Arhive etichete: financing Romania

10 ani de tranzactii in M&A (fuziuni si achizitii), finantari corporative si tranzactii pe pietele de capital. Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 5 decembrie evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 pentru jucatorii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari corporative, piete de capital si real estate

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 5 decembrie MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment dedicat comunitatii formate in jurul tranzactiilor corporative – fuziuni si achizitii, finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii pe piata imobiliara.

Evenimentul ajunge astfel la a saptea sa editie anuala si are ca tema 10 years of M&A, financing and capital market deals. prin care marcheaza 10 ani de la lansarea pe piata media a jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO, prima platforma de continut cu stiri, analize, opinii, evenimente si proiecte dedicata exclusiv tranzactiilor M&A, finantarilor corporative si tranzactiilor de pe pietele de capital de tip IPO sau emisiuni de obligatiuni, precum si jucatorilor de profil implicati in astfel de tranzactii in Romania si in pietele Europei Centrale si de Est.

ARGUMENT

Economia a fost marcata in anii 2000 de cele mai mari privatizari din istoria Romaniei odata cu finalizarea proceselor de atragere de investitori strategici straini la cele mai mari companii de stat de la acel moment precum Electrica, Petrom, BCR, Distrigaz Sud si Distrigaz Nord, lucru care a insemnat ca grupuri internationale de talia Enel (Italia), OMV (Austria), CEZ (Cehia), GDF (astazi Engie – Franta), E.ON (Germania) si Erste Bank (Austria) au intrat sau si-au majorat exponential expunerea fata de piata locala.
Perioada 2014 – 2024 a insemnat un val de tranzactii locale de anvergura marcat de cele mai mari IPO-uri realizate pe bursa de la Bucuresti odata cu listarea pachetului de circa 20% din Hidroelectrica, companie aflata in portofoliul statului roman, tranzactie de 1,9 mld. Euro realizata de catre Fondul Proprietatea, dar si alte IPO-uri mari precum cel al Electrica (2014), in valoare de 444 mil. Euro, respectiv cele mai mari IPO-uri ale unor companii private precum Digi sau Premier Energy, dupa un val de afaceri private devenite companii publice pornit de IPO-ul Medlife in 2016, realizat prin exitul integral al fondului de private equity Value4Capital, respectiv exitul partial al IFC.
De asemenea, piata de capital din Romania a inregistrat in ultimii 10 ani cele mai mari emisiuni de obligatiuni ale unor entitati locale, mai ales banci. In plus din 2021, Raiffeisen Bank Romania si BCR, subsidiara a Erste Bank, au fost pionierii locali care au format o piata de obligatiuni verzi, cu sprijinul unor investitori – ancora precum IFC si EBRD. Iar aici emisiunile de titluri de sustenabilitate au ajuns la tichete de pana la 700 mil. Euro in cazul BCR si al Banca Transilvania.
Pe piata finantarilor corporative, imprumuturile bilaterale au ajuns la valori – record cu imprumutul “verde” de 1,2 mld. RON contractat in 2021 de catre producatorul de electricitate Hidroelectrica de la BRD Societe Generale.
Fondul londonez de private equity MidEuropa a inregistrat in ultimii 10 ani cele mai mari tranzactii private semnate de catre un jucator private equity in Romania, atat pe piata de M&A la semnarea achizitiei Profi – un record la acea vreme pentru piata locala de retail, cat si la semnarea tranzactiei de exit din Profi, cu un exit de peste 1 mld. Euro la vanzarea in curs de finalizare catre investitorul strategic Ahold Delhaize. De asemenea, platfomele sale din portofoliu Profi si Regina Maria ruleaza cele mai mari imprumuturi sindicalizate in sectoarele in care activeaza.
Pe piata bancara, perioada 2014 – 2024 a marcat avansul Banca Transilvania catre pozitia de cea mai mare banca locala dupa active, in urma unei serii de achizitii – Volksbank Romania, Bancpost, Idea Bank, OTP Bank Romania – care a condus la o consolidare si mai puternica a pietei de profil.
Piata de private equity si de venture capital a marcat in anii 2018 – 2019 – sau chiar mai devreme odata cu lansarea Catalyst Romania – aparitia primelor fonduri de profil romanesti de catre jucatori precum Morphosis Capital, Black Sea Fund, in private equity, respectiv Gapminder sau Early Game Ventures in zona de venture capital, unii dintre acestia precum Sarmis Capital, Catalyst, Morphosis Capital, Gapminder si Early Game Ventures ajungand sa stranga fonduri de investitii care acum cauta sa capete si o expunere internationala.
Pe piata de real estate, ultimii 10 ani au marcat detasarea unor lideri de sector in Romania si in regiune prin campanii M&A si proiecte de crestere organica, alimentate de imprumuturi bancare sindicalizate, emisiuni de obligatiuni si finantari majore de la institutii financiare internationale pentru jucatori de talia Globalworth pe piata spatiilor de birouri, NEPI in sectorul centrelor comerciale, respectiv CTP si WDP pe piata spatiilor logistice si industriale.
Piata NPL (credite bancare neperformante) a marcat cele mai mari tranzactii pe piata de profil din Romania, unde s-au remarcat ca principali cumparatori de portofolii Kruk (Polonia) si APS (Cehia), in rol de vanzatori fiind mari banci din Romania sau banci elene in cadrul proceselor lor de exit de pe piata.
Perioada 2014 – 2024 a fost, de asemenea, marcata de exiturile din Romania ale unor giganti internationali precum Eni, Enel (Italia), ExxonMobil (SUA), Royal Bank of Scotland (RBS) din Marea Britanie sau SAB Miller -parte a conglomeratului global AB InBev.
Ultimii 10 ani au marcat exituri majore realizate de catre antreprenori care au pornit afaceri in Romania precum Ion Tiriac (prin exitul in doua trepte din banca pe care a fondat-o catre UniCredit), grupul fondatorilor A&D Pharma – Ludovic Robert, Walid Abboud, Michel Eid și Roger Akoury, Vladimir Cohn (Ecopack, Ecopaper), Ovidiu Buluc (grupul Farmexim) sau Vasile Armenean (Betty Ice).
Pe plan extern, Daniel Dines, cofondator al start-up-ului de tehnologie UiPath, a marcat cel mai mare IPO realizat vreodata de catre o companie pornita in Romania prin listarea companiei in 2021 pe piata americana Nasdaq la o evaluare de circa 38 mld. USD.
Pe piata M&A dinafara Romaniei, s-a remarcat grupul romanesc de telecom Digi, care in perioada 2014 – 2024 a realizat achizitii majore, cu tichet M&A de peste 100 mil. Euro in Ungaria, dar si cu un exit – record de pe piata din Ungaria de circa 625 mil. Euro.
La nivel de emitenti suverani, Romania a inregistrat in 2024 prima emisiune de obligatiuni verzi pe pietele externe si urmareste largirea paletei de tranzactii de finantare adresata investitorilor locali si internationali.

FORMAT editie cu participare fizica
AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din antreprenori, investitori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali, executivi, bancheri, bancheri de investitii, consultanti, avocati
CATEGORIE DE INTERESE strategie corporate, antreprenoriat, investitii, fuziuni si achizitii (M&A), finantare, tranzactii real estate
DATA 5.12.2024

EVENT PARTNERS

SUPPORTING PARTNERS

Profil speakeri

Lideri in afaceri
Decision makers
Antreprenori
Manageri de capital privat
Top manageri
Bancheri de investitii
Bancheri
Avocati
Consultanti
Investitori

Principalele topicuri

Cum a evoluat piata de M&A in ultimii 10 ani
Ce tendinte s-au inregistrat pe piata finantarilor corporative
Cum evolueaza multiplii de evaluare a companiilor in mediul actual
In ce fel s-a schimbat peisajul de private equity si de venture capital
Ce tranzactii IPO si emisiuni de obligatiuni poate genera piata de capital din Romania
Ce indica principalii indicatori din tranzactiile in real estate
Cum arata planurile si randamentele pe radarul investitorilor
Ce perspective si asteptari tranzactionale au antreprenorii si investitorii

De ce sa participi

Fii conectat la deciziile si tendintele care modeleaza comportamentul investitorilor
Afla cine cumpara si de unde se fac exituri
Afla ce se intampla cu randamentele de pe piata imobiliara
Cine finanteaza si ce, de unde vin bani proaspeti in piata
Urmareste oportunitatile de investitii care apar pe piata
Extinde-ti direct reteaua de contacte profesionale si oportunitatile de afaceri intr-un mediu targetat

Cei interesați să participe sau să fie parteneri ai evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment.

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs din Romania dedicat tranzactiilor corporative. Ofera din 2014 informatii, exclusivitati si proiecte editoriale care acopera tranzactii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii din real estate si alte tipuri de tranzactii corporative majore.
Se adreseaza executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor si finantatorilor si vizeaza prin continutul oferit comunitatea de profesionisti activa pe piața de fuziuni si achizitii (M&A), din administratori de fonduri de investitii, avocati, bancheri de investitii, bancheri, consultanti,brokeri si alti furnizori de servicii profesionale dedicate tranzactiilor.
Platforma de media MIRSANU.RO are in portofoliul sau evenimente anuale precum MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT (lansat in 2018), MIRSANU IPO CHALLENGE (lansat in 2022), THE SUSTAINABILITY CHALLENGE (lansat in 2022) si MIRSANU INVESTORS SUMMIT (lansat in 2024), precum si alte proiecte de continut dedicate mediului de afaceri din Romania si din Europa Centrala si de Est (CEE).
O selectie de continut a fiecaruia dintre evenimentele organizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este publicata post-eveniment pe www.mirsanu.ro si distribuita pe conturile proprii de pe retelele sociale.

Ciprian Dascalu, BCR: Ne asteptam sa scada in 2024 dobanzile la lei cu circa 125 de puncte de baza. Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020, probabil vor ramane ceva mai sus

„Daca ne uitam la costul de finantare, trebuie sa ne uitam la proiectiile de inflatie. Ne asteptam la o scadere a inflatiei, dar nu in ritmul in care am vazut-o. Am terminat anul trecut la o inflatie de 15%, acum suntem undeva la 7,3 – 7,4% inflatia practic s-a injumatatit. De acum incolo scaderea va fi mult mai graduala, factorii care pun presiune pe inflatie sunt preturile importate, dar si costul cu forta de munca. Cel putin daca ne uitam la sectorul de servicii pe care noi il numim «non tradable» (sectorul de bunuri si servicii care pot fi cumparate si consumate acolo unde sunt produse – n.r.), unde nu ai presiune externa asa de mare de la competitie, principalul driver al cresterii preturilor la servicii este costul cu forta de munca.”, a declarat Ciprian Dascalu, Economist – Sef si Head of Research al BCR, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, eveniment organizat pe 7 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

„Chiar ne-am si uitat la servicii care utilizeaza mai intens costul cu forta de munca au o rata a inflatiei care inca accelereaza, dar accelereaza mai puternic decat cele mai putin intensive cu forta de munca. Si atata vreme cat vedem aceste cresteri robuste de salarii, inflatia nu va scadea asa de mult”, a adaugat acesta.

„Prognoza noastra de inflatie pentru finalul anului viitor pe rata inflatiei este de 5,3%. Suntem usor peste prognoza BNR, de 4,8%, probabil principala diferenta vine din impulsul fiscal. Noi avem in ipoteza un impuls fiscal neutru, banca centrala se astepta probabil la un impuls fiscal negativ, de comprimare a cererii ceea ce este putin probabil dupa ultimele detalii. Deci o scadere a inflatiei de la 7,5% la 5,3% ar trebui, dupa parerea noastra, desi inflatia de baza va scadea mai incet, sa duca la o scadere a dobanzilor undeva cu 125 puncte de baza (1,25% – n.r.) la lei. La euro, mentionam ca piata se asteapta la scaderi mult mai agresive de dobanda”, a punctat Ciprian Dascalu.

„Chiar si asa pe termen mediu si lung, sunt factori structurali ai inflatiei – razboiul comercial, razboiul tehnologic chiar si «hot war» (razboiul din Ucraina -n.r.), bariere comerciale, forta de munca mai scumpa pentru ca avem acest nearshoring sau friendshoring care va elimina avantajul costurilor reduse cu forta de munca si tranzitia verde care presupune un cost suplimentar care trebuie amortizat intr-un timp rezonabil. Inflatia structural probabil pe urmatoarea decada va ramane pe un palier ceva mai ridicat decat am avut intre anii 2000 si 2020. Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020, probabil ceva mai sus”, a punctat economistul – sef al BCR.

„Si de aici porneste o discutie care se va intensifica putin mai incolo ca bancile centrale in momentul in care vor reusi sa aduca inflatia jos, inclusiv sa isi revizuiasca in sus tintele de inflatie. Tinta de inflatie de 2%, daca ne uitam la economiile dezvoltate, implica dobanzi destul de ridicate in termeni reali, care pun un cost foarte mare in termeni de crestere economica. O revizuire mai sus ar implica niste dobanzi reale mai mici, implicit costul privind cresterea economica pentru a tine inflatia sub control ar fi mai mic. Evident, asta inseamna dobanzi ceva mai mari la care ne putem astepta in urmatoarea decada.”, sustine Ciprian Dascalu.

„Venim dupa o perioada care s-a numit in economia mondiala «The Great Moderation» (perioada de la mijlocul anilor 1980 pana la inceputurile crizei din 2008, caracterizata printr-o stabilitate economica si crestere in economiile avansate – n.r.). Aveam o inflatie joasa si implicit ratele de dobanda foarte scazute. Inflatia joasa a fost rezultatul unui proces de globalizare. Practic, forta de munca ieftina, fie din China, fie din partea migratiei nete, in principal resurse naturale, commodities destul de ieftine, si, practic, lipsa unor bariere comerciale ca parte a procesului de globalizare. Acum, vedem practic inversarea globalizarii, un proces de deglobalizare, care presupune bariere comerciale, chiar daca resurse de petrol exista, nu vrei sa il cumperi de la un anumit furnizor. Vedem bariere in calea migratiei, vedem un razboi comercial si un razboi tehnologic intre cele mai mari puteri economice ale lumii.”, explica economistul – sef al BCR.

„Si in acelasi timp, vedem tranzitia verde care implicit presupune costuri mai mari care trebuiesc amortizate. De aceea, este putin probabil chiar daca vedem inflatia scazand in ultima perioada este putin probabil sa ne intoarcem la ratele de inflatie foarte reduse daca amintim perioada 2010 – 2020, in Europa, BCE se chinuia chiar sa aduca inflatia peste zero, spre tinta de 2%. Inflatia scade, aceasta este good news, dar nu cred ca vom mai vedea inflatia si dobanzile la nivelurile dinainte de 2020”, este de parere Ciprian Dascalu de la BCR.

„Acum daca ne referim la costurile de finantare, desigur Romania este ceea ce noi numim «small open economy» (o economie mica deschisa), depinde de miscarile de rata de dobanda din alte tari. Mie mi se pare ca in momentul de fata, pricing-ul pietelor este destul de agresiv pentru reducere de rata de dobanda cel putin in zona Euro. Ma uitam ieri (6 decembrie – n.r.) daca ne uitam la cotatiile futures sau la overnight index swap pe euro se asteapta o reducere a ratei de dobanda de 150 puncte de baza la euro pentru anul viitor de la 4% cat este facilitatea de depozit a BCE la 2,5% cu prima taiere undeva la 85% probabilitate in aprilie. Fata de comunicarea BCE, pare destul de agresiv.”, adauga acesta.

„In Romania, avem problemele noastre cu inflatia care sunt si probleme interne pe langa inflatia importata, daca ne uitam de exemplu la bunurile care au o componenta importanta de import si cel putin pe bunurile de folosinta indelungata dar si pe alimente vedem in continuare o inflatie importata destul de mare, dar aici se adauga si cererea interna. Salariile au devenit real pozitive in Romania, incepand din martie, ceea ce pune presiune pe preturi. Mai mult, incepand din august, salariile din Romania sau venitul real din Romania a ajuns la nivelul dinainte de socul pe commodities. Practic, suntem singura tara din Europa Centrala si de Est, unde salariile ajustate cu inflatia, salariile reale au recuperat aceasta erodare determinata de socul pe commodities.”, afirma Ciprian Dascalu.

„Sumarizand ce ne asteptam pe Romania pe rata de dobanda, o reducere graduala a ratei de dobanda de la 7% cat este dobanda – cheie, evident ca ratele de dobanda la care va finantati ROBOR, IRCC pentru persoane fizice, ne asteptam la o ajustare cu amplitudine similara. Asteptam la finalul anului viitor sa vedem rata – cheie a BNR la 5,75% cu riscul sa nu vedem atat de multe reduceri. Asteptam ca prima reducere sa fie undeva in mai, va fi decalata pentru august probabil nu vor mai fi decat 3 sedinte pentru a reduce dobanda – cheie, respectiv vom ajunge la 6,25%.”, a declarat economistul – sef al BCR.

„Tendinta este aceeasi si pe regiune. Polonia a taiat dobanzile mai repede din considerente politice, alegeri cel mai probabil, ar mai fi reduceri dar nu atat de agresive. Ungaria are dobanzile foarte sus aproape de 11%”, a mai spus Ciprian Dascalu, Economist – Sef si Head of Research al BCR la panelul Trenduri in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 sunt Mazars, Agista, Value4Capital si Fondul Roman de Contragarantare.

CITESTE AICI TOATE ARTICOLELE evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023: Lipseste foarte mult capitalul autohton dinspre fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital care sa mentina un plafon pe piata locala atunci cand investitori straini decid sa nu investeasca in Romania. Costul de finantare in lei, asteptat sa scada in 2024 cu circa 1,25% pe fondul reducerii graduale a inflatiei. Vanzarea Profi, cotata printre primele 7 tranzactii din Europa Centrala si de Est, aduce un multiplu de exit de aproape 10 x EBITDA pentru MidEuropa, care ar urma sa incaseze circa 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre bancile finantatoare

Andrei Bica, Profi: Am primit foarte multe intrebari din partea investitorilor de ce nu apare nicaieri o extindere regionala a Profi. Noi am pariat mereu pe Romania si vedem in continuare un potential foarte mare de dezvoltare in retailul de proximitate. Exitul MidEuropa din Profi indica un multiplu aproape de 10 EBITDA si incasarea unui pret in jurul a 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre banci

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Incercam sa semnam prima achizitie din fondul 2 pana in Craciun. Vom apela la o facilitate de finantare de la unul dintre investitorii nostri LP pentru a acoperi gap-ul dintre tranzactie si lansarea noului fond in martie – aprilie 2024. Probabil vom avea 3 tranzactii in urmatorul an, atat achizitii, cat si exituri

Bogdan Chirita, Value4Capital: Putem sa mergem in tichete de achizitie de la 6 – 7 mil. Euro pana la 24 – 25 mil. Euro alaturi de co-investitori. Piata bancara din Romania este destul de imatura fata de cea din Polonia, unde bancile sunt mai relaxate in finantarea tranzactiilor LBO si au invatat sa se uite mai mult la cashflow si mai putin la activele care garanteaza imprumutul

Stere Farmache, Fondul Roman de Contragarantare: Toata lumea vorbeste de economia sustenabila, dar cand aplici la un IMM trebuie privit si sub aspectul profitabilitatii, adica ce motiv sau substrat economic ar fi pentru un IMM sa faca tranzitia la energia verde. Cred ca Bursa de Valori Bucuresti trebuie sa priveasca cu mai multa atentie catre bazinul IMM-urilor si din motivul ca s-au cam epuizat tichetele privind companiile mari de stat

Ciprian Dascalu, BCR: Ne asteptam sa scada in 2024 dobanzile la lei cu circa 125 de puncte de baza. Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020, probabil vor ramane ceva mai sus

Razvan Butucaru, Mazars: In tranzactiile M&A conteaza foarte mult sentimentul investitorilor, indicatorii macroeconomici, previziunile de inflatie, de rate de finantare si taxele. Tranzactia de vanzare a Profi, situata pe locul 6 – 7 la nivelul tranzactiilor din Europa Centrala si de Est. Cum arata piata de M&A din Romania si din regiune

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti (BVB): Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare si datorita momentului istoric in care suntem pentru ca ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti. Trebuie sa fim dispusi sa discutam deschis despre risc si sa acceptam ca daca vrem sa listam companii mai mici, acceptam si faptul ca unele dintre ele o sa esueze

Ramona Jurubita, KPMG si Consiliul Investitorilor Straini (FIC): Cand ne uitam la oportunitatile pe care Romania le are pentru 2024, asta rezulta din minusurile pe care investitorii le marcheaza, adica infrastructura, birocratie si instabilitate legislativa. Romania a pierdut in 2023 din atractivitate, creste numarul investitorilor straini care isi reduc investitiile prognozate si tot mai multe companii vad oportunitati de crestere pe piata externa

Florin Ilie, ING Bank: Piata de finantare corporate din Romania a crescut in 2023 cu un «low single digit». Imprumuturile catre companii sunt dominate de refinantarea cu top-up, iar energia si sectorul expus pe consum sunt principalele motoare pentru marile finantari sindicalizate

Adrian Stanculescu, Abris Capital Partners: Este o piata buna de cumparat, vedem oportunitati in 2024 sa ne extindem. Sunt si discutii de exit pentru companii unde nu suntem pregatiti. Am investit cateva zeci de milioane de euro anul trecut in portofoliul din Romania

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: In piata sunt 6-7-8 fonduri de venture capital si private equity care cauta finantari de 250 – 300 mil. Euro, bani care nu prea sunt. Este o crima sa tii fondurile de pensii pe margine si o rusine ca niciun fond de pensii din Romania nu a fost investit direct sau indirect la UiPath. In 2024 vom auzi despre primele exituri majore din industria de VC din Romania

Dan Dascal, BT Asset Management: Industria de asset management este pe un trend de revenire dupa un an 2022 prost, trend care ne asteptam sa continue si in 2024 avand in vedere evolutia dobanzilor si a randamentelor. Potentialul pietei locale este mare, iar piata de asset management din Romania poate sa creasca de cateva ori de la nivelul actual de 4 mld. Euro

Gijs Klomp, WDP: Am facut o majorare de capital de 300 mil. Euro pentru a avea mai multa putere de foc pentru tranzactiile angajate, din care una in Romania. O treime din acest capital va fi desfasurat in Romania. Comparativ cu alte piete cu care concureaza, Romania are un momentum pozitiv pentru ca exista cerere, insa problema este evolutia randamentului fata de acum 2 ani

Jerome France, EMI: Avem un buget global de achizitii de 30 mil. Euro pe care sper sa il cheltuim in 2 ani in tranzactii in Romania si in alte piete. Preferam tari mai mici unde mergem sa ne pozitionam ca lider, e loc in Ungaria, ne uitam la Polonia, dar si la alte piete. Achizitia pachetului majoritar de actiuni al grupului EMI de catre fondul Innova Capital s-a facut la un multiplicator EBITDA mai mare decat cel de la achizitia pachetului de actiuni EMI de catre fondul de investitii Morphosis Capital

Liviu Dragan, DRUID AI: Nu ma vad iesind din DRUID, poate la un moment dat voi face un pas lateral in zona operationala. Nici din TotalSoft nu am dorit sa plec. Batalia pentru platformele AI destinate angajatilor necesita foarte multa competenta de afaceri pentru ca multe platforme se formeaza cu tineri cu talent tehnologic, dar incorporeaza prea tarziu business knowledge. Care sunt culisele rundei de finantare serie B atrasa in 2023 care a dus DRUID la o evaluare de 100 mil. USD

