Arhive etichete: European Investment Bank

European Investment Bank a aprobat o linie de finantare de circa 25 mil. Euro pentru CEC Bank in vederea sustinerii investitiilor promovate de entitati din sectorul public

Banca Europeana de Investitii (EIB) a aprobat pe 11 noiembrie 2025 o linie de finantare de circa 25 mil. Euro pentru CEC Bank in vederea sustinerii unor investitii promovate de entitati din sectorul public, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Scopul declarat este de a sustine in special proiectele localizate in regiunile din Programul Tranzitie Justa, care acopera 6 judete – Hunedoara, Gorj, Dolj, Galati, Mures si Prahova.

Beneficiarilor finali li se va cere sa respecte legislatia aplicabila anationala si a Uniunii Europene, dupa caz.

EIB este unul dintre cei mai mari finantatori externi ai economiei Romaniei, atat prin programe proprii, cat si printr-o gama larga de instrumente care acopera investitii de capital, instrumente de datorie (inclusiv imprumuturi), cat si mecanisme de garantii.

Dealmakers. New buyers. International sellers.” Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 4 decembrie evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025 pentru jucatorii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, pietele de capital, real estate si NPL

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

“Ne uitam, si nu doar in Romania, la tranzactii mari la sprijinul modernizarii capacitatilor de productie. Nu am parasit piata asta. Vom continua sa discutam cu Nuclearelectrica si cu Ministerul Energiei despre toate posibilitatile de colaborare in domeniu. La nivelul pietei romanesti, ne uitam in continuare la un pipeline diversificat de proiecte”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group Office in Romania, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Nu pot sa va dau exact exemple de operatiuni pe care le avem in vedere in viitorul imediat, dar, intern, la nivelul operational din BEI, avem un <<bond desk>> prin care urmarim in mod special astfel de tranzactii, fie ele bonduri municipale, fie ele bonduri corporate. Deci, cream capacitate interna pentru a analiza si pentru a fi agili cu astfel de deal-uri”, a spus Marius Cara.

Potrivit acestuia, EIB a anuntat pentru anul acesta o tinta – record de investitii noi la nivel global de 100 mld. Euro investitii noi, din care planul pentru retele de energie si stocare este de 11 mld. Euro la nivelul UE.

“Piata (romaneasca – n.r.) are potential. Noi avem cateva deal-uri de project finance la care ne uitam. Greu de cuantificat si greu de anticipat in ce ritm se vor concretiza aceste deal-uri, dar nu suntem singurii in piata. Noi cautam sa co-investim cu alte IFI-uri (institutii financiare internationale – n.r.). Evident, noi nu finantam 100% din proiect, deci implicarea noastra are implicit un rol de levier si acest leverage evident este mult mai mare cand vorbim de equity (capital investit, n.r.), dar chiar si intr-un proiect clasic, intr-un imprumut direct, noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea investitiei”, a precizat seful reprezentantei locale a grupului European Investment Bank.

“Tinta noastra la nivel de grup pentru anul 2025 este sa ramanem la acelasi ordin de marime”, a adaugat acesta.

“Aproape in fiecare an, sectorul public se situeaza per total in Romania pe locul 1 (in portofoliul local al grupului EIB, n.r.). Iar aici as aminti tranzactiile la care ne uitam si cu Primaria Bucuresti, si cu alte primarii din tara pentru transport verde. La Ploiesti, de exemplu, am venit si cu o asistenta tehnica pentru a intari capacitatea primariei in ceea ce priveste managementul financiar pentru a-I ajuta sa construiasca modelul financiar pentru a ne asigura ca resursele primariei sunt suficiente pentru a sustine un imprumut care va urma sa vina de la BEI. Si aici vorbim despre transport verde, regenerare urbana in general, imbunatatirea retelelor de termoficare. Deci ne uitam la mai multe lucruri in acelasi timp”, a detaliat Marius Cara.

“Romania are nevoie de investitii masive in infrastructura, si din cauza asta, sectorul public va ramane, probabil, in pole position. Aici vorbim de investitii care continua sa fie prioritare pentru autostrazi, pentru modernizarea cailor ferate, si aici intram si in zona de transport strategic, deci coridoare cu relevanta pentru zona militara. BEI va continua sa sprijine Romania pe această directie, care este de natura sa aduca si volumele mari. Dar in acelasi timp, cautam diversificare, stim ca spatiul fiscal al Romaniei este limitat, deci trebuie sa ne uitam si mai mult pe zona privata, pe zona corporate, zona care nu adauga la deficit. Deci ramanem prezenti si sprijinim economia Romaniei atat din perspectiva privata, cat si la nivelul investitiilor strategice ale statului”, a punctat reprezentantul grupului EIB.

La nivelul anului trecut, grupul BEI a investit in Romania 2,5 mld. Euro.

“Din suma asta, cam 968 mil. Euro au mers explicit pe actiune climatica si sustenabilitate de mediu, adica circa 40% din totalul investitiilor. Circa 780 mil. Euro au mers fix pe energie verde. Si aici, am pus mare accent pe modernizare de retele, am avut doua tranzactii mari de cate 200 mil. Euro fiecare cu Electrica si cu Delgaz care au mers pe modernizarea si automatizarea retelelor”, a detaliat Marius Cara.

“La nivelul anului 2025 ne uitam la aceeasi cheie, nu stiu daca putem vorbi despre exact aceleasi volume, dar ceea ce as reliefa la nivelul anului curent este o diversificare a produselor si a instrumentelor prin care actionam in piata din Romania”, a subliniat reprezentantul grupului European Investment Bank, care este prezent atat la nivel de banca prin EIB, cat si la nivelul European Investment Fund – un investitor institutional – cheie pentru fondurile de private equity si de venture capital din Romania, din spatiul Europei Centrale si de Est, dar si pentru alte regiuni de pe continent.

“Astfel, avem deja doua tranzactii mai deosebite chiar si pentru portofoliul global al bancii. Avem o investitie de 30 mil. Euro in equity pentru proiectul eolian Pestera 2, cel de langa Constanta. Acesta va deveni unul dintre cele mai mari proiecte onshore din tara. Vorbim de 400 MW, iar valoarea total a proiectului este de 500 mil. Euro. Deci daca ne raportam la valoarea totala, 30 mil. Euro nu pare sa fie impresionant, dar este o investitie equity. Si proiectul asta este unul dintre primii beneficiari al CfD si tocmai aceasta noutate pe piata romaneasca, care da o predictibilitate unor astfel de proiecte – instrumentul in sine pentru noi este ceva care ne-a ajutat sa putem sa intram in tranzactie”, a spus Marius Cara.

“O a doua tranzactie mai deosebita este investitia in obligatiunile verzi emise de Electrica, iarasi un mare succes in piata pentru o emisiune de acest tip, aproape o premiera pe piata corporate din Romania, cu o suprasubscriere impresionanta si aici EIB a fost, bineinteles, investitor – ancora. Pot spune ca i-am acompaniat in tranzactia aceasta si ca această sinergie pe care o avem cu Electrica, si care s-a concretizat si prin imprumuturi directe, continua si este un parteneriat pe care incercam sa il dezvoltam pe multiple planuri”, a continuat acesta.

Pe 1 iulie 2025, EIB a aprobat o investitie de 50 mil. Euro in tranzactia de obligatiuni verzi de 500 mil. Euro cu care compania de energie locala Electrica a iesit pe pietele externe de capital.

“Electrificarea este esentiala pentru ca Europa si, implicit, Romania sa reduca dependenta de combustibilii fosili si sa decarbonizeze transportul, sistemele de incalzire si industria. Electricitate ieftina inseamna o sansa data industriei de a deveni mai autonoma”, este de parere Marius Cara.

“Dar trecerea rapida la energiile regenerabile, cu alte cuvinte cresterea capacitatilor de productie, nu este neaparat in momentul in care vorbim acompaniata de o modernizare pe masura a infrastructurii si de aceea focusul atat al EIB cat si la nivelul UE este pe modernizarea retelelor, pe interconectivitate, pe a face piata energetica in UE o piata cu adevarat functionala”, sustine seful reprezentantei de la Bucuresti a grupului EIB.

“Daca vorbim de investitii la nivel global, avem 400 mld. in distributia in retele – asta este mai putin decat se investeste in productie, iar la nivelul UE este estimat ca nevoia de investitii in retele este de circa 70 mld. Euro la nivelul anului 2025”, a mentionat acesta.

“Romania evident nu este o exceptie. Poate ca in Romania nevoia se simte si mai acut pentru ca s-au multiplicat investitiile in capacitate de productie – proiecte eoliene, solare, cat si proiecte de stocare care au inceput sa apara, dar vorbim de retele imbatranite care in mod istoric au fost concepute pentru un flux unidirectional”, a mai spus Marius Cara, Head of European Investment Bank Group Office in Romania, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

Marius Cara, Head of EIB Group Office in Romania, speaker of MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

Marius Cara, Head of EIB Group Office in Romania, is one of the speakers of MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025.

Marius Cara is Head of EIB Group Office in Romania since March 2024. With over two decades of experience in finance and investor relations, he has held senior roles at both the EIB and the European Commission. From 2021 to 2024, he led Investor Relations at the European Commission, playing a key role during the EU’s landmark issuance programmes under SURE and NGEU. Prior to that, he spent over 14 years at the EIB in Luxembourg, including as Deputy Head of Investor Relations. He began his career as an auditor at PwC and holds a Master’s degree in Business Administration and Management from the Bucharest University of Economic Studies. He is also a Fellow of the Association of Chartered Certified Accountants (FCCA).

On October 2, 2025, the MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, an exclusively ONLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in sustainability, investments and real economy.

The Supporting Partners of this event are Sancons Capital & Investment and Vetimex Capital.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

The MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Marius Cara, European Investment Bank Group: Avem un pipeline in Romania asemanator cu cel de anul trecut, tinta noastra ramane intre 1,5 mld. Euro si 2 mld. Euro pe an la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. EIB asteapta cu mare interes sa investeasca in emisiunea de obligatiuni verzi a Electrica

“Suntem banca publica a Uniunii Europene, banca statelor membre si actionam in stransa coordonare cu guvernele si cu prioritatile Comisiei Europene. In Romania, prioritatile acestea se intind de la coeziune, care ramane pentru Romania unul dintre principalele obiective si, in sensul asta, investitiile in infrastructura mare, infrastructura de transport, in primul rand, continua. Au fost preponderente in ultimii ani si vor continua ca si obiective prioritare, de asemenea, investitiile in infrastructura de sanatate, infrastructura de educatie, urmate evident de investitiile in sectorul verde – tot ceea ce inseamna energie regenerabila, productie de energie, dar si retele de transport, stocare si eficienta energetica”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group Office in Romania, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment online organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Daca este sa vorbim despre partea aceasta, anul trecut per total un an bun pentru grupul BEI in Romania, am facut 1,6 mld. Euro prin banca si vreo 800 mil. Euro prin Fondul European de Investitii. Fondul European de Investitii este subsidiara noastra prin care investim in piata de capital de risc – investitii in fonduri de private equity, fonduri de venture capital si garantii”, a adaugat acesta.

“Avem, de asemenea, un pipeline asemanator pentru anul in curs, adica tinta noastra ramane intre 1,5 si 2 mld. Euro la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. Investitiile in IMM-uri se fac prin intermediarii financiari, deci cu ajutorul bancilor din Romania si acum doi ani au avut un varf de aproape 800 mil. Euro in tranzactii de intermediere. Evident si aici ne adaptam cerintelor pietei, daca este lichiditate atunci incercam sa structuram alte tipuri de instrumente, instrumente de garantare, securitizari. Avem cam in fiecare an 1 – 2 tranzactii pentru sectorul IMM-uri prin banci, cu diverse tinte – fie componenta de climat in care cerem ca un anumit procent din portofoliu care se investeste sa aiba criterii care sa mearga catre energie verde sau eficienta energetica”, a punctat Marius Cara.

“Canalizam produsele cu capital de risc si de garantare prin EIF. Aici stiu ca există discutii cu MIPE (Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene) pentru a acorda suplimentar un mandat din cadrul PNRR-ului pentru ca EIF a fost capabil sa implementeze cu succes acest instrument in ultimii doi ani si este vorba de un <<top up>>. Acum ramane de vazut cat de repede se poate finaliza intelegerea asta ca banii sa poata fi efectiv injectati pana la termenul din 2026”, a spus reprezentantul grupului European Investment Bank.

“Iar in ceea ce priveste banca, ne uitam la imprumuturi clasice, dar ne uitam foarte mult si la project finance. Avem un pipeline destul de consistent in proiecte noi de energie fotovoltaica si, de asemenea, si la alte tipuri de instrumente cum ar fi investitii in obligatiuni verzi – aici asteptam cu mare interes o tranzactie si unde EIB va participa – si, de asemenea, tot ceea ce inseamna inovatie, tot ceea ce inseamna companii care vor sa se scaleze si care au o mare componenta de inovare”, a subliniat Marius Cara.

European Investment Bank (EIB) intentioneaza sa aloce o finantare de aproximativ 75 mil. Euro pentru programul de obligatiuni verzi emise de catre Electrica, in contextul in care costul total al proiectului de emisiune de obligatiuni verzi al companiei romanesti de energie este de aproximativ 200 mil. Euro, potrivit datelor facute publice anterior de catre institutia financiara internationala si publicate pe 20 mai 2025 de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“De asemenea, pentru ca si prioritatile noastre sunt aliniate cu prioritatile tarilor membre, aceste prioritati evolueaza. Vedem foarte bine ce se intampla in jurul nostru, motiv pentru care banca a fost incurajata sa dezvolte o strategie mai deschisa catre sectorul de aparare, ceea ce s-a intamplat in decursul ultimelor 18 luni si a fost formalizat sau finalizat la board-ul din martie cand Consiliul de administratie al bancii a decis o noua abordare in sector, o abordare prin care au fost extinse criteriile de eligibilitate si prin care banca si-a afirmat dorinta sa contribuie la necesitatile de investitie ale UE in sector. Si aici urmeaza sa venim cu produse, inclusiv cu produse de intermediere pentru IMM-uri, produse prin care sa finantam lantul de productie pe langa produsele clasice de investitii directe sau de co-investire cu statul”, a spus seful reprezentantei grupului Bancii Europene de Investitii din Romania.

Cum au fost alocati banii grupului EIB in portofoliul din Romania in 2024?

“Fondul European de Investitii (EIF) a facut 800 mil. Euro anul trecut, insa acum doi ani Fondul a avut un an record depasind cifra de 2,6 mld. Euro, multumita si instrumentelor de garantare acordate pe baza fondurilor din PNRR. EIF actioneaza ca un catalist in piata, ca un fel de fond de fonduri si multiplica banii pusi la dispozitie fie de catre Comisie, fie de catre statele membre, fie de catre banca (EIB). Romania se numara constant printre tarile cu cel mai mare aport din partea EIF”, a precizat Marius Cara.

“Revenind la banca, cu 1,6 mld. Euro anul trecut, care a fost doar un pic mai mic fata de cifra de acum doi ani, cam asta este banda unde ne situam si cu acest volum, Romania, practic se incadreaza in tier (nivel, n.r.) 2 al tarilor beneficiare de investitii din partea EIB dupa cele 4 mari – Italia,Germania, Spania si Franta, care sunt urmate de Polonia, toate cu volume de peste 5 mld. Euro. Deci, in band-ul dintre 1 si 5 mld. Euro, Romania se afla in mod constant si asta evident este si in corelatie cu marimea economiei si puterea de absorbtie, dar si cu nevoile tarii. Acum doi ani acea cifra – record care s-a inregistrat la nivel de grup a reprezentat 1,5% din PIB (Produsul Intern Brut)”, a semnalat reprezentantul EIB Group.

“Legat de sectoarele de investitii, noi impartim activitatea in 3 categorii – sector public, sector corporate si sectorul de intermediere financiara. Sectorul public este in mod traditional sectorul cu cea mai mare pondere pentru ca aici intra investitiile in infrastructura mare sau, mai bine zis, fondurile acordate de banca catre guvern pentru a co-investi in diferite proiecte. Am avut 2 mld. Euro semnate pentru co-investire din PNRR pe transport, acestea au fost integral trase in ultimii doi ani si aici vorbim de calupuri mari de 600 mil. Euro pentru autostrada A7, 600 mil. Euro pentru cai ferate modernizare si upgradare a liniilor de cai ferate, dar si investitiile in sectorul energiei verzi sunt importante”, a detaliat Marius Cara.

“Banca este “the EU climate bank” (banca climatica a UE, n.r.). Noi suntem un pionier in acest domeniu si suntem cel mai mare investitor in energie curata dintre toate IFI-urile (institutii financiare internationale, n.r.). Anul trecut peste 780 mil. Euro din cele 1,6 mld. Euro s-au incadrat in aceasta categorie a investitiilor in energie curata si mediu, cu tranzactii notabile catre Electrica, cu Delgaz, in special pentru imbunatatirea, digitalizarea si modernizarea retelelor de transport. Un obiectiv prioritar este si consolidarea si extinderea retelelor, inclusiv a punctelor de interconectare pentru ca fara acestea este clar ca energia produsa nu poate fi exploatata optim”, a adaugat acesta.

Cum se uita la randament un investitor de talia grupului European Investment Bank?

“Noi, BEI-ul, nu tintim profitul. Suntem profitabili in fiecare an pentru ca trebuie sa ne capitalizam, nu distribuim dividende, deci tot profitul se retine si ne permite sa ne imprumutam de pe piete foarte ieftin, pe de o parte, si sa marim volumul investitional. Pentru anul acesta, board-ul din iunie a aprobat marirea plafonului de investitii la o cifra – record de 100 mld. Euro, deci ar fi prima oara cand grupul EIB atinge aceasta cifra simbol. Totalul nostru bilantier depaseste 600 mld. Euro, dar un volum asa de mare am avut cred ca o singura data cand ne-am apropiat la 90 mld. Euro cand a fost criza suverana, deci acum multi ani pentru ca noi actionam cu rol anticiclic cumva. Deci, nu avem target de profit, ne uitam la proiecte in primul rand cu scopul de a le imbunatati, de a le face bancabile cu asistenta tehnica si de a crea capacitate la cei care se imprumuta, fie ei stat sau companii private. Deci, noi ne uitam cumva pe termen lung ca si obiective, ca si tinte”, a mai spus Marius Cara, Head of European Investment Bank Group Office in Romania, la panelul Tendinte in investitii din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 este sustinut de KRUK Romania in calitate de Event Partner si de AxFina Romania in calitate de Supporting Partner.

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025: “Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al Uniunii Europene”. Cu tranzactii puse “on hold” de instabilitatea politica, investitorii asteapta stabilitate si directia in care se vor misca politicile economice ale noului guvern din Romania. Ministerul Finantelor are in plan o ultima emisiune de eurobonduri “de cateva miliarde de euro” in 2025 si imprumuturi de la banci ca backup daca transa 4 din PNRR nu va fi trasa in acest an. Ce tendinte urmaresc investitorii strategici, antreprenorii, managerii de fonduri de private equity, venture capital, private debt, fonduri de pensii, finantatorii internationali, investitorii de pe pietele de capital, real estate, debt management in spatiul Europei Centrale si de Est

Marius Cara, European Investment Bank Group: Avem un pipeline in Romania asemanator cu cel de anul trecut, tinta noastra ramane intre 1,5 mld. Euro si 2 mld. Euro pe an la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. EIB asteapta cu mare interes sa investeasca in emisiunea de obligatiuni verzi a Electrica

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Sunt pregatiri, dar nu am niciun semn privind tranzactii sigure ce ar urma pe bursa pentru ca posibilele listari asteapta mai multa claritate privind politicile economice. Cum arata un “to do list” al lui Adrian Tanase pentru urmatorul CEO al BVB. “As vrea sa vad listate pe bursa REIT-uri din imobiliare sau companii mari precum Dedeman, iar companii care se dezvolta regional sau global sa fie listate si pe Bursa de Valori Bucuresti”

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune de titluri Fidelis si luam in considerare maturitatea de 10 ani la obligatiunile in Euro. Investitorii din SUA au o expunere foarte mare pe Romania de cateva miliarde de euro, atat pe eurobonduri, cat si pe piata titlurilor de stat in lei. La eurobonduri ne uitam sa largim cadrul de emitere de obligatiuni verzi catre cele in format sustenabil, iar in partea a doua anului vrem sa emitem noi obligatiuni Samurai posibil tot verzi. Cine sunt cei mai mari investitori in titlurile de stat de pe piata interna si cine are cele mai mari expuneri pe eurobondurile romanesti

Voicu Oprean, AROBS: Dupa tranzactia din SUA, mai avem un buget disponibil de achizitii M&A de circa 20 mil. Euro si speram sa mai finalizam cateva achizitii in 2025. Suntem relativ aproape cu doua tranzactii, una pe piata europeana in zona de produse, iar cu alta vrem sa completam zona de automotive

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii Pilon 3 au actiuni de peste 1 mld. Euro pe bursa de la Bucuresti, formand in ultimii 2 – 3 ani inca un jucator institutional important la BVB. “Probabil cand vom ajunge cu fondul de pensii private facultative la active de 200 – 300 mil. Euro sau 500 mil. Euro, pot sa ma gandesc sa investesc 25 – 40 mil. Euro in fonduri de private equity. Pana atunci sunt alte oportunitati care aduc mai multe beneficii pentru fond decat „sa spargem gheata” in private equity la acest moment”

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Primele cifre pe care le facem publice acum privind randamentul fondului nostru Early Game Fund I vintage 2019 arata la nivelul lui martie 2025 un multiplu al capitalului investit de 2,7x, IRR brut de 31% si TVPI de 2,1x. Obiectivul nostru real este de a face un multiplu de 10x la fiecare dintre fondurile pe care le avem. Observam o crestere a evaluarilor initiale ale companiilor de la fondul 1 la fondul 2. “O runda de investitii de serie A nu se mai face astazi la o evaluare de 20 mil. Euro, se discuta deja de la 40 mil. Euro in sus”

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Vom incepe sa lucram spre finele acestui an la structurarea fondului de venture capital Catalyst Romania III, care va avea un capital de circa 80 mil. Euro, portofoliu de 15 – 20 companii, iar tichetele de investitii vor creste la 2,5 – 3 mil. Euro. La fondul Catalyst Romania I, dupa 7 exituri suntem la o rata DPI de distributie de capital catre investitorii din fond de peste 1x, cel mai bun exit fiind la un multiplu de bani de 20x. Vom trece in 2025 – 2026 si la primele exituri din fondul Catalyst Romania II

Cosmina Marinescu, KRUK Romania: Avem o rocada foarte clara pe piata vanzarii de portofolii de datorii – daca anul trecut, IFN-urile reprezentau circa 60% din portofoliile puse in vanzare, in 2025 banking-ul reprezinta aproximativ 70%, iar IFN-urile au o pondere de peste 20% in piata. Asteptam in partea a doua a anului sa apara la vanzare portofolii bancare la nivel de valoare nominala de peste 100 mil. Euro

René Schöb, KPMG Romania: Investitorii straini nu au apetit pentru investitii noi in Romania, sentimentul dominant fiind cel de a-si reduce costurile. Noi vedem la antreprenori un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Unde vad investitorii strategici si antreprenorii oportunitati de investitii pe piata. “La tranzactia grupului Emag cu Cargus este un add-on in timp ce la vanzarea La Cocos catre grupul Schwarz nu vorbim despre o achizitie pentru cota de piata, ci despre un model de business diferit spre care a pivotat strategic un mare grup international de retail”

Nick Vozianov, ING Bank: Probabil, Digi, dar intotdeauna exista un al doilea competitor – sectorul de petrol si gaze, daca ar fi sa pariez cine din Romania ar putea face un imprumut sindicalizat de minim 1 mld. Euro. Piata imprumuturilor bancare pentru corporatii din CEE a ramas constanta ca valoare la 24 mld. Euro in prima jumatate a anului, insa pe fondul scaderii puternice a volumului de la 62 – 63 tranzactii in S1 2024 la 35 de tranzactii in acest an. Piata creditelor sindicalizate din Romania a contabilizat circa 1 mld. Euro in 6 tranzactii in 2024, cu un volum constant de tranzactii, dar pe o piata de 3 ori mai mica in valoare

Matthias Siller, Barings: Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al UE. Romania este la o rascruce de drumuri, iar participantii la piata de capital au de luat acum niste decizii privind directia si pasii urmatori. De exemplu, cred ca la Banca Transilvania sunt 2 optiuni – fie va fi un candidat principal pentru preluare in ceea ce va fi o piata M&A hot in Europa, fie as invita statul roman sa preia participatia EBRD din banca. Ce mesaje are investitorul global despre participatiile statului in companiile de utilitati listate si despre portofoliile fondurilor de pensii din Romania

Dan Dascal, BT Asset Management: Obligatiunile emise de catre statul roman cu un cupon de 7% la Euro garanteaza un randament de 30%, ceea ce ar fi o investitie foarte buna. Investitiile in active real estate pot genera randamente la euro superioare titlurilor de stat cu randamente anuale de circa 8% la euro, care pot fi optimizate prin metode prin care poti sa iti iei leverage

William Watson, Value4Capital: Romania inca are o piata relativ neconsolidata fata de Polonia, ceea ce o face un loc foarte atractiv de investitii atat pentru strategici, cat si pentru investitorii financiari. Piata de private equity din CEE are doua dependente pe partea de fundraising – un procentaj mult mai mare de investitori si institutii private, iar institutiile financiare internationale si agentiile guvernamentale joaca un rol-cheie in strangerea de noi fonduri fata de restul Europei

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Fondurile baltice de pensii private au o pondere de circa 20% din noul nostru fond regional de private equity. Grupul INVL, cumparatorul Pehart, are investitii totale in Romania pe mai multe piete care se apropie de 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul de investit, cat si partea de datorii

Bartosz Kwiatkowski, Enterprise Investors: Tinta noastra pentru piata din Romania este sa avem o tranzactie add-on pe care o vom anunta in curand si o achizitie directa din noul fond in termen de un an. Avem nevoie de randamente mai mari la tranzactiile pe piete inafara Poloniei pentru a justifica investitiile pentru ca exiturile sunt mai provocatoare in tari mai mici

Evtim Chesnovski, Integral Capital Group: Ne uitam in Romania in urmatoarele luni la o achizitie, posibil doua tranzactii. Primul exit dintr-o companie din Romania il vom semna anul viitor. Fata de Europa de Sud – Est, vedem ca pietele de capital sunt ceva mai dezvoltate in Europa Centrala, unde accesul la finantare este mai usor si acolo poti vedea investitii in companii mai mature generatoare de cash, cu o crestere solida

Magdalena Sniegocka, CVI: Dorim sa investim circa 500 mil. Euro pe pietele de private debt din CEE, din care pana la 100 mil. Euro vrem sa desfasuram in tranzactii in Romania. Avem in pipeline 11 tranzactii in Romania, din care una semnata si aprobata, iar alta intr-o faza avansata. Cu ce “arme” lupta fondurile de private debt in competitia lor cu bancile si fondurile de private equity

Radu Dobre, APS Romania: Ne asteptam la un volum total de tranzactii in jurul a 500 mil. Euro valoare nominala a portofoliilor de creante. Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator de pe piata administrarii portofoliilor de datorii va mai iesi din piata. Managerul ceh APS de pe piata de debt management a cumparat recent un IFN pe piata din Romania

Valeriu Binig, PPC: Investitorii strategici de pe piata de energie din Romania se uita daca sa investeasca pe partea de stocare in baterii independente sau baterii colocate. Ne uitam la multe tari din regiune, insa principala piata pentru investitii este Grecia, dupa care urmeaza Romania

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Instabilitatea din prima jumatate a anului nu ne-a ajutat sa mergem spre o achizitie M&A. Ne-am uitat la o tranzactie de peste 25 mil. Euro in orasele secundare si la o tranzactie de peste 100 mil. Euro pe piata Bucurestiului. Pentru noi, e important ca proiectele la care ne uitam pentru achizitie sa aiba deja componenta de leverage

Mihai Patrulescu, CBRE: Cred ca la jumatatea anului, valoarea tranzactiilor de pe piata imobiliara din Romania a ajuns undeva la 400 mil. Euro. Instabilitatea politica din ultima vreme s-a simtit puternic pe zona tranzactiilor, care au incetinit din ce vedem noi. Cel mai mare tichet de tranzactie aflat acum pe piata depaseste 200 mil. Euro

Marius Cara, Head of EIB Group Office in Romania, speaker of MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025

Marius Cara, Head of EIB Group Office in Romania, is one of the speakers of MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025.

On June 26, 2025, the MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, an exclusively ONLINE event for Private Equity, Venture Capital managers, financial institutions, strategic investors, asset managers, real estate investors, NPL investors, entrepreneurs and other corporative investors.

The Event Partner is KRUK Romania and Supporting Partner of this event is AxFina Romania.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld. euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

„Banca Europeana de Investitii (EIB) lucreaza cu ambele parti ale bilantului. Noi suntem banca ce a inventat conceptul de obligatiune verde. Am fost primii emitenti in 2007, anul acesta am depasit cifra de 100 mld. Euro emise in format verde si sustenabil – acele <<climate awarenesss bonds>> la care s-au adaugat <<sustainability bonds>> ulterior. Si am emis in vreo 20 de monede de-a lungul timpului. Am trecut si noi prin toate aceste eforturi interne de identificare a proiectelor de raportare a alocarilor si apoi de raportare a impactului. Deci, am parcurs toate aceste etape si sunt etape care pot spune ca aduc o oarecare disciplina interna si, mai mult, creeaza acest awareness (notorietate -n.r.) pentru ca, de fapt daca vreti beneficiul prim al obligatiunilor verzi la vremea respectiva nici nu puteam vorbi de <<greenium >>pentru ca nu exista lichiditate, dar obiectivul principal era sa atragem atentia investitorilor catre obiectivele de politica pe care voiam sa le finantam pentru ca BEI este o banca care implementeaza obiectivele politice ale Uniunii Europene”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group in Romania, la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Daca ne mutam pe partea cealalta a bilantului, BEI este cel mai mare finantator mondial in randul bancilor multilaterale, dar dincolo de volum, noi am cautat intotdeauna sa avem o abordare sistematica vizavi tocmai de acest mandat al nostru care se leaga de obiectivele de climat si de mediu ale UE. In 2019, am venit cu o noua politica de investitii in domeniul energiei, care avea ca pilon principal eliminarea totala a finantarii combustibililor fosili, accent mai mare pe eficienta energetica, pe decarbonizarea lantului de transport al energiei. Si am continuat politica asta cu o foaie de parcurs pentru banca climatului pe un orizont de timp 2021 – 2025 in care ne propuneam ca jumatate din investitiile noastre sa fie alocate pe climat si mediu si sa implementam in procesul de evaluare a proiectelor principiile Acordului de la Paris. Cu alte cuvinte, promotorii si proiectele in sine sunt evaluate la BEI prin prisma acestor criterii ale Acordului de la Paris.”, a adaugat acesta.

„Revenind la ceea ce face Banca Europeana de Investitii in Romania, iar noi am avut un an record anul trecut la nivel de grup cu mai bine de 4 mld. Euro angajate in tara, jumatate din aceasta cifra se datoreaza Fondului European de Investitii care la randul lui a avut un an record in Romania. Deci, Romania a fost tara nr. 1 ca volum pentru Fondul European de Investitii. Dar 4 mld. Euro investitii in Romania inseamna 1,3% din PIB ceea ce este ca si pondere in portofoliul EIB printre cele mai importante”, a punctat Marius Cara.

Potrivit acestuia, 4 mld. Euro au fost angajate anul trecut pe portofoliul EIB din Romania, din care Fondul European de Investitii (EIF) a avut 2,1 mld. Euro.

„Daca vorbim de expunerea pe Romania a BEI, asta depaseste 19 mld. Euro si daca vorbim de FEI exista o distributie a sarcinilor. BEI este activa pe partea de imprumuturi, mai nou si pe partea de <<ghost equity>>, in timp ce Fondul European de Investitii in mod traditional opereaza prin instrumente financiare, prin garantii care se adreseaza IMM-urilor, si prin fonduri de Venture Capital si Private Equity”, a precizat reprezentantul grupului Bancii Europene de Investitii.

„Anul acesta suntem on track (in grafic – n.r.), avem un pipeline bun. Pot spune ca daca anul trecut doar 13% din investitii au fost directionate catre sectorul corporate, anul acesta pe realizat deja o treime din volum este in sectorul corporate.”, a subliniat Marius Cara.

„Cele doua proiecte – Nokian si WDP – sunt niste proiecte foarte importante pentru noi si foarte importante pentru Romania”, sustine acesta.

„Nokian aveau o fabrica de productie in Rusia, or in urma conflictului din Ucraina au decis sa isi mute aceasta productie din Rusia in Romania la Oradea, constatand ca Romania ca si pozitie geografica are o pozitie avantajoasa pentru distributia in Europa Centrala si de Est, dar are si un grad mare de stabilitate interna. Pentru ei cred ca a contat destul de mult stabilitatea politica si proximitatea. Este o investitie totala de 650 mil. Euro, din care statul a acordat un ajutor de stat de 100 mil. Euro, noi am dat un imprumut de 150 mil. Euro, iar investitia cand va fi finalizata, va crea 500 de locuri de munca asta in conditiile in care totalul angajatilor la Nokian la sfarsitul anului trecut era de vreo 3.300 la nivel global. Care este noutatea? Este faptul ca fabrica aceasta, toate procesele tehnologice, procesul de turnare, extrudare se bazeaza pe electricitate, iar electricitatea este produsa prin metode curate. Deci este o fabrica cu emisii Net Zero, prima din lume de acest fel”, explica reprezentantul EIB.

