Arhive etichete: financing Romania

Sursa: EBRD.

Andrei Svoronos, EBRD: Ne asteptam pentru 2026 sa avem un volum de investitii de circa 800 – 900 mil. Euro, usor mai mic fata de anul trecut, pentru ca e si o anumita corelatie cu evolutia economiei, unde vedem o scadere de 0,2% din PIB in acest an. Vrem sa fim un accelerator de crestere pentru jucatori din Romania, care au ganduri de expansiune regionala. Circa 6 – 8 companii sunt in diferite stadii de pregatire pentru IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti

“Pentru 2026 suntem de parere ca vom avea un volum usor mai mic decat cel de anul trecut. Probabil undeva intre 800-900 mil. Euro. Si asta pentru ca este o anumita corelatie cu evolutia macro a economiei, iar pentru 2026 estimam o usoara scadere de – 0,2% din PIB. Dar, fundamental, credem ca povestea de convergenta se mentine si cum deja suntem aproape de 400 mld. Euro (PIB-ul Romaniei, n.r.) si dimensiunea portofoliului nostru incepe sa fie un pic mai mai reflectata in raport cu ceea ce am avut in anii anteriori”, a declarat Andrei Svoronos, Associate Director in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026, eveniment online organizat pe 30 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Anul trecut, am avut un an record si am semnat tranzactii de 955 mil. Euro in 37 de proiecte, care este nivelul cel mai ridicat semnat pana acum in Romania. 2009 a fost borna anterioara.”, a semnalat reprezentantul EBRD.

“Din portofoliul nostru cam 15% inseamna investitii de capital (equity), iar restul este debt (instrumente de contractare de datorie, n.r.)”, a precizat Andrei Svoronos.

“Ca profil investitional, institutiile financiare au luat si anul trecut partea leului. Aproape o treime din portofoliu a fost cu tranzactii in domeniul acesta, mare parte dintre ele si asociate unor investitii pe piata de capital. Apoi am avut desigur investitii in energie, firesc dealtfel pentru ca valul asta de investitii in energie regenerabila implica niste tranzactii semnificative astfel ca aproximativ 23% din portofoliu a fost in energie.Iar real estate a fost al treilea pilon major, unde am avut peste 200 mil. Euro semnate”, a detaliat bancherul EBRD.

“Ce ar fi iar de spus este ca a fost un an record si pe partea de private equity. Am avut 12 fonduri finantate, care nu inseamna fonduri care sunt sa zic locale pur si simplu, ci sunt fonduri regionale, dar care au alocari pentru Romania. Asta este si pentru ca mare parte din fondurile care opereaza in zona central – europeana si cu focus anterior sa zicem pe Polonia au decis mare parte dintre ele sa aiba si alocari pentru tara noastra”, a completat Andrei Svoronos.

Potrivit acestuia, din componenta de investitii de capital de 15% la nivelul intregului portofoliu local, fac parte pe langa capitalul plasat in fonduri de private equity, si investitiile directe de capital.

“Am avut si investitii directe printre care la nivelul anului trecut cea mai relevanta pentru piata locala a fost tranzactia Cris-Tim (IPO Cris-Tim Family Holding de la BVB, n.r.) si, ma rog, depinde cum ne uitam la o investitie intr-o emisiune de obligatiuni cu feature de quasi equity – cea de la Banca Transilvania si ajungem in total undeva pana la circa 140 mil. Euro investitii in equity si private equity”, a subliniat Andrei Svoronos, Senior Banker in cadrul EBRD.

“Generic, noi cand ne uitam la piata romaneasca as zice ca sunt trei lentile complementare. Una e partea de piata de credit in sens clasic sa-i spun asa, apoi e piata de capital cu IPO si emisiuni de obligatiuni si partea de investitii in equity (capital), unde avem atat direct, cat si indirect prin fonduri de private equity. In toate zonele astea vedem ca exista lichiditate si apetit investitional. Bineinteles, desigur, si din partea noastra care cel putin in IPO-uri am zice ca am fost IFI-ul cel mai activ”, a completat reprezentantul institutiei financiare internationale.

“In primul rand, salut faptul ca am avut in ultimele 6 luni 3 IPO-uri de succes.La doua dintre ele am contribuit si noi. La Cris-Tim chiar am lucrat in mod direct pe tranzactie. Am investit 13 mil. Euro din 89 mil. Euro cat a ridicat compania. Avem un tichet de 5% din companie. Am vrut sa fie asa pentru ca am nominalizat in cadru AGA si un membru in board pe Vassilis Stavrou ex Mega Image. In plus, am sprijinit firma cu un an inainte de listare pe partea de guvernanta corporativa, in diverse zone de imbunatatire aditionala. Al doilea IPO cu care ne mandrim si la care am participat este cel al Electro-Alfa. Aici au fost 16,4 mil. Euro investite si un interes major pe transa institutionalilor. Suntem foarte bucurosi de rezultatul procesului si ce pot sa spun in plus este ca am venit si cu sprijin pentru companie in dezvoltarea functiei de investor relationship post – listare care, desigur, este extrem de importanta pentru comunicarea cu piata si iar pe partea de coverage incercam sa sprijinim functia de relatia de market maker cu diversii consultanti care pot adauga un pic de vizibilitate aditionala emitentului”, a detaliat Andrei Svoronos.

“Pe partea de emisiuni de obligatiuni, anul trecut am avut cam 80 mil. Euro alocari pe obligatiuni. Doua dintre ele au fost cu jucatori din domeniul bancar adica Banca Transilvania si BCR. Apoi am mai investit in real estate. VGP e un client traditional in zona logistica si emit in mod recurent bonduri, iar noi avem alocari semnificative acolo si o parte din ce se investeste desigur e distribuit catre Romania. Alte doua bonduri pe care o sa le pomenesc sunt cele ale companiei GEK TERNA din Grecia cu planuri ambitioase pentru Romania. Desigur majoritatea alocarii a fost pentru Grecia, dar si Romania are cam 20% din ce s-a investit de catre EBRD, adica 50 mil. Euro. Nu in ultimul rand, am investit la Zabka care detine reteaua de magazine Froo in Romania la o emisiune de obligatiuni de 140 mil. zloti transa noastra la 1 mld. zloti in total intreaga emisiune. Avem o alocare mica, dar e o usa deschisa pentru ceea ce urmeaza. Iar anul acesta deja la jumatatea anului avem 80 mil. Euro investite in trei emisiuni de obligatiuni – Unicredit, BCR chiar recent  a avut o emisiune si VGP, de asemenea”, a completat reprezentantul EBRD.

“Vedem ca aceste listari au atras si atentia altor posibili jucatori. Stiu din discutii cu diversi participanti la piata ca exista vreo 6 – 8 companii care se gandesc la listare si sunt in diverse stadii de pregatire din sectoare foarte diverse. Dar asteptam cu interes sa vina catre noi si catre piata in sens larg”, a punctat Andrei Svoronos, Associate Director al EBRD.

Care este strategia de investitii a EBRD fata de companiile care pregatesc IPO-uri pe piata principala a bursei de la Bucuresti?

“Tichetul nostru minim este de 10 mil. Euro. Noi vrem pozitie de minoritar, cu expunere undeva la 10-15%, cateodata mai mult, daca vorbim despre sectoare cum ar fi utilitati sau real estate. Dar sunt diverse zone si nu vreau sa creez niste asteptari”, a rezumat bancherul EBRD.

“Oricum e imbucurator ca succesul listarilor din ultima perioada a aratat si altor jucatori ca e o ruta valabila piata de capital si sigur ca exista interes si din partea investitorilor institutionali, asa cum suntem si noi dealtfel, sa facem <<deployment>> (desfasurare de capital, n.r.) pe genul acesta de emisiuni“, a transmis Andrei Svoronos.

“Diferenta este data in general de calitatea companiilor, de ce stand de guvernanta corporative au, de capacitatea lor de a comunica cu investitorii si ce credem noi ca aducem la masa este exact imbunatatirea acestei guvernante si posibilitatile de a accelera cresterea intr-o anumita masura, similar cu un fond de private equity, dar de multe ori destul de diferit pentru ca suntem totusi o banca de dezvoltare si desigur avem si alte instrumente”, sustine reprezentantul institutiei financiare internationale.

“ In opinia noastra, o firma pe masura ce se dezvolta parcurge un anumit demers si poate folosi diverse instrumente de creditare care pleaca de la cele mai simple sa le zic cele mai clasice creditele de natura capital circulant sau investitionale si apoi urmeaza zona de private credit, eventual obligatiuni pe masura ce dimensiunea business-ului se mareste, listari sau private equity care ma rog nu neaparat in succesiunea si logica asta dar cam asta este drumul. Iar noi ce avem in plan este sa ajutam toate aceste companii sa parcurga mai usor acest drum sa le sprijinim in demersul lor de imbunatire a guvernantei si in listarile sau iesirile internationale pe care le au, in beneficiul tuturor celor implicati”, afirma bancherul EBRD.

“Avem un proiect de sprijin al corporatiilor locale care doresc sa se listeze. Avem o echipa dedicata care pe toate palierele de pre-emisiune, emisiune si post- emisiune pot interveni cu sprijin fie pentru partea de actiuni, fie pentru obligatiuni. Poate fi consultanta privind obtinea unui rating de credit, poate fi la momentul emisiunii suport pentru relatia cu investitorii, iar post-emisiune putem desigur ajuta in obligatiile de raportare, transparenta si altele”, a adaugat acesta.

“Ne uitam cu incredere la ceea ce ofera piata. Urmarim toate oportunitatile. Multe vin si pe ruta noastra directa, altele ne sunt prezentate noua, dar as spune ca energia si, cred ca intr-o anumita masura, partea de real estate ofera zona cu tichetele cele mai semnificative, iar pentru dimensiuni mai mici <<risk sharing-ul>> (mecanism prin care riscul si expunerea este impartita intre partile unei finantari, n.r.) este solutia cea mai buna de incepere a unei tranzactii cu noi”, a nuantat reprezentantul institutiei financiare internationale.

 

EBRD  prefera un dividend asociat unei investitii de capital, insa scopul final este obtinerea unui exit bun la IRR-ul dorit

“Ne uitam in mod firesc la IRR (rata interna de renatabilitate, n.r.) atunci cand vine vorba despre investitii in actiuni. Daca vorbim despre investitii in fonduri de investitii mai nou conteaza foarte mult partea de DPI (distributed to paid in capital, lb.eng.) adica ce fonduri se platesc catre investitorii LP (limited partners, lb. eng.)”, a punctat Andrei Svoronos din partea EBRD.

“Ce pot sa zic generic este ca, din moment ce titlurile romanesti se tranzactioneaza peste 7%, deci riscul suveran este pe acolo, te poti gandi sa fie semnificativ mai serios asteptarea pe tot ce inseamna investitie in actiuni mai ales in private equity unde dorinta de randament e si mai mare de atat. Dupa cum iar avem si o privire diferentiata in functie de sector-  adica daca sunt anumite sectoare cum ar fi utilitati, poate si real estate, daca nu e <<leverage>>(care contracteaza imprumuturi sau alte instrumente de datorie pentru a-si finanta activitatea, n.r.)

care au asteptari diferite fata de ceea ce inseamna un <<corporate pure play>> (companii focusate pe o singura industrie sau pe un singur tip de produs sau servicii, n,r,)”, a precizat bancherul EBRD.

“Ce ne mai place, probabil ca multor altora, este sa avem si un dividend asociat, dar nu e obligatoriu. Deci e binevenit, dar nu este un <<must>> in niciun fel. Ultimativ ne incanta cand avem un exit bun si daca IRR-ul e acolo unde ni-l dorim, toata lumea e fericita”, a semnalat reprezentantul institutiei financiare internationale.

Potrivit acestuia, vanzarea lantului de retail la Cocos a fost o tranzactie buna pentru toate partile implicate.

“Si asta si pentru ca perioada de investitie a fost mult mai scurta decat ne asteptam cu totii si in mod natural atunci IRR-ul tranzactiei devine cu totul si cu totul altul”, afirma Andrei Svoronos.

Consortiul format de managerii de fonduri de private equity Morphosis Capital si CEECAT Capital alaturi de EBRD a finalizat in 2026 tranzactia de exit prin care a vandut pachetul majoritar al retelei de retail La Cocos catre investitorul strategic german Schwarz, proprietarul retelelor de magazine Lidl si Kaufland.

“Ce pot sa spun este ca a fost un traiect de convingere destul de alambicat, dar pana la urma s-a intamplat. Adica, intai cand am prezentat cazul, au zis – Ce este chestia asta <<Big box declining format>> (format de magazine mari aflat in declin, n.r.)?. A doua oara ne-am intalnit, am vazut si un magazin cu colegii din Londra si cand am discutat cu partenerii din consortiu CEECAT si Morphosis, deja eram pregatit sa fim mult mai atenti la detalii si e bine ca s-a intamplat. Lumea a fost fericita la final”, a spus bancherul EBRD.

“Asteptam evolutia viitoare a La Cocos si sa gasim noua investitie, poate nu chiar la fel dar ma rog ceva similar”, a transmis Andrei Svoronos.

Va semna EBRD o noua achizitie directa de participatie intr-o companie din Romania in 2026?

“Avem intotdeauna un pipeline de nume la care ne uitam. Nu pot sa ma angajez la nimic (daca va fi semnata in acest an o noua achizitie directa, n.r.). Tot ce pot sa zic este ca este posibil. <<No promises>> (fara promisiuni, n,r.) cum se zice.”, a raspuns bancherul EBRD.

“Dar avem cum ziceam o sumedenie de fonduri de private equity cu care am investit ca LP. Si sigur unele sunt fonduri de infrastructura, altele sunt de venture capital. Exista si un fond de real estate in care am investit dar <<bread and butter-ul>> (activitatea de baza, n.r.) este in continuare partea de growth si buyout. Posibil la unul dintre ele sa mai fie co- investitii, dupa cum iarasi in mod direct noi scanam cam tot ce se intampla prin piata si acolo unde vedem o poveste de crestere care e rezonabila si iarasi asteptarile sunt rationale-  ca exista un pic de efervescenta asa generic international si care e reflectata si local. Putem sa fim mai aplicati dar noi vrem sa fim un accelerator de crestere pentru jucatori din Romania care, intr-adevar, au nu numai planuri locale, dar si ganduri regionale. Pentru ca nu suntem o insula si deja suntem din ce in ce mai conectati la ce se intampla in jurul nostru.”, a subliniat acesta.

“Nu avem niciun anunt in momentul asta sa facem, dar suntem pregatiti sa gasim altii jucatori cu aceiasi investitori sponsor sau cu altii. Ne uitam si in mod direct pentru ca avem si actiuni in care am investit doar noi si ultimativ nu putin, dupa cum iarasi cu fonduri de private equity avem conversatii constante cu toti care sunt prezenti si relevanti in piata”, a concluzionat Andrei Svoronos.

“Ceea ce este iarasi imbucurator este ca ne consolidam pozitia de a doua destinatie, dupa Polonia. Si pe exituri si pe investitii pe zona de private equity am fost fie nr. 1, fie nr. 2, dar si intr-o conjunctura speciala cu niste exituri mai consistente anul trecut”, a nuantat Andrei Svoronos.

Cand este asteptat sa revina Agricover cu IPO pe bursa?

“Ei (Agricover, n,r.) au in continuare in proces investitii semnificative in cresterea atat a portofolului pe zona de institutii financiare, iar in partea de distributie se pozitioneaza un pic mai altfel in contextul actual. Nu avem presiunea unui exit intr-un anumit moment. Avem rabdare pentru o fereastra buna si cand este compania pregatita, ea va reveni (cu IPO, n.r.), dar pana acum suntem incantati de ce crestere a avut compania de la momentul investiiei noastre si pana acum. Portofoliu lor a crescut semnificativ zona de finantare pentru fermieri. Dupa cum iar si partea de distributie, are o crestere foarte mare. Si chiar daca sa zicem universul de perioada investitionala e mai lung, suntem ok cu rezultatele pe care le raporteaza”, a raspuns reprezentantul EBRD, actionar minoritar in cadrul companie agricole Agricover.