Andrei Dudoiu, Seedblink: Vom anunta in primul trimestru din 2024 o noua runda de finantare pentru Seedblink si planurile noastre de accelerare pe piata din Europa si SUA

Andreea Pipernea, Exit by Choice: Cred ca exista tot mai mult cultura antreprenorului de tipul «hai sa scot valoarea din ce am muncit atatia ani» si asta sa aiba mai departe un efect de angrenare la nivel de investitori LP astfel incat dupa exituri sa fie oameni care rostogolesc capitalul romanesc

Adrian Mihalcea, Mazars: Am avut perioade in care era claritate ca healthcare sau IT sunt sectoare care dupa pandemie au mers foarte bine din punct de vedere al tranzactiilor M&A, dar pentru 2024 nu as vedea motivele pentru a pune punctul pe un anumit sector

Iulia Bratu, EY: In 2024 vom vedea cel putin o tranzactie de peste 1 mld. Euro. Piata de M&A din Romania a continuat declinul si in primele 11 luni din 2023 cu circa 6,8% in valoare pana la 5,7 mld. Euro, respectiv cu aproximativ 9,3% in volum pana la 215 tranzactii fata de perioada similara din 2022

Sorin Petre, PwC: Observam ca multiplii de evaluare ai companiilor sunt mai mari in tranzactiile de M&A fata de multiplii companiilor listate pe bursa si as putea spune ca acest trend se va mentine. Agricultura este un sector in care vom vedea atractivitate in tranzactiile M&A

Alexandra Popa, UniCredit: Avem discutii cu mai multe companii pentru IPO pe piata primara. IPO-ul Hidroelectrica a deschis cumva piata si cred ca vom vedea mai multe listari de companii antreprenoriale in anii urmatori

Mihai Patrulescu, CBRE: Tranzactia M Core – Mitiska REIM are o pondere de 40% – 45% la nivelul investitiilor totale in real estate in 2023 in Romania, care ajung la circa 500 mil. Euro. Ne asteptam la o ajustare a randamentelor in perioada urmatoare

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023: Lipseste foarte mult capitalul autohton dinspre fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital care sa mentina un plafon pe piata locala atunci cand investitori straini decid sa nu investeasca in Romania. Costul de finantare in lei, asteptat sa scada in 2024 cu circa 1,25% pe fondul reducerii graduale a inflatiei. Vanzarea Profi, cotata printre primele 7 tranzactii din Europa Centrala si de Est, aduce un multiplu de exit de aproape 10 x EBITDA pentru MidEuropa, care ar urma sa incaseze circa 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre bancile finantatoare

Capitalul autohton este inca veriga – lipsa din ecosistemul pietei de fuziuni si achizitii din Romania, care resimte totusi un recul mai mic fata de alte piete din regiune comparativ cu anul anterior. Banii de la fondurile de pensii, lichiditatile obtinute de catre antreprenori din exiturile realizate, dezvoltarea pietei de capital, precum si alte surse locale de lichiditati sunt necesare pentru a completa ecosistemul local si care ar slabi dependenta pietei de deciziile venite din partea investitorilor straini, fata de care Romania si-a pierdut din atractivitate in acest an, potrivit concluziilor MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, a sasea editie anuala a evenimentului organizat pe 7 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

Piata de M&A este o piata in care acum cumparatorii au cuvantul cel mai greu de spus, iar tranzactiile de M&A sunt dominate pe partea de cumparare de catre investitorii strategici, dupa cum arata datele furnizate de catre consultantii M&A.

„Cand nu exista cumparatori si vanzatori pe un anumit segment, procesele dureaza mult, multiplii se duc in jos, tranzactiile pica pentru ca, daca dureaza 3 ani o tranzactie, industria se schimba. Ecosistemul este foarte important si inca nu il avem. As zice ca un element care ne lipseste foarte mult este acel capital autohton, care se formeaza acum cu antreprenori care fac exituri si intra apoi in piata de M&A poate in zona de venture (venture capital – n.r.), poate in zona de real estate, poate in companii operationale mai mari. Se intampla si asta, dar destul de incet, insa speranta mea este ca si capitalul autohton sa devina mai profesionist si sa se intoarca in piata. In momentele acestea de incertitudine globala, investitorii globali pot decide foarte usor sa nu investeasca in Romania, pot decide foarte usor sa nu investeasca in Europa Centrala si de Est (CEE) si pot decide sa nu investeasca in Europa deloc”, a punctat Adrian Stanculescu, Partner & Head Romania la fondul de private equity Abris Capital Partners, un fond de investitii care investeste in pietele Europei Centrale si de Est, ce are in portofoliul local companii precum Green Group sau Pehart.

„Ar trebui sa lucram cu totii sa crestem acest ecosistem si sa mentinem capitalul autohton aici si vorbim de fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital. Cred ca o piata sanatoasa este o piata in care capitalul autohton poate sa tina un plafon destul de ridicat, sa nu dispara complet piata de M&A atunci cand ai o presiune externa foarte mare”, a adaugat acesta.

„Astazi, toata piata stie ca prin acest program PNRR au fost anuntate 6 – 7 – 8 fonduri care ar trebui sa se lanseze, unele dintre ele au fost anuntate acum un an, dar niciunul din aceste fonduri nu este deja activ. Inseamna ca aceste 6 – 7- 8 echipe care sunt in piata cauta finantari intre 250 si 300 mil. Euro pentru venture capital si private equity, bani care nu prea sunt. Vorbim despre o piata in care fondurile de pensii sunt marii absenti, deci o piata in care principala sursa de capital pentru aceasta industrie de private equity e inactiva. E o crima sa tii fondurile de pensii pe margine (…) Este o rusine ca niciunul dintre fondurile de pensii din Romania nu au fost investite direct sau indirect la UiPath de exemplu. Un astfel de lucru nu ar trebui sa se mai intample in viitor si sper sa vedem o schimbare in zona asta”, semnaleaza Cristian Munteanu, Fondator si Managing Partner al managerului local de capital de risc Early Game Ventures.

Lipsa fondurilor de pensii din peisajul investitorilor institutionali locali care sa investeasca in companii prin intermediul fondurilor de investitii lasa un gol ce nu poate fi acoperit de alti investitori, confirma si Nicolae Kovacs, CEO al Agista, fond de investitii care dispune de capital strans de la investitori autohtoni.

Piata romaneasca a pierdut din atractivitate in fata investitorilor straini cu prezenta locala, iar unii dintre ei au decis sa isi reduca programele de investitii.

„Pierderea atractivitatii rezulta din faptul ca o treime din companiile care sunt membre FIC (Foreign Investors Council – n.r.) si care au raspuns la investigatia noastra au considerat ca piata a pierdut din atractivitate ceea ce inseamna o inrautatire cum nu am mai vazut masurata pana acum si este evident ca aceasta pierdere a atractivitatii vine pe fondul incertitutidinilor la nivel macroeconomic si geopolitic, dar au fost dublate si de pachetul de masuri fiscale adoptat recent”, a declarat Ramona Jurubita, Country Managing Partner KMPG Romania & Moldova si Vicepresedinte al Consiliului Investitorilor Straini (FIC), pe marginea rezultatelor unui barometru din septembrie 2023 prin care FIC sondeaza periodic sentimentul celor mai mari investitori din Romania.

In anumite sectoare, piata locala pastreaza inca atuuri fate de pietele externe.

„Romania are un momentum pozitiv cand vine vorba de a fi atractiva pentru ca este cerere. Problema in Romania este in ceea ce priveste randamentele, care au devenit mai provocatoare comparativ cu acum 2 ani din cauza costului mai mare al capitalului, a costurilor de constructie mai mari si a faptului ca partea de chiriasi, adica cererea nu a factorizat complet acest cost mai mare insemnand ca chiriile trebuie sa urce cum au facut-o in aproape fiecare piata pentru a putea justifica investitiile unor companii cum suntem noi”, a subliniat Gijs Klomp, Business Development Manager la WDP Romania, companie care deruleaza un plan de investitii de circa 1 mld. Euro in sectorul de logistica si spatii industriale, segment aflat in plina perioada de boom in Romania.

