„Speram ca aceasta raportare de sustenabilitate, care este diferita incepand cu anul 2025, sa vina in preintampinarea nevoilor de informare a finantatorilor si a investitorilor institutionali. In Romania inca gradul de educare a mediului de afaceri este foarte scazut pe acest subiect al sustenabilitatii”, a declarat Andreea Vasilescu, Partner, Head of Energy & Natural Resources in cadrul KPMG Romania si Moldova, la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Speram ca aceste noi reguli care deriva din legislatia europeana, reguli de raportare obligatorie, dar si de auditare a rapoartelor nefinanciare, a rapoartelor de sustenabilitate sa schimbe aceasta constientizare si gradul de educare a companiilor deoarece in Romania, de exemplu, in 2024 a fost transpusa directiva europeana privind raportarea de sustenabilitate – asa-numita directiva CSRD – prin ordinul 85 al MF, unde transpunerea a fost putin diferita fata de directiva in sensul in care sunt 2 valuri de adoptare – valul 1 care se refera la companiile mari, de interes public, adica firme listate, de stat, institutii financiare, iar valul 2 include restul de companii mari, dar si companiile mijlocii, care stim ca in Romania inseamna companii cu cifra de afaceri de peste 50 mil. RON. Deci, pragul este destul de jos pentru raportarea aceasta de sustenabilitate”, a precizat consultantul KPMG.

„Valul 2 fiind anul 2026 cu raportare pentru anul 2025”, a adaugat Andreea Vasilescu.

„Acum noi, ca si KPMG, este important si cred ca este la fel de important si pentru clientii nostri, si spun asta atat din perspectiva noastra de consultanti ai companiilor pe diverse teme de sustenabilitate, pe strategii de decarbonare, chiar si asistenta la intocmirea acestor rapoarte de sustenabilitate, dar si din perspectiva noastra de auditori ai acestor rapoarte nefinanciare pentru clientii nostri de audit, mai sunt doar 6 luni practic pana la prima raportare de sustenabilitate pe noua directiva, adica primele rapoarte se asteapta in martie – aprilie odata cu rapoartele anuale ale societatilor mari”, a punctat ea.

„Ce ar fi de interes aici? Pe langa aceasta obligativitate de raportare si de auditare a rapoartelor nefinanciare, standardele de raportare adoptate de Comisia Europeana sunt unele noi, mult mai complexe si mai stufoase decat fostele cadre voluntare de raportare cu care sunteti obisnuiti. Ca sa dau niste exemple, aceste SRS-uri prevad aproximativ 170 de puncte de date de prezentat de catre companii obligatoriu, deci date generale plus aproximativ 800 de puncte de date in functie de ce arii materiale identifica fiecare companie. Deci, o munca foarte mare”, sustine consultantul KPMG.

„Companiile mari sunt deja de ceva timp in pregatiri pentru aceasta raportare si sper eu ca anul 2025 cand vor intra companiile mijlocii in raportare, aceasta constientizare si educare sa se disipeze mult mai mult si sa fie capabile in 2026 sa produca si ele rapoarte nefinanciare de calitate”, adauga Andreea Vasilescu.

„Ce mi se pare mie relevant si cred ca si finantatorilor (…) aceste SRS-uri impun doar obligatia de transparenta, ele nu impun o obligatie privind comportamentul. Adica daca o companie are un plan de tranzitie climatica, trebuie sa prezinte acel plan in rapoartele nefinanciare, dar poate la fel de bine sa nu aiba si trebuie sa prezinte faptul ca nu are sau daca vrea sa adopte sau nu acel plan intr-un anumit orizont de timp”, explica ea.

„In schimb ceea ce este foarte interesant este ca acest lucru este posibil doar deocamdata deoarece acum vreo 2 – 3 luni a fost adoptata o noua directiva europeana – asa – numita directiva de due diligence care, practic, obliga companiile foarte mari incepand din anul 2027 sa adopte planul de tranzitie climatica in conformitate cu Acordul de la Paris si sa aiba obiective de neutralitate carbonica pana in 2050”, afirma Andreea Vasilescu.

Potrivit acesteia, Romania este asteptata sa adopte aceasta directiva pana in 2026 si primul an de aplicare este 2027, aplicare treptata 3 ani – 2027, 2028, 2029, cel mai mic nivel de marime al companiilor din 2029 fiind companii sau grupuri de companii cu 1.000 de angajati si cu cifra de afaceri individuala sau consolidata la nivel de grup de 450 mil. Euro, fie din Uniunea Europeana, dar si companii dinafara UE care obtin venituri de 450 mil. Euro in UE.

Care sectoare din economie sunt mai avansate in procesul de aliniere la politicile ESG?

„Sunt niste sectoare care sunt mai avansate, si aici ma gandesc la sectorul energetic si la cel de automotive (componente auto – n.r.). Sectorul de automotive mai mult prin prisma faptului ca a fost de mult timp confundat cu factorii disruptivi la nivelul industriei – tehnologii noi, masini electrice, reglementari foarte stricte si foarte multe, scandaluri in industrie, care i-au determinat sa se regandeasca”, sustine consultantul KPMG.

„Sectorul energetic  – suntem in tranzitia energetica, ei vor trebui sa conduca aceasta tranzitie energetica si sunt acum in plan de gandire a strategiilor in acest sens. Am vazut multe tranzactii pe piata anul acesta (…) insa din ce am vazut noi la nivelul clientilor nostri, cred ca mai relevanta e o impartire pe categorii de companii – primele sunt companiile mari, multinationale sau filiale ale companiilor multinationale pentru ca in alte locuri ale lumii s-a inceput mai devreme, companii listate si institutii financiare”, a adaugat Andreea Vasilescu.

Potrivit unui studiu KPMG care intervieveaza peste 1000 de CEO din intreaga lume despe perspectivele industriilor lor, directorii executivi din sectorul energetic global – si este de vazut daca aceste trenduri se pastreaza si in sectoarele din Romania – spun ca principalele 3 bariere pentru a atinge NetZero sunt complexitatile lantului de aprovizionare, aici probabil si din perspectiva dificultatilor geopolitice din ultimul timp, lipsa resurselor specializate si a specialistilor, respectiv costurile decarbonarii, sustine Andreea Vasilescu.

Trei din patru directori executivi din sectorul energetic global spun ca ar dezinvesti dintr-o linie de business profitabila daca ar ameninta reputatia companiei, deci daca ar aduce prejudicii reputationale, adauga sursa citata.

„Industria de transport este ingrijorata ca va fi afectata semnificativ daca in urmatoarea perioada omenirea nu va livra in ceea ce priveste riscurile climatice, dar cu toate acestea 44% dintre directorii executivi spun ca sunt increzatori ca vor putea sa atinga targeturile NetZero pe care si le-au propus pentru anul 2030. La fel si asset managerii, 45% sunt increzatori ca isi vor atinge target-urile. In banking, 58% anticipeaza ca vor primi un Return On Investment (rentabilitatea investitiei – n.r.) semnificativ de pe urma investitiilor in ESG, iar cei mai optimisti sunt asiguratorii unde 63% sunt increzatori ca vor indeplini targeturile NetZero pe care si le-au propus pana in 2030”, a mai spus Andreea Vasilescu, Partner, Head of Energy & Natural Resources in cadrul KPMG Romania si Moldova, la panelul Tendinte in sustenablitate al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect