Arhive etichete: private equity

mds 2025 main

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025: Vine anul efectelor colaterale, iar investitorii din private equity vad vremuri grele pe piata de M&A. “Bursa de la Bucuresti poate duce cel putin 5 IPO-uri de talia Cris-Tim in fiecare an”. Statul roman reduce tinta la un volum de euroobligatiuni de circa 10 mld. Euro pentru 2026 fata de 16 mld. Euro in 2025. Bancile au dat imprumuturi sindicalizate in ultimii 2 ani de circa 9 mld. Euro, din care jumatate au fost finantari noi. Regina Maria nu exclude achizitia unui concurent direct dupa trecerea sub controlul fondurilor globale de investitii CVC si Hellman & Friedman

Volumele de emisiuni de obligatiuni corporate de pe piata locala de capital si imprumuturile sindicalizate acordate de catre banci companiilor din Romania au ajuns la cote – record in 2025, potrivit concluziilor MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, a opta editie anuala a evenimentului organizat pe 4 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Partenerilor de eveniment Banca Transilvania, Cris-Tim Family Holding, Stratulat Albulescu, Forvis Mazars Romania, ONV LAW, APLus Advisory si Sancons Capital & Investment, respectiv al unor Supporting Partners precum Okcredit si B2 Impact.

“Varful” atins de tranzactiile de contractare de finantare de datorii (debt) este confirmat inclusiv de catre EBRD – unul dintre finantatorii institutionali internationali majori ai economiei Romaniei, care a ajuns in acest an la un portofoliu total local – record de circa 900 mil. Euro si se apropie de borna de 1 mld. Euro, in care componenta de investitii de capital (equity) se situeaza sub media de 20% inregistrata la nivelul intregii institutii financiare internationale, potrivit Ramonei Dragomir, Principal Banker in cadrul EBRD.

Pe langa recordurile pozitive, inclusiv tranzactia M&A de vanzare a Regina Maria de catre investitorul regional de private equity MidEuropa catre fondurile globale de investitii CVC Capital Partners si Hellman & Friedman, piata din Romania a inregistrat si caderi spectaculoase, in contextul in care volumul de investitii de pe piata real estate se situeaza in acest an in jurul pragului de 500 mil. Euro, adica aproape la jumatate fata de media inregistrata in alti ani recenti.

Anul 2026 va fi “anul efectelor colaterale”, sustine Florian Libocor, economistul – sef al BRD Societe Generale, care se asteapta sa fie sub semnul deciziilor luate in 2025.

“Nu putem vorbi de ceea ce urmeaza fara sa stim ce s-a intamplat deja cu noi. Vizavi de anul viitor, este un an asupra caruia din punctul meu de vedere inca planeaza niste emotii si asta datorită faptului ca, in primul rand, multe decizii vor fi emotionale ca reactie la volatilitatea din piata. Pentru ca va exista. Dealtfel va urez un an bun pentru ca nu o sa fie calm”, a avertizat Florian Libocor, care semnaleaza ca economia globala si cea romaneasca sunt in faza unei policrize, adica a mai multor crize suprapuse, care genereaza la randul lor efecte in lant sau chiar suprapuse.

“PIB-ul va ramane intr-o zona pozitiva, dar subunitara, probabil crestere de 0,8% in momentul de fata, lucrurile se pot schimba chiar si maine. Inflatia probabil ca va cobori undeva inspre 5 – 6% intr-un scenariu – hai sa-i spunem central. (…) Ceea ce va conta in 2026 si in Romania si in rest nu va fi impulsul monetar, ci impulsul fiscal”, a adaugat economistul – sef al BRD Societe Generale. Potrivit estimarilor acestuia, dobanda-cheie ar putea fi redusa in 2026 cu 75 puncte de baza pana la 5,75%.

Statul roman si-a pregatit planurile de finantare suverana pentru 2026, in care o componenta importantă este refinantarea datoriilor existente.

“Veti vedea la momentul in care vom anunta programul de finantare ca nivelul finantarii de anul viitor este mai mare desi avem un deficit bugetar mai mic si asta vine din refinantare. Adica ce am acumulat in anii anteriori”, a punctat Diana Popescu, Director General Adjunct la Directia Generala de management a datoriei publice si a fluxurilor de trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor.

“Daca anul acesta am imprumutat 16 mld. Euro prin emisiuni de euroobligatiuni, anul viitor estimam ca o sa fim undeva la 10 mld. Euro. Tot este o suma mare, dar trebuie sa ne uitam la trend si ceea ce putem noi sa executam in conditiile date”, a subliniat reprezentantul Trezoreriei Statului, care a precizat ca reducerea expunerii pe pietele internationale va fi facilitata de suprapunerea in 2026 a programelor de finantare PNRR si SAFE – primul pilon al planului Comisiei Europene „ReArm Europe Plan/Readiness 2030”, care propune mobilizarea a peste 800 mld. Euro sub forma de cheltuieli pentru aparare pentru statele membre ale UE.

Finantarea companiilor a ajuns la cote-record pe segmentul jucatorilor mari care acceseaza finantare bancara in format de imprumuturi sindicalizate.

“Impreuna cu echipa mea am facut o analiza si am constatat ca in 2024 si 2025 piata sindicalizarilor s-a cifrat undeva la 9 mld. Euro. Daca ne uitam putin ca in anii perioadei Covid si inceputul razboiului din Ucraina am avut o piata mai stagnanta, acum in 2024 – 2025 vorbim de niste cifre – record. Mai mult, din aceste 9 mld. euro, adica aproximativ 29 de tranzactii relevante probabil ca undeva in jur de jumatate au fost reprezentate de tranzactii comerciale – adica finantari de bilant mai mult, iar cealalta jumatate a fost impartita aproape in mod egal intre deal-uri de project finance, M&A si deal-uri de real estate”, a punctat Silviu Toma, Executive Director Corporate Division in cadrul Raiffeisen Bank Romania.

Si pe pietele de capital publice, atat emitentii de actiuni, cat si de obligatiuni care au testat in acest an cu tranzactii de succes investitorii de pe bursa au incredere ca trendul va continua.

“Bursa de Valori Bucuresti poate duce linistit cel putin 5 tranzactii de acest gen in fiecare an. Este clar ca bani in piata sunt si vorbeam mai devreme si despre depozitele populatiei care exista astazi in banci, vorbim de peste 50 mld. Euro – bani care stau in banci si au foarte putine mecanisme de a fi mutati catre investitii. Deci, gradul de economisire este din ce in ce mai mare si asta nu ne ajuta pe partea de finantare”, a declarat Radu Timis Jr., CEO al Cris-Tim Family Holding, companie care a realizat unicul IPO din 2025 de pe piata principala a bursei de la Bucuresti.

“Trebuie sa vedem, dar asta nu este o tema doar a noastra, a companiilor private, ci este nevoie de un parteneriat cu statul, cu mediul politic de a gasi metode de a dezvolta pietele de capital si de a gasi alte instrumente financiare care sa incurajeze investitiile in piata. E clar ca bursa si oamenii cauta in general companii bune, credibile, transparente, companii care stiu sa isi explice foarte bine planurile, companii care au capacitatea de a se scala si de a arata cum pot scala ceea ce fac. Si asta a fost dovedit la noi prin gradul de suprasubscriere a ofertei”, a adaugat reprezentantul companiei care a inregistrat cea mai mare listare locala initiata de familia fondatoare a unei afaceri antreprenoriale.

“Vedem in continuare ca piata este o oportunitate foarte buna pentru aceste genuri de emisiuni, fie ca sunt ele obligatiuni, fie ca sunt pe zona de equity. Ne asteptam, apropo de perspectivele pentru 2026. ca statul sa vina cu cateva proiecte pe piata de capital. Din perspectiva companiilor antreprenoriale sau private, sunt emitenti care se gandesc foarte atent la piata din Romania, iar principalul element de atractie pe langa, evident, capitalul care exista in piata locala si capacitatea pietei locale de a absorbi proiecte de acest gen sunt nevoile de expansiune, de finantare alternativa, de diversificare a portofoliului de pasiv (liabilities)”, estimeaza Vlad Pintilie,  Director General Adjunct Tranzactionare in cadrul BT Capital Partners – parte a grupului financiar Banca Transilvania.

“Din perspectiva asta consideram ca piata va fi efervescenta si anul viitor, ne dorim sa aducem catre piata si emitenti noi, asta a fost una dintre caracteristicile acestui an in care au venit si cativa emitenti noi pe piata, nu doar aceasta parte de recurenta”, sustine Vlad Pintilie de la BT Capital Partners.

Una dintre companiile antreprenoriale mari care nu este listata pe bursa, Autonom, utilizeaza deja recurent insa ruta emisiunilor de obligatiuni corporative in mixul sau de finantare mai amplu.

“Noi avem un mix de 4 mari surse de finantare – cea mai mare este finantarea bancara, si aici includ si IFI-urile (institutiile financiare internationale), care au fost alaturi de noi in ultimii 8 ani – cred ca am inceput cu EBRD si ulterior am mai facut bilateral cu EIB. Si aceste bilaterale sunt posibile in continuare, adica nu sunt excluse de acest sindicat (sindicatul bancar care a acordat recent unul dintre cele mai mari imprumuturi sindicalizate catre Autonom – n.r.). Apoi lucram cu institutiile de leasing financiar, care sunt in general tot bancare, si ne aduc din nou produse complementare fata de ceea ce putem finanta cu bancile in zona noastra de activitate de rent – a – car. Avem emisiuni pe piata de capital – au fost 3 pana acum – prima s-a inchis, doua sunt inca active – una de 48 mil. Euro si una de 30 mil. Euro, ambele sunt de tip SLB, deci o finantare verde cu obiective de sustenabilitate. Si a patra sursa din mixul nostru de finantare este equity (capital propriu) pentru ca noi suntem tot timpul o companie care am capitalizat, nu am platit niciodata dividende din compania principala, am preferat sa capitalizam ca sa putem creste si  equity ratio (rata capitalurilor proprii)”, a detaliat Dan Stefan, cofondator al Autonom.

Pe segmentul finantarii directe cu capital (equity), investitorii de private equity activi pe piata din Romania, din care o mare parte au ridicat noi fonduri de investitii – inclusiv cu bani din PNRR – se asteapta la vremuri grele pe piata de M&A, chiar daca tendintele de consolidare din diferite sectoare fragmentate cum este si cazul sectorului de servicii medicale vor conduce catre noi achizitii.

“Exista tendinta de consolidare a pietei prin M&A. Noi avem o piata de 6 mld. Euro in care avem mii de jucatori, iar nr.1 si nr.2 sunt sub 10% cota de piata fiecare, deci asta ne asteapta in urmatorii ani. Credem ca asta este tendinta naturala a pietei si ca asta o sa vedem si in Romania in urmatorii 5 ani”, a subliniat Ana Maria Pascu, Director M&A in cadrul retelei Regina Maria, vanduta in acest an de catre investitorul de private equity Mid Europa catre fondurile globale CVC Capital Partners si Hellman & Friedman.

“Noi credem ca o sa vina vremuri grele. Credem ca 2026 si 2027 o sa fie ani grei. Multiplii au inceput sa scada, deci o sa fie piata grea. Nu-mi dau seama daca a cumparatorului sau a vanzatorului. Dar ce am vazut in ultimii ani nu mai arata asa”, a adaugat reprezentantul Regina Maria, unul dintre liderii pietei de servicii medicale din Romania si din Europa Centrala si de Est si unul dintre cei mai activi cumparatori de active din piata de profil.

“Desi din perspectiva cuiva care are capital semnificativ de pus in piata din Romania, in piata din regiune, m-as bucura sa vad ca intr-adevar evaluarile merg in jos, dar nu vad asta in momentul de fata si tot timpul ajungem la concluzia ca un <<subsample>> select de companii sunt extrem de reziliente pentru ca sunt rare si atunci in continuare asta da oportunitatea de a comanda un premium (plata unei prime de achizitie peste valoarea de piata a companiei, n.r.). Si eu cred ca va urma o perioada dificila. Pentru un investitor de private equity asta poate sa insemne si o oportunitate pana la urma si daca ne uitam la investitiile facute deja, o perioada dificila din punct de vedere macroeconomic creeaza oportunitati de M&A pentru ca, pana la urma prin definitie companiile sustinute de un sponsor financiar sunt bine capitalizate, in general disciplinate, in general cu o putere de executie buna”, a nuantat Andrei Gemeneanu, Managing Partner al managerului de private equity Morphosis Capital.

Piata de M&A a fost polarizata catre tranzactiile de valori mari.

“ Anul 2025 mi s-a parut un an oarecum diferit fata de ultimii cativa ani. Mi s-a parut un an de rezilienta, dar si de exceptionalitate, prin revenirea mega-tranzactiilor, prin faptul ca unde piata asta se situeaza traditional intre 6 mld. Euro si aspira spre 7 mld. Euro, vad o crestere a tichetelor medii. Cred ca primele 10 tranzactii au totalizat peste 3 mld. Euro ceea ce inseamna o polarizare a pietei catre tranzactii mari”, este de parere bancherul de investitii independent Ioana Filipescu Stamboli, Managing Director al firmei de consultanta Investment Advisory Partners.

“Vad o activitate intensificata pe zona domestica ceea ce este foarte bine. Inseamna ca ne-am maturizat si noi ca si piata si confirmam acest lucru prin tranzactii. Suntem dealtfel consolidat a doua piata in Europa Centrala si de Est (CEE) atat prin volum, cat si prin numar de tranzactii”, a adaugat Ioana Filipescu Stamboli, unul dintre cei mai proeminenti bancheri de investitii din Romania.

Investitorii de venture capital, inclusiv cei proaspat capitalizati prin intermediul noilor fonduri de investitii stranse, se uita ce trenduri vor seta in perioada urmatoare directia acestui ecosistem de investitii.

“Sunt niste nori pe cer despre valorile unor companii, care lucreaza la modele fundamentale de AI sau la companii care se uita la nivelul de infrastructura globala pentru AI. Si din cauza asta exista niste incertitudini despre unde se va duce intreg ecosistemul. Nu lucram cu o teza fixa, va trebui sa urmarim unde se duc lucrurile. Norocul nostru si al oricarui jucator care este in venture capital este ca suntem poate decuplati de Romania si de Europa centrala in etapele ulterioare ale vietii companiilor din portofoliu ceea ce inseamna ca ele se descurca. Ele vand propriile produse si evolueaza ca si <<growth>> (crestere, n.r.) in piete foarte mari, unde chiar se cauta lucrurile astea si nu exista dependente sau influente ca exista alegeri in Romania. Asta nu influenteaza in vreun fel consumul de produs de IT pentru ele”, a punctat Dan Mihaescu, Founding Partner al managerului de fonduri cu capital de risc GapMinder.

“Recent, am observat o schimbare completa de trend in sensul in care acum si nu stiu daca ei (managerii de fonduri de venture capital – n.r.) considera ca acest trend este generat de startup-uri sau de puterea pe care startup-urile o au in ziua de astazi, am observat insa o schimbare radicala in zona acelor  SAFE note-uri – conventii cu privire la majorarea ulterioara de capital, care sunt si reprezinta – si nu ma tem sa spun asta deschis – reprezinta niste tipuri de documente mult mai putin protective a investitorului sau a investitiei fata de imprumutul convertibil, care in cazul unei situatii dificile, avea mai multa putere. El e un imprumut la baza si un instrument care are in vedere un imprumut”, afirma Silviu Stratulat, Managing Partner al casei de avocatura Stratulat Albulescu.

Sectorul local de real estate a marcat in 2025 un “varf” istoric la nivelul tichetelor de finantare bancara, insa in acelasi timp a inregistrat o cadere a valorii tranzactiilor sub o medie a ultimilor ani.

“Noi avem o lichiditate in scadere in 2025 in mod vizibil. Suntem probabil in jur de 50 – 60% fata de media pe termen lung in Romania”, a semnalat Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties in cadrul firmei de consultanta imobiliara CBRE Romania.

Care este pipeline-ul (volumul de tranzactii in pregatire – n.r.) cu care sectorul de real estate este la cumpana de trecere din 2025 in 2026? “Este semnificativ, cred ca este 700 – 800 mil. Euro, cam pe acolo. Ce este nesigur acum este ca tranzactiile au ajuns sa dureze mult mai mult. Pe de o parte sunt lucrurile inerente legate de negocieri, mai ales partea tehnica care a inceput sa dureze foarte mult in partea noastra de negociere, dar pe de alta parte sunt si reglementarile si cred ca cu totii ne lovim de ele – cum ar fi reglementarile de FDI (decizia de aprobare a unei investitii straine directe), avizul de la Consiliul Concurentei, unde dureaza destul de mult si per total noi am ajuns in punctul in care o tranzactie de la inceput pana la capat in medie dureaza cam 1 an si 3 luni. De asta nu stiu cat din acel pipeline de 700 mil. Euro va reusi sa fie finalizat in 2026”, sustine consultantul Mihai Patrulescu de la CBRE Romania.

 

  • Tendinte pe pietele Europei Centrale si de Est
  • Tendinte pe piata de M&A
  • Tendinte in finantarea companiilor
  • Tendinte pe pietele de capital
  • Tendinte in Private Equity & Venture Capital
  • Tendinte in real estate
  • Tendinte pe piata portofoliilor NPL & management al creantelor

 

 

Europa Centrala si de Est

“Suntem in continuare in top 3 in regiunea CEE. Noi in continuare suntem atractivi pentru investitori atat regionali – si vad asta in ceea ce fac in fiecare zi, primesc destul de multe cereri de interes pentru piata locala – si desigur si viceversa antreprenori romani au inceput sa se uite si in regiune. Vedem interes destul de mult pentru zona adriatica – vorbim de Croatia, Slovenia si viceversa – cei de acolo se uita destul de intens la noi”, a semnalat Leonard Pascu, Director M&A in cadrul firmei de consultanta Forvis Mazars Romania, care deruleaza periodic un studiu alaturi de Mergermarket privind evolutiile pietei M&A din Europa Centrala si de Est.

“Suntem cam a treia piata M&A ca volum, ca valoare suntem locul 2 in regiune. In studiul nostru includem si Austria, ca si parte din regiune si atunci Austria oarecum ne devanseaza”, explica Leonard Pascu de la Forvis Mazars Romania.

“Return-urile (randamentele, n.r.) din Romania sunt dupa Polonia, al doilea cele mai de jos. Noi investim acum in Canada, in Spania. Practic, return-urile locale sunt sub Canada, sub Spania, adica ne convine mai mult sa mergem in Europa de Vest decat sa facem bani aici pe business-ul asta”, a punctat Mihai Pop, Transaction Leader in cadrul grupului ceh APS, unul dintre cei mai importanti investitori de pe piata NPL din Romania si din regiune, care adauga ca pentru un jucator de talie regionala ai nevoie de o masa critica.

“Pachete mici pe unsecured (portofolii negarantate, n.r.), care sunt piata generala, au trecut destule dintre ele pe 50% pret (raportat la valoarea nominala, n.r.), ceva ce in urma cu 10 ani era la un alt ordin de marime. Vorbeam atunci de 5 – 7 – 8%. Pe retail, da. Iar in Polonia sa zicem ca este 60%, in statele baltice tot un 50%, te-ai mutat in Grecia si este 12%, 10%, 9% (pretul de achizitie raportat la valoarea nominala a portofoliului, n.r.), te duci in Franta e 11%. Este clar ca in Romania functioneaza mai bine decat in alte parti”, sustine reprezentantul APS Holding.

Robert Miklo, Partner & Head of Capital Markets in cadrul firmei de consultanta imobiliara Colliers, a punctat care este principalul pol de capital regional.

“Cehia este cel mai mare exportator de capital din regiune. Au crescut prea mult pentru piata lor locala. Piata din Cehia nu era foarte mare ca si volum, anul asta au avut o crestere foarte mare, au reusit sa tranzactioneze in Cehia, au inceput sa iasa afara, Polonia este destinatia principala”, a spus Robert Miklo de la Colliers, care adauga ca investitorii cehi au o atractie puternica de a merge spre Europa de Vest.

“Din pacate, ecartul fata de Polonia nu se mai diminueaza, nu se mai inchide pentru ca noi alergam, dar polonezii alearga si mai bine. Si, in paralel, Europa de Vest a fost intr-o perioada mai turbulenta, se deschid oportunitati pentru capitalul central – european si atunci bineinteles daca faci un deal bun in Germania, te duci acolo”, a adaugat consultantul Colliers.

 

Fuziuni si achizitii (M&A)

“Vom cumpara probabil 3 proiecte din cele care cred ca sunt vreo 8 in total, cele pe care le avem acum in analiza. Unele sunt procese competitive, altele sunt negocieri bilaterale cu vanzatorul, tranzactii pe care ni le propunem tot in cursul anului 2026. Aici preturile pot sa fie foarte diferite pentru ca proiectele difera foarte mult de la resursa de vant pana la costul de conectare, data de conectare. Proiectele care se conecteaza dupa 2030 nu sunt in vizorul nostru. Daca ne-am uita si la ele, am mai pune 1 – 2 GW de analizat, dar prioritatea nr. 1 sunt proiectele care se conecteaza pana in 2030”, a declarat Lacramioara Diaconu – Pintea, Country Manager OX2 Romania.

Cum arata pipeline-ul de tranzactii OX2 Romania pe 2026, pe vanzare si pe cumparare? “La vanzare sunt 400 MW – doua proiecte, procesele sunt deja initiate. Si la achizitie, as zice undeva similar, 300 – 400 MW, insa depinde foarte mult de marimea proiectului”, a punctat Lacramioara Diaconu – Pintea, unul dintre executivii care a ocupat anterior pozitii in conducerea OMV Petrom si a altor companii mari de energie.

“Multe tranzactii au fost amanate, iar in ceea ce priveste piata de M&A este mai degraba o incetinire decat o accelerare. Si aici e important cum definesti piata de M&A pentru ca, din punctul meu de vedere, daca elimini de exemplu real estate si energia – si eu intotdeauna fac chestia asta – atunci probabil ca dintr-odata injumatatesti piata de M&A si daca mai scoti din asta si aceste megatranzactii care sunt companii care se vand cel mai probabil o singura data de-a lungul vietii lor, te trezesti ca e o piata de 2 mld. Euro sau ceva similar”, sustine Dan Farcasanu, Managing Partner al managerului regional de private equity Mozaik Investments.

Ne-am putea astepta ca dupa trecerea Regina Maria in portofoliul Mehilainen aflata sub controlul fondurilor globale de private equity CVC Capital Partners si Hellman & Friedman sa mareasca tichetul M&A si sa targeteze preluarea unor concurenti directi?

“Avand in vedere ca Mehilainen avea CVC (ca actionar, n.r.) si a adus Hellman & Friedman ca sa faca tranzactia asta (de preluare a Regina Maria), iti dai seama ce apetit au. S-au bagat miliarde de euro in Mehilainen, au mai făcut obligatiuni de 1 mld. Euro si toti banii astia sunt pentru dezvoltare”, a raspuns Ana Maria Pascu, Director M&A al Regina Maria. “Asa presupunem. Nu este exclus. O sa vedem cum arata piata in urmatoarea perioada”, a adaugat ea.

“Suntem undeva in jurul a 140 tranzactii mai mari si care sunt raportate in statistica”, a punctat Leonard Pascu, Director M&A al firmei de consultanta Forvis Mazars Romania, care a adaugat ca piata din Romania a inregistrat in acest an cu aproximativ 20% mai putine fuziuni si achizitii fata de anul anterior.

“Ca valoare, suntem in jur de 7 mld. Euro, dar inca nu s-au raportat toate tranzactiile din decembrie. Ne asteptam sa mai apara”, a adaugat consultantul Forvis Mazars Romania.

“La noi nu se vede o scadere pe real estate. Vedem suficiente operatiuni in domeniul asta. Nu proiecte imense, ci unele bine situate sau cel putin cu componenta mare de real estate. Vedem energie in continuare, vedem pentru ca sunt bani acolo zona de infrastructura si in zona de infrastructura, dar in plus si logistica si transport, vedem interes pentru ca Romania se misca intr-adevar. Sunt si bani aruncati, dar sunt multi bani investiti in zona de infrastructura prin urmare sunt tranzactii in pipeline de felul consultanta in domeniul infrastructurii, care e un gen de operatiune speciala pentru ca, spre pilda, un element nou sau nu foarte intalnit este verificarea intr-un due diligence a ceea ce inseamna experienta similara, adica acel portofoliu cu care te vei prezenta in viitor la licitatiile pe care le organizeaza statul este un exercitiu usor atipic pentru ca vine dintr-o piata de achizitii publice si contracte publice foarte speciala. Sectorul de tech de asemenea continua sa fie functional si cu viitor”, a spus Mihai Voicu, Partner al firmei de avocatura ONV Law, firma care dispune de proiecte de M&A pe segmentul mid market (companii de talie medie).

 

Finantarea companiilor

“Stam cu proprietarii companiilor si gasim impreuna cele mai bune solutii de finantare sau de strategie financiara in ultima instanta pentru momentul de dezvoltare in care se gasesc ei si paleta poate sa fie extrem de mare. Sigur, traditional, ne uitam la debt (datorie) si equity (capital), dar fiecare dintre ele poate sa imbrace o gramada de forme si pornim – sa spun asa – de la un profiling al business-ului si al intentiilor antreprenorului in ce moment se gaseste, ce isi doreste sa faca si, bineinteles, ii ajutam sa isi creioneze strategia financiara si dupa aceea sa gasim si partenerii potriviti pentru ei care, da sigur, daca vorbim de companii la inceput de drum exista diverse etape de investitii equity in zona venture. Daca vorbim de companii mai dezvoltate, vedem in ce masura mixul in bilant intre debt – equity este optim sau il putem optimiza inca”, a subliniat Andreea Pipernea, Managing Partner al firmei APlus Advisory care ofera servicii de consultanta pentru antreprenori.

“Din punct de vedere al tichetelor, cred ca la nivel de structurare in tot ceea ce inseamna posibilitati de finantare in Romania sunt multe <<blank spots>> (zone care nu sunt acoperite, n.r.)– atat in piata de capital privata, cat si in pietele publice – la bursa”, sustine Andreea Pipernea, fost executiv care a activat anterior ca si CEO al NN Pensii – cel mai mare manager de pensii private din Romania si cu o experienta vasta in sectorul bancar unde a lucrat in cadrul mai multor banci internationale. Ea adauga ca birourile de familie si platformele de corporate venture capital ar putea completa anumite piese lipsa din ecosistemul de finantare al companiilor.

“Sectorul de energie regenerabila este cu siguranta cel mai mare furnizor de pipeline pentru urmatorul an. Acolo as putea sa zic ca nivelurile sunt destul de mari de tichete. Pana acum am finantat in mare parte prin debt – sindicalizari. Ce am finantat pana acum si este public – sindicalizarile sunt de 200 – 300 mil. Euro, pachetul BERD de 40 si 50 mil. Euro din aceste sindicalizari. Imprumutul catre Iulius a fost peste 400 mil. Euro si noi am luat 100 mil. Euro, acolo am luat mai mult. As vedea tot sectorul de real estate ca un furnizor de pipeline, de asemenea pentru anul viitor, unde tichetele ar fi mai mari, in general in jur de 50 mil. Euro. Ma gandesc ce a fost istoric ca o medie, nu este batut in cuie”, a subliniat Ramona Dragomir, Principal Banker In cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).

“Pe corporate, EBRD nu poate finanta proiecte foarte mici, ele ar trebui sa fie de cel putin 10 mil.Euro partea EBRD, deci si proiectul ar trebui sa fie putin mai mare, sa aiba componenta de dezvoltare, de investitii sau achizitie, deci oricum de crestere. Si foarte important pentru noi sa aiba si aceasta parte de impact pozitiv in economie pentru ca asta este mandatul EBRD, fie ca este verde investitia sau poate avea o parte de incluziune sociala sau inseamna imbunatatirea guvernantei corporatiste”, a precizat bancherul EBRD. EBRD a ajuns in 2025 la un portofoliu total de investitii de circa 900 mil. Euro in Romania, care include tot spectrul de la investitii directe de capital cum este cazul retailerului La Cocos sau investitii de capital in IPO-ul Cris-Tim Family Holding de la BVB pana la imprumuturi sindicalizate, investitii in emisiuni de obligatiuni, finantari verzi sau in format sustenabil sau investitii in calitate de investitor LP in fonduri de investitii din Romania sau din regiune cu componenta dedicata pe Romania.

“Autonom este un exemplu de succes, dar exista si alte companii locale care in 2025 au reusit sa stranga bani prin aceste produse sindicalizate ceea ce nu e simplu. Asta denota un profesionalism ridicat al companiilor romanesti pentru ca nu este usor sa faci o sindicalizare si sa nu o plasezi in piata pentru ca au mai existat si cazuri de genul asta. Aici vorbim de sindicalizari care au fost suprasubscrise”, a punctat Silviu Toma, Executive Director Corporate Division in cadrul Raiffeisen Bank Romania.

“Ma astept si anul viitor la acest tichet de 200 – 300 mil. Euro, care este un sweet spot pentru care se merita produsul. Poti sa-i faci o sindicalizare entry level pentru 100 – 150 mil. Euro, dar este un produs scump, costisitor, care necesita investitii si din partea companiei si din partea finantatorilor”, a precizat bancherul Raiffeisen.

 

Piete de capital.

“Ceea ce trebuie sa tinem cont ca daca in cazul unui SPO (oferta publica secundara, n.r.) pe companii de stat, lucrurile se pot intampla intr-un anumit ritm, companiile antreprenoriale au nevoie de un interval lung de timp de pregatire.Pregatirea unui IPO pentru o companie antreprenoriala nu este un proces care sa dureze 6 luni, E un proces care sa presupuna de la stabilirea perimetrului de listare la refacerea de situatii financiare pe standarde internationale, aliniere la guvernanta corporative. Dupa cum stim, nenumarate discutii cu investitori institutionali pentru a putea estima foarte corect nivelul de cerere care exista in piata pentru IPO si ce fel de ajustari poti sa faci ca sa ai o poveste de succes. Toate aceste lucruri fac ca procesul de listare sa fie foarte lung”, a declarat Cosmina Pavleti, Head of Investment Banking in cadrul BCR, parte a grupului bancar Erste Bank.

Cate IPO-uri si SPO-uri ar putea fi in 2026 pe bursa de la Bucuresti? “Optimist as vrea sa vad macar 2 IPO-uri si 3 SPO-uri. Ar fi cel mai bun caz, dar realist nu cred ca vom ajunge acolo”, a spus bancherul de investitii al BCR, care a fost intermediar de IPO si emisiuni de obligatiuni corporate, inclusiv cele emise de catre BCR, tranzactii ce au totalizat aproximativ 3 mld. Euro.

“E un trend care s-a conturat in urma cu 2 – 3 ani de zile si anume emisiunea recurenta de obligatiuni din partea in principal a doua segmente de emitenti – in primul rand, institutiile financiare pentru necesarul de capitalizare sub reglementarile MREL si, de cealalta parte, companiile de stat din energie cu proiecte care necesita finantare si care au apelat la aceste instrumente de obligatiuni ca o alternativa la majorari de capital sau imprumuturi bancare. Din punctul nostru de vedere, intr-adevar volumele au crescut, anul asta am fost implicati in tranzactii care au ajuns la aproximativ 2 mld. Euro, de exemplu, ceea ce este un plus fata de anul anterior si incomparabil fata de anii de dinainte cand piata de obligatiuni corporate era mai mult dedicata listarilor de dimensiune mica, poate chiar pe segmentul nereglementat – pe segmentul Aero”, a subliniat Vlad Pintilie, Director General Adjunct Tranzactionare in cadrul BT Capital Partners, parte a grupului financiar Banca Transilvania.

“La nivel global focusul nu mi se pare ca mai este neaparat pe sustenabilitate. Si noi cu aceste exercitii am venit destul de tarziu in acest joc al ESG si al obligatiunilor sustenabile. In acelasi timp, e foarte complicat sa mai renunti dupa ce ai plecat pe drumul asta si dupa ce ai intrat. Si de ce spun ca e complicat. Nu neaparat din perspectiva muncii care s-a depus deja sau a proiectelor, ci pentru ca deja ai pus o emblema pe genul de emitent care iti doresti sa fii, ti-ai asumat deja niste obiective care trebuie sa le duci la indeplinire si pe care majoritatea daca nu chiar toti isi doresc sa le duca la indeplinire din perspectiva asta, programele fiind deja stabilite in piata sunt convins si ca urmatoarele emisiuni – o mare parte dintre ele – vor face parte din aceeasi categorie”, a precizat reprezentantul BT Capital Partners, care a facut parte din sindicatul de intermediere al primei emisiuni de obligatiuni AT1 a Bancii Transilvania prin care a atras 500 de mil. Euro in noiembrie 2025 de pe pietele financiare internationale.

 

Private Equity & Venture Capital

“Per total sunt deja 11 investitii anul acesta, aici deja includem si niste follow-uri din fondul 1, practic, ultimul deployment din fondul 1 a fost deja facut. In mod cert pe cifre este cel mai bun an ca si valoare pentru noi. Fondul 1 al nostru a fost micut, fondul 2 este semnificativ mai mare si prin urmare un deployment undeva la 9 mil. Euro grosso modo pentru ca deal-urile noastre sunt sa zicem 1 milion in medie, unele follow-on-uri nici nu sunt atat de mari. 9 mil. este un record pentru noi, este cea mai mare suma investita pana acum”, a declarat Florin Visa, Partner in cadrul managerului de fonduri de venture capital Early Game Ventures.

“Am avut un singur an sub 10 deal-uri in ultimii 6 ani, deci si anul acesta suntem peste. Iar anul viitor va fi o componenta destul de mare de follow-on-uri. Deja o vedem, vedem potentialul. Nu putem neaparat sa dictam timing-ul, companiile vor ridica bani cand vor fi gata si noi vom fi de obicei alaturi de alti lead investors in companiile in care am investit in trecut si ne-am dori sa facem cel putin 6 investitii noi. Daca am avea 10 care ne plac, am face 10 investitii”, a precizat Florin Visa de la Early Game Ventures, care administreaza doua fonduri de capital de risc si este unul dintre cei mai activi investitori din ecosistemul VC.

“Este clar ca in ecosistemul din Romania lipsesc rundele pre – seed si ca toti trebuie sa ne adaptam la aceasta realitate. Dorinta noastra este sa facem tranzactii mai mari de la 2 – 2,5 mil. – 3 mil. Euro prima investitie si follow ons pana la 10 – 12 mil. Euro in campioni. In venture capital exista o practica diferita fata de private equity, adica se face o investitie initiala si apoi se fac runde follow on numai in campioni. Nu se pune de la inceput 10 mil., ci pui gradual.”, a detaliat Dan Mihaescu, Founding Partner al GapMinder, care are sub administrare doua fonduri de venture capital si investeste pe piata locala si pe piete dinafara Romaniei.

“Daca ma intrebati doar pe mine, destinatia Medima ar trebui sa fie un private equity un pic mai mare, poate un private equity regional pentru ca avem un drum de crestere pe care nu l-am epuizat decat foarte putin in acesti 5 – 6 ani. Si cred ca private equity-ul ne poate ajuta in continuare sa avem aceeasi traiectorie de crestere, adica accelerata”, a punctat Vlad Ardeleanu, CEO al Medima Health, retea medicala care a crescut puternic dupa intrarea in actionariatul sau a fondurilor de private equity Morphosis Capital si Integral Capital Group, care se pregatesc de exit din companie.

“Daca ma uit in viitor, suntem in acest <<journey>> (calatorie, n.r.) de a deveni de la ceea ce a fost fondul 1, care a fost Romania only, fondul 2 caruia noi ii spunem Romania Plus, adica inseamna 60 – 70% din capital va merge in Romania, restul va merge in regiune in footprint-ul EU din regiunea noastra, si dupa aceea, ideea este ca in timp la fondul 3 sa devenim cu adevarat un jucator regional. Asta nu vine fara propriile provocari pentru ca suntem in acest efort de constructie de brand, reputatie de track record in afara Romaniei.”, a semnalat Andrei Gemeneanu, Managing Partner al managerului de private equity Morphosis Capital.

“A patra investitie a fondului 2, dupa cea in private education, dupa cea in retail, dupa cea in sateliti in EnduroSat – investitia nr. 4 este in sectorul <<elderly care>> in a construi o retea de centre de batrani, ceea ce cu siguranta este o nisa subdezvoltata si subdeservita din Romania”, a punctat Andrei Gemeneanu ultima investitie parafata de catre Morphosis Capital.

“Piata nu este foarte aglomerata in momentul de fata. Fondurile din Polonia nu mai sunt atat de active, si-au cam facut expunerea pe Romania si nu vedem concurenta de acolo. Mai sunt niste fonduri mai de la sud – Bulgaria si mai e unul in Croatia aparut recent, dar foarte specializat. Pe langa fondurile regionale, care sunt in diverse faze, sunt doar fondurile din Romania”, sustine Dan Farcasanu, Managing Partner al managerului de private equity Mozaik Investments.

“Noi in Romania, suntem probabil 4 sau 5 fonduri care intelegem mai bine piata, stim cum sa vorbim cu antreprenorii din Romania si avem un avantaj in sensul asta. Si toate fondurile astea care sunt aparute prin PNRR sunt la inceput, deci orizontul de timp este mult mai mare decat un fond din Polonia care vine si pune presiune, vrea sa-si faca banii in 3 ani sau 4 ani dupa care sa exiteze. Noi avem un orizont de timp care poate sa duca si 7 – 8 ani de acum incolo. Deci, din punctul asta de vedere si asta este un avantaj, trebuie doar sa gasim antreprenorul potrivit care e probabil 60% din teza noastra si apoi sa incepem sa discutam”, este de parere Dan Farcasanu de la Mozaik Investments.

 

Real Estate

“Cred ca o sa depasim 500 mil. Euro pentru ca in perioada T1 – T3 piata de investitii a fost 425 mil. Euro. Din anumite motive este o tranzactie care nu s-a publicat si deja trecem de 450 mil.Euro si cred ca se va mai inchide cel putin o tranzactie importanta pana la sfarsitul anului si atunci vom fi acolo un pic peste 500 mil. Euro”, estimeaza Robert Miklo, Partner & Head of Capital Markets al firmei de consultanta imobiliara Colliers.

“Cred ca incepe sa se vada deficitul Romaniei in ceea ce priveste investitorii institutionali locali. Mie imi place sa impart acum tarile din CEE in doua – zonele care au investitori institutionali locali si zonele care nu au. Serbia, in mod surprinzator, Ungaria, Slovacia, Cehia toate au jucatori institutionali locali care sustin piata versus Romania si Polonia, care sunt ramase oarecum pe dinafara. Si Romania intra intr-un joc direct de competitie cu Polonia, in care nu iese foarte bine, partial pentru ca piata este stabila, adica nu ai presiune pe vanzare, dar nu ai presiune nici pe cumparare. Al doilea element care ne trage in jos este partea de finantare in Romania care din punct de vedere al marjelor este foarte asemanatoare, iar din punct de vedere al amortizarii nu este acolo. Ai niste conditii mai bune in Polonia. Si asta inseama bottom line ca ai un IRR mai bun in Polonia decat in Romania pentru acelasi yield si diferentialul de yield intre Romania si Polonia nu iti permite sa atragi suficient capital. De asta suntem intr-o zona in care vedem ca lichiditatea a scazut”, a punctat Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties al CBRE Romania.

“Am mentinut randamentele, ne uitam trimestrial la ele. Am pastrat yield-urile si suntem la centre comerciale la 7,25%, la office la 7,5% si la I&L (industrial si logistica) la 7,75%. Nu vad o descrestere de yield-uri si motivul principal este concurenta cu alte piete, in special Polonia unde au crescut yield-urile”, a precizat Robert Miklo de la Colliers.

“Noi suntem la un yield de 7,75% flat pe toate segmentele si le vad in continuare stabile cu exceptia mall-urilor unde mai degraba vom merge catre 7,25%”, estimeaza Mihai Patrulescu din partea CBRE.

 

NPL & Debt management

“Jucatorii din piata asta in principal dezvolta doua linii de business – partea de servisare si partea de cumparare de portofolii de creante neincasate. In zona de servisare, avem de obicei, se lucreaza pentru un comision de succes calculat la sumele colectate sau pe alte piete din jurul nostru se mai lucreaza si pe fix fee-uri calculate la volumul de cazuri in lucru. Ca sa va faceti o idee despre ce insemna piata la nivelul anilor 2000, mi-aduc aminte ca primele contracte de servisare semnate cu jucatori din zona de telecom si utilitati aveau preturi – acest comision de succes – peste 60% calculate la sumele colectate. Daca iti colectam 1000 RON, 60% era pretul”, a semnalat Catalin Neagu, CEO al OKCredit si antreprenorul care a fondat Top Factoring, jucator din piata de profil vandut ulterior companiei suedeze Intrum.

“Prin anii 2001 – 2002 – 2003 a aparut pentru prima oara notiunea de vanzare de portofolii de creante neincasate, se intampla tot din zona de telecom. Jucatorul pe care il reprezentam a fost primul cumparator din Romania, era vorba de retail. Volume foarte mari, de 150 – 200 mii de cazuri, de conturi, vandute pentru un pret pentru ca nu exista competitie, un pret foarte mic. Daca va spun ca era de 2 – 3%. In timp, lucrurile s-au schimbat totalmente. In anii 2007 – 2008, au inceput sa intre jucatori – au intrat polonezi, cehi – piata a inceput sa se maturizeze. Proiectele mari de NPL – retail, corporate, secured, unsecured – mi-aduc aminte ca am participat la majoritatea acestor procese de vanzare. Erau ani in care valorile nominale vandute insemnau sute de milioane de euro, erau proiecte chiar si de peste 1 mld. Euro – ceea ce in ziua de azi cu siguranta nu se mai intampla”, a punctat Catalin Neagu, care dupa plecarea de la Intrum a pornit o noua afacere in sectorul IFN, dupa experienta acumulata pe piata NPL si  a managementului de creante.

“In piata de NPL, nu vad o modificare de natura pozitiva. Sunt si tranzactii mai putine, si bancile au bilanturi mai mari. Nu exista piata secundara in Romania. Exista deja o atentie care se da la nivelul bancilor catre ajustarea pre – neperformanta, de genul <<hai sa incercam sa facem ceva in restructurare>>.  Am incercat sa investim in restructurari. Noi acum intram impreuna cu banca si proprietarul intr-o situatie, dupa care urmatorul lucru – sa creditam efectiv business-uri care sunt non – bancare, nebancabile. Practic, tot ce inseamna NPL s-a distrus, nu mai exista. Se cheama <<distressed industry>> si din distressed am mutat total focusul din non performing catre <<hai sa facem un fel de turnaround>>. Turnaround (restructurare, n.r.) in Romania nu exista efectiv.”, a punctat Mihai Pop, Transaction Leader in cadrul grupului ceh APS, unul dintre cei mai importanti investitori de pe piata NPL din Romania si din regiune.

“In ultimii 2 ani, am luat doua entitati de la B2 in Muntenegru si in Ungaria, de curand s-a tranzactionat cel mai mare jucator din Bulgaria care era un independent catre EOS. Intrum la un moment dat a vandut catre DDM. Adica se intampla lucrurile astea. Da, pe noi ne intereseaza in continuare (preluarea unui alt jucator local de profil, n.r.) pentru ca noi ne vedem aici pe termen lung. Putem sa supravietuim cu seceta asta de low IRR (rata interna de rentabilitate scazuta), dar, pe de alta parte, am prefera sa nu fie atat de mare aglomeratie.”, a semnalat Mihai Pop din partea investitorului ceh APS, in ceea ce priveste consolidarea pietei locale de NPL & debt management.

 

 

 

 

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025: Vine anul efectelor colaterale, iar investitorii din private equity vad vremuri grele pe piata de M&A. “Bursa de la Bucuresti poate duce cel putin 5 IPO-uri de talia Cris-Tim in fiecare an”. Statul roman reduce tinta la un volum de euroobligatiuni de circa 10 mld. Euro pentru 2026 fata de 16 mld. Euro in 2025. Bancile au dat imprumuturi sindicalizate in ultimii 2 ani de circa 9 mld. Euro, din care jumatate au fost finantari noi. Regina Maria nu exclude achizitia unui concurent direct dupa trecerea sub controlul fondurilor globale de investitii CVC si Hellman & Friedman

 

Radu Timis Jr, Cris-Tim Family Holding: Bursa de la Bucuresti poate duce minim 5 IPO-uri de genul listarii Cris-Tim in fiecare an. Cea mai mare amenintare pentru economia Romaniei este deficitul comercial. Planul Cris-Tim este sa ajunga mai intai la o cota minima de 30% pe piata locala si apoi sa treaca cu achizitii la extindere regionala spre zona Balcanilor de est

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: Estimam ca vom putea acoperi circa 8 mld. Euro in 2026 din suprapunerea PNRR cu programul SAFE ceea ce inseamna ca vom reduce necesarul de finantare prin euroobligatiuni. Anul viitor ne asteptam la un volum de euroobligatiuni de aproape 10 mld. Euro fata de 16 mld. Euro in acest an. Nivelul finantarii suverane in 2026 este mai mare desi avem ca tinta un deficit bugetar mai mic si asta vine din refinantare

 

Florian Libocor, BRD Societe Generale: Pentru 2026 ma astept la o crestere PIB de circa 0,8%, o inflatie ce va cobori spre 5,5 – 6%, un curs de schimb relativ stabil la 5,13 RON maxim 5,18 RON la Euro si o reducere a dobanzii – cheie pana la 5,75%. Anul acesta a fost cel al ambiguitatii constructive, anul viitor va fi cel al efectelor colaterale generate de deciziile din 2025

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Am semnat a patra tranzactie din fondul 2 in sectorul centrelor de ingrijire pentru batrani, unde este o nisa subdezvoltata. IRR-ul investitiei in La Cocos “va arata ciudat” la inchiderea tranzactiei, fiind cel mai mare dintre investitiile din portofoliul Morphosis. Exitul din Medima, estimat pe final de 2026 – inceput de 2027, asteptat sa produca un multiplu “double digit” pentru investitori dupa o crestere de 50x EBITDA. Fondul 2 al Morphosis Capital vizeaza in total 3 – 4 achizitii pe pietele din regiune, in vizor fiind Bulgaria, Croatia si Polonia, pentru care aloca 40 – 50 mil. Euro din capitalul sau de investitii

 

Ramona Dragomir, EBRD: EBRD are in 2025 un an – record in Romania cu investitii semnate de circa 900 mil. Euro si ne apropiem de 1 mld. Euro. Majoritatea sunt finantari de datorie, la nivelul global al EBRD media de investitii equity este undeva la circa 20% din portofoliu, insa in Romania ponderea este mai mica. Pentru 2026, sectorul de energie regenerabila este cel mai mare furnizor de pipeline de proiecte

 

Dan Stefan, Autonom: IPO-ul Autonom pe bursa se va intampla probabil in anii urmatori cand vom simti ca avem nevoie sa atragem mai mult capital si tine de sincronizare si de strategie. Mixul actual de finantare al Autonom este bazat peste 40% pe finantare bancara, peste 20% pe leasing, obligatiunile emise au o pondere spre 30%, iar restul este capitalul propriu. “Suntem o firma de familie in care probabil controlul privat o sa ramana privat multi ani si asta ne va permite sa ne uitam si la risc si la randamentul investitiei intr-un mod poate diferit fata de un investitor profesionist”

 

Vlad Pintilie, BT Capital Partners: Am ajuns in acest an sa fim implicati ca intermediari in tranzactii de circa 2 mld. Euro, incomparabil fata de anii anteriori cand piata obligatiunilor corporate era concentrata pe listari de dimensiuni mici. De 2 – 3 ani s-a conturat un trend de emisiuni recurente de obligatiuni sustinut de banci si de companiile de stat din energie. Vedem oportunitati foarte bune pentru emisiuni de actiuni si de obligatiuni si asteptam proiecte din partea statului si a unor emitenti noi

 

Silviu Toma, Raiffeisen Bank: Piata sindicalizarilor bancare din Romania a ajuns in 2024 – 2025 la un record de 9 mld. Euro, din care circa jumatate sunt finantari noi. Cele mai mari tichete locale de finantare corporate au ajuns la 500 – 550 mil. Euro, insa sweet spot-ul este la 200 – 300 mil. Euro. Vedem in pipeline pentru 2026 tranzactii de finantare in energie, real estate, transport, constructii specializate si servicii medicale

 

Cosmina Plaveti, BCR: As vrea sa vad in 2026 pe bursa de la Bucuresti doua tranzactii IPO si trei tranzactii SPO, dar realist nu cred ca vom ajunge acolo. Mediul macroeconomic va conta mult anul viitor in decizia celor care isi doresc sa isi listeze companiile pe bursa. Am avut in 2025 un an record pe piata de capital din Romania si am intermediat un volum de obligatiuni de aproximativ 3 mld. Euro cu tot cu cele doua emisiuni de obligatiuni corporate ale BCR

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Avem in pipeline-ul de tranzactii pentru 2026 doua proiecte de vanzare care totalizeaza 400 MW, iar pe partea de achizitii estimam proiecte de 300 – 400 MW pe piata de energie regenerabila. “Apropo de evaluare, daca prima tranzactie de vanzare din 2024 a fost la 214 mil. Euro care inseamna undeva la 2,2 mil. Euro per MW, puteti sa faceti niste calcule ce ar insemna cei 400 MW de anul viitor”

 

Ana – Maria Pascu, Regina Maria: Este o tendinta naturala de consolidare prin M&A a pietei de servicii medicale private si asta o sa vedem in urmatorii 5 ani. Multiplii de evaluare au inceput sa scada si credem ca 2026 si 2027 vor fi ani grei, nu stim daca pentru cumparatori sau vanzatori. Regina Maria nu exclude achizitia unor concurenti directi de pe piata de profil

 

Dan Mihaescu, Gapminder: Am investit 10 – 14 mil. Euro din fondul 2, unde avem deja 7 investitii si un follow-on. Din cele 6 exituri pe care le-am facut pana acum avem pana acum IRR de 96% – 97%. In ecosistemul din Romania lipsesc rundele pre-seed si trebuie cu totii sa ne adaptam la asta. Ne dorim sa facem tranzactii mai mari cu tichete la prima investitie de la 2 – 3 mil. Euro si runde rollow-on pana la 10 – 12 mil. Euro in campionii din portofoliu

 

Ioana Filipescu Stamboli, Investment Advisory Partners: Primele 10 tranzactii din acest an au totalizat peste 3 mld. Euro ceea ce inseamna o polarizare a pietei de M&A catre tichetele mari. Ma astept la o mega-tranzactie in 2026 si cred ca energia, serviciile medicale, constructiile si IT-ul vor fi printre sectoarele dominante

 

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Sunt multe spatii de acoperit in ceea ce inseamna structurarea posibilitatilor de finantare pentru antreprenori atat pe pietele publice de capital, cat si pe piata privata. Zona de family office si de corporate venture capital ar avea ocazia sa completeze piese lipsa din ecosistemul de finantare al antreprenorilor

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Suntem probabil 4 sau 5 fonduri de investitii care intelegem mai bine piata, stim cum sa vorbim cu antreprenorii din Romania si avem un avantaj in sensul asta. Piata de fuziuni si achizitii a incetinit mai degraba decat sa accelereze

 

Leonard Pascu, Forvis Mazars Romania: Suntem in continuare in top 3 pe piata de fuziuni si achizitii din Europa Centrala si de Est, dupa volumul de tranzactii, iar dupa valoarea pietei suntem pe locul 2 in regiune. Ca valoare, piata locala de M&A este in jurul a 7 mld. Euro, dar nu s-au raportat toate tranzactiile din decembrie

 

Florin Visa, Early Game Ventures: Am facut 11 investitii in 2025, care includ si ultima runda de capital din fondul 1. Am investit in total 9 mil. Euro, ceea ce este cea mai mare suma investita de noi pana acum. Productivitatea per angajat in companiile din portofoliu a crescut in ultimul an cu 50% pe fondul impactului AI

 

Vlad Ardeleanu, Medima: Am selectat consultantul pentru vanzarea Medima, iar procesul se va derula pe tot parcursul anului 2026. Destinatia companiei ar trebui sa fie un fond de private equity mai mare, de talie regionala. Eu imi doresc sa continui si dupa vanzare pentru ca vad potentialul cel putin de a dubla dimensiunea companiei

 

Silviu Stratulat, Stratulat Albulescu: Am observat recent o schimbare radicala de trend pe piata de venture capital, generata de startup-uri in zona conventiilor de capital, care sunt documente mult mai putin protective pentru investitori comparativ cu imprumuturile convertibile. Notificarea investitiei straine directe de catre fondurile de private equity este singura componenta care poate genera intarzieri deosebite in tranzactii

 

Mihai Voicu, ONV LAW: Pe piata M&A a companiilor de talie medie, vedem tranzactii in pipeline in real estate, energie, infrastructura, logistica, transport si tehnologie. Am constatat ca tranzactiile M&A se lungesc cel mai mult din cauza nepregatirii la timp a tranzactiei si a distantei dintre cultura vanzatorului si cea a cumparatorului, dar exista si tot felul de autorizari care aduc intarzieri pentru ca trebuie sa te uiti la mai multe lucruri

 

Mihai Pop, APS: De cel putin 10 ani, APS face in Romania mai mult de jumatate din business-ul sau la nivel de grup. Randamentele pe piata NPL din Romania sunt cel mai jos cu exceptia Poloniei asa ca preferam sa investim in Europa de Vest. Suntem interesati sa cumparam competitori pentru ca ne vedem aici pe termen lung si putem supravietui cu rate mici IRR, dar am prefera sa nu fie atat de mare aglomeratie pe piata

 

Catalin Neagu, OkCredit: La inceputul pietei de NPL & debt management in anii 2000, aveam comision de succes de 60% din sumele colectate. Preturile de achizitie ale portofoliilor NPL se formau plecand de la IRR-ul pus de catre investitor, adica de cresterea pe care si-o dorea acesta, spune antreprenorul care a vandut Top Factoring catre suedezii de la Intrum

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Avem acum un pipeline de tranzactii in real estate de 700 – 800 mil. Euro, din care nu stiu cate vor fi finalizate in 2026 in conditiile in care tranzactiile s-au lungit si dureaza in medie 1 an si 3 luni. Lipsa investitorilor institutionali locali si diferenta de randament fata de alte piete fac ca piata sa fie foarte subtire la tranzactii de la 100 mil. Euro in sus. Lichiditatea scazuta din volumul de tranzactii se vede si in volumul in crestere a finantarilor jucatorilor din piata

 

Robert Miklo, Colliers: Tranzactiile de pe piata imobiliara vor depasi 500 mil. Euro in 2025 si cred ca sunt premise foarte bune ca in 2026 sa depaseasca 1 mld. Euro. Cu yield-uri de 7,25% – 7,75% si concurenta cu piete din CEE si Europa de Vest, Romania ar putea inregistra o crestere a randamentelor. In ultimii 5 – 10 ani, in Romania au fost multe tranzactii cu tichete de 100 – 200 mil. Euro pe segmentul de birouri. “Ipotetic, daca centrul comercial AFI Cotroceni ar fi de vanzare, am depasi 600 mil. Euro probabil”

 

Sursa: MIRSANU.RO.

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

Valul de presiuni generate de tendintele internationale si de catre ultimele trenduri inregistrate la nivel local are impact direct asupra companiilor care opereaza in sectoare precum retail, productie de bunuri de larg consum, sectorul componentelor auto, utilitati si pe segmentul rezidential al pietei imobiliare, conform concluziilor MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Fenomenul investitiilor in energie verde si asa – numita finantare verde – care inglobeaza atat tranzactiile cu emisiuni de obligatiuni verzi sau cu obiective de sustenabilitate, cat si imprumuturile verzi sau cu obiective de sustenabilitate – isi continua avansul in economia reala, sustinute fiind de catre institutiile de finantare internationale si de catre banci.

“Electrificarea este esentiala pentru ca Europa si, implicit Romania, sa-si reduca dependenta de combustibilii fosili si sa decarbonizeze transportul, sistemele de incalzire si industria. Electricitate ieftina inseamna o sansa data industriei de a deveni mai autonoma. Dar trecerea rapida la energiile regenerabile, cu alte cuvinte cresterea capacitatilor de productie, in momentul in care vorbim nu este acompaniata de o modernizare pe masura a infrastructurii si de aceea focusul atat al Bancii Europene de Investitii (EIB), cat si la nivelul UE, este pe modernizarea retelelor, pe interconectivitate, pe a face piata energetica din UE o piata cu adevarat functionala”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group (EIB) in Romania.

“Romania are nevoie de investitii masive in infrastructura, si din cauza asta, sectorul public va ramane, probabil, in <<pole position>>. Aici vorbim de investitii care continua sa fie prioritare pentru autostrazi, pentru modernizarea cailor ferate, si aici intram si in zona de transport strategic, deci coridoare cu relevanta pentru zona militara. BEI va continua sa sprijine Romania pe această directie, care este de natura sa aduca si volumele mari. Dar in acelasi timp, cautam diversificare. Stim ca spatiul fiscal al Romaniei este limitat, deci trebuie sa ne uitam si mai mult pe zona privata, pe zona corporate, zona care nu adauga la deficit. Deci, ramanem prezenti si sprijinim economia Romaniei atat din perspectiva privata, cat si la nivelul investitiilor strategice ale statului”, a semnalat seful reprezentantei locale a grupului European Investment Bank.

Un alt investitor institutional – cheie pentru promovarea sectorului de economie verde in Romania si in celelalte piete in care activeaza la nivel global este International Finance Corporation, care face parte din grupul Bancii Mondiale.

“Astazi nu se mai pune problema despre finantarea verde ca despre o moda sau un curent trecator pentru ca recentele evenimente ne-au aratat ca, de fapt, vorbim despre securitate energetica. Tot mai mult cand se vorbeste despre energii regenerabile, se vorbeste despre independenta de importuri de combustibili fosili. Asa ca tema a devenit mult mai importanta si, deci, este in continuare o necesitate sa investim in energii regenerabile pentru ca asta ne duce la independenta energetica”, a punctat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation.

“Anul trecut, de exemplu, am investit, am adus in economia Romaniei 2,6 mld. USD in total, din care au fost 300 mil. USD investitii proprii si 2,3 mld. USD sume atrase. Noi calculam ceea ce se cheama mobilizare de fonduri si raportul de mobilizare la noi in Romania a ajuns 1 la 8 de la banci care participa in proiecte in care noi avem un rol important sau mai avem o componenta care reprezinta tranzactii de M&A pe care IFC le-a intermediat prin echipa de advisory M&A. De asemenea, speram sa facem in continuare si mai mult in ceea ce priveste PPP-urile pentru ca si astea vor aduce o mobilizare semnificativa de proiecte”, a subliniat Cristian Nacu din partea IFC.

Pentru Ministerul Finantelor, emiterea de obligatiuni suverane verzi pe pietele externe este o ruta luata in calcul pentru planul de finantare al statului roman in 2026.

“Pentru o noua emisiune de obligatiuni verzi va trebui sa avem aceasta conditie esentiala indeplinita, si anume sa avem o discutie foarte clara cu ministerele de linie ca sa identificam cheltuielile verzi pentru perioada 2025 – 2026 cand, practic, va fi suportul pentru o noua emisiune de obligatiuni”, a semnalat Diana Popescu, Director General Adjunct in cadrul Directiei Generale de management a datoriei  publice si fluxurilor de trezorerie al Ministerului Finantelor.

Insa Ministerul Finantelor se pregateste sa revina foarte curand pe piata nipona cu o noua emisiune de titluri Samurai, dupa emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro din 2024 cand titlurile au fost emise in format verde.

“Da, Samurai este o tranzactie care va fi realizata anul acesta. Insa aici noi ne angajam sa fim prezenti pe piata nu neaparat din perspectiva finantarii volumelor pe care le vom imprumuta, ci mai degrabă din perspectiva diversificarii”, a punctat Diana Popescu din partea Trezoreriei Statului.

“In toamna acestui an, probabil in octombrie – noiembrie vom avea noua emisiune. A fost o emisiune inaugurala anul trecut de 200 mil. Euro, nu a fost un volum foarte mare, insa ne asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Sigur este un proces mai lent, ei sunt un alt stil de investitori, au o alta abordare in strategia lor, in schimb trendul este unul in crestere. Ne asteptam la o participare buna din partea lor, dar si a nerezidentilor pentru ca au acces, practic, si investitorii non – japonezi. Este posibil (sa fie peste 200 mil. Euro, nivelul emisiunii Samurai din 2024 – n.r). Speram. Sa vedem. Acum in octombrie vom avea un <<market sounding>>, un <<soft sounding>> cu investitorii si vom vedea care este feedback-ul”, a precizat reprezentantul Ministerului Finantelor.

Modificarea recenta a tintei de deficit bugetar pentru 2025 de la 7% la 8,4% inseamna ca, desi planul de finantare al statului pe primele noua luni ale acestui a ajuns la un grad de executie de 92%, nevoia de finantare creste de la nivelul de 232 mld. RON aprobat initial cu inca 27 mld. RON, bani atrasi preponderent de pe piata externa.

Pentru reducerea tintei de deficit, guvernul condus de catre premierul Ilie Bolojan a aprobat recent un plan de masuri fiscale, din care o parte au intrat deja in vigoare printre care si cresterea cotei de TVA de la 19% la 21%.

Ce impact au aceste masuri fiscale recent anuntate asupra sectoarelor din economie?

“In primul rand, cand vorbim de majorarea ratei de TVA ne ducem cu impactul direct pe ceea ce inseamna zona de consum, deci tot ce inseamna parte de retail, productie de bunuri de larg consum. Toata zona aceasta este direct impactata de aceasta majorare. Si nu doar majorarea de TVA, ci toata reasezarea cotelor de TVA. Se vede, se simte deja un impact in zona de imobiliare, in special pe zona de rezidential. Dupa aceea, cred ca pe zona a ceea ce inseamna partea de utilitati, avem si acolo un impact semnificativ, care este cauzat, pe de o parte de masurile fiscale, dar si de masurile care tin de partea sociala, de suport pe care statul il acorda pe partea de preturi la energie”, a spus Alin Negrescu, Tax Partner &  Head of Indirect Tax la firma de consultanta si audit KPMG Romania.

“Cresterea de TVA si sa nu uitam de cresterile de accize care s-au dus in combustibili si care se reflecta dupa aceea in lant pe absolut orice domeniu pentru ca avem un efect de propagare si eu, sincer, sper ca aceste masuri de crestere a fiscalitatii sa se diminueze sau sa se stabilizeze cumva pentru ca din punctul meu de vedere marea problema a Romaniei este in zona de cheltuieli bugetare si de colectare. Trebuie sa ne axam pe masuri de imbunatatire a colectarii, trebuie sa ne concentram, din punctul meu de vedere, in prima parte a anului viitor pe masuri de relansare a motorului economiei pentru ca avem nevoie de asa ceva”, a precizat Alin Negrescu din partea KPMG Romania.

„Avem nevoie de o absorbtie extraordinar de buna pe ceea ce inseamna fonduri europene, sa investim foarte tare in infrastructura pentru ca, fara aceste lucruri, toate aceste masuri fiscale, nu cred ca vor da rezultatul scontat si anume acela de reducere a deficitului bugetar. Am vazut acum tinta declarata de catre premier care este acum undeva la 8,4%. Din punctul meu de vedere, e foarte dificil sa il tinem (deficitul, n.r.) sub 9% la finalul anului”, a adaugat acesta.

Cum vad investitorii straini impactul acestor masuri asupra operatiunilor lor si asupra atractivitatii Romaniei ca si destinatie de investitii?

“Cred ca Romania are un potential foarte bun si cred ca modul in care investitorii straini vad tara este mult mai pozitiv decat cei la nivel local. Este un fenomen destul de ciudat, dar stii, este o tara de 20 milioane de oameni si orice industrie iei are un consum sub media europeana, deci aceasta poveste de convergenta se va intampla. Sunt si provocari, iar cel mai mare risc este geopolitic, dar este la fel si in tarile baltice. Insa suntem cu totii membri ai Uniunii Europene si ai NATO si ce avem nevoie ca sa ramanem puternici este sa investim in economiile locale pentru ca ceea ce incearca masina de propaganda sa realizeze este ca fiecare sa fie speriat si sa nu investeasca”, a subliniat Vytautas Plunksnis, Partner & Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management, manager baltic cu interese de investitii in Europa Centrala si de Est care are sub administrare active totale de circa 2 mld. Euro.

„Cred ca pentru investitorii care vor sa cumpere, piata este astazi ceva mai buna  decat pentru cei care vor sa vanda. Insa tranzactii proeminente (high profile) precum Regina Maria, Profi, Pehart indica faptul ca pentru active bune intotdeauna vor fi cumparatori buni care sunt pregatiti sa accepte riscurile si care se asteapta ca proiectele noastre din Romania sa fie foarte bune pentru investitorii nostri”, a adaugat investitorul baltic de talie regionala.

INVL Asset Management este printr-unul din fondurile sale de private equity noul proprietar al platformei industriale Pehart si are o expunere totala in Romania estimata in jurul a 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul investit, cat si finantarea contractata pentru portofoliul local.

Perspectiva pe care piata locala o ofera pe termen lung investitorilor este cu mult mai importanta decat turbulentele de moment.

“Primul lucru pe care il facem este sa ne ascultam chiriasii. Vorbim cu ei si aflam ceea ce vor cu adevarat sa faca si, in functie de asta, decidem daca apetitul este in schimbare in mod pozitiv sau negativ. Acum este o cerere buna din partea chiriasilor si deci nimic nu se va schimba in Romania in opinia noastra. Asta se va schimba daca feedback-ul chiriasilor nostri se va schimba. Daca te uiti la CTP, a fost foarte bun sa se uite dincolo de zgomotul pe termen scurt pe care jurnalistilor le place sa il creeze pentru ca asta vinde ziarul sau povestea devine mai vizibila prin click-uri (clicking stories,lb. eng.)”, este de parere Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP.

„Dar, in realitate, trendurile pe termen lung sunt mai importante acolo. Daca te uiti la trendul pe termen lung, Romania ramane una dintre cele mai bune locatii din punct de vedere al costului pentru productia externalizata din Europa, in interiorul UE, in interiorul zonei Schengen, fara bariere in intreaga Europa, cu o forta de muncă tanara, dinamica, bine educata, cu niveluri in crestere ale venitului disponibil. Romania ar trebui sa aiba mai degraba un pic mai mult incredere in sine decat un pic mai putina”, sustine Richard Wilkinson din partea CTP, investitor imobiliar cu peste 1 mld. Euro investiti in Romania si lider pe piata spatiilor industriale si de logistica.

Care sunt cele mai apropiate tinte de conformare la politicile ESG pentru companii?

“ESG-ul devine din ce in ce mai important si chiar daca global si regional la nivelul UE asistam la o oarecare reducere a ritmului de implementare pe zona asta de transparentizare si raportare, sustenabilitatea devine limbajul comun al economiei si pana la urma este esentiala pentru sustenabilitatea unei afaceri. Pentru anul viitor avem tinte in ceea ce priveste CBAM-ul (taxa pe carbon, n.r.) si regulamentul in ceea ce priveste defrisarile, care este acum intr-o discutie legata de termen. Se incearca, este o presiune destul de mare la nivelul Comisiei Europene de a se amana termenul de implementare care este prevazut pentru anul viitor. Si aceasta presiune vine, pe de o parte, din nevoia de a acorda mai mult timp companiilor de a se pregati pentru acest tip de raportare si, pe de alta parte, vine si din ceea ce se intampla la nivel global si cu competitivitatea sau cu nevoia de a ramane competitivi in fata pietelor externe Uniunii Europene”, a spus Alin Negrescu de la KPMG Romania.

 

 

Topicuri

Impactul tendintelor internationale si locale in energie verde.

Impactul tendintelor internationale si locale in agribusiness.

Impactul tendintelor internationale si locale in finantare verde.

Impactul tendintelor internationale si locale in asset management & piete de capital.

Impactul tendintelor internationale si locale in imobiliare.

Impactul tendintelor internationale si locale in companii antreprenoriale.

Impactul tendintelor internationale si locale in retail.

Impactul tendintelor internationale si locale in sectorul componente auto si industrie.

 

 

Energie verde.

“La acest moment nu este ceva foarte clar conturat (impactul factorilor interni si externi asupra companiilor- n.r.) in sensul in care se poate vedea in costul cu principalele echipamente. Dar <<big money>> (banii multi, n.r.) sunt in momentul in care sumele foarte mari si cu impactul aferent apar in momentul in care discuti pretul unei tranzactii cu un investitor si constati ca poate pretul nu este cel pe care il doreai tu pentru ca sunt niste factori de risc pe care Romania ii are atasati. Si unul pana de curand era incertitudinea politica. Cred eu ca ne-am mai linistit un pic aici. Pe urma este legat de deficitul bugetar, care tine costul de finantare, deci acel risk free rate pe care il dau obligatiunile de stat, care inca sunt scumpe si automat ridica costul finantarii in Romania si este parte din discount rate-ul pe care il folosesti intr-un valuation, intr-un discounted cash flow”, a declarat Lacramioara Diaconu – Pintea, Country Manager OX2 Romania.

“Astfel incat face costul finantarii cu toate riscurile – ca vorbim de deficitul bugetar si obligatiuni, dar si faptul ca este perspectiva de crestere de inflatie si de crestere de taxe, toate se reflecta in acest factor de actualizare <<weighted average cost of capital>> (WACC), pe care il folosesti in orice exercitiu de evaluare. Cu cat acesta este mai mare atunci orice investitor care vrea sa aduca bani in Romania, sa investeasca in Romania va cere o rata de rentabilitate mai mare ca sa-si acopere acest cost mai mare decat in alte tari. Iar in competitia asta pentru capital, eu o vad in cadrul grupului, concuram cu Italia, cu Polonia sa atragem inclusiv decizia interna de a deveni si IPP (producator independent de energie) si in Romania, adica sa tinem investitiile pe bilantul nostru. Si daca in Romania este mai scump si, automat, asteptarea unui investitor este diferita fata de o alta tara, pierdem in competitia pentru capital. Si aici vad eu o ingrijorare pentru ca altfel daca este sa creasca pretul la materii prime – aluminiu, cupru, – nu creste doar in Romania, creste peste tot pe Glob”, a adaugat Lacramioara Diaconu – Pintea de la OX2.

“La nivelul anului trecut, grupul BEI a investit in Romania 2,5 mld. Euro. Din suma asta, cam 968 mil. Euro au mers explicit pe actiune climatica si sustenabilitate de mediu, adica circa 40% din totalul investitiilor. Circa 780 mil. Euro au mers fix pe energie verde. Si aici, am pus mare accent pe modernizare de retele, am avut doua tranzactii mari de cate 200 mil. Euro fiecare cu Electrica si cu Delgaz, care au mers pe modernizarea si automatizarea retelelor”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group (EIB) in Romania.

 

Agribusiness.

“Suntem intr-o situatie oarecum fericita. Faptul ca economia Romaniei creste mai mult sau mai putin ne afectează pe toti, dar baza aceea a lantului – fermierul roman – cred ca este impactat destul de putin. Marea majoritate a productiei agricole a Romaniei este exportata. Cerere pentru produse agricole primare va exista. Suntem intr-o zona geostrategica importantă, avem un port la Marea Neagra, iar acest lucru ne ajuta in sensul in care atata vreme cat fermierii produc, au productivitatea de care au nevoie, pot sa vanda si sa desfaca relativ usor catre zone ca Orientul Mijlociu, Asia. Nu ne asteptam la derapaje majore (asupra business-ului Agricover, n.r.). Sigur ca o crestere de TVA mai pune putin de presiune pe costurile fermierilor, dar cred ca ne vom misca in directia corecta. Planurile noastre sunt de crestere si, probabil, in orice criza exista si oportunitati”, a declarat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding.

“Sustenabilitatea este ceva care este probabil in mintea tuturor si in actiunea fiecaruia dintre noi, dar variaza foarte mult de la sector la sector. Este un subiect destul de contondent la nivelul UE intre conservatori si progresisti. Marele semn de intrebare asupra competitivitatii in Europa ridicat de raportul Draghi se aplica si in agricultura. Agricover se pozitioneaza cumva in tabara progresistilor, dar militeaza pentru eliminarea extremelor, a exagerarilor, a exceselor”, a punctat Liviu Dobre din partea Agricover.

“Au fost multe efecte. Cand s-a declansat razboiul in Ucraina in 2022, stim cu totii ce s-a intamplat cu preturile produselor agricole, au crescut pana in ceruri, dupa aceea au urmat si ingrasamintele, inputurile agricole ale fermierilor. De aici oarecum s-a creat un bulgare pentru ca multi au ramas intr-o pozitie nefavorabila tinand de stocuri, care dupa aceea foarte repede au si scazut in pret, dar costurile le-au asumat cand au fost la cel mai inalt nivel. Si, oarecum, s-a creat acest “gap” (gol, n.r.) in P&L (contul de profit si pierdere al companiei, n.r.) care s-a transformat intr-un gap de finantare. Gap-ul acesta de finantare a fost temporar amanat cu anumite programe guvernamentale cu garantii cu IMM Invest, cu Agro IMM Invest, cu toate acestea, care au ajutat cu putine credite subventionate, dar acelea expira in perioada asta. Si aici as adauga ca au venit si factorii climatici, care din ultimii 4 ani, 3 ani au fost cu seceta destul de serioasa”, a spus Tamas Vincze, CEO al East Grain, companie care face parte din conglomeratul ceh Agrofert.

„Asa nici fermierii nu au avut oportunitatea de a-si reveni din punct de vedere financiar. Acum este presiunea dubla – a rezultatelor proaste din ultimii 3 ani plus datoriile acumulate si aici este si o chestie macroeconomica pentru ca dobanzile la care s-au imprumutat, chiar daca dobanda aia o fi fost subventionata o perioada – 9 luni sau cat o fi fost, dar, dupa aceea, a fost o dobanda mare, iar noi aici in Romania platim oarecum cele mai mari dobanzi din UE”, a adaugat CEO East Grain.

“Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata. Tot lantul este subcapitalizat. Noi suntem intr-o pozitie in care ne-am capitalizat si ne uitam la oportunitati”, a precizat Tamas Vincze.

 

Finantare verde.

“Companiile mai mari, de obicei, lucreaza cu institutii financiare mai mari. Cu cat este mai mare finantatorul tau, cu atat el este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”, a subliniat Vytautas Plunksnis, Partner & Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management.

“In cazul Pehart, avem un pachet de finantare de la IFC, care este o subsidiara a Bancii Mondiale, Banca Transilvania si ING, iar din pachetul de 150 mil. Euro circa 125 mil. Euro este finantare corelata cu obiective de sustenabilitate. Am fost de acord ca parte a finantarii sa investim in reducerea emisiilor, si in special investitii noi vor fi directionate catre reducerea utilizarii de gaze, electricitate, a scurgerilor de agent frigorific. Vom incerca sa crestem ponderea ambalajelor reciclate post-consum atunci cand ambalam produsele noastre si vom lucra pentru a creste diversitatea de gen la toate nivelurile organizației. Cred ca fara componenta de finantare sustenabila, aceast tranzactie ar fi fost cu mult mai dificil de finantat”, sustine Vytautas Plunksnis de la INVL Asset Management.

“Sincer, practic, tot ce am facut in ultimii 3 – 4 ani este sustenabil, fie ca vorbim despre emisiuni cu obligatiuni verzi ori credite bancare cu componenta ESG. Tot ce facem acum este verde sau are un link ESG. In ceea ce priveste baza totala de finantare, probabil ca este peste 80% la acest moment (nivelul finantarii cu componenta ESG din totalul finantarii grupului, n.r.), deci in jurul a 7 mld. Euro”, a punctat Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP, liderul pietei de logistica din Europa continentala.

“In Romania, noi am investit cred ca peste 1 mld. USD in ultimii ani numai in obligatiuni bancare verzi sau cu o tematica de incluziune. Iar asta a reprezentat aproape 20% din totalul obligatiunilor lansate in Romania in perioada respectiva, deci o contributie semnificativa”, sustine Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation.

 

Asset management & Piete de capital

“Anul acesta a fost un an cu provocari, dupa cum bine stim. In prima parte a anului am fost si noi afectati sa zicem intr-o anumita masura de tumultul politic, de reticenta unor investitori de a face pasul catre noi subscrieri intr-un context mai incert, insa dupa luna mai am inceput sa vedem un interes crescand in ceea ce priveste fondurile noastre si in ceea ce priveste piata de capital. A si performat bine piata de capital. Anul acesta, practic, nu exista niciun fond pe care sa il administram si sa nu aiba crestere de la inceputul anului. Si cred ca asta se intampla pentru al treilea an la rand, deci este un istoric destul de favorabil”, a spus Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management, unul dintre cei mai mari jucatori din industria locala de asset management.

Ce pondere au in portofoliile administrate obligatiunile verzi si in format sustenabil emise recnet pe piata de catre jucatori precum Banca Transilvania sau Electrica?

“Pentru un singur fond, un fond de obligatiuni in Euro, acolo avem o pondere ceva mai mare, as zice undeva intre 10% si 20% din portofoliu, dar probabil ca va creste. Acolo este palpabil. In rest, mai putin”, a raspuns Horia Braun – Erdei din partea Erste Asset Management.

“Am vazut in transa de 12 ani in emisiunea lansata anul trecut o participare foarte importantă din partea investitorilor nordici. Ei au aceste mandate dedicate, deci, practic, nu investesc in alte tipuri de active decat active ESG. Si, practic, 45% din aceasta transa pe care noi am emis-o a fost alocata acelor investitori. Ca o distributie geografica, se mentine Marea Britanie si Irlanda cu 48% in alocare, Europa are un procent bun de alocare cam 19 – 20%. Si investitorii calificati romani, deci nu persoane fizice, au participat in aceste obligatiuni, dar si din Germania, Austria, si alte jurisdictii. SUA au avut o pondere mai mica pentru ca noi stim ca ei nu au aceste obiective foarte bine evidentiate in alocarile lor pe portofoliu”, a punctat Diana Popescu, Director General Adjunct in cadrul Directiei Generale de management a datoriei  publice si fluxurilor de trezorerie al Ministerului Finantelor.

 

Real Estate.

“Cred ca veti vedea o compresie rezonabila a yield-ului (randamentului, n.r.) in urmatoarele 12 pana la 18 luni pe cele mai multe dintre pietele central – europene, in mod similar cu ceea ce s-a intamplat in Cehia in urma cu cativa ani”, a spus Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP – lider pe piata de logistica din Europa continentala.

„In Romania, am fost un cumparator activ in ultimii si ne asteptam ca asta sa continue si sa securizam terenuri atractive in special, dar si active pentru dezvoltare. Daca le vedem, le putem securiza”, a punctat investitorul imobiliar.

„Ma astept ca asta sa continue, adica sa incercam sa fim achizitivi in pietele din Europa Centrala, dar, de asemenea, si in Europa de Vest”, sustine CFO-ul grupului CTP.

 

Companii antreprenoriale.

“Sunt mai multi factori (care au impact asupra companiilor, n.r.) si ce putem vedea noi ca si trend este ca, datorita inteligentei artificiale (AI), lucrurile se misca mult mai accelerat decat se miscau inainte in zona de tech. Totul este mult mai accelerat. Rundele se pot inchide mai repede. Produsele cresc mai repede. Baza de clienti poate sa creasca mult mai usor in functie de viralitate. Deci, as spune ca produsele sunt mult mai avansate decat piata in momentul asta. Inainte putea sa existe un echilibru. Acum sunt produse foarte avansate, insa piata nu este pregatita sa le adopte in zona asta de AI”, a spus Dan Huru, Fondator si CEO al startup-ului MeetGeek, care activeaza pe nisa AI.

Care este impactul inteligentei artificiale (AI) asupra sectoarelor din economie? “In primul rand, cred ca tine de nivelul de competitie intr-un anumit domeniu. Daca competitia este scazuta atunci exista mai putine motive de a reflecta asupra operatiunilor tale ca si companie si atunci nu te uiti neaparat intr-o zona de automatizare. Unde este competitie, de obicei, companiile cauta sa se diferentieze intr-un anumit fel, ba printr-un serviciu mai bun, ba prin operatiuni mai eficiente si atunci cauta solutii de digitalizare, inclusiv pe noi”, a punctat Dan Huru de la MeetGeek.

“La noi primul punct pe lista este sa capturam oportunitatile pe care ni le ofera piata. Punctul doi pe lista este de eficientizare. Avem departamente in business unde facem <<downsizing>> (reduceri, n.r.), rationalizare. Nu neaparat vrem sa avem crestere de volum, dar fara marja. Oarecum este si aceasta tot o rationalizare. Adica privim catre oportunitati, dar si sa rationalizam ceea ce nu functioneaza. Deci este o dualitate la noi si cred ca multi se uita in acest fel”, a spus Tamas Vincze, CEO al companiei agricole East Grain.

 

Retail.

“Traim un timp al cresterilor de taxe, al vestilor ingrijoratoare, al repozitionarilor, toate acestea dupa pandemie. Cand zic repozitionari ma refer nu numai la materii prime, ci si la zona de procesare, unde nu neaparat costurile devin elementul principal, dar si accesibilitatea in conditii geopolitice noi in care s-ar putea ca accesul la aceste materii prime sau procesare cu costuri scazute sa nu mai fie posibil si atunci ele se relocheaza. Exista clar această tendinta de relocare a productiei in anumite zone, mai ales alimentara. Deci, nu este deloc o veste buna si, in general, un mediu care sa fie foarte infestat cu vesti ingrijoratoare care, practic, creeaza o atitudine defensiva a consumatorilor, de prudenta”, a spus George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania  (AMRCR).

“Pe de alta parte, nu as maximiza impactul acestor cresteri de taxe neaparat in ceea ce priveste zona alimentara. Nu avem doar cresterea de TVA. Din pacate, zona de retail are si alte taxe chiar semnificative – pe cifra de afaceri, taxa pe stalp, ca sa nu mai vorbim de plafonari ale marjelor si multe alte suprareglementari. Toate aceste lucruri au facut ca aceasta industrie care avea un aport foarte important in PIB sa inregistreze o incetinire accentuata a cresterii, a valorii reprezentate in PIB si toate acestea credem noi ca genereaza un efect nu neaparat negativ, dar care pune sub presiune si alte business-uri colaterale, transversal”, afirma reprezentantul asociatiei marilor retaileri.

