Arhive lunare: septembrie 2015

Mutări între bancherii UniCredit de pe piața companiilor după plecarea lui Ciprian Păltineanu în ”centrala” de la Viena: Răzvan Vedel avansează ca șef pe finanțările pentru marile corporații, iar poziția de coordonare a finanțărilor pentru multinaționale a fost preluată de Narcisa Grigoraș

UniCredit Bank, una dintre cele mai puternice bănci de pe piața locală a finanțărilor corporative, l-a avansat pe Răzvan Vedel pe poziția de șef pentru marile corporații, ocupată până în septembrie de către Ciprian Păltineanu, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Postul are un rol – cheie în structurile de conducere ale subsidiarei locale a grupului bancar italian având în vedere ”greutatea” componentei de clienți – companii (corporate) în bilanțul băncii.

Păltineanu a fost promovat în ”centrala” de la Viena, UniCredit Bank Austria, care este acționarul majoritar și coordonatorul operațiunilor din Europa Centrală și de Est ale grupului UniCredit. Ciprian Păltineanu a coordonat finanțările corporative ale UniCredit Bank timp de patru ani, iar acum este director de dezvoltare pentru Europa Centrală și de Est în cadrul diviziei de finanțări corporative și de bancă de investiții.

Poziția de șef pe zona finanțărilor acordate corporațiilor mari înseamnă coordonarea departamentelor interne ale băncii dedicate multinaționalelor, companiilor mari românești, sectorului public și grupului instituțiilor financiare.

Răzvan Vedel provine din pepiniera locală de bancheri ai UniCredit. Vedel a făcut carieră până acum ca om de vânzări, remarcându-se ca director de vânzări și marketing în perioada 2001 – 2007 la UniCredit Leasing. Apoi, în martie 2007, a venit în bancă ca șef al departamentului companii locale mari din cadrul diviziei de corporate & investment banking, iar din noiembrie 2013 a trecut la coordonarea departamentului de clienți multinaționale.

Raportul băncii din 2013, ultimul făcut public indica împrumuturile pentru companii la 72% din portofoliul de credite al UniCredit Bank, tendința fiind însă de a reduce gradul mare de dependență al băncii de componenta de corporate.

Divizia de corporate & investment banking din UniCredit Bank este condusă de italianul Marco Esposito – vicepreședinte executiv și membru al Directoratului. În cadrul activității de corporate a băncii, cea mai mare pondere o reprezintă veniturile de la clienții corporații mari (circa 43% din portofoliul de corporate în 2013), urmate de clienții companii românești de talie mijlocie (24% din corporate în 2013), clienții internaționali (22%), clienții din imobiliare (10%) și instituțiile financiare cu o pondere de până la 3%.

IMM-urile sunt parte a diviziei de retail în cadrul băncii italiene.

După promovarea lui Ciprian Păltineanu la Viena, poziția de șef al departamentului multinaționale ocupată de Răzvan Vedel a fost preluată de către Narcisa Grigoraș, care în ultimii șase ani a condus departamentul multinaționale care cuprinde clienții mari din diferite industrii – bunuri de larg consum, farma, energie, utilități, agricultură, metalurgie, echipamente și infrastructură.

Datele disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO indică faptul că poziția de șef de departament la companii locale mari este deținută din noiembrie 2013 de către Răzvan Vioreanu, cea de șef de departament pentru clienții din sectorul public de către Dragos Sîrbu, iar Raluca Popescu este șefa departamentului de clienți internaționali.

O poziție de șef de departament în cadrul structurii dedicate corporațiilor mari este ocupată din 2011 și de către Șerban Tănăsescu, fiul fostului ministru de finanțe și vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții – Mihai Tănăsescu.

Reprezentanții UniCredit nu au putut fi contactați până la momentul publicării articolului pe marginea ultimelor numiri în plan intern.

UniCredit este una dintre cele mai puternice bănci pe piața finanțărilor corporative. Printre cele mai sonore tranzacții de finanțare la care a participat în acest an a fost creditul sindicalizat de 360 mil. dolari către firme din KMG International (fostul grup Rompetrol) la care UniCredit a participat cu 90 mil. dolari, o refinanțare sindicalizată cu BRD în valoare de 127 mil. euro către A&D Pharma, pe listă fiind și un împrumut sindicalizat de circa 270 mil. euro către RCS&RDS, precum și finanțări către grupul de firme al lui Jean Valvis, Alro, companii din alte sectoare de activitate.

Expunerile mari sunt împărțite de către bănci între ele, precum și cu banca – mamă, în cazul UniCredit Bank acest rol fiind jucat de către UniCredit Bank Austria AG.

În 2014, UniCredit Bank avea o cotă de 12,2% la credite și 9,6% la depozite pe segmentul clienților – companii. Cota de piață a italienilor în creditarea persoanelor fizice era anul trecut de 5,7%, iar la depozite de 3,7%.

UniCredit Bank a realizat un profit net consolidat de 106,8 mil. lei (24 mil. euro) în primele șase luni ale anului, înainte de interesul minoritar.

Volumul activelor consolidate a ajuns la 30 iunie la 31 mld. lei (6,9 mld. euro), iar expunerea bilanțieră a portofoliului de credite este de 23,1 mld. lei (5,2 mld. euro), în creștere cu 1,1% comparativ cu finalul anului 2014. Depozitele atrase au ajuns la nivelul de 14,1 mld. lei (3,2 mld. euro), în scădere cu 11,2% comparativ cu finele lui 2014.

UniCredit a intrat în România în 2001 prin achiziția băncii turcești Demirbank. În 2005, italienii preiau banca germană HVB, a cărei proaspătă achiziție locală era Banca Comercială Ion Țiriac. În urma fuziunilor BCIT – HVB Bank România și a HVB Țiriac Bank România – UniCredit România ia naștere banca actuală UniCredit Țiriac Bank. Apoi, în 2013 și în 2014, preia în două tranșe portofoliile de retail, respectiv de corporate ale RBS Bank România.

În iunie 2015, Ion Țiriac și-a marcat exitul din bancă prin vânzarea pachetului de 45% din acțiuni, numele băncii devenind UniCredit Bank.

La nivelul pieței bancare locale, UniCredit este o bancă de top 5, care la finele anului trecut era aproape umăr la umăr cu Raiffeisen după cota de piață, însă la nivelul profitului Banca Transilvania și Raiffeisen se numără printre cele mai rentabile afaceri bancare.

Dentons l-a angajat pe șeful Direcției juridice din BCR pentru a întări echipa de avocați de Finanțe și Bănci condusă de americanul Perry Zizzi

Lasă un răspuns

Dentons continuă să-și concentreze achizițiile de avocați specializați în Finanțe și Bănci, semn că ponderea acestei practici în volumul de activitate al biroului local este în creștere.

După cooptarea în urmă cu un an a lui Perry Zizzi, unul dintre cei mai cunoscuți avocați străini din București, ca șef de practică locală, Dentons face încă o mutare sonoră și îl recrutează pe Doru Postelnicu, șeful Direcției juridice a celei mai mari bănci locale – BCR. De la 1 octombrie, acesta vine pe poziția de Avocat Asociat Senior în echipa condusă de către Perry Zizzi.

Tot de la 1 octombrie, BCR trece din mâinile lui Tomas Spurny și va fi condusă de Sergiu Manea, noul director general executiv al băncii, ceea ce ar putea fi urmată de o serie de plecări, numiri și relocări pe post în cadrul subsidiarei locale a austriecilor de la Erste.

Plecările lui Spurny și Postelnicu din BCR survin la puțin timp după eșecul tranzacției de vânzare a portofoliului Neptun, care grupa active neperformante cu o valoare nominală de până la 2,7 mld. euro, cel mai mare din istoria pieței locale de profil.

Ca și în cazul lui Zizzi, Postelnicu revine practic după trei ani în echipa locală a fostului birou Salans din București. În martie 2013, firmele de avocatură Salans, firma canadiană Fraser Milner Casgrain şi SNR Denton au fuzionat într-una singură sub numele Dentons.

În noul său rol, Postelnicu va fi un membru – cheie în dezvoltarea practicii de litigii bancare a biroului, afirmă reprezentanții Dentons.

Postelnicu are o experiență de peste 10 ani în principal în domeniile finanțe-bănci, drept societar, litigii și fuziuni și achiziții. Experiența sa în finanțări acoperă credite sindicalizate, finanțare imobiliară și de proiect, finanțare de achiziții, credite comerciale,împrumuturi pentru retail, creditare generală pentru societăți, respectiv datorii prioritare și subordonate. Acesta a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității București și deține o diplomă de master în Dreptul Afacerilor de la Universitatea Martin Luther din Halle-Wittenberg (Germania), cu specializare în dreptul societăților comerciale, precum și un Certificat în Administrarea Afacerilor de la Warwick Business School din Marea Britanie. A mai trecut pe la firma germană de avocatură Noerr și pe la firma de construcții CCCF.

”Alăturarea sa marchează încă un pas în dezvoltarea grupului de practică finanțe-bănci, care deja a crescut în mod impresionant în ultimul an sub atenta supraveghere a lui Perry Zizzi, coordonatorul acestei arii de practică la București.Vom menține strategia de creștere a firmei și abordarea dinamică, continuând să căutăm în piață talente care vor sprijini succesul echipei noastre”, spune Anda Todor, Partener Coordonator al biroului din București al Dentons despre cooptarea lui Doru Postelnicu.

Firma de avocatură Dentons are un birou la București de circa 30 avocați, potrivit ultimelor informații disponibile.

Practica de bănci și finanțe a avocaților Dentons din biroul București este cotată pe al treilea palier valoric în ghidurile juridice internaționale Chambers and Partners Global și IFLR 1000, respectiv în al doilea eșalon în clasamentul Legal 500.

Pe piața serviciilor de avocatură de afaceri, Dentons este unul dintre jucătorii de talie medie. Poziții puternice au, pe de o parte, firmele locale NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații și Popovici Nițu & Asociații, precum și polul reprezentat de către birourile societăților de avocați din Londra – Clifford Chance, Allen & Overy, CMS Cameron McKenna sau DLA Piper.

Producătorul italian de mobilă Natuzzi ia o linie de credit de 10 mil. euro la EximBank pentru finanțarea activității locale

Lasă un răspuns

Banca de stat EximBank a anunțat acordarea unei linii de credit de 10 mil. euro către Italsofa România, al doilea exportator local de mobilă. Compania aflată în portofoliul producătorului italian de mobilă Natuzzi va folosi banii pentru a-și finanța activitatea curentă.

„Suntem convinși că finanțarea acordată va contribui la dezvoltarea durabilă a companiei, cu impact direct și pozitiv la nivel micro și macro-economic, în condițiile în care Italsofa activează într-una dintre puţinele industrii care au avut, în ultimii ani, un aport pozitiv la balanţa comercială a României”, a spus Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

Italsofa România operează o fabrică la Baia Mare, ce se întinde pe o suprafață de peste 76.000 mp și unde lucrează peste 1.200 de angajați.

Fabrica produce atât canapele, cât şi tâmplăria destinată prelucrării lemnului în semifabricate, și este una dintre cele mai mari investiții greenfield din industria locală a mobilei, valoarea totală a investițiilor realizate din 2001 până în prezent depășind 38 mil. euro.

Grupul a demarat investiția de la Baia Mare în 2001, în prezent fabrica producând atât canapele (care au reprezentat 91% din volumul vânzărilor din 2014), cât şi tâmplăria destinată prelucrării lemnului în semifabricate pentru întregul grup.

La nivelul anului 2014, fabrica de la Baia Mare a generat 24% din veniturile totale din produsele tapiţate ale grupului, raportând o cifră de afaceri de peste 303 mil. lei (68 mil. euro) și un profit de aproape 13 mil. lei (aproape 3 mil. euro) la un număr mediu de 1.344 de angajați. Grupul derulează un proces de implementare a unui nou proces de producţie la Baia Mare care permite ca toate activitățile implicate de realizarea produsului finit să fie integrate într-o singură linie tehnologică, după modelul celor din industria auto.

Italienii de la Natuzzi sunt unul dintre cei mai importanți investitori străini din această parte a României, dacă raportăm anvergura investiției în producția de mobilă de la Baia Mare la soldul capitalului social subscris de străini în firme din județul Maramureș, care era de numai 72,9 mil. euro la 31 decembrie 2014.

La nivel de ansamblu, italienii sunt investitorii străini cu cel mai mare număr de firme locale (41.082 de societăți) și cu fonduri subscrise de peste 1,56 mld. euro ceea ce îi plasează în primele șapte țări după țara de rezidență a capitalului.

Grupul Natuzzi a fost fondat în 1959 de Pasquale Natuzzi ca un mic atelier ce producea canapele din piele. Anul trecut, grupul care operează în total şapte fabrici, 12 birouri comerciale şi peste 1.100 de puncte de vânzare, a avut venituri de 462 mil. euro și pierderi de 49 mil. euro. Valoarea companiei italiene pe bursa de la New York este de 110 mil. dolari.

EximBank, una din cele două bănci aflate sub controlul statului român, s-a poziționat pe segmentul finanțărilor de talie mică și medie către companii. Pe piața finanțărilor corporative, a încheiat acorduri cu firme din sectoare economice diferite – Antibiotice Iaşi, Astra Vagoane Călători, Romcab, Aquila, Romelectro, Adrem Invest, Agricover IFN, Grup Servicii Petroliere sau Alro.

Banca obținut în 2014 un profit net de 46,6 mil. lei (circa 10,5 mil. euro) și are o expunere pe piață de 4,7 mld. lei (peste 1 mld. euro).

Avocații Dentons au lucrat cu Banca Internațională de Investiții la o finanțare de 15 mil. euro pentru Romcab

Lasă un răspuns

Avocații biroului local al firmei Dentons au asigurat consultanța Băncii Internaționale de Investiții la tranzacția de acordare a unui împrumut de 15 mil. euro către producătorul de cabluri electrice Romcab Târgu-Mureș.

”Facilitatea de credit urmează a fi utilizată pentru finanțarea activităților de lucru ale companiei Romcab, în special pentru achiziția de materii prime”, precizează reprezentanții Dentons.

Echipa de avocați a fost coordonată de către Perry Zizzi, Partener și coordonator al practicii de finanțări din cadrul biroului din București, și Magdalena Răducanu, Managing Counsel. Din echipă au mai făcut parte Oana Ionașcu, în calitate de Avocat Asociat Senior, și Mihaela Mihu, Avocat Asociat.

Împrumutul acordat Romcab reprezintă a doua tranzacție a Băncii Internaționale de Investiții în România în acest an. În luna iulie a acestui an, echipa Dentons București a asistat Banca Internațională de Investiții cu privire la finanțarea de 10 mil. euro acordată Agricover Credit, fondurile având ca destinație creditarea fermierilor și dezvoltarea afacerilor.

La începutul lunii aprilie, Romcab semna cu Banca Internațională de Investiții documentele pentru o finanțare în valoare de 25 mil. euro pentru investiții și capital de lucru, potrivit declarațiilor de la acea vreme ale bancherului de investiții Matei Păun, care a avut mandatul de intermediere al tranzacției.

Romcab Târgu Mureș, unul dintre cei mai mari producători locali de cablu, derulează un proiect de investiții în valoare de 37 mil. euro pentru retehnologizarea și majorarea capacităților de producție. O altă țintă a programului este reducerea consumului de energie electrică. Finanțarea investiției Romcab este asigurată printr-un ajutor de stat nerambursabil de 17 mil. euro, în timp ce alte 20 mil. euro provin din surse proprii și din credite bancare.

Strategia Romcab este orientată către creșterea comenzilor externe în anii următori către pragul de 75% față de o pondere de 48% din venituri în 2014. Anul trecut, Romcab a făcut un profit net de 25 mil. lei (5,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 661,7 mil. lei (149 mil. euro) și un număr mediu de 418 angajați. Portofoliul său de comenzi vizează clienți din construcții, industria auto, telecomunicații, transport de energie și industria electrocasnică. Romcab este controlată de omul de afaceri Zoltan Prosszer prin intermediul firmei Sadalbari SRL Târgu Mureș, care deține 69% din acțiuni, cel mai important acționar minoritar fiind banca americană Morgan Stanley, raportată cu o deținere de 9,3%, potrivit informațiilor disponibile la 19 iunie. Valoarea de piață a Romcab pe bursa de la București este de apriximativ 15 mil. euro.

Banca Internațională de Investiții, unul dintre finanțatorii Romcab, este o instituție financiară internațională fondată în 1970 de foste state comuniste, printre care și România, cu scopul de a acorda finanțare de dezvoltare pentru diferite proiecte de investiții. Membrii băncii sunt Bulgaria, Vietnam, Cuba, Mongolia, Rusia, România, Cehia și Slovacia, iar din noiembrie 2014 a revenit în rețea și Ungaria. Sediul central al băncii este la Moscova. Fondurile proprii ale băncii sunt de circa 374 mil. euro. Activele totale ale acesteia erau la finele anului trecut de 611 mil. euro, banca raportând un profit net de peste 4 mil. euro. România are o cotă de 6,7% din capitalul băncii, fiind al cincilea stat ca mărime, cel mai important contributor fiind Rusia cu 55%.

Firma de avocatură Dentons, născută în martie 2013 în urma fuziunii dintre firmele de avocatură Salans, firma canadiană Fraser Milner Casgrain şi SNR Denton, are un birou la București de circa 30 avocați, potrivit ultimelor informații disponibile. Avocatul american Perry Zizzi s-a întors după șapte ani petrecuți în firma Clifford Chance Badea în birourile fostului Salans din București pentru a întări poziția acestuia pe piața consultanței juridice acordate investitorilor imobiliari și băncilor.

Intesa Sanpaolo Bank România iese cu o tranzacție de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante de până la 300 mil. euro. Deloitte are mandatul de vânzare al portofoliului de active corporate

Lasă un răspuns

Intesa Sanpaolo Bank România, filiala locală a celei mai mari bănci italiene, pregătește vânzarea unui portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de până la 300 mil. euro, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Potrivit acestora, portofoliul Intesa Sanpaolo este format din active corporate, iar nivelul provizioanelor acoperă aproximativ 70% din valoarea portofoliului.

Consultanții Deloitte au mandatul de vânzare al portofoliului de credite neperformante scos la vânzare de filiala locală a băncii italiene.

Reprezentanții Intesa Sanpaolo Bank România nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Activitățile de administrare a creditelor neperformante sunt coordonate de către Florin Șandor, director general adjunct al Intesa Sanpaolo Bank România și Chief Workout Officer al băncii.

Șandor a fost aproape zece ani șef al departamentului juridic al băncii, iar apoi timp de un an și opt luni a activat în cadrul BNR pe poziția de Senior Consultant. Din iulie 2014, acesta a revenit în cadrul băncii italiene și face parte din echipa de conducere.

Impactul așteptat al tranzacției cu credite neperformante asupra bilanțului subsidiarei locale a italienilor este unul semnificativ. Activele băncii se situau la 30 iunie 2015 la 1,1 mld. euro, în timp ce volumul împrumuturilor acordate era de 0,7 mld. euro, conform datelor publicate de către banca – mamă din Italia. Banca dispune acum de o rețea de aproximativ 60 de unități și circa 700 de angajați.

Intesa Sanpaolo este o bancă născută în urma fuziunii dintre băncile italiene Intesa și Sanpaolo IMI.

În România, italienii au intrat pe piață în 1996 punând piciorul la Arad, unde au înființat o bancă destinată finanțării IMM-urilor. Din 1 octombrie 2012, Intesa Sanpaolo România a fuzionat absorbind Banca CR Firenze România SA.

Acțiunile Intesa Sanpaolo România sunt deținute de Intesa Sanpaolo SpA cu o participație de 91,47%, Cassa di Risparmio di Firenze SpA (8,18%) și Intesa Sanpaolo Holding International S.A. (0,35 %).

Poziția afacerii Intesa Sanpaolo în piața locală de profil contrastează puternic cu ceea ce înseamnă grupul Intesa în piața bancară europeană. Astfel, Intesa Sanpaolo era la 30 august a șaptea bancă din zona euro după valoarea bursieră, cu 54,3 mld. euro, înaintea RBS (53,6 mld. euro), ING (52,8 mld. euro), Deutsche Bank (36,2 mld. euro), SocGen (35 mld. euro), UniCredit (34,8 mld.euro) și Credit Agricole (31,9 mld. euro). Intesa are active totale de 668 mld. euro și operațiuni concentrate pe piețele din Italia, Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu și nordul Africii.

Pe piața bancară locală, Intesa Sanpaolo intră în prima jumătate a clasamentului. La finele anului trecut, Intesa avea o cotă de piață de 1,2% cu un activ net bilanțier de 1 mld. euro, ocupând poziția 18 din cele 40 de instituții de credit, potrivit raportului anual al băncii centrale.

Intesa nu a avut ambiții în România de a intra în lupta pentru o poziție de top, o excepție notabilă fiind depunerea unei oferte în 2005 la privatizarea BCR, tranzacție tranșată de Erste pentru o sumă de 3,75 mld. euro, record absolut în istoria vânzării de active locale.

Ultimul bilanț anual al Intesa Sanpaolo România indică pierderi de aproape 60 mil. euro la 31 decembrie 2014, în condițiile în care banca nu a mai făcut profit din 2008 până acum. La nivel de grup, Intesa a raportat un profit net de 2 mld. euro după primul semestru.

În contextul în care peisajul bancar după izbucnirea crizei globale în urmă cu șapte ani a fost marcat de reducerea personalului și a rețelelor din teritoriu, ultimii ani au adus o tendință de curățire a pieței, concretizată pe de o parte prin exitul unor jucători ca Millennium (Portugalia), RBS (Marea Britanie), Volksbank (Austria), MKB (Ungaria), iar pe de altă parte printr-o serie de tranzacții cu portofolii neperformante.

Tranzacțiile cu credite neperformante, încheiate până acum în jurul unui interval de discount situat între 85% și 93% față de valoarea nominală, conform datelor colectate din piață de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, fie au rolul de a elibera băncile de presiunea provizioanelor pentru a putea redirecționa resurse către creditare, fie anticipează tranzacții de exit ale unor jucători cum a fost cazul Volksbank și cum este în prezent cazul Piraeus.

Pe piața românească, primele tranzacții de calibru au apărut anul trecut – vânzarea unui portofoliu neperformant de 495 mil. euro de către Volksbank România, bancă acum în curs de integrare în structurile BT, apoi seria de tranzacții ale BCR – cu o valoare de peste 620 mil. euro, inclusiv proiectul Saturn (portofoliu de 400 mil. euro).

Cea mai mare astfel de tranzacție pe piața de profil, vânzarea portofoliului Neptun de 2,7 mld. euro al BCR, a eșuat la începutul acestei luni, în contextul în care în același interval de timp Erste a mai venit cu o veste – șoc, demisia cehului Tomas Spurny înainte de expirarea mandatului și înlocuirea sa în poziția de CEO al celei mai mari bănci locale cu Sergiu Manea.

Tranzacția Neptun de la BCR a atras în premieră atenția asupra României din partea mai multor fonduri de talie globală. Erste a primit pe 27 iulie două oferte finale de la Lone Star și Blackstone, cuprinse în intervalul 11 – 14 eurocenți pentru 1 euro credit neperformant la valoare nominală. Lone Star a depus oferta mai bună, fiind aproape de a semna tranzacția, apoi s-a retras, iar Blackstone a venit în august cu o ofertă finală îmbunătățită cu puțin peste cea înaintată de Lone Star, însă Erste a decis să renunțe la tranzacție, austriecii având așteptări de preț mai mari.

Pe piața de profil, UniCredit Bank urmează să intre în perioada următoare cu portofoliul neperformant, estimat la 340 mil. euro, cu nume de cod Triton, mandatul de vânzare fiind luat de consultanții KPMG.

Băncile românești au de vândut portofolii neperformante care totalizează peste 10 mld. euro, conform unor estimări.

Vânzarea pachetului de acțiuni Medlife deținut de fondul de investiții V4C intră în faza ofertelor angajante. Warburg Pincus și Pinebridge, printre numele așteptate în runda finală a tranzacției

Lasă un răspuns

Tranzacția de exit a fondului de investiții Value4Capital din acționariatul Medlife, liderul serviciilor medicale private, intră în perioada următoare în faza ofertelor angajante, susțin surse din piață.

