Arhive etichete: ECM

Marcel Cobuz, Titan Cement: Pietele de capital europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana, iar asta a fost un motiv pentru care noi am ales in februarie 2025 New York Stock Exchange pentru IPO-ul entitatii noastre americane ceea ce ofera lichiditate, vizibilitate globala, multipli de evaluare mai buni si acces la investitori sofisticati. Ceea ce poate fi inspirational pentru alte burse este ca pana si bursa americana tinteste IPO-uri sub 50 mil. USD

“Mixul de finantare este diferit in SUA fata de Europa. Mixul de finantare in Europa este proeminent bancar, insa el este minoritar in SUA. Si asta a fost o alta consideratie pentru a impinge IPO-ul (subsidiarei Titan America) in SUA pentru a ridica capital primar si pentru a-l utiliza in principal in SUA pentru optiuni de dezvoltare organica si inorganica. Modul in care vom folosi acest capital de aproape 400 mil. USD este inca supus aprobarii actionarilor in luna mai, dar, cu siguranta, ca o parte va ramane sa sprijine cresterea organica si inorganica a companiei, o parte secundara va fi pentru a acompania alte directii de dezvoltare a grupului in celelalte 24 de piete, iar o parte se va intoarce la actionari”, a declarat Marcel Cobuz. Chairman of the Group Executive Committee in cadrul producatorului international de ciment si de materiale de constructii Titan Cement International, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 10 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea implicata in tranzactiile de pe pietele de capital.

Grupul – mama elen Titan Cement, o companie listata pe bursa Euronext Bruxelles, a realizat in februarie 2025 listarea subsidiarei sale Titan America pe bursa americana New York Stock Exchange in cadrul unei tranzactii IPO in valoare de 393 mil. USD.

“Revin la exemplul de la New York Stock Exchange de la inceputul anului. In conditiile unui context volatil, nu au fost mai mult de 60 de IPO-uri de peste 50 mil. USD. Deci, vorbim despre o piata de trilioane de dolari, unde vorbim de 60 de deal-uri de peste 50 mil. USD. Sunt sute (de IPO-uri, n.r.) la mai putin de 50 mil. USD. Si o piata vibranta asa cum este New York Stock Exchange, de fapt, tinteste IPO-urile de marime mica. Cred ca asta este o directie care poate fi inspirationala pentru toate bursele. Emitentii mici sunt, probabil, categoria cea mai putin tintita. Emitentii mici de azi cu fundamente puternice sunt emitentii mari de maine”, a punctat Marcel Cobuz.

“Ce a devenit foarte important, si asta am vazut-o si in procesul de listare la New York Stock Exchange, este ca tot ce este legat de cash capata o importanta ridicata. Si asta este poate ceea ce trebuie sa integram din modul in care investitorii americani sau piata americana privesc emitentii. Noi suntem un emitent european, care ne-am listat la New York Stock Exchange cu un free float destul de redus in aceasta tranzactie. Am tintit investitori pe termen lung, desi in mare parte ai o mare afluenta de fonduri de hedging care profita de discount-ul de la IPO si pentru castiguri pe termen scurt. Si cred ca este si experienta voastra (in Romania – n.r.). Dar este si o noua categorie de investitori care se numeste hedge fund structurati sau hedge funds <<fundamentals>> care tin mai mult actiunile si care vor sa contribuie la asa – zisul fully distributed valuation la IPO. La 12 luni, la 18 luni ai un re-rating al actiunii. Am avut in vedere numeroase scenarii, ne-am pregatit pentru IPO, dar am fi fost capabili sa activam si alte planuri de finantare”, a punctat Marcel Cobuz.

“Intr-adevar, a fost un exemplu de IPO reusit, o <<fereastra>> la inceputul lunii februarie intr-un moment dificil cand a fost fie o corectie a pietei, ca urmare a anuntului facut de compania chineza DeepSeek, care a marcat actiunile Magnificent Seven (marile companii de tehnologie listate pe piata bursiera americana, n.r.), dar a fost si primul anunt al tarifelor pentru Canada si Mexic. Un IPO este un test de determinare, de leadership si de guvernanta, dar si de executie disciplinata. Iti tii urechea foarte aproape de tot ce se intampla pe piata. In orice moment eram pregatiti sa o oprim (tranzactia IPO – n.r.), sa o suspendam si sa reorganizam operatiunea. In saptamana aceea, am urmarit tendintele de repozitionare ale investitorilor principali, care s-au repozitionat de pe pozitii de servicii din tech spre pozitii industriale, care sunt ancorate in tendinte seculare pe termen lung. Si asta ne-a dat incredere ca IPO-ul va fi unul reusit”, a punctat Marcel Cobuz.

“Eu sunt foarte increzator si board-ul de aici este foarte increzator in fundamentele economiei americane, care este o economie foarte sanatoasa cel putin pe materialele de constructii si in infrastructura, data fiind si pozitionarea Titan America pe coasta de Est cu trei mega regiuni New York, Virginia – care este capitala centrelor de date si Florida. Este un adevarat <<hiper cycle of growth>> (hiper ciclu de crestere, n.r.), care este alimentat de investitia in infrastructura, de deficitul de locuinte, reshoring (tendinta de relocare a productiei de bunuri in SUA, n.r.) si alte tendinte”, sustine executivul Titan Cement.

“Titan Group este un grup belgian cumva, aproape 10% din cifra de afaceri este in Grecia, cu un actionar de control grec, dar cu 60% din venituri in SUA, 20% in pietele din Balcanii de Vest, si alte pozitii periferice in 15 piete”, descrie Marcel Cobuz profilul grupului international din a carui conducere face parte.

Executivul roman a ocupat in ultimii 20 ani mai multe pozitii internationale de management sau de membru de board in Europa, Asia, Orientul Mijlociu si Africa de Nord si SUA, inclusiv pozitia de Head of Europe and Group Innovation in cadrul liderului global LafargeHolcim.

Ce castiga companiile dintr-o listare duala sau multipla pe mai multe piete

Grupul Titan a fost din 1912 listat la bursa din Atena, urmand o perioada de internationalizare de aproape 25 de ani incepand cu 1990 si s-a dezvoltat, in principal, la nivel international ajungand la o cifra de afaceri de aproape 3 mld. Euro.

“In 2019, grupul s-a cotat la Euronext pe ambele piete Bruxelles si Paris, mentinand o cota secundara pe bursa din Atena. Deci, asta este un mecanism care ne permite tuturor societatilor europene in functie de nivelul de lichiditate, pe care il ai la free float, dar si de perspectivele de a tinti anumite categorii de investitori, ca poti sa alegi aceste listari duale”, afirma Marcel Cobuz.

Potrivit acestuia, astfel de listari duale sau chiar triple vin cu costuri semnificative pe partea de conformare (compliance), comunicare financiara sau roadshow cu investitorii,

“In acelasi timp, pietele europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana si asta a fost un motiv pentru care noi am ales New York Stock Exchange pentru IPO al entitatii americane pentru ca are lichiditate, pentru ca are o vizibilitate globala si pentru ca ofera multipli mai buni (de evaluare, n.r.), dar si acces la investitori sofisticati, care nu sunt generici sau generalisti, sunt investitori specifici pe anumite sectoare. Deci, riscul de a repozitiona investitiile dintr-un sector in altul sunt mai reduse”, a subliniat executivul Marcel Cobuz.

“Un alt avantaj al pietei americane este ca regulile Security Exchange Commission (autoritatea de supraveghere a pietei de capital din SUA, n.r.) care se refera la emitenti straini, asa cum suntem noi un emitent european cu o minoritate flotanta, sunt foarte suple. Exista reguli de guvernanta care trebuie respectate. De exemplu, comitetul de audit al lui Titan America este format doar din directori independenti, dar alte comitete – compensare, credite corporative sunt formate din executivi. Deci, asta iti da o anumita flexibilitate in a gestiona compania. Tot ceea ce inseamna tranzactii cu parti afiliate (related party transactions) este foarte intens urmarit de catre autoritatea de reglementare, dar si de catre piata. Noi am ales de exemplu pentru Titan America, desi cu o minoritate flotanta, sa avem mai multi directori independenti decat directori non-independenti. Asta este si o masura de a marca etica si echitatea cu care ne pozitionam pe piata. Si asta a fost bine primita de catre investitori”, sustine reprezentantul grupului Titan Cement.

“Listarea pe o piata externa deschide optiuni strategice, de M&A (fuziuni si achizitii), de crestere, permite atragerea de investitori sofisticati pe termen lung, de investitori – ancora. O listare pe pietele externe sau pe piete duale permite atragerea de talent, care este esential in gestiunea operatiunilor internationale. Exista si <<side benefits>> (beneficii secundare, n.r.) cu listarea duala”, sustine Marcel Cobuz.

“Eu sunt oarecum mai conservator in ceea ce priveste meritele unei tranzactii pentru ca ele trebuie judecate dupa performantele inregistrate. Un “hit and run” este greu de facut. Dar se poate cu un emitent de tipul << real company, real profits, real management>> (companie cu fundamente de business reale, profituri reale, management real, n.r.), in cazul nostru a fost o perioada de aproape 10 ani, in alte cazuri 2 – 3 ani minimum in care modelul de business in dezvoltarea internationala este probat, se vad rezultatele, se vad marjele, se vede apetenta pentru tranzactii inorganice si generarea de free cashflow. O operatiune internationala nu se poate baza doar pe deziderate, trebuie sa fie legata si de performantele déjà realizate”, sustine executivul grupului Titan Cement.

Daca nu s-ar fi realizat IPO Titan America, care ar fi fost planul B? S-ar fi facut pe o alta bursa, s-ar fi facut pe un alt canal de finantare?

“Sigur ca volatilitatea recenta, incertitudinea are impact asupra companiilor listate, mai ales in ceea ce priveste predictibilitatea costurilor si marjelor, dar si tot ce este disruptia lanturilor de aprovizionare. JP Morgan a aratat in ultimele zile cresterea probabilitatii unei recesiuni economice de la 40% la 60%. Acestia sunt genul de indicatori pe care ii urmarim in mod constant fie ca se refera la SUA, fie la impactul politicilor ecologice ale Europei, si avem in permanenta simulari de tip <<scenario planning>> ori <<war rooms>> cum poate sa impacteze traiectoria financiara a companiei si, in functie de asta, ne adaptam tacticile pe termen scurt, mediu si lung”, a raspuns Marcel Cobuz.

“Incertitudinea de acum, chiar si cu o pauza de 90 de zile, va marca o pauza in dealmaking si in tranzactiile M&A. O mare parte din companii se vor gandi de doua ori inainte de a apasa butonul unui parteneriat strategic cu o achizitie la evaluarile de ieri. Deci se asteapta o ajustare. Sunt lucruri pe care, cand conduci o companie, le poti influenta si lucruri pe care doar poti spera ca vor merge in directia buna”, este de parere acesta pe marginea impactului turbulentelor din pietele financiare ca urmare a anunturilor privind de aplicarea de noi bariere vamale in comertul international.

“Cred ca management-ul companiilor trebuie sa faca atentie in mod constant la structura costurilor, vorbim de simulari rapide si agilitate financiara. Iar in tot contextul asta, comunicarea cu investitorii este poate cea mai importanta. Pregatesti o emisiune obligatara sau un IPO sau un mix aceasta este ultima parte din drumul parcurs. Ceea ce este important este claritatea strategica, guvernanta sofisticata si a comunica cu investitorii”, sintetizeaza reprezentantul grupului Titan Cement.

“Cat priveste emitenti romani, cunosc mai putin piata, dar sigur ca in Romania exista un potential energetic cu fundamente demografice si de calitate a pietei de consum, care sunt pe termen lung fundamente strategice. Si, in acelasi timp, Romania este un campion al absorbtiei fondurilor europene si, posibil, o platforma pentru dezvoltarea energetica si de reconstructie in aceasta zona a Europei, chiar post-razboi. Acestea sunt argumente care trebuie puse in fata, trebuie folosite pentru istoria oricarui emitent pentru a educa investitorii. Apoi este talia, marimea emitentului si acolo Romania poate sa joace cu un argument semnificativ. Si apoi este listarea dubla, care iarasi permite accesarea investitorilor de pe mai multe piete”, este de parere Marcel Cobuz.

Cum se raporteaza investitorii internationali la tranzactiile de finantare verde in raport cu finantarea clasica

“Dupa cum vedem in Europa sunt puse o gramada de intrebari privind viabilitatea directiilor precedente in ceea ce priveste tranzitia climatica, tranzitia energetica si daca Europa, care de fapt isi reduce emisiunile de CO2, nu este singura in rezolvarea unei probleme planetare”, a punctat executivul din conducerea grupului Titan Cement.

Potrivit acestuia, publicarea regulilor Omnibus de catre Comisia Europeana pentru reducerea birocratiei oarecum reechilibreaza o ideologie climatica cu competivitatea industriala.

“Ca randamentul conteaza fie pentru cei care subscriu emisiuni obligatare sau pentru cei care participa in IPO ca investitori este important. Pana la urma totul se joaca la nivel de companie”, sustine Marcel Cobuz.

“Noi avem un proiect de captare si stocare de dioxid de carbon, care este un proiect de jumatate de miliard de euro la o uzina de langa Atena, din care jumatate este subventionat de catre Comisia de la Bruxelles si jumatate din bilantul propriu. Acestea sunt proiecte pe 7 – 10 ani. Mixul de finantare folosit pentru ca un astfel de proiect sa decoleze este complex. In Europa pentru un astfel de proiect a merge pe pietele obligatare verzi este o solutie. Dar solutia respectiva nu vine niciodata compromitand rentabilitatea financiara a proiectului”, a detaliat executivul Titan Cement.

“In SUA, ca parte din prospectul de emisiune, dar si din discutiile cu investitorii sustenabilitatea vine la un grad secundar. Ea este acceptata mai ales atunci cand produce performanta. Pe piete diferite in functie de tinta, de categoriile de investitori tintite, compania trebuie sa isi adapteze politicile de piata”, a mai spus Marcel Cobuz. Chairman of the Group Executive Committee in cadrul producatorului international de ciment si de materiale de constructii Titan Cement International, la panelul Tendinte pe pietele de capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

BCR si Kapital Minds sunt partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2025.

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025: “Fiecare trezorier de companie trebuie sa se asigure ca se poate baza pe multiple bazine de capital”. Volatilitatea si incertitudinea generata de noile tarife internationale pun pe hold pipeline-ul IPO si pe emitentii de obligatiuni, care asteapta stabilizarea pietei. Lectia New York Stock Exchange pentru alte burse: in 2025 au dominat IPO-urile sub 50 mil. USD, iar companiile mici sunt o tinta IPO. Ministerul Finantelor reduce tinta de emisiuni internationale de obligatiuni sub 13 mld. Euro si vede potential de vanzare de titluri peste 10 mld. Euro catre investitorii de retail. Ce diferente de evaluare aduc pentru o companie o listare pe bursa vs tranzactie M&A

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Scopul nostru la emisiunile externe este sa scadem in 2025 sub tinta anuntata de 13 mld. Euro, in timp ce la programele de retail dupa cum au mers pana acum subscrierile vom depasi 10 mld. Euro. “Nu sterilizam deloc lichiditatea pentru ca nu facem un buffer din banii atrasi din emisiunile de titluri Fidelis si Tezaur, care se duc tot in sistemul bancar”

Marcel Cobuz, Titan Cement: Pietele de capital europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana, iar asta a fost un motiv pentru care noi am ales in februarie 2025 New York Stock Exchange pentru IPO-ul entitatii noastre americane ceea ce ofera lichiditate, vizibilitate globala, multipli de evaluare mai buni si acces la investitori sofisticati. Ceea ce poate fi inspirational pentru alte burse este ca pana si bursa americana tinteste IPO-uri sub 50 mil. USD

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Urmatorul IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti va fi al unei companii private. Cand se vor normaliza conditiile pe piata, sunt convins ca vom trece de la 1-2-3 listari pe an pe un alt palier. In Romania nu suntem obisnuiti sa gestionam companii cu 100% free float pe bursa, ne plac cele in care este un investitor strategic

Cosmina Plaveti, BCR: Ne asteptam ca mai degraba companiile antreprenoriale sa faca primul pas cu IPO pe bursa de la Bucuresti in defavoarea companiilor de stat. Avem nevoie de diversificarea industriilor pe bursa dincolo de energie si banci. Ce emisiuni de obligatiuni corporate vor veni pe piata

Raluca Tintoiu, ING Bank: Vedem in zona de finantare multe companii antreprenoriale care au crescut in dimensiune, s-au maturizat si sunt eligibile pentru tranzactii pe piata de capital. Piata bancara locala de corporate este deschisa pentru imprumuturi sindicalizate la valori semnificativ peste 500 mil. Euro

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Portofoliul IFC din Romania depaseste 1 mld. USD pe partea de investitii in emisiuni de obligatiuni ale institutiilor financiare, din care peste doua treimi sunt obligatiuni MREL emise de catre banci. Finantam si investitii de decarbonizare ale companiilor romanesti in zona de productie, energie, agribusiness sau real estate

Ionut Lianu, CEC Bank: Suntem foarte avansati cu cadrul de emisiuni verzi si ma astept ca urmatoarea emisiune de obligatiuni oricand va fi lansata pe piete sa fie una verde. Ne uitam sa atragem capital catre finele acestui an sau anul viitor in functie de evolutia pietei si a bilantului nostru

Laurentiu Stan, Kapital Minds: O companie de curierat ar fi un candidat potrivit pentru un IPO. Valoarea unei companii este mai mica intr-un IPO fata de o vanzare intr-o tranzactie de M&A pentru ca pe bursa sunt discountate de catre investitori lipsa pachetului de control din tranzactie si riscul mai ridicat. Ce arata multiplii de evaluare de la vanzarea Regina Maria vs Medlife si Medicover, respectiv evaluarea Premier Energy dupa listarea din 2024 de pe bursa de la Bucuresti

Richard Wilkinson, CTP: In Europa, piata de obligatiuni si piata bancara traiesc in vremuri diferite. Am facut prima tranzactie de finantare inafara Europei si am accesat recent piata japoneza, al treilea bazin de lichiditate din lume. Cu cat avem mai multe surse de lichiditate, cu atat ne va fi mai usor sa avem mereu acces la capital si sa ne optimizam costul de finantare al grupului

Bogdan Campianu, Wood & Company: Ce arata harta IPO din regiune – cele mai active piete din ultimii 5 ani au fost Polonia, Grecia si Romania si tot in cele 3 piete este si cel mai mare potential IPO. In Romania, o mare problema este amanarea alegerilor prezidentiale pentru ca inseamna ca am mai pierdut o jumatate de an pana vom avea o oarecare claritate, asta dupa ce 2024 a fost un an cu mai multe runde de alegeri pe care investitorii l-au discountat ca atare

Mihai Caruntu, Asociatia Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR): Ne-am obisnuit sa ne gandim la bursa ca rol de finantare a companiilor, insa IPO-urile majore din ultimii 5 ani de pe bursele de la Varsovia si Bucuresti au fost, de regula, exituri ale unor investitori financiari. Cel mai important pentru antreprenori este calibrarea unei tranzactii IPO, sa lase potential de crestere si dupa listare pentru a multumi investitorii si sa nu uite ca profiturile companiei sunt combustibilul pietei de actiuni

Cristian Pascu, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Este o stare a investitorilor de tipul “wait and see”. Din perspectiva investitorilor de retail care au vazut volatilitate in piata si scaderi, au retras bani din fondurile de investitii in actiuni si au intrat cu ei in fonduri cu investitii in obligatiuni si venit fix

Lideri de business, investitori, bancheri si jucatori de pe pietele de capital vor dezbate principalele tendinte de pe pietele de capital privind tranzactiile IPO si emisiuni de obligatiuni la MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

Companies. Transactions. Capital Markets.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 10 aprilie MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, a patra editie a unui eveniment de continut concentrat asupra tranzactiilor IPO, a emisiunilor de obligatiuni si a tendintelor care preocupa investitori, antreprenori si comunitatea pietelor de capital in ansamblu.

Companiile din Europa Centrala si de Est (CEE) au venit cu tranzactii in ultimul an pe pietele din regiune si au aratat ca apetitul pentru oportunitatile de investitii de pe pietele publice permite incheierea cu succes a unor noi IPO-uri si ca sunt lichiditati pentru emisiunile de obligatiuni care cauta bani proaspeti, atat la investitorii institutionali internationali, cat si in buzunarele investitorilor de retail.

Premier Energy a mai adus un IPO de companie privata pe bursa de la Bucuresti in 2024 si a pus din nou pe masa tematica pietei de energie, subliniind inca o data potentialul de crestere venit de pe segmentul productiei de energie regenerabila.

Banca Transilvania, CEC Bank si Romgaz se numara printre emitentii de obligatiuni asteptati sa revina in acest an pe piata bursiera cu noi tranzactii, insa “fereastra” de intrare este configurata in functie de evolutiile si conditiile pe care le vor oferi miscarile investitorilor de pe pietele financiare.

Un emitent recurent major de titluri pentru bursa de la Bucuresti, dar care a apelat in 2024 si la pietele internationale, este Ministerul de Finante, care are nevoie sa isi completeze resursele necesare pentru bugetul statului intr-un moment in care statul roman se imprumuta mai scump pe pietele externe, iar atentia emitentului s-a mutat mai recent dinspre investitorii institutionali externi catre investitorii locali de retail.

De asemenea, noile cresteri de taxe vamale care lovesc comertul global pun investitorii si companiile intr-un nou context de piata, care aduce ajustari diferentiate de la o piata la alta, de la o economie la alta.

Ce companii vor veni cu oferte de vanzare de actiuni catre investitori din pietele de capital in 2025? Ce fel de proiecte se finanteaza cu obligatiuni emise pe bursa? Ce evaluari sunt dispusi sa ofere investitorii pentru noile oportunitati tranzactionale? Ce prevaleaza in sentimentul investitorilor institutionali – nevoia unui randament superior pentru o investitie sau nevoia de a diversifica portofoliile prin includerea de instrumente de finantare verzi? Cine castiga acum lupta pentru atragerea antreprenorilor care au nevoie de lichiditati – creditele bancare, tranzactiile din pietele publice sau tranzactiile private M&A? Cine este mai aproape de a face tranzactii pe bursa – antreprenorii, companiile de stat sau fondurile de private equity? Ce structuri de tranzactii ar avea acum succes pe bursa?

FORMAT Online (pe Zoom)
AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din investitori, antreprenori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali locali si internationali, executivi, consultanti, brokeri, avocati, alte parti interesate
CATEGORIE DE INTERESE strategie corporativa, piete de capital, investitii, antreprenoriat, finantare, tranzactii corporative
DATA 10.04.2025

Au confirmat pana acum participarea la eveniment urmatorii vorbitori:

ADRIAN TANASE, Chief Executive Officer BURSA DE VALORI BUCURESTI

STEFAN NANU, Director General Trezoreria Statului MINISTERUL FINANTELOR

RICHARD WILKINSON, Chief Financial Officer CTP Group

MARCEL COBUZ, Chairman of the Group Executive Committee TITAN CEMENT INTERNATIONAL

CRISTIAN NACU, Senior Country Officer INTERNATIONAL FINANCE CORPORATION

RALUCA TINTOIU, Deputy Chief Executive Officer & Head of Wholesale Banking ING BANK ROMANIA

IONUT LIANU, Chief Treasury & ALM Officer CEC BANK

COSMINA PLAVETI, Head of Investment Banking BCR

BOGDAN CAMPIANU, Managing Director and Head of SEE Investment Banking WOOD & COMPANY

LAURENTIU STAN, Fondator KAPITAL MINDS

CRISTIAN PASCU, Vicepresedinte Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF)

MIHAI CARUNTU, Vicepresedinte Asociatia Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR)

Agenda evenimentului:

10:00 – 10:05 Cuvant de deschidere din partea lui Adrian Mirsanu, Fondator al jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO

10:05 – 11:05 Panel Tendinte pe pietele de capital

11:05 – 12:00 Panel IPO

12:00 – 12:55 Panel Obligatiuni

12:55 – 13:00 Concluzii

Partenerii acestui eveniment sunt BCR si Kapital Minds.

Supporting Partner

Principalele topicuri

Ce tendinte modeleaza evolutiile de pe pietele de capital
Ce companii vor veni cu oferte de vanzare de actiuni catre investitori din pietele de capital in 2025
Ce fel de proiecte se finanteaza cu obligatiuni emise pe bursa
Ce evaluari sunt dispusi sa ofere investitorii pentru noile oportunitati tranzactionale
Ce prevaleaza in sentimentul investitorilor institutionali – nevoia unui randament superior pentru o investitie sau nevoia de a diversifica portofoliile prin includerea de instrumente de finantare verzi
Cine castiga acum lupta pentru atragerea antreprenorilor care au nevoie de lichiditati – creditele bancare, tranzactiile din pietele publice sau tranzactiile private M&A
Cine este mai aproape de a face tranzactii pe bursa – antreprenorii, companiile de stat sau fondurile de private equity
Ce structuri de tranzactii au succes pe bursa in actualul context de piata
Cum se misca mixul equity – debt in portofoliile investitorilor institutionali

Profil speakeri

Investitori
Lideri de afaceri
Manageri de fonduri
Top management companii
Autoritati
Consultanti

De ce sa participi

Fii conectat la deciziile si tendintele principalilor jucatori din piata de capital
Afli direct de la sursa ce teme sunt de interes pentru liderii de pe pietele de capital
Un timp bine investit
Ai acces la continut relevant privind tranzactiile IPO si cu emisiuni de obligatiuni
Iti extinzi aria profesionala cu perspective noi de interes de la investitori, lideri de companii, exponenti ai autoritatilor din pietele de capital, consultanti de top
Gasesti noi oportunitati de afaceri

Cei interesati sa participe sau sa fie parteneri ai evenimentului MIRSANU IPO 2025 sunt invitati sa ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se va face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment de 250 RON (50 Euro).

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media romanesc de stiri, analize, interviuri si opinii dedicat exclusiv tranzactiilor si profesionistilor din acest domeniu. Ofera informatii din aria tranzactiilor corporative pe trei directii principale – fuziuni si achiziții (M & A), finantari si tranzactii pe piata de capital.

Platforma de media MIRSANU.RO organizeaza incepand cu 2018 seria de evenimente corporate MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT impreuna cu jucatori – cheie din tranzactiile de M&A, finantare, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii real estate si alte tranzactii corporative majore din Romania si Europa Centrala si de Est. In 2022, a lansat conferintele MIRSANU IPO CHALLENGE, dedicata tranzactiilor si comunitatii pietelor de capital, si THE SUSTAINABILITY CHALLENGE, eveniment dedicat impactului politicilor de sustenabilitate asupra mediului de afaceri. Din 2024, in portofoliul de evenimente al MIRSANU.RO a intrat si MIRSANU INVESTORS SUMMIT – un eveniment anual dedicat diferitelor categorii de investitori corporativi.

10 ani de tranzactii in M&A (fuziuni si achizitii), finantari corporative si tranzactii pe pietele de capital. Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 5 decembrie evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 pentru jucatorii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari corporative, piete de capital si real estate

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 5 decembrie MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment dedicat comunitatii formate in jurul tranzactiilor corporative – fuziuni si achizitii, finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii pe piata imobiliara.

Evenimentul ajunge astfel la a saptea sa editie anuala si are ca tema 10 years of M&A, financing and capital market deals. prin care marcheaza 10 ani de la lansarea pe piata media a jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO, prima platforma de continut cu stiri, analize, opinii, evenimente si proiecte dedicata exclusiv tranzactiilor M&A, finantarilor corporative si tranzactiilor de pe pietele de capital de tip IPO sau emisiuni de obligatiuni, precum si jucatorilor de profil implicati in astfel de tranzactii in Romania si in pietele Europei Centrale si de Est.

ARGUMENT

Economia a fost marcata in anii 2000 de cele mai mari privatizari din istoria Romaniei odata cu finalizarea proceselor de atragere de investitori strategici straini la cele mai mari companii de stat de la acel moment precum Electrica, Petrom, BCR, Distrigaz Sud si Distrigaz Nord, lucru care a insemnat ca grupuri internationale de talia Enel (Italia), OMV (Austria), CEZ (Cehia), GDF (astazi Engie – Franta), E.ON (Germania) si Erste Bank (Austria) au intrat sau si-au majorat exponential expunerea fata de piata locala.
Perioada 2014 – 2024 a insemnat un val de tranzactii locale de anvergura marcat de cele mai mari IPO-uri realizate pe bursa de la Bucuresti odata cu listarea pachetului de circa 20% din Hidroelectrica, companie aflata in portofoliul statului roman, tranzactie de 1,9 mld. Euro realizata de catre Fondul Proprietatea, dar si alte IPO-uri mari precum cel al Electrica (2014), in valoare de 444 mil. Euro, respectiv cele mai mari IPO-uri ale unor companii private precum Digi sau Premier Energy, dupa un val de afaceri private devenite companii publice pornit de IPO-ul Medlife in 2016, realizat prin exitul integral al fondului de private equity Value4Capital, respectiv exitul partial al IFC.
De asemenea, piata de capital din Romania a inregistrat in ultimii 10 ani cele mai mari emisiuni de obligatiuni ale unor entitati locale, mai ales banci. In plus din 2021, Raiffeisen Bank Romania si BCR, subsidiara a Erste Bank, au fost pionierii locali care au format o piata de obligatiuni verzi, cu sprijinul unor investitori – ancora precum IFC si EBRD. Iar aici emisiunile de titluri de sustenabilitate au ajuns la tichete de pana la 700 mil. Euro in cazul BCR si al Banca Transilvania.
Pe piata finantarilor corporative, imprumuturile bilaterale au ajuns la valori – record cu imprumutul “verde” de 1,2 mld. RON contractat in 2021 de catre producatorul de electricitate Hidroelectrica de la BRD Societe Generale.
Fondul londonez de private equity MidEuropa a inregistrat in ultimii 10 ani cele mai mari tranzactii private semnate de catre un jucator private equity in Romania, atat pe piata de M&A la semnarea achizitiei Profi – un record la acea vreme pentru piata locala de retail, cat si la semnarea tranzactiei de exit din Profi, cu un exit de peste 1 mld. Euro la vanzarea in curs de finalizare catre investitorul strategic Ahold Delhaize. De asemenea, platfomele sale din portofoliu Profi si Regina Maria ruleaza cele mai mari imprumuturi sindicalizate in sectoarele in care activeaza.
Pe piata bancara, perioada 2014 – 2024 a marcat avansul Banca Transilvania catre pozitia de cea mai mare banca locala dupa active, in urma unei serii de achizitii – Volksbank Romania, Bancpost, Idea Bank, OTP Bank Romania – care a condus la o consolidare si mai puternica a pietei de profil.
Piata de private equity si de venture capital a marcat in anii 2018 – 2019 – sau chiar mai devreme odata cu lansarea Catalyst Romania – aparitia primelor fonduri de profil romanesti de catre jucatori precum Morphosis Capital, Black Sea Fund, in private equity, respectiv Gapminder sau Early Game Ventures in zona de venture capital, unii dintre acestia precum Sarmis Capital, Catalyst, Morphosis Capital, Gapminder si Early Game Ventures ajungand sa stranga fonduri de investitii care acum cauta sa capete si o expunere internationala.
Pe piata de real estate, ultimii 10 ani au marcat detasarea unor lideri de sector in Romania si in regiune prin campanii M&A si proiecte de crestere organica, alimentate de imprumuturi bancare sindicalizate, emisiuni de obligatiuni si finantari majore de la institutii financiare internationale pentru jucatori de talia Globalworth pe piata spatiilor de birouri, NEPI in sectorul centrelor comerciale, respectiv CTP si WDP pe piata spatiilor logistice si industriale.
Piata NPL (credite bancare neperformante) a marcat cele mai mari tranzactii pe piata de profil din Romania, unde s-au remarcat ca principali cumparatori de portofolii Kruk (Polonia) si APS (Cehia), in rol de vanzatori fiind mari banci din Romania sau banci elene in cadrul proceselor lor de exit de pe piata.
Perioada 2014 – 2024 a fost, de asemenea, marcata de exiturile din Romania ale unor giganti internationali precum Eni, Enel (Italia), ExxonMobil (SUA), Royal Bank of Scotland (RBS) din Marea Britanie sau SAB Miller -parte a conglomeratului global AB InBev.
Ultimii 10 ani au marcat exituri majore realizate de catre antreprenori care au pornit afaceri in Romania precum Ion Tiriac (prin exitul in doua trepte din banca pe care a fondat-o catre UniCredit), grupul fondatorilor A&D Pharma – Ludovic Robert, Walid Abboud, Michel Eid și Roger Akoury, Vladimir Cohn (Ecopack, Ecopaper), Ovidiu Buluc (grupul Farmexim) sau Vasile Armenean (Betty Ice).
Pe plan extern, Daniel Dines, cofondator al start-up-ului de tehnologie UiPath, a marcat cel mai mare IPO realizat vreodata de catre o companie pornita in Romania prin listarea companiei in 2021 pe piata americana Nasdaq la o evaluare de circa 38 mld. USD.
Pe piata M&A dinafara Romaniei, s-a remarcat grupul romanesc de telecom Digi, care in perioada 2014 – 2024 a realizat achizitii majore, cu tichet M&A de peste 100 mil. Euro in Ungaria, dar si cu un exit – record de pe piata din Ungaria de circa 625 mil. Euro.
La nivel de emitenti suverani, Romania a inregistrat in 2024 prima emisiune de obligatiuni verzi pe pietele externe si urmareste largirea paletei de tranzactii de finantare adresata investitorilor locali si internationali.

FORMAT editie cu participare fizica
AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din antreprenori, investitori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali, executivi, bancheri, bancheri de investitii, consultanti, avocati
CATEGORIE DE INTERESE strategie corporate, antreprenoriat, investitii, fuziuni si achizitii (M&A), finantare, tranzactii real estate
DATA 5.12.2024

EVENT PARTNERS

SUPPORTING PARTNERS

Profil speakeri

Lideri in afaceri
Decision makers
Antreprenori
Manageri de capital privat
Top manageri
Bancheri de investitii
Bancheri
Avocati
Consultanti
Investitori

Principalele topicuri

Cum a evoluat piata de M&A in ultimii 10 ani
Ce tendinte s-au inregistrat pe piata finantarilor corporative
Cum evolueaza multiplii de evaluare a companiilor in mediul actual
In ce fel s-a schimbat peisajul de private equity si de venture capital
Ce tranzactii IPO si emisiuni de obligatiuni poate genera piata de capital din Romania
Ce indica principalii indicatori din tranzactiile in real estate
Cum arata planurile si randamentele pe radarul investitorilor
Ce perspective si asteptari tranzactionale au antreprenorii si investitorii

De ce sa participi

Fii conectat la deciziile si tendintele care modeleaza comportamentul investitorilor
Afla cine cumpara si de unde se fac exituri
Afla ce se intampla cu randamentele de pe piata imobiliara
Cine finanteaza si ce, de unde vin bani proaspeti in piata
Urmareste oportunitatile de investitii care apar pe piata
Extinde-ti direct reteaua de contacte profesionale si oportunitatile de afaceri intr-un mediu targetat

Cei interesați să participe sau să fie parteneri ai evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment.

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs din Romania dedicat tranzactiilor corporative. Ofera din 2014 informatii, exclusivitati si proiecte editoriale care acopera tranzactii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii din real estate si alte tipuri de tranzactii corporative majore.
Se adreseaza executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor si finantatorilor si vizeaza prin continutul oferit comunitatea de profesionisti activa pe piața de fuziuni si achizitii (M&A), din administratori de fonduri de investitii, avocati, bancheri de investitii, bancheri, consultanti,brokeri si alti furnizori de servicii profesionale dedicate tranzactiilor.
Platforma de media MIRSANU.RO are in portofoliul sau evenimente anuale precum MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT (lansat in 2018), MIRSANU IPO CHALLENGE (lansat in 2022), THE SUSTAINABILITY CHALLENGE (lansat in 2022) si MIRSANU INVESTORS SUMMIT (lansat in 2024), precum si alte proiecte de continut dedicate mediului de afaceri din Romania si din Europa Centrala si de Est (CEE).
O selectie de continut a fiecaruia dintre evenimentele organizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este publicata post-eveniment pe www.mirsanu.ro si distribuita pe conturile proprii de pe retelele sociale.

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

„IPO-ul Hidroelectrica a marcat un moment istoric pentru piata noastra de capital, a fost un moment deosebit de important pentru ca a demonstrat cat de adanca este piata de capital din Romania, care este puterea investitorilor de retail sa investeasca intr-o companie cu un anumit standing financiar, cu o anumita reputatie, de asemenea, unghiul ESG al companiei a fost foarte important pentru investitorii institutionali, mai ales cei de afara care au avut un argument fiind un emitent pur green (verde) la momentul anului 2023 cand se putea investi. IPO Hidroelectrica o vedem ca o oportunitate de care se pot bucura acum si companiile antreprenoriale romanesti de a gasi in Bursa de Valori Bucuresti o alternativa fezabila de a continua planurile de dezvoltare”, a declarat Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking al BCR, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

BCR a facut parte din sindicatul de intermediere al IPO-ului Hidroelectrica de 1,9 mld. Euro, care a avut loc in 2023 pe bursa de la Bucuresti.

„Vorbim aici de companii care au ajuns la un anumit grad de maturitate, de cele care au accesat pe langa instrumentele de finantare bancara simple inclusiv instrumente de finantare mai complicate structuri de genul imprumuturi de tip club loan sau credite sindicalizate, companii care sunt obisnuite deja cu un anumit grad de transparenta fata de un sindicat de banci care le finanteaza, care au inceput sa fie deschise in a face un prim pas spre a deveni companii listate la Bursa de Valori Bucuresti. De asemenea, ne bucura sa vedem in randul companiilor antreprenoriale ca la o parte dintre ele, deja generatia a doua preia lead-ul in companie, cauta sa isi dezvolte companiile respective, nu vor sa faca exit total si atunci cauta solutii sustenabile de dezvoltare pe termen lung al business-ului”, a adaugat Cosmina Plaveti.

„Suntem acum in discutii cu o serie de companii care au efectiv un real potential de a deveni companii listate la bursa. Intr-adevar nu este un proces simplu nici pentru ei de a intelege pe deplin ce presupune viata de companie listata si noi vrem ca in discutiile cu ei sa ne luam timpul sa inteleaga toate detaliile. (..) Rolul nostru este si de a educa pe de o parte companiile cu privire la toate nuantele pe care le presupune procesul inainte de listare si viata post-listare si pentru ca vom continua sa fim alaturi de ele de-a lungul vietii de companie listata si, firesc, educam si investitorii de retail mai ales care au un rol esential in dezvoltarea pe viitor a unei companii listate”, sustine bancherul de investitii BCR.

„Asa cum s-a vazut si la IPO Hidroelectrica, lichiditatea este data foarte mult de zona de investitori de retail, conteaza foarte mult evolutia book-ului cand suntem intr-un IPO in functie de feedback-ul pe care noi il primim pe transa de retail si atunci tot procesul de listare este unul multidimensional, dar ne bucura intr-adevar sa vedem ca exista companii listate pentru ca asa este pana acum mai mult fondurile au ajutat companiile sa se listeze pe bursa. Ne bucura sa vedem ca, pe langa fonduri care continua sa se uite in zona aceasta, exista si companii antreprenoriale locale care vad o alternativa fezabila in Bursa de Valori Bucuresti.”, afirma Cosmina Plaveti.

In discutiile privind potentiale listari la BVB, exista pe masa si scenariul in care succesiunea unei companii antreprenoriala sa aduca astfel un IPO pe bursa al companiei?

„Exista si genul acesta de companii, exista si companii antreprenoriale care sunt inca conduse de fondatori si care se uita, dar tocmai pentru ca este vorba de companii care sunt foarte mature din punct de vedere business au avut intotdeauna o deschidere de a se dezvolta intr-o directie sanatoasa, de a-si consolida datoriile si de a le pune pe o structura care sa aiba sens pentru dezvoltarea lor viitoare. Si sunt companii care intotdeauna s-au uitat la multi pasi inainte unde vor sa ajunga. Deci vedem din ambele zone interes.”, a raspuns Cosmina Plaveti.

„Nu ma astept sa fie un proces scurt, nu este o decizie usoara pentru o companie antreprenoriala sa se deschida, dar daca acum cativa ani exista o reticenta destul de mare din partea antreprenorilor pe care noi ii abordam in a se deschide si a deveni companie listata era tendinta asta ca nu vreau sa pierd controlul, de fapt. Acum inteleg ca este de foarte mare ajutor sa se listeze, ca au acces la surse de finantare fie ca vorbim de equity, fie ca vorbim de debt sub forma de emisiuni de obligatiuni, ca isi mentin in acelasi punct controlul si pot sa isi implementeze strategiile pentru ca este vorba de o viata de om, au investit totul intr-o companie, si este firesc sa existe nevoia de a-ti proteja copilul pe care l-ai cladit din nimic, ai facut un business frumos si este logic sa existe atitudinea asta. Ne-a ajutat foarte mult si stabilitatea de care Bursa de Valori Bucuresti s-a bucurat fata de ce s-a intamplat pe alte piete si atunci nu o mai vad ca pe un risc.”, a adaugat Head of Investment Banking al BCR, una dintre cele mai mari banci de pe piata dupa active.

In ce sectoare ar putea sa apara IPO-uri date fiind discutiile avute cu companiile care au astfel de apetit?

„Vedem potential in zona industrials (sectorul industrial), in agribusiness. In zona de energie mereu vor fi chiar daca nu vorbim intotdeauna despre companii antreprenoriale. Cam acestea ma astept sa predomine.”, sustine Cosmina Plaveti.

De asemenea, Cosmina Plaveti a fost implicata si in tranzactiile BCR derulate pe piata de capital sub forma de emisiuni de obligatiuni, segment in care subsidiara locala a grupului austriac Erste este unul dintre pionierii si liderii pietei locale de profil.

„Noi am fost deschizatori de piata in 2019, cand am emis prima emisiune de titluri Senior Non Preffered din Europa Centrala si de Est. Am avut discutii cu piata, cu investitorii, cu bursa si a fost un mare succes la momentul acela. Chiar a fost cea mai mare emisiune la acel moment de 600 mil.RON. Noi oricum emitem in virtutea strategiei noastre, avem la acest moment emise 8,7 mld. RON echivalent, dintre care pe piata locala am emis cam 59% din volumul total, deci peste 5 mld. RON au fost realizate prin plasamente private adresate investitorilor locali. Din cele 10 emisiuni, avem 4 emisiuni de obligatiuni verzi”, detaliaza Cosmina Plaveti.

„Anul trecut am realizat prima emisiune de euroobligatiuni verzi si cea mai mare emisiune a unui emitent corporate din Romania, 700 mil. Euro, formatul a fost intr-adevar verde. Ne-am bucurat de o dispersie extrem de larga din tot spatiul european, cu o pondere importanta si pentru investitorii locali. Dispersia intre emisiuni verzi si non-verzi, avem undeva la 55% emisiuni verzi si 45% emisiuni in format conventional, non – verde”, a adaugat ea.

Care este diferenta intre ecosistemul de investitori de pe piata de capital din Europa fata de cea din Romania la emisiunile de obligatiuni?

„Acesta a fost si motivul pentru care la momentul la care am pregatit emisiunea de eurobonduri, am facut-o pe pietele externe. Daca pe piata locala, la momentul acesta avem nici 30 de investitori institutionali, dar care au active in continua crestere si lucrul asta nu poate decat sa ne bucure, pentru volume mari a trebuit sa ne indreptam catre pietele internationale”, a raspuns reprezentantul BCR.

„Noi la finalul celor cateva ore de bookbuilding, am strans 1,9 mld. Euro in book pe o emisiune anuntata de 500 mil. Euro si am avut la momentul la care am inchis aproape la 160 de investitori. Si ceea ce este specific pietei internationale si sper sa ajungem si noi cat mai repede acolo, s-au dezvoltat in zona aceasta de ESG fonduri care sunt specializate in investitii ca vorbim de investitii verzi, sustenabile si atunci ai acces la o plaja mult mai larga de investitori.”, a punctat Cosmina Plaveti.

„La noi, principalii investitori sunt fondurile de pensii, care sunt si cei mai importanti din punct de vedere al activelor pe care le au in management si care se bucura de o stabilitate a cash-ului pe care il primesc in fiecare luna. De asemenea, sunt asset managerii (administratorii fondurilor de investitii), care au avut niste perioade mai complicate in pandemie si razboi in Ucraina, dar care ne bucuram ca de la jumatatea anului trecut isi revin puternic, si mai sunt companiile de asigurari, dar nu neaparat ca investitori majori in emisiuni de obligatiuni. Iar la noi este specific tot ce sunt emisiuni eligibile MREL nu sunt distribuite investitorilor de retail si atunci piata aceasta nu poate fi accesata”, a mai spus Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking BCR, in cadrul panelului IPO al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 25 aprilie evenimentul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 pentru investitori, antreprenori si comunitatea pietelor de capital

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

IPO.Bonds. Capital markets.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 25 aprilie MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, a treia editie a unui eveniment de continut concentrat asupra tranzactiilor IPO, a emisiunilor de obligatiuni si a tendintelor care preocupa investitori, antreprenori si comunitatea pietelor de capital in ansamblu.

Argument

Dupa IPO-ul record al Hidroelectrica din 2023, bursele raman in continuare in expectativa pe un fundal inca dominat de razboiul din Ucraina si cu conditii de piata inca marcate de dobanzi mari si inflatie, chiar daca aceasta din urma este inscrisa pe un trend de scadere.

Investitorii asteapta noi IPO-uri dinspre mediul privat, in contextul in care, pe de o parte, varsta capitalismului romanesc postdecembrist a trecut de 30 de ani, iar unele afaceri au ajuns sau se apropie cu pasi repezi de momentul succesiunii, iar pe de alta parte, pentru ca ofera un spatiu de exit actionarilor minoritari si investitorilor financiari care au sprijinit cresterea unor companii antreprenoriale.

Bancile si-au consolidat statutul de principali piloni ai emisiunilor de obligatiuni, iar aici sunt asteptate sa vina inclusiv companii private.

Institutiile financiare internationale continua sa actioneze ca investitori – ancora pentru a oferi stabilitate tranzactiilor cu obligatiuni verzi sau sustenabile si pentru a sprijini formarea unei adevarate piete pentru astfel de instrumente.

La randul lor, managerii de fonduri cauta lichiditate si randamente atractive pentru portofoliile lor intr-un context general in care multe afaceri private ezita sa devina companii publice. Cum poate castiga bursa batalia pentru succesiunea unor afaceri mature? Cand in viata unei companii antreprenoriale, este o optiune potrivita un IPO sau un M&A, cand un IPO exclude un M&A si cand un IPO poate preceda tranzactii M&A? De ce au nevoie antreprenorii pentru a alege calea unui IPO pentru afacerile pe care le conduc? Ce pipeline de obligatiuni asteapta pe bursa investitorii? Ce oportunitati post-IPO au capitalizat companiile listate? Ce este la orizont pe segmentul obligatiunilor verzi si a titlurilor cu link de sustenabilitate?

AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din investitori, antreprenori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali locali si internationali, executivi, consultanti, brokeri, avocati, alte parti interesate
CATEGORIE DE INTERESE strategie corporativa, piete de capital, investitii, antreprenoriat, finantare, tranzactii corporative
DATA 25.04.2024

PARTENERI

PARTENER SUPORT

Principalele topicuri

Ce tendinte modeleaza evolutiile de pe pietele de capital
Ce companii asteapta investitorii sa isi faca IPO pe bursa
Cum au capitalizat companiile listate oportunitatile post-IPO oferite de catre bursa
De ce marile companii private ezita sa devina companii publice
Cum poate bursa sa atraga afacerile ajunse in pragul succesiunii
Cand decid antreprenorii sa faca IPO excluzand M&A si cand decid sa faca IPO si apoi M&A
Ce emisiuni de obligatiuni sunt asteptate sa vina pe bursa
Cum evolueaza segmentul obligatiunilor verzi si al obligatiunilor cu link de sustenabilitate
Ce perspective ofera multiplii de evaluare ai companiilor listate vs companii private
Cum se misca mixul equity – debt in portofoliile investitorilor institutionali

Profil speakeri

Investitori
Lideri de afaceri
Manageri de fonduri
Antreprenori
Autoritati
Consultanti
Avocati

De ce sa participi

Fii conectat la deciziile si tendintele principalilor jucatori din piata de capital
Afli direct de la sursa ce teme sunt de interes pentru liderii de pe pietele de capital
Un timp bine investit
Ai acces la continut relevant privind tranzactiile IPO si cu emisiuni de obligatiuni
Iti extinzi aria profesionala cu perspective noi de interes de la investitori, lideri de companii, exponenti ai autoritatilor din pietele de capital, consultanti de top
Gasesti noi oportunitati de afaceri

Cei interesati sa participe sau sa fie parteneri ai evenimentului MIRSANU IPO 2024 sunt invitati sa ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se va face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment de 500 RON (100 Euro).

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media romanesc de stiri, analize, interviuri si opinii dedicat exclusiv tranzactiilor si profesionittilor din acest domeniu. Ofera informatii din aria tranzactiilor corporative pe trei directii principale – fuziuni si achiziții (M & A), finantari si tranzactii pe piata de capital.

Platforma de media MIRSANU.RO organizeaza incepand cu 2018 seria de evenimente corporate MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT impreuna cu jucatori – cheie din tranzactiile de M&A, finantare, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii real estate si alte tranzactii corporative majore din Romania si Europa Centrala si de Est. In 2022, a lansat conferintele MIRSANU IPO CHALLENGE, dedicat tranzactiilor si comunitatii pietelor de capital, si THE SUSTAINABILITY CHALLENGE, eveniment dedicat tematicii de sustenabilitate in cadrul mediului de afaceri.

Producătorul moldovean de vinuri Purcari se pregătește să intre pe bursa de la București

Lasă un răspuns

Grupul Purcari, unul dintre cei mai importanți producători de vinuri din România și Republica Moldova, intenționează să intre în perioada imediat următoare pe bursa de la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Un anunț în acest sens este așteptat la începutul săptămânii viitoare.

Tranzacția s-ar putea derula sub forma unei oferte secundare de acțiuni (SPO), susțin surse din piață.

Raiffeisen a primit mandat încă de anul trecut pentru a structura o astfel de operațiune prin care grupul moldovean Purcari ar urma să se listeze pe bursa de la București. Din consorțiul de intermediere ar face parte și Swiss Capital, susțin sursele citate. Compania implicată în tranzacție ar putea fi Purcari Wineries din Cipru.

Fondul american de investiții Horizon Capital cu focus pe piețele din Europa Centrală și de Est este acționarul majoritar de acțiuni al grupului Purcari cu 63,6% din acțiuni, iar un alt investitor financiar – International Finance Corporation (divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale) deține un pachet de 6,4%. Fondatorul și CEO-ul Grupului, Victor Bostan, are 30% din companie.

Reprezentanții Purcari nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Afacerea fondată de către Victor Bostan a atras ulterior investiții de capital din partea IFC în 2008, în valoare de 5 mil. Dolari, iar apoi din partea fondului american de investiții Horizon Capital, care a venit cu un capital de 18 mil. Dolari în 2010 în companie.

Grupul Purcari este unul dintre principalii producători de vin și brandy din Europa Centrală și de Est, având în administrare aproximativ 1.000 de hectare de podgorii și 4 vinării din România și Republica Moldova – Purcari, Crama Ceptura, Bostavan și Bardar.

Grupul deține un portofoliu format din mai multe branduri de vin și vin spumant, din toate categoriile de preț, precum și un brand premium, potrivit informațiilor făcute publice de către Purcari.

Grupul Purcari este cel mai mare exportator de vin din Moldova, cu livrări în peste 30 de piețe din Europa (printre care Polonia, Cehia, Slovacia, Ucraina, Norvegia și Marea Britanie), Asia (China, Japonia, Coreea de Sud) și America (SUA și Canada).

În 2016, grupul Purcari a vândut 11,9 milioane de sticle.

În ianuarie 2018, grupul avea peste 500 de angajați în cadrul celor 4 vinării pe care le deţine.

Firma de investiții Horizon Capital a fost înfiinţată în anul 2006 de către patru parteneri fondatori. Horizon Capital administrează trei fonduri de investiții. Primul fond este Western NIS Enterprise Fund (WNISEF) cu un capital de 150 mil. dolari, Emerging Europe Growth Fund, LP (EEGF) lansat în 2006 cu un capital de 132 mil. dolari, cu o investiţie primară în valoare de 25 milioane dolari SUA efectuată de WNISEF şi capital adiţional acordat de investitori instituţionali globali.

De asemenea, Horizon administrează Emerging Europe Growth Fund II, LP (EEGF II), care a strâns de la investitori 370 mil. dolari angajamente în toamna anului 2008.

Strategia de investiții a Horizon Capital vizează tichete de tranzacții situate de obicei între 10 și 40 mil. dolari, iar orizontul de exit vizat este în medie de 3 – 4 ani. Din această perspectivă, investiția Horizon Capital în grupul Purcari poate fi considerată una matură ceea ce înseamnă că o vânzare de acțiuni pe bursă ar putea fi citită într-un context mai amplu, și anume al apropierii fondului de investiții de momentul de exit din afacere.

Planurile de intrare a Purcari pe bursă vin în contextul în care piața bursieră locală trece printr-un moment favorabil, după ce a reușit să atragă trei listări private majore în mai puțin de un an – Medlife din sectorul serviciilor medicale private (decembrie 2016), Digi Communications NV din sectorul telecom (mai 2017) și Sphera Franchise Group din sectorul lanțurilor de restaurant (noiembrie 2017).

Lucian Vlad și Nicolae Badea vor încasa 53 mil. Euro după vânzarea pachetului de 25,3% din acțiunile Sphera Franchise Group pe bursa de la București. Listarea companiei a atras 538 de ordine de cumpărare de la investitori. Oferta de acțiuni Sphera a fost suprasubscrisă de peste 3 ori datorită interesului managerilor de fonduri de investiții și a fondurilor de pensii, atrași de rata de creștere a companiei și de planurile de dezvoltare anunțate

Lasă un răspuns

Oamenii de afaceri Lucian Vlad și Nicolae Badea vor încasa aproximativ 243,7 mil. Lei (circa 53 mil. Euro) din vânzarea pachetului de 25,3% din acțiunile Sphera Franchise Group pe bursa de la București, potrivit datelor făcute publice de către managerii tranzacției.

Din valoarea pachetului vândut de 62 mil. Euro, urmează să fie plătite comisioanele consorțiului de intermediere precum și alte costuri asociate tranzacției.

Acțiunile oferite inițial în marja unui interval de 25 – 33 lei per titlu, după derularea ofertei în perioada 24 octombrie – 2 noiembrie, au ajuns la un preț final de ofertă de 29 lei (circa 6,3 euro) per acțiune. Astfel, valoarea bursieră a Sphera Franchise Group a ajuns să fie cotată în urma încheierii cu succes a tranzacției la 245 mil. Euro. Raportat la EBITDA de circa 16 mil. Euro pe an, valoarea de piață a companiei ar fi echivalentă unui multiplu de peste 15 aplicat EBITDA, ceea ce ar putea influența și alte evaluări viitoare de afaceri din sectorul de profil.

Tranzacția de listare a celui de-al doilea jucător de pe piața locală a lanțurilor de restaurante a fost încheiată cu succes, după ce oferta de acțiuni a fost suprasubscrisă de peste 3 ori în contextul interesului masiv arătat de investitorii instituționali de tipul manageri de fonduri de investiții locale, fonduri de investiții internaționale care investesc în piețe de frontieră sau fonduri de pensii, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Printre investitorii instituționali locali care au subscris s-au aflat și fondurile administrate de către Erste Asset Management și NN, doi dintre cei mai mari manageri de bani din România.

Pe tranșa investitorilor de retail, interesul mai slab pentru tranzacție a dus la o realocare a numărului de acțiuni oferite între clasele de investitori. Dacă, inițial, investitorilor de pe tranșa de retail li s-a oferit 15% din cele 9.831.753 de acțiuni, în final acestora le-a fost alocat un număr de trei ori mai mic de acțiuni, care a reprezentat 5% din numărul acțiunilor vândute.

Indicele de alocare în tranșa investitorilor de retail este de 0,4409738979 ceea ce înseamnă că un investitor care a subscris în cadrul perioadei de ofertă pentru 100 de acțiuni va primi în final 44 de acțiuni.

Printre catalizatorii interesului investitorilor instituționali s-au aflat rata anuală de creștere a afacerilor companiei și potențialul de dezvoltare, structurat sub forma unui plan de extindere pe termen mediu a rețelelor de restaurante operate în baza contractelor de franciză cu gigantul american Yum!, care este cotat să aducă noi rate de creștere anuală de două cifre în anii care vin.

Astfel, rezultatele neauditate din prospectul de listare indică pentru primul semestru al anului vânzări în restaurante de 242 mil. Lei, în creștere cu 25% față de perioada similară a anului anterior pentru compania nou – creată în acest an, Sphera Franchise Group. Pe rezultate auditate, US Food Network SA, care operează franciza KFC – motorul principal al afacerii Sphera Franchise Group, a raportat o rată de creștere a vânzărilor de restaurante de 26% în 2016 față de 2015, respectiv de 26% în 2015 față de anul anterior.

În cadrul tranzacției de listare a Sphera Franchise Group, Erste Asset Management a plasat ordine de cumpărare de aproape 5 mil. Euro și a luat în final acțiuni în valoare de peste 1,5 mil. Euro. În plus, clienții individuali care au apelat la serviciile de administrare discreționară a portofoliului de către echipa Erste Asset Management au luat aproximativ 17% din tranșa de acțiuni alocată investitorilor de retail, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Sphera Franchise Group are consultant financiar banca de investiții Rothschild, iar sindicatul de intermediere este format din Wood, Raiffeisen și Alpha Finance. De asemenea, casa austriacă de avocatură Schoenherr asigură consultanța juridică a emitentului, iar consorțiul de intermediere are alături pe avocații RTPR Allen & Overy.

Sphera Franchise Group este o companie cu o cotă de piață agregată de 22,4% pe segmentul lanțurilor locale de restaurante, fiind al doilea jucător ca mărime după McDonald’s cu 24,6%, conform unei cercetări de piață Euromonitor publicate în prospectul de listare a companiei.

În 2016, compania malteză Premier Capital, parte a grupului Hili Ventures și francizat al McDonald’s, a plătit grupului american 65,3 mil. dolari pentru 100% din acțiunile Mc Donald’s România, liderul pieței de restaurante, cu 66 de restaurante și un profit de 11,02 mil. dolari la 31 decembrie 2015.

Dintre cele două mari rețele operate de către Sphera Franchise Group, KFC ocupă o cotă de 15,2%, iar Pizza Hut de 7,2%, urmați de jucători precum Fornetti (5,2%) sau jucători mai nou intrați pe piață precum Starbucks (3,3%), Subway (2,7%) și Salad Box (2,5%).

Sectorul de servicii alimentare din România este de circa 17,8 mld lei pe an (3,9 mld. euro), cu o rată medie anuală de creștere de 4,6% estimată de către consultanții Deloitte pentru perioada 2017 – 2022.

Potențialul de creștere al pieței de profil îi permite companiei să deruleze planuri de extindere, care mizează pe deschiderea a 51 de restaurante KFC, 44 de unități Pizza Hut până la finele lui 2022, iar pentru proaspăta marcă Taco Bell intrată în portofoliu sunt luate în calcul 14 unități până la finele lui 2021.

Pentru deschiderea de noi locații, compania vizează în cazul rețelei KFC orașe cu puțin sub 100.000 de locuitori, pentru Pizza Hut sunt luate în calcul localități sub 150.000 de locuitori, mai ales centre comerciale, iar pentru Taco Bell planurile vizează București și alte orașe de peste 200.000 de locuitori precum Constanța, Cluj sau Timișoara.

Compania operează cele trei rețele în baza unor francize contractate de la compania americană Yum!. Firma locală plătește lunar către Yum redevențe de 6% din vânzări în baza contractului de franciză.

Planurile de extindere fac parte din angajamentele luate față de Yum și vizează nu doar piața din România, ci și din Italia.

Modelul de afaceri al Sphera Franchise Group se bazează pe încasări imediate de numerar sau plăți cu cardul din vânzări, ceea ce îi oferă o poziție puternică de lichiditate. De asemenea, stocurile sunt menținute până la două săptămâni, iar plățile către furnizori au termene între 45 și 60 de zile.

Lichiditățile astfel obținute finanțează nevoile de capital de lucru, în timp ce finanțarea bancară este utilizată pentru investiții în deschiderea de noi locații.

Compania are un împrumut de la Alpha Bank România, din care face trageri pentru investiții, iar din cercul său de bănci mai fac parte BRD și UniCredit Italia. Compania își plasează o parte din numerar în depozite la bancă.

Cele mai importante costuri care pun presiune pe marjele de profit ale afacerii sunt costurile cu vânzarea, care au o pondere de 35,6% din vânzările proforma pe 2016, respectiv costurile cu forța de muncă care înseamnă alte 17,9% din vânzările proforma din 2016.

Sphera Franchise Group număra la 30 iunie un personal format din 3.753 de angajați față de 2.572 de oameni la 31 decembrie 2014, creșterea de personal fiind justificată prin deschiderea de noi locații.

Din cele 104 locații aflate în rețea la 30 septembrie, numai una singură era în proprietate, restul fiind închiriate majoritatea pe termen mediu, ceea ce face ca evoluția pieței imobiliare și a chiriilor să aibă influență asupra costurilor companiei.

Compania a plătit dividende în primele șase luni ale anului de 46,2 mil. Lei către acționari, iar profitabilitatea afacerii este unul dintre cele mai importante argumente în cadrul tranzacției de listare, alături de gradul de îndatorare redus.

Sphera Franchise Group urmează să constituie fondul de rezervă, conform prevederilor legale, din alocarea a minim 5% din profitul companiei până la nivelul minim de 20% din capitalul social ceea ce înseamnă încă un factor de presiune asupra nivelului dividendelor.

Sphera Franchise Group este o afacere pornită în 1994, care acum are operațiuni în România, Republica Moldova și Italia.

Compania a raportat la 30 iunie pentru primul semestru al anului EBITDA din activități continue de 38,4 mil. Lei (peste 8 mil. Euro) la vânzări în restaurante de 287,8 mil. Lei (circa 62 mil. Euro) și un profit net de 28,3 mil. Lei (în jurul a 6 mil. Euro).

De asemenea, numerarul și echivalentele de numerar după primul semestru se ridicau la 35,8 mil. lei (aproape 8 mil. euro). Capitalurile proprii ale companiei erau la aceeași dată de 100 mil. lei (circa 22 mil. euro), iar datoriile totale ajungeau la 94,6 mil. lei (peste 20 mil. euro).

Până acum, valul de listări private majore din ultimul an reprezentat de către MedLife (decembrie 2016), Digi Communications NV (Mai 2017) și Sphera Franchise Group (noiembrie 2017) a fost realizat pe seama vânzării de pachete de acțiuni de către acționari ai companiilor, niciuna dintre tranzacții nu a fost structurată astfel încât să atragă capital proaspăt de la investitori prin majorare de capital, ceea ce ar fi însemnat bani pentru finanțarea companiei și o sursă de lichiditate pentru planurile de extindere anunțate pe piața serviciilor medicale private, piața de telefonie mobilă, respectiv pe piața restaurantelor.

Sphera Franchise Group a încheiat cu succes tranzacția de listare pe bursă: Prețul final de ofertă de 29 lei înseamnă că pachetul vândut de către Lucian Vlad și Nicolae Badea ajunge la circa 62 mil. Euro, iar valoarea de piață a companiei a fost cotată la 245 mil. Euro. Investitorii instituționali au primit 95% din acțiunile oferite la vânzare

Lasă un răspuns

Prețul final de ofertă în cadrul tranzacției de listare a Sphera Franchise Group a fost stabilit la 29 lei, pachetul de acțiuni al acționarilor Lucian Vlad și Nicolae Badea urmând să fie vândut pentru aproape 62 mil. Euro.

La acest preț, compania este cotată la o valoare de piață de 245 mil. Euro, potrivit ultimelor date făcute publice de către managerul tranzacției. Tranzacția duce evaluarea companiei la un multiplu care trece de 15 x EBITDA, ceea ce este de așteptat să dea un impuls evaluărilor și altor afaceri din sectorul lanțurilor de restaurante și a serviciilor de alimentație conexe.

În final, investitorilor de retail le-a fost alocată o cotă de 5% din acțiuni, de trei ori mai puțin decât alocarea inițială, confirmând astfel percepția că tranzacția de listare a Sphera Franchise Group fiind de la bun început orientată că investitorii instituționali. Dealtfel, investitorilor instituționali le-a fost alocată 95% din oferta de acțiuni.

Indicele de alocare în tranșa investitorilor de retai este de 0,4409738979 ceea ce înseamnă că un investitor care a subscris în cadrul perioadei de ofertă pentru 100 de acțiuni va primi în final 44 de acțiuni.

Acționarii Lucian Vlad și Nicolae Badea vând în cadrul tranzacției de listare un pachet de 22,34%, respectiv 3% din acțiunile pe care le dețin în companie, urmând să își marcheze astfel un exit parțial din afacerea Sphera Franchise Group.

Acțiunile au fost oferite spre vânzare investitorilor la un preț ce variază între 25 lei și 33 lei pe acțiune, în condițiile în care investitorilor persoane fizice li s-a oferit un preț fix de subscriere de 33 de lei pe acțiune, în timp ce investitorii instituționali au putut subscrie la orice cotație din intervalul prețului de ofertă.

În acest moment, acțiunile companiei sunt deținute de către Radu Dimofte (43,67%), Lucian Vlad (33,33%) și Nicolae Badea (23%), care vor rămâne acționari în afacere și după listarea pe bursă și, implicit, după atragerea unor noi investitori.

Compania are consultant financiar banca de investiții Rothschild, iar sindicatul de intermediere este format din Wood, Raiffeisen și Alpha Finance. De asemenea, casa austriacă de avocatură Schoenherr asigură consultanța juridică a emitentului, iar consorțiul de intermediere are alături pe avocații RTPR Allen & Overy.

Perioada de derulare a ofertei a fost între 24 octombrie și 2 noiembrie.

Listarea Sphera Franchise Group se înscrie în trendul ultimelor listări private majore precum MedLife și Digi, în care au fost vândute pachete de acțiuni de către acționari ai companiilor, fără să fie operate prin aceste tranzacții vreo majorare de capital.

Piața restaurantelor este foarte fragmentată, dominând jucătorii independenți care acaparează circa 92% din piață, potrivit datelor făcute publice de către companie.

Primele zece mărci cumulează două treimi din piața lanțurilor de restaurante.

Compania operează cele trei rețele în baza unor francize contractate de la compania americană Yum. Firma locală plătește lunar către Yum redevențe de 6% din vânzări în baza contractului de franciză.

Planurile de extindere fac parte din angajamentele luate față de Yum și vizează nu doar piața din România, ci și din Italia.

Lichiditățile astfel obținute finanțează nevoile de capital de lucru, în timp ce finanțarea bancară este utilizată pentru investiții în deschiderea de noi locații.

Sphera Franchise Group este o afacere pornită în 1994, care acum are operațiuni în România, Republica Moldova și Italia.