„Daca ne uitam la costul de finantare, trebuie sa ne uitam la proiectiile de inflatie. Ne asteptam la o scadere a inflatiei, dar nu in ritmul in care am vazut-o. Am terminat anul trecut la o inflatie de 15%, acum suntem undeva la 7,3 – 7,4%  inflatia practic s-a injumatatit. De acum incolo scaderea va fi mult mai graduala, factorii care pun presiune pe inflatie sunt preturile importate, dar si costul cu forta de munca.  Cel putin daca ne uitam la sectorul de servicii pe care noi il numim «non tradable» (sectorul de bunuri si servicii care pot fi cumparate si consumate acolo unde sunt produse – n.r.), unde  nu ai presiune externa asa de mare de la competitie, principalul driver al cresterii preturilor la servicii este costul cu forta de munca.”, a declarat Ciprian Dascalu, Economist – Sef si Head of Research al BCR, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, eveniment organizat pe 7 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

„Chiar ne-am si uitat la servicii care utilizeaza mai intens costul cu forta de munca au o rata a inflatiei care inca accelereaza, dar accelereaza mai puternic decat cele mai putin intensive cu forta de munca. Si atata vreme cat vedem aceste cresteri robuste de salarii, inflatia nu va scadea asa de mult”, a adaugat acesta.

„Prognoza noastra de inflatie pentru finalul anului viitor pe rata inflatiei este de 5,3%. Suntem usor peste prognoza BNR, de 4,8%, probabil principala diferenta vine din impulsul fiscal. Noi avem in ipoteza un impuls fiscal neutru, banca centrala se astepta probabil la un impuls fiscal negativ, de comprimare a cererii ceea ce este putin probabil dupa ultimele detalii. Deci o scadere a inflatiei de la 7,5% la 5,3% ar trebui, dupa parerea noastra, desi inflatia de baza va scadea mai incet, sa duca la o scadere a dobanzilor undeva cu 125 puncte de baza (1,25% – n.r.) la lei. La euro, mentionam ca piata se asteapta la scaderi mult mai agresive de dobanda”, a punctat Ciprian Dascalu.

„Chiar si asa pe termen mediu si lung, sunt factori structurali ai inflatiei – razboiul comercial, razboiul tehnologic chiar si «hot war» (razboiul din Ucraina -n.r.), bariere comerciale, forta de munca mai scumpa pentru ca avem acest nearshoring sau friendshoring care va elimina avantajul costurilor reduse cu forta de munca si tranzitia verde care presupune un cost suplimentar care trebuie amortizat intr-un timp rezonabil. Inflatia structural probabil pe urmatoarea decada va ramane pe un palier ceva mai ridicat decat am avut intre anii 2000 si 2020. Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020, probabil ceva mai sus”, a punctat economistul – sef al BCR.

„Si de aici porneste o discutie care se va intensifica putin mai incolo ca bancile centrale in momentul in care vor reusi sa aduca inflatia jos, inclusiv sa isi revizuiasca in sus tintele de inflatie. Tinta de inflatie de 2%, daca ne uitam la economiile dezvoltate, implica dobanzi destul de ridicate in termeni reali, care pun un cost foarte mare in termeni de crestere economica. O revizuire mai sus ar implica niste dobanzi reale mai mici, implicit costul privind cresterea economica pentru a tine inflatia sub control ar fi mai mic. Evident, asta inseamna dobanzi ceva mai mari la care ne putem astepta in urmatoarea decada.”, sustine Ciprian Dascalu.

„Venim dupa o perioada care s-a numit in economia mondiala «The Great Moderation» (perioada de la mijlocul anilor 1980 pana la inceputurile crizei din 2008, caracterizata printr-o stabilitate economica si crestere in economiile avansate – n.r.). Aveam o inflatie joasa si implicit ratele de dobanda foarte scazute. Inflatia joasa a fost rezultatul unui proces de globalizare. Practic, forta de munca ieftina, fie din China, fie din partea migratiei nete, in principal resurse naturale, commodities destul de ieftine, si, practic, lipsa unor bariere comerciale ca parte a procesului de globalizare. Acum, vedem practic inversarea globalizarii, un proces de deglobalizare, care presupune bariere comerciale, chiar daca resurse de petrol exista, nu vrei sa il cumperi de la un anumit furnizor. Vedem bariere in calea migratiei, vedem un razboi comercial si un razboi tehnologic intre cele mai mari puteri economice ale lumii.”, explica economistul – sef al BCR.

„Si in acelasi timp, vedem tranzitia verde care implicit presupune costuri mai mari care trebuiesc amortizate. De aceea, este putin probabil chiar daca vedem inflatia  scazand in ultima perioada este putin probabil sa ne intoarcem la ratele de inflatie foarte reduse daca amintim perioada 2010 – 2020, in Europa, BCE se chinuia chiar sa aduca inflatia peste zero, spre tinta de 2%. Inflatia scade, aceasta este good news, dar nu cred ca vom mai vedea inflatia si dobanzile la nivelurile dinainte de 2020”, este de parere Ciprian Dascalu de la BCR.

„Acum daca ne referim la costurile de finantare, desigur Romania este ceea ce noi numim «small open economy» (o economie mica deschisa), depinde de miscarile de rata de dobanda din alte tari. Mie mi se pare ca in momentul de fata, pricing-ul pietelor este destul de agresiv pentru reducere de rata de dobanda cel putin in zona Euro. Ma uitam ieri (6 decembrie – n.r.) daca ne uitam la cotatiile futures sau la overnight index swap pe euro se  asteapta o reducere a ratei de dobanda de 150 puncte de baza la euro pentru anul viitor de la 4% cat este facilitatea de depozit a BCE la 2,5% cu prima taiere undeva la 85% probabilitate in aprilie. Fata de comunicarea BCE, pare destul de agresiv.”, adauga acesta.

„In Romania, avem problemele noastre cu inflatia care sunt si probleme interne pe langa inflatia importata, daca ne uitam de exemplu la bunurile care au o componenta importanta de import si cel putin pe bunurile de folosinta indelungata dar si pe alimente vedem in continuare o inflatie importata destul de mare, dar aici se adauga si cererea interna. Salariile au devenit real pozitive in Romania, incepand din martie, ceea ce pune presiune pe preturi. Mai mult, incepand din august, salariile din Romania sau venitul real din Romania a ajuns la nivelul dinainte de socul pe commodities. Practic, suntem singura tara din Europa Centrala si de Est, unde salariile ajustate cu inflatia, salariile reale au recuperat aceasta erodare determinata de socul pe commodities.”, afirma Ciprian Dascalu.

„Sumarizand ce ne asteptam pe Romania pe rata de dobanda, o reducere graduala a ratei de dobanda de la 7% cat este dobanda – cheie, evident ca ratele de dobanda la care va finantati ROBOR, IRCC pentru persoane fizice, ne asteptam la o ajustare cu amplitudine similara. Asteptam la finalul anului viitor sa vedem rata – cheie a BNR la 5,75% cu riscul sa nu vedem atat de multe reduceri. Asteptam ca prima reducere sa fie undeva in mai, va fi decalata pentru august probabil nu vor mai fi decat 3 sedinte pentru a reduce dobanda – cheie, respectiv vom ajunge la 6,25%.”, a declarat economistul – sef al BCR.

„Tendinta este aceeasi si pe regiune. Polonia a taiat dobanzile mai repede din considerente politice, alegeri cel mai probabil, ar mai fi reduceri dar nu atat de agresive. Ungaria are dobanzile foarte sus aproape de 11%”, a mai spus Ciprian Dascalu, Economist – Sef si Head of Research al BCR la panelul Trenduri in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 sunt Mazars, Agista, Value4Capital si Fondul Roman de Contragarantare.

 

CITESTE AICI TOATE ARTICOLELE evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT  2023

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023: Lipseste foarte mult capitalul autohton dinspre fonduri de pensii, antreprenori, piata de capital care sa mentina un plafon pe piata locala atunci cand investitori straini decid sa nu investeasca in Romania. Costul de finantare in lei, asteptat sa scada in 2024 cu circa 1,25% pe fondul reducerii graduale a inflatiei. Vanzarea Profi, cotata printre primele 7 tranzactii din Europa Centrala si de Est, aduce un multiplu de exit de aproape 10 x EBITDA pentru MidEuropa, care ar urma sa incaseze circa 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre bancile finantatoare

 

Andrei Bica, Profi: Am primit foarte multe intrebari din partea investitorilor de ce nu apare nicaieri o extindere regionala a Profi. Noi am pariat mereu pe Romania si vedem in continuare un potential foarte mare de dezvoltare in retailul de proximitate. Exitul MidEuropa din Profi indica un multiplu aproape de 10 EBITDA si incasarea unui pret in jurul a 900 mil. Euro dupa plata creditului sindicalizat catre banci

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Incercam sa semnam prima achizitie din fondul 2 pana in Craciun. Vom apela la o facilitate de finantare de la unul dintre investitorii nostri LP pentru a acoperi gap-ul dintre tranzactie si lansarea noului fond in martie – aprilie 2024. Probabil vom avea 3 tranzactii in urmatorul an, atat achizitii, cat si exituri

 

Bogdan Chirita, Value4Capital: Putem sa mergem in tichete de achizitie de la 6 – 7 mil. Euro pana la 24 – 25 mil. Euro alaturi de co-investitori. Piata bancara din Romania este destul de imatura fata de cea din Polonia, unde bancile sunt mai relaxate in finantarea tranzactiilor LBO si au invatat sa se uite mai mult la cashflow si mai putin la activele care garanteaza imprumutul

 

Stere Farmache, Fondul Roman de Contragarantare: Toata lumea vorbeste de economia sustenabila, dar cand aplici la un IMM trebuie privit si sub aspectul profitabilitatii, adica ce motiv sau substrat economic ar fi pentru un IMM sa faca tranzitia la energia verde. Cred ca Bursa de Valori Bucuresti trebuie sa priveasca cu mai multa atentie catre bazinul IMM-urilor si din motivul ca s-au cam epuizat tichetele privind companiile mari de stat

 

Ciprian Dascalu, BCR: Ne asteptam sa scada in 2024 dobanzile la lei cu circa 125 de puncte de baza. Nu ar trebui sa ne mai asteptam la costurile de finantare pe care le-am vazut in perioada 2000 – 2020, probabil vor ramane ceva mai sus

 

Razvan Butucaru, Mazars: In tranzactiile M&A conteaza foarte mult sentimentul investitorilor, indicatorii macroeconomici, previziunile de inflatie, de rate de finantare si taxele. Tranzactia de vanzare a Profi, situata pe locul 6 – 7 la nivelul tranzactiilor din Europa Centrala si de Est. Cum arata piata de M&A din Romania si din regiune

 

 

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti (BVB): Ma astept sa vad un interes crescut al companiilor catre listare si datorita momentului istoric in care suntem pentru ca ne apropiem de prima succesiune in viata companiilor romanesti. Trebuie sa fim dispusi sa discutam deschis despre risc si sa acceptam ca daca vrem sa listam companii mai mici, acceptam si faptul ca unele dintre ele o sa esueze

 

Ramona Jurubita, KPMG si Consiliul Investitorilor Straini (FIC): Cand ne uitam la oportunitatile pe care Romania le are pentru 2024, asta rezulta din minusurile pe care investitorii le marcheaza, adica infrastructura, birocratie si instabilitate legislativa. Romania a pierdut in 2023 din atractivitate, creste numarul investitorilor straini care isi reduc investitiile prognozate si tot mai multe companii vad oportunitati de crestere pe piata externa

 

Florin Ilie, ING Bank: Piata de finantare corporate din Romania a crescut in 2023 cu un «low single digit». Imprumuturile catre companii sunt dominate de refinantarea cu top-up, iar energia si sectorul expus pe consum sunt principalele motoare pentru marile finantari sindicalizate

 

Adrian Stanculescu, Abris Capital Partners: Este o piata buna de cumparat, vedem oportunitati in 2024 sa ne extindem. Sunt si discutii de exit pentru companii unde nu suntem pregatiti. Am investit cateva zeci de milioane de euro anul trecut in portofoliul din Romania

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: In piata sunt 6-7-8 fonduri de venture capital si private equity care cauta finantari de 250 – 300 mil. Euro, bani care nu prea sunt. Este o crima sa tii fondurile de pensii pe margine si o rusine ca niciun fond de pensii din Romania nu a fost investit direct sau indirect la UiPath. In 2024 vom auzi despre primele exituri majore din industria de VC din Romania

 

Dan Dascal, BT Asset Management: Industria de asset management este pe un trend de revenire dupa un an 2022 prost, trend care ne asteptam sa continue si in 2024 avand in vedere evolutia dobanzilor si a randamentelor. Potentialul pietei locale este mare, iar piata de asset management din Romania poate sa creasca de cateva ori de la nivelul actual de 4 mld. Euro

 

Gijs Klomp, WDP: Am facut o majorare de capital de 300 mil. Euro pentru a avea mai multa putere de foc pentru tranzactiile angajate, din care una in Romania. O treime din acest capital va fi desfasurat in Romania. Comparativ cu alte piete cu care concureaza, Romania are un momentum pozitiv pentru ca exista cerere, insa problema este evolutia randamentului fata de acum 2 ani

 

Jerome France, EMI: Avem un buget global de achizitii de 30 mil. Euro pe care sper sa il cheltuim in 2 ani in tranzactii in Romania si in alte piete. Preferam tari mai mici unde mergem sa ne pozitionam ca lider, e loc in Ungaria, ne uitam la Polonia, dar si la alte piete. Achizitia pachetului majoritar de actiuni al grupului EMI de catre fondul Innova Capital s-a facut la un multiplicator EBITDA mai mare decat cel de la achizitia pachetului de actiuni EMI de catre fondul de investitii Morphosis Capital

 

Liviu Dragan, DRUID AI: Nu ma vad iesind din DRUID, poate la un moment dat voi face un pas lateral in zona operationala. Nici din TotalSoft nu am dorit sa plec. Batalia pentru platformele AI destinate angajatilor necesita foarte multa competenta de afaceri pentru ca multe platforme se formeaza cu tineri cu talent tehnologic, dar incorporeaza prea tarziu business knowledge. Care sunt culisele rundei de finantare serie B atrasa in 2023 care a dus DRUID la o evaluare de 100 mil. USD

 

Andrei Dudoiu, Seedblink: Vom anunta in primul trimestru din 2024 o noua runda de finantare pentru Seedblink si planurile noastre de accelerare pe piata din Europa si SUA

 

Andreea Pipernea, Exit by Choice: Cred ca exista tot mai mult cultura antreprenorului de tipul «hai sa scot valoarea din ce am muncit atatia ani» si asta sa aiba mai departe un efect de angrenare la nivel de investitori LP astfel incat dupa exituri sa fie oameni care rostogolesc capitalul romanesc

 

Adrian Mihalcea, Mazars: Am avut perioade in care era claritate ca healthcare sau IT sunt sectoare care dupa pandemie au mers foarte bine din punct de vedere al tranzactiilor M&A, dar pentru 2024 nu as vedea motivele pentru a pune punctul pe un anumit sector

 

Iulia Bratu, EY: In 2024 vom vedea cel putin o tranzactie de peste 1 mld. Euro. Piata de M&A din Romania a continuat declinul si in primele 11 luni din 2023 cu circa 6,8% in valoare pana la 5,7 mld. Euro, respectiv cu aproximativ 9,3% in volum pana la 215 tranzactii fata de perioada similara din 2022

 

Sorin Petre, PwC: Observam ca multiplii de evaluare ai companiilor sunt mai mari in tranzactiile de M&A fata de multiplii companiilor listate pe bursa si as putea spune ca acest trend se va mentine. Agricultura este un sector in care vom vedea atractivitate in tranzactiile M&A

 

Alexandra Popa, UniCredit: Avem discutii cu mai multe companii pentru IPO pe piata primara. IPO-ul Hidroelectrica a deschis cumva piata si cred ca vom vedea mai multe listari de companii antreprenoriale in anii urmatori

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Tranzactia M Core – Mitiska REIM are o pondere de 40% – 45% la nivelul investitiilor totale in real estate in 2023 in Romania, care ajung la circa 500 mil. Euro. Ne asteptam la o ajustare a randamentelor in perioada urmatoare