spitalizare de zi, 2 maternități, 8 campusuri medicale, 11 centre de imagistică, 15 laboratoare de analize, bancă proprie de celule stem și peste 180 de policlinici partenere în țară, conform unor date făcute publice de companie în luna martie.

Potențialul pieței de servicii medicale private este cel care alimentează seria de fuziuni și achiziții, sectorul de profil din România fiind cotat la 2,107 mld. Euro și o rată de creștere de 10,1%, potrivit unui raport al firmei de cercetare de piață PMR din luna august a anului trecut. Același raport susține că rata de creștere anuală medie a pieței de profil din România de 9,5% depășește ritmul din alte piețe ale regiunii, în condițiile în care Bulgaria este creditată cu un avans anual mediu de 8,3%, Polonia de 6,7%, Ungaria cu 5,2%, Slovacia cu 5,4%, iar Cehia cu 5,7%.

Grecii își iau acasă primii bani în cadrul procesului de vânzare al Bancpost: Eurobank a decis restituirea a circa 50 mil. Euro din capitalul social al băncii din România prin reducerea valorii nominale a acțiunilor. Motivul invocat, surplusul de capital și de lichidități al Bancpost

Bancpost, bancă ce face în prezent obiectul celei mai mari tranzacții de vânzare de pe piața locală de profil, a aprobat reducerea capitalului social al instituției de credit cu 235,77 mil. Lei (peste 51 mil. Euro), bani care urmează să fie restituiți acționarilor.

Operațiunea se va realiza prin reducerea valorii nominale de la 0,4 la 0,32 lei per acțiune, ceea ce înseamnă că acționarii vor încasa 0,08 lei pentru fiecare acțiune deținută la Bancpost, înainte ca această bancă să fie vândută.

Banca elenă Eurobank Ergasias deține 93,78% din Bancpost, ceea ce înseamnă că va primi 221,1 mil. Lei (peste 48 mil. Euro).

Decizia a fost aprobată de către acționarii Bancpost pe 31 iulie, moment în care tranzacția de vânzare a băncii era în faza în care investitorii selectați după etapa ofertelor neangajante derulau activitățile de due diligence necesare pregătirii ofertelor angajante.

Motivul reducerii capitalului social prin reducerea valorii nominale per acțiune de la 0,40 RON  la 0,32 RON este îmbunătățirea structurii de capital al Bancpost SA pentru a alinia capitalul social la volumul de afaceri, precum și la obiectivele strategice ale Bancpost SA.

Ca urmare a recentelor tranzacții de transfer al portofoliului de credite și având în vedere condițiile recente ale pieței, Bancpost SA deține surplus de capital și de lichidități, care urmează să fie restituite acționarilor.

În urma operațiunii, capitalul social se va reduce de la 1,178,86 mld. Lei la 943,9 mil. Lei (peste 205 mil. Euro).

Fondul american de investiții Varde Partners și Banca Transilvania sunt ofertanții cotați cu cele mai mari șanse de a cumpăra Bancpost, conform informațiilor din piață, neconfirmate de niciuna dintre părțile implicate. Oferte neangajante au mai depus și alți investitori precum fondul american de investiții JC Flowers, OTP Bank sau AnaCap, susțin surse din piață.

Cei doi investitori sunt în poziții diametral opuse pe piața bancară – Banca Transilvania este banca a doua de pe piață, în timp ce Varde Partners încearcă să intre prin achiziții în sectorul de profil.

Teaser-ul tranzacției Florence, lansate în luna februarie de către grupul elen Eurobank, anunța că perimetrul tranzacției este format din vânzarea pachetului majoritar de acțiuni din Bancpost, afacerea ERS și de leasing, precum și un portofoliu de credite plasate în afara României.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias a raportat astăzi rezultatele obținute în trimestrul al doilea pentru operațiunile sale din România, cu active de 2,63 mld. Euro, credite nete de 1,67 mld. Euro, depozite de 1,85 mld. Euro și un profit net din perațiuni continue înainte de aplicarea costurilor de restructurare de 3,4 mil. Euro la 2.117 de oameni.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

Tendința de consolidare a sectorului bancar local face în acest an pași mari înainte față de anii trecuți, avans favorizat de tranzacțiile de exit a trei din cele patru bănci elene active în România, nevoite să își reducă expunerile în străinătate pentru a respecta condițiile impuse de Comisia Europeană și de creditorii internaționali ai Greciei. OTP Bank a anunțat pe 27 iulie semnarea contractului de achiziție pentru Banca Românească cu National Bank of Greece, iar Piraeus Bank a relansat procesul de vânzare pentru subsidiara din România, pentru care și-au exprimat interesul investitori precum JC Flowers și Patria Bank.

sam mills main

Tranzacție în sectorul agriculturii și industriei alimentare: Danezii de la Givesco cumpără 50% din acțiunile grupului Sam Mills cu afaceri cumulate de peste 140 mil. Euro, controlat de omul de afaceri Ioan Bercean

Givesco A/S, o afacere de familie din Danemarca, cumpără un pachet de 50% din acțiunile Sam Mills Business Investment Holding SRL, companie care controlează grupul de firme Sam Mills din Satu Mare al omului de afaceri Ioan Bercean, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Sam Mills Business Investment Holding SRL este un vehicul special creat în cadrul tranzacției de către vânzător prin care capitalul social al companiei a fost majorat prin aporturi în natură echivalente cu participațiile deținute de către Sam Mills SRL în alte firme din grup precum Incubația Ave, Sam Trade, Sam Cargo, Sam Mills Feed, Sam Mills Distribution, Sam Mills Europe, Man Ro și Emco Sam Mills.

Astfel, compania creată în luna ianuarie dispune de un capital social de 396,87 mil. Lei (în jurul a 87 mil. Euro) și a fost înființată după semnarea contractului de vânzare dintre cumpărătorul danez și Sam Mills SRL, asupra căreia au fost operate modificări pe 26 mai. Valoarea nominală a pachetului de acțiuni cumpărat de partea daneză este de circa 44 mil. euro.

Veniturile totale agregate în 2016 ale firmelor din grup totalizează circa 632 mil. Lei (140 mil. Euro) și aproape 500 de angajați, fără a lua în calcul societatea mixtă româno – cehă Emco Sam Mills, potrivit ultimelor bilanțuri făcute publice.

Sam Mills se prezintă ca un lider al pieţei de morărit porumb din România şi unul dintre cei mai mari producători de porumb din Europa.

Afacerea Sam Mills a fost pornită în 1994 și cuprinde zece firme – Sam Mills care operează moara de porumb şi de grâu și include o unitate de producție de paste făinoase, Sam Mills Distribution – firmă de distribuţie locală în domeniul bunurilor de larg consum, Sam Trade pentru distribuția produselor Sam Mills la nivel internațional, Sam Mills USA pentru distribuţia produselor proprii ale Sam Mills în SUA, Sam Mills Feed – care operează o fabrică de furaje şi nutreţuri controlate pentru animale, Sam Cargo – companie de transport şi logistică, Man Ro pentru administrarea unei fabrici de ulei din germeni de porumb, Ave Impex – companie specializată în creşterea, abatorizarea şi procesarea puilor de fermă, Arca – companie specializată în fabricarea produselor din carne de vită, porc şi pasăre și  Emco Sam Mills: companie mixtă româno-cehă producătoare de produse speciale fără gluten, potrivit datelor făcute publice de către grupul de companii din industria alimentară.

Givesco A/S este o afacere de familie din Danemarca, cu activități la nivel european și aflată într-o fază de expansiune a operațiunilor la nivel internațional.

Givesco activează în sectorul industriei alimentare, a ciocolatei și a dulciurilor.

În 2013, grupul danez a vândut ASM Foods AB cu capacități de producție de ciocolată și dulciuri din Suedia și Danemarca către grupul elvețian Barry Callebaut, care în cadrul aceleiași tranzacții a vândut către Givesco afacerile de produse congelate de patiserie din Alicante (Spania).

În septembrie 2015, Givesco a preluat pe piața daneză de profil un pachet minoritar de acțiuni în Jacobsen Bakery Ltd de la Intergoods Ltd.

În noiembrie 2015, Givesco a cumpărat rivalul suedez Almondy prin care și-a extins portofoliul nu numai în piețele nordice, ci și pe plan european.

Avocații de la Biriș Goran au asistat pe investitorul elvețian Philippe Jacobs la vânzarea proiectului de birouri Coresi Business Park din Brașov. Immochan a lucrat cu firma germană de avocatură Noerr la tranzacția estimată în jurul a 50 mil. Euro, cea mai mare achiziție locală realizată pe piața de birouri de la începutul anului

Casa de avocatură Biriș Goran a anunțat, astăzi, că a asigurat serviciile de asistență juridică pentru investitorul elvețian Philippe Jacobs și Ibitol Group la vânzarea ansamblului de birouri Coresi Business Park din Brașov. De cealaltă parte, cumpărătorul, Immochan a lucrat la achiziție cu firma germană de avocatură Noerr.

Tranzacția a fost inițial anunțată pe 27 iulie, iar valoarea acesteia nu a fost făcută publică.

Tranzacția prin care Immochan a preluat proiectul de birouri Coresi din Brașov este estimată în jurul unei valori de piață de circa 50 mil. Euro, care ia în calcul un randament (yield) al investiției de circa 9%, conform datelor din piață disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

La un asemenea calibru, vânzarea Coresi Business Park devine cea mai mare tranzacție locală încheiată de vânzare a unui proiect de birouri de la începutul anului, potrivit informațiilor făcute publice până acum, depășind achiziția raportată de 38 mil. Euro a imobilului C din proiectul Green Court București a Globalworth. Alte tranzacții cu tichete mai mari pe acest segment sunt în derulare, cum este cazul vânzării America House, însă sunt așteptate să avanseze până la finele anului.

Ansamblul de birouri Coresi Business Park are o suprafață închiriabilă de 40.000 de metri pătrați, este situat pe fosta platformă a fabricii Tractorul Brașov și cuprinde patru clădiri renovate și trei clădiri construite în ultimii doi ani. Ansamblul de birouri face parte din proiectul Coresi dezvoltat de Immochan și care cuprinde un centru comercial și o zonă rezidențială. Clădirile de birouri au chiriași precum IBM, Raiffeisen Bank, IQuest sau Tata Technologies.

Casa de avocatură Biriș Goran a lucrat în dosarul vânzării Coresi Business Park cu o echipă din care au făcut parte Gabriel Biriș, Managing Partner al firmei și fost ministru de finanțe în cabinetul lui Dacian Cioloș, respectiv Mariana Signeanu, Senior Associate.

Biroul local al firmei germane de avocatură Noerr a asistat pe Immochan cu o echipă de avocați din care au făcut parte Roxana Dudău, Associate Partner, și Magdalena Lupoi, Senior Associate. De asemenea, avocații Popovici Nițu Stoica & Asociații asistă, de regulă, Immochan, Auchan și alte afaceri ale familiei Mulliez la tranzacțiile și proiectele derulate în România.

Vânzătorul Coresi Business Park, Philippe Jacobs, este un investitor elvețian, Co-Președinte al Jacobs Holding AG, care a lucrat ca bancher de investiții la Royal Bank of Scotland și, anterior, la UBS. Ibitol Group este un vehicul de investiții controlat de către Philippe Jacobs.

Firma globală de investiții Jacobs Holding a fost fondată la Zurich (Elveția) în 1994 de către antreprenorul Klaus Jacobs, de numele căreia se leagă dezvoltarea unor afaceri precum Adecco – lider mondial în servicii de resurse umane sau Jacobs Suchard, cu mărci precum Jacobs (cafea) sau Suchard (ciocolată).

Immochan a intrat în România în 2012 și a investit de atunci peste 170 mil. Euro, fără a lua în calcul însă achiziția Coresi Business Park, care trece expunerea investitorului francez peste pragul de 200 mil. euro. Achizițiile Immochan din România sunt finanțate atât din capitalul proprietarului său, cât și din împrumut bancar, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Achizițiile Imochan (imobiliare) cuplate cu cele realizate de către Leroy Merlin (bricolaj), Auchan, Carrefour (retail), Lactalis (lactate), Groupama (asigurări), Bongrain (brânzeturi și cașcaval), Solina (industrie alimentară) sau Engie (energie), la care se adaugă pozițiile strategice ocupate de către Renault (auto), Michelin (componente auto), Orange (telecomunicații), Veolia (utilități) și Societe Generale (sectorul financiar – bancar), confirmă că piața românească a devenit în ultimul deceniu o țintă pentru capitalul francez, consolidându-și poziția în topul celor mai puternici investitori străini.

Grupul francez Immochan, acționarul majoritar al Immochan România, a raportat pentru anul trecut venituri de 634 mil. Euro și EBITDA  de 413 mil. Euro.

Immochan, companie care se ocupă de investiții, dezvoltare și administrare de active imobiliare, face parte din grupul francez Auchan, una dintre afacerile familiei lui Gerard Mulliez, printre care se mai numără lanțul de retail Auchan, lanțul de magazine de bricolaj Leroy Merlin din grupul Adeo și rețeaua de magazine cu echipamente sportive Decathlon, afaceri prezente și în România. Averea familiei lui Gerard Mulliez este estimată de către publicația franceză Challenges la 26 mld. Euro la nivelul anului 2016, familia Mulliez fiind cotată astfel între primele opt cele mai bogate familii din Franța.

Piața imobiliară a devenit cel mai fertil teren pentru tranzacții din România, în contextul în care activează un evantai larg de tipuri de investitori, de la cei individuali până la jucători de talie regională sau fonduri globale de investiții, care caută achiziții în toate clasele de active – terenuri, birouri, centre comerciale, spații de logistică și hoteluri. Imobiliarele au devenit astfel un canal de plasament frecvent utilizat pentru lichiditățile acumulate de antreprenorii care au dezvoltat afaceri în alte industrii precum materiale de construcții, curierat, sectorul de consum sau IT&C, pe fondul randamentelor superioare înregistrate aici comparativ cu alte piețe din regiune.

 

Sursă date : Elbit Imaging Ltd.

Grupul israelian Elbit Imaging estimează că va încasa în jurul a 86 mil. Euro din vânzarea complexului Radisson. Vânzarea Radisson București, cotată la un multiplu în jurul a 13 x EBITDA. Ron Hadassi, președintele board-ului de directori Elbit Imaging, după semnarea unui acord neangajant cu un fond de investiții: “Sunt câțiva jucători care sunt interesați de aceste active”

Grupul israelian Elbit Imaging Ltd estimează că suma pe care o va obține din vânzarea pachetului de 98,2% din acțiunile companiei care deține complexul Radisson București va ajunge în jurul a 86 mil. Euro.

Valoarea a fost calculată pe baza unei evaluări externe a activelor la circa 176 mil. Euro la 31 decembrie 2016, din care au fost scăzute împrumutul ce trebuie rambursat către Raiffeisen, ajustări ale capitalului de lucru, costuri ale tranzacției și alte cheltuieli.

Pe 8 august, Elbit Imaging Ltd a anunțat că a semnat un acord neangajant cu un fond international de investiții pentru vânzarea pachetului de acțiuni în compania care deține complexul hotelier Radisson, pe baza unei valori a proprietății de aproximativ 177,5 mil. Euro. Numele fondului de investiții nu a fost dezvăluit în condițiile în care tranzacția este așteptată să se încheie în următoarele 3 – 4 luni, după finalizarea etapei de due diligence, semnarea contractului de vânzare – cumpărare și îndeplinirea anumitor condiții, printre care avizul Consiliului Concurenței și obținerea de către cumpărător a finanțării necesare achiziției.

“Sunt câțiva jucători care sunt interesați de active.JLL conduce procesul de vânzare“, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Ron Hadassi, președintele board-ului de directori al Elbit Imaging Ltd.

Atât investitori din Occident, cât și din Orientul Mijlociu și-au exprimat interesul pentru acest activ, conform unor surse din piață.

Complexul Radisson dispune de 763 de camere și este format dintr-un hotel Radisson Blu de cinci stele cu 487 de camere, un hotel Park Inn de patru stele cu 276 de camera și 7.200 de metri pătrați de galerie comercială care include cel mai mare cazinou din București, un centru de fitness și magazine.

Hotelurile Radisson Blu și Park Inn sunt administrate în baza unui contract de management pe termen lung încheiat până în 2036 cu Rezidor, parte a Carlson Rezidor Hotel Group.

Complexul Radisson din București a înregistrat în anul 2016 venituri totale de 31,6 mil. Euro și un nivel al câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 13,9 mil. Euro, conform datelor companiei – mamă.

Evaluarea activelor indică astfel o valoare de întreprindere care corespunde unui multiplu de aproximativ 13 x EBITDA, potrivit datelor făcute publice până acum de către proprietarul Radisson București.

Pe piața hotelurilor de cinci stele din București, Radisson concurează cu Marriott, Athenee Palace Hilton, Crowne Plaza și Intercontinental.

Elbit Imaging Ltd deține printr-un vehicul de investiții 98,2% din acțiunile București Turism, compania care administrează complexul Radisson.

Din valoarea de piață a complexului Radisson București, mai mult de jumătate, adică circa 92 mil. Euro înseamnă un împrumut bancar.

În martie 2016, București Turism s-a refinanțat cu un împrumut de 97 mil. Euro de la Raiffeisen Bank România și Raiffeisen Bank International AG, la care se adaugă alte 19,4 mil. Euro pentru suma maximă garantată, care include și alte costuri estimate pe lângă principal.

De asemenea, banca israeliană Hapoalim, creditor și acționar al Elbit Imaging Ltd, are dreptul la o rambursare imediată a împrumutului său, care era de 14,6 mil. Euro cu dobânda acumulată până la 31 decembrie 2016, la finalizarea tranzacției prin care este vândut sau este schimbat controlul asupra Radisson București, potrivit datelor Elbit Imaging Ltd.

Principalul acestui împrumut trebuie plătit pe 30 noiembrie, mai arată sursa citată.

Complexul Radisson este deținut de către BEA Hotel Eastern Europe BV, înregistrat în Olanda.

Grupul israelian Elbit Imaging a făcut în ultima vreme mai multe tranzacții de vânzare de active în România și în alte țări.

Astfel, prin intermediul Plaza Centers a vândut recent la Timișoara un lot de teren pentru 7,5 mil. Euro. Alte tranzacții de vânzare active Elbit Imaging au mai fost anunțate în Polonia și India.

În România, Elbit Imaging deține 75% din proiectul Casa Radio, pentru care o evaluare externă l-a cotat la o valoare de circa 73 mil. Euro la 31 decembrie 2016, conform unui raport al companiei.

Grupul israelian Elbit Imaging are ca principali acționari York Capital și afiliații săi, care dețin 19,6%, respectiv Davidson – Kampner și afiliații săi cu circa 14,3%.

Consiliul Concurenței analizează preluarea Politub de către Teraplast

 

Tranzacția prin care Teraplast, companie controlată de către omul de afaceri Dorel Goia, cumpără 49,99% din Politub SA pentru a deveni acționar unic al afacerii, este analizată de către Consiliul Concurenței.

“Consiliul Concurenţei va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, au precizat reprezentanții instituției.

Operațiunea constă în achiziţionarea de către Teraplast SA, de la New Socotub SARL, Franța, a unui pachet de 49,99% din acțiunile Politub SA, în contextul în care Teraplast deţine deja un pachet de pachet 50% din capitalul firmei.

Teraplast SA este o companie românească activă în domeniul procesării de PVC și un producător important de materiale pentru construcții, instalații și amenajări.

Politub SA este, de asemenea, o companie românească care produce țevi de polietilenă pentru diverse aplicații, incluzând distribuția de apă, distribuția de gaz, telecomunicații, irigații, protecție cabluri electrice, precum și fitinguri, echipamente de sudură, scule și dispozitive, armături și accesorii, cămine de vană și apometre.

Cumpărătorul intenționează să-și majoreze plafonul de credite pentru acest an de la 135 mil. Lei la 185 mil. Lei, potrivit convocatorului adunării generale a acționarilor Teraplast, convocată pentru 21 septembrie.

De asemenea, acționarii companiei au de aprobat și o majorare a planului de investiții din 2017 de la 84 mil. Lei la 96 mil. Lei.

Achiziția pachetului de acțiuni de la Politub reprezintă a treia tranzacție semnată de către Teraplast de la începutul anului după ce în luna martie a anunțat achiziția Depaco, iar în iunie a cumpărat producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia.

Grupul Teraplast Bistrița rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 mil. lei. Portofoliul de produse al Grupului este structurat pe șapte linii de afaceri –  instalații & amenajări, profile tâmplărie, granule, panouri termoizolante, structuri metalice zincate, tâmplărie termoizolantă și țiglă metalică.

Dorel Goia are o deținere directă de 46,82% din Teraplast SA, unde un alt acționar important este fondul finlandez KJK, ce are un pachet de 10% din companie.

Grupul Teraplast și-a bugetat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 434,6 mil. lei și un profit net de 38,1 mil. lei. Valoarea EBITDA estimată în 2017 este de 63,3 mil. lei. În primele trei luni din 2017 Grupul Teraplast a realizat o cifră de afaceri de 66,5 mil. lei, un profit net de 1,6 mil. lei și EBITDA de 6,6 mil. lei.

Tranzacție estimată la 150 mil. Euro cu impact în România: Telus International cumpără Voxpro

Telus International, unul dintre cei mai mari jucători la nivel global în domeniul serviciilor de afaceri externalizate (BPO) a anunțat, astăzi, achiziția Voxpro, companie focusată pe soluții – suport pentru clienți.

Ambele companii au operațiuni pe piața din România.

În România, TELUS International a intrat pe piaţa locală în 2012, după achiziţia CallPoint, care dispunea în Bucureşti de un centru de suport clienţi.

TELUS International Europe numără peste 3.500 de angajaţi în România, Bulgaria şi Marea Britanie. În România, pilonii afacerii TELUS sunt la București și la Craiova.

De cealaltă parte, Voxpro şi-a lansat operaţiunile pe piaţa locală la începutul acestui an.

Tranzacția este estimată de către jucători din industrie la circa 150 mil. Euro, potrivit Irish Times. Telus International este parte a unei companii cu vânzări anuale de circa 10 mld. Dolari.

Compania – mamă din Canada, Telus Corporation, are o valoare de piață pe bursa din Toronto de 26,6 mld. dolari canadieni. Pentru 2016, Telus Corporation a raportat un profit net de 1,2 mld. dolari canadieni la venituri totale de 12,8 mld. dolari canadieni.

Firma americană PHI Group cumpără cu 15 mil. Dolari în numerar 51% din acțiunile Construcții SA Sibiu de la omul de afaceri Ioan Tușinean

Firma americană PHI Group va prelua pachetul de 51% din acțiunile Construcții SA din Sibiu de la acționarul majoritar, omul de afaceri Ioan Tușinean, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cumpărătorul este la a doua achiziție în acest an pe piața din România.

Pe 29 iunie, PHI Group a intrat într-un contract de transfer de acțiuni pentru a cumpăra 51% din capitalul Construcții SA în schimbul a 15 mil. Dolari în numerar, a precizat cumpărătorul.

Prima închidere a tranzacției este programată să aibă loc în cel mult 60 de zile de la data semnării contractului.

Încheierea finală a procesului de vânzare a Construcții SA este preconizată să aibă loc în termen de 30 de zile de la prima închidere sau la o altă data, dacă face obiectul unui consimțământ scris reciproc al celor două părți.

Construcții SA a raportat pentru 2016 un profit net de 4,2 mil. Lei (0,93 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 121,6 mil. Lei (27 mil. Euro) și 276 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Construcții SA a fost înființată în anul 1950 sub denumirea de “Întreprinderea de Construcții a Sfatului Popular” Sibiu, având ca obiect executarea de lucrări de construcții publice și civile, poduri, amenajări hidraulice, construcții industriale, rurale, studii și proiecte, desfășurându-și activitatea pe raza județului Sibiu.

Acțiunile companiei Construcții SA Sibiu au fost listate anterior pe piața bursieră Rasdaq.

Cumpărătorul, PHI Group este o companie de investiții listată pe piața bursieră americană Nasdaq. PHI Group, înființată în 1982, a anunțat în martie achiziția unui pachet de 51% din acțiunile afacerii agricole Maxagro din județul Timiș, precum și intenția de a ridica o finanțare de 50 mil. Dolari pentru dezvoltarea afacerii Maxagro.

Maxagro Group a bugetat o suprafață totală de culture agricole de 1500 hectare și dispune de o fermă zootehnică pentru vaci de lapte, circa 10 silozuri de stocare cereale și o hală de depozitare, potrivit informațiilor făcute publice.

Sursă foto: Piraeus Bank.

Fondul american de investiții JC Flowers discută achiziția Piraeus Bank România la doi ani după tranzacția eșuată de preluare a băncii. Tranzacția de exit a grupului bancar elen din România, din nou în atenția investitorilor

Grupul bancar elen Piraeus discută vânzarea subsidiarei sale, Piraeus Bank România, după doi ani de la tranzacția eșuată de exit. Fondul american de investiții JC Flowers, care a fost în 2015 în negocierile finale pentru achiziția băncii, este din nou la masa negocierilor cu vânzătorul, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De achiziția Piraeus Bank România ar fi interesați doi investitori, susțin surse din piață.

“Planul de restructurare al Grupului Piraeus Bank, aprobat de DG Competition (Direcția Generală Concurență din cadrul Comisiei Europene – n.r.) în data de 30 noiembrie 2015, include, printre altele, adâncirea procesului de restructurare operațională a băncii și un angajament privind vânzarea activelor non-core (care nu fac parte din activitatea de bază a băncii – n.r.) din afara Greciei. În cazul în care apar noutăți concrete vă vom ține la curent cu promptitudine”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Piraeus Bank.

Christos Megalou, Directorul General Executiv al Piraeus Bank, a anunțat în luna iunie că grupul bancar pe care îl conduce intenționează să vândă subsidiarele din România, Bulgaria, Serbia, Albania și Ucraina în următorii trei ani ca parte a așa-numitei “Agenda 2020”.

JC Flowers este unul dintre investitorii care s-a implicat în ultimii doi ani în tranzacțiile de vânzare de la Piraeus Bank România, Carpatica, Banca Românească și Bancpost.

În 2015, JC Flowers a depus oferta finală pentru preluarea Piraeus Bank România, în cadrul unei strategii mai ample care viza și preluarea Carpatica, controlată la acea vreme de către omul de afaceri Ilie Carabulea și asociații săi. Acum, Carpatica face parte din structurile Patria Bank, bancă controlată de către un fond de investiții administrat de către Axxess Capital, care a anunțat că are în vedere inclusive achiziții pentru creșterea cotei de piață actuale de 1,1 – 1,2%.

După respingerea ofertei înaintate de către JC Flowers, Piraeus Grecia s-a concentrat pe optimizarea operațiunii sale din România.

În 2015 și 2016, Piraeus Bank România a vândut portofoliile de credite neperformante Henri și Elisabeth, cu valori nominale de aproximativ 184 mil. Euro, respectiv 164 mil. Euro, conform informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Piraeus Bank România ocupa poziția 13 cu o cotă de piață de 1,67% la nivelul pieței bancare, potrivit datelor la 31 decembrie 2016 raportate de către banca centrală.

După primul trimestru al acestui an, Piraeus Bank România are o cotă de piață de 1,5% la credite, respectiv de 1,3% la depozite, conform raportului băncii – mama.

Banca dispunea de 101 unități, un portofoliu de active de 1,45 mld. Euro și 1.326 de angajați la 31 martie 2017.

Băncile elene derulează în regiune mai multe tranzacții de vânzare de subsidiare pentru a respecta angajamentele convenite cu Comisia Europeană privind reducerea expunerii internaționale a operațiunilor.

În România, OTP a anunțat luna trecută semnarea unui acord angajant pentru achiziția Banca Românească de la National Bank of Greece, iar Eurobank a primit pe 9 august ofertele angajante pentru Bancpost și alte active cuprinse în perimetrul tranzacției cu nume de cod Florence, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacție în industria de procesare a cărnii: Grupul Bertis preia un producător de carne și mezeluri cu afaceri de 10 mil. Euro de la familia Benedek din Harghita. Avocații NNDKP au lucrat de partea cumpărătorului

Grupul de firme Bertis, controlat de omul de afaceri Berszany Tibor, preia producătorul de mezeluri Arterimpex, o afacere de 10 mil. Euro a familiei Benedek din județul Harghita.

Firma de avocatură NNDKP a asigurat servicii de asistență juridică pentru cumpărător, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consiliul Concurenței a aprobat tranzacția în acest an și a făcut publică decizia pe 21 iulie.

Contactat telefonic, Robert Benedek, vânzător în tranzacția Arterimpex – Bertis, a declarat: „A fost vândut pachetul de 100% din acțiunile Arterimpex, valoarea tranzacției fiind confidențială”, adăugând că rămâne mai departe activ în afacerile din sectorul de carne și procesare a cărnii.

Bertikris SRL Sfântu Gheorghe (județul Covasna), parte a grupului de firme Bertis, a semnat pe 28 noiembrie 2016 contractul de vânzare – cumpărare prin care preia controlul unic al companiei, tranzacție notificată în luna ianuarie Consiliului Concurenței.

Arterimpex, companie cu capital privat a familiei Benedek, a fost înființată în 1994 la Gheorgheni în județul Harghita.

Compania a intrat în industria alimentară în 2003 prin achiziția abatorului din Gheorgheni, iar în 2009 a fost deschisă o nouă fabrică de prelucrare a cărnii, cu o capacitate zilnică de 20 de tone, ca urmare a unei investiții de peste 5 mil. Euro, potrivit datelor făcute publice de către Arterimpex.

Arterimpex produce și vinde carne proaspătă și preparate din carne, și acoperă cu o rețea proprie de 8 magazine și prin distribuție direct județele Covasna, Harghita, Mureș și Brașov. Producătorul de mezeluri al familiei Benedek a intrat din 2014 până acum în rețelele de distribuție ale Profi și Auchan, conform informațiilor publicate de către companie.

În 2016, Arterimpex a raportat un profit net de 2,5 mil. Lei (0,55 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 45,9 mil. Lei (10,2 mil. Euro) și 166 de angajați.

De cealaltă parte, cumpărătorul are același profil ca și compania preluată, fiind tot o afacere de familie din sectorul industriei alimentare.

Afacerea Bertis a fost pornită în 1992 și a ajuns în 2016 la un profit net de 4,7 mil. Lei (peste 1 mil. Euro), la o cifră de afaceri de 148,6 mil. Lei (33 mil. Euro) și la un număr mediu de 528 de angajați.

Compania dispune de o fabrică de preluare a cărnii și o capacitate de producție de 30 de tone pe zi, atelier de brutărie – patiserie, depozite frigorifice, rețele de magazine și restaurante, servicii de catering și livrare la domiciliu și o flotă auto proprie de 84 mașini, din care 35 de mașini frigorifice, conform datelor făcute publice de către Bertis.

Grupul Bertis are o rețea proprie de zece magazine în județul Covasna, din care șapte unități la Sfântu Gheorghe, una la Covasna și două locații la Târgu Secuiesc.

Piața de carne și de preparate din carne este un sector cu venituri anuale estimate în jurul valorii de 10 mld. Lei (circa 2,4 mld. Euro) la nivelul anului 2014, conform unor date publicate de către Revista Piața. În ultimii ani, companiile de profil au investit peste 500 mil. Euro în sector, indică Asociația Română a Cărnii, care reprezintă circa 60% din producția națională de mezeluri.

Printre jucătorii din industria de profil se numără nume precum Cris-Tim, Smithfield, Caroli, Aldis, Unicarm sau Kosarom.

Teraplast semnează a treia achiziție în cinci luni: Francezii de la Socotub au semnat exitul din Politub prin vânzarea pachetului de 50% din acțiuni către firma controlată de către omul de afaceri Dorel Goia

Teraplast Bistrița este la a treia achiziție semnificativă în ultimele cinci luni, după ce a anunțat pe 3 august semnarea unui contract pentru achiziția pachetului de 50% din capitalul social al Politub S.A de la compania franceză Socotub.

Până la momentul semnării contractului de achiziție, Teraplast deținea 50% din afacerea Politub SA, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața țevilor de apă și gaze. În urma acestei achiziții, Teraplast va avea o participație de 99,99% din capitalul social al Politub, iar Terasteel un pachet de 0,01%.

Achiziția face parte din planul de dezvoltare și de extindere al grupului Teraplast.

 „Unul dintre principalele motive care au stat la baza deciziei de achizitie a fost dorinta grupului de a avea un mai mare control asupra companiei, respectiv de a implementa deciziile de management mai rapid, in acord cu cerintele actuale ale pietei. De asemenea, un alt factor important avut in vedere este dezvoltarea acestui segment de produse, complementar celorlalte linii ale grupului”, a spus Mirela Pop, Director General Teraplast.

Achiziția pachetului de acțiuni este condiționată de obținerea avizului favorabil din partea Consiliului Concurenței.

Grupul Teraplast rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 mil. lei. Portofoliul de produse al Grupului este structurat pe șapte linii de afaceri –  instalații & amenajări, profile tâmplărie, granule, panouri termoizolante, structuri metalice zincate, tâmplărie termoizolantă și țiglă metalică.

Compania-mamă Teraplast este lider de piață pe segmentele de canalizări exterioare și granule, și este al doilea jucător de pe piața de canalizări interioare. Subsidiara TeraSteel este al doilea jucător de pe piața de panouri sandwich și liderul pieței de structuri metalice zincate. În același timp, compania Depaco SRL, deținută în proporție de 60% de Teraplast, este al doilea producător de țiglă metalică de pe piața din România.

Compania Politub produce tuburi și țevi polietilenă, de medie și înaltă densitate pentru rețelele de transport și distribuție a apei, gazelor naturale, dar și pentru telecomunicații, canalizări sau irigații. Politub produce, de asemenea, fitinguri din segmente de țevi PE și tuburi din polietilenă cu pereți structurați (țevi corugate). Fabrica de țevi polietilena a Politub are o capacitate anuală de producție de peste 10.000 tone și este localizată în Parcul Industrial Teraplast Bistrița.

În acest an, Teraplast a anunțat achiziția Depaco în luna martie, iar în iunie a a cumpărat producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia.

Valoarea tranzacției din Serbia este de 4,3 mil. Euro, precizează cumpărătorul care adaugă că va investi peste 11 mil. Euro în noua achiziție, sumă care mai include investiții de 2,7 mil. euro în dezvoltare și capital de lucru de 4 mil. euro.

În cadrul tranzacției, Teraplast a anunțat că a acordat un împrumut de 6,25 mil. Euro societății Terasteel DOO Serbia.

Acționarii companiei Teraplast SA, controlate de omul de afaceri Dorel Goia, au aprobat în luna mai contractarea de credite de investiții și linii de împrumut de la Banca Transilvania în valoare totală de 51,6 mil. Lei (peste 11 mil. Euro).

Dorel Goia are o deținere directă de 46,7% din Teraplast SA, unde un alt acționar important este fondul finlandez KJK, ce are un pachet de 10% din companie.

Grupul Teraplast și-a bugetat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 434,6 mil. lei și un profit net de 38,1 mil. lei. Valoarea EBITDA estimată în 2017 este de 63,3 mil. lei. În primele trei luni din 2017 Grupul Teraplast a realizat o cifră de afaceri de 66,5 mil. lei, un profit net de 1,6 mil. lei și EBITDA de 6,6 mil. lei.

Continuă seria de tranzacții de consolidare a pieței de bricolaj: Kingfisher cumpără afacerea Praktiker de la familia Susli

Kingfisher, compania – mamă a Brico Dépôt România, a anunțat pe 2 august achiziția pachetului de 100% din acțiunile Praktiker România SRL de la familia omului de afaceri de origine turcă Omer Susli.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

„România este o piață de bricolaj și amenajări interioare atractivă, în creștere și am fost mereu clari despre intenția noastră de a ne extinde afacerea pe termen mediu. Sub rezerva aprobării competiției, achiziția strategică a Praktiker România, combinată cu afacerea noastră Brico Dépôt, ne oferă o prezență puternică în întreaga țară „, a spus Adela Smeu, CEO Brico Dépôt România.

„Suntem mulțumiți de faptul că am reușit să creștem afacerea până la acest nivel, unde Praktiker este unul dintre principalii jucători de pe piața de retail de bricolaj, atingând o cifră de afaceri de aproximativ 140 mil. euro în 2016, cu o rețea de 27 magazine în 23 de orașe din România. Mai mult, suntem mândri că România este o destinație de investiții interesantă pentru un lider de piață european”, a spus Susli.

Brico Dépôt are 15 magazine și aproximativ 900 de angajați.

Pe piața de bricolaj, principalii jucători sunt Dedeman, Kingfisher și Leroy Merlin.

Configurația actuală a pieței de profil este și rezultatul unor tranzacții de consolidare derulate în ultimii ani.

Astfel, în 2013, Brico Depot a cumpărat lanțul de magazine Bricostore din România.

Susli a preluat afacerea Praktiker în 2014, iar în același an, francezii de la Leroy Merlin au preluat rețeaua Baumax pe fondul exitului grupului austriac din România.

 

MedLife a cumpărat un pachet de 55% din acțiunile companiei care administrează spitalul Humanitas din Cluj

 

MedLife, lider al pieței de servicii medicale private din România, anunță preluarea pachetului majoritar de 55% al campaniei Valdi Medica SRL care deţine Spitalul Humanitas din Cluj. Acesta oferă o gamă de servicii medicale axate cu precădere pe tratamente chirurgicale, dar deține în portofoliu și specialități medicale acordate în regim ambulatoriu care susţin activitatea chirurgicală prin consultaţii multidisciplinare preoperatorii, tratamente şi urmărire postoperatorie.

 „Am intrat pe piaţă din Cluj-Napoca încă din anul 2008, odată cu deschiderea unui laborator de analize şi a unui centru de medicina muncii. În anul 2015, ne-am extins şi am deschis prima Hyperclinica MedLife în Cluj devenind primul operator medical care pune la dispoziţia clujenilor soluţii de ambulator, imagistică şi laborator. Ne-am dorit foarte mult să adăugăm şi partea de servicii spitalicești. Odată cu preluarea pachetului majoritar al companiei Valdi Medica SRL devenim primul operator național care deține o unitate spitalicească în orașul Cluj, cu atât mai mult că putem face asta alături de o echipă de medici de un asemenea calibrul. Intenționăm ca alături de partenerii noștri să dezvoltăm substanțial spitalul în perioada imediat următoare și să devenim cel mai mare furnizor privat de servicii medicale integrate din orașul Cluj”, a declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO al MedLife.

„Prin coptarea partenerului MedLife în acționariatul societății ne dorim să trecem la o altă etapă de dezvoltare a Spitalului Humanitas prin  extinderea secției clinice de spitalizare continuă, prin dezvoltarea ambulatorului integrat și înființarea unei secții de spitalizare de zi pentru pacienții supuși unor intervenții terapeutice minim invazive. Ne dorim să ajutăm cât mai mulți oameni să beneficieze de expertiza, entuziasmul și dedicarea echipei noastre și am ales să facem lucrul acesta împreună cu un partener capabil și experimentat ca echipa MedLife. Astfel suntem convinși că pacienții care ne vor trece pragul vor beneficia de multiple posibilități de diagnostic și tratament, într-un mediu extrem de primitor”, a declarat Adrian Bărbos, membru fondator Spitalul Humanitas Cluj.

Spitalul Humanitas a fost deschis la sfârșitul anului 2016, fiind cel mai nou spital privat din Cluj- Napoca, acesta oferă o gamă variată de servicii şi tratamente chirurgicale avansate precum: chirurgie endocrină, chirurgie oncologică şi reconstructivă, chirurgie plastică, chirurgie reparatorie a peretelui abdominal şi chirugie estetică făcute de medici cu o bună pregătire profesională și dedicați profesiei. Totodată, spitalul este dotat cu aparatură de ultimă generaţie, iar blocul operator este dotat cu 2 săli de operație și un compartiment de anestezie și terapie intensivă.

Odată cu finalizarea acestei tranzacţii, grupul MedLife va ajunge la cea de 16-a achiziție, Anima fiind ultima anunţată.

 

Tranzacția Florence de vânzare a Bancpost: Termenul pentru depunerea ofertelor angajante, extins până în prima decadă a lunii august. Investitorii mai au aproximativ două săptămâni la dispoziție pentru a pregăti ultimele detalii

Tranzacția de vânzare a Bancpost, cea mai mare tranzacție de pe piața bancară locală din acest an, își prelungește termenul pentru depunerea ofertelor angajante până în prima decadă a lunii august, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, investitorii mai au încă două săptămâni pentru analiza datelor și structurarea ofertelor în cadrul tranzacției Florence.

Reprezentanții Eurobank nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Teaser-ul tranzacției Florence, lansate în luna februarie de către grupul elen Eurobank, anunța că perimetrul tranzacției este format din vânzarea pachetului majoritar de acțiuni din Bancpost, afacerea ERS și de leasing, precum și un portofoliu de credite plasate în afara României.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO scria pe 21 iunie că rămăseseră în cursă 6 investitori după etapa ofertelor neangajante.

Printre investitorii interesați de Bancpost s-au aflat Banca Transilvania, OTP, fondul de investiții american JC Flowers sau Varde, potrivit datelor din piață.

Banca Transilvania și OTP s-au aflat în faza finală a tranzacției de vânzare a Banca Românească, ajunsă în faza semnării contractului de achiziție de către grupul ungar.

Achiziția Banca Românească de către OTP a fost anunțată astăzi, tranzacția urmând să întărească poziția de lichiditate a vânzătorului cu circa 650 mil. Euro, ceea ce dă indicii privind scara tranzacției.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

Lazslo Wolf, Director General Adjunct al grupului OTP, a anunțat că grupul ungar se concentrează în perioada următoare asupra finalizării cu succes a tranzacției de la Banca Românească, închiderea tranzacției fiind estimată pentru începutul anului 2018. Abia după finalizarea și integrarea achiziției Banca Românească în structurile OTP, grupul ungar se va uita după alte tranzacții.

Decizia OTP întărește poziția Băncii Transilvania în procesul de la Bancpost, iar strategia aplicată până acum indică faptul că își concentrează resursele pentru o tranzacție de un astfel de calibru care poate să-i dea încă un avans semnificativ în cota de piață. Un alt candidat important aflat în cursă este JC Flowers, care a ratat în 2015 achiziția Piraeus Bank România și cea a Carpatica, intrată anul trecut în portofoliul Axxess Capital via Patria Bank.

Achiziția Volksbank România în 2015 a ajutat Banca Transilvania să obțină recent poziția a doua, detronând BRD în clasamentul după valoarea activelor totale.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias a raportat în primul trimestru pentru operațiunile sale din România active de 2,767 mld. Euro, credite nete de 1,68 mld. Euro, depozite de 1,85 mld. Euro și un profit de 1,2 mil. Euro la 2.132 de oameni. Eurobank deține 99,15% din Bancpost.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

NBG a anunțat vânzarea Banca Românească grupului ungar OTP într-o tranzacție de circa 650 mil. Euro. Vânzătorul a lucrat cu bancherii de investiții de la Credit Suisse și cu avocații de la Freshfields Bruckhaus Deringer, respectiv PeliFilip. Cumpărătorul a lucrat cu bancherii de investiții de la Societe Generale

Grupul elen NBG a anunțat astăzi semnarea unui acord definitiv cu OTP Bank România privind vânzarea pachetului său de 99,28% din Banca Românească și a unui portofoliu performant de credite.

Având în vedere rambursarea finanțării intra-grup, tranzacția întărește lichiditatea grupului elen cu circa 650 mil. Euro, potrivit anunțului vânzătorului.

„Tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate cu circa 650 mil. euro”, afirmă Leonidas Fragkiadakis, CEO al NBG. Impactul este calculat la nivelul indicatorilor băncii de la 31 martie.

Pe 21 iulie, Reuters a anunțat că OTP și NBG au ajuns la un acord privind vânzarea Banca Românească, în care era așteptată rambursarea liniilor de finanțare către banca – mamă din Grecia de aproximativ 550 mil. euro. De asemenea, presa elenă nota că, pe lângă rambursarea liniilor de finanțare intragrup, părțile au agreat un preț de achiziție al pachetului de acțiuni de circa 100 mil.euro.

„Vânzarea BROM reafirmă angajamentul nostru privind implementarea cu succes a planului de restructurare și întărește capitalul și poziția de lichiditate”, a spus șeful grupului elen.

Banca Românească ocupă locul 14 pe piața bancară din România, iar cota de piață a OTP la nivel local va crește spre 4%, ajungând în primele 8 bănci locale.

Încheierea tranzacției este preconizată să aibă loc până la începutul anului 2018. OTP a cumpărat RoBank în 2004 și Millennium Bank în 2015, iar acum crește de pe urma unui nou exit al unui jucător străin.

Încheierea tranzacției are nevoie de avizul Băncii Naționale a Ungariei, Băncii Naționale a României și a autorităților antitrust.

Credit Suisse International a fost consultantul financiar exclusiv al vânzătorului. Firma de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer a fost consultantul juridic la nivel international al NBG, în timp ce la nivel local PeliFilip a lucrat cu grupul bancar elen.

Societe Generale Corporate & Investment Banking a fost consultant financiar unic al OTP Group în legătură cu tranzacția.

În faza finală a tranzacției, OTP a avut contracandidat Banca Transilvania, cei doi competitori fiind angajați și în achiziția Bancpost.

Vânzarea Banca Românească de către National Bank of Greece, tranzacție coordonată de către bancherii de investiții ai Credit Suisse a fost anunțată în premieră pe 3 noiembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Conform bilanțului total de la finalul anului 2016, Banca Românească este a 14-a cea mai mare bancă din România, cu o cotă de piață de aproximativ 1,62%, cu activitate atât în sectorul de retail, cât și corporate. La sfârșitul anului 2016, bilanțul total al Băncii Românești, împreună cu alte active, atingea 1,570 mld. euro, cu valoarea brută a împrumuturilor restante de 1,148 mld. euro și capitaluri proprii de 145 mil. euro.

Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) a instituției financiare în ultimii doi ani a fost de 3,8%, respectiv 8,2%. Portofoliul de credite al băncii este adecvat din punct de vedere calitativ, 85% dintre datoriile restante din retail fiind garantate prin ipotecă. În prezent, Banca Românească are 1.148 angajați, 109 filiale și 118 ATM-uri.

În cadrul strategiei sale de dezinvestire, grupul elen a anunțat deja pe 30 iunie un acord de vânzare a unui pachet de 75% din acțiunile afacerii sale de asigurări Ethniki pentru un preț total de 718,3 mil. Euro.

Cumpărătorul este Exin Financial Services Holding din Olanda. De asemenea, cele două părți au stabilit un acord exclusiv pentru distribuția produselor Ethniki prin rețeaua NBG încheiat pe 10 ani și care ar putea fi extinsă pentru alți cinci ani.

În cadrul tranzacției, grecii vor transfera în mâinile cumpărătorului și afacerea Garanta din România, al cărei preț de achiziție este estimat la circa 16,8 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ethniki deține un pachet de peste 94% din acțiunile Garanta Asigurări, conform datelor făcute publice de către NBG.

 

bt grafic main

Un manager american de active de 19 mld. Dolari, acționar la Banca Transilvania: Achiziția în curs a Bancpost de către Banca Transilvania de la Eurobank, un “catalizator – cheie” pentru acțiunile băncii din Cluj

Sandra Ackermann – Schaufler, manager a 10 fonduri de investiții internaționale în acțiuni cu active de peste 19 mld. Dolari în cadrul SEI Investments, se așteaptă ca pe măsură ce Banca Transilvania se extinde, randamentul acțiunii să se îmbunătățească și vede posibil ca dividendele plătite acționarilor să fie mai mari.

Achiziția în curs de către bancă a Bancpost de la grupul elen Eurobank ar fi un catalizator – cheie al acțiunii, mai spune aceasta, citată de Marketwatch.

Potrivit acesteia, Banca Transilvania profită de retragerea băncilor vest – europene din România, conform sursei citate.

România este una dintre piețele de frontieră favorite, care a fost nominalizată de către managerul american de investiții, administrator a șapte fonduri de investiții în acțiuni ale companiilor din piețele de frontieră.

Interesul investitorilor pentru piețele emergente a revenit, iar pentru un randament mai bun ar putea merge mai departe în așa-numitele piețe de frontieră, cum este și cazul României, afirmă managerul american de investiții. Piața bursieră de la București este în categoria piețelor de frontieră, dar speră ca pe un val de listări de noi companii, deschis de Medlife și Digi, să treacă în categoria piețelor emergente pentru a putea avea lichiditatea necesară atragerii managerilor globali de investiții în postura de investitori locali.

Fondul de investiții SIIT Emerging Markets Equity Fund deținea la 31 martie un pachet de 1.467.014 acțiuni la Banca Transilvania, adică circa 0,1% din acțiunile băncii, deținere evaluată la 0,9 mil. Dolari.

SIIT Emerging Markets Equity Fund are active de aproximativ 1,9 mld. Dolari.

SEI Investments conduce sau administrează active de 751 mld. Dolari, plasate în fonduri de investiții, fonduri mutuale, fonduri de hedging precum și alte vehicule de investiții, din care 283 mld. Dolari reprezintă active sub administrare, iar 468 mld. Dolari reprezintă active administrate ale clienților.

SEI Investments, cu sediul la Oaks (Pennsylvania, SUA), este o companie listată pe piața bursieră americană Nasdaq, cu o capitalizare de piață de 8,97 mld. Dolari.

Banca Transilvania, a doua bancă de pe piața românească după active, este văzută de mai mulți analiști și investitori ca principalul favorit la achiziția pachetului majoritar la Bancpost, în contextul în care banca din Cluj a depus ofertă finală pentru subsidiara unei alte bănci elene, Banca Românească, dar OTP va fi anunțat în perioada următoare drept cumpărător, conform unor surse de la Atena citate de Reuters.

Banca Transilvania și-a majorat recent capitalul social cu 695,3 mil. Lei ajungând la o valoare totală de 4,34 mld. Lei (0,95 mld. Euro). Banca din Cluj are o valoare bursieră de 10,7 mld. Lei (peste 2,3 mld. Euro).

Tranzacția Florence, prin care Eurobank a scos la vânzare pachetul majoritar al Bancpost, afacerea ERS și de leasing, se apropie de momentul depunerii ofertelor angajante, care urmează să fie depuse până la finele lunii iulie, conform informațiilor publicate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 21 iunie.

Surse din piață citate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO afirmau în luna iunie că după etapa depunerii ofertelor neangajante au rămas șase investitori în cursa pentru achiziția Bancpost.

Vânzarea Bancpost este cea mai mare tranzacție de pe piața bancară din România de la vânzarea Volksbank România către Banca Transilvania, achiziție care a ajutat-o pe banca din Cluj să urce de pe locul al treilea pe locul al doilea, înaintea BRD, în clasamentul celor mai mari bănci după valoarea activelor totale.

Achiziția Volksbank România de către Banca Transilvania a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 decembrie 2014, tranzacția fiind anunțată oficial pe 10 decembrie 2014.

În aprilie 2015, la momentul finalizării tranzacției, Banca Transilvania a anunțat că prețul pentru achiziția pachetului de acțiuni de 100% din acțiunile Volksbank România a fost de 81 mil. Euro la care s-a adăugat rambursarea finanțării intragrup către banca – mamă din Austria, de circa 711 mil. Euro.

Tranzacțiile de vânzare a subsidiarelor locale ale băncilor elene au loc în contextul în care băncile – mamă din Grecia sunt nevoite să își reducă expunerile din străinătate, adică din piețele din Europa de Sud – Est (inclusiv România), pentru a-și onora angajamentele luate față de Uniunea Europeană și creditorii internaționali ai statului elen.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul Canadian Fairfax, unul dintre cei mai importanți acționari ai Eurobank.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Eurobank Ergasias a raportat în primul trimestru pentru operațiunile sale din România active de 2,767 mld. Euro, credite nete de 1,68 mld. Euro, depozite de 1,85 mld. Euro și un profit de 1,2 mil. Euro la 2.132 de oameni. Eurobank deține 99,15% din Bancpost.

La 31 decembrie 2016, Bancpost ocupa locul 9 și avea o cotă de piață de 2,96% din sistemul bancar local în baza activului net bilanțier, conform ultimului raport anual al BNR făcut public.

Compania minieră britanică Vast Resources anunță un acord privind intenția de a vinde un pachet de 29% din acțiuni cu 10 mil. Dolari pentru a-și finanța operațiunile din România. Noul investitor este o „firmă de investiții și corporate finance cu experiență pe piața locală”

Vast Resources, listată pe bursa de la Londra, a anunțat că a intrat într-un acord condiționat cu o firmă de investiții și corporate finance care urmează să investească până la 10 mil. Dolari, iar în final va prelua un pachet de circa 29% din acțiunile companiei miniere britanice.

“Investiția propusă de un investitor strategic de până la 10 milioane USD ar trebui să ne permită să ne îndeplinim obiectivele strategice în România și aștept cu nerăbdare să venim cu actualizări ulterioare, pe măsură ce acest proces continuă“, a spus Roy Pitchford, director general executiv al Vast Resources.

Vast Resources deține exploatarea de minereu polimetalic al minei Mănăilă, după ce pe 23 martie a anunțat preluarea a 49,9% din acțiunile Sinarom Mining Group SRL de la omul de afaceri chinez Ni Jin Ming în cadrul unei tranzacții de peste 1,1 mil. Dolari.

Acum, firma britanică anunță că noul investitor are experiență semnificativă în investiții în România, fără să-l nominalizeze.

Finanțarea de 10 mil. Dolari ar urma să vină în două tranșe de la noul investitor, susțin reprezentanții Vast Resources. Astfel, în prima fază, proaspătul investitor ar urma să investească 8 mil. Dolari prin subscriere directă pentru acțiuni noi emise în Vast Resources Romania Ltd, companie care va deține toate activele Vast Resources din România.

În urma subscrierii de capital, noul investitor va deține 51% din Vast Resources Romania Ltd (VRR).

În faza a doua a investiției, investitorul va aduce alte 2 mil. Dolari pentru noi acțiuni în VRR, urmată imediat de achiziția tuturor acțiunilor deținute de către investitor în VRR în schimbul emiterii de acțiuni noi la prețul de 0,4 lire sterline per acțiune. În funcție de fluctuațiile cursului de schimb valutar și a emisiunii de acțiuni noi se estimează că investitorul va obține aproximativ 29% din capitalul social majorat al Vast Resources.

Banii astfel strânși ar trebui să fie folosiți pentru cerințele de capital de lucru și programul de investiții al companiei, mai ales pentru extinderea operațiunilor din România.

Este, de asemenea, o alocare de fonduri pentru costuri în legătură cu posibila scoatere a  activelor din Zimbabwe în afara companiei.

Vast Resources operează în prezent mina polimetalică Mănăilă din România, care a fost pusă în funcțiune în 2015. Portofoliul companiei include, de asemenea, și mina polimetalică de la Băița Plai. Compania britanică a anunțat recent că are în vedere extinderea operațiunilor sale în România.

Societatea are, de asemenea, participații într-o serie de proiecte în sudul Africii, inclusiv 25% din acțiunile minei producătoare de aur Pickstone-Peerless din Zimbabwe.

Vast Resources este o companie minieră, a cărei valoare de piață pe bursa de la Londra este de 17 mil. Lire sterline.

Cei mai importanți acționari ai Vast Resources sunt Hargreaves Lansdown cu 9,36%, Barclays PLC cu 8,08%, Sapi River Investments LTD cu 7,53%, Halifax Share Dealing cu 6,91% și Toronto Dominion Bank cu 5,46%, conform ultimelor date disponibile.

Fondul de investiții BC Partners, finalistul de anul trecut din tranzacția de vânzare a Profi, a finalizat vânzarea fabricii de echipamente electrice Retrasib Sibiu. Noul proprietar este fondul american de investiții One Equity Partners, desprins acum doi ani din JP Morgan

Fondul de investiții BC Partners a finalizat vânzarea producătorului de echipamente electrice Retrasib Sibiu către managerul american de capital privat One Equity Partners.

Preluarea fabricii de la Sibiu a avut loc în cadrul unei tranzacții internaționale prin care compania germană SGB – SMIT, acționar majoritar cu 67% în Retrasib, a fost vândut de către BC Partners.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Retrasib Sibiu, companie cu o cifră de afaceri de 13,5 mil. Euro anul trecut și 202 angajați, a fost vândută în anul 2014 de către familia Buzoianu liderului european în producția de transformatoare SGB – SMIT, printr-o ofertă publică de preluare derulată pe bursa de la București. De asemenea, grupul german și-a trecut în portofoliul său din România pe lângă Retrasib și firma de design de transformatoare Trafo Proiect.

Din banii încasați pe vânzarea acțiunilor Retrasib, o parte au mers către rambursarea unor împrumuturi de 3,1 mil. Euro către Piraeus Bank. De asemenea, din fondurile încasate de la cumpărător au fost alocați bani pentru investiția în alte proiecte precum imobilul de birouri Cluj Business Center din Cluj – Napoca, potrivit declarațiilor de la acea vreme ale lui Octavian Buzoianu, unul dintre vânzători.

Originea fabricii din Sibiu, specializată în producția de echipamente pentru transportul și distribuția electricității, începe în anul 1895, când afacerea a fost pornită cu capital elvețian.

Pe bursa de la București, Retrasib Sibiu are o capitalizare bursieră de circa 24 mil. Lei (5,2 mil. Euro).

Grupul german SGB – SMIT, cu vânzări anuale de 729 mil. euro și 2200 de angajați, are în portofoliu șase fabrici Regensburg, Neumark (Germania), Nijmengen (Olanda), Nilai (Malaezia), Louisville (SUA) și Sibiu (România), conform datelor prezentate de către companie.

BC Partners, vânzătorul SGB – SMIT și al Retrasib, a fost anul trecut principalul contracandidat al Mid Europa Partners la achiziția lanțului de magazine Profi.

BC Partners a depus în noiembrie 2016 o ofertă finală cu puțin sub cea de 533 mil. Euro în  numerar înaintată de către Mid Europa. Din echipa BC Partners au făcut parte atunci bancherii de investiții de la Rothschild, UniCredit Bank și casa de avocatură Clifford Chance Badea, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Recent, BC Partners a vândut un pachet de circa 30% din acțiunile platformei globale de informații din fuziuni și achiziții Mergermarket către fondul suveran din Singapore GIC.

One Equity Partners este un manager american de capital privat, care a finalizat peste 140 de tranzacții la nivel global de la înființarea sa în 2001. În 2015, One Equity a ieșit din structurile JP Morgan devenind un administrator independent de investiții.

One Equity Partners, firmă fondată de către Dick Cashin, a anunțat în luna februarie că a ridicat al șaselea său fond de investiții – One Equity Partners VI, pentru care a strâns capital de peste 1,65 mld. Dolari de la investitori.

Strategia sa de investiții vizează America de Nord și Europa și companii din sectoare precum industrie, servicii medicale și tehnologie.

 

Wienerberger negociază achiziția producătorului de cărămizi Brikston Iași. Tranzacția de exit a fondului de investiții ADM Capital, estimată la peste 30 mil. Euro

Compania austriacă Wienerberger, lider mondial și cel mai mare jucător local în sectorul producției de cărămizi, poartă negocieri pentru achiziția Brikston Iași cu fondul de investiții ADM Capital, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția de exit a ADM Capital a atras interesul atât a unor manageri de fonduri de investiții activi pe piața românească, cât și a unor investitori strategici, atrași de rata de creștere a sectorului de profil.

Bancherii de investiții de la Raiffeisen au mandatul de vânzare al fabricii de cărămizi cunoscute multă vreme sub numele de Ceramica Iași. Vânzarea Brikston Iași este estimată de către surse din piață că va depăși nivelul de 30 mil. Euro, valoare care nu a fost confirmată de către părțile implicate.

Tranzacția de vânzare a Brikston Iași de către ADM Capital a fost anunțată în premieră pe 9 decembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții ADM Capital și cei ai Wienerberger nu au făcut niciun comentariu pe subiectul tranzacției de vânzare a Brikston până la momentul publicării acestui articol.

ADM Capital a investit până acum sub 20 mil. Euro pentru a prelua pachetul de 84,88% din acțiunile Ceramica Iași în 2014 de la Advent și în achizițiile ulterioare de titluri de la acționarii minoritari. ADM Capital are o participație de aproximativ 99% din acțiunile Brikston Construction Solutions, fosta Ceramica Iași, conform ultimelor informații disponibile.

Asia Debt Management Hong Kong Limited a intrat pe piața din România în 2014 prin achiziția Ceramica Iași, unul dintre producătorii majori locali de pe piața cărămizilor. Momentul a fost favorizat de către seria de tranzacții de dezinvestire ale Advent International, care luase decizia strategică de a-și vinde pe rând companiile locale din portofoliu – Deutek (exit 2013), Ceramica Iași (exit 2014), rețeaua de servicii medicale Regina Maria (exit 2015).

După achiziția pachetului majoritar de acțiuni la Ceramica Iași, ADM Capital a trecut la lansarea unei oferte de achiziție a acțiunilor de la acționarii minoritari pentru a putea trece pragul necesar de 90% și a delista compania de pe piața bursieră. ADM Capital a plătit atunci un preț de achiziție de 0,6957 lei pe acțiune, iar în octombrie 2015 a reușit să retragă acțiunile companiei de la tranzacționare și a continuat însă să fie interesată de achiziția acționarilor minoritari rămași în companie.

