„Piata romaneasca de tranzactii este o piata destul de mica, adica estimarea mea este ca este mai degraba undeva intre 1 mld. si 1,5 mld. Euro daca excludem real estate si energia, nu 3 – 4 mld. Euro cat se vehiculeaza in diverse studii. Si sunt relativ putine companii si tranzactii care sa se potriveasca unui fond care ar fi hard green articolul 9 sau ceva similar. Atunci trebuie sa te adaptezi la piata, motivul ca piata este atat de mica si fondurile sunt mai de mici fata de cele din Vest si esti nevoit sa faci tranzactii unde componenta de ESG mai degraba o integrezi in componenta de due diligence, dar nu este un factor sau criteriu de baza atunci cand cumperi o companie”, a declarat Dan Farcasanu, Partner la managerul de private equity Mozaik Investments, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Noi ca investitori activi si directi in companiile pe care le cumparam, trebuie sa facem bani pentru investitorii nostri”, a punctat acesta.

„Poate sa fie o companie verde si sa pierzi toti banii dupa ce ai investit acolo. Te uiti de fapt la performanta de cash flow, la calitatea actului managerial, te uiti la riscuri, politica de waste, cum isi trateaza angajatii, ce fel de board are. Deci toate lucrurile astea, sunt lucruri reale, dar in ultima instanta totul face parte dintr-o matrice si matricea trebuie sa bifeze mai multe puncte ca sa decizi ca merita sa iei banii investitorilor si sa ii investesti intr-un proiect de viitor care s-ar putea in final sa si esueze. Si atunci noi fiind destul de risk adverse, suntem foarte atenti in ce investim, iar componenta ESG joaca un rol aici, dar nu un rol primordial”, a adaugat Dan Farcasanu.

„In general, companiile care genereaza mult cash, si asta fiind un criteriu important la noi, sau au o crestere importanta, nu sunt neaparat super verzi. Nu suntem ESG adverse, doar ca in private equity nu ai sansa unui nou inceput. Daca esuezi cu primul fond si ai 2 – 3 esecuri, nimeni nu iti mai da bani a doua oara pentru ca le-ai pierdut banii. Si atunci cel mai important lucru este de fapt sa cream valoare”, a explicat reprezentantul Mozaik Investments.

„Piata noastra este de fapt o piata mica. Aceasta este realitatea. Romania este o piata mica. Tranzactiile sunt incetinite, avem un razboi la granita, dobanzile sunt inca relativ inalte, nu suntem in paradigma anilor 2018 – 2019, deci piata de M&A per se a incetinit”, a subliniat Dan Farcasanu.

Care sunt coordonatele noului fond de private equity ridicat de catre Mozaik Investments?

„Am avut un first closing (prima inchidere a fondului – n.r.) in iulie la 51 mil Euro, cu EIF acoperind cam jumatate din fond. Ne uitam destul de mult la B2C, ne uitam si la B2B, sectoare preferate fiind retail, servicii, productie, tehnologie. Nu facem real estate, energie pentru ca nu avem expertiza aici”, a declarat Dan Farcasanu.

„Ne uitam la companii in care sa ne parteneriem cu un fondator si putem sa acceleram cresterea. Companii care au ajuns intr-un punct in care au nevoie de finantare si pe care dintr-un motiv sau altul nu pot sa o obtina din alte surse. Sau pot fi si alte situatii. Noi putem sa asiguram acel cash in”, explica acesta.

„La fondul la care am lucrat 11 ani la Resource Partners, cand am investit intr-un business de fitness, acesta avea 11 sali si 150 de angajati si cand am iesit (la exit – n.r.) avea circa 40 de sali si aproximativ 450 de angajati. Deci asta implicit se reflecta in ESG prin componenta sociala”, sustine Dan Farcasanu.

„In esenta suntem investitori de crestere si cam asa sunt toti investitorii din Romania in momentul asta. Nu cred ca vom vedea in Romania in urmatorii 10 ani fonduri specializate pe green investments (investitii verzi – n.r.) pentru ca nu este piata de asa ceva. Si aici, vorbesc de investitori atat in private equity, cat si in public equity, deci de ambele tipuri de investitori. Componenta ESG o sa devina probabil din ce in ce mai importanta, dar criteriul principal va ramane cati bani returnezi la investitori ca altfel nu ti-i mai dau a doua oara”, a subliniat reprezentantul Mozaik Investments.

„Noi o sa investim primordial in Romania probabil si asta este o mare schimbare fata de cand am inceput eu cariera in private equity prin 2008 sau 2009. Atunci, in esenta, erau doar fonduri poloneze care aveau alocare de 10 – 15% pe alte tari, inclusiv in Romania. Iar in momentul asta exista un nou val de fonduri locale, care cunosc piata, inteleg antreprenorii, cunosc bine industriile si noi facem parte din acest val.”, afirma Dan Farcasanu.

„Si valul asta este urmat de un val similar pe zona fondurilor de VC, care a inceput relativ prin 2018 – 2019. Sunt o serie de fonduri si mai mari si mai mici si este un lucru excelent”, este de parere reprezentantul Mozaik Investments.

„In ceea ce priveste tichetul, suntem undeva intre 5 si 9 mil. Euro. Putem face si achizitie de pachet majoritar, dar si de pachet minoritar, dar niciodata 100% din actini pentru ca noi luam un rol destul de activ in companiile in care investim, nu suntem investitori pasivi. Dar nu ne substituim managementului sau fondatorului.”, a precizat acesta.

„Intr-o varianta ideala, fondatorul ar trebui sa ramana macar cu 30 – 40% din business ca sa aiba mult de castigat si mult de pierdut. Si atunci lucrurile sunt destul de aliniate intre noi si antreprenor si este foarte importanta relatia cu antreprenorul, cum lucram cu el, obiectivele sa fie comune, exitul sa fie comun.”, a mai spus Dan Farcasanu, Partner la managerul de private equity Mozaik Investments, la panelul ESG in Finantare & Investitii al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect