Arhive etichete: exit

Prima listare majoră pe bursa de la București a unei afaceri pornite de un antreprenor și controlate de un fond de investiții vine din Republica Moldova. Vasile Tofan, partener Horizon Capital: Am văzut listarea Purcari ca un compromis foarte bun în care fondul nostru realizează o lichiditate parțială din investiție, iar fondatorul rămâne cel mai mare acționar în companie. Mirela Ionescu, unul dintre managerii tranzacției de listare a afacerii cu vinuri: Raiffeisen nu a investit instituțional pentru că nu avea voie, dar eu, personal, am subscris

Producătorul de vin Purcari din Republica Moldova a intrat, ieri, pe bursa de la București după vânzarea unui pachet de 49% din acțiuni în cadrul unei tranzacții de listare de circa 40 mil. Euro.

Listarea Purcari a înregistrat însă unele note caracteristice față de alte listări pe bursa locală. Purcari este prima afacere din Republica Moldova care se listează la București. De asemenea, tranzacția de listare marchează o noutate la nivel local pentru că bazele afacerii au fost puse de către Victor Bostan, dar compania era controlată de către un fond de investiții, care a ales bursa ca un canal de exit parțial. Și la listările Medlife și Digi Communications, fonduri de investiții au fost în postura de vânzător, însă în ambele cazuri companiile erau și au rămas controlate de către fondatori.

În cazul Purcari, listarea companiei produce inversarea rolurilor astfel că fondul de investiții administrat de către Horizon Capital, principalul vânzător în cadrul tranzacției, devine din acționar majoritar un acționar minoritar cu 23%. Cel mai important acționar în companie redevine Victor Bostan, fondatorul afacerii cu vin, așa cum acesta a și confirmat, ieri, în cadrul conferinței de presă organizate cu ocazia listării Purcari la bursa de la București.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă fondul de investiții a sondat terenul pentru un proces de vânzare a Purcari într-o tranzacție de fuziuni și achiziții anterior demarării procedurilor de listare pe bursă, Vasile Tofan, Partener al Horizon Capital, a răspuns: “Horizon Capital a fost investitor în companie din 2010. Evident ca și orice investitor financiar are intenții de a produce la un moment dat o lichiditate din investiție. Am avut o discuție foarte deschisă cu domnul Victor (Victor Bostan – n.r.) anul trecut. Dumnealui și-a exprimat intenția de a rămâne în companie, de a păstra o cotă semnificativă în companie de aceea nu am dorit să exercităm dreptul nostru de a-l atrage în vânzare de 100% din companie către un investitor strategic și am văzut IPO-ul ca un compromis foarte bun în care fondul nostru reușește să realizeze o lichiditate parțială din această investiție iarăși reținând o cotă de 23%, iar domnul Victor rămâne ca cel mai mare acționar din companie. Eu cred că business-ul ține de compromisuri și nu ne puteam dori un compromis mai bun decât acesta”.

Anterior au mai existat demersuri de exit prin bursa de la București a unor afaceri dezvoltate de la zero de către antreprenori, dar controlate de către fonduri de investiții. Astfel, Innova Capital a dat un astfel de mandat în 2015 pentru pregătirea listării La Fântâna, afacere pornită de antreprenorul Cristian Amza, însă a renunțat și s-a îndreptat către o tranzacție de vânzare către Oresa Ventures, care în 2007 vânduse La Fântâna chiar către Innova Capital.

De asemenea, Urgent Cargus, afacere controlată de către Abris Capital Partners, ar putea face obiectul unei listări pe bursă după picarea negocierilor de vânzare cu Warburg Pincus, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în premieră pe 23 ianuarie 2018.

Listarea Purcari lasă însă cea mai mare parte a acțiunilor în mâna investitorilor financiari, dacă avem în vedere că Horizon Capital și IFC rămân acționari minoritari iar pachetul de 49% din companie vândut a mers în proporție de 90% către investitori instituționali, dintre care Fiera Capital (fost Charlemagne Capital), Franklin Templeton și SEB intră fiecare în categoria acționarilor semnificativi cu dețineri de peste 5%, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fiera Capital a luat 7,94% din acțiunile Purcari, iar Franklin Templeton Investment Management Limited are după listare 5,2% din producătorul de vinuri, potrivit informațiilor făcute publice pe 15 februarie, prima zi de tranzacționare pe bursă.

Un alt element semnificativ al tranzacției de listare a Purcari îl constituie implicarea managerilor tranzacției în procesul de subscriere.

Întrebată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă managerii tranzacției au subscris în cadrul procesului de listare, Dana Mirela Ionescu, cea care a coordonat activitatea Raiffeisen pentru listarea Purcari, a răspuns: “Noi nu am subscris instituțional. Raiffeisen nu are voie să subscrie în oferte publice, personal, ca persoane fizice, am subscris. Asta avem voie. Bineînțeles cu avizul compliance (de conformitate – n.r.) și în cadrul MiFID II, chiar dacă nu e reglementat în România”.

Dintre investitorii instituționali care subscriu, de regulă, în cadrul tranzacțiilor de listare pe bursa de la București, nu au participat BERD și nici fondurile de pensii, care au producția de alcool pe lista sectoarelor interzise pentru investiții, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“Vă mărturisesc că nu credeam că în conjunctura actuală internațională de pe piețele de capital (scăderea puternică a indicelui bursier american Dow Jones și a altor piețe bursiere din lume în ultimele săptămâni – n.r.) am ocazia să vin la o listare în anul ăsta. Asta este și prima semnificație a momentului (…) Al doilea moment semnificativ este că sfere noi apar pe piața listărilor după ce avem telecomunicațiile, sistemul medical, fast food-ul, iată acum industria vinurilor”, a punctat Mircea Ursache, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară responsabil de piața de capital.

Participația Horizon Capital scade după listarea Purcari la București de la 63,55% la 22,69%, cea a IFC de la 6,4% la 3,27%, în timp ce fondatorul companiei Victor Bostan ar urma să dețină 25% față de 30% în prezent, conform datelor făcute publice de către companie. Afacerea a fost fondată de către Victor Bostan și pentru a se dezvolta a atras ulterior investiții de capital din partea IFC în 2008, în valoare de 5 mil. Dolari, iar apoi din partea fondului american de investiții Horizon Capital, care a venit cu un capital de 18 mil. Dolari în 2010 în companie.

Pachetul de 49% din Purcari a fost vândut pentru 186,2 mil. lei (circa 40 mil. euro) la 19 lei pe acțiune, adică la prețul minim din intervalul de 19 – 28 lei pe acțiune oferit pentru subscriere investitorilor.

Oferta de acțiuni a fost suprasubscrisă atât pe segmentul de retail, în proporție de 418%, cât și pe segmentul dedicat investitorilor instituționali.

Surse din piață susțin că indicele de alocare în cazul unor investitori instituționali a ajuns la aproximativ sau sub 50% raportat la subscrieri.

Calculele jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe baza datelor făcute publice în prospect indică faptul că valoarea de întreprindere a Purcari ar putea fi estimată la 432,5 mil. Lei (92,8 mil. Euro), respectiv la un multiplu de aproximativ 9 aplicat unui EBITDA anual estimat pentru 2017 la 47,9 mil. Lei.

Raiffeisen Bank România acționează în calitate de Coordonator Global Unic și Deținător Comun al Registrului de Subscrieri, iar Swiss Capital este Deținător Comun al Registrului de Subscrieri. Firma de avocatură RTPR Allen & Overy asigură consultanța emitentului în tranzacție în timp ce intermediarul ofertei mizează pe serviciile de asistență juridică ale CMS Cameron Mc Kenna, iar IFC lucrează alături de avocații Leroy și Asociații, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANURO.

La evenimentul de listare a Purcari la BVB din 15 februarie 2018 au participat printre alții, fondatorul companiei, Victor Bostan alături de soția sa, Vasile Tofan, Partener, și Lenna Koszarny, Partener fondator și Director Executiv Principal al Horizon Capital, Mihai Gribincea, ambasadorul Republicii Moldovei la București, Mircea Ursache, Vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, Adrian Tănase, noul Director general al Bursei de Valori București, Lucian Anghel, Președintele Bursei de Valori București, Dana Mirela Ionescu și Laurențiu Ciocîrlan care coordonează activitatea de piețe de capital și investment banking din cadrul Raiffeisen Bank România, Mihai Ristici, Partener, și Loredana Chitu, Counsel, în cadrul firmei de avocatură RTPR Allen & Overy, precum și reprezentanți ai IFC, ai companiei, ai sindicatului de intermediere, ai consultanților și avocaților implicați în tranzacție.

Pe bursă, acțiunile Purcari se tranzacționează în acest moment la 19,95 lei pe acțiune, compania având o capitalizare bursieră de circa 395 mil. lei (circa 85 mil. euro).

Horizon Capital este un manager de capital privat focusat pe investiții în regiune, care a strâns până acum circa 700 mil. dolari sub administrare prin intermediul a patru fonduri de investiții. Horizon Capital este susținut de peste 40 investitori instituționali printre care UTIMCO, Stepstone, Aberdeen, Church Pension Fund, IFC, BERD sau FMO, conform informațiilor făcute publice.

Compania operează peste 1.000 de hectare de podgorie și patru platforme de producție în România și Moldova. Purcari deține două dintre primele cinci branduri premium din România, având o cotă totală pe acest segment de 26%, potrivit unei cercetări Nielsen, susțin reprezentanții companiei.

Reprezentanții Purcari au anunțat că intenționează să devină un lider în regiune pe piața de vinuri, un sector foarte competitiv și fragmentat, în care compania își propune să facă mișcări de consolidare pentru a-și atinge obiectivul. Piețele de desfacere de bază pentru companie sunt Republica Moldova, România, Polonia și China.

Listarea producătorului de vin urmează însă tiparul celorlalte tranzacții majore înregistrate pe bursa de la București din decembrie 2016 încoace astfel încât vânzările de acțiuni pe bursă ale Medlife, Digi Communications NV, Sphera Franchise Group și Purcari înseamnă rute de exit pentru acționari existenți fără ca firmele să încaseze bani de la investitori. De asemenea, cele patru listări majore mai indică și faptul că bursa a devenit soluția de compromis între nevoia de exit a investitorilor financiari sau minoritari și dorința fondatorilor de a-și controla companiile.

Proprietarii rețelei Optiblu au angajat KPMG să se ocupe de vânzarea afacerii de 10 mil. Euro

Lasă un răspuns

Acționarii lanțului de magazine specializate Optiblu au angajat consultanții KPMG să se ocupe de tranzacția de vânzare a afacerii, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Rețeaua de magazine Optiblu este operată de către Optical Network, afacerea luând naștere inițial pe scheletul rețelei de farmacii Sensiblu din grupul A&D Pharma. Ulterior, Optiblu a devenit o afacere de sine stătătoare, controlată de fondul de investiții Gemisa Investments, condus de Dragoș Roșca și în spatele căruia se află acționari din A&D Pharma.

Optical Network numără o rețea de circa 30 de magazine, conform informațiilor prezentate de către companie.

Optical Network a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 43,3 mil. Lei (9,6 mil. Euro) și un profit net de 4,3 mil. Lei (0,9 mil. Euro) și 182 de angajați.

Reprezentanții Optiblu nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Tranzacția de vânzare a Optiblu este într-o fază incipientă, afirmă surse din piață.

Într-o privire mai amplă, acționarii A&D Pharma au început discuții și pentru vânzarea celui mai mare grup local de pe piața farma.

Mediplus, distribuția din grupul A&D Pharma, a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 3,99 mld. Lei (0,887 mld. Euro) și un profit net de 22,8 mil. Euro la un număr de 949 de angajați.

De cealaltă parte, Sensiblu a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,67 mld. Lei (371 mil. Euro) și un profit net de 7 mil. Euro la un număr de 2.656 de angajați.

Discuții de vânzare pentru A&D Pharma au fost și în anii anteriori, fără să se ajungă la un acord.

În acest an, Ludovic Robert, unul dintre fondatorii A&D Pharma, cunoscut drept un antreprenor în serie, a vândut rețeaua de clinici Anima către MedLife, liderul pieței de servicii medicale private.

Fondul de investiții finlandez KJK Fund II Balkan și-a făcut exitul din Transgaz și și-a dublat banii investiți în 4 ani. KJK a făcut două tranzacții locale de exit într-o lună

Lasă un răspuns

Fondul de investiții finlandez KJK Fund II Balkan a finalizat în februarie exitul din Transgaz, transportatorul de gaze naturale controlat de către stat, obținând de 2,1 ori banii investiți.

Pachetul de acțiuni deținut de KJK a fost plasat pe piață într-o perioadă de două luni, pentru această tranzacție fiind mandatată o societate de brokeraj.

KJK a intrat ca acționar la Transgaz în anul 2013 în urma unui plasament privat.

Investiția KJK în Transgaz a fost una profitabilă, în condițiile în care a obținut la exit venituri totale de 8,5 mil. Euro, ceea ce corespunde unei rate interne de rentabilitate a investiției (IRR) de 27,1% pe an, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“Am fost foarte satisfăcuți cu investiția noastră în Transgaz“, a spus Kustaa Äimä, Managing Partner la KJK Management.

“Transgaz este o companie foarte profitabilă și am văzut o echipă de conducere care a funcționat eficient în condiții dificile de piață. Succesul companiei și performanța investiției au demonstrat teza investiției noastre și valoarea investiției în regiuni geografice mai puțin cunoscute, care rămân puncte oarbe pentru majoritatea investitorilor”, a spus Äimä

În aprilie 2013, statul a anunțat vânzarea unui pachet de 15% din acțiunile Transgaz, scos la vânzare prin oferta secundară pe Bursă, obținând 72 mil. euro. Oferta publică secundară s-a desfașurat în perioada 4-16 aprilie 2013 si a fost suprasubscrisă. Oferta Transgaz a făcut parte din programul de privatizări pe care statul îl derula conform acordului cu Fondul Monetar International.

Veniturile neauditate ale companiei Transgaz pentru 2016 au fost de aproximativ 412 mil.Euro, cu 12,1% mai mari în comparație cu 2015, iar profitul net a fost de 132 mil.Euro, în creștere cu 21,9% față de anul 2015.

Transgaz are o capitalizare bursieră de 4,4 mld.Lei ( aprox. 1 mld.Euro). Din anul 2008, compania Transgaz este listată la Bursa de Valori Bucuresti. Compania este deţinută în proporţie de 58,5% de statul român, restul pachetului de 41,49% fiind controlat de alți acționari.

Vânzarea pachetului deținut la Transgaz, situat sub 1% din companie, este al doilea exit al KJK realizat în februarie.

Pe 7 februarie, KJK Cărămidă SRL, aflat în portofoliul fondului de investiții finlandez KJK, și-a vândut integral pachetul de 27,9% din producătorul de cărămidă Cemacon, marcându-și astfel exitul din afacerea cu cărămizi. Din vânzarea pachetului deținut la Cemacon, KJK a încasat aproximativ 2 mil. Euro.

KJK Fund II SICAV –SIF Balkan este un fond de investiții înregistrat în Luxemburg.

Fondul de investiții KJK Fund II SICAV – SIF a fost înființat în 2012 ca vehicul pentru investițiile firmei finlandeze pe piețele din Balcani, unde ținta sa sunt companii listate pe bursă și nelistate. Primul fond lansat în 1998, KJK Fund SICAV – SIF este unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din țările baltice.

În noiembrie 2014, fondul de investiții KJK Fund II SICAV – SIF a raportat că a ajuns la o participație de 7,0682% din transportatorul petrolier de stat prin conducte Conpet, după ce a cumpărat pe bursă un pachet de 390.000 de acțiuni, ajungând să dețină la momentul respectiv un pachet de 611.933 de acțiuni la Conpet.

În portofoliul local al fondului finlandez se mai află o participație de 10% în cadrul grupului industrial Teraplast Bistrița, controlat de omul de afaceri Dorel Goia.

În mod obișnuit, durata unei investiții a fondului finlandez se situează între 4 și 6 ani.

KJK este investitor și în grupul bulgar Eurohold, unde deține 12% din acțiuni, conform informațiilor prezentate pe propriul site. Eurohold deține în România societatea de asigurări Euroins, care în luna ianuarie a anunțat achiziția portofoliul de asigurări non-viață al ATE Insurance România SA de la banca elenă Piraeus Bank.

Pe 9 martie, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunțat că a decis închiderea procedurii de redresare financiară a Euroins România Asigurare – Reasigurare, ca urmare a majorării de capital cu 300 mil. Lei (circa 67 mil. Euro).

Enterprise Investors: Valoarea tranzacției de achiziție a 100% din acțiunile Noriel din aprilie 2016 a fost de 24 mil. Euro. Vânzarea Profi, cel mai mare exit din istoria de 27 de ani a managerului regional de fonduri de investiții

Lasă un răspuns

Enterprise Investors, unul dintre cei mai importanți manageri de capital privat din Europa Centrală și de Est, a preluat în aprilie 2016 pachetul de 100% din acțiunile Noriel în cadrul unei tranzacții în valoare de 24 mil. Euro, se arată într-un raport de activitate al fondului de investiții pentru anul trecut.

“În aprilie, PEF (Polish Enterprise Fund) VII a semnat un acord de cumpărare a 100% din acţiunile Noriel Group, cel mai mare retailer specializat în jucării și jocuri din România. Valoarea tranzacţiei, care a fost finalizată în iunie, a fost de 24 milioane euro. Conform acordului, EI (Enterprise Investors) a furnizat capital de creştere de 2 milioane euro pentru sprijinirea dezvoltării reţelei”, afirmă reprezentanții Enterprise Investors.

Anunțul confirmă informațiile publicate în premieră și în exclusivitate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 14 aprilie 2016, potrivit cărora valoarea tranzacției se situează în jurul valorii de 25 mil. Euro.

Enterprise Investors a realizat în 2016 pe piața din România două exituri. La începutul anului 2016, fondul a anunțat vânzarea afacerii de HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul de investiții condus de către Dragoș Roșca, un fost consultant Roland Berger și ex-manager al fondului de investiții Gemisa. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Al doilea exit a fost și cel mai mare realizat în istoria Enterprise Investors, vânzarea lanțului de supermarketuri Profi în noiembrie 2016 pentru 533 mil. Euro în numerar către fondul de investiții Mid Europa Partners. Este, de asemenea, cea mai mare tranzacție din istoria pieței locale de retail și cea mai mare realizată de către un fond de investiții în România.

Încasările brute, inclusiv dividendele, rezultate din exiturile fondurilor administrate de EI s-au ridicat anul trecut la 681 milioane de euro.

Enterprise Investors, fondat în 1990, mai are în portofoliul local afacerea cu materiale de construcții Macon Deva, cumpărată în anul 2006.

Fondul de investiții ADM Capital iese la vânzare cu producătorul de cărămizi Brikston, fosta Ceramica Iași, pentru a profita de condițiile de piață. Tranzacția de exit așteptată să se finalizeze în 2017 vine la numai doi ani după achiziția de peste 15 mil. Euro de la Advent

Lasă un răspuns

Fondul de investiții ADM Capital pregătește vânzarea Brikston Construction Solutions, unul dintre cei mai mari producători locali de pe piața de cărămizi, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția de exit începe într-un context de piață favorabil, după un an în care lucrările de construcții au avut un ritm bun de creștere, iar activele locale sunt printre cele mai atractive pentru investitorii străini cu apetit pentru regiune. Vânzarea afacerii ar putea ajunge în faza finală la jumătatea anului viitor, susțin surse din piață.

În acest an, au avut deja loc câteva tranzacții locale pe piața materialelor de construcții care confirmă încrederea investitorilor în potențialul de creștere al sectorului. Astfel, Wienerberger a anunțat în aprilie achiziția fabricii de cărămidă din Buzău a lui Omer Susli, proprietarul Praktiker România, iar grupul american PPG a anunțat luna trecută achiziția afacerii cu vopseluri Deutek de la un fond de investiții administrat de către Axxess Capital. Ambele tranzacții au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Recent, grupul Braas Monier a finalizat achiziția unei fabrici de țiglă la Craiova de la grupul irlandez CRH într-o tranzacție de 7 mil. Euro.

ADM Capital a investit până acum aproape 20 mil. Euro pentru a prelua pachetul de 84,88% din acțiunile Ceramica Iași în 2014 de la Advent și în achizițiile ulterioare de titluri de la acționarii minoritari. ADM Capital are o participație de aproximativ 99% din acțiunile Brikston Construction Solutions, fosta Ceramica Iași.

Anthony Stalker, partener și Chief Investment Officer al ADM Capital Europa, a precizat într-un mail trimis jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO că nu comentează în ceea ce privește companiile din portofoliu.

Asia Debt Management Hong Kong Limited a intrat pe piața din România în 2014 prin achiziția Ceramica Iași, unul dintre producătorii majori locali de pe piața cărămizilor. Momentul a fost favorizat de către seria de tranzacții de dezinvestire ale Advent International, care luase decizia strategică de a-și vinde pe rând companiile locale din portofoliu – Deutek (exit 2013), Ceramica Iași (exit 2014), rețeaua de servicii medicale Regina Maria (exit 2015).

După achiziția pachetului majoritar de acțiuni la Ceramica Iași, ADM Capital a trecut la lansarea unei oferte de achiziție a acțiunilor de la acționarii minoritari pentru a putea trece pragul necesar de 90% și a delista compania de pe piața bursieră. ADM Capital a plătit atunci un preț de achiziție de 0,6957 lei pe acțiune, iar în octombrie 2015 a reușit să retragă acțiunile companiei de la tranzacționare. A continuat însă să fie interesată de achiziția acționarilor minoritari rămași în companie.

Brikston Construction Solutions luptă pe o piață a cărămizilor, unde lider este compania austriacă Wienerberger, lider global în sector, iar o poziție importantă este ocupată de către Cemacon, care a traversat recent un proces de restructurare a împrumuturilor și a reușit în ultimii ani să-și majoreze cota de piață.

Piața de profil a avut o creștere de 10% în 2015 și pentru acest an au fost avansate estimări privind o rată de creștere de circa 8 – 10%. În plus, investitorii mizează pe potențialul sectorului dat fiind că România este cotată ca având nevoi locative semnificativ peste alte piețe din regiune, în condițiile în care nu este acoperită cererea de locuințe, la care se adaugă și necesitatea înlocuirii unora dintre acestea datorită vechimii și gradului avansat de uzură.

Indicele volumului lucrărilor de construcții a crescut în primele nouă luni ale anului cu 1,9% față de perioada similară a anului trecut, susținut mai ales de rata de creștere a lucrărilor de construcții noi, de 4,5%, conform datelor Institutului Național de Statistică.

În primele nouă luni ale acestui an, numărul locuințelor terminate a ajuns la 36.957 de unități, cu 5.783 mai multe față de perioada similară din 2015. Trendul de creștere este susținut de investițiile private, în timp ce fondurile publice au o pondere nesemnificativă în finanțarea acestor lucrări, mai arată datele INS.

La momentul preluării de către ADM Capital, Ceramica Iași înregistrase în ultimul său bilanț anual încheiat la 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri de 72,2 mil. Lei și un profit net de numai 0,08 mil. Lei la 213 angajați.

Brikston Construction Solutions, care operează fabrica de la Iași, a raportat pentru anul trecut un profit net de 2,8 mil. Lei la o cifră de afaceri de 67,2 mil. Lei, respectiv 204 angajați.

În luna ianuarie a acestui an, acționarii companiei au decis să împrumute până la 12 mil. Euro pentru refinanțarea unor împrumuturi luate de la bănci, finanțarea unor acțiuni de reducere a capitalului social, răscumpărări de acțiuni proprii, dividende sau în scopuri de investiții. Compania a luat mai multe credite de-a lungul timpului de la ING Bank pentru a-și finanța operațiunile, conform ultimelor informațiilor disponibile.

Brikston, în mandatul ADM Capital, s-a uitat recent la achiziția operațiunilor de producție cărămizi ale lui Omer Susli, patronul Praktiker România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Dar Wienerberger a anunțat pe 26 aprilie achiziția fabricii de cărămizi din Buzău a lui Omer Susli, iar austriecii dau semne că ar putea fi interesați de noi achiziții pe piață.

Cine sunt investitorii din spatele ADM Capital

ADM Capital este un investitor de capital privat fondat în 1998, a cărui arie de interes sunt companii din Asia și Europa Centrală și de Est. Are sub administrare mai multe fonduri de investiții, însă numai unul dintre ele a fost ridicat cu scopul de a investi în regiunea din care face parte și România.

În 2007, ADM Capital a deschis un birou la Istanbul pentru a se putea concentra asupra oportunităților de investiții în regiune.

În 2011, ADM Capital a finalizat strângerea de bani pentru fondul de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, cu un capital total de 265 mil. Euro.

Fondul și-a setat ținta pe companiile mici și medii din Europa Centrală și de Est, respectiv Turcia, cu planuri de restructurare sau cu nevoi de lichidități, dar suficient de puternice cât să supraviețuiască provocărilor crizei financiare globale.

BERD a investit 56 mil. Euro în acest fond, potrivit ultimelor informații disponibile, și au venit alături și alte instituții financiare internaționale.

Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) a venit cu o finanțare de 15 mil. Euro, iar IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a pus capital în fond în valoare de 47,55 mil. Dolari (35 mil. Euro).

De asemenea, la fondul de investiții concentrat asupra regiunii în care activa și Ceramica Iași a contribuit și FMO din Olanda cu 15 mil. Euro.

Fondul European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene de Investiții, a investit în fondul ADM CEECAT Recovery Fund prin două vehicule. Fondul de fonduri de investiții Istanbul Venture Capital Initiative (IVCI) a investit 24 mil. Euro în fondul administrat de ADM Capital. La IVCI, printre investitori se numără pe lângă Fondul European de Investiții și Garanti Bank, National Bank of Greece, Banca de Dezvoltare a Turciei TKB, Fundația de Dezvoltare Tehnologică din Turcia (TTGV) și Organizația pentru Dezvoltarea Industriei Mici și Mjilocii din Turcia KOSGEB.

Fondul de fonduri de investiții Mezzanine Facility for Growth (MFG), în care Fondul European de Investiții este investitor și administrator, a investit 40 mil. Euro în fondul ADM Capital pentru regiune.

Alte 80 mil. Euro au venit în ADM CEECAT Recovery Fund de la fonduri de pensii, instituții, investitori privați, precum și de la partenerii ADM Capital.

Reprezentanții ADM Capital declarau la începutul anului că au în plan ridicarea unui nou fond de investiții dedicat regiunii. Mai mulți manageri de capital privat au început să strângă fonduri de la investitori pentru noi fonduri de investiții cu țintă pe piețele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România.

Consiliul Concurenței a aprobat tranzacția de exit a companiei lui Sorin Crețeanu din afacerea CRH Comnord. Comnord vinde 34% din acțiunile producătorului de betoane acționarului majoritar irlandez

Lasă un răspuns

Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care CRH Ciment România devine acționar unic al CRH Comnord, companie deținută anterior de CRH Ciment România și Comnord S.A., potrivit unui comunicat al autorității de concurență.

Consiliul Concurenței a constatat că tranzacția nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii dominante.

Anterior tranzacției, CRH Comnord era deținută de CRH Ciment România și Comnord SA, companie de construcții controlată de omul de afaceri Sorin Crețeanu.

Compania Comnord deținea un pachet de 33,99% din acțiunile Lafarge Comnord. După tranzacția din 2015 prin care grupul irlandez CRH Plc a preluat active Lafarge și Holcim, Lafarge Comnord a devenit CRH Comnord.

CRH Comnord activează pe piaţa producerii şi comercializării de betoane din municipiul Bucureşti şi împrejurimi, deținând 6 stații de betoane la Buftea, Bragadiru, Progresul, Glina, Ștefănești și Băneasa.

Tranzacția nu are un impact care să afecteze mediul concurențial local, având în vedere că pe o rază de 40 de kilometri în jurul Bucureștiului activează și alți jucători locali, precum și Holcim România, respectiv HeidelbergCement România SA, cu propriile facilități de producție.

În anul 2015, cifra de afaceri a companiei Comnord a fost de 70,09 mil. Lei (aprox. 15,6 mil.Euro) , iar profitul obținut a fost de 0,11 mil.Lei (0,02 mil.Euro) la un număr mediu de 79 salariați, potrivit datelor raportate la Ministerul Finanțelor.

În luna august 2015, producătorul irlandez de materiale de construcții CRH Plc a anunțat finalizarea achiziției unui pachet global de active de la Lafarge și Holcim în cadrul unei tranzacții totale de 6,5 mld. euro, tranzacție care a inclus și preluarea Lafarge România, pentru circa 400 mil.Euro.

Pe piața locală, CRH a preluat în cadrul tranzacției opt companii aflate în portofoliul Lafarge – Lafarge (Ciment) România, Lafarge Comnord SA (acum CRH Comnord), Lafarge Betoane SRL, Lafarge Agregate Betoane SA, Lafarge RMX & Agregate SRL, Sicim SA, Eco Gest SA, Recy-Eco Combustibil SRL.

La sfârșitul lunii noiembrie, grupul irlandez a finalizat tranzacția prin care a vândut fabrica de țiglă de pe platforma Elpreco Craiova către producătorul de materiale de construcții Braas Monier, proprietarul afacerii Bramac, pentru 7 mil.Euro.

Tranzacția a avut loc în contextul în care liniile de afaceri ale CRH Plc sunt concentrate pe producție de ciment, betoane, agregate, producție de feronerie și de alte materiale de construcții, respectiv distribuție de materiale de construcții.

Compania CRH Ciment România, parte a grupului CRH Plc, a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri netă de 852,09 mil.Lei (189,4 mil.Euro) și profit net de 105,74 mil.Lei (23,5 mil.Euro) la un număr mediu de 461 angajați.

Acționarii Comnord sunt omul de afaceri Creteanu Sorin cu 53,6755%, Meteor lnvestiții Mobiliare cu 19,6698%, restul acțiunilor fiind împărțite de către alte persoane juridice care dețin 14,8470%, respectiv alte persoane fizice cu 11,8077%, conform ultimelor date făcute publice.

DOSARUL MIRSANU.RO PRIVIND TRANZACȚIA DE VÂNZARE A PROFI

Lasă un răspuns

ACTUALIZAT LA 15 FEBRUARIE 2017

Citește colecția de articole și exclusivități ale jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO privind tranzacția de vânzare a lanțului de comerț Profi, cea mai mare tranzacție a unui fond de investiții realizată în România și cea mai mare tranzacție din istoria pieței locale de retail.

Aveți detalii despre calendarul tranzacției, pașii tranzacției, ofertanții, băncile, avocații și consultanții implicați în tranzacția dintre Mid Europa Partners și Enterprise Investors în articolele postate mai jos în ordine cronologică.

Managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors a angajat bancherii de investiții de la Citi pentru vânzarea lanțului de magazine Profi

Enterprise Investors despre mandatul dat Citi pentru explorarea opțiunilor strategice la Profi: “Nu s-a luat nicio decizie cu privire la Profi. Căutăm în același timp o structură de finanțare optimă care să susțină o creștere viitoare la fel de ambițioasă”. Fondul de investiții nu precizează dacă mandatul acoperă o potențială tranzacție de vânzare a Profi

Citi tatonează terenul pentru aranjarea finanțării necesare achiziției lanțului de supermarketuri Profi. Banca americană de investiții are șansa să lucreze și cu potențialul cumpărător, după ce a primit déjà mandatul din partea fondului de investiții Enterprise Investors, așteptat să-și facă exitul din lanțul de supermarketuri

Tranzacția de vânzare a lanțului Profi la start: Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins, printre numele așteptate să intre în cursa pentru achiziția rețelei de supermarketuri. Enterprise Investors va primi până pe 30 septembrie ofertele neangajante. Cumpărătorul are opțiunea de a-și finanța achiziția printr-un împrumut aranjat de către Citi

Fondurile de investiții domină lista scurtă a investitorilor selectați pentru achiziția Profi: Mid Europa, KKR și fondul Pamplona Capital al unui miliardar de origine rusă, printre numele așteptate să ajungă în faza finală a tranzacției de exit a Enterprise Investors

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners fac due dilligence pentru a-și pregăti ofertele de achiziție a pachetului de 100% din Profi. Termenul pentru depunerea ofertelor angajante expiră pe 18 noiembrie. Vânzarea Profi indică o tranzacție de tip secondary

Cine va încasa sutele de milioane de euro din vânzarea Profi: Fonduri de pensii din California și Finlanda, Banca Europeană de Investiții, investitori globali de talia Carlyle, MetLife, Morgan Stanley, Allianz, Adam Street Partners. Managerii Enterprise Investors, directorii Profi, bancherii de investiții de la Citi și avocații de la RTPR Allen & Overy vor avea fiecare câte o felie din prețul de vânzare, care ar putea ajunge în jurul a 500 mil. euro

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners își aranjează propriile finanțări bancare. ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, BT sau BCR, pe lista potențialilor finanțatori pentru împrumutul de achiziție al Profi. Valoarea creditului sindicalizat pentru achiziția Profi ar putea ajunge în jurul a 170 – 180 mil. Euro

Tranzacția de vânzare a Profi: BC Partners lucrează cu avocații de la Clifford Chance în timp ce rivalii de la Mid Europa sunt asistați de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. Cine sunt cei trei jucători din piața locală a avocaturii de afaceri din runda finală a tranzacției de la Profi

EY lucrează cu echipe distincte de consultanți pentru fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners, care se luptă pentru achiziția Profi

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners au depus astăzi ofertele angajante pentru achiziția lanțului de magazine Profi. Se apropie momentul semnării tranzacției de exit a Enterprise Investors, a cărei valoare ar putea ajunge până în jurul unui ordin de mărime de circa 600 mil. Euro. Tranzacția de tip secondary va deveni cea mai mare din istoria pieței locale de retail, depășind semnificativ tranzacția Auchan – Real

Fondul de investiții Mid Europa Partners ar putea fi anunțat astăzi drept cumpărătorul lanțului de magazine Profi de la Enterprise Investors în cadrul unei tranzacții – record pentru piața din România

Tranzacția Mid Europa – Profi: ING Bank, Raiffeisen și Citi vor finanța Mid Europa cu un împrumut sindicalizat pentru achiziția Profi. Valoarea finanțării pentru achiziția Profi poate trece de 200 mil. Euro

Cine dă banii pentru achiziția Profi – BERD, BEI, fondul suveran din Singapore GIC, China Investment Corporation, fondurile americane Carlyle și Pantheon sau fonduri de pensii din Marea Britanie, printre investitorii în fondul de investiții Mid Europa Fund IV. Mid Europa pe piața din retail din regiune: vinde Zabka în Polonia, cumpără Profi în România

Consultanții tranzacției Mid Europa – Profi: Cumpărătorul lucrează cu EY, avocații de la Dechert și Bondoc & Asociații, iar vânzătorul cu Citi, PwC și avocații RTPR Allen & Overy

Mid Europa Partners cumpără cu 533 mil.Euro pachetul de 100% din acțiunile Profi

Afacerea Profi i-a adus jumătate de miliard de euro în 7 ani lui Enterprise Investors. Cifrele celei mai mari tranzacții realizate până acum de un fond de investiții în România: Enterprise Investors va încasa 533 mil. Euro de la Mid Europa pentru 100% din lanțul de comerț Profi, adică un multiplu de peste 10xEBITDA și obține de peste 7 ori mai mult față de banii investiți în afacere. Prețul de achiziție va fi acoperit parțial dintr-un credit sindicalizat de 225 mil. Euro de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit

Erste vine cu aproximativ 35 mil euro, iar Banca Transilvania finanțează cu circa 30 – 35 mil. Euro achiziția Profi de către Mid Europa. Creditul sindicalizat atras de Mid Europa de la 6 bănci este de circa 300 mil. euro, acoperind peste jumătate din prețul de achiziție al Profi

Enterprise Investors: Valoarea tranzacției de achiziție a 100% din acțiunile Noriel din aprilie 2016 a fost de 24 mil. Euro. Vânzarea Profi, cel mai mare exit din istoria de 27 de ani a managerului regional de fonduri de investiții

Fondul de investiții londonez Pantheon International Plc dă 3,4 mil. Euro pentru plata prețului de 533 mil. euro pentru achiziția Profi de către Mid Europa

Tranzacția Mid Europa – Profi: Consiliul Concurenței a autorizat preluarea Profi. Sindicatul de bănci este așteptat să pună circa 300 mil. Euro pentru finanțarea parțială a achiziției până săptămâna viitoare. Finalizarea achiziției Profi de către Mid Europa va avea loc la jumătatea lunii februarie

Mid Europa Partners este de astăzi proprietarul Profi după finalizarea tranzacției cu Enterprise Investors. Sindicatul format de Citi, ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, Erste și Banca Transilvania a finanțat cu circa 247 mil. Euro plata prețului de achiziție. O altă facilitate de credit de aproximativ 60 mil. Euro va fi destinată finanțării programului de investiții al Profi, inclusiv eventuale achiziții. Enterprise Investors a vândut Profi la o valoare de întreprindere care merge spre 600 mil. Euro

Afacerea Profi i-a adus un profit de jumătate de miliard de euro în 7 ani lui Enterprise Investors. Cifrele celei mai mari tranzacții realizate până acum de un fond de investiții în România: Enterprise Investors va încasa 533 mil. Euro de la Mid Europa pentru 100% din lanțul de comerț Profi, adică un multiplu de peste 10xEBITDA și obține de peste 7 ori mai mult față de banii investiți în afacere. Prețul de achiziție va fi acoperit parțial dintr-un credit sindicalizat de 225 mil. Euro de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit

Lasă un răspuns

Enterprise Investors, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții din Europa Centrală și de Est, a semnat în dimineața zilei de 23 noiembrie în biroul RTPR Allen & Overy din București cea mai mare tranzacție realizată până acum de către un fond de investiții pe piața românească.

Enterprise Investors a vândut 100% din acțiunile Profi Rom Food SRL către Mid Europa Partners, un manager de capital privat de 4,3 mld. Euro, și va încasa din vânzare 533 mil. Euro.

Cu tot cu datorii, valoarea de întreprindere a Profi se duce în jurul unui ordin de mărime de 600 mil. Euro.

Anunțul de ieri al vânzării Profi către Mid Europa Partners confirmă o serie de exclusivități publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în perioada 20 iulie – 23 noiembrie legate de valoarea tranzacției, părțile implicate în tranzacție, consultanții angajați în tranzacție, valoarea pachetului de finanțare și a băncilor implicate în finanțarea de achiziție, ofertanții, respectiv calendarul tranzacției. Vezi mai jos DOSARUL MIRSANU.RO AL TRANZACȚIEI DE VÂNZARE A PROFI

Vânzarea Profi de către Enterprise Investors marchează câteva recorduri – este cea mai mare tranzacție realizată de către un fond de investiții în România, este prima tranzacție locală a unui fond de investiții care depășește pragul de 500 mil. Euro, este cea mai mare tranzacție realizată în sectorul de retail din România, reprezintă cea mai mare tranzacție locală de tip secondary, adică încheiată între fonduri de investiții, precum și “cea mai de succes tranzacție în retail din istoria Enterprise Investors”, după cum afirmă Sebastian Krol, partenerul Enterprise Investors responsabil cu această investiție. De cealaltă parte, tranzacția de la Profi înseamnă cea mai mare achiziție realizată de către Mid Europa Partners de la intrarea sa în România în 2015 odată cu achiziția rețelei de servicii medicale private Regina Maria.

Importanța tranzacției a fost subliniată de prezența la conferința de presă de la București a lui Robert Knorr, Co-Managing Partner la Mid Europa Partners, și a lui Jacek Siwicki, președintele managerului de capital privat Enterprise Investors, alături de partenerii direct implicați în tranzacție – Nikolaus Bethen din partea cumpărătorului, respectiv Sebastian Krol din partea vânzătorului.

Enterprise Investors obține astfel la exit un multiplu ]n jurul lui 11 raportat la EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), respectiv de peste 7 ori banii investiți, după cum a răspuns, ieri, Jacek Siwicki, președintele managerului regional de capital privat, unei întrebări adresate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Pentru calcul, este utilizat EBITDA pentru ultimul an de activitate al companiei.

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI a preluat pe 4 martie 2010 pachetul de 100% din acțiunile Profi Rom Food Group (Profi Rom Food, Albinuța Shops, DT Logistic) în cadrul unei tranzacții în valoare de 66 mil. Euro, de la Duna Waiting Participation BV din Olanda. La achiziția de atunci a participat și echipa de conducere a Profi în frunte cu Gunter Grieb, fostul director general al Kaufland România, adică omul care a coordonat extinderea puternică a rețelei locale a grupului german.

Creat ca un magazin de tip discount, lanțul Profi avea în momentul intrării Enterprise Investors în afacere un număr de 67 de magazine și vânzări de 140 mil. Euro în 2009. Enterprise Investors a plătit la achiziția Profi un multiplu de circa 8 față de EBITDA, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe 19 octombrie 2011, Enterprise Investors a anunțat o investiție adițională de 10 mil. Euro printr-o majorare de capital destinată finanțării extinderii rețelei de magazine și a preluării unor lanțuri mai mici de comerț din țară.

În acest context, Enterprise Investors obține un beneficiu de 457 mil. Euro (diferența dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție la care se adaugă investiția adițională) din vânzarea Profi. Cu tot cu dividendele distribuite în anii anteriori, rezultă că banii obținuți de Enterprise Investors după o investiție de 7 ani în Profi se învârt în jurul nivelului de jumătate de miliard de euro.

De cealaltă parte, Mid Europa Partners, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din Europa Centrală și de Sud – Est, va acoperi o parte din plata prețului de achiziție de 533 mil. Euro printr-un credit bancar în valoare de 225 mil. Euro contractat de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit, după cum a răspuns, ieri, Nikolaus Bethlen, partener la Mid Europa, unei întrebări adresate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. O altă parte din banii necesari va veni din capitalul fondului de investiții Mid Europa Fund IV de 800 mil. Euro ridicat în 2014, precum și din facilitatea de co-investiție de 650 mil. Euro care completează fondul.

Întrebat dacă Mid Europa va aplica și la Profi strategia de tip platforming de la Regina Maria, rețea de servicii medicale private cumpărată în urmă cu un an care își accelerează ritmul de creștere cu alte achiziții (așa – numitele “add – on”), Nikolaus Bethlen a confirmat că pe lângă dezvoltarea organică, achizițiile sunt o opțiune deschisă după preluarea Profi.

“Profi este operatorul de retail alimentar cu cea mai mare creștere din România și este ideal poziționat pentru a continua să își dezvolte poziția de lider, oferind o creștere organică în viitor. Am urmărit îndeaproape dezvoltarea Profi în ultimii ani și suntem încântați să avem posibilitatea de a lucre împreună cu conducerea pentru a continua povestea de succes a Profi. Achiziția Profi ne subliniază angajamentul pentru România și este cea de-a doua mare tranzacție din această țară, după ce am cumpărat Regina Maria anul trecut“, afirmă Nikolaus Bethlen, partenerul Mid Europa responsabil de investițiile din Ungaria și România, dând astfel mesajul că echipa de management a Profi în frunte cu Daniel Cîrstea își va continua mandatul și după instalarea noului proprietar.

Profi are astăzi aproape 11.000 de angajați și o rețea formată acum din 484 de magazine, grupate în mai multe formate care acoperă atât orașele, cât și intrarea în mediul rural, ținta pentru acest an fiind atingerea unui număr de 500 de magazine deschise.

Finalizarea tranzacției este așteptată pentru primul trimestru al anului 2017, fiind de așteptat ca dosarul achiziției Profi să primească fără probleme avizul Consiliului Concurenței, și nu condiționat cum a fost în cazul altor tranzacții din retail precum Carrefour – Billa sau Mega Image – Angst. Mid Europa Partners nu are niciun fel de operațiuni în piața de retail, iar Profi are cotă de piață estimată la aproximativ 5 – 7% la nivelul întregii piețe de retail.

Principalii concurenți ai Profi pe acest segment al pieței de retail sunt Penny Market (din grupul german Rewe), Mega Image (aparținând grupului olandezo – belgian Ahold Delhaize), Lidl (din grupul german Lidl Schwarz), respectiv grupul francez Carrefour (cumpărătorul rețelei Billa și proprietarul rețelei Carrefour Market).

Consultanții Enterprise Investors la tranzacția de exit din Profi au fost banca americană de investiții Citi, în timp ce PwC și AT Kearney au realizat rapoartele de vendor due diligence pe partea financiară și de taxe. Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către o echipă de avocați RTPR Allen & Overy, condusă de către Costin Tărăcilă, Managing Partner și coordonatorul practicii de fuziuni și achiziții din cadrul firmei, și din care au mai făcut parte Roxana Ionescu (Counsel), Alina Stăvaru (Counsel), Andrei Mihul (Associate) și Laurențiu Tisescu (Associate) “împreună cu o echipă numeroasă de avocați care au acordat suport în procesul de due diligence și pe documentele tranzacției”, afirmă reprezentanți firmei într-un comunicat.

De cealaltă parte, Mid Europa Partners a lucrat la achiziție cu firma spaniolă specializată în consultanța de retail Beragua, cu consultanții financiari ai EY, respectiv cu avocații americani de la Dechert, în timp ce pe aspectele de drept local au apelat la serviciile casei de avocatură Bondoc & Asociații.

Mid Europa Partners este un investitor de capital privat, a cărui strategie vizează investiții pe termen mediu între 3 și 6 ani, iar prețul ridicat de achiziție ar putea prefigura până în 2020 – 2021 un exit ce ar trebui să depășească semnificativ pragul de 1 mld. Euro, dacă ritmul de creștere al afacerii se menține în anii următori.

Mid Europa are în portofoliul local afacerea Regina Maria, cumpărată în 2015 de la Advent în cadrul unei tranzacții de peste 140 mil. Euro. La rândul său, Regina Maria a cumpărat în acest an spitalul Ponderas din București, centrul Helios din Craiova, clinica Dr. Grigoraș din Timișoara, respectiv centrul medical Dr. Luca din Pitești.

Tichetul de investiție al Mid Europa se situează, de regulă, între 75 și 200 mil. Euro în cadrul unei tranzacții, achiziția Profi dincolo de pragul tipic dă un semnal puternic de încredere al investitorului în afacere, cât și în piața din România.

Mid Europa Partners, fondată în 1999, a strâns până acum 4 fonduri cu un capital de 4,3 mld. Euro și a finalizat până acum 34 de investiții în regiune.

Enterprise Investors este activ de mai multă vreme în România, având o prezență continuă din 2000 și a investit aici aproape 200 mil. euro. În portofoliul său actual sunt producătorul de materiale de construcții Macon Deva și afacerea cu jucării Noriel cumpărată în acest an. Activitatea la nivel local este coordonată de către Șerban Roman, vicepreședinte al Enterprise Investors, instalat în urmă cu un an și jumătate. Mandatul său este marcat până acum de exiturile din Smartree și Profi (în curs), respectiv achiziția Noriel.

Enterprise Investors, fondată în 1990, a strâns până acum 8 fonduri cu un capital total de peste 2 mld. Euro. A investit 1,7 mld. Euro în 137 de companii și a vândut 115 companii realizând încasări brute de 2,5 mld. Euro din aceste exituri.

Pe piața locală a managerilor de fonduri de investiții, au marcat tranzacții în ultimii ani Abris Capital, Innova Capital, Oresa Ventures, Resource Partners sau Axxess Capital.

Tranzacția Mid Europa – Profi are un impact puternic asupra pieței de fuziuni și achiziții din România, estimată de consultanții EY la 1,1 mld. dolari în primul semestru, care înregistra o scădere de 50% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului anterior.

Cronologia tranzacției

Enterprise Investors a anunțat pe 24 mai că a angajat banca americană de investiții Citi pentru a explora opțiunile strategice privind viitorul afacerii Profi.

Pe lângă rolul de consultant care se ocupa de gestionarea procesului de vânzare, contactarea potențialilor investitori și alte activitpți specifice, Citi a jucat un rol inclusiv în partea de finanțare a achiziției pentru cumpărător, ceea ce indică faptul că banca de investiții va încasa atât comisionul de succes pentru vânzare, precum și cel aferent participării la finanțarea achiziției.

Procesul de vânzare al Profi a atras interesul inițial a mai multor investitori, atât fonduri de investiții, cât și investitori strategici printre ele nume precum Mid Europa Partners, BC Partners, KKR, CVC Capital Partners, Pamplona Capital, Jeronimo Martins (proprietarul rețelei poloneze de retail Biedronka) sau lituanienii de la VP, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, însă neconfirmate de către părțile implicate.

Investitorii interesați au fost invitați să depună oferte neangajante pentru achiziția Profi până pe 30 septembrie. Ulterior, pe lista investitorilor selectați pentru runda următoare au intrat nume precum Mid Europa Partners, BC Partners, KKR și Pamplona Capital, conform unor surse, informațiile nefiind confirmate de către părțile implicate.

Pe fondul informațiilor că Pamplona Capital și KKR s-au retras din tranzacție, Mid Europa și BC Partners au derulat pe parcursul lunii octombrie și în prima parte a lunii noiembrie activități de due diligence alături de echipele de consultanți.

Pe 18 noiembrie, Mid Europa Partners și BC Partners au depus ofertele angajante pentru achiziția a 100% din acțiunile Profi Rom Food.

Pe 23 noiembrie, Mid Europa și Enterprise Investors au semnat la București la sediul RTPR Allen & Overy acordul de vânzare – cumpărare al Profi.

CITEȘTE DOSARUL MIRSANU.RO PRIVIND TRANZACȚIA DE VÂNZARE A PROFI

Managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors a angajat bancherii de investiții de la Citi pentru vânzarea lanțului de magazine Profi

Tranzacția de vânzare a Profi: BC Partners lucrează cu avocații de la Clifford Chance în timp ce rivalii de la Mid Europa sunt asistați de către White & Case în alianță cu casa de avocatură Bondoc & Asociații. Cine sunt cei trei jucători din piața locală a avocaturii de afaceri din runda finală a tranzacției de la Profi

EY lucrează cu echipe distincte de consultanți pentru fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners, care se luptă pentru achiziția Profi

Consultanții tranzacției Mid Europa – Profi: Cumpărătorul lucrează cu EY, avocații de la Dechert și Bondoc & Asociații, iar vânzătorul cu Citi, PwC și avocații RTPR Allen & Overy

Mid Europa Partners cumpără cu 533 mil.Euro pachetul de 100% din acțiunile Profi

EY lucrează cu echipe distincte de consultanți pentru fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners, care se luptă pentru achiziția Profi

Lasă un răspuns

EY, una din firmele care fac parte din așa-numitul Big Four la nivel global, lucrează cu echipe distincte de consultanți atât pentru fondul de investiții Mid Europa Partners, cât și pentru fondul de investiții BC Partners, care se luptă pentru cumpărarea lanțului de magazine Profi, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții EY nu au putut fi contactați pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners sunt așteptate să depună până mâine inclusiv ofertele angajante pentru achiziția pachetului de 100% din acțiunile afacerii care operează lanțul de comerț Profi.

Pe 24 mai, managerul de fonduri de investiții Enterprise Investors a anunțat că a contractat serviciile băncii americane Citi pentru evaluarea condițiilor de piață și a scenariilor posibile pentru dezvoltarea companiei. Citi are mandat să găsească un cumpărător pentru Profi și varianta aranjării unei finanțări de achiziție pentru cumpărător, dacă acesta din urmă optează pentru o astfel de soluție, susțin surse din piață.

Tranzacția, cotată ca fiind cea mai mare din acest an și cu șanse mari să devină cea mai mare din istoria pieței locale de retail, a atras interesul inițial al multor fonduri de investiții mari printre care CVC Capital Partners și al unor investitori strategici precum Jeronimo Martins, proprietarul portughez al lanțului polonez de comerț Biedronka.

La finele lunii septembrie, Enterprise Investors a primit oferte neangajante din partea mai multor fonduri de investiții și investitori strategici, pe lista celor selectați pentru faza de due dilligence aflându-se fonduri de investiții precum Mid Europa, BC Partners, Pamplona Capital și KKR.

În luna octombrie, au apărut semnale că Pamplona Capital și KKR au renunțat la tranzacția de la Profi, însă până acum reprezentanții celor două fonduri de investiții nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Mid Europa Partners și BC Partners au parcurs faza de due dilligence alături de echipele de consultanți și au participat la prezentări din partea managementului Profi.

Astfel, Mid Europa are în echipa sa consultanți EY și mizează la nivel local pe consultanța juridică a Bondoc & Asociații.

De cealaltă parte, BC Partners lucrează în dosarul achiziției Profi cu avocații Clifford Chance și cu o altă echipă de consultanți EY, diferită de cea care lucrează pentru Mid Europa, prin aplicarea așa-numitului “Chinese wall” (Zid chinezesc – n.r.). Această barieră etică presupune că o firmă de consultanță, de avocatură sau o bancă poate lucra cu echipe total separate și independente una de cealaltă pentru clienți diferiți în cadrul aceleiași tranzacții pentru a elimina un potențial conflict de interese.

EY a lucrat cu Mid Europa Partners și în urmă cu un an la achiziția rețelei de servicii medicale private Regina Maria, respectiv la achiziția spitalului Ponderas în acest an. Relația de lucru EY – Mid Europa are însă un istoric mai lung, în care se regăsesc tranzacții realizate pe alte piețe încă dinainte ca Mid Europa să intre în 2015 pe piața din România. În 2014, EY a asistat Zabka, lanțul polonez de retail din portofoliul Mid Europa, la achiziția unei rețele concurente mai mici, Kefirek, care număra 30 de magazine și care are sediul la Cracovia.

Cu BC Partners, EY are, de asemenea, o relație de lucru mai veche, concretizată în cadrul altor tranzacții. Astfel, EY a asistat pe zona consultanței de taxe și audit pe BC Partners și managerul canadian de fonduri de pensii PSP Investments.

Enterprise Investors, vânzătorul Profi, are în echipa sa pe bancherii de investiții de la Citi Londra și pe avocații firmei RTPR Allen & Overy, cu care a lucrat în mai multe tranzacții locale în ultimii zece ani, fie achiziții, fie tranzacții de exit.

Sermnarea contractului de vânzare a Profi ar putea avea loc în luna decembrie a acestui an, afirmă surse din piață. Reprezentanții Enterprise Investors nu au făcut până acum comentarii pe marginea tranzacției de la Profi.

Enterprise Investors a preluat în 2009 pentru 66 mil. Euro pachetului integral de acțiuni al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva și afacerea cu jucării Noriel, cumpărată în prima parte a acestui an de la familia Constantinescu și de la managerul de capital privat Axxess Capital. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners își aranjează propriile finanțări bancare. ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, BT sau BCR, pe lista potențialilor finanțatori pentru împrumutul de achiziție al Profi. Valoarea creditului sindicalizat pentru achiziția Profi ar putea ajunge în jurul a 170 – 180 mil. euro

Lasă un răspuns

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners își aranjează propriile pachete de finanțare cu care să-și susțină ofertele de achiziție pentru Profi, susțin surse din piață. Ofertele angajante pentru achiziția pachetului de 100% din acțiunile Profi urmează să fie depuse până vineri, 18 noiembrie, după care tranzacția de exit a Enterprise Investors este de așteptat să intre în linie dreaptă după ce va selecta viitorul cumpărător al lanțului de magazine.

Marile bănci locale precum ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, BT, BRD sau BCR sunt pe lista potențialilor finanțatori ai achiziției Profi, având în vedere discuțiile purtate de către investitorii rămași în cursă, care au nevoie de o finanțare a achiziției (așa – numitul LBO – Leverage Buy Out) pe lângă capitalul propriu din fondul de investiții, susțin sursele citate.

Valoarea creditului sindicalizat pe care viitorul cumpărător al Profi îl va contracta de la bănci ar putea ajunge în jurul a 170 – 180 mil. Euro, conform unor estimări din piață. La un astfel de nivel, tranzacția ar putea deveni cea mai mare finanțare de achiziție locală din ultimii ani.

Reprezentanții părților implicare nu au putut fi contactați pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Atât Mid Europa Partners, cât și BC Partners au purtat discuții cu băncile pentru a-și structura propriile pachete de finanțare, cu toate că Citi oferea posibilitatea aranjării unei finanțări de achiziție de tip staple finance pentru cumpărătorul Profi.

“Este posibil ca în perioada următoare să asistăm la câteva tranzacții mai mari în zona de M&A (fuziuni și achiziții – n.r.), cu intrarea pe piață a câtorva noi fonduri mari de investiții, precum și în domeniul emisiunilor de obligațiuni, care datorită unor valori mari coroborat cu dimensiunea relativ limitată a pieței românești să modifice ponderile valorice de la un an la altul”, declara Mihaela Bîtu, Directorul General Adjunct al ING Bank Sucursala București în cadrul unui interviu publicat pe 16 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Aceasta mai spunea că apariția unor tranzacții în segmentul corporativ mare este așteptată „pentru ultima parte a anului sau începutul anului viitor”.

Piața locală este acum scena unor tichete mari de achiziție prin tranzacții de talia Profi sau a celei prin care se vând fabrici de bere ale SAB MIller din România și din regiune, tranzacții care au atras interesul unor fonduri mari de investiții.

Citi este banca de investiții angajată de către fondul de investiții Enterprise Investors pentru a vinde Profi, managerul de capital privat anunțând pe 24 mai că a dat mandat lui Citi pentru evaluarea opțiunilor strategice pentru Profi, a condițiilor de piață și a scenariilor posibile pentru dezvoltarea viitoare a companiei.

Procesul de vânzare al Profi a început în septembrie, când pe lista ofertelor neangajante s-au înscris mai multe fonduri de investiții și investitori strategici precum VP din Lituania. După prima rundă, au fost selectate nume precum Mid Europa Partners, BC Partners, KKR și Pamplona Capital.

În luna octombrie însă deja Pamplona Capital și KKR s-au retras din cursa pentru Profi, susțin surse din piață, însă reprezentanții celor două fonduri de investiții nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Mid Europa și BC Partners au trecut însă la derularea fazei de due diligence pentru a putea evalua datele Profi împreună cu echipele de consultanți angajate, participând la prezentări susținute de către managementul companiei.

Interesul Mid Europa și al BC Partners pentru Profi a fost anunțat, în premieră, de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 25 septembrie.

Având în vedere profilul vânzătorului și al potențialilor cumpărători, tranzacția de vânzare a Profi se conturează în acest moment ca una de tip secondary, adică una în care un fond de investiții vinde compania din portofoliu către un alt fond de investiții.

Fondul de investiții Mid Europa are avantajul unei cunoașteri mai bune a pieței locale, după achiziția rețelei de servicii medicale Regina Maria în urma unei tranzacții estimate de surse din piață în jurul a 140 mil. Euro. Tranzacția a fost finanțată printr-un credit sindicalizat de 75 mil. Euro de la BCR, Erste, UniCredit și Raiffeisen.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este în curs de vânzare, tranzacția fiind estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

Un alt potențial cumpărător al Profi este BC Partners, manager de fonduri de investiții cu sediu la Londra. BC Partners are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

Consiliul Concurenței a aprobat achiziția casei de comerț cu energie Repower România de către MET Holding

Lasă un răspuns

Consiliul Concurenţei a anunțat, astăzi, că a autorizat tranzacţia prin care MET Holding AG împreună cu filiala sa din România, MET Romania Energy Trade SRL, preia Repower Furnizare România SRL.

KPMG a fost consultantul financiar exclusiv al lui Repower AG la vânzarea subsidiarei din România către MET Group. De cealaltă parte, MET Group a lucrat cu BT Capital Partners la achiziția operațiunilor locale ale Repower.

Tranzacția de exit a Repower a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 februarie.

Met Holding AG, Elveţia, compania mamă agrupului MET, este prezentă în zece state europene, cu aproape 400 de angajați permanenți în Austria, Croația, Ungaria, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Elveția, Turcia și Marea Britanie. Grupul MET desfăşoară activităţi comerciale în domeniul gazelor naturale, energiei electrice, petrolului, GPL. Filiala sa din România, MET Romania Energy Trade SRL este activă pe piețele concurențiale de furnizare a gazelor naturale și energiei electrice.

Cumpărătorul MET Group este controlat în proporție de 40% de către grupul petrolier ungar MOL, alte acționari importanți fiind Benjamin Lakatos (24,67%), Ilya Trubnikov (12,665%), Gyorgy Nagy (12,665%) și Istvan Garancsi (10%). Grupul petrolier MOL este unul dintre cei mai mari jucători din piața distribuției de carburanți, cu afaceri de aproximativ un miliard de euro.

Repower Furnizare România SRL este o companie activă pe piața concurențială a furnizării de energie electrică din România.

Ca urmare a tranzacției, MET Group va intra în categoria primilor zece furnizori de energie electrică pentru clienții finali. Repower Furnizare România deținea o cotă de piață de 2,85% din furnizarea de energie electrică la clienții finali în intervalul ianuarie – martie 2016, conform datelor făcute publice de către Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE). Conform aceleiași surse, Repower Furnizare România avea în perioada raportată o cotă de piață de 4,13% din cantitatea furnizată de electricitate în intervalul ianuarie – martie 2016, pe o piață dominată de Electrica Furnizare (16,45%), Tinmar Energy (8,14%), E.ON Energie România (7,38%), Transenergo Com (5,6%), CEZ Vânzare (5,03%) și Enel Energie (4,45%)

Grupul elvețian Repower a anunțat în luna iulie vânzarea afacerii sale din România către grupul MET Group, cu sediul la Zug (Elveția) și controlat de către investitori din Ungaria.

Ca urmare a tranzacției, MET Group va intra în categoria primilor zece furnizori de energie electrică pentru clienții finali.

MET România Energy Trade a înregistrat în anul 2015 o cifră de afaceri de 29 mil euro, o pierdere de 0,8 milioane euro și un număr de 12 salariați.

Repower are două companii locale – Repower Furnizare România SRL, care a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 114,6 mil. euro și cu pierderi de aproape 3 mil. euro, respectiv Repower România Vânzări SRL, care a raportat pentri 2015 o cifră de afaceri de 15,2 mil. euro și pierderi de circa 15.000 euro.

Comerțul cu energie tinde să devină scena unor tranzacții de consolidare a pieței, în contextul în care activează pe lângă jucătorii mari din piața de energie – Electrica, CEZ, E.ON, Enel, Tinmar – și mulți furnizori mici, care sunt sub presiunea unor tarife mici de vânzare a energiei, dar și a unor grupuri puternice dornice să câștige rapid cotă de piață în sector, așa cum este cazul RCS & RDS, care are deja 4% din comerțul local cu energie.

În acest context, consultanții Deloitte au primit mandat de vânzare pentru un pachet de până la 100% din acțiunile afacerii Arelco, casă de comerț cu energie și gaze, cu o cotă de piață de 4% pe piața concurențială a furnizării de electricitate. Tranzacția de vânzare a Arelco, companie cu cifră de afaceri de 163 mil. euro în 2015, poartă numele de cod Mayer și a ajuns luna trecută în atenția investitorilor.

Printre acționarii Arelco se află Robert Neagoe, care a deținut poziția de șef al Direcției juridice în cadrul OPSPI (Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie) în perioada privatizărilor Petrom, Distrigaz Nord și Sud, filiale ale Electrica derulate în perioada 2004 – 2005. Robert Neagoe a fost implicat în dosarul privatizărilor strategice din energie, unde calitatea sa a fost schimbată din inculpat în martor, în acest dosar fiind condamnați, printre alții, foștii miniștri Codruț Șereș și Zsolt Nagy, fostul consilier al lui Dan Ioan Popescu și fost adjunct al șefului OPSPI, Dorinel Mucea, precum și bancheri de investiții ai Credit Suisse First Boston, care a asigurat consultanța statului român la privatizare.

Robert Neagoe deține 5% din acțiunile Arelco Power și apare în calitate de creditor cu suma de 602.971 lei către companie în declarația de avere din 15 iunie a soției sale, Mona Lisa Neagoe, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Restul acțiunilor aparțin unei firme de tip off – shore.

Cine va încasa sutele de milioane de euro din vânzarea Profi: Fonduri de pensii din California și Finlanda, Banca Europeană de Investiții, investitori globali de talia Carlyle, MetLife, Morgan Stanley, Allianz, Adam Street Partners. Managerii Enterprise Investors, directorii Profi, bancherii de investiții de la Citi și avocații de la RTPR Allen & Overy vor avea fiecare câte o felie din prețul de vânzare, care ar putea ajunge în jurul a 500 mil. euro

Lasă un răspuns

Vânzarea lanțului de magazine Profi se conturează ca o tranzacție a cărei valoare ar putea depăși pragul de 500 mil. Euro, având în vedere ofertele neangajante înaintate de către investitori în prima rundă, susțin surse din piață.

Fondurile de investiții Mid Europa, BC Partners, KKR și Pamplona Capital, din care numai unul este prezent direct în România, însă nu în sectorul de retail, s-au plasat în linia câștigătorilor după prima etapă, iar a doua ciocnire între investitorii rămași în cursa pentru Profi, printre ei Mid Europa și BC Partners, va avea loc vinerea viitoare, adică peste 9 zile, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Dacă tranzacția merge până la capăt, atunci Enterprise Investors ar putea obține un multiplu în jurul intervalului de 6 – 7 ori banii investiți, respectiv un multiplu în jurul a 10 x EBITDA, conform calculelor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, pe baza datelor din piață.

Sutele de milioane de euro pe care Enterprise Investors le-ar putea astfel încasa din vânzarea Profi se vor împărți între investitorii care au pus capital în fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI, managerii Enterprise Investors, managerii Profi Rom Food – compania care administrează lanțul de magazine Profi, bancherii de investiții de la Citi, respectiv echipa de avocați ai RTPR Allen & Overy care asigură consultanța juridică a vânzătorului, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI, administrat de către Enterprise Investors, a fost ridicat în septembrie 2006 și s-a închis la o capitalizare de 658 mil. Euro. Fondul include o participare de 1,25%, de peste 8 mil. Euro, care vine din partea administratorului fondului, adică din partea managerilor Enterprise Investors.

Strângerea de fonduri a început la sfarşitul lunii mai 2006 şi s-a încheiat în doar 3 luni, conform reprezentanților Enterprise Investors, care mai spuneau la acea vreme că în ceea ce privește cererea, atât din partea investitorilor existenţi cât şi a noilor investitori, fondul a fost de două ori suprasubscris.

Investitorii europeni reprezintă 65% din fond, în timp ce investitorii americani au finanţat restul de 35%.

Capitalul fondului de investiții a fost strâns în cea mai mare parte de la o bază de investitori – așa-numiții Limited Partners – în timp ce o parte mică din bani au venit de la echipa administratorului fondului, aceștia fiind așa-zișii General Partners.

Cine sunt marii investitori în fondul de investiții care vinde Profi

Printre investitorii de capital de tip Limited Partners s-au numărat atunci AlpInvest, CalPERS, Fondul European de Investiții (brațul de investiții din grupul Băncii Europene de Investiții), HarbourVest, LGT, MetLife, Partners Group şi alte instituţii financiare recunoscute pe plan international care au mai investit anterior în fonduri ale Enterprise Investors, în timp ce Adams Street Partners, Allianz Private Equity Partners, Bregal, HRJ Capital, Morgan Stanley Alternative Investment Partners, Pantheon, SUVA şi Wilshire au intrat pe lista noilor investitori.

Din cei 658 mil. Euro, 200 mil. Euro au venit de la fonduri de pensii, preciza pentru publicația londoneză Investment & Pensions Europe polonezul Jacek Siwicki, președinte și membru în Consiliul de administrație al Enterprise Investors, responsabil de conducerea operaţiunilor firmei şi de implementarea strategiei de investiţii în întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est.

Potrivit acestuia, banii au venit atunci de la fondul de pensii publice din California (SUA) CalPERS, AlpInvest (un vehicul de investiții deținut de fondurile olandeze de pensii PGGM și ABP) și de la casa de pensii Keva, aflată sub autoritatea guvernului finlandez. AlpInvest, un manager ce are sub administrare active de 38 mld. Euro, a fost ulterior preluată de către fondul american de investiții Carlyle.

Fondul de pensii CalPERS din California este cel mai mare fond public de pensii din SUA, cu o valoare de piață totală de peste 300 mld. Dolari.

CalPERS a investit până acum circa 141,8 mil. Dolari (circa 110 mil. Euro) în fondul de investiții care urma să cumpere în 2009 lanțul de magazine Profi, ceea ce înseamnă că fondul de pensii din California a dat circa 17% din banii folosiți pentru achiziții de către fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, conform datelor făcute publice.

De asemenea, până acum CalPERS a încasat 39 mil. dolari din PEF VI și a înregistrat o rată internă de rentabilitate netă (IRR) de 3,4% pe an, respectiv un multiplu de 1,2 al investiției, potrivit sursei citate.

Având în vedere anvergura investiției, CalPERS va fi unul dintre principalii beneficiari ai vânzării Profi de către Enterprise Investors.

Valoarea investiției finlandezilor de la Keva în fondul PEF VI se situa la circa 5,6 mil. Euro, conform raportului anual al Keva din anul 2007.

Fondul European de Investiții s-a numărat, de asemenea, printre cei mai mari investitori în PEF VI, pentru care a alocat un capital de 50 mil. Euro, aproape de 8% din banii direcționați de către Enterprise Investors pentru achiziții în regiune, inclusiv în România.

Un alt investitor care va avea motive de bucurie pentru exitul Enterprise Investors din Profi va fi LGT, administrator de active condus de către familia casei princiare de Liechtenstein.

LGT administrează, printre altele, fondul de investiții Castle Private Equity, care avea un capital angajat pentru investiții în fondul PEF VI de 10,87 mil. Euro la 31 decembrie 2015, conform datelor din ultimul raport anual.

HarbourVest este un investitor de talie globală, cu peste 40 mld. Dolari sub administrare, care investește în afaceri din Asia, Europa și America.

Gigantul financiar american MetLife are un portofoliu global de investiții de 516 mld. Dolari, conform datelor prezentate la finele lunii septembrie.

Un alt investitor în fondul PEF VI este Adam Street Partners din SUA, care administrează active de peste 27 mld. Dolari. Tichetul de investiție poate varia între 10 mil. și 200 mil. Dolari.

De pe lista investitorilor europeni, Partners Group este un alt manager de investiții, cu active de 55 mld. Dolari sub administrare, înregistrat și listat pe bursa din Elveția.

De asemenea, Allianz Private Equity, parte a gigantului financiar german, are active sub administrare de circa 8,9 mld. Euro în zona fondurilor de investiții, fiind un fond al fondurilor. Tichetul său de capital poate merge între 20 și 120 mil. Euro per investiție.

Un alt investitor global este grupul american Pantheon, cu active sub administrare de peste 34,3 mld. Dolari. Tichetul său de investiție poate merge până la 80 mil. Dolari, conform Financial News.

Gigantul financiar american Morgan Stanley are o ramură dedicate investițiilor, Morgan Stanley Alternative Investment Partners, care avea sub administrare la 30 iunie 2015 peste 55 mld. Dolari plasate prin 200 de fonduri alternative de investiții.

Un alt manager american de investiții este Wilshire, care în urmă cu 20 de ani își lansa primul său fond de fonduri de investiții. La 31 decembrie 2015. Wilshire Private Markets avea capitaluri de investiții de peste 5,3 mld. Euro, iar prin Wilshire Funds Management oferea consultanță de investiții pentru administratori de active de 148 mld. Dolari.

Bregal Investment este divizia de fonduri de investiții a grupului European Cofra Holding AG, cu sediul la Zug (Elveția). Grupul Cofra are în portofoliul său lanțul de magazine de retail de îmbrăcăminte C&A, prezent și în România, afacere fondată de către frații olandezi Clemens și August Brenninkmeijer în 1841, care și-au pus astfel numele pe rețeaua de magazine. Bregal are capital de 9,5 mld. Euro angajat sau investit.

SUVA, un alt investitor european al PEF VI, este cunoscută și sub numele de Swiss National Accident Insurance Institution, fiind o instituție elvețiană din sectorul asigurărilor. SUVA avea sub administrare în 2014 active de circa 2,3 mld. Euro prin divizia sa de fonduri de investiții, iar tichetul său de investiție se situează, de regulă, între 30 și 80 mil. Dolari, conform datelor Financial News.

Vânzătorii “casei”

O poziție specială în tranzacția de la Profi este ocupată de către echipa Enterprise Investors, respectiv de către managerii lanțului de magazine, chiar dacă beneficiile vor fi diferite.

Astfel, pe de o parte, partenerii – acționari ai Enterprise Investors vor beneficia conform propriilor participații de performanța obținută de către fondul de investiții.

Enterprise Investors este condusă de către americanul Robert Farris, unul dintre co- fondatorii firmei în 1990, Jacek Siwicki, Jason Martin și Anne Mitchell, toți membri ai Consiliului de administrație.

