Arhive etichete: eveniment MIRSANU.RO

nacu main

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Portofoliul IFC din Romania depaseste 1 mld. USD pe partea de investitii in emisiuni de obligatiuni ale institutiilor financiare, din care peste doua treimi sunt obligatiuni MREL emise de catre banci. Finantam si investitii de decarbonizare ale companiilor romanesti in zona de productie, energie, agribusiness sau real estate  

“Pietele au reactionat destul de puternic. Nu cred ca am vazut sfarsitul acestei crize sau acestui incident, lucrurile sunt inca in desfasurare si cred ca niciun economist matur nu va reusi sa faca o predictie cu atat mai putin eu si nu sunt eu in masura sa fac asemenea predictii (pe tema impactului noilor tarife din comertul global”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation (IFC), in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 10 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea implicata in tranzactiile de pe pietele de capital.

“Efectele economice vor fi importante in continuare. Cred ca va fi o reasezare, dar fundamental nevoile Romaniei, cele globale vor ramane aceleasi, deci in continuare va trebui cineva sa gaseasca solutii de finantare si asta este unul dintre rolurile IFC-ului ca principala institutie de finantare a sectorului privat in tarile emergente, sa gasim solutiile potrivite de finantare”, a completat Cristian Nacu.

“Topicul emisiunilor de obligatiuni este foarte interesant pentru IFC, atat obligatiuni in general si in special obligatiuni tematice precum cele verzi, albastre, sociale, cele corelate cu obiective de sustenabilitate – toate sunt instrumente care permit IFC sa isi indeplineasca rolul sau de dezvoltare, inclusiv cel de dezvoltare al pietelor de capital care este cheia mobilizarii capitalului privat”, a punctat reprezentantul IFC, unul dintre cei mai mari investitori institutionali internationali de pe piata de capital din Romania.

“Ca si investitor – ancora, IFC se angajeaza sa subscrie o portie substantiala din obligatiunile emise”, a adaugat Cristian Nacu.

“Emitentii in care investim trebuie sa fie companii private. Acesta este rolul nostru sa finantam companii private in tarile in care suntem prezenti”, explica acesta mandatul pe care il are institutia financiara internationala.

“Portofoliul nostru din Romania de obligatiuni emise de catre institutiile financiare depaseste usor 1 mld. USD in total, din care 650 mil. USD sunt obligatiuni de tip MREL, circa 230 mil. USD sunt in obligatiuni de tip Basel 3 tier 2, iar alte 135 mil. USD sunt plasate in obligatiuni senior”, a precizat Cristian Nacu din partea IFC.

“Obligatiunile sunt un instrument important pe care continuam sa fim concentrati. La nivel global, in primele sase ale exercitiului anual financiar care la noi incepe in iunie, deci in intervalul iunie – decembrie IFC a inregistrat investiti de peste 4,7 mld. USD in astfel de instrumente”, a mentionat el.

“Daca vorbim despre Romania, am avut o investitie intr-o emisiune de obligatiuni a companiei Voestalpine din industria otelului, finantare care nu este insa specifica doar Romaniei pentru ca este destinata sa acopere nevoile de inverzire si procesele lor de decarbonizare din cateva tari, dar in special din Brazilia, Polonia si Romania”, a detaliat Cristian Nacu.

“Am participat de asemenea cu 41 mil. USD la emisiunea de obligatiuni senior a UniCredit cu maturitatea titlurilor la 5 ani si am participat cu o investitie pe contul nostru de 56 mil. USD si la o mobilizare de 700 milioane a emisiunii de obligatiuni sustenabile emisa de catre Banca Transilvania si listata pe bursa din Dublin”, afirma reprezentantul IFC.

Ce sectoare din economia Romaniei sunt vizate de finantarile IFC pe partea de imprumuturi?

“Ramanem in continuare interesati sa finantam toate aceste zone – real estate, utilitati, institutii financiare, pentru ca ele contribuie la scopurile fundamentale ale noastre in Romania si anume facilitate finantarilor in special cele tematice, cele climatice, sustenabile”, a raspuns Cristian Nacu.

“Vom continua sa finantam institutiile financiare bancare sau nonbancare. Vom finanta si eforturile de decarbonizare ale companiilor romanesti in special pe zona de manufacturing, services, chiar agribusiness incercam sa facem mai mult si mai nou incepem sa finantam din ce in ce mai mult zona de tranzitie la o energie sustenabila si in acest context vom continua sa finantam regenerabile, dar incercam sa facem mai mult si pe zona de infrastructura mai mare eventual distributie, eventual si alte zone transporturi daca se va putea”, a aduagt acesta.

“Suntem interesati in orice caz sa contribuim la eforturile Romaniei de tranzitie la o economie sustenabila si sa fim catalizatori ai acestor eforturi”, a mai spus Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation (IFC), la panelul Obligatiuni al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

BCR si Kapital Minds sunt partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2025.

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025: “Fiecare trezorier de companie trebuie sa se asigure ca se poate baza pe multiple bazine de capital”. Volatilitatea si incertitudinea generata de noile tarife internationale pun pe hold pipeline-ul IPO si pe emitentii de obligatiuni, care asteapta stabilizarea pietei. Lectia New York Stock Exchange pentru alte burse: in 2025 au dominat IPO-urile sub 50 mil. USD, iar companiile mici sunt o tinta IPO. Ministerul Finantelor reduce tinta de emisiuni internationale de obligatiuni sub 13 mld. Euro si vede potential de vanzare de titluri peste 10 mld. Euro catre investitorii de retail. Ce diferente de evaluare aduc pentru o companie o listare pe bursa vs tranzactie M&A

 

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Scopul nostru la emisiunile externe este sa scadem in 2025 sub tinta anuntata de 13 mld. Euro, in timp ce la programele de retail dupa cum au mers pana acum subscrierile vom depasi 10 mld. Euro. “Nu sterilizam deloc lichiditatea pentru ca nu facem un buffer din banii atrasi din emisiunile de titluri Fidelis si Tezaur, care se duc tot in sistemul bancar”

 

Marcel Cobuz, Titan Cement: Pietele de capital europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana, iar asta a fost un motiv pentru care noi am ales in februarie 2025 New York Stock Exchange pentru IPO-ul entitatii noastre americane ceea ce ofera lichiditate, vizibilitate globala, multipli de evaluare mai buni si acces la investitori sofisticati. Ceea ce poate fi inspirational pentru alte burse este ca pana si bursa americana tinteste IPO-uri sub 50 mil. USD

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Urmatorul IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti va fi al unei companii private. Cand se vor normaliza conditiile pe piata, sunt convins ca vom trece de la 1-2-3 listari pe an pe un alt palier. In Romania nu suntem obisnuiti sa gestionam companii cu 100% free float pe bursa, ne plac cele in care este un investitor strategic

 

Cosmina Plaveti, BCR: Ne asteptam ca mai degraba companiile antreprenoriale sa faca primul pas cu IPO pe bursa de la Bucuresti in defavoarea companiilor de stat. Avem nevoie de diversificarea industriilor pe bursa dincolo de energie si banci. Ce emisiuni de obligatiuni corporate vor veni pe piata

 

Raluca Tintoiu, ING Bank: Vedem in zona de finantare multe companii antreprenoriale care au crescut in dimensiune, s-au maturizat si sunt eligibile pentru tranzactii pe piata de capital. Piata bancara locala de corporate este deschisa pentru imprumuturi sindicalizate la valori semnificativ peste 500 mil. Euro

 

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Portofoliul IFC din Romania depaseste 1 mld. USD pe partea de investitii in emisiuni de obligatiuni ale institutiilor financiare, din care peste doua treimi sunt obligatiuni MREL emise de catre banci. Finantam si investitii de decarbonizare ale companiilor romanesti in zona de productie, energie, agribusiness sau real estate  

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Suntem foarte avansati cu cadrul de emisiuni verzi si ma astept ca urmatoarea emisiune de obligatiuni oricand va fi lansata pe piete sa fie una verde. Ne uitam sa atragem capital catre finele acestui an sau anul viitor in functie de evolutia pietei si a bilantului nostru 

 

Laurentiu Stan, Kapital Minds: O companie de curierat ar fi un candidat potrivit pentru un IPO. Valoarea unei companii este mai mica intr-un IPO fata de o vanzare intr-o tranzactie de M&A pentru ca pe bursa sunt discountate de catre investitori lipsa pachetului de control din tranzactie si riscul mai ridicat. Ce arata multiplii de evaluare de la vanzarea Regina Maria vs Medlife si Medicover, respectiv evaluarea Premier Energy dupa listarea din 2024 de pe bursa de la Bucuresti

 

Richard Wilkinson, CTP: In Europa, piata de obligatiuni si piata bancara traiesc in vremuri diferite. Am facut prima tranzactie de finantare inafara Europei si am accesat recent piata japoneza, al treilea bazin de lichiditate din lume. Cu cat avem mai multe surse de lichiditate, cu atat ne va fi mai usor sa avem mereu acces la capital si sa ne optimizam costul de finantare al grupului

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Ce arata harta IPO din regiune – cele mai active piete din ultimii 5 ani au fost Polonia, Grecia si Romania si tot in cele 3 piete este si cel mai mare potential IPO. In Romania, o mare problema este amanarea alegerilor prezidentiale pentru ca inseamna ca am mai pierdut o jumatate de an pana vom avea o oarecare claritate, asta dupa ce 2024 a fost un an cu mai multe runde de alegeri pe care investitorii l-au discountat ca atare

 

Mihai Caruntu, Asociatia Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR): Ne-am obisnuit sa ne gandim la bursa ca rol de finantare a companiilor, insa IPO-urile majore din ultimii 5 ani de pe bursele de la Varsovia si Bucuresti au fost, de regula, exituri ale unor investitori financiari. Cel mai important pentru antreprenori este calibrarea unei tranzactii IPO, sa lase potential de crestere si dupa listare pentru a multumi investitorii si sa nu uite ca profiturile companiei sunt combustibilul pietei de actiuni

 

Cristian Pascu, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Este o stare a investitorilor de tipul “wait and see”. Din perspectiva investitorilor de retail care au vazut volatilitate in piata si scaderi, au retras bani din fondurile de investitii in actiuni si au intrat cu ei in fonduri cu investitii in obligatiuni si venit fix

 

Sursa foto: ING Bank Romania.

Raluca Tintoiu, ING Bank: Vedem in zona de finantare multe companii antreprenoriale care au crescut in dimensiune, s-au maturizat si sunt eligibile pentru tranzactii pe piata de capital. Piata bancara locala de corporate este deschisa pentru imprumuturi sindicalizate la valori semnificativ peste 500 mil. Euro

 “La nivel personal sunt o mare sustinatoare a pietei de capital si cred ca si pentru profilul de leverage (indatorare, n.r.) al unei companii mari este foarte util sa ia in calcul si piata de capital ca alternativa sau supliment la finantarea bancara sau alt tip de instrumente. Deci, chiar daca in momentul de fata intr-adevar ai un moment dificil de a inchide o emisiune pe piata de capital, astazi de exemplu, sper ca in cateva luni lucrurile sa se mai poata imbunatati. Evident ca nu acelasi lucru se poate spune despre piata bancara”, a declarat Raluca Tintoiu, Deputy CEO si Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 10 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea implicata in tranzactiile de pe pietele de capital.

“Am confirmarea clientului nostru Digi sa va spun ca un imprumut sindicalizat de 200 mil. Euro Euro tocmai s-a inchis in dimineata asta (10 aprilie, n.r.) cu 7 banci. Acesta este avantajul pietei bancare in situatii de turbulente pe pietele de capital”, a punctat Raluca Tintoiu.

“Daca ne uitam, emisiunile de obligatiuni si IPO-urile dureaza foarte mult sa fie pregatite. Momentul iesirii pe piata trebuie analizat cu atentie, dar nu cred ca putem spune ca in urmatoarele 6 luni – 12 luni va disparea complet aceasta posibilitate”, a completat bancherul ING Bank, care vine cu o experienta solida acumulata in sectorul pietelor de capital, inclusiv pe partea de buy side, unde a ocupat pozitia de CEO al NN Pensii – cel mai mare manager de bani din Romania si cel mai mare administrator de pensii private la nivel local.

“Intr-adevar cu totii urmarim volatilitatea pietelor din ultimele zile. Sigur insa ca piata bancara este mai putin sensibila la aceste volatilitati. In momentul de fata, piata bancara este deschisa, bancile au apetit de finantare. Mi se pare un moment bun. Avem un pipeline solid, sunt tranzactii pe zona de finantare”, a adaugat Raluca Tintoiu.

“Pe zona de debt capital markets (DCM), am avut cateva emisiuni de succes. A fost anul trecut emisiunea de obligatiuni a BT, as adauga si emisiunile suverane ale Ministerului de Finante de la inceputul acestui an, unde ING a fost bookrunner si am obtinut rezultate foarte bune, Ministerul de Finante a obtinut un spread foarte bun. Este o dovada in plus ca pietele sunt deschise pentru Romania si pentru companiile mari romanesti”, a subliniat ea.

Cine este mai aproape de a face tranzactii IPO si emisiuni de obligatiuni pe piata de capital dintre companiile antreprenoriale si cele de stat?

“Clientii companii de stat care au dimensiuni foarte mari, companiile energetice, pe care le cunoastem foarte bine, sunt déjà listate, au déjà experienta in zona pietei de capital si imi imaginez ca e mai simplu pentru ei sa ia in calcul asemenea instrumente (tranzactii pe pietele de capital – n.r.). Eu, la nivel personal, mi-as dori foarte mult sa vad si emitenti din alte zone. In zona bancara vedem multe companii antreprenoriale cu capital local sau capital strain care au crescut in dimensiune, care au crescut in maturitate si care sunt eligibile pentru asemenea tranzactii. Ca vor dori sau nu si zona aceasta, vom vedea si sper sa discutam impreuna cu ei si cu Bursa de Valori, dar este pentru mine una dintre surprizele placute de cand m-am reintors pe piata bancara acest nivel de maturitate si de sofisticare in crestere pe care companiile romanesti il au”, a spus bancherul ING Bank.

La ce calibru sunt cele mai mari tichete de finantare sindicalizata de pe piata corporate?

“Piata este deschisa pentru tranzactii sindicalizate care pot sa se ridice la peste 500 mil. Euro in total, poate chiar semnificativ peste 500 mil. Euro”, a raspuns Raluca Tintoiu.

Este posibila pe piata bancara locala in acest moment o tranzactie de finantare corporate de 1 mld. Euro?

“Depinde de activ evident, dar nu cred ca este imposibil. Am vazut si pe piata de capital ca s-a putut, Hidroelectrica a reusit acest record. Mi-as dori sa lansam acest challenge, poate ca reusim”, a spus coordonatorul finantarilor corporate din cadrul ING Bank Romania.

Sunt interesate fondurile de private equity de IPO-uri pe bursa de la Bucuresti?

“Cred ca nu atat de mult cat ne-am dori ca sa fim sinceri. Este adevarat ca exista o curba de maturizare a companiilor si exista diferite tipuri de private equity si exista acea maturizare a companiilor cand fondurile de private equity pot sa faca exit catre piata de capital. Un IPO necesita un anumit nivel de maturizare al companiei, atat a structurii interne, a structurii organizationale si a business plan-ului si a profilului de venituri, de profitabilitate ca sa poata sa acceseze piata de capital si sigur ca exista un loc in aceasta maturizare pentru fiecare tip de investitor. Finantarea bancara acompaniaza toate aceste tipuri de investitori, mai putin in zona de venture capital, dar mi-as dori sa vedem companii pe tot acest parcurs. In momentul de fata nu stiu de vreun private equity care sa se gandeasca la vreun exit pe piata de capital, sigur mi-as dori sa ajungem in situatia asta”, a punctat Raluca Tintoiu.

“Cred ca pentru o companie finantarea si accesul la piata de capital nu va inlocui bancile. Chiar dupa un asemenea exit, bancile continua sa ramana partenere, se bucura de imbunatatirea guvernantei corporatiste, de transparenta pe care o aduce pe piata de capital, de ratingul pe care il obtine in cazul unei emisiuni de obligatiuni”, explica bancherul ING Bank.

“Vedem fonduri de investitii care sunt active, fie ca sunt active in zona de corporate, fie ca sunt in zona de proiecte de investitii – in zona de energie, de exemplu in zona de energie verde si sigur ca este un inceput foarte bun. Mi-as dori sa ramanem aproape si de zona asta si in urmatorii cativa ani poate ca vom asista si la urmatorul pas”,a adaugat Raluca Tintoiu.

Ce sectoare sunt finantate acum de catre banci?

“Energia continua sa ramana un domeniu important in portofoliul nostru, probabil ca si in portofoliul altor banci si pe piata de capital. Exista o diversificare mai mare pentru tranzactii de dimensiuni mari si in alte zone. In zona de retail avem un pipeline bun. Real estate este in continuare activ, sigur pe anumite tipuri de active mai mult decat pe altele, dar este o zona activa. In zona de FI – institutii financiare, inclusiv financiar non bancar, cum a fost Banca Transilvania anul trecut. Mai sunt si alte cazuri. Si food & agri este o zona active”, nuanteaza bancherul ING Bank.

“Ma bucur sa vad ca exista proiecte de investitii pe termen lung, ma bucur sa vad ca companiile se uita sa isi creasca liniile de productie, sa isi construiasca facilitati noi si cauta credite care sa sustina acest lucru. Asta demonstreaza ca exista inca incredere in piata noastra, ca fie investitorii locali, fie cei straini continua sa faca planuri serioase pentru Romania pentru anii viitori”, a mai spus Raluca Tintoiu, Deputy CEO si Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania la panelul Tendinte pe pietele de capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

BCR si Kapital Minds sunt partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2025.

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025: “Fiecare trezorier de companie trebuie sa se asigure ca se poate baza pe multiple bazine de capital”. Volatilitatea si incertitudinea generata de noile tarife internationale pun pe hold pipeline-ul IPO si pe emitentii de obligatiuni, care asteapta stabilizarea pietei. Lectia New York Stock Exchange pentru alte burse: in 2025 au dominat IPO-urile sub 50 mil. USD, iar companiile mici sunt o tinta IPO. Ministerul Finantelor reduce tinta de emisiuni internationale de obligatiuni sub 13 mld. Euro si vede potential de vanzare de titluri peste 10 mld. Euro catre investitorii de retail. Ce diferente de evaluare aduc pentru o companie o listare pe bursa vs tranzactie M&A

 

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Scopul nostru la emisiunile externe este sa scadem in 2025 sub tinta anuntata de 13 mld. Euro, in timp ce la programele de retail dupa cum au mers pana acum subscrierile vom depasi 10 mld. Euro. “Nu sterilizam deloc lichiditatea pentru ca nu facem un buffer din banii atrasi din emisiunile de titluri Fidelis si Tezaur, care se duc tot in sistemul bancar”

 

Marcel Cobuz, Titan Cement: Pietele de capital europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana, iar asta a fost un motiv pentru care noi am ales in februarie 2025 New York Stock Exchange pentru IPO-ul entitatii noastre americane ceea ce ofera lichiditate, vizibilitate globala, multipli de evaluare mai buni si acces la investitori sofisticati. Ceea ce poate fi inspirational pentru alte burse este ca pana si bursa americana tinteste IPO-uri sub 50 mil. USD

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Urmatorul IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti va fi al unei companii private. Cand se vor normaliza conditiile pe piata, sunt convins ca vom trece de la 1-2-3 listari pe an pe un alt palier. In Romania nu suntem obisnuiti sa gestionam companii cu 100% free float pe bursa, ne plac cele in care este un investitor strategic

 

Cosmina Plaveti, BCR: Ne asteptam ca mai degraba companiile antreprenoriale sa faca primul pas cu IPO pe bursa de la Bucuresti in defavoarea companiilor de stat. Avem nevoie de diversificarea industriilor pe bursa dincolo de energie si banci. Ce emisiuni de obligatiuni corporate vor veni pe piata

 

Raluca Tintoiu, ING Bank: Vedem in zona de finantare multe companii antreprenoriale care au crescut in dimensiune, s-au maturizat si sunt eligibile pentru tranzactii pe piata de capital. Piata bancara locala de corporate este deschisa pentru imprumuturi sindicalizate la valori semnificativ peste 500 mil. Euro

 

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Portofoliul IFC din Romania depaseste 1 mld. USD pe partea de investitii in emisiuni de obligatiuni ale institutiilor financiare, din care peste doua treimi sunt obligatiuni MREL emise de catre banci. Finantam si investitii de decarbonizare ale companiilor romanesti in zona de productie, energie, agribusiness sau real estate  

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Suntem foarte avansati cu cadrul de emisiuni verzi si ma astept ca urmatoarea emisiune de obligatiuni oricand va fi lansata pe piete sa fie una verde. Ne uitam sa atragem capital catre finele acestui an sau anul viitor in functie de evolutia pietei si a bilantului nostru 

 

Laurentiu Stan, Kapital Minds: O companie de curierat ar fi un candidat potrivit pentru un IPO. Valoarea unei companii este mai mica intr-un IPO fata de o vanzare intr-o tranzactie de M&A pentru ca pe bursa sunt discountate de catre investitori lipsa pachetului de control din tranzactie si riscul mai ridicat. Ce arata multiplii de evaluare de la vanzarea Regina Maria vs Medlife si Medicover, respectiv evaluarea Premier Energy dupa listarea din 2024 de pe bursa de la Bucuresti

 

Richard Wilkinson, CTP: In Europa, piata de obligatiuni si piata bancara traiesc in vremuri diferite. Am facut prima tranzactie de finantare inafara Europei si am accesat recent piata japoneza, al treilea bazin de lichiditate din lume. Cu cat avem mai multe surse de lichiditate, cu atat ne va fi mai usor sa avem mereu acces la capital si sa ne optimizam costul de finantare al grupului

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Ce arata harta IPO din regiune – cele mai active piete din ultimii 5 ani au fost Polonia, Grecia si Romania si tot in cele 3 piete este si cel mai mare potential IPO. In Romania, o mare problema este amanarea alegerilor prezidentiale pentru ca inseamna ca am mai pierdut o jumatate de an pana vom avea o oarecare claritate, asta dupa ce 2024 a fost un an cu mai multe runde de alegeri pe care investitorii l-au discountat ca atare

 

Mihai Caruntu, Asociatia Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR): Ne-am obisnuit sa ne gandim la bursa ca rol de finantare a companiilor, insa IPO-urile majore din ultimii 5 ani de pe bursele de la Varsovia si Bucuresti au fost, de regula, exituri ale unor investitori financiari. Cel mai important pentru antreprenori este calibrarea unei tranzactii IPO, sa lase potential de crestere si dupa listare pentru a multumi investitorii si sa nu uite ca profiturile companiei sunt combustibilul pietei de actiuni

 

Cristian Pascu, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Este o stare a investitorilor de tipul “wait and see”. Din perspectiva investitorilor de retail care au vazut volatilitate in piata si scaderi, au retras bani din fondurile de investitii in actiuni si au intrat cu ei in fonduri cu investitii in obligatiuni si venit fix

 

Sursa: Titan Cement.

Marcel Cobuz, Titan Cement: Pietele de capital europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana, iar asta a fost un motiv pentru care noi am ales in februarie 2025 New York Stock Exchange pentru IPO-ul entitatii noastre americane ceea ce ofera lichiditate, vizibilitate globala, multipli de evaluare mai buni si acces la investitori sofisticati. Ceea ce poate fi inspirational pentru alte burse este ca pana si bursa americana tinteste IPO-uri sub 50 mil. USD

“Mixul de finantare este diferit in SUA fata de Europa. Mixul de finantare in Europa este proeminent bancar, insa el este minoritar in SUA. Si asta a fost o alta consideratie pentru a impinge IPO-ul (subsidiarei Titan America) in SUA pentru a ridica capital primar si pentru a-l utiliza in principal in SUA pentru optiuni de dezvoltare organica si inorganica. Modul in care vom folosi acest capital de aproape 400 mil. USD este inca supus aprobarii actionarilor in luna mai, dar, cu siguranta, ca o parte va ramane sa sprijine cresterea organica si inorganica a companiei, o parte secundara va fi pentru a acompania alte directii de dezvoltare a grupului in celelalte 24 de piete, iar o parte se va intoarce la actionari”, a declarat Marcel Cobuz. Chairman of the Group Executive Committee in cadrul producatorului international de ciment si de materiale de constructii Titan Cement International, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 10 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea implicata in tranzactiile de pe pietele de capital.

Grupul – mama elen Titan Cement, o companie listata pe bursa Euronext Bruxelles, a realizat in februarie 2025 listarea subsidiarei sale Titan America pe bursa americana New York Stock Exchange in cadrul unei tranzactii IPO in valoare de 393 mil. USD.

“Revin la exemplul de la New York Stock Exchange de la inceputul anului. In conditiile unui context volatil, nu au fost mai mult de 60 de IPO-uri de peste 50 mil. USD. Deci, vorbim despre o piata de trilioane de dolari, unde vorbim de 60 de deal-uri de peste 50 mil. USD. Sunt sute (de IPO-uri, n.r.) la mai putin de 50 mil. USD. Si o piata vibranta asa cum este New York Stock Exchange, de fapt, tinteste IPO-urile de marime mica. Cred ca asta este o directie care poate fi inspirationala pentru toate bursele. Emitentii mici sunt, probabil, categoria cea mai putin tintita. Emitentii mici de azi cu fundamente puternice sunt emitentii mari de maine”, a punctat Marcel Cobuz.

“Ce a devenit foarte important, si asta am vazut-o si in procesul de listare la New York Stock Exchange, este ca tot ce este legat de cash capata o importanta ridicata. Si asta este poate ceea ce trebuie sa integram din modul in care investitorii americani sau piata americana privesc emitentii. Noi suntem un emitent european, care ne-am listat la New York Stock Exchange cu un free float destul de redus in aceasta tranzactie. Am tintit investitori pe termen lung, desi in mare parte ai o mare afluenta de fonduri de hedging care profita de discount-ul de la IPO si pentru castiguri pe termen scurt. Si cred ca este si experienta voastra (in Romania – n.r.). Dar este si o noua categorie de investitori care se numeste hedge fund structurati sau hedge funds <<fundamentals>> care tin mai mult actiunile si care vor sa contribuie la asa – zisul fully distributed valuation la IPO. La 12 luni, la 18 luni ai un re-rating al actiunii. Am avut in vedere numeroase scenarii, ne-am pregatit pentru IPO, dar am fi fost capabili sa activam si alte planuri de finantare”, a punctat Marcel Cobuz.

“Intr-adevar, a fost un exemplu de IPO reusit, o <<fereastra>> la inceputul lunii februarie intr-un moment dificil cand a fost fie o corectie a pietei, ca urmare a anuntului facut de compania chineza DeepSeek, care a marcat actiunile Magnificent Seven (marile companii de tehnologie listate pe piata bursiera americana, n.r.), dar a fost si primul anunt al tarifelor pentru Canada si Mexic. Un IPO este un test de determinare, de leadership si de guvernanta, dar si de executie disciplinata. Iti tii urechea foarte aproape de tot ce se intampla pe piata. In orice moment eram pregatiti sa o oprim (tranzactia IPO – n.r.), sa o suspendam si sa reorganizam operatiunea. In saptamana aceea, am urmarit tendintele de repozitionare ale investitorilor principali, care s-au repozitionat de pe pozitii de servicii din tech spre pozitii industriale, care sunt ancorate in tendinte seculare pe termen lung. Si asta ne-a dat incredere ca IPO-ul va fi unul reusit”, a punctat Marcel Cobuz.

“Eu sunt foarte increzator si board-ul de aici este foarte increzator in fundamentele economiei americane, care este o economie foarte sanatoasa cel putin pe materialele de constructii si in infrastructura, data fiind si pozitionarea Titan America pe coasta de Est cu trei mega regiuni New York, Virginia – care este capitala centrelor de date si Florida. Este un adevarat <<hiper cycle of growth>> (hiper ciclu de crestere, n.r.), care este alimentat de investitia in infrastructura, de deficitul de locuinte, reshoring (tendinta de relocare a productiei de bunuri in SUA, n.r.) si alte tendinte”, sustine executivul Titan Cement.

“Titan Group este un grup belgian cumva, aproape 10% din cifra de afaceri este in Grecia, cu un actionar de control grec, dar cu 60% din venituri in SUA, 20% in pietele din Balcanii de Vest, si alte pozitii periferice in 15 piete”, descrie Marcel Cobuz profilul grupului international din a carui conducere face parte.

Executivul roman a ocupat in ultimii 20 ani mai multe pozitii internationale de management sau de membru de board in Europa, Asia, Orientul Mijlociu si Africa de Nord si SUA, inclusiv pozitia de Head of Europe and Group Innovation in cadrul liderului global LafargeHolcim.

 

Ce castiga companiile dintr-o listare duala sau multipla pe mai multe piete

Grupul Titan a fost din 1912 listat la bursa din Atena, urmand o perioada de internationalizare de aproape 25 de ani incepand cu 1990 si s-a dezvoltat, in principal, la nivel international ajungand la o cifra de afaceri de aproape 3 mld. Euro.

“In 2019, grupul s-a cotat la Euronext pe ambele piete Bruxelles si Paris, mentinand o cota secundara pe bursa din Atena. Deci, asta este un mecanism care ne permite tuturor societatilor europene in functie de nivelul de lichiditate, pe care il ai la free float, dar si de perspectivele de a tinti anumite categorii de investitori, ca poti sa alegi aceste listari duale”, afirma Marcel Cobuz.

Potrivit acestuia, astfel de listari duale sau chiar triple vin cu costuri semnificative pe partea de conformare (compliance), comunicare financiara sau roadshow cu investitorii,

“In acelasi timp, pietele europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana si asta a fost un motiv pentru care noi am ales New York Stock Exchange pentru IPO al entitatii americane pentru ca are lichiditate, pentru ca are o vizibilitate globala si pentru ca ofera multipli mai buni (de evaluare, n.r.), dar si acces la investitori sofisticati, care nu sunt generici sau generalisti, sunt investitori specifici pe anumite sectoare. Deci, riscul de a repozitiona investitiile dintr-un sector in altul sunt mai reduse”, a subliniat executivul Marcel Cobuz.

“Un alt avantaj al pietei americane este ca regulile Security Exchange Commission (autoritatea de supraveghere a pietei de capital din SUA, n.r.) care se refera la emitenti straini, asa cum suntem noi un emitent european cu o minoritate flotanta, sunt foarte suple. Exista reguli de guvernanta care trebuie respectate. De exemplu, comitetul de audit al lui Titan America este format doar din directori independenti, dar alte comitete – compensare, credite corporative sunt formate din executivi. Deci, asta iti da o anumita flexibilitate in a gestiona compania. Tot ceea ce inseamna tranzactii cu parti afiliate (related party transactions) este foarte intens urmarit de catre autoritatea de reglementare, dar si de catre piata. Noi am ales de exemplu pentru Titan America, desi cu o minoritate flotanta, sa avem mai multi directori independenti decat directori non-independenti. Asta este si o masura de a marca etica si echitatea cu care ne pozitionam pe piata. Si asta a fost bine primita de catre investitori”, sustine reprezentantul grupului Titan Cement.

“Listarea pe o piata externa deschide optiuni strategice, de M&A (fuziuni si achizitii), de crestere, permite atragerea de investitori sofisticati pe termen lung, de investitori – ancora. O listare pe pietele externe sau pe piete duale permite atragerea de talent, care este esential in gestiunea operatiunilor internationale. Exista si <<side benefits>> (beneficii secundare, n.r.) cu listarea duala”, sustine Marcel Cobuz.

“Eu sunt oarecum mai conservator in ceea ce priveste meritele unei tranzactii pentru ca ele trebuie judecate dupa performantele inregistrate. Un “hit and run” este greu de facut. Dar se poate cu un emitent de tipul << real company, real profits, real management>> (companie cu fundamente de business reale, profituri reale, management real, n.r.), in cazul nostru a fost o perioada de aproape 10 ani, in alte cazuri 2 – 3 ani minimum in care modelul de business in dezvoltarea internationala este probat, se vad rezultatele, se vad marjele, se vede apetenta pentru tranzactii inorganice si generarea de free cashflow. O operatiune internationala nu se poate baza doar pe deziderate, trebuie sa fie legata si de performantele déjà realizate”, sustine executivul grupului Titan Cement.

Daca nu s-ar fi realizat IPO Titan America, care ar fi fost planul B? S-ar fi facut pe o alta bursa, s-ar fi facut pe un alt canal de finantare?

“Sigur ca volatilitatea recenta, incertitudinea are impact asupra companiilor listate, mai ales in ceea ce priveste predictibilitatea costurilor si marjelor, dar si tot ce este disruptia lanturilor de aprovizionare. JP Morgan a aratat in ultimele zile cresterea probabilitatii unei recesiuni economice de la 40% la 60%. Acestia sunt genul de indicatori pe care ii urmarim in mod constant fie ca se refera la SUA, fie la impactul politicilor ecologice ale Europei, si avem in permanenta simulari de tip <<scenario planning>> ori <<war rooms>> cum poate sa impacteze traiectoria financiara a companiei si, in functie de asta, ne adaptam tacticile pe termen scurt, mediu si lung”, a raspuns Marcel Cobuz.

“Incertitudinea de acum, chiar si cu o pauza de 90 de zile, va marca o pauza in dealmaking si in tranzactiile M&A. O mare parte din companii se vor gandi de doua ori inainte de a apasa butonul unui parteneriat strategic cu o achizitie la evaluarile de ieri. Deci se asteapta o ajustare. Sunt lucruri pe care, cand conduci o companie, le poti influenta si lucruri pe care doar poti spera ca vor merge in directia buna”, este de parere acesta pe marginea impactului turbulentelor din pietele financiare ca urmare a anunturilor privind de aplicarea de noi bariere vamale in comertul international.

“Cred ca management-ul companiilor trebuie sa faca atentie in mod constant la structura costurilor, vorbim de simulari rapide si agilitate financiara. Iar in tot contextul asta, comunicarea cu investitorii este poate cea mai importanta. Pregatesti o emisiune obligatara sau un IPO sau un mix aceasta este ultima parte din drumul parcurs. Ceea ce este important este claritatea strategica, guvernanta sofisticata si a comunica cu investitorii”, sintetizeaza reprezentantul grupului Titan Cement.

“Cat priveste emitenti romani, cunosc mai putin piata, dar sigur ca in Romania exista un potential energetic cu fundamente demografice si de calitate a pietei de consum, care sunt pe termen lung fundamente strategice. Si, in acelasi timp, Romania este un campion al absorbtiei fondurilor europene si, posibil, o platforma pentru dezvoltarea energetica si de reconstructie in aceasta zona a Europei, chiar post-razboi. Acestea sunt argumente care trebuie puse in fata, trebuie folosite pentru istoria oricarui emitent pentru a educa investitorii. Apoi este talia, marimea emitentului si acolo Romania poate sa joace cu un argument semnificativ. Si apoi este listarea dubla, care iarasi permite accesarea investitorilor de pe mai multe piete”, este de parere Marcel Cobuz.

 

Cum se raporteaza investitorii internationali la tranzactiile de finantare verde in raport cu finantarea clasica

“Dupa cum vedem in Europa sunt puse o gramada de intrebari privind viabilitatea directiilor precedente in ceea ce priveste tranzitia climatica, tranzitia energetica si daca Europa, care de fapt isi reduce emisiunile de CO2, nu este singura in rezolvarea unei probleme planetare”, a punctat executivul din conducerea grupului Titan Cement.

Potrivit acestuia, publicarea regulilor Omnibus de catre Comisia Europeana pentru reducerea birocratiei oarecum reechilibreaza o ideologie climatica cu competivitatea industriala.

“Ca randamentul conteaza fie pentru cei care subscriu emisiuni obligatare sau pentru cei care participa in IPO ca investitori este important. Pana la urma totul se joaca la nivel de companie”, sustine Marcel Cobuz.

“Noi avem un proiect de captare si stocare de dioxid de carbon, care este un proiect de jumatate de miliard de euro la o uzina de langa Atena, din care jumatate este subventionat de catre Comisia de la Bruxelles si jumatate din bilantul propriu. Acestea sunt proiecte pe 7 – 10 ani. Mixul de finantare folosit pentru ca un astfel de proiect sa decoleze este complex. In Europa pentru un astfel de proiect a merge pe pietele obligatare verzi este o solutie. Dar solutia respectiva nu vine niciodata compromitand rentabilitatea financiara a proiectului”, a detaliat executivul Titan Cement.

“In SUA, ca parte din prospectul de emisiune, dar si din discutiile cu investitorii sustenabilitatea vine la un grad secundar. Ea este acceptata mai ales atunci cand produce performanta. Pe piete diferite in functie de tinta, de categoriile de investitori tintite, compania trebuie sa isi adapteze politicile de piata”, a mai spus Marcel Cobuz. Chairman of the Group Executive Committee in cadrul producatorului international de ciment si de materiale de constructii Titan Cement International, la panelul Tendinte pe pietele de capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

BCR si Kapital Minds sunt partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2025.

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025: “Fiecare trezorier de companie trebuie sa se asigure ca se poate baza pe multiple bazine de capital”. Volatilitatea si incertitudinea generata de noile tarife internationale pun pe hold pipeline-ul IPO si pe emitentii de obligatiuni, care asteapta stabilizarea pietei. Lectia New York Stock Exchange pentru alte burse: in 2025 au dominat IPO-urile sub 50 mil. USD, iar companiile mici sunt o tinta IPO. Ministerul Finantelor reduce tinta de emisiuni internationale de obligatiuni sub 13 mld. Euro si vede potential de vanzare de titluri peste 10 mld. Euro catre investitorii de retail. Ce diferente de evaluare aduc pentru o companie o listare pe bursa vs tranzactie M&A

 

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Scopul nostru la emisiunile externe este sa scadem in 2025 sub tinta anuntata de 13 mld. Euro, in timp ce la programele de retail dupa cum au mers pana acum subscrierile vom depasi 10 mld. Euro. “Nu sterilizam deloc lichiditatea pentru ca nu facem un buffer din banii atrasi din emisiunile de titluri Fidelis si Tezaur, care se duc tot in sistemul bancar”

 

Marcel Cobuz, Titan Cement: Pietele de capital europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana, iar asta a fost un motiv pentru care noi am ales in februarie 2025 New York Stock Exchange pentru IPO-ul entitatii noastre americane ceea ce ofera lichiditate, vizibilitate globala, multipli de evaluare mai buni si acces la investitori sofisticati. Ceea ce poate fi inspirational pentru alte burse este ca pana si bursa americana tinteste IPO-uri sub 50 mil. USD

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Urmatorul IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti va fi al unei companii private. Cand se vor normaliza conditiile pe piata, sunt convins ca vom trece de la 1-2-3 listari pe an pe un alt palier. In Romania nu suntem obisnuiti sa gestionam companii cu 100% free float pe bursa, ne plac cele in care este un investitor strategic

 

Cosmina Plaveti, BCR: Ne asteptam ca mai degraba companiile antreprenoriale sa faca primul pas cu IPO pe bursa de la Bucuresti in defavoarea companiilor de stat. Avem nevoie de diversificarea industriilor pe bursa dincolo de energie si banci. Ce emisiuni de obligatiuni corporate vor veni pe piata

 

Raluca Tintoiu, ING Bank: Vedem in zona de finantare multe companii antreprenoriale care au crescut in dimensiune, s-au maturizat si sunt eligibile pentru tranzactii pe piata de capital. Piata bancara locala de corporate este deschisa pentru imprumuturi sindicalizate la valori semnificativ peste 500 mil. Euro

 

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Portofoliul IFC din Romania depaseste 1 mld. USD pe partea de investitii in emisiuni de obligatiuni ale institutiilor financiare, din care peste doua treimi sunt obligatiuni MREL emise de catre banci. Finantam si investitii de decarbonizare ale companiilor romanesti in zona de productie, energie, agribusiness sau real estate  

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Suntem foarte avansati cu cadrul de emisiuni verzi si ma astept ca urmatoarea emisiune de obligatiuni oricand va fi lansata pe piete sa fie una verde. Ne uitam sa atragem capital catre finele acestui an sau anul viitor in functie de evolutia pietei si a bilantului nostru 

 

Laurentiu Stan, Kapital Minds: O companie de curierat ar fi un candidat potrivit pentru un IPO. Valoarea unei companii este mai mica intr-un IPO fata de o vanzare intr-o tranzactie de M&A pentru ca pe bursa sunt discountate de catre investitori lipsa pachetului de control din tranzactie si riscul mai ridicat. Ce arata multiplii de evaluare de la vanzarea Regina Maria vs Medlife si Medicover, respectiv evaluarea Premier Energy dupa listarea din 2024 de pe bursa de la Bucuresti

 

Richard Wilkinson, CTP: In Europa, piata de obligatiuni si piata bancara traiesc in vremuri diferite. Am facut prima tranzactie de finantare inafara Europei si am accesat recent piata japoneza, al treilea bazin de lichiditate din lume. Cu cat avem mai multe surse de lichiditate, cu atat ne va fi mai usor sa avem mereu acces la capital si sa ne optimizam costul de finantare al grupului

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Ce arata harta IPO din regiune – cele mai active piete din ultimii 5 ani au fost Polonia, Grecia si Romania si tot in cele 3 piete este si cel mai mare potential IPO. In Romania, o mare problema este amanarea alegerilor prezidentiale pentru ca inseamna ca am mai pierdut o jumatate de an pana vom avea o oarecare claritate, asta dupa ce 2024 a fost un an cu mai multe runde de alegeri pe care investitorii l-au discountat ca atare

 

Mihai Caruntu, Asociatia Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR): Ne-am obisnuit sa ne gandim la bursa ca rol de finantare a companiilor, insa IPO-urile majore din ultimii 5 ani de pe bursele de la Varsovia si Bucuresti au fost, de regula, exituri ale unor investitori financiari. Cel mai important pentru antreprenori este calibrarea unei tranzactii IPO, sa lase potential de crestere si dupa listare pentru a multumi investitorii si sa nu uite ca profiturile companiei sunt combustibilul pietei de actiuni

 

Cristian Pascu, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Este o stare a investitorilor de tipul “wait and see”. Din perspectiva investitorilor de retail care au vazut volatilitate in piata si scaderi, au retras bani din fondurile de investitii in actiuni si au intrat cu ei in fonduri cu investitii in obligatiuni si venit fix

 

nanu finante main

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Scopul nostru la emisiunile externe este sa scadem in 2025 sub tinta anuntata de 13 mld. Euro, in timp ce la programele de retail dupa cum au mers pana acum subscrierile vom depasi 10 mld. Euro. “Nu sterilizam deloc lichiditatea pentru ca nu facem un buffer din banii atrasi din emisiunile de titluri Fidelis si Tezaur, care se duc tot in sistemul bancar”

“Inainte traiam intr-un cu totul alt context, incercam sa avem spatiu si sa fim emitenti frecventi pe pietele internationale. Acum nu stim cum sa ne diminuam aceste emisiuni astfel incat sa putem sa reducem spread-urile Romaniei pentru ca aceste marje de credit spread, aceste marje de credit risk ale Romaniei sunt mari. Ele nu justifica fundamentele Romaniei si nici rating-urile Romaniei si, din pacate, am ajuns aici pentru ca a trebuit sa emitem niste sume enorme”, a declarat Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale Trezorerie si Datorie Publica in cadrul Ministerului Finantelor, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 10 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea implicata in tranzactiile de pe pietele de capital.

“Anul trecut a trebuit sa emitem 252 mld. RON, din care vreo 18 mld. Euro au insemnat emitere de euroobligatiuni – euro, USD, sub forma de <<public bonds>> sau plasamente private. Am devenit cel mai mare emitent emergent dintr-o zona destul de mare, nu din lume, dar dintr-o zona destul de mare ceea ce atunci cand pui foarte multa oferta pe masa, ca in orice lucru din economie, tine normal randamentele sus si asta nu e bine pentru noi, inclusiv din punct de vedere al altor emitenti. Daca un emitent vrea sa emita – o companie de stat, acum referinta ei sunt obligatiunile noastre, cum la fel referinta lor este curba de randamente interna si e clar ca nu poti sa faci reducerea acestor randamente decat printr-o oferta mai mica, iar oferta mai mica este legata de deficitele bugetare”, a punctat seful Trezoriei statului.

“Ajustarea asta fiscala este absolut necesara prin prisma reducerii costurilor cu dobanzile si a unei sustenabilitati a datoriei publice. In contextul in care suntem – deficit bugetar inca mare, 7% este tinta anul asta, noi ne reducem oferta. Nu o sa mai emitem 18 mld. Euro, noi am anuntat 13 mld. Euro pentru acest an si scopul nostru este de a reduce acest 13 mld. Euro”, explica Stefan Nanu.

“Noi, ca orice emitent suveran, la inceputul anului in functie de deficitul bugetar si de necesarul de refinantare anunti un plan transparent de finantare. Planul este rezultatul celor doua componente – deficit plus necesarul de finantare, de refinantare a datoriei, de rostogolire si asta la noi inseamna 231 mld. RON anul acesta. Este in reducere fata de anul trecut, dar de la un nivel inca foarte mare”, a detaliat reprezentantul Ministerului Finantelor.

“Modul in care faci splitul pe instrumente si piete, pe de o parte ai in vedere obiectivele de management al datoriei si obiectivele noastre sunt clare sa emitem mai putin pe extern, sa emitem mai putin in valuta. Dar, normal, trebuie sa ai in vedere cat poate piata interna sa iti absoarba. Trebuie sa iti faci niste calcule. Si calculele astea se fac urmare a consultarilor cu piata. Ne consultam cu bancile, cu fondurile de pensii, vedem cum merg programele de retail, vedem interesul investitorilor nerezidenti care conteaza in piata interna. Deja peste 20% din piata interna inseamna detineri ale nerezidentilor. Si, in functie de acesti parametri, vezi cam unde te poti pozitiona cu finantarea interna astfel incat sa nu iti faci singur rau”, a subliniat Stefan Nanu.

“Din punctul nostru de vedere, ca emitent, avem mai multe curbe de randament – avem curba in lei, curba in euro, curba in dolari. (…) Cea mai importanta pentru noi este cea in lei. De ce? Pentru ca acolo emiti cel mai mult, este referinta pietei locale, este un <<public good>> (bun public, n.r.) curba randamentelor in lei. Numai suveranul poate sa o creeze, nimeni altcineva.”, a punctat seful Trezoreriei statului.

“Din 231 mld RON (peste 46 mld. Euro, tinta pentru 2025 – n.r.), 13 mld Euro ar fi planul de eurobonduri din care déjà am acoperit prima emisiune de 4 mld de euro. A fost prima emisiune imediat dupa ce s-a aflat bugetul si inca una de 2,75 mld. Euro si in plus am mai facut niste plasamente private. Deci, acum suntem undeva la putin peste 7 mld. Euro”, a concluzionat Stefan Nanu.

Potrivit acestuia, in schimb vanzarile de titluri de stat prin programele de retail Fidelis si Tezaur au depasit pana acum asteptarile emitentului, Ministerul Finantelor.

Seful Trezoreriei spune ca emisiunile Fidelis, care au ajuns sa fie emise lunar, sunt foarte populare. De asemenea, au fost lansate aplicatii online pe programul Tezaur si au fost adaugate si alte stimulente pentru investitorii de retail.

“Am crescut frecventa Fidelis-ului. Am incercat cumva sa ne ajustam si, practic, am emis déjà 19 mld. RON pe intern prin aceste doua programe. Initial, ne asteptam la 45 mld. pe tot anul. Asa cum au mers primele 3 luni ale acestui an, este clar ca putem sa mizam pe mai mult. Este realizabil o suma de peste 50 mld. RON (peste 10 mld. Euro) la cum au mers aceste programe”, estimeaza Directorul General al Directiei Generale Trezorerie si Datorie Publica din cadrul Ministerului Finantelor.

“Plus ca ele (titlurile de stat, n.r.) isi mentin niste avantaje comparativ cu depozitele. Au niste avantaje foarte mari. Nu sunt impozabile, iar modul in care noi stabilim randamentele este mult mai dinamic decat sunt stabilite depozitele in sectorul bancar. Noi le stabilim in piata, deci, daca piata fluctueaza, noi restabilim dobanzile in piata. Dobanzile la depozite in sistemul bancar depind de mai multi factori printre care unul, cel mai important, este lichiditatea. Daca exista lichiditate, bancile nu au interes sa majoreze acele rate de depozite si ele pot stagna mult in piata, Si atunci se poate crea un ecart, iar cine se uita la lucrurile astea normal ca apreciaza aceste titluri pe care le avem noi”, a punctat seful Trezoreriei.

“Dar este si partea cealalta a lucrurilor. Avem in programul Tezaur multi romani care se duc cu cash si asta este un alt beneficiu. Ei subscriu, iar banii aia imediat ce intra la noi se duc in sistemul bancar, deci se duc in intermediere financiara”, sustine Stefan Nanu.

“Este iarasi o problema falsa aici – am auzit comentarii din partea bancilor ca sterilizam lichiditatea. Noi nu sterilizam lichiditatea deloc pentru ca banii pe care ii atragem din aceste emisiuni se duc in piata extrem de repede. Noi nu facem un buffer din aceste sume si sa il tinem undeva. Atunci am face sterilizare. Ei doar se repartizeaza in sistemul bancar intr-un mod diferit. Deci, ei tot in sistemul bancar se duc”, a declarat reprezentantul Ministerului Finantelor.

 

Cum este stabilita dobanda la obligatiunile vandute de catre statul roman catre investitorii de retail

“Practic, in ultima zi a lunii ne uitam in piata si stabilim dobanzile in felul urmator – la maturitatea de 1 an, luam exact dobanda pe care statul o plateste pe piata interbancara la maturitatea de 1 an. Numai ca o luam intr-o dinamica la yield-urile din ultimele 10 zile lucratoare, facem o medie si aceea este dobanda pe care o punem la 1 an. La transa de donatori, dupa cum stiti, noi avem prin legislatie posibilitatea sa acordam prime in aceste titluri de stat pentru populatie pana la 1 punct procentual (1%, 100 puncte de baza – bps, n.r.). La transa de donatori s-a considerat ca fiind acest obiectiv social si gap-ul de sange care există, se plateste maxim 100 basis points (puncte de baza, 1%, n.r.). In schimb, acolo am venit in ultima editie cu noutatea ca nu poti sa cumperi de mai mult de 100.000 RON pe aceasta transa ca sa nu cream un beneficiu unui donator bogat si sa aducem cat mai multi donatori”, a detaliat Stefan Nanu.

“Pentru ca vorbim de un instrument ilichid la tranzactionarea lui, la Fidelis se intampla pe bursa tranzactii, dar totusi este o lipsa de lichiditate, la titlurile Tezaur este si mai rau pentru ca este un instrument de tip <<buy and hold>> (cumpara si tine, n.r.), singura modalitate de a putea iesi din el este sa il vinzi inapoi Trezoreriei. Si exista un proces si iti poti pierde chiar cupoanele daca vorbim de o maturitate mai lunga. Si atunci, pentru motivul asta, la maturitatile de peste 1 an, platim o prima fata de ceea ce plateste Romania in interbancar. Daca, de exemplu, maturitatea de 3 ani in interbancar este de 7,30%, noi mergem la maturitati intre 3 si 5 ani cu prime intre 10 – 15 bps (puncte de baza, 0,1 – 0,15%, n.r.) si 30 – 40 bps (puncte de baza, 0,3 – 0,4% – n.r.). Este o prima mult mai mica decat ceea ce au platit niste emitenti suverani din zona noastra ca sa atraga retailul”, a adaugat seful Trezoreriei.

“De exemplu, Ungaria ajunsese sa plateasca niste prime enorme pentru ca voiau sa creasca rapid acest segment de investitori si au ajuns sa plateasca 5 puncte procentuale la un moment dat in asa-numitul <<super bond>> pe care l-au avut ca sa atraga agresiv retailul si au ajuns in politica asta sa aiba 20% din datorie detinuta din populatie. La noi este undeva aproape de 6% din datorie detinuta de populatie, deci este potential de a creste, mai ales ca, daca ne uitam si la alti indicatori in piata  – cat este ponderea creditelor in depozite in sistemul bancar, lichiditatea s.a.m.d. – exista premise pentru emiteri mari de titluri”, afirma Stefan Nanu.

“Deci, acesta este modul de stabilire al dobanzilor. Iar la euro avem la fel pentru Fidelis. Acolo maturitatea este scurta, am emis cu maturitati la 2 si 7 ani pentru ca ratele la euro erau cam jos si am zis sa cream putin atractivitate. Dar, la fel, pornind de la maturitatea de 1 an e fix cea de pe curba (de randament, n.r.) si oferim un premiu rezonabil pentru maturitate mai lunga. Adica ganditi-va ca noi cand emitem euroobligatiuni, in procesul de book building intotdeauna pleci cu o prima de 30 – 40 bps (puncta de baza, 0,3 – 0,4%, n.r.) fata de ce iti indica curba ca sa atragi investitorii institutionali pentru emisiuni de obligatiuni in deal (emisiunea de titluri, n.r.)”, a detaliat reprezentantul Ministerului Finantelor.

 

In emisiunile de obligatiuni suverane pentru investitorii americani conteaza pretul, in Europa si Japonia conteaza daca sunt titluri ESG

“Obiectivul principal pe care l-am avut in vedere a fost diversificarea bazei investitionale, nu pretul, nu altceva, ci diversificarea bazei investitionale pentru ca era un context putin cam diferit fata de cel actual. Anul trecut in februarie cand am iesit noi (cu emisiune de obligatiuni verzi) nu existau discutiile actuale cu trade-off-ul (schimbul, n.r.) asta intre criterii foarte stricte ESG, competitivitatea firmelor si aceasta competitie dura care este pusa acum pe masa mai ales de catre SUA in care si companiile europene si cadrul european trebuie sa te gandesti in ce masura vrei sa il mentii la niste nivele de rigiditate foarte <<tight>> (stranse, n.r.) astfel incat iti afecteaza competitivitatea firmelor”, explica Stefan Nanu.

Ministerul de Finante a emis pe 15 februarie 2024 prima sa emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale, structurata pe doua transe, cu maturitate la 7 ani, iar transa verde cu maturitate la 12 ani. Volumul atras pentru transa cu maturitatea de 7 ani a fost de 2 mld. Euro la randament de 5,394% si o rata de dobanda de 5,375% pe an, iar pentru transa verde cu maturitatea de 12 ani a fost atras un volum de 2 mld. Euro, la randament de 5,734% si o rata de dobanda de 5,625% pe an.

“La momentul respectiv, din discutiile pe care le-am avut cu diferite medii investitionale, ca si aici, investitorii judeca lucrurile total diferit. Pentru investitorii americani nu conteaza ca emiti <<green>> (obligatiuni verzi, n.r.), ci conteaza pretul. Nu ii intereseaza prea mult sustenabil si <<green>>. Nu este doar Trump, ci toti investitorii institutionali americani nu sunt atat de sensibili la acestea. Da – este un <<nice to have>> (este bine sa le ai, n.r.), dar nu este criteriul care sa te faca sa te cumpere. In schimb, la europeni sunt investitori si aici mai ales cei din tarile scandinave, Olanda, unde, de exemplu, sunt fonduri de pensii care au mandate potrivit carora cei mai multi bani pe care ii administreaza, daca nu chiar toti, trebuie sa se duca in active care au latura ESG pronuntata si atunci, daca nu emiti astfel de obligatiuni verzi, nu ii vei avea niciodata expusi pe tine, ii pierzi si sunt sume mari.”, a punctat seful Trezoreriei statului.

“La asta ne-am gandit noi. Bineinteles ca, fiind un emitent care ne-am gandit sa zicem de vreo 2 – 3 ani in urma ca o sa facem emisiuni de obligatiuni verzi, am creat asteptari foarte mari si a fost un interes enorm cand am facut emisiunea respectiva. Si am avut si un greenium despre care vorbeste toata lumea in sensul ca am reusit sa plasam emisiunea in premiera – nu am reusit niciodata lucrul asta – inauntrul curbei de randamente cu 10 bps (basis points, 0,1% – n.r.). Practic, am mutat toata curba de randament a Romaniei plasand acea emisiune de obligatiuni, lucru care a fost si mai benefic pe langa diversificare si asta pentru ca lipseam din piata. Nu exista Romania pe <<green>> (titluri verzi, n.r.). Romania emitea obligatiuni pe toate pietele, dar nu emitea verde si atunci am avut niste investitori noi si s-a creat o tensiune pe pret, care ne-a avantajat si am facut si o re-pretuire a curbei.”, a subliniat reprezentantul Ministerului Finantelor.

“Pe langa euroobligatiunile verzi, am emis si emisiunea inaugurala Samurai, care a fost tot <<verde>> pentru ca am avut investitori japonezi care ne-au cerut in mod concret si au fost niste investitori care au contat mult in succesul emisiunii. Si japonezii au niste ambitii foarte mari legate de sustenabilitate si a trebuit la emisiunea asta inaugurala sa acceptam latura <<verde>>. A fost o suma mai mica, echivalentul a 200 mil. Euro, dar am facut pasul asta, desi ne-a creat o durere de cap pentru ca trebuie sa te adaptezi la legislatia japoneza a pietei de capital, insa am facut-o tot in scopul diversificarii”, a adaugat Stefan Nanu.

“Acum ramane de vazut in ce masura lucrurile astea se vor intampla pe termen mediu. Inca sunt investitori institutionali in Europa, sunt foarte multi care au mandatele acestea ESG. Sunt foarte multe ETF-uri care sunt clar <<ESG assets>> (concentrate pe active de tip ESG, n.r.), sunt tot felul de active legate de sustenabilitate si atunci in Europa chiar conteaza, inca conteaza. Nu se stie inca pentru cat timp – sunt din ce in ce mai multi emitenti care incearca sa isi largeasca cadrul de emitere din verde spre sustenabil.”, a adaugat Stefan Nanu.

“Vedem si in Europa trecerea asta de la emisiuni care sa aiba alocarea sumelor obtinute din ele specific pe proiecte verzi si care sa fie emisiuni cu acel sustainability linked bonds (obligatiuni corelate cu obiective de sustenabilitate, n.r.), adica sa aiba o legatura a modului in care se stabileste dobanda cu atingerea unor praguri legate de sustenabilitate. Si vedem Slovenia, de exemplu dintre emitentii suverani , ca este primul emitent suveran din Europa care se gandeste sa emita astfel de bonduri. Ele au fost mult emise prin America de Sud si pe alte continente, nu in Europa. S-ar preta pentru europeni pentru ca europenii spre deosebire de alte tari de pe alte continente trebuie sa aibe niste strategii pe termen lung legate de sustenabilitate, cu tinte foarte clare legate de emisiile de carbon. Si atunci ar face sens pentru tarile europene atat timp cat aceste strategii si aceasta politica se vor mentine astfel incat continentul Europa sa fie unul care se preocupa foarte mult de sustenabilitate”, este de parere Stefan Nanu.

“Ramane de vazut pentru ca sunt foarte multe discutiile actuale, care invita la mai mult pragmatism si la o pozitionare cat mai buna pentru protejarea intereselor proprii. Dupa cum vedem, SUA tot ceea ce face in momentul de fata este sa isi protejeze propriile interese, nu se mai gandeste atat de mult din punct de vedere global, ci se gandeste foarte pragmatic la propriile interese – la cum sa adreseze dezechilibrele comerciale enorme cu unele tari si le adreseaza agresiv dupa cum vedem si cu tot felul de negocieri”, a mai spus Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale Trezorerie si Datorie Publica in cadrul Ministerului Finantelor, la panelul Tendinte pe pietele de capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

BCR si Kapital Minds sunt partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2025.

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025: “Fiecare trezorier de companie trebuie sa se asigure ca se poate baza pe multiple bazine de capital”. Volatilitatea si incertitudinea generata de noile tarife internationale pun pe hold pipeline-ul IPO si pe emitentii de obligatiuni, care asteapta stabilizarea pietei. Lectia New York Stock Exchange pentru alte burse: in 2025 au dominat IPO-urile sub 50 mil. USD, iar companiile mici sunt o tinta IPO. Ministerul Finantelor reduce tinta de emisiuni internationale de obligatiuni sub 13 mld. Euro si vede potential de vanzare de titluri peste 10 mld. Euro catre investitorii de retail. Ce diferente de evaluare aduc pentru o companie o listare pe bursa vs tranzactie M&A

 

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Scopul nostru la emisiunile externe este sa scadem in 2025 sub tinta anuntata de 13 mld. Euro, in timp ce la programele de retail dupa cum au mers pana acum subscrierile vom depasi 10 mld. Euro. “Nu sterilizam deloc lichiditatea pentru ca nu facem un buffer din banii atrasi din emisiunile de titluri Fidelis si Tezaur, care se duc tot in sistemul bancar”

 

Marcel Cobuz, Titan Cement: Pietele de capital europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana, iar asta a fost un motiv pentru care noi am ales in februarie 2025 New York Stock Exchange pentru IPO-ul entitatii noastre americane ceea ce ofera lichiditate, vizibilitate globala, multipli de evaluare mai buni si acces la investitori sofisticati. Ceea ce poate fi inspirational pentru alte burse este ca pana si bursa americana tinteste IPO-uri sub 50 mil. USD

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Urmatorul IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti va fi al unei companii private. Cand se vor normaliza conditiile pe piata, sunt convins ca vom trece de la 1-2-3 listari pe an pe un alt palier. In Romania nu suntem obisnuiti sa gestionam companii cu 100% free float pe bursa, ne plac cele in care este un investitor strategic

 

Cosmina Plaveti, BCR: Ne asteptam ca mai degraba companiile antreprenoriale sa faca primul pas cu IPO pe bursa de la Bucuresti in defavoarea companiilor de stat. Avem nevoie de diversificarea industriilor pe bursa dincolo de energie si banci. Ce emisiuni de obligatiuni corporate vor veni pe piata

 

Raluca Tintoiu, ING Bank: Vedem in zona de finantare multe companii antreprenoriale care au crescut in dimensiune, s-au maturizat si sunt eligibile pentru tranzactii pe piata de capital. Piata bancara locala de corporate este deschisa pentru imprumuturi sindicalizate la valori semnificativ peste 500 mil. Euro

 

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Portofoliul IFC din Romania depaseste 1 mld. USD pe partea de investitii in emisiuni de obligatiuni ale institutiilor financiare, din care peste doua treimi sunt obligatiuni MREL emise de catre banci. Finantam si investitii de decarbonizare ale companiilor romanesti in zona de productie, energie, agribusiness sau real estate  

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Suntem foarte avansati cu cadrul de emisiuni verzi si ma astept ca urmatoarea emisiune de obligatiuni oricand va fi lansata pe piete sa fie una verde. Ne uitam sa atragem capital catre finele acestui an sau anul viitor in functie de evolutia pietei si a bilantului nostru 

 

Laurentiu Stan, Kapital Minds: O companie de curierat ar fi un candidat potrivit pentru un IPO. Valoarea unei companii este mai mica intr-un IPO fata de o vanzare intr-o tranzactie de M&A pentru ca pe bursa sunt discountate de catre investitori lipsa pachetului de control din tranzactie si riscul mai ridicat. Ce arata multiplii de evaluare de la vanzarea Regina Maria vs Medlife si Medicover, respectiv evaluarea Premier Energy dupa listarea din 2024 de pe bursa de la Bucuresti

 

Richard Wilkinson, CTP: In Europa, piata de obligatiuni si piata bancara traiesc in vremuri diferite. Am facut prima tranzactie de finantare inafara Europei si am accesat recent piata japoneza, al treilea bazin de lichiditate din lume. Cu cat avem mai multe surse de lichiditate, cu atat ne va fi mai usor sa avem mereu acces la capital si sa ne optimizam costul de finantare al grupului

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Ce arata harta IPO din regiune – cele mai active piete din ultimii 5 ani au fost Polonia, Grecia si Romania si tot in cele 3 piete este si cel mai mare potential IPO. In Romania, o mare problema este amanarea alegerilor prezidentiale pentru ca inseamna ca am mai pierdut o jumatate de an pana vom avea o oarecare claritate, asta dupa ce 2024 a fost un an cu mai multe runde de alegeri pe care investitorii l-au discountat ca atare

 

Mihai Caruntu, Asociatia Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR): Ne-am obisnuit sa ne gandim la bursa ca rol de finantare a companiilor, insa IPO-urile majore din ultimii 5 ani de pe bursele de la Varsovia si Bucuresti au fost, de regula, exituri ale unor investitori financiari. Cel mai important pentru antreprenori este calibrarea unei tranzactii IPO, sa lase potential de crestere si dupa listare pentru a multumi investitorii si sa nu uite ca profiturile companiei sunt combustibilul pietei de actiuni

 

Cristian Pascu, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Este o stare a investitorilor de tipul “wait and see”. Din perspectiva investitorilor de retail care au vazut volatilitate in piata si scaderi, au retras bani din fondurile de investitii in actiuni si au intrat cu ei in fonduri cu investitii in obligatiuni si venit fix

MIPOC 2025 std main

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 10 aprilie evenimentul MIRSANU IPO CHALLENGE 2025 pentru investitori, antreprenori si comunitatea pietelor de capital

 

 

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

Companies. Transactions. Capital Markets.

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 10 aprilie MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, a patra editie a unui eveniment de continut concentrat asupra tranzactiilor IPO, a emisiunilor de obligatiuni si a tendintelor care preocupa investitori, antreprenori si comunitatea pietelor de capital in ansamblu.

 

Argument.

Companiile din Europa Centrala si de Est (CEE) au venit cu tranzactii in ultimul an pe pietele din regiune si au aratat ca apetitul pentru oportunitatile de investitii de pe pietele publice permite incheierea cu succes a unor noi IPO-uri si ca sunt lichiditati pentru emisiunile de obligatiuni care cauta bani proaspeti, atat la investitorii institutionali internationali, cat si in buzunarele investitorilor de retail.

Premier Energy a mai adus un IPO de companie privata pe bursa de la Bucuresti in 2024 si a pus din nou pe masa tematica pietei de energie, subliniind inca o data potentialul de crestere venit de pe segmentul productiei de energie regenerabila.

Emisiunile de obligatiuni de la Banca Transilvania, CEC Bank, Romgaz si Autonom au tinut treaz interesul investitorilor pentru oportunitatile locale aparute pe segmentul de instrumente cu venit fix.

Bursa din Polonia a inregistrat cu succes recent 2 IPO-uri semnificative, care cumva sunt conectate si cu piata din Romania. Pe de o parte, reteaua de retail Zabka – folosita ca un studiu de caz pentru dezvoltarea retelei de retail locale Profi, in special pentru ca au avut intr-o etapa similara de crestere acelasi investitor financiar in spate, a devenit o companie publica, in contextul mai larg in care Zabka a intrat in Romania si are planuri locale de crestere. Pe de alta parte, celalalt IPO notabil a fost realizat pe firul unui exit al MidEuropa, un investitor de private equity de talie regionala, care tocmai a finalizat vanzarea Profi in Romania si se pregateste de un alt exit local estimat peste 1 mld. Euro, cel din reteaua de servicii medicale Regina Maria.

Banca Transilvania, CEC Bank si Romgaz se numara printre emitentii de obligatiuni asteptati sa revina in acest an pe piata bursiera cu noi tranzactii, insa “fereastra” de intrare este configurata in functie de evolutiile si conditiile pe care le vor oferi miscarile investitorilor de pe pietele financiare.

Un emitent recurent major de titluri pentru bursa de la Bucuresti, dar care a apelat in 2024 si la pietele internationale, este Ministerul de Finante, care are nevoie sa isi completeze resursele necesare pentru bugetul statului intr-un moment in care statul roman se imprumuta mai scump pe pietele externe, iar atentia emitentului s-a mutat mai recent dinspre investitorii institutionali externi catre investitorii locali de retail.

Intr-o privire mai larga, sentimentele investitorilor pe plan international inglobeaza si reticentele legate de perspectiva cresterii economice, respectiv de potentialele razboaie vamale dintre cele mai mari economii ale lumii – SUA, China si Uniunea Europeana (UE), pe langa ingrijorarile din anii anteriori legate de nivelul inflatiei si a costurilor de finantare, de proximitatea razboiului din Ucraina aflat in desfasurare de peste 3 ani.

Insa, investitorii si-au depasit emotiile si au pus bani in noi IPO-uri si emisiuni de obligatiuni, iar faptul ca ofertele de titluri din partea companiilor au inregistrat rate confortabile de suprasubscriere arata ca exista suficiente lichiditati pentru plasarea de noi tranzactii in piata de capital. Un exemplu recurent il ofera investitorii internationali din sectorul de real estate, listati pe bursele din Europa de Vest, care au venit cu noi emisiuni de obligatiuni verzi sau in format sustenabil, pentru a-si finanta partial planurile de investitii din Romania sau din alte piete din regiune pe segmentul parcurilor logistice si a spatiilor industriale.

Ce companii vor veni cu oferte de vanzare de actiuni catre investitori din pietele de capital in 2025? Ce fel de proiecte se finanteaza cu obligatiuni emise pe bursa? Ce evaluari sunt dispusi sa ofere investitorii pentru noile oportunitati tranzactionale? Ce prevaleaza in sentimentul investitorilor institutionali – nevoia unui randament superior pentru o investitie sau nevoia de a diversifica portofoliile prin includerea de instrumente de finantare verzi? Cine castiga acum lupta pentru atragerea antreprenorilor care au nevoie de lichiditati – creditele bancare, tranzactiile din pietele publice sau tranzactiile private M&A? Cine este mai aproape de a face tranzactii pe bursa – antreprenorii, companiile de stat sau fondurile de private equity? Ce structuri de tranzactii ar avea acum succes pe bursa?

 

  • AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din investitori, antreprenori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali locali si internationali, executivi, consultanti, brokeri, avocati, alte parti interesate
  • CATEGORIE DE INTERESE strategie corporativa, piete de capital, investitii, antreprenoriat, finantare, tranzactii corporative
  • DATA 10.04.2025

 

 

EVENT PARTNERS

bcr logo baza 300

 

 

KM baza 300

 

 

 

 

 

 

 

SUPPORTING PARTNER

Better Speakers baza 300

 

 

 

 

 

 

Principalele topicuri

 

  • Ce tendinte modeleaza evolutiile de pe pietele de capital
  • Ce companii vor veni cu oferte de vanzare de actiuni catre investitori din pietele de capital in 2025
  • Ce fel de proiecte se finanteaza cu obligatiuni emise pe bursa
  • Ce evaluari sunt dispusi sa ofere investitorii pentru noile oportunitati tranzactionale
  • Ce prevaleaza in sentimentul investitorilor institutionali – nevoia unui randament superior pentru o investitie sau nevoia de a diversifica portofoliile prin includerea de instrumente de finantare verzi
  • Cine castiga acum lupta pentru atragerea antreprenorilor care au nevoie de lichiditati – creditele bancare, tranzactiile din pietele publice sau tranzactiile private M&A
  • Cine este mai aproape de a face tranzactii pe bursa – antreprenorii, companiile de stat sau fondurile de private equity
  • Ce structuri de tranzactii au succes pe bursa in actualul context de piata
  • Cum se misca mixul equity – debt in portofoliile investitorilor institutionali

 

 

Profil speakeri

 

  • Investitori
  • Lideri de afaceri
  • Manageri de fonduri
  • Top management companii
  • Autoritati
  • Consultanti

 

 

De ce sa participi

 

  • Fii conectat la deciziile si tendintele principalilor jucatori din piata de capital
  • Afli direct de la sursa ce teme sunt de interes pentru liderii de pe pietele de capital
  • Un timp bine investit
  • Ai acces la continut relevant privind tranzactiile IPO si cu emisiuni de obligatiuni
  • Iti extinzi aria profesionala cu perspective noi de interes de la investitori, lideri de companii, exponenti ai autoritatilor din pietele de capital, consultanti de top
  • Gasesti noi oportunitati de afaceri

 

 

Cei interesati sa participe sau sa fie parteneri ai evenimentului MIRSANU IPO 2025 sunt invitati sa ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se va face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment de 500 RON (100 Euro).

 

 

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media romanesc de stiri, analize, interviuri si opinii dedicat exclusiv tranzactiilor si profesionistilor din acest domeniu. Ofera informatii din aria tranzactiilor corporative pe trei directii principale – fuziuni si achiziții (M & A), finantari si tranzactii pe piata de capital.

Platforma de media MIRSANU.RO organizeaza incepand cu 2018 seria de evenimente corporate MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT impreuna cu jucatori – cheie din tranzactiile de M&A, finantare, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii real estate si alte tranzactii corporative majore din Romania si Europa Centrala si de Est. In 2022, a lansat conferintele MIRSANU IPO CHALLENGE, dedicata tranzactiilor si comunitatii pietelor de capital, si THE SUSTAINABILITY CHALLENGE, eveniment dedicat impactului politicilor de sustenabilitate asupra mediului de afaceri. Din 2024, in portofoliul de evenimente al MIRSANU.RO a intrat si MIRSANU INVESTORS SUMMIT – un eveniment anual dedicat diferitelor categorii de investitori corporativi.

Sursa foto: MIRSANU.RO

Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro

“Cred ca in momentul asta avem si o discrepanta destul de mare intre oferta si cerere in sensul ca, de fapt, cererea este mult mai mare decat oferta disponibila. Daca ne uitam un pic in piata vorbim de cateva zeci bune de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au produse, au produse foarte putine sau au aceleasi produse vechi de ani de zile”, a declarat Mihai Purcarea, CEO al BRD Asset Management, la  la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment organizat pe 5 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

“Este o oferta din ce in ce mai activa ceea ce ne forteaza sa ne ducem mult si in exterior.Noi nu putem sa plasam in momentul de fata toti banii pe care ii gestionam doar in Romania, atat ca nu avem suficiente nume, cat si din perspectiva lichiditatii. Iar lucrul asta din pacate cred ca se va exacerba”, a punctat acesta.

“Pe zona de equity (actiuni), participam cam la toate emisiunile care au fost in piata – Premier Energy, Arobs, la tot ce apare pe piata incercam sa participam. Oferta este destul de limitata. Zona de actiuni este o piata foarte mica in continuare, putin lichida”, a mentionat CEO-ul BRD Asset Management, care este lider in piata locala de asset management.

“Am avut Hidroelectrica, inclusiv emisiuni mari, dar daca va uitati la lichiditate inclusiv la Hidroelectrica pe bursa este extrem de mica in momentul de fata astfel incat orice companie noua incercam sa participam acolo. Si da, am participat cam la toate. Si ne bucuram ca apar din ce in ce mai multe pe bursa”, a adaugat Mihai Purcarea.

“Daca ne uitam un pic la structura plasamentelor financiare ale populatiei, majoritar sunt depozite bancare. Dar realitatea foarte simpla este ca bancile nu au motiv sa plateasca prea agresiv in zona asta, au lichiditate suficienta, ne putem uita ca <<loan to deposit ratio>> adica depozitele care se regasesc in credite vorbim de o pondere de 60% si ceva la nivelul sistemului bancar si trendul asta va scadea in continuare”, a subliniat acesta.

“Daca ne uitam la economiile din zona vestica, majoritatea banilor nu sunt neaparat in banci.”, a precizat Mihai Purcarea.

“O parte buna din banii astia se muta catre zona investitionala”, nuanteaza acesta.

“Daca luam definitia unui depozit bancar, este un instrument pe termen scurt de pana la un an. Pe masura ce banii se acumuleaza se vor muta catre zona investitionala, deci vin spre fonduri sau plasamente directe si automat avem nevoie de oferta. Daca oferta nu avem locala, mergem extern”, explica reprezentantul BRD Asset Management.

“Pe zona de actiuni, incercam sa fim cat mai activi. Ne uitam, ne bucuram ca vin companiile, speram sa vina din ce in ce mai multe local. Pe zona de obligatiuni, lucrurile sunt un pic mai complicate si aici ma refer la lichiditate”, semnaleaza Mihai Purcarea.

“Din punctul nostru de vedere, lichiditate buna se poate obtine minim minimorum de la 500 mil. Euro, dar de preferat de la 1 mld. Euro pentru ca altfel nu gasesti lichiditate suficienta”, a mai spus acesta.

“Lichiditatea este destul de inegala in sensul ca dispare cand ai nevoie de ea. Inclusiv zilele acestea, daca voiai sa lichidezi ceva, era greu sa gasesti cumparator”, sustine Mihai Purcarea.

“In piata locala suntem cam aceiasi si, cel mai probabil, daca ar fi un eveniment specific local nimeni nu ar mai cumpara, iar in piata externa sunt de cele mai multe ori client <<buy and hold>> in aceste tranzactii. Vin si cumpara de 10 – 20 mil. Euro intr-o emisiune, raman acolo si nu mai fac altceva. Lichiditatea este un factor foarte important”, concluzioneaza acesta.

“Legat de emisiunile de obligatiuni mentionate (BT, Romgaz, CEC, Autonom, n.r.) noi nu am participat la toate, nu neaparat ca nu ne-a placut emitentul sau dobanda, randamentul oferit, ci mai degraba prin prisma lichiditatii”, explica CEO-ul BRD Asset Management.

“Riscul de lichiditate este unul real si foarte important pentru noi ca si fond deschis de investitii. Daca vorbim despre fonduri de pensii, acolo este alta perspectiva si nu au neaparat o presiune pe lichiditate”, nuanteaza Mihai Purcarea pe marginea diferentelor dintre cele doua clase majore de investitori institutionali locali.

“Actiunile sunt mult mai lichide in general pentru ca acolo ai si zona de retail care poate sa participle. Intr-o obligatiune gen MREL nici nu este recomandata clientilor de retail si nu pot sa cumpere clientii de retail. Cumparatorii la obligatiuni MREL sunt investitori institutionali si daca este sa ii numaram sunt probabil 20. Lichiditatea este extrem de limitata acolo.Mai ales daca apare si un eveniment specific pe Romania, lichiditatea dispare complet”, mai spune acesta.

“In zona de actiuni, lichiditatea ramane aproape intotdeauna si un exemplu foarte bun este daca ne putem aduce aminte de martie 2020 la Covid. Atunci piata de obligatiuni s-a blocat complet, inclusiv piata de titluri de stat. Cele mai lichide instrumente deci <<risk free rate>> a fost blocata in martie pana la interventia Bancii Nationale nu mai puteai sa tranzactionezi nimic. Dar daca ne uitam la bursa, aici s-a tranzactionat, bursa nu a avut nicio problema. A scazut 30%? Ok, era normal, toata lumea era speriata, dar aveai lichiditate, puteai sa o executi. De ce? Pentru ca la bursa ai si retailul, ai mult mai multi investitori institutionali, este o piata mult mai lichida”, a continuat Mihai Purcarea.

“Si atunci daca lichiditatea este un factor important pentru tine ca investitor atunci mereu vei gravita in jurul unor instrumente pe care le poti executa chiar si la un prêt mai mic”, a subliniat Purcarea.

Care sunt perspectivele de crestere ale industriei de asset management pentru 2025?

“Industria de asset management va continua sa creasca, cel mai probabil, destul de mult, acum nu stiu daca neaparat in 2025. Este greu de spus un an specific. Pe termen mediu si lung, industria va creste si va creste destul de mult. Aici lucrurile sunt destul de predictibile”, a raspuns reprezentantul celui mai mare jucator din industria de asset management dupa marimea activelor aflate in administrare.

“Mentionam ca in zona bancara déjà o mare parte din depozite nu se mai regasesc in credite. Automat o parte din banii respectivi vor gravita usor usor catre alte instrumente, iar zona de fonduri de investitii este cea mai la indemana pentru cei mai multi investitori. Cred ca va avea o dinamica pozitiva sau foarte pozitiva. Eu personal ma astept ca din zona financiara, zona de asset management sa aiba cea mai buna dinamica in urmatorii 10 ani”, a punctat Mihai Purcarea.

“Daca ne uitam la activele raportate la PIB, Romania este undeva pe la 2%, cand ne uitam in Ungaria vorbim de 18%, daca ne uitam in Austria vorbim de 50%, nu mai vorbesc de Franta, Germania. Adica decalajul intre noi si celelalte tari este extrem de mare”, explica reprezentantul BRD Asset Management.

“Oarecum si normal, dar aici sunt si studii publicate de BCE, declicul se face la un nivel PIB per capita de 13.000 – 15.000 USD, oarecum pe unde suntem noi. Este momentul in care la nivel general intr-o populatie, economiile disponibile incep sa fie mult mai mari decat nevoile de cheltuiala si atunci se acumuleaza capital si acel capital se investeste. Noi suntem la momentul respectiv si, cel mai probabil, banii care se acumuleaza se vor duce destul de mult si catre zona aceasta”, a adaugat Mihai Purcarea.

“Este greu de imaginat ca peste 3 ani, 5 ani, 10 ani vor mai fi ca si pondere la fel de multi bani in instrumentele monetare. Daca economisesti pe termen lung, nu economisesti intr-un depozit bancar, pui banii intr-un activ real care iti tine pasul cu inflatia”, a mai spus el.

“Iar apropo de evolutia noastra cred ca 2022 a fost un an extrem de educativ in sensul ca a revenit pe tapet riscul de inflatie si este un risc al naibii de real. Si inflatia este cea mai perfida cand este mica pentru ca daca ai inflatie de 3% nu prea iti dai seama cand iti mananca economiile. Economiile le tii la 2% in euro daca luam exemplul unui depozit si in fiecare an iti mananca inflatia 1% – 1,5% din economii. Daca faci asta ca deponent sau investitor timp de 20 sau 30 de ani, o mare parte din randamentul real l-ai pierdut acolo”, avertizeaza CEO-ul BRD Asset Management.

“Cand apare un moment ca 2022 cand inflatia a depasit 16% si erau titluri de stat emise cu 3 – 4% e ceva socant si s-a vazut inclusiv in evolutia titlurilor de stat care pe termen lung au scazut si cu 30 – 40% din valoare”, a mai spus Mihai Purcarea, CEO al BRD Asset Management,  la panelul Piete de capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP si are sprijinul Supporting Partners din partea Datasite, AxFina, Kapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital.

 

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025

 

Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance

 

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti: Ne mutam treptat dintr-o lume globala catre una mai locala, in care bursele si fondurile de investitii vor avea un rol mai important. Bursele sunt suficient de mature ca sa preia sarcina de exit a fondurilor de private equity din companii. Pe bursa de la Bucuresti vor continua sa vina pe termen scurt emisiuni de obligatiuni corporate si emitenti non-bancari 

 

Ciprian Dascalu, BCR: Dobanzile pentru companiile din Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia. Ne asteptam sa performeze in anii urmatori sectoarele cu o cerere inelastica sau mai putin elastica din perspectiva consumatorilor

 

Razvan Butucaru, Forvis Mazars: Estimam piata de M&A din Romania pentru 2024 la un volum de 100 – 120 tranzactii si ne asteptam sa se inchida ca valoare pana undeva la 2,5 mld. Euro. Observam un apetit mai scazut al investitorilor fata de tichetele mari si foarte mari, explicabil in contextul general economic si geopolitic

 

Bill Watson, Value4Capital: Pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri private equity din CEE a fost modesta, va fi mai putin capital de investit si va fi o concurenta mai mica pe tranzactii. Dezvoltarea pietei de leverage pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni mai importanta. “Suntem intr-o piata in care nu a fost nicio scanteie tranzactionala”

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa o facem intr-un format verde sau ESG. Tichetul de bonduri de 300 mil. Euro pe care l-am emis este unul minim pentru fondurile care acopera regiunea noastra

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Problema in piata de M&A nu este la nivelul multiplilor de evaluari, ci de pipeline. Lucram la doua tranzactii de “crestere”, din care pentru una clar trebuie sa cautam un partener. Urmatoarea semnare de achizitie, estimata pentru prima jumatate a anului viitor

 

Daniela Secara, BT Capital Partners: Urmatoare emisiune de obligatiuni a Bancii Transilvania va fi candva anul viitor, fereastra o vom decide in functie de necesarul de finantare al bancii si de evolutia pietelor. Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale pentru ca fondurile de pensii locale si fondurile de asset management au anumite limite de investitii per emitent si atunci ai nevoie si de alti investitori

 

Cosmina Marinescu, KRUK: Media de portofolii vandute pe piata este la circa 150 in acest an. Va ramane un nivel crescut de vanzare de portofolii NPL de catre IFN-uri, ceea ce poate duce inclusiv la iesirea din piata a anumitor jucatori

 

Cornel Marian, Oresa: Am vandut de-a lungul timpului 4 companii locale din portofoliu la o valoare de intreprindere de peste 100 mil. Euro. Cred ca nu am avut o companie suficient de mare in portofoliu pentru a face un IPO pe bursa. „Cand intri in perioade ca acestea e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si acces la capital”

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: In 2025, obiectivul este sa facem 2 – 3 achizitii de platforme noi cu fondul al doilea, care are un hard cap de 120 mil. Euro. Cu tot cu tranzactii add-on, ne apropiem de un volum M&A de doua cifre. “De cand investim in Romania, mi se pare ca a executa aici strategii bolt-on este mai dificil decat in alte geografii”

 

Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro

 

Oana Mogoi, ING Bank: Am vazut in acest an o stagnare pe piata creditelor sindicalizate, unde s-au strans peste 1,5 mld. Euro, din care energia este cap de lista cu peste 1 mld. Euro. Energia, serviciile medicale private si telecom, printre sectoarele in care se vor invarti banii din finantarile bancare

 

Florin Visa, Early Game Ventures: Pentru 2025 ne asteptam la fondul 1 sa avem 1 – 2 investitii follow-on si 4 exituri, iar la fondul 2 avem in plan 6 investitii. Ne concentram pe verticale de business precum cybersecurity, devtools si edutech

 

Tudor Grecu, KPMG: Nu avem o tranzactie de 1 mld. Euro in pipeline, dar tranzactii de sute de milioane de euro avem si speram sa se intample. “Upper hand”-ul in negocierile de pe piata de M&A este la vanzator cu exceptia energiei regenerabile, iar in tranzactiile din banking este la autoritatea de reglementare

 

Carmen Sebe, Seedblink: Vedem si noi cumva acea trecere de la globalizare la localizare pentru ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani

 

Robert Miklo, Colliers: Un „pipeline” de tranzactii de circa 500 mil. Euro este pe muchie intre 2024 si 2025 pe piata imobiliara. Din valoarea investitiilor de 700 – 750 mil. Euro din acest an pana acum, cam jumatate din pondere este sectorul industrial si spatii logistice, iar segmentul de birouri si cel de retail fiecare a luat cam un sfert

 

Andrei Racu, Arobs: Strategia noastra M&A este sa mergem catre piete noi din Vest, dar si catre Turcia si ne intereseaza verticale precum cybersecurity, embedded software, medical, aerospatial, AI sau data science. Pana acum am facut 10 achizitii din cash propriu si le-am refinantat in unele situatii pe Arobs

 

Valentin Voinescu, NNDKP: Vedem si noi o tendinta de localizare. Este o perioada de reasezare pe care am resimtit-o puternic in piata si care probabil va continua in 2025. Daca inainte aveam bani proaspeti 70% – 80% din activitatea noastra, acum suntem la aproximativ 50% – 50% bani proaspeti si reiteratii

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Ne asteptam ca volumul de tranzactii pe piata imobiliara sa se inchida la circa 850 mil. Euro in 2024. Tranzactiile dureaza mai mult – due diligence mai lung si mai greu, au venit si reglementarile ESG la care se adauga cadrul legislativ. Pentru 2025 vad focus pe investitii in retail si industrial

 

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Din zece mandate de fuziuni si achizitii la care am lucrat recent cu antreprenorii, 20% dintre acestea au fost mandate in care sa cumpere competitori mai mici. Prima mentalitate de schimbat la antreprenori este acela ca fac un business ca sa il vand pentru ca, de fapt, venim dintr-o mentalitate mai veche de “business as a lifestyle” prin care sa dau de mancare familiei mele

 

Florin Sandor, Sancons Capital & Investment: La apogeul pietei locale de NPL, ajunsesem sa administrez active neperformante cat o treime din banca. Fostul bancher Intesa Sanpaolo a investit acum pe cont propriu in achizitia unui portofoliu NPL in Republica Moldova. “Ma uit la pietele din jurul Romaniei la portofolii cu expuneri de 10 – 30 mil. Euro”

 

Sursa foto: MIRSANU.RO

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania

“La noi nefiind un family office, ci o companie de investitii fie ca ii spunem private equity sau venture capital pana la urma clasa de active este aceeasi si, majoritatea, daca nu toate, merg pe ideea de fond cu o durata limitata de pana la 10 ani. Si atunci 10 ani suna confortabil pentru ca poti sa sari peste aceste perioade de criza si este foarte important acest confort pentru ca, si daca intri intr-o asemenea perioada poate nepotrivita in sensul ca tu ai intrat pe un varf si te duci la vale, ai posibilitatea si ai si fonduri suplimentare – ceea ce numim <<dry powder>> sau abilitatea de follow on astfel incat sa sustii companiile in continuare sa treaca puntile peste acele crize si apoi pe o revenire, poti sa faci un exit foarte bun”, a declarat Marius Ghenea, Managing Partner al managerului de fonduri de venture capital Catalyst Romania,  la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment organizat pe 5 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

“Dar toata povestea asta nu este foarte bine sustinuta de realitatea faptului ca investitiile se fac de fapt ca investitii initiale in primii 5 ani ai fondului. Deci s-ar putea sa ai o investitie in anul 5 oricum trebuie sa o finalizezi ca exit in anul 10, eventual cu mici extensii de 1 – 2 ani cum este tipic la fondurile de investitii. Cu alte cuvinte, nu exista nicaieri in cartea noastra sa putem sa stam 10 – 11 – 12 ani intr-o companie. Nu avem cum sa facem acest lucru din motive tehnice, contractuale si atunci orizontul nostru de timp este un pic mai limitat intr-adevar in niste perioade si stadii de dezvoltare mai incipiente ale companiilor in care cresterea ar putea sa fie mai accelerata decat in later stage, in stadii ulterioare”, a adaugat acesta.

“Si atunci incercam sa capitalizam pe aceasta crestere potentiala foarte rapida a companiilor intr-o perioada de 3 – 5 ani si atunci sa realizam un exit”, a continuat Marius Ghenea.

“In ceea ce priveste perspectiva de vanzare – cumparare in 2024, eu am o abordare destul de ingusta sectoriala pentru ca suntem un fund manager care face investitii numai in tehnologie si in companii de tip tech enabler sau tech services”, a precizat reprezentantul Catalyst Romania.

Managerul de capital de risc administreaza in acest moment doua fonduri de venture capital – Catalyst 1 si Catalyst 2.

Cate exituri au fost facute din fondul Catalyst 1?

“Sase”, a raspuns Marius Ghenea.

Care a fost cel mai profitabil exit pana acum din punct de vedere al randamentului?

“Asa cum se intampla in aceasta zona de venture capital careia noi ii spunem <<early growth early expansion>> (crestere timpurie, expansiune timpurie, n.r.), unde companiile difera semnificativ ca venituri, traseu si multipli pe diverse verticale din industrie. Cel mai bun exit pe care l-am realizat a fost catre Tencent pentru o companie romaneasca de jocuri Green Horse Games si acel multiplu a fost in zeci de ori fata de capitalul investit”, a punctat reprezentantul Catalyst Romania.

“Daca iau o medie pe capitalul investit a multiplilor obtinuti din aceste exituri probabil suntem undeva peste 4x, care cred ca este un multiplu foarte bun si care reconfirma ca acest prim fond de venture capital romanesc este un fond de succes si ne-ar ajuta cumva ca experienta sa mergem mai departe catre fondul 2, unde asteptam rezultate si mai bune”, a subliniat Marius Ghenea.

“La noi, 2024 a fost bun pe ambele parti (si la vanzare, si la cumparare, n.r.). Mi-e greu sa spun ca am facut mai multe exituri sau mai multe investitii – exituri din primul fond, investitii din al doilea fond pentru ca acestea sunt stadiile in care se afla cele doua fonduri “, explica acesta.

“Catalyst Romania fondul 1 – primul fond de VC din Romania, de fapt, un fond foarte mic atunci cand a fost infiintat si cu greutate, cu initiativa JEREMIE, cu 11 – 12 ani in urma, cu 15 mil. Euro deci o capitalizare foarte mica si totusi un fond care a reusit sa faca performanta. Mai mult de jumatate din companii sunt realizate déjà ca exituri, altele partial sau din diverse alte incasari de tip dividend, alte venituri care au fost obtinute de catre fondul 1. Suntem déjà cu un DPI (bani distribuiti din exituri catre investitorii in fond – n.r.) fata de capitalurile investite de investitorii LP nostri din fond semnificativ peste 1x si avem in continuare active de vandut, de realizari ca si exituri”, sustine reprezentantul Catalyst Romania.

“Fondul 1 pentru a fost un fond mic pentru ca investitiile au inceput destul de greu, pentru ca atunci in 2012 – 2014 cand am inceput investitiile totusi zona de VC si relatia cu antreprenoriatul romanesc era foarte neclara, cumva blurata. Intr-un fel e bine sa fii <<first mover>> (pionier, n.r.) dar, in acelasi timp a insemnat foarte multa educatie pentru antreprenori, au fost companii langa care am stat alaturi 3 – 4 ani pana am reusit sa investim pentru ca trebuia noi sa ne asiguram ca facem investitia potrivita si ei sa se asigure ca iau alaturi un investitor financiar de care de multe ori antreprenorii din diverse motive obiective sau subiective se tem”, a adaugat acesta.

“Cu privire la exiturile din anul acesta, Smart Bill a fost un exit excelent si o companie care a performat extraordinar – o companie care este déjà aproape integral detinuta de catre compania norvegiania Visma, o companie de zeci de miliarde ca si evaluare. Noi am finalizat ultima transa anul acesta pe o structura de earn out, deci din perspectiva randamentului a fost un randament excelent pentru ca este o companie care a crescut de vreo 20 de ori ca si cifra de afaceri si infinit mai mult din perspectiva profitabilitatii pentru ca era brean even bootstrapped cand am investit. Anul trecut au facut vreo 4 mil. Euro EBITDA”, a detaliat Marius Ghenea.

“Apoi am facut exit la Vola, unde tranzactia s-a facut cu un private equity semnificativ din regiune, Resource Partners. Si la SmartBill, si la Vola, ca profil de investitie, desi noi investim de multe ori in companii care se duc global in aceste cazuri vorbim de companii pe care le numim <<local champions>> pentru ca ambii sunt lideri de piata incontestabili in zona lor de activitate, Smart Bill pe facturare electronica si cloud business processes, iar Vola pe online travel”, a precizat acesta.

“Si, nu in ultimul rand, am avut exit din 123FormBuilder o companie din Timisoara care vinde in peste 100 de tari din lume, care a crescut de peste 10 ori in intervalul de timp in care am investit noi acolo cu care am reusit sa facem un exit 100% catre Kiteworks – un unicorn din Sillicon Valley foarte bine finantat, cu ultima runda de finantare care este o runda de growth a fost de aproape jumatate de miliard de dolari”, a adaugat reprezentantul Catalyst Romania.

“Au fost 3 exituri importante pentru noi pentru ca dau substanta si dau randament investitorilor dintre care majoritatea au mers alaturi de noi incepand cu EIF, apoi Banca Transilvania au mers in fondul 2”, afirma Marius Ghenea.

“Pe fondul 2 am continuat sa facem investitii, am anuntat doua investitii noi, dar in acelasi timp ce este mai putin vizibil am mai facut 2 investitii de tip follow on in runde mai mari in companii existente sau runde interne prin care am sustinut in continuare cu finantare dezvoltarea lor in vederea fie a unei runde mai mari in 2025 – 2026, fie a unui exit in 2025 – 2026 si aceste investitii sunt Adapta Robotics si Leanpay, un lider de piata regional pe zona BNPL (buy now pay later, lb. eng.)”, a mentionat Ghenea.

“Acum am participat la Leanpay la o runda destul de mare de 10 mil. Euro cu co-investitori cu acelasi profil (…) In aceasta companie putem sa vorbim despre credite de consum digital 2.0 sau 3.0”, a adaugat acesta, care a vorbit de intoarcerea intr-un sector in care in urma cu doua decenii a participat la vanzarea consumer finance-ului Credisson, un spin-off din retailerul Flanco, catre Cetelem, divizia specializata a gigantului francez BNP Paribas.

“Am facut un exit cand Oresa investea in Somaco.  Am finalizat exitul din VikingProfil catre Pruszynski – cea mai mare companie din Polonia, pe care l-am facut pe 31 august 2018, cu cateva zile inainte de povestea cu Lehman Brothers si, probabil, ca, daca nu ne incadram – apropo de momente, de oportunitate – nu s-ar mai fi facut niciodata tranzactia respectiva si fiind o companie antreprenoriala romaneasca, cu posibilitati limitate de sustinere, probabil ar fi avut niste probleme foarte mari pentru ca dupa toamna lui 2008 au fost multe companii din zona de materiale de constructii care au intrat in insolventa, faliment”, afirma Marius Ghenea, antreprenor in serie, dar si un experimentat investitor de tip business angel.

“Cornel Marian (Oresa) este unul dintre investitorii nostri importanti din al doilea fond Catalyst”, a punctat Marius Ghenea pe marginea relatiei speciale care ii leaga pe cei doi investitori inca din vremea in care Oresa era actionar majoritar, iar Ghenea actionar minoritar si CEO al retelei de retail Flanco, business al carui istoric este legat de antreprenorul Florin Andronescu.

Cum arata climatul local de startup-uri, ce slabiciuni au antreprenorii romani si ce este de remarcat cand ii punem in oglinda cu antreprenorii din alte piete, a intrebat Adrian Mihalcea, Director Deal Advisory al firmei de consultanta Forvis Mazars Romania.

“Avem sansa de a lucra cu colegi dintr-o zona mai larga, avem colegi la Budapesta, Varsovia, Helsinki, Luxemburg si vedem ce se intampla cel putin la nivelul CEE din perspective investitiilor early stage.”, a raspuns Marius Ghenea.

“Noi investim intotdeauna in companii care sunt in faza de post-revenue, deci in faza de generare de venituri cu o tractiune, care au validat produsul pe piata”, explica acesta.

“Ce vedem ca plusuri si minusuri ale ecosistemului antreprenorial de la noi?! (…) Probabil ca una dintre problemele pe care le vedem la antreprenorii, fondatorii romani de start-up-uri e lipsa de suficienta ambitie pentru scalare, crestere exponentiala, pentru crestere semnificativa”, a punctat Marius Ghenea.

“Si cumva noi suntem intr-o pozitie in Romania care e un fel de <<self fullfiling prophecy>> (profetie auto-implinita, n.r.) pentru ca in momentul in care Romania este cam cea mai mare piata de consum inafara de Polonia in zona Europei Centrale si de Est se creeaza acest confort antreprenorial ca se pot face multe afaceri care sa adreseze piata romaneasca. Si asta nu este un lucru rau, unul din succesele importante pe care le-am realizat ca investitii si respectiv exituri au fost in asemenea lideri locali, dar pe piete si in sectoare selectate in care acest leadership local poate sa fie aparat, sa fie sustinut”, noteaza acesta.

“Pentru ca in alte zone este un business care se bazeaza pe crestere, este destul de globalizat si in care nu poti sa iti aperi aceste bariere locale. In plus problema cu afacerile locale este ca in momentul in care vine un asemenea ciclu, evident ca ele vor suferi mai mult decat in zona noastra de activitate mai mult decat business-urile care adreseaza business-uri internationale pentru ca acelea pot sa mearga in continuare de obicei cu SaaS, produse digitale, aplicatii catre piete mai mari si eventual cu alte dinamici mai bune decat sa zicem ca ar putea sa aiba piata romaneasca in 2025 pentru ca si eu am niste aprehensiuni legate de Romania din punct de vedere economic in 2025.”, a continuat Marius Ghenea.

“Noi folosim mereu exemplul estonian. Acolo iata cum nevoia si minusurile pietei locale genereaza oportunitati antreprenoriale pentru ca acolo un antreprenor de start-up nu se poate gandi sa porneasca un business in piata locala pentru ca este o piata de 1,4 milioane de oameni extrem de mica, fara posibilitati de scalare si o piata care ar putea sa fie neviabila pentru multe dintre initiativele antreprenoriale de tip startup tehnologic. Imaginati-va daca Bolt sau Skype ar fi ramas numai in Estonia ca sa dau doar doua exemple de megaunicorni generate de Estonia”, a subliniat el.

“In momentul in care antreprenorii nu au alta sansa decat sa gandeasca nu neaparat global, ci regional sau international, este o premisa mai buna pentru start-up-uri cel putin si noi incurajam aceasta gandire”, a adaugat reprezentantul Catalyst.

“Al doilea lucru tine de ecosistem. Este faptul ca in continuare desi 2024 a fost indiscutabil cel mai bun an dintotdeauna din Romania in ceea ce priveste disponibilitatea de capital pentru zona de startupuri din CEE pentru ca vorbim déjà de mai multe fonduri – EGV 2, Gapminder 2, si noi cu fondul 2 al Catalyst Romania suntem in perioada de investitii initiale, cand punem impreuna aceste commitment-uri (angajamente de capital) vorbim de cateva sute de milioane de euro disponibile in momentul de fata pentru zona de VC. Nu inseamna ca acesti bani au fost si investiti care e o problema ce se discuta in mediu PE & VC din intreaga Europa ca suntem la un maxim al disponibilitatilor de capital, al commitment-urilor  pe PE si VC, dar aparent inca la un minim din perspectiva disbursement-ului, al alocarii si al punerii acelor fonduri in pietele europene. Si aici e si cazul Romaniei”, nuanteaza Marius Ghenea.

“Ce lipseste si mai mult Romaniei este acea finantare nici macar de 500.000 euro sau 2 mil. Euro, ci cea de cateva zeci de mii de euro pana la 100.000-200.000 euro pentru ca dupa anumite programe de accelerare equity care au fost facute pe initiative post – JEREMIE (program derulat sub <<umbrela>> EIF, n.r.), au fost accelerate s.a.m.d. cu cativa ani in urma, acum nu avem niciun fel de finantare de asa ceva si aceasta finantare este absolut necesara. Vorbim de finantarea de accelerare. In acest moment nu exista niciun accelerator real cu finantare equity in Romania. Este programul de la ADR Vest din Timisoara, care imi doresc sa fie un accelerator de succes, dar e destul de complicat pentru ca e facut pe fonduri europene si cu niste limitari teritoriale si de sectoare”, a continuat el.

“Aici cea mai buna interventie este una guvernamentala sau europeana, mai ales ca in zona de inceput riscurile sunt semnificative. Daca nu ai commitment-uri probabil vei pierde bani din activitatea respectiva si aici ar trebui sa vina interventia publica asa cum se intampla in Franta, UK, Germania, in toata UE nu neaparat pe ideea <<hai sa dam la toata lumea sa vedem ce iese>>. Daca la baza piramidei nu alocam niste fonduri, pentru acesti antreprenori va fi foarte greu sa crestem mai departe sa investim sume mici de 200.000 – 300.000 si sa trecem la nivelul urmator si sa ajungem la companii care sa poata sa fie investite de fonduri VC reale cu sume de 500.000 – 2 mil. si apoi sa creasca pentru a genera acei unicorni pe care si-i doreste toata lumea”, a punctat Marius Ghenea.

“Aici, pe langa interventia publica, avem si interventia privata si aici suntem mandri ca una dintre investitiile in care am investit si continuam sa investim este Seedblink, cea mai importanta platforma de equity crowdfunding (finantare participativa, n.r.) si asta e o solutie foarte buna de a mobiliza capital de la investitori de de obicei tip retail”, a mai spus Marius Ghenea, Managing Partner al Catalyst Romania,  la panelul Private Equity & Venture Capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP si are sprijinul Supporting Partners din partea Datasite, AxFina, Kapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital.

 

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025

 

Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance

 

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti: Ne mutam treptat dintr-o lume globala catre una mai locala, in care bursele si fondurile de investitii vor avea un rol mai important. Bursele sunt suficient de mature ca sa preia sarcina de exit a fondurilor de private equity din companii. Pe bursa de la Bucuresti vor continua sa vina pe termen scurt emisiuni de obligatiuni corporate si emitenti non-bancari 

 

Ciprian Dascalu, BCR: Dobanzile pentru companiile din Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia. Ne asteptam sa performeze in anii urmatori sectoarele cu o cerere inelastica sau mai putin elastica din perspectiva consumatorilor

 

Razvan Butucaru, Forvis Mazars: Estimam piata de M&A din Romania pentru 2024 la un volum de 100 – 120 tranzactii si ne asteptam sa se inchida ca valoare pana undeva la 2,5 mld. Euro. Observam un apetit mai scazut al investitorilor fata de tichetele mari si foarte mari, explicabil in contextul general economic si geopolitic

 

Bill Watson, Value4Capital: Pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri private equity din CEE a fost modesta, va fi mai putin capital de investit si va fi o concurenta mai mica pe tranzactii. Dezvoltarea pietei de leverage pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni mai importanta. “Suntem intr-o piata in care nu a fost nicio scanteie tranzactionala”

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa o facem intr-un format verde sau ESG. Tichetul de bonduri de 300 mil. Euro pe care l-am emis este unul minim pentru fondurile care acopera regiunea noastra

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Problema in piata de M&A nu este la nivelul multiplilor de evaluari, ci de pipeline. Lucram la doua tranzactii de “crestere”, din care pentru una clar trebuie sa cautam un partener. Urmatoarea semnare de achizitie, estimata pentru prima jumatate a anului viitor

 

Daniela Secara, BT Capital Partners: Urmatoare emisiune de obligatiuni a Bancii Transilvania va fi candva anul viitor, fereastra o vom decide in functie de necesarul de finantare al bancii si de evolutia pietelor. Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale pentru ca fondurile de pensii locale si fondurile de asset management au anumite limite de investitii per emitent si atunci ai nevoie si de alti investitori

 

Cosmina Marinescu, KRUK: Media de portofolii vandute pe piata este la circa 150 in acest an. Va ramane un nivel crescut de vanzare de portofolii NPL de catre IFN-uri, ceea ce poate duce inclusiv la iesirea din piata a anumitor jucatori

 

Cornel Marian, Oresa: Am vandut de-a lungul timpului 4 companii locale din portofoliu la o valoare de intreprindere de peste 100 mil. Euro. Cred ca nu am avut o companie suficient de mare in portofoliu pentru a face un IPO pe bursa. „Cand intri in perioade ca acestea e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si acces la capital”

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: In 2025, obiectivul este sa facem 2 – 3 achizitii de platforme noi cu fondul al doilea, care are un hard cap de 120 mil. Euro. Cu tot cu tranzactii add-on, ne apropiem de un volum M&A de doua cifre. “De cand investim in Romania, mi se pare ca a executa aici strategii bolt-on este mai dificil decat in alte geografii”

 

Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro

 

Oana Mogoi, ING Bank: Am vazut in acest an o stagnare pe piata creditelor sindicalizate, unde s-au strans peste 1,5 mld. Euro, din care energia este cap de lista cu peste 1 mld. Euro. Energia, serviciile medicale private si telecom, printre sectoarele in care se vor invarti banii din finantarile bancare

 

Florin Visa, Early Game Ventures: Pentru 2025 ne asteptam la fondul 1 sa avem 1 – 2 investitii follow-on si 4 exituri, iar la fondul 2 avem in plan 6 investitii. Ne concentram pe verticale de business precum cybersecurity, devtools si edutech

 

Tudor Grecu, KPMG: Nu avem o tranzactie de 1 mld. Euro in pipeline, dar tranzactii de sute de milioane de euro avem si speram sa se intample. “Upper hand”-ul in negocierile de pe piata de M&A este la vanzator cu exceptia energiei regenerabile, iar in tranzactiile din banking este la autoritatea de reglementare

 

Carmen Sebe, Seedblink: Vedem si noi cumva acea trecere de la globalizare la localizare pentru ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani

 

Robert Miklo, Colliers: Un „pipeline” de tranzactii de circa 500 mil. Euro este pe muchie intre 2024 si 2025 pe piata imobiliara. Din valoarea investitiilor de 700 – 750 mil. Euro din acest an pana acum, cam jumatate din pondere este sectorul industrial si spatii logistice, iar segmentul de birouri si cel de retail fiecare a luat cam un sfert

 

Andrei Racu, Arobs: Strategia noastra M&A este sa mergem catre piete noi din Vest, dar si catre Turcia si ne intereseaza verticale precum cybersecurity, embedded software, medical, aerospatial, AI sau data science. Pana acum am facut 10 achizitii din cash propriu si le-am refinantat in unele situatii pe Arobs

 

Valentin Voinescu, NNDKP: Vedem si noi o tendinta de localizare. Este o perioada de reasezare pe care am resimtit-o puternic in piata si care probabil va continua in 2025. Daca inainte aveam bani proaspeti 70% – 80% din activitatea noastra, acum suntem la aproximativ 50% – 50% bani proaspeti si reiteratii

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Ne asteptam ca volumul de tranzactii pe piata imobiliara sa se inchida la circa 850 mil. Euro in 2024. Tranzactiile dureaza mai mult – due diligence mai lung si mai greu, au venit si reglementarile ESG la care se adauga cadrul legislativ. Pentru 2025 vad focus pe investitii in retail si industrial

 

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Din zece mandate de fuziuni si achizitii la care am lucrat recent cu antreprenorii, 20% dintre acestea au fost mandate in care sa cumpere competitori mai mici. Prima mentalitate de schimbat la antreprenori este acela ca fac un business ca sa il vand pentru ca, de fapt, venim dintr-o mentalitate mai veche de “business as a lifestyle” prin care sa dau de mancare familiei mele

 

Florin Sandor, Sancons Capital & Investment: La apogeul pietei locale de NPL, ajunsesem sa administrez active neperformante cat o treime din banca. Fostul bancher Intesa Sanpaolo a investit acum pe cont propriu in achizitia unui portofoliu NPL in Republica Moldova. “Ma uit la pietele din jurul Romaniei la portofolii cu expuneri de 10 – 30 mil. Euro”

 

Sursa foto: MIRSANU.RO

Daniela Secara, BT Capital Partners: Urmatoarea emisiune de obligatiuni a Bancii Transilvania va fi candva anul viitor, fereastra o vom decide in functie de necesarul de finantare al bancii si de evolutia pietelor. Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale pentru ca fondurile de pensii locale si fondurile de asset management au anumite limite de investitii per emitent si atunci ai nevoie si de alti investitori

a“Din punctul de vedere al urmatoarei emisiuni de obligatiuni a Bancii Transilvania, anul acesta nu mai este nici nevoie, adica nu mai exista necesarul pentru a face o noua emisiune din punct de vedere al finantarii, iar urmatoarea sub program (EMTN, n.r.) va fi candva anul urmator. Fereastra o vom vedea in functie de necesarul de finantare al bancii si in functie de evolutia pietelor. In piata de capital iesi cand ai nevoie de finantare si piata te ajuta si ai ferestre bune”, a declarat Daniela Secara, CEO al BT Capital Partners, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment organizat pe 5 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

“Din punct de vedere al programului de sustenabilitate, cea de-a doua emisiune a Bancii Transilvania a fost o emisiune de obligatiuni sustenabile. Am mai avut una sub celalalt program al bancii”, a punctat Daniela Secara.

“Este si un necesar, un <<must>> sa iesi cu emisiuni sustenabile. Atragi mai multi investitori, atragi investitori care au in politica lor de investitii faptul ca au dreptul sa investeasca in emisiuni care au componenta aceasta de sustenabilitate”, a adaugat aceasta.

“Ce am vazut si noi este ca este bine sa adaugi aceasta componenta programului. Mai mult ca si companie, fiind si listati, acest lucru de sustenabilitate ne obliga si prin prisma de companie listata sa fim atenti si la acest aspect. Avem si rapoarte si ratinguri de sustenabilitate, cumva a venit natural ca si emisiunile de obligatiuni sa intre pe acest drum de sustenabilitate”, explica Daniela Secara.

Banca Transilvania a plasat la 25 septembrie 2024 pe pietele internationale de capital o emisiune de obligatiuni de 700 mil. Euro cu maturitate in 2030, la un cupon de 5,125% pe an. Tranzactia a atras cereri de peste 2,5 mld. Euro din partea investitorilor si a fost intermediata de catre un sindicat format din bancile de investitii  J.P. Morgan, Morgan Stanley, Nomura si ING Bank, (acesta avand si rolul de consultant ESG), iar BT Capital Partners, compania de brokeraj a grupului Banca Transilvania, a fost Co-manager pentru aceasta emisiune.

Fondurile atrase prin emisiunea de obligatiuni sustenabile au ca destinatie finantarea unor proiecte sustenabile, conform criteriilor de eligibilitate din Cadrul de finantare durabila: sustinerea IMM-urilor din regiuni mai putin dezvoltate din Romania, accesul populatiei la asistenta medicala si educatie, initiative care sustin tranzitia verde – cladiri verzi, proiecte de energie regenerabila, transport, agricultura ecologica.

Programul EMTN al Bancii Transilvania este de 1,5 mld. Euro, in cadrul caruia sunt emise astfel de obligatiuni de catre banca.

“In programele EMTN,  sumele care se aproba initial sunt pe o durata de 1 an, dar se pot emite sub acel program pana cand suma atinge acel plafon. Doar trebuie facuta o actualizare a prospectului, a informatiilor, dar se pot emite pana cand se atinge plafonul din program, iar ulterior trebuie suplimentat programul daca compania doreste sa atraga mai multi bani decat a aprobat initial”, explica Daniela Secara.

Poate veni Banca Transilvania cu o emisiune locala de obligatiuni care sa fie derulata pe bursa de la Bucuresti, fara o listare duala si pe o alta piata de capital externa?

“Nu doar locala. Din aceasta perspectiva, Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale si pentru ca din punct de vedere local, fondurile de pensii si fondurile mutuale au anumite limite pe emitent, si nu vorbesc doar despre Banca Transilvania, ci despre toti emitentii care sunt listati. Si atunci ai nevoie sa alegi o alta cale pentru a atrage astfel noi investitori. Capacitatea pietei locale este de a atrage aceste sume, am vazut si la Hidroelectrica, dar exista si anumite restrictii pentru investitori si atunci trebuie sa mergi si catre alti investitori”, a subliniat CEO-ul BT Capital Partners.

“Pentru noi BT Capital Partners, 2024 a fost un an istoric, asa speram sa il si incheiem, un an in care am fost parte la toate proiectele majore ale pietei de capital din Romania”, afirma Daniela Secara.

“Primul proiect din acest an a fost IPO-ul Premier Energy, a fost o listare de succes atat prin prisma listarii, cat si prin prisma evolutiei ulterioare, o listare in care la fel ca la Hidroelectrica a surprins foarte tare interesul pietei din punct de vedere al investitorilor de retail. Sumele atrase au fost considerabile si au impresionat atat emitentul, cat si ceilalti membri ai sindicatului”, sustine aceasta.

“IPO-ul Premier Energy a fost si va ramane singurul IPO din 2024. Speram ca in anii urmatori sa vedem daca nu unul, macar mai multe IPO-uri pe piata de capital”, este de parere reprezentantul BT Capital Partners.

“Am mai fost implicati in vara in plasamentul privat al celor de la Arobs si suma este considerabila, suma atrasa a fost de 29 mil. Euro. Este o finantare pe care compania a tras-o din piata si este ceva diferit fata de ultimele IPO-uri care au fost exituri. Premier Energy a tras si o parte de capital, dar Arobs a reusit sa atraga o finantare printr-o majorare de capital social”, a continuat Daniela Secara.

“Toamna ne-a fost ocupata cu emisiuni de obligatiuni si am avut patru tranzactii intr-o perioada foarte scurta. A fost chiar saptamana in care a iesit Banca Transilvania, care a atras 700 mil. Euro, a iesit apoi Raiffeisen Bank Romania, respectiv Romgaz. A fost o saptamana plina in care investitorii internationali au fost foarte focusati catre Romania si am vazut investitori noi in acele plasamente si o atractivitate foarte mare pentru Romania si aceste sectoare. Cei locali (investitorii, n.r.) cunosc emitentii deci pentru ei este cumva mai usor”, a mentionat CEO-ul BT Capital Partners.

“Am inchis nu de mult si oferta la CEC Bank, si acolo interesul a fost mare din partea investitorilor institutionali straini”, a adaugat Daniela Secara.

“Investitorii institutionali straini se uita atunci cand isi iau decizia daca sa investeasca sau nu se uita catre Romania ca tara. Ei ca si criterii prima data decid daca investesc in tara respectiva, dupa aceea in sectorul din care vine emitentul si ulterior analizeaza efectiv tranzactia in sine”, a adaugat aceasta.

“Si am mai fost implicati in emisiunea Autonom, o emisiune de 30 mil. Euro”, a continuat reprezentantul BT Capital Partners.

“Ne-am ocupat anul acesta si de 6 emisiuni de titluri de stat Fidelis, a sasea va incepe de luni (9 decembrie, n.r.), va fi ultima pe acest an, emisiuni care atrag un interes tot mai mare din partea populatiei, interes pe care il vedem ulterior si convertit in alte instrumente financiare procentul celor care dupa Fidelis investesc in piata de capital, in actiuni sau obligatiuni, incepe sa creasca. Daca acum doi ani erau 5% din investitori, acum merge spre 10% procentul celor care se uita si catre alte instrumente. Este un program care ajuta si pe partea de educatie si de cunostinte despre Bursa de Valori Bucuresti”, afirma Daniela Secara, care este si membru in Consiliul de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

Care dintre tranzactiile majore derulate in 2024 pe piata de capital a generat cel mai puternic interes pentru investitorii institutionali internationali?

“Emisiunile Banca Transilvania, Romgaz, CEC Bank sunt emisiuni care au avut prospecte aprobate pentru pietele internationale la Dublin sau Luxemburg si in toate aceste emisiuni interesul investitorilor internationali este perceput ca fiind o emisiune mai degraba in piata europeana decat in cea locala”, a raspuns CEO-ul BT Capital Partners.

“La Romgaz a fost o cerere foarte mare, mai mare a partea investitorilor dinafara, cei locali au fost undeva la 20%. Romgaz a atras investitori in book cerere de 6 mld. Euro pentru un proiect care este despre Romania, interesul fiind pentru proiectul pe care Romgaz o sa il dezvolte in Romania”, a mai spus Daniela Secara, CEO al BT Capital Partners la panelul Piete de capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP si are sprijinul Supporting Partners din partea Datasite, AxFina, Kapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital.

 

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025

 

Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance

 

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti: Ne mutam treptat dintr-o lume globala catre una mai locala, in care bursele si fondurile de investitii vor avea un rol mai important. Bursele sunt suficient de mature ca sa preia sarcina de exit a fondurilor de private equity din companii. Pe bursa de la Bucuresti vor continua sa vina pe termen scurt emisiuni de obligatiuni corporate si emitenti non-bancari 

 

Ciprian Dascalu, BCR: Dobanzile pentru companiile din Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia. Ne asteptam sa performeze in anii urmatori sectoarele cu o cerere inelastica sau mai putin elastica din perspectiva consumatorilor

 

Razvan Butucaru, Forvis Mazars: Estimam piata de M&A din Romania pentru 2024 la un volum de 100 – 120 tranzactii si ne asteptam sa se inchida ca valoare pana undeva la 2,5 mld. Euro. Observam un apetit mai scazut al investitorilor fata de tichetele mari si foarte mari, explicabil in contextul general economic si geopolitic

 

Bill Watson, Value4Capital: Pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri private equity din CEE a fost modesta, va fi mai putin capital de investit si va fi o concurenta mai mica pe tranzactii. Dezvoltarea pietei de leverage pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni mai importanta. “Suntem intr-o piata in care nu a fost nicio scanteie tranzactionala”

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa o facem intr-un format verde sau ESG. Tichetul de bonduri de 300 mil. Euro pe care l-am emis este unul minim pentru fondurile care acopera regiunea noastra

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Problema in piata de M&A nu este la nivelul multiplilor de evaluari, ci de pipeline. Lucram la doua tranzactii de “crestere”, din care pentru una clar trebuie sa cautam un partener. Urmatoarea semnare de achizitie, estimata pentru prima jumatate a anului viitor

 

Daniela Secara, BT Capital Partners: Urmatoare emisiune de obligatiuni a Bancii Transilvania va fi candva anul viitor, fereastra o vom decide in functie de necesarul de finantare al bancii si de evolutia pietelor. Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale pentru ca fondurile de pensii locale si fondurile de asset management au anumite limite de investitii per emitent si atunci ai nevoie si de alti investitori

 

Cosmina Marinescu, KRUK: Media de portofolii vandute pe piata este la circa 150 in acest an. Va ramane un nivel crescut de vanzare de portofolii NPL de catre IFN-uri, ceea ce poate duce inclusiv la iesirea din piata a anumitor jucatori

 

Cornel Marian, Oresa: Am vandut de-a lungul timpului 4 companii locale din portofoliu la o valoare de intreprindere de peste 100 mil. Euro. Cred ca nu am avut o companie suficient de mare in portofoliu pentru a face un IPO pe bursa. „Cand intri in perioade ca acestea e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si acces la capital”

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: In 2025, obiectivul este sa facem 2 – 3 achizitii de platforme noi cu fondul al doilea, care are un hard cap de 120 mil. Euro. Cu tot cu tranzactii add-on, ne apropiem de un volum M&A de doua cifre. “De cand investim in Romania, mi se pare ca a executa aici strategii bolt-on este mai dificil decat in alte geografii”

 

Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro

 

Oana Mogoi, ING Bank: Am vazut in acest an o stagnare pe piata creditelor sindicalizate, unde s-au strans peste 1,5 mld. Euro, din care energia este cap de lista cu peste 1 mld. Euro. Energia, serviciile medicale private si telecom, printre sectoarele in care se vor invarti banii din finantarile bancare

 

Florin Visa, Early Game Ventures: Pentru 2025 ne asteptam la fondul 1 sa avem 1 – 2 investitii follow-on si 4 exituri, iar la fondul 2 avem in plan 6 investitii. Ne concentram pe verticale de business precum cybersecurity, devtools si edutech

 

Tudor Grecu, KPMG: Nu avem o tranzactie de 1 mld. Euro in pipeline, dar tranzactii de sute de milioane de euro avem si speram sa se intample. “Upper hand”-ul in negocierile de pe piata de M&A este la vanzator cu exceptia energiei regenerabile, iar in tranzactiile din banking este la autoritatea de reglementare

 

Carmen Sebe, Seedblink: Vedem si noi cumva acea trecere de la globalizare la localizare pentru ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani

 

Robert Miklo, Colliers: Un „pipeline” de tranzactii de circa 500 mil. Euro este pe muchie intre 2024 si 2025 pe piata imobiliara. Din valoarea investitiilor de 700 – 750 mil. Euro din acest an pana acum, cam jumatate din pondere este sectorul industrial si spatii logistice, iar segmentul de birouri si cel de retail fiecare a luat cam un sfert

 

Andrei Racu, Arobs: Strategia noastra M&A este sa mergem catre piete noi din Vest, dar si catre Turcia si ne intereseaza verticale precum cybersecurity, embedded software, medical, aerospatial, AI sau data science. Pana acum am facut 10 achizitii din cash propriu si le-am refinantat in unele situatii pe Arobs

 

Valentin Voinescu, NNDKP: Vedem si noi o tendinta de localizare. Este o perioada de reasezare pe care am resimtit-o puternic in piata si care probabil va continua in 2025. Daca inainte aveam bani proaspeti 70% – 80% din activitatea noastra, acum suntem la aproximativ 50% – 50% bani proaspeti si reiteratii

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Ne asteptam ca volumul de tranzactii pe piata imobiliara sa se inchida la circa 850 mil. Euro in 2024. Tranzactiile dureaza mai mult – due diligence mai lung si mai greu, au venit si reglementarile ESG la care se adauga cadrul legislativ. Pentru 2025 vad focus pe investitii in retail si industrial

 

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Din zece mandate de fuziuni si achizitii la care am lucrat recent cu antreprenorii, 20% dintre acestea au fost mandate in care sa cumpere competitori mai mici. Prima mentalitate de schimbat la antreprenori este acela ca fac un business ca sa il vand pentru ca, de fapt, venim dintr-o mentalitate mai veche de “business as a lifestyle” prin care sa dau de mancare familiei mele

 

Florin Sandor, Sancons Capital & Investment: La apogeul pietei locale de NPL, ajunsesem sa administrez active neperformante cat o treime din banca. Fostul bancher Intesa Sanpaolo a investit acum pe cont propriu in achizitia unui portofoliu NPL in Republica Moldova. “Ma uit la pietele din jurul Romaniei la portofolii cu expuneri de 10 – 30 mil. Euro”

 

Sursa foto: MIRSANU.RO.

Ciprian Dascalu, BCR: Dobanzile pentru companiile din Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia. Ne asteptam sa performeze in anii urmatori sectoarele cu o cerere inelastica sau mai putin elastica din perspectiva consumatorilor

„Este dificil sa spui orice despre viitor. Se spune ca viitorul este incert. Acum este mai incert ca niciodata. Atat pe plan intern, cat si international, daca punem in context european, economia europeana deja se chinuie. Sa spunem ca SUA impune tarife vamale asupra Chinei, Europei si tuturor celorlalte tari, asta va complica si va adanci mai mult situatia. Ce vreau sa spun este ca Germania este intr-o stare de stagnare, dar conform estimarilor noastre, sa zicem ca politica tarifara, daca va fi implementata asa cum a fost prezentata, va reduce cresterea economica a Germaniei cu aproximativ 1,4 puncte procentuale, si avand in vedere ca productia romaneasca este integrata in lantul de furnizare german, acest lucru va afecta cresterea PIB-ului Romaniei cu aproximativ un punct procentual fata de scenariul de baza.“, a declarat Ciprian Dascalu, economistul – sef al BCR la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment organizat pe 5 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

“Estimarile actuale, in esenta, pe un scenariu fara modificari de politica tarifara, arata ca PIB-ul Romaniei ar trebui sa accelereze anul viitor. Anul acesta abia creste, avem circa 0,8%, iar anul viitor, efectul de baza statistic va duce la o crestere in jurul a 2,5%, dar din nou tarifele vor taia aproximativ un punct procentual din estimarile de crestere economica”, a adaugat acesta.

“Tarifele aduc, de asemenea, inflatie, iar aceasta provine din exterior, dar la nivel local ar trebui sa avem o consolidare fiscala sau o ajustare fiscala. Punctul de plecare pe baza a celui mai recent comunicat al Ministerului de Finante ar trebui sa fie un deficit de circa 8,6% pentru acest an. Nu stim cine va implementa, dar indiferent de asta, va fi fie o consolidare graduala sau una condusa de catre piete”, avertizeaza Ciprian Dascalu.

“De regula, este mai bine sa ai propriul program de consolidare decat sa fii la mila pietelor. Acum depinde de pachet. Toata lumea vorbeste despre taierile de cheltuieli, dar cand ai cheltuieli rigide – salarii, pensii, cheltuieli cu dobanzile care iti mananca aproape 90% din veniturile fiscale si contributii sociale, este destul de clar ca cea mai mare parte a consolidarii fiscale va veni din partea de venituri. Si acum este o alegere dificila pentru ca taxele indirect sunt la baza inflationiste, dar mai putin negative fata de cresterea economica, in timp ce taxele directe sunt deflationiste, dar sunt mai agresive fata de crestere”, a continuat economistul-sef al BCR.

“Aceasta crestere economica ar putea si mai mult trasa in jos in functie de timing-ul, structura si amploarea consolidarii fiscale”, a punctat Dascalu.

“In ceea ce priveste costul finantarii si ratele de dobanda la care guvernul Romaniei se imprumuta in valuta locala pe 10 ani la 7,5%, respectiv 5,5% in euro. Este ceea ce numim de obicei <<free risk rate>> in limbaj economic, dar déjà nu mai arata a free risk rate. Deci, consider ca acest cost de imprumut pentru companiile din Romania va ramane mai sus fata de concurenti (peers). Daca te uiti la ratele de dobanda la euro, la ora actuala pietele se asteapta la circa 5 taieri de dobanda pana in aprilie din partea BCE pana la 125 puncte procentuale de baza (1,25% – n.r.) mai jos fata de nivelul actual”, a spus economistul – sef al BCR.

“In Romania, la un moment dat inflatia va scadea, iar banca centrala va relua reducerea ratelor actuale de dobanda, noi vedem urmatoarea reducere la mijlocul anului viitor  Avem in prognoza noastra actuala un nivel (al ratei de dobanda) de 5,75% pana la finele anului viitor.  Dar, din nou, peste acest free risk rate veti vedea o prima de risc in functie de cum guvernul va implementa consolidarea fiscala. Daca vom incheia cu o consolidare fiscala condusa de catre piete, atunci, de regula, prima de risc creste.”, estimeaza Ciprian Dascalu.

“Daca ne uitam la sistemul bancar este foarte solid, ratele de capital sunt la 22 – 23% , deci mult capital disponibil. In acelasi timp, avem raportul credite – depozite de circa 0,7, deci multa lichiditate. Nu sunt probleme de lichiditate privind capitalul pentru companiile private. Daca te uiti la ratele dobanzilor, costul de imprumut nu scade asa cum era de asteptat. Chiar si taierile de dobanda din acest an au fost mult incetinite fata de cum se astepta oricine. Daca te uiti la inceputul anului, SUA a facut 9 taieri de dobanda sau 25 puncte procentuale de baza fiecare. In Romania, asteptarile erau sa vedem o taiere de 100 de puncte de baza (1%, n.r.), insa banca centrala a livrat numai 50 puncte de baza (0,5%, n.r.)”, sustine economistul – sef al BCR.

“Traim un proces de deglobalizare care inseamna inflatie. In ultimii peste 20 de ani, am avut acest proces de globalizare care a fost in spatele acestui asa – numit << Marea moderatie>> cu inflatie foarte mica, rate mici de dobanda. Acum acest proces de deglobalizare este foarte probabil sa vada preturi mai mari si dobanzi mai mari asa ca este improbabil ca in urmatorii 5 – 10 ani sa ne intoarcem la costurile de imprumut pe care le-am vazut in ultimii 20 de ani”, a subliniat Dascalu.

“Din punct de vedere al sistemului bancar este mult capital si multa lichiditate, iar, de fapt, bancile sunt dornice sa imprumute. Cererea este probabil cealalta parte a ecuatiei”, semnaleaza bancherul BCR.

“La baza, daca ne uitam la ultimii cativa ani, a fost o schimbare catre finantarea in moneda locala. Vreau sa spun ca, in ceea ce priveste costul de finantare, daca te uiti la ratele de dobanda pentru companii in Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia”, nuanteaza Ciprian Dascalu peisajul de finantare pentru companiile din Europa Centrala si de Est.

“Daca te uiti dintr-o perspectiva mai larga, bancile se uita, de asemenea, la sectoare. Am vazut ca ultimii ani a fost o crestere determinata de consum, consumatorii au fost mai putin sensibili la prêt, iar asteptarea noastra este ca de acum sa vedem o incetinire a cresterii salariilor, deci consumul ar trebui sa scada. Si fara sa fie inlocuit de investitii puternice atunci cresterea PIB probabil va incetini. Deci, cel mai probabil, sectoarele la care m-as uita sa performeze mai bine in urmatorii ani vor fi sectoarele care din perspectiva consumatorilor au o cerere mai putin elastica sau inelastica.”, a mai spus Ciprian Dascalu, Economistul – sef si Directorul de cercetare al BCR la panelul Tendinte al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP si are sprijinul Supporting Partners din partea Datasite, AxFina, Kapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital.

 

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025

 

Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance

 

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti: Ne mutam treptat dintr-o lume globala catre una mai locala, in care bursele si fondurile de investitii vor avea un rol mai important. Bursele sunt suficient de mature ca sa preia sarcina de exit a fondurilor de private equity din companii. Pe bursa de la Bucuresti vor continua sa vina pe termen scurt emisiuni de obligatiuni corporate si emitenti non-bancari 

 

Ciprian Dascalu, BCR: Dobanzile pentru companiile din Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia. Ne asteptam sa performeze in anii urmatori sectoarele cu o cerere inelastica sau mai putin elastica din perspectiva consumatorilor

 

Razvan Butucaru, Forvis Mazars: Estimam piata de M&A din Romania pentru 2024 la un volum de 100 – 120 tranzactii si ne asteptam sa se inchida ca valoare pana undeva la 2,5 mld. Euro. Observam un apetit mai scazut al investitorilor fata de tichetele mari si foarte mari, explicabil in contextul general economic si geopolitic

 

Bill Watson, Value4Capital: Pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri private equity din CEE a fost modesta, va fi mai putin capital de investit si va fi o concurenta mai mica pe tranzactii. Dezvoltarea pietei de leverage pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni mai importanta. “Suntem intr-o piata in care nu a fost nicio scanteie tranzactionala”

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa o facem intr-un format verde sau ESG. Tichetul de bonduri de 300 mil. Euro pe care l-am emis este unul minim pentru fondurile care acopera regiunea noastra

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Problema in piata de M&A nu este la nivelul multiplilor de evaluari, ci de pipeline. Lucram la doua tranzactii de “crestere”, din care pentru una clar trebuie sa cautam un partener. Urmatoarea semnare de achizitie, estimata pentru prima jumatate a anului viitor

 

Daniela Secara, BT Capital Partners: Urmatoare emisiune de obligatiuni a Bancii Transilvania va fi candva anul viitor, fereastra o vom decide in functie de necesarul de finantare al bancii si de evolutia pietelor. Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale pentru ca fondurile de pensii locale si fondurile de asset management au anumite limite de investitii per emitent si atunci ai nevoie si de alti investitori

 

Cosmina Marinescu, KRUK: Media de portofolii vandute pe piata este la circa 150 in acest an. Va ramane un nivel crescut de vanzare de portofolii NPL de catre IFN-uri, ceea ce poate duce inclusiv la iesirea din piata a anumitor jucatori

 

Cornel Marian, Oresa: Am vandut de-a lungul timpului 4 companii locale din portofoliu la o valoare de intreprindere de peste 100 mil. Euro. Cred ca nu am avut o companie suficient de mare in portofoliu pentru a face un IPO pe bursa. „Cand intri in perioade ca acestea e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si acces la capital”

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: In 2025, obiectivul este sa facem 2 – 3 achizitii de platforme noi cu fondul al doilea, care are un hard cap de 120 mil. Euro. Cu tot cu tranzactii add-on, ne apropiem de un volum M&A de doua cifre. “De cand investim in Romania, mi se pare ca a executa aici strategii bolt-on este mai dificil decat in alte geografii”

 

Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro

 

Oana Mogoi, ING Bank: Am vazut in acest an o stagnare pe piata creditelor sindicalizate, unde s-au strans peste 1,5 mld. Euro, din care energia este cap de lista cu peste 1 mld. Euro. Energia, serviciile medicale private si telecom, printre sectoarele in care se vor invarti banii din finantarile bancare

 

Florin Visa, Early Game Ventures: Pentru 2025 ne asteptam la fondul 1 sa avem 1 – 2 investitii follow-on si 4 exituri, iar la fondul 2 avem in plan 6 investitii. Ne concentram pe verticale de business precum cybersecurity, devtools si edutech

 

Tudor Grecu, KPMG: Nu avem o tranzactie de 1 mld. Euro in pipeline, dar tranzactii de sute de milioane de euro avem si speram sa se intample. “Upper hand”-ul in negocierile de pe piata de M&A este la vanzator cu exceptia energiei regenerabile, iar in tranzactiile din banking este la autoritatea de reglementare

 

Carmen Sebe, Seedblink: Vedem si noi cumva acea trecere de la globalizare la localizare pentru ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani

 

Robert Miklo, Colliers: Un „pipeline” de tranzactii de circa 500 mil. Euro este pe muchie intre 2024 si 2025 pe piata imobiliara. Din valoarea investitiilor de 700 – 750 mil. Euro din acest an pana acum, cam jumatate din pondere este sectorul industrial si spatii logistice, iar segmentul de birouri si cel de retail fiecare a luat cam un sfert

 

Andrei Racu, Arobs: Strategia noastra M&A este sa mergem catre piete noi din Vest, dar si catre Turcia si ne intereseaza verticale precum cybersecurity, embedded software, medical, aerospatial, AI sau data science. Pana acum am facut 10 achizitii din cash propriu si le-am refinantat in unele situatii pe Arobs

 

Valentin Voinescu, NNDKP: Vedem si noi o tendinta de localizare. Este o perioada de reasezare pe care am resimtit-o puternic in piata si care probabil va continua in 2025. Daca inainte aveam bani proaspeti 70% – 80% din activitatea noastra, acum suntem la aproximativ 50% – 50% bani proaspeti si reiteratii

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Ne asteptam ca volumul de tranzactii pe piata imobiliara sa se inchida la circa 850 mil. Euro in 2024. Tranzactiile dureaza mai mult – due diligence mai lung si mai greu, au venit si reglementarile ESG la care se adauga cadrul legislativ. Pentru 2025 vad focus pe investitii in retail si industrial

 

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Din zece mandate de fuziuni si achizitii la care am lucrat recent cu antreprenorii, 20% dintre acestea au fost mandate in care sa cumpere competitori mai mici. Prima mentalitate de schimbat la antreprenori este acela ca fac un business ca sa il vand pentru ca, de fapt, venim dintr-o mentalitate mai veche de “business as a lifestyle” prin care sa dau de mancare familiei mele

 

Florin Sandor, Sancons Capital & Investment: La apogeul pietei locale de NPL, ajunsesem sa administrez active neperformante cat o treime din banca. Fostul bancher Intesa Sanpaolo a investit acum pe cont propriu in achizitia unui portofoliu NPL in Republica Moldova. “Ma uit la pietele din jurul Romaniei la portofolii cu expuneri de 10 – 30 mil. Euro”

 

Sursa foto: MIRSANU.RO.

Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance

“Cred ca grupul a depasit 2 mld. Euro investite in Romania, dar ce este foarte important este ca din acest moment analizele se fac la nivel de regiune. Deci proiectele concureaza – ca e un proiect din Croatia, Italia, Grecia, Bulgaria sau Romania, el ajunge pe masa aceleiasi echipe de strategie, este supus aceleiasi analize si in final se decide o lista de prioritati”, a declarat Valeriu Binig, Strategy Principal in cadrul PPC Group, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment organizat pe 5 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

Grupul elen de energie Public Power Corporation (PPC) a intrat pe piata din Romania in 2023 dupa finalizarea achizitiei operatiunilor locale ale grupului italian Enel la o valoare de intreprindere de 1,9 mld. Euro, respectiv dupa plata unui pret total de achizitie de 1,24 mld. Euro, fiind cea mai mare tranzactie M&A din ultimii ani din Romania. Ulterior, in octombrie 2023, PPC a cumparat pachetele minoritare detinute de Fondul Proprietatea in fostele operatiuni ale Enel pentru un pret total de circa 650 mil. RON (circa 130 mil. Euro). Pipeline-ul de achizitii PPC in Romania a crescut considerabil dupa finalizarea recenta a achizitiei portofoliului de energie regenerabila de 629 MW al Evryo Group vandut de catre investitorul financiar global Macquarie Asset Management la o valoare de intreprindere de circa 700 mil. Euro.

“Pana in 2027, grupul planuieste sa investeasca 10 mld. Euro peste 6300 MW  in capacitati regenerabile si inca vreo 1800 MW in capacitate noi de tip pump hydro, pickers. Cum spuneam 6300 MW in pregatire si acum toate proiectele sunt in concurenta, 10 mld. euro care vor fi investite in regiune, deci depinde numai de calitatea proiectelor, de evolutia mediului investitional din Romania, de rezultatele analizelor de la proiect la proiect pentru a vedea in final cat s-a investit aici sau in alta parte. Se lucreaza pe sinergii – cand merge solarul in Grecia, cand merge vantul in Romania, important este sa existe interconexiuni.  Dar nu mai este vorba despre o analiza la nivel de tara, ci de un model integrat regional. Practic, suntem in concurenta cu tarile din regiune”, a adaugat acesta.

“Cand s-a cumparat Enel Romania, s-a cumparat si cu un pipeline foarte serios. Daca imi aduc aminte au fost niste cifre de genul vreo 2,5 mld. Euro pe care intentiona sa le investeasca grupul Enel in Romania si pentru asta avea proiecte, aceste proiecte au fost cumparate de catre PPC”, a punctat Valeriu Binig.

“Dar apar elemente destul de delicate. Am evaluat la nivel de ACUE (Federatia Asociatiilor Conpaniilor de Utilitati din Energie) necesarul de investitii in retele de distributie la 11 mld. Euro pana in 2030. Distribuitorii impreuna investeau 0,4 mld. Euro pe an, mai venea ministerul cu niste Fond de modernizare, poate 2 mld. Euro pana in 2030, dar restul de unde sa vina? ACUE a transmis foarte clar mesajul – Daca ne dati o rata reglementata a rentabilitatii rezonabila, noi putem sa convingem si actionarii si finantatorii sa atragem impreuna mai multi bani in retelele de distributie”, semnaleaza reprezentantul PPC Group.

“Similar ne puteam astepta la niste M&A (achizitii) pe partea de furnizare, trading, dar e mai degraba <<distressed selling>> in conditiile in care fiecare client inseamna o pierdere pentru ca esti obligat sa vinzi la prêt plafonat si apoi stai cu anii dupa o compensare de la guvern, cine sa isi doreasca in aceste conditii sa intre pentru a prelua aceasta pierdere? Si inca nu stim daca dupa 1 aprilie 2025 aceasta schema va continua sau nu. Deci, iarasi in acest domeniu este foarte delicat”, sustine Valeriu Binig.

“Si atunci subsectorul care ramane sub lupa este cel care trebuie sa acopere deficitul regiunii, care este practic partea de productie. Si aici partea de autorizari si partea de <<grid connection>> (racordare la retea, n.r.) este absolut esentiala. Mai mult, regulile pietei de echilibrare care pot face pe anumiti jucatori bogati in 15 minute actioneaza si ele destul de intens mai ales in ceea ce priveste comportamentul investitorilor legat de productia din energii regenerabile”, a adaugat el.

“Asteptam niste clarificari, dar in acelasi timp pipeline-ul grupului evolueaza. Lista de prioritati este in permanenta reactualizata, dar exista un pipeline foarte serios mostenit din anii anteriori, la care se adauga acum si proiecte propuse de dezvoltatori si care participa impreuna la o selectie naturala. Dar efortul investitional va continua, ma astept ca in mare masura banii sa vina de la grup – equity group plus credit catre grup sau bonduri emise de grup. Grupul face un efort fundamental pentru a-si creste acceptanta pe pietele de green financing prin reducerea intensa a amprentei de carbon. Se pare ca grupul a devenit eligibil pentru finantare din partea Fondului Suveran al Norvegiei si se deschid alte cai pe care Enel le accesase in trecut, dar acum si PPC incepe sa joace in aceeasi liga”, sustine reprezentantul PPC Group.

Ce achizitii are in pipeline PPC Group in Romania?

“Este delicat un raspuns concret din partea unui grup listat. Fac niste comentarii generale. In momentul in care déjà ai un business de trading nu mai ai nevoie sa cumperi alti traderi. Iti dezvolti portofoliul de tranzactii. Similar pentru partea de furnizare. Nu ai nevoie sa cumperi belelele altuia, le ai pe ale tale déjà si ideea e cum treci prin furtuna asta recuperandu-ti niste bani si in acelasi timp asigurandu-ti pentru viitor un portofoliu de clienti. De cumparat distributie iarasi in conditiile in care rata de rentabilitate este cum este si cadrul de reglementare a fost construit cum a fost construit, speranta este ca poate se va intelege la un moment dat ca tranzitia energetica impune cele 11 mld. Euro si ca exista dreptul de a se schimba elemente din cadrul de reglementare pe perioada ciclului de reglementare. Dar asa cum arata acum, incerci sa supravietuiesti pe ce ti se impune. Deci ramane aceasta activitate concurentiala de producere de energie electrica unde v-am spus ce facem”, a spus Valeriu Binig.

“Piata de energie electrica a Europei se divide intr-o zona care este Europa de centru – vest, cu interconexiuni puternice, cu presiune concurentiala in sectorul pietei angro in special in domeniul productiei si piata de sud – est, care ajunge sa importe acum peste 6000 MW si care este conectata cu Ucraina si Moldova. Si in acest context, deocamdata se cer interconexiuni cu Europa centrala si de Vest. Eu acum mi-as pune problema daca eu as fi Europa centrala si de vest si ar trebui sa ma duc peste fermierii austrieci sa le spun trebuie sa va expropriez terenul ca sa fac o linie de interconexiune ca energia noastra ieftina din Europa centrala si de vest sa curga catre Europa de sud – est. Cat ar dura pana s-ar face?!  Nu cumva mai repede regiunea trebuie sa actioneze pentru a-si acoperi propriul necesar?! Se pare ca PPC actioneaza in aceasta directie militand in continuare pentru interconexiuni atat intraregiune, cat si interregiune”, a declarat reprezentantul grupului elen de energie.

“Practic conexiunile intre Ungaria si Slovacia, Austria sunt insuficiente pentru ceea ce trebuie sa intre in Europa de sud – est, deci trebuie in continuare o astfel de presiune, dar pe ansamblu trebuie sa ne asteptam si la o crestere a consumului. Este adevarat, nu suntem SUA, nu creste consumul centrelor de date pentru inteligenta artificiala lucru care sa duca la aparitia unor noi campioni ai burselor care investesc in nuclear pentru Google, Microsoft samd, dar ne asteptam in continuare sa apara vehiculele electrice”, a continuat acesta.

“Avem inca 4 milioane de oameni care se incalzesc cu lemne si care trebuie sa isi gaseasca o noua solutie si o parte din aceste solutii vor fi folosind energia electrica. Deci pe langa cei 6000 MW pe care ii importa regiunea la ora actuala o sa vina si aceasta crestere de consum, care este satisfacerea unei necesitati de baza a tuturor oamenilor din aceasta regiune”, explica Binig.

“Deci pe ansamblu vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Deocamdata pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa devina sub semnul intrebarii si atunci se prefera un corporate finance, atragerea de catre grupul – mama care are o anumita perceptie pe pietele de capital a banilor si apoi injectarea in proiecte cu speranta ca rezilienta de grup va aduce in final un rezultat financiar favorabil. Practic asa a fost facut initial si proiectul de la Cogealac Fantanele pe care grupul l-a cumparat anul trecut”, a punctat reprezentantul PPC Group.

“Si, bineinteles, vedem un <<turmoil>> (turbulenta) si o posibila ingerinta din partea schemelor de ajutor de stat. La ce ma refer? Cu totii ne-am dat seama ca ne trebuie resurse de flexibilitate. La nivelul Europei inca nu am definit corect ce inseamna flexibilitate. Din ce in ce mai mult lucram sa demonstram ca exista o anumita flexibilitate distribuita care trebuie categorisita si tratata altfel, dar in general incepem cu totii sa vorbim. Este un cuvant – cheie – flexibilitate. Si asta printre altele inseamna sa investim acum in baterii, dar mai nou toata lumea vorbeste despre pickers – capacitati pe gaza care sa fie pornite doar la varf si sa acopere doar varfurile de consum ale tarii”, afirma Valeriu Binig.

“Este déjà coada la ministerul energiei de investitori care doresc sa investeasca in astfel de capacitati. Dar daca in acest moment apar niste scheme,  practic, vom vedea o concurenta intre baterii si pickers. Si daca vin scheme de ajutor de stat pentru baterii, cei care ar vrea sa investeasca in pickers se intreaba care este <<business case-ul>>. Si asa devine din ce in ce mai greu sa studiezi piata de echilibrare, care este déjà obiectul unor interventii si licitatii, cotatii pe piata destul de ciudate. Este foarte greu sa iti faci un business case si cu atat mai mult sa convingi o banca”, sustine acesta.

“In final, accentuez asupra clasificarii rolurilor in lantul de valoare al unui proiect in domeniul producerii de energie”, a subliniat reprezentantul PPC Group.

“Mi-aduc aminte de anul 2006, l-am cunoscut pe dl. Muntmark, eram la RAEF, ne-a prezentat un astfel de proiect si noi l-am judecat prin prisma investitorului care face proiectul si il opereaza. Si ne-a venit un 10% IRR si am zis – <<Multumim. Nu.>> Dupa care ne-am prins ca, de fapt, businessul era asa – ia proiectul, investeste 35.000 Eur pe MW si vinde-l la 200.000 pe MW si faci banii de cateva ori. Si ne-am intors – <<Dl. Muntmark. – Baieti, sa fiti sanatosi am RWE la poarta, ati ratat trenul.>>”, a spus Valeriu Binig de la PPC.

“Aceasta stratificare ramane in continuare. E greu sa te astepti ca un investitor financiar va sti sa puna impreuna toate terenurile, sa obtina toate autorizatiile, racordarea la retea s.a.m.d.

Si atunci ramane in continuare aceasta specializare. La PPC suntem pregatiti pentru ambele roluri. Si avem si proiecte pe care le pregatim noi si cumparam proiecte la momentul in care prin departamentul de strategie descoperim ca avem un business case corect.”, a mai spus Valeriu Binig, Strategy Principal in cadrul PPC Group, la panelul M&A al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP si are sprijinul Supporting Partners din partea Datasite, AxFina, Kapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital.

 

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025

 

Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance

 

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti: Ne mutam treptat dintr-o lume globala catre una mai locala, in care bursele si fondurile de investitii vor avea un rol mai important. Bursele sunt suficient de mature ca sa preia sarcina de exit a fondurilor de private equity din companii. Pe bursa de la Bucuresti vor continua sa vina pe termen scurt emisiuni de obligatiuni corporate si emitenti non-bancari 

 

Ciprian Dascalu, BCR: Dobanzile pentru companiile din Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia. Ne asteptam sa performeze in anii urmatori sectoarele cu o cerere inelastica sau mai putin elastica din perspectiva consumatorilor

 

Razvan Butucaru, Forvis Mazars: Estimam piata de M&A din Romania pentru 2024 la un volum de 100 – 120 tranzactii si ne asteptam sa se inchida ca valoare pana undeva la 2,5 mld. Euro. Observam un apetit mai scazut al investitorilor fata de tichetele mari si foarte mari, explicabil in contextul general economic si geopolitic

 

Bill Watson, Value4Capital: Pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri private equity din CEE a fost modesta, va fi mai putin capital de investit si va fi o concurenta mai mica pe tranzactii. Dezvoltarea pietei de leverage pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni mai importanta. “Suntem intr-o piata in care nu a fost nicio scanteie tranzactionala”

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa o facem intr-un format verde sau ESG. Tichetul de bonduri de 300 mil. Euro pe care l-am emis este unul minim pentru fondurile care acopera regiunea noastra

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Problema in piata de M&A nu este la nivelul multiplilor de evaluari, ci de pipeline. Lucram la doua tranzactii de “crestere”, din care pentru una clar trebuie sa cautam un partener. Urmatoarea semnare de achizitie, estimata pentru prima jumatate a anului viitor

 

Daniela Secara, BT Capital Partners: Urmatoare emisiune de obligatiuni a Bancii Transilvania va fi candva anul viitor, fereastra o vom decide in functie de necesarul de finantare al bancii si de evolutia pietelor. Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale pentru ca fondurile de pensii locale si fondurile de asset management au anumite limite de investitii per emitent si atunci ai nevoie si de alti investitori

 

Cosmina Marinescu, KRUK: Media de portofolii vandute pe piata este la circa 150 in acest an. Va ramane un nivel crescut de vanzare de portofolii NPL de catre IFN-uri, ceea ce poate duce inclusiv la iesirea din piata a anumitor jucatori

 

Cornel Marian, Oresa: Am vandut de-a lungul timpului 4 companii locale din portofoliu la o valoare de intreprindere de peste 100 mil. Euro. Cred ca nu am avut o companie suficient de mare in portofoliu pentru a face un IPO pe bursa. „Cand intri in perioade ca acestea e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si acces la capital”

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: In 2025, obiectivul este sa facem 2 – 3 achizitii de platforme noi cu fondul al doilea, care are un hard cap de 120 mil. Euro. Cu tot cu tranzactii add-on, ne apropiem de un volum M&A de doua cifre. “De cand investim in Romania, mi se pare ca a executa aici strategii bolt-on este mai dificil decat in alte geografii”

 

Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro

 

Oana Mogoi, ING Bank: Am vazut in acest an o stagnare pe piata creditelor sindicalizate, unde s-au strans peste 1,5 mld. Euro, din care energia este cap de lista cu peste 1 mld. Euro. Energia, serviciile medicale private si telecom, printre sectoarele in care se vor invarti banii din finantarile bancare

 

Florin Visa, Early Game Ventures: Pentru 2025 ne asteptam la fondul 1 sa avem 1 – 2 investitii follow-on si 4 exituri, iar la fondul 2 avem in plan 6 investitii. Ne concentram pe verticale de business precum cybersecurity, devtools si edutech

 

Tudor Grecu, KPMG: Nu avem o tranzactie de 1 mld. Euro in pipeline, dar tranzactii de sute de milioane de euro avem si speram sa se intample. “Upper hand”-ul in negocierile de pe piata de M&A este la vanzator cu exceptia energiei regenerabile, iar in tranzactiile din banking este la autoritatea de reglementare

 

Carmen Sebe, Seedblink: Vedem si noi cumva acea trecere de la globalizare la localizare pentru ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani

 

Robert Miklo, Colliers: Un „pipeline” de tranzactii de circa 500 mil. Euro este pe muchie intre 2024 si 2025 pe piata imobiliara. Din valoarea investitiilor de 700 – 750 mil. Euro din acest an pana acum, cam jumatate din pondere este sectorul industrial si spatii logistice, iar segmentul de birouri si cel de retail fiecare a luat cam un sfert

 

Andrei Racu, Arobs: Strategia noastra M&A este sa mergem catre piete noi din Vest, dar si catre Turcia si ne intereseaza verticale precum cybersecurity, embedded software, medical, aerospatial, AI sau data science. Pana acum am facut 10 achizitii din cash propriu si le-am refinantat in unele situatii pe Arobs

 

Valentin Voinescu, NNDKP: Vedem si noi o tendinta de localizare. Este o perioada de reasezare pe care am resimtit-o puternic in piata si care probabil va continua in 2025. Daca inainte aveam bani proaspeti 70% – 80% din activitatea noastra, acum suntem la aproximativ 50% – 50% bani proaspeti si reiteratii

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Ne asteptam ca volumul de tranzactii pe piata imobiliara sa se inchida la circa 850 mil. Euro in 2024. Tranzactiile dureaza mai mult – due diligence mai lung si mai greu, au venit si reglementarile ESG la care se adauga cadrul legislativ. Pentru 2025 vad focus pe investitii in retail si industrial

 

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Din zece mandate de fuziuni si achizitii la care am lucrat recent cu antreprenorii, 20% dintre acestea au fost mandate in care sa cumpere competitori mai mici. Prima mentalitate de schimbat la antreprenori este acela ca fac un business ca sa il vand pentru ca, de fapt, venim dintr-o mentalitate mai veche de “business as a lifestyle” prin care sa dau de mancare familiei mele

 

Florin Sandor, Sancons Capital & Investment: La apogeul pietei locale de NPL, ajunsesem sa administrez active neperformante cat o treime din banca. Fostul bancher Intesa Sanpaolo a investit acum pe cont propriu in achizitia unui portofoliu NPL in Republica Moldova. “Ma uit la pietele din jurul Romaniei la portofolii cu expuneri de 10 – 30 mil. Euro”

 

MDS 2024 vizual final main

Lideri de afaceri, finantatori, investitori si consultanti in tranzactii din Europa Centrala si de Est vor dezbate pe 5 decembrie la evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 ultimele tendinte din M&A, finantari, piete de capital, real estate si NPL

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 5 decembrie MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, a saptea editie anuala a evenimentului dedicat comunitatii jucatorilor din marile tranzactii corporative  – fuziuni si achizitii (M&A), finantari corporative, piete de capital, real estate si NPL.

Lideri de afaceri, finantatori, investitori si consultanti sunt invitati sa participe la un eveniment in format offline pentru a dezbate cele mai importante tendinte si tranzactii majore din Romania și din pietele Europei Centrale si de Est.

Evenimentul are ca tema 10 years of M&A, financing and capital market deals. prin care marcheaza 10 ani de la lansarea jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO, prima platforma de continut cu stiri, analize, opinii, evenimente si proiecte dedicata exclusiv tranzactiilor M&A, finantarilor corporative, tranzactiilor de pe pietele de capital de tip IPO sau emisiuni de obligatiuni, tranzactii in Real Estate, tranzactii NPL, precum si jucatorilor de profil implicati in astfel de tranzactii in Romania si in pietele Europei Centrale si de Est.

KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP sunt Parteneri de eveniment.

Datasite, AxFina, Kapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital sunt Supporting Partners ai acestui eveniment.

 

  • Perioada 2014 – 2024 a insemnat un val de tranzactii locale de anvergura marcat de cele mai mari IPO-uri realizate pe bursa de la Bucuresti odata cu listarea pachetului de circa 20% din Hidroelectrica, companie aflata in portofoliul statului roman, tranzactie de 1,9 mld. Euro realizata de catre Fondul Proprietatea, dar si alte IPO-uri mari precum cel al Electrica (2014), in valoare de 444 mil. Euro, respectiv cele mai mari IPO-uri ale unor companii private precum Digi sau Premier Energy, dupa un val de afaceri private devenite companii publice pornit de IPO-ul Medlife in 2016, realizat prin exitul integral al fondului de private equity Value4Capital, respectiv exitul partial al IFC.
  • De asemenea, piata de capital din Romania a inregistrat in ultimii 10 ani cele mai mari emisiuni de obligatiuni ale unor entitati locale, mai ales banci. In plus din 2021, Raiffeisen Bank Romania si BCR, subsidiara a Erste Bank, au fost pionierii locali care au format o piata de obligatiuni verzi, cu sprijinul unor investitori – ancora precum IFC si EBRD. Iar aici emisiunile de titluri de sustenabilitate au ajuns la tichete de pana la 700 mil. Euro in cazul BCR si al Banca Transilvania.
  • Pe piata finantarilor corporative, imprumuturile bilaterale au ajuns la valori – record cu imprumutul “verde” de 1,2 mld. RON contractat in 2021 de catre producatorul de electricitate Hidroelectrica de la BRD Societe Generale.
  • Pe piata bancara, perioada 2014 – 2024 a marcat avansul Banca Transilvania catre pozitia de cea mai mare banca locala dupa active, in urma unei serii de achizitii – Volksbank Romania, Bancpost, Idea Bank, OTP Bank Romania – care a condus la o consolidare si mai puternica a pietei de profil.
  • Piata de private equity si de venture capital a marcat in anii 2018 – 2019 – sau chiar mai devreme odata cu lansarea Catalyst Romania – aparitia primelor fonduri de profil romanesti de catre jucatori precum Morphosis Capital, Black Sea Fund, in private equity, respectiv Gapminder sau Early Game Ventures in zona de venture capital, unii dintre acestia precum Sarmis Capital, Catalyst, Morphosis Capital, Gapminder si Early Game Ventures ajungand sa stranga fonduri de investitii care acum cauta sa capete si o expunere internationala.
  • Pe piata de real estate, ultimii 10 ani au marcat detasarea unor lideri de sector in Romania si in regiune prin campanii M&A si proiecte de crestere organica, alimentate de imprumuturi bancare sindicalizate, emisiuni de obligatiuni si finantari majore de la institutii financiare internationale pentru jucatori de talia Globalworth pe piata spatiilor de birouri, NEPI in sectorul centrelor comerciale, respectiv CTP si WDP pe piata spatiilor logistice si industriale.
  • Piata NPL (credite bancare neperformante) a marcat cele mai mari tranzactii pe piata de profil din Romania, unde s-au remarcat ca principali cumparatori de portofolii Kruk (Polonia) si APS (Cehia), in rol de vanzatori fiind mari banci din Romania sau banci elene in cadrul proceselor lor de exit de pe piata.
  • Perioada 2014 – 2024 a fost, de asemenea, marcata de exiturile din Romania ale unor giganti internationali precum Eni, Enel (Italia), ExxonMobil (SUA), Royal Bank of Scotland (RBS) din Marea Britanie sau SAB Miller -parte a conglomeratului global AB InBev.

 

Pana acum, si-au confirmat participarea urmatorii speakeri:

 

Radu Hanga, Presedinte BURSA DE VALORI BUCURESTI

William Watson, Managing Partner VALUE 4 CAPITAL

Alexandru Binig, Strategy Principal PPC Group

Ciprian Dascalu, Economist – sef BCR

Andrei Gemeneanu, Managing Partner MORPHOSIS CAPITAL

Cornel Marian, Managing Partner ORESA

Marius Ghenea, Managing Partner CATALYST Romania

Cosmina Marinescu, CEO KRUK Romania

Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader FORVIS MAZARS Romania

Mihai Purcarea, CEO BRD Asset Management

Florin Sandor, Founding Partner Sancons Capital & Investment

Daniela Secara, CEO BT CAPITAL PARTNERS

Ionut Lianu, Ofiter Sef Management Active si Pasive CEC BANK

Carmen Sebe, President Board of Directors SEEDBLINK

Dan Farcasanu, Partner MOZAIK INVESTMENTS

Adrian Mihalcea, Director Deal Advisory FORVIS MAZARS Romania (co-moderator panel)

Tudor Grecu, Head Advisory KPMG Romania

Florin Visa, Partner EARLY GAMES VENTURES

Valentin Voinescu, Partner Banking and Finance NNDKP

Andreea Pipernea, Managing Partner APlus Advisory

Oana Mogoi, Head Energy & Public Sector ING Bank Romania

Mihai Patrulescu, Head of Investments CBRE Romania

Robert Miklo, Director of Investment Services Colliers Romania

Andrei Racu, Head of M&A AROBS

 

Principalele topicuri de dezbatere sunt:

  • Cum a evoluat piata de M&A in ultimii 10 ani
  • Ce tendinte s-au inregistrat pe piata finantarilor corporative
  • Cum evolueaza multiplii de evaluare a companiilor in mediul actual
  • In ce fel s-a schimbat peisajul de private equity si de venture capital
  • Ce tranzactii IPO si emisiuni de obligatiuni poate genera piata de capital din Romania
  • Ce indica principalii indicatori din tranzactiile in real estate
  • Cum arata planurile si randamentele pe radarul investitorilor
  • Ce perspective si asteptari tranzactionale au antreprenorii si investitorii

 

AGENDA evenimentului este urmatoarea:

 

09.00 – 09.50 Inregistrare si networking
09.50 – 10.00 Cuvant de deschidere din partea lui Adrian Mirsanu, Fondator al jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO
10.00 – 10.45 Panel Trenduri
10.45 – 11.30 Panel Fuziuni si Achizitii (M&A)
11.30 – 12.15 Panel Finantare

12.15 – 12.45 Pauza de cafea

12.45 – 13.30 Panel Piete de capital
13.30 – 14.15 Panel Private Equity & Venture Capital

14.15 – 15.15 Lunch & networking

15.15 – 15.45 Panel Real Estate
15.45 – 16.15 Panel NPL & Debt management
16.15 – 17.00 Panel Cumparator vs Vanzator

17.00 Concluzii 

 

 

Locatie: Ramada North, salile Crystal 1 & 2

 

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment de 500 RON. Detalii la office@mirsanu.ro

 

 

Despre MIRSANU.RO

 

  • Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs din Romania dedicat tranzactiilor corporative. Ofera din 2014 informatii, exclusivitati si proiecte editoriale care acopera tranzactii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii din real estate si alte tipuri de tranzactii corporative majore.
  • Se adreseaza executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor si finantatorilor si vizeaza prin continutul oferit comunitatea de profesionisti activa pe piața de fuziuni si achizitii (M&A), din administratori de fonduri de investitii, avocati, bancheri de investitii, bancheri, consultanti,brokeri si alti furnizori de servicii profesionale dedicate tranzactiilor.
  • Platforma de media MIRSANU.RO are in portofoliul sau evenimente anuale precum MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT (lansat in 2018), MIRSANU IPO CHALLENGE (lansat in 2022), THE SUSTAINABILITY CHALLENGE (lansat in 2022) si MIRSANU INVESTORS SUMMIT (lansat in 2024), precum si alte proiecte de continut dedicate mediului de afaceri din Romania si din Europa Centrala si de Est (CEE).
  • O selectie de continut a fiecaruia dintre evenimentele organizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este publicata post-eveniment pe www.mirsanu.ro  si distribuita pe conturile proprii de pe retelele sociale.
Credit foto: Dariusz Iwanski.

Dan Farcasanu, Partner of Mozaik Investments, speaker of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024

Dan Farcasanu, Partner of Mozaik Investments, is one of the speakers of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024.

Dan has over 25 years of private equity and corporate finance expertise in CEE and Romania.

He also worked in other international asset managers such as The Carlyle Group, Resource Partners, GED, Global Finance. Dan did transactions in CEE and Romania, in industries such as fitness, telecom, retail, travel, hospitality or printing.

Dan has extensive experience in M&A, equity and debt finance and capital structures, and finally and most important working with founders and entrepreneurs. He held various Board positions in different industries and the local PE association.

Dan is a member in YPO, Romanian chapter. He is also a member in Romanian Business Leaders, TechAngels and Endeavour Romania.

On December 5, 2024, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, an OFFLINE event dedicated to the community of corporate transactions – mergers & acquisitions (M&A), financing, capital market transactions, real estate deals and other major corporative transactions.

 

The agenda of this event will be as follows:

09:00 – 09:50 (EET/GMT+2) Registration & Networking

10:00 – 10:45 Panel: Trends

10:45 – 11:30 Panel: Mergers and Acquisitions (M&A)

11:30 – 12:15 Panel: Financing

12:15 – 12:45 Coffee break

12:45 – 13:30 Panel: Capital Markets

13:30 – 14:15 Panel: Private Equity & Venture Capital

14:15 – 15:00 Lunch

15:00 – 15:45 Panel: Real Estate

15:45 – 16:15 Panel: NPL & Debt Management

16:15 – 17:00 Panel: Buyer vs Seller

17:00 Final notes

 

The Event’s Partners are KRUK Romania, Forvis Mazars Romania and NNDKP. The Supporting Partners of this event are AxFina, Kapital Minds, Dentons and Vetimex Capital.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

 

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

 

Sursa foto: BVB.

Radu Hanga, President of the Board of Directors at Bucharest Stock Exchange, speaker of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024

Radu Hanga, President of the Board of Directors at Bucharest Stock Exchange, is one of the speakers of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024.

Radu Hanga is the Chairman of the Board of Bucharest Stock Exchange (BVB), since 2020, and of the Central Securities Depositary, since 2023.

Since June 2023. Mr. Hanga is also Chairman of Federation of Euro-Asian Stock Exchanges(FEAS).

Prior, between 2017 and 2020, he was member of BVBs’ Board of Directors. From 2020 until 2022, he was also a memberof the Executive Committee of the Association of Asset Managers in Romania (AAF). Before, between 2015 and 2020, Mr. Hanga was President of AAF. He has an extensive experience in the financial markets and followed the Strategy Execution Programme (INSEAD), the MBA Program (IDE), postgraduate studies in Business Administration (European Institute for Business Administration UBB), specialization in International Financial System (IBR in partnership with Chartered Institute of Bankers Scotland), Erasmus Program (University of East London).

Mr. Hanga started his career in the financial markets in 1997, as analyst at the brokerage companySSIF Broker (BRK), and in 1999 he joined Banca Transilvania’s team (TLV), as Capital market officer (1999 – 2002). He held more positions in Banca Transilvania group of companies, among which Vice-President of the Board of Directors of BT Securities (2001-2005), Head of Capital Market Department at Banca Transilvania (2002-2013), CEO of SAI BT Asset Management (2005-2013), Strategy Executive Officer-Group Coordination of Banca Transilvania (2013-2017) and Senior Advisor for the Board of Directors of Banca Transilvania (2017-2020). Mr. Hanga was member of the Board of Directors of other listed companies such as Boromir Prod (2013 – 2017), SIF Moldova (2013 – 2017) and SIF Oltenia (2017 – 2020).

On December 5, 2024, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, an OFFLINE event dedicated to the community of corporate transactions – mergers & acquisitions (M&A), financing, capital market transactions, real estate deals and other major corporative transactions.

 

The agenda of this event will be as follows:

09:00 – 09:50 (EET/GMT+2) Registration & Networking

10:00 – 10:45 Panel: Trends

10:45 – 11:30 Panel: Mergers and Acquisitions (M&A)

11:30 – 12:15 Panel: Financing

12:15 – 12:45 Coffee break

12:45 – 13:30 Panel: Capital Markets

13:30 – 14:15 Panel: Private Equity & Venture Capital

14:15 – 15:00 Lunch

15:00 – 15:45 Panel: Real Estate

15:45 – 16:15 Panel: NPL & Debt Management

16:15 – 17:00 Panel: Buyer vs Seller

17:00 Final notes

 

The Event’s Partners are KRUK Romania, Forvis Mazars Romania and NNDKP. The Supporting Partners of this event are AxFina, Kapital Minds, Dentons and Vetimex Capital.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

 

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

 

Sursa: MIRSANU.RO.

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

„Kruk face parte dintr-un grup, compania – mama din Polonia. Intr-adevar, grupul Kruk la momentul de fata emite obligatiuni care nu au in componenta lor factori ESG, insa obiectivul nostru este sa introducem acest factor in strategia financiara pentru perioada urmatoare.”, a declarat Cosmina Marinescu, CEO Kruk Romania, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Pe partea de investitii, investitia vine de la grup, nu este locala. Aceste obligatiuni pe care le avem sunt preponderent in Suedia si Polonia”, a adaugat Cosmina Marinescu.

„Pe partea de ESG la nivel local sunt foarte multe zone pe care noi le acoperim. Unul din indicatorii pe care ii avem este ca pana in 2040 din punct de vedere emisii scop 1 si scop 2 sa ajungem la o reducere de cel putin 70%.”, a punctat sefa Kruk Romania.

„Ce putem face in aceasta zona? De exemplu, doar anul trecut pana la finalul anului am schimbat 85% din masinile pe motorina pe benzina. Un alt aspect pe care l-am atins, am fost prima tara la nivel de grup, am cumparat si momentan sunt doar 15 masini electrice. Este adevarat ca sunt pe Bucuresti, nu am ajuns la nivelul tarii tocmai pentru ca statiile de incarcare nu sunt atat de prezente pentru ca noi acoperim intreaga tara”, a spus Cosmina Marinescu.

Potrivit acesteia, ramane de vazut ulterior daca poate fi marit numarul de masini electrice din flota companiei.

„Doar anul acesta, am salvat peste 350 de copaci datorita tehnologiilor noi pe care le avem in cadrul companiei, evident prin neutilizarea hartiei. Dar, pe de alta parte, un aspect important este ca noi chiar daca incercam intern sa nu mai utilizam atat multa hartie, tocmai avand in vedere ca folosim foarte multe dosare pe care le transmitem in instanta, instantele nefiind in momentul de fata in zona de E (environment – mediu), online, noi suntem obligati intr-o oarecare forma sa mergem pe acelasi proces initial chiar daca am facut demersuri si ne-am intalnit cu parti din Ministerul de Finante astfel incat sa vedem ce putem face sa scadem aceasta utilizare a hartiei”, a subliniat reprezentantul Kruk Romania.

„Un alt aspect pe care il facem pe zona aceasta sociala”, a adaugat Cosmina Marinescu.

„Au fost foarte multe discutii privind educatia financiara. Pentru noi un aspect foarte important si face parte din acest social este educatia financiara. Asa cum probabil stim Romania se afla cumva la coada Europei, avem doar 8% de alfabetizare financiara, iar targetul nostru este sa atingem cel putin 20% pana in 2030. Cum facem acest lucru? Avem campanii care ajuta la intelegerea unui buget, a unei planificari, a unei datorii”, a mai spus ea.

„Sunt multe parteneriate, lucram cu partenerii CSR, de exemplu cu cei de la Junior Achievement Romania mergem in licee si facem educatie financiara pentru copii. De asemenea, cu cei de la The Social Incubator mergem in zonele cu copii care ies de sub protectia sociala si acolo avem educatie financiara pentru ca sunt multe situatii cu copii in momentul in care parasesc aceasta zona sociala primesc de la stat undeva la 2500 RON. Asta este suma pe care o primesc si ei trebuie sa se descurce, dar nu au in spate o educatie, la ce trebuie sa fie atenti.”, a detaliat reprezentantul Kruk.

Care sunt planurile imediate ale Kruk pe piata de NPL?

„In mod normal, finalul de an intotdeauna este abundent. Anul acesta sunt multe portofolii bancare, deja sunt unele in bid-uri (stadiul de ofertare – n.r.). Suntem si noi acolo”, a subliniat Cosmina Marinescu.

„Pe piata sunt undeva la 4 – 5 portofolii mari bancare”, a precizat ea.

„Spuneam recent ca preturile de achizitie sunt din ce in ce mai mari chiar daca din punct de vedere tipologie cazuri si ma refer aici cat de vechi sunt aceste credite neperformante. Desi ele au o viata destul de lunga, sunt destul de vechi, asteptarile sunt destul de mari, si atunci este o batalie destul de mare sa ramanem cu acel profit pe care investitorii il asteapta”, a mai spus Cosmina Marinescu, CEO Kruk Romania, in cadrul panelului ESG in Retail si Servicii al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

„Anul trecut, ne-am uitat la cel putin 3 proiecte, din pacate insa nu s-au finalizat intr-o tranzactie, dar suntem foarte activi si ne uitam la tot ce este in piata. Noi avem un unghi diferit, strategia noastra este sa avem proiecte de tip value add (cu valoare adaugata) asa cum a fost cel de la Iasi, unde am cumparat un proiect si dupa aceea am dezvoltat, si aici poate intervine si partea de ESG in care am cumparat un proiect care avea o varsta si a fost construit intr-un anumit fel, iar noi am venit acum cu perspectiva de a pune clasa A, sustenabilitate, cu BREEAM si LEED, adica cu tot ce inseamna un produs care poate obtine aceste tipuri de randamente pe termen lung”, a declarat Lorena Brehuescu M&A and Leasing Manager la Oresa Industra, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Suntem noi in piata de real estate, de industrial & logistica, avem un stoc cam de 100.000 mp in momentul de fata, cu doua proiecte deja dezvoltate si unul care este la nivel de teren si dorinta de a dezvolta. Acum la Iasi, anul trecut am livrat o cladire si lucram la autorizatia de construire pentru o extindere, inca 15.000 mp pe care vrem sa ii livram la anul. La Arad, finalizam proiectul existent, dar si acolo mai avem un unghi de dezvoltare. Iar in pipeline suntem foarte activi pe piata sa cautam oportunitati. Noi avem un istoric probabil ceva mai oportunistic, suntem family office, suntem foarte atenti cu banii investitorului”, a adaugat reprezentantul Oresa Industra, bratul de investitii al family officee-ului Oresa pe piata de logistica.

Oresa este un investitor cu capital privat cu o experienta de circa 3 decenii pe piata de M&A din Romania, unde a investit intr-o gama larga de sectoare, si care are o structura de investitor financiar de tip evergreen, care ii permite sa tina o companie in portofoliu mai mult comparativ cu un investitor tipic de private equity.

Intrebata cat inseamna achizitiile de tip M&A (fuziuni si achizitii) in stocul actual administrat de catre Oresa Industra, Lorena Brehuescu a raspuns:

„In stocul de 100.000 mp, 35.000 mp a fost partea de M&A, iar 65% partea organica”.

„Si anul trecut, si anul acesta, avem cam 3 – 4 tranzactii de marime medie intre 20.000 si 50.000 mp. La noi important este componenta sa existe si sa putem sa mai construim, cam acesta e tipul de proiect la care noi ne uitam”, a punctat Lorena Brehuescu.

„Si noi vrem sa stam in piata pe termen lung, se pare ca asta e modelul. Ne dorim sa ajungem undeva la 200.000 – 300.000 mp in urmatoarea perioada, in urmatorii 2 – 3 ani. Au fost portofolii care s-au tranzactionat, dar e important ca ritmul sa fie corelat cu ceea ce inseamna piata acum. Dar asteptam o oportunitate, ea cu siguranta se va ivi.”, a adaugat ea.

„Noi acum incercam sa inchidem si proiectul de la Arad, care are circa 40.000 mp. Ne uitam la Bucuresti, la anumite proprietati. Ne-am uitat la Brasov, ne place foarte mult centrul tarii”, explica reprezentantul Oresa Industra.

„In principiu, urmarim infrastructura. Daca la Iasi am vrut sa fim early entrance si sa fim in pole position pentru cand va veni infrastructura si deja o vedem, in alte zone putem sa mergem si in zonele established (mature), unde infrastructura este acolo, dar noi avem o alta viziune si o alta strategie – nu vrem sa ne batem cu altii la km 23 de pe autostrada, noi vrem sa mergem in zone unde este loc de crestere si piata are nevoie de spatii logistice bune din componente ESG”, sustine Lorena Brehuescu.

„Noi cand alegem locatia trebuie sa ne gandim ca toate tirurile, tot ce inseamna transport trebuie sa fie aproape. Si 5 minute conteaza, nu poate sa faca stanga si sa mai piarda 5 minute. Trebuie sa fie o locatie foarte buna. Sunt proiecte in care sunt si foarte multi logisticieni si pentru ei orice pierdere sa faci dreapta sau stanga, adica infrastructura proasta, inseamna bani. Deci, este foarte importanta locatia si ce ofera infrastructura. Inclusiv la Iasi poate nu avem autostrada, dar accesul si unde o sa fim pozitionati, o sa fim chiar langa autostrada. Ne uitam foarte atent la lucrul asta pentru ca si chiriasii se uita foarte atent la lucrul asta”, afirma ea.

Cat cantareste unghiul ESG la achizitia unui proiect, este un elemente obligatoriu sau de culoare pentru realizarea unei tranzactii?

„Este un element de culoare, impus, si este un cost pentru ca bancile, finantatorii iti trimit un formular pe care sa il completezi. Si chiar se uita atent la ce vrei sa achizitionezi si te intreaba acolo daca bifezi cerintele de ESG. Este o cerinta dinspre finantator”, a punctat Lorena Brehuescu.

„Benchmark-ul (reperul) a fost undeva prin 2015 – 2016, cred ca tot stocul era undeva pe la 3 milioane si ceva de metri patrati. As spune ca acum mai mult de jumatate (din piata de logistica – n.r.) este stoc nou care implicit are aceasta componenta ESG.”, a mai spus Lorena Brehuescu, M&A and Leasing Manager la Oresa Industra, la panelul ESG in Transport, Logistica si Infrastructura al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

„Pe hartie portofoliul nostru este de 2 GW. Realitatea esta ca in Romania ca sa dezvolti trebuie sa il discountezi intr-o anumita masura pentru ca desi exista multa efervescenta, realitatea in teren este ca practica ne omoara. Inainte de a fi dezvoltator, eram avocat. Era foarte usor sa spui cand iti venea due diligence-ul sa spui asta nu e bine, avem de-a face cu autoritatile locale si complexitatea data de reglementare”, a declarat Razvan Popa, CEO al Jantzen Renewables, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Avem un portofoliu in dezvoltare. Piata este si ea in dezvoltare si ne uitam cum sa ne pozitionam. Trecem la o etapa in care trebuie sa fii prezent in constructia proiectelor. Trebuie sa treci la urmatoarea perioada si asta este unul din lucrurile pe care le luam in considerare”, a adaugat acesta.

„Sa duci un solar la ready to build, practic sa obtii hartiile de la stat, costul este undeva la 15.000 euro per MW. In vant, costul este mai mare. Adica totusi trebuie niste bani. Am facut cateva oferte, incercam sa fim cei care intra in astfel de proiecte si le profesionalizeaza, le finanteaza si le duc la urmatoarea etapa. Noi deocamdata suntem nu as zice buy side, ci investor side”, a punctat Razvan Popa.

„Suntem mai degraba in pozitia de investitor. Incercam sa gasim proiecte care au nevoie de un investitor la nivelul de dezvoltare (development)”, explica reprezentantul Jantzen Renewables.

„Noi speram sa trecem cat mai multe dintre proiectele noastre de pe hartie in teren. In 2024, nu cred ca mai ajungem la ready build cu niciunul. Sunt surprins cat de greu poate fi sa dezvolti proiecte in Romania, cat de greu este sa explici ce vrei sa faci, cat de greu este sa poti sa aduci un proiect la nivelul la care sa treaca un due diligence facut de o firma buna de avocatura. Este foarte greu sa estimezi”, sustine Razvan Popa.

„In portofoliul pe care l-am vandut catre Petrom, au fost 789 de avize si autorizatii, care trebuie obtinute intr-un termen prevazut de lege, de 12 sau 18 luni depinde cum calculezi. Ca si timp, tranzactia a durat aproape 2 ani. Era si un portofoliu mare”, a subliniat acesta.

OMV Petrom, al carui actionar majoritar este grupul petrolier austriac OMV, a anuntat pe 30 septembrie 2024 ca a finalizat achizitia mai multor proiecte de parcuri fotovoltaice de la compania daneza Jantzen Renewables ApS. Proiectele urmeaza sa fie dezvoltate in judetul Teleorman si sunt la stadiul „gata de construit” („ready-to-build”, puterea instalata a acestor parcuri fotovoltaice urmand sa ajunga la aproximativ 710 MW, fiind printre cele mai importante proiecte de acest tip si in acest stadiu din Europa de Sud-Est.

„Unul din lucrurile care ne-au tinut probabil 6 luni pe tranzactie a fost faptul ca a trebuit sa securizam, sa cumparam practic traseul viitoarei linii aeriene de la statia de transformare noua pana la linia Transelectrica. Trebuie sa obtii niste drepturi reale ca sa treci cu cablul”, detaliaza Razvan Popa.

„Ne mai trebuia 5 metri, iar pentru acei 5 metri liniari ca sa trecem cu cablul pe deasupra, a trebuit sa avem de-a face cu 21 de persoane care erau coproprietari ai acelor 5 metri liniari si sa le facem astfel 17 mosteniri la rand”, explica reprezentantul Jantzen Renewables.

Jantzen Renewables, investitor in piata de energie regenerabila, este unul dintre pilonii afacerilor Jantzen Group, condus de catre familia fondatorului danez Erik Jantzen, al carui portofoliu cuprinde agricultura, real estate, energie verde si venture capital.

„Jantzen Renewables este pornit din Jantzen Development, care avea un model de business foarte similar development-ului de renewables. Ce facea fundamental era ca agrega teren ceea ce seamana foarte mult cu business-ul de fotovoltaic, construia infrastructura adica punea silozuri, punea electricitate si facea o ferma functionala si o revindea. Grupul Jantzen si-a retinut cumva in proprietate perla coroanei operand in continuare o entitate care se numeste Jantzen Development Agro Cocora, care opereaza 20.000 ha in Ialomita si Constanta, din care vreo 11.000 hectare in proprietate.”, a declarat Razvan Popa.

„Acest business al Jantzen Group este un actor important in sustenabilitate. Opereaza cu tehnologie no till, adica pamantul nu se ara, se lasa asa peste iarna, asta inseamna din punct de vedere al sustenabilitatii nu eliberezi carbonul in atmosfera. Odata ce ai arat inseamna ca ai eliberat carbon in atmosfera. Asta este recunoscut de catre jucatorii din piata”, explica acesta.

„Si exista o piata dezvoltata la nivelul Vestului, pe care Jantzen incearca sa o aduca in Romania, in care facand asta obtine credite de carbon. Ele sunt tranzactionate pe o piata privata si in momentul de fata una dintre sursele de venit ale acestui business este din vanzarea creditelor de carbon”, a punctat Razvan Popa.

„Al doilea lucru pe care il face tehnologia no till este ca incearca sa adreseze seceta, o problema destul de grava a Romaniei. In Romania, seceta afecteaza foarte mult agricultura si faptul ca nu spargi terenul si nu il ari inseamna ca nu lasi apa sa se ridice din sol. Lasi doua lucruri foarte importante in pamant – carbonul si apa”, a mai spus Razvan Popa, CEO al Jantzen Renewables, la panelul ESG in Energie, Industrie si Agricultura al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

„Piata romaneasca de tranzactii este o piata destul de mica, adica estimarea mea este ca este mai degraba undeva intre 1 mld. si 1,5 mld. Euro daca excludem real estate si energia, nu 3 – 4 mld. Euro cat se vehiculeaza in diverse studii. Si sunt relativ putine companii si tranzactii care sa se potriveasca unui fond care ar fi hard green articolul 9 sau ceva similar. Atunci trebuie sa te adaptezi la piata, motivul ca piata este atat de mica si fondurile sunt mai de mici fata de cele din Vest si esti nevoit sa faci tranzactii unde componenta de ESG mai degraba o integrezi in componenta de due diligence, dar nu este un factor sau criteriu de baza atunci cand cumperi o companie”, a declarat Dan Farcasanu, Partner la managerul de private equity Mozaik Investments, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Noi ca investitori activi si directi in companiile pe care le cumparam, trebuie sa facem bani pentru investitorii nostri”, a punctat acesta.

„Poate sa fie o companie verde si sa pierzi toti banii dupa ce ai investit acolo. Te uiti de fapt la performanta de cash flow, la calitatea actului managerial, te uiti la riscuri, politica de waste, cum isi trateaza angajatii, ce fel de board are. Deci toate lucrurile astea, sunt lucruri reale, dar in ultima instanta totul face parte dintr-o matrice si matricea trebuie sa bifeze mai multe puncte ca sa decizi ca merita sa iei banii investitorilor si sa ii investesti intr-un proiect de viitor care s-ar putea in final sa si esueze. Si atunci noi fiind destul de risk adverse, suntem foarte atenti in ce investim, iar componenta ESG joaca un rol aici, dar nu un rol primordial”, a adaugat Dan Farcasanu.

„In general, companiile care genereaza mult cash, si asta fiind un criteriu important la noi, sau au o crestere importanta, nu sunt neaparat super verzi. Nu suntem ESG adverse, doar ca in private equity nu ai sansa unui nou inceput. Daca esuezi cu primul fond si ai 2 – 3 esecuri, nimeni nu iti mai da bani a doua oara pentru ca le-ai pierdut banii. Si atunci cel mai important lucru este de fapt sa cream valoare”, a explicat reprezentantul Mozaik Investments.

„Piata noastra este de fapt o piata mica. Aceasta este realitatea. Romania este o piata mica. Tranzactiile sunt incetinite, avem un razboi la granita, dobanzile sunt inca relativ inalte, nu suntem in paradigma anilor 2018 – 2019, deci piata de M&A per se a incetinit”, a subliniat Dan Farcasanu.

Care sunt coordonatele noului fond de private equity ridicat de catre Mozaik Investments?

„Am avut un first closing (prima inchidere a fondului – n.r.) in iulie la 51 mil Euro, cu EIF acoperind cam jumatate din fond. Ne uitam destul de mult la B2C, ne uitam si la B2B, sectoare preferate fiind retail, servicii, productie, tehnologie. Nu facem real estate, energie pentru ca nu avem expertiza aici”, a declarat Dan Farcasanu.

„Ne uitam la companii in care sa ne parteneriem cu un fondator si putem sa acceleram cresterea. Companii care au ajuns intr-un punct in care au nevoie de finantare si pe care dintr-un motiv sau altul nu pot sa o obtina din alte surse. Sau pot fi si alte situatii. Noi putem sa asiguram acel cash in”, explica acesta.

„La fondul la care am lucrat 11 ani la Resource Partners, cand am investit intr-un business de fitness, acesta avea 11 sali si 150 de angajati si cand am iesit (la exit – n.r.) avea circa 40 de sali si aproximativ 450 de angajati. Deci asta implicit se reflecta in ESG prin componenta sociala”, sustine Dan Farcasanu.

„In esenta suntem investitori de crestere si cam asa sunt toti investitorii din Romania in momentul asta. Nu cred ca vom vedea in Romania in urmatorii 10 ani fonduri specializate pe green investments (investitii verzi – n.r.) pentru ca nu este piata de asa ceva. Si aici, vorbesc de investitori atat in private equity, cat si in public equity, deci de ambele tipuri de investitori. Componenta ESG o sa devina probabil din ce in ce mai importanta, dar criteriul principal va ramane cati bani returnezi la investitori ca altfel nu ti-i mai dau a doua oara”, a subliniat reprezentantul Mozaik Investments.

„Noi o sa investim primordial in Romania probabil si asta este o mare schimbare fata de cand am inceput eu cariera in private equity prin 2008 sau 2009. Atunci, in esenta, erau doar fonduri poloneze care aveau alocare de 10 – 15% pe alte tari, inclusiv in Romania. Iar in momentul asta exista un nou val de fonduri locale, care cunosc piata, inteleg antreprenorii, cunosc bine industriile si noi facem parte din acest val.”, afirma Dan Farcasanu.

„Si valul asta este urmat de un val similar pe zona fondurilor de VC, care a inceput relativ prin 2018 – 2019. Sunt o serie de fonduri si mai mari si mai mici si este un lucru excelent”, este de parere reprezentantul Mozaik Investments.

„In ceea ce priveste tichetul, suntem undeva intre 5 si 9 mil. Euro. Putem face si achizitie de pachet majoritar, dar si de pachet minoritar, dar niciodata 100% din actini pentru ca noi luam un rol destul de activ in companiile in care investim, nu suntem investitori pasivi. Dar nu ne substituim managementului sau fondatorului.”, a precizat acesta.

„Intr-o varianta ideala, fondatorul ar trebui sa ramana macar cu 30 – 40% din business ca sa aiba mult de castigat si mult de pierdut. Si atunci lucrurile sunt destul de aliniate intre noi si antreprenor si este foarte importanta relatia cu antreprenorul, cum lucram cu el, obiectivele sa fie comune, exitul sa fie comun.”, a mai spus Dan Farcasanu, Partner la managerul de private equity Mozaik Investments, la panelul ESG in Finantare & Investitii al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

„Ne uitam la toate oportunitatile investitionale din piata. Nu sunt atat de multe din pacate. Ne-am dori sa avem mai multe IPO-uri, mai multe emisiuni de obligatiuni, daca se poate mai multe cu componente de sustenabilitate. Dar nu avem in momentul de fata mandate sau politici de investitii ale produselor noastre care sa ne oblige sa investim doar in genul acesta de oportunitati”, a declarat Horia Braun Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Mai mult decat atat din ce observam la nivel global, este o oarecare reticenta fata de subiectul ESG si mai ales fata de domeniul energiei regenerabile pentru ca am vazut asa un ciclu de piata acolo. In 2021 a fost foarte la moda povestea asta, s-au investit foarte multi bani. Erau multe companii la inceput de drum, inovatoare, inclusiv cu investitii finantate din piata, care dupa aceea in 2022 s-au lovit in piata de diferite realitati – realitatea scumpirii energiei care a mutat prioritatile autoritatilor guvernamentale si ale decidentilor economici, cresterea costurilor de finantare si a dobanzilor au lovit in acest ecosistem. Si multe companii au suferit din punct de vedere financiar si al performantei investitionale. Investitorii au ramas putin cu buza umflata in 2022, situatie care a continuat cumva si in 2023 si nici in momentul de fata nu vedem un reviriment al acestui sector”, a adaugat acesta.

„Si investitorii pana la urma desi povestea este ca se uita si la partea de sustenabilitate, sunt ei si generosi si darnici cu conceptele acestea, pana la urma se uita la performanta. Grupul are produse cu componente de sustenabilitate care sunt disponibile pentru clientii din Romania si s-a investit si aici  in 2021 destul de mult, nu am vazut iesiri de bani din aceste fonduri, dar am vazut framantari”, a punctat Horia Braun Erdei.

„De asemenea, este componenta de reglementare, care cateodata devine destul de confuzanta. Pana sa se aseze o generatie de reglementari, apare alta generatie de reglementari mai stricte, mai complexe, ceea ce nu face lucrul prea usor pentru jucatorii din industrie”, este de parere CEO-ul Erste Asset Management Romania, lider in piata locala de asset management cu active siub administrare de 5,5 mld. RON.

„Observam o tendinta de specializare, de nisare, zona asta de fonduri de impact, fonduri care urmaresc efectiv anumite obiective, dar acestea aduna probabil bani ceva mai putini decat in trecut, au ajuns la un nivel de amploare a activelor in administrare care nu gaseste neaparat oportunitati extraordinare de a obtine performanta pe termen scurt si se gandesc la termene mai lungi. Si se adreseaza unor investitori care sunt efectiv interesati de acest subiect. Si cealalta tendinta, in care ne incadram si noi ca grup Erste Asset Management, este zona de integrare a factorilor de sustenabilitate in procesul general de investitii, adica poate nu urmarim in mod dedicat sau focusat doar investitii in companii care sa activeze in sectoare sustenabile, mai degraba integram analize de sustenabilitate in procesul de luare a deciziilor de investitie”, nuanteaza Horia Braun Erdei.

„Si aici, strategic, grupul nostru este foarte clar si hotarat. Exista si niste obiective concrete, de exemplu, la nivel de an 2030 obiectivul este ca 90% din activele in administrarea grupului Erste Asset Management sa se incadreze in asa numitul articol 8 SFDR, adica sa aiba ca si parte din procesul de investitie integrarea factorilor de sustenabilitate. Iar acest obiectiv este destul de ambitios. Noi in Romania inca nu ne-am aliniat, nici macar nu am inceput sa ne aliniem acestui obiectiv, dar directia strategica e clara. Am inceput si noi sa facem pasi in acest sens.” a adaugat acesta.

„Ne-am uitat la toate acele oportunitati investitionale de pe piata (IPO Hidroelectrica si Premier Energy, obligatiuni Romgaz si Banca Transilvania – n.r.), pe majoritatea le avem in portofoliu, dar abordarea noastra si a grupului nostru este sa ne uitam in principal la companiile cu care lucram, la emitenti, nu neaparat la instrument in sine. O companie care, in general, are un model de business nesustenabil, dar emite un green bond si finanteaza o parte din business pe zona de sustenabilitate nu este privita ca si o investitie sustenabila din punctul nostru de vedere. Ne uitam holistic la toate afacerile companiilor. Deja ideea de analiza si de rating de sustenabilitate a devenit mainstream, folosim si noi lucrul acesta, exista tool-uri interne de rating de sustenabilitate pe care ne bazam si vom construi probabil pe viitor niste produse care sa raspunda si unor nevoi de integrare a sustenabilitatii in deciziile de investitii”, sustine repreezentantul Erste Asset Management.

„Inca nu vedem presiune din partea investitorilor, nu exista cerere in Romania de a investi in fonduri de articol 8, articol 9 – adica fonduri care sa aiba componenta sustenabila declarata si cu transparenta sporita, dar cred ca vom ajunge acolo si vrem sa fim pregatiti.”, a subliniat acesta.

Cum arata ecosistemul de investitii cu componenta ESG in Romania fata de alte piete din Europa Centrala si de Est?

„Din perspectiva de oferta de produse, sunt mai avansati, exista fonduri ESG, mai specializate sau cu integrare de analize de sustenabilitate. Dar pe partea de cerere, nu cred ca este atat de diferita situatia. Nici acolo, nu exista in momentul de fata o cerere pregnanta. A existat un ciclu cand interesul de piata a fost mai mare, cererea mai mare, acum s-a domolit putin pentru ca exista deja o mica prejudecata ca daca investesti folosind criterii de sustenabilitate trebuie sa renunti la o anumita performanta investitionala. Cumva va trebui sa trecem printr-o noua faza de crestere a ciclului investitional ca sa mai eliminam din astfel de prejudecati, dar altfel cred ca suntem in linie cu ce se intampla in Europa centrala si de est. Sigur in Austria, Germania, Olanda este alta situatie”, a raspuns Horia Braun Erdei.

Ce oportunitati de investitii sunt asteptate pe piata locala in perioada urmatoare?

„Pe piata de actiuni vedem ca apar oportunitati destul de rar si probabil conjunctura face ca o anumita tranzactie sa reuseasca (…) Nu automat daca exista o intentie se si finalizeaza cu o tranzactie”, afirma reprezentantul Erste Asset Management.

„Pe partea de obligatiuni, cea mai mare parte pe care le vedem sunt din zona bancara si sunt legate de indeplinirea criteriilor de rezolutie, acel capital de rezolutie MREL si cumva bancile nu au nevoie de finantare cu adevarat, ci trebuie sa indeplineasca un strat de capital care sa se incadreze in legislatie si gasesc oportunitatea sa faca acestee finantari de multe ori prin emisiuni verzi sau legate de sustenabilitate. Probabil ca va exista in continuare o activitate de finantare recurenta, doar ca a fost un forcing la inceput pentru a atinge acele niveluri de capital, de la un punct incolo vor fi mai degraba refinantari si probabil sume ceva mai mici, nu neaparat emisiuni de amploare foarte mare”, a mai spus Horia Braun Erdei.

„Noi speram sa existe activitate si din zona nonbancara si acolo ne uitam cu mare interes, dar conteaza pentru noi si marimea tranzactiei si sa investim in instrumente lichide pentru ca administram fonduri deschise, unde lichiditatea e un aspect foarte important. Si atunci specializarea noastra este mai degraba catre tranzactii mari si acestea vin mai rar in piata”, explica acesta.

„Nu inseamna ca nu investim in actiuni sau in obligatiuni unde tranzactia este ceva mai mica, dar cererea pe care o avem este proportionala cu valoarea emisiunii. Adica daca avem emisiunile acestea pe care le-am vazut, Romgaz sau Banca Transilvania, au fost evident de o marime suficient de mare cat sa ofere confortul unei lichiditati a instrumentelor si atunci sigur ca am aratat interes de a investi si am investit. Dar la tranzactii de sume de 30, 40, 50 mil. Euro acolo ne uitam la ele, dar ne gandim de doua ori si, in general, (…) avem cerere ceva mai restransa, cu o proportie mai mica din portofolii, iar la tranzactii mici cu tichete de 10 – 20 mil. Euro, nu prea ne uitam pentru ca stim ca in acea tranzactie nu vom avea posibilitatea de a iesi. Daca vorbim de obligatiuni, trebuie sa asteptam pana la scadenta si nu avem acest confort pe care il au poate alte vehicule de investitii, de a astepta pana la scadenta pentru ca noi trebuie sa fim pregatiti sa dam banii investitorilor oricand au nevoie de ei”,  a precizat Horia Braun Erdei.

Erste Asset Management investeste in emisiunile de obligatiuni emise de catre statul roman pe pietele financiare?

„Emisiunile de obligatiuni clasice sunt mereu pe radarul nostru.  Investim constant, poate nu la oricare emisiune, pentru ca depinde de conjunctura, depinde de pret, depinde de alti factori – cum arata portofoliul la modul general si cum ne pozitionam pe piata secundara eventual”, afirma reprezentantul Erste Asset Management.

„Cu privire la emisiunile verzi, am investit in acele green bods, dar experienta de pana acum este ca lichiditatea lor este mai slaba decat pentru alte tipuri de instrumente. Nu exista un greenium, un premium pe care sa te poti baza. Se tranzactioneaza cam la aceleasi preturi cu obligatiunile similare care nu sunt verzi. Nu inseamna ca nu vom mai investi in ele, dar ne da un subiect de gandire lucrul acesta, mai ales partea de lichiditate pentru noi este foarte importanta”, a mai spus Horia Braun Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, la panelul ESG in Finantare & Investitii al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

„Bancile nu au reusit sa puna foarte multe active verzi pana astazi. Cred ca ponderea activelor verzi in sistemul bancar este undeva sub 2%, asta arata ca piata nu este suficient educata si nu cere suficient de multe produse verzi de la banci si poate si intr-o oarecare masura bancile au avut dificultati la inceput sa se adapteze la ceea ce inseamna un instrument debt pentru ca in clipa in care banca emite un bond verde banii obtinuti din acel bond trebuie sa ii investesc in proiecte verzi, sa pastreze o situatie foarte clara a acestor bani si sa raporteze utilizarea banilor in felul in care au fost stransi, deci este un proces destul de complex si bancile s-au adaptat, s-au organizat in asa fel incat sa poata sa faca acest lucru”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer in cadrul International Finance Corporation (IFC), la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„In general, in ultimii 5 ani cred ca am finantat numai pe sectorul bancar 2,2 mld. USD in investitii climatice, in finantari climatice in toata regiunea, iar pe Romania strict in ultimii 3 ani cred ca 800 mil. USD sunt in acest tip de instrumente. Ele sigur raspund la mai multe nevoi ale sistemului bancar, sunt si de tip MREL sau Basel 3 tier 2, respectiv intaresc baza de equity a bancilor in caz de probleme, diverse tipuri de equity like. Pe scurt ele fac bancile mai reziliente in situatii de crize, care evident speram toti sa nu se intample. Dar frumusetea este ca, pe parte de active, banii astia pot fi folositi pe partea de sustenabilitate, majoritar pentru investitii verzi.”, a punctat Cristian Nacu.

A investit IFC in emisiunea recenta de obligatiuni sustenabile a Bancii Transilvania?

„Da, am fost chiar investitor – ancora. Am contribuit si noi cu 50 mil. Euro si restul au contribuit cu 650 mil. Euro, unde am ajutat la strangerea lor”, a subliniat reprezentantul IFC.

Banca Transilvania a plasat la 25 septembrie 2024 pe pietele internationale de capital o emisiune de obligatiuni de 700 mil. Euro cu maturitate in 2030, la un cupon de 5,125% pe an. Tranzactia a atras cereri de peste 2,5 mld. Euro din partea investitorilor si a fost intermediata de catre un sindicat format din bancile de investitii  J.P. Morgan, Morgan Stanley, Nomura si ING Bank, (acesta avand si rolul de consultant ESG), iar BT Capital Partners, compania de brokeraj a grupului Banca Transilvania, a fost co-manager pentru aceasta emisiune.

„Anul acesta am incheiat din nou cu o suma record 620 ml. USD investiti on account (pe propriul cont – n.r.), deci banii nostri, plus 1,6 mld. USD in mobilizari, care inseamna alte institutii ce vin in proiect alaturi de noi si in care noi suntem fie lead advisor, fie lead investor, key investor sau diverse roluri de acest gen. Practic, la ora actuala, Romania este cred ca pe locul 7 in lume ca si expunere totala portofoliul nostru a ajuns la o expunere de 2,2 mld. USD.”, afirma Cristian Nacu.

„Ca sa va faceti o idee privind cresterea, in 2018 cand m-am reintors la IFC portofoliul era de 480 mil. USD, deci o crestere de 4,5 ori. Asta se datoreaza in special investitiilor in sectorul financiar – bancar, avem 7 clienti pentru ca unii au fuzionat intre timp, plus 3 sau 4 IFN-uri. Un portofoliu de circa 60% din ce avem in total in Romania, marea majoritate a acestor investitii sunt investitii verzi sau albastre asa cum am facut imprumutul catre Banca Transilvania, care a reprezentat un imprumut albastru respectiv tot ceea ce tine de apa”, a adaugat acesta.

„Noi, ca IFC, am mai finantat dezvoltarea infrastructurii romanesti, in special a infrastructurii logistice. In ultimii 5 ani cred ca am finantat cateva milioane de metri patrati de spatii logistice, cei mai mari clienti au fost evident CTP, WDP si mai nou, Lion’s Head, care au investit enorm in ultimii ani pentru dezvoltarea acestor spatii logistice care sunt absolut necesare pentru dezvoltarea in general a economiei romanesti, fie ca vorbim de domenii ca automotive sau manufacturing, dar fie si pentru comert offline si online, ambele au nevoie de spatii de intermediere, de depozitare. Ele sunt moderne, sunt spatii verzi, au certificate EDGE acolo unde am investit noi in general toate sunt certificate EDGE, folosesc energie verde, au panouri fotovoltaice pe acoperis, spatiile in care sunt ele construite sunt niste oaze de verdeata pentru ca dezvoltatorii fac eforturi deosebite sa reimpadureasca zona respectiva”, sustine reprezentantul IFC.

„Sunt zeci de mii de copaci replantati, spatii verzi de joaca, deci de cele mai multe ori contribuie la dezvoltarea infrastructurii intr-o anumita zona geografica pentru ca ei construiesc spatii giratorii, sosele de acces, podete, poduri, deci intr-un final fac si treaba autoritatilor pentru ca tot ce tine de infrastructura fizica, ulterior sunt predate catre stat”, a adaugat acesta.

„Recent, am revenit si in zona de energie regenerabila finantand un parc cu circa 24 mil. Euro. Am contribuit si noi la finantarea unui parc de aproximativ 500 MW, una dintre cele mai mari dezvoltari recente”, a precizat Cristian Nacu.

„In fiecare an, peste 80% din portofoliul nostru este finantare verde sau sustenabila. Este ceea ce ne-am propus si noi insistam si face parte din mandatul IFC de a stimula dezvoltarea acestui tip de finantari”, a raspuns acesta.

„Concluzia este clara. Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor in final pentru ca daca nu exista si nu vine din zona clientilor cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”, a punctat Cristian Nacu.

