Arhive lunare: ianuarie 2021

Cushman & Wakefield Echinox: Piata de investitii in active imobiliare a crescut cu 28% in 2020 pana la 914 mil. Euro. Cumparatorii au alocat noua din zece euro pentru tranzactiile cu imobilele de birouri

In 2020, volumul total investit in active imobiliare in Romania a ajuns la 914 mil. Euro, o creștere de 28% fata de 2019, fapt ce demonstreaza rezilienta pietei de investitii din Romania in perioada pandemiei Covid-19, conform raportului Romania Investment Marketbeat, lansat de compania de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Echinox.

Cel mai activ segment a fost de departe cel de birouri, cu valori ale tranzactiilor estimate la aproximativ 784 mil. Euro, reprezentand 86% din volumul total al investitiilor. Segmentul industrial si logistic a atras 9% din capital, in timp ce restul de 5% a fost impartit intre sectoarele de retail și cel hotelier. In total, au fost tranzactionate un numar de 24 de proprietati generatoare de venituri in 2020, cu o medie de 38 mil. Euro per proprietate, aceasta fiind una dintre cele mai ridicate astfel de valori in piata imobiliara locala din ultimul deceniu.

Cele mai mari șase tranzactii au fost reprezentate de proiecte de birouri, inclusiv vanzarea portofoliului local de birouri al NEPI Rockcastle catre AFI Europe. Tranzactia a implicat patru cladiri din București și Timișoara cu o suprafata totala de 118.000 mp inchiriabili, ce au fost vandute pentru 307 mil. de euroo, cea mai mare tranzatie de birouri semnata vreodata in Romania.

Mai mult, pragul de 100 de mil. Euro a fost depașit şi de o serie de alte tranzactii de birouri, cea mai relevanta pentru piata fiind achizitia Floreasca Park, un proiect de birouri cu un GLA de 38.000 mp, de o asociere intre Zeus Capital Management și Resolution Property (Fosun), marcand intrarea investitorilor chinezi pe piata de birouri din Romania.

„Romania a aratat in 2020 semne clare ca a atins un nou nivel de lichiditate in piata imobiliara, volumul total al investitiilor fiind inca o data aproape de 1 mld. euro, intr-un an marcat de provocarile pandemiei. Acest trend constant a avut loc, in mod remarcabil, intr-un context regional diferit al pietelor mai dezvoltate din Europa Centrala și de Est, unde am vazut reduceri semnificative ale volumelor investitionale din 2020, comparativ cu 2019. Deși Romania ramane o piata mult mai mica decat Polonia, a reuşit sa reduca diferenta fata de volumele totale din Ungaria și Cehia”, afirma Tim Wilkinson, Partner in cadrul departamentului de Piete de capital al firmei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Echinox.

Sursa: Cushman Wakefield Echinox.

Creșterea volumului investitional din Romania este chiar mai impresionanta in contextual Europei Centrale si de Est / Europa de Sud – Est deoarece piata romaneasca a fost singura care a inregistrat o evolutie pozitiva in 2020 fata de 2019, noteaza consultantii Cushman & Wakefield Echinox.

Proprietati imobiliare cu o valoare totala de 9,9 Euro mld. euro au fost tranzactionate in regiune in 2020, o scadere de aproape 29% fata de volumul din 2019. De exemplu, Polonia, care detine cea mai mare pondere in volumul total (57%), a inregistrat o scadere de 27%, Ungaria de 35%, iar Cehia a resimtit cea mai dramatica scadere de 60%, piata investitionala din Romania evoluand astfel mult peste asteptari intr-un an foarte complicat.

Fondurile de pensii private au depasit cu bine contextul pandemic din 2020

Lasă un răspuns

Pilonul II de pensii private obligatorii, la care cotizeaza 7,6 milioane de romani, a realizat în 2020 un castig de 6,2%, de trei ori peste inflatie, adica un profit net de 900 mil. EUR pentru participanti

Revenirea spectaculoasa de dupa scaderile cauzate de inchiderea economiei din primavara lui 2020 se datoreaza partial revenirii pietelor, dar si managementului profesionist, strategiei de investitii adaptate contextului si calitatii supravegherii

Fondurile de pensii (Pilonul II și Pilonul III) au facut deja plati de 720 mil. RON catre aproape 94.000 de beneficiari

Revenirea partiala a pietelor financiare, dublata de managementul profesionist si o strategie de investitii inspirata a facut ca fondurile de pensii private sa recupereze spectaculos, depasind efectele nefaste ale pandemiei si realizand performante investitionale remarcabile in 2020.

Pensiile private obligatorii (Pilonul II) au realizat in 2020 un randament mediu de 6,19%, de trei ori mai ridicat decat rata inflatiei de anul trecut, ceea ce in termeni monetari inseamna ca fondurile de Pilon II au produs in 2020 un castig net exclusiv pentru participanti in valoare de 900 de milioane de euro (dupa deducerea tuturor comisioanelor). Pe intreaga perioada de functionare (2008-2020), Pilonul II a înregistrat un randament mediu anual de 8,17% (fata de o inflatie medie anuala de 2,97%), insemnand un castig net pentru participanti de peste 3,5 miliarde de euro.

Pilonul II administreaza in prezent active nete de peste 75 mld. RON (15,4 mld. EUR) in numele a 7,6 milioane de participanti, iar fondurile au facut deja plati de 397 mil. RON către 46.000 de beneficiari (participanti si mostenitori ai acestora). In acest moment, peste 1 milion de romani (adica 1 din 7) au acumulat mai mult de 20.000 RON in contul lor personal din Pilonul II.

Comparand performanta investitionala a Pilonului II pe toata durata sa de functionare cu inflatia corespunzatoare, precum si cu acumularea intr-un depozit bancar sau cu investitia in euro, calculele realizate de APAPR arata ca in 13 ani de functionare Pilonul II a realizat pentru romani castiguri financiare net superioare inflatiei si acumularii in depozite bancare in RON (de aproape 3 ori) ori cumpararii de euro (de 4,5 ori).

Pentru „romanul mediu” care castiga salariul mediu pe economie si a cotizat luna de luna pe toata existenta Pilonului II (152 de luni), contributiile brute virate in Pilonul II au insumat 16.998 RON. Peste aceste contributii, participarea la Pilonul II i-a adus acestuia un castig mediu net de 5.510 RON, fata de 1.937 RON (cat ar fi insemnat indexarea contributiilor cu inflatia corespunzatoare), 1.864 RON (cat ar fi insemnat depunerea lunara a sumelor in depozite bancare in lei, cu dobanda cu capitalizare) sau 1.222 RON (cat ar fi reprezentat castigul din cumpararea lunara de euro si actualizarea sumei la finele perioadei). Sursa calculelor: https://we.tl/t-ZISvorSCfU .

Potrivit Autoritatii de Supraveghere Financiara, „piata pensiilor private a reusit sa faca fata provocarilor generate de criza COVID-19 punand in evidenta capacitatea sistemului de pensii private de a obtine profit pentru participanti, chiar si in conditii adverse. Rezilienta sistemului in perioadă de criza este determinata atat de calitatea gestionarii fondurilor de pensii, de optimizarea portofoliilor de investitii, cat si de activitatea de reglementare si supraveghere.”

Si Pilonul III (pensiile private facultative) a inregistrat in 2020 rezultate pozitive, cu un randament mediu de 4,64%, ajungand la 527.000 de participanti si active nete de peste 2,9 miliarde RON in administrare. Pe toata durata de functionare, aproape 14 ani, fondurile de pensii facultative au realizat un randament mediu anual de 5,97%. In aceasta perioada, fondurile facultative au realizat plati totale catre beneficiari in valoare de 323 mil. RON, pentru 47.700 de cazuri de plata.

„Pentru 2021 avem un numar de prioritati pe care ne dorim sa le promovam prin dialog institutional cu ASF, Guvernul si Parlamentul Romaniei. Printre acestea se regasesc adoptarea unei legi pentru plata pensiilor private, stabilirea limitei de deductibilitate pentru pensiile ocupationale si modificarile legislatiei secundare in vederea digitalizarii operatiunilor fondurilor de pensii private si a comunicarii cu participantii. Sistemul de pensii private trebuie să recupereze decalajul care il desparte de alte componente ale sectorului financiar la capitolul digitalizare”, a declarat Radu Craciun, presedintele APAPR.

„Sistemul de pensii private din Romania a trecut cu brio inca un test de rezistenta, devenind si mai bine consolidat pentru a-i sustine pe cei care vor iesi la pensie, dar si intregul ecosistem financiar. Intr-o perioada in care economia locala a resimtit impactul negativ al pandemiei pe multiple paliere, fondurile de pensii private au continuat sa fie un factor de stabilitate pentru finantarea companiilor romanesti listate la BVB si a datoriei publice”, a spus Andreea Pipernea, vicepresedintele APAPR.

Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR)

Contacte de presa:

Mihai Bobocea, purtator de cuvant, mihai.bobocea@apapr.ro

Daniela Stefan, Rogalski Damaschin PR, daniela.stefan@rogalski.ro

Colliers: Investitiile pe piata imobiliara ar putea scadea in 2021 la circa 500 – 600 mil. Euro fata de 900 mil. Euro in 2020 pe fondul lipsei de claritate privind veniturile viitoare la active precum imobile de birouri si hoteluri

Lasă un răspuns

Investitiile pe piata imobiliara din Romania ar putea inregistra o scadere de circa 40% in 2021 fata de anul precedent in contextul unei lipse de claritate privind incasarile ce pot fi generate de active precum imobile de birouri sau hoteluri, potrivit estimarilor firmei de consultanta imobiliara Colliers.

“Pe piata investitiilor imobiliare este asteptata o contractie, dupa un an foarte bun pentru acest segment. Investitiile ar putea inregistra o scadere in 2021, de la aproximativ 900 de milioane de euro la aproximativ 500-600 de milioane de euro. Unii investitori ar putea ramane in asteptare, pe fondul lipsei de claritate cu privire la structura si anvergura veniturilor viitoare (in special in ceea ce priveste activele mai bine pozitionate in sectoare precum birouri si hoteluri); pe de alta parte, activitatea poate deveni mai dinamicain zona activelor aflate in dificultate sau a celor cu potential de transformare, care ar putea deveni mai atractive pentru cumparatori”, afirma consultantii Colliers.

Potrivit acestora, anul 2021 se preconizeaza a fi un an al redresarii, chiar daca unele incertitudini vor continua sa persiste, cum ar fi cele legate de capacitatea vaccinurilor de a readuce viata la normal sau de potentialele surprize pe plan economic, de exemplu cele legate de politica monetara a marilor banci centrale, cu posibile ramificatii profunde la nivel global. Munca de acasa va deveni o practica obisnuitain multe companii, chiar si dupa ce va trece pandemia de Covid-19, o revenire semnificativa la birouri a angajatilor fiind asteptata la mijlocul anului 2021, daca vaccinarea la scara larga va fi un succes.

Romania ar trebui sa recupereze majoritatea pierderilor economice de anul trecut pana la sfarsitul anului 2021, dar revenirea va fi neuniforma, cu diferente mari la nivel de industrii. Unele sectoare economice, cum ar fi comertul electronic, constructiile sau anumite subsectoare IT&C nu au fost deloc afectate in timpul crizei, altele ar trebui sa-si revina pana la finele anului 2021, cum ar fi comertul cu amanuntul in ansamblu si serviciile profesionale in general, iar pentru unele ar putea dura cativa ani pana vor reveni la un nivel decent de activitate (sau poate nu isi vor reveni niciodata pe deplin), cum ar fi aviatia, industria auto sau turismul, spun consultantii Colliers International.

Dupa un deceniu si jumatate de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, 2021 are sansa de a pune bazele unei perioade de evolutie economica majora, care ar putea accelera foarte mult dezvoltarea sustenabila a economiei pe termen mediu, avand in vedere noul pachet de ajutor din partea Comisiei Europene in contextul pandemiei.

Turismul va deveni orientat mai mult local si va fi practicat cu o frecventa mai mare dupa ce lucrurile vor reveni la normal, sustine analiza consultantilor Colliers.

Munca la distanta va deveni o modalitate permanenta de lucru, dar consultantii Colliers International considera ca firmele vor dori sa isi aduca angajatii inapoi la birou cel putin 3 zile pe saptamana, pentru a incuraja munca in echipa si cultura organizationala. O revenire mai semnificativa la birou a angajatilor este asteptata incepand cu mijlocul anului 2021, iar cele mai vizibile rezultate ar trebui sa fie in cazul cladirilor situate in zone rezidentiale, care asigura un timp mai redus de naveta.

Chiriasii cladirilor de birouri vor domina anul 2021, in conditiile unei cresteri rapide a pietei secundare de subinchiriere (ce reprezinta peste 2% din stocul actual de birouri conform estimarilor conservatoare din prezent) si a unei rate de neocupare de peste 10%. Consultantii Colliers International vorbesc despre un calendar solid de livrari de spatii noi de birouri, cu aproximativ 260.000 de metri patrati de birouri moderne planificate sa fie finalizate in Bucuresti, si se asteapta ca piata de birouri sa revina la echilibru candva in prima jumatate a acestui deceniu.

Piata de spatii industriale si logistice si-a incheiat cel mai puternic an din istorie in Romania, iar 2021 nu ar trebui sa fie prea diferit, intrucat premisele si tendintele recente care au sustinut dezvoltarea depozitelor se pastreaza: cresterea comertului electronic, necesitatea de a raspunde unei extinderi rapide a schemelor moderne de retail la nivel national, nevoia inlocuirii stocului vechi si necompetitiv (inclusiv din punct de vedere al sigurantei). Exista, de asemenea, un potential pentru afaceri pe fondul Brexitului si al revizuirii relatiilor dintre UE / SUA si China.

Retailul continua sa fie sub presiune, dar consultantii Colliers International vad motive de optimism. Cresterea vanzarilor online a depasit-o cu mult pe cea a magazinelor traditionale in 2020 si aceasta tendinta se va mentine anul acesta. Chiriile si rata de neocupare ar trebui sa ramana sub presiune pe parcursul anului 2021, o redresare fiind estimata pentru 2022 sau chiar in 2023.

2021 aduce diverse oportunitati pe piata terenurilor, spun consultantii Colliers International. Avand in vedere numarul considerabil de tranzactii initiate in perioada recenta (inclusiv in 2020), piata terenurilor pare pregatita pentru un an bun. Dezvoltatorii de retail, inclusiv operatorii de tip “big box” si dezvoltatorii rezidentiali, vor ramane motoarele pietei. Cererea de terenuri pentru birouri si hoteluri va ramane redusa.

In ciuda realitatii economice dificile, piata rezidentiala a inregistrat in continuare o cerere puternica si cresteri modeste ale preturilor (in medie) in 2020. Dar lucrurile arata un pic diferit acum – cresterile salariale din sectorul privat s-au oprit si o reluare a trendului pozitiv nu este estimata pe termen scurt, in timp ce salariile functionarilor publici sunt inghetate pe fondul consolidarii fiscale – in acest context, este de asteptat ca anul 2021 sa fie un an de respiro pentru sectorul rezidential. Pe de alta parte, dinamica de dezvoltare a oraselor si a zonelor periferice raman atractive pe termen lung, data fiind problema supraaglomerarii urbane din Romania.

Robert Miklo, Colliers: Tranzactii mari vom avea in zona de birouri, iar in sectorul industrial vom vedea in masura stocului disponibil. Lichiditatea este o ecuatie din doua parti, trebuie sa ai oferta, nu doar cerere

Lasă un răspuns

Topicuri principale

Tendinte pe piata tranzactiilor imobiliare din Europa Centrala si de Est
Tendinte pe piata tranzactiilor imobiliare din Romania
Tranzactii mari pe piata de profil in 2021

Declaratiile si prezentarea lui Robert Miklo, Director Investment Services Colliers International Romania, in cadrul evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2020, organizat pe 10 decembrie 2020:

Tendintele pe piata de profil din Europa Centrala si de Est

In Europa, se tranzactioneaza 250 mld. Euro ca si volum investitional de commercial property (proprietati comerciale – n.r.), iar in lume de 3- 4 ori mai mult, intre 750 mld. spre 1000 mld . Euro. Asta inseamna ca noi suntem in regiunea noastra undeva la 5% din volumul de tranzactionare din Europa si aproximativ 1,5% din volumul global.

Daca ne uitam la sectoare – office-ul a fost si ramane un sector foarte interesant, foarte activ, industrialul este acum zona cea mai fierbinte, de cel mai mare interes in toata lumea si in Europa Centrala si de Est, la industrial problema este de produs. Nu sunt foarte multe produse disponibile, in special in Romania este mai greu sa gasesti si atunci vom vedea ca un procentaj foarte mare din volumul de tranzactii se regaseste in zona de birouri.

De unde vine sursa capitalului?

Foarte mult in regiunea noastra, si acesta este un aspect foarte pozitiv, se tranzactioneaza de catre capitalul din zona CEE (Europa Centrala si de Est – n.r.). Nu este sursa nr.1, dar este o sursa foarte importanta. Am vazut in special anul acesta, chiar de mai devreme tranzactii cross – border, dar intre tari din cadrul regiunii noastre, fie investitori din Ungaria au cumparat in Romania sau Polonia, investitori din Cehia au cumparat, este o sursa importanta. Europa este sursa cea mai importanta si apoi celelalte zone de pe Glob.

In ceea ce priveste yield-urile (randament al investitiei calculat ca raport intre valoarea unui activ si veniturile viitoare pe care acest activ le genereaza – n.r.), am listat comparativ yield-urile estimate astazi vs unde erau in punctul lor cel mai inalt dupa criza financiara globala din 2008 vedem ca exista o contractie in toate tarile din regiune. Ce este foarte interesant si nu se regaseste pe acest slide, in aproape toate tarile din Europa inclusiv Europa Centrala si de Est, perceptia Romaniei si a Ungariei, yield-urile prime sunt deja sub nivelul de minim, adica valori maxime, yield-ul fiind in proportie inversa, deci in toate aceste piete inafara Romaniei si a Bulgariei, yield-urile de azi sunt sub si in multe cazuri mult sub yield-urile record care s-au inregistrat in 2008 – 2007.

Evolutia pietei de tranzactii imobiliare din Romania

Revenind la Romania, volumul investitional asa a aratat pana in 2019. In 2019, am avut un pipeline (proiecte in diferite stadii de executie – n.r.) foarte bun la sfarsitul lui, insa rezultatul per ansamblu nu a fost asa de bun, aveam cam 1 mld. euro in fiecare an tranzactionat in Romania, punand in context in fiecare an in Romania cu ce s-a discutat in panelul de M&A (din cadrul evenimentului – n.r.) s-a estimat ca in M&A avem cam intre 2 si 3 mld. Euro toate sectoarele. In 2020, care ar fi trebuit sa fie un an dificil deja am inregistrat in primele trei trimestre 0,8 sau 1,2 mld. Euro, diferenta consta in acumularea accelerata de catre CPI in compania Globalworth despre care cu siguranta toata lumea stie.

Luam in calcul si acea tranzactie care nu a fost pusa oficial in statistica, alegem un criteriu, criteriul fiind a lista in cadrul tranzactiilor aceste cumulari de actiuni pe bursa sa fie macar un procent de control, acolo fiind vorba de 30% din companie si nu 60% din companie cum a fost in cazul achizitiei stake-ului GTC de catre Optima, foarte multi dintre noi, actorii din piata nu am listat in stoc aceasta tranzactie, dar cred ca merita mentionata. Deci cu acea tranzactie am fi la 1,2 mld. Euro la sfarsitul lui Q3 (trimestrul al treilea – n.r.). Year to date (de la inceputul anului pana la data curenta – n.r.) deja suntem la 0,9 sau 1,3 mld. Euro daca numaram si acea tranzactie, deci un rezultat foarte bun pentru 2020, apropo de rezilienta. Majoritatea acestui volum este office, pentru industrial ar fi foarte mare cerere, insa este lipsa de stocuri. Avem aproximativ 16 tranzactii numarate. Surse de capital (pentru tranzactii – n.r.) Israel, Romania, Ungaria, China, Grecia, Republica Ceha un jucator foarte important mai ales daca luam in considerare si CPI, alte zone.

Ca si yield-uri, 7% inainté de Covid mérgeau sub 7% deja, acum ne-am mai temperat un pic, ramane un yield foarte atractiv, industrial il listam aproximativ la 8% din lipsa de tranzactii, dar cred ca yield-ul prime s-ar tranzactiona la un nivel cu mult mai scazut. Retailul care are cele mai mari provocari, cu toate astea in Romania ne asteptam in cazul centrelor dominante sa avem un reviriment si centrele cele mai bune ar primi, ar comanda un randament foarte atractiv.

Si la outlook, as mentiona acest spread pe care il avem fata de vecinii nostri inclusiv Ungaria, Polonia si Cehia, cu atat mai mult in unele cazuri se intinde la 300 puncte de baza, 3 procente diferenta, este un spread foarte mare, cred ca Romania este atractiva si vom avea un an, vedem momentul si ne asteptam la un an foarte bun anul viitor.

Cateva highlight-uri: 4 din cele mai mari 8 tranzactii de M&A din Romania din toate sectoarele au venit din sectorul de real estate, aproximativ o treime din volumul total a venit din real estate.

Cele mai importante 4 tranzactii pe care le-am listat s-au inchis dupa ce efectul Covid a fost in plina forta – achizitia portofoliului NEPI, o tranzactie de peste 300 mil. Euro, achizitia Floreasca Park, a stake-ului GTC de catre Optima, care are Banca Nationala maghiara in spate – o tranzactie interesanta si singura tranzactie – achizitia portofoliului, a stake-ului (a pachetului de actiuni – n.r.) in Globalworth a fost inchisa inainte de Covid, un timing foarte foarte bun pentru vanzator.

Tipurile de tranzactii – portofolii, pachete de actiuni strategice, single assets (un singur activ – n.r.), o serie de investitori private equity chiar si sovereign capital (capital suveran – n.r.) daca luam in considerare Optima. Avem si primii investitori domestici, in speta prin activitatea celor de la Dedeman.

Tranzactiile mari de M&A atrag si tranzactii importante de finantare.

Am listat cateva date, am vazut multe deal-uri de sindicalizare si volumuri sau ticket-uri mari de finantare, am vazut si o tranzactie mare de finantare independenta de M&A am denumit-o pentru ca nu a tinut de o achizitie, finantarea cladirii Hermes Business Campus si foarte interesant, au aparut aceste Green Bonds, care au fost amintite in mai multe panel-uri. In real estate a fost spectacol, ultima emisiune a fost a celor de la CTP care sunt un jucator regional, care in Romania au poate cel mai important portofoliu, tichet de 650 mil euro, de 3 ori suprasubscris, un cupon foarte interesant, NEPI Rockcastle a facut, dar si Globalworth si WDP -un jucator important in zona de logistica, au apelat la aceste instrumente.

Ne asteptam deja sa inchidem anul acesta la 900 mil. Euro sau 1,3 mld. Euro daca luam in considerare si deal-ul Globalworth, avem un momentum foarte bun, sunt deal-uri importante in plan, unele ar putea fi semnate anul acesta nu vor fi inchise anul acesta. Incercam sa numaram tranzactiile in momentul in care sunt inchise.

Cladirile bune, proprietatile bune, nu credem ca au suferit o depreciere importanta a valorilor. Am vazut ajustari in alte piete, inclusiv in piete cum este Polonia de exemplu. Acolo randamentele au scazut atat de mult incat a fost loc de aceasta ajustare.

Tranzactii mari in 2021

In office (vor fi – n.r.) pentru ca acolo vom avea oferta. Lichiditatea este o ecuatie din doua parti – trebuie sa ai oferta, nu doar cerere. Pot sa confirm ca exista interes de a investi, dar o sa fim limitati si de stoc.

Tranzactii peste 100 mil. Euro

Vom avea. In jur de 100 mil. Euro, foarte orientativ pot fi 5, pot fi 7, sunt cateva in lucru acum, nu sunt 5 in lucru astazi si sub 100 mil. Euro, dar mai pot aparea anul viitor. Deci putem vedea, office vor fi, industrial in masura in care vom reusi sa deblocam niste proiecte sau in masura in care vor pune niste proiecte pe piata dezvoltatorii sau poate vor reusi sa facem JD-uri, care poate nu vor materializa un exit, dar care pe termen lung vor ajuta. Retail, mai greu legat de retai, dar cred ca o sa avem si tranzactii interesante cu active híbride, despre care nu pot sa spun mai multe acum.

Nota: Toate declaratiile si informatiile prezentate de catre Colliers si care fac obiectul acestui articol au ca data de referinta 10 decembrie 2020, data la care a avut loc MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2020.

Despre MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2020

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2020 este un eveniment organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO ajuns la a treia editie, fiind de asemenea primul eveniment in format online. Partenerii evenimentului care a avut loc pe 10 decembrie 2020 au fost ING Bank România, Bursa de Valori București, NNDKP, Oresa, Mazars, Dentons, Reff & Asociații | Deloitte Legal, Ioana Filipescu Stamboli, DLA Piper România, Deloitte România, iar parteneri de continut ai evenimentului au fost Colliers International Romania si WOOD & Co.

Vezi aici o sinteza de continut a evenimentului privind evolutiile de pe piata de fuziuni si achizitii, a pietei de finantare corporativa, a tranzactiilor pe piata de capital, a tranzactiilor imobiliare.

Digi a semnat contractarea unui imprumut de 150 mil. Euro cu un sindicat de banci din care face parte Citi, ING si Unicredit. Banii vor fi alocati in cea mai mare parte pentru refinantare, iar o treime merg catre finantarea planurilor companiei

Lasă un răspuns

Grupul Digi, unul dintre jucatorii – cheie de pe piata comunicatiilor din Romania, a anuntat pe 15 decembrie 2020 ca a incheiat un acord de finantare in valoare totala de 150 mil. Euro cu un sindicat de banci din care fac parte Citi, ING Bank si UniCredit Bank.

“Societatea doreste sa informeze investitorii si piața ca la data de 15 decembrie 2020, RCS & RDS S.A. (filiala Societatii din Romania – „RCS&RDS”), ca imprumutat si garant initial, DIGI Távközlési és Szolgáltató Korlátolt Felelősségű Társaság ca garant inițial, INVITEL Távközlési Zrt ca garant inițial, Societatea, ca garant inițial, DIGI Spain Telecom S.L.U., ca garant inițial si Citigroup Europe plc, Dublin Romanian Branch, ING Bank N.V. Amsterdam, Bucharest Branch and Unicredit Bank S.A. Creditori Inițiali si ING Bank N.V. ca agent de garanție al celorlalte parți finanțatoare au incheiat un contract de facilitate”, au precizat reprezentantii Digi.

Acordul de finantare total de 150 mil. Euro este format dintr-un imprumut la termen in lei echivalentul a 100 mil. Euro si un imprumut revolving in lei echivalentul a 50 mil. Euro “pentru o durata egala cu perioada dintre data semnarii si a treia aniversare a Contractului de Facilitate Senior si, care, de asemenea, permite stabilirea, din cand in cand, a unor facilitați suplimentare pentru a fi puse la dispoziție in conformitate cu clauzele si in limitele stabilite prin Contractul de Facilitate Senior”, afirma reprezentantii companiei.

Banii din imprumutul la termen vor fi folositi pentru refinanțarea sumelor ce au fost puse de catre bancheri la dispozitia Digi in baza unui contract de facilitate din 7 octombrie 2016.

Pe de alta parte, o treime din acordul de finantare, adica acea componenta de imprumut revolving de 50 mil. Euro poate fi utilizata de catre companie pentru scopurile sale proprii – cheltuieli de capital, investiții, scopuri corporative generale, sau capital de lucru (inclusiv imprumuturi intra-grup) al grupului Digi.

Digi este lider pe piata de cablu TV si comunicatii fixe, in ultimii ani fiind concentrat pe a-si majora cota de piata pe segmentul comunicatiilor mobile, dominat de catre Orange si Vodafone. Orange a anuntat la finele lui 2020 ca a semnat achizitia pachetului majoritar in Telekom Romania Communications, tranzactie ce i-ar consolida pozitia de furnizor de pachete de convergenta in sectorul comunicatiilor si ii intareste pozitia pe segmentul comunicatiilor fixe, in timp ce Vodafone a integrat recent in structurile sale si operatiunile UPC Romania, cu o pozitie puternica pe piata de cablu TV si comunicatii fixe.

Digi este un grup de comunicatii fondat de catre antreprenorul Zoltan Teszari, care si acum este principalul actionar al companiei listate pe bursa de la Bucuresti, unde Digi Communications NV are o valoare bursiera de circa 3,45 mld. Lei (peste 708 mil. Euro).

Deloitte: Piata de fuziuni si achizitii din Romania a fost de 3,7 – 4,3 mld. Euro in 2020 comparativ cu 4 – 4,4 mld. Euro in 2019. Noua tranzactii au avut o valoare de minimum 100 mil. Euro, cele mai mari fiind inregistrate in ordine in energie, imobiliare, telecom, tehnologie si petrol

Lasă un răspuns

Piata de fuziuni si achizitii din Romania a inregistrat in 2020 o scadere atat in volum, cat in valoare fata de 2019, potrivit unei analize a firmei de consultanta Deloitte.

Piata de fuziuni și achizitii (M&A) a numarat 91 de tranzactii in Romania in 2020, comparativ cu 110 in 2019.Potrivit estimarilor Deloitte, valoarea totala a pietei, inclusiv tranzactiile care nu au avut o valoare comunicata, a fot de 3,7-4,3 mld. euro in 2020 (fata de o valoare intre 4 și 4,4 mld. euro in 2019), in timp ce tranzactiile a caror valoare a fost comunicata au totalizat 1,5 mld. euro (fata de 1,7 mld. euro in 2019).

„2020 a marcat o scadere a numarului de tranzactii comparativ cu nivelul anului precedent, care a reprezentat un record pentru perioada de dupa criza financiara, insa, tinand cont de contextul general fara precedent marcat de pandemia de COVID-19, putem spune ca aceste rezultate unt bune. O analiza pe trimestre indica faptul ca trimestrul al doilea a fot cel mai afectat, pentru ca ulterior activitatea sa inregistreze un reviriment notabil. Anul 2020 a adu cea mai mare tranzactie a ultimului deceniu: preluarea unui portofoliu de active detinut de CEZ in Romania”, a spus Radu Dumitrecu, Partener Coordonator Consultanta Financiara in cadrul Deloitte Romania.

Noua tranzactii cu o valoare declarata au etimata de minimum 100 mil. euro au fost anuntate anul trecut. In 2019, numarul acestora a fost similar.

„Notam o activitate de M&A alimentata de un interes real al investitorilor atat financiari, dar in special strategici, fata de sectoarele cu potential de creștere. De asemenea, in randul investitorilor strategici se remarca jucatori importanti ce vizeaza intrarea pe piata romaneasca, fenomen ce sugereaza accelerarea cautarii de noi oportunitati de expansiune in contextul reevaluarii planurilor strategice”, afirma Iulia Bratu, Director, CorporateFinance la Deloitte Romania.

Cele mai mari tranzactii ale anului 2020 au fos, potrivit analizei Deloitte Romania:

achizitia de catre MacquarieInfratructure and Real Asset (MIRA) a unui portofoliu de active detinut de CEZ in Romania (valoare necomunicata);
preluarea de catre dezvoltatorul ceh CPI Property Group A a unui pachet minoritar din actiunile Globalworth, cel mai mare proprietar de cladiri de birouri din Romania și Polonia, intr-o serie de tranzactii succesive, cea mai mare avand valoarea de aproximativ 280 mil. euro;

achizitia de catre Orange Romania a pachetului majoritar de 54% din actiunile Telekom Romania Communication (valoarea tranzactiei: 268 mil. euro);
runda de finantare in valoare de 225 mil. dolari (200 mil. euro), obtinuta de catre UiPath, companie din domeniul automatizarii robotizate a proceelor (RPA),care a stabilit evaluarea companiei la nivelul de 10,2 mld. dolari;
vanzarea de catre OMV Petrom a 100% din participatia sa in Kom-Munai LLP (KOM) și TasbulatOil Corporation LLP (TOC) din Kazahstan catre Magnetic Oil Limited (valoare necomunicata).

Cele mai active sectoare din punctul de vedere al numarului de tranzactii au fost cel imobiliar (inclusiv constructiile), energia și sectorul financiar. Cumulat, acestea au generat 50 de tranzactii. Din punctul de vedere al valorilor, pe primul loc s-a aflat tot sectorul imobiliar, urmat de tehnologie și energie.

„In legatura cu evolutia activitatii de fuziuni și achizitii anul acesta,avem un optimism rezervat. Exista semnale care indica faptul ca interesul actorilor din piata pentru tranzactii, atat pe partea de cumparare, cat și de vanzare, va continua in 2021, dar, avand in vedere incertitudinile care guverneaza intregul spectru economic pe fondul continuarii pandemiei, ramanem prudenti”, a mai spus Radu Dumitrecu.

Piata de M&A din Romania, in 2020 versus 2019

valoare piata (tranzactii cu valoare comunicata): 1,5 mld. euro in 2020 versus 1,7 mld. euro in 2019;
valoare estimata piata (inclusiv tranzactii cu valoare necomunicata): 3,7-4,3 mld. euro in 2020 versus 4-4,4 mld. euro in 2019;
numar tranzactii (inclusiv tranzactiile cu valoare necomunicata): 91 in 2020 fata de 110 in 2019;
numar tranzactii cu valoare comunicata: 36 in 2020 fata de 24 in 2019;
valoare medie (calculata pentru tranzactiile cu valoare comunicata): 42 mil. euro in 2020 fata de 52 mil. euro in 2019.

Analiza Deloitte are ca obiect tranzactiile cu o valoare comunicata mai mare de 5 mil. Euro. Datele sunt colectate din surse publice și sunt ajutate la zi,. conform ultimelor informatii disponibile.

Deloitte face parte din grupul celor patru mari firme globale de audit si consultanta denumit Big Four alaturi de PwC, EY si KMPG.

EY: Modificarea majora a comportamentului de consum va impulsiona tranzactiile de M&A in 2021

Lasă un răspuns

Pe piata de fuziuni si achizitii exista apetit pentru tranzactii mai ales din partea cumparatorilor, potrivit unui studiu al firmei de consultanta EY.

Modificarea majora a comportamentului de consum va impulsiona tranzactiile in 2021, afirma sursa citata.

„Si in Romania, dupa cum era de asteptat, piata de M&A a fost afectata de pandemia Covid-19 care a atras dupa sine amanari sau inghetari de tranzactii. In ciuda unei incetiniri semnificative in prima parte a anului 2020, s-a remarcat un reviriment peste asteptari in partea a doua a anului. In continuare, exista apetit pentru tranzactii, in special pe partea de achizitie, cu investitori care vad oportunitati in aceasta zona si in astfel de perioade”, afirma Florin Vasilica, Liderul departamentului de Strategie si Tranzactii in cadrul EY Romania.

Acesta adauga ca sectorul energetic a ramas cel mai atractiv pentru investitori,fiind sustinut de interesul pentru energia regenerabila, unde s-au inregistrat si cele mai mari tranzactii, precum si de sectorul IT care conduce in zona de adaptabilitate la noul mediu de afaceri. Sectoarele traditionale precum imobiliare, agrobusiness si servicii au continuat sa fie active.

„Anul 2021 va aduce oportunitati interesante prin prisma schimbarilor politice, acomportamentului de consum al populatiei si a capacitatii de adaptare a antreprenorilor la provocarile date de incertitudinea post-pandemie. Factorul cheie pentru succesul tranzactiilor viitoare va consta in eficienta actiunilor luate de catre companii in aceasta perioada si de pozitionarea pentru viitor”, estimeaza Florin Vasilica de la EY.

Studiul firmei din Big Four arata ca revenirea puternica a valorii tranzactiilor M&A globale din iulie 2020 va continua si in 2021. Analiza mai indica, de asemenea, ca 2020 este al cincilea an ca valoare totala a tranzactiilor in perioada de dupa criza financiara globala, in pofida prabusirii pietei M&A din primul semestru.

Cu o valoare totala de 2,9 trilioane de dolari, activitatea globala de fuziuni si achizitii din 2020 se situeaza sub valoarea de 3,3 trilioane de dolari din 2019, dar pe locul al cincilea in topul anilor cu cea mai mare valoare a tranzactiilor din perioada de dupa criza financiara globala.

Activitatea M&A a inregistrat variatii de la o regiune la alta. Valorile din Asia-Pacific au scazut dramatic in primele doua luni ale anului 2020, dar au marcat o crestere de 19% si un total de 805 mld. dolari la sfarsitul anului. In America de Nord si de Sud, valorile tranzactiilor M&A s-au diminuat cu 29% la1,27 mld. dolari, piata din SUA inregistrand o contractie de 80% la apogeul masurilor de carantina fata de 2019. In regiunea EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India si Africa), scaderea valorii tranzactiilor a fost mai mica (de 3%), pana la 815 mld. dolari, regiunea recastigand cea mai mare parte a terenului pierdut in prima parte a anului.

Cele mai active sectoare au fost tehnologia, media si divertisment si telecomunicatii (TMT), cu 5.755 de tranzactii in valoare de 973 mld. dolari (crestere de 6% fata de anul trecut), serviciile financiare, cu 901 tranzactii in valoare de 352 mld. dolari (crestere de 8% fata de anul trecut) si energie si utilitati, cu 525 de tranzactii in valoare de 142 mld. dolari (crestere de 34% fata de anul trecut).

Sectoarele cele mai expuse la pandemia provocata de COVID-19 au inregistrat o scadere mai pronuntata in 2020, ca urmare a restrictiilor sanitare si a diminuarii activitatii economice. Sectorul industrial (cu o scadere de 18% fata de 2019, la 262 mld. dolari) si cel al bunurilor de larg consum (scadere de 16% fata de 2019, la 156 mld. dolari) au fost in mod special afectate, afirma expertii EY.

In ceea ce priveste perspectivele pentru anul 2021 si mai departe, sectoarele care au manifestat prudenta in materie de tranzactii in timpul pandemiei provocate de COVID-19 vor conduce urmatorul val de activitate, potrivit studiului.

De exemplu, sectorul bunurilor de larg consum a inregistrat o intensificare a tranzactiilor M&A orientate catre active care s-au confruntat cu dificultati in timpul pandemiei, realizate de concurenti mai rezistenti la socuri din punct de vedere financiar. In acelasi timp, s-au derulat si achizitii efectuate de companii inovatoare, cu legaturi puternice cu baza lor de clienti.

Firmele de investitii cu capital privat (Private Equity) au fost si ele active in 2020 si probabil vor fi si mai active, in contextul in care companiile si sectoarele se vor repozitiona in perioada de revenire anticipata in 2021 si in anii urmatori. Cu fonduri disponibile in valoare de 2,9 trilioane de DOLARI, inclusiv aproape 1 trilion de DOLARI dedicati preluarilor de companii, capitalul privat este bine pozitionat pentru a profita de crearea de valoare preconizata in 2021. Prezenta tot mai mare pe piata a societatilor vehicul investitional (SPACs) ar putea aduce si alte forme de capital in ringul tranzactiilor de anul viitor.

In plus, se anticipeaza ca intentiile in materie de tranzactii vor fi alimentate si de tendinta tot mai mare de a utiliza modele alternative de tranzactionare, cum ar fi consortiile si aliantele, odata cu adoptarea unei perspective ecosistemice de catre companii, precum si de cedarile de active, care vor permite modificari de activitate si reinvestitii strategice.

In Europa si in SUA, variabilele precum Brexitul si impactul oricaror noi politici ca urmare a rezultatelor alegerilor din SUA vor juca un rol esential in modul in care directorii executivi regandesc strategia companiilor lor si alocarea capitalului.

In contextul in care valorile tranzactiilor de fuziuni si achizitii din Regatul Unit au crescut deja cu 40% in 2020 si 79% dintre companiile americane indica faptul ca probabil isi vor accelera strategiile, aliantele si consortiile in domeniul M&A daca impozitul pe profit va creste in urma alegerilor prezidentiale, exista premisele ca 2021 sa fie un an mai puternic pentru M&A, potrivit studiului EY.

EY este una dintre cele patru mari companii de audit si consultanta cunoscute ca Big Four, alaturi de Deloitte, PwCsi KPMG.

Banca cu sigla Credit Agricole Bank Romania revine sub control elen. Familia miliardarului grec Vardinoyannis ajunge la 1% din piata bancara locala cu a doua sa achizitie. Gigantul francez Credit Agricole a semnat tranzactia de exit din piata bancara romaneasca dupa ani de zile de tatonari

Lasă un răspuns

Gigantul francez Credit Agricole a anuntat pe 4 ianuarie 2021 ca a ajuns la un acord privind vanzarea subsidiarei sale, Credit Agricole Romania, catre Vista Bank, banca aflata in portofoliul de afaceri al familiei miliardarului grec Vardis Vardinoyannis.

Mandatul tranzactiei de exit al francezilor de la Credit Agricole din piata bancara din Romania a fost ani de zile pe masa bancherilor de investitii de la UniCredit, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, perioada in care s-au finalizat mai multe exituri – cel al grupului elen EFG Eurobank prin vanzarea Bancpost catre Banca Transilvania, exitul National Bank of Greece prin vanzarea Banca Romaneasca catre banca aflata sub controlul statului roman EximBank, vanzarea Piraeus Bank Romania de catre grupul elen Piraeus fondului american de investitii JC Flowers, care a cumparat anul trecut si Leumi Bank Romania ca urmare a exitului realizat de grupul israelian Leumi, precum si intrarea grupului grec Vardinoyannis pe piata bancara din Romania prin achizitia fostei banci cipriote Marfin Bank Romania.

“In linie cu strategia sa, Credit Agricole SA anunta astazi semnarea unui acord pentru a vinde Credit Agricole Bank Romania SA catre Vista Bank Romania SA. Finalizarea tranzactiei, care este subiect de aprobare din partea autoritatilor relevante romane (Banca Nationala a Romaniei si Consiliul Concurentei) este asteptata sa se produca in prima jumatate a anului 2021. Aceasta tranzactie nu are un impact semnificativ asupra ratelor de solvabilitate”, au declarat reprezentantii grupului francez Credit Agricole.

Pe langa bancherii de investitii ai UniCredit, care au asigurat consultanta financiara, din echipa vanzatorului au mai facut parte si avocatii din biroul local al firmei londoneze de avocatura Clifford Chance.

Achizitia Credit Agricole Bank Romania va permite Vista Bank sa isi dubleze cota de piata dupa active si sa ajunga in jurul pragului de 1% din piata bancara locala. Ultimul raport anual al bancii centrale plaseaza Vista Bank la 31 decembrie 2019 pe pozitia 21 in clasamentul local al bancilor dupa active cu o cota de piata de 0,52%, fiind imediat urmata de tinta sa de achizitie – Credit Agricole Bank Romania cu 0,47%.

Din punct de vedere al istoriei pietei bancare din Romania, Emporiki Bank Romania – subsidiara a bancii elene Emporiki Bank – a fost redenumita Credit Agricole Bank Romania dupa ce grupul francez a preluat in 2006 pachetul majoritar al bancii – mama din Grecia, Emporiki Bank.

Credit Agricole, cotat intre primele zece grupuri bancare din lume, are o noua strategie la nivel global cu tinte clare de realizat pana in 2022, si in acest context, pe langa pietele sale de baza din Europa un loc special in interesele de afaceri ale grupului francez il ocupa piata chineza.

In Romania, Credit Agricole nu a obtinut o pozitie semnificativa pe piata bancara, unde alte grupuri franceze precum SocGen (ce are in portofoliul sau a treia banca locala dupa active BRD) si BNP Paribas au portofolii mai puternice si diversificate pe mai multe linii de afaceri. Din grupul financiar Credit Agricole face parte si Amundi, cel mai mare asset manager din Europa, prezent si in Romania.

Un alt exit local semnificativ al unei banci franceze de talie mare a avut loc in 2015, cand grupul BPCE a vandut alaturi de alti actionari Volksbank Romania catre Banca Transilvania.

Cele doua banci implicate in tranzactie, Vista Bank Romania si Credit Agricole Bank Romania, au in comun nu doar pozitia ocupata in piata locala. Astfel, Cornel Stanescu, Director General Adjunct si membru in board la Vista Bank Romania, a ocupat pozitii de conducere la Emporiki Bank Romania in perioada 2003 – 2007, cand deja banca era sub controlul Credit Agricole.

Vista Bank Romania a aparut pe piata bancara locala ca urmare a achizitiei fostei Marfin Bank Romania (subsidiara defunctei banci cipriote Marfin Bank) de catre grupul de investitii al miliardarului grec Vardis Vardinoyannis.

Familia omului de afaceri grec Vardis Vardinoyannis, a carei avere este estimata in prezent de catre revista americana Forbes la 1,4 mld. Dólari, are un portofoliu de afaceri din care fac parte compania petroliera Motor Oil, insa interesele sale de afaceri cuprind si energia regenerabila, sectorul de servicii financiare, transportul maritim, media sau fotbalul prin intermediul clubului Panathinaikos Atena.

Motor Oil este o companie petroliera cu venituri de peste 9 mld. Euro in 2019 si cu o capitalizare de piata de circa 1,3 mld, euro, in dezvoltarea careia un rol important l-a avut gigantul petrolier saudit Aramco. In 1996, Aramco a preluat 50% din actiunile Motor Oil pentru aproximativ 400 mil. Dolari, iar apoi si-a redus participatia la circa 8% in 2001 in urma listarii companiei pe bursa de la Atena. In 2005, participatia Aramco la Motor Oil a fast rascumparata de catre familia Vardinoyannis, insa si acum peste 10% din vanzarile anuale ale Motor Oil merg catre Aramco din Arabia Saudita, potrivit dátelor facute publice.

Familia Vardinoyannis a vazut o oportunitate majora in vanzarea operatiunilor fostei banci cipriote Marfin Bank, impusa in urma acordarii unui imprumut de urgenta statului cipriot de catre creditorii internationali.

Astfel, grupul de investitii al familiei Vardinoyannis a cumparat in 2018 fosta Marfin Bank Romania.

De asemenea, compania petroliera Motor Oil Hellas Corinth Refineries SA a castigat in 2018 licitatia pentru achizitia pachetului de 97,08% din actiunile Investment Bank of Greece SA, care facea parte din structurile fostei banci cipriote, tranzactie in valoare de 73,5 mil. Euro, conform datelor facute publice de catre SP Global.

Firma petroliera condusa de familia Vardinoyannis a cumparat si 94,5% din capitalul CPB Asset Management Mutual Fund Management SA si Laiki Factors, respectiv 100% din actiunile Forfaiters SA Business Requirements Agency, care de asemenea face parte din portofoliul fostei banci cipriote, potrivit sursei citate.

Presedintele Consiliului de administratie al Vista Bank Romania este Stavros Lekkakos, un bancher grec cu cariera de circa 25 de ani in cadrul grupului bancar elen Piraeus Bank, din care 5 ani a activat in pozitia de CEO. Acesta si-a dat demisia in 2017 din esalonul de conducere al grupului bancar elen Piraeus pentru a se concentra asupra responsabilitatilor de presedinte al board-ului de directori de la Marfin Investment Group (MIG), care coordoneaza afaceri aflate in portofoliul familiei miliardarului grec Vardis Vardinoyannis.