Arhive lunare: ianuarie 2017

Dascalu credite main

Grupul lui Iulian Dascălu a luat un credit de 220 mil. Euro de la Erste și UniCredit. Iulius Group: Finanțarea reprezintă o refinanțare pe termen lung pentru centrele comerciale din Timișoara, Cluj-Napoca și Iași

Iulius Group, controlat de investitorul imobiliar Iulian Dascălu, a contractat un credit în valoare de 219,59 mil. Euro de la banca austriacă Erste și cea italiană UniCredit, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“Finanţarea la care faceţi referire reprezintă o refinanţare pe termen lung pentru centrele comerciale din Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi, care va permite dezvoltarea accelerată a proiectului multifuncţional Openville Timişoara, din proximitatea Iulius Mall. Finanţatorii sunt Erste Bank şi UniCredit Bank“, au explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Iulius.

BCR, UniCredit Bank alături de băncile – mamă Erste Group Bank AG din Austria, respectiv  UniCredit SpA din Italia au semnat pe 21 decembrie 2016 contractul de împrumut cu Iulius Group pentru suma de 219.592.478 euro.

Noul credit reașează structura datoriilor în grupul lui Iulian Dascălu. Investitorii de pe piața imobiliară au nevoie de credite bancare pentru finanțarea proiectelor de investiții, respectiv de „rostogolirea” acestor împrumuturi, pentru care sunt puse ca garanții activele din portofoliu – terenuri, imobile, venituri obținute din chirii, precum și alte active care pot constitui colateral pentru atragerea finanțărilor de la bancheri.

Termenii și condițiile finanțărilor bancare s-au îmbunătățit semnificativ în ultimul an apropiindu-se de cele din țările mai mature din Europa Centrală și de Est, observa la începutul acestui an Silviana Badea, National Director, Head of Capital Markets JLL Romania.

Împrumutul luat de către grupul lui Iulian Dascălu în decembrie 2016 este una dintre cele mai mari finanțări corporative de anul trecut, după creditul sindicalizat de 1,687 mld. Lei (circa 375 mil. Euro) atras în octombrie cu maturitate pe 5 ani de către RCS & RDS (Cable Communications Systems NV) de la un sindicat bancar format din Citibank, Banca Transilvania, BRD Groupe Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit. RCS & RDS și-a restructurat anul trecut întreaga datorie prin intermediul a două tranzacții de finanțare – o emisiune de obligațiuni de 350 mil. Euro, emisă în euro, respectiv un credit sindicalizat în lei.

Iulian Dascălu este prin intermediul Iulius Group unul dintre cei mai importanți investitori de pe piața imobiliară din România, al cărui portofoliu cuprinde proiecte mixte – retail, birouri și alte segmente de piață – cu centrul de greutate în orașele mari din afara Capitalei.

“În continuare, planurile companiei IULIUS se focalizează pe consolidarea poziţiei de unic dezvoltator şi operator de proiecte mixte din România, prin realizarea celui de-al doilea ansamblu multifuncţional din portofoliu, Openville Timişoara”, au mai precizat reprezentanții Iulius Group.

Openville Timișoara este un proiect de investiții de peste 220 mil. Euro, conform grupului Iulius.

La sfârşitul anului trecut a fost finalizată prima clădire de birouri clasa A din cele şapte pe care le va include ansamblul. Clădirea, denumită United Business Center 2, are 12 niveluri, o suprafaţă de 18.000 mp şi este închiriată integral de companii precum: Ness Software Engineering Services, Autoliv România, ACI Worldwide, PwC România şi Bitdefender.

În prezent, se lucrează la cea de-a doua clădire office din ansamblul Openville, cu 12 niveluri și o suprafaţă închiriabilă de 13.000 mp. Anul trecut, compania a semnat un parteneriat cu furnizorul internaţional de servicii IT Atos, pentru închirierea a 6.000 mp în această clădire.

“Totodată, pe lângă întărirea poziţiei de lider de piaţă în oraşele unde suntem prezenţi cu brandul IULIUS MALL (prin actualizarea mixului de magazine, creşterea traficului de clienţi, diversificarea serviciilor oferite consumatorilor), planurile noastre sunt îndreptate şi spre consolidarea brandului de birouri United Business Center, dezvoltat la nivel naţional”, au mai spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Iulius.

Astfel, în 2016, IULIUS a finalizat două clădiri de birouri clasa A în ansamblul Palas Iaşi, cu o suprafaţă totală de 24.300 mp, ambele integral închiriate. Odată cu finalizarea UBC 2 din ansamblul Openville, la finele anului trecut, portofoliul de spaţii office al companiei a ajuns la 9 imobile office clasa A operaţionale, cu o suprafaţă totală de 106.000 mp: şase situate în ansamblul Palas Iaşi (aproximativ 70.000 mp), două la Cluj-Napoca (18.000 mp) şi una la Timişoara (18.000 mp).

Conform JLL, Iaşiul a urcat în țară anul trecut pe locul al doilea pe segmentul imobilelor de birouri, între cele mai importante oraşe din ţară (Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Braşov) şi are şanse să crească în continuare, însă potenţial de creştere au toate cele patru municipii menţionate.

Iulius Group, companie care activează în domeniul dezvoltării și operării de centre comerciale în România, a fost înființată în anul 1991, în Iași, de către omul de afaceri Iulian Dascălu.

Compania are în portofoliu patru mall-uri sub brandul Iulius, în Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și Suceava.

Piața imobiliară locală oferă randamente superioare pentru investitori comparativ cu alte piețe din regiune ceea ce a atras aici jucători de diferite calibre, de la fonduri de investiții cu profil regional până la jucători din SUA și Europa de Vest sau oameni de afaceri cu lichidități importante, care caută să facă plasamente ca alternativă la alte tipuri de investiții.

Astfel, randamentele din România sunt cu minimum 2,25%-2,5% mai ridicate decât cele din Praga, Varșovia și chiar Budapesta, potrivit unui studiu realizat de JLL pentru prima jumătate a anului trecut.

Pe lângă jucători precum NEPI pe segmentul de retail, Globalworth pe segmentul de imobile de birouri, CTP pe segmentul de logistică, activează și investitori locali puternici precum Ion Țiriac, Iulian Dascălu, iar alții de talia fraților Dragoș și Adrian Pavăl – patronii afacerii Dedeman – își pregătesc intrarea în sectorul de profil cu o achiziție de proporții prin achiziția proiectului de birouri AFI Park pentru circa 160 mil. euro.

mideuropa-tabel-investitorimain

Fondul de investiții londonez Pantheon International Plc dă 3,4 mil. Euro pentru plata prețului de 533 mil. euro pentru achiziția Profi de către Mid Europa

Fondul de investiții Pantheon International Plc, administrat de către Pantheon Ventures LLP din Marea Britanie, a investit în luna ianuarie 2,9 mil. Lire sterline (3,4 mil. Euro) în achiziția lanțului de supermarketuri Profi de către Mid Europa Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Astfel, Pantheon participă alături de Mid Europa la achiziția Profi, cea mai mare tranzacție din istoria pieței locale de retail.

Pantheon este unul dintre investitorii de tip Limited Partners din fondul de investiții Mid Europa Fund IV, care a anunțat în noiembrie achiziția a 100% din acțiunile Profi Rom Food, compania care administrează magazinele Profi, pentru 533 mil. Euro în numerar de la Enterprise Investors.

O parte din achiziție este așteptată să fie finanțată dintr-un împrumut de circa 300 mil. Euro atras de la sindicatul de bănci format din Citi, ING Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit, cărora li s-au alăturat Erste și Banca Transilvania.

Fondul de investiții Mid Europa Fund IV, ridicat de către Mid Europa Partners în 2014, este ultimul fond al managerului de capital cu interese de investiții în regiune. Are o capitalizare de circa 850 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care face ca fondurile disponibile pentru Mid Europa să ajungă până la aproximativ 1,5 mld. Euro.

Pantheon International Plc avea la 31 decembrie 2016 active de 1,154 mld. Lire sterline plasate în fonduri de investiții. Portofoliul administrat de către PIP a generat în luna ianuare un numerar net de 36 mil. Lire sterline, aceasta fiind de fapt diferența între veniturile distribuite 48,8 mil. Lire sterline și investițiile de 12,8 mil. Lire sterline în diferite fonduri de investiții.

Fondul de fonduri de investiții Pantheon International Plc are o valoare de piață de 574,29 mil. Lire sterline pe segmentul principal al bursei din Londra.

Printre investitorii de tip Limited Partners în Mid Europa Partners IV se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu circa 80 mil. Euro, grupul Băncii Europene de Investiții cu circa 50 mil. Euro, dar și alți investitori europeni printre care Private Equity Holding AG din Elveția sau Lancashire County Pension Fund din Marea Britanie.

De asemenea, pe lista investitorilor se află nume din Asia precum fondul suveran de investiții GIC din Singapore și China Investment Corporation. Investitori importanți din SUA precum Carlyle, care a preluat AlpInvest Partners se mai află pe această listă.

Pe lângă investitorii de tip Limited Partners, în fondurile de investiții se află și categoria celor așa-ziși General Partners, care reprezintă echipa de management a fondului.

Mid Europa Partners este deținută 100% de către partenerii ei, aceștia fiind Thierry Baudon, Robert Knorr, Matthew Strassberg, Zbigniew Rekusz, Nikolaus Bethlen (care coordonează portofoliul de investiții din Ungaria și România), Michelle Capiod, Kerim Turkmen, Pawel Padusinski și Manish Mittal.

Mid Europa Partners a intrat în urmă cu un an în România prin achiziția rețelei Regina Maria în cadrul unei tranzacții de circa 150 mil. Euro. De atunci, Regina Maria a bifat la rândul său noi achiziții de tip add-on.

Mid Europa Partners, administrator peste un capital privat de peste 4,3 mld. Euro, este foarte activ în regiune și a demonstrat un apetit tranzacțional semnificativ. Pe 14 octombrie, Cinven, Permira și Mid Europa au anunțat că au ajuns la un acord pentru achiziția Allegro Group din Polonia de la Naspers (acționarul majoritar al Emag) pentru 3,253 mld. Dolari.

Achiziția Profi de către Mid Europa este estimată să fie finalizată în primul trimestru al acestui an, după ce va primi avizul Consiliului Concurenței.

BCR a împrumutat TMK Artrom cu 25 mil. Euro pentru finanțarea achiziției unei linii de tratamente termice

 

Banca Comercială Romană a aprobat, la sfârșitul anului 2016, un credit pentru TMK-ARTROM Slatina (ART), pe un termen de 7 ani, în valoare de 25 de milioane de euro. Împrumutul are ca destinație finanțarea achiziției unei linii de tratamente termice, care este programată să înceapă operarea în cel de-al treilea trimestru al acestui an.

“Ca urmare a investiției, capacitatea anuală a liniei de tratament termic va fi de 160.000 de tone, fiind capabilă să trateze tuburi de până la o grosime a peretelui de 60 de milimetri. Odată cu instalarea acestei noi linii de tratament termic, TMK-ARTROM își consolidează prezența pe piață, cu tuburi superioare pentru aplicații mecanice și pentru explorarea petrolului și a gazelor”, a declarat Adrian Popescu, Director General al TMK-ARTROM.

„Finanțarea companiilor care investesc în modernizarea și eficientizarea capacităților de producție se numără printre prioritățile noastre cheie, pentru că suntem implicați direct în dezvoltarea sustenabilă a economiei. Vom continua să oferim suport și resurse pentru astfel de facilități de credit, misiunea noastră fiind aceea de a sprijini mediul de business românesc și de a crea, astfel, prosperitate”, a declarat Cătălina Porojan, Director Executiv Group Large Corporate BCR.

Compania din Slatina este listată pe segmentul principal al BVB, având o capitalizare de 332,3 mil. lei (73,8 milioane euro), iar ultimul preț de piață de 2,86 lei/acțiune

TMK-ARTROM face parte din Grupul de companii TMK, unul dintre cele mai mari grupuri producătoare de ţevi din lume. Mai mult de 80% din producţia societății  TMK-ARTROM este destinată exportului  in Europa, America si Orient.

BCR, BT și Eximbank au dat Pehart Tec Grup o facilitate de credit de 24 mil. Euro cu maturitate pe 3 ani pentru refinanțarea creditelor existente și asigurarea capitalului de lucru. Avocații NNDKP au lucrat de partea bancherilor, iar Clifford Chance Badea de partea Pehart Tec Grup și a Abris Capital Partners

Pehart Tec Grup, controlat de fondul de investiţii Abris Capital Partners, în parteneriat cu omul de faceri Ioan Tecar, a contractat o facilitate de credit revolving multivalută în valoare de 24 de milioane de euro de la un sindicat de bănci format din Banca Comercială Română, EximBank și Banca Transilvania, anunță un comunicat al BCR.

Facilitatea de credit are o maturitate de trei ani, cu opțiunea de prelungire pe doi ani și va fi utilizată de Pehart Tec Grup pentru refinanțarea parțială a creditelor existente și pentru acoperirea nevoilor de capital de lucru. În cadrul acestei finanțări, BCR are calitatea de coordonator, aranjor principal mandatat și agent. De asemenea, BCR și Banca Transilvania au mai acordat Pehart Tec Grup finanțări bilaterale în valoare totală de aproximativ 19 milioane de euro, utilizate pentru investițiile efectuate în ultimii ani în extinderea și modernizarea capacităților de producție.

Anunțul  confirmă informațiile publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 27 ianuarie, potrivit cărora BCR, BT și Eximbank au semnat cu grupul de firme Pehart un credit de peste 22 mil. euro prin care datoriile grupului sunt rearanjate într-o nouă structură de finanțare.

Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) au acționat în calitate de avocați pentru sindicatul de bănci cu o echipă din care au făcut parte Valentin Voinescu, Partener, respectiv Maria Hoaghia și Ștefan Ionescu, ambii Senior Associate în cadrul firmei. Clifford Chance Badea, biroul local al firmei internaționale de avocatură Clifford Chance, a acordat asistență fondului de investitii Abris Capital Partners și Pehart Tec Grup cu o echipă din care au făcut parte Cosmin Anghel, Counsel, respectiv Raluca Coman, Senior Associate.

Pehart Tec Grup este cel mai mare producător de hârtie tissue din România și unul din cei mai importanți din Europa de Sud – Est. Grupul a fost înființat de domnul Ioan Tecar în anul 2007, iar în luna iunie 2015, fondul de investiții Abris Capital Partners a achiziționat pachetul de control.

Grupul operează pe două platforme de producție situate în Dej (judetul Cluj) și Șebes (județul Alba), având o capacitate de producție de 100.000 tone pe an de hârtie tissue și, respectiv 30.000 de tone produs finit (hârtie igienică, prosoape de bucătărie, șervețele). Produsele Pehart Tec Grup sunt comercializate pe piața internă și pe piața Europei Centrale și de Sud-Est.

Reacția Lidl la informațiile publicate în premieră de Mirsanu.ro privind achiziția magazinelor XXL de la Rewe: Suntem mereu atenți la posibilitățile de expansiune pe care le oferă piața și suntem deschiși la toate oportunitățile de dezvoltare

 

Lidl, lider pe piața de retail, afirmă că este mereu atentă la oportunitățile de expansiune pe care le oferă piața și este deschisă către toate oportonitățile de dezvoltare ca reacție la informațiile publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 26 ianuarie potrivit cărora retailerul german se pregătește să semneze achiziția magazinelor XXL din Sibiu și Galați de la Rewe, cu terenurile aferente.

Valoarea tranzacției este estimată de surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO la 5 – 10 mil. Euro.

“Lidl este o companie care a avut un ritm accelerat de creștere. Am intrat pe piața locală prin preluarea rețelei de magazine Plus, iar în cei cinci ani de activitate în România ne-am extins organic, prin deschiderea de noi magazine. Pentru a fi cât mai aproape de clienții noștri, anul acesta avem în plan deschiderea a cel puțin 10 noi unități. Suntem mereu atenți la posibilitățile de expansiune pe care le oferă piața și suntem deschisi la toate oportunitățile de dezvoltare”, au spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Lidl.

“Pentru fiecare nou magazin Lidl, luăm în calcul o serie de factori precum dimensiunea terenului și amprenta ecologică a construcției – o condiție foarte importantă, în contextul în care demersurile noastre se îndreaptă către sustenabilitate în toate domeniile în care activăm. Totodată, magazinele Lidl rerspectă un anumit format care ne permite să punem la dispoziția clienților noștri același sortiment de produse în toate unitățile noastre sau să păstrăm același amplasament al rafturilor. Din păcate, în acest moment nu putem oferi mai multe informații referitoare la solicitarea dumneavoastră”, precizează reprezentanții Lidl.

Discuțiile dintre cele două părți au avansat în a doua parte a anului trecut, pe fondul intenției Rewe de a-și vinde cele două magazine și de a închide celelalte unități din rețeaua XXL Mega discount, după ce nu au găsit un cumpărător pentru întreaga rețea de 8 magazine. Intenția de vânzare a rețelei XXL de către Rewe a fost anunțată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 12 aprilie 2016.

Cele două companii germane au strategii diferite pe piața românească. Concernul Rewe, care până în 2010, activa cu patru rețele în etaje diferite ale pieței locale de retail acum mizează pe una singură, și anume rețeaua de magazine Penny Market.

În 2010, Rewe a vândut magazinele cash and carry Selgros către elvețienii de la COOP, iar în decembrie 2015 a semnat vânzarea rețelei de supermarketuri Billa România către grupul francez Carrefour, în cadrul unei tranzacții de 96 – 97 mil. Euro.

În 2016, după finalizarea tranzacției de vânzare a Billa România, Rewe s-a concentrat pe discuțiile de vânzare a rețelei de 8 magazine XXL pentru a elimina din pierderi și a de a-și concentra strategia locală de dezvoltare în jurul Penny. La discuțiile cu Rewe au venit atât investitori strategici internaționali cu prezență locală, cât și antreprenori locali, însă a ajuns în final la un acord cu concurentul său direct, Lidl, susțin surse din piață.

În general, concurenții caută să obțină locații bune, cu trafic, pentru a-și amenaja propriile magazine astfel că poziționarea terenului unde este magazinul – țintă are un rol important pentru un retailer implicat în astfel de tranzacții.

De cealaltă parte, Lidl ocupă poziția de cel mai puternic jucător în piața de retail din România și face parte din același grup, Schwarz, cu rețeaua de hipermarketuri Kaufland.

Pe 19 februarie 2010, Lidl a semnat achiziția rețelei de 103 magazine Plus de la concernul german Tengelmann în cadrul unei tranzacții regionale care a cuprins și piața din Bulgaria. Prin această tranzacție, Lidl a intrat pe piața din România, conform Consiliului Concurenței.

Lidl se definește ca un retailer poziționat în mod strategic între etajul de așa – zis hard discounter și cel de soft discounter, rețeaua de magazine Plus având profil de hard discounter, iar magazinele Penny ale celor de la Rewe sunt considerate un operator de tip soft discounter, arată un raport al Consiliului Concurenței din 2014.

După achiziția rețelei Plus, Lidl a urmat apoi o strategie agresivă de expansiune organică prin care a ajuns astăzi la o rețea de 205 magazine, dublă față de momentul intrării pe piață în urmă cu șapte ani.

Lidl, cu afaceri de 4,72 (1,1 mld. Euro), un profit net de 171,9 mil. Lei (38,7 mil. Euro) și 3.771 angajați în 2015, este lider pe piața de retail cu vânzări estimate la 10 mld. Euro pe an.

Miza pe creșterea consumului, de unde vine și potențialul de creștere al pieței de retail, a adus în noiembrie 2016 cea mai mare tranzacție din istoria sectorului local de profil – vânzarea lanțului de supermarketuri Profi de către Enterprise Investors pentru 533 mil. Euro către Mid Europa Partners.

Grupul Pehart a semnat un contract de credit de aproximativ 22 mil. euro cu BCR, Banca Transilvania și Eximbank. Noua facilitate de împrumut rearanjează structura datoriilor grupului de firme aflat în portofoliul fondului de investiții Abris

Grupul de firme Pehart Tec, aflat în portofoliul managerului regional de capital privat Abris Capital Partners, a semnat în decembrie un contract de facilități de credit cu BCR, Banca Transilvania și Eximbank, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Contractul a fost semnat pe 15 decembrie, iar valoarea facilităților de credit depășește 22 mil. Euro, în timp ce suma garantată este de 30 mil. Euro.

Împrumutul ar avea ca scop o rearanjare a structurii datoriilor din grupul de firme Pehart Tec, al cărui pachet majoritar a fost preluat de către Abris Capital în 2015, susțin surse din piață.

Din grupul de firme Pehart Tec fac parte Pehart Tec, Metalicplas Distribution, Metalicplas Impex și Samus Construcții. Având în vedere strategia Abris aplicată deja la crearea Urgent Cargus, în perioada următoare ar putea urma o fuziune pentru crearea unui singur vehicul prin fuziunea entităților care fac parte din grupul de firme Pehart. Abris Capital deține 55% din Fertero Limited, vehicul înregistrat în Cipru, prin care deține 55% din companiile din grup, acționar minoritar fiind antreprenorul Ioan Tecar.

Reprezentanții Abris Capital nu au fost disponibili pentru comentarii pe marginea finanțării și a unei eventuale fuziuni între companiile din grupul Pehart.

După achiziția pachetului majoritar al grupului de firme Pehart, Abris l-a recrutat pentru poziția de director financiar ar grupului pe Vlad Tigoiu, care a ocupat o poziție similară în perioada 2008 – 2014 în industria farma în cadrul grupului Fildas Catena deținut de Anca Vlad.

Vlad Tigoiu a trecut în cariera sa și pe KPMG și Deloitte, iar un an a lucrat pe linia de bancă de investiții a Eurobank EFG, proprietarul Bancpost.

După același tipar, ulterior, Abris Capital l-a recrutat în 2016 pe fostul director financiar din A&D Pharma, Florin Buligoanea, pentru poziția de director financiar la Green Group, grup de firme preluat de către fondul de investiții în vara anului trecut.

Pe 12 mai 2015, Abris anunța preluarea pachetului majoritar în firmele din grupul Pehart, care deținea 3 facilități de producție de hârtie tissue, hârtie de toaletă și alte produse. Abris a preluat pachetul majoritar de acțiuni în cadrul unei tranzacții care pe lângă plata pentru achiziția de acțiuni a inclus și o majorare de capital destinată susținerii planurilor de investiții în extinderea capacității de producție.

Obiectivul investițiilor este obținerea poziției de principal producător de hârtie tissue din România și din Europa de Sud – Est de către Pehart. În urma investiției Abris și a ajutorului de stat, cea de-a patra fabrică a Pehart va fi pusă în funcțiune până la sfârșitul anului, iar capacitatea de hârtie tissue sub formă de role jumbo va ajunge la 100 de mii de tone. Compania exporta majoritatea producției către companii din Europa Centrala și de Sud-Est.

În urma tranzacției, Ioan Tecar a devenit acționar majoritar, iar BERD și-a făcut exitul după șase ani de la intrarea ca investitor minoritar în grupul de firme.

Tranzacțiile locale derulate de către Abris de la intrarea pe piață în 2012 indică deja un tipar, acela de a evita tranzacțiile competitive, în care vânzătorul discută cu mai mulți investitori, și preferința de a obține exclusivitate în discuțiile cu antreprenorii. O altă caracteristică întâlnită până acum în ultimele două tranzacții majore ale Abris, achiziția Pehart din 2015 și a Green Group din 2016, indică, de asemenea, că a vizat companii din care BERD și-a făcut astfel exitul.

Abris Capital Partners, unul dintre cei mai importanți manageri de capital privat din regiune, se apropie de momentul închiderii celui de-al treilea fond al său, Abris CEE Mid – Market Fund III, cu o capitalizare – țintă de 500 mil. Euro, pentru care principalele piețe vizate sunt Polonia și România. IFC intenționează să aloce capital de până la 30 mil. Euro în acest nou fond al Abris.

Până acum, Abris a investit în România numai din al doilea său fond de investiții, cu care a preluat pe rând Cargus International, Urgent Curier și alți operatori mai mici de curierat pe care i-a fuzionat într-o singură companie, Urgent Cargus, așteptată să marcheze primul exit local al Abris după ce a fost dat anul trecut un mandat bancherilor de investiții de la Rothschild, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul local al Abris cuprinde acum Urgent Curier pe piața de curierat, grupul de firme Pehart pe piața producției de hârtie tissue, Green Group în industria de reciclare a deșeurilor, iar platforma de administrare a datoriilor GetBack din Polonia este activă și pe piața creditelor neperformante din România.

Abris Capital Partners a fost unul dintre cei mai activi cumpărători din industria locală de private equity din ultimii 4 ani și este de așteptat să marcheze noi achiziții locale în acest an din capitalul noului fond ridicat, Abris CEE Mid – Market Fund III.

Lidl cumpără magazinele XXL scoase la vânzare de către Rewe

Lidl, cea mai mare companie locală din piața de retail, se pregătește să semneze în perioada următoare achiziția celor două magazine XXL din Galați și Sibiu pe care Rewe le-a scos la vânzare, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Discuțiile dintre cele două părți au avansat în a doua parte a anului trecut, pe fondul intenției Rewe de a-și vinde cele două magazine și de a închide celelalte unități din rețeaua XXL Mega discount, după ce nu au găsit un cumpărător pentru întreaga rețea de 8 magazine. Intenția de vânzare a rețelei XXL de către Rewe a fost anunțată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 12 aprilie 2016.

Reprezentanții Lidl și ai Rewe nu au făcut niciun comentariu pe subiectul acestei tranzacții până la momentul publicării acestui articol.

Surse din piață estimează că tranzacție dintre cele două părți ar putea fi în jurul a 5 – 10 mil. euro.

Cele două companii germane au strategii diferite pe piața românească. Concernul Rewe, care până în 2010, activa cu patru rețele în etaje diferite ale pieței locale de retail acum mizează pe una singură, și anume rețeaua de magazine Penny Market.

În 2010, Rewe a vândut magazinele cash and carry Selgros către elvețienii de la COOP, iar în decembrie 2015 a semnat vânzarea rețelei de supermarketuri Billa România către grupul francez Carrefour, în cadrul unei tranzacții de 96 – 97 mil. Euro.

În 2016, după finalizarea tranzacției de vânzare a Billa România, Rewe s-a concentrat pe discuțiile de vânzare a rețelei de 8 magazine XXL pentru a elimina din pierderi și a de a-și concentra strategia locală de dezvoltare în jurul Penny. La discuțiile cu Rewe au venit atât investitori strategici internaționali cu prezență locală, cât și antreprenori locali, însă a ajuns în final la un acord cu concurentul său direct, Lidl, susțin surse din piață.

În general, concurenții caută să obțină locații bune, cu trafic, pentru a-și amenaja propriile magazine astfel că poziționarea terenului unde este magazinul – țintă are un rol important pentru un retailer implicat în astfel de tranzacții.

De cealaltă parte, Lidl ocupă poziția de cel mai puternic jucător în piața de retail din România și face parte din același grup, Schwarz, cu rețeaua de hipermarketuri Kaufland.

Pe 19 februarie 2010, Lidl a semnat achiziția rețelei de 103 magazine Plus de la concernul german Tengelmann în cadrul unei tranzacții regionale care a cuprins și piața din Bulgaria. Prin această tranzacție, Lidl a intrat pe piața din România, conform Consiliului Concurenței.

Lidl se definește ca un retailer poziționat în mod strategic între etajul de așa – zis hard discounter și cel de soft discounter, rețeaua de magazine Plus având profil de hard discounter, iar magazinele Penny ale celor de la Rewe sunt considerate un operator de tip soft discounter, arată un raport al Consiliului Concurenței din 2014.

După achiziția rețelei Plus, Lidl a urmat apoi o strategie agresivă de expansiune organică prin care a ajuns astăzi la o rețea de 205 magazine, dublă față de momentul intrării pe piață în urmă cu șapte ani.

Lidl, cu afaceri de 4,72 (1,1 mld. Euro), un profit net de 171,9 mil. Lei (38,7 mil. Euro) și 3.771 angajați în 2015, este lider pe piața de retail cu vânzări estimate la 10 mld. Euro pe an.

Miza pe creșterea consumului, de unde vine și potențialul de creștere al pieței de retail, a adus în noiembrie 2016 cea mai mare tranzacție din istoria sectorului local de profil – vânzarea lanțului de supermarketuri Profi de către Enterprise Investors pentru 533 mil. Euro către Mid Europa Partners.

În acest moment, poziții puternice în comerțul românesc sunt ocupate de către Lidl (Germania), Mega Image (concernul olandezo – belgian Ahold Delhaize), Profi (aparținând fondului Mid Europa Partners), Carrefour și Rewe prin rețeaua Penny, pe segmentul de cash and carry Metro (Germania) și Selgros (Coop Elveția), în timp ce pe etajul de hipermarketuri se află Kaufland (Germania), Carrefour (Franța), Auchan (Franța) și Cora (grupul franco – belgian Louis Delhaize).

Penny Market, rețea ajunsă la 200 de magazine, a anunțat planuri de dublare a rețelei până în 2025. Rewe România a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 2,65 mld. Euro (596,8 mil. Euro) și un profit net de 12,86 mil. Lei (2,9 mil. Euro) la un număr mediu de 3.472 angajați.

Grupul german Rewe, a raportat pentru 2015 vânzări globale de 52,38 mld. Euro, 326.478 angajați și un profit de 383 mil. Euro.

Grupul Lidl Schwarz, cu venituri anuale de circa 86 mld. Dolari, este printre cei mai mari retaileri din Europa și în primii zece jucători de profil din lume prin rețelele Lidl și Kaufland. Proprietarul grupului este Dieter Schwarz, 77 de ani, fiul fondatorului afacerii, a cărui avere este estimată de către revista americană Forbes la 17,8 mld. Dolari.

Enterprise Investors: Valoarea tranzacției de achiziție a 100% din acțiunile Noriel din aprilie 2016 a fost de 24 mil. Euro. Vânzarea Profi, cel mai mare exit din istoria de 27 de ani a managerului regional de fonduri de investiții

Enterprise Investors, unul dintre cei mai importanți manageri de capital privat din Europa Centrală și de Est, a preluat în aprilie 2016 pachetul de 100% din acțiunile Noriel în cadrul unei tranzacții în valoare de 24 mil. Euro, se arată într-un raport de activitate al fondului de investiții pentru anul trecut.

“În aprilie, PEF (Polish Enterprise Fund) VII a semnat un acord de cumpărare a 100% din acţiunile Noriel Group, cel mai mare retailer specializat în jucării și jocuri din România. Valoarea tranzacţiei, care a fost finalizată în iunie, a fost de 24 milioane euro. Conform acordului, EI (Enterprise Investors) a furnizat capital de creştere de 2 milioane euro pentru sprijinirea dezvoltării reţelei”, afirmă reprezentanții Enterprise Investors.

Anunțul confirmă informațiile publicate în premieră și în exclusivitate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 14 aprilie 2016, potrivit cărora valoarea tranzacției se situează în jurul valorii de 25 mil. Euro.

Enterprise Investors a realizat în 2016 pe piața din România două exituri. La începutul anului 2016, fondul a anunțat vânzarea afacerii de HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul de investiții condus de către Dragoș Roșca, un fost consultant Roland Berger și ex-manager al fondului de investiții Gemisa. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Al doilea exit a fost și cel mai mare realizat în istoria Enterprise Investors, vânzarea lanțului de supermarketuri Profi în noiembrie 2016 pentru 533 mil. Euro în numerar către fondul de investiții Mid Europa Partners. Este, de asemenea, cea mai mare tranzacție din istoria pieței locale de retail și cea mai mare realizată de către un fond de investiții în România.

Încasările brute, inclusiv dividendele, rezultate din exiturile fondurilor administrate de EI s-au ridicat anul trecut la 681 milioane de euro.

Enterprise Investors, fondat în 1990, mai are în portofoliul local afacerea cu materiale de construcții Macon Deva, cumpărată în anul 2006.

Erste vine cu aproximativ 35 mil euro, iar Banca Transilvania finanțează cu circa 30 – 35 mil. Euro achiziția Profi de către Mid Europa. Creditul sindicalizat atras de Mid Europa de la 6 bănci este de circa 300 mil. euro, acoperind peste jumătate din prețul de achiziție al Profi

Banca Transilvania și Erste au intrat în sindicatul bancar format de Citi, ING, UniCredit și Raiffeisen Bank care vor da un împrumut de 1,38 mld. Lei (în jurul a 300 mil. Euro) pentru finanțarea achiziției Profi de către fondul de investiții Mid Europa Partners, potrivit datelor publicate de către Global Capital.

Banca Transilvania va participa la finanțare cu aproximativ 30 – 35 mil. Euro, iar Erste va pune circa 35 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Banii celor doi finanțatori se adaugă pachetului pus la dispoziție inițial de către Citi, ING, Unicredit și Raiffeisen.

Datele indică astfel că mai mult de jumătate din plata prețului de achiziție al Profi va fi acoperită din creditul sindicalizat.

Potrivit Global Capital, pe 31 ianuarie va avea loc o întâlnire a bancherilor implicați în finanțarea achiziției Profi de către Mid Europa.

Reprezentanții Mid Europa Partners nu au putut fi contactați pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Pe 23 noiembrie 2016, Mid Europa Partners, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din Europa Centrală și de Sud – Est, a anunțat că va acoperi o parte din plata prețului de achiziție de 533 mil. Euro printr-un credit bancar în valoare de 225 mil. Euro contractat de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit.

Finanțarea achiziției Profi de către Mid Europa este cea mai mare finanțare bancară nouă de pe piața locală și cea mai importantă finanțare a unei achiziții locale din anul 2016.

De atunci, au continuat discuțiile cu băncile interesate să intre în consorțiul de finanțare și dornice să își împartă astfel expunerile între ele.

O altă parte din banii necesari va veni din capitalul fondului de investiții Mid Europa Fund IV de 800 mil. Euro ridicat în 2014, precum și din facilitatea de co-investiție de 650 mil. Euro care completează fondul.

Finalizarea tranzacției este așteptată pentru primul trimestru al anului 2017.

Consultanții Enterprise Investors la tranzacția de exit din Profi au fost banca americană de investiții Citi, în timp ce PwC și AT Kearney au realizat rapoartele de vendor due diligence pe partea financiară și de taxe. Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către o echipă de avocați RTPR Allen & Overy.

De cealaltă parte, Mid Europa Partners a lucrat la achiziție cu firma spaniolă specializată în consultanța de retail Beragua, cu consultanții financiari ai EY, respectiv cu avocații americani de la Dechert, în timp ce pe aspectele de drept local au apelat la serviciile casei de avocatură Bondoc & Asociații.

Cu tot cu datorii, valoare de întreprindere a Profi a fost de aproximativ 550 mil. euro, potrivit calculelor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, pe baza prețului de achiziție pe care a anunțat că îl va plăti Mid Europa.

 

Firmele românești, printre principalele ținte de achiziție pentru noile fonduri de investiții de 700 mil. Euro pe care le ridică Abris Capital Partners și Resource Partners. IFC alocă până la 30 mil. Euro pentru ultimul fond de investiții de 500 mil. Euro al Abris pentru regiune. Resource Partners a făcut prima închidere la 100 mil. Euro dintr-un fond cu o capitalizare – țintă de 200 mil. Euro

Managerii de capital privat Abris Capital Partners și Resource Partners sunt în fază avansată cu ridicarea noilor lor fonduri de investiții regionale, pentru care România este una dintre principalele ținte pentru achiziții.

Astfel, Abris Capital Partners strânge al treilea său fond de investiții, Abris CEE Mid – Market Fund III, cu o capitalizare – țintă de 500 mil. Euro, pentru care principalele piețe vizate sunt Polonia și România, potrivit datelor făcute publice de către International Finance Corporation. De asemenea, Resource Partners a făcut prima închidere a ultimului fond pe care îl ridică pentru regiune, după ce a strâns 100 mil. Euro de la investitori. Capitalizarea – țintă a Resource Eastern European Equity Partners II este de 200 mil. Euro.

International Finance Corporation, parte a grupului Băncii Mondiale, și-a propus să aloce capital de până la 30 mil. Euro pentru fondul de investiții ridicat de către Abris Capital Partners, companie înregistrată în Jersey.

“Fondul III Abris se va concentra pe companiile de talie mijlocie din câteva sectoare, inclusiv produse din domeniile de consum, servicii, sectorul manufacturier și de transport din Polonia și România”, notează reprezentanții IFC.

Proiectul de investiții al IFC în noul fond ridicat de către Abris Capital a fost programat să fie discutat în board-ul instituției financiare pe 18 ianuarie.

Abris a atras printre investitorii în noul fond și investitori instituționali din Europa și America de Nord. Managerul de capital privat focusat pe investiții în Europa Centrală și de Est a semnat deja cu al treilea său fond două achiziții la finele anului trecut – cumpărarea companiei poloneze Graal de procesare a peștelui și firma de cablu TV Kopernikus Technology din Serbia.

Abris Capital Partners se aștepta până la finele anului 2016 să strângă aproape 400 mil. Euro, conform datelor portalului londonez AltAssets, care colectează informații din industria fondurilor de investiții.

Finalizarea strângerii fondurilor proaspete de la investitori pentru al treilea fond al Abris este așteptată să aibă loc în 2017.

România ar putea atrage peste 30% din noul fond de investiții de 500 mil. Euro al Abris, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Până acum, Abris Capital a investit în România de la intrarea sa pe piață în urmă cu aproximativ 4 ani din Abris CEE Mid – Market Fund II, cu un capital de 450 mil. euro. În portofoliul său local se află Urgent Cargus – lider pe piața de curierat local creat prin fuziunea dintre Cargus și Urgent Curier, grupul de firme Pehart, și grupul de firme Green Group, preluat în vara lui 2016, când au fost cheltuiți ultimii bani din fondul al doilea administrat de către Abris. Anul trecut, Abris a preluat și platforma poloneză GetBack de administrare a creditelor neperformante, prezentă și în România.

Urgent Cargus este așteptat să devină primul exit local al Abris Capital, după ce anul trecut au fost angajați bancherii de investiții de la Rothschild, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De regulă, Abris investește în medie capital între 20 și 60 mil. Euro per tranzacție, dar tichetul de tranzacție poate depăși semnificativ această marjă, un exemplu fiind achiziția AAA Auto din Cehia pentru 220 mil. Euro.

Managerul de capital privat Resource Partners, de asemenea activ în România în ultimii aproape trei ani, a făcut în decembrie 2016 prima închidere a noului său fond regional, după ce a strâns 100 mil. Euro de la investitori.

Finalizarea strângerii fondului de investiții Resource Eastern European Equity Partners II urmează să aibă loc până la finele primului semestru al acestui an, după cum a declarat pentru unquote Piotr Nocen, co-fondator și Managing Partner al Resource Partners.

REEEP II este susținut acum de către cinci investitori, iar principalele destinații de investiții din regiunea vizată vor fi Polonia și România.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 2 decembrie 2015 că Resource Partners ridică al doilea său fond regional de investiții, printre investitorii – cheie numărându-se BERD, Fondul European de Investiții, fondul francez de investiții Ardian și banca olandeză Rabobank.

BERD a semnat anul trecut un document potrivit căruia investește până la 40 mil. Euro în capitalul noului fond.

Investiția de capital a fondului REEEP II poate merge între 5 și 25 mil. Euro per tranzacție, iar în medie între 10 și 20 mil. Euro. Resource Partners a anunțat deja prima investiție din noul său fond prin achiziția a 70% din acțiunile unei firme cosmetice din Polonia, Torf Corporation.

Companiile vizate de noul fond vor trebui să genereze EBITDA (câștig înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) între 2,5 și 10 mil. Euro, potrivit unquote. Noul vehicul de investiții regional al Resource Partners își va plasa capitalul strâns în 8 până la 12 investiții față de primul fond administrat, care a făcut 9 investiții.

Din primul fond regional administrat de către Resource Partners a fost făcută intrarea în România prin achiziția lanțului de centre de fitness World Class România. În februarie 2016, World Class România a anunțat că a cumpărat principalul său rival Club Sport Fitness Center MV SRL.

Ambii manageri de capital, Abris Capital Partners și Resource Partners, ridică astfel miza pe regiune prin strângerea unor fonduri de investiții cu capitalizări mai mari față de predecesoarele lor.

Mai mulți manageri regionali de capital privat sunt în curs de a strânge fonduri proaspete de la investitori pentru vehicule regionale de investiții.

România a înregistrat în noiembrie 2016 cea mai mare tranzacție locală realizată de către fonduri de investiții, după ce Enterprise Investors a anunțat vânzarea rețelei de magazine Profi pentru 533 mil. Euro în numerar către Mid Europa Partners, cele două părți fiind fonduri de investiții de talie regională, care acoperă piețele din Europa Centrală și de Est.

bancpost main

Eurobank caută un partener strategic pentru Bancpost. Ținta grupului elen este de a finaliza procesul până în ianuarie 2018. Până acum, discuțiile derulate în ultimii doi ani pentru Piraeus Bank România, Bancpost și Banca Românească nu au adus niciun exit local al vreunei bănci grecești. La Bruxelles este așteptată reducerea expunerilor străine ale băncilor grecești până la finele anului viitor

Eurobank caută un partener strategic pentru subsidiara sa din România, Bancpost, afirmă o sursă din cadrul băncii grecești, citată de către Reuters.

Marile bănci elene caută să-și reducă expunerile din străinătate, iar termenul agreat de către Bruxelles pentru aceste operațiuni expiră în a doua parte a anului 2018.

“Ținta noastră este ca întregul proces să se încheie într-un an de acum încolo”, a spus sursa citată.

Pentru acest proces, Eurobank mizează pe serviciile băncilor de investiții HSBC și Mediobanca pentru tranzacția de la Bancpost.

Într-o mutare anterioară de reducere a expunerii printr-o tranzacție cu un partener strategic, Eurobank a semnat pe 22 decembrie 2015 vânzarea unui pachet de 80% din afacerea de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings, cu operațiuni în Grecia și România, pentru 316 mil. Euro către grupul Canadian Fairfax, unul dintre cei mai importanți acționari ai Eurobank.

Pe 20 ianuarie 2016, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO scria că banca de investiții HSBC a fost angajată de către Eurobank pentru a tatona o tranzacție de vânzare, însă la acel moment oficialii băncii elene susțineau că nu sunt planuri de vânzare a Bancpost și că mai degrabă ar urma planuri de dezvoltare decât de vânzare. În 2016, Eurobank și National Bank of Greece, proprietarul Banca Româneasca, au purtat negocieri pentru o tranzacție la nivelul subsidiarelor din România în cadrul unui plan mai larg în regiune.

Însă discuțiile au picat între cele două părți, iar National Bank of Greece a angajat banca de investiții Credit Suisse pentru a vinde Banca Românească, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 3 noiembrie 2016.

Piraeus Bank a angajat banca de investiții UBS și a derulat un proces de vânzare în 2015 a subsidiarei din România, însă negocierile finale cu fondul american de investiții JC Flowers s-au încheiat cu respingerea ofertei de către banca elenă.

Discuțiile derulate astfel pentru Piraeus Bank România, Banca Românească și Bancpost nu au adus în ultimii doi ani nicio tranzacție, ceea ce a creat anumite rezerve privind intențiile băncilor grecești de a-și face exitul la nivel local, știut fiind faptul că piața românească este văzută ca o piață importantă, din care cu greu acestea ar decide să se retragă.

Principalii candidați pentru achiziția subsidiarelor băncilor elene din România ar putea fi bănci care și până acum s-au uitat la aceste active, adică jucători precum BT, OTP sau fonduri americane de investiții de talia JC Flowers, AnaCap sau Warburg Pincus.

Piraeus Bank România și Bancpost au tranșat însă în ultimii doi ani tranzacții majore de vânzare de portofolii neperformante ceea ce poate fi interpretat și ca măsuri de curățire a bilanțurilor înaintea unor procese de vânzare așa cum a făcut Volksbank România în 2014.

Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Bancpost avea la finele lui 2015 o cotă de piață de 3% după activul net bilanțier, fiind în primele nouă bănci din sistem.

Pe piața bancară locală, sunt deschise procese de vânzare la Veneto Banca și la Banca Românească, iar procesul de consolidare al pieței de profil a mers în ultimii ani într-un ritm mai lent față de așteptările bancherilor.

Energomontaj ia un credit de până la 100 mil. lei de la un consorțiu de finanțatori condus de către BRD pentru refinanțarea unor datorii și pentru asigurarea capitalului de lucru

Energomontaj, companie specializată în lucrări de montaj și mentenanță pentru centralele electrice, intenționează să încheie un contract de credit în valoare de până la 100 mil. Lei (22,2 mil.Euro), cu BRD Groupe Société Générale și cu alte instituții de credit, în vederea  refinanțării unor datorii și pentru finanțarea capitalului de lucru al companiei.

Acționarii companiei sunt convocați pe 20 februarie 2017 pentru a  aproba încheierea  contractului de facilități garantate reutilizabile multivalutare de credit și de emitere de scrisori de garanție cu BRD Groupe Société Générale și cu alte instituții de credit, financiare sau alte entități în calitate de creditori inițiali.

BRD are calitatea de aranjor mandatat principal, agent pentru celelalte părți finanțatoare, agent de garanție pentru părțile finanțatoare, bancă emitentă a scrisorilor de garanție, intermediar și creditor inițial, potrivit convocatorului Adunării Generale Extraordinare a acționarilor.

Destinația noului credit este, între altele, refinanțarea sau preluarea scrisorilor de garanție bancară în sold emise în baza unui contract de credit încheiat de Energomontaj la data de 26 februarie 2015, precum și finanțarea activității companiei.

Împrumutul urmează să fie garantat cu ipotecă mobiliară asupra unor bunuri mobile ale Energomontaj și anumite drepturi de creanță ale companiei, decurgând din contracte de furnizare de servicii și bunuri, dar și cu ipotecă imobiliară asupra unor construcții , chirii, creanțe. Valoarea garanțiilor urmează să acopere cel puțin 140% din valoarea împrumutului și a costurilor sale aferente.

În martie 2015, BRD-Groupe Société Générale, în calitate de aranjor principal mandatat, a semnat un contract de împrumut sindicalizat de 145 mil. Lei cu Energomontaj. Împrumutul a fost acordat în scopul finanțării activității și garantării proiectelor dezvoltate de companie.

La momentul respectiv,din consorțiu au făcut parte BRD-Groupe Société Générale, în calitate de aranjor principal mandatat, agent de garanție și banca emitentă, Allianz Țiriac Asigurări, Banca Românească, Bancpost și Groupama Asigurări în calitate de creditori.

Energomontaj, companie înființată în anul 1994, a înregistrat în anul 2015 o cifră de afaceri de 317,96 mil. Lei (71,5 mil.Euro) și o pierdere de 34,7 mil. Lei (7,8 mil.Euro), la un număr mediu de 1.986 de salariați, conform datelor Ministerului Finanțelor Publice.

Grupul bulgar Euroins preia portofoliul de asigurări non-viață al ATE Insurance România de la grupul financiar elen Piraeus

Euroins România Insurance-Reinsurance SA, parte a grupului bulgar Euroins Insurance Group EAD, a anunțat astăzi că a ajuns la un acord pentru achiziția portofoliului de asigurări non-viață al ATE Insurance România SA de la banca elenă Piraeus Bank.

Tranzacția a fost semnată pe 19 ianuarie, precizează partea bulgară.

“Portofoliul de asigurări non-viață al ATE Insurance este dominat de către polițele de asigurări non-auto, iar achiziția este în linie cu scopul nostru de a diversifica portofoliul de produse și liniile de afaceri ale Euroins România. Aceasta va întări poziția noastră pe piața românească”, a spus Mihnea Tobescu, CEO Euroins Romania Insurance-Reinsurance SA.

Tranzacția este subiect al aprobărilor autorităților concurențiale.

Veniturile din polite ale Euroins România au crescut cu 21,8% până la 197,7 mil. Euro în 2016.

În decembrie, veniturile totale din polite au înregistrat o creștere anuală de 19,6%  până la 21,8 mil. Euro. În acest moment, compania se concentrează pe diversificarea și calitatea portofoliului său de asigurări printr-o segmentare detaliată a pieței, care va reduce semnificativ nivelurile de risc asumate.

Pentru 2017, scopul conducerii este de a menține poziția pe piață și de a îmbunătăți semnificativ rezultatul financiar.

ATE Insurance România a fost înființată în anul 2003. În anul 2015, grupul elen ATE Insurance a transferat către Piraeus Bank Grecia participația deținută, de 99,47% din acțiuni. Pentru anul 2015, compania a raportat venituri din prime brute subscrise de 1,9 mil. Lei (0,4 mil. Euro). Capitalul social la 31 decembrie 2015 era de 19,3 mil. Lei, iar capitalul propriu se situa la nivelul de 15,2 mil. Lei.

Piața de asigurări din România este dominate la vârf de grupuri precum Vienna Insurance Group din Austria, Allianz Țiriac Asigurări, parte a grupului financiar german Allianz sau grupul francez Groupama.

MedLife își extinde acoperirea în Dâmbovița și Ilfov cu achiziția a 80% din afacerea Almina Trading, fondată de medicul Lavinia Ionescu

MedLife, lider pe segmentul serviciilor medicale private, a anunțat astăzi achiziția unui pachet de 80% din acțiunile Almina Trading SRL, companie de servicii medicale prezentă pe piața din Dâmbovița și Ilfov cu opt centre medicale, în cadrul seriei de tranzacții pentru păstrarea poziției sale în vârful pieței de profil.

Achiziția pachetului majoritar al Almina Trading SRL reprezintă cea de-a 14 tranzacție derulată până acum de Medlife, precizează reprezentanții companiei, Centrul Medical Panduri fiind ultima achiziție încheiată.

Afacerea Almina Trading a fost fondată de medicul Lavinia Ionescu. Compania a înregistrat la nivelul primelor 9 luni ale anului 2016 o cifră de afaceri de aproximativ 1,3 mil. Euro, potrivit reprezentanților companiei achiziționate.

„Această achiziție marchează intrarea MedLife într-o nouă zonă geografică a României, contribuind implicit la consolidarea poziției la nivel național. Totodată, acest nou proiect aduce în portofoliul nostru cea de a 14-a achiziție de companii. În perspectivă avem în plan să continuăm politica de creștere prin achiziții”, a declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO al MedLife.

Compania Almina Trading are o activitate de 20 de ani pe piața locală și are în componență opt centre medicale – cinci în Târgoviște, două în Pucioasa și unul în Buftea care au la dispoziție o echipă medicală cu peste 125 de specialiști și două laboratoare, Târgoviște și Buftea.

Anul trecut, în decembrie, fondul de investiții Value4Capital (V4C) și-a marcat  exitul din compania de servicii medicale private MedLife la un preț de aproximativ 41,9 mil. Euro pentru pachetul de 36,25%, vândut în cadrul tranzacției prin care liderul pieței de profil s-a listat pe bursa de la București. V4C a intrat ca acționar în afacerea MedLife în anul 2009.

MedLife a anunțat în decembrie 2016, în urma încheierii cu succes a perioadei de subscriere, că prețul final al ofertei a fost stabilit la 26 lei pe acțiune, ceea ce echivalează cu o capitalizare de piață a companiei de 522,4 mil. Lei (115,57 mil. Euro, calculat la cursul de schimb al zilei).

Pe lângă V4C, International Finance Corporation (IFC) a făcut un exit parțial prin vânzarea unei participații de 7,75% din acțiunile deținute, rămânând astfel în portofoliu cu un pachet rezidual de 5% din MedLife. Pentru pachetul vândut în cadrul listării MedLife pe bursa de la București, IFC încasează 8 mil. Euro.

Tranzacția prin care MedLife a vândut 44% din acțiuni pentru circa 50 mil. Euro este cea mai mare listare a unei companii private pe bursa de la București.

MedLife are o capitalizare bursieră de 522,392 mil.Lei pe Bursa de la București.

Familia Marcu este acționarul majoritar al MedLife, cu un pachet de 51% din acțiunile companiei, IFC rămânând acționar cu 5%.

Acțiunile MedLife au intrat la tranzacționare cu simbolul bursier M pe bursa din București la 21 decembrie.Tranzacția de listare a unui pachet minoritar de acțiuni MedLife, structurată în jurul exitului V4C, a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Principalii competitori ai MedLife pe piața serviciilor medicale private sunt Regina Maria, Medicover și Sanador.

Metro a vândut ultimele patru hipermarketuri Real către un grup de executivi din retail, tranzacție estimată peste 40 mil. Euro cu tot cu datorii. Avocații de la Schoenherr au lucrat de partea vânzătorului, iar PeliFilip de partea cumpărătorului

Grupul german Metro a vândut ultimele patru hipermaketuri din România către un grup de executivi din retail, în contextul în care încă de anul trecut circulau informații privind derularea negocierilor de vânzare. Casa de avocatură Schoenherr a lucrat de partea vânzătorului, iar PeliFilip de partea cumpărătorului, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții  MIRSANU.RO.

“METRO GROUP a vândut părţile sociale deținute în cadrul Real Hyper Magazine SRL (care operează 4 magazine în România), companiei Terazone Enterprises Limited. Tranzacția a fost finalizată astăzi, 20 ianuarie 2017, moment în care noul proprietar a devenit deținătorul legal al acestor părţi sociale”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Adina Tîmplaru, Director de comunicare Metro Cash & Carry România. Aceasta nu a precizat care este valoarea tranzacției sau alte detalii ale acordului.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează valoarea totală a tranzacției peste nivelul de 40 mil. Euro, valoare care include în cea mai mare parte datoriile preluate ale firmei.

În spatele achiziției, s-ar afla Dusan Wilms, fostul șef al Metro România, împreună cu alți asociați, mai susțin surse din piață. Dusan Wilms nu a putut fi contactat pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

În 2012, Metro a vândut către grupul francez Auchan rețeaua hipermarketurilor Real din Europa de Est, inclusiv a 20 unități din România, în cadrul unei tranzacții totale de 1,1 mld. Euro.

Pentru cele două 20 de hipermarketuri Real, Metro a obținut aproximativ 257 mil. Euro, însă a rămas să opereze mai departe unitățile de la Oradea, Arad, Suceava și Constanța.

În ultimul exercițiu financiar, cele patru unități au obținut vânzări de 57 mil. Euro și pierdere de 11 mil. Euro la un număr mediu de 735 de angajați.

Grupul german Metro operează în România o rețea de 25 de magazine cash and carry, a căror cifră de afaceri în anul 2015 a fost de 4,49 mld. Lei (peste 1 mld. Euro) și un profit net de 35,4 mil. Lei (7,9 mil. Euro) și un număr de 4.576 angajați.

În anul 2015, omul de afaceri Ion Țiriac și-a vândut participația de 15% din afacerea Metro România către acționarul majoritar, în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută publică, estimată de către surse din piață la 60 – 70 mil. Euro.

Piața de retail din România a devenit recent scena celei mai mari tranzacții locale de profil, după ce Mid Europa Partners a semnat în noiembrie 2016 achiziția lanțului Profi pentru 533 mil. Euro de la Enterprise Investors. Investitorii strategici și financiari sunt atrași de potențialul de creștere al consumului în anii următori și de spațiul încă disponibil de extindere pentru marile rețele. Pe piața locală de retail, cele mai puternice poziții le au Kaufland, Carrefour și Auchan pe etajul de hipermarketuri, în timp ce pe suprafețe mai mici principalii concurenți sunt Lidl, Mega Image, Carrefour, Profi și Penny Market.

Șeful PwC România și avocatul Dragoș Radu, partener Radu și Asociații I EY Law, printre consultanții care au lucrat de partea Vector Watch în contextul tranzacției cu Fitbit. De cealaltă parte, grupul american a apelat pentru asistența juridică locală la serviciile Țuca Zbârcea & Asociații

Producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch a lucrat pe parcursul anului trecut în contextul tranzacției cu grupul american Fitbit cu o echipă de consultanți, din care au făcut parte PwC România și casa de avocatură Radu și Asociații afiliată rețelei EY Law, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Din echipa firmei de avocatură afiliate EY au făcut parte Dragoș Radu – Partener și Head of EY Law România, Radu Ionescu  și Nicoleta Gheorghe, ambii cu poziții de Senior Associate în cadrul EY Law.

De asemenea, PwC România a asigurat servicii de consultanță pe partea de taxe prin Ionuț Simion, Country Managing Partner al firmei, și Andreea Mitiriță, Director Taxe.

Vector Watch a anunțat pe 10 ianuarie că echipa sa și platforma de software vor fi integrate pe platforma Fitbit, care își va deschide un centru de dezvoltare la București, unde se află echipa Vector Watch. Firma a fost fondată acum trei ani de către Andrei Pittiș, care ulterior a atras Gecad în postura de principal investitor și acționar majoritar, alte pachete de acțiuni fiind preluate de fondul de investiții Catalyst România și investitorii privați Mihai Popescu, Bogdan Vlad și Radu Apostolescu, unul dintre fondatorii afacerii Emag.

Valoarea tranzacției dintre Vector Watch și Fitbit nu a fost făcută publică.

Pe lista consultanților angajați de către Vector Watch se găsesc Matt Sachse, Managing Director al băncii de investiții specializate în sectorul tehnologic Pagemill Partners, și Charles Welch, Co – CEO al băncii de investiții Menalto Advisors, care anterior a lucrat și el pentru Pagemill Partners. Ambele bănci de investiții americane își au sediul în Silicon Valley, care concentrează cartierele generale ale giganților lumii tehnologiei și internetului.

De asemenea, vânzătorii Vector Watch au lucrat cu Ted Cominos, care ocupă poziția de  Partener, și Cristina Audran – Proca, Counsel, pentru firma americană de avocatură Faegre Baker Daniels Llp. Ted Cominos, Cristina Audran – Proca și Dragoș Radu au lucrat anterior pentru firma britanică de avocatură Linklaters, care a avut un birou deschis la București până în 2008.

Din echipa Vector Watch au făcut parte și Marc Van Campen, Name Partner, și Leonie Kraakman, Associate, în cadrul firmei olandeze de avocatură Van Campen Liem.

În ceea ce privește Fitbit, grupul american a mizat pe consultanța juridică a firmei de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații. Sabrina Necula, Associate în cadrul casei de avocatură, se află printre cei împuterniciți de către firma americană, care a decis majorarea cu 0,5 mil. Dolari a capitalului social al subsidiarei locale, Fitbit Development, înființate în 2016, conform datelor făcute publice.

Radu Dumitrescu, Partener servicii suport în tranzacții și reorganizare în cadrul Deloitte România. Sursă foto: Deloitte.

Radu Dumitrescu, partener Deloitte România pentru servicii de suport în tranzacții și reorganizare: Piața locală de credite neperformante a fost de 1,5 – 2 mld. Euro și ar putea rămâne la acest nivel și în 2017. Mă aștept ca tranzacțiile cu portofolii locale să devină tranzacții cu portofolii regionale

Piața creditelor nepeformante din România a fost în 2016 la un nivel de 1,5 – 2 mld. Euro, nivel care este așteptat să fie atins și în acest an, afirmă Radu Dumitrescu, Partener servicii de suport în tranzacții și reorganizare în cadrul Deloitte România.

Acesta mai spune că piața de profil ar putea să se înscrie pe o tendință nouă. “Dacă până acum am văzut tranzacții cu portofolii locale, mă aștept ca acestea să devină tranzacții cu portofolii regionale”.

Piața de credite neperformante a luat avânt din 2014 încoace, făcând din România cea mai activă locație de profil din regiune, ceea ce a făcut și ca rata acestor împrumuturi la nivel de sistem să scadă de la un nivel de 22% în 2013 la 10% în octombrie 2016.

Datele Deloitte indică un stoc de credite neperformante de 6,464 mld. Euro pentru România la 31 decembrie 2015, cu mult sub nivelul Poloniei, cu 16,7 mld. Euro, dar peste Ungaria cu 5,1 mld. Euro, Cehia, cu 3,8 mld. Euro, Bulgaria cu 4,2 mld. Euro sau Serbia cu 2,5 mld. Euro.

deloitte npl grafic ro vs cee main

Anul trecut, Piraeus Bank a vândut portofoliul Elisabeth de 164 mil. Euro pentru 9 mil. Euro către Kruk, care a cumpărat și un portofoliu de aproape 600 mil. Euro valoare nominală de la Bancpost și alte subsidiare ale Eurobank. De asemenea, BCR a vândut portofoliul Blue Lake de circa 370 mil. Euro la un preț de până la 55 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Printre vânzătorii importanți de portofolii neperformante din 2016 s-a numărat și CEC Bank. În toamnă, BRD a lansat tranzacția Iris, de vânzare a unui portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 329 mil. Euro, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, tranzacție care a atras toți jucătorii locali majori, însă calendarul a suferit amânări, astfel că tranzacția urmează să ajungă în faza ofertelor finale la finele lunii ianuarie, deși inițial trebuie să se încheie până la finele anului 2016.

Tranzacțiile cu credite neperformante prezintă două aspecte importante, afirmă Radu Dumitrescu de la Deloitte: așteptarea de preț și structura tranzacției.

Echipa Deloitte a încheiat cu succes șase tranzacții de vânzare de credite neperformante, cu o valoare nominală de 1,2 mld. Euro. Deloitte a avut în 2016 mandatul Piraeus Bank România pentru vânzarea portofoliului Elisabeth.

Pe piața mandatelor pentru tranzacțiile cu credite neperformante, Deloitte concurează cu PwC și KPMG.

Ioana Filipescu, Partener consultanță în fuziuni și achiziții în cadrul Deloitte România. Sursă foto: Deloitte.

Deloitte a calculat piața locală de fuziuni și achiziții din 2016 la 3,4 – 4 mld. Euro, peste nivelul estimărilor EY. Ioana Filipescu, partener M&A Deloitte România: Tranzacții de peste 500 mil. Euro ar putea apare în acest an în domenii ca servicii financiare sau energie

Piața de fuziuni și achiziții a fost în 2016 la nivelul de 3,4 – 4 mld. Euro, în creștere cu 23% față de anul anterior, potrivit datelor Deloitte România, pe fondul tranzacțiilor înregistrate pe final de an. Valoarea este încă departe de nivelul pieței din 2007 – 2008, când aceasta a atins un vârf de 6 – 7 mld. Euro, afirmă Ioana Filipescu, Partener consultanță în fuziuni și achiziții în cadrul Deloitte România.

