Arhive etichete: Alro

Credit foto: MIRSANU.RO.

Marian Nastase, Presedinte Alro: Alro are in plan investitii de 500 mil. Euro pentru urmatorii 5 ani in proiecte de energie, pe care le vom finanta circa 70% din credite bancare si restul din resurse proprii. Avem metal verde, dar nu avem certificat de producator si este nevoie de legislatie aici. Pe piata de energie regenerabila s-a creat o bula speculativa, care s-ar putea sparge partial in 3 – 4 ani in banci

„Stim ca s-au alocat resurse foarte mari pentru sectorul energiilor regenerabile. Avem si in PNRR, si in Fondul de Modernizare, avem si in fonduri structurale, deci nu ducem lipsa de bani. Asta ne place foarte mult pentru ca ne asteptam sa scada presiunea pe consumator. Pana acum, investitiile s-au facut bagand in factura consumatorului aceste asa – zise granturi. Pana la urma, trebuie sa fim foarte onesti si seriosi: consumatorul final plateste toate facturile din sistem si investitii, si reparatii, si transport, si distributie, si productie. Le plateste consumatorul final peste tot in lumea asta, nu numai in Romania. Consumatorul final casnic si consumatorul final noncasnic pentru ca nu vorbim aici doar despre industrie, vorbim aici si despre IMM-uri cu alte tipuri de activitati, de foarte multe sectoare industriale”, a declarat Marian Nastase, Presedinte Alro, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Ce vedem noi in Romania?! Va dau o perspectiva de la firul ierbii. Vedem ca in vestul Europei se semneaza contracte pe termen lung de furnizare de energie verde cu sectorul regenerabil, asa numitele PPA-uri (power purchase agreement – contracte de achizitie energie pe termen lung, n.r.). Vedem un blocaj masiv in Romania. Cred ca Transelectrica a anuntat la un moment dat ca sunt 60.000 MW autorizati, dar care nu se intampla si revin la autorizare an de an. Am stat si m-am gandit de ce nu se intampla chestia asta? Pentru ca este o chestiune relativ simpla. Lucrurile astea par complicate, dar nu sunt. In realitate, s-a creat o bula”, sustine Marian Nastase.

„Fiind foarte multi bani si foarte multe resurse financiare alocate, iar aceste resurse financiare nu trebuie sa uitam, suntem cu totii de acord ca vin din fondurile Uniunii Europene. Fondurile Uniunii Europene vin din contributiile statelor membre, iar contributiile statelor membre vin de la noi. Deci cand vorbim de fonduri europene, vorbim de banii nostri”, a adaugat reprezentantul celui mai mare producator regional din industria de aluminiu.

„In ce consta bula speculativa si va dau un exemplu. Cu totii stim ca dezvoltatorii de proiecte regenerabile isi vand biblioraftul cu autorizatii fondurilor de investitii cu preturi undeva intre 80.000 si 130.000 Euro per MW. Inclusiv noi am primit oferte sa cumparam parcuri fotovoltaice la nivel de aprobari, de avizari. Asta este un cost care este cunoscut. Mai stim, de asemenea, ca sunt cumparatori care vin si spun in felul urmator: daca imi aduci si subventie, te ocupi tot tu dezvoltator sa faci aplicatia, sa-ti iei autorizatiile s.a.m.d. iti mai dau 100.000 Euro pe MW. Din start vorbim despre 200.000 euro pe MW, care nu au nicio legatura cu proiectul efectiv”, afirma Marian Nastase.

„Si, bineinteles, avem situatia cu terenurile. Eu am un hectar de teren pe undeva uitat prin tara. In jurul meu se face un parc fotovoltaic. Pentru ca sunt preemptor, trebuie sa ma intrebe. Si primaria m-a intrebat: Domle, esti dispus sa il cumperi? Ca asa spune legea, intai trebuie sa iti intrebi vecinii cand vrei sa vinzi un teren. Si m-au intrebat: Vrei sa il cumperi? Pretul stiti cat este? 10.000 USD pe hectar. Este clar ca este o inflatare, care duce mai departe in costuri inca vreo 100.000 Euro per MW”, estimeaza seful Alro.

„In conditiile in care cu totii stim ca un MW de energie fotovoltaica este undeva in jur de 600.000 Euro, cam aceasta este cifra care se vehiculeaza astazi, va dati seama ca vorbim despre 300.000 euro care nu au nicio legatura cu proiectul. Asta inseamna ca, de fapt, MW-ul costa 900.000 Euro si atunci exista explicatia de ce in vestul Europei se semneaza, si avem un coleg in asociatia marilor consumatori industriali din Portugalia, care a semnat anul trecut in criza un PPA pentru energie regenerabila pe termen lung pe 15 ani cu 44 Euro. Dar asta este explicatia de ce la noi nu gasesti vanzatori de energie regenerabila – oameni seriosi care ar vrea sa dezvolte proiecte in industria energiei regenerabile. Nu gasesti preturi decat undeva intre 70 – 80 si 120 Euro. De ce? Pentru ca este o inflatare, este o bula speculativa.  Sunt niste baieti destepti care profita de aceste lacune legislative si profita pe de alta parte si de sumele uriase alocate in Romania pentru industria regenerabila ceea ce se translateaza automat in pretul energiei”, acuza Marian Nastase.

„Si, bineinteles, ca suntem intr-un impas. Nu se semneaza PPA-uri, nu se dezvolta proiectele. Asta are trei consecinte: Prima consecinta este ca in felul acesta intarziem foarte mult implementarea acestor proiecte. Si asta este un lucru rau pentru ca noi, de exemplu, vrem sa semnam, dar nu la preturile astea. Riscul la final se transfera si catre banci. Bancile dau finantari sustenabile, dar nu are nimeni nicio idee cum va arata piata de energie peste 3 ani cand vor incepe proiectele astea sa functioneze sau peste 5 ani. Si s-ar putea sa vedem ca aceasta bula speculativa, care exista acum, se va sparge partial in piata bancara peste 3 – 4 ani”, este de parere presedintele Alro.

„Si a treia chestiune este ca pana la urma este o alocare complet absurda a banilor din fondurile europene.  Adica, de fapt, jumatate din fondurile europene se duc intr-o bula speculativa. Aici as fi foarte atent daca as fi Comisia Europeana. Pentru ca asta alimenteaza aceasta bula si banii nostri la final care trebuiau sa fie targetati si sa ajunga intr-un anumit sector si sa ne produca energie ieftina si accesibila pentru ca asta a fost mantra pe care o aud de 20 de ani, jumatate din aceste fonduri europene se duc in buzunarele unor baieti care nu au nicio legatura cu sectorul. Vand un biblioraft si eventual un teren. Terenul poate fi si concesionat”, concluzioneaza Marian Nastase.

 

Romania ar trebui sa urmeze exemplul Germaniei, unde populatia este cel mai mare producator de energie

„Vad ca a inceput o dezbatere legata de prosumeri. Stiu ca nu are legatura cu industria. Eficienta este determinata si de avantajele pe care consumatorul sau investitorul le percepe. Populatia a simtit deja necesitatea de a face aceste investitii – prosumatori. Deci, s-a trecut de la o suma absolut nesemnificativa, de la un volum de energie acum vreo 3 – 4 ani, am ajuns la peste 840 MW instalati anul acesta, ne apropiem de 1.000 MW instalati intr-un interval de 2 ani.”, afirma presedintele Alro.

„Cam 400 – 500 MW sunt instalati de prosumeri pe an. Si marea majoritate sunt fara fonduri europene, oamenii prefera sa si le faca din banii lor pentru ca nu au timp sa astepte un an pana li se dau. Bineinteles ca exista o rezistenta din partea sectorului traditional de energie, care spune ca prosumatorii nu sunt buni pentru ca destabilizeaza retelele. Eu am vorbit cu cineva de la Transelectrica, care a spus ca prosumatorii sunt foarte buni. De ce? Sunt dispersati. Nu streseaza un anumit segment energetic intr-o anumita zona. Stiti foarte bine cazul Dobrogea. Vrei sa faci acolo ceva este imposibil pentru ca este ultraaglomerat, reteaua nu mai tine, trebuie consolidari de retele”, sustine Marian Nastase.

„Evident ca aici discutam de o lipsa cronica de investitii in distributii de foarte mult timp. Vorbim de doua elemente apropo de prosumatori. Unul, practic un volum imens de energie iese din piata. Banii nu se fac in energie pe segmentul de distributie, acolo e reglementat profitul de catre ANRE. Banii se fac in furnizare. Si profitul ala dispare pentru ca omul nu mai are ce sa plateasca catre furnizor si isi face el propria lui unitate solara pe acoperis. Bineinteles ca a creat disconfort sa vezi cum cad profiturile.”, este de parere reprezentantul Alro, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din Romania.

„Mie mi se pare ca acesta este un subiect care merita analizat si public si cu participantii din sistem. In Germania, cel mai mare producator de energie este populatia. Si eu cred ca trebuie sa mergem in aceasta directie.”, a punctat Marian Nastase.

„Mai stim ca la nivelul Comisiei Europene s-au aprobat 32 de acte normative pentru a sprijini Green Deal-ul, toate fara studiu de impact. Mai urmeaza 16 acte normative. Exista deja o dezbatere destul de contondenta in cercurile din Bruxelles pentru ca efectele au inceput sa se vada. Incep sa apara reactii contrare, care vin din Germania si asta se vede politic, nu neaparat birocratic. Asta este un subiect care poate fi luat foarte usor de populisti si spus:  „Uite domle ce se intampla. Se arunca banii pe geam”. Nu putem sa negam faptul ca foarte multe fonduri europene sunt irosite legal pe studii, aiureli care nu au nicio baza.”, sustine Marian Nastase.

„Legat de CfD, contractele de diferenta, EBRD a lucrat foarte mult pe acest proiect. Proiectul este blocat la Bruxelles, deci nu este Romania cea care a blocat. Este o forma care urmeaza sa fie discutata in trialog care prevede oricum niste termene limitative, adica o perioada de 3 ani s.a.m.d. Problema care este?  Deci, pentru industria energiilor regenerabile sunt foarte multe fonduri alocate si noi am venit cu CfD tot pentru energie regenerabila. Asta mi se pare detrimental. CfD se facea pentru si are logica doar pentru nuclear. Nu are legatura cu regenerabilele. Desigur ca fortand nota putem sa il impingem si catre regenerabile, dar regenerabilele au deja foarte mult sprijin financiar”, afirma presedintele Alro.

„Impactul pe piata de energie nu arata grozav. Romania, spre deosebire de restul Europei, isi dezvolta si isi alimenteaza aceasta bula speculativa, dar suntem totusi increzatori”, concluzioneaza Marian Nastase.

 

Alro: Tot mai multi clienti ne cer certificat de origine. Avem metal verde, dar nu avem inca legislatie

„Noi am inceput investitiile pe partea de mediu inca de la inceputul anilor 2000 si le-am facut din surse proprii, fonduri atrase, fara sa avem acces la niciun fel de granturi. La momentul respectiv nu se dadeau granturi. Si le-am facut.  Am inceput din 2002, am accelerat in 2005 pana prin 2007 – 2008 eram cam cu toate la zi. Captatoare de fum, captatoare de gaz, de noxe s.a.m.d. Deci, din punctul nostru de vedere la emisii directe si asta este un punct care ne arde foarte foarte tare, noi in momentul de fata avem produse verzi si trebuie implementata de urgenta legislatia certicatului de origine. Avem din ce in ce mai multi clienti din domeniul auto, aeronautic, dar nu numai, inclusiv din domeniul producatorilor de cabluri vor sa le dau un certificat de origine in care sa le spun: Domle, da-mi confirmarea ca metalul tau este verde”, a spus reprezentantul Alro.

„Eu am metal verde, dar nu am legislatie, nu am o baza pe care sa emit certificatul de origine. La regenerabile, Romania si-a atins de mult tintele pentru ca noi avem hidroenergie, avem solar si avem vant. Romania si-a atins tintele sau este lejer foarte aproape de tintele din 2030 sau poate chiar am depasit. Toti acesti producatori de energie au nevoie de acest cadru legislativ al certificatelor de origine. Asta ne va ajuta pe noi, dar si pe ei”, sustine Marian Nastase.

„Noi facem investitii pe partea de regenerabile, dar noi suntem un consumator foarte mare. Si avem investitii de eficienta energetica pe care de asemenea le-am facut de foarte mult timp. Aici ne-am lovit de un greenwashing indirect. Ce inseamna asta? Concurenti de-ai nostri, dar si din alte sectoare industriale, inclusiv din domeniul energiei, nu au facut nimic in ultimii 15 ani in materie de investitii si acum asteapta granturi. Dar eu care le-am facut din sursele mele ce fac? Cum sunt bonusat, premiat ca le-am facut?”, intreaba presedintele Alro.

„Acum altii cer granturi din Fondul de modernizare, din PNRR. Ca sa eliminam aceasta diferentiere, discriminare negativa de data asta, cred ca trebuie sa se discute foarte serios cel putin pentru perioada 2022 – 2023, unde am avut niste preturi gigantice la energie, pe care le-am si suportat, refinantarea acestor investitii facute in eficienta energetica sa fie recunoscuta si aprobata pentru granturi. Nu o sa ma duc inapoi pana in 2004, dar asta ar putea fi o forma de suport pentru ce ni s-a intamplat anul trecut si acum doi ani. Noi ne-am atins in proportie de peste 90%, suntem in primii trei din Europa din punct de vedere al eficientei energetice. Acum daca vine Comisia Europeana si spune reduceti cu 20% consumul, eu nu prea am cum sa il reduc, la mine nu se aplica, dar nici nu exista un cadru legislativ care sa-mi spuna ce se intampla pentru ca eu l-am atins”, spune Marian Nastase.

„Pe partea de energie, vorbim mult despre independenta energetica, de hub-uri regionale. Deocamdata, iarasi, la nivelul sectorului privat lucrurile se misca. Noi avem propriul nostru proiect si suntem si in proiectul de la Isalnita. Este adevarat ca este pe gaz. Acesta este un semnal foarte tulbure care se intampla acum in Europa. TotalEnergies, Shell si inca o companie (Eni – n.r.) au semnat contract pe GNL pe 27 de ani cu Qatar ceea ce a creat mare agitatie la Bruxelles. Pentru ca, pe de o parte, vine Comisia Europeana si spune gazul nu este viitorul, iar grupurile europene, piata ii contrazice. Asta inseamna ca din punct de vedere al perceptiei producatorilor este clar ca are viitor ca altfel nu ar semna un contract care sa ii puna in genunchi la un moment dat. Si, in realitate, asa se va si intampla pentru ca energia regenerabila care nu este echilibrata nu e folosibila. Si marii producatori precum Total, Shell, Eni stiu asta. Ei stiu ca daca nu ai centrale pe gaz care sa intre cand nu bate vantul sau nu este soare, o sa ai nu saracie energetica, ci foamete energetica in Europa”, este de parere acesta.

„Cu nuclearul nu poti sa faci echilibrare.  Hidroenergia este limitata. Cu exceptia Elvetiei, nu se mai construieste nicio hidrocentrala nicaieri in Europa ca trebuie sa protejam natura. Singura solutie de echilibrare este gazul. Asta este logic. Din punctul asta de vedere si eu cred ca cele doua proiecte, al nostru si cel in care suntem implicati impreuna cu Complex Energetic Oltenia au viitor in conditiile in care Romania este bogata in resurse de tip gaz natural”, explica Marian Nastase.

 

Planuri de investitii de 500 mil. Euro in 5 ani pe piata de energie, din care peste doua treimi vor fi finantate de la banci

„Noi in momentul de fata avem commitment-uri (angajamente ferme) de aproximativ 50 mil. Euro pe proiectele energetice, avem planuri de 200 mil. Euro pe proiectele energetice si avem pe partea de eficienta energetica dar programul pentru ca noi suntem industrie intensiva in capital si intensiva si in energie, iar la noi planurile sunt multianuale, cel putin la faza actuala pe partea de eficienta energetica mai avem acum planuri de 200 mil. Euro fazate pe 5 ani. Deci, un total de 500 mil. Euro pe 5 ani pe toate aceste proiecte”, afirma presedintele Alro.

„Aici am vorbit doar despre eforturile noastre, fara granturi. Noi mergem pe varianta relativ clasica 30 – 70, adica 70% credit care inseamna indatorare. Numai ca dupa anul trecut cand a trebuit sa ne indatoram ca sa traversam aceasta criza abrupta energetica, cumva ar trebui sa ni se compenseze costurile respective. Bani exista, dar trebuie sa stim sa ii cerem”, sustine Marian Nastase.

Alro, companie listata pe piata principala a bursei de la Bucuresti, foloseste imprumuturile de la banci ca principala sursa de finantare pentru planurile sale de investitii.

„Suntem in pericol sa mai pierdem niste bani europeni din exercitiul european bugetar multianual trecut. Se fac demersuri, sunt discutii la nivel guvernamental, la nivel de Comisie Europeana, avem cadru, avem bani, dar o parte din ei am putea sa ii recuperam. Anul trecut s-a facut aceasta realocare si Romania a obtinut 2,2 miliarde, care din pacate s-au dus spre IMM-uri si agricultura. In industrie nu a venit nimic. Speram ca se va mai face aceasta realocare si vom recupera din banii care oricum sunt ai nostri. Nu trebuie sa mai pierdem bani din fondurile europene. De ce? Bugetul nu are bani, dar banii europeni care ne-au fost alocati, care sunt tot ai nostri, trebuie sa facem tot ce e posibil sa ni-i luam inapoi sa-i folosim.”, solicita reprezentantul producatorului de aluminiu.

Intrebat daca planul de investitii va fi corelat cu evolutia cotatiei aluminiului de pe pietele internationale, presedintele Alro a raspuns: „Planul de investitii (de 500 mil. Euro – n.r.) nu are nicio legatura cu evolutia cotatiei aluminiului. Sunt industrii care au putut sa transfere catre clientii lor socul energetic de anul trecut. Aluminiul insa este o piata globala, noi nu putem sa facem asta si trebuie sa absorbim acest soc”.

„Pe de alta parte, intram intr-o zona mult mai vasta. Sunt inafara Europei producatori de aluminiu care nu tin cont de Green Deal si de decarbonizare decat la nivele declarative deocamdata. In momentul de fata, Turcia, care are un acord de liber schimb cu Uniunea Europeana,  a devenit cel mai mare laundromat de materii prime din lume. Pe acolo, se introduce in Europa marfa din China la preturi mult mai mici pe care producatorii si piata europeana bineinteles ca o parte din piata europeana isi doreste metal ieftin, dar asta pune in pericol toate eforturile de decarbonare pe care vrem noi sa le facem si afecteaza puternic producatorii europeni.”, a spus seful Alro.

„Sunt discutii la Bruxelles sa se puna taxe vamale, sa se faca CBAM-ul (Carbon Border Adjustment Mechanism – taxa pe carbon, mecanism UE in cadrul pachetului climatic de reducere a emisiilor cu efect de gaze de sera care se aplica de la 1 octombrie 2023 asupra importurilor de produse poluante, n.r.) care este o metoda de protectie, ne indreptam dinspre globalism catre un protectionism masiv, agresiv, dar, deocamdata, nu s-a facut si, probabil, nu se va face nimic in urmatoarele 6 luni pentru ca vin alegerile, vine o alta Comisie, nu stim ce politica va avea”, adauga acesta.

 

Greenwashing-ul este furt si trebuie combatut cu masuri de control

„Cred ca autoritatile de control pot sa faca control (…) Acolo unde se declara masuri de sustenabilitate, trebuie sa existe un mecanism de verificare”, afirma Marian Nastase.„Greenwashingul este furt. Este ca la o geanta Louis Vuitton, ti-o vopseste si ti-o da ca este originala. Greenwashing-ul este o impostura”, acuza presedintele Alro.

Potrivit acestuia, in celelalte tari europene exista mecanisme de control, care sunt stabilite prin directiva si prin normative si s-au dat amenzi majore .

„Asta trebuie sa se intample obligatoriu si la noi. Pentru ca unii fac, pana la urma iau din banii actionarilor, din banii bancilor, iar altii nu fac si acceseaza tot soiul de favoruri luate pe nedrept”, sustine Marian Nastase.

„Nu trebuie sa uitam ca, fundamental, suntem inca intr-un tip de dialog absurd. Taiem paduri, dar in acelasi timp alocam tot mai multi bani pe energia regenerabila. De ce ne taiem padurile? E o singura logica, din amandoua faci bani. Stiati ca industria de mobila din Romania trebuie inca sa importe 70% din materia prima pentru ca nu are acces la lemnul taiat din padurile Romaniei? Si nu sunt extremist si nu sunt nationalist, eu cred in modelul european, de asta cred ca trebuie sa il explicam cat mai bine si sa evitam anomaliile (…) Taiem padurile, care sunt cel mai mare absorbant de CO2, pentru ca ies bani din ele. Nu se uita nimeni in directia asta si nu se fac proiecte. Daca vrei, faci voluntar, dar nu-ti dam stipendii pentru asta. Insa, dam bani in partea cealalta. La final, mi-e teama ca ajungem la un joc cu suma nula. Asta este tot o forma de greenwashing, este un greenhushing.”, a mai spus Marian Nastase, presedintele Alro in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023: „Fie ca ne place sau nu, nu mai este intrebarea: viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”. Romania are nevoie de fonduri publice si private de 350 mld. USD pana in 2050 pentru decarbonare, din care 300 mld. pentru infrastructura. Circa 1.000 de companii locale vor avea din 2025 standarde obligatorii de raportare in sustenabilitate. De ce greenwashing-ul este furt si cum poate fi combatut. Ce impact are ESG in finantarea bancara, piete de capital, industrie, energie, transport & logistica, private equity si sectorul consumer

Fiecare sector economic in acest moment se indreapta intr-un mod sau altul in directia decarbonarii, un proces care necesita o finantare uriasa si solutii de acoperire a acesteia intr-un mix de fonduri publice alocate cu bani din mediul privat, insa cu termene de implementare din ce in ce mai apropiate, potrivit concluziilor THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO la care au participat lideri de afaceri, institutii financiare internationale, bancheri, investitori, antreprenori, consultanti si reprezentanti ai unor asociatii din mai multe sectoare economice.

„Multe provocari macroeconomice si geopolitice pe care le infruntam imping piata si, fie ca ne place sau nu, nu mai este acum intrebarea: Viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”, a punctat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), in cadrul evenimentului. Intrebarea este cum sa fim siguri ca orice actiune din sectorul corporatist (companii – n.r.) sau a unui investitor va fi relevanta, adauga ea. „Cum putem sa ne asiguram ca ii stimulam pe cei care iau deciziile cu privire la programele lor de investitii sa se uite la componente verzi si sustenabile si ce pot face institutii ca EBRD pentru a ajuta dezvoltarea pietei?”, subliniaza Victoria Zinchuk, care conduce de la 1 septembrie 2023 biroul EBRD din Romania.

Potrivit acesteia, EBRD are ca tinta ca pana in 2025 minim 50% din toate investitiile pe care institutia financiara internationala le face in tarile in care opereaza sa fie investitii verzi, in contextul in care EBRD aloca un volum de investitii de 12 – 13 mld. Euro pe an.

Nevoile de dezvoltare si, implicit, de finantare ale Romaniei sunt foarte mari in acest moment in atingerea tintelor climatice.

„Pana in 2050, cand Romania trebuie sa ajunga la Net Zero, nevoia de finantare pentru decarbonizare este de 350 mld. USD. Dealtfel, 300 din aceste 350 mld. sunt pentru acoperirea nevoii de infrastructura, deci oricum ar fi trebuit sa ii cheltuim si, din calculele noastre, ale grupului Bancii Mondiale, se estimeaza ca numai o treime, chiar un sfert pot fi acoperite de surse publice”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru International Finance Corporation (IFC), un alt finantator si catalizator financiar major pentru economia locala.

„De asta, noi credem ca aducerea sectorului privat in domeniul asta, in domeniul investitiilor in infrastructura este absolut esential pentru indeplinirea targeturilor Romaniei si principala modalitate prin care se poate face asta este parteneriatul public privat”, explica acesta.

Reglementarile care vizeaza companiile pentru alinierea la atingerea tintelor climatice pe termen lung vin deja cu termene scurte de implementare.

„Avem multi dintre noi senzatia ca este un subiect de perspectiva pentru ca atat schimbarile climatice se produc cu o oarecare lentoare si reglementarile sunt mai degraba de viitor decat imediat aplicabile. Cred ca avem iluzia paguboasa ca avem timp cand in realitate suntem in criza de timp si nu facem suficient pentru a ne adapta”, sustine Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova.

„Am vorbit de reglementari. Din 2025 aproximativ 1.000 de companii, poate ceva mai mult, poate ceva mai putin, vor fi obligate sa raporteze pe niste standarde de o prescriptibilitate pentru care probabil nu vor fi pregatite nici macar acele cateva zeci de companii care emit in mod voluntar acele raportari si principala provocare va fi accesul la informatii, la date de buna calitate”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte. El adauga ca in acest moment se vad alocari corespunzatoare de atentie si resurse in acest domeniu cu predilectie in doua mari sectoare – energie si industria bancara.

Implementarea politicilor ESG de catre companii va insemna o schimbare si o adaptare la nivelul modelelor de afaceri.

„Vorbim de cateva schimbari semnificative la nivel de legislatie, care vor intra in efectivitate. O parte au intrat, o parte vor intra incepand cu anul viitor si care desi aparent par elemente de conformitate mai degraba in realitate, ele vor duce nu neaparat pe termen scurt, ci mai degraba pe termen mediu si lung catre o schimbare de modelelor de afaceri. Pentru ca intr-adevar incepand din 2024 companiile vor trebui sa adauge in rapoarte nonfinanciare o serie de elemente ce tin de KPI si indicatori de ESG, dar aceste informatii si raportari vor trebui, de asemenea, auditate. Dar ele dincolo de a fi niste simple raportari vor trebui sa aiba o substanta semnificativa pentru ca vor presupune atingerea anumitor targeturi. Acesti KPI, acest cadru de sustenabilitate pe care va trebui sa il implementeze companiile, daca nu este implementat adanc in modelele de afaceri nu va avea niciun sens.”, a punctat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank si director executiv al ROPEA.

Fenomenul de greenwashing, care a aparut odata cu procesele de aliniere la atingerea tintelor climatice, poate fi combatut prin masuri de control ale autoritatilor.

„Greenwashingul este furt. Este ca la o geanta Louis Vuitton, ti-o vopseste si ti-o da ca este originala. Greenwashing-ul este o impostura”, a punctat Marian Nastase, Presedintele Alro Slatina, producator de aluminiu de talie regionala.

„Acolo unde se declara masuri de sustenabilitate, trebuie sa exista un mecanism de verificare. In celelalte tari europene exista mecanisme de control, care sunt stabilite prin directiva si prin normative si s-au dat amenzi majore. Asta trebuie sa se intample obligatoriu si la noi pentru ca unii fac, iau din banii actionarilor, din banii bancilor, iar altii nu fac si acceseaza tot soiul de favoruri luate pe nedrept”, afirma reprezentantul Alro.
TOPICURI

 

  • Impactul ESG in energie & utilitati
  • Impactul ESG in industrie
  • Impactul ESG in transport & logistica
  • Impactul ESG in finantarea pe bursa
  • Impactul ESG in finantarea bancara
  • Impactul ESG in sectorul fondurilor de investitii (private equity)
  • Impactul ESG in finantarea prin intermediul institutiilor financiare internationale (IFI)
  • Impactul ESG in Consumer industries

 

 

Energie & Utilitati.

„Romania este un actor important si cred ca jucam un rol pivotal in tranzitia continentului la energii regenerabile. Exista si niste scheme de finantare care sunt generoase, noi insine suntem implicati in multe proiecte si vedem o descatusare de forte in zona nu doar traditionala, eolian, solar, dar si in zone inovatoare, de exemplu biocombustibili in proiecte foarte ambitioase, proiecte de hidrogen”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte.

Nevoia de investitii in sectorul de energie si utilitati pentru atingerea tintelor climatice este critica in zona de infrastructura.

„Strict pe infrastructura, avem multe oportunitati, dar avem si anumite provocari si unele dintre ele sunt din nefericire de natura culturala. In zona de dezvoltare de infrastructura, aici stim foarte clar chiar si la nivel european, s-a cam uitat de grid (retea). Am vorbit foarte mult de structura de productie, de noi forme de productie, de noi capacitati, dar am uitat de cum ajunge aceasta energie verde la consumator la finalul zilei. Si acum, daca mergeti la Bruxelles, va spun ca primul lucru, lumea este ingrijorata de necesarul de investitii n grid pentru ca poate sa fie o problema reala, daca nu se intampla lucrurile, timpul este o provocare aici pe termen scurt pentru ca, fara acces la o infrastructura dezvoltata, nu se pot atinge aceste tinte. Aceeasi provocare o are si Romania.”, subliniaza Dana Daraban, director executiv al Federatiei Asociatiilor Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE), care grupeaza marii investitori in infrastructura de energie din Romania.

Pentru alinierea retelelor de distributie de energie la tintele privind tranzitia energetica pana in 2030 este nevoie de minim o triplare a investitiilor.

„Noi daca vrem si in infrastructura de energie, trebuie sa digitalizam, trebuie sa investim cat se poate de mult in ultimele tipuri de tehnologii. Am centralizat ultimele cifre referitoare la investitiile facute de operatori in dezvoltarea retelei. Daca in ultimii 6 ani, avem 13,5 mld. RON, scenariul de baza, adica minimul pe care trebuie sa il facem pana in 2030, ar insemna o triplare a nivelului de investitie. Ca sa facem sustenabila aceasta tranzitie, cred ca o parte mai mare ar trebui sa fie din granturi pentru ca altfel totul se duce in tarifele de distributie si nu este sustenabil”, afirma Dana Daraban de la ACUE.

Alocarea de fonduri publice va scadea presiunea pe consumatorul final.

„Stim ca s-au alocat resurse foarte mari pentru sectorul energiilor regenerabile. Avem si in PNRR, si in Fondul de Modernizare, avem si in fonduri structurale, deci nu ducem lipsa de bani. Asta ne place foarte mult pentru ca ne asteptam sa scada presiunea pe consumator. Pana acum investitiile s-au facut bagand in factura consumatorului aceste asa – zise granturi. Pana la urma trebuie sa fim foarte onesti si seriosi: consumatorul final plateste toate facturile din sistem si investitii, si reparatii si transport si distributie si productie. Le plateste consumatorul final peste tot in lumea asta, nu doar in Romania, adica consumatorul final casnic si consumatorul final noncasnic pentru ca nu vorbim aici nu doar despre industrie, vorbim aici si despre IMM-uri cu alte tipuri de activitati”, afirma Marian Nastase, Presedinte Alro.

In opinia sa, in Romania s-a creat o bula speculativa, care are efecte pe mai multe planuri.

„Vedem ca in vestul Europei se semneaza contracte pe termen lung furnizare de energie verde cu sectorul regenerabil asa numitele PPA-uri. Vedem un blocaj masiv in Romania. In realitate s-a creat o bula. Fiind foarte multi bani si foarte multe resurse financiare alocate, iar aceste resurse financiare nu trebuie sa uitam, suntem cu totii de acord ca vin din fondurile Uniunii Europene. Fondurile Uniunii Europene vin din contributiile statelor membre, iar contributiile statelor membre vin de la noi. Deci cand vorbim de fonduri europene, vorbim de banii nostri”, afirma presedintele Alro.

Acesta sustine ca un MW de energie fotovoltaica, care astazi costa in jurul a 600.000 Euro, este majorat in medie cu aproape 300.000 euro care nu au nicio legatura cu proiectul, astfel ca un MW instalat de energie fotovoltaica ajunge la circa 900.000 Euro.

„Este o inflatare, este o bula speculativa. Sunt niste baieti destepti care profita de aceste lacune legislative si profita pe de alta parte de sumele uriase alocate in Romania pentru industria regenerabila ceea ce se translateaza automat in pretul energiei. Si, bineinteles, ca suntem intr-un impas. Nu se semneaza PPA-uri, nu se dezvolta proiectele. Asta are trei consecinte: Prima consecinta este ca in felul acesta intarziem foarte mult implementarea acestor proiecte. Si asta este un lucru rau pentru ca noi vrem sa semnam, dar nu la preturile astea. Riscul la final se transfera si catre banci. Bancile dau finantari sustenabile, dar nu are nimeni nicio idee cum va arata piata de energie peste 3 ani cand vor incepe proiectele astea sa functioneze sau peste 5 ani. Si s-ar putea sa vedem ca aceasta bula speculativa, care exista acum, se va sparge partial in piata bancara peste 3 – 4 ani”, afirma Marian Nastase.

„Si a treia chestiune este ca pana la urma este o alocare complet absurda a banilor din fondurile europene. Adica, de fapt, jumatate din fondurile europene se duc intr-o bula speculativa. Aici as fi foarte atent daca as fi Comisia Europeana. Pentru ca asta alimenteaza aceasta bula si banii nostri la final care trebuiau sa fie targetati si sa ajunga intr-un anumit sector si sa ne produca energie ieftina si accesibila pentru ca asta a fost mantra pe care o aud de 20 de ani. Jumatate din fondurile europene se duc in buzunarele unor baieti care nu au nicio legatura cu sectorul”, acuza reprezentantul Alro Slatina, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din Romania.

In ceea ce priveste prosumerii, presedintele Alro sustine ca Romania ar trebui sa urmeze exemplul Germaniei, unde populatia este cel mai mare producator de energie electrica.

 

 

Industrie.

Statele au pus la dispozitie scheme de sprijin de ajutor de stat uriase Next Generation EU sau Inflation Reduction Act in SUA si accesarea lor devine un diferentiator intre actorii economici.

„Companiile investesc foarte mult, populatia suporta costuri mai mari ale produselor si serviciilor ca sa finantam impreuna tranzitia aceasta care trebuie facuta intr-un ritm pe care sa ni-l putem asuma, sa ni-l putem permite si din acest efort de finantare se nasc intregi noi industrii, activitati, modele de business, se inoveaza foarte mult si uitati-va ca se reindustrializeaza Europa, intregi industrii care migrasera catre inafara Europei sau a SUA se intorc acasa. Cred ca este foarte important cu concentrare pe Romania felul in care folosim aceste fonduri publice. In SUA se atrag foarte multe fonduri in crearea de valoare locala prin toate aceste facilitati care se acorda. Noi avem va dau cateva exemple. Cea mai generoasa schema de finantare a masinilor electrice, dar masinile vin din China, nu sunt produse aici”, nuanteaza Alexandru Reff de la Deloitte.

„Cea mai mare fabrica de baterii construita antreprenorial in Europa se face la noi la Cernica si se face din bani exclusiv privati. Nu avem inca o schema, poate vom vorbi despre asta, de contracte pentru diferenta care sa impulsioneze dezvoltarea unor proiecte, in schimb finantam foarte generos o serie intreaga de scheme regenerabile care ar fi probabil sustenabile si profitabile si ca atare. Deci e foarte important sa ne orientam strategia de alocare a capitalului, inclusiv a fondurilor publice spre ceea ce este transformational si ceea ce creeaza valoare in plan local”, adauga Alexandru Reff.

O alta problema in sector este lipsa certificatelor de origine a produselor.

„Noi in momentul de fata avem produse verzi si trebuie implementata de urgenta legislatia certicatului de origine. Avem din ce in ce mai multi clienti din domeniul auto, aeronautic, dar nu numai, inclusiv din domeniul producatorilor de cabluri vor sa le dau un certificat de origine in care sa le spun:  „Domle, da-mi confirmarea ca metalul tau este verde.” Eu am metal verde, dar nu am legislatie, nu am o baza pe care sa emit certificatul de origine.”, afirma presedintele Alro.

„Toti acesti producatori de energie au nevoie de acest cadru legislativ al certificatelor de origine. Asta ne va ajuta pe noi, dar si pe ei.”, sustine Marian Nastase.

 

 

Transport & Logistica.

Piata de logistica si spatii industriale catalizeaza acum o mare parte din impactul ESG la nivelul sectorului imobiliar.

„Acolo (in logistica – n.r) cumva tot pachetul este gandit mai usor poti sa adaugi aceste panouri fotovoltaice. In sectorul office e mult mai nuantata discutia. In office, zona de ESG va merge in continuare ce facem cu stocul existent, cum facem sa il eficientizam. Vorbim foarte mult acolo de audituri ESG, tot felul de smart technologies pe care le putem folosi, senzori care lucreaza impreuna. Luam o cladire care a fost construita acum 10 – 15 ani si cum o aducem in viitor. Iar pe partea de building management system sunt niste modificari fantastice, vorbim de saving-uri de pana la 50% pe zona de gaz doar din eficientizari de genul acesta. Pe zona de retail, este un pic mai complicat. Este clar un focus si acolo, dar retail park-urile sunt acum in focus pentru zona de prosumator”, a spus Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties la firma de consultanta imobiliara CBRE Romania.

Sectorul imobiliar mobilizeaza in prezent discutii privind credite verzi si obligatiuni verzi de circa 1 mld. Euro.

„Este greu sa facem o estimare la nivel de finantare sustenabila in piata, as zice in baza estimarilor cred ca vorbim de 1 mld. Euro care este in discutii pe zona de finantare sustenabila, atat credite, cat si bonduri.”, estimeaza Mihai Patrulescu de la CBRE.

In sectorul de transport si mobilitate, miza este si mai mare in ceea ce priveste impactul ESG.

„Eu folosesc hidrogenul ca si palnie pentru a filtra toate initiativele de energie regenerabila catre marile industrii”, puncteaza Vlad Stoicescu, presedintele Asociatiei pentru Combustibili Sustenabili (ACS).

In momentul de fata, unul dintre cele mai cautate produse care va fi realizat in Romania este biometanolul, care este un amestec de hidrogen cu captura de carbon din sursa de carbon biologic.

„Linde ne-a finantat pentru o cercetare ampla la nivel de piata in Romania prin care practic alegem regiunile economice de interes specific, de implementare a conceputului de Hydrogen Valley, pentru implementarea proiectelor de Power to X pentru a produce acesti combustibili noi. Intr-adevar sunt energofagi, costisitori, dar trebuie sa ne uitam ca UE scoate bani pe banda rulanta si nu sunt banii nostri, sunt banii imprimati noi care genereaza inflatie ce-i drept, sunt bani care sunt disponibili a fi investiti in acest gen de proiecte. De ce? Pentru ca vine tona de carbon. Feriti-va de tona de carbon din cauza CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism – taxa pe carbon, care se aplica incepand cu 1 octombrie 2023 pe importul in UE de produse poluante si e un mecanism al UE parte din pachetul climatic care vizeaza reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2030 – n.r.) . Estimarile mele cel putin academice sunt ca aceasta tona de carbon de la 90,2 Euro va costa undeva la 500 Euro undeva in 3 ani. Si atunci cand avem o asemenea marota in piata, noi trebuie sa facem sa vedem cum putem sa ne cuantificam proiectele”, sustine Vlad Stoicescu de la ACS.

„Eu pot la momentul de fata sa lansez un ETF intre Linde, intre Alstom, intre Hidroelectrica pentru ca ei sa vanda 12 trenuri cu pila de combustie pe hidrogen ministerului transporturilor. Jumatate din ce am spus acum este un adevar. Se intampla, adica Linde, Alstom vor vinde 12 trenuri cu pila de combustie, inclusiv capacitate de productie a hidrogenului prin electroliza pentru sunt singurii deponenti de oferta catre Ministerul Transporturilor”, a spus reprezentantul ACS.

 

 

Finantare prin piete de capital.

Pe piata de capital, IPO-urile si emisiunile de obligatiuni sunt in acest moment marcate de contextul de piata, in care investitorii se uita la dobanzile ridicate si la climatul general influentat de mai multi factori.

„In primul rand, trebuie sa trecem de impasul acesta conjunctural legat de situatia financiara si incertitudine. Nu as vrea sa fiu prea pesimist aici. Sper sa dureze cat mai putin dar exista forte structurale care probabil vor tine inflatia si dobanzile ceva mai sus decat ne-am fi dorit. Dar asta nu inseamna ca piata nu se poate debloca. E o chestie si de mental pana la urma pentru ca odata ce incepi sa te obisnuiesti cu ideea ca inflatia si dobanzile nu vor mai fi 2% ci poate vor fi 4% sau 5%,  daca oportunitatile din economie exista si cred ca vor exista inclusiv legat de tranzitia verde la un moment dat se vor debloca lucrurile poate nu va exista un Big Bang, dar va exista o deblocare graduala si sunt convins ca este nevoie de un push si dintr-o parte si din alta, si din partea emitentilor si a operatorilor de piata si din partea autoritatilor si din partea investitorilor. Aspectul pozitiv pe care il vad legat de 2023 este ca piata locala de capital a avut o evolutie foarte buna, inclusiv legat de IPO-ul Hidroelectrica a supraperformat destul de semnificativ pietele internationale si vedem deja ca urmare a acestui fapt un interes mai mare al investitorilor pentru investitii pe piata locala si atunci pe masura ce aceasta tendinta se va mentine si va creste atractia vor veni bani mai multi catre zona asta se va crea o masa critica la un moment dat pentru a impinge si mai mult activitatea pe piata de capital”,  a spus Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, lider al pietei locale de asset management.

Activele verzi au fost in acest an motorul unor tranzactii semnificative pe bursa de la Bucuresti, daca avem in vedere IPO-ul producatorului de energie verde Hidroelectrica si emisiunile cu obligatiuni derulate de catre banci.

„Recent, am ridicat o noua runda de finantare prin emisiunea noastra inaugurala de eurobonduri in format sustenabil, care s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor. Vorbim aici de investitori institutionali straini, dar si locali, iar institutiile financiare internationale EBRD si IFC au jucat un rol de investitor – ancora. La acest succes a contat si modelul nostru de afaceri responsabil, caracterizat de o situatie financiara solida, dar si strategia de sustenabilitate, istoricul de performanta demonstrat si obiectivele pe care ni le-am asumat in acest sens. In legatura cu programul, avem un program – cadru sub care emitem aceste obligatiuni. Pana acum am avut o cadenta de aproximativ 300 – 350 mil Euro pe an. Toate au fost in format verde sau sustenabil. Iar uitandu-ne in viitor, planul este sa ramanem un emitent recurent pe piata, dimensiunea finantarilor o sa depinda evident de evolutia bilantului nostru si a pipeline-ului de credite verzi pe care il vedem ca potential. Si aici cum spuneam si la inceput, potentialul il vedem ca fiind unul mare”, a declarat Romulus Mircea, Head of Tresury Raiffeisen Bank Romania.

De cealalta parte, managerii de asset management, una dintre cele mai importante categorii de investitori institutionali locali si cumparatori locali de titluri, raman ghidati de lichiditate oferita de astfel de instrumente.

„In zona de obligatiuni verzi, as spune ca ponderea in general nu este mare la nivel de total portofoliu dar asta este legat mai mult de structura generala a portofoliului, unde preferam in continuare datorita profilului fondurilor mutuale, preferam investitii foarte lichide si titlurile de stat raman cele mai lichide instrumente. In cadrul portofoliului de obligatiuni corporative, ponderea este in crestere, adica practic am participat la cele mai importante emisiuni de green bonds sau sustainability link bonds de pe piata. Ne uitam foarte atent la aceste oportunitati si aproape 80% din ce am cumparat in ultima perioada fie a fost un green bond, fie a fost un sustainability linked bond. Deci avem clar o atentie sporita spre active care au componenta de sustenabilitate”, puncteaza Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management.

Ca perspectiva, sunt asteptate pe bursa de la Bucuresti noi tranzactii de obligatiuni cu componenta sustenabila.

„Sunt convins ca pipeline-ul de green financing se va intensifica si trebuie sa fim pregatiti atunci. Sunt si chestiuni de sector. Este clar pentru toata lumea ca sectorul de real estate ar fi un mare beneficiar si un mare generator de proiecte verzi si aici poate trebuie sa reglementam acele REIT-uri. Sunt foarte multi bani green care vin prin astfel de instrumente sa le avem reglementate in viitorul apropiat. Daca ne uitam la sectorul energetic, care este foarte bine reprezentat pe bursa – Nuclearelectrica, Romgaz, toate fac si vor trebui sa faca investitii in zona asta ori verde ori de tranzitie – gazul este considerat activ de tranzitie. Neptun Deep este un proiect care trebuie finantat, Nuclearelectrica cu reactoarele, tot sectorul energetic are CAPEX care se duce in zona asta. Nu cred ca se duce vreo investitie in alta zona decat cea tranzitorie sau green. Si ne asteptam ca o parte din  aceste finantari sa se intample prin piata de capital.”, a spus Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

„O sa fie pipeline, sunt convins de acest lucru. In plus, o sa vedem din ce in ce mai multe municipalitati care o sa vina prin bursa sa-si finanteze proiectele verzi. Avem Resita, nu stiu Clujul a anuntat acum daca are vreo componenta de green, dar ar trebui sa aiba. Mi-e greu sa vad de acum incolo investitii care sa nu fie in zona asta”, a adaugat Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti.

 

 

Finantare bancara.

Impactul ESG in sectorul bancar se simte in portofoliile bancilor, unde cererea de finantari sustenabile este in crestere.

Raiffeisen Bank Romania avea alocate pana la finele anului trecut 500 mil. Euro, din care aproximativ 60% – 65% catre credite verzi, iar aici in ultimii ani focusul a fost mai degraba in zona cladirilor verzi, cu focus atat catre credite ipotecare verzi.

„Noi astazi avem un proces de originare unul din doua credite ipotecare pe care le originam sunt verzi, dar si in zona de project finance, corporate avem proiecte verzi, finantam parcuri logistice, centre comerciale. Suntem in ambele zone prezenti. De asemenea, vedem in ultima perioada o zona mai dinamica pe partea de transport verde, energie regenerabila atat in scop de reducere a consumului propriu de energie partea de prosumator, eficienta energetica si agricultura sustenabila. Ne asteptam in urmatorii ani sa vedem cumva o pondere mai mare din resurse alocate catre ultimele sectoare pe care le-am mentionat aici”, afirma Romulus Mircea de la Raiffeisen Bank Romania, una dintre bancile mari de pe piata locala.

„In Patria Bank, inca suntem in proces intern de definire a strategiei in zona aceasta de sustenabilitate, dar am vazut in ultimii 2 ani un trend important in ceea ce priveste aceste finantari. De exemplu, daca in 2022 finantarile verzi acopereau 2% din volumul nou de credite, anul acesta pana la septembrie, deja 11% din volumele de credite sunt finantari de tip verde in special catre clienti din zona de energie eficienta si energie regenerabila, proiecte de tip solar, eolian, biogaz. De asemenea, lucram pentru ca si prin produsele adresate clientilor din retail putem incuraja o constientizare pana la urma schimbari in piata care se vor intampla pe termen lung.”, a declarat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank.

Finantarile bancare sustenabile sunt o ruta alternativa la emisiunile de obligatuni sustenabile pentru companiile care au nevoie de finantare.

„Cumva creditul fiind un tip de finantare alternativ la bonduri, noi, in ultimii 2 ani, aproape mereu am avut cel putin un proiect activ, respectiv un proiect – doua in pipeline care sa includa componenta de finantare sustenabila. Cel mai mare astfel de credit in acest an a fost finantarea oferita de Erste si Raiffeisen catre NEPI de 200 mil. Euro”, afirma Stefi Ionescu, Senior Associate in cadrul practicii de Banking & Finance al firmei globale de avocatura Dentons.

Potrivit acesteia, CNSM (Comitetul National de Supraveghere Macroprudentiala – n.r.) a atras atentia ca pana la 50% din portofoliile bancilor sunt expuse unor sectoare ca afectate de schimbarile climatice.

„Acum cativa ani stiu ca 3% din portofolii erau considerate verzi, am auzit azi procentul de 10%, insa, adresandu-ne cumva CEE noi fiind si avocati de drept englez,  vedem tranzactiile acestea cross-border in regiune. Vedem angajamente ale bancilor de Net Zero pana in 2050. Asta inseamna ca deja in 2030 portofoliile bancilor trebuie sa arate diferit. Creditele se acorda pe 3 – 5 – 7 ani, iar asta inseamna ca in urmatorii ani trebuie sa vedem deja credite care ne vor spune cum vor arata portofoliile bancilor in 2030 si observam ca bancile isi dezvolta criterii de rating intern pentru a putea sa faca aceste evaluari. Vedem presiune pe actorii si din mediul bancar pentru a obtine si a genera proiecte de finantari care sa aiba aceste componente de ESG”, a mai spus avocatul Dentons.

 

Private equity.

Fondurile de investiii urmaresc implementarea politicilor ESG in portofoliile de companii, avand in vedere ca vin bani in fondurile de private equity de la institutii cu focus pe ESG.

„As vrea sa aduc atentia la S si G din ESG pentru ca din punctul meu de vedere guvernanta este foarte importanta pentru E si S, pentru ca sa ai KPI si sa ii urmaresti cum trebuie iti trebuie o foarte buna guvernanta altfel mergi in green washing”, semnaleaza Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator al managerului de private equity Morphosis Capital.

Daca pana acum ESG a fost folosit mai mult pentru CSR va fi foarte greu sa se mentina acelasi trend in viitor.

„La nivel de companii de portofoliu, concret ce am reusit sa facem este, o data, sa ne focusam politicile de investitii si chestionarele ESG de due diligence spre investitii sustenabile, sa implementam politici de whistleblowing, de anticoruptie si am reusit sa facem un diagnostic al amprentei de carbon la nivelul companiilor de portofoliu si cu recomandari pe care am inceput deja sa le implementam”, adauga Simona Gemeneanu.

Managerul de capital privat spune ca au fost stabiliti pasi pentru stabilirea KPI avand in vedere ca 3 companii din portofoliu au peste 250 de angajati si probabil vor urma sa indeplineasca si alte criterii, avand in vedere ca primul an de raportare pentru companiile nelistate este 2026 pentru situatiile anuale din 2025.

 

 

Finantare prin intermendiul institutiilor financiare internationale (IFI).

EBRD a investit pana acum peste 10 mld. Euro in economia Romaniei si dispunde de un portofoliu actual local de 2,5 mld. Euro.

„La acest moment, peste 70% din portofoliul nostru, precum si business-ul nou este verde. Portofoliul este echilbrat si cine se asteapta ca energia regenerabila sa aiba cea mai mare expunere, putem spune ca este cea mai dinamica, dar nu cea mai mare in portofoliu. Joaca un rol foarte important in constructia noastra de pipeline-ului in portofoliul nostru si cred ca intr-un an de acum incolo structura de portofoliu s-ar putea schimba cand vorbim despre cat cantareste energia, in mod particular ebergia regenerabila in  portofoliul nostru total”, a precizat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania al EBRD.

Portofoliul din Romania este impartit intre expuneri pe sectorul financiar, sectorul ICA – industrie, comert si agribusiness care acopera productie, sectorul de proprietati, centre logistice, productie alimentara si procesare, sectorul telecom, in timp ce infrastructura are o pondere semnificativa in portofoliu.

„Ne uitam sa investim mai mult din capitalul nostru in Romania pentru ca este o piata foarte dinamica unde vedem ca au loc multe investitii in diferite sectoare si ne-ar placea sa fim parte a acestei povesti de succes mai departe. Romania este a sasea piata EBRD din punct de vedere al marimii portofoliului dintre pietele in care opereaza institutia financiara.

EBRD este agnostic din punct de vedere sectorial si este interesata sa joace rol de investitor – ancora in tranzactii sau sa faca parte din imprumuturi mari sindicalizate adresate pietei locale, fie in rol de coordonare, fie de participant in sindicatul de banci.

„As spune daca intrebati daca focusul ar trebui sa fie credite sindicalizate sau tranzactii pe piata de capital as pune ca prioritatea este oricat de mult ne place sa avem un rol instrumental in tranzactii mari de sindicalizare ca suntem extrem de interesati sa scalam tranzactii pe piata de capital. Pentru noi, strategic sunt foarte importante tranzactiile de e piata de capital pentru ca mai degraba vor merge in spatiul de active verzi si sustenabile, iar dezvoltarea pietei de capital locale este ceva ce suntem foarte pregatiti sa sustinem si sa promovam in anii urmatori”, a subliniat Victoria Zinchuk din partea EBRD.

IFC, un alt investitor – ancora in piata de capital si in finantarea adresata sectorului privat din Romania, este de asemenea pregatit sa participe la viitoare tranzactii de finantare verde.

„In ultimii 5 ani, am finantat proiecte de peste 2 mld. USD in Romania ceea ce este aproape jumatate din ce am facut in ultimii 30 de ani. Si asta pentru ca nevoile Romaniei sunt foarte mari si IFC se potriveste foarte bine in indeplinirea acestor nevoi. In continuare finantam foarte mult sectorul bancar, avem  peste 1 mld. bonduri si imprumuturi de tip MREL si Basel 3 Tier 2 date in ultimii 2 ani”, a spus Cristian Nacu de la IFC.

 

 

Consumer.

Retail.

„Exista o guvernanta a companiilor si o alta, sa zicem publica, a autoritatilor publice. Vedem decizii, hotarari, legi, care cumva par sa nu tina seama de aceste aspecte ESG. Par sa fie cumva paralele”, afirma George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

„Faptul ca nu este inca un stakeholder care sa vorbeasca si in numele unei industrii intr-un anumit moment, cred ca este un aspect care ar trebui cumva reevaluat si, din acest punct de vedere, ar da si mai multa consistenta si substanta asociatiilor care de multe ori sunt vazute ca fiind limitate la o situatie de criza unde trebuie sa salvam punctual un anumit moment dificil”, adauga George Badescu din partea asociatiei care reprezinta marile retele de retail din Romania.

Industrie alimentara.

„Am incetinit un pic partea de panouri fotovoltaice. Am reusit insa sa ne innoim parcul auto printr-un parteneriat strategic cu cei de la Autonom. Si acum suntem in plin proces de discutare a ofertelor si speram concretizarea cat mai rapida pe partea aceasta de instalare a panourilor fotovoltaice in contextul in care vom adresa energie verde pentru ambele facilitati de productie. Nu doar energie verde avem in focus, ci si partea de eficientizare a consumului de apa, o modernizare a sistemului de ventilare a aerului din cele doua fabrici. Ne uitam catre optimizarea consumurilor de energie si gaz”, a declarat Oana Gresoiu, Group Chief People, Culture and Sustainability Officer la producatorul din industria alimentara Verdino Green Foods, companie fondata de catre antreprenorul Raul Ciurtin si in care a investit fondul de investitii BlackPeak Capital.

Servicii medicale private.

„Sincer, nu m-am intalnit destul de des in serviciile medicale de acest domeniu, mai degraba, reglementat legislativ. Noi in schimb la Medima ne-am intalnit si am reglementat cumva in intern datorita presiunii dinafara si anume mai degraba a presiunilor care vin din zona fondurilor de investitii. Medima are doua fonduri de investitii cu bani de afara care au investit intr-o companie cu capital romanesc, fondata aici si ambele aceste doua fonduri de investitii au programe de ESG si trebuie sa raporteze la randul lor pentru ca banii care vin din aceste institutii internationale trebuie sa urmareasca si aceasta zona de responsabilitate. Medima are de intocmit anual pe aceasta baza rapoarte de sustenabilitate catre mai multe institutii financiare.”, a declarat Vlad Ardeleanu, CEO al Medima Health, companie aflata in portofoliul fondurilor de investitii Integral Venture Partners si Morphosis Capital.

„Cred ca serviciile medicale urmeaza acest trend care a fost mai pregnant in zona retelelor de comert sau chiar in zona retailului food.”, a adaugat Vlad Ardeleanu de la Medima Health.

Fintech.

„In wealth management,impactul ESG este impartit in 2 categorii mari – zona de credit la care toata lumea crede ca nu are legatura cu wealth management-ul (…) si zona de asset management unde iti administrezi banii pentru ca ai un surplus si vrei sa faci ceva cu ei. In fiecare componenta lucrurile sunt cumva diferite”, a declarat Andrei Perianu, Cofondator si COO la platforma de servicii financiare Bankata.

„In zona de asset management, consumatorul final el nu intelege neaparat beneficiul unui fond ESG sau nu la magnitudinea pe care cei din zona de fonduri o imping catre consumatorul final, iar asta inseamna ca vorbim de ESG pana la randament (…) In zona cealalta, de credit, oamenii sunt foarte doritori sa faca mai multe, dar problema este ca orice e finantat acum este sub presiune. Si o casa verde, pe care toata lumea si-o doreste in Romania, e sub presiune pentru ca nu poti sa ti-o iei, dobanzile sunt mai mari ca acum doi ani”. spune Andrei Perianu de la Bankata, care adauga ca situatia este intalnita si la achizitiile de panouri fotovoltaice si masini electrice.

 

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

 

alro nastase main

Marian Nastase, Chairman Alro, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023

Marian Nastase, Chairman Alro, is one of the speakers of of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, an event organized by MIRSANU.RO transaction journal and dedicated to changes and challenges generated by sustainability in business models and financing models of the companies.

He is Chairman and non-executive member of the Board of Directors reappointed in April 2019 (since November 2002). Marian Nastase is also Chairman of the Remuneration & Nominations Committee appointed in August 2019.

He graduated from the Academy of Economic Studies in Bucharest where he majored in foreign trade. Mr. Nastase has extensive experience in financial consulting and auditing. He has worked at Deloitte & Touche in Romania, amongst other accountancy firms.

In 2002, Marian Nastase joined ALRO as the Executive Director in charge of all financial affairs of the Company. He was subsequently appointed as Vimetco Country Manager Romania and his current mandate covers all Vimetco Group operations in aluminium, natural gas and electric power in the country.

On October 26, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting an OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain.

The agenda of this event will be as follows:

08.30 – 09.00 (EEST/GMT+2) Registration & Networking

09.00 – 09.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founding Editor of transaction journal MIRSANU.RO

09.05 – 09.50 Trends

09.50 – 10.35 Industry & Energy

10.35 – 11.20 Trasport, Mobility & Logistic

11.20 – 11.50 Coffee break

11.50 – 12.35 Finance

12.35 – 13.20 FMCG

13.20 – 14.05 Retail & Services

14.05 – 14.10 Final notes

14.10 – 15.00 Lunch & Networking

The event’s partners are Alro, Erste Asset Management Romania and Raiffeisen Bank Romania.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

alro nastase main

Marian Nastase, Alro: Trebuie sa avem grija la modul cum folosesc politicienii acest instrument ESG pentru a nu distruge valoarea creata in afaceri. Vedem oportunitati in energie. Europa de Est este mai rezilienta si va captura mai multe oportunitati decat Europa de Vest

“Cred ca initial ESG a fost un scop pentru activisti din diferite unghiuri, dinspre companii, dinspre social, dinspre mediu, dinspre schimbari climatice si apoi a devenit un instrument pentru politicieni. Trebuie sa fim foarte atenti cand ne uitam cum este folosit acest instrument de catre politicieni deoarece politicienii, in principiu, nu sunt interesati de crearea de valoare, ei sunt interesati intr-o singura afacere, si anume aceea de a fi realesi. Iar eforturile de a fi realesi pot distruge valoarea“, a declarat Marian Nastase, presedintele producatorului de aluminiu Alro la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021, a patra editie anuala a evenimentului organizat de jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Oricand acest instrument (ESG – n.r.) nu mai este confortabil pentru politicieni, renunta la el si cand renunta schimba legi si reguli, iar daca afacerile sunt conduse din punct de vedere administrativ intr-o maniera foarte dirijista intr-un proces controlat de catre stat sau de catre Comisia Europeana atunic poti avea deviatii de la regulile pietei. Si cred ca ceea ce vedem acum cu utilitatile si cu pretul la energie nu doar in Europa, ci in intreaga lume, este un fapt ca nu mai este un set de politici aliniate și o utilizare aliniată a instrumentului care este ESG de catre diferiți jucători din piață“, adauga acesta.

“In termeni de creare de sinergii, este adevarat ca concentrarea trebuie sa aiba in vedere nu taierea de costuri, ci crearea de mai multa valoare. Pot sa confirm in ceea ce priveste afacerea noastra, dar si alte afaceri pe care le-am vazut concentrându-se mai mult acum asupra modului de a aduce mai multă valoare, unde putem găsi sinergii și pot confirma că M&A-ul (fuziunile si achizitiile – n.r.), contractele pe termen lung sau alte instrumente se intampla acum in realitate. Iar asta cred ca este un lucru bun pentru ca este conectat cu ceea ce se spune despre faptul ca aceasta criza a creat o furtuna perfecta in ceea ce priveste preturile, pandemia, inflatia, dar a creat si un set de oportunitati. In primul rand, am vazut lucruri care au decolat exponential in arii la care inainte de pandemie nu se uita nimeni – comertul online de exemplu blocheaza acum 50% din marfuri in intreaga lume“, explica Marian Nastase.

“Vedem digitalizarea care cred eu este un lucru bun ca are o crestere atat de puternica si toate afacerile isi creeaza acum instrumente pentru a facilita comunicarea – cum este acum pe Zoom – instrumente care salveaza timp, livrarile la domiciliu, afaceri care, in general, salveaza timp vor ramane pe mai departe pentru ca orice afacere care salveaza timp pentru oameni va fi o afacere de succes avand in vedere ca timpul este singura resursa pe care nu o poti comprima. Pentru mine, initial, pentru ca avem 3 sit-uri si ne lua o zi de a ajunge dintr-o locatie in alta, acum putem face 7 intalniri intr-o singura zi ceea ce, in mod evident, produce eficienta“, a spus presedintele Alro.

“Alte oportunitati sunt in energie dar sectorul energetic este alimentat masiv de subventii, iar in Europa subventiile au devenit parte a unui model de afaceri. Cat timp este condus de politici administrative, pe de o parte ai sprijin pentru energii regenerabile, ceea ce este bine cum este cazul hidrogenului, care cred ca in ciuda faptului ca vorbim de o industrie intensiva energetic va fi un game changer si vom vedea foarte curand lucrul acesta in Europa de Est, care captureaza semnificativ mai multe oportunitati fata de Europa de Vest. Europa de Est isi revine din pandemie intr-o forma mai buna decat alte parti ale lumii, a demonstrat ca este mai rezilienta“, puncteaza Marian Nastase.

“Revenind la subventii, vedeti ce se intampla acum cu politicile care nu sunt aliniate, avem masiv proiecte de energie regenerabila puse pe piata, care nu pot fi echilibrate și acum ne confruntăm cu prețuri foarte mari și potențiale întreruperi de curent. Acestea trebuie sa fie corelate. Deci, acesta este, evident, un efort de corelare a politicilor din Europa și de pe Glob, același lucru se întâmplă în China, unde este deficit de energie, același lucru s-a întâmplat în America și probabil se va întâmpla din nou, deci necesitatea de corelare este imperativă“, precizeaza reprezentantul Alro.

“Un alt lucru foarte important este green washing, care va continua sa creeze distorsiuni in piata și oameni care devin verzi la suprafață, dar de fapt nu fac nimic în acest sens. Este foarte trist pentru că în cele din urmă vor plăti mai mult, vor crea mai puțină valoare, practic vor distruge valoarea pentru stakeholderi (partile interesate – n.r.) și acționarii lor și asta va fi o lovitura in piață. Green washing va incepe sa pluteasca la suprafata ceea ce va distruge valoarea pentru actionari“, mai spune Marian Nastase.

“Oportunitățile pe care le promovăm sunt pentru investiții mari care nu sunt neapărat legate de aluminiu. Mergem inainte cu o centrală electrica pe gaz in combinație cu un terminal de hidrogen, de aproximativ 80 MW în energie regenerabilă fotovoltaică și centrala de cogenerare pe care practic am început să dezvoltăm unități autonome ale afacerii noastre“, a precizat seful Alro.

“Pe de altă parte, va fi o iarnă grea, dar cred că mergand mai departe, așa cum am menționat mai devreme, scopul și concentrarea acum nu ar trebui să fie pe crearea de valoare pe termen scurt, ci ar trebui să fie pe crearea de valoare pe termen lung. Pentru că pe termen lung, valoarea afacerii va fi semnificativ mai mare mergând în această direcție, așa că eu cred că asta este cheia și acolo putem vorbi mult despre cum pot fi cuantificate afacerile în metrici pentru a satisface interesele aliniate ale acționarilor și a părților interesate. Și asta cred că este crucial, deoarece vedem acum tensiuni între diferitele niveluri ale structurilor corporative de la corporație, consiliu de administrație, management și entități operaționale“, subliniaza Marian Nastase.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021 sunt Immofinanz, Dentons, Bursa de Valori București, ING Bank România, Prefera Foods, Alro, Mazars, Schoenherr și DLA Piper România.

alro nastase main

First View to MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021. Marian Nastase, Chairman Alro: The past two years changed the reality as we knew it and forced us face an unprecedented crisis, pushed us to adapt swiftly to the new paradigm, to act cautiously and to maintain all our production units fully operational

The past two years changed the reality as we knew it and forced us face an unprecedented crisis, pushed us to adapt swiftly to the new paradigm, to act cautiously and to maintain all our production units fully operational. While we succeeded in overcoming past crises, such as the one in 2008, this was a completely new situation, as it was not a cash crisis, but a sanitary one, and most companies faced shortages in supply of raw materials or even staff, said Marian Nastase, Chairman of the Board of Directors ALRO.

„In their turn, the investors, the shareholders started to look more in depth into matters that, while important in the past as well, were not necessarily in their top three priorities while evaluating a company. Integration, the degree of self sufficiency of a company, its geographical position, the sanitary measures to ensure the health and safety of the employees and, thus, the continuity of the business, became important assets and will continue to play a major role in the evaluation of a company. And from this point of view, we at ALRO are in a rather privileged position, as we are integrated in terms of raw materials (we own a bauxite mine and an alumina refinery), and we continued our strategy to become fully integrated, including in terms of energy supply (albeit being in an early stage in this area). Moreover, our geographical position allows us to use trucks to ship our products, thus avoiding the maritime transportation where the delays and the costs increased significantly. And in terms of health and safety we implemented swift and complex measures that protected our employees and maintained the production flow. Moreover, the metals businesses show signs of recovery in terms of demand, and aluminium follows this trend, and again we are in a good position, as, and I come back to our long term strategy, we focused on high added value products where the demand picked up and supported our development plans”, he added.

Marian Nastase, Chairman of the Board of Directors ALRO, is one of the speakers of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021 in the opening panel on the trends that shapes major corporative transactions.

On December 10, 2021, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021, an event dedicated to the community of corporate transactions – mergers & acquisitions (M&A), financing, capital market transactions and real estate transactions.

The agenda of the event will be as follows:

09:50 – 10:00 Introduction by the event moderator

10.00 – 10.10 Keynote speaker

10.10 – 11.00 Panel on international macro trends and local trends that will shape the major corporate deals

11.00 – 11.50 Panel on the mergers & acquisitions (M&A) market

11.50 – 12.10 Study Case

12.10 – 13.00 Panel on corporate financing

13.00 – 13.20 Developments on the real estate market

13.20 – 14.20 Break

14.20 – 15.10 Roundtable panel on private equity & venture capital

15.10 – 15.30 Q&A ESG

15.30 – 16.20 Deals on the capital markets

16.20 – 16.30 Opportunities room

16.30 – 17.20 Debate: Buyers v Sellers

17.20 – 17.30 Event conclusions

The event’s partners are Immofinanz, Dentons, Bucharest Stock Exchange, ING Bank Romania, Prefera Foods, Alro, Mazars, Schoenherr and DLA Piper Romania.

If you are interested in attending this event, please contact us at: office@mirsanu.ro.

 

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and funders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional merger & acquisition (M&A) and overall deal making community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Alro a semnat o facilitate de credit de 167 mil. dolari pe 3 ani cu un sindicat format din opt bănci coordonat de Raiffeisen

Producătorul de aluminiu Alro Slatina a semnat o facilitate de credit de 167 mil. dolari, pe o perioadă de trei ani.

Acordul extinde cu trei ani creditul de tip revolving in valoare de 137 mil. dolari, semnat în decembrie 2015 și adaugă o nouă linie de finanțare non-cash de 30 mil. dolari. Acest credit de tip revolving are ca scop finanțarea capitalului de lucru necesar companiei.

Linia de finanțare non-cash va fi utilizată pentru emiterea de acreditive și scrisori de garanție, în vederea susținerii activității operaționale și activității investiționale, afirmă reprezentanții Alro.

Tranzacția a fost finalizată cu un sindicat de opt bănci și a fost condusă de RBI Group (Raiffeisen Bank International împreună cu Raiffeisen Bank România) drept unic coordonator.

Sindicatul de bănci a inclus OTP Bank România, Unicredit Bank, Intesa Sanpaolo România, Banca Transilvania, Eximbank și Garanti Bank.

Condițiile comerciale contractuale au fost îmbunătățite din mai multe puncte de vedere și, de asemenea cu un impact pozitiv asupra cheltuielilor financiare ale companiei.

Alro Slatina a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de circa 2,14 mld. lei (475,3 mil. euro) și un profit net de 67,2 mil. lei (14,9 mil. euro) la un număr mediu de 2.449 de angajați. Pe bursa de la București, Alro are o capitalizare bursieră de circa 2,25 mld. lei (484,9 mil. euro).

Alro, care are în portofoliu și comnbinatul de alumină Alum Tulcea, face parte din grupul Vimetco, controlat de către magnatul rus Vitaly Machitski.

Alro a finalizat tranzacția de împrumut de 137 mil. dolari de la un sindicat bancar condus de Raiffeisen. Avocații ZRP au lucrat de partea Alro, Clifford Chance Badea a asistat băncile, iar RTPR Allen & Overy a fost de partea BERD

Alro SA, cel mai mare producător de aluminiu din Europa centrală și de est, a anunțat vineri că a finalizat tranzacția de împrumut în valoare de acordat de un sindicat de bănci condus de Raiffeisen Bank International și Raiffeisen Bank România.

“Încheierea acestui credit dovedește că Alro este o companie solidă, cu rezultate operaționale puternice și cu un program viabil de dezvoltare pe termen lung”, a declarat Marian Năstase, Președintele Consiliului de Administrație al Alro. Acesta adaugă că acordul de împrumut face parte din strategia noastră care se bazează pe consolidarea activităţii și pe axarea pe operaţiuni de înaltă eficiență.

Finanțarea de tip revolving, în valoare de 137 mil. dolari, are ca scop refinanțarea creditului revolving de 120 de milioane de dolari, încheiat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în 2010.

Din consorțiul bancar fac parte Raiffeisen Bank International şi Raiffeisen Bank România, ambele în calitate de co-ordonator şi aranjor principal mandatat, Unicredit Bank, OTP Bank, Eximbank, Garanti Bank, Intesa Bank, Banca Transilvania, fiecare în calitate de aranjor principal mandatat, conform reprezentanților Alro.

Alro a lucrat în tranzacție cu avocații de la Zamfiresc Racoți & Partners, cu o echipă din care au făcut parte Ioana Racoți, unul dintre partenerii fondatori ai firmei, și Elena Iacob, Managing Associate.

Sindicatul de bănci a fost asistat în tranzacție de către o echipă de avocați Clifford Chance Badea coordonată de către Andreea Șișman, care ocupă poziția de Counsel în cadrul firmei.

De asemenea, avocații RTPR Allen & Overy au lucrat cu BERD în tranzacție cu o echipă coordonată de partenerul Victor Pădurari, din care au făcut parte Poliana Naum, Senior Associate, și Alexandru Coraș, Junior Associate, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Alro garantează împrumutul cu active imobile principale, ipoteci mobiliare, ipoteci asupra drepturilor și despăgubirilor din polițele de asigurare care acoperă bunurilecompaniei şi care fac obiectul garanțiilorconstituite, precum și cu ipoteca asupra acțiunilor Alum, deținute de Alro și asupra acțiunilor Conef SA, deținute de Alro. În termenii acestui acord, Alro va continua să își conducă afacerile în mod prudent şi diligent, să mențină contabilitatea exactă și controlul costurilor şi să plătească, în continuare, toate taxele la scadență.

Prin această operațiune, BERD, unul dintre cei mai importanți creditori în economie, își taie expunerea pe Alro.

Pe lista celor mai mari creditori ai companiei se află și o altă instituție financiară internațională, în condițiile în care Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN) a acordat un împrumut în valoare de 60 mil. dolari.

Pe 14 decembrie, creditorii Alro – grupul celor șapte bănci locale și BCDMN – au încheiat o înțelegere privind ipotecarea acțiunilor aparținând unei serii de societăți care fac parte din grupul controlat de oligarhul rus Vitali Machitski.

Lista ipotecilor încheiate cu cele șapte bănci garantează toate obligațiile din contractul de credit de 137 mil. dolari până la suma maximă de 164,4 mil. dolari. În mod similar, garanțiile aduse la creditul de 60 mil. dolari luat de Alro de la BCDMN este acoperit cu ipoteci pe active până la un plafon maxim garantat de 72 mil. dolari.

Decizia privind aprobarea împrumuturilor a fost luată de acționarii Alro Slatina pe 30 octombrie.

Cu excepția companiilor mari, care deseori au calitatea de lider de piață în sectoarele în care activează, finanțările bancare – chiar și la dobânzi mai mici față de anii anteriori – rămân însă greu de accesat pentru firme, ale căror bilanțuri au fost ”stricate” de anii de după izbucnirea crizei economice în 2008.

Alro Slatina este o subsidiară a Vimetco NV, producător de aluminiu cu oprațiuni integrate pe verticală în România, China și Sierra Leone. Principala piață de export a Alro este Uniunea Europeană, cu livrări către Ungaria, Polonia, Grecia, Germania și România.

Compania a raportat după primele nouă luni ale anului o ușoară creștere a producției de aluminiu primar până la 203.100 tone, respectiv a producției de aluminiu procesat până la 59.800 tone.

Cifra de afaceri a Alro Slatina a crescut de la 1,44 mld. lei în primele nouă luni ale anului trecut până la 1,77 mld. lei în perioada similară a anului anterior. Compania a raportat, de asemenea, un profit net ajustat de 145 mil. lei față de o pierdere netă ajustată de 115 mil. lei în același interval de timp de anul trecut.

Rezultatele au fost obținute în condițiile unei scăderi ușoare a cotației aluminiului în acest an, contrabalansate însă de strategia companiei de a-și axa mixul de vânzări spre produsele cu valoare adăugată mare, susțin reprezentanții societății.

alro_grafic_17122015 main

Un sindicat de bănci format din Raiffeisen, UniCredit, BT, OTP, Garanti, Intesa și Eximbank dau 137 mil. dolari lui Alro pentru a refinanța un împrumut BERD de 120 mil. dolari luat în 2010. BERD își taie expunerea pe producătorul de aluminiu

Un sindicat de bănci format din Raiffeisen Bank International AG, UniCredit Bank, BT, OTP Bank România, Garanti Bank, Intesa Sanpaolo România și Eximbank împrumută 137 mil. dolari producătorului de aluminiu Alro Slatina, una dintre cele mai mari companii din România, conform datelor înregistrate în Arhiva electronică de garanții reale mobiliare.

Grupul celor șapte bănci locale refinanțează astfel o facilitate de tip revolving contractată de Alro în 2010 de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în valoare de 120 mil. dolari. Prin această operațiune, BERD, unul dintre cei mai importanți creditori în economie, își taie expunerea pe Alro.

Pe lista celor mai mari creditori ai companiei se află și o altă instituție financiară internațională, în condițiile în care Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN) a acordat un împrumut în valoare de 60 mil. dolari.

Pe 14 decembrie, creditorii Alro – grupul celor șapte bănci locale și BCDMN – au încheiat o înțelegere privind ipotecarea acțiunilor aparținând unei serii de societăți care fac parte din grupul controlat de oligarhul rus Vitali Machitski. Astfel, pe lista garanțiilor pentru creditul de tip revolving multivalută în valoare de 137 mil. dolari sunt puse acțiunile Alum Tulcea, ale casei de comerț Conef, ipoteci imobiliare și pe acțiunile Alro.

Lista ipotecilor încheiate cu cele șapte bănci garantează toate obligațiile din contractul de credit de 137 mil. dolari până la suma maximă de 164,4 mil. dolari. În mod similar, garanțiile aduse la creditul de 60 mil. dolari luat de Alro de la BCDMN este acoperit cu ipoteci pe active până la un plafon maxim garantat de 72 mil. dolari.

Decizia privind aprobarea împrumuturilor a fost luată de acționarii Alro Slatina pe 30 octombrie.

Împrumutul Alro de 137 mil. dolari de la sindicatul format de Raiffeisen, UniCredit, BT, Garanti, OTP, Intesa și Eximbank este una dintre cele mai mari tranzacții de finanțare corporativă din acest an.

Astfel, compania petrolieră OMV Petrom a obținut în luna mai un credit sindicalizat multivalută de 1 mld. euro, acordat de un sindicat format din 17 bănci și aranjat de BRD, Societe Generale și UniCredit Bank Austria AG. Banii sunt destinați refinanțării unui împrumut din 2011.

În aprilie, o altă companie petrolieră – KMG International NV, care anterior activa sub numele de grupul Rompetrol, a încheiat o facilitate de credit revolving multivalută în valoare de 360 mil. dolari cu o maturitate de 3 ani, contractată de la un sindicat de bănci format din BCR, în calitate de coordonator, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Ţiriac Bank. Cele patru bănci și-au împărțit în mod egal expunerile în cadrul împrumutului dat kazahilor. Banii vizează refinanţarea unor credite existente şi pentru acoperirea nevoilor generale de finanţare.

O altă tranzacție majoră de finanțare are în centru grupul de telecomunicații RCS & RDS. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 17 iunie că RCS & RDS intenționează să împrumute aproximativ 1,2 mld. lei (circa 270 mil. euro) de la un grup de bănci din care fac parte UniCredit, ING Bank, Citibank și BRD, tot în scopul unei refinanțării unor credite mai vechi.

În august, BRD-Groupe Société Générale şi UniCredit Bank au acordat A&D Pharma, cel mai mare grup farmaceutic din România, un credit sindicalizat în valoare totală de 127 mil. euro.

La finele lunii octombrie, Citibank, ING Bank și Societe Generale au participat fiecare cu 29,9 mil. euro la la creditul sindicalizat în valoare totală de 675 mil. lei (153,7 mil. euro) acordat împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) distribuției de electricitate CEZ Distribuție.

Cu excepția companiilor mari, care deseori au calitatea de lider de piață în sectoarele în care activează, finanțările bancare – chiar și la dobânzi mai mici față de anii anteriori – rămân însă greu de accesat pentru firme, ale căror bilanțuri au fost ”stricate” de anii de după izbucnirea crizei economice în 2008.

Alro Slatina este o subsidiară a Vimetco NV, producător de aluminiu cu oprațiuni integrate pe verticală în România, China și Sierra Leone. Principala piață de export a Alro este Uniunea Europeană, cu livrări către Ungaria, Polonia, Grecia, Germania și România.

Compania a raportat după primele nouă luni ale anului o ușoară creștere a producției de aluminiu primar până la 203.100 tone, respectiv a producției de aluminiu procesat până la 59.800 tone.

Cifra de afaceri a Alro Slatina a crescut de la 1,44 mld. lei în primele nouă luni ale anului trecut până la 1,77 mld. lei în perioada similară a anului anterior. Compania a raportat, de asemenea, un profit net ajustat de 145 mil. lei față de o pierdere netă ajustată de 115 mil. lei în același interval de timp de anul trecut.

Rezultatele au fost obținute în condițiile unei scăderi ușoare a cotației aluminiului în acest an, contrabalansate însă de strategia companiei de a-și axa mixul de vânzări spre produsele cu valoare adăugată mare, susțin reprezentanții societății.

Pe bursa de la București, valoarea de piață a Alro este de 935 mil. lei. Vimetco deține 84% din acțiuni, iar Fondul Proprietatea are o participație de 10,2%.

Alro Slatina se pregătește să ia de la bancheri credite de 207 mil. dolari. Producătorul de aluminiu și-a propus să strângă până la 120 mil. dolari de la băncile de pe piața financiară londoneză, un împrumut de 27 mil. dolari de la Raiffeisen, iar o finanțare de până la 60 mil. dolari de la Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre și alți creditori are destinație de investiții

Producătorul de aluminiu Alro Slatina, aflat sub controlul companiei ruse Vimetco, cere pe 10 iulie aprobarea acționarilor pentru contractarea unui pachet de credite cu o valoare totală de până la 207 mil. dolari. Cele mai mari finanțări corporative din acest an au fost atrase de Petrom, cu 1 mld. euro, și grupul de companii Rompetrol, acum KMG International, cu 360 mil. dolari.

Cea mai mare dintre finanțările pe care le are în vizor este o facilitate de tip revolving de până la 120 mil. dolari pe care intenționează să o semneze cu un sindicat de bănci de pe piața financiară londoneză, după cum rezultă din convocatorul Adunării generale a acționarilor făcut azi public. Banii vor fi destinați refinanțării unui credit luat în 2010 de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Astfel, acționarii Alro sunt convocați luna viitoare pentru ”aprobarea încheierii de către Societate, în calitate de împrumutat și constituitor de garanții, a unei facilități de credit de tip revolving, guvernată de legea engleză, cu o valoare totală maximă a creditului de până la 120.000.000 USD cu un sindicat de bănci, în calitate de creditori, și Vimetco NV, în calitate de garant și constituitor de garanții, în vederea, dar fără a se limita la, refinanțarea unei facilități de credit scadente de tip revolving de aceeași valoare încheiat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în data de 5 august 2010, cu modificările ulterioare, precum și a oricăror altor documente aferente tranzacției”, potrivit convocatorului AGA.

Celelalte două împrumuturi ale Alro ar urma să vină de la Raiffeisen și Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB).

Pentru finanțarea și refinanțarea unor datorii, compania intenționează să împrumute până la 27,2 mil. dolari de la Raiffeisen Bank România.

În ceea ce privește asigurarea resurselor necesare pentru investiții, Alro Slatina are în plan contractarea unui credit de până la 60 mil. dolari de la bănci, în principal de la Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. Suma planificată acoperă bugetul de investiții din 2015, estimat la 59 mil. dolari, compania concentrându-și eforturile în special pe două direcții – pe de o parte, investiții în reducerea dependenței energetice, iar pe de altă parte, către creșterea capacității de producție pe segmentul produselor cu valoare adăugată mare.

Alro a raportat pentru primul trimestru al anului un profit net ajustat de 6 mil. lei față de o pierdere de 138 mil. lei în perioada similară a anului anterior. Profitul companiei ar fi putut fi mai mare dacă aprecierea dolarului față de leu nu ar fi adus o pierdere de 61 mil. lei datorită portofoliului de datorii în dolari al Alro.

Cifra de afaceri a crescut în același interval cu 20% până la 598 mil. lei, pe fondul unei creșteri a cotației aluminiului pe bursa metalelor de la Londra de la circa 1.700 la 1.800 de dolari pe tonă.
Acțiunile Alro Slatina sunt deținute de Vimetco NV, cu 84,2% din acțiuni- în spatele căreia se află magnatul rus al aluminiului Vitali Mașitski, în timp ce Fondul Proprietatea are 10,2%.
Valoarea bursieră a Alro este de 856,5 mil. lei (192 mil. euro).