Curentul ESG vine din 2025 cu noi valuri catre companii, pragul companiilor care sunt obligate sa vina cu rapoarte de sustenabilitate in 2026 pentru situatia aferenta anului viitor fiind coborat pana la o cifra de afaceri anuala de peste 10 mil. Euro. Banii cu adresabilitate ESG pentru companii sunt disponibili in mai multe formate si pot veni pe canale de finantare diferite dinspre institutii financiare internationale, banci, investitori cu apetit pentru emisiuni de obligatiuni sau fonduri de private equity. Acesti bani au generat un pipeline de tranzactii cu active verzi din ce in ce mai solid pe piata de energie, pe pietele de capital sau pe piata de finantare bancara pentru companii. Insa, fenomenul ESG vine la pachet si cu costuri care nu sunt absorbite de catre piata, ale carei prioritati sunt randamentele obtinute in final de catre investitori si lichiditatea unor astfel de instrumente, potrivit concluziilor THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor in final pentru ca daca nu exista si nu vine din zona clientilor cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”, a punctat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation (IFC).

Potrivit acestuia, lucrurile vor ajunge in final la o decizie personala a fiecaruia dintre noi. „Alegi intre un apartament care este verde si unul care nu este verde, chiar daca acela verde este un pic mai scump. Va trebui sa fie o alegere personala a fiecaruia si lucrurile astea se vor intampla. Exista semne ca piata incepe sa fie mult mai constienta de problematica asta. Generatia tanara, in special generatia Z, sunt foarte constienti de lucrurile astea, si sunt sigur ca ele vor influenta nevoia in piata. Si cu cat vor influenta mai mult, cererea va fi mai mare si noi vom veni cu oferte mai mari.”

„Este greu sa generezi proiecte daca cererea nu vine din piata, dar noi venim in majoritatea cazurilor fie ca e vorba de municipalitati, fie chiar si la imprumuturi corporate, venim in anumite conditii cu asistenta tehnica fie ca e vorba de intocmirea modelului financiar, fie ca e vorba studiul de fezabilitate, fie ca e asistenta in pregatirea proiectului si ulterior in implementare. Cred ca in felul asta vom reusi sa stimulam piata si sa crestem volumele”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group (EIB) in Romania.

„BEI lucreaza cu ambele parti ale bilantului. Noi suntem banca care a inventat conceptul de obligatiune verde. Am fost primii emitenti in 2007, anul acesta am depasit cifra de 100 mld. Euro emise in format verde si sustenabil, deci acele climate awarenesss bonds la care s-au adaugat sustainability bonds ulterior.  Si am emis in vreo 20 de monede de-a lungul timpului. Am trecut si noi prin toate aceste eforturi interne de identificare a proiectelor de raportare a alocarilor si apoi de raportare a impactului. Deci am parcurs toate aceste etape si sunt etape care pot spune ca aduc o oarecare disciplina interna si, mai mult, creeaza acest awareness (notorietate – n.r.) pentru ca, de fapt, daca vreti, beneficiul prim al obligatiunilor verzi la vremea respectiva nici nu puteam vorbi de greenium pentru ca nu exista lichiditate, dar obiectivul principal era sa atragem atentia investitorilor catre obiectivele de politica pe care voiam sa le finantam pentru ca BEI este o banca care implementeaza obiectivele politice ale Uniunii Europene.”, sustine Marius Cara din partea EIB Group.

La nivel de tendinta pe piata, va cobori pe termen scurt pragul de raportare al companiilor dupa cifra de afaceri anuala inregistrata.

„Transpunerea (in legislatia interna – n.r.) a fost putin diferita fata de directiva europeana in sensul in care sunt doua valuri de adoptare – valul 1 care se refera la companiile mari, de interes public, adica firme listate, firme  de stat, institutii financiare, iar valul 2 include restul de companii mari, dar si companiile mijlocii care stim ca in Romania inseamna companii cu cifra de afaceri de peste 50 mil. RON. Deci pragul este destul de jos pentru raportarea de sustenabilitate. Valul 2 inseamna anul 2026 cu raportare pentru anul 2025.”, a subliniat Andreea Vasilescu, Partner, Head of Energy & Natural Resources in cadrul KPMG Romania si Moldova.

Potrivit acesteia, impactul politicilor ESG se transmite si se simte diferentiat de la un sector economic la altul.

„Sunt niste sectoare care sunt mai avansate, si aici ma gandesc la sectorul energetic si la cel de automotive (componente auto – n.r.). Sectorul de automotive mai mult prin prisma faptului ca a fost de mult timp confundat cu factorii disruptivi la nivelul industriei, tehnologii noi, masini electrice, reglementari foarte stricte si foarte multe scandaluri in industrie, care i-au determinat sa se regandeasca. Alt sector este sectorul energetic. Suntem in tranzitia energetica. Ei vor trebui sa conduca aceasta tranzitie energetica si sunt acum in plan de gandire a strategiilor in acest sens. Am vazut multe tranzactii pe piata anul acesta, insa din ce am vazut noi la nivelul clientilor nostri, cred ca mai relevanta este o impartire pe categorii de companii – primele sunt companiile mari, multinationale, filiale ale companiilor multinationale pentru ca in anumite locuri ale lumii s-a inceput mai devreme, companii listate si institutii financiare.”, a punctat Andreea Vasilescu de la KPMG.

Unde este mai mare apetitul investitorilor de pe pietele financiare, pe emisiuni de obligatiuni verzi sau pe obligatiunile clasice emise de catre statul roman?

„Interesul pe transa green (obligatiuni verzi – n.r.) a fost intr-adevar suprasubscrisa de 5 ori, dar avand in vedere ultima emisiune pe care am avut-o pe pietele externe prin programul MTN – o emisiune in ambele valute, si euro si USD – si acolo am vazut o suprasubscriere foarte importanta din partea investitorilor. In acest moment suntem vazuti ca o piata atractiva pentru investitori, dar, cu siguranta, o emisiune green daca am emite-o maine am avea o suprasubscriere foarte ridicata. Noi suntem un emitent frecvent pe piata. Marile fonduri de investitii ne cumpara oricum si in format clasic, si marii investitori. In schimb in momentul in care ei isi recalibreaza portofoliile si vor sa isi duca o mai mare parte a portofoliului pe acea zona, oferta ta fiind limitata pe aceste emisiuni de fiecare data cand iesi in piata, beneficiezi de o suprasubscriere si de niste costuri de finantare mai bune”, a spus Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare Direcţia Generală de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor.

„Mie mi-ar fi greu sa estimez cand ar fi urmatoarea emisiune (de obligatiuni verzi – n.r.), dar tinand cont care a fost ambitia, cred ca in anul 2025 vom avea o emisiune green pe pietele externe. Acum, din punct de vedere al mixului, avand in vedere necesarul de finantare, nu cred ca emisiunile green vor deveni majoritare intr-un orizont de timp scurt in emisiunile pe care le va emite statul roman deoarece cadrul suveran pe care noi il avem adoptat este strict un cadru de obligatiuni verzi”, este de parere Bogdan Zinca din partea Ministerului Finantelor.

Oportunitatile investitionale cu unghi ESG aduc insa si randamente sub cele asteptate de catre unii investitori care se uita la o gama mai larga de active.

„Ne-am dori sa avem mai multe IPO-uri, mai multe emisiuni de obligatiuni, daca se poate mai multe cu componente de sustenabilitate. Dar nu avem in momentul de fata mandate sau politici de investitii ale produselor noastre care sa ne oblige sa investim doar in genul acesta de oportunitati. Mai mult din ce observam la nivel global, este o oarecare reticenta fata de subiectul ESG si mai ales fata de subiectul energiei regenerabile pentru ca am vazut un ciclu de piata acolo. In 2021 a fost foarte la moda povestea asta, s-au investit foarte multi bani, erau multe companii la inceput de drum, inovatoare, care dupa aceea in 2022 s-au lovit in piata de diferite realitati – realitatea scumpirii energiei care a mutat prioritatile autoritatilor guvernamentale si ale decidentilor economici, cresterea costurilor de finantare si a dobanzilor au lovit in acest ecosistem si au suferit din punct de vedere financiar si al performantei investitionale. Iar investitorii au ramas putin cu buza umflata in 2022, lucru care a continuat cumva si in 2023 si nici in momentul de fata nu vedem un reviriment al acestui sector. Si investitorii pana la urma, desi povestea este ca se uita si la partea de sustenabilitate, sunt ei si generosi si darnici cu conceptele acestea, dar pana la urma se uita la performanta”, a punctat Horia Braun Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, lider in piata locala de asset management.

„Ideea de sustenabilitate trebuie privita mai simplu din partea companiilor. Si anume as lega-o de faptul ca trebuie sa ne uitam cum dezvoltam economic compania, nimeni nu vrea sa nu se uite la cresterea economica a companiei, dar este important si cum folosim resursele. Practic, la asta se reduce – o companie sa se dezvolte in viitor, dar resursele pe care le foloseste sa fie utilizate in mod judicios astfel incat sa ramana si pentru generatiile viitoare. Pana la urma la asta se refera si raportarile care apar. Pana acum ne uitam la profit, la ultima linie din contul de profit si pierdere, iar acum raportarile care se cer, asta spun in esenta, despre cum ai folosit resursele pe care le-ai avut.”, a subliniat Marius Gavrea, Sustainability Manager in cadrul ING Bank Romania.

De asemenea, procesul de aliniere la atingerea tintelor climatice vine insotit si de riscuri de tranzitie, semnaleaza bancherul ING.

„Daca partenerul tau de afaceri face aceste schimbari in modelul lor de business si se adapteaza noilor conditii cerute de reglementari, cerute de lantul de furnizare, pe langa companiile mici si mijlocii, cred ca la nivel global majoritatea multinationalelor incep sa se alinieze la standardele de sustenabilitate. Aliniindu-se companiile mari, emisiile de CO2 sunt pe 3 paliere – scop 1,scop 2 si scop 3, in care scop 1 si 2 sunt emisiile proprii, iar scop 3 este ceea ce face mediul din jurul tau – clienti, parteneri de afaceri. Si atunci o sa fie presiune destul de mare. Si atunci ce fac? Raman asa si nu incerc sa schimb nimic sau ma aliniez. Uita-te in 2030, fixeaza-ti obiective pe termen lung pana in 2050 astfel incat pas cu pas sa iti adaptezi modelul de business la noile realitati!”,  a spus Marius Gavrea.

Topicuri

1. ESG in finante publice
2. ESG in investitii
3. ESG in finantare bancara
4. ESG in energie
5. ESG in retail
6. ESG in logistica & infrastructura
7. ESG in transport
8. ESG in restructurare de companii
9. ESG in debt management
10. ESG in industrie
11. ESG in agricultura

Finante publice. 

„Acum suntem in procesul de pregatire al raportului de alocare in care aratam investitorilor in ce s-au investit sumele atrase si urmand apoi sa avem si un raport de impact in care fiecare investitor trebuie sa vada suma investita ce impact a avut asupra mediului. Si acesta este un proiect in care cererea din partea investitorilor este foarte ridicata, dar intr-adevar trebuie sa fim foarte atenti cand emitem niste sume de bani, iar volumele pe care le emitem in suveran sunt de ordinul a cel putin 2 mld. Euro pe o transa si trebuie ca intr-un orizont de timp oarecum scurt sa poti sa aloci aceste sume. Ministerul Finantelor are intr-adevar politica mentinerii unui buffer valutar (rezerva financiara in valuta – n.r.), dar iti doresti ca atunci cand ai iesit pe pietele externe si ai emisiune sa poti avea acces la bani pentru ca si acesti bani vin cu un cost, mai bun decat emisiunile clasice dar este un cost pe care ti-l asumi”, a declarat Bogdan Zinca de la Ministerul de Finante.

Ministerul de Finante a emis pe 15 februarie 2024 prima sa emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale, structurata pe doua transe, cu maturitate la 7 ani, iar transa verde cu maturitate la 12 ani. Volumul atras pentru transa cu maturitatea de 7 ani a fost de 2 mld. Euro la randament de 5,394% si o rata de dobanda de 5,375% pe an, iar pentru transa verde cu maturitatea de 12 ani a fost atras un volum de 2 mld. Euro, la randament de 5,734% si o rata de dobanda de 5,625% pe an.

„Un alt proiect pe care chiar saptamana trecuta l-am avut a fost prima emisiune de obligatiuni Samurai pe pietele de capital din Japonia. A fost o emisiune de succes pentru o emisiune inaugurala. Am emis trei transe cu maturitati de 3, 5, 7 ani in suma de 33 miliarde de yeni japonezi, care este echivalentul a 200 mil. Euro. In urma feedback-ului primit si de la investitori si de la sindicatul bancar care ne-a sprijinit in intermedierea emisiunii, am luat decizia ca toate transele pe Samurai sa fie transe green. Si investitorii japonezi sunt interesati de utilizarea fondurilor si atunci ne-a bucurat acest lucru, dar in acelasi timp oarecum creste presiunea pentru ca trebuie sa avem suficiente cheltuieli din bugetul de stat care sa se plieze, sa ii putem folosi. Noi avem o alocare pe portofoliu, nu pe proiect. Unii investitori si-ar dori ca din banii lor sa finanteze un anumit proiect, acum insa sumele emise fiind foarte mari este riscant sa iti asumi ca vei finanta strict un proiect”, a precizat Bogdan Zinca.

Investitii

Private Equity.

„Piata romaneasca de tranzactii este o piata destul de mica, adica estimarea mea este ca ea este undeva intre 1 mld. si 1,5 mld. Euro daca excludem real estate si energia, nu 3 – 4 mld. Euro cat se vehiculeaza in diverse studii. Si sunt relativ putine companii si tranzactii care sa se potriveasca unui fond care ar fi hard green articolul 9 sau ceva similar. Atunci trebuie sa te adaptezi la piata, motivul fiind ca piata este atat de mica si fondurile sunt atat de mici fata de cele din Vest si esti nevoit sa faci tranzactii unde componenta de ESG o integrezi in componenta de due diligence, dar nu este un factor sau criteriu de baza atunci cand cumperi o companie”, a declarat Dan Farcasanu, Partner la Mozaik Investments.

„Ce se schimba la noi este ca vom face ESG due diligence de acum inainte si nu mai este o optiune, ci este un must. Apoi acel consultant care ne face ESG due diligence trebuie sa vina si cu niste propuneri de imbunatatire a lucrurilor din punctul asta de vedere. Cu cat mergi sa discuti cu institutionali mai mari, cu atat ESG-ul este mai important.”, a spus Adrian Netea, Investment Director la Morphosis Capital.

„Cumva pe la inceputul anului, eram in fundraising (strangerea unui nou fond – n.r.) si am fost recomandati catre un foarte mare asset manager din Londra. Am pregatit prezentarea, portofoliul, strategia, si apoi am avut un call cu cineva din conducerea lor si call-ul a mers cumva de genul asta – Buna ziua! – Buna ziua! Am citit prezentarea, prima intrebare: Sunteti ESG articol 6 sau articol 8? inainte sa ne intrebe cati bani vrem, ce facem sau care este strategia. Prima intrebare a fost despre ESG. Si ne-am dat seama ca lucrurile merg in directia asta din ce in ce mai mult. Cu cat esti mai bine pregatit, ai sanse sa fii mai atractiv si pentru institutionali si pentru banci totodata.”, a punctat Adrian Netea de la Morphosis Capital.

Piete de capital.

A investit IFC in emisiunea recenta a Bancii Transilvania?

„Da. Am fost chiar investitor – ancora, am contribuit si noi cu 50 mil. Euro si restul au contribuit cu 650 mil. Euro, unde am ajutat si noi la strangerea lor”, a spus Cristian Nacu din partea International Finance Corporation.

Banca Transilvania a plasat la 25 septembrie 2024 pe pietele internationale de capital o emisiune de obligatiuni de 700 mil. Euro cu maturitate in 2030, la un cupon de 5,125% pe an. Tranzactia a atras cereri de peste 2,5 mld. Euro din partea investitorilor si a fost intermediata de catre un sindicat format din bancile de investitii  J.P. Morgan, Morgan Stanley, Nomura si ING Bank, (acesta avand si rolul de consultant ESG), iar BT Capital Partners, compania de brokeraj a grupului Banca Transilvania, a fost Co-manager pentru aceasta emisiune.

Fondurile atrase vor contribui la finantarea unor proiecte sustenabile, conform criteriilor de eligibilitate din Cadrul de finantare durabila: sustinerea IMM-urilor din regiuni mai putin dezvoltate din Romania, accesul populatiei la asistenta medicala si educatie, initiative care sustin tranzitia verde – cladiri verzi, proiecte de energie regenerabila, transport, agricultura ecologica.

„Observam o tendinta de specializare, de nisare, zona asta de fonduri de impact, fonduri care urmaresc efectiv anumite obiective, dar acestea aduna probabil bani ceva mai putini decat in trecut, au ajuns la un nivel de amploare de administrare a activelor care nu gaseste neaparat oportunitati extraordinare de a obtine performanta pe termen scurt si se gandesc la termene mai lungi. Si se adreseaza unor investitori care sunt efectiv interesati de acest subiect. Si cealalta tendinta in care ne incadram si noi ca grup Erste Asset Management este zona de integrare a factorilor de sustenabilitate in procesul general de investitii, adica poate nu urmarim in mod dedicat sau focusat doar investitii in companii care sa activeze doar in sectoare sustenabile, mai degraba integram analize de sustenabilitate in procesul de luare a deciziilor de investitie, iar aici strategic grupul nostru este foarte clar si hotarat”, a subliniat Horia Braun Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania.

„Exista si niste obiective, de exemplu, la nivel de an 2030 obiectivul este ca 90% din activele in administrarea grupului Erste Asset Management sa se incadreze in asa numitul articol 8 SFDR, adica sa aiba ca parte din procesul de investitie integrarea factorilor de sustenabilitate.”, a adaugat Horia Braun Erdei.

„Inca nu vedem presiune din partea investitorilor, cerere in Romania de a investi in fonduri de articol 8, articol 9 – fonduri care sa aiba componenta sustenabila declarata si cu transparenta sporita, dar cred ca vom ajunge acolo si vrem sa fim pregatiti”, a mai spus reprezentantul Erste Asset Management.

Finantare bancara.

„Noi nu am finantat parcuri de energie regenerabila. Este o volatilitate pe piata. Ma refer strict la dependenta ca si cifra de afaceri de veniturile din energie regenerabila. Avem foarte multe proiecte finantate catre antreprenori din diverse business-uri, care au trecut la a-si inlocui sursa de energie cu energie regenerabila. In industria manufacturiera, consumatori destul de mari ajung sa aiba pana la 30 – 40% din energie in energie regenerabila. Energia este un sector important pentru noi pentru ca este si cel mai emitator ca pondere in emisiile de CO2 echivalent. Sectoare la care renuntam si in ultimul raport al grupului este mentionat este sectorul oil and gas (petrol si gaze). In upstream (explorare si productie – n.r.), ING s-a angajat ferm ca in urmatoarea perioada vor inceta finantarea de deschidere de noi campuri petroliere”,  a punctat Marius Gavrea, Sustainability Manager in cadrul ING Bank Romania.

„Am creat si o expertiza pentru ca lucram de multa vreme in domeniu si avem aceasta abordare sectoriala, avem echipe de specialisti la nivel global si in tara astfel ca ne-a fost destul de la indemana sa intermediem in calitate de consultanti si acea emisiune de obligatiuni verzi pe care Banca Transilvania a pus-o in piata. Prin aceasta noi oferim si consultanta altor jucatori din piata. Iar mai ales pe partea de sustenabilitate, aliantele joaca un rol foarte important, atat cu jucatori din domeniu, cat si cu institutii guvernamentale”, a adaugat Marius Gavrea de la ING Bank Romania.

Energie verde.

„Avem un portofoliu in dezvoltare. Piata este in dezvoltare si ne uitam cum sa ne pozitionam. Pe hartie portofoliul nostru este de 2 GW. (…) Suntem mai degraba in pozitia de investitor. Incercam sa gasim proiecte care au nevoie de investitor la nivelul de development”, a declarat Razvan Popa, CEO Jantzen Renewables.

„In portofoliul pe care l-am vandut catre Petrom, au fost 789 de avize si autorizatii, care trebuie obtinute intr-un termen prevazut de lege, de 12 sau 18 luni depinde cum calculezi. Ca si timp, tranzactia a durat aproape 2 ani (…) Unul din lucrurile care ne-au tinut probabil 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa securizam, sa cumparam practic traseul viitoarei linii aeriene de la statia de transformare noua pana la linia Transelectrica. Trebuie sa obtii niste drepturi reale ca sa treci cu cablul (…) Ne mai trebuia 5 metri iar pentru acei 5 metri liniari ca sa trecem cu cablul pe deasupra, a trebuit sa avem de-a face cu 21 de persoane care erau coproprietari ai acelor 5 metri liniari si sa facem astfel 17 mosteniri la rand.”, a detaliat Razvan Popa de la Jantzen Renewables pe marginea recentei tranzactii de vanzare de active de energie regenerabila catre OMV Petrom.

„Daca in ultimii peste 3 – 4 ani vorbim despre tranzactii cu active ready to build in curs de dezvoltare, acum focusul se muta mai mult pe zona de finantare pe zona de EPC si PPA-uri pentru ca investitorii – the usual suspects din piata noastra – care au venit aici si au avut interes sa investeasca in portofolii, au asigurat deja portofoliile de proiecte pe hartie si acum trebuie sa le si implementeze. Ca si tendinta, ne asteptam la mai putine tranzactii cu active in dezvoltare, mai mult focus pentru a asigura banii pentru a implementa aceste tranzactii, focus pe zona de securizare de PPA-uri pentru a asigura vanzarea energiei pe termen lung si, desigur, in stransa legatura cu finantarea si pe zona de EPC. Ne asteptam sa se mentina efervescenta, dar cumva se muta focusul investitorilor din piata”, a punctat Monica Cojocaru, Partner in cadrul firmei austriece de avocatura Schoenherr.

Despre finantarea proiectelor verzi.

„Comparativ cu primul ciclu investitional in active regenerabile, care s-a intamplat in perioada din 2008 pana in 2012 – 2014, cand interesul din zona finantatorilor era destul de redus, acest ciclu investitional avand in spate cerintele acestea de sustenabilitate, dorinta, intentia cel putin declarativa de finantare este acolo si bancile sunt dispuse sa discute doar ca eu cred ca blocajul intervine cand se discuta despre termenii finantarii”, sustine Monica Cojocaru de la Schoenherr.

„Stim ca sunt finantari care s-au materializat on pure merchant basis, dar acelea sunt putine si presupun sa aibe in spate niste sponsori puternici ca o banca sa accepte sa ia un astfel de risc de piata. Se intampla finantari, dar e un drum de acolo. Si cred ca se va schimba un pic contextul si licitatia de contracte pentru diferenta care se intampla in noiembrie, este vorba de 1500 MW, 500 MW in PPA vant si la care bancile se uita cu interes. Au ceva rezerve vizavi de bancabilitatea acestui contract, dar cred ca se incearca si de o parte si de alta sa se adreseze cumva contractual.”, a punctat avocatul Schoenherr.

Retail.

„Toti marii retaileri care sunt parte din asociatia noastra au diverse programe atat de mediu, atat pe parte sociala, cat si pe parte de guvernanta. Pe mediu, as putea sa vorbesc de instalatiile de panouri fotovoltaice, care au fost facute in foarte multe locatii, despre statiile de incarcare masini electrice. Apoi avem aspectul unor programe punctuale respectiv de a ajunge la Zero Waste, de a colecta ulei folosit de a-l recicla, iar unii dintre membrii nostri ofera ca stimulent inapoi legume si fructe daca ne ducem cu uleiul la reciclat.  Pe partea de lanturi de aprovizionare, ne intereseaza sa fie cat mai sustenabile, sa fie cat mai trasabile, iar producatorii sa respecte si ei la randul lor aceste cerinte. Ambalajele sunt unele eco friendly.”, a declarat Roxana Mihai, Senior Counsel in cadrul Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

„Pentru aceasta raportare pe care o descriem ESG, colegii mei sunt pregatiti. Ce urmeaza sa vina e un pic mai de speriat pentru ca nu stim cum sa implementam noile acte normative care ne vizeaza din punctul asta de vedere. Pentru ca acesta este ultimul interes al Comisiei Europene – clima, tot acest ansamblu al raportarilor ESG, ma refer in mod specific la un regulament 2023 per 1115 care ne-ar fi impus deja de la 1 ianuarie 2025 sa mai raportam un alt aspect in activitatea noastra si anume ca produsele pe care le comercializam sa nu vina din defrisari de paduri dupa sfarsitul anului 2020. Dupa ce toate statele UE au spus ca nu stim cum sa ne adaptam in mod concret la aceste cerinte, pe care le impartasim si le valorizam, insa trebuie niste instrumente, au dat posibilitatea ca timp de 12 luni companiile mari sa isi faca temele pentru aceasta raportare, companiile mai mici 6 luni fata de cele mari. Asadar din 1 ianuarie 2026, respectiv din 30 iunie 2026, vom avea si acest tip de raportare – interzis produse care provin din defrisari dupa 2020”, a precizat reprezentantul AMRCR.

Logistica & Infrastructura.

„Legat de sustenabilitate, am observat cu cat jucatorii sunt mai corporatizati, cu atat sunt mai deschisi catre genul acesta de abordare. Dezvoltatorii principali CTP si WDP fac chestia asta, in special CTP care si-a creat o reputatie la nivel regional ca ar avea un mare interes in aceasta zona. Sustenabilitate inseamna pe langa certificari ca vine dintr-o nevoie data de client. Clientul vrea sa aiba mai mult control, mai multa economie, ar prefera sa aiba o sursa de energie mai ieftina, lucru care in momentul de fata nu se intampla. Adica se pun panouri fotovoltaice, avem energie verde, vindem energie verde, dar se vinde la pret de energie reglementata. Trebuie sa fie un randament. Dezvoltatorul nu face asta doar de dragul de a vinde energie mai ieftina, trebuie sa fie o marja si acolo”, a spus Andrei Brinzea, Partner Business Development in cadrul firmei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Echinox.

„Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii, din experienta mea cel putin, cu aceasta componenta de sustenabilitate este ca, de obicei, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Adica vreti panou fotovoltaic, vrem. Este necesar ca valorile de chirie sa creasca in Romania cu tot ce trebuie sa mai creasca pe linie. Nu multa lume se bucura, dar costurile astea nu pot fi absorbite”,  a punctat Andrei Brinzea.

„As spune ca ceva mai mult de jumatate din piata de logistica de 7 milioane metri patrati este stoc nou care implicit are aceasta componenta ESG”, estimeaza Lorena Brehuescu, M&A si Leasing Manager la Oresa Industra, bratul de investitii al family office-ului Oresa pe piata spatiilor industriale si de logistica.

Cat cantareste unghiul ESG la o achizitie, este un elemente obligatoriu sau de culoare?

„Este un element de culoare impus si este un cost pentru ca bancile, finantatorii iti trimit un formular pe care sa il completezi si chiar se uita atent la ce vrei sa achizitionezi si te intreaba acolo daca bifezi acolo cerintele de ESG. Este o cerinta dinspre finantator.”, a spus Lorena Brehuescu de la Oresa Industra.

Transport.

„Perspectiva larga nu arata din pacate bine. Ce constatam si nu e nicio sansa sa se schimbe este abordarea complet pe dos la nivel de UE. Nu este ca nu vad padurea din cauza copacilor, au uitat pur si simplu de copaci. Nu vad decat padurea, decat NetZero si mai departe nu mai conteaza. Electricul care este pe moarte in momentul asta pentru ca dupa ce s-au cheltuit sute de milioane pe subventii pe partea de autovehicule, la un moment dat cineva a zis stai ca nu avem statii. Ok, investim si in statii. Nu avem retele de distributie, nu avem retele de transport, nu avem productie sa sustinem milioanele de vehicule. Daca maine toate vehiculele din Romania ar fi electrice nu am avea curent nici pentru industrie, nici pentru casa, dar am avea suficienta energie pentru electric. Transportul pe apa era de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde dintre toate tipurile de transport”, a punctat GabrielTechera, Director Guvernanta Corporativa si Relatia cu investitorii in cadrul TTS (Transport Trade Services), companie listata pee bursa de la Bucuresti.

„Beneficiem de faptul ca la amprenta de carbon suntem de departe la cea mai mica amprenta de carbon dintre toate formele de transport. (…) La nivelul TTS, investitorii institutionali se apropie de 40%, aici fiind fondurile mari de pensii din Romania si dupa ce am fost admisi in indicele Footsie, inclusiv Vanguard a intrat cu 6 fonduri, iar aici vin si asset managerii care au orizonturi scurte sau nu au neaparat orizonturi lungi de investitii ca fondurile de pensii. Pe partea de finantare propriu – zisa suntem in situatia aia fericita in care e coada de banci. Bancile multinationale au anuntat ca de la anul taxonomia va fi un criteriu, dar a venit Banca Transilvania si a zis – Veniti cu plan de aliniere, nu neaparat cu alinierea. Ramane de vazut in 2025 cat de puternic va fi impulsul dat de la UE pentru finantari verzi”, a mai spus reprezentantul TTS.

Restructurarea companiilor.

„Inca nu sunt vazute efectele ESG in zona de restructurare si insolventa, dar capata importanta foarte mare. Ca sa dau un exemplu, daca astazi o companie mare intra in procedura de insolventa datorita unui eveniment care ii determina acea stare de dificultate chiar si temporara, un manager de restructurare nu are timp sa faca procesul acesta cap – coada. Lui ii trebuie o cuantificare imediata pentru ca acolo cash managementul este cel mai important lucru. In momentul in care tu trebuie sa pui o cifra acolo, care este impactul si ea nu a ajuns pentru ca nu ai inceput un proces la timp si la cuantificare, aici intra in urmatorul conflict – stakeholderii cand o sa se uite, o sa se uite din punct de vedere al garantiei lor si atunci se pune intrebarea – Ce sa decid? Sa decid ca aloc o parte din ce ar fi trebuit sa imi revina mie ca si creditor bancar din garantia respectiva pentru acest proces ESG, iar daca da, cat este acest lucru? Iar timpul este esential.”, a punctat Nicoleta Mihai, Head of Restructuring and Insolvency, Associate Partner Deal Advisory in cadrul KPMG Romania.

„Cand vorbim despre aceste rapoarte de sustenabilitate, ca vorbim despre CSRD sau SFRD adica din perspectiva companiilor sau din cea a institutiilor financiare sau la momentul acesta despre zona nonfinanciara, care acum se face cu an financiar 2025 si cu raportare din 2026, lumea se uita ca ar fi o zona de timp suficient, dar nu este suficient. O sa vina imediat. Dar si pe partea de nonfinanciar vorbim despre o colectare corecta de data pentru a putea face acea declaratie de sustenabilitate.”, a adaugat consultantul KPMG.

Debt management.

„Grupul Kruk la momentul de fata emite obligatiuni care nu au in componenta lor factori ESG, insa obiectivul nostru este sa introducem acest factor in strategia financiara pentru perioada urmatoare. Pe partea de investitii, investitia vine de la grup, nu este locala. Aceste obligatiuni pe care le avem sunt preponderent in Suedia si Polonia. Pe partea de ESG la nivel local sunt multe zone pe care noi le acoperim. Faptul ca unul din indicatorii pe care ii avem este ca pana in 2040 din punct de vedere emisii scop 1 si scop 2 sa ajungem la o reducere de cel putin 70%. ”, a declarat Cosmina Marinescu,. CEO Kruk Romania.

„Doar anul trecut pana la finalul anului am schimbat 85% din masinile pe motorina pe benzina. Un alt aspect pe care l-am atins, am fost prima tara la nivel de grup care am cumparat si momentan avem 15 masini electrice. Este adevarat ca sunt pe Bucuresti, nu am ajuns la nivelul tarii tocmai pentru ca statiile de incarcare nu sunt atat de prezente pentru ca noi acoperim intreaga tara”, a mai spus Cosmina Marinescu de la Kruk.  Ea a adaugat ca firma pe care o conduce a avut si alte initiative in directii precum educatia financiara si scaderea utilizarii hartiei, dar si a salvarii copacilor.

Industrie.

„Noi am investit in EMI, ei produc usi industriale. Este o companie bazata in Romania, au o fabrica langa Pitesti. Imediat dupa investitia noastra, cu bani de la noi au cumparat doua  companii in Belgia si in Slovacia, apoi in 2023 am vandut impreuna cu fondatorul 51% din companie catre Innova Capital, care au venit cu o componenta de cash injection destul de semnificativa, mai mult decat am putea noi. De atunci, au mai cumparat inca o companie in Romania si in acest moment compania la nivel de grup face cam 43 mil. Euro si avem in momentul acesta doua tranzactii M&A, doua add-on-uri, una chiar destul de mare si de avansata in pipeline, care daca le vom executa in cateva luni vom ajunge la 70 – 75 mil. Euro pe tot grupul companiei EMI”, a declarat Adrian Netea de la Morphosis Capital.

„Anul trecut, am facut inclusiv la EMI acest carbon foot assesment, anul acesta planificam cum sa reglam lucrurile, cel mai probabil o sa facem un mic parc fotovoltaic langa fabrica noastra de langa Pitesti”, a adaugat reprezentantul managerului de private equity Morphosis Capital.

Agricultura.

„Jantzen Renewables este pornit din Jantzen Development, care avea un model de business foarte similar development-ului de regenerabile. Ce facea fundamental era ca agrega teren, construia infrastructura adica punea silozuri, punea electricitate si facea o ferma functionala si o revindea. Grupul Jantzen si-a retinut cumva in proprietate perla coroanei operand in continuare o entitate care se numeste Jantzen Development Agro Cocora, care opereaza 20.000 ha in Ialomita si Constanta, din care vreo 11.000 hectare in proprietate. Acest business al Jantzen Group este un actor important in sustenabilitate. Opereaza cu o tehnologie prin care pamantul nu se ara, se lasa asa peste iarna, asta inseamna din punct de vedere al sustenabilitatii ca nu eliberezi carbonul in atmosfera. Odata ce ai arat inseamna ca ai eliberat carbon in atmosfera (…) Al doilea lucru pe care il face aceasta tehnologie este ca incearca sa adreseze seceta, o problema destul de grava a Romaniei. In Romania, seceta afecteaza foarte mult agricultura si faptul ca nu spargi terenul si nu il ari inseamna ca nu lasi apa sa se ridice din sol. Lasi doua lucruri foarte importante in pamant – carbonul si apa”, explica Razvan Popa, CEO al Jantzen Renewables.

„Exista o piata dezvoltata la nivelul Vestului, pe care Jantzen incearca sa o aduca in Romania, in care facand asta obtine credite de carbon, care sunt tranzactionate pe o piata privata si in momentul de fata una dintre sursele de venit ale acestui business este din vanzarea creditelor de carbon.”, adauga acesta.

„Deja sunt ferme mari in Romania, vorbim de zeci de mii de hectare, care au trecut la aceasta agricultura regenerativa care inseamna lucrari mai mici ale solului, care ajuta la stocarea carbonului in sol si de asemenea mentine umiditatea. Acesta este un model de agricutura sustenabila”, confirma Marius Gavrea de la ING Bank Romania.

A treia editie anuala a evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE a fost organizata de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, cu sprijinul KPMG Romania.

Banca Transilvania este Partenerul evenimentului, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect