“Pregatim si alte initiative de fond. Directia centrala va fi fondul Catalyst Romania III, la care probabil spre sfarsitul anului vom incepe sa lucram in mod structurat. Acum incercam sa cream niste cadre generale pentru acest fond”, a declarat Marius Ghenea, Managing Partner al managerului de fonduri de venture capital Catalyst Romania, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment online organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
“Catalyst III va fi tot un fond de tech si tech enabled de tip early growth, early expansion. Vom incerca sa facem o capitalizare mai mare, undeva in zona de 80 mil. Euro probabil fata de 50 mil. Euro cat avem la fondul 2 si cu un portofoliu de 15 – 20 companii”, a punctat Marius Ghenea.
“Vom fi, probabil, cu un tichet initial un pic mai mare, la fondul 2 suntem in jurul a 2 mil. Euro, la fondul 3 am putea sa mergem catre 2,5 – 3 mil. Euro si sa avem o strategie coerenta de fond si din perspectiva diversificarii si a cadrului de investitii si a sectorului si a geografiei de investitii”, a precizat reprezentantul Catalyst Romania.
“Pe partea cealalta, lucram si la alte proiecte, inclusiv la un proiect de fond un pic mai generalist in care sa nu ne uitam doar la tehnologie, dar acolo vorbim despre o echipa separata care sa aiba si experienta necesara unui profil generalist de growth (fond de crestere – n.r.)”, a subliniat Marius Ghenea.
“Cred ca oportunitatile sunt foarte importante in Romania si cred ca deja incepe sa faca sens si in Romania, cum se intampla si in alte tari mai dezvoltate pe această clasa de investitii, sa existe grupuri de fund management care sa coordoneze in mod integrat si asta inseamna guvernanta, compliance (conformitate), tot ce inseamna know how si bune practici pentru un numar mai mare de fonduri mai curand decat sa avem cate un fund manager pentru fiecare fond individual”, a semnalat managerul de fonduri de investitii.
Dupa 7 exituri, Catalyst Romania Fund I are DPI peste 1x si cel mai bun exit la multiplu de 20x fata de banii investiti. La fondul 2, peste 50% din capitalul de 50 mil. Euro a fost investit, vin primele exituri
“Acum suntem la Catalyst Romania cumva intre fondul 1 si fondul 2. Fondul 1 al Catalyst a fost primul fond de VC pentru Romania intr-o etapa in care Romania nu avea, practic, aceasta clasa de active reprezentata la nivel national si iata ca putin mai mult de un deceniu mai tarziu, avem un numar semnificativ de fonduri in aceasta clasa de active, fie ca vorbim de fonduri mai early stage sau mai apropiate de early growth sau de growth, si activitatea este mult mai intensa. Noi am avut o crestere semnificativa de la primul fond la al doilea fond, practic capitalizarea celui de-al doilea fond este de peste 3 ori mai mare fata de capitalizarea primului fond”, a spus Marius Ghenea.
“In ceea ce priveste primul fond fiind deja intr-o perioada de finalizare a duratei de viata a fondului 1, noi am mers si mergem din ce in ce mai activ catre exituri din toate companiile din portofoliu. In mod concret, din 10 companii in care am investit cu fondul 1, toate companiile din fondul 1 au fost investite in Romania, deci toate sunt companii romanesti, La sapte companii au fost realizate deja exituri cu randamente variate mergand pana la 20x in cazul celui mai bun exit ca si multiplu de bani si cu un rezultat care, in ansamblu, prezinta un DPI (Distributed to Paid-In Capital, raportul de capital distribuit catre investitorii LP din fond comparativ cu banii investiti de catre investitorii LP in fond, n.r.) semnificativ peste 1x deja. Asta desi mai avem 3 active valoroase la care sunt pornite procese cu bancheri de investitii specializati pentru tranzactii care vor merge, probabil, tot catre investitori strategici sau investitori financiari mai mari. De fapt, acelasi profil de tranzactie l-am avut la cam toate companiile din fondul 1”, a punctat reprezentantul Catalyst Romania.
Acesta a precizat anterior in decembrie 2024 la evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT ca cel mai bun exit al Catalyst Romania din perspectiva multiplului investitiei obtinut de catre investitor a fost cel realizat cu Tencent pentru compania de portofoliu Green Horse Games.
“In ceea ce priveste fondul 2, suntem acum intre a zecea si a unsprezecea investitie, deci, probabil, ca, in curand, o sa anuntam a unsprezecea investitie dintr-un total de 14 – 15 investitii pe care ar trebui sa le facem cu acest fond. Si la fondul 2 suntem intr-o activitate intensa de investitii, iar pentru fondul 2 tinand cont ca este un vintage de la sfarsitul lui 2020 – inceputul lui 2021, mai avem practic un an de investitii pe partea de perioada de investitii initiale si deja din 2025 mergand spre 2026 vedem din ce in ce mai multe oportunitati de a materializa o parte din aceste investitii prin exituri”, estimeaza managerul de capital de risc.
“Asadar, trecem si la fondul 2 la această faza de recoltare a randamentelor si a investitiilor realizate, tinand cont ca in unele companii suntem deja de 3 – 4 – 5 ani si am contribuit alaturi de fondatori, ceilalti actionari si de management la crearea semnificativa de valoare, insa aceasta, de cele mai multe ori, mai ales in tranzactii private nu se poate testa si confirma cu adevarat decat intr-o tranzactie reala de tip exit sau in anumite cazuri, evident, mult mai putine, printr-o listare la bursa”, a adaugat Marius Ghenea.
“In ceea ce priveste totalul investitiilor din capitalurile comise din totalul capitalului fondului am trecut de 50%, eram la nivelul lunii martie 2025. Nu stiu sa spun exact procentul in momentul de fata pentru ca sunt, pe de o parte, investitii noi pe care le planificam si pentru care facem chemari de capital (capital calls) de la investitori si, pe de alta parte, am inceput deja si cu o suita de investitii de tip follow on, adica investitii ulterioare in aceleasi companii in care am investit initial si acestea, intr-adevar, sunt planificate sa ia o parte semnificativa, probabil in jur de o treime din capitalul fondului pentru ca, de obicei, pe companii care evolueaza bine si rapid, este nevoie de investitii ulterioare semnificative la care vrem sa participam, in principiu, double down (preluarea unui noi participatii intr-o companie la un pret care poate fi mai mic decat cel initial la momentul intrarii in companie, n.r.) sau in orice caz pro – rata pentru a ne mentine pozitia de capital in cadrul companiilor respective astfel incat sa maximizam upside-ul (potentialul de crestere al valorii, n.r.) pentru fond si pentru investitori”, a detaliat acesta.
“Din acest punct de vedere, probabil, ca undeva peste 60% din capitalul investit ar fi momentul la care mergem, dupa aceea, doar cu investitii de tip follow on, deci nu cu investitii noi pentru ca trebuie sa pastram o rezerva suficienta si pentru ca, pe de alta parte, o portiune din capitalurile comise este necesara pentru fee-uri si pentru costurile fondului”, a mai spus Marius Ghenea.
Cum a evolueaza discutiile cu fondatorii in ceea ce priveste evaluarile companiilor vizate de fondurile de venture capital?
“Atunci cand gasim companii care au potential si la care noi putem sa contribuim in mod activ nu doar cu finantare, ci si cu suport strategic, si cu toata experienta noastra si cu un anumit tip de structura, anumit tip de guvernanta, putem sa cream valoare semnificativa si evident, aici, regula este, cu cat compania este intr-un stadiu mai incipient, cu atat evaluarea trece pe un plan secundar pentru ca efectiv crearea de valoare poate sa fie semnificativa, poate sa fie masiva si atunci nu aceasta este problema”, a raspuns managerul Catalyst Romania.