La momentul preluării de către ADM Capital, Ceramica Iași înregistrase în ultimul său bilanț anual încheiat la 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri de 72,2 mil. Lei și un profit net de numai 0,08 mil. Lei la 213 angajați.

Brikston Construction Solutions, care operează fabrica de la Iași, a raportat pentru anul trecut un profit net de 9,2 mil. Lei la o cifră de afaceri de 72,8 mil. Lei, respectiv 205 angajați.

Pe piața de cărămizi, cei mai importanți producători sunt Wienerberger (cu patru fabrici), Cemacon (cu două unități de producție) și Brikston (cu fabrica de la Iași).

În 2016, Wienerberger a cumpărat fabrica de cărămizi de la Buzău a lui Omer Susli, patronul Praktiker România.

Liderul global în producția de cărămizi a intrat pe piața din România în 1998, cu activități de import și vânzare, bazându-se inițial pe capacitățile de producție de cărămidă Porotherm ale fabricii Wienerberger de la Bekescsaba (Ungaria).

În 2004, austriecii fac un pas în forță și deschid în urma unei investiții în construcția de la zero fabrica de la Gura Ocniței (județul Dâmbovița). În 2004, Wienerberger cumpără și fabrica de cărămizi de la Sibiu a CEMA, care după achiziție a intrat în proces de retehnologizare, investițiile în fabrica de la Sibiu ajungând la 18 mil. Euro.

În 2008, Wienerberger deschide a treia fabrică în România prin investiție în construcție de la zero la Tritenii de Jos (județul Cluj).

Amprenta grupului Wienerberger în România depășește piața de cărămizi. Astfel, grupul austriac deține 100% din acțiunile Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL, 100% din acțiunile Pipelife România SRL, respectiv 82,19% din acțiunile Tondach România.

Pipelife România este subsidiara unuia dintre liderii globali în producția de sisteme de țevi din plastic, creat inițial prin asocierea dintre Solvay (Belgia) și Wienerberger (Austria), însă din 2012 aflat intregral sub controlul grupului austriac.

Tondach România produce la Sibiu țiglă și teracotă în fabrica de la Gușterița. Pe 7 august 2014, Wienerberger a anunțat că a preluat pachetul majoritar al Tondach, majorându-și participația de la 50% la 82% din acțiunile companiei austriece, pentru restul de acțiuni Wienerberger având opțiune de cumpărare ce poate fi exercitată în 2017 și 2018.

Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL a raportat pentru anul trecut un profit net de 13,8 mil. Lei la o cifră de afaceri de 181,4 mil. Lei și 271 de angajați.

La nivel global, Wienerberger a realizat venituri de 2,97 mld. Euro și EBITDA de 404 mil. Euro, respectiv un profit net de 82 mil. Euro, dublu față de anul anterior. Valoarea bursieră a companiei pe bursa de la Viena este de 2,35 mld. Euro.

O altă tranzacție în sector a avut loc pe bursa de la București în luna februarie a acestui an, când Dedeman a preluat 29% din Cemacon în cadrul unei tranzacții mai largi care a dus la exitul a doi investitori și împărțirea în final a afacerii între trei acționari majori. Achiziția realizată de Dedeman la Cemacon nu poartă amprenta unei achiziții strategice realizate de către liderul pieței de bricolaj, ci se înscrie în strategia mai largă de investiții a fraților Pavăl, care au început să își plaseze o parte din lichiditățile acumulate până acum în oportunități de investiții punctuale precum Cemacon sau complexul de birouri AFI Park, achiziție de 164 mil.euro anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Piața de profil a avut o creștere de 10% în 2015 și continuă să arate pentru principalii jucători ritmuri de creștere anuală de peste două cifre.

În plus, investitorii mizează pe potențialul sectorului dat fiind că România este cotată ca având nevoi locative semnificativ peste alte piețe din regiune, în condițiile în care nu este acoperită cererea de locuințe, la care se adaugă și necesitatea înlocuirii unora dintre acestea datorită vechimii și gradului avansat de uzură.

Pe piața materialelor de zidărie, producătorii de cărămizi concurează cu fabricile de BCA.

ADM Capital este un investitor de capital privat fondat în 1998, a cărui arie de interes sunt companii din Asia și Europa Centrală și de Est. Are sub administrare mai multe fonduri de investiții, însă numai unul dintre ele a fost ridicat cu scopul de a investi în regiunea din care face parte și România.

În 2007, ADM Capital a deschis un birou la Istanbul pentru a se putea concentra asupra oportunităților de investiții în regiune.

În 2011, ADM Capital a finalizat strângerea de bani pentru fondul de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, cu un capital total de 265 mil. Euro.

Fondul și-a setat ținta pe companiile mici și medii din Europa Centrală și de Est, respectiv Turcia, cu planuri de restructurare sau cu nevoi de lichidități, dar suficient de puternice cât să supraviețuiască provocărilor crizei financiare globale.

BERD a investit 56 mil. Euro în acest fond, potrivit ultimelor informații disponibile, și au venit alături și alte instituții financiare internaționale.

Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) a venit cu o finanțare de 15 mil. Euro, iar IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a pus capital în fond în valoare de 47,55 mil. Dolari (35 mil. Euro).

De asemenea, la fondul de investiții concentrat asupra regiunii în care activa și Ceramica Iași a contribuit și FMO din Olanda cu 15 mil. Euro.

Fondul European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene de Investiții, a investit în fondul ADM CEECAT Recovery Fund prin două vehicule. Fondul de fonduri de investiții Istanbul Venture Capital Initiative (IVCI) a investit 24 mil. Euro în fondul administrat de ADM Capital. La IVCI, printre investitori se numără pe lângă Fondul European de Investiții și Garanti Bank, National Bank of Greece, Banca de Dezvoltare a Turciei TKB, Fundația de Dezvoltare Tehnologică din Turcia (TTGV) și Organizația pentru Dezvoltarea Industriei Mici și Mjilocii din Turcia KOSGEB.

Fondul de fonduri de investiții Mezzanine Facility for Growth (MFG), în care Fondul European de Investiții este investitor și administrator, a investit 40 mil. Euro în fondul ADM Capital pentru regiune.

Alte 80 mil. Euro au venit în ADM CEECAT Recovery Fund de la fonduri de pensii, instituții, investitori privați, precum și de la partenerii ADM Capital.

Reprezentanții ADM Capital declarau la începutul anului că au în plan ridicarea unui nou fond de investiții dedicat regiunii.

OMV Petrom a vândut pentru 23 mil. Euro parcul eolian Dorobanțu către Transeastern Power Trust, companie fondată de investitorul canadian cu apetit de risc Ravi Sood. Firma londoneză AcAp, consultant financiar al cumpărătorului

OMV Petrom, subsidiara locală a grupului petrolier austriac OMV, a anunțat astăzi semnarea contractului de vânzare a subsidiarei sale OMV Petrom Wind SRL, care operează parcul eolian Dorobanțu, în schimbul sumei de 23 mil. Euro.

Cumpărătorul este Transeastern Power Trust, un vehicul de investiții fondat de către canadianul Ravi Sood, fost manager de fond de hedging și un investitor cu apetit de risc ce derulează afaceri pe piețele emergente din România și Africa.

Tranzacția asigură exitul producătorului de petrol, gaze și electricitate OMV Petrom din sectorul producției de energie eoliană, în contextul în care compania anunța în raportul său anual pentru anul trecut că se așteaptă să vândă până la finele lui 2017 parcul eolian Dorobanțu de 45 MW în condițiile în care „valoarea justă minus costurile asociate vânzării a fost estimată la 99,90 milioane RON (peste 22 mil. Euro – n.r.), conducând la o ajustare de depreciere suplimentară în sumă de 9,83 milioane RON la 31 decembrie 2016”.

Compania petrolieră și-a anunțat intenția de vânzare a parcului eolian Dorobanțu încă de la începutul lui 2016. Pe 22 martie 2016, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO scria că OMV Petrom, asistat de către bancherii de investiții de la Erste, purtau negocieri exclusive pentru vânzarea parcului eolian Dorobanțu cu fondul de investiții CEE Equity Partners, al cărui principal finanțator este Eximbank China, însă în final negocierile nu au condus la o înțelegere între cele două părți.

“OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din sud-estul Europei, a semnat contractul de vânzare a OMV Petrom Wind Power SRL (“parcul eolian Dorobanțu”) către Transeastern Power B.V., o societate cu răspundere limitată înregistrată în Olanda, subsidiara deținută în totalitate de Transeastern Power Trust, în schimbul sumei de 23 mil. euro. Finalizarea tranzacției este condiționată de îndeplinirea condițiilor suspensive uzuale, inclusiv aprobarea Consiliului Concurenței și se estimează că aceasta va avea loc până la sfârșitul anului curent”, au precizat reprezentanții vânzătorului.

Tranzacția face parte din strategia OMV Petrom de a se concentra asupra activităților de bază, adică în divizia Downstream Gas se urmărește consolidarea poziției de lider pe piața de gaze, maximizarea beneficiilor modelului de afaceri integrat de gaze și electricitate și extinderea regională.

“Activitatea de producție energie eoliană nu se înscrie în direcțiile strategice ale companiei”, au mai spus oficialii OMV Petrom. Aceștia adaugă că tranzacția nu va avea un impact semnificativ asupra indicatorilor financiari și operaționali ai OMV Petrom, în condițiile în care profitul operațional, respectiv activele OMV Petrom Wind Power SRL reprezintă sub 1% din indicatorii corespondenți ai grupului OMV Petrom, iar producția de electricitate reprezintă circa 3% din producția totală de electricitate a grupului.

Capacitatea electrica eoliană totală instalată a României este estimată în prezent la 3.000 MW, din care parcul eolian Dorobanțu are o pondere de circa 1,5%. În 2016, parcul eolian a avut o producție netă de electricitate de 0,08 TWh și a primit 128.000 de certificate verzi, jumătate din ele fiind eligibile pentru vânzare începând cu 1 ianuarie 2018.

Investiția OMV Petrom în proiectul eolian Dorobanțu finalizat în urmă cu 6 ani a avut un cost de circa 90 mil. Euro.

De cealaltă parte, cumpărătorul – o companie listată pe bursa de la Toronto – a anunțat că va continua să lucreze la finalizarea finanțărilor aferente achiziției.

Reprezentanții Transeastern Power Trust nu au răspuns până la momentul publicării acestui articol cum vor finanța tranzacția semnată cu OMV Petrom.

Consultantul financiar al cumpărătorului a fost firma londoneză AcAp.

“Această operațiune, care va fi cea mai mare achiziție de până acum, are șase ani de performanțe operaționale consistente și aproape va dubla capacitatea noastră de producție de energie, veniturile prognozate și marja operațională. Așteptăm cu nerăbdare să continuăm extinderea portofoliului de active energetice ale Trustului, menționând că, odată cu această achiziție, am crescut capacitatea de generare a Transeastern de peste zece ori, de la listarea de  acum doar trei ani”, a spus Colter Eadie, Directorul General Executiv al Transeastern.

Transeastern are o valoare bursieră de 31,87 mil. Dolari canadieni (21,8 mil. Euro) pe bursa din Toronto.

Pentru primul trimestru al acestui an, Transeastern a raportat venituri de 2,8 mil. Dolari canadieni, duble comparative cu perioada similară a anului anterior, și o pierdere de 3,8 mil. Dolari canadieni. Compania a raportat active totale de 74,5 mil. Dolari canadieni la 31 martie.

Transeastern are obligații de plată principale și rezultate din dobânzi de 84,3 mil. Dolari canadieni.

Până acum, vehiculul canadian de investiții administrează un portofoliu în România după ce a intrat pe nișa capacităților de producție de energie regenarabilă, care include microhidrocentrale, proiecte de producție de energie eoliană și solară.

Transeastern a raportat până acum mai multe achiziții printre care Mediterranean Resources Ltd cu un preț total de achiziție de 4,3 mil. Dolari canadieni (din care 3,49 mil. Dolari în numerar) în octombrie 2015, a pachetului de 100% din acțiunile proiectului de energie fotovoltaică Corabia Solar SRL pentru circa 5,2 mil. Dolari canadieni (din care 2,4 mil. Dolari canadieni în numerar) în iulie 2015, respectiv 100% din acțiunile proiectului de energie fotovoltaică Power Live pentru 7,1 mil. Dolari canadieni (din care 3,4 mil. Dolari canadieni în numerar). În septembrie 2016, Transeastern a preluat Holrom Renewable Energy, care administrează un proiect eolian din Tulcea, pentru 17,8 mil. dolari canadieni (din care 2 mil. dolari în numerar). De asemenea, pentru achiziția proiectului eolian și a celor două proiecte de energie solară, cumpărătorul și-a asumat contracte de leasing încheiate cu UniCredit Leasing Corporation.

Tiparul de până acum al tranzacțiilor derulate de către Transeastern indică plăți parțiale în numerar însoțite de preluarea altor obligații financiare și alte componente, printre care și titluri de împrumut.

Pentru a-și susține politica de achiziții, Transeastern a apelat la diferite canale de finanțare.

În primul trimestru al acestui an, Transeastern a contractat două facilități de împrumut pe termen scurt în valoare de 1,27 mil. Dolari canadieni, iar în ianuarie a încheiat o tranzacție de refinanțare de 3,8 mil.dolari canadieni.

În mai, compania a anunțat că a încheiat un plasament privat prin care a atras de la investitori  3,4 mil. Dolari canadieni cu maturitate pe un an la o dobândă de 1,5% pe an, bani destinați finanțării achiziției de active din sectorul energiei regenerabile și pentru asigurarea de capital de lucru.

Președintele Transeastern și cel mai important investitor este Ravi Sood. Investitorul canadian este cunoscut ca fiind un jucător din industria capitalului de risc. Ravi Sood este în spatele afacerilor Transeastern Power, a companiei Feronia cu activități în agricultură și producție de ulei de palmier derulate în Congo și a Galane Gold – cu operațiuni de explorare și producție de aur în Botswana și Africa de Sud.

Ravi Sood a fondat administratorul de active Navina Asset Management, vândut în 2010 către Aston Hill Financial. Sood a condus fondul de hedging Lawrence Partners, care a pierdut 80% din banii investitorilor în 2008, pe fondul prăbușirii băncii de investiții Lehman Brothers și a declanșării crizei financiare globale.

Tiberiu Urdăreanu (al doilea pe rândul de sus de la stânga la dreapta), acționarul majoritar al UTI, și Doina Popescu (prima din stânga de pe rândul de jos), omul care conduce operațiunile locale ale PineBridge Investments, la momentul tranzacției din 2005 prin care fondul de investiții intra ca acționar minoritar în afacerea UTI. Sursă foto: UTI.

Tranzacție PineBridge – Urdăreanu: Fondul de investiții PineBridge Investments își vinde pachetul de 27% din acțiunile grupului UTI către familia Urdăreanu și va prelua la schimb imobilul de birouri UTI Business Center. Tiberiu Urdăreanu, fondatorul afacerii UTI: “Presiunea timpului a devenit importantǎ pentru PineBridge, așa cǎ acesta ȋmpreunǎ cu acționarii majoritari ai UTI au convenit asupra unei modalitǎţi de exit pe baza unui schimb de active: active imobiliare contra acțiuni”

Fondul de investiții PineBridge Investments urmează să semneze în perioada imediat următoare tranzacția de exit din grupul UTI cu acționarul majoritar, reprezentat de către omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția dintre PineBridge și acționarul majoritar al grupului fondat de către Tiberiu Urdăreanu este structurată în jurul unui schimb de acțiuni cu active astfel încât PineBridge își cedează pachetul minoritar de acțiuni deținut în grupul UTI către acționarii majoritari pentru a prelua UTI Business Center, imobil de birouri de clasa A din centrul Bucureștiului.

 “Stadiul discuțiilor este avansat, semnarea unui acord ȋn acest sens fiind iminentǎ”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Tiberiu Urdăreanu, președintele fondator al grupului și acționarul care controlează UTI.

Astfel, PineBridge iese din afacerea UTI după 12 ani și intră pe piața imobiliară locală, cel mai prolific sector pentru tranzacții în acest moment.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, dacă PineBridge a agreat o soluție cu acționarul majoritar al grupului UTI privind exitul său, Tiberiu Urdăreanu, Președinte fondator UTI a răspuns: “Da, după vânzarea cu succes a companiei Netcity Telecom, PineBridge a agreat cu UTI un exit complet şi din restul Grupului UTI”.

Acţionariatul UTI este format din Tiberiu Urdăreanu prin TIU Holdings cu 57,06%, PineBridge Investments cu 27,02%, Fundaţia UTI (acţiuni alocate angajaţilor cheie din UTI prin programul Stock Option Plan) cu 9,90%, și alţi acţionari nominali cu 6%, potrivit datelor făcute publice în februarie de către grup.

Grupul UTI și grupul israelian Elbit Systems au vândut anul trecut afacerea Netcity Telecom într-o tranzacție de aproape 35 mil. Euro către Direct One, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 24 februarie 2016, confirmată ulterior prin anunțul oficial al părților implicate pe 1 septembrie 2016. Finalizarea tranzacției a avut loc în februarie 2017.

“Ținând cont că PineBridge este investitor ȋn UTI de peste 10 ani şi având ȋn vedere cȃt a durat vânzarea uneia dintre cele 10 companii ale grupului (Netcity Telecom – n.r.), presiunea timpului a devenit importantǎ pentru PineBridge, așa cǎ acesta ȋmpreunǎ cu acționarii majoritari ai UTI au convenit asupra unei modalitǎţi de exit pe baza unui schimb de active: active imobiliare contra acțiuni”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Tiberiu Urdăreanu, fondatorul și omul care controlează grupul UTI.

“UTI Business Center este singurul activ imobiliar care va fi preluat de PineBridge, restul activelor imobiliare – centrul tehnologic de cercetare și dezvoltare din București, dar și alte sedii din București și din țară – rămân în proprietatea UTI”, a precizat reprezentantul cumpărătorului.

“Valoarea este confidențială. Pe lângă activul menționat, există și o componentă cash. Tranzacția nefiind finalizată, valorile sunt confidențiale” a mai spus omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu legat de tranzacția cu PineBridge.

Valoarea de piață a unui activ de talia imobilului de birouri de clasa A UTI Business Center ar putea fi estimată în jurul a 20 – 25 mil. Euro, în condițiile actuale de piață, mai susțin surse din piață. Cu tot cu componenta de numerar, tranzacția ar putea fi în jurul a 25 – 30 mil. euro. Calculele nu au fost confirmate de către părțile implicate.

Astfel, acționarul majoritar își răscumpără pachetul de acțiuni vândut în urmă cu 12 ani investitorului financiar, atras la acea vreme tocmai pentru a aduce capital proaspăt în vederea extinderii grupului.

Fondul de investiții AIG Global Emerging Markets Fund II a semnat pe 28 noiembrie 2015 documentele finale pentru preluarea a 30% din acțiunile UTI Grup, valoarea totală a tranzacției de atunci fiind în jur de 20 mil. Dolari, conform unui comunicat de presă UTI de la acel moment.

Ulterior, grupul financiar american AIG a vândut în 2010 AIG Investments, care se ocupa de administrarea investițiilor, către managerul asiatic de investiții Pacific Century Group (PCG), care a schimbat numele companiei preluate în PineBridge Investments. Astfel, PineBridge Investments a ajuns în poziția de acționar minoritar al grupului UTI.

În momentul intrării fondului ca acționar minoritar în grup, UTI estima pentru 2005 o cifră de afaceri consolidată de circa 60 mil. Euro și EBITDA de 10 mil. Euro. În anul anterior, grupul UTI avea o cifră de afaceri de 47 mil. Euro și EBITDA de 7,2 mil. Euro, iar țintele pentru 2006 confirmau perioada de creștere rapidă a afacerii până la o cifră de afaceri de 72 mil. Euro și EBITDA de 13,7 mil. Euro.

UTI a continuat apoi  să se dezvolte, intrând în noi linii de afaceri și și-a extins rețeaua de birouri pe alte piețe precum Polonia și Azerbaidjan.

În 2006, înființează certSIGN, companie a grupului specializată în furnizarea de servicii de certificare şi securitatea informației bazată pe tehnologia PKI, iar în 2008 începe proiectul Netcity – rețeaua subterană de fibră optică pentru telecomunicații în București.

În 2009, este finalizat imobilul de birouri de clasa A UTI Business Center, cu 14.000 de metri pătrați, care urmează să intre în portofoliul PineBridge Investments în schimbul exitului din grupul UTI.

Ulterior, însă afacerile grupului UTI au intrat pe o tendință de scădere.

În octombrie 2015, omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu a fost reținut de către procurorii DNA într-un dosar în care erau cercetate fapte de corupție. Urdăreanu este judecat în dosar alături de fostul primar din Iași, Gheorghe Nechita, pentru dare de mită, conform Mediafax.

În acest context, PineBridge Investments a devenit un acționar minoritar captiv în afacere, iar primul pas către exit l-a reprezentat vânzarea Netcity, tranzacție finalizată abia în luna februarie a acestui an.

Grupul UTI a fost fondat de către Tiberiu Urdăreanu în 1990, iar acum este organizat pe cinci linii de afaceri – sisteme de securitate, tehnologia informației și comunicații, soluții inteligente de transport, construcții și instalații, respectiv facility management.

Prin exitul din grupul UTI, PineBridge Investments va reuși să își transforme deținerea în active lichide, mult mai ușor de valorificat pe o piață imobiliară în care există diferite clase de investitori – de la investitori individuali până la dezvoltatori locali sa fonduri de investiții internaționale.

Imobilul de birouri de clasa A UTI Business Center este situat în centrul Bucureștiului, printre chiriași numărându-se reprezentanța Comisiei Europene în România, respectiv birourile locale ale grupului Băncii Europene de Investiții, ale Băncii Mondiale și ale International Finance Corporation (divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale). De asemenea, clădirea UTI găzduiește sediul central al grupului de firme controlat de către Tiberiu Urdăreanu.

PineBridge Investments mai are în portofoliul său local afacerea  AKTA Telecom, pentru care a fost reluat procesul de vânzare, după o altă încercare de exit derulată în 2015, când UPC și Vodafone au făcut oferte pentru preluarea companiei de telecomunicații.

În paralel, activitatea PineBridge Investments a cuprins în ultimii ani și participarea la potențiale achiziții. În 2015, PineBridge s-a numărat printre investitorii interesați de achiziția unui pachet minoritar de acțiuni la MedLife, în contextul în care fondul de investiții Value 4 Capital căuta să-și facă exitul din afacere. În final, V4C și-a făcut exitul în decembrie 2016 în urma listării MedLife pe bursa din București.

PineBridge Investments reprezintă un investitor cu istoric de circa două decenii pe piața din România, perioadă în care a realizat exituri din afaceri precum Astral Telecom, Orange România sau Luxten. Are sub administrare active în valoare de 80,3 mld. Dolari, iar acționarul său majoritar este Pacific Century Group, un grup privat de investiții din Asia.

Pacific Century Group a fost fondat în 1993 de către Richard Li, unul dintre fiii lui Li Ka – Shing, al doilea cel mai bogat om din Asia cu o avere estimată de către Forbes la 32,7 mld. Dolari în iunie 2017. Averea lui Richard Li este estimată de către Forbes la 4,7 mld. Dolari.

Grupul polonez Work Service Group despre achiziția pachetului de 55% din acțiunile a 4 companii din grupul local APT: Achiziția a fost finanțată din propriul capital. Cumpărătorul a lucrat în tranzacție cu avocații VJT & Partners și consultanții Grant Thornton Corporate Finance din Budapesta

Grupul polonez Work Service Group a finanțat din propriile resurse achiziția pachetelor de 55% din acțiunile celor patru companii care fac parte din grupul APT.

“Achiziția a fost finanțată din resursele noastre (capitalul acumulat). Cumpărătorul este Prohuman 2004, o companie din Ungaria care aparține Work Service Group“, a precizat cumpărătorul pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În luna iunie 2017, Grupul APT a semnat un contract de vânzare cu Work Sevice Group, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața de resurse umane din Europa Centrală și de Est. Conform acestui contract, Work Service Group a preluat 55% din acțiunile a 4 companii din grupul APT: APT Resources & Services SRL, APT Human Resources SRL, APT Broker SRL și APT Finance Broker SRL. În urma acestei tranzacții, în ultimul trimestru din 2017, cele două companii APT care oferă servicii de resurse umane vor fi intergrate în brandul Work Service, iar serviciile de intermediere financiară își vor desfășura activitatea sub brandul Finance Care, parte integranta a Work Service Capital Group.

Celelalte 2 companii din grupul APT, APT New Business Solutions SRL și APT Evolution SRL, care furnizează servicii de marketing și comunicare, evaluare profesională a angajaților, programe de dezvoltare pentru angajați și dezvoltare de software nu au făcut obiectul acestei tranzacții și își vor continua operațiunile sub brandul APT.

Managementul celor 4 companii integrate în Work Service va fi asigurat de către actualul CEO, doamna Sorina Donisa, care va rămâne și acționar, alături de Domnul Wojciech Mora, reprezentantul Work Service în România.

Cumpărătorul a apelat la serviciile de consultanță juridică ale VJT & Partners din Budapesta, respectiv pe partea de consultanță financiară a lucrat cu Grant Thornton Corporate Finance Kft. Budapesta, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Serviciile de consultanță pentru vânzători au fost asigurate de către echipa Access Business Solutions (ACCESS), coordonată de catre Selcuk Saldirak, care a sprijinit cu success APT atât în pregătirea vânzării cât și pe parcursul tuturor etapelor tranzacției.

“România este o piață importantă pentru noi, în care ne punem mari speranțe. Este o țară care are foarte multe lucruri în comun cu Polonia, țara de origine a Work Service Group. În prezent, țările noastre sunt lider din perspectiva dezvoltării economice, nu doar în regiunea Europei Centrale, ci chiar la nivelul Uniunii Europene. Boom-ul economic și investițiile recente necesită resurse umane adecvate pentru antreprenori. Aici vedem noi misiunea noastră. Fiind cea mai mare companie de resurse umane din regiunea Europei Centrale și de Est, în prezent asigurăm angajarea a peste 300,000 angajați anual și sprijnim 3,000 clienți în activitatea lor curentă. Suntem convinși că know-how-ul nostru internațional și practicile dezvoltate pe piețele din întreaga regiune vor conduce la utilizarea formelor flexibile de muncă, optimizarea costurilor și atragerea candidaților necesari. Datorită disponibilității din ce în ce mai scăzute a angajaților și a scăderii ratei șomajului, atragerea angajaților potriviți va reprezenta un avantaj competitiv cheie. De aceea noi reprezentăm în prezent una dintre cele mai mari forțe de recrutare din aceasta parte a Europei, prin care vom putea oferi cele mai bine servicii clienților nostri.” – declară Maciej Witucki, Președinte al Boardului de conducere al Work Service S.A.

Cu peste 20 de ani de experiență, Grupul APT de companii este cel mai mare jucător independent din industrie, oferind servicii profesionale în domeniul resurselor umane, comunicare și SaaS. Cu o cifră de afaceri de peste 25 milioane Euro și un număr de 2,000 angajajați (majoritatea cu studii superioare) angrenați in proiecte de muncă temporară, BPO, consultanță și intermediere financiară Grupul APT se află printre primii 5 furnizori de servicii de resurse umane și intermediere din România.

Grupul APT a fost fondat în 1994, de către doi antreprenori, Andrew Littauer (cetățean american) și Marilena Petrec. Ulterior, Sorina Donisa a devenit partener și este actualul CEO al companiei. De-a lungul timpului, APT a avut o dezvoltare organică, bazată pe o strategie de creștere ce a vizat două direcții: servicii personalizate pentru a satisfice cerințele diverse ale clienților și eficientizarea operațiunilor prin instrumente moderne și soluții software dezvoltate intern.

“Astăzi suntem prezenți în 16 tări din Europa și una dintre companiile noastre își desfășoară activitatea chiar și în China. Work Service Group este cel mai mare furnizor de servicii de resurse umane în aceasta parte a continentului, astfel încât a fost natural pentru noi să alegem România, care este cea de-a șaptea țară din Uniunea Europeană din perspectiva numărului de locuitori. Noi am pornit de la zero și în ultimii 18 ani am construit un brand puternic care este recunoscut de către candidați, angajatori și investitori. Suntem listați la două burse de valori: în Varșovia și în Londra; avem aproximativ 18% cotă de piață în domeniul resurselor umane, fiind numarul 1 în Europa Centrală. Cu toate acestea, măsura reala a succesului nostru este dată de furnizarea de locuri de muncă pentru mai mult de 1 milion de persoane precum și construirea unor relații pe termen lung cu partenerii noștri de afaceri. Acest lucru a fost posibil mulțumită schimbului de cunoștințe între experții nostri și, ceea ce este cel mai important, un serviciu de încredere. Toate acestea nu ar fi fost posibile fără alegerea unei echipe potrivite și a oamenilor fantastici care stau  în spatele fiecărui contract semnat și proiect finalizat, asgurând astfel satisfacția clienților noștri. Sper că activitatea noastră în România se va derula într-o manieră similar cu cea din Ungaria, unde după doi ani de prezență am devenit leader de piață.” – declară Tomasz Misiak, Cofondator și președinte al Board-ului de supraveghere al Work Service S.A.

Din 1999, Work Service este un furnizor de servicii de resurse umane pe piața din Polonia și Europa Centrală și de Est, având în portofoliu servicii de muncă temporară, plasare de personal, HR outsourcing, servicii de salarizare, executive search, consultanță în resurse umane și procese de restructurare. Work Service Group își desfășoară activitatea în 16 țări din Europa și Asia. Peste 3.000 de companii au ales deja Work Service ca partener de afaceri. Grupul are 50.000 de angajați permanenți, iar 300.000 de persoane sunt angajate anual printr-una dintre companiile ce aparțin de Work Service. Work Service este prima companie din domeniul resurselor umane listată la Bursa de Valori din Varșovia, iar din 2016 este listată și la Bursa de Valori din Londra.

Francezii de la Sodexo au preluat pachetul majoritar la furnizorul local de abonamente de activități recreative Benefit Seven

Compania franceză Sodexo, cu afaceri anuale de 18 mld. Euro, a preluat pachetul majoritar de acțiuni la Benefit Seven, cel mai mare furnizor local de abonamente de activități recreative, sport și wellness, potrivit unui comunicat de presă.

“Tranzacția între cele două companii a fost finalizată ieri, 17 iulie 2017, după ce, anul trecut, Sodexo a intrat în capitalul Benefit Seven, prin preluarea unui pachet de 20% din acțiuni”, au spus reprezentanții companiei. Pachetul de 40% care nu aparține Sodexo rămâne în continuare în mâinile acționarilor fondatori, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Afacerea Benefit Seven a fost înființată în 2011, cu trei acționari – Andrei Crețu, Iulian Cîrciumaru și Cătălin Ivașcu.

Managementul companiei Benefit Seven va continua să fie asigurat de fondatorii afacerii, care se vor implica mai departe în promovarea facilitării de către companii a accesului la mișcare și activități recreative pentru angajații lor din România.

„Am văzut, încă de la începutul colaborării cu fondatorii Benefit Seven, potențialul acestui tip de beneficiu extrasalarial – o răsplată pentru angajați din partea angajatorului – și, pe parcursul ultimului an și jumătate, am lucrat împreună să îmbunătățim și să ne diversificăm serviciile. Decizia de a achiziționa pachetul majoritar de acțiuni la Benefit Seven reprezintă un pas firesc în dezvoltarea portofoliului Sodexo de soluții pentru calitatea vieții”, declară Sven Marinus, CEO Sodexo Benefits & Rewards Services România.

„Prin parteneriatul cu Sodexo, 7card va beneficia de avantajele și de resursele pe care le oferă cel mai mare furnizor de beneficii extrasalariale din România, printre care și oportunitatea de a accesa cea mai mare bază de companii care își doresc să le ofere angajaților lor soluții pentru îmbunătățirea vieții. Acest lucru este deja vizibil în evoluția vânzărilor pe care le-a înregistrat Benefit Seven în prima parte a acestui an”, a declarat Andrei Crețu, cofondator 7card.

În 2016, Benefit Seven a înregistrat o cifră de afaceri de 2,8 mil. euro, în creștere cu peste 60% față de anul precedent. Pentru anul în curs, compania estimează menținerea tendinței de creștere a vânzărilor, până la 4,5 mil. euro.

În prezent, numărul clienților Benefit Seven se ridică la peste 900 de companii și este în continuă creștere. 7card are peste 25.000 de abonați activi, angajați în companii din domenii precum IT&C, telecomunicații, pharma și healthcare, retail, sistemul financiar-bancar și asigurări, servicii profesionale, producție industrială, FMCG.

Serviciul 7card funcționează sub forma unui abonament lunar, care permite accesul la peste 700 de centre de activități sportive și recreative din 35 de orașe, la un preț mai mic decât al unui abonament la o singură sală. Centrele din rețeaua 7card oferă o paletă de peste 40 de activități sportive diferite, precum fitness, squash, zumba, kangoo jumps, rebound, aerobic, pilates, yoga, tenis, înot și acces la piscine, dansuri, arte marțiale, închirieri de biciclete și multe altele.

Sodexo activează în România din 1998 și numără 1.470 de angajați.

Compania Sodexo a fost înființată de către Pierre Bellon în 1966 în Marsilia, Franța. Grupul cu o cifră de afaceri anuală de 18 mld. euro operează în 80 de țări și are 420.000 de angajați.

 

Sursă date: Electrica.

Fondul Proprietatea își va vinde pentru 165 mil. euro pachetele minoritare de acțiuni din filialele Electrica. Părțile au semnat un memorandum de înțelegere care evaluează cele 4 subsidiare Electrica la o valoare totală cumulată de 750 mil. euro

Electrica a încheiat astăzi un memorandum de înțelegere privind achiziția pachetelor de acțiuni deținute la patru filiale ale sale de către Fondul Proprietatea.

Valoarea agregată a tranzacției va fi de 752.031.841 lei (adică aproximativ 165 mil. Euro, calculat la cursul de schimb al zilei).

Astfel, Fondul Proprietatea își va face exitul din SDEE Distribuție Muntenia Nord S.A., SDEE Distribuție Transilvania Sud S.A., SDEE Distribuție Transilvania Nord S.A. și Electrica Furnizare S.A.

Părțile intenționează să semneze documentația contractuală a tranzacției preconizate după obținerea aprobărilor necesare corporative și din partea acționarilor, la nivelul Electrica și al filialelor până la 31 octombrie.

Acțiunile vor fi dobândite de Electrica împreună cu toate drepturile atașate acestora în conformitate cu legislatia aplicabilă, incluzând dreptul de a primi dividende.

Dividendele aferente anului financiar încheiat la 31 decembrie 2016 vor fi încasate de către Fondul Proprietatea, astfel cum a fost deja aprobat în Adunările Generale ale acționarilor filialelor din data de 17 mai, precizează cumpărătorul.

Cele două părți, FP și Electrica, au avut mai multe runde de discuții în ultimii ani, însă nu au căzut de acord asupra prețului de vânzare a acțiunilor.

Electrica a încasat în acest an 401 mil. Euro de la Enel pentru pachetele de 13,6% din E-Distributie Muntenia și Enel Energie Muntenia, în urma deciziei luate de Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris.

Fondul Proprietatea deține câte un pachet de 22% din acțiunile fiecăreia din cele 4 companii implicate în tranzacție – Electrica Furnizare, SDEE Distribuție Muntenia Nord, SDEE Distribuție Transilvania Sud, SDEE Distribuție Transilvania Nord, restul acțiunilor aparținând companiei – mamă Electrica SA.

Participațiile de la SDEE Muntenia Nord, cu o valoare a activului net de 56 mil. Euro pentru pachetul de 22% deținut de către FP, respectiv de la SDEE Transilvania Sud, unde valoarea activului net aferent pachetului FP este de circa 54,1 mil. Euro, intră în topul celor mai mare 10 dețineri ale FP, potrivit datelor fondului la 30 iunie.

FP și-a anunțat în urmă cu mai mulți ani strategia a reduce dependența portofoliului său de sectorul energetic. Astfel, au urmat mai multe tranzacții de exit ale FP din Transelectrica, Romgaz, companii ale E.ON, Conpet, precum și un exit parțial la OMV Petrom.

La finele primului semestru, FP avea o valoare a activului net de 2,3 mld. Euro, din care aproape o treime este reprezentată de cea mai valoroasă participație din portofoliu – pachetul de 19,9% din Hidroelectrica, evaluat la circa 743 mil. Euro.

Electrica SA, listată din 2014 pe bursa de la București, are o valoare bursieră de 4,7 mld. Lei (1,03 mld. Euro), cel mai important acționar fiind statul român prin Ministerul Energiei cu 48,7%, iar BERD are 6,9% din companie.

Fondul Proprietatea, administrat de către managerul american de investiții Franklin Templeton, are o valoare bursieră de 8,58 mld. Lei (1,88 mld. Euro) pe bursa de la București.

Horia Manda, șeful Axxess Capital și președintele Patria Bank (stânga), Bogdan Merfea, directorul general al Patria Bank. Sursă foto: Patria Bank.

Patria Bank cumpără un portofoliu bancar de 100 mil. Euro până la finele anului și are în derulare mai multe proiecte de achiziție. Horia Manda, președintele Consiliului de administrație al băncii, mizează că extinderea în mediul rural îi va aduce o dublare a cotei de piață până în 2022

Patria Bank, în care a fost absorbită recent banca Carpatica, va cumpăra un portofoliu de 100 mil. Euro până la finele acestui an, potrivit unei prezentări făcute ieri analiștilor și investitorilor.

Informația este inclusă într-o proiecție care vizează obiectivele strategice ale băncii în perioada 2017 – 2019.

Datele prezentate indică o creștere a creditelor nete de la 264 mil. Euro în 2016 la 393 mil. Euro în acest an, respectiv active totale în scădere de la 797 mil. Euro anul trecut la 756 mil. Euro în 2017.

Patria Bank mizează pe o creștere de două ori a activelor productive în 3 ani, respectiv pe o rată de creștere agregată de 28% a creditelor nete în perioada 2016 – 2019, incluzând potențialele operațiuni de achiziții de portofolii.

“Proiecția de mai sus include o achiziție de portofoliu de 100 mil. Euro la sfârșitul anului 2017“, se arată în prezentarea băncii.

Banca nu a precizat cine este vânzătorul acestui portofoliu.

Patria Bank este o bancă modelată de către Horia Manda, șeful managerului de capital privat Axxess Capital și președinte al Consiliului de administrație al băncii. Astfel, Patria Bank este un jucător cu o cotă de piață de circa 1,2%, rezultat în urma unor tranzacții precum achiziția MKB Nextebank în 2014 și preluarea pachetului de control la Carpatica în 2016.

Numele Patria Bank, a cărui origine îl găsim la Patria Credit – IFN-ul pentru care Horia Manda a încercat să obțină la un moment dat licență bancară, a înlocuit din piața de profil mărcile Nextebank (fosta Romexterra) și Carpatica.

Acțiunile băncii sunt listate de ieri pe bursa de la București sub simbolul PBK, după mulți ani în care investitorii au fost obișnuiți cu simbolul bursier BCC al Carpatica – banca fondată în 1999 la Sibiu de către omul de afaceri Ilie Carabulea alături de alți asociați.

Acum, Ilie Carabulea deține 10,8% din Patria Bank, principalul acționar cu 76,2% din acțiuni fiind EEAF Financial Services BV Amsterdam ce reprezintă fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund (EEAF).

Printre investitorii în EEAF se numără investitori instituționali precum BERD, Fondul European de Investiții, Banca de Dezvoltare a Regiunii Mării Negre (BSTDB), Banca de Dezvoltare parte a grupului bancar KFW (DEG).

Patria Bank, platforma bancară a fondului de investiții condus de Horia Manda, are ca țintă atingerea unei cote de piață de 2,5% în următorii 4 – 5 ani pe baza creșterii organice, miza fiind segmentul populației din mediul rural. Strategia Patria Bank amintește de un alt “pionier” corporatist al mediului rural, care a obținut un ritm de creștere rapidă și prin intrarea în acest bazin de consum – lanțul de supermarketuri Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Mid Europa.

“Avem acum o cotă de piață de 1,1 – 1,2%. Vom crește această cotă de piață organic, cât și prin activități de fuziuni și achiziții. Abordăm segmente de piață care astăzi nu sunt bancarizate. Cred că în următorii ani vom vedea multe transferuri între economia urbană și cea rurală”, a punctat, ieri, la sediul Bursei de Valori București Horia Manda.

“Suntem o bancă universală, putem fi o bancă universală”, a mai spus acesta, care a arătat că totuși greutatea portofoliului este pe segmentele de persoane fizice, afaceri mici și foarte mici și afaceri din agricultură. “50% din populație (cu trimitere la mediul rural – n.r.) este un potențial enorm de creștere”, a punctat șeful Axxess Capital.

Patria Bank vizează bănci, linii de afaceri și portofolii performante ca oportunități de achiziție.

Deja, platforma bancară a Axxess Capital are mai multe ținte de achiziție, după ce s-a aflat în rândul investitorilor interesați de Banca Românească, tranzacție care se apropie de momentul anunțării acordului de vânzare agreat cu cumpărătorul. OTP a dat de înțeles că se așteaptă să semneze achiziția Banca Românească, în faza finală concurentul său fiind Banca Transilvania.

Manda este un manager de investiții cu experiență în piața bancară locală, după ce în 2003 a vândut un pachet de 81,65% din acțiunile Banca Românească lui NBG din Grecia într-o tranzacție de aproximativ 35,9 mil. euro.

La nivel operațional, Patria Bank își propune să ajungă profitabilă în 2018, după ce în acest an, ca și în 2016, vor continua acțiunile de curățire a bilanțului de credite neperformante.

“Vom continua curățirea Carpatica (acum integrată în Patria Bank – n.r.) de credite neperformante, proces început în 2016. În 2018, va fi un an al profitului”, a fost mesajul lui  Bogdan Merfea, Director General al Patria Bank, pentru investitorii în acțiunile băncii.

Valoarea bursieră a Patria Bank este acum de 402,57 mil. Lei (88,3 mil. Euro).

Banca are în plan majorarea capitalului, operațiune luată în calcul pentru finele acestui an sau începutul anului 2018.  Atragerea de capital de la acționari noi este o opțiune pentru Patria Bank pentru a-și susține finanțarea planurilor de dezvoltare. Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, dacă Patria Bank ia în calcul și emisiune de obligațiuni, Horia Manda a spus că o astfel de tranzacție nu se află în prezent în planurile băncii.

Pe piața bancară locală, bănci precum Marfin Bank, Banca Românească, Bancpost, Piraeus Bank așteaptă un cumpărător la care se adaugă și alte bănci cu cotă de piață sub 1%, pe fondul unui proces de consolidare mai vizibil din 2014 încoace. La celălalt capăt, cei mai activi potențiali cumpărători sunt OTP (care a cumpărat RoBank în 2004 și Millennium Bank în 2014), Banca Transilvania (care a preluat Volksbank România în 2015) și fondul american de investiții JC Flowers (care a fost aproape în 2015 să preia la pachet Carpatica și Piraeus Bank România).

Fondurile de investiții administrate de către Axxess Capital mai au în portofoliu pe lângă Patria Bank, companii precum Frigotehnica, Star Storage, respectiv un pachet minoritar de acțiuni în Bitdefender.

Sursă : Deloitte.

Deloitte: Piața de fuziuni și achiziții s-a dublat în prima jumătate a anului la 1,28 mld. Euro față de anul trecut. Trei tranzacții din energie și imobiliare au făcut diferența

Piața de fuziuni și achiziții din România s-a ridicat la 889 milioane euro în al doilea trimestru al anului, conform surselor publice, mai mult decât dublu față de trimestrul precedent, potrivit unei analize realizate de Deloitte România. Numărul de tranzacții relevante a fost de 19. Comparativ cu trimestrul al doilea al anului trecut, anul acesta a avut loc o tranzacție în plus, dar valoarea a crescut de trei ori.

“Am asistat la un trimestru foarte bun în piața de fuziuni și achiziții din România, în linie cu așteptările, determinat de contextul macroeconomic favorabil și de rezultatele solide înregistrate de companiile românești. Vedem efervescență în multe sectoare de activitate, în principal în servicii financiare, retail si bunuri de larg consum, sănătate, industrial. În continuare ne așteptăm ca în piața de M&A, activitatea să se mențină într-un ritm susținut și în perioada următoare”, a spus Ioana Filipescu, partener consultanță în fuziuni și achiziții Deloitte România.

Valoarea medie a unei tranzacțiii în acest trimestru a fost de 68 mil. euro, datorită impactului deosebit de mare al celor trei tranzacții din top.

În urma analizei tranzacțiilor a căror valoare nu a fost dezvăluită sau estimată public, estimarea Deloitte cu privire la piața totală de M&A în trimestrul II 2017 se situează în intervalul 950 milioane – 1 miliard euro.

Cea mai mare tranzacție a trimestrului, care a influențat semnificativ datele, dar nu a atins dimensiunea necesară pentru a fi clasificată ca megatranzacție, a fost tranzacția de 401 milioane euro prin care Enel a achiziționat pachete de câte 13,6% în E-Distributie Muntenia și Enel Energie Muntenia, în urma finalizării arbitrajului internațional privind privatizarea Electrica Muntenia Sud.

A doua tranzacție ca importanță a fost anunțul achiziției clădirilor de birouri AFI Park de către Dedeman, cu o valoare totală estimată de 164 milioane euro. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 16 ianuarie că Dedeman se pregătește să cumpere AFI pentru o sumă în jurul a 160 mil. euro.

Topul tranzacțiilor este încheiat de vânzarea a 50% din proprietățile Iulius Holding către Atterbury Romania. Potrivit estimărilor Deloitte, valoarea acestei tranzacții este în jurul a 150 milioane de euro, pe baza valorii estimate a activelor de 300 milioane euro.

Cumulat, în prima jumătate a anului, piața de M&A din România a atins valoarea de 1,28 miliarde EUR, nivel dublu comparativ cu primul semestru din 2016. În acest an au fost anunțate 49 de tranzacții față de 38 în primele șase luni din 2016.

În acestă perioadă, Deloitte a fost implicată în calitate de consultant financiar în achiziția a 31 de farmacii de către Penta Investments, ce vor fi relansate sub logo Dr. Max, precum și în achiziția aplicației Clever Taxi de către proprietarii liderului european în domeniu mytaxi.

 

Încă o achiziție a unui fond ceh de investiții în România: Consiliul Concurenței analizează preluarea casei de comerț cu gaze Forte Gaz cu afaceri de 20 mil. Euro de către Premier Energy. Investitorii din Cehia au intrat în ultimul an în achiziții de active locale din imobiliare, farma, pariuri sportive, online, IT și gaze

Fondul ceh de investiții Emma Capital este aproape de preluarea portofoliului de clienți al Forte Gaz GN SRL.

“Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care compania Premier Energy SRL preia controlul unic direct asupra societăţii Forte Gaz GN SRL. Operațiunea de concentrare constă în achiziţionarea de către Premier Energy SRL a tuturor părților sociale ale Forte Gaz GN SRL de la asociații actuali, respectiv TRADE INVEST CAPITAL SRL și domnul Mihai Ionuț Vilt”, au anunțat, astăzi, reprezentanții autorității din domeniul concurenței.

Forte Gaz GN SRL, societate activă pe piața furnizării de gaze naturale, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 87,6 mil. Lei (19,5 mil. Euro) și pierderi de 0,2 mil. Lei (0,04 mil. Euro) la un personal format din 7 angajați.

Pe lista sa de clienți figurează nume precum UMT, NEPI, Best Western, Ogilvy, Ramada, Spitalul general CF Ploiești, spitalul Colțea din București sau Ministerul Finanțelor Publice, conform datelor făcute publice pe site-ul firmei.

Compania a fost fondată în anul 2014.

Tranzacția se circumscrie pe de o parte strategiei de creștere a investitorului ceh pe piața downstream a gazului, iar pe de altă parte tendinței de consolidare și de înghițire a micilor jucători de către cei mari.

De cealaltă parte, Premier Energy a fost înfiinţată în anul 2007 sub numele de Petrom Distribuţie Gaze SRL, În 2013, OMV Petrom a vândut către Ligatne Limited, vehicul de investiții din Cipru. Emma Capital a intrat pe piața din România în 2013 prin achiziția Gaz Sud și a Grup Dezvoltare Rețele.

Emma Capital a devenit astfel al treilea jucător pe acest segment de piață, după grupul francez GDF, acum Engie, și germanii de la E.ON.

Astfel, în 2007, Ligatne cumpăra 100% din acțiunile Gaz Sud de la Mircea Florin Andrei, Viorel Gheorghiu, Ion Șerban și Dorox Construct București, conform deciziei Consiliului Concurenței.

În 2013, Ligatne a făcut o achiziție strategică prin preluarea Petrom Distribuție Gaze. Emma Capital și-a construit un portofoliu care include Gaz Sud, Gaz Dezvoltare Rețele și Petrom Distribuție Gaze, redenumit ulterior Premier Energy.

Însă portofoliul Emma Capital din piața de gaze a fost construit inițial de către un alt fond de investiții ceh, PPF. Jiri Smejc, fondatorul Emma Capital, a fost acționar al PPF. Smejc controlează un pachet de două treimi din acțiunile Emma Capital.

PPF este un investitor care abordează investiții în mai multe sectoare, de numele căruia se leagă achiziția proiectului de birouri Metropolis de 48 mil. Euro de la Soravia în anul 2016.

De numele PPF se leagă istoricul afacerii de asigurări Generali, active în România, sau lanțul de hoteluri Continental.

În ultimul an, s-au înmulțit achizițiile investitorilor cehi și slovaci în România, dacă ne uităm la tranzacțiile PPF, ale fondului de investiții Penta pe piața farma și în sectorul caselor de pariuri, ale miliardarului ceh Radovan Vitek care a preluat centrul comercial Felicia Iași în cadrul unei tranzacții internaționale, achiziția platformei online compari.ro de către investitorul Rockaway Capital sau investiția de capital a Credo Ventures în afacerile IT dcs plus și UiPath.

De asemenea, dezvoltatorul ceh CTP este cel mai activ investitor din ultimii ani pe segmentul spațiilor industriale.

Statisticile oficiale indică Cehia ca fiind al zecelea investitor străin în România, cu un nivel al investițiilor de 1,35 mld. euro, bani investiți în capitalul a 952 de firme, potrivit datelor făcute publice de către Oficiul Național al Registrului Comerțului în luna mai. Cel mai important investitor ceh pe piața locală este CEZ, ale cărui principale active locale sunt proiectul eolian Cogealac, respectiv distribuția și furnizarea de energie electrică în Oltenia.

Milan Zinek, CEO ALEF Group (stânga) și Mircea Ciucur, Managing Director ALEF Distribution RO (dreapta). Sursă foto: ALEF.

Grupul ceh ALEF intră în România prin achiziția Likeit Solution, stimulat de rata de creștere a sectorului local de IT

ALEF Group din Cehia, unul dintre cei mai importanți distribuitori de sisteme IT din Europa Centrală și de Sud-Est, a anunțat astăzi intrarea pe piața din România prin achiziția companiei Likeit Solution.

Tranzacția a fost perfectată la 30 iunie 2017, a precizat cumpărătorul. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

 “Această fuziune reprezintă un pas important în strategia grupului ALEF de dezvoltare pe piața europeană de distribuție cu valoare adăugată de sisteme și echipamente IT. România este una dintre țările cu cea mai mare creștere a sectorului IT din ultima perioadă, acesta fiind unul dintre motivele pentru care am considerat oportună intrarea pe această piață”, a spus Milan Zinek, CEO al Grupului ALEF.

Acesta susține că evoluția companiei Likeit Solution, împreună cu modelul de business implementat de aceasta, au fost factori decisivi în alegerea partenerului pentru România.

ALEF Group a derulat afaceri de peste 160 mil. Euro în 2016, în timp ce ținta sa de achiziție din România – Likeit Solution a raportat pentrul anul trecut pierderi de 9,1 mil. Lei (2 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 129,4 mil. Lei (28,7 mil. Euro).

Likeit Solution, companie înființată în 2014, avea la 31 decembrie 2016 capitaluri totale de 7,3 mil. Lei (1,6 mil. Euro), creanțe de 28,3 mil. Lei (6,3 mil. Euro) și datorii totale de 56,5 mil. Lei (12,5 mil. Euro) la un număr mediu de 64 de angajați.

Compania a fost înființată de către Dragoș Popescu, care figura în urmă cu doi ani încă în calitate de acționar unic al Likeit Solution, potrivit unui document al Consiliului Concurenței.

Dragoș Popescu a fost proprietarul companiei R.H.S. Company, intrate în faliment.

Likeit Solution, unul dintre jucătorii importanți de pe piața distribuției de produse IT, a preluat ulterior din obligațiile de plată neachitate către creditorii R.H.S Company.

În cadrul planului de reorganizare judiciară, Dragoș Popescu și Likeit Solution au înlocuit creditori ai R.H.S. Company, conform raportului administratorului judiciar Euro Insol.

De asemenea, în anul 2014 erau în curs de transfer creanțe totale de 49,5 mil. Lei către Likeit Solution și o societate imobiliară. Astfel, dintr-o sumă de plată datorată de R.H.S. Company în valoare de 36,7 mil. Lei către BRD și o creanță achitată de 0,77 mil. Lei în mai 2014, diferența de plată a fost direcționată cu titlu de pasiv către Likeit Solution, mai precizează raportul Euro Insol aferent perioadei mai – noiembrie 2014.

În urmă cu un an, Euro Insol convoca comitetul creditorilor R.H.S. Company pentru a aproba preluarea unui contract de leasing încheiat cu BRD Sogelease de către Likeit Solution, în care mai rămăsese de plată 1,89 mil. Euro către firma de leasing.

Printre finanțatorii Likeit Solution din ultimii ani se află BRD și Banca Transilvania, conform ultimelor informații disponibile.

Likeit Solution a trecut printr-o schimbare a acționariatului înainte de vânzarea afacerii către grupul ceh ALEF. Mihai Popescu figurează în poziția de acționar minoritar al companiei, cu un pachet de 30%, conform ultimelor date disponibile din piață.

Sub bagheta noului proprietar ceh, compania se așteaptă la o rată de creștere a afacerilor de 18% pentru acest an.

“Mizăm pe o creștere semnificativă a business-ului noii companii în perioada următoare, bazându-ne pe sinergiile create prin alăturarea experienței și capabilităților financiare ale grupului ALEF, cu expertiza pe piața locală a echipei Likeit. De asemenea, completarea portfoliului cu noi brand-uri și know-how-ul tehnic pe care grupul ALEF l-a acumulat în timp, ne dau speranța că evoluția noii companii va fi una pozitivă”, a declarat, la rândul său, Mircea Ciucur, Managing Director al ALEF Distribution RO.

Raportat la evoluția companiei în primul semestru din acest an, firma românească a atins 10 mil. euro în vânzări, precizează cumpărătorul.

Afacerea a fost susținută în principal de proiectele axate pe vânzarea de soluții Microsoft și CISCO, dar și de echipamente și de componente, brandul ASUS reprezentând o pondere importantă.

Un segment semnificativ în afacerile companiei îl reprezintă și comercializarea de produse de rețelistică și networking. Dintre cei care au achiziționat sisteme și echipamente IT, cei mai mulți sunt reselleri (peste 60%), urmați de integratori de sisteme (în jur de 20%), și companii din industria de retail (în jur de 18%).

Principalul obiectiv al noii companii este dezvoltarea în direcția distribuției cu valoare adaugată. Crearea unui departament tehnic puternic, care să poată oferi partenerilor consultanță în proiectele dezvoltate, reprezintă un element important în strategia organizației

Pentru a putea satisface cerințele partenerilor din canalele de distribuție și de retail, ALEF Distribution RO se va concentra și pe zona de echipamente destinate pieței de consumer.

De asemenea, adăugarea în portfoliul propus partenerilor de noi branduri atent selectate, astfel încât să raspundă nevoilor pieței și al direcțiior de dezvoltare, este un obiectiv permanent.

Odată cu intrarea pe piața locală, prin achiziția firmei Likeit Solution, ALEF Distribution RO se poziționează drept unul dintre cei mai mari jucători din segmentul de securitate, infrastructură IT și comunicații de voce. Compania numără 45 angajați în București și peste 1.500 reselleri activi.

Cumpărătorul, grupul ceh ALEF, a fost fondat în 1994 și numără peste 220 de oameni prezenți în regiune, prin rețeaua de birouri din Cehia, Ungaria, Slovacia, Serbia, Slovenia și Croația.

Pe piața distribuției de sisteme IT, activează companii precum Network One Distribution, controlată de către Iulian Stanciu – șeful Emag, ABC Data, Gersim sau Likeit Solution.

Medicover cumpără rețeaua de centre medicale Iowemed din Constanța

Medicover, unul dintre cei mai mari operatori de pe piața serviciilor medicale private, a anunțat astăzi achiziția rețelei locale Iowemed din Constanța, în cadrul strategiei sale de extindere.

Iowemed administrează cinci centre medicale, dintre care două sunt în municipiul Constanța.

Tranzacția extinde rețeaua companiei în regiune, iar planurile prevăd, de asemenea, extinderea echipei și gamei de servicii medicale oferite local, precizează cumpărătorul.

Prezentă în Constanța de zece ani, Medicover își extinde amprenta locală printr-o achiziție strategică în contextul în care activitățile rețelei preluate sunt complementare celor ale Medicover.

„ Avem planuri de dezvoltare locala, atat in ceea ce priveste gama de servicii medicale, cat si echipa, si suntem incantati sa le implementam alaturi de o companie locala recunoscuta si apreciata, cum este Iowemed”, a spus Adrian Peake, director general Medicover România, conform unui comunicat de presă.

Iowemed dispune de 5 centre medicale, din care două în Constanța, unul în Cernavodă, unul în Năvodari și o unitate în Eforie, precum și 2 laboratoare de analize medicale la Constanta și la Cernavodă.

„Ne alăturam acum unei rețele medicale internaționale prestigioase, ca Medicover, și suntem încrezători că acest pas va pune la dispoziția pacienților noștri mult mai multe variante de tratament și îngrijire, inclusiv spitalizare premium în București”, a spus dr. Ionica Ciortan, coproprietar Iowemed.

Iowemed SA, companie înființată în 1995, a raportat pentru anul 2016 un profit net de 0,5 mil. Lei (0,11 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 3,2 mil. Lei (0,7 mil. Euro) la un număr mediu de 40 de angajați.

Compania lucrează cu o echipă de peste 150 de medici și asistenți acoperind o gamă de peste 30 de specialități medicale, potrivit comunicatului Medicover.

Afacerea Medicover a fost fondată în 1995 și dispune acum de o rețea de 25 clinici în București și în alte orașe din țară precum Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Ploiești, Brașov, Galați, Pitești, Năvodari sau Eforie Nord, respectiv de un spital generalist în București.

Piața serviciilor medicale private din România este scena unui val de tranzacții de consolidare a sectorului în ultimii ani, tendință configurată în special de către mișcările MedLife și Regina Maria, principalii jucători la nivel national, precum și alte altor jucători precum Medicover sau Affidea.

 

Teraplast cumpără un producător de panouri sandwich din Serbia pentru 4,3 mil. Euro pentru a-și crește vânzările și profitabilitatea. Investiția totală a Teraplast pe piața din Serbia trece de 11 mil. euro. Cumpărătorul a aprobat în mai contractarea unui pachet de finanțare de peste 11 mil. euro de la Banca Transilvania pentru susținerea programului său de investiții

Grupul Teraplast, cel mai mare procesator de PVC din România și unul dintre principalii producători de materiale pentru piața construcțiilor și instalațiilor, a cumpărat producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia.

Valoarea tranzacției din Serbia este de 4,3 mil. Euro, precizează cumpărătorul care adaugă că va investi peste 11 mil. Euro în noua achiziție, sumă care mai include investiții de 2,7 mil. euro în dezvoltare și capital de lucru de 4 mil. euro.

În cadrul tranzacției, Teraplast a anunțat că a acordat un împrumut de 6,25 mil. Euro societății Terasteel DOO Serbia.

Compania din Serbia reprezintă a doua achiziție Teraplast din acest an, după cea a Depaco pentru care a primit deja avizul Consiliului Concurenței.

Firma cumpărată din Serbia are o capacitate de producție similară celei a subsidiarei TeraSteel, adică 2,2 milioane mp/an, și respectiv aceleași utilaje.

Fabrica de panouri sandwich din Serbia va deservi in principal piețe precum Serbia, Bulgaria, Macedonia, Bosnia, Croația și Muntenegru, dar și piețe secundare precum Ungaria, sudul României și nordul Greciei.

“Potrivit estimărilor noastre, aceste piețe au în 2017 un potențial de 9,6 milioane mp, adică aproximativ 153 milioane euro. Piața panourilor din Serbia este estimată la un volum de 2,3 milioane mp, din care producția locală reprezintă 20%, diferența fiind importuri. În comparație, în România producția locală reprezintă aproximativ 80% din total piață și avem 9 fabrici de panouri termoizolante. TeraSteel vinde peste 33% din producția realizată în România pe piețele externe”, afirmă reprezentanții Teraplast.

Dorel Goia, președinte al Consiliului de Administrație Teraplast a spus: „Achiziția din Serbia face parte din strategia Grupului Teraplast de a crește volumul vânzărilor și profitabilitatea. TeraSteel exportă în Serbia, Bulgaria, Muntenegru și Slovenia de aproximativ doi ani, iar prin fabrica de la Leskovac ne propunem să creștem exponențial vânzările în zona Balcanilor. Suntem convinși că Grupul Teraplast poate să devină un exemplu pentru companiile românești care până în acest moment nu au avut curajul sau nu au fost încurajate să deschidă fabrici pe piețele externe. În schimb, firmele din Polonia, Rusia sau Ungaria au deschis fabrici în România și sunt foarte active în zona construcțiilor. Prin cele două achiziții de anul acesta Grupul Teraplast va ajunge să consume în 2018 capacitatea de producție a unui combinat mediu, adică peste 70.000 de tone de tablă, în valoare de peste 55 milioane euro”.

Acționarii companiei Teraplast SA, controlate de omul de afaceri Dorel Goia, au aprobat în luna mai contractarea de credite de investiții și linii de împrumut de la Banca Transilvania în valoare totală de 51,6 mil. Lei (peste 11 mil. Euro).

Pachetul de finanțare de la Banca Transilvania este compus dintr-un plafon global de exploatare utilizabil sub forma de linii de credit în valoare totală de 27,95 mil. lei, credite pentru investiții în valoare de 17.356.480 lei și un acord comercial în valoare de 6,3 mil. lei. De asemenea, a mai fost aprobată și garantarea de către Teraplast SA a creditelor accesate de subsidiare de la Banca Transilvania până la o valoare maximă de 6,2 mil. Euro.

Compania a stabilit în luna aprilie că limita maximă de îndatorare pe care o poate contracta în exercițiul financiar 2017 este de 135 mil. Lei (aproximativ 30 mil. Euro).

Dorel Goia are o deținere directă de 46,7% din Teraplast SA, unde un alt acționar important este fondul finlandez KJK, ce are un pachet de 10% din companie

Grupul Teraplast include compania Teraplast (producător de țevi, granule și profile din PVC), subsidiara TeraSteel (producător de panouri sandwich și structuri metalice zincate), subsidiara Teraglass (producător de ferestre și uși din PVC), subsidiara Teraplast Logistic (începând cu iunie 2016 coordonează activitățile logistice ale Grupului) și Politub (producător de țevi din polietilenă).

Grupul Teraplast și-a bugetat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 434,6 mil. lei și un profit net de 38,1 mil. lei. Valoarea EBITDA estimată în 2017 este de 63,3 mil. lei. În primele trei luni din 2017 Grupul Teraplast a realizat o cifră de afaceri de 66,5 mil. lei, un profit net de 1,6 mil. lei și EBITDA de 6,6 mil. lei.

Teraplast activează pe piețele de instalații și amenajări, profile tâmplărie, panouri sandwich și structuri metalice zincate, tâmplărie termoizolantă și granule PVC. Compania-mamă Teraplast este lider de piață pe segmentele de canalizări exterioare și granule, și este al doilea jucător de pe piața de canalizări interioare. Subsidiara TeraSteel este al doilea jucător de pe piața de panouri sandwich și, începând de anul trecut, este liderul pieței de structuri metalice zincate, susțin reprezentanții companiei.

Grupul sud – african Ascendis anunță că au fost realizate condițiile precedente ale achiziției activelor Sun Wave Pharma în cadrul unei tranzacții de până la 65 mil. Euro

Grupul sud – african Ascendis a anunțat că au fost realizate condițiile precedente ale achiziției activelor Sun Wave Pharma, lider pe piața locală a medicinei alternative.

Tranzacția este structurată sub forma unei achiziții a activelor de bază ale rețelei de distribuție  Sun Wave Pharma SRL și a 100% din drepturile de proprietate intelectuală deținute de către NHP Natural Health Pharma Limited, înregistrată în Cipru, conform unor informații făcute publice anterior de către cumpărător.

Sun Wave Pharma este distribuitor pe piața medicinei alternative și de suplimente nutritive în timp ce NHP Natural Health Pharma Limited are un portofoliu de produse de medicină alternativă în nouă arii terapeutice, iar Sun Wave Pharma este cel mai mare client al NHP Natural Health Pharma Limited. Cele două tranzacții sunt condiționate una de cealaltă și sunt tratate ca o singură afacere care trece în mâinile Ascendis.

Afacerea a fost fondată în anul 2008 de către indianul Yogish Arwal, fost Country Manager al Ranbaxy România.

Cumpărătorul a precizat că prețul de achiziție este de 42,5 mil. Euro la care se adaugă o plată maximă amânată de 23 mil. Euro.

Tranzacția este acoperită în proporție de o treime din lichiditățile Ascendis, încă o treime din facilitățile de credit disponibile, iar o altă treime este reprezentată de plata amânată, care este condiționată de atingerea unor ținte EBITDA în următorii trei ani.

Yogish Arwal, diirector general executiv al companiei și fost acționar al afacerii, rămâne în funcție.

Structura tranzacției, anunțată încă din luna martie, prevede pentru componenta de active Sun Wave Pharma plata în numerar a 16,35 mil. Euro la finalizarea tranzacției și include un capital minim de lucru, toate acestea din fonduri proprii și facilități de credit aflate la dispoziția Ascendis.

În ceea ce privește a doua componentă a tranzacției, pentru achiziția drepturilor de proprietate intelectuală deținute de NHP asupra unui portofoliu de produse este prevăzută plata unui preț între 26,1 mil. Euro și 49,1 mil. Euro, după cum urmează:

  • Suma de 26,1 mil. Euro va fi plătită la finalizarea tranzacției, plată finanțată din fonduri proprii și facilități de credit ale Ascendis
  • O plată de 5 mil. Euro ce ar urma să fie plătită la împlinirea unui an de la finalizarea tranzacției dacă este atinsă o anumită țintă EBITDA în anul anterior
  • O plată de 8 mil. Euro ce urmează să fie plătită la împlinirea celui de-al doilea an de la data finalizării tranzacției, dacă este atinsă o anumită țintă EBITDA în anul anterior
  • O plată de 6 mil. Euro ce urmează să fie plătită în 2020 la a treia aniversare de la data finalizării tranzacției pentru atingerea unei ținte EBITDA în ultimele 12 luni dinaintea acestui termen
  • O plată de 4 mil. Euro ce va fi plătită la a treia aniversare a finalizării tranzacției, adică în 2020, dacă este atinsă la acea data o anumită medie a EBITDA în cei trei ani anteriori

Pentru Ascendis, achiziția Sunwave Pharma din România înseamnă un model unic și nișat de distribuție bazat pe o rețea de marketing cu acces direct la doctori, model care poate fi replicat cu succes în piețele vecine din Europa Centrală și de Est. De asemenea, achiziția Sun Wave Pharma dă acces lui Ascendis la piața de medicamente fără prescripție (OTC) din România, care înregistrează un ritm rapid de creștere și corespunde strategiei de extindere a cumpărătorului în piețele Europei Centrale și de Est. Cumpărătorul mizează și pe o echipă de conducere experimentată, care va rămâne în companie cel puțin trei ani.

Nu în ultimul rând, achiziția locală a grupului sud – african, Sun Wave Pharma, are un ritm de creștere de două cifre a veniturilor.

Achiziția Ascendis din România confirmă interesul valului de investitori sud – africani pentru piața locală, după investițiile realizate aici de către NEPI, fuziunea dintre NEPI și Rockcastle, respectiv dobândirea poziției de către Growthpoint de cel mai mare acționar în Globalworth, toate acestea fiind mișcări cu efect în piața imobiliară, dar și de intrarea, iar apoi extinderea grupului Naspers prin intermediul platformei Emag.

Fondul ceh de investiții Penta își consolidează prezența în România: Fortuna Entertainment a finalizat achiziția Casa Pariurilor

Fortuna Entertainment Group N.V., companie aflată în portofoliul fondului ceh de investiții Penta, a anunțat recent că a finalizat achiziția pachetului de 100% din acțiunile Hattrick Sports Group Ltd din Irlanda, după ce a primit avizul autorităților de reglementare. Tranzacția are impact semnificativ în România, având în vedere că Hattrick era proprietarul Casa Pariurilor, al PSK din Croația și al altor operatori de profil din Spania, Germania și alte țări.

Termenii și condițiile tranzacției au rămas neschimbate, a anunțat cumpărătorul.

Cumpărătorul a agreat în luna februarie achiziția pachetului de 100% din acțiunile Hattrick Sports Group pentru care va plăti o sumă inițială de aproximativ 85 mil. Euro, iar ulterior ca urmare a unui mecanism de earn-out condiționat de performanțele financiare viitoare ale companiei ar mai putea fi plătite încă maxim 50 mil. Euro.

Cumpărătorul a fost asistat de către o echipă de avocați Țuca Zbârcea & Asociații coordonată de către partenerul Cristian Radu în ceea ce privește aspectele de drept românesc ale tranzacției, care în ansamblu a vizat și alte piețe, Croația și Spania. În tranzacție au mai fost implicați Deloitte în calitate de consultant financiar global, biroul din Bratislava al firmei de avocatură londoneze Allen & Overy în calitate de consultant juridic global al tranzacției, respectiv firma de avocatură irlandeză Arthur Cox.

Ulterior, consultanții Deloitte au anunțat că tranzacția este estimată pe componenta românească la circa 51 mil. Euro, fiind în opinia acestora cea mai mare tranzacție de fuziuni și achiziții din primul trimestru la nivelul pieței locale de profil.

Hattrick PSK dispunea de o rețea de circa 675 unități sub marca Casa Pariurilor pe o piață în care Total Bet operează 999 unități, Bet Active Concept 778 de unități, Superbet Interactive 559 de unități, Stanley Bet 353 de unități, Direct Sport Bet 351 de unități, iar Winner SRL 204 de locații, conform unei analize KeysFin din luna februarie, realizate pe baza datelor disponibile la Ministerul Finanțelor și la Registrul Comerțului.

Potrivit datelor statistice, numărul agenţiilor de pariuri sportive a depăşit nivelul de 5000 de unităţi, după ce, în 2015, erau înregistrate oficial 4844 unităţi.

Analiza KeysFin arată că piaţa pariurilor sportive a crescut de peste 4 ori în ultimii 7 ani, estimările pentru 2016 indicând că afacerile din acest sector au trecut de 1,5 mld. Lei (peste 330 mil. Euro), în creștere de la 1,4 mld. Lei în 2015 și la mare distanță față de 2010, când piața de profil strângea venituri de 354 mil. Lei.

Grupul ceh Fortuna are în portofoliul său din România Bet Active Concept și Bet Zone SRL încă din 2015. De asemenea, pe 8 septembrie 2016, Fortbet Holdings Limited a semnat achiziția Public Slots de la omul de afaceri slovac Anton Siekel.

Fortbet Holdings Limited, vehicul al Penta Investments, deține 68,25% din Fortuna Entertainment Group, companie listată pe bursa din Cehia și Polonia.

Fondul ceh de investiții Penta Investments, fondat de un grup de investitori cehi în 1994, este specializat în investiții pe termen lung în sectoare precum jocuri de noroc, servicii de administrare a clădirilor, servicii financiare, servicii de îngrijire a sănătății, imobiliare, retail, media.

Companiile din portofoliul Penta Investments furnizează locuri de muncă pentru mai mult de 37.000 de oameni și au raportat active de 7 mld.Euro și un profit net de 200 mil. Euro în 2015. Penta este prezent în mai mult de 10 țări europene și are birouri în Praga, Bratislava, Varșovia și Munchen. În 2011, Penta s-a numărat printre investitorii interesați de achiziția grupului A&D Pharma, cea mai mare afacere din sectorul local de farma.

Laszlo Wolf, Directorul General Adjunct al grupului OTP: Estimăm că vom avea noutăți privind semnarea unei tranzacții cu Banca Românească la sfârșitul lui iunie – începutul lui iulie

 

Grupul ungar OTP, unul dintre investitorii care au depus ofertă pentru achiziția Banca Românească, se așteaptă să primească vești privind tranzacția de exit derulată de către National Bank of Greece până cel târziu la începutul lunii iulie.

„Conform estimării mele, vor fi noutăți despre semnarea unei tranzacții pentru Banca Românească la finele lunii iunie sau începutul lui iulie”, a spus Laszlo Wolf, Director General Adjunct al grupului ungar OTP în cadrul Reuters Central & Eastern Investment Summit, citat de Reuters.

OTP și Banca Transilvania au depus oferte angajante pentru achiziția Banca Românească, iar acum este așteptată din partea National Bank of Greece o decizie privind selecția cumpărătorului, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ultimele informații pe acest subiect indică faptul că un deznodământ al tranzacției ar putea apare chiar în următoarele 2 – 3 săptămâni, susțin surse din piață.

„Dacă totul merge bine, vom fi capabili să ajungem la 7 – 8 procente” din piața românească, a mai spus Lazslo Wolf. “Nu doar cu această tranzacție, dar în ansamblu, ar fi bine să atingem 6 – 7 – 8 procente“, mai spune reprezentantul OTP.

Retorica șefilor OTP față de achiziția Banca Românească indică un nivel înalt de încredere că vor finaliza această tranzacție, ceea ce poate semnala că grupul ungar a pregătit o ofertă capabilă să se alinieze cu așteptările vânzătorului.

Vânzarea Banca Românească de către National Bank of Greece, tranzacție anunțată în premieră pe 3 noiembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, este coordonată de către bancherii de investiții de la Credit Suisse.

National Bank of Greece este, în acest moment, banca elenă aflată cel mai aproape de momentul de exit din România, după ce o tranzacție similară a Piraeus a eșuat în 2015, iar vânzarea pachetului majoritar al Bancpost de către Eurobank este în faza în care abia se conturează cine sunt investitorii interesați de acest proces.

Șeful OTP, Sandor Csanyi, a declarat că OTP va depune o ofertă și pentru achiziția Bancpost, unde primele semnale venite din piață indică un val de interes din partea mai multor potențiali investitori, atât nume active pe piața bancară locală, cât și investitori interesați de o oportunitate de a intra în România pe acest segment.

Tranzacțiile de vânzare de la Banca Românească și Bancpost au loc în contextul în care băncile – mamă din Grecia sunt nevoite să își reducă expunerile din străinătate, adică din piețele din Europa de Sud – Est (inclusiv România), pentru a-și onora angajamentele luate față de Uniunea Europeană și creditorii internaționali ai statului elen.

National Bank of Greece deține 99,279% din acțiunile Banca Românească, care operează o rețea formată din aproximativ 109 unități și 5 centre de afaceri, conform datelor prezentate pe site-ul băncii.

Pe lână Banca Românească, NBG mai deține în România un pachet de 99,33% din acțiunile NBG Leasing, respectiv 94,26% din Garanta Asigurări, după ce în ianuarie 2016 a închis operațiunile casei de brokeraj NBG Securities România.

 

Achiziția Anima de către MedLife a fost aprobată de către Consiliul Concurenței

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Med Life SA preia Anima Speciality Medical Services SRL şi Anima Promovare și Vânzări SRL.

Autoritatea de concurenţă a evaluat operaţiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice şi a constatat că aceasta nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii dominante.

Grupul Med Life este unul dintre principalii furnizori privați de servicii medicale din România, operând în București o rețea de 7 hyperclinici.

Anima Speciality Medical Services SRL prestează servicii de consultatii medicale, servicii de laborator si servicii de imagistica medicala prin intermediul a 6 clinici situate in Municipiul București.

Decizia Consiliului Concurenţei se publică pe site-ul instituţiei cu eliminarea informaţiilor confidenţiale.

Consultanții vânzătorului au fost echipa de consultanță în tranzacții a KPMG și Sergiu Neguț, fost director general adjunct al rețelei Regina Maria, în timp ce MedLife a lucrat cu firma de consultanță de taxe Taxhouse și casa de avocatură Dima&Asociații.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Achiziționarea integrală a rețelei de clinici Anima reprezintă cea de-a 15-a achiziție derulată până acum de grupul MedLife, Almina Trading SRL fiind ultima achiziție anunțată.

Pe lângă Ludovic Robert, principalul acționar al afacerii Anima, mai dețin acțiuni Cristian Sas cu  4,5%, Carmen Sas cu 2,9%, Carmen Ștențel și Sorin Dan Cadar, fiecare cu câte 1% din companie, conform ultimelor date disponibile.

Ludovic Robert este unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori din sectorul local farma. Ludovic Robert este unul dintre fondatorii și principalii acționari ai lanțului de centre de radioterapie Amethyst.

Ludovic Robert s-a numărat de-a lungul timpului ca fondator, respectiv acționar în mai multe afaceri. Astfel, acesta a fost unul dintre cei patru acționari ai afacerii A&D Pharma, cel mai mare grup farma din România cu afaceri de până la 1 mld. Euro pe an, dar în 2012 s-a retras din companie.

Acesta a fost Managing Partner în afacerea Ozone Laboratories, vândută în 2008 către fondul de investiții Advent International. Tot în 2008, și-a făcut exitul din afacerea Puls Media Network, specializată în publicații medicale și evenimente ale industriei farma, prin vânzarea companiei către Versa Media din Cehia.

În 2011, Ludovic Robert și-a făcut exitul în urma vânzării afacerii Oxigen Plus către Linde Gas.

MedLife a raportat pentru primul trimestru al acestui an un profit net consolidat de 4,23 mil. Lei (0,9 mil. euro) la o cifră de afaceri de 146,9 mil. Lei (circa 32 mil. euro). MedLife are o capitalizare bursieră de 723,3 mil. Lei (159 mil. Euro). Afacerea MedLife este controlată în proporție de 51% de familia Marcu, fondatoarea companiei, printre acționarii minoritari fiind IFC cu un pachet de 5%, iar după listarea acțiunilor în decembrie 2016 au intrat și alți investitori instituționali precum Charlemagne Capital, Allianz sau NN. Tranzacția de listare a unui pachet minoritar din Medlife pe bursa de la București pentru a permite exitul fondului de investiții Value4Capital a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie 2016 de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Piața serviciilor medicale private din România este estimată la 2,107 mld. Euro, cu o rată de creștere de 10,1%, potrivit unui raport al firmei de cercetare de piață PMR din luna august a anului trecut.

top ey 10 deals ro Main

EY: Cea mai mare tranzacție de pe piața de fuziuni și achiziții din România în 2016, estimată la 700 mil. Dolari. Trei tranzacții de peste 500 mil. Dolari anul trecut, din care două au fost fuziuni și achiziții transfrontaliere. Florin Vasilică, Liderul departamentului Asistenţă în tranzacţii, EY România: “Anul acesta, e posibil ca sectorul financiar să facă primele tranzacții semnificative cu băncile grecești”

Achiziția activelor SAB Miller, în valoare de 700 mil. dolari, a fost cea mai mare tranzacție care a avut loc în România anul trecut, conform EY Romania M&A Barometer. Pe locul doi se situează achiziția KMG International, în valoare de 680 mil. Dolari, potrivit studiului EY M&A Barometer România 2016.

Pe locul al treilea, se situează achiziția lanțului de magazine Profi (564 mil. dolari) de către fondul de investiții Mid Europa. Primele trei fuziuni și achiziții din România cumulează peste jumătate din valoarea pieței de profil la nivelul anului trecut, conform datelor EY.

„Achiziția Profi a reprezentat cea mai mare tranzacție făcută de un fond de private equity în România. Anul acesta, e posibil ca sectorul financiar să facă primele tranzacții semnificative cu băncile grecești. În rest, activitatea de M&A va fi similară cu cea de anul trecut – sectorul bunurilor de consum își va continua dezvoltarea și va exista o consolidare a sectorului serviciilor medicale”, afirmă Florin Vasilică, Liderul departamentului Asistenţă în tranzacţii, EY România.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 13 decembrie că tranzacția SAB Miller – Asahi ar putea fi cea mai mare din achiziție la nivelul pieței din România.

În 2016, valoarea pieței de fuziuni și achiziții din România a fost 3,54 mld. Dolari, în scădere cu 3% față de 2015, iar numărul tranzacțiilor a fost 113, în scădere cu 8% față de 2015. În schimb, s-a înregistrat o creștere a tranzacțiilor interne, cumulând 41% din numărul total, față de 35% în 2015. Valoarea medie a tranzacțiilor de sub 100 mil. dolari a fost 24 mil. Dolari.

După numărul de tranzacţii, cele mai atractive sectoare au fost cel de producție (cu 20 de tranzacții), sectorul serviciilor (cu 12 tranzacții), urmate de IT și cel alimentar și de băuturi (cu câte 11 tranzacții fiecare), notează consultanții EY.

Comparativ cu 2015, când predominanți au fost investitorii din SUA, cei mai importanți investitori străini au fost europeni (Germania – 12 tranzacții, Franța – 7 tranzacții, Polonia – 5 tranzacții). Doar 3 din tranzacțiile înregistrate au fost făcute de investitori români care au achiziționat ţinte externe.

Majoritatea covârșitoare a investitorilor au fost strategici (81%), numărul tranzacțiilor efectuate de aceștia fiind similar cu cel din 2015 (83%).

„Comparativ cu anii anteriori, tranzacțiile în care EY România a fost implicată în 2016 au avut un grad ridicat de succes și s-au încheiat într-un timp relativ scurt, ceea ce înseamnă că vânzătorii şi cumpărătorii au fost motivaţi să încheie tranzacţia și evaluarea a fost adecvată pentru ambele părţi. În 2017, în afară de sectorul bancar, continuă să fie active domeniile unde s-a observat tendința consolidărilor şi în 2016. În investiţiile imobiliare, interesul se îndreaptă cu precădere către centre comerciale şi birouri, prin fodurile de investiţii imobiliare prezente în piaţă (NEPI, Globalworth şi GTC/Lonestar), dar există și semne de reviriment timid pe zona rezidenţială. Serviciile medicale vor fi active datorită celor doi jucători privaţi (Medlife şi Regina Maria), care vor continua creşterea afacerilor şi prin achiziții. În sectorul retail, este de aşteptat ca achiziţia Profi de către Mid Europa Partners să genereze consolidări în sector”, afirmă Liliana Bușoiu, director executiv, EY România.

 Echipa departamentului de asistență în tranzacții e condusă de Florin Vasilică, împreună cu directorii executivi Liliana Bușoiu, Ioana Mihai și Horiana Istodor.

„Nu vor rămâne mai prejos sectoarele care au generat şi până acum fuziuni şi achiziţii: domeniul produselor de consum (în principal sectorul produselor alimentare şi al băuturilor) şi cel al produselor industriale diverse (pentru auto, construcţii, energie etc.), dar şi al serviciilor pentru companii cu o componentă IT (integratori, dezvoltatori). O altă tendinţă a ultimilor ani sunt investițiile româneşti în afara ţării, în special în regiunea imediat adiacentă. Există jucători locali – unii pentru prima dată – care se uită la ţinte din afara României,” spune Liliana Bușoiu, director executiv, EY România.

Specialiștii EY România au oferit consultanță pentru patru tranzacții din Top 10, și anume pentru SAB Miller, Profi, Albalact și Shopping City Sibiu. Vezi aici la ce tranzacții de referință au lucrat în 2016 consultanții EY și casa de avocatură afiliată Radu și Asociații I EY Law.

Florin Vasilică, Liderul departamentului asistenţă în tranzacţii al EY România. Sursă foto : EY.

Mandatele de asistență pentru cumpărător domină lista de fuziuni și achiziții la care au lucrat consultanții EY anul trecut. Achizițiile făcute de Mid Europa, Nidec, Lactalis, PPG și Saint Gobain, printre tranzacțiile de referință ale echipelor EY și Radu și Asociații

Mandatele de asistență pentru cumpărător domină lista de fuziuni și achiziții la care au lucrat consultanții EY anul trecut, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De asemenea, investitorii strategici s-au regăsit într-un număr mai mare printre clienții EY care au semnat în anul 2016 tranzacții pe piața locală de fuziuni și achiziții.

Pe această listă se află grupurile franceze Lactalis (lactate), Saint Gobain (materiale de construcții), Yves Rocher (cosmetice), grupul japonez Nidec, gigantul american PPG (vopseluri), SAB Miller (bere), germanii de la Kraftanlangen Munchen (construcție de conducte și instalații pentru energie și industrie) sau elvețienii de la Noventa AG (industria de componente auto).

La aceștia se adaugă fonduri de investiții de talia Mid Europa Partners, care atât direct cu achiziția lanțului Profi, cât și indirect prin seria de tranzacții realizată în 2016 de către rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, a fost unul dintre cei mai activi jucători din industria locală de fuziuni și achiziții. De asemenea, fondul de investiții imobiliare sud – african NEPI, GTC (aflat în portofoliul fondului american de investiții Lone Star), managerii de capital privat de talie regională Axxess Capital și Resource Partners se află și ei pe lista clienților pentru care consultanții EY au realizat servicii de due dilligence financiar, taxe sau comercial.

În 2016, consultanții EY au lucrat de partea cumpărătorului în cea mai mare tranzacție locală de tip fuziuni și achiziții – achiziția Profi de către Mid Europa pentru 533 mil. Euro în numerar, și de partea vânzătorului în cea mai mare tranzacție regională cu impact puternic în România – achiziția Ursus și a altor active SAB Miller din regiune de către grupul nipon Asahi pentru 7,3 mld. Euro.

„Anul 2016 a adus tranzacţii importante în România şi în regiune, arătând un nivel de încredere din ce în ce mai ridicat al investitorilor globali. Numai cele două tranzacţii mari transfrontaliere, vânzarea SABMiller România către Asahi şi vânzarea pachetului majoritar la KMG International (Rompetrol în România) către CEFC China Energy au depăşit 1 miliard de euro în valoare pe piaţa locală. În 2017, sectorul financiar se va consolida, zona de bunuri de consum va fi în continuare activă și va crește numărul tranzacțiilor în tehnologie”, a spus Florin Vasilică, Liderul departamentului asistenţă în tranzacţii al EY România.

ey deals 2016 baza 624

De asemenea, avocații Radu și Asociații afiliați rețelei EY Law au lucrat anul trecut de partea cumpărătorului în tranzacții precum achiziția British Foam Group pentru 9 mil. Euro la care se adaugă tranșe de plată ulterioare, preluarea unei companii locale producătoare de piese de schimb în industria auto de către Noventa AG, achiziția Deutek de către grupul american PPG. Avocații Radu și Asociații au lucrat de partea vânzătorului la tranzacția prin care activele Vector Watch au fost cumpărate pentru 15 mil. Dolari de către americanii de la Fitbit.

Potrivit ediției M&A Barometer realizate de EY pentru 2016, piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat în 2016 o scădere ușoară de 3% comparativ cu 2015, valoarea totală a acesteia fiind estimată la 3,54 mld. dolari. Numărul tranzacțiilor a scăzut și el, de la 123 în 2015, la 113 anul trecut.

m&a market romania main

După volumul tranzacțiilor, cel mai activ sector din România a fost cel industrial. În România, 81% dintre achiziții au fost realizate de investitori strategici. Tranzacțiile domestice au reprezentat 41% din numărul tranzacțiilor iar cele realizate de investitorii străini au reprezentat 56%. Doar 3% dintre achiziții au fost reprezentate de investițiile românești în exterior.

În România, cei mai activi cumpărători au fost investitorii din Germania (cu 12 tranzacții), din Franța (7) și din Polonia (5).

Piața de fuziuni și achiziții a marcat și în acest an tranzacții semnificative, printre care achiziția Sun Wave Pharma de către Ascendis pentru 42,5 mil. euro, vânzarea Supremia de către antreprenorul Levente Bara unei companii aflate în portofoliul fondului francez de investiții Ardian sau cea a firmei de administrare a datoriilor Top Factoring către suedezii de la Intrum Justitia. Cea mai mare tranzacție de la finele anului este achiziția de către Enel a 13,6% din E-Distribuție Muntenia și a Enel Energie Muntenia de la statul român pentru un preț total de 401 mil. Euro, în urma deciziei luate de Curtea de Arbitraj de la Paris.

bcc main

Axxess Capital și-a pus la punct platforma cu care vânează achiziții pe piața bancară: Fuziunea prin care Carpatica este “înghițită“ în Patria Bank a devenit efectivă de la 1 mai

Procesul de fuziune dintre Patria Bank și Carpatica a devenit efectivă de la 1 mai, noua bancă rezultată numindu-se Patria Bank, iar acțiunile sale vor continua să fie listate pe bursa de la București.

Noul jucător, construit în jurul achizițiilor Nextebank și Carpatica din perioada 2014 – 2016 de către fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund, pleacă la drum cu active de 3,816 mld. Lei (circa 845 mil. Euro), un portofoliu format din peste 240.000 de clienți și o rețea de 111 sucursale care acoperă 73 de orașe din România.

În primăvara lui 2016, Patria Bank a devenit acţionarul majoritar al Carpatica, cu o deţinere de peste 64% din acţiunile acesteia, în timp ce omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, fondator al băncii, a rămas principalul acționar minoritar cu 18,46% din acțiuni. Capitalizarea de piață a Carpatica pe bursa de la București este de 233,49 mil. Lei (51,5 mil. Euro, calculat la cursul de schimb al zilei).

Horia Manda, omul care conduce managerul de capital privat Axxess Capital, a construit astfel o nouă platformă de servicii financiare – grupul Patria Bank, din care în acest moment fac parte Patria Bank (care înglobează de acum și Carpatica), Patria Credit IFN, SAI Carpatica Asset Management şi SAI Intercapital Invest.

Istoricul tranzacțional al lui Axxess Capital a înregistrat până acum două exituri din piața financiară, după vânzarea Banca Românească grecilor de la National Bank of Greece în 2003, respectiv după vânzarea în 2006 a pachetelor majoritare de acțiuni în Motoractive, Domenia Credit și Estima Finance către GE Money, companii care acum fac parte din portofoliul local de operațiuni al grupului turc Garanti.

“În urma fuziunii, noua bancă se va concentra pe segmentul de retail, integrând tehnologia pentru a simplifica accesul clienţilor la servicii financiare performante şi va continua să fie un partener solid şi de încredere pentru companiile româneşti mici şi mijlocii, contribuind la dezvoltarea mediului antreprenorial local. Acţiunile băncii rezultate din fuziune vor continua să fie listate la Bursa de Valori Bucureşti”, afirmă reprezentanții Patria Bank.

