Arhive etichete: MIRSANU.RO

VIZUAL MDS 2023 main

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 7 decembrie evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 pentru jucatorii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari corporative, piete de capital si imobiliare

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023

Dealmakers. Transformational players. Architects of consolidation.

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 7 decembrie 2023 MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, eveniment dedicat comunitatii formate in jurul tranzactiilor corporative – fuziuni si achizitii, finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii pe piata imobiliara. Evenimentul ajunge astfel la a sasea editie anuala si are ca tema Dealmakers. Transformational players. Architects of consolidation.

 

ARGUMENT

  • Investitorii strategici au marcat doua achizitii de peste 1 mld. Euro in Romania in 2023 pe pietele de energie si de retail intr-un an in care scena de fuziuni si achizitii (M&A) se confirma, urmand trendul global, ca este in recul fata de anul anterior, pe fondul cresterii dobanzilor ceea ce a temperat apetitul de creditare.
  • Piata de fuziuni si achizitii este in acest moment o piata a cumparatorului, care se uita cu mai multe atentie la achizitii si, implicit, la evaluarile companiilor – tinta. In aceste conditii de piata, cele mai mari exituri sunt realizate de catre fondurile de investitii, care cauta sa ramburseze randamente atractive catre investitori, precum si de investitorii strategici care isi calibreaza operatiunile in jurul pietelor de baza si isi reduc expunerile din teritorii care nu le asigura o robustete financiara.
  • Procesele de strangere de noi fonduri de investitii (fundraising) au incetinit, pe masura ce tot mai multi investitori privati au devenit mai precauti si se uita la o gama mai larga de clase de active pentru investitii, insa fondurile de private equity, cat si cele de venture capital, au un sprijin puternic din partea institutiilor financiare internationale (IFI).
  • Fondurile de investitii au gasit o fereastra de exit, dar, in acelasi timp, arata ca sunt atente la oportunitatile de achizitii prin care isi pot extinde si intari platformele locale din portofoliu.
  • Astfel, atat investitorii strategici, cat si fondurile de investitii, au apelat frecvent la tranzactii de consolidare, miscari prin care isi majoreaza astfel semnificativ cota de piata sau care le ofera oportunitatea de a intra pe nise sau verticale noi de afaceri.
  • Piata bancara este unul dintre principalele motoare de tranzactii, generand atat tranzactii de M&A de consolidare, tranzactii majore de finantare catre campionii sectoriali care cauta sa isi refinanteze imprumuturi mai vechi si sa adauge facilitati noi pentru extinderea operatiunilor, dar si cu tranzactii importante pe pietele de capital, unde bancile domina tranzactiile cu obligatiuni, respectiv cu obligatiuni verzi si sustenabile.
  • Listarea Hidroelectrica a devenit din 2023 noul standard de raportare pentru marile listari de pe bursa din Romania, dar si din Europa Centrala si de Est, si pana acum este cel mai mare IPO din Europa, pe un fundal in care multe IPO-uri au fost puse in stand-by asteptand o revenire a apetitului investitorilor de pe pietele globale pentru acest tip de tranzactii.
  • Asa-numitele tranzactii de succesiune, asteptate in randul antreprenorilor care au pus bazele propriilor afaceri in urma cu 20 – 30 de ani si care nu vor face trecerea in mainile generatiei urmatoare, nu sunt vizibile in acest moment pe piata de M&A, iar intr-un cadru mai larg, antreprenorii arata cel mai redus apetit tranzactional.

 

 

  • FORMAT editie cu participare fizica
  • AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din antreprenori, investitori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali, executivi, bancheri, bancheri de investitii, consultanti, avocati
  • CATEGORIE DE INTERESE strategie corporate, antreprenoriat, investitii, fuziuni si achizitii (M&A), finantare, tranzactii real estate
  • DATA 7.12.2023

 

PARTENERI

 

Mazars_Logo_2C_CMYK baza 300

 

 

 

agista logo baza 300

 

 

 

 

V4CLOGO new strapline 1

 

 

 

logo_FRC baza 300

 

 

 

 

 

 

 

 

Profil speakeri

  • Lideri in afaceri
  • Decision makers
  • Antreprenori
  • Manageri de capital privat
  • Top manageri
  • Bancheri de investitii
  • Bancheri
  • Avocati
  • Consultanti
  • Investitori

 

Principalele topicuri

  • Ce tipuri de tranzactii domina piata de M&A
  • Cum evolueaza multiplii de evaluare a companiilor
  • Ce tendinte configureaza piata de fuziuni si achizitii
  • Care sunt asteptarile vanzatorilor in tranzactiile de exit
  • Cum se finanteaza companiile care aleg ruta pietelor de capital
  • Cum isi adapteaza strategiile de crestere managerii de portofolii de private equity si venture capital
  • Unde este apetit pentru finantare in noul context de piata
  • Ce arata principalii indicatori din tranzactiile in real estate
  • Cum arata planurile si randamentele pe radarul investitorilor

 

De ce sa participi

  • Fii conectat la deciziile si tendintele care modeleaza comportamentul investitorilor
  • Afla cine cumpara si de unde se fac exituri
  • Afla ce se intampla cu randamentele de pe piata imobiliara
  • Cine finanteaza si ce, de unde vin bani proaspeti in piata
  • Urmareste oportunitatile de investitii care apar pe piata
  • Extinde-ti direct reteaua de contacte profesionale si oportunitatile de afaceri intr-un mediu targetat

 

Cei interesați să participe sau să fie parteneri ai evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment.

 

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M & A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adresează executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor și finanțatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informațiile care vizează activitatea comunității de profesioniști de pe piața de fuziuni și achiziții (M&A), a tranzacțiilor în ansamblul lor, comunitate formată din administratori de fonduri de investiții, avocați, bancheri de investiții, bancheri, consultanți de strategie, auditori, respectiv alți furnizori de servicii profesionale dedicate tranzacțiilor.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties CBRE Romania: Este greu sa facem o estimare, dar vorbim de peste 1 mld. Euro in discutii pentru finantare sustenabila in piata imobiliara. Focusul este pe segmentul de logistica si spatii industriale, care este acum pe val

„Este foarte greu sa facem o estimare la nivel de finantare sustenabila in piata, as zice in baza discutiilor din piata (de real estate – n.r.), cred ca vorbim de peste 1 mld. Euro care este in discutii pe zona de finantare sustenabila, atat credite, cat si bonduri”, a declarat Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties al CBRE Romania, CEO al companiei de servicii medicale private Medima Health, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Unde este concentrat acum efortul de finantare cu imprumuturi si obligatiuni verzi si de sustenabilitate?

„As zice ca mai degraba in zona de logistic. Acolo cumva tot pachetul este gandit mai usor poti sa adaugi aceste panouri fotovoltaice. In sectorul office e mult mai nuantata discutia.

In office (spatii de birouri – n.r.), zona de ESG va merge in continuare ce facem cu stocul existent, cum facem sa il eficientizam. Vorbim foarte mult acolo de audituri ESG, tot felul de smart technologies pe care le putem folosi, senzori care lucreaza impreuna. Luam o cladire care a fost construita acum 10 – 15 – 20 de ani si cum o aducem in viitor. Iar pe partea de building management system sunt niste modificari fantastice, vorbim de saving-uri de pana la 50% pe zona de gaz doar din eficientizari de genul acesta. Pe zona de retail, este un pic mai complicat. Este clar un focus si acolo, dar retail park-urile sunt acum in focus pentru zona de prosumator”, a spus Mihai Patrulescu.

„Acum este intr-o zona de ajustare, bineinteles costul de finantare a crescut. Dar vedem in continuare apetit pentru green bonds, pentru finantari verzi”, adauga reprezentantul firmei de consultanta imobiliara.

„Este un volum destul de mare de folosire al spatiului pe care il avem deja pe aceste facilitati, de modernizare a stocului existent de spatii logistice sau de productie. Stocul de spatii logistice este undeva la 6,5 milioane mp, noi estimam ca undeva la 3 milioane mp au discutii pentru a instala panouri fotovoltaice, care, nu am o estimare, dar cred ca majoritatea vor merge intr-o zona de prosumator”, explica Mihai Patrulescu.

„Partea de ESG focus devine tot mai importanta pentru finantare si devine un avantaj competitiv. Ce vedem este insa un focus mai ales pe proiectele noi pentru a minimiza consumul, proiecte gandite din start pentru a fi cat mai verzi ceea ce nu e neaparat usor in Romania.”, adauga acesta.

„Una dintre provocarile pentru Romania este variatia foarte mare de temperatura si atunci noi ajungem sa construim cu niste panouri sandwich in cazul sistemelor de warehouse (depozite logistice – n.r.) foarte eficiente din punct de vedere termic pentru ca variatia in Romania este intre vara si iarna este fantastica”, este de parere reprezentantul CBRE Romania.

„Pentru noi este un focus foarte mare pe zona de logistica si cumva cred ca valul s-a schimbat si a accelerat foarte mult dupa 2020 in Romania, moment inclusiv din punct de vedere tranzactii, nu doar investitii, a devenit cea mai importanta zona. Am avut anul trecut cea mai mare lichiditate pe office, dar trendul este clar catre industrial, catre proiecte de logistica vs in prezent proiectele de office. Piata de logistica si industrial modern nu era nicaieri in Romania pana in 2015, sub un milion de metri patrati. Am ajuns deja la 6 milioane metri patrati, anul trecut am livrat 1 milion de metri patrati, anul acesta in jur de 600.000 mp”, estimeaza consultantul CBRE.

„Si vedem investitori noi care se uita, vor sa intre pe zona asta. Mai mult decat atat un pipeline extraordinar de consistent pentru zona de dezvoltare pe logistica. Vorbeam cu mai multi investitori cumva, Romania este vazuta cu foarte mult potential cu paranteza ca niciodata nu vom putea fi Polonia. Polonia este pe 3 coridoare paneuropene, foarte dezvoltata, langa Cehia, langa Germania si atunci intotdeauna vei avea o cerere. Dar cu ce vedem ca se contureaza acum pe zona de infrastructura pe Romania, deja vorbim de doua coridoare mari paneuropene, autostrada Moldovei care probabil va duce si va ajuta la reconstruirea Ucrainei in momentul in care poate incepe acest proiect, iar pe de alta parte, toata conexiunea de la Marea Neagra si mergem pe coridorul IV”, afirma Mihai Patrulescu.

„Vom avea un bottleneck foarte mare intre Pitesti si Sibiu. Daca ne uitam la calendarul de livrari si unde ar trebui sa fim in 2025 – 2026, probabil vom avea autostrada Moldovei, vom avea centura din jurul Bucurestiului, tot pana la Marea Neagra, drumul expres catre Craiova, insa toate aceste drumuri se varsa in bucatica dintre Pitesti si Sibiu, care este deja ocupata. Cu toate acestea, modificari va fi destul de dificil”, sustine acesta.

„Este foarte important sa vorbim despre partea de investitii si tranzactii, ci si ce inseamna din punct de vedere macro si al impactului asupra economiei reale. Noi avem mai multe discutii legate de cum s-a dezvoltat zona de vest a Romaniei pentru ca practic ce am vazut ca investitiile ramaneau in zona Timisoara pentru ca acolo puteai sa intri foarte usor pe infrastructura Ungariei. Si am ajuns in punctul in care somajul este practic zero in zona respectiva, mobilitatea intre diferitele zone ale Romaniei este destul de scazuta si vedem insa cum merg investitii mai ales pe productie, pe manufacturing catre zonele centrale ale tarii si speranta ar fi ca in momentul in care am avea cele doua proiecte de infrastructura de care vorbeam mai devreme, adica drumul expres in zona de sud a tarii si autostrada Moldovei, atunci putem vedea investitii noi si in zona asta”, puncteaza consultantul CBRE.

„Vedem cerere pentru nearshoring, au aparut cateva proiecte. Romania are o problema din punct de vedere competitivitate pe fondurile care sunt alocate de stat. Dar, per total, zona de logistica prinde avant, vedem foarte multe investitii in acest tip de proiecte si marele catalizator este legat de infrastructura. Odata cu acestea, vedem un focus tot mai mare pe zona de ESG si ne asteptam la jucatori noi care sa intre pe piata din Romania pentru accelerare. Ma refer la piata de investitori. Pe logistica, nu stiu sa spun acum daca vom vedea jucatori noi. Este o piata destul de competitiva, clar rolul logisticii va creste in Romania daca luam in calcul cele doua coridoare, iesirea in portul Constanta, in momentul in care va exista Schengen si, o tratez ca pe o problema temporara, atunci incepe sa creasca rolul Romaniei din punct de vedere logistic. Momentan, suntem ca o masina care in loc sa mearga pe patru cilindri, mergem pe doi cilindri”, afirma Mihai Patrulescu.

„Pe zona de investitori, dezvoltatori, proprietari care cumpara si tin, eu vad intrari noi, ma astept la intrari noi. Avem discutii in acest sens si clar se vede potentialul pietei din Romania. Noi am avut o provocare legata de cresterea foarte rapida care a fost intr-un fel de stop – start. S-a dezvoltat foarte mult, iar apoi piata s-a chinuit sa absoarba tot ce s-a dezvoltat. Acum a absorbit, vedem crestere de chirie, iar odata cu asta are sens sa dai drumul la noi dezvoltari. Dar din punct de vedere financiar, vedem jucatori noi care vor intra, vor sa detina proprietati in Romania si vor sa ajute la dezvoltarea tarii.”, a mai declarat Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties CBRE Romania, la panelul Transport & Logistica din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Marian Nastase, Presedinte Alro: Alro are in plan investitii de 500 mil. Euro pentru urmatorii 5 ani in proiecte de energie, pe care le vom finanta circa 70% din credite bancare si restul din resurse proprii. Avem metal verde, dar nu avem certificat de producator si este nevoie de legislatie aici. Pe piata de energie regenerabila s-a creat o bula speculativa, care s-ar putea sparge partial in 3 – 4 ani in banci

„Stim ca s-au alocat resurse foarte mari pentru sectorul energiilor regenerabile. Avem si in PNRR, si in Fondul de Modernizare, avem si in fonduri structurale, deci nu ducem lipsa de bani. Asta ne place foarte mult pentru ca ne asteptam sa scada presiunea pe consumator. Pana acum, investitiile s-au facut bagand in factura consumatorului aceste asa – zise granturi. Pana la urma, trebuie sa fim foarte onesti si seriosi: consumatorul final plateste toate facturile din sistem si investitii, si reparatii, si transport, si distributie, si productie. Le plateste consumatorul final peste tot in lumea asta, nu numai in Romania. Consumatorul final casnic si consumatorul final noncasnic pentru ca nu vorbim aici doar despre industrie, vorbim aici si despre IMM-uri cu alte tipuri de activitati, de foarte multe sectoare industriale”, a declarat Marian Nastase, Presedinte Alro, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Ce vedem noi in Romania?! Va dau o perspectiva de la firul ierbii. Vedem ca in vestul Europei se semneaza contracte pe termen lung de furnizare de energie verde cu sectorul regenerabil, asa numitele PPA-uri (power purchase agreement – contracte de achizitie energie pe termen lung, n.r.). Vedem un blocaj masiv in Romania. Cred ca Transelectrica a anuntat la un moment dat ca sunt 60.000 MW autorizati, dar care nu se intampla si revin la autorizare an de an. Am stat si m-am gandit de ce nu se intampla chestia asta? Pentru ca este o chestiune relativ simpla. Lucrurile astea par complicate, dar nu sunt. In realitate, s-a creat o bula”, sustine Marian Nastase.

„Fiind foarte multi bani si foarte multe resurse financiare alocate, iar aceste resurse financiare nu trebuie sa uitam, suntem cu totii de acord ca vin din fondurile Uniunii Europene. Fondurile Uniunii Europene vin din contributiile statelor membre, iar contributiile statelor membre vin de la noi. Deci cand vorbim de fonduri europene, vorbim de banii nostri”, a adaugat reprezentantul celui mai mare producator regional din industria de aluminiu.

„In ce consta bula speculativa si va dau un exemplu. Cu totii stim ca dezvoltatorii de proiecte regenerabile isi vand biblioraftul cu autorizatii fondurilor de investitii cu preturi undeva intre 80.000 si 130.000 Euro per MW. Inclusiv noi am primit oferte sa cumparam parcuri fotovoltaice la nivel de aprobari, de avizari. Asta este un cost care este cunoscut. Mai stim, de asemenea, ca sunt cumparatori care vin si spun in felul urmator: daca imi aduci si subventie, te ocupi tot tu dezvoltator sa faci aplicatia, sa-ti iei autorizatiile s.a.m.d. iti mai dau 100.000 Euro pe MW. Din start vorbim despre 200.000 euro pe MW, care nu au nicio legatura cu proiectul efectiv”, afirma Marian Nastase.

„Si, bineinteles, avem situatia cu terenurile. Eu am un hectar de teren pe undeva uitat prin tara. In jurul meu se face un parc fotovoltaic. Pentru ca sunt preemptor, trebuie sa ma intrebe. Si primaria m-a intrebat: Domle, esti dispus sa il cumperi? Ca asa spune legea, intai trebuie sa iti intrebi vecinii cand vrei sa vinzi un teren. Si m-au intrebat: Vrei sa il cumperi? Pretul stiti cat este? 10.000 USD pe hectar. Este clar ca este o inflatare, care duce mai departe in costuri inca vreo 100.000 Euro per MW”, estimeaza seful Alro.

„In conditiile in care cu totii stim ca un MW de energie fotovoltaica este undeva in jur de 600.000 Euro, cam aceasta este cifra care se vehiculeaza astazi, va dati seama ca vorbim despre 300.000 euro care nu au nicio legatura cu proiectul. Asta inseamna ca, de fapt, MW-ul costa 900.000 Euro si atunci exista explicatia de ce in vestul Europei se semneaza, si avem un coleg in asociatia marilor consumatori industriali din Portugalia, care a semnat anul trecut in criza un PPA pentru energie regenerabila pe termen lung pe 15 ani cu 44 Euro. Dar asta este explicatia de ce la noi nu gasesti vanzatori de energie regenerabila – oameni seriosi care ar vrea sa dezvolte proiecte in industria energiei regenerabile. Nu gasesti preturi decat undeva intre 70 – 80 si 120 Euro. De ce? Pentru ca este o inflatare, este o bula speculativa.  Sunt niste baieti destepti care profita de aceste lacune legislative si profita pe de alta parte si de sumele uriase alocate in Romania pentru industria regenerabila ceea ce se translateaza automat in pretul energiei”, acuza Marian Nastase.

„Si, bineinteles, ca suntem intr-un impas. Nu se semneaza PPA-uri, nu se dezvolta proiectele. Asta are trei consecinte: Prima consecinta este ca in felul acesta intarziem foarte mult implementarea acestor proiecte. Si asta este un lucru rau pentru ca noi, de exemplu, vrem sa semnam, dar nu la preturile astea. Riscul la final se transfera si catre banci. Bancile dau finantari sustenabile, dar nu are nimeni nicio idee cum va arata piata de energie peste 3 ani cand vor incepe proiectele astea sa functioneze sau peste 5 ani. Si s-ar putea sa vedem ca aceasta bula speculativa, care exista acum, se va sparge partial in piata bancara peste 3 – 4 ani”, este de parere presedintele Alro.

„Si a treia chestiune este ca pana la urma este o alocare complet absurda a banilor din fondurile europene.  Adica, de fapt, jumatate din fondurile europene se duc intr-o bula speculativa. Aici as fi foarte atent daca as fi Comisia Europeana. Pentru ca asta alimenteaza aceasta bula si banii nostri la final care trebuiau sa fie targetati si sa ajunga intr-un anumit sector si sa ne produca energie ieftina si accesibila pentru ca asta a fost mantra pe care o aud de 20 de ani, jumatate din aceste fonduri europene se duc in buzunarele unor baieti care nu au nicio legatura cu sectorul. Vand un biblioraft si eventual un teren. Terenul poate fi si concesionat”, concluzioneaza Marian Nastase.

 

Romania ar trebui sa urmeze exemplul Germaniei, unde populatia este cel mai mare producator de energie

„Vad ca a inceput o dezbatere legata de prosumeri. Stiu ca nu are legatura cu industria. Eficienta este determinata si de avantajele pe care consumatorul sau investitorul le percepe. Populatia a simtit deja necesitatea de a face aceste investitii – prosumatori. Deci, s-a trecut de la o suma absolut nesemnificativa, de la un volum de energie acum vreo 3 – 4 ani, am ajuns la peste 840 MW instalati anul acesta, ne apropiem de 1.000 MW instalati intr-un interval de 2 ani.”, afirma presedintele Alro.

„Cam 400 – 500 MW sunt instalati de prosumeri pe an. Si marea majoritate sunt fara fonduri europene, oamenii prefera sa si le faca din banii lor pentru ca nu au timp sa astepte un an pana li se dau. Bineinteles ca exista o rezistenta din partea sectorului traditional de energie, care spune ca prosumatorii nu sunt buni pentru ca destabilizeaza retelele. Eu am vorbit cu cineva de la Transelectrica, care a spus ca prosumatorii sunt foarte buni. De ce? Sunt dispersati. Nu streseaza un anumit segment energetic intr-o anumita zona. Stiti foarte bine cazul Dobrogea. Vrei sa faci acolo ceva este imposibil pentru ca este ultraaglomerat, reteaua nu mai tine, trebuie consolidari de retele”, sustine Marian Nastase.

„Evident ca aici discutam de o lipsa cronica de investitii in distributii de foarte mult timp. Vorbim de doua elemente apropo de prosumatori. Unul, practic un volum imens de energie iese din piata. Banii nu se fac in energie pe segmentul de distributie, acolo e reglementat profitul de catre ANRE. Banii se fac in furnizare. Si profitul ala dispare pentru ca omul nu mai are ce sa plateasca catre furnizor si isi face el propria lui unitate solara pe acoperis. Bineinteles ca a creat disconfort sa vezi cum cad profiturile.”, este de parere reprezentantul Alro, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din Romania.

„Mie mi se pare ca acesta este un subiect care merita analizat si public si cu participantii din sistem. In Germania, cel mai mare producator de energie este populatia. Si eu cred ca trebuie sa mergem in aceasta directie.”, a punctat Marian Nastase.

„Mai stim ca la nivelul Comisiei Europene s-au aprobat 32 de acte normative pentru a sprijini Green Deal-ul, toate fara studiu de impact. Mai urmeaza 16 acte normative. Exista deja o dezbatere destul de contondenta in cercurile din Bruxelles pentru ca efectele au inceput sa se vada. Incep sa apara reactii contrare, care vin din Germania si asta se vede politic, nu neaparat birocratic. Asta este un subiect care poate fi luat foarte usor de populisti si spus:  „Uite domle ce se intampla. Se arunca banii pe geam”. Nu putem sa negam faptul ca foarte multe fonduri europene sunt irosite legal pe studii, aiureli care nu au nicio baza.”, sustine Marian Nastase.

„Legat de CfD, contractele de diferenta, EBRD a lucrat foarte mult pe acest proiect. Proiectul este blocat la Bruxelles, deci nu este Romania cea care a blocat. Este o forma care urmeaza sa fie discutata in trialog care prevede oricum niste termene limitative, adica o perioada de 3 ani s.a.m.d. Problema care este?  Deci, pentru industria energiilor regenerabile sunt foarte multe fonduri alocate si noi am venit cu CfD tot pentru energie regenerabila. Asta mi se pare detrimental. CfD se facea pentru si are logica doar pentru nuclear. Nu are legatura cu regenerabilele. Desigur ca fortand nota putem sa il impingem si catre regenerabile, dar regenerabilele au deja foarte mult sprijin financiar”, afirma presedintele Alro.

„Impactul pe piata de energie nu arata grozav. Romania, spre deosebire de restul Europei, isi dezvolta si isi alimenteaza aceasta bula speculativa, dar suntem totusi increzatori”, concluzioneaza Marian Nastase.

 

Alro: Tot mai multi clienti ne cer certificat de origine. Avem metal verde, dar nu avem inca legislatie

„Noi am inceput investitiile pe partea de mediu inca de la inceputul anilor 2000 si le-am facut din surse proprii, fonduri atrase, fara sa avem acces la niciun fel de granturi. La momentul respectiv nu se dadeau granturi. Si le-am facut.  Am inceput din 2002, am accelerat in 2005 pana prin 2007 – 2008 eram cam cu toate la zi. Captatoare de fum, captatoare de gaz, de noxe s.a.m.d. Deci, din punctul nostru de vedere la emisii directe si asta este un punct care ne arde foarte foarte tare, noi in momentul de fata avem produse verzi si trebuie implementata de urgenta legislatia certicatului de origine. Avem din ce in ce mai multi clienti din domeniul auto, aeronautic, dar nu numai, inclusiv din domeniul producatorilor de cabluri vor sa le dau un certificat de origine in care sa le spun: Domle, da-mi confirmarea ca metalul tau este verde”, a spus reprezentantul Alro.

„Eu am metal verde, dar nu am legislatie, nu am o baza pe care sa emit certificatul de origine. La regenerabile, Romania si-a atins de mult tintele pentru ca noi avem hidroenergie, avem solar si avem vant. Romania si-a atins tintele sau este lejer foarte aproape de tintele din 2030 sau poate chiar am depasit. Toti acesti producatori de energie au nevoie de acest cadru legislativ al certificatelor de origine. Asta ne va ajuta pe noi, dar si pe ei”, sustine Marian Nastase.

„Noi facem investitii pe partea de regenerabile, dar noi suntem un consumator foarte mare. Si avem investitii de eficienta energetica pe care de asemenea le-am facut de foarte mult timp. Aici ne-am lovit de un greenwashing indirect. Ce inseamna asta? Concurenti de-ai nostri, dar si din alte sectoare industriale, inclusiv din domeniul energiei, nu au facut nimic in ultimii 15 ani in materie de investitii si acum asteapta granturi. Dar eu care le-am facut din sursele mele ce fac? Cum sunt bonusat, premiat ca le-am facut?”, intreaba presedintele Alro.

„Acum altii cer granturi din Fondul de modernizare, din PNRR. Ca sa eliminam aceasta diferentiere, discriminare negativa de data asta, cred ca trebuie sa se discute foarte serios cel putin pentru perioada 2022 – 2023, unde am avut niste preturi gigantice la energie, pe care le-am si suportat, refinantarea acestor investitii facute in eficienta energetica sa fie recunoscuta si aprobata pentru granturi. Nu o sa ma duc inapoi pana in 2004, dar asta ar putea fi o forma de suport pentru ce ni s-a intamplat anul trecut si acum doi ani. Noi ne-am atins in proportie de peste 90%, suntem in primii trei din Europa din punct de vedere al eficientei energetice. Acum daca vine Comisia Europeana si spune reduceti cu 20% consumul, eu nu prea am cum sa il reduc, la mine nu se aplica, dar nici nu exista un cadru legislativ care sa-mi spuna ce se intampla pentru ca eu l-am atins”, spune Marian Nastase.

„Pe partea de energie, vorbim mult despre independenta energetica, de hub-uri regionale. Deocamdata, iarasi, la nivelul sectorului privat lucrurile se misca. Noi avem propriul nostru proiect si suntem si in proiectul de la Isalnita. Este adevarat ca este pe gaz. Acesta este un semnal foarte tulbure care se intampla acum in Europa. TotalEnergies, Shell si inca o companie (Eni – n.r.) au semnat contract pe GNL pe 27 de ani cu Qatar ceea ce a creat mare agitatie la Bruxelles. Pentru ca, pe de o parte, vine Comisia Europeana si spune gazul nu este viitorul, iar grupurile europene, piata ii contrazice. Asta inseamna ca din punct de vedere al perceptiei producatorilor este clar ca are viitor ca altfel nu ar semna un contract care sa ii puna in genunchi la un moment dat. Si, in realitate, asa se va si intampla pentru ca energia regenerabila care nu este echilibrata nu e folosibila. Si marii producatori precum Total, Shell, Eni stiu asta. Ei stiu ca daca nu ai centrale pe gaz care sa intre cand nu bate vantul sau nu este soare, o sa ai nu saracie energetica, ci foamete energetica in Europa”, este de parere acesta.

„Cu nuclearul nu poti sa faci echilibrare.  Hidroenergia este limitata. Cu exceptia Elvetiei, nu se mai construieste nicio hidrocentrala nicaieri in Europa ca trebuie sa protejam natura. Singura solutie de echilibrare este gazul. Asta este logic. Din punctul asta de vedere si eu cred ca cele doua proiecte, al nostru si cel in care suntem implicati impreuna cu Complex Energetic Oltenia au viitor in conditiile in care Romania este bogata in resurse de tip gaz natural”, explica Marian Nastase.

 

Planuri de investitii de 500 mil. Euro in 5 ani pe piata de energie, din care peste doua treimi vor fi finantate de la banci

„Noi in momentul de fata avem commitment-uri (angajamente ferme) de aproximativ 50 mil. Euro pe proiectele energetice, avem planuri de 200 mil. Euro pe proiectele energetice si avem pe partea de eficienta energetica dar programul pentru ca noi suntem industrie intensiva in capital si intensiva si in energie, iar la noi planurile sunt multianuale, cel putin la faza actuala pe partea de eficienta energetica mai avem acum planuri de 200 mil. Euro fazate pe 5 ani. Deci, un total de 500 mil. Euro pe 5 ani pe toate aceste proiecte”, afirma presedintele Alro.

„Aici am vorbit doar despre eforturile noastre, fara granturi. Noi mergem pe varianta relativ clasica 30 – 70, adica 70% credit care inseamna indatorare. Numai ca dupa anul trecut cand a trebuit sa ne indatoram ca sa traversam aceasta criza abrupta energetica, cumva ar trebui sa ni se compenseze costurile respective. Bani exista, dar trebuie sa stim sa ii cerem”, sustine Marian Nastase.

Alro, companie listata pe piata principala a bursei de la Bucuresti, foloseste imprumuturile de la banci ca principala sursa de finantare pentru planurile sale de investitii.

„Suntem in pericol sa mai pierdem niste bani europeni din exercitiul european bugetar multianual trecut. Se fac demersuri, sunt discutii la nivel guvernamental, la nivel de Comisie Europeana, avem cadru, avem bani, dar o parte din ei am putea sa ii recuperam. Anul trecut s-a facut aceasta realocare si Romania a obtinut 2,2 miliarde, care din pacate s-au dus spre IMM-uri si agricultura. In industrie nu a venit nimic. Speram ca se va mai face aceasta realocare si vom recupera din banii care oricum sunt ai nostri. Nu trebuie sa mai pierdem bani din fondurile europene. De ce? Bugetul nu are bani, dar banii europeni care ne-au fost alocati, care sunt tot ai nostri, trebuie sa facem tot ce e posibil sa ni-i luam inapoi sa-i folosim.”, solicita reprezentantul producatorului de aluminiu.

Intrebat daca planul de investitii va fi corelat cu evolutia cotatiei aluminiului de pe pietele internationale, presedintele Alro a raspuns: „Planul de investitii (de 500 mil. Euro – n.r.) nu are nicio legatura cu evolutia cotatiei aluminiului. Sunt industrii care au putut sa transfere catre clientii lor socul energetic de anul trecut. Aluminiul insa este o piata globala, noi nu putem sa facem asta si trebuie sa absorbim acest soc”.

„Pe de alta parte, intram intr-o zona mult mai vasta. Sunt inafara Europei producatori de aluminiu care nu tin cont de Green Deal si de decarbonizare decat la nivele declarative deocamdata. In momentul de fata, Turcia, care are un acord de liber schimb cu Uniunea Europeana,  a devenit cel mai mare laundromat de materii prime din lume. Pe acolo, se introduce in Europa marfa din China la preturi mult mai mici pe care producatorii si piata europeana bineinteles ca o parte din piata europeana isi doreste metal ieftin, dar asta pune in pericol toate eforturile de decarbonare pe care vrem noi sa le facem si afecteaza puternic producatorii europeni.”, a spus seful Alro.

„Sunt discutii la Bruxelles sa se puna taxe vamale, sa se faca CBAM-ul (Carbon Border Adjustment Mechanism – taxa pe carbon, mecanism UE in cadrul pachetului climatic de reducere a emisiilor cu efect de gaze de sera care se aplica de la 1 octombrie 2023 asupra importurilor de produse poluante, n.r.) care este o metoda de protectie, ne indreptam dinspre globalism catre un protectionism masiv, agresiv, dar, deocamdata, nu s-a facut si, probabil, nu se va face nimic in urmatoarele 6 luni pentru ca vin alegerile, vine o alta Comisie, nu stim ce politica va avea”, adauga acesta.

 

Greenwashing-ul este furt si trebuie combatut cu masuri de control

„Cred ca autoritatile de control pot sa faca control (…) Acolo unde se declara masuri de sustenabilitate, trebuie sa existe un mecanism de verificare”, afirma Marian Nastase.„Greenwashingul este furt. Este ca la o geanta Louis Vuitton, ti-o vopseste si ti-o da ca este originala. Greenwashing-ul este o impostura”, acuza presedintele Alro.

Potrivit acestuia, in celelalte tari europene exista mecanisme de control, care sunt stabilite prin directiva si prin normative si s-au dat amenzi majore .

„Asta trebuie sa se intample obligatoriu si la noi. Pentru ca unii fac, pana la urma iau din banii actionarilor, din banii bancilor, iar altii nu fac si acceseaza tot soiul de favoruri luate pe nedrept”, sustine Marian Nastase.

„Nu trebuie sa uitam ca, fundamental, suntem inca intr-un tip de dialog absurd. Taiem paduri, dar in acelasi timp alocam tot mai multi bani pe energia regenerabila. De ce ne taiem padurile? E o singura logica, din amandoua faci bani. Stiati ca industria de mobila din Romania trebuie inca sa importe 70% din materia prima pentru ca nu are acces la lemnul taiat din padurile Romaniei? Si nu sunt extremist si nu sunt nationalist, eu cred in modelul european, de asta cred ca trebuie sa il explicam cat mai bine si sa evitam anomaliile (…) Taiem padurile, care sunt cel mai mare absorbant de CO2, pentru ca ies bani din ele. Nu se uita nimeni in directia asta si nu se fac proiecte. Daca vrei, faci voluntar, dar nu-ti dam stipendii pentru asta. Insa, dam bani in partea cealalta. La final, mi-e teama ca ajungem la un joc cu suma nula. Asta este tot o forma de greenwashing, este un greenhushing.”, a mai spus Marian Nastase, presedintele Alro in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Adrian Tanase, CEO Bursa de Valori Bucuresti: Emitentii, mai ales cei listati, trebuie sa se uite un pic mai cu seriozitate si catre piata de capital ca o solutie de finantare foarte valida. Proiectele pe termen lung trebuie sa le finantezi cu o datorie pe termen lung, iar creditul bancar poate nu adreseaza acest aspect in schimb o gestiune mai buna a riscului se face printr-o emisiune de obligatiuni

„Sunt lucruri pe care le facem si le consideram prioritare pentru ca sunt foarte multi bani in zona verde, care cauta zona ESG cu toate ca am vazut un asa-zis regres in ultimii doi ani. Cred ca trendul va continua si trebuie sa fim pregatiti. Companiile listate trebuie sa fie pregatite sa beneficieze de aceasta oportunitate. Noi o promovam ca fiind o oportunitate, ea nu este o cerinta de reglementare. Totul trebuie sa se transforme intr-o oportunitate economica si se va transforma si piata trebuie sa fie pregatita sa atraga acesti bani din ce in ce mai multi”, a declarat Adrian Tanase, Director General (CEO) al Bursei de Valori Bucuresti, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Speram sa vedem si un sovereign green bond in viitorul apropiat, ministerul finantelor a anuntat ceva in genul acesta”, a adaugat acesta.

„Sunt convins ca pipeline-ul de green financing se va intensifica si trebuie sa fim pregatiti atunci. Sunt si chestiuni de sector. Este clar pentru toata lumea ca sectorul de real estate ar fi un mare beneficiar si un mare generator de proiecte verzi si aici poate trebuie sa reglementam acele REIT-uri. Sunt foarte multi bani green care vin prin astfel de instrumente si speram sa le avem reglementate in viitorul apropiat”, a punctat Adrian Tanase.

„Daca ne uitam la sectorul energetic, care este foarte bine reprezentat pe bursa – Nuclearelectrica, Romgaz, toate fac si vor trebui sa faca investitii in zona asta ori verde ori de tranzitie – gazul este considerat activ de tranzitie. Neptun Deep este un proiect care trebuie finantat, Nuclearelectrica cu reactoarele, tot sectorul energetic are CAPEX care se duce in zona asta. Nu cred ca se duce vreo investitie in alta zona decat cea tranzitorie sau green. Si ne asteptam ca o parte din  aceste finantari sa se intample prin piata de capital”, a spus directorul general al bursei.

„O sa fie pipeline, sunt convins de acest lucru. Plus municipalitatile. O sa vedem din ce in ce mai multe municipalitati care o sa vina prin bursa sa-si finanteze proiectele verzi. Avem Resita, nu stiu Clujul a anuntat acum daca are vreo componenta de green, dar ar trebui sa aiba. Mi-e greu sa vad de acum incolo investitii care sa nu fie in zona asta”, a adaugat el.

Intrebat daca sunt semnale ca vin noi tranzactii de finantare catre Bursa de Valori Bucuresti in perioada urmatoare, Adrian Tanase a raspuns: „Da, exista in mod cert. Sunt convins ca vor veni cu emisiuni de obligatiuni. Si Hidroelectrica a generat si a confirmat tuturor acestor playeri ca se pot face deal-uri mari, se pot finanta deal-uri mari, ca piata de capital locala poate adresa deal-uri foarte mari.”

„Trebuie sa ne uitam si la comunitatea de investitori. Uitati-va la fondurile de pensii cati bani au si nu au oportunitati. Sunt convins ca au apetitul lor. Iar emitentii, mai ales cei care sunt listati, trebuie sa se uite un pic mai cu seriozitate si catre piata de capital ca o solutie de finantare foarte valida. Fondurile de pensii au foarte multi bani. Daca ne uitam la expunerea lor in credit este foarte foarte joasa, au limite nefolosite total. In proiecte de infrastructura 15% nefolosit total, in municipalitati 30% nefolosit aproape total, credit foarte mari limite. Deci fondurile de pensii, numai fondurile de pensii ne uitam cati bani au, trebuie create aceste oportunitati investitionale si sunt convins ca emitentii din Romania si alti emitenti noi care pot veni incep sa se uite catre piata de capital. Este o solutie mult mai avantajoasa de a finanta aceste proiecte. Aceste proiecte sunt pe termen lung trebuie sa le finantezi cu un liability (datorie – n.r.) pe termen lung. Or, creditul bancar poate nu adreseaza acest aspect si atunci o gestiune mai buna a riscului se face printr-o emisiune de bonduri”, a subliniat CEO-ul Bursei de Valori Bucuresti.

„Acum este un regres in finantare din cauza conditiilor macroeconomice si asta a lovit indiferent ca e vorba despre green (finantare verde – n.r.), ca e brown datorita conditiilor care s-au deteriorat. Avem dobanzi mari, avem inflatie mare, apetitul pentru investitii in actiuni, si pentru emisiuni de obligatiuni este mult mai mic decat in 2021 sa zicem. Si asta putem regasi la nivel global, nu doar in Romania. Deci cumva toate asset-urile, emisiunile, piata primara este influentata de acest lucru, deci trebuie sa se normalizeze conditiile macro, conditiile de inflatie, de rata de dobanda ca sa putem sa speram la un pipeline mult mai activ.”, explica Adrian Tanase contextul de piata in care se gasesc investitorii.

„Da, Hidroelectrica a venit cu toate aceste conditii, a fost un succes si sa zicem ca ne reaminteste ca, totusi, in acest cadru instabi,l apetitul pentru investitii verzi exista. Si a fost o dovada pentru acest lucru si a fost cel mai mare IPO din Europa anul acesta. Si o mare componenta, care a contat cel mai mult in aceasta poza, este ca a fost verde, este o companie care produce energie verde. Sunt convins ca orice equity (actiune – n.r.) in acest domeniu ar beneficia de acest apetit. Plus ca au fost si conditiile economice de care beneficiaza producatorii de energie in aceste zile, toate acestea au concurat la acest succes”, afirma directorul general al bursei.

„Revenind la investitiile verzi, pentru noi ca bursa, doua lucruri sunt foarte importante – una sa colaboram cu sell side-ul (vanzatorii – n.r.) din Romania, sa imbunatatim capacitatea lor de a raporta nonfinanciar si aici lucram, avem proiectul cu Sustainalytics pe care l-am initiat in 2019. Avem scoruri calculate ESG pentru toate companiile listate la bursa, 19 dintre ele sunt deja publicate voluntar pe un site de-al nostru, deci cumva investitorii au aceasta vizibilitate in ceea ce priveste raportarea nonfinanciara. Si al doilea lucru, avem cu EBRD o colaborare in care am initiat un ghid al raportarii nonfinanciare in anul 2020, este public acest ghid, care va fi actualizat impreuna cu dansii”, a spus Adrian Tanase.

„Ar fi o directie pe care ne uitam cu foarte mare atentie, si anume imbunatatirea capacitatii pietei de a se finanta verde. Aici vreau sa spun despre un workshop pe care l-am organizat cu IFC pentru a explica emitentilor ce inseamna un green bond, cum trebuie setat asa ceva. Am initiat discutii si cu Louxemburg Stock Exchange in aceasta directie”, a mai declarat Adrian Tanase, Director General (CEO) al Bursei de Valori Bucuresti, la panelul Finantare din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator Morphosis Capital: Guvernanta (G) din ESG este foarte importanta pentru E (Mediu) si S (Social) altfel mergi in greenwashing. Ne pregatim pentru raportari ESG din 2026 pentru ca avem 3 companii in portofoliu cu peste 250 de angajati

„As vrea sa aduc atentia si asupra S si G din ESG pentru ca din punctul meu de vedere governance-ul (G) este foarte important pentru E si S ca sa ai KPI (indicatori – cheie de masurare a performantei – n.r.) si sa ii urmaresti cum trebuie iti trebuie o foarte buna guvernanta altfel mergi in green washing”, a declarat Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator Morphosis Capital, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Si legislatia se schimba si devine tot mai stricta si in termen de standarde si de raportare si de combatere a greenwashing-ului. Deci daca pana acum ESG a fost folosit mai mult pentru CSR va fi foarte greu sa se mentina acelasi trend in viitor”, a adaugat ea.

„Pe fondul 1 noi suntem mai mult investiti in healthcare and wellness, deci mai mult pe partea de servicii.  Noi la nivel de fond, suntem in journey catre art 8 (din regulamentul SFDR al UE – n.r.), practic suntem inca art. 6., dar am inceput sa urmarim pasi ca ajungem spre art. 8″, a punctat Simona Gemeneanu.

„La nivel de companii de portofoliu, concret ce am reusit sa facem este, o data, sa ne focusam politicile de investitii si chestionarele ESG de due diligence spre investitii sustenabile, sa implementam politici de whistleblowing, de anticoruptie si am reusit sa facem un diagnostic al amprentei de carbon la nivelul companiilor de portofoliu si cu recomandari pe care am inceput deja sa le implementam”, afirma reprezentantul managerului de private equity Morphosis Capital.

„In ceea ce priveste fundraising-ul, ne-am focusat strategia si politica de investitii pentru fondul 2 pe o umbrela pe care noi o numim back to essentials, care noi credem ca este foarte important pentru viitorul sustenabil al acestei tari si al regiunii. Aceasta umbrela are trei piloni – unul este access to healthcare, access to education si food crisis.”, a spus Simona Gemeneanu.

Intrebata cum se raporteaza investitorii LP (limited partners) la politicile ESG ale managerilor de fonduri de investitii, reprezentantul Morphosis Capital a raspuns:  „Este un shift de generatii pentru ca institutionalii sunt foarte focusati pe acesti ESG metrics, raportari, standarde si nu vor investi in fonduri decat daca au un ESG policy bine implementat.”

„Dar si alt tip de investitori cum ar fi family offices, fiind noile generatii la conducerea family offices, au cu totul alta abordare fata de politicile de investitii. Aici vreau sa fac o paranteza. Dincolo de standarde si de raportari, parerea mea este ca sa faci un ESG bine trebuie sa ai un nivel de educatie si de accountability ca sa nu mergi in green washing. Cei care vor sa implementeze cum trebuie ESG o vor face dincolo de raportari si standarde, cei care vor sa bifeze casuta vor deraia oricum”, este de parere Simona Gemeneanu.

„Din 2024 va trebui sa raporteze companiile listate. Pentru companiile nelistate peste 250 de angajati, cred ca primul an de raportare este 2026 pentru situatiile din 2025. Deja ne pregatim peste asta pentru ca nu poti sa raportezi fara sa iei niste pasi si niste KPI, deja ne pregatim pentru companiile din portofoliu. Avem 3 companii care deja au peste 250 de angajati si probabil ca vor avea si celelalte criterii indeplinite ca si cifra de afaceri si atunci luam niste pasi inainte pentru a masura si a stabili KPI.”, a mai declarat Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator Morphosis Capital, la panelul Trenduri din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Daniela Iliescu, Membru in board-ul Patria Bank si Director Executiv al Asociatiei fondurilor de Private Equity (ROPEA): Finantarile verzi in portofoliul Patria Bank au ajuns la 11% din volumele de credite anul acesta pana in septembrie fata de 2% din volum nou de credite in 2022. Cadrul ESG nu este ceva nou pentru fondurile de private equity

„Vorbim de cateva schimbari semnificative la nivel de legislatie (in ceea ce priveste impactul cadrului ESG – n.r.), care vor intra in efectivitate. O parte au intrat deja, o parte vor intra incepand cu anul viitor si care desi aparent par elemente de conformitate mai degraba, in realitate, ele vor duce nu neaparat pe termen scurt, ci mai degraba pe termen mediu si lung catre o schimbare de modelelor de afaceri”, a declarat Daniela Iliescu, Membru in board-ul Patria Bank si Director Executiv al Asociatiei fondurilor de Private Equity (ROPEA), in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Pentru ca intr-adevar incepand din 2024 companiile vor trebui sa adauge in rapoarte nonfinanciare o serie de elemente ce tin de KPI si indicatori de ESG, dar aceste informatii si raportari vor trebui, de asemenea, auditate. Dar ele dincolo de a fi niste simple raportari vor trebui sa aiba o substanta semnificativa pentru ca vor presupune atingerea anumitor targeturi. Acesti KPI, acest cadru de sustenabilitate pe care va trebui sa il implementeze companiile nu este implementat adanc in modelele de afaceri nu va avea niciun sens. Si practic un astfel de demers presupune un prim pas ce vine de la modificarea de strategie.”, a adaugat ea.

„Momentul in care companiile isi identifica de fapt, isi schimba strategia, identifica riscurile ESG si isi seteaza ulterior apoi KPI pe care ii si vor urmari intr-un cadru care va permite un cadru comun de raportare si va duce la posibilitatea ca si consumatorii, stakeholderii, investitorii sa aiba elemente comune de raportare, vor putea sa aiba o comparabilitate mult mai buna si sa ia decizii mult mai bune in ceea ce priveste fie deciziile de investitii ca vorbim de fonduri de investitii, fie ca vorbim de banci si institutii financiare cand isi aleg clientii si clientii vin sa isi acopere anumite nevoi de finantare. Cadrul de reglementare asa cum il stiti la nivel de sector bancar este reglementat de foarte multe entitati la nivel european, cat si local, pentru ca bancile sunt un intermediar financiar care pot sa ajunga la jucatorii economici si sa le influenteze acest shift de strategie”, explica Daniela Iliescu.

Ce fac bancile prin acest cadru de reglementare? 

„De fapt, implementeaza. Si am vazut si noi, la nivelul Patria Bank, ca apar o serie de schimbari in politicile de creditare,  care tin atat de acordarea de expuneri noi, cat si de un alt model de monitorizare si raportare asupra portofoliului de credit, inclusiv sistemul de management al riscului sufera schimbari si, la nivel de management al capitalului, activele verzi au o pondere mai mica de capital si atunci devin mai eficiente. Se vede o evolutie in ultimii 2 ani in directia aceasta de a avea produse de sustainable finance, sustainable lending si aici aceste produse adreseaza atat factorul E, cat si factorul S din framework-ul de ESG. Cand ne referim la Environment, vedem multe finantari care se duc catre clienti sau proiecte care ating partea economica – cladiri verzi, energie regenerabila, in proiecte de eficienta energetica, proiecte de utilizare sustenabila a resurselor de apa, proiecte de utilizare sustenabila a mijloacelor de transport, a echipamentelor, proiecte de economie circulara sau de gestionare mai eficienta de waste management”, puncteaza reprezentantul Patria Bank.

„In Patria Bank inca suntem in proces intern de definire a strategiei in zona aceasta de sustainable, dar am vazut in ultimii 2 ani un trend important in ceea ce priveste aceste finantari. De exemplu, daca in 2022 finantarile verzi acopereau 2% din volumul nou de credite, anul acesta pana la septembrie, deja 11% din volumele de credite sunt finantari de tip verde in special catre clienti din zona de energie eficienta si energie regenerabila, proiecte de tip solar, eolian, biogaz. De asemenea, lucram pentru ca si prin produsele adresate clientilor de retail putem incuraja o constientizare pana la urma schimbari in piata care se vor intampla pe termen lung”, detaliaza Daniela Iliescu impactul ESG in portofoliul de finantari verzi al Patria Bank.

Pana la urma impactul acestui nou cadru de reglementare, dar pana la urma o schimbare de mentalitate si a modelului de afaceri, se vede atat in ceea ce priveste portofoliul de produse si servicii acordate clientilor, cat si in activitatile proprii, in zona operationala interna, sustine Daniela Iliescu.

„Cand ma refer la acest model si la partea de produse si servicii, ce inseamna concret pentru o banca implementarea acestor cerinte? Inseamna numire ofiter ESG, creare de structuri interne, un training destul de complex al angajatilor atat din zona de vanzari, cat si din zona de risc pentru a putea intelege si aplica de fapt aceste cerinte. Cand vorbim de activitatea de creditare de fapt, de la relationship managerul care se intalneste pe teren cu clientul la locul afacerii lui. Acest ofiter bancar trebuie sa aiba capabilitatea sa inteleaga modelul de afaceri, sa inteleaga care sunt riscurile din punct de vedere mediu si din punct de vedere al legislatiei muncii si de mediu, daca au fost nonconformari, ulterior inclusiv la nivelul analistului de risc in momentul in care se aproba un proiect sau o expunere, trebuie stabilit un plan de actiune care ulterior si el trebuie monitorizat”, precizeaza reprezentantul Patria Bank.

„Devine mai complex procesul de creditare. La nivel de portofoliu, exista cerinte de alte clasificari din punct de vedere al riscului redus, mediu, ridicat de mediu. La nivel de guvernanta, desi sistemul bancar a fost si este foarte reglementat pe tot ce inseamna comitete, monitorizari structuri interne, procese decizionale, politici de antibribery, de whistleblowing, dar se mai adauga acest nivel de complexitate si pentru cadrul intern de ESG”, adauga aceasta.

Care este impactul ESG la nivelul sectorului de private equity?

„Daca ma refer si la impactul la nivelul industriei de private equity, as spune ca aici cadrul acesta ESG nu este ceva nou pentru jucatorii din industrie. Cel putin in Romania, traditional industria s-a dezvoltat in ultimii 15 ani avand ca principali investitori institutiile financiare internationale – EBRD, EIF, IFC, Banca de Dezvoltare a Germaniei, a Olandei – in momentul in care ele au investit in fondurile care investesc mai departe in companii din piata din Romania cu criterii si rigori de ESG de peste 15 ani, nu neaparat la un nivel sofisticat. Lucrurile au inceput prin criterii de eligibilitate a investitiilor, prin liste de excluziune pe anumite sectoare sau industrii, prin monitorizari si rapoarte anuale pe care le solicitau de la fund manageri”, puncteaza Daniela Iliescu, care ocupa si pozitia de Director Executiv al al Asociatiei fondurilor de Private Equity (ROPEA), ce reprezinta principalele fonduri de investitii locale.

„Mai recent insa se vede ca acest cadru ESG si criterii ESG incep sa fie tot mai adanc implementate in toate fazele de viata ale unui fond de investitii, si anume atat in faza de fundraising, in care de fapt se prospecteaza piata si vedem ca tot mai multi investitori in fondurile de investitii cauta sa investeasca si in fund manageri care au o strategie si politica de investitii cu criterii de ESG. Mai departe la nivelul politicii de investitii, aceasta isi pune impactul pe tot ce inseamna activitatea de due diligence a potentialilor investees – care a companiilor din portofoliu, as spune chiar la nivel de evaluare pentru ca evaluarile daca aceste criterii ESG cantaresc mai mult in procesu decizional, stim bine ca modelele de evaluare care folosesc business planuri, discount factor sau inclusiv multipli de piata deja se modifica cu parametrii cresterii nevoilor de investitii de capital, crestere a cheltuielilor operationale, si atunci implicit isi pune amprenta asupra deciziei de investitii si a strategiei viitoare de dezvoltare a companiei”, a mai declarat Daniela Iliescu, Membru in board-ul Patria Bank si Director Executiv al Asociatiei fondurilor de Private Equity (ROPEA), la panelul Trenduri din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Romulus Mircea, Head of Treasury Raiffeisen Bank Romania: Pana acum am avut o cadenta de 300 – 350 mil. Euro pe an obligatiuni in format verde sau sustenabil. Fondurile atrase le directionam in proportie de 70% catre finantari noi si maxim 30% catre refinantari

„Am devenit un emitent recurent de obligatiuni verzi si sustenabile, cu aproape 1 mld. Euro plasate in ultimii 3 ani. Contextul, ca sa discutam un pic si de cadrul in care am facut aceste emisiuni, este dat de o directiva europeana care cere tuturor bancilor din Uniunea Europeana sa creeze o rezerva financiara suplimentara capitalului pentru a spori stabilitatea financiara la nivelul sectorului bancar si in acest context am vazut si la noi ca mai multe banci au emis anul acesta acele obligatiuni MREL. Acum o parte din emitenti prefera obligatiunile standard, o parte am vazut ca au emis obligatiuni verzi si sustenabile, inclusiv noi.”, a declarat Romulus Mircea, Head of Treasury al Raiffeisen Bank Romania, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Decizia de a emite aceste obligatiuni verzi si sustenabile are legatura in cazul nostru cu strategia de sustenabilitate si, practic, transmitem un mesaj ferm catre toti stakeholderii ca suntem comisi sa sustinem dezvoltarea durabila a economiei romanesti si, de asemenea, sa dezvoltam piata de capital”, a adaugat acesta.

„Ca sa pun un pic in context dimensiunea emisiunilor cu potentialul de investitii in economia reala, un studiu recent al CNSM (Comitetul National de Supraveghere Macroprudentiala – n.r.) BNR evalueaza un potential de investitii verzi pana in 2030 de 60 mld. Euro. Sunt investitii anuntate sau planificate atat de autoritati, cat si de sectorul privat. Este o suma importanta, o nevoie de finantare importanta la care trebuie sa contribuie toti actorii relevanti fie ca vorbim de sector bancar, fie ca vorbim de institutii financiare internationale, de piata de capital sau de stat prin programe de finantare, garantii sau fonduri nerambursabile”, explica seful trezoreriei Raiffeisen Bank Romania.

„Si noi practic la Raiffeisen Bank suntem pozitionati si pregatiti sa contribuim la acest proces de tranzitie atat prin mobilizarea resurselor financiare, cat si prin consultanta specializata. Recent, am ridicat o noua runda de finantare prin emisiunea noastra inaugurala de eurobonduri in format sustenabil, care s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor. Vorbim aici de investitori institutionali straini, dar si locali, iar institutiile financiare internationale EBRD si IFC au jucat un rol de investitor – ancora.La acest succes cred ca a contat si modelul nostru de afaceri responsabil, caracterizat de o situatie financiara solida, dar si strategia de sustenabilitate, istoricul de performanta demonstrat si obiectivele pe care ni le-am asumat in acest sens”, a spus Romulus Mircea.

„Avem un program – cadru sub care emitem aceste obligatiuni. Pana acum am avut o cadenta de aproximativ 300 – 350 mil Euro pe an. Toate au fost in format verde sau sustenabil. Iar uitandu-ne in viitor, planul este sa ramanem un emitent recurent pe piata, dimensiunea finantarilor o sa depinda evident de evolutia bilantului nostru si a pipeline-ului de credite verzi pe care il vedem ca potential. Potentialul il vedem ca fiind unul mare”, subliniaza reprezentantul Raiffeisen Bank Romania, una dintre cele ma mari banci locale dupa active si subsidiara a grupului bancar austriac Raiffeisen.

„Legat de destinatie (destinatia banilor din obligatiuni – n.r.), pana acum dintre toate emisiunile plasate la finalul anului trecut aveam alocate in jur de 500 mil. Euro credite verzi si sociale pentru ca obligatiunile sustenabile inseamna atat alocare catre proiecte verzi, cat si proiecte cu caracter social. Deci, in total, avem 500 mil. euro alocate pana la finele anului trecut din care aproximativ 60% – 65% catre credite verzi, iar aici in ultimii ani focusul a fost mai degraba in zona cladirilor verzi, cu focus atat catre credite ipotecare verzi”, a detaliat Romulus Mircea.

„Noi astazi avem un proces de originare in care unul din doua credite ipotecare pe care le originam este verde. Dar si in zona de project finance, de corporate, avem proiecte verzi. Finantam parcuri logistice, centre comerciale. Suntem in ambele zone prezenti. De asemenea, vedem in ultima perioada o zona mai dinamica pe partea de transport verde, energie regenerabila atat in scop de reducere a consumului propriu de energie partea de prosumator, eficienta energetica si agricultura sustenabila”, afirma seful trezoreriei Raiffeisen Bank Romania.

„Ne asteptam cumva in urmatorii ani sa vedem cumva o pondere mai mare din resurse alocate catre ultimele sectoare pe care le-am mentionat aici, cumva o diversificare mai mare”, puncteaza Romulus Mircea.

„Atunci cand am construit cadrul pentru obligatiuni verzi si sustenabile sub care am emis pana acum ne-am angajat ca fondurile pe care le atragem prin aceste emisiuni de obligatiuni sa le directionam preponderent catre proiecte noi, deci catre finantari noi. Si avem si niste praguri definite in acest cadru 70% din fonduri sa fie utilizate catre finantari noi si maxim 30%  refinantari”, a subliniat reprezentantul Raiffeisen Bank Romania, unul dintre pionierii si liderii locali in emisiunile de obligatiuni in format verde si sustenabil.

„In zona proiectelor sociale, ne concentram pe finantarea IMM-urilor si cresterea accesului la servicii si infrastructura esentiala in regiunile subdezvoltate la nivel national pentru ca daca ne uitam pe macroregiuni o sa vedem o dispersie foarte mare a activitatii economice, concentrata evident mai degraba in zona Capitalei si in zona de vest, iar in restul tarii la nivel de PIB per capita toate regiunile se situeaza sub media de 75% din PIB per capita la nivelul Uniunii Europene”, a mai spus Romulus Mircea, Head of Treasury al Raiffeisen Bank Romania, la panelul Finantare din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Horia Braun – Erdei, CEO Erste Asset Management Romania: Investim in produse ESG mai mult ca parte a strategiei de investitii, nu neaparat la cererea investitorilor. Ne uitam atent la aceste oportunitati si aproape 80% din ce am cumparat in ultima vreme sunt obligatiuni verzi sau cu link de sustenabilitate

„La nivelul produselor traditionale, investim in produse ESG sau in emitenti sub forma de instrumente sustenabile, dar o facem mai mult ca parte din strategia de investitii si parte din strategia noastra ESG nu neaparat la cererea investitorilor sau investitorii nu ne cer sa aratam care este ponderea activelor verzi in produsele traditionale. Nu suntem inca in acel punct, nu stiu daca vom ajunge acolo, cred ca vom ajunge acolo la un moment dat, dar mai sunt de parcurs niste pasi si mai este nevoie si de marfa in magazine. Adica atunci cand va exista o masa critica de instrumente in care sa poti investi in sume consistente si va exista si lichiditatea pentru aceste instrumente atunci cred ca vom vorbi despre o alta maturitate a pietei de solutii ESG”, a declarat Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania,  in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„In cazul nostru poate sa ajunga si la 100% din anumite produse daca exista cerere din partea investitorilor pentru ca pana la urma noi suntem producatorii unor solutii de investitii pe care sa le oferim investitorilor in functie de interesele lor. Daca ar exista o cerere puternica pentru produse sustenabile sau produse ESG si cu expunere pe piata locala, am putea sa construim astfel de solutii dar in momentul de fata nu suntem acolo”, a adaugat acesta.

„In cazul Hidroelectrica, este relativ simplu fiind un activ emitent foarte mare si facand parte din indicii de referinta, avem o expunere cat se poate de mare sau cat ne permite legea sa avem. Este destul de consistenta in totalul portofoliului atat in fondurile mutuale specializate pe actiuni, cat si pe portofoliile individuale cu componenta de actiuni. In zona de obligatiuni verzi, as spune ca ponderea in general nu este mare la nivel de total portofoliu, dar asta este legat mai mult de structura generala a portofoliului, unde preferam in continuare datorita profilului fondurilor mutuale, preferam investitii foarte lichide si titlurile de stat raman cele mai lichide instrumente”, a punctat Horia Braun – Erdei.

„In cadrul portofoliului de obligatiuni corporative, ponderea (de active verzi – n.r.) este in crestere, adica practic am participat la cele mai importante emisiuni de obligatiuni verzi sau de obligatiuni cu link de sustenabilitate de pe piata. Ne uitam foarte atent la aceste oportunitati si aproape 80% din ce am cumparat in ultima perioada fie a fost un green bond, fie a fost un sustainability linked bond. Deci, avem clar o atentie sporita spre active care au componenta de sustenabilitate. Ce as remarca este ca exista in ultima perioada un mic recul in ceea ce priveste interesul investitorilor, vorbesc aici de investitorii retail cu care ne confruntam noi in fiecare zi. Daca poate in 2020 – 2021, exista o efervescenta si, de exemplu, din vanzarile de fonduri internationale cam 20 – 25% erau in fonduri de articol 8 – articol 9 SFDR, adica fonduri sustenabile, in momentul de fata dupa un an 2022 in care toata piata a scazut, zona asta de greentech a scazut destul de mult si mult mai mult decat media pietei. Exista o mica reticenta din partea investitorilor, insa asta nu ne impiedica sa ne pierdem focusul”, afirma CEO-ul Erste Asset Management Romania, liderul pietei locale de asset management cu active sub administrare de peste 4,5 mld. RON.

„Noi continuam sa investim in zona de resurse umane si dezvoltare de proces de investitii pentru a integra criteriile de durabilitate sau de sustenabilitate in procesul de investitii.  Ne vom uita din ce in ce mai mult la aceste aspecte. Avem o metodologie la nivel de grup prin care fiecare emitent va dobandi un rating de sustenabilitate, un rating ESG. In momentul de fata lucrul asta se intampla pentru majoritatea emitentilor internationali, dar vom face lucrul acesta si cu emitentii din Romania pe masura ce informatiile disponibile prin rapoartele de sustenabilitate sau alte tipuri de disclosures vor permite sa facem o analiza mai profunda”, a spus Horia Braun – Erdei.

„Si, nu in ultimul rand, ne vom concentra din ce in ce mai mult si pe componenta de guvernanta din ESG pentru ca  dupa parerea mea in Romania avem niste gap-uri de guvernanta corporativa care nu sunt adresate suficient de explicit si de programatic de catre piata si e loc de multe imbunatatiri in acest sens. Si rolul nostru fiduciar este pana la urma sa aparam interesele investitorilor nostri si vom incerca sa o facem din ce in ce mai clar si mai eficient, chiar daca in anumite puncte de vedere ponderea noastra ca actionar nu este foarte mare, dar o sa incercam sa compensam printr-o strategie de engagement mai inteligenta”, explica acesta.

Intrebat care este dinamica mixului de sectoare din portofoliul administrat, reprezentantul Erste Asset Management Romania a raspuns: „Din pacate stagneaza. Cumva urmarim structura pietei in general si ceea ce se emite pe piata locala in special. E adevarat ca ne uitam partial si pe pietele internationale si acolo unde mandatele ne permit avem expuneri si pe pietele internationale si acolo poti sa faci o diversificare mai mare. Dar inca preponderent activele noastre sunt investite pe piata locala, evident ne si dorim sa investim cat mai mult pe piata locala. Sectorul de energie este prin natura structurii pietei unul foarte bine reprezentat iar in ceea ce priveste portofoliul de instrumente cu venit fix sectorul bancar in cadrul portofoliului de obligatiuni corporative ramane si acolo predominant pentru ca el este cel care a emis in ultima perioada fie ca e vorba de instrumente sustenabile sau green sau alte tipuri de instrumente. Pipeline-ul pentru emisiuni de o anumita lichiditate si o marime relevanta a venit cam de acolo”.

Ce tranzactii cu active verzi sunt asteptate pe piata de capital din Romania?

„In primul rand, trebuie sa trecem de impasul acesta conjunctural legat de situatia financiara si incertitudine. Nu as vrea sa fiu prea pesimist aici. Sper sa dureze cat mai putin dar exista forte structurale care probabil vor tine inflatia si dobanzile ceva mai sus decat ne-am fi dorit. Dar asta nu inseamna ca piata nu se poate debloca. E o chestiune si de mental pana la urma pentru ca, odata ce incepi sa te obisnuiesti cu ideea ca inflatia si dobanzile nu vor mai fi 2% ci poate vor fi 4% sau 5%, daca oportunitatile din economie exista si cred ca vor exista inclusiv legat de tranzitia verde la un moment dat, se vor debloca lucrurile. Poate nu va exista un Big Bang, dar va exista o deblocare graduala si sunt convins ca este nevoie de un push si dintr-o parte si din alta, si din partea emitentilor si a operatorilor de piata si din partea autoritatilor si din partea investitorilor. Aspectul pozitiv pe care il vad legat de 2023 este ca piata locala de capital a avut o evolutie foarte buna, inclusiv legat de IPO-ul Hidroelectrica a supraperformat destul de semnificativ pietele internationale si vedem deja ca urmare a acestui fapt un interes mai mare al investitorilor pentru investitii pe piata locala si atunci pe masura ce aceasta tendinta se va mentine si va creste atractia vor veni bani mai multi catre zona asta se va crea o masa critica la un moment dat pentru a impinge si mai mult activitatea pe piata de capital”., este de parere Horia Braun – Erdei.

Cum evolueaza numarul de companii cu rating ESG in portofoliile administrate?

„Daca va referiti la ratingurile Sustainalytics, noi le monitorizam, avem o evidenta a lor si da, sunt in usoara crestere. Dar nu suntem in punctul in care sa luam decizii pe baza lor pentru ca avem anumite rezerve legate de calitatea acestor ratinguri in masura in care nu sunt finantate in mod recurent si nu stim daca emitentul acestor ratinguri are un commitment (angajament – n.r.) foarte puternic pe piata locala. Chiar daca ne uitam la zona asta de ratinguri oferite prin bunavointa Bursei de Valori pentru emitenti, procesul nostru de investitii are in vedere mai degraba aspecte mai generale de sustenabilitate. Va trebui sa ne facem tema de casa si pana la urma decizia finala este legata de ratingurile interne de ESG, nu neaparat de ratingurile de la o singura agentie de rating. Mai este si aspectul legat de diferentele de metodologie intre diferite agentii de rating si corelatia scazuta intre aceste ratinguri. Este de lucru acolo.”, a mai declarat Horia Braun – Erdei, CEO Erste Asset Management Romania, la panelul Finantare din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Cristian Nacu, Senior Country Officer IFC: Speram ca legislatia privind parteneriatul public – privat sa fie promovata curand. Romania are nevoie de de finantare de 350 mld. USD, din care 300 mld. pentru infrastructura, ca sa ajunga la Net Zero in 2050

„In ultimii 5 ani, am finantat proiecte de peste 2 mld. USD in Romania ceea ce este aproape jumatate din ce am facut in ultimii 30 de ani. Si asta pentru ca nevoile Romaniei sunt foarte mari si IFC se potriveste foarte bine in indeplinirea acestor nevoi.”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation (IFC) in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„In continuare finantam foarte mult sectorul bancar, avem peste 1 mld. bonduri si imprumuturi de tip MREL si Basel 3 Tier 2 date in ultimii 2 ani si suntem probabil cel mai mare finantator de astfel de instrumente. Ele au marele avantaj ca intaresc bancile emitente in cazul unor situatii dificile pentru ca se comporta ca si equity, sunt imprumuturi dar se comporta ca si equity in caz de rezolutie. Si, al doilea aspect, este partea de utilizare a fondurilor. Ele au avantajul fantastic ca pot fi facute tematice”, a adaugat acesta.

„Noi am ajutat intotdeauna si am sprijinit bancile sa faca bonduri verzi, imprumuturi albastre, lucruri care sa ajute la decarbonizare. Mai mult decat atat bancile in constructia lor de portofolii de tipul acesta verzi, sustenabile, primesc de la noi si un ajutor de know how. Am organizat la inceputul anului niste seminarii pentru banci pentru a fi siguri ca si ele inteleg necesitatile folosirii unor bani care au fost stransi cu aceasta tema verde.”, a spus reprezentantul IFC.

IFC are in Romania cea mai puternica expunere din Europa, cu un portofoliu concentrat in zona de obligatiuni verzi si imprumuturi catre sectorul privat.

„Pana in 2050, cand Romania trebuie sa ajunga la net zero, nevoia de finantare pentru decarbonizare este de 350 mld. USD. Dealtfel, 300 din aceste 350 mld. sunt pentru acoperirea nevoii de infrastructura, deci oricum ar fi trebuit sa ii cheltuim si calculele noastre, ale grupului Bancii Mondiale estimeaza ca numai o treime, chiar un sfert pot fi acoperite de surse publice”, a punctat Cristian Nacu.

„De aia noi credem ca aducerea sectorului privat in domeniul asta, in domeniul investitiilor in infrastructura este absolut esential pentru indeplinirea targeturilor Romaniei si principala modalitate prin care se poate face asta este parteneriatul public privat”, afirma acesta.

„Pentru ca se stie ca majoritatea acestor industrii – energie, transporturi sunt proprietate de stat si atunci singura modalitate a sectorului privat de a participa la acest efort este prin parteneriate publice private.”, adauga reprezentantul IFC.

„Speram ca legislatia sa fie promovata curand, sunt niste imbunatatiri la legislatie care vor face procesul fezabil si imediat sa speram ca vor urma cateva proiecte care sa arate cum se pot face aceste parteneriate in asa fel incat sa putem promova impreuna”, a mai declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation (IFC) la panelul Trenduri din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Victoria Zinchuk, Directorul EBRD pentru Romania: Vrem sa investim mai mult capital in Romania, care este a sasea piata dupa marimea portofoliului pe care il avem in pietele in care operam. Ne intereseaza sa participam la imprumuturi sindicalizate mari, insa prioritatea este sa scalam tranzactii pe piata de capital

„Ne-am pus ambitia ca EBRD la nivel de organizatie sa ne asiguram ca cel putin 50% din toate investitiile pe care EBRD le face in tarile in care opereaza, si aici vorbim despre 12 pana la 13 mld. euro pe an, sa fie investitii verzi pana in 2025. Aici in Romania, am depasit aceste tinte. La acest moment, peste 70% din portofoliul nostru, precum si business-ul nou sunt verzi”, a declarat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Ne uitam deja inainte sa investim mai mult din capitalul nostru in Romania pentru ca este intr-adevar o piata foarte dinamica, unde putem sa vedem ca se intampla multe investitii in diferite sectoare si ne-ar placea sa fim parte a acestei povesti de succes mergand inainte. Romania este acum nr. 6 in termen de volume pe care EBRD le aloca pietelor in care opereaza. Aceasta este a sasea tara ca marime unde este mult business ceea ce inseamna ca sunt investitii”, a subliniat Victoria Zinchuk.

„Cand se intampla investitii asta inseamna ca sunt posibilitati sa gasim unghi de finantare verde sau de sustenabilitate, dar trebuie sa aveti metodologia si mindset-ul de abordare potrivita pentru a decide daca chiar vrei sa faci o investitie mai verde pentru ca in acest moment este o cerinta din partea investitorilor si sunt destul de sigura ca stiti ca oriunde mergeti acum in piata in functie de sector din ce in ce mai multi investitori pun aceste intrebari si cer companiilor in care vor sa investeasca sa fie pregatite pentru a raspunde acestor intrebari.”, adauga aceasta.

Potrivit reprezentantului EBRD, orice sector in acest moment se misca repede in aceasta directie si, daca ne uitam, la traiectoria de dezvoltare a pietei de obligatiuni verzi, institutiile financiare au fost primele la nivel global care au condus acest trend, care acum este urmat de catre companii.

„Multe provocari macroeconomice si geopolitice pe care le infruntam acum imping piata, de asemenea, si fie ca ne place sau nu noua sau altora, nu mai este intrebarea daca viitorul va fi verde sau nu. Intrebarea este cum sa ne asiguram ca orice actiune a sectorului corporatist si a investitorilor va fi relevanta. Cum sa ne asiguram ca vom stimula pe cei care iau decizii cu privire la investitiile lor sa se uite la componente mai verzi si sustenabile si ce pot face institutii precum EBRD sa ajute la dezvoltarea acestei piete.”, afirma Victoria Zinchuk.

EBRD este unul dintre cei mai mari investitori in Romania si un investitor – ancora intr-o gramada de tranzactii de pe pietele de capital sau care au unghi de sustenabilitate verde.

„In ceea ce priveste afacerile noastre, EBRD a investit pana acum peste 10 mld. Euro in economia Romaniei. Portofoliul nostru total curent este de 2,5 mld. Euro si este bine dispersat intre sectoare diferite. Suntem un investitor destul de activ in sectorul financiar in ceea ce priveste institutiile financiare, am investit in euroobligatiuni cu link de sustenabilitate si suntem foarte mandri ca am fost unul dintre investitorii – ancora in asta. Investim evident in sectorul corporatist (companii). Acesta este o bucata mare a portofoliului nostru. Infrastructura, de asemenea, unde sustinem pe larg municipalitatile din Romania si, intr-un fel sau altul. Cea mai mare parte a portofoliului nostru este investit in active verzi”, detaliaza Directorul EBRD pentru Romania, care si-a inceput mandatul local la 1 septembrie 2023.

„Cine se asteapta ca acum energia regenerabila sa aiba cea mai mare expunere, putem spune ca este cea mai dinamica, dar nu are cea mai mare expunere in portofoliul nostru. Joaca un rol foarte important in constructia noastra de pipeline, dar in termeni de portofoliu cred ca intr-un an de acum incolo, structura s-ar putea schimba cand vorbim cu privire la cat cantareste energia, si in mod particular, sectorul de energie regenerabila in portofoliul nostru total.”, afirma Victoria Zinchuk.

„Acum, portofoliul nostru este echilibrat intre expuneri pe institutii financiare, sectorul corporatist care se numeste ICA – industrie, comert si agribusiness si care acopera productie, sectorul de proprietati si turism, dar nu asa mult turism in Romania, dar in special active imobiliare, centre logsitice, procesare alimentara, retail alimentar, logistica asociata cu industria alimentara, sectorul telecom. Deci, aceasta este o bucata destul de mare in portofoliul nostru, iar infrastructura are o pondere semnificativa in portofoliul total”, explica Victoria Zinchuk structura actuala a portofoliului local.

In ceea ce priveste directiile de finantare la care se uita EBRD in Romania, institutia financiara internationala este interesata atat de a conduce sau de a participa la credite mari sindicalizate, dar mai ales de a-si dezvolta portofoliul in zona tranzactiilor de pe piata de capital, unde au avut loc mai multe emisiuni de obligatiuni verzi sau cu link de sustenabilitate in ultimii ani.

„Suntem agnostici din punct de vedere sectorial daca face sens pentru noi si daca vine din zona de impact a tranzitiei, EBRD aduce valoare si ne diferentiem poate fata de alti furnizori de capital pentru ca avem nevoie sa fim fie un investitor – ancora sau pentru ca avem nevoie sa fim investitorul care contribuie la succesul marilor imprumuturi sindicalizate”, afirma Victoria Zinchuk.

„Apetitul nostru? Vrem sa facem mai mult si suntem aici sa facem mai mult. Ne uitam inainte sa sustinem mai multe tranzactii pe piata.”, a punctat aceasta.

„Aducem produse noi pentru diferite sectoare si cred ca, din aceasta perspectiva, suntem foarte interesati sa participam la sindicalizari bancare mai mari oricand este necesar. Dar as spune daca ma intrebati despre focusul pe credite sindicalizate sau tranzactii pe pietele de capital ca prioritatea este, oricat de mult ne place sa continuam sa avem un rol instrumental in tranzactii de credie sindicalizate mari, ca am fi extrem de interesati sa scalam tranzactii pe pietele de capital. Pentru noi, strategic este extrem de important pentru ca tranzactiile de pe pietele de capital mai degraba vor merge in spatiul activelor verzi si sustenabile, sa dezvoltam pietele de capital locale si este ceva ce suntem extrem de hotarati sa sustinem si sa promovam in anii urmatori”, a subliniat directorul EBRD pentru Romania.

In ceea ce priveste un alt canal de finantare pe care EBRD merge indirect catre companii – fondurile de private equity, acestea se confrunta cu un context actual nefavorabil pentru ridicarea de noi fonduri de investitii.

„Nu cred ca ESG este de incurajat sau de blamat pentru interesul investitorilor cand vine vorba despre sectorul private equity. Piata a incetinit intr-adevar si aceasta incetinire este nu doar in Romania, nu doar in Europa, ci este un trend global acum. Ceea ce nu este surprinzator, de asemenea, este ca vedem ratele dobanzilor mergand in sus, iar investitorii se uita unde sa isi plaseze fondurile lor. Cand vorbesc despre investitori, nu ma refer la institutii financiare internationale (IFI) pentru ca acestea au un rol complet diferit de jucat, insa investitorii in general se uita la diferite clase de active si la riscul existent in cadrul acestora si apoi iau o decizie. Intr-adevar pentru industria de private equity a fost foarte dificil in ultimul an si mai mult, iar in pietele in care opereaza EBRD a fost istoric un job mult mai greu sa ridici fonduri si, in special fonduri pentru prima oara”, a explicat Victoria Zinchuk.

„Din perspectiva noastra, noi vrem sa vedem mai multe investitii care merg catre aceasta industrie. Personal, cred ca aceasta este industria care va ajuta institutiile financiare internationale (IFI) sa ne extindem finantarea catre un numar mare de companii pe care altfel nu putem sa le finantam direct pentru ca sunt mai mici si pentru ca aceste companii, indirect, prin linii de credit sau contributiile noastre ale institutiilor financiare internationale poate nu sunt finantate in acelasi fel sau in aceeasi masura. Deci, pentru noi, strategic este foarte important sa sustinem aceasta industrie, dar institutiile financiare internationale tind sa fie mai degraba selective alegand in ce fonduri investesc si cred ca EBRD si Banca Europeana de Investitii prin Fondul European de Investitii sunt cei mai mari jucatori in regiune in acest context”, a precizat reprezentantul EBRD.

„Nu as spune ca lipsa de focus ESG sau un focus extrem de puternic pe ESG face in acest moment cu adevarat diferenta intre eforturile de fundraising si succesul fundraising-ului, ci pentru ca aceasta industrie are propriile particularitati in ceea ce priveste disponibilitatea capitalului. Dar, desigur ca, joaca un rol daca fondul de investitii se uita sa investeasca in companii cu focus pe imbunatatirea unor astfel de operatiuni. Ne uitam la pasi foarte concreti. Intotdeauna este o cale pentru a imbunatati eficienta lor energetica, eficienta privind consumul de apa, structurile de guvernanta, iar fondurile de PE sunt cunoscute pentru asta. Guvernanta este una dintre pietrele lor de temelie, ei vin intr-o companie si guvernanta este unul dintre primele lucruri la care lucreaza.”, a nuantat directorul EBRD pentru Romania.

„Pe masura ce costurile de energie se extind, asta face ca toti proprietarii de companii din Europa, desi sigur asta nu mai este doar o chestiune europeana, sa se uite la costul energiei si la consumul de energie si se uita sa incorporeze panouri fotovoltaice sau sa aiba acorduri specifice cu furnizori de energie regenerabila penru a se asigura ca afacerea lor este sustenabila comercial. Si cand vorbim despre ESG, despre active verzi, este important pentru afacere sa aiba un sens comercial de ce au nevoie sa investeasca in asta. Si apoi, investitorii urmaresc acest topic in acest moment si va ramane foarte sus in agenda fiecaruia”, explica Victoria Zinchuk.

„Cred ca nu ar trebui sa conectam cele doua aspecte cu privire la dificultatile de a obtine finantare pentru ca industria de private equity nu ar face suficient sau ca ar trebui sa faca mai mult. Cred ca, de fapt, ei fac atat de mult cat s-ar astepta cineva pentru ca ei se misca alaturi de trendurile industriei care merg in aceasta directie. Dar sunt vremuri dure pentru fundraising”, a mai declarat Victoria Zinchuk, Directorul EBRD pentru Romania, la panelul Finantare din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023: „Fie ca ne place sau nu, nu mai este intrebarea: viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”. Romania are nevoie de fonduri publice si private de 350 mld. USD pana in 2050 pentru decarbonare, din care 300 mld. pentru infrastructura. Circa 1.000 de companii locale vor avea din 2025 standarde obligatorii de raportare in sustenabilitate. De ce greenwashing-ul este furt si cum poate fi combatut. Ce impact are ESG in finantarea bancara, piete de capital, industrie, energie, transport & logistica, private equity si sectorul consumer

Fiecare sector economic in acest moment se indreapta intr-un mod sau altul in directia decarbonarii, un proces care necesita o finantare uriasa si solutii de acoperire a acesteia intr-un mix de fonduri publice alocate cu bani din mediul privat, insa cu termene de implementare din ce in ce mai apropiate, potrivit concluziilor THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO la care au participat lideri de afaceri, institutii financiare internationale, bancheri, investitori, antreprenori, consultanti si reprezentanti ai unor asociatii din mai multe sectoare economice.

„Multe provocari macroeconomice si geopolitice pe care le infruntam imping piata si, fie ca ne place sau nu, nu mai este acum intrebarea: Viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”, a punctat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), in cadrul evenimentului. Intrebarea este cum sa fim siguri ca orice actiune din sectorul corporatist (companii – n.r.) sau a unui investitor va fi relevanta, adauga ea. „Cum putem sa ne asiguram ca ii stimulam pe cei care iau deciziile cu privire la programele lor de investitii sa se uite la componente verzi si sustenabile si ce pot face institutii ca EBRD pentru a ajuta dezvoltarea pietei?”, subliniaza Victoria Zinchuk, care conduce de la 1 septembrie 2023 biroul EBRD din Romania.

Potrivit acesteia, EBRD are ca tinta ca pana in 2025 minim 50% din toate investitiile pe care institutia financiara internationala le face in tarile in care opereaza sa fie investitii verzi, in contextul in care EBRD aloca un volum de investitii de 12 – 13 mld. Euro pe an.

Nevoile de dezvoltare si, implicit, de finantare ale Romaniei sunt foarte mari in acest moment in atingerea tintelor climatice.

„Pana in 2050, cand Romania trebuie sa ajunga la Net Zero, nevoia de finantare pentru decarbonizare este de 350 mld. USD. Dealtfel, 300 din aceste 350 mld. sunt pentru acoperirea nevoii de infrastructura, deci oricum ar fi trebuit sa ii cheltuim si, din calculele noastre, ale grupului Bancii Mondiale, se estimeaza ca numai o treime, chiar un sfert pot fi acoperite de surse publice”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru International Finance Corporation (IFC), un alt finantator si catalizator financiar major pentru economia locala.

„De asta, noi credem ca aducerea sectorului privat in domeniul asta, in domeniul investitiilor in infrastructura este absolut esential pentru indeplinirea targeturilor Romaniei si principala modalitate prin care se poate face asta este parteneriatul public privat”, explica acesta.

Reglementarile care vizeaza companiile pentru alinierea la atingerea tintelor climatice pe termen lung vin deja cu termene scurte de implementare.

„Avem multi dintre noi senzatia ca este un subiect de perspectiva pentru ca atat schimbarile climatice se produc cu o oarecare lentoare si reglementarile sunt mai degraba de viitor decat imediat aplicabile. Cred ca avem iluzia paguboasa ca avem timp cand in realitate suntem in criza de timp si nu facem suficient pentru a ne adapta”, sustine Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova.

„Am vorbit de reglementari. Din 2025 aproximativ 1.000 de companii, poate ceva mai mult, poate ceva mai putin, vor fi obligate sa raporteze pe niste standarde de o prescriptibilitate pentru care probabil nu vor fi pregatite nici macar acele cateva zeci de companii care emit in mod voluntar acele raportari si principala provocare va fi accesul la informatii, la date de buna calitate”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte. El adauga ca in acest moment se vad alocari corespunzatoare de atentie si resurse in acest domeniu cu predilectie in doua mari sectoare – energie si industria bancara.

Implementarea politicilor ESG de catre companii va insemna o schimbare si o adaptare la nivelul modelelor de afaceri.

„Vorbim de cateva schimbari semnificative la nivel de legislatie, care vor intra in efectivitate. O parte au intrat, o parte vor intra incepand cu anul viitor si care desi aparent par elemente de conformitate mai degraba in realitate, ele vor duce nu neaparat pe termen scurt, ci mai degraba pe termen mediu si lung catre o schimbare de modelelor de afaceri. Pentru ca intr-adevar incepand din 2024 companiile vor trebui sa adauge in rapoarte nonfinanciare o serie de elemente ce tin de KPI si indicatori de ESG, dar aceste informatii si raportari vor trebui, de asemenea, auditate. Dar ele dincolo de a fi niste simple raportari vor trebui sa aiba o substanta semnificativa pentru ca vor presupune atingerea anumitor targeturi. Acesti KPI, acest cadru de sustenabilitate pe care va trebui sa il implementeze companiile, daca nu este implementat adanc in modelele de afaceri nu va avea niciun sens.”, a punctat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank si director executiv al ROPEA.

Fenomenul de greenwashing, care a aparut odata cu procesele de aliniere la atingerea tintelor climatice, poate fi combatut prin masuri de control ale autoritatilor.

„Greenwashingul este furt. Este ca la o geanta Louis Vuitton, ti-o vopseste si ti-o da ca este originala. Greenwashing-ul este o impostura”, a punctat Marian Nastase, Presedintele Alro Slatina, producator de aluminiu de talie regionala.

„Acolo unde se declara masuri de sustenabilitate, trebuie sa exista un mecanism de verificare. In celelalte tari europene exista mecanisme de control, care sunt stabilite prin directiva si prin normative si s-au dat amenzi majore. Asta trebuie sa se intample obligatoriu si la noi pentru ca unii fac, iau din banii actionarilor, din banii bancilor, iar altii nu fac si acceseaza tot soiul de favoruri luate pe nedrept”, afirma reprezentantul Alro.
TOPICURI

 

  • Impactul ESG in energie & utilitati
  • Impactul ESG in industrie
  • Impactul ESG in transport & logistica
  • Impactul ESG in finantarea pe bursa
  • Impactul ESG in finantarea bancara
  • Impactul ESG in sectorul fondurilor de investitii (private equity)
  • Impactul ESG in finantarea prin intermediul institutiilor financiare internationale (IFI)
  • Impactul ESG in Consumer industries

 

 

Energie & Utilitati.

„Romania este un actor important si cred ca jucam un rol pivotal in tranzitia continentului la energii regenerabile. Exista si niste scheme de finantare care sunt generoase, noi insine suntem implicati in multe proiecte si vedem o descatusare de forte in zona nu doar traditionala, eolian, solar, dar si in zone inovatoare, de exemplu biocombustibili in proiecte foarte ambitioase, proiecte de hidrogen”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte.

Nevoia de investitii in sectorul de energie si utilitati pentru atingerea tintelor climatice este critica in zona de infrastructura.

„Strict pe infrastructura, avem multe oportunitati, dar avem si anumite provocari si unele dintre ele sunt din nefericire de natura culturala. In zona de dezvoltare de infrastructura, aici stim foarte clar chiar si la nivel european, s-a cam uitat de grid (retea). Am vorbit foarte mult de structura de productie, de noi forme de productie, de noi capacitati, dar am uitat de cum ajunge aceasta energie verde la consumator la finalul zilei. Si acum, daca mergeti la Bruxelles, va spun ca primul lucru, lumea este ingrijorata de necesarul de investitii n grid pentru ca poate sa fie o problema reala, daca nu se intampla lucrurile, timpul este o provocare aici pe termen scurt pentru ca, fara acces la o infrastructura dezvoltata, nu se pot atinge aceste tinte. Aceeasi provocare o are si Romania.”, subliniaza Dana Daraban, director executiv al Federatiei Asociatiilor Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE), care grupeaza marii investitori in infrastructura de energie din Romania.

Pentru alinierea retelelor de distributie de energie la tintele privind tranzitia energetica pana in 2030 este nevoie de minim o triplare a investitiilor.

„Noi daca vrem si in infrastructura de energie, trebuie sa digitalizam, trebuie sa investim cat se poate de mult in ultimele tipuri de tehnologii. Am centralizat ultimele cifre referitoare la investitiile facute de operatori in dezvoltarea retelei. Daca in ultimii 6 ani, avem 13,5 mld. RON, scenariul de baza, adica minimul pe care trebuie sa il facem pana in 2030, ar insemna o triplare a nivelului de investitie. Ca sa facem sustenabila aceasta tranzitie, cred ca o parte mai mare ar trebui sa fie din granturi pentru ca altfel totul se duce in tarifele de distributie si nu este sustenabil”, afirma Dana Daraban de la ACUE.

Alocarea de fonduri publice va scadea presiunea pe consumatorul final.

„Stim ca s-au alocat resurse foarte mari pentru sectorul energiilor regenerabile. Avem si in PNRR, si in Fondul de Modernizare, avem si in fonduri structurale, deci nu ducem lipsa de bani. Asta ne place foarte mult pentru ca ne asteptam sa scada presiunea pe consumator. Pana acum investitiile s-au facut bagand in factura consumatorului aceste asa – zise granturi. Pana la urma trebuie sa fim foarte onesti si seriosi: consumatorul final plateste toate facturile din sistem si investitii, si reparatii si transport si distributie si productie. Le plateste consumatorul final peste tot in lumea asta, nu doar in Romania, adica consumatorul final casnic si consumatorul final noncasnic pentru ca nu vorbim aici nu doar despre industrie, vorbim aici si despre IMM-uri cu alte tipuri de activitati”, afirma Marian Nastase, Presedinte Alro.

In opinia sa, in Romania s-a creat o bula speculativa, care are efecte pe mai multe planuri.

„Vedem ca in vestul Europei se semneaza contracte pe termen lung furnizare de energie verde cu sectorul regenerabil asa numitele PPA-uri. Vedem un blocaj masiv in Romania. In realitate s-a creat o bula. Fiind foarte multi bani si foarte multe resurse financiare alocate, iar aceste resurse financiare nu trebuie sa uitam, suntem cu totii de acord ca vin din fondurile Uniunii Europene. Fondurile Uniunii Europene vin din contributiile statelor membre, iar contributiile statelor membre vin de la noi. Deci cand vorbim de fonduri europene, vorbim de banii nostri”, afirma presedintele Alro.

Acesta sustine ca un MW de energie fotovoltaica, care astazi costa in jurul a 600.000 Euro, este majorat in medie cu aproape 300.000 euro care nu au nicio legatura cu proiectul, astfel ca un MW instalat de energie fotovoltaica ajunge la circa 900.000 Euro.

„Este o inflatare, este o bula speculativa. Sunt niste baieti destepti care profita de aceste lacune legislative si profita pe de alta parte de sumele uriase alocate in Romania pentru industria regenerabila ceea ce se translateaza automat in pretul energiei. Si, bineinteles, ca suntem intr-un impas. Nu se semneaza PPA-uri, nu se dezvolta proiectele. Asta are trei consecinte: Prima consecinta este ca in felul acesta intarziem foarte mult implementarea acestor proiecte. Si asta este un lucru rau pentru ca noi vrem sa semnam, dar nu la preturile astea. Riscul la final se transfera si catre banci. Bancile dau finantari sustenabile, dar nu are nimeni nicio idee cum va arata piata de energie peste 3 ani cand vor incepe proiectele astea sa functioneze sau peste 5 ani. Si s-ar putea sa vedem ca aceasta bula speculativa, care exista acum, se va sparge partial in piata bancara peste 3 – 4 ani”, afirma Marian Nastase.

„Si a treia chestiune este ca pana la urma este o alocare complet absurda a banilor din fondurile europene. Adica, de fapt, jumatate din fondurile europene se duc intr-o bula speculativa. Aici as fi foarte atent daca as fi Comisia Europeana. Pentru ca asta alimenteaza aceasta bula si banii nostri la final care trebuiau sa fie targetati si sa ajunga intr-un anumit sector si sa ne produca energie ieftina si accesibila pentru ca asta a fost mantra pe care o aud de 20 de ani. Jumatate din fondurile europene se duc in buzunarele unor baieti care nu au nicio legatura cu sectorul”, acuza reprezentantul Alro Slatina, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din Romania.

In ceea ce priveste prosumerii, presedintele Alro sustine ca Romania ar trebui sa urmeze exemplul Germaniei, unde populatia este cel mai mare producator de energie electrica.

 

 

Industrie.

Statele au pus la dispozitie scheme de sprijin de ajutor de stat uriase Next Generation EU sau Inflation Reduction Act in SUA si accesarea lor devine un diferentiator intre actorii economici.

„Companiile investesc foarte mult, populatia suporta costuri mai mari ale produselor si serviciilor ca sa finantam impreuna tranzitia aceasta care trebuie facuta intr-un ritm pe care sa ni-l putem asuma, sa ni-l putem permite si din acest efort de finantare se nasc intregi noi industrii, activitati, modele de business, se inoveaza foarte mult si uitati-va ca se reindustrializeaza Europa, intregi industrii care migrasera catre inafara Europei sau a SUA se intorc acasa. Cred ca este foarte important cu concentrare pe Romania felul in care folosim aceste fonduri publice. In SUA se atrag foarte multe fonduri in crearea de valoare locala prin toate aceste facilitati care se acorda. Noi avem va dau cateva exemple. Cea mai generoasa schema de finantare a masinilor electrice, dar masinile vin din China, nu sunt produse aici”, nuanteaza Alexandru Reff de la Deloitte.

„Cea mai mare fabrica de baterii construita antreprenorial in Europa se face la noi la Cernica si se face din bani exclusiv privati. Nu avem inca o schema, poate vom vorbi despre asta, de contracte pentru diferenta care sa impulsioneze dezvoltarea unor proiecte, in schimb finantam foarte generos o serie intreaga de scheme regenerabile care ar fi probabil sustenabile si profitabile si ca atare. Deci e foarte important sa ne orientam strategia de alocare a capitalului, inclusiv a fondurilor publice spre ceea ce este transformational si ceea ce creeaza valoare in plan local”, adauga Alexandru Reff.

O alta problema in sector este lipsa certificatelor de origine a produselor.

„Noi in momentul de fata avem produse verzi si trebuie implementata de urgenta legislatia certicatului de origine. Avem din ce in ce mai multi clienti din domeniul auto, aeronautic, dar nu numai, inclusiv din domeniul producatorilor de cabluri vor sa le dau un certificat de origine in care sa le spun:  „Domle, da-mi confirmarea ca metalul tau este verde.” Eu am metal verde, dar nu am legislatie, nu am o baza pe care sa emit certificatul de origine.”, afirma presedintele Alro.

„Toti acesti producatori de energie au nevoie de acest cadru legislativ al certificatelor de origine. Asta ne va ajuta pe noi, dar si pe ei.”, sustine Marian Nastase.

 

 

Transport & Logistica.

Piata de logistica si spatii industriale catalizeaza acum o mare parte din impactul ESG la nivelul sectorului imobiliar.

„Acolo (in logistica – n.r) cumva tot pachetul este gandit mai usor poti sa adaugi aceste panouri fotovoltaice. In sectorul office e mult mai nuantata discutia. In office, zona de ESG va merge in continuare ce facem cu stocul existent, cum facem sa il eficientizam. Vorbim foarte mult acolo de audituri ESG, tot felul de smart technologies pe care le putem folosi, senzori care lucreaza impreuna. Luam o cladire care a fost construita acum 10 – 15 ani si cum o aducem in viitor. Iar pe partea de building management system sunt niste modificari fantastice, vorbim de saving-uri de pana la 50% pe zona de gaz doar din eficientizari de genul acesta. Pe zona de retail, este un pic mai complicat. Este clar un focus si acolo, dar retail park-urile sunt acum in focus pentru zona de prosumator”, a spus Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties la firma de consultanta imobiliara CBRE Romania.

Sectorul imobiliar mobilizeaza in prezent discutii privind credite verzi si obligatiuni verzi de circa 1 mld. Euro.

„Este greu sa facem o estimare la nivel de finantare sustenabila in piata, as zice in baza estimarilor cred ca vorbim de 1 mld. Euro care este in discutii pe zona de finantare sustenabila, atat credite, cat si bonduri.”, estimeaza Mihai Patrulescu de la CBRE.

In sectorul de transport si mobilitate, miza este si mai mare in ceea ce priveste impactul ESG.

„Eu folosesc hidrogenul ca si palnie pentru a filtra toate initiativele de energie regenerabila catre marile industrii”, puncteaza Vlad Stoicescu, presedintele Asociatiei pentru Combustibili Sustenabili (ACS).

In momentul de fata, unul dintre cele mai cautate produse care va fi realizat in Romania este biometanolul, care este un amestec de hidrogen cu captura de carbon din sursa de carbon biologic.

„Linde ne-a finantat pentru o cercetare ampla la nivel de piata in Romania prin care practic alegem regiunile economice de interes specific, de implementare a conceputului de Hydrogen Valley, pentru implementarea proiectelor de Power to X pentru a produce acesti combustibili noi. Intr-adevar sunt energofagi, costisitori, dar trebuie sa ne uitam ca UE scoate bani pe banda rulanta si nu sunt banii nostri, sunt banii imprimati noi care genereaza inflatie ce-i drept, sunt bani care sunt disponibili a fi investiti in acest gen de proiecte. De ce? Pentru ca vine tona de carbon. Feriti-va de tona de carbon din cauza CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism – taxa pe carbon, care se aplica incepand cu 1 octombrie 2023 pe importul in UE de produse poluante si e un mecanism al UE parte din pachetul climatic care vizeaza reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2030 – n.r.) . Estimarile mele cel putin academice sunt ca aceasta tona de carbon de la 90,2 Euro va costa undeva la 500 Euro undeva in 3 ani. Si atunci cand avem o asemenea marota in piata, noi trebuie sa facem sa vedem cum putem sa ne cuantificam proiectele”, sustine Vlad Stoicescu de la ACS.

„Eu pot la momentul de fata sa lansez un ETF intre Linde, intre Alstom, intre Hidroelectrica pentru ca ei sa vanda 12 trenuri cu pila de combustie pe hidrogen ministerului transporturilor. Jumatate din ce am spus acum este un adevar. Se intampla, adica Linde, Alstom vor vinde 12 trenuri cu pila de combustie, inclusiv capacitate de productie a hidrogenului prin electroliza pentru sunt singurii deponenti de oferta catre Ministerul Transporturilor”, a spus reprezentantul ACS.

 

 

Finantare prin piete de capital.

Pe piata de capital, IPO-urile si emisiunile de obligatiuni sunt in acest moment marcate de contextul de piata, in care investitorii se uita la dobanzile ridicate si la climatul general influentat de mai multi factori.

„In primul rand, trebuie sa trecem de impasul acesta conjunctural legat de situatia financiara si incertitudine. Nu as vrea sa fiu prea pesimist aici. Sper sa dureze cat mai putin dar exista forte structurale care probabil vor tine inflatia si dobanzile ceva mai sus decat ne-am fi dorit. Dar asta nu inseamna ca piata nu se poate debloca. E o chestie si de mental pana la urma pentru ca odata ce incepi sa te obisnuiesti cu ideea ca inflatia si dobanzile nu vor mai fi 2% ci poate vor fi 4% sau 5%,  daca oportunitatile din economie exista si cred ca vor exista inclusiv legat de tranzitia verde la un moment dat se vor debloca lucrurile poate nu va exista un Big Bang, dar va exista o deblocare graduala si sunt convins ca este nevoie de un push si dintr-o parte si din alta, si din partea emitentilor si a operatorilor de piata si din partea autoritatilor si din partea investitorilor. Aspectul pozitiv pe care il vad legat de 2023 este ca piata locala de capital a avut o evolutie foarte buna, inclusiv legat de IPO-ul Hidroelectrica a supraperformat destul de semnificativ pietele internationale si vedem deja ca urmare a acestui fapt un interes mai mare al investitorilor pentru investitii pe piata locala si atunci pe masura ce aceasta tendinta se va mentine si va creste atractia vor veni bani mai multi catre zona asta se va crea o masa critica la un moment dat pentru a impinge si mai mult activitatea pe piata de capital”,  a spus Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, lider al pietei locale de asset management.

Activele verzi au fost in acest an motorul unor tranzactii semnificative pe bursa de la Bucuresti, daca avem in vedere IPO-ul producatorului de energie verde Hidroelectrica si emisiunile cu obligatiuni derulate de catre banci.

„Recent, am ridicat o noua runda de finantare prin emisiunea noastra inaugurala de eurobonduri in format sustenabil, care s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor. Vorbim aici de investitori institutionali straini, dar si locali, iar institutiile financiare internationale EBRD si IFC au jucat un rol de investitor – ancora. La acest succes a contat si modelul nostru de afaceri responsabil, caracterizat de o situatie financiara solida, dar si strategia de sustenabilitate, istoricul de performanta demonstrat si obiectivele pe care ni le-am asumat in acest sens. In legatura cu programul, avem un program – cadru sub care emitem aceste obligatiuni. Pana acum am avut o cadenta de aproximativ 300 – 350 mil Euro pe an. Toate au fost in format verde sau sustenabil. Iar uitandu-ne in viitor, planul este sa ramanem un emitent recurent pe piata, dimensiunea finantarilor o sa depinda evident de evolutia bilantului nostru si a pipeline-ului de credite verzi pe care il vedem ca potential. Si aici cum spuneam si la inceput, potentialul il vedem ca fiind unul mare”, a declarat Romulus Mircea, Head of Tresury Raiffeisen Bank Romania.

De cealalta parte, managerii de asset management, una dintre cele mai importante categorii de investitori institutionali locali si cumparatori locali de titluri, raman ghidati de lichiditate oferita de astfel de instrumente.

„In zona de obligatiuni verzi, as spune ca ponderea in general nu este mare la nivel de total portofoliu dar asta este legat mai mult de structura generala a portofoliului, unde preferam in continuare datorita profilului fondurilor mutuale, preferam investitii foarte lichide si titlurile de stat raman cele mai lichide instrumente. In cadrul portofoliului de obligatiuni corporative, ponderea este in crestere, adica practic am participat la cele mai importante emisiuni de green bonds sau sustainability link bonds de pe piata. Ne uitam foarte atent la aceste oportunitati si aproape 80% din ce am cumparat in ultima perioada fie a fost un green bond, fie a fost un sustainability linked bond. Deci avem clar o atentie sporita spre active care au componenta de sustenabilitate”, puncteaza Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management.

Ca perspectiva, sunt asteptate pe bursa de la Bucuresti noi tranzactii de obligatiuni cu componenta sustenabila.

„Sunt convins ca pipeline-ul de green financing se va intensifica si trebuie sa fim pregatiti atunci. Sunt si chestiuni de sector. Este clar pentru toata lumea ca sectorul de real estate ar fi un mare beneficiar si un mare generator de proiecte verzi si aici poate trebuie sa reglementam acele REIT-uri. Sunt foarte multi bani green care vin prin astfel de instrumente sa le avem reglementate in viitorul apropiat. Daca ne uitam la sectorul energetic, care este foarte bine reprezentat pe bursa – Nuclearelectrica, Romgaz, toate fac si vor trebui sa faca investitii in zona asta ori verde ori de tranzitie – gazul este considerat activ de tranzitie. Neptun Deep este un proiect care trebuie finantat, Nuclearelectrica cu reactoarele, tot sectorul energetic are CAPEX care se duce in zona asta. Nu cred ca se duce vreo investitie in alta zona decat cea tranzitorie sau green. Si ne asteptam ca o parte din  aceste finantari sa se intample prin piata de capital.”, a spus Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

„O sa fie pipeline, sunt convins de acest lucru. In plus, o sa vedem din ce in ce mai multe municipalitati care o sa vina prin bursa sa-si finanteze proiectele verzi. Avem Resita, nu stiu Clujul a anuntat acum daca are vreo componenta de green, dar ar trebui sa aiba. Mi-e greu sa vad de acum incolo investitii care sa nu fie in zona asta”, a adaugat Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti.

 

 

Finantare bancara.

Impactul ESG in sectorul bancar se simte in portofoliile bancilor, unde cererea de finantari sustenabile este in crestere.

Raiffeisen Bank Romania avea alocate pana la finele anului trecut 500 mil. Euro, din care aproximativ 60% – 65% catre credite verzi, iar aici in ultimii ani focusul a fost mai degraba in zona cladirilor verzi, cu focus atat catre credite ipotecare verzi.

„Noi astazi avem un proces de originare unul din doua credite ipotecare pe care le originam sunt verzi, dar si in zona de project finance, corporate avem proiecte verzi, finantam parcuri logistice, centre comerciale. Suntem in ambele zone prezenti. De asemenea, vedem in ultima perioada o zona mai dinamica pe partea de transport verde, energie regenerabila atat in scop de reducere a consumului propriu de energie partea de prosumator, eficienta energetica si agricultura sustenabila. Ne asteptam in urmatorii ani sa vedem cumva o pondere mai mare din resurse alocate catre ultimele sectoare pe care le-am mentionat aici”, afirma Romulus Mircea de la Raiffeisen Bank Romania, una dintre bancile mari de pe piata locala.

„In Patria Bank, inca suntem in proces intern de definire a strategiei in zona aceasta de sustenabilitate, dar am vazut in ultimii 2 ani un trend important in ceea ce priveste aceste finantari. De exemplu, daca in 2022 finantarile verzi acopereau 2% din volumul nou de credite, anul acesta pana la septembrie, deja 11% din volumele de credite sunt finantari de tip verde in special catre clienti din zona de energie eficienta si energie regenerabila, proiecte de tip solar, eolian, biogaz. De asemenea, lucram pentru ca si prin produsele adresate clientilor din retail putem incuraja o constientizare pana la urma schimbari in piata care se vor intampla pe termen lung.”, a declarat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank.

Finantarile bancare sustenabile sunt o ruta alternativa la emisiunile de obligatuni sustenabile pentru companiile care au nevoie de finantare.

„Cumva creditul fiind un tip de finantare alternativ la bonduri, noi, in ultimii 2 ani, aproape mereu am avut cel putin un proiect activ, respectiv un proiect – doua in pipeline care sa includa componenta de finantare sustenabila. Cel mai mare astfel de credit in acest an a fost finantarea oferita de Erste si Raiffeisen catre NEPI de 200 mil. Euro”, afirma Stefi Ionescu, Senior Associate in cadrul practicii de Banking & Finance al firmei globale de avocatura Dentons.

Potrivit acesteia, CNSM (Comitetul National de Supraveghere Macroprudentiala – n.r.) a atras atentia ca pana la 50% din portofoliile bancilor sunt expuse unor sectoare ca afectate de schimbarile climatice.

„Acum cativa ani stiu ca 3% din portofolii erau considerate verzi, am auzit azi procentul de 10%, insa, adresandu-ne cumva CEE noi fiind si avocati de drept englez,  vedem tranzactiile acestea cross-border in regiune. Vedem angajamente ale bancilor de Net Zero pana in 2050. Asta inseamna ca deja in 2030 portofoliile bancilor trebuie sa arate diferit. Creditele se acorda pe 3 – 5 – 7 ani, iar asta inseamna ca in urmatorii ani trebuie sa vedem deja credite care ne vor spune cum vor arata portofoliile bancilor in 2030 si observam ca bancile isi dezvolta criterii de rating intern pentru a putea sa faca aceste evaluari. Vedem presiune pe actorii si din mediul bancar pentru a obtine si a genera proiecte de finantari care sa aiba aceste componente de ESG”, a mai spus avocatul Dentons.

 

Private equity.

Fondurile de investiii urmaresc implementarea politicilor ESG in portofoliile de companii, avand in vedere ca vin bani in fondurile de private equity de la institutii cu focus pe ESG.

„As vrea sa aduc atentia la S si G din ESG pentru ca din punctul meu de vedere guvernanta este foarte importanta pentru E si S, pentru ca sa ai KPI si sa ii urmaresti cum trebuie iti trebuie o foarte buna guvernanta altfel mergi in green washing”, semnaleaza Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator al managerului de private equity Morphosis Capital.

Daca pana acum ESG a fost folosit mai mult pentru CSR va fi foarte greu sa se mentina acelasi trend in viitor.

„La nivel de companii de portofoliu, concret ce am reusit sa facem este, o data, sa ne focusam politicile de investitii si chestionarele ESG de due diligence spre investitii sustenabile, sa implementam politici de whistleblowing, de anticoruptie si am reusit sa facem un diagnostic al amprentei de carbon la nivelul companiilor de portofoliu si cu recomandari pe care am inceput deja sa le implementam”, adauga Simona Gemeneanu.

Managerul de capital privat spune ca au fost stabiliti pasi pentru stabilirea KPI avand in vedere ca 3 companii din portofoliu au peste 250 de angajati si probabil vor urma sa indeplineasca si alte criterii, avand in vedere ca primul an de raportare pentru companiile nelistate este 2026 pentru situatiile anuale din 2025.

 

 

Finantare prin intermendiul institutiilor financiare internationale (IFI).

EBRD a investit pana acum peste 10 mld. Euro in economia Romaniei si dispunde de un portofoliu actual local de 2,5 mld. Euro.

„La acest moment, peste 70% din portofoliul nostru, precum si business-ul nou este verde. Portofoliul este echilbrat si cine se asteapta ca energia regenerabila sa aiba cea mai mare expunere, putem spune ca este cea mai dinamica, dar nu cea mai mare in portofoliu. Joaca un rol foarte important in constructia noastra de pipeline-ului in portofoliul nostru si cred ca intr-un an de acum incolo structura de portofoliu s-ar putea schimba cand vorbim despre cat cantareste energia, in mod particular ebergia regenerabila in  portofoliul nostru total”, a precizat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania al EBRD.

Portofoliul din Romania este impartit intre expuneri pe sectorul financiar, sectorul ICA – industrie, comert si agribusiness care acopera productie, sectorul de proprietati, centre logistice, productie alimentara si procesare, sectorul telecom, in timp ce infrastructura are o pondere semnificativa in portofoliu.

„Ne uitam sa investim mai mult din capitalul nostru in Romania pentru ca este o piata foarte dinamica unde vedem ca au loc multe investitii in diferite sectoare si ne-ar placea sa fim parte a acestei povesti de succes mai departe. Romania este a sasea piata EBRD din punct de vedere al marimii portofoliului dintre pietele in care opereaza institutia financiara.

EBRD este agnostic din punct de vedere sectorial si este interesata sa joace rol de investitor – ancora in tranzactii sau sa faca parte din imprumuturi mari sindicalizate adresate pietei locale, fie in rol de coordonare, fie de participant in sindicatul de banci.

„As spune daca intrebati daca focusul ar trebui sa fie credite sindicalizate sau tranzactii pe piata de capital as pune ca prioritatea este oricat de mult ne place sa avem un rol instrumental in tranzactii mari de sindicalizare ca suntem extrem de interesati sa scalam tranzactii pe piata de capital. Pentru noi, strategic sunt foarte importante tranzactiile de e piata de capital pentru ca mai degraba vor merge in spatiul de active verzi si sustenabile, iar dezvoltarea pietei de capital locale este ceva ce suntem foarte pregatiti sa sustinem si sa promovam in anii urmatori”, a subliniat Victoria Zinchuk din partea EBRD.

IFC, un alt investitor – ancora in piata de capital si in finantarea adresata sectorului privat din Romania, este de asemenea pregatit sa participe la viitoare tranzactii de finantare verde.

„In ultimii 5 ani, am finantat proiecte de peste 2 mld. USD in Romania ceea ce este aproape jumatate din ce am facut in ultimii 30 de ani. Si asta pentru ca nevoile Romaniei sunt foarte mari si IFC se potriveste foarte bine in indeplinirea acestor nevoi. In continuare finantam foarte mult sectorul bancar, avem  peste 1 mld. bonduri si imprumuturi de tip MREL si Basel 3 Tier 2 date in ultimii 2 ani”, a spus Cristian Nacu de la IFC.

 

 

Consumer.

Retail.

„Exista o guvernanta a companiilor si o alta, sa zicem publica, a autoritatilor publice. Vedem decizii, hotarari, legi, care cumva par sa nu tina seama de aceste aspecte ESG. Par sa fie cumva paralele”, afirma George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

„Faptul ca nu este inca un stakeholder care sa vorbeasca si in numele unei industrii intr-un anumit moment, cred ca este un aspect care ar trebui cumva reevaluat si, din acest punct de vedere, ar da si mai multa consistenta si substanta asociatiilor care de multe ori sunt vazute ca fiind limitate la o situatie de criza unde trebuie sa salvam punctual un anumit moment dificil”, adauga George Badescu din partea asociatiei care reprezinta marile retele de retail din Romania.

Industrie alimentara.

„Am incetinit un pic partea de panouri fotovoltaice. Am reusit insa sa ne innoim parcul auto printr-un parteneriat strategic cu cei de la Autonom. Si acum suntem in plin proces de discutare a ofertelor si speram concretizarea cat mai rapida pe partea aceasta de instalare a panourilor fotovoltaice in contextul in care vom adresa energie verde pentru ambele facilitati de productie. Nu doar energie verde avem in focus, ci si partea de eficientizare a consumului de apa, o modernizare a sistemului de ventilare a aerului din cele doua fabrici. Ne uitam catre optimizarea consumurilor de energie si gaz”, a declarat Oana Gresoiu, Group Chief People, Culture and Sustainability Officer la producatorul din industria alimentara Verdino Green Foods, companie fondata de catre antreprenorul Raul Ciurtin si in care a investit fondul de investitii BlackPeak Capital.

Servicii medicale private.

„Sincer, nu m-am intalnit destul de des in serviciile medicale de acest domeniu, mai degraba, reglementat legislativ. Noi in schimb la Medima ne-am intalnit si am reglementat cumva in intern datorita presiunii dinafara si anume mai degraba a presiunilor care vin din zona fondurilor de investitii. Medima are doua fonduri de investitii cu bani de afara care au investit intr-o companie cu capital romanesc, fondata aici si ambele aceste doua fonduri de investitii au programe de ESG si trebuie sa raporteze la randul lor pentru ca banii care vin din aceste institutii internationale trebuie sa urmareasca si aceasta zona de responsabilitate. Medima are de intocmit anual pe aceasta baza rapoarte de sustenabilitate catre mai multe institutii financiare.”, a declarat Vlad Ardeleanu, CEO al Medima Health, companie aflata in portofoliul fondurilor de investitii Integral Venture Partners si Morphosis Capital.

„Cred ca serviciile medicale urmeaza acest trend care a fost mai pregnant in zona retelelor de comert sau chiar in zona retailului food.”, a adaugat Vlad Ardeleanu de la Medima Health.

Fintech.

„In wealth management,impactul ESG este impartit in 2 categorii mari – zona de credit la care toata lumea crede ca nu are legatura cu wealth management-ul (…) si zona de asset management unde iti administrezi banii pentru ca ai un surplus si vrei sa faci ceva cu ei. In fiecare componenta lucrurile sunt cumva diferite”, a declarat Andrei Perianu, Cofondator si COO la platforma de servicii financiare Bankata.

„In zona de asset management, consumatorul final el nu intelege neaparat beneficiul unui fond ESG sau nu la magnitudinea pe care cei din zona de fonduri o imping catre consumatorul final, iar asta inseamna ca vorbim de ESG pana la randament (…) In zona cealalta, de credit, oamenii sunt foarte doritori sa faca mai multe, dar problema este ca orice e finantat acum este sub presiune. Si o casa verde, pe care toata lumea si-o doreste in Romania, e sub presiune pentru ca nu poti sa ti-o iei, dobanzile sunt mai mari ca acum doi ani”. spune Andrei Perianu de la Bankata, care adauga ca situatia este intalnita si la achizitiile de panouri fotovoltaice si masini electrice.

 

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

 

Sursa: Erste Asset Management.

First View to THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023. Horia Braun-Erdei, CEO Erste Asset Management Romania: In Romania, particularly, we think that Governance (the G in ESG) is a key topic for both investors and broader stakeholders

„For Erste Asset Management, ESG is becoming more integrated in the investment process and in our product offering. We have recently launched discretionary portfolio solutions that are compliant with the Art.VIII of the SFDR, i.e. their strategies are considering ESG factors in the investment decision making process. We firmly believe that ESG is not a fading investment theme, but it is a mean to align investment financing with broader society’s goals and long-term interests.”, said Horia Braun-Erdei, General Manager and President of the Board of Directors of Erste Asset Management Romania.

„In Romania, particularly, we think that Governance (the G in ESG) is a key topic for both investors and broader stakeholders. Romanian issuers have ample room for improvement in terms of alignment and accountability of management structures and the observation of broader governance principles. Current gaps in the pursuit of governance, along with environmental and social goals, are likely to become subject of institutional investors’ engagement actions as sustainability requirements become an ever increasing part of client mandates and retail client conversations.”, he added.

Horia Braun-Erdei, CEO Erste Asset Management Romania, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 in the Financing panel.

On October 26, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting an OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain.

The final agenda of this event will be as follows:

08.30 – 09.00 (EEST/GMT+2) Registration & Networking

09.00 – 09.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founding Editor of MIRSANU.RO transaction journal

09.05 – 10.00 Trends

10.00 – 10.30 One-to-One about Industry & Energy with Marian Nastase, Chairman Alro

10.30 – 11.20 Transport, Mobility & Logistic

11.20 – 11.50 Coffee break

11.50 – 12.50 Financing

12.50 – 13.50 ESG in Consumer industries

13.50 – 14.00 Final notes

14.00 – 15.00 Lunch & Networking

The event’s partners are Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania and Dentons. Hydration partner for this event is La Fantana.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

tsc 2023 main

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023: Ce schimbari produc politicile de sustenabilitate asupra finantarii companiilor si sectoarelor majore din economie, cum pot fi atrase investitii si ce potential de crestere este pentru afaceri sub spectrul ESG

 

Lideri de afaceri, finantatori, antreprenori, investitori, consultanti si avocati de afaceri vor dezbate pe 26 octombrie la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 ce impact au politicile de sustenabilitate asupra marilor sectoare economice si ce schimbari sunt asteptate in modelele de afaceri si de finantare ale companiilor in era ESG.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 octombrie THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022,  eveniment cu prezenta fizica a carui tema este Investments. Growth. ESG.

Astazi, rapoartele de sustenabilitate au devenit déjà al doilea reper de raportare periodica dupa rapoartele financiare ale companiilor. Investitorii arata nu doar ca urmaresc politicile de sustenabilitate ale corporatiilor, ci masoara si isi dimensioneaza investitiile in raport cu obiectivele si rezultatele politicilor ESG.

Finantarile verzi, obligatiunile verzi, tranzactiile de finantare cu obiective de sustenabilitate au cuprins sectoare variate din economie. IPO-ul Hidroelectrica, cea mai mare listare din istoria pietei de capital din Romania, a fost incheiat cu succes intr-o peisaj mut de IPO in Europa, intrand in gratiile investitorilor tocmai cu o poveste de producator de energie verde profitabil si generos cu actionarii sai. Potentialul de energie solara al Romaniei a atras o gama larga de jucatori din Europa si nu numai, precum si fonduri globale de infrastructura.

Productia de energie, de auto, centrele de productie industriala, dezvoltarea de proiecte imobiliare, capitalul bancar, retelele de comert, tranzactiile de obligatiuni de pe bursa, antreprenorii si investitorii din tot mai multe sectoare economice cauta sa se imprieteneasca cu capitalul “verde”.

Cum se produce schimbarea sustenabila in sectorul industrial? Cati bani a atras sectorul productiei de energie verde? Cum se aloca banii in portofoliile investitorilor financiari interesati de efectele politicilor ESG? Cum evolueaza pe bursa tranzactiile generate de active verzi sau cu obiective de sustenabilitate? In ce fel de afaceri este concentrata finantarea verde acordata de catre bancheri? Cum este modelata piata imobiliara sub efectul finantarii verzi si a politicilor ESG? Cum obtii cresterea asteptata de actionari si investitori sub cupola ESG?

 

Cautam raspunsuri de la companii, asociatii de afaceri, investitori, bancheri, fonduri de investitii, antreprenori, consultanti si avocati de afaceri pentru a vedea cum companiile si-au adaptat modelele operationale si de finantare la cerintele ESG.

 

AGENDA actualizata a evenimentului este  urmatoarea:

08.30 – 09.00 Inregistrare si networking

09.00 – 09.05 Introducere si mesaj de bun venit din partea organizatorului

09.05 – 10.00 Panel Tendinte

10.00 – 10.30 One to One despre Industrie & Energie cu Marian Nastase, Presedintele Alro

10.30 – 11.20 Panel Transport, Mobilitate & Logistica

11.20 – 11.50 Pauza de cafea

11.50 – 12.50 Panel Finantare

12.50 – 13.50 Panel ESG in Consumer industries

13.50 – 14.00 Concluzii

14.00 – 15.00 Pranz & networking

 

Pana acum, ne-au confirmat participarea la eveniment urmatorii vorbitori:

 

  • VICTORIA ZINCHUK, Director for Romania, European Bank for Reconstruction and Development (EBRD)
  • MARIAN NASTASE, Chairman ALRO
  • ADRIAN TANASE, CEO Bucharest Stock Exchange (BSE)
  • ALEXANDRU REFF, Country Managing Partner, DELOITTE Romania & Moldova
  • CRISTIAN NACU,  Senior Country Officer of International Finance Corporation (IFC)
  • HORIA BRAUN – ERDEI, General Manager and President of the Board of Directors of ERSTE ASSET MANAGEMENT Romania
  • SIMONA GEMENEANU, Partner & Co-Founder MORPHOSIS CAPITAL
  • ROMULUS MIRCEA, Head of Treasury RAIFFEISEN BANK Romania
  • DANIELA ILIESCU, Member of the board PATRIA BANK & Executive Director ROPEA
  • GEORGE BADESCU, Executive Director  Association of Large Retail Chains in Romania (AMRCR)
  • ANDREI PERIANU, Co-founder & COO Bankata.ro
  • MIHAI PATRULESCU, Head of Investment Properties CBRE Romania
  • STEFI IONESCU, Senior Associate DENTONS
  • OANA GRESOIU, Group Chief People, Culture and Sustainability Officer VERDINO GREEN FOODS
  • VLAD ARDELEANU, CEO Media Health
  • VLAD STOICESCU, President Sustainable Fuel Association (ACS)
  • DANA DARABAN, Executive Director of the Federation of Associations of Energy Utility Companies (ACUE)

 

 

 

Dezbaterile din cadrul evenimentului se vor concentra asupra următoarelor topicuri: 

  • Cati bani au plasat investitorii in active verzi
  • Ce domenii atrag cele mai multe finantari sustenabile
  • Ce impact are ESG asupra pietei de energie si asupra viitorului investitiilor din acest sector
  • Cum au evoluat portofoliile investitorilor sub efectul politicilor ESG
  • Ce masuri aplica liderii de afaceri pentru a obtine cresterea asteptata de catre actionari si investitori in epoca ESG
  • Ce efecte resimt afacerile cu rating ESG
  • Cum atragi investitorii de pe bursa in tranzactiile cu active verzi si cu obligatiuni sustenabile
  • Ce schimbari au adus pe piata imobiliara politicile de sustenabilitate
  • Ce investitii fac companiile in sustenabilitatea propriilor afaceri
  • Dilemele tendintei de “inverzire”: Greenwishing, greenwashing sau greenhushing

 

Locatie eveniment:

Arizona & Colorado, Sheraton Bucharest Hotel

 

Partenerii acestui eveniment sunt:

  • EVENT PARTNERS: ALRO, ERSTE ASSET MANAGEMENT ROMANIA, RAIFFEISEN BANK ROMANIA, DENTONS.
  • HYDRATING PARTNER: LA FANTANA.

 

Participarea la eveniment se face pe baza de invitatie sau taxa de acces de 500 RON (100 Euro). Cei interesați să participe sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Pentru MASS MEDIA FREE PASS, va invitam sa ne contactati la office@mirsanu.ro

 

Despre MIRSANU.RO

MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M & A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adresează executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor și finanțatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informațiile care vizează activitatea comunității de profesioniști de pe piața de fuziuni și achiziții (M&A), a tranzacțiilor în ansamblul lor, comunitate formată din administratori de fonduri de investiții, avocați, bancheri de investiții, bancheri, consultanți de strategie, auditori, respectiv alți furnizori de servicii profesionale dedicate tranzacțiilor.

raiff romulus mircea main

Romulus Mircea, Head of Treasury Raiffeisen Bank Romania, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023

Romulus Mircea, CFA, PRM – Head of Treasury Raiffeisen Bank Romania, is one of the speakers of of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, an event organized by MIRSANU.RO transaction journal and dedicated to changes and challenges generated by sustainability in business models and financing models of the companies.

With 18 years of experience in investment management, part of Treasury responsibility is to coordinate the funding activity of the bank. His education is in MSc Financial Mathematics (Doctoral School of Finance and Banking, Bucharest University of Economic Studies), Advanced studies on financial markets instruments (London School of Economics), Climate finance studies (Frankfurt School of Management) and Management and leadership (INSEAD).

On October 26, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting an OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain.

The agenda of this event will be as follows:

08.30 – 09.00 (EEST/GMT+2) Registration & Networking

09.00 – 09.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founding Editor of transaction journal MIRSANU.RO

09.05 – 09.50 Trends

09.50 – 10.35 Industry & Energy

10.35 – 11.20 Transport, Mobility & Logistic

11.20 – 11.50 Coffee break

11.50 – 12.35 Financing

12.35 – 13.20 FMCG

13.20 – 14.05 Retail & Services

14.05 – 14.10 Final notes

14.10 – 15.00 Lunch & Networking

The event’s partners are Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania and Dentons. Hydration partner for this event is La Fantana.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

deloitte main

Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte Romania & Moldova, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023

Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte Romania & Moldova, is one of the speakers of of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, an event organized by MIRSANU.RO transaction journal and dedicated to changes and challenges generated by sustainability in business models and financing models of the companies.

Alexandru Reff is the Country Managing Partner of Deloitte Romania and Moldova since 2017. Founder of Reff & Associates | Deloitte Legal, one of the largest law firms in the country, he is a recognized expert in M&A and real estate, having been involved in several of the largest transactions in the Romanian market. He started his career in Deloitte as an intern 25 years ago and grew through the ranks to become a partner in 2008 and then to take over the highest position in the firm. Over the years, he worked in Tax and then in Legal, both the Bucharest and the Paris offices and has had several local and regional leadership roles, including the coordination of the Tax & Legal practice in Romania between 2009 and 2013. 

On October 26, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting an OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain.

The agenda of this event will be as follows:

08.30 – 09.00 (EEST/GMT+2) Registration & Networking

09.00 – 09.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founding Editor of transaction journal MIRSANU.RO

09.05 – 09.50 Trends

09.50 – 10.35 Industry & Energy

10.35 – 11.20 Trasport, Mobility & Logistic

11.20 – 11.50 Coffee break

11.50 – 12.35 Financing

12.35 – 13.20 FMCG

13.20 – 14.05 Retail & Services

14.05 – 14.10 Final notes

14.10 – 15.00 Lunch & Networking

The event’s partners are Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania and Dentons. Hydration partner for this event is La Fantana.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Source: EBRD.

Victoria Zinchuk, Director for Romania EBRD, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023

Victoria Zinchuk, Director for Romania, EBRD, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, an event organized by MIRSANU.RO transaction journal and dedicated to changes and challenges generated by sustainability in business models and financing models of the companies.

Ms. Zinchuk has over 27 years of professional experience, of which nearly 10 years in management and leadership roles within EBRD. She has strong track record in originating, structuring and implementation of investment transactions across various sectors in EBRD region. Victoria also has extensive and successful hands-on experience in leading policy dialogue, developing and implementing sector and country strategies as well as representing EBRD with government authorities, business counterparts and the media. 

Prior to being appointed as Director for Romania on 1st September 2023, Victoria was the Regional Director for Central Europe covering Croatia, Slovenia, Hungary, Czech Republic, and Slovak Republic. 

On October 26, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting an OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain.

The agenda of this event will be as follows:

08.30 – 09.00 (EEST/GMT+2) Registration & Networking

09.00 – 09.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founding Editor of transaction journal MIRSANU.RO

09.05 – 09.50 Trends

09.50 – 10.35 Industry & Energy

10.35 – 11.20 Trasport, Mobility & Logistic

11.20 – 11.50 Coffee break

11.50 – 12.35 Financing

12.35 – 13.20 FMCG

13.20 – 14.05 Retail & Services

14.05 – 14.10 Final notes

14.10 – 15.00 Lunch & Networking

The event’s partners are Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania and Dentons.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

alro nastase main

Marian Nastase, Chairman Alro, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023

Marian Nastase, Chairman Alro, is one of the speakers of of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, an event organized by MIRSANU.RO transaction journal and dedicated to changes and challenges generated by sustainability in business models and financing models of the companies.

He is Chairman and non-executive member of the Board of Directors reappointed in April 2019 (since November 2002). Marian Nastase is also Chairman of the Remuneration & Nominations Committee appointed in August 2019.

He graduated from the Academy of Economic Studies in Bucharest where he majored in foreign trade. Mr. Nastase has extensive experience in financial consulting and auditing. He has worked at Deloitte & Touche in Romania, amongst other accountancy firms.

In 2002, Marian Nastase joined ALRO as the Executive Director in charge of all financial affairs of the Company. He was subsequently appointed as Vimetco Country Manager Romania and his current mandate covers all Vimetco Group operations in aluminium, natural gas and electric power in the country.

On October 26, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting an OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain.

The agenda of this event will be as follows:

08.30 – 09.00 (EEST/GMT+2) Registration & Networking

09.00 – 09.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founding Editor of transaction journal MIRSANU.RO

09.05 – 09.50 Trends

09.50 – 10.35 Industry & Energy

10.35 – 11.20 Trasport, Mobility & Logistic

11.20 – 11.50 Coffee break

11.50 – 12.35 Finance

12.35 – 13.20 FMCG

13.20 – 14.05 Retail & Services

14.05 – 14.10 Final notes

14.10 – 15.00 Lunch & Networking

The event’s partners are Alro, Erste Asset Management Romania and Raiffeisen Bank Romania.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

tanase main

Adrian Tanase, CEO Bucharest Stock Exchange, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023

Adrian Tanase, CEO of the Bucharest Stock Exchange, is one of the speakers of of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, an event organized by MIRSANU.RO transaction journal and dedicated to changes and challenges generated by sustainability in business models and financing models of the companies.

Adrian Tanase was appointed CEO of the Bucharest Stock Exchange in January 2018.

As of November 2019, Mr. Tanase is Chairman of CCP.RO Bucharest, the company that will provide the central counter party services on the Romanian capital and energy market.

As well, between 2018 and 2021  he was member of the Board of Central Securities Depositary. With a CFA Institute title, Mr. Tanase entire experience is in the financial industry. 

Prior to joining Bucharest Stock Exchange, Adrian Tanase was part of the ING Group team in Romania for 12 years. He joined the ING team in 2006 as Equity Portfolio Manager for ING Insurance, later in 2008 he was appointed Equity Portfolio Manager in ING Asset Management, and after three years Mr. Tanase was promoted to CEO of ING Asset Management.

In 2013, Mr. Tanase was appointed Chief Investment Officer in NN Pensions, the largest Pilar II Private Pension Manager in the Romanian Market, till 2018, when he joined Bucharest Stock Exchange team. Mr. Tanase started his career in 1998, as financial analyst.

On October 26, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting an OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain.

The agenda of this event will be as follows:

08.30 – 09.00 (EEST/GMT+2) Registration & Networking

09.00 – 09.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founding Editor of transaction journal MIRSANU.RO

09.05 – 09.50 Trends

09.50 – 10.35 Industry & Energy

10.35 – 11.20 Trasport, Mobility & Logistic

11.20 – 11.50 Coffee break

11.50 – 12.35 Finance

12.35 – 13.20 FMCG

13.20 – 14.05 Retail & Services

14.05 – 14.10 Final notes

14.10 – 15.00 Lunch & Networking

The event’s partners are Erste Asset Management Romania and Alro.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Sursa: Morphosis Capital.

Simona Gemeneanu, Partner and Co-Founder Morphosis Capital, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023

Simona Gemeneanu, Partner and Co-Founder Morphosis Capital, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, an event organized by the transaction journal MIRSANU.RO and dedicated to changes and challenges generated by sustainability in business models and financing models of the companies.

Her role in the team is strategy, origination and ESG partner of Morphosis Capital, a growth fund focused on SMEs in Romania with 6 investments in sectors such as healthcare, fitness, industrial doors and technology.

Simona has over 20 years of experience in Private Equity, Finance, Strategy and M&A roles in Bucharest, Paris and London. Having worked over 10 years in London in Corporate Development roles and for the past 5 years in Morphosis Capital growth fund, Simona brings to the table significant experience in strategy, executing deals, valuing companies within information services, healthcare and technology business models, and origination, as well as full cycle PE experience.

On October 26, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting an OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain.

The agenda of this event will be as follows:

08.30 – 09.00 (EEST/GMT+2) Registration & Networking

09.00 – 09.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founding Editor of transaction journal MIRSANU.RO

09.05 – 09.50 Trends

09.50 – 10.35 Industry & Energy

10.35 – 11.20 Trasport, Mobility & Logistic

11.20 – 11.50 Coffee break

11.50 – 12.35 Finance

12.35 – 13.20 FMCG

13.20 – 14.05 Retail & Services

14.05 – 14.10 Final notes

14.10 – 15.00 Lunch & Networking

 

The event’s partners are Erste Asset Management Romania and Alro.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

 

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Credit foto: MIRSANU.RO

Mihai Patrulescu, Head Investment Properties at CBRE Romania, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023

Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties at CBRE Romania, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023.

With a strong financial background, Mihai Patrulescu brings a different approach, having experience in complex projects, financial analysis, and project management for large real estate portfolio deals. During his career, Mihai held key positions as a Senior Investment Associate and Head of Strategic Analysis in the real estate industry and was involved in complex portfolio transactions. Since 2021, he has led the Investment Properties department in CBRE Romania, being highly connected to the global Capital Markets network and knowledge of CBRE.

On October 26, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting an OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain.

 

The agenda of this event will be as follows:

08.30 – 09.00 (EEST/GMT+2) Registration & Networking

09.00 – 09.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founding Editor of MIRSANU.RO transaction journal

09.05 – 09.50 Trends

09.50 – 10.35 Industry & Energy

10.35 – 11.20 Trasport, Mobility & Logistic

11.20 – 11.50 Coffee break

11.50 – 12.35 Finance

12.35 – 13.20 FMCG

13.20 – 14.05 Retail & Services

14.05 – 14.10 Final notes

14.10 – 15.00 Lunch & Networking

 

Erste Asset Management Romania is Partner of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

 

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Ana Dumitrache CTP main

Ana Dumitrache, Managing Director, CTP Romania, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023

Ana Dumitrache, Managing Director, CTP Romania,  is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023.

Ana Dumitrache successfully runs the largest real estate company specializing in industrial and logistics in Romania, with a portfolio of 2.5 million square meters sqm in different locations and a complex team of 100 people, ranging from finance to project management and construction, through leasing, M&A and property management, always with a focus on business development. 

A City University of Seattle alumna with a Financial MBA, Ana Dumitrache spent 18 years as a banker specializing in complex financing and real estate, building a reputation as a deal maker in the local real estate market. In 2016, she joined Remon Vos in the CTP Romania venture with the clear goal of transforming the local unit into a market leader and growth engine for the entire group. Which she has succeeded in doing, with the last four years marking an average 15% growth in CTP’s portfolio and consolidating the market leadership position CTP has already achieved in 2017. 

Ana Dumitrache is a leader who leads by example as well as by the power of the mind, with outstanding operational management skills, and unexpected creativity in many challenging situations in complex procurement structures and large lease transactions. With an impeccable reputation, she is one of the leaders tenaciously striving to raise standards and contribute to the development through transparency and fairness of the Romanian real estate market.

On October 26, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting an OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain.

 

The agenda of this event will be as follows:

08.30 – 09.00 (EEST/GMT+2) Registration & Networking

09.00 – 09.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founding Editor of transaction journal MIRSANU.RO

09.05 – 09.50 Trends

09.50 – 10.35 Industry & Energy

10.35 – 11.20 Trasport, Mobility & Logistic

11.20 – 11.50 Coffee break

11.50 – 12.35 Finance

12.35 – 13.20 FMCG

13.20 – 14.05 Retail & Services

14.05 – 14.10 Final notes

14.10 – 15.00 Lunch & Networking

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Sursa: Erste Asset Management.

Horia Braun – Erdei, CEO Erste Asset Management Romania, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023

Horia Braun-Erdei, General Manager and President of the Board of Directors of Erste Asset Management Romania, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023.

Erste Asset Management Romania is part of Erste Group and is the largest asset management company in Romania, having over 4.5 billion RON assets under management through 9 Open-end investment funds registered in Romania and discretionary portfolios management. Moreover, the company offers to Romanian customers a range of over 40 Open-end investment funds managed internationally by its parent company Erste Asset Management GmbH.

Horia joined Erste Asset Management Romania in the current position as of November 2019 and Erste Group in 2017, when he was appointed Chief Economist and Head of Research within BCR, the largest Romanian bank at the time. Before that, Horia spent 9 years in NN Group (formerly part of ING Group), where he held various management roles, including that of Investments Head within ING Pensions, the market leader in private pension funds management in Romania, that of General Manager and Chief Investment Officer of the local branch of NN Investment Partners, as well as a stint filling the role of Chief Investment Officer of NN Investment Partners in the Czech Republic, as an asset manager with over 4 billion EUR of assets under management. Horia’s career began within the National Bank of Romania, where he held positions in various departments specialized in macroeconomics and monetary analysis and where he also acquired his first experience in management as head of departments within the newly founded Macroeconomic Modelling and Forecasting Division.

Throughout his career in the financial industry, Horia was involved in a number of important projects among which: the setting up of the required economic modeling, analysis and forecasting framework for the Romanian central bank’s adoption of the inflation targeting monetary policy regime under which it has been operating since 2005, the setting up from scratch of the investment department of the ING Pension Fund, the launch and the bank distribution of the first mutual funds of ING Group invested in the Romanian market, the centralization of the management of insurance and mutual fund portfolios from 4 countries (Czechia, Slovakia, Hungary and Romania) on a common, state-of-the-art platform.

On October 26, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting an OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain.

 

The agenda of this event will be as follows:

08.30 – 09.00 (EEST/GMT+2) Registration & Networking
09.00 – 09.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founding Editor of transaction journal MIRSANU.RO
09.05 – 09.50 Trends
09.50 – 10.35 Industry & Energy
10.35 – 11.20 Trasport, Mobility & Logistic
11.20 – 11.50 Coffee break
11.50 – 12.35 Finance
12.35 – 13.20 FMCG
13.20 – 14.05 Retail & Services
14.05 – 14.10 Final notes
14.10 – 15.00 Lunch & Networking

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

 

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

TSC 2023 save the date main

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 octombrie evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 pentru a dezbate cu lideri de afaceri, finantatori, investitori, autoritati si alti stakeholderi impactul politicilor ESG si de sustenabilitate asupra sectoarelor economice majore

 

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023

Investments. Growth. ESG.

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 octombrie THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, a doua editie anuala a evenimentului dedicat impactului politicilor ESG si de sustenabilitate asupra companiilor si sectoarelor economice.

Evenimentul isi propune sa reuneasca factori de decizie, lideri de afaceri, finantatori, investitori cu impact in economie, investitori financiari, institutii financiare internationale, consultanti si alti stakeholderi implicati in circuitul economiei reale.

 

ARGUMENT

Astazi, rapoartele de sustenabilitate au devenit déjà al doilea reper de raportare periodica dupa rapoartele financiare ale companiilor. Investitorii arata nu doar ca urmaresc politicile de sustenabilitate ale corporatiilor, ci masoara si isi dimensioneaza investitiile in raport cu obiectivele si rezultatele politicilor ESG.

Finantarile verzi, obligatiunile verzi, tranzactiile de finantare cu obiective de sustenabilitate au cuprins sectoare variate din economie. IPO-ul Hidroelectrica, cea mai mare listare din istoria pietei de capital din Romania, a fost incheiat cu succes intr-o peisaj mut de IPO in Europa, intrand in gratiile investitorilor tocmai cu o poveste de producator de energie verde profitabil si generos cu actionarii sai. Potentialul de energie solara al Romaniei a atras o gama larga de jucatori din Europa si nu numai, precum si fonduri globale de infrastructura.

Productia de energie, de auto, centrele de productie industriala, dezvoltarea de proiecte imobiliare, capitalul bancar, retelele de comert, tranzactiile de obligatiuni de pe bursa, antreprenorii si investitorii din tot mai multe sectoare economice cauta sa se imprieteneasca cu capitalul “verde”.

Cum se produce schimbarea sustenabila in sectorul industrial? Cati bani a atras sectorul productiei de energie verde? Cum se aloca banii in portofoliile investitorilor financiari interesati de efectele politicilor ESG? Cum evolueaza pe bursa tranzactiile generate de active verzi sau cu obiective de sustenabilitate? In ce fel de afaceri este concentrata finantarea verde acordata de catre bancheri? Cum este modelata piata imobiliara sub efectul finantarii verzi si a politicilor ESG? Cum obtii cresterea asteptata de actionari si investitori sub cupola ESG?

 

CATEGORII DE INTERESE

 

  • Finantare
  • Investitii
  • Antreprenoriat
  • Mediu
  • Corporate

 

 

FORMAT

 

  • Offline/ Eveniment cu prezenta fizica

 

 

 

DATA

 

  • 26.10.2023

 

 

 

PARTENERI

 

 

Logo ALRO baza 300

 

 

 

 

 

erste am logo baza 300

 

 

 

 

 

raiffeisen logo prelucr baza 300

 

 

 

 

Dentons logo baza 300

 

 

 

 

 

Hydration Partner

 

la fantana

 

 

 

 

 

SPECTRU DE VORBITORI

 

  • Reprezentanti autoritati
  • Lideri de afaceri
  • Antreprenori
  • Investitori
  • Finantatori
  • Consultanti
  • Stakeholderi implicati in circuitul sustenabilitatii

 

TEMATICA ORIENTATIVA

 

  • Cati bani au plasat investitorii in active verzi
  • Ce domenii atrag cele mai multe finantari sustenabile
  • Ce impact are ESG asupra pietei de energie si asupra viitorului investitiilor din acest sector
  • Cum au evoluat portofoliile investitorilor sub efectul politicilor ESG
  • Ce masuri aplica liderii de afaceri pentru a obtine cresterea asteptata de catre actionari si investitori in epoca ESG
  • Ce efecte resimt afacerile cu rating ESG
  • Cum atragi investitorii de pe bursa in tranzactiile cu active verzi si cu obligatiuni sustenabile
  • Ce schimbari au adus pe piata imobiliara politicile de sustenabilitate
  • Ce investitii fac companiile in sustenabilitatea propriilor afaceri
  • Dilemele tendintei de “inverzire”: Greenwishing, greenwashing sau greenhushing

 

 

DE CE SA PARTICIPI

 

  • Participa la dezbaterile care modeleaza viitorul industriei din care faci parte
  • Iti extinzi reteaua de contacte in zona de afaceri, a factorilor de decizie si nu numai
  • Vezi care sunt perspectivele de dezvoltare ale sectoarelor majore din economie
  • Ai acces la vorbitori reprezentantivi pentru mediul de afaceri local si international
  • Un timp bine investit in continut de calitate si in oportunitati de networking

 

 

PARTICIPAREA LA EVENIMENT

 

Accesul la eveniment se realizeaza exclusiv in baza uneia dintre urmatoarele optiuni:

  • Invitatie din partea organizatorului evenimentului
  • Loc inclus in pachetul de parteneriat al unuia dintre partenerii evenimentului
  • Plata taxei de acces catre organizatorul evenimentului
  • Jurnalist care a confirmat anterior participarea la eveniment catre organizator (FREE PASS MEDIA)

Cei interesati sa participe la eveniment sau sa fie parteneri ai THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt invitati sa ne contacteze la office@mirsanu.ro .

 

 

 

 

DESPRE MIRSANU.RO

 

  • Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs din Romania dedicat tranzactiilor corporative. Ofera din 2014 informatii, exclusivitati si proiecte editoriale care acopera tranzactii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii din real estate si alte tipuri de tranzactii corporative majore.
  • Se adreseaza executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor si finantatorilor si vizeaza prin continutul oferit comunitatea de profesionisti activa pe piața de fuziuni si achizitii (M&A), din administratori de fonduri de investitii, avocati, bancheri de investitii, bancheri, consultanti,brokeri si alti furnizori de servicii profesionale dedicate tranzactiilor.
  • Platforma de media MIRSANU.RO are in portofoliul sau evenimente anuale precum MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT (lansat in 2018), MIRSANU IPO CHALLENGE (lansat in 2022) si THE SUSTAINABILITY CHALLENGE (lansat in 2022), precum si alte evenimente dedicate mediului de afaceri din Romania si din Europa Centrala si de Est (CEE).
  • O selectie de continut a fiecaruia dintre evenimentele organizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este publicata post-eveniment pe www.mirsanu.ro   si distribuita pe conturile proprii de pe retelele sociale.

 

 

 

IPO Agricover: Fondatorul Jabbar Kanani si EBRD se asteapta sa incaseze pana la 55 mil. Euro de pe urma exiturilor partiale din vanzarea de actiuni catre investitorii de pe bursa de la Bucuresti. IPO-ul Agricover ar putea aduce companiei o evaluare de 4 ori mai mare fata de acum 6 ani

Agricover Holding, unul dintre grupurile majore din agricultura, se asteapta la o valoare maxima a IPO-ului sau pe piata bursiera de la Bucuresti de peste 400 mil. RON (peste 83 mil. Euro), conform ultimelor informatii disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Tranzactia de intrare a Agricover pe bursa are in vedere vanzarea unui pachet total de 833.333.333 de actiuni la un pret maxim oferit investitorilor de 0,5 RON pe actiune, arata prospectul ofertei publice. Investitorii vor putea subscrie in cadrul ofertei publice in perioada 4 mai – 16 mai 2023, pachetul de actiuni fiind alocat in doua transe – o transa de 10% din actiunile care fac obiectul IPO-ului sunt oferite investitorilor de retail (persoane fizice), iar 90% din actiuni (750.000.000 de titluri) merg catre transa investitorilor institutionali unde sunt asteptate sa subscrie fonduri de pensii, fonduri de investitii sau institutii financiare internationale.

Tranzactia IPO a Agricover este structurata pe vanzarea a doua tremi din pachetul care face obiectul listarii pe bursa de catre Jabbar Kanani, fondatorul si proprietarul companiei, respectiv de catre EBRD, actionar minoritar – cheie in cadrul Agricover, pentru care cei doi actionari spera sa obtina pana la 55 mil. Euro (272,7 mil. RON) de la investitori.

O treime din intregul pachet de actiuni ce face obiectul tranzactiei este constituita de actiuni noi emise (277.777.778 titluri) de catre companie, care ar putea aduce 135,76 mil. RON (aproape 28 mil. Euro) in conturile Agricover. Mai departe, aceste fonduri nete ar urma sa fie alocate in proportie de 80% catre Agricover Credit pentru a-si diversifica mixul de finantare si de a-i sustine cresterea organica, iar diferenta de peste 5 mil. Euro ramasa ar urma sa fie directionata pentru finantarea oportunitatilor de crestere externa prin tranzactii de fuziuni si achizitii (M&A).

„Pana la identificarea unor tinte adecvate de fuziuni si achizitii, aproximativ 20% din fonduri vor fi utilizate pentru a finanta dezvoltarea altor Filiale ale Grupului, inclusiv Agricover Technology si Agricover Credit, in cadrul unor facilitati de credit intragrup neangajate”, precizeaza reprezentantii companiei, conform sursei citate.

IPO-ul Agricover este intermediat de catre brokerul Wood, iar Tradeville actioneaza ca agent de retail.

Jabbar Kanani, proprietarul Agricover, detine 1.649.966.127 de actiuni, adica 87,269% din companie inaintea tranzactiei IPO. Dupa incheierea IPO-ului, Kanani se asteapta sa ramana cu 1.245.664.257 de actiuni, respectiv cu un pachet de 57,44% din Agricover care ii lasa mai departe puterea de decizie in companie. Suma estimata a fi incasata de catre Kanani de pe urma vanzarii de actiuni in cadrul IPO este de peste 198 mil. RON (peste 40 mil. Euro).

De asemenea, EBRD, care detine un pachet de 12,727% din Agricover, se asteapta sa ramana dupa exitul sau partial si diluarea participatiei ca urmare a majorarii de capital operate prin atragerea de bani de la investitorii de pe bursa sa ramana dupa IPO cu un pachet de 4,12% din companie. Suma estimata a fi incasata de catre EBRD in urma exitului sau partial din Agricover prin tranzactia IPO este de circa 15 mil. Euro, arata datele facute publice in prospectul de listare al companiei.

IPO-ul Agricover ar duce free float-ul companiei pe bursa la circa 39% din actiunile companiei, in timp ce peste 61% din actiuni ar urma sa ramana in mainile fondatorului companiei si ale EBRD.

Ca mecanism, IPO-ul Agricover difera de ale altor IPO-uri derulate similar de catre alte afaceri antreprenoriale si are o structura mixta, de vanzare de actiuni combinata cu majorare de capital Anterior, la listarile Medlife, Digi, Sphera, Purcari si TTS s-au materializat prin vanzari de pachete de actiuni ale unor actionari existenti, care au facilitat si exitul unor actionari minoritari, iar in cazul One United Properties din 2021 listarea s-a derulat sub forma unei majorari de capital care a atras bani in companie pentru dezvoltarea ulterioara a afacerii.

Datele IPO-ului Agricover indica o capitalizare de peste 1 mld. RON (de peste 200 mil. Euro), adica de peste 4 ori mai mare fata de 2017 cand EBRD a intrat cu un aport de capital de 7 mil. Euro preluand pachetul de aproape 13% si stabilind astfel valoarea Agricover Holding atunci la circa 54 mil. Euro, conform informatiilor publicate anterior de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Holdingul agricol Agricover a raportat o dublare a veniturilor in 2 ani de la 1,14 mld. RON in 2020 pana la 2,55 mld. RON (517 mil. Euro) in 2022, ceea ce inseamna un ritm de crestere de aproape 50% pe an al afacerii. Profitul net consolidat a crescut cu 7% in 2022 pana la 91,3 mil. RON (18,5 mil. Euro), insa marja profitului operational este in scadere de la 6,6% in 2020 la 5,2% in 2021, respectiv la 3,6% anul trecut, pe fondul ritmului de crestere agresiva.

Profitul pe actiune a fost in 2022 de 0,043 RON comparativ cu 0,034 RON in 2021, arata rezultatele publicate de companie.

Agricover sustine ca detine o pozitie de lider pe segmentele sale de operatiuni, cu o cota de piata de 15,9% pe segmentul produselor de protectie a culturilor, 9,5% pe cel al semintelor certificate si 8,4% pe segmentul produselor de nutritie a culturilor, la nivelul anului agricol 2021, respectiv o cota de piata de 6,9% raportat la totalul creditelor agricole acordate in Romania, conform datelor disponibile la 21 decembrie 2022. 

Majoritatea veniturilor din afacerea Agricover este generata de catre doua linii de afaceri – distributia de inputuri agricole, realizata de catre compania Agricover Distribution SA, in care Adama este actionar minoritar cu un pachet de circa 10%, un alt motor de crestere fiind finantarea pentru fermieri prin intermediul Agricover Credit IFN SA.

Compania propune investitorilor de pe piata de capital o poveste de crestere, bazata pe potentialul agricol mare al Romaniei comparativ cu alte piete din Europa, dar si din lume.

Grupul Agricover a fost infiintat in anul 2000 de catre antreprenorul Jabbar Kanani. Ulterior, acesta a facut demersuri de a atrage noi investitori – cheie si a asigura capital de crestere pentru dezvoltarea directiilor strategice ale holdingului de firme.

Piraeus NPL transactions MAIN

Tranzactia Delta: Grupul bancar elen Piraeus vinde un portofoliu de credite din Romania cu valoare nominala de circa 350 mil. Euro. Kruk, APS, Bain Capital, B2 Holding, printre potentialii cumparatori intr-o tranzactie in care pretul de vanzare al portofoliului local ar putea ajunge in jurul a 60 – 70 mil. Euro

Grupul bancar elen Piraeus Bank vinde un portofoliu de credite din Romania, cu o valoare nominala in jurul a 350 mil. Euro, in cadrul celei mai mari tranzactii locale cu portofolii de datorii din ultimii ani, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Tranzactia derulata de catre grupul bancar elen Piraeus are numele de cod Delta, sustin surse din piata.

Portofoliul bancar scos la vanzare de catre Piraeus Bank este un mix in a carui structura intra atat credite neperformante corporate, cat si credite performante de retail categorie in care sunt incluse imprumuturi in franci elvetieni (CHF), unde banca a avut o expunere mare la nivel local, mai spun sursele citate.

Printre ofertantii interesati de tranzactia Delta a grupului elen Piraeus Bank se afla jucatori precum grupul polonez Kruk, un consortiu din care fac parte Bain Capital (SUA) si APS (Cehia), dar si B2 Holding (Norvegia), sustin aceleasi surse, care adauga ca pretul de vanzare al acestui portofoliu ar putea ajunge in jurul a 60 – 70 mil. Euro.

De asemenea, tranzactia Delta ar putea atrage interesul si al altor jucatori majori precum Deutsche Bank (Germania), mai spun sursele citate.

Portofoliul scos la vanzare de catre grupul elen Piraeus cuprinde imprumuturi care au facut parte anterior din tranzactia Hurricane, care avea un portofoliu cu o valoare nominala totala de 800 mil. Euro pe care Piraeus a incercat sa il vanda in 2017 in paralel cu subsidiara sa din Romania – Piraeus Bank Romania, banca preluata ulterior de catre fondul american de investitii JC Flowers, despre care jurnalul de tranzactii a informat in premiera in decembrie 2017.

Reprezentantii grupului bancar elen Piraeus nu au facut niciun fel de comentariu pe tema vanzarii portofoliului de credite originat in Romania.

„Nu distribuim informatii despre procese si proiecte, la care KRUK poate lua parte. KRUK este intotdeauna deschisa pentru oportunitati de investitii in toate pietele in care suntem prezenti, inclusiv in Romania”, au comentat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO reprezentantii KRUK.

„Avand in vedere ca suntem o companie listata, orice informatii referitoare la tranzactii vor fi anuntate prin intermediul bursei de la Oslo in timp util”, au spus pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO reprezentantii grupului norvegian B2 Holding.

Reprezentantii Deutsche Bank nu au dorit sa faca niciun comentariu pe acest subiect.

In decembrie 2017, bancherii de investitii de la Alantra au asigurat servicii de consultanta pentru grupul grec Piraeus la incheierea unui contract de tip service level agreement (SLA) cu JC Flowers pentru administrarea unui portofoliu cu o valoare nominala de 800 mil. Euro, format din credite si active imobiliare, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Grupul grec Piraeus, care s-a retras de pe piata bancara din Romania in 2018 dupa finalizarea vanzarii subsidiarei sale (acum parte a First Bank- n.r.) catre fondul american de investitii JC Flowers, se lupta de mai multi ani cu restructurarea portofoliului de credite neperformante.

Rata de expunere pe credite neperformante la nivel de grup a scazut in decembrie 2022 pana la 6,8% fata de un nivel de 12,7% in primul trimestru din 2022.  Astfel, stocul acestui tip de active toxice a fost redus in valoare absoluta la aproape jumatate pe parcursul anului trecut de la 4,722 mld. Euro in primul trimestru din 2022 pana la 2,624 mld. Euro in trimestrul 4 al anului trecut.

Expunerea neperformanta de peste 2,6 mld. Euro este formata din active business (companii) de 1,9 mld. Euro, credite ipotecare de 0,4 mld. Euro, respectiv imprumuturi de consum de 0,3 mld. Euro. In decembrie 2022, Piraeus avea in bilantul sau active de circa 400 mil. Euro tinute pentru vanzare pe care banca are in vedere sa le tranzactioneze.

Tinta pentru 2023 la acest indicator este ca rata expunerii neperformante sa coboare sub 6% la nivelul grupului Piraeus. In acelasi timp, obiectivul bancii elene este de a creste nivelul de acoperire cu provizioane al acestui tip de portofolii de la 54% la peste 60%, conform raportarilor Piraeus.

 

Tabloul pietei NPL din Romania si de unde vin banii de achizitii

Piata romaneasca de profil a inregistrat in 2022 vanzari de portofolii locale de datorii negarantate retail si corporate cu o valoare nominala totala de peste 600 mil. Euro, potrivit estimarilor facute de catre compania poloneza Kruk. 

Bancile din Romania stau pe un stoc de credite neperformante de peste 3 mld. euro, mai arata estimarile Kruk, care indica un pret mediu de achizitie de 18 eurocenti la fiecare 1 euro valoare nominala in tranzactiile cu portofolii locale de credite de consum (consumer debt portfolio). 

In iunie 2022, volumul creditelor neperformante (NPL) era de 2,6 mld. Euro, fiind a patra piata din regiune ca marime dupa Polonia (9,8 mld. Euro), Ungaria (4,9 mld. Euro) si Cehia (4,5 mld. Euro), arata ultimul monitor semestrial NPL publicat de catre Initiativa Viena.

Rata NPL in Romania era in iunie 2022 de 3%, ceea ce plaseaza piata locala de profil cam la jumatate in tabloul regiunii Europei Centrale si de Est, peste pietele din Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Slovenia ori statele baltice, insa semnificativ sub nivelul inregistrat de alte piete din Balcani – Bulgaria, state din fosta Iugoslavie si Albania.

Cele mai mari tranzactii NPL din Romania au fost inregistrate insa in perioada 2014 – 2018, la vanzarea portofoliilor Tokyo (BCR) cu valoare nominala de 1,07 mld. Euro in 2015, Ursa (Eurobank, pe atunci proprietarul Bancpost) cu o valoare nominala de 597 mil. Euro, vanzarea portofoliului NPL Volksbank Romania de 495 mil. Euro in 2014, tranzactia Blue Lake din 2016 (vanzator BCR) cu un portofoliu de 370 mil. Euro sau tranzactia Mars de vanzare a unui portofoliu Alpha Bank in 2018, conform informatiilor publicate anterior de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

In prezent, pe piata NPL din Romania activeaza jucatori puternici atat pe piata de investitii in astfel de active, cat si pe piata de management a datoriilor precum APS (Cehia), Kruk (Polonia), EOS (Germania), Intrum (Suedia) sau B2 Holding (Norvegia).

Grupul APS, al carui proprietar este cehul Martin Machon, are sub administrare portofolii NPL in valoare totala de 11 mld. Euro, din care cea mai mare piata este Romania cu active de circa 4 mld. Euro, si activeaza pe piete din Europa si Asia (Vietnam). APS are un istoric bogat de achizitii NPL in Romania, unde a cumparat in consortiu cu alti investitori sau singur portofolii mari precum Tokyo, Rosemary, Mars, tranzactii anuntate in premiera de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, iar in 2022 a semnat achizitia unui portofoliu care marcheaza exitul Bank of Cyprus din Romania.

La randul sau, grupul polonez Kruk are un istoric bogat in Romania de achizitii NPL cu portofolii mari precum Henri, Elisabeth, Iris, Ursa – tranzactii anuntate in premiera de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, iar in 2022 a raportat ca a investit circa 90 mil. Euro in achizitia a peste 100 portofolii pe piata locala.

Kruk, companie listata pe bursa de la Varsovia, are o structura de finantare care se bazeaza in proportie de 42% pe capitalul sau propriu, la care se adauga datorii nete purtatoare de dobanzi de 2,1 x cash EBITDA, aici avand spatiu de contractare de noi finantari pana in limita unui plafon de 4 x cash EBITDA. In 2022, Kruk a raportat cash EBITDA de 1,9 mld. PLN (in jurul a 390 mil. Euro). In mixul sau de finantare, Kruk are obligatiuni emise de 1,385 mld. PLN, imprumuturi trase de la banci de 2,499 mld. PLN, respectiv facilitati de imprumut neutilizate de 383 mil. PLN.

Investitorul financiar american Bain Capital este, de asemenea, familiarizat cu tranzactiile de portofolii NPL din Romania. National Bank of Greece, vanzatorul Banca Romaneasca catre Eximbank, anunta in decembrie 2020 ca a incheiat cu Bain Capital Credit un acord pentru vanzarea unui portofoliu NPL corporate din Romania cu o valoare nominala de circa 174 mil. Euro in cadrul tranzactiei Danube.

Grupul norvegian B2 Holding, intrat in Romania in 2016 prin achizitia operatorului bulgar DCA prezent deja atunci pe piata locala de profil (in 2022, B2 Holding a vandut compania bulgara DCA pe fondul restrangerii pietelor in care activeaza – n.r.), este si el un investitor activ in achizitia de portofolii NPL, avand in istoricul sau local tranzactiile Fain, Blue Lake (unde B2 Holding a fost cumparator in cote egale alaturi cu grupul EOS) sau achizitia unui portofoliu Alpha Bank Romania. 

B2 Holding dispune de o rezerva de lichiditate de circa 350 mil. Euro si avea un grad de indatorare de 2,23 x EBITDA in ianuarie 2023. Grupul norvegian are, de asemenea, o facilitate de credit de 610 mil. Euro contractat de la un sindicat de banci nordice format din DNB Bank ASA, Nordea Bank AB si Swedbank AB. In ansamblu, B2 Holding se finanteaza dintr-un mix de facilitati de credit bancar si obligatiuni. 

Mai mult, in 2022 B2 Holding a anuntat finalizarea unui parteneriat cu gigantul american din sectorul investitiilor PIMCO, cu impact direct asupra tranzactiilor cu portofolii din Romania si din alte piete din regiune, in principal pentru investitii in portofolii de active garantate. Finantarea senior atrasa de la PIMCO va reprezenta circa 50% din valoarea contabila a activelor incluse in noua structura la o rata a dobanzii de 5%, noua structura de investitii acoperind majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Sud – Est, alaturi de care vor deservite si pietele din Spania si Italia. Activele negarantate vor fi, de asemenea, incluse in noua structura pusa la punct de B2 Holding si PIMCO.

Un alt jucator vechi si puternic al pietei locale de NPL este grupul german EOS. In septembrie 2022, EOS a anuntat, de asemenea, incheierea unui parteneriat – cheie cu International Finance Corporation (IFC) care prevede investitii de pana la 129 mil. Euro derulate de catre EOS si IFC pe o perioada de 3 ani. Investitiile platformei comune EOS – IFC, denumita DARP NPL EOS II, vizeaza preluarea de credite neperformante garantate cu ipoteca acordate IMM-urilor si persoanelor fizice, dar si administrarea activelor creditelor neperformante si a creditelor ipotecare de pe pietele din Serbia, Bosnia si Hertegovina, respectiv Romania.

Noul context economic care aduce perspectiva unei deprecieri a calitatii activelor bancare ar putea favoriza aparitia pe piata a unui nou val de tranzactii NPL, chiar daca este de asteptat ca volumul acestora sa fie limitat de plafonul impus de catre banca centrala.

 

Istoricul tranzactiilor NPL generat in Romania de catre Piraeus Bank

Tranzactiile NPL derulate de catre Piraeus Bank cu portofolii generate in Romania au un istoric bogat, pe fondul eforturilor de restructurare ale bancii detinute la nivel local, dar si a strategiei de vanzare graduala a diferitelor active detinute in Romania atat in sectorul bancar, NPL sau pe piata imobiliara.

In mai 2015, compania poloneza Kruk a cumparat un portofoliu NPL de credite de consum negarantate cu o valoare nominala totala de circa 185 mil. euro la un pret de circa 12 mil. euro si un discount de 93,5%, in cadrul tranzactiei Henri anuntate in premiera de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

In 2016, Kruk a cumparat cu un pret in jurul a 9 mil. Euro, adica la un discount in jurul a 94% un portofoliu NPL cu o valoare nominala de 164,2 mil. Euro. Pachetul de active din tranzactia Elisabeth cuprindea atunci 8.076 de credite, din care cele acordate persoanelor fizice (retail) innsemnau 57,2% din portofoliu, iar cele corporate o pondere de 42,8%. Pe tipuri de moneda a creditului, imprumuturile in euro reprezintau 43% din intregul portofoliu, fiind urmate de creditele in franci elvetieni cu 36%, respectiv de cele în RON cu 21%, conform informatiilor publicate anterior de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

In decembrie 2017, bancherii de investitii de la Alantra au asigurat servicii de consultanta pentru grupul grec Piraeus la incheierea unui contract de tip service level agreement (SLA) cu JC Flowers pentru administrarea unui portofoliu cu o valoare nominala de 800 mil. Euro, format din credite si active imobiliare.

De asemenea, grupul bancar elen Piraeus a anuntat pe 18 ianuarie 2018 ca a finalizat vanzarea unui portofoliu NPL de 0,2 mld. Euro catre firma poloneza Kruk, portofoliu generat in Romania, in cadrul tranzactiei Sunshine.

Resource Partners Romania 2023 main

Managerul de private equity Resource Partners: Intentionam sa investim in Romania peste 50 mil. Euro din noul nostru fond regional de 150 mil. Euro. Cu co-investitori alaturi, capitalul alocat pietei din Romania poate ajunge la 100 mil. Euro

Managerul polonez de capital privat Resource Partners intentioneaza sa investeasca in Romania pana la o treime din capitalul noului sau fond de investitii regional, iar suma totala alocata pietei locale ar putea ajunge pana la 100 mil. Euro, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„In numele Resource Partners, noi avem in plan sa desfasuram peste 50 mil. Euro pe piata din Romania. Alaturi de co-investitorii nostri, aceasta suma poate ajunge pana la cel mult 100 mil. Euro”, a declarat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Miruna Popa, Investment Associate in cadrul Resource Partners.

Romania este considerata piata principala de investitii pentru a treia generatie de fonduri regionale ale Resource Partners, sustine managerul polonez de private equity, care adauga ca acum sunt mult mai multe oportunitati de investitii fata de acum 5 ani, in principal datorita deschiderii mai mari pe care antreprenorii romani o au, dar si a apetitului crescut de diversificare a portofoliilor internationale.

Noul fond de investitii Resource Eastern European Partners III are un capital disponibil de investitii de 150 mil. Euro pentru tranzactii pe pietele din Romania, Polonia si alte tari din Europa Centrala si de Est (CEE). 

Printre investitorii de tip Limited Partners se numara IFC, care a semnat pe 28 iunie 2022 o investitie de capital de 16,04 mil. USD pentru noul fond, iar pe 9 martie 2022, BERD a aprobat o investitie de 40 mil. euro pentru acelasi vehicul de investitii al Resource Partners. De asemenea, Fondul European de Investitii (EIF) este un investitor institutional semnificativ in noul fond de investitii al managerului polonez de capital.

„Dupa experienta cu succesul World Class (business pe care Resource Partners l-a dezvoltat de la 6 cluburi la 40 prin M&A-uri si deschideri de noi locatii, l-au sustinut pe perioada lock-down-ului si anilor de pandemie, si unde au facut un exit de success anul trecut), fondul de investitii urmareste alte 2-3 tranzactii in Romania in perioada urmatoare. Tichetele de investitii pentru aceste tranzactii pornesc de la 5 – 7 mil. Euro si pot ajunge pana la 20-30 mil. Euro. Exista, de asemenea, deschiderea pentru co-investitii de pana la 50 mil. Euro, alaturi de partenerii nostri institutionali (IFC, EIF, BERD), dar si alaturi de alti antreprenori romani.”, a declarat Aleksander Kacprzyk, Managing Partner si co-fondator Resource Partners. De asemenea, tendinta de near – shoring de care Romania poate beneficia si prin care poate deveni o destinatie importanta pentru productie industriala specializata au stat la baza intaririi interesului pentru aceasta piata, a mai spus Aleksander Kacprzyk.

Resource Partners a finalizat in iulie 2022 tranzactia de exit din World Class Romania, liderul pietei de fitness vandut catre conglomeratul de investitii African Industries Group, la capatul unei perioade de 8 ani in care a fost in portofoliul sau, timp in care reteaua s-a extins de 4 ori atat prin crestere organica, cat si prin achizitia a 7 operatori de profil.

„Experienta noastra este ca antreprenorii se pot alatura ca investitori in fond, si deja avem cativa astfel de antreprenori in fondul nostru deja existent. De asemenea, suntem deschisi sa avem investitori care se alatura unor investitii specifice in doua moduri: ca investitori cu valoare adaugata, unde ei pot contribui cu know-how-ul si experienta lor la cresterea companiei, sau ca si investitori pur financiari”, a precizat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Miruna Popa de la Resource Partners.

Strategia de investitii pentru Romania a Resource Partners este integrarea mai multor companii din regiunea CEE, cu scopul de a crea jucatori regionali puternici si agili, ce pot intra pe piete competitive din Vestul Europei. 

„Politica de investitii a Resource Partners a fost personalizata pentru piața locală. In mod traditional, focusul pe care fondul de investitii polonez il are este pe zona de consumer goods, dar pentru Romania sunt targetate companii din toate industriile, cu EBITDA peste 1 mil. Euro, cu perspective de crestere, o baza de clienti solida si un apetit pentru expansiune internationala. Astazi, ne uitam la companii din diferite sectoare cum ar fi productia de echipament inovator, consumer health si food.” a spus Miruna Popa.

Intrebata de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO ce fel de participatii vizeaza Resource Partners in companiile – tinta, Miruna Popa de la Resource Partners a raspuns: „Predominant, preluam pachete majoritare, dar suntem deschisi catre pachete minoritare semnificative, in special alaturi de investitori similari de portofoliu”.

Desi apropiate geografic, Romania si Polonia nu urmeaza aceleasi trenduri de consum aparute in ultima perioada. O zona in care apare o diferenta considerabila in preferintele de consum ale romanilor este cea a produselor tip private label. Daca in Polonia, vanzările de produse private label reprezinta 34% din totalul de vanzari in sectorul FMCG, pentru Romania, procentul este mai putin de jumatate, de doar 16,2%, precizeaza reprezentantii managerului polonez de private equity.

Cu toate acestea, exista zone de similitudine, in special in ceea ce priveste industriile reziliente, a caror produse si servicii raman in bugetul consumatorilor indiferent de ciclul economic. Un astfel de exemplu este sectorul sportului si al activitatilor in aer liber, care se bucura de un real boom recent, pe masura ce oamenii devin tot mai constienti de importanta unui stil de viata sanatos, observa reprezentantii Resource Partners.

O prima intrare pe piata din Romania a unei companii din portofoliul Resource Partners va avea loc in mai 2023, cand producatorul polonez de biciclete 7Anna va incepe operatiuni la nivel local. Pana la finalul anului, produsele 7Anna vor fi disponibile prin 20 de distribuitori nationali, iar pana in 2025 tinta este de a crește acest numar la 65. 

Echipa Resource Partners are 15 profesionisti in investitii care opereaza in regiunea CEE, cu totii avand focus pe piata romaneasca. Pe plan local, fondul polonez va fi prezent cu doi manageri de investitii, dintre care o romanca.

Aleksander Kacprzyk este Partener Manager si co-fondator Resource Partners, cu o experienta de 20 de ani in investitii in regiune. El si-a inceput cariera la McKinsey si a ocupat pozitia de Director la Carlyle Group. Cele mai importante tranzactii ale acestuia sunt Nesperta, companie care deține Semilac – brand de succes de lacuri hibride de unghii, Artgeist – lider in e-commerce in domeniul decoratiunilor customizabile pentru pereti, cu prezenta in Europa si SUA, și Mavit – lider de piata in proceduri oftalmologice avansate.

Miruna Popa, Investment Associate Resource Partners, s-a alaturat Resource Partners in 2022. Ea si-a inceput cariera de investitii in zona de investment banking, la biroul din Londra al Morgan Stanley, alaturandu-se apoi in 2020 echipei ROCA Investments unde s-a ocupat de tranzactia Artesana si a fost implicata in exitul Frigotehnica catre Vinci Energies, precum si in listarea ROCA Industry pe bursa de la Bucuresti.

Operatiunile Resource Partners din Romania au fost conduse la nivel local in perioada 2014 – 2022 de catre Dan Farcasanu, care a parasit anul trecut echipa managerului polonez de investitii si a facut echipa cu managerul de capital privat Mozaik Investments la tranzactia de intrare ca actionar in compania care organizeaza Untold si alte concerte in regiune.

Pe piata din regiune, au fost inchise recent mai multe fonduri de investitii sau sunt in curs de strangere de angajamente de capital de la investitori intr-un context in care, pe de o parte investitorii LP par sa fie mai precauti si analizeaza mai mult o decizie de investitie in noi astfel de platforme, iar pe de alta parte dincolo de provocari precum inflatie ridicata, scumpirea finantarilor sau efecte in lant provocate de razboiul ruso-ucrainean, exista in continuare perspective de crestere in diferite segmente de piata. La acestea se adauga oportunitatile de relocare a unor investitii ca urmare a razboiului din regiune, dar sunt asteptate si proiecte noi de investitii in productie generate de conflictul ruso-ucrainean.

Abris Capital Partners isi continua campaniile de achizitii bolt-on in Romania: Compania de portofoliu Alsendo cumpara firma romaneasca Ecolet

Platforma logistica tech poloneza Alsendo, aflata in portofoliul managerul regional de capital Abris Capital Partners, a anuntat pe 18 aprilie 2023 achizitia Ecolet, lider in servicii B2X de livrare in Romania si Bulgaria, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Achizitia va consolida pozitia de leadership a Alsendo pe piata din Romania si va susține tranzitia companiei de la tipologia de broker de curierat traditional la un furnizor de administrare a serviciilor de livrari pe bază de soluții tech, cu o amprenta regionala. In urma acestei achizitii, Alsendo va urmari atat consolidarea companiei, cat si a pozitiei sale de lider tech prin transformare digitala, prin noile servicii dedicate tuturor segmentelor de clienti.  

„Acesta este cel mai recent pas in strategia Alsendo de a crea cel mai mare furnizor de solutii tech de gestionare a livrarilor in Europa Centrala, pe masura ce generam crestere internationala si crearea de valoare printr-un proces buy-and-build. Achizitia Ecolet pune bazele pozitiei Alsendo pe piata din Romania si exploreaza potentialul de cross-selling in cadrul platformei mai ample de business, in special cu Innoship, completand oferta lor tech.”, a spus Edgar Kolesnik, partener la Abris Capital Partners.

Pentru Alsendo, achizitia Ecolet este a doua tranzactie recenta de tip bolt – on in Romania, dupa achizitia din 2022 a Innoship.

“Suntem incantati sa ne unim fortele cu echipa excelenta de la Ecolet si ne asteptam la o integrare facila, pe baza modelului pe care l-am implementat deja la Alsendo, in urma achizitiilor anterioare. Vom continua sa transformam Alsendo intr-un furnizor de top de soluții tech de gestionare a livrarilor in Europa Centrala. Ne uitam in continuare la implementarea planului ambitios de a uni sinergiile dintre Ecolet si grupul mai amplu Alsendo.”, afirma Marcin Susmanek, COO Alsendo.

Alsendo, companie intrata in portofoliul Abris Capital Partners in anul 2000, duce o campanie sustinuta de achizitii de crestere prin care a preluat pe rand platforma Sendit de servicii de coletarie din Polonia (iulie 2021); Zaslat, o platforma de soluții tech de livrare cu focus pe consumatori si clienți corporate din Cehia și Slovacia (septembrie 2022) si Innoship, un furnizor SaaS de software pentru curierat din Romania (octombrie 2022). 

“Acesta este un pas ce reflecta o evolutie excelenta pentru Ecolet si abia asteptam parteneriatul nostru cu Alsendo si Abris. Uniunea cu Alsendo ne va permite sa construim pe baza bunelor practici din ambele companii, sa diversificam oferta de produse si sa crestem impreuna. Mai mult, vom urma o serie de pasi pentru a profesionaliza in continuare operatiunile noastre si pentru a dezvolta echipa.”, a declarat Alexandra Guja, Management Board Member la Ecolet.

Partile nu au facut publica valoarea tranzactiei si nici pachetul de actiuni preluat de catre Alsendo la Ecolet.

Managerul regional de capital privat Abris Capital Partners este unul dintre cei mai activi investitori de private equity din Europa Centrala si de Est de la declansarea pandemiei Covid19 in urma cu 3 ani si a facut mai multe achizitii in Romania si pe alte piete din regiune.

Abris Capital Partners mai avea de investit 15 – 20% din ultimul sau fond de 500 mil. Euro, dupa cum preciza Adrian Stanculescu, Partner and Head of Abris Romania, in decembrie 2022 la evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022, si ca in 2023 se pregateste pentru ridicarea celui de-al patrulea sau fond regional de investitii.

In Romania, portofoliul Abris Capital Partners este format din doua platforme mature Green Group si grupul de firme Pehart, pe langa care investitorul financiar a strans in ultimii ani noi achizitii si in alte domenii cu potential rapid de crestere.

Rompetrol Rafinare a semnat un credit sindicalizat de pana la 600 mil. USD cu un sindicat bancar condus de catre BCR pentru refinantarea unui imprumut anterior si pentru asigurarea de capital de lucru pentru companiile din grupul kazah KMG

Compania Rompetrol Rafinare, parte a grupului petrolier kazah de stat KazMunayGas, a anuntat ca a semnat pe 13 aprilie un imprumut sindicalizat de pana la 600 mil. USD pentru refinantarea unui imprumut anterior, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Rompetrol Rafinare, companie care opereaza rafinaria Petromidia, a contractat noua facilitate de credit de la un sindicat bancar condus de catre BCR, in calitate de coordonator, aranjor principal mandatat (MLA), bookrunner, agent de documentatie, garantii si plati. Din consortiul bancar au mai facut parte ING Bank N.V. Amsterdam – Sucursala Bucuresti, Raiffeisen Bank S.A,  si UniCredit Bank S.A  in calitate de aranjori principali mandatati (MLA) si creditori,  Alpha Bank Romania S.A, in calitate de aranjor si creditor, precum si de catre Garanti Bank S.A si OTP Bank Romania S.A, in calitate de creditori.

Noul imprumut semnat este in valoare de 521,8 mil. USD cu posibilitatea de majorare pana la 600 mil. USD.

Banii vor fi destinati refinantarii unui credit sindicalizat contractat anterior in valoare de 435 mil. USD, iar contractul de imprumut a fost semnat pe langa Rompetrol Rafinare si de alte companii din grupul KazMunayGas precum KMG International N.V., KMG Rompetrol S.R.L. si Rompetrol Downstream S.R.L, au precizat reprezentantii companiei.

Acest credit este garantat de catre KMG International N.V. si poate fi utilizat si de catre alte companii cum ar fi KMG Rompetrol S.R.L. si Rompetrol Downstream S.R.L. Scopul acestui credit este acela de a acoperi nevoile generale de capital de lucru ale imprumutatilor.

Bancile au lucrat in tranzactie cu biroul local al firmei londoneze de avocatura Clifford Chance. 

KMG International N.V., detinuta 100% de compania de stat National Company KazMunayGas JSC din Kazahstan, este o companie petroliera integrata cu majoritatea activelor si operatiunilor bazate in Romania si alte tari din Europa de Sud-Est.

Rompetrol Rafinare, ca si alte companii care opereaza in industrii intensive din punct de vedere al capitalului si deruleaza programe de investitii anuale de valori mari, apeleaza des la rostogolirea imprumuturilor sindicalizate pentru a-si optimiza costurile de finantare si a-si imbunatati mixul de finantare al proiectelor.

Scumpirea titeiului si a materiilor prime pe piata internationala in 2022 a creat o conjunctura favorabila companiilor petroliere, care au raportat rezultate – record pentru anul trecut. Dupa ce OMV Petrom, liderului pietei petroliere din Romania si subsidiara a grupului austriac OMV, a raportat un profit net istoric de 2 mld. Euro in 2022, si o crestere puternica de venituri, si alti operatori de profil au raportat ca au inregistrat rezultate puternic imbunatatite.

Rompetrol Rafinare a raportat pentru 2022 o crestere de 42% a cifrei de afaceri pana la 6,57 mld. USD , un rezultat EBITDA de peste 4 ori mai mare fata de 2021 pana la 464 mil. USD si a afisat un profit net de 90,3 mil. USD comparativ cu o pierdere de circa 187 mil. USD in anul anterior. Pe bursa de la Bucuresti, valoarea bursiera a Rompetrol Rafinare (RRC) este de 2,23 mld. RON (aproape o jumatate de miliard de euro).

real estate largest financing tickets 2022 - 2023 main

Dupa emisiuni masive de obligatiuni in 2022, cresterea dobanzilor a reorientat marile platforme imobiliare din Romania catre banci, care in ultimele 6 luni au luat imprumuturi de aproape 1,2 mld. Euro, mai ales pentru refinantarea portofoliilor

Marile tranzactii de finantare de pe piata imobiliara din Romania, cu imprumuturi de peste 100 mil. Euro, au totalizat aproape 1,2 mld. Euro in perioada septembrie 2022 – martie 2023, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Banii luati de catre platformele imobiliare majore active in Romania au mers preponderent catre refinantarea portofoliilor, si ca o nota distincta se simte pe piata si tendinta alocarii de imprumuturi cu destinatie de active verzi sau sustenabile.

Bancile austriece Erste si Raiffeisen domina segmentul tichetelor mari de finantare acordate catre platformele imobiliare majore.

Pe categorii de active, marile finantari de pe piata imobiliara din Romania au mers masiv catre segmentul de retail.

In urma cu un an, costurile obligatiunilor erau mult mai atractive pentru investitorii de pe piata de capital astfel ca in prima parte a lui 2022 platformele mari internationale active in Romania au pus accent in mixul de finantare pe emisiunile de obligatiuni.

Astfel, marii operatori de pe piata de logistica au venit pe rand catre investitori cu astfel de tranzactii – CTP a lansat in ianuarie 2022 o emisiune de obligatiuni verzi pe 4 ani de 700 mil. Euro la un cupon anual de 0,875%.

Un alt jucator major din logistica, grupul belgian VGP a anuntat in ianuarie 2022 o emisiune de obligatiuni verzi de 1 mld. Euro, impartita in 2 transe egale, una cu maturitate la 5 ani, iar alta la 8 ani, si un cupon anual de 1,625%, respectiv 2,250%.

Tot in logistica, un alt operator belgian activ pe piata din Romania, WDP a lansat in aprilie 2022 o emisiune de obligatiuni verzi de 500 mil. Euro, titlurile avand un cupon anual de 1,52% la o maturitate a titlurilor de 10 ani.

Pe segmentul de retail, NEPI, cel mai mare proprietar de centre comerciale din Romania, a lansat in februarie 2022 o emisiune de 500 mil. euro cu o maturitate a titlurilor de 8 ani si un cupon fix anual de 2%.

Cresterea dobanzilor a facut insa mult mai rare emisiunile de obligatiuni astfel ca marile platforme imobiliare s-au orientat catre banci sau institutii financiare internationale pentru a-si administra cat mai bine lichiditatile si costurile de finantare.

NEPI a semnat in martie 2023 un credit imobiliar verde de 200 mil. Euro pe 5 ani cu bancile austriece Erste si Raiffeisen, destinat refinantarii unor achizitii de centre comerciale in Polonia, in tranzactie fiind implicate si centrele comerciale Mega Mall si Promenada Sibiu.

Cele mai mari finantari din istoria pietei imobiliare din Romania au fost semnate insa in septembrie 2022, respectiv decembrie 2022 ambele avand ca destinatie refinantarea unor portofolii locale de centre comerciale.

Astfel, grupul Iulius condus de catre omul de afaceri Iulian Dascalu a semnat in toamna anului trecut o tranzactie – record de 410 mil. Euro pentru refinantarea retelei de centre comerciale regionale Iulius Mall din Iasi, Cluj-Napoca, Suceava si Timisoara. Creditul pe termen lung a fost acordat de catre un sindicat de banci format din Erste Group Bank, BCR, Raiffeisenlandesbank Niederösterreich-Wien, OTP Bank si OTP Bank Romania.

Recordul Iulius Group a fost doborat de catre AFI, care a semnat in decembrie 2022 un imprumut de 450 mil. euro pentru refinantarea proiectelor AFI Cotroceni, AFI Brasov si AFI Ploiesti, finantarea fiind sindicalizata de catre grupurile austriece Erste si Raiffeisen si subsidiarele lor din Romania.

O nota distincta o face tranzactia de exit a grupului austriac CA Immo din Romania care si-a vandut portofoliul local pentru circa 377 mil. euro catre Paval Holding, platforma de investitii a familiei care are in portofoliu reteaua de bricolaj Dedeman, in cadrul celei mai mari tranzactii de vanzare realizate pana acum pe piata imobiliara locala. Insa, dincolo de acest calibru, cumparatorul, care dispune de lichiditati importante de pe urma unor afaceri puternic generatoare de venituri, nu a anuntat contractarea unei finantari de achizitie pentru aceasta tranzactie.

In decembrie 2022, cel mai mare proprietar de imobile si spatii de birouri din regiune Globalworth a anuntat semnarea a doua facilitati in suma totala de 160 mil. Euro cu grupul bancar austriac Erste, din care una de 110 mil. Euro este destinata portofoliului de logistica al Globalworth. Pe langa acestea, CTP a semnat in februarie 2023 extinderea unei facilitati de credit la nivel de grup de la 400 mil. Euro la 500 mil. Euro, iar anterior si alte facilitati de imprumut pentru a-si imbunatati lichiditatile disponibile. In mod similar, si alti operatori majori din real estate au contractat recent  finantari.

De asemenea, institutiile financiare internationale orientate in ultima vreme masiv catre finantarile verzi au sustinut in 2022 nu doar emisiunile de obligatiuni verzi ale BCR si Raiffeisen, ci si platformele imobiliare locale in investitii de inverzire a portofoliilor.

Astfel, EBRD a aprobat in aprilie 2022 un imprumut de 250 mil. Euro catre platforma imobiliara P3, al carei proprietar este fondul suveran de investitii GIC din Singapore, in vederea dezvoltarii de parcuri industriale si logistice cu certificate verzi in Romania, Polonia, Cehia, Slovacia si Serbia, conform informatiilor publicate anterior de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

De asemenea, IFC a dat in iulie 2022 o finantare verde de 85 mil. Euro catre Globalworth pentru investitii de consolidare si extindere a activelor verzi in portofoliul sau de birouri.

IPO BVB 2016 2023 MAIN

Agricover anunta ca isi va face IPO-ul pe bursa de la Bucuresti in perioada aprilie – iunie 2023. Cum este gandita tranzactia: EBRD vinde pana la 10% din Agricover, fondatorul Jabbar Kanani vinde pana la 32% din companie, iar holdingul agricol isi va majora capitalul prin vanzarea a peste 145 milioane de actiuni noi catre investitori

Agricover Holding, unul dintre cele mai mari grupuri antreprenoriale din agricultura, a anuntat pe 11 aprilie 2023 ca intentioneaza sa se listeze pe bursa de la Bucuresti in trimestrul 2 din 2023, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Listarea Agricover, grup care a raportat venituri de peste 500 mil. Euro in 2022, alaturi de preconizatul IPO al Hidroelectrica tot in perioada aprilie – iunie 2023 este asteptata sa configureze un varf istoric privind valoarea tranzactiilor de tip IPO pe piata de la Bucuresti, intr-un context international in care incetinirea pietei IPO la nivel global a continuat si in primul trimestru dupa un an 2022 slab peun fundal dominat de cresterea dobanzilor, o inflatie ridicata, volatilitate pe piete si temerile privind o noua recesiune a economiei globale.

Structura de tranzactie gandita pentru intrarea Agricover pe bursa indica o majorare de capital prin vanzarea de actiuni noi pentru a atrage bani de la investitori pentru dezvoltarea ulterioara a afacerii combinata cu exituri partiale ale EBRD si ale fondatorului Jabbar Kanani, la capatul carora Agricover Holding ar urma sa devina o companie publica al carei actionar majoritar va ramane antreprenorul Jabbar Kanani.

WOOD & Company va intermedia listarea Agricover pe bursa de la Bucuresti in calitate de coordonator global unic si bookrunner pentru oferta. De asemenea, Tradeville va actiona ca agent de retail pentru oferta.

Mai detaliat, IPO-ul Agricover propune investitorilor o majorare de capital prin vanzarea a 145.436.236 de actiuni noi si vanzarea unui pachet de 800.622.551 de actiuni existente, care inseamna pana la 42% din actiunile companiei.

Astfel, fondatorul Agricover ar urma sa vanda un pachet de pana la 611.551.405 actiuni existente, reprezentand circa 32% din numarul total de actiuni ale companiei, in conditiile in care Jabbar Kanani detine acum in total 87,269% din capitalul social.

De asemenea, actionarul minoritar strategic EBRD ar urma sa vanda la randul sau in cadrul IPO-ului un pachet de pana la 189.071.146 actiuni existente, adica aproximativ 10% din Agricover in contextul in care acum detinerea totala a institutiei financiare internationale se ridica la 12,727% in cadrul companiei agricole.

„De-a lungul a doua decenii, Agricover a fost un sustinator consecvent al fermierilor, oferindu-le acces la inputuri agricole, solutii de finantare si digitalizare emergenta, care promoveaza practicarea unei agriculturi sustenabile si responsabile la nivelul Romaniei. Angajamentul nostru ferm fata de principiile solide de guvernanta corporativa, managementul pragmatic si prudent, transparenta si responsabilitate ne-a ajutat sa devenim un jucator proeminent in sectorul agricol romanesc. In ciuda faptului ca ne-am confruntat cu provocari fara precedent in ultimii ani, Agricover a furnizat in mod constant rezultate financiare imbunatatite si a crescut cota de piata pe care o detine. Ca parte a strategiei noastre de dezvoltare durabila si in concordanta cu ambitia noastra de a defini agricultura de maine, suntem incantati sa anuntam intentia noastra de a lista Agricover la Bursa de Valori Bucuresti. Avand la baza succesul emisiunii noastre de obligatiuni in valoare de 40 de milioane de euro din anul 2021, obiectivul nostru este sa atragem in continuare capital pentru dezvoltare si noi investitori, care sa se alature parcursului nostru catre succes”, a declarat Jabbar Kanani, Presedintele Consiliului de Administratie al Agricover Holding. 

Reprezentantii Agricover au declarat ca fondurile nete atrase in cadrul IPO-ului vor fi destinate finantarii strategiei de crestere a grupului.

Valoarea free-float-ului ulterior ofertei va depinde de numarul de actiuni noi emise de companie si de numarul de actiuni existente vandute catre noii investitori îin cadrul ofertei. Cu toate acestea, este de asteptat ca free-float-ul companiei pe bursa sa fie de cel putin 40%, daca nu vor fi intreprinse actiuni de stabilizare, au precizat reprezentantii Agricover.

 

Cu ce vine Agricover pe bursa

Holdingul agricol Agricover a raportat o dublare a veniturilor in 2 ani de la 1,14 mld. RON in 2020 pana la 2,55 mld. RON (517 mil. Euro) in 2022, ceea ce inseamna un ritm de crestere de aproape 50% pe an al afacerii. Profitul net consolidat a crescut cu 7% in 2022 pana la 91,3 mil. RON (18,5 mil. Euro), insa marja profitului operational este in scadere de la 6,6% in 2020 la 5,2% in 2021, respectiv la 3,6% anul trecut, pe fondul ritmului de crestere agresiva.

Profitul pe actiune a fost in 2022 de 0,043 RON comparativ cu 0,034 RON in 2021, arata rezultatele publicate de companie.

Agricover sustine ca detine o pozitie de lider pe segmentele sale de operatiuni, cu o cota de piata de 15,9% pe segmentul produselor de protectie a culturilor, 9,5% pe cel al semintelor certificate si 8,4% pe segmentul produselor de nutritie a culturilor, la nivelul anului agricol 2021, respectiv o cota de piata de 6,9% raportat la totalul creditelor agricole acordate in Romania, conform datelor disponibile la 21 decembrie 2022. 

Majoritatea veniturilor din afacerea Agricover este generata de catre doua linii de afaceri – distributia de inputuri agricole, realizata de catre compania Agricover Distribution SA, in care Adama este actionar minoritar cu un pachet de circa 10%, un alt motor de crestere fiind finantarea pentru fermieri prin intermediul Agricover Credit IFN SA.

Compania propune investitorilor de pe piata de capital o poveste de crestere, bazata pe potentialul agricol mare al Romaniei comparativ cu alte piete din Europa, dar si din lume.

Grupul Agricover a fost infiintat in anul 2000 de catre antreprenorul Jabbar Kanani. Ulterior, acesta a facut demersuri de a atrage noi investitori – cheie si a asigura capital de crestere pentru dezvoltarea directiilor strategice ale holdingului de firme.

Astfel, EBRD a intrat in 2017 ca actionar in Agricover Holding, unde detine aproape 13%. Potrivit acordului anuntat atunci, institutia financiara internationale a preluat pachetul in urma unui aport de capital de circa 7 mil. Euro in companie, ceea ce evalua in urma cu 6 ani afacerea Agricover Holding la aproximativ 54 mil. Euro, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

In 2018, Adama Agriculture BV a devenit investitor strategic semnificativ in Agricover Distribution SA, unde detine 10% din capitalul social al filialei Agricover.

Intentia de listare a Agricover pe bursa este una asteptata de ani de zile in piata, un prim pas concret catre piata de capital locala fiind facut in 2021 prin emisiunea de obligatiuni de 40 mil. Euro.

Jabbar Kanani a condus procesul de crestere al Agricover, cooptand in ultimul deceniu nume cu greutate din mediul de afaceri local. Astfel, Stefan Bucataru, fost CEO al producatorului de placi ceramice Sanex Cluj, preluat ulterior de grupul austriac Lasselsberger, ex- CEO al companiei de stat de transport de electricitate Transelectrica, dar si ex- CEO al producatorului de materiale de constructii Teraplast Bistrita, face parte din Consiliul de administratie al grupului.

De asemenea, bancherul olandez Robert Rekkers, fost CEO al Bancii Transilvania, a condus expansiunea Agricover Credit IFN pe segmentul de finantare a fermierilor.

Din Consiliul de administratie al Agricover fac parte doua nume cunoscute din Big Four – Vargha Moayed, care a facut parte din conducerea EY Romania si apoi a fost implicat in strategia de crestere pre-IPO a UiPath, respectiv intrarea lui Madeline Alexander, partener Deloitte, in cadrul board-ului companiei agricole unde reprezinta interesele EBRD.

Daca ne uitam la valul de listari de companii antreprenoriale mari pe piata principala a bursei de la Bucuresti, deschis de IPO-ul Medlife in 2016, constatam ca listarile Medlife, Digi, Sphera, Purcari si TTS s-au materializat prin vanzari de pachete de actiuni ale unor actionari existenti, care au facilitat si exitul unor actionari minoritari, iar in cazul One United Properties din 2021 listarea s-a derulat sub forma unei majorari de capital care a atras bani in companie pentru dezvoltarea ulterioara a afacerii. Structura de IPO gandita de catre Agricover combina exitul partial al actionarilor existenti cu majorarea de capital pentru atragerea de capital de crestere necesar finantarii planurilor companiei.

Green Group isi completeaza portofoliul de management a deseurilor cu inca o achizitie in Lituania. Abris Capital, investitorul financiar din spatele Green Group: Strategia noastra este de a achizitiona pachetul majoritar dintr-o companie, iar pentru tranzactiile de tip bolt-on putem cobori sub pragul minim de 30 mil. Euro per investitie

Green Group, lider regional in sectorul de reciclare a deseurilor, a anuntat pe 3 aprilie 2023 o noua achizitie pe piata din Lituania prin preluarea companiei UAB Zalviris in cadrul unui program mai larg de investitii de 200 mil. euro, derulat in regiunea Europei Centrale, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

UAB Zalviris este cea mai mare companie de gestionare a deseurilor industriale din Lituania, iar achizitia acesteia accelereaza cresterea Green Grup, grup de companii aflat in portofoliul Abris Capital Partners, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din Europa Centrala si de Est.

„Zalvaris este cea mai recentă achiziție semnificativă finalizată de GreenGroup ca parte a strategiei ambițioase de a deveni lider în sectorul de gestionare a deșeurilor industriale din Europa Centrală. Suntem încântați să avem acest parteneriat cu Vitoldas și echipa Zalvaris și să ne continuăm angajamentul de a construi pe baza know-how-ului existent și de a extinde și mai mult prezența companiei în țările baltice și în regiunea Europei Centrale.”, afirma Adrian Stanculescu, Partner, Head of Abris Romania.

Zalvaris reprezinta a saptea achizitie a GreenGroup de la intrarea Abris in companie si este al treilea add-on in ultimele noua luni, dupa achizițiile SIGAD, un dezvoltator roman de software pentru raportarea de mediu, si UAB Ecso, o companie lituaniana de reciclare de polietilena, marcand intrarea sa pe piata poliolefinelor.

„Cu aceasta recenta achizitie, putem transforma GreenGroup Lituania dintr-un reciclator local intr-un hub de economie circulara.. Grupul nostru devine solutia completa pentru gestionarea deseurilor in Tarile Baltice, inchizand cercul de reciclare pentru fluxurile de deseuri municipale si industriale. Reciclarea deseurilor industriale genereaza resurse valoroase, din care 100% pot fi valorificate prin modelul de economie circulara implementat de GreenGroup.”, a spus Constantin Damov, Presedintele Consiliului de Administratie al GreenGroup.

Zalvaris este una dintre cele mai mari și mai vechi companii de gestionare a deseurilor industriale din Lituania. Si-a extins acoperirea pietei in 10 locatii de achizitie de deșeuri si peste 4.000 de clienti la nivel national si a dezvoltat o strategie de crestere la nivel international. Zalvaris ofera un one stop shop pentru procesarea tuturor tipurilor de deseuri produse de companiile industriale. Pe langa manipularea deseurilor si dezvoltarea de solutii unice de reciclare pentru acestea, compania ofera si servicii de consultanta si audit in managementul deseurilor.

„Zalvaris s-a extins dincolo de granițele Lituaniei de ceva timp. Compania este activă pe piețe precum Țările Baltice, Polonia, Germania, Elveția, Franța și altele în calitate de manager de deșeuri industriale și partener de reciclare. Fiind cea mai mare companie de gestionare a deșeurilor industriale din Lituania și una dintre cele mai mari din regiunea baltică, ne propunem să realizăm gestionarea tuturor deșeurilor în mod integrat, eficient și benefic din punct de vedere social, reducând amprenta de mediu a organizațiilor. Această mișcare de a ne uni forțele cu GreenGroup va ajuta la susținerea angajamentelor noastre de sustenabilitate și la dezvoltarea afacerii pentru clienții și partenerii noștri.” , a declarat Vitoldas Sapožnikovas, CEO al Zalvaris.

Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica de catre partile implicate si nici detalii privind marimea pachetului preluat de catre Green Group.

„In general, strategia noastra este de a achizitiona pachetul majoritar dintr-o companie, iar pentru tranzactiile de tip bolt-on avem mai multa flexibilitate si putem cobori sub thresholdul (pragul  – n.r.) minim de 30 mil. Euro per investitie. Business-ul Green Group se afla pe un trend de crestere, cu atat mai mult cu cat compania a devenit in timp lider al economiei circulare in Europa Centrala”, au declarat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO reprezentantii Abris Capital Partners.

Tichetele de achizitie de tip bolt-on ale fondurilor de investitii regionale pot cobori pana in jurul a 10 mil. euro sau chiar sub acest nivel, dupa cum arata istoricul inregistrat de mai multi astfel de manageri de capital.

UAB Zalvaris era anterior vanzarii catre Green Group o afacere controlata de catre un grup de oameni de afaceri din Lituania, sustin surse din piata.

In mai 2022, Green Group a contractat o finantare multijurisdictionala de 127 mil. euro de la un sindicat de banci format din BCR, ING Bank, OTP Bank Romania, Raiffeisen Bank si UniCredit Bank, care finanteaza partial programul de investitii ce include si campania de fuziuni si achizitii (M&A).

Abris va facilita integrarea companiei in ecosistemul GreenGroup, creand oportunitati semnificative de crestere intr-un context in care producatorii si generatorii de deseuri investesc mai mult in reducerea amprentei de carbon si solicita un partener de reciclare de incredere. In plus, achizitia va aduce sinergii semnificative cu alte divizii GreenGroup, inclusiv cele ce se ocupa de poliolefine.

Green Group are deja o prezenta importanta pe pietele din Romania, Slovacia si Lituania, in contextul strategiei sale de expansiune regionala, dar si de crestere accelerata care sa ii ofere confortul necesar unui exit managerului de private equity Abris Capital Partners.

Abris Capital Partners a intrat pe piata din Romania in urma cu un deceniu cu prima achizitie pe piata de curierat, unde a format platforma Cargus, vanduta ulterior unui alt manager regional de private equity MidEuropa. De asemenea, pe langa achizitiile locale mai noi raportate din 2019 pana acum, Abris Capital Partners administreaza doua platforme mari, Green Group si grupul de firme Pehart, pentru care managerul de private equity s-a declarat pregatit de exit in momentul in care piata va oferi conditiile necesare unor astfel de tranzactii.

Abris Capital Partners a ridicat pana acum trei fonduri de investitii regionale in Europa Centrala si de Est – fondul 1 cu un capital de 320 mil. euro, ridicat in 2007, fondul 2 ridicat in 2012 cu un capital de 450 mil.euro, respectiv fondul 3 ridicat in 2016 cu un capital strans de la investitori de 502 mil. euro. Abris Capital Partners a anuntat ca va merge in 2023 in fundraising pentru ridicarea unui nou fond regional intr-un moment in care investitorii de capital din Occident sunt mai precauti si analizeaza pe o perioada mai lunga deciziile de investitii, intr-un context marcat de inflatie inalta, dobanzi ridicate fata de anii anteriori, volatilitate ridicata pe pietele internationale, amenintarea unei recesiuni si efectele razboiului ruso-ucrainean.

Memorial a contractat pentru achizitia spitalului Monza un credit de la Garanti Bank, banca al carei CEO la nivel global este fratele sefului grupului medical turc. Uğur Genç, CEO Memorial: Este prematur sa vorbim de noi achizitii in Romania. Vrem sa dezvoltam aici portofoliul de clinici si spitale

Grupul medical turc Memorial Healthcare Group a contractat pentru achizitia spitalului Monza din Romania un imprumut de la Garanti Bank Romania, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Imprumutul de la Garanti Bank a fost semnat in decembrie 2022, moment la care a fost finalizata achizitia spitalului Monza. Pentru achizitia spitalului Monza, grupul Memorial a pregatit in noiembrie 2022 un vehicul special, Memorial Healthcare SRL.

Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica de catre partile implicate, insa tichetul de achizitie este unul semnificativ pentru piata serviciilor medicale din Romania. Spitalul de oncologie Monza SRL, aflat anterior in portofoliul grupului italian Policlinico di Monza, a raportat pentru 2021 o cifra de afaceri de aproape 47 mil. RON (9,5 mil. Euro).

„In acest moment, focusul nostru, atat din punct de vedere al investitiilor, cat si al comunicarii, este expansiunea Baneasa Memorial Hospital (fostul Spital de Oncologie Monza). Lucram in mod activ sa adaugam noi medici in reteaua noastra, sa finalizam cele zece noi cabinete medicale din cadrul ambulatoriului si sa oferim pacientilor romani cea mai buna experienta medicala. Noi am decis, la nivel de grup, impreuna cu reprezentantii Monza, sa nu comunicam, cel putin pentru moment, detaliile financiare ale achizitiei spitalului”, a declarat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Uğur Genç, CEO Memorial Healthcare Group.

Spitalul cumparat de catre Memorial pe piata din Romania este amplasat in cadrul proiectului Enayati Medical City, dezvoltat de catre antreprenorul Wargha Enayati, care a ridicat de la zero reteaua Regina Maria, vanduta apoi succesiv fondurilor de investitii Advent International, respectiv MidEuropa.

„Asa cum stiti, aceasta este prima expansiune a Memorial inafara Turciei si, avand in vedere ca suntem la inceputul calatoriei noastre in Romania, este prematur sa vorbim, punctual, despre noi achizitii. Vrem sa crestem portofoliul nostru de clinci si spitale la nivel local, in special pentru ca Romania este in top 5 tari in departamentul nostru de turism medical, dar acestea sunt obiective pe termen mediu si lung si este nevoie de o analiza si o evaluare mai atenta dupa ce vom intelege dinamica pietei de servicii medicale din Romania”, a mai spus Ugur Genc.

Piata serviciilor medicale private din Romania este dominata in ultimii ani de catre retelele Regina Maria si Medlife, care duc ample campanii de extindere organica si de achizitii (M&A) pentru consolidarea pietei, alaturi de care activeaza si alti operatori puternici cu spitale in portofoliu precum Medicover sau Sanador.

Uğur Genç, CEO al Memorial Healthcare Group, a lucrat anterior ca si consultant in cadrul fostei firme globale de audit si consultanta Arthur Andersen, ce a facut parte pana in 2002 din asa-numitul Big Five alaturi de PwC, Deloitte, EY si KPMG.

Uğur Genç, nascut intr-un orasel din regiunea Trabzon (Turcia), este fratele lui Onur Genç, care din 2019 detine pozitia de CEO la nivel global a grupului financiar spaniol BBVA- cu active totale la nivel global de 713 mld. euro in 2022, principalul actionar al bancii turcesti Garanti Bank – din care detine peste 85% din actiuni, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Uğur Genç conduce din 2005 in calitate de CEO grupul turc Memorial Healthcare Group, ce administreaza o retea de 11 spitale in Turcia.

Memorial Healthcare Group face parte la randul sau din grupul antreprenorial Aydin fondat de catre omul de afaceri turc Turgut Aydin. Grupul Aydin opereaza si in alte afaceri – lantul de retail A101 care numara in jurul a 12.000 locatii, reteaua de magazine de decoratiuni pentru casa English Home – prezenta si in Romania, platforma de productie din industria textila Aydın Örme, lantul de magazine de produse cosmetice si de ingrijire personala Eve, precum si in sectorul alimentatiei publice prin retelele PizzaLazza si Saloon Burger.

bcr victoriabank deal main

BCR isi face exitul din Republica Moldova prin vanzarea subdidiarei sale catre a treia mare banca locala, al carei principal actionar este liderul pietei bancare din Romania. Vanzator: A fost un proces de vanzare competitiv, la care au participat un numar ridicat de investitori. Omer Tetik, Banca Transilvania: Pe piata din Romania, nu suntem intr-un proces de M&A

BCR, a doua banca din Romania dupa active, a anuntat pe 30 martie 2023 ca a semnat vanzarea pachetului integral de actiuni al subsidiarei sale din Republica Moldova catre Victoriabank, al carei principal actionar este Banca Transilvania, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica de catre partile implicate.

Victoriabank, a treia banca dupa marimea activelor pe piata din Republica Moldova, isi va consolida pozitia de top cu achizitia BCR Chisinau, o banca de talie medie cu o cota de piata de circa 2,3% la finele anului 2021. Ultimele raportari disponibile indica pentru Victoriabank un nivel al activelor totale de peste 891 mil. Euro dupa primele noua luni din 2022, in crestere cu circa 13% fata de perioada similara din 2021. La finele lui 2021, Victoriabank avea o cota de piata de 14%, cu putin sub cea a Mobiasbanca, subsidiara locala a grupului francez Societe Generale, pe care au depasit-o in 2022.

Finalizarea tranzactiei este asteptata sa aiba loc in a doua parte a acestui an si este necesar sa indeplineasca mai multe conditii suspensive, inclusiv aprobarea Bancii Nationale a Moldovei, a Bancii Nationale a Romaniei, a Bancii Centrale Europene, a Consiliului Concurentei din Republica Moldova si a Comisiei Nationale a Pietei Financiare din Republica Moldova. Pana la primirea aprobarilor, BCR Chisinau si Victoriabank isi vor desfasura activitatea independent, dupa care va avea loc integrarea BCR Chisinau in Victoriabank.

BCR Chisinau are peste 13.000 de clienti activi, 110 angajati si patru unitati, doua in Chisinau, respectiv cate o unitate in Cahul si Balti.

„BCR Chisinau este o banca solida si performanta, un model de buna guvernanta cu servicii si produse de calitate, care aduc valoare adaugata clientilor. Toate acestea vin din efortul si dedicarea unei echipe de oameni extraordinari. Le sunt recunoscator colegilor de la BCR Chisinau pentru toata pasiunea si daruirea lor si pentru sprijinul oferit clientilor de-a lungul anilor. Pentru BCR, aceasta decizie tine de strategia de a ne concentra exclusiv asupra dezvoltarii businessului din Romania, in timp ce pentru toate partile interesate – colegi, clienti si parteneri -, preluarea BCR Chisinau de catre Victoriabank reprezinta deschiderea unui nou ecosistem de parteneriate si sinergii comerciale. In perioada imediat urmatoare, prioritatea noastra, alaturi de parteneri, este sa asiguram o tranzitie cat mai simpla pentru clienti si colegi”, a declarat Sergiu Manea, CEO BCR si Presedinte al Consiliului de Supraveghere BCR Chisinau.

BCR, subsidiara a grupului bancar austriac Erste, a avut consultanta juridica in tranzactie din partea unei echipe ai casei de avocatura austriece Schoenherr. De cealalta parte, cumparatorul a contractat casele de avocatura Filip & Company, respectiv firma Vernon, David si Asociatii din Republica Moldova, care actioneaza in calitate de consultant juridic pentru Victoriabank S.A.

„Aceasta achizitie reconfirma misiunea Victoriabank de a-si consolida pozitia pe piata bancara si angajamentul de a fi un sustinator al economiei Republicii Moldova. Victoriabank si BCR Chisinau au un model de business asemanator, cu produse si servicii pentru clientii persoane fizice si juridice. Apreciem realizarile de pana acum ale BCR Chisinau si loialitatea ridicata a clientilor sai”, a declarat Levon Khanikyan, CEO Victoriabank.

Victoriabank este controlata in proportie de 72,19% prin vehiculul VB Investment Holding BV, ai carei actionari sunt Banca Transilvania cu 61,82%, si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD) cu alte 38,18%. EBRD este, de asemenea, un actionar-cheie in Banca Transilvania.

Astfel, Banca Transilvania, liderul pietei bancare din Romania, este principalul actionar al Victoriabank, din care detine deci un pachet de circa 44,63%. Al doilea actionar cu greutate este EBRD, care detine deci un pachet in jurul a 27,56%. Ceilalti actionari semnificativi ai Victoriabank sunt Victor Turcan (10,76%), Valentina Turcan (8,07%), Elena Artemenco (4,95%) si Galina Proidisvet (1,58%), potrivit datelor facute publice de catre banca.

„Procesul de vanzare a inceput la mijlocul anului trecut. Pentru BCR, aceasta decizie tine de strategia de a ne concentra exclusiv asupra dezvoltarii businessului din Romania”, au declarat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO reprezentantii BCR.

„Dupa finalizarea acestei tranzactii, pretul de vanzare va fi incasat de BCR in calitate de vanzator. Tranzactia se inscrie in planul BCR de dezvoltare strategica, care implica prioritizarea activitatii din Romania prin sustinerea tranzitiei catre o economie digitala si verde, investitii pentru modernizarea experientei bancare si democratizarea accesului la educatie financiara”, au adaugat reprezentantii subsidiarei locale a grupului bancar austriac Erste.

Intrebati de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO daca tranzactia incheiata cu Victoriabank este rezultatul unui proces bilateral de negociere sau a unui proces competitiv de vanzare, reprezentantii BCR au precizat: „Semnarea acordului de vanzare integrala a actiunilor detinute de BCR in filiala BCR Chisinau este urmarea unui proces competitiv de selectie a ofertelor, la care a participat un numar ridicat de investitori interesati.  Procesul a fost castigat de Victoriabank, una dintre cele mai mari banci din Republica Moldova”.

Acestia nu au oferit mai multe detalii privind ofertele primite sau profilul altor ofertanti invocand ca astfel de informatii sunt subiect de confidentialitate.

De cealalta parte, reprezentantii Victoriabank nu au facut alte comentarii pe marginea tranzactiei cu BCR.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO daca Banca Transilvania, cel mai important actionar al Victoriabank, este in acest moment angajat in tranzactii similare si in Romania, Omer Tetik, CEO Banca Transilvania, a precizat: „Legat de piata din Romania, nu suntem intr-un proces de M&A (fuziuni si achizitii – n.r.)”.

BCR Chisinau a incheiat anul financiar 2021 cu un  profit net de 2,1 mil. MDL (0,5 mil. RON) si a raportat o crestere a portofoliului de credite 16,4% fata de 2020 (an aflat sub impactul crizei Covid19 – n.r.), impulsionata de evolutia segmentului IMM.

Ultimul raport anual al BCR indica o depreciere a soldului net al investitiei in filiala BCR Chisinau cu 2,3 mil. RON in 2021 ajungand astfel la o depreciere totala 163,6 mil. RON ca diferenta intre valoarea contabila bruta si valoarea contabila neta calculata de catre banca – mama.

BCR Chisinau a intrat in 1998 pe piata bancara din Republica Moldova, cand a fost infiintata ca una dintre primele banci cu capital strain din tara. Dupa privatizarea BCR din 2005, banca-mama din Romania a intrat in portofoliul grupului austriac Erste, avand in structura sa proprie si subsidiara BCR Chisinau.

De cealalta parte, la Victoriabank, pe 7 noiembrie 2017, Banca Transilvania a anuntat achizitia unui pachet initial de peste 39% din Victoriabank intr-o tranzactie facilitata de catre EBRD, care la acel moment, ca si acum, se afla in pozitia de actionar minoritar atat la Banca Transilvania, cat si la Victoriabank, unde detine 27,5% din actiuni. In 2018, Banca Transilvania oferea un pret de 31,4 mil. euro pentru un pachet de 33,23% din Victoriabank, ceea ce evalua pachetul de 100% din actiunile bancii la aproape 95 mil. euro la acel moment.

Banca Transilvania a derulat o campanie puternica de fuziuni si achizitii pe piata din Romania in ultimul deceniu, care i-a permis sa cumpere pe rand Volksbank Romania (2014), Bancpost (2018) si Idea Bank (2021), miscari prin care banca a castigat cota de piata ajungand lider de piata, depasind BCR, si consolidand aceasta pozitie. Concomitent, Banca Transilvania isi consolideaza astfel indirect prin vehiculul controlat alaturi de EBRD si a treia pozitie pe piata bancara din Republica Moldova cu ultima tranzactie anuntata de catre Victoriabank.

Banca Transilvania are o capitalizare bursiera de 13,9 mld. RON (peste 2,8 mld. Euro).

CTP preia un portofoliu de 3 parcuri industriale de la FM Logistic intr-o tranzactie estimata de pana la 70 mil. euro

CTP, lider pe piata spatiilor industriale si logistice din Europa, a anuntat pe 30 martie 2023 achizitia unui portofoliu format din parcuri industriale de la compania FM Logistic, care va continua sa fie chirias CTP pe termen lung, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Portofoliul pentru care CTP a semnat achizitia depaseste 100.000 metri patrati si este format din trei locatii – Bucuresti, Pitesti si Timisoara, intarind pozitia CTP pe axa strategica de transport Bucuresti – Pitesti. Noua achizitie mareste portofoliul administrat de catre CTP in Romania dincolo de pragul de 2,5 mil. metri patrati de depozite moderne sustenabile de clasa A, sustine cumparatorul.

Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica de catre partile implicate. De asemenea, nici perioada contractului de inchiriere pe termen lung nu a fost precizata.

Pretul de achizitie al portofoliului FM Logistic pe care il va prelua CTP este estimat pana la 70 mil. euro, sustin surse din piata.

Ultimul raport anual al CTP indica pentru piata din Romania un nivel mediu al chiriei anuale de 49,2 euro pe metru patrat si un prime yield (randament) anual de 7,35% ceea ce la achizitia unui portofoliu de 100.000 metri patrati, calculele ar indica un pret mediu de achizitie de circa 67 mil. euro.

Reprezentantii CTP nu au facut niciun comentariu pe tema pretului de achizitie al portofoliului FM Logistic pana la publicarea acestui articol.

Tranzactia de vanzare si lease back a fost structurata si implementata de echipa de tranzactii a CTP Romania, cu sprijinul intern al departamentelor financiar si de administrare a proprietatii.

„Filozofia noastra se bazeaza pe dezvoltarea unor parteneriate solide, iar actiunile noastre valorifica acest concept de baza. Dam startul unei aliante strategice cu un operator logistic profesionist si specializat, FM Logistic, cu o istorie in Romania de peste 20 de ani. Rezultatul este achizitia unui portofoliu de ultima generatie, cu depozite eficiente, care completeaza stocul nostru existent si ne consolideaza prezenta in locatii-cheie, care sunt percepute din ce in ce mai mult ca hub-uri regionale”, a spus Ana Dumitrache, Managing Director CTP Romania.

Potrivit reprezentantilor CTP, portofoliul achizitionat are un surplus de teren in toate cele trei locatii, care vor permite o dezvoltare organica a investitiei.

Compania FM Logistic a fost infiintata in Franta, in 1967, in Franta, pentru a a furniza servii aprovizionare in Europa, deservind clienti din sectoarele produselor de larg consum, comert cu amanuntul, frumusete si cosmetica, productie industriala si sectoare medicale. In Romania, FM Logistic isi desfasoara activitatea incepand din anul 2003.

„Inceperea parteneriatului pe termen lung cu CTP va permite echipei din Romania a FM Logistic sa se concentreze pe aspectele operationale si pe cele direct legate de clienti, pastrand portofoliul existent de clienti si ramanand deschisi pentru noi extinderi pe masura ce oportunitatile apar. FM Logistic va continua sa dezvolte lanturile de aprovizionare sustenabile din Romania, iar principala directie strategica ramane furnizarea de servicii cu valoare adaugata, asigurand continuitatea afacerii pe masura ce trecem la noul mod de lucru”,  a declarat Alexander Pavlov, Country Managing Director FM Logistic Romania.

Tranzactia imobiliara a fost consiliata de CBRE Romania, care a reprezentat vanzatorul.

„Suntem incantati ca am asistat FM Logistic in crearea unui parteneriat cu unul dintre cei mai reputati proprietari din piata imobiliara si credem ca aceasta tranzactie aduce cu sine o pozitionare si mai puternica pentru FM Logistic in atingerea obiectivelor de business. Este totodata dovada ca piata din Romania este pregatita pentru tranzactii de tip sale and lease back (vanzare si inchiriere ulterioara) si ca proprietarii cei mai mari sunt adesea si cei mai dinamici”, spune Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties CBRE Romania.

CTP a raportat pe 2022 pentru portofoliul sau din Romania venituri totale de 101 mil. Euro si un profit de 89 mil. euro, conform raportului sau anual. La nivel de grup, CTP avea la finele lui 2022 fluxuri de numerar de peste 660 mil. Euro in scadere fata de anul anterior, cand acestea se situau la 892,8 mil. Euro. Cash flow-ul din activitatile de finantare au ajuns la 837,2 mil. euro in 2022, dupa emisiunea de obligatiuni de 700 mil. Euro de la inceputul anului, si au fost contractate noi finantari. In 2023, CTP a semnat extinderea unei facilitati de credit de la 400 mil. euro la 500 mil. euro. EBITDA a crescut in 2022 de la 285 mil. Euro la 371 mil. Euro, conform reprezentantilor CTP.

La nivel local, CTP concureaza cu alti jucatori de profil precum WDP sau VGP, segment de piata unde CTP sustine ca are o cota de piata de 37%, potrivit datelor facute publice pentru anul 2022. CTP este o afacere antreprenoriala listate pe bursa Euronext Amsterdam, unde capitalizarea sa bursiera este in jurul a 5,3 mld. Euro.

Bancherii de la Raiffeisen Bank au semnat imprumuturi de 115 mil. Euro pentru Engie Romania si Delgaz Grid, parte a grupului german de utilitati E.ON

Raiffeisen Bank Romania, una dintre cele mai mari banci locale si subsidiara a grupului bancar austriac Raiffeisen, a semnat recent imprumuturi in valoare de 115 mil. Euro cu companiile Engie Romania si Delgaz Grid, subsidiare locale ale gigantilor europeni de utilitati Engie, respectiv E.ON, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Engie Romania, subsidiara a gigantului francez Engie, a semnat in decembrie 2022 un credit in valoare de 60 mil. Euro cu Raiffeisen Bank.

De asemenea, Delgaz Grid, compania locala care opereaza pe piata de distributie de energie si face parte din grupul german E.ON, a semnat in ianuarie 2023 un imprumut in valoare de 275 mil. RON (circa 55 mil. Euro) cu Raiffeisen Bank Romania, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Reprezentantii Engie, Delgaz Grid si ai Raiffeisen Bank nu au facut niciun comentariu pe acest subiect pana la momentul publicarii articolului privind destinatia noilor imprumuturi.

In 2022, pe langa programele de investitii anuale pe care operatorii de retele din energie le realizeaza, o tema principala a fost gestionarea lichiditatilor, avand in vedere impactul creat de plafonarea preturilor de vanzare la energie si gaze si recuperarea diferentelor din tarifele incasate in anii urmatori.

Delgaz Grid a anuntat in martie 2023 ca a bugetat pentru acest an investitii de 915 mil. RON (peste 180 mil. Euro), cu 36% peste cele din 2022, urmand sa ajunga astfel la un nivel de 1,6 mld. euro investitii totale in retelele pe care le opereaza pe segmentele de distributie de gaze naturale si energie electrica.

Compania locala din portofoliul E.ON a investit anul trecut 673 mil. RON (136,5 mil. Euro) din care peste jumatate (390 mil. RON/79 mil. Euro) au fost alocate sectorului de distributie a gazelor naturale, in timp ce restul fondurilor a fost destinat pietei de energie electrica.

Plafonarea preturilor in retelele de gaze si de electricitate din Romania a avut un impact advers in rezultatele din 2022, dupa cum admit si reprezentantii grupului E.ON in raportul anual.

De asemenea, in Romania si in Belgia, Engie a suportat implementarea tarifelor sociale si a mecanismului de plafonare a pretului prin facilitati de plata, potrivit reprezentantilor grupului francez. La nivel de grup, Engie estimeaza la aproape 1 mld. euro in 2022 impactul diferitelor scheme de sprijin din Romania si din alte jurisdictii in care opereaza.

Romania a avut in 2022 o pondere de 3,4% in veniturile totale de 93,9 mld. Euro ale grupului francez Engie. Engie Romania deruleaza activitati in distributia de gaze, vanzari de energie si pe piata de energie regenerabila. Grupul francez Engie detine 51% din actiunile companiei Engie Romania.

Grupul Engie Romania a raportat pentru 2022 o dublare a veniturilor anuale pana la 2,819 mld. euro comparativ cu 1,473 mld. euro in 2021. Fluxurile totale de numerar ale grupului Engie Romania au trecut de la un plus de 9 mil. Euro in 2021 la un minus de 169 mil. euro, potrivit raportarilor grupului francez. Profitul net raportat a scazut usor de la 69 mil. Euro in 2021 la 63 mil. Euro in 2022.

De asemenea, gigantul italian Enel a estimat impactul financiar al plafonarii preturilor asupra afacerii de furnizare de energie din Romania la aproximativ 300 mil. euro la finele anului 2022.

Enel a anuntat pe 9 martie 2023 semnarea contractului de vanzare pentru toate operatiunile sale din Romania catre grupul elen Public Power Corporation, tranzactie cu o valoare totala de intreprindere de 1,9 mld. Euro asteptata sa fie finalizata in trimestrul 3 al acestui an.

La randul sau, Electrica, companie listata pe bursa de la Bucuresti din care statul detine 48,8% din actiuni, a raportat o triplare a datoriei nete in 2022 pana la 619 mil. Euro, dupa ce a fost nevoita sa contracteze imprumuturi bancare suplimentare prin care sa isi acopere nevoile de lichiditate. De asemenea, Electrica si-a programat o emisiune de obligatiuni de 650 mil. RON (130 mil. Euro) pentru a doua jumatate a anului 2023, care ar urma sa fie destinata finantarii unor active verzi, insa pe termen scurt banii ar putea fi folositi ca un tampon de lichiditate la nivelul grupului, potrivit informatiilor publicate anterior de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Electrica new financing deals 2022 2023 main

Datoria neta a Electrica s-a triplat in 2022 la 600 mil. Euro dupa ce a luat imprumuturi de la banci pentru a acoperi golul de lichiditate lasat de plafonarea pretului la electricitate. Electrica pregateste o emisiune de obligatiuni de pana la 130 mil. Euro in semestrul al doilea din 2023

Plafonarea pretului la electricitate a triplat in 2022 datoria neta a Electrica, una dintre cele mai mari companii de pe piata de energie din Romania, pana la 3 mld. RON (aproape 619 mil. Euro), dupa ce compania a apelat la imprumuturi bancare pentru a putea acoperi scaderea de lichiditate, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Masura luata de catre autoritati pentru a proteja consumatorii rezidentiali si industriali de cresterea puternica a preturilor la utilitati prin mecanismul de plafonare a pretului a afectat puternic lichiditatile companiilor care activeaza pe piata de energie. Mecanismul de compensare prin care operatorii de profil vor putea sa recupereze diferenta de pret din tarifele viitoare intr-o perioada de pana la 5 ani a fost imbunatatit, insa efectele vor continua sa se resimta in bilanturile companiilor de energie.

”Necesarul pentru prefinantarea schemei de sprijin pentru consumatorii finali si respectiv pentru finantarea diferentelor de pret al energiei electrice pentru CPT (consum propriu tehnologic – n.r.) a fost acoperit din surse proprii (lichiditati ale companiilor din grup prin intermediul structurii de cash pooling) si respectiv prin contractarea de imprumuturi bancare pe termen scurt si mediu”, au declarat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO reprezentantii Electrica.

”Datoria neta la nivelul grupului a crescut cu aproape 2 miliarde de lei de la 1,056 miliarde lei la EOY (end of the year, sfarsitul anului – n.r.) 2021 la 3,051 miliarde lei la EOY 2022, acestea reprezentand credite suplimentare contractate de la banci pentru a acoperi necesarul de finantare aferent pentru prefinantarea schemei de sprijin pentru consumatorii finali si respectiv pentru finantarea diferentelor de pret al energiei electrice pentru CPT”, au mai precizat reprezentantii Electrica pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe marginea impactului financiar al mecanismului de plafonare a pretului.

O privire retrospectiva la ultimii doi ani financiari arata o multiplicare exponentiala a datoriei nete, avand in vedere ca la finele anului 2022 nivelul acesteia este de 38 ori mai mare fata de 2020.

 

De unde imprumuta Electrica bani pentru a-si acoperi nevoia de finantare

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), institutie financiara internationala care detine si un pachet de 5% la Electrica, a anuntat pe 22 martie 2023 semnarea unei facilitati de imprumut de 37 mil. euro pe 5 ani pentru a acoperi nevoia de lichiditate a companiei de distributie din cadrul grupului Electrica.

Principalul actionar al Electrica este statul roman, cu un pachet de circa 48,8% din Electrica, o companie care are pe bursa de la Bucuresti o capitalizare bursiera de circa 3 mld. RON (peste 606 mil. Euro).

Structura datoriei nete a companiei indica faptul ca linia de afaceri de furnizare de energie electrica a inregistrat anul trecut un salt de 7 ori de la 241 mil. RON in 2021 la 1,449 mld. RON in 2022, efect resimtit si pe segmentul afacerii de distributie unde datoria neta s-a dublat anul trecut de la 706 mil. RON la 1,397 mld. RON, dupa cum arata rezultatele companiei.

Una dintre cauzele cresterii datoriei nete a Electrica a fost slabirea lichiditatii companiei. Astfel, nivelul de numerar si al soldului disponibil in cadrul limitelor de overdraft contractate de la banci au fost pe parcursul anului trecut constant sub valorile inregistrate in 2021, abia la finele anului lichiditatea totala a grupului reusind sa ajunga la 507 mil. RON, din care numerar si echivalente de numerar de 335 mil. RON, sensibil peste nivelul lichiditatilor la 31 decembrie 2021, cand acestea erau de 322 mil. RON, din care numerar de 222 mil. RON.

 

electrica cash 2022

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Astfel, Electrica a semnat in decembrie 2022 un credit de la EximBank de pana la 250 mil. RON (peste 50 mil. Euro), insotit de o perioada de gratie de 6 luni si cu o maturitate de 2 ani la o dobanda formata din ROBOR la 3 luni plus 1,65% pe an si un mecanism de plata trimestriala. Tot in decembrie 2022, Electrica si-a suplimentat liniile de credit cu o facilitate de imprumut contractata de la Vista Bank de 100 mil. RON (peste 20 mil. Euro) pentru finantarea capitalului de lucru si emiterea de scrisori de garantie. Imprumutul de la Vista Bank a fost acordat pentru o perioada de 18 luni la o dobanda formata din ROBOR la 3 luni plus 2,95% pe an cu plata integrala la scadenta.

”Pe langa imprumuturile contractate de la Eximbank si Vista Bank care sunt imprumuturi pe termen mediu, grupul a mai contractat imprumuturi pe termen scurt pentru acoperirea nevoilor de capital de lucru de la bancile BCR, Raiffeisen Bank, ING Bank, Banca Transilvania, BRD, UniCredit, Alpha Bank precum si linii pentru emitere scrisori de garantie de la BNP Paribas”, au precizat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO reprezentantii Electrica.

Printre cele mai mari facilitati overdraft contractate de catre Electrica de la banci in 2022 se numara finantari pe termen scurt de aproape 300 mil. RON (peste 60 mil. euro) de la UniCredit Bank, de 220 mil. RON (circa 45 mil. euro) de la Raiffeisen, de 216 mil. RON (circa 44 mil euro) de la BRD. Anul trecut, valoarea totala a facilitatilor overdraft contractate de catre Electrica a crescut de aproape 5 ori fata de 2021 pana la 2,57 mld. RON (peste jumatate de miliard de euro), cele mai mari expuneri fiind inregistrate de catre Raiffeisen (cu 563 mil. RON in 2022 fata de 282 mil. RON in 2021), BCR (cu 435 mil. RON in 2022 fata de 16 mil. RON in 2021), ING Bank (cu 429 mil. RON in 2022 fata de 121 mil. RON in 2021) si Banca Transilvania (cu 346 mil. RON in 2022 fata de 110 mil. RON in 2021), potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Electrica are la nivel de grup un sistem de cash pooling, care ii permite sa utilizeze lichiditatile la comun cu alte companii din grup, iar o companie sa devina practic creditor al altei companii din grupul Electrica, care participa la acest mecanism de finantare.

Din mixul de finantare al Electrica fac parte si imprumuturi pe termen lung.

 

Electrica pregateste o emisiune de obligatiuni de 650 mil. RON

Cum mediul economic, cu o rata mare de inflatie si dobanzi ridicate fata de anii anteriori, obliga companiile mari sa fie atente la gestionarea propriilor lichiditati si sa caute solutii de finantare adecvate, ce urmeaza in 2023 la Electrica?

“Managementul Grupului Electrica monitorizeaza constant performanaa financiara si lichiditatea companiilor din Grup pe mai multe paliere, pentru asigurarea disponibilitatii fondurilor necesare pentru dezvoltarea activitatii, prin analizarea cu prioritate a fluxului de lichiditati. Astfel se urmareste securizarea colectarii incasarii facturilor de la client, precum si disponibilitatea si plafoanele de finantare bancare la nivelul Grupului, in scopul flexibilizarii acestora.  Nivelul incasărilor, platilor si lichiditatii este monitorizat indeaproape la nivelul fiecarei companii din Grup si consolidat pentru a detecta orice deviatie din timp“, au spus pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO reprezentantii Electrica.

“Din aceasta perspectiva, suntem permanent in discuție cu bancile si alte institutii financiare atat in ceea ce priveste posibilitatea contractarii de finantari noi,cat si optimizarea structurii actuale de finantare la nivelul Grupului. Pe de alta parte, incercam sa optimizam din punct de vedere operational activitatea, astfel incat sa putem sa ne mentinem si in gradul de indatorare maxim specific rating-ului investment grade BBB- pe care il are Electrica. In momentul in care necesarul suplimentar este identificat, intenționam sa ne adresam AGEA (adunarea generala extraordinara a actionarilor – n.r.) pentru aprobarea unor plafoane acoperitoare intr-o maniera similara cu cea de anul trecut“, au precizat reprezentantii Electrica.

Compania are deja in plan lansarea unei emisiuni de obligatiuni de pana la 650 mil. RON (130 mil. Euro) in partea a doua a acestui an, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, iar banii ar putea avea ca destinatie, cel putin pentru moment, tot acoperirea nevoilor de lichiditate.

“Grupul a obtinut aprobarea GSM (General Shareholders Meeting, Adunarea Generala a Actionarilor – n.r.) pentru a efectua una sau mai multe emisiuni de obligatiuni in limita unui plafon de pana la 900.000 mii RON in perioada 2022-2023, in principal pentru dezvoltarea proiectelor de generare de energie verde. In functie de contextul pietei, se are in vedere o prima emisiune de pana la 650.000 mii RON, in a doua parte a anului 2023, iar pana la utilizarea acesteia in operationalizarea proiectelor de producere a energiei verzi, sumele respective atrase vor putea fi utilizate ca tampon de lichiditate, la nivelul Grupului“, arata un raport recent al Electrica.

Compania a avut si in 2022 un astfel de mandat din partea actionarilor pentru un plafon de 900 mil. RON (aproape 200 mil. Euro) in vederea emiterii de obligatiuni, instrumente utilizate de regula pentru maturitati pe termen mediu.

Cresterea dobanzilor de referinta anul trecut a facut ca emisiunile de obligatiuni sa devina mai putin atractive din punct de vedere al randamentelor pentru emitenti, insa mai multi manageri de fonduri se asteapta ca orizontul acestor tranzactii sa redevena unul atractiv pentru investitorii institutionali care cauta sa isi plaseze banii in portofolii diversificate de titluri.

La nivel de grup, Electrica a raportat pentru 2022 o crestere de peste 39% a veniturilor fata de anul anterior pana la 10 mld. RON (peste 2 mld. Euro), EBITDA de 1,36 mld. RON si un profit net de 559 mil. RON  fata de o pierdere de 553 mil. RON in 2021, rezultate obtinute pe fondul majorarii tarifelor de distributie 

 Profitul net individual al Electrica SA a fost in 2022 de 24 mil. RON.

La nivel operational, Electrica cu cele trei distributii regionale de energie avea o cota de circa 40% pe piata de distributie, in timp ce pe piata de furnizare de energie cota sa de piata era de 17,75% in noiembrie 2022, in spatele Enel, care tocmai a semnat vanzarea operatiunilor sale din Romania catre grupul elen PPC.

Pe piata productiei de electricitate, Electrica este in faza configurarii unui portofoliu de energie verde, semnand recent achizitia unor proiecte fotovoltaice si avand participatii la companii precum Sunwind Energy (putere instalata 27 MW), Crucea Power Park (dezvoltare proiect 121 MW), New Trend Energy (59 MW), Foton Power Energy (77M MW) si Green Energy Consultancy & Investments (12 MW).

IFC investeste pana la 15 mil. euro in noul fond de venture capital de peste 100 mil. euro al polonezilor de la Inovo

International Finance Corporation (IFC) va discuta pe 30 aprilie 2023 o investitie de capital de pana la 15 mil. euro in noul fond de capital de risc ridicat de catre polonezii de la Inovo, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Banii ce vor fi alocati de catre institutia financiara internationala vor merge catre Inovo Fund III SCSp, fond de venture capital cu o capitalizare – tinta de 105 mil. euro.

Noul fond de capital de risc Inovo III va investi banii astfel stransi de la investitori in start-up-uri si companii de tehnologie din Polonia si pietele Europei Centrale si de Est, inclusiv Romania.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD a aprobat deja pe 14 decembrie 2022 o investitie de pana la 10 mil. euro in fondul Inovo III. De asemenea, Fondul European de Investitii (EIF), parte a grupului Bancii Europene de Investitii, se numara printre investitorii – ancora in Inovo III, ca si in multe alte fonduri de capital de risc sau de private equity care investesc pe pietele din Europa.

Ca si strategie de investitii, Inovo investeste in primul sau tichet, de regula, intre 0,5 si 4 mill. euro intr-o companie. Investitiile intr-o companie de portofoliu pot ajunge pana la 10 mil. euro. Inovo prefera investitiile in faza Seed a companiilor, insa abordeaza si tichete de tipul Pre-Seed sau Serie A.

Piata geografica la care se uita Inovo pentru investitii in regiune cuprinde Ucraina, Polonia, Romania, Cehia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Slovacia, Croatia, Bosnia si Herzegovina, Albania, Lituania, Macedonia de Nord, Slovenia, Letonia, Kosovo, Estonia si Muntenegru.

Din portofoliul de companii Inovo pana acum 6 companii au depasit pragul de evaluare de 100 mil. euro, sustin reprezentantii Inovo. Pana acum, Inovo a investit in mai multe companii de tehnologie, retail, industria cosmetica, servicii medicale, energie, logistica sau alte sectoare, printre investitiile sale de portofoliu numarandu-se nume precum Archbee, Booksy, Packhelp sau Preply.

Platforma imobiliara Globalworth a investit deja 75% – 80% din angajamentele de capital semnate pentru fondurile de venture capital Early Game Ventures si Gapminder

Platforma imobiliara Globalworth, unul dintre jucatorii de profil majori din Europa Centrala si de Est, a facut plati care ajung la nivelul de 75% – 80% din angajamentele de investitii semnate pentru fondurile de venture capital Early Game Ventures si Gapminder Venture Partners, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Globalworth este unul dintre investitorii de capital din spatele primelor fonduri ridicate de catre Early Game Ventures in 2018, respectiv de catre Gapminder in 2019.

Compania imobiliara a semnat un angajament de investitii de 2 mil. euro pentru Early Game Ventures, din care au fost deja investiti in fond circa 75% pana la 31 decembrie 2022, conform reprezentantilor Globalworth. Banii trimisi anul trecut de catre Globalworth pentru finantarea investitiilor administrate de catre Early Game Ventures a ridicat astfel gradul de participare cu capital la angajamentul de investitii de la 55% in 2021 la 75% la finele anului trecut.

Primul fond ridicat de catre Early Game Ventures are un capital disponibil de 28 mil. euro si se apropie in 2023 de finalul perioadei sale de investitii.

Early Game Ventures intentioneaza sa stranga in 2023 al doilea sau fond la o capitalizare – tinta de 60 mil. euro, din care aproape 30% ar urma sa fie alocati pentru investitii inafara Romaniei, dupa cum declara la evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT pe 6 decembrie 2022 Cristian Munteanu, Managing Partner al Early Game Ventures.

Din portofoliul actual de 28 de companii al Early Game Ventures fac parte afaceri precum Druid, BrandMinds, Tokinomo, BunnyShell sau SymphoPay.

De asemenea, platorma imobiliara Globalworth a trimis bani in 2022 si catre un alt manager de capital de risc, Gapminder Venture Partners. Astfel, banii investiti deja de catre Globalworth la fondul de venture capital administrat de catre Gapminder au ajuns la 79,2% din angajamentul de investitii total, care se ridica la 2,4 mil. euro. In 2022, finantarea de la Globalworth a urcat astfel de la 54% la aproape 80% din capitalul angajat pentru investitii in fondul de venture capital.

Primul fond ridicat de catre Gapminder a strans de la investitori un capital de 50 mil. euro si a investit in mai multe companii de tehnologie printre care FintechOS, Druid, Innoship sau Flip.

Grupul de comunicatii DIGI se asociaza cu un fond de investitii in infrastructura abrdn pentru o investitie de 300 mil. euro in extinderea unei retele in Spania

Grupul de comunicatii DIGI a anuntat pe 22 martie 2023 ca a incheiat alaturi de investitorul financiar abrdn un contract de investitii de 300 mil. euro pentru finantarea dezvoltarii unei retele de comunicatii in Spania, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Contractul a fost incheiat pe 21 martie 2023 de catre DIGI Spania si Aberdeen Standard Core Infrastructure III SC Sp., un fond de investitii in infrastructura administrat de catre abrdn.

Obiectul contractului il reprezinta dezvoltarea unei retele FTTH in provinciile Almeria, Cadiz, Cordoba, Granada, Huelva, Malaga si Sevilla, precizeaza reprezentantii companiei romanesti.

„Dezvoltarea retelei implica o investitie in suma de pana la 300.000.000 EURO, care va fi suportata in mod egal de catre Digi Spania si arbdn, putand implica si potentiale investitii bancare”, au declarat reprezentantii DIGI.

Ca parte a strategiei sale de expansiune in Spania, Digi Spania se afla in proces de dezvoltare a unei retele FTTH cu scopul de a acoperi pana la 2.500.000 de locuinte deservite. In timp ce o parte a retelei este deja dezvoltata si acopera aproximativ 1.000.000 de locuinte deservite, dezvoltarea restului retelei, care va acoperi 1.500.000 de locuinte deservite, va avea loc gradual pe parcursul unei perioade estimate de 3 ani.

Aberdeen Standard Core Infrastructure III este un fond de investitii care investeste in active de infrastructura de pe pietele din Europa, asocierea cu DIGI fiind a doua astfel de investitie. Noul fond de investitii ridicat de catre abrdn are o capitalizare – tinta de 1 mld. euro si urmareste tichete de capital de 100 – 200 mil. euro per investitie, marja in care se incadreaza si investitia derulata de catre DIGI Spania.

Aberdeen Standard Core Infrastructure III are o durata de viata de 10 ani si promite investitorilor sai un randament – tinta net de 8 – 10% si un cash yield de 4 – 5%.

Noul fond al abrdn are in vedere 8 pana la 12 investitii. Baza sa de investitori include corporatii, fonduri de pensii, fonduri de fonduri si fundatii caritabile din Marea Britanie, Europa Continentala, Japonia si America de Nord.

De cealalta parte, grupul DIGI isi concentreaza acum extinderea pe piete din vestul Europei, dupa ce in 2022 si-a finalizat exitul de pe piata de comunicatii din Ungaria in urma unei tranzactii – record de 625 mil. euro pentru o companie din Romania.

Pe bursa de la Bucuresti, DIGI are o capitalizare bursiera de 3,29 mld. RON (circa 668 mil. euro).

IFC isi vinde catre BERD participatia la ProCredit Bank

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD) a anuntat pe 17 martie 2023 ca a semnat doua acorduri de achizitie prin care cumpara pachete de actiuni detinute de catre International Finance Corportion (IFC) prin care devine unul dintre principalii actionari ai bancii germane ProCredit Bank.

Astfel, BERD va prelua un pachet de inca 5,06% la ProCredit Holding, pe langa pachetul initial de 3,6% pe care il detinea deja din 2018, ceea ce va ridica participatia de capital a BERD la 8,7% din totalul actiunilor ProCredit Holding, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

De asemenea, BERD va cumpara un pachet de 9,9% din actiunile companiei de management ProCredit General Partner AG.

Tranzactia bilaterala privata prin care IFC isi cedeaza pozitia de actionar important al ProCredit Bank va permite BERD sa sustina transformarea ProCredit Holding intr-o societate pe actiuni, conform legislatiei germane, iar pe de alta parte, sa intareasca guvernanta si strategia bancii germane de a-si alinia afacerile cu scopurile Acordului de la Paris, respectiv in directia combaterii efectelor schimbarilor climatice.

Printre actionarii importanti ai ProCredit Holding se afla afacerea germana de familie Zeitinger Invest (cu un pachet de 17%), banca germana de dezvoltare KfW (13,2%), fondul de investitii olandez DOEN Participaties (12,5%), ProCredit Staff Invest si fondul american de pensii Teachers Insurance and Annuity Association of America (TIAA) cu 8,6%, conform ultimelor raportari disponibile.

ProCredit Bank Holding este listata pe bursa de la Frankfurt, unde are o capitalizare bursiera de circa 274 mil. euro.

Romania are o cota de 6% in portofoliul de credite al bancii germane ProCredit, ale carei operatiuni sunt concentrate masiv in pietele Europei de Sud – Est. Portofoliul de imprumuturi al ProCredit Bank in Romania se situa la aproximativ 363 mil. euro, potrivit datelor raportate in noiembrie 2022.

ProCredit Bank detinea o cota de piata de 0,38% in sistemul bancar local la 31 decembrie 2021, arata ultimul raport anual al BNR.

BERD a dat un imprumut de 250 mil. euro dezvoltatorului de spatii logistice P3 pentru finantarea de proiecte verzi in Romania si alte piete din regiune

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD) a aprobat in aprilie 2022 o finantare de 250 mil. euro catre platforma imobiliara P3 in vederea dezvoltarii de parcuri industriale si logistice cu certificate verzi, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Finantarea din partea institutiei financiare internationale este sub forma unui imprumut senior negarantat si vizeaza portofoliul de proiecte verzi al P3 din Romania, Polonia, Cehia, Slovacia si Serbia.

Banii vor fi astfel utilizati la achizitia, dezvoltarea si construirea de depozite logistice in concordanta cu cadrul de finantare verde al P3, platforma aflata 100% in proprietatea GIC, fondul de investitiii suverane din Singapore.

Activele astfel finantate de catre BERD vor fi certificate BREEAM si vor fi administrate la cele mai inalte standarde energetice si de mediu, potrivit reprezentantilor BERD.

Portofoliul P3 din Romania avea o valoare bruta a activelor de 262 mil. euro in iunie 2022, ceea ce reprezenta o cota de numai 3% in portofoliul total la nivel de grup al P3.

Pe piata din Romania, pe segmentul spatiilor logistice P3 concureaza cu alti operatori de profil puternici precum CTP, Logicor, WDP sau VGP.

Dezvoltatorul de parcuri logistice P3 a raportat in iunie 2022 cash de circa 150 mil. euro si datorii de 3,792 mld. euro, din care credite garantate de actionar in valoare de 2,4 mld. euro, o emisiune de obligatiuni verzi de 1 mld. euro din ianuarie 2022 cu care si-a rambursat credite contractate anterior, respectiv credite de 350 mil. euro garantate cu colateral.

Finantarile verzi, atat sub forma de credite verzi, finantari cu componenta de sustenabilitate sau emisiuni de obligatiuni verzi, au devenit in ultimii ani instrumente de imprumut tot mai cautate de catre companii comparativ cu finantarea clasica non-verde, pe fondul implementarii politicilor ESG de catre investitorii institutionali.

Romanian debt market 2022 main

Kruk: In Romania, s-au vandut in 2022 portofolii de datorii negarantate retail si corporate cu o valoare nominala de circa 600 mil euro. Operatorul polonez a investit anul trecut circa 90 mil. euro in achizitia de portofolii locale retail si corporate, unde spune ca are o cota de piata de 77%

Valoarea nominala a portofoliilor de datorii negarantate retail si corporate vandute in Romania s-a ridicat in Romania la aproximativ 2,7 mld. zloti (in jurul a 577 mil. euro), estimeaza compania poloneza Kruk, liderul local al pietei de management a datoriilor.

“Potrivit estimarilor Kruk, cheltuielile totale pentru portofolii de datorii in retail, IMM-uri si credite ipotecare au fost in 2022 de 538 mil. zloti (in jurul a 115 mil. euro), unde cota de piata este de 77%. Estimam cota de piata a Kruk in ceea ce priveste cheltuielile pentru achizitia de portofolii de datorii negarantate de retail la 75%, fata de 66% in 2021”, afirma reprezentantii companiei poloneze Kruk.

La nivelul pietei de profil din Romania, calitatea activelor si nivelul de competitie din piata a dus in 2022 pretul de achizitie al unui portofoliu de datorii la un nivel mediu de 18% raportat la valoarea nominala a portofoliului, ceea ce inseamna plata a circa 18 centi la fiecare euro datorie valoare nominala, mentinandu-se la un nivel comparabil cu cel inregistrat in 2021, insa sub nivelul din 2020 cand atingea valoarea de 24%, potrivit datelor Kruk.

Compania poloneza a marit investitiile in portofoliile de datorii din Romania cu 146% fata de 2021. Astfel, Kruk a platit 412 mil. zloti (circa 88 mil. euro) pentru a cumpara pe piata romaneasca portofolii de datorii cu o valoare nominala de 2,4 mld. zloti (circa 510 mil. euro). O parte dintre aceste portofolii de datorii au fost achizitionate in baza unor contracte semnate in 2021, precizeaza reprezentantii companiei.

Cea mai mare parte a achizitiilor de portofolii de datorii din Romania facute de catre Kruk a avut loc in trimestrul 4 din 2022, cand operatorul polonez a platit 162 mil. zloti (aproape 35 mil. euro) in astfel de tranzactii, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Achizitiile de portofolii de datorii de pe piata romaneasca au avut o pondere de 18% in totalul investitiilor Kruk la nivel de grup in 2022.

Profitabilitatea portofoliului administrat de catre Kruk in Romania a fost in 2022 de 50%, in crestere fata de o rata de 45% in 2021.

Incepand cu ianuarie 2023, Kruk isi concentreaza operatiunile din Romania pe achizitiile de portofolii de datorii si renunta la serviciile de management de credit. Compania poloneza Kruk este listata pe bursa de la Varsovia, unde capitalizarea sa de piata depaseste 6,3 mld. zloti (peste 1,3 mld. euro).

Portofoliile de credite neperformante aflate in bilanturile bancilor din Romania sunt de aproximativ 14,7 mld. zloti (peste 3 mld. euro), pe un trend in scadere in ultimii 5 ani, perioada in care marimea acestui segment de portofolii bancare s-a redus cu aproape 30%, potrivit datelor Kruk.

Tranzactiile cu portofolii NPL din Romania au revenit in atentia pietei in 2022 dupa ani de zile in care au stat intr-un con de umbra comparativ cu perioada 2014 – 2018, cand s-au vandut cele mai mari portofolii bancare locale de tip NPL si care au atras interesul unor investitori financiari de talie globala, dar si a institutiilor financiare internationale de talia IFC si BERD.

Cea mai importanta tranzactie pe segmentul creditelor neperfomante (NPL) din Romania a fost in 2022 achizitia unui portofoliu NPL cu o valoare nominala de 147 mil. euro de catre grupul ceh APS de la grupul bancar cipriot Bank of Cyprus, care a marcat in august 2022 tranzactia de exit  Bank of Cyprus din Romania la capatul unui proces gradual de vanzare de active intins pe mai multi ani.

Pe de alta parte, compania suedeza Intrum, lider pe piata europeana de management a datoriilor, analizeaza o tranzactie de exit de pe piata din Romania, in contextul in care si-a fixat ca directie strategica o concentrare a operatiunilor sale si o reducere a numarului de piete in care opereaza, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, care a scris pe 23 februarie 2023 despre intentia declarata a lui Andrés Rubio, presedinte si CEO al grupului suedez Intrum, de a trece de la 25 la 20 de jurisdictii operationale.

enel ppc deal main

Grupul elen PPC a semnat achizitia operatiunilor Enel Romania intr-o tranzactie totala de 1,9 mld. euro si un multiplu de circa 6 EBITDA. Grupul italian Enel face cel mai mare exit al unui investitor strategic strain care implica exclusiv operatiunile din Romania

Gigantul italian al utilitatilor Enel a anuntat ca a semnat pe 9 martie 2023 vanzarea setului de active pe care le detinea in Romania catre grupul grec Public Power Corporation (PPC). Tranzactia echivaleaza cu cel mai mare exit facut exclusiv de pe piata locala de catre un investitor strain, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Acordul de vanzare a fost perfectat pentru un pret de aproximativ 1,26 mld. euro si stabileste valoarea de piata a activelor vandute de catre Enel in Romania la 1,9 mld. euro, au anuntat cele doua parti. In plus, suma totala poate fi ajustata conform unor clauze uzuale in astfel de tranzactii precum si printr-un mecanism pentru potentiale plati ulterioare, in functie de valoarea viitoare a activitatii de retail, au precizat reprezentantii celor doua parti.

“Prin vanzarea tuturor activitatilor din Romania, continuam planul de vanzare de active prezentat in urma cu 3 luni in cadrul Planului Strategic 2023-2025 al Enel”, a declarat Francesco Starace, CEO si Director General al Grupului Enel. “Suntem mandri de rezultatele obtinute in Romania de la intrarea in tara in 2005 si apreciem munca sustinuta si devotamentul colegilor nostri, care ne-au permis sa devenim unul dintre cei mai importanti jucatori integrati in domeniul energiei in Romania. Suntem increzatori ca un grup international important precum PPC va continua aceasta poveste de succes.”

Potrivit cumparatorului, valoarea de intreprindere a activelor Enel din Romania stabilita in tranzactie este la un multiplu in jurul a 6 EBITDA ajustat (Run-rate EBITDA, lb. engl.).

Evaluarea stabileste astfel ca referinta un multiplu de aproximativ 0,88x raportat la baza de active reglementate (RAB) in zona de distributie de energie, de aproximativ 65 euro per consumator in zona de furnizare de electricitate, respectiv de aproximativ 1,1 mil. euro per MW putere instalata operationala la care se adauga un portofoliu de proiecte in dezvoltare, conform datelor PPC.

Tranzactia va fi finantata de catre grupul elen PPC printr-o combinatie de lichiditati proprii si facilitati de imprumut.

Astfel, PPC a anuntat ca intentioneaza sa finanteze o parte din achizitia operatiunilor Enel din Romania cu o finantare bancara totala de 800 mil euro, din care 485 mil. euro sub forma unei facilitati de imprumut cu o maturitate de 5 ani obtinute de la banci grecesti, iar alte 315 mil. euro vor fi imprumutate dintr-o facilitate bridge (credit-punte) de la banci internationale.

Avand in vedere expunerea semnificativa pe care grupul elen o va dobandi in Romania dupa finalizarea tranzactiei, este de asteptat ca o parte din finantarea de achizitie a activelor sa fie ulterior refinantata local.

Pe 1 martie, portalul elen euro2day.gr scria ca PPC a inceput discutiile cu bancile sistemice grecesti Eurobank, Alpha Bank, Piraues si Ethniki pentru finantarea partiala a achizitiei activelor Enel din Romania.

Pentru Enel, tranzactia de vanzare din Romania aduce un confort financiar in lupta pentru reducerea rapida a datoriilor prin programul de vanzare accelerata de active pe plan international.

Achizitia activelor Enel din Romania va urca gradul de indatorare al PPC de la un multiplu de circa 1,4x EBITDA in decembrie 2022 catre un multiplu de 2,4x EBITDA, iar in termeni absoluti datoria neta se va dubla de la circa 1,4 mld. euro pana la aproape 3 mld. euro. De mentionat ca pe langa facilitatile de credit contractate de cumparator pentru plata achizitiei, PPC va prelua si datoria neta aferenta activelor Enel din Romania, care din cifrele anuntate ar depasi 600 mil. euro, daca scadem din valoarea de intreprindere pretul ce va fi incasat pentru pachetele de actiuni vandute in companiile la care Enel este actionar pe piata locala.

Analistii agentiei de rating Fitch noteaza ca tranzactia va avea un impact general neutru asupra profilului de risc al PPC, care se asteapta ca Enel Romania sa contribuie cu EBITDA de 1,1 mld. euro in perioada 2023 – 2035, ca urmare a efectului produs de cresterea capacitatilor de energie regenerabila.

Tranzactia genereaza in Romania al doilea exit consecutiv al unui mare investitor strain pe piata de energie, dupa ce grupul ceh CEZ a vandut principalele active din Romania.

Pe 31 martie 2021, CEZ a incasat un pret de 24,641 mld. coroane cehe (943 mil. euro, calculat la cursul de schimb CZK/EUR din 31 martie 2021) din vanzarea unui set de 7 companii locale active in distributia, furnizarea si productia de energie electrica catre un fond de investitii in infrastructura, administrat de catre fosta Macquarie Infrastructure & Real Assets (MIRA), acum Macquarie Asset Management.

Setul de active si participatii detinut de catre Enel in Romania era format la 31 decembrie 2021 din companiile CCP.RO Bucuresti (pachet de 9,52% al Enel Romania), Dara Solar Investment SRL (controlat 100% de catre Enel Green Power Romania), De Rock Int’l SRL (controlat 100% de catre Enel Green Power Romania), Elcomex Solar Energy SRL (detinut 100% de catre Enel Green Power), Enel Green Power Romania SRL (detinut 100% de catre Enel Green Power SpA), Enel Romania SA (detinut 100%) de catre Enel SpA, Enel Trade Energy SRL (detinut 100% de catre Enel Romania), Enel X Mobility Romania SRL (detinut 100% de catre grupul Enel), Enel X Romania SRL (detinut 100% de catre grupul italian Enel), Energo Sonne SRL (100% apartinand Enel Green Power), GV Energie Rigenerabili ITAL-RO SRL (100% actiuni ale Enel Green Power), Oravita Power Park SRL (100% Enel Green Power), Potoc Power Park SRL (100% Enel Green Power), Solas Electricity SRL (100% Enel Green Power), South Wind Energy SRL (100% Enel Green Power), Toplet Power Park SRL (100% Enel Green Power), Topwind Energy SRL (100% Enel Green Power), Wind Energy Green Park SRL (100% Enel Green Power), Zephir 3 Constanta SRL (100% Enel Green Power). De asemenea, in acelasi set de active ale Enel in Romania intra si E-Distributie Banat SA (51% din actiuni apartinand grupului Enel), E-Distributie Dobrogea SA (51% din actiuni apartinand grupului Enel), E-Distributie Muntenia SA (78% din actiuni Enel), Enel Energie Muntenia SA (78% Enel), Enel Energie SA (51% Enel) si Enel Servicii Comune SA (51% Enel).

Enel a raportat pentru anul financiar 2021 venituri de 1,604 mld. euro, in crestere de la 1,393 mld. euri in 2020 pentru operatiunea sa din Romania.

Tranzactia are un impact transformational asupra grupului elen PPC, care va avea inafara Greciei o expunere puternica in Romania. Simbolic, achizitia de proportii facuta de grupul elen contrasteaza puternic cu tranzactiile de exit semnate de marile grupuri bancare grecesti care au fost nevoite sa renunte la diferite piete din regiune si sa se concentreze pe piata de origine. In urma unor astfel de tranzactii, grupurile Eurobank, Piraeus si National Bank of Greece au vandut operatiunile din Romania, numai Alpha Bank avand pe plan local o expunere semnificativa.

Citigroup Global Markets Europe AG, Goldman Sachs Bank Europe SE si HSBC Continental Europe sunt bancherii de investitii care au lucrat de partea cumparatorului elen in tranzactie, iar casa de avocatura Milbank LLP a oferit servicii de consultanta juridica pentru PPC. De asemenea, echipele de consultanta si taxe ale PwC Grecia si PwC Romania au fost implicate in tranzactia prin care PPC cumpara activele Enel, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Daca Enel iese din piata din Romania, dupa ce a fost campionul privatizarilor din energie in deceniul 2000 – 2010, in care a preluat 3 din cele 8 distributii regionale din Romania si afacerea de furnizare de energie aferenta initial portofoliului de clienti din distributie, acum PPC intra in Romania prin achizitia unui portofoliu integrat de energie, construit anterior de catre Enel.

Grupul italian a fost primul investitor strain care a intrat pe piata distributiei de electricitate din Romania, semnand in 2004 primele contractele de privatizare pentru distributiile de energie Banat si Dobrogea, iar in 2006 si-a adaugat in portofoliu “perla coroanei“, castigand licitatia de privatizare a pachetului majoritar pentru Electrica Muntenia Sud, care acopera capitala Romaniei si zonele invecinate. In 2007, a infiintat Enel Green Power Romania cu care a intrat ulterior in sectorul de productie de energie configurand astfel un jucator complet integrat pe piata de energie din Romania, cu operatiuni in productie, distributie, furnizare si servicii in domeniul energiei electrice.

De la intrarea sa pe piata din Romania in 2005, grupul italian Enel anunta ca nivelul investitiilor sale era de peste 3 mld. euro in 2017, an in care a platit alte peste 400 mil. euro pentru achizitia a aproximativ 13,6% din capitalul E-Distribuție Muntenia și a Enel Energie Muntenia, in urma deciziei Curtii Internationale de Arbitraj de la Paris, care a rezolvat astfel disputa dintre investitorul strategic italian si statul roman. Tot in 2017, dupa o intalnire intre Georgios Stassis, la acea vreme CEO al Enel in Romania, si premierul Sorin Grindeanu (in prezent vicepremier – n.r.) anunta ca Enel avea atunci in plan investitii de alte 330 mil. euro.

Un rol-cheie in structurarea tranzactiei intre Enel si PPC privind operatiunile grupului italian din Romania il are grecul Georgios Stassis, care a fost CEO al Enel Romania intre februarie 2016 si august 2019, iar acum conduce negocierile de cealalta parte a mesei din postura de CEO al grupului Public Power Corporation (PPC) si de potential cumparator al activelor pe care le-a avut in administrare pentru cativa ani.

Astfel, PPC va prelua controlul a 3 distributii regionale de energie, a unui portofoliu de furnizare de energie, un portofoliu puternic de energie regenerabila, ceea ce il va propulsa pe grupul elen catre prima pozitie pe piata proiectelor de productie energie eoliana si solara, prima pozitie in segmentul de furnizare, respectiv pozitia a doua pe piata distributiei de electricitate.

PPC va prelua astfel o cota de piata de circa 35% pe piata distributiei de electricitate din Romania, o cota de piata de 16% pe piata productiei de energie regenerabila si o cota de 18% pe piata furnizarii de electricitate.

Achizitia Enel Romania de catre PPC, companie controlata de catre statul elen, a fost bine primita de catre investitorii de pe bursa de la Atena, unde actiunile firmei inregistrasera o crestere de aproape 6% pana la o capitalizare bursiera care se apropia de 3,2 mld. euro.

Tranzactia Enel – PPC este asteptata sa fie finalizata in trimestrul 3 din 2023, ceea ce ar face ca piata locala de fuziuni si achizitii (M&A) din Romania sa inregistreze al treilea an consecutiv in care un investitor strategic strain realizeaza un exit in jurul valorii de 1 mld. euro, dupa finalizarea tranzactiei CEZ  (Cehia) in 2021 si finalizarea exitului ExxonMobil (SUA) in 2022.

Hitachi: Achizitia Fortech a fost finantata din resursele noastre proprii

Tranzactia prin care gigantul japonez Hitachi a cumparat Fortech Cluj – Napoca, una dintre cele mai mari tranzactii locale din 2022, a fost finantata din resurse proprii, potrivit reprezentantilor cumparatorului.

Vanzarea Fortech reprezinta inca o tranzactie semnificativa pe ruta antreprenor – investitor strategic.

Intrebati de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, daca achizitia Fortech a fost acoperita de catre cumparator din credite bancare sau din resurse proprii, reprezentantii grupului nipon Hitachi au raspuns: „A fost finantata din resursele noastre proprii”.

Acestia nu au facut insa niciun comentariu legat de pretul platit sau valoarea tranzactiei de preluare a Fortech.

Grupul japonez Hitachi prin subsidiara sa americana GlobalLogic a anuntat pe 7 februarie 2023 ca a finalizat achizitia pachetului de 100% din actiunile companiei IT romanesti Fortech.

Hitachi dispunea la 31 decembrie 2022 de numerar si echivalente de numerar in valoare de 839,6 mld. yeni (in jurul a 5,8 mld. euro), in scadere cu 129,2 mld. yeni (in jurul a 0,9 mld. euro) fata de nivelul inregistrat la 31 martie 2022.

Calin Vaduva, CEO al Fortech, este si vanzatorul care incaseaza cel mai mult de pe urma vanzarii fiind anterior cel mai mare actionar al companiei.

Tranzactia de vanzare a Fortech Cluj este cotata de catre consultantii EY Romania printre cele mai mari tranzactii M&A de pe piata locala din 2022. Valoarea tranzactiei nu a fost comunicata oficial de catre partile implicate.

Compania de servicii software cu sediul in Cluj-Napoca detine hub-uri de inginerie si in Oradea, Iasi si Brașov. Cu un personal de peste 1.150 oameni, Fortech ofera servicii pentru clienti din diferite sectoare, de la industriile auto sau financiar, pana la domeniul medical.

Grupul japonez Hitachi, care a cumparat firma americana Globallogic in 2021, a raportat pentru ultimul sau an financiar care s-a incheiat pe 31 martie 2022 venituri de peste 84 mld. USD si un profit net de circa 5,5 mld. USD.

Fortech Cluj a raportat pentru anul financiar 2021 o cifra de afaceri de 239 mil. RON (peste 48 mil. euro), in crestere cu 34% fata de anul anterior, si un profit net de 34,5 mil. RON (7 mil. euro), mai mare cu 75% fata de 2022, potrivit ultimului sau bilant anual facut public.

Grupul elen PPC ar putea plati pentru achizitia Enel Romania circa 1,3 mld. euro si ar urma sa preia datorii de 550 – 600 mil. euro

Grupul elen de utilitati PPC ar urma sa plateasca pentru achizitia Enel Romania un pret de 1,3 mld. euro, din care aportul propriu de capital ar urma sa fie de circa 500 mil. euro, iar alte aproximativ 800 mil. euro ar urma sa fie acoperite dintr-un imprumut sindicalizat pe termen lung, sustine portalul elen euro2day,gr.

Potrivit unui articol publicat pe 1 martie 2023 de catre sursa citata, PPC a inceput discutiile cu bancile sistemice grecesti Eurobank, Alpha Bank, Piraues si Ethniki pentru imprumutul de achizitie mentionat. In plus pe langa un pret de circa 1,3 mld. euro, cumparatorul grec ar urma sa preia si datorii cifrate la 550 – 600 mil. euro, sustine sursa citata.

Surse bancare citate de portalul elen sustin ca achizitia Enel Romania ar urma sa se realizeze la un multiplu de 5,42x EBITDA daca va fi confirmat un nivel EBITDA de 350 mil. euro.

Perioada de exclusivitate de negocieri dintre PPC si Enel a fost prelungita la finele lunii ianuarie pana pe 28 februarie pentru a ajunge la un acord de vanzare privind operartiunile din Romania.

„Nu facem niciun comentariu in acest moment, orice update va fi comunicat pietei la timpul potrivit”,, au raspuns reprezentantii grupului Enel pe 28 februarie 2023 solicitarilor de informatii ale jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO privind stadiul negocierilor intre cele doua parti avand in vedere ca si noul termen de negocieri a expirat fara sa fie facut vreun anunt privind incheierea unui acord de vanzare.

Informatiile publicate de presa elena in ultimele luni nu au fost confirmate sau infirmate oficial de catre niciuna dintre partile implicate in tranzactie.

Un rol-cheie in structurarea tranzactiei intre Enel si PPC privind operatiunile grupului italian din Romania il are grecul Georgios Stassis, care a fost CEO al Enel Romania intre februarie 2016 si august 2019, iar acum conduce negocierile de cealalta parte a mesei din postura de CEO al grupului Public Power Corporation (PPC) si de potential cumparator al activelor pe care le-a avut in administrare pentru cativa ani.

Enel este in plina executie a unui proces accelerat de vanzare de operatiuni in intreaga lume, aliniat directiei sale strategice anuntate in noiembrie 2022 de a-si concentra operatiunile pe 6 piete – cheie (Italia, Spania, SUA, Brazilia, Chile si Columbia) si de a vinde active in valoare de circa 21 mld. euro in vederea relaxarii gradului sau net de indatorare, potrivit planului strategic 2023 – 2025.

Setul de active si participatii detinut de catre Enel in Romania era format la 31 decembrie 2021 din companiile CCP.RO Bucuresti (pachet de 9,52% al Enel Romania), Dara Solar Investment SRL (controlat 100% de catre Enel Green Power Romania), De Rock Int’l SRL (controlat 100% de catre Enel Green Power Romania), Elcomex Solar Energy SRL (detinut 100% de catre Enel Green Power), Enel Green Power Romania SRL (detinut 100% de catre Enel Green Power SpA), Enel Romania SA (detinut 100%) de catre Enel SpA, Enel Trade Energy SRL (detinut 100% de catre Enel Romania), Enel X Mobility Romania SRL (detinut 100% de catre grupul Enel), Enel X Romania SRL (detinut 100% de catre grupul italian Enel), Energo Sonne SRL (100% apartinand Enel Green Power), GV Energie Rigenerabili ITAL-RO SRL (100% actiuni ale Enel Green Power), Oravita Power Park SRL (100% Enel Green Power), Potoc Power Park SRL (100% Enel Green Power), Solas Electricity SRL (100% Enel Green Power), South Wind Energy SRL (100% Enel Green Power), Toplet Power Park SRL (100% Enel Green Power), Topwind Energy SRL (100% Enel Green Power), Wind Energy Green Park SRL (100% Enel Green Power), Zephir 3 Constanta SRL (100% Enel Green Power). De asemenea, in acelasi set de active ale Enel in Romania intra si E-Distributie Banat SA (51% din actiuni apartinand grupului Enel), E-Distributie Dobrogea SA (51% din actiuni apartinand grupului Enel), E-Distributie Muntenia SA (78% din actiuni Enel), Enel Energie Muntenia SA (78% Enel), Enel Energie SA (51% Enel) si Enel Servicii Comune SA (51% Enel).

Enel opereaza in Romania in linii de afaceri precum distributie de energie electrica, unde controleaza 3 din cele 8 distributii de electricitate din Romania, este lider in segmentul de furnizare de energie electrica si detine in sectorul de productie un portofoliu de energie regenerabila instalata de 534 MW, avand astfel o pondere de 2% din productia de energie a Romaniei.

Grupul italian a fost primul investitor strain care a intrat pe piata distributiei de electricitate din Romania, semnand in 2004 primele contractele de privatizare pentru distributiile de energie Banat si Dobrogea, iar in 2006 si-a adaugat in portofoliu “perla coroanei“, castigand licitatia de privatizare a pachetului majoritar pentru Electrica Muntenia Sud, care acopera capitala Romaniei si zonele invecinate. In 2007, a infiintat Enel Green Power Romania cu care a intrat ulterior in sectorul de productie de energie configurand astfel un jucator complet integrat pe piata de energie din Romania, cu operatiuni in productie, distributie, furnizare si servicii in domeniul energiei electrice.

Potentialul cumparator al Enel Romania avea la dispozitie la 30 septembrie 2022 lichiditati de peste 3 mld. euro, din care peste 2 mld. euro cash si inca 1,08 mld. euro din linii de credit disponibile.

Pe piata din Romania, Enel avea o cota de piata de 2,47% pe piata productiei de electricitate dupa cantitatile livrate in perioada ianuarie – septembrie 2022, respectiv o cota de piata de 20,82% pe piata furnizorilor de electricitate pentru clientii finali in acelasi interval de referinta fiind cel mai mare furnizor local, potrivit datelor Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE).

berd romania sumar main

BERD a investit 363 mil. euro in ultimii 30 ani in fonduri de investitii din Romania, din care aproape 20% in ultimii 5 ani

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a investit in Romania in perioada 1992 – 2022 in fondurile de investitii locale aproximativ 363 mil. euro, din care 70 mil. euro in ultimii 5 ani, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

In ultimii 30 de ani, BERD in rolul sau de banca internationala de dezvoltare si unul dintre cei mai importanti investitori institutionali straini a inregistrat pentru Romania o investitie cumulata neta de 10,3 mld. euro, din care peste un sfert din suma (2,8 mld. euro) a fost alocat in perioada 2017 – 2022.

Directiile strategice de investitii ale BERD in Romania au vizat tranzitia catre economia verde, un sector privat competitiv si cresterea IMM-urilor, rezilienta sectorului financiar, infrastructura sustenabila si utilitatile publice.

Sectorul privat a fost destinatia a circa trei sferturi din banii veniti prin canalele de finantare BERD. Portofoliul BERD din Romania a strans 508 proiecte in 30 de ani, din care 127 in perioada 2017 – 2022.

Investitiile de capital (equity) au o pondere de 12% in cadrul portofoliului total al institutiei financiare internationale.

Angajamentele BERD fata de Romania cuprind o gama variata de instrumente, printre care imprumuturi, investitii de capital in participatii in companii, investitii in IPO-uri si tranzactii cu actiuni, respectiv in emisiuni de obligatiuni, garantii sau servicii de consultanta.

Cea mai mare investitie neta a investitorului institutional strain in Romania a mers in sectorul institutiilor financiare, unde au ajuns 3,03 mld. euro, nivel care a depasit cu putin angajamentele institutiei financiare internationale fata de infrastructura sustenabila (3,01 mld. euro).

Sectorul bancar din Romania a atras 2,69 mld. euro de la institutia financiara internationala, din care peste un sfert in ultimii 5 ani. Un nivel apropiat de angajament de 2,6 mld. euro a avut ca tinta procesul de tranzitie catre energia verde.

Sectorul de IMM-uri locale a atras 1,2 mld. euro din banii de la BERD in timp ce investitia neta in sectorul manufacturiei si servicii a ajuns la 951 mil. euro.

BERD a fost implicata in mai multe privatizari, fiind parte alaturi de International Finance Corporation (IFC) din privatizarea BCR, cea mai mare tranzactie realizata de catre statul roman, precum si cea mai mare tranzactie din istoria Romaniei. De asemenea, BERD a fost un catalizator pentru multe tranzactii private de calibru si a participat la unele dintre cele mai mari credite sindicalizate de pe piata din Romania.

Romania este din 1991 unul dintre actionarii BERD, unde a subscris capital de peste 144 mil. euro.

Impact achizitie Exxon ND asupra Romgaz main

Impactul tranzactiei dintre Romgaz si Exxon asupra finantelor producatorului roman de gaze: Imprumutul de la Raiffeisen si BCR a acoperit 31% din pretul de achizitie, datoriile pe termen lung s-au dublat, iar numerarul, echivalentul de numerar si alte active financiare au scazut sub jumatate fata de anul anterior

Tranzactia dintre Romgaz si ExxonMobil, cea mai mare tranzactie locala de M&A din 2022, prin care compania de stat romaneasca a preluat participatia americanilor in proiectul Neptun Deep si-a lasat amprenta asupra lichiditatilor producatorului de gaze.

Pretul final de achizitie al pachetului de 100% din actiunile ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (companie redenumita post-achizitie Romgaz Black Sea Limited) a fost de 5.118,99 mil. RON (circa 1,036 mld. Euro) , potrivit rezultatelor preliminare pentru 2022 raportate de catre Romgaz, cumparatorul participatiei ExxonMobil in proiectul de explorare off-shore de gaze Neptun Deep.

Achizitia a fost platita in proportie de 31% dintr-un credit de 1.606, 475 mil. RON (325 mil. Euro) contractat de la subsidiarele locale ale grupurilor bancare austriece Raiffeisen si Erste Bank, compania de stat fiind nevoita sa suporte aproape 69% din valoarea achizitiei, cea mai mare facuta vreodata de catre o entitate controlata de catre statul roman, banca sau companie.

Tranzactia de exit a ExxonMobil din Romania, finalizata in august 2022, a ajutat gigantul petrolier american sa atinga un profit net de 55,7 mld. USD in 2022, cel mai mare din istoria sa.

Si Romgaz a reusit sa inregistreze o crestere de peste 32% a profitului net preliminat pana la 2,54 mld. RON (peste 500 mil. Euro), in timp ce cifra de afaceri preliminata a depasit dublul valorii inregistrate in 2021 avansand in 2022 pana la nivelul de 13,38 mld. RON (aproximativ 2,7 mld. euro), ritm impus de cresterea pretului la gaze chiar si in conditiile vanzarii unor cantitati usor mai mici fata de anul anterior.

Platile facute de catre Romgaz din surse proprii pentru achizitia participatiei ExxonMobil la Neptun Deep au avut ca efect scaderea sub jumatate a nivelului de numerar, echivalente de numerar si alte active financiare (depozite la banci si titluri de stat achizitionate), care la 31 decembrie 2022 erau de 1,983 mld. RON  (circa 401 mil. euro) fata de 3,998 mld. RON in perioada similara a anului anterior.

„Aceasta diminuare a fost generata in principal de achizitia ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, dupa cum se poate vedea si in situatia consolidata a fluxurilor de trezorerie”, au precizat reprezentantii Romgaz.

In aceeasi perioada de timp, datoriile pe termen lung au crescut cu 116% in principal ca urmare a contracarii de 325 mil. euro necesar finantarii partiale a achizitiei ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited. 

Un alt efect al tranzactiei Romgaz – ExxonMobil a fost cresterea cu 4,86 mld. RON (circa 0,98 mld. Euro), respectiv cu 87,26% a totalului activelor imobilizate.

Intrarea Romgaz in proiectul Neptun Deep de explorare a gazelor din Marea Neagra alaturi de OMV Petrom, operatorul perimetrului care detine celelalte 50% din proiect, va insemna insa necesitatea de a atrage noi resurse financiare externe, fie din credite bancare, fie din obligatiuni, fie din alte tipuri de structuri de finantare pentru a putea investi cot la cot cu OMV Petrom, a carui decizie de investitie la Neptun Deep este asteptata la jumatatea acestui an.

Romgaz este o companie listata pe bursa de la Bucuresti, unde capitalizarea bursiera este de 15,57 mld. RON (peste 3 mld. Euro), in care statul roman detine un pachet de peste 70%.

Liderul european in managementul creantelor Intrum studiaza o tranzactie de exit din Romania dupa 6 ani de la intrarea pe piata locala

Compania suedeza Intrum, lider pe piata europeana de management a datoriilor, analizeaza o tranzactie de exit de pe piata din Romania, in contextul in care si-a fixat ca directie strategica o concentrare a operatiunilor sale si o reducere a numarului de piete in care opereaza, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Amprenta noastra este in general caracterizata de piete de franciza in Europa de Nord, Centrala si de Sud si piete tactice dominate de investitii in Europa de Est. Pietele de franciza sunt definite de relatii cu clientii puternice, profunde, si pe termen lung cu pozitii de lider atat pe partea de servisare, cat si in partea de investitii, in timp ce pietele tactice sunt dependente de volume de investitii continue si au nevoie sa fie monitorizate atent de-a lungul timpului. In linie cu aceasta simplificare si concentrare in crestere (a operatiunilor grupului – n.r.), investigam un potential exit din tarile baltice, Romania si Brazilia pentru a reduce numarul jurisdictiilor noastre de la 25 la 20”,  a spus in ianuarie 2023 Andrés Rubio, presedinte si CEO al grupului suedez Intrum.

Potrivit acestuia, Intrum isi va concentra operatiunile pe pietele unde poate obtine pozitie de lider de piata pentru a avea perspective privind o crestere si o profitabilitate mai mare. Intrum are pozitii puternice pe pietele de profil din tarile scandinave, Marea Britanie, Grecia, Italia si Spania.

„In 2023, vom urmari asadar un numar de initiative specifice”, a adaugat seful Intrum.

Intrum a intrat pe piata de profil din Romania in aprilie 2017 cand a cumparat pachetul de 100% din actiunile Top Factoring alaturi de un portofoliu de credite neperformante detinut de catre Glasro Holding Limited.

Fondul de investitii Reconstruction Capital II Limited (RC2), condus de catre investitorul Ion Florescu si listat pe bursa de la Londra, a incasat 12,8 mil. euro din vanzarea pachetului sau de peste 92% din Top Factoring si de pe urma vanzarii portofoliului Glasro Holding Limited catre compania suedez Intrum. Un alt pachet minoritar, de circa 7,69% din Top Factoring a fost vandut in 2017 de catre Catalin Neagu, fondatorul companiei care ulterior tranzactiei si-a pastrat pozitia de CEO si dupa integrarea Top Factoring in grupul suedez Intrum.

Pe piata administrarii de portofolii de creante din Romania, activeaza si grupul polonez Kruk, compania ceha APS Holding sau grupul german EOS.

Compania suedeza Intrum AB are o valoare bursiera de peste 16,3 mld. coroane suedeze (circa 1,5 mld. euro), din care investitorii suedezi (institutii, fonduri mutuale, investitori privati) detineau 39%, alaturi de investitori de talie globala precum Vanguard, BlackRock, Capital Group sau banca centrala a Norvegiei, potrivit datelor disponibile la 31 decembrie 2022.

Investitorul strategic mexican Grupo Bimbo cumpara Vel Pitar pe piata de panificatie din Romania la o evaluare de 8xEBITDA

Grupul mexican Grupo Bimbo a cumparat pachetul de 100% din afacerea Vel Pitar, lider in sectorul de panificatie din Romania, la o valoare de intreprindere de 8 x EBITDA, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Grupo Bimbo a finalizat pe 9 ianuarie 2023 prin doua subsidiare ale sale achizitia Vel Pitar, vanzator fiind investitorul american de capital NCH, care controleaza un portofoliu diversificat de participatii din Romania ancorat preponderent in sectorul imobiliar, agricultura, sectorul financiar si servicii.

Tranzactia marcheaza intrarea Grupo Bimbo, unul dintre liderii la nivel global in industria de panificatie, pe piata din Romania si reprezinta a doua achizitie a unui jucator major local de catre un investitor strategic mexican de talie globala, dupa achizitia Caroli in 2017 de catre Sigma Alimentos.

Vel Pitar SA a raportat o cifra de afaceri de 586 mil. RON (119 mil. Euro), in crestere cu 5% fata de anul anterior, si un profit net de 68,5 mil. RON (13,9 mil. Euro) in 2021, potrivit ultimului bilant facut public.

Pentru NCH, tranzactia de la Vel Pitar continua seria de exituri conform cu strategia sa de valorificare a participatiilor pe care le detine in portofoliu, printre cele mai vizibile miscari recente numarandu-se vanzarea de terenuri agricole catre danezii de la First Farms in 2020 sau vanzarea unui pachet de active grupat in jurul portalului Imobiliare.ro in 2016 catre compania elvetiana de media Ringier.

De cealalta parte, grupul mexican Grupo Bimbo isi extinde amprenta la nivel global si majoreaza la 34 numarul de piete geografice in care opereaza. Grupo Bimbo este deja activ in regiune prin operatiunile sale din Rusia si Ucraina, piete in care a intrat in 2017 dupa achizitia de 650 mil. USD (echivalentul a peste 9 x EBITDA) a platformei internationale East Balt Bakeries de la investitorul financiar american One Equity Partners, parte a gigantului global JP Morgan.

Grupo Bimbo a raportat pentru 2022 vanzari nete de 19,8 mld. USD si un EBITDA ajustat la 2,7 mld. USD, in timp ce capitalizarea sa bursiera depaseste 23 mld. USD. Grupul mexican a finalizat recent vanzarea afacerii mexicane Ricolino la o valoare de intreprindere de 1,37 mld. USD catre rivalul sau global Mondelez International, tranzactie cu impact direct atat asupra profitabilitatii sale, cat si asupra gradului sau net de indatorare, care coboara la 1,5 x EBITDA ajustat.

Un raport GlobalData din 2021 estima piata produselor de panificatie din Romania la aproximativ 5,5 mld. USD, cu un consum mediu per capita peste cel inregistrat la nivel global.

Pe piata de profil, Vel Pitar concureaza atat cu jucatori de talie internationala precum GoodMills, grup de morarit si panificatie in spatele caruia se afla grupul financiar austriac Raiffeisen, dar si cu puternice afaceri antreprenoriale locale precum grupul Boromir.

Vel Pitar a fost formata in 2001 prin fuziunea a patru fabrici din industria de morarit si panificat ie – Mopariv Valcea, Berceni Bucuresti, Granpan Tecuci si Panegrano Cluj, intrate incepand cu 1999 in portofoliul fondului de investitii Broadhurst administrat de catre NCH.

NCH este un grup american de investitii fondat in 1993 de catre investitorii George Rohr si Moris Tabacinic, care a strans pana acum aproximativ 6 mld. USD de la investitori. NCH este sustinut de o baza larga de investitori de tip Limited Partners in fondurile administrate printre care BERD, investitorul institutional olandez PGGM precum si importanti investitori americani atat institutii, cat si fonduri de pensii ale unor mari companii sau universitati.

NCH a administrat investitii de 1,5 mld. USD in agricultura in Europa de Est si are in portofoliu terenuri agricole de aproximativ 640.000 hectare in Rusia, Ucraina, Romania si alte piete din regiune.

Tranzactie semnificativa pe piata de IT din Romania: Investitorul global de capital Investcorp cumpara cu o finantare de achizitie pachetul majoritar de actiuni al dezvoltatorului de soft NetRom. Firma de IT din Craiova va cuceri noi piete geografice sub umbrela unui investitor financiar, a carui tinta sunt afacerile care au nevoie de capital de crestere intre 20 si 100 mil. USD

Investcorp, un manager global de capital fondat in Bahrain in urma cu patru decenii, a anuntat pe 16 februarie 2023 achizitia pachetului majoritar de actiuni la dezvoltatorul de solutii IT NetRom Software, cu birouri in Olanda si Romania.

NetRom Software este o afacere fondata in 1999, care dispune acum de circa 500 de oameni cu inalta calificare in locatii precum Utrecht, Arnhem sau Craiova, unde de fapt lucreaza cea mai mare parte a personalului.

Fondatorii NetRom, echipa de management si investitorul financiar IceLake Capital sunt vanzatorii pachetului majoritar al NetRom, insa vor ramane cu totii mai departe in companie ca actionari minoritari.

Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica si nici marimea exacta a pachetului de actiuni vandut, insa este una semnificativa pentru piata IT din Romania avand in vedere anvergura cumparatorului, precum si calibrul companiei vandute.

NetRom Software SRL din Craiova a raportat pentru 2021 o cifra de afaceri de peste 15 mil. euro (74,99 mil. RON) si un profit net de circa 8,5 mil. RON, operand asadar cu o marja neta de 11%, la un personal care numara 357 angajati, conform ultimului bilant public.

Afacerea fondata si condusa de catre olandezul Han In’t Veld, in care romanul Mircea Negrila este cofondator si CTO (director tehnic) se incadreaza in profilul – tinta al cumparatorului.

Astfel, Investcorp Technology Partners, investitorul global in tehnologie din cadrul conglomeratului de investitii Investcorp, vizeaza pachete de control in companii cu venituri anuale in jurul a 10 mil. USD sau peste acest nivel si cu EBITDA pozitiv, care au nevoie de investitii de capital intre 20 mil. si 100 mil. USD, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

NetRom a demonstrat o crestere profitabila si a inregistrat o dublare a veniturilor in ultimii 5 ani, noteaza cumparatorul afacerii.

Dupa achizitie, NetRom va putea sa isi majoreze cota de piata si sa cucereasca noi piete geografice.

Investitorul financiar de crestere IceLake Capital a intrat ca actionar in companie in 2019, cand a cumparat actiuni de la un grup de actionari NetRom cu care afacerea a plecat la drum, iar acum a realizat un exit partial prin atragerea unui investitor financiar de crestere de talie globala, capabil sa ofere orizonturi de dezvoltare mai largi.

NetRom are in portofoliul sau de clienti companii din Europa de Vest si America de Nord, printre care Vodafone Ziggo, Transdev sau Leaseplan.

Investcorp Technology Partners a lucrat in tranzactie cu consultantii de M&A de la PhiDelphi Corporate Finance, firmele de avocatura McDermott Will & Emery si Orange Clover, PwC pe partea de consultant comercial, KPMG pe partea de consultanta financiara si taxe, cu firma de avocatura Willkie Farr & Gallagher pe partea de cosultant legal pentru finantare si cu Marlborough Partners pe partea de finantare a achizitiei NetRom. NetRom si IceLake Capital au lucrat cu bancherii de investitii de la Houlikan Lokey, cu firma de avocatura londoneza Allen & Overy, cu consultantii Boston Consulting Group pe partea comerciala si cu Deloitte pe zona de consultanta financiara si de taxe.

In 2019, IceLake Capital a intrat ca investitor in afacere NetRom in cadrul unei tranzactii finantate de catre bancherii de la ING Bank, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Investcorp este un investitor global de capital privat, care a strans sub administrare pana acum peste 42 mld. USD si a carui tinta pe termen lung este sa ajunga la active sub administrare de 100 mld. USD. Investcorp, aflat sub controlul unor investitori si institutii din Golful Persic, a fost fondat in 1982 sub conducerea miliardarului britanic cu origini irakiano – turkmene Nemir Amin Kirdar.

Intr-o privire mai ampla, firmele romanesti de IT, cu un bazin bogat in talente locale si cu un profil cert de crestere si de scalare, au devenit tinte de achizitie pentru investitori globali in tehnologie, printre cele mai mari tranzactii numarandu-se listarea decacornului UIPath pe bursa americana Nasdaq in 2021, vanzarea Fortech Cluj Napoca japonezilor de la Hitachi sau preluarea in 2017 a unui pachet minoritar de actiuni la dezvoltatorul de solutii globale antivirus Bitdefender de catre fondul de investitii Vitruvian Partners.

enery jade power Ro deal main

Grupul bancar austriac Erste a finantat achizitia portofoliului local de energie regenerabila al canadienilor de Jade Power Trust de catre firma fondata de doi fosti bancheri Raiffeisen. Tranzactia de finantare a achizitiei din Romania a fost acoperita de catre cumparatorul austriac Enery Power Holding cu garantii de peste 87 mil. euro

Compania austriaca Enery Power Holding a semnat recent o facilitate de credit senior aranjata de catre grupul bancar austriac Erste pentru finantarea achizitiei in Romania a unui portofoliu de energie regenerabila, cumparat de la compania canadiana Jade Power Trust.

Portofoliul de energie cu o capacitate totala de 81 MW a fost cumparat in noiembrie 2022 de catre austriecii de la Enery Power Holding pentru un pret de achizitie de 70,3 mil. euro.

Canadienii de la Jade Power Trust au anuntat incasarea unei sume nete de 65,9 mil. euro din vanzarea operatiunilor din Romania, in conditiile in care 4 mil. euro au fost depozitate intr-un cont escrow pentru a acoperi potentiale pretentii din partea cumparatorului in termen de un an de la incheierea tranzactiei.

Banii pentru achizitia grupului austriac pe piata de energie regenerabila din Romania au venit ca urmare a unei tranzactii de finantare in care BCR, subsidiara locala a gruppului austriac Erste, si Erste Group AG au actionat in calitate de aranjori principali mandatati si banci finantatoare, au precizat reprezentantii bancii.  BCR are rol de agent de garantii si plati, respectiv banca de cont in cadrul tranzactiei de finantare.

Pachetul de finantare contractat de catre Enery Power Holding este format dintr-o finantare pe termen lung si o alta finantare de tip revolving.

Facilitatea de credit la termen are o maturitate de 11 ani, au mai spus reprezentantii BCR, care nu au precizat insa care este valoarea finantarii.

Enery Power Holding a semnat pe 15 noiembrie 2022 tranzactia de finantare a achizitiei portofoliului Jade Power Trust din Romania, pentru o suma garantata maxima de peste 87,4 mil. euro, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Ulterior, firma canadiana listata pe bursa de la Toronto a anuntat pe 22 noiembrie finalizarea tranzactiei de vanzare a portofoliului sau de 81 MW din Romania.

Cumparatorul, Enery Power Holding, este o firma austriaca fondata in 2019 de catre Richard König, CEO și Lukas Nemec, COO, ale caror cariere s-au intersectat la cealalta mare banca austriaca, Raiffeisen, in perioada 2011 – 2013.

Lukas Nemec a lucrat atunci ca analist M&A in cadrul bancii austriece, in timp ce Richard König a fost in perioada 2008 – 2015 pe pozitia de Director Head of Energy & Utilities, unde avea in aria sa acoperire pietele de energie, petrol si gaze din Europa Centrala si de Est pe langa Austria si Turcia.

Portofoliul cumparat in Romania este un mix de active eolian, solar si hidro, in care proiectele eoliene de productie ocupa o pondere de circa 77% in totalul capacitatii. Achizitia locala ridica portofoliul administrat de catre Enery Power Holding in Romania la 273 MW.

Sectorul de energie regenerabila a devenit afacerea momentului in tranzactiile de fuziuni si achizitii (M&A) din Romania, in care tot mai multi investitori straini au apetit de achizitii. Un profil puternic de cumparator de active regenerabile afiseaza fondurile de investitii specializate in infrastructura de talia Actis sau Amber Infrastructure care duc adevarate campanii M&A pe piata din Romania.

Din 2021, fondul de investitii Initiativa celor 3 Mari (3SIIF) a devenit investitorul – cheie din spatele expansiunii Enery pe pietele din Europa Centrala si de Est, unde compania austriaca are operatiuni in Cehia, Slovacia, Romania si Bulgaria.

Amber Infrastructure Group este consultant exclusiv de investitii pentru fondul de investitii 3SIIF.

International Finance Corporation a aprobat o investitie de 19 mil. euro in noul fond de investitii regional AMC V

International Finance Corporation (IFC) a aprobat pe 19 decembrie 2022 un angajament de investitii de 20,72 mil. USD (circa 19,3 mil. Euro) pentru noul fond de investitii AMC V, care a devenit recent operational in pietele din Europa Centrala si de Est, inclusiv in Romania, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Managerul regional de capital privat Accession Capital Partners (ACP) a anuntat pe 31 ianuarie 2023 ca a lansat al cincilea sau fond de investitii, care a strans pana acum angajamente de capital de 150 mil. euro.

Noul fond are ca tinta o capitalizare de 300 mil. euro si strategia sa de investitii vizeaza companii de talie medie din Europa Centrala si de Est, care au nevoie de capital extindere sau ai caror actionari au ajuns la momentul succesiunii ori au nevoie de un exit.

Baza de investitori a proaspatului fond de investitii Accession Mezzanine Capital (AMC) V este formata din institutii financiare internationale, fonduri de fonduri, companii de asigurari, fonduri de pensii, banci si family office-uri care includ investitori locali din Europa Centrala, precum si din Europa, SUA si Asia, un investitor – cheie fiind European Investment Fund (EIF).

Peisajul ridicarii de noi fonduri de investitii a devenit mai dificil in ultimul an, astfel ca managerii de fonduri au nevoie de mai mult timp acum sa ii convinga pe investitorii de tip Limited Partners (LP) sa investeasca bani in noile platforme de capital privat, avand in vedere ca mediul de afaceri este afectat de o inflatie ridicata, de cresterea costurilor la energie, cresterea dobanzilor si o valotilitate ridicata pe fondul razboiului ruso-ucrainean.

In Romania, ACP (ex- Mezzanine Management) are acum in portofoliu afacerea antreprenoriala Petstar, unde a intrat ca actionar in 2019 ca urmare a unei finantari de 20 mil. euro, si Spearhead, care are un portofoliu puternic de investitii in agricultura pe pietele din Polonia, Cehia, Slovacia, Romania si Marea Britanie (UK). ACP si-a facut exitul in 2019 din afacerea Amethyst prin vanzarea participatiei sale catre un alt fond de investitii , The Rohatyn Group.

Pe piata de private equity din Romania, sunt active in acest moment platforme de capital privat mari de talia regionala precum MidEuropa, Abris Capital Partners, CEE Equity Partners, Innova Capital la care se adauga alti manageri de capital regionali precum Enterprise Investors si Resource Partners, ce si-au vandut in 2022 ultimele participatii din Romania, insa raman interesati de piata locala prin prisma focusului lor de investitii in pietele Europei Centrale si de Est. La acestia se adauga si manageri de capital regional care tocmai au intrat pe piata din Romania cu primele lor tranzactii cum este cazul BlackPeak Capital, actionar minoritar in start-upul local Verdino Green Foods, si Integral Venture Partners, care a preluat in 2022 un pachet minoritar in afacerea Medima Health.

Grupul japonez Hitachi a finalizat achizitia Fortech Cluj

Grupul japonez Hitachi prin subsidiara sa americana GlobalLogic a anuntat pe 7 februarie 2023 ca a finalizat achizitia pachetului de 100% din actiunile companiei IT romanesti Fortech.

Cumparatorul a anuntat incheierea tranzactiei in conformitate cu acordul definitiv semnat in noiembrie 2022.

“Acum ca procesul de achizitie a fost incheiat, suntem nerabdatori sa lucram impreuna pentru a deschide noi conversatii cu clientii nostri, sa ne crestem centrele operationale in Romania si sa contribuim prin activitatea noastra la expansiunea economica a Romaniei,” a declarat Igor Byeda, Vicepresedinte al Grupului si Leader pe Europa al GlobalLogic.

Calin Vaduva, CEO al Fortech, este si vanzatorul care incaseaza cel mai mult de pe urma vanzarii fiind anterior cel mai mare actionar al companiei.

Tranzactia de vanzare a Fortech Cluj este cotata de catre consultantii EY Romania printre cele mai mari tranzactii M&A de pe piata locala din 2022. Valoarea tranzactiei nu a fost comunicata oficial de catre partile implicate.

Compania de servicii software cu sediul in Cluj-Napoca detine hub-uri de inginerie si in Oradea, Iasi si Brașov. Cu un personal de peste 1.150 oameni, Fortech ofera servicii pentru clienti din diferite sectoare, de la industriile auto sau financiar, pana la domeniul medical.

Grupul japonez Hitachi, care a cumparat firma americana Globallogic in 2021, a raportat pentru ultimul sau an financiar care s-a incheiat pe 31 martie 2022 venituri de peste 84 mld. USD si un profit net de circa 5,5 mld. USD.

Fortech Cluj a raportat pentru anul financiar 2021 o cifra de afaceri de 239 mil. RON (peste 48 mil. euro), in crestere cu 34% fata de anul anterior, si un profit net de 34,5 mil. RON (7 mil. euro), mai mare cu 75% fata de 2022, potrivit ultimului sau bilant anual facut public.

Perry Zizzi, Managing Partner al biroului din Bucuresti al firmei globale de avocatura Dentons: A fost semnata o tranzactie mare in agricultura, care urmeaza sa fie facuta publica. Energia verde, energia traditionala si real estate, printre motoarele tranzactiilor de M&A si de finantare in 2023

Energia verde, sectorul de energie traditionala, real estate, IT-ul si agricultura se afla pe lista sectoarelor de interes pentru investitori si vor atrage tranzactii de tip M&A (fuziuni si achizitii) in 2023, potrivit reprezentantilor biroului local al firmei globale de avocatura Dentons.

“In tranzactiile de M&A (fuziuni si achizitii), vedem un interes mare din partea investitorilor pentru energia verde. De asemenea, saptamana trecuta a fost incheiata o tranzactie mare in agricultura si va fi anuntata intr-un comunicat de presa in perioada urmatoare“, a declarat in cadrul unei conferinte de presa Perry Zizzi, Managing Partner al biroului din Bucuresti al firmei globale de avocatura Dentons.

Avocatii Dentons asigura consultanta juridica a cumparatorului in aceasta tranzactie din agricultura, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Vom vedea mai multe tranzactii in agribusiness – agricultura operationala si in industria alimentara“, afirma Cristian Popescu, M&A Partner in cadrul biroului local al Dentons, care adauga ca o zona de interes pentru investitori este la intersectia dintre agricultura si energia verde, in contextul in care dezvoltatorii de proiecte de energie regenerabila au nevoie de astfel de terenuri.

In 1993, agricultura avea o pondere de circa 22% in PIB, astazi a ajuns undeva la 4,5%, mai spune Cristian Popescu, insa potentialul Romaniei este mare in acest sector avand in vedere ca Romania are a sasea suprafata in Europa. Productivitatea in Romania este insa, de 4 -5 ori mai mica fata de cea din Polonia, puncteaza acesta.

Lipsa infrastructurii, a finantarii necesare, lipsa de echipamente si chiar lipsa de educatie face ca sectorul agricol din Romania sa fie la nivelul anilor ’50 din SUA, este de parere Cristian Popescu.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO care este acum diferenta de pret intr-o vanzare de teren agricol intre Romania si Polonia la suprafete similare, Cristian Popescu a raspuns: “Circa 20 – 25% mai mult in Polonia“. Acesta a mai spus ca este un interes din ce in ce mai mare in industria carnii de pasare (poultry – lb. eng.), inclusiv pe fondul razboiului din Ucraina, si ca in urmatorii 1 – 2 ani vor aparea tranzactii mari in acest sector. O alta zona cu potential de crestere este si cea a investitiilor in sere, in contextul in care Romania dispune de aproximativ 200 hectare, mai putin de zece ori fata de nevoile populatiei, adauga avocatul Dentons.

Agricultura este insa si pe lista sectoarelor, unde, in mare parte, exista o “zona gri“, fiind de interes si pentru serviciile de avocatura de white collar crime, potrivit lui Liviu Togan, Partener si Coordonator al grupului White Collar and Government Investigations in cadrul biroului Bucuresti al Dentons.

“Unul din trendurile pe care nu le vedem inca in M&A, insa credem ca va veni si in Romania este cel al tranzactiilor cu centre de date. Noi am fost implicati in martie 2022 intr-o astfel de tranzactie de 15 mld. USD in care operatorul de centre de date CyrusOne a fost cumparat de catre KKR“, precizeaza Perry Zizzi.

De asemenea, exista interes pentru tranzactii semnificative de M&A in 2023 si in alte sectoare precum real estate sau IT, adauga avocatii Dentons.

Pe partea de finantare, biroul local al Dentons a fost implicat in tranzactii de aproximativ 4,25 mld. euro in 2022, din care aproximativ 70% – 75% au fost finantari cu expunere pe piata romaneasca, estimeaza Simona Marin, Partener si coordonator al practicii de Banking & Finance in cadrul biroului din Bucuresti al Dentons. Pe lista Dentons din 2022 se afla tranzactii precum finantarea de 450 mil. euro primita de catre AFI, cea mai mare de pe piata locala de real estate, sau facilitatea de imprumut de 940 mil. euro contractata de catre reteaua de farmacii Dr. Max din Europa Centrala si de Est, prezenta si in Romania.

“Am vazut intrari in piata (de finantare – n.r.) de jucatori noi cum este cazul bancii austriece KommunalKredit, care este specializata in zona de finantari pentru infrastructura si energie verde, pe care i-am vazut anterior si in Polonia“, afirma Simona Marin. Ea adauga ca vede activa si finantarea regionala in spatiul Europei Centrale si de Est, pe piete precum Serbia si Croatia. Serbia este si ea o piata fierbinte in sectorul energiei regenerabile, adauga avocatul Dentons.

Cresterea recenta a costului de finantare prin obligatiuni indreapta tot mai multi investitori catre finantari bancare si alte forme de finantare.

“Real estate, sectorul de energie regenerabila, energia traditionala sunt domenii in care vom vedea finantari semnificative in 2023“, este de parere Simona Marin de la Dentons.

Exista interes din partea investitorilor si pentru zona de aeroporturi private in apropierea Bucurestiului, cat si pentru dezvoltarea de noi facilitati in portul Constanta, in special din partea unor investitori noi, care nu au mai investit pana acum acolo, potrivit avocatilor Dentons.

O alta zona de interes in Romania pentru investitorii straini este sectorul de aparare, unde se fac multe achizitii si exista posibilitatea de investitii offset.

De asemenea, in ciuda exitului realizat in 2022 de catre gigantul petrolier ExxonMobil, investitorii americani raman in continuare activi si cauta sa faca noi investitii in Romania, sustine Perry Zizzi, seful biroului Dentons din Romania.

Acesta se asteapta ca in 2023 sa fie anuntate noi investitii greenfield semnificative in Romania, din partea unor investitori francezi, dar si a altor investitori straini.

Firma globala de avocatura Dentons a intrat pe piata din Romania in urma cu peste doua decenii si activeaza cu o echipa de circa 50 de avocati.

Fitch confirma ratingul BBB+ al Enel, insotit de perspectiva stabila, inaintea exitului din Romania. Analistii agentiei de rating se asteapta la vanzari totale de active Enel in perioada 2023 – 2024 cu o valoare de intreprindere de 14,3 mld. euro, usor sub tinta de 15 mld. euro a managementului grupului italian

Agentia de evaluare financiara Fitch a anuntat pe 2 februarie 2023 ratingul BBB+, insotit de perspectiva stabila, pentru Enel, in contextul proceselor de vanzare in derulare a mai multor operatiuni din Europa de Est si din piete ale Americii Latine, linie pe care este inscrisa si tranzactia avansata de vanzare a Enel Romania.

Repozitionarea afacerii ca strategie de management, cu vanzari de active cu o valoare de intreprindere conservativ estimata la 14,3 mld. euro in perioada 2023 – 2024 comparativ cu 15 mld. euro a managementului companiei, care vor fi folosite in cea mai mare parte pentru plata finantarilor operatiunilor din America Latina si finantarea  investitiilor este printre rationamentele care stau la baza deciziei analistilor Fitch.

“O expunere redusa la America Latina dupa vanzarea activelor din Peru si Argentina, exitul din Europa de Est si o expunere mai mica la lantul valoric al gazelor ar imbunatati moderat profilul de afaceri al grupului si ar simplifica structura sa in viziunea noastra“, noteaza analistii Fitch.

Neatingerea anumitor obiective legate de reducerea nivelului datoriei nete ce ar avea la baza intarzieri materiale in timpul de executie al planului larg de vanzare de active ar putea fi un factor care sa conduca la scaderea rating-ului Enel, potrivit analistilor Fitch.

Enel este in plina executie a unui proces accelerat de vanzare de operatiuni in intreaga lume, aliniat directiei sale strategice anuntate in noiembrie 2022 de a-si concentra operatiunile pe 6 piete – cheie (Italia, Spania, SUA, Brazilia, Chile si Colombia.

In acest context, Enel si grupul elen Public Power Corporation (PPC) au anuntat pe 4 februarie 2023 ca perioada negocierilor exclusive pentru vanzarea operatiunilor din Romania ale grupului italian catre PPC din Grecia a fost extinsa pana pe 28 februarie 2023, dupa ce perioada initiala alocata pentru due diligence si pregatirea unei oferte angajante anuntata in decembrie 2022 care se intindea pana la 31 ianuarie 2023 expirase.

Enel a raportat pentru anul financiar 2021 venituri de 1,604 mld. euro, in crestere de la 1,393 mld. euri in 2020 pentru operatiunea sa din Romania.

Setul de active si participatii detinut de catre Enel in Romania era format la 31 decembrie 2021 din companiile CCP.RO Bucuresti (pachet de 9,52% al Enel Romania), Dara Solar Investment SRL (controlat 100% de catre Enel Green Power Romania), De Rock Int’l SRL (controlat 100% de catre Enel Green Power Romania), Elcomex Solar Energy SRL (detinut 100% de catre Enel Green Power), Enel Green Power Romania SRL (detinut 100% de catre Enel Green Power SpA), Enel Romania SA (detinut 100%) de catre Enel SpA, Enel Trade Energy SRL (detinut 100% de catre Enel Romania), Enel X Mobility Romania SRL (detinut 100% de catre grupul Enel), Enel X Romania SRL (detinut 100% de catre grupul italian Enel), Energo Sonne SRL (100% apartinand Enel Green Power), GV Energie Rigenerabili ITAL-RO SRL (100% actiuni ale Enel Green Power), Oravita Power Park SRL (100% Enel Green Power), Potoc Power Park SRL (100% Enel Green Power), Solas Electricity SRL (100% Enel Green Power), South Wind Energy SRL (100% Enel Green Power), Toplet Power Park SRL (100% Enel Green Power), Topwind Energy SRL (100% Enel Green Power), Wind Energy Green Park SRL (100% Enel Green Power), Zephir 3 Constanta SRL (100% Enel Green Power). De asemenea, in acelasi set de active ale Enel in Romania intra si E-Distributie Banat SA (51% din actiuni apartinand grupului Enel), E-Distributie Dobrogea SA (51% din actiuni apartinand grupului Enel), E-Distributie Muntenia SA (78% din actiuni Enel), Enel Energie Muntenia SA (78% Enel), Enel Energie SA (51% Enel) si Enel Servicii Comune SA (51% Enel).

Enel opereaza in Romania in linii de afaceri precum distributie de energie electrica, unde controleaza 3 din cele 8 distributii de electricitate din Romania, este lider in segmentul de furnizare de energie electrica si detine in sectorul de productie un portofoliu de energie regenerabila instalata de 534 MW, avand astfel o pondere de 2% din productia de energie a Romaniei.

Grupul italian a fost primul investitor strain care a intrat pe piata distributiei de electricitate din Romania, semnand in 2004 primele contractele de privatizare pentru distributiile de energie Banat si Dobrogea, iar in 2006 si-a adaugat in portofoliu “perla coroanei“, castigand licitatia de privatizare a pachetului majoritar pentru Electrica Muntenia Sud, care acopera capitala Romaniei si zonele invecinate. In 2007, a infiintat Enel Green Power Romania cu care a intrat ulterior in sectorul de productie de energie configurand astfel un jucator complet integrat pe piata de energie din Romania, cu operatiuni in productie, distributie, furnizare si servicii in domeniul energiei electrice.

Enel a facut mai multe tatonari pentru vanzarea afacerii sale din Romania in ultimul deceniu, in 2015 oprind procesul de vanzare dupa ce primise mai multe oferte pentru portofoliul sau local, si atunci ca si acum fiind presat sa scoata la vanzare mai multe active pentru a-si reduce gradul de indatorare.

Tranzactia de exit a Enel din Romania este asteptata de catre diferite surse din piata de fuziuni si achizitii sa aduca in conturile vanzatorului peste 1 mld. euro la o valoare de intreprindere (evaluare a afacerii, care include si datoria neta – n.r.) pana in jurul valorii de 1,8 mld. euro. Pana acum, reprezentantii Enel si cei ai PPC nu au facut niciun fel de comentarii privind valoarea tranzactiei.

enel romania vanzare main

Italienii extind pana la 28 februarie 2023 perioada negocierilor exclusive pentru vanzarea Enel Romania catre grupul elen PPC. Tranzactia asteptata sa aduca peste 1 mld. euro in conturile Enel continua pe axa Roma – Atena

Grupul italian de utilitati Enel si grupul elen Public Power Corporation (PPC) au anuntat pe 4 februarie 2023 ca perioada negocierilor exclusive pentru vanzarea Enel Romania catre PPC din Grecia a fost extinsa pana pe 28 februarie 2023.

Pe 2 februarie 2023, reprezentantii grupului italian Enel au precizat intr-un raspuns trimis jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO ca nu doresc sa faca niciun comentariu la intrebarea care este stadiul negocierilor cu grupul elen PPC avand in vedere ca perioada de exclusivitate anuntata initial a expirat pe 31 ianuarie 2023. De cealalta parte, reprezentantii PPC nu au dat niciun raspuns la intrebarile transmise pe acest subiect.

“Partile vor informa piata in cazul in care vor intra intr-un acord angajant privind tranzactia“, se arata intr-un comunicat de presa comun publicat pe 4 februarie de catre Enel si PPC.

Grupul italian Enel incearca de mai multi ani sa duca la capat o tranzactie de exit de pe piata din Romania, in contextul in care in 2015 acest proces ajunsese intr-o faza avansata, insa a decis atunci sa opreasca tranzactia dupa ofertele primite.

Enel este in plina executie a unui proces accelerat de vanzare de operatiuni in intreaga lume, aliniat directiei sale strategice anuntate in noiembrie 2022 de a-si concentra operatiunile pe 6 piete – cheie (Italia, Spania, SUA, Brazilia, Chile si Columbia) si de a vinde active in valoare de circa 21 mld. euro in vederea relaxarii gradului sau net de indatorare, potrivit planului strategic 2023 – 2025.

Calculele Enel indica o tinta de reducere a nivelului datoriei nete la nivel de grup de la circa 58 – 62 mld. euro in 2022 pana la 51 – 52 mld euro in 2023, ceea ce ar echivala cu o scadere de la un nivel de 3 – 3,3 x EBITDA pana la 2,4 – 2,5 x EBITDA in 2023. La aceasta reducere ar urma sa contribuie si vanzarea operatiunilor Enel din Romania.

Plafonarea pretului la energie in Romania in 2022, pe fondul unei ascensiuni puternice a pretului la energie si al altor utilitati, s-a resimtit si in afacerile Enel din Romania, ca si la nivelul celorlalti operatori de pe piata. Masurile guvernamentale de protectie a consumatorilor din Romania au avut un impact estimat la circa 600 mil. euro asupra finantelor grupului italian dupa primele noua luni din 2022, sustin reprezentantii Enel.

Chiar daca Enel este pe picior de plecare din Romania, grupul italian a platit in 2022 circa 35 mil. euro pentru achizitia proiectelor eoliene Prodwind Deleni, Viisoara, Bogdanesti si Ivesti, potrivit datelor facute publice. Tranzactia confirma pariul sau strategic pe energia regenerabila, sector in care grupul italian revendica pozitia de cel mai mare jucator privat global, cu un portofoliu de profil care a ajuns la 59 GW in 2022, ceea ce echivaleaza cu un nivel de peste 3 ori mai mare fata de puterea instalata in toate capacitatile energetice din Romania, care sunt acum de 18,6 GW, conform datelor raportate la 5 februarie 2023 de catre Autoritatea Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE).

Romania se situa la finele anului 2021 intre primele opt piete la nivel de venituri din vanzari si servicii in cadrul grupului Enel, raportand un nivel de 1,534 mld. euro, in crestere cu 16% fata de nivelul din 2020, indica ultimul raport anual al grupului.

Setul de active si participatii detinut de catre Enel in Romania era format la 31 decembrie 2021 din companiile CCP.RO Bucuresti (pachet de 9,52% al Enel Romania), Dara Solar Investment SRL (controlat 100% de catre Enel Green Power Romania), De Rock Int’l SRL (controlat 100% de catre Enel Green Power Romania), Elcomex Solar Energy SRL (detinut 100% de catre Enel Green Power), Enel Green Power Romania SRL (detinut 100% de catre Enel Green Power SpA), Enel Romania SA (detinut 100%) de catre Enel SpA, Enel Trade Energy SRL (detinut 100% de catre Enel Romania), Enel X Mobility Romania SRL (detinut 100% de catre grupul Enel), Enel X Romania SRL (detinut 100% de catre grupul italian Enel), Energo Sonne SRL (100% apartinand Enel Green Power), GV Energie Rigenerabili ITAL-RO SRL (100% actiuni ale Enel Green Power), Oravita Power Park SRL (100% Enel Green Power), Potoc Power Park SRL (100% Enel Green Power), Solas Electricity SRL (100% Enel Green Power), South Wind Energy SRL (100% Enel Green Power), Toplet Power Park SRL (100% Enel Green Power), Topwind Energy SRL (100% Enel Green Power), Wind Energy Green Park SRL (100% Enel Green Power), Zephir 3 Constanta SRL (100% Enel Green Power). De asemenea, in acelasi set de active ale Enel in Romania intra si E-Distributie Banat SA (51% din actiuni apartinand grupului Enel), E-Distributie Dobrogea SA (51% din actiuni apartinand grupului Enel), E-Distributie Muntenia SA (78% din actiuni Enel), Enel Energie Muntenia SA (78% Enel), Enel Energie SA (51% Enel) si Enel Servicii Comune SA (51% Enel).

Enel opereaza in Romania in linii de afaceri precum distributie de energie electrica, unde controleaza 3 din cele 8 distributii de electricitate din Romania, este lider in segmentul de furnizare de energie electrica si detine in sectorul de productie un portofoliu de energie regenerabila instalata de 534 MW, avand astfel o pondere de 2% din productia de energie a Romaniei.

Grupul italian a fost primul investitor strain care a intrat pe piata distributiei de electricitate din Romania, semnand in 2004 primele contractele de privatizare pentru distributiile de energie Banat si Dobrogea, iar in 2006 si-a adaugat in portofoliu “perla coroanei“, castigand licitatia de privatizare a pachetului majoritar pentru Electrica Muntenia Sud, care acopera capitala Romaniei si zonele invecinate. In 2007, a infiintat Enel Green Power Romania cu care a intrat ulterior in sectorul de productie de energie configurand astfel un jucator complet integrat pe piata de energie din Romania, cu operatiuni in productie, distributie, furnizare si servicii in domeniul energiei electrice.

De la intrarea sa pe piata din Romania in 2005, grupul italian Enel anunta ca nivelul investitiilor sale era de peste 3 mld. euro in 2017, an in care a platit alte peste 400 mil. euro pentru achizitia a aproximativ 13,6% din capitalul E-Distribuție Muntenia și a Enel Energie Muntenia, in urma deciziei Curtii Internationale de Arbitraj de la Paris, care a rezolvat astfel disputa dintre investitorul strategic italian si statul roman. Tot in 2017, dupa o intalnire intre Georgios Stassis, la acea vreme CEO al Enel in Romania, si premierul Sorin Grindeanu (in prezent vicepremier – n.r.) rezulta ca Enel avea atunci in plan investitii de alte circa 330 mil. euro pe piata locala, ceea ce ridica miza grupului italian pe Romania aproape de nivelul de 4 mld. euro.

Georgios Stassis, grecul care a condus operatiunile Enel Romania intre februarie 2016 si august 2019, are astazi un avantaj strategic la achizitia activelor Enel din Romania din pozitia sa de presedinte si CEO al grupului elen de utilitati Public Power Corporation (PPC), avand in vedere ca in momentul plecarii sale din randurile Enel dupa 11 ani in diferite pozitii in ierarhia grupului italian se faceau noi pregatiri pentru vanzarea Enel Romania. Pe 5 septembrie 2019, Reuters scria ca bancherii de investitii francezi de la BNP Paribas conduc procesul de vanzare al Enel Romania intr-o tranzactie estimata la peste 1 mld. euro.

Portofoliul de 3 milioane de clienti Enel din Romania este vazut ca o tinta strategica de catre grupul elen PPC, lider pe piata de profil din Grecia cu un portofoliu de peste 6 milioane de clienti si o putere instalata de 10,4 GW, care si-a anuntat in ultimii ani ambitia de extindere in Europa de Sud-Est.

Georgios Stassis a condus astfel PPC in ultimii 3 ani catre o dublare a dimensiunii companiei, de la venituri de 4,93 mld. euro la finele anului 2019 la venituri de 8,6 mld euro dupa primele 9 luni din 2022, concomitent cu intarirea financiara a grupului elen prin scaderea nivelului datoriilor grupului elen de la 3,69 mld. euro la finele lui 2019 pana la 2,6 mld. euro, echivalentul a 2,9 x EBITDA dupa primele noua luni din 2022, cu o tinta declarata de a cobori pana la finele anului 2022 catre nivelul de 2,2 x EBITDA. In aceeasi perioada, PPC si-a imbunatatit nivelul de profitabilitate EBITDA.

Potentialul cumparator al Enel Romania avea la dispozitie la 30 septembrie 2022 lichiditati de peste 3 mld. euro, din care peste 2 mld. euro cash si inca 1,08 mld. euro din linii de credit disponibile.

Surse din piata de fuziuni si achizitii sustin ca tranzactia de vanzare a activelor Enel din Romania ar putea ajunge la o valoare de intreprindere estimata pana in jurul a 1,8 mld. euro, care insumeaza si preluarea datoriilor aferente companiilor locale, din care pretul de achizitie ce ar putea fi incasat de catre grupul italian ar putea depasi 1 mld. euro. Pana acum, reprezentantii Enel si cei ai PPC nu au facut niciun fel de comentarii privind valoarea tranzactiei.

In umbra tranzactiei de vanzare a Enel Romania asteapta si fonduri globale de infrastructura, care sunt pregatite sa intre in negocieri de achizitie daca investitorul strategic grec rateaza sansa oferita de catre vanzatorul italian, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO. Pe de alta parte, angajamentul intre cele doua parti implicate in negocieri, Enel ca vanzator si PPC ca si potential cumparator, afiseaza un nivel inalt de incredere reciproca privind ajungerea in perioada urmatoare la anuntul privind semnarea unei tranzactii, daca avem in vedere ca Enel a anuntat public de doua ori din decembrie 2022 despre exclusivitatea negocierilor de vanzare a Enel Romania catre PPC, miscare care nu a fost vizibila in anii anteriori la Enel in stadiul de negociere a unei vanzari. La randul sau, presa elena a publicat in ultimele doua luni mai multe informatii privind o evolutie rapida a tranzactiei, ceea ce ar indica un interes sporit din partea potentialului cumparator grec pentru Enel Romania.

O tranzactie relevanta comparabila pentru piata din Romania reprezinta exitul finalizat in urma cu doi ani de catre investitorul strategic ceh CEZ, care pe 31 martie 2021 a incasat un pret de 24,641 mld. coroane cehe (943 mil. euro, calculat la cursul de schimb CZK/EUR din 31 martie 2021) din vanzarea unui set de 7 companii locale active in distributia, furnizarea si productia de energie electrica catre un investitor financiar, Macquarie Infrastructure & Real Assets (MIRA) reprezentand un fond de investitii in infrastructura ridicat de catre Macquarie alaturi de alti investitori, potrivit datelor raportate de grupul ceh.

Atunci CEZ a vandut un portofoliu de 1,4 milioane de clienti si un portofoliu de productie cu o putere instalata de peste 600 MW, setul de active avand o valoare totala a capitalurilor proprii de circa 1,09 mld. euro.

Pe piata din Romania, Enel avea o cota de piata de 2,47% pe piata productiei de electricitate dupa cantitatile livrate in perioada ianuarie – septembrie 2022, respectiv o cota de piata de 20,82% pe piata furnizorilor de electricitate pentru clientii finali in acelasi interval de referinta fiind cel mai mare furnizor local, potrivit datelor Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE).

Grupul italian Enel, care a depasit nivelul de venituri de 108 mld. euro la nivel global in primele 9 luni din 2022, aproape dublu fata de perioada similara a anului anterior, a fost ocupat in ultimul an cu mai multe tranzactii de exit si de finantare atat de obligatiuni, cat si imprumuturi bancare.

Astfel, Enel a semnat in iunie 2022 vanzarea a 56,43% stake in PJSC Enel Rusia pentru un pret de 137 mil euro (pe fondul invaziei ruse din Ucraina), in iulie vanzarea afacerii sale de transport din energie din Chile pentru un pret de 1,399 mld. USD, in septembrie vanzarea unei distributii de energie din Brazilia pentru circa 1,6 mld. USD, in octombrie un exit partial prin vanzarea unui pachet de 50% dintr-o companie italiana pentru un pret de circa 300 mil. euro. Toate aceste tranzactii au adus deja in ultimul  an incasari de aproape 3,5 mld. euro in conturile grupului Enel.

Daca exitul Enel din Romania se va materializa in 2023, piata locala de fuziuni si achizitii (M&A) din Romania ar inregistra al treilea an consecutiv in care un investitor strategic realizeaza o vanzare in jurul valorii de 1 mld. euro, dupa finalizarea tranzactiei CEZ in 2021 si finalizarea exitului ExxonMobil in 2022.

Un nou fond regional de circa 300 mil. euro este ridicat de managerul regional de capital ACP, actionar in afacerea antreprenoriala Petstar. Familia de fonduri ACP intra pe piata cu fondul AMC V, care a strans deja 150 mil. euro de la investitori pentru achizitii in Romania si pe pietele din regiune

Managerul regional de capital privat Accession Capital Partners (ACP) a anuntat pe 31 ianuarie 2023 ca a lansat al cincilea sau fond de investitii, care a strans pana acum angajamente de capital de 150 mil. euro.

Noul fond are ca tinta o capitalizare de 300 mil. euro si strategia sa de investitii vizeaza companii de talie medie din Europa Centrala si de Est, care au nevoie de capital extindere sau ai caror actionari au ajuns la momentul succesiunii ori au nevoie de un exit.

AMC V va urmari aceeasi strategie ca si la fondurile anterioare, considerata de succes, prin care a furnizat capital flexibil de crestere ca o combinatie intre imprumuturi garantate pe termen lung si preluare de pachete de actiuni.

AMC V a atras un interes puternic din partea investitorilor deja existenti in fondurile AMC care sunt operationale, printre care Fondul European de Investitii (EIF), precum si investitori noi atrasi de activitatea sa, in care a marcat 10 exituri partiale sau totale in ultimii 3 ani, generand un multiplu de 2 MM (Money-on-Money), care a dublat altfel spus banii investiti in 4 afaceri care au fost vandute din portofoliul AMC IV, sustin reprezentantii managerului de capital.

Baza de investitori a proaspatului fond de investitii AMC V este formata din institutii financiare internationale, fonduri de fonduri, companii de asigurari, fonduri de pensii, banci si family office-uri care includ investitori locali din Europa Centrala, precum si din Europa, SUA si Asia.

ACP, care anterior a activat pe pietele din regiune sub numele Mezzanine Management, activeaza pe pietele din Europa Centrala si de Est, inclusiv in Romania, dupa ce a intrat in domeniul investitiilor de capital in urma cu peste 20 de ani si a strans pana acum prin fondurile pe care le administreaza peste 1 mld. euro de la investitori institutionali, printre care se numara si BERD.

In Romania, ACP are acum in portofoliu afacerea antreprenoriala Petstar, unde a intrat ca actionar in 2019 ca urmare a unei finantari de 20 mil. euro, si Spearhead, care are un portofoliu puternic de investitii in agricultura pe pietele din Polonia, Cehia, Slovacia, Romania si Marea Britanie (UK). ACP si-a facut exitul in 2019 din afacerea Amethyst prin vanzarea participatiei sale catre un alt fond de investitii , The Rohatyn Group.

Din familia de fonduri ACP face parte si proaspatul fond de credit ACP Credit, care are, de asemenea, un focus regional, inclusiv in Romania, si unde tichetele sale vizeaza imprumuturi catre companii de la 5 mil. euro pana la 15 mil. euro per companie, care poate urca pana la 20 mil. euro cu co-investitori, iar maturitatea acestui tip de investitie este de pana la 7 ani, dupa cum a precizat in decembrie 2022 Ciprian Nicolae, Managing Partner al platformei regionale de fonduri de credit ACP Credit, la evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022.

Pehart Grup a semnat un credit sindicalizat de peste 78 mil. euro cu un sindicat format de BCR, ING, Raiffeisen si OTP Bank pentru finantarea planurilor de dezvoltare

Pehart Grup, unul din cei mai mari producatori de hartie tissue din sud-estul Europei si cel mai mare producator si procesator de produse de hartie pentru uz casnic din Romania, a semnat un credit sindicalizat in valoare de 78,5 mil. euro pentru finantarea planurilor de dezvoltare ale companiei aflate in portofoliul managerului regional de fonduri de investitii Abris Capital Partners, potrivit unui comunicat al BCR din 15 decembrie 2022.

Tranzactia de finantare include majorarea facilitatilor de imprumut existente cu inca 27,8 mil. euro.

Banii imprumutati de la banci vor fi destinati investitiilor in eficientizarea energetica a echipamentelor, solutii pentru energie verde, dezvoltarea de noi capacitati de productie si suplimentarea capitalului de lucru, potrivit sursei citate.

Finantarea din 2020, la fel ca si aceasta extindere a liniei de creditare, a fost coordonata de catre BCR (subsidiara locala a grupului austriac Erste), in calitate de aranjor principal mandatat, bookruner, agent de documentație, garantii si plati. Noua facilitate de credit pastreaza structura aceluiasi sindicat de banci din 2020, care include si sucursala Bucuresti a ING BANK N.V. Amsterdam, Raiffeisen Bank SA si OTP Bank Romania SA, in calitate de aranjori principali mandatați, insa la cresterile de expunere din prezent participa de aceasta data BCR, ING si Raiffeisen.

In cadrul creditului sindicalizat pentru Pehart Group, BCR participă cu 31,7 mil. euro, care reprezinta 41% din finantarea totala, cu o creștere de 13,7 mil. euro fata de facilitatea deja existenta.

Casa de avocatura Tuca, Zbarcea & Asociatii a asigurat consultanta juridica pentru sindicatul de banci la tranzactia de finantare a Pehart Grup. De cealalta parte, Pehart Grup a lucrat in acest dosar cu avocatii firmei austriece Schoenherr.

 Creditul va fi alocat pentru finantarea noilor proiecte de investitii ale Pehart Group, care includ cresterea capacitatii de productie, diversificarea portofoliului de produse, dezvoltare durabil prin majorarea investitiilor in energie verde si retehnologizare.

Alpha Bank acorda eMAG o finantare pe termen lung de aproape 70 mil. euro pentru primul sau hub logistic regional din afara Romaniei

Banca elena Alpha Bank finanteaza cu circa 70 mil. euro pe eMAG, cel mai mare retailer online din Romania, pentru constructia unui centru logistic langa Budapesta, potrivit reprezentantilor bancii.

Proiectul dezvoltat de catre eMAG vizeaza un spatiu logistic cu o capacitate de pana la 120.000 mp, valoarea investitiei fiind de peste 100 mil. euro, precizeaza bancherii greci.

Este prima investitie logistica la scara larga in afara Romaniei si face parte din strategia de dezvoltare a ecosistemului ecommerce al eMAG in regiune.

Avocatul Ana Radnev din partea casei de avocatura britanice CMS a oferit servicii de consultanta juridica in cadrul acestei tranzactii de finantare.

eMag este o afacere pornita in 2001 pe piata de comert online din Romania, aflata acum in portofoliul grupului international Naspers si care are un calibru de jucator regional, avand in vedere prezenta pe pietele din Ungaria si Bulgaria.

Dante International, companie sub umbrela careia opereaza eMAG, a raportat pentru 2021 o cifra de afaceri de 7,35 mld. RON (circa 1,5 mld. euro), un salt de peste 60% in numai 2 ani pe fondul crizei Covid 19 care a favorizat comenzile din comertul online.

International Finance Corporation a alocat 80 mil. USD pentru investitia in obligatiuni negarantate emise de UniCredit Bank Romania

International Finance Corporation (IFC), parte a grupului Bancii Mondiale, a aprobat in decembrie 2022 o investitie de 80 mil. USD pentru una sau mai multe emisiuni de obligatiuni negarantate emise de catre UniCredit Bank Romania, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Subsidiara locala a grupului bancar italian UniCredit are in plan sa stranga 200 mil. euro intr-un interval de un an din emiterea de obligatiuni, in care IFC ar dori sa investeasca in cadrul unei de cote de pana la 40% din suma totala.

Titlurile de datorie care vor emise de catre UniCredit Bank Romania vor avea maturitati intre 3 si 7 ani, precizeaza reprezentantii IFC. Investitia IFC vizeaza finantarea portofoliului de imobile verzi al UniCredit Bank Romania.

Nivelul de investitie al IFC pentru fiecare emisiune de obligatiuni a bancii va depinde de interesul pietei si alocarea prin intermediul procesului de plasament privat (book building).

UnIcredit Bank Romania a listat pe 16 ianuarie 2023 prima emisiune de obligatiuni corporative a anului pe bursa, tranzactie in valoare de 488,5 mil. RON (aproape 100 mil. euro).

Titlurile au o maturitate de 5 ani si au fost plasate la o dobanda fixa de 9,07% pe an.

BERD, o alta institutie financiara internationala – ancora pentru acest tip de tranzactii, a anuntat ca a investit 135 mil. RON (circa 27 mil. euro) in emisiunea de obligatiuni UniCredit in valoare de 488,5 mil. RON, ceea ce echivaleaza cu o cota de aproape 28% din totalul titlurilor oferite catre investitori.

Tranzactia UniCredit vine dupa o suita ampla de emisiuni de obligatiuni verzi emise de subsidiarele locale ale celor doua mari banci austriece, Raiffeisen si Erste Bank, care isi finanteaza astfel portofoliile de active verzi, dar si isi intaresc capitalizarea proprie.

BERD a investit 709 mil. euro in 2022 in Romania si a ajuns la un portofoliu local activ de 2,5 mld. euro

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a anuntat pe 26 ianuarie 2023 ca a investit in Romania 709 mil. euro in 2022, aproape de recordul local atins in 2009 cand investitiile sale ajungeau la 720 mil. euro.

Din acesti bani, 436 mil. euro au fost alocati anul trecut pentru asa-numita economie verde, in care au fost investiti 61% din totalul fondurilor.

Trei sferturi din investitiile BERD din Romania au vizat in 2022 sectorul privat, potrivit reprezentantilor institutiei financiare internationale.

Portofoliul activ din Romania al BERD depaseste 2,5 mld. euro, ceea ce impreuna cu volumele de investitii anuale, plaseaza Romania printre tarile de top in care BRRD opereaza.

Intr-o privire mai ampla, BERD a investit pana acum in Romania peste 10 mld. euro, din care 546 mil. euro in 2021, ceea ce indica o crestere de angajament in 2022.

Comparativ cu cele 709 mil. euro investite de catre BERD in Romania, in 2022 institutia financiara internationala a investit 525 mil. euro in Moldova (o cifra-record la nivel local pe fondul razboiului din Ucraina), 2,3 mld. euro in cele 3 state baltice – Lituania, Letonia si Estonia, iar Polonia 990 mil. euro, toate fiind investitii anuale la nivel record pentru pietele mentionate. Un angajament – record al BERD este si fata de Ucraina, unde pachetul financiar se ridica la 3 mld. euro pentru exercitiul 2022 – 2023, pe fondul razboiului care afecteaza aceasta tara in urma invaziei ruse incepute in februarie 2022.

In 2022, BERD a investit in total 13,1 mld. euro in tarile in care opereaza, o cifra de asemenea record intr-un context economic marcat de mai multe socuri – cresterea inflatiei, majorarea puternica a preturilor la energie in ultimul an, cresterea dobanzilor bancare si declansarea razboiului din Ucraina.

mid europa romania portofoliu Main

Bence Horvath, noul sef al operatiunilor MidEuropa din Romania. Plecarea lui Berke Biricik din fruntea unui portofoliu care genereaza afaceri in jurul a 2,7 mld. euro pe an, precedata de numirea in ultimele 4 luni a noilor CEO la Profi si Cargus

Bence Horvath, Principal in cadrul managerului regional de fonduri de investitii MidEuropa, este noul sef al biroului din Bucuresti, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Berke Biricik, cel care a condus biroul deschis de MidEuropa la Bucuresti din 2019, a plecat la inceputul acestui an din pozitia de coordonator local al operatiunilor fondului londonez la capatul unui mandat in care activitatea a fost concentrata pe extinderea celor 3 platforme existente in portofoliu – Regina Maria (sectorul medical), Profi (retail) si Cargus (curierat).

Reprezentantii MidEuropa nu au raspuns pana la momentul publicarii acestui articol solicitarilor de informatii ale jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO privind schimbarea sefului operatiunilor din Romania.

Bence Horvath, licentiat al Budapest Business School si cu un masterat in Finante & Investitii al universitatii Durham, a venit in 2016 la MidEuropa pe pozitia de Associate, fiind promovat in 2018 ca Senior Associate. In urma cu doi ani a urcat pe pozitia de Principal in ierarhia fondului londonez. A lucrat anterior pentru Electrolux la Shanghai, iar din 2011 s-a mutat la Londra in cadrul firmei de consultanta BDO, iar in perioada 2014 – 2016 a activat in cadrul biroului londonez al bancii de investitii Barclays.

Bence Horvath este responsabil cu identificarea oportunitatilor de investitii, executarea tranzactiilor si monitorizarea investitiilor din portofoliu. Acesta a facut parte din echipa MidEuropa la tranzactiile Intive, Cargus, JS Hamilton si Waberer. Operatorul de curierat Cargus este ultima platforma cumparata de catre MidEuropa in Romania in decembrie 2018.

Bence Horvath a condus negocierile echipei fondului londonez de investitii la exitul partial din Waberer International, companie cu pozitie de lider pe piata europeana de transport rutier de marfuri, in cadrul unei tranzactii in care Mid Europa a vandut in 2020 un pachet de 24% din companie catre grupul ungar Indotek, cumparatorul avand si o clauza de call option pentru restul participatiei de 47,99% detinute inca de fondul londonez.

Plecarea lui Berke Biricik de la sefia biroului MidEuropa din Romania are loc in contextul in care in ultimele 4 luni a fost schimbata conducerea a doua dintre cele trei mari platforme locale din portofoliu. Astfel, de la 1 octombrie 2022 noul CEO al Profi este Gaetan Pacton, care a luat locul polonezului Pawel Musial, iar de la 1 noiembrie 2022 Yanick Mooijman a preluat postul de CEO al Cargus de la Olivier Van Houtte. Mutarea a fost completata cu noi numiri in top managementul platformei de curierat prin care de la finele anului trecut Eirik Hjeltnes a devenit Chief Revenue Officer, iar Serban Andrei Stoica a preluat pozitia de Director de Strategie, iar din 2023 Oana Mandicescu este noul Chief Sales Officer, iar Zoe Dobre a preluat postul de Chief People and Culture Officer (CPCO) al Cargus.

MidEuropa a schimbat peisajul pietei locale de private equity prin anvergura achizitiilor sale – Regina Maria in 2015, Profi in 2016 si Cargus in 2018, insa nu a realizat pana acum niciun exit din Romania in ultimii 8 ani, in contextul in care tine sub administrare in continuare cele trei platforme majore.

MidEuropa si-a pus amprenta in Romania si asupra pietei de finantari corporate, dupa ce a semnat in septembrie 2021 un imprumut sindicalizat, care echivala cu cea mai mare finantare locala pentru sectorul serviciilor medicale avand in vedere ca principalul se ridica la 295 mil. euro, destinatarul creditului fiind platforma medicala Regina Maria. Expunerea fata de banci este si mai mare la Profi, unde tot in 2021 creditul sindicalizat a fost majorat pana la aproximativ 466 mil. euro, dupa cooptarea unor noi finantatori.

Modul de operare al celui mai mare manager de fonduri de investitii din Europa Centrala si de Est a vizat pana acum achizitia pachetelor integrale de actiuni la companiile vizate, urmate de o campanie de dezvoltare ce a combinat expansiunea organica a retelelor cu tranzactii M&A de tip bolt-on prin miscari de consolidare in sectoarele in care activeaza.

In acest moment, portofoliul MidEuropa din Romania genereaza un volum de afaceri anual total in jurul a 2,7 mld. euro daca luam in calcul o cifra de afaceri de peste 2,3 mld. euro (11,6 mld. RON) la Profi, conform ultimelor declaratii ale managementului companiei referitoare la exercitiul financiar anual 2022, venituri estimate peste 300 mil. euro la reteaua Regina Maria, conform declaratiilor managementului facute in cursul anului 2022, in timp ce operarorul de curierat Cargus a raportat pentru 2021 o cifra de afaceri de peste 90 mil. euro si estimeaza o crestere de 13% a volumelor livrate in 2022 fata de anul anterior.

Cea mai importanta provocare cu care se confrunta noul sef al operatiunilor MidEuropa din Romania este gestionarea tranzactiilor de exit la companii precum Regina Maria si Profi.

“Ramanem increzatori in strategia noastra in ciuda conditiilor actuale de piata si continuam eforturile noastre pentru crearea de valoare. Fiecare companie de portofoliu este intr-o faza diferita de dezvoltare si evaluam perspectivele de exit separat pentru fiecare in parte. Cu toate ca nu putem generaliza abordarea noastra, ramanem concentrati pe maximizarea valorii pentru investitorii nostri in tranzactiile noastre de exit“, spunea in decembrie 2022 in exclusivitate pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Berke Biricik in ultima sa declaratie publica in calitate de sef al biroului MidEuropa din Romania.

MidEuropa cauta de mai multi ani un cumparator pentru platforma de servicii medicale Regina Maria, dupa ce a angajat in acest scop bancherii de investitii de la Rothschild, asa cum jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO a informat pe 27 martie 2019.

Peisajul actual, dominat de o inflatie mare, de cresterea puternica a costurilor la energie, a dobanzilor bancare si proximitatea fata de teatrul de razboi din Ucraina, a pus in stand by mai multi investitori astfel ca fondurile de investitii s-au concentrat in ultimii 3 ani de la declansarea crizei Covid 19 mai mult pe achizitii, iar exiturile au fost miscari destul de rare.

Pe piata de private equity din Romania, managerul polonez de capital privat Enterprise Investors a vandut in 2022 afacerea Noriel catre investitorul strategic turc Sunman, iar un alt manager polonez de capital privat cu interese in regiune Resource Partners a vandut afacerea World Class Romania catre conglomeratul African Industries Group, iar in ianuarie 2023 a fost anuntata vanzarea Vel Pitar de catre NCH catre investitorul strategic mexican Grupo Bimbo. Un alt tip de tranzactie testata la nivel local de fondurile de investitii a fost exitul partial, miscare la care a recurs Morphosis Capital care face trecerea de la ciclul de investitii catre cel de valorificare a investitiilor. Morphosis Capital a anuntat in 2022 ca isi reduce participatia de la 76% la 48% in afacerea Medima Health dupa vanzarea unui pachet de actiuni catre fondul de investitii regional Integral Venture Partners in cadrul unei tranzactii care a facilitat intrarea noului investitor financiar printr-o combinatie de majorare de capital in compania de portofoliu si achizitia de actiuni.

De asemenea, managerul regional de fonduri de private equity Abris Capital Partners, care a fost unul dintre cei mai activi investitori financiari locali de la inceputul crizei Covid 19 in urma cu trei ani, este pregatit de exituri din portofoliul sau din Romania unde are investitii precum grupul Pehart sau Green Group, insa este nevoie ca si potentialii cumparatori sa fie pregatiti pentru tranzactii de calibru, dupa cum indica pe 6 decembrie 2022 Adrian Stanculescu, Partner, Head of Romania al Abris Capital Partners, la evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022.

MidEuropa este unul dintre cei mai importanti manageri de fonduri de private equity din Europa Centrala si de Est, care a strans sub administrarea sa capital de peste 6 mld. euro de la intrarea pe piata in 1999. Are o echipa de 50 de profesionisti in domeniul investitiilor in birourile sale de la Londra, Varsovia, Bucuresti, Luxemburg si Guernsey. Tichetul sau tipic de tranzactie este situat in marja a 50 mil euro pana la 300 mil. euro pentru achizitia de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companiile din regiune.

Grupul Carmistin a semnat un credit sindicalizat de circa 170 mil. euro pentru finantarea programelor de investitii si a capitalului sau de lucru

Grupul Carmistin, unul dintre cei mai importanti producatori romani din industria alimentara, a semnat o facilitate de credit sindicalizat de 846 mil. RON (circa 170 mil. Euro) pentru finantarea strategiei sale de investitii, precum si pentru prelungirea finantarii destinate capitalului sau de lucru.

Noul credit majoreaza facilitatile de imprumut deja existente cu 218 mil. RON (circa 45 mil. Euro).

”Creditul va fi utilizat de companiile din Grupul Carmistin pentru susținerea strategiei de investiții și dezvoltare durabilă și pentru prelungirea finanțării de capital de lucru pe o perioadă suplimentară de doi ani”, afirma reprezentantii BCR, unul dintre principalii finantatori ai companiei.

Sindicatul bancar este condus de catre BCR, subsidiara locala a grupului austriac Erste, si banca de stat CEC Bank, alaturi de care au ma facut parte OTP Bank, Eximbank, First Bank si Intesa Sanpaolo Bank in calitate de creditori.

PCF Investment Banking a fost consultant exclusiv al grupului Carmistin in structurarea, negocierea si implementarea tranzactiei.

Grupul Carmistin a fost fondat in anul 2000 de catre familia Paraschiv si a ajuns unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata agribusiness si de procesare a carnii din Romania. Afacerea este structurata pe patru linii de afaceri – pui, porc, vita, respectiv agricultura si furaje.

Grupul Carmistin are o cifra de afaceri anuala de peste 1,8 mld. RON (circa 360 mil. Euro) si 2.700 de angajati in cele peste 20 de companii aflate in portofoliul sau.

Grupul austriac Raiffeisen continua seria de numiri de sefi noi in randul liniilor sale de afaceri din Romania. Adrian Negru a fost nominalizat CEO al Raiffeisen Asset Management, iar Alexandru Cristescu la sefia diviziei locale de private banking

Dupa instalarea in 2022 a bancherului ceh Zdenek Romanek in postul de CEO al Raiffeisen Bank Romania si inlocuirile ulterioare din echipa de top management a bancii, seria de numiri de noi sefi de catre grupul austriac Raiffeisen a ajuns acum la varful altor linii de afaceri din Romania.

Astfel, Raiffeisen Bank Romania a anuntat pe 11 ianuarie 2023 numirea lui Adrian Negru in pozitia de CEO al Raiffeisen Asset Management, respectiv a lui Alexandru Cristescu pe postul de director al Friedrich Wilhelm Raiffeisen (FWR), divizia de private banking a bancii.

Adrian Negru, fost director de vanzari in cadrul Raiffeisen Asset Management, a condus in ultimii 4 ani Directia de Private Banking din cadrul subsidiarei locale a Raiffeisen.

Incepand cu 1 februarie 2023, Raiffeisen Bank il numește in rolul de CEO al RAM (Raiffeisen Asset Management) pe Adrian Negru, nominalizarea devenind efectiva dupa aprobarea sa de catre autoritatea de supraveghere si urmeaza sa il inlocuiasca in acest rol pe Razvan Szilagyi, aflat la conducere din 2015 si care preda acum un portofoliu administrat de fonduri de investitii in valoare de peste 6 mld. RON (peste 1,2 mld. Euro) pozitionat in top 3 jucatori ai pietei locale de asset management.

Adrian Negru are o experienta profesionala de 16 ani, cea mai mare parte a acesteia fiind în domeniul investitiilor, atat in cadrul Raiffeisen Asset Management, cat si in Raiffeisen Bank. Acesta va prelua coordonarea unei echipe, ai carei membri au certificari profesionale internationale CFA, CFA ESG, CIPM sau PRM.

”Ei au reusit sa realizeze o serie considerabila de premiere in piata de investitii din Romania – prima companie care administreaza atat fonduri de investitii, cat si un fond de pensii, prima companie care a implementat o structura de tip master-feeder aducand in piata locala fonduri de tip ESG, primele fonduri denominate in euro sau dolari, primele fonduri de tip CPPI, fonduri de randament absolut, fonduri cu risc controlat, fonduri cu clase de active sau fonduri cu target dividend. Atat fondurile administrate de RAM cat fondul de pensii s-au regasit in mod constant in topurile de performanta investitionala”, sustin reprezentantii Raiffeisen.

”Sunt convins ca experienta relevanta, expertiza de piata si abilitatile de lider ale lui Adrian Negru, alaturi de calitatea recunoscuta a echipei de profesionisti a Raiffeisen Asset Management, vor asigura continuarea si potentarea povestii noastre de succes. Ne intarim astfel angajamentul de a contribui la imbunatatirea soliditatii finantelor personale ale clientilor nostri, prin investitii in fonduri mutuale si pensii private” a declarat Mihail Ion, Vicepresedinte RaiffeisenBank Romania. Mihail Ion, la randul sau, a fost mutat in 2022 de pe pozitia anterioara de CFO al Raiffeisen Bank Romania, insa si-a pastrat locul in echipa de conducere a bancii trecand in rol de coordonare a operatiunilor de Piete de capital.

Ca efect al mutarii lui Adrian Negru de la sefia diviziei de private banking la conducerea operatiunilor Raiffeisen de administrare de active, Alexandru Cristescu urmeaza sa fie promovat pe pozitia lasata astfel libera. Alexandru Cristescu, actualul Manager Dezvoltare si Suport Business, Planificare Financiara Personala, vine cu o experienta de 18 ani, din care ultimii 8 ani in Raiffeisen Bank – in piete de capital, private banking, precum si industria de asset management.

Raiffeisen Bank Romania, una dintre cele mai mari banci de pe piata locala, activeaza de 25 ani si deserveste un portofoliu de peste 2,3 milioane de clienți, persoane fizice și juridice. Banca are 4.900 de angajați, 295 unități, 1131 ATM & MFM si 27.000 POS-uri. S.A.I. Raiffeisen Asset Management S.A. (RAM) este compania specializata in administrarea fondurilor de investitii a grupului Raiffeisen in Romania si are ca actionar majoritar cu 99,99% din actiuni pe Raiffeisen Bank.

Sursa foto: MidEuropa

Follow-up MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022. Berke Biricik, MidEuropa: MidEuropa va continua achizitiile de platforme, cat si pe cele bolt-on in Romania. Abordarea noastra este sa ramanem concentrati pe maximixarea valorii pentru investitorii nostri in tranzactiile de exit

“Impactul total al mediului in schimbare nu este inca vizibil in tranzactiile private avand in vedere ca este un numar de situatii in care activele nu se tranzactioneaza datorita diferentei de perceptie dintre vanzatori si cumparatori. Ce pot sa spun este ca exista mai multa precautie. Cuplat cu ratele mai inalte ale dobanzilor si disponibilitatea de reducere a datoriilor, nu va fi un impact asupra evaluarilor in cazul in care cumparatorii vor sa-si pastreze cerintele uzuale de randament“, a declarat Berke Biricik, Principal, Head of MidEuropa Bucharest office in cadrul unui follow-up la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022, eveniment organizat pe 6 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Acestea fiind spuse, vedem, de asemenea, ca exista interes pentru activele de calitate si ca se tranzactioneaza la evaluari corecte (fair valuation)“, a adaugat Berke Biricik.

“In conditiile in care comportamentul unor anumiti investitori Limited Partners difera, in general, oamenii sunt mai degraba precauti decat oportunisti. Acest lucru s-ar putea schimba in mod evident imediat ce oamenii ar incepe sa observe semne de redresare economica (green shoots), iar evaluarile generale ale pietei (in special a actiunilor de pe pietele publice) si-ar reveni“, a mai spus seful MidEuropa Romania.

Intrebat daca MidEuropa are apetit de achizitii pe piata din Romania in contextul actual, reprezentantul managerului londonez de private equity a raspuns: “MidEuropa va continua achizitiile de platforme, cat si pe cele bolt-on in Romania“.

MidEuropa opereaza pe piata din Romania cu trei platforme – Regina Maria, lider in servicii medicale private cumparat in 2015, Profi – una dintre cele mai mari afaceri de pe piata de retail cumparata in 2016, respectiv Cargus pe piata serviciilor de curierat pentru care a semnat achizitia in decembrie 2018, toate cele trei operatiuni fiind cumparate tot de la fonduri de investitii, respectiv Advent International, Enterprise Investors si Abris Capital Partners. In ultimii ani, MidEuropa a facut pregatiri pentru vanzarea retelei Regina Maria, pentru care a mandatat bancherii de investitii de la Rothschild, potrivit informatiilor publicate anterior de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Intrebat ce orizont de exit exista pentru platformele sale din Romania, intre care Regina Maria si Profi, Berke Biricik a spus ca politica MidEuropa este de a nu face niciun comentariu.

“Ramanem increzatori in strategia noastra in ciuda conditiilor actuale de piata si continuam eforturile noastre pentru crearea de valoare. Fiecare companie de portofoliu este intr-o faza diferita de dezvoltare si evaluam perspectivele de exit separat pentru fiecare in parte. Cu toate ca nu putem generaliza abordarea noastra, ramanem concentrati pe maximizarea valorii pentru investitorii nostri in tranzactiile noastre de exit“, puncteaza Berke Biricik de la MidEuropa.

Fondul londonez de investitii MidEuropa este sponsorul unora dintre cele mai mari finantari corporate din Romania prin imprumuturile sindicalizate pe care le semneaza periodic pentru a rostogoli credite contractate anterior si a contracta facilitati noi prin care finanteaza extinderea companiilor de portofoliu.

Astfel, un consortiu de banci a semnat in septembrie 2021 un imprumut sindicalizat, care echivala cu cea mai mare finantare locala pentru sectorul serviciilor medicale avand in vedere ca principalul se ridica la 295 mil. euro, destinatarul creditului fiind platforma medicala Regina Maria. Expunerea fata de banci este si mai mare la Profi, unde tot in 2021 creditul sindicalizat a fost majorat pana la aproximativ 466 mil. euro, dupa cooptarea unor noi finantatori.

In ceea ce priveste politica ESG, MidEuropa afirma ca vede si aici o oportunitate de creare de valoare pentru companiile sale.

“Am infiintat un comitet dedicat pe topicurile ESG si angajam profesionisti atat la nivel de fond, cat si la nivel de companie de portofoliu pentru a fi intr-o pozitie de lider in acest domeniu. Vedem ESG-ul nu ca un exercitiu de administrare a riscurilor, ci ca o sursa de creare de valoare. Credem ca asta va modela gandirea noastra in ceea ce priveste planurile de creare de valoare si a le executa pentru a mari randamentele in timp ce contribuim pozitiv la aspectele ESG cu care se confrunta companiile noastre din portofoliu“, a mai spus Berke Biricik, seful biroului din Bucuresti al MidEuropa, unul dintre cei mai mari manageri de fonduri de private equity din Europa Centrala si de Est.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022 sunt Mazars, Schoenherr, Raiffeisen Bank Romania si Adrem.

integral medima main

Managerul regional de private equity Integral Venture Partnes intra pe piata din Romania prin preluarea a 36% din afacerea Medima Health. Andrei Gemeneanu de la Morphosis Capital, vanzator in tranzactie: Pentru noi, afacerea Medima inseamna un IRR de circa 30%

Managerul regional de capital privat Integral Venture Partners a anuntat pe 4 octombrie 2022 prima sa investitie pe piata din Romania in lantul de clinici de radiologie si imagistica Medima Health, aflat in portofoliul fondului de investitii Morphosis Capital.

“Printr-o combinatie de majorare de capital si un secondary share purchase (achizitie de actiuni de la un alt fond de investitii – n.r.), ne alaturam unei baze de investitori reputati, inclusiv Morphosis, la care se adauga Dl. Vlad Ardeleanu si Profesorul Dr. Gheorghe Iana, cu scopul de a conduce compania catre urmatoarea faza de crestere. Intram intr-o etapa interesanta a evolutiei Medima si suntem incantati sa sprijinim echipa de management existenta in extinderea afacerii si consolidarea pozitiei sale de lider pe pietele respective. Cu sprijinul nostru, Medima isi va continua extinderea retelei in Romania, in timp ce executa o serie de alte proiecte strategice, inclusiv lansarea unei linii de ciclotron și anumite initiative operationale”, a declarat Evtim Chesnovski, Partner at Integral.

Tranzactia inseamna un exit partial al fondului de investitii Morphosis Capital Fund I Cooperatief UA, care a fost lansat in 2018 cu un capital de 50 mil. euro exclusiv pentru investitii pe piata din Romania.

“Ramanem in continuare principalul actionar al Medima cu un pachet de peste 48% din actiuni, iar partenerul nostru Integral va prelua un pachet de 36%, impreuna cu care vom avea un joint shared governance. De asemenea, Vlad Ardeleanu si profesorul Gheorghe Iana raman cu un pachet de circa 16% dupa aceasta tranzactie“, a declarat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Andrei Gemeneanu, Managing Partner Morphosis Capital.

Structura tranzactiei indica faptul ca fondul de investitii Evolving Europe Principal Investments I (EEPI I), administrat de catre Integral Venture Partners, a cumparat o parte din pachetul de actiuni al Morphosis Capital, care detinea anterior 76% din afacerea Medima Health, si a investit in majorarea capitalului companiei pentru a finanta planurile de crestere ale Medima Health. La majorarea de capital, au participat pro-rata si actionarii mai mici, Vlad Ardeleanu si profesorul Gheorghe Iana, pentru a nu-si vedea diluate participatiile, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Acum a fost semnata tranzactia, ne asteptam ca intr-o luna sau doua sa fie finalizata”, a precizat Andrei Gemeneanu.

In urma tranzactiei, Morphosis Capital isi va reduce participatia de la 76% la 48% si va avea un orizont comun de exit cu celalalt investitor de private equity, Integral Venture Partners, ceea ce inseamna ca isi vor coordona pasii in vederea maximizarii investitiei de capital.

Casa de avocatura RTPR a asistat fondul de investitii administrat de catre Integral Venture Partners la tranzactia de achizitie a pachetului de actiuni in Medima Health, in timp ce avocatii casei austriece de avocatura Schoenherr au lucrat in acest dosar de partea vanzatotului, Morphosis Capital.

“Avem un IRR (internal rate of return – randament al investiei) de circa 30% in cazul Medima Health”, a punctat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Andrei Gemeneanu, seful Morphosis Capital.

Medima Health activeaza pe o piata locala a serviciilor de radiologie si imagistica in plina dezvoltare, unde concureaza cu lantul de clinici Hiperdia (parte a grupului Affidea aflat in portofoliul miliardarului elvetian de origine italiana Ernesto Bertarelli), dar si cu marile retele private de servicii medicale – Regina Maria, afacere aflata in portofoliul managerului regional de capital privat MidEuropa, respectiv MedLife, o afacere antreprenoriala listata pe bursa si controlata de familia Marcu.

Piata serviciilor medicale private si nise ale acesteia sunt unul dintre teritoriile favorite de investitii pentru managerii de capital privat pentru ca ofera un mare potential de crestere, iar rata de crestere anuala a unui campion de piata este de doua cifre, ceea ce asigura acea crestere rapida de masa critica de care au nevoie investitorii financiari pentru multiplicarea banilor investiti intr-un orizont de exit pe termen mediu.

Morphosis Capital se apropie de finalizarea ciclului de investitii din primul sau fond, anuntand recent ca mai are bani pentru o investitie noua sau pentru un follow – on care i-ar permite sa adauge o noua achizitie pe platformele operate deja de cele 6 companii din portofoliul sau. “Ne asteptam sa facem aceasta investitie catre finele anului acesta – inceputul anului viitor“, a explicat Gemeneanu de la Morphosis Capital.

Morphosis Capital urmareste tichete de investitii in marja a 5 – 10 mil. euro per tranzactie si se pregateste sa ridice al doilea fond de investitii pana in trimestrul al patrulea din 2023.

Primul fond al Morphosis Capital a fost ridicat cu bani de la Fondul European de Investitii (EIF), Banca Transilvania, antreprenori locali si internationali, precum si de catre echipa de fondatori, care au investit in propriul fond.

De cealalta parte, Integral Venture Partners este, de asemenea, un tanar manager de capital privat, care activeaza pe pietele din Europa Centrala si de Sud-Est cu primul sau fond de investitii, in care au investit Fondul European de Investitii, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si International Finance Corporation (IFC).

Evolving Europe Principal Investments I (EEPI I) este un fond de private equity cu o capitalizare de circa 150 mil. Euro. Fondul de investitii EEPI I abordeaza tichete de investitii de pana la 25 mil. euro per tranzactie si chiar investitii de capital mai mari alaturi de co-investitori. Este un fond de investitii care se concentreaza pe achizitii de pachete de actiuni in companii din TMT (tehnologie-media-telecomunicatii), servicii medicale, servicii si bunuri de larg consum, servicii B2B si nise industriale.

Echipa managerului regional de capital privat Integral Venture Partners este condusa de investitori cu experienta, care au lucrat anterior in birouri din regiune ale MidEuropa.

Mid Europa are un nou CEO la Profi, cea mai mare afacere din portofoliul sau din Romania

Mid Europa, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din regiune, are un nou CEO la varful lantului de retail Profi, cea mai mare afacere din portofoliul sau din Romania.

Gaetan Pacton, care a detinut pozitia de vicepresedinte si Chief Operating Officer (COO), va prelua de la 1 octombrie 2022 pozitia de CEO al companiei Profi Rom Food, detinuta in ultimii trei ani de catre Pawel Musial.

Pawel a revenit la conducerea companiei în 2020, dupa o pauza de cinci ani. Numit initial Executive Chairman, el a preluat apoi rolul de director general si a coordonat dezvoltarea retailerului din ultimii ani.

 „Obiectivul meu a fost sa construim un nou format de supermarket care sa ofere cumparaturi de proximitate, cu preturi convenabile si calitate buna, atractiv pentru toate categoriile sociale. Rezultatele de pana acum arata ca obiectivul initial a fost atins, iar echipa condusa de Gaetan Pacton in calitate de director general in exercitiu vor duce mai departe munca pe care am inceput-o, oferind clientilor nostri din intreaga tara experiente de cumparare de cea mai buna calitate in categoria lor,” a declarat Pawel Musial. „După multi ani petrecuti departe de casa, in sfarsit voi putea sa dedic mai mult timp familiei si intereselor mele. Aceasta nu este o despartire, caci am numerosi prieteni aici, iar pentru mine Romania va ramane pentru totdeauna a doua patrie.  Multumesc intregii echipe Profi pentru colaborare si devotament, si tuturor furnizorilor si partenerilor nostri pentru sustinere. Va urez mult succes si noroc!”, a declarat Pawel Musial.

Profi, care a raportat in 2021 o cifra de afaceri de aproape 2 mld. euro, este cea mai mare afacere din portofoliul Mid Europa din Romania si este una dintre cele mai mari companii de retail locale, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

 “In acesti ani de provocari, cand am fost martorii pandemiei de Covid-19 si ai invadarii Ucrainei, Pawel a introdus conceptul Noul Profi si idei inovatoare care au propulsat vanzarile companiei si i-au transformat imaginea in cea a unei retele de retail alimentar inovatoare. Pawel si-a atins toate obiectivele setate la inceputul lui 2020 si lasa in urma sa o rețea Profi revigorata, care totodata a devenit cel mai mare angajator din Romania si retailerul alimentar cu cea mai mare acoperire nationala”, a afirmat Robert Knorr,  MidEuropa Managing Partner.

Profi concureaza pe piata locala de retail cu puternici investitori strategici precum grupul german Schwarz, proprietarul retelelor Lidl si Kaufland, concernul german Rewe care detine reteaua Penny, grupurile franceze Auchan si Carrefour sau grupul Ahold Delhaize, cu sediul central in Tarile de Jos care opereaza reteaua de supermarketuri Mega Image.

Gaetan Pacton are o experienta de peste 20 de ani de experiență in retailul alimentar din Romania, lucrand anterior la Carrefour, Univers’all si La Fourmi. La Profi a deținut funcțiile de director operational si director de expansiune.

„Am venit in Profi si m-am alaturat acestei mari echipe in 2011, cand compania nu avea decat 83 de magazine. In ultimii 12 ani am reusit sa construim reteaua de retail alimentar cu cel mai mare numar de magazine si cu cea mai rapida rata de crestere. Sunt foarte mandru si bucuros sa conduc aceasta organizatie minunata. Ne vom stradui in continuare sa fim retailerul preferat pentru milioane de clienti din intreaga Romanie,” a spus Gaetan Pacton, noul CEO al retelei de retail Profi.

Reteaua Profi este formata din peste 1.600 de magazine integrate si partener active in mai mult de 750 de localitati si 27,000 de angajati, potrivit reprezentantilor companiei care afirma ca sunt cel mai mare angajator din Romania.

„Gaetan a făcut parte integranta din povestea de succes Profi, lucrand indeaproape cu noi in ultimii cinci ani. Il consideram pe Gaetan drept succesorul natural al lui Pawel, avand o cunoastere profunda a afacerii Profi si o vasta experienta in industria retailului alimentar. Ii uram succes in noul sau rol si asteptam sa conlucram in noua sa calitate de director general in exercițiu al magazinelor Profi”, a declarat Berke Biricik, principal MidEuropa si directorul de tara al MidEuropa pentru Romania.

Profi este una dintre cele trei platforme majore ale MidEuropa din Romania, pe langa reteaua de servicii medicale private Regina Maria si compania de curierat Cargus.

Grupul imobiliar Iulius, controlat de Iulian Dascalu, semneaza o refinantare de 410 mil. euro cu un sindicat de banci format de grupurile bancare regionale Erste, Raiffeisen si OTP. Garantiile oferite creditorilor se cifreaza in jurul a jumatate de miliard de euro

Grupul imobiliar IULIUS, controlat de omul de afaceri Iulian Dascalu, a anuntat pe 12 septembrie 2022 ca impreuna cu partenerul sau Atterbury Europe a semnat o finantare de 410 mil. euro pentru reteaua de centre comerciale Iulius Mall din Iasi, Cluj-Napoca, Suceava si Timisoara.

Imprumutul este o refinantare sindicalizata pe termen lung, acordata de catre un sindicat de banci format din Erste Group Bank AG, BCR (subsidiara locala a Erste), Raiffeisenlandesbank Niederösterreich-Wien AG (parte a grupului bancar austriac Raiffeisen), respectiv grupul bancar ungar OTP prin intermediul OTP Bank Nyrt. si OTP Bank Romania S.A, potrivit informatiilor furnizate de catre IULIUS.

Firma austriaca de avocatura Wolf Theiss a asigurat consultanta juridica a tranzactiei, mai precizeaza reprezentantii IULIUS.

„Este o tranzactie de referinta pentru piata de real estate din Romania, prin volumul si caracteristicile sale care constituie o alternativa viabila la piata de capital. Certifica, pe de o parte, increderea pe care finantatorii o acorda proiectelor companiei IULIUS, recunoscute drept poli sustenabili de atracție regionala in materie de shopping, business si petrecere a timpului liber, si, pe de alta parte, loialitatea si increderea noastra in institutiile bancare ca parteneri de business, valori esentiale in organizatia noastra. Noul imprumut are scopul de a implementa obiectivele corporate din strategia de dezvoltare a companiei”, a declarat Marius Perșenea, Chief Operating Officer IULIUS.

Din 2017, reteaua de mall-uri regionale Iulius Mall din Iasi, Suceava, Cluj-Napoca si Timișoara (parte integrata din ansamblul mixed-use Iulius Town Timisoara) este detinuta in cote egale de catre companiile IULIUS si investitorul sud-african Atterbury Europe.

Refinantarea atrasa de catre grupul imobiliar Iulius a fost semnata pe 22 august 2022 cu sindicatul format din cele 5 banci, pachetul de garantii oferit creditorilor incluzand, pe langa principalul imprumutului de 410 mil. euro, si o suma de peste 53 mil. euro in baza contractului de hedging, precum si alte sume care se pot adauga cu titlu de dobanzi, penalitati, comisioane sau alte costuri suplimentare in baza documentelor de finantare, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Grupul imobiliar controlat de catre omul de afaceri Iulian Dascalu ruleaza dezvoltarea retelei regionale de centre comerciale pe un imprumut sindicalizat contractat initial la valoarea de 220 mil. euro in 2016 de la grupurile bancare Erste si UniCredit, refinantat ulterior si majorat progresiv pe fondul dezvoltarii proiectelor din portofoliu astfel incat imprumutul sindicalizat ajunsese in aprilie 2020 la o valoare totala de circa 297 mil. euro, suma obtinuta si prin cooptarea unor creditori noi in sindicatul de banci, asa cum jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO a informat anterior in exclusivitate in 2016, respectiv in 2020.

Grupul Iulius are acces insa la mai multe canale de finantare externa pentru proiectele din portofoliul sau. Astfel, International Finance Corporation (IFC) avea pe agenda in 2020 aprobarea unei finantari de pana la 140 mil. euro atat din resurse proprii, cat si mobilizate, pentru finantarea partiala a unui proiect de investitii estimat la 232 mil. euro pentru ridicarea a doua imobile de birouri la Iasi. IFC a aprobat deja in 2020 un imprumut de 66,6 mil. USD pentru acest proiect.

Portofoliul IULIUS include proiecte real estate majore, cu o valoare a investitiilor initiale ce trece de 1 mld. euro, potrivit reprezentantilor companiei. In prezent, sunt operationali aproximativ 310.000 mp de retail, in doua proiecte mixed-use de regenerare urbana (Palas Iasi si Iulius Town Timișoara), reteaua nationala de shopping mall-uri regionale Iulius Mall – din Iasi, Cluj-Napoca si Suceava, precum si primul proiect Family Market, din Miroslava (zona metropolitana a Iașului), concept de retail de proximitate.  De asemenea, este unul dintre cei mai activi dezvoltatori si operatori si pe segmentul de birouri, prin United Business Center, prezent in trei centre universitare importante ale Romaniei – Iasi, Timisoara si Cluj-Napoca. În total, 13 clădiri verzi, cu o suprafață totală de peste 152.000 mp, in care sunt prezente peste 80 de sedii de companii si unde lucreaza peste 15.000 de angajati.

IULIUS are acum proiecte in dezvoltare de peste 650 mil. euro, lista pe care intra Palas Campus Iasi, cu o suprafata de 60.000 mp si o investitie de 120 mil. euro, al doilea Family Market, concept de retail de proximitate, axat pe antreprenoriat local, in Iasi, cu o suprafață de retail închiriabilă de peste 5.000 mp (investitie de peste 11 mil. euro), si extinderea Iulius Mall Suceava cu inca 14.000 mp aditionali, investitie de peste 14 mil. euro. De asemenea, in planurile IULIUS omtra dezvoltarea celui mai amplu proiect de reconversie urbana din Romania, cu o valoare a investitiei estimata la jumatate de miliard de euro, prin transformarea platformei Carbochim din Cluj-Napoca, dupa relocarea si modernizarea fabricii, intr-un proiect mixed-use unic, cu functiuni de retail, office, rezidential, cultural si de entertainment.

La nivelul pietei de centre comerciale din Romania, principalul concurent al lui IULIUS este grupul sud-african NEPI Rockastle.

Grupul ceh de investitii Emma Capital intra pe piata pariurilor sportive din Romania prin achizitia operatorilor Get’s Bet and Club King. Emma Capital: Tranzactia va fi finantata din propriul nostru capital

Grupul privat ceh de investitii Emma Capital a anuntat pe 31 august 2022 intrarea pe piata pariurilor sportive din Romania prin achizitia operatorilor Get’s Bet and Club King, aceasta fiind prima achizitie, dupa cum au anuntat reprezentantii cumparatorului.

Investitorul de capital din Cehia va prelua pachetul majoritar de 67% in ambele companii, au precizat reprezentantii Emma Capital.

“Suntem foarte incantati cu acordurile la care am ajuns. Acestea sunt companii cu o experienta extensiva in piata locala si cu mare potential de crestere. Cred ca combinarea echipei locale de management cu know-how-ul nostru international si pozitia puternica de capital pe care le avem, va creste Grupul Get’s Bet pentru a ajunge printre cele mai importante companii din piata romaneasca”, a spus Pavel Horák, Chief Investment Officer al Emma Capital.

Contactati de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, reprezentantii Emma Capital au precizat ca “tranzactia va fi finantata din propriul nostru capital“.

Potrivit acestora, cumparatorul a fost asistat in tranzactia cu grupul Get’s Bet  de catre casa de avocatura Stoica & Asociatii.

De cealalta parte, fondatorii Get’s Bet au lucrat cu casa de avocatura Bancila Diaconu si Asociatii SPRL (afiliata retelei EY Law) pe partea de consultanta juridica, iar cu EY Romania  pe partea de consultanta fiscala.

Get’s Bet si Club King sunt companii fondate in 1993, respectiv in 2004 de catre omul de afaceri Sandu Ghetu. Impreuna, acestea au peste 1.000 de locatii in Romania, iar in ultimii ani au castigat cota de piata, inclusiv pe segmentul online.

Cele doua parti ale tranzactiei au agreat ca echipa actuala de management a celor doua companii va ramane in continuare la conducere, iar Emma Capital urmeaza sa completeze aceasta echipa in pozitii concentrate asupra dezvoltarii strategice a proaspetelor achizitii.

“Abia asteptam sa lucram cu Emma Capital”, a comentat Cristian Roman, CEO al Get’s Bet. “Sunt sigur ca aportul de capital al Emma marcheaza inceputul unei noi etape in evolutia noastra, care anunta dezvoltarea in continuare a companiilor noastre si o intarire semnificativa a pozitiei noastre pe piata”.

Una dintre ariile – cheie in care noii parteneri intentioneaza sa se concentreze este dezvoltarea activitatilor online, unde vor fi extinse posibilitatile pentru utilizatorii din piata romaneasca. Emma Capital Group va putea sa isi foloseasca experienta acumulata cu succes in cazul agentiei de pariuri sportive SuperSport din Croatia.

Emma Capital este activ in piata din Romania de circa un deceniu, fiind investitorul din spatele dezvoltarii afacerii cu gaze si energie Premier Energy, inclusiv a intrarii acestei companii pe piata de energie regenerabila.

EMMA Capital este un grup privat de investitii fondat in 2012 de catre cehul Jiří Šmejc, care la acel moment detinea un pachet de 5% din conglomeratul ceh de investitii PPF Group controlat de miliardarul Petr Kellner, decedat in martie 2021. Emma Capital are in portofoliu investitii pe pietele din Europa si Asia.

Piata de pariuri sportive din Romania a devenit in ultimii ani un teren fertil pentru tichete mari de tranzactii de M&A (fuziuni si achizitii). In 2019, Blackstone, cel mai mare manager de fonduri de private equity din lume, a anuntat o investitie de 175 mil. euro in preluarea unui pachet minoritar la Superbet, afacere de pariuri sportive fondata de antreprenorul Sacha Dragic. Ulterior, Superbet a cumparat Napoleon Sports & Casino, cotata intre primii trei jucatori de pe piata pariurilor sportive din Belgia.

In 2017, fondul ceh de investitii Penta Investments prin intermediul companiei sale de portofoliu Fortuna Entertainment Group anunta ca va plati aproximativ 47 mil. Euro si va refinanta credite de circa 3 mil. Euro pentru achizitia Fortbet Romania.

bcr raiff green bonds main

IFC si BERD au investit aproape 100 mil. euro in ultima emisiune de obligatiuni verzi de 143 mil. euro a BCR si au luat doua treimi din titlurile oferite, o expunere – record fata de emisiunile locale de profil din 2021. BCR si Raiffeisen au vandut obligatiuni verzi de aproape 700 mil. euro in ultimul an si au in plan tranzactii prin care sa-si dubleze portofoliile in urmatorul an pe o piata marcata de volatilitate si incertitudini privind evolutia dobanzilor

International Finance Corporation (IFC) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) au investit impreuna circa 94 mil. euro in emisiunea de obligatiuni verzi a BCR din iunie 2022 si au luat doua treimi din titlurile oferite, ceea ce reprezinta o expunere – record comparativ cu emisiunile de profil anterioare, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

BCR, a doua banca locala dupa active si subsidiara a grupului bancar austriac Erste, a plasat pe 14 iunie 2022 o emisiune de obligatiuni verzi senior nepreferentiale in valoare de 702 mil. RON (circa 143 mil. Euro), titluri cu  o maturitate de 5 ani si la un cupon anual de 9,079%.

BCR si Raiffeisen Bank Romania, banca cotata in top 5 dupa active, au intrat de anul trecut intr-o cursa a emisiunilor de obligatiuni verzi, urmand directiile de actiune ale bancilor – mama austriece Erste si Raiffeisen, care s-au plasat printre liderii emisiunilor de obligatiuni verzi din Europa Centrala si de Est. Emisiunile de obligatiuni verzi, precum si asa-numitele credite verzi, constituie cel mai recent trend pe piata financiara, dupa ce tematica ESG (guvernanta sociala si de mediu) a devenit noul reper pentru investitorii institutionali de calibru.

In acest context, BCR si Raiffeisen Bank Romania au lansat in intervalul mai 2021 – iunie 2022 cinci emisiuni de obligatiuni verzi, in valoare totala de peste 3,3 mld. RON (678 mil. euro), din care cel mai mare portofoliu, de peste 2,1 mld. RON, apartine Raiffeisen Bank Romania, care a strans deja 3 emisiuni de profil.

IFC si BERD au jucat pana acum un rol crucial in incheierea cu succes a emisiunilor de obligatiuni verzi, un instrument relativ nou pe piata romaneasca.

Astfel, BERD a participat la toate cele 5 emisiuni de obligatiuni locale de profil derulate de catre BCR si Raiffeisen, cu tichete de investitii care au mers de la 11 mil. euro la emisiunea inaugurala a Raiffeisen, care a fost si prima emisiune de obligatiuni verzi de pe piata bancara din Romania, pana la 51,8 mil. euro cat a investit in a doua emisiune de obligatiuni verzi a Raiffeisen din iunie 2021.

La randul sau, IFC a fost un investitor – ancora in toate cele 5 emisiuni de obligatiuni verzi derulate de bancile locale, unde tichetele sale au mers intr-o marja de la 20 mil. USD la emisiunea inaugurala a Raiffeisen din mai 2021 pana la 72 mil. USD in cazul celei mai mari emisiuni locale de profil, de 1,207 mld. RON (246 mil. Euro), derulata de Raiffeisen in iunie 2021.

Atat IFC, cat si BERD, au marcat expuneri in crestere la emisiunea de obligatiuni verzi a BCR din iunie 2022 comparativ cu tranzactiile de profil anterioare sau chiar comparativ cu alte tranzactii de vanzare de obligatiuni, unde, de obicei, fiecare dintre institutiile financiare prefera o expunere confortabila intre 15 – 25%, mai rar insa peste pragul de 30%.

Astfel, IFC a aprobat in iunie 2022 un program de investitii de 115 mil. USD in emisiuni de obligatiuni verzi BCR.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cat a investit IFC in emisiunea BCR din iunie 2022, un purtator de cuvant al IFC a detaliat: „Valoarea de 115 mil. USD reprezinta suma agregata de investitii pana la care IFC intentioneaza sa investeasca prin participarea la diferite emisiuni BCR MREL pe o perioada de 12 luni de la data aprobarii proiectului. In concordanta cu aceasta anvelopa, IFC a propus sa investeasca pana la 52 mil. USD in emisiunea BCR din iunie 2022, asa cum a fost facut public”.

Astfel, expunerea IFC in emisiunea BCR din iunie 2022 a ajuns pana la 36% din valoarea totala a emisiunii in timp ce la celelalte emisiuni locale de profil datele indica o expunere de circa 25 – 30%. IFC nu a facut insa public cat a investit in ultima emisiune de obligatiuni verzi a Raiffeisen din iunie 2022, insa a precizat ca investitia in aceasta emisiune se incadreaza in plafonul de 160 mil. USD, aprobat in aprilie 2021 pentru emisiunile de obligatiuni verzi ale Raiffeisen Bank Romania. IFC poate investi pana la un nivel de 40%  din valoarea totala a unei astfel de emisiuni, potrivit deciziei luate de catre institutia financiara internationala.

De asemenea, BERD a luat la emisiunea BCR de 702 mil. RON din iunie 2022 o expunere de circa 30% din valoarea totala a emisiunii, peste cea inregistrata la celelalte 4 emisiuni de obligatiuni verzi locale si o expunere dubla fata de emisiunile inaugurale ale Raiffeisen si BCR din 2021.

BERD a investit astfel 42,5 mil. euro in iunie 2022 in emisiunea de obligatiuni senior nepreferentiale a BCR de 702 mil. RON, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Distributia a fost echilibrata intre fonduri de pensii, administratori de fonduri, companii de asigurari si institutii de credit, beneficiind de asemenea de participarea notabila a International Finance Corporation (IFC) si Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD)”, au declarat reprezentantii BCR la momentul lansarii emisiunii de obligatiuni.

BCR a raportat pentru primul semestru din 2022 ca a emis obligatiuni senior nepreferentiale de peste 1 mld. RON (peste 200 mil. euro), suma care include si ultima emisiune de obligatiuni verzi de 702 mil. RON.

Apetitul pentru astfel de instrumente cu venit fix ramane ridicat pentru investitorii de portofoliu precum fondurile de pensii, firme de asigurari, managerii fondurilor de investitii sau alti investitori institutionali, avand in vedere raportarile privind suprasubscrieri ale emisiunilor anterioare.

Piata a inregistrat o volatilitate crescuta in ultimul an, cu incertitudini in crestere din partea investitorilor pe fondul declansarii in februarie 2022 a razboiului din Ucraina, a cresterii inflatiei care a ajuns la o rata anuala in jurul a 15%, precum si a cresterii ratelor de dobanda, care pun presiune asupra investitorilor interesati de a-si diversifica portofoliile cu achizitii de obligatiuni.

Randamentele titlurilor de stat continua sa creasca, astfel cele cu maturitate de 5 ani au ajuns la peste 7,7%, in crestere cu 149 de puncte de baza (1,49%) in ultima luna, si cu 470 puncte de baza (4,7%) mai mult fata de acum un an.

Pe 10 iunie 2022, Raiffeisen anunta ultima sa emisiune de obligatiuni verzi, de 525 mil. RON, cu o maturitate de 5 ani si un cupon fix anual de 8,927%, cu circa 95 puncte procentuale (0,95%) peste randamentul titlurilor de stat in lei, cu o maturitate similara, si o rata de suprasubscriere de 1,85 ori fata de suma anuntata initial in deschiderea plasamentului privat.

„Emisiunea de obligatiuni verzi din iunie a fost adresata investitorilor institutionali si a beneficiat de o baza diversificata de investitori care au subscris institutii financiare supranationale, investitori instutionali locali (fonduri de pensii, asiguratori, banci ) si alti investitori institutionali straini)”, au declarat reprezentantii Raiffeisen Bank Romania, fara sa dea detalii despre expunerea vreunuia dintre marii investitori in cadrul tranzactiei.

La randul sau, BCR a anuntat pe 15 iunie 2022 emisiunea de obligatiuni verzi de 702 mil. RON la un randament anual de 95 de puncte de baza peste randamentul oferit de titlurile de stat, pe fondul unui interes in prima zi de subscriere care a ridicat registrul de ordine la peste 500 mil. RON comparativ cu suma minima vizata de 350 mil. RON, o rata de suprasubscriere semnificativa fiind inregistrata si a doua zi, sustin reprezentantii BCR.

Emisiunile de obligatiuni raman un tip de tranzactie preferat de catre banci, care pot accesa bani mai ieftini de la investitori si ii pot plasa apoi mai departe in imprumuturi la dobanzi mai bune catre clienti, iar acest trend se mentine si pe segmentul obligatiunilor verzi, care a capatat tractiune rapid in ultimul an si care ofera perspective si pentru perioada imediat urmatoare.

In acest context, IFC si BERD si-au constituit portofolii solide de obligatiuni verzi in Romania.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO care este marimea portofoliului de obligatiuni verzi din Romania, Friso de Jong, CSD Principal, Green Economy Financing Facilities in cadrul BERD, a raspuns: „Aproximativ 173 mil. euro, mai ales in sectorul financiar in emisiunile Raiffeisen si BCR. Am investit, de asemenea, in obligatiunile cu link de sustenabilitate din 2021 ale Autonom”.

Compania de mobilitate Autonom, controlata de catre antreprenorii Marius si Dan Stefan, a devenit un pionier al obligatiunilor locale cu componenta de sustenabilitate emise de companii din Romania prin lansarea unei emisiuni de obligatiuni de 48 mil. euro in noiembrie 2021, titluri cu o maturitate de 5 ani si un cupon fix de 4,11% platibil anual.

La randul sau, IFC si-a format in Romania cel mai mare portofoliu din Europa, dupa cum preciza Cristian Nacu, Senior Country Officer IFC pentru Romania si Moldova, in cadrul evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021, organizat pe 10 decembrie 2021 de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Potrivit reprezentantului IFC, institutia financiara internationala avea un portofoliu de peste 1 mld. USD la finele lui octombrie 2021, din care 60% era reprezentat de proiecte verzi. „Am investit 110 mil. USD in valuta locala in lei in obligatiuni emise de doua banci sistemice mari Raiffeisen si BCR“, preciza Cristian Nacu de la IFC in cadrul evenimentului de pe 10 decembrie 2021.

Planuri pentru noi emisiuni de obligatiuni verzi, de 300 – 400 mil. euro pe an per banca

Cursa emisiunilor de obligatiuni dintre Raiffeisen si BCR continua insa, avand in vedere ca Raiffeisen Bank a anuntat pe 11 august 2022 ca plaseaza prima emisiune de obligatiuni sustenabile in lei de 500 mil. RON, cu maturitate de 5 ani si la un cupon anual de 8,92%. BERD a investit 131,3 mil. RON (26,7 mil. Euro) in aceasta ultima emisiune, avand o cota de participare de 26% in totalul tranzactiei.

De asemenea, BCR a anuntat pe 8 august 2022 ca a desemnat BCR si Erste Group, in calitate de Joint Lead Managers, pentru a organiza o serie de teleconferinţe cu investitorii incepand de pe 9 august 2022 pentru a pregati lansarea unei noi emisiune de obligaţiuni de tip Senior Nepreferentiale, denominata in RON, cu o maturitate intermediara, cu optiunea rambursarii anticipate, in functie de conditiile pietei.

Tranzactiile de vanzare de obligatiuni verzi ale bancilor au ca principal scop de a-si consolida baza de fonduri proprii si datorii eligibile (MREL) in linie cu cerintele de reglementare, impuse de catre autoritatile bancare pentru recapitalizarea bancilor din spatiul Uniunii Europene. Astfel, rata solvabilitatii bancilor s-a imbunatatit in 2021, pe fondul cresterii volumului de emisiuni de obligatiuni subordonate sau a atragerii de imprumuturi subordonate de la actionari, potrivit bancii centrale.

In acest context, potrivit tintelor sale, Raiffeisen Bank are nevoie in Romania de fonduri estimate la 280 mil. euro pana la finele anului 2022, respectiv de 375 mil. euro in 2023, care pot fi acoperite cu emisiuni de obligatiuni senior preferentiale si senior nepreferentiale, denominate in RON, arata raportarile Raiffeisen catre investitori.

Raiffeisen Bank Romania inregistra la 30 iunie 2022 un indicator MREL de 27,64%, indicatorul MREL fiind raportul dintre fondurile proprii, respectiv datoriile eligibile ale bancii si activele ponderate la risc.

In ceea ce priveste planurile rivalului sau austriac, Erste Group activ pe piata locala prin BCR, planurile preliminare pe 3 ani de emisiuni de obligatiuni eligibile MREL indica o medie anuala de emisiuni de titluri estimate la 300 – 400 mil. euro pe piata din Romania.

Astfel, pentru 2022, planul Erste indica o emisiune locala de obligatiuni senior nepreferentiale de 351,5 mil. RON (peste 70 mil. euro), potrivit unei prezentari recente a grupului austriac catre investitori.

Cele doua grupuri bancare austriece rivale, Erste si Raiffeisen, au planuri ambitioase si la alte subsidiare din regiune, precum si la nivel de centrala in ceea ce priveste emisiunile de obligatiuni verzi, segment de tranzactii pe care l-au dominat anul trecut in pietele din regiune in care opereaza.

Ca tendinta, emisiunile de obligatiuni verzi si cele cu elemente verzi/ESG au ajuns in Europa in trimestrul al doilea din 2022 la circa 45 mld. euro, la un nivel comparabil cu primul semestru din 2021 chiar daca cu un volum in scadere de la 99 la 81 de tranzactii, arata raportul Debt Watch Europe realizat de consultantii PwC.

Potrivit aceluiasi raport, se observa o scadere de circa 10% a valorii tranzactiilor cu obligatiuni verzi in Europa de la 50 mld. Euro in primul trimestru din 2022.

Pe segmentul tranzactiilor cu obligatiuni de sustenabilitate, datele Refinitiv indica faptul ca emitentii au strans de la investitori 422 mld. USD in prima jumatate a anului 2022 la nivel global, in scadere cu 23% fata de perioada similara din 2021, acesta fiind primul recul al pietei de profil din 2015 pana acum. Mai mult de jumatate din banii stransi de la investitorii implicati in astfel de tranzactii au mers catre emisiunile de obligatiuni verzi, care au cumulat 233 mld. USD la nivel global in perioada ianuarie – iunie 2022, in scadere cu 4% fata de perioada similara a anului anterior.

Europa este piata dominanta in ceea ce priveste finantarea sustenabila, avand peste jumatate din piata globala de profil, urmata apoi de zona Asia – Pacific cu 24%, respectiv de Americi cu 19%.

Ca si tendinta, pe piata din Europa, care a dominat din punct de vedere istoric piata emisiunilor cu obligatiuni verzi, emitentii se orienteaza din ce in ce mai mult catre obligatiuni cu link de sustenabilitate, care spre deosebire de obligatiunile verzi clasice nu sunt conditionate in mod specific de anumite proiecte de mediu, noteaza SP Global, care citeaza un studiu al agentiei europene de rating Scope Ratings, ce releva impactul general al incertitudinilor macroeconomice si a climatului creat de razboiul din Ucraina asupra tranzactiilor cu obligatiuni din ultimele trimestre.

Innova Capital a finalizat prima inchidere a noului sau fond de investitii in regiune la 220 mil. euro, depasind rata de 60% fata de tinta sa de 350 mil. euro pentru Innova Capital 7. Circa 140 mil.euro vin de la BERD si IFC, dupa ce IFC si-a dublat investitia fata de plafonul alocat initial

Managerul regional de capital privat Innova Capital a anuntat pe 11 august 2022 ca a finalizat prima inchidere a noului sau fond de investitii, dupa ce a reusit sa stranga 220 mil. euro de la investitori.

Astfel, Innova Capital a depasit in 10 luni rata de 60% din tinta sa finala pentru Innova Capital 7, a carui capitalizare este preconizata sa atinga 350 mil. euro, in ciuda peisajului economic aflat in schimbare rapida.

Cea mai mare parte a capitalului noului fond provine de la investitori de tip LP (Limited Partner) care se numara deja in bazinul de investitori in fondurile existente administrate de catre Innova Capital.

„De la ultima noastra strangere de fonduri, finalizata în 2018, Innova a cautat neincetat sa depaseasca asteptarile promise investitorilor nostri. Acest lucru a generat niste exituri spectaculoase si un portofoliu care are performante foarte robuste, in ciuda crizei Covid si a razboiului din Ucraina. Am dori sa le multumim investitorilor care au participat la prima inchidere a fondului Innova/7 pentru increderea lor continua si angajamentul lor, care ne vor permite sa profitam din plin de o serie foarte interesanta de tranzactii noi”, a spus Krzysztof Kulig, Senior Partner Innova Capital, responsabil pentru strangerea de fonduri de la investitori.

Cel mai important aport de capital catre fondul de investitii Innova 7 vine de la IFC, divizia de investitii din grupul Bancii Mondiale, care a semnat pe 30 iunie 2022 o investitie de capital de 88,06 mil. USD (circa 87 mil. euro), mai mult decat dublu fata de plafonul alocat initial pana in 40 mil. euro. La acesta se adauga investitia BERD, care a aprobat la randul sau o investitie de pana la 50 mil. euro.

Reprezentantii Innova sustin ca tehnologia si digitalizarea vor sprijini investitii de succes in 3 sectoare pe care managerul de private equity le vizeaza – sectorul industrial, servicii de afaceri (inclusiv servicii financiare) si sectorul de consum si lifestyle (care include si sectorul de servicii medicale).

Ca si in trecut, strategia de investitii a Innova Capital se va concentra asupra preluarii de pachete de control in companii cu o valoare de intreprindere intre 50 si 150 mil. euro, aria sa de actiune fiind tichete de investitii intre 25 si 40 mil. euro per tranzactie.

Printre tintele noului fond de investitii al Innova Capital se vor afla tranzactii care vizeaza succesiunea fondatorilor companiilor din Europa Centrala si de Est si tranzactii de consolidare.

De asemenea, tema ESG – a investitiilor responsabile fata de mediu si societate – va juca un rol mai important in procesul de creare de valoare si a strategiei Innova 7, potrivit reprezentantilor Innova Capital.

Intr-un document care analizeaza mai multe scenarii de investitii pentru noul fond, calculele estimeaza ca la o investitie de 10.000 euro dupa o perioada de 10 ani un potential investitor ar putea primi dupa scaderea costurilor pana la 19.783 euro, ceea ce ar echivala cu un randament al investitiei de peste 7% pe an. De asemenea, costurile totale aferente unei investitii de capital in noul fond dupa un an de investitie, ca si dupa 10 ani perioada de investitie, ar avea un impact de circa 5,29% asupra randamentului anual (return per year/RIY), din care impactul cel mai semnificativ (3,10%) l-a avea costurile anuale aferente managementului investitiei cu managerul fondului, urmat de impactul carried interests estimat la 2,19% pe an, adica 20% din profitul fondului, care ar fi platite atunci cand investitorii au primit sume egale cu contributia lor agregata de capital trasa la care se adauga un randament preferat (preffered return) de 8%, potrivit informatiilor facute publice.

Innova Capital si-a trecut in ultimii ani in portofoliul din Romania afaceri precum procesatorul de plati PayPoint Romania, si liderul retelei de magazine de optica Optical Investment Group, format in urma combinarii achizitiilor Optiplaza si Optiblu.

Innova Capital are un istoric de investitii in regiune care incepe in 1994, de atunci reusind sa ridice 6 fonduri de investitii care au totalizat 1,2 mld. euro in active si care au accelerat cresterea a 60 de companii in 10 piete din Europa Centrala si de Est. Printre exiturile recente cele mai profitabile ale Innova Capital se afla compania slovena din sectorul de materiale de constructii Trimo, unde a realizat un multiplu de 4,7 fata de banii investiti, sau procesatorul polonez de plati PeP, de pe urma caruia a obtinut un multiplu de 5,2 fata de banii investiti.

De asemenea, si alti manageri regionali de capital privat activi pe piata din Romania sunt in proces de ridicare de noi fonduri de private equity precum Resource Partners sau Abris Capital Partners.

Green Group intra pe piata din Lituania cu o achizitie M&A. Liderul pietei locale de reciclare controlat de fondul de investitii Abris Capital Partners anunta investitii de pana la 200 mil. euro pentru achizitii add-on si investitii pentru a-si intari pozitia de varf in Europa Centrala si de Est

Green Group, grup de companii de pe piata de reciclare aflat in portofoliul managerului regional de private equity Abris Capital Partners, a anuntat pe 8 august 2022 achizitia UAB Ecso, o companie lituaniana de reciclare a polietilenei de joasa densitate (LDPE).

GreenGroup sustine ca va investi intre 150 si 200 mil. euro pentru a-si consolida pozitia de cel mai mare grup integrat de reciclare din Europa Centrala si de Est, prin investiții de tip CAPEX si achizitii de companii.

„Recenta achizitie consolideaza activitatile de reciclare desfasurate de GreenGroup in ultimii 20 de ani si este un pas hotarator in strategia Grupului de a deveni un jucator cheie in regiune in reciclarea poliolefinelor. Totodata, este o investițte cu rol strategic, care sustine angajamentul Grupului pentru sustenabilitate si pentru abordarea celor mai presante probleme de mediu, cum ar fi poluarea cu plastic si reducerea amprentei de carbon”.

Parte a unei strategii ambitioase de fuziuni si achizitii, această achizitie marcheaza intrarea GreenGroup pe piata de reciclare a poliolefinelor si creeaza platforma pentru o expansiune ulterioara in acest sector in regiunea Europei Centrale si de Est.

UAB Ecso este a doua tranzactie de tip add-on efectuata de GreenGroup in ultimele saptamani, dupa achizitia in iulie a dezvoltatorului roman de software de raportare de mediu SIGAD.

„Astfel de materiale au o rata de colectare mica si necesita investitii semnificative in tehnologii avansate de reciclare. Din acest motiv, ele au cea mai mare probabilitate de a ajunge la incinerare sau la depozitare. Prin integrarea UAB Ecso in ecosistemul GreenGroup, suntem siguri ca vom accelera economia circulara a materialelor plastice si astfel vom juca un rol important in reducerea poluarii si in recuperarea unei resurse valoroase pentru economie”, a spus Vladas Venskutonis, fondatorul UAB Ecso.

Granulele de polietilena reciclata au aplicatii multiple, in special in industria ambalajelor, iar cererea pentru aplicatii de ambalare LDPE este in crestere in sectoarele de retail si industriale.

„Modelul lituanian s-a dovedit a fi un succes la nivel local in ceea ce priveste reutilizarea deseurilor de plastic in circuit inchis, in conformitate cu obiectivele economiei circulare. Prin aceasts investitie, poziționam grupul in prima linie de aparare pentru limitarea impactului asupra mediului al materialelor plastice de unica folosinta – o categorie care include atat PET, cat si poliolefinele. Obiectivul nostru este de a scala acest model in regiune si in alte tari”, a spus Constantin Damov, presedintele GreenGroup.

Abris va continua sa sustina GreenGroup in strategia sa de a deveni cel mai important jucator in domeniul economiei circulare din Europa Centrală si de Est. Grupul este pregatit sa sustina cererea tot mai mare a consumatorilor individuali sau industriali pentru produse sustenabile care includ materii prime reciclate, contribuind astfel la reducerea amprentei de carbon din productie cu cel putin 50%, comparativ cu acelasi proces pe baa de materii prime virgine.

Green Group a anuntat in mai 2022 ca a contractat o finantare multijurisdictionala de 127 mil. euro de la un sindicat de banci format din BCR, ING Bank, OTP Bank Romania, Raiffeisen Bank şi UniCredit Bank.

Constantin Damov de la Green Group anunta pe 10 decembrie 2021 la evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT, organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, ca Green Group urmeaza sa investeasca 120 – 130 mil. euro in urmatorii 3 ani.

“In anii urmatori, ne dorim prezente pe un semicerc plecand ca la handbal din Lituania urmand o pozitie pe care o analizam in Polonia, in Croatia, Bulgaria, Grecia, in asa fel incat de la tarile baltice pana la Balcanii de sud sa putem sa avem o prezenta sa putem capta aceste materiale, deseuri, sa zicem resurse postconsum in a crea o noua industrie noua. Practic, Europa de Est poate prelua din mers rolul pe care l-a avut China ani de zile in care deseurile au fost transportat si s-a incercat industrializarea lor“, explica Constantin Damov strategia de crestere a Green Group la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021.

Pe langa Green Group, Abris Capital Partners are in portofoliul sau local platforma industriala Pehart, dar si alte achizitii cu care s-a remarcat de la inceputul crizei Covid19, fiind printre cei mai activi cumparatori private equity de active locale din ultimii ani.

Abris Capital Partners este un fond independent de private equity, care se concentreaza pe oportunitati mid-market pe pietele din Europa Centrala.

Fondat in 2007 si cu un capital de investiții de aproximativ 1,3 mld. euro, Abris are un orizont de investitie pe termen lung si urmareste de obicei tranzactiile in care poate obtine un pachet majoritar sau total in investitie. Marja obisnuita de investitie Abris pentru o tranzactie se situeaza intre 30 si 75 mil. euro.

De unde au venit banii pentru plata achizitiei de 1 mld. euro facute de Romgaz catre ExxonMobil: Raiffeisen a imprumutat 200 mil. euro, BCR 125 mil. euro, iar peste doua treimi din pret a fost acoperit de Romgaz din surse proprii. Romgaz anunta ca va continua sa caute finantare pentru investitiile in Neptun Deep

Romgaz, producator de stat aflat in portofoliul statului roman, a finalizat pe 1 august 2022 achizitia participatiei de 50% in proiectul Neptun Deep, dupa virarea a circa 1 mld. euro in conturile vanzatorului, compania americana ExxonMobil.

Pretul de achizitie anuntat anterior la 1,06 mld. USD, care putea fi majorat cu cel mult 10 mil. USD, a fost platit dintr-un credit sindicalizat de 325 mil. euro, iar restul, peste doua treimi din pret, a fost acoperit de catre cumparator, Romgaz, din surse proprii.

Creditul de 325 mil. euro acordat initial in martie 2022 de catre Raiffeisen a fost in iunie convertit intr-un credit sindicalizat, dupa intrarea BCR in tranzactia de finantare. In martie, finantarea era contractata la o rata de dobanda raportata la EURIBOR la 3 luni, ulterior in iunie fiind anuntat ca BCR s-a aliniat la termenii de finantare oferiti initial de catre Raiffeisen.

Potrivit noii structuri de credit, Raiffeisen Bank Romania a finantat achizitia Romgaz cu 200 mil. euro, iar BCR cu 125 mil. euro, dupa cum se precizeaza intr-un comunicat al Raiffeisen Bank.

„Creditul este acordat pe o perioada de cinci ani de la data utilizarii, fiind tras integral in vederea platii achizitiei. Operatiunile bancare pentru plata tranzactiei de achizitie din data de 1 august s-au derulat prin Raiffeisen Bank, care actioneaza si in calitate de agent al facilitatii de credit”, au precizat reprezentantii Raiffeisen.

Finantatorii au fost asistati de casa de avocatura Wolf Theiss de-a lungul procesului de negociere, semnare si utilizare a facilitatii de credit.

„Finalizarea cu succes a tranzactiei este o realizare deosebita in portofoliul de business al Romgaz. Proiectul Neptun Deep are o insemnatate importanta si strategica pentru Romania in vederea asigurarii securitatii energetice a tarii noastre, mai ales in actualul context geopolitic. Suntem determinati sa trecem la etapa de dezvoltare-exploatare in cel mai scurt timp, alaturi de partenerul nostru. Multumesc echipei Romgaz pentru eforturile sustinute in vederea indeplinirii acestui obiectiv strategic al companiei noastre, precum si tuturor partilor implicate in aceasta tranzactie” a declarat Aristotel Jude, Directorul General al S.N.G.N ROMGAZ S.A.

Potrivit conducerii Romgaz, in perioada imediat urmatoare, compania va continua formalitatile pentru asigurarea nevoii de finantare a cotei de participare a Romgaz la dezvoltarea proiectului Neptun Deep.

Romgaz a lucrat in dosarul achizitiei participatiei ExxonMobil in cadrul proiectului Neptun Deep cu o echipa de avocati Dentons, coordonata de catre Humphrey Douglas, partener al biroului din Londra, impreuna cu Claudiu Munteanu-Jipescu, partener in cadrul biroului din Bucuresti.

„Felicitam Romgaz pentru finalizarea tranzactiei, aceasta reprezentand un pas major pentru dezvoltarea productiei de energie in Romania. Finantarea acordata confirma determinarea Raiffeisen Bank de a susține tranzitia energetica spre economia verde, prin utilizarea resurselor de gaz disponibile. Suntem bucurosi ca am putut sa sustinem compania in achizitionarea cotei de participare in proiectul Neptun Deep, atat prin participarea la finantare, cat si prin oferirea serviciilor bancare necesare efectuarii achizitiei”, a declarat Alin Neacsu, director executiv Corporatii Mari la Raiffeisen Bank.

„Prin finantarea acordata, Banca Comerciala Romana isi continua si consolideaza rolul de partener pentru compania Romgaz si sectorul energetic local, prin sprijinirea directa a investitiilor cu impact strategic pentru economia Romaniei. Felicitam Romgaz SA pentru reusita inchiderii cu succes a acestei tranzactii de mare anvergura, un pas strategic in asigurarea independentei si tranzitiei pe baze sustenabile a sectorului energetic romanesc. Vom continua sa oferim tot interesul si sprijinul nostru pentru dezvoltarea proiectelor din acest sector si pe viitor, in contextul unui mediu economic in continua schimbare si in fata unor planuri si provocari de o importanta capitala pentru partenerul nostru si economia locala”, a declarat Ramona Kurko, Director Executiv Adjunct Clienti Strategici la BCR.

In proiectul Neptun Deep, operator este OMV Petrom, subsidiara a grupului petrolier austriac OMV, care detine de asemenea o participatie de 50% in proiect. Decizia finala de investitie la Neptun Deep este asteptata la jumatatea anului 2023, potrivit CEO-ului OMV Petrom.

Romgaz a raportat la finele lui martie 2022 ca numerarul, conturile/depozitele bancare si titlurile de stat reprezentau cumulat suma de 4,856 milioane RON (circa 1 mld. euro). Numerarul si echivalent numerar se ridicau la circa 2,2 mld. RON (aproximativ 440 mil. euro) la 31 martie 2022, potrivit raportarilor companiei.

De asemenea, Romgaz a inregistrat un profit net de 980 mil. RON (200 mil. euro) in primul trimestru din 2022, dupa ce in 2021 a inregistrat un profit net de peste 1,9 mld. RON (circa 390 mil. euro), inregistrand o marja neta de castig de 33%. Romgaz are o valoare bursiera de 17,75 mld. RON (circa 3,5 mld. euro).

CEO ING Group main

Steven van Rijswijk, CEO ING Group:  In Romania, suntem in top 3 banci si vom continua sa investim in scara afacerii la nivel local. Ce spune despre finantarea proiectului Neptun Deep si a altor proiecte din sectorul de profil: „Am decis sa nu finantam noi zacaminte de petrol si gaze asa ca vom continua finantarea pentru proiectele de petrol si gaze existente”

Grupul bancar olandez ING, unul dintre cele mai mari din Europa si la nivel global, este intre primele trei banci din Romania si va investi in continuare pentru a ridica scara operatiunilor la nivel local.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, care este principalul obiectiv al ING in Romania, acela de a creste profitabilitatea bancii sau de a creste cota de piata, Steven van Rijswijk, CEO ING Group a spus: „In Romania, suntem o banca top 3”.

La finele anului 2021, cele mai mari cote de piata in sistemul bancar din Romania le aveau in ordine Banca Transilvania, BCR, BRD, ING Bank Romania, urmata la mica distanta de catre Raiffeisen Bank Romania, potrivit datelor facute publice de catre banca centrala.

ING vizeaza in continuare investitii pentru a creste operatiunile sale la nivel local.

„Am fost prima banca ce am oferit in acest trimestru un proces digital complet de pre-aprobare pentru credite ipotecare, suntem prima banca ce face asta si suntem foarte multumiti cu performanta din Romania, de modul cum interactionam cu clientii, vom continua sa investim in acea scara la nivel local, dar si intr-o experienta superioara a clientului pentru ca noi credem ca a face diferenta inseamna sa oferi o mai buna experienta, care in final conduce la directii mai personale, mai usor, mai instant si care in final duce catre situatiile de profit si pierdere. Deci, scara locala este importanta pentru a putea oferi componentele adecvate catre clientii nostri din piete si, in final, ne uitam unde putem realiza profitabilitatea adecvata, si asta este clar cazul Romaniei.”, a explicat seful bancii olandeze cu ocazia prezentarii rezultatelor ING la nivel global pentru primul semestru din 2022.

De ce este importanta scara la nivel local?

„In mod clar, in Romania avem ceea ce numim o banca universala. In Romania, avem activitati de retail – care privesc persoane individuale private si clienti ai bancii precum IMM-uri, dar avem si wholesale banking. Cele doua portofolii insa evolueaza diferit. Daca te uiti la marimea activitatii de retail, acolo avem persoane individuale private si clienti ai bancii, este important sa ai suficienta scara la nivel local si asta pentru ca cea mai mare parte a infrastructurii de cost – datorita compartimentarii capitalului, lichiditatii, date, sisteme si produse – sta, de asemenea, in anumite tari – in Romania, Germania, Spania, in Olanda, iar o scara suficienta la nivel local ajuta sa poti oferi o buna propunere pentru client, te ajuta sa atragi talente si sa atingi profitabilitate in cursul acestui ciclu”, a mai spus CEO ING Group.

In 2021, activitatea de retail a ING din Romania a inregistrat un randament al capitalurilor proprii (ROE) in jurul a 35%, cel mai ridicat comparativ cu alte piete in care activeaza grupul ING, si cu mult peste media grupului olandez, care este de aproape 4 ori mai mica.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO despre cum va evolua piata de corporate banking, in conditiile in care, pe de o parte, a fost inregistrata o cerere puternica de capital de lucru din partea companiilor in prima jumatate a anului, iar, pe de alta parte, unele companii isi revizuiesc planurile de investitii in noul context de piata, Steven van Rijswijk a raspuns: „ Aici, avem doua forme diferite de evolutie, pe termen scurt si pe termen lung Pe termen scurt, am vazut o crestere a facilitatilor de capital de lucru, dar acelea sunt relativ pe termen scurt. Si chiar daca avem o crestere buna in portofoliile de wholesale banking in diferite tari date fiind circumstantele economice curente, cresterea din a doua parte a anului este mai redusa fata de ce am vazut in prima jumatate a anului. Este o consecinta logica a economiei. Si trebuie sa reamintim ca noi nu supracreditam si suntem concentrati pe soliditatea portofoliului de credite din Romania si de oriunde”.

„Celalalt punct este pe termen lung. Romania pe termen lung va creste, daca te uiti la dezvoltarea Romaniei este mai rapida in ceea ce priveste PIB-ul fata de multe alte piete din Europa, dispune de angajati cu o multime de capabilitati tehnice, de aceea noi punem unele dintre hub-urile noastre centrale in Romania pentru capabilitatile de inginerie si tehnice cu o educatie puternica pe care le aveti in Romania si pe termen lung ne asteptam la crestere in wholesale banking. Suntem concentrati pe retele, pe companii internationale care fac afaceri in Romania si in strainatate, pe companii romanesti care fac afaceri in Romania si in strainatate si, de aceea, ne asteptam la o crestere mai departe a pietei bancare corporate din Romania”, a adaugat seful grupului bancar olandez.

Legat de interesul ING Bank privind o eventuale implicare in finantarea proiectului petrolier Neptun Deep sau alte proiecte din industria de petrol si gaze, seful bancii olandeze a fost categoric.

Potrivit acestuia, sustenabilitatea este un pilon strategic al strategiei viitoare a bancii, ceea ce inseamna ca pentru a atinge tinte climatice in cadrul angajamentului NetZero pana in 2050 au fost stabilite si tinte intermediare pana in 2030, data pana la care lumea trebuie sa reduca cu 45% nivelul global de emisii.

„Asta inseamna ca ne aliniem intregul portofoliu, sector cu sector, la aceasta scadere de 45% pana in 2030, si pentru alte tinte intermediare pana in 2025. Pentru sectorul de petrol si gaze, asta inseamna ca am decis sa nu mai finantam zacaminte noi de gaze si titei asa ca vom continua finantarea pentru proiectele de petrol si gaze existente”, a declarat CEO ING Group.

El adauga ca pentru atingerea obiectivelor stabilite trebuie facute astfel de alegeri si sustine astfel de decizii.

Proiectul Neptun Deep vizeaza dezvoltarea unor zacaminte de gaze in sectoare de mare adancime din Marea Neagra, o decizie finala de investitii fiind asteptata sa fie luata pana la jumatatea anului 2023, a anuntat CEO OMV Petrom, operator in proiectul Neptun Deep.

In 2008, OMV Petrom s-a asociat cu gigantul petrolier american ExxonMobil, iar in perioada de explorare si evaluare au fost investiti peste 1,5 mld. USD in perioada 2008 – 2016.

Mariana Gheorghe, cea care a ocupat postul de CEO al OMV Petrom la momentul asocierii cu ExxonMobil pentru proiectul Neptun Deep, este acum membru in Consiliul de Supraveghere al ING Group.

Gigantul petrolier american ExxonMobil a finalizat pe 1 august tranzactia de vanzare a participatiei sale de 50% din proiectul petrolier Neptun Deep catre Romgaz, producator de gaze controlat de catre statul roman. Potrivit datelor facute publice, Romgaz a agreat cu ExxonMobil plata unui pret de achizitie de 1,06 mld. USD, pret care putea fi majorat cu cel mult 10 mil. USD.

In martie 2022, banca austriaca Raiffeisen a anuntat acordarea unui credit de 325 mil. euro pentru finantarea partiala a achizitiei realizate de catre Romgaz, iar in iunie BCR a intrat creditor in tranzactie, impartind astfel expunerea catre Romgaz cu Raiffeisen.

ING Group a raportat pentru primul semestru din 2022 un rezultat net de 1,6 mld. Euro, in scadere cu 35% fata de perioada similara a anului anterior. In al doilea trimestru al anului, ING a obtinut un profit net de 1,178 mld. Euro.

In prima jumatate a anului, grupul ING a raportat venituri totale de 9,28 mld. Euro, in crestere usoara cu 0,7% fata de perioada similara a anului anterior.

Banca olandeza ING are o capitalizare bursiera de peste 36 mld. USD pe bursa de la New York.

In Romania, ING Bank Romania a raportat pentru 2021 o dublare a profitului net pana la 1,03 mld. RON si o crestere de 11% a veniturilor totale pana la 2,35 mld. RON.

ING Bank Romania a avut in 2021 o cota de piata de 9,27% cu un activ net bilantier de 59,3 mld. RON, potrivit raportului anual al BNR.

 

Silviu Popovici, CEO PepsiCo Europe (stanga) si Jean Valvis, fondatorul Aqua Carpatica (dreapta)

Dupa 20 de ani de la vanzarea Dorna catre Coca Cola, antreprenorul Jean Valvis semneaza o noua vanzare pe piata apelor minerale cu PepsiCo. Tranzactia deschide drumul Aqua Carpatica catre expansiune globala si o viitoare listare pe bursa

Gigantul american din industria alimentara PepsiCo a anuntat pe 2 august 2022 ca a ajuns la un acord strategic prin care va prelua un pachet de 20% din actiunile Aqua Carpatica, unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata de ape minerale din Romania.

Acordul va permite PepsiCo, care si el detine o pozitie de top in piata apelor minerale din Romania, sa se ocupe de distributia Aqua Carpatica pe pietele din Romania si Polonia cu oportunitati de extindere si pe alte piete, inclusiv cea din SUA.

Afacerea Aqua Carpatica a fost fondata de catre antreprenorul in serie Jean Valvis in 2010, la putin timp dupa ce a incasat banii in urma exitului din vanzarea afacerii Dorna Lactate, preluate in 2008 de catre gigantul francez Lactalis. Astfel, acesta a fondat in urma cu 12 ani linia de produse AQUA Carpatica, care include apa plata de izvor si ape minerale naturale carbogazoase care sunt imbuteliate la sursa, in Muntii Carpati din Romania.

„Cu gustul sau excelent si pozitionarea premium, AQUA Carpatica este o completare perfecta pentru portofoliul de bauturi premium existent al PepsiCo”, a declarat Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Europe. „Suntem increzatori ca valoarea puternica a brandului AQUA Carpatica va rezona cu clientii si consumatorii nostri la nivel global.”

Silviu Popovici face parte din echipa globala de lideri ai PepsiCo si conduce divizia europeana, care a raportat venituri de circa 13 mld. USD si un profit operational de peste 1,2 mld. USD in 2021. PepsiCo Europe are o pondere de circa 16% in business-ul global al PepsiCo, care a raportat vanzari nete de 79 mld. USD in 2021.

Tranzactia confirma astfel pariul facut de antreprenorul Jean Valvis pe potentialul de crestere al pietei locale de ape minerale, dupa ce a vandut afacerea cu apa minerala Dorna in 2002 catre gigantul american Coca-Cola si acum se regaseste dupa 20 ani in postura unui antreprenor care a ridicat de la zero un nou jucator cu o masa critica suficient de importanta pentru a semna un exit partial catre un alt gigant de profil, PepsiCo.

Mai mult, Jean Valvis lasa de inteles ca acordul cu PepsiCo va permite nu doar expansiunea globala a Aqua Carpatica, ci si listarea sa pe bursa.

„In putin mai mult de un deceniu, AQUA Carpatica a devenit un brand indragit în Europa, pe care aspiram sa il listam la bursa in viitor. Sunt incantat ca PepsiCo impartaseste viziunea noastra de a creste brandul in Europa si la nivel global”, a declarat Jean Valvis, potrivit unui comunicat de presa comun cu PepsiCo.

Casa de avocatura RTPR a asigurat in cadrul tranzactiei serviciile de consultanta ale vanzatorului, antreprenorul Jean Valvis, cu o echipa condusa de catre Costin Taracila, Managing Partner al firmei, din care au mai facut parte Alina Stavaru – Partener, Roxana Ionescu – Partener si Cezara Urzica – Managing Associate.

Cele doua parti implicate nu au dezvaluit nici valoarea tranzactiei pentru 20% din Aqua Carpatica, nici alte detalii legate de acest acord strategic.

Jean Valvis si-a construit reputatia unui antreprenor in serie dupa ce a reusit sa dezvolte si sa vanda in 2002 afacerea cu apa minerala Dorna catre Coca-Cola, iar apoi Dorna Lactate catre Lactalis in 2008, valoarea tranzactiilor de exit realizate fiind de circa 40 mil. euro, respectiv in jurul unui ordin de marime de 70 – 80 mil. euro, conform unor estimari facute la acea vreme de mai multe surse din piata, valori neconfirmate insa oficial de catre partile implicate.

Printre antreprenorii care au marcat in ultimii ani pe piata locala exituri de calibru catre investitori strategici se afla Raul Ciurtin, care a vandut in 2016 pachetul sau din Albalact catre Lactalis pe piata de lactate, Vladimir Cohn care a vandut in 2017 afacerile Ecopack si Ecopaper catre grupul britanic DS Smith, Vasile Armenean care a vandut in 2018 producatorul de inghetata Betty Ice catre Unilever, Ovidiu Buluc care a vandut in 2018 platforma Farmexim – HelpNet catre grupul german Phoenix sau familia antreprenorului Marcel Barbut dupa vanzarea in 2019 a afacerii Adeplast catre grupul elvetian Sika.

Carpathian Springs SA, compania care opereaza sub marca Aqua Carpatica, a raportat pentru 2021 o marja neta de castig de 14% cu un profit net realizat de circa 47 mil. RON la o cifra de afaceri de 333 mil. RON, dublandu-si afacerea in ultimii 5 ani.

„Piata apelor minerale din Romania valoreaza, la ora actuala, un miliard de euro. Toti producatorii prezenti pe piata de aici au capacitatea de a dubla aceasta suma, in urmatorii ani. Media europeana de consum este 150 de litri pe an, iar in Romania este de 70 de litri pe an/cap de locuitor. In Italia, media pe cap de locuitor este de 210-200 de litri de apa. Romanii beau 7,8 miliarde de litri de apa pe an, fata de Germania plina de sifoane si ape sarate, unde se beau anual 14,7 miliarde de litri. Piata mondiala a apelor minerale va creste, in urmatorii trei ani, cu 28 de miliarde de euro, pana la 174 de miliarde de euro. Investitiile vor continua in acest sector, pentru ca nu putem sa ramanem la un consum de 70 de litri pe cap de locuitor. Este clar ca exista un viitor al acestei industrii din punct de vedere al consumului intern. Mesajul nostru este ca acest sector, pe langa altele performante, ca vinul, turismul, IT-ul etc., e campion mondial intr-un mod tangibil, obiectiv, sustenabil, protejat si natural. Noi avem ape mult mai bune şi mai curate decat altii, cu apele lor sarate. Si Aquacarpatica, si Borsec, si Dorna sunt mai bune decat Pellegrino, Gerolsteiner si alte saraturi. Nu suntem cunoscuti, pentru ca suntem introvertiti”, declara Jean Valvis la o conferinta de presa din 2019 pe tema potentialului de crestere al pietei de ape minerale din Romania avand in vedere decalajul comparativ cu consumul inregistrat pe pietele vestice.

Pentru PepsiCo, intrarea in actionariatul Aqua Carpatica inseamna o intarire a pozitiei sale inclusiv pe piata locala de profil, precum si o extindere a portofoliului sau de afaceri din Romania.

Quadrant Amroq Beverages SRL, imbuteliatorul bauturilor PepsiCo pe plan local, a raportat pentru 2021 o cifra de afaceri de 1,15 mld. RON si un profit net de 66 mil. RON la un personal format din aproximativ 799 angajati, potrivit ultimului bilant anual facut public.

PepsiCo are o valoare de piata de aproape 243 mld. USD pe piata bursiera americana.

Ameropa imprumuta 347 mil. euro de la un sindicat de banci format din BCR, Raiffeisen, ING si UniCredit pentru finantarea capitalului de lucru

Grupul elvetian Ameropa, proprietarul producatorului de ingrasaminte Azomures, a contractat un credit sindicalizat de 347 mil. euro pentru finantarea operatiunilor sale din Romania.

Tranzactia de finantare a fost aranjata de BCR si Raiffeisen Bank, alaturi de ING Bank si UniCredit Bank, care au format impreuna sindicatul de banci pentru Ameropa.

BCR a avut rol de agent de documentatie, de facilitate si garantii. Casa de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) a fost consultant legal al creditorilor, iar avocatii Popovici Nitu Stoica & Asociații (PNSA) au asigurat serviciile de consultanta juridica pentru imprumutati.

Ameropa are in portofoliul sau din Romania producatorul de ingrasaminte Azomures, casa de comert cu cereale Ameropa Grains si operatorul portuar Chimpex.

Facilitatea sindicalizata, care a fost modificata si prelungita, va fi utilizata de entitatile din Romania ale grupului Ameropa pentru finantarea nevoilor de capital de lucru. Acordul de finantare prevede, de asemenea, o clauza de tip acordeon care va permite grupului sa acceseze fonduri suplimentare de pana la 104 mil. euro, in functie de necesarul de finantare generat de cresterea preturilor la cereale si ingrasaminte.

Tranzactia confirma sprijinul bancilor finantatoare pentru consolidarea operatiunilor strategice ale grupului Ameropa in Romania.

Ameropa a semnat in iulie 2019 un credit sindicalizat de 324 mil. euro cu acelasi sindicat de 4 banci format de BCR, Raiffeisen, ING si UniCredit si rostogoleste periodic astfel de imprumuturi pentru a-si finanta nevoia de capital de lucru.

Ameropa este un grup cu operatiuni in sectorul agricol, cu sediul in Elvetia, fondat in 1948, cu activitati la nivel mondial, care acopera intregul lant de aprovizionare, de la productie, logistica, comercializare si distributie. Activitatea de baza a grupului este comertul si distributia globala de ingrasaminte si produse alimentare si furajere, cu ajutorul activelor complementare, cum ar fi silozuri, depozite si facilitati portuare, precum si active adiacente, cum ar fi fabricile de productie de ingrasaminte. Activ in peste 30 de tari, grupul este cel mai mare exportator de cereale din regiunea Dunarii si cel mai mare comerciant global independent de ingrasaminte, care investeste selectiv in active logistice si de procesare.

La nivel de grup, Ameropa a semnat in iunie 2022 un credit sindicalizat de 1,1 mld. USD cu un sindicat de banci, tranzactia de finantare fiind aranjata de catre Coöperative Rabobank U.A., ING Bank N.V. si UniCredit Bank AG si a vizat inclusiv refinantarea unui imprumut anterior in valoare de 750 mil. USD, contractat in iuie 2021.

Cresterea preturilor la utilitati si scumpirea materiilor prime au generat cresteri de costuri in lant, reflectate intr-un nivel inalt de inflatie, dar au generat concomitent cerere de finantare suplimentara din partea companiilor catre banci pentru a-si putea acoperi noile nevoi de finantare aparute. Dealtfel, BCR si Raiffeisen au raoortat in primul semestru din 2022 rate mari de crestere a finantarilor catre sectorul de companii (corporate).

BERD a aprobat un imprumut de 246 mil. RON catre UniCredit Bank Romania pentru a creste lichiditatea finantarilor in lei

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a aprobat pe 22 iulie 2022 un imprumut senior negarantat de 246 mil. RON (50 mil. euro) pe o perioada de 3 ani catre UniCredit Bank Romania, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Structura imprumutului de la BERD asigura finantarea in moneda locala intr-o piata cu lichiditate redusa in RON, precum si finantarea diversificarii intr-un mediu cu o mare volatilitate de piata.

Facilitatea oferita va intari capacitatea de creditare a UniCredit Bank SA si va fi canalizata catre afaceri din Romania care au fost direct sau indirect afectate de consecintele economice ale razboiului din Ucraina prin intreruperi ale lanturilor de aprovizionare si alte socuri.

UniCredit Bank Romania, una dintre bancile sistemice ale pietei locale, avea o cota de piata de 8% dupa activele totale la finele anului 2021. UniCredit Bank Romania este detinuta in proportie de 98% de catre UniCredit SpA Italia. UniCredit Bank Romania are un rating BBB insotit de perspectiva stabila din partea agentiei internationale de rating Fitch.

Pe 15 iulie 2022, BERD a aprobat un imprumut senior preferential negarantat in valoare de 25 mil. euro pentru Banca Transilvania, liderul pietei bancare, pentru a creste rezilienta bancii intr-un mediu marcat razboiul din Ucraina, presiunile inflationiste si riscurile inca existente legate de COVID-19. BERD este un actionar – ancora al Bancii Transilvania.

Arobs isi continua campania de M&A pe piata de IT si semneaza achizitia unui pachet de 100% din Nordlogic

Arobs Transilvania Software, companie controlata de catre antreprenorul Voicu Oprean, isi continua campania de fuziuni si achizitii (M&A), anuntand ca a semnat pe 27 iulie 2022 achizitia pachetului de 100% din Nordlogic.

„Tranzactia este in linie cu strategia de dezvoltare a Companiei, bazata pe o activitate intensa de M&A. Odata cu finalizarea acesteia, AROBS isi va extinde echipa din cadrul diviziei de Software Services prin integrarea a peste 60 de programatori, testeri si consultanti in dezvoltare software si isi va consolida prezenta la nivelul regiunii Transilvania si in vestul Romaniei, precum si in America de Nord”, au declarat reprezentantii Arobs in cadrul unui comunicat transmis bursei de la Bucuresti.

Nordlogic este un grup local de companii, specializat in dezvoltarea de produse si platforme software personalizate, cu birouri in Romania si SUA. Valoarea tranzactiei nu depaseste 10% din veniturile totale individuale ale AROBS Transilvania Software, a precizat cumparatorul.

Nordlogic a fost fondat in anul 2006, in Cluj-Napoca, de doi antreprenori romani, Andrei Olariu si Ovidiu Codreanu, fosti colegi de liceu si facultate. De-a lungul celor 17 ani de existenta, Nordlogic a dezvoltat si implementat aplicatii web si cloud, precum si software bazat pe familia de tehnologii Microsoft pentru clienti locali si internationali din Europa, Marea Britanie, Israel si SUA. Clientii Nordlogic activeaza in industrii diverse, precum servicii financiare, tehnologie, manufactura, media, domeniul medical, organizatii non-profit.

In 2021, grupul Nordlogic a inregistrat venituri consolidate de aproximativ 9,7 mil. RON (2 mil. Euro).

Managementul companiei va fi asigurat in continuare de Andrei Olariu (CEO), Ovidiu Codreanu (COO) si Ciprian Sorlea (CTO).

Plasamentul privat si capitalul atras in urma acestuia de catre Arobs in octombrie 2021, in valoare de 74,2 mil. RON (circa 15 mil. euro) a fost prima infuzie de capital de tip equity din istoria companiei, preciza in mai 2022 fondatorul Arobs, Voicu Oprean.

Banii atrasi de Arobs prin listarea sa pe segmentul Aero al bursei de la Bucuresti a dat avant planurilor sale de extindere, inclusiv a celor de preluare a altor operatori mai mici de profil si integrarea lor in platforma Arobs.

„Valoarea cumulată a celor două tranzactii depaseste 21 mil. euro. Finantarea de la banca pentru BERG a fost de 80%, iar pentru 20% din valoare a fost utilizata o parte din capitalul atras de la investitorii BVB in cadrul plasamentului privat. In cazul ENEA, finantarea de la banca a fost de 70% si 30 % din capitalul atras de la investitori”, explica Voicu Oprean, fonsdator si CEO Arobs, pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe marginea impactului avut de banii atrasi de la investitori in planurile companiei sale.

Arobs are o valoare bursiera de 815 mil. RON (peste 160 mil. euro) pe piata Aero a bursei de la Bucuresti, compania anuntandu-si intentia de a trece pana la finele anului pe piata principala a ringului bursier local.

Filiala din Spania a grupului de comunicatii Digi a semnat cu ING un imprumut la termen suplimentar de 128 mil. euro pentru finantarea cheltuielilor de capital

Grupul de comunicatii Digi, controlat de omul de afaceri Zoltan Teszari, a anuntat incheierea pe 27 iulie 2022 a unui acord cu ING prin care filiala sa din Spania primeste un imprumut la termen suplimentar de 128 mil. euro.

Imprumutul este acordat pe o perioada de 5 ani si este scadent la 30 iunie 2027.

Banii din noul imprumut vor fi folositi pentru finantarea cheltuielilor de capital in Spania si pentru costurile asociate cu personalul, au precizat reprezentantii Digi.

„Societatea doreste sa informeze investitorii si piata ca, in data de 27 iulie 2022, filiala din Spania a Societatii, actionand in calitate de imprumutat impreuna cu Societatea si RCS&RDS, in calitate de garanti originali, ING Bank N.V. in calitate de unic sef de fila si aranjor principal mandatat si un sindicat bancar, actionand in calitate de creditori, au incheiat un act aditional la contractul de facilitate din data de 26 iulie 2021”, au spus reprezentantii companiei intr-un comunicat transmis bursei de la Bucuresti.

Pe 26 iulie 2021, Digi Spania, in calitate de imprumutat, impreuna cu Digi, RCS&RDS, Digi Ungaria si Invitel, in calitate de garanti initiali, au incheiat cu Banco Santander S.A. si un sindicat de banci un contract de facilitate pentru o durata initiala de 3 ani si jumatate, cu posibilitatea de extindere pana la 5 ani, prin care filiala din Spania a Digi are la dispozitie un pachet de finantare total de 132 mil. euro. Pachetul de finantarea contractat in iulie 2021 cuprindea un imprumut la termen in valoare de 57 mil. euro, un imprumut la termen in valoare de 65 mil. euro si un imprumut revolving in valoare de 10 mil.  euro, sume ce urmeaza a fi folosite pentru mai multe scopuri, inclusiv CAPEX si scopuri corporative generale.

Digi este una dintre companile mari care rostogolesc frecvent finantari sindicalizate de calibru mare, de peste 100 mil. euro, pentru finantarea operatiunilor sale, avand in vedere ca industria de cablu, telefonie si comunicatii este una intensiva din punct de vedere a capitalului si ruleaza sume mari anual pentru dezvoltarea si mentinerea infrastructurii sale.

Digi are o valoare bursiera de peste 3,8 mld. RON (circa 760 mil. euro) pe bursa de la Bucuresti.

La nivel strategic, Digi si-a facut exitul de pe piata din Ungaria, dupa finalizarea vanzarii operatiunilor sale acolo in ianuarie 2022 pentru 624,98 mil. euro, bani pe care i-a incasat de la cumparatorul ungar 4iG Plc. In acest context, pietele din Spania si Italia, care concentreaza printre cei mai multi romani din diaspora, au castigat o pondere mai importanta in arhitectura afacerilor grupului Digi.

noriel sunman ei main

Enterprise Investors si-a facut exitul dupa 6 ani din afacerea Noriel care a ajuns la venituri anuale de 60 mil. euro. Cumparatorul este grupul antreprenorial turc Sunman. Bartosz Kwiatkowski, partener Enterprise Investors, dupa vanzarea ultimei afaceri locale: Urmarim in mod activ noi oportunitati de investitii pe piata romaneasca intr-o gama larga de sectoare si avem o serie de proiecte in derulare

Fondul de investitii Polish Enterprise Fund VII, administrat de catre managerul regional de capital privat Enterprise Investors, a anuntat pe 27 iulie 2022 vanzarea Noriel, lider pe piata de retail de jucarii, jocuri si produse pentru copii, catre grupul turc Sunman Group.

Valoarea tranzactiei de exit a investitorului financiar nu a fost facuta publica. Polish Enterprise Fund VII este un fond de investitii ridicat de Enterprise Investors in 2013 al carui ciclu de viata il apropie de momentul in care trebuie sa ramburseze banii plasati de investitorii sai.

Vanzarea Noriel nu marcheaza insa exitul Enterprise Investors din Romania, care sustine ca este interesat de noi achizitii aici prin fondul sau de investitii Polish Enterprise Fund VIII si ca are astfel de proiecte in derulare.

Enterprise Investors a preluat afacerea Noriel in 2016, care opera atunci o retea de 47 de magazine de jucarii. Noriel a ajuns acum o afacere omnichannel cu o retea de 88 de locatii pe piata, iar in acest an veniturile sale anuale vor ajunge la un maxim istoric de 312 mil. RON (peste 60 mil. euro), sustin reprezentantii EI.

“Suntem mandri ca am fost parte din calatoria Noriel catre pozitia de lider de piata si formate de e-commerce care asigura cea mai buna experienta de cumparaturi. Astazi, acest este singurul jucator in Romania care ofera un adevarat serviciu omnichannel care maximizeaza sinergiile online si offline” , a spus Dariusz Pietrzak, vicepresedinte Enterprise Investors, responsabil de aceasta investitie.

Grupul turc Sunman Group a cumparat pachetul de 100% al grupului Noriel. Perimetrul tranzactiei include firmele Noriel Impex SRL, Intertoy Zone SRL şi Toys & Games Industry SRL. Vanzarea Noriel de catre Enterprise Investors a fost un proces competitiv si nu o tranzactie derulata exclusiv intre Enterprise Investors si Sunman Group, sustin surse din piata.

„Prin achiziția Grupului Noriel, o afacere (…) de tip omnichannel cu 88 de magazine (…) situate pe întreg teritoriul României, ne-am îndeplinit obiectivul de a ne extinde acoperirea în afara Turciei, piața românească și din Europa Centrală și de Est având o importanță strategică pentru noi”, a declarat Cem Sunman, Chairman Sunman Group. Cumparatorul este liderul pietei de jucarii din Turcia.

Enterprise Investors, vanzatorul Noriel, a lucrat pe partea de consultanta cu o echipa a KPMG Romania condusa de catre Bogdan Vaduva, Partener.

De asemenea, o echipa de avocati RTPR condusa de catre Costin Taracila, Managing Partner al firmei, a asigurat consultanta legala a vanzatorului.

De cealalta parte, cumparatorul si-a asigurat serviciile de consultanta legala din partea casei de avocatura austriece Wolf Theiss, echipa de proiect fiind condusa de catre Ileana Glodeanu, Partener coordonator al practicii locale de fuziuni si achizitii (M&A).

Enterprise Investors a preluat in 2016 afacerea Noriel in cadrul unei tranzactii incheiate cu un alt manager de private equity, Axxess Capital, in care insa pachetul majoritar a fost vandut de catre familia antreprenorului Cristian Constantinescu.

Potrivit unui sumar de investitii pe 2016 al Enterprise Investors, valoarea tranzactiei de preluare a Noriel a fost atunci de 24 mil. euro. La momentul achizitiei, Enterprise Investors a agreat si o investitie de capital de 2 mil. euro pentru finantarea si dezvoltarea afacerii Noriel.

Ce face Enterprise Investors mai departe in Romania

Vanzarea Noriel marcheaza o borna semnificativa in operatiunile Enterprise Investors in Romania deoarece reprezinta exitul din ultima afacere locala aflata in portofoliul sau. Totusi, Enterprise Investors, un investitor de private equity cu un istoric tranzactional bogat pe piata locala, spune ca este in continuare interesat de achizitii de afaceri din Romania.

“Romania continua sa fie o piata importanta pentru Enterprise Investors. Urmarim in mod activ noi oportunitati de investitii pe piata romaneasca intr-o gama larga de sectoare si avem o serie de proiecte in derulare. Suntem interesați de Romania datorita pietei sale mari (a doua cea mai mare piata din Europa Centrala si de Est), dezvoltarii rapide si oportunitatilor majore de investițtii. Continuam sa cautam companii antreprenoriale romanesti ce activeaza in sectoare competitive, cu potential semnificativ de crestere. De obicei, investim intre 20 milioane euro si 75 milioane euro in companii aflate in toate etapele de dezvoltare, de la crestere la maturitate. Avem o istorie bogata in Romania si intentionam sa sprijinim mediul antreprenorial si in anii urmatori”, a declarat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Bartosz Kwiatkowski, Partener la Enterprise Investors, responsabil de investitiile in Romania.

“Finantam achizitii de companii de marime medie, cu creștere rapida, ce activeaza in sectoare precum produse de consum si retail, servicii financiare si medicale, toate fiind impulsionate de convergenta consumului privat din ECE (Europa Centrala si de Est – n.r.) cu „vechea” UE. PEF VIII investește si in sectoare dinamizate de internationalizarea crescuta si de competitivatea costurilor din ECE, inclusiv in IT, productie industriala si externalizarea proceselor de business”, au mai precizat reprezentantii Enterprise Investors pentru jurnalul de trazactii MIRSANU.RO.

Cel mai nou fond al Enterprise Investors, Polish Enterprise Fund VIII, a fost ridicat in 2017 si are un capital de investitii de 498 mil. euro.

Enterprise Investors a avut in portofoliul sau local companii precum Orange , Profi, Smartree, Macon sau Siveco.  Vanzarea Profi din 2016 pentru 533 mil. euro catre managerul regional de private equity Mid Europa Partners a marcat o tranzactie – record pentru un fond de private equity in Romania, atat pe partea de exit, cat si pe partea de achizitie a unui activ din Romania.

Un alt manager regional de private equity, Resource Partners, se afla in Romania intr-o postura identica cu cea a Enterprise Investors. Resource Partners si-a facut recent exitul din World Class Romania, singura afacere locala din portofoliu, dar va cauta noi achizitii in Romania, avand in vedere ca tocmai a finalizat prima inchidere a noului sau fond regional si are capital de investit.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari manageri de fonduri de private equity din Europa Centrala si de Est, spatiu in care a ridicat din 1990 pana acum 9 fonduri de investitii cu un capital total de peste 2,5 mld. euro. Enterprise Investors a investit 2,2 mld. euro in 151 de companii din regiune in diferite sectoare si a obtinut 4,2 mld. euro din vanzari brute de participatii din 136 de companii.

Abris Capital Partners isi extinde portofoliul din Romania: Compania de portofoliu Green Group cumpara dezvoltatorul roman de soft specializat SIGAD

Managerul regional de fonduri de private equity Abris Capital Partners a anuntat pe 20 iulie 2022 ca a sprijinit compania sa de portofoliu Green Group la achizitia SIGAD, un dezvoltator roman de software de raportare de mediu.

Achizitia marcheaza infiintarea unei divizii Circular Innovations” a GreenGroup, care va investi in companii de tip start-up sau scale-up, cu o contributie importanta in dezvoltarea economiei circulare in Europa.

„Lansarea acestei noi divizii susține un program amplu de investitii al GreenGroup, coordonat de Abris, urmarind consolidarea pozitiei Grupului ca lider regional în domeniul economiei circulare. Circular Innovations capitalizeaza un moment favorabil, in care multi antreprenori isi directioneaza eforturile si afacerile inspre dezvoltare sustenabila, prin solutii inovatoare. De asemenea, sustinerea afacerilor care contribuie la reducerea amprentei de carbon este un pilon important din strategia ESG urmarita de Abris Capital Partners pentru anii urmatori”, a spus Adrian Stanculescu, Partener si Head of Abris Romania.

Investitorul de capital central-european Abris a preluat in 2016 pachetul majoritar in platforma cu activitati de reciclare GreenGroup, care si-a extins ulterior afacerea atat organic, cat si prin achizitii de tip bolt-on.

Achiziția SIGAD reprezintă o noua etapa de crestere pentru GreenGroup, in orientarea sa catre businessuri unice cu profil tehnologic, care contribuie la obiectivele de eficientizare a resurselor si de reducere a emisiilor de dioxid de carbon la nivel global.

Compania va beneficia atat de sprijin financiar, cat si de expertiza de peste 20 de ani a Grupului in reciclare si valorificare a resurselor din deseuri, iar sinergiile cu toate diviziile GreenGroup, networkingul si relația buna cu stakeholderii cheie din industrie vor contribui la accelerarea cresterii.

Green Group a anuntat in mai 2022 ca a contractat o finantare multijurisdictionala de 127 mil. euro de la un sindicat de banci format din BCR, ING Bank, OTP Bank Romania, Raiffeisen Bank şi UniCredit Bank.

„Intr-o perioada in care protecția mediului a devenit o prioritate asumată de guverne si institutii europene, parteneriatul cu GreenGroup ne ofera acces la investitiile necesare si experienta celui mai mare grup de reciclare din regiune, sprijinit de Abris, pentru a putea beneficia de o dezvoltare rapida si extindere pe piata din Romania si din afara”, a declarat Andrei Dobrin, unul dintre fondatorii SIGAD.

Asteptarile cumparatorului sunt ca SIGAD sa devina unul dintre cei mai mari furnizori de solutii de software de mediu, raportari non-financiare, raportari ESG pentru companii mari și pentru IMM-uri, in Romania si in regiunea central-europeaa.. SIGAD va fi integrat in operatiunile consolidate ale GreenGroup.

„Criza energetica si de aprovizionare cu materii prime, precum si incalzirea globala, reprezinta contextul care directioneaza astazi cresterea economiei si fundamenteaza principiile dezvoltarii companiilor pe baze sustenabile. Este un moment propice pentru start-up-uri, prin oportunitatile de inovatie si flexibilitate care le caracterizeaza si care le confera o pozitie privilegiata in economia circulara. Integrarea acestora in ecosistemul GreenGroup reprezinta un element strategic in consolidarea pozitiei noastre ca jucator integrat in economia circulara”, a spus Constantin Damov, presedintele GreenGroup.

Constantin Damov de la Green Group anunta pe 10 decembrie 2021 la evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT, organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, ca Green Group urmeaza sa investeasca 120 – 130 mil. euro in urmatorii 3 ani.

“In anii urmatori, ne dorim prezente pe un semicerc plecand ca la handbal din Lituania urmand o pozitie pe care o analizam in Polonia, in Croatia, Bulgaria, Grecia, in asa fel incat de la tarile baltice pana la Balcanii de sud sa putem sa avem o prezenta sa putem capta aceste materiale, deseuri, sa zicem resurse postconsum in a crea o noua industrie noua. Practic, Europa de Est poate prelua din mers rolul pe care l-a avut China ani de zile in care deseurile au fost transportat si s-a incercat industrializarea lor“, explica Constantin Damov strategia de crestere a Green Group la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021.

Pe langa Green Group, Abris Capital Partners are in portofoliul sau local platforma industriala Pehart, dar si alte achizitii cu care s-a remarcat de la inceputul crizei Covid19, fiind printre cei mai activi cumparatori private equity de active locale din ultimii ani.

Abris Capital Partners este un fond independent de private equity, care se concentreaza pe oportunitati mid-market pe pietele din Europa Centrala.

Fondat in 2007 si cu un capital de investiții de aproximativ 1,3 mld. euro, Abris are un orizont de investitie pe termen lung si urmareste de obicei tranzactiile in care poate obtine un pachet majoritar sau total in investitie. Marja obisnuita de investitie Abris pentru o tranzactie se situeaza intre 30 si 75 mil. euro. Abris opereaza in echipe regionale din birourile din Varsovia si Bucuresti.

Fondul de investitii Resource Partners a finalizat tranzactia de exit din World Class Romania

Resource Partners, manager regional de fonduri de private equity, a finalizat recent tranzactia de exit din World Class Romania, liderul pietei locale de centre de fitness.

Noul proprietar este African Industries Group, care este deja activ in piata din Romania cu investitii in sectorul de agribusiness, distributie de masini si echipamente agricole, respectiv cu dezvoltari si investitii pe piata imobiliara.

Cumparatorul a fost asistat de catre casa de avocatura RTPR pe partea de consultanta legala a achizitiei, in timp ce o echipa Deloitte a lucrat pe partea de servicii de consultanta financiara, taxe si alte aspecte ale tranzactiei. De cealalta parte, vanzatorul a avut alaturi avocatii firmei Stratulat Albulescu.

Potrivit datelor anuntate anterior, acordul prevede ca membrii echipei de conducere in frunte cu Kent Orrgren, CEO World Class Romania, raman in companie ca actionari minoritari.

Resource Partners a preluat World Class Romania in 2014 si a extins reteaua sa de peste 4 ori in cei 8 ani printr-o strategie care a combinat tranzactiile de tip M&A in cadrul careia a facut 7 achizitii de operatori de profil cu cresterea organica.

Resource Partners a anuntat inca din aprilie 2022 exitul din singura sa investitie din Romania, insa managerul de capital privat ramane interesat de noi achizitii locale, avand in vedere strategia noului fond de investitii pe care il ridica.

Astfel, pe 30 iunie 2022, Resource Partners a anuntat prima inchidere pentru al treilea sau fond de investitii Resource Eastern European Partners III, care are o capitalizare – tinta de 200 mil. euro. Tichetele de investitii din noul fond vor fi in marja a 5 – 30 mil. euro per tranzactie.

IFC a semnat pe 28 iunie 2022 o investitie de capital de 16,04 mil. USD pentru noul fond administrat de catre Resource Partners. Deja, pe 9 martie 2022, BERD a aprobat o investitie de 40 mil. euro pentru acelasi fond de investitii, care va urmari sa-si plaseze banii in achizitii de firme din spatiul Europei Centrale si de Est, fiind vizate mai ales pietele din Polonia si Romania, cele mai mari din regiune.

Zdenek Romanek main

Zdenek Romanek, CEO Raiffeisen Bank Romania: Romania este una dintre pietele principale ale Raiffeisen, vrem sa crestem organic si, daca apar oportunitati, ne vom uita si la achizitii. Ce spune despre tranzactiile de finantare

„Digitalizare” si „crestere” sunt cuvintele care vor defini directia strategica pentru Raiffeisen Bank Romania in mandatul noului CEO, bancherul ceh Zdenek Romanek.

Intrebat de jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO daca grupul austriac Raiffeisen ia in calcul o vanzare a subsidiarei din Romania dupa ce a vandut banca sa din Bulgaria si se pregateste sa isi vanda afacerea din Rusia, Zdenek Romanek a raspuns: „Romania a fost intotdeauna una dintre pietele principale ale Raiffeisen („super-core market” – n.r.)”.

La nivel de grup, Raiffeisen a luat in ultimul an mai multe decizii strategice cu impact asupra geografiei operatiunilor sale – a finalizat in iulie 2022 tranzactia de vanzare a subsidiarei din Bulgaria, a sasea banca de pe piata locala cu o cota de piata de 7,9% pentru un pret de 1,009 mld. euro care include si portofoliile de leasing, administrare de active, servicii si operatiunile de pe piata de asigurari. De asemenea, Raiffeisen a anuntat in martie 2022 ca studiaza o vanzare a afacerii din Rusia, in contextul in care tot mai multe companii din Occident isi retrag capitalurile de acolo ca urmare a invaziei ruse din Ucraina, iar in 2021 a decis sa cumpere subsidiara Credit Agricole din Serbia.

In Romania, noul CEO al Raiffeisen Bank a precizat ca se va concentra in mandatul sau pe digitalizarea operatiunilor bancii. Zdenek Romanek a facut parte anterior din echipa care s-a ocupat de strategia digitala a celeilalte banci mari austriece, Erste – proprietarul BCR.

Intrebat de jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO daca strategia bancii se va orienta catre cresterea cotei de piata sau catre majorarea profitabilitatii, Zdenek Romanek a spus: „Vrem sa crestem. Exista inca spatiu de crestere organica pe piata”. El a adaugat ca daca vor aparea oportunitati pe piata, Raiffeisen se va uita si la achizitii.

Raiffeisen Bank Romania va veni pe piata bursiera cu noi emisiuni de obligatiuni verzi, a mai spus pe 13 iulie 2022 seful bancii, dupa ce banca a ajuns deja in ultimul an la un portofoliu de obligatiuni listate de 2 mld. RON (circa 400 mil. euro). Pana acum, proiectele imobiliare verzi au fost printre destinatiile favorite pentru banii atrasi din astfel de finantari.

Energia si sectorul manufacturier sunt in topul sectoarelor care atrag finantari sindicalizate, a explicat noul CEO al Raiffeisen Bank Romania pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO. Cu mai multa atentie sunt privite finantarile catre sectorul imobiliar, potrivit acestuia.

Raiffeisen Bank are o cota de piata de circa 13% pe piata finantarilor corporate (pentru companii), a mai spus Zdenek Romanek.

Recent, Raiffeisen Bank Romania si-a impartit expunerea fata de Romgaz din creditul bilateral de 325 mil. euro anuntat in martie 2022, credit utilizat pentru plata partiala a pretului de achizitie de circa 1 mld. euro pe care Romgaz trebuie sa il plateasca americanilor de la ExxonMobile pentru a prelua participatia de 50% din proiectul petrolier offshore Neptun Deep din Marea Neagra. Astfel, in iunie 2022, BCR s-a alaturat Raiffeisen in finantarea catre Romgaz, care a devenit din credit bilateral un imprumut sindicalizat.

„La tichetele mai mari de imprumuturi sindicalizate, Raiffeisen Bank Romania lucreaza impreuna si cu alte entitati din grup”, a precizat Zdenek Romanek pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Raiffeisen a facut parte din sindicatele de banci la mai multe finantari mari acordate in ultimii ani, printre care se numara imprumuturile semnate de Regina Maria, Medlife, Profi, Romgaz, Ameropa sau Electrica.

Zdenek Romanek a fost instalat in martie 2022 in postul de CEO al Raiffeisen Bank Romania, in contextul unui proces mai amplu de schimbare a echipei de conducere a bancii din ultimul an. In martie 2021, americanul James Stewart, vicepresedintele bancii responsabil de trezorerie si piete de capital, si-a incheiat mandatul de 21 ani in board. In martie 2022, olandezul Steven van Groningen a plecat dupa 20 ani din pozitia de CEO, fiind inlocuit de Zdenek Romanek, fost bancher la Erste Bank.

De asemenea, seria de schimbari la varful Raiffeisen Bank Romania a continuat apoi cu Mihail Ion, care a fost mutat de pe pozitia de CFO pe pozitia de Vicepresedinte Piete de capital, servicii bancare de investitii si planificare financiara personala, pastrandu-si insa locul in echipa de sapte membri care formeaza conducerea executiva a bancii. Mutarea lui Mihail Ion pe noua pozitie are nevoie, de asemenea, de autorizarea bancii centrale. Noul CFO nominalizat recent este Alina Rus, care provine din interiorul organizatiei, dar care are nevoie de avizul bancii centrale pentru validarea sa in functie.

Schimbari au avut loc si in echipa de conducere a Raiffeisen Bank International, unde economistul Sabine Abfalter, fost partener PwC Austria care s-a ocupat de auditul bancilor austriece, a preluat de la 1 martie 2022 postul de CFO de la Michael Höllerer.

Zdenek Romanek preia Raiffeisen Bank Romania, banca ce a incheiat 2021 in top 5 banci locale cu o cota de piata de 9,25% dupa activul net bilantier, in crestere fata de 2020, dupa Banca Transilvania, BCR (subsidiara locala a grupului austriac Erste), BRD Societe Generale (subsidiara grupului francez Societe Generale) si ING Bank Romania (subsidiara grupului olandez ING), conform datelor BNR.

Pentru 2021, Raiffeisen Bank Romania a raportat un profit net de 788 mil. RON (160 mil. euro), in crestere cu 22% fata de anul anterior, active totale de 59,2 mld. RON (12 mld. euro), mai mari cu 15% fata de 2020, si venituri totale de 2,67 mld. RON (peste 540 mil. euro) – mai mari cu 3% fata de anul anterior.

In lupta pentru cresterea cotei de piata in Romania, Raiffeisen este in concurenta directa cu banci cu cote de piata apropiate precum ING Bank, CEC Bank, respectiv Unicredit Bank Romania, subsidiara locala a grupului italian UniCredit.

RM SI MEDLIFE TABLE main

MidEuropa a semnat un credit de circa 300 mil. euro pentru reteaua Regina Maria, cea mai mare finantare din istoria serviciilor medicale private din Romania. Marile banci locale au ridicat miza la un record istoric de jumatate de miliard de euro intr-un an in cursa Medlife – Regina Maria pentru pozitia de lider al pietei de profil

ACTUALIZARE 14.07.2022 Medlife a anuntat pe 14.07.2022 ca a semnat achizitia unui pachet de 99,76% din actiunile Muntenia Hospital, cel mai mare spital privat din judetul Arges. Tot pe 14.07.2022, Regina Maria, care anuntase in iunie 2022 achizitia Muntenia Hospital de la SIF Muntenia a anuntat ca renunta la achizitie.

 

Managerul regional de fonduri de private equity Mid Europa a contractat pentru platforma sa de servicii medicale private Regina Maria cea mai mare finantare din istoria pietei de profil, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

De asemenea, finantarile asigurate de catre marile banci locale au ajuns in 2021 la un record absolut pe piata serviciilor medicale private din Romania, in contextul in care Regina Maria si Medlife, cei doi rivali care isi disputa de ani de zile pozitia de lider pe piata de profil, au accesat credite sindicalizate care totalizeaza circa 480 mil. euro, potrivit calculelor jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO.

Astfel, RM Healthcare Investments SRL, noul vehicul corporativ prin care Mid Europa controleaza platforma Regina Maria, a incheiat pe 23 septembrie 2021 cu un sindicat de banci un contract de credit al carui principal care trebuie rambursat catre creditori se ridica la 295 mil. euro. BCR este agent de garantie, iar printre partile finantatoare se numara si alte banci, avand in vedere incheierea unui contract intercreditor din octombrie 2021, un astfel de contract stabilind, de regula, ierarhia creditorilor in cadrul unei astfel de structuri de imprumut sindicalizat, in care bancile isi impart expunerile intre ele.

Pe lista garantiilor pentru imprumut se afla active, dar si o lista de conturi apartinand BCR, Raiffeisen, BRD, ING Bank, Garanti Bank, CEC Bank, Credit Europe Bank, Unicredit Bank si Banca Transilvania. In anii anteriori, BCR, Raiffeisen, ING Bank, UniCredit Bank si Banca Transilvania au intrat in randul bancilor care au acordat si au majorat succesiv un imprumut sindicalizat acordat retelei Regina Maria pentru dezvoltare.

Reprezentantii MidEuropa si ai retelei Regina Marina nu au facut comentarii pe marginea noului imprumut sindicalizat la solicitarile trimise de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, respectiv daca acesti bani asigura o refinantare a creditului anterior, asigura o finantare noua pentru extindere sau poate viza plata unui dividend recap prin care proprietarul retelei ar putea obtine bani inainte de exit prin majorarea expunerii bancilor fata de activele detinute in portofoliu.

In 2015, la achizitia retelei Regina Maria de catre un fond de investitii administrat de catre managerul de capital privat regional MidEuropa, cumparatorul a semnat un imprumut sindicalizat de 75 mil. euro contractat de la grupurile bancare austriece Erste si Raiffeisen, respectiv Unicredit Bank Austria (fosta Bank Austria Creditanstalt) care a fost utilizat la plata partiala a pretului de achizitie.

De atunci, pe fondul dezvoltarii accelerate a retelei Regina Maria, imprumutul sindicalizat a fost rostogolit succesiv si majorat pana la circa 90 mil. euro (420 mil. RON) in 2017, respectiv pana la 145 mil. euro in 2018, care apoi a ajuns pana la circa 170 mil. euro in 2020, asa cum jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO a scris anterior.

Comparativ cu 2015, momentul achizitiei Regina Maria de catre MidEuropa, finantarea sindicalizata a crescut de 4 ori, intr-un ritm comparabil cu cel al cresterii afacerii, daca ne uitam la evolutia cifrei de afaceri anuale in perioada 2015 – 2021.

Din aceasta finantare sindicalizata au mers bani atat catre dezvoltare organica, cat si pentru asigurarea resurselor necesate in campania de M&A de achizitie de jucatori locali.

La nivel national, Regina Maria este angajata de mai multi ani intr-o cursa de consolidare a pietei de profil in care principalul rival este Medlife, o afacere antreprenoriala listata pe bursa de la Bucuresti, dar care a atras in actionariatul sau pe rand si investitori institutionali puternici precum IFC, divizia de investitii din grupul Bancii Mondiale, sau NN, cel mai mare manager de pensii private din Romania.

La randul sau, Medlife a mizat constant in campania sa de crestere a afacerii pe creditele luate de la banci.

Medlife a anuntat pe 4 mai 2021 semnarea unui credit sindicalizat de circa 143 mil. Euro, prin majorarea facilitatilor existente cu inca 40 mil. Euro, cu un sindicat de banci format din BCR, in calitate de coordonator, aranjor principal, agent de documentatie, agent de facilitate si garantii si finantator, Raiffeisen Bank, BRD Groupe Societe Generale si Banca Transilvania, in calitate de aranjori principali si finantatori. Destinatia anuntata a noile fonduri atrase a fost consolidarea si extinderea grupului la nivel national, prin dezvoltarea spitalelor regionale, extinderea infrastructurii medicale si finantarea programului de achizitii.

Pe 6 decembrie 2021, Medlife a anuntat majorarea creditului sindicalizat cu 50 de mil. euro, pana la concurenta sumei totale de 185 mil. euro, de la acelasi consortiu format din cele 4 banci, fondurile obtinute urmand sa fie alocate pentru consolidarea pozitiei la nivel national, cresterea prezentei la nivel regional, precum si pentru amplificarea proiectelor de cercetare derulate de companie.

Cei doi rivali, Medlife si Regina Maria, combina dezvoltarea organica cu campania de M&A prin care si-au consolidat prezenta in orasele mari si de talie medie din Romania, insa politica M&A difera.

Astfel, tiparul achizitiilor MidEuropa atat la Regina Maria, cat si la celelalte platforme din portofoliul sau – Profi (retail) si Cargus (curierat si logistica), arata o preferinta a investitorului financiar de a prelua pachetele integrale de actiuni la operatorii cumparati pentru a integra mai rapid achizitiile in platforma, cum se intampla si la Regina Maria. Un investitor financiar de private equity are, de regula, un orizont de investitie pe termen mediu dupa care se pregateste pentru exit pentru a rambursa banii investiti investitorilor in fondul administrat.

Privind din aceasta perspectiva, Regina Maria este cea mai veche participatie locala a MidEuropa in Romania, fiind in portofoliul sau de circa 7 ani si cotata astfel ca afacerea locala cu cel mai mare potential de exit pentru MidEuropa. Dealtfel, MidEuropa a angajat anterior banca de investitii Rothschild pentru tranzactia de exit din Regina Maria, dupa cum jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO a informat pe 27 martie 2019, dar a renuntat ulterior la tranzactie.

Politica de finantare a MidEuropa in ceea ce priveste companiile de portofoliu a vizat constant contractarea de credite sindicalizate pe fiecare dintre platformele sale – Profi (care a ajuns la un credit de circa 466 mil. euro dupa cooptarea JP Morgan si a altor noi finantatori pe langa cei existenti anterior), Regina Maria si Cargus, iar apoi majorarea treptata a acestora pentru a acoperi expansiunea rapida a retelelor.

De cealalta parte, Medlife, o afacere antreprenoriala devenita companie publica, prefera achizitia pachetului majoritar de actiuni in operatorii medicali locali achizitionati si pastrarea fondatorilor in echipa de management a companiei preluate, iar apoi o majorare treptata a participatiei in cadrul companiilor trecute sub controlul sau.

Astfel, cele doua finantari sindicalizate majore pe care ruleaza extinderea platformelor Regina Maria si Medlife au crescut in 2021 pana la 295 mil. euro, respectiv pana la 185 mil. euro, indicand o expunere de pana la 480 mil. euro a bancilor mari locale catre cei doi rivali din piata serviciilor medicale private din Romania.

Miza pentru pozitia de lider in piata de profil este chiar mai mare daca avem in vedere ca mai sunt si alte expuneri, respectiv alte resurse angajate in aceasta lupta.

In perioada 1 ianuarie 2021 – 7 iulie 2022, Medlife a anuntat finalizarea achizitiei pachetului de 100% din Centrul Medical Veridia Bucuresti (fostul Centrul Medical Basarab) – martie 2021, finalizarea achizitiei pachetului de 60% din Medica Sibiu – aprilie 2021, majorarea participatiei cu 10% pana la 100% in Centrul Medical Panduri, finalizarea achizitiei CED Pharma – iunie 2021, finalizarea achizitiei a 75% din Pharmachem Distributie – iulie 2021, achizitia a 60% din Stomestet Cluj, achizitia a 50% din actiunile retelei de centre oncologice Neolife Romania – octombrie 2021, achizitia a 100% din actiunile spitalului OncoCard Brasov, achizitia a 60% din actiunile Oradent by Dr Costea Oradea – noiembrie 2021, achizitia a 76% din Centrul Medical Irina Galati, majorarea participatiilor la operatorii locali Genesys si Almina – martie 2022, achizitia pachetului de 100% la Life Med, achizitia pachetului de 60% la Pro Life Clinics Iasi – aprilie 2022, preluarea pachetului integral de actiuni pentru Centrul Medical de diagnostic si  imagistica Tomorad Sfantu Gheorghe si a pachetului de 60% de actiuni a Centrului Medical de Gastroenterologie Targu Mures, achizitia a 80% Medici’s Timisoara, achizitia a 100% Medicris Oradea, achizitia a 80% din centrul Profilaxis Timisoara – iunie 2022 si achizitia pachetului majoritar la centrele de fitness Sweat Concept in iulie 2022, potrivit datelor facute publice pe bursa de la Bucuresti.

Medlife are o valoare bursiera de 2,58 mld. RON (peste 500 mil. euro), familia Marcu avand o detinere directa de peste 40% din companie.

Regina Maria, brand sub umbrela caruia opereaza Centrul Medical Unirea SRL, a raportat in ultimul an achizitia Columna Medical Center in noiembrie 2021, achizitia Centrul Medical Bucovina in februarie 2022, respectiv spitalul privat Muntenia Hospital Pitesti in iunie 2022, cumparat de la SIF Muntenia. Pe 14 iulie 2022, Regina Maria a anuntat ca renunta la achizitia Muntenia Hospital Pitesti, iar Medlife a raportat tot pe 14 iulie 2022 ca semneaza achizitia unui pachet de 99,76% din actiunile Muntenia Hospital Pitesti.

In ciuda numarului mare de tranzactii M&A de pe piata serviciilor medicale private, valoarea per tichet in acest sector ramane de multe ori sub un prag de semnificatie la nivelul pietei de M&A din Romania si se inregistreaza tichete de valori mai mici fata de alte sectoare, dupa cum au observat consultanti specializati in tranzactiile de M&A.

 

Mirsanu dealmakers summit vizual bun main

MIRSANU.RO organizează pe 28 noiembrie evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT pentru jucătorii din tranzacții – fuziuni și achiziții, finanțări corporative, piețe de capital și imobiliare

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2019

Deal makers. Business multipliers. Money creators.

 

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2019, eveniment organizat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO și dedicat comunității interesate de domeniul tranzacțiilor corporative, va avea loc pe 28 noiembrie la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, Sala Grand Ballroom, D.

Ediția din acest an aduce în prim plan cele mai importante tendințe din piața de fuziuni și achiziții, cea a finanțărilor corporative, din piața de capital, din piața tranzacțiilor imobiliare și propune o cartografie a comportamentului investitorilor și a resurselor financiare, vitale pentru dezvoltarea economiei, în România și în regiune.

În contextul economic și politic actual, marcat de integrarea accelerată a noilor tehnologii, de transformarea companiilor din numeroase domenii, de tensiuni economice între mari jucători globali, respectiv de așteptările în raport cu noi cicluri electorale și economice , Summit-ul propune un cadru structurat de dialog profesional specializat și pragmatic.

Evenimentul este gândit în șase panel-uri de dezbatere și va acoperi informațiile cele mai relevante și actualizate, astfel încât antreprenorii și fiecare tip de jucător din domeniile fuziuni și achiziții, finanțări, tranzacții pe piețele de capital, tranzacții în sectorul imobiliar să dezbată despre cum se multiplică o afacere, despre cum se creează valoare într-o afacere, despre cum o afacere creează bani noi împreună cu cei care asta au făcut până acum, o specie cunoscută drept dealmakers.

 Vorbitori confirmați:

 

Alex Reff, Country Managing Partner Deloitte România&Moldova

Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România

Adrian Tănase, CEO Bursa de Valori București

Andreea Pipernea, CEO NN Pensii și vicepreședinte APAPR

Horia Braun Erdei, CEO Erste Asset Management

Cristian Nacu, Senior Country Officer IFC/Banca Mondială România&Moldova

Ioana Filipescu Stamboli, Partener Corporate Finance Deloitte România

Răzvan Butucaru, Partener Financial Advisory Services Mazars România

Costin Tărăcilă, Managing Partner RTPR Allen & Overy 

Felix Pătrășcanu, Antreprenor FAN Courier

Cornel Marian, Managing Director Oresa Ventures

Marius Ștefan, CEO Autonom

Cristian Sporiș, Vicepreședinte Head of Corporate Banking Raiffeisen Bank Romania

Mihnea Crăciun, Deputy Head BERD pentru Romania

Florin Ilie, Deputy CEO, Head of Commercial Banking ING Bank Romania

Șerban Roman, Country Director Enterprise Investors

Ana Dumitrache, Country Head CTP România

Andrei Văcaru, Head of Capital Markets JLL România

Bogdan Câmpianu, Managing Director Wood România

Mihai Ristici, Partener RTPR Allen & Overy

Mihai Logofătu, CEO Bittnet Systems

Claudiu Corcodel, Partener și Head of Romania Mezzanine Management

 

 

Investitori, antreprenori, bancheri, consultanți și avocați specializați în tranzacții sunt invitați să participe activ la dezbateri pe întreaga desfășurare a evenimentului în segmente dedicate dialogului și networking-ului.

Cei interesați să participe sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro

Taxă de participare: 200 Euro

 

Parteneri:

 

deloitte logo

 

 

rtpr

 

 

mazars logo pt prelucrare

 

 

ing logo

 

 

crosspoint


AGENDA

08.00 – 09.00 – Înregistrare și networking

09.00 – 09.05 – Introducere și mesaj de bun venit din partea organizatorului

 

09.05 – 09.50- Tendințele internaționale și impactul lor asupra tranzacțiilor corporative din România și din regiunea Europei Centrale și de Est

Ce tendințe și ce evenimente internaționale vor avea un impact asupra volumului și valorii tranzacțiilor din România și din regiune

Ce se vede pe radarul marilor tranzacții

Cum crești o afacere dincolo de încheierea ciclului de creștere economică

 

09.50 – 10.35 Piața de fuziuni și achiziții

Cum evoluează multiplii de evaluare a afacerilor în energie, sectorul financiar-bancar, telecom, agricultură, industrie și comerț

Ce active preferă investitorii să cumpere și ce expuneri își doresc să taie

Evoluția pieței de fuziuni și achiziții (M&A)

 

10.35 – 11.20 Tranzacții în piața de finanțare corporativă

Cine atrage finanțările bancare noi

Evoluția pieței de finanțări corporative

 

11.20 – 11.40 Pauză de cafea

 

11.40 – 12.25 Dezbatere Investitori & Antreprenori

Care sunt sectoarele din care ies antreprenorii și către ce tip de afaceri se orientează

Cum se creează bani noi. În ce moduri poți produce valoare adaugata într-o afacere

 

 

12.25 – 13.10 Tranzacții în piața de real estate

Ce ne spun marile tranzacții imobiliare despre comportamentul investitorilor

Evoluția pieței de investiții imobiliare

 

13.10 – 13.55 Evoluția tranzacțiilor de pe piața de capital

Sunt emisiunile de obligatiuni noua regină a pieței de capital?

Ce caută investitorii. Evoluția tranzacțiilor Equity Capital markets vs Debt equity markets

13.55 – 14.00- Concluziile evenimentului

14.00 – 15.00 – Prânz & networking

 

Moderator: Adrian Mîrșanu, Editor jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO

 

Cei interesați să participe sau să fie parteneri ai evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2019 sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro

 

 

Despre MIRSANU.RO

MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M & A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adresează executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor și finanțatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informațiile care vizează activitatea comunității de profesioniști de pe piața de fuziuni și achiziții (M&A), a tranzacțiilor în ansamblul lor, comunitate formată din administratori de fonduri de investiții, avocați, bancheri de investiții, bancheri, consultanți de strategie, auditori, respectiv alți furnizori de servicii profesionale dedicate tranzacțiilor.

 

România a intrat pe harta tranzacțiilor mari. Ce urmează?

 

Tranzacțiile cu centrul de greutate în România au trecut la finele lunii noiembrie la un alt nivel. Vânzarea lanțului de comerț Profi în cadrul unei tranzacții de tip secondary (realizată între fonduri de investiții), achiziția pachetului de 30% de către Allianz la E.ON Distribuție România, la care se adaugă două tranzacții internaționale în care piața locală a avut o pondere semnificativă – achiziția fabricilor de bere ale SAB Miller de către Asahi în Europa de Est, respectiv fuziunea dintre NEPI și Rockcastle au pictat un tablou al fuziunilor și achizițiilor în care piața locală a demonstrat capacitatea de a livra tranzacții de peste un sfert de miliard de euro până la ordinul miliardelor de euro.

Pe piața finanțărilor corporative, RCS & RDS a realizat o emisiune de obligațiuni corporative de 350 mil. Euro. Fonduri de investiții precum Mid Europa, BC Partners, Allianz Capital Partners au ridicat miza pentru activele locale.

Acum că România a reușit să intre din noiembrie 2016 pe orbita tranzacțiilor de valori mari, întrebarea este dacă poate susține un astfel de trend în 2017?

Privind spre campionii locali aflați sub bagheta capitalului românesc precum Banca Transilvania, RCS & RDS, Dedeman și Țiriac Holdings sau spre marile firme de stat cum este cazul Electrica sau Hidroelectrica, toate aceste companii dispun de lichidități importante pe care ar putea să le plaseze în noi achiziții. La asta se adaugă tranzacții specifice care derivă din strategia proprie a fiecăreia dintre ele în parte. Acest hexagon de firme mari românești este apt să contribuie la constituirea unui pol local în piața tranzacțiilor, inclusiv în fuziuni și achiziții, în acest an.

Dacă ne uităm puțin în urmă, observăm că tranzacțiile mari din România nu au fost generate de către firmele cu capital românesc, ci de către multinaționale și de către fonduri de investiții internaționale. O altă întrebare este deci, dacă firmele cu capital românesc pot genera tichete de tranzacții de peste 100 mil. Euro în 2017?

Eșantionul format din cele șase companii indică un potențial cert pentru tranzacții de o asemenea anvergură. Planurile RCS & RDS de a-și lista un pachet de circa 25% din acțiuni, tranzacție cotată spre 500 mil. Euro, rămân în picioare pentru trimestrul al doilea, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De asemenea, RCS & RDS a demonstrat în ultimii ani mobilitate tranzacțională, probată și în 2016, când deși a croit planuri de listare pe bursă, asta nu a împiedicat-o să realizeze tranzacții de finanțare prin emisiune de obligațiuni și credit sindicalizat, respectiv să se uite după eventuale ținte de achiziție cum a fost cazul Netcity. Nu sunt motive să credem că profilul RCS & RDS de jucător cu apetit de tranzacții în piața de fuziuni și achiziții, finanțări corporative și pe piața de capital se va domoli în 2017. Dimpotrivă, chiar dacă trebuie permanent să joace atent cartea rostogolirii împrumuturilor, iar manevrele sale sunt limitate de un plafon de îndatorare, monitorizat de către bănci și de către agențiile internaționale de rating.

Banca Transilvania, poziționat ca principalul cumpărător de serviciu în piața bancară locală în ultimii trei ani, scanează pe de o parte, mișcările băncilor italiene și grecești cu prezență locală, de unde tranzacțiile de exit par inevitabile. Veneto Banca, Intesa, Banca Românească, Piraeus Bank au fost, sunt sau pot deveni ținte de preluare în 2017. BT este însă selectivă în ciuda unui peisaj bogat în ținte potențiale de preluare, care deocamdată nu oferă însă atuuri decisive pentru obiectivul băncii din Cluj de a urca spre vârful lumii bancare locale.

Alte bănci mai mici au nevoie însă de a atinge o masă critică care să le asigure rentabilitatea necesară și sustenabilitatea operațiunilor pe termen lung. Din această perspectivă, este de urmărit ce mișcări vor face OTP Bank și Carpatica, banca pilotată acum de către Horia Manda, șeful Axxess Capital. Pe lângă actorii bancari locali, fondurile de investiții cu apetit pentru active bancare depreciate scanează permanent piața locală pentru achiziții oportuniste și sunt dornice să creeze propriile platforme, locale sau regionale, după scenarii asemănătoare celui pus la cale în 2015 de către JC Flowers, care voia să preia Piraeus Bank România și Carpatica în cadrul unui plan rapid de consolidare.

De asemenea, BT vorbește de la o vreme de achiziții în afara României, intenție ce ar putea avea legătură directă și cu schimbarea logo-ului prin adăugarea tricolorului ca element de identitate, care desigur nu trebuia probat în interiorul pieței locale, ci are mult mai mult sens în cazul în care accentul cade pe creșterea semnificativă a expunerii internaționale.

Banca de la Cluj – Napoca are resurse de lichiditate ce acoperă confortabil o achiziție mare, deși evaluările băncilor din regiune și, mai ales, tranzacțiile realizate, arată că astăzi nu este nevoie de sume foarte mari pentru a cumpăra o operațiune cu poziție importantă într-o astfel de piață vecină.

În zona companiilor de stat, Hidroelectrica se pregătește de o listare, așteptată deja de mai multă vreme în piața locală de capital, iar o amânare de calendar dincolo de 2017 pare greu de luat în calcul în acest moment, deși este binecunoscută volatilitatea și sensibilitatea investitorilor la o gamă largă de factori politici, economici sau de altă natură.

Electrica este un profil aparte de companie românească. După o listare de succes în 2014, compania nu a plasat lichiditățile obținute până acum în achiziții, dar există presiune pentru pași semnificativi concreți. A avut pe masa o vreme oportunitatea unei tranzacții cu Enel, picate din inițiativa vânzătorului la începutul anului 2015, și a participat la tranzacția de vânzare de către E.ON Distribuție a unui pachet minoritar, însă nu s-a potrivit cu așteptările vânzătorului. Compania a “importat” bancheri de investiții de la BRD, iar anul 2016 a adus un nou șef de la E.ON, care anterior a lucrat pentru Electrica, astfel că sunt așteptate să apară și rezultate concrete ale acestor mutări.

Investitorii din piața de capital ar trebui să primească în acest an vești interesante de la acest grup de companii locale mari fie că vorbim despre planurile RCS & RDS, despre apetitul pentru tranzacții al BT și Electrica, sau despre mult așteptata intrare pe bursă a Hidroelectrica.

Dincolo însă de potențialul cert pentru tranzacții mari al companiilor românești, este de așteptat însă ca tendințele din piața de fuziuni și achiziții să fie modelate de către mișcările strategice ale multinaționalelor, precum și de către administratorii de capital privat activi la nivel local care au ridicat fonduri proaspete de investiții la care se adaugă fonduri mari de investiții dornice să-și marcheze intrarea în România.

Privind la configurația pieței locale, tranzacțiile locale mari pot veni în 2017 din zona exitului unui investitor strategic, a unor mișcări de fuziune la nivel de campioni sectoriali, a vânzării unor portofolii imobiliare din birouri, retail sau logistică, sau de pe urma deciziilor strategice luate în hexagonul local BT – RCS & RDS – Dedeman – Țiriac – Electrica – Hidroelectrica, fie că vor decide să cumpere sau să vândă. Dincolo de acești actori, lupta pentru consolidare începută în sectoare precum bănci, telecom & tehnologie, servicii medicale private, imobiliare și comerț va marca noi tranzacții de repoziționare în piață.

Deciziile cu impact economic ale noului cabinet format la București, efectele Brexit și ale noii administrații Trump, care ar putea reconfigura traseele investițiilor în interiorul UE, deci inclusiv în România, precum și momentul favorabil al României în ochii investitorilor concentrați să facă afaceri în Europa de Est sunt de așteptat să constituie axele în jurul cărora se vor concretiza marile tranzacții din România anului 2017.

DOSARUL MIRSANU.RO PRIVIND TRANZACȚIA DE VÂNZARE A PROFI

ACTUALIZAT LA 15 FEBRUARIE 2017

Citește colecția de articole și exclusivități ale jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO privind tranzacția de vânzare a lanțului de comerț Profi, cea mai mare tranzacție a unui fond de investiții realizată în România și cea mai mare tranzacție din istoria pieței locale de retail.

Aveți detalii despre calendarul tranzacției, pașii tranzacției, ofertanții, băncile, avocații și consultanții implicați în tranzacția dintre Mid Europa Partners și Enterprise Investors în articolele postate mai jos în ordine cronologică.

Managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors a angajat bancherii de investiții de la Citi pentru vânzarea lanțului de magazine Profi

Enterprise Investors despre mandatul dat Citi pentru explorarea opțiunilor strategice la Profi: “Nu s-a luat nicio decizie cu privire la Profi. Căutăm în același timp o structură de finanțare optimă care să susțină o creștere viitoare la fel de ambițioasă”. Fondul de investiții nu precizează dacă mandatul acoperă o potențială tranzacție de vânzare a Profi

Citi tatonează terenul pentru aranjarea finanțării necesare achiziției lanțului de supermarketuri Profi. Banca americană de investiții are șansa să lucreze și cu potențialul cumpărător, după ce a primit déjà mandatul din partea fondului de investiții Enterprise Investors, așteptat să-și facă exitul din lanțul de supermarketuri

Tranzacția de vânzare a lanțului Profi la start: Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins, printre numele așteptate să intre în cursa pentru achiziția rețelei de supermarketuri. Enterprise Investors va primi până pe 30 septembrie ofertele neangajante. Cumpărătorul are opțiunea de a-și finanța achiziția printr-un împrumut aranjat de către Citi

Fondurile de investiții domină lista scurtă a investitorilor selectați pentru achiziția Profi: Mid Europa, KKR și fondul Pamplona Capital al unui miliardar de origine rusă, printre numele așteptate să ajungă în faza finală a tranzacției de exit a Enterprise Investors

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners fac due dilligence pentru a-și pregăti ofertele de achiziție a pachetului de 100% din Profi. Termenul pentru depunerea ofertelor angajante expiră pe 18 noiembrie. Vânzarea Profi indică o tranzacție de tip secondary

Cine va încasa sutele de milioane de euro din vânzarea Profi: Fonduri de pensii din California și Finlanda, Banca Europeană de Investiții, investitori globali de talia Carlyle, MetLife, Morgan Stanley, Allianz, Adam Street Partners. Managerii Enterprise Investors, directorii Profi, bancherii de investiții de la Citi și avocații de la RTPR Allen & Overy vor avea fiecare câte o felie din prețul de vânzare, care ar putea ajunge în jurul a 500 mil. euro

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners își aranjează propriile finanțări bancare. ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, BT sau BCR, pe lista potențialilor finanțatori pentru împrumutul de achiziție al Profi. Valoarea creditului sindicalizat pentru achiziția Profi ar putea ajunge în jurul a 170 – 180 mil. Euro

Tranzacția de vânzare a Profi: BC Partners lucrează cu avocații de la Clifford Chance în timp ce rivalii de la Mid Europa sunt asistați de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. Cine sunt cei trei jucători din piața locală a avocaturii de afaceri din runda finală a tranzacției de la Profi

EY lucrează cu echipe distincte de consultanți pentru fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners, care se luptă pentru achiziția Profi

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners au depus astăzi ofertele angajante pentru achiziția lanțului de magazine Profi. Se apropie momentul semnării tranzacției de exit a Enterprise Investors, a cărei valoare ar putea ajunge până în jurul unui ordin de mărime de circa 600 mil. Euro. Tranzacția de tip secondary va deveni cea mai mare din istoria pieței locale de retail, depășind semnificativ tranzacția Auchan – Real

Fondul de investiții Mid Europa Partners ar putea fi anunțat astăzi drept cumpărătorul lanțului de magazine Profi de la Enterprise Investors în cadrul unei tranzacții – record pentru piața din România

Tranzacția Mid Europa – Profi: ING Bank, Raiffeisen și Citi vor finanța Mid Europa cu un împrumut sindicalizat pentru achiziția Profi. Valoarea finanțării pentru achiziția Profi poate trece de 200 mil. Euro

Cine dă banii pentru achiziția Profi – BERD, BEI, fondul suveran din Singapore GIC, China Investment Corporation, fondurile americane Carlyle și Pantheon sau fonduri de pensii din Marea Britanie, printre investitorii în fondul de investiții Mid Europa Fund IV. Mid Europa pe piața din retail din regiune: vinde Zabka în Polonia, cumpără Profi în România

Consultanții tranzacției Mid Europa – Profi: Cumpărătorul lucrează cu EY, avocații de la Dechert și Bondoc & Asociații, iar vânzătorul cu Citi, PwC și avocații RTPR Allen & Overy

Mid Europa Partners cumpără cu 533 mil.Euro pachetul de 100% din acțiunile Profi

Afacerea Profi i-a adus jumătate de miliard de euro în 7 ani lui Enterprise Investors. Cifrele celei mai mari tranzacții realizate până acum de un fond de investiții în România: Enterprise Investors va încasa 533 mil. Euro de la Mid Europa pentru 100% din lanțul de comerț Profi, adică un multiplu de peste 10xEBITDA și obține de peste 7 ori mai mult față de banii investiți în afacere. Prețul de achiziție va fi acoperit parțial dintr-un credit sindicalizat de 225 mil. Euro de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit

Erste vine cu aproximativ 35 mil euro, iar Banca Transilvania finanțează cu circa 30 – 35 mil. Euro achiziția Profi de către Mid Europa. Creditul sindicalizat atras de Mid Europa de la 6 bănci este de circa 300 mil. euro, acoperind peste jumătate din prețul de achiziție al Profi

Enterprise Investors: Valoarea tranzacției de achiziție a 100% din acțiunile Noriel din aprilie 2016 a fost de 24 mil. Euro. Vânzarea Profi, cel mai mare exit din istoria de 27 de ani a managerului regional de fonduri de investiții

Fondul de investiții londonez Pantheon International Plc dă 3,4 mil. Euro pentru plata prețului de 533 mil. euro pentru achiziția Profi de către Mid Europa

Tranzacția Mid Europa – Profi: Consiliul Concurenței a autorizat preluarea Profi. Sindicatul de bănci este așteptat să pună circa 300 mil. Euro pentru finanțarea parțială a achiziției până săptămâna viitoare. Finalizarea achiziției Profi de către Mid Europa va avea loc la jumătatea lunii februarie

Mid Europa Partners este de astăzi proprietarul Profi după finalizarea tranzacției cu Enterprise Investors. Sindicatul format de Citi, ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, Erste și Banca Transilvania a finanțat cu circa 247 mil. Euro plata prețului de achiziție. O altă facilitate de credit de aproximativ 60 mil. Euro va fi destinată finanțării programului de investiții al Profi, inclusiv eventuale achiziții. Enterprise Investors a vândut Profi la o valoare de întreprindere care merge spre 600 mil. Euro

carpatica_grafic_29012016 main

Nextebank preia Carpatica la o valoare bursieră de 25 mil. euro, iar veteranul fondurilor de investiții Horia Manda reintră în jocurile de pe piața bancară pentru construirea unui jucător cu masă critică. Horia Manda: „În aproximativ doi ani, țintim să ajungem în top 10. Este posibil ca banca Carpatica să fie în portofoliul Axxess pe o perioadă mai lungă de cinci ani. Nu avem în acest moment alte proiecte de achiziții în curs”

Nextebank, bancă aflată în portofoliul administratorului de capital de risc Axxess Capital, a finalizat la data de 29 ianuarie achiziția unui pachet majoritar de peste 54,79% din acțiunile Carpatica printr-o tranzacție în doi pași, au anunțat reprezentanții Carpatica.

Primul pas a fost achiziția unui pachet de 20% din acțiunile Carpatica de la grupul de acționari controlat de IIie Carabulea, iar al doilea pas este subcrierea tuturor acțiunilor rămase nesubscrise în cadrul procesului de majorare de capital inițiat în iunie 2015.

„În aproximativ doi ani vrem să fim în top 10 bănci. Carpatica poate fi o deținere în portofoliul Axxess pe o perioadă mai lungă de cinci ani”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Manda, șeful Axxess Capital, unul dintre cei mai vechi administratori de capital de risc de pe piața locală.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă în acest moment există deja alte ținte de achiziție pe lista Axxess Capital, care controlează Nextebank și Carpatica, acesta a negat că în prezent are asemenea proiecte în derulare, dar strategia sa de creștere pe piața bancară vizează cum a dezvăluit deja noi achiziții pentru a atinge masa critică necesară.

Un plan pentru intrarea în top 10 bănci locale fără achiziții este imposibil atâta vreme cât pentru a realiza acest lucru este nevoie de cel puțin o dublare a cotei de piață într-un interval scurt de timp, ceea ce poate lăsa de înțeles că Axxess Capital este dispus să intre în luptă pentru cel puțin una din băncile grecești care ar putea ieși la vânzare în perioada următoare. Băncile grecești sunt o poartă de trecut pentru intrarea în top 10 având în vedere că unele dintre ele s-au angajat la Bruxelles că-și vor tăia din expunerile pe piețele externe, inclusiv din România.

Finalizarea tranzacției Carpatica – Nextebank s-a realizat în urma obținerii aprobărilor relevante din partea BNR și a Autorității de Supraveghere Financiară, fiind depusă în atenția Consiliului Concurenței și notificarea privind concentrarea economică astfel rezultată.

„Finalizarea tranzactiei de achiziție a pachetului majoritar de acțiuni ale Carpatica de către Nextebank marchează o primă etapă foarte importantă în planurile de creștere ale celor doua instituții de credit. Intenționăm ca după parcurgerea tuturor procedurile legale necesare, să demarăm și un proces de fuziune între Banca Carpatica și Nextebank. Sperăm ca alături de echipele ambelor bănci să construim o bancă locală de succes, profitabilă și cu un model de afaceri inovativ. Intenționăm să valorificăm o serie de oportunități identificate în piața bancară în România, utilizând resursele comune excelente, lichiditatea și platforma bancară diversificată, personalul dedicat și expertiza acestuia, care constituie o bază solidă pentru strategia noastră de creștere viitoare, atât organic cât și prin fuziuni și achiziții” a declarat Horia Manda, Presedintele Consiliului de Administratie al Nextebank.

“Ultimii doi ani au fost plini de provocări pentru Carpatica. A fost nevoie de un efort considerabil și susținut pentru a face față problemelor istorice, precum portofoliul de credite neperformante, și pentru a construi un climat de incredere in relatia banca-actionari-clienti- autorități de reglementare. Da, au existat unele puncte de vedere diferite și unele decizii au fost dificile, dar în permanență echipa a fost pregătită și angajată pentru realizarea obiectivului stabilit, acela de a atrage capital suplimentar necesar asigurării continuității și dezvoltării pe mai departe a băncii. Banca Carpatica – o bancă restructurată care a reușit să mențină o bază de lichiditate valoroasă reprezintă acum una dintre acele oportunități pe care un investitor cu viziune știe că trebuie să o fructifice”, a declarat Johan Gabrièls, CEO al Carpatica.

Nextebank SA este deținută începând cu 30 aprilie 2014 de către Emerging Europe Accesion Fund. EEAF este un fond de private equity care succède fondului de investiții Balkan Accession Fund și are majoritar investitori instituționali – BERD, EIF, DEC si BSTDB.
Venirea Nextebank la Carpatica este un proiect susținut puternic de BNR, chiar dacă tentativele anterioare de preluare derulate în 2014 și 2015 au fost respinse de acționarii Carpatica.

În perioada iulie – decembrie 2015, Carpatica a fost foarte aproape de a fi preluată de către fondul american de investiții JC Flowers, care a condiționat însă preluarea de reușita achiziției Piraeus Bank România, ceea ce ducea la apariția unui nou jucător de top 10 pe piața bancară din România.

Eșecul tratativelor duse cu grecii pentru preluarea Piraeus Bank România a readus Carpatica la masa negocierilor cu Horia Manda, care de această dată a avut succes.

Manda este unul dintre veteranii locali ai industriei fondurilor de investiții, care prin achiziția Carpatica și cu planuri de a-și extinde expunerea cu noi achiziții, revine în jocurile de pe piața bancară.

În 2002, grupul austriac Raiffeisen în consorțiu cu Fondul Româno – American de Investiții (RAEF), unul dintre cele mai vechi și mai active fonduri de investiții pe piața locală, a preluat 98,84% din Banca Agricolă de la stat într-o tranzacție totală de 52 mil. dolari, din care prețul plătit era numai de 15 mil. dolari, iar diferența însemna obligații de investiții în bancă.

În 2003, o altă bancă mare din Grecia intra în România prin achiziția pachetului majoritar, de 81,65% din Banca Românească pentru 35,9 mil. euro. Vânzătorul a fost Fondul Româno – American de Investiții (RAEF).

La nivelul pieței bancare, Nextebank avea la 31 decembrie 2014 o cotă de piață de 0,3% cu un activ net bilanțier de 1,039 mld. lei, în timp ce Carpatica deținea 0,9% cotă de piață cu un activ net bilanțier de 3,25 mld. lei, conform ultimului raport anual al băncii centrale.

O cumulare integrală a cifrelor raportate de cele două bănci ar duce la nașterea unei bănci pe poziția 19 cu o cotă de piață combinată de aproximativ 1,2% din totalul celor 40 de instituții de credit.

albalact_lactalis_tranzactie_tabel main

Lactalis a semnat contractul pentru preluarea Albalact, cotată acum la un preț de circa 64 mil. euro și care asigură poziția de lider pe piața de lactate din România. Negocierile pe ruta Paris – București au început în a doua parte a anului trecut. Bancherii de investiții francezi de la EKA Partners, consultanții EY și avocații Leroy și Asociații lucrează cu Lactalis la achiziția Albalact, în timp ce vânzătorii sunt asistați de firma austriacă de avocatură Schoenherr

Grupul francez Lactalis a semnat miercuri seară la București un acord pentru preluarea Albalact Alba Iulia cu familia lui Raul Ciurtin și cu fondul de investiții Reconstruction Capital II condus de Ion Florescu, care dețin împreună un pachet de 70,3% din acțiunile producătorului de lactate.

Achiziția are un impact puternic în piața de lactate, unde Lactalis ia avans în fața lui Danone prin achiziția liderului de piață, pentru care va plăti un premiu consistent față de valoarea sa bursieră.

Tranzacția urmează să se deruleze pe bursa de la București, unde acțiunile Albalact sunt listate, sub forma unei oferte publice de preluare voluntară prin care francezii vizează pachetul de 100% din acțiuni, dar având deja angajamentul grupului de acționari care dețin pachetul majoritar că își vor vinde integral participațiile deținute.

Tranzacția atrage atenția și asupra bursei, unde astfel de preluări voluntare sunt mișcări rarissime, în contextul în care după listarea Electrica în vara lui 2014 treptat interesul pentru bursă a rămas la cote joase.

Acordul semnat pe 27 ianuarie stabilește valoarea de întreprindere a Albalact la 407,3 mil. lei (90,5 mil. euro), din care urmează să fie scăzute datoriile nete ajustate la momentul vânzării, diferența reprezentând prețul de achiziție al acțiunilor.

Dacă raportăm la un nivel al datoriilor nete ajustate de 118,2 mil. lei (26,3 mil. euro) la 30 septembrie 2015, înseamnă că acționarii ar primi circa 64,2 mil. euro, din care fondul de investiții Reconstruction Capital II (RC2) ar încasa circa 16,3 mil. euro pentru pachetul de 25,4% din Albalact. Familia lui Raul Ciurtin ar primi astfel 28,8 mil. euro pentru pachetul său de 44,9% din Albalact.

Prețul pe acțiune ar fi de 0,4543 lei pe acțiune pentru acționarii Albalact, ceea ce ar însemna un premiu de 37% peste cotația de la închiderea ședinței bursiere din 27 ianuarie, ziua acordului semnat de cumpărător. Capitalizarea bursieră a companiei este de 248 mil. lei (55 mil. euro).

”Prețul pe acțiune va fi determinat prin deducerea din suma de 407,3 milioane RON a datoriei nete ajustate, definită contractual, prin referință la ultima zi a lunii imediat anterioare lunii în care condițiile precedente au fost îndeplinite (datoria netă ajustată include datoria finaciară minus numerar și echivalente în numerar, precum și provizioane și alte elemente similare datoriilor și orice prejudiciu suferit de Albalact în afara cursului obișnuit al activității, ajustări rezultate din normalizarea capitalului circulant net, astfel cum s-a agreat între Acționarii Vânzători și Lactalis) împărțită la un număr de 636.366.282 acțiuni ”, se precizează în comunicat.

Negocierile în tranzacție s-au derulat între părți la Paris și la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Discuții între părți au fost încă din luna iulie, iar din luna septembrie ritmul tranzacției a devenit unul susținut.

Următorul pas este notificarea achiziției la Consiliul Concurenței. Calendarul tranzacției vizează finalizarea vânzării Albalact către Lactalis până la finele primului semestru al anului.

Lactalis a fost consiliată la achiziție de către bancherii de investiții francezi de la EKA Partners, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții EY au derulat activitățile de due dilligence (analiză financiară). Leroy și Asociații asigură consultanța juridică a Lactalis în tranzacție, echipa fiind condusă de către partenerii Bruno Leroy și Andreea Toma. De cealaltă parte, vânzătorii Albalact, familia lui Raul Ciurtin și fondul de investiții Reconstruction Capital II condus de Ion Florescu, au lucrat cu o echipă de avocați ai firmei austriece Schoenherr, din care au făcut parte partenerii Markus Piuk și Narcisa Oprea.

Lactalis va finanța achiziția din propriile resurse, conform unor surse din piață.

Albalact Alba Iulia, cea mai mare societate cu capital majoritar local în industria laptelui, a fost transformată în societate pe acțiuni în anul 1990 și privatizată în 1999. Albalact deține 99,01% din acțiunile Rarăul Câmpulung Moldovenesc și 100% din societatea de logistică Albalact Logistic SRL, având peste 1000 de angajați în toate cele trei entități.

Albalact are în portofoliul său mărcile Zuzu, Fulga, Rarăul și Poiana Florilor.

Albalact produce lapte si lactate proaspete în fabrica de la Oiejdea din județul Alba. Compania mai dezvoltă o gamă de brânzeturi în fabrica Rarăul din Bucovina, pe care a cumpărat-o în 2008, recunoscută pentru producția de brânză și cașcaval.

Compania a raportat la 30 septembrie 2015 un profit de 9,9 mil. lei la venituri de 312,9 mil. lei (69,5 mil. euro) după primele nouă luni ale anului.

Lactalis este lider la nivel mondial în industria procesării laptelui, deținând branduri precum President, Parmalat, Galbani. Grupul are în prezent peste 200 fabrici în 43 de țări și 75 000 de angajați.

În anul 2008, Lactalis a cumpărat divizia de lactate a grupului La Dorna de la Jean Valvis, în cadrul unei tranzacții estimate de ziarul Business Standard la acea vreme între 80 și 100 mil. euro.

Investitorii strategici francezi au marcat din 2012 încoace achiziții strategice și tranzacții de proporții, ceea ce indică un avans considerabil al capitalului francez în piețe precum retail și lactate.

Astfel, Auchan a preluat 20 de hypermarketuri Real în cadrul unei tranzacții regionale în Europa de Est, iar apoi a cumpărat în 2014 spații comerciale în care opera rețeaua de hypermarketuri în cadrul unei tranzacții de aproape 300 mil. euro.

În 2014, grupul francez Adeo, în spatele căruia se află tot patronul Auchan, a cumpărat rețeaua locală de magazine de bricolaj a austriecilor de la Baumaxx.

Apoi, în noaptea de 21 spre 22 decembrie 2015, Carrefour a semnat la București achiziția rețelei de supermarketuri Billa pentru care va plăti 96 – 97 mil. euro, potrivit datelor prezentate luna trecută de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

bt_grafic_bursa_29012016 main

Banca Transilvania cumpără portofoliul de credite performante de retail al Bank of Cyprus. Avocații de la Reff & Asociații asistă vânzătorul, Peli Filip a lucrat de partea cumpărătorului. Ciprioții mai fac un pas spre exitul din România

Banca Transilvania, a treia bancă locală după activele totale, a anunțat că a semnat astăzi documentele pentru preluarea portofoliului de credite performante de retail, tranzacție conformă strategiei sale de extindere pe segmentul de retail al pieței.

„Informațiile cu privire la tranzacție vor fi actualizate la momentul în care va avea loc perfectarea ei, estimată a se întâmpla la finele lunii februarie 2016”, precizează reprezentanții BT.

Avocații de la Reff & Asociații lucrează în tranzacție cu Bank of Cyprus, unul dintre clienții vechi din portofoliul firmei afiliate rețelei de consultanță și audit Deloitte. De cealaltă parte, firma de avocatură Peli Filip asistă Banca Transilvania, cu care a lucrat anterior și la achiziția Volksbank România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea portofoliului performant de retail al Bank of Cyprus se înscrie într-o serie limitată de astfel de achiziții în ultimii ani, în care italienii de la UniCredit au cumpărat pe bucăți portofoliile performante de retail și corporate de la RBS Bank România, iar Raiffeisen a preluat linia de afaceri de retail a Citibank, care a rămas activă în continuare la nivel local pe segmentul de corporate.

Pentru Bank of Cyprus, tranzacția cu BT are loc în contextul execuției planului de exit al ciprioților din România.

Ultimele date disponibile din raportul băncii – mamă indică faptul că Bank of Cyprus înregistra în România la 30 iunie 2015 credite și avansuri acordate clienților pe linie de retail în valoare totală de 3,06 mil. euro, din care 1,37 mil. euro reprezentau credite pentru locuințe, în timp ce valoarea creditelor de consum, carduri de credit și alte produse de finanțare pentru persoane fizice totalizau 1,69 mil. euro.

Pe o piață aflată la mâna cumpărătorilor, portofoliile performante și neperformante se tranzacționează cu aplicarea de discount la valoarea nominală a portofoliului, discount care variază în funcție de calitatea portofoliului. În cazul portofoliilor neperformante, discount-ul poate merge până în jurul a 95%, în timp ce în cazul portofoliilor performante discount-urile sunt substanțial mai mici.

Bank of Cyprus a încercat o vânzare în bloc a activelor sale în 2014 în cadrul tranzacției cu nume de cod Ariadne, însă a respins ofertele primite și a decis să se îndrepte către o vânzare pe bucăți a activelor rămase. Acordul încheiat astăzi cu Banca Transilvania confirmă această linie de acțiune a ciprioților, a căror expunere netă pe România ajunsese la 354 mil. euro, cea mai mare parte pe segmentul corporate.

Portofoliul local al Bank of Cyprus mai cuprinde un pachet de 100% din Cyprus Leasing Romania IFN SA și o serie de 21 de societăți pe piața imobiliară și hotelieră, conform datelor făcute publice la 30 iunie 2015.

Bank of Cyprus a pus România pe lista piețelor externe de unde trebuie să-și facă exitul după episodul crizei cipriote izbucnit în 2013, când guvernul de la Nicosia a apelat la asistență financiară de urgență la Uniunea Europeană și alți creditori internaționali ca să-și salveze economia și sectorul bancar. În schimb, ciprioții au trecut la un program de vânzare de active de pe piețele externe pentru a-și putea plăti datoriile față de creditori, după ce, în premieră, deponenții fuseseră în premieră taxați cu pierderea parțială a banilor depuși în conturile băncilor cipriote.

În contextul acestui proces de dezinvestire, pe 25 aprilie 2013, Bank of Cyprus România a transferat către Marfin Bank România un pachet de active în valoare de 82 mil. euro și un portofoliu de depozite de 77 mil. euro. Astfel, clienți ai băncii erau puși la adăpostul legii române de garantare a depozitelor în limita plafoanelor prevăzute, în condițiile în care nu exista această protecție la nivelul subsidiarei locale a unei bănci străine, ci numai la nivel de filială.

Bank of Cyprus a vândut în aprilie 2014 pachetul său de 9,9% din acțiunile Băncii Transilvania pentru 82 mil. euro. Un alt pas în direcția exitului de pe piața locală a fost vânzarea participației de 35% din societatea care administrează hotelul de cinci stele JW Marriott din București într-o tranzacție de 95 mil. euro. Bank of Cyprus și-a vândut acest pachet în a doua parte a anului trecut către compania austriacă Strabag, acționarul majoritar al hotelului.

Dacă Bank of Cyprus are profil de vânzător, Banca Transilvania și-a consolidat statura de cumpărător de serviciu.

După ce a scanat în anii anteriori piața după achiziții, în decembrie 2014 a semnat contractul de achiziție al Volksbank România, a cărei integrare a fost finalizată la 31 decembrie 2015, iar acum este dispusă la noi achiziții.

Banca al cărei sediu este la Cluj – Napoca mizează pe o putere financiară alimentată de 3,9 mld. lei (circa 860 mil. euro) reprezentând numerar și echivalente de numerar și pe un profit net de 313 mil. lei (70 mil. euro), potrivit datelor raportate pe primele nouă luni ale anului trecut, care îi permit să abordeze pe cont propriu o paletă largă de ținte pe piața bancară.

Capitalizarea bursieră a Băncii Transilvania este de 6,9 mld. lei (peste 1,5 mld. euro). Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare are 11,46% din bancă, iar un pachet consistent de acțiuni este în posesia grupului de acționari fondatori ai băncii din jurul lui Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de administrație.

Miruna Suciu (dreapta) și Luminița Popa (stânga) sunt cei doi Managing Partner ai firmei Suciu Popa & Asociații, rezultate în urma ultimului val de plecări din firma Mușat & Asociații

Mutarea momentului la vârful pieței de avocatură: Un grup în jurul a 20 de avocați pleacă de la Mușat & Asociații pentru a-și face propria firmă. Miruna Suciu și Luminița Popa, printre partenerii care au decis să o ia pe cont propriu

Un grup în jurul a 20 de avocați intenționează să plece de la Mușat & Asociații pentru a pune bazele unei noi firme de avocatură, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Printre aceștia se numără și aproximativ patru parteneri, spun surse din piață care adaugă că pe lista de plecări se află Miruna Suciu, Luminița Popa, Mădălina Berechet și Cleopatra Leahu.

Reprezentanții Mușat & Asociații și avocații menționați nu au fost disponibili pentru comentarii pe marginea acestui subiect până la momentul publicării articolului.

Miruna Suciu lucrează de 16 ani la Mușat & Asociații și este partener în firmă din 2005. Acoperă arii de practică precum fuziuni și achiziții, privatizări, energie & resurse naturale, finanțe & bănci, piețe de capital, respectiv drept comercial & corporativ. Printre tranzacțiile la care a lucrat recent se numără achiziția de 65 mil. dolari a McDonald’s România de către compania malteză Premier Capital, listarea de 440 mil. euro a Electrica pe bursa de la București din vara lui 2014, când a asistat emitentul și sindicatul de intermediere sau vânzarea de către Sterling Resources a participației pe care o avea într-un bloc de explorare petrolieră din Marea Neagră către fondul de investiții Carlyle.

Luminița Popa este avocat Mușat & Asociații de aproape 14 ani și partener începând din 2005. Ariile sale de expertiză sunt arbitrajul internațional, infrastructura și parteneriatul public privat, energia și resursele naturale, precum și fuziuni și achiziții, respectiv privatizări. Luminița Popa lucrează în dosarul în care reprezintă Enel în fața Curții de Arbitraj Comercial Internațional de la Paris, unde valoarea pretențiilor depășește 800 mil. euro. De asemenea, în portofoliul său de proiecte de consultanță juridică se află și dosare cu pretenții în valoare de peste 500 mil. euro formulate de o companie din sectorul de gaze și de rafinare, respectiv un caz de arbitraj în care asistă un grup de companii producătoare de bunuri de larg consum împotriva statului român în fața ICSID (Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor referitoare la Investiții), unde cuantumul pretențiilor ajunge la 450 mil. euro.

Mușat & Asociații este unul dintre cei mai mari jucători din piața locală a avocaturii de afaceri și numără 93 de avocați înscriși în listele baroului din București, potrivit datelor făcute publice pe site de către barou.

Această ruptură este a doua ca anvergură în istoria plecărilor de nume sonore de la Mușat & Asociații, după ce în martie 2005 un grup de aproximativ 28 de avocați, din care circa 8 parteneri, în frunte cu Florentin Țuca, pe atunci nr. 2 în firmă, au decis să-și încerce forțele pe cont propriu punând bazele actualei firme Țuca Zbârcea & Asociații.

Cu doi ani înainte, un alt grup de avocați condus de Ernest Popovici și Florian Nițu a plecat din firma Mușat & Asociații și a fondat casa de avocatură care astăzi se numește Popovici Nițu Stoica & Asociații.

În 2010, un alt grup de circa zece avocați din care cinci parteneri în frunte cu Ion Dragne, pe atunci deputy managing partner, a plecat din firma condusă de către Gheorghe Mușat și a fondat Dragne & Asociații. Ion Dragne conduce de anul trecut baroul București.

În iunie 2013, Cătălin Băiculescu, deputy managing partner la Mușat & Asociații, a plecat din firmă către foștii colegi care au fondat Țuca Zbârcea & Asociații, unde a intrat în echipa de parteneri.

La nivelul pieței sunt și alți avocați care au trecut pe la Mușat & Asociații și și-au pus apoi numele pe propriile firme cum este cazul Voicu & Filipescu, Mitel & Asociații sau Vilău & Asociații.

În ciuda acestor valuri de plecări, casa de avocatură Mușat & Asociații a reușit să revină de fiecare dată și să se mențină în topul pieței de consultanță juridică de afaceri.

Piața avocaturii de afaceri este una competitivă, dominată de jucătorii locali de talia NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații, Popovici Nițu Stoica & Asociații. Un alt pol este cel al firmelor internaționale reprezentat de Clifford Chance Badea, RTPR Allen & Overy, DLA Piper Dinu, CMS Cameron McKenna, Schoenherr sau Wolf Theiss.

Dintre firmele mai nou apărute pe piață, evoluția din ultimii ani a activității și extinderea echipelor de către PeliFilip, formată în jurul unui grup de avocați plecat de la NNDKP, și a Bondoc & Asociații, firma condusă de Lucian Bondoc (ex-Linklaters) ce are încheiată o alianță exclusivă cu White & Case, indică faptul că încă există spațiu pentru dezvoltarea unor noi jucători de profil.

mcdonalds_vanzare_premier_capital_tabel_tranzactie_25012016 main

BRD a finanțat parțial achiziția de 65,33 mil. dolari a lanțului de fast food McDonald’s România de către maltezii de la Premier Capital. Deloitte și avocații de la Mușat & Asociații au lucrat de partea cumpărătorului, americanii au fost asistați la vânzare de firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații

Compania malteză Premier Capital, parte a grupului Hili Ventures, a anunțat astăzi achiziția lanțului de 66 de restaurante McDonald’s România pentru 65,33 mil. dolari de la compania americană McDonald’s Restaurant Operations Inc.

BRD SocGen a finanțat parțial tranzacția printr-un credit multifacilitate de tip Senior, pentru care au fost aduse garanții estimate la 246,45 mil. lei (59 mil. dolari), valoare care cuprinde principalul, accesoriile și costurile de execuție ale împrumutului, potrivit datelor publicate în Arhiva electronică a garanțiilor reale mobiliare.

Împrumutul este contractat de către Premier Capital SRL, cumpărătorul în această tranzacție, pe 22 ianuarie, adică la data semnării contractului de vânzare – cumpărare pentru pachetul de 100% din acțiunile McDonalds Systems of Romania, care este unicul acționar al McDonald’s România SRL – compania care operează lanțul de restaurante fast food, conform datelor făcute publice de către compania malteză.

Pachetul de acțiuni a fost cumpărat de către Premier Capital BV, un vehicul de investiții al companiei malteze, care va deține 90% din compania românească, iar restul acțiunilor îi vor reveni lui Daniel Boaje, directorul general executiv al McDonald’s România.

Cea mai mare parte a prețului a fost plătită la momentul semnării acordului, o altă parte urmând să fie achitată în termen de două luni de la semnare, iar o altă parte cel mai târziu în interval de un an adică până la 22 ianuarie 2017, precizează reprezentanții Premier Capital.

Tranzacția prin care grupul american se retrage de pe piața românească a îmbrăcat forma unui parteneriat pe aproximativ 20 de ani cu firma care deține franciza a 64 de restaurante McDonald’s din Malta, Grecia, Letonia, Lituania și Estonia.

Exitul grupului american din România a venit pe fondul schimbării politicii sale la nivel global survenite în urmă cu circa doi ani. De atunci, au început să caute cumpărători pe piață pentru afacerea locală.

Negocierile cu maltezii s-au derulat aproximativ șase luni, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, în cea mai mare parte la București, unde a fost semnat vineri și contractul de vânzare al afacerii.

Firma malteză este deja activă în România prin magazinul iStyle în urma parteneriatului pe care îl derulează cu Apple pe mai multe piețe.

Premier Capital a derulat activitățile de due dilligence (analiză financiară și evaluare) alături de consultanții Deloitte. Pe partea de consultanță juridică, cumpărătorul a fost asistat de o echipă de avocați de la Mușat & Asociații condusă de către Miruna Suciu, partener în cadrul firmei, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De cealaltă parte, McDonald’s Restaurant Operations Inc din SUA a lucrat cu firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, cu o echipă formată din circa 6 avocați condusă de către Cornel Popa, partener în cadrul firmei.

Țuca Zbârcea & Asociații a asistat anul trecut McDonald’s România la achiziția a trei restaurante fast food din Brașov de la oameni de afaceri locali.

În urma tranzacției, maltezii vor prelua o rețea formată din 66 restaurante, care operează în 21 de orașe din țară, cu aproximativ 4.000 de angajați.

Afacerea McDonald’s din România numără aproximativ 65 mil. clienți în fiecare an, respectiv 180.000 de clienți pe zi.

Americanii au deschis primul magazin din rețea în 1995 și au investit 700 mil. lei în 20 de ani de activitate la nivel local.

Activele totale brute ale McDonalds Systems of România, care deține afacerea la nivel local, au fost de 69,52 mil. dolari la 31 decembrie 2015, potrivit standardelor americane de contabilitate, în timp ce profitul se situa la aceeași dată la 11,02 mil. dolari, afirmă reprezentanții firmei malteze, care precizează că rezultatele financiare prezentate nu au fost auditate.

McDonald’s România SRL a înregistrat în 2014 un profit net de 3,71 mil. euro la o cifră de afaceri de 97,86 mil. euro și un număr mediu de 2.760 de angajați, potrivit ultimului bilanț anual disponibil pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

În doi ani, cifra de afaceri a companiei a crescut cu aproape 10%, iar profitul s-a majorat de patru ori ceea ce indică în continuare potențial de creștere pe acest segment de piață.

Pe piața restaurantelor de tip fast food, lanțul McDonald’s concurează cu rețele precum KFC, Pizza Hut, Subway, Springtime și nu numai.

Opinie Adrian Mîrșanu: Patru certitudini

Tranzacțiile sunt firul roșu care ne arată ce active sunt atractive în mod real pentru investitori. Din acest punct de vedere, România oferă oportunități limitate. Tranzacțiile cu valori de peste 100 mil. euro sunt rare, iar statul și-a redus profilul investițional și, cu greu, îmi pot imagina aici o schimbare într-un an cu două rânduri de alegeri.

Într-o piață cu multe incertitudini, patru lucruri sunt vizibile ca niște piloni pe care se vor așeza evoluțiile din acest an.

Fondurile de investiții vor căuta achiziții în rândul companiilor capabile să se autofinanțeze din propriul EBITDA (câștigul înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării). Asta fac de ani de zile și vor face și în continuare. Este unul dintre puținele repere stabile ale pieței.

Prăbușirea creditării, insolvențele și lipsa aparentă de alternative fezabile scad șansele antreprenorilor de a găsi capital de dezvoltare în altă parte decât la furnizorii de capital de risc.

De cealaltă parte, fondurile de investiții, care au acum disponibile sute de milioane de euro pentru România pe mai multe etaje de piață – de la tichete de tranzacții de câteva milioane de euro până la peste 100 milioane de euro – nu mai aruncă sume mari în active românești, poate doar cu câteva excepții notabile în imobiliare, servicii medicale și TMT (tehnologie, media, telecomunicații).

Când trebuie să obții în 5 – 6 ani de două – trei ori banii investiți în companie pentru a mulțumi investitorii și a putea să le ceri cu succes bani pentru a ridica un nou fond, sănătatea financiară și operațională a firmei cumpărate la pachet cu echipa de manageri sunt un argument mai puternic decât estimările privind creșterea sectorului de piață sau oportunitățile de creștere organică.

Dealtfel, dezvoltarea organică a devenit pentru afacerile din multe sectoare mai scumpă decât achizițiile pentru a-și atinge masa critică necesară sau cotele de piață – țintă.

A doua certitudine pe piața tranzacțiilor este că băncile au profil de vânzător de serviciu. Fie că stau pe stocuri de credite neperformante care trebuie vândute cât mai repede, fie că sunt ținte pentru exit, fie că trebuie să-și optimizeze operațiunile.

Dincolo de teoriile care spun că numai instituțiile de credit din top 10 după activele totale își mai pot face planuri pe termen lung, mai sunt cotate cu șanse băncile de nișă. Însă, nișarea nu este încă evidentă astfel că peste jumătate din numărul actual de bănci ori vor vinde cât mai au ce să pună pe masă ori vor închide.

În ceea ce privește băncile, piața este suficient de crudă pentru a nu mai răsplăti acționarii la nivelul valorii contabile sau a mai lua în calcul investițiile de capital făcute ani la rând, la presiunea băncii centrale pentru a-și menține indicatorii de solvabilitate.

Carpatica, Credit Agricole, Piraeus Bank, Bancpost, Intesa, Marfin, Bank of Cyprus, Banca Românească și multe altele au motive să se gândească ce au de făcut în continuare pe o piață care se strânge la propriu, în condițiile în care o operațiune profitabilă în afara top 10 este greu de susținut pe termen lung.

A treia tendință clară este că firmele private mari se țin departe de bursă. RCS & RDS, Bitdefender, Țiriac Holdings sunt companii de dimensiuni importante și cotate cu un istoric atractiv pentru investitori. Dar pentru bursa de la București, este greu acum să câștige listări noi. Acestea ar putea veni deocamdată tot din partea unor companii de stat, Hidroelectrica având șansele cele mai mari.

Bucureștiul nu mai are de doi ani nici o listare de anvergură, iar apetitul pentru introducerea la tranzacționare de companii noi este redus și pe alte piețe.

Pe lângă barierele locale, investitorii se uită și la un cumul de factori externi, care poate reteza din avântul pe bursă.

Situația incertă din Ucraina din 2014 – 2015 are o continuare nefericită peste Prut, valul imigraționist care afectează țările din regiune aflate pe coridorul dintre Grecia și Germania, precum și dosarul războiului din Siria cu alte posibile implicații în Orientul Mijlociu la care se adaugă semnele de slăbiciune ale economiei Chinei sunt motive de îngrijorare pentru un an care începe prost și, ca în legile lui Murphy, se poate termina și mai prost.

A patra tendință configurată substanțial în ultimii ani are suficient combustibil pentru a funcționa bine și în 2016. Imobiliarele sunt terenul preferat de investitori, iar finanțările bancare aici au succes, chiar dacă pot fi numărate pe degete sectoarele care mai sunt acum pe placul bancherilor pentru a-și construi expuneri mari.

Piața dispune de suficiente portofolii de birouri, dar are oportunități și pe celelalte segmente pentru a alimenta noi tranzacții pentru fondurile de investiții specializate.

Cei patru piloni definesc o piață a tranzacțiilor în care principalii actori în fuziuni și achiziții vor fi băncile și fondurile de investiții, iar investitorii strategici în măsura în care își remodelează portofolii transfrontaliere. Finanțările bancare sunt orientate preponderent către imobiliare și campionii din energie, petrol, utilități, telecomunicații, industrie și farma. Bursa are în față un an dificil și, fără listări noi, va găsi din ce în ce mai puțin sprijin din partea economiei reale. O cale de împăcare cu investitorii ar putea fi emisiunile de obligațiuni, care ar ajuta firmele să acceseze fonduri proaspete pentru a-și finanța planurile de creștere și cu alți bani în afara capitalului de risc.

marfin_tranzactie_exit_tabel main

Tranzacția de vânzare a Marfin Bank România se apropie de sfârșit. Ciprioții au selectat un cumpărător dintre ofertanți și așteaptă avizul BNR pentru a încheia vânzarea. Vânzătorul a lucrat cu banca de investiții elenă Investment Bank of Greece și cu firma de avocați M&P Bernitsas din Atena. Prețul de vânzare al băncii ar putea depăși valoarea de 25 mil. euro

Tranzacția de vânzare a Marfin Bank România este foarte aproape de final, după ce ciprioții au selectat un cumpărător dintre ofertanți și au finalizat forma contractului de vânzare – cumpărare, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Banca Națională a României trebuie să-și dea avizul privind cumpărătorul astfel încât ciprioții să-și poată face exitul de pe piața locală. Cumpărătorul ar putea fi o bancă din Orientul Mijlociu, iar prețul de vânzare al pachetului de 99,54% din acțiunile Marfin Bank România ar putea depăși valoarea de 25 mil. euro, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Banca de investiții elenă Investment Bank of Greece (IBG), condusă de către Aimilios Stasinakis, este consultantul financiar al administratorului special al Cyprus Popular Bank Public Co Ltd. De asemenea, firma de avocatură M&P Bernitsas din Atena asigură asistența juridică pe partea de vânzare.

Marfin Bank România ocupa la 31 decembrie 2014 poziția 23 în totalul celor 40 de instituții de credit din sistem, având o cotă de piață de 0,6% după activul net bilanțier, potrivit ultimului raport anual al băncii centrale.

Banca avea active totale de aproximativ 2,022 mld. lei (circa 456 mil. euro) la finele lunii august. Valoarea contabilă a Marfin Bank România la aceeași dată era de 100 mil. lei (23 mil. euro). Finanțarea de la grup era la 31 august de circa 692 mil. lei.

Banca dispune de o rețea formată din 33 de locații, iar în 2014 a raportat pierderi de 216 mil. lei (48,7 mil. euro), potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice.

Marfin Bank Romania evolutie indicatori tabel baza 624

Rata creditelor neperformante a scăzut la 24,1% de la un vârf de 29,5% în 2013, anul crizei cipriote – când statul a luat un împrumut de urgență pentru a salva băncile și economia. Planurile de restructurare ale sistemului bancar cipriot prevăd tăierea expunerilor pe piețele din străinătate, soluție aplicată la o altă scară și în forme diferite și băncilor grecești, care de asemenea au beneficiat de ajutorul de urgență al Uniunii Europene și al altor creditori internaționali.

Tranzacția de vânzare a Marfin Bank România a evoluat rapid. Astfel, pe 30 septembrie, banca de investiții de la Investment Bank of Greece, deținută și ea de către Cyprus Popular Bank Ltd, trimitea unei baze de potențiali investitori teaser-ul tranzacției și invita pe cei interesați să depună scrisori de interes până la 16 octombrie ora 17.00.

Ca în orice proces de acest fel, investitorii interesați au semnat un acord de confidențialitate, iar după depunerea scrisorilor de interes, echipa formată de vânzător a selectat pe cei calificați mai departe, care urmau să depună oferte angajante.

În perioada octombrie – decembrie 2015, au fost bifate aceste etape, astfel că la 4 ianuarie vânzătorul selectase deja un ofertant preferat, iar contractul de vânzare – cumpărare era finalizat.

Marfin Bank România avea în portofoliul său credite nete de 1,1 mld. lei și depozite de 1,2 mld. lei. În 2013, după izbucnirea crizei cipriote, sucursala Bank of Cyprus din România a transferat active brute de 82 mil. euro și depozite de 77 mil. euro către Marfin Bank România, care avea statut de bancă locală supusă supravegherii BNR, măsură luată cu scopul de a pune clientela băncii sub protecția legii române și a autorităților.

Portofoliul de credite al băncii are expunere pe IMM-uri în proporție de 70%, în timp ce creditele acordate persoanelor fizice (retail) ajung la 25%, iar împrumuturile acordate companiilor mari au o pondere de 5%.

Principalele sursele de finanțare ale Marfin Bank România sunt depozitele atrase de la clienți în valoare de 271 mil. euro și finanțarea de la grup de 156 mil. euro, potrivit datelor disponibile la 31 august 2015.

Istoria Marfin Bank România începe în anul 2000, când banca și-a început activitatea sub numele de Egnatia Bank România prin achiziția operațiunilor BNP – Dresdner Bank. În 2008, banca și-a schimbat numele în Marfin Bank România.

Piața bancară locală este în acest moment un teren fertil pentru tranzacții, în contextul în care pe de o parte băncile cipriote Cyprus Popular Bank și Bank of Cyprus, care a trecut deja prin două încercări eșuate de a-și vinde activele în bloc, caută exitul. Pe de altă parte, Piraeus Bank a trecut anul trecut printr-o încercare eșuată de a-și vinde operațiunile din România, iar mișcări de consolidare sunt așteptate și în alte eșaloane ale pieței.

După renunțarea de către fondul american JC Flowers la tranzacția de a prelua Carpatica printr-o majorare de capital combinată cu o achiziție de acțiuni, acum banca din Sibiu s-a întors la masa negocierilor cu Nextebank, ale cărei oferte de fuziune prin absorbție au fost respinse în 2014 și în 2015 de acționarii Carpatica.

Vargha Moayed a intrat în conducerea EY România. Sursă foto: EY.

Canadianul Vargha Moayed preia conducerea echipei de 120 de oameni ai departamentului de Asistenţă în afaceri al EY România

Vargha Moayed s-a alăturat EY România pentru a conduce divizia locală de Asistenţă în afaceri, preluând mandatul de la Saulius Adomaitis, care are începând cu 2016 un nou rol în dezvoltarea serviciilor de Asistenţă în afaceri, ca Partener EY în regiunea Orientului Mijlociu şi Africa de Nord.

“Venirea în România este o provocare importantă pentru mine, întrucât îmi dă ocazia să dezvolt experienţa acumulată în proiecte de consultanţă pe care le-am coordonat în întreaga lume. Am fost implicat în proiecte în Europa de Est pe parcursul ultimilor zece ani şi am înţeles în mod direct potenţialul pe care această piaţă îl are. Sunt, de aceea încântat de oportunitatea de a dezvolta în continuare departamentul de Asistenţă în afaceri din cadrul EY România”, explică Vargha Moayed.

Vargha deţine o diplomă de licenţă în comerţ, obţinută la Ecole Superieure de Commerce de Montpellier şi o diplomă de Master în administrarea afacerilor, emisă de WhartonSchool din cadrul University of Pennsylvania (SUA).

Vargha Moayed este cetăţean canadian şi are peste 20 de ani de experienţă în consultanţă de management, lucrând pe mai multe continente, în Statele Unite, Canada şi Franţa.

Printre proiectele de anvergură în care a fost implicat se numără conducerea unui incubator high-tech pan-european, finanţat de Goldman Sachs în Paris, sau colaborarea cu Ipanema Technologies, pentru a reconstrui funcţiile de vânzări şi marketing ale companiei.

“Piaţa serviciilor de consultanţă în afaceri din România s-a diversificat în mod constant în ultimii ani, atingând un grad mai înalt de sofisticare a acestor servicii. Departamentul nostru de Asistenţă în afaceri a crescut şi s-a consolidat în tot acest timp, câştigând o serie de clienţi şi proiecte majore pe plan local. În acest context, Vargha va contribui pe mai departe la dezvoltarea departamentului nostru de Asistenţă în afaceri şi va coordona efortul multi-disciplinar prin care răspundem nevoilor clienţilor noştri.” spune Bogdan Ion, Managing Partner EY România.

Echipa de Asistenţă în afaceri a EY România numără în prezent peste 120 de oameni, care lucrează cu firme locale şi internaţionale din diferite sectoare de la petrol, gaze, energie, utilităţi, servicii financiare până la administraţie publică.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 mld. dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015.

În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Rețeaua locală a EY cuprinde birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.

Pe piața serviciilor profesionale de afaceri, EY face parte din grupul celor mai mari patru firme de consultanță și audit la nivel global, alături de PwC, Deloitte și KPMG.

eurobank_ergasias_op_internationale_tabel main

Eurobank Ergasias a angajat banca de investiții HSBC pentru a tatona o tranzacție de vânzare la Bancpost, bancă de top 10 pe piața locală. Banca – mamă din Grecia: „Am angajat o bancă de investiții să ne asiste la evaluarea opțiunilor strategice, dar nu există niciun plan privind o potențială vânzare. Bancpost este o subsidiară-cheie a grupului și mai degrabă avem în plan să o dezvoltăm decât să o vindem”

Eurobank Ergasias a angajat la finele anului trecut pe bancherii de investiții de la HSBC pentru evaluarea opțiunilor strategice la Bancpost și la alte subsidiare externe în condițiile în care banca elenă trebuie să-și reducă activele deținute în afara Greciei cu peste 3,3 mld. euro în următorii doi ani.

Bancpost are active totale de circa 3,1 mld. euro, în scădere cu 37% față de finele lui 2010, și intră în topul primelor zece bănci din România, după valoarea activelor.

„În România într-adevăr, ca și în alte țări, am angajat o bancă de investiții care să ne asiste la evaluarea opțiunilor strategice, dar nu există niciun plan privind o potențială vânzare. Dimpotrivă, Bancpost este o subsidiară – cheie pentru grup și mai degrabă avem în plan să o dezvoltăm decât să o vindem”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, director general al grupului de strategie la nivelul Eurobank Ergasias SA, banca – mamă a subsidiarei locale.

Apostolos a confirmat informațiile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO privind faptul că banca de investiții care a primit mandat la Bancpost este HSBC. Reprezentantul Eurobank Ergasias nu a dezvăluit care sunt celelalte țări în care banca elenă intenționează să-și evalueze operațiunile alături de bancherii de investiții.

Surse din piață susțin însă că mandatul primit de HSBC vizează găsirea unui cumpărător pentru activele puse pe lista bancherilor de investiții. Bancherii britanici de la HSBC au avut în 2014 mandatul pentru vânzarea activelor Bank of Cyprus din România, tranzacție care a eșuat din cauză că ciprioții au respins ofertele primite.

Pe de altă parte, România este văzută ca o piață de o importanță strategică de către marile bănci grecești, având în vedere calibrul operațiunilor derulate aici de către Piraeus Bank, National Bank of Greece, Alpha Bank și Eurobank Ergasias.

Cel mai recent exemplu îl oferă Piraeus Bank, care chiar și într-o situație dificilă, ratând ținta de capital pe care trebuia să o atragă de la investitori privați în noiembrie 2015 și având nevoie de lichidități, a refuzat prețul avansat de către fondul american de investiții JC Flowers pentru achiziția Piraeus Bank România.

Banca de investiții elvețiană UBS a avut mandatul pentru vânzarea Piraeus Bank România, iar negocierile s-au purtat la Atena, potrivit informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 iunie 2015, respectiv pe 5 iunie 2015. În contextul în care Piraeus a acumulat circa jumătate din stocurile de credite neperformante la nivelul celor patru mari bănci elene, după cum notează Financial Times, și cu bifarea unui eșec privind ținta de majorare de capital cu bani de la investitori privați, șeful Piraeus Bank Anthimos Thomopoulos și-a dat demisia pe 15 ianuarie.

Eurobank Ergasias, ca și celelalte bănci elene, s-a angajat în fața Directoratului General pentru Concurență din cadrul Comisiei Europene să-și reducă expunerea pe piețele din afara Greciei, să vândă active care nu fac parte din activitatea sa de bază și să se concentreze asupra eficientizării și profitabilității operațiunilor din țara de origine, potrivit planului de restructurare anunțat la Bruxelles pe 29 aprilie 2014. Amendamente la planul de restructurare înaintat de către Eurobank Ergasias au fost aprobate de către Comisia Europeană ca urmare a majorării de capital a băncii prin atragerea cu succes a 2,12 mld. euro de la investitori privați fără să mai fie nevoie de vreo injecție de capital din partea statului, potrivit unui comunicat de presă al autorităților de la Bruxelles din 26 noiembrie 2015.

Astfel, Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Cifra nu include și operațiunile băncii din Luxemburg, unde portofoliul său este constituit de clienți de tip private banking.

Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Ultimele date disponibile la finele lunii septembrie 2015 indică faptul că activele Eurobank Ergasias din afara Greciei, inclusiv România, sunt de 12,08 mld. euro, depășind astfel cu 3,31 mld. euro plafonul aprobat de către Bruxelles.

Eurobank Ergasias a încercat să-și vândă afacerea din Ucraina, însă tranzacția sa de 95 mil. euro către Delta Bank Group a fost blocată de autoritățile de la Kiev.

Pe 17 iulie 2015, Eurobank Ergasias a anunțat încheierea unui acord pentru preluarea operațiunii Alpha Bank din Bulgaria pentru 1 euro, active în valoare de 464 mil. euro fiind transferate către Postbank, bancă a cărei anvergură o plasează în primele 4 bănci la nivelul pieței locale. Mișcarea indică faptul că Bulgaria are profil de piață strategică la nivelul grupului Eurobank Ergasias, cu active de peste 3 mld. euro și cu un profit de circa 17,8 mil. euro, a doua piață străină ca profitabilitate după primele nouă luni din 2015, prima poziție la capitolul câștig net fiind ocupată de Cipru.

Eurobank Ergasias a vândut în aprilie 2012 un pachet de 99,3% din Eurobank Tekfen Turcia către Burgan Bank pentru 355 mil. dolari. În februarie 2011, Eurobank vânduse deja 70% din Polbank, operațiunea sa din Polonia, către Raiffeisen pentru 490 mil. euro.

În ceea ce privește operațiunile din România, ultimele mișcări al Eurobank Ergasias au fost vânzarea operațiunii locale din sectorul asigurărilor la pachet cu cea din Grecia. Astfel, pe 22 decembrie 2015, Eurobank Ergasias a vândut 80% din acțiunile firmei de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings S.A. către canadienii de la Fairfax Financial Holdings Limited pentru care au primit 316 mil. euro în numerar.

Astfel, Eurobank Ergasias a rămas numai cu 20% din compania de asigurări activă în Grecia și România.

De asemenea, Eurobank a început discuții pentru vânzarea afacerii locale de leasing, ceea ce corespunde strategiei sale de a se retrage din activitățile care nu au legătură cu operațiunile de bază.

banci grecesti tranzactii tabel

La nivelul băncii – mamă, precum și a subsidiarelor din străinătate, inclusiv a Bancpost, au fost inițiate vânzări de portofolii neperformante pentru a curăța bilanțurile.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, a înființat anul trecut o unitate special dedicată administrării portofoliilor de credite neperformante la nivelul grupului (TAG – Trouble Assets Group), care supervizează unități de profil autonome în cadrul subsidiarelor sale din Europa de Est.

Șeful grupului de gestionare a activelor cu probleme, Constantinos Vousvounis, este membru al Comitetului pentru planificare strategică și îi raportează direct lui Fokion Karavias, directorul general executiv al Eurobank Ergasias.

La nivelul băncii elene, au fost plasate sub administrarea TAG expuneri de 21 mld. euro, de care se ocupă aproximativ 2.600 de oameni, din care 970 sunt personal extern, format din avocați, angajați ai firmelor de colectare de creanțe și alți specialiști în managementul datoriilor.

În bilanțul Eurobank Ergasias, efectul de balast vine de la stocul mare de credite neperformante acumulat în piața grecească. Operațiunile internaționale ale Eurobank Ergasias înregistrau la 30 septembrie 2015 credite cu întârziere la plată de peste 90 de zile în valoare de 1,576 mld. euro, din care aproape jumătate provin din România, cu 738 mil. euro, potrivit unei prezentări a băncii din noiembrie 2015.

Problema administrării creditelor neperformante de către cele patru bănci grecești este un subiect cu greutate în discuțiile Atenei cu creditorii săi internaționali, și în special cu Uniunea Europeană și Banca Centrală Europeană pentru că afectează nivelul de lichiditate, profitabilitatea și implicit, redresarea acestora cu efect asupra întregii economii elene.

Astfel, firma poloneză specializată în recuperarea creanțelor Kruk România SRL în consorțiu cu International Finance Corporation (IFC) se pregătesc să semneze tranzacția Ursa, prin care banca elenă Eurobank Ergasias – proprietarul Bancpost – a scos la vânzare un portofoliu de credite neperformante.

IFC, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, a aprobat încă din noiembrie 2015 un împrumut în valoare de 22,78 mil. dolari (20,76 mil. euro) destinat finanțării parțiale a prețului de achiziție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

O altă tranzacție cu credite neperformante derulată de Eurobank Ergasias pe piețele din regiune vizează un portofoliu cu o valoare nominală în jurul a 200 mil. euro, care a atras interesul pentru achiziție din partea APS, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Bancpost, bancă situată în top 10 după active la finele anului 2014, conform datelor BNR, cu o cotă de piață de 3,1%.

Bancpost tabel baza 624

Subsidiara locală a Eurobank a raportat la 30 septembrie 2015 un profit net de 6,7 mil. euro și active totale de 3,1 mld. euro, în scădere. Portofoliul brut de credite a scăzut la 2,34 mld. euro, pe același trend fiind și depozitele care au ajuns la 1,608 mld. euro.

Bancpost este construită pe trei linii de afaceri, clienții companii având o pondere de 43% în portofoliul brut de împrumuturi la finele lunii septembrie, urmați de creditele ipotecare care au o greutate de 33% în portofoliul total în timp ce creditele de consum au o felie de 24%.

Din cele patru bănci elene, Alpha Bank și Eurobank Ergasias sunt singurele care au reușit la finele anului trecut să-și majoreze capitalul prin atragerea de bani de la investitori privați.

Eurobank Ergasias derulează, ca și celelalte bănci grecești, programe de vânzare de active prin care să-și reducă expunerile externe și să facă mai profitabile operațiunile din piața de origine. În acest context, pentru a-și limita expunerile și pentru a descărca bilanțurile unora dintre subsidiare în vederea evitării impunerii din partea băncilor centrale de cerințe privind aducerea de bani proaspeți, băncile grecești și nu doar ele, au mutat active performante și neperformante pe vehicule de investiții înregistrate în jurisdicții fiscale mai favorabile, precum Luxemburg, Cipru sau altele.

La Bancpost, activele totale s-au redus de la 5,3 mld. euro la finele lui 2010 până la 3,123 mld. euro la finele lunii septembrie.

Acțiunile Bancpost sunt acum împărțite de Eurobank Ergasias SA cu 93,78141% și alți acționari cu 6,21859%, din care ERB New Europe Holding BV are 5,36534%.

În afara Bancpost și a operațiunilor de servicii financiare, Eurobank deține și alte tipuri de active, printre care cele mai importante sunt cele imobiliare.

Bancpost a fost înființată în 1991, iar în 2003 Eurobank Ergasias a devenit acționarul său majoritar.

La nivelul băncii – mamă, echipa de management a fost reîmprospătată anul trecut, oamenii – cheie fiind Nikolaos Karamouzis, președintele băncii, și Fokion Karavias, directorul general executiv, ale căror mandate în boardul de directori expiră în 2018.

Eurobank are în spate acționari privați puternici, principalul acționar este grupul financiar canadian Fairfax cu 16,88% din acțiuni, printre acționari fiind și miliardarul american Wilbur Ross, investitor și vicepreședinte la Bank of Cyprus și un investitor cu apetit pentru băncile cu nevoi de lichiditate. Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară (HFSF) are numai 2,38%, cel mai redus nivel dintre participațiile deținute la cele 4 mari bănci grecești.

bancpost main

Polonezii de la Kruk România în consorțiu cu International Finance Corporation se pregătesc să semneze tranzacția Ursa privind achiziția unui portofoliu de credite neperformante scos la vânzare anul trecut de proprietarul Bancpost, banca grecească Eurobank Ergasias. IFC va finanța parțial prețul de achiziție cu un împrumut în valoare de 22,78 mil. dolari

Firma poloneză specializată în recuperarea creanțelor Kruk România SRL în consorțiu cu International Finance Corporation (IFC) se pregătesc să semneze tranzacția Ursa, prin care banca elenă Eurobank Ergasias – proprietarul Bancpost – a scos la vânzare un portofoliu de credite neperformante.

IFC, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, a aprobat încă din noiembrie 2015 un împrumut în valoare de 22,78 mil. dolari (20,76 mil. euro) destinat finanțării parțiale a prețului de achiziție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Inițial, instituția financiară internațională estima investiția sa în tranzacție sub plafonul de 35 mil. euro, în condițiile în care prețul final pentru achiziția portofoliului Ursa era cotat sub 65 mil. euro. Valoarea nominală a portofoliului Ursa a fost estimată în jurul a 600 mil. euro.

Mărimea portofoliilor bancare neperformante fluctuează însă uneori pe măsură ce discuțiile cu investitorii interesați avansează astfel că pot apare ajustări față de valorile inițiale. Astfel ajustarea finanțării IFC față de estimările inițiale în cadrul acestei tranzacții indică un preț de achiziție mai mic, în jurul a 38 mil. euro dacă se păstrează ponderea finanțării IFC în total preț. Acest lucru poate sugera o reducere semnificativă a portofoliului vândut în cadrul tranzacției Ursa. O altă posibilitate ar putea fi și obținerea unui discount mai mare față de așteptările inițiale.

Portofoliul de credite neperformante Ursa este constituit din împrumuturi de retail (aproximativ 80% din total) și credite colaterizate acordate IMM-urilor din sectoare precum agricultură, construcții, comerț și transporturi.

Pe baza portofoliului indicativ, cele mai multe credite neperformante acordate IMM-urilor sunt de așteptat să fie în proceduri judiciare, iar asta înseamnă riscuri în obținerea și vânzarea garanțiilor aduse colateral la creditele respective, potrivit datelor prezentate de către IFC.

Vânzarea portofoliului Eurobank Ergasias vizează subsidiara sa din România, Bancpost, și active aparținând IMM-urilor mutate pe un vehicul special creat pentru derularea tranzacției.

Tranzacția Ursa este coordonată de la Atena de către Eurobank și o execută pe cont propriu (in house), fără să-și fi angajat un consultant specializat, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Referitor la vânzarea potențială a portofoliilor de credite neperformante selectate, suntem într-adevăr în discuții avansate cu parteneri importanți, dar așa cum puteți aprecia suntem sub efectul unui acord strict de confidențialitate și nu putem da mai multe informații nici dacă am vrea acest lucru” a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, Director General în cadrul grupului de strategie al Eurobank Ergasias SA.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, a înființat anul trecut o unitate special dedicată administrării portofoliilor de credite neperformante la nivelul grupului (TAG – Trouble Assets Group), care supervizează unități de profil autonome în cadrul subsidiarelor sale din Europa de Est.

Șeful grupului de gestionare a activelor cu probleme, Constantinos Vousvounis, este membru al Comitetului pentru planificare strategică și îi raportează direct lui Fokion Karavias, directorul general executiv al Eurobank Ergasias.

La nivelul băncii elene, au fost plasate sub administrarea TAG expuneri de 21 mld. euro, de care se ocupă aproximativ 2.600 de oameni, din care 970 sunt personal extern, format din avocați, angajați ai firmelor de colectare de creanțe și alți specialiști în managementul datoriilor.

În bilanțul Eurobank Ergasias, efectul de balast vine de la stocul mare de credite neperformante acumulat în piața grecească. Operațiunile internaționale ale Eurobank Ergasias înregistrau la 30 septembrie 2015 credite cu întârziere la plată de peste 90 de zile în valoare de 1,576 mld. euro, din care aproape jumătate provin din România, cu 738 mil. euro, potrivit unei prezentări a băncii din noiembrie 2015.

Problema administrării creditelor neperformante de către cele patru bănci grecești este un subiect cu greutate în discuțiile Atenei cu creditorii săi internaționali, și în special cu Uniunea Europeană și Banca Centrală Europeană pentru că afectează nivelul de lichiditate, profitabilitatea și implicit, redresarea acestora cu efect asupra întregii economii elene.

Cabinetul condus de Alexis Tsipras este presat de creditorii internaționali, care au acordat anul trecut un nou program de salvare al Greciei cu împrumuturi de 86 mld. euro, să facă privatizări de active strategice deținute de stat. Consultanții de la PwC prognozează că piața de fuziuni și achiziții din Grecia, de 1,4 mld. euro în 2015, va ajunge la aproximativ 7 mld. euro în 2016, pe fondul privatizărilor și a vânzărilor de active ale băncilor grecești.

Băncile grecești nu pot să vândă pe piața elenă credite neperformante, notează publicația elenă de afaceri Kathimerini, subiectul fiind unul deschis în negocierile cu reprezentanții structurilor europene.

Din cele patru bănci elene, Alpha Bank și Eurobank Ergasias sunt singurele care au reușit la finele anului trecut să-și majoreze capitalul prin atragerea de bani de la investitori privați.

Eurobank Ergasias derulează, ca și celelalte bănci grecești, programe de vânzare de active prin care să-și reducă expunerile externe și să facă mai profitabile operațiunile din piața de origine. În acest context, pentru a-și limita expunerile și pentru a descărca bilanțurile unora dintre subsidiare în vederea evitării impunerii din partea băncilor centrale de cerințe privind aducerea de bani proaspeți, băncile grecești și nu doar ele, au mutat active performante și neperformante pe vehicule de investiții înregistrate în jurisdicții fiscale mai favorabile, precum Luxemburg, Cipru sau altele.

Pe 22 decembrie 2015, Eurobank Ergasias a vândut 80% din acțiunile firmei de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings S.A. către canadienii de la Fairfax Financial Holdings Limited pentru care au primit 316 mil. euro în numerar.

Astfel, Eurobank Ergasias a rămas numai cu 20% din compania de asigurări activă în Grecia și România.

Pe piața românească, principalul pilon al grecilor este Bancpost, bancă situată în top 10 după active la finele anului 2014, conform datelor BNR, cu o cotă de piață de 3,1%.

Subsidiara locală a Eurobank a raportat la 30 septembrie 2015 un profit net de 6,7 mil. euro și active totale de 3,1 mld. euro, în scădere. Portofoliul brut de credite a scăzut la 2,34 mld. euro, pe același trend fiind și depozitele care au ajuns la 1,608 mld. euro.

Acțiunile Bancpost sunt acum împărțite de Eurobank Ergasias SA cu 93,78141% și alți acționari cu 6,21859%, din care ERB New Europe Holding BV are 5,36534%.

diaverum_achizitie_ihs_infografic_piata_19012016 main

Diaverum își dublează afacerea din România după cea mai mare achiziție din istoria companiei. Operatorul suedez preia 100% din acțiunile International Healthcare Systems de la familia greacă Sofianos și ocupă poziția a doua în piața de dializă, la mică distanță de liderul Fresenius. Conducerea Diaverum România, concentrată în următoarele 6 – 12 luni pe integrarea celor 15 centre IHS în rețeaua proprie

Diaverum a anunțat achiziția celor 15 centre ale International Healthcare Systems (IHS) din România, ceea ce îi dublează afacerea din România și îi oferă operatorului de origine suedeză acces la poziția a doua pe piața de profil, în spatele companiei germane Fresenius, principalul său concurent la nivel global.

Tranzacția, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 noiembrie 2015, îi permite Diaverum să ajungă la o rețea de 28 de centre de dializă și la un portofoliu total de peste 3.200 de pacienți în aproximativ patru ani de la intrarea în România.

Achiziția pachetului de 100% din acțiunile IHS de la familia greacă Sofianos a fost anunțată pe 15 ianuarie.

„Este cea mai mare achiziție făcută de Diaverum de când a devenit o companie indepedentă în 2008”, afirmă reprezentanții companiei cu origini suedeze, al cărui sediu central este la Munchen (Germania).

Valoarea achiziției nu a fost făcută publică. Diaverum România a operat recent o majorare de capital în valoare de 32 mil. euro, ceea ce ar putea da indicii privind mărimea tranzacției. Cotidianul suedez de afaceri Dagens Industri a estimat preluarea IHS pe baza portofoliului de 1.750 de pacienți preluat de către Diaverum la peste 500 de milioane de coroane suedeze (peste 54 mil. euro), de unde ar rezulta un preț în jurul a 30.000 de euro per pacient.

În România, pentru fiecare pacient este alocat un cost mediu anual de 55.423 lei (12,5 mii euro) prin Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică.

„Valorile și structurile tranzacțiilor pe care le încheiem nu sunt făcute niciodată publice”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dag Andersson, președintele și directorul general executiv al Diaverum.

Dag Andersson declara săptămâna trecută pentru cotidianul suedez Dagens Industri că această achiziție era pe radarul companiei sale de trei ani.

În urma preluării IHS, rețeaua Diaverum ajunge la o amprentă la nivel național, extinzându-și prezența în zonele din estul și sud – estul țării. Noile centre preluate sunt în București (3 centre), Brăila, Brașov, Bușteni, Buzău, Călărași, Constanța, Craiova, Focșani, Galați, Petroșani, Râmnicu Vâlcea și Târgu Mureș.

Camelia Cucu, directorul general al Diaverum România, se va concentra în următoarele 6 până la 12 luni pe integrarea celor 15 centre și a personalului aferent în rețeaua proprie a companiei.

Tranzacția remodelează piața de dializă, în urma „înghițirii” jucătorului nr. 2 – IHS de către nr. 3 – Diaverum, care urcă pe poziția a doua, la mică distanță în spatele liderului Fresenius.

Diaverum a lucrat cu consultanții KPMG la achiziția IHS.

IHS este o divizie a grupului privat Sofmedica, o afacere aflată în portofoliul familiei greceşti Sofianos. Acţionarii IHS sunt Georgios Sofianos, directorul general al companiei, cu 50% din acţiuni, Sofianou Aikaterini Argyro (30%) şi Sofianos Pantelis (20%), conform ultimelor date disponibile. Sofmedica are operaţiuni pe pieţele de servicii medicale din regiune precum Grecia, Cipru, România şi Bulgaria.

IHS, fondată în 2004, a investit masiv în dezvoltarea propriei reţele, o parte din finanţare fiind acoperită cu o linie de împrumut de peste 13 mil. Euro contractată de la Alpha Bank România.

Ultimul bilanț al IHS indică pentru 2014 o cifră de afaceri de 24,3 mil. euro și o pierdere de 1,7 mil. euro la un număr mediu de 511 angajați.

De cealaltă parte, Diaverum România SRL a raportat în 2014 o cifră de afaceri de 20,3 mil. euro și o pierdere de 2,5 mil. euro la un număr mediu de 331 de angajați.

dializa cele mai mari companii tabel

Preluarea poziției în piață a IHS de către Diaverum și IHS indică faptul că firma de origine suedeză ajunge la un portofoliu total de 28 de centre de dializă și 3.222 de pacienți comparativ cu Fresenius Nephrocare România, care dispune de 19 centre de dializă și 3.487 de pacienți, potrivit datelor furnizate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, IHS are în portofoliu 1.750 de pacienți pe care îi tratează în cele 15 centre, în timp c Diaverum România tratează 1.472 de pacienți în cele 13 centre.

Avitum, parte a companiei germane B Braun Avitum, dispune de 9 centre de dializă unde tratează 1.419 pacienți. În sistemul public sunt tratați 1.179 de bolnavi cu insuficiență renală cronică în 41 de unități sanitare din țară.

Piaţa serviciilor de dializă este unul dintre segmentele pieţei de servicii medicale, care a inregistrat o rată de creştere de 8,5% a încasărilor în ultimul an şi este cotată de investitori cu un potenţial atractiv pentru anii următori în contextul creşterii în fiecare an a numărului de pacienţi trataţi în centrele de dializă.

dializa indicatori piata tabel

În 2014, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a decontat plăţi în valoare de 779,9 mil. Lei (175,5 mil. Euro) către furnizorii de servicii de dializă, adică mai mult cu 61,4 mil. Lei faţă de nivelul plăţilor din anul anterior, conform ultimului raport anual al CNAS. Banii plătiţi operatorilor de servicii de dializă vin din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Statisticile oficiale indică 13.445 de bolnavi dializaţi în 2013, în creștere cu 7% față de 2012, ceea ce dă indicii privind rata de creştere anuală a numărului de bolnavi. Potenţialul acestei pieţe este unul uriaş, specialiştii estimând că un număr de peste două milioane de români sunt diagnosticaţi cu o boală cronică de rinichi.

Diaverum a intrat pe piaţa din România în 2011 prin achiziţia lanţului de 9 centre de dializă Dialmed de la grupul Polisano din Sibiu, fondat de familia Vonica. Valoarea tranzacţiei a fost de aproximativ 25 mil. Euro.

În 2014, Diaverum a cumpărat clinica medicală Arnaldo din Brașov.

Diaverum este o companie de origine suedeză, cu afaceri de 520 mil. Euro la nivel global în 2014, controlată de fondul de investiţii Bridgepoint, iar acţiuni în companie deţin şi directorii Diaverum. Campania de achiziţii a Diaverum, inclusiv cea care acoperă România, este alimentată de banii proveniţi din fondul de investiţii de 4,8 mld. Euro, administrat de către Bridgepoint.

În mai 2007, Bridgepoint a cumpărat divizia de servicii medicale de dializă a grupului medical suedez Gambro de la acționarii EQT și Investor, valoarea tranzacției nefiind făcută publică.

Diaverum are o strategie de extindere rapidă, bazată în principal pe achiziții. Din 2011 până acum, a cumpărat clinici de dializă în Chile (2011, 2014), România (2011, 2014, 2015) și Kazahstan, unde a preluat o rețea de zece clinici în septembrie 2015. Compania are operațiuni și pe piețele din Suedia, Germania, Marea Britanie, Rusia, Argentina, Uruguay, Arabia Saudită, Australia, în total acoperind 20 de piețe cu un personal format din 8.500 de angajați și un portofoliu de 26.000 de pacienți la nivel global.

npl_bcr_deal_12_mld_euro_tabel_tranzactie_19012016 main

International Finance Corporation plătește 151 mil. euro pentru achiziția pachetului de credite neperformante de 1,2 mld. euro de la BCR de către consorțiul format de către Deutsche Bank, APS și divizia de investiții a Băncii Mondiale. Plățile sunt în curs în cadrul celei mai mari tranzacții din istoria pieței locale de credite neperformante

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din cadrul grupului Băncii Mondiale, a aprobat în board-ul său o investiție totală de 165,9 mil. dolari (152,4 mil. euro) în cazul achiziției pachetului de credite neperformante de 1,2 mld. euro de la BCR.

Cea mai mare tranzacție din istoria pieței de credite neperformante din România a fost semnată pe 21 decembrie 2015, cumpărătorul fiind un consorțiu format din Deutsche Bank, APS și International Finance Corporation, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris în premieră despre negocieri pe 3 decembrie 2015.

Board-ul instituției financiare internaționale, care joacă rolul de finanțator al tranzacției, a aprobat pe 11 decembrie alocarea unui împrumut în valoare de 164,33 mil. dolari (150,94 mil. euro) pentru plata prețului de achiziție al pachetului de credite neperformante de la BCR.

La aceasta se adaugă o componentă de investiție de capital (equity) în valoare de 1,57 mil. dolari (1,44 mil. euro), potrivit IFC.

Plățile sunt în curs, conform datelor prezentate de către reprezentanții instituției financiare internaționale.

Estimările inițiale ale IFC privind nivelul investițiilor în acest proiect erau ușor mai mici, situându-se până la 150 mil. dolari (137,8 mil. euro).

Reprezentanții BCR și ai APS nu au făcut până acum niciun comentariu pe tema prețului ce urmează să fie plătit în această tranzacție.

Discuțiile privind achiziția portofoliului de 1,2 mld. euro de la BCR s-au purtat atât la București, cât și la Viena la sediul grupului Erste, proprietarul BCR, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații asigură consultanța juridică a cumpărătorului, echipa de avocați specializați în Finanțe & Bănci fiind coordonată de către partenerul Mihai Dudoiu.

De cealaltă parte, BCR a lucrat cu avocații casei austriece Schoenherr, șeful practicii locale de Finanțe & Bănci fiind Matei Florea, partener în cadrul firmei.

Tranzacția are un efect important asupra bilanțului celei mai mari bănci locale după active, rata împrumuturilor neperformante urmând să scadă cu aproximativ 5 puncte procentuale.

La 30 septembrie 2015, rata împrumuturilor neperformante la subsidiara locală a grupului austriac Erste era de 20,2%, de aproape trei ori mai mare decât media la nivel de grup și peste media pieței românești, însă în scădere față de 23,7% la 31 decembrie 2014.

NPL ratio grafic BCR vs piata iun 2014 sep 2015

Tranzacția figurează în lista de proiecte a IFC cu același număr cu cel al vechiului proiect Neptun, care propunea investitorilor în vara anului trecut vânzarea unui pachet – record de active neperformante de circa 2,7 mld. euro la valoare nominală, adică o tranzacție dublă ca magnitudine față de cea adjudecată la finele anului trecut de Deutsche Bank, APS și IFC.

Tranzacția Neptun includea și constituirea unei companii de proiect pentru administrarea portofoliului vândut, în care BCR urma să transfere unitatea sa specializată în recuperarea de creanțe din care făceau parte aproximativ 370 de oameni.

Tandemul Deutsche Bank – APS are pe listă mai multe achiziții de portofolii bancare neperformante locale. în iulie 2014, un consorţiu format de Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap şi APS cumpăra un portofoliu neperformant de 495 mil. euro de la Volksbank România, ajutând astfel austriecii să-şi cureţe bilanţul în perspectiva tranzacţiei de exit pe care aveau s-o semneze pe 10 decembrie cu Banca Transilvania.

Apoi, Deutsche Bank şi APS au cumpărat în formulă de consorţiu de la BCR un portofoliu de credite neperformante de circa 1 mld. lei (circa 220 mil. euro) în vara anului 2014, iar spre finalul anului trecut şi-au adjudecat un alt portofoliu neperformant al BCR, cu o valoare nominală în jurul a 400 mil. euro.

Implicarea IFC ca finanțator al tranzacției de la BCR este firească dacă luăm în calcul că instituția internațională are un program de finanţare special dedicat tranzacţiilor cu credite neperformante sub numele DARP (Debt and Asset Recovery) şi sprijină investitori sau firme specializate în recuperarea de creanţe în vederea creării unei pieţe secundare de vânzare a portofoliilor bancare neperformante. Pe de altă parte, impactul tranzacției în piața de profil este foarte mare și dă APS un avans în fața altor competitori.

Pe piața administrării portofoliilor neperformante, APS concurează cu firmele poloneze Kruk, Kredyt Inkaso, germanii de la EOS, respectiv cu CITR, precum și cu alți jucători.

BCR este angajată într-un program de reducere accelerată a nivelului de credite neperformante pornit în mandatul cehului Tomas Spurny, care de la 1 octombrie a fost înlocuit în poziţia de director general executiv al BCR de către Sergiu Manea, fost vicepreşedinte al băncii responsabil de aria de finanţare corporativă şi de activităţi de bancă de investiţii.

Seria de tranzacţii succesive de curăţire a bilanţului BCR de povara creditelor neperformante a început să dea roade în rezultatele băncii.

BCR a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 904,3 mil. Lei (203,6 mil. Euro)  “susţinut de costurile de risc substanţial mai reduse ca rezultat al unei calităţi mai bune a bilanţului şi recuperări din credite neperformante după o restructurare extensivă a portofoliului de credite în anul 2014”, au explicat reprezentanţii băncii.

De asemenea, ponderea creditelor neperformante a scăzut la finele lunii septembrie la 22,2% faţă de 26,5% cu un an în urmă, iar rata de acoperire a creditelor neperformante a ajuns la 79,1%.

După campania de curăţire a bilanţului băncii de creditele neperformante, care a adus şi o suită largă de procese colective şi care a marcat mandatul lui Spurny, un bancher de restructurare, noul şef al BCR a venit la instalare cu mesajul că urmează intrarea într-o nouă epocă, cea a creşterii şi repornirii creditării.

Șerban Roman a preluat de la 1 iulie 2015 poziția de Country Director în cadrul Enterprise Investors

Fondul de investiții polonez Enterprise Investors negociază alături de avocații de la RTPR Allen & Overy vânzarea Smartree către firma de investiții reprezentată de Dragoș Roșca. Șerban Roman, country manager EI: Vânzarea Smartree a început anul trecut și estimăm finalizarea tranzacției în primul trimestru

Enterprise Investors, unul dintre cei mai importanți administratori de capital de risc din regiune, lucrează la tranzacția de exit din afacerea de servicii de resurse umane Smartree cu avocații de la RTPR Allen & Overy, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Șerban Roman, Country Director al Enterprise Investors.

Vânzarea Smartree către firma de investiții Cylatrea Investments se apropie de faza de finalizare a tranzacției. Cylatrea Investments este o firmă de investiții reprezentată de către Dragoș Roșca, CEO Delta Asset Invest, care a lucrat anterior în consultanța de strategie la Roland Berger și apoi ca manager al fondului de investiții Gemisa Investments. Din portofoliul de investiții administrat de către Delta Asset Invest face parte și afacerea din domeniul consultanței dedicate resurselor umane Business Intelligence Alliance BIA.

Șeful Enterprise Investors România estimează închiderea exitului din Smartree „în primul trimestru al anului, după îndeplinirea condițiilor precedente”.

Discuțiile pentru vânzarea Smartree au început în 2015, precizează Șerban Roman.

Enteprise Investors a cumpărat în 2010 afacerea Smartree de la Eric Kish, fostul manager din cadrul grupului petrolier Rompetrol.

„Am ajuns sa deținem 100% din acțiuni prin mecanismele prevăzute în contractul de achiziție inițial. Investiția totală a fondului EVF în Smartree este de 3 mil euro. Din motive de confidențialitate nu putem dezvălui valoarea tranzacției sau multiplicatorul obținut”, afirmă Șerban Roman.

În perioada 2010 – 2014, afacerea Smartree a crescut de 2,4 ori la nivelul cifrei de afaceri, însă profitabilitatea sa s-a redus.

Astfel, Smartree România SRL a obținut în 2014 un profit net de 0,13 mil. euro la o cifră de afaceri de 8,37 mil. euro. În 2009, anul dinaintea achiziției de către Enterprise Investors, compania raporta un profit net de 0,34 mil. euro la o cifră de afaceri de 3,5 mil. euro, potrivit bilanțurilor depuse la Ministerul Finanțelor Publice de către companie.

Din portofoliul local al Enterprise Investors mai fac parte lanțul de comerț Profi și grupul Macon Deva din industria materialelor de construcții.

De la 1 iulie, poziția de șef al biroului local al Enterprise Investors a fost preluată de către Șerban Roman, în timp ce Cristian Nacu, care a condus zece ani operațiunile locale, a trecut pe poziția de Senior Advisor în cadrul firmei poloneze de investiții.

Cele mai profitabile achiziții ale managerului polonez cu capital de risc au fost până acum investiţia în compania de telefonie mobilă Mobilrom (azi Orange România) și în lanțul de supermarketuri Artima.

EI portofoliu Ro tabel

În septembrie 2004, Enterprise Investors a deschis biroul din București, în condițiile în care din 1999 era acționar în Mobilrom și avea deja trasată strategia de extindere a portofoliului în România.

Pe piața administratorilor de capital de risc, Enterprise Investors alături de Innova Capital și Abris Capital intră în categoria managerilor de fonduri de investiții care selectează tranzacții de peste 20 mil. euro.

La nivel local, activează și alți jucători de tip private equity precum Axxess Capital, 3 TS, Oresa Ventures, GED Capital, V4C sau Resource Partners pe palierul de tranzacții cotat în medie între 5 și 15 mil. euro investiție de capital.

idea_bank main

Kredyt Inkaso a cumpărat cu 5,3 mil. euro un portofoliu de creanțe de 17 mil. euro de la Idea Bank

Firma poloneză de administrare a creanțelor Kredyt Inkaso a cumpărat cu aproximativ 24 mil. lei (5,3 mil. euro) un pachet de creanțe cu o valoare nominală de 77 mil. lei (17 mil. euro) de la banca locală Idea Bank.

Idea Bank este sub controlul polonezilor de la Getin Holding, care au intrat în România prin achiziția în decembrie 2013 a Romanian International Bank (RIB).

Portofoliul vândut de Idea Bank către Kredyt Inkaso la un discount de 69% față de valoarea nominală este format din împrumuturi garantate și negarantate acordate companiilor și altor entități, inclusiv credite ipotecare.

Achiziția portofoliului bancar a fost derulată de către Kredyt Inkaso Portfolio Investments, înregistrată în Luxemburg.

Achiziția a fost raportată de către Kredyt Inkaso pe 8 ianuarie.

Cele două entități poloneze au un istoric semnificativ al tranzacțiilor comune. În 9 martie 2012, Kredyt Inkaso a anunțat preluarea a două portofolii bancare neperformante de la Getin, cu o valoare nominală agregată de 652 mil. zloți (circa 156,8 mil. euro). O altă tranzacție a fost făcută publică pe 27 iunie 2014, când Kredyt Inkaso a cumpărat un portofoliu de creanțe de la Idea Bank cu o valoare nominală de 162 mil. zloți (circa 37 mil. euro).

Kredyt Inkaso este unul dintre jucătorii importanți de pe piața activelor bancare neperformante, unde a ajuns să administreze un portofoliu local de aproximativ 1 mld. euro.

Cea mai importantă achiziție de la intrarea firmei poloneze în 2013 în România a avut loc pe 18 decembrie 2015.

Kredyt Inkaso a semnat luna trecută contractul pentru preluarea unui portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de 340 mil. euro de la UniCredit Bank în cadrul tranzacției cunoscute printre investitorii de profil sub numele de cod Triton.

Tranzacția a fost adjudecată de către managerul polonez de creanțe pentru un preț de 28 mil. euro, echivalent cu un discount de 91,8% față de valoarea nominală a portofoliului UniCredit Bank.

Tranzacția Triton a atras oferte angajante și din partea APS (Cehia), respectiv APartners Capital, conform informațiilor obținute de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO din piață.

Kredyt Inkaso a depus ofertă angajantă și pentru portofoliul Rosemary al Intesa Sanpaolo Bank România, cu o valoare nominală de 287 mil. euro.

Pe piața locală a colectării și administrării creanțelor, Kredyt Inkaso activează alături de jucători de talia APS (Cehia), Kruk (Polonia), EOS (Germania) sau CITR.

Piața românească de portofolii bancare neperformante este una dintre cele mai atractive din regiune. Prețurile de achiziție a unor asemenea active bancare se situează, de regulă, între 5 și 25 eurocenți pentru fiecare euro la valoare nominală din portofoliu, iar cumpărătorii sunt fonduri de investiții specializate în active depreciate și firme de recuperare a datoriilor.

Filiala locală, Kredyt Inkaso Investments Ro a raportat în ultimul său bilanț făcut public un profit net de 0,76 mil. lei (0,17 mil. euro) în 2014 la o cifră de afaceri de 4,3 mil. lei (0,97 mil. euro) și un număr mediu de 40 de angajați. Operațiunea locală este condusă de către Andrei Mocanu, care a lucrat anterior ca trader pentru casa de comerț olandeză Trafigura și a activat peste 6 ani în cadrul NCH în industria fondurilor de investiții.

Firma poloneză Kredyt Inkaso a fost înființată în 2001. Activează în afacerile de administrare a creanțelor din regiune pe piețele din Polonia, România, Bulgaria și Rusia. Acțiunile companiei sunt listate din 2007 pe bursa din Varșovia, unde valoarea de piață a Kredyt Inkaso este de aproximativ 307,89 mil. zloți (circa 68,8 mil. euro).

Kredyt Inkaso derulează în prezent un proces de fuziune cu firma poloneză Best, unul dintr competitorii săi direcți, ceea ce implică o nouă entitate și o nouă structură de conducere, precum și creșterea capacității de investiții. Președintele Kredyt Inkaso, Paweł Szewczyk, va fi vicepreședintele noii entități și responsabil de operațiunile acesteia pe piețele externe, iar Krzysztof Borusowski, președintele Best, va fi președintele noii entități. Calendarul fuziunii prevede încheierea etapei legale în trimestrul al doilea din acest an, iar până la finele anului ar urma să fie finalizată și fuziunea la nivel operațional care va da naștere celui de-al jucător ca mărime din Polonia, după valoarea portofoliilor administrate.

Principalii acționari ai Kredyt Inkaso sunt Krzysztof Borusowski, președintele Best, raportat cu o participație de 32,99%, un fond de pensii al Generali cu 16,04%, fondul de investiții Aviva Investors Polonia cu 8,93%.

Idea Bank România este fosta Romanian International Bank, care la 31 decembrie 2014 ocupa poziția 30 în ansamblul celor 40 de instituții de credit, cu o cotă de piață de 0,3% după activul net bilanțier raportat la total piață, conform ultimului raport anual al băncii centrale. Polonezii de la Getin Holding au cumpărat în decembrie 2013 banca și i-au schimbat numele în Idea Bank, iar în 2014 au cumpărat Volksbank Leasing în contextul exitului pe care austriecii îl făceau de pe piața financiară românească.

Pentru 2014, Idea Bank SA a raportat o pierdere de 30,8 mil. lei (circa 7 mil. euro) la un activ net bilanțier de 919,3 mil. lei (206,8 mil. euro) și fonduri proprii de 61,6 mil.lei (13,9 mil. euro). Părintele băncii locale, Getin Holding din Polonia are o capitalizare bursieră de 0,94 mld. zloți (211 mil. euro) și este controlată în proporție de 57,11%de către miliardarul polonez Leszek Czarnecki, a cărui avere este estimată de revista Forbes la 1,25 mld. dolari.

SIF Oltenia a semnat memorandum de înțelegere cu americanii de la Delamore & Owl Group pentru vânzarea pachetului de 86% din Argus Constanța. Grupul evaluat la 5,3 mld. dolari începe procesul de due dilligence la producătorul de ulei cu o valoare bursieră de 28 mil. euro

SIF Oltenia și Delamore & Owl Group Companies au semnat pe 12 ianuarie 2016 un memorandum de ințelegere, prin care societatea de investiții financiare este de acord ca firma americană Delamore să înceapă procesul de due dilligence tehnic, legal și financiar în vederea unei potențiale achiziții a participației de peste 86% deținută de societate la Argus Constanța, potrivit unui raport remis BVB.

Producătorul de uleiuri vegetale Argus Constanța (UARG) are o capitalizare bursieră de 125,2 milioane lei, iar în 2014 compania a raportat o cifră de afaceri de 176,4 milioane lei și un profit net de 3,5 milioane lei.

SIF Oltenia a intrat în acţionariatul Argus în anul 2004, când a cumpărat 6,7% din acţiunile UARG pentru 6,7 mil. lei. Compania avea atunci o capitalizare de 98 mil. lei.

Delamore & Owl Group Companies este o companie americană care activează în peste 30 de țări cu 48 de subsidiare și operațiuni in sectoare precum agricultură, aviație, energie, infrastructură, sănătate, servicii financiare, consultanță și construcții.

În 2015 compania Delamore era evaluată la 5,3 miliarde de dolari.

poza provus si Innova Capital main

Fondul de investiții Innova Capital își face exitul din afacerea procesatorului de carduri Provus. Austria Card, printre investitorii interesați de achiziție

Innova Capital, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții din regiune, derulează tranzacția de exit din firma de procesare a cardurilor Provus, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Mandatul de vânzare al Provus aparține norvegienilor de la Infima, susțin sursele citate.

Procesul de exit al Innova Capital a început anul trecut și a trecut de faza ofertelor neangajante. Printre investitorii care și-au exprimat interesul pentru achiziția Provus se află și Austria Card, companie intrată recent pe piața locală și aflată în portofoliul firmei grecești Lykos, conform ultimelor informații disponibile din piață. Informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate.

Reprezentanții Innova Capital nu au făcut până acum niciun comentariu pe marginea acestei tranzacții. De asemenea, oficialii Austria Card nu au răspuns până la momentul publicării acestui articol pe acest subiect.

„Politica Infima este de a nu comenta niciodată zvonurile de pe piață”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Rolf Straume, fondator și director general executiv al firmei specializate în servicii de consultanță în fuziuni și achiziții Infima.

Innova Capital a semnat pe 5 iulie 2010 contractul de achiziție a 96% din acțiunile Provus Service Provider de la fondul de investiții Turkven în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută publică, estimate însă la câteva milioane de euro. Restul de 4% din acțiuni au rămas atunci în posesia oamenilor de afaceri turci Izzet Cem Yenigul și Yenigul Dilek. Achiziția a fost derulată de către fondul de investiții Innova 5 prin intermediul unui vehicul de investiții înregistrat în Luxemburg.

Pe 14 iulie 2010, Provus a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni al Romcard, fondată în 1994 și considerată un pionier al pieței locale de procesare a tranzacțiilor cu cardul, de la un grup de bănci format din BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit și Financiara SA, companie de intermediere financiară controlată de către BCR. Achiziția Provus de către Innova și tranzacția de preluare a Romcard semnată ulterior sunt interdependente, după cum notează Consiliul Concurenței în decizia de aprobare a celor două tranzacții.

Innova Capital are 100% din acțiunile Provus Service Provider, respectiv ale subsidiarei sale Romcard.

În 2013, sub bagheta Innova Capital, Provus și-a extins portofoliul prin preluarea Supercard Solutions & Services.

Afacerea Provus Service Provider și-a dublat talia de la momentul preluării până la finele anului 2014, ajungând de la o cifră de afaceri de 2,85 mil. euro la finele anului 2010 până la 4,48 mil. euro după patru ani, rezultă din bilanțurile depuse de companie la Ministerul Finanțelor Publice.

De asemenea, Innova Capital a reușit în 2012 să treacă pe profit afacerea care anterior înregistra pierderi. În 2013, Provus a înregistrat o marjă netă de câștig de peste 47%, iar în anul următor aceasta a coborât la 29%.

Ultimul bilanț public al companiei indică un profit net de 1,29 mil. euro la o cifră de afaceri de 4,48 mil. euro și un personal mediu format in 58 de angajați, ușor mai mare față de numărul de oameni care lucrau la Provus în momentul preluării de către Innova Capital.

Grupul Provus, din care fac parte Provus Service Provider, Romcard și Supercard, este unul dintre jucătorii cei mai mari pe piața locală de profil și are operațiuni și pe piețele din regiune precum Republica Moldova, Bulgaria și Kosovo, conform reprezentanților companiei.

Înființat în 2001, Provus operează cel mai mare centru de procesare din România și unul dintre cele mai mari din regiune. De asemenea, administrează o rețea formată din peste 1.500 terminale ATM și 7.000 terminale POS și lucrează atât cu carduri Visa, cât și cu carduri MasterCard. Capacitatea sa de procesare ajunge la 3 milioane de carduri, respectiv 3,5 milioane de tranzacții pe lună, potrivit datelor prezentate de companie pe site-ul propriu.

Din portofoliul său de clienți fac parte, printre alții, UniCredit, Raiffeisen, OTP, ING, CEC, Garanti, dar și rețele de comerț precum Lidl.

Pe piața procesării cardurilor și a tranzacțiilor cu cardurile activează atât băncile, cât și firme specializate care gestionează astfel de activități externalizate de către instituțiile de credit.

Pe segmentul firmelor specializate, în afara Provus activează la nivel local și nume precum firmele americane First Data și Euronet, respectiv Austria Card aparținând grecilor care au în portofoliul local și firma de procesare de date Inform Lykos.

În aprilie 2013, Austria Card a finalizat o investiție de 25 mil. euro în România într-o fabrică de procesare de carduri cu cip, atât ca instrumente de plată Contactless, Dual Interface, Contact-based, cât și ca instrumente pentru identificare securizată.

Planurile la deschiderea fabricii de carduri de la București prevedeau atingerea în numai un an a capacității maxime de producție, de 140 – 150 milioane de carduri pe an. Principala destinație este exportul, în condițiile în care peste 80% din producție aveau ca țintă peste 35 de piețe externe.

Innova Capital are la activ exituri din companii de procesare de carduri din regiune, deținute acum de către First Data și Euronet, concurenții săi de acum pe piața românească.

Astfel, Innova a investit în 1996 și și-a vândut în 2004 în Ungaria pachetul său de 17% din afacerea aflată în portofoliul Euronet. O afacere foarte profitabilă a fost investiția de 20 mil. euro în pachetul de 36% din PolCard în Polonia în mai 2003, obținând la exitul său în august 2007 de 4,3 ori banii investiți în companie.

Innova Capital este un manager cu capital de risc, cu sediul la Varșovia. Innova Capital a fost fondată în 1994 și până acum a strâns 900 mil. euro pentru cinci fonduri de investiții în regiune.

În România, Innova Capital are în acest moment trei investiții în portofoliul său – Provus, La Fântâna – liderul pieței de îmbuteliere a apei, respectiv afacerea Energobit Cluj Napoca din energie. Din cele trei companii, în acest moment Innova Capital este angajată în două tranzacții de exit, La Fântâna și Provus.

Innova Capital poartă negocieri pentru vânzarea La Fântâna către fondul de investiții suedez Oresa Ventures, în condițiile în care în 2007 prelua chiar de la Oresa afacerea în cadrul unei tranzacții estimate la 35 mil. euro, potrivit informațiilor publicate în luna decembrie 2015 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Discuțiile cu Oresa pentru La Fântâna au loc după ce anul trecut au renunțat la listarea parțială a acțiunilor companiei pe bursa de la București.

Innova Capital activează în România încă din 1998, când a investit în compania de panotaj stradal Churchill Media, de unde și-a lichidat participația de 46% în 2003. În 1999, Innova a intrat în Mobilrom (actualul Orange România) și a ieșit în aprilie 2005 prin vânzarea pachetului său de 2,1% către actualul acționar majoritar al operatorului de telefonie mobilă, France Telecom.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro. De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie.

Managerii de fonduri regionale de investiții cu baza în Polonia sunt printre cei mai activi jucători în tranzacțiile locale. Pe lângă Innova Capital, Abris Capital Partners, Enterprise Investors și Resource Partners au încheiat tranzacții în ultimii ani, iar CEE Equity Partners caută să bifeze la nivel local prima achiziție după ce anul trecut și-a anunțat intrarea în România.

Țintele preferate de investitorii cu apetit de risc rămân companiile cu marje confortabile de profit, care se pot autofinanța, dar au nevoie de capital pentru dezvoltare.

Captura articolului publicat pe 12 noiembrie de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO care anunța în premieră vânzarea fabricii de detergenți de la Timișoara de către P&G către Dalli din Germania

P&G confirmă tranzacția anunțată în premieră de MIRSANU.RO: ”P&G a finalizat un contract având ca obiect transferul fabricii sale din Timișoara grupului Dalli din Germania. Ne așteptăm ca afacerea să fie încheiată în cursul anului calendaristic 2015”

Gigantul american P&G a confirmat tranzacția anunțată în premieră de către MIRSANU.RO în data de 12 noiembrie, prin care fabrica de detergenți de la Timișoara a fost vândută către compania Dalli din Germania.

”P&G a finalizat un contract având ca obiect transferul fabricii sale din Timișoara grupului dalli din Germania. Tranzacția prevede vânzarea, transferul fabricii și al utilajelor și bunurilor acesteia. Fabrica produce detergent pudră pentru rufe – Ariel, Bonux, Tide – și detergent de vase Fairy”, a confirmat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Cornelia Sofronie, Communications Senior Manager în cadrul Procter & Gamble.

”Ne așteptăm ca afacerea să fie încheiată, finalizată în cursul anului calendaristic 2015, ținând cont de faptul că va urma procedura necesară pentru obținerea aprobărilor. Angajații fabricii vor deveni angajați ai grupului dalli. P&G va efectua această tranzacție conform valorilor, principiilor și politicii sale de responsabilitate socială”, a adăugat reprezentantul P&G.

Americanii au vândut fabrica de detergenți de la Timișoara către afacerea de familie din  Germania și rămân pe piață cu fabrica de la Urlați (județul Prahova), care produce șampoane și produse de îngrijire a părului.

Valoarea tranzacției depășește 30 milioane de euro, conform informațiilor MIRSANU.RO. Oficialii companiei americane nu au făcut niciun fel de comentariu privind valoarea tranzacției, din motive de confidențialitate.

Fabrica de la Timișoara era furnizor pentru alte unități din cadrul P&G și va continua pentru o perioadă determinată livrările către grupul american.

Vânzătorul tranzacției este compania Detergenți SA, care grupează activitățile de producție ale P&G pe piața locală. Tot în acest an, activele aferente afacerii cu înălbitori ACE din cadrul fabricii de la Timișoara au fost vândute unei societăți mixte, în care grupul american este asociat cu italienii de la Fater.

Detergenți SA a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 145,89 mil. lei (33,01 mil. euro, calculat la cursul mediu anual comunicat de BNR de 4,419 lei la euro) și un profit net de 16,73 mil. lei (3,78 mil. euro) la un personal format din 542 de angajați.

Cumpărătorul este unul dintre cei mai mari producători europeni de profil. Grupul german dalli are șapte fabrici în Germania, Olanda, Spania și Austria. Numără aproximativ 2.000 de angajați, conform ultimelor datelor disponibile pe site-ul companiei. Dalli produce bunuri de tip private label de la detergenți, produse de curățenie, de îngrijire a corpului, părului și a pielii până la cosmetice și creme de protecție solară. Produsele sunt vândute sub mărcile private ale unor lanțuri de retail sau furnizori.