Arhive lunare: februarie 2024

ING Bank Romania a sustinut in 2023 finantari sustenabile de peste 1 mld. Euro

Subsidiara locala a grupului bancar olandez ING Bank a sustinut cu peste 1 mld. Euro in 2023 tranzactii sustenabile, ce includ emisiuni de obligatiuni, precum si credite bilaterale sau sindicalizate, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Comparativ in 2022, au fost mobilizate emisiuni de obligatiuni si credite bilaterale, respectiv sindicalizate care au totalizat peste 600 mil. Euro, potrivit reprezentantilor ING Bank Romania.

”Desi anul 2023 ne-a aratat ca operam intr-un context social tot mai complex, alaturi de clientii si partenerii nostri reusim sa tinem pasul si sa progresam catre ambitia comuna de a trai intr-un mediu mai sanatos si de a asigura progres economic fara a periclita resursele naturale. Este anul in care clientii nostri au accesat finantari cu componente de sustenabilitate intr-un ritm de doua ori mai accelerat decat in anul anterior, iar alaturi de societatea civila am investit in proiecte sociale o suma record pentru ING: peste 5 milioane de euro. Inregistram un progres semnificativ raportat la angajamentele pentru sanatate financiara si acțiuni climatice, dovada unei maturizari – atat cand vine vorba de inglobarea sustenabilitatii in strategia de business ING, dar si a interesului crescut din partea romanilor pentru produse si servicii cu impact redus asupra mediului”, a spus Alexandra Maier, Manager de Sustenabilitate la ING Bank Romania.

In 2023, ING Bank a devenit finantator unic al Sistemului de Garantie-Returnare din Romania, cel mai important proiect de economie circulară la nivel national, care se bucura atat de implicarea sectorului privat, cat si a statului roman. Finanțarea sustine crearea si operarea centrelor regionale unde se vor asigura numararea, sortarea si pregatirea pentru reciclare a ambalajelor returnate in cadrul proiectului. Pachetul de finantare cuprinde un credit de investitii in valoare de 69 mil. Euro acordat pe o perioada de 5 ani si un credit pentru capital de lucru de 16,7 mil. euro cu o durata de 2 ani.

Pe linii de afaceri ale bancii, ING Bank Romania a inregistrat anul trecut 31,5 mil. Euro in finantarea unor active si proiecte sustenabile in cadrul portofoliului sau de business banking.

De asemenea, pe linie de retail. banca a inregistrat anul trecut 67 mil. Euro credite acordate cu discount comercial Eco, dintre care 63 mil. Euro in discount-ul Ecolife pentru credit ipotecar, respectiv 4 mil. Euro in credite de nevoi personale pentru achizitia de masini electrice sau panouri solare. Tot pe acest segment, totalul creditelor ipotecare aliniate cu taxonomia UE a fost de 216 mil. Euro. Valoarea totala a fondurilor mutuale sustenabile (incadrate art.9 conform SFRD) a fost de 31 mil. Euro.

GapMinder a lansat al doilea sau fond de venture capital, prin care va investi in companii din regiune. GapMinder Fund II dispune de un capital de 80 mil. Euro, din care circa jumatate vin de la EIF si EBRD

Managerul de capital de risc GapMinder Ventures a anuntat pe 22 februarie 2024 lansarea celui de-al doilea sau fond de venture capital, care vizeaza investitii in companii de tehnologie din Romania si din alte piete ale Europei Centrale si de Est (CEE), conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

GapMinder Fund II este un fond de venture capital care a devenit activ pe 14 februarie 2024 si care dispune de un capital de 80 mil. Euro, din care circa jumatate din fonduri sunt asigurate de catre Fondul European de Investitii (EIF) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).

EIF a sprijinit GapMinder Fund II cu 30 mil. euro prin intermediul programului Uniunii Europene InvestEU, precum si prin Fondul de Fonduri pentru Redresare – parte a Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR), cofinantat de UE prin intermediul Next GenerationEU. De asemenea, EBRD a investit 10 mil. euro in GapMinder Fund II.

Al doilea fond de venture capital lansat de catre GapMinder este semnificativ mai mare fata de primul, care a pornit cu un capital de circa 50 mil. Euro in urma cu peste 5 ani si a carui geografie de investitii era concentrata asupra start-up-urilor din Romania.

GapMinder Fund II se pregateste sa anunte „prima tranzactie in curand”, au precizat reprezentantii managerului de capital privat.

Obiectivul noului fond este de a dezvolta un portofoliu de 18-22 de companii, concentrandu-se pe startup-uri aflate in stadiile Seed si Late Seed. Tichetele initiale vor fi în valoare de pana la 2,5 mil. Euro, cu posibilitatea semnificativa de follow-up.

GapMinder Fund II va plasa majoritatea capitalului sau in startup-uri lansate in Romania, Republica Moldova, Serbia, Croatia, Slovenia si Bulgaria, cu focus pe platforme B2B care opereaza in verticalele Fintech, Cybersecurity, Enterprise Automation si Data/Analytics. Aceasta abordare este validata de experienta fondului anterior, care a investit in aceleasi verticale si tehnologii, au explicat reprezentantii GapMinder.

„Suntem incantati sa continuam sa contribuim la dezvoltarea ecosistemului de startup-uri din Romania si din tarile din Europa de Sud-Est. Viziunea si strategia noastra, precum si buna execuție si performanta dovedita sunt validate de faptul ca am strans finantarea necesara pentru cel de al doilea fond in timpul unui an 2023 plin de provocari. Suntem recunoscatori pentru nivelul ridicat de implicare si incredere investit in noi de catre FEI, BERD si de catre toti investitorii nostri pe termen lung, multi dintre ei insotindu-ne si de-a lungul activitatii derulate de primul fond,” a declarat Dan Mihaescu, Partener Fondator GapMinder.

Partenerii GapMinder Ventures care administreaza activitatea celui de-al doilea fond sunt Dan Mihaescu, Sergiu Rosca, Cosmin Ochisor si Alexandru Ruff. In urma lansarii fondului, Robert Herscovici a fost promovat in pozitia de Director de Investitii, iar echipa de investitii va creste in curand.

GapMinder a investit din capitalul primului fond de venture capital in companii precum Druid.AI, FintechOS, TypingDNA, Veridion, Siena.Cx, Cyscale, Deepstash, SmartDreamers, Machinations, Frisbo sau Innoship.io.

De asemenea, din generatia a doua de fonduri de capital de risc din Romania urmeaza sa fie anuntat curand oficial si noul fond al Early Game Ventures, ceea ce ofera anului 2024 o perspectiva diferita fata de peisajul „uscat” din 2023 pentru fondatorii de start-up-uri din tehnologie.

Pe piata fondurilor de venture capital ce au in vizor tranzactii pentru a plasa capital de crestere in companii tinere din Romania activeaza atat jucatori de profil de talie locala, precum si manageri de capital de risc de talie regionala precum Credo Ventures sau OTB, dar si manageri cu o geografie de investitii de talie internationala precum Earlybird sau Molten Ventures.

Andrei Bica, CFO Profi: Una dintre provocari este sa pastrezi valoarea companiei intre momentul semnarii unei tranzactii M&A si momentul in care sunt obtinute avizele de aprobare a tranzactiei. Tranzactia de vanzare a Profi de 1,3 mld. Euro de catre fondul de private equity MidEuropa, asteptata sa fie finalizata pana in august 2024

Fondurile de private equity se uita la potentialul de crestere accelerata a unei companii in timp ce investitorii strategici se concentreaza pe potentialul de crestere, dar se uita si la sinergii, potrivit lui Andrei Bica, CFO in cadrul Profi Rom Food, companie care opereaza lantul de magazine Profi.

„Este evident ca fondurile de private equity au o durata de viata diferita de cea a corporatiilor”, a punctat Andrei Bica din partea Profi in cadrul unui eveniment cu tematica de fuziuni si achizitii (M&A) organizat pe 13 februarie 2024 de catre EY Romania.

Vanzarea Profi, a carei semnare a fost anuntata pe 30 octombrie 2023, este cea mai mare tranzactie realizata de cate un fond de private equity din Romania, respectiv cea mai mare vanzare facuta de catre un fond de private equity in sectorul de retail din Europa Centrala si de Est, in contextul in care acordul semnat de catre managerul londonez de private equity MidEuropa si investitorul strategic Ahold Delhaize vizeaza o valoare de intreprindere de 1,3 mld. Euro.

Astfel, unul dintre liderii pietei de retail din Romania urmeaza sa treaca din mainile unui investitor financiar in mana unui investitor strategic, care isi va dubla amprenta pe piata locala avand deja in portofoliu reteaua de magazine Mega Image.

„Numele jocului” atunci cand o companie face parte din portofoliul unui fond de private equity este crestere accelerata in timp ce un investitor strategic urmareste si el potentialul de crestere, insa mai putin accelerat, pentru ca este preocupat de sinergii, a explicat Andrei Bica.

Reteaua de retail Profi a incheiat 2023 cu vanzari de circa 2,6 mld. Euro, potrivit directorului sau financiar (CFO), obtinand o rata de crestere de peste 10%. „Noi am avut o rata de crestere (CAGR, rata agregata de crestere – n.r) de peste 20% in ultimii 5 ani”, a mai spus Andrei Bica la evenimentul de M&A organizat de catre EY.

Potrivit acestuia, reteaua a avut un ritm de dezvoltare care a permis deschiderea a circa 250 magazine pe an.

„Nu trebuie sa ignoram puterea mediului digital”, a mai adaugat directorul financiar al Profi.

Companiile trebuie sa gestioneze mai multe provocari in cursul unei tranzactii de M&A (fuziuni si achizitii) in functie de fazele acesteia, sustine Andrei Bica.

„Una dintre provocari apare intre momentul semnarii tranzactiei M&A si momentul pana la care sunt obtinute avizele de aprobare a tranzactiei cand trebuie sa pastrezi valoarea companiei”, a punctat CFO-ul Profi.

Vanzarea Profi de catre MidEuropa catre grupul de retail de talie globala Ahold Delhaize este asteptata sa fie finalizata pana in luna august 2024, sustin surse din piata.

Pana acum, tranzactia a obtinut deja avizul Comisiei pentru examinarea investitiilor straine directe, care analizeaza orice investitie ce depaseste pragul de 2 mil. Euro, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO. De asemenea, dosarul tranzactiei Profi a fost transmis de catre Comisia Europeana si se afla in analiza Consiliului Concurentei.

Bancherii de investitii de la Citi au primit din 2022 mandatul de vanzare al Profi, sustin surse din piata, care adauga ca, initial, a fost abordata ruta unei tranzactii bilaterale pentru ca din 2023 vanzarea Profi sa devina un proces competitiv la care au participat atat investitori strategici, cat si fonduri de investitii. Vanzatorul a ales oferta inaintata de catre Ahold Delhaize, in contextul in care ofertele finale luate in calcul au venit exclusiv din partea unor investitori strategici, sustin surse din piata.

La momentul semnarii tranzactiei in octombrie 2023, Mega Image administra o retea de 969 de unitati, predominant amplasate in mediul urban, in timp ce Profi avea in portofoliu 1.654 de magazine amplasate in mediul urban si rural, din care peste 1.100 de unitati adaugate in mandatul MidEuropa.

Vanzatorul Profi ar urma sa incaseze la finalizarea tranzactiei un pret cu putin sub 1 mld. Euro, daca avem in vedere valoarea de intreprindere stabilita la 1,3 mld. Euro si faptul ca datoria neta a companiei provenita din finantarile luate de la un consortiu de banci este de circa 400 mil. Euro, conform informatiilor facute publice la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, eveniment organizat pe 7 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

In 2017, MidEuropa a finalizat achizitia Profi de la un alt manager de private equity de talie regionala, Enterprise Investors, dupa ce a anuntat ca plateste 533 mil. Euro in numerar pentru achizitia pachetului de 100% din actiunile Profi Rom Food, o tranzactie in care mandatul de vanzare al companiei de retail a fost tot al bancherilor de investitii de la Citi.

MidEuropa, unul dintre cele mai mari manageri de private equity din Europa Centrala si de Est, mai are in portofoliul sau din Romania reteaua Regina Maria, unul dintre liderii locali ai sectorului de servicii medicale, si Cargus, unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata serviciilor de curierat.

Victoria Zinchuk, EBRD Country Director pentru Romania: Ne uitam ca si un fond de private equity atunci cand vrem sa facem o investitie. EBRD are in vizor si tranzactii prin care sa preia direct participatii in companii pentru a-si extinde portofoliul local

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), unul dintre cei mai mari investitori institutionali straini din Romania, are in vizor tranzactii prin care intentioneaza sa investeasca capital direct (equity) in companii din Romania.

Intrebata de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO daca EBRD vizeaza sa faca direct noi investitii de capital (equity) in companii din Romania, Victoria Zinchuk, sefa biroului EBRD din Romania a raspuns ca sunt luate deja in vizor astfel de proiecte. „Daca ma intrebati peste un an, poate vom vedea asa ceva in portofoliul nostru din Romania”, a declarat Victoria Zinchuk, Directorul EBRD pentru Romania, in cadrul unui eveniment EY organizat pe 13 februarie 2024. Ea nu a dorit sa precizeze in ce sectoare sunt companiile vizate de catre EBRD pentru o investitie de capital directa, prin care ar urma sa devina astfel actionar al companiei – tinta.

Din portofoliul curent de companii din Romania al EBRD, institutia financiara internationala detine direct participatii la Banca Transilvania – liderul pietei bancare locale (actionar minoritar din 2001 pana in prezent), compania de furnizare si distributie de energie Electrica (unde este actionar semnificativ de la momentul IPO-ului din 2014) sau compania de agribusiness Agricover, care nu a reusit sa faca un IPO in 2023 pe bursa de la Bucuresti si este asteptata de catre investitori sa revina pe piata de capital cu o noua astfel de tranzactie.

De asemenea, EBRD s-a numarat printre investitorii care au preluat in 2018 de la grupul bancar elen Piraeus banca acestuia din Romania, redenumita ulterior First Bank, in schimbul platii unui pret de 44 mil. Euro printr-o tranzactie in care EBRD prelua un pachet de 19% din noua First Bank printr-un vehicul de investitii inregistrat in Luxemburg. Pe 30 octombrie 2023, grupul italian Intesa Sanpaolo a anuntat semnarea achizitiei unui pachet de 99,98% din actiunile First Bank de la vehiculul de investitii JCF Tiger Holdings S.A.R.L., inregistrat in Luxemburg.

De asemenea, EBRD este deja un investitor – ancora in mai multe fonduri de investitii de tip private equity si venture capital care activeaza pe piata locala si are la indemana, de asemenea, optiunea de a fi co-investitor alaturi de astfel de investitori financiari in cadrul unor tranzactii.

„Ne uitam ca si un fond de private equity atunci cand vrem sa facem o investitie”, a punctat Victoria Zinchuk din partea EBRD in cadrul evenimentului EY cu tematica M&A.

Ea a mai adaugat ca sustine rolul si activitatea fondurilor de private equity in piata din Romania.

„Fondurile de private equity pot aduce o diferenta pe piata”, a spus reprezentantul EBRD.

Institutia financiara internationala este implicata indirect in cateva dintre cele mai mari tranzactii M&A din Romania din ultimele 12 luni daca avem in vedere ca EBRD este un actionar minoritar – cheie la Banca Transilvania, care a anuntat pe 9 februarie 2024 ca a semnat contractul pentru achizitia OTP Bank Romania si a altor companii locale care fac parte din grupul ungar OTP pentru un pret de 347,5 mil. Euro.

De asemenea, EBRD este unul dintre investitorii de tip LP (limited partners) in fondul de private equity administrat de catre managerul londonez de capital privat MidEuropa, care a semnat pe 30 octombrie 2023 vanzarea Profi, unul dintre liderii pietei de retail din Romania, la o valoare de intreprindere de 1,3 mld. Euro, catre investitorul stratregic Ahold Delhaize, care are in portofoliul sau reteaua de supermarketuri Mega Image din Romania.

EBRD are un istoric bogat in tranzactii M&A din Romania, fiind de asemenea, implicat in cele mai mari privatizari locale – de exemplu la privatizarea BCR a fost unul dintre vanzatorii unui pachet minoritar de actiuni, precum si in unele din cele mai mari IPO-uri locale, daca avem in vedere ca a intrat actionar minoritar la Electrica prin participarea cu capital la IPO-ul companiei de 444 mil. Euro, in urma caruia actiunile firmei de energie au fost listate concomitent pe bursele de la Bucuresti si Londra.

De asemenea, Victoria Zinchuk, Directorul EBRD pentru Romania, a mai spus ca proiecte in parteneriat public – privat pot fi dezvoltate in domenii precum infrastructura sociala care sa implice si comunitatile locale. „Cred insa ca nu vom vedea prea devreme proiecte in parteneriat public privat”, este de parere reprezentantul EBRD.

In ceea ce priveste oportunitatile de piata, sefa EBRD Romania se asteapta la o extindere a capitalului romanesc in regiune.

„Sper ca vom vedea in anii urmatori firme din Romania pe pietele externe”, a punctat Victoria Zinchuk, Directorul EBRD pentru Romania.

Potrivit acesteia, este un potential mare de dezvoltare pentru antreprenorii locali. Un astfel de exemplu este Autonom, care de la primul contact pentru a lua finantare de la EBRD a ajuns acum la o alta anvergura in piata.

EBRD, alaturi de alte institutii financiare internationale precum Banca Europeana de Investitii (EIB) si International Finance Corporation (IFC), sunt investitori institutionali straini – cheie in economia Romaniei, participand cu o gama larga de instrumente atat prin investitii de capital direct (equity), finantarea de datorii precum imprumuturi sau emisiuni de obligatiuni, dar si servicii de consultanta sau alte produse.

Investitia cumulata a EBRD in Romania de la intrarea pe piata in 1993 a ajuns la 10,88 mld. Euro. Portofoliul de proiecte al EBRD in Romania se ridica la circa 2,5 mld. Euro, cea mai mare parte fiind concentrat pe componenta finantarii de datorii (debt), dezvoltarea portofoliului local avand ca prioritati finantarea verde, respectiv scalarea de tranzactii pe piata de capital, dupa cum puncta Victoria Zinchuk, Director EBRD pentru Romania, la THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Victoria Zinchuk, cu o cariera de peste 28 de ani din care 10 ani in posturi de conducere ale EBRD, a fost instalata de la 1 septembrie 2023 Directorul EBRD care coordoneaza activitatea biroului din Romania, dupa ce anterior a ocupat pozitia de Director Regional pentru Europa Centrala, unde acoperea piete precum Croatia, Slovenia, Ungaria, Cehia si Slovacia.

Ce arata datele EY privind piata locala de M&A in 2023: Desi multiplii de evaluare ai companiilor au scazut si este o perioada traditional favorabila pentru fondurile de private equity sa faca achizitii, fondurile de investitii s-au remarcat ca vanzatori in tranzactiile mari pe o piata dominata de investitorii strategici. Care sunt provocarile pentru sectorul de private equity

Fondurile de investitii s-au remarcat pe piata locala de M&A din 2023 in special din postura de vanzatori in tranzactiile mari, in ciuda faptului ca actualul context economic favorizeaza mai mult achizitiile, pe fondul scaderii multiplilor de evaluare ai companiilor fata de anii anteriori, potrivit unui raport al EY privind piata de M&A din Romania, disponibil pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Fondurile de private equity au avut o cota de 10,8% in volumul de tranzactii de M&A din Romania in 2023, pe o piata dominata autoritar de catre investitorii strategici cu o cota de 87,6% din numarul de tranzactii, arata estimarile consultantilor EY Romania.

Traditional, jucatorii din sectorul de private equity isi desfasoara capitalul in perioadele de turbulenta, capitalizand oportunitatile oferite de referinte de evaluare mai mici, noteaza consultantii EY. Insa, provocarile impuse de diferentele de evaluare dintre cumparatori si vanzatori, precum si lipsa de certitudine in ceea ce priveste perspectiva economica au stopat multe fonduri de investitii sa faca investitii noi, adauga acestia.

Astfel, incepand din 2022 a fost observata o comprimare (compression – lb. eng.) a multiplicatorilor de evaluare, potrivit lui Peter Latos, Head of Strategy and Transactions in cadrul EY Romania.

Fondurile de private equity au intrat in 2024 cu un capital disponibil pentru investitii (dry powder, lb. eng.) de circa 2.600 mld. USD la nivel global, bani stransi de la investitori pentru a face achizitii, insa reticenta fata de noi tranzactii este cauzata de cresterea costurilor de capital in 2023, ceea ce a franat apetitul pentru tranzactii de finantare LBO si a adus o incetinire a activitatii de ridicari de fonduri noi de investitii, mai arata datele EY. De asemenea, fondurile de investitii care au facut achizitii la evaluari din perioada pre-pandemie (inainte de 2020 – n.r.) s-au straduit sa faca exituri si sa returneze bani catre investitorii LP sau sa isi redesfasoare capitalul. In plus, nici piata de IPO-uri cu o activitate slaba la nivel global nu a oferit alternative de exit.

O scurta privire catre top 10 tranzactii M&A din Romania in 2023, realizat de catre consultantii EY, arata ca in 7 din 10 tranzactii fondurile de investitii au fost vanzatori, in timp ce investitorii strategici domina autoritar tabloul cumparatorilor.

Astfel, fondul londonez de private equity MidEuropa a marcat vanzarea lantului de supermarketuri Profi la o valoare a tranzactiei de 1,376 mld. USD, pe lista vanzatorilor fiind si alti investitori financiari precum Mitiska REIM – care a vandut pentru 236 mil. USD un set de 25 de parcuri de retail, managerul american de capital privat New Century Holdings (NCH) care a vandut pentru aproximativ 210 mil. USD afacerea de panificatie Vel Pitar, Fondul Proprietatea cu vanzarea pachetelor de actiuni detinute la companiile Enel din Romania cu o valoare de tranzactie de 145 mil. USD, respectiv vanzarea participatiei la Engie Romania pentru 94 mil. USD. De asemenea, lista de tranzactii mari centralizata de catre EY cuprinde si exitul fondului american de investitii JC Flowers de la First Bank la o valoare de tranzactie de 138 mil. USD, respectiv exitul investitorilor de la Ice Lake Partners din compania de IT NetRom Software Romania pentru circa 110 mil. USD.

Fondul Proprietatea este un fond de investitii alternativ cu un portofoliu de companii locale listate pe bursa, dar si nelistate, care a reusit in 2023 IPO-ul de 1,9 mld. Euro al Hidroelectrica pe bursa de la Bucuresti, cel mai mare din istoria pietei de capital din Romania si unul dintre cele mai mari IPO-uri din Europa de anul trecut. Prin structura portofoliului sau actual, FP este orientat de mai multi ani catre exit si valorificarea participatiilor detinute in companiile aflate in portofoliul sau pentru a redistribui banii catre actionarii sai.

Piata de M&A din Romania pentru 2023 este estimata la 7,1 mld. USD, cu o rata anuala de crestere de 6,1%, insa pe fondul unui numar de tranzactii in scadere cu 6,2% de la 257 de fuziuni si achizitii in 2022 la 241 astfel de acorduri in cursul anului trecut, potrivit estimarilor Iuliei Bratu, Partner, Head of Lead Advisory EY Romania, in cadrul unei prezentari facute pe 13 februarie 2024 catre clienti si parteneri de afaceri ai firmei de consultanta. Comparativ cu alte geografii, piata de M&A din Romania a aratat insa o rezilienta mai mare, afirma consultantii EY.

Calculele includ o valoare de 4,8 mld. USD a tranzactiilor a caror valoare a fost facuta publica de catre partile implicate, la care se adauga inca 2,3 mld. USD ca valoare estimata ce totalizeaza tranzactiile a caror valoare nu a fost declarata, a precizat Iulia Bratu de la EY. Studiul EY contabilizeaza tranzactiile care vizeaza achizitii de participatii de minim 15% in companii si exclud IPO-uri (listari de companii), privatizari, achizitii de pachete minoritare de catre actionarii majoritari, investitii greenfield, achizitii de licente, acorduri de asociere sau tranzactii real estate cu exceptia tranzactiilor in care cumparatorul este un investitor sau o companie din sectorul real estate.

Piata de M&A din Romania a inregistrat in 2023 doua tranzactii peste pragul de 1 mld. USD, ambele bifate de catre investitori strategici – grupul olandezo – belgian Ahold Delhaize care a semnat achizitia Profi, respectiv grupul elen Public Power Corporation, care a semnat si a finalizat anul trecut achizitia companiilor Enel din Romania.

Echipa de consultanti EY se asteapta insa ca piata de M&A din Romania sa beneficieze in 2024 de o imbunatatire a nivelului dobanzilor si o reducere a inflatiei, mizand pe oportunitatile oferite de un „portofoliu sanatos de tranzactii pentru anul in curs”, in conditiile unui trimestru 4 solid in tranzactii M&A si a unui inceput in forta in ianuarie 2024, dupa raportarea celei mai mari achizitii de active verzi de catre OMV Petrom, liderul pietei petroliere interne.

„Activele bune ar trebui sa aiba o concurenta buna”, a punctat Bogdan Chirita, Partner in cadrul managerului regional de fonduri de private equity V4C, la evenimentul EY din 13 februarie 2024. Acesta a adaugat ca banii „smart” (inteligenti – n.r.) ai fondurilor de investitii cauta oportunitati „smart” de investitii.

Romania este deja sub indicatorii la nivel regional si global cu un nivel al investitiilor fondurilor de private equity de 0,035% din PIB de peste 20 de ori mai mic fata de media europeana (0,749% din PIB) din 2021, conform datelor Asociatiei Fondurilor de Private Equity si Venture Capital din Romania (ROPEA).

„Suntem un sparring partner pentru antreprenori si le testam limitele”, a subliniat Bogdan Chirita de la Value4Capital (V4C). „Este important pentru un antreprenor sa isi faca propriul due diligence indiferent ca va semna o tranzactie cu un private equity sau cu un alt investitor”, sustine acesta.

Consultantii EY considera ca nivelul scazut al investitiilor fondurilor de private equity din Romania este cauzat de o gama larga de factori printre care elemente de cultura locala precum o lipsa a investitiilor venite din partea antreprenorilor romani catre astfel de fonduri, limitarea impusa fondurilor de pensii locale de a investi intr-o astfel de clasa de active, dar si numarul mai mic de oportunitati de investitii in companii locale din motive de marime a tichetului de investitii, situat uneori sub tichetul minim de intrare al fondurilor de investitii regionale.

Un impuls pentru piata de private equity din Romania este asteptat din partea programului PNRR, care pune la dispozitie un buget de 400 mil. Euro pentru managerii de fonduri ce vor putea aplica pana la finele anului 2025 si care urmeaza sa fie selectati pentru a investi mai departe capitalul atras in companii din sectoare variate precum tehnologie, productie, FMCG sau servicii medicale. Bani din PNRR au fost deja atrasi de noi fonduri de investitii in curs de ridicare administrate de catre Innova, Morphosis Capital, Gapminder si Booster Capital, si sunt asteptati sa intre in noi achizitii, dar sa sustina si exituri pe piata de M&A din Romania.

Consultantii Deloitte sustin ca piata locala de fuziuni si achizitii s-a mentinut in 2023 in valoare, dupa ce au calculat ca valoarea totala a tranzactiilor a fost anul trecut intre 6,5 mld. Euro si 7,2 mld. Euro, comparativ cu 6,5 – 7,5 mld. Euro in 2022

Piata de fuziuni si achizitii din Romania a scazut in 2023 in volum fata de anul anterior, insa valoarea acesteia s-a mentinut, sustin consultantii Deloitte.

Potrivit Deloitte Romania, valoarea totala estimata a pietei s-a situat intre 6,5 mld. Euro si 7,2 mld. Euro in 2023, comparativ cu o valoare de piata a tranzactiilor in 2022 estimata intre 6,5 si 7,5 mld. Euro, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Valorile anuale de piata ale consultantilor Deloitte au insa o marja de estimare care se situeaza in jurul a 10% din valoarea totala estimata a pietei de M&A din 2023, iar pentru 2022 estimarile variaza si mai mult, intre 13% si 15% daca avem in vedere diferenta de 1 mld. Euro intre nivelul minim (6,5 mld. Euro) si cel maxim calculat (7,5 mld. Euro), ceea ce face ca intervalul de estimari sa fie suficient de larg cat sa ridice intrebari cat de clar este trendul pietei indicat de astfel de estimari – adica daca aceste cifre indica o mentinere a valorii anuale a pietei de M&A sau ar putea fi vorba, de fapt, despre o crestere, respectiv o scadere a pietei de profil in 2023 fata de 2022.

Diferentele de estimari provin din zona tranzactiilor a caror valoare nu a fost facuta publica de catre partile implicate. Astfel, partea vizibila a pietei de M&A, adica cea care insumeaza tranzactiile a caror valoare a fost facuta publica a fost in 2023 de 4,9 mld. Euro, potrivit consultantilor Deloitte. Asadar, piata „invizibila” de M&A din Romania rezulta din calculele Deloitte ca a fost undeva intre 1,6 mld. Euro si 2,3 mld. Euro, ceea ce inseamna ca estimarile variaza aici intr-un interval de 700 mil. Euro, valoare ce reprezinta intre 30% si 44% raportat la nivelul minim si cel maxim estimat al acestei piete „invizibile” anuale de M&A.

In ceea ce priveste numarul de tranzactii cu valori de peste 5 mil. Euro a fost de 130, in scadere fata de numarul de 157 de tranzacti inregistrate in 2022, conform calculelor Deloitte.

Acest volum de activitate plaseaza Romania pe locul al doilea in topul celor mai active piete din Europa Centrala si de Est, conform datelor Mergermarket analizate de Deloitte Romania. Astfel, ponderea Romaniei in numarul total de tranzactii inregistrate in regiune a crescut de la 13%, în 2019, cand tara noastra a fost depasita de Polonia (37%) si de Cehia (21%), pana la 15%, in 2023, cand Romania a fost depasita doar de Polonia (44%) si a fost urmata de Cehia (13%) si Ungaria (8%).

Excluzand mega-tranzactiile, cu valoare de peste 500 de mil. Euro, valoarea medie a unei tranzactii a fost de 25 mil. in 2023, arata datele Deloitte.

Sectoarele in care s-au inregistrat cele mai multe tranzactii în 2023 in România sunt imobiliare (28%), energie (15%), produse de consum si tehnologie (cate 11%). Din punctul de vedere al valorii, insa, sectorul de energie a contribuit cu 35% din totalul pietei, urmat de retail si distributie (21%), imobiliare (14%), servicii financiare si produse de consum (cate 8%).

Pe tipuri de investitori activi pe piata de fuziuni si achizitii in Romania in 2023, investitorii strategici au continuat sa domine, cu 87% din numarul total de tranzactii.

Investitorii strategici din Romania au fost implicati in 29% din numarul total al tranzacțiilor inregistrate pe piata locala in 2023. Dintre investitorii strategici straini, cei care provin din Grecia au investit cele mai mari sume (35% din valoarea pietei), urmați de olandezi (25%) si italieni (7%). Dupa numarul de tranzactii in care au fost implicati, se mai remarca investitorii din Polonia (8% din volumul pietei locale din 2023), cei din SUA (7%) si cei din Austria (6%), mai noteaza consultantii Deloitte.

Banca Transilvania cumpara activele grupului financiar OTP din Romania pentru un pret de 347 mil. Euro. Liderul pietei a cumparat o cota de piata cumulata de circa 9% in ultimul deceniu, asigurand exitul unor investitori din Austria, Grecia, Polonia si Ungaria

Banca Transilvania, liderul pietei bancare din Romania, a anuntat pe 9 februarie 2024 ca a semnat contractul pentru achizitia OTP Bank Romania si a altor companii locale care fac parte din grupul ungar OTP pentru un pret de 347,5 mil. Euro, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Consiliul de Administratie al Bancii Transilvania a aprobat in data de 08.02.2024 perfectarea tranzactiei pentru achizitionarea a 100% din actiunile OTP Bank Romania S.A., precum si a altor companii din Grupul OTP Romania (inclusiv OTP Asset Management SAI SA si OTP Leasing Romania IFN SA), semnarea contractului avand loc in cursul zilei de azi. Pretul total al tranzactiei ce urmeaza sa fie platit de catre Banca Transilvania este de 347,5 milioane EUR”, au spus reprezentantii cumparatorului intr-un comunicat transmis bursei de la Bucuresti, piata unde sunt listate actiunile Bancii Transilvania.

Tranzactia marcheaza exitul grupului ungar OTP de pe piata din Romania, dupa ce ani de zile s-a zbatut sa creasca prin achizitii M&A, optiune blocata insa de banca centrala, care a respins in 2018 achizitia Banca Romaneasca de catre OTP. Ulterior, banca de stat EximBank a fost cea care a cumparat subsidiara locala a grupului elen National Bank of Greece, ceea ce a dus la formarea Exim Banca Romaneasca.

„Dorim sa precizam ca atat Banca Transilvania, cat si OTP Bank Romania SA vor actiona ca entitati separate pana la finalizarea tranzactiei. Ulterior semnarii si in vederea integrarii entitatilor amintite mai sus in cadrul Grupului Financiar BT, vor fi demarate si derulate procedurile legale pentru obtinerea tuturor aprobarilor necesare din partea autoritatilor competente”, au precizat reprezentantii cumparatorului.

Vanzatorul este o banca de talie regionala, cu operatiuni in mai multe piete din Europa Centrala si de Est, condusa de catre Sandor Csanyi, unul dintre cei mai bogati si mai puternici capitalisti din Ungaria.

Banca Transilvania isi continua astfel strategia de crestere a cotei de piata prin tranzactii M&A, dupa ce anterior a preluat Volksbank Romania, in cadrul unei tranzactii anuntate in premiera in decembrie 2014 de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, prin care banca austriaca Volksbank pleca de pe piata locala. Apoi, Banca Transilvania a asigurat in 2018 exitul bancii elene Eurobank prin achizitia Bancpost si a altor firme de servicii financiare, respectiv exitul grupului polonez Getin prin achizitia in 2021 a Idea Bank si a entitatilor locale controlate de catrea aceasta.

Banca Transilvania a continuat, in paralel, extinderea si pe piata bancara din Republica Moldova, unde prin intermediul Victoriabank a semnat pe 30 martie 2023 achizitia subsidiarei locale a BCR, ocazie cu care Omer Tetik, CEO-ul Bancii Transilvania, declara la acel moment ca „legat de piata din Romania, nu suntem intr-un proces de M&A (fuziuni si achizitii – n.r.)”.

Banca Transilvania, cu o cota de piata de 19,11% in decembrie 2022, se duce dincolo de 22% cota de piata cu noua sa achizitie, daca avem in vedere ca OTP Bank avea 2,84% din piata bancara din Romania in 2022, dupa cum arata datele bancii centrale.

In deceniul 2014 – 2024, Banca Transilvania a marcat 4 achizitii care ii aduc o cota de piata combinata de circa 9%, potrivit calculelor jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO, cu care se va distanta si mai mult de restul bancilor din Romania.

Daca privim intregul tablou de consolidare a pietei bancare din Romania prin raportare la tranzactiile M&A din ultimul deceniu, observam ca principalii cumparatori locali sunt banci cu capital romanesc si cu capital italian, avand in vedere ultimele tranzactii semnate, achizitia Alpha Bank Romania, ultima banca elena inca activa la nivel local, de catre Unicredit, respectiv achizitia First Bank de catre Intesa.

In acelasi timp, piata din Romania a fost parasita in ultimul deceniu de catre grupuri bancare precum Millennium (Portugalia), Volksbank (Austria), Royal Bank of Scotland (Marea Britanie), Eurobank, Piraeus Bank, National Bank of Greece (Grecia), Getin (Polonia), Bank of Cyprus, Marfin (Cipru), Credit Agricole (Franta) sau Leumi Bank (Israel).

Daca privim „in oglinda” retrospectiv, grupul romanesc de telecomunicatii Digi a facut la randul sau o tranzactie de exit din Ungaria tot dintr-un sector strategic, dupa ce a semnat in 2021 vanzarea operatiunilor sale pentru 625 mil. Euro, unde cumparator a fost un jucator de telecom cu capital ungar condus de un apropiat al premierului Viktor Orban, potrivit informatiilor facute publice in media.

Banca Transilvania, banca al carei capital este majoritar romanesc cu European Bank for Reconstruction and Development (EBRD) in pozitia de actionar minoritar – cheie, are o capitalizare bursiera de circa 19,9 mld. RON (peste 4 mld. Euro) pe bursa de la Bucuresti.

Noul CEO al BRD tinteste in mandatul sau mentinerea bancii pe pozitia a treia in topul pietei locale, majorarea organica a cotei de piata si a profitabilitatii, dar si cresterea volumului de finantari sustenabile. Sefa subsidiarei locale a grupului francez Société Générale a vorbit despre o crestere – record a bancii in 2023 si nu a dorit sa comenteze „zvonurile” privind o eventuala vanzare a BRD si a BRD Finance

Maria Rousseva, noul CEO al BRD – Groupe Société Générale, tinteste mentinerea institutiei de credit pe care o conduce pe pozitia a treia in topul bancilor din Romania dupa active, precum si majorarea pe cale organica a cotei sale de piata si a profitabilitatii, si se va concentra asupra cresterii volumului de finantari sustenabile, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Bancherul de origine bulgara, instalat la sefia BRD in noiembrie 2023, a vorbit pe 8 februarie 2024 despre o pozitie solida a bancii si o crestere – record inregistrata anul trecut de catre subsidiara din Romania a grupului francez Societe Generale, punctand asupra unei cresteri a cotei de piata cu 0,5% pe partea de creditare, asupra majorarii profitului net cu 24% in 2023 fata de 2022, respectiv un avans al rentabilitatii capitalului (ROE) de la 15,9% in 2022 la 21% in 2023.

BRD – Groupe Société Générale a raportat la nivel de grup pentru 2023 un profit net – record de 1,656 mld. RON si venituri anuale de 3,834 mld. RON, cu o rata de crestere anuala de 10,8%, obtinuta de pe urma unor volume mai mari si rate mai ridicate ale dobanzilor. Rata NPL (creditele neperformante raportate la total credite) a scazut anul trecut la 1,9%, conform reprezentantilor bancii.

„Tintim in continuare top 3 (in clasamentul bancilor locale dupa active – n.r.) si am reusit sa ne crestem cota de piata (…) Tintim sa ne crestem cota de piata”, a punctat Maria Rousseva, CEO al BRD – Groupe Société Générale, in cadrul primei sale conferinte de presa.

„BRD a preferat in ultimii ani strategia cresterii organice, iar acum se confirma ca acest lucru este posibil. Pentru acest an, planul este exact acelasi. Pentru viitor nu putem spune cu siguranta ca acesta va fi singurul mod de crestere, dar in ultimii ani am crescut organic si am demonstrat ca putem sa facem asta”, a adaugat noul sef al BRD.

Principala provocare pentru BRD ca sa-si mentina pozitia in top 3 banci vine din partea grupului italian UniCredit, care a anuntat in 2023 semnarea unui acord regional cu grupul elen Alpha Bank in urma caruia ar urma sa preia controlul Alpha Bank Romania si sa capitalizeze astfel un salt semnificativ in ceea ce priveste cota sa de piata, cu care ar putea intra in topul celor mai mari banci locale. Insa, o scurta privire catre topul primelor 7 banci dupa active confirma pana acum strategia de crestere organica a BRD, avand in vedere ca in ultimii ani Banca Transilvania, liderul pietei bancare, a mizat pe achizitii M&A pentru a-si majora cota de piata, ceilalti jucatori mari gasind spatiu suficient de dezvoltare fara „sa inghita” alti concurenti. Tranzactia Unicredit – Alpha Bank, anuntata in 2023, este in curs de derulare si are o structura regionala, deci va mai dura pana la obtinerea avizelor necesare si finalizarea acesteia.

Noul sef al BRD nu a putut evita insa intrebarile legate de o potentiala vanzare a bancii pe care o conduce, pe fondul informatiilor din piata ca banca americana de investitii JP Morgan ar avea un mandat pentru a explora optiuni strategice privind subsidiara locala a Societe Generale.

„As vrea sa mai discut un subiect pe care cumva il consider elefantul din camera, asa cum s-ar spune. Si vreau sa anticipez putin intrebarile inainte sa le adresati. Este legata de acest zvon raspandit in presa legat de intentiile companiei noastre – mama Societe Generale fata de BRD si, pe de o parte, este foarte clar ca si manager al unei companii listate, asa cum este BRD, si ar trebui sa fie foarte responsabila atunci cand comunica si foarte atenta in felul in care comunica si ce spune cui, trebuie in acelaşi timp sa informam pe toate persoanele interesate, si nu vorbesc aici doar de actionari, ci si de angajaţi, clientii nostri, comunitatile, departamentul legislativ si vreau sa insist ca BRD este parte din SG si nu comenteaza aceste zvonuri de pe piata. Mai ales acest tip de zvonuri. De aceea nu voi putea sa comentez aceste zvonuri. Cu toate acestea, este foarte important sa spunem, si e o informatie publica, nu este un zvon, ca Grupul Societe Generale a definit niste criterii foarte stricte pe baza carora isi estimeaza toate subsidiarele si toate companiile, pentru toate tipurile de business.”, a declarat Maria Rousseva.

Intrebata de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe marginea informatiilor din piata privind un mandat pentru o eventuala vanzare a BRD Finance, CEO-ul BRD – Groupe Société Générale si-a mentinut pozitia de a nu face niciun alt comentariu legat de entitati ale grupului francez din Romania pe un astfel de subiect.

Prezenta pe piata locala din aprilie 2004, BRD Finance are in portofoliu credite pentru achizitia de bunuri, carduri de credit, credite auto si credite de nevoi personale, iar actionariatul sau este impartit de catre BRD – Groupe Société Générale cu 49%, respectiv SG Financial Services Holding (companie din Franta a grupului Société Générale) care detine 51 % din actiuni, conform informatiilor facute publice.

De asemenea, intrebata de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO ce va avea prioritate pe agenda sa cand se uita la cresterea cotei de piata si la majorarea profitabilitatii bancii, CEO-ul BRD a raspuns ca va urmari ambele obiective. De asemenea, Maria Rousseva se va concentra asupra cresterii portofoliului de finantari sustenabile, care a ajuns la circa 800 mil.Euro, si estimeaza ca va fi realizata mai devreme tinta de 1 mld. Euro asumata pentru 2025.

Potrivit acesteia, BRD si-a majorat in 2023 cota de piata in corporate banking de la 6,5% la 7%, sustinand astfel cresterea cotei de piata pe creditare cu 0,5% anuntata anterior. In ceea ce priveste sectoarele – tinta pe acest segment de piata, Maria Rousseva a spus ca BRD va actiona potrivit modelului sau de banca universala, avand deci in vizor o varietate de domenii, pastrand insa un focus in directia finantarilor sustenabile.

In 2021, intr-o miscare rara pentru piata de corporate banking din Romania, BRD a acordat un credit bilateral record de 1,25 mld. RON catre producatorul de energie controlat de catre stat Hidroelectrica.

Banca a raportat pentru 2023 o rata de crestere de 23% a portofoliului de credite pentru companii, cu un avans mai puternic pe segmentul companiilor mari unde rata de crestere anuala ajunge la 26%, in timp ce pe segmentul IMM plusul anual este de 18%.

BRD – Groupe Société Générale a raportat active totale de circa 83,8 mld. RON la nivel de grup, respectiv circa 81,4 mld. RON la nivel de banca la 31 decembrie 2023 comparativ cu 73,8 mld. RON la nivel de grup, respectiv 71,5 mld. RON la nivel de banca la 31 decembrie 2022.

Intrebati de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO daca BRD are in strategia sa de intarire a capitalului si lansarea de emisiuni de obligatiuni sau de obligatiuni verzi pe bursa, la care au apelat deja incadrul programelor MREL alte banci mari de pe piata locala – BCR, Raiffeisen, UniCredit, Banca Transilvania sau CEC Bank, reprezentantii bancii au declarat ca au ales alta optiune.

Intre cele doua strategii de recapitalizare MREL, single point of entry (SPE) si multiple points of entry (MPE), grupul Société Générale merge pe directia single point of entry, ceea ce inseamna ca de intarirea capitalului BRD si a altor subsidiare se ocupa grupul – mama din Franta. Astfel, grupul – mama isi poate sprijini prin credite – senior subsidiarele sale si poate merge pana la a participa cu propriul capital (equity) daca situatia o cere, potrivit lui Etienne Loulergue, Deputy CEO Finance & Treasury in cadrul BRD Société Générale.

Cresterea cotei de piata a BRD in topul pietei bancare din Romania este o provocare ce trebuie gestionata de catre noul CEO, avand in vedere faptul ca BRD – Groupe Société Générale a pierdut cota de piata din 2015 incoace, interval de timp in care cota sa de piata dupa activul net bilantier a coborat de la 13% in 2015 pana la 10,20% in 2022, dupa cum arata datele publicate de catre banca centrala. Totusi, BRD – Groupe Société Générale a reusit in aceasta perioada sa isi mentina pozitia in top 3 banci fara sa apeleze la achizitii de alti jucatori, mizand exclusiv pe cresterea sa organica, strategie care va fi continuata si de succesoarea francezului Francois Bloch.

Numirea Mariei Rousseva la sefia BRD – Groupe Société Générale si a Mihaelei Lupu la conducerea UniCredit Bank Romania fac ca in acest moment 3 din cele mai mari 5 banci cu capital strain din Romania sa fie conduse de catre femei. De asemenea, in perioada 2019 – 2023, 5 din cele mai mari 7 banci din Romania dupa active au numit un nou CEO dupa schimbarile de management care au avut loc la ING Bank Romania, CEC Bank, Raiffeisen Bank Romania, BRD – Groupe Société Générale si UniCredit Bank Romania.

BRD – Groupe Société Générale are o capitalizare bursiera de circa 12,6 mld. RON (peste 2,5 mld. Euro) pe bursa de la Bucuresti. In 1998, grupul financiar francez Société Générale a intrat pe piata bancara din Romania odata cu privatizarea Bancii Romane pentru Dezvoltare (BRD), prin intermediul careia a devenit noul actionar majoritar in locul statului roman.

Laurentiu Stan

Domeniu: Evaluari de afaceri si exit planning

Afilieri la organizatii profesionale si de business:

Asociatia Nationala a Evaluatorilor Autorizati din Romania
The European Group of Valuers’ Associations – TEGoVA,
Royal Institution of Chartered Surveyors (RICS)
The European Association of Certified Valuators And Analysts – EACVA™

Certificari si arii de expertiza/specializari:

Certified Exit Planning Advisor (CEPA), The ExitPlanning Institute, SUA
Certified Valuation Analyst – CVA™ de catre The European Association of CertifiedValuatorsAndAnalysts – EACVA™
Recognised European Valuer – REV® de catre The European Group of Valuers’ Associations – TEGoVA
Membru Acreditat ANEVAR (MAA) pentru specializarea Evaluarea intreprinderilor si activelor necorporale

Limbi de lucru: romana, engleza

Experienta/Pozitii anterioare ocupate

Martie 2023 – Februarie 2024: Asociat unic / Director Executiv, Fairvalue Evaluari, Bucuresti

Februarie 2005 – Martie 2023: Asociat / Director Executiv, Fairvalue Consulting, Bucuresti

Martie 2004 – Iunie 2006: Analist financiar, Standard Consult, Bucuresti

Septembrie 2004 – Martie 2005: Evaluator, Darian Rom Suisse, Bucuresti

Mai 2002 – Februarie 2004: Contabil, Asociatia Nationala a Evaluatorilor Autorizati din Romania, Bucuresti

Din 2024, Laurențiu Stan este certificat ca Exit Planning Advisor (CEPA) de catre The ExitPlanning Institute (SUA). Este cunoscut in domeniu ca evaluator autorizat, cu o experienta de aproape 20 de ani. S-a specializat in evaluarea de afaceri si active intangibile, cum ar fi licente, patente, software, drepturi de proprietate intelectuala, marci comerciale, iar in prezent dezvolta in Romania conceptul de Value Growth Advisory, menit sa ajute antreprenorii care doresc sa creasca valoarea propriei afaceri in vederea unei eventuale vanzari si nu numai.

Dentons: Energia a fost „regina” tranzactiilor in 2023 pe piata de M&A si pe piata de capital din Romania

Sectorul de energie a dominat in 2023 tranzactiile de M&A si tranzactiile de pe piata de capital din Romania, potrivit reprezentantilor biroului din Bucuresti al firmei globale de avocatura Dentons.

Energia a fost sectorul care a dominat de departe tranzactiile locale M&A, in conditiile in care, pe de o parte, au luat avant achizitiile de proiecte pe piata de energie verde, iar, pe de alta parte, un alt motor al pietei sunt facilitatile care asigura securitate energetica, este de parere Perry Zizzi, Managing Partner al biroului Dentons din Romania.

In 2023, grupul elen Public Power Corporation (PPC) a finalizat achizitia activelor grupului italian Enel din Romania la un pret de achizitie de 1,24 mld. Euro, respectiv o valoare de intreprindere a companiilor preluate de 1,9 mld. Euro.

Pe piata M&A din Romania, pe lista tranzactiilor mari au intrat anul trecut vanzarea Profi de catre managerul regional de private equity MidEuropa pentru o valoare de intreprindere de 1,3 mld. Euro, tranzactia prin care UniCredit urmeaza sa preia Alpha Bank Romania, vanzarea unui portofoliu de parcuri de retail de catre Mitiska REIM pentru circa 220 mil. Euro sau vanzarea Vel Pitar catre investitorul strategic mexican Grupo Bimbo.

In ceea ce priveste tranzactiile cu proiecte de energie verde, piata este in continuare intr-un moment de efervescenta al proiectelor de energie solara.

„Daca in perioada 2013 – 2014, era un val de achizitii de proiecte de energie eoliana, acum suntem intr-o perioada in care domina tranzactiile cu energie fotovoltaica”, a punctat Claudiu Munteanu – Jipescu, Partner, Head of Energy practice in cadrul biroului Dentons din Bucuresti.

Potrivit acestuia, exista un interes mare din partea investitorilor pentru proiecte in domeniul energiei verzi, limitat insa de plafonul maxim de 50 hectare de teren per proiect, dar si de alte obstacole.

Dezvoltarea unui proiect de energie verde care dura 2 ani pana la atingerea stadiului de ready to build, probabil ca ajunge acum si la 3 ani, potrivit lui Claudiu Munteanu – Jipescu.

In ceea ce priveste tranzactiile cu active verzi, acestea se deruleaza insa mai rapid decat tranzactiile de M&A din alte sectoare.

„In ceea ce priveste tranzactiile M&A insa pe acest segment (de achizitie de active energie fotovoltaica – n.r.), o astfel de tranzactie dureaza si mai putin de 6 luni, cu tot cu due diligence. Insa este important ca proiectul sa atinga stadiul ready to build”, puncteaza acesta.

Dentons a asigurat consultanta pentru investitorul polonez Polenergia privind un acord conditionat pentru achizitia unei parti majoritare in Naxxar Wind Farm Four (NWF 4), care detine actiuni in societatile de proiect (SPV-uri) ce dezvolta parcuri eoliene in apropierea Marii Negre, proiectul avand o capacitate totală de peste 685 MW.

De asemenea, avocatii Dentons lucreaza si in tranzactii prin care este asigurata finantarea de achizitie.

Tot sectorul de energie a marcat anul trecut IPO-ul producatorului de electricitate Hidroelectrica, care la o valoare de 1,9 mld. Euro, a fost cel mai mare IPO din Europa in 2023, respectiv cel mai mare IPO din istoria Romaniei. Compania de stat Hidroelectrica a fost asistata la tranzactia IPO de catre o echipa transfrontaliera a Dentons, in care unul dintre cei doi coordonatori a fost Loredana Chitu, Head of Capital Markets al biroului din Bucuresti. Ulterior, Loredana Chitu a fost aleasa membru in board-ul Bursei de Valori Bucuresti, care asteapta sa isi inceapa noul mandat in acest an.

„Urmatorul IPO semnificativ pe bursa de la Bucuresti cred ca ar putea fi cel al unei companii private”, a punctat Loredana Chitu in cadrul unei intalniri cu presa.

Loredana Chitu de la Dentons se asteapta, de asemenea, sa continue pe bursa de la Bucuresti tranzactiile cu obligatiuni atat din partea bancilor, care fac astfel de emisiuni in cadrul programelor MREL, dar si din partea altor emitenti din alte sectoare.

„Ne asteptam sa continue tranzactiile DCM (debt capital markets) si la autoritatile locale. Am avut recent emisiunea Primariei Municipiului Bucuresti (…) Si am vazut mai recent ca a iesit si Clujul cu o emisiune de obligatiuni cu o structura de tranzactie diferita”, a mai spus Loredana Chitu.

Intrebata de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, daca se asteapta sa vedem mai mult emisiuni de obligatiuni noi decat refinantari, aceasta a raspuns: „Cred ca vor fi mai mult emisiuni de obligatiuni noi. Nu cred ca investitorilor le place sa investeasca in refinantari DCM (refinantari ale unor emisiuni anterioare – n.r.)”.

Dentons a lucrat in emisiuni recente pe piata de capital realizate de catre CEC Bank sau Primaria Municipiului Bucuresti.

De asemenea, pe piata investitiilor de tip private equity si venture capital, in 2023 a fost inregistrata o incetinire a activitatii, afirma Cristina Daianu, Partner, Head of Venture Technology al biroului Dentons din Bucuresti.

Potrivit acesteia, jucatori precum Cleverage VC si Morphosis Capital s-au numarat printre investitorii activi in sectorul medtech.

„Cand spunem sectorul de medtech, vorbim mai mult despre partea de tech decat despre sectorul medical”, nuanteaza Cristina Daianu de la Dentons.

Cele mai importante runde de investitii locale de tip venture capital in 2023 au fost atrase de catre Flowx.AI si DRUID, intr-un context in care sunt pe val investitiile in start-up-uri din sectorul inteligentei artificiale (AI).

Intr-un cadru mai larg al pietei de M&A, avocatii Dentons afirma ca dincolo de tranzactiile cu valori mari, de peste 1 mld. Euro, sau chiar peste pragul de 100 mil. Euro, sunt mult mai multe tranzactii realizate la tichete de 20 – 30 mil. Euro, chiar pana in 50 mil. Euro, dar si tranzactii sub valori de 10 mil. Euro.

Pe langa investitorii straini, care domina aria tranzactiilor, se simte insa o crestere de la an la an a capitalului romanesc implicat in investitii prin diferite platforme, potrivit lui Perry Zizzi, Managing Partner al biroului Dentons din Romania.

Dentons este una dintre primele firme de avocatura de talie internationala care a intrat pe piata din Romania in urma cu peste 25 de ani. In 1997, firma internationala de avocatura Altheimer & Gray a deschis un birou la Bucuresti, iar ulterior in 2003 biroul a intrat sub „umbrela” Salans, pentru ca din 2013 sa devina birou al Dentons, la capatul unei fuziuni pe plan global.

Schimburile comerciale romano-germane au depasit 40 mld. Euro

AHK Romania anunta rezultatele schimburilor comerciale bilaterale pe anul 2023, preluate de la Biroul Federal de Statistica al Germaniei, Destatis.

Schimburile comerciale intre Germania si Romania au insumat anul trecut 40,8 mld. Euro Romania ajungand pe locul 17 intre partenerii comerciali ai Germaniei, o urcare de trei pozitii fata de anul precedent. Cresterea volumului schimburilor comerciale comparativ cu anul 2022 este de 6,3%. Importurile din Romania s-au ridicat la 19,4 mld. Euro (+ 9,8%), iar exporturile Germaniei catre Romania au atins 21,5 mld. Euro (+3,3).

„Observam ca Romania a urcat in topul partenerilor comerciali ai Germaniei. Acest fapt ne arata ca dinamica relatiilor bilaterale de comert intre cele doua tari se mentine, in ciuda numeroaselor provocari. Romania reuseste sa convinga multe companii germane ca este un amplasament de afaceri atractiv. Sunt interesate in special acele companii care doresc sa-si sporeasca rezilienaa fata de lanturile internationale de aprovizionare, precum si cele care cauta un amplasament investitional inovator pentru cercetare si dezvoltare in Europa”, spune Sebastian Metz, Director general si membru in Consiliul Director al AHK Romania.

Cu acest volum al schimburilor economice Germania ramane primul partener comercial al Romaniei.

Despre Camera de Comert si Industrie Romano-Germana (AHK Romania)

AHK Romania este reprezentanta oficiala a economiei germane. Infiintata in 2002, AHK numara peste 600 de firme-membre si ofera companiilor o platforma importanta pentru networking, schimb de informatii si experiente. Prin serviciile pe care le ofera si prin evenimentele pe care le organizeaza, AHK Romania sustine activ companiile germane la intrarea lor pe piata romaneasca si este totodata partener al firmelor romanesti interesate de piata germana. De la 1 ianuarie 2020, in cadrul AHK Romania functionează si Centrul de competenta pentru Republica Moldova. Dorim astfel sa intensificam relatiile de afaceri intre companii din Romania, Republica Moldova si Germania si sa contribuim semnificativ la dezvoltarea economica a Republicii Moldova.

Laitmotivul AHK 2024: Innovation Drives the Future

Inovatia este forta motrice a progresului. Ea ne schimba viata si ne modeleaza viitorul, oferind solutii pentru provocarile locale si globale. Inovatie inseamna crestere economica si cresterea nivelului de trai – dar si tehnologii de ultima generatie, transformare si adaptare la situatii noi. De aceea dedicam acest an temei „Innovation Drives the Future”. AHK Romania joaca deja un rol central in promovarea inovarii in cadrul comunitatii de afaceri romano-germane, prin sustinerea activa a cooperarii in diferite domenii inovatoare, precum si a politicilor economice orientate catre inovare.

Contact pentru presa : Sorina Buzatu

PR Specialist

Tel.: +40 21 207 91 22

E-Mail: buzatu.sorina@ahkrumaenien.ro

Teraplast se extinde in regiune prin achizitia grupului Wolfgang Freiler de la familia Uhl din Austria si preia doua fabrici in Ungaria

Grupul TeraPlast, controlat de catre antreprenorul roman Dorel Goia, a anuntat pe 1 februarie 2024 ca a semnat un acord pentru achizitia Grupului Wolfgang Freiler, ce ii permite preluarea a doua fabrici in Ungaria si extinderea operatiunilor pe pietele din regiune, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Vanzatorul este familia Uhl din Austria, care dispune de un portofoliu format din operatiuni in mai multe sectoare, printre care constructii, imobiliare si HoReCa.

Pretul de achizitie a fost stabilit la 16,53 mil. Euro, suma ce urmeaza sa fie acoperita din surse mixte, atat interne cat si finantare bancara, la care se adauga un mecanism de earn-out, ce vizeaza plati esalonate in functie de evolutia EBITDA pe care Grupul Wolfgang Freiler o va realiza in 2024, reiese din datele prezentate de catre cumparator.

TeraPlast urmeaza sa preia doua unitati de productie de tevi si piese injectate din polietilena aflate pe teritoriul Ungariei, gestionate de catre companiile Polytech Industrie Kft., respectiv Pro-Moulding Kft., activitatea de distributie gestionata de compania austriaca Wolfgang Freiler GmbH & Co KG si companii care gestioneaza un parc industrial maghiar si activitati administrative conexe, respectiv Sorgyari Ipari Park Kft., Itraco GmbH si WF Kunststoff Handels GmbH.

Tranzactia extinde si completeaza portofoliul de produse al grupului TeraPlast, facilitand accesul la noi piete, cu potential ridicat, din centrul si vestul Europei. Structura businessului care face obiectul tranzactiei reprezinta un pas semnificativ in extinderea exporturilor Teraplast in vestul Europei, sustine cumparatorul.

Acordul incheiat este supus unor conditii precedente uzuale, convenite in acordul semnat de ambele parti. In contextul aprobarii tranzactiei de catre actionarii societatii in cadrul adunarii generale extraordinare a actionarilor Teraplast, tranzactia va fi finalizata intr-un orizont de cateva luni, estimeaza reprezentantii cumparatorului.

„Parafam acum rezultatul unei munci intense de analiză atenta si calcule precise de oportunitate. Intreg mediul de afaceri trebuie sa urmareasca planuri de extindere si dezvoltare pe termen lung, sa duca produsele si capitalul romanesc in toată Europa, nu sa incetineasca de teama conflictelor sau sa se lase descurajati de cei care cred mai putin in perspectivele lor. In ultimii ani am investit masiv si am marcat un exit de succes, avand in jur conflicte armate si o pandemie. Pornim cu planuri ambitioase catre pietele din Vest odata cu aceasta achizitie”, a declarat dl Dorel Goia, Presedintele Consiliului de Administratie al TeraPlast.

Grupul Freiler a inregistrat in 2022 o cifra de afaceri de 31 mil. Euro si EBITDA de aproape 4 mil. euro, potrivit informatiilor facute publice.

„Am regasit cu placere in TeraPlast un partener strategic ideal pentru a continua traditia de 20 de ani de performanta si crestere a companiei. Amplasarea fabricilor noastre si relatiile solide, de durata cu clientii sunt in armonie cu strategia de crestere a TeraPlast. A fost deosebit de important pentru mine ca TeraPlast isi propune sa pastreze echipa actuala, asigurand astfel o tranzitie lina a operatiunilor si colaborari de succes cu clientii nostri.” a declarat Jürgen Uhl din partea vanzatorilor.

Actionarii Teraplast au fost deja convocati pentru 11 martie 2024 sa aprobe achizitia a 100% din actiunile companiei WF Kunststoff Handels GmbH (Austria), a pachetului de 100% din actiunile Wolfgang Freiler GmbH & Co KG (Austria), a participatiei de 100% din Itraco GmbH (Austria), a pachetului de 100% din actiunile firmei Polytech Industrie Kft (Ungaria), a participatiei de 80% din compania Sorgyari Ipari Park Kft (Ungaria), respectiv a pachetului de 100% din actiunile companiei Pro-Moulding Kft (Ungaria), care formeaza perimetrul tranzactiei.

Vanzatorii pachetelor de actiuni la companiile din Ungaria si Austria vizate de tranzactie sunt Hans-Jurgen Uhl, Sabine Uhl, Jennifer Uhl si Janine Uhl, a mai precizat cumparatorul.

Firma austriaca de avocatura Schoenherr, un jucator de talie regionala, a asistat cumparatorul cu o echipa formata din avocati din birourile din Romania, Austria si Ungaria, coordonata de catre Markus Piuk, Partener.

Teraplast a facut in ultimii ani pasi concreti in strategia M&A de extindere in regiunea Europei Centrale si de Est, dupa ce a semnat in 2017 o achizitie de 4,3 mil. Euro a producatorului de panouri sandwich Interlemind din Serbia, respectiv a anuntat achizitia producatorului de tevi Palplast din Republica Moldova intr-o tranzactie totala de 1,8 mil. Euro. Capitalizarea bursiera a Teraplast pe bursa de la Bucuresti a depasit 1,3 mld. RON (peste 260 mil.Euro).

Teraplast si-a construit astfel treptat un profll rar pentru o afacere antreprenoriala din Romania, care reuseste sa marcheze achizitii pe mai multe piete externe. Cea mai mare achizitie M&A pe o piata externa si cea mai mare tranzactie de exit de pe o piata straina realizata de o companie din Romania au fost pana acum semnate de catre Digi, in contextul extinderii pe piata telecom din Ungaria, iar apoi cu ocazia iesirii de pe piata si concentrarea operatiunilor pe alte geografii din Europa.

Inovatia modeleaza viitorul – tema anului 2024 pentru comunitatea AHK Romania

Cuvantul cheie care va ghida drumul catre business al comunitatii de afaceri romano-germane in anul ce abia a inceput va fi inovatia. „In 2024 vom scrie un nou capitol: Innovation drives the future. Inovatia joaca un rol esential in prezent, dar mai ales in viitor si ne bucuram sa mergem impreuna pe acest drum, cu incredere, optimism si curaj”, a spus Andreas Lier, presedintele Camerei de Comert si Industrie Romano-Germane, joi, in deschiderea Receptiei de Anul Nou.

Cu aceasta ocazie au fost decernate Premiile economiei romano-germane, AHK Awards, aflate la a doua editie. Premiantii sunt companiile Bosch Group Romania, Siemens SRL, Knauf Insulation & Knauf Gips Romania si Salubris.

Grupul Bosch a castigat cu proiectul „Initiative pentru educatie”, la categoria „Angajatii nostri, succesul nostru”. Compania a derulat o serie de activitati si programe educationale, implicand atat elevi cat si mediul academic, in vederea pregatirii tinerilor pentru cerintele pietei muncii in general, dar si pentru a lucra in unitatile de productie Bosch.

Siemens SRL s-a clasat pe primul loc la categoria „Inovatie si noi tehnologii” cu proiectul „Solutii Siemens inovatoare si complet digitalizate pentru industria de tratare a apei in Romania”. Tehnologia Siemens este flexibila, modulara si extensibila, reduce pierderile de apa din sistemul de distributie, are consum scazut de energie si este securizata cibernetic.

La categoria „Excelenta in afaceri” a fost desemnata castigatoare compania Knauf Insulation & Knauf Gips Romania, cu proiectul „Knauf investeste 200 de milioane de euro in doua fabrici din Romania”. Incepand cu luna martie 2022 Knauf a demarat modernizarea liniei de productie pentru vata de sticla minerala de la Tarnaveni, iar din ianuarie 2023, constructia unei noi fabrici de materiale izolante in Huedin. Investitia pune accentul pe inovare, integrare tehnologica si respectarea unor standarde inalte de eficienta energetica si impact asupra mediului.

Premiul la categoria „Responsabilitate pentru viitor” a mers catre firma Salubris si proiectul sau „Dezvoltarea durabilă a managementului deseurilor in contextul economiei circulare in orasul Iasi”. Solutia propusa de Salubris este un sistem integrat de colectare a deseurilor, care presupune dezvoltarea unei infrastructuri de colectare separata, incluzand puncte moderne si digitale de colectare, transportul deseurilor, infrastructura de salubritate stradala, precum si intretinerea calitatii aerului.

Implicarea activa a companiilor in dezvoltarea tehnologiilor si a competentelor, in special pentru tanara generatie, a fost remarcata si de presedintele Romaniei, Klaus Werner Iohannis, care a transmis un mesaj de sustinere comunitatii de afaceri, prin intermediul consilierului prezidential Cosmin Marinescu. Motto-ul AHK Romania din acest an, ”Innovation drives the future”, este considerat „o alegere inspirata, ce reflecta asteptarile pe care le avem cu totii de la anul 2024 si de la viitor”. Presedintele a apreciat, de asemenea, activitatea companiilor romanesti si germane, care, de peste 20 de ani contribuie activ la consolidarea Romaniei ca destinatie atractiva de investitii, la transferul de know-how si tehnologie, prin construirea de parteneriate pentru o economie durabila. „Germania este principalul partener comercial al tarii noastre, cu o pondere de peste 20% in comertul extern al Romaniei. Totodata, Germania este in frunte si in clasamentul investitorilor straini, cu peste 25 de mii de companii inregistrate si circa 15% din totalul investitiilor straine directe din Romania”, a adaugat Klaus Iohannis in mesajul sau. El a amintit si aspectele din economie ce ar trebui abordate cu prioritate, cum ar fi dezechilibrele structurale, consolidarea capacitatii administrative si digitalizarea administratiei fiscale. Instrumentele modernizarii si dezvoltarii Romaniei raman insa investitiile si fondurile europene, a explicat seful statului.