De asemenea, din echipa executivă fac parte trei Managing Partneri – Robert Manz, Dariusz Pronczuk și Michal Rusiecki. Din structurile de conducere ale Enterprise Investors mai fac parte patru parteneri – Rafal Bator, Sebastian Krol, Jacek Wozniak și Michal Kedzia.

O altă parte din bani este de așteptat să ajungă inclusiv către echipa din biroul local, din care fac parte Șerban Roman, vicepreședinte EI și country manager, și Cristian Nacu, ex-country manager și Senior Advisor din iulie 2015 pentru EI.

Separat, echipa de management a Profi în frunte cu Daniel Cîrstea, Director General, și Călin Costinaș, Director General Adjunct, ar putea încasa un comision de succes din tranzacție. Surse din piață explică faptul că acest comision de succes din tranzacție care merge către managerii companiei vândute poate pleca de la un nivel sub 1% și poate ajunge, în funcție de specificul tranzacției, dar și a înțelegerilor semnate cu managerii fondului de investiții, până în jurul a 5% din valoarea tranzacției.

Un alt beneficiar direct al tranzacției este banca de investiții Citi, care se ocupă de procesul de vânzare al Profi.

Surse din piață susțin că nivelul comisionului de succes poate fi în jurul a 1% – 2% în cazul unei tranzacții de talia estimată a Profi, însă la nivelul unei bănci globale de investiții așa cum este Citi, valoarea minimă a unui astfel de comision ar fi în jurul a 1 mil. Euro.

De regulă, comisionul de succes pentru o bancă de investiții crește invers proportional cu scara tranzacției ceea ce înseamnă că este un procent mai mic dacă tranzacția este mai mare.

Citi ar putea încasa pe lângă comisionul de vânzare al companiei și un comision pentru aranjarea finanțării de tip staple finance, opțiune la care poate recurge cumpărătorul.

De asemenea, din prețul de vânzare al Profi vor fi plătiți și avocații angajați să ofere consultanța juridică și structura contractului de vânzare – cumpărare. În cazul Profi, Enterprise Investors mizează ca și în cazul altor tranzacții pe serviciile firmei de avocatură RTPR Allen & Overy.

Enterprise Investors a cumpărat în 2009 afacerea Profi pentru 66 mil. Euro și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Enterprise Investors este una dintre cele mai mari firme de private equity din Europa Centrală și de Est. Activă din 1990, firma a strâns opt fonduri cu un capital total ce depășește 2 mld.Euro. Aceste fonduri au investit 1,7 mld. Euro în 136 de companii într-o gamă largă de sectoare și au vândut 111 companii realizând încasari brute de 2,3 mld.Euro.

În România, Enterprise Investors are o prezenţă constantă din anul 2000. Capitalul investit în companii românești este de aproximativ 200 mil.Euro, inclusiv tranzacţia cu Noriel.

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners fac due dilligence pentru a-și pregăti ofertele de achiziție a pachetului de 100% din Profi. Termenul pentru depunerea ofertelor angajante expiră pe 18 noiembrie. Vânzarea Profi indică o tranzacție de tip secondary

Lasă un răspuns

Vânzarea lanțului de magazine Profi, cea mai mare tranzacție locală aflată acum în derulare, este în faza de due dilligence, premergătoare depunerii ofertelor angajante.

Astfel, fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners împreună cu echipele lor de consultanți analizează datele Profi, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Surse din piață susțin că Pamplona Capital s-ar fi retras în ultimele săptămâni din tranzacția de vânzare a Profi de către Enterprise Investors.

Sursele citate mai spun că în urmă cu aproximativ două săptămâni în tranzacția de la Profi erau implicați trei investitori.

Termenul pentru depunerea ofertelor angajante pentru achiziția pachetului de 100% din Profi Rom Food, compania care operează lanțul de 471 de magazine, este 18 noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Enterprise Investors nu au făcut comentarii pe marginea investitorilor care participă în procesul de vânzare al Profi sau în ceea ce privește calendarul tranzacției.

Reprezentanții Pamplona Capital au precizat într-un răspuns trimis pe email că nu doresc să comenteze pe un astfel de subiect. Nici oficialii KKR nu au făcut niciun fel de comentariu pe marginea evoluției planurilor pentru Profi.

Interesul fondurilor de investiții Mid Europa și BC Partners pentru achiziția Profi a fost semnalat în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 25 septembrie la startul tranzacției.

După depunerea ofertelor neangajante la finele lunii septembrie, pe lista scurtă a investitorilor au fost selectate fondurile de investiții Mid Europa, BC Partners, Pamplona Capital și KKR, conform informațiilor prezentate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 7 octombrie. Informațiile nu au fost confirmate sau infirmate de către părțile implicate.

Bancherii de investiții de la Citi gestionează procesul de vânzare al Profi, o tranzacție care se anunță a deveni cea mai mare realizată în istoria pieței locale de retail, precum și cel mai important exit al Enterprise Investors în cei 16 ani de prezență locală.

Dată fiind scara tranzacției de la Profi, fondurile de investiții au contactat băncile pentru a-și pregăti pachetele de finanțare a achiziției.

Pe de o parte, Citi, angajată de Enterprise Investors să vândă Profi, este implicată și în aranjarea unei finanțări de tip staple finance, opțională pentru viitorul cumpărător.

Pe de altă parte, fondurile de investiții caută să-și structureze propriile pachete de finanțare a achiziției Profi.

Mid Europa are avantajul unei mai bune cunoașteri a pieței locale, după ce în urmă cu un an a cumpărat rețeaua de servicii medicale Regina Maria, și a derulat mai multe procese de due dilligence pentru ținte din sectoare variate. Fondul are în portofoliu rețeaua de magazine Zabka din Polonia și a demonstrat apetit de investiții în sectorul de retail din regiune.

BC Partners este, de asemenea, un investitor cu experiență în retail, după investiția sa derulată în rețeaua de supermarketuri Migros din Turcia.

Compania care operează Profi are o țintă de EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de circa 50 mil. Euro, făcând un salt semnificativ față de 2014 pe fondul extinderii masive a lanțului de magazine.

Expansiunea accelerată a Profi este cartea cea mai importantă pe care Enterprise Investors o joacă în negocierile cu potențialii cumpărători.

Cursul tranzacției de la Profi, cu un vânzător de tip private equity și cu ofertanți veniți puternic cu același profil de investitor financiar indică faptul că vânzarea se îndreaptă către o tranzacție de tip secondary, adică o tranzacție derulată între fonduri de investiții.

Într-un astfel de caz, dacă pentru Enterprise Investors se apropie momentul marcării unui multiplu confortabil al investiției, pentru viitorul cumpărător prețul de achiziție va deveni o provocare pe care va trebui să o administreze în anii următori prin extindere organică sau achiziții pentru a putea multiplica pe termen mediu banii investiți.

Cea mai importantă mișcare pe zona de finanțare a venit în acest an, când a fost contractat un credit pentru a da aripi programului de extindere accelerată a rețelei în teritoriu.

Pe 11 martie, reprezentanții companiei au semnat un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

Raportat la piața locală de retail, reprezentanții Enterprise Investors estimează o cotă de piață de circa 5 – 7% pentru Profi.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organică a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

În România, Enterprise Investors are o prezenţă constantă din anul 2000. Capitalul investit în companii românești este de aproximativ 200 mil.Euro, inclusiv tranzacţia cu Noriel.

National Bank of Greece începe procesul de vânzare la Banca Românească. Grupul bancar elen pregătește tranzacția de exit din piața locală

Lasă un răspuns

National Bank of Greece, una dintre cele patru mari bănci elene, se pregătește să înceapă tranzacția de exit de pe piața bancară locală, susțin surse din piață. Potrivit acestora, teaser-ul pentru vânzarea Banca Românească urmează să fie trimis către potențialii investitori în următoarele 2 – 3 săptămâni de către bancherii de investiții angajați de grupul elen.

Bancherii de investiții de la Credit Suisse au mandat să găsească un cumpărător pentru Banca Românească, mai susțin sursele citate.

Reprezentanții National Bank of Greece nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Planul de restructurare al NBG agreat cu Comisia Europeană, revizuit pe 4 decembrie 2015, prevede că grupul elen trebuie să își reducă expunerea pe piețele din afara Greciei în următorii 2 ani, măsură ce include și vânzarea de subsidiare.

NBG a purtat discuții în acest an cu EFG, banca – mamă a Bancpost, privind o eventuală fuziune între cele două bănci locale în cadrul unui schimb (swap) de active în regiune, afirmă surse din piață.

”Noi încă examinăm opțiuni strategice pentru a întări mai departe prezența noastră în România. O potențială tranzacție cu NBG (proprietarul Banca Românească – n.r.) ar putea fi una dintre opțiuni”, spunea în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, director general al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias.

O mișcare de acest fel au făcut cei de la EFG în Bulgaria în noiembrie 2015, când au preluat operațiunile Alpha Bank din această piață.

Banca Românească deține o cotă de circa 1,8% din piața bancară locală, ceea ce o face o țintă atrăgătoare pentru cumpărători interesați de creșterea cotei de piață, dar poate fi și ocazie de intrare pentru un fond de investiții cu planuri de consolidare a pieței locale, cum a fost în 2015 cazul JC Flowers care avea în plan achiziția Carpatica și a Piraeus Bank România.

Deznodământul tranzacției de la Piraeus Bank România, cu respingerea ofertei JC Flowers de către conducera băncii – mamă din Atena, a întărit însă percepția că băncile elene renunță cu greu la operațiunile din România, unele voci susținând că de fapt nu există o voință reală de vânzare la nivelul vreunei subsidiare locale.

Activitatea subsidiarei locale a National Bank of Greece este susținută de către banca -mamă, care precizează în raportul său anual pe 2015 că majoritatea subsidiarelor sale își asigură singure finanțarea necesară, cu excepția Banca Românească, care a primit circa 450 mil. euro de la NBG prin tranzacții interbancare.

În octombrie 2003, cel mai mare grup financiar din Europa de Sud-Est, Grupul National Bank of Greece (NBG), a achiziţionat pachetul majoritar la Banca Românească S.A., deţinând în prezent 99,279% din capitalul social al acesteia.

Prin susţinerea financiară a grupului, capitalul Băncii Româneşti s-a majorat substanţial, ajungând în prezent la aproximativ 200 mil. Euro. Banca Românească dispune de o reţea naţională formată din 109 sucursale, din care 33 sunt situate în Bucureşti, potrivit ultimelor informații disponibile.

Dintre companiile mai reprezentative aflate sub controlul National Bank of Greece în România se numără NBG Securities România, Societatea de asigurare – reasigurare GARANTA şi NBG Leasing IFN S.A.

National Bank of Greece a finalizat în iunie vânzarea a 100% Finansbank în Turcia către Qatar National Bank pentru 2,75 mld. Euro, iar în plus qatarezii au rambursat la închiderea tranzacției 910 mil. Dolari în contul unei datorii subordonate pe care subsidiara sa o avea față de banca – mamă.

În cadrul aceluiași plan de îmbunătățire a lichidității, conducerea NBG a aprobat pe 21 decembrie 2015 vânzarea participației sale integrale deținute în fonduri de investiții din Marea Britanie către Deutsche Bank Private Equity și Goldman Sachs Asset Management pentru 288 mil. Euro.

Banca Românească a raportat pentru 2015 active în scădere cu 8% față de anul anterior, ajungând la finele anului trecut la 1,8 mld. euro și un profit înainte de provizionare de 15,4 mil. euro. Nivelul depozitelor a scăzut în aceeași perioadă cu 16% până la 752 mil. euro. Subsidiara locală a NBG a raportat un nivel solid al capitalului pentru anul trecut, de 20,1%.

Echipa de conducere de la Banca Românească în frunte cu Ioannis Kougionas s-a concentrat pe reducerea pierderilor băncii, care au scăzut de la 46,9 mil. lei în 2014 la 4,5 mil. lei în 2015, potrivit contului de profit și pierdere din raportul anual al băncii.

Pe piața locală, sunt mai multe bănci de vânzare, printre cele pentru care a fost inițiat un astfel de proces este și Veneto Banca. De cealaltă parte, Banca Transilvania rămâne unul dintre candidații de serviciu pentru noi achiziții, după ce a integrat achiziția Volksbank România, tranzacție finalizată în aprilie 2015.

Axxess Capital confirmă oficial vânzarea a 100% din acțiunile afacerii cu vopseluri Deutek către gigantul american PPG. Horia Manda: „Valoarea tranzacției se încadrează între 40 și 50 mil. euro”. Consultanța juridică a Axxess la exitul din Deutek a fost asigurată de către Gabriela Assoum Predescu

Lasă un răspuns

Axxess Capital, consultantul investițional al Emerging Europe Accession Fund (EEAF), a anunțat astăzi vânzarea pachetului de acțiuni deținut în producătorul de vopseluri Deutek S.A., unul dintre cei mai importanți jucători din piața vopselurilor decorative. Axxess Capital este la al treilea exit din acest an.

Anunțul Axxess Capital confirmă tranzacția anunțată în exclusivitate pe 14 septembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris în premieră că fondul de investiții s-a înțeles pentru vânzarea afacerii Deutek cu grupul american PPG.

“Valoarea tranzacției se încadrează în marja de 40 – 50 mil. euro. Informații financiare despre tranzacție vor fi disponibile atunci când cumpărătorul PPG, companie listată pe bursa din New York – le va face publice. Tranzacția s-a semnat pe 1 noiembrie și estimăm că se va finaliza la începutul lui ianuarie 2017”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital.

Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital și unul dintre veteranii pieței de private equity din România. Sursă foto: Axxess Capital.

Potrivit acestuia, procesul a fost condus de către Axxess Capital Partners, cu o echipă compusă din Horia Manda și Cristina Mogoroașe, Partener Axxess Capital, iar consilierea pe aspectele juridice ale tranzacției a fost asigurată de către avocatul Gabriela Assoum Predescu.

“Procesul (de vânzare al Deutek – n.r.) a debutat la începutul anului 2016. Investitorii invitați în proces au fost corporații multinaționale din Europa și SUA”, a mai precizat Horia Manda.

Decizia de a vinde Deutek, deși dificilă, a fost luata în concordanță cu misiunea EEAF de a susține strategii de creștere accelerată a companiilor din portofoliu, menite a le face atractive pentru jucătorii mondiali în diverse industrii.

“În acest sens, suntem foarte mândri că Deutek a fost achiziționată de către PPG, un producător de top de vopsele, tencuieli și materiale speciale și suntem convinși că expertiza în industrie împreună cu resursele internaționale și cunoștințele locale vor propulsa compania în anii ce urmează la nivelul de lider de piață”, a spus Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital, în cadrul unui comunicat de presă.

Deutek, afacere fondată în 1993, s-a transformat într-un jucător semnificativ și cu o bună reputație pe piața de vopseluri decorative, având vânzări de 30 mil. euro în 2015, prin intermediul unei rețele de 124 magazine de bricolaj la nivel național și un total de 3.500 de magazine de construcții. Din portofoliul de produse Deutek fac parte mărcile OSKAR și Danke.

În urma achiziției Deutek de către fondul de investiții EEAF în 2013 de la Advent International, compania s-a concentrat asupra consolidării poziției în piață.

“Managementul companiei Deutek a fost întotdeauna dedicat să-și construiască o poziție de lider de piață, bazată pe branduri de încredere și oferte de produse inovatoare pentru consumatori. Această viziune a fost pe deplin susținută de acționarii săi și cooperarea fructuoasă cu Axxess Capital pe parcursul ultimilor patru ani a permis companiei să livreze rate de creștere peste performanța pieței, în același timp asigurând nivele înalte de rentabilitate. Așteptăm cu nerăbdare sa ne alăturăm echipei PPG întrucât suntem încrezători ca fiind parte a unui lider al industriei mondiale ne va permite în continuare să atingem performanțe conforme cu viziunea noastră”, a declarat Gabriel Enache, CEO-ul Deutek.

Exitul Axxess Capital de la Deutek vine într-un moment favorabil de piață, dacă avem în vedere că industria de profil a înregistrat în 2015 un ritm de creștere de circa 5 procente, după ani de stagnare și de scădere.

Axxess Capital este un administrator de investiți independent cu peste 15 ani de experiență pe piața investițiilor de capital mici și mijlocii din Europa de Sud-Est și care are în administrare peste 250 mil. euro în trei fonduri de investiții – RAEF, BAF și EEAF.

Echipa Axxess Capital a încheiat până în prezent peste 38 de tranzacții de investiții de capital privat și a realizat 26 de exituri în sectoare precum servicii financiare, industria prelucrătoare, informatică și calculatoare, retail specializat, bunuri de consum.

În acest an, Axxess Capital a fost unul dintre cei mai activi jucători pe piața managerilor de fonduri de investiții, semnând trei exituri – din afacerea cu jucării Noriel vândută către Enterprise Investors, din Industrial Access – afacere vândută către belgienii de la TVH și acum Deutek către americanii de la PPG. De asemenea, Axxess a preluat în acest an controlul Carpatica.

Axxess Capital a luat pe pierderi Deutek în 2013 în cadrul unei tranzacții de circa 16 mil. euro și a trecut-o pe profit la o marjă netă de 10%, astfel că vânzarea Deutek este de așteptat să aducă un multiplicator bun pentru banii investiți de Axxess Capital.

Deutek a raportat pentru 2015 un profit net de 13,1 mil. Lei (2,9 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 131,5 mil. Lei (29,5 mil. Euro)și un număr mediu de 344 de angajați. În 2012, anul dinaintea preluării afacerii de către Axxess Capital, compania avea o pierdere de 25,1 mil. Lei la o cifră de afaceri de 117,9 mil. Lei și 343 de angajați.

Deutek concurează cu Kober (afacerea antreprenorului Aurel Kober), Policolor (aflat în portofoliul fondului de investiții RC2, condus de Ion Florescu), Fabryo Corporation (controlat de către fondul de investiții Oresa Ventures) pe o piață de lacuri și vopsele cu vânzări anuale estimate la circa 350 mil. Euro pe an. Cea mai mare pondere la nivelul pieței este ocupată de vopselurile decorative, care ajung până la 160 mil. Euro vânzări pe an.

PPG este deja prezent pe piața românească de profil prin PPG Coatings România, companie cu structuri de vânzări însă fără capacități de producție locale. PPG Coatings România (fosta Trilak Coatings SRL) a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 14,2 mil. Lei și un profit net de 0,5 mil. Lei la un număr de 27 de angajați.

PPG este furnizor pentru producătorul auto Renault, proprietarul uzinelor Dacia de la Pitești. La nivel global, PPG este unul dintre liderii industriei de profil alături de concernul Akzo Nobel. PPG s-a uitat și înainte după achiziții pe piața românească, spun surse din piață.

PPG este o afacere fondată în 1883 sub numele Pittsburgh Plate Glass de către John B. Ford și John Pitcairn în Pittsburgh (Pennsylvania, SUA).

Concernul american a ajuns la finele lui 2015 la venituri de 15,33 mld. Dolari și un profit net de 1,406 mld. Dolari, respectiv la un numerar din operațiuni de 1,837 mld. Dolari. Acțiunile companiei sunt listate pe bursa din New York, PPG având o capitalizare bursieră de 24,6 mld. Dolari. Principalii acționari ai companiei sunt investitori instituționali precum Vanguard Group (6,8%), FMR ((6,38%), Massachusetts Financial Services (6,01%), State Street Corporation (4,21%) sau fonduri mutuale precum Fidelity Contrafund Inc cu 2,8%, conform datelor făcute publice la 30 iunie.

Compania ocupă poziția 190 în indexul Fortune 500. PPG și-a bazat creșterea în ultimii ani pe o campanie puternică de achiziții. După o tranzacție în Mexic în 2014 de peste 2 mld. Dolari, în 2015 PPG a finalizat șase achiziții mai mici pentru care a plătit peste 400 mil. Dolari.

Pe piețele din regiune, PPG are o poziție solidă. Astfel, conform unor date prezentate de către grupul finlandez Dejmark, prezent și în România, PPG Deco deține o cotă valorică de 15% din piața de profil din Cehia, 20% din piața slovacă, respectiv 16% din piața din Ungaria prin intermediul mărcii Trilak (cu care este prezent PPG și în România).

Sectorul materialelor de construcții din România a revenit în atenția investitorilor strategici, care văd potențial de creștere în anii următori pe fondul unei creșteri de consum.

Fondul de investiții elen Global Finance a încasat la exitul din TotalSoft de aproximativ 2,5 ori banii investiți

Lasă un răspuns

Fondul de investiții elen Global Finance a încasat de aproximativ 2,5 ori banii investiți în afacerea TotalSoft în urma exitului realizat în luna septembrie, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Global Finance a vândut un pachet de 90,5% din acțiunile TotalSoft către compania turcă Logo Yazilim, care a plătit pentru pachetul integral de acțiuni 30,247 mil. Euro. TotalSoft a fost cumpărată la un multiplu de 8,6 x EBITDA raportat la rezultatul înregistrat în 2015, respectiv la aproximativ 7 x EBITDA față de rezultatul estimat pentru acest an.

Fondul elen a încasat astfel peste 27 mil. Euro la exit.

Global Finance a cumpărat în aprilie 2005 prin fondurile sale de investiții Global Romania and Bulgaria Growth Fund și Black Sea Fund un pachet de 88% din acțiunile companiei fondate de către Liviu Drăgan, valoarea tranzacției fiind estimată la circa 7,7 mil. Euro. Fondul elen a investit atunci aproximativ 3,5 – 4 mil. euro din propriul capital, restul fiind acoperit dintr-o finanțare bancară.

În 2009, Global Finance a preluat cu fondul său de investiții South Eastern Europe Fund un pachet de 90,5% din TotalSoft.

Prețul plătit din capitalul propriu și tranzacția realizată în 2009 totalizează investiția de capital a administratorului elen de capital în cei nouă ani la un nivel de aproape 2,5 ori mai mic decât banii obținuți la exit.

Global Finance a mai realizat în acest an un exit important, prin vânzarea pachetului de control din afacerea Green Group către fondul de investiții Abris Capital. Global Finance și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au încasat circa 40 – 45 mil. Euro din vânzarea pachetelor de acțiuni, dublu față de banii investiți la intrarea în afacere în 2012. Atunci, Global Finance a investit prin intermediul SEEF 16,7 mil. Euro, iar BERD 6,8 mil. Euro.

Ambele tranzacții au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Compania turcească Logo a semnat pe 2 septembrie la București contractul de achiziție al pachetului de 100% din acțiunile TotalSoft pentru care a plătit 30,2 mil. Euro către fondul de investiții Global Finance, Liviu Drăgan (cu o participație de circa 10%) și Florin Manea (cu un pachet de peste 1%).

Clearwater și Allen & Overy au fost consultanții vânzătorului, iar Eversheds și Kolcuoglu au fost consultanții cumpărătorului.

Pe lista investitorilor care s-au arătat interesați de procesul de vânzare al TotalSoft s-au aflat investitori strategici precum Asseco din Polonia și Visma din Norvegia, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Visma este o companie norvegiană, prezentă și în România ca și Asseco, cu venituri anuale de circa 900 mil. Euro pe an și EBITDA de aproape 190 mil. Euro. Visma este controlată de către fondurile de investiții Cinven, HG Capital și KKR, fiecare cu un pachet de 31,3%.

Anul trecut, TotalSoft a înregistrat venituri de 21,3 mil. Euro, iar pentru primul semestru al acestui an a raportat venituri de 10,65 mil. Euro. Câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) au fost în primele șase luni ale anului de 1,97 mil. Euro.

Managerul elen de capital privat Global Finance și-a încheiat exiturile din portofoliul local, însă mai are de vândut portofoliul de proprietăți imobiliare în care a investit dintr-un fond separat.

În 2005, Global Finance a anunțat ridicarea unui fond specializat în investiții imobiliare în regiune cu un capital de circa 150 mil. euro, printre ai cărui investitori se numărau BERD și fondul austriac Immofinanz.

”Am făcut 12 investiții de capital (fără a include imobiliarele) pentru un ordin total de 100 milioane de euro. Primele (achiziții – n.r.), în anii ’90, au fost de un ordin între 2 și 4 milioane de dolari în timp ce cele mai recente sunt de ordinul 15 – 25 milioane de euro”, declara în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Theodore Kiakidis, partener al Global Finance responsabil de investițiile din piața locală.

Printre primele investiții locale ale Global Finance s-au numărat în perioada 1996 – 1998 producătorul de coloranţi şi aditivi pentru mase plastice Romcolor 2000, producătorul de mobilă Neoset, afacerea cu înghețată Delta și fabrica de pâine Titan (prin intermediul Loulis Group).

Afacerea de asigurări Euroins (2008) și compania de reciclare a deșeurilor Green Group (2012) sunt ultimele investiții ale administratorului de capital elen, care este în faza de dezinvestire a portofoliului local.

Global Finance a evitat complet să mai facă investiții de capital în România din a doua jumătate a anului 2006 și până a trecut ceva timp după criză datorită mediului în care se mișcau prețurile, după cum explica Theodore Kiakidis strategia de investiții a managerului elen de capital privat.

Global Finance, care s-a concentrat pe investiții în Europa de Sud-Est, a avut în portofoliul său local de-a lungul timpului și alte companii precum producătorul de medicamente Sicomed (exitat în 2005, astăzi funcționează sub numele de Zentiva România), lanțul de magazine GSM Germanos (astăzi în portofoliul Telekom România), compania de telefonie mobilă Orange România (parte acum a grupului France Telecom), lanțul de magazine la Fourmi (Mega Image sub mandatul belgienilor de la Delhaize) și afacerile de IT TotalSoft și Axigen (participație vândută în 2011).

Fondat în 1991 la Atena, Global Finance are o listă care cuprinde 80 de investiții în 10 țări din regiune, cu o valoare totală a achizițiilor de peste 820 mil. euro.

Ultimul fond, ridicat în 2006, cu un capital de 350 mil. euro, este și cel mai mare din seria de opt fonduri ridicate de managerul grec de active în ultimii 24 de ani.

După preluarea Albalact, Lactalis și-a exprimat interesul pentru achiziția Covalact. Fondul de investiții SigmaBleyzer a mai purtat discuții pentru tranzacția de exit din România și cu alți investitori strategici

Lasă un răspuns

Grupul francez Lactalis și-a exprimat interesul pentru achiziția Covalact, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Grupul francez a finalizat în urmă cu circa trei săptămâni oferta publică de preluare a Albalact, iar apetitul său de achiziții nu se oprește aici în cadrul strategiei sale de a-și consolida poziția de lider pe piața de lactate.

De cealaltă parte, fondul de investiții SigmaBleyzer are în portofoliu din 2007 afacerea Covalact, din care ca orice investitor de capital privat trebuie la un moment dat să își facă exitul. În acest context, fondul de investiții SigmaBleyzer a purtat în ultimul an discuții cu investitori pentrru vânzarea Covalact.

Grupul german Müller a negociat în cursul acestui an achiziția Covalact, pentru care a înaintat o ofertă, însă discuțiile cu SigmaBleyzer nu au putut fi finalizate din cauza prețului oferit, susțin surse din piață.

Dealtfel, discuțiile din acest an dintre SigmaBleyzer pentru vânzarea Covalact către un investitor strategic internațional au avut loc în timp ce Lactalis era ocupat cu tranzacția de preluare a Albalact.

Reprezentanții părților nu au putut fi contactate până la momentul publicării acestui articol pentru comentarii pe marginea negocierilor de vânzare a Covalact.

Grupul francez a finalizat pe 15 septembrie preluarea unui pachet de 94,8% din Albalact pe bursa de la București în cadrul unei tranzacții în valoare de 73 mil. Euro. Principalii vânzători ai Albalact au fost familia lui Raul Ciurtin care a încasat 35 mil. Euro de pe urma exitului, în timp ce fondul de investiții RC2, condus de Ion Florescu, a primit în conturi 19,5 mil. Euro din vânzarea unui pachet de 25,4% din companie.

SigmaBleyzer a mai avut discuții pentru exitul din Covalact, însă nu are o presiune de timp ca și alte fonduri de investiții care, de regulă, investesc în medie 3 – 5 ani, iar apoi își vând participațiile. Însă având în vedere că SigmaBleyzer are pe masă ofertă de achiziție, fondul ar putea în orice moment să anunțe numele cumpărătorului Covalact.

În iunie 2007, pachetul majoritar de acțiuni al Covalact a fost preluat de către fondul de investiții Southeast European Fund IV, administrat de către SigmaBleyzer. În aprilie 2008 Primulact și Lactate Harghita au fost cumpărate de către Covalact. De la achiziție şi până în prezent SigmaBleyzer a investit aproape 7 mil. Euro, conform ultimelor informații disponibile pe site-ul Covalact.

Covalact SA a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 44,9 mil. Euro și un profit net de 1,3 mil. Euro la 357 de angajați. Compania operează două fabrici, la Sfântul Gheorghe și Miercurea Ciuc.

Covalact avea anul trecut o cotă de piață valorică de 4,8%, ocupând poziția a cincea pe piață, potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piață Nielsen, citat pe 14 octombrie 2015 de către Cornel Dănilă, director general al companiei.

SigmaBleyzer este un manager de capital privat, fondat în 1994 de către un grup de oameni de afaceri născuți în Ucraina, respectiv în spațiul fostei Uniuni Sovietice. SigmaBleyzer are sub administrare active de circa 1 mld. dolari, iar investițiile sale au vizat în special piețele din Est, precum Ucraina, România și Kazahstan, dar și statul american Texas.

Fondul investește, de regulă, între 25 și 50 mil. dolari într-un tichet de tranzacție pentru obținerea unei poziții de control într-o companie din Europa de Est. Operațiunile locale sunt conduse de către Radu Bugică, country manager SigmaBleyzer. În afara Covalact, SigmaBleyzer mai are în portofoliu afaceri în Ucraina – AgroGeneration (agricultură), Volia Limited (telecomunicații), Poltava Confectionary (industria produselor alimentare și a băuturilor) și Cosmo (retail).

Pe piața de lactate estimată undeva în jurul a 800 mil. Euro pe an, achiziția Albalact de către Lactalis duce grupul francez într-o poziție de lider de sector. Printre investitorii strategici de pe acest segment important de consum se află grupul francez Danone, grupul german Müller, grupul olandez Campina sau grecii de la Olympus.

Pe piața laptelui de consum, principalii jucători sunt Albalact, Covalact, Danone, Friesland, Prodlacta și LaDorna (Lactalis). Pe segmentul produselor proaspete, concurează Albalact, Covalact, Danone, Friesland și Simultan, iar pe piața de unt Covalact, Albalact, Friesland și Macromex.

După achiziția Albalact, impactul cel mai puternic se simte pe piața laptelui de consum, unde cota de piață a Lactalis trece de 20%, potrivit deciziei Consiliului Concurenței prin care a fost aprobată achiziția Albalact de către compania franceză.

Lactalis a cumpărat în 2008 afacerea LaDorna de la omul de afaceri Jean Valvis într-o tranzacție de 80 – 100 mil. Euro.

Grupul francez, înființat în 1933, este controlat de către familia fondatorului Besnier și a avut în 2015 o cifră de afaceri globală de 17 mld. Euro.

Fondurile de investiții domină lista scurtă a investitorilor selectați pentru achiziția Profi: Mid Europa, KKR și fondul Pamplona Capital al unui miliardar de origine rusă, printre numele așteptate să ajungă în faza finală a tranzacției de exit a Enterprise Investors

Lasă un răspuns

Fondurile de investiții Mid Europa Partners, KKR și Pamplona Capital au fost selectate pe lista scurtă a investitorilor care continuă cursa pentru achiziția lanțului de magazine Profi, după depunerea ofertelor neangajante în urmă cu o săptămână, susțin surse din piață.

De asemenea, unele surse mai susțin că pe listă se mai află și fondul de investiții BC Partners. Acestea adaugă că ar putea avansa în proces și alți investitori, în funcție de strategia de vânzare stabilită.

Investitorii selectați pe lista scurtă va trebui să-și pregătească echipele pentru a intra în faza de due dilligence (analiză financiară) în vederea pregătirii ofertelor angajante. După depunerea ofertelor angajante, Enterprise Investors va putea selecta viitorul cumpărător al Profi.

Tranzacția de vânzare a Profi de către fondul de investiții Enterprise Investors, cotată de surse din piață în jurul a 300 – 350 mil. Euro, a atras atenția la început mai multor investitori de talie globală, printre care și CVC Capital Partners, dar unii dintre aceștia au decis să nu depună o ofertă neangajantă. Banca americană Citi se ocupă de vânzarea Profi, tranzacție în care cumpărătorul ar putea opta pentru contractarea unei finanțări de achiziție de tip staple finance de la un consorțiu de bănci.

Pe lista investitorilor care au depus oferte neangajante, dar care nu au fost selectați pentru faza următoare se află grupul lituanian VP, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Fondul de investiții Mid Europa are avantajul unei cunoașteri mai bune a pieței locale, după achiziția rețelei de servicii medicale Regina Maria în urmă cu un an în cadrul celei mai mari tranzacții din istoria pieței de profil, estimată în jurul a 130 mil. Euro.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, de unde este în curs de exit.

Zabka concurează pe piața din Polonia cu Biedronka a portughezilor de la Jeronimo Martins. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este o tranzacție estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro, adică în jurul unui multiplu de 13 EBITDA raportat la rezultatul obținut în anul anterior vânzării.

Fondul american de investiții KKR este un investitor care a intrat recent în piața Europei de Sud – Est și până acum tranzacțiile din piața românească nu au suscitat suficient interes până la vânzarea Profi.

KKR are sub administrare active de 131 mld. Dolari. În 2013, KKR a cumpărat cea mai mare companie de cablu din Serbia, SBB, într-o tranzacție de peste 1 mld. Euro.

Pamplona Capital a fost fondat în 2005 și a strâns până acum cinci fonduri de investiții cu un capital total de peste 7 mld. Euro. Fondul IV, strâns în 2014, are o capitalizare de 3 mld. Euro.

Fondatorul Pamplona Capital este miliardarul născut la Moscova în urmă cu 57 de ani, Alexander Knaster. Evreu de origine rusă, Knaster a emigrat în SUA la 16 ani. Apoi, acesta și-a luat o diplomă în matematică și inginerie electrică, iar apoi a făcut un MBA (master în administrarea afacerilor) la universitatea americană Harvard. În 1995, s-a întors în Rusia, iar trei ani mai tâziu a acceptat oferta miliardarului rus Mikhail Fridman pentru a prelua postul de director general al gigantului financiar rusesc Alpha Group. În 2004, a pus bazele Pamplona Capital, în spatele căruia se află din nou puternicul grup rusesc Alpha, controlat de oligarhi ruși. În 2013, Pamplona admnistra active de 6,5 mld. Dolari, din care 2 mld. Dolari aparțineau Alpha Group.

Acum, Pamplona Capital Management are sub administrare active de peste 10 mld. Dolari. Revista americană Forbes a scris că în 2013 Knaster a făcut 600 mil. Dolari când Alpha Group și-a vândut participația în TNK BP pentru 28 mld. Dolari. Averea lui Alexander Knaster era estimată de către Forbes în 2014 la 2,1 mld. Dolari.

Alpha Group este un conglomerat privat rusesc, fondat în 1989, în spatele căruia se află un grup de oligarhi în frunte cu Mikhail Fridman (avere estimată de Forbes la 15,3 mld. Dolari), German Khan (avere estimată la 9,9 mld. Dolari) și Alexei Kuzmichev (avere estimată la 7,7 mld. Dolari). Una dintre companiile aflate în portofoliul conglomeratului rusesc Alpha Group este X5 Retail, care operează un lanț de circa 7.936 de supermarketuri în Rusia și cu venituri anuale de peste 13 mld. Dolari.

BC Partners, un alt nume care s-a interesat de achiziția Profi, are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Vânzarea Profi este una dintre tranzacțiile – vedetă ale regiunii pentru fondurile de investiții mari. În acest moment, alte tranzacții importante sunt în derulare în regiune – vânzarea lanțului Zabka în Polonia, a afacerii de comerț online Allegro din Polonia sau cea a pachetului de fabrici de bere SAB Miller din Europa de Est de către AB Inbev.

Profi este rețeaua de supermarketuri cu cel mai agresiv ritm de extindere în teritoriu, având ca țintă să ajungă la 500 de unități până la finele acestui an.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Axxess Capital a finalizat tranzacția de exit din Industrial Access, afacere cu o marjă netă de 17%. Belgienii de la TVH au preluat 100% din acțiunile companiei și au mână liberă pentru fuziunea cu Romlift

Lasă un răspuns

Grupul belgian TVH a finalizat, ieri, achiziția pachetului de 100% din acțiunile firmei Industrial Access de la fondul de investiții Balkan Accession Fund și de la fondatorul afacerii, antreprenorul Ștefan Ponea.

Finalizarea tranzacției a fost confirmată de către Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital, manager de capital privat care administrează inclusiv fondul de investiții Balkan Accession Fund.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă Horia Manda preciza pe 8 iunie că aceasta depășește 10 mil. Euro și că vânzătorii au primit cinci oferte pentru Industrial Access.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că vânzarea Industrial Access ar putea ajunge până la circa 20 – 25 mil. Euro la valoare de întreprindere, adică prețul pe pachetul de acțiuni și datoriile preluate.

Grupul belgian TVH a semnat pe 3 iunie contractul de achiziție cu East Holding BV, un vehicul de investiții prin intermediul căruia Axxess Capital a vândut 90% din Industrial Access, și cu Șefan Ponea, vânzătorul unui pachet de 10% din afacere.

Cumpărătorul a fost vehiculul de investiții Mateco Sarl din Luxemburg, potrivit informațiilor făcute publice de către Consiliul Concurenței.

Consultanții KPMG au avut mandatul de vânzare al Industrial Access, informație publicată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 23 iulie 2015. O echipă coordonată de către Bogdan Văduva, partener responsabil de activitatea de fuziuni și achiziții la nivel local al KPMG, a fost implicată în tranzacție.

Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către avocatul Gabriela Assoum Predescu.

De cealaltă parte, cumpărătorul a mizat pe serviciile de asistență juridică și de taxe ale firmei de avocatură NNDKP. Din echipă au făcut parte Ruxandra Bologa (Partener), Anca Mihăilescu (Asociat Senior), Ioana Vieru (Asociat). Din cadrul departamentului de Consultanță Fiscală al NNDKP au fost implicați Mihaela Ioja (Senior Tax Manager) și Alexandru Onuță (Senior Tax Manager).

Ștefan Ponea a fondat, în 2005, Industrial Access, împreună cu trei asociaţi. În 2007, BAF a cumpărat 90% din acțiunile firme de închiriere și leasing echipamente pentru construcții Industrial Access, în urma tranzacției Ponea rămânând acționar minoritar.

Ultimul bilanț al firmei indică pentru 2015 un profit de 1,76 mil. euro la o cifră de afaceri de 10,7 mil. euro și 59 de angajați.

Industrial Access este lider în domeniul nacelelor și platformelor pentru acces și lucru la înălțime în Balcani, având cea mai dezvoltată rețea de închiriere de echipamente pentru acces și lucru la înălțime din regiune (România, Bulgaria și Republica Moldova).

Ulterior achiziției, TVH intenționează să fuzioneze Industrial Access cu cealaltă companie pe care o deține deja. În 2013, grupul belgian a cumpărat Romlift Serv, ce activează pe piața locală de închiriere a platformelor de lucru la înălțime. Romlift Serv are o cifră de afaceri de 8,3 mil. Lei (1,9 mil. Euro) și un profit net de 1,68 mil. Lei (0,37 mil. Euro) la un personal format din 25 de angajați.

În portofoliul grupului TVH se află și firma TVH Industrie Import Export România, al cărui obiect de activitate îl reprezintă comerţul cu ridicata al altor maşini şi echipamente.

Cumpărătorul, grupul TVH, este o afacere 100% de familie fondată în Belgia de către Paul Thermote și Paul Vanhalst.

Grupul TVH are subsidiare în 30 de țări, inclusiv în România, și circa 4.800 de oameni, pentru 2015 raportând o cifră de afaceri consolidată de 1,223 mld. euro.

Axxess Capital, unul dintre principalii administratori de fonduri de investiții activi pe piețele din Europa de Sud – Est, are un istoric de peste 15 ani în piața de profil, prin intermediul celor trei fonduri de investiții aflate sub administrarea sa.

Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Balkan Accession Fund (BAF) și Emerging Europe Accession Fund (EEAF) au strâns în total de la investitori capital de peste 250 mil. euro. Axxess a fost implicat în peste 35 de achiziții de companii și peste 25 de vânzări de participații în domenii variate precum servicii financiare, industria prelucrătoare, IT, retail specializat sau bunuri de consum.

Axxess Capital este cel mai activ administrator de pe piața fondurilor de investiții și are cea mai puternică schimbare de portofoliu local dintre jucătorii locali de private equity, având în vedere seria de achiziții, respectiv de exituri realizate în ultimul an.

Astfel, în acest interval de timp, EEAF, care are în portofoliu Nextebank a preluat controlul băncii Carpatica și a intrat pe piața retailerilor online prin preluarea pachetului de 30% din Elefant Online. De asemenea, Axxess Capital a finalizat în aprilie vânzarea pachetului minoritar de 49,9% din acțiunile Noriel către Enterprise Investors, manager regional de private equity.

În prezent, managerul de fonduri de investiții Axxess Capital este aproape de vânzarea afacerii cu lacuri și vopsele Deutek, cumpărate în 2013 de la fondul de investiții Advent International.

Politica de investiții a Axxess Capital vizează tichete de achiziție de regulă cuprinse între 5 și 15 mil. euro fie pentru preluarea de pachete majoritare de acțiuni, fie participații minoritare în companii – țintă.

Managerul de capital privat este condus de aproape două decenii de către Horia Manda, unul dintre cei mai experimentați manageri de pe piața locală de profil.

MedLife pregătește listarea unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București

Lasă un răspuns

MedLife, lider pe piața serviciilor medicale private, pregătește listarea unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția ar putea avea loc până la finele acestui an. Listarea MedLife ar permite realizarea unui exit pentru fondul de investiții Value4Capital (V4C), care încearcă de mai bine de un an vânzarea pachetului de 36,25 % din companie.

Acționarii MedLife au analizat mai multe structuri de tranzacție.

Discuțiile avute însă în ultimul an cu investitori precum fondul de investiții PineBridge și Țiriac Holdings au eșuat.

În acest an, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a exprimat interesul de a prelua un pachet de acțiuni la MedLife, în contextul unui exit al fondului de investiții Value4Capital din afacere.

Astfel, MedLife are pe masă și varianta unei tranzacții de preluare a unui pachet minoritar de către BERD împreună cu un fond de investiții.

Reprezentanții MedLife nu au făcut niciun comentariu pe subiectul listării până la publicarea acestui articol.

Ipoteza listării MedLife pe bursă a fost lansată de către reprezentanții companiei și în anii anteriori.

Tranzacția de exit a fondului V4C din MedLife este una de calibru. În toamna anului trecut, fondul de investiții Mid Europa Partners a preluat 100% din acțiunile rețelei Regina Maria, într-o tranzacție de circa 145 mil.Euro.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.Euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation (IFC) și V4C.

Compania MedLife este angrenată într-o cursă de consolidare a sectorului de profil, alături de alți jucători precum Regina Maria, dar și Medicover sau Affidea.

La sfârșitul lunii septembrie, rețeaua Medlife s-a extins cu o hyperclinică la Ploiești, investiție de 0,7 mil. Euro. Potrivit reprezentanților Medlife, compania a anunțat suplimentarea bugetului de investiții cu un credit de 20 mil. Euro, astfel încât valoarea totală a bugetului de investiții se va ridica la 76 de mil. Euro.

MedLife a raportat pentru primul trimestru al anului 2016, o cifră de afaceri cumulată în valoare de 27,6 mil. Euro. Pentru întregul an, compania estimează o cifră de afaceri cumulată la nivel de grup în valoare de 117 mil. Euro, creștere organică, iar în funcție de concretizarea tranzacțiilor aflate în derulare, susține că ar putea atinge pragul de 130 până la 150 mil. Euro.

Medlife este o afacere controlată de familia fondatoarei afacerii, medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, care are un pachet de 51% din acțiuni, restul fiind în posesia unor investitori financiari internaționali – fondul de investiții Value4Capital (36,25%), respectiv International Finance Corporation cu un pachet de 12,75%.

Medlife a apăsat puternic în acest an pedala împrumuturilor pentru a-și putea finanța planurile de creștere organică, dar mai ales pentru a avea bani pentru campania de achiziții care să-i consolideze poziția de lider în sectorul de profil.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 mil. Euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen.

Ultima achiziție a Medlife a fost anunțată în luna august, când a fost semnat contractul de cumpărare a unui pachet de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri, vânzătorii în această ultimă tranzacție fiind Carmen Bichiș, fost președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu 33%, Ileana Agalopol, fost comisar CNVM, tot cu o deținere de 33%, respectiv Maria Pop, directorul general al companiei, care a vândut un pachet de 24% și a rămas acționar în companie cu 10%.

Centrul Medical Panduri este a 11-a achiziție în istoria de 20 de ani a Medlife.

Compania a cumpărat în 2010 Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov, apoi au urmat și alte achiziții precum grupul Genesys Medical Clinic din Arad (2011), două laboratoare la Iași și la Constanța (2014), centrul medical SAMA si Ultratest din Craiova, banca de celule stem Stem Cells Bank din Timișoara, Prima Medical din Craiova (în 2015), rețeaua de laboratoare Diamed Center și clinicile stomatologice Dent Estet (în 2016).

BCR și IFC s-au poziționat ca principalii finanțatori de-a lungul timpului pentru Medlife.
MedLife a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 mil. Euro.

Compania MedLife își desfășoară activitatea în 17 hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași, Ploiești și Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 spitale în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, trei maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 32 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 14 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, cu Medicover și Sanador.

După semnarea tranzacției de exit din afacerea Netcity, fondul de investiții PineBridge a reluat tranzacția de vânzare a Digital Cable Systems

Lasă un răspuns

Fondul de investiții PineBridge, controlat de grupul asiatic de investiții Pacific Century Group, a reluat recent procesul de vânzare a Digital Cable Systems, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

PineBridge a încercat să vândă și în urmă cu doi ani afacerea Digital Cable Systems, dar tranzacția nu a avansat după ce ofertele primite de la UPC și Vodafone au fost cu mult sub așteptările vânzătorului.

Reprezentanții PineBridge nu au putut fi contactați pentru comentarii pe marginea reluării tranzacției de exit din afacerea Digital Cable Systems până la momentul publicării acestui articol.

Digital Cable Systems (DCS), care operează sub marca Akta Telecom, este văzut ca o achiziție care ar completa în mod natural portofoliul unui jucător local major de pe piața de comunicații, profil în care se încadrează Orange, Vodafone, Telekom România, UPC sau RCS & RDS. Tranzacția ar putea atrage atenția și altor tipuri de investitor, financiar sau strategic care ar dori intrarea pe piața locală de profil.

Reprezentanții UPC, RCS & RDS, Vodafone și ai Telekom România nu au făcut niciun comentariu până la acest moment pe subiectul DCS.

Compania, controlată de PineBridge, este furnizor de servicii de televiziune, internet și telefonie pentru clienți rezidentiali, cu preponderență în mediul rural și în orașele mici, având ca arie de acoperire peste 3.000 de localități din 35 de județe, conform datelor disponibile pe propriul site.

Digital Cable Systems a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri netă de 172,1 mil.lei (38,7 mil.euro) și o pierdere de 8,7 mil.lei ( 1,97 mil.euro) la un număr mediu de 1.177 angajați.

PineBridge este un investitor de talie globală, cu active sub administrare de 80,7 mld. Dolari, din care majoritarea sunt în Asia (active de 42 mld. Dolari), în Europa având active de 9,8 mld. Dolari.

Pe piața locală, PineBridge s-a numărat printre acționarii care au semnat în urmă cu aproape o lună contractul de vânzare a 100% din acțiunile Netcity Telecom către DirectOne în cadrul unei tranzacții de până la 35 mil. Euro.

Elbit Systems, cu o deținere de 40%, și grupul UTI, cu 60% sunt vânzătorii Netcity. Grupul UTI este controlat de către familia lui Tiberiu Urdăreanu, iar PindeBridge este din 2005 acționar minoritar, cu o deținere de circa 25%.

În afara exitului în derulare de la Netcity, PineBridge s-a înscris în cursă și pentru achiziții locale. Astfel, în urmă cu un an a avut discuții avansate pentru a intra ca acționar minoritar în afacerea Medlife, în contextul în care fondul de investiții Value 4 Capital încearcă să-și facă exitul din afacere.

De asemenea, PineBridge încearcă, ca și alți manageri de capital de risc, să ridice un nou fond de investiții, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. La nivel local, operațiunile PineBridge sunt coordonate de către Doina Popescu.

Pacific Century Group, acționarul majoritar al PineBridge, este condus de către Richard Li, unul dintre fiii lui Li Ka – Shing, al doilea cel mai bogat om din Asia, a cărui avere era estimată de către Forbes la 27,1 mld. dolari în martie 2016.

Tranzacția de vânzare a lanțului Profi la start: Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins, printre numele așteptate să intre în cursa pentru achiziția rețelei de supermarketuri. Enterprise Investors va primi până pe 30 septembrie ofertele neangajante. Cumpărătorul are opțiunea de a-și finanța achiziția printr-un împrumut aranjat de către Citi

Lasă un răspuns

Tranzacția de vânzare a lanțului de supermarketuri Profi, aflat în portofoliul managerului regional de capital privat Enterprise Investors, ajunge până la 30 septembrie în faza ofertelor neangajante, fiind așteptată participarea unui număr mare de fonduri de investiții și a câteva nume de investitori strategici, conform informațiilor din piață disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins se numără printre candidații așteptați să intre în cursă pentru achiziția afacerii Profi.

De asemenea, surse din piață susțin că tranzacția așteptată să ajungă la un ordin de mărime estimat în jurul a 350 – 400 mil. Euro ar putea atrage interesul și al altor fonduri de investiții de talia KKR, Advent, Blackstone sau Warburg Pincus.

Lista potențialilor candidați la achiziția Profi este estimată în prima fază undeva în jurul a 20 de investitori, din care circa 4 nume ar putea veni din zona investitorilor strategici, în special din rândul grupurilor de retail care nu au operațiuni în România și au acum oportunitatea de a obține printr-o astfel de achiziție suficientă masă critică pentru o poziție de top în piața locală de profil.

Banca americană de investiții Citi este cea care a primit mandatul pentru vânzarea Profi. Ca o noutate pentru piața locală de fuziuni și achiziții, Citi va aranja și o finanțare de tip staple finance prin care va putea oferi cumpărătorului un împrumut sindicalizat împreună cu alte bănci prin care să pună la dispoziție bani pentru achiziția Profi. Finanțarea aranjată de către Citi este opțională pentru cumpărător.

Profi are o cotă de piață de aproximativ 5 – 7% raportată la nivelul a tot ceea ce înseamnă piață locală de retail, care cuprinde mai multe formate precum hypermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate, unități de tip discounter sau cash and carry.

Vânzarea Profi intră pe radarul marilor investitori într-un context de piață favorabil, fiind una dintre atracțiile regiunii cu o economie într-un ritm de creștere de peste 5% și cu o anumită stabilitate la nivel politic la care se adaugă potențialul cert de creștere al consumului.

În plus, tranzacția de la Profi ajunge la un calibru suficient de mare încât să atragă mai multe profiluri de investitor, de la investitori strategici până la fonduri de investiții cu interese regionale și fonduri de investiții globale. În piață, există mulți bani lichizi, dar puține ținte de achiziție suficient de mari care să stârnească apetitul unor astfel de investitori.

Printre investitorii strategici care și-au exprimat și în trecut intențiile de a cumpăra Profi este grupul portughez Jeronimo Martins prin subsidiara sa poloneză, Biedronka.

“Jeronimo Martins Group este întotdeauna foarte atent la oportunitățile de creștere care pot apărea dar niciodată nu facem vreun comentariu referitor la chestiuni potențiale de fuziuni și achiziții”, a răspuns pe 9 septembrie printr-un email jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Rita Fragoso, șeful departamentului de Media din cadrul Jeronimo Martins.

Jeronimo Martins este un grup portughez fondat în 1792, cu operațiuni în Portugalia, Polonia (prin intermediul lanțului de supermarketuri Biedronka cu vânzări anuale de 9,2 mld. euro) și Columbia. Jeronimo Martins are vânzări anuale de 13,7 mld. Euro, EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 800 mil. Euro, 89.027 angajați și un portofoliu de 3.605 magazine.

Jeronimo Martins are o capitalizare bursieră de 9,738 mld. Euro pe bursa Euronext Lisabona. Principalul acționar al Jeronimo Martins este Sociedade Francisco Manuel dos Santos cu 56,1%, urmat de Aberdeen Asset Managers Limited cu 5%, Heerema Holding Company – 5%, BNP Paribas Investment Partners cu 5%, conform datelor de la finele anului trecut. BlackRock a ajuns la 2% în iunie 2016. În 1992, o participație de 49% la Jeronimo Martins Retail (JMR) – parte a grupului portughez – a fost preluată de grupul olandez Ahold, care a finalizat în vara acestui an fuziunea cu grupul belgian Delhaize, proprietarul rețelei Mega Image din România.

Conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Mega Image, care în ultimii ani s-a numărat printre investitorii care au avut discuții pentru achiziția Profi, nu va participa la procesul de vânzare organizat de către banca americană de investiții Citi. Rămâne de văzut ce efecte va avea tranzacția Ahold – Delhaize, care a creat noul concern olandezo – belgian Ahold Delhaize, asupra strategiei Jeronimo Martins față de Profi.

Mid Europa vinde lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, tranzacție estimată către 1 mld. Euro, și se uită la achiziția Profi în România

Un alt investitor care s-a uitat în trecut la achiziția Profi și este interesat acum să depună o ofertă de achiziție este fondul de investiții Mid Europa Partners, proprietarul rețelei de servicii medicale private Regina Maria, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Mid Europa Partners nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol pe subiectul tranzacției de la Profi.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, de unde este în curs de exit.

CVC Capital Partners, BC Partners, proprietarul rețelei Migros urmăresc tranzacția de exit a Enterprise Investors

CVC Capital Partners este printre investitorii care au manifestat interes pentru tranzacția de la Profi, datorită calibrului acesteia. CVC Capital Partners are o limită minimă de investiție pentru fondurile sale din Europa la 150 mil. Dolari, însă vizează de regulă tichete de cîteva sute de milioane de euro. Pe piața românească, astfel de tichete apar destul de rar astfel se explică și interesul conjunctural al unor astfel de manageri globali de capital de risc.

CVC Capital Partners s-a mai uitat în 2011 la achiziția grupului A&D Pharma, pentru care își exprimaseră interesul și alte fonduri de investiții din Europa, dar tranzacția nu a avansat.

CVC Capital Partners a strâns de la investitori instituționali, guvernamentali și privați capital de peste 71 mld. Dolari, realizând peste 300 de tranzacții.

BC Partners, un alt nume care se învârte în jurul achiziției Profi, are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Un fond de investiții care vizează tichete de tranzacții de mărimea celui așteptat la Profi este Advent. Pe lângă faptul că este un jucător cu istoric bogat de tranzacții în piața românească, care și-a făcut exitul în 2015 din afacerea Regina Maria, a arătat interes pentru piața de retail din regiune.

În noiembrie 2012, Advent a cumpărat afacerea de retail din Polonia EKO Holding. Fondat în 1984, Advent este un administrator de investiții de talie globală care a investit 31 mld. Dolari în peste 310 de tranzacții în lume.

Printre managerii de capital privat care ar putea să se uite la tichete de tranzacție de anvergura Profi ar putea fi și nume precum Blackstone sau KKR, susțin surse din piață. De asemenea, Warburg Pincus s-a uitat recent la ținte de achiziție în România. Niciunul dintre aceste nume nu a spus dacă este interesat de Profi sau de alte ținte de achiziție în România.

Profi, cea mai valoroasă afacere din portofoliul local al Enterprise Investors

Profi este rețeaua de supermarketuri cu cel mai agresiv ritm de extindere în teritoriu, având ca țintă să ajungă la 500 de unități până la finele acestui an.

Profi este poziționat ca un lanț de magazine de proximitate, profil pe care merg și alți concurenți precum Mega Image și Carrefour Market. Modelul de afaceri al Profi are la bază o extindere la nivel național, acoperind cu formate mai mici inclusiv zone din mediul rural. Atât locațiile din mediul urban, cât și cele din mediul rural sunt profitabile, explica recent Călin Costinaș, director general adjunct al Profi Rom Food, în cadrul unei dezbateri organizate cu ocazia lansării ultimului raport Deloitte CE Top 500, care a analizat tendințele economice pe piețele din regiune.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără aproape 9.500 de angajaţi.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Lactalis este noul proprietar al liderului pieței locale de lactate. Grupul francez controlat de familia Besnier a plătit 73 mil. euro pentru achiziția pe bursă a 94,8% din Albalact. Fondul de investiții RC2 condus de Ion Florescu a scos de 4 ori banii investiți în afacere. Familia Ciurtin încasează la exit 35 mil. euro

Lasă un răspuns

Gigantul francez Lactalis, cu afaceri anuale de 17 mld. Euro, a cumpărat în cadrul ofertei publice de preluare a Albalact un pachet de 94,8% din acțiuni pentru care a plătit 73,07 mil. euro, conform ultimelor date făcute publice de către Bursa de Valori București.

Anunțul confirmă informațiile publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 15 septembrie, potrivit cărora Lactalis a finalizat cu succes oferta publică de preluare a Albalact pe bursa de la București prin depășirea pragului de 90% în cadrul unei tranzacții de circa 72 mil. euro.

Grupul francez, aflat sub controlul familiei Besnier, a cumpărat 618.771.221 de acțiuni la un preț de 0,5252 lei pe titlu, iar împreună cu Albalact SA, care deține un pachet de 2,5% din propriile acțiuni, participația totală a Lactalis cumulată ajunge la 97,3% din companie. Un pachet de circa 2,5% din Albalact este destinat programului de achiziție de acțiuni de către angajații companiei.

În acest context, Lactalis va putea trece la procedurile de delistare a Albalact, iar piața de capital pierde o companie mare din mediul privat cu statut de lider de sector, un profil rar de emitent pe bursa de la București.

De cealaltă parte, cumpărătorul își securizează prima poziție pe piața de lactate și își extinde portofoliul local de afaceri. Miza achiziției este creșterea consumului, pe care pariază mai mulți investitori străini în achizițiile de companii locale cu profil productiv.

În urma tranzacției, fondul de investiții RC2, condus de Ion Florescu și listat pe bursa de la Londra, a anunțat că a încasat 87,027 mil. lei (19,572 mil. euro) din vânzarea pachetului de 25,4% din Albalact, ceea ce înseamnă marcarea unui profit de 14,9 mil. euro în raport cu costul total al investiției în companie. Altfel spus, RC2 a obținut la exit de 4,19 ori banii investiți în afacerea Albalact, potrivit datelor raportate.

Raul și Lorena Ciurtin au încasat 34,5 mil. euro din vânzarea unui pachet de 44,9% din Albalact. Raul Ciurtin a vândut prin vehiculul de investiții cipriot Crisware Holdings Limited 26,8% pentru 20,7 mil. euro, la care se adaugă vânzarea unei dețineri directe nesemnificative.

Lorena Ciurtin a vândut direct o participație de 2,31% și, indirect, prin vehiculul de investiții Croniar Holdings Limited alte 15,66% pentru 12,078 mil. euro. În total, Loren Ciurtin a încasat 13,8 mil. euro din vânzarea acțiunilor Albalact.

Oferta publică de vânzare a Albalact s-a derulat în perioada 10 august – 14 septembrie și a fost intermediată de către echipa de corporate finance a BRD Groupe Societe Generale.

Cumpărătorul a plătit din propriul numerar achiziția de acțiuni.

Valoarea de întreprindere a Albalact, care cuprinde datoria netă ajustată și prețul pentru pachetul de acțiuni, este de 407,3 mil. lei (91,58 mil. euro), conform unui anunț din 27 ianuarie al companiei.

Pe 27 ianuarie, a fost semnat un contract între partea franceză și principalii acționari ai Albalact Alba Iulia pentru preluarea unui pachet de 70,3% din capitalul social al companiei de la Raul Ciurtin, Lorena Beatrice Ciurtin, Crisware Holdings Limited și fondul de investiții RC2 Limited, condus de către Ion Florescu.

Lactalis a lucrat în tranzacție cu banca de investiții franceză EKA Partners, cu firma de avocatură Leroy & Asociații reprezentată de partenerii Bruno Leroy și Andreea Toma, respectiv cu EY pe partea de due dilligence (analiză financiară).

De cealaltă parte, casa de avocatură Schoenherr a asigurat consultanța juridică a acționarilor Albalact cu o echipă din care au făcut parte partenerii Markus Piuk și Narcisa Oprea.

Impactul tranzacției pe piața de lactate este unul major, având în vedere că Lactalis preia liderul pieței de lactate, poziție din care lupta la vârf se duce cu un alt gigant francez, Danone.

Albalact SA deține 99,01% din acțiunile Rarăul SA, respectiv 100% din acțiunile Albalact Logistic SRL, având peste 1000 de angajați în toate cele trei entități.

În 2015, producătorul autohton de lactate Albalact a raportat o cifră de afaceri netă de circa 450,3 milioane lei (101,3 mil. euro), în creștere cu peste 6% față de anul 2014. Profitul net al Albalact a fost anul trecut de 12,6 mil. lei (2,8 mil. euro). Numărul mediu de angajați în 2015 a fost de 634.

Pe lângă fabrica de la Oiejdea (județul Alba), Albalact mizează și pe facilitățile subsidiarei sale, Rarăul. Lactalis are în plan investiții pe această zonă.

Produsele lactate au avut o pondere de 87% în cifra de afaceri pe 2015 a Albalact. Cei mai mari clienți ai Albalact sunt Metro, Selgros, Carrefour, Cora, Auchan, Kaufland și Lidl, primii zece clienți având o pondere de peste 50% în încasările companiei, potrivit ultimului său raport anual.

Pe piața laptelui de consum, principalii concurenți ai Albalact sunt Covalact, Danone, Friesland, Prodlacta, și LaDorna (Lactalis). Pe segmentul produselor proaspete, concurează cu Covalact, Danone, Friesland și Simultan, iar pe piața de unt cu Covalact, Friesland și Macromex.

Albalact a fost înființată în 1971, iar în 1999 a fost privatizată. În 2008, compania a cumpărat pachetul majoritar la Rarăul Câmpulung Moldovenesc, specializată în producția de brânzeturi și lapte praf. În 1996, acțiunile companiei Albalact au fost listate pe bursa de la București.

Albalact comercializează produse sub brandurile Zuzu, Fulga, De Albalact, Rarăul și Poiana Florilor.

Lactalis este lider la nivel mondial în industria procesării laptelui, deținând branduri precum President, Parmalat, Galbani. Grupul are în prezent peste 200 fabrici în 43 de țări și 75 000 de angajați.

În anul 2008, Lactalis a cumpărat divizia de lactate a grupului LaDorna de la Jean Valvis, în cadrul unei tranzacții estimate de ziarul Business Standard la acea vreme între 80 și 100 mil. euro.

Grupul francez, înființat în 1933, este controlat de către familia fondatorului Besnier și a avut în 2015 o cifră de afaceri globală de 17 mld. Euro.

Axxess Capital vinde afacerea Deutek către un investitor strategic. Liderul global PPG din industria vopselelor ar putea cumpăra producătorul local din care își face exitul fondul de investiții

Lasă un răspuns

Managerul de fonduri de investiții Axxess Capital este aproape de vânzarea afacerii cu lacuri și vopsele Deutek, cumpărate în 2013 de la fondul de investiții Advent International, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Axxess Capital are la masă un investitor strategic dispus să-i cumpere producătorul de vopsele decorative.

Gigantul american PPG, lider la nivel global în sectorul de lacuri și vopseluri, este interesat de achiziția afacerii Deutek aflate în portofoliul Axxess Capital. Mai multe surse din piață susțin că PPG este investitorul care s-a înțeles cu Axxess Capital pentru preluarea producătorului local de vopsele decorative.

Reprezentanții Axxess Capital și ai PPG nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

Vânzarea Deutek de către Axxess Capital se înscrie într-o serie de tranzacții de exit ale managerului de capital privat condus de Horia Manda. Acesta a semnat în aprilie vânzarea pachetului de peste 49% din acțiunile producătorului de jucării Noriel către managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors, respectiv vânzarea în luna iunie a pachetului de 100% din acțiuni la Industrial Access către grupul belgian TVH.

Fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund, ultimul fond ridicat de către Axxess, a cumpărat în 2013 acțiunile producătorului de vopsele Dufa, redenumit Deutek, de la Advent International într-o tranzacție în jurul a 16 mil. Euro.

Axxess Capital a luat pe pierderi compania și a trecut-o pe profit la o marjă netă de 10%, astfel că vânzarea Deutek este de așteptat să aducă un multiplicator bun pentru banii investiți de Axxess Capital.

PPG este o afacere fondată în 1883 sub numele Pittsburgh Plate Glass de către John B. Ford și John Pitcairn în Pittsburgh (Pennsylvania, SUA).

Concernul american a ajuns la finele lui 2015 la venituri de 15,33 mld. Dolari și un profit net de 1,406 mld. Dolari, respectiv la un numerar din operațiuni de 1,837 mld. Dolari. Acțiunile companiei sunt listate pe bursa din New York, PPG având o capitalizare bursieră de 26,94 mld. Dolari. Principalii acționari ai companiei sunt investitori instituționali precum Vanguard Group (6,8%), FMR ((6,38%), Massachusetts Financial Services (6,01%), State Street Corporation (4,21%) sau fonduri mutuale precum Fidelity Contrafund Inc cu 2,8%, conform datelor făcute publice la 30 iunie.

Sectorul materialelor de construcții din România a revenit în atenția investitorilor strategici, care văd potențial de creștere în anii următori pe fondul unei creșteri de consum.

Consiliul Concurenței analizează achiziția casei de comerț cu energie Repower România de către MET Holding

Lasă un răspuns

Consiliul Concurenţei a anunțat, astăzi, că analizează tranzacţia prin care MET Holding AG împreună cu filiala sa din România, MET Romania Energy Trade SRL, preia Repower Furnizare România SRL.

Consiliul Concurenţei va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege.

Tranzacția de exit a Repower a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 februarie.

Repower Furnizare România SRL este o companie activă pe piața concurențială a furnizării de energie electrică din România.

Grupul elvețian Repower a anunțat în luna iulie vânzarea afacerii sale din România către grupul MET Group, cu sediul la Zug (Elveția) și controlat de către investitori din Ungaria.

Ca urmare a tranzacției, MET Group va intra în categoria primilor zece furnizori de energie electrică pentru clienții finali.

MET România Energy Trade a înregistrat în anul 2015 o cifră de afaceri de 29 mil euro, o pierdere de 0,8 milioane euro și un număr de 12 salariați.

Fondul de investiții 3TS Catalyst România va investi 0,7 mil. Euro pentru preluarea unei participații finale de 30 – 40% în platforma de recrutare SmartDreamers, în care au investit anterior și cei doi Managing Partneri ai firmei de avocatură Eversheds România. Marius Ghenea, partener 3TS Catalyst România: Anul viitor vom avea companii din portofoliu pentru primele exituri. 3TS Capital Partners discută o achiziție cu un alt fond de investiții aflat sub administrare

Lasă un răspuns

Fondul de investiții 3TS Catalyst România a anunțat, marți, că va investi 0,7 mil. Euro pentru a prelua o participație minoritară semnificativă în platforma de recrutare SmartDreamers din Târgu Mureș, aceasta fiind a zecea companie intrată în portofoliul managerului de capital de risc.

Afacerea Smart Dreamers a fost fondată în 2014 de către Adrian Cernat, Marius Huza și Mihai Ceușan și a trecut până acum prin două runde succesive de investiții realizate de investitori de tip business angels.

La finele lui 2014, platforma de recrutare a obținut o investiție de la Radu Atanasiu, Mălin Ștefănescu și Danu Temelie în valoare de peste 100.000 de euro.

În 2015, SmartDreamers obține cea de-a doua investiție în euro, care conduce la schimbarea structurii de acționariat, grupului de investitori și fondatorilor Adrian Cernat, Marius Huza și Mihai Ceușan alăturându-li-se oamenii de afaceri Mihai Guia, Cristian Lina și Octav Cobzăreanu. Mihai Guia și Cristian Lina sunt Managing Partneri ai biroului local al firmei britanice de avocatură Eversheds.

Odată cu cea de-a doua infuzie de capital, destinată extinderii business-ului în piața din Ungaria cât și în alte piețe la nivel internațional, compania cedează 11% din acțiuni către cei șase business angeli.

În prezent, Smart Dreamers este utilizată de peste 2.000 de companii şi peste 100.000 de candidați în baza de date.

La finalul anului 2015 Smartdreamers a înregistrat o cifră de afaceri netă de 169.058 lei (aproximativ 0,04 mil.euro), o pierdere netă de 678.684 lei ( 0,15 mil.euro ) și un număr mediu de 9 salariați.

Investiția în SmartDreamers marchează finalizarea perioadei inițiale de investiții a fondului Catalyst România. Pachetul pe care Catalyst România îl va prelua în final este de aproximativ 30 – 40%, după cum a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marius Ghenea, Director de investiții al Catalyst România.

Fondul de investiții Catalyst România investește capital în companii nu prin achiziția de acțiuni, ci prin aport la majorare de capital printr-un așa – numit cash in (banii investiți rămânând în companie – n.r.).

Catalyst România a investit până acum de la lansarea fondului în 2013 aproximativ 10 mil. Euro din capitalul total de 15 mil. Euro pe care îl are la dispoziție. Pe lângă investițiile inițiale, sunt investiți bani din fond și pentru runde de capitalizare ulterioare.

“Finanțăm și achiziții făcute de companiile din portofoliu dacă acestea identifică astfel de ținte pe piețele din străinătate”, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marius Ghenea.

Tichetul de investiții al Catalyst România se situează între 0,5 și 1,5 mil. Euro per investiție inițială, care poate fi ulterior completată prin runde ulterioare de investiții.

Astfel, cea mai importantă investiție a Catalyst România pentru o companie din portofoliu ajunge la aproximativ 2 mil. Euro și este în retailerul online Elefant.ro, în care în iulie a fost atras și managerul de capital Axxess Capital, care investește 5 mil. Euro pentru preluarea a 30% din companie. În schimb, în afacerea Avocatnet, Catalyst România a investit aproximativ 0,35 mil. Euro.

Catalyst România este un fond de investiții cu o durată de viață de zece ani. Durata tipică a unei investiții într-o companie este între 3 și 5 ani, după care fondul se pregătește să-și facă exitul.

Banii investiți de către Catalyst România provin din fonduri europene puse la dispoziția întreprinderilor mici și mijlocii prin programul JEREMIE, de la Fondul European de Investiții, fondul de investiții 3TS Capital Partners, BT Asset Management (parte a grupului financiar Banca Transilvania), SIF Moldova, Certinvest Pensia Mea și alți investitori.

La conferința de presă dedicată investiției Catalyst România în Smartdreamers au fost prezenți și Camelia Drăgoi, manager de mandat pentru investiția Catalyst din partea Fondului European de Investiții, respectiv Costin Tărăcilă, Managing Partner al firmei de avocatură RTPR Allen & Overy care asigură consultanța juridică pentru fond la aceste tranzacții.

“Nu suntem în perioada de exit. Anul viitor vom avea companii pentru primele exituri“, a precizat Marius Ghenea, Director de investiții al 3TS Catalyst România.

Potrivit acestuia, există discuții pentru exit, cât și pentru creșterea companiei la VectorWatch.

În acest moment, Catalyst România are în portofoliu firmele 123ContactForm SRL (dezvoltator de soft pentru formulare și chestionare online), Vola.ro, Elefant.ro, Simartis Telecom, Inteligo Media (care administrează portalul de informație legislative și juridică Avocatnet.ro), GreenHorse Games, VectorWatch, SmartBill (administrată de Intelligent IT), Marketizator Friends și Smartdreamers.

Fondul este administrat de către 3TS Capital Partners, una dintre cele mai importante companii de private equity şi venture capital din Europa Centrală şi de Est.

Din echipa 3TS responsabilă de investițiile Catalyst fac parte Marius Ghenea – partener Catalyst România, Sever Totia – partener Catalyst România, Jozsef Kover – partener 3TS Capital Partners și Alina Georgescu, Office Manager.

Sever Totia, investitor cu experiență pe piața americană, intră în echipa de administrare a fondului și va ajuta la dezvoltarea companiilor din portofoliu către exit, cu predilecție către investitorii din SUA.

3TS Capital Partners este unul dintre cei mai focusați manageri de capital pe investiții în zona de Tehnologie Media și Telecom. 3TS Capital Partners investește acum și dintr-un fond de investiții de talie mult mai mare, a cărui capitalizare depășește 100 mil. Euro și unde tichetul de investiții este de circa 5 – 7 mil. Euro.

“3TS are cu fondul de investiții cel mare un proiect de achiziție în zona TMT în România “, a spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marius Ghenea.

Pe piața de private equity, Catalyst România este un fond de investiții cu capital de creștere care se adresează companiilor tinere din domeniul tehnologiei, sector care este vizat și de alți manageri de fond cum este cazul Earlybird, care a investit recent în afacerea DCS Plus.

Logo a plătit astăzi 30,2 mil. Euro pentru achiziția a 100% din TotalSoft. Bancherii de investiții britanici de la Clearwater și firma de avocatură RTPR Allen & Overy au asigurat servicii de consultanță de partea vânzătorului. Liviu Drăgan, vânzător al companiei pe care a fondat-o: “Vânzarea a fost o dorință. Managementul companiei rămâne și după tranzacție, avem un potențial mare de dezvoltare cu Logo”

Lasă un răspuns

Compania turcească Logo a anunțat, astăzi, că a cumpărat 100% din acțiunile TotalSoft pentru un preț total de 30,246 mil. Euro. Cumpărătorul a precizat că achiziția a fost finanțată în proporție de 57% în numerar, iar restul de 43% prin credit bancar.

Logo Software Investment SA, subsidiară deținută integral de compania turcească, este cumpărătorul acțiunilor TotalSoft în baza acordului încheiat cu Ferabosco Investments Limited și fondul de investiții South Eastern Europe Fund LP, administrat de către Global Finance. Astfel, Global Finance își vinde participația de circa 90% din TotalSoft, exitul fiind realizat împreună cu acționarii minoritari ai companiei – Liviu Drăgan, director general și fondator al companiei (o participație de circa 10%), respectiv Florin Manea, directorul tehnic al companiei (cu un pachet de peste 1%).

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră tranzacția de exit a fondului de investiții Global Finance din TotalSoft pe 26 octombrie 2015.

De asemenea, pe 1 septembrie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat, de asemenea, în premieră că Logo semnează achiziția TotalSoft pentru un preț de aproximativ 30 mil. Euro, informații confirmate prin anunțul oficial de astăzi al cumpărătorului.

Tranzacția a fost semnată și finalizată astăzi la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Potrivit informațiilor făcute publice de către cumpărător, Logo Yazilim Sanayi ve Ticaret a cumpărat pachetul integral de acțiuni la TotalSoft pentru o valoare de întreprindere de 30 mil. Euro.

Prețul plătit reflectă o evaluare a companiei la un multiplu de 8,6 aplicat EBITDA înregistrat în 2015, când valoarea acestui indicator a fost de 3,48 mil. Euro. Raportat la EBITDA bugetat pentru acest an, de peste 4 mil. Euro, prețul plătit evaluează TotalSoft în jurul unui multiplu de 7 EBITDA.

Vânzătorii au organizat un proces competitiv pentru atragerea investitorilor interesați, prin acordarea mandatului de vânzare al TotalSoft către banca britanică de investiții Clearwater. De asemenea, vânzătorii au fost asistați pe zona de consultanță juridică de către casa de avocatură RTPR Allen & Overy, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piață susțin că Logo intenționează să acopere o parte din achiziția TotalSoft cu un împrumut de la ING Bank România. Reprezentanții Logo și cei ai ING Bank nu au putut fi contactați până la momentul publicării articolului pe marginea acestui subiect.

Cu această tranzacție, Global Finance își face exitul din afacerea TotalSoft la 11 ani după ce a cumpărat un pachet de 88%.

Fondul elen de investiții a realizat în vară și exitul din afacerea de reciclare Green Group astfel că Global Finance mai are în acest moment în România portofoliul de proprietăți imobiliare, unde investițiile s-au derulat printr-un fond special dedicat pieței imobiliare din regiune.

Liviu Drăgan, fondator al TotalSoft și unul dintre vânzătorii companiei în tranzacția încheiată astăzi, își păstrează poziția de conducere.

Contactat telefonic, Liviu Drăgan a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO: “Vânzarea (pachetului deținut – n.r.) a fost o dorință. Managementul companiei rămâne și după tranzacție, avem un potențial mare de dezvoltare cu Logo”.

Vânzările pe piețele internaționale au avut o pondere de 23% în vânzările totale ale TotalSoft din 2015. Anul trecut, TotalSoft a înregistrat venituri de 21,3 mil. Euro, iar pentru primul semestru al acestui an a raportat venituri de 10,65 mil. Euro. Câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) au fost în primele șase luni ale anului de 1,97 mil. Euro.

Achiziția TotalSoft întărește potențialul de creștere pentru Logo pe piețele internaționale și dă posibilitatea unui transfer de know – how al Logo pe partea de soluții pentru IMM-uri către piața din România.

Regina Maria și Affidea au depus oferte neangajante pentru achiziția lanțului de centre de imagistică Hiperdia. Tranzacția de exit a fondului american de investiții Bedminster Capital, așteptată să ajungă în faza ofertelor angajante peste o lună

Lasă un răspuns

Regina Maria și Affidea se află pe lista investitorilor care au depus oferte neangajante pentru cumpărarea afacerii Hiperdia, principala rețea de centre de imagistică medicală din România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția este așteptată să ajungă în faza ofertelor angajante peste o lună, afirmă surse din piață.

Fondul american de investiții Bedminster Capital a început tranzacția de exit la nouă ani după ce a preluat pachetul de 65% din Hiperdia, companie cu sediul la Brașov, informație publicată în premieră pe 5 mai de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Hiperdia, ai Regina Maria și ai Affidea nu au fost disponibili pentru comentarii pe marginea acestui subiect.

Regina Maria a trecut în urmă cu un an de la managerul de capital privat Advent International la administratorul de fonduri de investiții Mid Europa Partners. De asemenea, Affidea International are ca unic acționar grupul de investiții Waypoint Capital.

Vânzarea Hiperdia este cotată ca una dintre cele mai mari tranzacții de pe piața serviciilor medicale private.

Bedminster Capital a preluat în 2007 un pachet de 65% din acțiunile Hiperdia în cadrul unei tranzacții estimate de surse din piață la aproximativ 15 mil. euro, care a inclus și o majorare de capital. Achiziția managerului cu capital de risc s-a realizat prin intermediul fondului de investiții Southeast Europe Equity Fund II (SEEF II), administrat de către Bedminster Capital Management.

Față de momentul achiziției, afacerile Hiperdia au crescut de trei ori. În mandatul Bedminster Capital, Hiperdia a cumpărat în 2008 Pro Life, care opera două centre de imagistică în București.

Pentru 2015, Hiperdia a raportat o cifră de afaceri de 77 mil. Lei (peste 17 mil. Euro) și un profit net de 7,9 mil. Lei (1,8 mil. Euro) la un personal format din 368 de angajați.

Vânzarea pachetului majoritar al afacerii care operează o rețea de 23 de centre medicale în București și în alte orașe mari din România este o oportunitate de achiziție atât pentru Regina Maria, cât și pentru alți operatori locali de servicii medicale private care au planuri de creștere.

Regina Maria a trecut la o campanie de achiziții în acest an, având un capital puternic la dispoziție după venirea Mid Europa Partners. Au urmat pe rând spitalul Ponderas specializat în chirurgia obezității, tranzacție de circa 25 mil. euro, achiziția centrului medical Helios din Craiova și a centrului medical Dr. Grigoraș din Timișoara, prima sub 1 mil. euro, a doua peste 1 mil. euro ca valoare.

Pe piața lanțurilor de centre de imagistică, Affidea România, parte a grupului internațional Affidea, a cumpărat în iulie 2015 trei centre SANMED în Oltenia, iar în septembrie a achiziționat o rețea de 4 centre Phoenix.

Affidea demonstrează că are apetit de achiziții pe acest segment de piață, unde are o rețea formată din 18 centre medicale.

Printre operatorii de profil care au anunțat recent planuri de achiziții se mai află MedLife și Medicover.

Medlife, cel mai mare operator după cifra de afaceri, este angajat, de asemenea, într-o campanie de achiziții la nivel național. Din 2015 încoace a preluat centrul Sama și laboratoarele Ultratest din Craiova, centrul de imagistică Prima Medical din Craiova în 2016, lanțul de clinici stomatologice Dent Estet – o tranzacție estimată la circa 4 mil. euro, cea mai recentă mișcare anunțată fiind achiziția a 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri.

Bedminster Capital a intrat în afacerea Hiperdia prin fondul de investiții SEEF II.

Printre investitorii în fondul SEEF II se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), respectiv Overseas Private Investment Corporation (OPIC).

În 2005, BERD a semnat un acord prin care își exprima intenția de a investi până la 50 mil. dolari în fondul de investiții Southeast Europe Equity Fund II, fond regional cu o capitalizare – țintă de 200 mil. dolari.

Firma Hiperdia a fost înființată la Brașov în februarie 1997 și are acum o poziție de lider local în furnizarea de servicii de imagistică și analize de laborator.

Industria medicală privată este în centrul interesului investitorilor cu apetit de achiziții pentru că este un sector creditat cu o creștere rapidă și cu potențial de dezvoltare în continuare, iar campaniile de achiziții sunt favorizate de fragmentarea pieței de profil. Principalii jucători pe acest segment sunt Medlife, Regina Maria, Sanador și Medicover.

Consiliul Concurenței a aprobat preluarea Petrofac Solutions & Facilities Support de către Expert Petroleum

Lasă un răspuns

Consiliul Concurenței a anunțat astăzi că a autorizat tranzacţia prin care Expert Petroleum SPV SARL Luxemburg a preluat Petrofac Solutions & Facilities Support SRL România.

Autoritatea de concurenţă a evaluat această operaţiune din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice.

Ca urmare a analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia.

Expert Petroleum SPV SARL, cu activități de servicii anexe extracției petrolului brut și gazelor naturale, este membră a grupului internațional GMS Holdings, prezent în România prin Expert Petroleum SRL.

Petrofac Solutions & Facilities Support SRL, membră a grupului britanic Petrofac, este furnizor de servicii petroliere pentru industria ţiţeiului și gazelor naturale.

Petrofac Solutions & Facilities Support SRL a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 115,9 mil. Lei (26,1 mil. Euro) și o pierdere de 455,7 mil. Lei (102,6 mil. Euro) la un număr de 922 de angajați, potrivit ultimului bilanț anual făcut public.

Scăderea prețului țițeiului în ultimii ani, cu efect în lanț asupra reducerii investițiilor din programele de explorare și producție ale producătorilor de petrol și gaze, a dus la decizii de restructurare a operațiunilor și de reducere a personalului în industria serviciilor pentru petrol și gaze, inclusiv la nivelul companiilor mari precum Halliburton, Schlumberger sau Petrofac.

MET Group, controlat de grupul ungar MOL și de investitori maghiari, cumpără afacerea locală de vânzare de energie a grupului elvețian Repower. Miza achiziției, intrarea în topul primelor zece case de comerț cu electricitate și o cotă de piață de 4% din comerțul local cu energie

Lasă un răspuns

Grupul elvețian Repower a anunțat, ieri, vânzarea afacerii sale din România către grupul MET Group, cu sediul la Zug (Elveția) și controlat de către investitori din Ungaria. Tranzacția vizează pe lângă vânzarea operațiunilor de comerț cu energie, ajunse la 114,6 mil. Euro în 2015, și transferul personalului local format din aproximativ 30 de angajați.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate în tranzacție.

Repower are două companii locale – Repower Furnizare România SRL, care a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 114,6 mil. Euro și cu pierderi de aproape 3 mil. Euro, respectiv Repower România Vânzări SRL, care a raportat pentri 2015 o cifră de afaceri de 15,2 mil. Euro și pierderi de circa 15.000 euro.

Tranzacția este așteptată să se încheie până în luna septembrie a acestui an, conform anunțului făcut de către vânzător.

Tranzacția de exit a Repower a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 februarie.

Tranzacția de vânzare a demarat la începutul lunii februarie și a atras mai multe oferte angajante, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Afacerea Repower a intrat pe radarul mai multor investitori strategici de talia Enel, E.ON, precum și a altor concurenți, inclusiv a unor fonduri de investiții.

Grupul petrolier ungar MOL, cu afaceri de 1 mld. Euro în România, este unul dintre jucătorii majori pe piața locală de profil, în special pe segmentul distribuției de carburanți, dar în ultimii ani a demonstrat apetit de investiții și pentru sectorul local de explorare și producție de hidrocarburi.

MET România Energy Trade a fost înființată în anul 2009 ca o casă de comerț de gaze natural. iar din 2014 a intrat și pe segmentul vânzării de energie electrică.

MET România Energy Trade este deținută 100% de către MET Holding AG.

Compania deține capacitate strategică rezervată pe termen lung (până în anul 2020), pentru interconectorul de gaze naturale Szeged-Arad. În perspectiva exporturilor de gaze naturale, capacitatea de transport rezervată va asigura tranzitul de gaze naturale din producția internă spre hub-urile Europei Centrale. Capacitatea proprie deținută în centrala de la Dunamenti, va susține comerțul cu energie electrică în țările din sud-estul Europei.

MET România Energy Trade a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de peste 29 mil. Euro și pierderi de 0,84 mil. Euro și 12 angajați, conform ultimului bilanț.

Elvețienii de la Repower au anunțat în decembrie 2015 o restructurare a modelului de afaceri, care include o concentrare a operațiunilor de comerț cu energie electrică pe piața elvețiană, italiană și germană. În acest context, Repower a început să caute un cumpărător pentru afacerea din România.

Piața comerțului cu energie electrică din România este competitivă, pe lângă investitorii străini mari cu operațiuni în piața de distribuție – Enel, E.ON, CEZ și jucători locali de calibru – Electrica (principalul acționar este statul, dar pachetul majoritar este listat pe bursă) și Tinmar (companie privată), activând mai multe case de comerț internaționale, iar recent compania de telecomunicații RCS & RDS a intrat cu prețuri mici pe acest segment de piață ceea ce a sporit migrația de clienți de la un jucător la altul.

În plus, un element important de volatilitate al portofoliului de clienți, care poate afecta prețul de vânzare al unui astfel de jucător (casă de comerț cu electricitate), este dat de posibilitatea de reziliere a contractelor în 21 de zile lucrătoare de către clienți.

Grupul elvețian Repower a pus piciorul pe piața românească de comerț cu energie în 2007. În iunie 2010, Repower a cumpărat 80% din acțiunile furnizorului de energie electrică Elcomex EN, cotat la acea vreme printre primele cinci case locale de comerț cu energie, cu angajamentul de a prelua ulterior și restul acțiunilor companiei de la omul de afaceri Ion Grecu, proprietarul grupului de firme Elcomex. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Elcomex EN a înregistrat în 2009 venituri de 70 mil. euro. Numele companiei a fost schimbat ulterior în Repower Furnizare SRL.

Cei mai mari acționari ai Repower AG sunt cantonul elvețian Graubünden cu 58,3% și Axpo Holding cu 33,7%. Axpo activează în România pe piața furnizorilor de energie prin Axpo Energy România.

În februarie 2015, grupul energetic ungar MVM a cumpărat 90% din acțiunile producătorului local de electricitate Hivatalos din Miercurea Ciuc, specializat în administrarea unor microhidrocentrale, în cadrul unei tranzacții estimate sub 30 mil. euro.

Managerul de fonduri de investiții Abris Capital a finalizat achiziția Green Group. Abris Capital a marcat de la începutul anului două achiziții pe piața locală, intrând și pe piața administrării de credite neperformante prin preluarea platformei GetBack

Lasă un răspuns

Abris Capital Partners, unul dintre cei mai mari manageri de fonduri de investiții din regiune, a finalizat astăzi achiziția grupului de firme Green Group, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De la începutul anului, Abris Capital a marcat până acum pe piața locală două achiziții, indirect a preluat platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack, respectiv achiziția directă a grupului de firme din industria de reciclare a deșeurilor.

În aprilie, Abris Capital a semnat contractul de achiziție pentru 82% din acțiunile Green Group, tranzacție care asigură exitul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și al managerului grec de capital privat Global Finance.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează tranzacția în jurul valorii de 60 mil. euro.

Tranzacția dintre Abris și Green Group a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015, confirmată printr-un anunț oficial în luna mai 2016.

Segmentul tipic de tranzacții pe care îl abordează Abris se situează în marja a 20 până la 60 mil. euro investiție de capital per achiziție, eșalon în care mai activează și alți manageri cu focus regional precum Enterprise Investors și Innova Capital. Din acest punct de vedere, achiziția a 82% din grupul de firme Green Group este la limita de sus a intervalului, Cezar Scarlat, Partener al Abris Capital și Director al fondului pentru România, declarând în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că este o „tranzacție foarte mare”, fără să facă însă publică valoarea acesteia.

La începutul lunii iunie, Consiliul Concurenței a anunțat că analizează operaţiunea de concentrare economică ce urmează a se realiza prin preluarea companiei Romgreen Universal Limited (Cipru) şi a unor societăți comerciale controlate de aceasta de către Gren Holdings Limited (Cipru), membră a Grupului Abris. Companiile din România controlate de Romgreen Universal Limited şi incluse în tranzacţie sunt: Greentech SA, Greenfiber International SA, Total Waste Management SRL, Greenweee International SA, Greenlamp Reciclare SA, Greenglass Recycling SA”, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței prin intermediul unui comunicat de presă.

Finanțarea achiziției Green Group este asigurată 100% din surse proprii ale Abris Capital.

Green Group este unul din cei mai mari jucători ai industriei de reciclare din Sud-Estul Europei ce proceseaza deșeuri de tip PET, electrice și electronice. Grupul este și cel mai mare operator al unei linii de procesare a deșeului de sticlă. Compania a raportat, în 2015, venituri consolidate de peste 90 mil. Euro si se bazează pe investiții în infrastructura de colectare și reciclare deșeuri din România, Serbia și Macedonia.

În urma tranzacției, Global Finance, BERD și ceilalți acționari minoritari își fac exitul din Green Group, alături de Abris urmând să rămână ca acționar minoritar doar Romcarbon SA Buzău, adică societatea care a înființat afacerea de reciclare a deșeurilor. Clement Hung, fondatorul Green Group, va rămâne la conducerea afacerii.

Global Finance vinde în cadrul tranzacției o participație efectivă de 37% – 38% din Green Group, iar BERD un pachet de 15%, potrivit declarațiilor făcute în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO de către Theodore Kiakidis, Partener Global Finance, respectiv de către reprezentanți ai instituției financiare internaționale.

Global Finance și BERD au fost asistați la vânzarea Green Group de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. De asemenea, managementul companiei a fost consiliat de către avocații Reff & Asociații și de consultanții de la Rampart Capital.

De cealaltă parte, cumpărătorul, fondul de investiții Abris Capital a lucrat cu consultanții PwC, Roland Berger, PCI Wood Mackenzie și SGS (pentru consultanță privind protecția mediului). De asemenea, asistența juridică a fost asigurată de către firma de avocatură Clifford Chance Badea.

Pe piața românească, Abris Capital a preluat în acest an indirect platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack de la miliardarul polonez Leszek Czarnecki în cadrul unei tranzacții estimate la 825 mil. zloți (186 mil. euro). GetBack a luat naștere ca o platformă de administrare a creanțelor în cadrul Idea Bank, bancă prezentă și în România după achiziția Romanian Investment Bank (RIB). GetBack are operațiuni pe piața de profil din Polonia și România, concurând cu jucători precum Kruk, Kredyt Inkaso sau Ultimo (aparținând B2 Holding). Pe 15 iunie, Abris Capital a anunțat preluarea alături de alți co-investitori a GetBack și că a asigurat finanțare pentru investiție în platforma de administrare a datoriilor, o afacere profitabilă cu un ritm rapid de creștere.

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare două fonduri de investiții cu capital de 770 mil. euro, din care ultimul a fost ridicat în 2013 cu o capitalizare de 450 mil. euro și din el se derulează investiții. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Ultimul fond ridicat de Abris Capital a investit deja banii și este de așteptat să ridice un nou fond de investiții, mișcare la care au recurs în ultima vreme și alți manageri de capital de risc din regiune.

Abris Capital Partners a fost fondat în 2007, are o echipă de 20 de experți în domeniul administrării investițiilor, în fruntea cărora se află 8 parteneri. Abris are birouri la Varșovia și București, ultimul fiind condus de către Cezar Scarlat.

Șeful departamentului de investment banking din UniCredit Bank anunță încheierea tranzacției de vânzare a Noriel către fondul de investiții Enterprise Investors și „interesul ferm” pentru piața locală de investment banking

Lasă un răspuns

UniCredit Bank a anunțat finalizarea pe 29 iunie a tranzacției de vânzare a 100% din acțiunile Noriel Group, principalul retailer de jucării, jocuri şi produse pentru copii din România, către fondul de investiții Enterprise Investors.

Departamentul de investment banking al UniCredit Bank condus de Alin Pop a avut mandatul de vânzare al afacerii Noriel. Vânzătorii sunt familia Constantinescu cu peste 50% din acțiuni, respectiv managerul de fonduri de investiții Axxess Capital cu o participație de peste 49%.

De asemenea, în Polonia, tot în domeniul retailului de jucării, jocuri şi produse pentru copii, la începutul anului 2016 UniCredit a consiliat fondul de private equity Bridgepoint în achiziţia de 247 mil. euro a Smyk, principalul jucător din Europa Centrală şi de Est din această piaţă.

“Interesul nostru pentru zona de investment banking este unul ferm, deşi această activitate este mult mai puţin vizibilă decât altele oferite de bancă, prin însăşi natura ei. Dată fiind prezenţa puternică pe care Grupul UniCredit o deţine în piaţa finanţărilor corporative dar şi de investment banking în regiunea central şi est europeană, suntem capabili să oferim şi pe plan local clienţilor noştri toate produsele de care au nevoie. În zona de investment banking, punctul forte al UniCredit constă în capacitatea de a combina know-how-ul local şi înţelegerea specificului fiecărei ţări din Europa Centrală şi de Est cu expertiza globală tehnică şi de industrie a grupului prin centrele din Viena, München sau Londra”, a declarat Alin Pop, șeful DepartamentuluideInvestment Banking şi Corporate Finance în cadrul UniCredit Bank.

Creditanstalt Investment Bank (CA IB) a fost una dintre primele firme care oferea servicii de investment banking înființate în România după 1990 și, în prezent, a fost integrată în grupul UniCredit în România. Prin intermediul diviziei de investment banking, grupul UniCredit oferă clienţilor săi o gamă largă de servicii prin care îi asistă în atragerea de capital extern, fie prin identificarea unor investitori (ca parte a activităţii de achiziţii şi fuziuni), fie prin accesarea pieţelor de capital acţiuni sau obligaţiuni.

În zona de fuziuni şi achiziţii, grupul UniCredit este una dintre principalele case de consultanţă în Europa Centrală şi de Est. În România, grupul UniCredit a fost consultant al Enel în intenţia de ieşirea grupului de pe piața românească de distribuție și furnizare a energiei electrice, proces care a fost însă oprit de către client. În Slovacia, în acelaşi sector de activitate, UniCredit a asistat conglomeratul de energie ceh EPH în achiziţia unei participații de 66% în producătorul de energie Slovenske Elektrarne, tranzacție de 750 mil. euro.

Deşi UniCredit şi-a închis în România activitatea de brokeraj acţiuni şi obligaţiuni locale în 2012, grupul este în continuare activ în tranzacţiile de pe piaţa de capital prin intermediul entităţilor UniCredit din Londra, Munchen sau Varşovia. În acest sens, în 2014 grupul a fost unul dintre cei doi aranjori care au coordonat procesul de vânzare a participației de 13,5% pe care Fondul Proprietatea o deţinea în cadrul companiei Transelectrica.

În aria mandatelor locale pentru emisiuni de obligațiuni, UniCredit a intermediat în ultimii doi ani mai multe tranzacții de vânzare de obligațiuni internaţionale pentru Ministerul Finanțelor Publice şi a fost aranjor în emisiunea de 450 de mil. euro obligaţiuni internaţionale pentru RCS & RDS.

Pe piața mandatelor pentru tranzacții (fuziuni și achiziții, finanțări, piețe de capital), UniCredit concurează cu alte bănci mari de pe piață precum BCR, BRD, ING și Raiffeisen. Pe lângă acestea, alți concurenți sunt firmele de consultanță din Big Four (Deloitte, PwC, EY și KPMG), bănci internaționale de investiții precum Rothschild, Morgan Stanley sau UBS sau, punctual, cu firme de consultanță specializate în tranzacții precum Vienna Capital Partners, Filipescu Vișa sau BAC Investment.

Coordonatele tranzacției de vânzare a Noriel către Enterprise Investors

Tranzacția a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 12 aprilie.

Contractul de achiziție al Noriel de către Enterprise Investors a fost semnat pe 14 aprilie.

Consiliul Concurenţei a autorizat operaţiunea de concentrare economică prin care Jonagold CEE Holding S.a.r.l a preluat SC Noriel Impex SRL, SC Intertoy Zone SRL şi SC Toys & Games Industry SRL.

Jonagold CEE Holding S.a.r.l este controlată de fondul de investiţii Polish Entreprise Fund VII, LP, care are în portofoliu companii din divesre domenii de activitate, investiţiile acestuia nefiind axate pe o anumită ramură a comerţului sau industriei.

Toys & Games este activă în domeniul producţiei de jocuri şi jucării, Noriel este prezentă în domeniul distribuţiei de jocuri şi jucării, iar Intertoy activează în domeniul comercializării cu amănuntul de jocuri şi jucării, atât prin magazinele proprii specializate, cât şi online.

Finalizarea achiziției grupului de firme Noriel a fost realizată pe 29 iunie, conform comunicatului UniCredit Bank.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează achiziția grupului Noriel la circa 25 mil. euro.

Conform acordului, Enterprise Investors va asigura fonduri suplimentare de 2 mil. euro pentru sprijinirea dezvoltării reţelei.

“Vom întări echipa de management cu experţi în domeniu și vom sprijini dezvoltarea reţelei de magazine Noriel în ţară astfel încât să dublăm numărul de magazine în următorii ani”, a spus Șerban Roman, Country Director la Enterprise Investors, după semnarea tramzacției.

Familia Constantinescu, acționarul majoritar al afacerii Noriel a lucrat alături de avocații Reff & Asociații, parte a rețelei de asistență juridică a Deloitte. Axxess Capital a mizat pe serviciile de asistență ale avocatului Gabriela Assoum, cu care lucrează constant la tranzacții fie de exit, fie de achiziție.

De cealaltă parte, avocații RTPR Allen & Overy au asistat la achiziție fondul de investiții polonez, cu care lucrează în mod tradițional și pe care în acest an l-a asistat și la exitul din afacerea de servicii HR Smartree, vândută în februarie către Cylatrea Investments, compania de investiții gestionată de către fostul consultant Roland Berger Dragoș Roșca.

Firma de avocatură RTPR Allen & Overy a anunțat că a lucrat pentru achiziția Noriel de către Enterprise Investors cu o echipă formată din Costin Tărăcilă (Managing Partner), Adrian Cazan (Senior Associate), Roxana Ionescu (Senior Associate), Tudor Năftică (Associate), Andrei Mihul (Associate), Alexandra Costina Ivancia (Associate), Laurenţiu Tisescu (Associate), Andrada Rusan (Junior Associate), Monica Marian (Junior Associate) și Andrei Lupu (Junior Associate).

Din echipa cumpărătorului au făcut parte și consultanții PwC.

Noriel dispune de o reţea de 47 magazine în 27 orașe și de o platformă online.

Compania a fost fondată în 1995 de familia Constantinescu ca importator și distribuitor de jucării și de jocuri.

În 1999, compania a creat “Toys and Games”, propria divizie de producţie de jocuri de carton si puzzle-uri. Noriel și-a continuat dezvoltarea prin intrarea în retail în 2010, cu sprijinul investitorului financiar Balkan Accession Fund, creând o reţea de magazine specializate în vânzarea jocurilor și a jucăriilor.

În 2015, vânzările Noriel au crescut cu 26% faţă de anul precedent, ajungând la aproximativ 30 mil. euro.

Pe piața jucăriilor, alături de Noriel activează și alți jucători, unul dintre cei mai puternici concurenți fiind lanțul elen de magazine de profil Jumbo.

Raiffeisen și ING au finanțat cu 48,6 mil. euro refinanțarea datoriilor La Fântâna și plata parțială a prețului de achiziție al companiei de către Oresa și antreprenorul Cristian Amza. Innova Capital a finalizat vânzarea „în familie” a pachetului de 92% din acțiunile liderului de apă îmbuteliată în sistem watercooler. Capitalul adus de cumpărători și împrumuturile de la bănci pentru preluarea La Fântâna se ridică la 70 mil. euro

Lasă un răspuns

Raiffeisen Bank România și ING Bank sucursala București au acordat o finanțare în valoare de 48,6 mil. euro pentru rambursarea datoriilor companiei La Fântâna și plata parțială a prețului de achiziție al acesteia de către cumpărători, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Din structura tranzacției face parte, pe lângă creditul luat de la Raiffeisen și ING Bank, un împrumut în valoare de 20,8 mil. euro acordat de asociați prin intermediul vehiculului de investiții Aquavenue înregistrat în Cipru către subsidiara sa locală, La Fântâna Trading, care preia 99% din acțiunile La Fântâna SRL, potrivit datelor consultate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Din cele 20,8 mil. euro, cea mai mare parte din capitalul asociaților vine în numerar de 18,1 mil. euro, iar 2,7 mil. euro sub formă de bilet la ordin emis de către compania – mamă din Limassol, Aquavenue Limited, în favoarea La Fântâna Trading. Astfel, capitalul cumpărătorilor combinat cu împrumutul bancar luat de la Raiffeisen și ING Bank pentru preluarea La Fântâna ajunge la 69,4 mil. euro.

Fondul de investiții suedez Oresa Ventures și Cristian Amza, fondatorul și directorul general al La Fântâna, au anunțat, ieri, finalizarea achiziției companiei. Fondul de investiții Innova Capital și-a marcat exitul din afacerea de îmbuteliere a apei în sistem watercooler prin vânzarea pachetului de 92% din acțiunile companiei. Oresa Ventures revine în acționariatul companiei după 9 ani și preia un pachet de 83% din acțiunile la Fântâna, iar Amza își dublează deținerea în urma tranzacției de la 8% la 17%, conform datelor făcute publice de către cumpărător.

„Ne face plăcere să anunţăm finalizarea achiziţiei La Fântâna. Alături de fondatorul Cristian Amza, am contribuit cu capital şi am implicat în tranzacţie două bănci puternice care au sprijinit finanţarea achiziţiei. În acelaşi timp, am refinanţat împrumuturile bancare existente în companie. Suntem foarte mândri să putem derula astfel de tranzacţii MBO/LBO (management buy out/leverage buy out – cumpărare de acţiuni alături de echipa de management / cumpărare de acţiuni cu împrumut bancar) într-un interval de timp relativ scurt”, a declarat Cornel Marian, managing director al Oresa.

Tranzacţia a fost parţial finanţată printr-un împrumut bancar pus la dispozitie de ING Bank şi Raiffeisen Bank S.A., în calitatea de aranjori principali şi Raiffeisen Bank, în calitate de Agent al Facilităţii.

Cronologia tranzacției

Tranzacției de exit a Innova Capital din afacerea La Fântâna a început în 2015. Fondul de investiții de talie regională a tatonat, inițial, un exit pe Bursa de Valori București, dar a renunțat la idee în urma tensiunilor apărute pe piețele financiare ca urmare a posibilității ca Grecia să intre în faliment sub presiunea datoriilor față de creditorii internaționali.

În toamna anului trecut, Innova Capital s-a reorientat către pista vânzării „în familie” a afacerii La Fântâna, derulând discuții cu Cristian Amza – fondatorul afacerii, directorul companiei și acționar minoritar cu 8% din La Fântâna, precum și cu Oresa Ventures, adică vânzătorul companiei în 2007 către Innova după ani în care fondul de investiții suedez a dezvoltat La Fântâna alături de fondatorul său.

Pe 16 decembrie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, despre negocierile exclusive de vânzare a La Fântâna de către Innova Capital către Oresa Ventures și Cristian Amza, informație confirmată prin anunțul oficial al semnării tranzacției de pe 20 aprilie 2016.

Pe 23 decembrie 2015, este înregistrată la Limassol (Cipru) societatea Aquavenue Limited ce urmează să fie folosită ca vehicul investițional în cadrul tranzacției derulate de cumpărători în cazul La Fântâna.

Pe 29 ianuarie, este înființată la nivel local La Fântâna Trading SRL, firma care urma să preia pachetul de 99% din acțiunile La Fântâna SRL.

Pe 21 martie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a publicat, în exclusivitate, informația potrivit căreia Oresa negociază contractarea unui împrumut de aproximativ 50 mil. euro de la Raiffeisen și ING Bank pentru plata datoriilor companiei și plata parțială a prețului de achiziție al La Fântâna, informație confirmată de către cumpărător prin comunicatul din 22 iunie privind finalizarea tranzacției.

În noaptea de 13 – 14 martie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO anunță că are loc semnarea contractului de vânzare – cumpărare în dimineața zilei de 14 martie. Pe 15 martie, părțile fac publică semnarea tranzacției.

Din aprilie, atenția se mută către Consiliul Concurenței, de al cărei aviz după analiza dosarului depinde chiar finalizara tranzacției.

Pe 6 iunie, Aquavenue încheie un contract de împrumut de asociat cu La Fântâna Trading prin care îi pune acesteia la dispoziție suma maximă de 20,8 mil. euro, din care 18,1 mil. euro bani gheață, iar restul sub formă de bilet la ordin.

Pe 8 iunie, Raiffeisen Bank România (în caltate de împrumutător inițial, aranjor, agent de garanție și bancă emitentă) și ING BANK N.V. Amsterdam prin sucursala din București (în calitate de împrumutător inițial și aranjor) au încheiat un contract de credit prin care pun la dispoziția La Fântâna Trading și La Fântâna SRL facilități de credit la termen și revolving în valoare totală de 48,6 mil. euro. La Fântâna SRL și La Fântâna Trading urmează să intre în proces de fuziune. Cele două bănci și-au împărțit frățește expunerea, conform unor surse din piață, însă informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate.

Pe lângă creditul principal de 48,6 mil.euro sunt estimate alte costuri (dobânzi, obligații de plată, comisioane, onorarii, alte cheltuieli aferente împrumutului) de 14,58 mil. euro astfel că suma garantată pentru cele două bănci ajunge cu totul la 63,18 mil. euro. Documentele de finanțare sunt însoțite de ipoteci pe acțiunile firmelor, pe activele imobiliare, precum și de alte garanții.

O parte din banii obținuți de la bănci merg spre rambursarea datoriilor La Fântâna.

La Fântâna a luat pe 30 aprilie 2013, adică în mandatul Innova Capital, un credit de 37,5 mil. euro de la Erste Bank, la care se adaugă o sumă suplimentară de 18,75 mil. euro ce reprezintă ”o estimare de bună – credință a oricăror sume suplimentare datorate sau potențial datorate de societate și orice altă parte obligată părților garantate în baza documentelor de finanțare”, potrivit unui contract de ipotecă pe acțiunile La Fântâna instituit de bancă și garantat de acționarii de la acea vreme ai firmei, Innova Capital și Cristian Amza.

Pe 22 iunie 2016, Oresa Ventures anunță finalizarea achiziției La Fântâna alături de Cristian Amza.

O afacere crescută 14 ani de fonduri de investiții împreună cu un antreprenor

“Această achiziție marchează pentru noi un moment important în procesul de întărire a poziției de lider pe piata soluțiilor de aprovizionare cu apă și cafea pentru companii și segmentul rezidențial. O asemenea investiție a unui fond cu capital privat într-o companie lider este, de regulă, urmată de o perioadă de creștere puternică, iar acest lucru este în totalitate aliniat cu ambiția noastră de a deveni un jucător regional important în Europa Centrală și de Est (ECE). Dezvoltarea noastră viitoare se va baza pe o creștere organică generată de pilonii noștri principali – apă și cafea – însă,în același timp, vom urmări și oportunități de achiziție în ECE”, a declarat Cristian Amza, CEO și fondator al Grupului La Fântâna.

La Fântâna a ajuns un furnizor major de servicii de aprovizionare cu apă în sistem watercooler și purificator pentru companii și segmentul rezidențial din Sud-Estul Europei și al doilea cel mai mare furnizor din Europa Centrală și de Est. Grupul este lider de piață în România și Serbia în soluții pentru furnizarea apei în sistem de îmbuteliere și purificator. Compania estimează că, după achiziția Blue Coffee Services în 2014 a devenit, de asemenea, lider pe segmentul serviciilor de cafea pentru companii.

În 2015, Grupul La Fântâna a raportat o cifră de afaceri consolidată de peste 42 mil. euro și un profit brut consolidat de 5,033 mil. euro (conform situațiilor financiare IFRS) din servicii asigurate pentru mai mult de 50.000 de clienți. Grupul condus de către Cristian Amza operează în prezent o afacere integrată cu acoperire națională în România și Serbia, care include întregul lanț de activități, de la sursa de apă, la facilitățile de îmbuteliere și până la logistica și distribuția proprie de apă și cafea la clienți.

Oresa mizează după răscumpărarea afacerii de la Innova să obțină resurse noi de creștere din operațiunile derulate pe zona de cafea, după ce La Fântâna s-a afirmat ca o companie deja matură în piața distribuției de apă în sistem watercooler.

Oresa Ventures a dezvoltat afacerea La Fântâna alături de Cristian Amza prin preluarea companiei Aqua Natural, activa pe piața apelor îmbuteliate, în anul 2001. Apa naturală La Fantana a fost lansată pe piață în urma unor investiții de 3 mil. euro. Compania La Fântâna s-a extins, trei ani mai tarziu, pe piața din Serbia.

În anul 2007, Innova Capital a cumpărat compania de la Oresa Ventures în cadrul unei tranzacții de peste 35 mil. euro, fondul suedez marcând la acea vreme un profit estimat la 600% raportat la investiția inițială.

În epoca Innova, afacerea La Fântâna s-a extins. Firma are o cotă de piață estimată la 70% în România, respectiv 60% în Serbia, potrivit datelor făcute publice de către Innova Capital.

În perioada menționată, La Fântâna a făcut două achiziții importante.

În 2010, a cumpărat de la omul de afaceri Şerban Andrei compania Rokor Ecostyle, importatorul şi distribuitorul purificatoarelor Waterpia în România, la momentul semnării tranzacţiei, valoarea de întreprindere a afacerii fiind evaluată la 4,35 mil. Euro.

În 2014, La Fântâna a preluat Blue Coffee Services, o afacere de 10 mil. euro pe an, de la Aquila Group, iar în 2015 liderul pieței de distribuție a apei în sistem watercooler a fuzionat prin absorbție cu compania de pe piața automatelor de cafea, distribuitor local al Lavazza.

Anterior vânzării companiei, Innova Capital deținea 92% din acțiunile La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere de apă în sistem watercooler din România și Serbia, prin intermediul vehiculului de investiții Plinius Investments Limited, înregistrat în Cipru.

Innova Capital și-a făcut exitul în februarie și din grupul de activități de procesare a tranzacțiilor cu cardul Provus, pe care l-a vândut pentru 32 mil. Euro către germanii de la WireCard.

Singura investiție cu care rămâne în portofoliul local Innova este pachetul majoritar de acțiuni deținut la grupul EnergoBit din Cluj – Napoca, cu afaceri în domeniul echipamentelor și serviciilor de pe piața de energie.

În schimb, Oresa Ventures este angajată în extinderea portofoliului local, după ce a anunțat că își concentrează expunerea investițională pe piața românească.

Fiind o companie de investiții aflată în mâna familiei lui Jonas af Jochnick, omul de afaceri suedez care a fondat Oresa în 1995, spre deosebire de alți investitori financiari din gama fondurilor cu capital de risc, nu are presiunea unui exit pe termen mediu, ceea ce îi permite să stea o perioadă mai lungă ca investitor în companiile achiziționate.

Oresa este activă în România din 1997 și a investit până la tranzacția cu Innova un capital de circa 100 mil. euro în companii locale, dintr-un total de 150 mil. euro în toate piețele în care a activat.

Oresa are expunere pe sectoare precum materiale de construcții prin companiile Fabryo pe piața vopselurilor, respectiv Somaco în producție de materiale de construcții, servicii IT prin RBC, în sectorul serviciilor de afaceri prin RTC, respectiv servicii financiare prin brokerul de credite Kiwi Finance.

Portofoliul de companii al Oresa a generat o cifră de afaceri cumulată de circa 125 mil. euro în 2015, conform datelor disponibile pe site-ul firmei de investiții.

De asemenea, familia suedeză aflată în spatele Oresa controlează și rețeaua de servicii medicale private Medicover, respectiv laboratoarele Synevo, active pe piața locală.

Consiliul Concurenței analizează preluarea Green Group de către Abris Capital. Cezar Scarlat, Partener Abris Capital și șeful operațiunilor locale, anunță noi achiziții: „Două tranzacții mari poate până la sfârșitul anului”

Lasă un răspuns

Preluarea pachetului de 82% din acțiunile Green Group de către Abris Capital, unul dintre cei mai mari manageri de fonduri de investiții activi în regiune, este analizată de către Consiliul Concurenței. În paralel, Abris Capital, unul dintre cumpărătorii de serviciu din piața locală de private equity, continuă să lucreze la noi achiziții.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă are alte achiziții în derulare, Cezar Scarlat, Partener al Abris Capital și Director al fondului pentru România, a răspuns: „Două tranzacții mari poate până la sfârșitul anului”.

Acesta nu a dat mai multe detalii privind stadiul actual al acestor noi tranzacții și nici sectoarele vizate.

După achizițiile consumate imediat după intrarea pe piața locală în 2012, Abris a cumpărat pe rând companiile de curierat Cargus și Urgent Curier, precum și alți operatori mai mici, toate aceste firme fiind fuzionate într-una singură, Urgent Cargus. Ulterior, Abris a ridicat miza și a trecut la tichete de achiziție mai mari, prin achiziția în 2015 a grupului de firme Pehart, iar în acest an achiziția Green Group dn Buzău, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015, confirmată printr-un anunț oficial în luna mai 2016.

Abris Capital are sub administrare acum un portofoliu local cu un EBITDA (câștigurile înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de aproape 50 mil. euro, ceea ce îl propulsează printre cei mai mari manageri la nivel local din piața de private equity.

Segmentul tipic de tranzacții pe care îl abordează Abris se situează în marja a 20 până la 60 mil. euro investiție de capital per achiziție, eșalon în care mai activează și alți manageri cu focus regional precum Enterprise Investors și Innova Capital. Din acest punct de vedere, achiziția a 82% din grupul de firme Green Group este la limita de sus a intervalului, Cezar Scarlat declarând în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că este o „tranzacție foarte mare”, fără să facă însă publică valoarea acesteia. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că pachetul de 82% cumpărat de la Global Finance, BERD și alți acționari minoritari îl costă pe Abris în jurul valorii de 60 mil. euro.

„Consiliul Concurenţei analizează operaţiunea de concentrare economică ce urmează a se realiza prin preluarea companiei Romgreen Universal Limited (Cipru) şi a unor societăți comerciale controlate de aceasta de către Gren Holdings Limited (Cipru), membră a Grupului Abris. Companiile din România controlate de Romgreen Universal Limited şi incluse în tranzacţie sunt: Greentech SA, Greenfiber International SA, Total Waste Management SRL, Greenweee International SA, Greenlamp Reciclare SA, Greenglass Recycling SA”, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței prin intermediul unui comunicat de presă.

Finalizarea tranzacției este așteptată de către Abris până la finele acestei luni.

Finanțarea achiziției Green Group este asigurată 100% din surse proprii ale Abris Capital.

Acesta lucrează pentru Abris Capital din 2012, iar din 2015 a fost numit partener.

Anterior, a lucrat pentru biroul din Varșovia al managerului de capital de risc Bridgepoint Capital, de unde a acoperit timp de aproape patru ani regiunea. Fondul dedicat Europei Centrale și de Est de către Bridgepoint Capital avea sub administrare 4,8 mld. euro.

Cezar Scarlat are o diplomă de MBA (Master of Business Administration) la școala de afaceri Wharton din cadrul Universității Pennsylvania. A lucrat în calitate de consultant pentru Arthur Andersen în perioada 2000 – 2001, apoi timp de trei ani s-a mutat în Marea Britanie la PwC. Din 2006, a trecut la banca de investiții japoneză Nomura, unde a fost responsabil de fuziuni și achiziții pentru România și pentru spațiul Europei Centrale și de Est. Limbile sale de lucru sunt româna, engleza și franceza.

Grupul belgian TVH a cumpărat afacerea Industrial Access de la fondul de investiții Balkan Accession Fund și antreprenorul Ștefan Ponea. Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital: ”Valoarea tranzacției pentru 100% din acțiuni depășește 10 mil. euro. Am primit mai mult de cinci oferte”. Pascal Vanhalst, CEO al grupului TVH: ”Achiziția este finanțată din fonduri proprii și facilități de credit existente”. Vânzătorii au lucrat cu consultanții KPMG, cumpărătorul cu avocații NNDKP

Lasă un răspuns

Grupul belgian TVH, cu o cifră de afaceri anuală de 1,22 mld. euro, a semnat recent un acord de achiziție a pachetului de 100% din acțiunile firmei Industrial Access de la fondul de investiții Balkan Accession Fund și fondatorul afacerii, antreprenorul Ștefan Ponea.

„Compania Industrial Access a fost vândută în urma unui proces competitiv în care au fost primite mai mult de 5 oferte. Tranzacția depășește pragul de 10 milioane de euro pentru 100% din acțiuni”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Manda, Managing Partner al administratorului de fonduri de investiții Axxess Capital.

Balkan Accession Fund, unul dintre fondurile de investiții administrate de Axxess Capital, și-a făcut exitul din afacerea Industrial Access prin vânzarea pachetului de 90% din acțiuni. Restul acțiunilor sunt vândute de către Șfefan Ponea.

Întrebat care este randamentul investiției pentru fond la capătul celor 9 ani cât a avut compania în portofoliu, Horia Manda a răspuns: „Nu putem dezvălui această informație, dar confirmăm că este un randament bun din punct de vedere al investitorilor”.

De cealaltă parte, cumpărătorul are deja fondurile necesare pregătite pentru plata prețului.

„Achiziția va fi finanțată din propriile noastre lichidități (cash – n.r.) și din facilitățile de credit existente. Ne așteptăm să închidem această tranzacție în aproximativ 3 – 4 luni”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Pascal Vanhalst, director general executiv și membru al Consiliului Executiv al TVH.

Horia Manda, reprezentantul vânzătorului, este mai optimist așteptându-se ca tranzacția de la Industrial Access să fie finalizată „cel mai probabil la începutul lunii august”.

Finalizarea tranzacției este condiționată de obținerea aprobării Consiliului Concurenței.

Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital și unul dintre veteranii pieței de private equity din România. Sursă foto: Axxess Capital.

Decizia de vânzare a fost luată la momentul potrivit în conformitate cu strategia fondului BAF, a mai spus Horia Manda, care adaugă că la momentul intrării în companie, în 2007, atât Industrial Access, cât și industria de profil din regiune erau la început de drum. „Am reușit sa traversăm anii dificili de contracție economică, să implementăm planul de transformare și extindere și să creștem Industrial Access în lider regional”, a mai spus șeful Axxess Capital.

Ultimul bilanț al firmei indică pentru 2014 un profit de 0,7 mil. euro la o cifră de afaceri de 7,7 mil. euro și 51 de angajați.

Ulterior achiziției, TVH intenționează să fuzioneze Industrial Access cu cealaltă companie pe care o deține deja. În 2013, grupul belgian a cumpărat Romlift, ce activează pe piața locală de închiriere a platformelor de lucru la înălțime.

Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către avocatul Gabriela Assoum Predescu.

Cumpărătorul, grupul TVH, este o afacere 100% de familie fondată în Belgia de către Paul Thermote și Paul Vanhalst.

Grupul TVH are subsidiare în 30 de țări, inclusiv în România, și circa 4.800 de oameni, pentru 2015 raportând o cifră de afaceri consolidată de 1,223 mld. euro.

Balkan Accession Fund este un fond regional de investiții cu capital de 110 milioane de euro, orientat în special spre tranzacții din România și Bulgaria, și după 10 ani de activitate este în stadiul de dezinvestire, de vânzare al participațiilor deținute. Principalii investitori în fondul de investiții BAF sunt RAEF, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, băncile de dezvoltare din Germania DEG și Olanda – FMO, respectiv Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB).

Din portofoliul actual al Axxess Capital fac parte acum firme de IT (Star Storage, Bitdefender), din piața financiar – bancară (Carpatica, Nextebank, Patria Credit), industrie și servicii industriale (Frigotehnica), materiale de construcții (Deutek), eficiență energetică (SE-GES) sau producție de peleți din lemn (Eco-Energ-Lemn).

Axxess Capital a vândut în acest an peste 49% din acțiunile afacerii cu jucării Noriel în cadrul unei tranzacții aflate în curs de finalizare către Enterprise Investors. Acesta a cumpărat 100% din acțiunile grupului de firme Noriel pentru o sumă estimată de surse din piață în jurul a 25 mil. euro, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 12 aprilie, confirmată apoi printr-un anunț oficial pe 14 aprilie.

Tot în acest an, Axxess Capital a preluat pachetul de control al băncii Carpatica de la Ilie Carabulea, unul dintre fondatorii băncii, precum și de la alți acționari.

De regulă, Axxess Capital abordează tichete de tranzacții între 5 și 15 mil. euro investiție de capital per companie, eșalon în care mai activează și administratori de capital privat precum Resource Partners sau Oresa Ventures. Termenul tipic de la intrarea în afacere și până la exit se încadrează, de regulă, între 3 și 7 ani.

Theodore Kiakidis, partener Global Finance: ”Am făcut în România 12 investiții de capital până acum în valoare de 100 mil. euro. Primele tranzacții au fost de ordinul a 2 – 4 mil. dolari, cele mai recente la circa 15 – 25 mil. euro”. Fondul elen de investiții se apropie de momentul semnării contractului de vânzare a 90% din afacerea TotalSoft către turcii de la Logo

Lasă un răspuns

Managerul grec de fonduri de investiții Global Finance a investit până acum circa 100 mil. euro în companii din România, sumă care nu include investițiile imobiliare gestionate separat de către un fond specializat. Global Finance așteaptă finalizarea exitului din Green Group și urmează să semneze contractul de vânzare a pachetului de circa 90% din TotalSoft către turcii de la Logo, tranzacție estimată de surse din piață la circa 45 – 50 mil. euro.

”Am făcut 12 investiții de capital (fără a include imobiliarele) pentru un ordin total de 100 milioane de euro. Primele (achiziții – n.r.), în anii ’90, au fost de un ordin între 2 și 4 milioane de dolari în timp ce cele mai recente sunt de ordinul 15 – 25 milioane de euro”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Theodore Kiakidis, partener al Global Finance responsabil de investițiile din piața locală.

”Am evitat complet să mai facem investiții de capital în România din a doua jumătate a anului 2006 și până a trecut ceva timp după criză datorită mediului în care se mișcau prețurile (n.r. price environment)”, explică Theodore Kiakidis.

La finele lunii aprilie, Global Finance a semnat exitul din Green Group, în cadrul unei tranzacții prin care managerul regional de fonduri de investiții Abris Capital cumpără 82% din acțiunile grupului de companii, tranzacție estimată cu totul de surse din piața de fuziuni și achiziții la aproape 60 mil. euro. Finalizarea tranzacției este așteptată de către cumpărător pentru luna iunie. Participația Global Finance vândută la nivelul Green Group este de 37 – 38%, conform propriilor declarații ale companiei elene.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO care este stadiul tranzacției de exit din afacerea TotalSoft, Kiakidis a răspuns: ”Așa cum am anunțat, suntem în discuții cu Logo, o companie listată pe bursa de la Instanbul. Aceasta înseamnă due dilligence (analiză financiară), contract de vânzare – cumpărare, etc”.

Tranzacția de vânzare a pachetului de circa 90% din TotalSoft de către Global Finance a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 26 octombrie 2015.

Pe 4 aprilie, Logo a informat investitorii că a semnat un acord neangajant cu Ferabosco Investments Limited și South Eastern Europe Fund LP, administrate de Global Finance, în vederea unei achiziții de acțiuni la TotalSoft.

”Am anunțat intrarea în negocieri datorită practicii pieței de capital din Turcia – țara de origine a cumpărătorului potențial. Cred că, întotdeauna, este dificil să prezici cât vor dura cu exactitate (discuțiile până la semnarea contractului de vânzare – cumpărare. n.r.). Aș spune că poate varia între 3 și 6 luni, potrivit experienței noastre”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Theodore Kiakidis.

Fondul elen de investiții a purtat din 2015 încoace discuții cu mai mulți investitori, însă nu s-au finalizat. Global Finance așteaptă un preț de aproximativ 50 mil. euro pentru pachetul de 90% din TotalSoft, susțin surse din piață, informațiile nefiind confirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Global Finance a finalizat în aprilie 2005 achiziția unui pachet de 88% din acțiunile TotalSoft, fondată în 1994 de către antreprenorul din IT Liviu Drăgan, astăzi acționar minoritar în afacere. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă a fost estimată de surse din piață în jurul a 7,7 mil. euro. Restul de acțiuni îl deține Liviu Drăgan, care conduce compania în calitate de director general, cu un pachet de 7,90%, și Florin Manea, cu 1,58% din acțiuni.

În tranzacția de acum 10 ani, fondurile de investiții The Black Sea Fund LP și Global Bulgaria & Romania Growth Fund CV, ambele administrate de Global Finance, au cumpărat pachetul de acțiuni majoritar la TotalSoft, în contextul exitului făcut de fondul de investiții SEAF Transbalkan Romania Fund. După 4 ani ca acționar majoritar, SEAF Transbalkan Romania Fund obținea de pe urma tranzacției de exit un randament anual de peste 60% raportat la investiția făcută în TotalSoft.

În mandatul de 4 ani al SEAF Transbalkan Romania Fund, TotalSoft și-a majorat de patru ori vânzările până la 5,1 mil. dolari, iar câștigurile înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) au crescut de peste 8 ori de la 0,14 mil. dolari până la 1,2 mil. dolari, potrivit datelor făcute publice la momentul tranzacției de către fondul de investiții care și-a făcut exitul.

Sub Global Finance, TotalSoft a continuat creșterea exponențială a afacerilor, conturându-și un profil de jucător regional și extinzându-și numărul piețelor unde exportă soft-uri și servicii de IT.

Ultimul bilanț anual al TotalSoft SA indică un profit net de 1,4 mil. euro la o cifră de afaceri de 22,5 mil. euro și un număr mediu de 379 de angajați.

La un EBITDA de circa 5 mil. euro, rezultă că tranzacția ar putea evalua compania până la un multiplu de EBITDA de circa 10 – 11.

Global Finance: Avem patru proiecte de investiții pe piața imobiliară locală

Global Finance mai are un portofoliu de investiții imobiliare în România, Bulgaria și Serbia, pe care, de asemenea, se pregătește să îl dezinvestească.

”Avem în acest moment patru dețineri: complexul de birouri Global City, o dezvoltare rezidențială pe jumătate realizată chiar în spatele acesteia, un lot de teren pe locul vechii fabrici Automatica din Calea Floreasca și o bucată de teren în apropiere de Școala Americană”, afirmă Theodore Kiakidis.

”Am avut interes și continuăm să avem interes (din partea altor investitori – n.r.) pentru aproape toate proprietățile pe care le deținem. Suntem în afacerea de a cumpăra și a vinde așa că ne bucurăm de toate ofertele serioase (pe care le primim – n.r.). Am vândut recent un lot important de teren în centrul Belgradului și un teren mai mic în Sofia”, explică reprezentantul Global Finance.

Theodore Kiakidis lucrează pentru Global Finance din 1993, ocupându-se de generarea și execuția tranzacțiilor, monitorizarea companiilor din portofoliu și activități de strângere de fonduri de la investitori. Anterior, pentru o scurtă perioadă de timp, a lucrat pentru boutique-ul parizian de consultanță Corporate Value Associates. Are o diplomă în matematică a Universității americane Georgetown și este absolvent al Universității Harvard. Cunoaște pe lângă limba greacă (limbă maternă) engleza, franceza, italiana și româna.

Fondat în 1991 la Atena, Global Finance are o listă care cuprinde 80 de investiții în 10 țări din regiune, cu o valoare totală a achizițiilor de peste 820 mil. euro.

Ultimul fond, ridicat în 2006, cu un capital de 350 mil. euro, este și cel mai mare din seria de opt fonduri ridicate de managerul grec de active în ultimii 24 de ani.

Pe piața locală, în proces de dezinvestire se află și GED Capital, un alt manager de fonduri de investiții activ aici înainte de criza financiară. De asemenea, Advent International și-a lichidat portofoliul local în toamna anului trecut odată cu vânzarea participației de 80% din acțiunile rețelei de servicii medicale private Regina Maria către fondul de investiții Mid Europa Partners.

Enterprise Investors despre mandatul dat Citi pentru explorarea opțiunilor strategice la Profi: “Nu s-a luat nicio decizie cu privire la Profi. Căutăm în același timp o structură de finanțare optimă care să susțină o creștere viitoare la fel de ambițioasă”. Fondul de investiții nu precizează dacă mandatul acoperă o potențială tranzacție de vânzare a Profi

Lasă un răspuns

Enterprise Investors, unul dintre cei mai importanți manageri de capital de risc din regiune, afirmă că a dat mandat bancherilor de investiții de la Citi pentru explorarea unor opțiuni strategice privind lanțul de magazine Profi, în condițiile în care nu a luat nicio decizie legată de viitorul Profi.

“Nu s-a luat nicio decizie cu privire la Profi. Încă de la achiziție, compania a crescut într-un ritm alert și credem că acum este un moment foarte bun să explorăm toate opțiunile strategice pentru Profi și să căutăm în același timp o structură de finanțare optimă care să susțină o creștere viitoare la fel de ambițioasă”, au răspuns reprezentanții Enterprise Investors unei solicitări venite din partea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Întrebați dacă mandatul dat Citi acoperă și aranjarea unei potențiale tranzacții de exit a fondului de investiții din Profi, reprezentanții Enterprise Investors nu au dorit să facă niciun alt comentariu pe acest subiect. Profi este în portofoliul Enterprise Investors de 7 ani, iar până acum, exiturile acestui manager de fonduri indică două opțiuni la care apelează, de regulă, pentru a-și valorifica investiția într-o companie: prin vânzare fie prin intermediul unei listări pe bursă, fie prin vânzare directă către un investitor.

Pe 24 mai, managerul de capital privat a informat printr-un comunicat de presă că Polish Enterprise Fund VI (PEF VI), un fond de investiții administrat de Enterprise Investors, intenţionează să evalueze opţiunile strategice disponibile pentru Profi, liderul segmentului de supermarketuri din România.

”Managerul de private equity a decis să contracteze Citi Corporate and Investment Banking pentru a evalua condiţiile de piaţă precum și scenariile posibile pentru dezvoltarea viitoare a companiei”, au spus oficialii fondului.

Proprietarul Profi lasă să se înțeleagă că mandatul Citi vizează găsirea unei noi surse de finanțare pentru planurile de dezvoltare ale companiei. Acestea pot varia de la o gamă de diferite tranzacții de finanțare, listare pe bursă până la vânzarea parțială sau totală a companiei către un investitor dispus să susțină un astfel de plan de dezvoltare.

În decembrie 2015, reprezentanții biroului local al Enterprise Investors vorbeau de un posibil exit din Profi în 2017.

Profi s-a extins rapid în ultimii ani, ajungând la un ritm de dezvoltare actual de aproape 100 de magazine noi pe an, fiind cea mai extinsă rețea de retail la nivelul întregii țări.

Planurile de investiții au fost alimentate atât de către fondul de investiții din capitalul propriu, cât și din credite bancare.

PEF VI a achiziţionat 100% din companie pentru 66 mil. Euro în 2009, iar în 2011 a finalizat o investiţie adiţională de 10 mil. Euro.

De la tranzacţia iniţială, Profi a crescut într-un ritm alert de la 67 de magazine la peste 400 de magazine în prezent, doar în 2015 deschizand 93 de magazine. Compania operează magazine în formatele “Standard” și “City” în zonele urbane și a dezvoltat de curând și formatul “Loco”, destinat zonelor rurale din ţară, adaptându-și oferta pentru a răspunde nevoilor consumatorilor și pentru a penetra cu succes zone care înainte erau inaccesibile retailului modern. În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și astăzi are aproape 10.000 de angajaţi.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, a semnat pe 11 martie un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

În ultimii ani, Profi a fost curtat de mai mulți investitori, atât strategici, cât și fonduri de investiții.

Vânzarea Profi are șanse să atragă un interes puternic din partea unor investitori strategici cu apetit de intrare pe piață sau concurenți deja activi în piața locală. Pe lista potențialilor cumpărători, ar putea apărea și fonduri internaționale de investiții.

Pe segmentul de supermarketuri, activează alături de Profi rețelele Mega Image, Lidl, Penny Market și Carrefour. Francezii de la Carrefour așteaptă avizul Consiliului Concurenței pentru preluarea lanțului de magazine Billa, tranzacție de 96 – 97 mil. euro a cărui semnare a fost anunțată de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 21 decembrie.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva.

Managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors a angajat bancherii de investiții de la Citi pentru vânzarea lanțului de magazine Profi

Lasă un răspuns

Polish Enterprise Fund VI (PEF VI), un fond de private equity administrat de Enterprise Investors, a anunţat astăzi că intenţionează să evalueze opţiunile strategice disponibile pentru Profi, liderul segmentului de supermarketuri din România.

Managerul de private equity a decis să contracteze Citi Corporate and Investment Banking pentru a evalua condiţiile de piaţă precum și scenariile posibile pentru dezvoltarea viitoare a companiei.

Profi este reţeaua de retail modern cu cea mai mare acoperire geografică din România. PEF VI a achiziţionat 100% din companie pentru 66 mil. Euro în 2009, iar în 2011 a finalizat o investiţie adiţională de 10 mil. Euro.

Comparativ cu alți competitori, Profi a mizat pe construirea unei rețele de supermarketuri la nivel național, diferențiindu-se față de jucători precum Mega Image, concentrat preponderent asupra Bucureștiului. Vânzarea Profi are șanse să atragă un interes puternic din partea unor investitori strategici cu apetit de intrare pe piață sau concurenți deja activi în piața locală. Pe lista potențialilor cumpărători, ar putea apărea și fonduri internaționale de investiții.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva.

Biroul din România al Enteprise Investors este condus de aproape un an de către Șerban Roman, în mandatul căruia au avut loc deja un exit și o achiziție, iar acum este pregătit al doilea exit.

Pe piața managerilor cu capital de risc, alături de Enterprise Investors activează nume precum Mid Europa Partners, Abris Capital Partners, Innova Capital, CEE Equity Partners, Pinebridge, ADM Capital, Resource Partners sau Axxess Capital. Manageri de capital precum GED Capital și Global Finance sunt în faza de dezinvestire a portofoliului local.

Fondul american de investiții Bedminster Capital începe tranzacția de exit din afacerea de servicii medicale Hiperdia. Regina Maria, printre operatorii din piața de profil interesați de achiziția lanțului de 23 centre de imagistică cu sediul în Brașov

Lasă un răspuns

Fondul american de investiții Bedminster Capital pregătește tranzacția de exit din lanțul de centre de imagistică Hiperdia Brașov, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Printre operatorii de profil care au anunțat recent planuri de achiziții se mai află MedLife și Medicover.

Întrebat dacă a început procesul de vânzare al pachetului majoritar al Hiperdia, Ronald Drake, președintele Bedminster Capital Management LLC, a răspuns printr-un email: ”Nu comentez.”

Hiperdia Brașov a raportat pentru 2014 un profit net de 1,3 mil. euro la o cifră de afaceri de 15 mil. euro și 359 de angajați.

Printre investitorii în fondul SEEF II se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), respectiv Overseas Private Investment Corporation (OPIC).

Firma Hiperdia a fost înființată la Brașov în februarie 1997 și are acum o poziție de lider local în furnizarea de servicii de imagistică și analize de laborator.

Piața serviciilor medicale private este acum teatrul unui val de achiziții, alimentat de lupta pentru consolidare dusă de liderii de profil Medlife și Regina Maria, rețea preluată din toamna anului trecut de către fondul de investiții Mid Europa.

Regina Maria a fost cumpărată de către Mid Europa în cadrul unei tranzacții estimate la peste 140 mil. euro. În acest an, Regina Maria a cumpărat spitalul privat Ponderas, specializat în chirurgie bariatrică, în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 20 mil. euro.

Luna trecută, Regina Maria a cumpărat centrul medical Helios din Craiova de la familia medicului neurochirurg Alexandru Cameniță într-o tranzacție cotată de surse din piață sub un milion de euro.

De cealaltă parte, Medlife a făcut o serie de achiziții, printre cele înregistrate în ultimul an înscriiindu-se centrul Sama și laboratoarele Ultratest din Craiova în 2015, centrul de imagistică Prima Medical din Craiova în 2016, iar cea mai recentă achiziție este lanțul de clinici stomatologice Dent Estet, evaluat la aproximativ 7 mil. euro.

O bancă din top 15, cu active de 1 mld. Euro și o cotă de piață de 1,3%, a fost scoasă la vânzare: Italienii de la Veneto Banca caută cumpărători pentru subsidiara din România. Echipa de consultanți angajați pentru tranzacția de exit este formată din SocGen, KPMG și avocații de la Wolf Theiss

Lasă un răspuns

Grupul italian Veneto Banca a început procesul de vânzare al subsidiarei sale din România, care cu un activ net bilanțier de 1,03 mld. Euro și o cotă de piață aferentă de 1,3% intră în topul primelor 15 bănci locale la finele anului 2014, conform ultimului raport anual făcut public de către BNR.

Echipa de consultanți angajați pentru tranzacția de exit este formată din SocGen și KPMG, în timp ce asistența juridică este asigurată de către casa austriacă de avocatură Wolf Theiss, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Veneto Banca nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol.

Contextul în care italienii au dat drumul tranzacției de exit din România este marcat, pe de o parte, de peisajul bancar local unde mai multe bănci au fost vândute în ultimii ani de bănci străine care se retrag (Volksbank, MKB, Millennium, RBS), iar pe de altă parte de strategia băncii – mamă.

Veneto Banca a anunțat pe 9 februarie acordarea unui mandat către banca elvețiană de investiții UBS ca și consultant alături de Rothschild pentru studierea și definirea opțiunilor strategice cu impact asupra viitorului grupului bancar italian, și în special pentru listarea acțiunilor pe bursa italiană concomitent cu o majorare a capitalului băncii cu 1 mld. Euro în cadrul proiectului Serenissima.

Ca urmare a unei evaluări realizate anul trecut, Veneto Banca a anunțat că Banca Centrală Europeană i-a cerut să-și îmbunătățească poziția de capital și solvabilitatea prin atragerea de fonduri proaspete până în iunie 2016. Pentru aceasta, acționarii băncii italiene au aprobat în decembrie 2015 atât planurile de listare și de majorare de capital, cât și un plan de afaceri actualizat pentru perioada 2016 – 2020.

La nivel de grup, Veneto Banca a înregistrat în 2015 o pierdere de 881,9 mil. Euro, iar în anul anterior pierderile ajungeau la 968,4 mil. Euro, conform ultimelor raportări ale băncii – mamă.

În România, pierderile Veneto Banca ajungeau la finele anului trecut la aproximativ 41,3 mil. Euro, potrivit sursei citate.

Veneto Banca a intrat în România în anul 2000 prin achiziția Banca Italo Romena, care avea sucursală la București îndă din 1997. În mai 2014, banca – mamă Veneto Banca a fuzionat prin absorbție cu Banca Italo Romena sub numele de Veneto Banca.

Sucursala București a băncii italiene operează o rețea formată din 22 de agenții, din care 5 în București, iar restul în celelalte orașe importante din țară.

În România, Veneto Banca are un personal format din 313 angajați.

La 31 decembrie 2015, Veneto Banca avea active financiare disponibile pentru vânzare în România de 13,2 mil. Euro.

Veneto Banca mai are în România și 100% din acțiunile Immobiliare Italo Romena SRL.

Veniturile consolidate ale băncii în România au fost anul trecut de 38,9 mil. Euro, mai arată raportul băncii – mamă.

La nivelul pieței locale, Veneto Banca este a doua operațiune bancară italiană ca mărime, după cea a UniCredit, dar cu puțin peste cea a celor de la Intesa SanPaolo România, care la finele lui 2014 aveau o cotă de piață de 1,2% cu active de 1 mld. Euro.

În acest moment, mai multe bănci sunt de vânzare în România. Piraeus Bank a încercat anul trecut exitul din piață, însă nu s-a înțeles cu fondul american de investiții JC Flowers. De asemenea, vânzarea Credit Agricole este un proces care s-a oprit. Carpatica a trecut în mâinile Nextebank, controlată de un fond de investiții administrat de către Axxess Capital, și după fuziunea cu Nextebank va lua ființă Patria Bank. Grecii de la Eurobank au angajat banca de investiții HSBC pentru a evalua opțiunile strategice la Bancpost, iar proprietarul Banca Românească are ca termen până în 2018 vânzarea operațiunilor din România și din alte piețe, conform planului de restructurare aprobat de către Bruxelles în 2014. De asemenea, omul de afaceri Dorinel Umbrărescu caută să vândă BRCI (ex – ATE Bank România, fostă Mindbank), iar băncile cipriote Bank of Cyprus și Marfin au, de asemenea, România, pe lista de exit.

La celălalt capăt al pieței, Banca Transilvania a anunțat că are apetit pentru noi achiziții, după integrarea Volksbank România, iar noul jucător Patria Bank, ce urmează să ia naștere din fuziunea Nextebank – Carpatica sub bagheta Axxess, are nevoie de achiziții pentru a ajunge la o masă critică necesară în viitor unui exit având în vedere profilul de fond de investiții al acționarului majoritar al noii bănci.

Într-un astfel de peisaj, exitul Veneto Banca va depinde mult nu doar de calitatea activelor scoase la vânzare, cât și de cât de mult va fi presată banca – mamă să facă rost rapid de lichidități și să-și redreseze bilanțul, ceea ce în consecință ar însemna o atitudine mai flexibilă în negocierile cu potențialii cumpărători.

Ultimul raport anual al băncii centrale indică sucursala din România a Veneto Banca drept instituția de credit cu cel mai mare minus din sistem în ceea ce privește fondurile proprii, care înregistrau un bilanț negativ la 31 decembrie 2014 în valoare de 112 mil. lei (25,2 mil. euro).

Raportat la celelalte sucursale de bănci străine de pe piață, Veneto Banca este a treia astfel de operațiune ca mărime după cea a băncii olandeze ING Bank, respectiv după subsidiara locală a gigantului american Citibank.

SocGen, care asigură serviciile de bancă de investiții la tranzacția locală de exit a Veneto Banca, lucrează și într-o altă importantă tranzacție locală, în care asistă grupul francez Carrefour la achiziția rețelei de supermarketuri Billa.

KPMG, membră a careului firmelor globale de consultanță și audit Big Four, este unul dintre cei mai puternici auditori din sistemul bancar local și mulți ani a supervizat în această calitate inclusiv bilanțurile băncii centrale. De asemenea, este activ ca și celelalte firme din segment – PwC, Deloitte și EY – pe mandatele de fuziuni și achiziții. Printre mandatele mai recente de vânzare, KPMG are pe listă Industrial Access, privatizarea Poștei Române, precum și tranzacția de vânzare a portofoliului neperformant Triton al UniCredit.

Avocații de la Wolf Theiss au pe listă cea mai mare tranzacție bancară locală și de pe piața de fuziuni și achiziții din 2015, când au asistat pe italienii de la UniCredit la achiziția pachetului minoritar de 45% al omului de afaceri Ion Țiriac. Anul trecut, lista de fuziuni și achiziții în care a fost implicat biroul local al Wolf Theiss a depășit nivelul de 1 mld. euro.

După vânzarea Provus, a doua tranzacție de exit a fondului polonez de investiții Innova Capital se apropie de final: Fondul de investiții Oresa Ventures a notificat achiziția afacerii La Fântâna la Consiliul Concurenței. Omul de afaceri Cristian Amza, implicat alături de investitorul suedez în achiziție pentru a-și majora participația până în jurul a 10% în compania pe care a fondat-o

Lasă un răspuns

Fondul suedez de investiții Oresa Ventures a notificat la Consiliul Concurenței achiziția companiei La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere de apă în sistem watercooler din România și Serbia, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

La achiziție participă și omul de afaceri Cristian Amza, fondatorul afacerii, care își va majora actuala participație de 8% din La Fântâna până la un nivel de cel puțin 10%, susțin surse din piață.

Negocierile dintre părți au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 decembrie 2015.

Părțile nu au fost disponibile pentru comentarii pe marginea tranzacției până la momentul publicării acestui articol.

Managerul polonez de capital de risc Innova Capital are nevoie să-și marcheze exitul din afacere, în condițiile în care fondul de investiții Innova 4 împlinește în acest an perioada de viață de 10 ani și trebuie să ramburseze banii investitorilor la un randament care să-I permită să ridice bani pentru un nou fond. Innova Capital deține 92% din acțiunile La Fântâna prin intermediul vehiculului de investiții Plinius Investments Limited, înregistrat în Cipru.

Innova Capital și-a anunțat pe 29 februarie exitul din afacerea cu procesare de carduri Provus Group, unde a vândut 100% din acțiuni către investitorul strategic german Wirecard, care a anunțat că va plăti 32 mil. Euro pentru achiziție.

În 2007, Innova Capital a cumpărat compania de la Oresa Ventures în cadrul unei tranzacții de peste 35 mil. euro, fondul suedez marcând la acea vreme un profit estimat la 600% raportat la investiția inițială. Exitul Innova din La Fântâna este de așteptat să fie, de asemenea, unul profitabil.

În perioada 2007 – 2014, afacerea La Fântâna s-a extins. Firma are o cotă de piață estimată la 70% în România, respectiv 60% în Serbia, potrivit datelor făcute publice de către Innova Capital.

Anul trecut, Innova Capital a căutat să listeze pe bursa de la București acțiunile La Fântâna, însă volatilitatea piețelor financiare a făcut ca mandatul dat casei poloneze de brokeraj Ipopema Securities pentru o astfel de operațiune să nu mai fie concretizat, iar listarea a picat.

La Fântâna are de rambursat către banca austriacă Erste un împrumut în valoare de 37,5 mil. euro la care se adaugă o sumă suplimentară de 18,75 mil. euro ce reprezintă ”o estimare de bună – credință a oricăror sume suplimentare datorate sau potențial datorate de societate și orice altă parte obligată părților garantate în baza documentelor de finanțare”, potrivit unui contract de ipotecă pe acțiunile La Fântâna instituit de bancă și garantat de acționarii firmei, Innova Capital și Cristian Amza.

Creditul Erste către La Fântâna este de așteptat să aibă impact în structura tranzacției dintre Innova Capital și Oresa Ventures, în condițiile în care prețul pentru achiziția pachetului de acțiuni va fi influențat de nivelul datoriilor companiei, cele două component formând împreună valoarea de întreprindere.

Bilanțurile La Fântâna SRL indică o creștere cu o treime a cifrei de afaceri în perioada 2009 – 2014 până la 24,3 mil. euro, obținerea unui profit net de 2 mil. euro anul trecut la un număr mediu de 543 angajați, mai mult cu 80 de oameni față de finele lui 2009.

La Fântâna a fost înființată în 2001, în urma unei investiții de 3 mil. euro.

După exitul din Provus și cel în curs din La Fântâna, Innova Capital va rămâne în portofoliul său local cu Energobit Cluj – Napoca, unde are raportată o deținere de 50,9% pentru fondurile sale Innova 4 și Innova 5 după achiziția din mai 2013, conform informațiilor postate pe propriul site.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro. De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie. A administrat fonduri cu o capitalizare totală de 900 mil. euro, din care ultimul a strâns de la investitori 388 mil. euro.

De cealaltă parte, Oresa Ventures este unul dintre pionierii pieței locale de private equity.

Investițiile sale de capital se situează, de regulă, în marja de 5 – 15 mil. euro per tranzacție.

Ultima sa achiziție este pachetul de 49% din firma IT Romanian Business Consult, unde a intrat în toamna anului trecut printr-o achiziție de circa 10 mil. euro.

Însă, Oresa are precedent și la achiziții locale al căror prag depășește 30 mil. euro, cum est cazul achiziției producătorului de materiale de construcții Somaco, preluat în cadrul unei tranzacții de 32,5 mil. euro.

Oresa a arătat astfel că poate accesa şi tranzacţii la scară mai mare. În spatele său stă ca acționar Celox SA din Suedia.

Durata de viață a unei investiții este, de regulă, între 4 și 6 ani, iar poziția pe care fondul o caută este fie de acționar majoritar, fie de acționar principal sau chiar de deținător a unei participații minoritare semnificative, de minim 20%. Principalele sectoare vizate de Oresa Ventures pentru investiții sunt materiale de construcții, servicii medicale, bunuri de larg consum, precum și alte segmente de afaceri.

În portofoliul său local se află în acest moment brokerul de credite Kiwi Finance pe piața serviciilor financiare (din 2007 în portofoliu), RTC Proffice Experience (preluat în 2011), Somaco în sectorul de materiale de construcții (din 2008 în portofoliu), Fabryo (prima investiție în 2006). La acestea se adaugă și companii achiziționate recent precum Europrefabricate sau Atlas Paints, divizia de lacuri și vopseluri a grupului elen Atlas Corporation.

Copos negociază vânzarea producătorului de motoare electrice Ana Imep către liderul global în domeniu. Japonezii de la Nidec Motor Corporation, companie cu o valoare de piață de circa 20 mld. euro, au intrat indirect pe piața din România în 2013 printr-o achiziție la nivel internațional

Lasă un răspuns

Gigantul japonez Nidec Motor Corporation, lider global în producția de motoare electrice, negociază achiziția afacerii Ana Imep, deținute de către familia omului de afaceri George Copos, prin intermediul vehiculului de investiții cipriot Megapearl Limited, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Tranzacția de vânzare a afacerii Ana Imep este estimată de către surse din piața de fuziuni și achiziții în jurul valorii de 10 mil. Euro, în condițiile în care compania face eforturi de redresare după declinul puternic pe care l-a înregistrat în ultimul deceniu pe fondul crizei economice.

Reprezentanții Ana Imep și ai concernului japonez Nidec nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

În perioada 2005-2014, afacerile Ana Imep s-au micșorat de peste 4 ori de la un nivel de peste 51 mil. Euro până la 12,3 mil. Euro, iar profitul s-a redus de 5 ori în același interval până la 0,36 mil. Euro. De asemenea, personalul s-a redus de la 1.062 de angajați la 31 decembrie 2007 până la 261 de oameni la finele lui 2014 în cadrul măsurilor luate de management pentru a menține compania pe linia de plutire.

La nivelul echipei de conducere a Ana Imep, în lipsa lui Copos care executa o condamnare, au fost instalați ginerele său, americanul de origine columbiană Diego Prada, în poziția de președinte director general, iar în 2014 a fost adus italianul Roberto Appiana ca director de vânzări și marketing. Roberto Appiana are o carieră de 20 de ani în industrie și înainte de a veni la Ana Imep a lucrat până în 2013 ca director de vânzări chiar în cadrul Nidec, în condițiile în care a fost la Electrolux Sole Motors și apoi ACC SpA, companii italiene ajunse în 2010 sub controlul japonezilor.

Nidec Motor Corporation are o valoare de piață echivalentă cu 19,5 mld. Euro pe bursa de la Tokyo, respectiv de 20,3 mld. Dolari pe bursa de la New York, și este prezentă discret în România din 2013 prin intermediul companiei Nidec ASI Ro, cu birouri la București și cu hale de producție la Crevedia, în județul Dâmbovița. Nidec Asi Ro SRL, subisdiara locală a japonezilor preluată indirect odată cu achiziția Ansaldo Sistemi Industriali din Italia, a raportat pentru 2014 un profit net de 0,48 mil. euro la o cifră de afaceri de 2,52 mil. euro, adică o marjă netă de aproape 20%, la un personal mediu format din 83 de angajați.

Grupul japonez este într-o campanie de expansiune la nivel global, bazată pe fuziuni și achiziții în piețele în care nu are încă o prezență robustă. Ținta sa este de a deveni nr.1 în lume în toată gama de producție de motoare electrice și industriale de la cele de putere mică până la cele cu capacitate mare, iar strategia Nidec pentru a atinge acest obiectiv este de a-și dezvolta baze majore de producție, cercetare – dezvoltare și vânzări în piețele – cheie pe care le vizează.

Nidec Corporation a raportat pentru 2014 vânzări de 1.028 mld. Yeni (8,337 mld. Euro) și un profit net de 76,216 mld. Yeni (617 mil. Euro). La 30 septembrie 2015, investitorii instituționali străini dețineau 37,94% din acțiunile Nidec.

Cei mai mari acționari ai companiei japoneze sunt miliardarul Shigenobu Nagamori, fondatorul Nidec, care deține direct un pachet de 8,63%, urmat de alți acționari instituționali niponi, printre care The Bank of Kyoto cu 4,15%, S.N. Kosan cu 3,73%, The Bank of Tokyo – Mitsubishi UFJ 2,49%, Nippon Life Insurance cu 2,2% sau Meiji Yasuda Life Insurance cu 2,14%. Shigenobu Nagamori, fondator, președinte și director general al companiei, deține o avere estimată de către revista americană Forbes la 2,2 mld. Dolari, iar participația sa depășește 12% din Nidec, pe care vrea să o ducă la vânzări de 18 mld. Dolari în următorii cinci ani.

Firma japoneză a fost înființată în 1973 și a ajuns în patru decenii la o talie globală ca urmare a politicii de creștere organică accelerată și de achiziții care a cuprins SUA, Canada, Thailanda, Franța, Italia, China, Coreea de Sud, Germania și Indonezia.

Ana Imep a fost înființată în 1967 sub numele Întreprinderea de Motoare Electrice Pitești, fiind o întreprindere deținută de statul român, iar din 1975 au fost trimise la export o serie de motoare electrice către Europa de Vest. În 1996, fabrica de la Pitești, cu un personal de circa 3.000 de angajați, a ajuns în mâna omului de afaceri George Copos.

Ana Imep produce motoare electrice pentru electrocasnice și industria auto și face parte din Ana Holding, grupul de firme controlat de către familia lui George Copos. Afacerea Ana Imep, care își revendică statutul de unul dintre cei mai mari producători de profil din piața europeană, acum caută să se salveze.

Proprietarul afacerii Ana Imep, omul de afaceri George Copos, fost vicepremier în perioada 2004 – 2006 și ex-finanțator al clubului de fotbal Rapid București, a fost condamnat în martie 2014 la patru ani de închisoare în așa-numitul dosar penal al transferurilor de jucători din fotbal. În acest context, Copos a delegat conducerea afacerilor sale din grupul Ana Holding, care cuprinde Ana Imep (industrie), Ana Pan (panificație), Ana Hotels (șapte hoteluri în București, Eforie Sud și Poiana Brașov) precum și afaceri imobiliare, către fiica sa, Alexandra, ginerele său, americanul de origine columbiană Diego Prada, precum și o serie de apropiați.

Astfel, la Ana Imep a fost numit președinte chiar Diego Prada, care s-a retras din poziția ocupată pe 5 noiembrie 2015, în contextul în care Copos a fost eliberat din închisoare încă din aprilie 2015. Copos este pus sub acuzare de procurori și într-un alt dosar, numit Loteria II, unde acuzațiile care îl vizează se referă la manipularea pieței de capital, spălare de bani, fals în înscrisuri și folosirea de informații privilegiate pentru dobândirea pe cont propriu sau pe contul unei terțe persoane a unor avantaje financiare ilegale.

În acest dosar, Copos este acuzat, printre altele, că a împrumutat în aprilie 2004 circa 2,35 mil. Lei de la Grivco, grupul de firme controlat de Dan Voiculescu, iar apoi a finanțat achiziția de acțiuni Ana Imep de către Grivco pe piața bursieră Rasdaq pentru ca George Copos să poată delista în final compania după atingerea participației minime de 90% din Ana Imep, pragul prevăzut de lege pentru derularea unei astfel de operațiuni.

După delistarea de pe bursă, profitul Ana Imep a atins o singură dată un nivel excepțional, în 2011, când valoarea câștigului net a ajuns la 11 mil. euro, mai mult de jumătate din cifra de afaceri de atunci.

În ultimii ani, Ana Imep a fuzionat prin absorbție cu societatea de transport Ana Trans International, iar în 2013 cu Ana Production & Investments.

În decembrie 2015, acționarii Ana Imep au stabilit acordarea de dividende de circa 22 mil. Lei (circa 4,8 mil. Euro), decizie care poate fi citită într-un context mai larg alături de tranzacția de vânzare a companiei. Copos deține prin intermediul vehicului cipriot de investiții Megapearl un pachet de 92% din Ana Imep.

Printre băncile cu care Ana Imep a lucrat de-a lungul timpului pentru a-și acoperi nevoile de finanțare se află BRD, de la care a luat în 2008 un credit de 31 mil. Euro, respectiv ING de la care a contractat un credit de 7,3 mil. Euro. Ambele erau linii de lucru pentru schimb valutar, în condițiile în care compania are costuri de producție în lei, dar încasează valută din export,unde merge circa 97% din producție, către piețele din Uniunea Europeană și din regiune.

Familia lui Copos mai are în portofoliu Ana Hotels,cu hotelurile de cinci stele Athenee Palace Hilton și Crowne Plaza din București, trei hoteluri la Poiana Brașov sau hotelul Europa din Eforie Nord, AnaPan în sectorul de panificație, la care se adaugă și alte afaceri ale Ana Holding.

Elvețienii de la Repower și-au scos la vânzare afacerea de peste 100 mil. euro din România, pe fondul unei schimbări de strategie a grupului. Consultanții KPMG au mandatul pentru exitul unui jucător cu o cotă de piață de 5% din comerțul cu energie

Lasă un răspuns

Compania elvețiană Repower AG, care activează în comerțul local cu energie, a scos la vânzare afacerea sa din România, cu venituri de peste 100 mil. euro în 2014, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul de vânzare al firmelor deținute de RePower AG aparține consultanților KPMG, potrivit unor surse din piață.

Repower AG a anunțat pe 18 decembrie 2015 o repoziționare strategică a afacerilor grupului, care înseamnă printre altele o concentrare a operațiunilor pe piețele din Elveția și Italia, respectiv căutarea unui cumpărător pentru afacerile din România. Schimbarea de strategie are loc în contextul în care grupul elvețian se confruntă cu pierderi și cu o scădere a veniturilor, pe fondul prețurilor scăzute de vânzare de energie, dar și a aprecierii puternice a francului elvețian după decizia băncii centrale de a liberaliza cursul de schimb în urmă cu un an.

Repower AG deține la nivel local Repower Furnizare România SRL și Repower Vânzări România SRL, ambele fiind neprofitabile, conform ultimelor bilanțuri făcute publice.

Reprezentanții Repower nu au făcut niciun comentariu până acum pe marginea procesului de vânzare al operațiunilor locale.

Repower Furnizare România SRL a raportat pentru 2014 un profit net de 0,03 mil. euro la o cifră de afaceri de 103 mil. euro și un număr mediu de 25 de angajați, potrivit ultimului bilanț public al companiei.

Repower Furnizare SRL a înregistrat în primele nouă luni din 2015 o cotă de 5,01% pe piața concurențială a furnizorilor de energie, ocupând locul al cincilea, potrivit unui raport de monitorizare făcut public de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Pe primele locuri la nivelul pieței de profil se situează furnizorii care aparțin marilor jucători de pe piața distribuției de energie. Astfel, Electrica Furnizare are o cotă de piață de 14,13%, urmată de cea mai mare casă de comerț locală independentă Tinmar Ind cu 11,33%, E.ON Energie România cu 6,32% și CEZ Vânzare cu 5,22%.

Pe segmentul furnizorilor de energie electrică pentru clienții finali, elvețienii de la Repower sunt pe poziția a șaptea cu o cotă de piață de 3,49% raportată la un consum final total de 34,48 TWh înregistrat în perioada ianuarie – septembrie 2015. De aici rezultă un nivel al vânzărilor la clientul final de 1,2 TWh în primele nouă luni ale anului în contul subsidiarei locale a elvețienilor.

Cealaltă firmă locală a elvețienilor este Repower Vânzări SRL, care în 2014 a înregistrat o pierdere de 0,1 mil. euro la o cifră de afaceri de 3,3 mil. euro și un număr de 4 angajați. Indicatorii financiari au fost calculați la cursul mediu anual de schimb de 4,4446 lei la euro, comunicat de către BNR.

Rezultatele financiare din 2014 ale companiilor Repower din România

Sursă: Ministerul Finanțelor Publice.

Afacerea Repower din România este văzută de surse din piața de fuziuni și achiziții ca o țintă care se potrivește unor investitori strategici, care fie ar putea fi interesați de a-și face astfel intrarea pe piață, fie văd o ocazie bună de a-și extinde poziția pe piață.

Grupul elvețian a pus piciorul pe piața românească de comerț cu energie în 2007. În iunie 2010, Repower a cumpărat 80% din acțiunile furnizorului de energie electrică Elcomex EN, cotat la acea vreme printre primele cinci case locale de comerț cu energie, cu angajamentul de a prelua ulterior și restul acțiunilor companiei de la omul de afaceri Ion Grecu, proprietarul grupului de firme Elcomex. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Elcomex EN a înregistrat în 2009 venituri de 70 mil. euro. Numele companiei a fost schimbat ulterior în Repower Furnizare SRL.

Grupul elvețian are o istorie care începe în 1904 în cantonul Graubünden din Elveția, iar acum a ajuns la o rețea de operațiuni în Elveția, Italia, România și Germania, cu activități de la producția de energie electrică până la vânzarea de energie către consumatorii finali. În România, firma are profil de furnizor de energie electrică pentru consumatorii finali și de furnizor de servicii de consultanță pe piața de profil.

Ultimele rezultate financiare ale grupului elvețian indică în primul semestru al anului trecut pierderi de 108 mil. franci elvețieni (circa 98 mil. euro), o înjumătățire a câștigurilor obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) până la 29 mil. franci elvețieni (26 mil. euro) față de primul semestru din 2014, respectiv o scădere cu 23% a veniturilor operaționale nete până la 922 mil. franci elvețieni (836 mil. euro) în același interval de timp.

Cei mai mari acționari ai Repower AG sunt cantonul elvețian Graubünden cu 58,3% și Axpo Holding cu 33,7%. Axpo activează în România pe piața furnizorilor de energie prin Axpo Energy România.

Acțiunile Repower AG sunt listate pe bursa elvețiană, iar capitalizarea bursieră a companiei este de 128,3 mil. franci elvețieni (116,4 mil. euro) la o cotație de 38 franci elvețieni pe acțiune.

Fondul de investiţii JC Flowers ar putea semna achiziţia Piraeus Bank România în cadrul unei tranzacţii cu o valoare totală în jurul a 600 mil. Euro, care include rambursarea liniilor de credit către banca mamă şi preţul pe acţiuni. Grecii lucrează în tranzacţie cu bancherii elveţieni de investiţii de la UBS şi avocaţii de la White&Case, iar JC Flowers cu EY şi bancherul român de investiţii ex Morgan Stanley Bogdan Ciobotaru. Care au fost mişcările prin care Piraeus şi-a pregătit exitul din România

Lasă un răspuns

Fondul de investiţii JC Flowers ar putea semna achiziţia Piraeus Bank România în cadrul unei tranzacţii cu o valoare totală în jurul a 600 mil. Euro, care include rambursarea liniilor de credit către banca mamă şi preţul pe acţiuni, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Tranzacţia ar urma să fie semnată în perioada imediat următoare, susţin sursele citate. Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de supraveghere din cadrul BNR, afirma vineri că se aşteaptă ca achiziţia Piraeus să fie semnată marţi sau miercuri.

Reprezentanţii Piraeus, ai JC Flowers şi ai Fondului Elen pentru Stabilitate Financiară ( HFSF) nu au făcut niciun comentariu pe marginea tranzacţiei, până la momentul publicării acestui articol.

Valoarea tranzacţiei include rambursarea liniilor de credit către Piraeus Grecia, a căror valoare era în iunie de aproximativ 400 mil. Euro. Jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a scris în premieră pe 3 iunie despre tranzacţia de exit a Piraeus Bank din România.

Grecii lucrează în tranzacţie cu bancherii elveţieni de investiţii de la UBS şi avocaţii de la White & Case, iar JC Flowers cu EY şi bancherul român de investiţii ex Morgan Stanley Bogdan Ciobotaru, care acum ocupă poziţia de membru în Consiliul de administraţie al operatorului de telefonie mobilă RCS & RDS.

JC Flowers este deja în proceduri foarte avansate de achiziţie a Carpatica, tranzacţie deja notificată Consiliului Concurenţei.

Pe lista celor care în trecut au arătat interes iniţial pentru tranzacţia de exit a Piraeus au fost şi OTP şi alte fonduri americane de investiţii precum Warburg Pincus, AnaCap sau investitorul american Wilbur Ross, conform informaţiilor obţinute din piaţă de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Inclusiv, Banca Transilvania s-a uitat la tranzacţia Piraeus, dar a decis să nu depună nicio ofertă.

Piraeus a pregătit vânzarea băncii din România cu câteva mişcări.

Primul pas a fost făcut la jumătatea acestui an când Piraeus Bank România a încheiat cea mai mare tranzacţie de vânzare a unui portofoliu de credite de consum neperformante negarantate, cu o valoare nominală de circa 185 mil. Euro şi cumpărat de polonezii de la Kruk pentru 12 mil. Euro, adică la un discount de 93,5%.

Următoarea mişcare a fost încheierea de către Piraeus Bank România, în data de 19 octombrie 2015, a unui contract de cesiune de creanţe cu societatea OAKBRIDGE WORLDWIDE LIMITED, din Londra.

Cesiunea se referă la creanţele care rezultă din contracte din anii 2006, 2007, 2008 dar şi la drepturile de creanţă principale si accesorii (inclusiv, fara a se limita la, capitalurile împrumutate, dobânzi si penalităţi de intârziere) şi împreună cu toate garanţiile personale şi/sau reale (mobiliare sau imobiliare) rezultând din sau în legătură cu contractele de credit enumerate şi orice contracte de garanţii reale sau personale încheiate în legătură cu acestea, potrivit informaţiilor din Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.

Potrivit unor surse din piaţă, Piraeus Bank Romania a vândut un pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de circa 300 mil. euro.

Surse din piaţă susţin că grupul grec Libra Group ar fi cumpărat acest pachet al Piraeus . Libra Group este deţinută de armatori greci şi are la activ mai multe tranzacţii cu credite neperformante cu băncile greceşti.

Astfel, după aceste operaţiuni de curăţire a bilanţului Piraeus Bank România, banca-mamă din Grecia a trecut la recapitalizarea subsidiarei locale.

Un alt pas important care a pregătit exitul grecilor a fost făcut în luna septembrie când capitalul social al Piraeus Bank România a fost majorat cu 23,95 mil euro de către Piraeus Grecia.

Atât vânzarea de pachete de credite neperformante cât şi aportul de capital al băncii mamă în subsidiara locală au fost paşi pe care şi austriecii de la Volksbank i-au parcurs înainte de a semna tranzacţia de exit cu Banca Transilvania.

Banca mamă se află ea însăşi , într-o acută nevoie de capital proaspăt.

Grupul financiar Piraeus Bank are cel mai mare deficit de capital, de până la 4,9 mld euro, potrivit testelor de stres efectuate de Banca Centrală Europeană (BCE).

Băncile greceşti au angajat încă din anii anteriori planuri de reducere a operaţiunilor pe pieţele străine, în contextual în care ţara-mamă se confruntă cu dificultăţi în plata datoriilor către principalii săi creditori externi.

În acest context, Piraeus a anunţat în luna mai vânzarea operaţiunii sale din Egipt către Al Ahli Bank din Kuweit. Piraeus a obţinut de pe urma tranzacţiei de exit din Egipt 150 mil.dolari, adică un multiplu de preţ de 1,5 aplicat la valoarea contabilă a băncii.

Piraeus Bank România, poziţia 11 în piaţa bancară în 2014

Piraeus Bank România este o bancă aflată în primele 11 în clasamentul băncilor locale după cota de piaţă la finele lui 2014.

Piraeus Bank România are active totale de 1,8 mld.euro, depozite de aproximativ 768 mil.euro şi un portofoliu de împrumuturi brute de 1,3 mld.euro, conform datelor disponibile la nivelul lunii martie din acest an. Finanţarea netă din partea băncii-mamă este de 400 mil.euro la nivelul lunii martie, conform unei prezentări a Piraeus Bank Grecia.

Cota de piaţă a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piaţă estimată la 1,6%. Are o reţea de 120 de locaţii şi 1.480 de angajaţi.

În primul trimestru, Piraeus Bank România a obţinut venituri nete de 21 mil.euro, iar rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului este de 26%. Piraeus Bank România a raportat un profit brut de 2,1 mil.euro pentru 2014.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două sucursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operaţiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ şi a trecut la achiziţii în 2012 şi 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operaţiunile a trei bănci cipriote, precum şi subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 şi le-a vândut ulterior omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piaţa bancară locală sub marca Băncii Române de Credite şi Investiţii.

Fondul elen de investiții Global Finance a început tranzacția de exit din afacerea Total Soft, cumpărată în urmă cu 10 ani. Bancherii britanici de investiții de la Clearwater au mandatul de vânzare al producătorului de software fondat de antreprenorul Liviu Drăgan

Lasă un răspuns

Fondul grec de investiții Global Finance a demarat tranzacția de exit din afacerea TotalSoft, pe care a preluat-o în urmă cu 10 ani, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Global Finance a dat mandatul de vânzare băncii de investiții britanice Clearwater International, mai spun sursele citate.

”Nu pot nici confirma și nici infirma aceste afirmații. Este o chestiune care ține de confidențialitate”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Theodore Kiakidis, partener în cadrul Global Finance.

O poziție similară au exprimat-o și reprezentanții Clearwater International. ”Niciodată, noi nu confirmăm, negăm sau comentăm în astfel de situații”, a răspuns printr-un e-mail Natasha Eden, Head of Marketing la Clearwater International.

Procesul de vânzare al producătorului softului de afaceri Charisma ar putea atrage interesul unor investitori strategici, în contextul în care pe masă este pachetul de control al companiei, iar rata de creștere indică o firmă care a atins nivelul de maturitate.

Fondul de investiții Global Finance a finalizat în aprilie 2005 achiziția unui pachet de 88% din acțiunile TotalSoft, fondată în 1994 de către antreprenorul din IT Liviu Drăgan, astăzi acționar minoritar în afacere. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă a fost estimată de surse din piață în jurul a 7,7 mil. euro.

Sursele jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO susțin că Drăgan nu intenționează să-și vândă acțiunile pe fondul tranzacției de exit a Global Finance. Liviu Drăgan a rămas la conducerea TotalSoft pe postul de director general și după intrarea companiei de IT în portofoliul grecilor. Drăgan a păstrat acțiuni în companie, iar pachetul său are o structură care include și opțiuni de cumpărare de titluri.

Ultimul bilanț anual al TotalSoft SA indică un profit net de 1,4 mil. euro la o cifră de afaceri de 22,5 mil. euro și un număr mediu de 379 de angajați. La un EBITDA anual de circa 5 mil. euro și având în vedere dinamica vânzărilor, rezultă că TotalSoft este acum o companie, cu o talie de cel puțin patru ori mai mare față de acum 10 ani.

Lider pe piața locală de ERP, TotalSoft își mărește expunerea globală, ajungând la un portofoliu format din 35 de piețe externe. TotalSoft are din 2012 o subsidiară în Austria.

Clientela sa este formată din companii locale și multinaționale din diferite sectoare – agricultură, servicii financiar – bancare, construcții, distribuție, farma, auto, producție, energie, comerț, servicii, șantiere navale și monopoluri de stat.

După un ciclu lung de dezvoltare, orizontul de creștere exponențială al afacerii pare să se mai domolească.

Piața de IT, creștere de peste 4 ori mai mare decât ritmul economiei

Sectorul serviciilor IT și de software din România a totalizat 2,4 mld. euro în 2014, potrivit unui studiu al firmei de consultanță PAC, realizat pentru Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, din care fac parte companiile locale și multinaționale de profil.

Studiul indică pentru anul trecut o rată de creștere în ultimul an de 12,5%, de 4,5 ori mai mare față de ritmul înregistrat la nivelul Produsului Intern Brut al României.

Consultanții PAC au constatat că exportul de servicii IT și soft este motorul creșterii, adăugând în ultimii 5 ani valoarea de 1 mld. euro în timp ce cererea locală a înregistrat în același interval un plus de 100 mil. euro.

Potențialul pieței locale este estimat la 4 mld. euro până în 2020.

În ultimii 10 ani, cei mai activi jucători au fost multinaționalele și antreprenorii locali, care au reușit să se dezvolte pe nișe, însă în ultimii ani a crescut apetitul fondurilor de investiții și al investitorilor de tip business angels.

Tranzacții recente în sector au marcat în 2014 intrarea fondurilor de investiții administrate de Axxess Capital și Oresa Ventures în afaceri dezvoltate de antreprenori la Star Storage, respectiv la Romanian Business Consult. În acest an, trendul a continuat cu fondul de investiții german Earlybird, care a intrat în acționariatul producătorului de software pentru industria turistică DCS Plus, fondat de omul de afaceri Cristian Dincă.

Și investitorii instituționali sunt atrași de perspectivele de creștere ale industriei de profil. International Finance Corporation, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, și Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) au luat un pachet de circa 16% din Teamnet International.

În 2014, americanii de la Intel Capital și fondul de investiții polonez Enterprise Investors și-au făcut exitul din Siveco prin vânzarea a 32,5% din companie către directorii companiei.

Ce face Global Finance

Fondul grec de investiții Global Finance are un istoric de două decenii în România, fiind unul dintre cei mai experimentați administratori de active locale.

Global Finance are în portofoliul local TotalSoft și Green Group Buzău, unde a cumpărat 75% din acțiuni în 2012. Fondul elen este în faza de dezinvestire a portofoliului său local așa cum procedează și alți manageri de fond precum Advent sau GED Capital. Separat, Global Finance activează și cu un fond specializat în investiții imobiliare, ridicat în 2005 cu o capitalizare de 150 mil. euro, cu portofoliu de proprietăți în România, Bulgaria și Serbia.

Fondat în 1991 la Atena, Global Finance are o listă care cuprinde 80 de investiții în 10 țări din regiune, cu o valoare totală a achizițiilor de peste 820 mil. euro.

Ultimul fond, ridicat în 2006, cu un capital de 350 mil. euro, este și cel mai mare din seria de opt fonduri ridicate de managerul grec de active în ultimii 24 de ani.

În România, Global Finance a avut în portofoliu companii precum supermarketurile La Fourmi (devenit Mega Image România, după preluarea de către grupul belgian Delhaize), producătorul de medicamente Sicomed (azi Zentiva România), fabrica de pâine Titan, Romcolor, lanțul de magazine GSM Germanos, dezvoltatorul de software Axigen sau compania de telefonie mobilă Orange România.

Fondatorul Global Finance este Angelos Plakopitas, directorul general al fondului de investiții. Are o carieră de 35 de ani, din care 14 ani în corporate banking în Grecia și SUA, în special în cadrul Citibank.

Vânzarea pachetului de acțiuni Medlife deținut de fondul de investiții V4C intră în faza ofertelor angajante. Warburg Pincus și Pinebridge, printre numele așteptate în runda finală a tranzacției

Lasă un răspuns

Tranzacția de exit a fondului de investiții Value4Capital din acționariatul Medlife, liderul serviciilor medicale private, intră în perioada următoare în faza ofertelor angajante, susțin surse din piață.

Pe lista investitorilor rămași în cursa pentru achiziția pachetului de 36% din Medlife deținut de către Value4Capital se află fondurile de investiții Warburg Pincus și Pinebridge, conform informațiilor disponibile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Informațiile nu au fost confirmate de către reprezentanții fondurilor de investiții, în condițiile în care de la demararea tranzacției nu au făcut niciun comentariu la solicitările jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Ofertele primite până acum ar putea evalua afacerea Medlife la multipli în jurul a 12 – 14, aplicat la EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), ceea ce s-ar putea reflecta într-o tranzacție estimată în jurul a 50 – 60 mil. euro pentru pachetul de 36,25% din Medlife, scos la vânzare de fondul de investiții Value4Capital.

Tranzacția derulată la Medlife a atras interesul mai multor investitori financiari, printre cei care au înaintat în această vară oferte neangajante s-ar fi aflat un fond nordic de investiții, Ardian și Enterprise Investors, mai susțin sursele citate. Ulterior, investitorii care au fost selectați după depunerea ofertelor neangajante au intrat în camera de date și au derulat activități specifice de due dilligence (analiză financiară).

Tranzacția de exit a V4C de la Medlife a fost anunțată în premieră pe 3 februarie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Warburg Pincus a fost implicată și în fazele inițiale ale tranzacției de vânzare a Regina Maria.

Warburg Pincus are în administrare active de peste 35 mld. dolari. Are la activ 14 fonduri de investiții, prin care a investit în ultimii 49 de ani peste 50 mld. dolari în 720 de companii în 35 de țări de pe Glob.

Warburg Pincus are tangență cu România prin investiția făcută în decembrie 2012 în Sand Hill Petroleum B.V., companie de explorare și producție hidrocarburi, cu subsidiare la Budapesta și București. În ianuarie 2015, Sand Hill Petroleum România S.R.L., parte a Sand Hill Petroleum B.V, a primit de la Agenția Națională de Resurse Minerale dreptul de a face lucrări de prospectare și explorare în 5 perimetre din bazinul Transilvaniei.

Pe piața medicală, Warburg Pincus are un portofoliu variat de afaceri în piețe mari precum SUA, China și India. Investește în toate fazele unei afaceri și în orice geografie a lumii și în sectoare variate.

Pinebridge este un jucător global în industria fondurilor de investiții, cu active sub administrare de 75,9 mld. dolari.

Pinebridge are în portofoliul din România participații la UTI Group, fondat de familia lui Tiberiu Urdăreanu, și afacerea Digital Cable Systems de pe piața de telecomunicații. Pinebridge a demarat de mai multă vreme tranzacția de exit din Digital Cable Systems, însă aceasta nu s-a finalizat până acum în condițiile în care fondul de investiții nu a dat semnale că ar fi fost mulțumit după runda de oferte primite de la UPC și Vodafone, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.
Pachetul minoritar scos la vânzare la Medlife reprezintă tranzacția de exit a fondului de investiții Value4Capital din România.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation și V4C.

MedLife a urmat un model de dezvoltare atât pe verticală – înglobând în structura sa clinici, spitale, laboratoare, farmacii, cât și pe orizontală – printr-o campanie de expansiune la nivel național prin achiziții și deschideri de unități noi.

Pentru acest an, ținta anunțată de Medlife este o cifră de afaceri de 100 mil. euro, de 4 ori mai mare decât în momentul intrării V4C în afacere.

Ultimul bilanț public al companiei MedLife SA indică o cifră de afaceri de 56,5 mil. euro și un profit net de 2,1 mil. euro la un număr de 1.249 de angajați. MedLife a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri agregată de 80 mil. euro și un profit operațional (EBITDA) de 13 mil. euro, în creștere cu 25% față de 2013. Pentru 2015, compania are în plan o creștere organică de 16% până la 93 mil. euro, și de peste 25%, respectiv până la 100 mil. euro, obiectiv condiționat de derularea unor noi achiziții pe care compania le are în plan. De asemenea, reprezentanții MedLife estimează un profit operațional de 17 mil. euro.

MedLife este unul dintre cei mai mari operatori privați de servicii medicale alături de Regina Maria, Sanador sau Medicover.

V4C este o firmă de investiții cu capital de risc, care s-a desprins în 2011 din Amundi (fost SGAM). V4C este deținută de cei trei parteneri – William Watson, Piotr Misztal și Jacek Pogonowski. Watson este unul dintre pionierii investițiilor în Europa Centrală și de Est, regiune în care este activ încă din 1992 când lucra ca bancher pentru Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

În ciuda unui exit al V4C din Medlife, care echivalează cu un exit local, V4C are planuri noi de investiții în regiune, inclusiv în România.

Administratorul de fonduri de investiții Value4Capital, care este în curs de exit din afacerea de servicii medicale private MedLife, intenționează să ridice în acest an un nou fond de investiții cu care să deruleze tranzacții în România și în regiune.

William Watson, Managing Partner al Value4Capital, declara la finele lunii iunie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că sunt purtate discuții cu investitori pentru a ridica un nou fond de investiții, cu o capitalizare – țintă de circa 150 – 200 mil. euro.

Potrivit acestuia, noul fond ar urma să investească în România și în celelalte piețe din regiune, inclusiv Polonia. Sectoarele vizate ar fi serviciile, IT&C, servicii medicale sau BPO (servicii de afaceri externalizate – n.r), iar perioada de investiție va fi cea tipică, în medie de 3 – 5 ani.

