Arhiva etichetelor: MIRSANU.RO

România a intrat pe harta tranzacțiilor mari. Ce urmează?

 

Tranzacțiile cu centrul de greutate în România au trecut la finele lunii noiembrie la un alt nivel. Vânzarea lanțului de comerț Profi în cadrul unei tranzacții de tip secondary (realizată între fonduri de investiții), achiziția pachetului de 30% de către Allianz la E.ON Distribuție România, la care se adaugă două tranzacții internaționale în care piața locală a avut o pondere semnificativă – achiziția fabricilor de bere ale SAB Miller de către Asahi în Europa de Est, respectiv fuziunea dintre NEPI și Rockcastle au pictat un tablou al fuziunilor și achizițiilor în care piața locală a demonstrat capacitatea de a livra tranzacții de peste un sfert de miliard de euro până la ordinul miliardelor de euro.

Pe piața finanțărilor corporative, RCS & RDS a realizat o emisiune de obligațiuni corporative de 350 mil. Euro. Fonduri de investiții precum Mid Europa, BC Partners, Allianz Capital Partners au ridicat miza pentru activele locale.

Acum că România a reușit să intre din noiembrie 2016 pe orbita tranzacțiilor de valori mari, întrebarea este dacă poate susține un astfel de trend în 2017?

Privind spre campionii locali aflați sub bagheta capitalului românesc precum Banca Transilvania, RCS & RDS, Dedeman și Țiriac Holdings sau spre marile firme de stat cum este cazul Electrica sau Hidroelectrica, toate aceste companii dispun de lichidități importante pe care ar putea să le plaseze în noi achiziții. La asta se adaugă tranzacții specifice care derivă din strategia proprie a fiecăreia dintre ele în parte. Acest hexagon de firme mari românești este apt să contribuie la constituirea unui pol local în piața tranzacțiilor, inclusiv în fuziuni și achiziții, în acest an.

Dacă ne uităm puțin în urmă, observăm că tranzacțiile mari din România nu au fost generate de către firmele cu capital românesc, ci de către multinaționale și de către fonduri de investiții internaționale. O altă întrebare este deci, dacă firmele cu capital românesc pot genera tichete de tranzacții de peste 100 mil. Euro în 2017?

Eșantionul format din cele șase companii indică un potențial cert pentru tranzacții de o asemenea anvergură. Planurile RCS & RDS de a-și lista un pachet de circa 25% din acțiuni, tranzacție cotată spre 500 mil. Euro, rămân în picioare pentru trimestrul al doilea, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De asemenea, RCS & RDS a demonstrat în ultimii ani mobilitate tranzacțională, probată și în 2016, când deși a croit planuri de listare pe bursă, asta nu a împiedicat-o să realizeze tranzacții de finanțare prin emisiune de obligațiuni și credit sindicalizat, respectiv să se uite după eventuale ținte de achiziție cum a fost cazul Netcity. Nu sunt motive să credem că profilul RCS & RDS de jucător cu apetit de tranzacții în piața de fuziuni și achiziții, finanțări corporative și pe piața de capital se va domoli în 2017. Dimpotrivă, chiar dacă trebuie permanent să joace atent cartea rostogolirii împrumuturilor, iar manevrele sale sunt limitate de un plafon de îndatorare, monitorizat de către bănci și de către agențiile internaționale de rating.

Banca Transilvania, poziționat ca principalul cumpărător de serviciu în piața bancară locală în ultimii trei ani, scanează pe de o parte, mișcările băncilor italiene și grecești cu prezență locală, de unde tranzacțiile de exit par inevitabile. Veneto Banca, Intesa, Banca Românească, Piraeus Bank au fost, sunt sau pot deveni ținte de preluare în 2017. BT este însă selectivă în ciuda unui peisaj bogat în ținte potențiale de preluare, care deocamdată nu oferă însă atuuri decisive pentru obiectivul băncii din Cluj de a urca spre vârful lumii bancare locale.

Alte bănci mai mici au nevoie însă de a atinge o masă critică care să le asigure rentabilitatea necesară și sustenabilitatea operațiunilor pe termen lung. Din această perspectivă, este de urmărit ce mișcări vor face OTP Bank și Carpatica, banca pilotată acum de către Horia Manda, șeful Axxess Capital. Pe lângă actorii bancari locali, fondurile de investiții cu apetit pentru active bancare depreciate scanează permanent piața locală pentru achiziții oportuniste și sunt dornice să creeze propriile platforme, locale sau regionale, după scenarii asemănătoare celui pus la cale în 2015 de către JC Flowers, care voia să preia Piraeus Bank România și Carpatica în cadrul unui plan rapid de consolidare.

De asemenea, BT vorbește de la o vreme de achiziții în afara României, intenție ce ar putea avea legătură directă și cu schimbarea logo-ului prin adăugarea tricolorului ca element de identitate, care desigur nu trebuia probat în interiorul pieței locale, ci are mult mai mult sens în cazul în care accentul cade pe creșterea semnificativă a expunerii internaționale.

Banca de la Cluj – Napoca are resurse de lichiditate ce acoperă confortabil o achiziție mare, deși evaluările băncilor din regiune și, mai ales, tranzacțiile realizate, arată că astăzi nu este nevoie de sume foarte mari pentru a cumpăra o operațiune cu poziție importantă într-o astfel de piață vecină.

În zona companiilor de stat, Hidroelectrica se pregătește de o listare, așteptată deja de mai multă vreme în piața locală de capital, iar o amânare de calendar dincolo de 2017 pare greu de luat în calcul în acest moment, deși este binecunoscută volatilitatea și sensibilitatea investitorilor la o gamă largă de factori politici, economici sau de altă natură.

Electrica este un profil aparte de companie românească. După o listare de succes în 2014, compania nu a plasat lichiditățile obținute până acum în achiziții, dar există presiune pentru pași semnificativi concreți. A avut pe masa o vreme oportunitatea unei tranzacții cu Enel, picate din inițiativa vânzătorului la începutul anului 2015, și a participat la tranzacția de vânzare de către E.ON Distribuție a unui pachet minoritar, însă nu s-a potrivit cu așteptările vânzătorului. Compania a “importat” bancheri de investiții de la BRD, iar anul 2016 a adus un nou șef de la E.ON, care anterior a lucrat pentru Electrica, astfel că sunt așteptate să apară și rezultate concrete ale acestor mutări.

Investitorii din piața de capital ar trebui să primească în acest an vești interesante de la acest grup de companii locale mari fie că vorbim despre planurile RCS & RDS, despre apetitul pentru tranzacții al BT și Electrica, sau despre mult așteptata intrare pe bursă a Hidroelectrica.

Dincolo însă de potențialul cert pentru tranzacții mari al companiilor românești, este de așteptat însă ca tendințele din piața de fuziuni și achiziții să fie modelate de către mișcările strategice ale multinaționalelor, precum și de către administratorii de capital privat activi la nivel local care au ridicat fonduri proaspete de investiții la care se adaugă fonduri mari de investiții dornice să-și marcheze intrarea în România.

Privind la configurația pieței locale, tranzacțiile locale mari pot veni în 2017 din zona exitului unui investitor strategic, a unor mișcări de fuziune la nivel de campioni sectoriali, a vânzării unor portofolii imobiliare din birouri, retail sau logistică, sau de pe urma deciziilor strategice luate în hexagonul local BT – RCS & RDS – Dedeman – Țiriac – Electrica – Hidroelectrica, fie că vor decide să cumpere sau să vândă. Dincolo de acești actori, lupta pentru consolidare începută în sectoare precum bănci, telecom & tehnologie, servicii medicale private, imobiliare și comerț va marca noi tranzacții de repoziționare în piață.

Deciziile cu impact economic ale noului cabinet format la București, efectele Brexit și ale noii administrații Trump, care ar putea reconfigura traseele investițiilor în interiorul UE, deci inclusiv în România, precum și momentul favorabil al României în ochii investitorilor concentrați să facă afaceri în Europa de Est sunt de așteptat să constituie axele în jurul cărora se vor concretiza marile tranzacții din România anului 2017.

DOSARUL MIRSANU.RO PRIVIND TRANZACȚIA DE VÂNZARE A PROFI

ACTUALIZAT LA 15 FEBRUARIE 2017

Citește colecția de articole și exclusivități ale jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO privind tranzacția de vânzare a lanțului de comerț Profi, cea mai mare tranzacție a unui fond de investiții realizată în România și cea mai mare tranzacție din istoria pieței locale de retail.

Aveți detalii despre calendarul tranzacției, pașii tranzacției, ofertanții, băncile, avocații și consultanții implicați în tranzacția dintre Mid Europa Partners și Enterprise Investors în articolele postate mai jos în ordine cronologică.

Managerul regional de fonduri de investiții Enterprise Investors a angajat bancherii de investiții de la Citi pentru vânzarea lanțului de magazine Profi

Enterprise Investors despre mandatul dat Citi pentru explorarea opțiunilor strategice la Profi: “Nu s-a luat nicio decizie cu privire la Profi. Căutăm în același timp o structură de finanțare optimă care să susțină o creștere viitoare la fel de ambițioasă”. Fondul de investiții nu precizează dacă mandatul acoperă o potențială tranzacție de vânzare a Profi

Citi tatonează terenul pentru aranjarea finanțării necesare achiziției lanțului de supermarketuri Profi. Banca americană de investiții are șansa să lucreze și cu potențialul cumpărător, după ce a primit déjà mandatul din partea fondului de investiții Enterprise Investors, așteptat să-și facă exitul din lanțul de supermarketuri

Tranzacția de vânzare a lanțului Profi la start: Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins, printre numele așteptate să intre în cursa pentru achiziția rețelei de supermarketuri. Enterprise Investors va primi până pe 30 septembrie ofertele neangajante. Cumpărătorul are opțiunea de a-și finanța achiziția printr-un împrumut aranjat de către Citi

Fondurile de investiții domină lista scurtă a investitorilor selectați pentru achiziția Profi: Mid Europa, KKR și fondul Pamplona Capital al unui miliardar de origine rusă, printre numele așteptate să ajungă în faza finală a tranzacției de exit a Enterprise Investors

Fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners fac due dilligence pentru a-și pregăti ofertele de achiziție a pachetului de 100% din Profi. Termenul pentru depunerea ofertelor angajante expiră pe 18 noiembrie. Vânzarea Profi indică o tranzacție de tip secondary

Cine va încasa sutele de milioane de euro din vânzarea Profi: Fonduri de pensii din California și Finlanda, Banca Europeană de Investiții, investitori globali de talia Carlyle, MetLife, Morgan Stanley, Allianz, Adam Street Partners. Managerii Enterprise Investors, directorii Profi, bancherii de investiții de la Citi și avocații de la RTPR Allen & Overy vor avea fiecare câte o felie din prețul de vânzare, care ar putea ajunge în jurul a 500 mil. euro

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners își aranjează propriile finanțări bancare. ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, BT sau BCR, pe lista potențialilor finanțatori pentru împrumutul de achiziție al Profi. Valoarea creditului sindicalizat pentru achiziția Profi ar putea ajunge în jurul a 170 – 180 mil. Euro

Tranzacția de vânzare a Profi: BC Partners lucrează cu avocații de la Clifford Chance în timp ce rivalii de la Mid Europa sunt asistați de către casa de avocatură Bondoc & Asociații. Cine sunt cei trei jucători din piața locală a avocaturii de afaceri din runda finală a tranzacției de la Profi

EY lucrează cu echipe distincte de consultanți pentru fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners, care se luptă pentru achiziția Profi

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners au depus astăzi ofertele angajante pentru achiziția lanțului de magazine Profi. Se apropie momentul semnării tranzacției de exit a Enterprise Investors, a cărei valoare ar putea ajunge până în jurul unui ordin de mărime de circa 600 mil. Euro. Tranzacția de tip secondary va deveni cea mai mare din istoria pieței locale de retail, depășind semnificativ tranzacția Auchan – Real

Fondul de investiții Mid Europa Partners ar putea fi anunțat astăzi drept cumpărătorul lanțului de magazine Profi de la Enterprise Investors în cadrul unei tranzacții – record pentru piața din România

Tranzacția Mid Europa – Profi: ING Bank, Raiffeisen și Citi vor finanța Mid Europa cu un împrumut sindicalizat pentru achiziția Profi. Valoarea finanțării pentru achiziția Profi poate trece de 200 mil. Euro

Cine dă banii pentru achiziția Profi – BERD, BEI, fondul suveran din Singapore GIC, China Investment Corporation, fondurile americane Carlyle și Pantheon sau fonduri de pensii din Marea Britanie, printre investitorii în fondul de investiții Mid Europa Fund IV. Mid Europa pe piața din retail din regiune: vinde Zabka în Polonia, cumpără Profi în România

Consultanții tranzacției Mid Europa – Profi: Cumpărătorul lucrează cu EY, avocații de la Dechert și Bondoc & Asociații, iar vânzătorul cu Citi, PwC și avocații RTPR Allen & Overy

Mid Europa Partners cumpără cu 533 mil.Euro pachetul de 100% din acțiunile Profi

Afacerea Profi i-a adus jumătate de miliard de euro în 7 ani lui Enterprise Investors. Cifrele celei mai mari tranzacții realizate până acum de un fond de investiții în România: Enterprise Investors va încasa 533 mil. Euro de la Mid Europa pentru 100% din lanțul de comerț Profi, adică un multiplu de peste 10xEBITDA și obține de peste 7 ori mai mult față de banii investiți în afacere. Prețul de achiziție va fi acoperit parțial dintr-un credit sindicalizat de 225 mil. Euro de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit

Erste vine cu aproximativ 35 mil euro, iar Banca Transilvania finanțează cu circa 30 – 35 mil. Euro achiziția Profi de către Mid Europa. Creditul sindicalizat atras de Mid Europa de la 6 bănci este de circa 300 mil. euro, acoperind peste jumătate din prețul de achiziție al Profi

Enterprise Investors: Valoarea tranzacției de achiziție a 100% din acțiunile Noriel din aprilie 2016 a fost de 24 mil. Euro. Vânzarea Profi, cel mai mare exit din istoria de 27 de ani a managerului regional de fonduri de investiții

Fondul de investiții londonez Pantheon International Plc dă 3,4 mil. Euro pentru plata prețului de 533 mil. euro pentru achiziția Profi de către Mid Europa

Tranzacția Mid Europa – Profi: Consiliul Concurenței a autorizat preluarea Profi. Sindicatul de bănci este așteptat să pună circa 300 mil. Euro pentru finanțarea parțială a achiziției până săptămâna viitoare. Finalizarea achiziției Profi de către Mid Europa va avea loc la jumătatea lunii februarie

Mid Europa Partners este de astăzi proprietarul Profi după finalizarea tranzacției cu Enterprise Investors. Sindicatul format de Citi, ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, Erste și Banca Transilvania a finanțat cu circa 247 mil. Euro plata prețului de achiziție. O altă facilitate de credit de aproximativ 60 mil. Euro va fi destinată finanțării programului de investiții al Profi, inclusiv eventuale achiziții. Enterprise Investors a vândut Profi la o valoare de întreprindere care merge spre 600 mil. Euro

carpatica_grafic_29012016 main

Nextebank preia Carpatica la o valoare bursieră de 25 mil. euro, iar veteranul fondurilor de investiții Horia Manda reintră în jocurile de pe piața bancară pentru construirea unui jucător cu masă critică. Horia Manda: „În aproximativ doi ani, țintim să ajungem în top 10. Este posibil ca banca Carpatica să fie în portofoliul Axxess pe o perioadă mai lungă de cinci ani. Nu avem în acest moment alte proiecte de achiziții în curs”

Nextebank, bancă aflată în portofoliul administratorului de capital de risc Axxess Capital, a finalizat la data de 29 ianuarie achiziția unui pachet majoritar de peste 54,79% din acțiunile Carpatica printr-o tranzacție în doi pași, au anunțat reprezentanții Carpatica.

Primul pas a fost achiziția unui pachet de 20% din acțiunile Carpatica de la grupul de acționari controlat de IIie Carabulea, iar al doilea pas este subcrierea tuturor acțiunilor rămase nesubscrise în cadrul procesului de majorare de capital inițiat în iunie 2015.

„În aproximativ doi ani vrem să fim în top 10 bănci. Carpatica poate fi o deținere în portofoliul Axxess pe o perioadă mai lungă de cinci ani”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Manda, șeful Axxess Capital, unul dintre cei mai vechi administratori de capital de risc de pe piața locală.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă în acest moment există deja alte ținte de achiziție pe lista Axxess Capital, care controlează Nextebank și Carpatica, acesta a negat că în prezent are asemenea proiecte în derulare, dar strategia sa de creștere pe piața bancară vizează cum a dezvăluit deja noi achiziții pentru a atinge masa critică necesară.

Un plan pentru intrarea în top 10 bănci locale fără achiziții este imposibil atâta vreme cât pentru a realiza acest lucru este nevoie de cel puțin o dublare a cotei de piață într-un interval scurt de timp, ceea ce poate lăsa de înțeles că Axxess Capital este dispus să intre în luptă pentru cel puțin una din băncile grecești care ar putea ieși la vânzare în perioada următoare. Băncile grecești sunt o poartă de trecut pentru intrarea în top 10 având în vedere că unele dintre ele s-au angajat la Bruxelles că-și vor tăia din expunerile pe piețele externe, inclusiv din România.

Finalizarea tranzacției Carpatica – Nextebank s-a realizat în urma obținerii aprobărilor relevante din partea BNR și a Autorității de Supraveghere Financiară, fiind depusă în atenția Consiliului Concurenței și notificarea privind concentrarea economică astfel rezultată.

„Finalizarea tranzactiei de achiziție a pachetului majoritar de acțiuni ale Carpatica de către Nextebank marchează o primă etapă foarte importantă în planurile de creștere ale celor doua instituții de credit. Intenționăm ca după parcurgerea tuturor procedurile legale necesare, să demarăm și un proces de fuziune între Banca Carpatica și Nextebank. Sperăm ca alături de echipele ambelor bănci să construim o bancă locală de succes, profitabilă și cu un model de afaceri inovativ. Intenționăm să valorificăm o serie de oportunități identificate în piața bancară în România, utilizând resursele comune excelente, lichiditatea și platforma bancară diversificată, personalul dedicat și expertiza acestuia, care constituie o bază solidă pentru strategia noastră de creștere viitoare, atât organic cât și prin fuziuni și achiziții” a declarat Horia Manda, Presedintele Consiliului de Administratie al Nextebank.

“Ultimii doi ani au fost plini de provocări pentru Carpatica. A fost nevoie de un efort considerabil și susținut pentru a face față problemelor istorice, precum portofoliul de credite neperformante, și pentru a construi un climat de incredere in relatia banca-actionari-clienti- autorități de reglementare. Da, au existat unele puncte de vedere diferite și unele decizii au fost dificile, dar în permanență echipa a fost pregătită și angajată pentru realizarea obiectivului stabilit, acela de a atrage capital suplimentar necesar asigurării continuității și dezvoltării pe mai departe a băncii. Banca Carpatica – o bancă restructurată care a reușit să mențină o bază de lichiditate valoroasă reprezintă acum una dintre acele oportunități pe care un investitor cu viziune știe că trebuie să o fructifice”, a declarat Johan Gabrièls, CEO al Carpatica.

Nextebank SA este deținută începând cu 30 aprilie 2014 de către Emerging Europe Accesion Fund. EEAF este un fond de private equity care succède fondului de investiții Balkan Accession Fund și are majoritar investitori instituționali – BERD, EIF, DEC si BSTDB.
Venirea Nextebank la Carpatica este un proiect susținut puternic de BNR, chiar dacă tentativele anterioare de preluare derulate în 2014 și 2015 au fost respinse de acționarii Carpatica.

În perioada iulie – decembrie 2015, Carpatica a fost foarte aproape de a fi preluată de către fondul american de investiții JC Flowers, care a condiționat însă preluarea de reușita achiziției Piraeus Bank România, ceea ce ducea la apariția unui nou jucător de top 10 pe piața bancară din România.

Eșecul tratativelor duse cu grecii pentru preluarea Piraeus Bank România a readus Carpatica la masa negocierilor cu Horia Manda, care de această dată a avut succes.

Manda este unul dintre veteranii locali ai industriei fondurilor de investiții, care prin achiziția Carpatica și cu planuri de a-și extinde expunerea cu noi achiziții, revine în jocurile de pe piața bancară.

În 2002, grupul austriac Raiffeisen în consorțiu cu Fondul Româno – American de Investiții (RAEF), unul dintre cele mai vechi și mai active fonduri de investiții pe piața locală, a preluat 98,84% din Banca Agricolă de la stat într-o tranzacție totală de 52 mil. dolari, din care prețul plătit era numai de 15 mil. dolari, iar diferența însemna obligații de investiții în bancă.

În 2003, o altă bancă mare din Grecia intra în România prin achiziția pachetului majoritar, de 81,65% din Banca Românească pentru 35,9 mil. euro. Vânzătorul a fost Fondul Româno – American de Investiții (RAEF).

La nivelul pieței bancare, Nextebank avea la 31 decembrie 2014 o cotă de piață de 0,3% cu un activ net bilanțier de 1,039 mld. lei, în timp ce Carpatica deținea 0,9% cotă de piață cu un activ net bilanțier de 3,25 mld. lei, conform ultimului raport anual al băncii centrale.

O cumulare integrală a cifrelor raportate de cele două bănci ar duce la nașterea unei bănci pe poziția 19 cu o cotă de piață combinată de aproximativ 1,2% din totalul celor 40 de instituții de credit.

albalact_lactalis_tranzactie_tabel main

Lactalis a semnat contractul pentru preluarea Albalact, cotată acum la un preț de circa 64 mil. euro și care asigură poziția de lider pe piața de lactate din România. Negocierile pe ruta Paris – București au început în a doua parte a anului trecut. Bancherii de investiții francezi de la EKA Partners, consultanții EY și avocații Leroy și Asociații lucrează cu Lactalis la achiziția Albalact, în timp ce vânzătorii sunt asistați de firma austriacă de avocatură Schoenherr

Grupul francez Lactalis a semnat miercuri seară la București un acord pentru preluarea Albalact Alba Iulia cu familia lui Raul Ciurtin și cu fondul de investiții Reconstruction Capital II condus de Ion Florescu, care dețin împreună un pachet de 70,3% din acțiunile producătorului de lactate.

Achiziția are un impact puternic în piața de lactate, unde Lactalis ia avans în fața lui Danone prin achiziția liderului de piață, pentru care va plăti un premiu consistent față de valoarea sa bursieră.

Tranzacția urmează să se deruleze pe bursa de la București, unde acțiunile Albalact sunt listate, sub forma unei oferte publice de preluare voluntară prin care francezii vizează pachetul de 100% din acțiuni, dar având deja angajamentul grupului de acționari care dețin pachetul majoritar că își vor vinde integral participațiile deținute.

Tranzacția atrage atenția și asupra bursei, unde astfel de preluări voluntare sunt mișcări rarissime, în contextul în care după listarea Electrica în vara lui 2014 treptat interesul pentru bursă a rămas la cote joase.

Acordul semnat pe 27 ianuarie stabilește valoarea de întreprindere a Albalact la 407,3 mil. lei (90,5 mil. euro), din care urmează să fie scăzute datoriile nete ajustate la momentul vânzării, diferența reprezentând prețul de achiziție al acțiunilor.

Dacă raportăm la un nivel al datoriilor nete ajustate de 118,2 mil. lei (26,3 mil. euro) la 30 septembrie 2015, înseamnă că acționarii ar primi circa 64,2 mil. euro, din care fondul de investiții Reconstruction Capital II (RC2) ar încasa circa 16,3 mil. euro pentru pachetul de 25,4% din Albalact. Familia lui Raul Ciurtin ar primi astfel 28,8 mil. euro pentru pachetul său de 44,9% din Albalact.

Prețul pe acțiune ar fi de 0,4543 lei pe acțiune pentru acționarii Albalact, ceea ce ar însemna un premiu de 37% peste cotația de la închiderea ședinței bursiere din 27 ianuarie, ziua acordului semnat de cumpărător. Capitalizarea bursieră a companiei este de 248 mil. lei (55 mil. euro).

”Prețul pe acțiune va fi determinat prin deducerea din suma de 407,3 milioane RON a datoriei nete ajustate, definită contractual, prin referință la ultima zi a lunii imediat anterioare lunii în care condițiile precedente au fost îndeplinite (datoria netă ajustată include datoria finaciară minus numerar și echivalente în numerar, precum și provizioane și alte elemente similare datoriilor și orice prejudiciu suferit de Albalact în afara cursului obișnuit al activității, ajustări rezultate din normalizarea capitalului circulant net, astfel cum s-a agreat între Acționarii Vânzători și Lactalis) împărțită la un număr de 636.366.282 acțiuni ”, se precizează în comunicat.

Negocierile în tranzacție s-au derulat între părți la Paris și la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Discuții între părți au fost încă din luna iulie, iar din luna septembrie ritmul tranzacției a devenit unul susținut.

Următorul pas este notificarea achiziției la Consiliul Concurenței. Calendarul tranzacției vizează finalizarea vânzării Albalact către Lactalis până la finele primului semestru al anului.

Lactalis a fost consiliată la achiziție de către bancherii de investiții francezi de la EKA Partners, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții EY au derulat activitățile de due dilligence (analiză financiară). Leroy și Asociații asigură consultanța juridică a Lactalis în tranzacție, echipa fiind condusă de către partenerii Bruno Leroy și Andreea Toma. De cealaltă parte, vânzătorii Albalact, familia lui Raul Ciurtin și fondul de investiții Reconstruction Capital II condus de Ion Florescu, au lucrat cu o echipă de avocați ai firmei austriece Schoenherr, din care au făcut parte partenerii Markus Piuk și Narcisa Oprea.

Lactalis va finanța achiziția din propriile resurse, conform unor surse din piață.

Albalact Alba Iulia, cea mai mare societate cu capital majoritar local în industria laptelui, a fost transformată în societate pe acțiuni în anul 1990 și privatizată în 1999. Albalact deține 99,01% din acțiunile Rarăul Câmpulung Moldovenesc și 100% din societatea de logistică Albalact Logistic SRL, având peste 1000 de angajați în toate cele trei entități.

Albalact are în portofoliul său mărcile Zuzu, Fulga, Rarăul și Poiana Florilor.

Albalact produce lapte si lactate proaspete în fabrica de la Oiejdea din județul Alba. Compania mai dezvoltă o gamă de brânzeturi în fabrica Rarăul din Bucovina, pe care a cumpărat-o în 2008, recunoscută pentru producția de brânză și cașcaval.

Compania a raportat la 30 septembrie 2015 un profit de 9,9 mil. lei la venituri de 312,9 mil. lei (69,5 mil. euro) după primele nouă luni ale anului.

Lactalis este lider la nivel mondial în industria procesării laptelui, deținând branduri precum President, Parmalat, Galbani. Grupul are în prezent peste 200 fabrici în 43 de țări și 75 000 de angajați.

În anul 2008, Lactalis a cumpărat divizia de lactate a grupului La Dorna de la Jean Valvis, în cadrul unei tranzacții estimate de ziarul Business Standard la acea vreme între 80 și 100 mil. euro.

Investitorii strategici francezi au marcat din 2012 încoace achiziții strategice și tranzacții de proporții, ceea ce indică un avans considerabil al capitalului francez în piețe precum retail și lactate.

Astfel, Auchan a preluat 20 de hypermarketuri Real în cadrul unei tranzacții regionale în Europa de Est, iar apoi a cumpărat în 2014 spații comerciale în care opera rețeaua de hypermarketuri în cadrul unei tranzacții de aproape 300 mil. euro.

În 2014, grupul francez Adeo, în spatele căruia se află tot patronul Auchan, a cumpărat rețeaua locală de magazine de bricolaj a austriecilor de la Baumaxx.

Apoi, în noaptea de 21 spre 22 decembrie 2015, Carrefour a semnat la București achiziția rețelei de supermarketuri Billa pentru care va plăti 96 – 97 mil. euro, potrivit datelor prezentate luna trecută de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

bt_grafic_bursa_29012016 main

Banca Transilvania cumpără portofoliul de credite performante de retail al Bank of Cyprus. Avocații de la Reff & Asociații asistă vânzătorul, Peli Filip a lucrat de partea cumpărătorului. Ciprioții mai fac un pas spre exitul din România

Banca Transilvania, a treia bancă locală după activele totale, a anunțat că a semnat astăzi documentele pentru preluarea portofoliului de credite performante de retail, tranzacție conformă strategiei sale de extindere pe segmentul de retail al pieței.

„Informațiile cu privire la tranzacție vor fi actualizate la momentul în care va avea loc perfectarea ei, estimată a se întâmpla la finele lunii februarie 2016”, precizează reprezentanții BT.

Avocații de la Reff & Asociații lucrează în tranzacție cu Bank of Cyprus, unul dintre clienții vechi din portofoliul firmei afiliate rețelei de consultanță și audit Deloitte. De cealaltă parte, firma de avocatură Peli Filip asistă Banca Transilvania, cu care a lucrat anterior și la achiziția Volksbank România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzarea portofoliului performant de retail al Bank of Cyprus se înscrie într-o serie limitată de astfel de achiziții în ultimii ani, în care italienii de la UniCredit au cumpărat pe bucăți portofoliile performante de retail și corporate de la RBS Bank România, iar Raiffeisen a preluat linia de afaceri de retail a Citibank, care a rămas activă în continuare la nivel local pe segmentul de corporate.

Pentru Bank of Cyprus, tranzacția cu BT are loc în contextul execuției planului de exit al ciprioților din România.

Ultimele date disponibile din raportul băncii – mamă indică faptul că Bank of Cyprus înregistra în România la 30 iunie 2015 credite și avansuri acordate clienților pe linie de retail în valoare totală de 3,06 mil. euro, din care 1,37 mil. euro reprezentau credite pentru locuințe, în timp ce valoarea creditelor de consum, carduri de credit și alte produse de finanțare pentru persoane fizice totalizau 1,69 mil. euro.

Pe o piață aflată la mâna cumpărătorilor, portofoliile performante și neperformante se tranzacționează cu aplicarea de discount la valoarea nominală a portofoliului, discount care variază în funcție de calitatea portofoliului. În cazul portofoliilor neperformante, discount-ul poate merge până în jurul a 95%, în timp ce în cazul portofoliilor performante discount-urile sunt substanțial mai mici.

Bank of Cyprus a încercat o vânzare în bloc a activelor sale în 2014 în cadrul tranzacției cu nume de cod Ariadne, însă a respins ofertele primite și a decis să se îndrepte către o vânzare pe bucăți a activelor rămase. Acordul încheiat astăzi cu Banca Transilvania confirmă această linie de acțiune a ciprioților, a căror expunere netă pe România ajunsese la 354 mil. euro, cea mai mare parte pe segmentul corporate.

Portofoliul local al Bank of Cyprus mai cuprinde un pachet de 100% din Cyprus Leasing Romania IFN SA și o serie de 21 de societăți pe piața imobiliară și hotelieră, conform datelor făcute publice la 30 iunie 2015.

Bank of Cyprus a pus România pe lista piețelor externe de unde trebuie să-și facă exitul după episodul crizei cipriote izbucnit în 2013, când guvernul de la Nicosia a apelat la asistență financiară de urgență la Uniunea Europeană și alți creditori internaționali ca să-și salveze economia și sectorul bancar. În schimb, ciprioții au trecut la un program de vânzare de active de pe piețele externe pentru a-și putea plăti datoriile față de creditori, după ce, în premieră, deponenții fuseseră în premieră taxați cu pierderea parțială a banilor depuși în conturile băncilor cipriote.

În contextul acestui proces de dezinvestire, pe 25 aprilie 2013, Bank of Cyprus România a transferat către Marfin Bank România un pachet de active în valoare de 82 mil. euro și un portofoliu de depozite de 77 mil. euro. Astfel, clienți ai băncii erau puși la adăpostul legii române de garantare a depozitelor în limita plafoanelor prevăzute, în condițiile în care nu exista această protecție la nivelul subsidiarei locale a unei bănci străine, ci numai la nivel de filială.

Bank of Cyprus a vândut în aprilie 2014 pachetul său de 9,9% din acțiunile Băncii Transilvania pentru 82 mil. euro. Un alt pas în direcția exitului de pe piața locală a fost vânzarea participației de 35% din societatea care administrează hotelul de cinci stele JW Marriott din București într-o tranzacție de 95 mil. euro. Bank of Cyprus și-a vândut acest pachet în a doua parte a anului trecut către compania austriacă Strabag, acționarul majoritar al hotelului.

Dacă Bank of Cyprus are profil de vânzător, Banca Transilvania și-a consolidat statura de cumpărător de serviciu.

După ce a scanat în anii anteriori piața după achiziții, în decembrie 2014 a semnat contractul de achiziție al Volksbank România, a cărei integrare a fost finalizată la 31 decembrie 2015, iar acum este dispusă la noi achiziții.

Banca al cărei sediu este la Cluj – Napoca mizează pe o putere financiară alimentată de 3,9 mld. lei (circa 860 mil. euro) reprezentând numerar și echivalente de numerar și pe un profit net de 313 mil. lei (70 mil. euro), potrivit datelor raportate pe primele nouă luni ale anului trecut, care îi permit să abordeze pe cont propriu o paletă largă de ținte pe piața bancară.

Capitalizarea bursieră a Băncii Transilvania este de 6,9 mld. lei (peste 1,5 mld. euro). Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare are 11,46% din bancă, iar un pachet consistent de acțiuni este în posesia grupului de acționari fondatori ai băncii din jurul lui Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de administrație.

Miruna Suciu (dreapta) și Luminița Popa (stânga) sunt cei doi Managing Partner ai firmei Suciu Popa & Asociații, rezultate în urma ultimului val de plecări din firma Mușat & Asociații

Mutarea momentului la vârful pieței de avocatură: Un grup în jurul a 20 de avocați pleacă de la Mușat & Asociații pentru a-și face propria firmă. Miruna Suciu și Luminița Popa, printre partenerii care au decis să o ia pe cont propriu

Un grup în jurul a 20 de avocați intenționează să plece de la Mușat & Asociații pentru a pune bazele unei noi firme de avocatură, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Printre aceștia se numără și aproximativ patru parteneri, spun surse din piață care adaugă că pe lista de plecări se află Miruna Suciu, Luminița Popa, Mădălina Berechet și Cleopatra Leahu.

Reprezentanții Mușat & Asociații și avocații menționați nu au fost disponibili pentru comentarii pe marginea acestui subiect până la momentul publicării articolului.

Miruna Suciu lucrează de 16 ani la Mușat & Asociații și este partener în firmă din 2005. Acoperă arii de practică precum fuziuni și achiziții, privatizări, energie & resurse naturale, finanțe & bănci, piețe de capital, respectiv drept comercial & corporativ. Printre tranzacțiile la care a lucrat recent se numără achiziția de 65 mil. dolari a McDonald’s România de către compania malteză Premier Capital, listarea de 440 mil. euro a Electrica pe bursa de la București din vara lui 2014, când a asistat emitentul și sindicatul de intermediere sau vânzarea de către Sterling Resources a participației pe care o avea într-un bloc de explorare petrolieră din Marea Neagră către fondul de investiții Carlyle.

Luminița Popa este avocat Mușat & Asociații de aproape 14 ani și partener începând din 2005. Ariile sale de expertiză sunt arbitrajul internațional, infrastructura și parteneriatul public privat, energia și resursele naturale, precum și fuziuni și achiziții, respectiv privatizări. Luminița Popa lucrează în dosarul în care reprezintă Enel în fața Curții de Arbitraj Comercial Internațional de la Paris, unde valoarea pretențiilor depășește 800 mil. euro. De asemenea, în portofoliul său de proiecte de consultanță juridică se află și dosare cu pretenții în valoare de peste 500 mil. euro formulate de o companie din sectorul de gaze și de rafinare, respectiv un caz de arbitraj în care asistă un grup de companii producătoare de bunuri de larg consum împotriva statului român în fața ICSID (Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor referitoare la Investiții), unde cuantumul pretențiilor ajunge la 450 mil. euro.

Mușat & Asociații este unul dintre cei mai mari jucători din piața locală a avocaturii de afaceri și numără 93 de avocați înscriși în listele baroului din București, potrivit datelor făcute publice pe site de către barou.

Această ruptură este a doua ca anvergură în istoria plecărilor de nume sonore de la Mușat & Asociații, după ce în martie 2005 un grup de aproximativ 28 de avocați, din care circa 8 parteneri, în frunte cu Florentin Țuca, pe atunci nr. 2 în firmă, au decis să-și încerce forțele pe cont propriu punând bazele actualei firme Țuca Zbârcea & Asociații.

Cu doi ani înainte, un alt grup de avocați condus de Ernest Popovici și Florian Nițu a plecat din firma Mușat & Asociații și a fondat casa de avocatură care astăzi se numește Popovici Nițu Stoica & Asociații.

În 2010, un alt grup de circa zece avocați din care cinci parteneri în frunte cu Ion Dragne, pe atunci deputy managing partner, a plecat din firma condusă de către Gheorghe Mușat și a fondat Dragne & Asociații. Ion Dragne conduce de anul trecut baroul București.

În iunie 2013, Cătălin Băiculescu, deputy managing partner la Mușat & Asociații, a plecat din firmă către foștii colegi care au fondat Țuca Zbârcea & Asociații, unde a intrat în echipa de parteneri.

La nivelul pieței sunt și alți avocați care au trecut pe la Mușat & Asociații și și-au pus apoi numele pe propriile firme cum este cazul Voicu & Filipescu, Mitel & Asociații sau Vilău & Asociații.

În ciuda acestor valuri de plecări, casa de avocatură Mușat & Asociații a reușit să revină de fiecare dată și să se mențină în topul pieței de consultanță juridică de afaceri.

Piața avocaturii de afaceri este una competitivă, dominată de jucătorii locali de talia NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații, Popovici Nițu Stoica & Asociații. Un alt pol este cel al firmelor internaționale reprezentat de Clifford Chance Badea, RTPR Allen & Overy, DLA Piper Dinu, CMS Cameron McKenna, Schoenherr sau Wolf Theiss.

Dintre firmele mai nou apărute pe piață, evoluția din ultimii ani a activității și extinderea echipelor de către PeliFilip, formată în jurul unui grup de avocați plecat de la NNDKP, și a Bondoc & Asociații, firma condusă de Lucian Bondoc (ex-Linklaters) ce are încheiată o alianță exclusivă cu White & Case, indică faptul că încă există spațiu pentru dezvoltarea unor noi jucători de profil.

mcdonalds_vanzare_premier_capital_tabel_tranzactie_25012016 main

BRD a finanțat parțial achiziția de 65,33 mil. dolari a lanțului de fast food McDonald’s România de către maltezii de la Premier Capital. Deloitte și avocații de la Mușat & Asociații au lucrat de partea cumpărătorului, americanii au fost asistați la vânzare de firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații

Compania malteză Premier Capital, parte a grupului Hili Ventures, a anunțat astăzi achiziția lanțului de 66 de restaurante McDonald’s România pentru 65,33 mil. dolari de la compania americană McDonald’s Restaurant Operations Inc.

BRD SocGen a finanțat parțial tranzacția printr-un credit multifacilitate de tip Senior, pentru care au fost aduse garanții estimate la 246,45 mil. lei (59 mil. dolari), valoare care cuprinde principalul, accesoriile și costurile de execuție ale împrumutului, potrivit datelor publicate în Arhiva electronică a garanțiilor reale mobiliare.

Împrumutul este contractat de către Premier Capital SRL, cumpărătorul în această tranzacție, pe 22 ianuarie, adică la data semnării contractului de vânzare – cumpărare pentru pachetul de 100% din acțiunile McDonalds Systems of Romania, care este unicul acționar al McDonald’s România SRL – compania care operează lanțul de restaurante fast food, conform datelor făcute publice de către compania malteză.

Pachetul de acțiuni a fost cumpărat de către Premier Capital BV, un vehicul de investiții al companiei malteze, care va deține 90% din compania românească, iar restul acțiunilor îi vor reveni lui Daniel Boaje, directorul general executiv al McDonald’s România.

Cea mai mare parte a prețului a fost plătită la momentul semnării acordului, o altă parte urmând să fie achitată în termen de două luni de la semnare, iar o altă parte cel mai târziu în interval de un an adică până la 22 ianuarie 2017, precizează reprezentanții Premier Capital.

Tranzacția prin care grupul american se retrage de pe piața românească a îmbrăcat forma unui parteneriat pe aproximativ 20 de ani cu firma care deține franciza a 64 de restaurante McDonald’s din Malta, Grecia, Letonia, Lituania și Estonia.

Exitul grupului american din România a venit pe fondul schimbării politicii sale la nivel global survenite în urmă cu circa doi ani. De atunci, au început să caute cumpărători pe piață pentru afacerea locală.

Negocierile cu maltezii s-au derulat aproximativ șase luni, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, în cea mai mare parte la București, unde a fost semnat vineri și contractul de vânzare al afacerii.

Firma malteză este deja activă în România prin magazinul iStyle în urma parteneriatului pe care îl derulează cu Apple pe mai multe piețe.

Premier Capital a derulat activitățile de due dilligence (analiză financiară și evaluare) alături de consultanții Deloitte. Pe partea de consultanță juridică, cumpărătorul a fost asistat de o echipă de avocați de la Mușat & Asociații condusă de către Miruna Suciu, partener în cadrul firmei, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De cealaltă parte, McDonald’s Restaurant Operations Inc din SUA a lucrat cu firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, cu o echipă formată din circa 6 avocați condusă de către Cornel Popa, partener în cadrul firmei.

Țuca Zbârcea & Asociații a asistat anul trecut McDonald’s România la achiziția a trei restaurante fast food din Brașov de la oameni de afaceri locali.

În urma tranzacției, maltezii vor prelua o rețea formată din 66 restaurante, care operează în 21 de orașe din țară, cu aproximativ 4.000 de angajați.

Afacerea McDonald’s din România numără aproximativ 65 mil. clienți în fiecare an, respectiv 180.000 de clienți pe zi.

Americanii au deschis primul magazin din rețea în 1995 și au investit 700 mil. lei în 20 de ani de activitate la nivel local.

Activele totale brute ale McDonalds Systems of România, care deține afacerea la nivel local, au fost de 69,52 mil. dolari la 31 decembrie 2015, potrivit standardelor americane de contabilitate, în timp ce profitul se situa la aceeași dată la 11,02 mil. dolari, afirmă reprezentanții firmei malteze, care precizează că rezultatele financiare prezentate nu au fost auditate.

McDonald’s România SRL a înregistrat în 2014 un profit net de 3,71 mil. euro la o cifră de afaceri de 97,86 mil. euro și un număr mediu de 2.760 de angajați, potrivit ultimului bilanț anual disponibil pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

În doi ani, cifra de afaceri a companiei a crescut cu aproape 10%, iar profitul s-a majorat de patru ori ceea ce indică în continuare potențial de creștere pe acest segment de piață.

Pe piața restaurantelor de tip fast food, lanțul McDonald’s concurează cu rețele precum KFC, Pizza Hut, Subway, Springtime și nu numai.

Opinie Adrian Mîrșanu: Patru certitudini

Tranzacțiile sunt firul roșu care ne arată ce active sunt atractive în mod real pentru investitori. Din acest punct de vedere, România oferă oportunități limitate. Tranzacțiile cu valori de peste 100 mil. euro sunt rare, iar statul și-a redus profilul investițional și, cu greu, îmi pot imagina aici o schimbare într-un an cu două rânduri de alegeri.

Într-o piață cu multe incertitudini, patru lucruri sunt vizibile ca niște piloni pe care se vor așeza evoluțiile din acest an.

Fondurile de investiții vor căuta achiziții în rândul companiilor capabile să se autofinanțeze din propriul EBITDA (câștigul înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării). Asta fac de ani de zile și vor face și în continuare. Este unul dintre puținele repere stabile ale pieței.

Prăbușirea creditării, insolvențele și lipsa aparentă de alternative fezabile scad șansele antreprenorilor de a găsi capital de dezvoltare în altă parte decât la furnizorii de capital de risc.

De cealaltă parte, fondurile de investiții, care au acum disponibile sute de milioane de euro pentru România pe mai multe etaje de piață – de la tichete de tranzacții de câteva milioane de euro până la peste 100 milioane de euro – nu mai aruncă sume mari în active românești, poate doar cu câteva excepții notabile în imobiliare, servicii medicale și TMT (tehnologie, media, telecomunicații).

Când trebuie să obții în 5 – 6 ani de două – trei ori banii investiți în companie pentru a mulțumi investitorii și a putea să le ceri cu succes bani pentru a ridica un nou fond, sănătatea financiară și operațională a firmei cumpărate la pachet cu echipa de manageri sunt un argument mai puternic decât estimările privind creșterea sectorului de piață sau oportunitățile de creștere organică.

Dealtfel, dezvoltarea organică a devenit pentru afacerile din multe sectoare mai scumpă decât achizițiile pentru a-și atinge masa critică necesară sau cotele de piață – țintă.

A doua certitudine pe piața tranzacțiilor este că băncile au profil de vânzător de serviciu. Fie că stau pe stocuri de credite neperformante care trebuie vândute cât mai repede, fie că sunt ținte pentru exit, fie că trebuie să-și optimizeze operațiunile.

Dincolo de teoriile care spun că numai instituțiile de credit din top 10 după activele totale își mai pot face planuri pe termen lung, mai sunt cotate cu șanse băncile de nișă. Însă, nișarea nu este încă evidentă astfel că peste jumătate din numărul actual de bănci ori vor vinde cât mai au ce să pună pe masă ori vor închide.

În ceea ce privește băncile, piața este suficient de crudă pentru a nu mai răsplăti acționarii la nivelul valorii contabile sau a mai lua în calcul investițiile de capital făcute ani la rând, la presiunea băncii centrale pentru a-și menține indicatorii de solvabilitate.

Carpatica, Credit Agricole, Piraeus Bank, Bancpost, Intesa, Marfin, Bank of Cyprus, Banca Românească și multe altele au motive să se gândească ce au de făcut în continuare pe o piață care se strânge la propriu, în condițiile în care o operațiune profitabilă în afara top 10 este greu de susținut pe termen lung.

A treia tendință clară este că firmele private mari se țin departe de bursă. RCS & RDS, Bitdefender, Țiriac Holdings sunt companii de dimensiuni importante și cotate cu un istoric atractiv pentru investitori. Dar pentru bursa de la București, este greu acum să câștige listări noi. Acestea ar putea veni deocamdată tot din partea unor companii de stat, Hidroelectrica având șansele cele mai mari.

Bucureștiul nu mai are de doi ani nici o listare de anvergură, iar apetitul pentru introducerea la tranzacționare de companii noi este redus și pe alte piețe.

Pe lângă barierele locale, investitorii se uită și la un cumul de factori externi, care poate reteza din avântul pe bursă.

Situația incertă din Ucraina din 2014 – 2015 are o continuare nefericită peste Prut, valul imigraționist care afectează țările din regiune aflate pe coridorul dintre Grecia și Germania, precum și dosarul războiului din Siria cu alte posibile implicații în Orientul Mijlociu la care se adaugă semnele de slăbiciune ale economiei Chinei sunt motive de îngrijorare pentru un an care începe prost și, ca în legile lui Murphy, se poate termina și mai prost.

A patra tendință configurată substanțial în ultimii ani are suficient combustibil pentru a funcționa bine și în 2016. Imobiliarele sunt terenul preferat de investitori, iar finanțările bancare aici au succes, chiar dacă pot fi numărate pe degete sectoarele care mai sunt acum pe placul bancherilor pentru a-și construi expuneri mari.

Piața dispune de suficiente portofolii de birouri, dar are oportunități și pe celelalte segmente pentru a alimenta noi tranzacții pentru fondurile de investiții specializate.

Cei patru piloni definesc o piață a tranzacțiilor în care principalii actori în fuziuni și achiziții vor fi băncile și fondurile de investiții, iar investitorii strategici în măsura în care își remodelează portofolii transfrontaliere. Finanțările bancare sunt orientate preponderent către imobiliare și campionii din energie, petrol, utilități, telecomunicații, industrie și farma. Bursa are în față un an dificil și, fără listări noi, va găsi din ce în ce mai puțin sprijin din partea economiei reale. O cale de împăcare cu investitorii ar putea fi emisiunile de obligațiuni, care ar ajuta firmele să acceseze fonduri proaspete pentru a-și finanța planurile de creștere și cu alți bani în afara capitalului de risc.

marfin_tranzactie_exit_tabel main

Tranzacția de vânzare a Marfin Bank România se apropie de sfârșit. Ciprioții au selectat un cumpărător dintre ofertanți și așteaptă avizul BNR pentru a încheia vânzarea. Vânzătorul a lucrat cu banca de investiții elenă Investment Bank of Greece și cu firma de avocați M&P Bernitsas din Atena. Prețul de vânzare al băncii ar putea depăși valoarea de 25 mil. euro

Tranzacția de vânzare a Marfin Bank România este foarte aproape de final, după ce ciprioții au selectat un cumpărător dintre ofertanți și au finalizat forma contractului de vânzare – cumpărare, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Banca Națională a României trebuie să-și dea avizul privind cumpărătorul astfel încât ciprioții să-și poată face exitul de pe piața locală. Cumpărătorul ar putea fi o bancă din Orientul Mijlociu, iar prețul de vânzare al pachetului de 99,54% din acțiunile Marfin Bank România ar putea depăși valoarea de 25 mil. euro, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Banca de investiții elenă Investment Bank of Greece (IBG), condusă de către Aimilios Stasinakis, este consultantul financiar al administratorului special al Cyprus Popular Bank Public Co Ltd. De asemenea, firma de avocatură M&P Bernitsas din Atena asigură asistența juridică pe partea de vânzare.

Marfin Bank România ocupa la 31 decembrie 2014 poziția 23 în totalul celor 40 de instituții de credit din sistem, având o cotă de piață de 0,6% după activul net bilanțier, potrivit ultimului raport anual al băncii centrale.

Banca avea active totale de aproximativ 2,022 mld. lei (circa 456 mil. euro) la finele lunii august. Valoarea contabilă a Marfin Bank România la aceeași dată era de 100 mil. lei (23 mil. euro). Finanțarea de la grup era la 31 august de circa 692 mil. lei.

Banca dispune de o rețea formată din 33 de locații, iar în 2014 a raportat pierderi de 216 mil. lei (48,7 mil. euro), potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice.

Marfin Bank Romania evolutie indicatori tabel baza 624

Rata creditelor neperformante a scăzut la 24,1% de la un vârf de 29,5% în 2013, anul crizei cipriote – când statul a luat un împrumut de urgență pentru a salva băncile și economia. Planurile de restructurare ale sistemului bancar cipriot prevăd tăierea expunerilor pe piețele din străinătate, soluție aplicată la o altă scară și în forme diferite și băncilor grecești, care de asemenea au beneficiat de ajutorul de urgență al Uniunii Europene și al altor creditori internaționali.

Tranzacția de vânzare a Marfin Bank România a evoluat rapid. Astfel, pe 30 septembrie, banca de investiții de la Investment Bank of Greece, deținută și ea de către Cyprus Popular Bank Ltd, trimitea unei baze de potențiali investitori teaser-ul tranzacției și invita pe cei interesați să depună scrisori de interes până la 16 octombrie ora 17.00.

Ca în orice proces de acest fel, investitorii interesați au semnat un acord de confidențialitate, iar după depunerea scrisorilor de interes, echipa formată de vânzător a selectat pe cei calificați mai departe, care urmau să depună oferte angajante.

În perioada octombrie – decembrie 2015, au fost bifate aceste etape, astfel că la 4 ianuarie vânzătorul selectase deja un ofertant preferat, iar contractul de vânzare – cumpărare era finalizat.

Marfin Bank România avea în portofoliul său credite nete de 1,1 mld. lei și depozite de 1,2 mld. lei. În 2013, după izbucnirea crizei cipriote, sucursala Bank of Cyprus din România a transferat active brute de 82 mil. euro și depozite de 77 mil. euro către Marfin Bank România, care avea statut de bancă locală supusă supravegherii BNR, măsură luată cu scopul de a pune clientela băncii sub protecția legii române și a autorităților.

Portofoliul de credite al băncii are expunere pe IMM-uri în proporție de 70%, în timp ce creditele acordate persoanelor fizice (retail) ajung la 25%, iar împrumuturile acordate companiilor mari au o pondere de 5%.

Principalele sursele de finanțare ale Marfin Bank România sunt depozitele atrase de la clienți în valoare de 271 mil. euro și finanțarea de la grup de 156 mil. euro, potrivit datelor disponibile la 31 august 2015.

Istoria Marfin Bank România începe în anul 2000, când banca și-a început activitatea sub numele de Egnatia Bank România prin achiziția operațiunilor BNP – Dresdner Bank. În 2008, banca și-a schimbat numele în Marfin Bank România.

Piața bancară locală este în acest moment un teren fertil pentru tranzacții, în contextul în care pe de o parte băncile cipriote Cyprus Popular Bank și Bank of Cyprus, care a trecut deja prin două încercări eșuate de a-și vinde activele în bloc, caută exitul. Pe de altă parte, Piraeus Bank a trecut anul trecut printr-o încercare eșuată de a-și vinde operațiunile din România, iar mișcări de consolidare sunt așteptate și în alte eșaloane ale pieței.

După renunțarea de către fondul american JC Flowers la tranzacția de a prelua Carpatica printr-o majorare de capital combinată cu o achiziție de acțiuni, acum banca din Sibiu s-a întors la masa negocierilor cu Nextebank, ale cărei oferte de fuziune prin absorbție au fost respinse în 2014 și în 2015 de acționarii Carpatica.

Vargha Moayed a intrat în conducerea EY România. Sursă foto: EY.

Canadianul Vargha Moayed preia conducerea echipei de 120 de oameni ai departamentului de Asistenţă în afaceri al EY România

Vargha Moayed s-a alăturat EY România pentru a conduce divizia locală de Asistenţă în afaceri, preluând mandatul de la Saulius Adomaitis, care are începând cu 2016 un nou rol în dezvoltarea serviciilor de Asistenţă în afaceri, ca Partener EY în regiunea Orientului Mijlociu şi Africa de Nord.

“Venirea în România este o provocare importantă pentru mine, întrucât îmi dă ocazia să dezvolt experienţa acumulată în proiecte de consultanţă pe care le-am coordonat în întreaga lume. Am fost implicat în proiecte în Europa de Est pe parcursul ultimilor zece ani şi am înţeles în mod direct potenţialul pe care această piaţă îl are. Sunt, de aceea încântat de oportunitatea de a dezvolta în continuare departamentul de Asistenţă în afaceri din cadrul EY România”, explică Vargha Moayed.

Vargha deţine o diplomă de licenţă în comerţ, obţinută la Ecole Superieure de Commerce de Montpellier şi o diplomă de Master în administrarea afacerilor, emisă de WhartonSchool din cadrul University of Pennsylvania (SUA).

Vargha Moayed este cetăţean canadian şi are peste 20 de ani de experienţă în consultanţă de management, lucrând pe mai multe continente, în Statele Unite, Canada şi Franţa.

Printre proiectele de anvergură în care a fost implicat se numără conducerea unui incubator high-tech pan-european, finanţat de Goldman Sachs în Paris, sau colaborarea cu Ipanema Technologies, pentru a reconstrui funcţiile de vânzări şi marketing ale companiei.

“Piaţa serviciilor de consultanţă în afaceri din România s-a diversificat în mod constant în ultimii ani, atingând un grad mai înalt de sofisticare a acestor servicii. Departamentul nostru de Asistenţă în afaceri a crescut şi s-a consolidat în tot acest timp, câştigând o serie de clienţi şi proiecte majore pe plan local. În acest context, Vargha va contribui pe mai departe la dezvoltarea departamentului nostru de Asistenţă în afaceri şi va coordona efortul multi-disciplinar prin care răspundem nevoilor clienţilor noştri.” spune Bogdan Ion, Managing Partner EY România.

Echipa de Asistenţă în afaceri a EY România numără în prezent peste 120 de oameni, care lucrează cu firme locale şi internaţionale din diferite sectoare de la petrol, gaze, energie, utilităţi, servicii financiare până la administraţie publică.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 mld. dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015.

În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Rețeaua locală a EY cuprinde birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.

Pe piața serviciilor profesionale de afaceri, EY face parte din grupul celor mai mari patru firme de consultanță și audit la nivel global, alături de PwC, Deloitte și KPMG.

eurobank_ergasias_op_internationale_tabel main

Eurobank Ergasias a angajat banca de investiții HSBC pentru a tatona o tranzacție de vânzare la Bancpost, bancă de top 10 pe piața locală. Banca – mamă din Grecia: „Am angajat o bancă de investiții să ne asiste la evaluarea opțiunilor strategice, dar nu există niciun plan privind o potențială vânzare. Bancpost este o subsidiară-cheie a grupului și mai degrabă avem în plan să o dezvoltăm decât să o vindem”

Eurobank Ergasias a angajat la finele anului trecut pe bancherii de investiții de la HSBC pentru evaluarea opțiunilor strategice la Bancpost și la alte subsidiare externe în condițiile în care banca elenă trebuie să-și reducă activele deținute în afara Greciei cu peste 3,3 mld. euro în următorii doi ani.

Bancpost are active totale de circa 3,1 mld. euro, în scădere cu 37% față de finele lui 2010, și intră în topul primelor zece bănci din România, după valoarea activelor.

„În România într-adevăr, ca și în alte țări, am angajat o bancă de investiții care să ne asiste la evaluarea opțiunilor strategice, dar nu există niciun plan privind o potențială vânzare. Dimpotrivă, Bancpost este o subsidiară – cheie pentru grup și mai degrabă avem în plan să o dezvoltăm decât să o vindem”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, director general al grupului de strategie la nivelul Eurobank Ergasias SA, banca – mamă a subsidiarei locale.

Apostolos a confirmat informațiile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO privind faptul că banca de investiții care a primit mandat la Bancpost este HSBC. Reprezentantul Eurobank Ergasias nu a dezvăluit care sunt celelalte țări în care banca elenă intenționează să-și evalueze operațiunile alături de bancherii de investiții.

Surse din piață susțin însă că mandatul primit de HSBC vizează găsirea unui cumpărător pentru activele puse pe lista bancherilor de investiții. Bancherii britanici de la HSBC au avut în 2014 mandatul pentru vânzarea activelor Bank of Cyprus din România, tranzacție care a eșuat din cauză că ciprioții au respins ofertele primite.

Pe de altă parte, România este văzută ca o piață de o importanță strategică de către marile bănci grecești, având în vedere calibrul operațiunilor derulate aici de către Piraeus Bank, National Bank of Greece, Alpha Bank și Eurobank Ergasias.

Cel mai recent exemplu îl oferă Piraeus Bank, care chiar și într-o situație dificilă, ratând ținta de capital pe care trebuia să o atragă de la investitori privați în noiembrie 2015 și având nevoie de lichidități, a refuzat prețul avansat de către fondul american de investiții JC Flowers pentru achiziția Piraeus Bank România.

Banca de investiții elvețiană UBS a avut mandatul pentru vânzarea Piraeus Bank România, iar negocierile s-au purtat la Atena, potrivit informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 iunie 2015, respectiv pe 5 iunie 2015. În contextul în care Piraeus a acumulat circa jumătate din stocurile de credite neperformante la nivelul celor patru mari bănci elene, după cum notează Financial Times, și cu bifarea unui eșec privind ținta de majorare de capital cu bani de la investitori privați, șeful Piraeus Bank Anthimos Thomopoulos și-a dat demisia pe 15 ianuarie.

Eurobank Ergasias, ca și celelalte bănci elene, s-a angajat în fața Directoratului General pentru Concurență din cadrul Comisiei Europene să-și reducă expunerea pe piețele din afara Greciei, să vândă active care nu fac parte din activitatea sa de bază și să se concentreze asupra eficientizării și profitabilității operațiunilor din țara de origine, potrivit planului de restructurare anunțat la Bruxelles pe 29 aprilie 2014. Amendamente la planul de restructurare înaintat de către Eurobank Ergasias au fost aprobate de către Comisia Europeană ca urmare a majorării de capital a băncii prin atragerea cu succes a 2,12 mld. euro de la investitori privați fără să mai fie nevoie de vreo injecție de capital din partea statului, potrivit unui comunicat de presă al autorităților de la Bruxelles din 26 noiembrie 2015.

Astfel, Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Cifra nu include și operațiunile băncii din Luxemburg, unde portofoliul său este constituit de clienți de tip private banking.

Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Ultimele date disponibile la finele lunii septembrie 2015 indică faptul că activele Eurobank Ergasias din afara Greciei, inclusiv România, sunt de 12,08 mld. euro, depășind astfel cu 3,31 mld. euro plafonul aprobat de către Bruxelles.

Eurobank Ergasias a încercat să-și vândă afacerea din Ucraina, însă tranzacția sa de 95 mil. euro către Delta Bank Group a fost blocată de autoritățile de la Kiev.

Pe 17 iulie 2015, Eurobank Ergasias a anunțat încheierea unui acord pentru preluarea operațiunii Alpha Bank din Bulgaria pentru 1 euro, active în valoare de 464 mil. euro fiind transferate către Postbank, bancă a cărei anvergură o plasează în primele 4 bănci la nivelul pieței locale. Mișcarea indică faptul că Bulgaria are profil de piață strategică la nivelul grupului Eurobank Ergasias, cu active de peste 3 mld. euro și cu un profit de circa 17,8 mil. euro, a doua piață străină ca profitabilitate după primele nouă luni din 2015, prima poziție la capitolul câștig net fiind ocupată de Cipru.

Eurobank Ergasias a vândut în aprilie 2012 un pachet de 99,3% din Eurobank Tekfen Turcia către Burgan Bank pentru 355 mil. dolari. În februarie 2011, Eurobank vânduse deja 70% din Polbank, operațiunea sa din Polonia, către Raiffeisen pentru 490 mil. euro.

În ceea ce privește operațiunile din România, ultimele mișcări al Eurobank Ergasias au fost vânzarea operațiunii locale din sectorul asigurărilor la pachet cu cea din Grecia. Astfel, pe 22 decembrie 2015, Eurobank Ergasias a vândut 80% din acțiunile firmei de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings S.A. către canadienii de la Fairfax Financial Holdings Limited pentru care au primit 316 mil. euro în numerar.

Astfel, Eurobank Ergasias a rămas numai cu 20% din compania de asigurări activă în Grecia și România.

De asemenea, Eurobank a început discuții pentru vânzarea afacerii locale de leasing, ceea ce corespunde strategiei sale de a se retrage din activitățile care nu au legătură cu operațiunile de bază.

banci grecesti tranzactii tabel

La nivelul băncii – mamă, precum și a subsidiarelor din străinătate, inclusiv a Bancpost, au fost inițiate vânzări de portofolii neperformante pentru a curăța bilanțurile.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, a înființat anul trecut o unitate special dedicată administrării portofoliilor de credite neperformante la nivelul grupului (TAG – Trouble Assets Group), care supervizează unități de profil autonome în cadrul subsidiarelor sale din Europa de Est.

Șeful grupului de gestionare a activelor cu probleme, Constantinos Vousvounis, este membru al Comitetului pentru planificare strategică și îi raportează direct lui Fokion Karavias, directorul general executiv al Eurobank Ergasias.

La nivelul băncii elene, au fost plasate sub administrarea TAG expuneri de 21 mld. euro, de care se ocupă aproximativ 2.600 de oameni, din care 970 sunt personal extern, format din avocați, angajați ai firmelor de colectare de creanțe și alți specialiști în managementul datoriilor.

În bilanțul Eurobank Ergasias, efectul de balast vine de la stocul mare de credite neperformante acumulat în piața grecească. Operațiunile internaționale ale Eurobank Ergasias înregistrau la 30 septembrie 2015 credite cu întârziere la plată de peste 90 de zile în valoare de 1,576 mld. euro, din care aproape jumătate provin din România, cu 738 mil. euro, potrivit unei prezentări a băncii din noiembrie 2015.

Problema administrării creditelor neperformante de către cele patru bănci grecești este un subiect cu greutate în discuțiile Atenei cu creditorii săi internaționali, și în special cu Uniunea Europeană și Banca Centrală Europeană pentru că afectează nivelul de lichiditate, profitabilitatea și implicit, redresarea acestora cu efect asupra întregii economii elene.

Astfel, firma poloneză specializată în recuperarea creanțelor Kruk România SRL în consorțiu cu International Finance Corporation (IFC) se pregătesc să semneze tranzacția Ursa, prin care banca elenă Eurobank Ergasias – proprietarul Bancpost – a scos la vânzare un portofoliu de credite neperformante.

IFC, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, a aprobat încă din noiembrie 2015 un împrumut în valoare de 22,78 mil. dolari (20,76 mil. euro) destinat finanțării parțiale a prețului de achiziție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

O altă tranzacție cu credite neperformante derulată de Eurobank Ergasias pe piețele din regiune vizează un portofoliu cu o valoare nominală în jurul a 200 mil. euro, care a atras interesul pentru achiziție din partea APS, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Bancpost, bancă situată în top 10 după active la finele anului 2014, conform datelor BNR, cu o cotă de piață de 3,1%.

Bancpost tabel baza 624

Subsidiara locală a Eurobank a raportat la 30 septembrie 2015 un profit net de 6,7 mil. euro și active totale de 3,1 mld. euro, în scădere. Portofoliul brut de credite a scăzut la 2,34 mld. euro, pe același trend fiind și depozitele care au ajuns la 1,608 mld. euro.

Bancpost este construită pe trei linii de afaceri, clienții companii având o pondere de 43% în portofoliul brut de împrumuturi la finele lunii septembrie, urmați de creditele ipotecare care au o greutate de 33% în portofoliul total în timp ce creditele de consum au o felie de 24%.

Din cele patru bănci elene, Alpha Bank și Eurobank Ergasias sunt singurele care au reușit la finele anului trecut să-și majoreze capitalul prin atragerea de bani de la investitori privați.

Eurobank Ergasias derulează, ca și celelalte bănci grecești, programe de vânzare de active prin care să-și reducă expunerile externe și să facă mai profitabile operațiunile din piața de origine. În acest context, pentru a-și limita expunerile și pentru a descărca bilanțurile unora dintre subsidiare în vederea evitării impunerii din partea băncilor centrale de cerințe privind aducerea de bani proaspeți, băncile grecești și nu doar ele, au mutat active performante și neperformante pe vehicule de investiții înregistrate în jurisdicții fiscale mai favorabile, precum Luxemburg, Cipru sau altele.

La Bancpost, activele totale s-au redus de la 5,3 mld. euro la finele lui 2010 până la 3,123 mld. euro la finele lunii septembrie.

Acțiunile Bancpost sunt acum împărțite de Eurobank Ergasias SA cu 93,78141% și alți acționari cu 6,21859%, din care ERB New Europe Holding BV are 5,36534%.

În afara Bancpost și a operațiunilor de servicii financiare, Eurobank deține și alte tipuri de active, printre care cele mai importante sunt cele imobiliare.

Bancpost a fost înființată în 1991, iar în 2003 Eurobank Ergasias a devenit acționarul său majoritar.

La nivelul băncii – mamă, echipa de management a fost reîmprospătată anul trecut, oamenii – cheie fiind Nikolaos Karamouzis, președintele băncii, și Fokion Karavias, directorul general executiv, ale căror mandate în boardul de directori expiră în 2018.

Eurobank are în spate acționari privați puternici, principalul acționar este grupul financiar canadian Fairfax cu 16,88% din acțiuni, printre acționari fiind și miliardarul american Wilbur Ross, investitor și vicepreședinte la Bank of Cyprus și un investitor cu apetit pentru băncile cu nevoi de lichiditate. Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară (HFSF) are numai 2,38%, cel mai redus nivel dintre participațiile deținute la cele 4 mari bănci grecești.

bancpost main

Polonezii de la Kruk România în consorțiu cu International Finance Corporation se pregătesc să semneze tranzacția Ursa privind achiziția unui portofoliu de credite neperformante scos la vânzare anul trecut de proprietarul Bancpost, banca grecească Eurobank Ergasias. IFC va finanța parțial prețul de achiziție cu un împrumut în valoare de 22,78 mil. dolari

Firma poloneză specializată în recuperarea creanțelor Kruk România SRL în consorțiu cu International Finance Corporation (IFC) se pregătesc să semneze tranzacția Ursa, prin care banca elenă Eurobank Ergasias – proprietarul Bancpost – a scos la vânzare un portofoliu de credite neperformante.

IFC, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, a aprobat încă din noiembrie 2015 un împrumut în valoare de 22,78 mil. dolari (20,76 mil. euro) destinat finanțării parțiale a prețului de achiziție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Inițial, instituția financiară internațională estima investiția sa în tranzacție sub plafonul de 35 mil. euro, în condițiile în care prețul final pentru achiziția portofoliului Ursa era cotat sub 65 mil. euro. Valoarea nominală a portofoliului Ursa a fost estimată în jurul a 600 mil. euro.

Mărimea portofoliilor bancare neperformante fluctuează însă uneori pe măsură ce discuțiile cu investitorii interesați avansează astfel că pot apare ajustări față de valorile inițiale. Astfel ajustarea finanțării IFC față de estimările inițiale în cadrul acestei tranzacții indică un preț de achiziție mai mic, în jurul a 38 mil. euro dacă se păstrează ponderea finanțării IFC în total preț. Acest lucru poate sugera o reducere semnificativă a portofoliului vândut în cadrul tranzacției Ursa. O altă posibilitate ar putea fi și obținerea unui discount mai mare față de așteptările inițiale.

Portofoliul de credite neperformante Ursa este constituit din împrumuturi de retail (aproximativ 80% din total) și credite colaterizate acordate IMM-urilor din sectoare precum agricultură, construcții, comerț și transporturi.

Pe baza portofoliului indicativ, cele mai multe credite neperformante acordate IMM-urilor sunt de așteptat să fie în proceduri judiciare, iar asta înseamnă riscuri în obținerea și vânzarea garanțiilor aduse colateral la creditele respective, potrivit datelor prezentate de către IFC.

Vânzarea portofoliului Eurobank Ergasias vizează subsidiara sa din România, Bancpost, și active aparținând IMM-urilor mutate pe un vehicul special creat pentru derularea tranzacției.

Tranzacția Ursa este coordonată de la Atena de către Eurobank și o execută pe cont propriu (in house), fără să-și fi angajat un consultant specializat, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Referitor la vânzarea potențială a portofoliilor de credite neperformante selectate, suntem într-adevăr în discuții avansate cu parteneri importanți, dar așa cum puteți aprecia suntem sub efectul unui acord strict de confidențialitate și nu putem da mai multe informații nici dacă am vrea acest lucru” a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, Director General în cadrul grupului de strategie al Eurobank Ergasias SA.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, a înființat anul trecut o unitate special dedicată administrării portofoliilor de credite neperformante la nivelul grupului (TAG – Trouble Assets Group), care supervizează unități de profil autonome în cadrul subsidiarelor sale din Europa de Est.

Șeful grupului de gestionare a activelor cu probleme, Constantinos Vousvounis, este membru al Comitetului pentru planificare strategică și îi raportează direct lui Fokion Karavias, directorul general executiv al Eurobank Ergasias.

La nivelul băncii elene, au fost plasate sub administrarea TAG expuneri de 21 mld. euro, de care se ocupă aproximativ 2.600 de oameni, din care 970 sunt personal extern, format din avocați, angajați ai firmelor de colectare de creanțe și alți specialiști în managementul datoriilor.

În bilanțul Eurobank Ergasias, efectul de balast vine de la stocul mare de credite neperformante acumulat în piața grecească. Operațiunile internaționale ale Eurobank Ergasias înregistrau la 30 septembrie 2015 credite cu întârziere la plată de peste 90 de zile în valoare de 1,576 mld. euro, din care aproape jumătate provin din România, cu 738 mil. euro, potrivit unei prezentări a băncii din noiembrie 2015.

Problema administrării creditelor neperformante de către cele patru bănci grecești este un subiect cu greutate în discuțiile Atenei cu creditorii săi internaționali, și în special cu Uniunea Europeană și Banca Centrală Europeană pentru că afectează nivelul de lichiditate, profitabilitatea și implicit, redresarea acestora cu efect asupra întregii economii elene.

Cabinetul condus de Alexis Tsipras este presat de creditorii internaționali, care au acordat anul trecut un nou program de salvare al Greciei cu împrumuturi de 86 mld. euro, să facă privatizări de active strategice deținute de stat. Consultanții de la PwC prognozează că piața de fuziuni și achiziții din Grecia, de 1,4 mld. euro în 2015, va ajunge la aproximativ 7 mld. euro în 2016, pe fondul privatizărilor și a vânzărilor de active ale băncilor grecești.

Băncile grecești nu pot să vândă pe piața elenă credite neperformante, notează publicația elenă de afaceri Kathimerini, subiectul fiind unul deschis în negocierile cu reprezentanții structurilor europene.

Din cele patru bănci elene, Alpha Bank și Eurobank Ergasias sunt singurele care au reușit la finele anului trecut să-și majoreze capitalul prin atragerea de bani de la investitori privați.

Eurobank Ergasias derulează, ca și celelalte bănci grecești, programe de vânzare de active prin care să-și reducă expunerile externe și să facă mai profitabile operațiunile din piața de origine. În acest context, pentru a-și limita expunerile și pentru a descărca bilanțurile unora dintre subsidiare în vederea evitării impunerii din partea băncilor centrale de cerințe privind aducerea de bani proaspeți, băncile grecești și nu doar ele, au mutat active performante și neperformante pe vehicule de investiții înregistrate în jurisdicții fiscale mai favorabile, precum Luxemburg, Cipru sau altele.

Pe 22 decembrie 2015, Eurobank Ergasias a vândut 80% din acțiunile firmei de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings S.A. către canadienii de la Fairfax Financial Holdings Limited pentru care au primit 316 mil. euro în numerar.

Astfel, Eurobank Ergasias a rămas numai cu 20% din compania de asigurări activă în Grecia și România.

Pe piața românească, principalul pilon al grecilor este Bancpost, bancă situată în top 10 după active la finele anului 2014, conform datelor BNR, cu o cotă de piață de 3,1%.

Subsidiara locală a Eurobank a raportat la 30 septembrie 2015 un profit net de 6,7 mil. euro și active totale de 3,1 mld. euro, în scădere. Portofoliul brut de credite a scăzut la 2,34 mld. euro, pe același trend fiind și depozitele care au ajuns la 1,608 mld. euro.

Acțiunile Bancpost sunt acum împărțite de Eurobank Ergasias SA cu 93,78141% și alți acționari cu 6,21859%, din care ERB New Europe Holding BV are 5,36534%.

diaverum_achizitie_ihs_infografic_piata_19012016 main

Diaverum își dublează afacerea din România după cea mai mare achiziție din istoria companiei. Operatorul suedez preia 100% din acțiunile International Healthcare Systems de la familia greacă Sofianos și ocupă poziția a doua în piața de dializă, la mică distanță de liderul Fresenius. Conducerea Diaverum România, concentrată în următoarele 6 – 12 luni pe integrarea celor 15 centre IHS în rețeaua proprie

Diaverum a anunțat achiziția celor 15 centre ale International Healthcare Systems (IHS) din România, ceea ce îi dublează afacerea din România și îi oferă operatorului de origine suedeză acces la poziția a doua pe piața de profil, în spatele companiei germane Fresenius, principalul său concurent la nivel global.

Tranzacția, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 noiembrie 2015, îi permite Diaverum să ajungă la o rețea de 28 de centre de dializă și la un portofoliu total de peste 3.200 de pacienți în aproximativ patru ani de la intrarea în România.

Achiziția pachetului de 100% din acțiunile IHS de la familia greacă Sofianos a fost anunțată pe 15 ianuarie.

„Este cea mai mare achiziție făcută de Diaverum de când a devenit o companie indepedentă în 2008”, afirmă reprezentanții companiei cu origini suedeze, al cărui sediu central este la Munchen (Germania).

Valoarea achiziției nu a fost făcută publică. Diaverum România a operat recent o majorare de capital în valoare de 32 mil. euro, ceea ce ar putea da indicii privind mărimea tranzacției. Cotidianul suedez de afaceri Dagens Industri a estimat preluarea IHS pe baza portofoliului de 1.750 de pacienți preluat de către Diaverum la peste 500 de milioane de coroane suedeze (peste 54 mil. euro), de unde ar rezulta un preț în jurul a 30.000 de euro per pacient.

În România, pentru fiecare pacient este alocat un cost mediu anual de 55.423 lei (12,5 mii euro) prin Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică.

„Valorile și structurile tranzacțiilor pe care le încheiem nu sunt făcute niciodată publice”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dag Andersson, președintele și directorul general executiv al Diaverum.

Dag Andersson declara săptămâna trecută pentru cotidianul suedez Dagens Industri că această achiziție era pe radarul companiei sale de trei ani.

În urma preluării IHS, rețeaua Diaverum ajunge la o amprentă la nivel național, extinzându-și prezența în zonele din estul și sud – estul țării. Noile centre preluate sunt în București (3 centre), Brăila, Brașov, Bușteni, Buzău, Călărași, Constanța, Craiova, Focșani, Galați, Petroșani, Râmnicu Vâlcea și Târgu Mureș.

Camelia Cucu, directorul general al Diaverum România, se va concentra în următoarele 6 până la 12 luni pe integrarea celor 15 centre și a personalului aferent în rețeaua proprie a companiei.

Tranzacția remodelează piața de dializă, în urma „înghițirii” jucătorului nr. 2 – IHS de către nr. 3 – Diaverum, care urcă pe poziția a doua, la mică distanță în spatele liderului Fresenius.

Diaverum a lucrat cu consultanții KPMG la achiziția IHS.

IHS este o divizie a grupului privat Sofmedica, o afacere aflată în portofoliul familiei greceşti Sofianos. Acţionarii IHS sunt Georgios Sofianos, directorul general al companiei, cu 50% din acţiuni, Sofianou Aikaterini Argyro (30%) şi Sofianos Pantelis (20%), conform ultimelor date disponibile. Sofmedica are operaţiuni pe pieţele de servicii medicale din regiune precum Grecia, Cipru, România şi Bulgaria.

IHS, fondată în 2004, a investit masiv în dezvoltarea propriei reţele, o parte din finanţare fiind acoperită cu o linie de împrumut de peste 13 mil. Euro contractată de la Alpha Bank România.

Ultimul bilanț al IHS indică pentru 2014 o cifră de afaceri de 24,3 mil. euro și o pierdere de 1,7 mil. euro la un număr mediu de 511 angajați.

De cealaltă parte, Diaverum România SRL a raportat în 2014 o cifră de afaceri de 20,3 mil. euro și o pierdere de 2,5 mil. euro la un număr mediu de 331 de angajați.

dializa cele mai mari companii tabel

Preluarea poziției în piață a IHS de către Diaverum și IHS indică faptul că firma de origine suedeză ajunge la un portofoliu total de 28 de centre de dializă și 3.222 de pacienți comparativ cu Fresenius Nephrocare România, care dispune de 19 centre de dializă și 3.487 de pacienți, potrivit datelor furnizate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, IHS are în portofoliu 1.750 de pacienți pe care îi tratează în cele 15 centre, în timp c Diaverum România tratează 1.472 de pacienți în cele 13 centre.

Avitum, parte a companiei germane B Braun Avitum, dispune de 9 centre de dializă unde tratează 1.419 pacienți. În sistemul public sunt tratați 1.179 de bolnavi cu insuficiență renală cronică în 41 de unități sanitare din țară.

Piaţa serviciilor de dializă este unul dintre segmentele pieţei de servicii medicale, care a inregistrat o rată de creştere de 8,5% a încasărilor în ultimul an şi este cotată de investitori cu un potenţial atractiv pentru anii următori în contextul creşterii în fiecare an a numărului de pacienţi trataţi în centrele de dializă.

dializa indicatori piata tabel

În 2014, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a decontat plăţi în valoare de 779,9 mil. Lei (175,5 mil. Euro) către furnizorii de servicii de dializă, adică mai mult cu 61,4 mil. Lei faţă de nivelul plăţilor din anul anterior, conform ultimului raport anual al CNAS. Banii plătiţi operatorilor de servicii de dializă vin din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Statisticile oficiale indică 13.445 de bolnavi dializaţi în 2013, în creștere cu 7% față de 2012, ceea ce dă indicii privind rata de creştere anuală a numărului de bolnavi. Potenţialul acestei pieţe este unul uriaş, specialiştii estimând că un număr de peste două milioane de români sunt diagnosticaţi cu o boală cronică de rinichi.

Diaverum a intrat pe piaţa din România în 2011 prin achiziţia lanţului de 9 centre de dializă Dialmed de la grupul Polisano din Sibiu, fondat de familia Vonica. Valoarea tranzacţiei a fost de aproximativ 25 mil. Euro.

În 2014, Diaverum a cumpărat clinica medicală Arnaldo din Brașov.

Diaverum este o companie de origine suedeză, cu afaceri de 520 mil. Euro la nivel global în 2014, controlată de fondul de investiţii Bridgepoint, iar acţiuni în companie deţin şi directorii Diaverum. Campania de achiziţii a Diaverum, inclusiv cea care acoperă România, este alimentată de banii proveniţi din fondul de investiţii de 4,8 mld. Euro, administrat de către Bridgepoint.

În mai 2007, Bridgepoint a cumpărat divizia de servicii medicale de dializă a grupului medical suedez Gambro de la acționarii EQT și Investor, valoarea tranzacției nefiind făcută publică.

Diaverum are o strategie de extindere rapidă, bazată în principal pe achiziții. Din 2011 până acum, a cumpărat clinici de dializă în Chile (2011, 2014), România (2011, 2014, 2015) și Kazahstan, unde a preluat o rețea de zece clinici în septembrie 2015. Compania are operațiuni și pe piețele din Suedia, Germania, Marea Britanie, Rusia, Argentina, Uruguay, Arabia Saudită, Australia, în total acoperind 20 de piețe cu un personal format din 8.500 de angajați și un portofoliu de 26.000 de pacienți la nivel global.

npl_bcr_deal_12_mld_euro_tabel_tranzactie_19012016 main

International Finance Corporation plătește 151 mil. euro pentru achiziția pachetului de credite neperformante de 1,2 mld. euro de la BCR de către consorțiul format de către Deutsche Bank, APS și divizia de investiții a Băncii Mondiale. Plățile sunt în curs în cadrul celei mai mari tranzacții din istoria pieței locale de credite neperformante

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din cadrul grupului Băncii Mondiale, a aprobat în board-ul său o investiție totală de 165,9 mil. dolari (152,4 mil. euro) în cazul achiziției pachetului de credite neperformante de 1,2 mld. euro de la BCR.

Cea mai mare tranzacție din istoria pieței de credite neperformante din România a fost semnată pe 21 decembrie 2015, cumpărătorul fiind un consorțiu format din Deutsche Bank, APS și International Finance Corporation, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris în premieră despre negocieri pe 3 decembrie 2015.

Board-ul instituției financiare internaționale, care joacă rolul de finanțator al tranzacției, a aprobat pe 11 decembrie alocarea unui împrumut în valoare de 164,33 mil. dolari (150,94 mil. euro) pentru plata prețului de achiziție al pachetului de credite neperformante de la BCR.

La aceasta se adaugă o componentă de investiție de capital (equity) în valoare de 1,57 mil. dolari (1,44 mil. euro), potrivit IFC.

Plățile sunt în curs, conform datelor prezentate de către reprezentanții instituției financiare internaționale.

Estimările inițiale ale IFC privind nivelul investițiilor în acest proiect erau ușor mai mici, situându-se până la 150 mil. dolari (137,8 mil. euro).

Reprezentanții BCR și ai APS nu au făcut până acum niciun comentariu pe tema prețului ce urmează să fie plătit în această tranzacție.

Discuțiile privind achiziția portofoliului de 1,2 mld. euro de la BCR s-au purtat atât la București, cât și la Viena la sediul grupului Erste, proprietarul BCR, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații asigură consultanța juridică a cumpărătorului, echipa de avocați specializați în Finanțe & Bănci fiind coordonată de către partenerul Mihai Dudoiu.

De cealaltă parte, BCR a lucrat cu avocații casei austriece Schoenherr, șeful practicii locale de Finanțe & Bănci fiind Matei Florea, partener în cadrul firmei.

Tranzacția are un efect important asupra bilanțului celei mai mari bănci locale după active, rata împrumuturilor neperformante urmând să scadă cu aproximativ 5 puncte procentuale.

La 30 septembrie 2015, rata împrumuturilor neperformante la subsidiara locală a grupului austriac Erste era de 20,2%, de aproape trei ori mai mare decât media la nivel de grup și peste media pieței românești, însă în scădere față de 23,7% la 31 decembrie 2014.

NPL ratio grafic BCR vs piata iun 2014 sep 2015

Tranzacția figurează în lista de proiecte a IFC cu același număr cu cel al vechiului proiect Neptun, care propunea investitorilor în vara anului trecut vânzarea unui pachet – record de active neperformante de circa 2,7 mld. euro la valoare nominală, adică o tranzacție dublă ca magnitudine față de cea adjudecată la finele anului trecut de Deutsche Bank, APS și IFC.

Tranzacția Neptun includea și constituirea unei companii de proiect pentru administrarea portofoliului vândut, în care BCR urma să transfere unitatea sa specializată în recuperarea de creanțe din care făceau parte aproximativ 370 de oameni.

Tandemul Deutsche Bank – APS are pe listă mai multe achiziții de portofolii bancare neperformante locale. în iulie 2014, un consorţiu format de Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap şi APS cumpăra un portofoliu neperformant de 495 mil. euro de la Volksbank România, ajutând astfel austriecii să-şi cureţe bilanţul în perspectiva tranzacţiei de exit pe care aveau s-o semneze pe 10 decembrie cu Banca Transilvania.

Apoi, Deutsche Bank şi APS au cumpărat în formulă de consorţiu de la BCR un portofoliu de credite neperformante de circa 1 mld. lei (circa 220 mil. euro) în vara anului 2014, iar spre finalul anului trecut şi-au adjudecat un alt portofoliu neperformant al BCR, cu o valoare nominală în jurul a 400 mil. euro.

Implicarea IFC ca finanțator al tranzacției de la BCR este firească dacă luăm în calcul că instituția internațională are un program de finanţare special dedicat tranzacţiilor cu credite neperformante sub numele DARP (Debt and Asset Recovery) şi sprijină investitori sau firme specializate în recuperarea de creanţe în vederea creării unei pieţe secundare de vânzare a portofoliilor bancare neperformante. Pe de altă parte, impactul tranzacției în piața de profil este foarte mare și dă APS un avans în fața altor competitori.

Pe piața administrării portofoliilor neperformante, APS concurează cu firmele poloneze Kruk, Kredyt Inkaso, germanii de la EOS, respectiv cu CITR, precum și cu alți jucători.

BCR este angajată într-un program de reducere accelerată a nivelului de credite neperformante pornit în mandatul cehului Tomas Spurny, care de la 1 octombrie a fost înlocuit în poziţia de director general executiv al BCR de către Sergiu Manea, fost vicepreşedinte al băncii responsabil de aria de finanţare corporativă şi de activităţi de bancă de investiţii.

Seria de tranzacţii succesive de curăţire a bilanţului BCR de povara creditelor neperformante a început să dea roade în rezultatele băncii.

BCR a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 904,3 mil. Lei (203,6 mil. Euro)  “susţinut de costurile de risc substanţial mai reduse ca rezultat al unei calităţi mai bune a bilanţului şi recuperări din credite neperformante după o restructurare extensivă a portofoliului de credite în anul 2014”, au explicat reprezentanţii băncii.

De asemenea, ponderea creditelor neperformante a scăzut la finele lunii septembrie la 22,2% faţă de 26,5% cu un an în urmă, iar rata de acoperire a creditelor neperformante a ajuns la 79,1%.

După campania de curăţire a bilanţului băncii de creditele neperformante, care a adus şi o suită largă de procese colective şi care a marcat mandatul lui Spurny, un bancher de restructurare, noul şef al BCR a venit la instalare cu mesajul că urmează intrarea într-o nouă epocă, cea a creşterii şi repornirii creditării.

Șerban Roman a preluat de la 1 iulie 2015 poziția de Country Director în cadrul Enterprise Investors

Fondul de investiții polonez Enterprise Investors negociază alături de avocații de la RTPR Allen & Overy vânzarea Smartree către firma de investiții reprezentată de Dragoș Roșca. Șerban Roman, country manager EI: Vânzarea Smartree a început anul trecut și estimăm finalizarea tranzacției în primul trimestru

Enterprise Investors, unul dintre cei mai importanți administratori de capital de risc din regiune, lucrează la tranzacția de exit din afacerea de servicii de resurse umane Smartree cu avocații de la RTPR Allen & Overy, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Șerban Roman, Country Director al Enterprise Investors.

Vânzarea Smartree către firma de investiții Cylatrea Investments se apropie de faza de finalizare a tranzacției. Cylatrea Investments este o firmă de investiții reprezentată de către Dragoș Roșca, CEO Delta Asset Invest, care a lucrat anterior în consultanța de strategie la Roland Berger și apoi ca manager al fondului de investiții Gemisa Investments. Din portofoliul de investiții administrat de către Delta Asset Invest face parte și afacerea din domeniul consultanței dedicate resurselor umane Business Intelligence Alliance BIA.

Șeful Enterprise Investors România estimează închiderea exitului din Smartree „în primul trimestru al anului, după îndeplinirea condițiilor precedente”.

Discuțiile pentru vânzarea Smartree au început în 2015, precizează Șerban Roman.

Enteprise Investors a cumpărat în 2010 afacerea Smartree de la Eric Kish, fostul manager din cadrul grupului petrolier Rompetrol.

„Am ajuns sa deținem 100% din acțiuni prin mecanismele prevăzute în contractul de achiziție inițial. Investiția totală a fondului EVF în Smartree este de 3 mil euro. Din motive de confidențialitate nu putem dezvălui valoarea tranzacției sau multiplicatorul obținut”, afirmă Șerban Roman.

În perioada 2010 – 2014, afacerea Smartree a crescut de 2,4 ori la nivelul cifrei de afaceri, însă profitabilitatea sa s-a redus.

Astfel, Smartree România SRL a obținut în 2014 un profit net de 0,13 mil. euro la o cifră de afaceri de 8,37 mil. euro. În 2009, anul dinaintea achiziției de către Enterprise Investors, compania raporta un profit net de 0,34 mil. euro la o cifră de afaceri de 3,5 mil. euro, potrivit bilanțurilor depuse la Ministerul Finanțelor Publice de către companie.

Din portofoliul local al Enterprise Investors mai fac parte lanțul de comerț Profi și grupul Macon Deva din industria materialelor de construcții.

De la 1 iulie, poziția de șef al biroului local al Enterprise Investors a fost preluată de către Șerban Roman, în timp ce Cristian Nacu, care a condus zece ani operațiunile locale, a trecut pe poziția de Senior Advisor în cadrul firmei poloneze de investiții.

Cele mai profitabile achiziții ale managerului polonez cu capital de risc au fost până acum investiţia în compania de telefonie mobilă Mobilrom (azi Orange România) și în lanțul de supermarketuri Artima.

EI portofoliu Ro tabel

În septembrie 2004, Enterprise Investors a deschis biroul din București, în condițiile în care din 1999 era acționar în Mobilrom și avea deja trasată strategia de extindere a portofoliului în România.

Pe piața administratorilor de capital de risc, Enterprise Investors alături de Innova Capital și Abris Capital intră în categoria managerilor de fonduri de investiții care selectează tranzacții de peste 20 mil. euro.

La nivel local, activează și alți jucători de tip private equity precum Axxess Capital, 3 TS, Oresa Ventures, GED Capital, V4C sau Resource Partners pe palierul de tranzacții cotat în medie între 5 și 15 mil. euro investiție de capital.

idea_bank main

Kredyt Inkaso a cumpărat cu 5,3 mil. euro un portofoliu de creanțe de 17 mil. euro de la Idea Bank

Firma poloneză de administrare a creanțelor Kredyt Inkaso a cumpărat cu aproximativ 24 mil. lei (5,3 mil. euro) un pachet de creanțe cu o valoare nominală de 77 mil. lei (17 mil. euro) de la banca locală Idea Bank.

Idea Bank este sub controlul polonezilor de la Getin Holding, care au intrat în România prin achiziția în decembrie 2013 a Romanian International Bank (RIB).

Portofoliul vândut de Idea Bank către Kredyt Inkaso la un discount de 69% față de valoarea nominală este format din împrumuturi garantate și negarantate acordate companiilor și altor entități, inclusiv credite ipotecare.

Achiziția portofoliului bancar a fost derulată de către Kredyt Inkaso Portfolio Investments, înregistrată în Luxemburg.

Achiziția a fost raportată de către Kredyt Inkaso pe 8 ianuarie.

Cele două entități poloneze au un istoric semnificativ al tranzacțiilor comune. În 9 martie 2012, Kredyt Inkaso a anunțat preluarea a două portofolii bancare neperformante de la Getin, cu o valoare nominală agregată de 652 mil. zloți (circa 156,8 mil. euro). O altă tranzacție a fost făcută publică pe 27 iunie 2014, când Kredyt Inkaso a cumpărat un portofoliu de creanțe de la Idea Bank cu o valoare nominală de 162 mil. zloți (circa 37 mil. euro).

Kredyt Inkaso este unul dintre jucătorii importanți de pe piața activelor bancare neperformante, unde a ajuns să administreze un portofoliu local de aproximativ 1 mld. euro.

Cea mai importantă achiziție de la intrarea firmei poloneze în 2013 în România a avut loc pe 18 decembrie 2015.

Kredyt Inkaso a semnat luna trecută contractul pentru preluarea unui portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de 340 mil. euro de la UniCredit Bank în cadrul tranzacției cunoscute printre investitorii de profil sub numele de cod Triton.

Tranzacția a fost adjudecată de către managerul polonez de creanțe pentru un preț de 28 mil. euro, echivalent cu un discount de 91,8% față de valoarea nominală a portofoliului UniCredit Bank.

Tranzacția Triton a atras oferte angajante și din partea APS (Cehia), respectiv APartners Capital, conform informațiilor obținute de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO din piață.

Kredyt Inkaso a depus ofertă angajantă și pentru portofoliul Rosemary al Intesa Sanpaolo Bank România, cu o valoare nominală de 287 mil. euro.

Pe piața locală a colectării și administrării creanțelor, Kredyt Inkaso activează alături de jucători de talia APS (Cehia), Kruk (Polonia), EOS (Germania) sau CITR.

Piața românească de portofolii bancare neperformante este una dintre cele mai atractive din regiune. Prețurile de achiziție a unor asemenea active bancare se situează, de regulă, între 5 și 25 eurocenți pentru fiecare euro la valoare nominală din portofoliu, iar cumpărătorii sunt fonduri de investiții specializate în active depreciate și firme de recuperare a datoriilor.

Filiala locală, Kredyt Inkaso Investments Ro a raportat în ultimul său bilanț făcut public un profit net de 0,76 mil. lei (0,17 mil. euro) în 2014 la o cifră de afaceri de 4,3 mil. lei (0,97 mil. euro) și un număr mediu de 40 de angajați. Operațiunea locală este condusă de către Andrei Mocanu, care a lucrat anterior ca trader pentru casa de comerț olandeză Trafigura și a activat peste 6 ani în cadrul NCH în industria fondurilor de investiții.

Firma poloneză Kredyt Inkaso a fost înființată în 2001. Activează în afacerile de administrare a creanțelor din regiune pe piețele din Polonia, România, Bulgaria și Rusia. Acțiunile companiei sunt listate din 2007 pe bursa din Varșovia, unde valoarea de piață a Kredyt Inkaso este de aproximativ 307,89 mil. zloți (circa 68,8 mil. euro).

Kredyt Inkaso derulează în prezent un proces de fuziune cu firma poloneză Best, unul dintr competitorii săi direcți, ceea ce implică o nouă entitate și o nouă structură de conducere, precum și creșterea capacității de investiții. Președintele Kredyt Inkaso, Paweł Szewczyk, va fi vicepreședintele noii entități și responsabil de operațiunile acesteia pe piețele externe, iar Krzysztof Borusowski, președintele Best, va fi președintele noii entități. Calendarul fuziunii prevede încheierea etapei legale în trimestrul al doilea din acest an, iar până la finele anului ar urma să fie finalizată și fuziunea la nivel operațional care va da naștere celui de-al jucător ca mărime din Polonia, după valoarea portofoliilor administrate.

Principalii acționari ai Kredyt Inkaso sunt Krzysztof Borusowski, președintele Best, raportat cu o participație de 32,99%, un fond de pensii al Generali cu 16,04%, fondul de investiții Aviva Investors Polonia cu 8,93%.

Idea Bank România este fosta Romanian International Bank, care la 31 decembrie 2014 ocupa poziția 30 în ansamblul celor 40 de instituții de credit, cu o cotă de piață de 0,3% după activul net bilanțier raportat la total piață, conform ultimului raport anual al băncii centrale. Polonezii de la Getin Holding au cumpărat în decembrie 2013 banca și i-au schimbat numele în Idea Bank, iar în 2014 au cumpărat Volksbank Leasing în contextul exitului pe care austriecii îl făceau de pe piața financiară românească.

Pentru 2014, Idea Bank SA a raportat o pierdere de 30,8 mil. lei (circa 7 mil. euro) la un activ net bilanțier de 919,3 mil. lei (206,8 mil. euro) și fonduri proprii de 61,6 mil.lei (13,9 mil. euro). Părintele băncii locale, Getin Holding din Polonia are o capitalizare bursieră de 0,94 mld. zloți (211 mil. euro) și este controlată în proporție de 57,11%de către miliardarul polonez Leszek Czarnecki, a cărui avere este estimată de revista Forbes la 1,25 mld. dolari.

SIF Oltenia a semnat memorandum de înțelegere cu americanii de la Delamore & Owl Group pentru vânzarea pachetului de 86% din Argus Constanța. Grupul evaluat la 5,3 mld. dolari începe procesul de due dilligence la producătorul de ulei cu o valoare bursieră de 28 mil. euro

SIF Oltenia și Delamore & Owl Group Companies au semnat pe 12 ianuarie 2016 un memorandum de ințelegere, prin care societatea de investiții financiare este de acord ca firma americană Delamore să înceapă procesul de due dilligence tehnic, legal și financiar în vederea unei potențiale achiziții a participației de peste 86% deținută de societate la Argus Constanța, potrivit unui raport remis BVB.

Producătorul de uleiuri vegetale Argus Constanța (UARG) are o capitalizare bursieră de 125,2 milioane lei, iar în 2014 compania a raportat o cifră de afaceri de 176,4 milioane lei și un profit net de 3,5 milioane lei.

SIF Oltenia a intrat în acţionariatul Argus în anul 2004, când a cumpărat 6,7% din acţiunile UARG pentru 6,7 mil. lei. Compania avea atunci o capitalizare de 98 mil. lei.

Delamore & Owl Group Companies este o companie americană care activează în peste 30 de țări cu 48 de subsidiare și operațiuni in sectoare precum agricultură, aviație, energie, infrastructură, sănătate, servicii financiare, consultanță și construcții.

În 2015 compania Delamore era evaluată la 5,3 miliarde de dolari.

poza provus si Innova Capital main

Fondul de investiții Innova Capital își face exitul din afacerea procesatorului de carduri Provus. Austria Card, printre investitorii interesați de achiziție

Innova Capital, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții din regiune, derulează tranzacția de exit din firma de procesare a cardurilor Provus, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Mandatul de vânzare al Provus aparține norvegienilor de la Infima, susțin sursele citate.

Procesul de exit al Innova Capital a început anul trecut și a trecut de faza ofertelor neangajante. Printre investitorii care și-au exprimat interesul pentru achiziția Provus se află și Austria Card, companie intrată recent pe piața locală și aflată în portofoliul firmei grecești Lykos, conform ultimelor informații disponibile din piață. Informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate.

Reprezentanții Innova Capital nu au făcut până acum niciun comentariu pe marginea acestei tranzacții. De asemenea, oficialii Austria Card nu au răspuns până la momentul publicării acestui articol pe acest subiect.

„Politica Infima este de a nu comenta niciodată zvonurile de pe piață”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Rolf Straume, fondator și director general executiv al firmei specializate în servicii de consultanță în fuziuni și achiziții Infima.

Innova Capital a semnat pe 5 iulie 2010 contractul de achiziție a 96% din acțiunile Provus Service Provider de la fondul de investiții Turkven în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută publică, estimate însă la câteva milioane de euro. Restul de 4% din acțiuni au rămas atunci în posesia oamenilor de afaceri turci Izzet Cem Yenigul și Yenigul Dilek. Achiziția a fost derulată de către fondul de investiții Innova 5 prin intermediul unui vehicul de investiții înregistrat în Luxemburg.

Pe 14 iulie 2010, Provus a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni al Romcard, fondată în 1994 și considerată un pionier al pieței locale de procesare a tranzacțiilor cu cardul, de la un grup de bănci format din BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit și Financiara SA, companie de intermediere financiară controlată de către BCR. Achiziția Provus de către Innova și tranzacția de preluare a Romcard semnată ulterior sunt interdependente, după cum notează Consiliul Concurenței în decizia de aprobare a celor două tranzacții.

Innova Capital are 100% din acțiunile Provus Service Provider, respectiv ale subsidiarei sale Romcard.

În 2013, sub bagheta Innova Capital, Provus și-a extins portofoliul prin preluarea Supercard Solutions & Services.

Afacerea Provus Service Provider și-a dublat talia de la momentul preluării până la finele anului 2014, ajungând de la o cifră de afaceri de 2,85 mil. euro la finele anului 2010 până la 4,48 mil. euro după patru ani, rezultă din bilanțurile depuse de companie la Ministerul Finanțelor Publice.

De asemenea, Innova Capital a reușit în 2012 să treacă pe profit afacerea care anterior înregistra pierderi. În 2013, Provus a înregistrat o marjă netă de câștig de peste 47%, iar în anul următor aceasta a coborât la 29%.

Ultimul bilanț public al companiei indică un profit net de 1,29 mil. euro la o cifră de afaceri de 4,48 mil. euro și un personal mediu format in 58 de angajați, ușor mai mare față de numărul de oameni care lucrau la Provus în momentul preluării de către Innova Capital.

Grupul Provus, din care fac parte Provus Service Provider, Romcard și Supercard, este unul dintre jucătorii cei mai mari pe piața locală de profil și are operațiuni și pe piețele din regiune precum Republica Moldova, Bulgaria și Kosovo, conform reprezentanților companiei.

Înființat în 2001, Provus operează cel mai mare centru de procesare din România și unul dintre cele mai mari din regiune. De asemenea, administrează o rețea formată din peste 1.500 terminale ATM și 7.000 terminale POS și lucrează atât cu carduri Visa, cât și cu carduri MasterCard. Capacitatea sa de procesare ajunge la 3 milioane de carduri, respectiv 3,5 milioane de tranzacții pe lună, potrivit datelor prezentate de companie pe site-ul propriu.

Din portofoliul său de clienți fac parte, printre alții, UniCredit, Raiffeisen, OTP, ING, CEC, Garanti, dar și rețele de comerț precum Lidl.

Pe piața procesării cardurilor și a tranzacțiilor cu cardurile activează atât băncile, cât și firme specializate care gestionează astfel de activități externalizate de către instituțiile de credit.

Pe segmentul firmelor specializate, în afara Provus activează la nivel local și nume precum firmele americane First Data și Euronet, respectiv Austria Card aparținând grecilor care au în portofoliul local și firma de procesare de date Inform Lykos.

În aprilie 2013, Austria Card a finalizat o investiție de 25 mil. euro în România într-o fabrică de procesare de carduri cu cip, atât ca instrumente de plată Contactless, Dual Interface, Contact-based, cât și ca instrumente pentru identificare securizată.

Planurile la deschiderea fabricii de carduri de la București prevedeau atingerea în numai un an a capacității maxime de producție, de 140 – 150 milioane de carduri pe an. Principala destinație este exportul, în condițiile în care peste 80% din producție aveau ca țintă peste 35 de piețe externe.

Innova Capital are la activ exituri din companii de procesare de carduri din regiune, deținute acum de către First Data și Euronet, concurenții săi de acum pe piața românească.

Astfel, Innova a investit în 1996 și și-a vândut în 2004 în Ungaria pachetul său de 17% din afacerea aflată în portofoliul Euronet. O afacere foarte profitabilă a fost investiția de 20 mil. euro în pachetul de 36% din PolCard în Polonia în mai 2003, obținând la exitul său în august 2007 de 4,3 ori banii investiți în companie.

Innova Capital este un manager cu capital de risc, cu sediul la Varșovia. Innova Capital a fost fondată în 1994 și până acum a strâns 900 mil. euro pentru cinci fonduri de investiții în regiune.

În România, Innova Capital are în acest moment trei investiții în portofoliul său – Provus, La Fântâna – liderul pieței de îmbuteliere a apei, respectiv afacerea Energobit Cluj Napoca din energie. Din cele trei companii, în acest moment Innova Capital este angajată în două tranzacții de exit, La Fântâna și Provus.

Innova Capital poartă negocieri pentru vânzarea La Fântâna către fondul de investiții suedez Oresa Ventures, în condițiile în care în 2007 prelua chiar de la Oresa afacerea în cadrul unei tranzacții estimate la 35 mil. euro, potrivit informațiilor publicate în luna decembrie 2015 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Discuțiile cu Oresa pentru La Fântâna au loc după ce anul trecut au renunțat la listarea parțială a acțiunilor companiei pe bursa de la București.

Innova Capital activează în România încă din 1998, când a investit în compania de panotaj stradal Churchill Media, de unde și-a lichidat participația de 46% în 2003. În 1999, Innova a intrat în Mobilrom (actualul Orange România) și a ieșit în aprilie 2005 prin vânzarea pachetului său de 2,1% către actualul acționar majoritar al operatorului de telefonie mobilă, France Telecom.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro. De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie.

Managerii de fonduri regionale de investiții cu baza în Polonia sunt printre cei mai activi jucători în tranzacțiile locale. Pe lângă Innova Capital, Abris Capital Partners, Enterprise Investors și Resource Partners au încheiat tranzacții în ultimii ani, iar CEE Equity Partners caută să bifeze la nivel local prima achiziție după ce anul trecut și-a anunțat intrarea în România.

Țintele preferate de investitorii cu apetit de risc rămân companiile cu marje confortabile de profit, care se pot autofinanța, dar au nevoie de capital pentru dezvoltare.

Captura articolului publicat pe 12 noiembrie de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO care anunța în premieră vânzarea fabricii de detergenți de la Timișoara de către P&G către Dalli din Germania

P&G confirmă tranzacția anunțată în premieră de MIRSANU.RO: ”P&G a finalizat un contract având ca obiect transferul fabricii sale din Timișoara grupului Dalli din Germania. Ne așteptăm ca afacerea să fie încheiată în cursul anului calendaristic 2015”

Gigantul american P&G a confirmat tranzacția anunțată în premieră de către MIRSANU.RO în data de 12 noiembrie, prin care fabrica de detergenți de la Timișoara a fost vândută către compania Dalli din Germania.

”P&G a finalizat un contract având ca obiect transferul fabricii sale din Timișoara grupului dalli din Germania. Tranzacția prevede vânzarea, transferul fabricii și al utilajelor și bunurilor acesteia. Fabrica produce detergent pudră pentru rufe – Ariel, Bonux, Tide – și detergent de vase Fairy”, a confirmat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Cornelia Sofronie, Communications Senior Manager în cadrul Procter & Gamble.

”Ne așteptăm ca afacerea să fie încheiată, finalizată în cursul anului calendaristic 2015, ținând cont de faptul că va urma procedura necesară pentru obținerea aprobărilor. Angajații fabricii vor deveni angajați ai grupului dalli. P&G va efectua această tranzacție conform valorilor, principiilor și politicii sale de responsabilitate socială”, a adăugat reprezentantul P&G.

Americanii au vândut fabrica de detergenți de la Timișoara către afacerea de familie din  Germania și rămân pe piață cu fabrica de la Urlați (județul Prahova), care produce șampoane și produse de îngrijire a părului.

Valoarea tranzacției depășește 30 milioane de euro, conform informațiilor MIRSANU.RO. Oficialii companiei americane nu au făcut niciun fel de comentariu privind valoarea tranzacției, din motive de confidențialitate.

Fabrica de la Timișoara era furnizor pentru alte unități din cadrul P&G și va continua pentru o perioadă determinată livrările către grupul american.

Vânzătorul tranzacției este compania Detergenți SA, care grupează activitățile de producție ale P&G pe piața locală. Tot în acest an, activele aferente afacerii cu înălbitori ACE din cadrul fabricii de la Timișoara au fost vândute unei societăți mixte, în care grupul american este asociat cu italienii de la Fater.

Detergenți SA a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 145,89 mil. lei (33,01 mil. euro, calculat la cursul mediu anual comunicat de BNR de 4,419 lei la euro) și un profit net de 16,73 mil. lei (3,78 mil. euro) la un personal format din 542 de angajați.

Cumpărătorul este unul dintre cei mai mari producători europeni de profil. Grupul german dalli are șapte fabrici în Germania, Olanda, Spania și Austria. Numără aproximativ 2.000 de angajați, conform ultimelor datelor disponibile pe site-ul companiei. Dalli produce bunuri de tip private label de la detergenți, produse de curățenie, de îngrijire a corpului, părului și a pielii până la cosmetice și creme de protecție solară. Produsele sunt vândute sub mărcile private ale unor lanțuri de retail sau furnizori.