“Daca vorbim mai general, putem sa constatam ca inca este un interes mare din partea investitorilor straini. Asta se vede și la nivel de AHK, de la Camera Comerciala Bilaterala Germano – Romana, unde am onoarea sa fiu președinte. Și acolo observam ca inca este un interes mare. Vin mulți pentru a explora opțiunile cum ar fi posibil sa intram in aceasta piața. Ceea ce este un mesaj bun si meritat pentru ca Romania inca este pe creștere, a reușit sa aiba creșterea cea mai mare in toata Europa din Est in cei 20 de ani pe care ii are aproape de cand a intrat in Uniunea Europeana. Acum vedem și infrastructura care ajunge la autostrazi in sfarșit sa fie gata sau in curs de constructie si in toata aceasta perspectiva se vede si ca Romania este o țara binecuvantata cu toate resursele energetice de care avem nevoie. Avem si energie, nuclear, gaze naturale si altele”, a declarat Volker Raffel, CEO al E.ON Romania, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026, eveniment online organizat pe 30 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Atunci potentialul și perspectiva este. Dar sa vorbim și despre impedimentele pe care le vedem. Unul, cu siguranța, este stabilitatea politica. Este ceva care, in general, este important și pentru investitori. Dar, cu siguranța, supraviețuim in aceasta faza actuala”, a punctat presedintele Camerei de Comert si Industrie Romano – Germana AHK Romania, care reprezinta interesele a aproximativ 680 de companii active in economie.

“Mai larg observam ca o mare parte din creștere in Romania este finanțata cu fonduri europene. Dar fondurile europene care sunt gestionate de la stat vin cu intarziere”, a semnalat Volker Raffel.

“Chiar daca tot s-a facut si contractul de finanțare s-a semnat, cererea a fost cu succes și așa mai departe, vine un moment in care plațile sunt de facut și investitorii au cerere. Dar acestea sunt tratate cu intarziere. Vorbim mult despre un an de intarziere și daca vorbim despre o suma mare, un an de intarziere vine cu un cost financiar important pentru toți investitorii. Și asta se intampla nu doar in sectorul energetic, care reprezinta firma pe care o conduc. Insa asta se observa și la sanatate, construcții, agricultura, silvicultura, probabil si in alt sector”, a completat CEO-ul E.ON Romania, subsidiara locala a concernului german de talie internationala E.ON.

“In sectorul energetic e și mai rau. Acolo statul a intervenit și chiar daca nu mai avem acest plafon de preț energetic de acum un an, inca statul are datorii catre sectorul energetic de aproape 6,5 miliarde de lei de acum doi ani”, sustine Volker Raffel.

“Atunci vorbim despre un semn foarte rau. Este o rușine ca un stat nu ajunge sa gestioneze corect aceasta datorie chiar daca e clar ca s-a creat prin intervenția statului, dar nu este platita. Atunci, in sine este o situație care nu este prea buna. Cu siguranța cresc indoielile pentru investitori daca ei vor sa investeasca intr-un sector care este finanțat cu fonduri europene fie PNRR, fie fonduri de modernizare, independent de program, daca este gestionat de administrația publica in momentul de fața sau SAFE, vine cu aceasta indoiala daca va fi platit la timp sau nu. Avem sincope acolo”, a subliniat reprezentantul grupului german E.ON.

“Sa nu uitam un lucru, Romania este aproape de <<investment grade junk>> (rating nerecomandat investitiilor, n.r.). Daca ar fi asta cazul in toamna acestui an, ar fi chiar o criza <<greceasca>> si trebuie neaparat sa fie evitat. Si pentru asta nu este doar important ca Romania ar fi in stare sa plateasca, dar si sa plateasca datoriile pe care le are (…) Vorbim despre acele ministere care gestioneaza cererile noastre, dar si din alte sectoare, unde sunt, din pacate, intarzieri administrative ne-necesare si chiar periculoase. Iar Romania vrea sa intre in OECD. OECD si <<investment grade>>  (rating investitional, n,r.) sunt doua preconditii importante sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua este important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil”, a semnalat Volker Raffel din partea unuia dintre cei mai importanti investitori straini activi pe piata locala.

“In Romania, in momentul de fața, vedem ca prețul energiei la piața angro este cel mai mare in toata Europa. La factura de energie electrica vorbim despre un preț care este in euro mai mic decat prețul in Germania de exemplu, dar in comparație cu puterea de cumparare este cel mai mare și in toata Europa. Și acolo am ajuns prin investiții care nu s-au facut in timp util si in rețele. Inca vorbim cu reglementatorul ANRE (Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei, n.r.) cum sa deblocam aceasta situație, insa asta facem deja de un an și ceva si inca nu am reușit sa ajungem la o concluzie constructiva”, a transmis Volker Raffel.

“Noi incercam sa facem treaba noastra cat mai bine posibil. M-am plans despre cadrul de reglementare pentru ca, din punctul nostru de vedere, inca nu este suficient de bine ca sa deblocam investiții și mai mari. Cu siguranța facem ce putem sa facem in cadrul existent”, afirma CEO-ul E.ON Romania.

Investitii de 2,7 mld. Euro in 20 de ani, cu plan de majorare pana la 4,4 mld. Euro in 4 ani

“Acum, E.ON este cam de 20 de ani in Romania si in aceasta perioada am investit 2,7 mld. Euro, din care 2,2 mld. Euro sunt investiti in retele de gaze naturale si energie electrica. Iar in urmatorii 3 ani si jumatate pe care inca ii avem pana in 2030, vrem sa investim inca 1,7 mld. Euro. Atunci viteza de investitii a accelerat puternic si ma bucur ca o parte semnificativa din asta vine din fonduri europene. Ne-am straduit sa accesam aceste programe. Reteaua noastra in Moldova, in judetele si in zona de acolo, este o retea comparativ mica fata de ceilalti distribuitori, dar am atras aproape aceeasi suma de fonduri europene. Vorbim despre 360 mil. Euro, care au un impact important pentru clienti pentru ca aceasta suma este un grant nerambursabil si nu mai avem nevoie sa facturam aceasta parte din investitii catre clienti”, a detaliat reprezentantul investitorului strategic german.

Delgaz Grid, distributie locala de electricitate si gaze naturale din portofoliul concernului german E.ON, a contractat un pachet de finantare sindicalizata de 3 mld. RON (573 mil. Euro) de la un sindicat bancar care include atat finantatori internationali de talia EBRD, cat si banci comerciale, institutia financiara internationala anuntand pe 15 iunie 2026 ca a imprumutat 300 mil. RON in cadrul tranzactiei de finantare.

Imprumutul va finanta o parte din programul de investitii al companiei pentru perioada 2026–2030 in reteaua de distributie a energiei electrice, ce are ca obiectiv modernizarea și digitalizarea retelei, inclusiv extinderea instalarii contoarelor inteligente.

Care sunt sursele de finantare la care apeleaza E.ON pentru investitiile din Romania?

“In cazul nostru e simplu. Ne finanțam 100% in piața financiara romaneasca. Nu luam niciun credit de la compania – mama. Și chiar nu merita pentru ca des aud povestea ca daca luați credit in euro din partea grupului ar fi mai ieftin. Dar nu e cazul. Pentru ca daca merg eu in Romania sa construiesc o casa in Romania și merg la banca, adevarat, dobanda e mai mare decat daca fac același lucru in Germania, construind o casa in Germania. Dar daca vreau sa construiesc o casa in Romania, chiar daca merg la o banca in Germania, insa ajung la un credit, cu o dobanda mai mare”, a precizat CEO-ul E.ON Romania.

“Atunci daca investesc aici, e cost financiar pentru investiție in Romania, independent cine finanțeaza. Iar piața financiara a Romaniei e lichida, funcționeaza, si atunci este un punct tare al Romaniei”, a completat Volker Raffel.

“In sectorul in care suntem noi, in energie, am aratat un studiu potrivit caruia daca investim 1 RON ar avea un impact de 10 RON in PIB și daca ajungem sa creștem investiții cu 1 mld. euro, asta ar fi un impact pozitiv cam 3% in PIB creștere anuala adiționala, daca facem asta. De ce? Este o investiție care și creeaza locuri de munca, dar și putem sa ajungem sa scadem prețul energiei in Romania. Si este absolut necesar pentru fiecare investitor care vrea sa investeasca in Romania”, este de parere acesta.

“Și asta putem sa facem conectand toate aceste baterii și posibilitați de stocare a energiei ca sa evitam aceste varfuri de preț extraordinare seara, dar pentru asta trebuie sa conectam toate aceste baterii. Și vorbim despre baterii mari, dar și baterii la prosumatori, iar atunci vorbim despre circa 100.000 de baterii. Avem nevoie sa conectam mai multe regenerabile, avem nevoie sa conectam mai multe stații de incarcare și clienți noi și speram și centre de date (date centere, lb. eng.) Pentru toate astea ne trebuie investiții in rețea și ar fi pacat daca ratam aceasta sansa sa o facem.”, a mai spus Volker Raffel, CEO al E.ON Romania la panelul Tendinte in investitii in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026 este sustinut de catre Auchan Romania in calitate de Event Partner si de Vetimex Capital in calitate de Supporting Partner.

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026: “Aderarea la OCDE si pastrarea rating-ului investitional sunt doua preconditii importante ca sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua e important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil”. Oportunitatile din energie, infrastructura, sectorul de productie sau cel de aparare intaresc pozitia Romaniei ca a doua optiune de investitii dupa Polonia din regiune, insa pietele CEE isi pierd din atractivitate, iar capitalul se muta catre pietele mai mature din Europa de Vest si SUA. Circa 6 – 8 companii pregatesc IPO-uri pe piata principala a bursei de la Bucuresti. Bancile lucreaza la aproximativ 10 tranzactii de finantare de peste 500 mil. Euro. Ce asteptari au investitorii strategici, antreprenorii, investitorii din venture capital, private equity, private debt, piete de capital si real estate

Volker Raffel, E.ON: Aderarea la OCDE si pastrarea rating-ului investitional sunt doua preconditii importante ca sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua e important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil. E.ON Romania isi finanteaza investitiile in proportie de 100% din piata financiara locala si nu se imprumuta de la compania – mama

Andrei Svoronos, EBRD: Ne asteptam pentru 2026 sa avem un volum de investitii de circa 800 – 900 mil. Euro, usor mai mic fata de anul trecut, pentru ca e si o anumita corelatie cu evolutia economiei, unde vedem o scadere de 0,2% din PIB in acest an. Vrem sa fim un accelerator de crestere pentru jucatori din Romania, care au ganduri de expansiune regionala. Circa 6 – 8 companii sunt in diferite stadii de pregatire pentru IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti

Tiberiu Danetiu, Auchan: “Never say never”.  Ne vom continua ritmul de crestere organica, dar suntem deschisi daca apar oportunitati de achizitii M&A. Zona de expansiune in retail s-a mutat in timp din zona de hipermarketuri si cash & carry catre segmentele de proximitate si ultraproximitate. Dupa atacul lansat pe formatul hard discount, urmatorul pariu al Auchan vizeaza dezvoltarea francizei cu formate medii de supermarketuri

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Tranzactiile au incetinit in spatiul Europei Centrale si de Est, iar piata inclina catre tichetele M&A mai mari. Ne uitam la achizitii add-on in regiune pentru Pehart pentru ca vrem la exit sa avem o companie mai mult regionala, si mai putin locala. Urmatoarea achizitie M&A pe piata din Romania ar putea fi in sectorul de productie. Maib este interesata sa ia cat mai repede o licenta in Romania pentru acordarea de credite de consum si ar putea viza achizitii M&A in acest scop, iar grupul INVL Invalda vizeaza cu un fond de private debt de 55 mil. Euro piata locala

Cosmin Calin, Banca Transilvania: Pe piata finantarilor sindicalizate, sunt aproape 10 tranzactii cu un tichet fiecare de peste 500 mil. Euro. Vedem tranzactii in sectoare precum energie, servicii medicale private sau retail. Expunerea maxima pe care o avem fata de un singur grup depaseste cu putin jumatate de miliard de euro. Ne uitam la oportunitatile de extindere in regiune, atat pe pietele din jur, cat si in Europa

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Pentru companiile care pregatesc IPO pe bursa de la Bucuresti, daca sunt companii bune si vin la un multiplu P/E intre 10x si 15x, succesul IPO-ului este aproape garantat si vor intalni cerere solida din partea investitorilor institutionali. Raiffeisen Asset Management pregateste lansarea unui fond de investitii care sa capitalizeze oportunitati din sectorul european de aparare. “Sa vedem cu totii cam cata prima de risc politica exista in cotatiile bondurilor suverane, care daca se permanentizeaza, se poate transforma in miliarde de euro anual dobanzi platite in plus sau in minus”

Florentin Cotorobai, Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene: Prin bugetul alocat din PNRR s-a vazut clar apetitul fondurilor de investitii si se va cunoaste o evolutie a instrumentelor de finantare pentru entitatile private in noul cadru financiar multianual 2028 – 2034. Cati bani a produs primul exit complet al unui fond de investitii capitalizat prin PNRR: “Efectul de multificare a fost undeva de trei ori valoarea investita”

Constantin Damov, Green Group: “Speram sa fim printre pionierii europeni in a obține fibra sintetica din textile”. Vizam pentru extindere pietele din Republica Moldova, Grecia, Albania, unde se prefigureaza sisteme de colectare precum Returo si ne gandim la un mod combinat de intrare pe piata care include M&A. Orizontul de exit al investitorului private equity Abris Capital Partners din Green Group, estimat la circa 2 ani

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Romania si, poate Ungaria sunt tarile cu cel mai scazut volum de investitii venture capital si cu cel mai mic numar de startup-uri, chiar si calitatea acestora nu iese la nivelul celor din Polonia si Bulgaria. Asistam la o usoara schimbare intre private equity si venture capital ca si greutate a claselor de active. In 2026 si in 2027 vom vedea companii care ating valori poate aproape  de 1 mld. Euro, unele dintre acestea fiind poate chiar in Romania unde BibleChat si Druid se pregatesc sa atraga noi runde de investitii. Cel mai bun exit realizat de catre EGV la 4,5x

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii a incetinit partial din cauza recesiunii si a instabilitatii politice. Mozaik Investments anunta o noua achizitie din noul sau fond de private equity, care va prelua o participatie majoritara intr-o companie din Romania pe modelul “buy and build”. Din capitalul strans de 51 mil. Euro de la investitori, aproape jumatate a fost alocat pentru achizitia primelor trei companii de portofoliu. De ce este dificil pentru fondurile de private equity din Romania sa intre pe piata din Polonia

Ciprian Nicolae, ACP Credit: Vom anunta foarte curand noul nostru fond de private credit pentru Europa Centrala si de Est, care ne asteptam sa aiba o dimensiune dubla fata de primul nostru fond de 100 mil. Euro. Ne asteptam ca investitiile din Romania sa reprezinte cel putin o treime, insa mai putin de jumatate din intregul portofoliu al noului fond. Care sunt diferentele in universul de investitori LP dintre un fond de private credit si un fond de private equity

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Tranzactiile de la Regina Maria si La Cocos arata ca atractivitatea pietei romanesti pentru investitori este ca fondurile de investitii sa gaseasca acele companii care la final merg catre vanzari destinate unui anumit tip de consolidare, fie locala, fie regionala. De ce nu listeaza fondurile de investitii din Romania companii pe bursa de la Bucuresti si ce alternative de investitii au antreprenorii. Exiturile fondului 1 al Catalyst Romania, realizate la multipli cash on cash intre 3-4x si 20x. Care sunt cifrele – tinta pentru noul fond al Catalyst