Pe lista investitorilor rămași în cursa pentru achiziția pachetului de 36% din Medlife deținut de către Value4Capital se află fondurile de investiții Warburg Pincus și Pinebridge, conform informațiilor disponibile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Informațiile nu au fost confirmate de către reprezentanții fondurilor de investiții, în condițiile în care de la demararea tranzacției nu au făcut niciun comentariu la solicitările jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Ofertele primite până acum ar putea evalua afacerea Medlife la multipli în jurul a 12 – 14, aplicat la EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), ceea ce s-ar putea reflecta într-o tranzacție estimată în jurul a 50 – 60 mil. euro pentru pachetul de 36,25% din Medlife, scos la vânzare de fondul de investiții Value4Capital.

Tranzacția derulată la Medlife a atras interesul mai multor investitori financiari, printre cei care au înaintat în această vară oferte neangajante s-ar fi aflat un fond nordic de investiții, Ardian și Enterprise Investors, mai susțin sursele citate. Ulterior, investitorii care au fost selectați după depunerea ofertelor neangajante au intrat în camera de date și au derulat activități specifice de due dilligence (analiză financiară).

Tranzacția de exit a V4C de la Medlife a fost anunțată în premieră pe 3 februarie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Warburg Pincus a fost implicată și în fazele inițiale ale tranzacției de vânzare a Regina Maria.

Warburg Pincus are în administrare active de peste 35 mld. dolari. Are la activ 14 fonduri de investiții, prin care a investit în ultimii 49 de ani peste 50 mld. dolari în 720 de companii în 35 de țări de pe Glob.

Warburg Pincus are tangență cu România prin investiția făcută în decembrie 2012 în Sand Hill Petroleum B.V., companie de explorare și producție hidrocarburi, cu subsidiare la Budapesta și București. În ianuarie 2015, Sand Hill Petroleum România S.R.L., parte a Sand Hill Petroleum B.V, a primit de la Agenția Națională de Resurse Minerale dreptul de a face lucrări de prospectare și explorare în 5 perimetre din bazinul Transilvaniei.

Pe piața medicală, Warburg Pincus are un portofoliu variat de afaceri în piețe mari precum SUA, China și India. Investește în toate fazele unei afaceri și în orice geografie a lumii și în sectoare variate.

Pinebridge este un jucător global în industria fondurilor de investiții, cu active sub administrare de 75,9 mld. dolari.

Pinebridge are în portofoliul din România participații la UTI Group, fondat de familia lui Tiberiu Urdăreanu, și afacerea Digital Cable Systems de pe piața de telecomunicații. Pinebridge a demarat de mai multă vreme tranzacția de exit din Digital Cable Systems, însă aceasta nu s-a finalizat până acum în condițiile în care fondul de investiții nu a dat semnale că ar fi fost mulțumit după runda de oferte primite de la UPC și Vodafone, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.
Pachetul minoritar scos la vânzare la Medlife reprezintă tranzacția de exit a fondului de investiții Value4Capital din România.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation și V4C.

MedLife a urmat un model de dezvoltare atât pe verticală – înglobând în structura sa clinici, spitale, laboratoare, farmacii, cât și pe orizontală – printr-o campanie de expansiune la nivel național prin achiziții și deschideri de unități noi.

Pentru acest an, ținta anunțată de Medlife este o cifră de afaceri de 100 mil. euro, de 4 ori mai mare decât în momentul intrării V4C în afacere.

Ultimul bilanț public al companiei MedLife SA indică o cifră de afaceri de 56,5 mil. euro și un profit net de 2,1 mil. euro la un număr de 1.249 de angajați. MedLife a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri agregată de 80 mil. euro și un profit operațional (EBITDA) de 13 mil. euro, în creștere cu 25% față de 2013. Pentru 2015, compania are în plan o creștere organică de 16% până la 93 mil. euro, și de peste 25%, respectiv până la 100 mil. euro, obiectiv condiționat de derularea unor noi achiziții pe care compania le are în plan. De asemenea, reprezentanții MedLife estimează un profit operațional de 17 mil. euro.

MedLife este unul dintre cei mai mari operatori privați de servicii medicale alături de Regina Maria, Sanador sau Medicover.

V4C este o firmă de investiții cu capital de risc, care s-a desprins în 2011 din Amundi (fost SGAM). V4C este deținută de cei trei parteneri – William Watson, Piotr Misztal și Jacek Pogonowski. Watson este unul dintre pionierii investițiilor în Europa Centrală și de Est, regiune în care este activ încă din 1992 când lucra ca bancher pentru Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

În ciuda unui exit al V4C din Medlife, care echivalează cu un exit local, V4C are planuri noi de investiții în regiune, inclusiv în România.

Administratorul de fonduri de investiții Value4Capital, care este în curs de exit din afacerea de servicii medicale private MedLife, intenționează să ridice în acest an un nou fond de investiții cu care să deruleze tranzacții în România și în regiune.

William Watson, Managing Partner al Value4Capital, declara la finele lunii iunie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că sunt purtate discuții cu investitori pentru a ridica un nou fond de investiții, cu o capitalizare – țintă de circa 150 – 200 mil. euro.

Potrivit acestuia, noul fond ar urma să investească în România și în celelalte piețe din regiune, inclusiv Polonia. Sectoarele vizate ar fi serviciile, IT&C, servicii medicale sau BPO (servicii de afaceri externalizate – n.r), iar perioada de investiție va fi cea tipică, în medie de 3 – 5 ani.

Serviciile medicale private sunt în acest moment punctul fierbinte al pieței de fuziuni și achiziții, după ce pe 4 august fondul de investiții Mid Europa Partners a anunțat achiziția a 100% din acțiunile rețelei private Regina Maria în cadrul unei tranzacții în valoare de peste 100 mil. euro.

Mișcare – surpriză și schimbare de strategie a celui mai mare fond de investiții de pe Bursa din București: Fondul Proprietatea este în discuții exclusive pentru preluarea unui pachet de acțiuni minoritar la Polisano. Semnarea contractului și finalizarea tranzacției, așteptate după AGA din octombrie când se va decide asupra reînnoirii mandatului Franklin Templeton privind administrarea FP

Lasă un răspuns

Fondul Proprietatea (FP), unul dintre cele mai mari fonduri închise de investiții din lume, derulează negocieri exclusive pentru a intra ca acționar în afacerea Polisano din sectorul medical privat, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Fondul de investiții a semnat pe 11 iunie un memorandum de înțelegere care prevede preluarea unui pachet de 25% din acțiunile Polisano SA pentru 30 mil. euro, potrivit declarațiilor făcute la acel moment de către Remus Borza, președintele grupului medical Polisano.

Implicarea FP în tranzacția aflată în derulare la Polisano este confirmată de către Remus Borza.

”Tranzacția se va realiza după prelungirea mandatului Franklin Templeton la Fondul Proprietatea, adică după adunarea generală a acționarilor din octombrie”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Remus Borza, președintele Polisano.

Contactați de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, reprezentanții Fondului Proprietatea nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Acționarii FP sunt convocați pe 29 octombrie la hotelul Radisson Blu din București pentru a aproba, printre altele, reînnoirea mandatului de administrare a FP de către Franklin Templeton, modificări aduse actului constitutiv care califică FP ca administrator de fonduri de investiții alternative precum și modificări aduse politicii de investiții a fondului.

Prelungirea mandatului Franklin Templeton înseamnă și trecerea FP din mâna Franklin Templeton Investment Management sucursala Londra sub aripa administratorului de fonduri de investiții alternative Franklin Templeton International Services SÀRL din Luxemburg.

Fondul Proprietatea a fost înființat în 2005 pentru despăgubirea foștilor proprietari deposedați de regimul comunist, este listat pe bursele din București și Londra, valoarea sa bursieră depășind 2 mld. euro. FP a raportat pentru primul semestru al anului un profit net de 356,6 mil. lei (peste 80 mil. euro), de aproape trei ori mai mic față de rezultatul anunțat în urmă cu un an, pe fondul scăderii dividendelor încasate de la firmele din portofoliu și a lipsei unor tranzacții importante de vânzare de participații.

Franklin Templeton, administratorul FP, este unul dintre cei mai mari manageri globali de fonduri de investiții, cu birouri în 35 de țări și active sub administrare cu o valoare de 898 mld. dolari la 30 septembrie 2014.

Interesul FP pentru Polisano devoalează și o schimbare de strategie în condițiile în care asta înseamnă lărgirea orizontului de investiții prin intrarea în sectoare noi de piață. Serviciile medicale private, una din afacerile locale ale momentului pentru fondurile de investiții atrase de marjele stabile de profit și ratele anuale de creștere de două cifre, sunt un teritoriu nou pentru FP.

Portofoliul FP este dominat acum de deținerile ”moștenite” în fostele mari companii de stat din sectorul de petrol și gaze (40,8% din valoarea activului net), respectiv energie electrică și utilități 48,8%. De la înființare, FP nu a cumpărat participații în companii nelistate și nici nu a fost activ în segmentul serviciilor medicale private, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, astfel că încheierea unei tranzacții cu Polisano înseamnă direcții noi de acțiune pentru fondul de investiții listat pe bursă.

În iunie, Borza declara că fondul de investiții implicat în negocieri nu are operațiuni în România pe același segment de piață cu Polisano și, nefiind o concentrare economică, nu va fi nevoie de avizul Consiliului Concurenței. De asemenea, acesta menționa atunci că fondul urmează să înceapă din iunie activitățile de due dilligence (analiză financiară) la Polisano.

”Există posibilitatea de exit în 18 luni începând cu 1 ianuarie 2016 sau 2 ani de acum încolo”, spunea președintele Polisano în urmă cu trei luni, care adăuga că exitul fondului ar urma să se producă printr-o listare a Polisano pe bursă.

Potrivit înțelegerii dintre cele două părți, fondul ar urma să preia acţiuni în Polisano SA, companie care deţine integral pachetele de acţiuni în cadrul Polisano Pharmaceuticals, care activează în zona de producție, Polisano SRL, din sectorul distribuţiei de medicamente, Clinica Polisano SRL cu clinici şi spitale în portofoliu şi Sibpharmamed, care operează lanțul de farmacii Polisano, acestea cumulând afaceri de aproape 345 mil. euro în 2014.

Fondul ar urma să vină la Polisano cu banii sub formă de majorare de capital în companie, potrivit declarațiilor lui Borza.

FP are nevoie de lichidități pentru a face investiții noi

FP nu poate contracta credite pentru finanțarea de investiții, conform actului său constitutiv. Sursele de finanțare care îi rămân la dispoziție pentru investiții sunt cele proprii, provenite mai ales din încasarea de dividende și din vânzarea unor participații din portofoliu. Cum negocierile cu Electrica pentru vânzarea de acțiuni au eșuat, FP a propus recent o listare a titlurilor OMV Petrom pe bursa de la Londra pentru a spori lichiditatea participației sale de 19% deținute în subsidiara locală a austriecilor. O altă variantă ar fi acțiunile de la Romgaz, unde pachetul de 10% deținut valorează circa 266 mil. euro. De asemenea, veniturile din dividende au scăzut în prima jumătate a anului la 433 mil. lei față de 649,8 mil. lei la 30 iunie 2014.

Pe de altă parte, sub presiunea principalului său acționar, fondul – vultur american Elliott Associates (18,7% din acțiuni), FP continuă programul de răscumpărare de acțiuni proprii pe care apoi le anulează pentru a reduce capitalul social prin returnarea de capital către acționari.

Lichiditățile în scădere ale FP și accesul blocat la bănci pentru credite cu destinație de investiții limitează opțiunile fondului de investiții pentru finanțarea unei achiziții de acțiuni Polisano.

Analiștii de pe piața financiară sunt și ei surprinși în acest context de un interes al FP la Polisano.

„Serviciile medicale private sunt un sector atractiv pentru investiții în acest moment, însă FP a dat semnale până acum că este ocupat cu programul de răscumpărări de acțiuni proprii. De asemenea, până nu se reduce discount-ul (diferența dintre prețul de închidere al acțiunii și valoarea activului net pe acțiune – n.r.), este o provocare pentru resursele ce ar trebui alocate pentru investiții noi”, este de părere Adriana Marin, analist – șef în cadrul biroului local al firmei poloneze de brokeraj Ipopema Securities.

Obiectivul de discount al managementului FP este de a avea un discount între preţul de închidere al acţiunilor Fondului şi cea mai recent publicată VAN pe acţiune egal cu sau mai mic de 15%, în cel puţin două treimi din zilele de tranzacţionare pe parcursul perioadei 1 octombrie 2014 – 30 iunie 2015. În acest interval, discountul mediu a fost de 26,22%, iar cel de la finalul perioadei a trecut de 32%, fiind deci aproape de două ori mai mare față de ținta asumată de managerul de fond, printre cauzele invocate numărându-se întârzierea listării FP pe bursa din Londra sau întârzierea ieșirii Hidroelectrica din insolvență și a listării pe bursă.

Discuțiile Polisano cu fondul de investiții au început în 2014 și s-au derulat la Londra, la București și la Sibiu, unde se află sediul grupului de firme fondat de medicul Ilie Vonica.

Remus Borza a informat despre semnarea în luna iunie a memorandumului tranzacției și pe reprezentanții mai multor bănci cu care Polisano lucrează.

Polisano a contractat în ultimele luni mai multe credite pentru a-și asigura lichiditățile de capital de lucru și alte operațiuni de la EximBank (credit de 44 mil. lei), BRD (15 mil. euro), Veneto Banca (19 mil. lei) și Banca Transilvania (10 mil. lei).

Cine este Polisano

Polisano este unul dintre cele mai mari grupuri de servicii medicale din România, având în structura sa activități de producție medicamente prin compania Polipharma Industries, o rețea de distribuție la nivel național, un spital la Sibiu, precum și o rețea de farmacii sub marca Rețeta, respectiv clinicile Polisano și centre de fertilizare in vitro.

Remus Borza a preluat conducerea afacerii Polisano în august 2014, în contextul în care fondatorul grupului – medicul sibian Ilie Vonica s-a sinucis anul trecut pe fondul arestării soției sale în dosarul emiterii de rețete false și de documente fictive care indicau achiziții de medicamente de către farmaciile din grup de la societăți – fantomă.

Loredana Vonica Gligor, fiica lui Ilie Vonica, și Ovidiu Gligor, soțul acesteia, i-au dat mandat de a readuce pe creștere afacerea Polisano în curs de un an. Acesta a început un proces de reorganizare a afacerii și a recrutat de pe piață manageri de la MedLife și alte firme de profil pentru a relansa dezvoltarea portofoliului de afaceri.

Remus Borza, omul care acum în mâini destinul afacerii Polisano, este avocat al Baroului București din 1995 și și-a construit o reputație solidă ca specialist în insolvență și reorganizarea companiilor aflate într-o situație financiară dificilă. Cel mai mediatizat caz de care s-a ocupat Borza a fost intrarea în insolvență a Hidroelectrica pentru a scăpa compania de contractele considerate păguboase încheiate cu case de comerț, care afectau finanțele producătorului de energie controlat de către stat.

Piața serviciilor medicale private este un centru de greutate important în piața de fuziuni și achiziții, în acest moment fiind în derulare exitul fondului de investiții V4C din Medlife, cel mai mare operator de profil după cifra de afaceri, respectiv în curs de finalizare achiziția rețelei Regina Maria de către fondul de investiții Mid Europa Partners, tranzacție cu o valoare de peste 100 mil. euro. La acestea se adaugă tranzacția de exit derulată de fondul de investiții spaniol GED Capital din afacerea de distribuție de echipamente medicale Diamedix și preluarea unui pachet minoritar de acțiuni în lanțul de centre de radioterapie Amethyst de către Mezzanine Management.

Tranzacția Neptun: cine a participat în tranzacție, cine au fost oamenii – cheie, etapele principale ale tranzacției

Lasă un răspuns

Erste a oprit recent discuțiile pentru vânzarea portofoliului de credite neperformante Neptun, cu o valoare nominală de 2,7 mld. euro, austriecii fiind nemulțumiți atât de ofertele angajante primite de la fondul american de investiții Lone Star, respectiv de la consorțiul condus de Blackstone, cât și de discuțiile ulterioare care au adus o ofertă finală ușor îmbunătățită, însă în continuare sub așteptările proprietarului BCR.

Bloomberg a anunțat joi că tranzacția Neptun a fost anulată de către Erste, pe fondul ofertelor sub așteptări, despre care jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 1 septembrie.

”Noi nu am anunțat nicio o tranzacție cu NPL-uri (portofolii cu credite neperformante – n.r.) la BCR și nu este modul nostru de lucru să comentăm despre discuții pe care le-am avut sau le avem cu potențiali parteneri de afaceri. De aceea, răspunsul nostru oficial nu poate fi decât același pe care l-am comunicat anterior și anume că ne continuăm eforturile de rezolvare accelerată a portofoliului istoric de credite neperformante de la BCR”, au răspuns reprezentanții Erste la solicitarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO referitor la informațiile Bloomberg conform cărora austriecii au anulat tranzacția Neptun.

Răspunsul Erste referitor la destinul tranzacției Neptun este unul nuanțat și este aliniat strategiei declarate a grupului austriac de a curăța rapid și cât mai discret posibil nivelul creditelor neperformante din ansamblul portofoliului pentru a face loc recuperării terenului pierdut în piață de către BCR prin creșterea producției de împrumuturi noi. De asemenea, răspunsul diplomatic al austriecilor este compatibil cu cerințele băncii centrale, care pune presiune asupra băncilor să rezolve cu prioritate problema creditelor neperformante din bilanțurile proprii.

BCR a pornit în primul trimestru al acestui an derularea tranzacției de vânzare a portofoliului Neptun, cel mai mare din scurta istorie a pieței românești de tranzacții cu portofolii bancare neperformante.

Firma de audit și consultanță PwC a câștigat mandatul Erste pentru organizarea și coordonarea vânzării portofoliului Neptun, în fața unor bănci de investiții de calibru precum Lazard, potrivit informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a anunțat în premieră această tranzacție pe 11 februarie, iar apoi pe 24 martie.

PwC venea în spate cu atu-ul executării cu succes a unor tranzacții de vânzare de portofolii neperformante ale BCR (cea mai importantă fiind tranzacția Saturn de vânzare a unui portofoliu de circa 400 mil. euro în decembrie 2014), având și expertiza unică a celor mai mari tranzacții locale pe piața de profil (a fost consultantul Volksbank România la vânzarea unui portofoliu de 495 mil. euro).

Tranzacția propusă investitorilor avea de această dată o structură diferită, pe lângă vânzarea unui portofoliu uriaș de credite neperformante, fiind „lipită” și externalizarea unității de restructurare din BCR, care să se ocupe de administrarea portofoliului ce urma a fi vândut.

Astfel, Erste punea pe masa potențialilor cumpărători un portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de circa 2,7 mld. euro, precum și un pachet de 51% din acțiunile companiei de administrare a portofoliului Neptun, companie rezultată din externalizarea departamentului de work out din BCR, care numără în jurul a 350 de oameni, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse apropiate discuțiilor.

Portofoliul de credite neperformante al BCR cu nume de cod Neptun este format din împrumuturi acordate companiilor mari, care au o pondere de până la 39% din întregul pachet, IMM – urile ocupă aproape 15%, creditele de pe segmentul retail (acordate persoanelor fizice) cu o pondere de circa 32%, respectiv o componentă de circa 14% din valoarea nominală a pachetului însemnând finanțări cu destinație imobiliară.

Calendarul și investitorii implicați în tranzacție

Teaser-ul (documentele de prezentare a tranzacției) a fost trimis apoi către o bază de potențiali investitori. Astfel, din informațiile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, printre cei invitați să participe la tranzacția Erste s-au numărat Lone Star, Bank of America Merril Lynch, Apollo Global Management, Blackstone (liderul consorțiului format cu HIG Capital, AnaCap) , TPG, Oaktree Capital Management, Morgan Stanley, Deutsche Bank (liderul consorțiului format cu The Baupost Group și Sankaty Advisors), Starwood, Cerberus, International Finance Corporation (care s-a alăturat apoi Lone Star), respectiv Fortress.

Dintre cei invitați, au venit să semneze la finele lunii aprilie acordul de confidențialitate al tranzacției (NDA – Non Disclosure Agreement, n.r.) Deutsche Bank (lider de consorțiu), Apollo, Blackstone (lider de consorțiu), Lone Star și Fortress. Documentul cuprinde peste 220 de pagini și are ca scop asigurarea confidențialității în ceea ce privește datele tranzacției la care investitorii urmau să aibă acces.

A urmat apoi o analiză a bazei de date puse la dispoziție și un info memo într-un interval de aproximativ două săptămâni, iar investitorii au avut apoi la dispoziție o săptămână pentru a lua decizia dacă depun sau nu oferte indicative sau neangajante, care echivalează cu o expresie formală de interes.

Termenul de depunere al ofertelor neangajante a fost 26 mai. Înainte de depunerea ofertelor neangajante, din tranzacția Neptun au ieșit Fortress și Apollo.

Au depus oferte neangajante Deutsche Bank (liderul consorțiului format cu The Baupost Group și Sankaty Advisors), Blackstone (liderul consorțiului format cu HIG Capital și AnaCap) și Lone Star.

A urmat apoi etapa de due dilligence, care cuprinde derularea activităților de analiză financiară, seturi de întrebări adresate reprezentanților vânzătorului de către echipele investitorilor. Investitorii au avut acces în această perioadă la o cameră de date virtuală.

Procesul de due dilligence derulat în tranzacția Neptun a durat aproximativ șase săptămâni pe parcursul lunilor iunie și iulie.
În această etapă, consorțiul condus de Deutsche Bank s-a retras din tranzacție.

A urmat termenul de depunere al ofertelor angajante. Erste a primit pe 27 iulie două oferte angajante de la Blackstone (liderul consorțiului format cu HIG Capital și AnaCap) și Lone Star, după cum a anunțat în premieră jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții potențialilor cumpărători ai portofoliului Neptun au avut discuții și la nivelul BNR pentru a estima impactul asupra tranzacției a noilor reglementări privind insolvența persoanelor fizice.

Din informațiile disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, ofertele depuse de cei doi investitori au fost în jurul intervalului de preț 11 – 14 eurocenți pentru 1 euro valoare nominală din portofoliul scos la vânzare, oferta mai mare fiind depusă de Lone Star.

Apoi, sursele citate susțin că Erste le-a transmis celor doi ofertanți că așteaptă o îmbunătățire a ofertelor. În acest context, au fost purtate discuții cu Lone Star, iar Blackstone ar fi depus o ofertă îmbunătățită în august, însă tot în jurul intervalului de oferte primite de Erste, ale cărei așteptări sunt cu mult mai mari.

Diferența mare de preț între ofertele primite de la Lone Star și Blackstone și așteptările Erste au dus la blocajul tranzacției Neptun. De la o tranzacție estimată în fazele inițiale la aproximativ 640 – 710 mil. euro, ofertele finale au cotat tranzacția în jurul unei medii de 300 – 350 mil. euro, susțin sursele citate.

Cine au fost consultanții și oamenii – cheie în tranzacție

Erste a lucrat în tranzacția Neptun, pe lângă consultanții de la PwC, cu banca de investiții americană Houlihan Lokey, iar pe partea de consultanță juridică au apelat la serviciile firmei austriece de avocați Schoenherr. Avocații Schoenherr, ca și consultanții de la PwC, au consiliat Erste și la vânzări anterioare de credite neperformante.

În proiectul Neptun, oamenii – cheie ai PwC sunt spaniolul Guillermo Barquin, Partener, austriacul Bernhard Engel, Partener, și britanicul Jonathan Wheatley, director European Portfolio Advisory Group CEE în cadrul biroului din Londra.

Guillermo Barquín Orbea lucrează la PwC de 15 ani. Are la activ peste 30 de tranzacții de vânzare de portofolii performante și neperformante, în valoare totală de 15 mld. euro și achiziții de peste 7 mld. euro.

Bernhard Engel este partener PwC Austria și este familiar cu tranzacțiile cu portofolii neperformante operate de băncile austriece Volksbank și Erste, proprietarul BCR.

Preţurile depind de parametrii portofoliilor, spunea în februarie Bernhard Engel, potrivit ziarului Bursa. Engel adăuga că anumite credite de consum negarantate pot fi tranzacţionate între 5-15% din valoarea lor, în funcţie de durata întârzierii achitării lor, iar creditele imobiliare se tranzacţionează în regiune la 15-25% din valoarea lor.

Wheatley lucrează din 2012 la PwC, unde a revenit după 8 ani în care a fost în rândurile băncii britanice RBS. A condus un proiect de structurare a vânzării unui portofoliu de credite neperformante de 1 mld. euro în Europa de Est și a condus procesul de achiziție a unui portofolii de 200 mil. lire sterline în 2013. Vorbește engleza, franceza și spaniola.

Consorțiul Blackstone – HIG Capital – AnaCap, unul dintre cei doi finaliști ai tranzacției Neptun, a lucrat cu Deloitte pe partea de consultanță.

Pe partea managementului de creanțe, consorțiul condus de Blackstone a avut alături firma specializată EOS pentru analiza portofoliului de creanțe pe segmentul de retail, CIT Restructuring – divizie a CITR Group – pentru analiza segmentelor companii mari și IMM-uri din portofoliu, iar pe zona juridică a apelat la expertiza avocaților NNDKP.

Echipa Blackstone pe proiectul Neptun a fost condusă de Qasim Abbas, Managing Director în biroul londonez în cadrul grupului de oportunități tactice. A venit la Blackstone în 2012, după ce a trecut și pe la băncile de investiții Citi și UBS.

Lone Star, celălalt ofertant, a lucrat la tranzacția Neptun cu IFC (finanțare), APS (management recuperare creanțe), Alvarez & Marsal (consultanță restructurare), RTPR Allen & Overy (avocați).

IFC și-a anunțat intenția să se asocieze cu LSF IX Investments, fond de investiții administrat de Lone Star, în cadrul unui vehicul de investiții special creat pentru tranzacția derulată la BCR, numele companiei de proiect fiind DARP Neptune SPV.

Pentru aceasta, International Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a înaintat spre aprobarea board-ului său propunerea de a aloca până la 145 mil. dolari (circa 129 mil. euro) pentru a cumpăra împreună cu fondul american de investiții Lone Star portofoliul Neptun de la BCR, cel mai mare pachet de credite neperformante din istoria pieței bancare locale. Banii alocați includ și o investiție într-o companie specializată în administrarea creditelor neperformante. Expunerea maximă pe un proiect este de maxim 35% din costul total al proiectului.

APS a devenit ”un abonat” al marilor tranzacții locale cu neperformante, printre care vânzarea unui portofoliu nominal de circa 500 mil. euro de către Volksbank România, apoi BCR cu două tranzacții care au cumulat vânzarea unor portofolii de datorii de peste 600 mil. euro. IFC a anunțat în aprilie 2014 un parteneriat cu APS, prin care instituția financiară internațională acorda finanțare de până la 20 mil. euro pentru achiziția unor astfel de credite neperformante de către firma cehă în țări din regiune inclusiv în România.

Alvarez & Marsal este o firmă de consultanță fondată în 1983 de către un fost consultant în restructurare de la Coopers & Lybrand și de un fost bancher Citi.

Omul – cheie în negocierile Lone Star pe tranzacția Neptun de la BCR este Stephan Ohlmeyer, director în cadrul biroului londonez al fondului de investiții american.

Ohlmeyer este un bancher de investiții german care a venit în aprilie 2014 la Lone Star, pe poziție de managing director.

Și-a făcut studiile și are un doctorat în Fizică Matematică la Universitatea din Hamburg (Germania). Are o certificare CFA de analist financiar. Și-a început cariera în 1996 ca intern în biroul din Munchen al firmei germane de consultanță de strategie Roland Berger. A lucrat în perioada 1997 – 2000 ca asociat în biroul din Londra al băncii americane de investiții JP Morgan Chase, iar pentru următorii 3 ani a fost asociat în cadrul Morgan Stanley. În perioada 2002 – 2008, Ohlmeyer a fost director executiv în Londra în cadrul grupului pentru situații speciale al băncii americane de investiții Goldman Sachs.

Importanța tranzacțiilor cu credite neperformante în strategia de creștere a BCR

„Sperăm să finalizăm până la sfârșitul anului (tranzacția Neptun – n.r.). Dacă se va încheia cu succes sau nu până la sfârșitul anului, nu știu”, declara pe 7 august Andreas Treichl, directorul general al grupului austriac Erste – proprietarul BCR, în cadrul conferinței de presă organizate pentru prezentarea rezultatelor financiare din primul semestru. De atunci, reprezentanții Erste nu au venit cu alte declarații sau informații pe marginea tranzacției.

După primul semestru, BCR a afișat un profit net de 135,7 mil. euro și o scădere a ratei creditelor neperformante de la 29,3% la 23,1% într-un an. Rata de acoperire a NPL s-a situat la 76,9%, un nivel considerat confortabil.

Raportul semestrial al Erste indică faptul că la BCR la 30 iunie volumul creditelor neperformante și al creanțelor ajungea la 1,86 mld. euro, plasând România după Austria în ceea ce privește nivelul acestora.

Erste a câștigat în 2005 licitația organizată de statul român pentru privatizarea BCR și în 2006 a devenit acționarul majoritar al celei mai mari bănci locale, după ce a plătit 3,75 mld. euro pentru achiziția a 61,88% din acțiuni de la statul român, BERD și IFC.

Ulterior, și-a majorat participația în BCR prin achiziția de acțiuni de la SIF-uri și angajații băncii, deținerea Erste ajungând la 93,6%, conform ultimului raport anual al băncii austriece.

Pe lângă achiziția foarte scumpă a BCR, Erste a suferit al doilea șoc major pe piața locală odată cu declanșarea crizei în 2008, care a adus o depreciere puternică a portofoliului de credite, un fenomen întâlnit la scară largă în lumea bancară.

Astfel, Erste a început în mandatul lui Tomas Spurny la BCR o restructurare masivă a operațiunilor și curățirea bilanțului de credite neperformante.

În acest context, BCR a început să vândă în ultimul an două pachete, unul cu o valoare nominală de 1 mld. lei (225 mil. euro) și altul de 400 mil. euro.

Procesul a culminat cu ieșirea pe piață în primul semestru al anului a portofoliului Neptun, care prin amploarea sa rezolva în cea mai mare parte ecuația portofoliilor neperformante la BCR.

Un bancher de investiții român care a lucrat zece ani pentru Morgan Stanley și face parte din board-ul RCS, unul dintre consultanții JC Flowers – fondul american de investiții care a intrat în linie dreaptă cu achiziția Carpatica și este interesat de preluarea Piraeus Bank România

Lasă un răspuns

Unul dintre consultanții fondului american de investiții JC Flowers pentru proiectele derulate pe piața bancară locală este bancherul de investiții român Bogdan Ciobotaru, membru în Consiliile de administrație al grupului de telecomunicații RCS & RDS, respectiv al producătorului rus de aluminiu Vimetco NV – proprietarul Alro Slatina, potrivit informațiilor obținute de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Bogdan Ciobotaru nu a putut fi contactat până la momentul publicării articolului. De asemenea, reprezentanții JC Flowers au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că nu vor să facă niciun comentariu pentru că ”nu este un moment potrivit pentru a discuta strategia sa în România”.

Fondul american de investiții JC Flowers a intrat în linie dreaptă cu achiziția băncii Carpatica din Sibiu, având atât un acord încheiat cu familia lui Ilie Carabulea – unul dintre fondatorii băncii și cel mai important acționar, cât și suportul BNR.

În paralel, JC Flowers este interesat și de achiziția Piraeus Bank România, în condițiile în care banca de investiții UBS a primit mandatul pentru tranzacția de exit a grecilor de la Piraeus. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 3 iunie despre tranzacția de exit a Piraeus din România, despre interesul Băncii Transilvania, al OTP și al unor fonduri americane de investiții.

BT s-a uitat la tranzacția de vânzare a Piraeus Bank România, dar a decis să nu depună o ofertă, preferând să se concentreze deocamdată pe integrarea Volksbank România în propriile structuri și să aștepte o nouă oportunitate de achiziție ce s-ar putea ivi în zona băncilor care să-i aducă plusul necesar pentru a urca în ierhia bancară locală.

Pe lista investitorilor care și-au exprimat interesul se află fondurile americane de investiții JC Flowers, Warburg Pincus și investitorul miliardar Wilbur Ross, principalul acționar al Bank of Cyprus, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, în luna septembrie fiind așteptat un deznodământ privind soarta tranzacției de exit a Piraeus din România.

Cine este Bogdan Ciobotaru

Bogdan Ciobotaru, 37 de ani, este un bancher de investiții care a lucrat în perioada 2001 – 2011 pentru Morgan Stanley, unul din numele grele de pe Wall Street. A fost director executiv pentru pieţele globale de capital, acoperind regiunea Europei Centrale și de Est, respectiv Africa.

În mandatul său, Morgan Stanley a devenit mai activ în România, banca americană de investiții ocupându-se de procedurile de listare în 2007 ale RCS & RDS pe bursa londoneză. Datorită contextului nefavorabil, RCS a renunțat la listare optând pentru contractarea unui credit – gigant la acea vreme pentru o companie românească, de 500 mil. dolari, destinat refinanțării, investițiilor și pentru asigurarea capitalului de lucru.

Tot în perioada sa ca director Morgan Stanley în biroul din Londra, Ciobotaru a lucrat la listarea grupului rus Vimetco, proprietarul producătorului de aluminiu Alro Slatina, pe bursa londoneză.

În august 2011, Ciobotaru intră în echipa băncii de investiții rusești Renaissance Capital, care pregătea ca parte a unui consorțiu de consultanți ai statului român oferta publică secundară pentru vânzarea unui pachet de aproape 10% din Petrom. Oferta nu a atins pragul minim de subscriere prevăzut, iar tranzacția de vânzare a pachetului de acțiuni Petrom a eșuat.

Ciobotaru a condus până în ianuarie 2013 operațiunile de finanțare ale Renaissance Capital pentru Europa centrală și de est, Orientul Mijlociu și Africa.

Apoi a intrat din 2013 ca membru non – executiv în Consiliile de administrație ale RCS & RDS, respectiv Vimetco NV, poziții pe care le ocupă și în prezent, potrivit ultimelor informații publice disponibile.

Experiența sa pe piețele emergente a contribuit la obținerea de finanțări de peste 15 mld. dolari pentru companii din regiune, conform datelor de profil postate pe site-ul Vimetco.

Bogdan Ciobotaru a absolvit în 2000 Facultatea Administrarea Afacerilor din cadrul Academiei de Studii Economice. În acest an, s-a înscris la un MBA al universității Oxford. Limbile sale de lucru sunt româna, engleza, franceza și italiana.

Ce face JC Flowers

Conducerea băncii Carpatica a anunţat ieri că un grup de acţionari din care fac parte omul de afaceri Ilie Carabulea, Dana Cojocaru, Nicolae Lupu, Corneliu Tănase şi societatea comercială Atlassib au încheiat un acord de vânzare a unui pachet de 25% către fondul de investiții JCF III Europe Holdings, vehicul investiţional al JC Flowers.

Acordul a fost încheiat în contextul în care JC Flowers și-a exprimat intenția de a subscrie în cadrul majorării de capital în valoare de 110 mil. lei (aproape 25 mil. euro). Fondul american are în vedere ca tranzacția să se deruleze sub forma unui plasament privat, acționarii Carpatica fiind convocați pe 9 octombrie pentru a aproba termenii și condițiile tranzacției.

Carpatica se situează în top 20 bănci în România, cu o cotă de 0,9% în funcție de activul net bilanțier la finele anului trecut, conform raportului anual al BNR pentru 2014.

Rezultatele băncii din Sibiu, conduse de echipa belgianului Johan Gabriels – fostul șef al RBS Bank România (acum înglobate în UniCredit Bank), simt presiunea atragerii de fonduri proaspete de la un investitor cu forță financiară.

Dacă JC Flowers finalizează cu succes tranzacția, ar însemna să pună punct discuțiilor de vânzare a Carpatica, ce durează de mai mulți ani, timp în care Carabulea a fost vizitat de diferiți investitori.

JC Flowers a obținut până acum acordul familiei lui Carabulea, precum și al BNR, în condițiile în care banca a fost prinsă în disouta dintre cele două tabere.

Ilie Carabulea deține 41% direct din Carpatica și aproape 57% direct și indirect, potrivit ultimelor date disponibile. Carabulea este în acest moment în arest măsura fiind dispusă în cadrul dosarului penal ASF – Carpatica Asig , iar drepturile sale de vot au fost suspendate de către BNR, care face presiuni de mai mulți ani asupra lui Ilie Carabulea să atragă un acționar puternic care să capitalizeze Carpatica, dar omul de afaceri sibian nu este mulțumit de ofertele de preț primite care nu reflectă în opinia sa valoarea băncii.

Banca centrală a susținut în ultimul an tranzacția de fuziune Nextebank – Carpatica, propusă de Axxess Capital – unul din puținii manageri locali de fonduri care au experiență în sectorul bancar românesc. Ofertele înaintate de Nextebank, o bancă cu o cotă de piață de trei ori mai mică decât cea a băncii din Sibiu, au fost însă respinse pe rând în 2014 și, ultima oară, în iunie de către acționarii Carpatica. Implicarea BNR în ”pilotarea” unei fuziuni prin absorbție a Carpatica de către Nextebank a stârnit valuri de nemulțumire din partea acționarilor băncii din Sibiu.

Ultima ofertă fermă a Nextebank de fuziune cu banca din Sibiu situa valoarea justă a Carpatica la 135 mil. lei (30 mil. euro) față de 168 mil. lei (circa 38 mil. euro) în cazul Nextebank, iar raportul de schimb la patru acțiuni Nextebank pentru cinci acțiuni Carpatica.

După Adunarea generală a acționarilor din iunie, JC Flowers a intrat în negocieri exclusive de preluare a Carpatica.

JC Flowers este unul dintre fondurile americane de investiții specializat în achiziția de bănci ori active financiare depreciate în urma crizei globale. A fost fondat în 1998 și a investit 14 mld. dolari pentru a-și trece sub administrare 32 de entități din întreaga lume, din care 8 sunt bănci.

JCFlowers investește acum din cel de-al treilea fond pe care l-a ridicat, fond cu o capitalizare de 2 mld. dolari. Ultimul său fond urmează să-și plaseze banii până în septembrie și este de așteptat ca JCFlowers să ridice unul nou.

”Părintele” JCFlowers este miliardarul american de 57 de ani James Cristopher Flowers, a cărui avere este cotată de Forbes la 1,43 mld. dolari.

Piața bancară din România înregistrează două tipuri mari de tranzacții în acest moment. Pe de o parte, cerințele reglementatorului către acționarii băncilor de a veni cu fonduri proaspete accelerează tendința de consolidare a pieței prin exit-urile unor jucători. Pe de altă parte, deprecierea calității portofoliilor de credite de la începutul crizei a obligat băncile să treacă la tranzacții de curățire a bilanțurilor, un portofoliu neperformant cum este cel al BCR numit Neptun, depășind ca anvergură bănci întregi din a doua parte a clasamentului.

Nadia Badea își mărește echipa de fuziuni & achiziții și imobiliare a Clifford Chance Badea cu încă doi avocați

Lasă un răspuns

Lavinia Nucu și Andrei Caloian au intrat în echipa firmei de avocatură Clifford Chance Badea pe poziția de Associate, urmând să consolideze practica de Fuziuni și Achiziții și Drept Corporativ și Real Estate, coordonată de partenerul Nadia Badea.

Lavinia Nucu, cu o experiență de peste șapte ani în avocatura de afaceri, a lucrat cu investitori străini în tranzacții imobiliare, cu precădere pe nișa terenurilor forestiere și agricole. În calitate de avocat pledant, ea a reprezentat clienți în fata instanțelor judecătorești în cauze de drept civil, drept comercial, drept administrativ și litigii fiscale. În mod special, ea a dobândit experiență în litigiile de fond funciar și a oferit consultanță juridică pe proiecte de energie din sursă regenerabilă – fotovoltaice, de biomasă și eoliene.

Andrei Caloian are patru ani de experiență în avocatura de business, asistând investitori străini pe diverse proiecte, cu precădere pe piața imobiliară și în industria aviatică. Andrei a fost, de asemenea, implicat în mandate de dreptul muncii, precum și în două proiecte de privatizare, alături de echipa care a acordat asistență autorității de stat.

În România, Clifford Chance a intrat în 2006 prin fuziune la nivel local cu firma condusă de Daniel Badea, fost avocat al biroului Linklaters din București, luând astfel naștere biroul local care activează sub numele Clifford Chance Badea.

Pe piața avocaturii de afaceri, poziții puternice dețin firmele locale NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații și Popovici Nițu & Asociații, un alt pol de putere fiind constituit de firmele londoneze CliffordChance, Allen & Overy, CMS Cameron McKenna și DLA Piper.

Noerr repatriază o româncă de la biroul din Berlin pentru coordonarea practicii locale de Proprietate Intelectuală și Tehnologie

Lasă un răspuns

Cristiana Fernbach, cu o experiență de 12 ani în avocatură, revine în biroul din București al firmei germane Noerr în calitate de coordonator al practicii locale de Proprietate Intelectuală și Tehnologie.

Cristiana Fernbach, Senior Associate în cadrul Noerr, a lucrat din iulie 2014 în biroul din Berlin al firmei de avocatură, unde s-a specializat în domeniile tehnologiei informației și al comunicațiilor.

Printre proiectele in care a fost implicată se numără una dintre cele mai mari tranzacții din regiune – achiziția furnizorului alternativ de servicii de telecomunicații GTS Central Europe, cu operațiuni în România, Ungaria, Cehia și Polonia, de către Deutsche Telekom Germania.

Cristiana Fernbach a lucrat în diverse proiecte de fuziuni și achiziții (M&A), investiții greenfield pe aspecte de drept contractual, proprietate intelectuală și concurență, cu precădere în industriile IT&C, telecom și media, asigurări și bunuri de larg consum.

Cristiana Fernbach, noul coordonator al al practicii locale de Proprietate Intelectuală și Tehnologie al biroului Noerr din București. Sursă foto: Noerr.

Cristiana Fernbach și-a început în 2002 cariera ca și consilier juridic la firma de asigurări Asiban, preluată în 2008 de către francezii de la Groupama. Limbile de lucru ale noului coordonator de practică în domeniul Proprietății Intelectuale și Tehnologie sunt româna, germana, franceza și engleza, potrivit informațiilor publicate în contul personal de Linkedin.

Firma de avocatură, fondată la Munchen în 1850, are un birou la București din 1998. Noerr are peste 500 de avocați în cele 15 birouri deschise în Germania, SUA, Europa, din care aproximativ 100 lucrează în Europa Centrală și de Est. Biroul din București este condus de către Jörg Karsten Menzer.

Fondul de investiții Abris Capital își recuperează de la BCR și de la BRD cea mai mare parte din banii investiți la achizițiile Cargus și Urgent Curier

Lasă un răspuns

Fondul de investiții Abris Capital Partners, unul dintre cei mai mari investitori cu capital de risc din regiune, își ia înapoi cea mai mare parte a banilor investiți în achiziția firmelor de curierat Cargus și Urgent Curier.

Banii vin de la BCR și BRD, care au acordat recent Urgent Cargus, firma rezultată din fuziunea celor două achiziții ale Abris, un împrumut de tip dividend recapitalization, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață. Valoarea împrumutului ar acoperi până la 70% – 80% din fondurile investite, susțin sursele citate.

Valoarea achiziției Cargus International din martie 2013 nu a fost făcută publică. De asemenea, nici valoarea tranzacției prin care Abris a cumpărat anul trecut 100% din acțiunile Urgent Curier de la soții Sebastian și Corina Bălășescu. Însă, politica Abris vizează investiții de capital care pleacă de la 20 mil. euro pe tranzacție, conform datelor prezentate pe propriul site, de unde rezultă că fondul de investiții a alocat minim 40 mil. euro pentru cele două achiziții de pe piața de curierat din România.

Reprezentanții Urgent Curier și ai Abris Capital Partners nu au făcut niciun comentariu pe subiectul împrumutului de la BCR și BRD. De asemenea, reprezentanții celor două bănci nu au dorit să comenteze pe tema împrumutului către Urgent Cargus.

Printr-o astfel de finanțare, un fond de investiții își poate recupera înainte de a face tranzacția de exit din banii investiți la achiziția companiei care accesează împrumutul. Implicit, gradul de îndatorare al companiei crește.

”Dividend recapitalization sau dividend recap este un tip de recapitalizare prin îndatorare în care fondurile obținute din finanțare sunt fie plătite ca dividend special către acționarul sau acționarii companiei care obține finanțarea, fie sunt folosite de companie în cazul în care aceasta este listată pentru a răscumpăra acțiuni de pe bursă”, au explicat mecanismul tranzacției pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO bancherii de la ING Bank România.

Potrivit acestora, această variantă este utilizată ca o infuzie de lichiditate pentru acționar atunci când compania generează fluxuri de numerar în exces față de nevoile curente și de investiții, exces ce poate fi direcționat cu ușurință pentru acoperirea serviciului datoriei financiare contractate.

Bancherii de la ING Bank România explică în ce situații este utilizat acest tip de tranzacție de finanțare:

– pentru balansarea structurii de capital a companiei atunci când rata de remunerare a capitalurilor proprii este sub nivelul cerut de acționari

– pentru redirecționarea fondurilor astfel obținute (din finanțare) către alte proiecte ce generează o rentabilitate a capitalurilor proprii (ROE) și/sau o rată de recuperare a investiției (ROI) mai mare decât randamentul generat de numerarul în exces plasat în cursul normal, respectiv actual al activității companiei

– pentru valoarea adăugată generată de efectul de „tax shield”, obținut prin deducerea cheltuielilor cu dobânzile și astfel reducerea bazei impozabile

– pentru disciplina financiară crescută impusă managementului din nevoia de a asigura replata imprumutului.

În unele cazuri, dividend recapitalization este folosit ca strategie defensivă în scopul minimizării riscurilor de preluare ostilă a companiei prin diminuarea posibilității obținerii de lichidități de către un potențial cumpărător pentru finanțarea preluării.

Fondul de investiții Abris a apelat pentru a-și finanța achiziția Cargus la UniCredit Bank, care a avut rol de aranjor și co-finanțator alături de BCR, dar a fost și consultant la tranzacția de preluare a Urgent Curier.

Finanțarea parțială a achiziției Cargus printr-un așa – numit LBO (leveraged buy out) a fost una din rarele astfel de tranzacții realizate în ultimii ani de către un fond de investiții, în contextul în care de la declanșarea crizei financiare globale fondurile și-au finanțat achizițiile tot mai mult din capitalul propriu.

Împrumutul de tip leveraged finance sau LBO este o finanțare acordată de bănci sau alți investitori fondurilor cu capital de risc pentru a acoperi o parte din prețul de achiziție al unei companii. Prin finanțare, banca are acces la cash flow-ul operațional al companiei, sursa de rambursare a împrumutului.

Cum și-a construit Abris portofoliul din România

Achiziția Cargus de către Abris a marcat intrarea fondului polonez de investiții pe piața românească, unde a reușit în trei ani să-și contureze un portofoliu puternic pe piața de curierat și să preia un producător de hârtie în cadrul uneia dintre cele mai mari tranzacții locale realizate în acest an de către un investitor cu apetit de risc.

Abris a anunțat în octombrie 2012 achiziția Cargus de la DHL, parte a gigantului Deutsche Post, tranzacția fiind finalizată în 2013. Au urmat două achiziții mai mici, iar în 2014 în cadrul unei strategii tipice pentru un fond de investiții de a-și crea o platformă cu masă critică în piața de profil, Abris anunță preluarea unuia dintre rivalii direcți ai Cargus International, Urgent Curier.

La nici două săptămâni de la achiziția Urgent Curier, Cargus International contractează un împrumut de 8 mil. euro de la proprietarul său, Abris Capital Partners, cu o dobândă de 6%, potrivit unei decizii a acționarilor companiei din 20 iunie 2014.

Banii sunt acordați prin intermediul vehiculului de investiții înregistrat în Cipru Mardeto Holdings Limited, care deține 99,23% din Cargus după achiziția acestei companii în octombrie 2012 de la DHL. Restul acțiunilor Cargus International aparțin Debutante Limited cu o participație de 0,5%, respectiv Ovidiu – George Păun cu un pachet de 0,27%.

Apoi, Abris a trecut la fuziunea Cargus International cu Urgent Curier într-o nouă structură, Urgent Cargus, care să opereze unitar activitățile Abris de pe piața de curierat.

Abris ajunge astfel la o poziție de lider pe piața serviciilor de curierat din România, unde estimează că deține o cotă de piață de aproximativ 32%, conform datelor existente pe site-ul propriu.

Pe 12 mai, Abris anunță preluarea pachetului majoritar în producătorul de hârtie Pehart Group. Astfel, fondul de investiții a preluat 55% din acțiunile Pehart Group de la familia antreprenorului Ioan Tecar și în condițiile exit-ului făcut de BERD din companie. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Achiziția Pehart Group de către Abris, care include plata în numerar precum și infuzie de fonduri proaspete sub forma unei majorări de capital destinate finanțării proiectelor de investiții pentru creșterea capacităților de producție, este estimată în jurul valorii de 100 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Structura tranzacției prevede că fondul de investiții Abris preia pachetul majoritar de 55% în vehiculul de investiții Fertero Limited înregistrat în Cipru, prin care sunt controlate patru companii din Pehart Group – producătorul de hârtie și carton Pehart Tec cu sediul în Petrești (județul Alba), Metalicplas Impex cu sediul la Dej (județul Cluj) – al cărei domeniu de activitate este fabricarea articolelor din fire metalice, lanţuri şi arcuri, dar operează și fabrica de hârtie de la Dej, Samus Construcții Dej – implicată și ea în producția de hârtie de la Dej, respectiv Metalicplas Distribution – firmă implicată în dezvoltarea unei structuri noi de fabricare a hârtiei la Dej, potrivit datelor disponibile din decizia Consiliului Concurenței de aprobare a tranzacției.

Planul Abris în cazul Pehart Group este de a consolida și a extinde talia de producător regional de hârtie tissue în spațiul Europeide Sud – Est. Grupul dispune de trei fabrici și investește pentru a pune în funcțiune a patra unitate de producție de profil până la finele anului și pentru a atinge o producție de 100.000 tone de hârtie tissue. Pufina este cea mai cunoscută marcă din portofoliul Pehart, a cărui strategie de vânzări este bazată pe exporturile spre piețele din regiune.

Cine este Abris Capital Partners

Abris Capital Partners a fost fondat în 2006, are o echipă de 19 profesioniști în domeniul gestionării investițiilor și are birouri la Varșovia, București și Kiev. Strategia vizează investiții de capital între 20 mil. euro și 60 mil. euro în cazul unei tranzacții, perioada de la intrarea în acționariatul unei afaceri și până la exit fiind în mod obișnuit între 3 și 5 ani.

Abris Capital Partners administrează două fonduri de investiții în prezent – Abris CEE Mid – Market LP, lansat în octombrie 2007 cu un capital de 320 mil. euro, și Abris CEE Mid – Market II LP – operațional din 2013 cu 450 mil. euro sub administrare.

Cezar Scarlat este directorul operațiunilor Abris Capital Partners pentru România și Bulgaria. Din ianuarie, acesta a fost promovat pe poziția de partener al Abris Capital Partners, manager regional de fonduri de investiții cu un capital de peste 770 mil. euro pentru Europa Centrală și de Est, avansarea venind ca o recunoaștere a contribuției aduse companiei de investiții cu sediul la Varșovia, care a devenit în scurt timp unul dintre cei mai activi investitori pe piața companiilor locale. Scarlat a activat anterior în biroul din Varșovia al Bridgepoint, manager de fonduri de 4,8 mld. euro și mai are pe CV Arthur Andersen și banca japoneză de investiții Nomura.

În ultimii trei ani, mai multe fonduri regionale de investiții s-au orientat către intrarea în România, printre acestea numărându-se Abris, Resource Partners (care a cumpărat anul trecut liderul centrelor de fitness World Class România) sau CEE Equity Partners, care caută să-și facă intrarea cu o tranzacție pe piața de energie. Cea mai importantă tranzacție locală de la începutul anului realizată de un fond de investiții este achiziția rețelei private de sănătate Regina Maria de cătreMid Europa Partners, care depășește 100 mil. euro.

Imobiliarele, agricultura, băncile, sectorul medical privat și afacerile cu capacități productiv sunt până acum principalele ținte de achiziție ale fondurilor de investiții în căutare de active cu potențial de creștere pe termen mediu.

Consiliul Concurenței a aprobat achiziția de 86 mil. euro a centrului comercial Titan de către NEPI. Reff & Asociații au asistat fondul de investiții sud – african, iar avocații de la Biriș Goran au lucrat cu vânzătorul

Lasă un răspuns

Consiliul Concurenţei a anunțat astăzi autorizarea preluării Degi Titan SRL de către fondul sud – african de investiții imobiliare NEPI, tranzacție în valoare de 86 mil. euro.

NEPI, cel mai activ cumpărător de pe segmentul de retail al pieței imobiliare a preluat activele deţinute de Degi Titan, respectiv clădirile şi terenul aferent unde, în prezent, funcţionează centrul comercial Iris Titan Shopping Center Bucureşti.

Pe 26 august, NEPI anunța printr-un comunicat că a încheiat un acord pentru achiziția proiectului Iris Titan, care include un hypermarket al rețelei franceze Auchan.

”Prețul de cumpărare reflectă prețul pentru achiziția acțiunilor emise și a drepturilor acționarilor în Degi și pentru rambursarea împrumutului datorat de acesta, iar evaluarea reflectă valoarea atribuită proprietății de către directorii NEPI”, spuneau luna trecută reprezentanții cumpărătorului. Banii merg către Aberdeen Asset Management Deutschland AG și Degi Beteiligungs GmbH, respectiv către rambursarea împrumuturilor datorate de Degi.

NEPI a plătit prețul total în numerar din resurse proprii.

Fondul de investiții a evaluat proiectul cu o suprafață închiriabilă brută de 44.730 mp la 86 mil. euro, iar nivelul anual estimat al chiriilor brute este de 7,9 mil. euro.

Aberdeen, vânzătorul proiectului, a lucrat în tranzacție cu avocații de la Biriș Goran, iar cumpărătorul, în mod tradițional, cu firma Reff & Asociații, afiliată rețelei Deloitte.

Degi deține un centru comercial în București, ce a fost dezvoltat în două etape. Prima faza a fost deschisa in 2007 și a inclus un hypermarket Auchan și o galerie comercială. Proprietatea a fost extinsă și reconfigurată în 2009.

Printre chiriașii proiectului se numără nume precum Adidas, C&A, CCC, Deichmann, dm, Flanco, H&M, New Yorker sau Takko.

NEPI și-a schimbat managementul luna trecută după demisiile lui Martin Slabbert din funcția de CEO și a lui Victor Semionov din cea de CFO.

Pe piața imobiliară, NEPI a cucerit poziția de investitor dominant în segmentul de retail printr-o serie susținută de achiziții. În paralel, fondul de investiții Globalworth, listat pe bursa londoneză și condus de grecul Ioannis Papalekas, este cumpărătorul ”de serviciu” pe piața de birouri a Capitalei.

În ultimul an, s-au consumat tranzacții și pe segmentul de logistică, considerată până acum ”vărul cel sărac” al pieței imobiliare pentru că era ocolit în anii interiori de investitori.

Tranzacția de exit a Piraeus: Fondurile americane de investiții JC Flowers, Warburg Pincus și miliardarul american Wilbur Ross, pe lista investitorilor care și-au arătat interesul pentru achiziția Piraeus Bank România. Oferta angajantă de preluare, așteptată în septembrie

Lasă un răspuns

Fondurile americane de investiții JC Flowers, Warburg Pincus și investitorul american Wilbur Ross, unul dintre principalii acționari ai Bank of Cyprus, se numără printre investitorii care și-au arătat interesul pentru achiziția Piraeus Bank România au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Bancherii de investiții de la UBS, angajați de Piraeus Grecia pentru a găsi cumpărători pentru afacerea din România, așteaptă oferte angajante în septembrie, mai spun sursele citate. Unele surse din piața financiară susțin că JC Flowers a intrat în negocieri exclusive pentru preluarea Piraeus Bank România.

Tranzacția a trecut de faza ofertelor neangajante, iar cei interesați au putut accesa camera de date pentru a pregăti oferta angajantă.

Contactați de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, reprezentanții fondurilor americane de investiții nu au făcut comentarii pe acest subiect. Reprezentanții Piraeus nu au putut fi contactați pentru comentarii.

Informația privind tranzacția de exit a Piraeus din România a fost publicată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în urmă cu trei luni. De asemenea, tot în premieră, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat că UBS are mandatul de vânzare al Piraeus Bank România.

Inițial, Banca Transilvania s-a uitat la tranzacția de exit de la Piraeus Bank România, dar a decis să nu depună o ofertă de preluare. De asemenea, OTP este și ea pe lista celor care și-au arătat interesul pentru achiziția de active bancare elene în România, în condițiile în care singurul proces de vânzare în derulare pe piață este cel de la Piraeus Bank România. OTP Bank nu a negat interesul pentru Piraeus Bank România, dar nici nu a confirmat.

Bancherii UBS au mandat pentru a explora vânzarea integrală a Piraeus Bank România sau o vânzare pe bucăți, adică de portofolii de active performante, respectiv neperformante.

În primăvară, Piraeus Bank România a încheiat cea mai mare tranzacție de vânzare de a unui portofoliu de credite de consum neperformante negarantate, cu o valoare nominală de circa 185 mil. euro, cumpărat de polonezii de la Kruk pentru 12 mil. euro, adică la un discount de 93,5%.

Ultimele informații indică faptul că Piraeus Bank România a încercat vânzarea unui nou portofoliu de neperformante de 200 mil. euro, dar în final s-a renunțat la idee în favoarea tranzacției de exit.

Tranzacția de exit a Piraeus Bank din România a fost demarată în contextul în care băncile elene sunt forțate să-și restrângă operațiunile pe piețele străine.

Piraeus a lucrat deja cu bancherii de investiții de la UBS la achiziția activelor bune din Panellinia Bank, anunțată pe 17 aprilie.

Cine sunt americanii interesați de Piraeus

JC Flowers, fond care negociază achiziția Carpatica, este unul dintre fondurile americane de investiții specializat în achiziția de bănci ori active financiare depreciate în urma crizei globale. A fost fondat în 1998 și a investit 14 mld. dolari pentru a-și trece sub administrare 32 de entități din întreaga lume, din care 8 sunt bănci.

JCFlowers investește acum din cel de-al treilea fond pe care l-a ridicat, fond cu o capitalizare de 2 mld. dolari. Portofoliul JCFlowers acoperă cele mai mari piețe din lume – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, statele BENELUX (Belgia, Olanda, Luxemburg), Japonia, precum și țările emergente ca Rusia, India și Brazilia.

”Părintele” JCFlowers este miliardarul american de 57 de ani James Cristopher Flowers, a cărui avere este cotată de Forbes la 1,43 mld. dolari. Fost absolvent de Matematici Aplicate la Harvard, acesta și-a construit o carieră de bancher de investiții la Goldman Sachs, unde a devenit unul dintre cei mai tineri parteneri din istoria băncii făcând parte din aceeași generație cu Lloyd Blankfein, actualul șef al celei mai mari bănci de investiții din lume. Are în spate peste 35 de ani de experiență ca investitor și consultant. A făcut parte din echipa care a consiliat fuziunea în 2008 dintre Bank of America și Merrill Lynch, tranzacția girată de șeful Trezoreriei americane care ar fi trebuit să acopere în același timp intrarea în faliment a Lehman Brothers, văzută de mulți ca un soi de certificat de naștere al crizei financiare globale.

Ultimul său fond urmează să-și plaseze banii până în septembrie și este de așteptat ca JCFlowers să ridice unul nou.

Într-un interviu pentru Financial Times, James Cristopher Flowers spunea că Europa continentală este unul dintre cele mai fertile terenuri pentru noi tranzacții din cauză că își revine mai greu față de SUA de exemplu.

Warburg Pincus este un fond american tot mai activ în România, care s-a uitat la achiziția Regina Maria, iar acum a trecut de faza ofertelor neangajante la Medlife.

Warburg Pincus, un fond de investiții de talie globală, este foarte activ pe segmentul tranzacțiilor cuprinse între 100 și 200 mil. dolari.

Wilbur Ross este un investitor puternic american ce a profitat de criza cipriotă în 2013 și a devenit cel mai puternic acționar, care împreună cu alți investitori nord – americani, a ajuns la 18% din acțiunile Bank of Cyprus. americanul Wilbur Ross, a cărei avere este estimată de Forbes la 2,9 mld. dolari, a devenit vicepreședinte al Consiliului de Administrație al Bank of Cyprus și alături de un fond de hedging Tyrus Capital din Monaco ce deține circa 5% din bancă, precum și de alți investitori au reușit să-l aducă pe fostul șef de la Deutsche Bank, Josef Ackermann, ca președinte al board-ului de directori.

Piraeus Bank România, poziția 11 în piața bancară în 2014

Piraeus Bank România este o bancă aflată în primele 11 în clasamentul băncilor locale după cota de piață la finele lui 2014. De atunci, Volksbank România este în proces de integrare în BT.

Piraeus Bank România are active totale de 1,912 mld. euro, depozite de 1 mld. euro și un portofoliu de împrumuturi brute de 1,5 mld. euro, conform datelor disponibile la nivelul lunii martie din acest an. Finanțarea netă din partea băncii – mamă este de 400 mil. euro la nivelul lunii martie, conform unei prezentări a Piraeus Bank Grecia.

Cota de piață a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piață estimată la 1,6%. Are o rețea de 120 de locații și 1.536 de angajați.

În primul trimestru, Piraeus Bank România a obținut venituri nete de 21 mil. euro, iar rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului este de 26%. Piraeus Bank România a raportat un profit brut de 2,1 mil. euro pentru 2014.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două surcursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operațiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ și a trecut la achiziții în 2012 și 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operațiunile a trei bănci cipriote, precum și subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 și le-a vândut ulterior omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piața bancară locală sub marca Băncii Române de Credite și Investiții.

Tranzacția Neptun de la BCR: IFC a pregătit până la 130 mil. euro pentru achiziția alături de Lone Star a celui mai mare portofoliu bancar neperformant din România. Șeful echipei de negociatori ai fondului american de investiții este Stephan Ohlmeyer, un bancher de investiții german din Londra care a lucrat șase ani pentru Goldman Sachs. Erste așteaptă un preț mai mare decât ofertele înaintate de Blackstone și Lone Star

Lasă un răspuns

International Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a înaintat spre aprobarea board-ului său propunerea de a aloca până la 145 mil. dolari (circa 129 mil. euro) pentru a cumpăra împreună cu fondul american de investiții Lone Star portofoliul Neptun de la BCR, cel mai mare pachet de credite neperformante din istoria pieței bancare locale. Banii alocați includ și o investiție într-o companie specializată în administrarea creditelor neperformante.

Giganții americani Blackstone și Lone Star au depus oferte angajante pentru preluarea portofoliului Neptun, care pentru fiecare dintre cei doi ar însemna intrarea pe piața de profil din România.

Sumarul proiectul de investiții al IFC a fost făcut public pe 7 iulie, iar data estimată pentru a fi luat în discuția board-ului este 6 august. Termenul de finalizare al proiectului de investiții al IFC, care cuprinde finanțarea achiziției și administrarea portofoliului preluat, este 31 decembrie 2017, potrivit datelor făcute publice pe site-ul instituției.

Întrebați care este expunerea maximă pe care IFC o poate lua în cadrul unei tranzacții cu portofolii de credite neperformante, reprezentanții instituției financiare internaționale au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO: ”Suma finală depinde de structura de finanțare și de tipul de garanție disponibil investitorilor. În general, nu există limite fixe pe țară sau pe clase de active. Finanțarea IFC este disponibilă către toți participanții eligibili dintr-o licitație pentru proiecte și pentru parteneri care îndeplinesc criteriile de investiție ale IFC. Suma totală a finanțării IFC reflectă discuțiile cu partenerii de investiții, potențiale deficite de finanțare și structura tranzacției. În general, în concordanță cu informațiile disponibile pe site-ul instituției, IFC finanțează până la 35% din costul total al unui proiect printr-o gamă de instrumente ce includ împrumuturi de prim rang, împrumuturi subordonate sau instrumente de capitaluri proprii”.

Reprezentanții IFC nu au făcut niciun comentariu însă legat de participarea la tranzacția de vânzare a portofoliului de 2,7 mld. euro de către BCR.

Dacă luăm în calcul expunerea maximă de 35% pe care IFC și-ar putea-o lua într-o astfel de tranzacție rezultă că Lone Star împreună cu IFC cotează costul achiziției și administrării proiectului Neptun la un minim în jurul valorii de 370 mil. euro, ceea ce ar echivala cu un preț de până la 13 eurocenți la fiecare 1 euro datorie în valoare nominală, respectiv la un discount în jurul a 87%.

Sursă: IFC.

Pe 27 iulie, Lone Star și consorțiul format din Blackstone, HIG Capital și AnaCap au depus ofertele finale pentru portofoliul Neptun.

Erste, proprietarul BCR, a transmis celor doi potențiali cumpărători că așteaptă oferte de preț îmbunătățite, potrivit unor surse din piața financiară.

Ca structură, portofoliul BCR, vândut în cadrul operațiunii Neptun, cuprinde în cea mai mare parte credite corporate și împrumuturi acordate IMM-urilor, respectiv credite toxice de retail (acordate persoanelor fizice) și acordate IMM-urilor și credite acordate clienților de pe piața imobiliară. Din pachetul scos la vânzare face parte și un departament intern al BCR, care numără în jurul a 350 de oameni, specializat în administrarea creanțelor.

Pentru austrieci, miza tranzacției este importantă, având în vedere că este un pas decisiv pentru eliminarea presiunii lăsate pe bilanț de credite vechi și ar descătușa liderul pieței bancare să-și reia planurile de creștere sub noul său director general, românul Sergiu Manea, care îl înlocuiește de la 1 octombrie pe cehul cu cetățenie americană Tomas Spurny. Totuși, Erste nu are o presiune să închidă tranzacția până la finele acestui an și discută obținerea unui preț mai bun decât ofertele primite de la cei doi finaliști.

În cursă au fost, inițial, și alte nume grele precum Apollo Global Management, respectiv consorțiul format din Deutsche Bank, Baupost și Sankaty Advisors, care s-au retras însă după ce au accesat camera de date a tranzacției Neptun.

Lone Star lucrează în acest proiect cu firma cehă de recuperare a creanțelor APS, care a devenit ”un abonat” al marilor tranzacții locale cu neperformante, printre care vânzarea unui portofoliu nominal de circa 500 mil. euro de către Volksbank România, apoi BCR cu două tranzacții care au cumulat vânzarea unor portofolii de datorii de peste 600 mil. euro. IFC a anunțat în aprilie 2014 un parteneriat cu APS, prin care instituția financiară internațională acorda finanțare de până la 20 mil. euro pentru achiziția unor astfel de credite neperformante de către firma cehă în țări din regiune inclusiv în România.

BCR este asistată la vânzarea pachetului de credite neperformante de către firma de consultanță PwC și de avocații firmei austriece Schoenherr, cu care au lucrat și la tranzacțiile anterioare.

Cine este omul care reprezintă Lone Star în tranzacția Neptun

Omul care coordonează negocierile Lone Star în tranzacția Neptun de la BCR este Stephan Ohlmeyer, director în cadrul biroului londonez al fondului de investiții american.

Ohlmeyer este un bancher de investiții german care a venit în aprilie 2014 la Lone Star, pe poziție de managing director.

În perioada 2002 – 2008, Ohlmeyer a fost director executiv în Londra în cadrul grupului pentru situații speciale al băncii americane de investiții Goldman Sachs.

Apoi, Ohlmeyer a trecut pe rând pe la Varde, Och – Ziff, iar în perioada 2013 – 2014 a fost director la firma suedeză de administrare a datoriilor Intrum Justitia.

Cu o experiență de 10 ani în industria portofoliilor neperformante din Europa, Stephan Ohlmeyer a venit în primăvara anului trecut la Lone Star care strângea bani de la investitori pentru ridicarea fondului de investiții Lone Star Fund IX.

Fondul a fost închis în iulie 2014, după ce reușise să adune 7,2 mld. dolari. Miliardarul american John Grayken, fondatorul Lone Star, a investit anul trecut 350 mil. dolari din propria avere, conform Bloomberg, în ridicarea fondului de investiții Lone Star Fund IX.

Tranzacțiile cu portofolii neperformante mari, magnet pentru fondurile americane de investiții

Fondul de investiții Lone Star Fund IX, care s-a înscris în 2015 în cursa pentru achiziția portofoliului Neptun de la BCR, vizează tranzacții în America, Europa și Japonia țintele sale fiind sectorul financiar, active și portofolii de datorii în segmentul rezidențial, corporativ și produse de credite de consum. Familia de fonduri Lone Star a atras în ultimii 20 de ani de la investitori capitaluri totale de 60 mld. dolari.

Blackstone, liderul singurului consorțiu rămas în cursă în tranzacția Neptun, este una dintre cele mai mari firme de investiții, are sub administrare active de 290 mld. dolari și este cel mai profitabil manager de active din lume, cu un câștig raportat în 2014 de 4,3 mld. dolari, adică o marjă de profit de 60%. Blackstone a plasat anul trecut 26,4 mld. dolari prin fonduri de investiții, investiții imobiliare, fonduri de hedging și pe piața de credit. Din acești bani, în Europa Blackstone a investit 7,7 mld. dolari. Valoarea de piață a grupului pe bursa din New York este de 51,4 mld. dolari.

Grupul de investiții Blackstone este condus de către americanul de origine evreiască Stephen Schwarzman, 68 de ani, membru al Partidului Republican, a cărui avere este estimată de Forbes la 10,8 mld. dolari. Celălalt fondator este Peter Peterson, 88 de ani, cu o avere estimată la 2,8 mld. dolari în 2008 de către revista Forbes. A fost Secretar de Stat pentru Comerț pentru un an sub președintele republican Richard Nixon și a condus banca de investiții Lehman Brothers în perioada 1973 – 1977.

HIG Capital, care acum este unul din partenerii Blackstone în tranzacția Neptun, a fost fondată în 1993 de către Sami Mnaymneh, 53 de ani, fost managing director al departamentului de fuziuni și achiziții în cadrul Blackstone, și de Tony Tamer, 54 de ani, fost partener la firma de consultanță de management Bain & Company, din care au plecat în 1984 cei trei oameni care au fondat Bain Capital – Mitt Romney, T. Coleman Andrews III și Eric Kriss.

HIG Capital are sub administrare active la nivel global de 17 mld. dolari, o echipă de peste 250 de oameni specializați în investiții. Are în portofoliu aproximativ 80 de firme ale căror vânzări combinate depășesc 30 mld. dolari pe an.

AnaCap este un fond de investiții specializat în achiziția de bănci și active bancare neperformante înființat în 2005. AnaCap a strâns capital de 2,6 mld. euro și dispune de o bază de investitori globali, printre care Goldman Sachs, Honeywell și Allianz.

Fondatorul AnaCap este Joe Giannamore, bancher de investiții cu diplomă MBA la London Business School și o diplomă în administrarea afacerilor de la American University din Washington.

Giannamore, acum unul dintre cei doi Managing Partneri ai AnaCap, a fost vicepreședinte la Salomon Brothers responsabil de investiții în active depreciate din afara SUA. A lucrat pentru Citicorp în departamentul de sindicalizări, iar în Europa și-a început cariera la Goldman Sachs, unde timp de 4 ani a fost membru al departanentului specializat în structurarea activelor globale, concentrându-se aici pe tranzacțiile cu portofolii financiare sau credite nonlichide.

HIG Capital și AnaCap au făcut parte din consorțiul condus de Deutsche Bank ce a cumpărat în vara anului trecut pachetul de credite neperformante de 495 mil. euro al Volksbank România.

BCR, la a treia tranzacție majoră cu portofolii neperformante

Astfel, Erste a început în mandatul lui Tomas Spurny la BCR o restructurare masivă a operațiunilor și curățirea bilanțului de credite neperformante.

În acest context, BCR a început să vândă în ultimul an două pachete, unul cu o valoare nominală de 1 mld. lei (225 mil. euro) și altul de 400 mil. euro.

Procesul a culminat cu ieșirea pe piață în primul semestru al anului a portofoliului Neptun, care prin amploarea sa rezolvă în cea mai mare parte ecuația portofoliilor neperformante la BCR.