“Ne uitam intotdeauna si proiectiv pentru ca in momentul in care incepem o discutie de investitii daca este o companie foarte tanara in 6 sau 12 luni, aceasta poate sa dubleze sau sa tripleze atat cifra de afaceri, cat si evaluarea companiei. Si atunci chiar daca la momentul initial al discutiei sau chiar al semnarii unui term sheet, evaluarea pare agresiva din partea fondatorilor, s-ar putea ca la finalul tranzactiei din perspectiva closing-ului, din perspectiva virarii banilor sa nu mai fie atat de mare problema sau diferenta dintre cele doua perspective de evaluare. Pe de alta parte, atunci cand sunt diferente de evaluare, antreprenorii sunt, de obicei, foarte optimisti si entuziasti si e bine sa fie asa, incercam sa venim cu mecanisme de ajustare, eventual mecanisme de earn out sau kickback, prin care dupa un anumit interval de timp se fac alte analize si evaluari legate de realitatea companiei fata de proiectiile facute de fondatori, deci există metode de a ajusta si de a atenua (mitigate) aceasta problema”, a precizat Marius Ghenea.
“Problema a fost foarte mare acum 2 – 3 ani, cand asa cum stim acum cu totii uitandu-ne in urma ca evaluarile erau mult exagerate in sus in sensul in care am si vazut ulterior cum acesti multipli de evaluare pe diverse piete de tehnologie, dar in particular pe piete de tip fintech au scazut dramatic fata de asteptarile foarte mare care existau acum 3 – 4 ani. Si atunci decizia la noi a fost sa ne abtinem un pic de la a face investitii in acel context foarte volatil si foarte neclar si sa amanam, durata investitiilor in fondul 2 a fost amanata cam cu un an pentru a incerca sa intelegem si sa vedem cu adevarat ceea ce se intampla in piata si cred ca a fost o decizie foarte buna. In plus, ea nu afecteaza investitorii nostri pentru ca noi, ca orice fond de investitii standard, facem tragerile de capital numai in functie de investitii si banii sunt imobilizati doar pe perioada investitiei pana la exit si atunci este doar un decalaj in timp, nu este neaparat o pierdere a randamentului pe criterii fie IRR, fie de multiplu de bani”, sustine managerul Catalyst Romania.
Cum arata piata investitiilor de capital de risc din Romania fata de alte piete din regiune
“Dupa primul fond Catalyst Romania, am fost primul fond de a doua generatie de venture capital din Romania in 2020, dupa care au urmat si Gapminder, Early Game si alte fonduri de a doua generatie. In acelasi timp, la momentul la care am facut fundraising-ul pentru fondul 2, am fost si primul fond de acest tip din Romania cu o alocare semnificativ mai mare pentru investitori privati decat pentru investitori publici, EIF fiind investitorul nostru cornerstone (investitor principal) in ambele fonduri”, a spus Marius Ghenea.
“Am fost si primul fond care am avut acea alocare mai larg decat Romania, respectiv Europa de Est. Si, intr-adevar, pentru noi zonele de oportunitate au fost mai curand aici in Balcani, cu precadere Balcanii de Vest, unde si avem cateva investitii frumoase in Serbia, Slovenia, deci nu neaparat in spatiul Uniunii Europene, dar si in spatiul de accesiune la UE, cum ar fi Serbia. Moldova este o piata la care ne uitam, dar si la Bulgaria, Ungaria care sunt in spatiul UE”, a completat acesta.
“In ceea ce priveste tranzactiile si proiectele din aceste tari, daca este sa ma uit in particular in Balcani, cred ca Romania este de departe cea mai activa si cea mai vibranta piata. In acelasi timp daca e sa comparam Romania cu Polonia sau chiar cu Cehia si Ungaria, cred ca fata de Polonia suntem semnificativ in urma, si chiar fata de Cehia si Ungaria, avem niste ramaneri in urma”, este de parere reprezentantul Catalyst Romania.
“Probabil ca unul dintre motive este inclusiv aceasta problema a oului si gainii pentru ca in Romania chiar daca sunt aceste fonduri de investitii nu e suficient capital de acest gen pentru aceasta clasa de active, deci ar trebui sa fie dezvoltate in continuare mai multe instrumente si mai multe fonduri si sa fie o activitate mai intensa din acest punct de vedere, nu neaparat la nivelul exagerat pe care il vedem in Ungaria, unde sunt dupa parerea mea mult prea multe fonduri de investitii pentru o piata cam prea mica”, a semnalat Marius Ghenea.
“Spre exemplu, in Romania suntem iar intr-o perioada de lipsa de proiecte sau de fonduri sau de structuri de investitii pentru zona de accelerare. Daca nu pleci de la baza si nu poti sa pui capital pentru accelerare, este foarte greu sa creezi acest <<pool>> de companii cu potential care sa mearga mai departe catre nivelul de seed sau de serie A, catre fonduri early stage sau early growth cum este fondul Catalyst Romania Fund II”, a mai spus Marius Ghenea, Managing Partner al Catalyst Romania, la panelul Venture Capital din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 este sustinut de KRUK Romania in calitate de Event Partner si de AxFina Romania in calitate de Supporting Partner.
CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025
MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025: “Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al Uniunii Europene”. Cu tranzactii puse “on hold” de instabilitatea politica, investitorii asteapta stabilitate si directia in care se vor misca politicile economice ale noului guvern din Romania. Ministerul Finantelor are in plan o ultima emisiune de eurobonduri “de cateva miliarde de euro” in 2025 si imprumuturi de la banci ca backup daca transa 4 din PNRR nu va fi trasa in acest an. Ce tendinte urmaresc investitorii strategici, antreprenorii, managerii de fonduri de private equity, venture capital, private debt, fonduri de pensii, finantatorii internationali, investitorii de pe pietele de capital, real estate, debt management in spatiul Europei Centrale si de Est
Marius Cara, European Investment Bank Group: Avem un pipeline in Romania asemanator cu cel de anul trecut, tinta noastra ramane intre 1,5 mld. Euro si 2 mld. Euro pe an la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. EIB asteapta cu mare interes sa investeasca in emisiunea de obligatiuni verzi a Electrica
Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Sunt pregatiri, dar nu am niciun semn privind tranzactii sigure ce ar urma pe bursa pentru ca posibilele listari asteapta mai multa claritate privind politicile economice. Cum arata un “to do list” al lui Adrian Tanase pentru urmatorul CEO al BVB. “As vrea sa vad listate pe bursa REIT-uri din imobiliare sau companii mari precum Dedeman, iar companii care se dezvolta regional sau global sa fie listate si pe Bursa de Valori Bucuresti”
Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune de titluri Fidelis si luam in considerare maturitatea de 10 ani la obligatiunile in Euro. Investitorii din SUA au o expunere foarte mare pe Romania de cateva miliarde de euro, atat pe eurobonduri, cat si pe piata titlurilor de stat in lei. La eurobonduri ne uitam sa largim cadrul de emitere de obligatiuni verzi catre cele in format sustenabil, iar in partea a doua anului vrem sa emitem noi obligatiuni Samurai posibil tot verzi. Cine sunt cei mai mari investitori in titlurile de stat de pe piata interna si cine are cele mai mari expuneri pe eurobondurile romanesti
Voicu Oprean, AROBS: Dupa tranzactia din SUA, mai avem un buget disponibil de achizitii M&A de circa 20 mil. Euro si speram sa mai finalizam cateva achizitii in 2025. Suntem relativ aproape cu doua tranzactii, una pe piata europeana in zona de produse, iar cu alta vrem sa completam zona de automotive
Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii Pilon 3 au actiuni de peste 1 mld. Euro pe bursa de la Bucuresti, formand in ultimii 2 – 3 ani inca un jucator institutional important la BVB. “Probabil cand vom ajunge cu fondul de pensii private facultative la active de 200 – 300 mil. Euro sau 500 mil. Euro, pot sa ma gandesc sa investesc 25 – 40 mil. Euro in fonduri de private equity. Pana atunci sunt alte oportunitati care aduc mai multe beneficii pentru fond decat „sa spargem gheata” in private equity la acest moment”
Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Primele cifre pe care le facem publice acum privind randamentul fondului nostru Early Game Fund I vintage 2019 arata la nivelul lui martie 2025 un multiplu al capitalului investit de 2,7x, IRR brut de 31% si TVPI de 2,1x. Obiectivul nostru real este de a face un multiplu de 10x la fiecare dintre fondurile pe care le avem. Observam o crestere a evaluarilor initiale ale companiilor de la fondul 1 la fondul 2. “O runda de investitii de serie A nu se mai face astazi la o evaluare de 20 mil. Euro, se discuta deja de la 40 mil. Euro in sus”
Marius Ghenea, Catalyst Romania: Vom incepe sa lucram spre finele acestui an la structurarea fondului de venture capital Catalyst Romania III, care va avea un capital de circa 80 mil. Euro, portofoliu de 15 – 20 companii, iar tichetele de investitii vor creste la 2,5 – 3 mil. Euro. La fondul Catalyst Romania I, dupa 7 exituri suntem la o rata DPI de distributie de capital catre investitorii din fond de peste 1x, cel mai bun exit fiind la un multiplu de bani de 20x. Vom trece in 2025 – 2026 si la primele exituri din fondul Catalyst Romania II
Cosmina Marinescu, KRUK Romania: Avem o rocada foarte clara pe piata vanzarii de portofolii de datorii – daca anul trecut, IFN-urile reprezentau circa 60% din portofoliile puse in vanzare, in 2025 banking-ul reprezinta aproximativ 70%, iar IFN-urile au o pondere de peste 20% in piata. Asteptam in partea a doua a anului sa apara la vanzare portofolii bancare la nivel de valoare nominala de peste 100 mil. Euro
René Schöb, KPMG Romania: Investitorii straini nu au apetit pentru investitii noi in Romania, sentimentul dominant fiind cel de a-si reduce costurile. Noi vedem la antreprenori un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Unde vad investitorii strategici si antreprenorii oportunitati de investitii pe piata. “La tranzactia grupului Emag cu Cargus este un add-on in timp ce la vanzarea La Cocos catre grupul Schwarz nu vorbim despre o achizitie pentru cota de piata, ci despre un model de business diferit spre care a pivotat strategic un mare grup international de retail”
Nick Vozianov, ING Bank: Probabil, Digi, dar intotdeauna exista un al doilea competitor – sectorul de petrol si gaze, daca ar fi sa pariez cine din Romania ar putea face un imprumut sindicalizat de minim 1 mld. Euro. Piata imprumuturilor bancare pentru corporatii din CEE a ramas constanta ca valoare la 24 mld. Euro in prima jumatate a anului, insa pe fondul scaderii puternice a volumului de la 62 – 63 tranzactii in S1 2024 la 35 de tranzactii in acest an. Piata creditelor sindicalizate din Romania a contabilizat circa 1 mld. Euro in 6 tranzactii in 2024, cu un volum constant de tranzactii, dar pe o piata de 3 ori mai mica in valoare
Nick Vozianov, ING Bank: Probabil, Digi, dar intotdeauna exista un al doilea competitor – sectorul de petrol si gaze, daca ar fi sa pariez cine din Romania ar putea face un imprumut sindicalizat de minim 1 mld. Euro. Piata imprumuturilor bancare pentru corporatii din CEE a ramas constanta ca valoare la 24 mld. Euro in prima jumatate a anului, insa pe fondul scaderii puternice a volumului de la 62 – 63 tranzactii in S1 2024 la 35 de tranzactii in acest an. Piata creditelor sindicalizate din Romania a contabilizat circa 1 mld. Euro in 6 tranzactii in 2024, cu un volum constant de tranzactii, dar pe o piata de 3 ori mai mica in valoare
Matthias Siller, Barings: Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al UE. Romania este la o rascruce de drumuri, iar participantii la piata de capital au de luat acum niste decizii privind directia si pasii urmatori. De exemplu, cred ca la Banca Transilvania sunt 2 optiuni – fie va fi un candidat principal pentru preluare in ceea ce va fi o piata M&A hot in Europa, fie as invita statul roman sa preia participatia EBRD din banca. Ce mesaje are investitorul global despre participatiile statului in companiile de utilitati listate si despre portofoliile fondurilor de pensii din Romania
Dan Dascal, BT Asset Management: Obligatiunile emise de catre statul roman cu un cupon de 7% la Euro garanteaza un randament de 30%, ceea ce ar fi o investitie foarte buna. Investitiile in active real estate pot genera randamente la euro superioare titlurilor de stat cu randamente anuale de circa 8% la euro, care pot fi optimizate prin metode prin care poti sa iti iei leverage
William Watson, Value4Capital: Romania inca are o piata relativ neconsolidata fata de Polonia, ceea ce o face un loc foarte atractiv de investitii atat pentru strategici, cat si pentru investitorii financiari. Piata de private equity din CEE are doua dependente pe partea de fundraising – un procentaj mult mai mare de investitori si institutii private, iar institutiile financiare internationale si agentiile guvernamentale joaca un rol-cheie in strangerea de noi fonduri fata de restul Europei
Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Fondurile baltice de pensii private au o pondere de circa 20% din noul nostru fond regional de private equity. Grupul INVL, cumparatorul Pehart, are investitii totale in Romania pe mai multe piete care se apropie de 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul de investit, cat si partea de datorii
Bartosz Kwiatkowski, Enterprise Investors: Tinta noastra pentru piata din Romania este sa avem o tranzactie add-on pe care o vom anunta in curand si o achizitie directa din noul fond in termen de un an. Avem nevoie de randamente mai mari la tranzactiile pe piete inafara Poloniei pentru a justifica investitiile pentru ca exiturile sunt mai provocatoare in tari mai mici
Evtim Chesnovski, Integral Capital Group: Ne uitam in Romania in urmatoarele luni la o achizitie, posibil doua tranzactii. Primul exit dintr-o companie din Romania il vom semna anul viitor. Fata de Europa de Sud – Est, vedem ca pietele de capital sunt ceva mai dezvoltate in Europa Centrala, unde accesul la finantare este mai usor si acolo poti vedea investitii in companii mai mature generatoare de cash, cu o crestere solida
Magdalena Sniegocka, CVI: Dorim sa investim circa 500 mil. Euro pe pietele de private debt din CEE, din care pana la 100 mil. Euro vrem sa desfasuram in tranzactii in Romania. Avem in pipeline 11 tranzactii in Romania, din care una semnata si aprobata, iar alta intr-o faza avansata. Cu ce “arme” lupta fondurile de private debt in competitia lor cu bancile si fondurile de private equity
Radu Dobre, APS Romania: Ne asteptam la un volum total de tranzactii in jurul a 500 mil. Euro valoare nominala a portofoliilor de creante. Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator de pe piata administrarii portofoliilor de datorii va mai iesi din piata. Managerul ceh APS de pe piata de debt management a cumparat recent un IFN pe piata din Romania
Valeriu Binig, PPC: Investitorii strategici de pe piata de energie din Romania se uita daca sa investeasca pe partea de stocare in baterii independente sau baterii colocate. Ne uitam la multe tari din regiune, insa principala piata pentru investitii este Grecia, dupa care urmeaza Romania
Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Instabilitatea din prima jumatate a anului nu ne-a ajutat sa mergem spre o achizitie M&A. Ne-am uitat la o tranzactie de peste 25 mil. Euro in orasele secundare si la o tranzactie de peste 100 mil. Euro pe piata Bucurestiului. Pentru noi, e important ca proiectele la care ne uitam pentru achizitie sa aiba deja componenta de leverage
Mihai Patrulescu, CBRE: Cred ca la jumatatea anului, valoarea tranzactiilor de pe piata imobiliara din Romania a ajuns undeva la 400 mil. Euro. Instabilitatea politica din ultima vreme s-a simtit puternic pe zona tranzactiilor, care au incetinit din ce vedem noi. Cel mai mare tichet de tranzactie aflat acum pe piata depaseste 200 mil. Euro
