“Cred ca in 2025 piata va fi la nivelul anului acesta, cand cateva banci au vandut portofolii, insa nu foarte multe. Cred ca va ramane acelasi nivel crescut pe partea de IFN-uri, dar bankingul inca va fi mic tocmai datorita limitarii fiscale. Pentru ca a intervenit o alta schimbare legislativa apropo de scaderea dobanzilor IFN-urilor in ultima lege aparuta, asta poate sa aduca tipuri de portofolii avand in vedere chiar iesirea din piata a anumitor IFN-uri”, a declarat Cosmina Muresan, CEO al KRUK Romania, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment organizat pe 5 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.
“Sa nu uitam ca in acest an au fost puse in vanzare chiar si portofolii de credite performante. S-ar putea sa apara si produse noi, tipuri noi de portofolii cum nu au mai fost pana acum pe piata”, a punctat ea.
“Nu este o piata usoara, dar potential exista”, afirma Cosmina Marinescu.
“Uitandu-ne putin in urma (…) rata de credite neperformante era undeva la 21% in sistemul bancar pe cand anul acesta este undeva in jur de 2,4% – 2,5%. Uitandu-ne la portofoliile care au fost in anii trecuti, in 2014 a fost portofoliul vandut de catre Volksbank, care a vandut undeva la 500 mil. Euro (valoare nominala – n.r.). In 2015 – 2016 a fost BCR, care a vandut un portofoliu de IMM-uri si corporate undeva la 1,1 mld. Euro (valoare nominala – n.r.). In 2016 am avut proiectul Ursa si iesirea Eurobank din Bancpost. A fost portofoliul pe care noi l-am cumparat si a avut cea mai mare valoare de retail la 600 mil. Euro valoare nominala. In 2018 a fost un portofoliu Alpha Bank de aproximativ 400 mil. Euro (valoare nominala, n.r.).”, a detaliat CEO-ul KRUK Romania.
“Dupa ce in 2018 a intervenit schimbarea legislativa cu deductibilitatea care a limitat practic totul, acela a fost un moment de cotitura in care lucrurile s-au schimbat extraordinar pentru ca a fost momentul in care piata bancara a cam disparut. Portofoliile din punct de vedere banking au scazut foarte mult si au inceput sa creasca portofoliile de IFN-uri”, a subliniat reprezentantul companiei poloneze KRUK.
“In 2022, am avut o valoare nominala vanduta de aproximativ 4 mld. RON, in 2023 circa 9,7 – 10 mld RON, iar anul acesta undeva la 2 mld. RON. Este evident o scadere”, a evidentiat Cosmina Marinescu.
“Se observa o diferenta mare intre tipologii – banking-ul cu valori mari, IFN-urile cu valori mici si unde numarul cazurilor care se regaseste in portofolii este foarte mic. Piata clar este granulara”, explica ea.
“Media este undeva la 150 – 200 de portofolii puse in piata pe an. Am inceput in 2018 undeva cu aproximativ 130 portofolii, dupa care a ajuns la 150, la 160, la 180, iar anul acesta undeva la 150 de portofolii tranzactionate pana in prezent”, afirma reprezentantul KRUK.
“Nu cred ca mai exista variantele (de tranzactii NPL, n.r.) care au existat in 2016 sau in 2018. Pe de alta parte, ceea ce s-ar mai putea intampla este sa mai existe anumite fuziuni si atunci de aici sa apara un anumit tip de portofoliu. Au fost tranzactii si acum in piata bancara. OTP a fost preluat de catre BT, Intesa a preluat First Bank – fostul Piraeus Bank Romania, adica fuziuni au fost facute si in momentul in care in piata apar fuziuni exista probabilitatea sa apara anumite portofolii in piata”, este de parere Cosmina Marinescu.
Cum a evoluat piata NPL din Romania din punctul de vedere al preturilor de achizitie de portofolii si a randamentelor?
“Conteaza cat de vechi sunt cazurile respective, efectiv componenta portofoliului. Pentru ca fiind cazuri foarte vechi, adica mult timp de cand se incearca recuperarea sumelor respective si faptul ca nu s-a reusit (recuperarea lor, n.r.), automat pretul de achizitie scade”, afirma CEO-ul KRUK Romania.
“Distanta aceasta va ramane pentru acest tip de portofolii pentru ca daca ma duc putin mai departe si fac o comparatie cu ceea ce se intampla pe piata de IFN-uri, acestea sunt portofoliile care sunt puse la vanzare pe piata in momentul de fata, iar preturile sunt foarte mari”, sustine reprezentantul KRUK.
“Daca inainte pe banking, preturile erau <<one digit>> (o cifra, n.r.), cate 3% sau 4%, respectiv 5%, in momentul de fata preturile ajung la 30% sau 40%, respectiv 50% (in raport cu valoarea nominala a portofoliului, n.r.). Am ajuns chiar si la 60%. De ce anume? Pentru ca bankingul avea inainte cazuri foarte vechi, de 3 pana la 5 ani, peste 5 ani, pe cand acum la IFN-uri ceea ce se pune in vanzare sunt portofolii care au o vechime de 12 – 16 luni. Sunt mult mai <<fresh>> si atunci posibilitatea de recuperare este alta”, a precizat Cosmina Marinescu.
“Pretul de achizitie este o combinatie intre ceea ce cuprinde portofoliul, cat de <<fresh>> sunt cazurile, ce rata de recuperare exista”, a adaugat ea.
Cum arata piata NPL din Romania in raport cu alte piete din Europa?
“Am intrat pe o piata noua, anul acesta a fost Franta, care are cel mai mare stoc NPL la nivel de Europa undeva la 113 mld. Euro, pe locul al doilea vine Italia undeva la 37 mld. Euro, dupa aceea Spania la 35 mld. Euro si ma refer doar la tarile unde este KRUK, dupa care Polonia undeva la 13 mld. Euro”, a mentionat reprezentantul grupului polonez KRUK.
“Sunt valori foarte mari in alte tari. Prin comparatie, Romania este o piata mica, cu valori mici”, a mai spus Cosmina Marinescu, CEO al KRUK Romania, la panelul Piata NPL & debt management al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP si are sprijinul Supporting Partners din partea Datasite, AxFina, Kapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital.
Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024
MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025
Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance
Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti: Ne mutam treptat dintr-o lume globala catre una mai locala, in care bursele si fondurile de investitii vor avea un rol mai important. Bursele sunt suficient de mature ca sa preia sarcina de exit a fondurilor de private equity din companii. Pe bursa de la Bucuresti vor continua sa vina pe termen scurt emisiuni de obligatiuni corporate si emitenti non-bancari
Ciprian Dascalu, BCR: Dobanzile pentru companiile din Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia. Ne asteptam sa performeze in anii urmatori sectoarele cu o cerere inelastica sau mai putin elastica din perspectiva consumatorilor
Razvan Butucaru, Forvis Mazars: Estimam piata de M&A din Romania pentru 2024 la un volum de 100 – 120 tranzactii si ne asteptam sa se inchida ca valoare pana undeva la 2,5 mld. Euro. Observam un apetit mai scazut al investitorilor fata de tichetele mari si foarte mari, explicabil in contextul general economic si geopolitic
Bill Watson, Value4Capital: Pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri private equity din CEE a fost modesta, va fi mai putin capital de investit si va fi o concurenta mai mica pe tranzactii. Dezvoltarea pietei de leverage pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni mai importanta. “Suntem intr-o piata in care nu a fost nicio scanteie tranzactionala”
Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa o facem intr-un format verde sau ESG. Tichetul de bonduri de 300 mil. Euro pe care l-am emis este unul minim pentru fondurile care acopera regiunea noastra
Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Problema in piata de M&A nu este la nivelul multiplilor de evaluari, ci de pipeline. Lucram la doua tranzactii de “crestere”, din care pentru una clar trebuie sa cautam un partener. Urmatoarea semnare de achizitie, estimata pentru prima jumatate a anului viitor
Daniela Secara, BT Capital Partners: Urmatoare emisiune de obligatiuni a Bancii Transilvania va fi candva anul viitor, fereastra o vom decide in functie de necesarul de finantare al bancii si de evolutia pietelor. Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale pentru ca fondurile de pensii locale si fondurile de asset management au anumite limite de investitii per emitent si atunci ai nevoie si de alti investitori