Dupa vanzarea portului Giurgiulesti de catre EBRD catre CNAPMC, vor urma noi achizitii si investitii ale companiilor romanesti in Republica Moldova?

“Ce pot sa zic generic este ca vedem jucatorii din zona corporate romaneasca care se uita si la business-uri in Moldova. Aquila este o companie listata local si au operatiuni relevante si acolo. Deci, e pentru unii o piata de crestere in logica aceea ca poate ulterior servi si ca o rampa pentru eventuale investitii in Ucraina la momentul la care se va solutiona razboiul din tara vecina”, a mai spus Andrei Svoronos.

 

Cum arata portofoliul local de imprumuturi al EBRD si ce proiecte finanteaza

“As incepe cu proiectul Rivus, care este cel mai mare imprumut de dezvoltare acordat in Romania. A fost un proiect de 400 mil. Euro al Iulius impreuna cu Atterbury, care dezvolta un proiect regional pentru o platforma de regenerare urbana. Noi acolo am finantat 190 mil. Euro impreuna cu un B-Lender, deci o structura de tip AB Loan. In mod direct avem 130 de mil. Euro, iar diferenta de 57 mil. Euro sunt realizate impreuna cu echipa de la Eurobank Grecia”, a spus bancherul EBRD.

“Apoi un alt proiect in zona de real estate care a fost intr-o structura tip club este cel cu New Cold. Aici vorbim despre un fond care face investitii dedicate in logistica de frig. E o finantare de 347 de milioane RON, adica circa 68 – 70 mil. Euro, din care noi avem jumatate, iar BCR are cealalta jumatate”, a adaugat acesta.

“O sa ma mai refer desigur si la structura tip <<risk sharing>> in care noi putem sa garantam 50% din expunere, dar nu mai mult de 25 mil. Euro. “Highlight”-ul anului trecut as zice ca a fost o tranzactie cu Altex impreuna cu Raiffeisen. in care Raiffeisen a oferit o finantare de 43 mil. Euro pentru achizitia Brico Depot. Deci este un <<LBO finance>>, iar noi am garantat 50% din aceasta suma adica 21,5 mil. Euro sunt securizate de garantia EBRD.”, a precizat Andrei Svoronos.

“Anterior am mai avut o tranzactie similara cu Banca Transilvania si deocamdata doar cu BT si Raiffeisen avem aceasta solutie in functiune. Impreuna cu grupul Omnia au dezvoltat un proiect de productie de amidon greenfield. Apoi etapa a doua a presupus o extindere in productia de amidon ceros,iar noi am garantat 20 mil. Euro din imprumutul de 40 mil. Euro care a fost acordat de Banca Transilvania”, a adaugat reprezentantul institutiei financiare internationale.

Potrivit acestuia, sectorul de energie genereaza volumele cele mai consistente de finantare.

“Anul trecut, am avut un proiect foarte mare cu fondul Actis prin Rezolv Energy cu un imprumut de 330 mil. Euro la proiect de 270 MW, din care 44 mil. Euro a fost transa noastra, iar restul a fost acoperit de Raiffeisen, Erste, UniCredit, OTP, Garanti. Si, generic, mai sunt desigur si alte proiecte cu abordari similare in zona asta de energie”, a punctat Andrei Svoronos.

“Pe partea de supply chain financing / reverse factoring, am implementat o solutie cu Banca Transilvania pentru Profi inainte de fuziunea cu Mega Image prin care garantam 10% din facturile pe care furnizorii Profi le aveau de incasat si in contrapartida aveam niste incentive-uri (stimulente) pentru maparea emisiilor de carbon la nivelul acestor furnizori. Apoi in masura in care exista apetit si pe partea de CAPEX (investitii), putea fi sustinuta intr-o anumita masura cu un mini-grant, dar ultimativ daca se ajungea la un CAPEX era o decizie bilaterala care se lua cu noi sau cu alti finantatori posibili”, a mai spus Andrei Svoronos, Associate Director in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), la panelul Piete de capital in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026 este sustinut de catre Auchan Romania in calitate de Event Partner si de Vetimex Capital in calitate de Supporting Partner.

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026

 

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026: “Aderarea la OCDE si pastrarea rating-ului investitional sunt doua preconditii importante ca sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua e important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil”. Oportunitatile din energie, infrastructura, sectorul de productie sau cel de aparare intaresc pozitia Romaniei ca a doua optiune de investitii dupa Polonia din regiune, insa pietele CEE isi pierd din atractivitate, iar capitalul se muta catre pietele mai mature din Europa de Vest si SUA. Circa 6 – 8 companii pregatesc IPO-uri pe piata principala a bursei de la Bucuresti. Bancile lucreaza la aproximativ 10 tranzactii de finantare de peste 500 mil. Euro. Ce asteptari au investitorii strategici, antreprenorii, investitorii din venture capital, private equity, private debt, piete de capital si real estate

 

Volker Raffel, E.ON: Aderarea la OCDE si pastrarea rating-ului investitional sunt doua preconditii importante ca sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua e important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil. E.ON Romania isi finanteaza investitiile in proportie de 100% din piata financiara locala si nu se imprumuta de la compania – mama

 

Andrei Svoronos, EBRD: Ne asteptam pentru 2026 sa avem un volum de investitii de circa 800 – 900 mil. Euro, usor mai mic fata de anul trecut, pentru ca e si o anumita corelatie cu evolutia economiei, unde vedem o scadere de 0,2% din PIB in acest an. Vrem sa fim un accelerator de crestere pentru jucatori din Romania, care au ganduri de expansiune regionala. Circa 6 – 8 companii sunt in diferite stadii de pregatire pentru IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti

 

Tiberiu Danetiu, Auchan: “Never say never”.  Ne vom continua ritmul de crestere organica, dar suntem deschisi daca apar oportunitati de achizitii M&A. Zona de expansiune in retail s-a mutat in timp din zona de hipermarketuri si cash & carry catre segmentele de proximitate si ultraproximitate. Dupa atacul lansat pe formatul hard discount, urmatorul pariu al Auchan vizeaza dezvoltarea francizei cu formate medii de supermarketuri

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Tranzactiile au incetinit in spatiul Europei Centrale si de Est, iar piata inclina catre tichetele M&A mai mari. Ne uitam la achizitii add-on in regiune pentru Pehart pentru ca vrem la exit sa avem o companie mai mult regionala, si mai putin locala. Urmatoarea achizitie M&A pe piata din Romania ar putea fi in sectorul de productie. Maib este interesata sa ia cat mai repede o licenta in Romania pentru acordarea de credite de consum si ar putea viza achizitii M&A in acest scop, iar grupul INVL Invalda vizeaza cu un fond de private debt de 55 mil. Euro piata locala

 

Cosmin Calin, Banca Transilvania: Pe piata finantarilor sindicalizate, sunt aproape 10 tranzactii cu un tichet fiecare de peste 500 mil. Euro. Vedem tranzactii in sectoare precum energie, servicii medicale private sau retail. Expunerea maxima pe care o avem fata de un singur grup depaseste cu putin jumatate de miliard de euro. Ne uitam la oportunitatile de extindere in regiune, atat pe pietele din jur, cat si in Europa

 

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Pentru companiile care pregatesc IPO pe bursa de la Bucuresti, daca sunt companii bune si vin la un multiplu P/E intre 10x si 15x, succesul IPO-ului este aproape garantat si vor intalni cerere solida din partea investitorilor institutionali. Raiffeisen Asset Management pregateste lansarea unui fond de investitii care sa capitalizeze oportunitati din sectorul european de aparare. “Sa vedem cu totii cam cata prima de risc politica exista in cotatiile bondurilor suverane, care daca se permanentizeaza, se poate transforma in miliarde de euro anual dobanzi platite in plus sau in minus”

 

Florentin Cotorobai, Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene: Prin bugetul alocat din PNRR s-a vazut clar apetitul fondurilor de investitii si se va cunoaste o evolutie a instrumentelor de finantare pentru entitatile private in noul cadru financiar multianual 2028 – 2034. Cati bani a produs primul exit complet al unui fond de investitii capitalizat prin PNRR: “Efectul de multificare a fost undeva de trei ori valoarea investita”

 

Constantin Damov, Green Group: “Speram sa fim printre pionierii europeni in a obține fibra sintetica din textile”. Vizam pentru extindere pietele din Republica Moldova, Grecia, Albania, unde se prefigureaza sisteme de colectare precum Returo si ne gandim la un mod combinat de intrare pe piata care include M&A. Orizontul de exit al investitorului private equity Abris Capital Partners din Green Group, estimat la circa 2 ani

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Romania si, poate Ungaria sunt tarile cu cel mai scazut volum de investitii venture capital si cu cel mai mic numar de startup-uri, chiar si calitatea acestora nu iese la nivelul celor din Polonia si Bulgaria. Asistam la o usoara schimbare intre private equity si venture capital ca si greutate a claselor de active. In 2026 si in 2027 vom vedea companii care ating valori poate aproape  de 1 mld. Euro, unele dintre acestea fiind poate chiar in Romania unde BibleChat si Druid se pregatesc sa atraga noi runde de investitii. Cel mai bun exit realizat de catre EGV la 4,5x

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii a incetinit partial din cauza recesiunii si a instabilitatii politice. Mozaik Investments anunta o noua achizitie din noul sau fond de private equity, care va prelua o participatie majoritara intr-o companie din Romania pe modelul “buy and build”. Din capitalul strans de 51 mil. Euro de la investitori, aproape jumatate a fost alocat pentru achizitia primelor trei companii de portofoliu. De ce este dificil pentru fondurile de private equity din Romania sa intre pe piata din Polonia

 

Ciprian Nicolae, ACP Credit: Vom anunta foarte curand noul nostru fond de private credit pentru Europa Centrala si de Est, care ne asteptam sa aiba o dimensiune dubla fata de primul nostru fond de 100 mil. Euro. Ne asteptam ca investitiile din Romania sa reprezinte cel putin o treime, insa mai putin de jumatate din intregul portofoliu al noului fond. Care sunt diferentele in universul de investitori LP dintre un fond de private credit si un fond de private equity

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Tranzactiile de la Regina Maria si La Cocos arata ca atractivitatea pietei romanesti pentru investitori este ca fondurile de investitii sa gaseasca acele companii care la final merg catre vanzari destinate unui anumit tip de consolidare, fie locala, fie regionala. De ce nu listeaza fondurile de investitii din Romania companii pe bursa de la Bucuresti si ce alternative de investitii au antreprenorii. Exiturile fondului 1 al Catalyst Romania, realizate la multipli cash on cash intre 3-4x si 20x. Care sunt cifrele – tinta pentru noul fond al Catalyst

 

Dan Lupu, Earlybird: “Fondatorii de companii din diaspora au devenit o sursa mai importanta de startup-uri la nivel global decat piata din Romania, ceea ce este valabil pentru toate pietele din Europa Centrala si de Est”. Activitatea in piata regionala de venture capital este foarte valurita, cateodata e Polonia pe val ca acum, altadata Romania sau tarile din fosta Iugoslavie. Earlybird investeste din fondul sau regional de 360 mil. Euro tichete initiale de pana la 12 mil. Euro in runde de finantare pre-seed, seed si serie A. Noul fond Earlybird cu un capital de circa 500 mil. Euro dedicat investitiilor in sectorul de aparare va deveni functional in curand

 

Cristina Cosman, ING Bank: Piata de sindicalizari bancare este in crestere, iar energia si sectorul real estate sunt predilecte pentru finantarile foarte mari. Ne uitam cu tot mai mult interes catre infrastructura, constructii si proiectele din sectorul de aparare

 

 

Magdalena Sniegocka, CVI: Romania este o piata  – cheie pentru noul nostru fond de private debt. Avem in plan sa investim in Romania pana la 100 mil. Euro in urmatorii 2 – 3 ani. Cele mai avansate tranzactii sunt in real estate si pe piata de energie, dar asteptam sa incheiem si pe piata serviciilor medicale private. Cum se pozitioneaza finantarile private debt comparativ cu finantarea bancara si investitiile de capital de tip venture capital si private equity

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Investitiile din piata de real estate au ajuns in primul semestru la 500 mil. Euro si estimez ca vor ajunge pana la finele lui 2026 intre 800 mil. Euro si 1,1 mld. Euro. Yield de 7,75% pe toate clasele de active imobiliare cu o evolutie asteptata la 7,5% in retail. Polonia si Cehia sunt pietele real estate cu cea mai mare adancime din CEE. “Romania este pe acelasi fascicul cu Polonia, insa Cehia ar putea fi pentru noi modelul cu acea piata domestica de investitori institutionali”

 

Ioana Filipescu Stamboli, Alvarez & Marsal: S-a schimbat modul in care sunt alocati banii si suntem intr-o faza a unui realism structural al pietei de M&A din Romania. Cumparatorii nu mai cauta sa cumpere doar cota de piata sau promisiuni speculative, iar investitorii strategici vor sa se integreze vertical, securizandu-si lantul de valoare. Piata locala de M&A, dominata de tranzactiile mid – market. Dupa retail si servicii medicale private, ce sector este urmatorul pariu pentru o tranzactie de 1 mld. Euro

 

Florian Teleaba, Kearney: Romania este a doua piata mare din Europa Centrala si de Est si atrage atentia investitorilor in peisajul regional pe zona de energie, infrastructura, nearshoring si sectorul de aparare. Regiunea CEE incepe sa-si piarda atractivitatea la nivel de investitii, iar capitalul se duce catre piete mai mature spre Europa de Vest, SUA sau anumite piete emergente. “Nu prea se vorbeste inca de infrastructura pentru zona de AI, infrastructura digitala si de procesare, care in timp foarte indelungat ar trebui sa aiba niste perspective nu doar de investitii, bani si randament, ci si de independenta din anumite puncte de vedere ale statului”

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Peste tot in regiune, exista cerere pentru listari, dar este cumva o lipsa de companii pregatite pentru piata, ceea ce este favorabil companiilor. Sunt placute de catre investitori companiile care sunt lideri regionali, adica mai mult decat un lider local. “Revolutia AI si reinarmarea Europei sunt cele doua transformari structurale care vor modela piata de capital in urmatorii ani si care schimba prioritatile industriale si investitionale in regiune”

 

Peter Mathe, Portfolion: Piata fondurilor de growth equity din Europa Centrala si de Est este inca subdezvoltata fata de Europa de Vest, iar Romania vine mereu pe pozitia a doua piata in regiune dupa Polonia privind volumul de investitii. Fondul de growth equity al Portfolion este interesata de investitii in Romania in sectoare precum servicii medicale private, wellness sau productie, cu tichete intre 5 mil. Euro si 30 mil. Euro. “Unul dintre motivele pentru care analizam industrii mai traditionale este sa ne protejam impotriva potentialelor investitii care pot fi in teritoriul unei bule speculative”

 

MIPOC 2026 vizual main

MIRSANU IPO CHALLENGE 2026: Investitorii institutionali locali asteapta pe bursa de la Bucuresti IPO-uri din sectoarele de tehnologie si consum discretionar si companii a caror capitalizare sa le permita sa intre in indicele BET. Fondurile de pensii private din Romania au investit circa 12 mld. Euro in actiunile companiilor listate la BVB, ce au o pondere de circa 27% din activele administrate. IFC detine obligatiuni de 1 mld. Euro, ceea ce inseamna peste 14% din obligatiunile emise pe bursa de la Bucuresti. Piata IPO din CEE este in crestere, dupa inregistrarea unui volum de tranzactii de 5 mld. Euro in ultimul an. “Bursa ofera multipli superiori de evaluare pentru companii fata de piata private equity sau investitori strategici”

Investitorii institutionali majori de pe piata din Romania asteapta IPO-uri pe bursa de la Bucuresti din sectoare precum tehnologie si consum discretionar si prefera companii a caror capitalizare are potentialul de a intra in indicele bursier principal BET, conform concluziilor MIRSANU IPO CHALLENGE 2026,  a cincea editie a evenimentului organizat pe 21 mai de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea de lideri de afaceri, investitori si jucatori implicati in tranzactiile de pe pietele de capital.

Noile IPO-uri de pe bursa de la Bucuresti sunt una dintre putinele modalitati prin care este ajustat deficitul de oferta care exista pe piata de capital in raport cu cererea de actiuni din partea investitorilor. In acelasi timp, cererea de obligatiuni nu este atat de pregnanta in contextul in care multe dintre obligatiunile corporative emise se apropie foarte mult ca si randament de titlurile de stat emise de catre Ministerul Finantelor, care sunt vazute ca o referinta de catre managerii de portofolii atat cei din industria de administrare a fondurilor de pensii private, cat si de catre jucatorii din industria de asset management, au declarat principalii investitori de pe piata locala de capital in cadrul evenimentului organizat in format exclusiv online cu sustinerea Cris-Tim Family Holding si Vetimex Capital, in calitate de Supporting Partners.

Investitiile in actiuni listate pe bursa de la Bucuresti si titluri de stat emise de catre Ministerul de Finante domina politica de administrare a celor mai importanti investitori institutionali locali.

“Ne-am dori sa vedem la piata principala si niste companii, niste povesti din zona de tehnologie pentru ca, la nivel global, acolo este cresterea cea mai pregnanta. Iar pentru un investitor roman daca vrea sa investeasca in acest sector, este nevoit cumva sa mearga dupa povestile exuberante de pe pietele internationale si are mai putine variante de a investi intr-o forma lichida si sa zicem sustenabila pe Bursa de Valori Bucuresti. De asemenea, in zona de consum discretionar as spune. Nici acolo nu avem suficienta reprezentare. Sigur ca exista 1 – 2 companii care se circumscriu acestui sector, dar Romania fiind in continuare o economie bazata pe consum, chiar daca asa intr-un mic recul ciclic in perioada actuala, totusi, am vrea sa putem participa la tendinta de crestere pe termen lung a acestui consum. Aici reasezarea jucatorilor in piata se intampla inafara pietei bursiere. Ne-am dori sa avem si o reprezentare mai buna si a acestui sector”, a punctat Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management, unul dintre cei mai importanti jucatori din industria locala de asset management.

“As spune ca, in general, toate fondurile de pensii se uita la companii care au potential sa intre in BET. Trebuie sa aiba suficienta capitalizare astfel incat sa existe potential pentru a intra in BET. Sectorul este, de asemenea, important. E importanta si partea de guvernanta corporativa. Toate fondurile de pensii se uita la guvernanta, cat de transparent este, care sunt proiectele, la echipa de management. Sunt multe lucruri la care se uita un administrator si, in general, ne uitam la companii care au potential de crestere”, a subliniat Cristian Pascu, presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).

“Suntem undeva la nivelul Pilonului 2 la active in administrare de 227 mld. RON, iar la nivelul Pilonului 3 vorbim de aproximativ 8,5 mld. RON, deci un total de 235 – 236 mld. RON, ceea ce reprezinta aproximativ 45 mld. Euro, adica 11% din PIB. La nivel de participanti, suntem undeva la 8,5 milioane la nivelul pilonului 2, iar la nivelul Pilonului 3 am depasit 1 milion de participanti. Suntem undeva la 1,06 milioane, deci ne apropiem de 1,1 milioane participanti. Din acesti bani, undeva la 94% – 95% din active sunt investiti in active romanesti. Asta inseamna atat titluri de stat, cat si actiuni la bursa. Ceea ce inseamna ca fondurile de pensii investesc in piata locala, finanteaza companiile locale, finanteaza statul, ajuta cumva la cresterea economica. Din aceste investitii, investitiile pe Pilon 2 si Pilon 3 in companii listate la bursa as zice ca sunt undeva la 26 – 27%, ceea ce inseamna ca 61 – 62 mld. RON din activele fondurilor de pensii sunt investite la Bursa de Valori Bucuresti”, a precizat Cristian Pascu din partea celui mai mare pol de capital investitional local. Cristian Pascu a fost numit recent si in pozitia de CEO al BCR Pensii.

Investitorii de retail au conturat din ce in ce mai clar un alt pol al capitalului local, a caror putere financiara sustine atat IPO-uri pe bursa, cat si emisiunile de titluri de stat.

“Este important si pentru piata si pentru ceilalti jucatori ca free float-ul, pe de o parte, sa creasca, pentru companiile care sunt déjà listate pentru ca este clar ca, atata timp cat preturile au crescut, exista interes din partea investitorilor nu doar institutionali, ci si de retail. Sa nu uitam ca si retailul joaca, este o forta, iar in ultimii ani a dovedit  ca poate sa inchida cu succes oferte doar din retail”, sustine presedintele APAPR.

Interesul investitorilor locali pentru listarile de pe bursa de la Bucuresti ofera companiilor perspectiva unei evaluari mai generoase fata de alternativa unei tranzactii M&A.

“Piata de capital romaneasca a oferit foarte multe oportunitati si ofera in continuare. In primul rand, cand vine vorba despre evaluari, multiplii de evaluare pentru toate industriile au fost net superiori vizavi de multiplii pe care i-ar oferi un investitor strategic astazi in piata din Romania. De ce? Pentru ca si banii din piata romaneasca au crescut foarte mult in ultimii ani. Fondurile de pensii acumuleaza tot mai multe lichiditati. Din pacate, nu au suficiente oportunitati in care sa investeasca tinand cont ca astazi fondurile de pensii finanteaza preponderent titluri de stat si doar 25% din banii fondurilor de pensii merg catre actiuni. Inseamna ca nu au suficiente oportunitati. In 2019 aveam 70.000 investitori de retail la bursa, astazi avem peste 300.000 de investitori. Deci, piata se dezvolta, ofera multipli de evaluare superiori pietei de private equity sau de investitori strategici, cu conditia ca nivelul tau de transparenta, de guvernanta sa fie unul extrem de competitiv”, a declarat Radu Timis Jr, CEO al Cris-Tim Family Holding.

Compania de familie Cris-Tim Family Holding din sectorul productiei alimentare a realizat unicul IPO din 2025 de pe piata principala a bursei de la Bucuresti.

Emisiunile de obligatiuni corporative locale, dominate de catre emisiunile MREL realizate de catre banci cu scop de recapitalizare, sunt insa o tinta de investitii pentru institutiile financiare internationale.

“Dupa socotelile noastre, nivelul actual de bond-uri (obligatiuni,n.r.) emise pe bursa de la Bucuresti este undeva la 6,5 mld. Euro, cu o maturitate medie undeva aproape de 6 ani. In general, marea majoritate a acestor bond-uri, aproximativ 5 mld. Euro din cele 6,5 mld. Euro sunt emise de catre banci si institutii financiare, iar aici IFC per total bond-uri din piata este undeva aproape de 1 mld. Deci, cu alte cuvinte, peste 14% din total bond-urilor emise in piata la ora actuala sunt detinute de catre IFC. Iar daca ne uitam la emisiunile de bond-uri ale institutiilor financiare, pentru ca noi acolo am contribuit, reprezinta aproape de 19%”, a precizat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation, unul dintre investitorii institutionali externi – cheie ai pietei din Romania.

“Suntem una dintre sursele cele mai importante de finantare a unor astfel de instrumente si motivul este foarte simplu. Consideram ca, pe langa ajutorul pe care il furnizam companiilor financiare si, implicit, indirect catre toate IMM-urile care sunt finantate prin aceste institutii si la care noi nu putem sa ajungem sa le finantam in mod direct, reusim sa crestem si piata de capital, acesta fiind un alt obiectiv important al IFC pentru toate tarile in care suntem prezenti”, a semnalat reprezentantul institutiei financiare internationale.

 

Cum arata evaluarile companiilor antreprenoriale in tranzactiile M&A versus piata de capital

“Exista momente cand piata de capital ofera evaluari mai bune si momente in care tranzactiile M&A ofera asta. Nu as face legatura, ba chiar as corecta un pic perceptia legata de diferentele de evaluare a unui pachet majoritar versus pachet minoritar oferit de catre o companie. Pentru ca, daca toate lucrurile sunt egale, tranzactia care vizeaza pachetul majoritar ar trebui sa fie la o evaluare mai mare pentru ca are un premium de control”, afirma Bogdan Campianu, Managing Director si Head of SEE Investment Banking in cadrul firmei cehe de brokeraj si consultanta Wood & Company.

“Pur si simplu acum, nu doar in Romania, dar in Romania in mod evident, piata de capital ofera evaluari mai bune, iar acesta este si motivul pentru care vedem aici mai multe companii din diverse sectoare care ar vrea sa incerce sa profite de acest moment, care, bineinteles, ca nimeni nu stie cat va dura”, a semnalat Bogdan Campianu din partea Wood & Company.

Consultantii Wood & Company au facut parte din consortiul de intermediere al IPO-ului companiei de energie Premier Energy din mai 2024 de pe bursa de la Bucuresti.

“Fundamental, pe pietele mature, bursa ar trebui sa ofere un premium fata de privati si fata de zona de M&A, ceea ce de cele mai multe ori nu se intampla in zona pietelor de frontiera si emergente, unde cumva se inverseaza structura pentru ca, in primul si in primul rand, este o lipsa de lichiditate”, sustine Alexandra Popa, Associate Partner, Advisory in cadrul firmei de consultanta KPMG Romania.

“De asemenea, as mentiona si faptul ca intr-o piata de capital mergi in principal cu un pachet minoritar ceea ce inseamna ca, pe partea cealalta, investitorul privat plateste un premium pentru pachetul majoritar”, este de parere consultantul KPMG.

Unul dintre motivele pentru care nu avem inca mai multi investitori strategici in diferite segmente in Romania este faptul ca si asteptarile legate de evaluare sunt foarte mari, afirma Radu Timis Jr., CEO al Cris-Tim Family Holding.

“De ce? Pentru ca in marea majoritate a sectoarelor, companiile antreprenoriale romanesti livreaza marje de profit semnificativ mai mari decat pietele vest – europene. Si asta este una dintre intrebarile pe care le-am avut de la investitori in timpul roadshow-ului cand mergeam si discutam cu fiecare – Aveti niste marje de EBITDA sa spunem duble fata de restul Europei. Cand vedeti voi momentul sa ajungeti la aceasta convergenta?”, sustine Radu Timis Jr.

“Si, apoi, de multe ori asteptarea antreprenorului vizavi de evaluare este una subiectiva pentru ca trebuie sa realizam ca, totusi, operam intr-o piata mica in raport cu pietele vest – europene, deci potentialul de crestere este mai mic. Piata, numarul de consumatori pe care il deservesti este mai mic. Totusi avem o demografie in scadere si atunci exista de cele mai multe ori aceste diferende vizavi de evaluare. Deci, asta este motivul principal pentru care cred ca multi investitori strategici inca nu acceseaza Romania”, este de parere CEO-ul Cris-Tim Family Holding.

 

Care este pozitionarea Romaniei pe harta IPO din Europa Centrala si de Est

“Am analizat IPO-urile de peste 50 mil. Euro din regiune care inseamna Europa Centrala si de Est (CEE) si include si sud-estul Europei, inclusiv Grecia, dar nu si Turcia. Vedem ca, fata de anul trecut, cand aveam un total de tranzactii de 9,1 mld. Euro incepand cu 2020, acum suntem la 14,1 mld. Euro, deci cu 5 mld. Euro mai mult decat anul trecut. Este adevarat ca o buna parte din asta vine dintr-un singur IPO”, a punctat Bogdan Campianu, Managing Director si Head of Investment Banking SEE la Wood & Company.

Producatorul ceh din sectorul de aparare Czechoslovak Group a realizat in ianuarie 2026 un IPO in valoare de 3,8 mld. Euro pe bursa Euronext Amsterdam, cel mai mare realizat la nivel global in sectorul de aparare.

“Ca sa vorbim despre 2025 – 2026, au fost 5,6 mld. Euro in cei 2 ani, din care 1,8 mld. Euro fara acest Czechoslovak Group (CSG), care numai el singur are 3,8 mld. Euro. In 2026 vorbim de o valoare de 661 mil. Euro, ceea ce reprezinta cam 60% din intregul an 2025, avand in vedere ca sunt doar 4 luni din acest an. Inseamna ca cifrele ne arata clar o tendinta de crestere si o efervescenta pe piata IPO-urilor din regiune”, a detaliat consultantul Wood & Company.

“Daca ne uitam, avem cate 4 tranzactii in Polonia si Grecia, cate 2 astfel de tranzactii in Cehia, Croatia si Romania. Czechoslovak Group in Cehia iese in evidenta prin marime, dar si prin sectorul din care face parte compania – care este sector de aparare, un sector practic interzis in urma cu 4 ani majoritatii investitorilor. Iata acum este un sector foarte prezent cam in toate pietele din regiune. Si, in final, cele 2 IPO-uri de succes din Romania (Cris-Tim Family Holding in 2025 si Electroalfa in 2026), care au cumulat in jur de 200 mil. USD cu o evolutie buna in piata secundara, ceea ce cumva reflecta piata bullish (in crestere, n.r.) pe care o vedem mai recent”, a concluzionat Bogdan Campianu.

Potrivit acestuia, perspectivele IPO din regiune arata ca Polonia este de departe locul unde se vede cea mai lunga lista de potentiale IPO-ri si ABB-uri (plasamente private accelerate).

 

Finantare prin obligatiuni versus finantare bancara. Val de tichete de obligatiuni in jurul a 500 mil. Euro pe pietele internationale care finanteaza portofolii imobiliare din Romania

Sunt asteptate noi emisiuni de obligatiuni din partea unor companii din sectorul financiar, real estate si sectorul energetic, atat pe segmentul de productie, cat si pe cel de transport, a spus Cristian Nacu, Senior Country Officer al IFC, unul dintre investitorii – cheie in astfel de instrumente de datorie.

La nivelul companiilor antreprenoriale locale, obligatiunile nu sunt in acest moment ruta preferata de finantare.

“La ora actuala, am rambursat emisiunea de obligatiuni. Noi cautam diversificarea surselor noastre de finantare. Sectorul in care functionam nu trece prin niste momente foarte roze. Schimbarile climatice incep sa aiba impact”, a declarat Liviu Dobre, CEO al companiei antreprenoriale de agribusiness Agricover Holding.

“Romania are una dintre cele mai mari rate ale dobanzii de baza din Europa, deci costul financiar pentru fermieri este mai mare si in contextul asta ne uitam la piata de capital, ne uitam la obligatiuni, dar vom face o miscare in acest sens doar cand costul ne va permite sa finantam sustenabil clientii nostri. Dupa ce am rambursat obligatiunile, avem o structura a finantarii 50% banci locale – 50% institutii financiare internationale si cautam in continuare alternative de a ne dezvolta zona asta de finantare”, a punctat Liviu Dobre din partea Agricover.

Fara sa fie o companie listata pe bursa de la Bucuresti, Agricover a rulat pana recent pe piata de capital una dintre cele mai mari emisiuni de obligatiuni corporative emise de catre o companie antreprenoriala locala.

Listarea pe bursa ofera insa avantaje companiilor listate pe partea de finantare bancara.

“Noi odata ce ne-am listat la Bursa de Valori Bucuresti, am reusit si sa obtinem finantari bancare mult mai competitive”, a semnalat Radu Timis Jr. din partea Cris-Tim Family Holding. Acesta a precizat ca in acest moment obligatiunile nu reprezinta cea mai buna varianta de finantare pentru compania pe care o conduce.

Apetitul pentru emisiuni de obligatiuni pe pietele internationale ramane insa unul ridicat, in special pe segmentul investitorilor imobiliari.

“Legat de bonduri, nu m-am uitat pe statistici, dar este foarte probabil sa fi avut in ultimele 12 luni un record in ceea ce inseamna finantarile in general as spune si, in mod special, in ceea ce priveste pe piata de obligatiuni. Au fost cateva emisiuni de volume foarte mari, tichete foarte mari in zona de obligatiuni, bonduri emise de catre platforme cum sunt NEPI, CTP, VGP si am mai putea enumera inca 3 – 6 mari jucatori in piata europeana sau central  – europeana, care joaca si pe piata din Romania”, a subliniat Robert Miklo, Head of Capital Markets Romania (CEE) in cadrul firmei de consultanta imobiliara Colliers.

“Este desigur foarte relevant faptul ca sunt companii in unele cazuri investment grade, sunt companii diversificate, sunt companii foarte mari, cu rating-uri, iar acest lucru le permite sa acceseze bani in alte locuri, nu in piata locala neaparat, si sa poata sa investeasca acesti bani sa beneficiem si noi in Romania de o parte din acest capital care este investit aici. Cele 3 companii pe care le-am mentionat, fiecare aproximativ au avut emisiuni de 500 mil. Euro, un pic mai mult sau un pic mai putin in jurul acestui nivel. Aceste emisiuni au fost suprasubscrise intre 5 si 8 ori, deci cererea a fost cu mult mai mare, iar costul finantarii pe care l-au accesat undeva plus sau minus in jurul a 4%”,  a precizat consultantul Colliers.

“Cred ca toate firmele mentionate ( CTP, NEPI, VGP, n.r.) sunt clientii nostri traditionali si cu sume si unele din ele cu expuneri mari. Deci, evident, nu puteam sa lipsim din aceste finantari si in mod concret referitor la VGP intr-adevar am fost si noi un investitor – ancora as spune pentru ca am investit in jur de 10%, dar am contribuit la mobilizarea intregii sume”, a precizat Cristian Nacu, Senior Country Officer din partea IFC.

“Este o intreaga discutie ce firme se finanteaza in acest fel (prin obligatiuni, n,r.). Cele care s-au miscat cel mai bine au fost cele din real estate, si mai ales cele internationale, care au inteles ca acest mod de finantare prin emisiuni de bonduri ciclice, uneori chiar anuale, este probabil cel mai usor pentru companii de gestionat. Dar asta presupune o rearanjare a intregii finantari si presupune si niste refinantari probabil de imprumuturi bancare bilaterale. Sunt companii care au ajuns la nivelul la care fac asta in mod frecvent si este o modalitate foarte buna si eficienta de finantare. Dar, pentru asta, trebuie sa te pregatesti din timp, sa ajungi poate si prin niste refinantari la o astfel de standardizare a furnizarii de bani. Dupa parerea mea, ar trebui sa fie ceva spre care sa tinda aproape orice CFO de companie cu o anumita marime si care sa-si poata permite sa faca astfel de emisiuni. Este drept ca nu sunt foarte multe companii in Romania care sa-si permita emisiuni de sute de milioane la un interval regulat de timp, dar cred ca ar trebui sa fie si altii care sa aiba in vedere astfel de finantari”, a mai spus reprezentantul IFC.

 

 

Citeste aici seria integrala de articole MIRSANU IPO CHALLENGE 2026

 

MIRSANU IPO CHALLENGE 2026: Investitorii institutionali locali asteapta pe bursa de la Bucuresti IPO-uri din sectoarele de tehnologie si consum discretionar si companii a caror capitalizare sa le permita sa intre in indicele BET. Fondurile de pensii private din Romania au investit circa 12 mld. Euro in actiunile companiilor listate la BVB, ce au o pondere de circa 27% din activele administrate. IFC detine obligatiuni de 1 mld. Euro, ceea ce inseamna peste 14% din obligatiunile emise pe bursa de la Bucuresti. Piata IPO din CEE este in crestere, dupa inregistrarea unui volum de tranzactii de 5 mld. Euro in ultimul an. “Bursa ofera multipli superiori de evaluare pentru companii fata de piata private equity sau investitori strategici”

 

Cristian Pascu, Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR): Fondurile de pensii private au ajuns la active totale sub administrare de circa 236 mld. RON, din care pana la 95% sunt investite in active romanesti,  circa 62 mld. RON sunt investitii in companii listate pe bursa de la Bucuresti si detin circa 10% din datoria publica a Romaniei. Ce urmeaza dupa tranzactiile BT Pensii – BRD Pensii Private si IFC – Carpathia Pensii: “S-ar putea sa mai intre in actionariatul companiilor locale si alti investitori, insa mi-e greu sa cred sa ne asteptam la fuziuni la cum arata piata”. Ce candidati IPO pe bursa de la Bucuresti asteapta fondurile de pensii private

 

Cristian Nacu, IFC: Ne pregatim sa inchidem anul fiscal cu noi recorduri in Romania, cu 600 mil. USD investiti in diverse companii si un portofoliu de finantari cu tot cu mobilizari de capital de la alte institurii financiare de aproape 2,9 mld. USD.  Portofoliul local de finantari cu bani exclusiv de la IFC a ajuns la 2,7 mld. USD, ceea ce ne claseaza pe locul 7 la nivel global dupa tari precum India, Brazilia sau Africa de Sud. IFC a investit aproape 1 mld. Euro in obligatiuni locale emise pe bursa de la Bucuresti si detine peste 14% din totalul obligatiunilor emise pe BVB. Sectorul financiar, imobiliarele si sectorul energetice, asteptate sa revina pe piata cu noi emisiuni de obligatiuni

 

Radu Timis Jr, Cris-Tim Family Holding: Luam in calcul posibilitatea ca pe viitor sa facem swap pe actiuni in cadrul anumitor achizitii pe care le putem face in piata. De multe ori asteptarea antreprenorului vizavi de evaluare este una subiectiva pentru ca trebuie sa realizam ca totusi operam intr-o piata mica in raport cu pietele vest – europene, iar potentialul de crestere este mai mic cand deservesti o piata cu un numar mai mic de consumatori si cu o demografie in scadere. „Unul dintre minusurile bursei locale este faptul ca trebuie sa raportezi trimestrial rezultate, ceea ce intr-un plan de afaceri pe termen lung nu reprezinta un indicator neaparat de performanta a companiei”

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Asteptam IPO-uri pe bursa de la Bucuresti din partea companiilor din sectoare precum tehnologie si consum discretionar. In premiera, investitiile in actiuni incep sa devina majoritare in portofoliile administrate fata de acum cativa ani cand investitiile in obligatiuni erau componenta dominanta. Cererea de obligatiuni nu este atat de pregnanta in concurenta cu randamentele titlurilor de stat, iar unele emisiuni nu au suficienta lichiditate pe piata secundara

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Volumul de IPO-uri din Europa Centrala si de Est a crescut cu 5 mld. Euro fata de anul trecut ceea ce ne arata o efervescenta pe piata acestor tranzactii. IPO-ul producatorului privat din sectorul de aparare Czechoslovak Group de 3,8 mld. Euro din ianuarie 2026 este cea mai mare listare din istoria pietei CEE si plaseaza pana acum Cehia in fruntea top 3 IPO 2026 dupa valoarea tranzactiei in fata Greciei si Poloniei. Valul de listari inceput la BVB dupa 2020 pune piata de capital din Romania in top 3 cele mai active piete IPO din regiune la tranzactiile cu valori de peste 50 mil. Euro

 

Liviu Dobre, Agricover: Romania are una dintre cele mai mari rate ale dobanzii de baza din Europa si costul financiar pentru fermieri este mare. Noi am rambursat emisiunea de obligatiuni si ne uitam sa revenim pe piata de capital cu obligatiuni doar cand costul ne va permite sa ne finantam sustenabil clientii nostri. Nu avem necesitate de finantare semnificativa pentru investitii, principala noastra nevoie de finantare vine din subsidiara Agricover Credit

 

Robert Miklo, Colliers: Platformele de investitii de pe piata imobiliara locala este foarte probabil sa fi avut un record in ultimele 12 luni in ceea ce priveste tichetele de finantare, atat pe partea de finantare bancara, cat si la emisiunile de obligatiuni. Val de emisiuni noi de obligatiuni in 2026 din partea CTP, VGP, NEPI  si a altor investitori listati pe pietele externe prin care sunt finantate inclusiv portofoliile majore de pe piata de profil din Romania

 

Alexandra Popa, KPMG: Pe pietele mature, bursa ar trebui sa ofere un premium la evaluare fata de tranzactiile M&A ceea ce de multe ori nu se intampla pe pietele de frontiera si emergente, unde se inverseaza structura din cauza lipsei de lichiditate. Decalajul la multiplii din tranzactiile M&A din Romania a devenit mult mai mic atat fata de regiune, cat si fata de piata de capital 

 

 

MDS2024 std main

10 ani de tranzactii in M&A (fuziuni si achizitii), finantari corporative si tranzactii pe pietele de capital. Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 5 decembrie evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 pentru jucatorii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari corporative, piete de capital si real estate

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 5 decembrie MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment dedicat comunitatii formate in jurul tranzactiilor corporative – fuziuni si achizitii, finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii pe piata imobiliara.

Evenimentul ajunge astfel la a saptea sa editie anuala si are ca tema 10 years of M&A, financing and capital market deals. prin care marcheaza 10 ani de la lansarea pe piata media a jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO, prima platforma de continut cu stiri, analize, opinii, evenimente si proiecte dedicata exclusiv tranzactiilor M&A, finantarilor corporative si tranzactiilor de pe pietele de capital de tip IPO sau emisiuni de obligatiuni, precum si jucatorilor de profil implicati in astfel de tranzactii in Romania si in pietele Europei Centrale si de Est.

 

 

 

ARGUMENT

  • Economia a fost marcata in anii 2000 de cele mai mari privatizari din istoria Romaniei odata cu finalizarea proceselor de atragere de investitori strategici straini la cele mai mari companii de stat de la acel moment precum Electrica, Petrom, BCR, Distrigaz Sud si Distrigaz Nord, lucru care a insemnat ca grupuri internationale de talia Enel (Italia), OMV (Austria), CEZ (Cehia), GDF (astazi Engie – Franta), E.ON (Germania) si Erste Bank (Austria) au intrat sau si-au majorat exponential expunerea fata de piata locala.
  • Perioada 2014 – 2024 a insemnat un val de tranzactii locale de anvergura marcat de cele mai mari IPO-uri realizate pe bursa de la Bucuresti odata cu listarea pachetului de circa 20% din Hidroelectrica, companie aflata in portofoliul statului roman, tranzactie de 1,9 mld. Euro realizata de catre Fondul Proprietatea, dar si alte IPO-uri mari precum cel al Electrica (2014), in valoare de 444 mil. Euro, respectiv cele mai mari IPO-uri ale unor companii private precum Digi sau Premier Energy, dupa un val de afaceri private devenite companii publice pornit de IPO-ul Medlife in 2016, realizat prin exitul integral al fondului de private equity Value4Capital, respectiv exitul partial al IFC.
  • De asemenea, piata de capital din Romania a inregistrat in ultimii 10 ani cele mai mari emisiuni de obligatiuni ale unor entitati locale, mai ales banci. In plus din 2021, Raiffeisen Bank Romania si BCR, subsidiara a Erste Bank, au fost pionierii locali care au format o piata de obligatiuni verzi, cu sprijinul unor investitori – ancora precum IFC si EBRD. Iar aici emisiunile de titluri de sustenabilitate au ajuns la tichete de pana la 700 mil. Euro in cazul BCR si al Banca Transilvania.
  • Pe piata finantarilor corporative, imprumuturile bilaterale au ajuns la valori – record cu imprumutul “verde” de 1,2 mld. RON contractat in 2021 de catre producatorul de electricitate Hidroelectrica de la BRD Societe Generale.
  • Fondul londonez de private equity MidEuropa a inregistrat in ultimii 10 ani cele mai mari tranzactii private semnate de catre un jucator private equity in Romania, atat pe piata de M&A la semnarea achizitiei Profi – un record la acea vreme pentru piata locala de retail, cat si la semnarea tranzactiei de exit din Profi, cu un exit de peste 1 mld. Euro la vanzarea in curs de finalizare catre investitorul strategic Ahold Delhaize. De asemenea, platfomele sale din portofoliu Profi si Regina Maria ruleaza cele mai mari imprumuturi sindicalizate in sectoarele in care activeaza.
  • Pe piata bancara, perioada 2014 – 2024 a marcat avansul Banca Transilvania catre pozitia de cea mai mare banca locala dupa active, in urma unei serii de achizitii – Volksbank Romania, Bancpost, Idea Bank, OTP Bank Romania – care a condus la o consolidare si mai puternica a pietei de profil.
  • Piata de private equity si de venture capital a marcat in anii 2018 – 2019 – sau chiar mai devreme odata cu lansarea Catalyst Romania – aparitia primelor fonduri de profil romanesti de catre jucatori precum Morphosis Capital, Black Sea Fund, in private equity, respectiv Gapminder sau Early Game Ventures in zona de venture capital, unii dintre acestia precum Sarmis Capital, Catalyst, Morphosis Capital, Gapminder si Early Game Ventures ajungand sa stranga fonduri de investitii care acum cauta sa capete si o expunere internationala.
  • Pe piata de real estate, ultimii 10 ani au marcat detasarea unor lideri de sector in Romania si in regiune prin campanii M&A si proiecte de crestere organica, alimentate de imprumuturi bancare sindicalizate, emisiuni de obligatiuni si finantari majore de la institutii financiare internationale pentru jucatori de talia Globalworth pe piata spatiilor de birouri, NEPI in sectorul centrelor comerciale, respectiv CTP si WDP pe piata spatiilor logistice si industriale.
  • Piata NPL (credite bancare neperformante) a marcat cele mai mari tranzactii pe piata de profil din Romania, unde s-au remarcat ca principali cumparatori de portofolii Kruk (Polonia) si APS (Cehia), in rol de vanzatori fiind mari banci din Romania sau banci elene in cadrul proceselor lor de exit de pe piata.
  • Perioada 2014 – 2024 a fost, de asemenea, marcata de exiturile din Romania ale unor giganti internationali precum Eni, Enel (Italia), ExxonMobil (SUA), Royal Bank of Scotland (RBS) din Marea Britanie sau SAB Miller -parte a conglomeratului global AB InBev.
  • Ultimii 10 ani au marcat exituri majore realizate de catre antreprenori care au pornit afaceri in Romania precum Ion Tiriac (prin exitul in doua trepte din banca pe care a fondat-o catre UniCredit), grupul fondatorilor A&D Pharma – Ludovic Robert, Walid Abboud, Michel Eid și Roger Akoury, Vladimir Cohn (Ecopack, Ecopaper), Ovidiu Buluc (grupul Farmexim) sau Vasile Armenean (Betty Ice).
  • Pe plan extern, Daniel Dines, cofondator al start-up-ului de tehnologie UiPath, a marcat cel mai mare IPO realizat vreodata de catre o companie pornita in Romania prin listarea companiei in 2021 pe piata americana Nasdaq la o evaluare de circa 38 mld. USD.
  • Pe piata M&A dinafara Romaniei, s-a remarcat grupul romanesc de telecom Digi, care in perioada 2014 – 2024 a realizat achizitii majore, cu tichet M&A de peste 100 mil. Euro in Ungaria, dar si cu un exit – record de pe piata din Ungaria de circa 625 mil. Euro.
  • La nivel de emitenti suverani, Romania a inregistrat in 2024 prima emisiune de obligatiuni verzi pe pietele externe si urmareste largirea paletei de tranzactii de finantare adresata investitorilor locali si internationali.

 

 

  • FORMAT editie cu participare fizica
  • AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din antreprenori, investitori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali, executivi, bancheri, bancheri de investitii, consultanti, avocati
  • CATEGORIE DE INTERESE strategie corporate, antreprenoriat, investitii, fuziuni si achizitii (M&A), finantare, tranzactii real estate
  • DATA 5.12.2024

 

EVENT PARTNERS

 

 

KRUK LOGO RGB baza 300

 

 

 

 

 

 

 

forvis mazars baza 300

 

 

 

 

 

 

 

NNDKP logo baza 300

 

 

 

 

 

SUPPORTING PARTNERS

 

Datasite logo baza 300

 

 

km logo baza 300

 

axfina baza 300

 

 

 

 

Dentons logo baza 300

 

 

 

sancons

BVB logo baza 300

 

 

 

Logo-Vetimex-Capital-rosu baza 300

 

 

 

 

 

 

 

Profil speakeri

  • Lideri in afaceri
  • Decision makers
  • Antreprenori
  • Manageri de capital privat
  • Top manageri
  • Bancheri de investitii
  • Bancheri
  • Avocati
  • Consultanti
  • Investitori

 

Principalele topicuri

  • Cum a evoluat piata de M&A in ultimii 10 ani
  • Ce tendinte s-au inregistrat pe piata finantarilor corporative
  • Cum evolueaza multiplii de evaluare a companiilor in mediul actual
  • In ce fel s-a schimbat peisajul de private equity si de venture capital
  • Ce tranzactii IPO si emisiuni de obligatiuni poate genera piata de capital din Romania
  • Ce indica principalii indicatori din tranzactiile in real estate
  • Cum arata planurile si randamentele pe radarul investitorilor
  • Ce perspective si asteptari tranzactionale au antreprenorii si investitorii

 

De ce sa participi

  • Fii conectat la deciziile si tendintele care modeleaza comportamentul investitorilor
  • Afla cine cumpara si de unde se fac exituri
  • Afla ce se intampla cu randamentele de pe piata imobiliara
  • Cine finanteaza si ce, de unde vin bani proaspeti in piata
  • Urmareste oportunitatile de investitii care apar pe piata
  • Extinde-ti direct reteaua de contacte profesionale si oportunitatile de afaceri intr-un mediu targetat

 

Cei interesați să participe sau să fie parteneri ai evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment.

 

Despre MIRSANU.RO

 

  • Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs din Romania dedicat tranzactiilor corporative. Ofera din 2014 informatii, exclusivitati si proiecte editoriale care acopera tranzactii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii din real estate si alte tipuri de tranzactii corporative majore.
  • Se adreseaza executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor si finantatorilor si vizeaza prin continutul oferit comunitatea de profesionisti activa pe piața de fuziuni si achizitii (M&A), din administratori de fonduri de investitii, avocati, bancheri de investitii, bancheri, consultanti,brokeri si alti furnizori de servicii profesionale dedicate tranzactiilor.
  • Platforma de media MIRSANU.RO are in portofoliul sau evenimente anuale precum MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT (lansat in 2018), MIRSANU IPO CHALLENGE (lansat in 2022), THE SUSTAINABILITY CHALLENGE (lansat in 2022) si MIRSANU INVESTORS SUMMIT (lansat in 2024), precum si alte proiecte de continut dedicate mediului de afaceri din Romania si din Europa Centrala si de Est (CEE).
  • O selectie de continut a fiecaruia dintre evenimentele organizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este publicata post-eveniment pe www.mirsanu.ro  si distribuita pe conturile proprii de pe retelele sociale.

 

Credit foto: MIRSANU.RO.

Ciprian Dascalu, BCR: Ne asteptam sa scada in 2024 dobanzile la lei cu circa 125 de puncte de baza. Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020, probabil vor ramane ceva mai sus

„Daca ne uitam la costul de finantare, trebuie sa ne uitam la proiectiile de inflatie. Ne asteptam la o scadere a inflatiei, dar nu in ritmul in care am vazut-o. Am terminat anul trecut la o inflatie de 15%, acum suntem undeva la 7,3 – 7,4%  inflatia practic s-a injumatatit. De acum incolo scaderea va fi mult mai graduala, factorii care pun presiune pe inflatie sunt preturile importate, dar si costul cu forta de munca.  Cel putin daca ne uitam la sectorul de servicii pe care noi il numim «non tradable» (sectorul de bunuri si servicii care pot fi cumparate si consumate acolo unde sunt produse – n.r.), unde  nu ai presiune externa asa de mare de la competitie, principalul driver al cresterii preturilor la servicii este costul cu forta de munca.”, a declarat Ciprian Dascalu, Economist – Sef si Head of Research al BCR, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, eveniment organizat pe 7 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

„Chiar ne-am si uitat la servicii care utilizeaza mai intens costul cu forta de munca au o rata a inflatiei care inca accelereaza, dar accelereaza mai puternic decat cele mai putin intensive cu forta de munca. Si atata vreme cat vedem aceste cresteri robuste de salarii, inflatia nu va scadea asa de mult”, a adaugat acesta.

„Prognoza noastra de inflatie pentru finalul anului viitor pe rata inflatiei este de 5,3%. Suntem usor peste prognoza BNR, de 4,8%, probabil principala diferenta vine din impulsul fiscal. Noi avem in ipoteza un impuls fiscal neutru, banca centrala se astepta probabil la un impuls fiscal negativ, de comprimare a cererii ceea ce este putin probabil dupa ultimele detalii. Deci o scadere a inflatiei de la 7,5% la 5,3% ar trebui, dupa parerea noastra, desi inflatia de baza va scadea mai incet, sa duca la o scadere a dobanzilor undeva cu 125 puncte de baza (1,25% – n.r.) la lei. La euro, mentionam ca piata se asteapta la scaderi mult mai agresive de dobanda”, a punctat Ciprian Dascalu.

„Chiar si asa pe termen mediu si lung, sunt factori structurali ai inflatiei – razboiul comercial, razboiul tehnologic chiar si «hot war» (razboiul din Ucraina -n.r.), bariere comerciale, forta de munca mai scumpa pentru ca avem acest nearshoring sau friendshoring care va elimina avantajul costurilor reduse cu forta de munca si tranzitia verde care presupune un cost suplimentar care trebuie amortizat intr-un timp rezonabil. Inflatia structural probabil pe urmatoarea decada va ramane pe un palier ceva mai ridicat decat am avut intre anii 2000 si 2020. Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020, probabil ceva mai sus”, a punctat economistul – sef al BCR.

„Si de aici porneste o discutie care se va intensifica putin mai incolo ca bancile centrale in momentul in care vor reusi sa aduca inflatia jos, inclusiv sa isi revizuiasca in sus tintele de inflatie. Tinta de inflatie de 2%, daca ne uitam la economiile dezvoltate, implica dobanzi destul de ridicate in termeni reali, care pun un cost foarte mare in termeni de crestere economica. O revizuire mai sus ar implica niste dobanzi reale mai mici, implicit costul privind cresterea economica pentru a tine inflatia sub control ar fi mai mic. Evident, asta inseamna dobanzi ceva mai mari la care ne putem astepta in urmatoarea decada.”, sustine Ciprian Dascalu.

„Venim dupa o perioada care s-a numit in economia mondiala «The Great Moderation» (perioada de la mijlocul anilor 1980 pana la inceputurile crizei din 2008, caracterizata printr-o stabilitate economica si crestere in economiile avansate – n.r.). Aveam o inflatie joasa si implicit ratele de dobanda foarte scazute. Inflatia joasa a fost rezultatul unui proces de globalizare. Practic, forta de munca ieftina, fie din China, fie din partea migratiei nete, in principal resurse naturale, commodities destul de ieftine, si, practic, lipsa unor bariere comerciale ca parte a procesului de globalizare. Acum, vedem practic inversarea globalizarii, un proces de deglobalizare, care presupune bariere comerciale, chiar daca resurse de petrol exista, nu vrei sa il cumperi de la un anumit furnizor. Vedem bariere in calea migratiei, vedem un razboi comercial si un razboi tehnologic intre cele mai mari puteri economice ale lumii.”, explica economistul – sef al BCR.

„Si in acelasi timp, vedem tranzitia verde care implicit presupune costuri mai mari care trebuiesc amortizate. De aceea, este putin probabil chiar daca vedem inflatia  scazand in ultima perioada este putin probabil sa ne intoarcem la ratele de inflatie foarte reduse daca amintim perioada 2010 – 2020, in Europa, BCE se chinuia chiar sa aduca inflatia peste zero, spre tinta de 2%. Inflatia scade, aceasta este good news, dar nu cred ca vom mai vedea inflatia si dobanzile la nivelurile dinainte de 2020”, este de parere Ciprian Dascalu de la BCR.

„Acum daca ne referim la costurile de finantare, desigur Romania este ceea ce noi numim «small open economy» (o economie mica deschisa), depinde de miscarile de rata de dobanda din alte tari. Mie mi se pare ca in momentul de fata, pricing-ul pietelor este destul de agresiv pentru reducere de rata de dobanda cel putin in zona Euro. Ma uitam ieri (6 decembrie – n.r.) daca ne uitam la cotatiile futures sau la overnight index swap pe euro se  asteapta o reducere a ratei de dobanda de 150 puncte de baza la euro pentru anul viitor de la 4% cat este facilitatea de depozit a BCE la 2,5% cu prima taiere undeva la 85% probabilitate in aprilie. Fata de comunicarea BCE, pare destul de agresiv.”, adauga acesta.

„In Romania, avem problemele noastre cu inflatia care sunt si probleme interne pe langa inflatia importata, daca ne uitam de exemplu la bunurile care au o componenta importanta de import si cel putin pe bunurile de folosinta indelungata dar si pe alimente vedem in continuare o inflatie importata destul de mare, dar aici se adauga si cererea interna. Salariile au devenit real pozitive in Romania, incepand din martie, ceea ce pune presiune pe preturi. Mai mult, incepand din august, salariile din Romania sau venitul real din Romania a ajuns la nivelul dinainte de socul pe commodities. Practic, suntem singura tara din Europa Centrala si de Est, unde salariile ajustate cu inflatia, salariile reale au recuperat aceasta erodare determinata de socul pe commodities.”, afirma Ciprian Dascalu.

„Sumarizand ce ne asteptam pe Romania pe rata de dobanda, o reducere graduala a ratei de dobanda de la 7% cat este dobanda – cheie, evident ca ratele de dobanda la care va finantati ROBOR, IRCC pentru persoane fizice, ne asteptam la o ajustare cu amplitudine similara. Asteptam la finalul anului viitor sa vedem rata – cheie a BNR la 5,75% cu riscul sa nu vedem atat de multe reduceri. Asteptam ca prima reducere sa fie undeva in mai, va fi decalata pentru august probabil nu vor mai fi decat 3 sedinte pentru a reduce dobanda – cheie, respectiv vom ajunge la 6,25%.”, a declarat economistul – sef al BCR.

„Tendinta este aceeasi si pe regiune. Polonia a taiat dobanzile mai repede din considerente politice, alegeri cel mai probabil, ar mai fi reduceri dar nu atat de agresive. Ungaria are dobanzile foarte sus aproape de 11%”, a mai spus Ciprian Dascalu, Economist – Sef si Head of Research al BCR la panelul Trenduri in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 sunt Mazars, Agista, Value4Capital si Fondul Roman de Contragarantare.

 

CITESTE AICI TOATE ARTICOLELE evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT  2023

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023: Lipseste foarte mult capitalul autohton dinspre fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital care sa mentina un plafon pe piata locala atunci cand investitori straini decid sa nu investeasca in Romania. Costul de finantare in lei, asteptat sa scada in 2024 cu circa 1,25% pe fondul reducerii graduale a inflatiei. Vanzarea Profi, cotata printre primele 7 tranzactii din Europa Centrala si de Est, aduce un multiplu de exit de aproape 10 x EBITDA pentru MidEuropa, care ar urma sa incaseze circa 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre bancile finantatoare

 

Andrei Bica, Profi: Am primit foarte multe intrebari din partea investitorilor de ce nu apare nicaieri o extindere regionala a Profi. Noi am pariat mereu pe Romania si vedem in continuare un potential foarte mare de dezvoltare in retailul de proximitate. Exitul MidEuropa din Profi indica un multiplu aproape de 10 EBITDA si incasarea unui pret in jurul a 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre banci

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Incercam sa semnam prima achizitie din fondul 2 pana in Craciun. Vom apela la o facilitate de finantare de la unul dintre investitorii nostri LP pentru a acoperi gap-ul dintre tranzactie si lansarea noului fond in martie – aprilie 2024. Probabil vom avea 3 tranzactii in urmatorul an, atat achizitii, cat si exituri

 

Bogdan Chirita, Value4Capital: Putem sa mergem in tichete de achizitie de la 6 – 7 mil. Euro pana la 24 – 25 mil. Euro alaturi de co-investitori. Piata bancara din Romania este destul de imatura fata de cea din Polonia, unde bancile sunt mai relaxate in finantarea tranzactiilor LBO si au invatat sa se uite mai mult la cashflow si mai putin la activele care garanteaza imprumutul

 

Stere Farmache, Fondul Roman de Contragarantare: Toata lumea vorbeste de economia sustenabila, dar cand aplici la un IMM trebuie privit si sub aspectul profitabilitatii, adica ce motiv sau substrat economic ar fi pentru un IMM sa faca tranzitia la energia verde. Cred ca Bursa de Valori Bucuresti trebuie sa priveasca cu mai multa atentie catre bazinul IMM-urilor si din motivul ca s-au cam epuizat tichetele privind companiile mari de stat

 

Ciprian Dascalu, BCR: Ne asteptam sa scada in 2024 dobanzile la lei cu circa 125 de puncte de baza. Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020, probabil vor ramane ceva mai sus

 

Razvan Butucaru, Mazars: In tranzactiile M&A conteaza foarte mult sentimentul investitorilor, indicatorii macroeconomici, previziunile de inflatie, de rate de finantare si taxele. Tranzactia de vanzare a Profi, situata pe locul 6 – 7 la nivelul tranzactiilor din Europa Centrala si de Est. Cum arata piata de M&A din Romania si din regiune

 

 

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti (BVB): Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare si datorita momentului istoric in care suntem pentru ca ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti. Trebuie sa fim dispusi sa discutam deschis despre risc si sa acceptam ca daca vrem sa listam companii mai mici, acceptam si faptul ca unele dintre ele o sa esueze

 

Ramona Jurubita, KPMG si Consiliul Investitorilor Straini (FIC): Cand ne uitam la oportunitatile pe care Romania le are pentru 2024, asta rezulta din minusurile pe care investitorii le marcheaza, adica infrastructura, birocratie si instabilitate legislativa. Romania a pierdut in 2023 din atractivitate, creste numarul investitorilor straini care isi reduc investitiile prognozate si tot mai multe companii vad oportunitati de crestere pe piata externa

 

Florin Ilie, ING Bank: Piata de finantare corporate din Romania a crescut in 2023 cu un «low single digit». Imprumuturile catre companii sunt dominate de refinantarea cu top-up, iar energia si sectorul expus pe consum sunt principalele motoare pentru marile finantari sindicalizate

 

Adrian Stanculescu, Abris Capital Partners: Este o piata buna de cumparat, vedem oportunitati in 2024 sa ne extindem. Sunt si discutii de exit pentru companii unde nu suntem pregatiti. Am investit cateva zeci de milioane de euro anul trecut in portofoliul din Romania

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: In piata sunt 6-7-8 fonduri de venture capital si private equity care cauta finantari de 250 – 300 mil. Euro, bani care nu prea sunt. Este o crima sa tii fondurile de pensii pe margine si o rusine ca niciun fond de pensii din Romania nu a fost investit direct sau indirect la UiPath. In 2024 vom auzi despre primele exituri majore din industria de VC din Romania

 

Dan Dascal, BT Asset Management: Industria de asset management este pe un trend de revenire dupa un an 2022 prost, trend care ne asteptam sa continue si in 2024 avand in vedere evolutia dobanzilor si a randamentelor. Potentialul pietei locale este mare, iar piata de asset management din Romania poate sa creasca de cateva ori de la nivelul actual de 4 mld. Euro

 

Gijs Klomp, WDP: Am facut o majorare de capital de 300 mil. Euro pentru a avea mai multa putere de foc pentru tranzactiile angajate, din care una in Romania. O treime din acest capital va fi desfasurat in Romania. Comparativ cu alte piete cu care concureaza, Romania are un momentum pozitiv pentru ca exista cerere, insa problema este evolutia randamentului fata de acum 2 ani

 

Jerome France, EMI: Avem un buget global de achizitii de 30 mil. Euro pe care sper sa il cheltuim in 2 ani in tranzactii in Romania si in alte piete. Preferam tari mai mici unde mergem sa ne pozitionam ca lider, e loc in Ungaria, ne uitam la Polonia, dar si la alte piete. Achizitia pachetului majoritar de actiuni al grupului EMI de catre fondul Innova Capital s-a facut la un multiplicator EBITDA mai mare decat cel de la achizitia pachetului de actiuni EMI de catre fondul de investitii Morphosis Capital

 

Liviu Dragan, DRUID AI: Nu ma vad iesind din DRUID, poate la un moment dat voi face un pas lateral in zona operationala. Nici din TotalSoft nu am dorit sa plec. Batalia pentru platformele AI destinate angajatilor necesita foarte multa competenta de afaceri pentru ca multe platforme se formeaza cu tineri cu talent tehnologic, dar incorporeaza prea tarziu business knowledge. Care sunt culisele rundei de finantare serie B atrasa in 2023 care a dus DRUID la o evaluare de 100 mil. USD

 

Andrei Dudoiu, Seedblink: Vom anunta in primul trimestru din 2024 o noua runda de finantare pentru Seedblink si planurile noastre de accelerare pe piata din Europa si SUA

 

Andreea Pipernea, Exit by Choice: Cred ca exista tot mai mult cultura antreprenorului de tipul «hai sa scot valoarea din ce am muncit atatia ani» si asta sa aiba mai departe un efect de angrenare la nivel de investitori LP astfel incat dupa exituri sa fie oameni care rostogolesc capitalul romanesc

 

Adrian Mihalcea, Mazars: Am avut perioade in care era claritate ca healthcare sau IT sunt sectoare care dupa pandemie au mers foarte bine din punct de vedere al tranzactiilor M&A, dar pentru 2024 nu as vedea motivele pentru a pune punctul pe un anumit sector

 

Iulia Bratu, EY: In 2024 vom vedea cel putin o tranzactie de peste 1 mld. Euro. Piata de M&A din Romania a continuat declinul si in primele 11 luni din 2023 cu circa 6,8% in valoare pana la 5,7 mld. Euro, respectiv cu aproximativ 9,3% in volum pana la 215 tranzactii fata de perioada similara din 2022

 

Sorin Petre, PwC: Observam ca multiplii de evaluare ai companiilor sunt mai mari in tranzactiile de M&A fata de multiplii companiilor listate pe bursa si as putea spune ca acest trend se va mentine. Agricultura este un sector in care vom vedea atractivitate in tranzactiile M&A

 

Alexandra Popa, UniCredit: Avem discutii cu mai multe companii pentru IPO pe piata primara. IPO-ul Hidroelectrica a deschis cumva piata si cred ca vom vedea mai multe listari de companii antreprenoriale in anii urmatori

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Tranzactia M Core – Mitiska REIM are o pondere de 40% – 45% la nivelul investitiilor totale in real estate in 2023 in Romania, care ajung la circa 500 mil. Euro. Ne asteptam la o ajustare a randamentelor in perioada urmatoare

Credit foto: MIRSANU.RO.

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023: Lipseste foarte mult capitalul autohton dinspre fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital care sa mentina un plafon pe piata locala atunci cand investitori straini decid sa nu investeasca in Romania. Costul de finantare in lei, asteptat sa scada in 2024 cu circa 1,25% pe fondul reducerii graduale a inflatiei. Vanzarea Profi, cotata printre primele 7 tranzactii din Europa Centrala si de Est, aduce un multiplu de exit de aproape 10 x EBITDA pentru MidEuropa, care ar urma sa incaseze circa 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre bancile finantatoare

Capitalul autohton este inca veriga – lipsa din ecosistemul pietei de fuziuni si achizitii din Romania, care resimte totusi un recul mai mic fata de alte piete din regiune comparativ cu anul anterior. Banii de la fondurile de pensii, lichiditatile obtinute de catre antreprenori din exiturile realizate, dezvoltarea pietei de capital, precum si alte surse locale de lichiditati sunt necesare pentru a completa ecosistemul local si care ar slabi dependenta pietei de deciziile venite din partea investitorilor straini, fata de care Romania si-a pierdut din atractivitate in acest an, potrivit concluziilor MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, a sasea editie anuala a evenimentului organizat pe 7 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

Piata de M&A este o piata in care acum cumparatorii au cuvantul cel mai greu de spus, iar tranzactiile de M&A sunt dominate pe partea de cumparare de catre investitorii strategici, dupa cum arata datele furnizate de catre consultantii M&A.

„Cand nu exista cumparatori si vanzatori pe un anumit segment, procesele dureaza mult, multiplii se duc in jos, tranzactiile pica pentru ca, daca dureaza 3 ani o tranzactie, industria se schimba. Ecosistemul este foarte important si inca nu il avem. As zice ca un element care ne lipseste foarte mult este acel capital autohton, care se formeaza acum cu antreprenori care fac exituri si intra apoi in piata de M&A poate in zona de venture (venture capital – n.r.), poate in zona de real estate, poate in companii operationale mai mari. Se intampla si asta, dar destul de incet, insa speranta mea este ca si capitalul autohton sa devina mai profesionist si sa se intoarca in piata. In momentele acestea de incertitudine globala, investitorii globali pot decide foarte usor sa nu investeasca in Romania, pot decide foarte usor sa nu investeasca in Europa Centrala si de Est (CEE) si pot decide sa nu investeasca in Europa deloc”, a punctat Adrian Stanculescu, Partner & Head Romania la fondul de private equity Abris Capital Partners, un fond de investitii care investeste in pietele Europei Centrale si de Est, ce are in portofoliul local companii precum Green Group sau Pehart.

„Ar trebui sa lucram cu totii sa crestem acest ecosistem si sa mentinem capitalul autohton aici si vorbim de fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital. Cred ca o piata sanatoasa este o piata in care capitalul autohton poate sa tina un plafon destul de ridicat, sa nu dispara complet piata de M&A atunci cand ai o presiune externa foarte mare”, a adaugat acesta.

„Astazi, toata piata stie ca prin acest program PNRR au fost anuntate 6 – 7 – 8 fonduri care ar trebui sa se lanseze, unele dintre ele au fost anuntate acum un an, dar niciunul din aceste fonduri nu este deja activ. Inseamna ca aceste 6 – 7- 8 echipe care sunt in piata cauta finantari intre 250 si 300 mil. Euro pentru venture capital si private equity, bani care nu prea sunt. Vorbim despre o piata in care fondurile de pensii sunt marii absenti, deci o piata in care principala sursa de capital pentru aceasta industrie de private equity e inactiva. E o crima sa tii fondurile de pensii pe margine (…) Este o rusine ca niciunul dintre fondurile de pensii din Romania nu au fost investite direct sau indirect la UiPath de exemplu. Un astfel de lucru nu ar trebui sa se mai intample in viitor si sper sa vedem o schimbare in zona asta”, semnaleaza Cristian Munteanu, Fondator si Managing Partner al managerului local de capital de risc Early Game Ventures.

Lipsa fondurilor de pensii din peisajul investitorilor institutionali locali care sa investeasca in companii prin intermediul fondurilor de investitii lasa un gol ce nu poate fi acoperit de alti investitori, confirma si Nicolae Kovacs, CEO al Agista, fond de investitii care dispune de capital strans de la investitori autohtoni.

Piata romaneasca a pierdut din atractivitate in fata investitorilor straini cu prezenta locala, iar unii dintre ei au decis sa isi reduca programele de investitii.

„Pierderea atractivitatii rezulta din faptul ca o treime din companiile care sunt membre FIC (Foreign Investors Council – n.r.) si care au raspuns la investigatia noastra au considerat ca piata a pierdut din atractivitate ceea ce inseamna o inrautatire cum nu am mai vazut masurata pana acum si este evident ca aceasta pierdere a atractivitatii vine pe fondul incertitutidinilor la nivel macroeconomic si geopolitic, dar au fost dublate si de pachetul de masuri fiscale adoptat recent”, a declarat Ramona Jurubita, Country Managing Partner KMPG Romania & Moldova si Vicepresedinte al Consiliului Investitorilor Straini (FIC), pe marginea rezultatelor unui barometru din septembrie 2023 prin care FIC sondeaza periodic sentimentul celor mai mari investitori din Romania.

In anumite sectoare, piata locala pastreaza inca atuuri fate de pietele externe.

„Romania are un momentum pozitiv cand vine vorba de a fi atractiva pentru ca este cerere. Problema in Romania este in ceea ce priveste randamentele, care au devenit mai provocatoare comparativ cu acum 2 ani din cauza costului mai mare al capitalului, a costurilor de constructie mai mari si a faptului ca partea de chiriasi, adica cererea nu a factorizat complet acest cost mai mare insemnand ca chiriile trebuie sa urce cum au facut-o in aproape fiecare piata pentru a putea justifica investitiile unor companii cum suntem noi”, a subliniat Gijs Klomp, Business Development Manager la WDP Romania, companie care deruleaza un plan de investitii de circa 1 mld. Euro in sectorul de logistica si spatii industriale, segment aflat in plina perioada de boom in Romania.

Totusi, la nivel de trend mai general, investitorii straini prezenti la nivel local sunt mult mai precauti acum fata de inceputul anului 2023.

Mai departe, acest sentiment produce efecte in piata de fuziuni si achizitii, care indica o activitate mai scazuta in 2023 in Romania fata de anul anterior, insa intr-un recul mai mic fata de alte piete din Europa Centrala si de Est.

„Conteaza foarte mult sentimentul investitorilor, indicatorii macroeconomici, previziunile de inflatie, de finantare, nu mai spunem taxele, iar in M&A se observa cel mai clar sentimentul investitorilor”, explica Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader in cadrul Mazars Romania.

„Romania s-a situat in preferintele investitorilor in top 3 fata de perioada precedenta (…) Pe primul loc in Europa Centrala si de Est, se situeaza Polonia, apoi Austria, Romania, urmata indeaproape de Cehia ca numar al tranzactiilor”, afirma Razvan Butucaru de la Mazars. El precizeaza ca la nivelul regiunii tranzactiile de M&A (fuziuni si achizitii) valoarea totala a acestora in 2023 s-a contractat la 32 – 33 mld Euro, in scadere cu 25 – 30% fata de aproape 40 mld. Euro in 2022, in timp ce pe volume numarul tranzactiilor in pietele CEE (care nu includ Rusia) a coborat de la circa 850 la aproximativ 820 de tranzactii. Tendintele rezulta dintr-un studiu realizat periodic de catre consultantii Mazars pe baza datelor furnizate de catre platforma Mergermarket si contabilizeaza tranzactiile peste 5 mil. USD, exclude tranzactiile din real estate si include estimari, oferind astfel vizibilitate la nivelul trendurilor in pietele din regiune.

Atat in Romania, cat si in regiune, sectorul de tehnologie este in topul preferintelor cumparatorilor in tranzactiile de M&A.

Costul de finantare, influentat de cursul inflatiei care isi continua trendul de scadere, este de asteptat sa aduca in 2024 o reducere usoara a dobanzilor intr-un cadru mai larg in care dobanzile nu se vor intoarce insa la nivelurile dinainte de 2020.

„Prognoza noastra de inflatie pentru finalul anului viitor pe rata inflatiei este de 5,3%. Suntem usor peste prognoza BNR, de 4,8%, probabil principala diferenta vine din impulsul fiscal. Noi avem in ipoteza un impuls fiscal neutru, banca centrala se astepta probabil la un impuls fiscal negativ, de comprimare a cererii ceea ce este putin probabil dupa ultimele detalii. Deci, o scadere a inflatiei de la 7,5% la 5,3% ar trebui dupa parerea noastra, desi inflatia de baza va scadea mai incet, sa duca la o scadere a dobanzilor undeva cu 125 puncte de baza (1,25% – n.r.) la lei. La euro, mentionam ca piata se asteapta la scaderi mult mai agresive de dobanda.”, afirma Ciprian Dascalu, Economistul – Sef si Head of Research al BCR.

Potrivit acestuia, inflatia va ramane structural la un nivel mai ridicat fata de deceniile anterioare, ceea ce va ingusta spatiul de scadere al dobanzilor.  „Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020. Probabil, ceva mai sus”, puncteaza economistul – sef al BCR.

La nivelul pietei de corporate banking (imprumuturi pentru corporatii), domina refinantarile la care, de regula, se adauga o componenta de finantare noua (top-up), potrivit lui Florin Ilie, Deputy CEO si Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania. El adauga ca se mentine trendul potrivit caruia euro este moneda care domina imprumuturile catre sectorul de companii, dar exista si nuante in functie de sectorul in care compania activeaza.

Cu toate ca Romania a inregistrat in 2023 IPO-ul Hidroelectrica de 1,9 mld. Euro, cea mai mare listare din istoria pietei de capital din Romania si unul dintre cele mai mari IPO-uri din Europa si la nivel global din acest an, totusi multiplii de evaluare pentru companii raman mai atractivi pe piata de M&A comparativ cu piata bursiera de la Bucuresti, indica datele PwC Romania.

Intrebat despre perspectivele pietei bursiere de la Bucuresti in 2024, Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti a raspuns: „Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare. Nu este legat doar de costul de finantare, este legat si de momentul istoric in care suntem. Ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti si companiile locale cauta o solutie pentru mersul inainte si ne uitam la cresterea in continuare a vizibilitatii bursei, a pozitionarii noastre ca si solutie nu doar de finantare. Bursa nu este doar despre finantare, este si o scena de pe care te poti promova ca si afacere, te poti vedea. Pana la urma, capitalizarea ti-o da si un fond de private equity si un fond de venture capital. Bursa iti da ceva mai mult. Daca ar fi sa descriu acel ceva mai mult, pe primul loc as pune vizibilitate.”

Factorii de piata si de cadru economic al tarii influenteaza evaluarile in tranzactii, confirma Andrei Bica, CFO-ul Profi, companie care a facut recent obiectul celei mai mari tranzacti realizate de catre un fond de private equity in Europa Centrala si de Est, in conditiile in care MidEuropa a agreat vanzarea Profi la o valoare de intreprindere (enterprise value) de 1,3 mld. Euro catre investitorul strategic Ahold Delhaize, proprietarul retelei de supermarketuri Mega Image.

„Acest enterprise value (valoare de intreprindere – n.r.) are in vedere foarte multi indicatori. Pleaca de la EBITDA-ul pe care compania il genereaza, se aplica un multiplicator, care depinde de foarte multi factori, de factorii macroeconomici, de atractivitatea pietei. Principalul lucru este cum poti sa demonstrezi unui nou investitor ca poti sa cresti nu intr-un an sau doi ani, ci ca ai cel putin 5 ani in fata ta in care poti sa cresti in baza business plan-ului tau pe care el il cumpara sau nu. Este cea mai mare tranzactie pe care un private equity a facut-o in CEE”, a spus Andrei Bica de la Profi.

„Ca si pret final, evident speram ca MidEuropa va incasa integral cei 1,3 mld. Euro, dar exista intotdeauna ca intr-o tranzactie parte de enterprise value si partea de equity value (valoarea pachetului integral de actiuni – n.r.) pentru ca equity value reprezinta partea din tranzactie care ramane actionarului existent (…). Si, cu siguranta, ca equity value, adica banii care raman efectiv pentru actionari (vanzator – n.r.), va ramane dupa ce vom rambursa bancilor aceasta datorie neta (net debt). Datoria neta este in bilantul (balance sheet) nostru, sunt date publice, este in jur de 400 mil. Euro.”, a precizat CFO-ul Profi.

Astfel, un calcul sumar indica faptul ca la o valoare de piata de 1,3 mld. Euro si cu o datorie neta de circa 400 mil. Euro pe bilantul Profi, vanzatorul reprezentat de catre MidEuropa, unul dintre cele mai importante fonduri de private equity din regiune, va incasa impreuna cu investitorii sai in jurul a 900 mil. Euro din vanzare, cifra care poate fi ajustata de alti termeni ai tranzactiei pana la momentul inchiderii (closing), asteptata in 2024, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

 

TOPICURI

  • Evolutia pietei de M&A
  • Cum evolueaza finantarea pentru companii
  • Ce planuri au fondatorii de companii
  • Evolutia pietei de capital
  • Cum arata peisajul tranzactiilor in sectorul de real estate

 

Piata de M&A, in scadere in 2023 fata de 2022, insa intr-un recul mai mic fata de alte piete

Piata de fuziuni si achizitii (M&A) din Romania a ajuns dupa primele 11 luni in 2023 la 5,7 mld. Euro, in scadere cu 6,8% fata de perioada similara din 2022, in timp ce volumul tranzactiilor s-a contractat cu aproximativ 9,3% de la 237 tranzactii in perioada ianuarie – noiembrie 2022 pana la 215 astfel de acorduri de fuziuni si achizitii in perioada similara a acestui an, potrivit datelor EY Romania.

„Romania, desi a scazut activitatea atat din punct de vedere al volumului, cat si al valorii, beneficiaza de o scadere mai mica (comparativ cu alte piete – n.r.) Avem o scadere de circa 9,3% pe volum si asta mi se pare mie cel mai relevant, respectiv 6,8% pe valoare dar trebuie sa apelam la disclaimerul ca valoarea este ceva ce estimam. Noi estimam pentru cele 70% din tranzactii care nu au valoarea comunicata, noi atasam estimari. Ponderea megatranzactiilor (tranzactii cu valoare individuala de peste 500 mil. Euro – n.r.) in total piata este mai mare in acest an decat in mod obisnuit (…) Principiul de corelare cu activitatea economica ramane si cu toate ca exista disruption (factori disruptivi – n.r.) semnificativ in lume, Romania a beneficiat de cea mai buna si stabila crestere economica din CEE”, a spus Iulia Bratu, Partner & Head of Lead Advisory in cadrul departamentului de Strategie si tranzactii al EY Romania. Datele EY includ si tranzactiile din real estate.

Pe piata de M&A din Romania au fost raportate in 2023 pana acum 2 tranzactii de peste 1 mld. Euro – vanzarea operatiunilor grupului italian Enel din Romania catre grupul elen PPC, care a platit circa 1,24 mld.Euro la o valoare de intreprindere de circa 1,9 mld. Euro (care include si datoria neta a companiilor preluate – n.r.), respectiv vanzarea Profi la o valoare de intreprindere de circa 1,3 mld. Euro de catre fondul londonez de private equity MidEuropa catre investitorul strategic Ahold Delhaize, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Pentru Romania, estimam un volum al tranzactiilor de 3,5 – 3,7 mld. Euro si un numar al tranzactiilor de aproximativ 90 – 100 in 2023”, estimeaza Razvan Butucaru din partea Mazars Romania, in baza studiului realizat pe datele Mergermarket privind tichetele de tranzactii de peste 5 mil. USD, care nu contabilizeaza insa sectorul de real estate.

Tranzactiile de consolidare vor continua pe piata locala, in conditiile in care fondurile de private equity cauta in continuare sa adauge noi add-on-uri in platformele pe care le au in portofoliu, dupa cum confirma Adrian Stanculescu, Partner & Head Romania la managerul de private equity de talie regionala Abris Capital Partners, dar si Bogdan Chirita de la managerul de private equity regional Value4Capital.

„Ce observam pe piata de M&A? In 2022, multiplul de EBITDA ar fi fost in jur de 9,6x, care e undeva la media din perioada analizata 2007 – 2022, dar mai mare decat multiplii de pe pietele de capital chiar daca companiile de pe Aero sunt pe acolo, la peste 8x”, afirma Sorin Petre, Partner & Head of Valuation and Economics la PwC Romania. 

„Cele mai atractive sectoare pentru cumparatori au fost energie, FMCG si financiar si vedem o consolidare in 2024 in continuare”, sustine Ramona Jurubita de la KPMG Romania.

„Am observat o incetinire a activitatii la inceputul anului, insa a existat o inghetare in trimestrul 1 – trimestrul 2, urmata de o dezghetare incepand cu luna august, cand oamenii in loc sa mearga in vacanta trimiteau RFP-uri (request for proposals, cerere de oferte n.r.), incepeau procese de M&A foarte multe comparativ cu alti ani, lucru care s-a vazut in volumele de tranzactii din a doua parte a anului si lucru care ne asteptam sa produca in continuare volume la final de an si la inceputul anului urmator”, afirma Adrian Mihalcea, Senior Manager Deal Advisory la Mazars Romania. El adauga ca nu sunt motive anume privind tranzactii intr-un anumit sector si ca se asteapta la surprize in 2024 comparativ cu alti ani.

 

Finantarea companiilor: Finantarea corporate, ritm de crestere cu o cifra. Fondurile locale de venture capital si private equity anunta achizitii cu noile platforme si exituri din actualele portofolii

Corporate banking. Piata de finantare a corporatiilor a crescut foarte putin in 2023, cu o singura cifra, estimeaza Florin Ilie, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania. 

„Am produs de 2 ori mai mult credite noi decat in anii precedenti, insa aceasta crestere nu se vede pentru ca a fost canibalizata de reducerea unor credite date anterior pentru nevoi de finantare pe termen scurt, mai ales in domeniul energiei si agriculturii, care au avut preturi in crestere in 2022 si atunci au avut nevoie de un fond de rulment mai mare.”, afirma Florin Ilie de la ING Bank Romania.

Potrivit acestuia, piata de corporate banking a fost dominata de refinantari, credite care trebuiau refinantate plus ceva cresteri de tip top-up, adica se adauga o componenta de finantare noua. Principalele sectoare care au atras finantari mari bancare au fost energie, urmat de sectorul expus pe consum.

Contragarantare. „Cred ca rolul Fondului Roman de Contragarantare va creste in 2024. Deja in acest an, am depasit borna de 1 mld. RON garantii acordate IMM-urilor, ceea ce cred ca este un pas important inainte. Vom continua sa sustinem IMM-urile atat din garantii care vor fi acordate in cont si nume stat daca aceste programe vor continua, daca nu, vom pune capitalul propriu la munca, de peste 400 mil. RON, in asa fel incat sa sprijinim accesul la finantare al IMM-urilor.”, a declarat Stere Farmache, Presedintele Directoratului Fondului Roman de Contragarantare (FRC).

„Avem si suntem implicati si garantam in exclusivitate IMM-urile din zona inventiilor si a inovatiilor, programul se cheama IMM Innovation si observatia noastra este ca, pana in clipa de fata, IMM-urile au fost mai mult preocupate in aceasta perioada incepand cu criza sanitara care a generat aceste programe de garantii in cont si nume stat si a continuat apoi cu ceea ce se cheama generic criza agresiune Ucraina.  Observatia noastra a fost ca IMM-urile au utilizat aceste resurse si acest sprijin in proportie de peste 90% pentru capital de lucru. Nu este un lucru rau. Au reusit sa depaseasca aceasta perioada”, a a adaugat acesta.

Crowdfunding. „Avem perspectiva de a accelera nu doar in piata europeana pentru ca o sa anuntam probabil la inceputul anului viitor ca vom avea licenta de a vinde ca produs stock option plan si in SUA pe motivul ca firmele europene care au scalabilitate si isi demonstreaza product market fit din pacate pentru Europa migreaza catre SUA. Si ar trebui sa ne urmam clientii. De exemplu, Flowx, care a fost cea mai mare runda de finantare pe piata Enterprise Saas din Romania chiar a depasit la serie A pe UiPath, desi corespondentul de timp e diferit, au strans la nivel global 35 milioane la o evaluare de 130 mil. USD, automat si-au facut birou in Delaware si New York. Le oferim produsul despre care vorbeam, Nimity. In SUA, nu aveam licenta, dar din ianuarie o sa avem. Aceste perspective de accelerare ne vor conduce si pregatim o runda de finantare pentru anul viitor. Nu avem inca termenii pentru ca trebuie sa ne facem calculele foarte atent. In schimb, avem footprint-ul acesta european in care vom vinde si produsul acesta de stock option plan foarte activ”, a spus Andrei Dudoiu, Managing Partner & President of the Board of Directors al platformei de crowdfunding SeedBlink.

Fonduri de investitii. 

„Incercam sa semnam prima tranzactie din fondul 2 pana in Craciun. Adica vom folosi un warehousing facility probabil de la unul dintre investitorii nostri LP semnificativi ca sa acoperim acest gap in timp dintre tranzactia pe care incercam sa o semnam si lansarea noului fond. Closing-ul (inchiderea tranzactiei – n.r.) va fi dupa aceea subiect pentru aprobarea Consiliului Concurentei cat de repede posibil in 2024. Momentul pe care mi-l doresc cat mai aproape (inchiderea fondului 2 – n.r.) va fi probabil la final de martie, respectiv inceput de aprilie. Vom vedea cum suntem in tot procesul de LP onboarding, KYC, toate chestiile astea care dureaza si de aceea am decis sa folosim acum un warehousing facility.”, a declarat Andrei Gemeneanu, Cofondator si Managing Partner al managerului local de private equity Morphosis Capital.

„Deci cumva fondul 2 va avea un jump start de la finalul anului astuia, dupa aceea in 2024 avem un pipeline activ. Vrem sa ramanem foarte consistenti cu strategia din fondul 1, tichetul va creste un pic, dar nu semnificativ. Nu schimbam segmentul din piata. Ne uitam activ la zona de healthcare, ne intereseaza si faptul ca am facut 3 parteneriate de succes cu medici proeminenti in comunitatea medicala din Romania, ne plaseaza intr-un mod favorabil pentru a face in continuare investitii in zona asta. Ne uitam si la alte sectoare.”, adauga acesta.

„Daca te uiti la piata bancara din Romania este destul de imatura comparativ cu piata bancara din Polonia, de exemplu, unde tranzactiile  de tipul asta de leverage buy out (LBO) sunt privite mult mai relaxat si bancile au invatat sa se uite la cashflow mai mult si la real estate, iar la activele care ar garanta imprumutul mult mai putin.”, puncteaza Bogdan Chirita, Partner al fondului de private equity regional Value4Capital, fond care a listat Medlife pe bursa de la Bucuresti, tranzactie ce a declansat un val de listari de companii antreprenoriale locale in anii urmatori.

„Pe partea de tichet, putem sa mergem cat de jos probabil la 6- 7 mil. Euro si pana la 24 – 25 mil. Euro cu tot cu co-investitori. Deci avem o marja destul de mare, suntem destul de flexibili.”, adauga Bogdan Chirita. „Intr-un fond de 7 – 8 companii, 2-3 pot fi facute in Romania. Nu exista limite fixe de nedepasit, dar trebuie sa ne uitam la economie, la companiile care sunt in economia romaneasca, de asemenea, si la echipele de investitii ale fondului respectiv”, explica reprezentantul Value4Capital.

„Din capitalul nostru de 20 mil. Euro, am investit peste jumatate din fond. Mai avem loc de 2 tranzactii, dar specificul fondului nostru este ca il vom tot majora. Este un fond evergreen si asta inseamna ca o sa fim intr-un mood (stare – n.r.) de fundraising constant.”, a spus Nicolae Kovacs, CEO Agista, fond de investitii care face parte din reteaua de plaforme de investitii administrata de catre Impetum Group ce ruleaza pe un capital strans de la investitori autohtoni.

„Ma uit un pic cu optimism la anul viitor, si asta pentru ca suntem intr-un sector de companii care sunt pe crestere.”, sustine Nicolae Kovacs, care adauga ca se asteapta ca Agista sa faca cel putin 3 tranzactii in 2024.

„Incepand din 2024 ar trebui sa fie bani in piata. Incepand de la anul ar trebui ca numarul de companii care vin catre finantare de la VC sa creasca fiindca am vazut o descrestere a acestui numar in ultimii 2 ani. Noi avem intentia sa desfasuram foarte agresiv capitalul in urmatorii 2 ani, in 2024 si 2025 adica poate un 40% din tot capitalul disponibil sa il investim deja. Vorbim despre fondul nou pe care il lansam la inceput de an”, subliniaza Cristian Munteanu, Fondator si Managing Partner al managerului de venture capital Early Game Ventures. Acesta anunta ca, pe langa investitii, 2024 va insemna si un an cand vom vedea primele exituri semnificative in industria de VC din Romania.

 

Fondatori.

„Partenerii actuali toti au investit in runda asta (runda de finantare de serie B din 2023 – n.r.). Pentru mine a fost cel mai important lucru ca investitorii existenti, care stiu foarte bine DRUID-ul, toti au investit maxim cat li se permitea ca pro rata. Mai mult decat atat, mare parte dintre ei fiind un oversubscription, au facut si secondary, asta insemnand ca business angels au putut sa iasa si sa vanda.”, a declarat Liviu Dragan, fondator si CEO al start-up-ului de inteligenta artificiala DRUID AI.

Potrivit acestuia, investitorii au venit cu 30 mil. USD si alte 5 mil. USD ca secondary in suma totala.

„Eu detin cam 25%, sunt cel mai mare investitor in continuare, si ceilalti mai detin inca vreo 5%, deci vreo 30% suntem fondatorii, restul de 70% sunt investitorii”, explica fondatorul DRUID impactul tranzactiei din 2023 asupra actionariatului companiei aflate acum intr-o faza de expansiune globala, a carei evaluare este de 100 mil. USD.

„Vrem sa facem doua tranzactii M&A pe an (…) Mai avem in plan cel putin 30 mil. Euro de cheltuit pentru achizitii la nivel global, Romania plus alte piete. Consider ca e o perioada foarte buna pentru o platforma de consolidare.”, a declarat Jerome France, Fondator si CEO al EMI Group, care precizeaza ca acest plan de investitii se intinde pana la un viitor exit estimat sa aiba loc in aproximativ 5 ani. 

Pachetul majoritar al EMI Group a fost preluat in 2023 de catre fondul de private equity regional Innova Capital, in contextul in care compania lui Jerome France a crescut accelerat in ultimii ani pe piata de usi industriale din Romania si in alte piete din Europa dupa intrarea in actionariatul companiei a fondului de private equity local Morphosis Capital.

„Noua mea meserie este ca nu mai vand usi, ci cumpar firme”, puncteaza Jerome France, care exemplifica cu achizitia recenta a KADRA tiparul tranzactiilor de M&A ale EMI Group, care combina plata pretului pentru un pachet de actiuni cu un schimb de actiuni ale companiei preluate cu actiuni EMI.

„Eu vad ca oamenii incearca sa isi construiasca un viitor previzibil, ca inteleg ca trebuie sa inceapa cu 2 – 3 ani inainte sa isi faca un plan despre un exit, dar si despre o atragere de investitie, in special, in sectorul acesta al companiilor mai mici (…) Cred ca exista din ce in ce mai mult cultura aceasta sa-mi valorific, sa scot valoarea din ceea ce am muncit ani de zile, hai sa ma asociez cu cineva care poate sa ma duca mai departe si cred ca asta poate sa aiba si un efect de angrenare ulterior apropo de investitori LP poate din ce in ce mai mult si in Romania, ca dupa vanzari, dupa exituri, sa existe oameni care sa poate mai departe sa investeasca si sa rostogolim cumva capitalul romanesc”, a punctat Andreea Pipernea, Managing Partner al firmei de consultanta Exit by Choice, specializate in pregatirea pentru exit a fondatorilor de companii de talie mica.

Potrivit acesteia, se disting doua tipuri de fondatori angrenati in astfel de procese de exit, cei din categoria care au fondat afaceri in urma cu 2 – 3 decenii si au problema succesiunii, respectiv segmentul unor antreprenori mai tineri care cauta optiuni de crestere externa dupa ce realizeaza ca nu mai pot creste compania pe cont propriu.

 

Piete de capital.

„Cred ca am avut mai multi ani istorici. In 2023, IPO-ul Hidroelectrica a fost un eveniment important, ne-a pus pe harta. La momentul la care s-a intamplat era cel mai mare IPO in Europa si al treilea cel mai mare la nivel global. Acum este al patrulea, oricum suntem in top. Daca ne uitam in urma, 2021 am avut ca si numar 23 de listari, ceea ce depasea totalul a 6 ani anteriori. Iar 2022 a fost anul primul an in care am depasit pragul de 100.000 de conturi deschise la Bursa de Valori Bucuresti. Am depasit pragul de 100.000 de investitori la jumatatea anului trecut, deci fara impactul Hidroelectrica. Momentul in care a venit Hidroelectrica pe bursa, noi eram deja la un numar de 120.000 de conturi deschise, acum suntem la 170.000 de conturi deschise.”, a spus Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti. 

„Vedem anul acesta crestere semnificativa, adica daca ne uitam iarasi la nivelul Europei Centrale si de Est, indicele BET Total Return are cea mai buna performanta, crestere de aproape de 30% fata de inceputul anului. ”, mai spune reprezentantul BVB, care adauga ca sunt perspective pentru 2024 de noi oportunitati atat pe piata de actiuni (IPO), cat si pe piata emisiunilor de obligatiuni, dat fiind potentialul mare de crestere.

„La nivelul actual, industria de asset management are active undeva la 37 mld. RON. Daca dam la o parte fondurile de investitii alternative (FIA) – SIF-urile, Fondul Proprietatea – mai raman vreo 19,3 mld. RON active, ceea ce, bineinteles, ca nu e mult comparativ cu potentialul pe care il are industria de asset management”, a spus Dan Dascal, CEO al BT Asset Management, unul dintre cei mai mari manageri locali de asset management.

Acesta adauga ca anul 2022 a fost un an prost pentru acest sector, care a intrat in 2023 pe un trend de revenire, an in care au fost inregistrati peste 100.000 de investitori noi, trend asteptat sa continue si in 2024.

„Vor fi oportunitati de investitii daca ne referim in anul urmator, daca ne referim la piata de actiuni (…) Din punct de vedere al plasamentelor in bonduri, dobanzile sunt atractive. Observam pe piata emisiuni de bonduri de companii, facute de banci la randamente bune in euro, deci foarte atractive. Statul se imprumuta in continuare, nevoia de finantare este in continuare crescuta. Sa nu uitam ca la anul va fi an electoral si probabil ca statul va trebui sa se imprumute mai mult decat de obicei si asta ne face sa credem ca pentru anul urmator sunt premise bune pentru industria noastra sa performeze”, a mai spus reprezentantul BT Asset Management.

Evolutia multiplilor de evaluare indica la nivel de trend ca piata de M&A ofera in acest moment evaluari mai mari pentru companii comparativ cu piata bursiera locala, chiar daca in ansamblu multiplii de evaluare sunt in scadere fata de anul anterior.

„Observam in anul 2022 o scadere a multiplului EBITDA, avem o mediana de 5,6x in anul 2022 fata de 8,5x, multiplu influentat in special de societatile listate in sectorul de electricitate, pentru care anul 2022 a fost un an cu volatilitate semnificativa.”, a declarat Sorin Petre, Partner & Head of Valuation and Economics la PwC Romania pe marginea evolutiei multiplilor de evaluare a companiilor in 2022 fata de 2021.

Astfel, proprietarii si actionarii au la dispozitie optiunea de a verifica pe ambele rute unde pot obtine cel mai bun pret pentru companiile lor.

„Noi oferim asta clientilor si pe partea de private equity, pe care o stim mai bine. Se numeste un Vault track si atunci compania vrea sa vada pretul atat in piata de capital, cat si in zona de M&A. Si se pot face in paralel pana cand ajungi sa discuti cu anumiti investitori si sa alegi unde iti este pretul cel mai bun. Este si asta o optiune si depinde foarte mult de sector, de companie, de momentul ales”, puncteaza Alexandra Popa, Head of Corporate Finance Advisory in cadrul UniCredit Bank Romania. Banca italiana a facut parte din consortiul de intermediari care a listat Hidroelectrica in 2023 pe bursa de la Bucuresti, iar UniCredit se numara printre bancile cu emisiuni recurente de obligatiuni pe piata de capital locala.

 

Real Estate.

„Noi suntem cumva intr-o situatie usor polarizata, in care avem o economie reala care merge in continuare bine, dar, pe de alta parte, cand ne uitam la volumul de tranzactii, evident, ca avem o incetinire. In primele 9 luni ale anului, am avut investitii undeva la 260 mil. Euro pe piata de real estate, este o incetinire destul de majora as zice. In mod normal noi aveam undeva in jur de 1 mld. Euro intr-un an. Partea buna este ca am inchis ieri (6 decembrie – n.r.) o tranzactie mare de retail, sunt vreo 220 mil. Euro, deci cumva mai creste un pic lichiditatea, dar in continuare este clara incetinirea pe partea de tranzactii. Din punct de vedere al randamentelor, Romania este destul de rezilienta comparativ cu celelalte tari. Eu cred ca urmeaza o perioada de ajustare si la noi.”, estimeaza Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties la firma de consultanta in real estate CBRE Romania.

Grupul britanic M Core a anuntat pe 7 decembrie 2023 intrarea sa pe piata din Romania prin achizitia pentru aproape 219 mil. Euro a unei retele de 25 de centre comerciale aflate in portofoliul Mitiska REIM.

„Lichiditatea totala va fi undeva in jur de 500 mil. Euro, deci tranzactia M Core este undeva la 40 – 45%. E o tranzactie mare in conditiile in care volumul mediu in zona CEE a scazut. Din multe puncte de vedere, este o tranzactie landmark as pune. Legat de yield-uri, as zice ca suntem undeva intre 7% si 7,75% pentru toate segmentele despre care am vorbit, insa urmeaza o perioada de ajustare. Sunt foarte multi factori care joaca un rol aici – ratele de dobanda, ce se va intampla cu Euribor si swap-urile pe plan international, cu costul de finantare. Trebuie luat in calcul ca ajustarea in Romania a fost mai mica decat in toate celelalte tari.”, afirma Mihai Patrulescu de la CBRE.

Potrivit acestuia, pe segmentul rezidential s-a simtit in 2023 o presiune in orase secundare si in zone secundare ale acestora, unde au incetinit dezvoltarile de proiecte. Pe retail, shopping center-ele performeaza bine, insa exista acel gap intre cumparator si vanzator, ceea ce limiteaza numarul de tranzactii in sector.

Segmentul spatiilor de birouri va intra in focusul investitorilor in 2024, dupa ce in 2023 au incetinit investitiile in acest sector.

„Steaua” pietei imobiliare locale este sectorul de logistica si spatii industriale, aflata intr-o faza de crestere exponentiala, iar investitiile in infrastructura vor fi un catalizator.

„Suntem norocosi ca suntem intr-un sector care in acest moment performeaza bine. Intotdeauna sunt schimbari. Adica vreau sa spun ca a fost era retailului, a fost era cladirilor de birouri si acum este era spatiilor de logistica si industriale. Cred ca vom mai vedea asta pentru vreo 2 ani pentru ca macrotrendurile arata ca sunt multe bunuri care trebuie stocate si mutate in contextul in care criza Covid a demonstrat clar companiilor ca au nevoie de stocuri, ceea ce automat, probabil, ca vor avea nevoie de mai multe depozite”, a declarat Gijs Klomp, Business Development Manager la WDP Romania, unul dintre liderii sectorului de logistica si spatii industriale.

Potrivit acestuia, productia se muta in Europa, iar companiile doresc sa produca acolo unde vand.

„Cred ca vom vedea ca in urmatorul un an sau doi ani, companii din restul Europei se vor muta din nou in Europa Centrala si de Est datorita costului mai mare din restul Europei.”, explica Gijs Klomp.

„In mod tipic, noi ne finantam pe bilant (…) Nu luam credite bancare pentru achizitii, dar ne finantam pe bilantul nostru. Desigur ca este un mare avantaj in ziua de azi pentru ca putem sa ne miscam mai repede, iar ofertele tale nu sunt conditionate de finantare pentru a convinge prospectivii vanzatori sa faca afaceri cu tine”,  a mai spus Gijs Klomp.

 

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 sunt Mazars, Agista, Value4Capital si Fondul Roman de Contragarantare.

 

CITESTE AICI TOATE ARTICOLELE evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT  2023

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023: Lipseste foarte mult capitalul autohton dinspre fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital care sa mentina un plafon pe piata locala atunci cand investitori straini decid sa nu investeasca in Romania. Costul de finantare in lei, asteptat sa scada in 2024 cu circa 1,25% pe fondul reducerii graduale a inflatiei. Vanzarea Profi, cotata printre primele 7 tranzactii din Europa Centrala si de Est, aduce un multiplu de exit de aproape 10 x EBITDA pentru MidEuropa, care ar urma sa incaseze circa 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre bancile finantatoare

 

Andrei Bica, Profi: Am primit foarte multe intrebari din partea investitorilor de ce nu apare nicaieri o extindere regionala a Profi. Noi am pariat mereu pe Romania si vedem in continuare un potential foarte mare de dezvoltare in retailul de proximitate. Exitul MidEuropa din Profi indica un multiplu aproape de 10 EBITDA si incasarea unui pret in jurul a 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre banci

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Incercam sa semnam prima achizitie din fondul 2 pana in Craciun. Vom apela la o facilitate de finantare de la unul dintre investitorii nostri LP pentru a acoperi gap-ul dintre tranzactie si lansarea noului fond in martie – aprilie 2024. Probabil vom avea 3 tranzactii in urmatorul an, atat achizitii, cat si exituri

 

Bogdan Chirita, Value4Capital: Putem sa mergem in tichete de achizitie de la 6 – 7 mil. Euro pana la 24 – 25 mil. Euro alaturi de co-investitori. Piata bancara din Romania este destul de imatura fata de cea din Polonia, unde bancile sunt mai relaxate in finantarea tranzactiilor LBO si au invatat sa se uite mai mult la cashflow si mai putin la activele care garanteaza imprumutul

 

Stere Farmache, Fondul Roman de Contragarantare: Toata lumea vorbeste de economia sustenabila, dar cand aplici la un IMM trebuie privit si sub aspectul profitabilitatii, adica ce motiv sau substrat economic ar fi pentru un IMM sa faca tranzitia la energia verde. Cred ca Bursa de Valori Bucuresti trebuie sa priveasca cu mai multa atentie catre bazinul IMM-urilor si din motivul ca s-au cam epuizat tichetele privind companiile mari de stat

 

Ciprian Dascalu, BCR: Ne asteptam sa scada in 2024 dobanzile la lei cu circa 125 de puncte de baza. Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020, probabil vor ramane ceva mai sus

 

Razvan Butucaru, Mazars: In tranzactiile M&A conteaza foarte mult sentimentul investitorilor, indicatorii macroeconomici, previziunile de inflatie, de rate de finantare si taxele. Tranzactia de vanzare a Profi, situata pe locul 6 – 7 la nivelul tranzactiilor din Europa Centrala si de Est. Cum arata piata de M&A din Romania si din regiune

 

Nicolae Kovacs, Agista: Cred ca vom putea incheia cel putin 3 tranzactii in 2024, ne intereseaza mai ales sectorul verde, medical si cel de IT. Fondurile de pensii nu au divizii speciale de private equity, dar pot sa investeasca in fonduri de private equity, care le cresc companii pana la nivelul la care vor putea apoi sa investeasca direct odata ce companiile sunt listate pe bursa

 

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti (BVB): Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare si datorita momentului istoric in care suntem pentru ca ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti. Trebuie sa fim dispusi sa discutam deschis despre risc si sa acceptam ca daca vrem sa listam companii mai mici, acceptam si faptul ca unele dintre ele o sa esueze

 

Ramona Jurubita, KPMG si Consiliul Investitorilor Straini (FIC): Cand ne uitam la oportunitatile pe care Romania le are pentru 2024, asta rezulta din minusurile pe care investitorii le marcheaza, adica infrastructura, birocratie si instabilitate legislativa. Romania a pierdut in 2023 din atractivitate, creste numarul investitorilor straini care isi reduc investitiile prognozate si tot mai multe companii vad oportunitati de crestere pe piata externa

 

Florin Ilie, ING Bank: Piata de finantare corporate din Romania a crescut in 2023 cu un «low single digit». Imprumuturile catre companii sunt dominate de refinantarea cu top-up, iar energia si sectorul expus pe consum sunt principalele motoare pentru marile finantari sindicalizate

 

Adrian Stanculescu, Abris Capital Partners: Este o piata buna de cumparat, vedem oportunitati in 2024 sa ne extindem. Sunt si discutii de exit pentru companii unde nu suntem pregatiti. Am investit cateva zeci de milioane de euro anul trecut in portofoliul din Romania

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: In piata sunt 6-7-8 fonduri de venture capital si private equity care cauta finantari de 250 – 300 mil. Euro, bani care nu prea sunt. Este o crima sa tii fondurile de pensii pe margine si o rusine ca niciun fond de pensii din Romania nu a fost investit direct sau indirect la UiPath. In 2024 vom auzi despre primele exituri majore din industria de VC din Romania

 

Dan Dascal, BT Asset Management: Industria de asset management este pe un trend de revenire dupa un an 2022 prost, trend care ne asteptam sa continue si in 2024 avand in vedere evolutia dobanzilor si a randamentelor. Potentialul pietei locale este mare, iar piata de asset management din Romania poate sa creasca de cateva ori de la nivelul actual de 4 mld. Euro

 

Gijs Klomp, WDP: Am facut o majorare de capital de 300 mil. Euro pentru a avea mai multa putere de foc pentru tranzactiile angajate, din care una in Romania. O treime din acest capital va fi desfasurat in Romania. Comparativ cu alte piete cu care concureaza, Romania are un momentum pozitiv pentru ca exista cerere, insa problema este evolutia randamentului fata de acum 2 ani

 

Jerome France, EMI: Avem un buget global de achizitii de 30 mil. Euro pe care sper sa il cheltuim in 2 ani in tranzactii in Romania si in alte piete. Preferam tari mai mici unde mergem sa ne pozitionam ca lider, e loc in Ungaria, ne uitam la Polonia, dar si la alte piete. Achizitia pachetului majoritar de actiuni al grupului EMI de catre fondul Innova Capital s-a facut la un multiplicator EBITDA mai mare decat cel de la achizitia pachetului de actiuni EMI de catre fondul de investitii Morphosis Capital

 

Liviu Dragan, DRUID AI: Nu ma vad iesind din DRUID, poate la un moment dat voi face un pas lateral in zona operationala. Nici din TotalSoft nu am dorit sa plec. Batalia pentru platformele AI destinate angajatilor necesita foarte multa competenta de afaceri pentru ca multe platforme se formeaza cu tineri cu talent tehnologic, dar incorporeaza prea tarziu business knowledge. Care sunt culisele rundei de finantare serie B atrasa in 2023 care a dus DRUID la o evaluare de 100 mil. USD

 

Andrei Dudoiu, Seedblink: Vom anunta in primul trimestru din 2024 o noua runda de finantare pentru Seedblink si planurile noastre de accelerare pe piata din Europa si SUA

 

Andreea Pipernea, Exit by Choice: Cred ca exista tot mai mult cultura antreprenorului de tipul «hai sa scot valoarea din ce am muncit atatia ani» si asta sa aiba mai departe un efect de angrenare la nivel de investitori LP astfel incat dupa exituri sa fie oameni care rostogolesc capitalul romanesc

 

Adrian Mihalcea, Mazars: Am avut perioade in care era claritate ca healthcare sau IT sunt sectoare care dupa pandemie au mers foarte bine din punct de vedere al tranzactiilor M&A, dar pentru 2024 nu as vedea motivele pentru a pune punctul pe un anumit sector

 

Iulia Bratu, EY: In 2024 vom vedea cel putin o tranzactie de peste 1 mld. Euro. Piata de M&A din Romania a continuat declinul si in primele 11 luni din 2023 cu circa 6,8% in valoare pana la 5,7 mld. Euro, respectiv cu aproximativ 9,3% in volum pana la 215 tranzactii fata de perioada similara din 2022

 

Sorin Petre, PwC: Observam ca multiplii de evaluare ai companiilor sunt mai mari in tranzactiile de M&A fata de multiplii companiilor listate pe bursa si as putea spune ca acest trend se va mentine. Agricultura este un sector in care vom vedea atractivitate in tranzactiile M&A

 

Alexandra Popa, UniCredit: Avem discutii cu mai multe companii pentru IPO pe piata primara. IPO-ul Hidroelectrica a deschis cumva piata si cred ca vom vedea mai multe listari de companii antreprenoriale in anii urmatori

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Tranzactia M Core – Mitiska REIM are o pondere de 40% – 45% la nivelul investitiilor totale in real estate in 2023 in Romania, care ajung la circa 500 mil. Euro. Ne asteptam la o ajustare a randamentelor in perioada urmatoare