Proiectul de fuziune al Băncii Comerciale Carpatica cu Patria Bank a primit în data de 29 noiembrie 2016 aprobarea prealabilă din partea Băncii Naționale a României, iar pe 21 aprilie 2017 Curtea de Apel București a aprobat fuziunea după ce în urmă cu câteva luni o respinsese.

Profilul de fond de investiții al acționarului majoritar, care are nevoie de un ritm de dezvoltare accelerată a unei mase critice suficiente pentru realizarea unui exit profitabil, conturează o strategie de creștere, din care noi achiziții de bănci de pe piață nu ar trebui să lipsească.

În acest moment, procesele de vânzare aflate în diferite stadii la Banca Românească, Bancpost și Marfin Bank, precum și alte oportunități aflate încă în stare latent oferă un câmp destul de larg de ținte de achiziție.

Emerging Europe Accession Fund (EEAF) este un fond de investiții ridicat în 2010 cu un capital de 70 mil. euro, printre principalii investitori numărându-se Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Fondul European de Investiții (din cadrul grupului Banca Europeană de Investiții), Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) și DEG (parte a grupului financiar german KfW).

Affidea se angajează să vândă 4 clinici Hiperdia din Arad, Cluj și Hunedoara pentru a primi aprobarea Consiliului Concurenței privind preluarea rețelei de centre de imagistică de la Bedminster Capital. Tranzacția intră astfel pe pista unei aprobări condiționate din partea autorității concurențiale și ar putea genera noi tranzacții pentru clinicile Hiperdia ce nu vor fi preluate de Affidea

Affidea a propus Consiliului Concurenței un angajament prin care urmează să vândă patru clinici Hiperdia din județele Cluj, Arad și Hunedoara pentru a putea primi avizul autorității de concurență privind preluarea rețelei de centre de imagistică aflate în portofoliul fondului de investiții Bedminster Capital.

“Consiliul Concurenței pune în consultare publică angajamentele propuse de Affidea Diagnostics BV pentru a elimina îngrijorările concurenţiale privind preluarea Harkstede Holding B.V. și Hiperdia S.A. În urma analizei tranzacției prin care Affidea Diagnostics BV preia Harkstede Holding B.V. şi Hiperdia S.A. au rezultat anumite îngrijorări concurențiale în ceea ce privește efectele pe care aceasta operațiune le-ar putea avea pe piața serviciilor de imagistică din judeţele Arad, Hunedoara şi Cluj”, se arată în comunicatul instituției care analizează dosarul tranzacției Affidea – Hiperdia.

Conform unei clauze propuse de către cumpărătorul Hiperdia, Affidea se obligă voluntar ca pe o perioadă de 10 ani să nu preia niciuna dintre operațiunile pe care a anunțat că le va vinde către unul sau mai mulți cumpărători.

Concret, Affidea se angajează să vândă după preluarea rețelei Hiperdia o clinică din orașul Arad, două unități situate în județul Cluj – Napoca, respectiv încă o clinică situată în orașul Orăștie din județul Hunedoara.

Dosarul tranzacției dintre Affidea și Hiperdia se află în analiza Consiliului Concurenței încă din noiembrie 2016, ceea ce indică un interval de analiză cu mult peste cel mediu, de 2 – 3 luni, și este un indiciu privind un caz de aprobare condiționată a tranzacției, cum s-a întâmplat anterior în dosare precum Mega Image – Angst, Carrefour – Billa, Auchan – Real sau Emag – PCGarage.

Pe 27 octombrie 2016, Affidea a anunțat semnarea unui acord angajant pentru achiziția rețelei Hiperdia, formată din 23 de centre medicale care au activități în 12 județe din țară.

La momentul anunțului, Affidea deținea 17 centre medicale în România la 14 ani de la intrarea pe piața locală.

În cadrul tranzacţiei, grupul Affidea a fost asistat pe aspecte juridice de către firmele Rizoiu & Asociatii, Clifford Chance şi Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom (UK) LLP, iar pe aspecte financiare de către Deloitte.

Consultanţii Hiperdia au fost casele de avocatură Bondoc & Asociatii şi Weil, Gotshal & Manges.

Bedminster Capital a preluat în 2007 un pachet de 65% din acțiunile Hiperdia în cadrul unei tranzacții estimate de surse din piață la aproximativ 15 mil. euro, care a inclus și o majorare de capital. Achiziția managerului cu capital de risc s-a realizat prin intermediul fondului de investiții Southeast Europe Equity Fund II (SEEF II), administrat de către Bedminster Capital Management.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Tranzacția de vânzare a Hiperdia a fost anunțată în premieră pe 5 mai 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, iar pe 28 august jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat că Affidea și Regina Maria au depus oferte neangajante pentru compania locală aflată în portofoliul Bedmnister Capital.

Omer Susli a cumpărat cu bani de la CEC Bank magazinele Praktiker din Ploiești și Constanța

Omul de afaceri de origine turcă Omer Susli, proprietarul rețelei de bricolaj Praktiker România, a cumpărat magazinele din Ploiești și Constanța, împreună cu terenurile aferente, a anunțat, luni, compania.

Tranzacția a fost realizată printr-o finanțare din partea CEC Bank, a precizat cumpărătorul.

Valoarea achiziției nu a fost făcută publică.

„Am resimţit trendul ascendent al magazinelor Praktiker România imediat după momentul preluării companiei, în 2014. De atunci, ne-am menţinut creşterea an de an, lucru ce a motivat şi dorinţa noastră de expansiune la nivel naţional. Decizia achiziţiei celor două magazine din Ploieşti şi Constanţa am luat-o, în primul rând, datorită încrederii pe care o am în acest business şi în evoluţia sa pe termen mediu şi lung. Un alt motiv care a stat la baza acestei achiziţii este nivelul mare al chiriilor pentru multe dintre unităţile noastre de vânzare. Magazinele din Ploieşti şi Constanţa sunt două dintre unităţile de vânzare Praktiker ce performează foarte bine, alături de multe altele din ţară. Desigur, şi acesta este un argument în plus în favoarea investiţiei pe care am făcut-o. Magazinul din Ploieşti a fost remodelat şi redeschis oficial în luna martie a acestui an, iar cel din Constanţa a intrat recent în procesul de remodelare, redeschiderea fiind programată pentru luna mai”, a spus dl. Omer Susli, proprietar Praktiker România.

Reprezentanţii companiei îşi doresc să achiziţioneze încă trei terenuri în Bucureşti pentru dezvoltarea de noi magazine Praktiker.

„Cu siguranţă este o direcţie strategică pe care voi merge în continuare, la Praktiker. Îmi doresc să achiziţionez cât mai multe dintre magazinele noastre naţionale aflate în chirie în acest moment şi chiar să extind businessul prin achiziţia de noi terenuri pentru unităţile de vânzare Praktiker România”, a mai declarat Omer Susli.

Magazinul online Praktiker este în continuă dezvoltare, prin extinderea numărului de produse disponibile şi crearea de multiple facilităţi pentru clienţii online.

Praktiker România deţine, în prezent, 27 de magazine în 23 de oraşe din țară. Dintre acestea, în proprietate sunt cele din Piatra Neamţ, Galaţi, Focşani, Ploieşti şi Constanţa.

Omer Susli a preluat în 2014 rețeaua Praktiker România, una dintre cele mai puternice mărci de pe piața locală de bricolaj, pe fondul pierderilor acumulate de către fosta subsidiară a grupului german.

Piața de bricolaj din România este creditată cu un potențial important de creștere, pariul aici ca și în cazul altor segmente de comerț fiind pe apetitul de consum.

Pe piața de bricolaj, activează alături de Praktiker jucători puternici precum Dedeman, Leroy Merlin, Hornbach și Kingfisher.

Praktiker România a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 607,8 mil. Lei (136,7 mil. Euro) și pierderi de 10,6 mil. Lei (2,4 mil. Euro) la un număr de 1.493 angajați.

Neagu Catalin business card main

Cătălin Neagu despre culisele vânzării celor două afaceri pe care le-a fondat de la zero în ultimii 11 ani: „La vânzarea Top Factoring, am exclus din start participarea la tranzacție a jucătorilor existenți pe piață”. Ce urmează după tranzacția de la Telecredit: „Vom dezvolta afacerea astfel încât să devină un IFN online de talie regională”. Calendarul și consultanții tranzacției cu nume de cod Rose și a „perechii” sale RC2 – Telecredit

A fondat în 2006 firma de colectare de creanțe Top Factoring. În 2014, a pornit o afacere de tip IFN pentru acordarea de credit rapid, Telecredit. În martie 2017, a semnat vânzarea ultimului pachet de acțiuni deținut la Top Factoring, unde era din 2007 acționar minoritar cu 7,69%, către compania suedeză Intrum Justitia, unul dintre liderii europeni din sectorul administrării datoriilor. Tot în martie 2017, a semnat vânzarea pachetului majoritar la Telecredit către fondul de investiții listat pe bursa de la Londra, RC2.

Omul de afaceri Cătălin Neagu urmează să finalizeze ambele tranzacții în luna aprilie. Una îi va aduce circa 1,15 mil euro de pe urma exitului, iar în cealaltă în care devine acționar minoritar, familia sa va încasa un preț net de peste 2,5 mil. Euro. Însă, vânzarea Top Factoring a început pentru Cătălin Neagu încă din 2007, când ceda controlul afacerii fondate de el către fondul de investiții londonez RC2 în urma unei investiții de 3 mil. Euro.

Compania suedeză Intrum Justitia, lider european în sectorul administrării datoriilor, a anunțat pe 3 aprilie că a semnat un acord de achiziție pentru pachetul de 100% din acțiunile Top Factoring SRL pentru care va plăti un preț de 15 mil. Euro către fondul de investiții Reconstruction Capital II (RC2), controlat de investitorul Ion Florescu,  care deține circa 93% din companie, și Cătălin Neagu, fondatorul companiei, care a vândut un pachet de 7,69%.

“În luna mai 2016, am dat mandat consultanților de la PwC pentru vânzarea Top Factoring. Am lucrat cu Jonathan Wheatley și Andreea Stanciu”, afirmă Cătălin Neagu în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe marginea tranzacțiilor Intrum Justitia – Top Factoring și RC2 – Telecredit, în ambele fiind în postura de vânzător. VEZI AICI PROFILUL LUI CĂTĂLIN NEAGU.

Jonathan Wheatley a fost Senior Director și lider al echipei PwC pentru Europa Centrală și de Est dedicate consultanței în tranzacții din domeniul serviciilor financiare și cu portofolii bancare, însă în luna martie a plecat pentru un post de conducere la nivel regional în cadrul IFC. Andreea Stanciu ocupă poziția de Senior Manager în departamentul de tranzacții al PwC România.

Vânzătorii au fost asistați la tranzacție de către firma austriacă de avocatură Schoenherr, care a lucrat cu o echipă coordonată de către Mădălina Neagu și Markus Piuk, ambii Parteneri în cadrul firmei, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“La sfârșitul lunii august, a fost trimis teaser-ul tranzacției în piață. În septembrie, a fost realizată o listă de potențiali cumpărători. Am exclus din start participarea la procesul nostru de vânzare a companiilor prezente pe piața locală precum Kruk, EOS, GetBack, Kredyt Inkaso sau B2 Holding și le-am cerut consultanților să se concentreze pe jucători noi din industria de profil”, explică Neagu.

Interesul major pentru Top Factoring era atragerea unui nume puternic pe piața românească alături de care să atace tranzacțiile cu portofolii neperformante scoase la vânzare de către bănci, unde în ultimii ani jocurile au fost făcute, mai ales, de către Kruk, APS, Kredyt Inkaso și EOS. Aceștia au format deseori consorții cu fonduri de investiții sau alți investitori financiari precum Ana Cap, HIG Capital, Deutsche Bank sau IFC.

“Am avut o listă de 15 investitori, din care 8 erau fonduri de investiții și 7 investitori strategici. La sfârșitul lunii octombrie, am primit ofertele neangajante pentru Top Factoring. A existat apoi o listă scurtă, formată din 5 – 6 jucători. Am primit cinci oferte neangajante, din care două din partea fondurilor de investiții specializate în achiziția unor astfel de active, iar trei oferte au venit din partea investitorilor strategici”, povestește Cătălin Neagu.

“Ne-am dorit să rămânem într-o fază a doua cu 2 – 3 companii și am reușit să rămânem cu 3 companii. Ofertele angajante au fost depuse la mijlocul lunii decembrie. S-au dat apoi oferte îmbunătățite”, explică fondatorul Top Factoring. VEZI AICI PROFILUL LUI TOP FACTORING.

Tranzacția a intrat apoi în 2017 în linie dreaptă.

“La începutul lunii ianuarie, am intrat în negocieri exclusive cu Intrum Justitia”, adaugă Cătălin Neagu.

Semnarea contractului de vânzare – cumpărare a avut loc pe 31 martie, iar finalizarea tranzacției ar putea avea loc până la Paști.

Intrum Justitia a fost asistat pe partea de consultanță financiară de către o echipă KPMG România, coordonată de către Mihai Zoescu, director în cadrul departamentului de asistență în tranzacții. Pe partea de consultanță juridică, cumpărătorul Top Factoring a lucrat în tranzacția cu nume de cod Rose alături de echipa de avocați Mihăilă Mihai Olteanu (MMO), coordonată de către Sebastian Olteanu, unul dintre partenerii firmei de avocatură afiliate, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Top Factoring deal Intrum complet baza 624

Valoarea de întreprindere a Top Factoring, care include prețul de vânzare, este de 25 mil. Euro și include și portofoliul de credite neperformante deținut de către Glasro Holding Limited, subsidiară a fondului de investiții Reconstruction Capital II. Valoarea exactă de întreprindere urmează a fi stabilită în momentul finalizării tranzacției.

Piața tranzacțiilor cu credite neperformante este estimată de Deloitte în 2016 la 1,5 – 2 mld. Euro, care estimează un nivel apropiat și în acest an.

La nivel de sistem, rata creditelor neperformante a scăzut în ultimele luni sub 10%, după ce bănci precum BCR, Piraeus Bank, Bancpost au vândut recent portofolii de valori mari.

Cătălin Neagu are un mandat de 4 ani la conducerea companiei care va deveni în curând parte a portofoliului Intrum Justitia din Europa Centrală.

Intrum Justitia este angajată într-o fuziune cu firma norvegiană Lindorff, un alt gigant al sectorului de profil, din care este așteptată să rezulte un jucător cu venituri anuale combinate de circa 1,3 mld. Euro și care în România va trebui să se miște repede pentru a-și construi la rândul său un portofoliu puternic local, cum au făcut în anii anteriori Kruk, APS sau Kredyt Inkaso.

Vânzarea Telecredit, după tiparul” tranzacției inițiale de la Top Factoring

Telecredit este a doua afacere semnificativă pornită de către Cătălin Neagu, ajunsă și ea în etapa de trecere la un alt nivel de dezvoltare prin atragerea unui investitor.

„Pentru Telecredit, discuțiile cu Ion Florescu (omul care controlează fondul de investiții londonez RC2 – n.r.) au început în februarie 2016. Cele două tranzacții, Top Factoring și Telecredit au mers în paralel. Semnarea tranzacției a avut loc în luna martie a acestui an”, explică Neagu.

Tranzacția prin care RC2 preia controlul Telecredit urmează tiparul din 2007 al intrării fondului de investiții condus de Ion Florescu în Top Factoring, o altă afacere pusă pe picioare de către Cătălin Neagu.

Glasro Holding Limited, subsidiară a fondului de investiții  Reconstruction Capital II, cumpără un pachet de 74,5% din compania de credite de consum Telecredit IFN, controlată de către Cătălin Neagu, fondatorul și directorul general al Top Factoring, împreună cu soția sa.

Prețul de achiziție este de 2,67 mil. Euro ceea ce evaluează pachetul de 100% din acțiuni al Telecredit la 3,6 mil. euro. De asemenea, Glasro s-a angajat la o majorare de capital de 0,15 mil. Euro în Telecredit, ajungând astfel la o deținere de 80%.

Telecredit RC2 deal complet baza 624

În cadrul tranzacției, fondul de investiții Reconstruction Capital II l-a împrumutat pe Cătălin Neagu, care împreună cu soția sa au 100% din acțiunile Telecredit, cu 0,15 mil. Euro, împrumut fără dobândă, pentru a majora capitalul Telecredit. Împrumutul va fi rambursat din sumele încasate de Neagu din vânzarea Telecredit.

Familia Neagu va obține astfel o sumă netă de aproximativ 2,52 mil. Euro din vânzarea Telecredit. Adriana Neagu va rămâne cu o deținere de aproximativ 1,5%, iar Cătălin Neagu cu 18,5% din Telecredit în urma achiziției realizate de către fondul RC2.

Vânzătorul a fost consiliat în tranzacție de către avocații DLA Piper, în timp ce fondul de investiții Reconstruction Capital II a lucrat cu The Law Chamber, o firmă de avocatură înființată în 2007 de către foști avocați Linklaters, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Anul 2018 va fi anul extinderii regionale”

“Fondul de investiții RC2 a intrat să dezvolte produsele de credit rapid și să dezvoltăm un al doilea produs. Vrem să intrăm în Registrul special al BNR”, explică omul de afaceri.

Telecredit va mări miza și va da credite cu valori mai mari pe termen mai lung.

“Următorul pas este să ne extindem în regiune și să formăm o platformă online regională pentru acordarea de credite. Mizăm pe tehnologie și vrem să facem din Telecredit un IFN exclusiv online”, afirmă antreprenorul, care se arată încrezător în impactul pe care îl va avea tehnologia în perioada următoare în privința modelării serviciilor de creditare.

“Vrem să acordăm credite online și vom investi în acest sens într-o aplicație informatică”, mai spune Cătălin Neagu, care arată spre modelul bazat pe tehnologie pe care l-a aplicat cu succes banca olandeză ING.

“Avem în vedere pentru extindere regională piețele din Bulgaria, Slovacia, Serbia, Croația, Ucraina”.

În acest moment, Telecredit dispune de o bază proprie de 25.000 de clienți. “Acordăm aproximativ 3.500 de credite lunar. Avem un portofoliu de 23.000 de clienți în portofoliu”.

Anii 2017 și 2018 sunt ani de investiții, dedicați creșterii rapide a afacerii Telecredit în doi pași. Primul pas va fi majorarea plafonului de credit și a perioadei de rambursare, un teren unde se va ciocni cu alte IFN-uri și chiar cu băncile. Al doilea pas va fi anul viitor.

“În 2017, planul este să ne consolidăm pe piață. Ne-am bugetat o cifră de afaceri de 2,8 – 3 mil. Euro, iar 2018 va fi anul extinderii regionale, când estimăm că vom ajunge la o cifră de afaceri de circa 5 mil. Euro”, punctează Cătălin Neagu.

Telecredit avea la 31 decembrie 2016 active nete neauditate de 0,75 mil. Euro și venituri totale de 1,13 mil. Euro cu un profit înainte de taxe de 0,35 mil. Euro și credite nete în portofoliu de 0,53 mil. Euro

Grupul german Linde își consolidează poziția de lider al pieței locale de gaze industriale prin achizițiile ITO Industries și Rodmir Expert

Linde Gaz România, liderul pieței locale de gaze industriale, a anunțat astăzi că a finalizat achiziția ITO Industries International şi a Rodmir Expert.

Cumpărătorul nu a făcut publică valoarea tranzacțiilor.

Tranzacţia se concentrează pe operaţiunile legate de gazele industriale din câteva din locaţiile din România, și anume Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Oradea, Târgu Mureş, Hunedoara şi Ploieşti, precizează Linde.

Rodmir şi ITO furnizează gaze clienţilor din sectorul de retail.

Odată cu această achiziţie, Linde urmăreşte să mărească oferta de produse şi servicii oferite şi să se adreseze clienţilor din toate categoriile în România.

“Această tranzacţie întăreşte succesul afacerii noastre aflată în continuă creştere în România. Reprezintă angajamentul nostru de a investi în continuare în regiune”, a spus Ciprian Islai, Director General al Linde Gaz România.

ITO Industries International a funcționat ca subsidiară locală a grupului german Buse. În 2012, Dan Niță, primarul comunei Miroslava din județul Iași, anunța începutul lucrărilor la prima fabrică de gaze industriale din județ, investiție a ITO Industries International.

ITO Industries International a raportat pentru anul 2015 o cifră de afaceri de 13,39 mil. Lei (3 mil. Euro) și o pierdere de 0,3 mil. Lei (0,07 mil. Euro) la un număr mediu de 39 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

“Suntem încântaţi să ne alăturăm Grupului Linde şi urmărim să continuăm furnizarea la cele mai înalte standarde de calitate, servicii şi produse de încredere clienţilor noştri. Ei vor beneficia din această tranzacţie acum că vom putea livra o gamă chiar mai variată de produse şi servicii într-un timp mai scurt”, a spus Iuliana Arșinel,  Director General ITO Industries International.

Cealaltă achiziție a Linde Gaz, Rodmir Expert a raportat pentru 2015 o pierdere de 1,9 mil. Lei (0,4 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 3,99 mil. Lei (0,89 mil. Euro) la un număr de 13 angajați.

Rodmir Expert este o afacere înființată în anul 1996, care s-a concentrat ulterior pe extinderea în țară, înființând sucursale la Constanța (2000), Brașov (2002), Târgoviște (2005), iar în 2007 la Marghita (județul Bihor).

Compania cu capital românesc și-a concentrat în 2004 investițiile asupra depozitului și fabricii de acetilenă de pe platforma IMGB din Capitală.

Apoi, Rodmir Expert a intrat în insolvență, BDO Business Restructuring fiind numit administrator judiciar al companiei, care a propus un plan de reorganizare ce prevedea atragerea unui investitor pentru salvarea companiei.

Linde Gaz România, liderul pieței locale de gaze industriale, este o afacere profitabilă, cu un profit net de 94,9 mil. Lei (21,3 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 545,7 mil. Lei (122,9 mil. Euro) și un număr de 453 de angajați.

Linde Gas a intrat pe piaţa de gaze tehnice din România în 1996 formând o societate mixtă împreună cu UMT. În 1998, grupul german a devenit asociat unic, după ce a reușit să pună mâna pe pachetul integral de acțiuni al companiei.

În primii cinci ani de dezvoltare în România, Linde a construit staţia de îmbuteliere din Timişoara (1997), a modernizat instalaţiile de separare a aerului din Timişoara, Brazi şi Cluj, a fuzionat cu compania competitoare AGA (2000), formându-şi în acelaşi timp o reţea de parteneri de distribuţie în toate oraşele importante din România.

Începând cu anul 2000 Linde şi-a diversificat punctele de producţie prin construirea unor fabrici de acetilenă în Timişoara şi Galaţi, şi a unei staţii de îmbuteliere hidrogen la Râmnicu Vâlcea, potrivit informațiilor prezentate de către companie.

Odată cu investiţia în fabrica de separare a aerului de la Râmnicu Vâlcea în anul 2003, Linde Gaz România şi-a redistribuit capacităţile de producţie, situându-le în locaţii strategice, în apropierea clienţilor importanţi, închizându-le pe unele vechi, neperfomante şi deschizând altele noi, care să eficientizeze activitate de producţie şi distribuţie.

A urmat apoi fabrica de separare a aerului de la Oţelu Roşu în anul 2008. Astfel acoperirea naţională garantează livrări prompte şi sigure celor peste 10.000 clienţi, în toate locaţiile acestora şi la orice volum necesar.

În completarea activităților de producție şi distribuție gaze industriale și a echipamentelor aferente utilizării lor, Linde Gaz Romania a cumpărat în 2012 firma Oxigen Plus, afacere în care acționar era antreprenorul Ludovic Robert, unul dintre fondatorii grupului A&D Pharma.

La nivel de grup, Linde a înregistrat în 2016 venituri de 16,948 mld. Euro și un profit operational de 4,098 mld euro la un număr de 59.715 angajați. Capitalizarea bursieră a grupului german Linde era 28,97 mld. Euro la finele anului trecut.

Pe piața locală, alături de Linde activează operatori precum Air Liquide sau Messer România Gaz.

BayWa face public prețul achiziției a două silozuri Cargill din România, tranzacție încheiată în 2016. Tranzacția locală cu grupul american i-a costat pe germani 1,8 mil. Euro

Tranzacția prin care grupul german BayWa a preluat anul trecut două silozuri în România de la concernul american Cargill s-a ridicat la 1,85 mil. Euro, conform datelor făcute publice de către cumpărător în raportul anual.

Tranzacția a fost anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 4 mai 2016.

BayWa a preluat la 1 iunie 2016 operarea celor două silozuri printr-o achiziție de active. La 28 septembrie, BayWa a preluat Cargill Cereale.

“Costul achiziției activelor nete a ajuns la 1,85 mil. euro”, scriu reprezentanții BayWa în raportul anual al companiei, unde menționează că tranzacția s-a derulat prin intermediul BayWa Agri România SRL.

Tranzacția legată de achiziția acțiunilor s-a ridicat la 0,063 mil. Euro, precizează grupul german.

BayWa și-a majorat participația la BayWa Agri România până la 98,8% după achiziția unui pachet de 8,8% pe 4 mai 2016.

”Cargill poate confirma că a ajuns la o înțelegere pentru vânzarea silozului de la Călărași către Nutrisoya, iar silozurile din Balaci și Căzănești către BayWa. Ambii cumpărători vor prelua silozurile și angajații odată ce vânzarea va fi completă, acest lucru fiind așteptat să se întâmple până la sfârșitul lunii mai 2016”, declarau în mai 2016 pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Cargill.

Silozul de la Căzănești (județul Ialomița) dispune de o capacitate totală de 25.000 de tone, din care siloz de 10.000 tone, respectiv magazie de 15.000 tone. Facilitățile din comuna Balaci (județul Teleorman) au o capacitate totală de 17.200 tone, din care siloz de 8.200 de tone și magazie de 9.000 tone, conform datelor publicate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Grupul german BayWa este concentrat pe extinderea portofoliului local prin achiziții.

În 2015, BayWa a cumpărat 90% din acțiunile casei locale de comerț Patberg International S.R.L., redenumite ulterior BayWa Agri Romania SRL, pentru un preț total de achiziție de 1,192 mil. euro, conform raportului anual al companiei germane.

BayWa mai deține în România 100% din acțiunile RWA Raiffeisen Agro Romania SRL din Orțișoara, 99% din acțiunile firmei Park Eolian Limanu din Sibiu, respectiv 75,3% din acțiunile firmei Puterea Verde SRL din Sibiu, din domeniul energiei eoliene.

Pentru anul trecut, grupul BayWa a afișat un profit net consolidat de 52,7 mil. euro la venituri totale de 15,4 mld. euro.

Deloitte piata M&A_Q1 2017 Main

Deloitte: Piața locală de fuziuni și achiziții în primul trimestru a crescut cu 11% până la 368 mil. Euro. Achiziția Casa Pariurilor pentru 51 mil. Euro de către fondul de investiții Penta, cea mai mare tranzacție din primele trei luni ale anului

Primul trimestru din 2017 a adus o corecție pe piața locală de fuziuni și achiziții (M&A), în care au devenit publice 28 de tranzacții semnificative cu o valoare anunțată de 368 milioane de euro, după ce în ultimul trimestru din 2016, valoarea tranzacțiilor atinsese un record.

Față de trimestrul I al anului trecut, numărul de tranzacții a crescut cu 40%, în timp ce valoarea a crescut cu 11%. Față de trimestrul anterior, volumul tranzacțiilor a scăzut cu 10%, iar valoarea tranzacțiilor s-a înjumătățit, chiar și fără a lua în considerare cele două mega-tranzacții ale trimestrului IV (Mid Europa – Profi și Asahi – Ursus Breweries).

“Piața de fuziuni și achiziții traversează o perioadă propice, iar primul trimestru a fost în linie cu așteptările noastre. În continuare, estimăm că, la nivelul întregului an, activitatea la nivelul pieței să fie la fel de intensă comparativ cu 2016, având în vedere rezultatele în creștere ale companiilor din toate domeniile de activitate cât și un interes mare al fondurilor de investiții pentru România”, a spus Ioana Filipescu, partener consultanță în fuziuni și achiziții Deloitte România.

Cea mai mare tranzacție din primul trimestru a fost achiziția de către Fortuna Entertainment Group a Hattrick Sports Group, prezent în România prin Casa Pariurilor. După estimările noastre valoarea componentei românești a achiziției a fost de 51 milioane euro. În cadrul tranzacției, Deloitte a realizat due diligence pentru cumpărător. A doua tranzacție după valoare a fost preluarea și majorarea de capital de 50 milioane euro a City Insurance de către fondul specializat Berlin London Beteiligungs. Podiumul este completat de achiziția depozitului de la Oarja de către Globalworth Real Estate, care a plătit 42,5 milioane euro pentru a intra în posesia spațiilor.

Valoarea medie a unei tranzacții a fost de 25 milioane euro în primul trimestru, similar cu cea din trimestrele precedente, dar sub nivelul din trimestrul IV 2016. Dacă luăm în considerare tranzacțiile ale căror valori nu au fost făcute publice, Deloitte estimează că piața de tranzacții de fuziuni și achiziții din România a fost de 370-500 milioane euro în primele trei luni ale anului 2017.

În această perioadă, echipa de Corporate Finance a Deloitte a încheiat cu succes negocierile privind vânzarea afacerilor de brutărie proaspătă ale GoodMills unui grup de 18 cumpărători locali și are în lucru o serie de tranzacții, în diferite stadii de execuție, atât de partea vânzătorului, cât și de partea cumpărătorului.

Asahi cumpara Ursus Main

Grupul japonez Asahi a devenit proprietarul Ursus și intră în forță pe piața locală a berii. Tranzacția prin care SAB Miller își vinde fabricile din Europa Centrală și de Est a fost finalizată

Asahi a finalizat, astăzi, achiziția de către Asahi operațiunilor și mărcilor deținute de SABMiller în Europa Centrală și de Est, care include afacerile din Republica Cehă, Republica Slovacă, Polonia, Ungaria și România și alte active conexe.

Aprobarea din partea Comisiei Europene a achiziției SABMiller de către AB InBev a fost condiționată de  angajamentul AB InBev de a vinde operațiunile din centrul și estul Europei. La începutul acestei luni, Comisia Europeană a anunțat faptul că și-a dat acordul pentru vânzarea acestor operațiuni către Asahi. Noua companie va funcționa sub numele de Asahi Breweries Europe Ltd și va raporta direct companiei Asahi Group Holdings Ltd din Tokyo. Sediul regional va fi situat la Praga.