Cosmina Marinescu, KRUK: Media de portofolii vandute pe piata este la circa 150 in acest an. Va ramane un nivel crescut de vanzare de portofolii NPL de catre IFN-uri, ceea ce poate duce inclusiv la iesirea din piata a anumitor jucatori
Cornel Marian, Oresa: Am vandut de-a lungul timpului 4 companii locale din portofoliu la o valoare de intreprindere de peste 100 mil. Euro. Cred ca nu am avut o companie suficient de mare in portofoliu pentru a face un IPO pe bursa. „Cand intri in perioade ca acestea e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si acces la capital”
Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania
Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: In 2025, obiectivul este sa facem 2 – 3 achizitii de platforme noi cu fondul al doilea, care are un hard cap de 120 mil. Euro. Cu tot cu tranzactii add-on, ne apropiem de un volum M&A de doua cifre. “De cand investim in Romania, mi se pare ca a executa aici strategii bolt-on este mai dificil decat in alte geografii”
Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro
Oana Mogoi, ING Bank: Am vazut in acest an o stagnare pe piata creditelor sindicalizate, unde s-au strans peste 1,5 mld. Euro, din care energia este cap de lista cu peste 1 mld. Euro. Energia, serviciile medicale private si telecom, printre sectoarele in care se vor invarti banii din finantarile bancare
Florin Visa, Early Game Ventures: Pentru 2025 ne asteptam la fondul 1 sa avem 1 – 2 investitii follow-on si 4 exituri, iar la fondul 2 avem in plan 6 investitii. Ne concentram pe verticale de business precum cybersecurity, devtools si edutech
Tudor Grecu, KPMG: Nu avem o tranzactie de 1 mld. Euro in pipeline, dar tranzactii de sute de milioane de euro avem si speram sa se intample. “Upper hand”-ul in negocierile de pe piata de M&A este la vanzator cu exceptia energiei regenerabile, iar in tranzactiile din banking este la autoritatea de reglementare
Carmen Sebe, Seedblink: Vedem si noi cumva acea trecere de la globalizare la localizare pentru ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani
Robert Miklo, Colliers: Un „pipeline” de tranzactii de circa 500 mil. Euro este pe muchie intre 2024 si 2025 pe piata imobiliara. Din valoarea investitiilor de 700 – 750 mil. Euro din acest an pana acum, cam jumatate din pondere este sectorul industrial si spatii logistice, iar segmentul de birouri si cel de retail fiecare a luat cam un sfert
Andrei Racu, Arobs: Strategia noastra M&A este sa mergem catre piete noi din Vest, dar si catre Turcia si ne intereseaza verticale precum cybersecurity, embedded software, medical, aerospatial, AI sau data science. Pana acum am facut 10 achizitii din cash propriu si le-am refinantat in unele situatii pe Arobs
Valentin Voinescu, NNDKP: Vedem si noi o tendinta de localizare. Este o perioada de reasezare pe care am resimtit-o puternic in piata si care probabil va continua in 2025. Daca inainte aveam bani proaspeti 70% – 80% din activitatea noastra, acum suntem la aproximativ 50% – 50% bani proaspeti si reiteratii
Mihai Patrulescu, CBRE: Ne asteptam ca volumul de tranzactii pe piata imobiliara sa se inchida la circa 850 mil. Euro in 2024. Tranzactiile dureaza mai mult – due diligence mai lung si mai greu, au venit si reglementarile ESG la care se adauga cadrul legislativ. Pentru 2025 vad focus pe investitii in retail si industrial
Andreea Pipernea, APlus Advisory: Din zece mandate de fuziuni si achizitii la care am lucrat recent cu antreprenorii, 20% dintre acestea au fost mandate in care sa cumpere competitori mai mici. Prima mentalitate de schimbat la antreprenori este acela ca fac un business ca sa il vand pentru ca, de fapt, venim dintr-o mentalitate mai veche de “business as a lifestyle” prin care sa dau de mancare familiei mele
Florin Sandor, Sancons Capital & Investment: La apogeul pietei locale de NPL, ajunsesem sa administrez active neperformante cat o treime din banca. Fostul bancher Intesa Sanpaolo a investit acum pe cont propriu in achizitia unui portofoliu NPL in Republica Moldova. “Ma uit la pietele din jurul Romaniei la portofolii cu expuneri de 10 – 30 mil. Euro”