„S-a vorbit mult inainte ca e o crestere bazata pe consum, insa nu stiu daca o scadere bazata pe consum este o veste buna. Eu, personal, cred ca nu. Cresterile sunt cresteri, chiar daca sunt bazate pe consum sau pe productie. Deci, exista un impact, insa pe de alta parte, aceasta industrie este bine consolidata in Romania. Exista o expertiza la nivel de resurse umane care reuseste si din această perspectiva a expertizei, a experientei sa atenueze aceste influente”,  a adaugat George Badescu. Investitiile vor continua in sectorul de retail? “Nu la nivelul anterior, dar probabil exista in continuare spatiu”, a raspuns reprezentantul AMRCR.

 

Componente auto & industrie.

“Sectorul automotive (componente auto), pe langa faptul ca este un sector extrem de important pentru economia romaneasca unde are peste 10% din PIB, este conectat la ceea ce inseamna exporturi pentru ca in jur de 85% – 90% din ceea ce se produce in Romania se exporta fie ca vorbim despre exporturi inafara UE, fie ca vorbim de livrari catre UE. El trece prin aceste zbateri, nu este strain de ceea ce se intampla la nivel global. Pentru ca tot ceea ce vorbeam cu razboaiele comerciale, cu ceea ce se intampla pe zona de repozitionare geopolitica in economia globala, au un impact indirect si asupra sectorului romanesc si, in special, asupra sectorului automotive. El este conectat direct la ceea ce inseamna economia si fluxurile globale si automat avem niste presiuni foarte mari. A scazut foarte mult cererea. Avem aceasta presiune care vine din zona de tranzitie catre economia verde, catre partea de electrificare si toata zona aceasta poate nu a fost foarte bine administrata la nivel de UE, daca ne uitam la ceea ce se intampla cu competitivitatea, respectiv concurenta cu piata chineza si la ceea ce se intampla cu producatorii de automobile din China”, a spus Alin Negrescu, Head of Automotive & Industrial Markets in cadrul KPMG Romania.

„Sunt presiuni foarte mari si, probabil, ca in perioada urmatoare ne vom astepta si la restructurari in ceea ce priveste personalul si la restructurari in ceea ce priveste business-ul acestor companii. Vedem deja in zona automotive in Romania in randul marilor companii anumite reorganizari, anumite vanzari, anumite splitari de companii. Probabil ca o sa urmeze si in perioada imediat urmatoare pana vom avea o anumita stabilizare pentru ca noi depindem de ceea ce se intampla la nivel global. Romania este un pion important in ceea ce priveste sectorul auto in Europa. Suntem in top 5 – 6 economii cu industrie automotive extrem de dezvoltata si avem si doi mari producatori de automobile in Romania”, a adaugat consultantul KPMG.

“Deci, cu siguranta, vom avea in perioada urmatoare cateva zbateri pe acest sector, inclusiv pe sectorul industrial – de industrial markets (piete industriale). Cred ca lucrurile vor fi destul de tulburi in perioada urmatoare. Acest lucru vine alimentat cumva si de ceea ce se intampla la nivelul economiei locale, si ma refer aici la măsurile fiscale. Vedem o presiune care vine din zona asta de fiscalitate, care sper ca se vor incheia, se vor stabiliza si nu vom mai avea niste cresteri de taxe in perioada urmatoare pentru ca toate aceste schimbari pun o presiune foarte mare pe sectorul de business in general, nu doar pe automotive si piete industriale”, a punctat Alin Negrescu din partea KPMG Romania.

Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital sunt Supporting Partners ai celei de-a patra editii anuale a evenimentului MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE.

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

 

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

 

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

 

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

 

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

 

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

 

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

 

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

 

 

 

Sursa: MIRSANU.RO.

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: Lideri de business, antreprenori, finantatori si investitori vor dezbate despre impactul pe care tendintele economice, masurile fiscale si politicile ESG il au asupra sustenabilitatii companiilor si al principalelor sectoare

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

Leadership. Sustainability. Impact.

 

Lideri de business, antreprenori, finantatori si investitori vor dezbate pe 2 octombrie la evenimentul MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 ce impact au tendintele economice, masurile fiscale si politicile ESG asupra sustenabilitatii companiilor si al principalelor sectoare din economie.

Evenimentul, care a fost lansat in 2022 sub numele THE SUSTAINABILITY CHALLENGE, trece odata cu a patra sa editie anuala la noua titulatura MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE cu o tematica extinsa catre sustenabilitatea business-ului mergand astfel spre “miezul economiei” pentru a discuta cu jucatorii de pe piata care este amprenta asupra companiilor si a sectoarelor din partea tendintelor economice si fiscale, cat si de pe urma proceselor de tranzitie pentru atingerea tintelor de neutralitate climatica.

De asemenea, jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO lanseaza in premiera un format de eveniment structurat exclusiv din sloturi de discutie in format 1:1 cu fiecare vorbitor in cadrul evenimentului.

 

ARGUMENT

Majorarile de tarife impuse de catre SUA incepand din 2025 catre diferitii sai parteneri comerciali din lume, inclusiv asupra Uniunii Europene, pun o presiune suplimentara asupra unora dintre economii, care deja resimt o incetinire a ratei de crestere economica, in timp ce altele se confrunta cu pericolul iminent al recesiunii.

In Romania, pe langa factorii externi de presiune, economia intra sub incidenta unor masuri fiscale recente, al caror scop anuntat este reducerea deficitului bugetar si pastrarea ratingului investitional al pietei locale.

Dupa instalarea noului guvern de la Bucuresti la mijlocul acestui an, statul roman a iesit pe pietele externe de capital si a strans pe 9 iulie 2025 aproape 4,7 mld. Euro de la investitorii internationali la dobanzi mai mici fata de prima parte a acestui an, insa in continuare la costuri mai mari fata de 2024, ceea ce semnaleaza preocuparea investitorilor internationali in ceea ce priveste riscurile care insotesc evolutia economica a Romaniei.

Agentia internationala de evaluare financiara Fitch a reconfirmat pe 15 august 2025 ratingul suveran al Romaniei la nivelul BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt in valuta, mentinand insa perspectiva negativa.

Majorarea TVA de la 19% la 21%, precum si majorarile de taxe si impozite anuntate, cresc presiunea asupra companiilor si a persoanelor fizice, lovite, pe de o parte, de un efect de scumpiri pe verticala pe lantul producator – furnizor – distribuitor – consumator final, iar, pe de alta parte, de cresterea poverii fiscale in diferite sectoare ale economiei.

Mai multe companii mari au anuntat deja planuri de concediere, de inchidere a unor capacitati de productie sau de vanzare a operatiunilor de pe piete care nu fac parte din nucleul operational pentru a avea un control mai strict al costurilor intr-un context in care perspectivele de crestere devin tot mai neclare.

In ceea ce priveste planurile companiilor de tranzitie pentru atingerea unor obiective de neutralitate climatica, pe langa tendinta mai larga de investitii in panouri fotovoltaice, apetitul investitorilor institutionali a alimentat in acest an incheierea cu succes a unor emisiuni majore de obligatiuni in format verde sau sustenabil de catre Banca Transilvania si Electrica, dar si a unor jucatori internationali de talia CTP, VGP sau Zabka, cu expunere semnificativa in Romania.

La randul sau, Ministerul Finantelor si-a anuntat intentia sa revina in 2025 pe piata japoneza ca si emitent suveran de obligatiuni posibil tot in format verde, cum a facut-o deja in 2024 la emisiunea sa inaugurala.

Tendinta de a accesa asa – numita finantare verde a fost insa mult mai vizibila pe segmentul imprumuturilor bancare cu tranzactii incheiate de catre distributia de electricitate Distributie Energie Oltenia, fondul regional de private equity INVL Baltic Sea Growth Fund cu ocazia achizitiei platformei Pehart, investitorii imobiliari NEPI Rockcastle si AFI, dar si a unei liste lungi de investitori in sectorul productiei de energie regenerabila, sector in care cea mai marcanta astfel de finantare a fost acordata catre Rezolv Energy – companie aflata in portofoliul managerului global de fonduri de investitii in infrastructura Actis, aflat sub controlul gigantului american General Atlantic.

 

  • FORMAT Online (pe Zoom)
  • CATEGORIE DE INTERESE leadership, corporate, finantare, investitii, antreprenoriat, ESG
  • DATA 2.10.2025

 

 

AGENDA actualizata a evenimentului este  urmatoarea:

08:55 (EEST) – 09:00 Cuvant de deschidere din partea moderatorului Adrian Mirsanu, Fondatorul jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO

09:00 – 09:20 Q&A Finantare internationala in format sustenabil IFI

09:20 – 09:40 Q&A Portofoliu local finantare in format sustenabil IFI

09:40 – 10:00 Q&A Finantarea statului

10:00 – 10:20 Q&A Finantare verde Private Equity

10:20 – 10:40 Q&A Agribusiness

10:40 – 11:00 Q&A Antreprenoriat

11:00 – 11:20 Q&A Energie verde

11:20 – 11:40 Pauza

11:40 – 12:00 Q&A Asset Management & Piete de capital

12:00 – 12:20 Q&A Tech & AI

12:20 – 12:40 Q&A Real Estate

12:40 – 13:00 Q&A Consultanta & Taxe

13:00 – 13:20 Q&A Retail

13:20 – 13:30 Concluzii

 

Pana acum, ne-au confirmat participarea la eveniment urmatorii vorbitori:

 

MARIUS CARA, Head of EUROPEAN INVESTMENT BANK Group office Romania

CRISTIAN NACU, Senior Country Officer INTERNATIONAL FINANCE CORPORATION

DIANA POPESCU, Director General Adjunct Directia generala de management a datoriei  publice si fluxurilor de trezorerie MINISTERUL FINANTELOR

RICHARD WILKINSON, CFO CTP Group

VYTAUTAS PLUNKSNIS, Partner & Head of Private Equity INVL ASSET MANAGEMENT

LIVIU DOBRE, CEO AGRICOVER Holding

LACRAMIOARA DIACONU – PINTEA, Country Manager Romania OX2

HORIA BRAUN – ERDEI, CEO & President of the Board of Directors ERSTE ASSET MANAGEMENT ROMANIA

TAMAS VINCZE, CEO EAST GRAIN

ALIN NEGRESCU, Tax Partner &  Head of Indirect Tax KPMG Romania

GEORGE BADESCU, Director Executiv Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania  (AMRCR)

DAN HURU, CEO & Fondator MEETGEEK

 

 

Dezbaterile din cadrul evenimentului se vor concentra asupra următoarelor topicuri: 

  • Ce impact asupra sustenabilitatii afacerilor au planurile de masuri fiscale recent anuntate
  • Ce impact au tendintele internationale asupra sectoarelor economice
  • Ce strategii si planuri de actiune concrete au liderii pentru a-si proteja companiile in contextul economic si fiscal actual
  • Ce tipuri de finantari sunt disponibile pentru companii in peisajul actual
  • Cand este finantarea “verde” o optiune sustenabila pentru companii
  • Cand prefera companiile sa acceseze imprumuturi verzi si cand se orienteaza catre cele corelate cu obiective de sustenabilitate
  • Cand aleg emitentii sa mearga catre tranzactii cu obligatiuni verzi si cand opteaza pentru obligatiuni in format sustenabil
  • Cum arata planurile de investitii ale companiilor
  • Ce perspective de crestere si de capitalizare au companiile pe termen scurt
  • Cum cantaresc factorii de decizie din companii optiunile pentru viitorul afacerilor: sa caute oportunitati de crestere, sa isi restranga activitatea si personalul pentru a-si reduce costurile sau sa vanda operatiunile care nu fac parte din portofoliul de baza

 

 

SUPPORTING PARTNERS

 

sancons

 

 

Logo-Vetimex-Capital-rosu baza 300

 

 

 

 

 

 

 

 

Participarea la eveniment se face pe baza de invitatie sau taxa de acces de 250 RON (50 Euro). Cei interesați să participe sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Pentru MASS MEDIA FREE PASS, va invitam sa ne contactati la office@mirsanu.ro

 

 

Despre MIRSANU.RO

 

  • Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs din Romania dedicat tranzactiilor corporative. Ofera incepand din 2014 informatii, exclusivitati si proiecte editoriale care acopera tranzactii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii din real estate si alte tipuri de tranzactii corporative majore, valorificand astfel o experienta de aproape 25 de ani in domeniul jurnalismului financiar.
  • Se adreseaza executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor si finantatorilor si vizeaza prin continutul oferit comunitatea de profesionisti activa pe piata de fuziuni si achizitii (M&A), din administratori de fonduri de investitii, avocati, bancheri de investitii, bancheri, consultanti,brokeri si alti furnizori de servicii profesionale dedicate tranzactiilor.
  • Platforma de media MIRSANU.RO are in portofoliul sau evenimente anuale precum MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT (lansat in 2018), MIRSANU IPO CHALLENGE (lansat in 2022), MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE (lansat in 2022 sub titulatura initiala THE SUSTAINABILITY CHALLENGE) si MIRSANU INVESTORS SUMMIT (lansat in 2024), precum si alte evenimente si proiecte de continut dedicate jucatorilor activi pe pietele din Romania si din Europa Centrala si de Est (CEE).
  • O selectie de continut a fiecaruia dintre evenimentele organizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este publicata post-eveniment pe www.mirsanu.ro  si distribuita pe conturile proprii de pe retelele sociale.

 

Sursa foto: DocProcess.

Inca o achizitie franceza pe piata din Romania: AGENA3000 cumpara afacerea antreprenoriala DocProcess pentru care apeleaza la o tranzactie de finantare totala in jurul a 27 mil. Euro. Managerul de fonduri de private equity Morphosis Capital isi face exitul complet din afacere alaturi de familia fondatoare Apolzan

Grupul francez AGENA3000 a anuntat pe 18 septembrie 2025 achizitia companiei romanesti de tehnologie DocProcess in cadrul unei tranzactii care marcheaza exitul complet din afacere al managerului de fonduri de private equity Morphosis Capital si al familiei fondatoare Apolzan, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica de catre partile implicate.

AGENA3000 a contractat in cadrul tranzactiei de preluare a DocProcess o finantare bancara in valoare totala in jurul a 27 mil. Euro, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

In 2024, DocProcess a inregistrat venituri de peste 4,2 mil. Euro si EBITDA de 1,1 mil. Euro.

„DocProcess este o companie cu un potential remarcabil, care completeaza perfect portofoliul de solutii digitale al AGENA3000. Platforma sa se numara printre cele mai avansate de pe piata, iar echipa din spatele acesteia a demonstrat ca detine atat o expertiza tehnologica solida, cat si o intelegere profunda a mediului de business actual. Am fost impresionati in mod special de viziunea echipei fondatoare si de abordarea lor inovatoare in automatizarea proceselor, care se aliniaza pe deplin cu misiunea noastra de a construi un viitor digital mai conectat si mai eficient. Privind in perspectiva, integrarea DocProcess ne va permite sa acceleram expansiunea internationala, bazandu-ne pe infrastructura si capabilitatile sale deja validate”, a declarat Sébastien Trichet, Presedinte al AGENA3000.

Pentru DocProcess, achizitia de catre AGENA3000 ofera oportunitatea de a accelera expansiunea internationala, in special in Franta si pe alte piete europene, dar si de a se extinde pe segmentul enterprise. Echipa sa formata din 43 de angajati, cu sedii in Bucuresti, Paris si Grenoble, se va alatura grupului francez, consolidand expertiza AGENA3000 in procesele procure-to-pay si order-to-cash, in timp ce clientii DocProcess vor avea acces la un portofoliu mai extins de solutii de management al datelor si facturare electronica.

Fondata in anul 2005, DocProcess a dezvoltat platforma SaaS Business Ecosystem Automation (BEA), care permite companiilor sa digitalizeze si sa eficientizeze procese esentiale precum procure-to-pay, order-to-cash, facturarea electronica si transportul electronic. In prezent, DocProcess deserveste peste 3.500 de clienti din sectoare precum finante, achizitii, retail, logistica, sanatate, asigurari si energie. Portofoliul sau de clienti include companii multinationale precum Carrefour, Unilever, Mondelez si Lactalis, dar si companii antreprenoriale romanesti de top, printre care Altex, E-Boda, si Flanco.

„Pentru noi, DocProcess a fost intotdeauna mai mult decat o simpla afacere – a fost o misiune de a redefini modul in care companiile colaboreaza si automatizeaza procese esentiale. Suntem mandri de ceea ce am realizat in ultimii 20 de ani alaturi de echipa noastra exceptionala si suntem recunoscatori clientilor si partenerilor nostri pentru increderea pe care ne-au acordat-o. Aceasta tranzactie marcheaza inceputul unei noi etape pentru DocProcess alaturi de AGENA3000, o organizatie care impartaseste viziunea noastra pentru viitorul digitalizarii. De asemenea, dorim sa multumim Morphosis Capital pentru ca a crezut in noi si a sprijinit dezvoltarea companiei. Apreciem cu adevarat tot ceea ce am construit impreuna si suntem increzatori ca povestea DocProcess va continua in acest nou capitol pe un drum si mai solid”, au declarat Daniela si Liviu Apolozan, fondatorii DocProcess.

Aceasta tranzactie marcheaza al doilea exit complet al Morphosis Capital Fund I, dupa vanzarea integrala a participatiei detinuta in Clinicile Dentare Dr. Leahu catre Regina Maria, in iunie 2023. In plus, fondul a realizat doua exit-uri partiale prin realizarea unor parteneriate strategice cu fonduri internationale de private equity: intrarea Integral Venture Partners in actionariatul Medima Health si a Innova Capital in actionariatul EMI.

„Inca de la inceput, DocProcess a detinut toate atuurile necesare – o platforma solida si fondatori determinati sa o dezvolte la nivel european, beneficiind de contextul favorabil al pietei. In ultimii ani, cu sprijinul echipei Morphosis, compania a beneficiat de resursele si structura necesare pentru a evolua intr-un business SaaS profitabil, cu acoperire internationala. Acum, ca parte a AGENA3000, DocProcess este bine pozitionata pentru a continua sa se dezvolte in Franta si sa isi extinda prezenta pe segmentul enterprise. Suntem recunoscatori Danielei, lui Liviu si intregii echipe DocProcess pentru parteneriat si mandri ca am fost parte a acestui parcurs”, a declarat Simona Gemeneanu, Partener Morphosis Capital.

Tranzactia a fost facilitata de Cristian Mindru si Mihaela Posirca din partea Act Legal, reprezentand Morphosis Capital si DocProcess, in timp ce AGENA3000 a fost asistata de casele de avocatura Wolf Theiss si Cornet Vincent Ségurel, precum si de GTA Tax, in calitate de consultant fiscal.

AGENA3000 are 250 de angajati si deserveste peste 6.000 de clienti din Europa si America de Nord si a inregistrat o crestere solida in ultimul deceniu. Grupul genereaza 30% din venituri la nivel international si este prezent in 5 tari  – Franta, Canada, Tunisia, Tarile de Jos si Romania.

Achizitia DocProcess se aliniaza unei tendinte mai largi potrivit careia companiile franceze au marcat noi achizitii de afaceri antreprenoriale din Romania.

Astfel, Veolia Romania, subsidiara locala a grupului francez de utilitati, a anuntat pe 10 septembrie 2025 achizitia pachetului majoritar de actiuni a companiei romanesti General Me.el Electric, al carei portofoliu include productie si stocare de energie solara si servicii pe piata de energie,

De asemenea, Vinci Energies, parte a gigantului francez Vinci, a anuntat semnarea unui acord de achizitie a grupului de firme EnergoBit, prin care investitorul strategic francez isi consolideaza pozitia pe piata de profil din Romania.

Tranzactia a fost semnata pe 16 iulie 2025 la Bucuresti de catre fondatorii grupului EnergoBit – Stefan Gadola, Pal Peter si Ioan Socea – si este asteptata sa fie finalizata in noiembrie 2025, dupa ce va primi aprobarea Consiliului Concurentei.

Marele capital francez este puternic reprezentat in Romania prin intermediul Renault (auto) care detine una dintre cele mai mari companii locale – producatorul Dacia Automobile cu o cifra de afaceri de 27,8 mld. RON (peste 5,5 mld. Euro), la care se adauga Societe Generale (banci), Groupama (asigurari), Engie (energie), Orange (telecom), Veolia (utilitati) , Saint Gobain (materiale de constructii) sau Auchan si Carrefour (retail).

 

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 2 octombrie evenimentul MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE pentru a dezbate impreuna cu lideri de afaceri, finantatori, investitori si alte parti interesate despre impactul pe care tendintele economice, masurile fiscale si politicile ESG il au asupra sustenabilitatii companiilor

 

Sursa foto: T2Y Capital.

Managerul german de capital de crestere T2Y Capital devine al doilea actionar ca marime la Prime Batteries Energy Holding pentru a sustine extinderea internationala a companiei romanesti. T2Y Capital, investitor financiar concentrat pe tichete de investitii de 20 – 30 mil. Euro, a acordat un imprumut convertibil de 10 mil. Euro catre producatorul local de solutii de stocare a energiei. T2Y Capital: Nu alocam cote de capital in functie de tara, iar Romania este parte a pipeline-ului nostru activ si vom continua sa exploram alte oportunitati in regiune

Managerul german de capital de crestere T2Y Capital a anuntat pe 29 iulie 2025 ca a investit in producatorul roman de solutii de stocare a energiei Prime Batteries Energy Holding SRL, devenind al doilea actionar ca marime al companiei, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Scopul tranzactiei este de a accelera expansiunea internationala a companiei romanesti, prin scalarea vanzarilor pe pietele externe si prin cresterea capacitatii curente de productie de la 2 GW la peste 8 GW pana in 2030, a anuntat investitorul financiar german.

T2Y Capital va avea un loc in board-ul de directori si va sustine Prime Batteries in urmatoarea faza de dezvoltare nu doar cu capital de crestere, ci si cu expertiza strategica si acces la reteaua sa extinsa din industrie, sustin reprezentantii fondului de private equity.

Prime Batteries, cu sediul la Bucuresti, este unul dintre liderii tehnologici si furnizorii independenti de solutii de stocare pe baza de lithiu – ion din Uniunea Europeana, iar solutiile sale ajuta la echilibrarea fluctuatiilor din alimentarea cu energie regenerabila, intarind stabilitatea retelei si permite electrificarea vehiculelor speciale.

Partile nu au dat alte detalii despre tranzactie privind marimea acesteia sau structura acesteia.

Tach2yone Growth Equity Fund I Gmbh & Co KG este un fond de private equity concentrat pe investitii in companii care opereaza pe lantul de valoare din sectorul energiei verzi si este administrat de catre managerul de fonduri de investitii alternative Tach2yone Gmbh (T2Y Capital).

Este un fond de articol 9 SFDR, ce are ca obiectiv investitii sustenabile ceea ce inseamna ca in proportie de 100% capitalul fondului vizeaza strategia de investitii sustenabile si integreaza criteriile ESG in deciziile sale de investitii.

Fondul de private equity administrat de catre T2Y Capital se concentreaza pe tichete de investitii de capital intre 20 si 30 mil. Euro per tranzactie, prin investitii equity si quasi equity, care includ si imprumuturi de la actionari, imprumuturi convertibile, credite – punte (bridge loan) si alte instrumente financiare.

Fondul de investitii german Tach2yone Growth Equity Fund I Gmbh & Co KG a acordat in octombrie 2024 un imprumut convertibil de aproximativ 10 mil. Euro catre producatorul de solutii de stocare Prime Batteries Energy Holding SRL, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Primul fond de investitii al T2Y Capital nu a avut inca prima inchidere (first closing), fiind inca in faza de strangere de capital de la investitori, conform unei declaratii a managerului de fond din 18 decembrie 2024.

“T2Y Capital este un investitor pan-european si intentioneaza sa investeasca in toata Europa in lantul de valoare al tranzitiei energetice. Vedem un volum egal de oportunitati atractive in toate regiunile europene. Desi regiunea DACH (formata de Germania, Austria si Elvetia) ramane o regiune de interes, avand in vedere sediul nostru central din München, investitia noastra este explicit pan-europeana si nu este restrictionata de geografie. Investitia noastra recenta din Romania reflecta aceasta strategie mai larga”, au comentat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO reprezentantii T2Y Capital.

„Noi nu alocam capital pe baza unor cote specifice fiecarei tari, ci mai degraba desfasuram fonduri acolo unde gasim fondatori remarcabili si oportunitati de crestere aliniate cu focusul nostru tematic. Prin urmare, Romania face parte din portofoliul nostru activ de proiecte si continuam sa exploram mai departe oportunitati in regiune”, au mai spus pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO reprezentantii investitorului german de private equity.

Managerul fondului de private equity T2Y Capital are in vedere investitii intr-un interval de marime de la zeci de milioane euro pana la peste 100 mil. Euro atat prin intermediul fondului, cat si prin co-investitii, anuntand ca are deja alte investiii in pregatire pe langa Prime Batteries, dupa cum sustin reprezentantii investitorului financiar german.

„Europa are nevoie sa devina mai competitiva, sa isi reduca dependenta de importurile de energie si sa avanseze mai departe pe calea decarbonizarii industriei. Pentru a atinge asta este nevoie de tehnologii inovatoare, unde ne asteptam noi sa vedem o crestere substantiala in anii urmatori. Asta prezinta oportunitati atractive pentru investitori. Prin investitia in Prime Batteries, T2Y Capital realizeaza un parteneriat cu o companie cu o crestere deosebit de rapida si contribuie la asigurarea viitorului energetic al Europei”, a declarat Patrick Bettscheider, Fondator al T2Y Capital.

Tranzactia cu Prime Batteries asteapta avizul autoritatilor competente.

„Parteneriatul cu T2Y Capital reprezinta o etapa importanta pentru compania noastra. Acestia aduc capital si expertiza complementara, precum si acces la noi piete. T2Y Capital este partenerul ideal pentru Prime Batteries pentru a ne extinde oferta, inclusiv cu Battery-as-a-Service, si pentru a ne extinde rapid amprenta vanzarilor internationale pentru a satisface cererea in crestere”, a spus Adrian Polec, Fondator si presedinte al Prime Batteries.

T2Y Capital a lucrat in tranzactie cu consultant externi de la AFRY (comercial), PwC (financiar si taxe) si casa de avocatura Clifford Chance Badea pe partea de consultanta juridica.

T2Y Capital este un manager de capital privat proaspat infiintat de catre fostii bancheri de investitii Patrick Bettscheider si Andreas Haindl.

mis 25 vizual 624x344

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025: “Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al Uniunii Europene”. Cu tranzactii puse “on hold” de instabilitatea politica, investitorii asteapta stabilitate si directia in care se vor misca politicile economice ale noului guvern din Romania. Ministerul Finantelor are in plan o ultima emisiune de eurobonduri “de cateva miliarde de euro” in 2025 si imprumuturi de la banci ca backup daca transa 4 din PNRR nu va fi trasa in acest an. Ce tendinte urmaresc investitorii strategici, antreprenorii, managerii de fonduri de private equity, venture capital, private debt, fonduri de pensii, finantatorii internationali, investitorii de pe pietele de capital, real estate, debt management in spatiul Europei Centrale si de Est

Oportunitatile de investitii locale confirma ca Romania este vazuta ca al doilea pol de interes dintre pietele din Europa Centrala si de Est de catre o gama larga de investitori de talie internationala sau regionala, in ciuda instabilitatii politice locale, care a pus recent “on hold” mai multe tranzactii M&A, in sectorul imobiliar sau pe pietele de capital, dar si pe fondul unei scaderi a fluxului de investitii straine directe, respectiv al unui sentiment predominant al investitorilor straini de a-si reduce costurile la nivel local, conform concluziilor evenimentului MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment online organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KRUK Romania in calitate de Event Partner, respectiv al  AxFina Romania in calitate de Supporting Partner.

“Speram in partea a doua a anului la stabilitate si claritate pe zona politica, pe cea fiscala si in ceea ce priveste politicile economice. Sa speram ca acestea vor veni mai devreme mai degraba decat mai tarziu si speram sa avem o poza mai stabila in partea a doua a anului pentru ca piata (de capital din Romania, n.r.) a fost influentata pentru o perioada destul de lunga de timp de incertitudine, cu alegeri care au inceput in noiembrie anul trecut, piata fiind dominata chiar dinainte de alegeri de incertitudine, volatilitate, iar investitorii se uita sa aiba mai multa claritate si certitudine privind politicile economice din Romania. Dupa parerea mea, focusul investitorilor care investesc in Romania este mai mult catre politicile locale decat spre politicile globale”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

“Nu am niciun semn privind listari de companii (pe bursa de la Bucuresti, n.r.). Stiu ca sunt anumite pregatiri, insa piata nu stie despre anumite tranzactii sigure care ar putea urma. Dar speram ca acestea se vor intampla pentru ca posibile listari asteapta sa aiba mai multa claritate privind politicile economice cu impact asupra tarii noastre”, sustine Adrian Tanase.

Adrian Tanase a condus Bursa de Valori Bucuresti din 2018 in calitate de CEO, mandatul sau incheindu-se la 30 iunie 2025, pozitia sa de CEO fiind preluata de catre Remus Vulpescu.

“Este corect sa spunem ca piata din Romania a devenit piata nr. 2 din regiune, daca scoatem din calcul orasul meu Viena, insa este clar ca Varsovia si Bucuresti vor fi vazute drept centrele financiare ale “motorului de crestere” al Uniunii Europene, iar asta ar trebui sa fie ceva care nu doar sa va umple de satisfactie si de mandrie, dar si sa va motiveze in ceea ce priveste pasii urmatori”, a punctat Matthias Siller, Head of EMEA Equities in cadrul Barings, institutie financiara globala cu active sub administrare de peste 442 mld. USD la 31 martie 2025, care face parte din conglomeratul financiar american MassMutual.

“Cred ca Ungaria a luat niste decizii gresite din perspectiva investitorilor internationali. Trebuie sa spun ca nimeni in Ungaria nu este surprins in niciun fel despre asta, dar acesta este un pret pentru cei dispusi sa il plateasca sau poate nici macar nu este pretul. In mod sigur este un pret pentru unii jucatori, insa nu pentru actorii importanti in Ungaria. Asa vad eu lucrurile. Si voi (Romania, n.r.) sunteti la aceeasi rascruce (crossroads) de drumuri”, a subliniat acesta, care urmareste de multi ani sectorul de actiuni de companii listate pe bursa din Romania si pe pietele de capital din regiune pentru portofoliul aflat sub administrarea sa.

Un emitent deosebit de activ pe bursa de la Bucuresti a fost in acest an Ministerul Finantelor, al carui plan de finantare a fost orientat in 2025 in primul rand catre investitorii in titluri de stat cooptati prin programele de retail Tezaur si Fidelis, insa este asteptat, ca dupa instalarea noului guvern si anuntarea unui set de masuri de consolidare fiscala, statul roman sa revina pe pietele externe cu emisiune de eurobonduri.

“Noi cu planul de finantare suntem in grafic, suntem undeva la 57% din ceea ce am anuntat pentru anul acesta din cei 232 mld. RON anuntati, bineinteles, care sunt prevazuti pe un deficit de 7%. Ne bucura foarte tare, este bine pentru toata lumea, pentru toata tara ca s-au stabilizat lucrurile din punct de vedere politic, nu mai avem acea incertitudine, avem un guvern cu majoritate in Parlament, sustinut de toate partidele pro-europene.  Dupa modul in care au mers discutiile s-a agreat si un program de guvernare, care are multe reforme in el si noi inca ne uitam prin ele. Sunt grupuri de lucru si se lucreaza intens pe implementarea lui acum. Acele reforme trebuie transpuse prin diferite acte normative, unele trebuie facute repede astfel incat masurile fiscale sa intre cat mai repede in vigoare si sa produca efecte. Se stie foarte clar ca trebuie sa livram o consolidare fiscala. Stiu ca este un commitment (angajament) foarte puternic la nivel de premier, ministru de finante, guvern sa se livreze aceasta consolidare fiscala. Am avut ieri (25 iunie, n.r.) discutii foarte bune si cu agentia de rating Fitch”, a declarat Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor.

Pentru finantarea bugetului de stat, Ministerul Finantelor administreaza un mix de instrumente pentru a atrage lichiditate atat de la investitorii locali, cat si de la banci si de la investitorii institutionali straini, unde adreseaza cu maturitati diferite si in valute diferite categorii diferite de investitori.

“Prin eurobonduri, ne uitam sa ne lungim maturitatea medie ramasa. Deci, noi folosim eurobondurile activ si din perspectiva asta pentru ca, desi ne-am lungit cu curba (de randament, n.r.) pe intern, totusi nu avem capacitatea sa emitem sume, volume foarte mari cu maturitati medii in jur de 10 ani de genul miliarde de euro intr-o perioada scurta si atunci eurobond-urile sunt foarte utile din punctul asta de vedere. Noi am anuntat la inceputul anului 13 mld. Euro, am emis pana acum inclusiv prin plasamente private undeva pe la 8 mld. Euro, deci am mai avea vreo 5 mld. Euro. Noi am vrea sa limitam oferta adica sa emitem mai putin anul asta de 13 mld. Euro, dar asta depinde de niste lucruri”, a punctat seful Trezoreriei Statului.

“De exemplu, noi in planul initial aveam incasarea pe langa transa 3 si transa a patra din PNRR Planul National de Redresare si Rezilienta). Astea totdeauna, transele din PNRR, sunt foarte greu de estimat cand vei face tragerea, mai cu seama ca acum a depins de stabilirea guvernului, de stabilirea pachetului de masuri. Avem reforma fiscala asociata transei 4, deci sunt acolo niste lucruri care probabil vor mai lungi lucrurile. Noi mai avem ca backup niste facilitati in format “loan” (imprumut, n.r.), pe care le discutam cu diferite banci tocmai ca sa avem backup (optiune de rezerva, n.r.) pentru aceasta transa 4 in cazul in care ea nu se va trage anul asta. Deci, Eurobond-urile vor fi cateva miliarde, o sa vedem, va fi probabil o ultima tranzactie de anul asta si vom vedea cand o s-o facem si in ce structura”, a semnalat Stefan Nanu din partea Ministerului Finantelor.

Institutiile financiare internationale, cu rol de investitori – ancora in economia locala, investesc intr-o gama variata de instrumente de capital si de datorie, care vizeaza atat sectorul public, cat si companiile private.

“Suntem banca publica a Uniunii Europene, banca statelor membre si actionam in stransa coordonare cu guvernele si cu prioritatile Comisiei Europene. In Romania, prioritatile acestea se intind de la coeziune, care ramane pentru Romania unul dintre principalele obiective si, in sensul asta, investitiile in infrastructura mare, infrastructura de transport in primul rand, continua. Au fost preponderente in ultimii ani si vor continua ca si obiective prioritare, de asemenea, investitiile in infrastructura de sanatate, infrastructura de educatie, urmate evident de investitiile in sectorul verde – tot ce inseamna energie regenerabila, productie de energie, dar si retele de transport, stocare si eficienta energetica. Daca este sa vorbim despre partea aceasta, anul trecut per total a fost un an bun pentru grupul BEI in Romania, am facut 1,6 mld. Euro prin banca si vreo 800 mil. Euro prin Fondul European de Investitii. Fondul European de Investitii este subsidiara noastra prin care investim in piata de capital de risc – investitii in fonduri de private equity, fonduri de venture capital si garantii”, a spus Marius Cara, Head of European Investment Bank (EIB) Group Office Romania.

“Romania, practic se incadreaza in tier 2 al tarilor beneficiare din partea EIB dupa cele 4 mari – Italia, Germania, Spania si Franta, care sunt urmate de Polonia, toate cu volume de peste 5 mld. Euro. Deci in band-ul dintre 1 si 5 mld. Euro, Romania se afla in mod constant si asta evident este si in corelatie cu marimea economiei si puterea de absorbtie, dar si cu nevoile tarii. Acum doi ani, acea cifra – record care s-a inregistrat la nivel de grup in Romania a reprezentat 1,5% din PIB”, a precizat Marius Cara din partea EIB Group.

Pentru companiile mari din Romania care acceseaza finantare de pe piata internationala, optiunile sunt imprumuturi sindicalizate, asa cum au facut deja in primul semestru al anului operatori precum Digi (telecom) sau Distributie Energie Oltenia (energie) sau emisiunile de obligatiuni corporate.

“Ce am vazut recent in ultimele luni este ca o mare majoritate a celor care se imprumuta la noi de obicei in tari – cheie din regiune precum Cehia, Polonia, Ungaria, de asemenea din Orientul Mijlociu, au optat pentru emisiuni de obligatiuni. Cateva motive – in primul rand, noi actionam ca un salvator al pietei intr-un fel oricand apare o criza in sectorul tranzactiilor cu obligatiuni. Detinatorii de obligatiuni nu sunt oameni bazati pe relatii (relationship driven people), sunt oameni de yield (randament) la baza (…) Pentru moment, vedem o preferinta a majoritatii clientilor nostri de a lua mai intai in considerare un Eurobond sau o emisiune de obligatiuni americane (US bond) si daca nu le convin termenii atunci ei se intorc pe piata imprumuturilor sindicalizate. Asta este situatia astazi”, a detaliat Nick Vozianov, Director Loan Markets CEEMEA in cadrul bancii globale ING Bank.

Chiar daca Romania a fost in primul semestru din 2025 scena unor tranzactii sonore cu investitori straini precum Ahold – Profi, Emag Group (Naspers) – Cargus, Schwarz Group – La Cocos sau Mehilainen – Regina Maria Group, mediul local de afaceri marcheaza o schimbare a sentimentului inregistrat printre investitorii straini activi in Romania.

“In lumina unui context in care sentimentul investitorilor strategici a atins cel mai redus nivel din ultimii 6 ani, conform Business Sentiment Index de la FIC (Foreign Investors Council), in primavara 2025, Romania inregistreaza in acelasi timp o scadere a investitiilor straine directe cu 11% in 2024 si 29% pana in martie 2025. Cred ca asta este un punct de plecare esential pentru analiza noastra asupra provocarilor si oportunitatilor locale. In acest context, FIC a identificat probleme gen transparenta si constientizare in aplicarea politicilor, provocari in reglementare, birocratie, fiscalitate si, bineinteles, infrastructura. Singurul element competitiv este forta de munca adecvata. Doar 35% dintre companii intentioneaza sa creasca capitalul in urmatoarele 12 luni in timp ce 30% planuiesc reduceri, iar 88% dintre respondenti iau in considerare masuri de diminuare a costurilor, ceea ce este o atitudine comparabila cu perioadele Covid sau inceputul lui 2022 cand razboiul din Ucraina a inceput. Deci, cred ca sentimentul nu este cel mai bun”, a punctat René Schöb, Partner, Head of Tax & Legal in cadrul firmei de audit si consultanta KPMG Romania.

Care este insa starea antreprenorilor locali in contextul actual de piata?

“Noi vedem acum un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu prea intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Cred ca sunt niste lucruri blocate, din pacate. Dar, din alta parte, sunt si antreprenori care zic “ok, eu sunt antreprenor, acum este momentul sa risc pentru ca pot”. Sunt fie intr-o pozitie foarte puternica in piata sau au luat niste proiecte gen subventii UE sau ajutoare de stat si acum au o capacitate total diferita si ataca piata. Deci, avem un mix total de sentimente. Si sunt altii care vad ca Bulgaria se duce spre euro, noi mai suntem cu RON, am vazut ca si cursul leu cu euro s-a miscat si trebuie sa ne uitam putin mai mult catre alte monede, adica investim un pic mai mult in strainatate”, afirma René Schöb pe baza feedback-ului primit dinspre portofoliul de clienti ai KPMG Romania.

Romania puncteaza insa atat din punct de vedere al marimii pietei de desfacere, dar si a oportunitatilor oferite in fata investitorilor din regiune care activeaza in clasa de active private equity & venture capital.

“Cred ca perspectivele din Romania sunt destul de puternice (…). Perspectiva poloneza este intotdeauna ca este o piata foarte puternica, ca este o piata minunata, dar ma intreb din ce in ce mai mult daca incepe sa para si putin invechita si daca nu cumva unele dintre handicapuri, unele dintre dezavantajele Europei de Vest se strecoara acolo. Si gandindu-ma la exituri, piata (poloneza, n.r.) este consolidata, multi dintre jucatorii mari sunt deja acolo, costul fortei de munca si alte lucruri de acest gen cresc, insa Romania este putin sub stadiul de dezvoltare, are inca o piata relativ neconsolidata. Inca se vede loc pentru investitii strategice in domenii precum retail, unde au existat recent cateva tranzactii mari de retail in Romania, iar in Polonia asta a fost acum cativa ani – unde a fost tranzactia cu Dino (retea de supermarketuri) si alte cateva tranzactii care au consolidat cu adevarat piata. Am o opinie personala ca Romania ar putea intra intr-o epoca foarte pozitiva, in care multe dintre aceste conditii o fac un loc competitiv, foarte atractiv pentru investitii atat pentru investitori strategici, cat si pentru investitori financiari”, a subliniat William Watson, Managing Partner al Value4Capital, manager de fonduri de private equity care investeste in pietele Europei Centrale si de Est.

Pe piata imobiliara din Romania, mai multi investitori si-au amanat achizitii M&A la care lucrau pe fondul instabilitatii politice si de teama majorarii costurilor de finantare cu impact direct asupra randamentelor astfel ca a doua jumatate a anului este de asteptat sa duca volumul investitiilor dincolo de nivelul din 2024 de 733 mil. Euro chiar peste valoarea de referinta de 1 mld. Euro la care s-a raportat in ultimii ani piata de profil, conform datelor firmei de consultanta imobiliara CBRE.

“Noi vedem in continuare un “gap” (decalaj) mare de randamente intre Romania si celelalte tari din CEE. La nivel regional este clara o repatriere a capitalului din Europa care plecase catre America sau Asia si in acest context o sa vedem aceasta evolutie intre Europa de Vest, Europa de Est si Romania si asta va merge mana in mana cu cresterea lichiditatii”, a spus Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties in cadrul CBRE Romania.

Potrivit acestuia, Romania inregistreaza un prime office yield de referinta de 7,75%, fata de Ungaria cu 7%, Polonia cu 6%, Cehia cu 5,6%, Austria cu 5% sau Germania cu 4,6%.

Pe piata investitiilor de pe piata de administrare a portofoliilor de datorii, Romania este o piata mai consolidata din punct de vedere al numarului de jucatori de profil activi fata de geografii precum Italia sau Spania, si este comparabila ca nivel cu piata din Polonia, potrivit datelor KRUK.

“Observam fuziuni care au loc la nivel bancar intre Banca Transilvania si OTP Bank Romania, Intesa Sanpaolo cu First Bank, Unicredit Bank si Alpha Bank, iar imediat dupa ce se intampla fuziunea, bancile ajung sa puna in vanzare anumite portofolii”, a punctat Cosmina Marinescu, CEO al KRUK Romania, semnaland ca piata de profil face trecerea in perioada urmatoare de la tranzactii predominante cu portofolii IFN catre tranzactii cu portofolii bancare.

 

TOPICURI

  • Asset management
  • Pensii private
  • Investitori strategici
  • Antreprenori
  • Venture Capital
  • Private Equity
  • Private Debt
  • Real Estate
  • NPL & Debt Management

 

 

Asset Management.

“Pe de o parte, eu ma uit deja ce avem pe masa si avem o clasa de active care este destul de “hot” (atractiva, n.r.), cum ar fi titlurile guvernamentale (titlurile de stat). Au fost si perioade cand au fost foarte atractive datorita si perioadei de volatilitate induse de alegeri. In continuare cred ca titlurile de stat romanesti sunt atractive, si aici ma refer si la titlurile din programul Fidelis care sunt listate pe bursa si la cele emise la BNR. Emisiuni de obligatiuni corporate apar si ne uitam cu atentie la ele. Ce as vrea sa adaug fata de ofertele clasice de actiuni sau obligatiuni, este ca in Romania sunt si alte clase de active foarte interesante daca este sa ne uitam la private equity, aici ma refer cu subiect si predicat la activele din real estate, care pot sa genereze randamente in euro superioare fata de ce ofera titlurile de stat si cu marja destul de buna. Yield-urile se duc in zona de 8% in euro, care e destul de bun, iar randamentele astea pot fi optimizate prin diferite metode in care poti sa iti iei leverage (imprumut, n.r.)”, a declarat Dan Dascal, CEO al BT Asset Management, unul dintre liderii pietei de asset management din Romania.

“Bondurile suverane romanesti cred ca reprezinta o oportunitate. Daca este sa ma uit la companiile principale de pe BVB, cred ca avem obiective sau motive concrete sa fim optimisti. Avem Marea Neagra in care activeaza doua dintre cele mai mari companii de la BVB in urmatorii ani si vorbim de urmatorii 1 – 2 ani, cand ar trebui sa se vada rezultate concrete de acolo in P&L  -urile (conturile de profit si pierdere, n.r.) lor. Mediul asta de dobanzi inalte a favorizat si bancile locale, deci, cred in continuare ca bancile locale, pe de o parte, au bilanturi de foarte buna calitate, iar pe de alta parte cred ca si P&L – urile lor (conturile de profit si pierdere, n.r.) vor fi in consecinta”, a punctat Adrian Negru, Presedinte si CEO al Raiffeisen Asset Management, care administreaza atat fonduri de investitii, dar este si manager de pensii private facultative.

 

 

Pensii private.

“La pensii facultative, dezvoltarile din industrie sunt accelerate de data recenta, nu stiu daca sa spun din pacate sau din fericire. Vorbim de ultimii doi ani, in care industria de pensii facultative s-a dezvoltat accelerat, cel putin daca ne uitam la numarul de investitori si la active, unde am depasit 6 mld. RON toate fondurile de pensii facultative din Romania”, a spus Adrian Negru din partea Raiffeisen Asset Management, care activeaza cu fond de pensii Pilon 3 (pensii private facultative).

“As estima cu un grad de incredere destul de mare ca la momentul actual fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii detin actiuni la BVB de peste 1 mld. Euro. Paleste valoarea asta fata de ce detin fondurile de Pilon 2, dar putem spune ca in ultimii 2 – 3 a mai aparut un jucator institutional important pentru bursa locala, constituit din aceste doua categorii de investitori”, a estimat reprezentantul Raiffeisen Asset Management.

“Nu este totul asa de stralucitor pe partea de pensii private pentru ca in Estonia legea a fost schimbata, iar oamenii pot retrage bani din fondurile de pensii ceea ce inseamna ca fondurile de pensii din Estonia sunt mai precaute sa angajeze investitii private ilichide. In Lituania, astazi politicienii voteaza o schimbare de lege. Este o propunere de a lasa oamenii sa isi retraga bani din fondurile de pensii private fara ca macar sa plateasca taxe catre guvern, iar estimarile sunt ca aproximativ jumatate din bani ar putea fi luati. Asta inseamna ca apetitul fondurilor locale de pensii va fi mai mic pentru a se angaja in investitii de capital privat, dar, in mod evident, comparand cu Polonia si Romania, pietele baltice au fost o regiune privilegiata pentru ca majoritatea fondurilor de pensii investesc capital in pietele private”, a semnalat Vytautas Plunksnis, Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management.

 

 

Investitori strategici.

 

“Romania este plina acum de analisti care fac astfel de modele pentru a spune investitorilor in ce fel de baterii trebuie sa investeasca. Si, de asemenea, ceea ce s-a intamplat in Spania ne invata ca ar trebui sa apara o noua piata si o noua sursa de venituri, care este piata de inertie. Acum mergand mai departe, foarte important pentru un investitor strategic este daca reuseste sa aplice un model integrat, adica daca reuseste sa vanda din productia parcului sau de generare catre furnizorul de energie astfel incat sa asigure in conditii comerciale, in conditii de preturi de transfer o anumita predictibilitate a costurilor si a veniturilor. Asta justifica continuarea politicii de investitii a grupului PPC in capacitate de generare pentru ca exista inca un deficit intre cat iti genereaza si cat poate sa vanda pe piata. Si nu e vorba despre vanzarea pe o anumita piata nationala, ci este vorba despre o prezenta regionala astfel incat sa se poata folosi niste sinergii. (…) La sfarsitul lui 2026, PPC isi propune ca in Romania sa aiba 2,6 GW instalati in capacitati de producere. Deci, practic, PPC isi vede de planul strategic care a fost anuntat investitorilor si atragand finantare prin ratingul foarte bun al grupului, atrage finantarea la nivel de grup si apoi finanteaza proiectele care sunt cele mai atractive”, a punctat Valeriu Binig, Strategy Principal la nivelul PPC Group, investitor elen care a investit circa 3 mld. Euro de la intrarea sa pe piata locala de energie in 2023.

“Ca si KPMG am fost implicati in mai multe tranzactii M&A in ultimele 6 – 12 luni, ceea ce demonstreaza ca exista inca apetit din partea investitorilor strategici straini si locali pentru achizitii cu valoare adaugata. De exemplu, am avut multe tranzactii in domeniile retail, agricultura, proteine, imobliare, logistica, piese auto, servicii medicale si energie verde”, sustine René Schöb, Partner, Head of Tax & Legal in cadrul firmei de audit si consultanta KPMG Romania.

 

Antreprenori.

“Aproximativ 20% din business-ul curent al AROBS este in SUA, care evident datorita diferentelor de curs valutar si faptului ca, evident, companiile americane prefera sau isi impun dorinta de a lucra in dolari, nu in euro, creeaza o oarecare presiune pentru noi mai ales, prin prisma devalorizarii dolarului in fata euro, dar pentru noi este un pas natural pentru ca industria IT sau ora exacta pentru moment in industria IT se da in SUA si, probabil, si in alte geografii, dar nu as vrea sa le mentionez inca pentru ca noi suntem interesati mai ales de zona americana. Face parte din strategie, strategia firmei este in continuare aceeasi, crestere organica, crestere prin achizitii, investitii in R&D si in proiecte care sa ne aduca acel pas in fata si, evident, datorita impactului AI-ului observam o migrare a pietei din zona de a vinde ore sau resurse catre o zona de a vinde proiecte complexe”, a declarat Voicu Oprean, Fondator si CEO al AROBS Transilvania Software, companie antreprenoriala listata pe piata principala a bursei de la Bucuresti.

“Vedem in ultimele 6 – 12 luni mult interes de la antreprenori in agricultura, care este legat inclusiv de productia de carne, de proteine, care este o piata foarte interesanta pentru ca nu este foarte bine structurata. Sunt mai multi „playeri” (jucatori – n.r.) care sunt mai mici, dar au nevoie de bani sa se extinda sau sa faca investitii. Si am vazut si investitii in pietele in care tu stii deja la statistica cum va fi piata in urmatorii 2 – 3 – 4 ani. Hai sa zicem ca vom sti exact cate masini vor fi in Romania in 2027 si din statistici RAR sau ITP stim exact ce masini avem, ca au nevoie de piese de schimb, ca au nevoie de service si cred ca business-uri care au statistici sunt foarte interesante si pentru investitori din strainatate pentru ca este previzibil ce se intampla in piata”, a spus René Schöb de la KPMG Romania.

 

 

Venture Capital.

 

“Pentru noi zonele de oportunitate au fost mai curand aici in Balcani, cu precadere Balcanii de Vest, unde si avem cateva investitii frumoase in Serbia, Slovenia, deci nu neaparat in spatiul Uniunii Europene, dar si in spatiul de accesiune la UE, cum ar fi Serbia. Moldova este o piata la care ne uitam, dar si Bulgaria, Ungaria care sunt in spatiul UE. In ceea ce priveste tranzactiile si proiectele din aceste tari, daca e sa ma uit in particular in Balcani, cred ca Romania este de departe cea mai activa si cea mai vibranta piata. In acelasi timp daca e sa comparam Romania cu Polonia sau chiar cu Cehia si Ungaria, cred ca fata de Polonia suntem semnificativ in urma, si chiar fata de Cehia si Ungaria, avem niste ramaneri in urma”, a declarat Marius Ghenea, Managing Partner al managerului de fonduri cu capital de risc Catalyst Romania.

“Probabil ca unul dintre motive este inclusiv aceasta <<problema oului si a gainii>> pentru ca in Romania chiar daca sunt aceste fonduri de investitii nu e suficient capital de acest gen pentru aceasta clasa de active.  Deci ar trebui sa fie dezvoltate in continuare mai multe instrumente si mai multe fonduri si sa fie o activitate mai intensa din acest punct de vedere nu neaparat la nivelul exagerat pe care il vedem in Ungaria, unde sunt dupa parerea mea mult prea multe fonduri de investitii pentru o piata cam prea mica, dar, in momentul in care ai foarte multe fonduri de investitii, si ele insele acopera toate nivelurile. Spre exemplu, in Romania suntem iar intr-o perioada de lipsa de proiecte sau de fonduri sau de structuri de investitii pentru zona de accelerare. Daca nu pleci de la baza si nu poti sa pui capital pentru accelerare, este foarte greu sa creezi acest pool de companii cu potential care sa mearga mai departe catre nivelul de seed sau de serie A, catre fonduri early stage sau early growth cum este fondul Catalyst Romania Fund II”, a semnalat Marius Ghenea de la Catalyst Romania, manager regional de VC.

“Observam o crestere a evaluarii initiale a unei companii de la fondul 1 la fondul 2. Nu este neaparat o crestere, nu s-a dublat, dar oricum pentru ca fondul 1 a fost dedicat Romaniei, deci toate investitiile noastre din fondul 1 au fost facute in Romania, iar o runda de pre-seed avea un valuation undeva la 4 mil. Euro , astazi vorbim undeva de 6 mil. Euro, deci o crestere semnificativa totusi. Din fericire, in zona in care jucam noi, cand o companie din portofoliul tau ridica urmatoarea runda la o jumatate de miliard chiar atat de mult conteaza ca prima ta investitie a fost la 5 sau la 7 mil. Euro ?! Adica devine un pic asa, este pasabil. Cel mai important este sa ai dreptate si sa se dovedeasca ca compania aia a fost o investitie buna. Dar da, valuation-urile cresc, este si natural, exista si inflatie dincolo de orice, salariile nu doar in Romania, in Europa si peste tot in lume au crescut, deci o companie are nevoie de ceva mai mult capital ca sa dezvolte ce facea o companie similara in urma cu 5 ani”, a punctat Cristian Munteanu, Managing Partner al Early Game Ventures, manager de fonduri VC de talie regionala.

“Observam aceeasi crestere a valuation-urilor si la rundele care urmeaza, adica noi conducem runde de pre-seed, runde de seed. Cand se ajunge la serie A si, de obicei, vine un alt investitor care o conduce, noi doar participam, o runda de serie A nu mai e facuta la un valuation de 20 mil. Euro astazi, se discuta deja de la 40 mil. Euro in sus, mai ales cum vedem noi fondurile care investesc, de obicei, in companiile unde suntem noi investiti sunt de obicei fonduri americane. Iar acolo vorbim, de obicei, de un 2x fata de valuation-urile acceptate de catre investitorii de growth din Europa. Deci valuation-urile pot sa joace si in favoarea investitorului care a avut viziunea, curajul si a construit convingerea de a face prima investitie”, sustine Cristian Munteanu de la Early Game Ventures.

 

 

Private Equity.

 

“Ca sa fiu sincer, avem nevoie de randamente mai mari pe pietele dinafara Poloniei pentru a justifica aceste investitii pentru ca ne uitam foarte mult la partea de exit. Si se pare ca in tarile mai mici, in jurisdictiile mai mici, exiturile sunt ceva mai provocatoare comparativ cu a face un exit dintr-o tara precum Polonia. Sper si asta este responsabilitatea mea sa avem cel putin o investitie directa din noul fond pentru ca asa cum facem tranzactii in Polonia, Romania este intotdeauna tara nr. 1 pentru companiile noastre de portofoliu care se extind. In ultimii 3 ani, am avut 3 achizitii add-on in Romania din partea companiilor noastre din portofoliu si asta va continua”, a subliniat Bartosz Kwiatkowski, Partner in cadrul Enterprise Investors, cel mai vechi si unul dintre cei mai mari manageri de fonduri de private equity din Europa Centrala si de Est.

“In materie de oportunitati, ceea ce vedem noi in piata, si asta probabil vedem dat fiind ca ne mandrim ca suntem un operator cu adevarat panregional, pentru noi regiunea este impartita in doua. Daca ne uitam la o mai dezvoltata piata in Europa Centrala versus o piata mai in evolutie (evolving) in Europa de Sud – Est (SEE), vedem ca in Europa Centrala, unde pietele de capital sunt ceva mai dezvoltate, iar accesul la finantare (leverage) este mai usor, poti vedea investitii in companii mai mature generatoare de cash cu o crestere solida. Totusi, pe pietele din Europa de Sud – Est, in special pe segmentul companiilor mici si mijlocii unde operam multi dintre noi, accesul la finantare este mai limitat si, probabil , te uiti sau incerci sa gasesti mai multe dintre tintele cu crestere mai mare”, a semnalat Evtim Chesnovski, Partner in cadrul Integral Capital Group, manager de talie regionala prezent cu participatii si in companii din Romania.

“Cand comparam sursele de bani pentru fondurile din Europa Centrala si de Est cu cele din Europa, ne bazam din nou procentual mai mult pe institutii private sau pe investitori privati individuali decat pe unele dintre institutii. Cealalta dependenta pe care o avem este clar ca EBRD, EIF, IFC si agentiile guvernamentale sunt o parte – cheie a procesului de baza de strangere de noi fonduri de investitii in regiune comparativ cu restul Europei. Ceea ce continua sa ne lipseasca este ceea ce denumim alta categorie care inseamna institutii, firme de asigurari, fonduri de pensii si toti acei investitori care nu sunt inca in aceasta clasa de active”, a punctat William Watson, Managing Partner al managerului regional de private equity Value4Capital, pe baza unor statistici ale InvestEurope, asociatia fondurilor de private equity si venture capital la nivel european.

 

 

Private Debt.

“Activitatea din Europa de Vest in termen de numar al tranzactiilor este foarte semnificativa, piata este foarte aglomerata, au loc multe tranzactii in timp ce in regiunea noastra activitatea tranzactionala este mai mica. Ceea ce vedem pe piata fondurilor de private debt pentru companiile mici si mijlocii este ca, uneori, sunt tranzactii si de 2, 3 sau 5 mil. Euro pentru ca, firesc, economiile sunt mai mici in regiune, insa numarul tranzactiilor care au loc este mult mai mare pentru noi. In ceea ce priveste Romania, am intrat pe piata in 2017, de atunci am desfasurat peste 110 mil. Euro in 9 tranzactii si, in ansamblu, avem in plan cel putin pentru acest an sa investim pe pietele CEE de private debt circa 500 mil. Euro si putem desfasura in tranzactii pe piata din Romania pana la 100 mil. Euro”, Magdalena Sniegocka, Principal in cadrul CVI, cel mai mare manager de fonduri de private debt din Europa Centrala si de Est, prezent si pe piata din Romania.

 

 

Real Estate.

 

“In prima jumatate a anului, ne-am uitat la foarte multe proiecte pe zona de M&A. Instabilitatea din prima parte a anului nu ne-a ajutat foarte mult la a merge intr-o directie de achizitie. In continuare, suntem foarte activi, ne uitam la foarte multe oportunitati de M&A, de joint venture, foarte multe directii, dar prima jumatate a anului consider ca a fost intr-un colt de umbra pentru ca investitorii au fost un pic “on hold” (in asteptare, n.r.). Pe ce avem ne continuam dezvoltarea, portofoliul o sa creasca cu vreo 40.000 mp la Iasi. La Arad mai avem si acolo o mica componenta de dezvoltare. Dar suntem stabili. Anul trecut a fost o consolidare masiva in piata, un jucator foarte mare a iesit. Cred ca cei care sunt acum nou prezenti – nume precum Garbe, Hillwood – isi vor construi portofoliile pentru ca pe partea de M&A produsul nu exista acolo sau ce a fost s-a impartit, s-a redistribuit. Noi ramanem in zona de nisa”, a declarat Lorena Brehuescu, M&A and Leasing Manager in cadrul Oresa Industra, manager de portofoliu imobiliar pe segmentul spatiilor industriale si logistica, care face parte din compania de investitii Oresa – la origine un family office al unei familii antreprenoriale din Suedia.

“Cred ca la jumatatea anului suntem cu volumul de tranzactii din piata imobiliara undeva la 400 mil. Euro, dar avem destul de multe tranzactii mari in lucru care se pot inchide in trimestrul 3 – trimestrul 4”, estimează Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties al firmei de consultanta imobiliara CBRE Romania.

“Vedem in continuare disponibilitate pe partea de finantare bancara foarte buna pentru proiectele deja existente, refinantari in principiu, acolo unde ai o evolutie demonstrata in timp, mai ales pe zona de retail, industrial (…) Vedem un apetit bun pentru zona de dezvoltare atunci cand vorbim despre proiecte speciale asa cum este Rivus – un mixt use absolut spectaculos – si proiectele noi de dezvoltare pe rezidential si industrial. Segmentul de birouri intra mai putin in aceasta categorie strict pentru ca avem o problema pe partea de avize si autorizari. Si eu observ partea de finantare prin bonduri care este din ce in ce mai interesanta, atractiva, as adauga si jucatorii de retail precum NEPI, am vazut foarte recent actiuni de finantare prin bonduri la Supernova. Asta  se intampla mai ales la nivel de CEE sau ar trebui sa ai un portofoliu mai mare, vad mai putin zona asta pentru portofolii strict pe Romania”, a semnalat Mihai Patrulescu de la CBRE pe partea de finantare a tranzactiilor si investitiilor de pe piata imobiliara.

 

 

NPL & Debt Management

 

“Anul acesta ne asteptam ca volum total la tranzactii undeva in jur de 500 mil. Euro ca si volum de creante. Vorbesc despre discutii antamate, licitatii pe care o sa le vedem pentru ca sunt recurente sau alte portofolii care deja au aparut si au fost si adjudecate in piata”, a punctat Radu Dobre, CEO al APS Romania, parte a grupului ceh APS Holding – investitor care administreaza un portofoliu format atat din active in industria de debt management, cat si in sectorul real estate sau alte tipuri de active din regiune.

“Daca ne uitam la anii anteriori, cred ca, din punct de vedere al numarului de portofolii puse in vanzare, au fost undeva intre 80 si 100 – 110 portofolii pe an. Ma refer la toate tipurile de portofolii puse in vanzare, unde, preponderent, au fost IFN-uri. Acum, tinand cont de schimbarea de pe piata si de faptul ca banking-ul va reprezenta 70% din portofolii, banking care in general vinde mult mai putin, asteptarea va fi, probabil, catre un numar de portofolii puse in vanzare un pic mai mic. Probabil ca ne vom duce sub 100 – numarul portofoliilor vandute in acest an datorita acestui aspect, al faptului ca, intr-adevar, ceea ce urmeaza, ceea ce stim aproximativ este ca ce va fi pus in vanzare este clar mult mai mult in partea de banking”, estimeaza Cosmina Marinescu, CEO al KRUK Romania, parte a grupului polonez KRUK care activeaza in mai multe piete de profil din Europa si este listat pe bursa de la Varsovia.

“Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator (de pe piata administrarii portofoliilor de datorii, n.r.) va mai iesi din piata”, sustine Radu Dobre din partea APS Holding.

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025

 

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025: “Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al Uniunii Europene”. Cu tranzactii puse “on hold” de instabilitatea politica, investitorii asteapta stabilitate si directia in care se vor misca politicile economice ale noului guvern din Romania. Ministerul Finantelor are in plan o ultima emisiune de eurobonduri “de cateva miliarde de euro” in 2025 si imprumuturi de la banci ca backup daca transa 4 din PNRR nu va fi trasa in acest an. Ce tendinte urmaresc investitorii strategici, antreprenorii, managerii de fonduri de private equity, venture capital, private debt, fonduri de pensii, finantatorii internationali, investitorii de pe pietele de capital, real estate, debt management in spatiul Europei Centrale si de Est

 

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Avem un pipeline in Romania asemanator cu cel de anul trecut, tinta noastra ramane intre 1,5 mld. Euro si 2 mld. Euro pe an la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. EIB asteapta cu mare interes sa investeasca in emisiunea de obligatiuni verzi a Electrica

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Sunt pregatiri, dar nu am niciun semn privind tranzactii sigure ce ar urma pe bursa pentru ca posibilele listari asteapta mai multa claritate privind politicile economice. Cum arata un “to do list” al lui Adrian Tanase pentru urmatorul CEO al BVB. “As vrea sa vad listate pe bursa REIT-uri din imobiliare sau companii mari precum Dedeman, iar companii care se dezvolta regional sau global sa fie listate si pe Bursa de Valori Bucuresti”

 

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune de titluri Fidelis si luam in considerare maturitatea de 10 ani la obligatiunile in Euro. Investitorii din SUA au o expunere foarte mare pe Romania de cateva miliarde de euro, atat pe eurobonduri, cat si pe piata titlurilor de stat in lei. La eurobonduri ne uitam sa largim cadrul de emitere de obligatiuni verzi catre cele in format sustenabil, iar in partea a doua anului vrem sa emitem noi obligatiuni Samurai posibil tot verzi. Cine sunt cei mai mari investitori in titlurile de stat de pe piata interna si cine are cele mai mari expuneri pe eurobondurile romanesti

 

Voicu Oprean, AROBS: Dupa tranzactia din SUA, mai avem un buget disponibil de achizitii M&A de circa 20 mil. Euro si speram sa mai finalizam cateva achizitii in 2025. Suntem relativ aproape cu doua tranzactii, una pe piata europeana in zona de produse, iar cu alta vrem sa completam zona de automotive

 

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii Pilon 3 au actiuni de peste 1 mld. Euro pe bursa de la Bucuresti, formand in ultimii 2 – 3 ani inca un jucator institutional important la BVB. “Probabil cand vom ajunge cu fondul de pensii private facultative la active de 200 – 300 mil. Euro sau 500 mil. Euro, pot sa ma gandesc sa investesc 25 – 40 mil. Euro in fonduri de private equity. Pana atunci sunt alte oportunitati care aduc mai multe beneficii pentru fond decat „sa spargem gheata” in private equity la acest moment”

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Primele cifre pe care le facem publice acum privind randamentul fondului nostru Early Game Fund I vintage 2019 arata la nivelul lui martie 2025 un multiplu al capitalului investit de 2,7x, IRR brut de 31% si TVPI de 2,1x. Obiectivul nostru real este de a face un multiplu de 10x la fiecare dintre fondurile pe care le avem. Observam o crestere a evaluarilor initiale ale companiilor de la fondul 1 la fondul 2. “O runda de investitii de serie A nu se mai face astazi la o evaluare de 20 mil. Euro, se discuta deja de la 40 mil. Euro in sus”

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Vom incepe sa lucram spre finele acestui an la structurarea fondului de venture capital Catalyst Romania III, care va avea un capital de circa 80 mil. Euro, portofoliu de 15 – 20 companii, iar tichetele de investitii vor creste la 2,5 – 3 mil. Euro. La fondul Catalyst Romania I, dupa 7 exituri suntem la o rata DPI de distributie de capital catre investitorii din fond de peste 1x, cel mai bun exit fiind la un multiplu de bani de 20x. Vom trece in 2025 – 2026 si la primele exituri din fondul Catalyst Romania II

 

Cosmina Marinescu, KRUK Romania: Avem o rocada foarte clara pe piata vanzarii de portofolii de datorii – daca anul trecut, IFN-urile reprezentau circa 60% din portofoliile puse in vanzare, in 2025 banking-ul reprezinta aproximativ 70%, iar IFN-urile au o pondere de peste 20% in piata. Asteptam in partea a doua a anului sa apara la vanzare portofolii bancare la nivel de valoare nominala de peste 100 mil. Euro

 

René Schöb, KPMG Romania: Investitorii straini nu au apetit pentru investitii noi in Romania, sentimentul dominant fiind cel de a-si reduce costurile. Noi vedem la antreprenori un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Unde vad investitorii strategici si antreprenorii oportunitati de investitii pe piata. “La tranzactia grupului Emag cu Cargus este un add-on in timp ce la vanzarea La Cocos catre grupul Schwarz nu vorbim despre o achizitie pentru cota de piata, ci despre un model de business diferit spre care a pivotat strategic un mare grup international de retail”

 

 

Nick Vozianov, ING Bank: Probabil, Digi, dar intotdeauna exista un al doilea competitor – sectorul de petrol si gaze, daca ar fi sa pariez cine din Romania ar putea face un imprumut sindicalizat de minim 1 mld. Euro. Piata imprumuturilor bancare pentru corporatii din CEE a ramas constanta ca valoare la 24 mld. Euro in prima jumatate a anului, insa pe fondul scaderii puternice a volumului de la 62 – 63 tranzactii in S1 2024 la 35 de tranzactii in acest an. Piata creditelor sindicalizate din Romania a contabilizat circa 1 mld. Euro in 6 tranzactii in 2024, cu un volum constant de tranzactii, dar pe o piata de 3 ori mai mica in valoare

 

 

Matthias Siller, Barings: Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al UE. Romania este la o rascruce de drumuri, iar participantii la piata de capital au de luat acum niste decizii privind directia si pasii urmatori. De exemplu, cred ca la Banca Transilvania sunt 2 optiuni – fie va fi un candidat principal pentru preluare in ceea ce va fi o piata M&A hot in Europa, fie as invita statul roman sa preia participatia EBRD din banca. Ce mesaje are investitorul global despre participatiile statului in companiile de utilitati listate si despre portofoliile fondurilor de pensii din Romania

 

 

Dan Dascal, BT Asset Management: Obligatiunile emise de catre statul roman cu un cupon de 7% la Euro garanteaza un randament de 30%, ceea ce ar fi o investitie foarte buna. Investitiile in active real estate pot genera randamente la euro superioare titlurilor de stat cu randamente anuale de circa 8% la euro, care pot fi optimizate prin metode prin care poti sa iti iei leverage

 

 

William Watson, Value4Capital: Romania inca are o piata relativ neconsolidata fata de Polonia, ceea ce o face un loc foarte atractiv de investitii atat pentru strategici, cat si pentru investitorii financiari. Piata de private equity din CEE are doua dependente pe partea de fundraising – un procentaj mult mai mare de investitori si institutii private, iar institutiile financiare internationale si agentiile guvernamentale joaca un rol-cheie in strangerea de noi fonduri fata de restul Europei

 

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Fondurile baltice de pensii private au o pondere de circa 20% din noul nostru fond regional de private equity. Grupul INVL, cumparatorul Pehart, are investitii totale in Romania pe mai multe piete care se apropie de 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul de investit, cat si partea de datorii

 

 

Bartosz Kwiatkowski, Enterprise Investors: Tinta noastra pentru piata din Romania este sa avem o tranzactie add-on pe care o vom anunta in curand si o achizitie directa din noul fond in termen de un an. Avem nevoie de randamente mai mari la tranzactiile pe piete inafara Poloniei pentru a justifica investitiile pentru ca exiturile sunt mai provocatoare in tari mai mici

 

Evtim Chesnovski, Integral Capital Group: Ne uitam in Romania in urmatoarele luni la o achizitie, posibil doua tranzactii. Primul exit dintr-o companie din Romania il vom semna anul viitor. Fata de Europa de Sud – Est, vedem ca pietele de capital sunt ceva mai dezvoltate in Europa Centrala, unde accesul la finantare este mai usor si acolo poti vedea investitii in companii mai mature generatoare de cash, cu o crestere solida

 

Magdalena Sniegocka, CVI: Dorim sa investim circa 500 mil. Euro pe pietele de private debt din CEE, din care pana la 100 mil. Euro vrem sa desfasuram in tranzactii in Romania. Avem in pipeline 11 tranzactii in Romania, din care una semnata si aprobata, iar alta intr-o faza avansata. Cu ce “arme” lupta fondurile de private debt in competitia lor cu bancile si fondurile de private equity

 

Radu Dobre, APS Romania: Ne asteptam la un volum total de tranzactii in jurul a 500 mil. Euro valoare nominala a portofoliilor de creante. Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator de pe piata administrarii portofoliilor de datorii va mai iesi din piata. Managerul ceh APS de pe piata de debt management a cumparat recent un IFN pe piata din Romania

 

Valeriu Binig, PPC: Investitorii strategici de pe piata de energie din Romania se uita daca sa investeasca pe partea de stocare in baterii independente sau baterii colocate. Ne uitam la multe tari din regiune, insa principala piata pentru investitii este Grecia, dupa care urmeaza Romania

 

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Instabilitatea din prima jumatate a anului nu ne-a ajutat sa mergem spre o achizitie M&A. Ne-am uitat la o tranzactie de peste 25 mil. Euro in orasele secundare  si la o tranzactie de peste 100 mil. Euro pe piata Bucurestiului. Pentru noi, e important ca proiectele la care ne uitam pentru achizitie sa aiba deja componenta de leverage

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Cred ca la jumatatea anului, valoarea tranzactiilor de pe piata imobiliara din Romania a ajuns undeva la 400 mil. Euro. Instabilitatea politica din ultima vreme s-a simtit puternic pe zona tranzactiilor, care au incetinit din ce vedem noi. Cel mai mare tichet de tranzactie aflat acum pe piata depaseste 200 mil. Euro

 

MIS 2025 vizual std

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura


MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025

Uncertainty navigators. Opportunity makers. Investors.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, a doua editie a unui eveniment dedicat unei clase diverse de investitori corporativi de la investitori strategici, fonduri de Venture Capital, fonduri de Private Equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale pana la investitori in real estate si in infrastructura, precum si antreprenorilor si top managementului din companii.

 

ARGUMENT

  • Anul 2025 a venit cu noi provocari pentru investitori – atat pe plan international unde majorarile de tarife de catre SUA catre partenerii sai comerciali in ciuda setarii unei “ferestre” de 90 de zile pentru negocieri alimenteaza incertitudinea si volatilitatea pietelor, la care Romania adauga si un factor major local dupa ce inca nu si-a stabilit viitorul politic, ceea ce amana luarea unor decizii strategice pe plan economic si fiscal.
  • Megatrendurile care vin pe ruta geopolitica si dezvoltarea exponentiala a fenomenului AI (inteligenta artificiala) produc schimbari economice profunde ce modifica destinatiile investitorilor atat in ceea ce priveste pietele – tinta, cat si dinamica interna a sectoarelor si sunt asteptate sa determine inclusiv o ajustare a modelelor de afaceri.
  • Infrastructura, energia, piata de logistica si spatii industriale sunt printre cele mai dinamice sectoare devenind adevarate ancore ale increderii investitorilor.
  • In Romania, cele doua tranzactii de peste 1 mld. Euro semnate de catre Mid Europa pentru vanzarea Profi si cea a Regina Maria indica astfel ca retailul si serviciile medicale private sunt creditate ca sectoare cu potentialul de a multiplica miliardele plasate de catre cumparatori, fie ca sunt investitori strategici, fie ca sunt investitori financiari.
  • Piata de fuziuni si achizitii transmite semnale mixte deocamdată, pe de o parte, in primul trimestru a fost un volum mai mare de tranzactii, iar pe de alta parte, a scazut valoarea totala a acestora.
  • Finantarea prin private credit este vazuta de catre mai multi investitori financiari globali ca unul dintre pariurile de crestere in noul context economic, iar la nivel de ansamblu, pietele private sunt cotate ca fiind acum “regina investitiilor” in competitia cu pietele publice, unde pipeline-ul de IPO-uri si de emisiuni de obligatiuni este pe “hold”.
  • In Romania, sectorul de private equity si de venture capital este asteptat sa devina scena mai multor tranzactii in care sa fie plasat in investitii noi in companii capitalul proaspat strans in platformele de talie regionala, respectiv de talie locala care fie au trecut de stadiul de first closing, fie au ajuns la final closing.

 

 

  • AUDIENTA – TARGET fondatori si executivi de companii, investitori strategici, manageri de fonduri de Venture Capital, manageri de fonduri de Private Equity, investitori institutionali locali, asset management, investitori in real estate, investitori in infrastructura, consultanti
  • CATEGORIE DE INTERESE investitii, strategie corporate, antreprenoriat, piete de capital, venture capital, private equity, real estate, infrastructura
  • DATA 26.06.2025

 

PARTENERI

KRUK LOGO RGB baza 300

 

 

 

logo AxFina

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Profil speakeri

  • Lideri in afaceri
  • Decision makers
  • Fonduri de venture capital
  • Fonduri de private equity
  • Investitori institutionali
  • Institutii financiare
  • Investitori strategici
  • Asset management
  • Real Estate
  • Consultanti

 

 

Principalele topicuri

  • Ce clase de active ofera cele mai bune randamente pentru investitori in mediul actual
  • La ce fel de oportunitati se uita fondurile de venture capital si de private equity
  • Ce sectoare sunt cele mai atractive in ochii investitorilor strategici
  • Cum arata planurile investitorilor de pe piata de real estate
  • Ce “ferestre” sunt disponibile pentru companiile care au in plan emisiuni de obligatiuni corporative
  • Ce tinte au investitorii de pe piata de NPL si de administrare a portofoliilor de datorii
  • Cum se misca portofoliile investitorilor locali si internationali
  • Ce randamente ofera principalele clase de active
  • Ce oportunitati sunt pe radarul investitorilor

 

De ce sa participi

  • Fii conectat la deciziile si tendintele care modeleaza comportamentul investitorilor
  • Afla cine cumpara si de unde se fac exituri
  • Afla ce se intampla cu randamentele de pe piata imobiliara
  • Cine finanteaza si ce, de unde vin bani proaspeti in piata
  • Urmareste oportunitatile de investitii care apar pe piata

 

 

Cei interesati sa participe sau sa fie parteneri ai evenimentului MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment.

 

 

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media romanesc de stiri, analize, interviuri si opinii dedicat exclusiv tranzactiilor si profesionistilor din acest domeniu. Ofera informatii din aria tranzactiilor corporative pe trei directii principale – fuziuni si achiziții (M & A), finantari si tranzactii pe piata de capital.

Platforma de media MIRSANU.RO organizeaza incepand cu 2018 seria de evenimente corporate MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT impreuna cu jucatori – cheie din tranzactiile de M&A, finantare, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii real estate si alte tranzactii corporative majore din Romania si Europa Centrala si de Est. In 2022, a lansat conferintele MIRSANU IPO CHALLENGE, dedicata tranzactiilor si comunitatii pietelor de capital, si THE SUSTAINABILITY CHALLENGE, eveniment dedicat impactului politicilor de sustenabilitate asupra mediului de afaceri. Din 2024, in portofoliul de evenimente al MIRSANU.RO a intrat si MIRSANU INVESTORS SUMMIT – un eveniment anual dedicat diferitelor categorii de investitori corporativi.

MDS2024 std main

10 ani de tranzactii in M&A (fuziuni si achizitii), finantari corporative si tranzactii pe pietele de capital. Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 5 decembrie evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 pentru jucatorii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari corporative, piete de capital si real estate

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 5 decembrie MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment dedicat comunitatii formate in jurul tranzactiilor corporative – fuziuni si achizitii, finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii pe piata imobiliara.

Evenimentul ajunge astfel la a saptea sa editie anuala si are ca tema 10 years of M&A, financing and capital market deals. prin care marcheaza 10 ani de la lansarea pe piata media a jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO, prima platforma de continut cu stiri, analize, opinii, evenimente si proiecte dedicata exclusiv tranzactiilor M&A, finantarilor corporative si tranzactiilor de pe pietele de capital de tip IPO sau emisiuni de obligatiuni, precum si jucatorilor de profil implicati in astfel de tranzactii in Romania si in pietele Europei Centrale si de Est.

 

 

 

ARGUMENT

  • Economia a fost marcata in anii 2000 de cele mai mari privatizari din istoria Romaniei odata cu finalizarea proceselor de atragere de investitori strategici straini la cele mai mari companii de stat de la acel moment precum Electrica, Petrom, BCR, Distrigaz Sud si Distrigaz Nord, lucru care a insemnat ca grupuri internationale de talia Enel (Italia), OMV (Austria), CEZ (Cehia), GDF (astazi Engie – Franta), E.ON (Germania) si Erste Bank (Austria) au intrat sau si-au majorat exponential expunerea fata de piata locala.
  • Perioada 2014 – 2024 a insemnat un val de tranzactii locale de anvergura marcat de cele mai mari IPO-uri realizate pe bursa de la Bucuresti odata cu listarea pachetului de circa 20% din Hidroelectrica, companie aflata in portofoliul statului roman, tranzactie de 1,9 mld. Euro realizata de catre Fondul Proprietatea, dar si alte IPO-uri mari precum cel al Electrica (2014), in valoare de 444 mil. Euro, respectiv cele mai mari IPO-uri ale unor companii private precum Digi sau Premier Energy, dupa un val de afaceri private devenite companii publice pornit de IPO-ul Medlife in 2016, realizat prin exitul integral al fondului de private equity Value4Capital, respectiv exitul partial al IFC.
  • De asemenea, piata de capital din Romania a inregistrat in ultimii 10 ani cele mai mari emisiuni de obligatiuni ale unor entitati locale, mai ales banci. In plus din 2021, Raiffeisen Bank Romania si BCR, subsidiara a Erste Bank, au fost pionierii locali care au format o piata de obligatiuni verzi, cu sprijinul unor investitori – ancora precum IFC si EBRD. Iar aici emisiunile de titluri de sustenabilitate au ajuns la tichete de pana la 700 mil. Euro in cazul BCR si al Banca Transilvania.
  • Pe piata finantarilor corporative, imprumuturile bilaterale au ajuns la valori – record cu imprumutul “verde” de 1,2 mld. RON contractat in 2021 de catre producatorul de electricitate Hidroelectrica de la BRD Societe Generale.
  • Fondul londonez de private equity MidEuropa a inregistrat in ultimii 10 ani cele mai mari tranzactii private semnate de catre un jucator private equity in Romania, atat pe piata de M&A la semnarea achizitiei Profi – un record la acea vreme pentru piata locala de retail, cat si la semnarea tranzactiei de exit din Profi, cu un exit de peste 1 mld. Euro la vanzarea in curs de finalizare catre investitorul strategic Ahold Delhaize. De asemenea, platfomele sale din portofoliu Profi si Regina Maria ruleaza cele mai mari imprumuturi sindicalizate in sectoarele in care activeaza.
  • Pe piata bancara, perioada 2014 – 2024 a marcat avansul Banca Transilvania catre pozitia de cea mai mare banca locala dupa active, in urma unei serii de achizitii – Volksbank Romania, Bancpost, Idea Bank, OTP Bank Romania – care a condus la o consolidare si mai puternica a pietei de profil.
  • Piata de private equity si de venture capital a marcat in anii 2018 – 2019 – sau chiar mai devreme odata cu lansarea Catalyst Romania – aparitia primelor fonduri de profil romanesti de catre jucatori precum Morphosis Capital, Black Sea Fund, in private equity, respectiv Gapminder sau Early Game Ventures in zona de venture capital, unii dintre acestia precum Sarmis Capital, Catalyst, Morphosis Capital, Gapminder si Early Game Ventures ajungand sa stranga fonduri de investitii care acum cauta sa capete si o expunere internationala.
  • Pe piata de real estate, ultimii 10 ani au marcat detasarea unor lideri de sector in Romania si in regiune prin campanii M&A si proiecte de crestere organica, alimentate de imprumuturi bancare sindicalizate, emisiuni de obligatiuni si finantari majore de la institutii financiare internationale pentru jucatori de talia Globalworth pe piata spatiilor de birouri, NEPI in sectorul centrelor comerciale, respectiv CTP si WDP pe piata spatiilor logistice si industriale.
  • Piata NPL (credite bancare neperformante) a marcat cele mai mari tranzactii pe piata de profil din Romania, unde s-au remarcat ca principali cumparatori de portofolii Kruk (Polonia) si APS (Cehia), in rol de vanzatori fiind mari banci din Romania sau banci elene in cadrul proceselor lor de exit de pe piata.
  • Perioada 2014 – 2024 a fost, de asemenea, marcata de exiturile din Romania ale unor giganti internationali precum Eni, Enel (Italia), ExxonMobil (SUA), Royal Bank of Scotland (RBS) din Marea Britanie sau SAB Miller -parte a conglomeratului global AB InBev.
  • Ultimii 10 ani au marcat exituri majore realizate de catre antreprenori care au pornit afaceri in Romania precum Ion Tiriac (prin exitul in doua trepte din banca pe care a fondat-o catre UniCredit), grupul fondatorilor A&D Pharma – Ludovic Robert, Walid Abboud, Michel Eid și Roger Akoury, Vladimir Cohn (Ecopack, Ecopaper), Ovidiu Buluc (grupul Farmexim) sau Vasile Armenean (Betty Ice).
  • Pe plan extern, Daniel Dines, cofondator al start-up-ului de tehnologie UiPath, a marcat cel mai mare IPO realizat vreodata de catre o companie pornita in Romania prin listarea companiei in 2021 pe piata americana Nasdaq la o evaluare de circa 38 mld. USD.
  • Pe piata M&A dinafara Romaniei, s-a remarcat grupul romanesc de telecom Digi, care in perioada 2014 – 2024 a realizat achizitii majore, cu tichet M&A de peste 100 mil. Euro in Ungaria, dar si cu un exit – record de pe piata din Ungaria de circa 625 mil. Euro.
  • La nivel de emitenti suverani, Romania a inregistrat in 2024 prima emisiune de obligatiuni verzi pe pietele externe si urmareste largirea paletei de tranzactii de finantare adresata investitorilor locali si internationali.

 

 

  • FORMAT editie cu participare fizica
  • AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din antreprenori, investitori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali, executivi, bancheri, bancheri de investitii, consultanti, avocati
  • CATEGORIE DE INTERESE strategie corporate, antreprenoriat, investitii, fuziuni si achizitii (M&A), finantare, tranzactii real estate
  • DATA 5.12.2024

 

EVENT PARTNERS

 

 

KRUK LOGO RGB baza 300

 

 

 

 

 

 

 

forvis mazars baza 300

 

 

 

 

 

 

 

NNDKP logo baza 300

 

 

 

 

 

SUPPORTING PARTNERS

 

Datasite logo baza 300

 

 

km logo baza 300

 

axfina baza 300

 

 

 

 

Dentons logo baza 300

 

 

 

sancons

BVB logo baza 300

 

 

 

Logo-Vetimex-Capital-rosu baza 300

 

 

 

 

 

 

 

Profil speakeri

  • Lideri in afaceri
  • Decision makers
  • Antreprenori
  • Manageri de capital privat
  • Top manageri
  • Bancheri de investitii
  • Bancheri
  • Avocati
  • Consultanti
  • Investitori

 

Principalele topicuri

  • Cum a evoluat piata de M&A in ultimii 10 ani
  • Ce tendinte s-au inregistrat pe piata finantarilor corporative
  • Cum evolueaza multiplii de evaluare a companiilor in mediul actual
  • In ce fel s-a schimbat peisajul de private equity si de venture capital
  • Ce tranzactii IPO si emisiuni de obligatiuni poate genera piata de capital din Romania
  • Ce indica principalii indicatori din tranzactiile in real estate
  • Cum arata planurile si randamentele pe radarul investitorilor
  • Ce perspective si asteptari tranzactionale au antreprenorii si investitorii

 

De ce sa participi

  • Fii conectat la deciziile si tendintele care modeleaza comportamentul investitorilor
  • Afla cine cumpara si de unde se fac exituri
  • Afla ce se intampla cu randamentele de pe piata imobiliara
  • Cine finanteaza si ce, de unde vin bani proaspeti in piata
  • Urmareste oportunitatile de investitii care apar pe piata
  • Extinde-ti direct reteaua de contacte profesionale si oportunitatile de afaceri intr-un mediu targetat

 

Cei interesați să participe sau să fie parteneri ai evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment.

 

Despre MIRSANU.RO

 

  • Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs din Romania dedicat tranzactiilor corporative. Ofera din 2014 informatii, exclusivitati si proiecte editoriale care acopera tranzactii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii din real estate si alte tipuri de tranzactii corporative majore.
  • Se adreseaza executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor si finantatorilor si vizeaza prin continutul oferit comunitatea de profesionisti activa pe piața de fuziuni si achizitii (M&A), din administratori de fonduri de investitii, avocati, bancheri de investitii, bancheri, consultanti,brokeri si alti furnizori de servicii profesionale dedicate tranzactiilor.
  • Platforma de media MIRSANU.RO are in portofoliul sau evenimente anuale precum MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT (lansat in 2018), MIRSANU IPO CHALLENGE (lansat in 2022), THE SUSTAINABILITY CHALLENGE (lansat in 2022) si MIRSANU INVESTORS SUMMIT (lansat in 2024), precum si alte proiecte de continut dedicate mediului de afaceri din Romania si din Europa Centrala si de Est (CEE).
  • O selectie de continut a fiecaruia dintre evenimentele organizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este publicata post-eveniment pe www.mirsanu.ro  si distribuita pe conturile proprii de pe retelele sociale.

 

MIS 2024 main

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 27 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024

Risk takers. Return drivers. Investors.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 27 iunie MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024, eveniment dedicat unei clase diverse de investitori de la investitori strategici, fonduri de Venture Capital, fonduri de Private Equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale pana la investitori in real estate si in infrastructura, precum si antreprenorilor si top managementului din companii.

 

ARGUMENT

  • Investitorii afiseaza un optimism prudent in cautarea celor mai bune oportunitati de a-si plasa banii intr-un climat dominat inca de o inflatie ridicata si costuri mai mari de imprumut, asteptand o imbunatatire a conditiilor de piata in partea a doua a anului.
  • Investitorii strategici isi adapteaza planurile de investitii la realitatea geopolitica si financiara, si sunt preocupati de impactul asupra modelelor de business venit din partea tehnologiilor disruptive precum inteligenta artificiala (AI), dar si din partea politicilor de atingere a tintelor climatice.
  • Investitorii de private equity si de venture capital redevin jucatori activi in tranzactii pe masura ce incep sa se inmulteasca numarul noilor platforme ce ajung in faza de first closing sau chiar de final cloasing, ceea ce semnaleaza ca au bani proaspeti de investit in companii. Un alt impuls din partea acestei categorii de investitori financiari dat pietei de fuziuni si achizitii (M&A) vine pe ruta tranzactiilor de exit partial sau total din portofoliile fondurilor a caror durata de viata se apropie de final. 
  • Investitorii LP asteapta randamente IRR (rentabilitatea interna a investitiei) de pe urma noilor exituri care sa ii incurajeze sa plaseze bani proaspeti in platformele de investitii cu capital privat intr-un moment in care multe procese de fundraising inca sunt in derulare.
  • Pietele de capital sunt inca prudente la tranzactii noi, dar chiar daca sunt selectivi, investitorii institutionali au aratat in ultimul an incredere in IPO-urile care merg, de exemplu, pe teza investitiilor verzi sau de energie verde, cu masa critica suficienta la nivel operational si cu ritm de crestere anuala mare.
  • Institutiile financiare internationale (IFI) cu rol de dezvoltare demonstreaza ca au un apetit de finantare in crestere pe pietele emergente si sustin o gama larga de tranzactii de la recapitalizarea de banci si companii cu rol major in economie pana la investitii directe de capital si co-investitii in platforme de investitii regionale, dar si cu alte forme de sprijin precum garantii care insotesc contractarea de noi finantari sau extinderea unor instrumente financiare precum venture debt sau tranzactii de transfer sintetic a riscurilor semnificative.
  • Tematica ESG se extinde rapid in ecosistemul investitorilor institutionali, unde sunt tot mai vizibile plasarile de bani in vehicule de investitii ce au tinte climatice clare in strategia lor de investitii, ceea ce transmite mai departe pe lant presiunea asupra politicilor companiilor de portofoliu.
  • Piata imobiliara a inregistrat la nivel regional un recul semnificativ in primul trimestru, cu o lichiditate afectata pe de o parte de costul mai mare al finantarilor. Pe de alta parte, acest upper hand al cumparatorilor indeamna tot mai multi proprietari de portofolii real estate sa se concentreze pe eficienta operationala si securizarea veniturilor. Este unul dintre sectoarele ce resimte din plin diferentele de asteptari dintre vanzatori si cumparatori privind evaluarea activelor in tranzactii.
  • Sectorul investitorilor in infrastructura este cotat insa cu o perspectiva diferita. Aici au avut loc tranzactii mari, o dovada fiind achizitile la scara mare realizate de catre investitori majori, inclusiv cea realizata de catre Blackrock, cel mai mare administrator de active din lume. In infrastructura este dominanta nevoia mare de investitii, iar resursele guvernamentale limitate lasa mult teren de desfasurare capitalului privat. Astfel, investitorul global Macquarie, proprietarul distributiei de electricitate Oltenia care tocmai a vandut furnizorul de energie CEZ Vanzare, a reusit sa inchida la inceputul anului 2024 cel mai mare fond specializat de investitii in infrastructura dedicat pentru Europa, cu un capital de 8 mld. Euro, ceea ce indica un interes masiv al investitorilor globali pentru active cu un profil defensiv mult mai bine conturat la provocarile din contextul global actual. Tinta noului fond este un IRR de low double digit, ceea ce s-ar traduce ca o rata interna de rentabilitate situata intr-un interval de la 10% pana undeva in jurul a 30%.

 

  • FORMAT editie ONLINE
  • AUDIENTA – TARGET fondatori si executivi de companii, investitori strategici, manageri de fonduri de Venture Capital, manageri de fonduri de Private Equity, investitori institutionali locali, asset management, investitori in real estate, investitori in infrastructura, consultanti
  • CATEGORIE DE INTERESE investitii, strategie corporate, antreprenoriat, piete de capital, venture capital, private equity, real estate, infrastructura
  • DATA 27.06.2024

 

 

PARTENERI

raiffeisen logo baza 300

 

 

 

 

Logo NNDKP RGB PNG baza 300

 

 

 

 

 

 

Profil speakeri

  • Lideri in afaceri
  • Decision makers
  • Fonduri de venture capital
  • Fonduri de private equity
  • Investitori institutionali locali
  • Institutii financiare internationale
  • Investitori strategici
  • Asset management
  • Real Estate
  • Consultanti

 

Principalele topicuri

  • Ce investitii ofera cele mai bune randamente pentru investitori in mediul actual
  • La ce IRR se raporteaza acum exiturile din Venture Capital si Private Equity
  • In ce fel de oportunitati investesc acum investitorii de pe pietele de capital
  • Care sunt segmentele care atrag cel mai puternic interes pentru investitorii in real estate
  • Ce planuri au investitorii in infrastructura
  • Ce tinte si-au propus sa atinga investitorii strategici in contextul actual de piata
  • Ce randamente ofera principalele clase de active
  • Ce oportunitati sunt pe radarul investitorilor
  • Cum isi administreaza banii managerii de portofolii in industria de asset management
  • Care sunt directiile de finantare la care se uita institutiile financiare internationale de dezvoltare

 

De ce sa participi

  • Fii conectat la deciziile si tendintele care modeleaza comportamentul investitorilor
  • Afla cine cumpara si de unde se fac exituri
  • Afla ce se intampla cu randamentele de pe piata imobiliara
  • Cine finanteaza si ce, de unde vin bani proaspeti in piata
  • Urmareste oportunitatile de investitii care apar pe piata

Cei interesati sa participe sau sa fie parteneri ai evenimentului MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024 sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment.

 

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M & A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adresează executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor și finanțatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informațiile care vizează activitatea comunității de profesioniști de pe piața de fuziuni și achiziții (M&A), a tranzacțiilor în ansamblul lor, comunitate formată din administratori de fonduri de investiții, avocați, bancheri de investiții, bancheri, consultanți de strategie, auditori, respectiv alți furnizori de servicii profesionale dedicate tranzacțiilor.

mipoc main

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Companiile private antreprenoriale care au facut IPO pe piata pricipala a bursei de la Bucuresti au strans de la investitori aproape o jumatate de miliard de euro, in contextul in care toate listarile derulate pe bursa locala au totalizat circa 3,3 mld. Euro in ultimii 14 ani, potrivit datelor prezentate in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO la care au participat reprezentanti ai Autoritatii de Supraveghere Financiare (ASF), ai Bursei de Valori Bucuresti, ai Ministerului de Finante, companii antreprenoriale, investitori institutionali locali si internationali, respectiv consultanti implicati in tranzactii pe pietele de capital.

„Uitandu-ne la ultimii 13 ani, avem numai pe zona de equities (actiuni – n.r.) mai mult de 50 de listari din 2010 pana acum, dintre care 15 pe piata reglementata si 39 pe piata Aero. Insa, acest ritm s-a accelerat foarte tare in ultimii 3 – 4 ani (…) Ca si valoare, toate listarile astea in ultimii 14 ani au valorat 3,3 mld. Euro, din care 2,1 mld. s-au intamplat in ultimul an.”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti, piata care a inregistrat in 2023 IPO-ul companiei de stat Hidroelectrica, cea mai mare listare din istoria pietei de capital din Romania.

Bursa de la Bucuresti, care asteapta in luna mai IPO-ul companiei private de energie Premier Energy, este in acest moment un pol puternic de interes pentru companiile din Republica Moldova. Pe langa planurile facute publice de listare a maib – cea mai mare banca dupa active din Moldova, aceasta va fi urmata si de alte companii mari, sustin reprezentantii Autoritatii de Supraveghere Financiare (ASF) insa dupa armonizarea necesara a legislatiei din Moldova si adaptarea ei la listarea pe o piata de capital a unui stat membru al Uniunii Europene.

„Cred ca va mai fi inca o listare in acest an, o companie privata din Romania. Nu am date, nu am nume si chiar daca as sti, nu as putea sa vi le dezvalui pentru ca mai sunt aici oameni care au lucrat cu noi in calitate de consultanti. Noi suntem foarte proactivi si foarte business oriented in ceea ce priveste listarile cel putin. Exista o cutuma. O companie daca vrea sa faca un IPO vine la ASF sa discute mult inainte de a depune documentatia tocmai ca sa ne asiguram ca e totul in regula. Deci, sper ca inca o companie va fi (cu IPO pe bursa de la Bucuresti- n.r.) in 2024”, a precizat Bogdan Chetreanu, Sef serviciu Emitenti si Oferte publice la Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF).

La acestea se adauga un pipeline potential de companii antreprenoriale cu apetit IPO din sectoare precum industrie, energie si agricultura.

„Vedem potential IPO in zona industrials (sectorul industrial – n.r.), in zona de agribusiness. Iar in zona de energie mereu vor fi chiar daca nu vorbim intotdeauna despre companii antreprenoriale”, a punctat Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking in cadrul BCR, una dintre cele mai mari banci locale dupa active si subsidiara a grupului financiar austriac Erste.

Insa dintr-o perspectiva mai larga, piata privata are un bazin bogat de companii private mature, de talie mare, care daca s-ar duce catre IPO ar fi binevenite de catre investitorii din piata de capital.

„Daca stam sa ne uitam la marile companii, la multinationale, deci cele care sunt practic motorul economiei mondiale, cele care aduc cea mai mare plusvaloare, ce au ele in comun?! Cu foarte mici exceptii, toate sunt listate pe bursele mari. Adica pentru o companie americana sau din Vest, in general, sa fii listat pe bursa de la New York sau de la Londra este deja o chestiune de prestigiu, cand ajungi la un anumit nivel trebuie neaparat sa fii acolo pentru ca altfel nu existi, nu te baga nimeni in seama.”,a punctat Bogdan Chetreanu. 

„Din pacate, ASF nu prea are ce sa faca. Aici e mai mult treaba intermediarilor, a bursei, sa fie un pic mai agresivi, mai convingatori. Eu nu vad de ce nu ar fi Dedeman, compania care produce Borsec sau de ce nu ar fi Cristim pe piata de capital?! Avem atatea companii, am spus aici cateva care sunt modele de antreprenoriat, modele de succes. In aceste trei cazuri, putem spune ca nu au nevoie de bani, stau pe foarte mult cash, dar inca o data depinde de ceilalti actori din piata sa-i convinga ca e frumos sa fii listat, sa fii pe piata de capital si ca avantajele sunt mult mai multe decat dezavantajele cum ar fi cerintele de disclosure s.a.m.d.”,  a adaugat reprezentantul ASF.

Potrivit acestuia, pe langa companiile private, bursa mizeaza in continuare pe listari si pe ruta companiilor de stat.

„Sigur vor mai fi listari din partea statului pentru ca avem obligativitate din PNRR sa listam cel putin 3 companii. Pana acum nu am avut semnale in sensul asta, dar probabil ca urmeaza sa se intample”, a adaugat Bogdan Chetreanu de la ASF.

Pe drumul antreprenorilor catre piata de capital din Romania se afla in acest moment mai multe obstacole, de la mentalitate si lipsa educatiei privind accesul la piata de capital pana la gradul de maturizare al companiilor, momentul potrivit pentru un IPO sau o emisiune de obligatiuni in gestionarea mixului equity – debt (capitaluri proprii – datorii) sau chiar evaluarea companiei comparativ cu alte rute, precum tranzactiile M&A.

„In piata de M&A, ai un investitor ca este majoritar sau minoritar, el intra in compania ta alaturi de tine si are acces mai usor la informatie. O companie care alege sa mearga catre piata de capital, are nevoie de o structura organizationala, de procese interne care sa ofere aceasta transparenta, are nevoie de o comunicare cu investitorii si o organizare interna adecvata. In drumul antreprenorilor de a creste afacerea, de multe ori ramane in spate aceasta cultura organizationala, de aceea acest gap de maturitate este uneori mai greu de inchis. Si nu in ultimul rand valuation-ul (evaluarea companiei – n.r.)..”, nuanteaza Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader in cadrul firmei de consultanta Mazars Romania.

„Antreprenorii se gandesc de unde sa obtina mai multi bani, ceea ce este un lucru normal si de asta cred ca e bine sa avem in vedere toate pietele si toate oportunitatile de dezvoltarea unei afaceri ca o conditie de a  te dezvolta in ansamblu. Nu cred ca este o piata mai buna sau mai proasta, cred ca o piata este mai potrivita pentru un antreprenor intr-un anumit moment de dezvoltare al afacerii.”, adauga consultantul Mazars.

Privind pe o perioada mai lunga de timp, evaluarea unei companii devine mai atractiva in momente diferite de timp pe piata bursiera, iar alteori pe piata de fuziuni si achizitii.

„Pe piata de capital, multiplii sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A, lucru care e normal. Sunt perioade in care activitatea pe piata de M&A este mai accentuata”, afirma Sorin Petre, Partner & Head of Valuation & Economics la PwC Romania.

Decizia unei companii de a merge intr-un IPO poate fi dictata nu doar de evaluare, ci si de alti factori care stau in spatele tranzactiei.

„Noi preferam o iesire catre un investitor stategic, asta consideram noi ca ar oferi cea mai mare valoare sau cel mai mare return pentru investitia noastra, insa sunt momente in care in colaborare cu antreprenorul sau in functie de partenerul nostru si de dorintele lui de a merge inainte fie vanzand 100%, fie ramanand in companie pentru a creste in continuare. Nu doar randamentul conduce catre un IPO sau catre un trade sale, ci mai degraba si decizia luata la nivel de board, la nivel de structura administrativa de conducere a companiei. Nu randamentul primeaza intotdeauna, ci si dorinta antreprenorului cu care ne parteneriem si deciziile se iau la comun.”, a subliniat Bogdan Chirita, Partner in cadrul managerului regional de private equity Value4Capital, care si-a facut exitul in 2016 prin IPO-ul Medlife, declansand ulterior valuri de listari de companii private antreprenoriale locale in perioada 2016 – 2018 si 2021 pe bursa de la Bucuresti.

Companiile listate cu IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti nu au utilizat pana acum la maximum oportunitatile post-IPO disponibile.

„Avand in vedere ca tranzactiile M&A pe care le-am executat pana la acest moment nu au fost de un calibru mare, mai mult am mers cu finantarea proprie, deci practic la acest moment nu am beneficiat in totalitate de optiunile pe care poate sa le dea piata de capital, anume sa finantam o tranzactie mare.  Dar va asigur ca acest lucru se va intampla intr-un termen mediu si atunci vom beneficia si de piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si de a finanta un astfel de tip de tranzactii. Ce am reusit sa facem pana acum, am reusit sa finantam tranzactiile fie din surse proprii deoarece avem o pozitie de cash puternica si un bilant puternic si cu ajutorul bancilor din resurse de imprumut”, a detaliat Eugeniu Baltag, Investor Relations Manager la Purcari, companie antreprenoriala listata in 2018 in urma unui exit partial al investitorilor existenti.

De unde se finanteaza antreprenorii si de ce evita sa acceseze piata de capital?

„Cred ca principala sursa de finantare pentru companii nu o reprezinta nici bancile, nici capitalul atras, ci o reprezinta creditul furnizor. Asta este una dintre marile explicatii si ale nivelului scazut de intermediere bancara. De ce companiile nu trec mai des, mai repede la finantari de tip bonduri? Trebuie sa intelegem urmatorul lucru si asta o vad, din pacate, si la companii foarte mari si foarte complicate: trecerea de la finantarea garantata prin banca la finantari de tip bonduri nu e simpla. In clipa in care vrei sa emiti un bond, care nu este garantat, nu poti s-o faci daca ai in portofoliu o multime de alte datorii garantate. Pentru ca nimeni nu o sa fie dispus sa cumpere bondurile tale cata vreme va fi subordonat bancilor care ti-au asigurat finantarile anterioare”, sustine Cristian Nacu, Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC).

In Romania, unde se afla plasat aproape jumatate din portofoliul administrat in Europa de catre acest investitor institutional international major, gradul de mobilizare a ajuns la nivelul de 3 dolari atrasi la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie – credit, obligatiuni sau alte instrumente, comparativ cu o medie de 1 la 1 inregistrata la nivel global al institutiei.

Investitorii institutionali asteapta emisiuni cu obligatiuni verzi atat din partea companiilor, cat si a statului roman, cu titluri care sa corespunda noilor cerinte ESG.

„Avem profilul nostru de administrator de active si de fonduri deschise in general, fonduri din care investitorii pot iesi oricand printr-o cerere de rascumparare. Din acest punct de vedere trebuie sa ne uitam si la aspectul de lichiditate foarte mult, de asta interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea, dar la cei care nu au aceasta componenta, nu vom face rabat”, avertizeaza Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, liderul pietei locale de asset management.

„Ne intereseaza obligatiuni verzi, in special emise de companii nefinanciare daca se poate. Ne intereseaza si acele green bonds si am investit in titlurile verzi ale statului roman, dar aici metodologia noastra tine cont de emitent si nu putem sa construim un portofoliu care sa corespunda cerintelor de raportare de sustenabilitate doar din titluri de stat in momentul de fata, deci ne orientam spre o diversificare”, semnaleaza Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management Romania, unul dintre cei mai mari manageri de bani de pe piata locala cu  active sub administrare de 5,2 mld. RON (peste 1 mld. Euro) la nivelul lunii martie 2024.

Ministerul de Finante a intrat deja pe piata internationala cu emisiune de obligatiuni verzi, iar raspunsul investitorilor incurajeaza Trezoreria sa se gandeasca la variante de dezvoltare a acestui program.

„Tinand cont de ordinele pe care le-am primit in cadrul emisiunii, book-ul maxim a fost de aproape 10 mld. Euro si faptul ca si dupa ce am facut tightening-urile, investitorii au ramas in book, foarte multi investitori tip real money care pe masura ce am redus randamentul si am pastrat ordinele, cat si discutiile pe care le-am avut dupa emisiune noua ne arata ca in continuare exista o cerere pentru instrumente green (verzi – n.r.). Si, din ce acest motiv, urmarim sa mai accesam piata, dar avand restrictia trebuie sa utilizam fondurile inainte, din acest motiv am fost oarecum si precauti. S-ar fi putut emite si o suma mult mai mare la valoarea book-ului si la calitatea investitorilor, am fi putut emite si o suma dubla”, a declarat Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare la Directia Generala de Trezorerie si Datorie Publica in cadrul Ministerului Finantelor Publice.

Potrivit acestuia, urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi in functie de alocare poate fi in anul 2025.

Un alt program de succes pentru Finante este emiterea titlurilor de stat Fidelis, care ajunge in alta etapa de dezvoltare, dupa succesul rundelor anterioare.

„Incepand cu acest an vom avea 5 emisiuni de titluri de stat Fidelis, de obicei aveau un caracte trimestrial. Incercam sa le cuplam in jurul scadentelor tocmai pentru a permite populatiei sa reinvesteasca sumele ajunse la maturitate. Este un program de succes pe care cu siguranta il vom continua, iar daca la debutul lor nu intuiam sau nu asumam o suma in necesarul total de finantare deja sumele atrase il fac un program esential pentru statul roman si pentru acoperirea necesarului de finantare.”, explica Bogdan Zinca din partea Trezoreriei.

„Tot ca un plan pentru viitor, aceste programe merg foarte bine pe piata interna, dar oarecum lasam neadresat destul de mult diaspora romaneasca. Sunt foarte multi romani care locuiesc in strainatate, au venituri acolo si vedem pe timpul lunilor de vara ca primim foarte multe petitii sau vedem niste subscrieri mari in conditiile in care celelalte piete traditionale – interbancara, euroobligatiunile, sunt piete care nu performeaza in acea perioada.  Avem un proiect, incercam sa dezvoltam o platforma informatica pe modelul Ghiseul.ro asa cum poti sa iti platesti taxele de oriunde din lume sa poti sa iti achizitionezi si titluri de stat. Este un program in derulare si speram sa il avem operational undeva in a doua jumatate a anului”, a mai adaugat reprezentantul Ministerului de Finante.

Pe piata obligatiunilor corporative verzi, domina bancile, care au derulat periodic tranzactii de a atrage bani de la investitori pentru intarirea capitalizarii proprii.

„Avem la acest moment emise obligatiuni de 8,7 mld. RON echivalent, dintre care pe piata locala am emis cam 59% din volumul total, deci peste 5 mld. RON au fost realizate prin plasamente private adresate investitorilor locali. Din cele 10 emisiuni, avem 4 emisiuni de obligatiuni verzi. Anul trecut am realizat prima emisiune de euroobligatiuni verzi si cea mai mare emisiune a unui emitent corporate din Romania, 700 mil. Euro, formatul a fost intr-adevar verde. Ne-am bucurat de o dispersie extrem de larga din tot spatiul european, cu o pondere importanta si pentru investitorii locali. Dispersia intre emisiuni verzi si non-verzi, avem undeva la 55% emisiuni verzi si 45% emisiuni in format conventional, non – verde.”, a punctat Cosmina Plaveti din partea BCR, unul dintre pionierii si liderii segmentului de emisiuni de obligatiuni verzi din Romania.

Canalele de finantare ale pietei de capital, fie prin IPO, fie prin emisiuni de obligatiuni, precum si alte tipuri de finantare alternative depind de fapt de rambursarea creditelor bancare, sustine Florin Ilie, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking in cadrul ING Bank Romania.

„Daca vorbim de piata de capital, in general,  piata de capital europeana este subdimensionata, nu doar in Romania. Europa nu a fost incurajata foarte tare. Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity (actiuni – n.r.) nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate ca sa ne fie clar de unde vin banii. Toti banii din piata nu reprezinta altceva in esenta decat creditele altcuiva inca nerambursate. Daca maine s-ar rambursa toate creditele, s-ar inchide toate datoriile fata de oricine, nimeni nu ar mai avea nimic de impartit cu nimeni si atunci banii nu ar mai exista pentru ca nu mai ai de ce”, a spus Florin Ilie de la ING Bank.

„La ora asta, piata este sub presiune, nu presiune incat ar trebui sa ne preocupam, dar in sensul ca peste tot presiunea randamentelor si a inflatiei se vede. Pe termen scurt, investitorii principali in obligatiuni, corporatiste sau de stat, sunt fonduri de investitii locale, fondurile de pensii in principal, care au inflow-uri. La randamente pe termen scurt, sunt trezoreriile bancilor, care isi plaseaza excedentul de lichiditate. Pe termen mediu si pe termen lung, pe curba randamentelor sunt fondurile de pensii, in principal locale. Fondurile straine de investitii sunt investiti aici, au venit masiv in ultimul timp, anul acesta mai degraba sunt neutri. Vin in continuare, dar mult mai putin. Nici nu vand, dar cred ca principalul risc acolo este stabilitatea cursului de schimb, care nu este sub risc la ora asta, doar o volatilitate mai mare a cursului de schimb i-ar face pe straini sa reconsidere portofoliul de expuneri pe Romania. Nu vedem riscuri imediate sau previzibile la cursul de schimb, deci cu alte cuvinte e mai degraba stabil si de aceea si randamentele probabil ca vor ramane relativ stabile.”, afirma bancherul ING.

„M-as uita cu atentie la ce se intampla in SUA si riscul major este protectionismul comercial, care va afecta si obligatiuni, daca politic se va merge pe ideea de protectionism. Iar la ora asta, dupa cum arata lucrurile, este un risc destul de mare in viitor pe un an, doi, trei ani cu impact semnificativ pe orice.”, a punctat Florin Ilie de la ING Bank Romania.

Pe piata de administrare a fondurilor deschise de investitii, desi domina plasamentele in obligatiuni si titluri cu venit fix, cresc investitiile plasate in actiuni.

„Observam ca exista o schimbare de structura, fondurile de obligatiuni si fix income au pierdut din pondere, erau peste 66% in 2020, astazi au undeva la 47%. Chiar si fondurile diversificate au avut o crestere importanta de la 8% la peste 13%, in prezent fondurile de actiuni si diversificate inseamna 37% din valoarea activelor pietei fondurilor deschise de investitii. Daca e sa le comparam cu Europa, acolo avem fonduri de equity 44% in conditiile in care noi avem 23% si fonduri de bonds de 24% in Europa in conditiile in care noi avem 47%”, a declarat Jan Pricop, Director Executiv al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF).

„Ca dinamica, sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca o sa se mai pastreze o perioada, dar asta nu inseamna ca vor deveni majoritare sau vor face un switch inca cele doua (fondurile de actiuni vs fondurile de obligatiuni & venit fix). Nu vedem asa ceva”, adauga reprezentantul AAF, exponent al unei industrii care cumuleaza active sub administrare de peste 40 mld. RON (circa 8 mld. Euro).

Decizia de a investi in actiuni sau in obligatiuni are impact atat asupra investitorilor, cat si a antreprenorilor.

„Antreprenorii aflati la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, din capitaluri proprii. La un moment dat, cand incep sa creasca si sa ajunga la un anumit nivel spre maturitate nu pot sa ramana doar pe capitaluri proprii, au nevoie de finantare de datorie pana la urma. Bancile sunt principalul finantator, trebuie sa recunoastem ca peste 90% din antreprenorii cu care am lucrat sunt indatorati catre banci, credite bancare.”, a spus Laurentiu Stan, exit planning advisor.

„Antreprenorii sunt obisnuiti cu banca, altfel au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga acolo si ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni. Unii nici nu iau in calcul varianta aceasta pana nu li se spune cumva vezi ca ai si optiunile astea si trebuie sa le spui cu subiect si predicat: uite ai banca ce iti ofera asta, ai obligatiuni, ai piata de capital. Trebuie sa alegi intre cele 3 – 4 variante pe care le ai, astfel incat sa ai un mix de capital care sa aduca o valoare cat mai mare si o crestere durabila pe termen lung.”, a adaugat acesta.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

 

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

 

 

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

 

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

 

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

 

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

 

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

 

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

 

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

 

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

 

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

 

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

 

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

 

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

 

 

 

 

 

 

 

Noile fonduri de investitii Innova 7, GapMinder II, Morphosis Capital II si Booster Capital vor primi 80 mil. Euro din PNRR. Banii sunt alocati pentru investitii in minim 30 de companii din tehnologie, productie, FMCG, servicii si sectorul medical

Noile fonduri de investitii Innova/7, Booster Capital, GapMinder II si Morphosis Capital II vor primi pana la 80 mil. Euro din PNRR (Planul National de Redresare si Rezilienta) pentru investitii in IMM-uri, intreprinderi cu capitalizare medie si proiecte de infrastructura, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Comitetul de Investitii desemnat de Guvernul Romaniei pentru Fondul de Fonduri pentru Rezilienta (REF) a aprobat pe 8 mai finantarea a inca patru fonduri de investitii care vor primi alocari prin PNRR, al carui instrument de capital de risc este gestionat de catre Fondul European de Investitii (EIF).

Banii alocati celor patru noi fonduri de investitii vor putea fi investiti in capitalizarea a minim 30 de companii aflate in etapa de crestere, precum si pentru start-up-uri din domenii precum tehnologie, productie, FMCG, servicii si sectorul medical.

„Comitetul de Investitii confirma, prin deciziile luate, prioritatea acordata investitiilor in economia romaneasca, cresterii companiilor romanesti si crearii unui ecosistem favorabil dezvoltarii capitalului romanesc. Alocarile aprobate contribuie, in acelasi timp, la indeplinirea jaloanelor fixate pentru aceasta investitie finantata in cadrul PNRR.”, a declarat Csilla Hegedϋs, secretar de stat in cadrul Ministerului Investitilor si Proiectelor Europene (MIPE) si președinte al Comitetului de Investitii.

Managerul regional de capital privat Innova Capital a anuntat pe 11 august 2022 ca a finalizat prima inchidere a noului sau fond de investitii Innova 7 dupa ce a reusit sa stranga 220 mil. euro de la investitori, adica 60% din tinta de capital pe care doreste sa il atraga de la investitori si care se ridica la 350 mil. Euro. Cel mai important aport de capital catre fondul de investitii Innova 7 vine de la IFC, divizia de investitii din grupul Bancii Mondiale, care a semnat pe 30 iunie 2022 o investitie de capital de 88,06 mil. USD (circa 87 mil. euro), mai mult decat dublu fata de plafonul alocat initial pana in 40 mil. euro. La acesta se adauga investitia BERD, care a aprobat la randul sau o investitie de pana la 50 mil. euro, potrivit informatiilor publicate anterior de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO. Innova Capital are in portofoliul sau din Romania companii cu pozitii de lider de piata precum procesatorul de plati PayPoint Romania, si liderul retelei de magazine de optica Optical Investment Group, format in urma combinarii achizitiilor Optiplaza si Optiblu.

Un alt manager de capital activ pe piata private equity din Romania este Morphosis Capital, care administreaza in prezent primul sau fond ce a strans capital de 50 mil. Euro pentru investitii strict pentru piata locala, insa al doilea fond in curs de ridicare – Morphosis Capital II ar urma sa aiba o capitalizare – tinta mai mare si ar viza minim 30% din capital pentru investitii in regiune inafara Romaniei, conform declaratiilor Simonei Gemeneanu, Partener si Co-fondator al Morphosis Capital la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022 organizat pe 25 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Pe piata administrarii de capital de risc, GapMinder se pregateste sa ridice al doilea sau fond – GapMinder II, in prezent activand cu primul fond ce a strans capital de 50 mil. Euro.

Un manager nou de capital privat care se formeaza in Romania este Booster Capital, care strange bani de la investitori pentru primul sau fond. Platforma de investitii este administrata de catre Serban Roman, fostul Country Director pentru Romania al managerului regional de private equity Enterprise Investors.

Guvernul Romaniei si Fondul European de Investitii (EIF) au semnat in decembrie 2021 un contract pentru infiintarea Fondului de Fonduri de Capital de Risc pentru Redresare, investitie finantata printr-o contributie de 400 mil. Euro din PNRR. Pana in 2026, asteptarile autoritatilor sunt ca aproximativ 20 de fonduri de investitii vor obtine astfel bani pentru a investi in firme romanesti.

Apelul pentru selectia intermediarilor financiari a fost lansat in august 2022 si este in continuare deschis.

“Dupa ce am sustinut o runda de investitii, in unele cazuri 2 runde de investitii in fonduri de private equity, credem ca suntem pregatiti sa facem un salt si suntem pregatiti sa desfasuram dublul acestei sume mobilizand dublul investitiilor, deci vorbim despre 800 mil. euro – 1 mld. euro. Credem ca asta este posibil datorita muncii bune din trecut si vedem o crestere de calitate si o crestere a populatiei de fonduri de investitii pentru Romania, fonduri cu capital romanesc, dar si pentru regiune. Tinta va fi chiar mai ambitioasa, nu va fi vorba numai despre o crestere de volum, care intotdeauna conteaza, dar este vorba si de calitate. Pentru ce sunt banii?! Simtim ca piata romaneasca si cea regionala este pregatita de un salt in ceea ce priveste sprijinul pentru investitii care sunt directionate mai mult catre digitalizare, deci acesti bani nu sunt doar pentru sprijin pentru investitii Private Equity, dar le vom cere fondurilor de investitii sa se concentreze pe investitii in zona digitala pentru ca noi credem ca este calea de a creste pentru a fi un tip de economie mai rezilienta si mai sustenabila in viitorul apropiat“, spunea in decembrie 2022 Lara Tassan Zanin, sefa Reprezentantei Grupului Bancii Europene de Investitii in Romania, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT, eveniment organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Grupul Bancii Europene de Investitii (EIB Group) este unul dintre cei mai mari furnizori de capital pentru investitii in economie atat prin imprumuturi si diferite instrumente de finantare administrate de catre Banca Europeana de Investitii, cat si prin investitii directe de capital sau alte facilitati gestionate de catre Fondul European de Investitii (EIF), care actioneaza ca un investitor – cheie pentru numeroase fonduri de investitii de private equity si fonduri de capital de risc din Europa.

 

 

 

 

MIRSANU IPO CHALLENGE 2023

Equity. Debt. Capital markets.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 25 mai MIRSANU IPO CHALLENGE 2023, a doua editie a unui eveniment de continut concentrat asupra tranzactiilor IPO, a emisiunilor de obligatiuni si a tendintelor care preocupa investitori, antreprenori si comunitatea pietelor de capital in ansamblu.Detalii aici despre eveniment.

Enterprise Investors vinde Unilink catre compania fintech Acrisure

Fondul de investitii Polish Enterprise Fund VIII (PEF VIII), administrat de catre managerul de capital privat regional Enterprise Investors, a anuntat pe 5 aprilie 2023 vanzarea pachetului sau de actiuni din afacerea Unilink, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Unilink, una din cele mai importante platforme de distributie de asigurari din Europa Centrala si de Est (CEE), va fi integrata in structurule cumparatorului, compania fintech Acrisure care opereaza un broker de asigurari de top 10 la nivel mondial, sustine vanzatorul.

Fondul administrat de catre Enterprise Investors isi va face exitul integral de la Unilink, dupa ce a intrat in companie in 2018 pentru a-i sustine planul de fuziuni si achizitii (M&A) printr-o majorare de capital si o achizitie partiala de actiuni in schimbul unui pachet de 38,4% din afacere.

Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica, iar acordul de vanzare este conditionat de obtinerea avizului de aprobare anti-monopol.

La momentul intrarii Enterprise Investors in afacerea Unilink, compania era lider pe piata poloneza si cauta sa isi consolideze pozitia si sa isi extinda prezenta pe pietele vecine. Astfel, Unilink a dobandit o pozitie puternica in Bulgaria, Cehia, Moldova, Romania si Slovacia, afirma reprezentantii vanzatorului.

Acrisure este o companie fintech care opereaza o institutie de brokeraj de asigurari in top zece la nivel mondial. In ultimii noua ani, Acrisure si-a majorat veniturile de la 38 mil. USD la aproape 4 mld. USD, avand acum un portofoliu de peste 14.000 de colaboratori in 21 de tari.

Enterprise Investors este una dintre cele mai mari firme de private equity din Europa Centrala si de Est, care din 1990 pana acum a strans noua fonduri de investitii care au contribuit cu un capital de 2,2 mld. Euro in 153 de investitii si au vandut 137 de companii.

In Romania, Enterprise Investors si-a facut in 2022 exitul din ultima afacere pe care o mai detinea pe piata locala – afacerea cu jucarii Noriel, cumparatorul fiind investitorul strategic turc Sunman.

Green Group isi completeaza portofoliul de management a deseurilor cu inca o achizitie in Lituania. Abris Capital, investitorul financiar din spatele Green Group: Strategia noastra este de a achizitiona pachetul majoritar dintr-o companie, iar pentru tranzactiile de tip bolt-on putem cobori sub pragul minim de 30 mil. Euro per investitie

Green Group, lider regional in sectorul de reciclare a deseurilor, a anuntat pe 3 aprilie 2023 o noua achizitie pe piata din Lituania prin preluarea companiei UAB Zalviris in cadrul unui program mai larg de investitii de 200 mil. euro, derulat in regiunea Europei Centrale, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

UAB Zalviris este cea mai mare companie de gestionare a deseurilor industriale din Lituania, iar achizitia acesteia accelereaza cresterea Green Grup, grup de companii aflat in portofoliul Abris Capital Partners, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din Europa Centrala si de Est.

„Zalvaris este cea mai recentă achiziție semnificativă finalizată de GreenGroup ca parte a strategiei ambițioase de a deveni lider în sectorul de gestionare a deșeurilor industriale din Europa Centrală. Suntem încântați să avem acest parteneriat cu Vitoldas și echipa Zalvaris și să ne continuăm angajamentul de a construi pe baza know-how-ului existent și de a extinde și mai mult prezența companiei în țările baltice și în regiunea Europei Centrale.”, afirma Adrian Stanculescu, Partner, Head of Abris Romania.

Zalvaris reprezinta a saptea achizitie a GreenGroup de la intrarea Abris in companie si este al treilea add-on in ultimele noua luni, dupa achizițiile SIGAD, un dezvoltator roman de software pentru raportarea de mediu, si UAB Ecso, o companie lituaniana de reciclare de polietilena, marcand intrarea sa pe piata poliolefinelor.

„Cu aceasta recenta achizitie, putem transforma GreenGroup Lituania dintr-un reciclator local intr-un hub de economie circulara.. Grupul nostru devine solutia completa pentru gestionarea deseurilor in Tarile Baltice, inchizand cercul de reciclare pentru fluxurile de deseuri municipale si industriale. Reciclarea deseurilor industriale genereaza resurse valoroase, din care 100% pot fi valorificate prin modelul de economie circulara implementat de GreenGroup.”, a spus Constantin Damov, Presedintele Consiliului de Administratie al GreenGroup.

Zalvaris este una dintre cele mai mari și mai vechi companii de gestionare a deseurilor industriale din Lituania. Si-a extins acoperirea pietei in 10 locatii de achizitie de deșeuri si peste 4.000 de clienti la nivel national si a dezvoltat o strategie de crestere la nivel international. Zalvaris ofera un one stop shop pentru procesarea tuturor tipurilor de deseuri produse de companiile industriale. Pe langa manipularea deseurilor si dezvoltarea de solutii unice de reciclare pentru acestea, compania ofera si servicii de consultanta si audit in managementul deseurilor.

„Zalvaris s-a extins dincolo de granițele Lituaniei de ceva timp. Compania este activă pe piețe precum Țările Baltice, Polonia, Germania, Elveția, Franța și altele în calitate de manager de deșeuri industriale și partener de reciclare. Fiind cea mai mare companie de gestionare a deșeurilor industriale din Lituania și una dintre cele mai mari din regiunea baltică, ne propunem să realizăm gestionarea tuturor deșeurilor în mod integrat, eficient și benefic din punct de vedere social, reducând amprenta de mediu a organizațiilor. Această mișcare de a ne uni forțele cu GreenGroup va ajuta la susținerea angajamentelor noastre de sustenabilitate și la dezvoltarea afacerii pentru clienții și partenerii noștri.” , a declarat Vitoldas Sapožnikovas, CEO al Zalvaris.

Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica de catre partile implicate si nici detalii privind marimea pachetului preluat de catre Green Group.

„In general, strategia noastra este de a achizitiona pachetul majoritar dintr-o companie, iar pentru tranzactiile de tip bolt-on avem mai multa flexibilitate si putem cobori sub thresholdul (pragul  – n.r.) minim de 30 mil. Euro per investitie. Business-ul Green Group se afla pe un trend de crestere, cu atat mai mult cu cat compania a devenit in timp lider al economiei circulare in Europa Centrala”, au declarat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO reprezentantii Abris Capital Partners.

Tichetele de achizitie de tip bolt-on ale fondurilor de investitii regionale pot cobori pana in jurul a 10 mil. euro sau chiar sub acest nivel, dupa cum arata istoricul inregistrat de mai multi astfel de manageri de capital.

UAB Zalvaris era anterior vanzarii catre Green Group o afacere controlata de catre un grup de oameni de afaceri din Lituania, sustin surse din piata.

In mai 2022, Green Group a contractat o finantare multijurisdictionala de 127 mil. euro de la un sindicat de banci format din BCR, ING Bank, OTP Bank Romania, Raiffeisen Bank si UniCredit Bank, care finanteaza partial programul de investitii ce include si campania de fuziuni si achizitii (M&A).

Abris va facilita integrarea companiei in ecosistemul GreenGroup, creand oportunitati semnificative de crestere intr-un context in care producatorii si generatorii de deseuri investesc mai mult in reducerea amprentei de carbon si solicita un partener de reciclare de incredere. In plus, achizitia va aduce sinergii semnificative cu alte divizii GreenGroup, inclusiv cele ce se ocupa de poliolefine.

Green Group are deja o prezenta importanta pe pietele din Romania, Slovacia si Lituania, in contextul strategiei sale de expansiune regionala, dar si de crestere accelerata care sa ii ofere confortul necesar unui exit managerului de private equity Abris Capital Partners.

Abris Capital Partners a intrat pe piata din Romania in urma cu un deceniu cu prima achizitie pe piata de curierat, unde a format platforma Cargus, vanduta ulterior unui alt manager regional de private equity MidEuropa. De asemenea, pe langa achizitiile locale mai noi raportate din 2019 pana acum, Abris Capital Partners administreaza doua platforme mari, Green Group si grupul de firme Pehart, pentru care managerul de private equity s-a declarat pregatit de exit in momentul in care piata va oferi conditiile necesare unor astfel de tranzactii.

Abris Capital Partners a ridicat pana acum trei fonduri de investitii regionale in Europa Centrala si de Est – fondul 1 cu un capital de 320 mil. euro, ridicat in 2007, fondul 2 ridicat in 2012 cu un capital de 450 mil.euro, respectiv fondul 3 ridicat in 2016 cu un capital strans de la investitori de 502 mil. euro. Abris Capital Partners a anuntat ca va merge in 2023 in fundraising pentru ridicarea unui nou fond regional intr-un moment in care investitorii de capital din Occident sunt mai precauti si analizeaza pe o perioada mai lunga deciziile de investitii, intr-un context marcat de inflatie inalta, dobanzi ridicate fata de anii anteriori, volatilitate ridicata pe pietele internationale, amenintarea unei recesiuni si efectele razboiului ruso-ucrainean.

Un nou fond regional de circa 300 mil. euro este ridicat de managerul regional de capital ACP, actionar in afacerea antreprenoriala Petstar. Familia de fonduri ACP intra pe piata cu fondul AMC V, care a strans deja 150 mil. euro de la investitori pentru achizitii in Romania si pe pietele din regiune

Managerul regional de capital privat Accession Capital Partners (ACP) a anuntat pe 31 ianuarie 2023 ca a lansat al cincilea sau fond de investitii, care a strans pana acum angajamente de capital de 150 mil. euro.

Noul fond are ca tinta o capitalizare de 300 mil. euro si strategia sa de investitii vizeaza companii de talie medie din Europa Centrala si de Est, care au nevoie de capital extindere sau ai caror actionari au ajuns la momentul succesiunii ori au nevoie de un exit.

AMC V va urmari aceeasi strategie ca si la fondurile anterioare, considerata de succes, prin care a furnizat capital flexibil de crestere ca o combinatie intre imprumuturi garantate pe termen lung si preluare de pachete de actiuni.

AMC V a atras un interes puternic din partea investitorilor deja existenti in fondurile AMC care sunt operationale, printre care Fondul European de Investitii (EIF), precum si investitori noi atrasi de activitatea sa, in care a marcat 10 exituri partiale sau totale in ultimii 3 ani, generand un multiplu de 2 MM (Money-on-Money), care a dublat altfel spus banii investiti in 4 afaceri care au fost vandute din portofoliul AMC IV, sustin reprezentantii managerului de capital.

Baza de investitori a proaspatului fond de investitii AMC V este formata din institutii financiare internationale, fonduri de fonduri, companii de asigurari, fonduri de pensii, banci si family office-uri care includ investitori locali din Europa Centrala, precum si din Europa, SUA si Asia.

ACP, care anterior a activat pe pietele din regiune sub numele Mezzanine Management, activeaza pe pietele din Europa Centrala si de Est, inclusiv in Romania, dupa ce a intrat in domeniul investitiilor de capital in urma cu peste 20 de ani si a strans pana acum prin fondurile pe care le administreaza peste 1 mld. euro de la investitori institutionali, printre care se numara si BERD.

In Romania, ACP are acum in portofoliu afacerea antreprenoriala Petstar, unde a intrat ca actionar in 2019 ca urmare a unei finantari de 20 mil. euro, si Spearhead, care are un portofoliu puternic de investitii in agricultura pe pietele din Polonia, Cehia, Slovacia, Romania si Marea Britanie (UK). ACP si-a facut exitul in 2019 din afacerea Amethyst prin vanzarea participatiei sale catre un alt fond de investitii , The Rohatyn Group.

Din familia de fonduri ACP face parte si proaspatul fond de credit ACP Credit, care are, de asemenea, un focus regional, inclusiv in Romania, si unde tichetele sale vizeaza imprumuturi catre companii de la 5 mil. euro pana la 15 mil. euro per companie, care poate urca pana la 20 mil. euro cu co-investitori, iar maturitatea acestui tip de investitie este de pana la 7 ani, dupa cum a precizat in decembrie 2022 Ciprian Nicolae, Managing Partner al platformei regionale de fonduri de credit ACP Credit, la evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022.

BERD si IFC investesc pana la 55 mil. euro in noul fond de investitii ridicat de vanzatorul retelei de centre de fitness World Class. Resource Partners Eastern European Equity Partners III are ca tinta sa stranga un capital privat de 200 mil. euro pentru achizitii in companii predominant in Polonia si Romania

International Finance Corporation (IFC), divizia de investitii din grupul Bancii Mondiale, va discuta pe 15 iunie aprobarea unei investitii de capital de pana la 15 mil. euro in noul fond de investitii ridicat de Resource Partners pentru achizitii in companii de pe pietele Europei Centrale si de Est.

Intr-o miscare similara, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a aprobat deja pe 9 martie alocarea unui capital de 40 mil. euro pentru fondul de investitii administrat de Resource Partners, care a semnat in aprilie tranzactia de exit din World Class, liderul pietei de centre de fitness din Romania.

Resource Eastern European Equity Partners III are ca tinta sa stranga de la investitori de capital privat 200 mil. euro, pe care sa ii investeasca apoi in companii mici si mijlocii din sectorul de consum din regiune, predominant in Polonia si Romania, care sunt cele mai mari piete din Europa Centrala si de Est.

Strategia de investitii a managerului de capital privat regional vizeaza achizitia de pachete de actiuni de control sau de pachete minoritare de actiuni in companiile vizate.

Ultimii ani au marcat un varf al capitalului atras de la investitori in industria de private equity, ceea ce s-a resimtit si pe piata de fuziuni si achizitii din Romania. Astfel, in ultimii ani, Mid Europa Partners, CEE Equity Partners, Enterprise Investors, Innova Capital, Abris Capital Partners, Accesion Capital Partners (fostul Mezzanine Management) au strans noi fonduri de investitii, dar au intrat pe piata locala si manageri noi cu interese regionale de investitii precum BlackPeak Capital si Sarmis Capital. Pe langa acestia, pe tichete de tranzactii mai mici managerii regionali de private equity se intersecteaza cu tinerele fonduri de investitii cu focus numai in Romania precum Black Sea Fund si Morphosis Capital.

Resource Partners, un manager regional care a strans sub administrare un capital privat de peste 400 mil. euro, a fost fondat in 2009 de catre fosti manageri din echipa fondului de investitii global Carlyle care se ocupau de portofoliul din Europa Centrala si de Est.

Pe 15 aprilie 2022, Resource Partnes a anuntat tranzactia prin care isi face exitul complet din World Class Romania, lider pe piata locala a centrelor de fitness, prin vanzarea afacerii catre Vectr Fitness, parte a conglomeratului African Industries Group, controlat de fratii Raj si Alok Gupta, care au in portofoliul lor din Romania si afaceri din agricultura si imobiliare.

Echipa de management condusa de catre Kent Orrgren va continua sa conduca World Class Romania si va ramane ca actionar minoritar in companie.

Resource Partners a preluat World Class Romania in 2014 si a extins reteaua sa de peste 4 ori in cei 8 ani printr-o strategie care a combinat tranzactiile de tip M&A in cadrul careia a facut 7 achizitii de operatori de profil cu cresterea organica.

paun main

Matei Paun, Black Sea Fund: Am cheltuit aproape jumatate din capitalul disponibil al fondului. Lucram la doua tranzactii – una in sanatate, alta in IT. Ne gandim serios sa ridicam un nou fond, care va tinti o capitalizare de minim 100 mil. euro si care se va uita si peste granite

“Am cheltuit pe la jumatate din capitalul disponibil, in prima jumatate a anului viitor vrem sa cheltuim suficient de mult din ce a ramas ca sa ne gandim la un fond urmator.  Noi suntem un fond destul flexibil vizavi de sectoare, in ceea ce priveste structuri, agnostici daca e sa fim minoritari sau majoritari“, a declarat Matei Paun, Managing Partner al Black Sea Fund la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021, a patra editie anuala a evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Black Sea Fund este unul dintre cele mai tinere fonduri de private equity din Romania, are un capital disponibil de circa 43 mil. euro si este concentrat pe investitii exclusiv pe piata locala.

“In momentul de fata lucram la tranzactii pe zona de sanatate si la o tranzactie pe zona de IT, in zona de software as a service in mod specific. Intr-o situatie antreprenorul cauta sa isi consolideze pozitia la nivel regional, in cealalta situatie antreprenorul cauta sa se extinda la nivel international. Ma astept sa le finalizam in prima parte a anului viitor si ca atare sa ajungem sa ne gandim serios la urmatorul fond“, precizeaza Matei Paun.

Ce spune acesta despre noul fond?

“Va tinti cel putin la 100 mil. euro, dar nu suntem agatati de cifre, va avea un focus pe Romania, dar va avea si flexibilitatea de a se uita peste granite“, explica reprezentantul Black Sea Fund.

Referitor la numarul de tinte de investitii in plaja actuala de tichete de M&A urmarite de Black Sea Fund fata de alte etaje de piata, Matei Paun spune: “As zice ca sunt mai multe, clar sunt mai multe, dar tichetul de investitie este mai mic. Daca mergem spre zona superioara de 10 mil. euro sau chiar peste ca sa nu spun ca atunci cand ajungi la zona de 50 mil. euro unde efectiv atragi toate fondurile din Europa si nu numai. Pe zona intre 4 si 8 mil. euro, sunt putini jucatori. Dar ambitiile noastre vor depasi aceasta zona cu urmatoarele fonduri la care lucram in momentul de fata. Asa cum fonduri regionale se vor gandi sa intre cu structuri de standalone in Romania, cred ca echipele autohtone se vor extinde treptat catre nivelul regional“.

“Ce este foarte important este sa gasim antreprenori cu care avem chimie, cu care impartim valori, obiectivul nr. 1 al unui fond fiind sa nu piarda bani si care sa nu pierzi bani trebuie sa construiesti o structura prin care sa treci prin criza intr-o maniera cat mai civilizata intr-un context in care ambele parti impartasesc aceleasi valori“, explica Matei Paun.

“Pandemia a impus o flexibilizare si asupra antreprenorilor si a investitorilor. Cand ne-am dat seama de caracterul tranzitoriu al pandemiei, am luat decizia ferma de a continua activitatile, ba chiar de a accelera anumite achizitii, am constatat ca pandemia a flexibilizat  si a sensibilizat antreprenorii la atuurile pe care le putem introduce mai departe decat banii pe care ii aducem si acest lucru va deveni un diferentiator din ce in ce mai important. Cred ca fondurile se vor diferentia nu neaparat prin banii pe care ii aduc sau lacomia de care dau dovada, ci mai degraba prin capacitatea de a ajuta antreprenorul in a-si atinge obiectivele prin a facilita accesul catre oameni cu foarte multa experienta in diverse domenii – marketing, vanzari, operational, digitalizare, extindere internationala“, a mai spus reprezentantul Black Sea Fund.

“Am constatat o tranzitie in discutiile care au loc. Acum 3 ani vorbeam mai mult despre bani si valoare, clar in ultimul an – an si jumatate cred ca discutiile sunt mai sofisticate cu ce venim inafara de bani, cum putem sa ii ajutam sa se extinda international, cum putem sa ii ajutam la nivel operational“, este de parere Matei Paun.

“Suntem in discutii cu mai multe persoane care au un background foarte interesant pe diferite zone pe care sa le aducem on board in echipa, lucru care ne ajuta sa putem sa ne diferentiem intr-un context in care banul este destul de ieftin si noi nu numai ca suntem in competitie cu alte fonduri, dar suntem in competitie si cu pietele de capital, cu bancile samd. Dar suntem aceasta clasa de investitori care poate veni cu acel smart money, care poate face diferenta fundamentala intre succes si lipsa unui succes“, a mai spus reprezentantul Black Sea Fund in panelul de Private Equity & Venture Capital al evenimentului MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021 sunt Immofinanz, Dentons, Bursa de Valori București, ING Bank România, Prefera Foods, Alro, Mazars, Schoenherr și DLA Piper România.

Blackpeak Capital fond main

Managerul bulgar de capital privat BlackPeak Capital ia in vizor Romania cu un fond de investitii regional de 120 mil. Euro. Rossen Ivanov, Managing Partner BlackPeak Capital: Investim intre 4 si 10 mil. Euro per tranzactie. Romania este posibil cea mai importanta piata pentru noi avand in vedere marimea si potentialul

Managerul bulgar de capital BlackPeak Capital intentioneaza sa stranga 120 mil. Euro de la investitori pentru un nou fond de investitii, cu care sa intre pe piata din Romania, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Romania este posibil cea mai importanta piata pentru noi, data fiind marimea si potentialul ei. Prin urmare, ne asteptam sa alocam un procent semnificativ din fond pentru Romania. In Romania, echipa noastra va fi condusa de catre Dorian Macovei, care ni s-a alaturat in calitate de Managing Director, si are o experienta semnificativa pe piata de private equity din Europa Centrala si de Est. Deja, ne intalnim cu cativa antreprenori remarcabili din Romania si suntem foarte incantati sa facem primele investitii pe piata”, a declarat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Rossen Ivanov, Managing Partner al BlackPeak Capital.

Managerul bulgar de capital privat strange in acest moment bani de la investitori pentru ridicarea fondului de investitii BlackPeak Southeast Europe Growth Equity Fund, a carui capitalizare – tinta este de 120 mil. Euro.

Fondul de talie regionala va investi in pietele din Romania, Bulgaria, Serbia, Slovenia si Croatia.

“Ne asteptam sa finalizam prima inchidere (a fondului de investitii – n.r.) in primul trimestru din 2021, ceea ce ne va permite sa incepem sa investim. Inchiderea finala a fondului este asteptata sa aiba loc in 12 luni de la prima inchidere”, a precizat Rossen Ivanov.

BlackPeak Capital este o platforma de investitii finantata de catre Fondul European de Investitii prin programul JEREMIE, care vizeaza alocarea de capital de crestere pentru IMM-uri din Europa. Pe langa Fondul European de Investitii, care a investit si in primul fond de investitii al BlackPeak Capital (BPC I), managerul bulgar de capital vizeaza ca si investitori de tip Limited Partners pentru noul sau fond Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si alte institutii financiare din regiune sau din Europa, printre care fonduri de pensii, firme de asigurari, banci, fonduri de fonduri.

BERD urmeaza sa discute pe 2 decembrie 2020 aprobarea unei investitii de capital in BlackPeak Southeast Europe Growth Equity Fund, care i-ar permite managerului bulgar de capital sa faca prima inchidere a noului fond de investitii si sa inceapa achizitiile.

“Investim in tichete de 4 mil. Euro pana la 10 mil. Euro, iar investitia se poate face in etape. Instrumentul nostru de investitii preferat este capitalul de crestere, dar putem oferi, de asemenea, diferite solutii financiare structurate”, explica Rossen Ivanov.

BlackPeak Capital are o strategie de investitii generalista si analizeaza pentru investitii companii orientate catre export si lideri in anumite nise de piata interna.

„Vizam preluarea de pachete minoritare de actiuni pentru ca vrem sa oferim solutii de crestere pentru antreprenori. Strategia noastra de investitii are in vedere trei piloni – cel de tehnologie si a serviciilor asociate, cum sunt de exemplu Fintech-urile, apoi cel asociat noilor tendinte de consum in sectorul alimentar (food) si pilonul reprezentat de productia de nisa. Avem deja discutii mai avansate cu o astfel de companie din zona de food si cu doua cu profil de fintech”, afirma Dorian Macovei, Managing Director BlackPeak Capital Romania.

Managerul bulgar de capital se uita mai ales la sectoare precum IT si software, productie de nisa, consum, servicii medicale, servicii de afaceri, biotehnologie si, in general, nu investeste in sectorul de agricultura primara, imobiliare, afaceri din sectorul de marfuri sau conectate la mediul politic.

“Ne uitam la companii cu venituri anuale de cel putin 5 mil. Euro si EBITDA (profitul inaintea platii taxelor si dobanzilor, deprecierii si amortizarii) de minim 0,5 mil. Euro. Ne concentram sa investim in IMM-uri cu experienta dovedita in crestere si care au nevoie de capital pentru a se extinde fie organic fie prin achizitii”, afirma Ivanov.

Ca mod de operare, BlackPeak Capital investeste si alaturi de alti co-investitori, printre care se numara CEE Equity Partners (platforma de investitii al carui principal finantator este statul chinez) – activ si in Romania, fondul regional de venture capital PostScriptum, GlobeCap Investment (parte a conglomeratului de investitii ID Global din Arabia Saudita) si Gorenje Group din Slovenia, cunoscut pentru productia sa de electrocasnice si alte aparate de uz casnic.

Dupa prima inchidere a fondului de investitii, estimata pentru primul trimestru din 2021, managerul noului fond intentioneaza sa discute si cu manageri de capital local precum fonduri de pensii din Romania si alti investitori locali pentru a-i coopta ca investitori si co-investitori alaturi de BlackPeak Southeast Europe Growth Equity Fund, explica Dorian Macovei, care sustine ca astfel capitalul local ar putea beneficia de investitiile pe care le va realiza fondul administrat de BlackPeak Capital.

Pandemia Covid 19 a afectat piata de fuziuni si achizitii, insa cei mai activi investitori la cumparare sunt fondurile de investitii, in contextul in care in ultimii ani au fost mobilizate mai multe platforme noi de investitii, iar altele sunt in curs de formare.

Cezar Scarlar, fostul manager al operatiunilor fondului de investitii Abris Capital Partners din Romania, s-a intors in acest an pe piata de private equity cu Sarmis Capital, manager de investitii care strange un fond cu o capitalizare – tinta de 150 mil. Euro si urmareste tichete de achizitii de 10 – 30 mil. Euro.

Segmentul tichetelor de achizitii in jurul a 10 mil. Euro este cel mai aglomerat la nivel local pentru ca aici intra atat manageri de fonduri de investitii noi precum Morphosis Capital, Black Sea Fund, dar si fonduri cu mai multa experienta in regiune precum Resource Partners sau Axxess Capital, respectiv investitori de tip family office precum Oresa Capital sau Equiliant Capital.

Cezar Scarlat, Managing Partner al Sarmis Capital

Fostul partener al Abris Capital Partners revine in piata de fuziuni si achizitii cu propriul fond de investitii. Sarmis Capital vizeaza o capitalizare – tinta de 150 mil. euro si tichete de achizitie in jurul a 10 mil. euro pentru companii antreprenoriale din Romania si din regiune

Cezar Scarlat, fostul sef al operatiunilor locale ale managerului de capital regional Abris Capital Partners, revine in industria de private equity cu propriul fond de investitii, Sarmis Capital.

Sarmis Capital este o firma de private equity dedicata investitiilor in Romania si in alte tari din Europa Centrala si de Est, ce vizeaza achizitionarea de pachete majoritare de actiuni in companii antreprenoriale din sectoare diverse, cu potential semnificativ de crestere  (atat in mod organic, cat si prin adaugarea altor achizitii locale sau regionale), potrivit primelor informatii facute publice despre fond.

Tichetul minim de investitie  este, in general, de 10 mil. euro, si vizeaza afaceri dezvoltate de catre antreprenori din Romania si din tarile invecinate. La acest calibru de investitie, Sarmis Capital va intra in competitie cu alti manageri de capital regional precum Resource Partners sau Abris Capital Partners, respectiv cu firme de investitii de tip family office precum Oresa Ventures sau Equiliant Capital, dar si cu alte platforme de investitii.

Cezar Scarlat este fondator si managing partner al Sarmis Capital, fond de investitii cu o capitalizare-tinta de 150 mil. euro.

Acesta nu a putut fi contactat pentru mai multe detalii pana la momentul publicarii acestui articol.

Din echipa noului manager de capital privat face parte si Bogdan Patrascu, partener Sarmis Capital, care a lucrat anterior 16 ani pentru firma de consultanta PwC.

Fondul de investitii Sarmis Capital Partners I GP mai are printre directori pe Mazowe Bingala si Riccardo Furlani, care fac parte din echipa Intertrust Group Luxemburg, care ofera o gama larga de servicii administrative si financiare pentru diferite corporatii internationale, inclusiv de structurare a unor tranzactii de finantare sau solutii pentru administrarea de fonduri de investitii.

Cezar Scarlat a condus operatiunile Abris Capital Partners din Romania de la intrarea pe piata locala in 2012, iar acesta a condus achizitiile Cargus, Urgent, fuziunea Urgent Cargus, achizitia Green Group, respectiv a pachetului majoritar din grupul de firme Pehart, la care s-au adaugat si tranzactii mai mici de tip bolt – on prin care alti operatori de curierat mai mici au fost integrati in platforma Urgent Cargus. El a ocupat pozitia de Senior Partner la Abris Capital Partners in perioada 2017 – 2019.

In prezent, operatiunile Abris Capital Partners din Romania sunt conduse de catre Adrian Stanculescu, care din ianuarie 2020 ocupa pozitia de partener in cadrul fondului de investitii.

 

Cum arata tabloul fondurilor regionale noi active in Romania

 

La nivel global, industria fondurilor de investitii sta la finele anului 2019 pe un nivel-record de lichiditati, estimat la aproximativ 2.500 mld. Dolari de catre consultantii Bain & Co.

Tendinta este confirmata de catre managerii de capital privat de talie regionala activi in Romania, care au strans in ultimii trei ani mai multe fonduri proaspete de la investitori.

Mid Europa Partners a inchis recent strangerea de fonduri pentru Mid Europa Partners Fund V, un fond comparabil ca marime cu predecesorul sau, a carui capitalizare era de 800 mil. Euro, potrivit declaratiilor lui Berke Biricik, seful biroului local al administratorului de capital.

In 2018, CEE Equity Partners a anuntat prima inchidere la 800 mil. Dolari a noului sau fond de investitii, China Central and Eastern Europe Investment Co-operation Fund II, cu o capitalizare – tinta de 1 mld. Dolari. Noul fond a anuntat in 2019 o investitie de circa 60 mil. Euro in achizitia, dezvoltarea unei retele de 15 silozuri de cereale si constructia unor hub-uri logistice, tranzactie incheiata cu traderul de cereale Brise Group. Tot in 2019, fondul cu capital preponderent chinezesc a semnat si achizitia pachetului majoritar la Farmavet-Pasteur Group.

In 2017, Enterprise Investors a anuntat inchiderea fondului de investitii Polish Enterprise Investors Fund VIII la o capitalizare de 498 mil. Euro, tot in 2017, Abris Capital Partners anuntand inchiderea noului sau fond, ABRIS CEE Mid-Market Fund III LP, cu o capitalizare de 502 mil. Euro.

In 2019, Innova Capital, proaspatul proprietar al retelelor de magazine de optica Optiblu, Klarmann si Optiplaza, a finalizat strangerea de fonduri de la investitori pentru Innova Fund VI, cu o capitalizare de 271 mil. euro.

In 2017, Mezzanine Management a inchis ultimul sau fond, Accesion Mezzanine Capital IV, cu o capitalizare de 264 mil. Euro.

Resource Partners a anuntat in ianuarie 2017 ca noul sau fond Resource Eastern Europe Equity Partners II, a fost inchis la o capitalizare de peste 100 mil. Euro.

Value4Capital, al carui exit din Medlife a dus la listarea companiei pe bursa de la Bucuresti in 2016, a inchis in iulie 2019 ultimul sau fond de investitii regional, V4C Poland Plus Fund la o capitalizare de 91 mil. Euro.

Pe piata de fuziuni si achizitii, managerii de capital regional concureaza la tichetele mai mici si cu alte profiluri de jucatori precum family office de genul Oresa Ventures si Equiliant Capital sau alte platforme locale de investitii.

 

Sursa foto: Oscar Downstream.

Fondul de investiții CEE Equity Partners a luat în vizor Oscar Downstream, o afacere cu venituri anuale de peste jumătate de miliard de dolari

 

CEE Equity Partners, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din regiunea Europei Centrale și de Est, a pus ochii pe cea mai mare afacere independentă de pe piața carburanților din România și negociază o achiziție la Oscar Downstream, susțin surse din piață.

Managerul de capital finanțat preponderent de către statul chinez este în faza în care caută să își structureze un portofoliu de investiții în România, după ce a scanat peste patru ani mai multe oportunități în domenii precum energie, telecomunicații și infrastructură, iar în ianuarie 2019 a pus piciorul pe piața locală prin preluarea pachetului majoritar de acțiuni la compania de iluminat public Flash Lighting Services.

Oscar Downstream, companie cu o cifră de afaceri în 2017 de circa 2,05 mld. Lei (445 mil. Euro, peste 500 mil. Dolari calculat la cursul anual mediu de schimb), a mai fost și în trecut pe radarul investitorilor.

“Compania Oscar Downstream nu este la vânzare”, a comentat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO printr-un mail Cristina Dumitrașcu, Marketing Manager la Oscar Downstream.

Reprezentanții CEE Equity Partners nu au făcut niciun comentariu pe subiectul unei posibile tranzacții cu Oscar Downstream până la momentul publicării acestui articol.

CEE Equity Partners administrează două fonduri de investiții, cu angajamente pentru investiții în valoare de 1,2 mld. Dolari.

Pe 10 aprilie 2018, CEE Equity Partners anunța că la prima închidere pe 22 februarie 2018 a noului său fond de investiții China – CEE Fund au fost înregistrate angajamente de capital din partea investitorilor în valoare totală de 800 mil. Dolari, ținta finală fiind de a atinge pragul de 1 mld. Dolari. La o astfel de capitalizare, al doilea fond de investiții ridicat de CEE Equity Partners este unul dintre cele mai mari dedicate regiunii Europei Centrale și de Est, comparabil cu fondul de investiții Mid Europa Fund IV, cel care a devenit proprietar la rețeaua de servicii medicale private Regina Maria și la lanțul de supermarketuri Profi.

Capitalul de investiții al fondurilor administrate de către CEE Equity Partners are ca principală sursă China Exim Bank, banca de export – import a statului chinez, la care se adaugă bani ai altor investitori instituționali din regiunea Europei Centrale și de Est precum Hungarian EximBank, banca de export-import a Ungariei. De asemenea, printre investitorii în noul fond sunt Silk Road Fund – un fond de stat al Chinei cu un capital de 40 mld. dolari, special creat pentru proiectul strategic de expansiune la nivel global denumit „One Belt One Road”, respectiv CEE Equity Partners Ltd.

Investitorul de private equity, controlat de către statul chinez, afirmă că are o abordare flexibilă în structurarea tranzacțiilor, care pot viza achiziții de acțiuni, majorări de capital, finanțări de datorii, proiecte de tip mezanin, project finance sau alte tipuri de combinații de acțiuni și datorii.

Perioada de investiții vizată de CEE Equity Partners este, de regulă, între 5 și 8 ani.

Oscar Downstream este o afacere bine poziționată pe piață distribuției de carburanți, care dispune de o rețea cu acoperire națională din care fac parte șase depozite proprii cu o capacitate de stocare de circa 50.000 metri cubi de carburanți, un lanț de stații de incintă sub marca Oscar Diesel, o flotă de 57 de autocisterne, care asigură un lanț logistic integrat de activități, potrivit datelor prezentate de către companie.

Oscar Downstream este o afacere înființată în anul 2001 și dezvoltată de către antreprenorul Alin Niculae.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că o eventuală tranzacție la Oscar Downstream poate pleca de la o valoare de ordinul zecilor de milioane de euro către un tichet de investiție  care poate depăși mult pragul de 100 mil. Euro, în funcție de structura de tranzacție agreată de către părți.

Managerul de capital privat cu finanțare preponderentă din partea statului chinez are apetit de achiziții pentru companii din sectoare strategice precum infrastructură, proiecte de parteneriat public – privat, energie, telecomunicații, producție de echipamente industriale, servicii de sănătate, agricultură, turism sau educație.

Strategia de investiții vizează companii din 16 țări din regiune, inclusiv România, unde urmărește tichete de achiziție între 20 mil. Dolari și 100 mil. Dolari, dar care pot fi considerabil mai mare dacă sunt implicați și co-investitori parteneri ai fondului al doilea de investiții China – CEE.

Până acum, CEE Equity Partners a marcat o singură achiziție de la deschiderea biroului său în București în anul 2014, însă pe lista țintelor sale locale de achiziții au mai fost de atunci afaceri precum divizia de energie regenerabilă a OMV Petrom, vândută în final de către OMV Petrom unui vehicul de investiții canadian pentru 23 mil. Euro, sau Netcity, operatorul rețelei de fibră optică din București.

În Ungaria, CEE Equity Partners a cumpărat grupul Invitel, din care apoi a vândut mai departe în 2018 ramura de servicii B2C a afacerii către grupul român de comunicații Digi într-o tranzacție de circa 140 mil. Euro.

Omul care a condus echipa pentru achiziția de 533 mil. euro a lanțului de magazine Profi a fost promovat partener în conducerea Mid Europa. Britanicul Andrej Babache a venit de la Citi la Mid Europa în urmă cu 12 ani

 

Britanicul Andrej Babache a fost promovat pe poziția de Partener al managerului de capital privat Mid Europa Partners, proprietarul lanțului de magazine Profi și a rețelei de servicii medicale Regina Maria.

„Suntem încântați să-i urăm bun venit lui Andrej în parteneriat și să recunoaștem angajamentul său și contribuția semnificativă la succesul Mid Europa”, au  declaran Robert Knorr și Matthew Strassberg, cei doi Co-Managing Partner ai managerului de capital privat axat pe investiții în regiune.

Andrej Babache a coordonat echipa Mid Europa care a preluat Profi, echipă din care au mai făcut parte Ratko Jovic, Lukasz Wlodarczyk, Tomas Vrba și Albert Jelinek. Mid Europa a anunțat în noiembrie 2016 achiziția a 100% din Profi Rom Food pentru 533 mil. euro în numerar de la Enterprise Investors.

Andrej Babache face parte din 2017 din Consiliul de administrație al Profi Rom Food, compania care administrează cel mai mare lanț de magazine din România. Anul trecut, BERD a intrat co-investitor alături de Mid Europa în afacerea Profi printr-o investiție de 25 mil. euro prin intermediul fondului de investiții Equity Participation Fund. De asemenea, Babache a făcut parte din board-urile altor companii din regiune cumpărate de către Mid Europa, fiind membru în conducerile Danube Foods Group (din 2015), United Group (2011 – 2014), Telemach (2009 – 2011) și SBB Serbia Broadband (2007 – 2011).

Andrej Babache, născut în septembrie 1981, face parte din echipa Mid Europa din 2006, fiind cel care a coordonat achiziția Profi pentru 533 mil. euro în noiembrie 2016.

Înainte de a veni la Mid Europa, Andrej Babache a lucrat pentru biroul din Londra al diviziei de bancă de investiții a grupului american Citigroup, unde se ocupa de tranzacțiile din Europa Centrală și de Est. Andrej Babache a studiat economie și afaceri la Universitatea din Edinburgh.

De asemenea, Nikolaus Bethlen, care a ocupat anterior poziția de Partener și care coordona operațiunile Mid Europa pentru Ungaria și România, a plecat de la 15 ianuarie în biroul din Frankfurt al managerului de capital privat Montagu.

De la intrarea în toamna anului 2015 pe piața din România, Mid Europa este unul dintre cei mai activi administratori de fonduri de investiții pe plan local.

Mid Europa a strâns până acum prin fondurile de investiții administrate capitaluri totale de 4,6 mld. Euro, iar tichetele de achiziție pe care le vizează se situează între 75 și 200 mil. euro. Mid Europa se concentrează asupra companiilor cu valori de întreprindere între 100 și 500 mil. euro.

Pe piața din România, concurează la acest nivel de tranzacții cu Abris Capital Partners, Penta Investments și Enterprise Investors, dar și cu manageri globali de investiții care au în vizor ținte locale precum Warburg Pincus.

 

Fondul american de investiții Warburg Pincus nu s-a înțeles cu Abris Capital Partners la preț și a renunțat la achiziția Urgent Curier

Negocierile fondului american de investiții Warburg Pincus privind achiziția companiei Urgent Cargus de la fondul de investiții Abris Capital Partners au picat recent, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piață susțin că nici Warburg Pincus și până acum niciun alt investitor care a participat în tranzacție nu a oferit prețul așteptat de către Abris Capital Partners pentru Urgent Cargus. Potrivit surselor citate, Abris Capital Partners ar miza pe o tranzacție de exit de la Urgent Cargus cu o valoare în jurul a 150 mil. Euro, în timp ce oferta Warburg Pincus ar fi ajuns până în jurul a aproximativ 130 mil. Euro. Valorile nu au fost confirmate de către părțile implicate.

Tranzacția vizează valoarea de întreprindere a companiei, formată din prețul oferit pentru preluarea pachetului de acțiuni la care se adaugă datoriile Urgent Cargus, care în august 2017 a atras un credit de 134 mil. Lei (29 mil. Euro) pentru refinanțarea unor împrumuturi și dezvoltarea firmei de curierat.

Urgent Cargus a afișat pentru 2016 o pierdere de 19,9 mil. lei (4,4 mil. euro) la o cifră de afaceri de 308,88 mil. lei (68,8 mil. euro) și 1.122 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public. Pe piața de curierat, Urgent Cargus concurează cu liderul pieței, Fan Courier – o afacere controlată de antreprenori, cu investitori strategici de talia DPD precum și cu investitori nou – intrați în sector de genul Emag, controlat de Naspers, care a cumpărat în 2017 afacerea Sameday Courier.

De achiziția Urgent Cargus, s-au arătat interesate Mid Europa Partners și Hungarian Post, însă Warburg Pincus este investitorul care a intrat în negocierile finale după depunerea ofertelor angajante, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pentru achiziția Urgent Cargus, Warburg Pincus a purtat discuții cu băncile locale pentru structurarea unui pachet de finanțare al tranzacției, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 14 decembrie 2017.

În acest context, Abris ar putea explora alte rute de exit din companie, fie prin discuții cu alți potențiali cumpărători, fie chiar printr-o listare pe bursă, dat fiind trendul favorabil pe care îl traversează piața locală de capital.

Abris Capital Partners a dat mandat în 2016 băncii de investiții Rothschild pentru a pregăti vânzarea Urgent Cargus, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața de curierat, aceasta fiind prima tranzacție de exit a fondului de investiții de talie regională din România, despre care jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 17 ianuarie 2017.

Reprezentanții Abris Capital Partners nu au făcut niciun comentariu pe tema tranzacției până la momentul publicării acestui articol.

Abris Capital Partners a intrat în octombrie 2012 pe piața din România prin achiziția Cargus de la DHL, tranzacție finalizată în 2013. Apoi, în iulie 2014, Abris a anunțat achiziția afacerii Urgent Curier de la familia Corina și Sebastian Bălășescu. Ulterior, Abris a fuzionat operatorii de curierat locali preluați formând o singură platformă, Urgent Cargus, în care a inclus și operatori de profil mai mici.

Abris Capital a închis în 2017 al treilea său fond de investiții, cu o capitalizare de 502 mil. euro, care este direcționat în principal către achiziții de companii din Polonia și România.

Cu acest capital proaspăt la îndemână, Abris caută achiziții noi, pe lista sa de ținte de preluare intrând până acum producătorul de înghețată Betty Ice și afacerea de distribuție a carburanților Oscar Downstream, care ar putea genera o tranzacței estimată la 150 – 200 mil. euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare trei fonduri de investiții cu capitaluri totale de circa 1,272 mld. Euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

În portofoliul din România al Abris Capital Partners fac parte Urgent Cargus, Pehart Group (din 2015) și Green Group (din 2016).
Tichetul de investiție vizat de obicei de Abris fluctuează între 30 și 70 mil. euro, potrivit lui Pawłem Gieryńskim, Managing Partner și CIO (Chief Investment Officer) al Abris Capital Partners.

De cealaltă parte, Warburg Pincus este un manager global de fonduri de investiții, cu active de 44 mld. Dolari sub administrare.

Originile firmei de investiții datează din 1939. Warburg Pincus a investit peste 60 mld. Dolari în ultimii 50 de ani în peste 780 de companii din 40 de țări ale lumii.

Warburg Pincus este activ pe piața românească, unde în ultimii ani s-a uitat la mai multe potențiale ținte de achiziție mari precum MedLife, A&D Pharma și Urgent Cargus.

Warburg Pincus a ridicat în 2015 fondul de investiții Warburg Pincus Private Equity XII LP, cu un capital de 13,4 mld. Dolari.
Pe piața românească de fuziuni și achiziții, au intrat în 2017 fonduri de investiții mari precum Cerberus (unul dintre cumpărătorii hotelului Radisson București), Vitruvian (care a cumpărat circa 30% din Bitdefender), JC Flowers (care a semnat achiziția Piraeus Bank România) sau Penta Investments (care a avut o serie de achiziții precum Casa Pariurilor, un lanț de farmacii și grupul A&D Pharma).

Abris Capital Partners se apropie de semnarea unei noi achiziții pe piața românească. Printre țintele luate recent în vizor se află achiziția Oscar Downstream, al cărui proprietar negociază o tranzacție de vânzare estimată în jurul a 150 – 200 mil. euro pentru cel mai mare distribuitor independent local de carburanți

Abris Capital Partners, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din regiune, este într-o fază avansată pentru o nouă achiziție pe piața românească, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Abris, care luptă cu investitori strategici de talia Unilever pentru achiziția producătorului de înghețată Betty Ice din Suceava, a luat în vizor recent compania Oscar Downstream, cu afaceri anuale de 1,7 mld lei (381 mil. euro) și un profit net de 52 mil. lei (11,5 mil. euro), susțin surse din piață.

Proprietarul companiei Oscar Dowstream poartă negocieri pentru vânzarea celui mai mare distribuitor independent de carburanți de pe piață, care ar putea ar putea genera un tichet de tranzacție în jurul unui ordin de mărime de circa 150 – 200 mil. Euro, estimează surse din piața de fuziuni și achiziții, care adaugă că valoarea acesteia depinde de mai mulți factori, printre care și structura tranzacției.

Oscar Downstream este o afacere în plină expansiune pe piața distribuției de carburanți, estimată la circa 10 mld. Euro pe an și dominată de grupuri petroliere internaționale precum OMV (Austria), KazMunaiGaz (Kazahstan), Lukoil (Rusia) și Mol (Ungaria).

În acest context, fondul de investiții Abris Capital Partners și-a exprimat interesul pentru achiziția afacerii controlate de către antreprenorul Alin Niculae, mai spun sursele citate.

Reprezentanții Abris Capital Partners nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol. De asemenea, reprezentanții Oscar Downstream nu au făcut niciun comentariu pe subiectul unei eventuale vânzări a companiei.

Apetitul pentru noi achiziții al Abris Capital Partners este alimentat de închiderea în această toamnă a unui proaspăt fond de investiții, al cărui capital este de 502 mil. Euro și a cărui strategie vizează, în principal, piețele din Polonia și România.

Abris Capital Partners a intrat în octombrie 2012 pe piața din România prin achiziția Cargus de la DHL, tranzacție finalizată în 2013. Apoi, în iulie 2014, Abris a anunțat achiziția afacerii Urgent Curier de la familia Corina și Sebastian Bălășescu. Ulterior, Abris a fuzionat operatorii de curierat locali preluați formând o singură platformă, Urgent Cargus, în care a inclus și operatori de profil mai mici.

În 2015, Abris s-a concentrate pe achiziția pachetului majoritar în grupul de firme Pehart, iar în anul 2016 a preluat un pachet de 82% din acțiunile grupului de firme Green Group.

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare trei fonduri de investiții cu capitaluri totale de circa 1,272 mld. Euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Tichetul de investiție al Abris în cadrul unei tranzacții se situează, de regulă, între 20 și 60 mil. euro, dar poate fi considerabil mai mare alături de co-investitori.

În acest an, Abris Capital Partners a demarat prima sa de tranzacție de exit din România, după ce a dat un mandat băncii de investiții Rothschild pentru vânzarea afacerii de curierat Urgent Cargus, tranzacție anunțată în premieră pe 17 ianuarie 2017 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe piața managerilor de capital privat concentrați pe investițiile din România și din regiunea Europei Centrale și de Est, Abris Capital Partners concurează în tranzacții de anvergură similară sau apropiată cu cele de care sunt interesați și competitori regionali precum Enterprise Investors, Innova Capital sau Mid Europa Partners, activi și pe piața locală.

Axxess Capital își face exitul din Bitdefender după vânzarea a circa 30% din companie către fondul de investiții Vitruvian Partners. Tranzacția evaluează producătorul antivirus la peste 600 mil. Dolari

Managerul de capital privat Axxess Capital și-a vândut participația de circa 30% din acțiunile Bitdefender către fondul de investiții Vitruvian Partners. Producătorul antivirus, al cărui pachet majoritar este deținut de către familia Talpeș, a fost evaluat în urma tranzacției la peste 600 mil. Dolari, conform unui comunicat de presă.

„Realizările Bitdefender sunt pe aceeași linie cu ceea ce căutăm pentru noi investiții și sunt sprijinite de o echipă excepțională de management care prezintă oportunitate importantă de a crea valoare strategică. Suntem nerăbdători să fim alături de Florin Talpeș și de echipa lui în drumul spre un nou nivel al inovațiilor și expansiunii Bitdefender”, a declarat Stephen Byrne, partener la Vitruvian Partners.

Bitdefender va fructifica noul parteneriat cu Vitruvian Partners pentru a-și întări poziția de lider atât în piața de soluții de securitate pentru companii, cât și în cea pentru utilizatori individuali. Bitdefender și-a extins amprenta internațională în ultimii ani prin stabilirea unui nou sediu enterprise în Santa Clara, California, pe lângă cel din București. Astfel, peste 40% din vânzările companiei provin de pe piața nord-americană, una dintre regiunile cu cele mai mari creșteri la nivel global.

„Suntem onorați să ne fi alăturat familiei Talpeș în transformarea Bitdefender într-un furnizor de soluții de securitate de top, utilizat de oameni și companii din întreaga lume. Odată cu exitul nostru după o călătorie de opt ani, suntem încrezători că, alături de Vitruvian Partners, Bitdefender va continua expansiunea globală cu produse revoluționare”, afirmă Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital.

Bitdefender are 1.300 de angajați în nouă țări, care deservesc clienți din peste 150 de piețe și o rețea de circa 7.000 de parteneri revânzători.

„Tranzacția demonstrează creșterea și scalarea rapidă a businessului nostru, dat fiind că suntem evaluați acum la peste 600 de milioane de dolari. Experiența amplă a Vitruvian în dezvoltarea companiilor de tehnologie susține strategia noastră de creștere și, în special, investițiile semnificative în construcția ofertei de soluții pentru companii și a prezenței din Statele Unite ale Americii. Vom continua să operăm cu baze financiare solide, ceea ce ne va permite să ne extindem și să diversificăm portofoliul de produse ca să ne protejăm mai bine clienții și să fim mereu cu un pas înaintea atacatorilor”, spune Florin Talpeș, CEO și cofondator al Bitdefender.

Bitdefender pune inovația în centrul activităților sale, peste 50% dintre angajați fiind implicați în activități de cercetare și dezvoltare în cele patru centre de cercetare și dezvoltare din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Cofondatorii Bitdefender, Măriuca și Florin Talpeș, vor continua să dețină pachetul majoritar din Bitdefender. Un grup de investitori privați mai dețin o participație minoritară din companie.

Tranzacția dintre Axxess Capital și Vitruvian Partners a fost intermediată de reprezentanții filialei din Londra a Deutsche Bank AG și urmează a fi supusă aprobărilor instituții de reglementare.

Axxess Capital a mai încercat în 2015 un exit din afacerea Bitdefender, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 12 februarie 2015, la acel moment mandatul de vânzare fiind dat băncii americane de investiții Signal Hill.

adm-capital-ceramica-main

Anthony Stalker, Partener ADM Capital: “Vedem România ca o piață foarte importantă pentru noul fond”. Managerul asiatic de capital privat spune că după exitul de la Brikston se va întoarce în România să investească până la 40 – 50 mil. Euro în următorii 4 ani din fondul regional pe care îl strânge acum

Managerul de capital privat Asia Debt Management Capital a semnat tranzacția de exit din România prin vânzarea producătorului de cărămizi Brikston Construction Solutions, dar afirmă că are deja în plan întoarcerea pe piață cu noul fond regional pe care îl ridică.

“Noul fond se va concentra asupra regiunii Balcanilor și vedem România ca o piață foarte importantă pentru fond. Ne așteptăm să închidem fondul mai târziu în acest an sau la începutul lui 2018”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Anthony Stalker, Partener și Chief Investment Officer al ADM Capital Europe LLP.

ADM Capital a intrat pe piața din România în iulie 2014 când a preluat producătorul de cărămizi Ceramica Iași (acum Brikston Construction Solutions) de la un alt manager global de investiții, Advent International.

După tranzacția prin care fondul de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, ridicat în 2011 și administrat de către ADM Capital, astăzi a anunțat semnarea tranzacției de exit din piața locală prin vânzarea singurei companii locale aflate în portofoliu către concernul austriac Wienerberger.

Dacă investiția prin care ADM a intrat în România în 2014 este estimată în jurul a 18 mil. Euro, tranzacția de exit de acum este estimată de surse din fuziuni și achiziții în jurul a 30 mil. Euro. Părțile au decis să nu facă publică valoarea tranzacției anunțate astăzi.

În acest moment, ADM Capital strânge un nou fond regional de investiții, în contextul în care mai mulți manageri de capital privat au finalizat sau ridică bani de la investitori pentru noi fonduri de investiții, care au în vizor România și alte piețe din regiune.

“România va fi una din piețe noastre principale în viitorul nostru fond și credem că putem investi până la 40 – 50 mil. Euro în România în următorii 4 ani”, a spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Yilmaz Karakas, director de investiții al ADM Capital.

În februarie, Anthony Stalker declara pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că tichetul de investiție de capital per tranzacție pe care îl abordează ADM Capital este undeva între 15 și 25 mil. Euro și că în privința sectoarelor – țintă, deși fondul are o privire generală asupra pieței, tinde să se uite către “consum și sectoare apropiate de cel de consum și părți ale complexului manufacturier“.

La acest calibru de tranzacție, ADM Capital activează pe același palier cu alți manageri regionali de capital privat precum Axxess Capital, Resource Partners, CEE Equity Partners, Value 4 Capital sau Oresa Ventures.

În 2011, ADM Capital a finalizat strângerea de bani pentru fondul de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, cu un capital total de 265 mil. Euro. Printre investitorii de tip Limited Partners în acest fond de investiții se numără BERD, Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB), IFC sau FMO din Olanda.

Fondul European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene de Investiții, a investit în fondul ADM CEECAT Recovery Fund prin două vehicule. Fondul de fonduri de investiții Istanbul Venture Capital Initiative (IVCI) a investit 24 mil. Euro în fondul administrat de ADM Capital. La IVCI, printre investitori se numără pe lângă Fondul European de Investiții și Garanti Bank, National Bank of Greece, Banca de Dezvoltare a Turciei TKB, Fundația de Dezvoltare Tehnologică din Turcia (TTGV) și Organizația pentru Dezvoltarea Industriei Mici și Mjilocii din Turcia KOSGEB.

Fondul de fonduri de investiții Mezzanine Facility for Growth (MFG), în care Fondul European de Investiții este investitor și administrator, a investit 40 mil. Euro în fondul ADM Capital pentru regiune.

ADM Capital a investit în ultimii 19 ani aproximativ 1,2 mld. Dolari în active din 15 țări la nivel global.

Managerul de capital operează o rețea de șase birouri – Hong Kong, Istanbul, Almaty, Mumbai, Londra și Kiev, având o echipă totală de 50 de oameni. Firma de investiții este condusă de către Robert Appleby și Cristopher Botsford. Strategia sa de investiții vizează prin mai multe tipuri de fonduri de investiții piața companiilor de talie medie.

Fondul american de investiții Advent a cumpărat distribuitorul de produse industriale Novo Tech SA din Cluj de la fondul francez de investiții PAI Partners. Preluarea companiei locale cu afaceri de 9 mil. Euro și cu o rată de creștere anuală de 25%, parte a unei tranzacții globale de 1,25 mld. Euro

Fondul francez de investiții PAI Partners a vândut distribuitorul de produse industriale Novo Tech SA din Cluj – Napoca fondului american de investiții Advent International, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Preluarea Novo Tech are loc în contextul în care la nivel global fondul de investiții PAI Europe V, administrat de către PAI Partners, a finalizat în luna septembrie vânzarea grupului IPH (Industrial Parts Holding) la o valoare de exit de 1,25 mld. Euro, după o investiție începută în 2013 la o valoare de achiziție de 465 mil. Euro.

Novo Tech SA a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 40 mil. Lei (circa 9 mil. Euro), în creștere cu 25% față de anul anterior, și un profit net de 1,3 mil. Lei (aproape 0,27 mil. Euro) la un număr de 37 de angajați.

Compania locală și-a început activitatea în 1998 și are o rețea formată din patru filiale, potrivit reprezentanților grupului IPH, cu venituri de 1,3 mld. Euro în 2016.

PAI Partners, care a avut în portofoliul său IPH până în această lună, are sub administrare active de 7,1 mld. Euro. A strâns până acum de la investitori 13,2 mld. Euro, ultimul fond ridicat fiind PAI Europe VI, cu un capital de 3,3 mld. Euro. PAI Partners are în portofoliu circa 20 de companii europene, iar istoria sa începe în 1872 când era principala divizie de investiții a Paribas, astăzi parte a gigantului financiar francez BNP Paribas.

Advent International, cumpărătorul, este un manager de capital privat cu un istoric de investiții, respectiv tranzacții de referință pentru piața din România. A avut în aproape 20 de ani de activitate locală investiții în fabrici de bere (Brewery Holdings în perioada 1996 – 2000), media (Euromedia în perioada 1998 – 2005), telefonie mobilă (MobiFon – acum Vodafone România, unde a fost investitor în perioada 1998 – 2004),  producție de medicamente (Terapia Cluj în perioada 2003 – 2006, respectiv Labormed în perioada 2008 – 2012), producția de materiale de construcții (Deutek în perioada 2005 – 2013 și Ceramica Iași în perioada 2007 – 2014) sau servicii medicale private (rețeaua Regina Maria, pe care a avut-o în portofoliu în perioada 2010 – 2015).

Advent, manager de capital privat fondat în 1985, avea active de 43 mld. Dolari în administrare la 30 iunie și a investit până acum peste 35 mld. Dolari.

Enterprise Investors pregătește vânzarea grupului de materiale de construcții Macon. Consultanții de la PwC au mandatul tranzacției de exit. Fondul de investiții a intrat în afacere acum 11 ani printr-o tranzacție de 35 mil. Euro, iar în 2008 Macon prelua grupul Simcor într-o tranzacție de 53 mil. Euro

Fondul de investiții Enterprise Investors pregătește vânzarea grupului de materiale de construcții Macon Deva, după 11 ani de la intrarea în afacere, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții PwC au primit mandatul tranzacției de exit a Enterprise Investors din afacerea Macon Deva, au spus surse din piață.

Reprezentanții Enterprise Investors nu au dorit să facă niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Enterprise Investors a anunțat în septembrie 2006 că a preluat 100% din acțiunile Macon Deva în cadrul unei tranzacții de 35 mil. Euro de la directorii și angajații companiei privatizate anterior prin MEBO (programul de cumpărare a acțiunilor societăților de către conducere și salariați – n.r).

În iulie 2008, încrezător în potențialul de creștere al sectorului, Enterprise Investors a majorat capitalul social al Macon Deva pentru a finanţa achiziţia unui pachet majoritar în Simcor Grup, un producător important de materiale de construcţii din Transilvania controlat de omul de afaceri german Stache Lutz. Tranzacţia de 53 mil. euro a fost finanţată cu o majorare de capital de 26 mil. Euro pentru Macon provenită de la Enterprise Investors şi cu un împrumut bancar, la care s-au adăugat fondurile proprii ale Macon, conform datelor prezentate de către cumpărător.

Prin acea tranzacție, Macon prelua pachetul de 78,45% din producătorul de BCA Simcor Oradea, 50,14% din producătorul de beton Simbeton, un pachet de 93,06% din acțiunile producătorului de cahle de teracotă Simterac, pachetele integral de acțiuni la Simcor Var, Simcor Management, Simpromat şi Simsped.

Declanșarea crizei financiare globale a lovit însă în sectorul de construcții și cele conexe astfel că investitorii care au pariat pe potențialul de creștere al afacerilor de profil s-au confruntat cu o scădere a comenzilor, iar calculele de creștere necesară unui exit au fost date peste cap în cazul managerilor de capital privat forțați să vândă, cum a fost cazul fondului de investiții Advent, care a vândut producătorul de cărămizi Ceramica (astăzi Brikston Iași) și producătorul de lacuri și vopsele Deutek.

Vânzarea Macon Deva va avea impact pe piața locală de BCA, estimată anul trecut la circa 100 mil. Euro, unde compania se numără printre principalii jucători alături de Somaco (aflat în portofoliul fondului suedez de investiții Oresa Ventures), Xella Ro (aflat în portofoliul grupului german Xella, trecut în acest an în portofoliul fondului american de investiții Lone Star), Elpreco Craiova (aflat în portofoliul grupului irlandez CRH) sau Celco Constanța (afacere a familiei Dușu).

Macon Deva este cea mai veche participație Enterprise Investors din portofoliul local, fondurile de investiții PEF V și PEF VI care au investit în grupul de materiale de construcții sunt în perioada de exit, pentru a rambursa investitorilor banii.

Enterprise Investors mai are în portofoliul din România afacerea cu jucării Noriel, cumpărată anul trecut în cadrul unei tranzacții de 24 mil. Euro, și se uită la mai multe ținte de achiziții.

Fondul de investiții a semnat în noiembrie 2016 cel mai bun exit din istoria managerului regional de capital privat prin vânzarea pentru 533 mil. Euro în numerar a lanțului de supermarketuri Profi către Mid Europa, după ce a investit circa 76 mil. Euro.

Din grupul Macon face parte, în primul rând, Macon SRL Deva, cu trei linii de afaceri – două fabrici de BCA la Deva și Oradea, elemente prefabricate din beton și cahle de teracotă pentru sobe și șeminee în unitățile de producție de la Deva. De asemenea, în acest an, a fost decisă fuziunea Macon Distribution cu Macon SRL, mișcare menită să simplifice structura de afaceri a grupului.

Macon SRL Deva a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 123,9 mil. Lei (27,5 mil. euro) și o pierdere de 7,5 mil. Lei (1,7 mil. euro) la 593 de angajați.

O altă companie din grup este Simcor Var, care operează fabrică de var la Târgu Jiu, și care a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 25 mil. Lei (5,6 mil. euro) și un profit net de 1,3 mil. Lei (0,29 mil. euro) la 70 de angajați. Simcor Var operează o afacere preluată în 2003 de la grupul francez Lafarge într-o tranzacție estimată la acea vreme la 4 – 5 mil. Euro. Pe piața de var, o poziție puternică o are grupul belgian Carmeuse.

Simbeton, companie listată pe piața bursieră, este deținută în proporție de 63,95% de către Macon SRL. Simbeton Oradea a înregistrat în 2016 din activitatea de producție și vânzare de elemente prefabricate din beton o cifră de afaceri de 3,1 mil. Lei (0,7 mil. euro) și un profit net de 0,1 mil. Lei la 42 de angajați.

Simterac, care operează fabrica de cahle de teracotă de la Vadu Crișului, a raportat în 2016 o cifră de afaceri de 3,6 mil. Lei (0,8 mil. euro) și un profit net de 0,08 mil. Lei la un număr de 63 de angajați.

Din 1990 până acum, Enterprise Investors a ridicat opt fonduri de investiții pentru Europa Centrală și de Est, pentru care a strâns peste 2 mld. euro de la investitori, în special din SUA și Europa.

După semnarea tranzacției de exit din Profi în noiembrie 2016, Enterprise Investors a semnat mai multe vânzări de participații până acum la Skarbiec Holding (în decembrie 2016 și iunie 2017, vânzător PEF V care a investit și la Macon), Harper Hygienics (martie 2017, vânzător PEF V care a investit și la Macon), Dino (aprilie 2017, vânzător PEF VI, care a investit și la Macon), UOS (mai 2017, vânzător PEF VI, care a investit și la Macon), PBKM (iunie 2017), Novaturas (iunie 2017, vânzător PEF VI, care a investit și la Macon) și Elemental Holding (iulie 2017).

Pe piața de fuziuni și achiziții, tichetele de tranzacții urmărite de către Enterprise Investors se situează într-o marjă de aproximativ 20 – 60 mil. euro per achiziție, palier pe care concurează cu alți manageri de investiții de talie regională precum Innova Capital, Abris Capital Partners sau Mid Europa Partners.

Urgent Cargus a semnat un credit de 134 mil. Lei de la BCR și OTP pe 5 ani. Banii sunt alocați pentru dezvoltare și refinanțarea împrumuturilor anterioare. Valoarea maximă a garanțiilor pentru împrumut trece de 160 mil. Lei

Urgent Cargus, una dintre cele mai mari companii locale de pe piața de curierat, a semnat pe 31 iulie un împrumut de 134 mil. Lei (peste 29 mil. Euro), acordat de către BCR și OTP Bank România.

“Facilitatea de credit are o maturitate de 5 ani si a fost contractată pentru susținerea dezvoltării companiei Urgent Cargus, inclusiv pentru refinanțarea împrumuturilor existente”, au precizat reprezentanții BCR.

Creditul sindicalizat este unul de tip club deal, prin care cei doi creditori își împart expunerile asupra companiei. BCR a avut în cadrul tranzacției de finanțare corporativă calitatea de Coordonator, Aranjor Principal Mandatat și Agent de Documentare, Facilitate si Garanții, iar OTP Bank România cea de Aranjor Principal Mandatat.

Suma maximă garantată de către Urgent Cargus în contul acestui împrumut este de 160,8 mil. Lei (peste 35 mil. Euro).

Printre garanțiile aduse pentru împrumut se află pachetul de acțiuni majoritar al companiei Urgent Cargus, deținut de către vehiculul de investiții Mardeto Holdings Limited din Cipru, în spatele căreia se află Abris Capital Partners, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții din Europa Centrală și de Est.

Casa de avocatură Țuca, Zbârcea și Asociații a asigurat consultanța juridică a băncilor în tranzacția de finanțare, în timp ce Urgent Cargus a lucrat cu firma de avocatură al cărei client este Abris Capital Partners, și anume Clifford Chance Badea, după cum rezultă din comunicatul transmis de către BCR.

Urgent Cargus a luat ființă în 2014 în urma fuziunii ca parteneri egali a firmelor de curierat Cargus International și Urgent Curier, ambele cumpărate anterior de către Abris Capital Partners în 2012, respectiv în 2014.

Urgent Cargus operează o rețea de 72 de centre și depozite și o flotă de 2.600 de vehicule, proprii si subcontractate, care transportă 32 de milioane de colete în fiecare an. Compania a raportat pentru anul 2016 pierderi de 19,9 mil. Lei (4,4 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 308,88 mil. Lei (68,6 mil. Euro) și 1.122 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Abris a rearanjat succesiv structura datoriilor companiei Urgent Cargus, după o serie de mutări începută cu achiziția Cargus International cu finanțare asigurată de către UniCredit și BCR. O altă mișcare a fost după achiziția Urgent Curier, când Cargus a împrumutat în 2014 aproximativ 8 mil. Euro la o dobândă de 6% de la proprietarul său, Abris.

În 2015, noua entitate rezultată după fuziune, Urgent Cargus a luat un împrumut de 36,8 mil. Euro de la BCR și BRD pentru refinanțarea datoriilor, tranzacție prin care Abris și-a recuperat din investiția alocată la achiziție din propriul capital al fondului de investiții, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Piața de curierat este estimată să ajungă în acest an la 420 – 450 mil. Euro, ceea ce înseamnă o rată de creștere anuală de două cifre. În sectorul de profil, principalii jucători sunt companii precum Fan Courier, Urgent Cargus sau DPD România.

Abris Capital Partners a strâns până acum de la investitori capital privat de peste 1,2 mld. Euro în trei fonduri de investiții.

În România, Abris și-a format în ultimii 5 ani un portofoliu din companii precum Urgent Cargus pe piața de curierat, grupul de firme Pehart Tec în sectorul producției de hârtie tissue, respectiv grupul de firme Green Group din industria de reciclare a deșeurilor.

După cinci ani de achiziții, Abris se apropie de momentul primei tranzacții de exit în România, în contextul demersurilor începute pentru vânzarea Urgent Cargus, despre care jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 17 ianuarie.

 

Digi cumpără cu 140 mil. Euro o companie din grupul ungar de telecomunicații Invitel de la fondul de investiții CEE Equity Partners, al cărui principal finanțator este EximBank China. Fondul de investiții a preluat în urmă cu trei luni participația Mid Europa din afacerea Invitel. Grupul lui Teszari face cea mai mare achiziție a unei companii românești în străinătate

Digi Ungaria, subsidiară a grupului de telecomunicații Digi, a încheiat astăzi un contract pentru achiziția a 99,998395% din Invitel Tavkozlesi din Ungaria cu un fond de investiții al CEE Equity Partners.

Prețul total ce urmează să fie plătit către vânzători de către Digi este de 140 mil. Euro, sumă ce ar putea face obiectul unor ajustări ulterioare.

Ținta face parte din Grupul Invitel și este unul din operatorii cheie pe piața de telecomunicații din Ungaria. Ținta oferă un portofoliu cuprinzător de servicii clienților rezidențiali, precum și clienților de tipul întreprinderilor mici, inclusiv o varietate de servicii multimedia și de divertisment, cum ar fi serviciile de televiziune digitala si HD interactive, servicii de internet rapid si servcii de telefonie fixa, oferite prin intermediul retelelor sale regionale și este al doilea cel mai mare operator de servicii de telecomunicații fixe și internet fix din Ungaria prin raportare la segmentul de clienți rezidențiali și clienți de tipul întreprinderilor mici.

În anul 2016, compania – țintă a avut o cifră de afaceri de aproximativ 85 mil. euro și EBITDA de aproximativ 23,2 mil. euro, pe baza pro-forma având în vedere că ținta a făcut obiectul unui proces de divizare la mijlocul anului 2016.

Invitech Solutions, societatea din cadrul grupului Invitel ce oferă servicii de telecomunicații clienților din segmentul business, nu este inclusă în tranzacția propusă, a precizat cumpărătorul.

Finalizarea tranzacției este în prezent preconizată pentru data de 14 martie 2018.

„Contractele de servicii reciproce cu Invitech Solutions vor fi încheiate pentru o durată totală de cel puțin zece ani calendaristici împliniți, calculați după momentul finalizării tranzacției propuse și vor avea o valoare totală minimă de 28 miliarde HUF (aproximativ 91,6 milioane EUR), în cazul obligațiilor de plată ce incumbă Digi HU și de 5 miliarde HUF (aproximativ 16,4 milioane EUR), în cazul obligațiilor de plată ce incumbă Invitech Solutions. În continuare, Societatea va informa pe parcurs acționarii săi cu privire la aspectele noi ce vor apărea în procesul de implementare și finalizare a tranzacției propuse”, au anunțat reprezentanții Digi.

CEE Equity Partners, finanțat în principal de EximBank China, este un investitor activ și pe piața românească, unde a căutat diferite ținte de achiziție printre care Netcity Telecom și parcul eolian al OMV Petrom de 45 MW de la Dorobanțu.

CEE Equity Partners a semnat în luna ianuarie și a finalizat în aprilie achiziția Invitel Group, în contextul tranzacției de exit a  Mid Europa Partners, un alt investitor activ pe piața noastră prin lanțul de comerț Profi și rețeaua de servicii medicale Regina Maria.

Mid Europa Partners și-a vândut investiția din Invitel către CEE Equity Partners la o valoare de întreprindere de 202 mil. euro, evaluând compania la un multiplu de 4,5 aplicat la EBITDA din 2015.

Astfel, grupul Invitel preluat de către CEE Equity Partners este format din Invitel Zrt, Invitech Solutions Zrt, Invitel Central Services Zrt și Invitel Technocom Kft.

Digi face prin tranzacția de 140 mil. euro cea mai mare achiziție a unei companii românești în străinătate.

Grupul Digi a realizat anul trecut EBITDA de 263 mil. euro și și-a îmbunătățit structura datoriei după emisiunea de obligațiuni de 350 mil. euro, respectiv după semnarea unui credit sindicalizat de circa 375 mil. euro.

Pentru grupul Digi, strategia vizează consolidarea poziției în piețele sale de bază, România și Ungaria, care în 2016 au adus 73%, respectiv 16% din veniturile sale de 842 mil. euro.

În luna mai, Digi și-a listat un pachet de 25,6% pe bursa de la București în cadrul celei mai mari tranzacții de listare din istoria locală a pieței de capital, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 13 aprilie 2016.

Capitalizarea bursieră a Digi este de 4,1 mld. lei (0,9 mld. euro).

Tiberiu Urdăreanu (al doilea pe rândul de sus de la stânga la dreapta), acționarul majoritar al UTI, și Doina Popescu (prima din stânga de pe rândul de jos), omul care conduce operațiunile locale ale PineBridge Investments, la momentul tranzacției din 2005 prin care fondul de investiții intra ca acționar minoritar în afacerea UTI. Sursă foto: UTI.

Tranzacție PineBridge – Urdăreanu: Fondul de investiții PineBridge Investments își vinde pachetul de 27% din acțiunile grupului UTI către familia Urdăreanu și va prelua la schimb imobilul de birouri UTI Business Center. Tiberiu Urdăreanu, fondatorul afacerii UTI: “Presiunea timpului a devenit importantǎ pentru PineBridge, așa cǎ acesta ȋmpreunǎ cu acționarii majoritari ai UTI au convenit asupra unei modalitǎţi de exit pe baza unui schimb de active: active imobiliare contra acțiuni”

Fondul de investiții PineBridge Investments urmează să semneze în perioada imediat următoare tranzacția de exit din grupul UTI cu acționarul majoritar, reprezentat de către omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția dintre PineBridge și acționarul majoritar al grupului fondat de către Tiberiu Urdăreanu este structurată în jurul unui schimb de acțiuni cu active astfel încât PineBridge își cedează pachetul minoritar de acțiuni deținut în grupul UTI către acționarii majoritari pentru a prelua UTI Business Center, imobil de birouri de clasa A din centrul Bucureștiului.

 “Stadiul discuțiilor este avansat, semnarea unui acord ȋn acest sens fiind iminentǎ”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Tiberiu Urdăreanu, președintele fondator al grupului și acționarul care controlează UTI.

Astfel, PineBridge iese din afacerea UTI după 12 ani și intră pe piața imobiliară locală, cel mai prolific sector pentru tranzacții în acest moment.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, dacă PineBridge a agreat o soluție cu acționarul majoritar al grupului UTI privind exitul său, Tiberiu Urdăreanu, Președinte fondator UTI a răspuns: “Da, după vânzarea cu succes a companiei Netcity Telecom, PineBridge a agreat cu UTI un exit complet şi din restul Grupului UTI”.

Acţionariatul UTI este format din Tiberiu Urdăreanu prin TIU Holdings cu 57,06%, PineBridge Investments cu 27,02%, Fundaţia UTI (acţiuni alocate angajaţilor cheie din UTI prin programul Stock Option Plan) cu 9,90%, și alţi acţionari nominali cu 6%, potrivit datelor făcute publice în februarie de către grup.

Grupul UTI și grupul israelian Elbit Systems au vândut anul trecut afacerea Netcity Telecom într-o tranzacție de aproape 35 mil. Euro către Direct One, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 24 februarie 2016, confirmată ulterior prin anunțul oficial al părților implicate pe 1 septembrie 2016. Finalizarea tranzacției a avut loc în februarie 2017.

“Ținând cont că PineBridge este investitor ȋn UTI de peste 10 ani şi având ȋn vedere cȃt a durat vânzarea uneia dintre cele 10 companii ale grupului (Netcity Telecom – n.r.), presiunea timpului a devenit importantǎ pentru PineBridge, așa cǎ acesta ȋmpreunǎ cu acționarii majoritari ai UTI au convenit asupra unei modalitǎţi de exit pe baza unui schimb de active: active imobiliare contra acțiuni”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Tiberiu Urdăreanu, fondatorul și omul care controlează grupul UTI.

“UTI Business Center este singurul activ imobiliar care va fi preluat de PineBridge, restul activelor imobiliare – centrul tehnologic de cercetare și dezvoltare din București, dar și alte sedii din București și din țară – rămân în proprietatea UTI”, a precizat reprezentantul cumpărătorului.

“Valoarea este confidențială. Pe lângă activul menționat, există și o componentă cash. Tranzacția nefiind finalizată, valorile sunt confidențiale” a mai spus omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu legat de tranzacția cu PineBridge.

Valoarea de piață a unui activ de talia imobilului de birouri de clasa A UTI Business Center ar putea fi estimată în jurul a 20 – 25 mil. Euro, în condițiile actuale de piață, mai susțin surse din piață. Cu tot cu componenta de numerar, tranzacția ar putea fi în jurul a 25 – 30 mil. euro. Calculele nu au fost confirmate de către părțile implicate.

Astfel, acționarul majoritar își răscumpără pachetul de acțiuni vândut în urmă cu 12 ani investitorului financiar, atras la acea vreme tocmai pentru a aduce capital proaspăt în vederea extinderii grupului.

Fondul de investiții AIG Global Emerging Markets Fund II a semnat pe 28 noiembrie 2015 documentele finale pentru preluarea a 30% din acțiunile UTI Grup, valoarea totală a tranzacției de atunci fiind în jur de 20 mil. Dolari, conform unui comunicat de presă UTI de la acel moment.

Ulterior, grupul financiar american AIG a vândut în 2010 AIG Investments, care se ocupa de administrarea investițiilor, către managerul asiatic de investiții Pacific Century Group (PCG), care a schimbat numele companiei preluate în PineBridge Investments. Astfel, PineBridge Investments a ajuns în poziția de acționar minoritar al grupului UTI.

În momentul intrării fondului ca acționar minoritar în grup, UTI estima pentru 2005 o cifră de afaceri consolidată de circa 60 mil. Euro și EBITDA de 10 mil. Euro. În anul anterior, grupul UTI avea o cifră de afaceri de 47 mil. Euro și EBITDA de 7,2 mil. Euro, iar țintele pentru 2006 confirmau perioada de creștere rapidă a afacerii până la o cifră de afaceri de 72 mil. Euro și EBITDA de 13,7 mil. Euro.

UTI a continuat apoi  să se dezvolte, intrând în noi linii de afaceri și și-a extins rețeaua de birouri pe alte piețe precum Polonia și Azerbaidjan.

În 2006, înființează certSIGN, companie a grupului specializată în furnizarea de servicii de certificare şi securitatea informației bazată pe tehnologia PKI, iar în 2008 începe proiectul Netcity – rețeaua subterană de fibră optică pentru telecomunicații în București.

În 2009, este finalizat imobilul de birouri de clasa A UTI Business Center, cu 14.000 de metri pătrați, care urmează să intre în portofoliul PineBridge Investments în schimbul exitului din grupul UTI.

Ulterior, însă afacerile grupului UTI au intrat pe o tendință de scădere.

În octombrie 2015, omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu a fost reținut de către procurorii DNA într-un dosar în care erau cercetate fapte de corupție. Urdăreanu este judecat în dosar alături de fostul primar din Iași, Gheorghe Nechita, pentru dare de mită, conform Mediafax.

În acest context, PineBridge Investments a devenit un acționar minoritar captiv în afacere, iar primul pas către exit l-a reprezentat vânzarea Netcity, tranzacție finalizată abia în luna februarie a acestui an.

Grupul UTI a fost fondat de către Tiberiu Urdăreanu în 1990, iar acum este organizat pe cinci linii de afaceri – sisteme de securitate, tehnologia informației și comunicații, soluții inteligente de transport, construcții și instalații, respectiv facility management.

Prin exitul din grupul UTI, PineBridge Investments va reuși să își transforme deținerea în active lichide, mult mai ușor de valorificat pe o piață imobiliară în care există diferite clase de investitori – de la investitori individuali până la dezvoltatori locali sa fonduri de investiții internaționale.

Imobilul de birouri de clasa A UTI Business Center este situat în centrul Bucureștiului, printre chiriași numărându-se reprezentanța Comisiei Europene în România, respectiv birourile locale ale grupului Băncii Europene de Investiții, ale Băncii Mondiale și ale International Finance Corporation (divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale). De asemenea, clădirea UTI găzduiește sediul central al grupului de firme controlat de către Tiberiu Urdăreanu.

PineBridge Investments mai are în portofoliul său local afacerea  AKTA Telecom, pentru care a fost reluat procesul de vânzare, după o altă încercare de exit derulată în 2015, când UPC și Vodafone au făcut oferte pentru preluarea companiei de telecomunicații.

În paralel, activitatea PineBridge Investments a cuprins în ultimii ani și participarea la potențiale achiziții. În 2015, PineBridge s-a numărat printre investitorii interesați de achiziția unui pachet minoritar de acțiuni la MedLife, în contextul în care fondul de investiții Value 4 Capital căuta să-și facă exitul din afacere. În final, V4C și-a făcut exitul în decembrie 2016 în urma listării MedLife pe bursa din București.

PineBridge Investments reprezintă un investitor cu istoric de circa două decenii pe piața din România, perioadă în care a realizat exituri din afaceri precum Astral Telecom, Orange România sau Luxten. Are sub administrare active în valoare de 80,3 mld. Dolari, iar acționarul său majoritar este Pacific Century Group, un grup privat de investiții din Asia.

Pacific Century Group a fost fondat în 1993 de către Richard Li, unul dintre fiii lui Li Ka – Shing, al doilea cel mai bogat om din Asia cu o avere estimată de către Forbes la 32,7 mld. Dolari în iunie 2017. Averea lui Richard Li este estimată de către Forbes la 4,7 mld. Dolari.

Fondul de investiții Penta își extinde rapid portofoliul din România. După achizițiile prin care a ajuns lider pe piața pariurilor sportive, Penta a intrat indirect pe piața farmaciilor cu o tranzacție estimată în jurul a 10 mil. euro. Consultanții Deloitte și firmele de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, respectiv Wolf Theiss au lucrat în tranzacție

Lanțul ceh de farmacii Dr Max a intrat pe piața de profil din România, după încheierea pe 31 mai a contractelor de achiziție a unităților operate de Fastpharm SRL, Iezer Farm SRL, Panpharma Med SRL și York Farm SRL.

Farmaciile preluate de către RockyFarm SRL vor opera pe piața locală sub marca Dr. Max.

În total, lanțul ceh preia 31 de unități și operațiuni de distribuție în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții susțin că tranzacția ar putea fi în jurul a circa 10 mil. euro.

Ultima tranzacție de referință pe piața farmaciilor a fost achiziția a 78 de farmacii Polisano de către Sensiblu, unul dintre liderii pieței locale de profil.

În tranzacția prin care Dr Max a intrat în România au lucrat consultanții Deloitte pe aspecte de due diligence și firmele de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, respectiv Wolf Theiss, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Deloitte și avocații Țuca Zbârcea & Asociații au lucrat și pentru tranzacția prin care Fortuna Entertainment, controlată de Penta, a preluat în acest an pachetul de 100% din acțiunile Hattrick Sports Group, tranzacție estimată la nivel local la circa 51 mil. Euro. Prin această tranzacție, Penta a ajuns indirect pe o poziție de lider pe piața pariurilor sportive din România, care înregistrează o rată atractivă de creștere.

Grupul ceh Fortuna are în portofoliul său din România Bet Active Concept și Bet Zone SRL încă din 2015. De asemenea, pe 8 septembrie 2016, Fortbet Holdings Limited a semnat achiziția Public Slots de la omul de afaceri slovac Anton Siekel.

Ultima achiziție indică o creștere rapidă a expunerii locale a fondului ceh Penta Investments, care are în portofoliu Dr. Max, respectiv RockyFarm SRL, societatea prin care s-a făcut achiziția farmaciilor din România.

Fondul ceh de investiții Penta Investments, fondat de un grup de investitori cehi în 1994, este specializat în investiții pe termen lung în sectoare precum jocuri de noroc, servicii de administrare a clădirilor, servicii financiare, servicii de îngrijire a sănătății, imobiliare, retail, media.

Companiile din portofoliul Penta Investments furnizează locuri de muncă pentru mai mult de 37.000 de oameni și au raportat active de 7 mld.Euro și un profit net de 200 mil. Euro în 2015. Penta este prezent în mai mult de 10 țări europene și are birouri în Praga, Bratislava, Varșovia și Munchen. În 2011, Penta s-a numărat printre investitorii interesați de achiziția grupului A&D Pharma, cea mai mare afacere din sectorul local de farma.

Value4Capital, principalul vânzător la listarea MedLife pe bursă, va aloca pentru noi achiziții în România o parte importantă din noul său fond de investiții de 150 mil. Euro

Value4Capital, principalul vânzător în cadrul tranzacției de listare a MedLife pe bursă în decembrie, pregătește lansarea noului său fond de investiții, cu o capitalizare – țintă de 150 mil. Euro.

V4C Poland Plus va avea ca ținte de achiziții companii de talie mică și medie, în special din sectorul serviciilor, unde creșterea organică și oportunitățile de consolidare asigură suficient potențial pentru firmele vizate în astfel de tranzacții astfel încât acestea să devină lideri în sectoarele în care activează.

“Noul fond va fi primul fond independent care va fi administrat de către firma noastră după desprinderea noastră dintr-un grup bancar în 2011. Împreună cu partenerii mei, Jacek Pogonowski și Piotr Misztal, vom continua să muncim cu companiile de talie medie pentru a le ajuta să își realizeze ambițiile de creștere și să devină lideri de piață. În ciuda creșterii puternice și a potențialului de expansiune, această parte a pieței este deseori trecută cu vederea de către investitorii internaționali în condițiile în care capitalul privat este tot mai mult concentrat în fonduri mai mari. Sprijinul acordat de FEI (Fondul European de Investiții – n.r.) și BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare – n.r.) contribuie la asigurarea continuității investițiilor în această parte crucială a economiei”, a declarat Bill Watson, Managing Partner al V4C.

Aproximativ 50% din capitalul noului fond de investiții ridicat de V4C va fi investit în Polonia, iar restul în piețele din Europa de Est, din care principala destinație vizată este România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Investitorii – ancoră în noul fond sunt Fondul European de Investiții, care are un angajament de investiții de 35 mil. Euro, respectiv BERD, care a aprobat o investiție de 25 mil. Euro în V4C Poland Plus. BERD este investitor alături de V4C încă din 2006, fiind deci unul dintre investitorii în fondul care și-a făcut exitul din MedLife în urma listării în decembrie 2016 pe bursa de la București.

Banii pe care FEI îi investește în V4C Poland Plus provin atât din alocările Uniunii Europene prin intermediul Fondului European pentru Investiții Strategice, așa – numitul fond al lui Juncker, cât și din angajamente indirecte de investiții din partea PGFF (Polish Groeth Fund of Funds), o inițiativă create în cooperare de către banca poloneză Bank Gospodarstwa Krajowego și Fondul European de Investiții.

Noul fond de investiții are o mărime comparabilă cu cel anterior, V4C Eastern Europe II, al cărui capital total este de 156 mil. Euro.

V4C Poland Plus va viza pentru achiziții sectoare pe care le cunoaște și în care managerul de capital a mai investit anterior, precum servicii medicale, servicii de internet sau servicii de securitate.

V4C are birouri la Varșovia și București.

Strategia de investiții a managerului de fonduri V4C vizează tichete de 10 până la 25 mil. Euro investiție de capital per tranzacție, conform datelor prezentate pe propriul site. La nivel local, intră astfel în competiție pe mandate de tranzacții de o astfel de mărime cu alți manageri de capital privat precum Axxess Capital, Resource Partners sau Oresa Ventures.

V4C vizează atât achiziții de pachete minoritare, cât și pachete de control în companiile – țintă.

V4C a devenit un manager independent de capital privat după desprinderea sa în 2011 din Amundi Private Equity Funds (fost Societe Generale Asset Management, brațul de investiții al grupului financiar francez Societe Generale – proprietarul BRD din România, n.r.).

V4C a obținut la exitul său din MedLife, liderul pieței locale de servicii medicale private, un randament brut de 2 ori față de investiția sa de capital în companie.

Fondul de investiții administrat de V4C și-a vândut pachetul de 36,25% din MedLife pentru 189 mil. Lei (circa 42 mil. Euro) în cadrul ofertei inițiale de acțiuni a companiei controlate de familia Marcu. MedLife are acum o capitalizare bursieră de 632,89 mil. lei (139,2 mil. euro).

Tranzacția de listare a unui pachet minoritar de acțiuni MedLife, structurată în jurul exitului V4C, a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

V4C a intrat acționar în MedLife în decembrie 2009 după achiziția unui pachet minoritar de acțiuni de la familia Marcu și International Finance Corporation, care a rămas după listare ca acționar minoritar cu un pachet de acțiuni de circa 5% din companie.

Pe piața administrării fondurilor de investiții, mai mulți manageri de capital privat au strâns sau strâng bani de la investiții pentru piețele Europei de Est, inclusiv România, printre aceștia numărându-se Abris Capital cu un fond nou de circa 500 mil. Euro sau Resource Partners care ridică un fond cu un capital – țintă de 200 mil. Euro.

KJK: Avem un portofoliu de investiții în România de peste 35 mil. Euro și monitorizăm oportunități de investiții atât pe piața bursieră, cât și în tranzacții specifice fondurilor cu capital privat

Managerul finlandez de capital privat KJK afirmă că studiază oportunități de investiții pe piața românească, atât pe piața de capital, cât și în tranzacții specifice fondurilor de investiții derulate în sectorul privat.

KJK a făcut în luna februarie două exituri la nivel local, prin vânzarea unui pachet de 27,9% din producătorul de blocuri ceramice Cemacon pentru aproximativ 2 mil. Euro, iar pe de altă parte a ieșit din acționariatul transportatorului de gaze Transgaz obținând venituri de 8,5 mil. Euro, adică de 2,1 ori banii investiți după intrarea în companie în aprilie 2013.

“Am fost fericiți în legătură cu investiția noastră în Transgaz, iar echipa de conducere a făcut o treabă foarte bună în ultimii câțiva ani”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Jaako Salmelin, Partener KJK Capital.

Din portofoliul de investiții din România fac parte acum un pachet de 7,07% din acțiunile transportatorului de țiței prin conducte Conpet, un pachet de 10% din compania Teraplast Bistrița și este prin intermediul companiei – mamă din Bulgaria, unul dintre acționarii firmei de asigurări Euroins România Asigurare – Reasigurare.

“Membrii echipei noastre au fost activi pe piața din România din 2004 și nu ne facem exitul din România în niciun caz. În timp ce am ieșit recent din două din investițiile noastre din România, continuăm să avem în portofoliu multe alte investiții, de peste 35 mil. Euro în România în acest moment, și în calitate de investitor financiar monitorizăm constant noi oportunități de investiții atât pe piața bursieră, cât și în tranzacții cu capital privat”, a precizat Jaako Salmelin, co-fondator al KJK.

Jaako Salmelin, Partener KJK Group. Sursă foto : KJK.

Jaako Salmelin, Partener KJK Group. Sursă foto : KJK.

Jaako Salmelin, Partener al KJK Group, are o diplomă în Finanțe la Helsinki School of Economics. Acesta a lucrat nouă ani la Danske Capital, mai întâi ca analist, iar apoi ca manager de fond pentru câteva fonduri de investiții dedicate piețelor emergente și de frontieră. În 2010, s-a făcut parte din echipa care a fondat și a lansat KJK Group.

Managerul finlandez de capital a ridicat în 2012 și în 2014 fonduri de investiții dedicate României și altor piețe din regiune, ținta acestora fiind companii de talie mică și mijlocie, publice sau private. În mod obișnuit, durata unei investiții a fondului finlandez se situează între 4 și 6 ani.

Piața românească este una dintre atracțiile regiunii pentru fondurile de investiții cu focus pe regiune, investitorii fiind încurajați de mărimea pieței, a doua după Polonia, de cel mai mare ritm de creștere economică din Uniunea Europeană, precum și de stabilitatea pe care o oferă comparativ cu alte destinații din regiune.

BERD a aprobat o investiție de capital de 40 mil. Euro în Accession Mezzanine Capital IV, un nou fond de investiții mezanin care vrea să strângă 250 mil. Euro pentru tranzacții în România și în regiune. Managerii de capital privat activi la nivel local strâng fonduri de investiții regionale al căror capital total trece de 1 mld. euro

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a aprobat în board-ul instituției o investiție de capital de 40 mil. Euro într-un nou fond de investiții ridicat de Mezzanine Management. BERD a fost unul dintre investitori și în cazul celor trei fonduri de investiții ridicate anterior de către Mezzanine Management.

Accession Mezzanine Capital IV are o capitalizare – țintă de 250 mil. Euro și este orientat către investiții pe piețele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România. De asemenea, noul fond de investiții ridicat de către Mezzanine Management ar putea investi selectiv în Turcia și Grecia, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul va viza companii de talie mică și mijlocie prin investiții de tip mezanin, care combină structuri de finanțare și investiții în acțiuni.

În acest moment, mai mulți manageri de capital activi în România sunt în diferite stadii de ridicare a unor noi fonduri de investiții cu focus pe piața locală și pe altele din regiune.

Fonduri noi de investiții cu capitaluri proaspete de peste 1 mld. Euro sunt astfel în curs de ridicare, conform datelor centralizate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Abris Capital Partners și Resource Partners sunt printre managerii de capital aflați în fază avansată cu ridicarea noilor fonduri de investiții. Astfel, Abris strânge al treilea său fond de investiții, Abris CEE Mid – Market Fund III, cu o capitalizare – țintă de 500 mil. Euro, pentru care principalele piețe vizate sunt Polonia și România, potrivit datelor făcute publice de către International Finance Corporation. De asemenea, Resource Partners a făcut prima închidere a ultimului fond pe care îl ridică pentru regiune, după ce a strâns 100 mil. Euro de la investitori. Capitalizarea – țintă a Resource Eastern European Equity Partners II este de 200 mil. Euro.

Pe lângă aceștia, și alți manageri de capital privat încearcă să convingă investitorii să le încredințeze banii pentru noi investiții în regiune.

Mezzanine Management este un manager de capital privat al cărui istoric investițional local este legat de producătorul de ape Carpatina, în care a intrat în iunie 2008, și Imcorp pe piața explorării și extracției de minerale industriale, unde a investit în iulie 2008. De asemenea,  Accession Mezzanine Capital III, administrat de Mezzanine Management, a susținut în 2015 grupul american GP Paine & Partners la achiziția Spearhead International printr-un pachet de finanțare de 30 mil. Euro. Spearhead avea la acel moment un portofoliu de operațiuni în agricultură de 85.000 hectare în România, Polonia, Cehia, Slovacia și Marea Britanie.

În mai 2014, expunerea Mezzanine Management față de piața locală s-a mărit, în condițiile intrării ca acționar minoritar în afacerea lanțului de centre de radioterapie Amethyst.

Inițial, fondul de investiții Accession Mezzanine Capital III, administrat de Mezzanine Management, a acordat Amethyst o facilitate de credit de tip mezanin în valoare de 21 mil. Euro, iar în aprilie 2015 a participat alături de alți acționari la majorarea de capital a companiei astfel încât finanțarea acordată afacerii s-a extins la circa 25 mil euro.

Finanțarea de tip mezanin combină acordarea de împrumuturi subordonate cu investițiile de capital prin care sunt preluate participații în compania – țintă.

Împrumuturile subordonate, spre deosebire de cele bancare, sunt convertibile în acțiuni ale companiei finanțate în momentul ajungerii finanțării la scadență dacă banii nu au fost rambursați.

De aceea, fondurile de mezanin sunt un canal alternativ de finanțare a unei afaceri la creditul acordat de o bancă și la banii cu care vin acționarii companiei. Finanțarea de tip mezanin acoperă un risc de credit mai mare decât cel la care o bancă acceptă să se expună, perioada de acordare poate fi de circa 6 – 10 ani, iar costul ei poate fi cu 150 – 300 puncte de bază peste cel al împrumutului acordat de o instituție bancară.

Capitalul alocat de către Mezzanine Management pentru o investiție este între 5 și 25 mil. euro

Mezzanine Management, firmă de investiții fondată în 2000 de austriacul Franz Hörhager cu focus pe piețele din Europa Centrală și de Est.

Mezzanine Management administrează trei fonduri de investiții mezanin – AMC I (lansat în mai 2003 cu o capitalizare de 115 mil. euro), AMC II (lansat în mai 2007 cu fonduri disponibile de 261 mil. euro) care a investit în Carpatina și Imcorp din România, respectiv AMC III (lansat în decembrie 2010 cu un capital de 200 mil. euro), acesta din urmă investind în Amethyst.

Din capitalul administrat de AMC II, în România au fost investite aproximativ 9% (în jurul a 23 mil. euro), în timp ce în capitalul AMC III, piața locală are o pondere de 14%, adică undeva la aproximativ 28 mil. euro.

Unul dintre cei mai importanți investitori de capital în AMC III este guvernul american, care a contribuit cu 75 mil. dolari la ridicarea fondului de investiții prin intermediul Overseas Private Investment Corporation (OPIC).

Fondurile de investiții sunt, prin natura lor, cei mai activi jucători pe piața de fuziuni și achiziții.

Piața locală de private equity însumează jucători de calibru diferit, de la fonduri de țară dedicate așa cum este cazul Catalyst România, care vizează tichete de tranzacție între 0,2 și 2 mil. euro, la manageri de capital precum Axxess Capital, Resource Partners, Oresa Ventures, care se orientează, de regulă, către investiții în medie în marja 5 – 15 mil. euro, în timp ce manageri de capital privat precum Enterprise Investors, Abris Capital Partners și Mid Europa Partners vizează, de obicei, tichete de investiție mai mari.

În noiembrie 2016, Mid Europa Partners a semnat achiziția a 100% din lanțul de comerț Profi pentru 533 mil. euro în numerar de la Enterprise Investors, ceea ce marchează un record în istoria tranzacțiilor locale de secondary, realizate adică între fonduri de investiții, respectiv un record absolut în istoria pieței de retail din România.

Fondul de investiții GED Capital reia tranzacția de vânzare a Diamedix

 

GED Capital, unul dintre pionierii sectorului local de fonduri de investiții, a reluat procedurile de vânzare a afacerii Diamedix. Fondul de investiții a dat mandatul unei firme din Big Four pentru a găsi un cumpărător, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții Deloitte lucrează împreună cu GED Capital la procesul de vânzare al Diamedix.

Fondul de investiții a avut acum doi ani o tentativă eșuată de a vinde compania, la acel moment mandatul fiind acordat unei firme germane de consultanță, însă nu s-a concretizat nimic.

GED Capital are în plan să dezinvestească la nivel local și să-și vândă pe rând participațiile pe care le are în companii, strategie pe care au mers în ultimii ani și alți manageri de capital privat precum Advent International și Global Finance.

GED Capital își concentrează acum strategia de investiții asupra Peninsulei Iberice, unde a ridicat un fond nou de investiții.

Reprezentanții GED Capital nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

GED Capital a preluat în urmă cu 8 ani un pachet de 80% din acțiunile afacerii fondate de grecul Vasileios Chrelios în cadrul unei tranzacții de 12 mil. euro, care a inclus o injecție de capital în dezvoltarea operațiunilor Diamedix.

Diamedix Impex este o afacere pornită în 1996 de grecul Vasileios Chrelias, specializat în medicina de laborator. Pe 9 decembrie 2008, fondul de investiții GED Eastern Fund II a semnat contractul de achiziție pentru 72,69% din acțiunile companiei de la Vasileios Chrelias și Nikolaos Papadopoulos, iar apoi investitorul spaniol cu apetit de risc a venit cu bani la o majorare de capital a Diamedix pentru a ajunge în final la o participație de circa 80%. Restul de 20% din acțiuni i-au rămas lui Vasileios Chrelias, care și-a păstrat poziția de director general al firmei, conform datelor făcute publice.

Diamedix Impex a raportat pentru 2015 un profit net de 5,6 mil. Lei (circa 1,2 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 75,9 mil. Lei (circa 16,9 mil. Euro) și un personal mediu de 93 de angajați.

În sectorul serviciilor medicale private, Affidea a semnat anul trecut achiziția lanțului de centre de imagistică Hiperdia în cadrul unei tranzacții estimate în jurul a 40 mil. Euro, iar Medlife și Regina Maria se află de mai mulți ani angajate în campanii ample de achiziții de operatori locali sau jucători de nișă în contextul unui proces de consolidare a pieței de profil.

GED Capital este unul dintre managerii de fonduri cu vechime pe piața românească. GED are în portofoliu companii precum Diamedix, agenția de turism Happy Tour, agenția de rezervări online Paravion.ro, lanțul hotelier Continental sau tipografia Infopress. Ulterior, Paravion.ro a intrat pe piața turcească prin achiziția operatorului de profil Bavul.com de la compania de telecomunicații Turkcell. În plus, GED a investit și într-un set de proiecte imobiliare în România, după ce a lansat în 2007 un fond de investiții specializat, cu o capitalizare de 46 mil. euro. Fondul GED Opportunity I a strâns în portofoliul local un mix de proprietăți rezidențiale, comerciale, logistice sau mixte.

GED Capital este un manager de fonduri de investiții fondat în 1996, de numele căruia se leagă 59 de tranzacții și 800 mil. Euro active aflate sub administrare.

Pe piața locală, a investit în cei aproape 20 de ani în afaceri de marcă precum producătorul de medicamente Sicomed (acum Zentiva România), producătorul de frigidere Arctic Găești, distribuția de gazd VitalGaz sau imobilul de birouri Iride Business Park.

Banii administrați de GED Capital prin intermediul fondurilor de investiții provin de la un spectru larg de investitori, printre care entități guvernamentale spaniole și internaționale, bănci, fonduri de pensii, firme de asigurări, managerii GED, fonduri ale fondurilor de investiții, respectiv așa – numitele family office, care administrează banii de investiții ale unor familii bogate.

Piața locală de private equity s-a schimbat mult în ultimii ani, după ce fonduri precum Advent, Global Finance, GED Capital au decis să nu mai investească aici, iar din 2012 încoace au intrat manageri de capital privat de talie regională precum Abris Capital, Resource Partners și Mid Europa Partners.

Anthony Stalker, partener al fondului de investiții ADM Capital: Ne uităm la investiții în România și vedem oportunități bune. Tichetul nostru normal de investiție de capital este între 15 și 25 mil. Euro per tranzacție

Fondul de investiții ADM Capital, proprietarul producătorului de blocuri ceramic Briskton Iași, se uită după potențiale achiziții pe piața românească.

“Ne uităm în mod activ după investiții în România și vedem oportunități bune în această piață importantă“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Anthony Stalker, Partener și Chief Investment Officer la ADM Capital Europe LLP.

“Tichetul nostru normal (de investiție de capital – n.r.) este între 15 și 25 milioane de euro“, a precizat reprezentantul ADM Capital, care lucrează în biroul din Londra al managerului global de capital privat.

El a adăugat că, în privința sectoarelor – țintă, deși fondul are o privire generală asupra pieței, tinde să se uite către “consum și sectoare apropiate de cel de consum și părți ale complexului manufacturier“.

Anthony Stalker lucrează pentru ADM Capital din 2006, după ce anterior timp de 11 ani a fost în Asia în cadrul băncii de investiții americane Merrill Lynch. Din 2005 a generat tranzacții și a dezvoltat portofoliul ADM Capital din Turcia. Stalker are diplomă a Universității Cambridge și un MBA al Universității California.

La un astfel de calibru al tranzacției, ADM Capital concurează cu alți manageri de capital privat precum Resource Partners, Enterprise Investors, Oresa Ventures sau CEE Equity Partners.

Asia Debt Management (ADM) Hong Kong Limited a intrat pe piața din România în 2014 prin achiziția Ceramica Iași, unul dintre producătorii majori locali de pe piața cărămizilor. Momentul a fost favorizat de către seria de tranzacții de dezinvestire ale Advent International, care luase decizia strategică de a-și vinde pe rând companiile locale din portofoliu.

ADM Capital a investit până acum aproape 20 mil. Euro pentru a prelua pachetul de 84,88% din acțiunile Ceramica Iași și în achizițiile ulterioare de titluri de la acționarii minoritari. ADM Capital are o participație de aproximativ 99% din acțiunile Brikston Construction Solutions, fosta Ceramica Iași.

Fondul de investiții a demarat procedurile de exit din Brikston Iași, bancherii de investiții ai Raiffeisen fiind mandatați să găsească un cumpărător pentru afacerea cu cărămizi.

Anthony Stalker nu a făcut niciun comentariu pe marginea acestei tranzacții.

ADM Capital este un investitor de capital privat fondat în 1998, a cărui arie de interes sunt companii din Asia și Europa Centrală și de Est. Are sub administrare mai multe fonduri de investiții, însă numai unul dintre ele a fost ridicat cu scopul de a investi în regiunea din care face parte și România.

În 2011, ADM Capital a finalizat strângerea de bani pentru fondul de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, cu un capital total de 265 mil. Euro. Printre investitorii de tip Limited Partners în acest fond de investiții se numără BERD, Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB), IFC sau FMO din Olanda.

Fondul European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene de Investiții, a investit în fondul ADM CEECAT Recovery Fund prin două vehicule. Fondul de fonduri de investiții Istanbul Venture Capital Initiative (IVCI) a investit 24 mil. Euro în fondul administrat de ADM Capital. La IVCI, printre investitori se numără pe lângă Fondul European de Investiții și Garanti Bank, National Bank of Greece, Banca de Dezvoltare a Turciei TKB, Fundația de Dezvoltare Tehnologică din Turcia (TTGV) și Organizația pentru Dezvoltarea Industriei Mici și Mjilocii din Turcia KOSGEB.

Fondul de fonduri de investiții Mezzanine Facility for Growth (MFG), în care Fondul European de Investiții este investitor și administrator, a investit 40 mil. Euro în fondul ADM Capital pentru regiune.

ADM Capital a investit în ultimii 19 ani aproximativ 1,2 mld. Dolari în active din 15 țări la nivel global.

Managerul de capital operează o rețea de șase birouri – Hong Kong, Istanbul, Almaty, Mumbai, Londra și Kiev, având o echipă totală de 50 de oameni. Firma de investiții este condusă de către Robert Appleby și Cristopher Botsford. Strategia sa de investiții vizează prin mai multe tipuri de fonduri de investiții piața companiilor de talie medie.

profi mid europa enterprise investors deal tabel closing Main

Mid Europa Partners a anunțat oficial preluarea afacerii Profi de la Enterprise Investors

Mid Europa Partners a anunțat preluarea lantului de magazine Profi de la Enterprise Investors.

„Mid Europa Partners, firmă de investiții lider focusată pe Europa Centrală și de Est, a anunțat astăzi că a finalizat achiziția Profi Rom Food, lanțul de supermarketuri cu cea mai rapidă creștere din România”, au spus reprezentanții Mid Europa.

Tranzacția a fost condusa de Andrej Babache, cu sprijinul lui Ratko Jovic, Lukasz Włodarczyk, Tomas Vrba și Albert Jelinek.

Andrej Babache este director în cadrul Mid Europa Partners, unde se ocupă de partea de investiții. Înainte de a se alătura echipei Mid Europa Partners, a lucrat în divizia de investment banking a Citigroup din Londra, concentrându-se asupra tranzacțiilor în Europa Centrală și de Est și Turcia.

Ratko Jovic este director asociat al Mid Europa Partners și este implicat în executarea și monitorizarea investițiilor. Înainte de a se alătura Mid Europa Partners, a lucrat în echipa de Restructurare Financiară și Situații Speciale la Houlihan Lokey din Londra.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris că finalizarea achiziției Profi de către Mid Europa, tranzacție de 533 mil. Euro încheiată cu Enterprise Investors, a avut loc pe 15 februarie.

Prin cele 515 de magazine ale sale, prezente în 265 de localități, și cu peste 11.000 de angajați, Profi este rețeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România.

Pentru plata prețului către Enterprise Investors, cumpărătorul a apelat pe lângă capitalul propriu și la contractarea unui credit sindicalizat. Astfel, de la sindicatul bancar format de Citi, ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, Erste și Banca Transilvania vine o facilitate de credit în jurul a aproximativ 247 mil. Euro, susțin surse din piață. Ulterior, băncile vor veni cu alte aproximativ 60 mil. Euro pentru finanțarea programului de investiții al Profi, inclusiv eventuale achiziții, pe modelul deja aplicat de către Mid Europa în cazul achiziției Regina Maria în 2015.

De asemenea, noul împrumut va rearanja structura datoriilor Profi.

Mid Europa are, așadar, în portofoliul local doi piloni strategici – Regina Maria pe piața serviciilor medicale private, respectiv Profi pe piața de retail – în jurul cărora vrea să coaguleze viitoarele platforme pentru exit.

Mid Europa este un administrator de capital privat cu fonduri strânse și administrate de 4,4 mld. Euro din 1999 până acum.

Pe piața de retail, afacerea Profi concurează cu jucători precum Penny din grupul german Rewe, Carrefour (cu rețelele de supermarketuri Carrefour Market și Billa România), Mega Image din grupul Ahold Delhaize sau cu rețeaua Lidl a grupului german Lidl Schwarz.

Fondul de investiții Penta Investments își extinde portofoliul local în domeniul afacerilor cu pariuri și jocurilor de noroc prin achiziția Public Slots

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea firmei Public Slots SRL de către Fortbet Holdings Limited, companie înregistrată în Cipru aflată în portofoliul fondului de investiții Penta Investments, potrivit unei decizii publicate de către autoritatea de concurență.

Achiziția întărește poziția fondului ceh de investiții Penta în sectorul pariurilor și jocurilor de noroc, estimat la venituri anuale de circa 1 mld. euro, comform datelor asociației organizatorilor jocurilor de noroc Rombet.

Autoritatea de concurență a emis decizia de neobiecțiune în ceea ce privește preluarea și a constatat că, ”deși operațiunea notificată cade sub incidența legii, nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurențial normal”.

Contractul de vânzare-cumpărare între Public Slots SRL, firmă deținută de Siekel Anton, și Fortbet Holdings Limited a fost încheiat pe 8 septembrie 2016.

Fondul ceh de investiții Penta Investments este specializat în investiții pe termen lung în sectoare precum jocuri de noroc, servicii de administrare a clădirilor, servicii financiare, servicii de îngrijire a sănătății, imobiliare, retail, media.

Operaţiunile din sectorul jocurilor de noroc ale Penta Investments se desfăşoară prin intermediul Grupului Fortuna, al cărui acționar principal este fondul de investiții.

În România, Penta Investments este prezent din 2015 în sectorul jocurilor de noroc, prin firmele Bet Zone SRL și Bet Activ Concept SRL.

Companiile din portofoliul Penta Investments furnizează locuri de muncă pentru mai mult de 37000 de oameni și au raportat active de 7 mld.Euro și un profit net de 200 mil. Euro în 2015. Penta este prezent în mai mult de 10 țări europene și are birouri în Praga, Bratislava, Varșovia și Munchen.

Firma Public Slots are ca obiect principal de activitate activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, și nu controlează nici o altă societate comercială.

În 2015, Public Slots SRL a înregistrat o cifră de afaceri netă de 28,9 mil.Lei (6,5 mil.Euro) și un profit net de 6,01 mil.Lei (1,35 mil.Euro), la un număr mediu de 18 salariați.

mideuropa-tabel-investitorimain

Fondul de investiții londonez Pantheon International Plc dă 3,4 mil. Euro pentru plata prețului de 533 mil. euro pentru achiziția Profi de către Mid Europa

Fondul de investiții Pantheon International Plc, administrat de către Pantheon Ventures LLP din Marea Britanie, a investit în luna ianuarie 2,9 mil. Lire sterline (3,4 mil. Euro) în achiziția lanțului de supermarketuri Profi de către Mid Europa Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Astfel, Pantheon participă alături de Mid Europa la achiziția Profi, cea mai mare tranzacție din istoria pieței locale de retail.

Pantheon este unul dintre investitorii de tip Limited Partners din fondul de investiții Mid Europa Fund IV, care a anunțat în noiembrie achiziția a 100% din acțiunile Profi Rom Food, compania care administrează magazinele Profi, pentru 533 mil. Euro în numerar de la Enterprise Investors.

O parte din achiziție este așteptată să fie finanțată dintr-un împrumut de circa 300 mil. Euro atras de la sindicatul de bănci format din Citi, ING Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit, cărora li s-au alăturat Erste și Banca Transilvania.

Fondul de investiții Mid Europa Fund IV, ridicat de către Mid Europa Partners în 2014, este ultimul fond al managerului de capital cu interese de investiții în regiune. Are o capitalizare de circa 850 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care face ca fondurile disponibile pentru Mid Europa să ajungă până la aproximativ 1,5 mld. Euro.

Pantheon International Plc avea la 31 decembrie 2016 active de 1,154 mld. Lire sterline plasate în fonduri de investiții. Portofoliul administrat de către PIP a generat în luna ianuare un numerar net de 36 mil. Lire sterline, aceasta fiind de fapt diferența între veniturile distribuite 48,8 mil. Lire sterline și investițiile de 12,8 mil. Lire sterline în diferite fonduri de investiții.

Fondul de fonduri de investiții Pantheon International Plc are o valoare de piață de 574,29 mil. Lire sterline pe segmentul principal al bursei din Londra.

Printre investitorii de tip Limited Partners în Mid Europa Partners IV se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu circa 80 mil. Euro, grupul Băncii Europene de Investiții cu circa 50 mil. Euro, dar și alți investitori europeni printre care Private Equity Holding AG din Elveția sau Lancashire County Pension Fund din Marea Britanie.

De asemenea, pe lista investitorilor se află nume din Asia precum fondul suveran de investiții GIC din Singapore și China Investment Corporation. Investitori importanți din SUA precum Carlyle, care a preluat AlpInvest Partners se mai află pe această listă.

Pe lângă investitorii de tip Limited Partners, în fondurile de investiții se află și categoria celor așa-ziși General Partners, care reprezintă echipa de management a fondului.

Mid Europa Partners este deținută 100% de către partenerii ei, aceștia fiind Thierry Baudon, Robert Knorr, Matthew Strassberg, Zbigniew Rekusz, Nikolaus Bethlen (care coordonează portofoliul de investiții din Ungaria și România), Michelle Capiod, Kerim Turkmen, Pawel Padusinski și Manish Mittal.

Mid Europa Partners a intrat în urmă cu un an în România prin achiziția rețelei Regina Maria în cadrul unei tranzacții de circa 150 mil. Euro. De atunci, Regina Maria a bifat la rândul său noi achiziții de tip add-on.

Mid Europa Partners, administrator peste un capital privat de peste 4,3 mld. Euro, este foarte activ în regiune și a demonstrat un apetit tranzacțional semnificativ. Pe 14 octombrie, Cinven, Permira și Mid Europa au anunțat că au ajuns la un acord pentru achiziția Allegro Group din Polonia de la Naspers (acționarul majoritar al Emag) pentru 3,253 mld. Dolari.

Achiziția Profi de către Mid Europa este estimată să fie finalizată în primul trimestru al acestui an, după ce va primi avizul Consiliului Concurenței.

Grupul Pehart a semnat un contract de credit de aproximativ 22 mil. euro cu BCR, Banca Transilvania și Eximbank. Noua facilitate de împrumut rearanjează structura datoriilor grupului de firme aflat în portofoliul fondului de investiții Abris

Grupul de firme Pehart Tec, aflat în portofoliul managerului regional de capital privat Abris Capital Partners, a semnat în decembrie un contract de facilități de credit cu BCR, Banca Transilvania și Eximbank, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Contractul a fost semnat pe 15 decembrie, iar valoarea facilităților de credit depășește 22 mil. Euro, în timp ce suma garantată este de 30 mil. Euro.

Împrumutul ar avea ca scop o rearanjare a structurii datoriilor din grupul de firme Pehart Tec, al cărui pachet majoritar a fost preluat de către Abris Capital în 2015, susțin surse din piață.

Din grupul de firme Pehart Tec fac parte Pehart Tec, Metalicplas Distribution, Metalicplas Impex și Samus Construcții. Având în vedere strategia Abris aplicată deja la crearea Urgent Cargus, în perioada următoare ar putea urma o fuziune pentru crearea unui singur vehicul prin fuziunea entităților care fac parte din grupul de firme Pehart. Abris Capital deține 55% din Fertero Limited, vehicul înregistrat în Cipru, prin care deține 55% din companiile din grup, acționar minoritar fiind antreprenorul Ioan Tecar.

Reprezentanții Abris Capital nu au fost disponibili pentru comentarii pe marginea finanțării și a unei eventuale fuziuni între companiile din grupul Pehart.

După achiziția pachetului majoritar al grupului de firme Pehart, Abris l-a recrutat pentru poziția de director financiar ar grupului pe Vlad Tigoiu, care a ocupat o poziție similară în perioada 2008 – 2014 în industria farma în cadrul grupului Fildas Catena deținut de Anca Vlad.

Vlad Tigoiu a trecut în cariera sa și pe KPMG și Deloitte, iar un an a lucrat pe linia de bancă de investiții a Eurobank EFG, proprietarul Bancpost.

După același tipar, ulterior, Abris Capital l-a recrutat în 2016 pe fostul director financiar din A&D Pharma, Florin Buligoanea, pentru poziția de director financiar la Green Group, grup de firme preluat de către fondul de investiții în vara anului trecut.

Pe 12 mai 2015, Abris anunța preluarea pachetului majoritar în firmele din grupul Pehart, care deținea 3 facilități de producție de hârtie tissue, hârtie de toaletă și alte produse. Abris a preluat pachetul majoritar de acțiuni în cadrul unei tranzacții care pe lângă plata pentru achiziția de acțiuni a inclus și o majorare de capital destinată susținerii planurilor de investiții în extinderea capacității de producție.

Obiectivul investițiilor este obținerea poziției de principal producător de hârtie tissue din România și din Europa de Sud – Est de către Pehart. În urma investiției Abris și a ajutorului de stat, cea de-a patra fabrică a Pehart va fi pusă în funcțiune până la sfârșitul anului, iar capacitatea de hârtie tissue sub formă de role jumbo va ajunge la 100 de mii de tone. Compania exporta majoritatea producției către companii din Europa Centrala și de Sud-Est.

În urma tranzacției, Ioan Tecar a devenit acționar majoritar, iar BERD și-a făcut exitul după șase ani de la intrarea ca investitor minoritar în grupul de firme.

Tranzacțiile locale derulate de către Abris de la intrarea pe piață în 2012 indică deja un tipar, acela de a evita tranzacțiile competitive, în care vânzătorul discută cu mai mulți investitori, și preferința de a obține exclusivitate în discuțiile cu antreprenorii. O altă caracteristică întâlnită până acum în ultimele două tranzacții majore ale Abris, achiziția Pehart din 2015 și a Green Group din 2016, indică, de asemenea, că a vizat companii din care BERD și-a făcut astfel exitul.

Abris Capital Partners, unul dintre cei mai importanți manageri de capital privat din regiune, se apropie de momentul închiderii celui de-al treilea fond al său, Abris CEE Mid – Market Fund III, cu o capitalizare – țintă de 500 mil. Euro, pentru care principalele piețe vizate sunt Polonia și România. IFC intenționează să aloce capital de până la 30 mil. Euro în acest nou fond al Abris.

Până acum, Abris a investit în România numai din al doilea său fond de investiții, cu care a preluat pe rând Cargus International, Urgent Curier și alți operatori mai mici de curierat pe care i-a fuzionat într-o singură companie, Urgent Cargus, așteptată să marcheze primul exit local al Abris după ce a fost dat anul trecut un mandat bancherilor de investiții de la Rothschild, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul local al Abris cuprinde acum Urgent Curier pe piața de curierat, grupul de firme Pehart pe piața producției de hârtie tissue, Green Group în industria de reciclare a deșeurilor, iar platforma de administrare a datoriilor GetBack din Polonia este activă și pe piața creditelor neperformante din România.

Abris Capital Partners a fost unul dintre cei mai activi cumpărători din industria locală de private equity din ultimii 4 ani și este de așteptat să marcheze noi achiziții locale în acest an din capitalul noului fond ridicat, Abris CEE Mid – Market Fund III.

Enterprise Investors: Valoarea tranzacției de achiziție a 100% din acțiunile Noriel din aprilie 2016 a fost de 24 mil. Euro. Vânzarea Profi, cel mai mare exit din istoria de 27 de ani a managerului regional de fonduri de investiții

Enterprise Investors, unul dintre cei mai importanți manageri de capital privat din Europa Centrală și de Est, a preluat în aprilie 2016 pachetul de 100% din acțiunile Noriel în cadrul unei tranzacții în valoare de 24 mil. Euro, se arată într-un raport de activitate al fondului de investiții pentru anul trecut.

“În aprilie, PEF (Polish Enterprise Fund) VII a semnat un acord de cumpărare a 100% din acţiunile Noriel Group, cel mai mare retailer specializat în jucării și jocuri din România. Valoarea tranzacţiei, care a fost finalizată în iunie, a fost de 24 milioane euro. Conform acordului, EI (Enterprise Investors) a furnizat capital de creştere de 2 milioane euro pentru sprijinirea dezvoltării reţelei”, afirmă reprezentanții Enterprise Investors.

Anunțul confirmă informațiile publicate în premieră și în exclusivitate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 14 aprilie 2016, potrivit cărora valoarea tranzacției se situează în jurul valorii de 25 mil. Euro.

Enterprise Investors a realizat în 2016 pe piața din România două exituri. La începutul anului 2016, fondul a anunțat vânzarea afacerii de HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul de investiții condus de către Dragoș Roșca, un fost consultant Roland Berger și ex-manager al fondului de investiții Gemisa. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Al doilea exit a fost și cel mai mare realizat în istoria Enterprise Investors, vânzarea lanțului de supermarketuri Profi în noiembrie 2016 pentru 533 mil. Euro în numerar către fondul de investiții Mid Europa Partners. Este, de asemenea, cea mai mare tranzacție din istoria pieței locale de retail și cea mai mare realizată de către un fond de investiții în România.

Încasările brute, inclusiv dividendele, rezultate din exiturile fondurilor administrate de EI s-au ridicat anul trecut la 681 milioane de euro.

Enterprise Investors, fondat în 1990, mai are în portofoliul local afacerea cu materiale de construcții Macon Deva, cumpărată în anul 2006.

Firmele românești, printre principalele ținte de achiziție pentru noile fonduri de investiții de 700 mil. Euro pe care le ridică Abris Capital Partners și Resource Partners. IFC alocă până la 30 mil. Euro pentru ultimul fond de investiții de 500 mil. Euro al Abris pentru regiune. Resource Partners a făcut prima închidere la 100 mil. Euro dintr-un fond cu o capitalizare – țintă de 200 mil. Euro

Managerii de capital privat Abris Capital Partners și Resource Partners sunt în fază avansată cu ridicarea noilor lor fonduri de investiții regionale, pentru care România este una dintre principalele ținte pentru achiziții.

Astfel, Abris Capital Partners strânge al treilea său fond de investiții, Abris CEE Mid – Market Fund III, cu o capitalizare – țintă de 500 mil. Euro, pentru care principalele piețe vizate sunt Polonia și România, potrivit datelor făcute publice de către International Finance Corporation. De asemenea, Resource Partners a făcut prima închidere a ultimului fond pe care îl ridică pentru regiune, după ce a strâns 100 mil. Euro de la investitori. Capitalizarea – țintă a Resource Eastern European Equity Partners II este de 200 mil. Euro.

International Finance Corporation, parte a grupului Băncii Mondiale, și-a propus să aloce capital de până la 30 mil. Euro pentru fondul de investiții ridicat de către Abris Capital Partners, companie înregistrată în Jersey.

“Fondul III Abris se va concentra pe companiile de talie mijlocie din câteva sectoare, inclusiv produse din domeniile de consum, servicii, sectorul manufacturier și de transport din Polonia și România”, notează reprezentanții IFC.

Proiectul de investiții al IFC în noul fond ridicat de către Abris Capital a fost programat să fie discutat în board-ul instituției financiare pe 18 ianuarie.

Abris a atras printre investitorii în noul fond și investitori instituționali din Europa și America de Nord. Managerul de capital privat focusat pe investiții în Europa Centrală și de Est a semnat deja cu al treilea său fond două achiziții la finele anului trecut – cumpărarea companiei poloneze Graal de procesare a peștelui și firma de cablu TV Kopernikus Technology din Serbia.

Abris Capital Partners se aștepta până la finele anului 2016 să strângă aproape 400 mil. Euro, conform datelor portalului londonez AltAssets, care colectează informații din industria fondurilor de investiții.

Finalizarea strângerii fondurilor proaspete de la investitori pentru al treilea fond al Abris este așteptată să aibă loc în 2017.

România ar putea atrage peste 30% din noul fond de investiții de 500 mil. Euro al Abris, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Până acum, Abris Capital a investit în România de la intrarea sa pe piață în urmă cu aproximativ 4 ani din Abris CEE Mid – Market Fund II, cu un capital de 450 mil. euro. În portofoliul său local se află Urgent Cargus – lider pe piața de curierat local creat prin fuziunea dintre Cargus și Urgent Curier, grupul de firme Pehart, și grupul de firme Green Group, preluat în vara lui 2016, când au fost cheltuiți ultimii bani din fondul al doilea administrat de către Abris. Anul trecut, Abris a preluat și platforma poloneză GetBack de administrare a creditelor neperformante, prezentă și în România.

Urgent Cargus este așteptat să devină primul exit local al Abris Capital, după ce anul trecut au fost angajați bancherii de investiții de la Rothschild, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De regulă, Abris investește în medie capital între 20 și 60 mil. Euro per tranzacție, dar tichetul de tranzacție poate depăși semnificativ această marjă, un exemplu fiind achiziția AAA Auto din Cehia pentru 220 mil. Euro.

Managerul de capital privat Resource Partners, de asemenea activ în România în ultimii aproape trei ani, a făcut în decembrie 2016 prima închidere a noului său fond regional, după ce a strâns 100 mil. Euro de la investitori.

Finalizarea strângerii fondului de investiții Resource Eastern European Equity Partners II urmează să aibă loc până la finele primului semestru al acestui an, după cum a declarat pentru unquote Piotr Nocen, co-fondator și Managing Partner al Resource Partners.

REEEP II este susținut acum de către cinci investitori, iar principalele destinații de investiții din regiunea vizată vor fi Polonia și România.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 2 decembrie 2015 că Resource Partners ridică al doilea său fond regional de investiții, printre investitorii – cheie numărându-se BERD, Fondul European de Investiții, fondul francez de investiții Ardian și banca olandeză Rabobank.

BERD a semnat anul trecut un document potrivit căruia investește până la 40 mil. Euro în capitalul noului fond.

Investiția de capital a fondului REEEP II poate merge între 5 și 25 mil. Euro per tranzacție, iar în medie între 10 și 20 mil. Euro. Resource Partners a anunțat deja prima investiție din noul său fond prin achiziția a 70% din acțiunile unei firme cosmetice din Polonia, Torf Corporation.

Companiile vizate de noul fond vor trebui să genereze EBITDA (câștig înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) între 2,5 și 10 mil. Euro, potrivit unquote. Noul vehicul de investiții regional al Resource Partners își va plasa capitalul strâns în 8 până la 12 investiții față de primul fond administrat, care a făcut 9 investiții.

Din primul fond regional administrat de către Resource Partners a fost făcută intrarea în România prin achiziția lanțului de centre de fitness World Class România. În februarie 2016, World Class România a anunțat că a cumpărat principalul său rival Club Sport Fitness Center MV SRL.

Ambii manageri de capital, Abris Capital Partners și Resource Partners, ridică astfel miza pe regiune prin strângerea unor fonduri de investiții cu capitalizări mai mari față de predecesoarele lor.

Mai mulți manageri regionali de capital privat sunt în curs de a strânge fonduri proaspete de la investitori pentru vehicule regionale de investiții.

România a înregistrat în noiembrie 2016 cea mai mare tranzacție locală realizată de către fonduri de investiții, după ce Enterprise Investors a anunțat vânzarea rețelei de magazine Profi pentru 533 mil. Euro în numerar către Mid Europa Partners, cele două părți fiind fonduri de investiții de talie regională, care acoperă piețele din Europa Centrală și de Est.

Fondul de investiții Abris Capital intră în faza primului exit local. Abris a dat încă de anul trecut bancherilor de investiții de la Rothschild mandatul de vânzare al companiei de curierat Urgent Cargus

Abris Capital Partners, manager de capital privat cu interese de investiții în Europa Centrală și de Est, a început procedurile pentru demararea primului său exit local prin vânzarea companiei de curierat Urgent Cargus.

În acest scop, Abris Capital a dat încă de anul trecut mandat bancherilor de investiții de la Rothschild să pregătească procesul de vânzare, tranzacție așteptată să fie finalizată în acest an, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea Urgent Curier, al doilea operator privat de profil din piață, de către Abris Capital este cotat ca unul dintre cele mai mari exituri locale ale unui fond de private equity activ local din ultimii ani, dacă exceptăm vânzarea Profi de către Enterprise Investors pentru 533 mil. Euro în numerar – tranzacție semnată la finele lunii noiembrie 2016.

Ultima vânzare locală importantă, coordonată de către banca de investiții Rothschild, a fost exitul din 2015 al fondului de investiții Advent International și al antreprenorului Wargha Enayati din afacerea Regina Maria, tranzacție estimată la aproximativ 150 mil. Euro.

În sectorul de profil, Austrian Post a semnat în septembrie 2016 vânzarea pachetului integral de acțiuni al Postmaster către omul de afaceri Octavian Radu, care era deja acționar în afacerea Total Post. Valoarea tranzacției de exit a operatorului poștal austriac din România este estimată la 3 – 4 mil. Euro, decizia fiind luată în contextul în care compania înregistra pierderi, potrivit datelor publicate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 6 octombrie 2016.

Abris Capital Partners a intrat în octombrie 2012 pe piața din România prin achiziția Cargus de la DHL, tranzacție finalizată în 2013. Apoi, în iulie 2014, Abris a anunțat achiziția afacerii Urgent Curier de la familia Corina și Sebastian Bălășescu. Ulterior, Abris a fuzionat operatorii de curierat locali preluați formând o singură platformă, Urgent Cargus. Echipa de conducere în frunte cu Gian Sharp s-a ocupat de integrarea companiilor și este concentrată pe îmbunătățirea rezultatelor financiare ale afacerii, în condițiile în care fondul de investiții urmează să-și facă în mod natural exitul.

În august 2015, fondul de investiții și-a refinanțat achizițiile de la Cargus și Urgent Curier printr-un credit de 162,4 mil. Lei (36,9 mil. Euro) contractat de la BCR și BRD, suma maximă garantată de către Urgent Cargus, noul debitor, fiind de 194,88 mil. Lei (44,2 mil. Euro).

În septembrie 2015, Abris a decis reducerea capitalului social a Urgent Cargus cu 86,6 mil. Lei (circa 20 mil. Euro), sumele fiind distribuite către acționarii companiei. Alte 10 mil. Lei (2,4 mil. Euro) au fost direcționate cu titlu de dividende în contul profiturilor obținute în perioada 2012 – 2014 tot către proprietarii Urgent Cargus.

Prin aceste operațiuni, Abris și-a recuperat banii investiți în cele două companii, astfel că prețul obținut din vânzarea Urgent Curier va intra cu titlu de beneficiu net în conturile fondului de investiții.

Pe piața serviciilor poștale din România, estimată la 2,4 mld. Lei (550 mil. Euro) în 2015 de către autoritatea de reglementare sectorială ANCOM, Urgent Cargus intră în categoria celor mai mari furnizori cu trafic de trimiteri poștale, pe segmentul de coletărie, precum și în alte segmente ale pieței de profil.

Primii zece operatori de profil au concentrat 86% din veniturile obținute din servicii poștale în 2015, printre aceștia numărându-se compania de stat Poșta Română, Fan Courier și Urgent Cargus.

Piața de profil a înregistrat în 2015 o creștere generală de 4,4% și este cotată ca un domeniu cu potențial, dacă ne uităm la ultimele tranzacții în sector.

Piața globală de profil a înregistrat anul trecut achiziția TNT Express de către FedEx pentru 4,4 mld. Euro, adică în jurul unui multiplu de 9 EBITDA (câștigul obținut înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

Ultimul bilanț public indică pentru Urgent Cargus o cifră de afaceri în 2015 de 311,9 mil. Lei (70,2 mil. Euro) și un profit net de 10,67 mil. Lei (2,4 mil. Euro) la un personal format din 1.205 angajați.

Cezar Scarlat, partener Abris Capital Partners și șeful biroului local, este unul dintre cei mai activi manageri de private equity la nivel local, bifând în mai puțin de patru ani (octombrie 2012 – iulie 2016) achizițiile Cargus, Urgent Curier, precum și a altor operatori de curierat mai mici, respectiv achiziția pachetului majoritar în grupul de firme Pehart în 2015 și a pachetului de 82% din acțiunile grupului de firme Green Group în primul semestru al anului 2016.

Abris Capital a preluat în 2016 platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack de la miliardarul polonez Leszek Czarnecki în cadrul unei tranzacții estimate la 825 mil. zloți (186 mil. euro).

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare două fonduri de investiții cu capital de 770 mil. euro, din care ultimul a fost ridicat în 2013 cu o capitalizare de 450 mil. euro și din el se derulează investiții. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Ultimul fond ridicat de Abris Capital a investit deja banii și este de așteptat să ridice un nou fond de investiții, mișcare la care au recurs în ultima vreme și alți manageri de capital de risc din regiune.

Tichetul de investiție al Abris în cadrul unei tranzacții se situează, de regulă, între 20 și 60 mil. euro, dar poate fi considerabil mai mare alături de co-investitori.

Pe piața managerilor de capital privat concentrați pe investițiile din România și din regiunea Europei Centrale și de Est, Abris Capital Partners concurează în tranzacții de anvergură similară sau apropiată cu cele de care sunt interesați și competitori regionali precum Enterprise Investors, Innova Capital sau Mid Europa Partners, toți activi și pe piața locală.

Grupul american Fitbit preia Vector Watch în contextul unei scăderi puternice a pieței globale de ceasuri inteligente pentru a-și întări propriile capacități de dezvoltare de produse noi. Fondul de investiții Gecad, principalul vânzător al Vector Watch, își face exitul la trei ani de la prima sa rundă de investiții în afacere

 

Compania americană Fitbit, lider pe segmentul dispozitivelor portabile inteligente de măsurare, preia anumite active ale afacerii Vector Watch în cadrul unei tranzacții prin care își întărește propriile capabilități de dezvoltare de noi produse.

Producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch a anunțat, astăzi, că platforma sa de software și echipa sa urmează să fie preluate de către Fitbit. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Tranzacția de vânzare a Vector Watch survine în contextul în care ultimele date ale IDC indică o scădere a pieței globale de ceasuri inteligente cu 51,6% a volumelor de unități vândute în trimestrul al treilea până la 2,7 milioane unități livrate. Din rândul primilor cinci jucători la nivel global, Apple, liderul pieței de profil, a înregistrat un declin de 71,6% în perioada raportată, Lenovo (nr. 4 global și proprietarul Motorola) a avut o cădere de 73,3%, iar Pebble (nr.5 la nivel global) a avut o scădere de peste 54% în ultimul an. Fitbit a anunțat pe 7 decembrie 2016 că preia platforma de software și echipa Pebble în cadrul unei tranzacții anunțate după un tipar ce precede pe cel al Vector Watch, un jucător mai tânăr fondat în 2014. Nici valoarea achiziției Pebble, care deține 3,2% din volumele vândute pe piața globală de profil, nu a fost făcută publică, însă valoarea tranzacției ar fi fost sub 40 mil. Dolari, conform Bloomberg.

Fitbit este lider global pe segmentul vânzătorilor de dispozitive portabile inteligente de măsurare cu cotă de piață de 24,5% în primul trimestru din 2016, urmat de Xiaomi și de primii trei producători de ceasuri inteligente din lume Apple, Garmin și Samsung, conform datelor IDC.

Vector Watch va continua să-și vândă ceasurile produse, însă nu vor fi aduse noi îmbunătățiri produsului nici pe partea de software, nici pe cea de hardware. Reprezentanții Fitbit au precizat astăzi că nu va fi preluată și componenta de hardware a afacerii și că un centru de dezvoltare va fi functional la București, unde se află echipa Vector Watch. Vector Watch are sediul la Londra și are deschise birouri la București, Sillicon Valley (SUA), Amsterdam și Hong Kong.

Fondul de investiții Gecad, condus de către Radu Georgescu, și-a anunțat astăzi exitul din Vector Watch în urma tranzacției încheiate cu Fitbit. Gecad a vândut pachetul majoritar al afacerii.

Afacerea Vector Watch, orientată către producția unor ceasuri inteligente cu o autonomie a bateriei de 30 de zile, s-a dezvoltat în urma a trei runde de finanțare, a căror valoare totală se situează la aproximativ 12 mil. Dolari.

Afacerea, pornită de către Andrei Pitiș, a atras în iulie 2014 o primă investiție de 0,5 mil. Euro din partea Gecad. În noiembrie 2015, Vector Watch a atras o nouă rundă de investiții de 5 mil. Dolari, din care 2 mil. Dolari au venit de la Gecad, 1,6 mil. Dolari de la fondul de investiții Catalyst România, iar 1,4 mil. Dolari au venit de la investitorii privați Mihai Popescu, Bogdan Vlad și Radu Apostolescu, aflat printre fondatorii afacerii Emag. Radu Georgescu, omul care conduce Gecad, s-a arătat, inițial, foarte optimist  față de evoluția Vector Watch, afacere pe care o vedea conform propriilor aprecieri capabilă să devină un așa-zis unicorn, adică să ajungă la o valoare minimă de 1 mld. Dolari.

Reprezentanții Gecad și ai Catalyst România nu au putut fi contactați pentru mai multe detalii pe marginea tranzacției cu Fitbit.

Fitbit, cumpărătorul Vector Watch, este o companie listată pe bursa de la New York, unde are o capitalizare de piață de 1,74 mld. dolari. Compania a raportat un profit net de 176 mil. dolari și venituri de 1,858 mld. dolari în 2015 la un personal format din 1.627 angajați.

Gecad, condus de către Radu Georgescu, și Catalyst România, a cărei echipă este condusă de către omul de afaceri și investitorul Marius Ghenea, au un istoric comun semnificativ în tranzacțiile derulate recent.

În martie 2016, Gecad și Catalyst au investit împreună 1 mil. Euro în Smart Bill, lider pe piața locală de facturare. Ambele fonduri de investiții au în vizor, dealtfel, tinere afaceri cu premise de creștere rapidă, însă cu nevoie de capital proaspăt pentru dezvoltare.

Catalyst investește între 0,2 și 2 mil. Euro într-o afacere într-o primă rundă, în timp ce Gecad poate investi între 1 și 10 mil. Dolari, conform datelor Crunchbase.

Gecad este deja un investitor versat în zona companiilor locale de tehnologie, dezvoltând o rețetă prin care investește capital de dezvoltare într-o companie cu potențial international, extinde prezența internațională a companiei respective, iar apoi într-un termen care variază în jurul a circa 3 ani își face exitul folosindu-și rețeaua internațională de contacte, bazată cu predilecție în bazinul companiilor sau a fondurilor de investiții în tehnologie din Sillicon Valley (SUA). Printre cumpărătorii companiilor vândute de către Gecad s-au aflat însă investitori și din alte zone geografice, cum a fost cazul grupului sud – african Naspers sau Coinify, companie cu sediul în Danemarca.

Gecad și-a făcut intrarea în lumea investitorilor americani în 2003 odată cu vânzarea tehnologiei antivirus RAV către gigantul american Microsoft, iar apoi au urmat alte tranzacții cum ar fi vânzarea epayment către Allegro Group, vânzarea Coinzone către Coinify sau cea a Avangate către fondul de investiții Francisco Partners.

adm-capital-ceramica-main

Fondul de investiții ADM Capital iese la vânzare cu producătorul de cărămizi Brikston, fosta Ceramica Iași, pentru a profita de condițiile de piață. Tranzacția de exit așteptată să se finalizeze în 2017 vine la numai doi ani după achiziția de peste 15 mil. Euro de la Advent

Fondul de investiții ADM Capital pregătește vânzarea Brikston Construction Solutions, unul dintre cei mai mari producători locali de pe piața de cărămizi, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția de exit începe într-un context de piață favorabil, după un an în care lucrările de construcții au avut un ritm bun de creștere, iar activele locale sunt printre cele mai atractive pentru investitorii străini cu apetit pentru regiune. Vânzarea afacerii ar putea ajunge în faza finală la jumătatea anului viitor, susțin surse din piață.

În acest an, au avut deja loc câteva tranzacții locale pe piața materialelor de construcții care confirmă încrederea investitorilor în potențialul de creștere al sectorului. Astfel, Wienerberger a anunțat în aprilie achiziția fabricii de cărămidă din Buzău a lui Omer Susli, proprietarul Praktiker România, iar grupul american PPG a anunțat luna trecută achiziția afacerii cu vopseluri Deutek de la un fond de investiții administrat de către Axxess Capital. Ambele tranzacții au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Recent, grupul Braas Monier a finalizat achiziția unei fabrici de țiglă la Craiova de la grupul irlandez CRH într-o tranzacție de 7 mil. Euro.

ADM Capital a investit până acum aproape 20 mil. Euro pentru a prelua pachetul de 84,88% din acțiunile Ceramica Iași în 2014 de la Advent și în achizițiile ulterioare de titluri de la acționarii minoritari. ADM Capital are o participație de aproximativ 99% din acțiunile Brikston Construction Solutions, fosta Ceramica Iași.

Anthony Stalker, partener și Chief Investment Officer al ADM Capital Europa, a precizat într-un mail trimis jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO că nu comentează în ceea ce privește companiile din portofoliu.

Asia Debt Management Hong Kong Limited a intrat pe piața din România în 2014 prin achiziția Ceramica Iași, unul dintre producătorii majori locali de pe piața cărămizilor. Momentul a fost favorizat de către seria de tranzacții de dezinvestire ale Advent International, care luase decizia strategică de a-și vinde pe rând companiile locale din portofoliu – Deutek (exit 2013), Ceramica Iași (exit 2014), rețeaua de servicii medicale Regina Maria (exit 2015).

După achiziția pachetului majoritar de acțiuni la Ceramica Iași, ADM Capital a trecut la lansarea unei oferte de achiziție a acțiunilor de la acționarii minoritari pentru a putea trece pragul necesar de 90% și a delista compania de pe piața bursieră. ADM Capital a plătit atunci un preț de achiziție de 0,6957 lei pe acțiune, iar în octombrie 2015 a reușit să retragă acțiunile companiei de la tranzacționare. A continuat însă să fie interesată de achiziția acționarilor minoritari rămași în companie.

Brikston Construction Solutions luptă pe o piață a cărămizilor, unde lider este compania austriacă Wienerberger, lider global în sector, iar o poziție importantă este ocupată de către Cemacon, care a traversat recent un proces de restructurare a împrumuturilor și a reușit în ultimii ani să-și majoreze cota de piață.

Piața de profil a avut o creștere de 10% în 2015 și pentru acest an au fost avansate estimări privind o rată de creștere de circa 8 – 10%. În plus, investitorii mizează pe potențialul sectorului dat fiind că România este cotată ca având nevoi locative semnificativ peste alte piețe din regiune, în condițiile în care nu este acoperită cererea de locuințe, la care se adaugă și necesitatea înlocuirii unora dintre acestea datorită vechimii și gradului avansat de uzură.

Indicele volumului lucrărilor de construcții a crescut în primele nouă luni ale anului cu 1,9% față de perioada similară a anului trecut, susținut mai ales de rata de creștere a lucrărilor de construcții noi, de 4,5%, conform datelor Institutului Național de Statistică.

În primele nouă luni ale acestui an, numărul locuințelor terminate a ajuns la 36.957 de unități, cu 5.783 mai multe față de perioada similară din 2015. Trendul de creștere este susținut de investițiile private, în timp ce fondurile publice au o pondere nesemnificativă în finanțarea acestor lucrări, mai arată datele INS.

La momentul preluării de către ADM Capital, Ceramica Iași înregistrase în ultimul său bilanț anual încheiat la 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri de 72,2 mil. Lei și un profit net de numai 0,08 mil. Lei la 213 angajați.

Brikston Construction Solutions, care operează fabrica de la Iași, a raportat pentru anul trecut un profit net de 2,8 mil. Lei la o cifră de afaceri de 67,2 mil. Lei, respectiv 204 angajați.

În luna ianuarie a acestui an, acționarii companiei au decis să împrumute până la 12 mil. Euro pentru refinanțarea unor împrumuturi luate de la bănci, finanțarea unor acțiuni de reducere a capitalului social, răscumpărări de acțiuni proprii, dividende sau în scopuri de investiții. Compania a luat mai multe credite de-a lungul timpului de la ING Bank pentru a-și finanța operațiunile, conform ultimelor informațiilor disponibile.

Brikston, în mandatul ADM Capital, s-a uitat recent la achiziția operațiunilor de producție cărămizi ale lui Omer Susli, patronul Praktiker România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Dar Wienerberger a anunțat pe 26 aprilie achiziția fabricii de cărămizi din Buzău a lui Omer Susli, iar austriecii dau semne că ar putea fi interesați de noi achiziții pe piață.

Cine sunt investitorii din spatele ADM Capital

 

ADM Capital este un investitor de capital privat fondat în 1998, a cărui arie de interes sunt companii din Asia și Europa Centrală și de Est. Are sub administrare mai multe fonduri de investiții, însă numai unul dintre ele a fost ridicat cu scopul de a investi în regiunea din care face parte și România.

În 2007, ADM Capital a deschis un birou la Istanbul pentru a se putea concentra asupra oportunităților de investiții în regiune.

În 2011, ADM Capital a finalizat strângerea de bani pentru fondul de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, cu un capital total de 265 mil. Euro.

Fondul și-a setat ținta pe companiile mici și medii din Europa Centrală și de Est, respectiv Turcia, cu planuri de restructurare sau cu nevoi de lichidități, dar suficient de puternice cât să supraviețuiască provocărilor crizei financiare globale.

BERD a investit 56 mil. Euro în acest fond, potrivit ultimelor informații disponibile, și au venit alături și alte instituții financiare internaționale.

Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) a venit cu o finanțare de 15 mil. Euro, iar IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a pus capital în fond în valoare de 47,55 mil. Dolari (35 mil. Euro).

De asemenea, la fondul de investiții concentrat asupra regiunii în care activa și Ceramica Iași a contribuit și FMO din Olanda cu 15 mil. Euro.

Fondul European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene de Investiții, a investit în fondul ADM CEECAT Recovery Fund prin două vehicule. Fondul de fonduri de investiții Istanbul Venture Capital Initiative (IVCI) a investit 24 mil. Euro în fondul administrat de ADM Capital. La IVCI, printre investitori se numără pe lângă Fondul European de Investiții și Garanti Bank, National Bank of Greece, Banca de Dezvoltare a Turciei TKB, Fundația de Dezvoltare Tehnologică din Turcia (TTGV) și Organizația pentru Dezvoltarea Industriei Mici și Mjilocii din Turcia KOSGEB.

Fondul de fonduri de investiții Mezzanine Facility for Growth (MFG), în care Fondul European de Investiții este investitor și administrator, a investit 40 mil. Euro în fondul ADM Capital pentru regiune.

Alte 80 mil. Euro au venit în ADM CEECAT Recovery Fund de la fonduri de pensii, instituții, investitori privați, precum și de la partenerii ADM Capital.

Reprezentanții ADM Capital declarau la începutul anului că au în plan ridicarea unui nou fond de investiții dedicat regiunii. Mai mulți manageri de capital privat au început să strângă fonduri de la investitori pentru noi fonduri de investiții cu țintă pe piețele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România.

DOSARUL MIRSANU.RO PRIVIND TRANZACȚIA DE VÂNZARE A PROFI

ACTUALIZAT LA 15 FEBRUARIE 2017

Citește colecția de articole și exclusivități ale jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO privind tranzacția de vânzare a lanțului de comerț Profi, cea mai mare tranzacție a unui fond de investiții realizată în România și cea mai mare tranzacție din istoria pieței locale de retail.

Aveți detalii despre calendarul tranzacției, pașii tranzacției, ofertanții, băncile, avocații și consultanții implicați în tranzacția dintre Mid Europa Partners și Enterprise Investors în articolele postate mai jos în ordine cronologică.

Managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors a angajat bancherii de investiții de la Citi pentru vânzarea lanțului de magazine Profi

Enterprise Investors despre mandatul dat Citi pentru explorarea opțiunilor strategice la Profi: “Nu s-a luat nicio decizie cu privire la Profi. Căutăm în același timp o structură de finanțare optimă care să susțină o creștere viitoare la fel de ambițioasă”. Fondul de investiții nu precizează dacă mandatul acoperă o potențială tranzacție de vânzare a Profi

Citi tatonează terenul pentru aranjarea finanțării necesare achiziției lanțului de supermarketuri Profi. Banca americană de investiții are șansa să lucreze și cu potențialul cumpărător, după ce a primit déjà mandatul din partea fondului de investiții Enterprise Investors, așteptat să-și facă exitul din lanțul de supermarketuri

Tranzacția de vânzare a lanțului Profi la start: Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins, printre numele așteptate să intre în cursa pentru achiziția rețelei de supermarketuri. Enterprise Investors va primi până pe 30 septembrie ofertele neangajante. Cumpărătorul are opțiunea de a-și finanța achiziția printr-un împrumut aranjat de către Citi

Fondurile de investiții domină lista scurtă a investitorilor selectați pentru achiziția Profi: Mid Europa, KKR și fondul Pamplona Capital al unui miliardar de origine rusă, printre numele așteptate să ajungă în faza finală a tranzacției de exit a Enterprise Investors

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners fac due dilligence pentru a-și pregăti ofertele de achiziție a pachetului de 100% din Profi. Termenul pentru depunerea ofertelor angajante expiră pe 18 noiembrie. Vânzarea Profi indică o tranzacție de tip secondary

Cine va încasa sutele de milioane de euro din vânzarea Profi: Fonduri de pensii din California și Finlanda, Banca Europeană de Investiții, investitori globali de talia Carlyle, MetLife, Morgan Stanley, Allianz, Adam Street Partners. Managerii Enterprise Investors, directorii Profi, bancherii de investiții de la Citi și avocații de la RTPR Allen & Overy vor avea fiecare câte o felie din prețul de vânzare, care ar putea ajunge în jurul a 500 mil. euro

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners își aranjează propriile finanțări bancare. ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, BT sau BCR, pe lista potențialilor finanțatori pentru împrumutul de achiziție al Profi. Valoarea creditului sindicalizat pentru achiziția Profi ar putea ajunge în jurul a 170 – 180 mil. Euro

Tranzacția de vânzare a Profi: BC Partners lucrează cu avocații de la Clifford Chance în timp ce rivalii de la Mid Europa sunt asistați de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. Cine sunt cei trei jucători din piața locală a avocaturii de afaceri din runda finală a tranzacției de la Profi

EY lucrează cu echipe distincte de consultanți pentru fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners, care se luptă pentru achiziția Profi

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners au depus astăzi ofertele angajante pentru achiziția lanțului de magazine Profi. Se apropie momentul semnării tranzacției de exit a Enterprise Investors, a cărei valoare ar putea ajunge până în jurul unui ordin de mărime de circa 600 mil. Euro. Tranzacția de tip secondary va deveni cea mai mare din istoria pieței locale de retail, depășind semnificativ tranzacția Auchan – Real

Fondul de investiții Mid Europa Partners ar putea fi anunțat astăzi drept cumpărătorul lanțului de magazine Profi de la Enterprise Investors în cadrul unei tranzacții – record pentru piața din România

Tranzacția Mid Europa – Profi: ING Bank, Raiffeisen și Citi vor finanța Mid Europa cu un împrumut sindicalizat pentru achiziția Profi. Valoarea finanțării pentru achiziția Profi poate trece de 200 mil. Euro

Cine dă banii pentru achiziția Profi – BERD, BEI, fondul suveran din Singapore GIC, China Investment Corporation, fondurile americane Carlyle și Pantheon sau fonduri de pensii din Marea Britanie, printre investitorii în fondul de investiții Mid Europa Fund IV. Mid Europa pe piața din retail din regiune: vinde Zabka în Polonia, cumpără Profi în România

Consultanții tranzacției Mid Europa – Profi: Cumpărătorul lucrează cu EY, avocații de la Dechert și Bondoc & Asociații, iar vânzătorul cu Citi, PwC și avocații RTPR Allen & Overy

Mid Europa Partners cumpără cu 533 mil.Euro pachetul de 100% din acțiunile Profi

Afacerea Profi i-a adus jumătate de miliard de euro în 7 ani lui Enterprise Investors. Cifrele celei mai mari tranzacții realizate până acum de un fond de investiții în România: Enterprise Investors va încasa 533 mil. Euro de la Mid Europa pentru 100% din lanțul de comerț Profi, adică un multiplu de peste 10xEBITDA și obține de peste 7 ori mai mult față de banii investiți în afacere. Prețul de achiziție va fi acoperit parțial dintr-un credit sindicalizat de 225 mil. Euro de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit

Erste vine cu aproximativ 35 mil euro, iar Banca Transilvania finanțează cu circa 30 – 35 mil. Euro achiziția Profi de către Mid Europa. Creditul sindicalizat atras de Mid Europa de la 6 bănci este de circa 300 mil. euro, acoperind peste jumătate din prețul de achiziție al Profi

Enterprise Investors: Valoarea tranzacției de achiziție a 100% din acțiunile Noriel din aprilie 2016 a fost de 24 mil. Euro. Vânzarea Profi, cel mai mare exit din istoria de 27 de ani a managerului regional de fonduri de investiții

Fondul de investiții londonez Pantheon International Plc dă 3,4 mil. Euro pentru plata prețului de 533 mil. euro pentru achiziția Profi de către Mid Europa

Tranzacția Mid Europa – Profi: Consiliul Concurenței a autorizat preluarea Profi. Sindicatul de bănci este așteptat să pună circa 300 mil. Euro pentru finanțarea parțială a achiziției până săptămâna viitoare. Finalizarea achiziției Profi de către Mid Europa va avea loc la jumătatea lunii februarie

Mid Europa Partners este de astăzi proprietarul Profi după finalizarea tranzacției cu Enterprise Investors. Sindicatul format de Citi, ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, Erste și Banca Transilvania a finanțat cu circa 247 mil. Euro plata prețului de achiziție. O altă facilitate de credit de aproximativ 60 mil. Euro va fi destinată finanțării programului de investiții al Profi, inclusiv eventuale achiziții. Enterprise Investors a vândut Profi la o valoare de întreprindere care merge spre 600 mil. Euro

profi-mid-europa-tranzactie-main

Afacerea Profi i-a adus un profit de jumătate de miliard de euro în 7 ani lui Enterprise Investors. Cifrele celei mai mari tranzacții realizate până acum de un fond de investiții în România: Enterprise Investors va încasa 533 mil. Euro de la Mid Europa pentru 100% din lanțul de comerț Profi, adică un multiplu de peste 10xEBITDA și obține de peste 7 ori mai mult față de banii investiți în afacere. Prețul de achiziție va fi acoperit parțial dintr-un credit sindicalizat de 225 mil. Euro de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit

Enterprise Investors, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții din Europa Centrală și de Est, a semnat în dimineața zilei de 23 noiembrie în biroul RTPR Allen & Overy din București cea mai mare tranzacție realizată până acum de către un fond de investiții pe piața românească.

Enterprise Investors a vândut 100% din acțiunile Profi Rom Food SRL către Mid Europa Partners, un manager de capital privat de 4,3 mld. Euro, și va încasa din vânzare 533 mil. Euro.

Cu tot cu datorii, valoarea de întreprindere a Profi se duce în jurul unui ordin de mărime de 600 mil. Euro.

Anunțul de ieri al vânzării Profi către Mid Europa Partners confirmă o serie de exclusivități publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în perioada 20 iulie – 23 noiembrie legate de valoarea tranzacției, părțile implicate în tranzacție, consultanții angajați în tranzacție, valoarea pachetului de finanțare și a băncilor implicate în finanțarea de achiziție, ofertanții, respectiv calendarul tranzacției. Vezi mai jos DOSARUL MIRSANU.RO AL TRANZACȚIEI DE VÂNZARE A PROFI

Vânzarea Profi de către Enterprise Investors marchează câteva recorduri – este cea mai mare tranzacție realizată de către un fond de investiții în România, este prima tranzacție locală a unui fond de investiții care depășește pragul de 500 mil. Euro, este cea mai mare tranzacție realizată în sectorul de retail din România, reprezintă cea mai mare tranzacție locală de tip secondary, adică încheiată între fonduri de investiții, precum și “cea mai de succes tranzacție în retail din istoria Enterprise Investors”, după cum afirmă Sebastian Krol, partenerul Enterprise Investors responsabil cu această investiție. De cealaltă parte, tranzacția de la Profi înseamnă cea mai mare achiziție realizată de către Mid Europa Partners de la intrarea sa în România în 2015 odată cu achiziția rețelei de servicii medicale private Regina Maria.

Importanța tranzacției a fost subliniată de prezența la conferința de presă de la București a lui Robert Knorr, Co-Managing Partner la Mid Europa Partners, și a lui Jacek Siwicki, președintele managerului de capital privat Enterprise Investors, alături de partenerii direct implicați în tranzacție – Nikolaus Bethen din partea cumpărătorului, respectiv Sebastian Krol din partea vânzătorului.

Enterprise Investors obține astfel la exit un multiplu ]n jurul lui 11 raportat la EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), respectiv de peste 7 ori banii investiți, după cum a răspuns, ieri, Jacek Siwicki, președintele managerului regional de capital privat, unei întrebări adresate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Pentru calcul, este utilizat EBITDA pentru ultimul an de activitate al companiei.

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI a preluat pe 4 martie 2010 pachetul de 100% din acțiunile Profi Rom Food Group (Profi Rom Food, Albinuța Shops, DT Logistic) în cadrul unei tranzacții în valoare de 66 mil. Euro, de la Duna Waiting Participation BV din Olanda. La achiziția de atunci a participat și echipa de conducere a Profi în frunte cu Gunter Grieb, fostul director general al Kaufland România, adică omul care a coordonat extinderea puternică a rețelei locale a grupului german.

Creat ca un magazin de tip discount, lanțul Profi avea în momentul intrării Enterprise Investors în afacere un număr de 67 de magazine și vânzări de 140 mil. Euro în 2009. Enterprise Investors a plătit la achiziția Profi un multiplu de circa 8 față de EBITDA, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe 19 octombrie 2011, Enterprise Investors a anunțat o investiție adițională de 10 mil. Euro printr-o majorare de capital destinată finanțării extinderii rețelei de magazine și a preluării unor lanțuri mai mici de comerț din țară.

În acest context, Enterprise Investors obține un beneficiu de 457 mil. Euro (diferența dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție la care se adaugă investiția adițională) din vânzarea Profi. Cu tot cu dividendele distribuite în anii anteriori, rezultă că banii obținuți de Enterprise Investors după o investiție de 7 ani în Profi se învârt în jurul nivelului de jumătate de miliard de euro.

De cealaltă parte, Mid Europa Partners, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din Europa Centrală și de Sud – Est, va acoperi o parte din plata prețului de achiziție de 533 mil. Euro printr-un credit bancar în valoare de 225 mil. Euro contractat de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit, după cum a răspuns, ieri, Nikolaus Bethlen, partener la Mid Europa, unei întrebări adresate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. O altă parte din banii necesari va veni din capitalul fondului de investiții Mid Europa Fund IV de 800 mil. Euro ridicat în 2014, precum și din facilitatea de co-investiție de 650 mil. Euro care completează fondul.

Întrebat dacă Mid Europa va aplica și la Profi strategia de tip platforming de la Regina Maria, rețea de servicii medicale private cumpărată în urmă cu un an care își accelerează ritmul de creștere cu alte achiziții (așa – numitele “add – on”), Nikolaus Bethlen a confirmat că pe lângă dezvoltarea organică, achizițiile sunt o opțiune deschisă după preluarea Profi.

“Profi este operatorul de retail alimentar cu cea mai mare creștere din România și este ideal poziționat pentru a continua să își dezvolte poziția de lider, oferind o creștere organică în viitor. Am urmărit îndeaproape dezvoltarea Profi în ultimii ani și suntem încântați să avem posibilitatea de a lucre împreună cu conducerea pentru a continua povestea de succes a Profi. Achiziția Profi ne subliniază angajamentul pentru România și este cea de-a doua mare tranzacție din această țară, după ce am cumpărat Regina Maria anul trecut“, afirmă Nikolaus Bethlen, partenerul Mid Europa responsabil de investițiile din Ungaria și România, dând astfel mesajul că echipa de management a Profi în frunte cu Daniel Cîrstea își va continua mandatul și după instalarea noului proprietar.

Profi are astăzi aproape 11.000 de angajați și o rețea formată acum din 484 de magazine, grupate în mai multe formate care acoperă atât orașele, cât și intrarea în mediul rural, ținta pentru acest an fiind atingerea unui număr de 500 de magazine deschise.

Finalizarea tranzacției este așteptată pentru primul trimestru al anului 2017, fiind de așteptat ca dosarul achiziției Profi să primească fără probleme avizul Consiliului Concurenței, și nu condiționat cum a fost în cazul altor tranzacții din retail precum Carrefour – Billa sau Mega Image – Angst. Mid Europa Partners nu are niciun fel de operațiuni în piața de retail, iar Profi are  cotă de piață estimată la aproximativ 5 – 7% la nivelul întregii piețe de retail.

Principalii concurenți ai Profi pe acest segment al pieței de retail sunt Penny Market (din grupul german Rewe), Mega Image (aparținând grupului olandezo – belgian Ahold Delhaize), Lidl (din grupul german Lidl Schwarz), respectiv grupul francez Carrefour (cumpărătorul rețelei Billa și proprietarul rețelei Carrefour Market).

Consultanții Enterprise Investors la tranzacția de exit din Profi au fost banca americană de investiții Citi, în timp ce PwC și AT Kearney au realizat rapoartele de vendor due diligence pe partea financiară și de taxe. Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către o echipă de avocați RTPR Allen & Overy, condusă de către Costin Tărăcilă, Managing Partner și coordonatorul practicii de fuziuni și achiziții din cadrul firmei, și din care au mai făcut parte Roxana Ionescu (Counsel), Alina Stăvaru (Counsel), Andrei Mihul (Associate) și Laurențiu Tisescu (Associate) “împreună cu o echipă numeroasă de avocați care au acordat suport în procesul de due diligence și pe documentele tranzacției”, afirmă reprezentanți firmei într-un comunicat.

De cealaltă parte, Mid Europa Partners a lucrat la achiziție cu firma spaniolă specializată în consultanța de retail Beragua, cu consultanții financiari ai EY, respectiv cu avocații americani de la Dechert, în timp ce pe aspectele de drept local au apelat la serviciile casei de avocatură Bondoc & Asociații.

Mid Europa Partners este un investitor de capital privat, a cărui strategie vizează investiții pe termen mediu între 3 și 6 ani, iar prețul ridicat de achiziție ar putea prefigura până în 2020 – 2021 un exit ce ar trebui să depășească semnificativ pragul de 1 mld. Euro, dacă ritmul de creștere al afacerii se menține în anii următori.

Mid Europa are în portofoliul local afacerea Regina Maria, cumpărată în 2015 de la Advent în cadrul unei tranzacții de peste 140 mil. Euro. La rândul său, Regina Maria a cumpărat în acest an spitalul Ponderas din București, centrul Helios din Craiova, clinica Dr. Grigoraș din Timișoara, respectiv centrul medical Dr. Luca din Pitești.

Tichetul de investiție al Mid Europa se situează, de regulă, între 75 și 200 mil. Euro în cadrul unei tranzacții, achiziția Profi dincolo de pragul tipic dă un semnal puternic de încredere al investitorului în afacere, cât și în piața din România.

Mid Europa Partners, fondată în 1999, a strâns până acum 4 fonduri cu un capital de 4,3 mld. Euro și a finalizat până acum 34 de investiții în regiune.

Enterprise Investors este activ de mai multă vreme în România, având o prezență continuă din 2000 și a investit aici aproape 200 mil. euro. În portofoliul său actual sunt producătorul de materiale de construcții Macon Deva și afacerea cu jucării Noriel cumpărată în acest an. Activitatea la nivel local este coordonată de către Șerban Roman, vicepreședinte al Enterprise Investors, instalat în urmă cu un an și jumătate. Mandatul său este marcat până acum de exiturile din Smartree și Profi (în curs), respectiv achiziția Noriel.

Enterprise Investors, fondată în 1990, a strâns până acum 8 fonduri cu un capital total de peste 2 mld. Euro. A investit 1,7 mld. Euro în 137 de companii și a vândut 115 companii realizând încasări brute de 2,5 mld. Euro din aceste exituri.

Pe piața locală a managerilor de fonduri de investiții, au marcat tranzacții în ultimii ani Abris Capital, Innova Capital, Oresa Ventures, Resource Partners sau Axxess Capital.

Tranzacția Mid Europa – Profi are un impact puternic asupra pieței de fuziuni și achiziții din România, estimată de consultanții EY la 1,1 mld. dolari în primul semestru, care înregistra o scădere de 50% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului anterior.

Cronologia tranzacției

Enterprise Investors a anunțat pe 24 mai că a angajat banca americană de investiții Citi pentru a explora opțiunile strategice privind viitorul afacerii Profi.

Pe lângă rolul de consultant care se ocupa de gestionarea procesului de vânzare, contactarea potențialilor investitori și alte activitpți specifice, Citi a jucat un rol inclusiv în partea de finanțare a achiziției pentru cumpărător, ceea ce indică faptul că banca de investiții va încasa atât comisionul de succes pentru vânzare, precum și cel aferent participării la finanțarea achiziției.

Procesul de vânzare al Profi a atras interesul inițial a mai multor investitori, atât fonduri de investiții, cât și investitori strategici printre ele nume precum Mid Europa Partners, BC Partners, KKR, CVC Capital Partners, Pamplona Capital, Jeronimo Martins (proprietarul rețelei poloneze de retail Biedronka) sau lituanienii de la VP, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, însă neconfirmate de către părțile implicate.

Investitorii interesați au fost invitați să depună oferte neangajante pentru achiziția Profi până pe 30 septembrie. Ulterior, pe lista investitorilor selectați pentru runda următoare au intrat nume precum Mid Europa Partners, BC Partners, KKR și Pamplona Capital, conform unor surse, informațiile nefiind confirmate de către părțile implicate.

Pe fondul informațiilor că Pamplona Capital și KKR s-au retras din tranzacție, Mid Europa și BC Partners au derulat pe parcursul lunii octombrie și în prima parte a lunii noiembrie activități de due diligence alături de echipele de consultanți.

Pe 18 noiembrie, Mid Europa Partners și BC Partners au depus ofertele angajante pentru achiziția a 100% din acțiunile Profi Rom Food.

Pe 23 noiembrie, Mid Europa și Enterprise Investors au semnat la București la sediul RTPR Allen & Overy acordul de vânzare – cumpărare al Profi.

CITEȘTE DOSARUL MIRSANU.RO PRIVIND TRANZACȚIA DE VÂNZARE A PROFI

Managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors a angajat bancherii de investiții de la Citi pentru vânzarea lanțului de magazine Profi

Enterprise Investors despre mandatul dat Citi pentru explorarea opțiunilor strategice la Profi: “Nu s-a luat nicio decizie cu privire la Profi. Căutăm în același timp o structură de finanțare optimă care să susțină o creștere viitoare la fel de ambițioasă”. Fondul de investiții nu precizează dacă mandatul acoperă o potențială tranzacție de vânzare a Profi

Citi tatonează terenul pentru aranjarea finanțării necesare achiziției lanțului de supermarketuri Profi. Banca americană de investiții are șansa să lucreze și cu potențialul cumpărător, după ce a primit déjà mandatul din partea fondului de investiții Enterprise Investors, așteptat să-și facă exitul din lanțul de supermarketuri

Tranzacția de vânzare a lanțului Profi la start: Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins, printre numele așteptate să intre în cursa pentru achiziția rețelei de supermarketuri. Enterprise Investors va primi până pe 30 septembrie ofertele neangajante. Cumpărătorul are opțiunea de a-și finanța achiziția printr-un împrumut aranjat de către Citi

Fondurile de investiții domină lista scurtă a investitorilor selectați pentru achiziția Profi: Mid Europa, KKR și fondul Pamplona Capital al unui miliardar de origine rusă, printre numele așteptate să ajungă în faza finală a tranzacției de exit a Enterprise Investors

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners fac due dilligence pentru a-și pregăti ofertele de achiziție a pachetului de 100% din Profi. Termenul pentru depunerea ofertelor angajante expiră pe 18 noiembrie. Vânzarea Profi indică o tranzacție de tip secondary

Cine va încasa sutele de milioane de euro din vânzarea Profi: Fonduri de pensii din California și Finlanda, Banca Europeană de Investiții, investitori globali de talia Carlyle, MetLife, Morgan Stanley, Allianz, Adam Street Partners. Managerii Enterprise Investors, directorii Profi, bancherii de investiții de la Citi și avocații de la RTPR Allen & Overy vor avea fiecare câte o felie din prețul de vânzare, care ar putea ajunge în jurul a 500 mil. euro

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners își aranjează propriile finanțări bancare. ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, BT sau BCR, pe lista potențialilor finanțatori pentru împrumutul de achiziție al Profi. Valoarea creditului sindicalizat pentru achiziția Profi ar putea ajunge în jurul a 170 – 180 mil. Euro

Tranzacția de vânzare a Profi: BC Partners lucrează cu avocații de la Clifford Chance în timp ce rivalii de la Mid Europa sunt asistați de către White & Case în alianță cu casa de avocatură Bondoc & Asociații. Cine sunt cei trei jucători din piața locală a avocaturii de afaceri din runda finală a tranzacției de la Profi

EY lucrează cu echipe distincte de consultanți pentru fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners, care se luptă pentru achiziția Profi

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners au depus astăzi ofertele angajante pentru achiziția lanțului de magazine Profi. Se apropie momentul semnării tranzacției de exit a Enterprise Investors, a cărei valoare ar putea ajunge până în jurul unui ordin de mărime de circa 600 mil. Euro. Tranzacția de tip secondary va deveni cea mai mare din istoria pieței locale de retail, depășind semnificativ tranzacția Auchan – Real

Fondul de investiții Mid Europa Partners ar putea fi anunțat astăzi drept cumpărătorul lanțului de magazine Profi de la Enterprise Investors în cadrul unei tranzacții – record pentru piața din România

Tranzacția Mid Europa – Profi: ING Bank, Raiffeisen și Citi vor finanța Mid Europa cu un împrumut sindicalizat pentru achiziția Profi. Valoarea finanțării pentru achiziția Profi poate trece de 200 mil. Euro

Cine dă banii pentru achiziția Profi – BERD, BEI, fondul suveran din Singapore GIC, China Investment Corporation, fondurile americane Carlyle și Pantheon sau fonduri de pensii din Marea Britanie, printre investitorii în fondul de investiții Mid Europa Fund IV. Mid Europa pe piața din retail din regiune: vinde Zabka în Polonia, cumpără Profi în România

Consultanții tranzacției Mid Europa – Profi: Cumpărătorul lucrează cu EY, avocații de la Dechert și Bondoc & Asociații, iar vânzătorul cu Citi, PwC și avocații RTPR Allen & Overy

Mid Europa Partners cumpără cu 533 mil.Euro pachetul de 100% din acțiunile Profi

Afacerea Profi i-a adus jumătate de miliard de euro în 7 ani lui Enterprise Investors. Cifrele celei mai mari tranzacții realizate până acum de un fond de investiții în România: Enterprise Investors va încasa 533 mil. Euro de la Mid Europa pentru 100% din lanțul de comerț Profi, adică un multiplu de peste 10xEBITDA și obține de peste 7 ori mai mult față de banii investiți în afacere. Prețul de achiziție va fi acoperit parțial dintr-un credit sindicalizat de 225 mil. Euro de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit

 

mideuropa-tabel-investitorimain

Cine dă banii pentru achiziția Profi – BERD, BEI, fondul suveran din Singapore GIC, China Investment Corporation, fondurile americane Carlyle și Pantheon sau fonduri de pensii din Marea Britanie, printre investitorii în fondul de investiții Mid Europa Fund IV. Mid Europa pe piața din retail din regiune: vinde Zabka în Polonia, cumpără Profi în România

Fondul de investiții Mid Europa Fund IV, ridicat de către Mid Europa Partners în 2014, este ultimul fond al managerului de capital cu interese de investiții în regiune. Are o capitalizare de circa 850 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care face ca fondurile disponibile pentru Mid Europa să ajungă până la aproximativ 1,5 mld. Euro.

Printre investitorii de tip Limited Partners în Mid Europa Partners IV se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu circa 80 mil. Euro, grupul Băncii Europene de Investiții cu circa 50 mil. Euro, dar și alți investitori europeni printre care Private Equity Holding AG din Elveția sau Lancashire County Pension Fund din Marea Britanie.

De asemenea, pe lista investitorilor se află nume din Asia precum fondul suveran de investiții GIC din Singapore și China Investment Corporation. Investitori importanți din SUA precum fondurile Pantheon și Carlyle, care a preluat AlpInvest Partners se mai află pe această listă.

Pe lângă investitorii de tip Limited Partners, în fondurile de investiții se află și categoria celor așa-ziși General Partners, care reprezintă echipa de management a fondului.

Mid Europa Partners este deținută 100% de către partenerii ei, aceștia fiind Thierry Baudon, Robert Knorr, Matthew Strassberg, Zbigniew Rekusz, Nikolaus Bethlen (care coordonează portofoliul de investiții din Ungaria și România), Michelle Capiod, Kerim Turkmen, Pawel Padusinski și Manish Mittal.

Mid Europa Partners a intrat în urmă cu un an în România prin achiziția rețelei Regina Maria în cadrul unei tranzacții de peste 140 mil. Euro. De atunci, Regina Maria a bifat la rândul său noi achiziții de tip add-on.

Mid Europa Partners, administrator peste un capital privat de peste 4,3 mld. Euro, este foarte activ în regiune și a demonstrat un apetit tranzacțional semnificativ. Pe 14 octombrie, Cinven, Permira și Mid Europa au anunțat că au ajuns la un acord pentru achiziția Allegro Group din Polonia de la Naspers (acționarul majoritar al Emag) pentru 3,253 mld. Dolari.

De asemenea, Mid Europa a intrat pe lista investitorilor interesați pentru achiziția pachetului de active SAB Miller din regiune, inclusiv a fabricilor de bere din România, tranzacție aflată în curs.

Vânzarea Profi nu este prima tranzacție pe care o fac împreună Mid Europa Partners și Enterprise Investors.

În 2007, Polish Enterprise Fund (PEF), fond de private equity administrat de Enterprise Investors, a vândut pachetul de 94% din acţiunile deţinute la Medycyna Rodzinna, cel mai mare furnizor de servicii medicale din Polonia, către Mid Europa Partners. Vânzarea s-a situat în jurul sumei de 21,8 mil.Dolari, la un multiplu de 2x, potrivit informațiilor publicate în 2007 pe site-ul Enterprise Investors.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este în curs de vânzare, tranzacția fiind estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro.

Achiziția Profi de către Mid Europa ar putea fi urmată ca și în cazul Regina Maria, de alte achiziții pe piață de rețele mai mici pentru a crește ritmul oricum rapid de dezvoltare al lanțului de magazine în perspectiva unui exit pe termen mediu, care poate avea loc la orizontul anilor 2020 – 2021, afirmă surse din piață.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

Compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

pef-vi-profi-main

Cine va încasa sutele de milioane de euro din vânzarea Profi: Fonduri de pensii din California și Finlanda, Banca Europeană de Investiții, investitori globali de talia Carlyle, MetLife, Morgan Stanley, Allianz, Adam Street Partners. Managerii Enterprise Investors, directorii Profi, bancherii de investiții de la Citi și avocații de la RTPR Allen & Overy vor avea fiecare câte o felie din prețul de vânzare, care ar putea ajunge în jurul a 500 mil. euro

Vânzarea lanțului de magazine Profi se conturează ca o tranzacție a cărei valoare ar putea depăși pragul de 500 mil. Euro, având în vedere ofertele neangajante înaintate de către investitori în prima rundă, susțin surse din piață.

Fondurile de investiții Mid Europa, BC Partners, KKR și Pamplona Capital, din care numai unul este prezent direct în România, însă nu în sectorul de retail, s-au plasat în linia câștigătorilor după prima etapă, iar a doua ciocnire între investitorii rămași în cursa pentru Profi, printre ei Mid Europa și BC Partners, va avea loc vinerea viitoare, adică peste 9 zile, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Dacă tranzacția merge până la capăt, atunci Enterprise Investors ar putea obține un multiplu în jurul intervalului de 6 – 7 ori banii investiți, respectiv un multiplu în jurul a 10 x EBITDA, conform calculelor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, pe baza datelor din piață.

Sutele de milioane de euro pe care Enterprise Investors le-ar putea astfel încasa din vânzarea Profi se vor împărți între investitorii care au pus capital în fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI, managerii Enterprise Investors, managerii Profi Rom Food – compania care administrează lanțul de magazine Profi, bancherii de investiții de la Citi, respectiv echipa de avocați ai RTPR Allen & Overy care asigură consultanța juridică a vânzătorului, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI, administrat de către Enterprise Investors, a fost ridicat în septembrie 2006 și s-a închis la o capitalizare de 658 mil. Euro. Fondul include o participare de 1,25%, de peste 8 mil. Euro, care vine din partea administratorului fondului, adică din partea managerilor Enterprise Investors.

Strângerea de fonduri a început la sfarşitul lunii mai 2006 şi s-a încheiat în doar 3 luni, conform reprezentanților Enterprise Investors, care mai spuneau la acea vreme că în ceea ce privește cererea, atât din partea investitorilor existenţi cât şi a noilor investitori, fondul a fost de două ori suprasubscris.

Investitorii europeni reprezintă 65% din fond, în timp ce investitorii americani au finanţat restul de 35%.

Capitalul fondului de investiții a fost strâns în cea mai mare parte de la o bază de investitori – așa-numiții Limited Partners – în timp ce o parte mică din bani au venit de la echipa administratorului fondului, aceștia fiind așa-zișii General Partners.

Cine sunt marii investitori în fondul de investiții care vinde Profi

Printre investitorii de capital de tip Limited Partners s-au numărat atunci AlpInvest, CalPERS, Fondul European de Investiții (brațul de investiții din grupul Băncii Europene de Investiții), HarbourVest, LGT, MetLife, Partners Group şi alte instituţii financiare recunoscute pe plan international care au mai investit anterior în fonduri ale Enterprise Investors, în timp ce Adams Street Partners, Allianz Private Equity Partners, Bregal, HRJ Capital, Morgan Stanley Alternative Investment Partners, Pantheon, SUVA şi Wilshire au intrat pe lista noilor investitori.

Din cei 658 mil. Euro, 200 mil. Euro au venit de la fonduri de pensii, preciza pentru publicația londoneză Investment & Pensions Europe polonezul Jacek Siwicki, președinte și membru în Consiliul de administrație al Enterprise Investors, responsabil de conducerea operaţiunilor firmei şi de implementarea strategiei de investiţii în întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est.

Potrivit acestuia, banii au venit atunci de la fondul de pensii publice din California (SUA) CalPERS, AlpInvest (un vehicul de investiții deținut de fondurile olandeze de pensii PGGM și ABP) și de la casa de pensii Keva, aflată sub autoritatea guvernului finlandez. AlpInvest, un manager ce are sub administrare active de 38 mld. Euro, a fost ulterior preluată de către fondul american de investiții Carlyle.

Fondul de pensii CalPERS din California este cel mai mare fond public de pensii din SUA, cu o valoare de piață totală de peste 300 mld. Dolari.

CalPERS a investit până acum circa 141,8 mil. Dolari (circa 110 mil. Euro) în fondul de investiții care urma să cumpere în 2009 lanțul de magazine Profi, ceea ce înseamnă că fondul de pensii din California a dat circa 17% din banii folosiți pentru achiziții de către fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, conform datelor făcute publice.

De asemenea, până acum CalPERS a încasat 39 mil. dolari din PEF VI și a înregistrat o rată internă de rentabilitate netă (IRR) de 3,4% pe an, respectiv un multiplu de 1,2 al investiției, potrivit sursei citate.

Având în vedere anvergura investiției, CalPERS va fi unul dintre principalii beneficiari ai vânzării Profi de către Enterprise Investors.

Valoarea investiției finlandezilor de la Keva în fondul PEF VI se situa la circa 5,6 mil. Euro, conform raportului anual al Keva din anul 2007.

Fondul European de Investiții s-a numărat, de asemenea, printre cei mai mari investitori în PEF VI, pentru care a alocat un capital de 50 mil. Euro, aproape de 8% din banii direcționați de către Enterprise Investors pentru achiziții în regiune, inclusiv în România.

Un alt investitor care va avea motive de bucurie pentru exitul Enterprise Investors din Profi va fi LGT, administrator de active condus de către familia casei princiare de Liechtenstein.

LGT administrează, printre altele, fondul de investiții Castle Private Equity, care avea un capital angajat pentru investiții în fondul PEF VI de 10,87 mil. Euro la 31 decembrie 2015, conform datelor din ultimul raport anual.

HarbourVest este un investitor de talie globală, cu peste 40 mld. Dolari sub administrare, care investește în afaceri din Asia, Europa și America.

Gigantul financiar american MetLife are un portofoliu global de investiții de 516 mld. Dolari, conform datelor prezentate la finele lunii septembrie.

Un alt investitor în fondul PEF VI este Adam Street Partners din SUA, care administrează active de peste 27 mld. Dolari. Tichetul de investiție poate varia între 10 mil. și 200 mil. Dolari.

De pe lista investitorilor europeni, Partners Group este un alt manager de investiții, cu active de 55 mld. Dolari sub administrare, înregistrat și listat pe bursa din Elveția.

De asemenea, Allianz Private Equity, parte a gigantului financiar german, are active sub administrare de circa 8,9 mld. Euro în zona fondurilor de investiții, fiind un fond al fondurilor. Tichetul său de capital poate merge între 20 și 120 mil. Euro per investiție.

Un alt investitor global este grupul american Pantheon, cu active sub administrare de peste 34,3 mld. Dolari. Tichetul său de investiție poate merge până la 80 mil. Dolari, conform Financial News.

Gigantul financiar american Morgan Stanley are o ramură dedicate investițiilor, Morgan Stanley Alternative Investment Partners, care avea sub administrare la 30 iunie 2015 peste 55 mld. Dolari plasate prin 200 de fonduri alternative de investiții.

Un alt manager american de investiții este Wilshire, care în urmă cu 20 de ani își lansa primul său fond de fonduri de investiții. La 31 decembrie 2015. Wilshire Private Markets avea capitaluri de investiții de peste 5,3 mld. Euro, iar prin Wilshire Funds Management oferea consultanță de investiții pentru administratori de active de 148 mld. Dolari.

Bregal Investment este divizia de fonduri de investiții a grupului European Cofra Holding AG, cu sediul la Zug (Elveția). Grupul Cofra are în portofoliul său lanțul de magazine de retail de îmbrăcăminte C&A, prezent și în România, afacere fondată de către frații olandezi Clemens și August Brenninkmeijer în 1841, care și-au pus astfel numele pe rețeaua de magazine. Bregal are capital de 9,5 mld. Euro angajat sau investit.

SUVA, un alt investitor european al PEF VI, este cunoscută și sub numele de Swiss National Accident Insurance Institution, fiind o instituție elvețiană din sectorul asigurărilor. SUVA avea sub administrare în 2014 active de circa 2,3 mld. Euro prin divizia sa de fonduri de investiții, iar tichetul său de investiție se situează, de regulă, între 30 și 80 mil. Dolari, conform datelor Financial News.

Vânzătorii “casei”

O poziție specială în tranzacția de la Profi este ocupată de către echipa Enterprise Investors, respectiv de către managerii lanțului de magazine, chiar dacă beneficiile vor fi diferite.

Astfel, pe de o parte, partenerii – acționari ai Enterprise Investors vor beneficia conform propriilor participații de performanța obținută de către fondul de investiții.

Enterprise Investors este condusă de către americanul Robert Farris, unul dintre co- fondatorii firmei în 1990, Jacek Siwicki, Jason Martin și Anne Mitchell, toți membri ai Consiliului de administrație.

De asemenea, din echipa executivă fac parte trei Managing Partneri – Robert Manz, Dariusz Pronczuk și Michal Rusiecki. Din structurile de conducere ale Enterprise Investors mai fac parte patru parteneri – Rafal Bator, Sebastian Krol, Jacek Wozniak și Michal Kedzia.

O altă parte din bani este de așteptat să ajungă inclusiv către echipa din biroul local, din care fac parte Șerban Roman, vicepreședinte EI și country manager, și Cristian Nacu, ex-country manager și Senior Advisor din iulie 2015 pentru EI.

Separat, echipa de management a Profi în frunte cu Daniel Cîrstea, Director General, și Călin Costinaș, Director General Adjunct, ar putea încasa un comision de succes din tranzacție. Surse din piață explică faptul că acest comision de succes din tranzacție care merge către managerii companiei vândute poate pleca de la un nivel sub 1% și poate ajunge, în funcție de specificul tranzacției, dar și a înțelegerilor semnate cu managerii fondului de investiții, până în jurul a 5% din valoarea tranzacției.

Un alt beneficiar direct al tranzacției este banca de investiții Citi, care se ocupă de procesul de vânzare al Profi.

Surse din piață susțin că nivelul comisionului de succes poate fi în jurul a 1% – 2% în cazul unei tranzacții de talia estimată a Profi, însă la nivelul unei bănci globale de investiții așa cum este Citi, valoarea minimă a unui astfel de comision ar fi în jurul a 1 mil. Euro.

De regulă, comisionul de succes pentru o bancă de investiții crește invers proportional cu scara tranzacției ceea ce înseamnă că este un procent mai mic dacă tranzacția este mai mare.

Citi ar putea încasa pe lângă comisionul de vânzare al companiei și un comision pentru aranjarea finanțării de tip staple finance, opțiune la care poate recurge cumpărătorul.

De asemenea, din prețul de vânzare al Profi vor fi plătiți și avocații angajați să ofere consultanța juridică și structura contractului de vânzare – cumpărare. În cazul Profi, Enterprise Investors mizează ca și în cazul altor tranzacții pe serviciile firmei de avocatură RTPR Allen & Overy.

Enterprise Investors a cumpărat în 2009 afacerea Profi pentru 66 mil. Euro și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Enterprise Investors este una dintre cele mai mari firme de private equity din Europa Centrală și de Est. Activă din 1990, firma a strâns opt fonduri cu un capital total ce depășește 2 mld.Euro. Aceste fonduri au investit 1,7 mld. Euro în 136 de companii într-o gamă largă de sectoare și au vândut 111 companii realizând încasari brute de 2,3 mld.Euro.

În România, Enterprise Investors are o prezenţă constantă din anul 2000. Capitalul investit în companii românești este de aproximativ 200 mil.Euro, inclusiv tranzacţia cu Noriel.

Fondul de investiții elen Global Finance a încasat la exitul din TotalSoft de aproximativ 2,5 ori banii investiți

Fondul de investiții elen Global Finance a încasat de aproximativ 2,5 ori banii investiți în afacerea TotalSoft în urma exitului realizat în luna septembrie, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Global Finance a vândut un pachet de 90,5% din acțiunile TotalSoft către compania turcă Logo Yazilim, care a plătit pentru pachetul integral de acțiuni 30,247 mil. Euro. TotalSoft a fost cumpărată la un multiplu de 8,6 x EBITDA raportat la rezultatul înregistrat în 2015, respectiv la aproximativ 7 x EBITDA față de rezultatul estimat pentru acest an.

Fondul elen a încasat astfel peste 27 mil. Euro la exit.

Global Finance a cumpărat în aprilie 2005 prin fondurile sale de investiții Global Romania and Bulgaria Growth Fund și Black Sea Fund un pachet de 88% din acțiunile companiei fondate de către Liviu Drăgan, valoarea tranzacției fiind estimată la circa 7,7 mil. Euro. Fondul elen a investit atunci aproximativ 3,5 – 4 mil. euro  din propriul capital, restul fiind acoperit dintr-o finanțare bancară.

În 2009, Global Finance a preluat cu fondul său de investiții South Eastern Europe Fund un pachet de 90,5% din TotalSoft.

Prețul plătit din capitalul propriu și tranzacția realizată în 2009 totalizează investiția de capital a administratorului elen de capital în cei nouă ani la un nivel de aproape 2,5 ori mai mic decât banii obținuți la exit.

Global Finance a mai realizat în acest an un exit important, prin vânzarea pachetului de control din afacerea Green Group către fondul de investiții Abris Capital. Global Finance și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au încasat circa 40 – 45 mil. Euro din vânzarea pachetelor de acțiuni, dublu față de banii investiți la intrarea în afacere în 2012. Atunci, Global Finance a investit prin intermediul SEEF 16,7 mil. Euro, iar BERD 6,8 mil. Euro.

Ambele tranzacții au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Compania turcească Logo a semnat pe 2 septembrie la București contractul de achiziție al pachetului de 100% din acțiunile TotalSoft pentru care a plătit 30,2 mil. Euro către fondul de investiții Global Finance, Liviu Drăgan (cu o participație de circa 10%) și Florin Manea (cu un pachet de peste 1%).

Clearwater și Allen & Overy au fost consultanții vânzătorului, iar Eversheds și Kolcuoglu au fost consultanții cumpărătorului.

Pe lista investitorilor care s-au arătat interesați de procesul de vânzare al TotalSoft s-au aflat investitori strategici precum Asseco din Polonia și Visma din Norvegia, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Visma este o companie norvegiană, prezentă și în România ca și Asseco, cu venituri anuale de circa 900 mil. Euro pe an și EBITDA de aproape 190 mil. Euro. Visma este controlată de către fondurile de investiții Cinven, HG Capital și KKR, fiecare cu un pachet de 31,3%.

Anul trecut, TotalSoft a înregistrat venituri de 21,3 mil. Euro, iar pentru primul semestru al acestui an a raportat venituri de 10,65 mil. Euro. Câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) au fost în primele șase luni ale anului de 1,97 mil. Euro.

Managerul elen de capital privat Global Finance și-a încheiat exiturile din portofoliul local, însă mai are de vândut portofoliul de proprietăți imobiliare în care a investit dintr-un fond separat.

În 2005, Global Finance a anunțat ridicarea unui fond specializat în investiții imobiliare în regiune cu un capital de circa 150 mil. euro, printre ai cărui investitori se numărau BERD și fondul austriac Immofinanz.

”Am făcut 12 investiții de capital (fără a include imobiliarele) pentru un ordin total de 100 milioane de euro. Primele (achiziții – n.r.), în anii ’90, au fost de un ordin între 2 și 4 milioane de dolari în timp ce cele mai recente sunt de ordinul 15 – 25 milioane de euro”,  declara în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Theodore Kiakidis, partener al Global Finance responsabil de investițiile din piața locală.

Printre primele investiții locale ale Global Finance s-au numărat în perioada 1996 – 1998 producătorul de coloranţi şi aditivi pentru mase plastice Romcolor 2000, producătorul de mobilă Neoset, afacerea cu înghețată Delta și fabrica de pâine Titan (prin intermediul Loulis Group).

Afacerea de asigurări Euroins (2008) și compania de reciclare a deșeurilor Green Group (2012) sunt ultimele investiții ale administratorului de capital elen, care este în faza de dezinvestire a portofoliului local.

Global Finance a evitat complet să mai facă investiții de capital în România din a doua jumătate a anului 2006 și până a trecut ceva timp după criză datorită mediului în care se mișcau prețurile, după cum explica Theodore Kiakidis strategia de investiții a managerului elen de capital privat.

Global Finance, care s-a concentrat pe investiții în Europa de Sud-Est, a avut în portofoliul său local de-a lungul timpului și alte companii precum producătorul de medicamente Sicomed (exitat în 2005, astăzi funcționează sub numele de Zentiva România), lanțul de magazine GSM Germanos (astăzi în portofoliul Telekom România), compania de telefonie mobilă Orange România (parte acum a grupului France Telecom), lanțul de magazine la Fourmi (Mega Image sub mandatul belgienilor de la Delhaize) și afacerile de IT TotalSoft și Axigen (participație vândută în 2011).

Fondat în 1991 la Atena, Global Finance are o listă care cuprinde 80 de investiții în 10 țări din regiune, cu o valoare totală a achizițiilor de peste 820 mil. euro.

Ultimul fond, ridicat în 2006, cu un capital de 350 mil. euro, este și cel mai mare din seria de opt fonduri ridicate de managerul grec de active în ultimii 24 de ani.

Ținta Profi este să ajungă la 500 de magazine până la finele acestui an. Sursă foto : Profi.

Fondurile de investiții domină lista scurtă a investitorilor selectați pentru achiziția Profi: Mid Europa, KKR și fondul Pamplona Capital al unui miliardar de origine rusă, printre numele așteptate să ajungă în faza finală a tranzacției de exit a Enterprise Investors

Fondurile de investiții Mid Europa Partners, KKR și Pamplona Capital au fost selectate pe lista scurtă a investitorilor care continuă cursa pentru achiziția lanțului de magazine Profi, după depunerea ofertelor neangajante în urmă cu o săptămână, susțin surse din piață.

De asemenea, unele surse mai susțin că pe listă se mai află și fondul de investiții BC Partners. Acestea adaugă că ar putea avansa în proces și alți investitori, în funcție de strategia de vânzare stabilită.

Investitorii selectați pe lista scurtă va trebui să-și pregătească echipele pentru a intra în faza de due dilligence (analiză financiară) în vederea pregătirii ofertelor angajante. După depunerea ofertelor angajante, Enterprise Investors va putea selecta viitorul cumpărător al Profi.

Tranzacția de vânzare a Profi de către fondul de investiții Enterprise Investors, cotată de surse din piață în jurul a 300 – 350 mil. Euro, a atras atenția la început mai multor investitori de talie globală, printre care și CVC Capital Partners, dar unii dintre aceștia au decis să nu depună o ofertă neangajantă. Banca americană Citi se ocupă de vânzarea Profi, tranzacție în care cumpărătorul ar putea opta pentru contractarea unei finanțări de achiziție de tip staple finance de la un consorțiu de bănci.

Pe lista investitorilor care au depus oferte neangajante, dar care nu au fost selectați pentru faza următoare se află grupul lituanian VP, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Fondul de investiții Mid Europa are avantajul unei cunoașteri mai bune a pieței locale, după achiziția rețelei de servicii medicale Regina Maria în urmă cu un an în cadrul celei mai mari tranzacții din istoria pieței de profil, estimată în jurul a 130 mil. Euro.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, de unde este în curs de exit.

Zabka concurează pe piața din Polonia cu Biedronka a portughezilor de la Jeronimo Martins. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este o tranzacție estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro, adică în jurul unui multiplu de 13 EBITDA raportat la rezultatul obținut în anul anterior vânzării.

Fondul american de investiții KKR este un investitor care a intrat recent în piața Europei de Sud – Est și până acum tranzacțiile din piața românească nu au suscitat suficient interes până la vânzarea Profi.

KKR are sub administrare active de 131 mld. Dolari. În 2013, KKR a cumpărat cea mai mare companie de cablu din Serbia, SBB, într-o tranzacție de peste 1 mld. Euro.

Pamplona Capital a fost fondat în 2005 și a strâns până acum cinci fonduri de investiții cu un capital total de peste 7 mld. Euro. Fondul IV, strâns în 2014, are o capitalizare de 3 mld. Euro.

Fondatorul Pamplona Capital este miliardarul născut la Moscova în urmă cu 57 de ani, Alexander Knaster. Evreu de origine rusă, Knaster a emigrat în SUA la 16 ani. Apoi, acesta și-a luat o diplomă în matematică și inginerie electrică, iar apoi a făcut un MBA (master în administrarea afacerilor) la universitatea americană Harvard. În 1995, s-a întors în Rusia, iar trei ani mai tâziu a acceptat oferta miliardarului rus Mikhail Fridman pentru a prelua postul de director general al gigantului financiar rusesc Alpha Group. În 2004, a pus bazele Pamplona Capital, în spatele căruia se află din nou puternicul grup rusesc Alpha, controlat de oligarhi ruși. În 2013, Pamplona admnistra active de 6,5 mld. Dolari, din care 2 mld. Dolari aparțineau Alpha Group.

Acum, Pamplona Capital Management are sub administrare active de peste 10 mld. Dolari. Revista americană Forbes a scris că în 2013 Knaster a făcut 600 mil. Dolari când Alpha Group și-a vândut participația în TNK BP pentru 28 mld. Dolari. Averea lui Alexander Knaster era estimată de către Forbes în 2014 la 2,1 mld. Dolari.

Alpha Group este un conglomerat privat rusesc, fondat în 1989, în spatele căruia se află un grup de oligarhi în frunte cu Mikhail Fridman (avere estimată de Forbes la 15,3 mld. Dolari), German Khan (avere estimată la 9,9 mld. Dolari) și Alexei Kuzmichev (avere estimată la 7,7 mld. Dolari). Una dintre companiile aflate în portofoliul conglomeratului rusesc Alpha Group este X5 Retail, care operează un lanț de circa 7.936 de supermarketuri în Rusia și cu venituri anuale de peste 13 mld. Dolari.

BC Partners, un alt nume care s-a interesat de achiziția Profi, are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Vânzarea Profi este una dintre tranzacțiile – vedetă ale regiunii pentru fondurile de investiții mari. În acest moment, alte tranzacții importante sunt în derulare în regiune – vânzarea lanțului Zabka în Polonia, a afacerii de comerț online Allegro din Polonia sau cea a pachetului de fabrici de bere SAB Miller din Europa de Est de către AB Inbev.

Profi este rețeaua de supermarketuri cu cel mai agresiv ritm de extindere în teritoriu, având ca țintă să ajungă la 500 de unități până la finele acestui an.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organică a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

Ținta Profi este să ajungă la 500 de magazine până la finele acestui an. Sursă foto : Profi.

Tranzacția de vânzare a lanțului Profi la start: Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins, printre numele așteptate să intre în cursa pentru achiziția rețelei de supermarketuri. Enterprise Investors va primi până pe 30 septembrie ofertele neangajante. Cumpărătorul are opțiunea de a-și finanța achiziția printr-un împrumut aranjat de către Citi

Tranzacția de vânzare a lanțului de supermarketuri Profi, aflat în portofoliul managerului regional de capital privat Enterprise Investors, ajunge până la 30 septembrie în faza ofertelor neangajante, fiind așteptată participarea unui număr mare de fonduri de investiții și a câteva nume de investitori strategici, conform informațiilor din piață disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins se numără printre candidații așteptați să intre în cursă pentru achiziția afacerii Profi.

De asemenea, surse din piață susțin că tranzacția așteptată să ajungă la un ordin de mărime estimat în jurul a 350 – 400 mil. Euro ar putea atrage interesul și al altor fonduri de investiții de talia KKR, Advent, Blackstone sau Warburg Pincus.

Lista potențialilor candidați la achiziția Profi este estimată în prima fază undeva în jurul a 20 de investitori, din care circa 4 nume ar putea veni din zona investitorilor strategici, în special din rândul grupurilor de retail care nu au operațiuni în România și au acum oportunitatea de a obține printr-o astfel de achiziție suficientă masă critică pentru o poziție de top în piața locală de profil.

Banca americană de investiții Citi este cea care a primit mandatul pentru vânzarea Profi. Ca o noutate pentru piața locală de fuziuni și achiziții, Citi va aranja și o finanțare de tip staple finance prin care va putea oferi cumpărătorului un împrumut sindicalizat împreună cu alte bănci prin care să pună la dispoziție bani pentru achiziția Profi. Finanțarea aranjată de către Citi este opțională pentru cumpărător.

Profi are o cotă de piață de aproximativ 5 – 7% raportată la nivelul a tot ceea ce înseamnă piață locală de retail, care cuprinde mai multe formate precum hypermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate, unități de tip discounter sau cash and carry.

Vânzarea Profi intră pe radarul marilor investitori într-un context de piață favorabil, fiind una dintre atracțiile regiunii cu o economie într-un ritm de creștere de peste 5% și cu o anumită stabilitate la nivel politic la care se adaugă potențialul cert de creștere al consumului.

În plus, tranzacția de la Profi ajunge la un calibru suficient de mare încât să atragă mai multe profiluri de investitor, de la investitori strategici până la fonduri de investiții cu interese regionale și fonduri de investiții globale. În piață, există mulți bani lichizi, dar puține ținte de achiziție suficient de mari care să stârnească apetitul unor astfel de investitori.

Printre investitorii strategici care și-au exprimat și în trecut intențiile de a cumpăra Profi este grupul portughez Jeronimo Martins prin subsidiara sa poloneză, Biedronka.

“Jeronimo Martins Group este întotdeauna foarte atent la oportunitățile de creștere care pot apărea dar niciodată nu facem vreun comentariu referitor la chestiuni potențiale de fuziuni și achiziții”, a răspuns pe 9 septembrie printr-un email jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Rita Fragoso, șeful departamentului de Media din cadrul Jeronimo Martins.

Jeronimo Martins este un grup portughez fondat în 1792, cu operațiuni în Portugalia, Polonia (prin intermediul lanțului de supermarketuri Biedronka cu vânzări anuale de 9,2 mld. euro) și Columbia. Jeronimo Martins are vânzări anuale de 13,7 mld. Euro, EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 800 mil. Euro, 89.027 angajați și un portofoliu de 3.605 magazine.

Jeronimo Martins are o capitalizare bursieră de 9,738 mld. Euro pe bursa Euronext Lisabona. Principalul acționar al Jeronimo Martins este Sociedade Francisco Manuel dos Santos cu 56,1%, urmat de Aberdeen Asset Managers Limited cu 5%, Heerema Holding Company – 5%, BNP Paribas Investment Partners cu 5%, conform datelor de la finele anului trecut. BlackRock a ajuns la 2% în iunie 2016. În 1992, o participație de 49% la Jeronimo Martins Retail (JMR) – parte a grupului portughez – a fost preluată de grupul olandez Ahold, care a finalizat în vara acestui an fuziunea cu grupul belgian Delhaize, proprietarul rețelei Mega Image din România.

Conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Mega Image, care în ultimii ani s-a numărat printre investitorii care au avut discuții pentru achiziția Profi, nu va participa la procesul de vânzare organizat de către banca americană de investiții Citi. Rămâne de văzut ce efecte va avea tranzacția Ahold – Delhaize, care a creat noul concern olandezo – belgian Ahold Delhaize, asupra strategiei Jeronimo Martins față de Profi.

Mid Europa vinde lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, tranzacție estimată către 1 mld. Euro, și se uită la achiziția Profi în România

Un alt investitor care s-a uitat în trecut la achiziția Profi și este interesat acum să depună o ofertă de achiziție este fondul de investiții Mid Europa Partners, proprietarul rețelei de servicii medicale private Regina Maria, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Mid Europa Partners nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol pe subiectul tranzacției de la Profi.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, de unde este în curs de exit.

Zabka concurează pe piața din Polonia cu Biedronka a portughezilor de la Jeronimo Martins. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este o tranzacție estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro, adică în jurul unui multiplu de 13 EBITDA raportat la rezultatul obținut în anul anterior vânzării.

CVC Capital Partners, BC Partners, proprietarul rețelei Migros urmăresc tranzacția de exit a Enterprise Investors

CVC Capital Partners este printre investitorii care au manifestat interes pentru tranzacția de la Profi, datorită calibrului acesteia. CVC Capital Partners are o limită minimă de investiție pentru fondurile sale din Europa la 150 mil. Dolari, însă vizează de regulă tichete de cîteva sute de milioane de euro. Pe piața românească, astfel de tichete apar destul de rar astfel se explică și interesul conjunctural al unor astfel de manageri globali de capital de risc.

CVC Capital Partners s-a mai uitat în 2011 la achiziția grupului A&D Pharma, pentru care își exprimaseră interesul și alte fonduri de investiții din Europa, dar tranzacția nu a avansat.

CVC Capital Partners a strâns de la investitori instituționali, guvernamentali și privați capital de peste 71 mld. Dolari, realizând peste 300 de tranzacții.

BC Partners, un alt nume care se învârte în jurul achiziției Profi, are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Un fond de investiții care vizează tichete de tranzacții de mărimea celui așteptat la Profi este Advent. Pe lângă faptul că este un jucător cu istoric bogat de tranzacții în piața românească, care și-a făcut exitul în 2015 din afacerea Regina Maria, a arătat interes pentru piața de retail din regiune.

În noiembrie 2012, Advent a cumpărat afacerea de retail din Polonia EKO Holding. Fondat în 1984, Advent este un administrator de investiții de talie globală care a investit 31 mld. Dolari în peste 310 de tranzacții în lume.

Printre managerii de capital privat care ar putea să se uite la tichete de tranzacție de anvergura Profi ar putea fi și nume precum Blackstone sau KKR, susțin surse din piață. De asemenea, Warburg Pincus s-a uitat recent la ținte de achiziție în România. Niciunul dintre aceste nume nu a spus dacă este interesat de Profi sau de alte ținte de achiziție în România.

Profi, cea mai valoroasă afacere din portofoliul local al Enterprise Investors

Profi este rețeaua de supermarketuri cu cel mai agresiv ritm de extindere în teritoriu, având ca țintă să ajungă la 500 de unități până la finele acestui an.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organică a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Profi este poziționat ca un lanț de magazine de proximitate, profil pe care merg și alți concurenți precum Mega Image și Carrefour Market. Modelul de afaceri al Profi are la bază o extindere la nivel național, acoperind cu formate mai mici inclusiv zone din mediul rural. Atât locațiile din mediul urban, cât și cele din mediul rural sunt profitabile, explica recent Călin Costinaș, director general adjunct al Profi Rom Food, în cadrul unei dezbateri organizate cu ocazia lansării ultimului raport Deloitte CE Top 500, care a analizat tendințele economice pe piețele din regiune.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără aproape 9.500 de angajaţi.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Pe 11 martie, reprezentanții companiei au semnat un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

Fondul de investiții Abris Capital apasă pedala creșterii la ultima achiziție trecută în portofoliu: Green Group împrumută peste 20 mil. euro de la ING Bank și UniCredit Bank pentru investiții în extinderea capacității de producție

Green Group, lider în industria de reciclare cumpărat recent de managerul regional de capital Abris Capital, a contractat credite de peste 20 mil. euro de la ING Bank și UniCredit Bank.

Compania GreenFiber International, parte din grupul integrat de reciclare Green Group, contractează de la ING Bank Sucursala București și Unicredit Bank două credite de investiții în valoare totală de 11,5 milioane de euro pentru o perioadă de 5 ani, respectiv un credit pentru finanțare TVA de 8,1 milioane de lei ( aproximativ 1,8 milioane de euro) pe o perioadă de 12 luni, potrivit unei hotărâri a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor (AGEA).

Acționarii Green Group au aprobat în cadrul aceleeași AGEA prelungirea cu un an a liniei de credit pentru capital de lucru în valoare de 10 milioane de euro, contractată pe 28 noiembrie 2014, în mod egal, de la UniCredit Bank și ING Bank, sucursala București, precum și majorarea valorii acestui credit la 16,5 milioane de euro.

Împrumutul este garantat cu ipoteci mobiliare pe conturi și subconturi bancare prezente și viitoare deschise la ING Bank și UniCredit Bank, pe stocuri, materii prime, echipamente, creanțe prezente și viiitoare, inclusiv creanțele din asigurări, precum și cu ipoteci imobiliare și interdicții de înstrăinare, grevare, închiriere, dezmembrare, demolare, construire, restructurare, amenajare având ca obiect terenuri și construcții situate pe acestea.

Totodată acționarii Greenlamp Reciclare au aprobat contractarea în comun de către cele 6 companii afiliate ( GreenFiber International, GreenTech, GreenWeee International, GreenLamp Reciclare, GreenGlass Recycling și Total Waste Management), în calitate de codebitori solidari, a unui credit de investiții pe termen lung în valoare de 2,5 milioane de euro, care va fi contractat tot în mod egal de la ING Bank și UniCredit Bank.

Pe 15 septembrie, compania Greenfiber Internațional a anunțat că investește 35 milioane de euro în a treia capacitate de producție de fibră sintetică din 100% material reciclat. Noua fabrică va fi amplasată în Urziceni, pe fosta platforma industrială a ROFEP, achiziționată de către GreenFiber și va avea o capacitate de producție de 30.000 de tone/an de fibră sintetică.

În urma investiției compania devine cel mai mai mare producător european pe acest segment.

GreenFiber Internațional are în vedere o nouă investiție pentru dublarea capacității din Urziceni până în anul 2018, iar la finalizarea proiectului, capacitatea totală de producție a companiei va fi de 113.000 de tone/an, însumând și operațiunile celorlalte două fabrici din Buzău și Iași.

Înființată în anul 2005 la Buzău, GreenFiber International este primul producător din România de fibră sintetică din 100% material reciclat.

Compania face parte din parcul integrat de reciclare Green Group, alături de companiile: GreenTech (cel mai mare procesator european pentru deșeuri PET), GreenWEEE International (cea mai mare fabrică din România de reciclare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice), GreenLamp Reciclare (singura fabrică din România care procesează echipamente de iluminat), GreenGlass Recycling (cea mai mare fabrică de procesare a deșeurilor de sticlă), Total Waste Management (furnizor integrat de servicii de management al deșeurilor și operatorul proiectului de colectare inteligentă, SIGUREC).

În aprilie, managerul de fonduri de investiții Abris Capital a semnat contractul de achiziție pentru 82% din acțiunile Green Group, tranzacție care a asigurat exitul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și al managerului grec de capital privat Global Finance. Achiziția Green Group a fost finanțată exclusiv din capitalul fondului de investiții administrat de către Abris Capital.

Finalizarea tranzacției a avut loc pe 4 iulie, iar valoarea acesteia nu a fost făcută publică.

Tranzacția dintre Abris și Green Group a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015, confirmată printr-un anunț oficial în luna mai 2016.

Green Group este unul din cei mai mari jucători ai industriei de reciclare din Sud-Estul Europei ce proceseaza deșeuri de tip PET, electrice și electronice. Grupul este și cel mai mare operator al unei linii de procesare a deșeului de sticlă.

Compania a raportat, în 2015, venituri consolidate de peste 90 mil. euro si se bazează pe investiții în infrastructura de colectare și reciclare deșeuri din România, Serbia și Macedonia.

Fondul de investiții Abris Capital are în portofoliu compania de curierat Urgent Cargus, grupul de firme Pehart din industria de hârtie și, din vara acestui an, Green Group în sectorul de reciclare.

Axxess Capital vinde afacerea Deutek către un investitor strategic. Liderul global PPG din industria vopselelor ar putea cumpăra producătorul local din care își face exitul fondul de investiții

Managerul de fonduri de investiții Axxess Capital este aproape de vânzarea afacerii cu lacuri și vopsele Deutek, cumpărate în 2013 de la fondul de investiții Advent International, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Axxess Capital are la masă  un investitor strategic dispus să-i cumpere producătorul de vopsele decorative.

Gigantul american PPG, lider la nivel global în sectorul de lacuri și vopseluri, este interesat de achiziția afacerii Deutek aflate în portofoliul Axxess Capital. Mai multe surse din piață susțin că PPG este investitorul care s-a înțeles cu Axxess Capital pentru preluarea producătorului local de vopsele decorative.

Reprezentanții Axxess Capital și ai PPG nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

Vânzarea Deutek de către Axxess Capital se înscrie într-o serie de tranzacții de exit ale managerului de capital privat condus de Horia Manda. Acesta a semnat în aprilie vânzarea pachetului de peste 49% din acțiunile producătorului de jucării Noriel către managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors, respectiv vânzarea în luna iunie a pachetului de 100% din acțiuni la Industrial Access către grupul belgian TVH.

Exitul Axxess Capital de la Deutek vine într-un moment favorabil de piață, dacă avem în vedere că industria de profil a înregistrat în 2015 un ritm de creștere de circa 5 procente, după ani de stagnare și de scădere.

Fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund, ultimul fond ridicat de către Axxess, a cumpărat în 2013 acțiunile producătorului de vopsele Dufa, redenumit Deutek, de la Advent International într-o tranzacție în jurul a 16 mil. Euro.

Axxess Capital a luat pe pierderi compania și a trecut-o pe profit la o marjă netă de 10%, astfel că vânzarea Deutek este de așteptat să aducă un multiplicator bun pentru banii investiți de Axxess Capital.

Deutek a raportat pentru 2015 un profit net de 13,1 mil. Lei (2,9 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 131,5 mil. Lei (29,5 mil. Euro)și un număr mediu de 344 de angajați. În 2012, anul dinaintea preluării afacerii de către Axxess Capital, compania avea o pierdere de 25,1 mil. Lei la o cifră de afaceri de 117,9 mil. Lei și 343 de angajați.

Deutek concurează cu Kober (afacerea antreprenorului Aurel Kober), Policolor (aflat în portofoliul fondului de investiții RC2, condus de Ion Florescu), Fabryo Corporation (controlat de către fondul de investiții Oresa Ventures) pe o piață de lacuri și vopsele cu vânzări anuale estimate la circa 350 mil. Euro pe an. Cea mai mare pondere la nivelul pieței este ocupată de vopselurile decorative, care ajung până la 160 mil. Euro vânzări pe an.

PPG este deja prezent pe piața românească de profil prin PPG Coatings România, companie cu structuri de vânzări însă fără capacități de producție locale. PPG Coatings România (fosta Trilak Coatings SRL) a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 14,2 mil. Lei și un profit net de 0,5 mil. Lei la un număr de 27 de angajați.

PPG este furnizor pentru producătorul auto Renault, proprietarul uzinelor Dacia de la Pitești. La nivel global, PPG este unul dintre liderii industriei de profil alături de concernul Akzo Nobel. PPG s-a uitat și înainte după achiziții pe piața românească, spun surse din piață.

PPG este o afacere fondată în 1883 sub numele Pittsburgh Plate Glass de către John B. Ford și John Pitcairn în Pittsburgh (Pennsylvania, SUA).

Concernul american a ajuns la finele lui 2015 la venituri de 15,33 mld. Dolari și un profit net de 1,406 mld. Dolari, respectiv la un numerar din operațiuni de 1,837 mld. Dolari. Acțiunile companiei sunt listate pe bursa din New York, PPG având o capitalizare bursieră de 26,94 mld. Dolari. Principalii acționari ai companiei sunt investitori instituționali precum Vanguard Group (6,8%), FMR ((6,38%), Massachusetts Financial Services (6,01%), State Street Corporation (4,21%) sau fonduri mutuale precum Fidelity Contrafund Inc cu 2,8%, conform datelor făcute publice la 30 iunie.

Compania ocupă poziția 190 în indexul Fortune 500. PPG și-a bazat creșterea în ultimii ani pe o campanie puternică de achiziții. După o tranzacție în Mexic în 2014 de peste 2 mld. Dolari, în 2015 PPG a finalizat șase achiziții mai mici pentru care a plătit peste 400 mil. Dolari.

Pe piețele din regiune, PPG are o poziție solidă. Astfel, conform unor date prezentate de către grupul finlandez Dejmark, prezent și în România, PPG Deco deține o cotă valorică de 15% din piața de profil din Cehia, 20% din piața slovacă, respectiv 16% din piața din Ungaria prin intermediul mărcii Trilak (cu care este prezent PPG și în România).

Sectorul materialelor de construcții din România a revenit în atenția investitorilor strategici, care văd potențial de creștere în anii următori pe fondul unei creșteri de consum.

Fondul de investiții 3TS Catalyst România va investi 0,7 mil. Euro pentru preluarea unei participații finale de 30 – 40% în platforma de recrutare SmartDreamers, în care au investit anterior și cei doi Managing Partneri ai firmei de avocatură Eversheds România. Marius Ghenea, partener 3TS Catalyst România: Anul viitor vom avea companii din portofoliu pentru primele exituri. 3TS Capital Partners discută o achiziție cu un alt fond de investiții aflat sub administrare

Fondul de investiții 3TS Catalyst România a anunțat, marți, că va investi 0,7 mil. Euro pentru a prelua o participație minoritară semnificativă în platforma de recrutare SmartDreamers din Târgu Mureș, aceasta fiind a zecea companie intrată în portofoliul managerului de capital de risc.

Afacerea Smart Dreamers a fost fondată în 2014 de către Adrian Cernat, Marius Huza și Mihai Ceușan și a trecut până acum prin două runde succesive de investiții realizate de investitori de tip business angels.

La finele lui 2014, platforma de recrutare a obținut o investiție de la Radu Atanasiu, Mălin Ștefănescu și Danu Temelie în valoare de peste 100.000 de euro.

În 2015, SmartDreamers obține cea de-a doua investiție în euro, care conduce la schimbarea structurii de acționariat, grupului de investitori și fondatorilor Adrian Cernat, Marius Huza și Mihai Ceușan alăturându-li-se oamenii de afaceri Mihai Guia, Cristian Lina și Octav Cobzăreanu. Mihai Guia și Cristian Lina sunt Managing Partneri ai biroului local al firmei britanice de avocatură Eversheds.

Odată cu cea de-a doua infuzie de capital, destinată extinderii business-ului în piața din Ungaria cât și în alte piețe la nivel internațional, compania cedează 11% din acțiuni către cei șase business angeli.

În prezent, Smart Dreamers este utilizată de peste 2.000 de companii şi peste 100.000 de candidați în baza de date.

La finalul anului 2015 Smartdreamers a înregistrat o cifră de afaceri netă de 169.058 lei (aproximativ 0,04 mil.euro), o pierdere netă de 678.684 lei ( 0,15 mil.euro ) și un număr mediu de 9 salariați.

Investiția în SmartDreamers marchează finalizarea perioadei inițiale de investiții a fondului Catalyst România. Pachetul pe care Catalyst România îl va prelua în final este de aproximativ 30 – 40%, după cum a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marius Ghenea, Director de investiții al Catalyst România.

Fondul de investiții Catalyst România investește capital în companii nu prin achiziția de acțiuni, ci prin aport la majorare de capital printr-un așa – numit cash in (banii investiți rămânând în companie – n.r.).

Catalyst România a investit până acum de la lansarea fondului în 2013 aproximativ 10 mil. Euro din capitalul total de 15 mil. Euro pe care îl are la dispoziție. Pe lângă investițiile inițiale, sunt investiți bani din fond și pentru runde de capitalizare ulterioare.

“Finanțăm și achiziții făcute de companiile din portofoliu dacă acestea identifică astfel de ținte pe piețele din străinătate”, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marius Ghenea.

Tichetul de investiții al Catalyst România se situează între 0,5 și 1,5 mil. Euro per investiție inițială, care poate fi ulterior completată prin runde ulterioare de investiții.

Astfel, cea mai importantă investiție a Catalyst România pentru o companie din portofoliu ajunge la aproximativ 2 mil. Euro și este în retailerul online Elefant.ro, în care în iulie a fost atras și managerul de capital Axxess Capital, care investește 5 mil. Euro pentru preluarea a 30% din companie. În schimb, în afacerea Avocatnet, Catalyst România a investit aproximativ 0,35 mil. Euro.

Catalyst România este un fond de investiții cu o durată de viață de zece ani. Durata tipică a unei investiții într-o companie este între 3 și 5 ani, după care fondul se pregătește să-și facă exitul.

Banii investiți de către Catalyst România provin din fonduri europene puse la dispoziția întreprinderilor mici și mijlocii prin programul JEREMIE, de la Fondul European de Investiții, fondul de investiții 3TS Capital Partners, BT Asset Management (parte a grupului financiar Banca Transilvania), SIF Moldova, Certinvest Pensia Mea și alți investitori.

La conferința de presă dedicată investiției Catalyst România în Smartdreamers au fost prezenți și Camelia Drăgoi, manager de mandat pentru investiția Catalyst din partea Fondului European de Investiții, respectiv Costin Tărăcilă, Managing Partner al firmei de avocatură RTPR Allen & Overy care asigură consultanța juridică pentru fond la aceste tranzacții.

“Nu suntem în perioada de exit. Anul viitor vom avea companii pentru primele exituri“, a precizat Marius Ghenea, Director de investiții al 3TS Catalyst România.

Potrivit acestuia, există discuții pentru exit, cât și pentru creșterea companiei la VectorWatch.

În acest moment, Catalyst România are în portofoliu firmele 123ContactForm SRL (dezvoltator de soft pentru formulare și chestionare online), Vola.ro, Elefant.ro, Simartis Telecom, Inteligo Media (care administrează portalul de informație legislative și juridică Avocatnet.ro), GreenHorse Games, VectorWatch, SmartBill (administrată de Intelligent IT), Marketizator Friends și Smartdreamers.

Fondul este administrat de către 3TS Capital Partners, una dintre cele mai importante companii de private equity şi venture capital din Europa Centrală şi de Est.

Din echipa 3TS responsabilă de investițiile Catalyst fac parte Marius Ghenea – partener Catalyst România, Sever Totia – partener Catalyst România, Jozsef Kover – partener 3TS Capital Partners și Alina Georgescu, Office Manager.

Sever Totia, investitor cu experiență pe piața americană, intră în echipa de administrare a fondului și va ajuta la dezvoltarea companiilor din portofoliu către exit, cu predilecție către investitorii din SUA.

3TS Capital Partners este unul dintre cei mai focusați manageri de capital pe investiții în zona de Tehnologie Media și Telecom. 3TS Capital Partners investește acum și dintr-un fond de investiții de talie mult mai mare, a cărui capitalizare depășește 100 mil. Euro și unde tichetul de investiții este de circa 5 – 7 mil. Euro.

“3TS are cu fondul de investiții cel mare un proiect de achiziție în zona TMT în România “, a spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marius Ghenea.

Pe piața de private equity, Catalyst România este un fond de investiții cu capital de creștere care se adresează companiilor tinere din domeniul tehnologiei, sector care este vizat și de alți manageri de fond cum este cazul Earlybird, care a investit recent în afacerea DCS Plus.

Hiperdia dispune de o rețea de 23 de centre de imagistică. Sursă foto: Hiperdia.

Regina Maria și Affidea au depus oferte neangajante pentru achiziția lanțului de centre de imagistică Hiperdia. Tranzacția de exit a fondului american de investiții Bedminster Capital, așteptată să ajungă în faza ofertelor angajante peste o lună

Regina Maria și Affidea se află pe lista investitorilor care au depus oferte neangajante pentru cumpărarea afacerii Hiperdia, principala rețea de centre de imagistică medicală din România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția este așteptată să ajungă în faza ofertelor angajante peste o lună, afirmă surse din piață.

Fondul american de investiții Bedminster Capital a început tranzacția de exit la nouă ani după ce a preluat pachetul de 65% din Hiperdia, companie cu sediul la Brașov, informație publicată în premieră pe 5 mai de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Hiperdia, ai Regina Maria și ai Affidea nu au fost disponibili pentru comentarii pe marginea acestui subiect.

Regina Maria a trecut în urmă cu un an de la managerul de capital privat Advent International la administratorul de fonduri de investiții Mid Europa Partners. De asemenea, Affidea International are ca unic acționar grupul de investiții Waypoint Capital.

Vânzarea Hiperdia este cotată ca una dintre cele mai mari tranzacții de pe piața serviciilor medicale private.

Bedminster Capital a preluat în 2007 un pachet de 65% din acțiunile Hiperdia în cadrul unei tranzacții estimate de surse din piață la aproximativ 15 mil. euro, care a inclus și o majorare de capital. Achiziția managerului cu capital de risc s-a realizat prin intermediul fondului de investiții Southeast Europe Equity Fund II (SEEF II), administrat de către Bedminster Capital Management.

Față de momentul achiziției, afacerile Hiperdia au crescut de trei ori. În mandatul Bedminster Capital, Hiperdia a cumpărat în 2008 Pro Life, care opera două centre de imagistică în București.

Pentru 2015, Hiperdia a raportat o cifră de afaceri de 77 mil. Lei (peste 17 mil. Euro) și un profit net de 7,9 mil. Lei (1,8 mil. Euro) la un personal format din 368 de angajați.

Vânzarea pachetului majoritar al afacerii care operează o rețea de 23 de centre medicale în București și în alte orașe mari din România este o oportunitate de achiziție atât pentru Regina Maria, cât și pentru alți operatori locali de servicii medicale private care au planuri de creștere.

Regina Maria a trecut la o campanie de achiziții în acest an, având un capital puternic la dispoziție după venirea Mid Europa Partners. Au urmat pe rând spitalul Ponderas specializat în chirurgia obezității, tranzacție de circa 25 mil. euro, achiziția centrului medical Helios din Craiova și a centrului medical Dr. Grigoraș din Timișoara, prima sub 1 mil. euro, a doua peste 1 mil. euro ca valoare.

Pe piața lanțurilor de centre de imagistică, Affidea România, parte a grupului internațional Affidea, a cumpărat în iulie 2015 trei centre SANMED în Oltenia, iar în septembrie a achiziționat o rețea de 4 centre Phoenix.

Affidea demonstrează că are apetit de achiziții pe acest segment de piață, unde are o rețea formată din 18 centre medicale.

Printre operatorii de profil care au anunțat recent planuri de achiziții se mai află MedLife și Medicover.

Medlife, cel mai mare operator după cifra de afaceri, este angajat, de asemenea, într-o campanie de achiziții la nivel național. Din 2015 încoace a preluat centrul Sama și laboratoarele Ultratest din Craiova, centrul de imagistică Prima Medical din Craiova în 2016, lanțul de clinici stomatologice Dent Estet – o tranzacție estimată la circa 4 mil. euro, cea mai recentă mișcare anunțată fiind achiziția a 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri.

Bedminster Capital a intrat în afacerea Hiperdia prin fondul de investiții SEEF II.

Printre investitorii în fondul SEEF II se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), respectiv Overseas Private Investment Corporation (OPIC).

În 2005, BERD a semnat un acord prin care își exprima intenția de a investi până la 50 mil. dolari în fondul de investiții Southeast Europe Equity Fund II, fond regional cu o capitalizare – țintă de 200 mil. dolari.

Firma Hiperdia a fost înființată la Brașov în februarie 1997 și are acum o poziție de lider local în furnizarea de servicii de imagistică și analize de laborator.

Industria medicală privată este în centrul interesului investitorilor cu apetit de achiziții pentru că este un sector creditat cu o creștere rapidă și cu potențial de dezvoltare în continuare, iar campaniile de achiziții sunt favorizate de fragmentarea pieței de profil. Principalii jucători pe acest segment sunt Medlife, Regina Maria, Sanador și Medicover.

Consiliul Concurenței analizează tranzacția de 5,5 mil. euro prin care fondul de investiții EEAF va prelua 30% din retailerul Elefant Online

Consiliul Concurenței analizează intrarea în acționariatul retailerului online Elefant.ro a fondului de investiții Emerging Europe Accession Fund Cooperatief (EEAF), administrat de către Axxess Capital, potrivit unui comunicat de presă emis de către autoritatea de concurență.

”Autoritatea de concurență va evalua concentrarea economică din punct de vedere al compatibilității acesteia cu un mediu concurențial normal, în conformitate cu Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice”, se precizează în comunicat.

Fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund (EEAF), administrat de către Axxess Capital,  intenționează să preia un pachet de 30% din acțiunile retailerului online Elefant.ro, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Intrarea fondului de investiții a avut loc pe fondul unei runde de finanțare în valoare de 5,5 mil. Euro, realizată prin majorare de capital, la care a participat și fondul de investiții Catalyst România, care și-a majorat participația minoritară deținută în companie. În noiembrie 2014, Catalyst a anunțat preluarea unui pachet de peste 10% din Elefant.ro, afacerea controlată de omul de afaceri Ion Sturza.

Investiția are ca obiectiv accelerarea ritmului anual de creștere de peste 50% pe care Elefant.to îl are în prezent. Retailer-ul online va beneficia de expertiza specifică a noului investitor.

În decursul celor 6 ani de activitate, Elefant.ro a atras mai multe runde de investiții, în acționariat intrând, alături de Fribourg Capital, acționar fondator majoritar și fondurile Catalyst Romania, consiliat de 3TS Capital Partners și acum EEAF.

Retailerul online a fost lansat ca o librărie online în 2010. În 2014 – 2016, compania a cunoscut o extindere puternică prin dezvoltarea rapidă a ofertei sale de produse și prin diversificarea modalităților de livrare, prin înființarea a 18 puncte de livrare în 6 orașe din țară. Un alt pas important în dezvoltarea afacerilor a fost extinderea prezenței în Republica Moldova.

Avocații Țuca Zbârcea & Asociații au asistat EEAF în tranzacție cu o echipă coordonată de către Dragoș Apostol, Partener în cadrul firmei de avocatură, secondat de avocatul Veronica Aman. Alături de cei doi, în proiect s-au mai implicat Roxana Pană, Avocat Senior, Ciprian Săraru, Avocat senior,  și avocatul Gabriela Dinu.

De cealaltă parte, avocații RTPR Allen & Overy au lucrat alături de compania Elefant Online și de acționarii săi cu o echipă  coordonată de către Alina Stăvaru, Counsel în cadrul firmei, și din care au mai făcut parte Laurențiu Tisescu (Associate), Evelin Grigore (Junior Associate) pentru documentele tranzacției, respectiv Roxana Ionescu (Counsel), Andrei Mihul (Associate) și Andrei Lupu (Junior Associate) pentru aspecte de concurență.

Elefant Online (fost Universal Online Promotion) este deținut de fondul de investiții Fribourg Investments, controlat de omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova, prin Millennium Gold Resources Limited (Cipru).

Axxess Capital, condus de către veteranul industriei locale a fondurilor de investiții Horia Manda, este cel mai activ administrator de pe piața fondurilor de investiții și are cea mai puternică schimbare de portofoliu local dintre jucătorii locali de private equity, având în vedere seria de achiziții, respectiv de exituri realizate în ultimul an.

Axxess Capital face achiziții în ultimii ani din capitalul fondului de investiții EEAF, în timp ce fondurile mai vechi pe care le are sau le-a avut în administrare (RAEF – Romanian American Enterprise Fund, BAF  – Balkan Accession Fund) își fac pe rând exitul din afacerile aflate în portofoliu, pe măsură ce durata lor de viață se apropie de sfârșit.

Politica de investiții a Axxess Capital vizează tichete de achiziție de regulă cuprinse între 5 și 15 mil. Euro fie pentru preluarea de pachete majoritare de acțiuni, fie participații minoritare în companii – țintă.

Arkema cumpără cu 485 mil. Euro afacerea de materiale de construcții Den Braven. Prețul de vânzare obținut de Egeria înseamnă un multiplu de 11 aplicat EBITDA. Afacerile din România au o pondere de 11% din compania vândută

Arkema a anunțat miercuri achiziția producătorului olandez de adezivi și izolanți Den Braven de la fondul de investiții olandez Egeria pentru un preț de 485 mil. Euro, conform Bloomberg.

Prețul echivalează cu plata unui multiplu de 11 aplicat EBITDA (câștigurile înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), precizează sursa citată.

Arkema intenționează să fuzioneze proaspăta achiziție cu subsidiara sa franceză, Bostik, care și ea a fost cumpărată anterior la un multiplu similar.

Den Braven aduce în bilanțul noului proprietar vânzări anuale de circa 350 mil. Eur, din care 39 mil. Euro sunt realizate de către subsidiara din România a companiei olandeze.

Egeria a fost asistată la tranzacție de către Evercore, în timp ce Arkema a lucrat intern la achiziție, fără să aibă alături un consultant financiar.

Den Braven România Comex a raportat pentru 2015 un profit net de 18,6 mil. Lei la o cifră de afaceri de 173,5 mil. Lei, respectiv o marjă netă de peste 10%, la un număr mediu de 162 de angajați.

Citi tatonează terenul pentru aranjarea finanțării necesare achiziției lanțului de supermarketuri Profi. Banca americană de investiții are șansa să lucreze și cu potențialul cumpărător, după ce a primit déjà mandatul din partea fondului de investiții Enterprise Investors, așteptat să-și facă exitul din lanțul de supermarketuri

Banca americană de investiții Citi ar putea aranja finanțarea necesară achiziției lanțului de supermarketuri Profi, cea mai așteptată tranzacție de pe piața locală de retail, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul Citi acoperă o tranzacție de tip staple financing, susțin surse din piață, prin care va putea fi oferit de către banca de investiții angajată de către vânzător un pachet de finanțare pentru achiziția Profi. Într-un astfel de caz, pachetul de finanțare însoțește practic contractul de vânzare – cumpărare.

Citi a primit în luna mai mandat din partea managerului polonez de fonduri de investiții Enterprise Investors pentru a se ocupa de evaluarea opțiunilor strategice privind viitorul afacerii Profi.

Banca de investiții ar putea avea astfel oportunitatea de a lucra, pe de o parte, cu vânzătorul într-o tranzacție de tip M&A, respectiv împreună cu potențialul cumpărător în tranzacția de finanțare, necesară plății parțiale a prețului de achiziție.

Pentru a face rost de banii necesari finanțării, aranjorul va trebui să formeze un sindicat de bănci comerciale dispuse să își ia expuneri în cadrul unui astfel de împrumut.

Până acum, au existat déjà astfel de tatonări privind aranjarea unui astfel de împrumut pentru Profi, adaugă sursele citate.

Informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate. Până în acest moment, Enterprise Investors nu a făcut niciun fel de anunț privind scoaterea la vânzare a rețelei Profi, nu a confirmat, însă nici nu a negat explicit existența unui astfel de mandat.

Exitul Enterprise Investors din afacerea Profi este o tranzacție cotată în acest moment de surse din piața de fuziuni și achiziții în jurul unui interval de circa 350 – 400 mil. Euro, însă cifrele pot varia semnificativ în funcție de evoluția EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, a deprecierii și a amortizării) și de ritmul de creștere al afacerii. De asemenea, pachetul de finanțare al achiziției este cotat în jurul intervalului mediu de 160 – 170 mil. Euro, cifră care, de asemenea, poate varia în funcție de anumiți parametri, printre care nivelul EBITDA, respectiv valoarea achiziției.

Lanțul de supermarketuri Profi înregistrează cel mai puternic avans după numărul de locații deschise. Pe 15 iulie, rețeaua a anunțat că a ajuns la 416 magazine.

În 2009, când managerul de capital privat Enterprise Investors a cumpărat cu 66 mil. Euro 100% din acțiunile lanțului Profi, care număra atunci de șase ori mai puține magazine, respectiv 67 de unități.

Reprezentanții Enterprise Investors au anunțat pe 24 mai că “Polish Enterprise Fund VI (PEF VI), un fond de private equity administrat de Enterprise Investors, a anunţat astăzi că intenţionează să evalueze opţiunile strategice disponibile pentru Profi, liderul segmentului de supermarketuri din Romania. Managerul de private equity a decis să contracteze Citi Corporate and Investment Banking pentru a evalua condiţiile de piaţă, precum și scenariile posibile pentru dezvoltarea viitoare a companiei”.

Întrebați dacă mandatul dat Citi vizează și tranzacția de vânzare a Profi, reprezentanții Enterprise Investors au precizat pe 25 mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO: “Nu s-a luat nicio decizie cu privire la Profi. Încă de la achiziție, compania a crescut într-un ritm alert și credem că acum este un moment foarte bun să explorăm toate opțiunile strategice pentru Profi și să căutăm în același timp o structură de finanțare optimă care să susțină o creștere viitoare la fel de ambițioasă”.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organic a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Ultima tranzacție în sectorul de profil s-a încheiat pe 30 iunie, când grupul francez Carrefour a cumpărat lanțul de supermarketuri Billa România de la operatorul german Rewe pentru care a plătit aproximativ 96 – 97 mil. euro. Ulterior achiziției, Carrefour va trebui să vândă trei supermarketuri din Brăila, un magazin Billa și două din rețeaua proprie, conform angajamentelor voluntare luate în fața Consiliului Concurenței, care a aprobat condiționat tranzacția.

Având în vedere și condițiile impuse anterior cumpărătorului în tranzacția Auchan – Real de către Consiliul Concurenței, viitorul cumpărător al Profi ar putea fi ori un jucător care intră în România, fie un fond de investiții, fie în cazul unui investitor strategic prezent în mediul local, acesta din urmă ar putea primi, de asemenea, un aviz condiționat de preluare, urmând să fie forțat să renunțe la anumite locații din rețea.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

Compania operează magazine în formatele “Standard” și “City” în zonele urbane și a dezvoltat de curând și formatul “Loco”, destinat zonelor rurale din ţară, adaptându-și oferta pentru a răspunde nevoilor consumatorilor și pentru a penetra cu succes zone care înainte erau inaccesibile retailului modern. În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără aproape 9.500 de angajaţi.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, a semnat pe 11 martie un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

În ultimii ani, Profi a fost curtat de mai mulți investitori, atât strategici, cât și fonduri de investiții.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman, care din această lună a preluat și poziția de vicepreședinte al Enterprise Investors.

Fondul grec de investiții Global Finance și BERD și-au dublat banii investiți în urmă cu patru ani în afacerea Green Group. Fondul de investiții Abris Capital a plătit în jurul a 45 mil. Euro pentru exitul celor doi acționari

Fondul grec de investiții Global Finance și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-au dublat prin tranzacția de exit banii investiți în urmă cu patru ani în afacerea Green Group.

Managerul de fonduri de investiții focusat pe piețele Europei Centrale și de Est a plătit în jurul a 45 mil. Euro pentru pachetele deținute de către cei doi investitori financiari în cadrul unei tranzacții mai mari, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții BERD, ai Global Finance și ai Abris Capital nu au făcut până acum declarații pe marginea sumelor plătite în această tranzacție.

Abris Capital a finalizat pe 4 iulie achiziția Green Group în cadrul unei tranzacții care a cuprins pe lângă exitul Global Finance și al BERD, și preluarea unor pachete de acțiuni de la alți acționari minoritari. BERD deținea un pachet de 15% din acțiunile Green Group, conform propriilor declarații, iar fondul grec de investiții Global Finance avea o participație efectivă de 37 – 38% din afacerea de reciclare a deșeurilor.

Tranzacția realizată de Abris vizează însă și pachete deținute de alți acționari minoritari, pachetul preluat ridicându-se la aproximativ 82% din Green Group, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Corespunzător, valoarea tranzacției finanțate de către fondul de investiții Abris Capital exclusiv din surse proprii, este mai mare.

Segmentul tipic de tranzacții pe care îl abordează Abris se situează în marja a 20 până la 60 mil. euro investiție de capital per achiziție, eșalon în care mai activează și alți manageri cu focus regional precum Enterprise Investors și Innova Capital. Din acest punct de vedere, achiziția a 82% din grupul de firme Green Group este la limita de sus a intervalului, Cezar Scarlat, Partener al Abris Capital și Director al fondului pentru România, declarând în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că este o „tranzacție foarte mare”, fără să facă însă publică valoarea acesteia.

Global Finance și BERD au semnat achiziția pachetului majoritar în firmele Green Group pe 16 decembrie 2011, finalizarea tranzacției având loc în 2012.

BERD a intrat în afacerea Green Group cu o investiție de capital cifrată la 6,8 mil. Euro, în timp ce contribuția Global Finance prin intermediul South East Europe Fund (SEEF) a fost de 16,7 mil. Euro, arată datele oficiale publicate în decembrie 2011 de către instituția financiară internațională. BERD este unul dintre investitorii – ancoră din SEEF.

Tranzacția dintre Abris și Green Group a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015, confirmată printr-un anunț oficial în luna mai 2016.

La începutul lunii iunie, Consiliul Concurenței a anunțat că analizează operaţiunea de concentrare economică ce urmează a se realiza prin preluarea companiei Romgreen Universal Limited (Cipru) şi a unor societăți comerciale controlate de aceasta de către Gren Holdings Limited (Cipru), membră a Grupului Abris. Companiile din România controlate de Romgreen Universal Limited şi incluse în tranzacţie sunt Greentech SA, Greenfiber International SA, Total Waste Management SRL, Greenweee International SA, Greenlamp Reciclare SA, Greenglass Recycling SA.

În urma tranzacției, Global Finance, BERD și ceilalți acționari minoritari își fac exitul din Green Group, alături de Abris urmând să rămână ca acționar minoritar doar Romcarbon SA Buzău, adică societatea care a înființat afacerea de reciclare a deșeurilor. Clement Hung, fondatorul Green Group, rămâne la conducerea afacerii.

Global Finance și BERD au fost asistați la vânzarea Green Group de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. De asemenea, managementul companiei a fost consiliat de către avocații Reff & Asociații și de consultanții de la Rampart Capital.

De cealaltă parte, cumpărătorul, fondul de investiții Abris Capital a lucrat cu consultanții PwC, Roland Berger, PCI Wood Mackenzie și SGS (pentru consultanță privind protecția mediului). De asemenea, asistența juridică a fost asigurată de către firma de avocatură Clifford Chance Badea.

Green Group este unul din cei mai mari jucători ai industriei de reciclare din Sud-Estul Europei ce proceseaza deșeuri de tip PET, electrice și electronice. Grupul este și cel mai mare operator al unei linii de procesare a deșeului de sticlă. Compania a raportat, în 2015, venituri consolidate de peste 90 mil. Euro si se bazează pe investiții în infrastructura de colectare și reciclare deșeuri din România, Serbia și Macedonia.

Angajamentul Abris Capital de a utiliza exclusiv banii din propriul capital al fondului pentru Green Group indică un grad ridicat de încredere din partea investitorului cu apetit de risc privind rata de creștere a afacerii preluate. De fapt, Green Group trece cu noul acționar majoritar la un alt ciclu de dezvoltare, având acces la resurse financiare mai mari care să îi permită să fructifice oportunități majore.

“Noi credem că Green Group este poziționat ideal pentru a se folosi de economia de tip circular a cărei importanță crește rapid în România și oriunde”, a spus Cezar Scarlat după finalizarea achiziției.

De la începutul anului, Abris Capital a marcat până acum pe piața locală două achiziții, indirect a preluat platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack, respectiv achiziția directă a grupului de firme din industria de reciclare a deșeurilor.

Pe piața românească, Abris Capital a preluat în acest an indirect platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack de la miliardarul polonez Leszek Czarnecki în cadrul unei tranzacții estimate la 825 mil. zloți (186 mil. euro). GetBack a luat naștere ca o platformă de administrare a creanțelor în cadrul Idea Bank, bancă prezentă și în România după achiziția Romanian Investment Bank (RIB). GetBack are operațiuni pe piața de profil din Polonia și România, concurând cu jucători precum Kruk, Kredyt Inkaso sau Ultimo (aparținând B2 Holding). Pe 15 iunie, Abris Capital a anunțat preluarea alături de alți co-investitori a GetBack și că a asigurat finanțare pentru investiție în platforma de administrare a datoriilor, o afacere profitabilă cu un ritm rapid de creștere.

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare două fonduri de investiții cu capital de 770 mil. euro, din care ultimul a fost ridicat în 2013 cu o capitalizare de 450 mil. euro și din el se derulează investiții. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Ultimul fond ridicat de Abris Capital a investit deja banii și este de așteptat să ridice un nou fond de investiții, mișcare la care au recurs în ultima vreme și alți manageri de capital de risc din regiune.

Abris Capital Partners a fost fondat în 2007, are o echipă de 20 de experți în domeniul administrării investițiilor, în fruntea cărora se află 8 parteneri. Abris are birouri la Varșovia și București, ultimul fiind condus de către Cezar Scarlat.

În ultimii patru ani, Abris Capital s-a poziționat ca unul dintre principalii cumpărători din segmentul fondurilor de investiții, marcând pe rând achiziții importante precum Cargus (curierat), Urgent Curier (curierat), Pehart Tec (producție de hârtie tissue), iar acum Green Group (reciclare deșeuri).

Managerul de fonduri de investiții Abris Capital a finalizat achiziția Green Group. Abris Capital a marcat de la începutul anului două achiziții pe piața locală, intrând și pe piața administrării de credite neperformante prin preluarea platformei GetBack

Abris Capital Partners, unul dintre cei mai mari manageri de fonduri de investiții din regiune, a finalizat astăzi achiziția grupului de firme Green Group, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De la începutul anului, Abris Capital a marcat până acum pe piața locală două achiziții, indirect a preluat platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack, respectiv achiziția directă a grupului de firme din industria de reciclare a deșeurilor.

În aprilie, Abris Capital a semnat contractul de achiziție pentru 82% din acțiunile Green Group, tranzacție care asigură exitul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și al managerului grec de capital privat Global Finance.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează tranzacția în jurul valorii de 60 mil. euro.

Tranzacția dintre Abris și Green Group a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015, confirmată printr-un anunț oficial în luna mai 2016.

Segmentul tipic de tranzacții pe care îl abordează Abris se situează în marja a 20 până la 60 mil. euro investiție de capital per achiziție, eșalon în care mai activează și alți manageri cu focus regional precum Enterprise Investors și Innova Capital. Din acest punct de vedere, achiziția a 82% din grupul de firme Green Group este la limita de sus a intervalului, Cezar Scarlat, Partener al Abris Capital și Director al fondului pentru România, declarând în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că este o „tranzacție foarte mare”, fără să facă însă publică valoarea acesteia.

La începutul lunii iunie, Consiliul Concurenței a anunțat că analizează operaţiunea de concentrare economică ce urmează a se realiza prin preluarea companiei Romgreen Universal Limited (Cipru) şi a unor societăți comerciale controlate de aceasta de către Gren Holdings Limited (Cipru), membră a Grupului Abris. Companiile din România controlate de Romgreen Universal Limited şi incluse în tranzacţie sunt: Greentech SA, Greenfiber International SA, Total Waste Management SRL, Greenweee International SA, Greenlamp Reciclare SA, Greenglass Recycling SA”, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței prin intermediul unui comunicat de presă.

Finanțarea achiziției Green Group este asigurată 100% din surse proprii ale Abris Capital.

Green Group este unul din cei mai mari jucători ai industriei de reciclare din Sud-Estul Europei ce proceseaza deșeuri de tip PET, electrice și electronice. Grupul este și cel mai mare operator al unei linii de procesare a deșeului de sticlă. Compania a raportat, în 2015, venituri consolidate de peste 90 mil. Euro si se bazează pe investiții în infrastructura de colectare și reciclare deșeuri din România, Serbia și Macedonia.

În urma tranzacției, Global Finance, BERD și ceilalți acționari minoritari își fac exitul din Green Group, alături de Abris urmând să rămână ca acționar minoritar doar Romcarbon SA Buzău, adică societatea care a înființat afacerea de reciclare a deșeurilor. Clement Hung, fondatorul Green Group, va rămâne la conducerea afacerii.

Global Finance vinde în cadrul tranzacției o participație efectivă de 37% – 38% din Green Group, iar BERD un pachet de 15%, potrivit declarațiilor făcute în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO de către Theodore Kiakidis, Partener Global Finance, respectiv de către reprezentanți ai instituției financiare internaționale.

Global Finance și BERD au fost asistați la vânzarea Green Group de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. De asemenea, managementul companiei a fost consiliat de către avocații Reff & Asociații și de consultanții de la Rampart Capital.

De cealaltă parte, cumpărătorul, fondul de investiții Abris Capital a lucrat cu consultanții PwC, Roland Berger, PCI Wood Mackenzie și SGS (pentru consultanță privind protecția mediului). De asemenea, asistența juridică a fost asigurată de către firma de avocatură Clifford Chance Badea.

Pe piața românească, Abris Capital a preluat în acest an indirect platforma de administrare a creditelor neperformante GetBack de la miliardarul polonez Leszek Czarnecki în cadrul unei tranzacții estimate la 825 mil. zloți (186 mil. euro). GetBack a luat naștere ca o platformă de administrare a creanțelor în cadrul Idea Bank, bancă prezentă și în România după achiziția Romanian Investment Bank (RIB). GetBack are operațiuni pe piața de profil din Polonia și România, concurând cu jucători precum Kruk, Kredyt Inkaso sau Ultimo (aparținând B2 Holding). Pe 15 iunie, Abris Capital a anunțat preluarea alături de alți co-investitori a GetBack și că a asigurat finanțare pentru investiție în platforma de administrare a datoriilor, o afacere profitabilă cu un ritm rapid de creștere.

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare două fonduri de investiții cu capital de 770 mil. euro, din care ultimul a fost ridicat în 2013 cu o capitalizare de 450 mil. euro și din el se derulează investiții. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Ultimul fond ridicat de Abris Capital a investit deja banii și este de așteptat să ridice un nou fond de investiții, mișcare la care au recurs în ultima vreme și alți manageri de capital de risc din regiune.

Abris Capital Partners a fost fondat în 2007, are o echipă de 20 de experți în domeniul administrării investițiilor, în fruntea cărora se află 8 parteneri. Abris are birouri la Varșovia și București, ultimul fiind condus de către Cezar Scarlat.

oresalafantanatranzactieMain

Raiffeisen și ING au finanțat cu 48,6 mil. euro refinanțarea datoriilor La Fântâna și plata parțială a prețului de achiziție al companiei de către Oresa și antreprenorul Cristian Amza. Innova Capital a finalizat vânzarea „în familie” a pachetului de 92% din acțiunile liderului de apă îmbuteliată în sistem watercooler. Capitalul adus de cumpărători și împrumuturile de la bănci pentru preluarea La Fântâna se ridică la 70 mil. euro

Raiffeisen Bank România și ING Bank sucursala București au acordat o finanțare în valoare de 48,6 mil. euro pentru rambursarea datoriilor companiei La Fântâna și plata parțială a prețului de achiziție al acesteia de către cumpărători, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Din structura tranzacției face parte, pe lângă creditul luat de la Raiffeisen și ING Bank, un împrumut în valoare de 20,8 mil. euro acordat de asociați prin intermediul vehiculului de investiții Aquavenue înregistrat în Cipru către subsidiara sa locală, La Fântâna Trading, care preia 99% din acțiunile La Fântâna SRL, potrivit datelor consultate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.  Din cele 20,8 mil. euro, cea mai mare parte din capitalul asociaților vine în numerar de 18,1 mil. euro, iar 2,7 mil. euro sub formă de bilet la ordin emis de către compania – mamă din Limassol, Aquavenue Limited, în favoarea La Fântâna Trading. Astfel, capitalul cumpărătorilor combinat cu împrumutul bancar luat de la Raiffeisen și ING Bank pentru preluarea La Fântâna ajunge la 69,4 mil. euro.

Fondul de investiții suedez Oresa Ventures și Cristian Amza, fondatorul și directorul general al La Fântâna, au anunțat, ieri, finalizarea achiziției companiei. Fondul de investiții Innova Capital și-a marcat exitul din afacerea de îmbuteliere a apei în sistem watercooler prin vânzarea pachetului de 92% din acțiunile companiei. Oresa Ventures revine în acționariatul companiei după 9 ani și preia un pachet de 83% din acțiunile la Fântâna, iar Amza își dublează deținerea în urma tranzacției de la 8% la 17%, conform datelor făcute publice de către cumpărător.

 „Ne face plăcere să anunţăm finalizarea achiziţiei La Fântâna. Alături de fondatorul Cristian Amza, am contribuit cu capital şi am implicat în tranzacţie două bănci puternice care au sprijinit finanţarea achiziţiei. În acelaşi timp, am refinanţat împrumuturile bancare existente în companie. Suntem foarte mândri să putem derula astfel de tranzacţii MBO/LBO (management buy out/leverage buy out – cumpărare de acţiuni alături de echipa de management / cumpărare de acţiuni cu împrumut bancar) într-un interval de timp relativ scurt”, a declarat Cornel Marian, managing director al Oresa.

Tranzacţia a fost parţial finanţată printr-un împrumut bancar pus la dispozitie de ING Bank şi Raiffeisen Bank S.A., în calitatea de aranjori principali şi Raiffeisen Bank, în calitate de Agent al Facilităţii.

Cronologia tranzacției

Tranzacției de exit a Innova Capital din afacerea La Fântâna a început în 2015. Fondul de investiții de talie regională a tatonat, inițial, un exit pe Bursa de Valori București, dar a renunțat la idee în urma tensiunilor apărute pe piețele financiare ca urmare a posibilității ca Grecia să intre în faliment sub presiunea datoriilor față de creditorii internaționali.

În toamna anului trecut, Innova Capital s-a reorientat către pista vânzării „în familie” a afacerii La Fântâna, derulând discuții cu Cristian Amza – fondatorul afacerii, directorul companiei și acționar minoritar cu 8% din La Fântâna, precum și cu Oresa Ventures, adică vânzătorul companiei în 2007 către Innova după ani în care fondul de investiții suedez a dezvoltat La Fântâna alături de fondatorul său.

Pe 16 decembrie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, despre negocierile exclusive de vânzare a La Fântâna de către Innova Capital către Oresa Ventures și Cristian Amza, informație confirmată prin anunțul oficial al semnării tranzacției de pe 20 aprilie 2016.

Pe 23 decembrie 2015, este înregistrată la Limassol (Cipru) societatea Aquavenue Limited ce urmează să fie folosită  ca vehicul investițional în cadrul tranzacției derulate de cumpărători în cazul La Fântâna.

Pe 29 ianuarie, este înființată la nivel local La Fântâna Trading SRL, firma care urma să preia pachetul de 99% din acțiunile La Fântâna SRL.

Pe 21 martie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a publicat, în exclusivitate, informația potrivit căreia Oresa negociază contractarea unui împrumut de aproximativ 50 mil. euro de la Raiffeisen și ING Bank pentru plata datoriilor companiei și plata parțială a prețului de achiziție al La Fântâna, informație confirmată  de către cumpărător prin comunicatul din 22 iunie privind finalizarea tranzacției.

În noaptea de 13 – 14 martie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO anunță că are loc semnarea contractului de vânzare – cumpărare în dimineața zilei de 14 martie. Pe 15 martie, părțile fac publică semnarea tranzacției.

Din aprilie, atenția se mută către Consiliul Concurenței, de al cărei aviz după analiza dosarului depinde chiar finalizara tranzacției.

Pe 6 iunie, Aquavenue încheie un contract de împrumut de asociat cu La Fântâna Trading prin care îi pune acesteia la dispoziție suma maximă de 20,8 mil. euro, din care 18,1 mil. euro bani gheață, iar restul sub formă de bilet la ordin.

Pe 8 iunie, Raiffeisen Bank România (în caltate de împrumutător inițial, aranjor, agent de garanție și bancă emitentă) și ING BANK N.V. Amsterdam prin sucursala din București (în calitate de împrumutător inițial și aranjor) au încheiat un contract de credit prin care pun la dispoziția La Fântâna Trading și La Fântâna SRL facilități de credit la termen și revolving în valoare totală de 48,6 mil. euro. La Fântâna SRL și La Fântâna Trading urmează să intre în proces de fuziune. Cele două bănci și-au împărțit frățește expunerea, conform unor surse din piață, însă informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate.

Pe lângă creditul principal de 48,6 mil.euro sunt estimate alte costuri (dobânzi, obligații de plată, comisioane, onorarii, alte cheltuieli aferente împrumutului) de 14,58 mil. euro astfel că suma garantată pentru cele două bănci ajunge cu totul la 63,18 mil. euro. Documentele de finanțare sunt însoțite de ipoteci pe acțiunile firmelor, pe activele imobiliare, precum și de alte garanții.

O parte din banii obținuți de la bănci merg spre rambursarea datoriilor La Fântâna.

La Fântâna a luat pe 30 aprilie 2013, adică în mandatul Innova Capital, un credit de 37,5 mil. euro de la Erste Bank, la care se adaugă o sumă suplimentară de 18,75 mil. euro ce reprezintă ”o estimare de bună – credință a oricăror sume suplimentare datorate sau potențial datorate de societate și orice altă parte obligată părților garantate în baza documentelor de finanțare”, potrivit unui contract de ipotecă pe acțiunile La Fântâna instituit de bancă și garantat de acționarii de la acea vreme ai firmei, Innova Capital și Cristian Amza.

Pe 22 iunie 2016, Oresa Ventures anunță finalizarea achiziției La Fântâna alături de Cristian Amza.

 

O afacere crescută 14 ani de fonduri de investiții împreună cu un antreprenor

“Această achiziție marchează pentru noi un moment important în procesul de întărire a poziției de lider pe piata soluțiilor de aprovizionare cu apă și cafea pentru companii și segmentul rezidențial. O asemenea investiție a unui fond cu capital privat într-o companie lider este, de regulă, urmată de o perioadă de creștere puternică, iar acest lucru este în totalitate aliniat cu ambiția noastră de a deveni un jucător regional important în Europa Centrală și de Est (ECE). Dezvoltarea noastră viitoare se va baza pe o creștere organică generată de pilonii noștri principali – apă și cafea – însă,în același timp, vom urmări și oportunități de achiziție în ECE”, a declarat Cristian Amza, CEO și fondator al Grupului La Fântâna.

La Fântâna a ajuns un furnizor major de servicii de aprovizionare cu apă în sistem watercooler și purificator pentru companii și segmentul rezidențial din Sud-Estul Europei și al doilea cel mai mare furnizor din Europa Centrală și de Est. Grupul este lider de piață în România și Serbia în soluții pentru furnizarea apei în sistem de îmbuteliere și purificator. Compania estimează că, după achiziția Blue Coffee Services în 2014 a devenit, de asemenea, lider pe segmentul serviciilor de cafea pentru companii.

În 2015, Grupul La Fântâna a raportat o cifră de afaceri consolidată de peste 42 mil. euro și un profit brut consolidat de 5,033 mil. euro (conform situațiilor financiare IFRS) din servicii asigurate pentru mai mult de 50.000 de clienți. Grupul condus de către Cristian Amza operează în prezent o afacere integrată cu acoperire națională în România și Serbia, care include întregul lanț de activități, de la sursa de apă, la facilitățile de îmbuteliere și până la logistica și distribuția proprie de apă și cafea la clienți.

Oresa mizează după răscumpărarea afacerii de la Innova să obțină resurse noi de creștere din operațiunile derulate pe zona de cafea, după ce La Fântâna s-a afirmat ca o companie deja matură în piața distribuției de apă în sistem watercooler.

Oresa Ventures a dezvoltat afacerea La Fântâna alături de Cristian Amza prin preluarea companiei Aqua Natural, activa pe piața apelor îmbuteliate, în anul 2001. Apa naturală La Fantana a fost lansată pe piață în urma unor investiții de 3 mil. euro. Compania La Fântâna s-a extins, trei ani mai tarziu, pe piața din Serbia.

În anul 2007, Innova Capital a cumpărat compania de la Oresa Ventures în cadrul unei tranzacții de peste 35 mil. euro, fondul suedez marcând la acea vreme un profit estimat la 600% raportat la investiția inițială.

În epoca Innova, afacerea La Fântâna s-a extins. Firma are o cotă de piață estimată la 70% în România, respectiv 60% în Serbia, potrivit datelor făcute publice de către Innova Capital.

În perioada menționată, La Fântâna a făcut două achiziții importante.

În 2010, a cumpărat de la omul de afaceri Şerban Andrei compania Rokor Ecostyle, importatorul şi distribuitorul purificatoarelor Waterpia în România, la momentul semnării tranzacţiei, valoarea de întreprindere a afacerii fiind evaluată la 4,35 mil. Euro.

În 2014, La Fântâna a preluat Blue Coffee Services, o afacere de 10 mil. euro pe an, de la Aquila Group, iar în 2015 liderul pieței de distribuție a apei în sistem watercooler a fuzionat prin absorbție cu compania de pe piața automatelor de cafea, distribuitor local al Lavazza.

Anterior vânzării companiei, Innova Capital deținea 92% din acțiunile La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere de apă în sistem watercooler din România și Serbia, prin intermediul vehiculului de investiții Plinius Investments Limited, înregistrat în Cipru.

Innova Capital și-a făcut exitul în februarie și din grupul de activități de procesare a tranzacțiilor cu cardul Provus, pe care l-a vândut pentru 32 mil. Euro către germanii de la WireCard.

Singura investiție cu care rămâne în portofoliul local Innova este pachetul majoritar de acțiuni deținut la grupul EnergoBit din Cluj – Napoca, cu afaceri în domeniul echipamentelor și serviciilor de pe piața de energie.

În schimb, Oresa Ventures este angajată în extinderea portofoliului local, după ce a anunțat că își concentrează expunerea investițională pe piața românească.

Fiind o companie de investiții aflată în mâna familiei lui Jonas af Jochnick, omul de afaceri suedez care a fondat Oresa în 1995, spre deosebire de alți investitori financiari din gama fondurilor cu capital de risc, nu are presiunea unui exit pe termen mediu, ceea ce îi permite să stea o perioadă mai lungă ca investitor în companiile achiziționate.

Oresa este activă în România din 1997 și a investit până la tranzacția cu Innova un capital de circa 100 mil. euro în companii locale, dintr-un total de 150 mil. euro în toate piețele în care a activat.

Oresa are expunere pe sectoare precum materiale de construcții prin companiile Fabryo pe piața vopselurilor, respectiv Somaco în producție de materiale de construcții, servicii IT prin RBC, în sectorul serviciilor de afaceri prin RTC, respectiv servicii financiare prin brokerul de credite Kiwi Finance.

Portofoliul de companii al Oresa a generat o cifră de afaceri cumulată de circa 125 mil. euro în 2015, conform datelor disponibile pe site-ul firmei de investiții.

De asemenea, familia suedeză aflată în spatele Oresa controlează și rețeaua de servicii medicale private Medicover, respectiv laboratoarele Synevo, active pe piața locală.

ScarlatAbrisGreenMain

Consiliul Concurenței analizează preluarea Green Group de către Abris Capital. Cezar Scarlat, Partener Abris Capital și șeful operațiunilor locale, anunță noi achiziții: „Două tranzacții mari poate până la sfârșitul anului”

Preluarea pachetului de 82% din acțiunile Green Group de către Abris Capital, unul dintre cei mai mari manageri de fonduri de investiții activi în regiune, este analizată de către Consiliul Concurenței. În paralel, Abris Capital, unul dintre cumpărătorii de serviciu din piața locală de private equity, continuă  să lucreze la noi achiziții.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă are alte achiziții în derulare, Cezar Scarlat, Partener al Abris Capital și Director al fondului pentru România, a răspuns: „Două tranzacții mari poate până la sfârșitul anului”.

Acesta nu a dat mai multe detalii privind stadiul actual al acestor noi tranzacții și nici sectoarele vizate.

După achizițiile consumate imediat după intrarea pe piața locală în 2012, Abris a cumpărat pe rând companiile de curierat Cargus și Urgent Curier, precum și alți operatori mai mici, toate aceste firme fiind fuzionate într-una singură, Urgent Cargus. Ulterior, Abris a ridicat miza și a trecut la tichete de achiziție mai mari, prin achiziția în 2015 a grupului de firme Pehart, iar în acest an achiziția Green Group dn Buzău, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015, confirmată printr-un anunț oficial în luna mai 2016.

Abris Capital are sub administrare acum un portofoliu local cu un EBITDA (câștigurile înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de aproape 50 mil. euro, ceea ce îl propulsează printre cei mai mari manageri la nivel local din piața de private equity.

Segmentul tipic de tranzacții pe care îl abordează Abris se situează în marja a 20 până la 60 mil. euro investiție de capital per achiziție, eșalon în care mai activează și alți manageri cu focus regional precum Enterprise Investors și Innova Capital. Din acest punct de vedere, achiziția a 82% din grupul de firme Green Group este la limita de sus a intervalului, Cezar Scarlat declarând în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că este o „tranzacție foarte mare”, fără să facă însă publică valoarea acesteia. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că pachetul de 82% cumpărat de la Global Finance, BERD și alți acționari minoritari îl costă pe Abris în jurul valorii de 60 mil. euro.

„Consiliul Concurenţei analizează operaţiunea de concentrare economică ce urmează a se realiza prin preluarea companiei Romgreen Universal Limited (Cipru) şi a unor societăți comerciale controlate de aceasta de către Gren Holdings Limited (Cipru), membră a Grupului Abris. Companiile din România controlate de Romgreen Universal Limited şi incluse în tranzacţie sunt: Greentech SA, Greenfiber International SA, Total Waste Management SRL, Greenweee International SA, Greenlamp Reciclare SA, Greenglass Recycling SA”, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței prin intermediul unui comunicat de presă.

Finalizarea tranzacției este așteptată de către Abris până la finele acestei luni.

Finanțarea achiziției Green Group este asigurată 100% din surse proprii ale Abris Capital.

Green Group este unul din cei mai mari jucători ai industriei de reciclare din Sud-Estul Europei ce proceseaza deșeuri de tip PET, electrice și electronice. Grupul este și cel mai mare operator al unei linii de procesare a deșeului de sticlă. Compania a raportat, în 2015, venituri consolidate de peste 90 mil. Euro si se bazează pe investiții în infrastructura de colectare și reciclare deșeuri din România, Serbia și Macedonia.

În urma tranzacției, Global Finance, BERD și ceilalți acționari minoritari își fac exitul din Green Group, alături de Abris urmând să rămână ca acționar minoritar doar Romcarbon SA Buzău, adică societatea care a înființat afacerea de reciclare a deșeurilor. Clement Hung, fondatorul Green Group, va rămâne la conducerea afacerii.

Global Finance vinde în cadrul tranzacției o participație efectivă de 37% – 38% din Green Group, iar BERD un pachet de 15%, potrivit declarațiilor făcute în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO de către Theodore Kiakidis, Partener Global Finance, respectiv de către reprezentanți ai instituției financiare internaționale.

Global Finance și BERD au fost asistați la vânzarea Green Group de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. De asemenea, managementul companiei a fost consiliat de către avocații Reff & Asociații și de consultanții de la Rampart Capital.

De cealaltă parte, cumpărătorul, fondul de investiții Abris Capital a lucrat cu consultanții PwC, Roland Berger, PCI Wood Mackenzie și SGS (pentru consultanță privind protecția mediului). De asemenea, asistența juridică a fost asigurată de către firma de avocatură Clifford Chance Badea.

Managerul de capital de risc a strâns din 2007 până acum sub administrare două fonduri de investiții cu capital de 770 mil. euro, din care ultimul a fost ridicat în 2013 cu o capitalizare de 450 mil. euro și din el se derulează investiții. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Ultimul fond ridicat de Abris Capital a investit deja banii și este de așteptat să ridice un nou fond de investiții, mișcare la care au recurs în ultima vreme și alți manageri de capital de risc din regiune.

Abris Capital Partners a fost fondat în 2007, are o echipă de 20 de experți în domeniul administrării investițiilor, în fruntea cărora se află 8 parteneri. Abris are birouri la Varșovia și București, ultimul fiind condus de către Cezar Scarlat.

Acesta lucrează pentru Abris Capital din 2012, iar din 2015 a fost numit partener.

Anterior, a lucrat pentru biroul din Varșovia al managerului de capital de risc Bridgepoint Capital, de unde a acoperit timp de aproape patru ani regiunea. Fondul dedicat Europei Centrale și de Est de către Bridgepoint Capital avea sub administrare 4,8 mld. euro.

Cezar Scarlat are o diplomă de MBA (Master of Business Administration) la școala de afaceri Wharton din cadrul Universității Pennsylvania. A lucrat în calitate de consultant pentru Arthur Andersen în perioada 2000 – 2001, apoi timp de trei ani s-a mutat în Marea Britanie la PwC. Din 2006, a trecut la banca de investiții japoneză Nomura, unde a fost responsabil de fuziuni și achiziții pentru România și pentru spațiul Europei Centrale și de Est. Limbile sale de lucru sunt româna, engleza și franceza.

 

axxessexitindustrialaccessMain

Grupul belgian TVH a cumpărat afacerea Industrial Access de la fondul de investiții Balkan Accession Fund și antreprenorul Ștefan Ponea. Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital: ”Valoarea tranzacției pentru 100% din acțiuni depășește 10 mil. euro. Am primit mai mult de cinci oferte”. Pascal Vanhalst, CEO al grupului TVH: ”Achiziția este finanțată din fonduri proprii și facilități de credit existente”. Vânzătorii au lucrat cu consultanții KPMG, cumpărătorul cu avocații NNDKP

Grupul belgian TVH, cu o cifră de afaceri anuală de 1,22 mld. euro, a semnat recent un acord de achiziție a pachetului de 100% din acțiunile firmei Industrial Access de la fondul de investiții Balkan Accession Fund și fondatorul afacerii, antreprenorul Ștefan Ponea.

„Compania Industrial Access a fost vândută în urma unui proces competitiv în care au fost primite mai mult de 5 oferte. Tranzacția depășește pragul de 10 milioane de euro pentru 100% din acțiuni”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Manda, Managing Partner al administratorului de fonduri de investiții Axxess Capital.

Balkan Accession Fund, unul dintre fondurile de investiții administrate de Axxess Capital, și-a făcut exitul din afacerea Industrial Access prin vânzarea pachetului de 90% din acțiuni. Restul acțiunilor sunt vândute de către Șfefan Ponea.

Întrebat care este randamentul investiției pentru fond la capătul celor 9 ani cât a avut compania în portofoliu, Horia Manda a răspuns: „Nu putem dezvălui această informație, dar confirmăm că este un randament bun din punct de vedere al investitorilor”.

De cealaltă parte, cumpărătorul are deja fondurile necesare pregătite pentru plata prețului.

„Achiziția va fi finanțată din propriile noastre lichidități (cash –  n.r.) și din facilitățile de credit existente. Ne așteptăm să închidem această tranzacție în aproximativ 3 – 4 luni”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Pascal Vanhalst, director general executiv și membru al Consiliului Executiv al TVH.

Horia Manda, reprezentantul vânzătorului, este mai optimist așteptându-se ca tranzacția de la Industrial Access să fie finalizată „cel mai probabil la începutul lunii august”.

Finalizarea tranzacției este condiționată de obținerea aprobării Consiliului Concurenței.

Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital și unul dintre veteranii pieței de private equity din România. Sursă foto: Axxess Capital.

Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital și unul dintre veteranii pieței de private equity din România. Sursă foto: Axxess Capital.

Decizia de vânzare a fost luată la momentul potrivit în conformitate cu strategia fondului BAF, a mai spus Horia Manda, care adaugă că la momentul intrării în companie, în 2007, atât Industrial Access, cât și industria de profil din regiune erau la început de drum. „Am reușit sa traversăm anii dificili de contracție economică, să implementăm planul de transformare și extindere și să creștem Industrial Access în lider regional”, a mai spus șeful Axxess Capital.

Ștefan Ponea a fondat, în 2005, Industrial Access, împreună cu trei asociaţi. În 2007, BAF a  cumpărat 90% din acțiunile firme de închiriere și leasing echipamente pentru construcții Industrial Access, în urma tranzacției Ponea rămânând acționar minoritar.

Ultimul bilanț al firmei indică pentru 2014 un profit de 0,7 mil. euro la o cifră de afaceri de 7,7 mil. euro și 51 de angajați.

Industrial Access este lider în domeniul nacelelor și platformelor pentru acces și lucru la înălțime în Balcani, având cea mai dezvoltată rețea de închiriere de echipamente pentru acces și lucru la înălțime din regiune (România, Bulgaria și Republica Moldova).

Ulterior achiziției, TVH intenționează să fuzioneze Industrial Access cu cealaltă companie pe care o deține deja. În 2013, grupul belgian a cumpărat Romlift, ce activează pe piața locală de închiriere a platformelor de lucru la înălțime.

Consultanții KPMG au avut mandatul de vânzare al Industrial Access, informație publicată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 23 iulie 2015. O echipă coordonată de către Bogdan Văduva, partener responsabil de activitatea de fuziuni și achiziții la nivel local al KPMG, a fost implicată în tranzacție.

Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către avocatul Gabriela Assoum Predescu.

De cealaltă parte, cumpărătorul a mizat pe serviciile de asistență juridică și de taxe ale firmei de avocatură NNDKP. Din echipă au făcut parte Ruxandra Bologa (Partener), Anca Mihăilescu (Asociat Senior), Ioana Vieru (Asociat). Din cadrul departamentului de Consultanță Fiscală al NNDKP au fost implicați Mihaela Ioja (Senior Tax Manager) și Alexandru Onuță (Senior Tax Manager).

Cumpărătorul, grupul TVH, este o afacere 100% de familie fondată în Belgia de către Paul Thermote și Paul Vanhalst.

Grupul TVH are subsidiare în 30 de țări, inclusiv în România, și circa 4.800 de oameni, pentru 2015 raportând o cifră de afaceri consolidată de 1,223 mld. euro.

Axxess Capital, unul dintre principalii administratori de fonduri de investiții activi pe piețele din Europa de Sud – Est, are un istoric de peste 15 ani în piața de profil, prin intermediul celor trei fonduri de investiții aflate sub administrarea sa.

Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Balkan Accession Fund (BAF) și Emerging Europe Accession Fund (EEAF) au strâns în total de la investitori capital de peste 250 mil. euro. Axxess a fost implicat în peste 35 de achiziții de companii și peste 25 de vânzări de participații în domenii variate precum servicii financiare, industria prelucrătoare, IT, retail specializat sau bunuri de consum.

Balkan Accession Fund este un fond regional de investiții cu capital de 110 milioane de euro, orientat în special spre tranzacții din România și Bulgaria, și după 10 ani de activitate este în stadiul de dezinvestire, de vânzare al participațiilor deținute. Principalii investitori în fondul de investiții BAF sunt RAEF, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, băncile de dezvoltare din Germania DEG și Olanda – FMO, respectiv Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB).

Din portofoliul actual al Axxess Capital fac parte acum firme de IT (Star Storage, Bitdefender), din piața financiar – bancară (Carpatica, Nextebank, Patria Credit), industrie și servicii industriale (Frigotehnica), materiale de construcții (Deutek), eficiență energetică (SE-GES) sau producție de peleți din lemn (Eco-Energ-Lemn).

Axxess Capital a vândut în acest an peste 49% din acțiunile afacerii cu jucării Noriel în cadrul unei tranzacții aflate în curs de finalizare către Enterprise Investors. Acesta a cumpărat 100% din acțiunile grupului de firme Noriel pentru o sumă estimată de surse din piață în jurul a 25 mil. euro, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 12 aprilie, confirmată apoi printr-un anunț oficial pe 14 aprilie.

Tot în acest an, Axxess Capital a preluat pachetul de control al băncii Carpatica de la Ilie Carabulea, unul dintre fondatorii băncii, precum și de la alți acționari.

De regulă, Axxess Capital abordează tichete de tranzacții între 5 și 15 mil. euro investiție de capital per companie, eșalon în care mai activează și administratori de capital privat precum Resource Partners sau Oresa Ventures. Termenul tipic de la intrarea în afacere și până la exit se încadrează, de regulă, între 3 și 7 ani.

Managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors a angajat bancherii de investiții de la Citi pentru vânzarea lanțului de magazine Profi

Polish Enterprise Fund VI (PEF VI), un fond de private equity administrat de Enterprise Investors, a anunţat astăzi că intenţionează să evalueze opţiunile strategice disponibile pentru Profi, liderul segmentului de supermarketuri din România.

Managerul de private equity a decis să contracteze Citi Corporate and Investment Banking pentru a evalua condiţiile de piaţă precum și scenariile posibile pentru dezvoltarea viitoare a companiei.

Profi este reţeaua de retail modern cu cea mai mare acoperire geografică din România. PEF VI a achiziţionat 100% din companie pentru 66 mil. Euro în 2009, iar în 2011 a finalizat o investiţie adiţională de 10 mil. Euro.

De la tranzacţia iniţială, Profi a crescut într-un ritm alert de la 67 de magazine la peste 400 de magazine în prezent, doar în 2015 deschizand 93 de magazine. Compania operează magazine în formatele “Standard” și “City” în zonele urbane și a dezvoltat de curând și formatul “Loco”, destinat zonelor rurale din ţară, adaptându-și oferta pentru a răspunde nevoilor consumatorilor și pentru a penetra cu succes zone care înainte erau inaccesibile retailului modern. În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și astăzi are aproape 10.000 de angajaţi.

Comparativ cu alți competitori, Profi a mizat pe construirea unei rețele de supermarketuri la nivel național, diferențiindu-se față de jucători precum Mega Image, concentrat preponderent asupra Bucureștiului. Vânzarea Profi are șanse să atragă un interes puternic din partea unor investitori strategici cu apetit de intrare pe piață sau concurenți deja activi în piața locală. Pe lista potențialilor cumpărători, ar putea apărea și fonduri internaționale de investiții.

Pe segmentul de supermarketuri, activează alături de Profi rețelele Mega Image, Lidl, Penny Market și Carrefour. Francezii de la Carrefour așteaptă avizul Consiliului Concurenței pentru preluarea lanțului de magazine Billa, tranzacție de 96 – 97 mil. euro a cărui semnare a fost anunțată de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 21 decembrie.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, a semnat pe 11 martie un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Biroul din România al Enteprise Investors este condus de aproape un an de către Șerban Roman, în mandatul căruia au avut loc deja un exit și o achiziție, iar acum este pregătit al doilea exit.

Pe piața managerilor cu capital de risc, alături de Enterprise Investors activează nume precum Mid Europa Partners, Abris Capital Partners, Innova Capital, CEE Equity Partners, Pinebridge, ADM Capital, Resource Partners sau Axxess Capital. Manageri de capital precum GED Capital și Global Finance sunt în faza de dezinvestire a portofoliului local.

Fabrica de reciclare a deşeurilor din sticlă, GreenGlass Recycling. Sursă foto: Compania.

Fondul de investiții Abris Capital Partners semnează achiziția pachetului majoritar al grupului de firme Green Group din Buzău. Global Finance și BERD își fac exitul prin vânzare, Romcarbon rămâne acționar minoritar în afacerea de reciclare a deșeurilor. Abris lucrează în tranzacția de circa 50 mil. euro cu consultanții PwC și avocații de la Clifford Chance Badea

Fondul de investiții Abris Capital Partners urmează să anunțe în perioada imediat următoare achiziția pachetului majoritar de acțiuni în grupul de firme Green Group din Buzău, deținut  de către fondul de investiții elen Global Finance și BERD, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția se situează în jurul valorii de 50 mil. Euro, conform unor estimări din piața de fuziuni și achiziții, neconfirmate de către părți.

“Nu pot să vă confirm sau să vă infirm aceste informații. Când și dacă se va semna o tranzacție, vom face acest public printr-un comunicat de presă”, a precizat pe 20 aprilie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Theodore Kiakidis, partener al Global Finance.

Achiziția Green Group de către Abris Capital, respectiv tranzacția de exit a Global Finance și a BERD din afacere a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015.

Tranzacția ar putea include și o componentă de refinanțare a datoriilor Green Group, care are credite în derulare contractate de la ING Bank și UniCredit, care totalizează circa 30 mil. Euro.

Abris Capital Partners lucrează în tranzacție cu consultanții de la PwC și echipa locală de avocați a Clifford Chance.

Pe 16 decembrie 2011, un fond al Global Finance împreună cu BERD au preluat prin intermediul vehiculului de investiţii Green Group Romania Holdings Limited un pachet de 75% din acţiunile Romgreen Universal Limited din Cipru în urma unei achiziţii de acţiuni cifrate la 11,7 mil. Euro combinată cu o majorare de capital în cursul căreia cumpărătorul a mai adus alte aproape 12 mil. Euro.

BERD a făcut o investiţie de capital în Green Group de 6,8 mil. Euro, în timp ce fondul de investiţii South East Europe Fund (SEEF), administrat de Global Finance, a investit 16,7 mil. Euro. BERD este unul dintre investitorii – ancoră în fondul SEEF administrat de către Global Finance, conform datelor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

Romcarbon Buzău, companie listată pe bursa de la Bucureşti, a rămas însă după vânzare şi după participarea cu un aport de 3,6 mil. Euro la majorarea de capital operată la compania de tip holding Romgreen Universal Limited din Cipru cu o participaţie de 25% prin intermediul vehiculului de administrare a participaţiilor Recyplat Ltd înregistrat în Cipru.

Cheia tranzacţiei de acum patru ani a fost aşadar vânzarea companiei Romgreen Universal Limited care deţine pachetele majoritare de acţiuni la societăţile care fac parte din Green Group şi care se ocupă de colectarea şi reciclarea deşeurilor – Greentech SA (reciclator de deşeuri din plastic, PET înfiinţat în 2002), Greenfiber International SA (producător de fibră sintetică poliesterică, operaţional din 2004), Greenweee Internaţional SA (unitate de tratare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice pe piaţă din 2009) şi Greenlamp Reciclare SA (reciclator specializat în tratarea echipamentelor de iluminat uzate, înfiinţat în 2010).

De asemenea, Green Group a inaugurat în decembrie 2014 fabrica de reciclare a deşeurilor din sticlă, GreenGlass Recycling,  în urma unei investiţii de 4 mil. euro. Situată în apropierea Bucureştiului, în cadrul fostei platforme industriale Danubiana, GreenGlass Recycling transformă deşeurile de sticlă în granule de puritate foarte mare (98%), care sunt mai departe folosite în procesul industrial de fabricare a sticlelor noi. Fabrica are o capacitate totală de procesare de 110.000 de tone de deşeuri din sticlă anual şi foloseşte ca materie primă sticla provenită de la societăţile de salubritate, din industria de construcţii şi auto, din sistemul HoReCa, precum şi de la staţii de sortare municipale a deşeurilor şi de la colectorii autorizaţi.

GreenGlass Recycling, înfiinţată în 2013, face parte din Green Group, cel mai mare parc integrat de reciclare din România şi din Europa de Sud – Est.

La operaţiunile de pe piaţa românească, al căror centru de greutate este în Buzău, se adaugă un portofoliu de operaţiuni pe pieţele din regiune precum Serbia, Macedonia, Ungaria, Grecia şi Germania.

Întreaga reţea de colectare a Green Group numără peste 200 de puncte de colectare în România, Macedonia, Serbia, Grecia şi Germania, potrivit datelor disponibile pe site-ul grupului.

Green Group a implementat un sistem de colectare direct de la consumatori prin staţiile SIGUREC, proiect co-finanţat de către guvernul de la Oslo prin granturi norvegiene. Proiectul a fost implementat de către compania Total Waste Management, parte din Green Group, şi administrat de către Innovation Norway, instrument prin care guvernul norvegian finanţează un program de dezvoltare a întreprinderilor pe bază de granturi.

Per ansamblu, Green Group înseamnă cel mai mare reciclator regional de mase plastice cu capacităţi de procesare de 100.000 tone pe an de sticle PET, cel mai mare producător de fibră sintetică poliesterică din Europa cu capacităţi de peste 50.000 tone pe an, prima unitate de reciclare de deşeuri electrice şi electronice de 35.000 tone pe an, cel mai mare reciclator de deşeuri din sticlă cu capacitate de 100.000 tone pe an.

Potrivit unui document BERD ce are ca studiu de caz Green Group, grupul de firme a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri consolidată de 85,3 mil. Euro. Investiţiile Green Group la 31 decembrie 2014 erau de 64 mil. Euro, potrivit BERD, iar numărul angajaţilor se ridica la aproximativ 1.900 de oameni.

În 2011, Green Group raporta venituri anuale de 78 mil. Euro, câştiguri obţinute înaintea plăţii dobânzilor şi taxelor, deprecierii şi amortizării (EBITDA) de 12 mil. Euro şi profit după plata taxelor de 6,3 mil. Euro.

Sectorul de tratare şi reciclare a deşeurilor este unul slab dezvoltat în România faţă de alte pieţe fiind cotată de către investitori ca o afacere cu un potenţial important de creştere.

Abris Capital Partners este cel mai activ fond de investiţii de pe piaţa românească. În ultimii trei ani, a cumpărat afacerea de curierat Cargus International de la DHL, iar anul trecut a preluat 100% din acţiunile Urgent Curier de la soţii Bălăşescu. Ulterior, cele două companii au fost fuzionate în cadrul unei singure entităţi Urgent Cargus. În acest an, fondul de investiţii îşi înlocuieşte practic cea mai mare parte a banilor investiţi în cele două achiziţii majore de pe piaţa de curierat prin contractarea unui împrumut de către Urgent Cargus, în valoare de aproape 37 mil. Euro de la BCR şi BRD printr-un aşa – numit dividend recap, ceea ce echivalează cu un exit parţial.

Sub bagheta lui Cezar Scarlat, partener Abris Capital, fondul polonez a ridicat în acest an miza pe piaţa locală şi s-a orientat în acest an către sectorul productiv, preluând 55% din acţiunile unui grup de firme Pehart, angrenat în producţia de hârtie tissue. Restul de acţiuni sunt în posesia familiei omului de afaceri Ioan Tecar, în condiţiileîn care BERD şi-a făcut exitul din afacere. Valoarea de întreprindere a grupului Pehart în care Abris a preluat pachetul de 55% este estimată în jurul pragului de 100 mil. Euro de către surse din piaţă contactate de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Valoarea nu a fost confirmată de către părţile implicate în tranzacţie, care nu au dezvăluit la cât s-a ridicat tranzacţia. Tranzacţia de la Pehart este structurată sub forma unei vânzări de acţiuni combinată cu o majorare de capital.

Din acest punct de vedere, există un numitor comun în tranzacţiile de la Pehart şi Green Group, ambele având în derulare investiţii în extinderea capacităţilor de producţie, iar în ambele BERD ca acţionar minoritar este o ţintă naturală pentru exit.

Politica Abris vizează, de regulă, investiții de capital între 20 și 60 mil. euro pe o perioadă de 3 – 5 ani , ceea ce indică mărimea tranzacţiilor în care se implică, și evită preluările ostile sau firmele nou – înființate. Companiile – țintă sunt cele cu o poziție clar definită pe piață, dezvoltate de antreprenori, preferabil profitabile la momentul achiziției.

Abris administrează două fonduri cu o capitalizare totală de 770 mil. euro, fondul din care se fac acum achiziții în România și în regiune plecând la drum cu un capital de 450 mil. euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Fondul grec de investiții Global Finance are un istoric de două decenii în România, fiind unul dintre cei mai experimentați administratori de active locale.

Global Finance are în portofoliul local TotalSoft și Green Group Buzău, unde a intrat în 2012. Fondul elen este în faza de dezinvestire a portofoliului său local.

Sursă foto: La Fântâna.

Innova Capital a semnat în această dimineață tranzacția de exit din afacerea La Fântâna. Oresa Ventures a lucrat la achiziție cu consultanții PwC și avocații de la David & Baias, managementul companiei cu avocații de la PNSA, iar Clifford Chance Badea de partea vânzătorului

Innova Capital a semnat în această dimineață contractul de exit din afacerea La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere a apei în sistem watercooler, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Managerul polonez de fonduri de investiții a vândut pachetul de 92% din acțiuni, fiind asistată în tranzacție de către firma de avocatură Clifford Chance Badea.

Managementul societății, reprezentat de către Cristian Amza, fondatorul afacerii, directorul acesteia și acționar minoritar, a lucrat alături de firma de avocatură Popovici Nițu Stoica & Asociații.

Fondul de investiții suedez Oresa Ventures revine după aproape zece ani la cârma afacerii La Fântâna. Cumpărătorul a fost asistat la achiziție de către firma de audit și consultanță PwC, respectiv casa de avocatură afiliată, David & Baias.

Tranzacția a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în decembrie 2015.

Citește mai multe detalii despre tranzacția Oresa – Innova Capital privind afacerea La Fântâna.

Sursă foto: La Fântâna.

Oresa Ventures semnează în orele următoare la București una dintre cele mai mari achiziții ale sale din ultimul deceniu. Innova Capital vinde pachetul de 92% din La Fântâna și face al doilea exit local în mai puțin de două luni

Fondul suedez de investiții Oresa Ventures se pregătește să semneze în această noapte la București tranzacția prin care preia afacerea La Fântâna de la fondul polonez de investiții Innova Capital, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Un anunț oficial privind tranzacția ar putea să apară în cursul zilei de 14 aprilie.

Tranzacția marchează revenirea apetitului Oresa Ventures pentru achiziții de calibru, în condițiile în care obișnuia să abordeze tichete de tranzacție care în medie se situau în intervalul 5 – 15 mil. Euro. Însă răscumpărarea LaFântâna de la Innova sare cu mult pragurile de intrarea înregistrate în ultimele achiziții ale Oresa.

Tranzacția prin care Oresa Ventures răscumpără afacerea La Fântâna de la Innova Capital a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în urmă cu patru luni.

Tot jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO informa în premieră în luna martie despre negocierile pe care fondul de investiții Oresa Ventures le derulează cu Raiffeisen și ING Bank pentru atragerea unui împrumut de circa 50 mil. Euro pentrru a-și finanța achiziția La Fântâna.

Fondul polonez de investiții Innova Capital a început încă de anul trecut discuțiile pentru exitul din afacerea La Fântâna, unde deține un pachet de 92%, cu Oresa Ventures, fond de investiții aflat în portofoliul familiei fondatorului său suedez, Jonas af Jochnick. Restul de 8% din acțiunile companiei sunt în mâinile omului de afaceri Cristian Amza, care și-a exprimat interesul pentru a participa alături de Oresa la achiziția de acțiuni în compania al cărei fondator este.

Prețul pe care Innova îl va încasa de pe urma exitului este de așteptat să fie de cel puțin 22 – 24 mil. Euro, estimează surse din piața de fuziuni și achiziții, care precizează că tranzacția este mult mai mare la valoarea de întreprindere, care cumulează capitalul companiei și datoriile aferente în momentul preluării. Unele estimări cotează valoarea de întreprindere a La Fântâna până în jurul a 70 – 80 mil. Euro, adică la un multiplu de circa 6 – 7 aplicat EBITDA (câștigurile înregistrate înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.).

Compania La Fântâna are de rambursat către banca austriacă Erste un împrumut în valoare de 37,5 mil. euro la care se adaugă o sumă suplimentară de 18,75 mil. euro ce reprezintă ”o estimare de bună – credință a oricăror sume suplimentare datorate sau potențial datorate de societate și orice altă parte obligată părților garantate în baza documentelor de finanțare”, potrivit unui contract de ipotecă pe acțiunile La Fântâna instituit de bancă și garantat de acționarii firmei, Innova Capital și Cristian Amza. Împrumutul luat de la Erste ar urma să fie plătit din finanțarea aflată în discuție cu Raiffeisen și ING, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul suedez de investiții Oresa Ventures a notificat déjà la Consiliul Concurenței achiziția companiei La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere de apă în sistem watercooler din România și Serbia, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Managerul polonez de capital de risc Innova Capital are nevoie să-și marcheze exitul din afacere, în condițiile în care fondul de investiții Innova 4 împlinește în acest an perioada de viață de 10 ani și trebuie să ramburseze banii investitorilor la un randament care să-i permită să ridice bani pentru un nou fond. Innova Capital deține 92% din acțiunile La Fântâna prin intermediul vehiculului de investiții Plinius Investments Limited, înregistrat în Cipru.

În 2007, fondul polonez de investiții Innova Capital a cumpărat La Fântâna chiar de la Oresa Ventures în cadrul unei tranzacții estimate la acea vreme la aproximativ 35 mil. Euro. Oresa a marcat la acea vreme un profit estimat la 600% raportat la investiția inițială. Exitul Innova din La Fântâna este de așteptat să fie, de asemenea, unul profitabil.

În perioada 2007 – 2014, afacerea La Fântâna s-a extins. Firma are o cotă de piață estimată la 70% în România, respectiv 60% în Serbia, potrivit datelor făcute publice de către Innova Capital.

În perioada menționată, La Fântâna a făcut două achiziții importante.

În 2010, a cumpărat de la omul de afaceri Şerban Andrei compania Rokor Ecostyle, importatorul şi distribuitorul purificatoarelor Waterpia în România, la momentul semnării tranzacţiei, valoarea de întreprindere a afacerii fiind evaluată la 4,35 mil. Euro.

În 2014, La Fântâna a preluat Blue Coffee Services, o afacere de 10 mil. euro pe an, de la Aquila Group, iar în 2015 liderul pieței de distribuție a apei în sistem watercooler a fuzionat prin absorbție cu compania de pe piața automatelor de cafea, distribuitor local al Lavazza.

poza_la_fantana_buna

Bilanțurile La Fântâna SRL indică o creștere cu o treime a cifrei de afaceri în perioada 2009 – 2014 până la 24,3 mil. euro, obținerea unui profit net de 2 mil. euro anul trecut la un număr mediu de 543 angajați, mai mult cu 80 de oameni față de finele lui 2009.

 La Fântâna a fost înființată în 2001, în urma unei investiții de 3 mil. euro.

Anul trecut, Innova Capital a căutat să listeze pe bursa de la București acțiunile La Fântâna, însă volatilitatea piețelor financiare a făcut ca mandatul dat casei poloneze de brokeraj Ipopema Securities pentru o astfel de operațiune să nu mai fie concretizat, iar listarea a picat.

Innova Capital și-a anunțat pe 29 februarie exitul din afacerea cu procesare de carduri Provus Group, unde a vândut 100% din acțiuni către investitorul strategic german Wirecard, care a anunțat că va plăti 32 mil. Euro pentru achiziție.

După exitul din Provus și cel în curs din La Fântâna, Innova Capital va rămâne în portofoliul său local cu Energobit Cluj – Napoca, unde are raportată o deținere de 50,9% pentru fondurile sale Innova 4 și Innova 5 după achiziția din mai 2013, conform informațiilor postate pe propriul site.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro. De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie. A administrat fonduri cu o capitalizare totală de 900 mil. euro, din care ultimul a strâns de la investitori 388 mil. euro.

Noriel main

Fondul de investiții Enterprise Investors se pregătește să semneze contractul pentru achiziția afacerii cu jucării Noriel. Axxess Capital și familia Constantinescu vând după negocieri îndelungate în cadrul unei tranzacții de până la 30 mil. Euro

Managerul polonez de fonduri de investiții Enterprise Investors urmează să semneze în perioada imediat următoare contractul pentru achiziția afacerii cu jucării Noriel, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Axxess Capital, administratorul de capital de risc condus de către Horia Manda, și familia antreprenorului Cristian Constantinescu, directorul general al Noriel, se pregătesc să vândă afacerea în cadrul unei tranzacții estimate de către surse din piață până aproape de 30 mil. Euro. Axxess Capital deține un pachet de circa 40% din acțiunile afacerii Noriel prin intermediul fondului de investiții Balkan Access Fund, pachetul majoritar aparținând familiei Constantinescu, în cadrul căreia un cuvânt greu de spus are Cristian Constantinescu, șeful companiei.

Reprezentanții Enterprise Investors și ai Axxess Capital nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol pentru comentarii pe marginea tranzacției.

Procesul de vânzare al afacerii Noriel a început încă de anul trecut, în contextul în care Axxess Capital și-a anunțat intenția de exit din câteva afaceri pe care le are în portofoliu – Noriel, SE-GES și Industrial Access.

Fondul de investiții Balkan Accession Fund a intrat în acționariatul Noriel în anul 2010, astfel că investiția sa a ajuns la maturitate și, în mod firesc, trebuie să-și facă exitul.

În cursa pentru achiziția Noriel au fost și fonduri de investiții și investitori strategici, susțin surse din piață. Negocierile dintre Enterprise Investors și vânzători s-au întins pe o durată de circa șase luni, perioadă în care discuțiile au continuat și cu alți investitori care și-au exprimat interesul. Vânzătorii au căutat să-și întărească poziția de negociere cu cifrele obținute în sezonul de iarnă, luna decembrie fiind un vârf tradițional de încasări în industria jucăriilor.

Noriel a înregistrat în 2015 o rată de creștere de circa 30% până la o cifră de afaceri de aproximativ 30 mil. Euro, fiind considerat cel mai bun an din istoria companiei de către Cristian Constantinescu.

Noriel luptă pe o piață a jucăriilor estimată la aproximativ 180 mil. Dolari pe an (circa 160 mil. Euro), în care un concurent redutabil este lanțul elen de profil Jumbo, dar sunt și alți jucători importanți precum D-Toys.

Un reper recent pentru tranzacțiile în sectorul de profil din regiune este oferit de achiziția liderului pieței de jucării din Polonia, Smyk, de către fondul de investiții Bridgepoint, care a anunțat în luna ianuarie că preia compania în cadrul unei tranzacții totale de 247 mil. Euro. Smyk a avut venituri în 2015 de 1,449 mld. Zloți (circa 338 mil. Euro)

Smyk are o rețea de 125 de magazine în Polonia și își crește operațiunile din România, Rusia, Ucraina și Germania. Piața jucăriilor din Polonia crește cu o rată anuală de 5%.

Pe piața locală, Noriel mizează pe o rețea de aproximativ 48 magazine.

Afacerea Noriel este formată din firmele Noriel Impex (care operează importul și distribuția jucăriilor), producătorul Toys and Game Industry cu capacități de producție la Filipeștii de Pădure în județul Prahova, respectiv retailerul de jocuri și jucării Intertoy Zone.

Piața locală a jucăriilor este de așteptat să crească, un pariu fiind făcut chiar de către Cristian Constantinescu, șeful Noriel, care vede posibilă atingerea unui prag de afaceri pentru Noriel de peste 3 ori mai mare în următorii cinci ani.

Potrivit unei cercetări de piață a FRD Center, importurile domină în proporție de 90% piața locală a jucăriilor, principalele surse după valoarea  importurilor fiind în 2014 China, Ungaria, Germania, Austria și Grecia.

Axxess Capital este alături de Enterprise Investors unul dintre veteranii industriei locale a fondurilor de investiții. Axxess mai are în portofoliu și afaceri în IT – Star Storage, Bitdefender, în sectorul de materiale de construcții – Deutek, și a reintrat în industria bancară prin achiziția Nextebank în 2014, respectiv prin preluarea pachetului majoritar la Carpatica în acest an și a anunțat că este pregătit pentru achiziții în vederea atingerii unei mase critice.

Axxess Capital activează în regiune de peste 15 ani, perioadă în care a investit peste 250 mil. euro. Abordează tichete de tranzacție cu valori între 5 și 15 mil. euro și acționează ca investitor în companii pe o durată medie de 3 până la 7 ani, după care își face exitul.

De cealaltă parte, Enterprise Investors mai are în portofoliu afacerea cu materiale de construcții Macon Deva, cumpărată înainte de criză, respectiv lanțul de retail Profi, vedeta portofoliului său local, care este așteptată la vânzare în 2017.

Enterprise Investors și-a făcut exitul din afacerea Smartree și caută oportunități noi de achiziții pe piață, uitându-se la un moment dat la pachetul de 36% din MedLife, deținut de fondul de investiții V4C, care încearcă exitul din afacere încă de anul trecut.

Enterprise Investors activează ca investitor cu capital de risc în regiunea Europei centrale și de est din 1990. A strâns de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții și a investit 1,7 mld. euro în 135 de companii.

Abordează, de regulă, tichete de tranzacție cu valori de peste 20 mil. euro, eșalon pe care îl vizează și alți manageri de private equity cu sediul la Varșovia precum Abris Capital și Innova.

Fondul de investiții Catalyst România preia circa 25% din site-ul de tehnologie Marketizator într-o tranzacție de 1 mil. Euro. Avocații RTPR Allen & Overy au lucrat alături de investitorul financiar în trei tranzacții locale în acest an

Catalyst România, cel mai important fond local de private equity pentru creştere şi venture capital, va investi 1 mil. EUR în start-up-ul românesc de tehnologie Marketizator, specializat în servicii de optimizare a ratei de conversie.

Investiția vine sub forma unei majorări de capital, iar fondul de investiții preia un pachet de aproximativ 25% din acțiunile afacerii Marketizator, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Catalyst a lucrat în tranzacție cu avocații RTPR Allen & Overy, care a asistat fondul de investiții și la alte investiții derulate în ultimii ani.

Datorită finanțării provenite din fondurile europene prin programul JEREMIE, Catalyst România își extinde astfel portofoliul local care mai cuprinde opt companii din sectorul Tehnologie – Media – Telecom (TMT), printre care Vola.ro, Elefant.ro, VectorWatch, AvocatNet.ro sau SmartBill.

Serviciile Marketizator permit departamentelor de marketing să identifice și să valorifice factorii care determină creșterea ratei de conversie pe website. Platforma sa CRO facilitează înțelegerea vizitatorilor prin intermediul chestionarelor, colectarea de lead-uri prin interacțiune personalizată, precum și testarea de lay-out-uri de website fără a fi nevoie de suport IT.

“Marketizator este un business care generează deja venituri la nivel internațional și un challenger recunoscut pe piața globală de CRO, grație platformei sale cu soluții disponibile sub un singur acoperiș. Vedem un potențial extraordinar de creștere a companiei și ne așteptăm ca în trei ani cifra de afaceri să crească de zece ori, valorificând, cu sprijinul investiției Catalyst, oportunitățile deja identificate în numeroase piețe precum Brazilia, Japonia, SUA, Rusia și altele”, a declarat Marius Ghenea, Investment Director 3TS Catalyst România.

Marketizator este un start-up de tehnologie fondat în 2013 de către Valentin Radu, CEO al companiei, cu scopul de a permite specialiștilor de marketing testarea opțiunilor de optimizare fără suport IT.

Recunoscută pe piața globală de CRO și activă cu vânzări SaaS (software as a service) pe mai multe continente, Marketizator este una dintre cele mai dinamice afaceri din domeniu. Compania înregistrează creșteri anuale ale veniturilor de 400%, asigurând servicii pentru mai mult de 7000 de utilizatori si pentru clienți precum Forbes, OLX, Orange, Provident, Samsung, Telekom și mulți alții.

“Soluțiile pe care le integrăm platformei CRO asigură companiilor un instrument cuprinzător pentru creșterea eficienței de vânzări a website-urilor proprii. Finanțarea pe care ne-o acordă Catalyst România confirmă performanța și potențialul Marketizator și susține planurile de dezvoltare a unor noi soluții, precum și de extindere a prezenței globale”, afirmă Valentin Radu, CEO Marketizator.

3TS Catalyst România este primul fond de private equity dedicat României, finanţat în principal prin iniţiativa JEREMIE, ca parte a Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice” 2007-2013, co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

“Marketizator devine cea de-a noua investiție pentru Catalyst România și a zecea pe piața locală pentru 3TS Capital Partners, administratorul fondului. Este o performanță care ne poziționează drept cei mai activi investitori în zona de tehnologie din România și ne detașează considerabil prin portofoliul numeros și diversificat de companii de tehnologie”, a încheiat Marius Ghenea.

Marketizator urmează șirului de investiții realizate de către Catalyst România din care fac parte  Smart Bill,  Vector Watch, www.avocatnet.ro, Simartis Telecom, www.elefant.ro, GHG, www.vola.ro și 123ContactForm.

Fondul susține IMM-urile autohtone care activează în special în domeniile TMT cu investiţii cuprinse între 200.000 EUR şi 2.000.000 EUR. Alături de FEI, care prin JEREMIE este cel mai mare contributor la capitalul Catalyst, au mai angajat investiţii în fond şi BT Asset Management (BTAM), companie membră a Grupului Financiar Banca Transilvania, 3TS Capital Partners, precum şi alţi investitori privaţi.

Fondul este administrat de către 3TS Capital Partners, una dintre cele mai importante companii de private equity şi venture capital din Europa Centrală şi de Est.

Avocații RTPR Allen & Overy au asistat fondul de investiții Catalyst Romania la achizițiile Intelligent IT, Marketizator și fondul Technology in Central and Eastern Europe la o nouă achiziție de acțiuni în Internet Corp

RTPR Allen & Overy a oferit încă o dată consultanță juridică fondurilor de private equity administrate de 3TS Capital Partners în trei noi tranzacții efectuate în 2016.

Investițiile în business-urile Smart Bill și Marketizator au fost realizate de Catalyst sub forma unor majorări de capital, banii fiind alocați finanțării planurilor de dezvoltare ale afacerilor respective.

Intelligent IT din Sibiu au dezvoltat softul de facturare SmartBill, iar la investiție a participat alături de fond și Radu Georgescu.

Noua investiție, Marketizator Friends, oferă magazinelor online optimizarea ratei de conversie, sondaje, segmentarea traficului și personalizare web.

A treia tranzacție a fost achiziția unui nou pachet de acțiuni la compania de publishing online Internet Corp de către fondul Technology in Central and Eastern Europe.

Internet Corp are în portofoliu mai multe site-uri, printre care wall-street.ro, 9am.ro sau start-up.ro.

Echipa RTPR Allen & Overy a fost compusă din Costin Tărăcilă (Managing Partner), Alina Stăvaru (Counsel), Laurențiu Tisescu (Associate) și Andrei Lupu (Junior Associate).

„Am fost implicați în întregul proces (al celor trei tranzacții – n.r.), de la faza due diligence (analiză financiară – n.r.) până la pregătirea și negocierea tuturor documentelor tranzacției în privința investiției în Smart Bill și Marketizator, respectiv de la primele discuții până la semnarea documentelor aferente cumpărării pachetelor suplimentare în acționariatul Internet Corp. Aceste tranzacții nu fac decât să reconfirme potențialul pieței românești de a crea business-uri de succes în domeniul online și care să atragă investitori sofisticați care au capacitatea de a le duce la nivelul următor și a le transforma într-un succes internațional”, a declarat Alina Stăvaru, Counsel în cadrul firmei de avocatură.

RTPR a fost înfiinţată în anul 2004 şi activează în asociere cu firma londoneză Allen & Overy din 2008. RTPR Allen & Overy are o echipă de 41 de avocaţi, inclusiv 5 parteneri – Costin Tărăcilă, Victor Pădurari, Alexandru Retevoescu, Mihai Ristici, Valentin Berea, precum şi profesorul Lucian Mihai, în calitate de Of counsel.

Domeniile principale de activitate ale RTPR Allen & Overy cuprind finanţări, fuziuni şi achiziţii, pieţe de capital, insolvenţă şi restructurări, concurenţă, dreptul muncii, dreptul proprietăţii intelectuale, litigii şi arbitraj, consultanţă pentru sectoarele de afaceri, inclusiv energie, telecomunicaţii, finanţare, real estate şi industria farmaceutică.

Pe piața avocaturii de afaceri, RTPR Allen & Overy face parte din cel mai activ eșalon al pieței în zona de tranzacții alături de jucători precum NNDKP, PeliFilip, Clifford Chance, DLA Piper, Schoenherr sau Bondoc & Asociații.

Raiffeisen a finanțat cu circa 4,7 mil. euro a doua achiziție a fondului de investiții Resource Partners pe piața lanțurilor de fitness. World Class România a finalizat pe 24 martie preluarea pachetului de 100% al rețelei de centre de fitness Club Sport Fitness Center MV. O echipă de avocați Stratulat Albulescu condusă de partenerii Silviu Stratulat și Alexandra Radu a lucrat cu cumpărătorul, iar casa de avocatură Ijdelea de partea vânzătorului

Lanțul de centre de fitness World Class România, aflat în portofoliul managerului polonez de fonduri de investiții Resource Partners, a finalizat pe 24 martie achiziția pachetului de 100% din acțiunile concurentului său, Club Sport Fitness Center MV S.R.L, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Valoarea tranzacției se situează în jurul a 5 mil. Euro, conform unor estimări avansate de surse din piața de fuziuni și achiziții.

Raiffeisen Bank România a finanțat achiziția cu un împrumut în valoare de 20,95 mil. Lei (circa 4,7 mil. Euro), acesta fiind contractat de către World Class România pe 22 martie.

De asemenea, în cadrul tranzacției, pe 23 martie, compania cumpărată s-a angajat să ramburseze 123.000 euro către Alpha Bank România, în contul unui împrumut de 650.000 euro contractat la aceeași bancă în aprilie 2013.

Cumpărătorul a lucrat în tranzacție cu consultanții EY pe partea de evaluare, respectiv pentru partea de consultanță juridică la achiziție și la contractarea finanțării cu o echipă de avocați Stratulat Albulescu, condusă de partenerii Silviu Stratulat și Alexandra Radu, din care au mai făcut parte Andrei Albulescu – Partener, Cristina Man – Senior Associate, Ana Chira, Andrei Băluș și Cristiana Dițoiu – Associate.

De cealaltă parte, vânzătorul, Thomas Richard Pierre, a lucrat cu casa de avocatură Ijdelea.

Dan Fărcășanu, director de investiții Resource Partners, a fost implicat în derularea negocierilor care au adus a doua achiziție a fondului polonez de investiții Resource Partners în cei doi ani de la intrarea în România.

Tranzacția a fost anunțată pe 8 februarie de către Resource Partners.

Valoarea tranzacției prin care World Class România preia Club Sport Fitness Center MV S.R.L nu a fost făcută public.

Resource Partners abordează tichete de tranzacție în medie între 5 și 15 mil. euro în ceea ce privește capitalul investit direct de către fond, ceea ce încadrează proaspăta achiziție în marja inferioară a intervalului.

Finanțarea achiziției de către Raiffeisen indică faptul că fondul și-a limitat expunerea de capital propriu în această tranzacție, preferând ruta unei mișcări de tip platforming prin care compania sa din portofoliul local este cea care face achiziția, dar care își majorează nivelul datoriilor pentru că împrumutul de achiziție rulează pe bilanțul propriu.

Impactul tranzacției este că World Class își consolidează poziția de lider în sectorul de profil, ajungând la 28 de centre de fitness după achiziția concurentului de pe poziția a doua.

Club Sport Fitness Center MV SRL este o companie care operează un lanț de 9 centre de fitness în București și marile orașe din România – Craiova, Cluj – Napoca, Iași, Ploiești și Bacău.

Preluarea companiei care deține franciza Club Moving în România duce la o triplare a afacerii la nivel operațional în mai puțin de doi ani de la intrarea fondului polonez de investiții Resource Partners la nivel local.

Club Sport Fitness Center MV SRL a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 11,9 mil. lei (2,7 mil. euro) și un profit net de 1,11 mil. lei (0,25 mil. euro) la un număr mediu de 71 angajați. Club Sport Fitness Center MV SRL deține franciza Club Moving în România, Club Moving fiind o marcă a grupului francez Hebe, nr.1 în piața de fitness din Hexagon și nr. 5 în Europa.

De cealaltă parte, World Class România a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 42,6 mil. lei (9,6 mil. euro) și o pierdere de 3,1 mil. lei (0,7 mil. euro) la 150 de angajați.

Triplarea afacerii aflate în vârful pieței de fitness din România a fost finanțată printr-o combinație de capital investit de fondul polonez, fonduri proprii ale World Class România și credite bancare.

Pe de altă parte, ritmul de extindere apropie fondul polonez de momentul de exit, pentru care o rețea formată din 37 până la 40 de centre de fitness este suficientă pentru a-și marca profitul din vânzarea afacerii.

Resource Partners are profilul unui investitor financiar, cu o durată tipică a investiției între 3 și 5 ani între momentul achiziției și exitul din afacere.

Piața centrelor de fitness este una fragmentată, dar ratele de creștere ale companiilor din sector într-un sector tânăr de servicii indică un potențial de creștere mare pentru acest tip de afaceri.

Administratorul de capital de risc Resource Partners, proprietarul lanţului de centre de fitness World Class România, este în proceduri avansate de atragere de capital de la investitori pentru a ridica al doilea său fond regional, potrivit informațiilor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO.

Resource Partners II, noul fond de investiţii, are o capitalizare – ţintă comparabilă cu primul fond, de peste 200 mil. Euro.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat déjà că ia în considerare o investiţie de capital de până la 40 mil. Euro în fondul Resource Partners II, care va viza tranzacţii în sectorul companiilor de talie medie din Polonia şi alte pieţe din arealul Europei centrale şi de sud – est, spaţiu care include şi România.

Fondul European de Investiţii, care face parte din grupul Băncii Europene de Investiţii, este şi el pe lista investitorilor Resource Partners, precum și banca olandeză Rabobank și fondul francez de investiții Ardian, fostul braţ de investiţii al gigantului financiar Axa.

Noul fond al Resource Partners va avea, în special, în vizor investiţii în sectorul bunurilor de consum, inclusiv în industria alimentară şi în agricultură, potrivit informaţiilor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

Resource Partners este unul dintre cei mai tineri administratori de capital de risc cu apetit de investiţii în regiune, fiind fondat în urmă cu şase ani de către o echipă care coordona activităţile fondului american de investiţii Carlyle pentru Europa Centrală şi de Est.

Pentru primul fond de investiţii al Resource Partners au fost strânşi 293,4 mil. Euro de la investitori.

Mai mulți manageri de fonduri de investiții sunt angajați în ridicarea unor fonduri noi și în strângerea de bani de la investitori.

Piața fondurilor de investiții din România a devenit în ultimii ani mai activă în urma intrării unor jucători noi precum Abris Capital Partners, Mid Europa Partners, Resource Partners, CEE Equity Partners, care caută să-și investească banii în ținte din diferite sectoare.

parceolianmain

Petrom poartă negocieri exclusive pentru vânzarea parcului eolian de 45 MW către fondul de investiții CEE Equity Partners. Erste Bank asigură serviciile de bancă de investiții pentru exitul liderului pieței petroliere din producția de energie eoliană. Fondul de investiții controlat de Eximbank China, aproape de prima achiziție de la intrarea sa pe piața locală și de a sparge gheața în tranzacțiile cu proiecte eoliene

OMV Petrom, liderul pieței petroliere locale aflat în portofoliul grupului austriac OMV, derulează  negocieri exclusive pentru vânzarea parcului eolian Dorobanțu, cu o putere instalată de 45 MW, către fondul de investiții CEE Equity Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Erste Bank asigură serviciile de bancă de investiții pentru vânzarea companiei OMV Petrom Wind Power, care operează parcul eolian finalizat în urmă cu 5 ani la un cost de 90 mil. Euro.

De cealaltă parte, fondul de investiții CEE Equity Partners și-a setat încă de anul trecut calibrul pentru prima achiziție pe piața de energie în intervalul de 20 – 50 mil. dolari, ceea ce cadrează cu ținta sa de la Petrom, în contextul actual dificil de piață pentru vânzătorii de proiecte eoliene locale, presați să accepte discount-uri importante față de investițiile realizate dacă vor să perfecteze un exit.

Discuțiile dintre cele două părți au fost inițiate în 2015, în contextul în care OMV Petrom și-a anunțat în toamnă intenția de a vinde capacitatea de producție de energie eoliană, pe fondul strategiei sale de a renunța la afacerile care nu au legătură cu obiectul său principal de activitate – petrol și gaze.

Părțile nu au făcut  niciun comentariu pe marginea tranzacției.

Tranzacția de exit a OMV Petrom din sectorul producției eoliene ar putea aduce un dezgheț pe acest segment al pieței de energie, unde mai mulți investitori străini au fost inițial atrași de schema generoasă de subvenționare a producției regenerabile prin sistemul de certificate verzi, însă apoi modificările legislative intervenite în ultimii ani au adus multe proiecte la limita supraviețuirii.

Grupul energetic ceh CEZ a sondat anul trecut piața în căutarea unui cumpărător pentru proiectul de la Cogealac, investiție cifrată la circa 1 mld. Euro, însă a renunțat. După investiții uriașe în sectorul de producție eoliană, mai mulți investitori vor să-și vândă proiectele, însă se confruntă cu problema asumării unei pierderi importante din eventuala vânzare a proiectului după ce au făcut investiții majore, în condițiile în care astăzi este mai ieftină dezvoltarea de noi capacități de producție eoliană față de acum câțiva ani.

OMV Petrom are însă o expunere mult mai mică în acest sector față de CEZ, Verbund sau alți investitori străini, și este motivat de către acționarul său majoritar, OMV – Austria, să se concentreze pe investiții în sectorul de explorare și producție, iar pe de altă parte să-și lichideze participațiile ineficiente.

În 2014, OMV Petrom Wind Power a adus pierderi de 61,59 mil. Lei (13,86 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 25,72 mil. Lei (5,78 mil. Euro) și un număr de 3 angajați.

Pentru energia electrică produsă și livrată consumatorilor, OMV Petrom Wind Power S.R.L. a primit în 2014 circa 133.000 de certificate verzi, din care jumătate vor deveni eligibile pentru tranzacționare după 1 ianuarie 2018  față de 2013 când a primit 178.000 certificate verzi, dintre care 32.000 eligibile pentru tranzacționare după 1 ianuarie 2018, conform ultimului raport anual al OMV Petrom.

OMV Petrom Wind Power SRL este deținută în proporție de 99,99% de către OMV Petrom, care la rândul său este controlată în proporție de 51% de către OMV (Austria).

De cealaltă parte, fondul de investiții CEE Equity Partners și-a anunțat începerea operațiunilor în România în urmă cu un an, deși scanează după achiziții piața locală încă din octombrie 2013.

”Am scanat până acum companii locale de ordinul zecilor și avem 4 – 5 ținte în varii sectoare. Un deal (tranzacție – n.r.) mai avansat, dacă ne înțelegem, va fi în câteva luni, în sectorul energetic”, spunea în martie 2015 jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Octavian Vidu, director de investiții al fondului și coordonatorul activității locale.

Fondul este interesat de oportunitățile locale într-o gamă largă de sectoare de la producția de energie, capacități de însilozare din agricultură, telecomunicații, infrastructura maritimă până la infrastructura din sectorul de petrol și gaze pe segmentul de transport și depozitare. Alte direcții de sondare pentru investiții sunt proiectele de energie eoliană, cele de producție specializată sau companii cu active depreciate.

CEE Equity Partners are o echipă dedicată investițiilor în 16 piețe din Europa Centrală și de Est și o rețea de birouri la Varșovia, Budapesta, București și Leeds (Marea Britanie).

”Arma” acestora este fondul de investiții China-CEE Investment Cooperation, alimentat cu 470 mil. dolari de către Banca de Export Import a Chinei și cu 30 mil. dolari din partea Băncii de Export Import a Ungariei. ”Puterea de foc” a fondului este dublată de o facilitate specială de credit de 10 mld. dolari, de care pot beneficia companii din piețele – țintă în care fondul investește și care exportă bunuri și servicii către piața chineză.

Printre țintele la care CEE Equity Partners s-a uitat recent pe piața locală se numără și afacerea telecom Net City, deținută de grupul UTI al omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu.

Fondul preferă preluarea poziției de acționar majoritar într-o companie, dar poate accepta și poziția de acționar minoritar.

Concret, fondul investește în medie între 20 și 70 mil. dolari într-o companie pentru o perioadă între 5 și 8 ani. Pe lângă investiția de capital, fondul negociază cu băncile și atragerea de credite cu care pot fi finanțate datorii ale companiei în care investește.

Vehiculul regional de investiții al statului chinez poate investi alături de alți co – investitori, fonduri de investiții ori investitori strategici interesați de o companie sau de un proiect pe termen lung.

Vânzătorul, OMV Petrom, mai deține pe piața de energie și centrala electrică Brazi cu o putere instalată de 860 MW.

Compania a înregistrat în 2015 pentru prima dată pierderi de la privatizarea sa în 2004, pe fondul căderii cotației barilului pe piețele internaționale. Unul din efecte asupra activității din acest an este că programul de investiții a fost micșorat, iar compania este mai concentrată acum pe a-și limita expunerea în contextul de piață dificil.

OMV Petrom a raportat o pierdere de 676 mil. lei în 2015 comparativ cu un profit net de 2,103 mld. lei în anul anterior, respectiv o scădere a vânzărilor cu 16% până la 18,145 mld. lei la 31 decembrie 2015, conform rezultatelor financiare preliminare anunțate în februarie.

Investițiile au scăzut cu 38% în 2015 până la 3,895 mld. lei, iar gradul de îndatorare a crescut de la 3% la 5% într-un an, pe fondul refinanțării de 1 mld. euro atrase de la un consorțiu format de 17 bănci.

Compania a continuat să-și reducă numărul de angajați de la 16.948 până la 16.038 de oameni într-un an, iar față de momentul privatizării din 2004, Petrom are acum o treime din numărul de angajați pe care îl avea când era o firmă petrolieră de stat.

Astăzi, statul mai are la OMV Petrom un pachet de 20,6%, urmat de Fondul Proprietatea cu un pachet de 18,9% pe care fondul însă dorește să-l vândă printr-o listare a Petrom pe bursa de la Londra în cadrul strategiei sale de a-și reduce puternic expunerile din energie în cadrul portofoliului. Un alt pachet de 9,3% este în posesia acționarilor minoritari, printre care SIF Oltenia, Broadhurst, fondurile de pensii NN (fost ING Pensii) și alții.

Valoarea bursieră a OMV Petrom este de 13,99 mld. lei (peste 3,1 mld. euro) la un preț al acțiunii de 0,247 lei, în scădere cu 1,98% față de ședința de tranzacționare anterioară.

poza_la_fantana_buna

După vânzarea Provus, a doua tranzacție de exit a fondului polonez de investiții Innova Capital se apropie de final: Fondul de investiții Oresa Ventures a notificat achiziția afacerii La Fântâna la Consiliul Concurenței. Omul de afaceri Cristian Amza, implicat alături de investitorul suedez în achiziție pentru a-și majora participația până în jurul a 10% în compania pe care a fondat-o

Fondul suedez de investiții Oresa Ventures a notificat la Consiliul Concurenței achiziția companiei La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere de apă în sistem watercooler din România și Serbia, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

La achiziție participă și omul de afaceri Cristian Amza, fondatorul afacerii, care își va majora actuala participație de 8% din La Fântâna până la un nivel de cel puțin 10%, susțin surse din piață.

Negocierile dintre părți au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 decembrie 2015.

Părțile nu au fost disponibile pentru comentarii pe marginea tranzacției până la momentul publicării acestui articol.

Managerul polonez de capital de risc Innova Capital are nevoie să-și marcheze exitul din afacere, în condițiile în care fondul de investiții Innova 4 împlinește în acest an perioada de viață de 10 ani și trebuie să ramburseze banii investitorilor la un randament care să-I permită să ridice bani pentru un nou fond. Innova Capital deține 92% din acțiunile La Fântâna prin intermediul vehiculului de investiții Plinius Investments Limited, înregistrat în Cipru.

Innova Capital și-a anunțat pe 29 februarie exitul din afacerea cu procesare de carduri Provus Group, unde a vândut 100% din acțiuni către investitorul strategic german Wirecard, care a anunțat că va plăti 32 mil. Euro pentru achiziție.

În 2007, Innova Capital a cumpărat compania de la Oresa Ventures în cadrul unei tranzacții de peste 35 mil. euro, fondul suedez marcând la acea vreme un profit estimat la 600% raportat la investiția inițială. Exitul Innova din La Fântâna este de așteptat să fie, de asemenea, unul profitabil.

În perioada 2007 – 2014, afacerea La Fântâna s-a extins. Firma are o cotă de piață estimată la 70% în România, respectiv 60% în Serbia, potrivit datelor făcute publice de către Innova Capital.

În 2014, La Fântâna a preluat Blue Coffee Services, o afacere de 10 mil. euro pe an, de la Aquila Group, iar în 2015 liderul pieței de distribuție a apei în sistem watercooler a fuzionat prin absorbție cu compania de pe piața automatelor de cafea, distribuitor local al Lavazza.

Anul trecut, Innova Capital a căutat să listeze pe bursa de la București acțiunile La Fântâna, însă volatilitatea piețelor financiare a făcut ca mandatul dat casei poloneze de brokeraj Ipopema Securities pentru o astfel de operațiune să nu mai fie concretizat, iar listarea a picat.

La Fântâna are de rambursat către banca austriacă Erste un împrumut în valoare de 37,5 mil. euro la care se adaugă o sumă suplimentară de 18,75 mil. euro ce reprezintă ”o estimare de bună – credință a oricăror sume suplimentare datorate sau potențial datorate de societate și orice altă parte obligată părților garantate în baza documentelor de finanțare”, potrivit unui contract de ipotecă pe acțiunile La Fântâna instituit de bancă și garantat de acționarii firmei, Innova Capital și Cristian Amza.

Creditul Erste către La Fântâna este de așteptat să aibă impact în structura tranzacției dintre Innova Capital și Oresa Ventures, în condițiile în care prețul pentru achiziția pachetului de acțiuni va fi influențat de nivelul datoriilor companiei, cele două component formând împreună valoarea de întreprindere.

Bilanțurile La Fântâna SRL indică o creștere cu o treime a cifrei de afaceri în perioada 2009 – 2014 până la 24,3 mil. euro, obținerea unui profit net de 2 mil. euro anul trecut la un număr mediu de 543 angajați, mai mult cu 80 de oameni față de finele lui 2009.

La Fântâna a fost înființată în 2001, în urma unei investiții de 3 mil. euro.

După exitul din Provus și cel în curs din La Fântâna, Innova Capital va rămâne în portofoliul său local cu Energobit Cluj – Napoca, unde are raportată o deținere de 50,9% pentru fondurile sale Innova 4 și Innova 5 după achiziția din mai 2013, conform informațiilor postate pe propriul site.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro. De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie. A administrat fonduri cu o capitalizare totală de 900 mil. euro, din care ultimul a strâns de la investitori 388 mil. euro.

De cealaltă parte, Oresa Ventures este unul dintre pionierii pieței locale de private equity.

Investițiile sale de capital se situează, de regulă, în marja de 5 – 15 mil. euro per tranzacție.

Ultima sa achiziție este pachetul de 49% din firma IT Romanian Business Consult, unde a intrat în toamna anului trecut printr-o achiziție de circa 10 mil. euro.

Însă, Oresa are precedent și la achiziții locale al căror prag depășește 30 mil. euro, cum est cazul achiziției producătorului de materiale de construcții Somaco, preluat în cadrul unei tranzacții de 32,5 mil. euro.

Oresa a arătat astfel că poate accesa şi tranzacţii la scară mai mare. În spatele său stă ca acționar Celox SA din Suedia.

Durata de viață a unei investiții este, de regulă, între 4 și 6 ani, iar poziția pe care fondul o caută este fie de acționar majoritar, fie de acționar principal sau chiar de deținător a unei participații minoritare semnificative, de minim 20%. Principalele sectoare vizate de Oresa Ventures pentru investiții sunt materiale de construcții, servicii medicale, bunuri de larg consum, precum și alte segmente de afaceri.

În portofoliul său local se află în acest moment brokerul de credite Kiwi Finance pe piața serviciilor financiare (din 2007 în portofoliu), RTC Proffice Experience (preluat în 2011), Somaco în sectorul de materiale de construcții (din 2008 în portofoliu), Fabryo (prima investiție în 2006). La acestea se adaugă și companii achiziționate recent precum Europrefabricate sau Atlas Paints, divizia de lacuri și vopseluri a grupului elen Atlas Corporation.

Fondul de investiții Catalyst România și investitorul Radu Georgescu preiau cu un milion de euro 32% din afacerea Intelligent IT din Sibiu, liderul pieței de facturare

Catalyst România, singurul fond de investiții dedicat exclusiv României, investește 0,83 mil. Euro în afacerea Intelligent IT din Sibiu, liderul pieței locale de facturare, unde preia o participație de 24,9%, conform deciziei acționarilor companiei din 19 februarie.

De asemenea, în acționariatul firmei IT intră și investitorul Radu Georgescu, prin intermediul vehiculului de investiții cipriot Concentric Limited, care investește 0,23 mil. Euro în afacere și va prelua un pachet de 6,94% din firmă.

Atât Catalyst România, cât și Radu Georgescu sunt investitori care caută afaceri din domeniul IT și tehnologie, cu nevoie de capital de dezvoltare și cu potențial de creștere rapidă, ceea ce oferă perspectiva unui exit ce ar putea răsplăti cu un multiplu confortabil fondurile investite.

Tranzacția se derulează prin intermediul unei majorări de capital prin care cei doi investitori vin cu aport de capital în valoare de 823 euro, respectiv 228,9 euro, diferența reprezentând prime de emisiune.

În urma derulării investiției totale de 1,06 mil. Euro de către cei doi noi acționari, pachetul de aproape 68% este împărțit astfel de către Radu Călin Hasan (23,96%), Ioana Hasan (23,14%), Mircea Căpățînă (17,56%) și Lucia Todea (3,4%).

De asemenea, ca efect al tranzacției, Marius Ghenea, director de investiții al 3TS Catalyst România, preia un loc în Consiliul de administrație al Intelligent IT Sibiu.

Intelligent IT este o firmă înființată în 2006 cu obiect de activitate în domeniul dezvoltării web și a soluțiilor IT. În 2014, firma a înregistrat o cifră de afaceri de 1,78 mil. Lei și o pierdere de 0,087 mil. Lei la un număr de 13 angajați.

Lansat în 2007 de către Ioana Hasan, Radu Hasan și Mircea Căpățână, Smart Bill este cel mai utilizat program de facturare și gestiune contabilă din România. În prezent, serviciul este folosit de peste 33.000 de clienți ce emit un milion de facturi lunar, facturând prin intermediul acestuia peste 2 mld. euro anual.

Pe lista tranzacțiilor Catalyst România se află până acum investițiile derulate la Avocatnet, Simartis Telecom, elefant.ro, Green Horse Games, 123ContactForm și Vectorwatch.

Investițiile de capital ale Catalyst într-o companie vizează un nivel cuprins între 0,5 și 2 mil. Euro, însă ultimele tranzacții indică faptul că investitorul și-a calibrat achizițiile de participații minoritare în jurul a unui milion de euro per tranzacție.

Catalyst România este primul fond de private equity dedicat României, finanţat în principal de către Fondul European de Investiţii (FEI) prin iniţiativa JEREMIE, ca parte a Programului Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice” 2007-2013, co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Principalii investitori în fondul de investiții Catalyst România sunt Fondul European de Investiții (care face parte din grupul Băncii Europene de Investiții), administratorul de fonduri de investiții BT Asset Management (parte a grupului financiar Banca Transilvania), administratorul de fonduri de investiții 3TS Capital Partners, precum şi alţi investitori privaţi. FEI a pus 10 mil. euro în capitalul fondului de investiții Catalyst România.

poza provus si Innova Capital main

Fondul polonez de investiții Innova Capital a vândut afacerea procesării de carduri Provus către Wirecard. Tranzacția îl costă pe cumpărătorul german 32 mil. euro în numerar, ceea ce înseamnă plata unui multiplu de 8 ori valoarea EBITDA

Grupul german Wirecard a anunțat astăzi achiziția pachetului integral de acțiuni al Provus Group, deținut de către fondul polonez de investiții Innova Capital, în cadrul strategiei de expansiune a cumpărătorului pe piețele din Europa de Est.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră despre tranzacția de vânzare a procesatorului de carduri Provus pe 13 ianuarie 2016.

„Compensațiile datorate în cadrul realizării scopului acestei tranzacții sunt plăți în numerar în sumă de 32 mil. euro, fără alte plăți ulterioare”, afirmă reprezentanții Wirecard.

Pentru 2016, este așteptat un nivel al câștigurilor înregistrate înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 4 mil. euro, de unde rezultă că noul proprietar al grupului Provus și-a asumat plata unui preț ce reprezintă un multiplu de 8 aplicat EBITDA.

În plus, costuri de integrare estimate la 0,5 mil. euro vor apărea în acest an.

Echipa de conducere a grupului Provus rămâne pe poziții, a precizat cumpărătorul.

„Această achiziție va permite Wirecard să-și intensifice sistematic expansiunea în Europa de Est” afirmă Roland Toch, director general al Wirecard pentru Europa centrală și de est.

Miza tranzacției este potențialul de creștere al volumului de tranzacții cu cardul pe o piață de 20 de milioane de consumatori unde plățile în numerar au ponderea majoritară.

Potrivit datelor Wirecard, aproximativ 97% dintre plăți se fac în numerar acum.

Wirecard a raportat pentru 2014 un profit net de 108 mil. euro și EBITDA de 173 mil. euro la venituri de 601 mil. euro. Compania germană a fost înființată în 1999 și prin achiziții combinat cu creștere organică a ajuns la o acoperire în Europa, Orientul Mijlociu, Africa și Asia – Pacific.

Innova Capital are 100% din acțiunile Provus Service Provider, respectiv ale subsidiarei sale Romcard.

În 2013, sub bagheta Innova Capital, Provus și-a extins portofoliul prin preluarea Supercard Solutions & Services.

Grupul Provus are 114 angajați și are cel mai mare centru de procesare pe o piață în care activează jucători internaționali precum Austria Card, americanii de la First Data Corporation și cei de la Euronet. Pe piața procesării cardurilor și a tranzacțiilor cu cardurile activează atât băncile, cât și firme specializate care gestionează astfel de activități externalizate de către instituțiile de credit.

Mandatul de vânzare al Provus a aparținut norvegienilor de la Infima, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Suntem foarte fericiți că după cinci ani de dezvoltare intensivă a companiei și diversificarea afacerii, Provus va fi parte a unei firme mai mari, strategice. Colaborarea cu un partener puternic și recunoscut precum Wirecard este o garanție a implementării strategiei pe termen lung pentru întărirea poziției de lider în sectorul serviciilor financiare în România”, afirmă Krzysztof Kulig, Managing Partner al Innova Capital.

Innova Capital a semnat pe 5 iulie 2010 contractul de achiziție a 96% din acțiunile Provus Service Provider de la fondul de investiții Turkven în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută publică, estimate însă la câteva milioane de euro. Restul de 4% din acțiuni au rămas atunci în posesia oamenilor de afaceri turci Izzet Cem Yenigul și Yenigul Dilek. Achiziția a fost derulată de către fondul de investiții Innova 5 prin intermediul unui vehicul de investiții înregistrat în Luxemburg.

Pe 14 iulie 2010, Provus a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni al Romcard, fondată în 1994 și considerată un pionier al pieței locale de procesare a tranzacțiilor cu cardul, de la un grup de bănci format din BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit și Financiara SA, companie de intermediere financiară controlată de către BCR. Achiziția Provus de către Innova și tranzacția de preluare a Romcard semnată ulterior sunt interdependente, după cum notează Consiliul Concurenței în decizia de aprobare a celor două tranzacții.

Innova Capital are la activ exituri din companii de procesare de carduri din regiune, deținute acum de către First Data și Euronet, concurenții săi de acum pe piața românească.

Astfel, Innova a investit în 1996 și și-a vândut în 2004 în Ungaria pachetul său de 17% din afacerea aflată în portofoliul Euronet. O afacere foarte profitabilă a fost investiția de 20 mil. euro în pachetul de 36% din PolCard în Polonia în mai 2003, obținând la exitul său în august 2007 de 4,3 ori banii investiți în companie.

Innova Capital este un manager cu capital de risc, cu sediul la Varșovia. Innova Capital a fost fondată în 1994 și până acum a strâns 900 mil. euro pentru cinci fonduri de investiții în regiune.

În România, Innova Capital are în acest moment trei investiții în portofoliul său – Provus, La Fântâna – liderul pieței de îmbuteliere a apei, respectiv afacerea Energobit Cluj Napoca din energie. Din cele trei companii, în acest moment Innova Capital este angajată în două tranzacții de exit, La Fântâna și Provus.

Innova Capital poartă negocieri pentru vânzarea La Fântâna către fondul de investiții suedez Oresa Ventures, în condițiile în care în 2007 prelua chiar de la Oresa afacerea în cadrul unei tranzacții estimate la 35 mil. euro, potrivit informațiilor publicate în luna decembrie 2015 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Discuțiile cu Oresa pentru La Fântâna au loc după ce anul trecut au renunțat la listarea parțială a acțiunilor companiei pe bursa de la București.

Innova Capital activează în România încă din 1998, când a investit în compania de panotaj stradal Churchill Media, de unde și-a lichidat participația de 46% în 2003. În 1999, Innova a intrat în Mobilrom (actualul Orange România) și a ieșit în aprilie 2005 prin vânzarea pachetului său de 2,1% către actualul acționar majoritar al operatorului de telefonie mobilă, France Telecom.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro. De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie.

Lanţul de centre de fitness World Class România este singura investiţie locală din portofoliul fondului polonez de investiţii Resource Partners. Sursă foto: World Class România.

A doua achiziție a fondului de investiții Resource Partners în România: Lanțul de fitness World Class România cumpără pe concurentul său direct, rețeaua de profil Club Sport Fitness Center MV, și își extinde amprenta națională. Consultanții de la EY au lucrat cu fondul de investiții polonez la achiziția afacerii francezului Thomas Richard Pierre, iar avocații de la Stratulat Albulescu (TSAA) au făcut și ei parte din echipa cumpărătorului

World Class România, liderul pieței locale de fitness aflat în portofoliul fondului polonez de investiții Resource Partners, a semnat contractul pentru achiziția rețelei de centre de fitness Club Sport Fitness Center MV SRL, al doilea operator de profil după numărul de locații.

Club Sport Fitness Center MV SRL este o companie care operează un lanț de 9 centre de fitness în București și marile orașe din România – Craiova, Cluj – Napoca, Iași, Ploiești și Bacău.

Achiziția urmează să fie finalizată în primul trimestru al anului, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții de la EY au lucrat cu fondul de investiții, iar avocații de la Stratulat Albulescu din fosta firmă TSAA au fost, de asemenea, în echipă cu cumpărătorul.

Preluarea companiei care deține franciza Club Moving în România duce la o triplare a afacerii la nivel operațional în mai puțin de doi ani de la intrarea fondului polonez de investiții Resource Partners la nivel local. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă de regulă, Resource Partners abordează tichete de tranzacție în medie între 5 și 15 mil. euro în ceea ce privește capitalul investit direct de către fond.

Pe 4 martie 2014, fondul își anunța intrarea prin achiziția pachetului majoritar al lanțului World Class România, liderul pieței de profil, ce avea 11 centre în portofoliu.

Pe 11 iunie 2014, Resource Partners finaliza achiziția și a restului de acțiuni din World Class România, aflate în posesia echipei de conducere a companiei, pentru a deține 100% din afacere, mișcare ce denotă încrederea investitorului financiar în ritmul puternic de creștere al afacerii.

Achiziția Club Sport Fitness Center MV de la francezul Thomas Richard Pierre de către World Class România, singura companie locală aflată în portofoliul managerului polonez de fonduri cu capital de risc, indică o mișcare de tip platforming a Resource Partners, tipică fondurilor de investiții, prin care după intrarea într-un sector proaspăta achiziție devine ea însăși o platformă pentru noi achiziții pe piața de profil.

„Tranzacția va transforma World Class într-un lider indiscutabil al serviciilor de fitness cu o rețea de 28 de cluburi de fitness în România și 2 în Serbia. Asta arată angajamentul Resource Partners în parteneriatul cu echipele de conducere și susținerea acestora în creșterea organică și prin achiziții pentru a acrea un campion de industrie în sectoare strategice”, afirmă Dan Fărcășanu, director de investiții al Resource Partners.

Club Sport Fitness Center MV SRL a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 11,9 mil. lei (2,7 mil. euro) și un profit net de 1,11 mil. lei (0,25 mil. euro) la un număr mediu de 71 angajați. Club Sport Fitness Center MV SRL deține franciza Club Moving în România, Club Moving fiind o marcă a grupului francez Hebe, nr.1 în piața de fitness din Hexagon și nr. 5 în Europa.

De cealaltă parte, World Class România a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 42,6 mil. lei (9,6 mil. euro) și o pierdere de 3,1 mil. lei (0,7 mil. euro) la 150 de angajați.

World Class România își extinde astfel amprenta la nivel național. Până la finele anului, World Class România va ajunge la 31 de centre de fitness, talie a afacerii triplă față de momentul achiziției.

„Suntem încântați de această achiziție pentru că va pune la dispoziția membrilor noștri mai multe locații pentru servicii de fitness la standarde de excelență și îmbunătățește și mai mult calitatea serviciilor noastre”, a spus Mikael Fredholm, director general executiv al World Class.

Triplarea afacerii aflate în vârful pieței de fitness din România a fost finanțată printr-o combinație de capital investit de fondul polonez, fonduri proprii ale World Class România și credite bancare.

Pe de altă parte, ritmul de extindere apropie fondul polonez de momentul de exit, pentru care o rețea formată din 37 până la 40 de centre de fitness este suficientă pentru a-și marca profitul din vânzarea afacerii.

Resource Partners are profilul unui investitor financiar, cu o durată tipică a investiției între 3 și 5 ani între momentul achiziției și exitul din afacere.

Piața centrelor de fitness este una fragmentată, dar ratele de creștere ale companiilor din sector într-un sector tânăr de servicii indică un potențial de creștere mare pentru acest tip de afaceri.

Administratorul de capital de risc Resource Partners, proprietarul lanţului de centre de fitness World Class România, este în proceduri avansate de atragere de capital de la investitori pentru a ridica al doilea său fond regional, potrivit informațiilor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO.

Resource Partners II, noul fond de investiţii, are o capitalizare – ţintă comparabilă cu primul fond, de peste 200 mil. Euro.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat déjà că ia în considerare o investiţie de capital de până la 40 mil. Euro în fondul Resource Partners II, care va viza tranzacţii în sectorul companiilor de talie medie din Polonia şi alte pieţe din arealul Europei centrale şi de sud – est, spaţiu care include şi România.

Fondul European de Investiţii, care face parte din grupul Băncii Europene de Investiţii, este şi el pe lista investitorilor Resource Partners, precum și banca olandeză Rabobank și fondul francez de investiții Ardian, fostul braţ de investiţii al gigantului financiar Axa.

Noul fond al Resource Partners va avea, în special, în vizor investiţii în sectorul bunurilor de consum, inclusiv în industria alimentară şi în agricultură, potrivit informaţiilor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

Resource Partners este unul dintre cei mai tineri administratori de capital de risc cu apetit de investiţii în regiune, fiind fondat în urmă cu şase ani de către o echipă care coordona activităţile fondului american de investiţii Carlyle pentru Europa Centrală şi de Est.

Pentru primul fond de investiţii al Resource Partners au fost strânşi 293,4 mil. Euro de la investitori.

Șerban Roman a preluat de la 1 iulie 2015 poziția de Country Director în cadrul Enterprise Investors

Fondul de investiții polonez Enterprise Investors negociază alături de avocații de la RTPR Allen & Overy vânzarea Smartree către firma de investiții reprezentată de Dragoș Roșca. Șerban Roman, country manager EI: Vânzarea Smartree a început anul trecut și estimăm finalizarea tranzacției în primul trimestru

Enterprise Investors, unul dintre cei mai importanți administratori de capital de risc din regiune, lucrează la tranzacția de exit din afacerea de servicii de resurse umane Smartree cu avocații de la RTPR Allen & Overy, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Șerban Roman, Country Director al Enterprise Investors.

Vânzarea Smartree către firma de investiții Cylatrea Investments se apropie de faza de finalizare a tranzacției. Cylatrea Investments este o firmă de investiții reprezentată de către Dragoș Roșca, CEO Delta Asset Invest, care a lucrat anterior în consultanța de strategie la Roland Berger și apoi ca manager al fondului de investiții Gemisa Investments. Din portofoliul de investiții administrat de către Delta Asset Invest face parte și afacerea din domeniul consultanței dedicate resurselor umane Business Intelligence Alliance BIA.

Șeful Enterprise Investors România estimează închiderea exitului din Smartree „în primul trimestru al anului, după îndeplinirea condițiilor precedente”.

Discuțiile pentru vânzarea Smartree au început în 2015, precizează Șerban Roman.

Enteprise Investors a cumpărat în 2010 afacerea Smartree de la Eric Kish, fostul manager din cadrul grupului petrolier Rompetrol.

„Am ajuns sa deținem 100% din acțiuni prin mecanismele prevăzute în contractul de achiziție inițial. Investiția totală a fondului EVF în Smartree este de 3 mil euro. Din motive de confidențialitate nu putem dezvălui valoarea tranzacției sau multiplicatorul obținut”, afirmă Șerban Roman.

În perioada 2010 – 2014, afacerea Smartree a crescut de 2,4 ori la nivelul cifrei de afaceri, însă profitabilitatea sa s-a redus.

Astfel, Smartree România SRL a obținut în 2014 un profit net de 0,13 mil. euro la o cifră de afaceri de 8,37 mil. euro. În 2009, anul dinaintea achiziției de către Enterprise Investors, compania raporta un profit net de 0,34 mil. euro la o cifră de afaceri de 3,5 mil. euro, potrivit bilanțurilor depuse la Ministerul Finanțelor Publice de către companie.

Din portofoliul local al Enterprise Investors mai fac parte lanțul de comerț Profi și grupul Macon Deva din industria materialelor de construcții.

De la 1 iulie, poziția de șef al biroului local al Enterprise Investors a fost preluată de către Șerban Roman, în timp ce Cristian Nacu, care a condus zece ani operațiunile locale, a trecut pe poziția de Senior Advisor în cadrul firmei poloneze de investiții.

Cele mai profitabile achiziții ale managerului polonez cu capital de risc au fost până acum investiţia în compania de telefonie mobilă Mobilrom (azi Orange România) și în lanțul de supermarketuri Artima.

EI portofoliu Ro tabel

În septembrie 2004, Enterprise Investors a deschis biroul din București, în condițiile în care din 1999 era acționar în Mobilrom și avea deja trasată strategia de extindere a portofoliului în România.

Pe piața administratorilor de capital de risc, Enterprise Investors alături de Innova Capital și Abris Capital intră în categoria managerilor de fonduri de investiții care selectează tranzacții de peste 20 mil. euro.

La nivel local, activează și alți jucători de tip private equity precum Axxess Capital, 3 TS, Oresa Ventures, GED Capital, V4C sau Resource Partners pe palierul de tranzacții cotat în medie între 5 și 15 mil. euro investiție de capital.

poza provus si Innova Capital main

Fondul de investiții Innova Capital își face exitul din afacerea procesatorului de carduri Provus. Austria Card, printre investitorii interesați de achiziție

Innova Capital, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții din regiune, derulează tranzacția de exit din firma de procesare a cardurilor Provus, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Mandatul de vânzare al Provus aparține norvegienilor de la Infima, susțin sursele citate.

Procesul de exit al Innova Capital a început anul trecut și a trecut de faza ofertelor neangajante. Printre investitorii care și-au exprimat interesul pentru achiziția Provus se află și Austria Card, companie intrată recent pe piața locală și aflată în portofoliul firmei grecești Lykos, conform ultimelor informații disponibile din piață. Informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate.

Reprezentanții Innova Capital nu au făcut până acum niciun comentariu pe marginea acestei tranzacții. De asemenea, oficialii Austria Card nu au răspuns până la momentul publicării acestui articol pe acest subiect.

„Politica Infima este de a nu comenta niciodată zvonurile de pe piață”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Rolf Straume, fondator și director general executiv al firmei specializate în servicii de consultanță în fuziuni și achiziții Infima.

Innova Capital a semnat pe 5 iulie 2010 contractul de achiziție a 96% din acțiunile Provus Service Provider de la fondul de investiții Turkven în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută publică, estimate însă la câteva milioane de euro. Restul de 4% din acțiuni au rămas atunci în posesia oamenilor de afaceri turci Izzet Cem Yenigul și Yenigul Dilek. Achiziția a fost derulată de către fondul de investiții Innova 5 prin intermediul unui vehicul de investiții înregistrat în Luxemburg.

Pe 14 iulie 2010, Provus a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni al Romcard, fondată în 1994 și considerată un pionier al pieței locale de procesare a tranzacțiilor cu cardul, de la un grup de bănci format din BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit și Financiara SA, companie de intermediere financiară controlată de către BCR. Achiziția Provus de către Innova și tranzacția de preluare a Romcard semnată ulterior sunt interdependente, după cum notează Consiliul Concurenței în decizia de aprobare a celor două tranzacții.

Innova Capital are 100% din acțiunile Provus Service Provider, respectiv ale subsidiarei sale Romcard.

În 2013, sub bagheta Innova Capital, Provus și-a extins portofoliul prin preluarea Supercard Solutions & Services.

Afacerea Provus Service Provider și-a dublat talia de la momentul preluării până la finele anului 2014, ajungând de la o cifră de afaceri de 2,85 mil. euro la finele anului 2010 până la 4,48 mil. euro după patru ani, rezultă din bilanțurile depuse de companie la Ministerul Finanțelor Publice.

De asemenea, Innova Capital a reușit în 2012 să treacă pe profit afacerea care anterior înregistra pierderi. În 2013, Provus a înregistrat o marjă netă de câștig de peste 47%, iar în anul următor aceasta a coborât la 29%.

Ultimul bilanț public al companiei indică un profit net de 1,29 mil. euro la o cifră de afaceri de 4,48 mil. euro și un personal mediu format in 58 de angajați, ușor mai mare față de numărul de oameni care lucrau la Provus în momentul preluării de către Innova Capital.

Grupul Provus, din care fac parte Provus Service Provider, Romcard și Supercard, este unul dintre jucătorii cei mai mari pe piața locală de profil și are operațiuni și pe piețele din regiune precum Republica Moldova, Bulgaria și Kosovo, conform reprezentanților companiei.

Înființat în 2001, Provus operează cel mai mare centru de procesare din România și unul dintre cele mai mari din regiune. De asemenea, administrează o rețea formată din peste 1.500 terminale ATM și 7.000 terminale POS și lucrează atât cu carduri Visa, cât și cu carduri MasterCard. Capacitatea sa de procesare ajunge la 3 milioane de carduri, respectiv 3,5 milioane de tranzacții pe lună, potrivit datelor prezentate de companie pe site-ul propriu.

Din portofoliul său de clienți fac parte, printre alții, UniCredit, Raiffeisen, OTP, ING, CEC, Garanti, dar și rețele de comerț precum Lidl.

Pe piața procesării cardurilor și a tranzacțiilor cu cardurile activează atât băncile, cât și firme specializate care gestionează astfel de activități externalizate de către instituțiile de credit.

Pe segmentul firmelor specializate, în afara Provus activează la nivel local și nume precum firmele americane First Data și Euronet, respectiv Austria Card aparținând grecilor care au în portofoliul local și firma de procesare de date Inform Lykos.

În aprilie 2013, Austria Card a finalizat o investiție de 25 mil. euro în România într-o fabrică de procesare de carduri cu cip, atât ca instrumente de plată Contactless, Dual Interface, Contact-based, cât și ca instrumente pentru identificare securizată.

Planurile la deschiderea fabricii de carduri de la București prevedeau atingerea în numai un an a capacității maxime de producție, de 140 – 150 milioane de carduri pe an. Principala destinație este exportul, în condițiile în care peste 80% din producție aveau ca țintă peste 35 de piețe externe.

Innova Capital are la activ exituri din companii de procesare de carduri din regiune, deținute acum de către First Data și Euronet, concurenții săi de acum pe piața românească.

Astfel, Innova a investit în 1996 și și-a vândut în 2004 în Ungaria pachetul său de 17% din afacerea aflată în portofoliul Euronet. O afacere foarte profitabilă a fost investiția de 20 mil. euro în pachetul de 36% din PolCard în Polonia în mai 2003, obținând la exitul său în august 2007 de 4,3 ori banii investiți în companie.

Innova Capital este un manager cu capital de risc, cu sediul la Varșovia. Innova Capital a fost fondată în 1994 și până acum a strâns 900 mil. euro pentru cinci fonduri de investiții în regiune.

În România, Innova Capital are în acest moment trei investiții în portofoliul său – Provus, La Fântâna – liderul pieței de îmbuteliere a apei, respectiv afacerea Energobit Cluj Napoca din energie. Din cele trei companii, în acest moment Innova Capital este angajată în două tranzacții de exit, La Fântâna și Provus.

Innova Capital poartă negocieri pentru vânzarea La Fântâna către fondul de investiții suedez Oresa Ventures, în condițiile în care în 2007 prelua chiar de la Oresa afacerea în cadrul unei tranzacții estimate la 35 mil. euro, potrivit informațiilor publicate în luna decembrie 2015 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Discuțiile cu Oresa pentru La Fântâna au loc după ce anul trecut au renunțat la listarea parțială a acțiunilor companiei pe bursa de la București.

Innova Capital activează în România încă din 1998, când a investit în compania de panotaj stradal Churchill Media, de unde și-a lichidat participația de 46% în 2003. În 1999, Innova a intrat în Mobilrom (actualul Orange România) și a ieșit în aprilie 2005 prin vânzarea pachetului său de 2,1% către actualul acționar majoritar al operatorului de telefonie mobilă, France Telecom.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro. De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie.

Managerii de fonduri regionale de investiții cu baza în Polonia sunt printre cei mai activi jucători în tranzacțiile locale. Pe lângă Innova Capital, Abris Capital Partners, Enterprise Investors și Resource Partners au încheiat tranzacții în ultimii ani, iar CEE Equity Partners caută să bifeze la nivel local prima achiziție după ce anul trecut și-a anunțat intrarea în România.

Țintele preferate de investitorii cu apetit de risc rămân companiile cu marje confortabile de profit, care se pot autofinanța, dar au nevoie de capital pentru dezvoltare.

nacu_cristian_business_card main

Fostul șef al Enterprise Investors în România şi-a început propria afacere pe nișa consultanței pentru exitul antreprenorilor. Cristian Nacu este sub contract până în 2017 cu fondul polonez de investiţii. Cum arată portofoliul EI după un mandat local de zece ani: ”S-au investit aici peste 200 mil. euro”. Cele mai profitabile investiții au fost Orange România și Artima, unde au fost încasaţi de peste trei ori banii investiţi de către fondul polonez

Cristian Nacu, fostul şef al operaţiunilor locale ale administratorului regional de capital de risc Enterprise Investors, își începe propria afacere în domeniul consultanţei care vizează pregătirea pentru exit a antreprenorilor locali.

”În perioada următoare, mă gândesc să încep o activitate de consultanță, pe care să o desfășor, cel puțin o vreme, în paralel cu activitatea de Senior Advisor al Enterprise Investors”, a declarat Cristian Nacu în cadrul unui interviu acordat jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO .

Acesta a condus începând din 2005 până la 1 iulie biroul din București al Enterprise Investors, un manager de fonduri de investiții cu capitaluri totale de peste 2 mld. euro a cărui geografie cuprinde tranzacții în Europa Centrală și de Est, inclusiv România.

Cristian Nacu a făcut parte din conducerea Enterprise Investors, având poziția de partener în perioada iunie 2007 – iulie 2015.

De la 1 iulie, poziția de șef al biroului local al Enterprise Investors a fost preluată de către Șerban Roman, iar Nacu a trecut pe poziția de Senior Advisor în cadrul firmei poloneze de investiții.

”Contractul actual cu Enterpris Investors se întinde pe o perioadă de 2 ani, începând cu 1 iulie 2015, cu posibilitatea de a fi extins dacă părțile doresc asta. Voi rămâne membru în Consiliile de Administrație în care eram prezent, respectiv Macon și Profi”, explică Nacu.

În paralel însă acesta își conturează deja profilul de antreprenor într-un segment nou de piață, conex cu experiența acumulată în 17 ani de achiziții și vânzări de companii.

”Consultanța la care mă gandesc se referă în special la activitățile de pregătire pentru exit. Altfel spus, cred că sunt destul de mulți antreprenori care au dezvoltat afaceri de succes, care au în vedere vânzarea afacerii la un moment dat, dar care nu și-au pregătit în totalitate afacerea pentru o vânzare în condiții bune. În final, ne vom ocupa și de intermedierea procesului de exit propriu-zis și de eventuale servicii post exit”, explică acesta.

Primul pas în această direcție a fost deja făcut. Pe 23 iunie, a fost înregistrată firma Nacu Cristian Întreprindere Individuală, potrivit datelor disponibile de la Registrul Comerțului.

”Deja sunt în discuții cu câțiva potențiali clienți așa că se poate spune că am început. Pentru început voi lucra cu câțiva colaboratori mai vechi, oameni care au lucrat în private equity (fonduri de investiții – n.r.) și cu care am fost coleg mulți ani. De asemenea, am în vedere colaborarea cu câteva firme mai mici din domenii conexe, servicii financiare sau legale, cu care aș putea să fac niște alianțe strategice astfel încât să fim în măsură să oferim o serie întreagă de servicii de consultanță integrate”, afirmă Nacu. Acesta nu a dorit să spună cine sunt oamenii cu care colaborează în noul său proiect.

Potrivit acestuia, nișa de afaceri vizată este una relativ nouă.

”Au mai fost oferite astfel de servicii, dar nu cred că atât de focusate pe pregătirea exitului. Desigur și firmele mari de audit (cele care fac parte din așa-numitul Big Four, n.r.) oferă astfel de servicii, dar nu sunt axate în mod special pe consultanță, auditul fiind pentru toate activitatea de bază.

Un segment important din clientela – țintă pentru acest tip de consultanță devin astfel afacerile de familie.

În România, interesul antreprenorilor privind o vânzare a afacerilor pe care le conduc este în scădere, conform unui studiu derulat de consultanții PwC. Aceștia au calculat că procentul afacerilor de familie interesate să vândă sau să se listeze pe piața bursieră a scăzut de la 23% anterior la 11%, tendința fiind inversă față de cea la nivel global, unde ponderea a crescut de la 17% la 20%, potrivit studiului făcut public în luna mai a acestui an.

Chiar și în regiune, sentimentul de exit al afacerilor de familie este mai puternic, în condițiile în care 26% dintre antreprenorii din Europa de Est chestionați de PwC se gândesc la o vânzare.

”Eu cred că este o piață cu un potențial destul de mare, aceea a antreprenorilor care vor să își vândă afacerea, mai devreme sau mai târziu. Sunt tot mai mulți antreprenori care înțeleg că în contextul fluctuațiilor de piață actuale, alegerea unui moment favorabil de vânzare devine o artă. Am întâlnit, de exemplu, mulți antreprenori care regreta și acum că nu și-au vândut afacerile în perioada de boom a anului 2008. De aceea, cred că așa vor înțelege mulți că e bine să folosească în mod inteligent toate resursele disponibile pentru a face un exit cat mai profitabil”, afirmă Cristian Nacu.

Acesta a schițat modelul în care vor fi generate veniturile în noua sa afacere.

”Probabil că se va merge pe o sumă relativ accesibilă lunară și pe o componentă de comision de succes, în măsura în care se va putea identifica o modalitate concretă de definire a succesului”.

Fost absolvent al Universității Politehnice din București, Nacu și-a început cariera în industrie, apoi a trecut la Fondul Proprietății de Stat, unde a fost implicat în circa 25 de privatizări, inclusiv cea a producătorului de automobile Dacia Pitești.

A lucrat timp de șase ani pentru International Finance Corporation, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, iar apoi a intrat în industria fondurilor de investiții, fiind unul dintre cei mai cunoscuți manageri locali.

Trecerea în zona antreprenoriatului este percepută de către acesta ca fiind o mutare naturală.

”Cred că a fost o evoluție firească și destul de lină. Dealtfel, și ultimii 10 ani petrecuți la Enterprise Investors au fost ani în care am lucrat într-un mediu antreprenorial. Enterprise Investors a fost întotdeauna o firmă antreprenorială. În plus, în ultimii ani mi-am dedicat o bună parte din timp antreprenoriatului în toate formele”, afirmă Cristian Nacu, unul dintre inițiatorii proiectului ”Campioni în business” care identifică afaceri dezvoltate de antreprenorii din țară.

Zece ani de mandat la șefia EI România: șase achiziții, trei exituri, investiții de peste 200 mil. euro în portofoliul local

Cele mai profitabile achiziții ale managerului polonez cu capital de risc au fost investiţia în compania de telefonie mobilă Mobilrom (azi Orange România) și în lanțul de supermarketuri Artima.

În septembrie 2004, Enterprise Investors a deschis biroul din București, în condițiile în care din 1999 era acționar în Mobilrom și avea deja trasată strategia de extindere a portofoliului în România.

În 2005, Cristian Nacu, fost ofițer de investiții la International Finance Corporation, a fost recrutat de Enterprise Investors pentru a conduce noul birou deschis la București.

În perioada 2005 – 1 iulie 2015, Enterprise Investors a marcat prin fondurile administrate Polish Enterprise Fund șase achiziții și trei exituri.

”În cei zece ani cât am condus EI România, s-au investit peste 200 de milioane de euro în achiziția MobilRom, devenit mai apoi Orange România (participație EI în cadrul unui pachet de 20%), Artima (100%), Macon (100%) care mai apoi a achiziționat un alt grup de firme concurente Simcor, Siveco (22,5%), Profi (100%) și Smartree (100%)”, spune Cristian Nacu.

”Cea mai lungă achiziție în care am fost implicat a fost achiziția Simcor, proces care a durat peste un an, iar cea mai rapidă a fost tranzacția cu Profi, care s-a întins pe câteva luni”, precizează reprezentantul Enterprise Investors.

EI portofoliu Ro tabel

Pe 31 martie 2005, Enteprise Investors a anunțat că a cumpărat 100% din acțiunile Artima pentru 17 mil. euro de la antreprenorul Florentin Banu.

În același an, fondul polonez de investiții își lărgea portofoliul local prin achiziția unui pachet de 22,5% din compania IT Siveco România în cadrul unei tranzacții totale de 12 mil. dolari la care au participat și americanii de la Intel Capital, prin preluarea unui pachet de 10% în aceeași companie.

În 2006, EI intră într-un nou sector, cotat la acea vreme cu premise de creștere, prin plata a 35 mil. euro pentru pachetul integral de acțiuni al producătorului de materiale de construcții Macon Deva.

Miza crește în 2008 odată cu achiziția de către Macon Deva a grupului de firme Simcor Oradea într-o tranzacție de 53 mil. euro, din care 26 mil. euro au venit de la Enterprise Investors sub forma unui aport la majorarea de capital.

În 2009, Enterprise Investors intră pe piața de retail și preia pentru 66 mil. euro lanțul de supermarketuri Profi. Urmează în 2011 un aport proaspăt de capital al fondului de investiții în afacerea Profi, fiind anunțată și posibilitatea ca investiția de capital să ajungă la 100 mil. euro în anii următori, pe fondul unei strategii de extindere rapidă în țară.

Afacerea Profi este acum investiția cu cel mai alert ritm de dezvoltare, ajungând la 367 de unități, din care 93 de locații au intrat în rețea în acest an.

În 2010, fondul polonez a cumpărat afacerea Smartree din sectorul HR, companie aflată și acum în portofoliu.

În ceea ce privește exiturile, managerul polonez de fonduri a obținut cele mai bune randamente de pe urma primei sale investiții locale, afacerea care astăzi este în portofoliul grupului France Telecom sub numele Orange România.

”În această perioadă (2005 – 2015, n.r.) s-au realizat exituri din Orange România, Artima și Siveco. Regulile interne nu ne permit dezvăluirea randamentelor obținute, dar pot să confirm că exiturile au fost profitabile. Cele mai bune investiții de până acum au fost Orange și Artima, dar nu pot dezvălui randamentul obținut”, afirmă Cristian Nacu.

Investiția de peste 20 mil. dolari în pachetul de 20% din MobilRom, deţinut împreună cu alţi investitori, a adus după șase ani în afacere un exit prin care au fost obținuți circa 78 mil. dolari, adică de 3,9 ori banii investiți, potrivit declarațiilor de la acea vreme a reprezentanților Enterprise Investors.

Comparabil a fost și exitul din Artima, realizat în 2007 prin vânzarea afacerii către gigantul Carrefour într-o tranzacție estimată la 55 mil. euro, care înseamnă că Enterprise Investors a obținut de 3 ori mai mulți bani față de momentul intrării în afacere în numai doi ani.

Un exit mai dificil a fost însă cel din afacerea Siveco, unde Enterprise Investors și Intel Capital la finele anului 2013 au vândut înapoi participațiile către managentul companiei, cu câteva luni înainte de arestarea Irinei Socol, șefa companiei și principalul acționar al acesteia, într-un dosar de evaziune fiscală.

Peisajul pieței locale a fondurilor de investiții a înregistrat în ultimul deceniu importante schimbări, produse de ieșirea unor jucători unii de talie globală și apariția unor noi investitori de talie regională.

”Acum 10 ani, piața de private equity era ceva aglomerată și mai activă. Erau fonduri precum Advent, GED, SEAF sau Global Finance, care astăzi nu mai investesc în regiune. Altele mai investesc și azi precum Axxess Capital, care au administrat RAEF și mai apoi BAF și EEAF, sau Oresa. Ulterior, au mai apărut și alți investitori de private equity precum 3TS, V4C, Resource Partners, Abris sau Innova. În general, firmele de private equity active în România au investit pe două paliere, 5 – 15 mil. euro jucători precum RAEF, 3TS, Oresa, GED, Global Finance, V4C, și mai nou, Resource Partners, și peste 20 mil. euro – EI, Abris sau Innova. Desigur au mai existat și abateri punctuale de la aceste limite,dar acestea erau în general caracteristicile pieței” schițează tabloul pieței fondurilor de investiții omul care a fost ani de zile chiar exponentul industriei de profil din poziția de președinte al Asociației fondurilor de investiții din Europa de Sud – Est (SEEPEA).

Enterprise Investors intră în categoria fondurilor de investiții care scanează noi achiziții pe piața locală.

În acest an, managerul polonez de capital de risc a înaintat o ofertă preliminară pentru preluarea unui pachet de 36% din Medlife, în contextul în care fondul de investiții V4C caută exitul din afacere. Însă, Enterprise Investors nu a ajuns în fazele superioare ale tranzacției.

De asemenea, Enterprise Investors și-a arătat interesul pentru afacerea cu jucării Noriel.

Pe lista tranzacțiilor de exit, este de așteptat să apară vânzarea în anii următori a lanțului de supermarketuri Profi.

poza_la_fantana_buna

Fondul suedez de investiții Oresa Ventures negociază achiziția afacerii La Fântâna de la fondul polonez de investiții Innova Capital. În urmă cu opt ani, Innova a cumpărat compania de la Oresa Ventures într-o tranzacție de peste 35 mil. euro

Fondul polonez de investiții Innova Capital negociază vânzarea La Fântâna către fondul de investiții suedez Oresa Ventures, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Polonezii au nevoie să-și facă exitul din compania în care au intrat ca proprietari în 2007 și au încercat în acest an să listeze La Fântâna pe bursa de la București. Pentru această operațiune, Innova a angajat casa poloneză de brokeraj Ipopema Securities. Exitul pe bursă nu a mai fost posibil în acest an însă în contextul în care piețele financiare s-au arătat preocupate de evoluțiile din regiune, unde dosarul datoriilor Greciei față de creditori a fost numai una dintre probleme.

Innova Capital deține 92% din acțiunile La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere de apă în sistem watercooler din România și Serbia. Restul de 8% din acțiuni aparțin lui Cristian Amza, fondatorul La Fântâna.

În urmă cu opt ani, Innova Capital a cumpărat compania de la Oresa Ventures în cadrul unei tranzacții de peste 35 mil. euro, fondul suedez marcând la acea vreme un profit estimat la 600% raportat la investiția inițială.

Reprezentanții Innova Capital și ai Oresa Ventures nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

În perioada 2007 – 2014, afacerea La Fântâna s-a extins. Firma are o cotă de piață estimată la 70% în România, respectiv 60% în Serbia, potrivit datelor făcute publice de către Innova Capital.

În 2014, La Fântâna a preluat Blue Coffee Services, o afacere de 10 mil. euro pe an, de la Aquila Group, iar în acest an liderul pieței de distribuție a apei în sistem watercooler a fuzionat prin absorbție cu compania de pe piața automatelor de cafea, distribuitor local al Lavazza.

Innova Capital deține participația în La Fântâna prin intermediul vehiculului de investiții Plinius Investments Limited, înregistrat în Cipru.

La Fântâna are de rambursat către banca austriacă Erste un împrumut în valoare de 37,5 mil. euro la care se adaugă o sumă suplimentară de 18,75 mil. euro ce reprezintă ”o estimare de bună – credință a oricăror sume suplimentare datorate sau potențial datorate de societate și orice altă parte obligată părților garantate în baza documentelor de finanțare”, potrivit unui contract de ipotecă pe acțiunile La Fântâna instituit de bancă și garantat de acționarii firmei, Innova Capital și Cristian Amza.

Bilanțurile La Fântâna SRL indică o creștere cu o treime a cifrei de afaceri în perioada 2009 – 2014 până la 24,3 mil. euro, obținerea unui profit net de 2 mil. euro anul trecut la un număr mediu de 543 angajați, mai mult cu 80 de oameni față de finele lui 2009.

La Fântâna a fost înființată în 2001, în urma unei investiții de 3 mil. euro.

Tranzacția de exit a Innova Capital din La Fântâna este necesară după 8 ani de investiții, în condițiile în care fondul Innova 3 care a făcut achiziția în 2007 și-a vândut participațiile și se pregătește să ramburseze banii investitorilor săi.

Pe piața locală, Innova Capital mai are două participații majoritare – la emitentul de carduri Provus, unde în 2011 a intrat fondul de investiții Innova 5, respectiv la compania de echipamente energetice EnergoBit Cluj, unde din 2013 fondurile Innova 4 și 5 au pachetul majoritar.

Poza Innova Capital pt MÎRŞANU.RO

Innova a mai investit în 1998 în compania de panotaj stradal Churchill Media, de unde și-a lichidat participația de 46% în 2003. În 1999, Innova a intrat în Mobilrom (actualul Orange România) și a ieșit în aprilie 2005 prin vânzarea pachetului său de 2,1% către actualul acționar majoritar al operatorului de telefonie mobilă, France Telecom.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro.De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie. A administrat fonduri cu o capitalizare totală de 900 mil. euro, din care ultimul a strâns de la investitori 388 mil. euro.

De cealaltă parte, Oresa Ventures este unul dintre pionierii pieței locale de fonduri de investiții, având prezență aici de aproape două decenii.

Investițiile sale de capital se situează, de regulă, în marja de 5 – 15 mil. euro per tranzacție.

Ultima sa achiziție este pachetul de 49% din firma IT Romanian Business Consult, unde a intrat în toamna anului trecut printr-o achiziție de circa 10 mil. euro.

Însă, Oresa are precedent și la achiziții locale al căror prag depășește 30 mil. euro, cum est cazul achiziției producătorului de materiale de construcții Somaco, preluat în cadrul unei tranzacții de 32,5 mil. euro.

Oresa a arătat astfel că poate accesa şi tranzacţii la scară mai mare. În spatele său stă ca acționar Celox SA din Suedia.

Durata de viață a unei investiții este, de regulă, între 4 și 6 ani, iar poziția pe care fondul o caută este fie de acționar majoritar, fie de acționar principal sau chiar de deținător a unei participații minoritare semnificative, de minim 20%. Principalele sectoare vizate de Oresa Ventures pentru investiții sunt materiale de construcții, servicii medicale, bunuri de larg consum, precum și alte segmente de afaceri.

În portofoliul său local se află în acest moment brokerul de credite Kiwi Finance pe piața serviciilor financiare (din 2007 în portofoliu), RTC Proffice Experience (preluat în 2011), Somaco în sectorul de materiale de construcții (din 2008 în portofoliu), Fabryo (prima investiție în 2006). La acestea se adaugă și companii achiziționate recent precum Europrefabricate sau Atlas Paints, divizia de lacuri și vopseluri a grupului elen Atlas Corporation.

Oresa și-a marcat până acum exituri din afaceri ca La Fântâna, lanțul de magazine Flanco și afacerea Credisson din sectorul serviciilor financiare de consum.

Piața locală de fuziuni și achiziții a fost mai activă în acest an pe segmentul dezinvestirilor de portofoliu, într-o astfel de serie de tranzacții înscriindu-se exitul Advent din rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, exitul în curs al fondului Value4Capital de la Medlife, exiturile în curs ale fondurilor administrate de Axxess Capital din Noriel, Industrial Access și Seges sau exiturile în curs ale Global Finance din TotalSoft și Green Group.

Fabrica de reciclare a deşeurilor din sticlă, GreenGlass Recycling. Sursă foto: Compania.

Fondul de investiţii Abris Capital Partners poartă negocieri exclusive pentru preluarea Green Group de la fondul elen de investiţii Global Finance. BERD are opţiune de exit în tranzacţia de vânzare a celei mai mari afaceri de reciclare a deşeurilor din Europa de Sud – Est

Fondul de investiţii Abris Capital Partners, unul dintre cei mai activi administratori de capital de risc la nivel local, poartă negocieri exclusive pentru preluarea Green Group, jucător de talie regională în domeniul reciclării deşeurilor, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Vânzătorul pachetului majoritar în această tranzacţie este fondul grec de investiţii Global Finance, care se află în faza de dezinvestire a participaţiilor sale din portofoliul local ce mai cuprinde producătorul de software TotalSoft, precum şi mai multe investiţii imobiliare grupate într-un fond separat special dedicat afacerilor din acest sector. De asemenea, negocierile derulate la Green Group vizează şi pachetul deţinut de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care are ocazia unui exit împreună cu acţionarul majoritar, susţin sursele citate.

Global Finance deţine 75% din Green Group, iar BERD are un pachet de 25%.

„Abris Capital Partners este implicat în acest moment în două tranzacţii mari. Mai mult de atât nu pot spune deocamdată”, a declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO Cezar Scarlat, şeful operaţiunilor Abris în România şi partener în cadrul administratorului polonez de capital de risc.

De cealaltă parte, contactat telefonic, Theodore Kiakidis, partener în cadrul Global Finance responsabil de investiţiile locale din portofoliu, a spus: „Discutăm cu mulţi (investitori – n.r.). Avem aproape în fiecare lună astfel de discuţii cu investitori. Nu putem comenta mai mult din motive de confidenţialitate. Politica noastră este de a face un anunţ public după ce încheiem o astfel de înţelegere cu un investitor”.

Reprezentanţii BERD nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Pe 16 decembrie 2011, un fond al Global Finance împreună cu BERD au preluat prin intermediul vehiculului de investiţii Green Group Romania Holdings Limited un pachet de 75% din acţiunile Romgreen Universal Limited din Cipru în urma unei achiziţii de acţiuni cifrate la 11,7 mil. Euro combinată cu o majorare de capital în cursul căreia cumpărătorul a mai adus alte aproape 12 mil. Euro.

BERD a făcut o investiţie de capital în Green Group de 6,8 mil. Euro, în timp ce fondul de investiţii South East Europe Fund (SEEF), administrat de Global Finance, a investit 16,7 mil. Euro. BERD este unul dintre investitorii – ancoră în fondul SEEF administrat de către Global Finance, conform datelor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

Romcarbon Buzău, companie listată pe bursa de la Bucureşti, a rămas însă după vânzare şi după participarea cu un aport de 3,6 mil. Euro la majorarea de capital operată la compania de tip holding Romgreen Universal Limited din Cipru cu o participaţie de 25% prin intermediul vehiculului de administrare a participaţiilor Recyplat Ltd înregistrat în Cipru.

Cheia tranzacţiei de acum patru ani a fost aşadar vânzarea companiei Romgreen Universal Limited care deţine pachetele majoritare de acţiuni la societăţile care fac parte din Green Group şi care se ocupă de colectarea şi reciclarea deşeurilor – Greentech SA (reciclator de deşeuri din plastic, PET înfiinţat în 2002), Greenfiber International SA (producător de fibră sintetică poliesterică, operaţional din 2004), Greenweee Internaţional SA (unitate de tratare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice pe piaţă din 2009) şi Greenlamp Reciclare SA (reciclator specializat în tratarea echipamentelor de iluminat uzate, înfiinţat în 2010).

De asemenea, Green Group a inaugurat în decembrie 2014 fabrica de reciclare a deşeurilor din sticlă, GreenGlass Recycling,  în urma unei investiţii de 4 mil. euro. Situată în apropierea Bucureştiului, în cadrul fostei platforme industriale Danubiana, GreenGlass Recycling transformă deşeurile de sticlă în granule de puritate foarte mare (98%), care sunt mai departe folosite în procesul industrial de fabricare a sticlelor noi. Fabrica are o capacitate totală de procesare de 110.000 de tone de deşeuri din sticlă anual şi foloseşte ca materie primă sticla provenită de la societăţile de salubritate, din industria de construcţii şi auto, din sistemul HoReCa, precum şi de la staţii de sortare municipale a deşeurilor şi de la colectorii autorizaţi.

GreenGlass Recycling, înfiinţată în 2013, face parte din Green Group, cel mai mare parc integrat de reciclare din România şi din Europa de Sud – Est.

La operaţiunile de pe piaţa românească, al căror centru de greutate este în Buzău, se adaugă un portofoliu de operaţiuni pe pieţele din regiune precum Serbia, Macedonia, Ungaria, Grecia şi Germania.

Întreaga reţea de colectare a Green Group numără peste 200 de puncte de colectare în România, Macedonia, Serbia, Grecia şi Germania, potrivit datelor disponibile pe site-ul grupului.

Green Group a implementat un sistem de colectare direct de la consumatori prin staţiile SIGUREC, proiect co-finanţat de către guvernul de la Oslo prin granturi norvegiene. Proiectul a fost implementat de către compania Total Waste Management, parte din Green Group, şi administrat de către Innovation Norway, instrument prin care guvernul norvegian finanţează un program de dezvoltare a întreprinderilor pe bază de granturi.

Per ansamblu, Green Group înseamnă cel mai mare reciclator regional de mase plastice cu capacităţi de procesare de 100.000 tone pe an de sticle PET, cel mai mare producător de fibră sintetică poliesterică din Europa cu capacităţi de peste 50.000 tone pe an, prima unitate de reciclare de deşeuri electrice şi electronice de 35.000 tone pe an, cel mai mare reciclator de deşeuri din sticlă cu capacitate de 100.000 tone pe an.

Green Group firme tabel

Potrivit unui document BERD ce are ca studiu de caz Green Group, grupul de firme a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri consolidată de 85,3 mil. Euro. Investiţiile Green Group la 31 decembrie 2014 erau de 64 mil. Euro, potrivit BERD, iar numărul angajaţilor se ridica la aproximativ 1.900 de oameni.

În 2011, Green Group raporta venituri anuale de 78 mil. Euro, câştiguri obţinute înaintea plăţii dobânzilor şi taxelor, deprecierii şi amortizării (EBITDA) de 12 mil. Euro şi profit după plata taxelor de 6,3 mil. Euro.

Sectorul de tratare şi reciclare a deşeurilor este unul slab dezvoltat în România faţă de alte pieţe fiind cotată de către investitori ca o afacere cu un potenţial important de creştere.

Abris Capital, trei tranzacţii majore locale în ultimii trei ani

Abris Capital Partners este cel mai activ fond de investiţii de pe piaţa românească. În ultimii trei ani, a cumpărat afacerea de curierat Cargus International de la DHL, iar anul trecut a preluat 100% din acţiunile Urgent Curier de la soţii Bălăşescu. Ulterior, cele două companii au fost fuzionate în cadrul unei singure entităţi Urgent Cargus. În acest an, fondul de investiţii îşi înlocuieşte practic cea mai mare parte a banilor investiţi în cele două achiziţii majore de pe piaţa de curierat prin contractarea unui împrumut de către Urgent Cargus, în valoare de aproape 37 mil. Euro de la BCR şi BRD printr-un aşa – numit dividend recap, ceea ce echivalează cu un exit parţial.

Sub bagheta lui Cezar Scarlat, partener Abris Capital, fondul polonez a ridicat în acest an miza pe piaţa locală şi s-a orientat în acest an către sectorul productiv, preluând 55% din acţiunile unui grup de firme Pehart, angrenat în producţia de hârtie tissue. Restul de acţiuni sunt în posesia familiei omului de afaceri Ioan Tecar, în condiţiileîn care BERD şi-a făcut exitul din afacere. Valoarea de întreprindere a grupului Pehart în care Abris a preluat pachetul de 55% este estimată în jurul pragului de 100 mil. Euro de către surse din piaţă contactate de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Valoarea nu a fost confirmată de către părţile implicate în tranzacţie, care nu au dezvăluit la cât s-a ridicat tranzacţia. Tranzacţia de la Pehart este structurată sub forma unei vânzări de acţiuni combinată cu o majorare de capital.

Din acest punct de vedere, există un numitor comun în tranzacţiile de la Pehart şi Green Group, ambele având în derulare investiţii în extinderea capacităţilor de producţie, iar în ambele BERD ca acţionar minoritar este o ţintă naturală pentru exit.

Creşterea expunerii Abris Capital pe piaţa din România a adus schimbări şi în echipa locală. Astfel, pe lângă Cezar Scarlat, şeful operaţiunilor locale ale fondului de investiţii, mai fac parte din echipa biroului din Bucureşti Adrian Stănculescu, director de investiţii, care până în toamna lui 2014 a lucrat pentru fondul de investiţii polonez Resource Partners. De asemenea, din luna iunie a acestui a fost cooptat ca analist de investiţii Mihai Zamfir de la casa de investiţii Capital Partners, iar din septembrie a completat echipa ca analist de investiţii Ionuţ Marin, venit de la producătorul de tutun Philip Morris.

Politica Abris vizează, de regulă, investiții de capital între 20 și 60 mil. euro pe o perioadă de 3 – 5 ani , ceea ce indică mărimea tranzacţiilor în care se implică, și evită preluările ostile sau firmele nou – înființate. Companiile – țintă sunt cele cu o poziție clar definită pe piață, dezvoltate de antreprenori, preferabil profitabile la momentul achiziției.

Abris administrează două fonduri cu o capitalizare totală de 770 mil. euro, fondul din care se fac acum achiziții în România și în regiune plecând la drum cu un capital de 450 mil. euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Cine este Global Finance

Fondul grec de investiții Global Finance are un istoric de două decenii în România, fiind unul dintre cei mai experimentați administratori de active locale.

Global Finance are în portofoliul local TotalSoft și Green Group Buzău, unde a cumpărat 75% din acțiuni în 2012. Fondul elen este în faza de dezinvestire a portofoliului său local așa cum procedează și alți manageri de fond precum Advent sau GED Capital. Separat, Global Finance activează și cu un fond specializat în investiții imobiliare, ridicat în 2005 cu o capitalizare de 150 mil. euro, cu portofoliu de proprietăți în România, Bulgaria și Serbia.

Fondat în 1991 la Atena, Global Finance are o listă care cuprinde 80 de investiții în 10 țări din regiune, cu o valoare totală a achizițiilor de peste 820 mil. euro.

Ultimul fond, ridicat în 2006, cu un capital de 350 mil. euro, este și cel mai mare din seria de opt fonduri ridicate de managerul grec de active în ultimii 24 de ani.

În România, Global Finance a avut în portofoliu companii precum supermarketurile La Fourmi (devenit Mega Image România, după preluarea de către grupul belgian Delhaize), producătorul de medicamente Sicomed (azi Zentiva România), fabrica de pâine Titan, Romcolor, lanțul de magazine GSM Germanos, dezvoltatorul de software Axigen sau compania de telefonie mobilă Orange România.

Fondatorul Global Finance este Angelos Plakopitas, directorul general al fondului de investiții. Are o carieră de 35 de ani, din care 14 ani în corporate banking în Grecia și SUA, în special în cadrul Citibank.

Lanţul de centre de fitness World Class România este singura investiţie locală din portofoliul fondului polonez de investiţii Resource Partners. Sursă foto: World Class România.

Polonezii de la Resource Partners ridică al doilea fond regional de investiţii, cu o capitalizare – ţintă de peste 200 mil. Euro. BERD intenţionează să vină cu capital de până la 40 mil. Euro în noul fond, alţi investitori – cheie fiind banca olandeză Rabobank, fondul francez de investiţii Ardian şi Fondul European de Investiţii

Administratorul de capital de risc Resource Partners, proprietarul lanţului de centre de fitness World Class România, este în proceduri avansate de atragere de capital de la investitori pentru a ridica al doilea său fond regional, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Resource Partners II, noul fond de investiţii, are o capitalizare – ţintă comparabilă cu primul fond, de peste 200 mil. Euro.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat déjà că ia în considerare o investiţie de capital de până la 40 mil. Euro în fondul Resource Partners II, care va viza tranzacţii în sectorul companiilor de talie medie din Polonia şi alte pieţe din arealul Europei centrale şi de sud – est, spaţiu care include şi România.

Noul fond al Resource Partners va avea, în special, în vizor investiţii în sectorul bunurilor de consum, inclusiv în industria alimentară şi în agricultură, potrivit informaţiilor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

Board-ul BERD ar urma să ia în discuţie pe 10 februarie 2016 aprobarea investiţiei de capital în Resource Partners II, fond ce va fi administrat de către Resource Partners.

Contribuţia pe care BERD o propune pentru al doilea fond al polonezilor de la Resource Partners depăşeşte astfel nivelul anterior de implicare, de 25 mil. Euro în Resource Eastern European Equity Partners LP I, fond de investiţii ridicat în 2009 şi care a intrat în România în martie 2014 prin achiziţia pachetului majoritar al World Class România, cel mai mare lanţ local de centre de fitness.

Investitorii – cheie pentru Resource Partners II sunt cei care au investit şi în primul fond de investiţii. Alături de BERD, se mai află puternica bancă olandeză Rabobank, care în urmă cu zece ani tatona intrarea pe piaţa bancară locală la momentul lansării procesului de privatizare al CEC, proces eşuat datorită aşteptărilor mari de preţ ale autorităţilor de la Bucureşti comparative cu cele ale investitorilor intraţi în cursă. Rabobank este activ de mai mulţi ani în agricultura din România prin administratorul specializat în administrarea unor astfel de active, Rabo Farm, care a cumpărat terenuri arabile la nivel local.

Un alt investitor în fondurile Resource Partners este fondul francez de investiţii Ardian, fostul braţ de investiţii al gigantului financiar Axa. Ardian administrează active de 50 mld. Dolari şi cel mai recent semnal de activitate la nivel local a fost depunerea fără succes a unei oferte preliminare pentru pachetul de acţiuni MedLife, scos la vânzare de către fondul de investiţii Value4Capital.

Fondul European de Investiţii, care face parte din grupul Băncii Europene de Investiţii, este şi el pe lista investitorilor Resource Partners şi al altor administratori de fonduri de investiţii de pe continent.

Resource Partners este unul dintre cei mai tineri administratori de capital de risc cu apetit de investiţii în regiune, fiind fondat în urmă cu şase ani de către o echipă care coordona activităţile fondului american de investiţii Carlyle pentru Europa Centrală şi de Est.

Pentru primul fond de investiţii au fost strânşi 293,4 mil. Euro de la investitori. Până acum, Resource Partners are un portofoliu format din World Class România, alte cinci companii poloneze şi una din Letonia.

resource partners (1)

În România, după achiziţia pachetului majoritar de acţiuni de la World Class România, tranzacţie la care au participat şi managerii companiei, Resource Partners au preluat ulterior în iunie 2014 şi pachetul de acţiuni minoritar deţinut de către managementul firmei.

Lanţul de centre de fitness este în plină campanie de extindere a reţelei sub bagheta fondului de investiţii.

La conducerea Resource Partners se află trei parteneri, care au pus bazele firmei în 2009, toţi fiind polonezi – Ryszard Wojtkowski, Aleksander Kacprzyk şi Piotr Noceń.

Strategia Resource Partners vizează un tichet minim de investiţie de capital de 5 mil. Euro per tranzacţie în compania – ţintă, iar poziţia preluată poate fi atât de acţionar minoritar, cât şi de acţionar majoritar. Resource Partners este un investitor de capital pe termen mediu, orizontul de exit dintr-o companie în care este acţionar fiind în medie între 3 şi 5 ani de la momentul achiziţiei pachetului de acţiuni.

Şi alte fonduri de investiţii active în România au demarat în acest an proceduri pentru ridicarea de noi fonduri de investiţii, printre aceştia numărându-se Value4Capital şi PineBridge, potrivit informaţiilor obţinute din piaţă de către jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Pe piaţa locală a administratorilor de fonduri de investiţii, Resource Partners nu este singurul fond regional de investiţii cu centrul de comandă la Varşovia. Enterprise Investors, Abris Capital, Innova Capital şi CEE Equity Partners se numără, de asemenea, pe lista fondurilor de investiţii dirijate din capitala poloneză.

mid_europa_achizitie_regina_maria_tabel main

Fondul de investiţii Mid Europa Partners a intrat oficial în România. Cea mai mare tranzacţie din istoria serviciilor medicale private locale a fost finalizată pe 27 octombrie la Bucureşti

Fondul de investiţii Mid Europa Partners a finalizat pe 27 octombrie achiziţia reţelei de servicii medicale private Regina Maria, tranzacţie prin care oficial intră îşi face intrarea pe piaţa locală. Este cea mai mare tranzacţie din istoria pieţei locale a serviciilor medicale private.

“Am finalizat tranzacţia pe 27 octombrie în Bucureşti”, a declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO Nikolaus Bethlen, partener al Mid Europa Partners şi şeful operaţiunilor fondului de investiţii pentru România.

Semnarea contractului de achiziţie a 100% din acţiunile Regina Maria a avut loc pe 4 august tot la Bucureşti, fondul de investiţii marcând tranzacţia de exit din România a fondului de investiții Advent International prin vânzarea pachetului de 80% din acţiuni pe care îl deţinea, în timp ce restul titlurilor a fost cedat de către fondatorul afacerii, medicul german de origine iraniană Wargha Enayati.

Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică, însă Nikolaus Bethlen, reprezentantul cumpărătorului, a declarat după semnarea contractului în august pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO că preţul plătit depăşeşte pragul de 100 mil. Euro.

Pentru plata achiziţiei, Mid Europa a contractat un pachet de finanţare de 75 mil. Euro de la grupul Erste (inclusiv BCR), UniCredit Bank Austria AG şi Raiffeisen Bank. Pe lângă banii plătiţi Advent şi lui Enayati, o altă parte din banii luaţi de la bănci reprezintă o facilitate CAPEX de 15 mil. Euro pentru finanţarea achiziţiilor şi cheltuielilor de capital ale Mid Europa şi ale companiilor din grupul CMU. Din aceşti bani, vor putea fi finanţate achiziţii ulterioare ale Mid Europa pe segmentul de servicii medicale, care să completeze portofoliul de activităţi din jurul Regina Maria. De asemenea, din pachetul de finanţare, o componentă în valoare de 5 mil. Euro merge către asigurarea capitalului de lucru şi scopurilor corporative generale ale fondului de investiţii şi ale companiilor din grupul CMU.

Spitalul Euroclinic din central Bucureştiului face parte din pachetul de garanţii aduse pentru contractarea finanţării.

Erste Group Bank AG are calitatea de agent de facilitate şi aranjor, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Bank Austria AG sunt aranjori, iar BCR acţionează ca agent de garanţie în cadrul tranzacţiei de finanţare.

În 2010, spitalul Euroclinic a fost cumpărat de către CMU, care pentru a-şi finanţa achiziţia şi planurile de extindere a împrumutat peste 18 mil. Euro de la Raiffeisen Bank.

Pe piaţa serviciilor medicale private, Regina Maria este nr. 2 după venituri, concurând cu MedLife, Medicover şi Sanador.

Cine au fost oamenii implicaţi în tranzacţie

Tranzacția a fost executată de o echipă a Mid Europa din care au făcut parte Csanad Daniel, Tas Tobias, Albert Jelinek și Bartosz Malecki. Aceştia au avut alături avocaţii de la White & Case. La nivel local au fost asistaţi de casa de avocatură Bondoc & Asociaţii cu o echipă condusă de Lucian Bondoc, Managing Partner al firmei.

EY a fost consultant financiar pentru Mid Europa, iar Banca Comerciala Română (Erste Group) a lucrat ca şi consultant de fuziuni și achiziţii.

De cealaltă parte, echipa locală a Advent a fost reprezentată de către Emma Popa Radu. Advent a mizat pe serviciile băncii de investiții Rothschild, care a primit mandatul de vânzare în toamna anului trecut.

Consultantul financiar al Advent a fost PwC, iar LEK a avut rolul de consultant comercial.

Pe partea de consultanță juridică, Advent a apelat la serviciile RTPR Allen & Overy. Echipa de avocați a fost coordonată de Costin Tărăcilă, Managing Partner, Alina Stăvaru, Counsel, și Roxana Ionescu, Senior Associate. Din echipă au mai făcut parte Ana Eremia, Diana Dimitriu, Andrei Mihul, Raluca Deaconu, Laurențiu Tisescu, Adrian Cristea, Monica Marian (Associate). Hugh Owen, Partner în biroul Allen & Overy din Budapesta a acordat consultanță pe aspectele de drept englez ale tranzacției.

Wargha Enayati, fondatorul Regina Maria și acționar minoritar al companiei, a fost asistat de către NNDKP, echipa de avocați fiind coordonată de Gabriela Cacerea, unul din partenerii firmei, din echipă făcând parte și Emanuel Petre, avocat asociat.

Cine sunt Mid Europa şi Regina Maria

Istoricul Mid Europa Partners în România este marcat de o investiție din care și-a marcat demult exitul, cea în operatorul de telefonie mobilă Connex, acum Vodafone România.

Mid Europa Partners (MEP) a strâns până acum fonduri de 4,2 mld. euro și investește acum din Mid Europa Fund IV, fond de investiții ridicat în 2014 cu o capitalizare de 850 mil. euro și al patrulea ridicat de la înființarea firmei în 1999. Fondul este deţinut de către partenerii săi, printre investitori fiind însă şi BERD, un fond suveran de investiţii din Singapore şi un fond susţinut de statul chinez.

Strategia MEP vizează, de regulă, investiții de capital între 75 și 200 mil. euro pe o perioadă între 3 și 6 ani în companii cu o valoare de întreprindere cotată între 100 și 500 mil. euro. Piețele din Europa Centrală sunt în principal în vizorul său, România fiind pe lista tranzacțiilor de oportunitate.

Atuurile Mid Europa Partners sunt profilul de investitor regional focusat pe oportunitățile de investiții de pe piețele din Europa Centrală și de Est plus Turcia, precum și administrarea unui portofoliu puternic în sectorul de profil, din care fac parte grupul medical turcesc Kent Hospital Group, rețeaua poloneză de laboratoare Diagnostyka, rețeaua de laboratoare Alpha Medical din Cehia și Slovacia și furnizorul de suplimente nutritive Walmark. A deținut Lux Med, cea mai mare rețea privată de sănătate din Polonia.

Noua sa achiziție, Regina Maria, este o afacere pornită de Wargha Enayati în 1995 sub numele de Centrul Medical Unirea.

Unul dintre indicatorii – cheie al tranzacției, EBITDA (nivelul câștigurilor înregistrate înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) are valoarea de 8,3 mil. euro pentru 2014, iar estimarea conducerii companiei Regina Maria pentru 2015 este de 12 mil. euro, conform datelor făcute publice până acum. Afacerile Regina Maria în 2014 au fost de 55 mil. euro, ținta pentru acest an fiind 67 mil. euro.

Regina Maria are un portofoliu format din aproximativ 300.000 abonați, 22 de clinici în București și în țară, 4 spitale, 11 laboratoare și 5 centre de imagistică.

În mandatul Advent, afacerea Regina Maria aproape s-a triplat, pe fondul unei campanii de extindere a operațiunilor.

Sursă: Otto Broker.

Fondul de investiţii TF1 vine cu un aport de capital de 4 mil. Euro şi preia 50% din brokerul de asigurări Otto Broker. Avocaţii de la bpv Grigorescu Ştefănică şi consultantul ex – EY Mihai Pop au lucrat în tranzacţie cu Otto Broker, iar fondul de investiţii cu avocaţii de la Bulboacă, consultanţii PwC şi NNDKP Tax

Fondul de investiţii The Foundations 1.0 SEE (TF1), specializat în investiţii în sectorul IMM, va participa cu un aport de până la 4 mil. Euro la majorarea capitalului brokerului de asigurări Otto Broker de Asigurare, potrivit datelor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO.

În urma tranzacţiei, fondul de investiţii TF1 preia 50% din acţiunile Otto Broker de Asigurare, restul acţiunilor aparţinând lui Victor Şraer, cel care conduce afacerea.

„Investiția este prima de acest fel pe care fondul de investiții de tip private equity The Foundations 1.0 SEE o realizează în România.În procesul de negociere și stabilire a prevederilor pentru încheierea acordului de investiție, echipa de avocați care a fost alături de compania românească și de acționarii acesteia a fost coordonată de Cătălin Grigorescu, Managing Partner bpv Grigorescu Ștefănică”, precizează reprezentanţii casei de avocatură într−un comunicat.

Otto Broker a mai lucrat în tranzacţie cu consultantul Mihai Pop, care a activat până la începutul acestui an la EY România, iar acum este investment manager la firma specializată în recuperarea de creanţe APS România. De cealaltă parte, echipa fondului de investiţii The Foundations 1.0 SEE (TF1) a avut alături pe avocaţii de la Bulboacă și Asociații pentru consultanţa juridică, consultanţii de la PwC pentru analiza financiară, respectiv pe NNDKP Tax pentru consultanţa fiscală.

Tranzacţia are nevoie de avizul Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Otto Broker a fost înfiinţată în 2001 sub numele de Total Advisor pentru a furniza servicii de brokeraj de asigurări pentru clienţi companii şi persoane fizice. În 2008, compania a trecut la numele cu care este astăzi cunoscută pe piaţa de profil.

În 2014, Otto Broker de Asigurare a raportat un profit net de 0,3 mil. Lei la venituri totale de 10,5 mil. Lei şi un număr mediu de 138 de angajaţi, potrivit ultimului bilanţ publicat.

Atragerea unui investitor cu capital de risc este una dintre opţiunile la care recurg firmele care caută capital pentru a finanţa planurile de dezvoltare a afacerii, în condiţiile în care accesul la credite sau listarea pe bursă rămân în acest moment în plan secund.

Fondul de investiţii TF 1 vizează investiţii între 2 şi 7,5 mil. Euro în firme mici şi mijlocii nelistate, în special din sectorul serviciilor.

Participaţiile vizate de către fond sunt, de regulă, între 25% şi 50% din acţiuni în compania în care investeşte, iar pieţele – ţintă sunt România, Moldova, Bulgaria şi Serbia.

Unul dintre investitorii principali în fond este Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care în decembrie 2013 analiza participarea cu până la 15 mil. Euro la capitalizarea noului fond de investiţii, în condiţiile în care capitalizarea – ţintă la închiderea finală a fondului era de 50 mil. Euro.

Tranzacţia de finanţare pentru achiziţia Regina Maria: Fondul de investiţii Mid Europa împrumută în total 75 mil. Euro de la un consorţiu de bănci format din Erste, BCR, UniCredit Bank Austria şi Raiffeisen.  Spitalul Euroclinic, pe lista garanţiilor pentru facilităţile de credit

Fondul de investiţii Mid Europa Partners, cumpărătorul reţelei de servicii medicale private Regina Maria, a încheiat pe 14 octombrie un contract de împrumut cu un consorţiu de bănci format din Erste Group Bank AG, UniCredit Bank Austria AG, Raiffeisen Bank şi BCR, care însumează trei facilităţi de credit în valoare totală de 75 mil. Euro.

Pe lângă facilitatea de 55 mil. Euro, destinată finanţării parţiale a achiziţiei pachetului de 100% din acţiunile reţelei Regina Maria, Mid Europa apelează la sprijinul băncilor pentru o facilitate de 5 mil. Euro destinată finanţării capitalului de lucru şi scopurilor corporative generale ale fondului de investiţii şi ale companiilor din grupul CMU, care operează pe piaţă sub marca Regina Maria.

La acestea se adaugă încă o facilitate CAPEX de 15 mil. Euro pentru finanţarea achiziţiilor şi cheltuielilor de capital ale Mid Europa şi ale companiilor din grupul CMU.

Erste Group Bank AG are calitatea de agent de facilitate şi aranjor, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Bank Austria AG sunt aranjori, iar BCR acţionează ca agent de garanţie în cadrul tranzacţiei de finanţare.

Acţionarii Euroclinic Hospitals, firma care operează spitalul Euroclinic, vor decide pe 26 noiembrie în cadrul adunării generale extraordinare privind introducerea acesteia ca împrumutat adiţional şi garant adiţional la contractul de împrumut semnat şi contractat de Mid Europa în urmă cu aproape două săptămâni. Printre garanţiile ce vor fi aduse, se află spitalul Euroclinic, acţiunile deţinute de CMU la Euroclinic Hospitals şi conturile bancare deschise de aceasta.

Pe 4 august, MEP Capital Investments SRL şi Royal Capital Investments Sarl au semnat contractul de achiziţie a 100% din acţiunile societăţii Centrul Medical Unirea SRL, ce operează reţeaua Regina Maria. Vânzătorii sunt fondul de investiţii Advent, cu 80% din acţiuni, şi medicul de origine iraniană Wargha Enayati, fondatorul CMU, cu 20% din acţiuni.

Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică, însă preţul depăşeşte 100 mil. Euro, conform declaraţiilor lui Nikolaus Bethlen, partener Mid Europa Partners, pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

În 2010, spitalul Euroclinic a fost cumpărat de către CMU, care pentru a-şi finanţa achiziţia şi planurile de extindere a împrumutat peste 18 mil. Euro de la Raiffeisen Bank.

Tranzacţia prin care Mid Europa Partners pune piciorul pe piaţa românească aşteaptă avizul Consiliului Concurenţei pentru a fi finalizată.

Pe piaţa serviciilor medicale private, Regina Maria este nr. 2 după venituri, concurând cu MedLife, Medicover şi Sanador.

totalsoft infografic main

Fondul elen de investiții Global Finance a început tranzacția de exit din afacerea Total Soft, cumpărată în urmă cu 10 ani. Bancherii britanici de investiții de la Clearwater au mandatul de vânzare al producătorului de software fondat de antreprenorul Liviu Drăgan

Fondul grec de investiții Global Finance a demarat tranzacția de exit din afacerea TotalSoft, pe care a preluat-o în urmă cu 10 ani, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Global Finance a dat mandatul de vânzare băncii de investiții britanice Clearwater International, mai spun sursele citate.

”Nu pot nici confirma și nici infirma aceste afirmații. Este o chestiune care ține de confidențialitate”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Theodore Kiakidis, partener în cadrul Global Finance.

O poziție similară au exprimat-o și reprezentanții Clearwater International. ”Niciodată, noi nu confirmăm, negăm sau comentăm în astfel de situații”, a răspuns printr-un e-mail  Natasha Eden, Head of Marketing la Clearwater International.

Procesul de vânzare al producătorului softului de afaceri Charisma ar putea atrage interesul unor investitori strategici, în contextul în care pe masă este pachetul de control al companiei, iar rata de creștere indică o firmă care a atins nivelul de maturitate.

Fondul de investiții Global Finance a finalizat în aprilie 2005 achiziția unui pachet de 88% din acțiunile TotalSoft, fondată în 1994 de către antreprenorul din IT Liviu Drăgan, astăzi acționar minoritar în afacere. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă a fost estimată de surse din piață în jurul a 7,7 mil. euro.

Sursele jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO susțin că Drăgan nu intenționează să-și vândă acțiunile pe fondul tranzacției de exit a Global Finance. Liviu Drăgan a rămas la conducerea TotalSoft pe postul de director general și după intrarea companiei de IT în portofoliul grecilor. Drăgan a păstrat acțiuni în companie, iar pachetul său are o structură care include și opțiuni de cumpărare de titluri.

În tranzacția de acum 10 ani, fondurile de investiții The Black Sea Fund LP și Global Bulgaria & Romania Growth Fund CV, ambele administrate de Global Finance, au cumpărat pachetul de acțiuni majoritar la TotalSoft, în contextul exitului făcut de fondul de investiții SEAF Transbalkan Romania Fund. După 4 ani ca acționar majoritar, SEAF Transbalkan Romania Fund obținea de pe urma tranzacției de exit un randament anual de peste 60% raportat la investiția făcută în TotalSoft.

În mandatul de 4 ani al SEAF Transbalkan Romania Fund, TotalSoft și-a majorat de patru ori vânzările până la 5,1 mil. dolari, iar câștigurile înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) au crescut de peste 8 ori de la 0,14 mil. dolari până la 1,2 mil. dolari, potrivit datelor făcute publice la momentul tranzacției de către fondul de investiții care și-a făcut exitul.

Sub Global Finance, TotalSoft a continuat creșterea exponențială a afacerilor, conturându-și un profil de jucător regional și extinzându-și numărul piețelor unde exportă soft-uri și servicii de IT.

Ultimul bilanț anual al TotalSoft SA indică un profit net de 1,4 mil. euro la o cifră de afaceri de 22,5 mil. euro și un număr mediu de 379 de angajați. La un EBITDA anual de circa 5 mil. euro și având în vedere dinamica vânzărilor, rezultă că TotalSoft este acum o companie, cu o talie de cel puțin patru ori mai mare față de acum 10 ani.

Lider pe piața locală de ERP, TotalSoft își mărește expunerea globală, ajungând la un portofoliu format din 35 de piețe externe. TotalSoft are din 2012 o subsidiară în Austria.

Clientela sa este formată din companii locale și multinaționale din diferite sectoare – agricultură, servicii financiar – bancare, construcții, distribuție, farma, auto, producție, energie, comerț, servicii, șantiere navale și monopoluri de stat.

După un ciclu lung de dezvoltare, orizontul de creștere exponențială al afacerii pare să se mai domolească.

Piața de IT, creștere de peste 4 ori mai mare decât ritmul economiei

Sectorul serviciilor IT și de software din România a totalizat 2,4 mld. euro în 2014, potrivit unui studiu al firmei de consultanță PAC, realizat pentru Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, din care fac parte companiile locale și multinaționale de profil.

Studiul indică pentru anul trecut o rată de creștere în ultimul an de 12,5%, de 4,5 ori mai mare față de ritmul înregistrat la nivelul Produsului Intern Brut al României.

Consultanții PAC au constatat că exportul de servicii IT și soft este motorul creșterii, adăugând în ultimii 5 ani valoarea de 1 mld. euro în timp ce cererea locală a înregistrat în același interval un plus de 100 mil. euro.

Potențialul pieței locale este estimat la 4 mld. euro până în 2020.

În ultimii 10 ani, cei mai activi jucători au fost multinaționalele și antreprenorii locali, care au reușit să se dezvolte pe nișe, însă în ultimii ani a crescut apetitul fondurilor de investiții și al investitorilor de tip business angels.

Tranzacții recente în sector au marcat în 2014 intrarea fondurilor de investiții administrate de Axxess Capital și Oresa Ventures în afaceri dezvoltate de antreprenori la Star Storage, respectiv la Romanian Business Consult. În acest an, trendul a continuat cu fondul de investiții german Earlybird, care a intrat în acționariatul producătorului de software pentru industria turistică DCS Plus, fondat de omul de afaceri Cristian Dincă.

Și investitorii instituționali sunt atrași de perspectivele de creștere ale industriei de profil. International Finance Corporation, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, și Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) au luat un pachet de circa 16% din Teamnet International.

În 2014, americanii de la Intel Capital și fondul de investiții polonez Enterprise Investors și-au făcut exitul din Siveco prin vânzarea a 32,5% din companie către directorii companiei.

Ce face Global Finance

Fondul grec de investiții Global Finance are un istoric de două decenii în România, fiind unul dintre cei mai experimentați administratori de active locale.

Global Finance are în portofoliul local TotalSoft și Green Group Buzău, unde a cumpărat 75% din acțiuni în 2012. Fondul elen este în faza de dezinvestire a portofoliului său local așa cum procedează și alți manageri de fond precum Advent sau GED Capital. Separat, Global Finance activează și cu un fond specializat în investiții imobiliare, ridicat în 2005 cu o capitalizare de 150 mil. euro, cu portofoliu de proprietăți în România, Bulgaria și Serbia.

Fondat în 1991 la Atena, Global Finance are o listă care cuprinde 80 de investiții în 10 țări din regiune, cu o valoare totală a achizițiilor de peste 820 mil. euro.

Ultimul fond, ridicat în 2006, cu un capital de 350 mil. euro, este și cel mai mare din seria de opt fonduri ridicate de managerul grec de active în ultimii 24 de ani.

În România, Global Finance a avut în portofoliu companii precum supermarketurile La Fourmi (devenit Mega Image România, după preluarea de către grupul belgian Delhaize), producătorul de medicamente Sicomed (azi Zentiva România), fabrica de pâine Titan, Romcolor, lanțul de magazine GSM Germanos, dezvoltatorul de software Axigen sau compania de telefonie mobilă Orange România.

Fondatorul Global Finance este Angelos Plakopitas, directorul general al fondului de investiții. Are o carieră de 35 de ani, din care 14 ani în corporate banking în Grecia și SUA, în special în cadrul Citibank.

Un bancher de investiții român care a lucrat zece ani pentru Morgan Stanley și face parte din board-ul RCS, unul dintre consultanții JC Flowers – fondul american de investiții care a intrat în linie dreaptă cu achiziția Carpatica și este interesat de preluarea Piraeus Bank România

Unul dintre consultanții fondului american de investiții JC Flowers pentru proiectele derulate pe piața bancară locală este bancherul de investiții român Bogdan Ciobotaru, membru în Consiliile de administrație al grupului de telecomunicații RCS & RDS, respectiv al producătorului rus de aluminiu Vimetco NV – proprietarul Alro Slatina, potrivit informațiilor obținute de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Bogdan Ciobotaru nu a putut fi contactat până la momentul publicării articolului. De asemenea, reprezentanții JC Flowers au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că nu vor să facă niciun comentariu pentru că ”nu este un moment potrivit pentru a discuta strategia sa în România”.

Fondul american de investiții JC Flowers a intrat în linie dreaptă cu achiziția băncii Carpatica din Sibiu, având atât un acord încheiat cu familia lui Ilie Carabulea – unul dintre fondatorii băncii și cel mai important acționar, cât și suportul BNR.

În paralel, JC Flowers este interesat și de achiziția Piraeus Bank România, în condițiile în care banca de investiții UBS a primit mandatul pentru tranzacția de exit a grecilor de la Piraeus. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 3 iunie despre tranzacția de exit a Piraeus din România, despre interesul Băncii Transilvania, al OTP și al unor fonduri americane de investiții.

BT s-a uitat la tranzacția de vânzare a Piraeus Bank România, dar a decis să nu depună o ofertă, preferând să se concentreze deocamdată pe integrarea Volksbank România în propriile structuri și să aștepte o nouă oportunitate de achiziție ce s-ar putea ivi în zona băncilor care să-i aducă plusul necesar pentru a urca în ierhia bancară locală.

Pe lista investitorilor care și-au exprimat interesul se află fondurile americane de investiții JC Flowers, Warburg Pincus și investitorul miliardar Wilbur Ross, principalul acționar al Bank of Cyprus, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, în luna septembrie fiind așteptat un deznodământ privind soarta tranzacției de exit a Piraeus din România.

Cine este Bogdan Ciobotaru

Bogdan Ciobotaru, 37 de ani, este un bancher de investiții care a lucrat în perioada 2001 – 2011 pentru Morgan Stanley, unul din numele grele de pe Wall Street. A fost  director executiv pentru pieţele globale de capital, acoperind regiunea Europei Centrale și de Est, respectiv Africa.

În mandatul său, Morgan Stanley a devenit mai activ în România, banca americană de investiții ocupându-se de procedurile de listare în 2007 ale RCS & RDS pe bursa londoneză. Datorită contextului nefavorabil, RCS a renunțat la listare optând pentru contractarea unui credit – gigant la acea vreme pentru o companie românească, de 500 mil. dolari, destinat refinanțării, investițiilor și pentru asigurarea capitalului de lucru.

Tot în perioada sa ca director Morgan Stanley în biroul din Londra, Ciobotaru a lucrat la listarea grupului rus Vimetco, proprietarul producătorului de aluminiu Alro Slatina, pe bursa londoneză.

În august 2011, Ciobotaru intră în echipa băncii de investiții rusești Renaissance Capital, care pregătea ca parte a unui consorțiu de consultanți ai statului român oferta publică secundară pentru vânzarea unui pachet de aproape 10% din Petrom. Oferta nu a atins pragul minim de subscriere prevăzut, iar tranzacția de vânzare a pachetului de acțiuni Petrom a eșuat.

Ciobotaru a condus până în ianuarie 2013 operațiunile de finanțare ale Renaissance Capital pentru Europa centrală și de est, Orientul Mijlociu și Africa.

Apoi a intrat din 2013 ca membru non – executiv în Consiliile de administrație ale RCS & RDS, respectiv Vimetco NV, poziții pe care le ocupă și în prezent, potrivit ultimelor informații publice disponibile.

Experiența sa pe piețele emergente a contribuit la obținerea de finanțări de peste 15 mld. dolari pentru companii din regiune, conform datelor de profil postate pe site-ul Vimetco.

Bogdan Ciobotaru a absolvit în 2000 Facultatea Administrarea Afacerilor din cadrul Academiei de Studii Economice. În acest an, s-a înscris la un MBA al universității Oxford. Limbile sale de lucru sunt româna, engleza, franceza și italiana.

Ce face JC Flowers

Conducerea băncii Carpatica a anunţat ieri că un grup de acţionari din care fac parte omul de afaceri Ilie Carabulea, Dana Cojocaru, Nicolae Lupu, Corneliu Tănase şi societatea comercială Atlassib au încheiat un acord de vânzare a unui pachet de 25% către fondul de investiții JCF III Europe Holdings, vehicul investiţional al JC Flowers.

Acordul a fost încheiat în contextul în care JC Flowers și-a exprimat intenția de a subscrie în cadrul majorării de capital în valoare de 110 mil. lei (aproape 25 mil. euro). Fondul american are în vedere ca tranzacția să se deruleze sub forma unui plasament privat, acționarii Carpatica fiind convocați pe 9 octombrie pentru a aproba termenii și condițiile tranzacției.

Carpatica se situează în top 20 bănci în România, cu o cotă de 0,9% în funcție de activul net bilanțier la finele anului trecut, conform raportului anual al BNR pentru 2014.

Rezultatele băncii din Sibiu, conduse de echipa belgianului Johan Gabriels – fostul șef al RBS Bank România (acum înglobate în UniCredit Bank), simt presiunea atragerii de fonduri proaspete de la un investitor cu forță financiară.

Dacă JC Flowers finalizează cu succes tranzacția, ar însemna să pună punct discuțiilor de vânzare a Carpatica, ce durează de mai mulți ani, timp în care Carabulea a fost vizitat de diferiți investitori.

JC Flowers a obținut până acum acordul familiei lui Carabulea, precum și al BNR, în condițiile în care banca a fost prinsă în disouta dintre cele două tabere.

Ilie Carabulea deține 41% direct din Carpatica și aproape 57% direct și indirect, potrivit ultimelor date disponibile. Carabulea este în acest moment în arest măsura fiind dispusă în cadrul dosarului penal ASF – Carpatica Asig , iar drepturile sale de vot au fost suspendate de către BNR, care face presiuni de mai mulți ani asupra lui Ilie Carabulea să atragă un acționar puternic care să capitalizeze Carpatica, dar omul de afaceri sibian nu este mulțumit de ofertele de preț primite care nu reflectă în opinia sa valoarea băncii.

Banca centrală a susținut în ultimul an tranzacția de fuziune Nextebank – Carpatica, propusă de Axxess Capital – unul din puținii manageri locali de fonduri care au experiență în sectorul bancar românesc. Ofertele înaintate de Nextebank, o bancă cu o cotă de piață de trei ori mai mică decât cea a băncii din Sibiu, au fost însă respinse pe rând în 2014 și, ultima oară, în iunie de către acționarii Carpatica. Implicarea BNR în ”pilotarea” unei fuziuni prin absorbție a Carpatica de către Nextebank a stârnit valuri de nemulțumire din partea acționarilor băncii din Sibiu.

Ultima ofertă fermă a Nextebank de fuziune cu banca din Sibiu situa valoarea justă a Carpatica la 135 mil. lei (30 mil. euro) față de 168 mil. lei (circa 38 mil. euro) în cazul Nextebank, iar raportul de schimb la patru acțiuni Nextebank pentru cinci acțiuni Carpatica.

După Adunarea generală a acționarilor din iunie, JC Flowers a intrat în negocieri exclusive de preluare a Carpatica.

JC Flowers este unul dintre fondurile americane de investiții specializat în achiziția de bănci ori active financiare depreciate în urma crizei globale. A fost fondat în 1998 și a investit 14 mld. dolari pentru a-și trece sub administrare 32 de entități din întreaga lume, din care 8 sunt bănci.

JCFlowers investește acum din cel de-al treilea fond pe care l-a ridicat, fond cu o capitalizare de 2 mld. dolari. Ultimul său fond urmează să-și plaseze banii până în septembrie și este de așteptat ca JCFlowers să ridice unul nou.

”Părintele” JCFlowers este miliardarul american de 57 de ani James Cristopher Flowers, a cărui avere este cotată de Forbes la 1,43 mld. dolari.

Piața bancară din România înregistrează două tipuri mari de tranzacții în acest moment. Pe de o parte, cerințele reglementatorului către acționarii băncilor de a veni cu fonduri proaspete accelerează tendința de consolidare a pieței prin exit-urile unor jucători. Pe de altă parte, deprecierea calității portofoliilor de credite de la începutul crizei  a obligat băncile să treacă la tranzacții de curățire a bilanțurilor, un portofoliu neperformant cum este cel al BCR numit Neptun, depășind ca anvergură bănci întregi din a doua parte a clasamentului.

William Watson, Managing Partner al V4C, derulează în acest moment tranzacția de exit din MedLife

Vânzătorul pachetului de 36% la MedLife ridică un nou fond de investiții ce are în vizor România. William Watson, Value4Capital: Suntem în discuții cu investitorii pentru un fond de investiții de 150 – 200 mil. euro. Tranzacțiile din noul fond vor avea ca ținte sectoare ca servicii medicale, IT&C sau servicii de afaceri externalizate

Administratorul de fonduri de investiții Value4Capital, care este în curs de exit din afacerea de servicii medicale private MedLife, intenționează să ridice în acest an un nou fond de investiții cu care să deruleze tranzacții în România și în regiune.

”Suntem în discuții cu investitori pentru a ridica un nou fond de investiții. Va fi un fond de creștere. Capitalizarea – țintă este de circa 150 – 200 mil. euro”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO William Watson, Managing Partner al Value4Capital.

Potrivit acestuia, noul fond ar urma să investească în România și în celelalte piețe din regiune, inclusiv Polonia.

”Ne interesează sectoare precum serviciile, IT&C, servicii medicale sau BPO (servicii de afaceri externalizate – n.r.)”, explică William Watson.

Perioada de investiție va fi cea tipică, în medie de 3 – 5 ani, a mai spus șeful Value4Capital.

După mărime, noul fond ar urma să fie comparabil cu V4C Eastern Europe II, fondul de investiții de 156 mil. euro din care investește acum. Fondul de investiții actual vizează companii de talie medie din Europa Centrală, în care investește capital în marja a 15 – 25 mil. euro per tranzacție.

Portofoliul actual de participații se apropie de lichidare pentru că investițiile au ajuns la maturitate. Value4Capital și-a făcut exitul din majoritatea companiilor, ultima mișcare de acest gen fiind anunțată pe 10 iulie, odată cu vânzarea home.pl, furnizor de soluții IT din Polonia pentru firmele mici și mijlocii. După 3 ani ca acționar în home.pl, Value4Capital a anunțat că a obținut de 3,4 ori mai mult decât banii investiți în afacere și o rată internă de rentabilitate de 40%.

În portofoliul V4C, se mai află acum MedLife – singura investiție din România, unde tranzacția de exit a trecut de faza ofertelor neangajante, potrivit unor surse din piață, și firma poloneză Konsalnet de pe piața serviciilor de securitate și a procesării de bani.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO câte oferte neangajante a primit V4C pentru pachetul de 36,25% scos la vânzare din MedLife, William Watson nu a dorit să facă niciun comentariu pe o tranzacție în curs. Tranzacția de exit a V4C din MedLife a fost anunțată în premieră pe 3 februarie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation și V4C.

MedLife a urmat un model de dezvoltare atât pe verticală – înglobând în structura sa clinici, spitale, laboratoare, farmacii, cât și pe orizontală – printr-o campanie de expansiune la nivel național prin achiziții și deschideri de unități noi.

Pentru acest an, ținta anunțată de Medlife este o cifră de afaceri de 100 mil. euro, de 4 ori mai mare decât în momentul intrării V4C în afacere.

medlife indicatori

Ultimul bilanț public al companiei MedLife SA indică o cifră de afaceri de 56,5 mil. euro și un profit net de 2,1 mil. euro la un număr de 1.249 de angajați.

MedLife este unul dintre cei mai mari operatori privați de servicii medicale alături de Regina Maria, Sanador sau Medicover.

Serviciilor medicale private sunt în acest moment punctul fierbinte al pieței de fuziuni și achiziții, în condițiile în care vânzarea rețelei Regina Maria de către Advent a trecut de faza ofertelor angajante, iar MedLife de faza ofertelor neangajante.

Ambele tranzacții au atras interesul fondurilor de investiții cu interese regionale, printre investitori făcându-și simțită prezența și câțiva investitori strategici la startul vânzării rețelei Regina Maria.

V4C este o firmă de investiții cu capital de risc, care s-a desprins în 2011 din Amundi (fost SGAM). V4C este deținută de cei trei parteneri – William Watson, Piotr Misztal și Jacek Pogonowski. Watson este unul dintre pionierii investițiilor în Europa Centrală și de Est, regiune în care este activ încă din 1992 când lucra ca bancher pentru Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

cezar_scarlat_business_card main

Fondul de investiții Abris Capital Partners a finalizat preluarea Pehart, tranzacție de aproape 100 mil. euro. Consultanții de la PwC și avocații Clifford Chance Badea de partea Abris, în timp ce Ioan Tecar a mizat pe avocații Bondoc & Asociații

Fondul de investiții Abris Capital Partners a finalizat preluarea pachetului majoritar al grupului de companii Pehart, condus de omul de afaceri Ioan Tecar, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția permite fondului de investiții să ia un pachet în jurul a 55% din grupul Pehart, iar valoarea acesteia se ridică la aproape 100 mil. euro, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață. Cea mai mare parte a banilor de la Abris intră sub formă de majorare de capital pentru a susține dezvoltarea capacităților de producție de hârtie și extinderea operațiunilor. Obiectivul investițiilor este obținerea poziției de principal producător de hârtie tissue din România și din Europa de Sud – Est de către Pehart, care are în portofoliu mărcile Pufina și Alint. Tranzacția a fost anunțată încă din martie de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În urma investiției Abris și a ajutorului de stat, cea de-a patra fabrică a Pehart va fi pusă în funcțiune până la sfârșitul anului, iar capacitatea de hârtie tissue sub formă de role jumbo va ajunge la 100 de mii de tone. Compania exporta majoritatea producției către companii din Europa Centrala și de Sud-Est.

Ca urmare a finalizării tranzacției, BERD și-a făcut exitul din afacerea în care a intrat în 2009 în prima investiție de pe piața locală nonfinanciară.

Grupul de companii Pehart a realizat o cifră de afaceri de 114 mil. euro și EBITDA (câștigurile înaintea plății taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.) de 14 mil. euro.

Abris a lucrat în tranzacție cu consultanții PwC și cu o echipă de avocați Clifford Chance Badea, coordonată de Nadia Badea, Partener, și Ioana Țălnaru, Counsel.

De cealaltă parte, vânzătorul a fost consiliat de avocații conduși de Lucian Bondoc, Managing Partner al Bondoc și Asociații, firmă care are încheiată o alianță exclusivă la nivel local cu firma americană de avocatură White & Case.

Înființat de Ioan Tecar, grupul de companii Pehart deține trei fabrici ce produc hârtie tissue și produse igienico-sanitare – de la hârtie igienică, prosoape de bucătărie și șervețele.

Abris Capital Partners este un fond de investiții care are sub administrare aproximativ 900 mil. euro, care și-a făcut intrarea în România cu achiziția în 2012 a Cargus pe piața de curierat. În 2014, a continuat seria de achiziții pe piața de curierat cu Urgent Curier, companie pe care Abris a fuzionat-o cu Cargus. Portofoliul Abris pe piața de curierat a fost consolidat și prin achiziții mai mici de operatori de profil prin așa-numitele add-on-uri. Abris este unul dintre cele mai active fonduri de investiții de pe piață, având în pregătire noi tranzacții.

Sursă: EVCA.

Fondurile de investiții despre România vs alte piețe din regiune. Doina Popescu, Pinebridge: Aici nu vezi ca în Polonia antreprenori tineri cu afaceri de jumătate de miliard și nici capital investit pe piețe externe. Fărcășanu, Resource Partners: România e o piață mare unde investim, nu ne risipim resursele pe piețe secundare. Manda, Axxess Capital: Piața locală e într-o poziție mai bună decât țările vecine

Piața românească este cotată mai bine pentru plasarea de capital de către fondurile de investiții în fața unor piețe precum Serbia, Moldova, Ucraina sau Bulgaria, dar încă este în urma Poloniei ca oportunități.

Polonia depășește România la capitole precum expansiunea capitalului pe alte piețe, dimensiunea afacerilor, respectiv la nivelul garanțiilor de export.

”Este o mare diferență între Polonia și România. Ei sunt mai implicați antreprenorial, ei conduc companii de jumătate de miliard. Aici nu vezi antreprenori tineri care să conducă afaceri de jumătate de miliard”, a declarat Doina Popescu, Managing Director al Pinebridge Investments pentru Europa Centrală, în cadrul conferinței “Romania M&A Briefing: Unlocking Value for Business Owners in Today`s Market”, organizată la finele săptămânii trecute la București de către Mergermarket în colaborare cu firma de avocatură austriacă Wolf Theiss.

Doina Popescu, Managing Director al Pinebridge Investments pentru Europa Centrală. Sursă foto: UTI.

Doina Popescu, Managing Director al Pinebridge Investments pentru Europa Centrală. Sursă foto: UTI.

De asemenea, volatilitatea legislativă face ca fondurile de investiții să ajute prin echipele specializate cealaltă parte implicată în tranzacție.

”În România, din cauza schimbărilor legislative, întotdeauna ne ajutăm partenerii de afaceri să structureze tranzacția”, explică șefa Pinebridge pe regiune.

Pinebridge este un jucător global în industria fondurilor de investiții, cu active sub administrare de 75,9 mld. dolari.

Pinebridge are în portofoliul din România participații la UTI Group, fondat de familia lui Tiberiu Urdăreanu, și afacerea Digital Cable Systems de pe piața de telecomunicații.

Polonia are și alte atuuri comparativ cu piața locală.

”Nu vezi capital românesc investit în afară. În Polonia, vezi astfel de capital investit pe piețele externe. Și Eximbank se implică mai mult în susținerea afacerilor, la noi ai nevoie de destule garanții ca să primești suport”, punctează reprezentantul Pinebridge.

În România, de exemplu, capitalul polonez intră în topul primelor 20 de capitaluri străine, cu 807 firme ce totalizează un capital subscris total de 265 mil. euro.

La nivelul fondurilor de investiții, ecartul între cele două piețe este net – investitorii cu capital de risc au plasat în 2014 în Polonia echivalentul a 0,06% la un PIB al Poloniei de 2,7 ori mai mare decât al României, unde fondurile au investit 0,05% raportat la PIB.

Piața locală atrage însă cu prioritate interesul fondurilor de investiții de talie regională.

”Este o veste bună dacă vom compara România cu alte piețe vecine din regiune. Am făcut afaceri în Moldova, în Albania unde am făcut o tranzacție, am realizat un exit, facem afaceri în Ucraina. România este într-o poziție mai bună”, a spus Horia Manda, Managing Partner la Axxess Capital.

Axxess Capital administrează unul dintre cele mai diversificate portofolii locale ale unui fond de investiții, cu participații în sectoare ca IT (Star Storage, Bitdefender), piața financiar – bancară (Nextebank, Patria Credit), industrie și servicii industriale (Frigotehnica, Industrial Access), materiale de construcții (Deutek), jucării (Noriel), eficiență energetică (SE-GES) sau producție de peleți din lemn (Eco-Energ-Lemn).

Este și unul dintre fondurile de investiții care a susținut prima incursiune a unei companii locale într-o piață vecină.

”În 1997, am susținut singura achiziție a unei firme din Bulgaria de către o companie din România. Am făcut asta prin Malta”, explică Manda momentul de acum 18 ani când producătorul de vopsele Policolor a preluat controlul Orgachim.

Un alt fond de investiții intrat în 2014 în România, polonezii de la Resource Partners, mizează pe potențialul de creștere al pieței locale, unde caută în continuare oportunități de achiziții.

”Suntem pe deplin concentrați pe piața din România. Am investit în World Class, ne vom tripla afacerea până în 2018. Vedem România ca o piață mare și nu vrem să ne risipim resursele pe piețe secundare”, afirmă Dan Fărcășanu, Director de Investiții și reprezentantul local al Resource Partners.

Fondul de investiții Resource Partners a luat ființă în 2009 și a strâns peste 293 mil. euro de la investitori, iar până acum a investit în 6 companii din Polonia și una din România. Tranzacția cu World Class România a inclus și active din Serbia și Polonia.

În ultimii ani, mai multe fonduri de investiții regionale cu baza la Varșovia – Abris Capital Partners, Resource Partners și CEE Equity Partners – au debarcat pe piața românească, unde se află deja și alți administratori polonezi de capital de talie regională precum Enterprise Investors sau Innova Capital.

De la stânga la dreapta: Doina Popescu - Managing Director Pinebridge Investments pentru Europa Centrală, Dan Fărcășanu - Director Investiții la Resource Partners, Ileana Glodeanu - Partener Wolf Theiss și Horia Manda - Managing Partner Axxess Capital.

Cum văd fondurile de investiții cele două fețe ale afacerilor de pe piața românească. PineBridge, Axxess Capital, Value4Capital, Resource Partners și avocații de la Wolf Theiss despre oportunitățile și riscurile unei tranzacții locale

România este în acest moment una dintre piețele cele mai atractive ale regiunii pentru fondurile de investiții, conform reprezentanților mai multor administratori de capital de risc care au participat la finele săptămânii trecute la conferința „Romania M&A Briefing: Unlocking Value for Business Owners in Today`s Market”, organizată la București de către Mergermarket în colaborare cu firma de avocatură austriacă Wolf Theiss.

Pe de altă parte, administratorii de capital de risc văd pe cealaltă față a afacerilor și riscuri ce derivă din succesiunea companiilor.

”Chestiunea succesiunii este un subiect comun al țărilor din Europa Centrală și de Est. Unele afaceri se află într-un moment interesant și sunt o oportunitate interesantă pentru fondurile de investiții. Însă, este o distanță substanțială”, afirmă Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital, care adaugă că sunt și ”succesiuni false, vedem și DNA-ul cercetând multe afaceri, mulți dintre oamenii de afaceri care au condus mari afaceri sunt în aceste zile în închisoare”.

”Este interesant ce moștenire poate primi un fond de investiții (în urma unei tranzacții – n.r.)”, punctează Manda.

Chiar șeful Axxess Capital a avut negocieri în ultimul an pentru preluarea Carpatica de la omul de afaceri sibian și unul dintre fondatorii băncii, Ilie Carabulea, aflat acum în arest în dosarul ASF – Carpatica Asig. Propunerea de fuziune a Carpatica cu Nextebank, bancă aflată în portofoliul unuia din fondurile de investiții administrate de Axxess Capital, a fost respinsă însă de acționarii băncii din Sibiu și anul trecut și în luna iunie a acestui an.

Succesiunea unei afaceri prezintă și alte riscuri, avertizează avocații firmei austriece Wolf Theiss.
”Este și o problemă de profesionalism. Am avut, în unele cazuri, o lipsă a moștenirii și asta se întâmplă când afacerea are probleme serioase”, explică Ileana Glodeanu, Partener Wolf Theiss și coordonator al practicii de fuziuni și achiziții în cadrul biroului din București.

”În activitățile de due dilligence întreprinse, am observat că generația tânără este mai interesată de sectorul TMT (Tehnologie Media Telecom – n.r.) și că nu investesc de exemplu în sectorul productiv”, observă Ileana Glodeanu.

Un alt administrator de capital de risc activ pe piața regională apreciază însă că succesiunea este o fază inerentă de tranziție în ciclul unei afaceri.

”Când ești investitor într-o companie, avem de-a face cu tranziții. Noi putem ajuta compania să treacă prin aceste procese de tranziție. Nu mă focusez pe succesiuni pentru că ele sunt parte ale tranziției unei afaceri”, este de părere Bill Watson, Managing Partner al Value4Capital, fond de investiții care acum derulează tranzacția de exit din Medlife, liderul pieței de servicii medicale private.

Radiografia afacerilor de familie din România

Afacerile de familie din România. Sursă infografic: PwC România.

Sursă infografic:  PwC Family Business Survey România 2014 – 2015.

 

Aproximativ 61% dintre respondenții unui studiu derulat de consultanții PwC privind afacerile de familie din România afirmă că nu au un plan de succesiune pentru niciuna din poziţiile – cheie de conducere. De asemenea, 48% dintre proprietarii de afaceri de familie intervievați au spus că plănuiesc să transfere atât proprietatea cât şi conducerea organizaţiei către generaţia următoare.

Aceleași date indică faptul că abia unul din zece proprietari români (11%) ia în calcul vânzarea afacerii către un fond de investiții, o altă companie, către echipa de directori sau o listare pe bursă. Adică abia jumătate față de media estimată la nivel global și în raport cu ce spuneau reprezentanții afacerilor locale de familie la studiul anterior, derulat în 2012 – 2013.

Sursă: PwC Family Business Survey Romania 2014 - 2015.

Sursă: PwC Family Business Survey Romania 2014 – 2015.

Provocări pentru fondurile de investiții: lipsa finanțării achizițiilor de către bancheri, supraevaluări de afaceri, talente greu de atras în companii

Dan Fărcășanu, director de investiții și reprezentantul local al fondului de investiții Resource Partners, atrage la rândul său atenția că tranzacțiile locale nu sunt atractive pentru finanțările bancherilor.

”Nu este leverage pe tranzacție. Există reticență pentru finanțarea de tranzacții de tip LBO (leverage buy out – mecanism prin care cumpărătorul își finanțează achiziția prin atragerea unui împrumut bancar – n.r.)”.

Potrivit acestuia, Resource Partners a avut recent o negociere pe piața locală pentru achiziția ”unei companii bune dintr-o industrie bună”, tranzacție care în final a picat.

Negocierile au vizat o firmă din sectorul bunurilor de larg consum deținută de un antreprenor local, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Resource Partners, administrator de fonduri de talie regională, a făcut în urmă cu un an prima achiziție prin preluarea lanțului de centre de fitness World Class România.

Fondurile de investiții spun că probleme apar și la evaluările companiilor sau la atragerea de talente în companii.

”Overpricing-ul (plata unui preț prea mare – n.r.) este un subiect important”, spune Doina Popescu, Managing Director pentru Europa Centrală la Pinebridge Investments, un jucător global din industria fondurilor de investiții cu active de aproape 76 mld. dolari sub administrare.
Pinebridge are în portofoliul din România participații la UTI Group, fondat de familia lui Tiberiu Urdăreanu, și afacerea Digital Cable Systems de pe piața de telecomunicații.

În privința prețului la care se ajunge în tranzacțiile locale, fondurile văd diferit piața, poate și influențate de postura în care se află la un moment dat.

Astfel, Bill Watson de la Value4Capital spune că discuțiile se concentrează prea mult pe plăți în avans și că sunt prea multe datorii la preluarea unui activ.

Pe de altă parte, Dan Fărcășanu de la Resource Partners, fond aflat în poziție de potențial cumpărător pentru a-și dezvolta portofoliul local, afirmă că ”nu are sens să nu plătești dacă există premisă de creștere”.

Piața locală oferă resurse umane profesionale limitate pentru conducerea unei afaceri.

”Este destul de dificil, spun din experiența noastră, să atragi talente când este nevoie. Am văzut multe situații, este un element – cheie și un cost substanțial. Se uită la plata totală. Nu e ușor. Sunt, de asemenea, și constrângeri fiscale”, afirmă Horia Manda.

El administrează unul dintre cele mai diversificate portofolii locale ale unui fond de investiții, cu participații în sectoare ca IT (Star Storage, Bitdefender), piața financiar – bancară (Nextebank, Patria Credit), industrie și servicii industriale (Frigotehnica, Industrial Access), materiale de construcții (Deutek), jucării (Noriel), eficiență energetică (SE-GES) sau producție de peleți din lemn (Eco-Energ-Lemn).

”Spre regretul meu, nu am văzut planuri stock option din partea companiilor locale, ci numai din partea celor internaționale”, precizează Ileana Glodeanu, Partener la casa austriacă de avocatură Wolf Theiss.

Stock option sunt opțiuni oferite angajaților și directorilor de a cumpăra acțiuni în compania din care fac parte la un anumit preț, chiar dacă titlurile aparțin unei societăți listate pe bursă unde cotația fluctuează zilnic.

”În afară de stock option, noi le oferim managerilor posibilitatea să investească cash în afacere, să coinvestească cu noi”, explică Dan Fărcășanu de la Resource Partners.

Fondul polonez de investiții a structurat în 2014 una dintre rarele tranzacții de tip management buy out din ultimii ani, prin care directorii World Class au putut într-o primă fază să cumpere un pachet de acțiuni în afacerea pe care o conduceau, World Class România.

Fondurile de investiții au investit în 2014 capitaluri echivalente cu 0,05% din Produsul Intern Brut al României, cea mai mare pondere din Europa de Sud – Est, dar sub Polonia și Ungaria, conform ultimului raport al Asociației Europene a Fondurilor de Investiții (EVCA).

Captura foto cu articolul despre tranzacția dintre Amethyst și Mezzanine Management, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU. RO pe 27 aprilie

Amethyst confirmă tranzacția anunțată în premieră în aprilie de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, prin care Mezzanine Management devine acționar semnificativ și ajunge la o investiție combinată de 25 mil. euro în lanțul de centre de radioterapie. Avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații au asigurat consultanța juridică în tranzacție în mai multe jurisdicții

Fondatorii rețelei de centre de terapie Amethyst Radiotherapy au confirmat astăzi operațiunea prin care administratorul de fonduri tip mezanin Mezzanine Management a devenit acționar în companie. Tranzacția a fost publicată în premieră pe 27 aprilie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații au asigurat consultanța juridică în cadrul tranzacției, care a implicat mai multe jurisdicții având în vedere structura de operațiuni a companiei, precum și profilul investitorului financiar.

Injecția de capital va permite Amethyst finanțarea proiectelor de investiții în centre performante de radioterapie din România și străinătate.

Amethyst Radiotherapy Limited a precizat că fondul de investiții Accession Mezzanine Capital III, administrat de Mezzanine Management, a participat la majorarea de capital social aprobată de companie la finalul lunii aprilie 2015 în vederea susținerii şi dezvoltării afacerii prin deschiderea de noi centre în mai multe ţări din Europa, inclusiv în România. Urmare a acestei operațiuni, fondul administrat de Mezzanine Management a devenit acționar în Amethyst Radiotherapy Limited şi a extins finanţarea acordată iniţial la o valoare cumulată de aproximativ 25 mil. euro. În prezent, grupul Amethyst deține în România două centre de radioterapie deschise la București și Cluj-Napoca și are în plan inaugurarea unui alt centru în Timișoara. De asemenea, prin rețeaua internațională Amethyst sunt oferite tratamente de ultimă generaţie și pacienţilor din Polonia şi Franţa iar planul de dezvoltare vizează deschiderea de noi centre în Germania, Franţa şi Bulgaria.

Fondul de investiții Accession Mezzanine Capital III, administrat de Mezzanine Management, a devenit acționar în companie ca urmare a majorării de capital aprobate luna trecută, după ce în 2014 a acordat Amethyst o facilitate de credit de tip mezanin în valoare de 21 mil. euro.

„Ne bucură încrederea arătată acestei inițiative și în perspectivele de dezvoltare viitoare de către partenerul nostru strategic, fondul Accession Mezzanine Capital III. Am pornit în 2012 cu primul centrul deschis în România și suntem mândri că putem replica conceptul și pe alte piețe, în beneficiul unui număr cât mai mare de pacienţi”, a declarat Eliaz Omer, directorul general executiv al grupului Amethyst.

Eliaz Omer, directorul general executiv al companiei Amethyst. Sursă foto: Compania.

Eliaz Omer, directorul general executiv al companiei Amethyst. Sursă foto: Compania.

Potrivit reprezentanților companiei, Amethyst intenționează extinderea la o rețea de 20 centre de radiaterapie până în 2020, totalizând investiții de 100 mil. euro.

Până acum, au fost investiți circa 50 mil. euro în patru piețe din Europa – deschiderea a două centre de tratare a cancerului prin radioterapie la București și Cluj – Napoca, unul în Polonia, unul în Germania și achiziția a două unități în Franța, conform ultimelor informații disponibile.
Fondatorii Amethyst dețin o bogată experiență pe piața serviciilor medicale din Europa, Ludovic Robert fiind anterior acționar fondator în A&D Pharma, dar și al clinicilor Anima și a deținut importante funcții de conducere ori a fost acționar fondator în companii precum Ozone Laboratories, Oxigen Plus, Optiblu.

De asemenea, președintele consiliului de administrație Amethyst, Avner Goldenberg, a investit în clinici de dializă atât în România cât și în alte câteva țări din sud – estul Europei.

Eliaz Omer, director executiv al Amethyst, este specializat în economie și management al afacerilor, activând anterior în cadrul unei firme de consultanță și audit Big Four și în alte companii cu activități în industria FMCG sau servicii auto.

Primul centru Amethyst Radiotherapy deschis în România este reprezentat de Centrul de Radioterapie Amethyst, situat în apropierea Bucureştiului. Clinica şi-a început activitatea în septembrie 2012 și pune la dispoziția pacienților servicii de oncologie medicală, radioterapie, brahiterapie, imagistică medicală de tip computer tomografie, psihologie și nutriție. În octombrie 2014, Amethyst a inaugurat centrul de radioterapie din Cluj-Napoca, unde sunt oferite servicii de oncologie medicală, radioterapie, brahiterapie, imagistică medicală. Compania are un personal medical format din 160 specialiști.

Serviciile de asistență juridică pentru Amethyst Radiotherapy Limited în legătură cu intrarea Accession Mezzanine Capital III în acţionariatul societăţii, precum și în legătură cu finanţarea în valoare de 21 mil. din 2014, au fost oferite de Țuca Zbârcea & Asociații, cu o echipă coordonată de Gabriela Anton, Managing Associate.

Gabriela Anton, managing associate la Țuca Zbârcea & Asociații. Sursă foto: Țuca Zbârcea & Asociații.

Gabriela Anton, managing associate la Țuca Zbârcea & Asociații. Sursă foto: Țuca Zbârcea & Asociații.

„Această tranzacţie a fost extrem de interesantă pentru noi, ca avocaţi, întrucât ne-a permis consolidarea expertizei de drept bancar financiar într-un domeniu specializat, cu o componentă importantă de private equity ce o diferenţiază de structurile clasice de creditare, finanţările de tip mezanin fiind de altfel relativ rare în România. O altă provocare a constat în supervizarea echipelor de avocaţi din mai multe jurisdicţii implicate (România, Cipru, Franţa şi Polonia). Ne bucură faptul că primim din ce în ce mai des mandate ce implică coordonarea unor tranzacţii multijurisdicţionale, în linie cu gradul de maturitate și profesionalism pe care l-am atins”, a precizat avocatul Țuca Zbârcea & Asociații.

Pe piața de profil din România, activează jucători precum OncoFort, care face parte din grupul Gral Medical, Centrul de Diagnostic şi Tratament Oncologic care operează un spital privat la Brașov și Institutul Clinic de la Fundeni, deținut de către stat.

Compania RTC Radiology Therapeutic Center SRL din București, care gestionează activitatea Amethyst pe piața locală, a raportat pentru 2013 o cifră de afaceri de 20,6 mil. lei (4,7 mil. euro) și un profit net de 4,3 mil. lei (circa 1 mil. euro) la un personal format din 43 de angajați. Firma operează deci cu o marjă netă de câștig de 20% sau altfel spus are un profit anual de 100.000 euro per angajat.

Față de 2012, cifra de afaceri și profitul net a crescut de aproape 7 ori, în condițiile în care prima clinică oncologică a firmei a devenit operațională în luna septembrie 2012.

Afacerea Amethyst Radiotherapy International a fost fondată în 2010 de doi oameni, ambii cu experiență de circa două decenii pe piața farma din Europa Centrală și de Est.

Din board-ul companiei fac parte patru oameni – cei doi fondatori, francezul Ludovic Robert și israelianul Avner Goldenberg, Eliaz Omer – directorul general al companiei, și Claudiu Corcodel, șeful biroului Mezzanine Management din România.

Mezzanine Management, firmă de investiții fondată în 2000 de austriacul Franz Hörhager cu focus pe piețele din Europa Centrală și de Est, mai are două afaceri în portofoliul său curent din România – Carpatina pe piața apelor minerale, în care a intrat în iunie 2008, și Imcorp pe piața explorării și extracției de minerale industriale, unde a investit în iulie 2008.

Mezzanine Management administrează trei fonduri de investiții mezanin – AMC I (lansat în mai 2003 cu o capitalizare de 115 mil. euro), AMC II (lansat în mai 2007 cu fonduri disponibile de 261 mil. euro) care a investit în Carpatina și Imcorp din România, respectiv AMC III (lansat în decembrie 2010 cu un capital de 200 mil. euro), acesta din urmă investind în Amethyst. Unul dintre cei mai importanți investitori de capital în AMC III este guvernul american, care a contribuit cu 75 mil. dolari la ridicarea fondului de investiții prin intermediul Overseas Private Investment Corporation (OPIC).

Sursă foto: Diamedix. Infografic MIRSANU.RO.

GED Capital vinde afacerea Diamedix. Fondul de investiții spaniol a angajat o firmă de consultanță specializată care să rezolve tranzacția de exit până la finele anului

Managerul de fonduri de investiții GED Capital a demarat procedurile de exit din afacerea Diamedix Impex, unul dintre cei mai importanți furnizori locali de soluții diagnostic și aparatură de laborator. GED Capital a angajat deja o firmă de consultanță specializată pentru a pregăti procesul de vânzare a companiei pe care a cumpărat-o în 2009, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

GED Capital a preluat în urmă cu șase ani un pachet de 80% din acțiunile afacerii fondate de grecul Vasileios Chrelios în cadrul unei tranzacții de 12 mil. euro, care a inclus o injecție de capital în dezvoltarea operațiunilor Diamedix.

Rezultatele financiare afișate până acum indică o dublare a volumului de afaceri al companiei, într-un climat economic general marcat de criză în care din ce în ce mai puține firme au găsit spațiu de creștere organică.

Astfel, Diamedix Impex a ajuns la finele lui 2013 la o cifră de afaceri de 11,9 mil. euro față de 6,3 mil. euro la finele anului în care GED Capital a devenit acționarul majoritar al afacerii, iar profitul net s-a dublat în primul an de la preluare și s-a menținut constant ani la rând până în 2013, când a înregistrat o scădere de la 1 mil. euro până la 0,7 mil. euro.

În intervalul 2009 – 2013, datoriile Diamedix s-au majorat de la 3 mil. euro la 8,5 mil. euro, iar nivelul capitalurilor totale a urcat de la 5,9 mil. euro la 7,5 mil. euro.

Diamedix deservește peste 1200 de clienți, laboratoare publice sau private din domeniul diagnosticului de laborator uman, veterinar , precum și cabinete de medicină dentară. Compania germană Siemens este unul dintre cei mai importanți producători de aparatură medicală cu care lucrează Diamedix.

Afacerea este structurată pe linii de afaceri – vânzarea de dispozitive medicale pentru diagnostic clinic, de aparatură medicală pentru diagnostic și control pentru industria alimentară, imagistică și servicii suport pentru utilizarea aparaturii.

Diamedix Impex este o afacere pornită în 1996 de grecul Vasileios Chrelias, specializat în medicina de laborator. Pe 9 decembrie 2008, fondul de investiții GED Eastern Fund II a semnat contractul de achiziție pentru 72,69% din acțiunile companiei de la Vasileios Chrelias și Nikolaos Papadopoulos, iar apoi investitorul spaniol cu apetit de risc a venit cu bani la o majorare de capital a Diamedix pentru a ajunge în final la o participație de circa 80%. Restul de 20% din acțiuni i-au rămas lui Vasileios Chrelias, care și-a păstrat poziția de director general al firmei. Această mișcare este destul de frecventă în industria fondurilor de investiții, care preferă după ce intră ca acționari în companie să lase fondatorul în poziția de a conduce și a dezvolta mai departe afacerea, sub supravegherea fondului.

GED Capital este unul dintre managerii de fonduri cu vechime pe piața românească. Înființat în 1996, este concentrat pe investiții în Peninsula Iberică și Europa de Sud – Est, mai exact România și Bulgaria. GED are acum în portofoliu agenția de turism Happy Tour, agenția de rezervări online Paravion.ro, lanțul hotelier Continental, Total Energy Business și tipografia Infopress. Recent, Paravion.ro a intrat pe piața turcească prin achiziția operatorului de profil Bavul.com de la compania de telecomunicații Turkcell. În plus, GED administrează și un set de proiecte imobiliare în România, după ce a lansat în 2007 un fond de investiții specializat, cu o capitalizare de 46 mil. euro. Fondul GED Opportunity I a strâns în portofoliul local un mix de proprietăți rezidențiale, comerciale, logistice sau mixte.

GED Capital are în administrare fonduri de peste 300 mil. euro. Pe piața locală, a investit în cei aproape 20 de ani în afaceri de marcă precum producătorul de medicamente Sicomed (acum Zentiva România), producătorul de frigidere Arctic Găești, distribuția de gazd VitalGaz sau imobilul de birouri Iride Business Park.

Banii administrați de GED Capital prin intermediul fondurilor de investiții provin de la un spectru larg de investitori, printre care entități guvernamentale spaniole (5%) și internaționale (31%), bănci (20%), fonduri de pensii (9%), firme de asigurări (4%), managerii GED (5%), fonduri ale fondurilor de investiții (19%), respectiv așa – numitele family office (7%), adică firme care administrează capitaluri de investiții ale unei familii.

Pe piața locală a fondurilor de investiții, ultimele tranzacții de vânzare au fost marcate de Advent, care se află în proces de dezinvestire, și a vândut în ultimii doi ani afacerile Dufa și Ceramica Iași pe piața materialelor de construcții, iar acum este în curs de exit din rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, în timp ce Enterprise Investors și Intel Capital și-au făcut exitul din afacerea Siveco. La celălalt capăt al pieței, au intrat recent mai multe fonduri de investiții de talie regională precum Abris Capital, Resource Partners și China – CEE Investment Cooperation, care caută oportunități de achiziții pentru a-și construi portofolii locale.

Un fond de investiții regional finanțat de statul chinez intră în România și intenționează să facă cel puțin o achiziție între 20 și 50 mil. dolari până la finele anului. CEE Equity Partners scanează ținte din energie, telecomunicații și infrastructură

Fondul de investiții China-CEE Investment Cooperation Fund, cu un capital de 500 mil. dolari investit în cea mai mare parte de statul chinez, își va anunța oficial pe 31 martie intrarea pe piața din România. Chinezii atacă până la finele anului cu fonduri de 1,5 mld. dolari 16 piețe din regiunea Europei Centrale și de Est.

CEE Equity Partners Ltd, managerul fondului de investiții, intenționează să facă prima achiziție în România până la finele acestui an, care se va situa între 20 și 50 mil. dolari, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață. Acestea adaugă că sunt vizate tranzacții în producția de energie, telecomunicații, infrastructura maritimă și infrastructura din sectorul de petrol și gaze.

Octavian Vidu, investment manager la CEE Equity Partners, este omul care conduce biroul de la București. Vidu a mai lucrat în industria de private equity pentru Copernicus Capital ca director de dezvoltare a afacerilor în perioada 2004 – 2007, iar apoi un an până în octombrie 2008  pentru Abris Capital Partners, un manager polonez de fonduri prezent pe piața românească.

CEE Equity Partners este consultantul pentru investiții al China-CEE Investment Cooperation Fund, un fond de investiții înregistrat în Luxemburg, iar până la finele anului urmează să fie lansat al doilea fond, cu o capitalizare de 1 mld. dolari.

Fondul actual, cu un capital de 500 mil. dolari pentru regiune, investește in companii din sectoarele infrastructură, energie, telecomunicații și producție industriala specializată. Fondul a fost anunțat de primul ministru al Chinei și are ca principal scop să contribuie la creșterea economică a celor 16 ţări din Europa Centrală şi de Est.

Principalul investitor al fondului este Banca de Export Import a Chinei, care a angajat suma de 470 mil. dolari, iar alte 30 mil. dolari provin de la Eximbank Ungaria. În plus, banca chineză pune la dispoziția managementului fondului o facilitate specială de credit de 10 mld. dolari pentru a suplimenta capacitatea investițională a fondului.

CEE Equity Partners Ltd are sediul central la Varșovia și birouri la Budapesta, Bucureşti, Nicosia și Leeds cu echipe locale de administrare a investițiilor. Investiția de capital a fondului este, de regulă, între 20 și 70 mil. dolari, durata de viață a unei investiții find între 5 și 8 ani.

Premierul chinez a avut anul trecut un turneu în regiune, când a discutat oportunități de investiții cu șefii guvernelor din România, Ungaria, Serbia, precum și a altor țări din regiune. China este cel mai activ investitor de capital străin în Europa și unul dintre cei mai puternici din lume la acest moment, căutând să-și plaseze lichiditățile atât pe piețele din Occident, cât și în economii emergente cum este și cazul României.

Pe piața românească și-a făcut anul trecut intrarea un alt fond de investiții asiatic, ADM Capital de pe bursa din Hong Kong, care a cumpărat producătorul de materiale de construcții Ceramica Iași de la fondul de investiții Advent, aflat în faza de dezinvestire a portofoliului local.

cezar_scarlat_business_card main

Fondul de investiții Abris Capital Partners: ”Negociem două achiziții pe piața românească”. Una dintre tranzacții este în fază foarte avansată și ar putea marca intrarea fondului într-un sector nou după seria de achiziții din piața de curierat

Fondul de investiții polonez Abris Capital Partners poartă negocieri exclusive pentru finalizarea a două achiziții pe piața românească, potrivit lui Cezar Scarlat, directorul biroului pentru România și Bulgaria. Una dintre cele două tranzacții este foarte avansată și ar putea fi anunțată în scurt timp, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO mai multe surse din piață, care susțin că Abris va intra într-un nou sector după seria de achiziții de firme de curierat care a avut loc de la intrarea în România.

Întrebat dacă sunt în derulare negocieri exclusive pentru o achiziție în România, Cezar Scarlat, proaspăt numit partener al managerului regional de fonduri de investiții Abris Capital Partners, a răspuns că sunt în desfășurare ”două tranzacții”.

Acesta nu a dat deocamdată niciun alt detaliu legat de țintele actuale de achiziții ale fondului.

Abris Capital Partners este unul dintre fondurile de investiții de talie regională, relativ recent intrate în România. În martie 2013, și-a trecut în portofoliu prima achiziție locală, preluarea afacerii de curierat Cargus de la DHL, iar anul trecut a cumpărat rivalul Urgent Curier de la familia Bălășescu, cele două operațiuni fiind apoi fuzionate în iulie 2014 sub o singură umbrelă Urgent Cargus. A urmat apoi achiziția a trei operatori de profil mai mici, care au întărit poziția Abris de lider pe piața de curierat.

Spre deosebire de alți manageri de fonduri cu apetit de risc, Abris Capital Partners nu investește numai în anumite sectoare, putând fi considerat din această perspectivă un fond de investiții oportunist.

Totuși, Cezar Scarlat. șeful biroului local al Abris declara în octombrie 2012 pentru ziarul Bursa că sunt preferate investițiile în domenii pe care echipa Abris le ”înțelege” și are experiență în tranzacții, fiind date ca exemplu producția de aliaje de aluminiu, bănci, firme de colectare de creanțe, comerțul cu haine. Managerul de fonduri are în portofoliu, de asemenea, firme cu profil de management de flote auto, de servicii de administrare a deșeurilor ori afaceri cu ciuperci. La acestea se adaugă experiența echipei de conducere a fondului care a lucrat în domenii precum asigurări, comerț sau farma & servicii medicale.

Politica Abris vizează, de regulă, investiții de capital între 20 și 60 mil. euro pe o perioadă de 3 – 5 ani , ceea ce indică mărimea tranzacțiilor în care se implică, și evită preluările ostile sau firmele nou – înființate. Companiile – țintă sunt cele cu o poziție clar definită pe piață, dezvoltate de antreprenori, preferabil profitabile la momentul achiziției.

Abris administrează două fonduri cu o capitalizare totală de 770 mil. euro, fondul din care se fac acum achiziții în România și în regiune plecând la drum cu un capital de 450 mil. euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Pe piața locală, activează mai mulți administratori de fonduri de investiții regionali precum Enterprise Investors, Resource Partners, Innova Capital, GED Capital sau Axxess Capital, în timp ce fonduri de investiții de talie mare precum Advent sau PineBridge lucrează la tranzacții de exit.