„Ultimele 24 luni au reprezentat o perioadă de transformare pentru compania noastră. În octombrie 2016, Asahi a finalizat achiziția fostelor operațiuni ale SABMiller din Italia, Olanda și Marea Britanie, care a inclus în principal mărcile Peroni, Grolsch și Meantime, iar acum am adăugat la acest portofoliu și operațiunile SABMiller din Europa Centrală. Prin această tranzacție, sunt mândru să spun că Asahi a făcut echipă cu un producător de bere de talie mondială, cu branduri de top precum Tyskie, Lech, Timișoreana, Dreher, Ursus și Saris, și, bineînțeles, prima bere lager din lume, Pilsner Urquell“, a declarat Ryoichi Kitagawa, în numele Asahi Group Holdings Ltd.

La rândul său, Paolo Lanzarotti, CEO-ul Asahi Breweries Europe Ltd a spus: „Am parcurs un drum lung până aici și suntem încântați să continuăm împreună cu Asahi dezvoltarea acestei afaceri. Ambele companii au mărci excelente în portofoliu și oameni extraordinari, care împărtășesc aceeași pasiune pentru bere. La fel ca Asahi, suntem mândri de istoria, tradiția și calitatea mărcilor noastre, iar clienții, consumatorii și acționarii noștri sunt prioritari.

Ursus Breweries este cel mai mare producător de bere din România. Mărcile din portofoliul Ursus Breweries sunt: URSUS, Timișoreana, Ciucaș, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s, Stejar, Azuga, Pilsner Urquell și St Stefanus.

„Vom dezvolta în continuare ceea ce Ursus Breweries a construit deja în România: o bază de producție solidă, un portofoliu puternic de mărci, incluzând atât mărci-simbol cu o puternică tradiție românească, precum și importante mărci internaționale și o echipă locală extraordinară. Vom continua să depunem toate eforturile pentru a deveni cea mai admirată companie din industria berii din România. Sunt mândru de rolul pe care mărcile Ursus Breweries îl au în societate și sunt convins că vor continua să fie un element cheie, atât în generarea de creștere economică, cât și în completarea momentelor plăcute pe care consumatorii noștri le petrec alături de cei dragi”, a adăugat Igor Tikhonov, Președinte Ursus Breweries.

Asahi Group Holdings este o afacere globală, cu operațiuni în peste 100 de țări din întreaga lume, în domenii precum producția de bere, a băuturilor alcoolice, a băuturilor răcoritoare și a produselor alimentare. În industria berii, Asahi deține un portofoliu diversificat, care include mărcile simbol Asahi Super Dry,  Peroni și Grolsch.

În 31 martie 2017, Asahi Group Holdings Ltd a finalizat achiziția fostelor operațiuni de afaceri și mărci deținute de SABMiller în Europa Centrală și de Est, care include afacerile din Republica Cehă, Republica Slovacă, Polonia, Ungaria și România și alte active conexe, inclusiv operațiunile de export din Europa și Coreea de Sud. Începând cu data de 1 aprilie 2017, noua companie va funcționa sub numele de Asahi Breweries Europe Ltd.

Consultanții EY au derulat activități de consultanță financiară pentru vânzător, iar avocații Suciu Popa au asigurat asistența juridică locală pentru SAB Miller cu o echipă din care au făcut parte Miruna Suciu, Managing Partner, și Cleopatra Leahu, Partener.

Asahi a fost asistat în tranzacție de către banca de investiții Rothschild. Allen & Overy a oferit consultanță Asahi cu privire la aspecte de fuziuni și achiziții, drept comercial, concurență/antitrust, financiar, taxe și dreptul muncii în legătură cu contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu AB InBev.

În ceea ce privește implicațiile din România, echipa a fost condusă de Adrian Cazan (Counsel) care, sub îndrumarea lui Mihai Ristici (Partner), a coordonat o echipă multidisciplinară din care au făcut parte un număr de 15 avocați din biroul RTPR Allen & Overy din București.

Vânzătorul este Anheuser-Busch InBev SA/NV, care a precizat la semnarea contractului la finele anului trecut că valoare de întreprindere a activelor vândute în Europa de Est către Asahi este de 7,3 mld. Euro. Componenta locală a achiziției realizate de către Asahi este cotată de mai mulți experți din piața de fuziuni și achiziții ca fiind cea mai mare tranzacție de tip fuziuni și achiziții din România în anul 2016. Cea mai mare tranzacție cu impact 100% local din 2016 a fost achiziția de 533 mil. Euro în numerar a Profi de către Mid Europa, vânzător fiind Enterprise Investors.

Sud – africanii de la Ascendis se așteaptă să încheie achiziția de 42,5 mil. Euro a Sun Wave Pharma până la 30 aprilie. Fostul șef al Ranbaxy România, indianul Yogish Agarwal, vinde liderul pieței locale de medicină alternativă către un investitor strategic la capătul unui proces care a atras inclusiv fonduri de investiții

Un nou investitor sud – african intră pe piața locală, în urma tranzacției prin care Ascendis Health Limited așteaptă la 30 aprilie să încheie achiziția Sun Wave Pharma, lider pe piața locală a medicinei alternative.

Afacerea a fost fondată în anul 2008 de către indianul Yogish Arwal, fost Country Manager al Ranbaxy România.

Pe 7 martie, compania sud – africană a intrat într-un acord de cumpărare a activelor de bază ale Sunwave Pharma SRL pentru un preț de 16,35 mil. Euro, conform datelor făcute publice pe 8 martie de către cumpărător.

Valoarea totală a tranzacției este de 42,5 mil. Euro și include o plată maximă amânată de 23 mil. Euro eșalonată pe următorii trei ani în funcție de atingerea unor obiective financiare.

Plata de 16,35 mil. Euro include și asigurarea unui capital minim de lucru și va fi asigurată la finalizarea tranzacției în numerar cu fonduri care provin din numerarul cumpărătorului, precum și din facilitățile de credit disponibile ale acestuia.

Pentru Ascendis, achiziția Sunwave Pharma din România înseamnă un model unic și nișat de distribuție bazat pe o rețea de marketing cu acces direct la doctori, model care poate fi replicat cu succes în piețele vecine din Europa Centrală și de Est. De asemenea, achiziția Sun Wave Pharma dă acces lui Ascendis la piața de medicamente fără prescripție (OTC) din România, care înregistrează un ritm rapid de creștere și corespunde strategiei de extindere a cumpărătorului în piețele Europei Centrale și de Est. Cumpărătorul mizează și pe o echipă de conducere experimentată, care va rămâne în companie cel puțin trei ani.

Nu în ultimul rând, achiziția locală a grupului sud – african, Sun Wave Pharma, are un ritm de creștere de două cifre a veniturilor.

Valoarea netă a activelor Sunwave cumpărate de către Ascendis a fost de 11,9 mil. Euro la 31 decembrie 2016 și un profit aferent de 1,5 mil. Euro.

Discuțiile de vânzare pentru afacerea Sunwave Pharma, condusă de către Yogish Arwal, au fost încă de acum un an, pe lista celor interesați fiind inclusiv fonduri de investiții active la nivel local, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ascendis Health, companie listată pe bursa de la Johannesburg, are un ritm rapid de creștere, bazat pe achiziții. Pentrum ultimul an financiar, cu închidere în iunie 2016, veniturile au crescut cu 39% până la 3,9 mld. Ranzi. Compania are o valoare bursieră de 9,73 mld. Ranzi (circa 685 mil. Euro).

Achiziția Ascendis din România confirmă interesul valului de investitori sud – africani pentru piața locală, după investițiile realizate aici de către NEPI, fuziunea dintre NEPI și Rockcastle, respectiv dobândirea poziției de către Growthpoint de cel mai mare acționar în Globalworth, toate acestea fiind mișcări cu efect în piața imobiliară, dar și de intrarea, iar apoi extinderea grupului Naspers prin intermediul platformei Emag.

SOLINA MAIN

Levente Bara a vândut afacerea Supremia către compania franceză Solina. Liderul local al pieței de condimente ajunge indirect în portofoliul fondului francez de investiții Ardian. O echipă KPMG, condusă de către partenerul M&A Bogdan Văduva, a avut mandatul de vânzare al Supremia, în timp ce cumpărătorul a lucrat cu PwC România și avocații de la David & Baias

Compania franceză Solina, jucător global în producția de ingrediente pentru industria alimentară, a semnat contractul de cumpărare a pachetului de 100% din acțiunile Supremia Group, deținut de către antreprenorul Levente Bara.

Acordul  este condiţionat de aprobarea din partea Consiliului Concurenței, care este aşteptat în următoarele luni.

Omul de afaceri Levente Bara își face astfel exitul din afacerea pe care a pornit-o în anul 2000, după ce în luna februarie a ieșit și din acționariatul fabricii de conserve Prefera Foods în urma unei tranzacții prin care pachetul său de 25,69% a fost preluat de către Crisware Holdings, companie controlată de către omul de afaceri Raul Ciurtin.

O echipă de consultanți KPMG, condusă de către Bogdan Văduva, Partener fuziuni și achiziții, a avut mandatul de consultant financiar de vânzare a Supremia. Vânzătorul a fost asistat pe partea de consultanță juridică de către cabinetul avocatului Bogdan Puiu.

De cealaltă parte, Solina a lucrat cu consultanții PwC România și firma de avocatură afiliată, David & Baias.

Părţile au convenit să nu dezvăluie valoarea tranzacţiei.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că prețul pe care îl va plăti Solina pentru achiziția pachetului de acțiuni al Supremia s-ar situa în jurul a 30 mil. Euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate.

Tranzacția de vânzare a Supremia a început anul trecut și a atras interesul mai multor investitori, atât investitori strategici, cât și fonduri de investiții.

Pentru Solina, achiziția reprezintă încă un pas în strategia sa de expansiune în industria alimentară Europeană.

„Supremia este o companie mare, care a avut o creştere puternică în ultimii 10 ani. Este condusă de o echipă de manageri cu orientare anteprenorială și care a construit un impresionant portofoliu de soluţii funcționale şi mixuri personalizate, având o fabrică modernă în Alba Iulia. Compania a dezvoltat de asemenea un lanţ strategic de aprovizionare şi procesare a condimentelor. Suntem foarte pozitivi cu privire la echipa Supremia şi suntem dornici să incepem să lucrăm împreună ca membrii noi ai familiei Solina”, a declarat Laurent Weber, CEO Solina Group.

”Acest acord este un pas major pentru noi în special în Europa de Est și Supremia va deveni centrul nostru regional. Suntem angajați într-o expansiune în Europa prin intermediul unei strategii de creștere în toate pieţele majore şi această achiziţie se potriveşte perfect reţelei de centre de servicii de pe continent. Clienţii ambelor grupuri vor beneficia de ceea ce va fi cea mai mare reţea de R&D (cercetare & dezvoltare) și producţie de ingrediente și condimente din Europa”, a mai spus reprezentantul cumpărătorului.

„Suntem hotărâţi să rămânem o companie extrem de inovatoare oferind servicii profesionale clienților precum şi o companie foarte agilă. Această achiziție va înseamna eficientizarea procesului de achiziţii, de asemenea oferind oportunităţi unice de creștere a business-ului pentru furnizorii noștri preferați”, a mai spus Laurent Weber.

„Supremia este astăzi un jucător important pe piața de ingrediente alimentare din Europa și a avut o creştere foarte rapidă în ultimii 15 ani, bazată pe un sistem de management eficient și eficace şi o echipă de management puternic motivată și aderentă valorilor companiei. Am realizat de curând că menţinerea unei astfel de direcţii de creștere ca acționar unic, este din ce în ce mai dificilă şi am decis acum un an găsirea partenerului potrivit pentru Supremia. Solina este cel mai bun partener pentru noi și pentru viitorul organizaţiei noastre având un potențial de dezvoltare interesant iar grupul nou format va deveni mai puternic şi un partener mai atractiv pentru clienţii noştri”, a declarat Levente Hugo Bara, proprietarul Supremia Grup.

Cu sediul în Alba Iulia, România, Supremia este lider pe piața de ingrediente alimentare și condimente din România fiind activă în Europa de Est și Vest, precum şi Scandinavia.

În decembrie 2015, Supremia a cumpărat firmele daneze Tamaco Trading și Tamaco Pack pentru a-și extinde operațiunile pe piețele scandinave. Tranzacția a fost de aproximativ 3 mil. euro, fiind vorba de o plată în numerar pentru preluarea celor două companii daneze. Prețul a fost plătit la finalizarea achiziției pe 18 decembrie 2015, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, iar contractul de achiziție a fost semnat pe 10 decembrie 2015.

De când a înființat compania în anul 2000, Levente Bara a construit un grup care are mai mult de 300 de angajaţi şi vânzări de 52,10 mil.  euro  în 2016. În urma achiziţiei, echipa de management va rămâne în cadrul companiei.

Levente Bara va deține poziția de director general al Supremia Group până în luna mai, când această poziție va fi preluată de către Ciprian Grădinariu.

Supremia Grup produce ingrediente alimentare printre care condimente, mixuri, arome, membrane și stabilizatori alimentari.

Compania are un portofoliu divers de clienți printre care se numără Angst, Fox, Elit (industria cărnii), Albalact (lactate), Dr Oetker (industrie alimentară), Heidi (ciocolată) sau RoStar (biscuiți).

Printre concurenții Supremia pe piața ingredientelor alimentare se numără germanii de la Fuchs sau Puratos.

În 1999, Levente Bara a absolvit Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. În perioada 1999 – 2000, acesta a lucrat ca inginer tehnolog în industria alimentară la Almelar Impex din Târgu Mureș. Bara vorbește româna, maghiara și engleza.

Cumpărătorul Supremia, firma franceză Solina a luat naștere în urma fuziunii din 2012 dintre Savena Group și Sfinc Group. În anul 2011, Sfinc a deschis birouri în România.

Cu sediul în Franţa, compania are în jur de 1.200 de angajați, prezenţă directă în 17 ţări și deserveşte clienţi în mai mult de 75 de ţări.

Solina Group a raportat pentru anul 2015 vânzări nete de 315 mil. Euro.

În anul 2015, fondul de investiții francez Ardian a intrat ca acționar în afacerea Solina, iar în februarie 2016 a devenit acționarul majoritar al afacerii. Fondatorul Solina, Eric Terré, deține poziția de președinte al Consiliului de Supraveghere al Solina.

Afacerea Solina s-a dezvoltat rapid prin creștere organică și o campanie de achiziții, cifra de afaceri ajungând de la 75 mil. Euro la 315 mil. Euro într-o perioadă de cinci ani.

Ardian, acționarul majoritar al Solina, a fost fondat în 1996 și este condus de către Dominique Senequier. Ardian este un manager de fonduri de investiții care are sub administrare active de 60 mld. Dolari.

În 2015, Ardian s-a numărat printre investitorii interesați de preluarea unui pachet minoritar de acțiuni la MedLife, în contextul demersurilor de exit ale fondului de investiții Value 4 Capital, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

bancpost main

Eurobank: Vizăm să vindem pachetul majoritar din Bancpost, ERS și leasing, toate împreună considerate ca fiind perimetrul tranzacției. Așteptăm ofertele neangajante în luna mai

Grupul bancar elen Eurobank așteaptă în luna mai primele oferte pentru Bancpost și pentru alte active financiare locale care fac parte din tranzacția cu nume de cod Florence.

Tranzacția este considerată de către experții în fuziuni și achiziții ca fiind cea mai importantă în acest moment în întregul sector bancar local, dat fiind calibrul acesteia.

“Noi vizăm să vindem pachetul majoritar în Bancpost, ERS și Leasing, toate împreună fiind considerate perimetrul tranzacției. Ofertele neangajante sunt așteptate în cursul lunii mai. Suntem într-o fază timpurie a procesului așa că nu putem comunica mai multe informații“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, Director General al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias.

Acesta nu a precizat care este mărimea pachetului de acțiuni din Bancpost scos la vânzare.

La începutul lunii februarie, un bancher Eurobank declara, citat de către Reuters, că banca elenă nu vrea să se retragă în întregime din România, ci să atragă un partener strategic astfel încât expunerea locală să fie redusă conform angajamentelor luate față de Comisia Europeană.

Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul Canadian Fairfax, unul dintre cei mai importanți acționari ai Eurobank.

Procesul de vânzare al Bancpost și al celorlalte active cuprinse în tranzacția Florence este coordonat de către echipe de bancheri de investiții de la HSBC și Mediobanca.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO  a scris în premieră pe 20 ianuarie 2016 că Eurobank a angajat bancherii HSBC pentru o evaluare a opțiunilor strategice la Bancpost, deși la acel moment banca – mama susținea că nu există un plan privind o potențială vânzare a băncii.

În 2016, Eurobank și National Bank of Greece, proprietarul Banca Românească, au purtat negocieri pentru o tranzacție la nivelul subsidiarelor din România în cadrul unui plan mai larg în regiune.

După ce discuțiile între cele două părți au picat, astăzi ambele subsidiare locale ale băncilor elene – Banca Românească și Bancpost – sunt la vânzare, însă procesele de vânzare sunt încă în faze incipiente.

În paralel, Bancpost a trecut la procesul de curățire al bilanțului de creditele neperformante, mișcare utilizată în 2014 și de grupul austriac Volksbank ca o măsură premergătoare tranzacției de vânzare a băncii. Astfel, Eurobank a anunțat vânzarea unui pachet de credite neperformante al Bancpost și al altor subsidiare, pachet cu o valoare nominală de 597 mil. Euro, către un consorțiu format de Kruk și International Finance Corporation. În cadrul tranzacției cu nume de cod Ursa, prezentată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Bancpost avea la finele lui 2015 o cotă de piață de 3% după activul net bilanțier la o valoare a acestuia de 11,38 mld. Lei (2,6 mld. Euro), fiind în primele nouă bănci din sistem, conform ultimului raport anual al băncii centrale.

Bancpost a raportat în ultimul său bilanț public un profit pentru exercițiul financiar 2015 de 35,2 mil. Lei (7,9 mil. Euro).

Dintre potențialii candidați la achiziția subsidiarei grupului elen, banca ungară OTP și-a declarat recent intenția de a depune o ofertă la Bancpost.

Sandor Csanyi, directorul general executiv al OTP Bank, în cadrul unui interviu acordat săptămâna trecută agențiilor de presă Reuters și Bloomberg, afirma că grupul pe care îl conduce este în acest moment implicat într-un proces de due diligence privind achiziția unui activ pe piața bancară din România și că va examina fiecare bancă din cele scoase la vânzare pe piața locală.

Pe lângă Bancpost, tranzacția Florence mai cuprinde compania de credite de consum ERB Retail Services IFN și ERB Leasing.

ERB Retail Services IFN a raportat pentru 2015 un profit net de 42,8 mil. Lei (9,6 mil. Euro) la venituri totale de 119,7 mil. Lei (26,9 mil. Euro).

De asemenea, ERB Leasing a înregistrat în 2015 un profit net de 5,9 mil. Lei (1,3 mil. Euro) la venituri totale de 110,9 mil. Lei (24,9 mil. Euro), potrivit ultimului bilanț public.

Bancpost, bancă fondată de statul român în 1991, este principalul activ al Eurobank în România. Grupul elen a preluat în 2003 pachetul majoritar al Bancpost, iar în 2009 a ajuns la o participație de 99% în banca locală.

Pe piața bancară locală este, în acest moment, un grup de bănci la vânzare printre care Banca Românească, Bancpost, Veneto Banca, și un alt grup format din potențiali investitori, pe de o parte, jucători deja prezenți precum Banca Transilvania, OTP, Garanti Bank, Axxxess Capital (principalul acționar al Carpatica), Raiffeisen, pe de altă parte investitori care caută să intre pe piață, printre aceștia fiind și fonduri de investiții JC Flowers.

Anterior, au existat încercări eșuate de vânzare la nivel local. Astfel, în 2015, Piraeus Bank a derulat o tranzacție de exit din România, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în iunie 2015, în urma căreia fondul american de investiții JC Flowers a depus o ofertă de preluare a subsidiarei locale, respinse însă de conducerea din Atena a grupului – mamă.

Contextul actual este marcat de presiunea existentă asupra băncilor – mamă din Grecia de a-și reduce expunerile în regiune, iar aici România ocupă un loc central, ceea ce poate constitui premisele pentru finalizarea unor astfel de tranzacții locale de vânzare realizate de bănci elene.

Concernul german Freudenberg își extinde portofoliul local: Divizia americană Chem-Trend a preluat distribuția produselor proprii din România de la Rubio Trading & Consulting din Arad

Compania americană Chem-Trend, lider global în domeniul demulanților, lubrifianților, compușilor de curățare și a altor produse auxiliare de turnare, a anunțat preluarea  distribuției locale a produselor proprii de la Rubio Trading & Consulting în cadrul strategiei sale de expansiune în Europa de Est.

Astfel, concernul german Freudenberg, cu vânzări anuale de 7,5 mld. Euro în 2015, își extinde portofoliul de companii din România în urma achiziției realizate de divizia sa americană.

Chem-Trend România va continua să sprijine piața locală pentru industriile deja existente de poliuretan, de prelucrare a cauciucului, prelucrare a maselor plastice, turnarea sub presiune a metalelor și, de asemenea, se va extinde în viitor pentru a sprijini cerințele industriei de fabricare a anvelopelor.

Din noua entitate va face parte și Ciprian Cristea, unul dintre proprietarii Rubio, precizează cumpărătorul.

„Sunt foarte bucuros să fiu implicat în startul Chem-Trend România. Structura noastră existentă de vânzări, care este acum susținută în profunzime de resursele tehnice și operaționale ale organizației globale Chem-Trend ne permit să oferim servicii de mai mare calitate pentru clienții noștri pe termen lung „, a declarat Cristea.

În urma tranzacției cu Chem-Trend, Rubio Trading & Consulting Arad rămâne în portofoliul său cu toate serviciile și produsele oferite până acum, exceptând produsele sub marca Chem-Trend, care au făcut obiectul tranzacției.

Rubio Trading & Consulting a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 10,2 mil. Lei (2,2 mil. Euro) și un profit de 1,5 mil. Lei (0,3 mil. Euro) la un număr de 12 angajați.

 “Chem-Trend este mândru că a fost activ în Europa de Est de mulți ani. România continuă să atragă un nivel înalt de investiții străine și stabilirea Chem-Trend România ne poziționează astfel încât să furnizăm servicii și mai bune către baza noastră de clienți locali, regionali și globali, care se află în această piață de o importanță strategică și în expansiune rapidă. Adăugarea acestui birou, alături de mulți oameni talentați și cu experiență care ni s-au alăturat de la Rubio, întăresc angajamentul nostru pentru a ne adresa nevoilor pieței locale”, a spus Devanir Moraes, Președintele și directorul general al Chem-Trend.

Chem-Trend are o prezență globală, cu facilități de producție pe patru continente, birouri sau reprezentanți locali din 20 de țări, precum și o rețea de distribuție care acoperă mai mult de 50 de țări. Produsele Chem-Trend sunt utilizate într-o gamă largă de aplicații, inclusiv materiale compozite, cauciuc si poliuretan laminat, turnare de înaltă presiune, de prelucrare a materialelor termoplastice, compozite din lemn de presare și în fabricarea anvelopelor.

Chem-Trend este parte a concernului german Freudenberg, care mai deține în România pachetele integrale de acțiuni la companiile Hänsel Textilrom srl din București, respectiv Freudenberg Household Products Vileda Societate în Comandită, SurTec Romania, Freudenberg Household Products SRL, Freudenberg Management Imobiliar SRL, Freudenberg Nonwovens Romania, toate cu sediul la Brașov.

Grupul german Freudenberg, structurat pe mai multe divizii, a raportat la nivel consolidat pentru 2015 vânzări de 7,57 mld. euro și un profit de 522 mil. euro la un număr de 40.474 angajați.

Tranzacție în sectorul minier: Vast Resources a ajuns unicul proprietar al minei polimetalice de la Mănăilă după achiziția pachetului de 49,9% deținut de Ni Jin Ming. Compania britanică caută capital pentru dezvoltarea complexului minier din România

Compania minieră Vast Resources, cu operațiuni în România și Zimbabwe, a anunțat, astăzi, achiziția pachetului de 49,9% deținut de Ni Jin Ming din acțiunile Sinarom Mining Group SRL, care operează mina polimetalică Mănăilă din Suceava.

În urma tranzacției, Vast Resources, companie listată pe piața secundară AIM a bursei londoneze, va deține 100% din acțiunile Sinarom Mining Group.

Pe 14 martie, cumpărătorul a anunțat un acord pentru reglementarea datoriilor asociate achiziției inițiale a pachetului de control de 50,1% din Sinarom de către Vast Resources.

Plata pentru achiziția acțiunilor și în contul împrumutului restant către Ni Jin Ming este de 1,135 mil. Dolari, din care 0,4 mil. Dolari trebuie plătiți până la 31 martie, iar soldul de 0,735 mil. Dolari până la 30 aprilie. Plata inițială Plata inițială va fi finanțată din resursele de numerar existente în timp ce tranșa finală de plătit la 30 aprilie anul 2017 este de așteptat să fie finanțată de către companie prin ridicarea de fonduri suplimentare la nivelul activelor, operațiune care se așteaptă să fie finalizată în scurt timp. Transferul acțiunilor are loc la efectuarea plății finale. Sub rezerva finalizării transferului acțiunilor. De asemenea, Ni Jin Ming nu mai are alte obligații față de companie. În plus, acesta este liber și de obligația restantă, în valoare de 0,646 mil. Dolari în ceea ce privește achiziția minei polimetalice de la Băița (Bihor) – după cum se explică și în anunțul din 7 iulie 2015.

Efectul net în bilanțul companiei al acestei tranzacții cuplat cu aranjamentele anunțate la 14 martie vor fi stabilite la următoarea dată de raportare. La 31 martie 2016, Sinarom a raportat venituri de 1,812 mil. dolari și o pierdere după impozitare de 1,375 mil. dolari.

Discuțiile continuă în ceea ce privește alte tranzacții în legătură cu Sinarom, care ar putea include introducerea unui partener în asociere (joint-venture) și / sau asigurarea unei finanțări la nivelul subsidiarei cu scopul de a contribui la creșterea producției la mina Mănăilă și pentru a avansa cu noile licențe cumpărate la Piciorul Zimbrului și Măgura Neagră, situate în apropiere de Mănăilă.

Ambele licențe și-au demonstrat potențialul, iar Vast Resources ia în calcul posibilitatea să dezvolte aceste active ca parte a unui complex metalurgic Mănăilă la scară mai largă.

„Cu o rată recentă de creștere de 44% a concentratului de cupru, alături de o creștere de 371% a concentratului de zinc produs, mina noastră Mănăilă continuă să facă progrese excelente și să consolideze valoarea comercială. Suntem în consecință încântați să creștem participația noastră în cadrul proiectului la 100% . Această structură de proprietate simplificată va fi, credem noi, benefică pentru dezvoltarea continuă a minei, în special în ceea ce privește potențialele oportunități de asociere în participațiune sau de finanțare a datoriei, care sunt luate în considerare în contextul în care noi continuăm să ne concentrăm pe extinderea carierei deschise și să evaluăm potențialul pentru dezvoltarea noilor perimetre adiacente de la Piciorul Zimbrului și Măgura Neagră ca parte a unui complex nou, modern, metalurgic în cariera deschisă de la Mănăilă”, a spus Roy Pitchford, director general al companiei Vast.

Vast Resources operează în prezent mina polimetalică Mănăilă din România, care a fost pusă în funcțiune în 2015. Portofoliul companiei include, de asemenea, și mina polimetalică de la Băița Plai, unde se lucrează în prezent pentru obținerea avizelor necesare pentru a începe dezvoltarea și punerea în funcțiune a minei.

Societatea are, de asemenea, participații într-o serie de proiecte în sudul Africii, inclusiv 25% din acțiunile minei producătoare de aur Pickstone-Peerless din Zimbabwe.

Vast Resources este o companie minieră, a cărei valoare de piață pe bursa de la Londra este de 22 mil. Lire sterline.

Cei mai importanți acționari ai Vast Resources sunt Hargreaves Lansdown cu 9,36%, Barclays PLC cu 8,08%, Sapi River Investments LTD cu 7,53%, Halifax Share Dealing cu 6,91% și Toronto Dominion Bank cu 5,46%.

PwC România: În 2016, au fost anunțate 140 de tranzacții în valoare de 3,6 mld. Euro pe piața locală de fuziuni și achiziții. Rata de creștere a pieței față de 2015 este de 17%. În acest an, sunt așteptate tranzacții în sectorul medical, industrial și bunuri de larg consum

Piaţa locală de fuziuni şi achiziţii a crescut în 2016 cu 17% faţă de anul anterior, atingând o valoare a tranzacţiilor de 3,6 miliarde de Euro, potrivit unei analize a PwC România.

Anterior, EY a estimat că piața de fuziuni și achiziții a înregistrat astfel de tranzacții în România de 3,3 mld. Dolari (circa 3 mld. Euro), iar Deloitte a anunțat că estimează între 3,4 și 4 mld. Euro această piață. Cifrele Deloitte au luat în calcul 85 de tranzacții, cu o valoare minimă de 5 mil. Euro fiecare.

Piaţa de fuziuni şi achiziţii va creşte şi în 2017, iar sectoare precum cel medical, industrial şi al bunurilor de larg consum vor continua să se consolideze şi să atragă noi investiţii, afirmă specialiştii din echipa integrată de Tranzacţii a PwC România.

Piaţa locală de fuziuni şi achiziţii îşi va menţine tendinţa ascendentă şi în anul 2017, beneficiind de continuarea procesului de consolidare în domenii precum cel medical şi farmaceutic, industrial şi în sectorul bunurilor de larg consum, precum şi de o tendinţă de relocare către Europa de Est, inclusiv în România, din partea unor grupuri ce au dezvoltat capacităţi de producţie în Asia.

“La nivel local, există un interes tot mai mare pentru tranzacţii, pe fondul continuării unor procese de consolidare începute în anii trecuţi. Se resimte o anumită efervescenţă în piața locală, se poartă multe negocieri şi discuții, sunt mai multe tranzacţii inițiate, atât de către vânzători, cât şi de cumpărători. Observăm un număr tot mai mare de antreprenori interesaţi de perspectiva unui proces de vânzare, care îi ajută să primească şi o indicaţie referitoare la valoarea de piaţă a afacerii lor, deși nu toate discuţiile se concretizează în tranzacţii efective”, a declarat Cornelia Bumbăcea, Liderul Departamentului de Tranzacţii, PwC România.

“Pentru ca România să se bucure de o creştere economică sustenabilă este necesară încurajarea mediului de afaceri printr-o viziune fiscal pe termen lung, care să stimuleze investiţiile . Aceasta şi în contextul în care aspectele fiscale au o importanţă crescândă pentru managementul companiilor, iar tratamentul anumitor speţe şi riscuri fiscale poate conduce chiar la eşecul unor tranzacţii. Proiectele strategice de tip M&A, care presupun un angajament pe termen lung, pot fi încurajate printr-o îmbunătățire a predictibilității și coerenței politicii fiscale”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România şi Europa de Sud-Est.

“Rămânem optimişti în legătură cu perspectivele de dezvoltare ale pieţei locale de fuziuni şi achiziţii pe termen mediu şi lung. Conform analizei PwC, în anul 2016 au fost anunțate 140 de tranzacții cu o valoare totală de 3,6 miliarde de Euro. Este de remarcat totodată o aparentă necorelare cu piaţa globală, care a înregistrat o ușoară scădere în același interval. Aceasta şi pentru că valoarea pieței la nivel local a fost Influențată puternic anul trecut de un număr mic de tranzacții cu o valoare substanţială. O altă explicație ar fi creșterea competitivității şi atractivităţii economiei românești în contextul geopolitic regional” a spus Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias, coordonator al echipei de consultanță fiscală și juridică în Tranzacții.

„Desi sunt destul de izolate cazurile în care antreprenorii români au ales calea dezvoltării prin achiziții a afacerilor pe care le dețin, limitele creșterii organice, nevoia de dezvoltare rapidă dublată de presiunea competiției, împing din ce in ce mai mult companiile românești spre o dezvoltare prin achiziții. O astfel de abordare presupune, printre altele, identificarea unor ținte de achiziție, evaluarea compatibilității de integrare, analiza diagnostic, determinarea valorii, derularea procesului de achiziție şi in cele din urma a procesului de integrare efectivă. Această tendință a pieței va impune antreprenorilor romani angajarea unor expertize tehnice din ce in ce mai complexe.”, a subliniat George Ureche, Senior Manager în cadrul departamentului de Tranzacţii al PwC România.

”Observăm creşterea numărului investitori lor financiari (fonduri de private equity) care devin Interesați de piața din România, orientându-se în principal către afacerile care au demonstrat potențial de dezvoltare sustenabilă, au o echipa competentă de management şi poziţii consolidate pe piaţa în care activează. Valoarea pieței de tranzacţii şi atractivitatea companiilor vor creste şi ca urmare a stabilizării performanţelor financiare ale acelor business-uri care sunt susceptibile a face obiectul unei tranzacții, dar şi pe fondul creșterii nivelului de încredere şi predictibilității perspectivelor de dezvoltare pentru următorii 5 – 10 ani”, a declarat Dragoș Atanasiu, Senior Manager în cadrul departamentului de Tranzacţii al PwC România.

PwC este liderul pieţei de consultanţă în fuziuni şi achiziţii din România. În ultimul an, PwC a fost implicată în multe dintre tranzacțiile semnificative, furnizând fie asistență la cumpărare, fie asistență la vânzare, participând în tranzacții precum cele prin care prin care Regina Maria a cumpărat spitalul Ponderas, Oresa Ventures a cumpărat La Fântâna, Mid Europa Partners a cumpărat Profi, Logo a cumpărat TotalSoft,iar Enterprise Investors a cumpărat Noriel.

Cea mai mare tranzacție locală pe segmentul de fuziuni și achiziții a fost cumpărarea Profi de către Mid Europa pentru 533 mil. Euro în numerar. Dacă includem și tranzacțiile internaționale cu component locală, vânzarea fabricilor locale ale SAB Miller către japonezii de la Asahi în cadrul unei tranzacții internaționale totale de 7,3 mld. Euro este considerat de unii specialiști în fuziuni și achiziții ca fiind cea mai mare tranzacție locală. O altă tranzacție cu impact semnificativ în România a fost anunțul de la finele anului trecut privind fuziunea NEPI, unul dintre liderii pieței imobiliare locale, cu Rockcastle, un grup imobiliar listat pe bursa de la Johannesburg.

Șeful OTP spune că face un due diligence pentru achiziția unei bănci din România și că va depune ofertă pentru Bancpost. Sandor Csanyi, directorul general al celei mai mari bănci din Ungaria: “De zece ani, toți au așteptat consolidarea pieței, dar niciodată nu s-a întâmplat. Acum simt că a început”. OTP are lichidități de 1 mld. Dolari pentru achiziții în Europa de Est

Banca ungară OTP, unul dintre jucătorii de talie regională din Europa de Est, se uită la oportunități concrete de achiziție în Europa de Est, pentru care are cash în mână de circa 1 mld. Dolari și este pregătită să împrumute capital suplimentar pentru achiziții dacă este nevoie.

“Timp de o decadă, toți au așteptat consolidare pe piață, dar niciodată nu s-a întâmplat. Acum simt că a început“, a declarat, marți, Sandor Csanyi, directorul general executiv al OTP Bank, în cadrul unui interviu acordat Reuters și Bloomberg.

Potrivit acestuia, OTP este în acest moment implicat într-un proces de due diligence privind achiziția unui activ pe piața bancară din România.

De asemenea, OTP vrea să depună ofertă pentru Bancpost, conform Reuters.

În România, sunt mai multe bănci la vânzare, iar șeful OTP a spus, citat de Bloomberg că ”vom examina pe fiecare în parte”.

Subsidiarele locale a trei bănci grecești – Banca Românească, Piraeus Bank România și Bancpost – cărora li se adaugă Veneto Banca, dar și alte bănci mai mici sunt în acest moment în atenția investitorilor care caută să cumpere active bancare.

Pentru jucătorii deja prezenți pe piață precum Banca Transilvania, OTP Bank, Garanti Bank, Raiffeisen sau Axxess Capital (care controlează Carpatica), aceste procese de vânzare pot fi oportunități de consolidare și de creștere a cotei de piață.

De asemenea, o gamă de fonduri de investiții care nu sunt prezente în România analizează băncile scoase la vânzare în ce măsură pot deveni poarta de intrare în piața locală.

Pentru a îndeplini cerințele de întărire a capitalului venite din partea băncilor centrale, există o presiune în direcția consolidării la nivelul băncilor est – europene.

Potrivit șefului OTP, banca pe care o conduce ia în calcul achiziții în piețele din Belarus, Bulgaria, România, Rusia, Serbia, Slovacia și Ucraina.

Ținta OTP este de a ajunge la o cotă de piață de peste 10% în piețele în care activează, cu excepția Rusiei.

Ultimul raport anual al BNR indică faptul că OTP Bank România avea la 31 decembrie 2015 o cotă de piață de 2,3% după activul net bilanțier, adică după integrarea achiziției băncii Millennium în urma exitului realizat de grupul bancar portughez.

Banca Românească – subsidiara locală a National Bank of Greece – avea la finele lui 2015 o cotă de piață de 1,8%, Bancpost – subsidiară Eurobank – avea o cotă de 3%, iar Piraeus Bank avea o cotă de piață de 1,9%, iar expunerile locale ale celor trei bănci grecești au continuat să scadă. În scenariul în care OTP ar cumpăra toate cele trei subsidiare ale băncilor elene, tot nu ar fi suficiente aceste achiziții pentru a atinge obiectivul declarat privind o cotă de piață locală de circa 10%.

OTP Bank a intrat pe piața din România în anul 2004 prin achiziția pachetului de 100% din acțiunile RoBank de la Balli Group Plc, care avea o deținere directă de 36,5% din bancă, iar un alt pachet de 15% îl controla prin intermediul fostei societăți de asigurare Anglo – Română, de la oamenii de afaceri turci Mustafa Bayraktar care avea 45,5% din bancă, respectiv Huseyin Bayraktar, 1%, iar alte 2% din capital au fost preluate de la anglo-iranianul Vahid Alaghband, omul – cheie al grupului britanic Balli. OTP a plătit 47,5 mil. Dolari pentru achiziția pachetului de 100% din RoBank în 2004.

În perioada 2005 – 2013, OTP Bank România și-a dublat cota de piață de la 0,6% la 1,3% prin extinderea organică a afacerilor.

A doua oportunitate valorificată de OTP a fost exitul grupul bancar portughez Millennium din România. În 2014,OTP a cumpărat 100% din acțiunile subsidiarei Millennium pentru 39 mil. Euro la care s-a adăugat rambursarea liniilor de finanțare intragrup de 150 mil. Euro către banca – mamă din Portugalia. Achiziția fostei subsidiare a Millennium a dus OTP Bank la o cotă de piață de 2%.

Însă, OTP s-a uitat în cei 14 ani de la intrarea pe piață și la alte oportunități de achiziție. De exemplu, în 2011, OTP a fost interesată de subsidiara locală a Royal Bank of Scotland, pe fondul intenției de exit a grupului britanic din piață. În final, fosta ABN Amro Bank România, a fost vândută în două tranzacții succesive în 2013 și 2014 către grupul italian UniCredit.

De asemenea, OTP a fost unul dintre investitorii interesați de achiziția fostei afaceri de credite de consum Credisson, la acea vreme controlată de omul de afaceri Florin Andronescu și de fondul de investiții Oresa Ventures, susțin surse din piață. În final, Cetelem, divizia specializată în credite de consum a grupului francez BNP Paribas, a cumpărat în 2005 integral afacerea Credisson.

OTP Bank România a înregistrat în 2016 un profit după taxe fără ajustări de 1,65 mld. forinți (circa 24 mil. Lei, respectiv în jurul a 5,3 mil. Euro) și active totale de 588,18 mld. Forinți (circa 8,5 mld. Lei, respectiv aproximativ 1,9 mld. Euro).

Portofoliul de credite este în proporție de 27% corporate, iar restul în retail. Pe depozite, ponderile sunt aproape aceleași, clienții – companii având 24% din portofoliul total.

OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, are ca principali acționari pe Medget, Timur și Ruszlan din familia Rahimkulov de origine tătară, care dețin 8,19% din acțiunile băncii, grupul petrolier ungar MOL cu 9,57% și firma franceză de asigurări Groupama cu 8,10%.

OTP Bank a înregistrat o valoare bursieră în 2016 de aproximativ 7,6 mld. Euro, respectiv un raport de 1,7 între prețul acțiunii și valoarea contabilă.

La nivel de grup, OTP Bank a raportat un profit după taxe consolidat 202,4 mld. forinți (circa 2,9 mld. lei, respectiv aproximativ 650 mil. euro) la active totale de 11.307 mld. forinți (circa 163 mld. lei, respectiv în jurul a 36 mld. euro).

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea transportatorului feroviar de mărfuri Central Railways din Slovacia de către firmele Unicom Tranzit, Smart Rail A.S.și omul de afaceri Radu Gabriel Gheorghiu

 

Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea Central Railways A.S, companie slovacă de transport de mărfuri pe calea ferată, de către firmele Unicom Tranzit , Smart Rail A.S.și omul de afaceri Radu Gabriel Gheorghiu, potrivit unui comunicat al autorității de concurență.

Autoritatea de concurenţă a constatat că operațiunea de concentrare economică nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii dominante.

Compania slovacă Central Railways desfăşoară, în principal, activităţi de transport de mărfuri pe căile ferate din Slovacia şi Ungaria, oferind totodată și consultanţă în domeniul transportului feroviar, precum și activitatea de casă de expediţii în transportul pe calea ferată în ţările menţionate. Compania preluată nu este activă pe piața românească.

Unicom Tranzit este una dintre afacerile reunite în grupul de firme Unicom, dezvoltat de către omul de afaceri moldovean Constantin Iavorski, fost ministru al energiei în Republica Moldova. Unicom Tranzit este un operator feroviar privat care activează în domeniul transportului de mărfuri pe calea ferată în România, Slovacia, Ungaria, Cehia, Polonia, Bulgaria, dar desfășoară și activități secundare de casă de expediții în transportul pe calea ferată și manevrare mărfuri.  Compania activează în România din anul 1994.

Acționarii Unicom Tranzit sunt Larisa Iavorski, Olga Iavorski, Irina Iavorski și Constantin C. Iavorski, fiecare cu un pachet de 21% din acțiuni, precum și Constantin Iavorski cu 5%, Ion Bucur cu 6% și Victoraș Florian Bucureanu cu 5% din acțiuni, conform informațiilor făcute publice.

Unicom Tranzit face parte din Unicom Group care mai deţine în România: Unicom Holding S.A., Unicom Wood Production S.A., Unicom Oil Terminal S.R.L., Snagov Power Plant S.R.L., Office Tei Center S.R.L., Vallach S.R.L., Trans Cargo Danube S.R.L., Green Island S.R.L., precum şi Rocombi S.A.

De asemenea, Unicom controlează Trans Cargo Danube S.R.L. şi Green Island S.R.L şi deţine Unitranscom S.A, companie înregistrată în Bulgaria.

Pentru anul 2015, Unicom Tranzit a raportat o cifră de afaceri netă de 260,9 mil.Lei ( 58 mil.Euro) și profit net de 10,2 mil.lei (2,28 mil.Euro) la un număr mediu de 902 salariați.

Printre clienții Unicom se numără Arcelor Mittal, Mechel, Tenaris Silcotub, Carpatcement.

Omul de afaceri Radu Gabriel Gheorghiu este acționar în companiile din grupul E-P Rail Group.

E-P Group cuprinde șase firme (două din România, una din Slovacia și trei din Cipru), care desfășoară activităţi de casă de expediţii în transportul pe calea ferată în România, Slovacia, Austria, Bulgaria, Polonia, Marea Britanie, Cehia, Ungaria, Germania, precum şi în alte state europene.

În România, E-P Group deţine companiile E-P Rail S.R.L. şi Delta Trans Internațional S.R.L.

Între companiile deținute de Radu Gabriel Gheorghiu se află  și Azura Holdings Limited, Avomar Limited şi Amerito Limited, toate înregistrate în Cipru, precum şi un procent de 50% din E-P Rail Slovakia şi indirect, prin intermediul Azura Holdings Limited, un procent de 33,4% din E-P Rail S.R.L. Restul pachetului de acțiuni în cadrul E-P Rail S.R.L., companie înființată în anul 2013,  este deținut de firma slovacă Express Slovakia Tmedzinarodna Preprava și firma ungară Petrolsped Kft, ambele activând în sectorul privat de transport de marfă.

Targetul companiei E-P Rail S.R.L este sa ajungă să atingă o cotă de 5% din piața de transport feroviar din România ( atat transporturi ale grupului Petrolsped Kft- Express Slovakia Medzinarodna Preprava A.S cât și alte transporturi interne și internaționale), potrivit informațiilor de pe site-ul companiei.

Cifra de afaceri a tuturor firmelor din cadrul E-P Rail Group este de peste 350 milioane de euro, potrivit aceleiași surse.

Compania de transport de marfă E-P Rail S.R.L. a înregistrat în 2015 o cifră de  afaceri netă de 257,2 mil.Lei (57,1 mil.Euro) și profit net de 3,6 mil.Lei ( 0,8 mil.Euro) la un număr mediu de 8 salariați, conform datelor înregistrate de companie la Ministerul Finanțelor Publice.

Firma Smart Rail A.S., înregistrată în Slovacia, a fost înființată în anul 2016, pentru achiziția acțiunilor companiei Central Railways.

Printre operatorii privați de transport feroviar de marfă  se află Grup Feroviar Român, deținut de Gruia Stoica, DB Schenker Rail România sau Rail Cargo România.

profi mid europa enterprise investors deal tabel closing Main

BERD investește capital de 25 mil. Euro în afacerea Profi și intră acționar minoritar alături de fondul de investiții administrat de Mid Europa Partners, după ce a finanțat expansiunea lanțului de supermarketuri și după ce a investit deja propriii bani în urmă cu trei ani în noul acționar al Profi. Banii proaspeți ai BERD merg în finanțarea expansiunii rețelei de magazine

BERD a anunțat astăzi că face o investiție de capital de 25 mil. Euro în afacerea Profi, în care intră acționar alături de fondul de investiții administrat de către Mid Europa Partners. BERD este déjà unul dintre investitorii fondului de investiții care a cumpărat Profi.

Mid Europa a semnat în noiembrie contractul pentru achiziția a 100% din acțiunile Profi Rom Food, cea mai mare tranzacție din retail și una record pentru piața românească, dezvăluită în premieră pe 23 noiembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris în exclusivitate că tranzacția depășește 500 mil. euro și se apropie de 600 mil. euro. De asemenea, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 25 septembrie 2016 despre interesul Mid Europa pentru achiziția Profi, precum și în mai multe rânduri despre creditul privind finanțarea parțială a tranzacției contractat de cumpărător. Mid Europa a cumpărat Profi pentru 533 mil. euro în numerar de la Enterprise Investors, tranzacție finalizată pe 15 februarie.

”Suntem încântați de faptul că BERD va fi partenerul nostru în Profi România. Unul din cele mai importante obiective ale proiectului Profi este extinderea în localitățile mici. Credem că acest lucru va fi benefic pentru comunitățile locale, atât prin crearea de locuri de muncă, cât și prin furnizarea de produse alimentare la prețuri accesibile. Suntem, de asemenea, încântați de oportunitatea de a sprijini managementul Profi pentru continuarea acestei povești de success”, a declarat Andrej Babache, Director al Mid Europa.

La rândul său, Daniel Cîrstea, CEO al Profi Rom Food, a precizat că Profi ”are un potențial de creștere imens în următorii ani în România, inclusiv în localitățile mici”, și că experiența BERD în dezvoltarea sectorului privat din Europa Centrală și de Sud-Est va ajuta compania  în proiectele viitoare.

”Cu ajutorul nostru Profi va deschide sute de magazine noi, atât în localitățile mari, cât și în cele mici din România, oferind clienților posibilitatea de a cumpăra produse alimentare la prețuri accesibile și ajutând economia locală prin crearea de noi locuri de muncă. De această extindere vor beneficia nu doar clienții, ci și producătorii locali, care vor avea mai multe opțiuni de a își vinde produsele”, a precizat Matteo Patrone, Director Regional pentru România și Bulgaria în cadrul BERD.

Această nouă finanțare vine ca o continuare a celei precedente, în valoare de 25 de mil.Euro, reprezentând un împrumut BERD pentru sprijinirea creșterii companiei prin îmbunătățirea competitivității.

La solicitarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, BERD și Mid Europa nu au precizat ce pachet de acțiuni va prelua instituția financiară în cadrul afacerii Profi.

Pentru plata prețului de achiziție a Profi, în valoare de 533 de mil.Euro, Mid Europa Partners a folosit bani din capitalul fondului de investiții Mid Europa Fund IV de 800 mil. Euro ridicat în 2014, precum și din facilitatea de co-investiție de 650 mil. Euro care completează fondul.

Totodată, o altă parte din bani a provenit dintr-un credit bancar în valoare de 1,38 mld.Lei (circa 305 mil.Euro) contractat pe 7 februarie, de la Citibank, ING Bank, Raiffeisen Bank International, Erste Group Bank, Banca Transilvania și UniCredit.

Alături de BERD, printre investitorii de tip Limited Partners în Mid Europa Partners IV, se numără grupul Băncii Europene de Investiții, dar și alți investitori europeni printre care Private Equity Holding AG din Elveția sau Lancashire County Pension Fund din Marea Britanie.

De asemenea, pe lista investitorilor se află nume din Asia precum fondul suveran de investiții GIC din Singapore și China Investment Corporation. Investitori importanți din SUA precum fondurile Pantheon și Carlyle, care a preluat AlpInvest Partners se mai află pe această listă.

Fondul de investiții Pantheon International Plc, administrat de către Pantheon Ventures LLP din Marea Britanie, a investit în luna ianuarie 2,9 mil. Lire sterline (3,4 mil. Euro) în achiziția lanțului de supermarketuri Profi de către Mid Europa Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Astfel, Pantheon participă alături de Mid Europa la achiziția Profi.

Pe lângă investitorii de tip Limited Partners, în fondurile de investiții se află și categoria celor așa-ziși General Partners, care reprezintă echipa de management a fondului.

Mid Europa Partners este deținută 100% de către partenerii ei, aceștia fiind Thierry Baudon, Robert Knorr, Matthew Strassberg, Zbigniew Rekusz, Nikolaus Bethlen (care coordonează portofoliul de investiții din Ungaria și România), Michelle Capiod, Kerim Turkmen, Pawel Padusinski și Manish Mittal.

Mid Europa Partners a intrat în 2015 în România prin achiziția rețelei Regina Maria în cadrul unei tranzacții de circa 150 mil. Euro. De atunci, Regina Maria a bifat la rândul său noi achiziții de tip add-on. Profi este al doilea activ strategic din portofoliul său local de afaceri, care a ajuns în numai doi ani de la intrarea pe piață la poziții de lider în sectorul de servicii medicale private, respectiv retail.

Profi deține 523 de magazine în peste 272 localități din România. Finanțarea BERD va sprijini extinderea rețelei de magazine, în special în orașele mai mici din țară.

Mid Europa Partners este un investitor important cu active de peste 4,6 mld.Euro și un vechi partener al BERD.

BERD este unul dintre cei mai mari investitori instituționali din România. Banca a investit până în prezent peste 7,3 mld.EUro în 384 proiecte și a mobilizat peste 14 mld.Euro din alte surse de finanțare.

 

Grupul sud – african Growthpoint își finanțează achiziția a 27% din Globalworth prin credite bancare de 100 mil. Euro și derivative de swap valutar pe rata dobânzii de 86 mil. euro. Din banii proaspeți aduși de Growthpoint o parte merg pentru a acoperi tranzacția de 42 mil. Euro a Globalworth de preluare a depozitului Dacia de la Pitești

 

Growthpoint, unul dintre cei mai puternici investitori sud – africani în active imobiliare, își finanțează tranzacția de intrare pe piața imobiliară din România printr-o combinație de credite bancare cu derivative de swap valutar pe rata dobânzii.

Pentru achiziția a 26,9% din Globalworth, fondul sud – african Growthpoint a venit cu fonduri de 186,4 mil. Euro, din care 100 mil. Euro înseamnă credite bancare, iar restul de 86,4 mil. Euro provin dintr-un produs derivativ de swap valutar pe rata dobânzii, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Finanțarea are o maturitate de 4,2 ani. De asemenea, împrumuturile în euro ale Growthpoint utilizate în tranzacția de la Globalworth au o dobândă fixă de 2,6% pe an și o maturitate de 9,9 ani.

Printr-un produs de finanțare derivativ de tipul swap-ului valutar încrucișat pe rata dobânzii (cross currency interest rate swap), o companie care se împrumută într-o valută poate plăti dobânda într-o altă valută. De asemenea, printr-un astfel de produs de finanțare, o companie poate trece de la o dobândă variabilă la plata unei dobânzi fixe, explică specialiștii contactați de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Derivativele de tipul swap-ului valutar pe rata dobânzii permit unei companii să facă hedging pentru a se proteja de riscurile cursului de schimb între diverse valute în care a contractat finanțări, pentru a-și putea reduce costurile finanțării în ansamblu.

Growthpoint are împrumuturi contractate în ranzi sud – africani, dolari australieni și euro, potrivit datelor făcute publice de către grup.

Achiziția pachetului de 26,9% din Globalworth a contribuit la creșterea cu 24,8% a împrumuturilor contractate în ranzi sud – africani.

În acest context, Growthpoint are o strategie activă de hedging și de fixare a dobânzii la finanțările contractate. Compania are un mix diversificat de finanțare a investițiilor, din care fac parte și emisiunile de obligațiuni.

Fondurile proaspete de 186,4 mil. Euro aduse de Growthpoint la Globalworth asigură grupului sud – african poziția de principal acționar în fondul de investiții condus de Ioannis Papalekas, și indirect intrarea pe piața imobiliară din România, având în vedere că Globalworth admninistrează un portofoliu de proprietăți evaluat la 1 mld. Euro.

Aportul de capital al Growthpoint contribuie, de asemenea, la refinanțarea datoriilor Globalworth, proprietarul celui mai mare portofoliu de spații de birouri din România, la o dobândă de 3 până la 4%, mai mică deci față de nivelul actual de 5%.

Growthpoint, unul dintre cele mai mari grupuri sud – africane de investiții imobiliare, a investit în afacerea Globalworth pentru a intra pe piețele din Europa Centrală și de Est, ca parte a strategiei sale de a-și diversifica la nivel internațional portofoliul de proprietăți, care mai cuprinde Africa de Sud și Australia.

În decembrie 2016, Globalworth a anunțat că a atras fonduri proaspete de 200 mil. Euro de la Growthpoint, care vine cu 186,4 mil. Euro, iar restul de la Oak Hill, bani din care sunt finanțate achiziții și investiții de extindere a portofoliului din România. Din acești bani, o parte au mers către finanțarea achiziției Globalworth de 42,5 mil. Euro a depozitului Dacia de lângă Pitești de la omul de afaceri israelian Simon Roth.

Growthpoint a cumpărat 24,3 milioane de acțiuni Globalworth pentru 186,4 mil. Euro, iar alte 1 milion de acțiuni vor fi emise în decembrie 2017.

Randamentul investiției de capital Growthpoint în Globalworth este de 6%.

Un fond de pensii guvernamental din Africa de Sud este cel mai important acționar în Growthpoint, cu 13,2%, urmat de Investec  Asset Management cu 6,9%, Stanlib Asset Management cu 6,4%, iar Southern Palace Properties deține 5,7%.

Growthpoint are o valoare bursieră pe bursa de la Johannesburg (Africa de Sud)  de circa 73,3 mld. Ranzi sud – africani (5,3 mld. Euro).

O altă tranzacție majoră cu impact direct asupra pieței imobiliare locale a fost anunțată la finele anului trecut – fuziunea dintre fondul de investiții NEPI, cel mai activ cumpărător de spații comerciale din ultimii ani, și Rockcastle, ambii jucători fiind, de asemenea, listați pe bursa de la Johannesburg.

Capitalul sud-african și-a majorat puternic expunerea față de piața din România din 2010 încoace, pe fondul achiziției Emag de către grupul Naspers, a achizițiilor derulate de către NEPI, la care se adaugă cele două tranzacții din 2016 cu impact regional, mai ales în piața locală – intrarea Growthpoint ca principal acționar în Globalworth și fuziunea NEPI – Rockscastle.

De asemenea, strategia Globalworth vizează după intrarea Growthpoint și ținte de calibru fără precedent, fondul de investiții listat la Londra și condus de Ioannis Papalekas fiind unul dintre investitorii angajați în cursa pentru achiziția grupului israelian AFI, care deține printre altele centrul comercial AFI Cotroceni din București, precum și complexul de birouri AFI din apropierea centrului comercial.

Sursă grafic: BVB. Prelucrare grafic: MIRSANU.RO.

Teraplast cumpără 50% din Depaco, al doilea producător de țiglă metalică de pe piața locală. Achiziția nu depășește 10% din cifra de afaceri medie a cumpărătorului și este finanțată parțial din credite bancare

Grupul industrial Teraplast a anunțat încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a pachetului de 50% din acțiunile companiei Depaco SRL, al doilea jucător de pe piața de țiglă metalică locală, potrivit unui comunicat al Teraplast. Contractul dintre cele două părți a fost încheiat în data de 1 martie 2017.

Achizitia este una strategică pentru grupul Teraplast în contextul în care subsidiara TeraSteel este liderul pieței de structuri metalice zincate, iar noile produse ce vor intra în portofoliu vor fi complementare.

Valoarea achiziției pachetului de 50% din compania Depaco nu depășește pragul de 10% din cifra de afaceri aferentă ultimelor situații financiare anuale ale Teraplast și se achită atât din surse proprii, cât și din finanțări de la instituții financiare, precizează sursa citată.

Achiziția pachetului de acțiuni este condiționată, între altele, de aprobarea tranzacției de către Adunarea Generală a Acționarilor Teraplast și de obținerea acordului din partea Consiliului Concurenței.

Totodată, prin această achiziție, Teraplast intră indirect și în acționariatul firmei Cortina WTB SRL, al cărei acționar majoritar este firma Depaco cu 51% din acțiuni și antreprenorul oltean Dorel Stancu cu 49% din acțiuni.

Cortina WTB a fost înființată în 2006 și este unul dintre producătorii de țiglă metalică din zona Oltenia, producând țiglă metalică marca Wetterbest. Până la finalul anului 2013, firma cu sediul în Podari, județul Dolj, a funcționat sub denumirea de Art Line SRL. După asocierea cu firma Depaco, la finalul anului 2013, firma și-a schimbat denumirea în Cortina WTB SRL.

Fondatorul și principalul acționar al grupului de firme Depaco este antreprenorul Dragoș Irimescu. Din Grupul Depaco, cu sediul afacerilor în Băicoi, Prahova, fac parte trei firme. Depaco, producător de ţiglă metalică, diverse tipuri de tablă şi sisteme de drenaj, Polnebo, importator de membrane, ferestre de mansardă şi şuruburi autoforante şi Cortina Wetterbest, producător şi distribuitor de ţiglă metalică.

 După tranzacția dintre Teraplast și Depaco, Dragos Irimescu, va ramâne un asociat important al companiei. Operațiunile Depaco vor fi conduse de Valeriu Irimescu, fiul lui Dragoș Irimescu, care va ocupa funcția de director general.

Compania Depaco a fost înființată în anul 1999 și este al doilea producător de pe piața de țiglă metalică locală. În prezent, procesul de producţie din fabrica Depaco de la Băicoi se desfăşoară pe mai mult de 40 de linii automate: pentru ţiglă metalică cu diverse profiluri, pentru tablă cutată, pentru sistemul de jgheaburi si burlane, pentru tablă fălțuită și pentru multe alte accesorii.

În anul 2016, Depaco avut o cifră de afaceri de 130 mil.Lei (28,8 mil.Euro), EBITDA de 15,76 mil.Lei (3,5 mil.Euro) si un profit net de 11 mil.Lei (2,44 mil.Euro). Depaco deține brandul Wetterbest.

Pe piața locală, concurenții principali ai Wetterbest find Bilka, Lindab și Viking Pruszynski.

Grupul Teraplast rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 de milioane de lei (88 mil. Euro). Din grup fac parte Teraplast (compania – mamă, listată pe bursa de la București), Politub (în care deține 50% din acțiuni),  Plastsistem, Teraglass și Teraplast Group Republica Moldova.

Compania Teraplast, cea mai mare entitate a grupului, este în prezent cel mai mare procesator de PVC din România și unul dintre cei mai importanți producători români de materiale pentru piața construcțiilor și instalațiilor.

În prezent, compania activează în Parcul Industrial Teraplast, cu o suprafață de peste 20 de hectare, situat în extravilanul municipiului Bistrița.

Din anul 2008, compania este listată la Bursa de Valori București, sub simbol TRP. Valoarea bursieră a Teraplast este de 295,7 mil. Lei (65,7 mil. euro) la un preț de 0,534 lei pe acțiune.

Începând cu data de 16 ianuarie 2017, Teraplast l-a numit pe Mircea Hotoleanu în funcția de director general. Tot în luna ianuarie a acestui an, Teraplast a anunțat că intenționează înființarea unei companii în Serbia. Scopul înființării companiei este dezvoltarea prezenței Teraplast pe piața din Serbia, ca parte a strategiei companiei de a crește valoarea exporturilor.

Portofoliul de produse al companiei este structurat pe șase linii de