“La noi nefiind un family office, ci o companie de investitii fie ca ii spunem private equity sau venture capital pana la urma clasa de active este aceeasi si, majoritatea, daca nu toate, merg pe ideea de fond cu o durata limitata de pana la 10 ani. Si atunci 10 ani suna confortabil pentru ca poti sa sari peste aceste perioade de criza si este foarte important acest confort pentru ca, si daca intri intr-o asemenea perioada poate nepotrivita in sensul ca tu ai intrat pe un varf si te duci la vale, ai posibilitatea si ai si fonduri suplimentare – ceea ce numim <<dry powder>> sau abilitatea de follow on astfel incat sa sustii companiile in continuare sa treaca puntile peste acele crize si apoi pe o revenire, poti sa faci un exit foarte bun”, a declarat Marius Ghenea, Managing Partner al managerului de fonduri de venture capital Catalyst Romania,  la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment organizat pe 5 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

“Dar toata povestea asta nu este foarte bine sustinuta de realitatea faptului ca investitiile se fac de fapt ca investitii initiale in primii 5 ani ai fondului. Deci s-ar putea sa ai o investitie in anul 5 oricum trebuie sa o finalizezi ca exit in anul 10, eventual cu mici extensii de 1 – 2 ani cum este tipic la fondurile de investitii. Cu alte cuvinte, nu exista nicaieri in cartea noastra sa putem sa stam 10 – 11 – 12 ani intr-o companie. Nu avem cum sa facem acest lucru din motive tehnice, contractuale si atunci orizontul nostru de timp este un pic mai limitat intr-adevar in niste perioade si stadii de dezvoltare mai incipiente ale companiilor in care cresterea ar putea sa fie mai accelerata decat in later stage, in stadii ulterioare”, a adaugat acesta.

“Si atunci incercam sa capitalizam pe aceasta crestere potentiala foarte rapida a companiilor intr-o perioada de 3 – 5 ani si atunci sa realizam un exit”, a continuat Marius Ghenea.

“In ceea ce priveste perspectiva de vanzare – cumparare in 2024, eu am o abordare destul de ingusta sectoriala pentru ca suntem un fund manager care face investitii numai in tehnologie si in companii de tip tech enabler sau tech services”, a precizat reprezentantul Catalyst Romania.

Managerul de capital de risc administreaza in acest moment doua fonduri de venture capital – Catalyst 1 si Catalyst 2.

Cate exituri au fost facute din fondul Catalyst 1?

“Sase”, a raspuns Marius Ghenea.

Care a fost cel mai profitabil exit pana acum din punct de vedere al randamentului?

“Asa cum se intampla in aceasta zona de venture capital careia noi ii spunem <<early growth early expansion>> (crestere timpurie, expansiune timpurie, n.r.), unde companiile difera semnificativ ca venituri, traseu si multipli pe diverse verticale din industrie. Cel mai bun exit pe care l-am realizat a fost catre Tencent pentru o companie romaneasca de jocuri Green Horse Games si acel multiplu a fost in zeci de ori fata de capitalul investit”, a punctat reprezentantul Catalyst Romania.

“Daca iau o medie pe capitalul investit a multiplilor obtinuti din aceste exituri probabil suntem undeva peste 4x, care cred ca este un multiplu foarte bun si care reconfirma ca acest prim fond de venture capital romanesc este un fond de succes si ne-ar ajuta cumva ca experienta sa mergem mai departe catre fondul 2, unde asteptam rezultate si mai bune”, a subliniat Marius Ghenea.

“La noi, 2024 a fost bun pe ambele parti (si la vanzare, si la cumparare, n.r.). Mi-e greu sa spun ca am facut mai multe exituri sau mai multe investitii – exituri din primul fond, investitii din al doilea fond pentru ca acestea sunt stadiile in care se afla cele doua fonduri “, explica acesta.

“Catalyst Romania fondul 1 – primul fond de VC din Romania, de fapt, un fond foarte mic atunci cand a fost infiintat si cu greutate, cu initiativa JEREMIE, cu 11 – 12 ani in urma, cu 15 mil. Euro deci o capitalizare foarte mica si totusi un fond care a reusit sa faca performanta. Mai mult de jumatate din companii sunt realizate déjà ca exituri, altele partial sau din diverse alte incasari de tip dividend, alte venituri care au fost obtinute de catre fondul 1. Suntem déjà cu un DPI (bani distribuiti din exituri catre investitorii in fond – n.r.) fata de capitalurile investite de investitorii LP nostri din fond semnificativ peste 1x si avem in continuare active de vandut, de realizari ca si exituri”, sustine reprezentantul Catalyst Romania.

“Fondul 1 pentru a fost un fond mic pentru ca investitiile au inceput destul de greu, pentru ca atunci in 2012 – 2014 cand am inceput investitiile totusi zona de VC si relatia cu antreprenoriatul romanesc era foarte neclara, cumva blurata. Intr-un fel e bine sa fii <<first mover>> (pionier, n.r.) dar, in acelasi timp a insemnat foarte multa educatie pentru antreprenori, au fost companii langa care am stat alaturi 3 – 4 ani pana am reusit sa investim pentru ca trebuia noi sa ne asiguram ca facem investitia potrivita si ei sa se asigure ca iau alaturi un investitor financiar de care de multe ori antreprenorii din diverse motive obiective sau subiective se tem”, a adaugat acesta.

“Cu privire la exiturile din anul acesta, Smart Bill a fost un exit excelent si o companie care a performat extraordinar – o companie care este déjà aproape integral detinuta de catre compania norvegiania Visma, o companie de zeci de miliarde ca si evaluare. Noi am finalizat ultima transa anul acesta pe o structura de earn out, deci din perspectiva randamentului a fost un randament excelent pentru ca este o companie care a crescut de vreo 20 de ori ca si cifra de afaceri si infinit mai mult din perspectiva profitabilitatii pentru ca era brean even bootstrapped cand am investit. Anul trecut au facut vreo 4 mil. Euro EBITDA”, a detaliat Marius Ghenea.

“Apoi am facut exit la Vola, unde tranzactia s-a facut cu un private equity semnificativ din regiune, Resource Partners. Si la SmartBill, si la Vola, ca profil de investitie, desi noi investim de multe ori in companii care se duc global in aceste cazuri vorbim de companii pe care le numim <<local champions>> pentru ca ambii sunt lideri de piata incontestabili in zona lor de activitate, Smart Bill pe facturare electronica si cloud business processes, iar Vola pe online travel”, a precizat acesta.

“Si, nu in ultimul rand, am avut exit din 123FormBuilder o companie din Timisoara care vinde in peste 100 de tari din lume, care a crescut de peste 10 ori in intervalul de timp in care am investit noi acolo cu care am reusit sa facem un exit 100% catre Kiteworks – un unicorn din Sillicon Valley foarte bine finantat, cu ultima runda de finantare care este o runda de growth a fost de aproape jumatate de miliard de dolari”, a adaugat reprezentantul Catalyst Romania.

“Au fost 3 exituri importante pentru noi pentru ca dau substanta si dau randament investitorilor dintre care majoritatea au mers alaturi de noi incepand cu EIF, apoi Banca Transilvania au mers in fondul 2”, afirma Marius Ghenea.

“Pe fondul 2 am continuat sa facem investitii, am anuntat doua investitii noi, dar in acelasi timp ce este mai putin vizibil am mai facut 2 investitii de tip follow on in runde mai mari in companii existente sau runde interne prin care am sustinut in continuare cu finantare dezvoltarea lor in vederea fie a unei runde mai mari in 2025 – 2026, fie a unui exit in 2025 – 2026 si aceste investitii sunt Adapta Robotics si Leanpay, un lider de piata regional pe zona BNPL (buy now pay later, lb. eng.)”, a mentionat Ghenea.

“Acum am participat la Leanpay la o runda destul de mare de 10 mil. Euro cu co-investitori cu acelasi profil (…) In aceasta companie putem sa vorbim despre credite de consum digital 2.0 sau 3.0”, a adaugat acesta, care a vorbit de intoarcerea intr-un sector in care in urma cu doua decenii a participat la vanzarea consumer finance-ului Credisson, un spin-off din retailerul Flanco, catre Cetelem, divizia specializata a gigantului francez BNP Paribas.

“Am facut un exit cand Oresa investea in Somaco.  Am finalizat exitul din VikingProfil catre Pruszynski – cea mai mare companie din Polonia, pe care l-am facut pe 31 august 2018, cu cateva zile inainte de povestea cu Lehman Brothers si, probabil, ca, daca nu ne incadram – apropo de momente, de oportunitate – nu s-ar mai fi facut niciodata tranzactia respectiva si fiind o companie antreprenoriala romaneasca, cu posibilitati limitate de sustinere, probabil ar fi avut niste probleme foarte mari pentru ca dupa toamna lui 2008 au fost multe companii din zona de materiale de constructii care au intrat in insolventa, faliment”, afirma Marius Ghenea, antreprenor in serie, dar si un experimentat investitor de tip business angel.

“Cornel Marian (Oresa) este unul dintre investitorii nostri importanti din al doilea fond Catalyst”, a punctat Marius Ghenea pe marginea relatiei speciale care ii leaga pe cei doi investitori inca din vremea in care Oresa era actionar majoritar, iar Ghenea actionar minoritar si CEO al retelei de retail Flanco, business al carui istoric este legat de antreprenorul Florin Andronescu.

Cum arata climatul local de startup-uri, ce slabiciuni au antreprenorii romani si ce este de remarcat cand ii punem in oglinda cu antreprenorii din alte piete, a intrebat Adrian Mihalcea, Director Deal Advisory al firmei de consultanta Forvis Mazars Romania.

“Avem sansa de a lucra cu colegi dintr-o zona mai larga, avem colegi la Budapesta, Varsovia, Helsinki, Luxemburg si vedem ce se intampla cel putin la nivelul CEE din perspective investitiilor early stage.”, a raspuns Marius Ghenea.

“Noi investim intotdeauna in companii care sunt in faza de post-revenue, deci in faza de generare de venituri cu o tractiune, care au validat produsul pe piata”, explica acesta.

“Ce vedem ca plusuri si minusuri ale ecosistemului antreprenorial de la noi?! (…) Probabil ca una dintre problemele pe care le vedem la antreprenorii, fondatorii romani de start-up-uri e lipsa de suficienta ambitie pentru scalare, crestere exponentiala, pentru crestere semnificativa”, a punctat Marius Ghenea.

“Si cumva noi suntem intr-o pozitie in Romania care e un fel de <<self fullfiling prophecy>> (profetie auto-implinita, n.r.) pentru ca in momentul in care Romania este cam cea mai mare piata de consum inafara de Polonia in zona Europei Centrale si de Est se creeaza acest confort antreprenorial ca se pot face multe afaceri care sa adreseze piata romaneasca. Si asta nu este un lucru rau, unul din succesele importante pe care le-am realizat ca investitii si respectiv exituri au fost in asemenea lideri locali, dar pe piete si in sectoare selectate in care acest leadership local poate sa fie aparat, sa fie sustinut”, noteaza acesta.

“Pentru ca in alte zone este un business care se bazeaza pe crestere, este destul de globalizat si in care nu poti sa iti aperi aceste bariere locale. In plus problema cu afacerile locale este ca in momentul in care vine un asemenea ciclu, evident ca ele vor suferi mai mult decat in zona noastra de activitate mai mult decat business-urile care adreseaza business-uri internationale pentru ca acelea pot sa mearga in continuare de obicei cu SaaS, produse digitale, aplicatii catre piete mai mari si eventual cu alte dinamici mai bune decat sa zicem ca ar putea sa aiba piata romaneasca in 2025 pentru ca si eu am niste aprehensiuni legate de Romania din punct de vedere economic in 2025.”, a continuat Marius Ghenea.

“Noi folosim mereu exemplul estonian. Acolo iata cum nevoia si minusurile pietei locale genereaza oportunitati antreprenoriale pentru ca acolo un antreprenor de start-up nu se poate gandi sa porneasca un business in piata locala pentru ca este o piata de 1,4 milioane de oameni extrem de mica, fara posibilitati de scalare si o piata care ar putea sa fie neviabila pentru multe dintre initiativele antreprenoriale de tip startup tehnologic. Imaginati-va daca Bolt sau Skype ar fi ramas numai in Estonia ca sa dau doar doua exemple de megaunicorni generate de Estonia”, a subliniat el.

“In momentul in care antreprenorii nu au alta sansa decat sa gandeasca nu neaparat global, ci regional sau international, este o premisa mai buna pentru start-up-uri cel putin si noi incurajam aceasta gandire”, a adaugat reprezentantul Catalyst.

“Al doilea lucru tine de ecosistem. Este faptul ca in continuare desi 2024 a fost indiscutabil cel mai bun an dintotdeauna din Romania in ceea ce priveste disponibilitatea de capital pentru zona de startupuri din CEE pentru ca vorbim déjà de mai multe fonduri – EGV 2, Gapminder 2, si noi cu fondul 2 al Catalyst Romania suntem in perioada de investitii initiale, cand punem impreuna aceste commitment-uri (angajamente de capital) vorbim de cateva sute de milioane de euro disponibile in momentul de fata pentru zona de VC. Nu inseamna ca acesti bani au fost si investiti care e o problema ce se discuta in mediu PE & VC din intreaga Europa ca suntem la un maxim al disponibilitatilor de capital, al commitment-urilor  pe PE si VC, dar aparent inca la un minim din perspectiva disbursement-ului, al alocarii si al punerii acelor fonduri in pietele europene. Si aici e si cazul Romaniei”, nuanteaza Marius Ghenea.

“Ce lipseste si mai mult Romaniei este acea finantare nici macar de 500.000 euro sau 2 mil. Euro, ci cea de cateva zeci de mii de euro pana la 100.000-200.000 euro pentru ca dupa anumite programe de accelerare equity care au fost facute pe initiative post – JEREMIE (program derulat sub <<umbrela>> EIF, n.r.), au fost accelerate s.a.m.d. cu cativa ani in urma, acum nu avem niciun fel de finantare de asa ceva si aceasta finantare este absolut necesara. Vorbim de finantarea de accelerare. In acest moment nu exista niciun accelerator real cu finantare equity in Romania. Este programul de la ADR Vest din Timisoara, care imi doresc sa fie un accelerator de succes, dar e destul de complicat pentru ca e facut pe fonduri europene si cu niste limitari teritoriale si de sectoare”, a continuat el.

“Aici cea mai buna interventie este una guvernamentala sau europeana, mai ales ca in zona de inceput riscurile sunt semnificative. Daca nu ai commitment-uri probabil vei pierde bani din activitatea respectiva si aici ar trebui sa vina interventia publica asa cum se intampla in Franta, UK, Germania, in toata UE nu neaparat pe ideea <<hai sa dam la toata lumea sa vedem ce iese>>. Daca la baza piramidei nu alocam niste fonduri, pentru acesti antreprenori va fi foarte greu sa crestem mai departe sa investim sume mici de 200.000 – 300.000 si sa trecem la nivelul urmator si sa ajungem la companii care sa poata sa fie investite de fonduri VC reale cu sume de 500.000 – 2 mil. si apoi sa creasca pentru a genera acei unicorni pe care si-i doreste toata lumea”, a punctat Marius Ghenea.

“Aici, pe langa interventia publica, avem si interventia privata si aici suntem mandri ca una dintre investitiile in care am investit si continuam sa investim este Seedblink, cea mai importanta platforma de equity crowdfunding (finantare participativa, n.r.) si asta e o solutie foarte buna de a mobiliza capital de la investitori de de obicei tip retail”, a mai spus Marius Ghenea, Managing Partner al Catalyst Romania,  la panelul Private Equity & Venture Capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP si are sprijinul Supporting Partners din partea Datasite, AxFina, Kapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital.