“Nu as spune ca avem discutii active (pentru IPO cu antreprenori sau fonduri de investitii) pe un topic specific, dar lucram impreuna si ne uitam ca fondurile de private equity nu investesc pentru totdeauna, ci intr-un orizont de 5 – 10 anim dupa care se uita la exit si, desigur, una dintre optiuni este sa vanda la un fond de private equity mai mare sau catre un investitor strategic. Cred ca piata va deveni mai complicate cand vorbim despre investitori strategic si mi-ar placea ca Bursa de Valori Bucuresti si bursele, in general, sa fie parte din solutiile fondurilor de private equity in faza de exit”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Consiliului de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti (BVB) la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment organizat pe 5 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.
“Cred ca pietele publice sunt destul de mature acum sa preia aceasta sarcina. Desigur ca ridica unele provocari pentru ca atunci cand investesti intr-o companie publica ai partea din companie care floteaza pe bursa, ai investitori care sunt pe termen scurt sau pe termen lung (in companie), dar ei nu sunt strategic si, de obicei, ai nevoie de acei investitori care au o vedere pe termen mai lung”, a punctat Radu Hanga.
“Cred ca parte din provocare pentru un fond de investitii la exit este cum sa aduca in peisaj atunci cand listezi compania si niste investitori mai strategic care vizeaza un termen mai lung in companie si care sa o conduca pe o durata mai lunga”, a adaugat acesta.
“Suntem acum la circa 35 ani de la startul economiei de piata in Romania, cele mai mari companii din Romania, cele private au fost infiintate in urma cu 25 – 30 de ani de catre oameni care sunt aproape de retragere si vedem acum prima schimbare de generatie in companiile private detinute de familii in Romania, ceea ce creeaza oportunitati”, este de parere presedintele BVB.
“Daca ne uitam la experientele la nivel global, vedem ca prima succesiune este cea mai plina de provocari. Cred ca sunt studii care au inclus de exemplu SUA, unde spun ca una din trei companii administreaza cu succes schimbarea primei generatii in timp ce inca una din 3 companii trece printr-o tranzactie de M&A fiind cumparata de o companie mai mare ceea ce nu pare ceva interesant in anii care vin in timp ce inca una din cele 3 companii esueaza”, sustine Radu Hanga.
“Deci, cred ca este o oportunitate pentru fondurile de private equity astfel incat pietele publice sa ne pozitionam ca o solutie la asta”, a concluzionat Radu Hanga.
“Paradoxul in private equity este ca multi bani vin acolo de la stat. Guvernul roman a alocat un buget de 400 mil. Euro prin intermediul Fondului European de Investitii catre fondurile de investitii din Romania”, a subliniat reprezentantul BVB.
“Banii disponibili pentru investitii aici in Romania pentru fondurile din spatiul private equity sunt semnificativ mai multi decat erau in urma cu cativa ani”, a continuat Radu Hanga.
Intrebat daca dupa emisiunile recente de obligatiuni ale Banca Transilvania, Romgaz, CEC Bank si Autonom, vor continua pe termen scurt sa vina pe bursa de la Bucuresti noi emisiuni de obligatiuni corporative si emitenti non-bancari, presedintele BVB a spus: “Raspunsul este da la ambele intrebari”.
“Probabil ca in urmatorii ani vom vorbi despre bariere tarifare la nivel global, iar aceasta situatie nu va fi generata de catre noi; va trebui sa ne adaptam si va fi greu. Ceea ce as spune din perspectiva Bursei de Valori este ca intr-o lume care se va transforma dintr-una globala intr-una mai locala, vom observa o crestere a importantei companiilor locale si regionale. Ca urmare, fondurile de investitii care opereaza la nivel regional vor deveni mai importante ca investitori, iar probabil si fluxurile globale de capital vor fi afectate. Bursele de valori vor deveni mai importante, pentru ca ele adreseaza nevoile de finantare ale companiilor locale, joaca un rol foarte important in sustinerea acestora. Vedem deja aceasta tendinta”, a punctat Radu Hanga.
”Daca ne uitam la investitori, observam de asemenea o tendinta de crestere semnificativa a numarului acestora, peste 200.000 romani avand conturi de tranzactionare la bursa la jumatatea acestui an, ceea ce ne da incredere. Asadar, as spune ca, pe scurt, ne vom deplasa treptat de la global la local. Jucatorii locali vor castiga in importanta. Probabil ca, alaturi de acest fenomen, va veni si un ton mai patriotic”, a spus presedintele BVB.
Potrivit acestuia, un comentariu al noului comisar european pentru Industrie, Stephane Sejourne, recent publicat in Financial Times, surprinde concret conjunctura internationala in care se afla acum marile piete si faptul ca Europa nu poate fi singura piata deschisa in cazul in care alte piete se inchid.
“El spune ca, de fapt, cumva doctrina Uniunii Europene este una deschisa. Iar apoi vine <<dar>>, care stiti ca este numit marea guma de sters (the big eraser) pentru ca sterge ceea ce ai spus inainte. Si spune el (Stephane Sejourne, n.r.) ca atunci cand China spune <<Made in China>>, iar America spune <<America first>> , noi trebuoe sa spunem <<Made in Europe>> sau <<Europe first>>. Iar dupa aceea spune ca cea mai mare frica a lui este ca Europa ar putea deveni o victima colaterala a razboiului comercial global si sumarizeaza foarte bine spunand ca daca toate pietele din lume se inched singura piata deschisa nu poate fi piata europeana. Daca SUA se inchide fata de America Latina, fata de India, fata de China, piata europeana nu poate fi destinatia pentru toate aceste supracapacitati din lume”, a spus Radu Hanga.
“As spune ca, intr-un fel, ne mutam dinspre o lume care a fost foarte deschisa din punct de vedere al comertului catre o piata ce va fi mai mercantilista. Fiecare tara se va uita atent sa isi rebalanseze comertul, iar asta va incepe cu SUA”, a mai spus Radu Hanga, Presedintele Consiliului de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti si Presedinte al Federatiei Euro-Asiatice a Burselor de Valori (FEAS) la panelul Tendinte al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP si are sprijinul Supporting Partners din partea Datasite, AxFina, Kapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital.
Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024
MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025
Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance
Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti: Ne mutam treptat dintr-o lume globala catre una mai locala, in care bursele si fondurile de investitii vor avea un rol mai important. Bursele sunt suficient de mature ca sa preia sarcina de exit a fondurilor de private equity din companii. Pe bursa de la Bucuresti vor continua sa vina pe termen scurt emisiuni de obligatiuni corporate si emitenti non-bancari
Ciprian Dascalu, BCR: Dobanzile pentru companiile din Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia. Ne asteptam sa performeze in anii urmatori sectoarele cu o cerere inelastica sau mai putin elastica din perspectiva consumatorilor
Razvan Butucaru, Forvis Mazars: Estimam piata de M&A din Romania pentru 2024 la un volum de 100 – 120 tranzactii si ne asteptam sa se inchida ca valoare pana undeva la 2,5 mld. Euro. Observam un apetit mai scazut al investitorilor fata de tichetele mari si foarte mari, explicabil in contextul general economic si geopolitic
Bill Watson, Value4Capital: Pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri private equity din CEE a fost modesta, va fi mai putin capital de investit si va fi o concurenta mai mica pe tranzactii. Dezvoltarea pietei de leverage pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni mai importanta. “Suntem intr-o piata in care nu a fost nicio scanteie tranzactionala”
Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa o facem intr-un format verde sau ESG. Tichetul de bonduri de 300 mil. Euro pe care l-am emis este unul minim pentru fondurile care acopera regiunea noastra
Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Problema in piata de M&A nu este la nivelul multiplilor de evaluari, ci de pipeline. Lucram la doua tranzactii de “crestere”, din care pentru una clar trebuie sa cautam un partener. Urmatoarea semnare de achizitie, estimata pentru prima jumatate a anului viitor
Daniela Secara, BT Capital Partners: Urmatoare emisiune de obligatiuni a Bancii Transilvania va fi candva anul viitor, fereastra o vom decide in functie de necesarul de finantare al bancii si de evolutia pietelor. Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale pentru ca fondurile de pensii locale si fondurile de asset management au anumite limite de investitii per emitent si atunci ai nevoie si de alti investitori
Cosmina Marinescu, KRUK: Media de portofolii vandute pe piata este la circa 150 in acest an. Va ramane un nivel crescut de vanzare de portofolii NPL de catre IFN-uri, ceea ce poate duce inclusiv la iesirea din piata a anumitor jucatori
Cornel Marian, Oresa: Am vandut de-a lungul timpului 4 companii locale din portofoliu la o valoare de intreprindere de peste 100 mil. Euro. Cred ca nu am avut o companie suficient de mare in portofoliu pentru a face un IPO pe bursa. „Cand intri in perioade ca acestea e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si acces la capital”
Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania
Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: In 2025, obiectivul este sa facem 2 – 3 achizitii de platforme noi cu fondul al doilea, care are un hard cap de 120 mil. Euro. Cu tot cu tranzactii add-on, ne apropiem de un volum M&A de doua cifre. “De cand investim in Romania, mi se pare ca a executa aici strategii bolt-on este mai dificil decat in alte geografii”
Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro
Oana Mogoi, ING Bank: Am vazut in acest an o stagnare pe piata creditelor sindicalizate, unde s-au strans peste 1,5 mld. Euro, din care energia este cap de lista cu peste 1 mld. Euro. Energia, serviciile medicale private si telecom, printre sectoarele in care se vor invarti banii din finantarile bancare
Florin Visa, Early Game Ventures: Pentru 2025 ne asteptam la fondul 1 sa avem 1 – 2 investitii follow-on si 4 exituri, iar la fondul 2 avem in plan 6 investitii. Ne concentram pe verticale de business precum cybersecurity, devtools si edutech
Tudor Grecu, KPMG: Nu avem o tranzactie de 1 mld. Euro in pipeline, dar tranzactii de sute de milioane de euro avem si speram sa se intample. “Upper hand”-ul in negocierile de pe piata de M&A este la vanzator cu exceptia energiei regenerabile, iar in tranzactiile din banking este la autoritatea de reglementare
Carmen Sebe, Seedblink: Vedem si noi cumva acea trecere de la globalizare la localizare pentru ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani
Robert Miklo, Colliers: Un „pipeline” de tranzactii de circa 500 mil. Euro este pe muchie intre 2024 si 2025 pe piata imobiliara. Din valoarea investitiilor de 700 – 750 mil. Euro din acest an pana acum, cam jumatate din pondere este sectorul industrial si spatii logistice, iar segmentul de birouri si cel de retail fiecare a luat cam un sfert
Andrei Racu, Arobs: Strategia noastra M&A este sa mergem catre piete noi din Vest, dar si catre Turcia si ne intereseaza verticale precum cybersecurity, embedded software, medical, aerospatial, AI sau data science. Pana acum am facut 10 achizitii din cash propriu si le-am refinantat in unele situatii pe Arobs
Valentin Voinescu, NNDKP: Vedem si noi o tendinta de localizare. Este o perioada de reasezare pe care am resimtit-o puternic in piata si care probabil va continua in 2025. Daca inainte aveam bani proaspeti 70% – 80% din activitatea noastra, acum suntem la aproximativ 50% – 50% bani proaspeti si reiteratii
Mihai Patrulescu, CBRE: Ne asteptam ca volumul de tranzactii pe piata imobiliara sa se inchida la circa 850 mil. Euro in 2024. Tranzactiile dureaza mai mult – due diligence mai lung si mai greu, au venit si reglementarile ESG la care se adauga cadrul legislativ. Pentru 2025 vad focus pe investitii in retail si industrial
Andreea Pipernea, APlus Advisory: Din zece mandate de fuziuni si achizitii la care am lucrat recent cu antreprenorii, 20% dintre acestea au fost mandate in care sa cumpere competitori mai mici. Prima mentalitate de schimbat la antreprenori este acela ca fac un business ca sa il vand pentru ca, de fapt, venim dintr-o mentalitate mai veche de “business as a lifestyle” prin care sa dau de mancare familiei mele
Florin Sandor, Sancons Capital & Investment: La apogeul pietei locale de NPL, ajunsesem sa administrez active neperformante cat o treime din banca. Fostul bancher Intesa Sanpaolo a investit acum pe cont propriu in achizitia unui portofoliu NPL in Republica Moldova. “Ma uit la pietele din jurul Romaniei la portofolii cu expuneri de 10 – 30 mil. Euro”