Cifrele Deloitte indică o piață locală de fuziuni și achiziții în 2016 ceva mai mare față de calculele făcute recent de către o altă firmă din Big Four. Florin Vasilică, liderul biroului de asistență în tranzacții al EY România, spunea că dacă în prima jumătate a anului trecut, piața a atins o valoare de 1,1 mld. Dolari, în a doua jumătate a anului, numărul aproape s-a dublat, ceea ce sugerează o valoare de până la 3,3 mld. Dolari (circa 3 mld. Euro).

Consultanții Deloitte spun că România a înregistrat anul trecut trei tranzacții de peste 500 mil. Euro, așa-numitele megatranzacții. Achiziția fabricii Ursus de către japonezii de la Asahi este estimată la 856 mil. Euro, calcul bazat pe un multiplu de circa 14,7 EBITDA, așa cum rezultă din tranzacția încheiată la nivelul regiunii, valoare care o situează în postura de cea mai mare tranzacție de pe piața locală de fuziuni și achiziții.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO scria pe 13 decembrie că achiziția locală a Asahi din industria berii ar putea fi cea mai mare tranzacție de pe piața de fuziuni și achiziții din România în anul 2016.

Conform Deloitte, achiziția Asahi a fost urmată de către cumpărarea pachetului majoritar al KMG International (fostul Rompetrol Group) de către chinezii de la CEFC, tranzacție estimată la 595 mil. Euro, respectiv de către achiziția Profi de către fondul de investiții Mid Europa Partners pentru 533 mil. Euro. În două dintre cele trei megatranzacții, EY a lucrat la achiziția Asahi a activelor SAB Miller, respectiv pentru Mid Europa la achiziția Profi.

“Acum considerăm megatranzacții orice tranzacție de peste 500 mil. Euro, însă până în 2008 megatranzacții erau considerate doar acele tranzacții care depășeau valoarea de 1 mld. Euro”, explică Ioana Filipescu, Partener consultanță în fuziuni și achiziții în cadrul Deloitte România.

Potrivit acesteia, tranzacțiile mari sunt considerate cele cu valori cuprinse între 100 și 500 mil. Euro.

Evaluarea Deloitte asupra pieței de profil cuprinde 85 de tranzacții care au fost făcute publice, tranzacții cu o valoare minimă de 5 mil. Euro fiecare.

M&A Deloitte infografic main

Valoarea medie a unei tranzacții a fost anul trecut de 43 mil. Euro, în creștere față de 2015, valoarea medie fiind obținută după scoaterea din analiză a megatranzacțiilor și apoi normalizarea celor luate în calcul.

Fondurile de investiții au avut o pondere de 27% în fuziunile și achizițiile înregistrate în  România.

“Ne așteptăm în 2017 ca piața de fuziuni și achiziții să fie în jurul a 3 mld. Euro”, afirmă reprezentanta Deloitte.

Întrebată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO unde am putea vedea megatranzacții (tranzacții cu o valoare minimă de peste 500 mil. Euro) în acest an, Ioana Filipescu a răspuns: “În servicii financiare sau energie”.

De asemenea, întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO câte bănci locale ar putea fi vândute în acest an, Radu Dumitrescu, Partener servicii de suport în tranzacții și reorganizare în cadrul Deloitte, a răspuns: “Mai mult de o bancă sau două”.

În acest moment, sunt în derulare procese de vânzare la Veneto Banca și Banca Românească, conform informațiilor disponibile din piață.

Piața de fuziuni și achiziții din România intră în al doilea grup de piețe din regiune din punct de vedere al mărimii, cu Ungaria, Grecia sau Croația, însă după grupul valoric reprezentat de către Turcia, Polonia, Austria și Cehia, mai spun oficialii Deloitte.

“Noi contabilizăm acel așa-zis M&A pur, care nu include tranzacțiile ce intră în categoria M&A capital markets (tranzacții pe piețele de capital – n.r.), unde găsim ofertele publice de preluare, vânzări secundare de pachete de acțiuni, tranzacții cu pachete minoritare. De asemenea, din analiză excludem tranzacțiile din piața imobiliară”, mai spune Ioana Filipescu.

Piața de fuziuni și achiziții este ciclică pentru că urmează ciclurile de dezvoltare economică, ea urmărind curba de evoluție a investițiilor străine directe, în condițiile în care, de obicei, cumpărătorul este un investitor străin, fie strategic, fie financiar.

Datele Deloitte mai arată că în sectorul imobiliar, anul trecut tranzacțiile locale au fost de aproximativ 300 – 400 mil. euro.

Lars Wiechen, Partener coordonator consultanță financiară în cadrul Deloitte România, Sursă foto: Deloitte.

Lars Wiechen, Partener coordonator consultanță financiară în cadrul Deloitte România, Sursă foto: Deloitte.

Departamentul de consultanți în fuziuni și achiziții alături de echipa de suport în tranzacții și reorganizare, respectiv de departamentul de evaluare și modelare financiară, precum și activitățile de forensic (servicii de investigare) sunt coordonate de către Lars Wiechen, Partener coordonator consultanță financiară în cadrul Deloitte România.

Potrivit acestuia, din 2014 până acum, departamentul pe care îl coordonează a ajuns de la 25 la 50 de oameni, iar veniturile generate au crescut cu peste 25% în ultimii trei ani.

„Avem în derulare un număr de aproximativ 10 mandate în tranzacții, mai multe pe partea de vânzare, iar restul pe partea de cumpărare. Portofoliul nostru este unul echilibrat între investitori strategici, financiari și antreprenori”, a spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Lars Wiechen.

Potrivit acestuia, veniturile departamentului pe care îl coordonează au o pondere de peste 10% din afacerile locale ale Deloitte, peste media înregistrată în industrie. Consultanța fiscală și cea juridică, respectiv auditul constituie, de asemenea, linii principale de afaceri ale Deloitte România.

La nivel local și global, Deloitte face parte din careul firmelor de audit și consultanță alături de EY, KPMG și PwC.

Silviana Badea preia de la 1 martie poziția de Managing Director JLL România. Sursă foto: JLL.

JLL: Sunt în derulare în diferite stadii de negociere tranzacții de 630 mil. Euro pe piața imobiliară locală. România a atras investiții imobiliare de aproape 900 mil. Euro în 2016, în creștere cu 35%

Tranzacțiile aflate în derulare acum pe piața imobiliară locală se situează la aproximativ 630 mil. Euro, potrivit unui studiu al firmei de consultanță imobiliară JLL.

”Fundamentele pieței rămân robuste. Estimările macroeconomice pentru România sunt pozitive. România a fost cea mai performantă țară din UE din punct de vedere al cresterii PIB-ului estimată pentru 2016 (4,8%) și este de așteptat să își mențină această poziție și în 2017, în ciuda unei scăderi a ritmului de creștere. Cererea din partea chiriașilor se situează la niveluri record pe toate segmentele pieței. Numărul proprietăților disponibile la vânzare este în creștere și există o diferență importantă între randamentele ce pot fi obținute din investiții în România comparativ cu cele din Polonia și Cehia. Pe de altă parte, în ceea ce privește finanțarea bancară, termenii și condițiile s-au îmbunătățit semnificativ în ultimul an apropiindu-se de cele din țările mai mature din Europa Centrală și de Est. În consecință, percepția asupra pieței este una pozitivă, în prezent fiind în diferite stadii de negociere tranzacții cumulând aproximativ 630 milioane de euro”, a declarat Silviana Petre Badea, National Director, Head of Capital Markets JLL Romania.

Nivelul randamentelor se situează în jurul a 7,5% pentru proiectele de birouri, în timp ce pe piața industrială acestea sunt de 9%.

”Randamentele la birouri și industrial s-au menținut constante în ultimele 12 luni, în timp ce la proiectele de retail acestea s-au comprimat cu 25 de puncte de bază în 2016. În present, există presiune pe randamente, iar în acest an am putea vedea comprimări semnificative pe segmentul industrial, fiind posibile, de asemenea, ușoare scăderi și pe birouri și retail, ceea ce se va traduce într-o creștere a prețurilor”, a declarat Silviana Petre Badea.

Datele JLL cotează ca fiind cea mai mare tranzacție imobiliară locală din 2016 achiziția a 26,88% din acțiunile companiei Globalworth de către grupul sud-african Growthpoint pentru aproximativ 186 mil. Euro. După ordinul de mărime al tranzacției, urmează achiziția P3 Logistic Park de către GIC, fondul suveran de investiții al statului Singapore, în cadrul unei tranzacții pan-europene a P3, iar apoi preluarea Sibiu Shopping City de către NEPI de la ARGO pentru un total de 100 mil. euro, reprezentând cea mai mare tranzacție cu un singur activ realizată în afara Bucureștiului, după criza economică.

Anul trecut a marcat intrarea unor nume noi pe piața imobiliară locală, fie prin achiziția unor platforme regionale, fie prin preluarea unor active individuale, printre aceștia numărându-se Logicor (divizia industrială europeană a Blackstone), GIC, PPF și Growthpoint.

Datele JLL nu iau în calcul fuziunea la nivel internațional dintre NEPI, jucător al cărui portofoliu este predominant localizat în România, și Rockcastle.

Investițiile pe piața imobiliară din România sunt estimate pentru 2016 la aproape 900 mil. euro, cu 35% mai mare decât cel înregistrat în 2015, când au fost de 663 mil. euro, potrivit unui studiu al firmei de consultanță imobiliară JLL

Numărul tranzacțiilor a fost ușor mai redus, ceea ce înseamnă că valoarea medie a unei tranzacții a crescut, notează consultanții JLL.

Bucureștiul a cumulat peste 70% din volumul total al investițiilor, mai puțin decât în 2015, trend care arată o oarecare îmbunătățire a lichidității în orașele secundare. Tranzacțiile cu spații de birouri au dominat volumele, reprezentând 45% din total, în timp ce segmentele de retail și industrial au cumulat câte circa 26% fiecare.

România a atras 7% din investițiile atrase în piețele imobiliare din Europa Centrală și de Est, care au depășit anul trecut 12,5 mld. euro, în creștere cu 42% față de 2015, marcând cel mai ridicat nivel înregistrat din 2007 încoace, când nivelul a fost la 15,81 mld. euro.

De altfel, anul 2016 a fost unul al recordurilor la nivelul majorității țărilor din regiune, în Cehia și Slovacia înregistrându-se maxime istorice, în timp ce volumele din Polonia, Ungaria și Europa de Sud-Est au avut de asemenea niveluri record.

Estimările pentru 2017 rămân pozitive cu condiția ca oferta de noi produse să acopere nivelurile ridicate ale cererii. Polonia a atras 36% din volumul investițiilor in regiune, aceasta fiind urmată de Cehia cu 29%, de Ungaria cu 13%, de regiunea Europei de Sud-Est cu 8%, respectiv de către România și Slovacia, fiecare cu 7%.

Avocații Dentons asistă cu o echipă din care fac parte partenerii Perry Zizzi și Bogdan Papandopol pe investitorul ceh CPI Property Group la achiziția portofoliului de retail din Europa Centrală și de Est al CBRE Global Investors. Vânzătorul a lucrat cu avocații Clifford Chance

Firma globală de avocatură Dentons a asistat grupul ceh CPI Property Group la achiziția unui portofoliu format din 11 centre comerciale din România, Polonia, Cehia și Ungaria de la CBRE Global Investors.

Portofoliul cuprinde o suprafață închiriabilă totală de aproximativ 265,000 metri pătrați și este compus din centrul comercial Felicia din România; centrul comercial și parcul de retail Olympia Plzen, centrele comerciale Nisa și Zlatý Anděl din  Republica Cehă; complexul Andrássy, centrele comerciale Polus, Campona și două depozite Interspar din Ungaria și centrul comercial Ogrody din Polonia.

Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc în primul trimestru din 2017, fiind supusă unor aprobări de la autoritățile din Republica Cehă și Ungaria.

Evan Z. Lazar, Co-președinte al Dentons Global Real Estate Group a coordonat acest proiect. Pe plan local, echipa a fost condusă de partenerii Perry Zizzi și Bogdan Papandopol, a anunțat firma de avocatură.

De cealaltă parte, vânzătorul CBRE Global Investors a fost asistat de către firma de avocatură Clifford Chance, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

CPI Property Group, al cărui patron este miliardarul ceh Radovan Vitek, este o companie de top din sectorul imobiliar, concentrată pe investiții pe termen lung, închirieri de spații și management de active în Europa Centrală și de Est și Germania.

Centrul comercial Felicia din Iași este o proprietate evaluată de către surse din piață la aproximativ 30 mil. Euro.

Achiziția CPI Property Group completează și portofoliul companiei cehe pe piața românească, deja prezent cu propriile proiecte în dezvoltare pe segmentele de logistică, rezidențial, retail și birouri.

Fondul de investiții Abris Capital intră în faza primului exit local. Abris a dat încă de anul trecut bancherilor de investiții de la Rothschild mandatul de vânzare al companiei de curierat Urgent Cargus

Abris Capital Partners, manager de capital privat cu interese de investiții în Europa Centrală și de Est, a început procedurile pentru demararea primului său exit local prin vânzarea companiei de curierat Urgent Cargus.

În acest scop, Abris Capital a dat încă de anul trecut mandat bancherilor de investiții de la Rothschild să pregătească procesul de vânzare, tranzacție așteptată să fie finalizată în acest an, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea Urgent Curier, al doilea operator privat de profil din piață, de către Abris Capital este cotat ca unul dintre cele mai mari exituri locale ale unui fond de private equity activ local din ultimii ani, dacă exceptăm vânzarea Profi de către Enterprise Investors pentru 533 mil. Euro în numerar – tranzacție semnată la finele lunii noiembrie 2016.

Ultima vânzare locală importantă, coordonată de către banca de investiții Rothschild, a fost exitul din 2015 al fondului de investiții Advent International și al antreprenorului Wargha Enayati din afacerea Regina Maria, tranzacție estimată la aproximativ 150 mil. Euro.

În sectorul de profil, Austrian Post a semnat în septembrie 2016 vânzarea pachetului integral de acțiuni al Postmaster către omul de afaceri Octavian Radu, care era deja acționar în afacerea Total Post. Valoarea tranzacției de exit a operatorului poștal austriac din România este estimată la 3 – 4 mil. Euro, decizia fiind luată în contextul în care compania înregistra pierderi, potrivit datelor publicate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 6 octombrie 2016.

Abris Capital Partners a intrat în octombrie 2012 pe piața din România prin achiziția Cargus de la DHL, tranzacție finalizată în 2013. Apoi, în iulie 2014, Abris a anunțat achiziția afacerii Urgent Curier de la familia Corina și Sebastian Bălășescu. Ulterior, Abris a fuzionat operatorii de curierat locali preluați formând o singură platformă, Urgent Cargus. Echipa de conducere în frunte cu Gian Sharp s-a ocupat de integrarea companiilor și este concentrată pe îmbunătățirea rezultatelor financiare ale afacerii, în condițiile în care fondul de investiții urmează să-și facă în mod natural exitul.

În august 2015, fondul de investiții și-a refinanțat achizițiile de la Cargus și Urgent Curier printr-un credit de 162,4 mil. Lei (36,9 mil. Euro) contractat de la BCR și BRD, suma maximă garantată de către Urgent Cargus, noul debitor, fiind de 194,88 mil. Lei (44,2 mil. Euro).

În septembrie 2015, Abris a decis reducerea capitalului social a Urgent Cargus cu 86,6 mil. Lei (circa 20 mil. Euro), sumele fiind distribuite către acționarii companiei. Alte 10 mil. Lei (2,4 mil. Euro) au fost direcționate cu titlu de dividende în contul profiturilor obținute în perioada 2012 – 2014 tot către proprietarii Urgent Cargus.

Prin aceste operațiuni, Abris și-a recuperat banii investiți în cele două companii, astfel că prețul obținut din vânzarea Urgent Curier va intra cu titlu de beneficiu net în conturile fondului de investiții.

Pe piața serviciilor poștale din România, estimată la 2,4 mld. Lei (550 mil. Euro) în 2015 de către autoritatea de reglementare sectorială ANCOM, Urgent Cargus intră în categoria celor mai mari furnizori cu trafic de trimiteri poștale, pe segmentul de coletărie, precum și în alte segmente ale pieței de profil.

Primii zece operatori de profil au concentrat 86% din veniturile obținute din servicii poștale în 2015, printre aceștia numărându-se compania de stat Poșta Română, Fan Courier și Urgent Cargus.

Piața de profil a înregistrat în 2015 o creștere generală de 4,4% și este cotată ca un domeniu cu potențial, dacă ne uităm la ultimele tranzacții în sector.

Piața globală de profil a înregistrat anul trecut achiziția TNT Express de către FedEx pentru 4,4 mld. Euro, adică în jurul unui multiplu de 9 EBITDA (câștigul obținut înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

Ultimul bilanț public indică pentru Urgent Cargus o cifră de afaceri în 2015 de 311,9 mil. Lei (70,2 mil. Euro) și un profit net de 10,67 mil. Lei (2,4 mil. Euro) la un personal format din 1.205 angajați.

Cezar Scarlat, partener Abris Capital Partners și șeful biroului local, este unul dintre cei mai activi manageri de private equity la nivel local, bifând în mai puțin de patru ani (octombrie 2012 – iulie 2016) achizițiile Cargus, Urgent Curier, precum și a altor operatori de curierat mai mici, respectiv achiziția pachetului majoritar în grupul de firme Pehart în 2015 și a pachetului de 82% din acțiunile grupului de firme Green Group în primul semestru al anului 2016.

Abris Capital a preluat în 2016 platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack de la miliardarul polonez Leszek Czarnecki în cadrul unei tranzacții estimate la 825 mil. zloți (186 mil. euro).

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare două fonduri de investiții cu capital de 770 mil. euro, din care ultimul a fost ridicat în 2013 cu o capitalizare de 450 mil. euro și din el se derulează investiții. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Ultimul fond ridicat de Abris Capital a investit deja banii și este de așteptat să ridice un nou fond de investiții, mișcare la care au recurs în ultima vreme și alți manageri de capital de risc din regiune.

Tichetul de investiție al Abris în cadrul unei tranzacții se situează, de regulă, între 20 și 60 mil. euro, dar poate fi considerabil mai mare alături de co-investitori.

Pe piața managerilor de capital privat concentrați pe investițiile din România și din regiunea Europei Centrale și de Est, Abris Capital Partners concurează în tranzacții de anvergură similară sau apropiată cu cele de care sunt interesați și competitori regionali precum Enterprise Investors, Innova Capital sau Mid Europa Partners, toți activi și pe piața locală.

bitdefender deal main

Bitdefender a cumpărat din propriul cash la finele anului trecut o companie în Franța de la un grup de cinci antreprenori. Ce spune cumpărătorul despre impactul achiziției: „Franța va reprezenta aproape 10% din veniturile companiei”. Bitdefender nu exclude noi achiziții în piețele cu importanță strategică

 

Producătorul de antivirus Bitdefender, controlat de către Florin și Măriuca Talpeș, a anunțat astăzi că a cumpărat compania franceză Profil Technology în cadrul strategiei sale de a accelera dezvoltarea companiei în piețele considerate ca având o importanță strategică.

Preluarea Profil Technology de către Bitdefender se înscrie în planul de expansiune a companiei românești pe segmentul marilor companii.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă cumpărătorul afirmă că “aceasta este cea mai mare achiziție derulată de Bitdefender până acum și întărește poziția companiei în Europa și la nivel global”.

„Franța este o piață cheie pentru noi în viitor. Prin preluarea business-ului nostru in-house, vom putea fi mai aproape de parteneri și de clienți și ne propunem să repetăm în domeniul enterprise succesul înregistrat de noi pe piața consumatorilor rezidențiali, mizând pe superioritatea tehnologică a produselor noastre pentru a câștiga o poziție de lider”, a declarat Florin Talpeș, CEO Bitdefender.

Prezent pe piața franceză din 2001, Bitdefender a devenit rapid un jucător puternic în retailul de soluții de securitate cibernetică din Franța, controlând o treime din piața soluțiilor achiziționate în magazine de consumatorii francezi. Bitdefender protejează de asemenea mai mult de un million de calculatoare de business în toate industriile (sectorul public, educație, sănătate, sectorul financiar).

Propulsate de cele mai recente inovații tehnologice, vânzările Bitdefender către mari companii s-au triplat în ultimii trei ani, iar compania a câștigat încrederea marilor clienți în securizarea infrastructurilor hibride. Doar în 2016, Bitdefender și-a stabilit prezentă locală în Italia și Suedia ca parte a strategiei de expansiune la nivel global, și și-a crescut rețeaua de parteneri cu mai bine de 100% în ultimii doi ani.

“Bitdefender a achiziționat compania Profil Technology printr-o tranzacție cash cu o valoare confidențială(…) Tranzacția a fost finalizată la sfârșitul lunii decembrie 2016”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Bitdefender.

Aceștia adaugă că Bitdefender a cumpărat pachetul de 100% din acțiunile Profil Technology din Franța de la un grup de antreprenori format din fondatorii Nabila Berkane (CEO al companiei franceze), Philippe Lafouge și Jean François Duffourg, cărora li s-au alăturat ulterior ca acționari minoritari Julien Pecqueron și Stéphane Pacalet. Compania franceză a fost fondată în 1989 sub numele Editions Profil. Pecqueron a venit în companie în anul 1997, iar Pacalet în anul 2000, amândoi făcând parte din managementul companiei.

Compania Profil Technology a fost preluată integral. Procesul de integrare este în curs de derulare, iar toți angajații din vânzări și marketing au participat la evenimentul dedicat echipelor de vânzări, organizat la București în luna ianuarie. Angajații și procesele vor fi integrate complet în termen de șase luni.

Impactul achiziției din Franța este așteptat să se vadă în afacerile Bitdefender.

“Franța va reprezenta aproape 10% din veniturile totale ale Bitdefender. În sectorul enterprise (companii – n.r.) , obiectivul este să atingem o cotă de piață de 10% în următorii trei ani. În segmentul soluțiilor consumer (clienți persoane fizice – n.r.), unde Bitdefender are o cotă de piață de 30% în retail și o cotă de piață totală de 10%, ținta este să depășim o cotă de piață de 20% în următorii trei ani. Piața soluțiilor de securitate cibernetică din Franța este una dintre cele mai mari trei la nivel european și printre cele mai importante cinci pentru Bitdefender”, au explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Bitdefender.

Întrebați dacă Bitdefender are în vizor noi achiziții pe piețele externe, reprezentanții companiei au răspuns: “Modelul de business al Bitdefender presupune prezența în anumite piețe prin intermediul unor parteneri exclusivi, care gestionează integral activitățile de vânzări și marketing pentru produsele Bitdefender. Decizia asupra achiziției unor parteneri se ia cu scopul de a accelera dezvoltarea Bitdefender în piețele de importanță strategică prin investiții masive menite să întărească relația cu distribuitorii și clienții”.

Bitdefender este unul dintre producătorii de soluții de securitate informatică la nivel global, afacere dezvoltată de către soții Florin și Măriuca Talpeș. La finele lui 2007, Axxess Capital, managerul de capital privat condus de către Horia Manda, a intrat în acționariatul Bitdefender, tranzacție anunțată în premieră la acea dată de către cotidianul financiar Business Standard.

Ulterior, participația Axxess Capital a mai crescut, însă managerul de capital privat a rămas în postura de acționar minoritar. În ultimul deceniu, proprietarii Bitdefender au purtat mai multe runde de discuții pentru atragerea unui investitor puternic în poziția de acționar minoritar, iar la nivel declarativ s-a vorbit în ultimii ani de o eventuală listare a companie pe bursă, idee reluată și la finele lui 2016. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 12 februarie 2015 că acționarii Bitdefender au purtat negocieri pentru o eventuală vânzare a unui astfel de pachet minoritar, banca americană de investiții Signal Hill fiind la acel moment angajată pentru a găsi un investitor puternic.

În sectorul TMT, recent, grupul american Fitbit a anunțat preluarea platformei de software și a echipei producătorului de ceasuri inteligente Vector Watch, în cadrul unei serii de tranzacții prin care mai multe start-upuri locale din zona de tehnologie au fost preluate de către jucători internaționali în ultimii ani.

Miliardarul ceh Radovan Vitek cumpără centrul comercial Felicia din Iași, preluare evaluată la aproximativ 30 mil. euro. Tranzacția locală face parte din achiziția unui portofoliu regional de centre comerciale de la fonduri de investiții ale CBRE Global Investors

CPI Property Group, controlat de către miliardarul ceh Radovan Vitek, cumpără centrul comercial Felicia din Iași, evaluat la aproximativ 30 mil. Euro de către surse din piață. Tranzacția locală are loc în cadrul unei achiziții la nivel regional a unui portofoliu format din 11 centre comerciale, vânzătorul fiind două fonduri de investiții ale CBRE Global Investors.

Portofoliul cuprinde o suprafață totală de circa 265.000 de metri pătrați și este format din centre comerciale din România, Polonia, Cehia și Ungaria.

CPI Property Group este deja activ în piața imobiliară locală prin intermediul a șase proiecte, din care cinci sunt în faza de dezvoltare.

Proiectele CPI Property Group acoperă toate segmentele importante ale pieței imobiliare din România, rezidențial, birouri, retail și logistică. Lista de proiecte a CPI Property Group din România cuprinde acum Pro Tower (birouri și rezidențial) în zona Piața Muncii din București, proiectul Airport City (birouri și logistică) din apropierea aeroportului international din Capitală, Mogoșoaia Residence (retail și rezidențial) din apropierea lacului Mogoșoaia, 101 C Residence de pe Bulevardul Timișoara din București (165.000 metri pătrați pentru 2.000 locuințe), respectiv Pipera Central și Pipera Est (ambele cu component rezidențial și birouri).

Portofoliul CPI Property Group cuprinde șase piețe – Germania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și România, și este evaluat la 4,2 mld. Euro.

Felicia Shopping Center a fost deschis în octombrie 2007 în Iaşi şi are 29.000 mp inchiriabili.

Felicia Shopping Center este deţinut în coproprietate de CBRE Global Investors şi Carrefour România, iar din aprilie 2016 a trecut în portofoliul de administrare a proprietăților gestionat de CBRE.

Radovan Vitek, 45 de ani, are o avere estimată de către revista americană Forbes la 1,6 mld. Dolari. Vitek, cotat ca al treilea cel mai bogat om din Cehia, este căsătorit și are 4 copii. Vitek a făcut avere după participarea la privatizările derulate în Slovacia în anii 1990 și după ce în 1997 a preluat în Cehia active pe care le-a transformat într-un hotel de lux, făcându-și astfel intrarea ca investitor pe piața imobiliară.

În vara lui 2016, un alt miliardar și cel mai bogat om din Cehia, Petr Kellner, a cumpărat pentru 48 mil. Euro proiectul de birouri Metropolis din București, făcându-și intrarea pe piața imobiliară locală.

Tranzacțiile pe piața imobiliară locală se țin lanț și arată interes atât din partea investitorilor străini, dar și locali precum Țiriac sau a fraților Dragoș și Adrian Pavăl, care sunt aproape de achiziția birourilor AFI Park, datorită randamentelor superioare pe care activele locale le oferă în comparație cu alte piețe din regiune.

Proprietarii Dedeman se pregătesc să cumpere proiectul de birouri AFI Park din București al miliardarului israelian Lev Leviev. Valoarea tranzacției este estimată în jurul a 160 mil. Euro

Proprietarii lanțului de bricolaj Dedeman, cu afaceri anuale de aproximativ 1 mld. Euro, se pregătesc să achiziționeze proiectul de birouri AFI Park din București, aflat în portofoliul omului de afaceri israelian Lev Leviev, susțin surse din piață. Tranzacția este estimată la aproximativ 160 mil. Euro.

La un astfel de calibru, vânzarea proiectului de birouri AFI Park ar deveni una dintre cele mai mari tranzacții locale de pe piața imobiliară și o tranzacție – record pentru ultimii ani pe piața birourilor din București.

“Abia am semnat o scrisoare de intenție, deci nu este vândut încă. Toate celelalte detalii sunt sub clauze de confidențialitate și deci, nu le pot dezvălui în acest moment”, preciza pe 12 decembrie 2016 David Hay, CEO AFI Europe România, pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Dedeman nu au făcut niciun fel de comentariu pe acest subiect la solicitările jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO trimise de la începutul lunii decembrie până acum.

Proprietarii Dedeman, frații Dragoș și Adrian Pavăl, caută să plaseze în oportunități de pe piața imobiliară o parte din lichiditățile obținute, afirmă surse din piață. Dedeman, lider pe piața locală de bricolaj, este o afacere care produce un câștig consistent, compania raportând pentru anul financiar 2015 un profit net în valoare de 563 mil. Lei (circa 127 mil. Euro).

Interesul Dedeman pentru afacerile imobiliare este demonstrat și de faptul că, pe 18 octombrie 2016, Dedeman SRL a depus cerere la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) pentru înregistrarea a două mărci – DIM, respectiv DIM D.I.M. Properties referitoare la clasele de servicii de asigurări, afaceri financiare, afaceri monetare și afaceri imobiliare. Solicitarea a fost depusă cu ajutorul cabinetului individual de proprietate industrială Alecu Bogdan din Bacău, oraș în care se află sediul central al rețelei Dedeman.

Vânzarea imobilelor de birouri AFI Park, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 21 aprilie 2015, a atras discuții cu mai mulți investitori, însă în ultimul an proprietarii Dedeman au fost din ce în ce mai aproape de o semnare a tranzacției, susțin sursele citate.

În iunie 2016, AFI Europe a semnat un acord neangajant cu un investitor pentru vânzarea AFI Park 1,2 și 3, cu opțiune pentru potențialul cumpărător de a prelua și imobilele 4 și 5 din cadrul complexului de birouri din București.

Pe 23 noiembrie 2016, cele două părți au semnat un acord neangajant actualizat pentru întregul complex de birouri AFI Park, format din AFI Park 1,2,3,4 și 5. În baza acordului semnat, investitorul care nu a fost nominalizat până acum urma să realizeze activități specifice de due diligence (analiză) privind proiectul de birouri și să semneze un acord detaliat în primul trimestru al acestui an, precizează reprezentanții AFI Europe în cadrul unui raport al companiei din 28 noiembrie 2016.

Prețul agreat referitor la vânzarea proiectului AFI Park, format din cele cele cinci clădiri de birouri, va fi determinat pe baza unei valori de aproximativ 164,5 mil. Euro, ce poate fi subiectul unor ajustări, arată raportul AFI.

Dacă tranzacția va fi finalizată, AFI estimează să obțină fluxuri de numerar agregate, după plata taxelor, cu o valoare de 288 milioane shekeli, adică 70 mil. euro (nivel bazat pe cursul de schimb al euro din 23 noiembrie 2016) și un câștig după impozitare de circa 14 milioane shekeli, adică 3,4 mil. Euro.

Dedeman, compania creată de la zero în 1993 de către frații Dragoș și Adrian Pavăl, au cumpărat în 2011 un lot de circa trei hectare de teren pe platforma Laromet de la AFI Europe pentru o sumă estimată la 16 mil. Euro la vremea respectivă. Dedeman, ca orice rețea de magazine cu acoperire națională, are o cunoaștere detaliată a pieței terenurilor și a evoluției prețurilor în diferite zone ale țării.

AFI Europe are în portofoliu investiții imobiliare în mai multe piețe din regiune, precum și în Europa de Vest.

Proprietățile imobiliare ale AFI Europe din România aveau o pondere de 61% din veniturile grupului, cifrate la 64 mil. Euro în 2015, respectiv reprezentau 60% din evaluarea întregului portofoliu imobiliar european de 1,225 mld. Euro, potrivit unei evaluări a CBRE din septembrie 2015.

Proprietățile imobiliare din România aveau o valoare de piață așadar la acel moment de 581,66 mil. Euro, din care numai centrul comercial AFI Palace Cotroceni însemna 427,998 mil. Euro.

AFI Park 1,2 și 3, cu o suprafață brută de închiriere de 37.242 metri pătrați aveau o valoare de piață stabilită la 85,957 mil. Euro la un venit net operațional (NOI) de 5,34 mil. Euro pe an și o rată de ocupare de 97% la 31 decembrie 2015.

AFI Park 4 și 5, finalizate în 2016 și prevăzute să aducă încă 32.578 metri pătrați, aveau un cost de dezvoltare estimat la 54,196 mil. Euro și o valoare contabilă de 40,379 mil. Euro.

Proiectul de birouri AFI Park a fost dezvoltat cu finanțări atrase de la BCR și Leumi Bank.

Prima clădire de birouri din proiectul AFI Park a fost finalizată în 2012, iar AFI Park 2 și 3 au fost finalizate în 2014. Pentru finalizarea lucrărilor, firma israeliană a contractat două credite de la BCR, unul în valoare de 17 mil. euro pentru AFI Park 2, iar altul de 15 mil. euro pentru AFI Park 3 unde bugetul total al construcției s-a ridicat la 20 mil. euro.

Pentru AFI Park 4 și 5, lucrările de construcții și de dezvoltare au fost finanțate dintr-un împrumut de 39 mil. Euro, conform AFI. Pe 25 iunie 2015, AFI Park Offices 4 & 5 SRL a luat un credit de la Leumi Bank România.

AFI Europe, investitor imobiliar controlat de Lev Leviev, rezident britanic de origine israeliană, a investit până acum în diferite etaje ale pieței imobiliare, de la retail până la birouri și rezidențial.

Lev Leviev, 61 de ani, are o avere estimată de către revista americană Forbes la 1,08 mld. dolari. Leviev s-a născut în Uzbekistan și a făcut bani din imobiliare, dar și în industria diamantelor.

Piața imobiliară locală rămâne una dintre cele mai atractive ținte pentru investitorii străini și locali, în condițiile în care randamentele de aici asigură profituri mai bune față de alte piețe din regiune.

Pe segmentul de birouri, Globalworth este unul dintre cei mai activi cumpărători, în timp ce pe segmentul de retail investitorul care a dominat ultimii ani a fost NEPI, iar pe segmentul spațiilor de logistică foarte activ la cumpărare a fost CTP.

Leroy și Asociații promovează doi noi parteneri, ca urmare a strategiei de continuă dezvoltare a societății

Cristina Togan și Eleonora Udroiu încep noul an din postura de parteneri ai Leroy și Asociații

Bucureşti, 16 ianuarie 2017 – Leroy şi Asociaţii – societate de avocați independentă promovează doi noi parteneri: Cristina Togan şi Eleonora Udroiu – avocaţi foarte apreciaţi şi cu o experienţă vastă în dreptul afacerilor.

Cristina Togan. Sursă foto : Leroy și Asociații.

Cristina Togan. Sursă foto : Leroy și Asociații.

Cristina Togan face parte din echipă de peste 10 ani, fiind specializată în drept financiar bancar şi drept imobiliar. Membră a Baroului Bucureşti din anul 2007, Cristina a acordat asistenţă juridică unor instituţii financiare internaţionale şi instituţii de credit în operaţiuni de finanţări structurate de diverse tipuri, inclusiv finanţări de achiziţii, finanţări imobiliare şi finanţări de proiecte, precum şi în domeniile corporativ bancar şi al instrumentelor financiare derivate. În anul 2016, Cristina a contribuit în mod determinant la emiterea primei opinii juridice cu privire la netting guvernată de legea română, în favoarea International Swaps and Derivatives Association. Experiența sa include, de asemenea, asistarea investitorilor locali şi internaţionali în tranzacţii imobiliare şi proceduri de licitaţii publice.

Eleonora Udroiu. Sursă foto : Leroy și Asociații.

Eleonora Udroiu. Sursă foto : Leroy și Asociații.

Eleonora Udroiu, membră a Baroului Bucureşti din anul 2004, s-a alăturat echipei în anul 2003, specializându-se în drept comercial, dreptul energiei şi dreptul concurenței. Eleonora a asistat actori importanți din sectorul energiei atât în procedurile de privatizare a unor societăţi prezente pe piaţa gazelor naturale sau a energiei electrice, cât şi cu privire la aspecte reglementare specifice acestui sector. Specializarea sa în dreptul energiei s-a dezvoltat în paralel cu activitatea sa din cadrul echipei de dreptul concurenţei. Experiența sa în domeniul dreptului concurenței include cazuri importante de anvergură naţională sau europeană, atât în materia controlului concentrărilor economice, cât și în materie de antitrust.

„Suntem foarte mândri de Cristina şi Eleonora, noii noştri parteneri, avocaţi cheie ai societăţii Leroy şi Asociaţii ce au dat dovadă de-a lungul timpului de încredere, profesionalism şi leadership, asistând clienţii societății în numeroase operaţiuni de succes. Această promovare este rezultatul evoluţiei pozitive pe care Leroy şi Asociaţii a înregistrat-o şi reflectă încrederea noastră în piaţa din România” a declarat Bruno Leroy, avocat asociat fondator al cabinetului Leroy şi Asociaţii.

În ultimul an, avocaţii Leroy şi Asociaţii au fost implicaţi în operațiuni de fuziuni şi achiziţii majore, asistând Grupul Lactalis în achiziţia Grupului Albalact (prima ofertă publică de preluare voluntară semnificativă pe Bursa de Valori București), Expert Petroleum în achiziția Petrofac România, Alten în achiziţia Kepler şi Yves Rocher în achiziţia Cosmetiques de France. Echipa de drept bancar şi financiar a continuat să ofere consultanţă cu privire la finanțări structurate, asistând divizia de investiţii a Băncii Mondiale – International Finance Corporation (IFC), atât în legătură cu finanţarea grupului MedLife cât şi cu oferta publică iniţială (IPO) şi listarea la Bursa de Valori Bucureşti a societăţii MedLife SA, BNPP cu privire la serviciile bancare şi financiare oferite clienților corporate şi a emis prima opinie juridică cu privire la netting fundamentată pe legislația românească pentru International Swaps and Derivatives Association.

Despre Leroy şi Asociaţii

Cu o experienţă de peste 18 ani pe piaţa românească, Leroy şi Asociaţii este una dintre cele mai importante societăţi de avocați independente din România. Iniţial, societatea a funcţionat ca birou local al cabinetului francez Gide, dobândind de-a lungul timpului recunoaștere atât la nivel naţional cât şi internaţional prin implicarea sa în unele dintre cele mai importante investiţii şi operaţiuni realizate în România. Echipa Leroy şi Asociaţii este formată din 20 de avocați care deţin calificări juridice de înalt nivel precum şi o foarte bună cunoaştere a mediului de afaceri local.

Societatea este în măsură să ofere clienţilor săi – instituţii internaţionale, companii multinaționale şi întreprinderi mici şi mijlocii – servicii care răspund unei game largi de nevoi juridice şi care le facilitează interacţiunea cu mediul de afaceri din România.

Pentru mai multe informaţii despre Leroy şi Asociații, vizitaţi www.leroylaw.ro

Contact:

Ioana Grigorescu

PR & Communications Leroy şi Asociații

Ioana.grigorescu@leroylaw.ro

 

Fondul de investiții Aberdeen Asset Management a vândut clădirea de birouri Construdava către Adam America. Colliers și avocații Cameron McKenna au asistat vânzătorul, iar casa de avocatură Biriș Goran a lucrat de partea cumpărătorului

Fondul de investiții Aberdeen Asset Management Deutschland AG a vândut clădirea de birouri Construdava către compania Adam America, conform unui comunicat al firmei de consultanță imobiliară Colliers, implicată în tranzacție de partea vânzătorului.

Construdava este o clădire de birouri cu o suprafaţă totală de 9.400 mp, amplasată în nord – estul Capitalei, pe şoseaua Pipera – Tunari. Clădirea este închiriată în întregime de Metro Systems România, divizia de IT a Metro Group. Imobilul de birouri a fost construit de către compania Impact Developer&Contractor și are o suprafață construită de 13.236 mp.

Aceasta este cea de-a treia tranzacție de investiții în care Colliers International a consiliat grupul Aberdeen Asset Management Deutschland AG.

”Achiziţia Phoenix Tower de anul trecut, împreună cu Construdava, confirmă interesul pentru clădiri de birouri cu suprafețe medii, astfel de tranzacții fiind încurajate în special de accesul mai uşor la finanţare. 2016 a fost un an dinamic din punct de vedere al tranzacțiilor pe piaţa achizițiilor de birouri, aceasta fiind cea de a 4-a tranzacţie închisă de Colliers în 2016”, a spus Simina Niculiță, Associate Director în cadrul departamentului de investiţii al Colliers International.

Colliers International şi casa de avocatură Cameron McKenna România au consiliat     vânzătorul, iar Adam America a fost reprezentată în această tranzacţie de către casa de  avocatură Biriş Goran.

Tranzacția urmează celei din luna martie 2016, când Aberdeen Asset Management Deutschland AG împreună cu Commerzbank au  vândut imobilul Phoenix Tower, un turn de birouri cu o suprafață de 10.000 m.p. situat în Calea Vitan din București, tot către Adam America.

În 2015, Aberdeen Asset Management Deutschland AG a fost implicat în cea mai mare tranzacție de retail de pe piața locală, prin vânzarea proiectului Iris Titan, care a inclus și un hypermarket al rețelei franceze Auchan, către fondul sud-african de investiții imobiliare NEPI.

La momentul respectiv, fondul de investiții a evaluat proiectul cu o suprafață închiriabilă brută de 44.730 mp la 86 mil. euro.

Divizia europeană AdamAmerica, sub conducerea lui Isaac Cohen-Hoshen, fost co-fondator al Adama Holdings, deţine un portofoliu rezidenţial extins în Berlin, Frankfurt, Strasbourg şi Bucureşti. Pentru următorii ani, Adam America Europe urmăreşte să îşi extindă portofoliul de birouri.

Piaţa de investiţii imobiliare din România se află pe un trend ascendent, reflectat atât prin volumul tranzacţiilor încheiate, cât şi prin interesul vizibil crescut al investitorilor străini ca urmare a condiţiilor favorabile de mişcare a capitalului, al mediului macro-economic pozitiv şi, nu în ultimul rând, datorită îmbunătățirii condiţiilor de finanţare la nivel de ţară. În 2016, piaţa imobiliară a menţinut un nivel confortabil de lichiditate, volumul total de investiţii fiind de 720 milioane de euro.

România a intrat pe harta tranzacțiilor mari. Ce urmează?

 

Tranzacțiile cu centrul de greutate în România au trecut la finele lunii noiembrie la un alt nivel. Vânzarea lanțului de comerț Profi în cadrul unei tranzacții de tip secondary (realizată între fonduri de investiții), achiziția pachetului de 30% de către Allianz la E.ON Distribuție România, la care se adaugă două tranzacții internaționale în care piața locală a avut o pondere semnificativă – achiziția fabricilor de bere ale SAB Miller de către Asahi în Europa de Est, respectiv fuziunea dintre NEPI și Rockcastle au pictat un tablou al fuziunilor și achizițiilor în care piața locală a demonstrat capacitatea de a livra tranzacții de peste un sfert de miliard de euro până la ordinul miliardelor de euro.

Pe piața finanțărilor corporative, RCS & RDS a realizat o emisiune de obligațiuni corporative de 350 mil. Euro. Fonduri de investiții precum Mid Europa, BC Partners, Allianz Capital Partners au ridicat miza pentru activele locale.

Acum că România a reușit să intre din noiembrie 2016 pe orbita tranzacțiilor de valori mari, întrebarea este dacă poate susține un astfel de trend în 2017?

Privind spre campionii locali aflați sub bagheta capitalului românesc precum Banca Transilvania, RCS & RDS, Dedeman și Țiriac Holdings sau spre marile firme de stat cum este cazul Electrica sau Hidroelectrica, toate aceste companii dispun de lichidități importante pe care ar putea să le plaseze în noi achiziții. La asta se adaugă tranzacții specifice care derivă din strategia proprie a fiecăreia dintre ele în parte. Acest hexagon de firme mari românești este apt să contribuie la constituirea unui pol local în piața tranzacțiilor, inclusiv în fuziuni și achiziții, în acest an.

Dacă ne uităm puțin în urmă, observăm că tranzacțiile mari din România nu au fost generate de către firmele cu capital românesc, ci de către multinaționale și de către fonduri de investiții internaționale. O altă întrebare este deci, dacă firmele cu capital românesc pot genera tichete de tranzacții de peste 100 mil. Euro în 2017?

Eșantionul format din cele șase companii indică un potențial cert pentru tranzacții de o asemenea anvergură. Planurile RCS & RDS de a-și lista un pachet de circa 25% din acțiuni, tranzacție cotată spre 500 mil. Euro, rămân în picioare pentru trimestrul al doilea, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De asemenea, RCS & RDS a demonstrat în ultimii ani mobilitate tranzacțională, probată și în 2016, când deși a croit planuri de listare pe bursă, asta nu a împiedicat-o să realizeze tranzacții de finanțare prin emisiune de obligațiuni și credit sindicalizat, respectiv să se uite după eventuale ținte de achiziție cum a fost cazul Netcity. Nu sunt motive să credem că profilul RCS & RDS de jucător cu apetit de tranzacții în piața de fuziuni și achiziții, finanțări corporative și pe piața de capital se va domoli în 2017. Dimpotrivă, chiar dacă trebuie permanent să joace atent cartea rostogolirii împrumuturilor, iar manevrele sale sunt limitate de un plafon de îndatorare, monitorizat de către bănci și de către agențiile internaționale de rating.

Banca Transilvania, poziționat ca principalul cumpărător de serviciu în piața bancară locală în ultimii trei ani, scanează pe de o parte, mișcările băncilor italiene și grecești cu prezență locală, de unde tranzacțiile de exit par inevitabile. Veneto Banca, Intesa, Banca Românească, Piraeus Bank au fost, sunt sau pot deveni ținte de preluare în 2017. BT este însă selectivă în ciuda unui peisaj bogat în ținte potențiale de preluare, care deocamdată nu oferă însă atuuri decisive pentru obiectivul băncii din Cluj de a urca spre vârful lumii bancare locale.

Alte bănci mai mici au nevoie însă de a atinge o masă critică care să le asigure rentabilitatea necesară și sustenabilitatea operațiunilor pe termen lung. Din această perspectivă, este de urmărit ce mișcări vor face OTP Bank și Carpatica, banca pilotată acum de către Horia Manda, șeful Axxess Capital. Pe lângă actorii bancari locali, fondurile de investiții cu apetit pentru active bancare depreciate scanează permanent piața locală pentru achiziții oportuniste și sunt dornice să creeze propriile platforme, locale sau regionale, după scenarii asemănătoare celui pus la cale în 2015 de către JC Flowers, care voia să preia Piraeus Bank România și Carpatica în cadrul unui plan rapid de consolidare.

De asemenea, BT vorbește de la o vreme de achiziții în afara României, intenție ce ar putea avea legătură directă și cu schimbarea logo-ului prin adăugarea tricolorului ca element de identitate, care desigur nu trebuia probat în interiorul pieței locale, ci are mult mai mult sens în cazul în care accentul cade pe creșterea semnificativă a expunerii internaționale.

Banca de la Cluj – Napoca are resurse de lichiditate ce acoperă confortabil o achiziție mare, deși evaluările băncilor din regiune și, mai ales, tranzacțiile realizate, arată că astăzi nu este nevoie de sume foarte mari pentru a cumpăra o operațiune cu poziție importantă într-o astfel de piață vecină.

În zona companiilor de stat, Hidroelectrica se pregătește de o listare, așteptată deja de mai multă vreme în piața locală de capital, iar o amânare de calendar dincolo de 2017 pare greu de luat în calcul în acest moment, deși este binecunoscută volatilitatea și sensibilitatea investitorilor la o gamă largă de factori politici, economici sau de altă natură.

Electrica este un profil aparte de companie românească. După o listare de succes în 2014, compania nu a plasat lichiditățile obținute până acum în achiziții, dar există presiune pentru pași semnificativi concreți. A avut pe masa o vreme oportunitatea unei tranzacții cu Enel, picate din inițiativa vânzătorului la începutul anului 2015, și a participat la tranzacția de vânzare de către E.ON Distribuție a unui pachet minoritar, însă nu s-a potrivit cu așteptările vânzătorului. Compania a “importat” bancheri de investiții de la BRD, iar anul 2016 a adus un nou șef de la E.ON, care anterior a lucrat pentru Electrica, astfel că sunt așteptate să apară și rezultate concrete ale acestor mutări.

Investitorii din piața de capital ar trebui să primească în acest an vești interesante de la acest grup de companii locale mari fie că vorbim despre planurile RCS & RDS, despre apetitul pentru tranzacții al BT și Electrica, sau despre mult așteptata intrare pe bursă a Hidroelectrica.

Dincolo însă de potențialul cert pentru tranzacții mari al companiilor românești, este de așteptat însă ca tendințele din piața de fuziuni și achiziții să fie modelate de către mișcările strategice ale multinaționalelor, precum și de către administratorii de capital privat activi la nivel local care au ridicat fonduri proaspete de investiții la care se adaugă fonduri mari de investiții dornice să-și marcheze intrarea în România.

Privind la configurația pieței locale, tranzacțiile locale mari pot veni în 2017 din zona exitului unui investitor strategic, a unor mișcări de fuziune la nivel de campioni sectoriali, a vânzării unor portofolii imobiliare din birouri, retail sau logistică, sau de pe urma deciziilor strategice luate în hexagonul local BT – RCS & RDS – Dedeman – Țiriac – Electrica – Hidroelectrica, fie că vor decide să cumpere sau să vândă. Dincolo de acești actori, lupta pentru consolidare începută în sectoare precum bănci, telecom & tehnologie, servicii medicale private, imobiliare și comerț va marca noi tranzacții de repoziționare în piață.

Deciziile cu impact economic ale noului cabinet format la București, efectele Brexit și ale noii administrații Trump, care ar putea reconfigura traseele investițiilor în interiorul UE, deci inclusiv în România, precum și momentul favorabil al României în ochii investitorilor concentrați să facă afaceri în Europa de Est sunt de așteptat să constituie axele în jurul cărora se vor concretiza marile tranzacții din România anului 2017.

Grupul american Fitbit preia Vector Watch în contextul unei scăderi puternice a pieței globale de ceasuri inteligente pentru a-și întări propriile capacități de dezvoltare de produse noi. Fondul de investiții Gecad, principalul vânzător al Vector Watch, își face exitul la trei ani de la prima sa rundă de investiții în afacere

 

Compania americană Fitbit, lider pe segmentul dispozitivelor portabile inteligente de măsurare, preia anumite active ale afacerii Vector Watch în cadrul unei tranzacții prin care își întărește propriile capabilități de dezvoltare de noi produse.

Producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch a anunțat, astăzi, că platforma sa de software și echipa sa urmează să fie preluate de către Fitbit. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Tranzacția de vânzare a Vector Watch survine în contextul în care ultimele date ale IDC indică o scădere a pieței globale de ceasuri inteligente cu 51,6% a volumelor de unități vândute în trimestrul al treilea până la 2,7 milioane unități livrate. Din rândul primilor cinci jucători la nivel global, Apple, liderul pieței de profil, a înregistrat un declin de 71,6% în perioada raportată, Lenovo (nr. 4 global și proprietarul Motorola) a avut o cădere de 73,3%, iar Pebble (nr.5 la nivel global) a avut o scădere de peste 54% în ultimul an. Fitbit a anunțat pe 7 decembrie 2016 că preia platforma de software și echipa Pebble în cadrul unei tranzacții anunțate după un tipar ce precede pe cel al Vector Watch, un jucător mai tânăr fondat în 2014. Nici valoarea achiziției Pebble, care deține 3,2% din volumele vândute pe piața globală de profil, nu a fost făcută publică, însă valoarea tranzacției ar fi fost sub 40 mil. Dolari, conform Bloomberg.

Fitbit este lider global pe segmentul vânzătorilor de dispozitive portabile inteligente de măsurare cu cotă de piață de 24,5% în primul trimestru din 2016, urmat de Xiaomi și de primii trei producători de ceasuri inteligente din lume Apple, Garmin și Samsung, conform datelor IDC.

Vector Watch va continua să-și vândă ceasurile produse, însă nu vor fi aduse noi îmbunătățiri produsului nici pe partea de software, nici pe cea de hardware. Reprezentanții Fitbit au precizat astăzi că nu va fi preluată și componenta de hardware a afacerii și că un centru de dezvoltare va fi functional la București, unde se află echipa Vector Watch. Vector Watch are sediul la Londra și are deschise birouri la București, Sillicon Valley (SUA), Amsterdam și Hong Kong.

Fondul de investiții Gecad, condus de către Radu Georgescu, și-a anunțat astăzi exitul din Vector Watch în urma tranzacției încheiate cu Fitbit. Gecad a vândut pachetul majoritar al afacerii.

Afacerea Vector Watch, orientată către producția unor ceasuri inteligente cu o autonomie a bateriei de 30 de zile, s-a dezvoltat în urma a trei runde de finanțare, a căror valoare totală se situează la aproximativ 12 mil. Dolari.

Afacerea, pornită de către Andrei Pitiș, a atras în iulie 2014 o primă investiție de 0,5 mil. Euro din partea Gecad. În noiembrie 2015, Vector Watch a atras o nouă rundă de investiții de 5 mil. Dolari, din care 2 mil. Dolari au venit de la Gecad, 1,6 mil. Dolari de la fondul de investiții Catalyst România, iar 1,4 mil. Dolari au venit de la investitorii privați Mihai Popescu, Bogdan Vlad și Radu Apostolescu, aflat printre fondatorii afacerii Emag. Radu Georgescu, omul care conduce Gecad, s-a arătat, inițial, foarte optimist  față de evoluția Vector Watch, afacere pe care o vedea conform propriilor aprecieri capabilă să devină un așa-zis unicorn, adică să ajungă la o valoare minimă de 1 mld. Dolari.

Reprezentanții Gecad și ai Catalyst România nu au putut fi contactați pentru mai multe detalii pe marginea tranzacției cu Fitbit.

Fitbit, cumpărătorul Vector Watch, este o companie listată pe bursa de la New York, unde are o capitalizare de piață de 1,74 mld. dolari. Compania a raportat un profit net de 176 mil. dolari și venituri de 1,858 mld. dolari în 2015 la un personal format din 1.627 angajați.

Gecad, condus de către Radu Georgescu, și Catalyst România, a cărei echipă este condusă de către omul de afaceri și investitorul Marius Ghenea, au un istoric comun semnificativ în tranzacțiile derulate recent.

În martie 2016, Gecad și Catalyst au investit împreună 1 mil. Euro în Smart Bill, lider pe piața locală de facturare. Ambele fonduri de investiții au în vizor, dealtfel, tinere afaceri cu premise de creștere rapidă, însă cu nevoie de capital proaspăt pentru dezvoltare.

Catalyst investește între 0,2 și 2 mil. Euro într-o afacere într-o primă rundă, în timp ce Gecad poate investi între 1 și 10 mil. Dolari, conform datelor Crunchbase.

Gecad este deja un investitor versat în zona companiilor locale de tehnologie, dezvoltând o rețetă prin care investește capital de dezvoltare într-o companie cu potențial international, extinde prezența internațională a companiei respective, iar apoi într-un termen care variază în jurul a circa 3 ani își face exitul folosindu-și rețeaua internațională de contacte, bazată cu predilecție în bazinul companiilor sau a fondurilor de investiții în tehnologie din Sillicon Valley (SUA). Printre cumpărătorii companiilor vândute de către Gecad s-au aflat însă investitori și din alte zone geografice, cum a fost cazul grupului sud – african Naspers sau Coinify, companie cu sediul în Danemarca.

Gecad și-a făcut intrarea în lumea investitorilor americani în 2003 odată cu vânzarea tehnologiei antivirus RAV către gigantul american Microsoft, iar apoi au urmat alte tranzacții cum ar fi vânzarea epayment către Allegro Group, vânzarea Coinzone către Coinify sau cea a Avangate către fondul de investiții Francisco Partners.

Direct One împrumută 36 mil. Euro de la BCR și BRD. Cea mai mare parte a banilor este destinată plății prețului de achiziție al Netcity Telecom, tranzacție de până la 35 mil. Euro, în timp ce alți bani merg spre refinanțarea unor datorii financiare ale Direct One

 

Direct One Infrastructure, compania creată anul trecut de către Direct One pentru achiziția Netcity Telecom, împreună cu firma – mamă Direct One au în vedere încheierea unui contract de facilități de credit în valoare maximă de 36 mil. Euro cu BCR și BRD.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, pe 24 februarie despre achiziția Netcity Telecom de către Direct One. De asemenea, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 24 februarie că valoarea tranzacției se situează între 30 și 35 mil. Euro.

Finanțarea contractată de la BCR și BRD este structurată în cadrul a trei facilități de credit. Astfel, Direct One Infrastructure va avea la dispoziție o tranșă dintr-o facilitate de credit la termen de până la 18,1 mil. Euro cu scopul de a finanța plata parțială a prețului achiziției și a anumitor costuri ale tranzacției.

De asemenea, o facilitate de credit la termen de până la 7 mil. Euro a fost luată cu scopul de a refinanța anumite datorii financiare existente ale Direct One.

O altă parte din banii luați de la bănci, adică o tranșă dinr-o facilitate de credit la termen în valoare de până la 6,2 mil. Euro, are ca destinație finanțarea plății anumitor costuri ale tranzacției, precum și anumite împrumuturi structurate intra-grup sau contribuții ale Direct One la capitalul social al Direct One Infrastructure.

Direct One deține 99,99% din capitalul social al Direct One Infrastructure, vehiculul creat în 2016 pentru achiziția NetCity Telecom.

O altă tranșă, de până la 1 mil. Euro, va fi utilizată pentru plata prețului amânat al achiziției.

Una din cele trei facilități de credit, adică o facilitate de credit reutilizabilă în valoare de până la 0,5 mil. Euro, va fi pusă la dispoziția Direct One și a Netcity pentru refinanțarea unor scrisori de garanție bancară existente ale celor două companii.

Termenii principali ai contractului de credit au fost stabiliți în oferta indicativă din 11 noiembrie 2016.

Marian Pantazescu, unul dintre acționarii Direct One și președintele Consiliului de administrație al companiei, preciza pe 1 septembrie 2016 pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că o parte din prețul tranzacției cu Netcity Telecom va fi acoperit din surse proprii ale Direct One și ale acționarilor, iar restul dintr-o sindicalizare bancară.

Aprobarea contractului de credit, precum și aprobarea semnării de către Direct One Infrastructure a contractului de împrumut au fost aprobate de către acționarii Direct One pe 9 decembrie 2016.

Tranzacția de cumpărare a pachetului de 100% din acțiunile Netcity Telecom a fost semnată pe 25 august 2016, vânzători fiind acționarii grupului UTI (familia lui Tiberiu Urdăreanu fiind acționar majoritar, iar acționar minoritar fondul de investiții PineBridge) care au vândut 60% din acțiuni, respectiv grupul israelian Elbit Systems cu 40% din afacerea NetCity.

Acționarii Direct One sunt Teofil Ovidiu Mureșan cu 32,195%, Simion Adrian Mureșan cu 32,195%, Marian Pantazescu cu 30,618% și Mihai Dobrescu cu 4,992%.

Potrivit lui Marian Pantazescu, indicatorul EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.) “nu a fost folosit ca bază de calcul a tranzacției din motive pe care le considerăm confidențiale”.

Tranzacția a primit deja avizul Consiliului Concurenței.

Discuțiile privind achiziția Netcity au început la jumătatea anului 2015, conform reprezentantului cumpărătorului.

Vânzarea Netcity a atras mai mulți investitori, printre cei interesați numărându-se RCS & RDS, UPC, precum și fondul de investiții CEE Equity Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul pentru vânzarea Netcity l-a avut firma de consultanță KPMG, unde rolul de coordonare l-a avut Bogdan Văduva, partener responsabil de aria de fuziuni și achiziții în cadrul firmei din Big Four.

Pentru aspecte financiare și de taxe, cumpărătorii au fost asistați de către PwC.

Țuca Zbârcea & Asociații a lucrat la achiziția Netcity cu o echipă formată din partenerii Cătălin Băiculescu și Vlad Cercel, de partea vânzătorului casa de avocatură Leaua & Asociații oferind asistență cu o echipă din care a făcut parte partenerul Gina Gheorghe și Alexandru Codescu, Of Counsel.

Netcity Telecom a obținut în 2015 un profit net de 14,5 mil. lei (3,3 mil. euro) la o cifră de afaceri de 40,38 mil. lei (peste 9 mil. euro), ceea ce înseamnă că firma operează cu o marjă netă de aproximativ 37%.

Direct One este unul dintre jucătorii tineri de pe piața telecomunicațiilor.

Pentru 2015, Direct One a raportat o cifră de afaceri de 42,4 mil. lei (9,5 mil. euro) și un profit net de 12,7 mil. lei (2,9 mil. euro), adică o marjă netă de 30%.

Direct One este o afacere pornită în 2008 de către antreprenorul Marian Pantazescu, 48 ani, care are o experiență de peste 22 de ani în industria de telecomunicații și new media. Pantazescu a absolvit în 1993 Academia Tehnică Militară Secția Telecomunicații și a lucrat apoi pentru Ericsson și apoi Connex, operatorul de telefonie mobilă care astăzi activează sub numele de Vodafone România.

Netcity Telecom este operatorul rețelei „Netcity”, fiind responsabil cu proiectarea, realizarea și operarea acesteia, în baza unui contract de concesiune semnat în 2008 cu Primăria Municipiului București pe o perioadă de 49 de ani. Rețeaua suport de infrastructură pentru fibră optică are în prezent o lungime de aproximativ 1000 km, fiind pusă la dispoziția operatorilor de telecomunicații care oferă servicii pe teritoriul Municipiului București.

Contractul de concesiune în sistem de parteneriat public – privat dintre Primăria generală a Bucureștiului și grupul privat UTI a fost semnat pe 23 iunie 2006.

Pentru dezvoltarea rețelei de fibră optică a Bucureștiului, compania Netcity Telecom a contractat credite bancare, finanțatori fiind bănci precum Raiffeisen și OTP.

Achiziția Netcity Telecom de către Direct One a fost cea mai importantă tranzacție derulată în 2016 pe piața locală a fuziunilor și achizițiilor din domeniul telecomunicațiilor.