Arhive etichete: ESG Romania

Vlad Stoicescu, presedintele Asociatiei pentru Combustibili Sustenabili (ACS): Tona de carbon va costa 500 de euro in 3 ani fata de 90 euro acum. Sunt bani in piata si piata de capital ne poate sprijini sa lansam proiecte mixte cum ar fi un ETF intre Linde, Alstom si Hidroelectrica pentru vanzarea a 12 trenuri cu pila de combustie pe hidrogen catre ministerul transporturilor

„Cerintele sunt standard pentru toata lumea. Se simplifica foarte mult piata asta de ESG cand ne dam seama ca trebuie sa abordam ancore comune – tranzitive in fiecare industrie. Eu folosesc hidrogenul ca si palnie pentru a filtra toate initiativele de energie regenerabila catre marile industrii. De ce hidrogenul? Pentru ca cei mai mari jucatori din asociatia noastra – Linde, Messer, European Energy se ocupa de hidrogen, dar nu doar de asta, se ocupa de Power to X. E un fel AI sau IoT cum era pe vremuri (…) Prin hidrogen se transforma in alt producator sau alt captor sau alt distribuitor de energie. In momentul de fata, unul dintre cele mai cautate produse care va fi realizat in Romania este biometanolul. Este un amestec de hidrogen cu captura de carbon din sursa de carbon biologic”, a declarat Vlad Stoicescu, presedintele Asociatiei pentru Combustibili Sustenabili (ACS), in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„ACS impreuna cu Linde s-a lansat in doua studii ample, unul la inceputul anului l-am publicat deja cu privire la toate obiectivele legislative pentru tranzitia la energia regenerabila. Surpriza a fost ca am studiat 90 de obiective legislative publicate in februarie care s-au schimbat aproape toate pana in mai. Avem un ritm foarte accelerat de crestere si de modificare legislativa, adica nu putem sa punem punctul pe I si sa spunem acum functioneaza asa, dar in acel studiu am observat o trasatura foarte importanta a acestei evolutii.”, a spus Vlad Stoicescu.

„Banca Centrala Europeana nu a emis regulamente, a intrebat institutiile bancare, de asigurari si pietele de capital care sunt nevoile lor pentru a se putea conforma cu cerintele Acordului de la Paris. Si raspunsurile au fost unanime, au venit fara sa se vorbeasca intre ei si au spus: Avem nevoie de strategii pe termen mediu si lung si oprirea acestui trend de indicatori de performanta (KPI) pe termen scurt. Nu mai putem sa functionam cu indicatori de performanta pe termen scurt pentru ca nu putem sa consolidam strategii de dezvoltare.”, sustine presedintele ACS.

„Ce facem in sensul in care indicatorul de performanta pentru Romania pentru o companie sa zicem de talia Alro este produci cu 10% mai mult si tai cu 10% costurile operationale? Pai nu poate sa isi faca pe 1 an o strategie ESG care sa spuna as vrea sa ii vand lui Airbus in 10 ani. Realmente, Alro vinde la Airbus pentru ca are o strategie ESG si o transparenta in raportare si are o conduita care se preteaza listarii la bursa pentru un proiect cumulativ de industrii sustenabile. Ce inseamna proiect cumulativ de industrii sustenabile, inclusiv din perspectiva de mobilitate pentru ca mobilitatea si logistica fac parte din lantul de distributie upstream. As fi vrut sa aud de bottleneck-uri la Portile de Fier si noi nu avem asa ceva, avem transporturi foarte lejere pe Dunare, dar Dunarea este un catalizator important al transporturilor din Romania si daca ne gandim ca ajungem pana la Rin in sus o sa observam ca pentru European Energy, care este un partener al ACS, care produce biometanol pentru un contract pe care il are cu Maersk, fost emitent de 3% din gazele cu efect de sera la nivel global la nivel de an 2019, care este cel mai mare investitor la nivel de Danermarca”, afirma Vlad Stoicescu.

„S-au consolidat toti transportatorii feroviari, aerieni, navali si rutieri pentru a face cea mai mare capacitate de electroliza, pentru a transforma hidrogenul produs in acest Power to X in tot ce inseamna nevoie de consum pentru energie regenerabila. De ce? Pentru ca sunt bani in piata, sunt lichiditati. Pentru ca avem piete de capital care ne pot sprijini pentru a lansa aceste proiecte mixte. Eu pot la momentul de fata sa lansez un ETF intre Linde, intre Alstom, intre Hidroelectrica pentru ca ei sa vanda 12 trenuri cu pila de combustie pe hidrogen ministerului transporturilor. Jumatate din ce am spus acum este un adevar. Se intampla, adica Linde, Alstom vor vinde 12 trenuri cu pila de combustie, inclusiv capacitate de productie a hidrogenului prin electroliza pentru sunt singurii deponenti de oferta catre Ministerul Transporturilor. De ce? Pentru ca aeroporturile din Romania nu pot accepta electrificare pentru ca interfereaza cu undele de radionavigatie si atunci nu putem sa trimitem trenuri diesel la aeroporturi.”, a adaugat acesta.

„Dar logistica din Romania este un domeniu extrem de important si foarte frumos pentru ca el s-a dezvoltat pe hartie enorm de mult si prin intermediul dezvoltatorilor putem realiza o harta a investitiilor. Ceea ce facem cu Linde deja, care ne-a finantat pentru o cercetare ampla la nivel de piata in Romania prin care practic alegem regiunile economice de interes specific, de implementare a conceptului de Hydrogen Valley, pentru implementarea proiectelor de Power to X pentru a produce acesti combustibili noi.”, explica Stoicescu.

„Intr-adevar, ei sunt energofagi, costisitori, dar trebuie sa ne uitam ca UE scoate bani pe banda rulanta si nu sunt banii nostri, sunt banii imprimati noi care genereaza inflatie ce-i drept, sunt bani care sunt disponibili pentru a fi investiti in acest gen de proiecte. De ce? Pentru ca vine tona de carbon. Feriti-va de tona de carbon din cauza CBAM (taxa pe carbon, impusa de catre UE pe importurile de produse poluante si care se aplica incepand cu 1 octombrie 2023 – n.r.)! Estimarile mele cel putin academice sunt ca aceasta tona de carbon de la 90,2 Euro va costa undeva la 500 Euro undeva in 3 ani. Si atunci cand avem o asemenea marota in piata, noi trebuie sa facem sa vedem cum putem sa ne cuantificam proiectele”, a punctat presedintele ACS.

Potrivit acestuia, in proiecte mixte de energie regenerabila ar trebui aplicat un mecanism de tip upstream emission reduction, care este disponibil deja ca infrastructura legala la nivel de comunitate.

„Ce face acest mecanism care in Romania nu functioneaza inca? El transfera costurile de investitii pentru retehnologizare, pentru reducerea emisiilor de carbon in amontele productiei catre trader”, explica Vlad Stoicescu.

„Trebuie sa ne uitam la proiectele nationale la care participam daca intr-adevar se va vinde acest proiect de 12 trenuri cu combustie pe hidrogen. Este o investitie masiva, care este finantata prin PNRR. Mai sunt investitii aprobate prin Fondul de modernizare, la care sigur o sa participam, de exemplu conversia tuturor CET-urilor la nivel hydrogen ready si sigur vom fi acolo. Investitii in infrastructura de transport gaz natural pentru a putea capta hidrogen, sigur vom participa, productie energie regenerabila, stocare, depozitare de hidrogen in jurul celor 19 electrolizoare finantate de ministerul energiei cu o suma de 400 mil. Euro contracte semnate sigur vom participa sa extindem infrastructura in jurul lor si sa generam o zona de consum”, afirma presedintele ACS.

„Liberty Galati care are un plan de retehnologizare pentru productie otel verde, el ar reface toata regiunea Galati daca ar avea posibilitatea sa capteze energie regenerabila din zona respectiva si o sa termin cu necesitatea de a uita de ATR-uri si de a discuta exclusiv de PPA ca si unealta pentru obtinerea autorizatiei de construire si pentru finantare in banca, legislatie pe care azi nu o avem ceruta, dar PPA este prima parte dintr-un proces de upstream emission reduction intr-un proces industrial”, a mai declarat Vlad Stoicescu, presedintele Asociatiei pentru Combustibili Sustenabili (ACS), la panelul Transport & Logistica din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Oana Gresoiu, Group Chief People, Culture and Sustainability Officer al Verdino Green Foods: Avem 10 produse pe care le vindem pe piete precum Germania si Austria, unde avem certificat de amprenta de carbon. Lipseste o standardizare unitara a organismelor internationale care se ocupa de clasificarile ESG

„Ceea ce cred ca ar fi nevoie si lipseste este cumva o standardizare a organismelor internationale, care adreseaza aceste topicuri ESG, criteriile dupa care te catalogheaza si notele pe care ti le acorda. Sunt o multitudine de organisme internationale care te certifica pentru amprenta de carbon, pentru responsabilitate sociala, pentru buna guvernanta, dar criteriile nu sunt unitare si asta cred ca ar trebui sa fie focusul in anii care urmeaza ca sa putem sa ne adresam consumatorilor intr-un mod unitar”, a declarat Oana Gresoiu, Group Chief People, Culture and Sustainability Officer al producatorului din industria alimentara Verdino Green Foods, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Partea aceasta de productie plant based sau de productie vegetala a trecut printr-o etapa de foarte mare efervescenta in trecutul recent. Suntem intr-un plin proces de asezare si de acceptare pentru ca daca pana acum am fost acceptati de 10% din consumatori, miza ar fi sa fim acceptati in masa in competitia noastra cu producatori de produse din carne, branza si peste. Si cred ca asta este cea mai mare provocare. Fara partea de dezvoltare durabila, de atentie, de planificare strategica a procesului de productie, nu vom putea sa fim competitivi si nu vom putea aduce produse pe placul consumatorului la raft.”, afirma Oana Gresoiu.

„Noi ne indreptam anul acesta spre ceea ce tinteam la inceputurile companiei. Pana anul trecut, aveam o pondere de 15% din productie catre pietele externe si diferenta o adresam pietei interne, anul acesta suntem la aproape 50% din productie cu livrare catre pietele externe din Vest. Si year to date (in ultimele 12 luni pana acum – n.r.), suntem cu o crestere a cifrei de afaceri de aproape 70%.”, adauga ea.

„Pe pietele dinafara se pune foarte mult accent pe ce apare pe eticheta produselor in termeni de sustenabilitate. Avem 10 produse din portofoliu pe care le vindem pe piete precum Germania si Austria unde avem certificare a amprentei de carbon, de exemplu”, a punctat reprezentantul Verdino Green Foods.

Intrebata in ce masura greenwashing-ul se manifesta in sectorul industriei de profil, Oana Gresoiu a raspuns: „In industria plant based, pe pietele dinafara au fost companii care au fost foarte declarative, au iesit foarte mult in comunicare si mai putin s-au concentrat pe partea reala si de productie si in acest moment se afla in impas pentru ca nu mai pot fi competitive (…) Consumatorul te penalizeaza, iti urmareste declaratiile, actiunile, activitatea. Trebuie sa fii corect in partea de productie, de operatiuni, trebuie sa fii transparent cu angajatii tai, cu comunitatea din care faci parte, cu investitorii”.

Verdino Green Foods este un start-up din industria alimentara, fondat de catre antreprenorul Raul Ciurtin, dar in care a investit ulterior ca actionar minoritar fondul de investitii BlackPeak Capital.

„Anul acesta a fost unul foarte efervescent pentru noi. Am trecut printr-o fuziune de companii si am adus in organizatie sub umbrela Verdino si fabrica vecina. Ne-am concentrat foarte mult pe partea aceasta de consolidare a business-ului si de extindere a portofoliului. Am mers foarte mult pe zona de diversificare”, explica Oana Gresoiu.

„Nu doar energie verde avem in focus, ci si partea de eficientizare a consumului de apa, o modernizare a sistemului de instalatie de ventilare a aerului din cele doua fabrici. Ne uitam catre optimizarea consumurilor de energie si gaz”, a completat Oana Gresoiu.

„Pe langa aceasta componenta de mediu, ne-am adresat si ne adresam pe partea de responsabilitate sociala. Ne adresam comunitatii din care facem parte, consumatorilor prin produse pe care ni le dorim sa fie de foarte buna calitate, sa fie de paritatea produselor traditionale si venim catre ei si cu o gama noua de produse ready to eat, tot in acest trend de eficientizare a consumurilor de energie pentru ca e mai simplu sa gatesti industrial si sa consumi acasa direct decat sa pregatim fiecare dintre noi individual produsele”, a mai declarat Oana Gresoiu, Group Chief People, Culture and Sustainability Officer al Verdino Green Foods, la panelul ESG in consumer industries din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties CBRE Romania: Este greu sa facem o estimare, dar vorbim de peste 1 mld. Euro in discutii pentru finantare sustenabila in piata imobiliara. Focusul este pe segmentul de logistica si spatii industriale, care este acum pe val

„Este foarte greu sa facem o estimare la nivel de finantare sustenabila in piata, as zice in baza discutiilor din piata (de real estate – n.r.), cred ca vorbim de peste 1 mld. Euro care este in discutii pe zona de finantare sustenabila, atat credite, cat si bonduri”, a declarat Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties al CBRE Romania, CEO al companiei de servicii medicale private Medima Health, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Unde este concentrat acum efortul de finantare cu imprumuturi si obligatiuni verzi si de sustenabilitate?

„As zice ca mai degraba in zona de logistic. Acolo cumva tot pachetul este gandit mai usor poti sa adaugi aceste panouri fotovoltaice. In sectorul office e mult mai nuantata discutia.

In office (spatii de birouri – n.r.), zona de ESG va merge in continuare ce facem cu stocul existent, cum facem sa il eficientizam. Vorbim foarte mult acolo de audituri ESG, tot felul de smart technologies pe care le putem folosi, senzori care lucreaza impreuna. Luam o cladire care a fost construita acum 10 – 15 – 20 de ani si cum o aducem in viitor. Iar pe partea de building management system sunt niste modificari fantastice, vorbim de saving-uri de pana la 50% pe zona de gaz doar din eficientizari de genul acesta. Pe zona de retail, este un pic mai complicat. Este clar un focus si acolo, dar retail park-urile sunt acum in focus pentru zona de prosumator”, a spus Mihai Patrulescu.

„Acum este intr-o zona de ajustare, bineinteles costul de finantare a crescut. Dar vedem in continuare apetit pentru green bonds, pentru finantari verzi”, adauga reprezentantul firmei de consultanta imobiliara.

„Este un volum destul de mare de folosire al spatiului pe care il avem deja pe aceste facilitati, de modernizare a stocului existent de spatii logistice sau de productie. Stocul de spatii logistice este undeva la 6,5 milioane mp, noi estimam ca undeva la 3 milioane mp au discutii pentru a instala panouri fotovoltaice, care, nu am o estimare, dar cred ca majoritatea vor merge intr-o zona de prosumator”, explica Mihai Patrulescu.

„Partea de ESG focus devine tot mai importanta pentru finantare si devine un avantaj competitiv. Ce vedem este insa un focus mai ales pe proiectele noi pentru a minimiza consumul, proiecte gandite din start pentru a fi cat mai verzi ceea ce nu e neaparat usor in Romania.”, adauga acesta.

„Una dintre provocarile pentru Romania este variatia foarte mare de temperatura si atunci noi ajungem sa construim cu niste panouri sandwich in cazul sistemelor de warehouse (depozite logistice – n.r.) foarte eficiente din punct de vedere termic pentru ca variatia in Romania este intre vara si iarna este fantastica”, este de parere reprezentantul CBRE Romania.

„Pentru noi este un focus foarte mare pe zona de logistica si cumva cred ca valul s-a schimbat si a accelerat foarte mult dupa 2020 in Romania, moment inclusiv din punct de vedere tranzactii, nu doar investitii, a devenit cea mai importanta zona. Am avut anul trecut cea mai mare lichiditate pe office, dar trendul este clar catre industrial, catre proiecte de logistica vs in prezent proiectele de office. Piata de logistica si industrial modern nu era nicaieri in Romania pana in 2015, sub un milion de metri patrati. Am ajuns deja la 6 milioane metri patrati, anul trecut am livrat 1 milion de metri patrati, anul acesta in jur de 600.000 mp”, estimeaza consultantul CBRE.

„Si vedem investitori noi care se uita, vor sa intre pe zona asta. Mai mult decat atat un pipeline extraordinar de consistent pentru zona de dezvoltare pe logistica. Vorbeam cu mai multi investitori cumva, Romania este vazuta cu foarte mult potential cu paranteza ca niciodata nu vom putea fi Polonia. Polonia este pe 3 coridoare paneuropene, foarte dezvoltata, langa Cehia, langa Germania si atunci intotdeauna vei avea o cerere. Dar cu ce vedem ca se contureaza acum pe zona de infrastructura pe Romania, deja vorbim de doua coridoare mari paneuropene, autostrada Moldovei care probabil va duce si va ajuta la reconstruirea Ucrainei in momentul in care poate incepe acest proiect, iar pe de alta parte, toata conexiunea de la Marea Neagra si mergem pe coridorul IV”, afirma Mihai Patrulescu.

„Vom avea un bottleneck foarte mare intre Pitesti si Sibiu. Daca ne uitam la calendarul de livrari si unde ar trebui sa fim in 2025 – 2026, probabil vom avea autostrada Moldovei, vom avea centura din jurul Bucurestiului, tot pana la Marea Neagra, drumul expres catre Craiova, insa toate aceste drumuri se varsa in bucatica dintre Pitesti si Sibiu, care este deja ocupata. Cu toate acestea, modificari va fi destul de dificil”, sustine acesta.

„Este foarte important sa vorbim despre partea de investitii si tranzactii, ci si ce inseamna din punct de vedere macro si al impactului asupra economiei reale. Noi avem mai multe discutii legate de cum s-a dezvoltat zona de vest a Romaniei pentru ca practic ce am vazut ca investitiile ramaneau in zona Timisoara pentru ca acolo puteai sa intri foarte usor pe infrastructura Ungariei. Si am ajuns in punctul in care somajul este practic zero in zona respectiva, mobilitatea intre diferitele zone ale Romaniei este destul de scazuta si vedem insa cum merg investitii mai ales pe productie, pe manufacturing catre zonele centrale ale tarii si speranta ar fi ca in momentul in care am avea cele doua proiecte de infrastructura de care vorbeam mai devreme, adica drumul expres in zona de sud a tarii si autostrada Moldovei, atunci putem vedea investitii noi si in zona asta”, puncteaza consultantul CBRE.

„Vedem cerere pentru nearshoring, au aparut cateva proiecte. Romania are o problema din punct de vedere competitivitate pe fondurile care sunt alocate de stat. Dar, per total, zona de logistica prinde avant, vedem foarte multe investitii in acest tip de proiecte si marele catalizator este legat de infrastructura. Odata cu acestea, vedem un focus tot mai mare pe zona de ESG si ne asteptam la jucatori noi care sa intre pe piata din Romania pentru accelerare. Ma refer la piata de investitori. Pe logistica, nu stiu sa spun acum daca vom vedea jucatori noi. Este o piata destul de competitiva, clar rolul logisticii va creste in Romania daca luam in calcul cele doua coridoare, iesirea in portul Constanta, in momentul in care va exista Schengen si, o tratez ca pe o problema temporara, atunci incepe sa creasca rolul Romaniei din punct de vedere logistic. Momentan, suntem ca o masina care in loc sa mearga pe patru cilindri, mergem pe doi cilindri”, afirma Mihai Patrulescu.

„Pe zona de investitori, dezvoltatori, proprietari care cumpara si tin, eu vad intrari noi, ma astept la intrari noi. Avem discutii in acest sens si clar se vede potentialul pietei din Romania. Noi am avut o provocare legata de cresterea foarte rapida care a fost intr-un fel de stop – start. S-a dezvoltat foarte mult, iar apoi piata s-a chinuit sa absoarba tot ce s-a dezvoltat. Acum a absorbit, vedem crestere de chirie, iar odata cu asta are sens sa dai drumul la noi dezvoltari. Dar din punct de vedere financiar, vedem jucatori noi care vor intra, vor sa detina proprietati in Romania si vor sa ajute la dezvoltarea tarii.”, a mai declarat Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties CBRE Romania, la panelul Transport & Logistica din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Vlad Ardeleanu, CEO Medima Health: Serviciile medicale private urmeaza acest trend care a fost mai pregnant in alte industrii precum retail sau food. Noi ne-am reglementat intern datorita presiunii venite din zona fondurilor de investitii, care sunt actionari ai nostri, si am luat masuri ESG la patru capitole

„Cred ca serviciile medicale urmeaza acest trend care a fost mai pregnant in zona retelelor de comert sau chiar in zona retailului food. Avem un anumit specific pentru ca suntem o companie de radiologie, de nisa, cu un puternic accent pe oncologie, deci nu atingem o masa atat de larga de mass consumer cum este zona de food sau de marile retele de supermarketuri”, a declarat Vlad Ardeleanu, CEO al companiei de servicii medicale private Medima Health, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Sincer, nu m-am intalnit destul de des in serviciile medicale cu acest domeniu (ESG – n.r.), mai degraba, reglementat legislativ. Noi, in schimb la Medima, ne-am intalnit si am reglementat cumva in intern datorita presiunii dinafara, si anume mai degraba, a presiunilor care vin din zona fondurilor de investitii. Medima are doua fonduri de investitii cu bani de afara, care au investit intr-o companie cu capital romanesc, fondata aici si ambele aceste doua fonduri de investitii au programe de ESG si trebuie sa raporteze la randul lor pentru ca banii care vin din aceste institutii internationale trebuie sa urmareasca si aceasta zona de responsabilitate. Medima are de intocmit anual pe aceasta baza rapoarte de sustenabilitate catre mai multe institutii financiare”, a spus Vlad Ardeleanu.

Controlul Medima Health este acum in mainile a doua fonduri de investitii , Integral Venture Partners si Morphosis Capital.

„Odata cu aceasta obligatie, am pornit si noi pe acest drum si cred ca este un drum bun care chiar daca a venit oarecum fortat intr-o companie care e tanara (…) Dar fortandu-ne am gasit 4 capitole la care ne-am uitat si la care am livrat performanta si valoare in aceasta zona a responsabilitatii in serviciile medicale”, afirma CEO-ul Medima Health.

„Noi operam RMN-uri, CT-uri, PET CT-uri samd, adica echipamente scumpe, care consuma in general foarte multa energie. De exemplu, un computer tomograf consuma cat 5 gospodarii, adica intr-o zi consuma cat 5 case, gospodaria fiind evaluata la 2,3 persoane. Un RMN in schimb consuma cat 26 de gospodarii pe zi, adica intr-o zi consuma cat 26 de case. Si aici evident intrebarea este daca reusim sa achizitionam energie verde sau daca reusim sa facem niste economii, de care si noi am beneficia”, detaliaza Vlad Ardeleanu.

„Si una dintre initiativele pe care noi am luat-o este sa introducem niste algoritmi de inteligenta artificiala, care compun imaginile si, practic, timpul de scanare este mai scurt si economisim energie pentru ca perioada in care se consuma foarte multa energie se restrange, timpul e mai scurt, deci consumam mai putin si, totodata, pentru ca investigatiile sunt mai scurte reducem si radiatiile. Din pacate la CT si la PET CT producem radiatii cu raze X si acestea sunt daunatoare pentru pacient”, a adaugat acesta.

„In strainatate, tot pe ruta aceasta a venit si o reglementare cu privire la radiatiile de raze X care trebuie limitate, in Romania nu avem aceasta zona. Ea se reglementeaza mai degraba pe zona de normativ de servicii medicale, nu neaparat pe zona aceasta de responsabilitate, probabil ca va ajunge si la noi”, este de parere Vlad Ardeleanu.

„A doua chestiune pe care o companie de servicii medicale poate sa o faca in zona de responsabilitate este waste management in zona de deseuri medicale, unde noi producem inclusiv deseuri radioactive pentru ca folosim substante radioactive in investigatiile de PET-CT. Iar acolo lucrurile sunt extrem de reglementate si noi nu putem sa spunem ca venim suplimentar sa facem neaparat pe aceasta zona”, a punctat reprezentantul retelei Medima Health.

„Ce ar mai fi tot pe zona asta e legat de achizitia acestor echipamente RMN si CT si de PET – CT care costa foarte multi bani. Producatorii mari de echipamente acum cu generatii noi de echipamente au in spate un raport de sustenabilitate in spatele fiecarui echipament medical”, explica Vlad Ardeleanu.

„Pot sa va dau un exemplu. Echipamentul nostru de CT consuma mult heliu. Avem 800 litri de heliu pe care trebuie sa il consumam pentru fiecare echipamente RMN, exista potentialitate de a pierde acel heliu (…) Productia de heliu este foarte mare consumatoare de energie electrica. Una din directii a fost sa ne indreptam catre o tehnologie inovatoare care presupune o cantitate mult mai mica de heliu chiar daca investitiile pentru a avea mai putin heliu inseamna peste 200.000 euro pe echipament”, precizeaza acesta.

De asemenea, reteaua de servicii medicale private a investit in digitalizare pentru a-si reduce amprenta de carbon.

„Probabil ca toti dintre dumneavoastra, care ati facut un RMN sau un CT, stiti ca plecati de acolo cu un CD, pe care sunt niste imagini. Acel CD este o reminiscenta istorica a modului in care functioneaza industria. Mai exista un film care are o amprenta de carbon foarte ridicata, la fel ca si acel CD”, a mentionat Vlad Ardeleanu.

„In esenta, am dezvoltat un nou capitol si ultimul in aceasta zona de sustenabilitate, legata de eliminarea completa si a CD-ului,si a acestui plic si a filmului radiologic. Practic, in momentul de fata am digitalizat tot astfel incat in momentul in care veniti sa faceti un RMN sau un CT, veti primi un link si imaginile sunt stocate in cloud. Le puteti impartasi cu toti medicii la care mergeti. Deci, am eliminat acest footprint de carbon, de hartie, de CD, de film radiologic din acela pe celuloid”, a mai spus Vlad Ardeleanu, CEO al Medima Health, la panelul ESG in consumer industries din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): In zona ESG, in retail putem vorbi de un pionierat. Aparitia pandemiei si a razboaielor acestora a pus pe ganduri si s-ar putea sa avem o reevaluare poate a limitei pana unde se poate merge cu aceasta miscare green

„In zona aceasta de retail, putem vorbi de un pionierat in zona, mai ales ca se discuta despre alimentatie sanatoasa sau de bio, ecologica. Dupa mine, aparitia pandemiei si a razboaielor acestora ulterioare a pus pe ganduri si s-ar putea sa avem o reevaluare, o reapreciere poate a limitei pana unde se poate merge cu aceasta miscare green.”, a declarat George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR), in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Incercam sa privim in mod constructiv problema (…) dar eu cred totusi ca in acest context politic mai nou pentru ca sa nu uitam toate aceste discutii cu ESG-ul au fost dinainte de pandemie. Cumva in pandemie si post-pandemie sau actual conflict, poate discutiile sunt putin altfel.”, a spus George Badescu.

„Vedeti, foarte mult timp, s-a discutat despre situatia care cumva avea ca efect in zona aceasta climatica, despre paduri, despre folosirea lemnului (…), mai nou am vazut de cand a aparut aceasta directiva Single-use plastics (masura prin care UE vrea sa reduca impactul anumitor produse din plastic asupra mediului si asupra sanatatii oamenilor – n.r) ca, practic, s-a mers catre plastic si s-a reevaluat situatia cu lemnul pentru ca am vazut ca, in unele cazuri, plasticul a fost inlocuit cu lemnul, cu produse din lemn. Cumva, lucrurile evolueaza.”, este de parere reprezentantul AMRCR.

„In zona asta, as vedea un loc si pentru asociatii pentru ca asociatiile reprezinta industrii. Aceste ESG-uri sunt individuale pe companii, nu exista un broker, un stakeholder care sa poata sa aduca in procesul de evaluare inclusiv bancare, a bonitatii, poate o chestiune legata de industrie ca atare. Pentru ca, la un moment dat, vedem in abordarile sa zicem poate electorale ca anumite industrii cumva sunt mai putin frumoase decat altele si atunci este asteptat, ca urmare a acestui discurs, cumva ele sa poata sa fie afectate in final de anumite decizii. Faptul ca nu este inca un stakeholder care sa vorbeasca si in numele unei industrii intr-un anumit moment, cred ca este un aspect care ar trebui cumva reevaluat si, din acest punct de vedere, ar da si mai multa consistenta si substanta asociatiilor care de multe ori sunt vazute ca fiind limitate la o situatie de criza unde trebuie sa salvam punctual un anumit moment dificil”, sustine directorul executiv al AMRCR, printre membrii careia se regasesc marile retele de comert active pe piata locala.

„Dincolo de o evaluare concreta, concisa, pe care am putea-o face privind impactul acestor norme (ESG – n.r.), as vrea sa aduc in discutie poate cateva elemente, poate din punct de vedere al unei asociatii, care este un alt animal decat membrii acesteia cumva, nu neaparat diferit, dar care chiar si in acest context cu ESG-ul are o alta abordare. Ce rol ar putea juca asociatiile in aceasta legislatie (ESG)? Nu suntem obligati din cate stiu sa depunem un astfel de raport. Pentru membrii nostri exista o obligatie in acest sens, dar nu exista sincer nici obligatia sa ne comunice noua pana la urma. Aici vreau sa reamintesc ca marile retele comerciale sunt toti membrii asociatiei noastre, dar sa nu uitam ca alaturi de faptul ca sunt membri ai asociatiei, ei sunt foarte mari concurenti intre ei. Si acest lucru nu trebuie niciodata nici uitat, nici subestimat pentru ca pana la urma si credibilitatea asociatiei, daca stam sa ne gandim bine, conteaza foarte mult cum gestioneaza acest specific.”, afirma Badescu.

„Cumva, nu stiu daca este doar o impresie acest aspect legat de zona decizionala. Exista o guvernanta a companiilor si o alta nu stiu daca mai mare, sa zicem publica, a autoritatilor publice si am avut cu totii prilejul sa constatam ca, mai ales, in ultima perioada, vedem decizii, hotarari, chiar legi, care cumva par sa nu tina seama de aceste aspecte ESG. Par sa fie cumva paralele”, este de parere reprezentantul AMRCR.

„Apropo de acest ESG, fiecare operator crede ca are ESG-ul cel mai frumos. Cine valideaza astfel de lucruri si cum se valideaza? Avem piata de capital in primul rand. Dar cred ca alaturi de piata de capital trebuie sa ne adresam aceasta preocupare, ca sa nu ii zic neaparat ingrijorare. S-ar putea ca cei care, asa cum spuneam poate undeva au o alta abordare a acestor aspecte, sa vina cu niste solutii legislative, administrative care sa ne puna in incurcatura. Sa nu trezim pana la urma ca fiecare este cu frumusetea lui, paralela cu celelalte, si practic acestea sunt criteriile in functie de care se iau anumite decizii, chiar si de investitii si sa ne trezim pe undeva la un moment dat ca, printr-o lege oarecare, lucrurile se schimba in mod radical”, a mai declarat George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR), la panelul ESG in consumer industries din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova: Standardele ESG obligatorii de raportare vor fi aplicabile din 2025 la un numar de 1.000 – 1.200 de companii din toate sectoarele. Vedem astazi o alocare de atentie si resurse cu predilectie in energie si industria bancara

„Avem cred ca multi dintre noi senzatia ca este un subiect de perspectiva pentru ca atat schimbarile climatice se produc cu o oarecare lentoare si reglementarile sunt mai degraba de viitor decat imediat aplicabile. Deci, cred ca avem iluzia paguboasa ca avem timp cand in realitate suntem in criza de timp si nu facem suficient pentru a ne adapta.”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Am vorbit de reglementari, din 2025 aproximativ 1.000 de companii, poate ceva mai mult, poate ceva mai putin, vor fi obligate sa raporteze pe niste standarde de o prescriptibilitate pentru care probabil nu vor fi pregatite nici macar acele cateva zeci de companii care deja emit in mod voluntar acele raportari si principala provocare va fi accesul la informatii, la date de buna calitate.”, a adaugat acesta.

„Standardele obligatorii de raportare nu sunt aplicabile doar din 2030, vor fi aplicabile inca din 2025. Nu este definit inca foarte strict perimetrul companiilor carora li se va aplica aceasta obligativitate, dar noi estimam ca vor fi in jur de 1.000 – 1.200 de companii, un numar destul de mare din toate industriile”, estimeaza reprezentantul Deloitte.

„Unde vedem azi niste preocupari si o alocare corespunzatoare de atentie si de resurse, as spune ca sunt doua industrii predilecte. Una este cea a energiei, unde sunt toate aceste eforturi de tranzitie catre energie regenerabila si toate preocuparile inclusiv de consolidare a retelelor. Avem niste eforturi uriase, sunt alocari de fonduri publice foarte importante, sunt finantari bancare si mobilizari de resurse proprii ale companiilor implicate. Dau un exemplu. Petrom are o agenda de investitii de 10 mld. euro si, in principal, este vorba despre transformarea lor intr-o companie verde. Iar aceste eforturi sunt acompaniate cu ajutorul nostru si de fonduri publice. Deja sunt cateva proiecte avansate,unele deja contractate de fonduri publice, desigur mici raportate la efortul pe care il face compania.”, a punctat Alexandru Reff.

„E nevoie de un anume profil de companie pentru a putea parcurge aceasta transformare si pentru a putea mobiliza resursele necesare. E nevoie de know how intern, de capacitate de organizare si de executie si e nevoie de cofinantare pentru ca nevoile sunt enorme, iar procentele in care statul poate sa ajute cu fonduri nerambursabile sunt totusi relativ mici.”, explica Reff.

„Cealalta industrie este cea bancara. Aici reglementarile sunt mai avansate si cerintele sunt mai prescriptive, mai apasatoare pentru banci si oricum bancile sunt levierul prin care reglementatorii doresc sa avanseze aceasta agenda pentru toti agentii economici. Practic, a restrictiona finantarea bancara sau a o face mai scumpa finantarea bancara pentru cei care nu se imbarca in aceasta calatorie sunt cei care vor ramane in urma si vor deveni mai putin competitivi inclusiv din aceasta perspectiva.”, afirma reprezentantul firmei de audit si consultanta Deloitte.

„Mai sunt si alte recomandari care sunt in curs de transformare in cerinte suplimentare de conformare. Deocamdata bancile sunt cele vizate in mod direct, dar ne va veni si noua celorlalti randul sa facem scenarii de risc climatic in contextul planificarii strategice si inclusiv sa cuantificam foarte precis care este impactul diferitelor scenarii climatice asupra business-ului. Va trebui sa invatam sa anticipam, sa cuantificam, sa raportam si sa gestionam si tipul asta de implicatii.”, afirma Alexandru Reff.

„As spune ca ceea ce nu este poate atat de evident, dincolo de reglementari creste foarte mult presiunea stakeholderilor, angajatilor si a clientilor care au asteptari tot mai ambitioase a felului in care companiile se angajeaza si monitorizeaza angajamentele legate de reducerea impactului climatic. Mai ales angajatii si clientii persoane fizice mai tineri ne spun in sondajele pe care le facem asupra generatiei mileniale si a generatiei Z ca optiunile lor de cariera si optiunile lor de achizitii sunt profund influentate de aceste criterii. Si devine o chestiune de competitivitate in piata de talent si in piata de clienti o strategie reala si un progres autentic spre acest tip de cerinte. Iar cand e vorba de B2B, care au clienti corporatii, aici nu mai sunt asteptari soft, ci asteptari hard. Sunt politici de due diligence in legatura cu impactul intregului lant de aprovizionare si acesti clienti iti solicita niste angajamente ferme cu niste tinte precise stabilite in mod stiintific, iar aderarea la aceste asteptari devine o chestiune de supravietuire a relatiei comerciale respective.”, mai spune acesta.

„Un alt impact pe care incepem deja sa il vedem este in alocarea capitalului si in accesul la finantare. Deja vedem ca fondurile de investitii si, in general, cei care aloca capital opereaza in plus fata de criterii traditionale precum riscul si rentabilitatea cu criterii de sustenabilitate. Bancile sunt obligate de reglementari sa includa in costul imprumuturilor cerintele mai oneroase de adecvare a capitalurilor pentru imprumuturile care nu sunt verzi. Deci, depinde extrem de mult costul finantarii de calificarea de a fi sustenabil sau nu modul in care se vor aloca fondurile respective.”, sustine Alexandru Reff.

„Vorbeam de fonduri de investitii, noi facem un private equity confidence survey (sondaj in sectorul fondurilor de investitii – n.r.) in Europa Centrala in fiecare an si 75% din respondenti ne-au spus ca folosesc criterii de sustenabilitate in modul in care isi aloca capitalul, dar, in acelasi timp, 57% au recunoscut ca nu pot include acest criteriu in evaluarea companiilor in absenta unor date de buna calitate, iar in ceea ce priveste bancile vedem un interes foarte mare pentru aceste finantari verzi. Am fost implicati in proiecte de ordinul zecilor de milioane de euro sau chiar mai mari in care a fost competitie intre banci si conditii de finantare mult mai avantajoase tocmai pentru ca era vorba de imprumuturi pentru atingerea tintelor lor de finantari verzi”, a mai spus Reff, care adauga ca este nevoie de multa tehnologie suplimentara pentru extragerea si procesarea unor astfel de date pentru consolidarea intelegerii si a competentei in zona ESG.

„Nu este vorba doar de provocari, ci si de oportunitati. Costurile tranzitiei energetice spre o economie circulara sunt foarte foarte mari, de ordinul multor mii de miliarde de euro sau de dolari si intreaga societate face eforturi. Statele au pus la dispozitie scheme de sprijin de ajutor de stat uriase Next Gen EU sau Inflation Reduction Act in SUA si accesarea lor devine un diferentiator intre actorii economici. Companiile investesc foarte mult, populatia suporta costuri mai mari ale produselor si serviciilor ca sa finantam impreuna tranzitia aceasta care trebuie facuta intr-un ritm pe care sa-l putem asuma, sa ni-l putem permite si din acest efort de finantare se nasc intregi noi industrii, activitati, modele de busines. Se inoveaza foarte mult si, uitati-va, ca se reindustrializeaza Europa, intregi industrii care migrasera catre in afara Europei sau a SUA se intorc acasa.”, afirma Reff.

„Cred ca este foarte important cu concentrare pe Romania felul in care folosim aceste fonduri publice. In SUA se atrag foarte multe investitii in crearea de valoare locala prin toate aceste facilitati care se acorda. Va dau cateva exemple. Noi avem cea mai generoasa schema de finantare a masinilor electrice, dar masinile vin din China, nu sunt produse aici. Cea mai mare fabrica de baterii construita antreprenorial in Europa se face la noi la Cernica si se face din bani exclusiv privati. Nu avem inca o schema, poate vom vorbi despre asta, de contracte pentru diferenta care sa impulsioneze dezvoltarea unor proiecte, in schimb finantam foarte generos o serie intreaga de scheme regenerabile, care ar fi probabil sustenabile si profitabile si ca atare”, precizeaza reprezentantul Deloitte Romania & Moldova.

„E foarte important sa ne orientam strategia de alocare a capitalului, inclusiv a fondurilor publice spre ceea ce este transformational si ceea ce creeaza valoare in plan local. Cele mai multe lucruri sunt in zona tranzitiei energetice, Romania este un actor important si cred ca jucam un rol pivotal in tranzitia continentului la energii regenerabile. Exista si niste scheme de finantare care sunt generoase, noi insine suntem implicati in multe proiecte si vedem o descatusare de forte in zona nu doar traditionala, eolian, solar, dar si in zone inovatoare, de exemplu biocombustibili in proiecte foarte ambitioase, proiecte de hidrogen. Vedem evolutii si in economia circulara. Am fost implicati in finantarea Returo, sistemului national de garantare returnare. Un proiect nu neaparat unic, dar distinctiv la nivel european, Romania poate fi in postura de a rezolva mult mai bine decat cei mai multi dintre partenerii nostri europeni si vedem multe alte zone in care se investeste si in colectare si in reciclare si in general o tranzitie la sustenabilitate”, afirma Alexandru Reff.

„Ce nu vedem neaparat si este firesc sa nu vedem pentru ca e o provocare foarte mare la nivel global nu vedem o transformare a modelelor de business, nu vedem prefaceri care sa fie paradigmatice, sunt putine noi modele de business care merg, sunt putine companii care isi schimba de o maniera fundamentala modul de lucru. Asta e o chestiune si de finantare. Este foarte foarte oneros, costisitor sa faci asta. Este si o chestiune de acces la inovatie si lucrurile nu stau neaparat grozav nici la nivel global pentru ca desi avem noi un alt sondaj prin care sondam mai multi executivi din mai multe zone de responsabilitate in legatura cu tranzitiile sustenabile si foarte multi dintre ei, 60% si ceva la suta spun da, facem lucruri, vedem impact pe termen scurt, ne preocupa in operatiuni, cei care vorbesc totusi de un impact dincolo de brand, de reputatie, 50% si ceva la suta vad un impact in zona mai soft de comunicare. Cei care vad un impact in profitabilitate, in return on investment, in valoarea activelor, in transformarea modelului de business undeva pana intr-o treime, asta la nivel global. Deci, nu ne putem astepta ca Romania sa stea mai bine”, a mai declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova, la panelul Trenduri din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Marian Nastase, Presedinte Alro: Alro are in plan investitii de 500 mil. Euro pentru urmatorii 5 ani in proiecte de energie, pe care le vom finanta circa 70% din credite bancare si restul din resurse proprii. Avem metal verde, dar nu avem certificat de producator si este nevoie de legislatie aici. Pe piata de energie regenerabila s-a creat o bula speculativa, care s-ar putea sparge partial in 3 – 4 ani in banci

„Stim ca s-au alocat resurse foarte mari pentru sectorul energiilor regenerabile. Avem si in PNRR, si in Fondul de Modernizare, avem si in fonduri structurale, deci nu ducem lipsa de bani. Asta ne place foarte mult pentru ca ne asteptam sa scada presiunea pe consumator. Pana acum, investitiile s-au facut bagand in factura consumatorului aceste asa – zise granturi. Pana la urma, trebuie sa fim foarte onesti si seriosi: consumatorul final plateste toate facturile din sistem si investitii, si reparatii, si transport, si distributie, si productie. Le plateste consumatorul final peste tot in lumea asta, nu numai in Romania. Consumatorul final casnic si consumatorul final noncasnic pentru ca nu vorbim aici doar despre industrie, vorbim aici si despre IMM-uri cu alte tipuri de activitati, de foarte multe sectoare industriale”, a declarat Marian Nastase, Presedinte Alro, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Ce vedem noi in Romania?! Va dau o perspectiva de la firul ierbii. Vedem ca in vestul Europei se semneaza contracte pe termen lung de furnizare de energie verde cu sectorul regenerabil, asa numitele PPA-uri (power purchase agreement – contracte de achizitie energie pe termen lung, n.r.). Vedem un blocaj masiv in Romania. Cred ca Transelectrica a anuntat la un moment dat ca sunt 60.000 MW autorizati, dar care nu se intampla si revin la autorizare an de an. Am stat si m-am gandit de ce nu se intampla chestia asta? Pentru ca este o chestiune relativ simpla. Lucrurile astea par complicate, dar nu sunt. In realitate, s-a creat o bula”, sustine Marian Nastase.

„Fiind foarte multi bani si foarte multe resurse financiare alocate, iar aceste resurse financiare nu trebuie sa uitam, suntem cu totii de acord ca vin din fondurile Uniunii Europene. Fondurile Uniunii Europene vin din contributiile statelor membre, iar contributiile statelor membre vin de la noi. Deci cand vorbim de fonduri europene, vorbim de banii nostri”, a adaugat reprezentantul celui mai mare producator regional din industria de aluminiu.

„In ce consta bula speculativa si va dau un exemplu. Cu totii stim ca dezvoltatorii de proiecte regenerabile isi vand biblioraftul cu autorizatii fondurilor de investitii cu preturi undeva intre 80.000 si 130.000 Euro per MW. Inclusiv noi am primit oferte sa cumparam parcuri fotovoltaice la nivel de aprobari, de avizari. Asta este un cost care este cunoscut. Mai stim, de asemenea, ca sunt cumparatori care vin si spun in felul urmator: daca imi aduci si subventie, te ocupi tot tu dezvoltator sa faci aplicatia, sa-ti iei autorizatiile s.a.m.d. iti mai dau 100.000 Euro pe MW. Din start vorbim despre 200.000 euro pe MW, care nu au nicio legatura cu proiectul efectiv”, afirma Marian Nastase.

„Si, bineinteles, avem situatia cu terenurile. Eu am un hectar de teren pe undeva uitat prin tara. In jurul meu se face un parc fotovoltaic. Pentru ca sunt preemptor, trebuie sa ma intrebe. Si primaria m-a intrebat: Domle, esti dispus sa il cumperi? Ca asa spune legea, intai trebuie sa iti intrebi vecinii cand vrei sa vinzi un teren. Si m-au intrebat: Vrei sa il cumperi? Pretul stiti cat este? 10.000 USD pe hectar. Este clar ca este o inflatare, care duce mai departe in costuri inca vreo 100.000 Euro per MW”, estimeaza seful Alro.

„In conditiile in care cu totii stim ca un MW de energie fotovoltaica este undeva in jur de 600.000 Euro, cam aceasta este cifra care se vehiculeaza astazi, va dati seama ca vorbim despre 300.000 euro care nu au nicio legatura cu proiectul. Asta inseamna ca, de fapt, MW-ul costa 900.000 Euro si atunci exista explicatia de ce in vestul Europei se semneaza, si avem un coleg in asociatia marilor consumatori industriali din Portugalia, care a semnat anul trecut in criza un PPA pentru energie regenerabila pe termen lung pe 15 ani cu 44 Euro. Dar asta este explicatia de ce la noi nu gasesti vanzatori de energie regenerabila – oameni seriosi care ar vrea sa dezvolte proiecte in industria energiei regenerabile. Nu gasesti preturi decat undeva intre 70 – 80 si 120 Euro. De ce? Pentru ca este o inflatare, este o bula speculativa. Sunt niste baieti destepti care profita de aceste lacune legislative si profita pe de alta parte si de sumele uriase alocate in Romania pentru industria regenerabila ceea ce se translateaza automat in pretul energiei”, acuza Marian Nastase.

„Si, bineinteles, ca suntem intr-un impas. Nu se semneaza PPA-uri, nu se dezvolta proiectele. Asta are trei consecinte: Prima consecinta este ca in felul acesta intarziem foarte mult implementarea acestor proiecte. Si asta este un lucru rau pentru ca noi, de exemplu, vrem sa semnam, dar nu la preturile astea. Riscul la final se transfera si catre banci. Bancile dau finantari sustenabile, dar nu are nimeni nicio idee cum va arata piata de energie peste 3 ani cand vor incepe proiectele astea sa functioneze sau peste 5 ani. Si s-ar putea sa vedem ca aceasta bula speculativa, care exista acum, se va sparge partial in piata bancara peste 3 – 4 ani”, este de parere presedintele Alro.

„Si a treia chestiune este ca pana la urma este o alocare complet absurda a banilor din fondurile europene. Adica, de fapt, jumatate din fondurile europene se duc intr-o bula speculativa. Aici as fi foarte atent daca as fi Comisia Europeana. Pentru ca asta alimenteaza aceasta bula si banii nostri la final care trebuiau sa fie targetati si sa ajunga intr-un anumit sector si sa ne produca energie ieftina si accesibila pentru ca asta a fost mantra pe care o aud de 20 de ani, jumatate din aceste fonduri europene se duc in buzunarele unor baieti care nu au nicio legatura cu sectorul. Vand un biblioraft si eventual un teren. Terenul poate fi si concesionat”, concluzioneaza Marian Nastase.

Romania ar trebui sa urmeze exemplul Germaniei, unde populatia este cel mai mare producator de energie

„Vad ca a inceput o dezbatere legata de prosumeri. Stiu ca nu are legatura cu industria. Eficienta este determinata si de avantajele pe care consumatorul sau investitorul le percepe. Populatia a simtit deja necesitatea de a face aceste investitii – prosumatori. Deci, s-a trecut de la o suma absolut nesemnificativa, de la un volum de energie acum vreo 3 – 4 ani, am ajuns la peste 840 MW instalati anul acesta, ne apropiem de 1.000 MW instalati intr-un interval de 2 ani.”, afirma presedintele Alro.

„Cam 400 – 500 MW sunt instalati de prosumeri pe an. Si marea majoritate sunt fara fonduri europene, oamenii prefera sa si le faca din banii lor pentru ca nu au timp sa astepte un an pana li se dau. Bineinteles ca exista o rezistenta din partea sectorului traditional de energie, care spune ca prosumatorii nu sunt buni pentru ca destabilizeaza retelele. Eu am vorbit cu cineva de la Transelectrica, care a spus ca prosumatorii sunt foarte buni. De ce? Sunt dispersati. Nu streseaza un anumit segment energetic intr-o anumita zona. Stiti foarte bine cazul Dobrogea. Vrei sa faci acolo ceva este imposibil pentru ca este ultraaglomerat, reteaua nu mai tine, trebuie consolidari de retele”, sustine Marian Nastase.

„Evident ca aici discutam de o lipsa cronica de investitii in distributii de foarte mult timp. Vorbim de doua elemente apropo de prosumatori. Unul, practic un volum imens de energie iese din piata. Banii nu se fac in energie pe segmentul de distributie, acolo e reglementat profitul de catre ANRE. Banii se fac in furnizare. Si profitul ala dispare pentru ca omul nu mai are ce sa plateasca catre furnizor si isi face el propria lui unitate solara pe acoperis. Bineinteles ca a creat disconfort sa vezi cum cad profiturile.”, este de parere reprezentantul Alro, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din Romania.

„Mie mi se pare ca acesta este un subiect care merita analizat si public si cu participantii din sistem. In Germania, cel mai mare producator de energie este populatia. Si eu cred ca trebuie sa mergem in aceasta directie.”, a punctat Marian Nastase.

„Mai stim ca la nivelul Comisiei Europene s-au aprobat 32 de acte normative pentru a sprijini Green Deal-ul, toate fara studiu de impact. Mai urmeaza 16 acte normative. Exista deja o dezbatere destul de contondenta in cercurile din Bruxelles pentru ca efectele au inceput sa se vada. Incep sa apara reactii contrare, care vin din Germania si asta se vede politic, nu neaparat birocratic. Asta este un subiect care poate fi luat foarte usor de populisti si spus: „Uite domle ce se intampla. Se arunca banii pe geam”. Nu putem sa negam faptul ca foarte multe fonduri europene sunt irosite legal pe studii, aiureli care nu au nicio baza.”, sustine Marian Nastase.

„Legat de CfD, contractele de diferenta, EBRD a lucrat foarte mult pe acest proiect. Proiectul este blocat la Bruxelles, deci nu este Romania cea care a blocat. Este o forma care urmeaza sa fie discutata in trialog care prevede oricum niste termene limitative, adica o perioada de 3 ani s.a.m.d. Problema care este? Deci, pentru industria energiilor regenerabile sunt foarte multe fonduri alocate si noi am venit cu CfD tot pentru energie regenerabila. Asta mi se pare detrimental. CfD se facea pentru si are logica doar pentru nuclear. Nu are legatura cu regenerabilele. Desigur ca fortand nota putem sa il impingem si catre regenerabile, dar regenerabilele au deja foarte mult sprijin financiar”, afirma presedintele Alro.

„Impactul pe piata de energie nu arata grozav. Romania, spre deosebire de restul Europei, isi dezvolta si isi alimenteaza aceasta bula speculativa, dar suntem totusi increzatori”, concluzioneaza Marian Nastase.

Alro: Tot mai multi clienti ne cer certificat de origine. Avem metal verde, dar nu avem inca legislatie

„Noi am inceput investitiile pe partea de mediu inca de la inceputul anilor 2000 si le-am facut din surse proprii, fonduri atrase, fara sa avem acces la niciun fel de granturi. La momentul respectiv nu se dadeau granturi. Si le-am facut. Am inceput din 2002, am accelerat in 2005 pana prin 2007 – 2008 eram cam cu toate la zi. Captatoare de fum, captatoare de gaz, de noxe s.a.m.d. Deci, din punctul nostru de vedere la emisii directe si asta este un punct care ne arde foarte foarte tare, noi in momentul de fata avem produse verzi si trebuie implementata de urgenta legislatia certicatului de origine. Avem din ce in ce mai multi clienti din domeniul auto, aeronautic, dar nu numai, inclusiv din domeniul producatorilor de cabluri vor sa le dau un certificat de origine in care sa le spun: Domle, da-mi confirmarea ca metalul tau este verde”, a spus reprezentantul Alro.

„Eu am metal verde, dar nu am legislatie, nu am o baza pe care sa emit certificatul de origine. La regenerabile, Romania si-a atins de mult tintele pentru ca noi avem hidroenergie, avem solar si avem vant. Romania si-a atins tintele sau este lejer foarte aproape de tintele din 2030 sau poate chiar am depasit. Toti acesti producatori de energie au nevoie de acest cadru legislativ al certificatelor de origine. Asta ne va ajuta pe noi, dar si pe ei”, sustine Marian Nastase.

„Noi facem investitii pe partea de regenerabile, dar noi suntem un consumator foarte mare. Si avem investitii de eficienta energetica pe care de asemenea le-am facut de foarte mult timp. Aici ne-am lovit de un greenwashing indirect. Ce inseamna asta? Concurenti de-ai nostri, dar si din alte sectoare industriale, inclusiv din domeniul energiei, nu au facut nimic in ultimii 15 ani in materie de investitii si acum asteapta granturi. Dar eu care le-am facut din sursele mele ce fac? Cum sunt bonusat, premiat ca le-am facut?”, intreaba presedintele Alro.

„Acum altii cer granturi din Fondul de modernizare, din PNRR. Ca sa eliminam aceasta diferentiere, discriminare negativa de data asta, cred ca trebuie sa se discute foarte serios cel putin pentru perioada 2022 – 2023, unde am avut niste preturi gigantice la energie, pe care le-am si suportat, refinantarea acestor investitii facute in eficienta energetica sa fie recunoscuta si aprobata pentru granturi. Nu o sa ma duc inapoi pana in 2004, dar asta ar putea fi o forma de suport pentru ce ni s-a intamplat anul trecut si acum doi ani. Noi ne-am atins in proportie de peste 90%, suntem in primii trei din Europa din punct de vedere al eficientei energetice. Acum daca vine Comisia Europeana si spune reduceti cu 20% consumul, eu nu prea am cum sa il reduc, la mine nu se aplica, dar nici nu exista un cadru legislativ care sa-mi spuna ce se intampla pentru ca eu l-am atins”, spune Marian Nastase.

„Pe partea de energie, vorbim mult despre independenta energetica, de hub-uri regionale. Deocamdata, iarasi, la nivelul sectorului privat lucrurile se misca. Noi avem propriul nostru proiect si suntem si in proiectul de la Isalnita. Este adevarat ca este pe gaz. Acesta este un semnal foarte tulbure care se intampla acum in Europa. TotalEnergies, Shell si inca o companie (Eni – n.r.) au semnat contract pe GNL pe 27 de ani cu Qatar ceea ce a creat mare agitatie la Bruxelles. Pentru ca, pe de o parte, vine Comisia Europeana si spune gazul nu este viitorul, iar grupurile europene, piata ii contrazice. Asta inseamna ca din punct de vedere al perceptiei producatorilor este clar ca are viitor ca altfel nu ar semna un contract care sa ii puna in genunchi la un moment dat. Si, in realitate, asa se va si intampla pentru ca energia regenerabila care nu este echilibrata nu e folosibila. Si marii producatori precum Total, Shell, Eni stiu asta. Ei stiu ca daca nu ai centrale pe gaz care sa intre cand nu bate vantul sau nu este soare, o sa ai nu saracie energetica, ci foamete energetica in Europa”, este de parere acesta.

„Cu nuclearul nu poti sa faci echilibrare. Hidroenergia este limitata. Cu exceptia Elvetiei, nu se mai construieste nicio hidrocentrala nicaieri in Europa ca trebuie sa protejam natura. Singura solutie de echilibrare este gazul. Asta este logic. Din punctul asta de vedere si eu cred ca cele doua proiecte, al nostru si cel in care suntem implicati impreuna cu Complex Energetic Oltenia au viitor in conditiile in care Romania este bogata in resurse de tip gaz natural”, explica Marian Nastase.

Planuri de investitii de 500 mil. Euro in 5 ani pe piata de energie, din care peste doua treimi vor fi finantate de la banci

„Noi in momentul de fata avem commitment-uri (angajamente ferme) de aproximativ 50 mil. Euro pe proiectele energetice, avem planuri de 200 mil. Euro pe proiectele energetice si avem pe partea de eficienta energetica dar programul pentru ca noi suntem industrie intensiva in capital si intensiva si in energie, iar la noi planurile sunt multianuale, cel putin la faza actuala pe partea de eficienta energetica mai avem acum planuri de 200 mil. Euro fazate pe 5 ani. Deci, un total de 500 mil. Euro pe 5 ani pe toate aceste proiecte”, afirma presedintele Alro.

„Aici am vorbit doar despre eforturile noastre, fara granturi. Noi mergem pe varianta relativ clasica 30 – 70, adica 70% credit care inseamna indatorare. Numai ca dupa anul trecut cand a trebuit sa ne indatoram ca sa traversam aceasta criza abrupta energetica, cumva ar trebui sa ni se compenseze costurile respective. Bani exista, dar trebuie sa stim sa ii cerem”, sustine Marian Nastase.

Alro, companie listata pe piata principala a bursei de la Bucuresti, foloseste imprumuturile de la banci ca principala sursa de finantare pentru planurile sale de investitii.

„Suntem in pericol sa mai pierdem niste bani europeni din exercitiul european bugetar multianual trecut. Se fac demersuri, sunt discutii la nivel guvernamental, la nivel de Comisie Europeana, avem cadru, avem bani, dar o parte din ei am putea sa ii recuperam. Anul trecut s-a facut aceasta realocare si Romania a obtinut 2,2 miliarde, care din pacate s-au dus spre IMM-uri si agricultura. In industrie nu a venit nimic. Speram ca se va mai face aceasta realocare si vom recupera din banii care oricum sunt ai nostri. Nu trebuie sa mai pierdem bani din fondurile europene. De ce? Bugetul nu are bani, dar banii europeni care ne-au fost alocati, care sunt tot ai nostri, trebuie sa facem tot ce e posibil sa ni-i luam inapoi sa-i folosim.”, solicita reprezentantul producatorului de aluminiu.

Intrebat daca planul de investitii va fi corelat cu evolutia cotatiei aluminiului de pe pietele internationale, presedintele Alro a raspuns: „Planul de investitii (de 500 mil. Euro – n.r.) nu are nicio legatura cu evolutia cotatiei aluminiului. Sunt industrii care au putut sa transfere catre clientii lor socul energetic de anul trecut. Aluminiul insa este o piata globala, noi nu putem sa facem asta si trebuie sa absorbim acest soc”.

„Pe de alta parte, intram intr-o zona mult mai vasta. Sunt inafara Europei producatori de aluminiu care nu tin cont de Green Deal si de decarbonizare decat la nivele declarative deocamdata. In momentul de fata, Turcia, care are un acord de liber schimb cu Uniunea Europeana, a devenit cel mai mare laundromat de materii prime din lume. Pe acolo, se introduce in Europa marfa din China la preturi mult mai mici pe care producatorii si piata europeana bineinteles ca o parte din piata europeana isi doreste metal ieftin, dar asta pune in pericol toate eforturile de decarbonare pe care vrem noi sa le facem si afecteaza puternic producatorii europeni.”, a spus seful Alro.

„Sunt discutii la Bruxelles sa se puna taxe vamale, sa se faca CBAM-ul (Carbon Border Adjustment Mechanism – taxa pe carbon, mecanism UE in cadrul pachetului climatic de reducere a emisiilor cu efect de gaze de sera care se aplica de la 1 octombrie 2023 asupra importurilor de produse poluante, n.r.) care este o metoda de protectie, ne indreptam dinspre globalism catre un protectionism masiv, agresiv, dar, deocamdata, nu s-a facut si, probabil, nu se va face nimic in urmatoarele 6 luni pentru ca vin alegerile, vine o alta Comisie, nu stim ce politica va avea”, adauga acesta.

Greenwashing-ul este furt si trebuie combatut cu masuri de control

„Cred ca autoritatile de control pot sa faca control (…) Acolo unde se declara masuri de sustenabilitate, trebuie sa existe un mecanism de verificare”, afirma Marian Nastase.„Greenwashingul este furt. Este ca la o geanta Louis Vuitton, ti-o vopseste si ti-o da ca este originala. Greenwashing-ul este o impostura”, acuza presedintele Alro.

Potrivit acestuia, in celelalte tari europene exista mecanisme de control, care sunt stabilite prin directiva si prin normative si s-au dat amenzi majore .

„Asta trebuie sa se intample obligatoriu si la noi. Pentru ca unii fac, pana la urma iau din banii actionarilor, din banii bancilor, iar altii nu fac si acceseaza tot soiul de favoruri luate pe nedrept”, sustine Marian Nastase.

„Nu trebuie sa uitam ca, fundamental, suntem inca intr-un tip de dialog absurd. Taiem paduri, dar in acelasi timp alocam tot mai multi bani pe energia regenerabila. De ce ne taiem padurile? E o singura logica, din amandoua faci bani. Stiati ca industria de mobila din Romania trebuie inca sa importe 70% din materia prima pentru ca nu are acces la lemnul taiat din padurile Romaniei? Si nu sunt extremist si nu sunt nationalist, eu cred in modelul european, de asta cred ca trebuie sa il explicam cat mai bine si sa evitam anomaliile (…) Taiem padurile, care sunt cel mai mare absorbant de CO2, pentru ca ies bani din ele. Nu se uita nimeni in directia asta si nu se fac proiecte. Daca vrei, faci voluntar, dar nu-ti dam stipendii pentru asta. Insa, dam bani in partea cealalta. La final, mi-e teama ca ajungem la un joc cu suma nula. Asta este tot o forma de greenwashing, este un greenhushing.”, a mai spus Marian Nastase, presedintele Alro in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Adrian Tanase, CEO Bursa de Valori Bucuresti: Emitentii, mai ales cei listati, trebuie sa se uite un pic mai cu seriozitate si catre piata de capital ca o solutie de finantare foarte valida. Proiectele pe termen lung trebuie sa le finantezi cu o datorie pe termen lung, iar creditul bancar poate nu adreseaza acest aspect in schimb o gestiune mai buna a riscului se face printr-o emisiune de obligatiuni

„Sunt lucruri pe care le facem si le consideram prioritare pentru ca sunt foarte multi bani in zona verde, care cauta zona ESG cu toate ca am vazut un asa-zis regres in ultimii doi ani. Cred ca trendul va continua si trebuie sa fim pregatiti. Companiile listate trebuie sa fie pregatite sa beneficieze de aceasta oportunitate. Noi o promovam ca fiind o oportunitate, ea nu este o cerinta de reglementare. Totul trebuie sa se transforme intr-o oportunitate economica si se va transforma si piata trebuie sa fie pregatita sa atraga acesti bani din ce in ce mai multi”, a declarat Adrian Tanase, Director General (CEO) al Bursei de Valori Bucuresti, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Speram sa vedem si un sovereign green bond in viitorul apropiat, ministerul finantelor a anuntat ceva in genul acesta”, a adaugat acesta.

„Daca ne uitam la sectorul energetic, care este foarte bine reprezentat pe bursa – Nuclearelectrica, Romgaz, toate fac si vor trebui sa faca investitii in zona asta ori verde ori de tranzitie – gazul este considerat activ de tranzitie. Neptun Deep este un proiect care trebuie finantat, Nuclearelectrica cu reactoarele, tot sectorul energetic are CAPEX care se duce in zona asta. Nu cred ca se duce vreo investitie in alta zona decat cea tranzitorie sau green. Si ne asteptam ca o parte din aceste finantari sa se intample prin piata de capital”, a spus directorul general al bursei.

„O sa fie pipeline, sunt convins de acest lucru. Plus municipalitatile. O sa vedem din ce in ce mai multe municipalitati care o sa vina prin bursa sa-si finanteze proiectele verzi. Avem Resita, nu stiu Clujul a anuntat acum daca are vreo componenta de green, dar ar trebui sa aiba. Mi-e greu sa vad de acum incolo investitii care sa nu fie in zona asta”, a adaugat el.

Intrebat daca sunt semnale ca vin noi tranzactii de finantare catre Bursa de Valori Bucuresti in perioada urmatoare, Adrian Tanase a raspuns: „Da, exista in mod cert. Sunt convins ca vor veni cu emisiuni de obligatiuni. Si Hidroelectrica a generat si a confirmat tuturor acestor playeri ca se pot face deal-uri mari, se pot finanta deal-uri mari, ca piata de capital locala poate adresa deal-uri foarte mari.”

„Trebuie sa ne uitam si la comunitatea de investitori. Uitati-va la fondurile de pensii cati bani au si nu au oportunitati. Sunt convins ca au apetitul lor. Iar emitentii, mai ales cei care sunt listati, trebuie sa se uite un pic mai cu seriozitate si catre piata de capital ca o solutie de finantare foarte valida. Fondurile de pensii au foarte multi bani. Daca ne uitam la expunerea lor in credit este foarte foarte joasa, au limite nefolosite total. In proiecte de infrastructura 15% nefolosit total, in municipalitati 30% nefolosit aproape total, credit foarte mari limite. Deci fondurile de pensii, numai fondurile de pensii ne uitam cati bani au, trebuie create aceste oportunitati investitionale si sunt convins ca emitentii din Romania si alti emitenti noi care pot veni incep sa se uite catre piata de capital. Este o solutie mult mai avantajoasa de a finanta aceste proiecte. Aceste proiecte sunt pe termen lung trebuie sa le finantezi cu un liability (datorie – n.r.) pe termen lung. Or, creditul bancar poate nu adreseaza acest aspect si atunci o gestiune mai buna a riscului se face printr-o emisiune de bonduri”, a subliniat CEO-ul Bursei de Valori Bucuresti.

„Acum este un regres in finantare din cauza conditiilor macroeconomice si asta a lovit indiferent ca e vorba despre green (finantare verde – n.r.), ca e brown datorita conditiilor care s-au deteriorat. Avem dobanzi mari, avem inflatie mare, apetitul pentru investitii in actiuni, si pentru emisiuni de obligatiuni este mult mai mic decat in 2021 sa zicem. Si asta putem regasi la nivel global, nu doar in Romania. Deci cumva toate asset-urile, emisiunile, piata primara este influentata de acest lucru, deci trebuie sa se normalizeze conditiile macro, conditiile de inflatie, de rata de dobanda ca sa putem sa speram la un pipeline mult mai activ.”, explica Adrian Tanase contextul de piata in care se gasesc investitorii.

„Da, Hidroelectrica a venit cu toate aceste conditii, a fost un succes si sa zicem ca ne reaminteste ca, totusi, in acest cadru instabi,l apetitul pentru investitii verzi exista. Si a fost o dovada pentru acest lucru si a fost cel mai mare IPO din Europa anul acesta. Si o mare componenta, care a contat cel mai mult in aceasta poza, este ca a fost verde, este o companie care produce energie verde. Sunt convins ca orice equity (actiune – n.r.) in acest domeniu ar beneficia de acest apetit. Plus ca au fost si conditiile economice de care beneficiaza producatorii de energie in aceste zile, toate acestea au concurat la acest succes”, afirma directorul general al bursei.

„Revenind la investitiile verzi, pentru noi ca bursa, doua lucruri sunt foarte importante – una sa colaboram cu sell side-ul (vanzatorii – n.r.) din Romania, sa imbunatatim capacitatea lor de a raporta nonfinanciar si aici lucram, avem proiectul cu Sustainalytics pe care l-am initiat in 2019. Avem scoruri calculate ESG pentru toate companiile listate la bursa, 19 dintre ele sunt deja publicate voluntar pe un site de-al nostru, deci cumva investitorii au aceasta vizibilitate in ceea ce priveste raportarea nonfinanciara. Si al doilea lucru, avem cu EBRD o colaborare in care am initiat un ghid al raportarii nonfinanciare in anul 2020, este public acest ghid, care va fi actualizat impreuna cu dansii”, a spus Adrian Tanase.

„Ar fi o directie pe care ne uitam cu foarte mare atentie, si anume imbunatatirea capacitatii pietei de a se finanta verde. Aici vreau sa spun despre un workshop pe care l-am organizat cu IFC pentru a explica emitentilor ce inseamna un green bond, cum trebuie setat asa ceva. Am initiat discutii si cu Louxemburg Stock Exchange in aceasta directie”, a mai declarat Adrian Tanase, Director General (CEO) al Bursei de Valori Bucuresti, la panelul Finantare din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator Morphosis Capital: Guvernanta (G) din ESG este foarte importanta pentru E (Mediu) si S (Social) altfel mergi in greenwashing. Ne pregatim pentru raportari ESG din 2026 pentru ca avem 3 companii in portofoliu cu peste 250 de angajati

„As vrea sa aduc atentia si asupra S si G din ESG pentru ca din punctul meu de vedere governance-ul (G) este foarte important pentru E si S ca sa ai KPI (indicatori – cheie de masurare a performantei – n.r.) si sa ii urmaresti cum trebuie iti trebuie o foarte buna guvernanta altfel mergi in green washing”, a declarat Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator Morphosis Capital, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Si legislatia se schimba si devine tot mai stricta si in termen de standarde si de raportare si de combatere a greenwashing-ului. Deci daca pana acum ESG a fost folosit mai mult pentru CSR va fi foarte greu sa se mentina acelasi trend in viitor”, a adaugat ea.

„Pe fondul 1 noi suntem mai mult investiti in healthcare and wellness, deci mai mult pe partea de servicii. Noi la nivel de fond, suntem in journey catre art 8 (din regulamentul SFDR al UE – n.r.), practic suntem inca art. 6., dar am inceput sa urmarim pasi ca ajungem spre art. 8″, a punctat Simona Gemeneanu.

„La nivel de companii de portofoliu, concret ce am reusit sa facem este, o data, sa ne focusam politicile de investitii si chestionarele ESG de due diligence spre investitii sustenabile, sa implementam politici de whistleblowing, de anticoruptie si am reusit sa facem un diagnostic al amprentei de carbon la nivelul companiilor de portofoliu si cu recomandari pe care am inceput deja sa le implementam”, afirma reprezentantul managerului de private equity Morphosis Capital.

„In ceea ce priveste fundraising-ul, ne-am focusat strategia si politica de investitii pentru fondul 2 pe o umbrela pe care noi o numim back to essentials, care noi credem ca este foarte important pentru viitorul sustenabil al acestei tari si al regiunii. Aceasta umbrela are trei piloni – unul este access to healthcare, access to education si food crisis.”, a spus Simona Gemeneanu.

Intrebata cum se raporteaza investitorii LP (limited partners) la politicile ESG ale managerilor de fonduri de investitii, reprezentantul Morphosis Capital a raspuns: „Este un shift de generatii pentru ca institutionalii sunt foarte focusati pe acesti ESG metrics, raportari, standarde si nu vor investi in fonduri decat daca au un ESG policy bine implementat.”

„Dar si alt tip de investitori cum ar fi family offices, fiind noile generatii la conducerea family offices, au cu totul alta abordare fata de politicile de investitii. Aici vreau sa fac o paranteza. Dincolo de standarde si de raportari, parerea mea este ca sa faci un ESG bine trebuie sa ai un nivel de educatie si de accountability ca sa nu mergi in green washing. Cei care vor sa implementeze cum trebuie ESG o vor face dincolo de raportari si standarde, cei care vor sa bifeze casuta vor deraia oricum”, este de parere Simona Gemeneanu.

„Din 2024 va trebui sa raporteze companiile listate. Pentru companiile nelistate peste 250 de angajati, cred ca primul an de raportare este 2026 pentru situatiile din 2025. Deja ne pregatim peste asta pentru ca nu poti sa raportezi fara sa iei niste pasi si niste KPI, deja ne pregatim pentru companiile din portofoliu. Avem 3 companii care deja au peste 250 de angajati si probabil ca vor avea si celelalte criterii indeplinite ca si cifra de afaceri si atunci luam niste pasi inainte pentru a masura si a stabili KPI.”, a mai declarat Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator Morphosis Capital, la panelul Trenduri din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Daniela Iliescu, Membru in board-ul Patria Bank si Director Executiv al Asociatiei fondurilor de Private Equity (ROPEA): Finantarile verzi in portofoliul Patria Bank au ajuns la 11% din volumele de credite anul acesta pana in septembrie fata de 2% din volum nou de credite in 2022. Cadrul ESG nu este ceva nou pentru fondurile de private equity

„Vorbim de cateva schimbari semnificative la nivel de legislatie (in ceea ce priveste impactul cadrului ESG – n.r.), care vor intra in efectivitate. O parte au intrat deja, o parte vor intra incepand cu anul viitor si care desi aparent par elemente de conformitate mai degraba, in realitate, ele vor duce nu neaparat pe termen scurt, ci mai degraba pe termen mediu si lung catre o schimbare de modelelor de afaceri”, a declarat Daniela Iliescu, Membru in board-ul Patria Bank si Director Executiv al Asociatiei fondurilor de Private Equity (ROPEA), in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Pentru ca intr-adevar incepand din 2024 companiile vor trebui sa adauge in rapoarte nonfinanciare o serie de elemente ce tin de KPI si indicatori de ESG, dar aceste informatii si raportari vor trebui, de asemenea, auditate. Dar ele dincolo de a fi niste simple raportari vor trebui sa aiba o substanta semnificativa pentru ca vor presupune atingerea anumitor targeturi. Acesti KPI, acest cadru de sustenabilitate pe care va trebui sa il implementeze companiile nu este implementat adanc in modelele de afaceri nu va avea niciun sens. Si practic un astfel de demers presupune un prim pas ce vine de la modificarea de strategie.”, a adaugat ea.

„Momentul in care companiile isi identifica de fapt, isi schimba strategia, identifica riscurile ESG si isi seteaza ulterior apoi KPI pe care ii si vor urmari intr-un cadru care va permite un cadru comun de raportare si va duce la posibilitatea ca si consumatorii, stakeholderii, investitorii sa aiba elemente comune de raportare, vor putea sa aiba o comparabilitate mult mai buna si sa ia decizii mult mai bune in ceea ce priveste fie deciziile de investitii ca vorbim de fonduri de investitii, fie ca vorbim de banci si institutii financiare cand isi aleg clientii si clientii vin sa isi acopere anumite nevoi de finantare. Cadrul de reglementare asa cum il stiti la nivel de sector bancar este reglementat de foarte multe entitati la nivel european, cat si local, pentru ca bancile sunt un intermediar financiar care pot sa ajunga la jucatorii economici si sa le influenteze acest shift de strategie”, explica Daniela Iliescu.

Ce fac bancile prin acest cadru de reglementare?

„De fapt, implementeaza. Si am vazut si noi, la nivelul Patria Bank, ca apar o serie de schimbari in politicile de creditare, care tin atat de acordarea de expuneri noi, cat si de un alt model de monitorizare si raportare asupra portofoliului de credit, inclusiv sistemul de management al riscului sufera schimbari si, la nivel de management al capitalului, activele verzi au o pondere mai mica de capital si atunci devin mai eficiente. Se vede o evolutie in ultimii 2 ani in directia aceasta de a avea produse de sustainable finance, sustainable lending si aici aceste produse adreseaza atat factorul E, cat si factorul S din framework-ul de ESG. Cand ne referim la Environment, vedem multe finantari care se duc catre clienti sau proiecte care ating partea economica – cladiri verzi, energie regenerabila, in proiecte de eficienta energetica, proiecte de utilizare sustenabila a resurselor de apa, proiecte de utilizare sustenabila a mijloacelor de transport, a echipamentelor, proiecte de economie circulara sau de gestionare mai eficienta de waste management”, puncteaza reprezentantul Patria Bank.

„In Patria Bank inca suntem in proces intern de definire a strategiei in zona aceasta de sustainable, dar am vazut in ultimii 2 ani un trend important in ceea ce priveste aceste finantari. De exemplu, daca in 2022 finantarile verzi acopereau 2% din volumul nou de credite, anul acesta pana la septembrie, deja 11% din volumele de credite sunt finantari de tip verde in special catre clienti din zona de energie eficienta si energie regenerabila, proiecte de tip solar, eolian, biogaz. De asemenea, lucram pentru ca si prin produsele adresate clientilor de retail putem incuraja o constientizare pana la urma schimbari in piata care se vor intampla pe termen lung”, detaliaza Daniela Iliescu impactul ESG in portofoliul de finantari verzi al Patria Bank.

Pana la urma impactul acestui nou cadru de reglementare, dar pana la urma o schimbare de mentalitate si a modelului de afaceri, se vede atat in ceea ce priveste portofoliul de produse si servicii acordate clientilor, cat si in activitatile proprii, in zona operationala interna, sustine Daniela Iliescu.

„Cand ma refer la acest model si la partea de produse si servicii, ce inseamna concret pentru o banca implementarea acestor cerinte? Inseamna numire ofiter ESG, creare de structuri interne, un training destul de complex al angajatilor atat din zona de vanzari, cat si din zona de risc pentru a putea intelege si aplica de fapt aceste cerinte. Cand vorbim de activitatea de creditare de fapt, de la relationship managerul care se intalneste pe teren cu clientul la locul afacerii lui. Acest ofiter bancar trebuie sa aiba capabilitatea sa inteleaga modelul de afaceri, sa inteleaga care sunt riscurile din punct de vedere mediu si din punct de vedere al legislatiei muncii si de mediu, daca au fost nonconformari, ulterior inclusiv la nivelul analistului de risc in momentul in care se aproba un proiect sau o expunere, trebuie stabilit un plan de actiune care ulterior si el trebuie monitorizat”, precizeaza reprezentantul Patria Bank.

„Devine mai complex procesul de creditare. La nivel de portofoliu, exista cerinte de alte clasificari din punct de vedere al riscului redus, mediu, ridicat de mediu. La nivel de guvernanta, desi sistemul bancar a fost si este foarte reglementat pe tot ce inseamna comitete, monitorizari structuri interne, procese decizionale, politici de antibribery, de whistleblowing, dar se mai adauga acest nivel de complexitate si pentru cadrul intern de ESG”, adauga aceasta.

Care este impactul ESG la nivelul sectorului de private equity?

„Daca ma refer si la impactul la nivelul industriei de private equity, as spune ca aici cadrul acesta ESG nu este ceva nou pentru jucatorii din industrie. Cel putin in Romania, traditional industria s-a dezvoltat in ultimii 15 ani avand ca principali investitori institutiile financiare internationale – EBRD, EIF, IFC, Banca de Dezvoltare a Germaniei, a Olandei – in momentul in care ele au investit in fondurile care investesc mai departe in companii din piata din Romania cu criterii si rigori de ESG de peste 15 ani, nu neaparat la un nivel sofisticat. Lucrurile au inceput prin criterii de eligibilitate a investitiilor, prin liste de excluziune pe anumite sectoare sau industrii, prin monitorizari si rapoarte anuale pe care le solicitau de la fund manageri”, puncteaza Daniela Iliescu, care ocupa si pozitia de Director Executiv al al Asociatiei fondurilor de Private Equity (ROPEA), ce reprezinta principalele fonduri de investitii locale.

„Mai recent insa se vede ca acest cadru ESG si criterii ESG incep sa fie tot mai adanc implementate in toate fazele de viata ale unui fond de investitii, si anume atat in faza de fundraising, in care de fapt se prospecteaza piata si vedem ca tot mai multi investitori in fondurile de investitii cauta sa investeasca si in fund manageri care au o strategie si politica de investitii cu criterii de ESG. Mai departe la nivelul politicii de investitii, aceasta isi pune impactul pe tot ce inseamna activitatea de due diligence a potentialilor investees – care a companiilor din portofoliu, as spune chiar la nivel de evaluare pentru ca evaluarile daca aceste criterii ESG cantaresc mai mult in procesu decizional, stim bine ca modelele de evaluare care folosesc business planuri, discount factor sau inclusiv multipli de piata deja se modifica cu parametrii cresterii nevoilor de investitii de capital, crestere a cheltuielilor operationale, si atunci implicit isi pune amprenta asupra deciziei de investitii si a strategiei viitoare de dezvoltare a companiei”, a mai declarat Daniela Iliescu, Membru in board-ul Patria Bank si Director Executiv al Asociatiei fondurilor de Private Equity (ROPEA), la panelul Trenduri din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Dana Daraban, Director Executiv al Federatiei Asociatiilor Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE): Timpul este scurt pana in 2030 si este nevoie de o aliniere mult mai buna intre ANRE, Parlament si ce avem de la nivel european transpus de guvern pentru dezvoltarea retelelor de energie. Este nevoie pana in 2030 minim de o triplare a investitiilor in retelele distribuitorilor de energie fata de investitiile de 13,5 mld. RON din ultimii 6 ani

„Strict pe infrastructura, ca de fiecare data, avem multe oportunitati, dar avem si anumite provocari si unele dintre ele sunt din nefericire de natura culturala. In zona de dezvoltare de infrastructura, aici stim foarte clar chiar si la nivel european, s-a cam uitat de grid (retea – n.r.). Am vorbit foarte mult despre structura de productie, de noi forme de productie, de noi capacitati, dar am uitat de cum ajunge aceasta energie verde la consumator la finalul zilei”, a declarat Dana Daraban, Director Executiv al Federatiei Asociatiilor Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE), in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Si acum, daca mergeti la Bruxelles, va spun ca primul lucru este ca toata lumea este ingrijorata de necesarul de investitii In grid (retea – n.r.) pentru ca poate sa fie o problema reala. Daca nu se intampla lucrurile, timpul este o provocare aici pe termen scurt pentru fara acces la o infrastructura dezvoltata nu se pot atinge aceste tinte. Aceeasi provocare o are si Romania”, a adaugat ea.

„Va dau cateva cifre, Euroelectric este organizatia europeana care reprezinta cei mai mari jucatori din sectorul de energie electrica la nivel european. Si eu au niste calcule facute, daca pana acum se investeau undeva la 36 miliarde Euro ei spun ca 65 miliarde Euro ar fi probabil suficient ca sa ne atingem tintele in 2030 – 2050. Romania are undeva 22,6 miliarde Euro si cred ca este un scenariu facut de Deloitte. Asta este o alta problema in Romania, nu prea avem cifre, adica nu calculam ce avem de facut ca sa putem face un plan si sa ne apucam de treaba”, afirma Dana Daraban.

„Acum de ce spun ca exista provocari de ordin cultural. Pentru ca dezvoltarea de infrastructura este un sector reglementat, iar in partea de reglementare, deci aceasta intersectie intre privat si stat devine provocatoare cultural. Statul inca intelege foarte greu principiile pe care agentul economic trebuie sa le ia in calcul si le ia in calcul in momentul in care pune banii pentru o investitie. Si concepte care pot sa para teoretice, nu inteleg ca pentru noi sunt chiar obligatii, chestiuni pe care trebuie sa le raportam si aici voi spune foarte clar. Tranzitia energetica daca vrem trebuie sa fie o tranzitie care in primul rand premiaza inovarea. Noi daca vrem si in infrastructura de energie, noi trebuie sa digitalizam, trebuie sa investim cat se poate de mult in ultimele tipuri de tehnologii”, explica reprezentantul ACUE, care grupeaza marii investitori in infrastructura de energie din Romania.

„Am centralizat ultimele cifre referitoare la investitiile facute de operatorii de distributie in dezvoltarea retelei. Daca in ultimii 6 ani, avem 13,5 mld. RON, scenariul de baza minimul pe care trebuie sa il facem pana in 2030 ar insemna o triplare a nivelului de investitie. Exista aceasta discutie, accesul la fonduri. Dar daca va uitati pe Fondul de Modernizare, toti operatorii au depus proiecte, din punctul meu de vedere va fi supralicitat. O triplare pana in 2030, adica in 6 ani, devine o problema”, puncteaza Dana Daraban.

„Eu zic ca banii sunt, dar daca stim cumva sa ii asezam intr-un cadru coerent. Ca sa facem sustenabila aceasta tranzitie, cred ca o parte mai mare ar trebui sa fie din granturi pentru ca altfel totul se duce in tarifele de distributie si nu este sustenabil.”, mai adauga ea.

Intrebata in ce segment de retea trebuie incepute cat mai repede investitiile de aliniere la tintele climatica, directorul executiv al ACUE a raspuns: „As zice ca transportul este primul si acolo trebuie sa se intample o serie de investitii serioase. Pe distributie, triplarea investitiilor eu am prezentat un scenariu minim obligatoriu pentru a atinge tintele pe care le avem pentru 2030 in tranzitia energetica”.

„Pe infrastructura de distributie ce lipseste cred este o aliniere intre obiectivele pe care noi le avem dupa consumator pentru ca distribuitorul aduce energia la consumator. Cat de repede trebuie sa ne miscam, sa stim exact de ce este nevoie si sa se intample inainte de distributie adica in cadrul de reglementare”, afirma Dana Daraban.

„Mi-as dori sa vad o aliniere mult mai buna intre ceea ce se are in vedere prin reglementarile puse la dispozitie de catre ANRE cu ceea ce se legifereaza in Parlament si ceea ce avem la nivel european si transpus de catre guvern. Asta va fi critic pentru o dezvoltare a retelelor. Timpul este foarte scurt, cel putin in scenariul de baza 2030″, a punctat reprezentantul ACUE.

„Generatiile care vin isi doresc un alt tip de asezare a societatii. Ma refer strict la energie un alt tip de productie, un alt tip de consum si cred ca trebuie sa fim serios preocupati de ceea ce isi doresc cei pentru care noi decidem astazi. Eu accept tranzitia energetica fara discutie, eu cred ca este buna. Este o evolutie, trebuie sa vedem cum o facem mai bine”, a mai declarat Dana Daraban, Director Executiv al Federatiei Asociatiilor Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE), la panelul Trenduri din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Romulus Mircea, Head of Treasury Raiffeisen Bank Romania: Pana acum am avut o cadenta de 300 – 350 mil. Euro pe an obligatiuni in format verde sau sustenabil. Fondurile atrase le directionam in proportie de 70% catre finantari noi si maxim 30% catre refinantari

„Am devenit un emitent recurent de obligatiuni verzi si sustenabile, cu aproape 1 mld. Euro plasate in ultimii 3 ani. Contextul, ca sa discutam un pic si de cadrul in care am facut aceste emisiuni, este dat de o directiva europeana care cere tuturor bancilor din Uniunea Europeana sa creeze o rezerva financiara suplimentara capitalului pentru a spori stabilitatea financiara la nivelul sectorului bancar si in acest context am vazut si la noi ca mai multe banci au emis anul acesta acele obligatiuni MREL. Acum o parte din emitenti prefera obligatiunile standard, o parte am vazut ca au emis obligatiuni verzi si sustenabile, inclusiv noi.”, a declarat Romulus Mircea, Head of Treasury al Raiffeisen Bank Romania, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Decizia de a emite aceste obligatiuni verzi si sustenabile are legatura in cazul nostru cu strategia de sustenabilitate si, practic, transmitem un mesaj ferm catre toti stakeholderii ca suntem comisi sa sustinem dezvoltarea durabila a economiei romanesti si, de asemenea, sa dezvoltam piata de capital”, a adaugat acesta.

„Ca sa pun un pic in context dimensiunea emisiunilor cu potentialul de investitii in economia reala, un studiu recent al CNSM (Comitetul National de Supraveghere Macroprudentiala – n.r.) BNR evalueaza un potential de investitii verzi pana in 2030 de 60 mld. Euro. Sunt investitii anuntate sau planificate atat de autoritati, cat si de sectorul privat. Este o suma importanta, o nevoie de finantare importanta la care trebuie sa contribuie toti actorii relevanti fie ca vorbim de sector bancar, fie ca vorbim de institutii financiare internationale, de piata de capital sau de stat prin programe de finantare, garantii sau fonduri nerambursabile”, explica seful trezoreriei Raiffeisen Bank Romania.

„Si noi practic la Raiffeisen Bank suntem pozitionati si pregatiti sa contribuim la acest proces de tranzitie atat prin mobilizarea resurselor financiare, cat si prin consultanta specializata. Recent, am ridicat o noua runda de finantare prin emisiunea noastra inaugurala de eurobonduri in format sustenabil, care s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor. Vorbim aici de investitori institutionali straini, dar si locali, iar institutiile financiare internationale EBRD si IFC au jucat un rol de investitor – ancora.La acest succes cred ca a contat si modelul nostru de afaceri responsabil, caracterizat de o situatie financiara solida, dar si strategia de sustenabilitate, istoricul de performanta demonstrat si obiectivele pe care ni le-am asumat in acest sens”, a spus Romulus Mircea.

„Avem un program – cadru sub care emitem aceste obligatiuni. Pana acum am avut o cadenta de aproximativ 300 – 350 mil Euro pe an. Toate au fost in format verde sau sustenabil. Iar uitandu-ne in viitor, planul este sa ramanem un emitent recurent pe piata, dimensiunea finantarilor o sa depinda evident de evolutia bilantului nostru si a pipeline-ului de credite verzi pe care il vedem ca potential. Potentialul il vedem ca fiind unul mare”, subliniaza reprezentantul Raiffeisen Bank Romania, una dintre cele ma mari banci locale dupa active si subsidiara a grupului bancar austriac Raiffeisen.

„Legat de destinatie (destinatia banilor din obligatiuni – n.r.), pana acum dintre toate emisiunile plasate la finalul anului trecut aveam alocate in jur de 500 mil. Euro credite verzi si sociale pentru ca obligatiunile sustenabile inseamna atat alocare catre proiecte verzi, cat si proiecte cu caracter social. Deci, in total, avem 500 mil. euro alocate pana la finele anului trecut din care aproximativ 60% – 65% catre credite verzi, iar aici in ultimii ani focusul a fost mai degraba in zona cladirilor verzi, cu focus atat catre credite ipotecare verzi”, a detaliat Romulus Mircea.

„Noi astazi avem un proces de originare in care unul din doua credite ipotecare pe care le originam este verde. Dar si in zona de project finance, de corporate, avem proiecte verzi. Finantam parcuri logistice, centre comerciale. Suntem in ambele zone prezenti. De asemenea, vedem in ultima perioada o zona mai dinamica pe partea de transport verde, energie regenerabila atat in scop de reducere a consumului propriu de energie partea de prosumator, eficienta energetica si agricultura sustenabila”, afirma seful trezoreriei Raiffeisen Bank Romania.

„Ne asteptam cumva in urmatorii ani sa vedem cumva o pondere mai mare din resurse alocate catre ultimele sectoare pe care le-am mentionat aici, cumva o diversificare mai mare”, puncteaza Romulus Mircea.

„Atunci cand am construit cadrul pentru obligatiuni verzi si sustenabile sub care am emis pana acum ne-am angajat ca fondurile pe care le atragem prin aceste emisiuni de obligatiuni sa le directionam preponderent catre proiecte noi, deci catre finantari noi. Si avem si niste praguri definite in acest cadru 70% din fonduri sa fie utilizate catre finantari noi si maxim 30% refinantari”, a subliniat reprezentantul Raiffeisen Bank Romania, unul dintre pionierii si liderii locali in emisiunile de obligatiuni in format verde si sustenabil.

„In zona proiectelor sociale, ne concentram pe finantarea IMM-urilor si cresterea accesului la servicii si infrastructura esentiala in regiunile subdezvoltate la nivel national pentru ca daca ne uitam pe macroregiuni o sa vedem o dispersie foarte mare a activitatii economice, concentrata evident mai degraba in zona Capitalei si in zona de vest, iar in restul tarii la nivel de PIB per capita toate regiunile se situeaza sub media de 75% din PIB per capita la nivelul Uniunii Europene”, a mai spus Romulus Mircea, Head of Treasury al Raiffeisen Bank Romania, la panelul Finantare din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Horia Braun – Erdei, CEO Erste Asset Management Romania: Investim in produse ESG mai mult ca parte a strategiei de investitii, nu neaparat la cererea investitorilor. Ne uitam atent la aceste oportunitati si aproape 80% din ce am cumparat in ultima vreme sunt obligatiuni verzi sau cu link de sustenabilitate

„La nivelul produselor traditionale, investim in produse ESG sau in emitenti sub forma de instrumente sustenabile, dar o facem mai mult ca parte din strategia de investitii si parte din strategia noastra ESG nu neaparat la cererea investitorilor sau investitorii nu ne cer sa aratam care este ponderea activelor verzi in produsele traditionale. Nu suntem inca in acel punct, nu stiu daca vom ajunge acolo, cred ca vom ajunge acolo la un moment dat, dar mai sunt de parcurs niste pasi si mai este nevoie si de marfa in magazine. Adica atunci cand va exista o masa critica de instrumente in care sa poti investi in sume consistente si va exista si lichiditatea pentru aceste instrumente atunci cred ca vom vorbi despre o alta maturitate a pietei de solutii ESG”, a declarat Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„In cazul nostru poate sa ajunga si la 100% din anumite produse daca exista cerere din partea investitorilor pentru ca pana la urma noi suntem producatorii unor solutii de investitii pe care sa le oferim investitorilor in functie de interesele lor. Daca ar exista o cerere puternica pentru produse sustenabile sau produse ESG si cu expunere pe piata locala, am putea sa construim astfel de solutii dar in momentul de fata nu suntem acolo”, a adaugat acesta.

„In cazul Hidroelectrica, este relativ simplu fiind un activ emitent foarte mare si facand parte din indicii de referinta, avem o expunere cat se poate de mare sau cat ne permite legea sa avem. Este destul de consistenta in totalul portofoliului atat in fondurile mutuale specializate pe actiuni, cat si pe portofoliile individuale cu componenta de actiuni. In zona de obligatiuni verzi, as spune ca ponderea in general nu este mare la nivel de total portofoliu, dar asta este legat mai mult de structura generala a portofoliului, unde preferam in continuare datorita profilului fondurilor mutuale, preferam investitii foarte lichide si titlurile de stat raman cele mai lichide instrumente”, a punctat Horia Braun – Erdei.

„In cadrul portofoliului de obligatiuni corporative, ponderea (de active verzi – n.r.) este in crestere, adica practic am participat la cele mai importante emisiuni de obligatiuni verzi sau de obligatiuni cu link de sustenabilitate de pe piata. Ne uitam foarte atent la aceste oportunitati si aproape 80% din ce am cumparat in ultima perioada fie a fost un green bond, fie a fost un sustainability linked bond. Deci, avem clar o atentie sporita spre active care au componenta de sustenabilitate. Ce as remarca este ca exista in ultima perioada un mic recul in ceea ce priveste interesul investitorilor, vorbesc aici de investitorii retail cu care ne confruntam noi in fiecare zi. Daca poate in 2020 – 2021, exista o efervescenta si, de exemplu, din vanzarile de fonduri internationale cam 20 – 25% erau in fonduri de articol 8 – articol 9 SFDR, adica fonduri sustenabile, in momentul de fata dupa un an 2022 in care toata piata a scazut, zona asta de greentech a scazut destul de mult si mult mai mult decat media pietei. Exista o mica reticenta din partea investitorilor, insa asta nu ne impiedica sa ne pierdem focusul”, afirma CEO-ul Erste Asset Management Romania, liderul pietei locale de asset management cu active sub administrare de peste 4,5 mld. RON.

„Noi continuam sa investim in zona de resurse umane si dezvoltare de proces de investitii pentru a integra criteriile de durabilitate sau de sustenabilitate in procesul de investitii. Ne vom uita din ce in ce mai mult la aceste aspecte. Avem o metodologie la nivel de grup prin care fiecare emitent va dobandi un rating de sustenabilitate, un rating ESG. In momentul de fata lucrul asta se intampla pentru majoritatea emitentilor internationali, dar vom face lucrul acesta si cu emitentii din Romania pe masura ce informatiile disponibile prin rapoartele de sustenabilitate sau alte tipuri de disclosures vor permite sa facem o analiza mai profunda”, a spus Horia Braun – Erdei.

„Si, nu in ultimul rand, ne vom concentra din ce in ce mai mult si pe componenta de guvernanta din ESG pentru ca dupa parerea mea in Romania avem niste gap-uri de guvernanta corporativa care nu sunt adresate suficient de explicit si de programatic de catre piata si e loc de multe imbunatatiri in acest sens. Si rolul nostru fiduciar este pana la urma sa aparam interesele investitorilor nostri si vom incerca sa o facem din ce in ce mai clar si mai eficient, chiar daca in anumite puncte de vedere ponderea noastra ca actionar nu este foarte mare, dar o sa incercam sa compensam printr-o strategie de engagement mai inteligenta”, explica acesta.

Intrebat care este dinamica mixului de sectoare din portofoliul administrat, reprezentantul Erste Asset Management Romania a raspuns: „Din pacate stagneaza. Cumva urmarim structura pietei in general si ceea ce se emite pe piata locala in special. E adevarat ca ne uitam partial si pe pietele internationale si acolo unde mandatele ne permit avem expuneri si pe pietele internationale si acolo poti sa faci o diversificare mai mare. Dar inca preponderent activele noastre sunt investite pe piata locala, evident ne si dorim sa investim cat mai mult pe piata locala. Sectorul de energie este prin natura structurii pietei unul foarte bine reprezentat iar in ceea ce priveste portofoliul de instrumente cu venit fix sectorul bancar in cadrul portofoliului de obligatiuni corporative ramane si acolo predominant pentru ca el este cel care a emis in ultima perioada fie ca e vorba de instrumente sustenabile sau green sau alte tipuri de instrumente. Pipeline-ul pentru emisiuni de o anumita lichiditate si o marime relevanta a venit cam de acolo”.

Ce tranzactii cu active verzi sunt asteptate pe piata de capital din Romania?

„In primul rand, trebuie sa trecem de impasul acesta conjunctural legat de situatia financiara si incertitudine. Nu as vrea sa fiu prea pesimist aici. Sper sa dureze cat mai putin dar exista forte structurale care probabil vor tine inflatia si dobanzile ceva mai sus decat ne-am fi dorit. Dar asta nu inseamna ca piata nu se poate debloca. E o chestiune si de mental pana la urma pentru ca, odata ce incepi sa te obisnuiesti cu ideea ca inflatia si dobanzile nu vor mai fi 2% ci poate vor fi 4% sau 5%, daca oportunitatile din economie exista si cred ca vor exista inclusiv legat de tranzitia verde la un moment dat, se vor debloca lucrurile. Poate nu va exista un Big Bang, dar va exista o deblocare graduala si sunt convins ca este nevoie de un push si dintr-o parte si din alta, si din partea emitentilor si a operatorilor de piata si din partea autoritatilor si din partea investitorilor. Aspectul pozitiv pe care il vad legat de 2023 este ca piata locala de capital a avut o evolutie foarte buna, inclusiv legat de IPO-ul Hidroelectrica a supraperformat destul de semnificativ pietele internationale si vedem deja ca urmare a acestui fapt un interes mai mare al investitorilor pentru investitii pe piata locala si atunci pe masura ce aceasta tendinta se va mentine si va creste atractia vor veni bani mai multi catre zona asta se va crea o masa critica la un moment dat pentru a impinge si mai mult activitatea pe piata de capital”., este de parere Horia Braun – Erdei.

Cum evolueaza numarul de companii cu rating ESG in portofoliile administrate?

„Daca va referiti la ratingurile Sustainalytics, noi le monitorizam, avem o evidenta a lor si da, sunt in usoara crestere. Dar nu suntem in punctul in care sa luam decizii pe baza lor pentru ca avem anumite rezerve legate de calitatea acestor ratinguri in masura in care nu sunt finantate in mod recurent si nu stim daca emitentul acestor ratinguri are un commitment (angajament – n.r.) foarte puternic pe piata locala. Chiar daca ne uitam la zona asta de ratinguri oferite prin bunavointa Bursei de Valori pentru emitenti, procesul nostru de investitii are in vedere mai degraba aspecte mai generale de sustenabilitate. Va trebui sa ne facem tema de casa si pana la urma decizia finala este legata de ratingurile interne de ESG, nu neaparat de ratingurile de la o singura agentie de rating. Mai este si aspectul legat de diferentele de metodologie intre diferite agentii de rating si corelatia scazuta intre aceste ratinguri. Este de lucru acolo.”, a mai declarat Horia Braun – Erdei, CEO Erste Asset Management Romania, la panelul Finantare din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Cristian Nacu, Senior Country Officer IFC: Speram ca legislatia privind parteneriatul public – privat sa fie promovata curand. Romania are nevoie de de finantare de 350 mld. USD, din care 300 mld. pentru infrastructura, ca sa ajunga la Net Zero in 2050

„In ultimii 5 ani, am finantat proiecte de peste 2 mld. USD in Romania ceea ce este aproape jumatate din ce am facut in ultimii 30 de ani. Si asta pentru ca nevoile Romaniei sunt foarte mari si IFC se potriveste foarte bine in indeplinirea acestor nevoi.”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation (IFC) in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„In continuare finantam foarte mult sectorul bancar, avem peste 1 mld. bonduri si imprumuturi de tip MREL si Basel 3 Tier 2 date in ultimii 2 ani si suntem probabil cel mai mare finantator de astfel de instrumente. Ele au marele avantaj ca intaresc bancile emitente in cazul unor situatii dificile pentru ca se comporta ca si equity, sunt imprumuturi dar se comporta ca si equity in caz de rezolutie. Si, al doilea aspect, este partea de utilizare a fondurilor. Ele au avantajul fantastic ca pot fi facute tematice”, a adaugat acesta.

„Noi am ajutat intotdeauna si am sprijinit bancile sa faca bonduri verzi, imprumuturi albastre, lucruri care sa ajute la decarbonizare. Mai mult decat atat bancile in constructia lor de portofolii de tipul acesta verzi, sustenabile, primesc de la noi si un ajutor de know how. Am organizat la inceputul anului niste seminarii pentru banci pentru a fi siguri ca si ele inteleg necesitatile folosirii unor bani care au fost stransi cu aceasta tema verde.”, a spus reprezentantul IFC.

IFC are in Romania cea mai puternica expunere din Europa, cu un portofoliu concentrat in zona de obligatiuni verzi si imprumuturi catre sectorul privat.

„Pana in 2050, cand Romania trebuie sa ajunga la net zero, nevoia de finantare pentru decarbonizare este de 350 mld. USD. Dealtfel, 300 din aceste 350 mld. sunt pentru acoperirea nevoii de infrastructura, deci oricum ar fi trebuit sa ii cheltuim si calculele noastre, ale grupului Bancii Mondiale estimeaza ca numai o treime, chiar un sfert pot fi acoperite de surse publice”, a punctat Cristian Nacu.

„De aia noi credem ca aducerea sectorului privat in domeniul asta, in domeniul investitiilor in infrastructura este absolut esential pentru indeplinirea targeturilor Romaniei si principala modalitate prin care se poate face asta este parteneriatul public privat”, afirma acesta.

„Pentru ca se stie ca majoritatea acestor industrii – energie, transporturi sunt proprietate de stat si atunci singura modalitate a sectorului privat de a participa la acest efort este prin parteneriate publice private.”, adauga reprezentantul IFC.

„Speram ca legislatia sa fie promovata curand, sunt niste imbunatatiri la legislatie care vor face procesul fezabil si imediat sa speram ca vor urma cateva proiecte care sa arate cum se pot face aceste parteneriate in asa fel incat sa putem promova impreuna”, a mai declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation (IFC) la panelul Trenduri din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023: „Fie ca ne place sau nu, nu mai este intrebarea: viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”. Romania are nevoie de fonduri publice si private de 350 mld. USD pana in 2050 pentru decarbonare, din care 300 mld. pentru infrastructura. Circa 1.000 de companii locale vor avea din 2025 standarde obligatorii de raportare in sustenabilitate. De ce greenwashing-ul este furt si cum poate fi combatut. Ce impact are ESG in finantarea bancara, piete de capital, industrie, energie, transport & logistica, private equity si sectorul consumer

Fiecare sector economic in acest moment se indreapta intr-un mod sau altul in directia decarbonarii, un proces care necesita o finantare uriasa si solutii de acoperire a acesteia intr-un mix de fonduri publice alocate cu bani din mediul privat, insa cu termene de implementare din ce in ce mai apropiate, potrivit concluziilor THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO la care au participat lideri de afaceri, institutii financiare internationale, bancheri, investitori, antreprenori, consultanti si reprezentanti ai unor asociatii din mai multe sectoare economice.

„Multe provocari macroeconomice si geopolitice pe care le infruntam imping piata si, fie ca ne place sau nu, nu mai este acum intrebarea: Viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”, a punctat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), in cadrul evenimentului. Intrebarea este cum sa fim siguri ca orice actiune din sectorul corporatist (companii – n.r.) sau a unui investitor va fi relevanta, adauga ea. „Cum putem sa ne asiguram ca ii stimulam pe cei care iau deciziile cu privire la programele lor de investitii sa se uite la componente verzi si sustenabile si ce pot face institutii ca EBRD pentru a ajuta dezvoltarea pietei?”, subliniaza Victoria Zinchuk, care conduce de la 1 septembrie 2023 biroul EBRD din Romania.

Potrivit acesteia, EBRD are ca tinta ca pana in 2025 minim 50% din toate investitiile pe care institutia financiara internationala le face in tarile in care opereaza sa fie investitii verzi, in contextul in care EBRD aloca un volum de investitii de 12 – 13 mld. Euro pe an.

Nevoile de dezvoltare si, implicit, de finantare ale Romaniei sunt foarte mari in acest moment in atingerea tintelor climatice.

„Pana in 2050, cand Romania trebuie sa ajunga la Net Zero, nevoia de finantare pentru decarbonizare este de 350 mld. USD. Dealtfel, 300 din aceste 350 mld. sunt pentru acoperirea nevoii de infrastructura, deci oricum ar fi trebuit sa ii cheltuim si, din calculele noastre, ale grupului Bancii Mondiale, se estimeaza ca numai o treime, chiar un sfert pot fi acoperite de surse publice”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru International Finance Corporation (IFC), un alt finantator si catalizator financiar major pentru economia locala.

„De asta, noi credem ca aducerea sectorului privat in domeniul asta, in domeniul investitiilor in infrastructura este absolut esential pentru indeplinirea targeturilor Romaniei si principala modalitate prin care se poate face asta este parteneriatul public privat”, explica acesta.

Reglementarile care vizeaza companiile pentru alinierea la atingerea tintelor climatice pe termen lung vin deja cu termene scurte de implementare.

„Avem multi dintre noi senzatia ca este un subiect de perspectiva pentru ca atat schimbarile climatice se produc cu o oarecare lentoare si reglementarile sunt mai degraba de viitor decat imediat aplicabile. Cred ca avem iluzia paguboasa ca avem timp cand in realitate suntem in criza de timp si nu facem suficient pentru a ne adapta”, sustine Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova.

„Am vorbit de reglementari. Din 2025 aproximativ 1.000 de companii, poate ceva mai mult, poate ceva mai putin, vor fi obligate sa raporteze pe niste standarde de o prescriptibilitate pentru care probabil nu vor fi pregatite nici macar acele cateva zeci de companii care emit in mod voluntar acele raportari si principala provocare va fi accesul la informatii, la date de buna calitate”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte. El adauga ca in acest moment se vad alocari corespunzatoare de atentie si resurse in acest domeniu cu predilectie in doua mari sectoare – energie si industria bancara.

Implementarea politicilor ESG de catre companii va insemna o schimbare si o adaptare la nivelul modelelor de afaceri.

„Vorbim de cateva schimbari semnificative la nivel de legislatie, care vor intra in efectivitate. O parte au intrat, o parte vor intra incepand cu anul viitor si care desi aparent par elemente de conformitate mai degraba in realitate, ele vor duce nu neaparat pe termen scurt, ci mai degraba pe termen mediu si lung catre o schimbare de modelelor de afaceri. Pentru ca intr-adevar incepand din 2024 companiile vor trebui sa adauge in rapoarte nonfinanciare o serie de elemente ce tin de KPI si indicatori de ESG, dar aceste informatii si raportari vor trebui, de asemenea, auditate. Dar ele dincolo de a fi niste simple raportari vor trebui sa aiba o substanta semnificativa pentru ca vor presupune atingerea anumitor targeturi. Acesti KPI, acest cadru de sustenabilitate pe care va trebui sa il implementeze companiile, daca nu este implementat adanc in modelele de afaceri nu va avea niciun sens.”, a punctat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank si director executiv al ROPEA.

Fenomenul de greenwashing, care a aparut odata cu procesele de aliniere la atingerea tintelor climatice, poate fi combatut prin masuri de control ale autoritatilor.

„Greenwashingul este furt. Este ca la o geanta Louis Vuitton, ti-o vopseste si ti-o da ca este originala. Greenwashing-ul este o impostura”, a punctat Marian Nastase, Presedintele Alro Slatina, producator de aluminiu de talie regionala.

„Acolo unde se declara masuri de sustenabilitate, trebuie sa exista un mecanism de verificare. In celelalte tari europene exista mecanisme de control, care sunt stabilite prin directiva si prin normative si s-au dat amenzi majore. Asta trebuie sa se intample obligatoriu si la noi pentru ca unii fac, iau din banii actionarilor, din banii bancilor, iar altii nu fac si acceseaza tot soiul de favoruri luate pe nedrept”, afirma reprezentantul Alro.
TOPICURI

Impactul ESG in energie & utilitati
Impactul ESG in industrie
Impactul ESG in transport & logistica
Impactul ESG in finantarea pe bursa
Impactul ESG in finantarea bancara
Impactul ESG in sectorul fondurilor de investitii (private equity)
Impactul ESG in finantarea prin intermediul institutiilor financiare internationale (IFI)
Impactul ESG in Consumer industries

Energie & Utilitati.

„Romania este un actor important si cred ca jucam un rol pivotal in tranzitia continentului la energii regenerabile. Exista si niste scheme de finantare care sunt generoase, noi insine suntem implicati in multe proiecte si vedem o descatusare de forte in zona nu doar traditionala, eolian, solar, dar si in zone inovatoare, de exemplu biocombustibili in proiecte foarte ambitioase, proiecte de hidrogen”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte.

Nevoia de investitii in sectorul de energie si utilitati pentru atingerea tintelor climatice este critica in zona de infrastructura.

„Strict pe infrastructura, avem multe oportunitati, dar avem si anumite provocari si unele dintre ele sunt din nefericire de natura culturala. In zona de dezvoltare de infrastructura, aici stim foarte clar chiar si la nivel european, s-a cam uitat de grid (retea). Am vorbit foarte mult de structura de productie, de noi forme de productie, de noi capacitati, dar am uitat de cum ajunge aceasta energie verde la consumator la finalul zilei. Si acum, daca mergeti la Bruxelles, va spun ca primul lucru, lumea este ingrijorata de necesarul de investitii n grid pentru ca poate sa fie o problema reala, daca nu se intampla lucrurile, timpul este o provocare aici pe termen scurt pentru ca, fara acces la o infrastructura dezvoltata, nu se pot atinge aceste tinte. Aceeasi provocare o are si Romania.”, subliniaza Dana Daraban, director executiv al Federatiei Asociatiilor Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE), care grupeaza marii investitori in infrastructura de energie din Romania.

Pentru alinierea retelelor de distributie de energie la tintele privind tranzitia energetica pana in 2030 este nevoie de minim o triplare a investitiilor.

„Noi daca vrem si in infrastructura de energie, trebuie sa digitalizam, trebuie sa investim cat se poate de mult in ultimele tipuri de tehnologii. Am centralizat ultimele cifre referitoare la investitiile facute de operatori in dezvoltarea retelei. Daca in ultimii 6 ani, avem 13,5 mld. RON, scenariul de baza, adica minimul pe care trebuie sa il facem pana in 2030, ar insemna o triplare a nivelului de investitie. Ca sa facem sustenabila aceasta tranzitie, cred ca o parte mai mare ar trebui sa fie din granturi pentru ca altfel totul se duce in tarifele de distributie si nu este sustenabil”, afirma Dana Daraban de la ACUE.

Alocarea de fonduri publice va scadea presiunea pe consumatorul final.

„Stim ca s-au alocat resurse foarte mari pentru sectorul energiilor regenerabile. Avem si in PNRR, si in Fondul de Modernizare, avem si in fonduri structurale, deci nu ducem lipsa de bani. Asta ne place foarte mult pentru ca ne asteptam sa scada presiunea pe consumator. Pana acum investitiile s-au facut bagand in factura consumatorului aceste asa – zise granturi. Pana la urma trebuie sa fim foarte onesti si seriosi: consumatorul final plateste toate facturile din sistem si investitii, si reparatii si transport si distributie si productie. Le plateste consumatorul final peste tot in lumea asta, nu doar in Romania, adica consumatorul final casnic si consumatorul final noncasnic pentru ca nu vorbim aici nu doar despre industrie, vorbim aici si despre IMM-uri cu alte tipuri de activitati”, afirma Marian Nastase, Presedinte Alro.

In opinia sa, in Romania s-a creat o bula speculativa, care are efecte pe mai multe planuri.

„Vedem ca in vestul Europei se semneaza contracte pe termen lung furnizare de energie verde cu sectorul regenerabil asa numitele PPA-uri. Vedem un blocaj masiv in Romania. In realitate s-a creat o bula. Fiind foarte multi bani si foarte multe resurse financiare alocate, iar aceste resurse financiare nu trebuie sa uitam, suntem cu totii de acord ca vin din fondurile Uniunii Europene. Fondurile Uniunii Europene vin din contributiile statelor membre, iar contributiile statelor membre vin de la noi. Deci cand vorbim de fonduri europene, vorbim de banii nostri”, afirma presedintele Alro.

Acesta sustine ca un MW de energie fotovoltaica, care astazi costa in jurul a 600.000 Euro, este majorat in medie cu aproape 300.000 euro care nu au nicio legatura cu proiectul, astfel ca un MW instalat de energie fotovoltaica ajunge la circa 900.000 Euro.

„Este o inflatare, este o bula speculativa. Sunt niste baieti destepti care profita de aceste lacune legislative si profita pe de alta parte de sumele uriase alocate in Romania pentru industria regenerabila ceea ce se translateaza automat in pretul energiei. Si, bineinteles, ca suntem intr-un impas. Nu se semneaza PPA-uri, nu se dezvolta proiectele. Asta are trei consecinte: Prima consecinta este ca in felul acesta intarziem foarte mult implementarea acestor proiecte. Si asta este un lucru rau pentru ca noi vrem sa semnam, dar nu la preturile astea. Riscul la final se transfera si catre banci. Bancile dau finantari sustenabile, dar nu are nimeni nicio idee cum va arata piata de energie peste 3 ani cand vor incepe proiectele astea sa functioneze sau peste 5 ani. Si s-ar putea sa vedem ca aceasta bula speculativa, care exista acum, se va sparge partial in piata bancara peste 3 – 4 ani”, afirma Marian Nastase.

„Si a treia chestiune este ca pana la urma este o alocare complet absurda a banilor din fondurile europene. Adica, de fapt, jumatate din fondurile europene se duc intr-o bula speculativa. Aici as fi foarte atent daca as fi Comisia Europeana. Pentru ca asta alimenteaza aceasta bula si banii nostri la final care trebuiau sa fie targetati si sa ajunga intr-un anumit sector si sa ne produca energie ieftina si accesibila pentru ca asta a fost mantra pe care o aud de 20 de ani. Jumatate din fondurile europene se duc in buzunarele unor baieti care nu au nicio legatura cu sectorul”, acuza reprezentantul Alro Slatina, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din Romania.

In ceea ce priveste prosumerii, presedintele Alro sustine ca Romania ar trebui sa urmeze exemplul Germaniei, unde populatia este cel mai mare producator de energie electrica.

Industrie.

Statele au pus la dispozitie scheme de sprijin de ajutor de stat uriase Next Generation EU sau Inflation Reduction Act in SUA si accesarea lor devine un diferentiator intre actorii economici.

„Companiile investesc foarte mult, populatia suporta costuri mai mari ale produselor si serviciilor ca sa finantam impreuna tranzitia aceasta care trebuie facuta intr-un ritm pe care sa ni-l putem asuma, sa ni-l putem permite si din acest efort de finantare se nasc intregi noi industrii, activitati, modele de business, se inoveaza foarte mult si uitati-va ca se reindustrializeaza Europa, intregi industrii care migrasera catre inafara Europei sau a SUA se intorc acasa. Cred ca este foarte important cu concentrare pe Romania felul in care folosim aceste fonduri publice. In SUA se atrag foarte multe fonduri in crearea de valoare locala prin toate aceste facilitati care se acorda. Noi avem va dau cateva exemple. Cea mai generoasa schema de finantare a masinilor electrice, dar masinile vin din China, nu sunt produse aici”, nuanteaza Alexandru Reff de la Deloitte.

„Cea mai mare fabrica de baterii construita antreprenorial in Europa se face la noi la Cernica si se face din bani exclusiv privati. Nu avem inca o schema, poate vom vorbi despre asta, de contracte pentru diferenta care sa impulsioneze dezvoltarea unor proiecte, in schimb finantam foarte generos o serie intreaga de scheme regenerabile care ar fi probabil sustenabile si profitabile si ca atare. Deci e foarte important sa ne orientam strategia de alocare a capitalului, inclusiv a fondurilor publice spre ceea ce este transformational si ceea ce creeaza valoare in plan local”, adauga Alexandru Reff.

O alta problema in sector este lipsa certificatelor de origine a produselor.

„Noi in momentul de fata avem produse verzi si trebuie implementata de urgenta legislatia certicatului de origine. Avem din ce in ce mai multi clienti din domeniul auto, aeronautic, dar nu numai, inclusiv din domeniul producatorilor de cabluri vor sa le dau un certificat de origine in care sa le spun: „Domle, da-mi confirmarea ca metalul tau este verde.” Eu am metal verde, dar nu am legislatie, nu am o baza pe care sa emit certificatul de origine.”, afirma presedintele Alro.

„Toti acesti producatori de energie au nevoie de acest cadru legislativ al certificatelor de origine. Asta ne va ajuta pe noi, dar si pe ei.”, sustine Marian Nastase.

Transport & Logistica.

Piata de logistica si spatii industriale catalizeaza acum o mare parte din impactul ESG la nivelul sectorului imobiliar.

„Acolo (in logistica – n.r) cumva tot pachetul este gandit mai usor poti sa adaugi aceste panouri fotovoltaice. In sectorul office e mult mai nuantata discutia. In office, zona de ESG va merge in continuare ce facem cu stocul existent, cum facem sa il eficientizam. Vorbim foarte mult acolo de audituri ESG, tot felul de smart technologies pe care le putem folosi, senzori care lucreaza impreuna. Luam o cladire care a fost construita acum 10 – 15 ani si cum o aducem in viitor. Iar pe partea de building management system sunt niste modificari fantastice, vorbim de saving-uri de pana la 50% pe zona de gaz doar din eficientizari de genul acesta. Pe zona de retail, este un pic mai complicat. Este clar un focus si acolo, dar retail park-urile sunt acum in focus pentru zona de prosumator”, a spus Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties la firma de consultanta imobiliara CBRE Romania.

Sectorul imobiliar mobilizeaza in prezent discutii privind credite verzi si obligatiuni verzi de circa 1 mld. Euro.

„Este greu sa facem o estimare la nivel de finantare sustenabila in piata, as zice in baza estimarilor cred ca vorbim de 1 mld. Euro care este in discutii pe zona de finantare sustenabila, atat credite, cat si bonduri.”, estimeaza Mihai Patrulescu de la CBRE.

In sectorul de transport si mobilitate, miza este si mai mare in ceea ce priveste impactul ESG.

„Eu folosesc hidrogenul ca si palnie pentru a filtra toate initiativele de energie regenerabila catre marile industrii”, puncteaza Vlad Stoicescu, presedintele Asociatiei pentru Combustibili Sustenabili (ACS).

In momentul de fata, unul dintre cele mai cautate produse care va fi realizat in Romania este biometanolul, care este un amestec de hidrogen cu captura de carbon din sursa de carbon biologic.

„Linde ne-a finantat pentru o cercetare ampla la nivel de piata in Romania prin care practic alegem regiunile economice de interes specific, de implementare a conceputului de Hydrogen Valley, pentru implementarea proiectelor de Power to X pentru a produce acesti combustibili noi. Intr-adevar sunt energofagi, costisitori, dar trebuie sa ne uitam ca UE scoate bani pe banda rulanta si nu sunt banii nostri, sunt banii imprimati noi care genereaza inflatie ce-i drept, sunt bani care sunt disponibili a fi investiti in acest gen de proiecte. De ce? Pentru ca vine tona de carbon. Feriti-va de tona de carbon din cauza CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism – taxa pe carbon, care se aplica incepand cu 1 octombrie 2023 pe importul in UE de produse poluante si e un mecanism al UE parte din pachetul climatic care vizeaza reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2030 – n.r.) . Estimarile mele cel putin academice sunt ca aceasta tona de carbon de la 90,2 Euro va costa undeva la 500 Euro undeva in 3 ani. Si atunci cand avem o asemenea marota in piata, noi trebuie sa facem sa vedem cum putem sa ne cuantificam proiectele”, sustine Vlad Stoicescu de la ACS.

„Eu pot la momentul de fata sa lansez un ETF intre Linde, intre Alstom, intre Hidroelectrica pentru ca ei sa vanda 12 trenuri cu pila de combustie pe hidrogen ministerului transporturilor. Jumatate din ce am spus acum este un adevar. Se intampla, adica Linde, Alstom vor vinde 12 trenuri cu pila de combustie, inclusiv capacitate de productie a hidrogenului prin electroliza pentru sunt singurii deponenti de oferta catre Ministerul Transporturilor”, a spus reprezentantul ACS.

Finantare prin piete de capital.

Pe piata de capital, IPO-urile si emisiunile de obligatiuni sunt in acest moment marcate de contextul de piata, in care investitorii se uita la dobanzile ridicate si la climatul general influentat de mai multi factori.

„In primul rand, trebuie sa trecem de impasul acesta conjunctural legat de situatia financiara si incertitudine. Nu as vrea sa fiu prea pesimist aici. Sper sa dureze cat mai putin dar exista forte structurale care probabil vor tine inflatia si dobanzile ceva mai sus decat ne-am fi dorit. Dar asta nu inseamna ca piata nu se poate debloca. E o chestie si de mental pana la urma pentru ca odata ce incepi sa te obisnuiesti cu ideea ca inflatia si dobanzile nu vor mai fi 2% ci poate vor fi 4% sau 5%, daca oportunitatile din economie exista si cred ca vor exista inclusiv legat de tranzitia verde la un moment dat se vor debloca lucrurile poate nu va exista un Big Bang, dar va exista o deblocare graduala si sunt convins ca este nevoie de un push si dintr-o parte si din alta, si din partea emitentilor si a operatorilor de piata si din partea autoritatilor si din partea investitorilor. Aspectul pozitiv pe care il vad legat de 2023 este ca piata locala de capital a avut o evolutie foarte buna, inclusiv legat de IPO-ul Hidroelectrica a supraperformat destul de semnificativ pietele internationale si vedem deja ca urmare a acestui fapt un interes mai mare al investitorilor pentru investitii pe piata locala si atunci pe masura ce aceasta tendinta se va mentine si va creste atractia vor veni bani mai multi catre zona asta se va crea o masa critica la un moment dat pentru a impinge si mai mult activitatea pe piata de capital”, a spus Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, lider al pietei locale de asset management.

Activele verzi au fost in acest an motorul unor tranzactii semnificative pe bursa de la Bucuresti, daca avem in vedere IPO-ul producatorului de energie verde Hidroelectrica si emisiunile cu obligatiuni derulate de catre banci.

„Recent, am ridicat o noua runda de finantare prin emisiunea noastra inaugurala de eurobonduri in format sustenabil, care s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor. Vorbim aici de investitori institutionali straini, dar si locali, iar institutiile financiare internationale EBRD si IFC au jucat un rol de investitor – ancora. La acest succes a contat si modelul nostru de afaceri responsabil, caracterizat de o situatie financiara solida, dar si strategia de sustenabilitate, istoricul de performanta demonstrat si obiectivele pe care ni le-am asumat in acest sens. In legatura cu programul, avem un program – cadru sub care emitem aceste obligatiuni. Pana acum am avut o cadenta de aproximativ 300 – 350 mil Euro pe an. Toate au fost in format verde sau sustenabil. Iar uitandu-ne in viitor, planul este sa ramanem un emitent recurent pe piata, dimensiunea finantarilor o sa depinda evident de evolutia bilantului nostru si a pipeline-ului de credite verzi pe care il vedem ca potential. Si aici cum spuneam si la inceput, potentialul il vedem ca fiind unul mare”, a declarat Romulus Mircea, Head of Tresury Raiffeisen Bank Romania.

De cealalta parte, managerii de asset management, una dintre cele mai importante categorii de investitori institutionali locali si cumparatori locali de titluri, raman ghidati de lichiditate oferita de astfel de instrumente.

„In zona de obligatiuni verzi, as spune ca ponderea in general nu este mare la nivel de total portofoliu dar asta este legat mai mult de structura generala a portofoliului, unde preferam in continuare datorita profilului fondurilor mutuale, preferam investitii foarte lichide si titlurile de stat raman cele mai lichide instrumente. In cadrul portofoliului de obligatiuni corporative, ponderea este in crestere, adica practic am participat la cele mai importante emisiuni de green bonds sau sustainability link bonds de pe piata. Ne uitam foarte atent la aceste oportunitati si aproape 80% din ce am cumparat in ultima perioada fie a fost un green bond, fie a fost un sustainability linked bond. Deci avem clar o atentie sporita spre active care au componenta de sustenabilitate”, puncteaza Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management.

Ca perspectiva, sunt asteptate pe bursa de la Bucuresti noi tranzactii de obligatiuni cu componenta sustenabila.

„Sunt convins ca pipeline-ul de green financing se va intensifica si trebuie sa fim pregatiti atunci. Sunt si chestiuni de sector. Este clar pentru toata lumea ca sectorul de real estate ar fi un mare beneficiar si un mare generator de proiecte verzi si aici poate trebuie sa reglementam acele REIT-uri. Sunt foarte multi bani green care vin prin astfel de instrumente sa le avem reglementate in viitorul apropiat. Daca ne uitam la sectorul energetic, care este foarte bine reprezentat pe bursa – Nuclearelectrica, Romgaz, toate fac si vor trebui sa faca investitii in zona asta ori verde ori de tranzitie – gazul este considerat activ de tranzitie. Neptun Deep este un proiect care trebuie finantat, Nuclearelectrica cu reactoarele, tot sectorul energetic are CAPEX care se duce in zona asta. Nu cred ca se duce vreo investitie in alta zona decat cea tranzitorie sau green. Si ne asteptam ca o parte din aceste finantari sa se intample prin piata de capital.”, a spus Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

„O sa fie pipeline, sunt convins de acest lucru. In plus, o sa vedem din ce in ce mai multe municipalitati care o sa vina prin bursa sa-si finanteze proiectele verzi. Avem Resita, nu stiu Clujul a anuntat acum daca are vreo componenta de green, dar ar trebui sa aiba. Mi-e greu sa vad de acum incolo investitii care sa nu fie in zona asta”, a adaugat Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti.

Finantare bancara.

Impactul ESG in sectorul bancar se simte in portofoliile bancilor, unde cererea de finantari sustenabile este in crestere.

Raiffeisen Bank Romania avea alocate pana la finele anului trecut 500 mil. Euro, din care aproximativ 60% – 65% catre credite verzi, iar aici in ultimii ani focusul a fost mai degraba in zona cladirilor verzi, cu focus atat catre credite ipotecare verzi.

„Noi astazi avem un proces de originare unul din doua credite ipotecare pe care le originam sunt verzi, dar si in zona de project finance, corporate avem proiecte verzi, finantam parcuri logistice, centre comerciale. Suntem in ambele zone prezenti. De asemenea, vedem in ultima perioada o zona mai dinamica pe partea de transport verde, energie regenerabila atat in scop de reducere a consumului propriu de energie partea de prosumator, eficienta energetica si agricultura sustenabila. Ne asteptam in urmatorii ani sa vedem cumva o pondere mai mare din resurse alocate catre ultimele sectoare pe care le-am mentionat aici”, afirma Romulus Mircea de la Raiffeisen Bank Romania, una dintre bancile mari de pe piata locala.

„In Patria Bank, inca suntem in proces intern de definire a strategiei in zona aceasta de sustenabilitate, dar am vazut in ultimii 2 ani un trend important in ceea ce priveste aceste finantari. De exemplu, daca in 2022 finantarile verzi acopereau 2% din volumul nou de credite, anul acesta pana la septembrie, deja 11% din volumele de credite sunt finantari de tip verde in special catre clienti din zona de energie eficienta si energie regenerabila, proiecte de tip solar, eolian, biogaz. De asemenea, lucram pentru ca si prin produsele adresate clientilor din retail putem incuraja o constientizare pana la urma schimbari in piata care se vor intampla pe termen lung.”, a declarat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank.

Finantarile bancare sustenabile sunt o ruta alternativa la emisiunile de obligatuni sustenabile pentru companiile care au nevoie de finantare.

„Cumva creditul fiind un tip de finantare alternativ la bonduri, noi, in ultimii 2 ani, aproape mereu am avut cel putin un proiect activ, respectiv un proiect – doua in pipeline care sa includa componenta de finantare sustenabila. Cel mai mare astfel de credit in acest an a fost finantarea oferita de Erste si Raiffeisen catre NEPI de 200 mil. Euro”, afirma Stefi Ionescu, Senior Associate in cadrul practicii de Banking & Finance al firmei globale de avocatura Dentons.

Potrivit acesteia, CNSM (Comitetul National de Supraveghere Macroprudentiala – n.r.) a atras atentia ca pana la 50% din portofoliile bancilor sunt expuse unor sectoare ca afectate de schimbarile climatice.

„Acum cativa ani stiu ca 3% din portofolii erau considerate verzi, am auzit azi procentul de 10%, insa, adresandu-ne cumva CEE noi fiind si avocati de drept englez, vedem tranzactiile acestea cross-border in regiune. Vedem angajamente ale bancilor de Net Zero pana in 2050. Asta inseamna ca deja in 2030 portofoliile bancilor trebuie sa arate diferit. Creditele se acorda pe 3 – 5 – 7 ani, iar asta inseamna ca in urmatorii ani trebuie sa vedem deja credite care ne vor spune cum vor arata portofoliile bancilor in 2030 si observam ca bancile isi dezvolta criterii de rating intern pentru a putea sa faca aceste evaluari. Vedem presiune pe actorii si din mediul bancar pentru a obtine si a genera proiecte de finantari care sa aiba aceste componente de ESG”, a mai spus avocatul Dentons.

Private equity.

Fondurile de investiii urmaresc implementarea politicilor ESG in portofoliile de companii, avand in vedere ca vin bani in fondurile de private equity de la institutii cu focus pe ESG.

„As vrea sa aduc atentia la S si G din ESG pentru ca din punctul meu de vedere guvernanta este foarte importanta pentru E si S, pentru ca sa ai KPI si sa ii urmaresti cum trebuie iti trebuie o foarte buna guvernanta altfel mergi in green washing”, semnaleaza Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator al managerului de private equity Morphosis Capital.

Daca pana acum ESG a fost folosit mai mult pentru CSR va fi foarte greu sa se mentina acelasi trend in viitor.

Managerul de capital privat spune ca au fost stabiliti pasi pentru stabilirea KPI avand in vedere ca 3 companii din portofoliu au peste 250 de angajati si probabil vor urma sa indeplineasca si alte criterii, avand in vedere ca primul an de raportare pentru companiile nelistate este 2026 pentru situatiile anuale din 2025.

Finantare prin intermendiul institutiilor financiare internationale (IFI).

EBRD a investit pana acum peste 10 mld. Euro in economia Romaniei si dispunde de un portofoliu actual local de 2,5 mld. Euro.

„La acest moment, peste 70% din portofoliul nostru, precum si business-ul nou este verde. Portofoliul este echilbrat si cine se asteapta ca energia regenerabila sa aiba cea mai mare expunere, putem spune ca este cea mai dinamica, dar nu cea mai mare in portofoliu. Joaca un rol foarte important in constructia noastra de pipeline-ului in portofoliul nostru si cred ca intr-un an de acum incolo structura de portofoliu s-ar putea schimba cand vorbim despre cat cantareste energia, in mod particular ebergia regenerabila in portofoliul nostru total”, a precizat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania al EBRD.

Portofoliul din Romania este impartit intre expuneri pe sectorul financiar, sectorul ICA – industrie, comert si agribusiness care acopera productie, sectorul de proprietati, centre logistice, productie alimentara si procesare, sectorul telecom, in timp ce infrastructura are o pondere semnificativa in portofoliu.

„Ne uitam sa investim mai mult din capitalul nostru in Romania pentru ca este o piata foarte dinamica unde vedem ca au loc multe investitii in diferite sectoare si ne-ar placea sa fim parte a acestei povesti de succes mai departe. Romania este a sasea piata EBRD din punct de vedere al marimii portofoliului dintre pietele in care opereaza institutia financiara.

EBRD este agnostic din punct de vedere sectorial si este interesata sa joace rol de investitor – ancora in tranzactii sau sa faca parte din imprumuturi mari sindicalizate adresate pietei locale, fie in rol de coordonare, fie de participant in sindicatul de banci.

„As spune daca intrebati daca focusul ar trebui sa fie credite sindicalizate sau tranzactii pe piata de capital as pune ca prioritatea este oricat de mult ne place sa avem un rol instrumental in tranzactii mari de sindicalizare ca suntem extrem de interesati sa scalam tranzactii pe piata de capital. Pentru noi, strategic sunt foarte importante tranzactiile de e piata de capital pentru ca mai degraba vor merge in spatiul de active verzi si sustenabile, iar dezvoltarea pietei de capital locale este ceva ce suntem foarte pregatiti sa sustinem si sa promovam in anii urmatori”, a subliniat Victoria Zinchuk din partea EBRD.

IFC, un alt investitor – ancora in piata de capital si in finantarea adresata sectorului privat din Romania, este de asemenea pregatit sa participe la viitoare tranzactii de finantare verde.

„In ultimii 5 ani, am finantat proiecte de peste 2 mld. USD in Romania ceea ce este aproape jumatate din ce am facut in ultimii 30 de ani. Si asta pentru ca nevoile Romaniei sunt foarte mari si IFC se potriveste foarte bine in indeplinirea acestor nevoi. In continuare finantam foarte mult sectorul bancar, avem peste 1 mld. bonduri si imprumuturi de tip MREL si Basel 3 Tier 2 date in ultimii 2 ani”, a spus Cristian Nacu de la IFC.

Consumer.

Retail.

„Exista o guvernanta a companiilor si o alta, sa zicem publica, a autoritatilor publice. Vedem decizii, hotarari, legi, care cumva par sa nu tina seama de aceste aspecte ESG. Par sa fie cumva paralele”, afirma George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

„Faptul ca nu este inca un stakeholder care sa vorbeasca si in numele unei industrii intr-un anumit moment, cred ca este un aspect care ar trebui cumva reevaluat si, din acest punct de vedere, ar da si mai multa consistenta si substanta asociatiilor care de multe ori sunt vazute ca fiind limitate la o situatie de criza unde trebuie sa salvam punctual un anumit moment dificil”, adauga George Badescu din partea asociatiei care reprezinta marile retele de retail din Romania.

Industrie alimentara.

„Am incetinit un pic partea de panouri fotovoltaice. Am reusit insa sa ne innoim parcul auto printr-un parteneriat strategic cu cei de la Autonom. Si acum suntem in plin proces de discutare a ofertelor si speram concretizarea cat mai rapida pe partea aceasta de instalare a panourilor fotovoltaice in contextul in care vom adresa energie verde pentru ambele facilitati de productie. Nu doar energie verde avem in focus, ci si partea de eficientizare a consumului de apa, o modernizare a sistemului de ventilare a aerului din cele doua fabrici. Ne uitam catre optimizarea consumurilor de energie si gaz”, a declarat Oana Gresoiu, Group Chief People, Culture and Sustainability Officer la producatorul din industria alimentara Verdino Green Foods, companie fondata de catre antreprenorul Raul Ciurtin si in care a investit fondul de investitii BlackPeak Capital.

Servicii medicale private.

„Sincer, nu m-am intalnit destul de des in serviciile medicale de acest domeniu, mai degraba, reglementat legislativ. Noi in schimb la Medima ne-am intalnit si am reglementat cumva in intern datorita presiunii dinafara si anume mai degraba a presiunilor care vin din zona fondurilor de investitii. Medima are doua fonduri de investitii cu bani de afara care au investit intr-o companie cu capital romanesc, fondata aici si ambele aceste doua fonduri de investitii au programe de ESG si trebuie sa raporteze la randul lor pentru ca banii care vin din aceste institutii internationale trebuie sa urmareasca si aceasta zona de responsabilitate. Medima are de intocmit anual pe aceasta baza rapoarte de sustenabilitate catre mai multe institutii financiare.”, a declarat Vlad Ardeleanu, CEO al Medima Health, companie aflata in portofoliul fondurilor de investitii Integral Venture Partners si Morphosis Capital.

„Cred ca serviciile medicale urmeaza acest trend care a fost mai pregnant in zona retelelor de comert sau chiar in zona retailului food.”, a adaugat Vlad Ardeleanu de la Medima Health.

Fintech.

„In wealth management,impactul ESG este impartit in 2 categorii mari – zona de credit la care toata lumea crede ca nu are legatura cu wealth management-ul (…) si zona de asset management unde iti administrezi banii pentru ca ai un surplus si vrei sa faci ceva cu ei. In fiecare componenta lucrurile sunt cumva diferite”, a declarat Andrei Perianu, Cofondator si COO la platforma de servicii financiare Bankata.

„In zona de asset management, consumatorul final el nu intelege neaparat beneficiul unui fond ESG sau nu la magnitudinea pe care cei din zona de fonduri o imping catre consumatorul final, iar asta inseamna ca vorbim de ESG pana la randament (…) In zona cealalta, de credit, oamenii sunt foarte doritori sa faca mai multe, dar problema este ca orice e finantat acum este sub presiune. Si o casa verde, pe care toata lumea si-o doreste in Romania, e sub presiune pentru ca nu poti sa ti-o iei, dobanzile sunt mai mari ca acum doi ani”. spune Andrei Perianu de la Bankata, care adauga ca situatia este intalnita si la achizitiile de panouri fotovoltaice si masini electrice.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Romulus Mircea, Head of Treasury Raiffeisen Bank Romania, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023

Romulus Mircea, CFA, PRM – Head of Treasury Raiffeisen Bank Romania, is one of the speakers of of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, an event organized by MIRSANU.RO transaction journal and dedicated to changes and challenges generated by sustainability in business models and financing models of the companies.

With 18 years of experience in investment management, part of Treasury responsibility is to coordinate the funding activity of the bank. His education is in MSc Financial Mathematics (Doctoral School of Finance and Banking, Bucharest University of Economic Studies), Advanced studies on financial markets instruments (London School of Economics), Climate finance studies (Frankfurt School of Management) and Management and leadership (INSEAD).

On October 26, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting an OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain.

The agenda of this event will be as follows:

08.30 – 09.00 (EEST/GMT+2) Registration & Networking

09.00 – 09.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founding Editor of transaction journal MIRSANU.RO

09.05 – 09.50 Trends

09.50 – 10.35 Industry & Energy

10.35 – 11.20 Transport, Mobility & Logistic

11.20 – 11.50 Coffee break

11.50 – 12.35 Financing

12.35 – 13.20 FMCG

13.20 – 14.05 Retail & Services

14.05 – 14.10 Final notes

14.10 – 15.00 Lunch & Networking

The event’s partners are Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania and Dentons. Hydration partner for this event is La Fantana.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.