Arhive etichete: JC Flowers

Inca o banca italiana isi creste cota de piata locala din „mostenirea elena”: Intesa isi finanteaza cash achizitia First Bank cu care ajunge la 2% pe piata din Romania. Fondul american de investitii JC Flowers isi face exitul dupa 6 ani de la intrarea sa prin achizitia fostei subsidiare a Piraeus Bank

Intesa Sanpaolo, cea mai mare banca italiana dupa active, a anuntat pe 30 octombrie 2023 ca a semnat un acord de cumparare a pachetului de 99,98% din First Bank de la un vehicul de investitii inregistrat in Luxemburg si controlat de catre fondul american de investitii JC Flowers, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Intrebati de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO din ce surse va fi acoperita achizitia First Bank, reprezentantii grupului italian au raspuns: „A fost finantata cu cash”.

Valoarea tranzactiei nu a fost dezvaluita, au adaugat acestia.

Achizitia First Bank ofera bancii italiene Intesa oportunitatea de a-si dubla cota de piata avand in vedere ca ambele banci detineau in jurul a 1,1% din sistemul bancar la 31 decembrie 2022, potrivit datelor publicate de catre banca centrala. De asemenea, achizitia din Romania intareste prezenta Intesa in spatiul Europei Centrale si de Est.

First Bank are active totale de circa 1,5 mld. Euro, cu un portofoliu concentrat pe IMM si clienti retail, si numara 40 de unitati. De cealalta parte, cumparatorul Intesa dispune tot de active de aproape 1,5 mld. Euro si o retea formata din 34 de unitati la nivel local.

Tranzactia este asteptata sa fie finalizata in primul trimestru din 2024, fiind necesare aprobarile autoritatilor competente. Firma de avocatura londoneza Clifford Chance a asistat JC Flowers la vanzarea First Bank, au anuntat reprezentantii biroului local, Clifford Chance Badea.

Anuntul Intesa vine la o saptamana dupa anuntul celeilalte mari banci italiene UniCredit, care a semnat o tranzactie de fuziune cu Alpha Bank Romania la capatul careia grupul elen ar urma sa ramana cu un pachet de 9,9% din actiunile noii banci locale si sa primeasca 300 mil. Euro de la banca italiana.

Si in cazul Intesa, tranzactia vizeaza, de fapt, o banca a carei origine pleaca de la Piraeus Bank Romania, subsidiara a unei alte mari banci elene, la care in 2019 au fost adaugate operatiunile Leumi Bank din Romania.

In 2018, grupul bancar grec Piraeus a incasat un pret de 44 mil. Euro de pe urma vanzarii Piraeus Bank Romania. Structura de tranzactie de atunci permitea astfel intrarea pe piata bancara din Romania a fondului american de investitii JF Flowers, care devenea principalul actionar al bancii, alaturi de EBRD care prelua un pachet de 19% din noua First Bank printr-un vehicul de investitii inregistrat in Luxemburg, in timp ce managementul bancii prelua restul actiunilor de 4,9%.

Intesa Sanpaolo a anuntat, ieri, semnarea achizitiei unui pachet de 99,98% din actiunile First Bank de la vehiculul de investitii JCF Tiger Holdings S.A.R.L., inregistrat in Luxemburg.

Tranzactia marcheaza astfel exitul fondului american de investitii JC Flowers din Romania la 6 ani de la semnarea achizitiei Piraeus Bank Romania, cu care isi facea intrarea pe piata bancara locala.

O scurta privire comparativa indica faptul ca Piraeus Bank Romania avea capitaluri proprii de 684 mil. RON (circa 150 mil. Euro, calculat la cursul anual mediu de schimb) la 31 decembrie 2017, in timp ce First Bank (creata prin achizitia Piraeus Bank Romania si achizitia ulterioara a operatiunii locale a bancii israeliene Leumi) avea capitaluri proprii de 848 mil. RON (peste 170 mil. Euro, calculat la cursul anual mediu de schimb) la 31 decembrie 2022.

Piraeus Bank Romania avea la finele lui 2017 o cota de piata de 1,5% dupa active. In 2019, JC Flowers si-a continuat planurile de expansiune pe piata prin achizitia pe 10 iulie 2019 a pachetului de 99,9235% din Leumi Bank Romania, o banca cu o cota de piata de 0,27%, pentru care a platit 90,545 mil. RON (peste 19 mil. Euro), potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Concurenta puternica de pe piata bancara a adus insa cresteri de cota de piata pentru marile banci din Top 10 active, din care unele au facut miscari oportuniste de M&A pentru a castiga cota de piata.

First Bank, banca controlata de catre fondul american de investitii JC Flowers, este astazi la abia 1,1% pe o pozitie de piata perfect comparabila cu Intesa Romania.

In 2017, Intesa Sanpaolo a finalizat formalitatile privind transferul anumitor active si pasive de la fosta sucursala din Romania a bancii italiene Veneto Banca, inclusiv reteaua de 19 unitati, catre nou-infiintata Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala Bucuresti.

Intesa Sanpaolo Bank Romania a inregistrat la 31 decembrie 2016 o cota de piata de 1,04% cu un activ net bilantier de 4,088 mld. Lei, in timp ce sucursala locala a Veneto Banca Spa Italia Montebelluna avea o cota de piata similara, de 1,04%, cu un activ net bilantier de 4,111 mld. Lei, potrivit datelor bancii centrale.

Insa preluarea activelor Veneto Banca nu a ajutat prea mult pozitia Intesa pe piata din Romania.

Cele patru banci mari din Grecia – Alpha Bank, Piraeus Bank, EFG Eurobank si National Bank of Greece au oferit un teren fertil pentru noi intrari pe piata din Romania, dar au produs inclusiv schimbari in ierarhia bancilor locale, prin oportunitatea data Bancii Transilvania de a detrona BCR din pozitia de cea mai mare banca locala, dupa achizitia Bancpost.

In 2017, subsidiarele locale ale celor patru mari banci elene detineau cumulat 9,18% din piata bancara din Romania si au oferit astfel oportunitati pentru majorarea cotei de piata pentru Banca Transilvania (cumparatorul Bancpost) si bancii de stat romanesti EximBank (cumparatorul Banca Romaneasca, subsidiara National Bank of Greece), iar Piraeus a deschis portile intrarii in Romania pentru fondul american JC Flowers, conform calculelor jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO.

Ultimele achizitii de pe piata bancara arata o noua faza de consolidare prin tranzactii M&A, din care vor castiga acum cota de piata bancile italiene UniCredit si Intesa, aflate in lupta in Romania cu bancile austriece Erste Bank si Raiffeisen, dar si cu banca olandeza ING, BRD (parte a grupului francez Societe Generale) si bancile controlate de statul roman – CEC Bank si Exim Banca Romaneasca, ultima rezultata dupa achizitia fostei subsidiare a National Bank of Greece de catre Eximbank.

Intesa Sanpaolo are o capitalizare bursiera de 44,94 mld. Euro.

Fondul american de investiții JC Flowers cumpără Piraeus Bank România și își face intrarea pe piața bancară locală în 2018 după câțiva ani de tatonări de achiziție de jucători precum Carpatica, Bancpost, Banca Românească sau Piraeus. Bancherii de investiții de la UBS, avocații de la White & Case și Schoenherr au lucrat de partea vânzătorului. UniCredit Bank România a fost consultant financiar exclusiv al cumpărătorului, iar avocații Clifford Chance au asigurat consultanța juridică a JC Flowers

Lasă un răspuns

Fondul american de investiții JC Flowers a semnat astăzi un acord de achiziție al Piraeus Bank România de la grupul bancar elen Piraeus, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzătorul a anunțat, astăzi, tranzacția cu JC Flowers printr-un comunicat de presă.

Vânzarea Piraeus Bank România către JC Flowers a fost aprobată de către board-ul de directori al băncii-mamă din Grecia și de către Fondul Elen de Stabilitate Financiară (HFSF), și este subiectul unor condiții de aprobare din partea autorităților de reglementare din partea autorităților relevante din România cum este cazul băncii centrale și a Consiliului Concurenței.

Tranzacția este estimată să se încheie în prima jumătate a anului 2018.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 16 august 2017 că fondul american JC Flowers discută achiziția Piraeus Bank România, după doi ani de la prima încercare eșuată de preluare a subsidiarei locale a băncii elene. De asemenea, tranzacția de vânzare a Piraeus Bank din România și mandatul de vânzare pentru această tranzacție dat bancherilor de investiții de la UBS au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 iunie 2015, respectiv 5 iunie 2015.

Valoarea achiziției Piraeus Bank România de către JC Flowers nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că prețul de achiziție este de ordinul zecilor de milioane de euro, neconfirmat însă de către părțile implicate în tranzacție. Pe lângă prețul pentru achiziția pachetului de acțiuni din tranzacție mai fac parte datoria intragrup a fiicei din România față de banca – mamă, precum și lichiditățile plasate de către banca din România în afara țării, susțin surse din piață.

Per ansamblu, impactul tranzacției asupra poziției de capital reglementat a grupului este așteptat să fie neutru.

„Vânzarea operațiunilor noastre bancare în România reprezintă un alt pas important spre îndeplinirea la timp a angajamentelor asumate în planul de restructurare a Grupului, așa cum au fost convenite cu Direcția Generală Concurență a Comisiei Europene, precum și implementarea planului strategic al Grupului , „Agenda 2020″. Sunt deosebit de bucuros că PBR care va merge înainte va fi deținută și administrată de una dintre cele mai recunoscute firme internaționale de capital privat cu experiență semnificativă în domeniul serviciilor financiare din numeroase jurisdicții”, a declarat Christos Megalou, directorul executiv al Grupului.

Banca elvețiană de investiții UBS Limited a acționat în tranzacție în calitate de consultant financiar exclusiv al Piraeus Bank. De asemenea, firma de avocatură americană White & Case LLP și biroul local al firmei austriece de avocatură Schoenherr au asigurat consultanța juridică a vânzătorului.

De cealaltă parte, JC Flowers a avut consultant financiar exclusiv UniCredit Bank România și a apelat la serviciile de consultanță juridică ale Clifford Chance Badea, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Piraeus Bank România are un profil solid de solvabilitate, lichiditate și calitate a activelor într-o economie cu cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu Piraeus Bank România pentru finalizarea achiziției și crearea unei bănci independente puternice în sectorul bancar dinamic și local din România „, a declarat J. Christopher Flowers, CEO și Director General al JCF.

În cursa pentru achiziția Piraeus Bank România a fost înscrisă și Patria Bank, instituție de credit controlată de către un fond de investiții administrat de către Axxess Capital.

JC Flowers a participat în acest an și la tranzacția de vânzare a Bancpost, adjudecată în final de către Banca Transilvania pentru un preț de achiziție în jurul a aproximativ 250 mil. euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

JC Flowers este unul dintre investitorii care s-a implicat în ultimii doi ani în tranzacțiile de vânzare de la Piraeus Bank România, Carpatica, Banca Românească și Bancpost.

După respingerea ofertei înaintate de către JC Flowers, Piraeus Grecia s-a concentrat pe optimizarea operațiunii sale din România.

În 2015 și 2016, Piraeus Bank România a vândut portofoliile de credite neperformante Henri și Elisabeth, cu valori nominale de aproximativ 184 mil. Euro, respectiv 164 mil. Euro, conform informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În acest an, Piraeus a lansat o altă tranzacție cu nume de cod Hurricane prin care intenționa să externalizeze serviciile de administrare a creditelor neperformante către un operator specializat de administrare a datoriilor, care însă a fost blocată pe fondul tranzacției mai ample de vânzare a Piraeus Bank România.

Piraeus Bank România ocupa poziția 13 cu o cotă de piață de 1,67% la nivelul pieței bancare, potrivit datelor la 31 decembrie 2016 raportate de către banca centrală.

Piraeus Bank România avea la 30 septembrie 2017 active totale de 1,5 mld.euro, o rețea de 99 de unități, peste 1.300 de angajați și un portofoliu de 150.000 de clienți activi.

Grupul elen Piraeus este nevoit să își vândă operațiunile din România, ca și National Bank of Greece și Eurobank, în cadrul programului de reducere a expunerii internaționale agreat cu creditorii Greciei, printre care se numără și Comisia Europeană.

Astfel, Piraeus a făcut un exit progresiv din România, început în 2013 cu vânzarea ATE Bank către omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, iar în ianuarie 2017 a vândut afacerea de asigurări non-viață a ATE Insurance România către Euroins România Insurance-Reinsurance SA, parte a grupului bulgar Euroins Insurance Group EAD.

Cumpărătorul Piraeus Bank România, J.C. Flowers este un manager global de investiții fondat în SUA în 1998. A investit peste 15 mld. Dolari în 50 de companii din 17 țări în sectoare diferite de la bănci, asigurări sau servicii de administrare a activelor. JC Flowers are circa 6 mld. Dolari sub administrare și birouri la New York și Londra.

Intrarea unui fond de investiții de talia JC Flowers pe piața bancară din România este de așteptat să aducă managerul global de investiții din SUA în poziția de a face oferte de achiziție pentru alți jucători din piață pentru a putea construi o masă critică suficientă în vederea unui exit, pe fondul unui proces de consolidare a pieței bancare ce a avansat puternic în acest an, în special după semnarea a trei tranzacții de exit de către băncile elene NBG, Eurobank și Piraeus.

Fondul american de investiții JC Flowers discută achiziția Piraeus Bank România la doi ani după tranzacția eșuată de preluare a băncii. Tranzacția de exit a grupului bancar elen din România, din nou în atenția investitorilor

Lasă un răspuns

Grupul bancar elen Piraeus discută vânzarea subsidiarei sale, Piraeus Bank România, după doi ani de la tranzacția eșuată de exit. Fondul american de investiții JC Flowers, care a fost în 2015 în negocierile finale pentru achiziția băncii, este din nou la masa negocierilor cu vânzătorul, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De achiziția Piraeus Bank România ar fi interesați doi investitori, susțin surse din piață.

“Planul de restructurare al Grupului Piraeus Bank, aprobat de DG Competition (Direcția Generală Concurență din cadrul Comisiei Europene – n.r.) în data de 30 noiembrie 2015, include, printre altele, adâncirea procesului de restructurare operațională a băncii și un angajament privind vânzarea activelor non-core (care nu fac parte din activitatea de bază a băncii – n.r.) din afara Greciei. În cazul în care apar noutăți concrete vă vom ține la curent cu promptitudine”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Piraeus Bank.

Christos Megalou, Directorul General Executiv al Piraeus Bank, a anunțat în luna iunie că grupul bancar pe care îl conduce intenționează să vândă subsidiarele din România, Bulgaria, Serbia, Albania și Ucraina în următorii trei ani ca parte a așa-numitei “Agenda 2020”.

JC Flowers este unul dintre investitorii care s-a implicat în ultimii doi ani în tranzacțiile de vânzare de la Piraeus Bank România, Carpatica, Banca Românească și Bancpost.

În 2015, JC Flowers a depus oferta finală pentru preluarea Piraeus Bank România, în cadrul unei strategii mai ample care viza și preluarea Carpatica, controlată la acea vreme de către omul de afaceri Ilie Carabulea și asociații săi. Acum, Carpatica face parte din structurile Patria Bank, bancă controlată de către un fond de investiții administrat de către Axxess Capital, care a anunțat că are în vedere inclusive achiziții pentru creșterea cotei de piață actuale de 1,1 – 1,2%.

După respingerea ofertei înaintate de către JC Flowers, Piraeus Grecia s-a concentrat pe optimizarea operațiunii sale din România.

Piraeus Bank România ocupa poziția 13 cu o cotă de piață de 1,67% la nivelul pieței bancare, potrivit datelor la 31 decembrie 2016 raportate de către banca centrală.

După primul trimestru al acestui an, Piraeus Bank România are o cotă de piață de 1,5% la credite, respectiv de 1,3% la depozite, conform raportului băncii – mama.

Banca dispunea de 101 unități, un portofoliu de active de 1,45 mld. Euro și 1.326 de angajați la 31 martie 2017.

Băncile elene derulează în regiune mai multe tranzacții de vânzare de subsidiare pentru a respecta angajamentele convenite cu Comisia Europeană privind reducerea expunerii internaționale a operațiunilor.

În România, OTP a anunțat luna trecută semnarea unui acord angajant pentru achiziția Banca Românească de la National Bank of Greece, iar Eurobank a primit pe 9 august ofertele angajante pentru Bancpost și alte active cuprinse în perimetrul tranzacției cu nume de cod Florence, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul american de investiţii JC Flowers renunţă la tranzacţia cu Carpatica invocând „neîndeplinirea condiţiilor din cadrul ofertei”. Directoratul băncii din Sibiu anunţă începerea negocierilor cu un nou investitor pentru realizarea majorării de capital

Lasă un răspuns

Fondul american de investiţii JC Flowers a notificat pe 29 decembrie că renunţă la tranzacţia de preluare a băncii Carpatica, au anunţat miercuri reprezentanţii băncii din Sibiu.

Motivul invocat este neîndeplinirea condiţiilor din cadrul ofertei transmise de JC Flowers, care urma să participe cu fonduri proaspete în cadrul unei majorări de capital de 100 mil. Lei la Carpatica.

Una din condiţiile pentru preluarea Carpatica viza finalizarea achiziţiei Piraeus Bank România, în condiţiile în care detaliile financiare ale tranzacţiei JC Flowers cu Carpatica erau déjà agreate şi notificate inclusiv Consiliului Concurenţei, aşa cum jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a anunţat în premieră în luna noiembrie.

“În cazul în care circumstanţele se vor schimba şi condiţiile din cadrul ofertei vor fi îndeplinite, dacă BCC (Banca Comercială Carpatica – n.r.) va fi încă interesată de realizarea unei infuzii de capital nou, suntem deschişi pentru a discuta o astfel de oportunitate la momentul respectiv”, au precizat reprezentanţii JC Flowers, potrivit reprezentanţilor băncii din Sibiu.

Conducerea Carpatica în frunte cu directorul Johan Gabriels susţine că déjà directoratul băncii a început negocierile cu un alt investitor potenţial “ce deţine resurse pentru a participa la majorarea de capital“ a băncii prin intermediul unui plasament privat. Reprezentanţii băncii nu au dezvăluit numele noului investitor cu care sunt purtate discuţii. Capitalizarea Carpatica pe bursa de la Bucureşti este de 113,4 mil. Lei.

Acţionarii Carpatica, din care cel mai important este omul de afaceri Ilie Carabulea cu o deţinere directă de 41%, care cu tot cu cea indirectă ajunge la o participaţie majoritară în bancă, sunt de mai multă vreme sub presiunea băncii centrale pentru atragerea unui investitor cu forţă financiară care să capitalizeze instituţia de credit din Sibiu.

Anterior, acţionarii Carpatica au respins ofertele de preluare înaintate de către Nextebank, bancă aflată în portofoliul unuia dintre fondurile de investiţii administrate de către Axxess Capital.

Carpatica este o bancă situată în prima jumătate a clasamentului celor 40 instituţii de credit locale.

Carpatica a raportat pentru primele nouă luni ale anului o creştere a pierderilor la 26,5 mil. Lei faţă de 21,7 mil. Lei în perioada similară a anului anterior.

Declinul indicatorilor băncii din Sibiu se vede şi în ceea ce priveşte rata de adecvare a capitalului de la 10,8% până la 8,6%, pe fondul acumulării pierderilor operaţionale şi a majorării provizioanelor.

De asemenea, veniturile băncii au scăzut cu 19% la 81,3 mil. Lei pe primele nouă luni ale anului comparativ cu perioada similară a anului anterior. Scăderi au fost înregistrate şi la nivelul depozitelor, respectiv al creditelor ceea ce arată că o bancă din ce în ce mai „subţire“.

Valoarea bursieră a Carpatica a scăzut dramatic după 2008, pe fondul crizei, iar Ilie Carabulea declara în martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că aceasta reprezintă acum efectul ”criteriilor speculative din piață”.

Echipa de directori ai Carpatica condusă de bancherul belgian de corporate finance Johan Gabriels, anterior director general al fostei ABN Amro Bank România (RBS Bank România, acum parte a UniCredit), s-a concentrat în ultimii ani pe stabilizarea băncii și pe obiectivul de a găsi un investitor cu putere financiară care să intre în acționariatul băncii.

În perioada 2011 – 2014, Carpatica a trecut de la un profit net de 236,9 mil. lei la o pierdere de 169,5 mil. lei la finele anului trecut. Cea mai abruptă schimbare a indicatorilor băncii s-a produs în 2012 vs 2011: capitalul social a fost redus cu 70%, câștigul net s-a diminuat de 11 ori, datoriile au explodat până aproape de 1 mld. euro, iar portofoliul de depozite s-a redus cu o treime. Tot în 2012, au crescut capitalurile proprii, numerarul și echivalentul în numerar și activele totale. Treptat însă, nevoia de capital proaspăt și-a pus amprenta pe evoluția băncii, iar opțiunea unui investitor strategic a devenit necesară.

JC Flowers lucrează cu avocații de la Clifford Chance la tranzacția de preluare a Piraeus Bank România

Lasă un răspuns

Fondul american de investiții JC Flowers lucrează în dosarul achiziției Piraeus Bank România cu firma de avocatură londoneză Clifford Chance, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Reprezentanții biroului local al firmei de avocatură nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Clifford Chance face parte din renumitul Magic Circle, grupul de elită al firmelor de avocatură globale cu sediul la Londra, alături de Linklaters, Freshfields Bruckhaus Derringer, Allen & Overy şi Slaughter and May.

În România, Clifford Chance a intrat în 2006 prin fuziune la nivel local cu firma condusă de Daniel Badea, fost avocat al biroului Linklaters din București, luând astfel naștere biroul local care activează sub numele Clifford Chance Badea. Biroul local al Clifford Chance numără 41 de avocaţi înscrişi în baroul Bucureşti.

Din portofoliul de clienți ai Clifford Chance fac parte fondul de investiții Abris Capital Partners, Deutsche Bank, Henry Schein, firme globale din sectorul petrolier, agricultură și sectorul financiar.

Pe piața avocaturii de afaceri, poziții puternice dețin firmele locale NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații și Popovici Nițu & Asociații, un alt pol de putere fiind constituit de firmele londoneze CliffordChance, Allen & Overy, CMS Cameron McKenna și DLA Piper.

În acest moment, JC Flowers este în fazele finale ale tranzacției prin care preia controlul băncii Carpatica din Sibiu printr-o majorare de capital combinată cu o achiziție de 25% din acțiuni de la grupul de acționari din jurul lui Ilie Carabulea, unul dintre fondatorii băncii. În paralel, fondul american a obținut sprijinul BNR pentru încheierea unei noi achiziții, tranzacția de preluare a Piraeus Bank România.

În dosarul achiziției Piraeus Bank România, JC Flowers are alături pe consultanții de la EY și colaborează la nivel local cu Bogdan Ciobotaru, bancherul român de investiții care a lucrat zece ani pentru banca americană de investiții Morgan Stanley, iar acum este membru în Consiliul de administrație al firmei de telecomunicații RCS & RDS.

De cealaltă parte, grecii de la Piraeus au angajat banca elvețiană de investiții UBS și firma americană de avocatură White & Case. PwC este auditor al Piraeus Bank România, în timp ce Deloitte a consiliat subsidiara locală a băncii elene la tranzacția de vânzare a unui portofoliu neperformant de 185 mil. euro în cadrul strategiei de curățire a bilanțului înainte de vânzare.

În acest moment, tranzacția este în faza în care este așteptat anunțul privind semnarea contractului de achiziție al Piraeus Bank România, banca – mamă din Grecia trecând în ultimele săptămâni printr-un proces de recapitalizare.

Nevoia de capital cifrată la 4,93 mld. euro a băncii – mamă va fi acoperită, în cele din urmă, din surse private – creditori existenți, noi investitori – care cumulează 1,94 mld. euro, alți 271 mil. euro vin de la Banca Centrală Europeană prin mecanismul de supraveghere (SSM), iar restul de 2,72 mld. euro vor fi acoperiți sub formă de ajutor de stat din partea Fondului Elen pentru Stabilitate Financiară (HFSF) – principalul acționar al băncii, ajutor aprobat pe 29 noiembrie la Bruxelles de către Comisia Europeană.

Tranzacția de exit a Piraeus din România, anunțată în premieră pe 3 iunie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, ar putea ajunge la o valoare totală în jurul a 600 mil. euro, valoare care ar include rambursarea finanțării intragrup către banca – mamă, de 400 mil. euro la nivelul lunii martie, precum și prețul pe pachetul de acțiuni, potrivit informațiilor obținute din piață, neconfirmate însă de părțile implicate în tranzacție.

Pe lista celor care în trecut au arătat interes iniţial pentru tranzacţia de exit a Piraeus au fost şi OTP şi alte fonduri americane de investiţii precum Warburg Pincus, AnaCap sau investitorul american Wilbur Ross, conform informaţiilor obţinute din piaţă de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Inclusiv, Banca Transilvania s-a uitat la tranzacţia Piraeus, dar a decis să nu depună nicio ofertă.

Piraeus Bank România este o bancă aflată în primele 11 în clasamentul băncilor locale după cota de piaţă la finele lui 2014.

Piraeus Bank România are active totale de 1,8 mld.euro, depozite de aproximativ 768 mil.euro şi un portofoliu de împrumuturi brute de 1,3 mld.euro, conform datelor disponibile la nivelul lunii martie din acest an. Finanţarea netă din partea băncii-mamă este de 400 mil.euro la nivelul lunii martie, conform unei prezentări a Piraeus Bank Grecia.

Cota de piaţă a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piaţă estimată la 1,6%. Are o reţea de 120 de locaţii şi 1.480 de angajaţi.

În primul trimestru, Piraeus Bank România a obţinut venituri nete de 21 mil.euro, iar rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului este de 26%. Piraeus Bank România a raportat un profit brut de 2,1 mil.euro pentru 2014.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două sucursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operaţiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ şi a trecut la achiziţii în 2012 şi 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operaţiunile a trei bănci cipriote, precum şi subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 şi le-a vândut ulterior omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piaţa bancară locală sub marca Băncii Române de Credite şi Investiţii.

Fondul de investiţii JC Flowers ar putea semna achiziţia Piraeus Bank România în cadrul unei tranzacţii cu o valoare totală în jurul a 600 mil. Euro, care include rambursarea liniilor de credit către banca mamă şi preţul pe acţiuni. Grecii lucrează în tranzacţie cu bancherii elveţieni de investiţii de la UBS şi avocaţii de la White&Case, iar JC Flowers cu EY şi bancherul român de investiţii ex Morgan Stanley Bogdan Ciobotaru. Care au fost mişcările prin care Piraeus şi-a pregătit exitul din România

Lasă un răspuns

Fondul de investiţii JC Flowers ar putea semna achiziţia Piraeus Bank România în cadrul unei tranzacţii cu o valoare totală în jurul a 600 mil. Euro, care include rambursarea liniilor de credit către banca mamă şi preţul pe acţiuni, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Tranzacţia ar urma să fie semnată în perioada imediat următoare, susţin sursele citate. Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de supraveghere din cadrul BNR, afirma vineri că se aşteaptă ca achiziţia Piraeus să fie semnată marţi sau miercuri.

Reprezentanţii Piraeus, ai JC Flowers şi ai Fondului Elen pentru Stabilitate Financiară ( HFSF) nu au făcut niciun comentariu pe marginea tranzacţiei, până la momentul publicării acestui articol.

Valoarea tranzacţiei include rambursarea liniilor de credit către Piraeus Grecia, a căror valoare era în iunie de aproximativ 400 mil. Euro. Jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a scris în premieră pe 3 iunie despre tranzacţia de exit a Piraeus Bank din România.

Grecii lucrează în tranzacţie cu bancherii elveţieni de investiţii de la UBS şi avocaţii de la White & Case, iar JC Flowers cu EY şi bancherul român de investiţii ex Morgan Stanley Bogdan Ciobotaru, care acum ocupă poziţia de membru în Consiliul de administraţie al operatorului de telefonie mobilă RCS & RDS.

JC Flowers este deja în proceduri foarte avansate de achiziţie a Carpatica, tranzacţie deja notificată Consiliului Concurenţei.

Piraeus a pregătit vânzarea băncii din România cu câteva mişcări.

Primul pas a fost făcut la jumătatea acestui an când Piraeus Bank România a încheiat cea mai mare tranzacţie de vânzare a unui portofoliu de credite de consum neperformante negarantate, cu o valoare nominală de circa 185 mil. Euro şi cumpărat de polonezii de la Kruk pentru 12 mil. Euro, adică la un discount de 93,5%.

Următoarea mişcare a fost încheierea de către Piraeus Bank România, în data de 19 octombrie 2015, a unui contract de cesiune de creanţe cu societatea OAKBRIDGE WORLDWIDE LIMITED, din Londra.

Cesiunea se referă la creanţele care rezultă din contracte din anii 2006, 2007, 2008 dar şi la drepturile de creanţă principale si accesorii (inclusiv, fara a se limita la, capitalurile împrumutate, dobânzi si penalităţi de intârziere) şi împreună cu toate garanţiile personale şi/sau reale (mobiliare sau imobiliare) rezultând din sau în legătură cu contractele de credit enumerate şi orice contracte de garanţii reale sau personale încheiate în legătură cu acestea, potrivit informaţiilor din Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.

Potrivit unor surse din piaţă, Piraeus Bank Romania a vândut un pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de circa 300 mil. euro.

Surse din piaţă susţin că grupul grec Libra Group ar fi cumpărat acest pachet al Piraeus . Libra Group este deţinută de armatori greci şi are la activ mai multe tranzacţii cu credite neperformante cu băncile greceşti.

Astfel, după aceste operaţiuni de curăţire a bilanţului Piraeus Bank România, banca-mamă din Grecia a trecut la recapitalizarea subsidiarei locale.

Un alt pas important care a pregătit exitul grecilor a fost făcut în luna septembrie când capitalul social al Piraeus Bank România a fost majorat cu 23,95 mil euro de către Piraeus Grecia.

Atât vânzarea de pachete de credite neperformante cât şi aportul de capital al băncii mamă în subsidiara locală au fost paşi pe care şi austriecii de la Volksbank i-au parcurs înainte de a semna tranzacţia de exit cu Banca Transilvania.

Banca mamă se află ea însăşi , într-o acută nevoie de capital proaspăt.

Grupul financiar Piraeus Bank are cel mai mare deficit de capital, de până la 4,9 mld euro, potrivit testelor de stres efectuate de Banca Centrală Europeană (BCE).

Băncile greceşti au angajat încă din anii anteriori planuri de reducere a operaţiunilor pe pieţele străine, în contextual în care ţara-mamă se confruntă cu dificultăţi în plata datoriilor către principalii săi creditori externi.

În acest context, Piraeus a anunţat în luna mai vânzarea operaţiunii sale din Egipt către Al Ahli Bank din Kuweit. Piraeus a obţinut de pe urma tranzacţiei de exit din Egipt 150 mil.dolari, adică un multiplu de preţ de 1,5 aplicat la valoarea contabilă a băncii.

Piraeus Bank România, poziţia 11 în piaţa bancară în 2014

Piraeus Bank România este o bancă aflată în primele 11 în clasamentul băncilor locale după cota de piaţă la finele lui 2014.

Cota de piaţă a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piaţă estimată la 1,6%. Are o reţea de 120 de locaţii şi 1.480 de angajaţi.

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei: Fondul american de investiţii JC Flowers a notificat Consiliului Concurenţei preluarea băncii Carpatica

Lasă un răspuns

Fondul american de investiţii JC Flowers a notificat Consiliului Concurenţei operaţiunea de preluare a băncii Carpatica, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei, pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

„JC Flowers ne–a notificat privind Carpatica. Altă notificare din partea lor nu am primit“, a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei referitor la zvonurile privind o posibilă preluare de către fondul american de investiţii a Piraeus Bank România sau a altor bănci de pe piaţă.

Un alt aviz necesar pentru finalizarea tranzacţiei este aprobarea BNR, care a dat însă semnale că acceptă o astfel de mişcare în piaţă.

JC Flowers a intrat în luna iulie în negocieri exclusive pentru preluarea băncii din Sibiu. JC Flowers a înaintat o ofertă îmbunătăţită în contextul în care în luna iunie acţionarii băncii au respins a treia oară un plan de fuziune înaintat de Nextebank, bancă aflată sub controlul unuia din fondurile de investiţii ale Axxess Capital, în ciuda susţinerii acestui proiect venite din partea BNR.

Carpatica, bancă situată în prima jumătate a clasamentului celor 40 instituţii de credit locale şi aflată într–o nevoie imediată de bani proaspeţi, urmează să îşi majoreze capitalul cu 110 mil. Lei (circa 25 mil. Euro) prin emiterea de acţiuni noi, la un preţ de emisiune de 0,1 lei pe acţiune. Perioada de derulare a ofertei către acţionarii existenţi a început pe 3 noiembrie şi se va încheia pe 3 decembrie.

Acţiunile nesubscrise în cadrul ofertei vor fi oferite în cadrul unui plasament privat derulat de JC Flowers. De asemenea, pentru a–şi asigura controlul băncii, fondul american de investiţii a semnat la începutul lunii septembrie achiziţia indirectă a unui pachet de 25% din acţiunile Carpatica de la un grup de acţionari din care fac parte Ilie Carabulea (unul dintre fondatorii băncii şi cel mai important acţionar cu 41% din acţiuni), Dana Cojocaru, Nicolae Lupu, Corneliu Tănase şi compania Atlassib, parte din grupul de firme controlat de Carabulea.

Carpatica a raportat pentru primele nouă luni ale anului o creştere a pierderilor la 26,5 mil. Lei faţă de 21,7 mil. Lei în perioada similară a anului anterior.

De cealaltă parte, JC Flowers este unul dintre fondurile americane de investiții specializat în achiziția de bănci ori active financiare depreciate în urma crizei globale. A fost fondat în 1998 și a investit 14 mld. dolari pentru a-și trece sub administrare 32 de entități din întreaga lume, din care 8 sunt bănci.

JCFlowers investește acum din cel de-al treilea fond pe care l-a ridicat, fond cu o capitalizare de 2 mld. dolari. Portofoliul JCFlowers acoperă cele mai mari piețe din lume – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, statele BENELUX (Belgia, Olanda, Luxemburg), Japonia, precum și țările emergente ca Rusia, India și Brazilia.

Piaţa bancară românească a intrat în ultimii ani în atenţia fondului american, care a pus ochii pe Carpatica în cadrul planului său de a–şi construi aici propriul portofoliu bancar.

Tranzacţia de exit a Piraeus din România, despre care jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a scris în premieră în luna iunie, a atras şi interesul JC Flowers, alături de al altor fonduri de investiţii precum Warburg Pincus, AnaCap şi a investitorului american Wilbur Ross.

Are în spate peste 35 de ani de experiență ca investitor și consultant. A făcut parte din echipa care a consiliat fuziunea în 2008 dintre Bank of America și Merrill Lynch, tranzacția girată de șeful Trezoreriei americane care ar fi trebuit să acopere în același timp intrarea în faliment a Lehman Brothers, văzută de mulți ca un soi de certificat de naștere al crizei financiare globale.

James Cristopher Flowers este considerat de presa americană unul dintre primii oameni care l-au avertizat pe Henry Paulson, fostul șef al Trezoreriei americane, cu privire la iminența declanșării crizei financiare.

Piaţa bancară din România este în acest moment teatrul a două tipuri de tranzacţii, care indică un val de consolidare al pieţei prin reducerea numărului de jucători.

Pe de o parte, băncile încearcă să scape de povara creditelor neperformante acordate în anii dinainte de criză şi îşi vând portofolii neperformante. Pe de altă parte, o serie de jucători globali şi regionali au început exitul din piaţa locală, în contextul propriilor strategii de focusare pe câteva pieţe ţintă. Astfel, în ultimii ani au plecat din România nume ca MKB (Ungaria), RBS (Marea Britanie), Millennium (Portugalia) şi Volksbank (Austria).

Un bancher de investiții român care a lucrat zece ani pentru Morgan Stanley și face parte din board-ul RCS, unul dintre consultanții JC Flowers – fondul american de investiții care a intrat în linie dreaptă cu achiziția Carpatica și este interesat de preluarea Piraeus Bank România

Lasă un răspuns

Unul dintre consultanții fondului american de investiții JC Flowers pentru proiectele derulate pe piața bancară locală este bancherul de investiții român Bogdan Ciobotaru, membru în Consiliile de administrație al grupului de telecomunicații RCS & RDS, respectiv al producătorului rus de aluminiu Vimetco NV – proprietarul Alro Slatina, potrivit informațiilor obținute de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Bogdan Ciobotaru nu a putut fi contactat până la momentul publicării articolului. De asemenea, reprezentanții JC Flowers au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că nu vor să facă niciun comentariu pentru că ”nu este un moment potrivit pentru a discuta strategia sa în România”.

Fondul american de investiții JC Flowers a intrat în linie dreaptă cu achiziția băncii Carpatica din Sibiu, având atât un acord încheiat cu familia lui Ilie Carabulea – unul dintre fondatorii băncii și cel mai important acționar, cât și suportul BNR.

În paralel, JC Flowers este interesat și de achiziția Piraeus Bank România, în condițiile în care banca de investiții UBS a primit mandatul pentru tranzacția de exit a grecilor de la Piraeus. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 3 iunie despre tranzacția de exit a Piraeus din România, despre interesul Băncii Transilvania, al OTP și al unor fonduri americane de investiții.

BT s-a uitat la tranzacția de vânzare a Piraeus Bank România, dar a decis să nu depună o ofertă, preferând să se concentreze deocamdată pe integrarea Volksbank România în propriile structuri și să aștepte o nouă oportunitate de achiziție ce s-ar putea ivi în zona băncilor care să-i aducă plusul necesar pentru a urca în ierhia bancară locală.

Pe lista investitorilor care și-au exprimat interesul se află fondurile americane de investiții JC Flowers, Warburg Pincus și investitorul miliardar Wilbur Ross, principalul acționar al Bank of Cyprus, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, în luna septembrie fiind așteptat un deznodământ privind soarta tranzacției de exit a Piraeus din România.

Cine este Bogdan Ciobotaru

Bogdan Ciobotaru, 37 de ani, este un bancher de investiții care a lucrat în perioada 2001 – 2011 pentru Morgan Stanley, unul din numele grele de pe Wall Street. A fost director executiv pentru pieţele globale de capital, acoperind regiunea Europei Centrale și de Est, respectiv Africa.

În mandatul său, Morgan Stanley a devenit mai activ în România, banca americană de investiții ocupându-se de procedurile de listare în 2007 ale RCS & RDS pe bursa londoneză. Datorită contextului nefavorabil, RCS a renunțat la listare optând pentru contractarea unui credit – gigant la acea vreme pentru o companie românească, de 500 mil. dolari, destinat refinanțării, investițiilor și pentru asigurarea capitalului de lucru.

Tot în perioada sa ca director Morgan Stanley în biroul din Londra, Ciobotaru a lucrat la listarea grupului rus Vimetco, proprietarul producătorului de aluminiu Alro Slatina, pe bursa londoneză.

În august 2011, Ciobotaru intră în echipa băncii de investiții rusești Renaissance Capital, care pregătea ca parte a unui consorțiu de consultanți ai statului român oferta publică secundară pentru vânzarea unui pachet de aproape 10% din Petrom. Oferta nu a atins pragul minim de subscriere prevăzut, iar tranzacția de vânzare a pachetului de acțiuni Petrom a eșuat.

Ciobotaru a condus până în ianuarie 2013 operațiunile de finanțare ale Renaissance Capital pentru Europa centrală și de est, Orientul Mijlociu și Africa.

Apoi a intrat din 2013 ca membru non – executiv în Consiliile de administrație ale RCS & RDS, respectiv Vimetco NV, poziții pe care le ocupă și în prezent, potrivit ultimelor informații publice disponibile.

Experiența sa pe piețele emergente a contribuit la obținerea de finanțări de peste 15 mld. dolari pentru companii din regiune, conform datelor de profil postate pe site-ul Vimetco.

Bogdan Ciobotaru a absolvit în 2000 Facultatea Administrarea Afacerilor din cadrul Academiei de Studii Economice. În acest an, s-a înscris la un MBA al universității Oxford. Limbile sale de lucru sunt româna, engleza, franceza și italiana.

Ce face JC Flowers

Conducerea băncii Carpatica a anunţat ieri că un grup de acţionari din care fac parte omul de afaceri Ilie Carabulea, Dana Cojocaru, Nicolae Lupu, Corneliu Tănase şi societatea comercială Atlassib au încheiat un acord de vânzare a unui pachet de 25% către fondul de investiții JCF III Europe Holdings, vehicul investiţional al JC Flowers.

Acordul a fost încheiat în contextul în care JC Flowers și-a exprimat intenția de a subscrie în cadrul majorării de capital în valoare de 110 mil. lei (aproape 25 mil. euro). Fondul american are în vedere ca tranzacția să se deruleze sub forma unui plasament privat, acționarii Carpatica fiind convocați pe 9 octombrie pentru a aproba termenii și condițiile tranzacției.

Carpatica se situează în top 20 bănci în România, cu o cotă de 0,9% în funcție de activul net bilanțier la finele anului trecut, conform raportului anual al BNR pentru 2014.

Rezultatele băncii din Sibiu, conduse de echipa belgianului Johan Gabriels – fostul șef al RBS Bank România (acum înglobate în UniCredit Bank), simt presiunea atragerii de fonduri proaspete de la un investitor cu forță financiară.

Dacă JC Flowers finalizează cu succes tranzacția, ar însemna să pună punct discuțiilor de vânzare a Carpatica, ce durează de mai mulți ani, timp în care Carabulea a fost vizitat de diferiți investitori.

JC Flowers a obținut până acum acordul familiei lui Carabulea, precum și al BNR, în condițiile în care banca a fost prinsă în disouta dintre cele două tabere.

Ilie Carabulea deține 41% direct din Carpatica și aproape 57% direct și indirect, potrivit ultimelor date disponibile. Carabulea este în acest moment în arest măsura fiind dispusă în cadrul dosarului penal ASF – Carpatica Asig , iar drepturile sale de vot au fost suspendate de către BNR, care face presiuni de mai mulți ani asupra lui Ilie Carabulea să atragă un acționar puternic care să capitalizeze Carpatica, dar omul de afaceri sibian nu este mulțumit de ofertele de preț primite care nu reflectă în opinia sa valoarea băncii.

Banca centrală a susținut în ultimul an tranzacția de fuziune Nextebank – Carpatica, propusă de Axxess Capital – unul din puținii manageri locali de fonduri care au experiență în sectorul bancar românesc. Ofertele înaintate de Nextebank, o bancă cu o cotă de piață de trei ori mai mică decât cea a băncii din Sibiu, au fost însă respinse pe rând în 2014 și, ultima oară, în iunie de către acționarii Carpatica. Implicarea BNR în ”pilotarea” unei fuziuni prin absorbție a Carpatica de către Nextebank a stârnit valuri de nemulțumire din partea acționarilor băncii din Sibiu.

Ultima ofertă fermă a Nextebank de fuziune cu banca din Sibiu situa valoarea justă a Carpatica la 135 mil. lei (30 mil. euro) față de 168 mil. lei (circa 38 mil. euro) în cazul Nextebank, iar raportul de schimb la patru acțiuni Nextebank pentru cinci acțiuni Carpatica.

După Adunarea generală a acționarilor din iunie, JC Flowers a intrat în negocieri exclusive de preluare a Carpatica.

JC Flowers este unul dintre fondurile americane de investiții specializat în achiziția de bănci ori active financiare depreciate în urma crizei globale. A fost fondat în 1998 și a investit 14 mld. dolari pentru a-și trece sub administrare 32 de entități din întreaga lume, din care 8 sunt bănci.

JCFlowers investește acum din cel de-al treilea fond pe care l-a ridicat, fond cu o capitalizare de 2 mld. dolari. Ultimul său fond urmează să-și plaseze banii până în septembrie și este de așteptat ca JCFlowers să ridice unul nou.

”Părintele” JCFlowers este miliardarul american de 57 de ani James Cristopher Flowers, a cărui avere este cotată de Forbes la 1,43 mld. dolari.

Piața bancară din România înregistrează două tipuri mari de tranzacții în acest moment. Pe de o parte, cerințele reglementatorului către acționarii băncilor de a veni cu fonduri proaspete accelerează tendința de consolidare a pieței prin exit-urile unor jucători. Pe de altă parte, deprecierea calității portofoliilor de credite de la începutul crizei a obligat băncile să treacă la tranzacții de curățire a bilanțurilor, un portofoliu neperformant cum este cel al BCR numit Neptun, depășind ca anvergură bănci întregi din a doua parte a clasamentului.

Tranzacția de exit a Piraeus: Fondurile americane de investiții JC Flowers, Warburg Pincus și miliardarul american Wilbur Ross, pe lista investitorilor care și-au arătat interesul pentru achiziția Piraeus Bank România. Oferta angajantă de preluare, așteptată în septembrie

Lasă un răspuns

Fondurile americane de investiții JC Flowers, Warburg Pincus și investitorul american Wilbur Ross, unul dintre principalii acționari ai Bank of Cyprus, se numără printre investitorii care și-au arătat interesul pentru achiziția Piraeus Bank România au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Bancherii de investiții de la UBS, angajați de Piraeus Grecia pentru a găsi cumpărători pentru afacerea din România, așteaptă oferte angajante în septembrie, mai spun sursele citate. Unele surse din piața financiară susțin că JC Flowers a intrat în negocieri exclusive pentru preluarea Piraeus Bank România.

Tranzacția a trecut de faza ofertelor neangajante, iar cei interesați au putut accesa camera de date pentru a pregăti oferta angajantă.

Contactați de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, reprezentanții fondurilor americane de investiții nu au făcut comentarii pe acest subiect. Reprezentanții Piraeus nu au putut fi contactați pentru comentarii.

Informația privind tranzacția de exit a Piraeus din România a fost publicată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în urmă cu trei luni. De asemenea, tot în premieră, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat că UBS are mandatul de vânzare al Piraeus Bank România.

Inițial, Banca Transilvania s-a uitat la tranzacția de exit de la Piraeus Bank România, dar a decis să nu depună o ofertă de preluare. De asemenea, OTP este și ea pe lista celor care și-au arătat interesul pentru achiziția de active bancare elene în România, în condițiile în care singurul proces de vânzare în derulare pe piață este cel de la Piraeus Bank România. OTP Bank nu a negat interesul pentru Piraeus Bank România, dar nici nu a confirmat.

Bancherii UBS au mandat pentru a explora vânzarea integrală a Piraeus Bank România sau o vânzare pe bucăți, adică de portofolii de active performante, respectiv neperformante.

În primăvară, Piraeus Bank România a încheiat cea mai mare tranzacție de vânzare de a unui portofoliu de credite de consum neperformante negarantate, cu o valoare nominală de circa 185 mil. euro, cumpărat de polonezii de la Kruk pentru 12 mil. euro, adică la un discount de 93,5%.

Ultimele informații indică faptul că Piraeus Bank România a încercat vânzarea unui nou portofoliu de neperformante de 200 mil. euro, dar în final s-a renunțat la idee în favoarea tranzacției de exit.

Tranzacția de exit a Piraeus Bank din România a fost demarată în contextul în care băncile elene sunt forțate să-și restrângă operațiunile pe piețele străine.

Piraeus a lucrat deja cu bancherii de investiții de la UBS la achiziția activelor bune din Panellinia Bank, anunțată pe 17 aprilie.

Cine sunt americanii interesați de Piraeus

JC Flowers, fond care negociază achiziția Carpatica, este unul dintre fondurile americane de investiții specializat în achiziția de bănci ori active financiare depreciate în urma crizei globale. A fost fondat în 1998 și a investit 14 mld. dolari pentru a-și trece sub administrare 32 de entități din întreaga lume, din care 8 sunt bănci.

”Părintele” JCFlowers este miliardarul american de 57 de ani James Cristopher Flowers, a cărui avere este cotată de Forbes la 1,43 mld. dolari. Fost absolvent de Matematici Aplicate la Harvard, acesta și-a construit o carieră de bancher de investiții la Goldman Sachs, unde a devenit unul dintre cei mai tineri parteneri din istoria băncii făcând parte din aceeași generație cu Lloyd Blankfein, actualul șef al celei mai mari bănci de investiții din lume. Are în spate peste 35 de ani de experiență ca investitor și consultant. A făcut parte din echipa care a consiliat fuziunea în 2008 dintre Bank of America și Merrill Lynch, tranzacția girată de șeful Trezoreriei americane care ar fi trebuit să acopere în același timp intrarea în faliment a Lehman Brothers, văzută de mulți ca un soi de certificat de naștere al crizei financiare globale.

Ultimul său fond urmează să-și plaseze banii până în septembrie și este de așteptat ca JCFlowers să ridice unul nou.

Într-un interviu pentru Financial Times, James Cristopher Flowers spunea că Europa continentală este unul dintre cele mai fertile terenuri pentru noi tranzacții din cauză că își revine mai greu față de SUA de exemplu.

Warburg Pincus este un fond american tot mai activ în România, care s-a uitat la achiziția Regina Maria, iar acum a trecut de faza ofertelor neangajante la Medlife.

Warburg Pincus, un fond de investiții de talie globală, este foarte activ pe segmentul tranzacțiilor cuprinse între 100 și 200 mil. dolari.

Warburg Pincus are în administrare active de peste 35 mld. dolari. Are la activ 14 fonduri de investiții, prin care a investit în ultimii 49 de ani peste 50 mld. dolari în 720 de companii în 35 de țări de pe Glob.

Warburg Pincus are tangență cu România prin investiția făcută în decembrie 2012 în Sand Hill Petroleum B.V., companie de explorare și producție hidrocarburi, cu subsidiare la Budapesta și București. În ianuarie 2015, Sand Hill Petroleum România S.R.L., parte a Sand Hill Petroleum B.V, a primit de la Agenția Națională de Resurse Minerale dreptul de a face lucrări de prospectare și explorare în 5 perimetre din bazinul Transilvaniei.

Pe piața medicală, Warburg Pincus are un portofoliu variat de afaceri în piețe mari precum SUA, China și India. Investește în toate fazele unei afaceri și în orice geografie a lumii și în sectoare variate.

Wilbur Ross este un investitor puternic american ce a profitat de criza cipriotă în 2013 și a devenit cel mai puternic acționar, care împreună cu alți investitori nord – americani, a ajuns la 18% din acțiunile Bank of Cyprus. americanul Wilbur Ross, a cărei avere este estimată de Forbes la 2,9 mld. dolari, a devenit vicepreședinte al Consiliului de Administrație al Bank of Cyprus și alături de un fond de hedging Tyrus Capital din Monaco ce deține circa 5% din bancă, precum și de alți investitori au reușit să-l aducă pe fostul șef de la Deutsche Bank, Josef Ackermann, ca președinte al board-ului de directori.

Piraeus Bank România, poziția 11 în piața bancară în 2014

Piraeus Bank România este o bancă aflată în primele 11 în clasamentul băncilor locale după cota de piață la finele lui 2014. De atunci, Volksbank România este în proces de integrare în BT.

Piraeus Bank România are active totale de 1,912 mld. euro, depozite de 1 mld. euro și un portofoliu de împrumuturi brute de 1,5 mld. euro, conform datelor disponibile la nivelul lunii martie din acest an. Finanțarea netă din partea băncii – mamă este de 400 mil. euro la nivelul lunii martie, conform unei prezentări a Piraeus Bank Grecia.

Cota de piață a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piață estimată la 1,6%. Are o rețea de 120 de locații și 1.536 de angajați.

În primul trimestru, Piraeus Bank România a obținut venituri nete de 21 mil. euro, iar rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului este de 26%. Piraeus Bank România a raportat un profit brut de 2,1 mil. euro pentru 2014.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două surcursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operațiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ și a trecut la achiziții în 2012 și 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operațiunile a trei bănci cipriote, precum și subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 și le-a vândut ulterior omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piața bancară locală sub marca Băncii Române de Credite și Investiții.

Valoarea bursieră a Băncii Carpatica face un nou salt pe fondul informațiilor legate de potențialii cumpărători

Lasă un răspuns

Valoarea de piață a băncii Carpatica a crescut cu aproape 3 milioane de euro în numai patru ore de la deschiderea ședinței bursiere de astăzi, fiind în același timp cel mai tranzacționat titlu de la Bursa de Valori București. Evoluția cotației bursiere a Carpatica are loc în contextul în care au apărut ieri pe piață informaţii potrivit cărora în cursa pentru achiziţionarea băncii se află administratorii de fonduri de investiții Axxess Capital, AnaCap Financial Partners LLP – un fond de private equity concentrat pe investiții în sectorul european de servicii financiare, respectiv fondul de investiţii JC Flowers, înfiinţat de un fost partener şi executiv de la Goldman Sachs.

Prin urmare, dupa volum s-au tranzacţionat până la ora 13.00 un total de 4,2 milioane de acţiuni ale băncii Carpatica, fiind cel mai tranzacţionat activ de la deschiderea sesiunii bursiere de azi.

Astfel, capitalizarea bursieră a crescut cu 12 milioane de lei ( 2,7 milioane de euro) faţă de ultima sesiune încheiată, atingând valoarea de 260,5 milioane de lei ( 59,3 milioane de euro) la ora 13:00. Titlurile băncii din Sibiu au ajuns la cotație de 0,0828 lei pe acțiune.

Fondul de investiţii Axxess Capital, unul dintre cele mai active fonduri cu capital privat de pe piaţa romănească, concurează cu fondul de investiţii JC Flowers şi AnaCap pentru a intra în acţionariatul Băncii Comerciale Carpatica, scrie Mediafax.

Anunţul vine în urma declaraţiei facute de către Johan Gabriels, şeful Carpatica, cu privire la progresele semnificative făcute de bancă în identificarea unor investitori strategici. CITEȘTE AICI DETALII DESPRE EVOLUȚIA DISCUȚIILOR PRIVIND CARPATICA.

Axxess Capital administrează fonduri de investiții focusate pe piețele din Europa de Sud – Est. Istoricul investiţiilor sale a început cu mai bine de 15 ani în urmă cu Fondul Româno-American de Investiţii şi include un număr de peste 35 de tranzacţii încheiate până în prezent, dintre care 10 sunt în sectorul serviciilor financiare, iar 7 dintre acestea în România.

Axxess Capital, condus de Horia Manda, mai este prezent pe piaţa financiară din România prin INF-ul Patria Credit, specializat în credite rurale, şi prin casa de brokeraj Intercapital Invest. De asemenea, Axxess Capital a preluat la sfârşitul lunii februarie a acestui an pachetul majoritar (65%) din Star Storage, furnizor român pentru soluţii de stocare, arhivare şi management de informaţii.

În plus, unul dintre fondurile de investiţii administrat de Axxess Capital, Emerging Europe Accession Fund (EEAF), a preluat recent 98% din acţiunile Nextebank de la banca ungară MKB Bank, după ce a obţinut aprobarea din partea BNR.

Cel mai important acţionar al Carpatica este fondatorul său, omul de afaceri din Sibiu Ilie Carabulea, patronul holdingului de firme Atlassib. Acesta deţine un pachet de 41,3% din acţiunile băncii, restul titlurilor fiind în posesia altor acţionari în condiţiile în care acestea sunt listate la categoria I a bursei de la Bucureşti.

La finele anului trecut, banca ocupa poziţia 19 în sistemul bancar, cu o cotă de piaţă de 1,1% din total active.

Cu toate că a raportat pierdere în primul semestru, conducerea băncii se aşteaptă să înregistreze profit în acest an, însă mai mic faţă de cel din 2013.

Veniturile nete au scăzut în perioada raportată cu 7,33% până la valoarea de 86 mil. lei (19,3 mil. euro), ca urmare a reducerii veniturilor din active financiare. Banca a vândut active financiare în prima parte a acestui an de pe urma cărora a obţinut 33,4 mil. lei (7,5 mil. euro) faţă de 52 mil. lei în primul semestru al anului trecut, când a fost vândut un volum dublu de active financiare.

Stocul de credite noi a crescut în primul semestru până la 221 mil. lei (50,4 mil. euro, calculat la cursul de schimb leu/euro de la 30 iunie). Volumul de depozite a scăzut cu 3% până la 2,7 miliarde de lei (peste 610 mil. euro).

Conducerea băncii precizează că tendinţa de scădere a început în luna ianuarie, ca urmare a arestării preventive a lui Ilie Carabulea în dosarul de corupţie deschis la Autoritatea pentru Supraveghere Financiară, eveniment care a afectat reputaţional banca. Tendinţa de creştere a revenit din luna mai, ca urmare a măsurilor de redresare luate de directorii Carpatica.

De asemenea, Carpatica a înregistrat o scădere a activelor cu 19% faţă de 31 decembrie 2013 până la valoarea de 3,3 miliarde de lei (752 mil. euro). De asemenea, capitalurile proprii ale băncii au avansat cu 8,4% în ultimul an până la 429,7 mil. lei (98 mil. euro, calculat la cursul de schimb 4,387 lei la euro din 30 iunie 2014). În acelaşi interval de timp, datoriile totale ale băncii au scăzut cu 21,7% până la 2,87 miliarde de lei (circa 654 mil. euro).

Vânzarea Carpatica se înscrie în seria unor tranzacții care au loc în sectorul bancar românesc, ce marchează în ultimii doi ani retragerea unor jucători care și-au redus sau și-au lichidat portofoliul local coroborat cu creșterea mizei de către băncile de talie regională.

James Christopher Flowers, fondatorul J.C. Flowers & Co, a activat timp de 20 de ani în Goldman Sachs, unde a ocupat mai multe funcţii executive şi, timp de zece ani, până 1998, a figurat în lista partenerilor băncii americane de investiţii, potrivit Mediafax.

Înfiinţată la Londra în 2005, fondul de investiții AnaCap are în gestionare fonduri de peste 2,1 miliarde de euro, atât pentru investiţii de capital, cât şi pentru preluarea de portofolii de credit. Fondurile administrate de AnaCap au atras investitori globali precum Goldman Sachs, Honeywell şi Allianz.