Dan Lupu, Earlybird: “Fondatorii de companii din diaspora au devenit o sursa mai importanta de startup-uri la nivel global decat piata din Romania, ceea ce este valabil pentru toate pietele din Europa Centrala si de Est”. Activitatea in piata regionala de venture capital este foarte valurita, cateodata e Polonia pe val ca acum, altadata Romania sau tarile din fosta Iugoslavie. Earlybird investeste din fondul sau regional de 360 mil. Euro tichete initiale de pana la 12 mil. Euro in runde de finantare pre-seed, seed si serie A. Noul fond Earlybird cu un capital de circa 500 mil. Euro dedicat investitiilor in sectorul de aparare va deveni functional in curand

Cristina Cosman, ING Bank: Piata de sindicalizari bancare este in crestere, iar energia si sectorul real estate sunt predilecte pentru finantarile foarte mari. Ne uitam cu tot mai mult interes catre infrastructura, constructii si proiectele din sectorul de aparare

Magdalena Sniegocka, CVI: Romania este o piata  – cheie pentru noul nostru fond de private debt. Avem in plan sa investim in Romania pana la 100 mil. Euro in urmatorii 2 – 3 ani. Cele mai avansate tranzactii sunt in real estate si pe piata de energie, dar asteptam sa incheiem si pe piata serviciilor medicale private. Cum se pozitioneaza finantarile private debt comparativ cu finantarea bancara si investitiile de capital de tip venture capital si private equity

Mihai Patrulescu, CBRE: Investitiile din piata de real estate au ajuns in primul semestru la 500 mil. Euro si estimez ca vor ajunge pana la finele lui 2026 intre 800 mil. Euro si 1,1 mld. Euro. Yield de 7,75% pe toate clasele de active imobiliare cu o evolutie asteptata la 7,5% in retail. Polonia si Cehia sunt pietele real estate cu cea mai mare adancime din CEE. “Romania este pe acelasi fascicul cu Polonia, insa Cehia ar putea fi pentru noi modelul cu acea piata domestica de investitori institutionali”

Ioana Filipescu Stamboli, Alvarez & Marsal: S-a schimbat modul in care sunt alocati banii si suntem intr-o faza a unui realism structural al pietei de M&A din Romania. Cumparatorii nu mai cauta sa cumpere doar cota de piata sau promisiuni speculative, iar investitorii strategici vor sa se integreze vertical, securizandu-si lantul de valoare. Piata locala de M&A, dominata de tranzactiile mid – market. Dupa retail si servicii medicale private, ce sector este urmatorul pariu pentru o tranzactie de 1 mld. Euro

Florian Teleaba, Kearney: Romania este a doua piata mare din Europa Centrala si de Est si atrage atentia investitorilor in peisajul regional pe zona de energie, infrastructura, nearshoring si sectorul de aparare. Regiunea CEE incepe sa-si piarda atractivitatea la nivel de investitii, iar capitalul se duce catre piete mai mature spre Europa de Vest, SUA sau anumite piete emergente. “Nu prea se vorbeste inca de infrastructura pentru zona de AI, infrastructura digitala si de procesare, care in timp foarte indelungat ar trebui sa aiba niste perspective nu doar de investitii, bani si randament, ci si de independenta din anumite puncte de vedere ale statului”

Bogdan Campianu, Wood & Company: Peste tot in regiune, exista cerere pentru listari, dar este cumva o lipsa de companii pregatite pentru piata, ceea ce este favorabil companiilor. Sunt placute de catre investitori companiile care sunt lideri regionali, adica mai mult decat un lider local. “Revolutia AI si reinarmarea Europei sunt cele doua transformari structurale care vor modela piata de capital in urmatorii ani si care schimba prioritatile industriale si investitionale in regiune”

Peter Mathe, Portfolion: Piata fondurilor de growth equity din Europa Centrala si de Est este inca subdezvoltata fata de Europa de Vest, iar Romania vine mereu pe pozitia a doua piata in regiune dupa Polonia privind volumul de investitii. Fondul de growth equity al Portfolion este interesata de investitii in Romania in sectoare precum servicii medicale private, wellness sau productie, cu tichete intre 5 mil. Euro si 30 mil. Euro. “Unul dintre motivele pentru care analizam industrii mai traditionale este sa ne protejam impotriva potentialelor investitii care pot fi in teritoriul unei bule speculative”