Serviciile medicale private sunt în acest moment punctul fierbinte al pieței de fuziuni și achiziții, după ce pe 4 august fondul de investiții Mid Europa Partners a anunțat achiziția a 100% din acțiunile rețelei private Regina Maria în cadrul unei tranzacții în valoare de peste 100 mil. euro.

Tranzacția de exit a Piraeus: Fondurile americane de investiții JC Flowers, Warburg Pincus și miliardarul american Wilbur Ross, pe lista investitorilor care și-au arătat interesul pentru achiziția Piraeus Bank România. Oferta angajantă de preluare, așteptată în septembrie

Lasă un răspuns

Fondurile americane de investiții JC Flowers, Warburg Pincus și investitorul american Wilbur Ross, unul dintre principalii acționari ai Bank of Cyprus, se numără printre investitorii care și-au arătat interesul pentru achiziția Piraeus Bank România au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Bancherii de investiții de la UBS, angajați de Piraeus Grecia pentru a găsi cumpărători pentru afacerea din România, așteaptă oferte angajante în septembrie, mai spun sursele citate. Unele surse din piața financiară susțin că JC Flowers a intrat în negocieri exclusive pentru preluarea Piraeus Bank România.

Tranzacția a trecut de faza ofertelor neangajante, iar cei interesați au putut accesa camera de date pentru a pregăti oferta angajantă.

Contactați de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, reprezentanții fondurilor americane de investiții nu au făcut comentarii pe acest subiect. Reprezentanții Piraeus nu au putut fi contactați pentru comentarii.

Informația privind tranzacția de exit a Piraeus din România a fost publicată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în urmă cu trei luni. De asemenea, tot în premieră, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat că UBS are mandatul de vânzare al Piraeus Bank România.

Inițial, Banca Transilvania s-a uitat la tranzacția de exit de la Piraeus Bank România, dar a decis să nu depună o ofertă de preluare. De asemenea, OTP este și ea pe lista celor care și-au arătat interesul pentru achiziția de active bancare elene în România, în condițiile în care singurul proces de vânzare în derulare pe piață este cel de la Piraeus Bank România. OTP Bank nu a negat interesul pentru Piraeus Bank România, dar nici nu a confirmat.

Bancherii UBS au mandat pentru a explora vânzarea integrală a Piraeus Bank România sau o vânzare pe bucăți, adică de portofolii de active performante, respectiv neperformante.

În primăvară, Piraeus Bank România a încheiat cea mai mare tranzacție de vânzare de a unui portofoliu de credite de consum neperformante negarantate, cu o valoare nominală de circa 185 mil. euro, cumpărat de polonezii de la Kruk pentru 12 mil. euro, adică la un discount de 93,5%.

Ultimele informații indică faptul că Piraeus Bank România a încercat vânzarea unui nou portofoliu de neperformante de 200 mil. euro, dar în final s-a renunțat la idee în favoarea tranzacției de exit.

Tranzacția de exit a Piraeus Bank din România a fost demarată în contextul în care băncile elene sunt forțate să-și restrângă operațiunile pe piețele străine.

Piraeus a lucrat deja cu bancherii de investiții de la UBS la achiziția activelor bune din Panellinia Bank, anunțată pe 17 aprilie.

Cine sunt americanii interesați de Piraeus

JC Flowers, fond care negociază achiziția Carpatica, este unul dintre fondurile americane de investiții specializat în achiziția de bănci ori active financiare depreciate în urma crizei globale. A fost fondat în 1998 și a investit 14 mld. dolari pentru a-și trece sub administrare 32 de entități din întreaga lume, din care 8 sunt bănci.

JCFlowers investește acum din cel de-al treilea fond pe care l-a ridicat, fond cu o capitalizare de 2 mld. dolari. Portofoliul JCFlowers acoperă cele mai mari piețe din lume – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, statele BENELUX (Belgia, Olanda, Luxemburg), Japonia, precum și țările emergente ca Rusia, India și Brazilia.

”Părintele” JCFlowers este miliardarul american de 57 de ani James Cristopher Flowers, a cărui avere este cotată de Forbes la 1,43 mld. dolari. Fost absolvent de Matematici Aplicate la Harvard, acesta și-a construit o carieră de bancher de investiții la Goldman Sachs, unde a devenit unul dintre cei mai tineri parteneri din istoria băncii făcând parte din aceeași generație cu Lloyd Blankfein, actualul șef al celei mai mari bănci de investiții din lume. Are în spate peste 35 de ani de experiență ca investitor și consultant. A făcut parte din echipa care a consiliat fuziunea în 2008 dintre Bank of America și Merrill Lynch, tranzacția girată de șeful Trezoreriei americane care ar fi trebuit să acopere în același timp intrarea în faliment a Lehman Brothers, văzută de mulți ca un soi de certificat de naștere al crizei financiare globale.

Ultimul său fond urmează să-și plaseze banii până în septembrie și este de așteptat ca JCFlowers să ridice unul nou.

Într-un interviu pentru Financial Times, James Cristopher Flowers spunea că Europa continentală este unul dintre cele mai fertile terenuri pentru noi tranzacții din cauză că își revine mai greu față de SUA de exemplu.

Warburg Pincus este un fond american tot mai activ în România, care s-a uitat la achiziția Regina Maria, iar acum a trecut de faza ofertelor neangajante la Medlife.

Warburg Pincus, un fond de investiții de talie globală, este foarte activ pe segmentul tranzacțiilor cuprinse între 100 și 200 mil. dolari.

Wilbur Ross este un investitor puternic american ce a profitat de criza cipriotă în 2013 și a devenit cel mai puternic acționar, care împreună cu alți investitori nord – americani, a ajuns la 18% din acțiunile Bank of Cyprus. americanul Wilbur Ross, a cărei avere este estimată de Forbes la 2,9 mld. dolari, a devenit vicepreședinte al Consiliului de Administrație al Bank of Cyprus și alături de un fond de hedging Tyrus Capital din Monaco ce deține circa 5% din bancă, precum și de alți investitori au reușit să-l aducă pe fostul șef de la Deutsche Bank, Josef Ackermann, ca președinte al board-ului de directori.

Piraeus Bank România, poziția 11 în piața bancară în 2014

Piraeus Bank România este o bancă aflată în primele 11 în clasamentul băncilor locale după cota de piață la finele lui 2014. De atunci, Volksbank România este în proces de integrare în BT.

Piraeus Bank România are active totale de 1,912 mld. euro, depozite de 1 mld. euro și un portofoliu de împrumuturi brute de 1,5 mld. euro, conform datelor disponibile la nivelul lunii martie din acest an. Finanțarea netă din partea băncii – mamă este de 400 mil. euro la nivelul lunii martie, conform unei prezentări a Piraeus Bank Grecia.

Cota de piață a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piață estimată la 1,6%. Are o rețea de 120 de locații și 1.536 de angajați.

În primul trimestru, Piraeus Bank România a obținut venituri nete de 21 mil. euro, iar rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului este de 26%. Piraeus Bank România a raportat un profit brut de 2,1 mil. euro pentru 2014.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două surcursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operațiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ și a trecut la achiziții în 2012 și 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operațiunile a trei bănci cipriote, precum și subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 și le-a vândut ulterior omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piața bancară locală sub marca Băncii Române de Credite și Investiții.

Horia Manda: Axxess Capital lucrează la tranzacții de exit cu bancherii de investiții de la UniCredit pentru vânzarea Noriel și cu consultanții KMPG pentru vânzarea Industrial Access

Lasă un răspuns

Administratorul de fonduri de investiții Axxess Capital lucrează la tranzacția de exit cu bancherii de investiții de la UniCredit, iar la vânzarea afacerii Industrial Access a contractat serviciile consultanților de la KPMG.

”La Noriel, lucrăm împreună cu Unicredit Austria, iar la Industrial Access cu KPMG”, a spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital.
Administratorul de fonduri de investiții își pregătește exitul din mai multe companii aflate în portofoliu, iar în paralel caută activ ținte de preluare.

După ce a preluat în ultimii doi ani afacerea de materiale de construcții Deutek, Nextebank și compania IT Star Storage, a încercat fără succes preluarea băncii Carpatica cu sprijinul BNR.
Cu consultanții de la KPMG a lucrat și la achiziția Nextebank de la banca ungară MKB.

Axxess Capital a intrat în 2010 în afacerea cu jucării Noriel, controlată de trei acționari Mirela, George și Cristian Constantinescu, fondul de investiții preluând un pachet de circa 40% din acțiuni în cadrul unei tranzacții estimate la 7 mil. euro.

Tranzacția s-a derulat sub forma unei achiziții de acțiuni combinate cu o majorare de capital.
Grupul de firme Noriel este format din Toys & Games Industry pentru producția jucăriilor, Noriel Impex pentru comerțul cu jucării, Intertoy Zone pentru operarea lanțului de magazine proprii și Noriel Maxim cu activități de editură pentru cărți și reviste de copii. Intertoy Zone este cea mai mare dintre firme, cu o cifră de afaceri de 15 mil. euro și un profit de 0,6 mil. euro la 188 de angajați în 2013.

Axxess Capital a intrat în afacerea de închiriere și leasing echipamente pentru construcții Industrial Access în 2007, fondul de investiții Balkan Accession Fund având 90% din acțiunile firmei. Ultimul bilanț al firmei indică pentru 2014 un profit de 0,7 mil. euro la o cifră de afaceri de 7,7 mil. euro și 51 de angajați.

Axxess Capital administrează trei fonduri de investiții: Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Balkan Accession Fund (BAF) și Emerging Europe Accession Fund (EEAF). Are o experiență pe piețele din regiunea Europei de Sud – Est, unde a investit 250 mil. dolari. Investiția tipică de capital este între 5 și 15 mil. euro, iar termenul de la intrarea în afacere și până la exit se încadrează, de regulă, între 3 și 7 ani.

Axxess Capital administrează unul dintre cele mai diversificate portofolii locale ale unui fond de investiții, cu participații în sectoare ca IT (Star Storage, Bitdefender), piața financiar – bancară (Nextebank, Patria Credit), industrie și servicii industriale (Frigotehnica, Industrial Access), materiale de construcții (Deutek), jucării (Noriel), eficiență energetică (SE-GES) sau producție de peleți din lemn (Eco-Energ-Lemn).

Advent așteaptă în prima săptămână din iulie ofertele finale pentru cea mai mare tranzacție din piața serviciilor medicale. Fonduri de investiții de talia Mid Europa Partners sau Warburg Pincus, cotate cu șanse să intre în ultima rundă a vânzării rețelei Regina Maria

Lasă un răspuns

Fondul de investiții Advent International așteaptă în prima săptămână din iulie ofertele finale pentru rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Cea mai mare tranzacție în derulare pe piața serviciilor medicale private a atras în cursul acestei luni în camera de date fonduri de investiții interesate să-și facă astfel intrarea pe piața din România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Sursele citate afirmă că fondul de investiții Mid Europa Partners este ”în cărți” pentru a ajunge în faza finală a tranzacției.

Atuurile Mid Europa Partners sunt profilul de investitor regional focusat pe oportunitățile de investiții de pe piețele din Europa Centrală și de Est plus Turcia, precum și administrarea unui portofoliu puternic în sectorul de profil, din care fac parte grupul medical turcesc Kent Hospital Group, rețeaua poloneză de laboratoare Diagnostyka, rețeaua de laboratoare Alpha Medical din Cehia și Slovacia și furnizorul de suplimente nutritive Walmark. A deținut Lux Med, cea mai mare rețea privată de sănătate din Polonia.

Mid Europa Partners ar fi fost și în 2010 interesată de preluarea Regina Maria (pe atunci se numea CMU), tranzacție tranșată în final de Advent, cel care are acum 80% din acțiuni, restul de 20% fiind în posesia fondatorului afacerii, Wargha Enayati. Singura investiție MEP în România a fost cea în operatorul de telefonie mobilă Connex, acum Vodafone România.

Mid Europa Partners (MEP) a strâns până acum fonduri de 4,2 mld. euro și investește acum din Mid Europa Fund IV, fond de investiții ridicat în 2014 cu o capitalizare de 800 mil. euro și al patrulea ridicat de la înființarea firmei în 1999. Strategia MEP vizează, de regulă, investiții de capital între 75 și 200 mil. euro pe o perioadă între 3 și 6 ani în companii cu o valoare de întreprindere cotată între 100 și 500 mil. euro.

Un alt nume intens vehiculat în jurul tranzacției de exit a Advent din România este Warburg Pincus, un fond de investiții de talie globală care este foarte activ pe segmentul tranzacțiilor cuprinse între 100 și 200 mil. dolari, marjă în care se situează și așteptările vânzătorului rețelei Regina Maria.

De asemenea, Warburg Pincus are 31,7% din acțiunile lanțului polonez AmRest, care a cumpărat în martie cafenelele Starbucks din România și Bulgaria pentru 16 mil. euro. Pe piața medicală, Warburg Pincus are un portofoliu variat de afaceri în piețe mari precum SUA, China și India. Investește în toate fazele unei afaceri și în orice geografie a lumii și în sectoare variate.

Pe lângă cele două fonduri de investiții menționate, mai multe surse din piață susțin că Acibadem, cel mai mare jucător de pe piața serviciilor medicale din Turcia, este interesat de achiziția rețelei Regina Maria.

Grupul Acibadem, afacere de 3 mld. dolari, este condus din poziția de CEO de unul din cei doi fondatori, fostul consultant financiar Mehmet Ali Aydinlar. La 58 de ani, Mehmet Ali Aydinlar, fost președinte al Federației de fotbal din Turcia între 2011 și 2012, este unul dintre cei mai bogați oameni din Turcia, cu o avere estimată de Forbes la 1,46 mld. dolari.

Cel mai mare acționar al Acibadem este IHH Healthcare Berhad, al doilea grup medical din lume după valoarea de piață. Pe bursa de la Singapore, IHH are o valoare bursieră de peste 11 mld. euro. Pe 24 ianuarie 2012, IHH și fondul suveran de investiții al statului malaezian au preluat 75% din grupul Acibadem. Fondul suveran al Malaeziei avea la rândul său 70% din IHH.

Piețele acoperite de Acibadem și IHH au centrul de greutate în Asia și se întind din Europa de Est, Macedonia, Turcia, Orientul Mijlociu până în Malaezia, China, India și Vietnam.

Tranzacția de vânzare a rețelei Regina Maria se derulează într-un climat de discreție absolută, în condițiile în care nici reprezentanții Advent,nici cei ai potențialilor cumpărători nu au făcut pe acest subiect nicio declarație de la începutul procesului de vânzare demarat în 2014. Anul trecut, Advent a mandatat banca de investiții Rothschild să se ocupe de vânzarea Regina Maria, tranzacția mergând în acest moment în paralel cu cea prin care fondul de investiții Value4Capital își face exitul din Medlife, liderul pieței de profil.

Reprezentanții Mid Europa Partners nu au făcut niciun comentariu, iar cei ai Warburg Pincus au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că nu fac niciun comentariu. Acibadem nu a putut fi contactată până la momentul publicării articolului.

Unul dintre indicatorii – cheie al tranzacției, EBITDA (nivelul câștigurilor înregistrate înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) are valoarea de 8,3 mil. euro pentru 2014, iar estimarea conducerii companiei Regina Maria pentru 2015 este de 12 mil. euro, conform datelor făcute publice până acum. Afacerile Regina Maria în 2014 au fost de 55 mil. euro.

Evaluarea afacerii fondate în urmă cu 20 de ani de medicul german de origine iraniană Wargha Enayati depinde și de multiplul aplicat EBITDA. Vânzarea coordonată de Advent are valoare de referință pentru alte tranzacții ce vor urma în sectorul de profil, însă prețul final poate fi influențat direct și de elemente specifice precum nivelul datoriilor sau alte condiții impuse de părți.

Afacerea Regina Maria a pornit în 1995 sub numele de Centrul Medical Unirea sau, pe scurt, CMU. În 2010, pachetul majoritar al afacerii CMU conduse de Wargha Enayati este preluat de către fondul de investiții Advent International.

Regina Maria are acum în portofoliu peste 230.000 de abonați, 19 policlinici proprii, 4 spitale, din care două în București, două maternități, centre de imagistică, laboratoare și bancă de celule stem, conform informațiilor prezentate pe site-ul companiei. În 2013, bilanțul companiei indica o cifră de afaceri de 150,8 mil. lei (34,1 mil. euro) și pierderi de 5,5 mil. lei (1,2 mil. euro) la un personal format din 859 de oameni, potrivit bilanțului făcut public.

Advent International este un administrator global de fonduri de investiții, comparabil cu Warburg Pincus prin prisma valorii activelor, de 33 mld. dolari.

A investit peste 28 mld. dolari în 31 de ani în 300 de tranzacții din 40 de piețe de pe Glob. În România, Advent are un istoric bogat de tranzacții, fiind activă de 20 de ani. A rulat investiții locale de la industria berii până la medicamente, materiale de construcții și servicii medicale. Acum 10 ani, Advent a făcut una dintre cele mai spectaculoase exituri reușind să vândă producătorul de medicamente Terapia Cluj Napoca indienilot de la Ranbaxy într-o tranzacție de 324 mil. dolari, după ce cumpărase afacerea cu câțiva ani înainte pentru circa 40 mil. dolari.

Criza din 2008 încoace a prins Advent cu o expunere în sectoare care au intrat în declin, iar seria de tranzacții de exit nu a mai fost la nivelul valorii achizițiilor Labormed, cumpărată cu 123 mil. euro în 2008, Deutek ori Ceramica Iași. Vânzarea rețelei Regina Maria echivalează cu lichidarea portofoliului local și cu exitul local al unui jucător global din industria fondurilor de investiții.

Trei tranzacții, trei exituri: Căderea cotației petrolului și banii pierduți în explorări fără rezultat au alungat dintr-un foc din România pe irlandezii de la Petroceltic, pe canadienii de la Sterling Resources și pe australienii de la Beach Energy. Gabriel Comănescu rămâne în cele două perimetre din Marea Neagră părăsite de cele trei firme petroliere străine. Ce tranzacții au eșuat anterior în cele două perimetre: Petroceltic voia în februarie 2014 aprobarea ANRM pentru a prelua jumătate din participațiile lui Comănescu și să vândă o parte mai departe către Beach Energy

Lasă un răspuns

Compania petrolieră irlandeză Petroceltic International a anunțat, ieri, vânzarea operațiunilor din România către GVC Investment BV, un vehicul de investiții care poartă inițialele lui Gabriel Valentin Comănescu, proprietarul grupului de firme Upetrom și cel care deținea deja participații în cele două perimetre care fac obiectul tranzacției.

Seria de tranzacții din perimetrele de explorare petrolieră din Marea Neagră, blocul 27 Muridava și blocul 28 Est Cobălcescu, marchează exitul din România a trei companii străine – Petroceltic (Irlanda), Sterling Resources (Canada) și Beach Energy (Australia) după ce au pierdut bani în căutarea de rezerve de hidrocarburi în timp ce omul de afaceri Gabriel Comănescu rămâne încă în această afacere. La aceasta se adaugă impactul căderii cotației țițeiului în ultimul an pe piețele internaționale, care afectează planurile de investiții ale mai multor firme din sectorul de explorare.

Anterior tranzacțiilor de exit, harta mișcărilor companiilor implicate în cele două perimetre arăta pe dos : Petroceltic cerea aprobarea Agenției Naționale de Resurse Minerale (ANRM) pentru preluarea unor participații de la Petromar Resources, companie din grupul de firme controlat de Comănescu, iar apoi un transfer către Beach Petroleum, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe 12 iunie, Petroceltic, operator cu o participație de 40% în perimetrul 27 Muridava, a preluat și participația de 40% a Sterling Resources. Prețul tranzacției nu a fost făcut public. Partea canadiană a precizat însă că ”va fi primită o plată non – materială în cadrul tranzacției plus acceptarea de către cumpărător a tuturor obligațiilor restante”.

În paralel, în blocul 28 Est Cobălcescu, irlandezii care aveau tot poziția de titular de acord de concesiune și o cotă de 40% în perimetru, au preluat și pachetul de 30% deținut de Beach Petroleum SRL a australienilor de la Beach Energy. Nici aici valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Compania australiană a anunțat că transferul participației către Petroceltic s-a făcut la ”valoare nominală” și că tranzacția a fost aprobată de ANRM.

Restul participațiilor de 20% în blocul 27 Muridava, respectiv de 30% în blocul 28 Est Cobălcescu, sunt deținute de către Petromar Resources, firmă controlată de Gabriel Comănescu.

După ce au strâns și participațiile canadiene și australiene din cele două perimetre, irlandezii și-au făcut și ei exitul prin vânzarea Petroceltic România BV, compania care deține cele două licențe de explorare în sectorul românesc al Mării Negre.

Nici valoarea acestei tranzacții nu a fost făcută publică. Publicația Irish Times afirmă că tranzacția dintre Petroceltic și GVC Investment BV nu a implicat plăți materiale și înseamnă preluarea datoriilor și obligațiilor aferente de către cumpărător. Într-un astfel de scenariu, tranzacțiile ar indica dorința vânzătorilor de a-și limita pierderile înregistrate de pe urma operațiunilor din România.

Tranzacțiile de exit au primit aprobarea ANRM, precizează reprezentanții companiei irlandeze.
”Aceasta pune capăt implicării noastre în sectorul românesc al Mării Negre. Acest proces de dezangajare este parte a strategiei noastre de a ne concentra eforturile pe producția noastră și dezvoltări de active și să ieșim din asocieri de explorare cu risc mare. Acum, ne-am retras din România și Kurdistan și ne concentrăm eforturile viitoare de explorare pe Egipt și Italia”, a spus Brian O’Cathain, CEO al Petroceltic.

Presiuni pentru un exit al Petroceltic din România au venit încă de la începutul anului din partea principalului său acționar, elvețienii de la Worldview Capital Management, care dețin 28,14% din acțiuni. Aceștia au cerut în Adunarea Generală a acționarilor de pe 25 februarie înlocuirea lui Brian O’Cathain din poziția de CEO, pe care l-au acuzat că aduce prejudicii afacerilor companiei, și numirea lui Angelo Moskov, CEO al Worldview Capital Management, și a unui alt om susținut de elvețieni pe poziții de directori ai Petroceltic, propunere însă respinsă în final la vot.

Cererea Worldview Capital Management de vânzare a operațiunilor din România a prins însă contur câteva luni mai târziu.

Exitul a fost o opțiune strategică și pentru celelalte două firme străine cu interese locale.

Astfel, australienii de la Beach Energy afirmă că exitul din România înseamnă încă un pas din planul de a-și restrânge operațiunile mai aproape de țara de origine, unde se pot concentra pe resursele de creștere a afacerii.

De asemenea, canadienii de la Sterling Resources spun că afacerea pe care o au în România depășește calibrul companiei, care preferă să-și investească banii și resursele pe piețele din Marea Britanie și Olanda.

La nivel local, exitul Sterling Resources a fost un proces început încă din 2014 cu transferul unei participații de 65% din sectorul de apă adâncă al blocului Midia din Marea Neagră către compania americană ExxonMobil și OMV Petrom. Tranzacția cuprinde plăți de 29,25 mil. dolari până la descoperirea unui zăcământ exploatabil comercial și încă 19,5 mil. dolari după pornirea producției.

Pe 26 martie, canadienii au anunțat vânzarea a 4 licențe de explorare ale subsidiarei din România către fondul de investiții Carlyle, care vor plăti 42,5 mil. dolari. La finalizarea tranzacției în luna iunie, Sterling va plăti la rândul său 10 mil. dolari către Gemini ca urmare a unui acord de investiții încheiat în 2007 cu Gemini Oil & Gas Fund II, la care se adaugă o plată în acțiuni cu o valoare de 7,5 mil. dolari. Canadienii ies din România și pregătesc aceeași mișcare în Franța.

Tranzacțiile dintre Petroceltic, Beach Energy și Comănescu care nu au trecut de ANRM

Cele două licențe ale Petroceltic din România au un termen inițial de explorare de 3 ani începând cu octombrie 2011 și au fost prelungite de ANRM cu încă 18 luni, deci până în aprilie 2016, datorită unor întârzieri cu lucrările de foraj de sonde. În fiecare din cele două perimetre, irlandezii au forat în perioada 2013 – 2014 câte o sondă, însă rezultatele testelor nu au indicat existența unor zăcăminte ce pot fi exploatate comercial astfel că sondele au fost abandonate. Au continuat însă lucrările de seismică și cercetare în vederea găsirii de rezerve de țiței.

În acest context, autoritățile române au fost solicitate în februarie 2014 să aprobe transferuri de participații în cele două perimetre. Astfel, Petroceltic Romania B.V., care deține poziția de operator cu cote de participație de 40% în fiecare perimetru, a solicitat ANRM aprobarea achiziției a încă 15% în blocul 28 și a altor 10% din blocul 27 de la Petromar Resources, care ulterior urmau să ajungă la Beach Petroleum (CEE) SRL, subsidiara locală a australienilor, conform informațiilor făcute publice pe site-ul Petroceltic.

În dosarul privind transferul de participație din blocul 27, ANRM a fost notificată printr-o adresă din 27 februarie de către titularul acordului de concesiune și firma Beach Petroleum.
”A.N.R.M. nu a aprobat transferul solicitat, prin urmare, a notificat titularul prin adresa cu nr. 7304 din 10 iulie 2014. Ulterior, titularul, respectiv compania Beach Petroleum au solicitat retragerea documentației”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În celălalt caz, potențiala tranzacție s-a finalizat tot cu un eșec.

”Prin adresa nr. 2285 din data de 27 februarie 2014, titularul de acord petrolier – constituit din societățile Petromar Resources, Petroceltic Romania B.V., Beach Petroleum – a notificat Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale cu privire la intenția de transfer a unei cote din drepturile deținute şi obligatiile asumate de titular în cadrul acordului petrolier de explorare, dezvoltare și exploatare din perimetrul EX rdocumentele aferente, conform legii. Ulterior, titularul a solicitat retragerea cererii de transfer şi a documentației aferente”, au răspuns reprezentanții ANRM la solicitarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Petroceltic sunt prezenți la nivel local prin intermediul Petroceltic Romania BV Amsterdam Sucursala București, care a cumulat în perioada 2011 – 2013 pierderi totale de 63,1 mil. lei (peste 14 mil. euro). Numai costurile cu forarea unei sonde în 2014 în perimetrul 27 au fost de 8,1 mil. dolari, ceea ce ridică nota de plată pentru operațiunile din România în jurul valorii de 20 mil. euro. La 31 decembrie 2013, veniturile subsidiarei locale erau de 14 mil. lei (3 mil. euro).

Firma irlandeză a înregistrat în primul semestru al anului trecut pierderi globale de 57,4 mil. dolari față de 16 mil. dolari cu un an înainte la venituri globale de 96,3 mil. dolari în scădere de la 103,7 mil. dolari în anul anterior.

Australienii de la Beach Energy sunt prezenți prin subsidiara Beach Petroleum (CEE) SRL din august 2012 și nu au făcut bani în România. Pierderile raportate în perioada 2012 – 2013 cumulează numai 76.000 lei (circa 17.000 euro). În 2013, au avut afaceri de 3,5 mil. lei (0,8 mil. euro). Capitalurile firmei locale erau la 31 decembrie 2013 de 102 mil. lei (23 mil. euro).

În raportul anual, australienii notează că până la 31 decembrie 2014 valoarea participațiilor din România cu 30 mil. dolari până la zero, fără să fie programate noi lucrări de explorare. În semestrul al doilea, Beach Energy a raportat o scădere a veniturilor la 426 mil. dolari față de 557 mil. dolari cu un an înainte și trecerea pe pierderi cu un nivel de 79 mil. dolari față de un câștig de 160 mil. dolari în perioada similară a anului anterior. Principalul acționar este un grup privat de investiții australian, Seven Group.

Canadienii de la Sterling Resources activează la nivel local prin Midia Resources, înregistrată în 2007. Compania locală avea la finele lui 2014 capitaluri totale de 31,8 mil. lei (7 mil. euro).

Brațul local al canadienilor a strâns pierderi cumulate în perioada 2009 – 2014 de 61,7 mil. lei, din care 33 mil. lei (7,5 mil. euro) numai în ultimul an. În perioada menționată, Midia Resources a obținut profit numai în 2012, de 11,6 mil. lei, an în care a raportat și un nivel – record al veniturilor, de 211 mil. lei (50 mil. euro). În octombrie 2012, Sterling a vândut o participație în blocul Midia către Exxon și Petrom pentru plata în 3 tranșe a circa 78 mil. dolari.

Până acum, în perimetrele din Marea Neagră, Exxon Mobile și OMV Petrom au raportat recent indicii promițătoare privind descoperirea de rezerve de gaze exploatabile comercial, planuri de care se leagă în bună măsură asigurarea independenței energetice a României.

În ultimii 25 de ani, mai multe companii petroliere străine au investit fără succes sume mari de bani pentru a găsi țiței și gaze în România, printre care giganți ca Shell, BP sau Total.

Enel se retrage din România după zece ani. Italienii își vând afacerile din sectorul distribuției de energie

Lasă un răspuns

Grupul italian de utilități Enel și-a anunțat joi intenția de a ieși de pe piața din România prin vânzarea afacerilor pe care le dețin în sectorul de energie.

Enel a intrat în 2004 odată cu privatizarea Electrica Banat și Electrica Dobrogea. Ulterior, italienii au achiziționat pachetul majoritar al distribuției de electricitate Electrica Muntenia Sud, care asigura alimentarea cu energie a Bucureștiului.

”Board-ul de directori al Enel SpA, întrunit astăzi sub președinția Patriziei Grieco, a examinat dezvoltările ce trebuie aduse programului de vânzare (active – n.r.) implementat pentru a consolida structura financiară a grupului, în conformitate cu planul de afaceri pentru 2014 – 2018. Mai exact, directorul general executiv a informat board-ul că, parte din acest program, vânzări posibile din partea grupului Enel vor viza active din sectorul de producție din Slovacia și active din segmentele de distribuție și vânzări din România”, se arată într-un comunicat al grupului italian.

În România, procesul de vânzare implică participația de 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100% din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro.

Mandatul de consultanță financiară pentru vânzarea operațiunilor din România a fost încredințat băncilor Citigroup și UniCredit. În zilele premergătoare anunțului, italienii afirmă că au notificat intenția lor de vânzare atât subsidiarelor din România și Slovacia, cât și acționarii minoritari, în speță Electrica în cazul companiilor locale de distribuție ș furnizare de energie.

Board-ul de directori a fost de acord joi cu propunerea de vânzare înaintată de către directorul general executiv, urmând să evalueze în lunile următoare ofertele venite din partea potențialilor cumpărători.

Vânzarea activelor Enel din România și Slovacia face parte dintr-un program în valoare de 6 miliarde de euro, destinat reducerii datoriei financiare a grupului italian. Estimările reprezentanților Enel indică faptul că vânzările de active din cele două piețe, la care se vor adăuga alte active care nu sunt considerate strategice, vor depăși ținta de 4,4 miliarde de euro.

Enel concurează cu cehii de la CEZ, germanii de la E.ON și cu Electrica, compania recent privatizată de stat pe bursă. Anunțul de exit al italienilor vine în contextul în care alți giganți din sectorul de energie își reconsideră interesele în România. Astfel, grupul german de utilități RWE și-a exprimat interesul pentru piața românească, vânzarea activelor Enel putând deveni astfel o ocazie excelentă de a dobândi rapid o masă critică a afacerii locale prin achiziție.

Câți bani au adus și câți au scos fondurile de investiții din companiile românești de la izbucnirea crizei

Lasă un răspuns

Aproape nouă din zece euro investiți de către fondurile de investiții au mers anul trecut în România în transporturi, energie și mediu, industria chimică și telecomunicații. Banii aduși în economia locală de fondurile de investiții, adică investiții de peste 70 milioane de euro la nivelul anului trecut, sunt de circa două ori mai mulți față de cei obținuți în același interval de timp de pe urma exit-urilor din companii, 42 milioane de euro, conform datelor Asociației Europene a Fondurilor de Investiții și Capital de Risc (EVCA).

Raportându-ne la perioada 2007- 2013, se observă un trend de ușoară revenire a fondurilor de investiții în ceea ce privește investițiile în companii locale. De asemenea, nivelul exit-urilor comparativ cu anii anteriori indică faptul că investitorii cu apetit de risc sunt interesați într-o doză importantă și de lichidarea investițiilor făcute aici.

Investitorii cu apetit de risc au ieșit în 2013 mai ales din afaceri din sectorul chimic și IT & electronice. Poza de ansamblu dată de cifrele de investiții, respectiv de exit, indică un trend care s-a inversat anul trecut față de 2012, când exit-urile au ajuns la o valoare de circa 120 milioane de euro, ceea ce înseamnă că vânzările de participații ale fondurilor de investiții au depășit de peste patru ori nivelul investițiilor.

Începând cu anul 2011 se observă o creștere a investițiilor, însă valoarea lor de anul trecut este de patru ori mai mică decât vârful atins în 2008, când a fost de circa 300 milioane de euro. Tendința exit-urilor este unul în creștere, menținându-și valori apropiate de cea a investițiilor, excepție fiind anul 2012 când se înregistrează un vârf de 120 milioane de euro.

Pe harta de exit a investitorilor, există o mutație dinspre zona serviciilor și bunurilor de larg consum spre sectorul industrial și cel de IT și electronice. Ultimele mișcări ale fondurilor de investiții indică tranzacții punctuale în câteva industrii, în condițiile în care unii dintre jucătorii deja prezenț caută activ variante de exit, cum este cazul Advent International care în ultimii ani a dus o politică de vânzare treptată a portofoliului său de companii locale.

În valori absolute, raportul EVCA arată că vânzările de participații locale ale fondurilor de investiții au reintrat pe o pantă descendentă anul trecut, lăsând mai mult spațiu însă tranzacțiilor de tip investiție/intrare în piață.

Capitalul investit în România în anul 2013 reprezintă o pondere de 0,049% raportată la Produsul Intern Brut (PIB), aproape dublu față de Bulgaria și peste nivelurile înregistrate în Ucraina și Grecia, dar la jumătate față de piețele din Europa Centrală și de Est precum Polonia și Cehia. Comparativ cu media anuală a perioadei 2007 – 2012, ponderea în PIB-ul României a fost la jumătate anul trecut.

Media europeană s-a situat în 2013 la o valoare de aproximativ 0,25% din PIB, de cinci ori mai mare decât în România.

Expunerea fondurilor de investiții a crescut atât ca valoare, de 2,5 ori față de nivelul de 27 mil. euro investiții în 2012, cât și în ceea ce privește numărul de sectoare, de la șapte în 2012 la zece anul trecut, arată datele EVCA.

Cei mai mulți bani în Europa centrală și de est, inclusiv România vin de la entitățile guvernamentale, cu un procent de 54,6% comparativ cu restul Europei, unde resursele financiare sunt alimentate mai ales de companiile de asigurări și fondurile de pensii.

Dacă la nivel european, fondurile de investiții au investit bani în 5.000 de companii, din care doar zece au fost companii din România. În ceea ce privește exit-urile, fondurile au ieșit din patru companii locale.
Pe sectoare, cele mai multe investiții angajate de fondurile de investiții și cu capital de risc în Europa au mers către produse industriale, cu un procent de 14,1%,apoi către bunuri de larg de consum și știință, menținându-se la un procent de 13%.

În topul sectoarelor care au atras fondurile de investiții, pe lângă transporturi, industrie chimică, energie și mediu, respectiv telecomunicații au mers bani și către IT, electronice, agricultură, servicii de consum, construcții, servicii industriale și bunuri de larg consum.

Din punct de vedere al tendințelor, valorile înregistrate în 2011 se apropie cel mai mult de performanța de anul trecut, în condițiile în care datele arată că valoarea investițiilor s-a ridicat la circa 65 milioane de euro, iar numărul de sectoare care a atras bani de la fondurile de investiții s-a ridicat la nouă comparativ cu zece în 2013. Atunci, interesul acestor investitori se concentra predilect către serviciile financiare, bunuri de larg consum și servicii de consum. La nivel de exit-uri, fondurile de investiții au vândut participații în companii locale în valoare de 30 de milioane de euro în 2011.

Pe piața locală, activează mai multe fonduri de investiții de talie regională precum Enterprise Investors, Axxess Capital, Abris Capital, Resource Partners sau Oresa Ventures.

În prima parte a anului, fondurile de investiții au fost printre cei mai activi jucători ai pieței de fuziuni și achiziții.