In contextul international tensionat, marcat de conflicte deschise in Ucraina si in Orientul Mijlociu, ambasadorul Republicii Federale Germania in Romania, ES dr. Peer Gebauer, priveste spre anul 2024 cu un optimism prudent. Printre provocarile actuale, el a mentionat preturile inca mari la energie, presiunile inflationiste, lanturile de aprovizionare perturbate, eforturile de a reduce incalzirea globala si, in general, un mare potential de frustrare in societate, alimentat si de știrile false. Cu toate astea, el a subliniat ca in materie de inovare, competitivitate si tranzitie ecologica a economiilor noastre, au existat multe decizii importante, dar si numeroase progrese incurajatoare. „Baza puterii noastre ramane economia. Relatiile romano-germane sunt mai stranse si mai de incredere cum probabil n-au fost niciodata. Ne vom angaja si anul acesta pentru consolidarea si aprofundarea pe mai departe a acestora. Cooperarea noastra si mai stransa va reprezenta cheia pentru a ne mentine si in viitor performanti si rezilienti”, a spus dr. Gebauer.

Un optimism temperat privind cresterea economica a Romaniei in urmatorii ani a aratat si ministrul Economiei, Antreprenorialului si Turismului, Stefan Radu Oprea. „Economistii ne spun in ultima vreme ca vom avea cea mai robusta crestere economica din regiune, si probabil din Uniunea Europeana, de peste 3% in anii urmatori. Eu cred ca fiecare tara are un moment si ca acum este momentul Romaniei, pentru ca de data aceasta geografia ne este prielnica”, a spus ministrul Economiei. El i-a invitat pe reprezentantii companiilor prezente la Receptia de Anul Nou a AHK Romania sa fie optimisti, sa contribuie la cresterea economica si sa foloseasca ajutorul de stat pus la dispozitia firmelor de catre ministerul Economiei, in domeniul constructiilor si al industriei prelucratoare. In concluzie, le-a urat oamenilor de afaceri sa aiba cat mai mult profit, transmitandu-le totodata ca Romania are nevoie de inovare, de proprietate intelectuala inregistrata aici, de valoare adaugată adusa produselor romanesti si de competitivitate.

Receptia de Anul Nou, eveniment pe care AHK Romania il organizeaza anual la Palatul Parlamentului, este unul de referinta in activitatea Camerei si aduce laolalta, in scop de networking, numerosi invitati din randul oamenilor de afaceri, administratiei publice, asociatiilor profesionale, societatii civile, precum si din mediul politic, diplomatic, universitar si din mass-media. Anul acesta numarul participanților a depasit 900!

Despre Camera de Comert si Industrie Romano-Germana (AHK Romania)

AHK Romania este reprezentanta oficiala a economiei germane. Infiintata in 2002, AHK numara peste 600 de firme-membre si ofera companiilor o platforma importanta pentru networking, schimb de informatii si experiente. Prin serviciile pe care le ofera si prin evenimentele pe care le organizeaza, AHK Romania sustine activ companiile germane la intrarea lor pe piata romaneasca si este totodata partener al firmelor romanesti interesate de piata germana. De la 1 ianuarie 2020, in cadrul AHK Romania functioneaza si Centrul de competenta pentru Republica Moldova. Dorim astfel sa intensificam relatiile de afaceri intre companii din Romania, Republica Moldova si Germania si sa contribuim semnificativ la dezvoltarea economica a Republicii Moldova.

Laitmotivul AHK 2024: Innovation Drives the Future

Contact pentru presa : Sorina Buzatu

PR Specialist

Tel.: +40 21 207 91 22

E-Mail: buzatu.sorina@ahkrumaenien.ro

Homepage | FacebookLinkedIn | YouTube

Cushman & Wakefield: Cererea de spatii logistice va persista si in 2024, alimentata de eficientizarea lanturilor de aprovizionare a companiilor de retail si de nevoia in crestere de spatii generata de relocarea producatorilor mai aproape de pietele de consum. Cresterea costurilor de finantare, a randamentelor si accesul mai dificil la capitalul de dezvoltare au redus in 2023 volumul de livrari de spatii noi

Cresterea costurilor de finantare, a yield-urilor si dificultatile privind accesul la capitalul necesar de dezvoltare au dus in 2023 la reducerea livrarilor de spatii noi pe piata spatiilor industriale si de logistica, potrivit datelor firmei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Echinox.

Anul trecut au fost livrate proiecte noi in total de 450.000 metri patrati, in scadere puternica cu 46% fata de 2022, evolutie determinata de incetinirea activitatii speculative, sustin consultantii Cushman & Wakefield Echinox. Pentru 2024 insa, planurile dezvoltatorilor indica livrarea a peste 500.000 metri patati de parcuri logistice si industriale noi, concentrata in zonele Ilfov (180.000 metri patrati), zona de Vest (144.000 metri patrati), respectiv zona de Centru (105.000 mp).

”Pariez pe o asezare a pietei in urmatorii 2 – 3 ani”, a punctat Andrei Brinzea, partner Land and Industrial Agency Cushman & Wakefield Echinox, care se asteapta sa continue sa creasca nivelul chiriilor de la 4,30 – 4,70 Euro pe metru patrat pe luna si sa continue sa scada volumul de proiecte dezvoltate speculativ.

Stocul spatiilor industriale si de logistica din Romania a depasit insa de nivelul de 7 mil. metri patrati, peste cel disponibil in Ungaria, dar sub Cehia si la mare distanta de stocul existent in Polonia, cea mai mare piata de investitii real estate din Europa Centrala si de Est (CEE). La nivel de randamente, Romania inregistreaza pe segmentul de industrial si logistica un prime yield de 7,40%, Ungaria este la circa 6,75%, Polonia 6,25%, iar Ungaria este la 5,9%, mai arata datele prezentate de catre Cushman & Wakefield.

”Companiile sunt inca prudente in ceea ce priveste extinderea business-urilor, determinand implicit si o reducere a nevoii de spatii noi. Mai mult decat atat, si atunci cand vor sa isi extinda operatiunile logistice, timpul de luare a deciziilor este indelungat, prelungind astfel procesul de finalizare a tranzactiilor. Pe de alta parte, climatul actual creeaza noi oportunitati, astfel ca vom vedea consolidari de operatiuni in mai putine cladiri, dar mai mari, pentru a creste eficienta, reduce costurile si imbunatati procesele de livrare. Extinderea comertului online si nevoia de a raspunde cat mai repede si eficient consumatorilor vor genera cereri pentru noi spatii. Chiar daca aceasta crestere a volumului vanzarilor online a fost relativ modesta in 2023, previziunile indica o revenire a cresterii in urmatorii ani. In plus, retelele de retail traditional vor continua sa fie active pe piata inchirierilor, in vederea adaptarii strategiilor privind comenzile online”, a spus Andrei Brinzea.

Potrivit acestuia, un exemplu care conduce la intarzieri in finalizarea investitiilor si a tranzactiilor este noul aviz introdus pentru aprobarea investitiilor straine directe (FDI), care poate fi obtinut de companii intr-o perioada de timp ce poate ajunge la 3 luni.

Consultantii imobiliari se asteapta sa persiste si in 2024 cererea de spatii logistice necesare eficientizarii lanturilor de aprovizionare a companiilor de retail la care se va adauga si nevoia tot mai mare de spatii pentru firmele care cauta relocarea productiei mai aproape de pietele de consum.

Pe piata de profil se simte un interes din partea companiilor din Asia, in conditiile in care producatori din China, Japonia sau Coreea de Sud se uita inclusiv la locatii unde reteaua de infrastructura nu este atat de dezvoltata, a mai spus Andrei Brinzea.

De asemenea, valoarea adaugata a investitiei este diferita in ochii investitorilor cand se uita la pietele din regiune.

”Un producator precum Samsung se uita la Polonia daca vrea sa faca productie de telefoane si la Romania, de exemplu, daca vrei sa faci cabluri pentru telefoane”, a punctat Andrei Brinzea.

Potrivit acestuia, Romania concureaza pentru atragerea de investitori straini cu piete precum Maroc.

Pe plan local, accesul facil la o retea de infrastructura bine conectata la principalele rute de transport la care se adauga si alti factori au facut ca unii investitori care doreau sa investeasca la Craiova, de exemplu, sa se reorienteze catre alte centre, precum Pitesti. De asemenea, orase precum Roman sau Bacau au devenit pentru unii investitori mai atractive decat Iasi pe acest segment, sustin expertii Cushman & Wakefield Echinox.

La nivelul spatiilor industriale si de logistica, cele cu destinatie pentru retail, distributie si consum ajung la o pondere in piata de circa 70 – 75%, in timp ce cele cu destinatie pentru spatii de productie reprezinta circa 20 – 25%, potrivit estimarilor Cushman & Wakefield Echinox.

Intrebati de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO ce pondere ocupa investitorii din sectorul spatiilor logistice si industriale comparativ cu alte segmente de piata in ansamblul achizitiilor de terenuri, Rodica Tarcavu, Partner, Industrial Agency Cushman & Wakefield Echinox, a raspuns: „Cei mai mari cumparatori de terenuri pentru dezvoltare sunt cei din sectorul industrial si logistic. Acestia prefera sa cumpere terenuri cu suprafete mari, de 10-20 de hectare pentru proiectele lor”.

Criteriile de conformare la politicile de sustenabilitate reprezinta un factor care afecteaza toate categoriile de active imobiliare – logistica, retail, birouri, rezidential – si care face din ce in ce mai mult diferenta atat la nivel de finantare, cat si la nivel de cerere, fiind asteptata o crestere a cererii pentru proiectele imobiliare cu componenta de sustenabilitate in detrimentul celor care nu au certificari verzi.

La nivel de tranzactii, segmentul spatiilor industriale si de logistica a inregistrat in 2023 achizitia de peste 60 mil. Euro a unui portofoliu FM Logistic de catre liderul pietei de profil, CTP.

Intr-o privire mai larga asupra pietei imobiliare din Romania, cea mai importanta tranzactie locala, de circa 220 mil. Euro, a fost semnata in sectorul de retail, unde investitorul britanic M Core a cumparat un portofoliu de 25 de parcuri retail de la Mitiska REIM, tranzactie care a avut o pondere de peste 40% la nivelul investitiilor totale real estate in Romania in 2023.