„Daca vorbim de WDP, mare operator de logistica, cu depozite in Romania, dar si in Vestul Europei, avem semnata o investitie de la EIB pentru 250 mil. Euro pentru montarea de panouri fotovoltaice pe acoperis. Au suprafete foarte mari si investitia asta acopera Romania, Belgia si Olanda. Deci, sunt doua exemple in care am mers direct la sursa contribuind la obiectivele de climat, de reducere a emisiilor”, afirma Marius Cara.

„Noi la EIB nu avem target-uri de tara sau target-uri de sector (…) Nu as vrea sa se inteleaga ca aportul nostru este exclusiv in zona de energii verzi, regenerabile. Dincolo de politica de investitii in domeniul energetic, unde da, aportul este semnificativ, EIB are preocupari de economie circulara, de sustenabilitate si de finantare durabila in toate sectoarele pentru reducerea impactului asupra mediului.”, a declarat reprezentantul EIB.

„As veni cu un alt exemplu din Romania, noi anul trecut am finantat sistemul de gestionare integrata a deseurilor la Galati, o suma relativ mica pentru noi, 14 mil. Euro, dar care a fost completata de fonduri europene si acolo noi am venit cu consultanta atat pentru obtinerea acestor fonduri europene, dar si pentru studiul de fezabilitate si pentru planul de business in general”, explica acesta.

„Este greu sa generezi proiecte daca cererea nu vine din piata, dar noi venim in majoritatea cazurilor fie ca este vorba de municipalitati, fie chiar si la imprumuturi corporate venim in anumite conditii cu asistenta tehnica, fie ca e vorba de intocmirea modelului financiar, fie ca e vorba de studiul de fezabilitate, fie ca este asistenta in pregatirea proiectului si, ulterior, in implementare. Cred ca in felul asta vom reusi sa stimulam piata si sa crestem volumele”, a mai spus Marius Cara, Head of European Investment Bank Group in Romania, la panelul Tendinte in sustenablitate al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Marius Cara, Head of EIB Group Office in Romania, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

Marius Cara, Head of EIB Group Office in Romania, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024.

Before being appointed as Head of the EIB Group Office in Bucharest, Marius Cara was the Deputy Head of Investor Relations and Sustainable Finance Division at EIB.

His main responsibilities included on-going liaison with investors, rating agencies, credit and market analysts, and general market communication on EIB developments. In the field of green bonds and sustainable funding, Marius is actively following the market and regulatory developments, being directly involved in the marketing of EIB’s sustainable debt products (namely the Climate Awareness Bonds and Sustainability Awareness Bonds), and in promoting the EIB strategy at conferences and investor events.

In 2021 Marius was seconded for period of three years to the European Commission to support its NextGeneration EU funding program. The main objectives of the secondment were to provide knowhow and build capacity in the EC’s investor relations function. Marius joined the EIB in 2006 as Advisor to the Audit Committee and moved to Capital Markets in 2011. Before EIB he worked for several years as internal auditor in the UN system and as a consultant for Pricewaterhouse Coopers.

Marius has a degree in business administration from the Academy of Economic Studies in Bucharest, Romania and he is a chartered accountant (FCCA), as well as a member of the Romanian Chamber of Financial Auditors (CAFR) and of the Romanian Body of Expert and Chartered Accountants (CECCAR). Marius is fluent in English and French, being native speaker of Romanian.

On October 10, 2024, THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 will be hosted by MIRSANU.RO transaction journal with the support of KPMG in Romania.

The agenda of this exclusively OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain will be as follows:

09.00 (EEST) – 10.00 Registration and networking
10.00 – 10.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal
10.05 – 10.50 Sustainability trends
10.50 – 11.50 ESG in Agriculture, Industry & Energy
11.50 – 12.20 ESG in Transport, Logistics & Infrastructure
12.20 – 12.50 Coffee break
12.50 – 13.40 ESG in Finance & Investments
13.40 – 14.20 ESG in Retail, FMCG & Services
14.20 – 14.30 Final notes
14.30 – 15.30 Lunch & Networking

The event’s partner is Banca Transilvania.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Lara Tassan Zanin, Head EIB Group Office in Romania: Suntem competitivi la finantare in euro si in dolari, nu si in lei. Am cerut o facilitate swap de schimb RON/Euro pe 10 ani, insa banca centrala nu este interesata. Referitor la alegerile din Romania, nu anticipez o schimbare pana nu va fi o regenerare a votantilor si o schimbare in cadrul populatiei. Cum arata portofoliul EIB Group in Romania in ultimii 5 ani si ce urmeaza

Topicuri principale

Asteptarile privind alegerile din Romania in 2024
Provocarile si evolutia portofoliului EIB Group in mandatul 2018 – 2023
Ce arata agenda BEI privind succesorul Larei Tassan Zanin la sefia biroului EIB Group din Romania

Lara Tassan Zanin, sefa biroului grupului Bancii Europene de Investitii (EIB) din Romania, nu se asteapta la o schimbare politica majora dupa alegerile ce vor avea loc in Romania in 2024, schimbare ce nu va aparea nici pe termen mediu, potrivit unui interviu oferit in exclusivitate jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO in dimineata zilei de 8 decembrie 2023.

Lara Tassan Zanin a facut astfel un scurt bilant al activitatii sale in fruntea biroului din Bucuresti, care numara circa 40 de oameni, si este unul dintre cele mai mari birouri de pe continent al bancii de dezvoltare a Uniunii Europene, unul dintre cei mai mari investitori institutionali la nivel global.

„Nu se va schimba nimic nici acum (la alegerile din Romania din 2024 – n.r.), nici peste 5 ani. Nu anticipez o schimbare pana cand nu va fi o regenerare a votantilor in aceasta tara, adica o schimbare in interiorul populatiei din Romania”, a declarat Lara Tassan Zanin.

Potrivit acesteia, tinerii antreprenori locali au aratat pana acum rezilienta si va fi o noua dinamica a antreprenorilor, in conditiile in care generatiile de antreprenori de 20 de ani, respectiv de 30 de ani se dezvolta.

„Astept un leadership politic diferit cu o agenda politica diferita”, a spus sefa biroului grupului EIB din Romania.

Lara Tassan Zanin, de formatie inginer, provine dintr-o familie de politicieni in care tatal sau, Giovanni Tassan Zanin, si, mai recent, fratele sau, Paolo Tassan Zanin, au fost alesi primari in Aviano, localitate situata in nord-estul Italiei, care gazduieste o baza militara aeriana majora din arsenalul NATO in Europa. Paolo Tassan Zanin a fost ales in 2022 primar la Aviano, unde efectele pandemiei Covid 19 au fost resimtite inclusiv la nivelul optiunilor politice ale comunitatii, sustine ea.

Criza Covid a fost, de asemenea, una dintre provocarile majore care a marcat mandatul Larei Tassan Zanin in calitate de sef al biroului EIB Group in Romania.

„Acum 5 ani, nu eram bine primiti aici in ceea ce priveste prioritatile de politici”, spune aceasta, care isi aduce aminte ca in 2018, cand a inceput mandatul sau local, Banca Europeana de Investitii (EIB) nu lucra asa de mult cu sectorul privat ca acum.

„Noi suntem demand driven (ghidati de cerere – n.r.). Situatia s-a schimbat incepand din 2019, iar dupa criza Covid, asta ne-a oferit un nou momentum. Criza Covid a fost o provocare pentru noi (EIB – n.r.) pentru ca interlocutorii nostri erau concentrati pentru a rezolva urgente si nu erau focusati pe a discuta despre proiecte pe termen lung”.

Alte provocari au aparut ulterior, odata cu declansarea razboiului intr-o tara vecina Romaniei, cum este cazul Ucrainei, precum si odata cu cresterea preturilor la energie, respectiv a costurilor asociate cu forta de munca, potrivit EIB.

In opinia reprezentantului EIB, fluxul investitiilor straine directe ar trebui directionat la nivel local mai mult catre anumite sectoare, un exemplu fiind tehnologia.

„Romania are nevoie de o strategie privind investitiile straine directe (FDI). Ce fel de capital vreau sa atrag?!”, sustine Lara Tassan Zanin, al carei mandat la conducerea biroului EIB Group a ajuns la final.

„Pentru noi, ca si banca climatica a UE (Uniunea Europeana – n.r) , finantarile merg mai ales catre sectoare precum IT&C, agricultura (industrie bio) si energie verde”, explica ea.

Potrivit acesteia, energia verde a fost, de asemenea, o provocare a mandatului sau. „Si aici a fost, de asemenea, mai mult o presiune internationala pentru a stabili tinte ESG”.

Anul trecut, Romania a inregistrat cea mai mare absorbtie de fonduri europene, cu consultanta din partea Bancii Europene de Investitii, sustine reprezentanta EIB Group.

„Este important sa se schimbe starea, sentimentul tarii si sa sarbatorim rezultatele”, sugereaza Lara Tassan Zanin.

Potrivit acesteia, in ceea ce priveste resursele grupului EIB, din care face parte atat Banca Europeana de Investitii, cat si Fondul European de Investitii (EIF), au fost si ministere care au apelat la acestea.

„In ceea ce priveste PNRR si Fondul de modernizare, ministrii Popescu (Virgil Popescu – n.r.) si Burduja (Sebastian Burduja – n.r.) au decis sa ne foloseasca”, a spus Lara Tassan Zanin indicand fostul si actualul ministru al energiei, un domeniu prioritar pentru finantare pe agenda institutiei multilaterale de dezvoltare.

„Energia este noul transport in sensul in care ceea ce a insemnat nivelul fara precedent de bani care a fost directionat catre transport timp de 10 ani, acum este disponibil pentru sectorul de energie. Dar in sectorul de transport, fondurile erau pentru sectorul public, in timp ce in energie vor fi disponibile pentru sectorul privat”, nuanteaza reprezentantul EIB.

Intrebata cum difera Romania fata de alte tari din regiunea Europei Centrale si de Est in folosirea resurselor EIB, Lara Tassan Zanin afirma ca a observat ca in Romania, autoritatile nu au investitiile in agenda lor pe o pozitie prioritara ca in alte tari.

„In Grecia, de exemplu, EIB administreaza fonduri de circa 5 mld. Euro, atat pentru sectorul public, cat si pentru sectorul privat la un nivel al PNRR usor sub cel al Romaniei. Aici, administram 1,2 mld. Euro la un program PNRR de circa 29 mld. Euro”, afirma Lara Tassan Zanin.

Comisia Europeana a aprobat in noiembrie 2023 modificarile Romaniei la PNRR (Planul National de Redresare si Rezilienta) la un plafon de 28,5 mld. Euro, din care 14,9 mld. Euro sub forma de imprumuturi, respectiv 13,6 mld. Euro sub forma de granturi (fonduri nerambursabile), potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Agenda EIB pentru Romania are 3 prioritati – energie verde, focus pe educatie si sanatate, respectiv sustinerea inovatiei in sectorul privat”, afirma Lara Tassan Zanin.

„Cred cu tarie, ca nu suntem vizibili si intelesi suficient in ceea ce am facut pentru aceasta tara”, a mai spus ea, adaugand ca transparenta si responsabilitatea sunt importante in ceea ce priveste modul cum piata locala si alti stakeholderi pot exploata resursele EIB.

Potrivit acesteia, peste 1 mld. euro a fost alocat pentru 3 spitale regionale la Iasi, Cluj si Craiova, iar aceste investitii pe termen lung au fost cumva uitate.

O parte majora a mandatului de sef al biroului grupului EIB la Bucuresti a fost dedicata sustinerii PNRR, a proiectelor publice din sectorul de sanatate, dar si a altor initiative precum o platforma pentru siguranta transportului.

„Problema este ca trebuie sa te gandesti sa dezvolti si infrastructura si sa ai si un transport mai sigur”, explica Lara Tassan Zanin.

Proiecte derulate cu universitati precum Universitatea Politehnica Bucuresti, dar si finantari directe catre companii private precum Autonom, fac parte din bilantul acesteia.

„Vreau sa transmit un mesaj catre piata privata ca puteti lucra cu noi”, a punctat aceasta.

Intrebata de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO ce mesaj are pentru succesorul sau, Lara Tassan Zanin a spus: „Succesorul meu ar putea avea alte abilitati pentru a-si indeplini misiunea EIB si a Romaniei (…) Eu am invatat limba romana pentru ca eu cred ca trebuie sa intelegi limba tarii pentru a putea intelege mai bine stakeholderii (partile interesate – n.r.)”.

Portofoliul EIB in Romania: Finantari de 1 – 1 ,5 mld. Euro pe an, mix format din 90% imprumuturi si 10% investitii de capital, plus intrarea cu venture debt pe sectorul start-upurilor. Suntem competitivi la finantarea in euro si dolari, nu si in lei unde avem nevoie de o facilitate swap de schimb RON/Euro pe 10 ani

„Alocam finantari intre 1 mld. euro si 1,5 mld. Euro pe an. Targetam cu ele 50% sectorul public si circa 50% sectorul privat”, a punctat Lara Tassan Zanin.

Potrivit acesteia, aceasta suma nu include si garantiile acordate pentru facilitarea accesului companiilor la imprumuturi.

EIB administreaza in Romania un portofoliu de 1,01 mld. Euro, echivalentul unei ponderi de 0,36% din Produsul Intern Brut (PIB), sub portofoliile din Polonia (5,45 mld. euro, pondere de 0,83% din PIB), Cehia (1,85 mld. Euro si 0,66% din PIB), dar peste valorile absolute inregistrate de catre Ungaria (804 mil. Euro si 0,5% din PIB), Bulgaria (494 mil. Euro si 0,6% din PIB), conform ultimului raport anual al EIB Group.

EIB, banca a Uniunii Europene, isi adreseaza portofoliul de instrumente de finantare catre o gama larga de entitati publice, municipalitati si companii private. De asemenea, EBRD si IFC, institutii financiare internationale majore, administreaza si ele portofolii puternice in Romania.

„Imprumutam companiile fie direct, fie prin intermediul bancilor cu care lucram prin asa-numitul intermediate lending pentru a sustine IMM-urile. Tichetul nostru minim de finantare directa catre o companie este de 7,5 mil. Euro. La tichete de finantare sub 7,5 mil. Euro, mergem catre companii prin intermediul bancilor cu care lucram, printre care Banca Transilvania, BCR, BRD, UniCredit, Libra sau Patria Bank”, precizeaza sefa biroului EIB Group din Romania.

Institutia multilaterala de dezvoltare finanteaza inclusiv companii straine care isi extind operatiunile in Romania. „Finantam, de exemplu, inclusiv companii poloneze care investesc in Romania.”, explica Lara Tassan Zanin.

„Finantam cu acesti bani proiecte, nu active.”, nuanteaza aceasta diferenta intre o banca de dezvoltare si o banca comerciala.

Ca si institutie de finantare, EIB transfera astfel rating-ul sau AAA catre partenerii pe care ii finanteaza sub forma unor costuri mai scazute de finantare fata de alti creditori.

Pe linii de activitate in cadrul EIB Group, EIF se ocupa de gestionarea portofoliului de equity (capital) si a celui de garantii, in timp ce EIB are in responsabilitatea sa portofoliul de imprumuturi si serviciile de consultanta.

„Noi am stimulat piata locala mobilizand 500 mil. Euro intr-o perioada de 10 ani catre sectorul fondurilor de private equity & venture capital. EIF participa acum la programul PNRR, care ar urma sa mobilizeze circa 1 mld. Euro catre piata locala pana in 2026. Deci, acum provocarea este sa desfasuram de doua ori mai multi bani catre fondurile de private equity si venture capital intr-o perioada de timp de 2 ori mai scurta.”, afirma Lara Tassan Zanin.

„EIF incearca sa targeteze acest capital mai putin catre fonduri generaliste si mai mult catre fonduri care tind sa fie mai specializate catre tech sau energie verde.”, adauga ea.

Anterior, au fost anuntate ca au fost selectate 8 fonduri locale de private equity si venture capital care vor accesa 200 mil. Euro din PNRR, insa pentru a-si putea inchide cu succes noile platforme de capital trebuie sa convinga alti investitori institutionali si investitori privati.

„Fondurile de investitii romanesti au o mica problema cu ecosistemul local. Nu sunt alti stakeholderi care sa se implice si este o provocare mai mare sa te dezvolti (…) Vom vedea probabil din a doua jumatate a anului 2024 ca se vor imbunatati conditiile de finantare”, este de parere Lara Tassan Zanin.

„Vom avea timp sa desfasuram capitalul pana in 2026? Nu stiu.”, puncteaza aceasta, care adauga ca o eventuala extindere a termenului pentru a permite desfasurarea acestui capital de crestere dincolo de actualul exercitiu financiar multianual revine viitorului executiv al Comisiei Europene.

Intre timp, EIB a adus un nou instrument de finantare pe piata din Romania pentru start-up-uri, care nu pot accesa finantari bancare.

„Am adus un instrument nou pe piata din Romania, venture debt. Am avut un venture debt deal in Romania. Prin acest venture debt, putem sa sustinem companiile inovative locale. Produsul este structurat sub forma unei datorii, este un imprumut destinat companiilor care se afla intre doua runde de finantare, cum ar fi un startup in etapa dintre faza preseed si serie A, de exemplu”, a declarat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Lara Tassan Zanin.

EIB Group a facut deja o prima astfel de tranzactie de tip venture debt in Romania, adauga aceasta.

Un alt instrument folosit de EIB Group pentru a facilita finantarea companiilor este garantia oferita de catre institutia financiara internationala.

„Garantiile sunt o forma de sprijin buna pentru companiile din Romania. In 2018, bancile nu erau extrem de dispuse sa finanteze companii care prezentau riscuri. In 5 ani, aceasta situatie s-a schimbat pe parcurs”, explica reprezentantul EIB.

In Romania, se dezvolta acum o generatie de antreprenori, care arata interes pentru educatie si dezvoltarea capitalului uman.

„Romania are universitati bune, dar ceea ce trebuie sa faca este ca universitatile sa vorbeasca cu piata pentru a produce astfel de profile de antreprenori. Avem nevoie sa retinem aceste talente, aceste abilitati in tara”, puncteaza Lara Tassan Zanin. Potrivit acesteia, in cei 5 ani de mandat a fost pus la lucru acest instrument de garantii, care a permis investitii in educatie.

„Garantiile ajuta bancile sa deblocheze in mod real investitii in zona de tech si de energie verde si sa construiasca cunoastere. Garantiile permit astfel accesul la finantare fara ca bancile sa fie nevoite sa ataseze la imprumut un colateral mare.”, afirma ea.

„Ca institutie de finantare, suntem competitivi in Euro si in dolari (USD), nu si in lei (RON).”, precizeaza Lara Tassan Zanin.

„Noi nu finantam nevoie de capital de lucru. Nu folosesti banii nostri pe termen scurt, ci pe termen mediu si lung.”, a spus ea.

Potrivit acesteia, piata locala a aratat ca actioneaza dupa sentiment si este foarte reactiva. „Aceasta piata arata ca este mai pregatita si ne-ar placea sa finantam mai mult in lei decat o facem, dar nu avem inca o facilitate de swap RON/Euro. Noi am cerut o astfel de facilitate de swap RON/ euro pe 10 ani, insa banca centrala nu este interesata”, a subliniat Lara Tassan Zanin.

„Portofoliul nostru actual din Romania este format din aproximativ 90% imprumuturi si circa 10% equity (investitii de capital).”, estimeaza sefa biroului EIB Group din Romania.

Intrebata care este ponderea sectorului de energie verde in portofoliul total al EIB Group din Romania, Lara Tassan Zanin a raspuns ca aceasta este la 25 – 30% din portofoliul actual, insa tinta este de a ajunge la 50%.

Din capitalul mobilizat catre fonduri de private equity si venture capital de 500 mil. Euro in 10 ani pe piata locala, aportul de capital al EIF a fost de circa 270 mil. Euro, din care mai putin de jumatate, adica sub 130 mil. Euro au fost in in mandatul Larei Tassan Zanin. „Acum ne asteptam sa contribuim cu 500 mil. Euro la circa 1 mld. Euro in perioada 2021 – 2027.”, afirma ea.

„Noi suntem o banca ce se uita la valoarea adaugata a proiectelor finantate. Pentru mine este mai multa valoare adaugata daca finantam sa zicem 1% din portofoliu in energie verde decat 10% din portofoliul general anual de circa 1,5 mld. Euro”, puncteaza sefa biroului EIB Group din Romania.

EIB a avut luxul de a paria pe managerii de fonduri de investitii din Romania, cu toate ca tinta principala a institutiei financiare internationale este sa acorde imprumuturi.

„Tinta noastra nu este sa fim furnizori de capital (equity), insa ei (managerii de fonduri PE si VC – n.r.) aveau nevoie si nu exista o banca de dezvoltare locala. Noi suntem o institutie de finantare anticiclica si mentinem astfel lichiditatea in piata. Asta inseamna ca suntem prezenti in piata cand bancile, care sunt ciclice, nu sunt active”, a spus Lara Tassan Zanin.

In timpul crizei Covid, EIB a fost de acord sa sprijine finantarea cu imprumuturi cu maturitate sub 3 ani.

„EIB acorda imprumuturi cu maturitati de la 7 – 8 ani pana la 40 de ani, cand vorbim de proiecte publice”, explica seful biroului EIB Group din Romania. Maturitatea finantarii este raportata la durata proiectului finantat.

Imprumuturile acordate de catre EIB au ca referinta dobanda Euribor, la care se adauga o marja.

„Pentru noi, fondurile de private equity, venture capital si bancile sunt interlocutori sofisticati si aici lucrurile merg mai usor, insa companiile si sectorul public sunt provocarile noastre”, a mai spus Lara Tassan Zanin in cadrul interviului acordat pe 8 decembrie jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO.

EIB Group a inceput operatiunile in Romania in 1991, de atunci si pana acum valoarea proiectelor finantate ajungand la circa 18,07 mld. Euro, conform datelor facute publice de catre institutia financiara internationala.

Pe sectoare, finantarea acordata de catre EIB in Romania de la inceputul operatiunilor pana acum a mers catre o gama larga de sectoare,in special catre transport (circa 32%), linii de credit (aproape 20%), energie (peste 8%) si sanatate (peste 7%).

Ca si in cazul altor banci multilaterale de dezvoltare, statul roman se numara printre actionarii EIB. La 1 martie 2020, Romania avea un capital total subscris de peste 1,6 mld. Euro, fiind in topul primilor 17 actionari – state ale Uniunii Europene. Cei mai mari actionari ai EIB sunt Germania, Franta si Italia, cu cote egale corespunzatoare fiecaruia cu un capital total subscris de peste 46,7 mld. Euro.

Lara Tassan Zanin, European Investment Bank Group: Suntem pregatiti sa desfasuram in Romania circa 1 mld. euro in anii urmatori. Vom cere fondurilor de investitii sa se concentreze pe investitii in zona digitala pentru o economie mai rezilienta si mai sustenabila in viitorul apropiat. Vedem un dezechilibru in crestere intre cererea si furnizarea de credite fata de alte piete din regiune

Lasă un răspuns

“Suntem activi in piata romaneasca de 30 de ani, iar in piata de venture capital undeva mai putin de 20 de ani si asiguram intre 1 si 1,5 mld, euro pentru Romania in fiecare an, ceea ce corespunde mai mult sau mai putin la 1% din PIB. Activitatile noastre in zona de finantare raman anul acesta la acelasi nivel ca si in trecut in ciuda momentelor critice in crestere si a multiplelor socuri pe care economia Romaniei, cea a regiunii si cea globala, le tot inregistreaza de la debutul pandemiei. As zice ca este cel putin unul la fiecare 6 luni“, a declarat Lara Tassan Zanin, sefa Reprezentantei Grupului Bancii Europene de Investitii in Romania, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022, a cincea editie anuala a evenimentului organizat pe 6 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile din M&A, finantare a companiilor, piete de capital si real estate din Romania si din alte piete ale Europei Centrale si de Est.

“In mod particular, am facut progrese pe partea de capital. Cum, probabil, stiti suntem mandatati de Guvernul Romaniei sa administram 400 mil. euro in cadrul PNRR. Am lansat apelurile in august ca sa tinem piata un pic in viata pe timpul vacantei si am primit un numar foarte bun de aplicari de la fonduri de investitii care doresc sa ia o parte din acesti bani. Ca sa va dau o idee acesti 400 mil. euro trebuie desfasurati de acum si pana in 2026. EIF (Fondul European de Investitii) a desfasurat in tipuri similare de sprijin in jurul a 200 mil. euro in ultimii 10 ani. Deci trebuie sa desfasuram in urmatorii 5 ani dublu fata de ce am facut in ultimii 10 ani. Ce inseamna asta in termeni concreti? Cu un capital de sprijin de 200 – 250 mil. euro am mobilizat 500 mil. euro investitii in Romania. Asta s-a intamplat in 10 ani pentru ca era o nevoie de a fi creata o piata“, a spus Lara Tassan Zanin.

“Dupa ce am sustinut o runda de investitii, in unele cazuri 2 runde de investitii in fonduri de private equity, credem ca suntem pregatiti sa facem un salt si suntem pregatiti sa desfasuram dublul acestei sume mobilizand dublul investitiilor, deci vorbim despre 800 mil. euro – 1 mld. euro. Credem ca asta este posibil datorita muncii bune din trecut si vedem o crestere de calitate si o crestere a populatiei de fonduri de investitii pentru Romania, fonduri cu capital romanesc, dar si pentru regiune. Tinta va fi chiar mai ambitioasa, nu va fi vorba numai despre o crestere de volum, care intotdeauna conteaza, dar este vorba si de calitate. Pentru ce sunt banii?! Simtim ca piata romaneasca si cea regionala este pregatita de un salt in ceea ce priveste sprijinul pentru investitii care sunt directionate mai mult catre digitalizare, deci acesti bani nu sunt doar pentru sprijin pentru investitii Private Equity, dar le vom cere fondurilor de investitii sa se concentreze pe investitii in zona digitala pentru ca noi credem ca este calea de a creste pentru a fi un tip de economie mai rezilienta si mai sustenabila in viitorul apropiat“, puncteaza sefa Reprezentantei Grupului EIB in Romania.

EIF, alaturi de BERD si IFC (divizia de investitii a grupului Bancii Mondiale) este unul dintre investitorii institutionali – cheie pentru ridicarea de fonduri de investitii locale sau regionale atat in sectorul de private equity (fonduri cu capital privat), cat si in cel de venture capital (fonduri cu capital de risc).

“In ciuda contractiilor cu care ne confruntam, in ciuda provocarilor persistente si in crestere, noi la EIB Group suntem anticiclici si injectam mai multi bani in piata cand vremurile sunt mai dure pentru ca suntem o banca publica, nu facem profit, transferam avantajul nostru financiar catre beneficiarii si clientii nostri. In esenta, vedem o cerere in crestere pe care trebuie sa o acoperim“, adauga Lara Tassan Zanin.

Va fi o crestere a activitatii de investitii in 2023?

“Raspunsul scurt este da. A fost un an bun, dar intotdeauna vrem mai mult. Nu trebuie sa uitam ca Romania va primi o suma de bani fara precedent, de fonduri europene, vorbim despre aproape 100 mld. euro in urmatorii 7 – 10 ani. Suntem exact la finalul unui ciclu si inceputul unui alt ciclu. De obicei, aceasta trecere de la un ciclu 2014 – 2020 la altul 2021 – 2027 este un moment care, de obicei, arata o incetinire a investitiilor. Asta nu am vazut-o, chiar dimpotriva“, a spus reprezentantul EIB Group.

“In alte tipuri de finantare, cum este creditul bancar vedem un dezechilibru (“mismatch“ – n.r.) in crestere intre cererea de credite si furnizarea de credite. Suntem aici sa pastram puternica cererea de credite si focusul pe investitii si, in acelasi timp, sustinem furnizarea de credite si, in acest caz, furnizarea de capital de risc (venture capital)“, nuanteaza Lara Tassan Zanin.

“Cand comparam profiturile grupurilor bancare internationale din Romania cu alte tari, acestea inregistreaza circa 75% return on assets (ROA), respectiv 80% return on equity (ROE) in Romania comparativ cu alte tari din acele grupuri, nu doar din CEE, ci si in alte tari. Aceste cifre importante confirma ca a fost un an bun, dar ne asteptam la mai mult pentru ca asa cum spuneam cele 400 mil. euro sprijin care vor fi pompate in urmatorii ani sunt o suma foarte importanta pentru aceasta tara si aceasta piata, pe care se poate face leverage si care vor mobiliza si alti bani. Tintim un leverage de 1x ceea ce inseamna cel putin dublul sumei, dar am fost conservatori. Suntem mandatati sa administram acesti bani si, asa cum evaluatorii stiu, tindem sa fim conservatori, dar ne asteptam la mai mult. Vrem sa facem un leverage de 1,4 – 1,6x (raportat la capital – n.r.). Deci, asteptarile sunt importante“, precizeaza Lara Tassan Zanin.

Potrivit acesteia, pe langa lipsa infrastructurii si impredictibilitate, este un al treilea mare pilon al provocarilor – lipsa fortei de munca calificate, ceea ce tine in frau nivelul investitiilor.

“Companiile romanesti, din pacate, investesc mai putin decat intreaga regiune in pregatirea propriilor oameni. Atentie la investitiile in capital uman! Atentie la a tine mai sus apetitul pentru inovatie!“, spune sefa reprezentantei in Romania a EIB Group.

“Am vazut mult activism si dinamism la antreprenori, in mod particular la aceia mai mult orientati catre viitor, care se pot baza pe anumite castiguri din profitabilitate si productivitate, investesc in tehnologie, in schimbarea echipamentelor, in moduri mai eficiente de a-si desfasura activitatea. Este un semn bun si trendul este chiar mai pozitiv pentru anul viitor fata de anul acesta“, adauga Lara Tassan Zanin.

“Daca ne uitam la cifre absolute, vedem cererea de credite in Romania a scazut mai mult decat in regiune, furnizarea de credite in Romania a crescut mai mult decat in regiune ceea ce inseamna ca distanta dintre cele doua se mareste. Suntem intr-o perioada de contractie, este ceea ce este, dar nu vedem ca asta se translateaza intr-o incetinire a unor anumite trenduri, ceea ce incearca si politica monetara sa tinteasca“, spune reprezentantul bratului financiar al UE.

EIB Group pregateste pachete de finantare pentru sectorul IMM si vede potrivite instrumentele de garantare ca o forma eficienta de sprijin pentru antreprenori.

“Totusi ce vedem, si rolul nostru este sa tinem investitiile sus, trendul de investitii este acolo, suntem aici sa il sustinem, nu suntem doar pe partea de capital, ci si pentru IMM-uri pentru ca 500 mil. euro vor fi desfasurati anul viitor in 2 pachete. Ceea ce punem in miscare sunt garantii, instrumente de garantare a portofoliului, care este exact ceea ce aceasta piata are nevoie pentru ca bancile trebuie sa fie confortabile cu administrarea riscului asociate investitiilor in acest moment, iar companiile au nevoie de conditii mai bune. Deci aceasta calitate buna a garantiilor se transfera intr-un cost mai mic al finantarii si reduce cerintele privind colateralul, permitand in acest fel alimentarea cu credite transformandu-le in investitii in ciuda perioadei de contractie“, a mai declarat Lara Tassan Zanin, sefa Reprezentantei Grupului Bancii Europene de Investitii in Romania, in cadrul panelului dedicat tendintelor care modeleaza tranzactiile corporative in Romania si in regiune al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022 sunt Mazars, Schoenherr, Raiffeisen Bank Romania si Adrem.

Lara Tassan Zanin, Head of EIB Group Representation in Romania, speaker of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022

Lasă un răspuns

Lara Tassan Zanin, Head of EIB Group Representation in Romania, is one of the speakers of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022.

Lara Tassan Zanin has been appointed the Head of the EIB Group Representation in Romania on September 1^st 2018. She oversees the largest office of the EIB Group with some 40 EIB experts providing technical assistance to Romanian authorities to prepare and implement EU funded projects.

As the first EIB Resident Representative in Ankara, she has opened the new office of the EIB Group in March 2014 and followed primarily the EIB public sector lending in Turkey. In 2011-2014, Lara was in London representing the EIB at the Executive Board of the European Bank for Reconstruction and Development (EBRD). She had joined the EIB in 2006 as transport engineer in charge of appraising road and rail projects in several countries around the world.

Prior to the EIB, she gained experience in the Central European Initiative (CEI), a regional organisation supporting candidate countries in Central and Eastern Europe in their path to the EU Accession. Lara holds a PhD in applied engineering and London Business School Executive MBA.

On December 6, 2022, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT, an OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, investors, advisors and other corporative players involved in M&A, financing, capital markets and real estate deals.

The agenda of this event will be as follows:

08.30 – 08.55 (EEST/GMT+2) Registration & Networking
08.55 – 09.00 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of the transaction journal MIRSANU.RO

09.00 – 09.40 Panel on international macro trends and local trends that will shape the major corporate deals

09.40 – 10.20 Panel on the mergers & acquisitions (M&A) market

10.20 – 11.00 Panel on financing

11.00 – 11.40 Deals on the capital markets

11.40 – 12.10 Coffee Break

12.20 – 12.50 Developments in the real estate market

12.50 – 13.30 Fundraising and trends in Private Equity & Venture Capital

13.30 – 14.10 Panel Buyers v Sellers

14.10 – 14.15 Final notes

14.15 – 15.30 Networking & Lunch

The event’s partners are Mazars, Schoenherr, Raiffeisen Bank Romania and Adrem.

About MIRSANU.RO