Arhive etichete: Transgaz

Transgaz întoarce roata istoriei. Firma controlată de statul român a depus în consorțiu ofertă angajantă la privatizarea transportatorului elen de gaze DESFA al cărui acționar este Hellenic Petroleum, compania care depunea în 2003 scrisoare de interes la privatizarea Petrom

Reganosa, Transgaz și BERD au anunțat că împreună, ca părți ale consorțiului condus de Reganosa, au depus o ofertă angajantă pentru achiziția operatorului elen de transport de gaze DESFA.

Pe 16 februarie 2018, Fondul pentru Dezvoltarea Activelor din Republica Elenă a anunțat că a primit două oferte angajante pentru achiziția unei participații de 66% din DESFA în cadrul procesului de privatizare.

Pachetul scos la vânzare de statul grec este format dintr-o participație de 31% din DESFA deținută de Fondul pentru Dezvoltarea Activelor din Republica Elenă și încă 35% cotă parte deținută de HELPE (Hellenic Petroleum).

Au depus oferte angajante consorțiul compus din Snam S.p.A., Enagas Internacional S.L.U. și Fluxys S.A., respectiv consorțiul compus din Regasificadora del Noroeste S.A., Reganosa Asset Investments S.L.U., S.N.T.G.N. Transgaz S.A. și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Procesul de evaluare va începe imediat și se va desfășura în conformitate cu termenii specificați în scrisoarea privind procedura de licitație.

Transgaz, una dintre cele mai puternice companii controlate de statul român, dispune de lichidități și este deja implicată într-un alt proces de privatizare derulat în Republica Moldova, unde vizează preluarea companiei care va opera gazoductul Iași – Ungheni, un proiect al cărui principal finanțator este BERD.

Tot BERD, acționar minoritar în Banca Transilvania, a facilitat băncii din Cluj – Napoca procesul de preluare a Victoriabank, una din băncile de top din Republica Moldova, astfel că BERD a devenit un catalizator pentru expansiunea regională a companiilor cu capital românesc.

Transgaz, companie controlată de statul român, participă la privatizarea DESFA, în contextul în care unul dintre Hellenic Petroleum, unul dintre proprietarii DESFA, a depus în septembrie 2013 scrisoare de interes la privatizarea Petrom de către statul român.

Transgaz a semnat o finanțare de 50 mil. Euro de la Banca Europeană de Investiții pentru proiectul BRUA

Lasă un răspuns

Transgaz, compania care deține monopolul transportului de gaze din România, a semnat pe 27 octombrie la Luxemburg un contract de finanțare de 50 mil. Euro cu Banca Europeană de Investiții, bani destinați proiectului BRUA de construire a unui nou coridor de transport de gaze în Europa Centrală și de Est.

Fondurile BEI vor finanța construcția unei conducte de gaze naturale de 478 km între localitățile Podișor și Recaș și construirea a trei stații de compresoare situate în Podișor, Bibești și Jupa.

Noua conductă reprezintă prima fază a secțiunii române a conductei de gaze naturale care va conecta Bulgaria cu Austria prin România și Ungaria (BRUA). Proiectul de interconectare a gazelor naturale Transgaz-BRUA, estimat la peste 500 mil. euro, a beneficiat de o subvenție de 179 de mil. euro de la Comisia Europeană în cadrul Facilității Conectarea Europei (CEF). Acest mecanism de finantare al UE a fost înființat în 2013.

„Acest proiect strategic implementat în cadrul Planului de investiții pentru Europa va interconecta infrastructura de transport de gaze din Europa de Sud-Est și Europa Centrală și va elimina dependența țărilor din Europa de Sud-Est de un furnizor unic de gaze. Aceasta va îmbunătăți securitatea aprovizionării pentru aceste țări, permițând accesul la gaze potențial mai ieftine, pentru o mai bună convergența a prețurilor și transparența, reducând în consecință vulnerabilitatea consumului. Acesta va avea un impact semnificativ asupra ocupării forței de muncă – aproximativ 4 până la 5 mii de locuri de muncă în timpul fazei de constructie și 300-400 de locuri de muncă în timpul operării conductei”, a spus Andrew McDowell, vicepreședintele BEI.

Din costul total de 569,53 mil. Euro, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) se pregătește să aloce o finanțare de 60 mil. Euro, pe care intenționează să o discute în board-ul instituției programat pe 13 decembrie 2017. Această finanțare a BERD ar suplimenta eforturile instituției financiare internaționale alocate deja în cadrul grantului CEF.

„Guvernul României salută semnarea acordului de împrumut, acesta fiind primul contract încheiat de o entitate din România în cadrul Planului de investiții pentru Europa (IPE), cu garantare de la Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI). Ca ministru, privesc cu încredere faptul că managementul Transgaz și Banca Europeană de Investiții au deschis acest drum. Ca reprezentant al statului român în rândul acționarilor SNTGN Transgaz SA, Ministerul Economiei din România susține modernizarea Sistemului Național de Transport al gazelor naturale, iar finanțarea de către BEI a unor lucrări din cadrul BRUA vine în completarea inițiativelor Guvernului pentru stimularea investitților în proiecte de dezvoltare a infrastructurii”, a declarat Gheorghe Șimon, ministrul economiei.

Banii necesari proiectului urmează să fie asigurați din surse proprii ale Transgaz, BERD, Banca Europeană de Investiții (BEI), un grant al Uniunii Europene și din credite contractate de la bănci comerciale, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

BRUA este considerat un proiect de importanță strategică, fiind văzut ca o pârghie pentru reducerea importurilor de gaze din Rusia prin conectarea la surse alternative precum zăcămintele de la Shah Deniz (Azerbaidjan) din zona Mării Caspice, ultima fază a proiectului vizând inclusiv conectarea la zăcămintele de gaze descoperite în Marea Neagră.

Un raport ANRE din octombrie 2016 indică faptul că importurile de gaze din Rusia acoperă aproximativ 28,9% din cerere, în condițiile în care principalii producători interni sunt Romgaz și OMV Petrom.

Pentru finanțarea proiectului BRUA, Transgaz a semnat în septembrie 2016 accesarea unui grant de 179,3 mil. Euro, parte a Mecanismului Conectarea Europei, destinat lucrărilor de pe teritoriul României la gazoductul Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA).

Gazoductul regional ar urma să aibă o lungime de aproximativ 1.318 km, din care un tronson de circa 478 km trebuie construit pe sectorul românesc.

Gazoductul BRUA ar urma să asigure o capacitate de transport pe direcția Bulgaria în ambele sensuri de curgere de 1,5 mld. Metri cubi pean și dezvoltarea unei capacități de transport pe direcția Ungaria de 1,75 mld.metri cubi pe an în prima fază și 4,4 mld. metri cubi pe an în faza a doua.

Transgaz, companie care deține monopolul transportului și tranzitului de gaze din România, este listată pe bursa de la București, principalul acționar fiind statul român cu 58,5% din acțiuni.

Compania este una dintre cele mai profitabile firme aflate în portofoliului statului român și dispune de lichidități importante.

Transgaz a raportat pentru anul trecut un profit net de 594,5 mil. Lei (circa 132 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 1,75 mld. Lei (0,39 mld. Euro), disponibilitățile în conturile bancare ajungând la 949,3 mil. Lei (circa 211 mil. Euro), potrivit raportului anual al companiei. Marja EBITDA raportat la vânzări a fost anul trecut de 48,2%.

Valoarea bursieră a Transgaz este de peste 1 mld. Euro (4,66 mld. Lei).

Transgaz a depus alături de firma franceză GRTgaz o scrisoare de interes pentru achiziția a 66% din acțiunile transportatorului elen de gaze DESFA. Vânzătorul a primit șase expresii de interes, pe lista investitorilor potențiali fiind Gasunie, Snam și Macquarie

Lasă un răspuns

Transportatorul român de gaze Transgaz a anunțat, astăzi, că a depus o scrisoare de interes alături de compania franceză GRTgaz pentru achiziția a 66% din acțiunile firmei elene de transport a gazelor DESFA.

“În ansamblul planurilor sale de dezvoltare, SNTGN Transgaz SA și-a exprimat interesul de a participa, împreună cu GRTgaz din Franța, la privatizarea operatorului de transport gaze naturale DESFA din Grecia. În acest sens, consorțiul format de Transgaz și GRTgaz a depus o scrisoare de intenție pentru achiziția a 66% din acțiunile DESFA care fac obiectul privatizării organizate de Fondul Republicii Elene pentru Dezvoltarea Activelor (HRADF)”, au precizat reprezentanții companiei românești.

Vânzarea pachetului majoritar de acțiuni al DESFA face parte din măsurile convenite de autoritățile de la Atena cu Comisia Europeană și cu creditorii internaționali, în cadrul programului mai amplu de redresare a economiei elene, fiind confirmată ca un element cheie al pachetului de reforme în cuprinsul celei de a doua revizii a Raportului de conformare întocmit de Comisia Europeană.

Vânzătorul a anunțat pe 7 august că a primit 6 expresii de interes din partea Macquarie Infrastructure and Real Assets (Europe) Limited, a consorțiului format din Snam S.p.A., Enagás Internacional S.L.U.,Fluxys S.A. și N.V. Nederlandse Gasunie, a consorțiului dintre Transgaz și GRTgaz, din partea Regasificadora del Noroeste S.A, din partea Integrated Utility Services Inc. (INTUS) și, respectiv, din partea Powerglobe LLC.

Gigantul australian Macquarie a depus în toamna anului trecut ofertă pentru achiziția unui pachet de circa 30% din E.ON Distribuție România, tranzacție adjudecată pentru un preț în jurul a 250 mil. euro de către grupul financiar german Allianz, potrivit informațiilor publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 12 septembrie 2016.

Consultanții HRADF vor evalua expresiile de interes depuse și vor înainta board-ului de directori HRADF recomandările privind candidații care se califică în faza următoare a licitației.

Pentru vânzarea DESFA, partea elenă a angajat un consorțiu de consultanți financiari și juridici din care fac parte Alantra Greece Corporate Advisors S.A., Alpha Bank A.E., Koutalidis Law Firm și Clifford Chance LLP.

Pachetul de 65% din DESFA scos la vânzare de către partea elenă este format dintr-un pachet de 31% aparținând HRADF, în timp ce alte 35% sunt deținute de către compania petrolieră grecească Hellenic Petroleum.

În septembrie 2003, Hellenic Petroleum a depus scrisoare de interes pentru preluarea a 51% din Petrom în cadrul procesului de privatizare lansat de statul român, tranzacție finalizată în 2004 de către OMV (Austria).

Contextul regional s-a schimbat însă puternic în ultimul deceniu, companiile energetice din România având acum o poziție financiară și operațională mai puternică decât firmele de profil din Grecia sau din alte piețe ale Europei de Sud – Est.

Astfel, mari companii românești din energie se uită acum după ținte din regiune pentru a-și plasa lichiditățile așa cum în urmă cu peste un deceniu erau la rândul lor ținte de achiziție pentru alte companii mari din regiune precum OMV sau CEZ (Cehia).

Electrica, o altă “perlă” aflată ca și Transgaz în portofoliul statului român, și-a exprimat recent interesul pentru tranzacția prin care CEZ tatonează vânzarea distribuției de electricitate din Bulgaria.

Transgaz, companie care deține monopolul transportului și tranzitului de gaze din România, este listată pe bursa de la București, principalul acționar fiind statul român cu 58,5% din acțiuni.

Compania este una dintre cele mai profitabile firme aflate în portofoliului statului român și dispune de lichidități importante.

Valoarea bursieră a Transgaz este de peste 1 mld. Euro (4,6 mld. Lei).

DESFA operează rețeaua de transport a gazelor din Grecia și dispune de un terminal de gaze natural lichefiate (LNG) pe insula Revythoussa.

Vânzarea DESFA face parte dintr-un program al Greciei de vânzare de active pentru a-și onora obligațiile angajate în fața Uniunii Europene și a Fondului Monetar Internațional (FMI), proces în cadrul căruia recent National Bank of Greece a anunțat vânzarea Banca Românească către grupul ungar OTP, iar Eurobank este în fază avansată cu vânzarea Bancpost și a altor active din piața românească.

DESFA a raportat pentru 2016 vânzări de 169,6 mil. Euro și un profit net de 34,3 mil. Euro.

Statul elen și Hellenic Petroleum au ajuns anterior la un acord pentru vânzarea a 66% din acțiunile DESFA către compania petrolieră SOCAR din Azerbaidjan pentru 400 mil. Euro, însă tranzacția a picat după ce Atena a majorat tarifele companiei sub așteptările SOCAR, iar companie azeră a solicitat la rândul său reducerea prețului de achiziție convenit anterior, potrivit Reuters.

BERD intenționează să împrumute cu 59 mil. Euro Transgaz pentru finanțarea proiectului de transport al gazelor BRUA. Costul total al proiectului BRUA de 594 mil. Euro urmează să fie acoperit din surse proprii Transgaz, bani de la BERD, BEI, un grant al Uniunii Europene și din credite de la bănci

Lasă un răspuns

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) are în plan să aloce o finanțare în valoare de 59,38 mil. Euro pentru Transgaz, banii având ca destinație proiectul de transport al gazelor BRUA.

Costul total al proiectului este estimat la 593.786.044 mil. Euro, banii necesari urmând să vină din surse proprii ale Transgaz, BERD, Banca Europeană de Investiții (BEI), un grant al Uniunii Europene și din credite contractate de la bănci comerciale, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Finanțarea BERD, care înseamnă 10% din valoarea totală a proiectului, este programată să fie discutată de către board-ul instituției financiare internaționale pe 29 noiembrie.

Gazoductul regional ar urma să aibă o lungime de aproximativ 1.318 km, din care un tronson de circa 478 km trebuie construit pe sectorul românesc.

Capacitatea inițială de transport este prevăzută să fie de 1,75 mld. Metri cubi, urmând ca ulterior să fie majorată până la 4,4 mld. Metri cubi pe an.

Transgaz, companie care deține monopolul transportului și tranzitului de gaze din România, este listată pe bursa de la București, principalul acționar fiind statul român cu 58,5% din acțiuni.

Compania este una dintre cele mai profitabile firme aflate în portofoliului statului român și dispune de lichidități importante.

Valoarea bursieră a Transgaz este de circa 1 mld. Euro (4,46 mld. Lei).

Fondul de investiții finlandez KJK Fund II Balkan și-a făcut exitul din Transgaz și și-a dublat banii investiți în 4 ani. KJK a făcut două tranzacții locale de exit într-o lună

Lasă un răspuns

Fondul de investiții finlandez KJK Fund II Balkan a finalizat în februarie exitul din Transgaz, transportatorul de gaze naturale controlat de către stat, obținând de 2,1 ori banii investiți.

Pachetul de acțiuni deținut de KJK a fost plasat pe piață într-o perioadă de două luni, pentru această tranzacție fiind mandatată o societate de brokeraj.

KJK a intrat ca acționar la Transgaz în anul 2013 în urma unui plasament privat.

Investiția KJK în Transgaz a fost una profitabilă, în condițiile în care a obținut la exit venituri totale de 8,5 mil. Euro, ceea ce corespunde unei rate interne de rentabilitate a investiției (IRR) de 27,1% pe an, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“Am fost foarte satisfăcuți cu investiția noastră în Transgaz“, a spus Kustaa Äimä, Managing Partner la KJK Management.

“Transgaz este o companie foarte profitabilă și am văzut o echipă de conducere care a funcționat eficient în condiții dificile de piață. Succesul companiei și performanța investiției au demonstrat teza investiției noastre și valoarea investiției în regiuni geografice mai puțin cunoscute, care rămân puncte oarbe pentru majoritatea investitorilor”, a spus Äimä

În aprilie 2013, statul a anunțat vânzarea unui pachet de 15% din acțiunile Transgaz, scos la vânzare prin oferta secundară pe Bursă, obținând 72 mil. euro. Oferta publică secundară s-a desfașurat în perioada 4-16 aprilie 2013 si a fost suprasubscrisă. Oferta Transgaz a făcut parte din programul de privatizări pe care statul îl derula conform acordului cu Fondul Monetar International.

Veniturile neauditate ale companiei Transgaz pentru 2016 au fost de aproximativ 412 mil.Euro, cu 12,1% mai mari în comparație cu 2015, iar profitul net a fost de 132 mil.Euro, în creștere cu 21,9% față de anul 2015.

Transgaz are o capitalizare bursieră de 4,4 mld.Lei ( aprox. 1 mld.Euro). Din anul 2008, compania Transgaz este listată la Bursa de Valori Bucuresti. Compania este deţinută în proporţie de 58,5% de statul român, restul pachetului de 41,49% fiind controlat de alți acționari.

Vânzarea pachetului deținut la Transgaz, situat sub 1% din companie, este al doilea exit al KJK realizat în februarie.

Pe 7 februarie, KJK Cărămidă SRL, aflat în portofoliul fondului de investiții finlandez KJK, și-a vândut integral pachetul de 27,9% din producătorul de cărămidă Cemacon, marcându-și astfel exitul din afacerea cu cărămizi. Din vânzarea pachetului deținut la Cemacon, KJK a încasat aproximativ 2 mil. Euro.

KJK Fund II SICAV –SIF Balkan este un fond de investiții înregistrat în Luxemburg.

Fondul de investiții KJK Fund II SICAV – SIF a fost înființat în 2012 ca vehicul pentru investițiile firmei finlandeze pe piețele din Balcani, unde ținta sa sunt companii listate pe bursă și nelistate. Primul fond lansat în 1998, KJK Fund SICAV – SIF este unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din țările baltice.

În noiembrie 2014, fondul de investiții KJK Fund II SICAV – SIF a raportat că a ajuns la o participație de 7,0682% din transportatorul petrolier de stat prin conducte Conpet, după ce a cumpărat pe bursă un pachet de 390.000 de acțiuni, ajungând să dețină la momentul respectiv un pachet de 611.933 de acțiuni la Conpet.

În portofoliul local al fondului finlandez se mai află o participație de 10% în cadrul grupului industrial Teraplast Bistrița, controlat de omul de afaceri Dorel Goia.

În mod obișnuit, durata unei investiții a fondului finlandez se situează între 4 și 6 ani.

KJK este investitor și în grupul bulgar Eurohold, unde deține 12% din acțiuni, conform informațiilor prezentate pe propriul site. Eurohold deține în România societatea de asigurări Euroins, care în luna ianuarie a anunțat achiziția portofoliul de asigurări non-viață al ATE Insurance România SA de la banca elenă Piraeus Bank.

Pe 9 martie, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunțat că a decis închiderea procedurii de redresare financiară a Euroins România Asigurare – Reasigurare, ca urmare a majorării de capital cu 300 mil. Lei (circa 67 mil. Euro).