Arhive etichete: Marius Ghenea

Sursa foto: Catalyst Romania.

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Tranzactiile de la Regina Maria si La Cocos arata ca atractivitatea pietei romanesti pentru investitori este ca fondurile de investitii sa gaseasca acele companii care la final merg catre vanzari destinate unui anumit tip de consolidare, fie locala, fie regionala. De ce nu listeaza fondurile de investitii din Romania companii pe bursa de la Bucuresti si ce alternative de investitii au antreprenorii. Exiturile fondului 1 al Catalyst Romania, realizate la multipli cash on cash intre 3-4x si 20x. Care sunt cifrele – tinta pentru noul fond al Catalyst

“Daca vorbim din perspectiva mai larga a fondurilor de investitii, Romania pe ultimele studii arata foarte bine atat pe fundraising (strangere de noi fonduri de investitii, n.r.), pe angajamente de investitii, cat si pe exit-uri sau divestment-uri (vanzari) pentru ca in 2025 Romania era nr. 2 in zona asta dupa Polonia in materie de venture capital, fonduri de growth, private equity in ceea ce priveste partea de fundraising asa cum este oarecum firesc in regiune. Insa nu a fost intotdeauna Romania acolo sus, o parte importanta a explicatiei fiind, bineinteles, programul PNRR, care a ajuns la aproape 400 mil. Euro alocati prin mandatul Fondului European de Investitii (EIF).”, a declarat Marius Ghenea, Managing Partner al managerului de fonduri de investitii Catalyst Romania, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026, eveniment online organizat pe 30 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Si aceasta suma semnificativa, care n-a mai existat niciodata in istoria Romaniei pentru acest tip de investitii, pentru aceste fonduri de investitii, a fost in plus majorata cu investitori privati, institutionali sau neinstitutionali, pentru ca, in general, au fost alocari suplimentare sau, in fine, a fost necesar un capital suplimentar intre 30% si 50% peste fondurile alocate prin PNRR sau, mai precis, prin Recovery Equity Fund, acest program sub mandat EIF”, a punctat Marius Ghenea.

“Si iata una dintre explicatiile faptului ca a fost acest influx semnificativ de capital in zona fondurilor de investitii. Iar pe partea de divestments (exit, n.r.) tot asa Romania in 2025 a avut un rezultat extraordinar. Dar asta, intr-adevar, cumva apare si ca efectul unor tranzactii mari care sunt in zona de private equity si pe care le stim, le-am vazut la Regina Maria, La Cocos. Profi a fost, cred realizat cu un an in urma realizat. Oricum, asta arata totusi ca exista un bazin consistent de companii, acum vorbim in zona de business mai curand traditional si pe private equity, unde se intampla tranzactii foarte mari.”, a subliniat acesta.

“Regina Maria e un exemplu interesant apropo de investitii si de implicarea fondurilor de investitii. Putini stiu ca Regina Maria, practic cand era Centrul Medical Unirea a fost una dintre investitiile 3TS Capital Partners, colegii nostri de la Viena si, practic 3TS Capital a fost la baza fondarii primului fond Catalyst Romania, eu fiind Partener si la 3TS si Managing Partner la Catalyst Romania. Si atunci a fost o investitie de VC, as spune, sau de growth, de fapt, in zona aceasta de medical, alaturi de fondatori, alaturi de Wargha Enayati, apoi un exit de succes catre fondul de private equity american Advent International, urmat de un alt exit cativa ani mai tarziu catre Mid Europa si urmat apoi de exitul final catre investitorul strategic pentru ratiuni de consolidare. Si de fapt La Cocos e un asemenea exemplu, Regina Maria e un asemenea exemplu, si alte si alte exemple de genul acesta”, a detaliat reprezentantul Catalyst Romania.

“Cred ca aici este atractivitatea pietei romanesti in continuare pentru investitori si anume ca fondurile de investitii sa gaseasca acele investitii care la final merg poate mai putin catre listari la bursa si mai mult catre vanzari, catre strategici, vanzari destinate unui anumit tip de consolidare, fie locala, fie regionala. Si aici, bineinteles, centrele importante de interes ar fi in Polonia, Germania, dar si in alte tari relative apropiate de Romania, unde se pot realiza consolidari. Asta se poate intampla si in zona de business traditional, dar si in zona sa-i spunem mai tech, mai de scalare, de crestere cum sunt investitiile pe care le facem noi in venture capital. Cam asta ar fi pe scurt  perspectiva din zona aceasta de fonduri de investitii. Vedem tranzactii, vedem crestere.”, a concluzionat Marius Ghenea.

“Intr-adevar, exista si tot felul de probleme si de semne de intrebare cu privire la Romania in ansamblu, dar asta e o alta discutie macroeconomica. Pe scurt, e un studiu foarte recent de la InvestEurope care arata si evidentiaza chiar aceste date unde Romania apare foarte bine poate pentru prima data sau printre putinele dati, sa zicem in analizele anuale, unde Romania in CEE apare foarte bine, fie pe primul loc, fie pe al doilea loc dupa Polonia, pe diverse categorii de investitii si exituri”, semnaleaza reprezentantul segmentului de fonduri de investitii.

“Pe partea perspectivei antreprenoriale, cred ca aici perceptia se schimba foarte rapid. Ce se intampla este – cel putin asta eu vad si la colegii nostri in care investim la antreprenori – in masura in care, de exemplu, ei realizeaza si am realizat alaturi de ei exituri extraordinare si pentru fondurile noastre, dar si pentru ei, pentru ca daca noi ne multiplicam banii de cateva ori sau uneori dublu <<digit>> (cu un numar format din 2 cifre, n.r.) multiplicam banii, inseamna ca la fel si fondatorii, care, de obicei, sunt actionari majoritari in companiile in care investim”, afirma Marius Ghenea.

“Noi investim ca participatii minoritare semnificative, niciodata majoritar in acest stadiu de investitii de early growth si evident asta inseamna niste venituri mult mai importante chiar pentru fondatori, de zeci de milioane de euro, uneori de peste 100 mil. Euro care rezulta dintr-o asemenea tranzactie”, a completat acesta.

“Si, intr-adevar, un antreprenor cand este intr-o asemenea situatie, dar si inainte de aceasta situatie, spre exemplu daca e intr-o companie care e constant profitabila si genereaza dividende pana la urma in valori semnificative, atunci acesti antreprenori isi pun problema cum anume sa isi creeze un portofoliu de investitii. Si aici perceptia este in schimbare la ce mod ?! Pana cu putin timp in urma, cred ca tentatia care nu era neaparat una foarte buna, foarte inteleapta. Era aproape exclusiv pe zona de imobiliare daca existau niste bani suplimentari pentru antreprenori, atunci ei mergeau cu aceste sume direct sau indirect in zona de real estate. Parea cea mai simpla, cea mai clara optiune de investitii si, in acelasi timp – sper ca oamenii au inteles intre timp ca nu e chiar atat de simplu – exista aceasta idee de venit pasiv pe care il realizezi simplu din investitii imobiliare”, sustine Marius Ghenea, un investitor cu experienta de antreprenor in serie.

“In ultimii ani s-a produs o schimbare semnificativa. A fost aproape un soc pentru aceasta piata de investitori antreprenoriali pentru ca au realizat cateva lucruri care erau necesare pentru un anumit tip de sofisticare a pietei si a intelegerii tipului de investitii necesar. Unul este acela ca ar trebui sa aiba un protocol mai diversificat. Al doilea este ca trebuie sa se uite la anumite clase de active la care poate nu s-au uitat inainte si, bineinteles, mai ales cei care au realizat succes in zona aceasta de venture capital si private equity alaturi de fonduri de investitii, evident ca au reinvestit. Noi, spre exemplu, in al doilea fond si acum in al treilea fond al Catalyst, avem si vom avea alaturi antreprenori care au realizat exituri de succes impreuna cu noi si, bineinteles, ca recicleaza banii realizati sau o parte din banii realizati, care de fapt s-ar putea sa fie mai multi decat cei investiti in fondul anterior, pe acest principiu de <<flywheel>>, de elice care merge in sus din punct de vedere al sumelor. Pe baza randamentelor obtinute, reinvestesc in acelasi domeniu cumva si atunci acest ciclu virtuos se auto-intretine intr-un anumit sens”, sustine managerul de venture capital Catalyst Romania.

Potrivit acestuia, alta perceptie care se schimba este ca pana nu demult erau foarte multi antreprenori atrasi de investitii in piata imobiliara sau in proiecte de business din domenii cu care nu aveau nicio legatura, insa acum prefera sa faca plasamente in portofolii de pe piata de capital sau in platforme de investitii administrate profesionist pentru a reduce riscul investitiei.

“Asta este iarasi o greseala in opinia mea, pentru ca daca nu ai un portofoliu diversificat de investitii, sa faci o singura investitie, eventual una semnificativa, intr-un alt business pe care nu-l cunosti si in care nu te implici suficient, e un risc absolut semnificativ. In investitii cam totul este despre dispersarea si minimizarea riscurilor sau despre un profil corect intre risc si randament, in sensul in care daca riscul e prea mare, orice randament se promite probabil ca este unul iluzoriu. Si asta se schimba ca perceptie pentru ca am vazut din ce in ce mai multi investitori de acest profil antreprenorial care vad oportunitatile si zic –  ok, nu vreau sa ma duc sa investesc direct, investesc printr-un fond de investitii care va plasa banii mei in 10, 15, 20 de companii”, este de parere Marius Ghenea.

“Deci, face aceasta diversificare in mod profesional sau exista optiuni de tip Seedblink sau alte tipuri de optiuni in care pe tichete relativ mici poti sa intri intr-o structura de equity crowdfunding in care poti sa ai la un moment dat 10, 15, 20 de companii, fiecare cu cateva mii sau zeci de mii de euro, deci un portofoliu oarecum asemanator cu portofoliile de bursa, care sunt si cred ca devin din ce in ce mai importante pentru piata antreprenoriala ca oportunitati de investitii”, a completat acesta.

“Sunt multi investitori antreprenoriali de aici care merg nu neaparat pe bursa Nasdaq sau in SUA, merg pe piete europene, cum ar fi cea de la Varsovia, Viena, Amsterdam sau Londra, unde li se pare ca au mai multe oportunitati si mai multe optiuni. Si aici local se imbunatateste situatia, sa zicem. Recent, a fost ETF-ul lansat de Banca Transilvania. Avem acest tip de produse care atrag investitorii. Si asta e o lectie pe care am invatat-o de-a lungul timpului si ca antreprenor si ca investitor, ca e de preferat sa investesti banii mai aproape de casa decat departe de casa, cu conditia sa ai oportunitati si optiuni de investitii”, a concluzionat investitorul.

 

De ce nu vin fondurile de investitii active pe piata din Romania sa listeze companii pe bursa de la Bucuresti

“Sunt mai multe explicatii si, foarte pe scurt, in ceea ce priveste profilul nostru de investitii de tip early growth sau venture capital, sa-i spunem, desi venture capital e un pic inselator, ca termen, eu i-as spune early growth pentru ca noi investim in companii care sunt deja pe piata, au clienti, au tractiune, deci nu acel venture capital american care investeste in proiecte de tip pre-revenue prototype, dar fiind totusi early growth, early expansion, la nivelul nostru de investitii de obicei investim in companii cu EBITDA negativ si care vor creste in continuare, au acest grad de crestere de la un an la altul semnificativ, deci crestere foarte mare, dar bazat pe un EBITDA negativ. Deci, cumva isi finanteaza cresterea din acest EBITDA negative, intr-adevar, respectand niste reguli – regula de 40% (indicator financiar de referinta la companiile de tehnologie potrivit caruia suma dintre rata anuala de crestere a veniturilor si marja de profitabilitate sa fie minim 40%, n.r.) si alte reguli importante ca si sustenabilitate a cresterii – si asta inseamna ca, in realitate, companiile in care investim noi nu sunt un subiect pentru Bursa de Valori din Bucuresti, probabil destul de greu si pentru alte burse europene”, a raspuns reprezentantul Catalyst Romania.

„Ar putea sa fie un subiect pentru bursele americane, unde acest lucru este oarecum o norma in zona de tech. Si anume foarte multe companii tech listate la bursa americana se listeaza intr-o perioada in care sunt inainte de primele profituri, deci care sunt inca pe acest EBITDA negativ cum a fost si cazul UiPath, cum a fost si cazul Uber.”, a adaugat acesta.

“In ceea ce priveste momentul cand am putea sa ajungem cu ele la listare la bursa, atunci ele fie sunt suficient de mari pentru a merge cu ele pe o bursa tech, care sa aiba adancime, pentru ca asta e cealalta problema. Pe profilul nostru de investitii, intr-adevar, unii ar spune ca te duci pe Bursa de Valori Bucuresti, esti singurul tech de acolo. Exista, bineinteles, Arobs, exista BitNet pe bursa, dar ele sunt mai mult companii de IT services, nu sunt tech in sensul de deep tech sau de creare si comercializare scalabila de tehnologie, repet, asa cum este exemplul UiPath care s-a listat in SUA. Deci, cu alte cuvinte, daca ajungem suficient de departe cu compania, evident ca ar fi o oportunitate mai buna sa le listam la Londra sau la New York. Si asta s-a mai intamplat, rar, dar s-a mai intamplat”, a spus Marius Ghenea.

“Daca vorbim despre afaceri care sunt pe o rata a profitului buna sau EBITDA semnificativ, asa cum Bursa de Valori Bucuresti are nevoie sau investitorii bursei vor sa vada, acolo apare o alta problema legata de lichiditate si de adancimea structurii bursiere din Bucuresti, unde una dintre problemele investitorilor de venture capital sau de private equity este ca in momentul in care au participat la o asemenea listare, ei au cumva o nevoie de a lichidiza imediat restul participatiilor de actiuni care n-au fost eventual oferite in piata secundara, in pre-IPO sau in IPO. Si asta, daca nu e o bursa suficient de adanca, nu se poate face, pentru ca daca vinzi semnificativ, chiar daca ai permisiunea bursei sa vinzi – si asta iarasi este o chestiune de perioade in care poti sau nu poti sa vinzi – poti sa distrugi valoarea companiei daca vinzi prea mult pentru ca inunzi piata”, este de parere acesta.

“Si asta este diferenta fata de Varsovia, unde bursa este suficient de mare ca sa sustina acest tip de IPO-uri. Mai mult, as spune ca piata poloneza de venture capital si private equity a crescut atat de mult si atat de bine, tocmai pentru ca investitorii, fondurile de investitii de acest tip din Polonia au plecat de la inceput cu o strategie – crestem compania repede asa cum face orice fond de investitii, dar cu ruta finala catre IPO, catre listarea la bursa din Varsovia, unde stiau ca sunt bine primiti, unde stiau ca au lichiditate, unde stiau ca pot sa faca randamente exceptionale. Noi nu avem acest privilegiu aici in Romania. Nu-l avem inca cel putin. Si atunci ca fond de investitii in momentul in care investesti, deja trebuie sa ai o strategie de exit. Iar investitia se face cu 4, 5, 6, 8 ani inainte de exit, asa cum vedem si in exemplele acestea despre care am vorbit un pic mai devreme de tranzactii recente, semnificative, care au fost facute in Romania”,  sustine Marius Ghenea.

“Iar, in aceste conditii, in momentul in care ti-ai facut strategia de exit si ea se leaga mai curand de vanzare catre un strategic, e mai greu dupa aceea sa schimbi directia si sa zici nu, facem listare la bursa, pentru ca cele doua nu sunt neaparat incongruente, dar sunt diferite ca strategii de crestere”, afirma reprezentantul Catalyst Romania.

“Un cumparator mare strategic va dori sa vada in primul rand cota de piata, deci posibilitatea prin achizitia respectiva sa ia o cota de piata masiva in zona respectiva, care sa nu se canibalizeze cu propriile produse sau activitati si, in acelasi timp, uneori tehnologia Or, cand dezvolti aceste lucruri, nu te mai poti gandi la fel de mult si la maximizarea profitului, asa cum trebuie sa te gandesti in momentul in care vrei sa intri pe bursa. Cand vrei sa intri pe bursa, maximizarea profitului e o strategie care trebuie aplicata deja cu 2-3 ani inainte de listare. Deci, cu alte cuvinte, cumva de la inceput, daca iti faci o strategie de exit legata de un cumparator strategic (…)  si vorbim de tranzactii private aici, e mai greu sa mergi si sa virezi in partea cealalta catre bursa.Si asta inseamna ca ciclul e de 3 – 4 – 5 ani, cel putin, daca nu mai mult”, a adaugat el.

“Daca acum, sa zicem ca ar exista sau ar aparea acea incredere fata de Bursa de Valori Bucuresti, cred ca abia peste cativa ani vom vedea primele tranzactii care se intampla prin listare la Bursa de Valori din Bucuresti”, a punctat Marius Ghenea.

“Eu zic ca este un efort sau o strategie care ar merita incercata si analizata in cooperare cu Bursa de Valori si cu asociatiile reprezentative ale industriei de investitii din Romania pentru ca macar peste cativa ani ar fi foarte bine sa dam si aceasta componenta de listare la bursa ca si optiune importanta sau una dintre optiunile importante de exit, de divestment pentru fondurile de investitii”, a transmis managerul fondurilor de investitii Catalyst Romania.

“Asta ar da mai multa incredere si investitorilor LP din acele fonduri de investitii care stiu ca la sfarsitul perioadei de investitii, la sfarsitul perioadei de holding, exista si aceasta optiune importanta, care pana acum n-a existat, in realitate, pe Bursa de Valori Bucuresti. N-a existat nicio companie de acest gen listata”, a rezumat reprezentantul sectorului local de fonduri de investitii.

 

 

Al treilea fond de investitii ridicat de Catalyst Romania are o capitalizare – tinta in jurul a 100 mil. Euro si vizeaza construirea unui portofoliu de circa 20 de companii

“Noi la Catalyst Romania suntem practic pionierul roman al fondurilor de investitii de tip venture capital pentru Romania. Practic, primul fond deschis cu initiative JEREMIE dateaza din 2012 si cam atunci a inceput venture capital in Romania”, afirma Marius Ghenea.

“Spre deosebire de fondurile de tip grant, spre deosebire de fondurile europene garantii gen JEREMIE sau alte tipuri de garantii care nu se mai intorc deloc sau se intorc amputate de pierderi, – evindent si ele ar trebui sa aiba un efect pozitiv in economie – fondurile de tip equity cum a fost programul JEREMIE si cum e acest program Recovery Equity Fund din PNRR au aceasta caracteristica si anume ca ar trebui sa intoarca randament. Si iata la nivel individual cum se spune despre exitul La Cocos, déjà multiplii ai sumei investite – multiple of invested capital – de cateva ori, probabil si la nivel de fonduri ar trebui sa intoarca randamente pozitive si asta inseamna ca pe langa efectul in economie care se vede in crearea de locuri de munca, in companii care se dezvolta, care genereaza prosperitate, care ajuta comunitatile apare si acest efect, si anume ca banii se intorc catre Guvernul Romaniei sau ar trebui sa se intoarca cu randament. Si asta am reusit noi pentru prima oara in Catalyst Fondul 1, unde suntem déjà in perioada de lichidare.”, sustine reprezentantul Catalyst Romania.

“As putea sa dau cateva exemple individuale de exituri. Vorbim despre o gama de exituri care au fost undeva intre 3 – 4x si 20x cel mai bun exit pe care l-am facut aici vorbim de multipli cash on cash pe banii investiti. Deci o structura destul de buna de exituri”, a detaliat Marius Ghenea.

“Iar in ceea ce priveste structura de tip loss ratio, adica business-urile la care a trebuit sa provizionam, sa facem write-off pe investitii, in fondul 1 – un fond cu 10 companii nu avem decat un singur caz, ceea ce e foarte bine pentru profilul nostru de investitie”, a spus acesta.

“Noi am fost, practic, cu fondul 2 Catalyst Romania, cred ca primul fond de aici, din Romania, care a reusit sa stranga mai multi bani privati decat alocarea de tip post JEREMIE, PNRR prin mandatul EIF. Pentru ca in fondul 2 din 50 mil. Euro noi am avut aproape 60% fonduri private si un pic peste 40% de la EIF prin doua programe, nu doar prin programele post-JEREMIE, ci si printr-un program InnovFin din Luxemburg”, a detaliat managerul de fonduri de investitii.

“La fondul 3, avand in vedere ca alocarile de la EIF au crescut semnificativ fata de fondul 2, ne asteptam de asemenea sa dublam aceste alocari si asta inseamna ca fondul se va apropia sau va ajunge la 100 mil. Euro, cam aceasta ar fi tinta”, a completat Marius Ghenea.

Fondul 3 al Catalyst Romania a fost selectat pe lista de 20 de fonduri de investitii care primesc alocare prin facilitatea de 380 mil. Euro din PNRR.

“Si acest fond va investi, probabi, in aproximativ 20 de companii din Romania si din regiune pe acelasi profil de investitie early Growth – early expansion si cu o strategie de investitie asemanatoare cu fondul 2”, a mai spus Marius Ghenea, Managing Partner al Catalyst Romania, la panelul Tendinte in investitii in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026 este sustinut de catre Auchan Romania in calitate de Event Partner si de Vetimex Capital in calitate de Supporting Partner.

 

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026

 

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026: “Aderarea la OCDE si pastrarea rating-ului investitional sunt doua preconditii importante ca sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua e important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil”. Oportunitatile din energie, infrastructura, sectorul de productie sau cel de aparare intaresc pozitia Romaniei ca a doua optiune de investitii dupa Polonia din regiune, insa pietele CEE isi pierd din atractivitate, iar capitalul se muta catre pietele mai mature din Europa de Vest si SUA. Circa 6 – 8 companii pregatesc IPO-uri pe piata principala a bursei de la Bucuresti. Bancile lucreaza la aproximativ 10 tranzactii de finantare de peste 500 mil. Euro. Ce asteptari au investitorii strategici, antreprenorii, investitorii din venture capital, private equity, private debt, piete de capital si real estate

 

Volker Raffel, E.ON: Aderarea la OCDE si pastrarea rating-ului investitional sunt doua preconditii importante ca sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua e important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil. E.ON Romania isi finanteaza investitiile in proportie de 100% din piata financiara locala si nu se imprumuta de la compania – mama

 

Andrei Svoronos, EBRD: Ne asteptam pentru 2026 sa avem un volum de investitii de circa 800 – 900 mil. Euro, usor mai mic fata de anul trecut, pentru ca e si o anumita corelatie cu evolutia economiei, unde vedem o scadere de 0,2% din PIB in acest an. Vrem sa fim un accelerator de crestere pentru jucatori din Romania, care au ganduri de expansiune regionala. Circa 6 – 8 companii sunt in diferite stadii de pregatire pentru IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti

 

Tiberiu Danetiu, Auchan: “Never say never”.  Ne vom continua ritmul de crestere organica, dar suntem deschisi daca apar oportunitati de achizitii M&A. Zona de expansiune in retail s-a mutat in timp din zona de hipermarketuri si cash & carry catre segmentele de proximitate si ultraproximitate. Dupa atacul lansat pe formatul hard discount, urmatorul pariu al Auchan vizeaza dezvoltarea francizei cu formate medii de supermarketuri

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Tranzactiile au incetinit in spatiul Europei Centrale si de Est, iar piata inclina catre tichetele M&A mai mari. Ne uitam la achizitii add-on in regiune pentru Pehart pentru ca vrem la exit sa avem o companie mai mult regionala, si mai putin locala. Urmatoarea achizitie M&A pe piata din Romania ar putea fi in sectorul de productie. Maib este interesata sa ia cat mai repede o licenta in Romania pentru acordarea de credite de consum si ar putea viza achizitii M&A in acest scop, iar grupul INVL Invalda vizeaza cu un fond de private debt de 55 mil. Euro piata locala

 

Cosmin Calin, Banca Transilvania: Pe piata finantarilor sindicalizate, sunt aproape 10 tranzactii cu un tichet fiecare de peste 500 mil. Euro. Vedem tranzactii in sectoare precum energie, servicii medicale private sau retail. Expunerea maxima pe care o avem fata de un singur grup depaseste cu putin jumatate de miliard de euro. Ne uitam la oportunitatile de extindere in regiune, atat pe pietele din jur, cat si in Europa

 

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Pentru companiile care pregatesc IPO pe bursa de la Bucuresti, daca sunt companii bune si vin la un multiplu P/E intre 10x si 15x, succesul IPO-ului este aproape garantat si vor intalni cerere solida din partea investitorilor institutionali. Raiffeisen Asset Management pregateste lansarea unui fond de investitii care sa capitalizeze oportunitati din sectorul european de aparare. “Sa vedem cu totii cam cata prima de risc politica exista in cotatiile bondurilor suverane, care daca se permanentizeaza, se poate transforma in miliarde de euro anual dobanzi platite in plus sau in minus”

 

Florentin Cotorobai, Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene: Prin bugetul alocat din PNRR s-a vazut clar apetitul fondurilor de investitii si se va cunoaste o evolutie a instrumentelor de finantare pentru entitatile private in noul cadru financiar multianual 2028 – 2034. Cati bani a produs primul exit complet al unui fond de investitii capitalizat prin PNRR: “Efectul de multificare a fost undeva de trei ori valoarea investita”

 

Constantin Damov, Green Group: “Speram sa fim printre pionierii europeni in a obține fibra sintetica din textile”. Vizam pentru extindere pietele din Republica Moldova, Grecia, Albania, unde se prefigureaza sisteme de colectare precum Returo si ne gandim la un mod combinat de intrare pe piata care include M&A. Orizontul de exit al investitorului private equity Abris Capital Partners din Green Group, estimat la circa 2 ani

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Romania si, poate Ungaria sunt tarile cu cel mai scazut volum de investitii venture capital si cu cel mai mic numar de startup-uri, chiar si calitatea acestora nu iese la nivelul celor din Polonia si Bulgaria. Asistam la o usoara schimbare intre private equity si venture capital ca si greutate a claselor de active. In 2026 si in 2027 vom vedea companii care ating valori poate aproape  de 1 mld. Euro, unele dintre acestea fiind poate chiar in Romania unde BibleChat si Druid se pregatesc sa atraga noi runde de investitii. Cel mai bun exit realizat de catre EGV la 4,5x

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii a incetinit partial din cauza recesiunii si a instabilitatii politice. Mozaik Investments anunta o noua achizitie din noul sau fond de private equity, care va prelua o participatie majoritara intr-o companie din Romania pe modelul “buy and build”. Din capitalul strans de 51 mil. Euro de la investitori, aproape jumatate a fost alocat pentru achizitia primelor trei companii de portofoliu. De ce este dificil pentru fondurile de private equity din Romania sa intre pe piata din Polonia

 

Ciprian Nicolae, ACP Credit: Vom anunta foarte curand noul nostru fond de private credit pentru Europa Centrala si de Est, care ne asteptam sa aiba o dimensiune dubla fata de primul nostru fond de 100 mil. Euro. Ne asteptam ca investitiile din Romania sa reprezinte cel putin o treime, insa mai putin de jumatate din intregul portofoliu al noului fond. Care sunt diferentele in universul de investitori LP dintre un fond de private credit si un fond de private equity

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Tranzactiile de la Regina Maria si La Cocos arata ca atractivitatea pietei romanesti pentru investitori este ca fondurile de investitii sa gaseasca acele companii care la final merg catre vanzari destinate unui anumit tip de consolidare, fie locala, fie regionala. De ce nu listeaza fondurile de investitii din Romania companii pe bursa de la Bucuresti si ce alternative de investitii au antreprenorii. Exiturile fondului 1 al Catalyst Romania, realizate la multipli cash on cash intre 3-4x si 20x. Care sunt cifrele – tinta pentru noul fond al Catalyst

 

Dan Lupu, Earlybird: “Fondatorii de companii din diaspora au devenit o sursa mai importanta de startup-uri la nivel global decat piata din Romania, ceea ce este valabil pentru toate pietele din Europa Centrala si de Est”. Activitatea in piata regionala de venture capital este foarte valurita, cateodata e Polonia pe val ca acum, altadata Romania sau tarile din fosta Iugoslavie. Earlybird investeste din fondul sau regional de 360 mil. Euro tichete initiale de pana la 12 mil. Euro in runde de finantare pre-seed, seed si serie A. Noul fond Earlybird cu un capital de circa 500 mil. Euro dedicat investitiilor in sectorul de aparare va deveni functional in curand

 

Cristina Cosman, ING Bank: Piata de sindicalizari bancare este in crestere, iar energia si sectorul real estate sunt predilecte pentru finantarile foarte mari. Ne uitam cu tot mai mult interes catre infrastructura, constructii si proiectele din sectorul de aparare

 

 

Magdalena Sniegocka, CVI: Romania este o piata  – cheie pentru noul nostru fond de private debt. Avem in plan sa investim in Romania pana la 100 mil. Euro in urmatorii 2 – 3 ani. Cele mai avansate tranzactii sunt in real estate si pe piata de energie, dar asteptam sa incheiem si pe piata serviciilor medicale private. Cum se pozitioneaza finantarile private debt comparativ cu finantarea bancara si investitiile de capital de tip venture capital si private equity

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Investitiile din piata de real estate au ajuns in primul semestru la 500 mil. Euro si estimez ca vor ajunge pana la finele lui 2026 intre 800 mil. Euro si 1,1 mld. Euro. Yield de 7,75% pe toate clasele de active imobiliare cu o evolutie asteptata la 7,5% in retail. Polonia si Cehia sunt pietele real estate cu cea mai mare adancime din CEE. “Romania este pe acelasi fascicul cu Polonia, insa Cehia ar putea fi pentru noi modelul cu acea piata domestica de investitori institutionali”

 

Ioana Filipescu Stamboli, Alvarez & Marsal: S-a schimbat modul in care sunt alocati banii si suntem intr-o faza a unui realism structural al pietei de M&A din Romania. Cumparatorii nu mai cauta sa cumpere doar cota de piata sau promisiuni speculative, iar investitorii strategici vor sa se integreze vertical, securizandu-si lantul de valoare. Piata locala de M&A, dominata de tranzactiile mid – market. Dupa retail si servicii medicale private, ce sector este urmatorul pariu pentru o tranzactie de 1 mld. Euro

 

Florian Teleaba, Kearney: Romania este a doua piata mare din Europa Centrala si de Est si atrage atentia investitorilor in peisajul regional pe zona de energie, infrastructura, nearshoring si sectorul de aparare. Regiunea CEE incepe sa-si piarda atractivitatea la nivel de investitii, iar capitalul se duce catre piete mai mature spre Europa de Vest, SUA sau anumite piete emergente. “Nu prea se vorbeste inca de infrastructura pentru zona de AI, infrastructura digitala si de procesare, care in timp foarte indelungat ar trebui sa aiba niste perspective nu doar de investitii, bani si randament, ci si de independenta din anumite puncte de vedere ale statului”

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Peste tot in regiune, exista cerere pentru listari, dar este cumva o lipsa de companii pregatite pentru piata, ceea ce este favorabil companiilor. Sunt placute de catre investitori companiile care sunt lideri regionali, adica mai mult decat un lider local. “Revolutia AI si reinarmarea Europei sunt cele doua transformari structurale care vor modela piata de capital in urmatorii ani si care schimba prioritatile industriale si investitionale in regiune”

 

Peter Mathe, Portfolion: Piata fondurilor de growth equity din Europa Centrala si de Est este inca subdezvoltata fata de Europa de Vest, iar Romania vine mereu pe pozitia a doua piata in regiune dupa Polonia privind volumul de investitii. Fondul de growth equity al Portfolion este interesata de investitii in Romania in sectoare precum servicii medicale private, wellness sau productie, cu tichete intre 5 mil. Euro si 30 mil. Euro. “Unul dintre motivele pentru care analizam industrii mai traditionale este sa ne protejam impotriva potentialelor investitii care pot fi in teritoriul unei bule speculative”

 

Sursa foto: Catalyst Romania.

Marius Ghenea, Managing Partner at Catalyst Romania, speaker of MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026

Marius Ghenea, Managing Partner at Catalyst Romania, is one of the speakers of MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026.

Marius Ghenea is also one of the few entrepreneurs that has switched many hats during his +30 years of business activity, from being an investee to being an investor, from fundraising for his own company to searching for the most promising start-ups in the CEE region to provide equity investments in the range of million Euros as a Business Angel or as an professional investor.

He has led many successful investments and exits, like Smartbill being sold to Visma, VectorWatch being sold to FitBit, Vola.ro sold to Resource Partners and GreenHorseGames being sold to Tencent Miniclip.

Marius has mentored aspiring entrepreneurs and provided guidance to help them navigate the challenges of starting and growing their businesses and his name is strongly related to building successful start-ups like Flanco, Flamingo, PCGarage, Seedblink to name a few.

His expertise and experience in the field have made him a sought-after speaker at international conferences and events, where he shares his insights on entrepreneurship and business growth. Additionally, he is the author of the first Romanian book on entrepreneurship, further establishing himself as a thought leader in the entrepreneurial community.

On June 30, 2026, the MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026, an exclusively ONLINE event for Private Equity, Venture Capital managers, financial institutions, strategic investors, asset managers, real estate investors, entrepreneurs and other corporative investors.

The agenda of this event will be as follows:

09:00 – 09:05 (EET/GMT+2) Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of the MIRSANU.RO transaction journal

09:05 – 09:50 Panel Investment trends

09:50 – 10:20 Panel Venture Capital (VC)

10:20 – 11:20 Panel Private Equity (PE)

11:20 – 12:05 Panel Strategic investors & Entrepreneurs

12:05 – 12:50 Panel Financing

12:50 – 13:30 Break

13:30 – 14:20 Panel Capital markets

14:20 – 14:50 Panel Real Estate

14:50 – 15:00 Conclusions

 

The Event Partner is Auchan Romania.

If you are interested in attending this event, please contact us at office@mirsanu.ro

 

 

 

 

About MIRSANU.RO

The MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media platform consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media platform exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

 

 

Sursa foto: Catalyst Romania.

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Vom incepe sa lucram spre finele acestui an la structurarea fondului de venture capital Catalyst Romania III, care va avea un capital de circa 80 mil. Euro, portofoliu de 15 – 20 companii, iar tichetele de investitii vor creste la 2,5 – 3 mil. Euro. La fondul Catalyst Romania I, dupa 7 exituri suntem la o rata DPI de distributie de capital catre investitorii din fond de peste 1x, cel mai bun exit fiind la un multiplu de bani de 20x. Vom trece in 2025 – 2026 si la primele exituri din fondul Catalyst Romania II

“Pregatim si alte initiative de fond. Directia centrala va fi fondul Catalyst Romania III, la care probabil spre sfarsitul anului vom incepe sa lucram in mod structurat. Acum incercam sa cream niste cadre generale pentru acest fond”,  a declarat Marius Ghenea, Managing Partner al managerului de fonduri de venture capital Catalyst Romania, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment online organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Catalyst III va fi tot un fond de tech si tech enabled de tip early growth, early expansion. Vom incerca sa facem o capitalizare mai mare, undeva in zona de 80 mil. Euro probabil fata de 50 mil. Euro cat avem la fondul 2 si cu un portofoliu de 15 – 20 companii”, a punctat Marius Ghenea.

“Vom fi, probabil, cu un tichet initial un pic mai mare, la fondul 2 suntem in jurul a 2 mil. Euro, la fondul 3 am putea sa mergem catre 2,5 – 3 mil. Euro si sa avem o strategie coerenta de fond si din perspectiva diversificarii si a cadrului de investitii si a sectorului si a geografiei de investitii”, a precizat reprezentantul Catalyst Romania.

“Pe partea cealalta, lucram si la alte proiecte, inclusiv la un proiect de fond un pic mai generalist in care sa nu ne uitam doar la tehnologie, dar acolo vorbim despre o echipa separata care sa aiba si experienta necesara unui profil generalist de growth (fond de crestere – n.r.)”, a subliniat Marius Ghenea.

“Cred ca oportunitatile sunt foarte importante in Romania si cred ca deja incepe sa faca sens si in Romania, cum se intampla si in alte tari mai dezvoltate pe această clasa de investitii, sa existe grupuri de fund management care sa coordoneze in mod integrat si asta inseamna guvernanta, compliance (conformitate), tot ce inseamna know how si bune practici pentru un numar mai mare de fonduri mai curand decat sa avem cate un fund manager pentru fiecare fond individual”, a semnalat managerul de fonduri de investitii.

 

Dupa 7 exituri, Catalyst Romania Fund I are DPI peste 1x si cel mai bun exit la multiplu de 20x fata de banii investiti. La fondul 2, peste 50% din capitalul de 50 mil. Euro a fost investit, vin primele exituri

“Acum suntem la Catalyst Romania cumva intre fondul 1 si fondul 2. Fondul 1 al Catalyst a fost primul fond de VC pentru Romania intr-o etapa in care Romania nu avea, practic, aceasta clasa de active reprezentata la nivel national si iata ca putin mai mult de un deceniu mai tarziu, avem un numar semnificativ de fonduri in aceasta clasa de active, fie ca vorbim de fonduri mai early stage sau mai apropiate de early growth sau de growth, si activitatea este mult mai intensa. Noi am avut o crestere semnificativa de la primul fond la al doilea fond, practic capitalizarea celui de-al doilea fond este de peste 3 ori mai mare fata de capitalizarea primului fond”, a spus Marius Ghenea.

“In ceea ce priveste primul fond fiind deja intr-o perioada de finalizare a duratei de viata a fondului 1, noi am mers si mergem din ce in ce mai activ catre exituri din toate companiile din portofoliu. In mod concret, din 10 companii in care am investit cu fondul 1, toate companiile din fondul 1 au fost investite in Romania, deci toate sunt companii romanesti, La sapte companii au fost realizate deja exituri cu randamente variate mergand pana la 20x in cazul celui mai bun exit ca si multiplu de bani si cu un rezultat care, in ansamblu, prezinta un DPI (Distributed to Paid-In Capital, raportul de capital distribuit catre investitorii LP din fond comparativ cu banii investiti de catre investitorii LP in fond, n.r.) semnificativ peste 1x deja. Asta desi mai avem 3 active valoroase la care sunt pornite procese cu bancheri de investitii specializati pentru tranzactii care vor merge, probabil, tot catre investitori strategici sau investitori financiari mai mari. De fapt, acelasi profil de tranzactie l-am avut la cam toate companiile din fondul 1”, a punctat reprezentantul Catalyst Romania.

Acesta a precizat anterior in decembrie 2024 la evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT ca cel mai bun exit al Catalyst Romania din perspectiva multiplului investitiei obtinut de catre investitor a fost cel realizat cu Tencent pentru compania de portofoliu Green Horse Games.

“In ceea ce priveste fondul 2, suntem acum intre a zecea si a unsprezecea investitie, deci, probabil, ca, in curand, o sa anuntam a unsprezecea investitie dintr-un total de 14 – 15 investitii pe care ar trebui sa le facem cu acest fond. Si la fondul 2 suntem intr-o activitate intensa de investitii, iar pentru fondul 2 tinand cont ca este un vintage de la sfarsitul lui 2020 – inceputul lui 2021, mai avem practic un an de investitii pe partea de perioada de investitii initiale si deja din 2025 mergand spre 2026 vedem din ce in ce mai multe oportunitati de a materializa o parte din aceste investitii prin exituri”, estimeaza managerul de capital de risc.

“Asadar, trecem si la fondul 2 la această faza de recoltare a randamentelor si a investitiilor realizate, tinand cont ca in unele companii suntem deja de 3 – 4 – 5 ani si am contribuit alaturi de fondatori, ceilalti actionari si de management la crearea semnificativa de valoare, insa aceasta, de cele mai multe ori, mai ales in tranzactii private nu se poate testa si confirma cu adevarat decat intr-o tranzactie reala de tip exit sau in anumite cazuri, evident, mult mai putine, printr-o listare la bursa”, a adaugat Marius Ghenea.

“In ceea ce priveste totalul investitiilor din capitalurile comise din totalul capitalului fondului am trecut de 50%, eram la nivelul lunii martie 2025. Nu stiu sa spun exact procentul in momentul de fata pentru ca sunt, pe de o parte, investitii noi pe care le planificam si pentru care facem chemari de capital (capital calls) de la investitori si, pe de alta parte, am inceput deja si cu o suita de investitii de tip follow on, adica investitii ulterioare in aceleasi companii in care am investit initial si acestea, intr-adevar, sunt planificate sa ia o parte semnificativa, probabil in jur de o treime din capitalul fondului pentru ca, de obicei, pe companii care evolueaza bine si rapid, este nevoie de investitii ulterioare semnificative la care vrem sa participam, in principiu, double down (preluarea unui noi participatii intr-o companie la un pret care poate fi mai mic decat cel initial la momentul intrarii in companie, n.r.) sau in orice caz pro – rata pentru a ne mentine pozitia de capital in cadrul companiilor respective astfel incat sa maximizam upside-ul (potentialul de crestere al valorii, n.r.) pentru fond si pentru investitori”, a detaliat acesta.

“Din acest punct de vedere, probabil, ca undeva peste 60% din capitalul investit ar fi momentul la care mergem, dupa aceea, doar cu investitii de tip follow on, deci nu cu investitii noi pentru ca trebuie sa pastram o rezerva suficienta si pentru ca, pe de alta parte, o portiune din capitalurile comise este necesara pentru fee-uri si pentru costurile fondului”, a mai spus Marius Ghenea.

Cum a evolueaza discutiile cu fondatorii in ceea ce priveste evaluarile companiilor vizate de fondurile de venture capital?

“Atunci cand gasim companii care au potential si la care noi putem sa contribuim in mod activ nu doar cu finantare, ci si cu suport strategic, si cu toata experienta noastra si cu un anumit tip de structura, anumit tip de guvernanta, putem sa cream valoare semnificativa si evident, aici, regula este, cu cat compania este intr-un stadiu mai incipient, cu atat evaluarea trece pe un plan secundar pentru ca efectiv crearea de valoare poate sa fie semnificativa, poate sa fie masiva si atunci nu aceasta este problema”, a raspuns managerul Catalyst Romania.

“Ne uitam intotdeauna si proiectiv pentru ca in momentul in care incepem o discutie de investitii daca este o companie foarte tanara in 6 sau 12 luni, aceasta poate sa dubleze sau sa tripleze atat cifra de afaceri, cat si evaluarea companiei. Si atunci chiar daca la momentul initial al discutiei sau chiar al semnarii unui term sheet, evaluarea pare agresiva din partea fondatorilor, s-ar putea ca la finalul tranzactiei din perspectiva closing-ului, din perspectiva virarii banilor sa nu mai fie atat de mare problema sau diferenta dintre cele doua perspective de evaluare. Pe de alta parte, atunci cand sunt diferente de evaluare, antreprenorii sunt, de obicei, foarte optimisti si entuziasti si e bine sa fie asa, incercam sa venim cu mecanisme de ajustare, eventual mecanisme de earn out sau kickback, prin care dupa un anumit interval de timp se fac alte analize si evaluari legate de realitatea companiei fata de proiectiile facute de fondatori, deci există metode de a ajusta si de a atenua (mitigate) aceasta problema”, a precizat Marius Ghenea.

“Problema a fost foarte mare acum 2 – 3 ani, cand asa cum stim acum cu totii uitandu-ne in urma ca evaluarile erau mult exagerate in sus in sensul in care am si vazut ulterior cum acesti multipli de evaluare pe diverse piete de tehnologie, dar in particular pe piete de tip fintech au scazut dramatic fata de asteptarile foarte mare care existau acum 3 – 4 ani. Si atunci decizia la noi a fost sa ne abtinem un pic de la a face investitii in acel context foarte volatil si foarte neclar si sa amanam, durata investitiilor in fondul 2 a fost amanata cam cu un an pentru a incerca sa intelegem si sa vedem cu adevarat ceea ce se intampla in piata si cred ca a fost o decizie foarte buna. In plus, ea nu afecteaza investitorii nostri pentru ca noi, ca orice fond de investitii standard, facem tragerile de capital numai in functie de investitii si banii sunt imobilizati doar pe perioada investitiei pana la exit si atunci este doar un decalaj in timp, nu este neaparat o pierdere a randamentului pe criterii fie IRR, fie de multiplu de bani”, sustine managerul Catalyst Romania.

 

 

Cum arata piata investitiilor de capital de risc din Romania fata de alte piete din regiune

“Dupa primul fond Catalyst Romania, am fost primul fond de a doua generatie de venture capital din Romania in 2020, dupa care au urmat si Gapminder, Early Game si alte fonduri de a doua generatie. In acelasi timp, la momentul la care am facut fundraising-ul pentru fondul 2, am fost si primul fond de acest tip din Romania cu o alocare semnificativ mai mare pentru investitori privati decat pentru investitori publici, EIF fiind investitorul nostru cornerstone (investitor principal) in ambele fonduri”, a spus Marius Ghenea.

“Am fost si primul fond care am avut acea alocare mai larg decat Romania, respectiv Europa de Est. Si, intr-adevar, pentru noi zonele de oportunitate au fost mai curand aici in Balcani, cu precadere Balcanii de Vest, unde si avem cateva investitii frumoase in Serbia, Slovenia, deci nu neaparat in spatiul Uniunii Europene, dar si in spatiul de accesiune la UE, cum ar fi Serbia. Moldova este o piata la care ne uitam, dar si la Bulgaria, Ungaria care sunt in spatiul UE”, a completat acesta.

“In ceea ce priveste tranzactiile si proiectele din aceste tari, daca este sa ma uit in particular in Balcani, cred ca Romania este de departe cea mai activa si cea mai vibranta piata. In acelasi timp daca e sa comparam Romania cu Polonia sau chiar cu Cehia si Ungaria, cred ca fata de Polonia suntem semnificativ in urma, si chiar fata de Cehia si Ungaria, avem niste ramaneri in urma”, este de parere reprezentantul Catalyst Romania.

“Probabil ca unul dintre motive este inclusiv aceasta problema a oului si gainii pentru ca in Romania chiar daca sunt aceste fonduri de investitii nu e suficient capital de acest gen pentru aceasta clasa de active, deci ar trebui sa fie dezvoltate in continuare mai multe instrumente si mai multe fonduri si sa fie o activitate mai intensa din acest punct de vedere, nu neaparat la nivelul exagerat pe care il vedem in Ungaria, unde sunt dupa parerea mea mult prea multe fonduri de investitii pentru o piata cam prea mica”, a semnalat Marius Ghenea.

“Spre exemplu, in Romania suntem iar intr-o perioada de lipsa de proiecte sau de fonduri sau de structuri de investitii pentru zona de accelerare. Daca nu pleci de la baza si nu poti sa pui capital pentru accelerare, este foarte greu sa creezi acest <<pool>> de companii cu potential care sa mearga mai departe catre nivelul de seed sau de serie A, catre fonduri early stage sau early growth cum este fondul Catalyst Romania Fund II”, a mai spus Marius Ghenea, Managing Partner al Catalyst Romania,  la panelul Venture Capital din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 este sustinut de KRUK Romania in calitate de Event Partner si de AxFina Romania in calitate de Supporting Partner.

 

 

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025

 

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025: “Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al Uniunii Europene”. Cu tranzactii puse “on hold” de instabilitatea politica, investitorii asteapta stabilitate si directia in care se vor misca politicile economice ale noului guvern din Romania. Ministerul Finantelor are in plan o ultima emisiune de eurobonduri “de cateva miliarde de euro” in 2025 si imprumuturi de la banci ca backup daca transa 4 din PNRR nu va fi trasa in acest an. Ce tendinte urmaresc investitorii strategici, antreprenorii, managerii de fonduri de private equity, venture capital, private debt, fonduri de pensii, finantatorii internationali, investitorii de pe pietele de capital, real estate, debt management in spatiul Europei Centrale si de Est

 

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Avem un pipeline in Romania asemanator cu cel de anul trecut, tinta noastra ramane intre 1,5 mld. Euro si 2 mld. Euro pe an la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. EIB asteapta cu mare interes sa investeasca in emisiunea de obligatiuni verzi a Electrica

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Sunt pregatiri, dar nu am niciun semn privind tranzactii sigure ce ar urma pe bursa pentru ca posibilele listari asteapta mai multa claritate privind politicile economice. Cum arata un “to do list” al lui Adrian Tanase pentru urmatorul CEO al BVB. “As vrea sa vad listate pe bursa REIT-uri din imobiliare sau companii mari precum Dedeman, iar companii care se dezvolta regional sau global sa fie listate si pe Bursa de Valori Bucuresti”

 

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune de titluri Fidelis si luam in considerare maturitatea de 10 ani la obligatiunile in Euro. Investitorii din SUA au o expunere foarte mare pe Romania de cateva miliarde de euro, atat pe eurobonduri, cat si pe piata titlurilor de stat in lei. La eurobonduri ne uitam sa largim cadrul de emitere de obligatiuni verzi catre cele in format sustenabil, iar in partea a doua anului vrem sa emitem noi obligatiuni Samurai posibil tot verzi. Cine sunt cei mai mari investitori in titlurile de stat de pe piata interna si cine are cele mai mari expuneri pe eurobondurile romanesti

 

Voicu Oprean, AROBS: Dupa tranzactia din SUA, mai avem un buget disponibil de achizitii M&A de circa 20 mil. Euro si speram sa mai finalizam cateva achizitii in 2025. Suntem relativ aproape cu doua tranzactii, una pe piata europeana in zona de produse, iar cu alta vrem sa completam zona de automotive

 

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii Pilon 3 au actiuni de peste 1 mld. Euro pe bursa de la Bucuresti, formand in ultimii 2 – 3 ani inca un jucator institutional important la BVB. “Probabil cand vom ajunge cu fondul de pensii private facultative la active de 200 – 300 mil. Euro sau 500 mil. Euro, pot sa ma gandesc sa investesc 25 – 40 mil. Euro in fonduri de private equity. Pana atunci sunt alte oportunitati care aduc mai multe beneficii pentru fond decat „sa spargem gheata” in private equity la acest moment”

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Primele cifre pe care le facem publice acum privind randamentul fondului nostru Early Game Fund I vintage 2019 arata la nivelul lui martie 2025 un multiplu al capitalului investit de 2,7x, IRR brut de 31% si TVPI de 2,1x. Obiectivul nostru real este de a face un multiplu de 10x la fiecare dintre fondurile pe care le avem. Observam o crestere a evaluarilor initiale ale companiilor de la fondul 1 la fondul 2. “O runda de investitii de serie A nu se mai face astazi la o evaluare de 20 mil. Euro, se discuta deja de la 40 mil. Euro in sus”

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Vom incepe sa lucram spre finele acestui an la structurarea fondului de venture capital Catalyst Romania III, care va avea un capital de circa 80 mil. Euro, portofoliu de 15 – 20 companii, iar tichetele de investitii vor creste la 2,5 – 3 mil. Euro. La fondul Catalyst Romania I, dupa 7 exituri suntem la o rata DPI de distributie de capital catre investitorii din fond de peste 1x, cel mai bun exit fiind la un multiplu de bani de 20x. Vom trece in 2025 – 2026 si la primele exituri din fondul Catalyst Romania II

 

Cosmina Marinescu, KRUK Romania: Avem o rocada foarte clara pe piata vanzarii de portofolii de datorii – daca anul trecut, IFN-urile reprezentau circa 60% din portofoliile puse in vanzare, in 2025 banking-ul reprezinta aproximativ 70%, iar IFN-urile au o pondere de peste 20% in piata. Asteptam in partea a doua a anului sa apara la vanzare portofolii bancare la nivel de valoare nominala de peste 100 mil. Euro

 

René Schöb, KPMG Romania: Investitorii straini nu au apetit pentru investitii noi in Romania, sentimentul dominant fiind cel de a-si reduce costurile. Noi vedem la antreprenori un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Unde vad investitorii strategici si antreprenorii oportunitati de investitii pe piata. “La tranzactia grupului Emag cu Cargus este un add-on in timp ce la vanzarea La Cocos catre grupul Schwarz nu vorbim despre o achizitie pentru cota de piata, ci despre un model de business diferit spre care a pivotat strategic un mare grup international de retail”

 

Nick Vozianov, ING Bank: Probabil, Digi, dar intotdeauna exista un al doilea competitor – sectorul de petrol si gaze, daca ar fi sa pariez cine din Romania ar putea face un imprumut sindicalizat de minim 1 mld. Euro. Piata imprumuturilor bancare pentru corporatii din CEE a ramas constanta ca valoare la 24 mld. Euro in prima jumatate a anului, insa pe fondul scaderii puternice a volumului de la 62 – 63 tranzactii in S1 2024 la 35 de tranzactii in acest an. Piata creditelor sindicalizate din Romania a contabilizat circa 1 mld. Euro in 6 tranzactii in 2024, cu un volum constant de tranzactii, dar pe o piata de 3 ori mai mica in valoare

 

Nick Vozianov, ING Bank: Probabil, Digi, dar intotdeauna exista un al doilea competitor – sectorul de petrol si gaze, daca ar fi sa pariez cine din Romania ar putea face un imprumut sindicalizat de minim 1 mld. Euro. Piata imprumuturilor bancare pentru corporatii din CEE a ramas constanta ca valoare la 24 mld. Euro in prima jumatate a anului, insa pe fondul scaderii puternice a volumului de la 62 – 63 tranzactii in S1 2024 la 35 de tranzactii in acest an. Piata creditelor sindicalizate din Romania a contabilizat circa 1 mld. Euro in 6 tranzactii in 2024, cu un volum constant de tranzactii, dar pe o piata de 3 ori mai mica in valoare

 

 

Matthias Siller, Barings: Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al UE. Romania este la o rascruce de drumuri, iar participantii la piata de capital au de luat acum niste decizii privind directia si pasii urmatori. De exemplu, cred ca la Banca Transilvania sunt 2 optiuni – fie va fi un candidat principal pentru preluare in ceea ce va fi o piata M&A hot in Europa, fie as invita statul roman sa preia participatia EBRD din banca. Ce mesaje are investitorul global despre participatiile statului in companiile de utilitati listate si despre portofoliile fondurilor de pensii din Romania

 

Dan Dascal, BT Asset Management: Obligatiunile emise de catre statul roman cu un cupon de 7% la Euro garanteaza un randament de 30%, ceea ce ar fi o investitie foarte buna. Investitiile in active real estate pot genera randamente la euro superioare titlurilor de stat cu randamente anuale de circa 8% la euro, care pot fi optimizate prin metode prin care poti sa iti iei leverage

 

 

William Watson, Value4Capital: Romania inca are o piata relativ neconsolidata fata de Polonia, ceea ce o face un loc foarte atractiv de investitii atat pentru strategici, cat si pentru investitorii financiari. Piata de private equity din CEE are doua dependente pe partea de fundraising – un procentaj mult mai mare de investitori si institutii private, iar institutiile financiare internationale si agentiile guvernamentale joaca un rol-cheie in strangerea de noi fonduri fata de restul Europei

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Fondurile baltice de pensii private au o pondere de circa 20% din noul nostru fond regional de private equity. Grupul INVL, cumparatorul Pehart, are investitii totale in Romania pe mai multe piete care se apropie de 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul de investit, cat si partea de datorii

 

Bartosz Kwiatkowski, Enterprise Investors: Tinta noastra pentru piata din Romania este sa avem o tranzactie add-on pe care o vom anunta in curand si o achizitie directa din noul fond in termen de un an. Avem nevoie de randamente mai mari la tranzactiile pe piete inafara Poloniei pentru a justifica investitiile pentru ca exiturile sunt mai provocatoare in tari mai mici

 

Evtim Chesnovski, Integral Capital Group: Ne uitam in Romania in urmatoarele luni la o achizitie, posibil doua tranzactii. Primul exit dintr-o companie din Romania il vom semna anul viitor. Fata de Europa de Sud – Est, vedem ca pietele de capital sunt ceva mai dezvoltate in Europa Centrala, unde accesul la finantare este mai usor si acolo poti vedea investitii in companii mai mature generatoare de cash, cu o crestere solida

 

Magdalena Sniegocka, CVI: Dorim sa investim circa 500 mil. Euro pe pietele de private debt din CEE, din care pana la 100 mil. Euro vrem sa desfasuram in tranzactii in Romania. Avem in pipeline 11 tranzactii in Romania, din care una semnata si aprobata, iar alta intr-o faza avansata. Cu ce “arme” lupta fondurile de private debt in competitia lor cu bancile si fondurile de private equity

 

Radu Dobre, APS Romania: Ne asteptam la un volum total de tranzactii in jurul a 500 mil. Euro valoare nominala a portofoliilor de creante. Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator de pe piata administrarii portofoliilor de datorii va mai iesi din piata. Managerul ceh APS de pe piata de debt management a cumparat recent un IFN pe piata din Romania

 

Valeriu Binig, PPC: Investitorii strategici de pe piata de energie din Romania se uita daca sa investeasca pe partea de stocare in baterii independente sau baterii colocate. Ne uitam la multe tari din regiune, insa principala piata pentru investitii este Grecia, dupa care urmeaza Romania

 

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Instabilitatea din prima jumatate a anului nu ne-a ajutat sa mergem spre o achizitie M&A. Ne-am uitat la o tranzactie de peste 25 mil. Euro in orasele secundare  si la o tranzactie de peste 100 mil. Euro pe piata Bucurestiului. Pentru noi, e important ca proiectele la care ne uitam pentru achizitie sa aiba deja componenta de leverage

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Cred ca la jumatatea anului, valoarea tranzactiilor de pe piata imobiliara din Romania a ajuns undeva la 400 mil. Euro. Instabilitatea politica din ultima vreme s-a simtit puternic pe zona tranzactiilor, care au incetinit din ce vedem noi. Cel mai mare tichet de tranzactie aflat acum pe piata depaseste 200 mil. Euro

 

Sursa foto: Catalyst Romania.

Marius Ghenea, Managing Partner at Catalyst Romania, speaker of MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025

Marius Ghenea, Managing Partner at Catalyst Romania, is one of the speakers of MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025.

Marius Ghenea is also one of the few entrepreneurs that has switched many hats during his +30 years of business activity, from being an investee to being an investor, from fundraising for his own company to searching for the most promising start-ups in the CEE region to provide equity investments in the range of million Euros as a Business Angel or as an professional investor.

He has led many successful investments and exits, like Smartbill being sold to Visma, VectorWatch being sold to FitBit, Vola.ro sold to Resource Partners and GreenHorseGames being sold to Tencent Miniclip.

Marius has mentored aspiring entrepreneurs and provided guidance to help them navigate the challenges of starting and growing their businesses and his name is strongly related to building successful start-ups like Flanco, Flamingo, PCGarage, Seedblink to name a few.

His expertise and experience in the field have made him a sought-after speaker at international conferences and events, where he shares his insights on entrepreneurship and business growth. Additionally, he is the author of the first Romanian book on entrepreneurship, further establishing himself as a thought leader in the entrepreneurial community.

On June 26, 2025, the MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, an exclusively ONLINE event for Private Equity, Venture Capital managers, financial institutions, strategic investors, asset managers, real estate investors, NPL investors, entrepreneurs and other corporative investors.

The Supporting Partner of this event is AxFina Romania.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

 

About MIRSANU.RO

The MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Sursa foto: MIRSANU.RO

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania

“La noi nefiind un family office, ci o companie de investitii fie ca ii spunem private equity sau venture capital pana la urma clasa de active este aceeasi si, majoritatea, daca nu toate, merg pe ideea de fond cu o durata limitata de pana la 10 ani. Si atunci 10 ani suna confortabil pentru ca poti sa sari peste aceste perioade de criza si este foarte important acest confort pentru ca, si daca intri intr-o asemenea perioada poate nepotrivita in sensul ca tu ai intrat pe un varf si te duci la vale, ai posibilitatea si ai si fonduri suplimentare – ceea ce numim <<dry powder>> sau abilitatea de follow on astfel incat sa sustii companiile in continuare sa treaca puntile peste acele crize si apoi pe o revenire, poti sa faci un exit foarte bun”, a declarat Marius Ghenea, Managing Partner al managerului de fonduri de venture capital Catalyst Romania,  la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment organizat pe 5 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

“Dar toata povestea asta nu este foarte bine sustinuta de realitatea faptului ca investitiile se fac de fapt ca investitii initiale in primii 5 ani ai fondului. Deci s-ar putea sa ai o investitie in anul 5 oricum trebuie sa o finalizezi ca exit in anul 10, eventual cu mici extensii de 1 – 2 ani cum este tipic la fondurile de investitii. Cu alte cuvinte, nu exista nicaieri in cartea noastra sa putem sa stam 10 – 11 – 12 ani intr-o companie. Nu avem cum sa facem acest lucru din motive tehnice, contractuale si atunci orizontul nostru de timp este un pic mai limitat intr-adevar in niste perioade si stadii de dezvoltare mai incipiente ale companiilor in care cresterea ar putea sa fie mai accelerata decat in later stage, in stadii ulterioare”, a adaugat acesta.

“Si atunci incercam sa capitalizam pe aceasta crestere potentiala foarte rapida a companiilor intr-o perioada de 3 – 5 ani si atunci sa realizam un exit”, a continuat Marius Ghenea.

“In ceea ce priveste perspectiva de vanzare – cumparare in 2024, eu am o abordare destul de ingusta sectoriala pentru ca suntem un fund manager care face investitii numai in tehnologie si in companii de tip tech enabler sau tech services”, a precizat reprezentantul Catalyst Romania.

Managerul de capital de risc administreaza in acest moment doua fonduri de venture capital – Catalyst 1 si Catalyst 2.

Cate exituri au fost facute din fondul Catalyst 1?

“Sase”, a raspuns Marius Ghenea.

Care a fost cel mai profitabil exit pana acum din punct de vedere al randamentului?

“Asa cum se intampla in aceasta zona de venture capital careia noi ii spunem <<early growth early expansion>> (crestere timpurie, expansiune timpurie, n.r.), unde companiile difera semnificativ ca venituri, traseu si multipli pe diverse verticale din industrie. Cel mai bun exit pe care l-am realizat a fost catre Tencent pentru o companie romaneasca de jocuri Green Horse Games si acel multiplu a fost in zeci de ori fata de capitalul investit”, a punctat reprezentantul Catalyst Romania.

“Daca iau o medie pe capitalul investit a multiplilor obtinuti din aceste exituri probabil suntem undeva peste 4x, care cred ca este un multiplu foarte bun si care reconfirma ca acest prim fond de venture capital romanesc este un fond de succes si ne-ar ajuta cumva ca experienta sa mergem mai departe catre fondul 2, unde asteptam rezultate si mai bune”, a subliniat Marius Ghenea.

“La noi, 2024 a fost bun pe ambele parti (si la vanzare, si la cumparare, n.r.). Mi-e greu sa spun ca am facut mai multe exituri sau mai multe investitii – exituri din primul fond, investitii din al doilea fond pentru ca acestea sunt stadiile in care se afla cele doua fonduri “, explica acesta.

“Catalyst Romania fondul 1 – primul fond de VC din Romania, de fapt, un fond foarte mic atunci cand a fost infiintat si cu greutate, cu initiativa JEREMIE, cu 11 – 12 ani in urma, cu 15 mil. Euro deci o capitalizare foarte mica si totusi un fond care a reusit sa faca performanta. Mai mult de jumatate din companii sunt realizate déjà ca exituri, altele partial sau din diverse alte incasari de tip dividend, alte venituri care au fost obtinute de catre fondul 1. Suntem déjà cu un DPI (bani distribuiti din exituri catre investitorii in fond – n.r.) fata de capitalurile investite de investitorii LP nostri din fond semnificativ peste 1x si avem in continuare active de vandut, de realizari ca si exituri”, sustine reprezentantul Catalyst Romania.

“Fondul 1 pentru a fost un fond mic pentru ca investitiile au inceput destul de greu, pentru ca atunci in 2012 – 2014 cand am inceput investitiile totusi zona de VC si relatia cu antreprenoriatul romanesc era foarte neclara, cumva blurata. Intr-un fel e bine sa fii <<first mover>> (pionier, n.r.) dar, in acelasi timp a insemnat foarte multa educatie pentru antreprenori, au fost companii langa care am stat alaturi 3 – 4 ani pana am reusit sa investim pentru ca trebuia noi sa ne asiguram ca facem investitia potrivita si ei sa se asigure ca iau alaturi un investitor financiar de care de multe ori antreprenorii din diverse motive obiective sau subiective se tem”, a adaugat acesta.

“Cu privire la exiturile din anul acesta, Smart Bill a fost un exit excelent si o companie care a performat extraordinar – o companie care este déjà aproape integral detinuta de catre compania norvegiania Visma, o companie de zeci de miliarde ca si evaluare. Noi am finalizat ultima transa anul acesta pe o structura de earn out, deci din perspectiva randamentului a fost un randament excelent pentru ca este o companie care a crescut de vreo 20 de ori ca si cifra de afaceri si infinit mai mult din perspectiva profitabilitatii pentru ca era brean even bootstrapped cand am investit. Anul trecut au facut vreo 4 mil. Euro EBITDA”, a detaliat Marius Ghenea.

“Apoi am facut exit la Vola, unde tranzactia s-a facut cu un private equity semnificativ din regiune, Resource Partners. Si la SmartBill, si la Vola, ca profil de investitie, desi noi investim de multe ori in companii care se duc global in aceste cazuri vorbim de companii pe care le numim <<local champions>> pentru ca ambii sunt lideri de piata incontestabili in zona lor de activitate, Smart Bill pe facturare electronica si cloud business processes, iar Vola pe online travel”, a precizat acesta.

“Si, nu in ultimul rand, am avut exit din 123FormBuilder o companie din Timisoara care vinde in peste 100 de tari din lume, care a crescut de peste 10 ori in intervalul de timp in care am investit noi acolo cu care am reusit sa facem un exit 100% catre Kiteworks – un unicorn din Sillicon Valley foarte bine finantat, cu ultima runda de finantare care este o runda de growth a fost de aproape jumatate de miliard de dolari”, a adaugat reprezentantul Catalyst Romania.

“Au fost 3 exituri importante pentru noi pentru ca dau substanta si dau randament investitorilor dintre care majoritatea au mers alaturi de noi incepand cu EIF, apoi Banca Transilvania au mers in fondul 2”, afirma Marius Ghenea.

“Pe fondul 2 am continuat sa facem investitii, am anuntat doua investitii noi, dar in acelasi timp ce este mai putin vizibil am mai facut 2 investitii de tip follow on in runde mai mari in companii existente sau runde interne prin care am sustinut in continuare cu finantare dezvoltarea lor in vederea fie a unei runde mai mari in 2025 – 2026, fie a unui exit in 2025 – 2026 si aceste investitii sunt Adapta Robotics si Leanpay, un lider de piata regional pe zona BNPL (buy now pay later, lb. eng.)”, a mentionat Ghenea.

“Acum am participat la Leanpay la o runda destul de mare de 10 mil. Euro cu co-investitori cu acelasi profil (…) In aceasta companie putem sa vorbim despre credite de consum digital 2.0 sau 3.0”, a adaugat acesta, care a vorbit de intoarcerea intr-un sector in care in urma cu doua decenii a participat la vanzarea consumer finance-ului Credisson, un spin-off din retailerul Flanco, catre Cetelem, divizia specializata a gigantului francez BNP Paribas.

“Am facut un exit cand Oresa investea in Somaco.  Am finalizat exitul din VikingProfil catre Pruszynski – cea mai mare companie din Polonia, pe care l-am facut pe 31 august 2018, cu cateva zile inainte de povestea cu Lehman Brothers si, probabil, ca, daca nu ne incadram – apropo de momente, de oportunitate – nu s-ar mai fi facut niciodata tranzactia respectiva si fiind o companie antreprenoriala romaneasca, cu posibilitati limitate de sustinere, probabil ar fi avut niste probleme foarte mari pentru ca dupa toamna lui 2008 au fost multe companii din zona de materiale de constructii care au intrat in insolventa, faliment”, afirma Marius Ghenea, antreprenor in serie, dar si un experimentat investitor de tip business angel.

“Cornel Marian (Oresa) este unul dintre investitorii nostri importanti din al doilea fond Catalyst”, a punctat Marius Ghenea pe marginea relatiei speciale care ii leaga pe cei doi investitori inca din vremea in care Oresa era actionar majoritar, iar Ghenea actionar minoritar si CEO al retelei de retail Flanco, business al carui istoric este legat de antreprenorul Florin Andronescu.

Cum arata climatul local de startup-uri, ce slabiciuni au antreprenorii romani si ce este de remarcat cand ii punem in oglinda cu antreprenorii din alte piete, a intrebat Adrian Mihalcea, Director Deal Advisory al firmei de consultanta Forvis Mazars Romania.

“Avem sansa de a lucra cu colegi dintr-o zona mai larga, avem colegi la Budapesta, Varsovia, Helsinki, Luxemburg si vedem ce se intampla cel putin la nivelul CEE din perspective investitiilor early stage.”, a raspuns Marius Ghenea.

“Noi investim intotdeauna in companii care sunt in faza de post-revenue, deci in faza de generare de venituri cu o tractiune, care au validat produsul pe piata”, explica acesta.

“Ce vedem ca plusuri si minusuri ale ecosistemului antreprenorial de la noi?! (…) Probabil ca una dintre problemele pe care le vedem la antreprenorii, fondatorii romani de start-up-uri e lipsa de suficienta ambitie pentru scalare, crestere exponentiala, pentru crestere semnificativa”, a punctat Marius Ghenea.

“Si cumva noi suntem intr-o pozitie in Romania care e un fel de <<self fullfiling prophecy>> (profetie auto-implinita, n.r.) pentru ca in momentul in care Romania este cam cea mai mare piata de consum inafara de Polonia in zona Europei Centrale si de Est se creeaza acest confort antreprenorial ca se pot face multe afaceri care sa adreseze piata romaneasca. Si asta nu este un lucru rau, unul din succesele importante pe care le-am realizat ca investitii si respectiv exituri au fost in asemenea lideri locali, dar pe piete si in sectoare selectate in care acest leadership local poate sa fie aparat, sa fie sustinut”, noteaza acesta.

“Pentru ca in alte zone este un business care se bazeaza pe crestere, este destul de globalizat si in care nu poti sa iti aperi aceste bariere locale. In plus problema cu afacerile locale este ca in momentul in care vine un asemenea ciclu, evident ca ele vor suferi mai mult decat in zona noastra de activitate mai mult decat business-urile care adreseaza business-uri internationale pentru ca acelea pot sa mearga in continuare de obicei cu SaaS, produse digitale, aplicatii catre piete mai mari si eventual cu alte dinamici mai bune decat sa zicem ca ar putea sa aiba piata romaneasca in 2025 pentru ca si eu am niste aprehensiuni legate de Romania din punct de vedere economic in 2025.”, a continuat Marius Ghenea.

“Noi folosim mereu exemplul estonian. Acolo iata cum nevoia si minusurile pietei locale genereaza oportunitati antreprenoriale pentru ca acolo un antreprenor de start-up nu se poate gandi sa porneasca un business in piata locala pentru ca este o piata de 1,4 milioane de oameni extrem de mica, fara posibilitati de scalare si o piata care ar putea sa fie neviabila pentru multe dintre initiativele antreprenoriale de tip startup tehnologic. Imaginati-va daca Bolt sau Skype ar fi ramas numai in Estonia ca sa dau doar doua exemple de megaunicorni generate de Estonia”, a subliniat el.

“In momentul in care antreprenorii nu au alta sansa decat sa gandeasca nu neaparat global, ci regional sau international, este o premisa mai buna pentru start-up-uri cel putin si noi incurajam aceasta gandire”, a adaugat reprezentantul Catalyst.

“Al doilea lucru tine de ecosistem. Este faptul ca in continuare desi 2024 a fost indiscutabil cel mai bun an dintotdeauna din Romania in ceea ce priveste disponibilitatea de capital pentru zona de startupuri din CEE pentru ca vorbim déjà de mai multe fonduri – EGV 2, Gapminder 2, si noi cu fondul 2 al Catalyst Romania suntem in perioada de investitii initiale, cand punem impreuna aceste commitment-uri (angajamente de capital) vorbim de cateva sute de milioane de euro disponibile in momentul de fata pentru zona de VC. Nu inseamna ca acesti bani au fost si investiti care e o problema ce se discuta in mediu PE & VC din intreaga Europa ca suntem la un maxim al disponibilitatilor de capital, al commitment-urilor  pe PE si VC, dar aparent inca la un minim din perspectiva disbursement-ului, al alocarii si al punerii acelor fonduri in pietele europene. Si aici e si cazul Romaniei”, nuanteaza Marius Ghenea.

“Ce lipseste si mai mult Romaniei este acea finantare nici macar de 500.000 euro sau 2 mil. Euro, ci cea de cateva zeci de mii de euro pana la 100.000-200.000 euro pentru ca dupa anumite programe de accelerare equity care au fost facute pe initiative post – JEREMIE (program derulat sub <<umbrela>> EIF, n.r.), au fost accelerate s.a.m.d. cu cativa ani in urma, acum nu avem niciun fel de finantare de asa ceva si aceasta finantare este absolut necesara. Vorbim de finantarea de accelerare. In acest moment nu exista niciun accelerator real cu finantare equity in Romania. Este programul de la ADR Vest din Timisoara, care imi doresc sa fie un accelerator de succes, dar e destul de complicat pentru ca e facut pe fonduri europene si cu niste limitari teritoriale si de sectoare”, a continuat el.

“Aici cea mai buna interventie este una guvernamentala sau europeana, mai ales ca in zona de inceput riscurile sunt semnificative. Daca nu ai commitment-uri probabil vei pierde bani din activitatea respectiva si aici ar trebui sa vina interventia publica asa cum se intampla in Franta, UK, Germania, in toata UE nu neaparat pe ideea <<hai sa dam la toata lumea sa vedem ce iese>>. Daca la baza piramidei nu alocam niste fonduri, pentru acesti antreprenori va fi foarte greu sa crestem mai departe sa investim sume mici de 200.000 – 300.000 si sa trecem la nivelul urmator si sa ajungem la companii care sa poata sa fie investite de fonduri VC reale cu sume de 500.000 – 2 mil. si apoi sa creasca pentru a genera acei unicorni pe care si-i doreste toata lumea”, a punctat Marius Ghenea.

“Aici, pe langa interventia publica, avem si interventia privata si aici suntem mandri ca una dintre investitiile in care am investit si continuam sa investim este Seedblink, cea mai importanta platforma de equity crowdfunding (finantare participativa, n.r.) si asta e o solutie foarte buna de a mobiliza capital de la investitori de de obicei tip retail”, a mai spus Marius Ghenea, Managing Partner al Catalyst Romania,  la panelul Private Equity & Venture Capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP si are sprijinul Supporting Partners din partea Datasite, AxFina, Kapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital.

 

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025

 

Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance

 

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti: Ne mutam treptat dintr-o lume globala catre una mai locala, in care bursele si fondurile de investitii vor avea un rol mai important. Bursele sunt suficient de mature ca sa preia sarcina de exit a fondurilor de private equity din companii. Pe bursa de la Bucuresti vor continua sa vina pe termen scurt emisiuni de obligatiuni corporate si emitenti non-bancari 

 

Ciprian Dascalu, BCR: Dobanzile pentru companiile din Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia. Ne asteptam sa performeze in anii urmatori sectoarele cu o cerere inelastica sau mai putin elastica din perspectiva consumatorilor

 

Razvan Butucaru, Forvis Mazars: Estimam piata de M&A din Romania pentru 2024 la un volum de 100 – 120 tranzactii si ne asteptam sa se inchida ca valoare pana undeva la 2,5 mld. Euro. Observam un apetit mai scazut al investitorilor fata de tichetele mari si foarte mari, explicabil in contextul general economic si geopolitic

 

Bill Watson, Value4Capital: Pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri private equity din CEE a fost modesta, va fi mai putin capital de investit si va fi o concurenta mai mica pe tranzactii. Dezvoltarea pietei de leverage pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni mai importanta. “Suntem intr-o piata in care nu a fost nicio scanteie tranzactionala”

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa o facem intr-un format verde sau ESG. Tichetul de bonduri de 300 mil. Euro pe care l-am emis este unul minim pentru fondurile care acopera regiunea noastra

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Problema in piata de M&A nu este la nivelul multiplilor de evaluari, ci de pipeline. Lucram la doua tranzactii de “crestere”, din care pentru una clar trebuie sa cautam un partener. Urmatoarea semnare de achizitie, estimata pentru prima jumatate a anului viitor

 

Daniela Secara, BT Capital Partners: Urmatoare emisiune de obligatiuni a Bancii Transilvania va fi candva anul viitor, fereastra o vom decide in functie de necesarul de finantare al bancii si de evolutia pietelor. Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale pentru ca fondurile de pensii locale si fondurile de asset management au anumite limite de investitii per emitent si atunci ai nevoie si de alti investitori

 

Cosmina Marinescu, KRUK: Media de portofolii vandute pe piata este la circa 150 in acest an. Va ramane un nivel crescut de vanzare de portofolii NPL de catre IFN-uri, ceea ce poate duce inclusiv la iesirea din piata a anumitor jucatori

 

Cornel Marian, Oresa: Am vandut de-a lungul timpului 4 companii locale din portofoliu la o valoare de intreprindere de peste 100 mil. Euro. Cred ca nu am avut o companie suficient de mare in portofoliu pentru a face un IPO pe bursa. „Cand intri in perioade ca acestea e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si acces la capital”

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: In 2025, obiectivul este sa facem 2 – 3 achizitii de platforme noi cu fondul al doilea, care are un hard cap de 120 mil. Euro. Cu tot cu tranzactii add-on, ne apropiem de un volum M&A de doua cifre. “De cand investim in Romania, mi se pare ca a executa aici strategii bolt-on este mai dificil decat in alte geografii”

 

Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro

 

Oana Mogoi, ING Bank: Am vazut in acest an o stagnare pe piata creditelor sindicalizate, unde s-au strans peste 1,5 mld. Euro, din care energia este cap de lista cu peste 1 mld. Euro. Energia, serviciile medicale private si telecom, printre sectoarele in care se vor invarti banii din finantarile bancare

 

Florin Visa, Early Game Ventures: Pentru 2025 ne asteptam la fondul 1 sa avem 1 – 2 investitii follow-on si 4 exituri, iar la fondul 2 avem in plan 6 investitii. Ne concentram pe verticale de business precum cybersecurity, devtools si edutech

 

Tudor Grecu, KPMG: Nu avem o tranzactie de 1 mld. Euro in pipeline, dar tranzactii de sute de milioane de euro avem si speram sa se intample. “Upper hand”-ul in negocierile de pe piata de M&A este la vanzator cu exceptia energiei regenerabile, iar in tranzactiile din banking este la autoritatea de reglementare

 

Carmen Sebe, Seedblink: Vedem si noi cumva acea trecere de la globalizare la localizare pentru ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani

 

Robert Miklo, Colliers: Un „pipeline” de tranzactii de circa 500 mil. Euro este pe muchie intre 2024 si 2025 pe piata imobiliara. Din valoarea investitiilor de 700 – 750 mil. Euro din acest an pana acum, cam jumatate din pondere este sectorul industrial si spatii logistice, iar segmentul de birouri si cel de retail fiecare a luat cam un sfert

 

Andrei Racu, Arobs: Strategia noastra M&A este sa mergem catre piete noi din Vest, dar si catre Turcia si ne intereseaza verticale precum cybersecurity, embedded software, medical, aerospatial, AI sau data science. Pana acum am facut 10 achizitii din cash propriu si le-am refinantat in unele situatii pe Arobs

 

Valentin Voinescu, NNDKP: Vedem si noi o tendinta de localizare. Este o perioada de reasezare pe care am resimtit-o puternic in piata si care probabil va continua in 2025. Daca inainte aveam bani proaspeti 70% – 80% din activitatea noastra, acum suntem la aproximativ 50% – 50% bani proaspeti si reiteratii

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Ne asteptam ca volumul de tranzactii pe piata imobiliara sa se inchida la circa 850 mil. Euro in 2024. Tranzactiile dureaza mai mult – due diligence mai lung si mai greu, au venit si reglementarile ESG la care se adauga cadrul legislativ. Pentru 2025 vad focus pe investitii in retail si industrial

 

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Din zece mandate de fuziuni si achizitii la care am lucrat recent cu antreprenorii, 20% dintre acestea au fost mandate in care sa cumpere competitori mai mici. Prima mentalitate de schimbat la antreprenori este acela ca fac un business ca sa il vand pentru ca, de fapt, venim dintr-o mentalitate mai veche de “business as a lifestyle” prin care sa dau de mancare familiei mele

 

Florin Sandor, Sancons Capital & Investment: La apogeul pietei locale de NPL, ajunsesem sa administrez active neperformante cat o treime din banca. Fostul bancher Intesa Sanpaolo a investit acum pe cont propriu in achizitia unui portofoliu NPL in Republica Moldova. “Ma uit la pietele din jurul Romaniei la portofolii cu expuneri de 10 – 30 mil. Euro”

 

Sursa foto: Catalyst Romania.

Marius Ghenea, Managing Partner at Catalyst Romania, speaker of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024

 

Marius Ghenea, Managing Partner at Catalyst Romania.  is one of the speakers of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024.

Marius Ghenea is also one of the few entrepreneurs that has switched many hats during his +30 years of business activity, from being an investee to being an investor, from fundraising for his own company to searching for the most promising start-ups in the CEE region to provide equity investments in the range of million Euros as a Business Angel or as an professional investor.

He has led many successful investments and exits, like Smartbill being sold to Visma, VectorWatch being sold to FitBit, Vola.ro sold to Resource Partners and GreenHorseGames being sold to Tencent Miniclip.

Marius has mentored aspiring entrepreneurs and provided guidance to help them navigate the challenges of starting and growing their businesses and his name is strongly related to building successful start-ups like Flanco, Flamingo, PCGarage, Seedblink to name a few.

His expertise and experience in the field have made him a sought-after speaker at international conferences and events, where he shares his insights on entrepreneurship and business growth. Additionally, he is the author of the first Romanian book on entrepreneurship, further establishing himself as a thought leader in the entrepreneurial community.

On December 5, 2024, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, an OFFLINE event dedicated to the community of corporate transactions – mergers & acquisitions (M&A), financing, capital market transactions, real estate deals and other major corporative transactions.

 

The agenda of this event will be as follows:

09:00 – 09:50 (EET/GMT+2) Registration & Networking

10:00 – 10:45 Panel: Trends

10:45 – 11:30 Panel: Mergers and Acquisitions (M&A)

11:30 – 12:15 Panel: Financing

12:15 – 12:45 Coffee break

12:45 – 13:30 Panel: Capital Markets

13:30 – 14:15 Panel: Private Equity & Venture Capital

14:15 – 15:00 Lunch

15:00 – 15:45 Panel: Real Estate

15:45 – 16:15 Panel: NPL & Debt Management

16:15 – 17:00 Panel: Buyer vs Seller

17:00 Final notes

 

The Event’s Partner is Forvis Mazars Romania. The Supporting Partners of this event are AxFina, Kapital Minds and Vetimex Capital.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

 

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

 

 

hidro main

DOSAR IPO ROMANIA. Ce feedback are IPO-ul Hidroelectrica printre antreprenori si manageri de fonduri de capital privat: fondatorii Ionut Leahu, Jerome France si veteranul private equity Horia Manda se numara printre investitorii care au decis sa subscrie in cadrul tranzactiei care aduce Hidroelectrica la Bursa de Valori Bucuresti

IPO-ul Hidroelectrica, cel mai mare lansat de la infiintarea Bursei de Valori Bucuresti, are o gama larga de feedback-uri printre antreprenorii si managerii de fonduri de capital privat activi pe piata din Romania, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Oferta publica de actiuni a Fondului Proprietatea, la care procesul de subscriere se incheie pe 4 iulie 2023, a atras atat interes din partea unora dintre antreprenori si manageri de private equity, dar lasa loc si pentru alte optiuni.

„Am subscris la IPO Hidroelectrica. Am decis sa investesc putin (in cadrul ofertei – n.r.”, a declarat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Jerome France, antreprenor si fondator al grupului antreprenorial EMI.

Jerome France este, de asemenea, investitor si intr-un fond de venture capital administrat de catre Catalyst Romania, dar se numara si printre investitorii care pun bani in Morphosis Capital II, noul fond de investitii al Morphosis Capital. El a investit anterior si in alte domenii de afaceri precum imobiliare, furnizare de instalatii electrice sau comert cu ridicata al materialului lemnos si de constructii.

Investitorii de retail au putut subscrie in primele 5 zile ale perioadei de subscriere incepute pe 23 iunie 2023 la un discount de 3% fata de pretul final de oferta.

Pretul oferit investitorilor este in intervalul de la 94 RON pana la 112 RON pe actiune, iar perioada in care investitorii pot subscrie este 23 iunie – 4 iulie 2023, conform informatiilor facute publice in prospect. De asemenea, transa alocat initial pe partea investitorilor de retail este de 15%, in timp ce alte 85% sunt alocate pe transa investitorilor institutionali. Ambele transe au fost suprasubscrise si exista posibilitatea ca pachetul initial de actiuni de 17,34% din Hidroelectrica scos la vanzare de catre Fondul Proprietatea sa ajunga cu tot cu optiunea de supra-alocare la nivelul unei participatii de 19,94% din companie, ceea ce echivaleaza un exit total al Fondului Proprietatea ca urmare a tranzactiei IPO.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO daca a subscris la IPO-ul Hidroelectrica, antreprenorul Ionut Leahu si fondator al retelei de stomatologie Clinicile Dr. Leahu, a raspuns: „Da, am subscris. Dorinta este sa am 4.500 de actiuni la final dupa realocare”.

Dr. Ionut Leahu  se numara ca si Jerome France printre proaspetii vanzatori de pachete de actiuni in companiile antreprenoriale pe care le-au fondat, in contextul in care managerul de private equity Innova Capital a preluat pachetul de 51% din EMI Group, iar reteaua medicala Regina Maria a cumparat recent 51% din pachetul liderului pietei de profil Clinicile Dr. Leahu.

De asemenea, Horia Manda, unul dintre cei mai experimentati investitori de tip private quity de pe piata din Romania care conduce managerul de private equity Axxess Capital, a confirmat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO ca a subscris la IPO-ul Hidroelectrica. Horia Manda controleaza prin intermediul unui fond de investitii Patria Bank, banca listata pe bursa de la Bucuresti, si este in Consiliul de administratie al companiei imobiliare One United Properties – care face parte din indicele bursier BET. De asemenea, a investit in multe alte companii, printre acestea aflandu-se producatorul antivirus Bitdefender.

Andrei Dudoiu, cofondator si presedinte al Board-ului de directori al platformei de finantare participativa Seedblink, afirma ca si el a investit in achizitia de actiuni Hidroelectrica in cadrul celui mai mare IPO derulat pana acum la Bursa de Valori Bucuresti.

Pe de alta parte, Cornel Marian, cel care conduce firma de investitii Oresa aflata in portofoliul unei familii antreprenoriale suedeze, a raspuns ca nu a investit in aceasta tranzactie.

La randul sau, Andrei Gemeneanu, Managing Partner al fondului de private equity romanesc Morphosis Capital, nu a investit in IPO-ul Hidroelectrica.

„Deocamdata investim majoritatea resurselor in business-uri apropiate de activitatile noastre de baza”, a precizat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Marius Stefan, antreprenor, fondator si CEO al grupului Autonom, care nici el nu se numara printre investitorii la acest IPO. Marius Stefan alaturi de fratele sau, Dan Stefan, investesc prin ATM Ventures si in alte afaceri, deci au un areal de investitii extins dincolo de grupul de firme pe care l-au fondat si cu care sunt activi direct pe piata.

Antreprenorul in serie Raul Ciurtin, cunoscut pentru dezvoltarea afacerii Albalact – care a detinut pozitia de lider in productia locala de lapte si a fost o companie listata pe Bursa de Valori Bucuresti pana la preluarea de catre grupul francez Lactalis, a raspuns, de asemenea, ca nu a investit in IPO-ul Hidroelectrica. Raul Ciurtin este implicat in dezvoltarea start-up-ului Verdino Green Foods si a Prefera Foods in industria alimentara, dar a investit si in alte domenii precum imobiliare.

„Nu investesc pe bursa”, a raspuns Constantin Damov, antreprenor, CEO si actionar minoritar al GreenGroup – lider de piata in sectorul de reciclare din regiune, precizand astfel ca nu a investit in IPO-ul Hidroelectrica.

„Nu am investit in aceasta listare, in momentul de fata, investitiile mele sunt in portofoliile de companii ale fondurilor Catalyst Romania si 3TS Capital, care imi asigura o diversificare buna atat regional (Catalyst investeste in SEE, 3TS Capital in toata zona CEE), cat si din punct de vedere sectorial (companii de tehnologie sau bazate pe tehnologie, dar cu profile variate, de la Fintech sau EdTech pana la marketplaces si aplicatii) si al stadiului de dezvoltare (startup, early-growth & growth)”, spune Marius Ghenea, investitor si antreprenor in serie. Ghenea este Managing Partner al Catalyst Romania, manager de capital de risc orientat catre investitii in sectorul de tehnologie, si face parte din echipa 3TS Capital Partners, manager de fonduri de capital privat si de capital de risc concentrate pe investitii in pietele de internet, comunicatii, tehnologie, media si servicii adiacente.

Tranzacționarea actiunilor Hidroelectrica sub simbolul H2O pe Bursa de Valori Bucuresti este preconizata sa inceapa pe 12 iulie 2023 sau in jurul acestei date.

Statul roman, actionarul majoritar al Hidroelectrica, nu vinde actiuni in cadrul IPO si va pastra pozitia de control asupra companiei dupa listarea pe bursa de la Bucuresti, gratie pachetului de peste 80% de actiuni pe care il detine in companie.

Pe lista investitorilor care au anuntat anterior ca subscriu la IPO-ul Hidroelectrica se mai afla compania Romcarbon, listate pe bursa de la Bucuresti, care a anuntat public pe 29 iunie ca va subscrie pana la 2 mil. Euro in achizitia de actiuni ale producatorului de energie.

De asemenea, investitori institutionali locali precum BRD Asset Management si OTP Asset Management Romania au declarat pe 23 iunie 2023 pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO ca pretul oferit de vanzator este in linie cu asteptarile lor si ca au luat decizia de a subscrie in cadrul IPO-ului.

 

 

Listarea Hidroelectrica mai are doar un pas, deschideți un cont de investiții la Goldring  și pregătește-te de cel mai mare IPO.

 

 

Acest articol este parte a seriei DOSAR IPO ROMANIA, un proiect pe care jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO il deruleaza cu sprijinul GOLDRING in calitate de Partener Principal si al SPHERA FRANCHISE GROUP in calitate de Partener.

GOLDRING are o experienta de peste 25 de ani pe piata de capital si a fost premiata ca „Intermediarul companiilor antreprenoriale la BVB” in 2020 si 2018″.

SPHERA FRANCHISE GROUP este cel mai mare grup din industria de food service din Romania, detinand companiile care opereaza in sistem de franciza brandurile KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery si Taco Bell in Romania si KFC in Republica Moldova si in anumite zone din Italia. Este listata pe BVB din 2017 (simbol SFG) si este inclusă in BET, precum si in FTSE Global Microcap.

 

 

CITESTE DOSAR IPO ROMANIA

 

DOSAR IPO ROMANIA. IPO Hidroelectrica: cu ce date se pregateste compania sa intre pe bursa de la Bucuresti, cine sunt actionarii, cine lucreaza in tranzactie, la ce valoare este calculat pachetul total al Fondului Proprietatea in companie

 

DOSAR IPO ROMANIA. Cum arata indicatorii Hidroelectrica inainte de IPO comparativ cu companii similare din Europa. Ce asteptari au brokerii Goldring de la IPO Hidroelectrica

 

DOSAR IPO ROMANIA. Cum arata bursa de la Bucuresti inainte de IPO Hidroelectrica: cele mai importante IPO-uri de la BVB au strans in ultimii 17 ani de la investitori peste 1,5 mld. euro, suma din care jumatate a fost atrasa de companiile controlate de stat Electrica si Romgaz. Multiplii la IPO au variat de la 9,7 PER la Transelectrica pana la 75,6 PER pentru Digi

 

DOSAR IPO ROMANIA. Care sunt cele mai mari IPO-uri din Europa in 2023 inainte de IPO Hidroelectrica: Investitori financiari precum Apollo Global Management, Tikehau Capital si Warburg Pincus au fost la vanzare in spatele celor mai mari 3 IPO-uri derulate in primele 5 luni pe continent. Companiile de tehnologie si din sectorul energetic au dominat piata IPO din Europa, iar bursa Euronext de la Milano a avut cele mai mari 2 listari

 

DOSAR IPO ROMANIA. Virgil Zahan, Goldring: PER-ul Hidroelectrica este mai mic fata de mediana companiilor comparabile atat in functie de pretul minim, cat si in raport de pretul maxim din oferta

 

DOSAR IPO ROMANIA. Ce arata cifrele anuale ale liderilor in productia de electricitate, gaze si petrol a Romaniei: Hidroelectrica si Romgaz au marje de profit mai bune si castiguri per actiune mai mari, Petrom conduce detasat la productivitatea per angajat si la cat cash produce. Cele trei mari companii au raportat profituri anuale totale de peste 3,5 mld. Euro si au distribuit actionarilor dividende de circa 2 mld. Euro

 

DOSAR IPO ROMANIA. Fondul Proprietatea a lansat IPO-ul Hidroelectrica si a scos la vanzare un pachet de 17,34% din companie. Valoarea potentiala maxima a IPO-ului Hidroelectrica depaseste 2 mld. Euro daca FP va reusi sa vanda intreaga participatie de 19,94%. Trei grupuri de investitori institutionali romani s-au angajat sa cumpere actiuni de 2,24 mld. RON in cadrul IPO si ar putea prelua 4,83% din Hidroelectrica

 

DOSAR IPO ROMANIA. Mihai Purcarea, BRD Asset Management: Am luat deja decizia de a investi la IPO Hidroelectrica, adica am decis deja la ce pret si cat subscriem in cadrul ofertei. Pretul este in linie cu asteptarile noastre

DOSAR IPO ROMANIA. Johan Meyer, Fondul Proprietatea: Ne asteptam ca investitorii internationali sa fie un cumparator semnificativ de actiuni Hidroelectrica la IPO

 

DOSAR IPO ROMANIA. OTP Asset Management Romania: Cu siguranta vom investi la IPO Hidroelectrica. Pretul este atractiv, creeaza o evaluare justa, dar lasa potential de apreciere si ulterior

 

DOSAR IPO ROMANIA. Virgil Zahan, Goldring: PER-ul Hidroelectrica este mai mic fata de mediana companiilor comparabile atat in functie de pretul minim, cat si in raport de pretul maxim din oferta

 

DOSAR IPO ROMANIA. Bogdan Badea, Hidroelectrica, despre IPO-ul companiei pe bursa de la Bucuresti: Cred ca este cea mai mare transa de retail alocata intr-o listare din Romania. Avem un nivel de indatorare foarte scazut care ne permite sa utilizam pentru CAPEX si mijloace precum linii de credit sau emisiuni de obligatiuni

 

DOSAR IPO ROMANIA. Cum isi administreaza Hidroelectrica banii: creditul bilateral record de 1,25 mld. RON contractat de la BRD nu se simte in gradul de indatorare al companiei, care este unul nesemnificativ. La ce dobanzi se imprumuta compania de la bancheri si la ce dobanzi isi plaseaza lichiditatile

 

DOSAR IPO ROMANIA. Cat de mult conteaza strategia de M&A in planul de crestere post-IPO al Hidroelectrica: compania a cooptat un fost consultant Big Four care sa se ocupe de achizitiile cu care Hidroelectrica sa-si atinga tinta de 3 GW energie solara si eoliana

 

DOSAR IPO ROMANIA. Ce feedback are IPO-ul Hidroelectrica printre antreprenori si manageri de fonduri de capital privat: fondatorii Ionut Leahu, Jerome France si veteranul private equity Horia Manda se numara printre investitorii care au decis sa subscrie in cadrul tranzactiei care aduce Hidroelectrica la Bursa de Valori Bucuresti

 

DOSAR IPO ROMANIA. IPO Hidroelectrica: Pretul final de oferta de 104 RON pe actiune duce valoarea IPO-ului companiei peste 1,6 mld. Euro si Hidroelectrica la o valoare de piata de 9,4 mld. Euro. In urma suprasubscrierilor masive, investitorilor de retail li s-a alocat in final o transa majorata la 20% din pachetul de actiuni Hidroelectrica vandut de Fondul Proprietatea

 

DOSAR IPO ROMANIA. Virgil Zahan, Goldring: La IPO Hidroelectrica, peste 4 mld. RON au fost returnati investitorilor de retail in conformitate cu factorul de alocare pro-rata. Bursa de la Bucuresti castiga o noua companie care se incadreaza perfect in standardele ESG, cu un PER mai scazut decat mediana unor companii internationale similare

 

DOSAR IPO ROMANIA. Cum a evoluat Electrica dupa cel mai mare IPO de pe bursa de la Bucuresti pana la IPO-ul Hidroelectrica: veniturile s-au dublat, banii de la IPO au mers in investitii, insa PER-ul a ramas scazut, iar profitabilitatea s-a redus

DOSAR IPO ROMANIA. Rezultatele IPO-ului Hidroelectrica: Fondul Proprietatea va ramane cu 1,82 mld. Euro dupa vanzarea intregului pachet de 19,94% din companie si dupa plata unor cheltuieli estimate la aproape 50 mil. Euro. Investitorii de retail care nu au beneficiat de discountul oferit au luat cu 50 mil. Euro 2,7% din actiunile oferite la IPO

 

DOSAR IPO ROMANIA. Cu un exit de 1,9 mld. Euro din Hidroelectrica, Fondul Proprietatea urca spre cea mai mare vanzare in cash per tranzactie din istoria pietei de energie din Romania si in topul celor mai mari vanzari locale pe piata de M&A de pana acum

 

DOSAR IPO ROMANIA. Hidroelectrica si-a incheiat prima zi de tranzactionare pe Bursa de Valori Bucuresti cu o capitalizare bursiera de circa 10 mld. Euro. Fondurile de pensii din Romania, respectiv investitorii din SUA si Marea Britanie au reprezentat cele mai mari grupuri de cumparatori de actiuni Hidroelectrica cu cote fiecare de peste 25% din pachetul vandut la IPO de Fondul Proprietatea. Radu Hanga, presedintele BVB: Odata cu listarea Hidroelectrica, am devenit cea de-a treia piata in dimensiune din centrul si estul Europei, dupa Polonia si Austria

 

DOSAR IPO ROMANIA. Reactia MSCI dupa IPO-ul Hidroelectrica: O tara pentru a fi clasificata intr-un anumit univers de investitii trebuie sa indeplineasca cerinte de dezvoltare economica, dimensiune, lichiditate si accesibilitate a pietei de catre investitorii internationali. Hidroelectrica a fost inclusa deja in indicii FTSE si MSCI

 

DOSAR IPO ROMANIA. Cum a evoluat Romgaz in ultimii 10 ani dupa IPO: veniturile au crescut de peste 3 ori, sustinute de majorarea preturilor la gaze in ultimul an, insa PER-ul a scazut, iar cotatia pe bursa are un plus de 18% fata de momentul listarii. Achizitia de 1 mld. Euro a Romgaz la Neptun Deep, cea mai mare achizitie M&A facuta vreodata de catre o companie a statului roman, va genera mai departe tranzactii majore de finantare si va schimba scara companiei

 

DOSAR IPO ROMANIA. Cum a mers Medlife dupa IPO-ul din 2016: Extinderea organica si campania de M&A din piata de servicii medicale private au marit in 6 ani de aproape 4 ori compania in timp ce volatilitatea si-a pus amprenta pe marja de profitabilitate. Medlife a obtinut la listare unul dintre cei mai mari multipli PER din istoria bursei de la Bucuresti

 

DOSAR IPO ROMANIA. Cum a evoluat Aquila dupa IPO-ul pe bursa de la Bucuresti: Compania a avut o rata de crestere de 15% in primul an dupa IPO bazata pe crestere organica si se apropie acum de primele achizitii M&A de operatori de profil din banii stransi de la investitori

 

DOSAR IPO ROMANIA. Cum a evoluat Transelectrica dupa IPO-ul sau din 2006: Pentru investitorii in actiunile companiei, randamentul care include si dividendele a fost de 200% in ultimii 10 ani. Evolutia pretului la energie, a tarifului de transport si alti factori au dus la o fluctuatie puternica a profitabilitatii companiei, care a obtinut insa rezultate record in 2022

 

DOSAR IPO ROMANIA. Cum a evoluat dupa IPO Sphera Franchise Group: Liderul pietei de food service si-a dublat veniturile in 5 ani de la listare, revenindu-si dupa socul din 2020 provocat de pandemie, insa multiplul PER si pretul actiunii au scazut fata de momentul IPO-ului din 2017. Calin Ionescu, CEO: Listarea creste vizibilitatea brand-urilor noastre atat pe partea de analisti financiari, cat si fata de investitorii de retail. Suntem dispusi sa facem achizitii M&A si sa aducem noi branduri pe care sa le putem integra usor in retelele noastre

 

DOSAR IPO ROMANIA. Cum a mers producatorul de energie electrica Nuclearelectrica dupa IPO: Randamentul actiunilor cu tot cu dividende a depasit 400% in 10 ani de la listare. In perioada 2017 – 2023, titlurile SNN au inregistrat o performanta de peste 800%, de peste 10 ori mai mare decat cea obtinuta de indicele BET in acelasi interval de timp

 

DOSAR IPO ROMANIA. Cum a evoluat One United Properties dupa IPO-ul pe bursa de la Bucuresti: Politica de dividende a oferit randamente mai slabe fata de alte companii listate, insa compania a confirmat pariul pe potentialul de dezvoltare imobiliara a Bucurestiului, tinand sus vanzarile si profitabilitatea

 

DOSAR IPO ROMANIA. Cum a evoluat Transgaz dupa listarea de acum 16 ani: IPO-ul sau a fost primul din Romania insotit de drepturi de alocare. Scumpirea gazului a adus in 2022 cea mai mare crestere de venituri si profit de dupa intrarea pe bursa, insa recordul de profitabilitate a fost atins in 2013

 

DOSAR IPO ROMANIA. Cum a mers Digi dupa listarea din 2017: Compania si-a dublat veniturile in 6 ani, insa profitabilitatea a fluctuat. Digi a facut cea mai mare achizitie M&A in afara Romaniei, cea mai mare tranzactie externa de exit, a avut cel mai mare PER la IPO de pe bursa de la Bucuresti, dar a pierdut peste 20% din valoarea de piata dupa IPO

 

DOSAR IPO ROMANIA. Mandatele provizorii ale conducerii Hidroelectrica au fost prelungite inca 2 luni pana in octombrie 2023. Compania se tranzactioneaza dupa doua saptamani de la intrarea pe bursa de la Bucuresti la un pret pe actiune peste pragul maxim din intervalul de pret oferit investitorilor

emag-pc-garage-main

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea PC Garage de către Emag sub condiția vânzării de către cumpărător a patru magazine online și a unui angajament prin care timp de 10 ani să nu se implice în activitățile cesionate. Bancherii de investiții de la BAC Investment Banking au asigurat consultanța financiară a vânzătorului, avocații Bondoc & Asociații au lucrat cu cumpărătorul

Lasă un răspuns

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacția prin care compania PC GARAGE S.R.L. este preluată Dante Internațional, firma care administrează afacerea Emag, cu condiția respectării unor angajamente asumate voluntar de aceasta.

Alte tranzacții aprobate condiționat în ultimii ani au fost în special în retail, printre care Mega Image – Angst, Carrefour – Billa sau Auchan – Real.

Dante International S.A. deține retailerul generalist eMAG, activ în domeniul comerțului online, cu o gamă foarte largă de bunuri de consum și este lider în comerțul online, pe fondul achizițiilor Naspers în diferite nișe de la portalurile de anunțuri până la cele de vânzări de mașini sau de haine.

În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune conduce la consolidarea poziţiei pe piaţă a Dante Internațional şI, implicit la scăderea presiunii concurențiale pentru anumite categorii de produse.

Ca urmare, Dante şi-a luat angajamentul de a cesiona patru magazine online active pe piaţa vânzării cu amănuntul de produse nealimentare și anume pcfun.ro, shopit.ro, garagemall.ro și electrofun.ro.

De asemenea, Dante s-a angajat să nu se implice în activitățile cesionate pentru o perioadă de cel puțin 10 ani. Cesiunea va fi realizată sub forma unui transfer, fără întreruperea activității curente, pentru fiecare magazin în parte sau împreună.

Totodată, Dante va depune toate eforturile pentru a menține viabilitatea economică și competitivitatea magazinelor ce vor fi cesionate şi va asigura furnizarea de produse în condiţii nediscriminatorii viitorilor cumpărători, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței.

Dante va avea obligaţia de a pune la dispoziția Consiliului Concurenței informații referitoare la potențialii cumpărători şi de a obține acordul prealabil al autorităţii de concurenţă referitor la cumpărătorul desemnat.

Achiziția PC Garage de către Emag va fi finanțată exclusiv din surse proprii, spunea în aprilie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Iulian Stanciu, directorul general executiv al Emag și acționar minoritar al companiei.

“Am lucrat cu resurse interne în mare parte (la tranzacția cu PC Garage – n.r.), ne mai ajută pe partea juridică Bondoc & Asociații. Tranzacția este finală, închiderea se va face după primirea avizului de la Consiliul Concurenței“, explica la acea vreme șeful Emag. Tranzacția a fost semnată la București. De cealaltă parte, vânzătorul a fost asistat de către BAC Investment Banking, consultant financiar pentru PC Garage.

Emag a anunțat pe 15 aprilie achiziția PC Garage, vânzătorul afacerii fiind antreprenorul și investitorul Marius Ghenea.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că ordinul de mărime al acestei tranzacții peste 5 mil. Euro, însă sub nivelul de 10 mil. Euro, marjă ce nu a fost confirmată însă de către părțile implicate.

Retailerul online Emag, companie al cărei acționar majoritar este grupul sud – african Naspers, este angajat într-un proces de creștere rapidă, care include și achiziții.

Profilul Emag de platformă regională pentru Europa centrală și de Est este susținut de către grupul sud – african, care în urma unor tranzacții intragrup a vândut către compania condusă de către Iulian Stanciu compania poloneză Agito și Fashion Days, ultima ajunsă în etapa de finalizare a tranzacției. În cadrul procesului de reorganizare a Naspers din regiune, Emag joacă rolul unui agregator regional a afacerilor Naspers, în condițiile în care sud-africanii au vândut recent în Polonia magazinul online Allegro către fondurile de investiții Cinven, Permira și Mid Europa pentru 3,253 mld. Dolari.

PC Garage, fondat în 2005 de Gabriel Vasile și preluat în 2009 de Marius Ghenea, este unul dintre cele mai mari magazine online de produse IT și electronice din România, cu peste 40.000 produse active, reprezentând un reper pentru toți pasionații de produse gaming și IT.

Magazinul online PC Garage a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 165 mil. lei (37 mil. euro), în creștere cu aproximativ 30% comparativ cu anul precedent.

În anunțul tranzacției din 15 aprilie, Iulian Stanciu a precizat că marca, echipa, comunitatea și platforma PC Garage vor fi păstrate și vor fi dezvoltate prin investiții în poziționarea la nivel regional și creșterea gamei de produse și servicii.

De asemenea, Traian Cristea va rămâne pe poziția de director general al PC Garage.

Marius Ghenea, unul dintre fondatorii afacerii Flamingo, este printre cei mai cunoscuți antreprenori, care apoi s-a remarcat ca investitor de tip business angel, iar în ultimii ani a ajuns să coordoneze activitatea de investiții a fondului de țară Catalyst România dedicat micilor afaceri din sectorul TMT (Tehnologie – Media – Telecomunicații).

De cealaltă parte, Iulian Stanciu este omul – cheie pentru afacerile Naspers din regiune, iar PC Garage vine în acest portofoliu cu profilul de jucător specializat în industria de jocuri.

Dante International, operatorul eMAG.ro, a înregistrat afaceri de circa 270 mil. euro în 2014, în creștere cu 50% față de anul precedent. Cu operațiuni în România, Bulgaria, Polonia și Ungaria, vânzările pentru cele patru piețe sunt așteptate anul viitor să atingă nivelul de 1 mld. Euro, ceea ce indică un ritm exponențial de creștere al afacerii în care Iulian Stanciu are un pachet minoritar.

Fondul de investiții 3TS Catalyst România va investi 0,7 mil. Euro pentru preluarea unei participații finale de 30 – 40% în platforma de recrutare SmartDreamers, în care au investit anterior și cei doi Managing Partneri ai firmei de avocatură Eversheds România. Marius Ghenea, partener 3TS Catalyst România: Anul viitor vom avea companii din portofoliu pentru primele exituri. 3TS Capital Partners discută o achiziție cu un alt fond de investiții aflat sub administrare

Lasă un răspuns

Fondul de investiții 3TS Catalyst România a anunțat, marți, că va investi 0,7 mil. Euro pentru a prelua o participație minoritară semnificativă în platforma de recrutare SmartDreamers din Târgu Mureș, aceasta fiind a zecea companie intrată în portofoliul managerului de capital de risc.

Afacerea Smart Dreamers a fost fondată în 2014 de către Adrian Cernat, Marius Huza și Mihai Ceușan și a trecut până acum prin două runde succesive de investiții realizate de investitori de tip business angels.

La finele lui 2014, platforma de recrutare a obținut o investiție de la Radu Atanasiu, Mălin Ștefănescu și Danu Temelie în valoare de peste 100.000 de euro.

În 2015, SmartDreamers obține cea de-a doua investiție în euro, care conduce la schimbarea structurii de acționariat, grupului de investitori și fondatorilor Adrian Cernat, Marius Huza și Mihai Ceușan alăturându-li-se oamenii de afaceri Mihai Guia, Cristian Lina și Octav Cobzăreanu. Mihai Guia și Cristian Lina sunt Managing Partneri ai biroului local al firmei britanice de avocatură Eversheds.

Odată cu cea de-a doua infuzie de capital, destinată extinderii business-ului în piața din Ungaria cât și în alte piețe la nivel internațional, compania cedează 11% din acțiuni către cei șase business angeli.

În prezent, Smart Dreamers este utilizată de peste 2.000 de companii şi peste 100.000 de candidați în baza de date.

La finalul anului 2015 Smartdreamers a înregistrat o cifră de afaceri netă de 169.058 lei (aproximativ 0,04 mil.euro), o pierdere netă de 678.684 lei ( 0,15 mil.euro ) și un număr mediu de 9 salariați.

Investiția în SmartDreamers marchează finalizarea perioadei inițiale de investiții a fondului Catalyst România. Pachetul pe care Catalyst România îl va prelua în final este de aproximativ 30 – 40%, după cum a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marius Ghenea, Director de investiții al Catalyst România.

Fondul de investiții Catalyst România investește capital în companii nu prin achiziția de acțiuni, ci prin aport la majorare de capital printr-un așa – numit cash in (banii investiți rămânând în companie – n.r.).

Catalyst România a investit până acum de la lansarea fondului în 2013 aproximativ 10 mil. Euro din capitalul total de 15 mil. Euro pe care îl are la dispoziție. Pe lângă investițiile inițiale, sunt investiți bani din fond și pentru runde de capitalizare ulterioare.

“Finanțăm și achiziții făcute de companiile din portofoliu dacă acestea identifică astfel de ținte pe piețele din străinătate”, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marius Ghenea.

Tichetul de investiții al Catalyst România se situează între 0,5 și 1,5 mil. Euro per investiție inițială, care poate fi ulterior completată prin runde ulterioare de investiții.

Astfel, cea mai importantă investiție a Catalyst România pentru o companie din portofoliu ajunge la aproximativ 2 mil. Euro și este în retailerul online Elefant.ro, în care în iulie a fost atras și managerul de capital Axxess Capital, care investește 5 mil. Euro pentru preluarea a 30% din companie. În schimb, în afacerea Avocatnet, Catalyst România a investit aproximativ 0,35 mil. Euro.

Catalyst România este un fond de investiții cu o durată de viață de zece ani. Durata tipică a unei investiții într-o companie este între 3 și 5 ani, după care fondul se pregătește să-și facă exitul.

Banii investiți de către Catalyst România provin din fonduri europene puse la dispoziția întreprinderilor mici și mijlocii prin programul JEREMIE, de la Fondul European de Investiții, fondul de investiții 3TS Capital Partners, BT Asset Management (parte a grupului financiar Banca Transilvania), SIF Moldova, Certinvest Pensia Mea și alți investitori.

La conferința de presă dedicată investiției Catalyst România în Smartdreamers au fost prezenți și Camelia Drăgoi, manager de mandat pentru investiția Catalyst din partea Fondului European de Investiții, respectiv Costin Tărăcilă, Managing Partner al firmei de avocatură RTPR Allen & Overy care asigură consultanța juridică pentru fond la aceste tranzacții.

“Nu suntem în perioada de exit. Anul viitor vom avea companii pentru primele exituri“, a precizat Marius Ghenea, Director de investiții al 3TS Catalyst România.

Potrivit acestuia, există discuții pentru exit, cât și pentru creșterea companiei la VectorWatch.

În acest moment, Catalyst România are în portofoliu firmele 123ContactForm SRL (dezvoltator de soft pentru formulare și chestionare online), Vola.ro, Elefant.ro, Simartis Telecom, Inteligo Media (care administrează portalul de informație legislative și juridică Avocatnet.ro), GreenHorse Games, VectorWatch, SmartBill (administrată de Intelligent IT), Marketizator Friends și Smartdreamers.

Fondul este administrat de către 3TS Capital Partners, una dintre cele mai importante companii de private equity şi venture capital din Europa Centrală şi de Est.

Din echipa 3TS responsabilă de investițiile Catalyst fac parte Marius Ghenea – partener Catalyst România, Sever Totia – partener Catalyst România, Jozsef Kover – partener 3TS Capital Partners și Alina Georgescu, Office Manager.

Sever Totia, investitor cu experiență pe piața americană, intră în echipa de administrare a fondului și va ajuta la dezvoltarea companiilor din portofoliu către exit, cu predilecție către investitorii din SUA.

3TS Capital Partners este unul dintre cei mai focusați manageri de capital pe investiții în zona de Tehnologie Media și Telecom. 3TS Capital Partners investește acum și dintr-un fond de investiții de talie mult mai mare, a cărui capitalizare depășește 100 mil. Euro și unde tichetul de investiții este de circa 5 – 7 mil. Euro.

“3TS are cu fondul de investiții cel mare un proiect de achiziție în zona TMT în România “, a spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Marius Ghenea.

Pe piața de private equity, Catalyst România este un fond de investiții cu capital de creștere care se adresează companiilor tinere din domeniul tehnologiei, sector care este vizat și de alți manageri de fond cum este cazul Earlybird, care a investit recent în afacerea DCS Plus.