Totusi, la nivel de trend mai general, investitorii straini prezenti la nivel local sunt mult mai precauti acum fata de inceputul anului 2023.

Mai departe, acest sentiment produce efecte in piata de fuziuni si achizitii, care indica o activitate mai scazuta in 2023 in Romania fata de anul anterior, insa intr-un recul mai mic fata de alte piete din Europa Centrala si de Est.

„Conteaza foarte mult sentimentul investitorilor, indicatorii macroeconomici, previziunile de inflatie, de finantare, nu mai spunem taxele, iar in M&A se observa cel mai clar sentimentul investitorilor”, explica Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader in cadrul Mazars Romania.

„Romania s-a situat in preferintele investitorilor in top 3 fata de perioada precedenta (…) Pe primul loc in Europa Centrala si de Est, se situeaza Polonia, apoi Austria, Romania, urmata indeaproape de Cehia ca numar al tranzactiilor”, afirma Razvan Butucaru de la Mazars. El precizeaza ca la nivelul regiunii tranzactiile de M&A (fuziuni si achizitii) valoarea totala a acestora in 2023 s-a contractat la 32 – 33 mld Euro, in scadere cu 25 – 30% fata de aproape 40 mld. Euro in 2022, in timp ce pe volume numarul tranzactiilor in pietele CEE (care nu includ Rusia) a coborat de la circa 850 la aproximativ 820 de tranzactii. Tendintele rezulta dintr-un studiu realizat periodic de catre consultantii Mazars pe baza datelor furnizate de catre platforma Mergermarket si contabilizeaza tranzactiile peste 5 mil. USD, exclude tranzactiile din real estate si include estimari, oferind astfel vizibilitate la nivelul trendurilor in pietele din regiune.

Atat in Romania, cat si in regiune, sectorul de tehnologie este in topul preferintelor cumparatorilor in tranzactiile de M&A.

Costul de finantare, influentat de cursul inflatiei care isi continua trendul de scadere, este de asteptat sa aduca in 2024 o reducere usoara a dobanzilor intr-un cadru mai larg in care dobanzile nu se vor intoarce insa la nivelurile dinainte de 2020.

„Prognoza noastra de inflatie pentru finalul anului viitor pe rata inflatiei este de 5,3%. Suntem usor peste prognoza BNR, de 4,8%, probabil principala diferenta vine din impulsul fiscal. Noi avem in ipoteza un impuls fiscal neutru, banca centrala se astepta probabil la un impuls fiscal negativ, de comprimare a cererii ceea ce este putin probabil dupa ultimele detalii. Deci, o scadere a inflatiei de la 7,5% la 5,3% ar trebui dupa parerea noastra, desi inflatia de baza va scadea mai incet, sa duca la o scadere a dobanzilor undeva cu 125 puncte de baza (1,25% – n.r.) la lei. La euro, mentionam ca piata se asteapta la scaderi mult mai agresive de dobanda.”, afirma Ciprian Dascalu, Economistul – Sef si Head of Research al BCR.

Potrivit acestuia, inflatia va ramane structural la un nivel mai ridicat fata de deceniile anterioare, ceea ce va ingusta spatiul de scadere al dobanzilor. „Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020. Probabil, ceva mai sus”, puncteaza economistul – sef al BCR.

La nivelul pietei de corporate banking (imprumuturi pentru corporatii), domina refinantarile la care, de regula, se adauga o componenta de finantare noua (top-up), potrivit lui Florin Ilie, Deputy CEO si Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania. El adauga ca se mentine trendul potrivit caruia euro este moneda care domina imprumuturile catre sectorul de companii, dar exista si nuante in functie de sectorul in care compania activeaza.

Cu toate ca Romania a inregistrat in 2023 IPO-ul Hidroelectrica de 1,9 mld. Euro, cea mai mare listare din istoria pietei de capital din Romania si unul dintre cele mai mari IPO-uri din Europa si la nivel global din acest an, totusi multiplii de evaluare pentru companii raman mai atractivi pe piata de M&A comparativ cu piata bursiera de la Bucuresti, indica datele PwC Romania.

Intrebat despre perspectivele pietei bursiere de la Bucuresti in 2024, Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti a raspuns: „Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare. Nu este legat doar de costul de finantare, este legat si de momentul istoric in care suntem. Ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti si companiile locale cauta o solutie pentru mersul inainte si ne uitam la cresterea in continuare a vizibilitatii bursei, a pozitionarii noastre ca si solutie nu doar de finantare. Bursa nu este doar despre finantare, este si o scena de pe care te poti promova ca si afacere, te poti vedea. Pana la urma, capitalizarea ti-o da si un fond de private equity si un fond de venture capital. Bursa iti da ceva mai mult. Daca ar fi sa descriu acel ceva mai mult, pe primul loc as pune vizibilitate.”

Factorii de piata si de cadru economic al tarii influenteaza evaluarile in tranzactii, confirma Andrei Bica, CFO-ul Profi, companie care a facut recent obiectul celei mai mari tranzacti realizate de catre un fond de private equity in Europa Centrala si de Est, in conditiile in care MidEuropa a agreat vanzarea Profi la o valoare de intreprindere (enterprise value) de 1,3 mld. Euro catre investitorul strategic Ahold Delhaize, proprietarul retelei de supermarketuri Mega Image.

„Acest enterprise value (valoare de intreprindere – n.r.) are in vedere foarte multi indicatori. Pleaca de la EBITDA-ul pe care compania il genereaza, se aplica un multiplicator, care depinde de foarte multi factori, de factorii macroeconomici, de atractivitatea pietei. Principalul lucru este cum poti sa demonstrezi unui nou investitor ca poti sa cresti nu intr-un an sau doi ani, ci ca ai cel putin 5 ani in fata ta in care poti sa cresti in baza business plan-ului tau pe care el il cumpara sau nu. Este cea mai mare tranzactie pe care un private equity a facut-o in CEE”, a spus Andrei Bica de la Profi.

„Ca si pret final, evident speram ca MidEuropa va incasa integral cei 1,3 mld. Euro, dar exista intotdeauna ca intr-o tranzactie parte de enterprise value si partea de equity value (valoarea pachetului integral de actiuni – n.r.) pentru ca equity value reprezinta partea din tranzactie care ramane actionarului existent (…). Si, cu siguranta, ca equity value, adica banii care raman efectiv pentru actionari (vanzator – n.r.), va ramane dupa ce vom rambursa bancilor aceasta datorie neta (net debt). Datoria neta este in bilantul (balance sheet) nostru, sunt date publice, este in jur de 400 mil. Euro.”, a precizat CFO-ul Profi.

Astfel, un calcul sumar indica faptul ca la o valoare de piata de 1,3 mld. Euro si cu o datorie neta de circa 400 mil. Euro pe bilantul Profi, vanzatorul reprezentat de catre MidEuropa, unul dintre cele mai importante fonduri de private equity din regiune, va incasa impreuna cu investitorii sai in jurul a 900 mil. Euro din vanzare, cifra care poate fi ajustata de alti termeni ai tranzactiei pana la momentul inchiderii (closing), asteptata in 2024, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

TOPICURI

Evolutia pietei de M&A
Cum evolueaza finantarea pentru companii
Ce planuri au fondatorii de companii
Evolutia pietei de capital
Cum arata peisajul tranzactiilor in sectorul de real estate

Piata de M&A, in scadere in 2023 fata de 2022, insa intr-un recul mai mic fata de alte piete

Piata de fuziuni si achizitii (M&A) din Romania a ajuns dupa primele 11 luni in 2023 la 5,7 mld. Euro, in scadere cu 6,8% fata de perioada similara din 2022, in timp ce volumul tranzactiilor s-a contractat cu aproximativ 9,3% de la 237 tranzactii in perioada ianuarie – noiembrie 2022 pana la 215 astfel de acorduri de fuziuni si achizitii in perioada similara a acestui an, potrivit datelor EY Romania.

„Romania, desi a scazut activitatea atat din punct de vedere al volumului, cat si al valorii, beneficiaza de o scadere mai mica (comparativ cu alte piete – n.r.) Avem o scadere de circa 9,3% pe volum si asta mi se pare mie cel mai relevant, respectiv 6,8% pe valoare dar trebuie sa apelam la disclaimerul ca valoarea este ceva ce estimam. Noi estimam pentru cele 70% din tranzactii care nu au valoarea comunicata, noi atasam estimari. Ponderea megatranzactiilor (tranzactii cu valoare individuala de peste 500 mil. Euro – n.r.) in total piata este mai mare in acest an decat in mod obisnuit (…) Principiul de corelare cu activitatea economica ramane si cu toate ca exista disruption (factori disruptivi – n.r.) semnificativ in lume, Romania a beneficiat de cea mai buna si stabila crestere economica din CEE”, a spus Iulia Bratu, Partner & Head of Lead Advisory in cadrul departamentului de Strategie si tranzactii al EY Romania. Datele EY includ si tranzactiile din real estate.

Pe piata de M&A din Romania au fost raportate in 2023 pana acum 2 tranzactii de peste 1 mld. Euro – vanzarea operatiunilor grupului italian Enel din Romania catre grupul elen PPC, care a platit circa 1,24 mld.Euro la o valoare de intreprindere de circa 1,9 mld. Euro (care include si datoria neta a companiilor preluate – n.r.), respectiv vanzarea Profi la o valoare de intreprindere de circa 1,3 mld. Euro de catre fondul londonez de private equity MidEuropa catre investitorul strategic Ahold Delhaize, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Pentru Romania, estimam un volum al tranzactiilor de 3,5 – 3,7 mld. Euro si un numar al tranzactiilor de aproximativ 90 – 100 in 2023”, estimeaza Razvan Butucaru din partea Mazars Romania, in baza studiului realizat pe datele Mergermarket privind tichetele de tranzactii de peste 5 mil. USD, care nu contabilizeaza insa sectorul de real estate.

Tranzactiile de consolidare vor continua pe piata locala, in conditiile in care fondurile de private equity cauta in continuare sa adauge noi add-on-uri in platformele pe care le au in portofoliu, dupa cum confirma Adrian Stanculescu, Partner & Head Romania la managerul de private equity de talie regionala Abris Capital Partners, dar si Bogdan Chirita de la managerul de private equity regional Value4Capital.

„Ce observam pe piata de M&A? In 2022, multiplul de EBITDA ar fi fost in jur de 9,6x, care e undeva la media din perioada analizata 2007 – 2022, dar mai mare decat multiplii de pe pietele de capital chiar daca companiile de pe Aero sunt pe acolo, la peste 8x”, afirma Sorin Petre, Partner & Head of Valuation and Economics la PwC Romania.

„Cele mai atractive sectoare pentru cumparatori au fost energie, FMCG si financiar si vedem o consolidare in 2024 in continuare”, sustine Ramona Jurubita de la KPMG Romania.

„Am observat o incetinire a activitatii la inceputul anului, insa a existat o inghetare in trimestrul 1 – trimestrul 2, urmata de o dezghetare incepand cu luna august, cand oamenii in loc sa mearga in vacanta trimiteau RFP-uri (request for proposals, cerere de oferte n.r.), incepeau procese de M&A foarte multe comparativ cu alti ani, lucru care s-a vazut in volumele de tranzactii din a doua parte a anului si lucru care ne asteptam sa produca in continuare volume la final de an si la inceputul anului urmator”, afirma Adrian Mihalcea, Senior Manager Deal Advisory la Mazars Romania. El adauga ca nu sunt motive anume privind tranzactii intr-un anumit sector si ca se asteapta la surprize in 2024 comparativ cu alti ani.

Finantarea companiilor: Finantarea corporate, ritm de crestere cu o cifra. Fondurile locale de venture capital si private equity anunta achizitii cu noile platforme si exituri din actualele portofolii

Corporate banking. Piata de finantare a corporatiilor a crescut foarte putin in 2023, cu o singura cifra, estimeaza Florin Ilie, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania.

„Am produs de 2 ori mai mult credite noi decat in anii precedenti, insa aceasta crestere nu se vede pentru ca a fost canibalizata de reducerea unor credite date anterior pentru nevoi de finantare pe termen scurt, mai ales in domeniul energiei si agriculturii, care au avut preturi in crestere in 2022 si atunci au avut nevoie de un fond de rulment mai mare.”, afirma Florin Ilie de la ING Bank Romania.

Potrivit acestuia, piata de corporate banking a fost dominata de refinantari, credite care trebuiau refinantate plus ceva cresteri de tip top-up, adica se adauga o componenta de finantare noua. Principalele sectoare care au atras finantari mari bancare au fost energie, urmat de sectorul expus pe consum.

Contragarantare. „Cred ca rolul Fondului Roman de Contragarantare va creste in 2024. Deja in acest an, am depasit borna de 1 mld. RON garantii acordate IMM-urilor, ceea ce cred ca este un pas important inainte. Vom continua sa sustinem IMM-urile atat din garantii care vor fi acordate in cont si nume stat daca aceste programe vor continua, daca nu, vom pune capitalul propriu la munca, de peste 400 mil. RON, in asa fel incat sa sprijinim accesul la finantare al IMM-urilor.”, a declarat Stere Farmache, Presedintele Directoratului Fondului Roman de Contragarantare (FRC).

„Avem si suntem implicati si garantam in exclusivitate IMM-urile din zona inventiilor si a inovatiilor, programul se cheama IMM Innovation si observatia noastra este ca, pana in clipa de fata, IMM-urile au fost mai mult preocupate in aceasta perioada incepand cu criza sanitara care a generat aceste programe de garantii in cont si nume stat si a continuat apoi cu ceea ce se cheama generic criza agresiune Ucraina. Observatia noastra a fost ca IMM-urile au utilizat aceste resurse si acest sprijin in proportie de peste 90% pentru capital de lucru. Nu este un lucru rau. Au reusit sa depaseasca aceasta perioada”, a a adaugat acesta.

Crowdfunding. „Avem perspectiva de a accelera nu doar in piata europeana pentru ca o sa anuntam probabil la inceputul anului viitor ca vom avea licenta de a vinde ca produs stock option plan si in SUA pe motivul ca firmele europene care au scalabilitate si isi demonstreaza product market fit din pacate pentru Europa migreaza catre SUA. Si ar trebui sa ne urmam clientii. De exemplu, Flowx, care a fost cea mai mare runda de finantare pe piata Enterprise Saas din Romania chiar a depasit la serie A pe UiPath, desi corespondentul de timp e diferit, au strans la nivel global 35 milioane la o evaluare de 130 mil. USD, automat si-au facut birou in Delaware si New York. Le oferim produsul despre care vorbeam, Nimity. In SUA, nu aveam licenta, dar din ianuarie o sa avem. Aceste perspective de accelerare ne vor conduce si pregatim o runda de finantare pentru anul viitor. Nu avem inca termenii pentru ca trebuie sa ne facem calculele foarte atent. In schimb, avem footprint-ul acesta european in care vom vinde si produsul acesta de stock option plan foarte activ”, a spus Andrei Dudoiu, Managing Partner & President of the Board of Directors al platformei de crowdfunding SeedBlink.

Fonduri de investitii.

„Incercam sa semnam prima tranzactie din fondul 2 pana in Craciun. Adica vom folosi un warehousing facility probabil de la unul dintre investitorii nostri LP semnificativi ca sa acoperim acest gap in timp dintre tranzactia pe care incercam sa o semnam si lansarea noului fond. Closing-ul (inchiderea tranzactiei – n.r.) va fi dupa aceea subiect pentru aprobarea Consiliului Concurentei cat de repede posibil in 2024. Momentul pe care mi-l doresc cat mai aproape (inchiderea fondului 2 – n.r.) va fi probabil la final de martie, respectiv inceput de aprilie. Vom vedea cum suntem in tot procesul de LP onboarding, KYC, toate chestiile astea care dureaza si de aceea am decis sa folosim acum un warehousing facility.”, a declarat Andrei Gemeneanu, Cofondator si Managing Partner al managerului local de private equity Morphosis Capital.

„Deci cumva fondul 2 va avea un jump start de la finalul anului astuia, dupa aceea in 2024 avem un pipeline activ. Vrem sa ramanem foarte consistenti cu strategia din fondul 1, tichetul va creste un pic, dar nu semnificativ. Nu schimbam segmentul din piata. Ne uitam activ la zona de healthcare, ne intereseaza si faptul ca am facut 3 parteneriate de succes cu medici proeminenti in comunitatea medicala din Romania, ne plaseaza intr-un mod favorabil pentru a face in continuare investitii in zona asta. Ne uitam si la alte sectoare.”, adauga acesta.

„Daca te uiti la piata bancara din Romania este destul de imatura comparativ cu piata bancara din Polonia, de exemplu, unde tranzactiile de tipul asta de leverage buy out (LBO) sunt privite mult mai relaxat si bancile au invatat sa se uite la cashflow mai mult si la real estate, iar la activele care ar garanta imprumutul mult mai putin.”, puncteaza Bogdan Chirita, Partner al fondului de private equity regional Value4Capital, fond care a listat Medlife pe bursa de la Bucuresti, tranzactie ce a declansat un val de listari de companii antreprenoriale locale in anii urmatori.

„Pe partea de tichet, putem sa mergem cat de jos probabil la 6- 7 mil. Euro si pana la 24 – 25 mil. Euro cu tot cu co-investitori. Deci avem o marja destul de mare, suntem destul de flexibili.”, adauga Bogdan Chirita. „Intr-un fond de 7 – 8 companii, 2-3 pot fi facute in Romania. Nu exista limite fixe de nedepasit, dar trebuie sa ne uitam la economie, la companiile care sunt in economia romaneasca, de asemenea, si la echipele de investitii ale fondului respectiv”, explica reprezentantul Value4Capital.

„Din capitalul nostru de 20 mil. Euro, am investit peste jumatate din fond. Mai avem loc de 2 tranzactii, dar specificul fondului nostru este ca il vom tot majora. Este un fond evergreen si asta inseamna ca o sa fim intr-un mood (stare – n.r.) de fundraising constant.”, a spus Nicolae Kovacs, CEO Agista, fond de investitii care face parte din reteaua de plaforme de investitii administrata de catre Impetum Group ce ruleaza pe un capital strans de la investitori autohtoni.

„Ma uit un pic cu optimism la anul viitor, si asta pentru ca suntem intr-un sector de companii care sunt pe crestere.”, sustine Nicolae Kovacs, care adauga ca se asteapta ca Agista sa faca cel putin 3 tranzactii in 2024.

„Incepand din 2024 ar trebui sa fie bani in piata. Incepand de la anul ar trebui ca numarul de companii care vin catre finantare de la VC sa creasca fiindca am vazut o descrestere a acestui numar in ultimii 2 ani. Noi avem intentia sa desfasuram foarte agresiv capitalul in urmatorii 2 ani, in 2024 si 2025 adica poate un 40% din tot capitalul disponibil sa il investim deja. Vorbim despre fondul nou pe care il lansam la inceput de an”, subliniaza Cristian Munteanu, Fondator si Managing Partner al managerului de venture capital Early Game Ventures. Acesta anunta ca, pe langa investitii, 2024 va insemna si un an cand vom vedea primele exituri semnificative in industria de VC din Romania.

Fondatori.

„Partenerii actuali toti au investit in runda asta (runda de finantare de serie B din 2023 – n.r.). Pentru mine a fost cel mai important lucru ca investitorii existenti, care stiu foarte bine DRUID-ul, toti au investit maxim cat li se permitea ca pro rata. Mai mult decat atat, mare parte dintre ei fiind un oversubscription, au facut si secondary, asta insemnand ca business angels au putut sa iasa si sa vanda.”, a declarat Liviu Dragan, fondator si CEO al start-up-ului de inteligenta artificiala DRUID AI.

Potrivit acestuia, investitorii au venit cu 30 mil. USD si alte 5 mil. USD ca secondary in suma totala.

„Eu detin cam 25%, sunt cel mai mare investitor in continuare, si ceilalti mai detin inca vreo 5%, deci vreo 30% suntem fondatorii, restul de 70% sunt investitorii”, explica fondatorul DRUID impactul tranzactiei din 2023 asupra actionariatului companiei aflate acum intr-o faza de expansiune globala, a carei evaluare este de 100 mil. USD.

„Vrem sa facem doua tranzactii M&A pe an (…) Mai avem in plan cel putin 30 mil. Euro de cheltuit pentru achizitii la nivel global, Romania plus alte piete. Consider ca e o perioada foarte buna pentru o platforma de consolidare.”, a declarat Jerome France, Fondator si CEO al EMI Group, care precizeaza ca acest plan de investitii se intinde pana la un viitor exit estimat sa aiba loc in aproximativ 5 ani.

Pachetul majoritar al EMI Group a fost preluat in 2023 de catre fondul de private equity regional Innova Capital, in contextul in care compania lui Jerome France a crescut accelerat in ultimii ani pe piata de usi industriale din Romania si in alte piete din Europa dupa intrarea in actionariatul companiei a fondului de private equity local Morphosis Capital.

„Noua mea meserie este ca nu mai vand usi, ci cumpar firme”, puncteaza Jerome France, care exemplifica cu achizitia recenta a KADRA tiparul tranzactiilor de M&A ale EMI Group, care combina plata pretului pentru un pachet de actiuni cu un schimb de actiuni ale companiei preluate cu actiuni EMI.

„Eu vad ca oamenii incearca sa isi construiasca un viitor previzibil, ca inteleg ca trebuie sa inceapa cu 2 – 3 ani inainte sa isi faca un plan despre un exit, dar si despre o atragere de investitie, in special, in sectorul acesta al companiilor mai mici (…) Cred ca exista din ce in ce mai mult cultura aceasta sa-mi valorific, sa scot valoarea din ceea ce am muncit ani de zile, hai sa ma asociez cu cineva care poate sa ma duca mai departe si cred ca asta poate sa aiba si un efect de angrenare ulterior apropo de investitori LP poate din ce in ce mai mult si in Romania, ca dupa vanzari, dupa exituri, sa existe oameni care sa poate mai departe sa investeasca si sa rostogolim cumva capitalul romanesc”, a punctat Andreea Pipernea, Managing Partner al firmei de consultanta Exit by Choice, specializate in pregatirea pentru exit a fondatorilor de companii de talie mica.

Potrivit acesteia, se disting doua tipuri de fondatori angrenati in astfel de procese de exit, cei din categoria care au fondat afaceri in urma cu 2 – 3 decenii si au problema succesiunii, respectiv segmentul unor antreprenori mai tineri care cauta optiuni de crestere externa dupa ce realizeaza ca nu mai pot creste compania pe cont propriu.

Piete de capital.

„Cred ca am avut mai multi ani istorici. In 2023, IPO-ul Hidroelectrica a fost un eveniment important, ne-a pus pe harta. La momentul la care s-a intamplat era cel mai mare IPO in Europa si al treilea cel mai mare la nivel global. Acum este al patrulea, oricum suntem in top. Daca ne uitam in urma, 2021 am avut ca si numar 23 de listari, ceea ce depasea totalul a 6 ani anteriori. Iar 2022 a fost anul primul an in care am depasit pragul de 100.000 de conturi deschise la Bursa de Valori Bucuresti. Am depasit pragul de 100.000 de investitori la jumatatea anului trecut, deci fara impactul Hidroelectrica. Momentul in care a venit Hidroelectrica pe bursa, noi eram deja la un numar de 120.000 de conturi deschise, acum suntem la 170.000 de conturi deschise.”, a spus Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

„Vedem anul acesta crestere semnificativa, adica daca ne uitam iarasi la nivelul Europei Centrale si de Est, indicele BET Total Return are cea mai buna performanta, crestere de aproape de 30% fata de inceputul anului. ”, mai spune reprezentantul BVB, care adauga ca sunt perspective pentru 2024 de noi oportunitati atat pe piata de actiuni (IPO), cat si pe piata emisiunilor de obligatiuni, dat fiind potentialul mare de crestere.

„La nivelul actual, industria de asset management are active undeva la 37 mld. RON. Daca dam la o parte fondurile de investitii alternative (FIA) – SIF-urile, Fondul Proprietatea – mai raman vreo 19,3 mld. RON active, ceea ce, bineinteles, ca nu e mult comparativ cu potentialul pe care il are industria de asset management”, a spus Dan Dascal, CEO al BT Asset Management, unul dintre cei mai mari manageri locali de asset management.

Acesta adauga ca anul 2022 a fost un an prost pentru acest sector, care a intrat in 2023 pe un trend de revenire, an in care au fost inregistrati peste 100.000 de investitori noi, trend asteptat sa continue si in 2024.

„Vor fi oportunitati de investitii daca ne referim in anul urmator, daca ne referim la piata de actiuni (…) Din punct de vedere al plasamentelor in bonduri, dobanzile sunt atractive. Observam pe piata emisiuni de bonduri de companii, facute de banci la randamente bune in euro, deci foarte atractive. Statul se imprumuta in continuare, nevoia de finantare este in continuare crescuta. Sa nu uitam ca la anul va fi an electoral si probabil ca statul va trebui sa se imprumute mai mult decat de obicei si asta ne face sa credem ca pentru anul urmator sunt premise bune pentru industria noastra sa performeze”, a mai spus reprezentantul BT Asset Management.

Evolutia multiplilor de evaluare indica la nivel de trend ca piata de M&A ofera in acest moment evaluari mai mari pentru companii comparativ cu piata bursiera locala, chiar daca in ansamblu multiplii de evaluare sunt in scadere fata de anul anterior.

„Observam in anul 2022 o scadere a multiplului EBITDA, avem o mediana de 5,6x in anul 2022 fata de 8,5x, multiplu influentat in special de societatile listate in sectorul de electricitate, pentru care anul 2022 a fost un an cu volatilitate semnificativa.”, a declarat Sorin Petre, Partner & Head of Valuation and Economics la PwC Romania pe marginea evolutiei multiplilor de evaluare a companiilor in 2022 fata de 2021.

Astfel, proprietarii si actionarii au la dispozitie optiunea de a verifica pe ambele rute unde pot obtine cel mai bun pret pentru companiile lor.

„Noi oferim asta clientilor si pe partea de private equity, pe care o stim mai bine. Se numeste un Vault track si atunci compania vrea sa vada pretul atat in piata de capital, cat si in zona de M&A. Si se pot face in paralel pana cand ajungi sa discuti cu anumiti investitori si sa alegi unde iti este pretul cel mai bun. Este si asta o optiune si depinde foarte mult de sector, de companie, de momentul ales”, puncteaza Alexandra Popa, Head of Corporate Finance Advisory in cadrul UniCredit Bank Romania. Banca italiana a facut parte din consortiul de intermediari care a listat Hidroelectrica in 2023 pe bursa de la Bucuresti, iar UniCredit se numara printre bancile cu emisiuni recurente de obligatiuni pe piata de capital locala.

Real Estate.

„Noi suntem cumva intr-o situatie usor polarizata, in care avem o economie reala care merge in continuare bine, dar, pe de alta parte, cand ne uitam la volumul de tranzactii, evident, ca avem o incetinire. In primele 9 luni ale anului, am avut investitii undeva la 260 mil. Euro pe piata de real estate, este o incetinire destul de majora as zice. In mod normal noi aveam undeva in jur de 1 mld. Euro intr-un an. Partea buna este ca am inchis ieri (6 decembrie – n.r.) o tranzactie mare de retail, sunt vreo 220 mil. Euro, deci cumva mai creste un pic lichiditatea, dar in continuare este clara incetinirea pe partea de tranzactii. Din punct de vedere al randamentelor, Romania este destul de rezilienta comparativ cu celelalte tari. Eu cred ca urmeaza o perioada de ajustare si la noi.”, estimeaza Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties la firma de consultanta in real estate CBRE Romania.

Grupul britanic M Core a anuntat pe 7 decembrie 2023 intrarea sa pe piata din Romania prin achizitia pentru aproape 219 mil. Euro a unei retele de 25 de centre comerciale aflate in portofoliul Mitiska REIM.

„Lichiditatea totala va fi undeva in jur de 500 mil. Euro, deci tranzactia M Core este undeva la 40 – 45%. E o tranzactie mare in conditiile in care volumul mediu in zona CEE a scazut. Din multe puncte de vedere, este o tranzactie landmark as pune. Legat de yield-uri, as zice ca suntem undeva intre 7% si 7,75% pentru toate segmentele despre care am vorbit, insa urmeaza o perioada de ajustare. Sunt foarte multi factori care joaca un rol aici – ratele de dobanda, ce se va intampla cu Euribor si swap-urile pe plan international, cu costul de finantare. Trebuie luat in calcul ca ajustarea in Romania a fost mai mica decat in toate celelalte tari.”, afirma Mihai Patrulescu de la CBRE.

Potrivit acestuia, pe segmentul rezidential s-a simtit in 2023 o presiune in orase secundare si in zone secundare ale acestora, unde au incetinit dezvoltarile de proiecte. Pe retail, shopping center-ele performeaza bine, insa exista acel gap intre cumparator si vanzator, ceea ce limiteaza numarul de tranzactii in sector.

Segmentul spatiilor de birouri va intra in focusul investitorilor in 2024, dupa ce in 2023 au incetinit investitiile in acest sector.

„Steaua” pietei imobiliare locale este sectorul de logistica si spatii industriale, aflata intr-o faza de crestere exponentiala, iar investitiile in infrastructura vor fi un catalizator.

„Suntem norocosi ca suntem intr-un sector care in acest moment performeaza bine. Intotdeauna sunt schimbari. Adica vreau sa spun ca a fost era retailului, a fost era cladirilor de birouri si acum este era spatiilor de logistica si industriale. Cred ca vom mai vedea asta pentru vreo 2 ani pentru ca macrotrendurile arata ca sunt multe bunuri care trebuie stocate si mutate in contextul in care criza Covid a demonstrat clar companiilor ca au nevoie de stocuri, ceea ce automat, probabil, ca vor avea nevoie de mai multe depozite”, a declarat Gijs Klomp, Business Development Manager la WDP Romania, unul dintre liderii sectorului de logistica si spatii industriale.

Potrivit acestuia, productia se muta in Europa, iar companiile doresc sa produca acolo unde vand.

„Cred ca vom vedea ca in urmatorul un an sau doi ani, companii din restul Europei se vor muta din nou in Europa Centrala si de Est datorita costului mai mare din restul Europei.”, explica Gijs Klomp.

„In mod tipic, noi ne finantam pe bilant (…) Nu luam credite bancare pentru achizitii, dar ne finantam pe bilantul nostru. Desigur ca este un mare avantaj in ziua de azi pentru ca putem sa ne miscam mai repede, iar ofertele tale nu sunt conditionate de finantare pentru a convinge prospectivii vanzatori sa faca afaceri cu tine”, a mai spus Gijs Klomp.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 sunt Mazars, Agista, Value4Capital si Fondul Roman de Contragarantare.

CITESTE AICI TOATE ARTICOLELE evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023