„In final, lucrurile vor ajunge la o decizie personala a fiecaruia dintre noi, alegi intre un apartament care este <<green>> si unul care nu este <<green>>, chiar daca ala <<green>> este un pic mai scump va trebui sa fie o alegere personala a fiecaruia si lucrurile astea se vor intampla. Exista semne ca piata incepe sa fie mult mai constienta de problematica asta. Generatia tanara, in special generatia Z, sunt foarte constienti de lucrurile astea, si sunt sigur ca ele vor influenta nevoia in piata. Si cu cat vor influenta mai mult, cererea va fi mai mare si noi vom veni cu oferte mai mari”, a mai spus Cristian Nacu, Senior Country Officer in cadrul International Finance Corporation (IFC), la panelul Tendinte in sustenablitate al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld. euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

„Banca Europeana de Investitii (EIB) lucreaza cu ambele parti ale bilantului. Noi suntem banca ce a inventat conceptul de obligatiune verde. Am fost primii emitenti in 2007, anul acesta am depasit cifra de 100 mld. Euro emise in format verde si sustenabil – acele <<climate awarenesss bonds>> la care s-au adaugat <<sustainability bonds>> ulterior.  Si am emis in vreo 20 de monede de-a lungul timpului. Am trecut si noi prin toate aceste eforturi interne de identificare a proiectelor de raportare a alocarilor si apoi de raportare a impactului. Deci, am parcurs toate aceste etape si sunt etape care pot spune ca aduc o oarecare disciplina interna si, mai mult, creeaza acest awareness (notorietate -n.r.) pentru ca, de fapt daca vreti beneficiul prim al obligatiunilor verzi la vremea respectiva nici nu puteam vorbi de <<greenium >>pentru ca nu exista lichiditate, dar obiectivul principal era sa atragem atentia investitorilor catre obiectivele de politica pe care voiam sa le finantam pentru ca BEI este o banca care implementeaza obiectivele politice ale Uniunii Europene”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group in Romania, la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Daca ne mutam pe partea cealalta a bilantului, BEI este cel mai mare finantator mondial in randul bancilor multilaterale, dar dincolo de volum, noi am cautat intotdeauna sa avem o abordare sistematica vizavi tocmai de acest mandat al nostru care se leaga de obiectivele de climat si de mediu ale UE. In 2019, am venit cu o noua politica de investitii in domeniul energiei, care avea ca pilon principal eliminarea totala a finantarii combustibililor fosili, accent mai mare pe eficienta energetica, pe decarbonizarea lantului de transport al energiei. Si am continuat politica asta cu o foaie de parcurs pentru banca climatului pe un orizont de timp 2021 – 2025 in care ne propuneam ca jumatate din investitiile noastre sa fie alocate pe climat si mediu si sa implementam in procesul de evaluare a proiectelor principiile Acordului de la Paris. Cu alte cuvinte, promotorii si proiectele in sine sunt evaluate la BEI prin prisma acestor criterii ale Acordului de la Paris.”, a adaugat acesta.

„Revenind la ceea ce face Banca Europeana de Investitii in Romania, iar noi am avut un an record anul trecut la nivel de grup cu mai bine de 4 mld. Euro angajate in tara, jumatate din aceasta cifra se datoreaza Fondului European de Investitii care la randul lui a avut un an record in Romania. Deci, Romania a fost tara nr. 1 ca volum pentru Fondul European de Investitii. Dar 4 mld. Euro investitii in Romania inseamna 1,3% din PIB ceea ce este ca si pondere in portofoliul EIB printre cele mai importante”, a punctat Marius Cara.

Potrivit acestuia, 4 mld. Euro au fost angajate anul trecut pe portofoliul EIB din Romania, din care Fondul European de Investitii (EIF) a avut 2,1 mld. Euro. 

„Daca vorbim de expunerea pe Romania a BEI, asta depaseste 19 mld. Euro si daca vorbim de FEI exista o distributie a sarcinilor. BEI este activa pe partea de imprumuturi, mai nou si pe partea de <<ghost equity>>, in timp ce Fondul European de Investitii in mod traditional opereaza prin instrumente financiare, prin garantii care se adreseaza IMM-urilor, si prin fonduri de Venture Capital si Private Equity”, a precizat reprezentantul grupului Bancii Europene de Investitii.

„Anul acesta suntem on track (in grafic – n.r.), avem un pipeline bun. Pot spune ca daca anul trecut doar 13% din investitii au fost directionate catre sectorul corporate, anul acesta pe realizat deja o treime din volum este in sectorul corporate.”, a subliniat Marius Cara.

„Cele doua proiecte – Nokian si WDP – sunt niste proiecte foarte importante pentru noi si foarte importante pentru Romania”, sustine acesta.

„Nokian aveau o fabrica de productie in Rusia, or in urma conflictului din Ucraina au decis sa isi mute aceasta productie din Rusia in Romania la Oradea, constatand ca Romania ca si pozitie geografica are o pozitie avantajoasa pentru distributia in Europa Centrala si de Est, dar are si un grad mare de stabilitate interna. Pentru ei cred ca a contat destul de mult stabilitatea politica si proximitatea. Este o investitie totala de 650 mil. Euro, din care statul a acordat un ajutor de stat de 100 mil. Euro, noi am dat un imprumut de 150 mil. Euro, iar investitia cand va fi finalizata, va crea 500 de locuri de munca asta in conditiile in care totalul angajatilor la Nokian la sfarsitul anului trecut era de vreo 3.300 la nivel global. Care este noutatea? Este faptul ca fabrica aceasta, toate procesele tehnologice, procesul de turnare, extrudare se bazeaza pe electricitate, iar electricitatea este produsa prin metode curate. Deci este o fabrica cu emisii Net Zero, prima din lume de acest fel”, explica reprezentantul EIB.

„Daca vorbim de WDP, mare operator de logistica, cu depozite in Romania, dar si in Vestul Europei, avem semnata o investitie de la EIB pentru 250 mil. Euro pentru montarea de panouri fotovoltaice pe acoperis. Au suprafete foarte mari si investitia asta acopera Romania, Belgia si Olanda. Deci, sunt doua exemple in care am mers direct la sursa contribuind la obiectivele de climat, de reducere a emisiilor”, afirma Marius Cara.

„Noi la EIB nu avem target-uri de tara sau target-uri de sector (…) Nu as vrea sa se inteleaga ca aportul nostru este exclusiv in zona de energii verzi, regenerabile. Dincolo de politica de investitii in domeniul energetic, unde da, aportul este semnificativ, EIB are preocupari de economie circulara, de sustenabilitate si de finantare durabila in toate sectoarele pentru reducerea impactului asupra mediului.”, a declarat reprezentantul EIB.

„As veni cu un alt exemplu din Romania, noi anul trecut am finantat sistemul de gestionare integrata a deseurilor la Galati, o suma relativ mica pentru noi, 14 mil. Euro, dar care a fost completata de fonduri europene si acolo noi am venit cu consultanta atat pentru obtinerea acestor fonduri europene, dar si pentru studiul de fezabilitate si pentru planul de business in general”, explica acesta.

„Este greu sa generezi proiecte daca cererea nu vine din piata, dar noi venim in majoritatea cazurilor fie ca este vorba de municipalitati, fie chiar si la imprumuturi corporate venim in anumite conditii cu asistenta tehnica, fie ca e vorba de intocmirea modelului financiar, fie ca e vorba de studiul de fezabilitate, fie ca este asistenta in pregatirea proiectului si, ulterior, in implementare. Cred ca in felul asta vom reusi sa stimulam piata si sa crestem volumele”, a mai spus Marius Cara, Head of European Investment Bank Group in Romania, la panelul Tendinte in sustenablitate al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

 

„Este un proces mai dificil (emiterea de obligatiuni verzi – n.r.) fata de obligatiunile standard deoarece pe langa faptul ca trebuie sa pregatesti un cadru, iar un cadru la nivel suveran preferi sa il faci destul de cuprinzator ca sa nu il actualizezi foarte mult si implica intr-adevar o colaborare extensiva cu majoritatea ministerelor care au proiecte in acest sens, iar dupa emisiune sunt de depus rapoarte catre investitori. Acum suntem in procesul de pregatire al raportului de alocare in care aratam investitorilor in ce s-au investit sumele si urmand apoi sa avem si un raport de impact in care fiecare investitor trebuie sa vada suma investita ce impact a avut asupra mediului. Si acesta este un proiect in care cererea din partea investitorilor este foarte ridicata, dar intr-adevar trebuie sa fim foarte atenti sa emitem niste sume de bani, iar volumele pe care le emitem in suveran sunt de ordinul a cel putin 2 mld. Euro pe o transa si trebuie ca intr-un orizont de timp oarecum scurt sa poti sa aloci aceste sume. Ministerul Finantelor are intr-adevar politica mentinerii unui <<buffer>> valutar (rezerva financiara in valuta – n.r.), dar iti doresti ca atunci cand ai iesit pe pietele externe si ai emisiune sa poti avea acces la bani pentru ca si acesti bani vin cu un cost, mai bun decat emisiunile clasice, dar este un cost pe care ti-l asumi”, a declarat Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare Direcţia Generală de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor, la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.adaugat acesta.

„Intr-adevar, suprasubscrierea a fost foarte mare pe acea emisiune, dar am fost oarecum reticenti in a aloca o suma mult mai mare. Noi am luat 2 mld. Euro, dar probabil s-ar fi putut lua si o suma dubla avand in vedere calitatea investitorilor, care erau in <<book>> fara sa afectezi pretul sau lichiditatea in secundar a acestui bond. Si acum ne uitam catre ministerele de linie si incercam sa evaluam care ar fi proiectele viitoare pe care vor sa le finanteze sau au intentia sa le finanteze de la bugetul de stat. Sunt multe proiecte <<green>> care ar fi eligibile pe cadrul nostru, dar care sunt finantate din fonduri europene prin cadrul multianual, prin PNRR, institutii financiare internationale, care vin la niste costuri mai bune decat costurile noastre de imprumut. Deci, este normal acele proiecte sa se faca din aceste fonduri, noi urmand sa finantam doar partea din buget”, a adaugat acesta.

Ministerul de Finante a emis pe 15 februarie 2024 prima sa emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale, structurata pe doua transe, cu maturitate la 7 ani, iar transa verde cu maturitate la 12 ani. Volumul atras pentru transa cu maturitatea de 7 ani a fost de 2 mld. Euro la randament de 5,394% si o rata de dobanda de 5,375% pe an, iar pentru transa verde cu maturitatea de 12 ani a fost atras un volum de 2 mld. Euro, la randament de 5,734% si o rata de dobanda de 5,625% pe an.

„Pe langa baza investitionala foarte diversificata, multi investitori care achizitionau datorie publica emisa de Romania aveau portofolii dedicate pe care aveau mandate ESG si spuneau – ok, te pot cumpara, dar doar in limita acestui portofoliu – emitand acest tip de instrumente, au reusit sa achizitioneze mai mult plus investitori noi in titlurile de stat in special fonduri de pensii, fonduri de investitii din tarile nordice, care au mandat foarte strict in acest sens si nu ar fi putut achizitiona.  Pe langa diversificarea bazei de investitori, am reusit sa obtinem si acel <<greenium>> care intr-adevar poate este destul de greu de identificat, dar emitand 3 transe in aceeasi zi cu maturitati oarecum similare si uitandu-ne ce reduceri de randament am reusit sa obtinem, am obtinut si un beneficiu de cost”, afirma Bogdan Zinca.

„Avem grija ca intotdeauna sa avem suficiente cheltuieli astfel incat si daca unele proiecte nu ar performa, nu ar inregistra un avans, totusi baza de proiecte sa fie mult mai mare astfel incat sa putem aloca sumele intr-un orizont preferabil. Standardul in piata ar fi cam intr-un an, un an si jumatate sa aloci toate sumele, sa publici raportul de alocare, urmand apoi ca in maxim 2 ani sa publici si raportul de impact. Da, este intr-adevar o constrangere, am putea emite mult mai mult sub aceste formate, dar in acelasi timp ne bucuram faptul ca avem acces la fonduri europene, ca institutiile financiare internationale finanteaza astfel de proiecte la niste costuri mai bune decat ale noastre, aduc si o expertiza care este foarte utila in implementarea acestor proiecte si pe viitor formatul green poate fi adaptat oricaror emisiuni. Ne putem uita si la o emisiune pe piata interna care sa fie <<green>> (obligatiuni verzi – n.r.)”, a mai spus reprezentantul Trezoreriei.

„Nu stiu daca investitorii romani au intr-adevar mandate <<green>>. In strainatate, sunt investitori care au portofolii dedicate. Nu stiu daca fondurile de pensii din Romania care sunt un investitor – ancora au intr-adevar in mandatele de investitii incluse elemente ESG. Investitorii straini au asa ceva.”, a punctat Bogdan Zinca.

Unde este mai mare apetitul investitorilor de pe pietele financiare, pe emisiuni de obligatiuni verzi sau pe obligatiunile clasice?

„Interesul pe transa <<green>> a fost intr-adevar suprasubscrisa de 5 ori, dar avand in vedere ultima emisiune pe care am avut-o pe pietele externe prin programul MTN o emisiune in ambele valute, si euro si USD, si acolo am vazut o suprasubscriere foarte importanta din partea investitorilor. In acest moment suntem vazuti ca o piata atractiva pentru investitori, dar cu siguranta o emisiune <<green>> daca am emite-o maine am avea o suprasubscriere foarte ridicata”, a spus reprezentantul Ministerului Finantelor.

„Noi suntem un emitent frecvent pe piata. Marile fonduri de investitii ne cumpara oricum si in format clasic. In schimb in momentul in care ei isi recalibreaza portofoliile si vor sa isi duca o mai mare parte a portofoliului pee acea zona, oferta ta fiind limitata pe aceste emisiuni de fiecare data, cand iesi in piata beneficiezi de o suprasubscriere si de niste costuri de finantare mai bune”, a mai adaugat acesta.

„Un alt proiect pe care chiar saptamana trecuta (4 octombrie 2024 – n.r.) l-am avut a fost prima emisiune de obligatiuni Samurai pe pietele de capital din Japonia. A fost o emisiune de succes pentru o emisiune inaugurala. Am emis trei transe – 3, 5, 7 ani in suma de 33 miliarde de yeni japonezi, care este echivalentul a 200 mil. Euro. In urma feedback-ului primit si de la investitori si de la sindicatul bancar care ne-a sprijinit in intermedierea emisiunii, am luat decizia ca toate transele pe Samurai sa fie transe <<green>> (obligatiuni verzi). Iar investitorii japonezi sunt interesati de utilizarea fondurilor si atunci ne-a bucurat acest lucru, dar, in acelasi timp, oarecum creste presiunea pentru ca trebuie sa avem suficiente cheltuieli din bugetul de stat care sa se plieze, sa ii putem folosi. Noi avem o alocare pe portofoliu, nu pe proiect. Unii investitori si-ar dori ca din banii lor sa finanteze un anumit proiect, acum sumele emise fiind foarte mari este riscant sa iti asumi ca vei finanta strict un proiect.”,  a precizat Bogdan Zinca.

Emisiunea de obligatiuni a statului roman a fost plasata pe piata nipona in trei transe, din care 22 mld. yeni cu maturitatea de 3 ani, cu un randament de 2,10% pe an, alte 3,6 mld. yeni cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 2,63%, respectiv 7,4 mld. yeni cu maturitatea de 7 ani si un randament de 3,14%.

Tranzactia a fost intermediata de catre un sindicat format din Daiwa Securities Co.Ltd., Mizuho Securities Co.Ltd., Nomura Securities Co.Ltd. si SMBC Nikko Securities Inc.

Vor fi noi emisiuni Samurai pe piata japoneza?

„Ceilalti emitenti suverani, Polonia, Ungaria, emit cam cu o frecventa de 2 ani. Cred ca o data la 2 ani se pot emite, lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare din Japonia. Un lucru la care sunt foarte atenti este conflictul de la granita. Daca vor fi semne pozitive din aceste doua directii, da, se poate adopta si un program de emisiuni mai anual, dar, uitandu-ne la ce au facut ceilalti emitenti suverani, nu cred”, sustine reprezentantul Trezoreriei.

„Avand in vedere interesul investitorilor, planul a fost daca am putea emite in fiecare an o transa <<green>> pe pietele externe. Dar ne uitam foarte atent in primul rand la proiectul de buget si cum va fi adoptat bugetul pentru ca acolo vom vedea foarte clar care sunt obiectivele de investitii ale fiecarui minister, care sunt sursele de finantare si care este necesarul de finantare din bugetul de stat. Majoritatea proiectelor europene vin si cu o parte de cofinantare care este eligibila, care poate fi finantata din aceste emisiuni de euroobligatiuni.”, afirma acesta.

„Este partea de PNRR care a avut un <<costing>> (calcul al unui cost viitor – n.r.) facut inaintea cresterii accentuate a inflatiei, iar acolo vor mai fi sume care trebuie finantate de stat. Proiectul trebuie investit, dar banii primiti din PNRR sunt aceiasi si atunci trebuie sa vii cu o parte de la bugetul de stat, pe partea de granturi”, a mai spus Bogdan Zinca.

„Mie mi-ar fi greu sa estimez cand ar fi urmatoarea emisiune, dar tinand cont care a fost ambitia, cred ca in anul 2025 vom avea o emisiune <<green>> pe pietele externe. Acum din punct de vedere al mixului, avand in vedere necesarul de finantare, nu cred ca emisiunile <<green>> vor deveni majoritare intr-un orizont de timp scurt in emisiunile pe care le va emite statul roman deoarece cadrul suveran pe care noi il avem adoptat este strict un cadru de obligatiuni verzi”, adauga acesta.

„Statul are insa mult mai multe cheltuieli, si sociale din domeniul sanatatii, educatie plus pensii care nu pot fi finantate din aceste emisiuni. O varianta pe care au adoptat-o si alti emitenti suverani a fost de largire a cadrului prin crearea unui cadru <<sustainable>> (sustenabil – n.r.) unde acolo daca am putea include si cheltuielile din domeniul educatiei, sanatatii, atunci sumele pe care le-am cheltui ar fi mai mari si am putea investi mai mult in baza acelui cadru. Dar asta presupune o actualizare de cadru, sa discutam cu ministerele de linie sa vedem care sunt bugetele, care este necesarul. Apetitul investitorilor exista in piata, tine doar de noi sa identificam acele cheltuieli, sa emitem cat e fezabil ca sa putem cheltui intr-un orizont de timp optim. Putem emite sume foarte mari, dar daca le vom cheltui in 3 – 4 ani atunci pur si simplu am sta cu niste bani pe cont, unde am plati niste dobanzi”, explica reprezentantul Trezoreriei.

„In contextul unor necesitati de finantare din ce in ce mai ridicate, respectiv chiar recent a fost rectificarea bugetara care a estimat deficitul la 6,9% din PIB, necesarul de finantare al statului a crescut in acest an la 217 mld. RON. In acest sens si avand in vedere baza noastra traditionala de investitori, sistemul interbancar, dar care are expunere foarte ridicata pe suveran (pe titlurile emise de catre statul roman – n.r.), un obiectiv in strategia de administrare a datoriei publice a fost diversificarea bazei de investitori.”, a spus Bogdan Zinca.

„Programele de tipul asta pentru populatie sunt de fapt doua programe – unul derulat doar prin Trezorerie si Compania Nationala Posta Romana, iar altul Fidelis de obligatiuni listate la Bursa de Valori Bucuresti prin intermediul unui sindicat bancar. Un program a inceput in 2018, iar Fidelis-ul in 2020. Rezultatele sunt din ce in ce mai bune. Ca o comparatie, in tot anul trecut suma stransa pe cele doua programe a fost de 21 mld. RON, iar la data prezentei avem strans deja prin cele doua programe 25 mld. RON si pana la sfarsitul anului se poate atinge suma de 30 mld. RON. Oarecum, subscrierile sunt egale pe cele doua programe”, estimeaza acesta.

„Programul Tezaur are o subscriere continua, oricand te poti duce la Trezorerie sa cumperi aceste titluri, iar Fidelis incepand cu acest an va avea 6 emisiuni. Este una in derulare chiar acum, ultima zi de subscriere ar fi maine (11 octombrie – n.r.). Maturitatile sunt standard. Emitem atat in lei, cat si in euro, la maturitati de 1 si 5 ani pe ambele monede, diferenta ar fi pentru moneda locala. Exista o transa destinata donatorilor de sange, care ofera o prima de dobanda de un punct procentual, deci o investitie la un an pentru un donator de sange reprezinta o dobanda de 6,85% neimpozabila. Este o facilitate foarte buna raportata la celelalte conditii din piata, unde poti investi economiile si vedem pe aceste programe subscrieri din ce in ce mai mari”, afirma Bogdan Zinca.

„Sumele atrase prin programele pentru populatie in acest an reprezinta peste 25% din sumele pe care am reusit sa le contractam pe interbancar (de la banci – n.r.). Era piata de baza pe care ne imprumutam. Sunt intr-adevar niste programe care au avut o tendinta crescatoare indiferent ca au fost demarate cel putin programul Fidelis in perioada pandemiei, apoi au trecut si prin perioada conflictului de la granita. Dar vedem un apetit ridicat al persoanelor fizice de a investi in aceste titluri de stat. Deja sunt cunoscute in piata, avem investitori care ne suna in mod curent, sa ne intrebe cand este urmatoarea emisiune Fidelis, din acest motiv am si marit frecventa acestor emisiuni. Si la cum evolueaza lucrurile, vor deveni o componenta, sunt, dar vor deveni o componenta din ce in ce mai importanta”, sustine reprezentantul Ministerului Finantelor.

„Si observam si faptul ca investitorii chiar daca maturitatile cu care investesti in aceste instrumente majoritatea investitiilor sunt la 1 an, investitorii reinvestesc sume, nu avem iesiri din program. Expunerea populatiei pe stat e din ce in ce mai ridicata. Aceasta a fost o modalitate prin care am incercat si am reusit sa diversificam baza de investitori”, a mai spus Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare Direcţia Generală de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor, la panelul Tendinte in sustenablitate al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

std tsc24 main

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 10 octombrie evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 pentru a dezbate cu lideri de afaceri, finantatori, investitori, executivi si alti stakeholderi impactul politicilor ESG si de sustenabilitate asupra sectoarelor economice majore

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

Transition. Sustainable finance. ESG.

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 10 octombrie THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, a treia editie anuala a evenimentului dedicat impactului politicilor ESG si de sustenabilitate asupra companiilor si sectoarelor economice.

Evenimentul isi propune sa reuneasca factori de decizie, lideri de afaceri, finantatori, investitori cu impact in economie, institutii financiare, consultanti si alti stakeholderi implicati in circuitul economiei reale.

 

ARGUMENT

Numarul companiilor care anunta tinte Net Zero creste de la an la an in contextul tintelor climatice asumate de catre blocul european, dar urmarite si de catre alti jucatori geopolitici majori precum SUA, Marea Britanie sau Japonia. Dupa fixarea tintelor, un rol major il au pentru companii planurile de tranzitie, iar aici cheia este cum masori actiunile si performantele fiecarei companii.

Avansul politicilor de sustenabilitate este mult mai vizibil pana acum in sectoare precum pietele financiare si de investitii, precum si pe pietele de energie. Tranzitia energetica capata un contur tot mai clar pe masura ce se inmultesc investitiile si achizitiile de proiecte de producere de energie regenerabila – energie eoliana sau solara. Acest val de extindere masiva a portofoliilor de pe piata de energie vine cu o sustinere puternica din partea bancilor, ceea ce arata perspectiva de crestere pentru finantarea sustenabila in acest sector.

Finantarea in format verde sau sustenabil se vede in volumele de credite si de obligatiuni contractate de catre jucatori din sectorul imobiliar, energie, banci, retele de statii de alimentare, industrie, dar si in planurile de investitii ale companiilor din diferite sectoare care includ componente de instalare de panouri fotovoltaice. 

Cealalta fata a tranzitiei arata insa si provocarile pe care le au retelele de distributie din energie, industria auto, dar si alte sectoare intensive de a atinge tintele stabilite de reducere a impactului climatic, de unde se aud si voci care cer redimensionarea perioadelor de conformare.

La acestea se adauga provocarile care vin de pe lanturile de aprovizionare si prioritatile geopolitice, care au si ele impact semnificativ in succesul politicilor de decarbonare.

Care este stadiul planurilor de tranzitie pentru atingerea tintelor Net Zero? Cum se masoara eficienta si performanta politicii de decarbonatare a unei companii? Ce evolutie inregistreaza finantarea de tip verde sau sustenabil in raport cu finantarea clasica? Ce provocari stau acum in calea companiilor pentru a-si realiza politicile ESG si de sustenabilitate? Care este dinamica ESG pe care o inregistreaza principalele sectoare economice?

 

CATEGORII DE INTERESE

 

  • Finantare
  • Investitii
  • Antreprenoriat
  • Mediu
  • Corporate

 

 

FORMAT

 

  • Offline/ Eveniment cu prezenta fizica

 

PARTENER

 

bt logo site baza 300

 

 

 

 

DATA

 

  • 10.10.2024

 

SPECTRU DE VORBITORI

 

  • Lideri de afaceri
  • Executivi
  • Investitori
  • Finantatori
  • Consultanti
  • Stakeholderi implicati in circuitul sustenabilitatii

 

TEMATICA ORIENTATIVA

 

Care este stadiul planurilor de tranzitie pentru atingerea tintelor Net Zero? Cum se masoara eficienta si performanta politicii de decarbonare a unei companii? Ce evolutie inregistreaza finantarea de tip verde sau sustenabil in raport cu finantarea clasica? Ce provocari stau acum in calea companiilor pentru a-si realiza politicile ESG si de sustenabilitate? Care este dinamica ESG pe care o inregistreaza principalele sectoare economice?

  • Care este stadiul planurilor de tranzitie pentru atingerea tintelor Net Zero
  • Cum se masoara eficienta si performanta politicii de decarbonare a unei companii
  • Ce evolutie are finantarea in format verde sau sustenabil in raport cu finantarea clasica
  • Ce provocari stau acum in calea companiilor pentru a-si realiza politicile ESG si de sustenabilitate
  • Care este dinamica ESG pe care o inregistreaza principalele sectoare economice
  • Cum se reflecta politicile ESG in portofoliile investitorilor
  • Finantarea “verde”: Unde sunt costuri mai atractive pentru companii, la credit sau la obligatiuni?
  • Cum ar putea arata mixul de finantare al unei companii care isi atinge tintele climatice
  • Ce impact au lanturile de aprovizionare si riscurile geopolitice asupra politicilor de sustenabilitate

 

 

DE CE SA PARTICIPI

 

  • Participa la dezbaterile care modeleaza viitorul industriei din care faci parte
  • Iti extinzi reteaua de contacte in zona de afaceri, a factorilor de decizie si nu numai
  • Vezi care sunt perspectivele de dezvoltare ale sectoarelor majore din economie
  • Ai acces la vorbitori reprezentativi pentru mediul de afaceri local si international
  • Un timp bine investit in continut de calitate si in oportunitati de networking

 

 

PARTICIPAREA LA EVENIMENT

 

Accesul la eveniment se realizeaza exclusiv in baza uneia dintre urmatoarele optiuni:

  • Invitatie din partea organizatorului evenimentului
  • Loc inclus in pachetul de parteneriat al unuia dintre partenerii evenimentului
  • Plata taxei de acces catre organizatorul evenimentului
  • Jurnalist care a confirmat anterior participarea la eveniment catre organizator (FREE PASS MEDIA)

 

Cei interesati sa participe la eveniment sau sa fie parteneri ai THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 sunt invitati sa ne contacteze la office@mirsanu.ro .

 

 

 

 

DESPRE MIRSANU.RO

 

  • Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs din Romania dedicat tranzactiilor corporative. Ofera din 2014 informatii, exclusivitati si proiecte editoriale care acopera tranzactii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii din real estate si alte tipuri de tranzactii corporative majore.
  • Se adreseaza executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor si finantatorilor si vizeaza prin continutul oferit comunitatea de profesionisti activa pe piața de fuziuni si achizitii (M&A), din administratori de fonduri de investitii, avocati, bancheri de investitii, bancheri, consultanti,brokeri si alti furnizori de servicii profesionale dedicate tranzactiilor.
  • Platforma de media MIRSANU.RO are in portofoliul sau evenimente anuale precum MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT (lansat in 2018), MIRSANU IPO CHALLENGE (lansat in 2022), THE SUSTAINABILITY CHALLENGE (lansat in 2022) si MIRSANU INVESTORS SUMMIT (lansat in 2024), precum si alte evenimente dedicate mediului de afaceri din Romania si din Europa Centrala si de Est (CEE).
  • O selectie de continut a fiecaruia dintre evenimentele organizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este publicata post-eveniment pe www.mirsanu.ro  si distribuita pe conturile proprii de pe retelele sociale.

 

MIS 2024 vizual main

Lideri de afaceri, investitori strategici, manageri de fonduri de Private Equity, Venture Capital si Asset management, antreprenori, institutii financiare internationale si locale vor dezbate pe 27 iunie ultimele tendinte in investitii

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 27 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024, prima editie a unui eveniment care exploreaza tendintele in investitiile corporative in cadrul unei game extinse de investitori de la jucatori strategici, fonduri de Venture Capital, fonduri de Private Equity, asset management, institutii financiare internationale si locale pana la antreprenori si investitori in real estate.

Tema centrala din acest an a evenimentului este Risk takers. Return drivers. Investors. si vizeaza cum investitorii din diferite clase de active administreaza riscurile care provin din mediul economic actual, dar si din factori specifici de piata pentru a-si atinge tintele de randament ale capitalului.

 

 

Pana acum, si-au confirmat participarea urmatorii speakeri:

 

ADRIAN TANASE, CEO BUCHAREST STOCK EXCHANGE

RICHARD WILKINSON, CFO CTP GROUP

DAVID JENNISON, Co-founder and Vice-President STJ ADVISORS

RAMONA JURUBITA, Managing Country Partner KPMG Romania and Moldova & Vice-President FOREIGN INVESTORS COUNCIL (FIC)

WILLIAM WATSON, Managing Partner VALUE4CAPITAL

MIHAIL ION, Vice-President and Head of capital markets, investment banking and personal financial planning division RAIFFEISEN BANK ROMANIA

ADRIANA GASPAR, Senior Partner NNDKP

CAMELIA DRAGOI, Senior Mandate Manager EUROPEAN INVESTMENT FUND

CRISTIAN NACU, Senior Country Officer INTERNATIONAL FINANCE CORPORATION

ANDREI SVORONOS, Principal Banker EUROPEAN BANK FOR RECONSTRUCTION AND DEVELOPMENT

LIVIU DRAGAN, Founder & CEO DRUID

PETR STOHR, CFO PREMIER ENERGY GROUP

DAN LUPU, Partner EARLYBIRD

IVAN KURTOVIC, CEO INTERCAPITAL ASSET MANAGEMENT

CIPRIAN NICOLAE, Managing Partner ACP CREDIT

ALEKSANDAR DRAGICEVIC, Principal MIDEUROPA

EVTIM CHESNOVSKI, Partner INTEGRAL VENTURE PARTNERS

FLORIN VISA, Partner EARLY GAME VENTURES

COSMINA MARINESCU, CEO KRUK Romania

RADU DOBRE, CEO APS Romania

TOMASZ MROZOWSKI, Investment Partner MCI CAPITAL

ADRIAN ROSOAGA, CIO BCR SEED STARTER

ROBERT MIKLO, Director Investment Services COLLIERS Romania

 

Principalele topicuri de dezbatere sunt:

  • Ce investitii ofera cele mai bune randamente pentru investitori in mediul actual
  • La ce IRR se raporteaza acum exiturile din Venture Capital si Private Equity
  • In ce fel de oportunitati investesc acum investitorii de pe pietele de capital
  • Care sunt segmentele care atrag cel mai puternic interes pentru investitorii in real estate
  • Ce tinte si-au propus sa atinga investitorii strategici in contextul actual de piata
  • Ce randamente ofera principalele clase de active
  • Ce oportunitati sunt pe radarul investitorilor
  • Cum isi administreaza banii managerii de portofolii in industria de asset management
  • Care sunt directiile de finantare la care se uita institutiile financiare internationale de dezvoltare

 

AGENDA evenimentului este urmatoarea:

09:00 (EEST) – 09:05 Cuvant de deschidere din partea jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO

09:05 – 09:45 Panel Tendinte in investitii

09:45 – 10:30 Panel Venture capital & Corporate venture capital

10:30 – 11:30 Panel Private equity & Private credit

11:30 – 12:00 Pauza

12:00 – 12:20 Panel NPL

12:20 – 13:00 Panel Institutii financiare internationale (IFI)

13:00 – 13:30 Q&A 1:1 cu Raiffeisen Bank despre fondurile de pensii, asset management si investitii

13:30 – 13:55 Panel Real Estate

13:55 – 14:00 Concluzii

 

Evenimentul are loc in format exclusiv ONLINE.  

Partenerii acestui eveniment sunt Raiffeisen Bank si NNDKP.

 

Participarea la eveniment se face pe baza de invitatie sau taxa de acces de 250 RON. Cei interesati sa participe ne pot contacta pentru detalii la office@mirsanu.ro.

 

Despre MIRSANU.RO

MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M&A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adresează executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor și finanțatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informațiile care vizează activitatea comunității de profesioniști de pe piața de fuziuni și achiziții (M&A), a tranzacțiilor în ansamblul lor, comunitate formată din administratori de fonduri de investiții, avocați, bancheri de investiții, bancheri, consultanți de strategie, auditori, respectiv alți furnizori de servicii profesionale dedicate tranzacțiilor.

624x344

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 25 aprilie evenimentul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 pentru investitori, antreprenori si comunitatea pietelor de capital

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

IPO.Bonds. Capital markets.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 25 aprilie MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, a treia editie a unui eveniment de continut concentrat asupra tranzactiilor IPO, a emisiunilor de obligatiuni si a tendintelor care preocupa investitori, antreprenori si comunitatea pietelor de capital in ansamblu.

 

Argument 

Dupa IPO-ul record al Hidroelectrica din 2023, bursele raman in continuare in expectativa pe un fundal inca dominat de razboiul din Ucraina si cu conditii de piata inca marcate de dobanzi mari si inflatie, chiar daca aceasta din urma este inscrisa pe un trend de scadere.

Investitorii asteapta noi IPO-uri dinspre mediul privat, in contextul in care, pe de o parte, varsta capitalismului romanesc postdecembrist a trecut de 30 de ani, iar unele afaceri au ajuns sau se apropie cu pasi repezi de momentul succesiunii, iar pe de alta parte, pentru ca ofera un spatiu de exit actionarilor minoritari si investitorilor financiari care au sprijinit cresterea unor companii antreprenoriale.

Bancile si-au consolidat statutul de principali piloni ai emisiunilor de obligatiuni, iar aici sunt asteptate sa vina inclusiv companii private.

Institutiile financiare internationale continua sa actioneze ca investitori – ancora pentru a oferi stabilitate tranzactiilor cu obligatiuni verzi sau sustenabile si pentru a sprijini formarea unei adevarate piete pentru astfel de instrumente.

La randul lor, managerii de fonduri cauta lichiditate si randamente atractive pentru portofoliile lor intr-un context general in care multe afaceri private ezita sa devina companii publice. Cum poate castiga bursa batalia pentru succesiunea unor afaceri mature? Cand in viata unei companii antreprenoriale, este o optiune potrivita un IPO sau un M&A, cand un IPO exclude un M&A si cand un IPO poate preceda tranzactii M&A? De ce au nevoie antreprenorii pentru a alege calea unui IPO pentru afacerile pe care le conduc? Ce pipeline de obligatiuni asteapta pe bursa investitorii? Ce oportunitati post-IPO au capitalizat companiile listate? Ce este la orizont pe segmentul obligatiunilor verzi si a titlurilor cu link de sustenabilitate?

  • AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din investitori, antreprenori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali locali si internationali, executivi, consultanti, brokeri, avocati, alte parti interesate
  • CATEGORIE DE INTERESE strategie corporativa, piete de capital, investitii, antreprenoriat, finantare, tranzactii corporative
  • DATA 25.04.2024

 

 

PARTENERI

 

Mazars_Logo_2C_CMYK baza 300

 

 

 

bcr logo prelucr baza 300

 

 

 

 

 

 

BVB_LOGO_EN_Landscape prelucr baza 300

 

 

 

 

 

PARTENER SUPORT

Globalworth_Logo_Red baza 300

 

 

 

 

Logo-Vetimex-Capital-rosu baza 300

 

 

 

 

Principalele topicuri

 

  • Ce tendinte modeleaza evolutiile de pe pietele de capital
  • Ce companii asteapta investitorii sa isi faca IPO pe bursa
  • Cum au capitalizat companiile listate oportunitatile post-IPO oferite de catre bursa
  • De ce marile companii private ezita sa devina companii publice
  • Cum poate bursa sa atraga afacerile ajunse in pragul succesiunii
  • Cand decid antreprenorii sa faca IPO excluzand M&A si cand decid sa faca IPO si apoi M&A
  • Ce emisiuni de obligatiuni sunt asteptate sa vina pe bursa
  • Cum evolueaza segmentul obligatiunilor verzi si al obligatiunilor cu link de sustenabilitate
  • Ce perspective ofera multiplii de evaluare ai companiilor listate vs companii private
  • Cum se misca mixul equity – debt in portofoliile investitorilor institutionali

 

 

Profil speakeri

 

  • Investitori
  • Lideri de afaceri
  • Manageri de fonduri
  • Antreprenori
  • Autoritati
  • Consultanti
  • Avocati

 

De ce sa participi

 

  • Fii conectat la deciziile si tendintele principalilor jucatori din piata de capital
  • Afli direct de la sursa ce teme sunt de interes pentru liderii de pe pietele de capital
  • Un timp bine investit
  • Ai acces la continut relevant privind tranzactiile IPO si cu emisiuni de obligatiuni 
  • Iti extinzi aria profesionala cu perspective noi de interes de la investitori, lideri de companii, exponenti ai autoritatilor din pietele de capital, consultanti de top
  • Gasesti noi oportunitati de afaceri

 

 

Cei interesati sa participe sau sa fie parteneri ai evenimentului MIRSANU IPO 2024 sunt invitati sa ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se va face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment de 500 RON (100 Euro).

 

 

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media romanesc de stiri, analize, interviuri si opinii dedicat exclusiv tranzactiilor si profesionittilor din acest domeniu. Ofera informatii din aria tranzactiilor corporative pe trei directii principale – fuziuni si achiziții (M & A), finantari si tranzactii pe piata de capital.

Platforma de media MIRSANU.RO organizeaza incepand cu 2018 seria de evenimente corporate MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT impreuna cu jucatori – cheie din tranzactiile de M&A, finantare, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii real estate si alte tranzactii corporative majore din Romania si Europa Centrala si de Est. In 2022, a lansat conferintele MIRSANU IPO CHALLENGE, dedicat tranzactiilor si comunitatii pietelor de capital, si THE SUSTAINABILITY CHALLENGE, eveniment dedicat tematicii de sustenabilitate in cadrul mediului de afaceri.

VIZUAL MDS 2023 main

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 7 decembrie evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 pentru jucatorii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari corporative, piete de capital si imobiliare

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023

Dealmakers. Transformational players. Architects of consolidation.

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 7 decembrie 2023 MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023, eveniment dedicat comunitatii formate in jurul tranzactiilor corporative – fuziuni si achizitii, finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii pe piata imobiliara. Evenimentul ajunge astfel la a sasea editie anuala si are ca tema Dealmakers. Transformational players. Architects of consolidation.

 

ARGUMENT

  • Investitorii strategici au marcat doua achizitii de peste 1 mld. Euro in Romania in 2023 pe pietele de energie si de retail intr-un an in care scena de fuziuni si achizitii (M&A) se confirma, urmand trendul global, ca este in recul fata de anul anterior, pe fondul cresterii dobanzilor ceea ce a temperat apetitul de creditare.
  • Piata de fuziuni si achizitii este in acest moment o piata a cumparatorului, care se uita cu mai multe atentie la achizitii si, implicit, la evaluarile companiilor – tinta. In aceste conditii de piata, cele mai mari exituri sunt realizate de catre fondurile de investitii, care cauta sa ramburseze randamente atractive catre investitori, precum si de investitorii strategici care isi calibreaza operatiunile in jurul pietelor de baza si isi reduc expunerile din teritorii care nu le asigura o robustete financiara.
  • Procesele de strangere de noi fonduri de investitii (fundraising) au incetinit, pe masura ce tot mai multi investitori privati au devenit mai precauti si se uita la o gama mai larga de clase de active pentru investitii, insa fondurile de private equity, cat si cele de venture capital, au un sprijin puternic din partea institutiilor financiare internationale (IFI).
  • Fondurile de investitii au gasit o fereastra de exit, dar, in acelasi timp, arata ca sunt atente la oportunitatile de achizitii prin care isi pot extinde si intari platformele locale din portofoliu.
  • Astfel, atat investitorii strategici, cat si fondurile de investitii, au apelat frecvent la tranzactii de consolidare, miscari prin care isi majoreaza astfel semnificativ cota de piata sau care le ofera oportunitatea de a intra pe nise sau verticale noi de afaceri.
  • Piata bancara este unul dintre principalele motoare de tranzactii, generand atat tranzactii de M&A de consolidare, tranzactii majore de finantare catre campionii sectoriali care cauta sa isi refinanteze imprumuturi mai vechi si sa adauge facilitati noi pentru extinderea operatiunilor, dar si cu tranzactii importante pe pietele de capital, unde bancile domina tranzactiile cu obligatiuni, respectiv cu obligatiuni verzi si sustenabile.
  • Listarea Hidroelectrica a devenit din 2023 noul standard de raportare pentru marile listari de pe bursa din Romania, dar si din Europa Centrala si de Est, si pana acum este cel mai mare IPO din Europa, pe un fundal in care multe IPO-uri au fost puse in stand-by asteptand o revenire a apetitului investitorilor de pe pietele globale pentru acest tip de tranzactii.
  • Asa-numitele tranzactii de succesiune, asteptate in randul antreprenorilor care au pus bazele propriilor afaceri in urma cu 20 – 30 de ani si care nu vor face trecerea in mainile generatiei urmatoare, nu sunt vizibile in acest moment pe piata de M&A, iar intr-un cadru mai larg, antreprenorii arata cel mai redus apetit tranzactional.

 

 

  • FORMAT editie cu participare fizica
  • AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din antreprenori, investitori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali, executivi, bancheri, bancheri de investitii, consultanti, avocati
  • CATEGORIE DE INTERESE strategie corporate, antreprenoriat, investitii, fuziuni si achizitii (M&A), finantare, tranzactii real estate
  • DATA 7.12.2023

 

PARTENERI

 

Mazars_Logo_2C_CMYK baza 300

 

 

 

agista logo baza 300

 

 

 

 

V4CLOGO new strapline 1

 

 

 

logo_FRC baza 300

 

 

 

 

 

 

 

 

Profil speakeri

  • Lideri in afaceri
  • Decision makers
  • Antreprenori
  • Manageri de capital privat
  • Top manageri
  • Bancheri de investitii
  • Bancheri
  • Avocati
  • Consultanti
  • Investitori

 

Principalele topicuri

  • Ce tipuri de tranzactii domina piata de M&A
  • Cum evolueaza multiplii de evaluare a companiilor
  • Ce tendinte configureaza piata de fuziuni si achizitii
  • Care sunt asteptarile vanzatorilor in tranzactiile de exit
  • Cum se finanteaza companiile care aleg ruta pietelor de capital
  • Cum isi adapteaza strategiile de crestere managerii de portofolii de private equity si venture capital
  • Unde este apetit pentru finantare in noul context de piata
  • Ce arata principalii indicatori din tranzactiile in real estate
  • Cum arata planurile si randamentele pe radarul investitorilor

 

De ce sa participi

  • Fii conectat la deciziile si tendintele care modeleaza comportamentul investitorilor
  • Afla cine cumpara si de unde se fac exituri
  • Afla ce se intampla cu randamentele de pe piata imobiliara
  • Cine finanteaza si ce, de unde vin bani proaspeti in piata
  • Urmareste oportunitatile de investitii care apar pe piata
  • Extinde-ti direct reteaua de contacte profesionale si oportunitatile de afaceri intr-un mediu targetat

 

Cei interesați să participe sau să fie parteneri ai evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2023 sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment.

 

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M & A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adresează executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor și finanțatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informațiile care vizează activitatea comunității de profesioniști de pe piața de fuziuni și achiziții (M&A), a tranzacțiilor în ansamblul lor, comunitate formată din administratori de fonduri de investiții, avocați, bancheri de investiții, bancheri, consultanți de strategie, auditori, respectiv alți furnizori de servicii profesionale dedicate tranzacțiilor.

VIZUAL MDS 2022 main

Lideri de afaceri, consultanti si manageri de fonduri de investitii din Romania si din Europa Centrala si de Est vor dezbate pe 6 decembrie la evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022 ultimele tendinte din fuziuni si achizitii, finantari, piete de capital si real estate

Lasă un răspuns

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 6 decembrie MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022, a cincea editie anuala a evenimentului dedicat comunitatii jucatorilor din marile tranzactii corporative  – fuziuni si achizitii (M&A), finantari corporative, piete de capital si real estate.

Lideri de afaceri, bancheri de investitii, consultanti, manageri ai fondurilor de investitii si ai fondurilor cu capital de risc, sunt invitati sa participe la un eveniment in format offline pentru a dezbate cele mai importante tendinte si tranzactii majore din Romania și din pietele Europei Centrale si de Est.

Tema din acest an a evenimentului este Dealmakers. Valuation drivers. Fundraisers., in centrul dezbaterii fiind evolutia multiplilor de evaluare a afacerilor in diferite sectoare, dar si evolutia activitatilor de ridicare de noi fonduri de investitii si de fonduri cu capital de risc, intr-un peisaj economic si investitional dominat de cresterea inflatiei alimentata de preturile la energie, cresterea ratelor de dobanda si, implicit, a costurilor de finantare, si de o volatilitate ridicata a pietelor, in spatele careia au prins contur ingrijorarile investitorilor privind apropierea unei recesiuni si efectele tot mai variate ale razboiului din Ucraina.

O serie de investitori strategici au marcat tranzactii de exit care echivaleaza cu cele mai mari miscari de tip M&A (fuziuni si achizitii) pe piata din Romania, iar la orizont au aparut noi exituri ale unor giganti internationali care cauta sa isi limiteze expunerile externe, sa isi concentreze resursele intr-o geografie limitata, in piete stabile si profitabile pentru afacerile pe care le deruleaza si sa isi reduca gradul de indatorare. La celalalt capat al pietei, astfel de oportunitati atrag atentia unor investitori financiari sau a jucatorilor cu apetit de intrare sau extindere pe piata in contextul in care evaluarile activelor incep sa fie mai prudente fata de anii anteriori. De asemenea, in piata de real estate, tranzactiile de exit intaresc portofoliile investitorilor locali care dispun de lichiditati mari si vad pe aceasta ruta un plasament profitabil pe termen lung. Pe acest fundal, au inceput sa se cristalizeze tot mai clar primele family office-uri de calibru in Romania si in pietele din regiune, care indica o etapa de maturizare a capitalului local.

 

Pana acum, si-au confirmat participarea urmatorii speakeri:

 

  • Lara Tassan Zanin, Head of European Investment Bank Group office in Romania
  • Ramona Jurubita, Country Managing Partner KPMG Romania & Moldova
  • Adrian Tanase, CEO Bursa de Valori Bucuresti
  • Andreea Pipernea, CEO NN Pensii & Advisory Board Member
  • Adrian Stanculescu, Partner & Head of Romania Abris Capital Partners
  • Cristian Nacu, Senior Country Officer International Finance Corporation
  • Ciprian Nicolae, Managing Partner ACP Credit
  • Cristian Munteanu, Founder & Managing Partner Early Game Ventures
  • Mihai Purcarea, CEO BRD Asset Management
  • Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader Mazars Romania
  • Andrei Gemeneanu, Cofounder & Managing Partner Morphosis Capital
  • Madalina Neagu, M&A Partner Schoenherr
  • Ivailo Gospodinov, Managing Partner BlackPeak Capital
  • Cornelia Bumbacea, Partner, Deals Advisory Services, PwC Romania
  • Andrei Dudoiu, Managing Partner & President of Board of Directors Seedblink
  • Ileana Gutu, Partner & Head of Valuation, Modelling and Economics EY Romania
  • Claudiu Negrisan, CFO Adrem Group
  • George Mucibabici, Head of Investment Banking Raiffeisen Bank Romania
  • Robert Miklo, Director Investment Services Colliers International Romania
  • Vlad Pintilie, Deputy CEO BT Capital Partners
  • Catalin Ciuperca, CFO Monsson Sarl
  • Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties, CBRE Romania
  • Andrei Perianu, COO & Cofounder Bankata.ro
  • Dan Boabes, Country Manager BlackCab Romania

Principalele topicuri de dezbatere sunt:

  • Cum schimba tabloul economic si geopolitic tintele investitorilor
  • Cum evolueaza multiplii de evaluare a companiilor in principalele sectoare
  • Ce tendinte seteaza piata de M&A
  • Ce mutari provoaca costul banilor si conditiile de creditare pe piata finantarii companiilor
  • Unde isi plaseaza banii investitorii de pe piata de capital
  • Cine investeste in noile fonduri de private equity si venture capital
  • Ce platforme alternative de investitii pot accesa antreprenorii
  • Cum arata principalii indicatori in tranzactiile din real estate
  • Ce tranzactii de achizitie si de exit prefera antreprenorii

 

Agenda evenimentului:

08.30 – 08.55 (EEST/GMT+2) Inregistrare participanti & Networking

08.55 – 09.00 Introducere din partea moderatorului evenimentului Adrian Mirsanu, Fondator al jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO

09.00 – 09.40 Panel privind tendintele internationale si locale care modeleaza principalele tranzactii corporative

09.40 – 10.20 Panel dedicat pietei de fuziuni si achizitii (M&A)

10.20 – 11.00 Panel Finantare companii

11.00 – 11.40 Tendinte in tranzactiile de pe pietele de capital

11.40 – 12.20 Pauza de cafea

12.20 – 12.50 Ultimele evolutii in tranzactiile din real estate

12.50 – 13.30 Fundraising si tendinte in Private Equity & Venture Capital

13.30 – 14.10 Panel Cumparatori vs Vanzatori

14.10 – 14.15 Concluzii

14.15 – 15.30 Networking & Lunch

 

Locatie: Platinum Ballroom, Sheraton Bucharest Hotel.

 

Partenerii acestui eveniment sunt Mazars, Schoenherr, Raiffeisen Bank Romania si Adrem. Supporting Partner este Vetimex Capital, iar Hydrating Partner La Fantana.

 

Participarea la eveniment se face pe baza de invitatie sau taxa de acces de 750 RON (150 Euro). Cei interesați sa participe sunt invitati sa ne contacteze la office@mirsanu.ro. Pentru FREE PASS media va invitam sa ne contactați la office@mirsanu.ro.

 

Despre MIRSANU.RO

MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M&A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adresează executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor și finanțatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informațiile care vizează activitatea comunității de profesioniști de pe piața de fuziuni și achiziții (M&A), a tranzacțiilor în ansamblul lor, comunitate formată din administratori de fonduri de investiții, avocați, bancheri de investiții, bancheri, consultanți de strategie, auditori, respectiv alți furnizori de servicii profesionale dedicate tranzacțiilor.

MDS 2022 VIZUAL main

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 6 decembrie evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022 pentru jucatorii din fuziuni si achizitii, finantari corporative, piete de capital si imobiliare

Lasă un răspuns

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022

Dealmakers. Valuation drivers. Fundraisers.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 6 decembrie 2022 MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022, eveniment dedicat comunitatii formate in jurul tranzactiilor corporative – fuziuni si achizitii, finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii pe piata imobiliara. Evenimentul ajunge astfel la a cincea editie anuala.

ARGUMENT

  • Cresterea inflatiei turata de pretul energiei, scumpirea finantarii ca urmare a majorarii ratelor de dobanda, efectele razboiului din Ucraina pe pietele de materii prime si produse agricole, precum si perspective recesiunii au creat turbulente pe piata de fuziuni si achizitii.
  • Volatilitatea tot mai mare de pe pietele internationale au pus o parte din investitorii strategici in expectativa, in timp ce fondurile de investitii cu capital de tip dry powder scaneaza tinte noi de achizitie, atente la dinamica evaluarilor in noua realitate economica.
  • Costurile majorate cu care opereaza firmele, cresterea costului capitalului si ingustarea spatiului de crestere organica aduc un aer de schimbare asupra multiplilor de evaluare, in care potentialii investitori isi reseteaza asteptarile, in timp ce potentialii vanzatori cauta structuri de tranzactii pentru optimizarea formulei de exit.
  • Platformele de capital de tip private equity si venture capital continua sa ridice fonduri noi de la investitori, chiar daca recentele evolutii ale pietelor au mai calmat efervescenta activitatii de fundraising din ultimii ani.
  • FORMAT editie cu participare fizica
  • AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din antreprenori, investitori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali, executivi, bancheri, bancheri de investitii, consultanti, avocati
  • CATEGORIE DE INTERESE strategie corporate, antreprenoriat, investitii, fuziuni si achizitii (M&A), finantare, tranzactii real estate
  • DATA 6.12.2022

 

 

PARTENERI EVENIMENT

 

 

 

Mazars_Logo_2C_RGB baza 300 bun

 

 

 

Schoenherr_print logo baza 300

 

 

 

raiffeisen logo baza 300

 

 

 

 

 

adrem logo baza 300

 

 

 

 

 

 

HYDRATING PARTNER

LAF baza 300

 

 

 

 

 

 

 

SUPPORTING PARTNER

vetimex baza 300

 

 

 

 

 

Profil speakeri

  • Lideri in afaceri
  • Decision makers
  • Antreprenori
  • Manageri de capital privat
  • Top manageri
  • Bancheri de investitii
  • Bancheri
  • Avocati
  • Consultanti
  • Investitori

Principalele topicuri

  • Cum schimba tabloul economic si geopolitic tintele investitorilor
  • Cum evolueaza multiplii de evaluare a companiilor in principalele sectoare
  • Ce tendinte seteaza piata de M&A
  • Ce mutari provoaca costul banilor si conditiile de creditare pe piata finantarii companiilor
  • Unde isi plaseaza banii investitorii de pe piata de capital
  • Cine investeste in noile fonduri de private equity si venture capital
  • Ce platforme alternative de investitii pot accesa antreprenorii
  • Cum arata principalii indicatori in tranzactiile din real estate
  • Ce tranzactii de achizitie si de exit prefera antreprenorii

De ce sa participi 

  • Fii conectat la deciziile si tendintele care modeleaza comportamentul investitorilor
  • Afla cine cumpara si de unde se fac exituri
  • Afla ce se intampla cu randamentele de pe piata imobiliara
  • Cine finanteaza si ce, de unde vin bani proaspeti in piata
  • Urmareste oportunitatile de investitii care apar pe piata
  • Extinde-ti direct reteaua de contacte profesionale si oportunitatile de afaceri intr-un mediu targetat

Cei interesați să participe sau să fie parteneri ai evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022 sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment.

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M & A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adresează executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor și finanțatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informațiile care vizează activitatea comunității de profesioniști de pe piața de fuziuni și achiziții (M&A), a tranzacțiilor în ansamblul lor, comunitate formată din administratori de fonduri de investiții, avocați, bancheri de investiții, bancheri, consultanți de strategie, auditori, respectiv alți furnizori de servicii profesionale dedicate tranzacțiilor.

VIZUAL logos - FINAL_20.10 MAIN

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 25 octombrie evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022 pentru a dezbate impreuna cu executivi, antreprenori, investitori, finantatori impactul sustenabilitatii asupra afacerilor si finantarilor din sectoarele majore ale economiei

Lasă un răspuns

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022

Resources. Opportunity cost. ESG.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 25 octombrie THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022,  eveniment la care sunt invitati executivi de top din companii, antreprenori, investitori, finantatori si exponenti ai altor stakeholderi importanti pentru a dezbate impactul pe care politicile de sustenabilitate il au asupra tranzactiilor, investitiilor, afacerilor si a sectoarelor majore din economie.

ARGUMENT

Resursele nu sunt infinite. Viata nu este infinita. Si nici solutiile nu fac parte dintr-un spectru infinit. Viata, afacerile, mediul inconjurator si viitorul omenirii fac parte din acelasi intreg, care are nevoie de sustenabilitate ca de aer.

Cresterea populatiei, dezvoltarea industriala fara precedent, consumul de resurse ajuns la o borna istorica, productia de noi bunuri si servicii care sa acopere nevoile omenirii obliga societatea sa elaboreze formule de sustenabilitate pe tot lantul de activitati – de la agricultura, productie industriala, mijloace de transport, infrastructura pana la retelele si dispozitivele conectate la consumatorii finali. Schimbarile climatice sunt o realitate din ce in ce mai sumbra si este nevoie de modele eficiente si functionale de sustenabilitate inainte ca schimbarile climatice sa devina ireversibile si sa puna in pericol generatiile urmatoare.

Unde le gasim? Cine le dezvolta? Cine le opereaza? Cum se finanteaza? Ce imbunatatiri vor aduce vietii de maine? Pe ce resurse se va modela viitorul economiei? De ce avem nevoie pentru a ajunge acolo? Ce industrii se vor integra acestui trend mai usor? Care este impactul ESG asupra modelelor de afaceri si a structurilor de organizare si conducere ale companiilor?

Cautam raspunsuri si perspective la companii care au gasit modele de afaceri si de operare compatibile cu noile tinte climatice, la afaceri care se finanteaza prin credite verzi, prin obligatiuni verzi sau obligatiuni cu link de sustenabilitate, la firme care si-au evaluat déjà portofoliile prin ratinguri ESG, la investitori ce si-au schimbat unghiul de raportare si de analiza fata de companiile care cer finantare, urmarim ce planuri de active verzi au companiile.

CATEGORII DE INTERESE

  • Strategie corporate
  • Finantare
  • Mediu
  • Investitii
  • Antreprenoriat

 

FORMAT

  • Eveniment cu prezenta fizica

 

DATA

  • 25 Octombrie 2022

 

PARTENERI

8449_EAM-AssMaRO_print_external-material_ORIGINAL 300

 

 

 

 

ING_Primary_Logo_RGB baza 300

 

 

 

 

roca logo baza 300

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Logo SP transparent baza 300

 

 

 

 

Colliers Logo for web 300

 

 

 

 

 

BVB_LOGO_EN_Landscape baza300

 

 

 

 

Dentons_Logo_Purple_RGB_300 baza 300

 

 

 

STRATEGIC PARTNER

ccifer baza 300

 

 

 

 

SUPPORTING PARTNER

BT_Logo_1 aliniat_central baza 300

 

 

 

HYDRATING PARTNER

LAF baza 300

 

 

 

 

 

SPECTRU DE VORBITORI

  • Reprezentanti autoritati
  • Top executivi lideri de piata
  • Antreprenori
  • Investitori
  • Bancheri
  • Consultanti
  • Furnizori de solutii sustenabile

 

TEMATICA ORIENTATIVA

  • Cand o investitie este corecta ESG pentru investitori
  • Strategii de dezvoltare NetZero
  • Provocari in calea atingerii tintelor de decarbonatare
  • Green Bond vs Bond
  • Green Finance
  • Ce oportunitati de afaceri creeaza noul cadru de politici ESG
  • ESG rating vs Financial rating
  • Accelerare sau Integrare
  • Cum se creeaza active verzi
  • Cum va arata harta resurselor viitorului
  • Cine acopera costurile de inverzire

 

Cei interesati sa participe sau sa fie parteneri ai evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022 sunt invitati sa ne contacteze la office@mirsanu.ro. Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment.

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media romanesc de stiri, analize, interviuri si opinii dedicat exclusiv tranzactiilor si profesionistilor din acest domeniu. Ofera informatii pe trei directii principale – fuziuni si achiziții (M & A), finantari si tranzactii pe piata de capital.

MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adreseaza executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor si finantatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informatiile care vizeaza activitatea comunitatii de profesionisti de pe piața de fuziuni si achizitii (M&A), a tranzactiilor in ansamblul lor, comunitate formata din administratori de fonduri de investitii, avocati, bancheri de investitii, bancheri, consultanti de strategie, auditori, respectiv alti furnizori de servicii profesionale dedicate tranzactiilor.

ipo emea main

Nick Kaufmann, Wood & Co: Investitorii internationali care cumpara actiuni pe bursa de la Bucuresti sau in regiune acopera mai degraba geografic zona decat sa fie specialisti de sector. Niciun IPO in CEE de la inceputul anului. IPO vs M&A pentru antreprenori? Listare inseamna sa iei bani de pe masa, sa iti dezvolti compania si sa devii o figura publica vs nimeni nu va stii cat esti de bogat in fiecare zi, dar nu vei mai fii tu seful

Lasă un răspuns

“Lucram la un numar de tranzactii in pregatire pe care speram sa le lansam in aprilie – mai cand a venit acest “hold” general cu invazia ruseasca. Am in plan sa reincep ceea ce am oprit, sa restartam in vara iar in a doua jumatate a anului cred ca o sa fie mai bine sa venim pe piata. Daca lucrurile se imbunatatesc, va fi un trimestru 3 si un trimestru 4 foarte ocupate (cu IPO-uri)”, a declarat Nick Kaufmann, Head Equity Capital Markets & Syndicate Wood & Company la MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, eveniment online organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

“Unul din lucrurile despre pietele de actiuni este acela ca sunt foarte supuse schimbarilor. Trebuie sa iti pastrezi increderea destul de mult timp. Pentru ca ele urca si tot ele coboara. Acesta este avertismentul pe care autoritatile de reglementare il trimit investitorilor sau insista ca firmele de investitii sa il transmita investitorilor. Poti avea, de asemenea, o situatie in care cand pietele cresc, si odata cu ele si oportunitatile de a emite actiuni si de a cumpara actiuni pentru investitorii de portofoliu, iar randamentul investitorilor poate fi diferit si poti sa ai preturi puternice ale actiunii, dar o emisiune slaba”, explica Nick Kaufmann.

“Cred ca in ultimii doi ani nu au fost asa multe emisiuni de actiuni. Anul trecut a fost un an grozav, dar acest an nu a fost asa bun chiar de dinainte de invazia rusa in Ucraina”, adauga acesta.

“Ultimii ani au fost plini de evenimente, prima data am avut criza Covid, apoi criza preturilor in crestere la energie alimentata de invazia rusa din Ucraina”, a precizat seful Wood Londra in cadrul prezentarii sale.

ecm main

“Cred ca unul din lucrurile pe care le veti vedea si asta este foarte important este rezilienta pietelor de actiuni. Daca ne uitam la un grafic pe un termen mai lung care ne arata criza din 1987, criza dotcom, marea criza financiara si te uiti pe o perioada mai lunga nu este ca si cum nu s-a intamplat niciodata. Pe de alta parte, marea depresiune din anii 20 – 30, atunci a fost nevoie de o perioada lunga de timp, au trecut decenii pana pietele si-au revenit la nivelul la care erau. Deci, trebuie sa fim atenti cand extrapolam din ultimii ani sau chiar din ultimele decenii, lucrurile se pot schimba dar pentru moment pietele sunt foarte reziliente, ceea ce este important pentru investitori, emitenti si pentru antreprenori care se uita daca sa mearga pe piata publica sau sa faca o vanzare private”, puncteaza Nick Kaufmann.

trends ecm baza 624

“Daca te uiti la indicii de volatilitate arata unde suntem acum. Se vad ultimii 2 ani de la inceputul crizei Covid si puteti vedea si impactul crizei ruso-ucrainene, dar este strans si impactul este considerabil mai redus decat volatilitatea provocata de criza Covid, unde impactul a fost imediat si a avut nevoie de un an pana la a atinge impactul total. Asta este dezavantajul de a fi pe pietele de actiuni, cand este o criza mare poti pierde multi bani dar daca investesti pe termen lung poti sa iti refaci banii din nou”, mai spune acesta.

“Cred ca o dezbatere poate fi ca mereu este vorba de un discount, dar ceea ce e important general vorbind despre companiile din regiunea noastra si Romania sunt privite in mod particular de catre investitori ca pietele de frontiera ale Europei sau daca sunt Polonia si Cehia piete emergente in clasificarea MSCI pe care investitorii o folosesc pentru alocarea portofoliului”,a mai spus Nick Kaufmann.

“In general vorbind, investitorii internationali care vor cumpara pe bursa de la Bucuresti sau pe alte burse din regiune sunt specialisti concentrati asupra pietelor mai degraba din punct de vedere geografic, decat specialisti in anumite sectoare precum retail, minerit, tech, petrol si gaze si altele fata de situatia generala in care managerul de portofoliu care ia decizia de investitii ar fi un specialist de sector daca era in UK, Germania sau SUA. Dar aici sunt piete emergente pentru ca exista riscuri politice si macro diferite si domina sectorul, iar lumea uita ca se intampla cateodata sa aiba loc o lovitura de stat in Kazahstan sau invazia rusa in Ucraina, o criza a unei valute, politica ratelor de dobanda a Turciei”, explica reprezentantul Wood & Co.

“De la inceputul razboiului, singurele IPO in zona pietelor europene emergente, Orientul apropiat si Africa sunt arabe, unde sunt, de regula, multi bani la nivel local, dar unde si investitorii internationali se duc, de asemenea, daca va aduceti aminte de evaluarea de trilioane de la IPO-ul Aramco pentru ca pot sa vanda international. Cred ca poti sa ai mai multi investitori internationali datorita preturilor la petrol si gaze pe care cred ca oamenii le considera singurul pariu sigur al momentului”, a mai spus Nick Kaufmann.

ipo emea mici baza 624

“Sunt cateva IPO-uri in Europa de Vest si Israel. In Turcia sunt mai frecvente si sunt sub 100 mil. USD, in Turcia le pot face doar cu investitori de retail pe moment cand nu poti sa vinzi international catre investitori. Nu a fost niciuna in Polonia, Cehia, Ungaria, Romania, acesta este impactul invaziei rusesti. Ai tarile baltice in prima linie, apoi Polonia si Romania pe flancul estic al NATO, a fost un efect de inghet asupra emisiunilor de actiuni. Noi lucram la un numar de tranzactii care au fost amanate si speram ca lucrurile se vor aseza, iar investitorii vor reveni”, afirma reprezentantul Wood.

In Europa Centrala si de Est, in cele 4 luni de la inceputul anului si pana acum nu a avut loc niciun IPO major pe bursele din regiune, ultimul IPO de peste 100 mil. USD fiind IPO-ul companiei poloneze de tehnologie STS Holding, care a inregistrat o listare de 265 mil. USD prin vanzarea unui pachet de 30% din actiuni pe bursa de la Varsovia in decembrie 2021. Pietele EMEA au fost dominate in primele 4 luni ale anului de IPO-urile realizate de companii din Arabia Saudita si Emiratele Arabe Unite, care au atras lichiditati importante de la investitori locali, urmate de companii din Norvegia si Italia. Cel mai mare IPO din EMEA de la inceputul anului este cel al companiei de utilitati DEWA din Emiratele Arabe Unite, care a obtinut 6,077 mld. USD din vanzarea unui pachet de 18% din actiuni, arata datele Wood.

Pe pietele de frontiera si emergente din Europa Centrala si de Est, bancile au fost in primele 4 luni ale anului cei mai activi emitenti in emisiunile de obligatiuni de peste 100 mil. USD, in special bancile din Slovacia si Cehia, urmate de companiile de utilitati. Cea mai mare emisiune de obligatiuni din regiune de la inceputul anului a fost cea realizata de grupul ceh de utilitati CEZ cu o emisiune de titluri de 600 mil. euro cu maturitate pe 5 ani la un cupon de 2,375% pe an, urmat de bancile slovace Slovenska Sporitelna (subsidiara a grupului austriac Erste) si Vseobecna Uverova Banka (subsidiara locala a grupului italian Intesa Sanpaolo), ambele cu cate o emisiune de obligatiuni de 500 mil. euro cu maturitati pe 5 ani si cupoane de 1,125%, respectiv 0,875% pe an. In acelasi interval de timp, BCR (subsidiara locala a grupului austriac Erste) a lansat pe bursa de la Bucuresti o emisiune de obligatiuni de 351 mil. RON (70 mil. euro) cu maturitate la 5 ani si un cupon de 6,76%, conform sursei citate.

dcm baza 624

“ Nu sunt sigur ca va fi mult mai usor de facut o tranzactie private equity ca alternativa in acest moment”, sustine Nick Kaufmann.

“De ce IPO in loc de M&A? Cred ca in mod particular este relevant pentru antreprenorii care au fondat companii, le-au ridicat, au construit o viziune, petreci cativa ani facand asta, vrei sa te ocupi, sa ai controlul si poti sa folosesti mai multi bani. Deci daca faci un IPO in care vinzi 25-30%, poti sa iei ceva bani de pe masa si sa nu iti risti averea personala, poti sa strangi bani ca sa intaresti planurile tale fie ca sunt de crestere organica sau sa vinzi catre investitori de portofoliu procente foarte mici din compania ta, vor avea incredere in tine si te vor urma”, afirma seful Wood Londra.

“Daca vinzi catre un fond private equity sau daca vinzi intr-o tranzactie M&A catre un investitor strategic predai compania, poate nu pe loc, dar in cativa ani, dar nu mai esti seful oricum. Te vor sustine, dar au agenda proprie, in special un fond de private equity este interesat 3 pana la 5 ani, te vor forta sa maximizezi randamentul financiar si sa le aduci cel mai bun pret cand vor face exitul, vor fi in board-ul tau, vei avea agreata o strategie cu ei, un acord al actionarilor si practic iti vor lega mainile”, sustine Nick Kaufmann.

“Partea buna in asta este ca este totul privat, nu oricine poate vedea cat de bogat esti de la o zi la alta. In piata publica, oricine poate vedea cati bani ai facut si cum merg actiunile tale de la o zi la alta, iar tu devii o figura publica”, adauga acesta.

“Dar daca vezi flexibilitate si oportunitate de a vinde mai multe actiuni mai tarziu la un pret mai mare si sa strangi mai multi bani repede este mult mai flexibil decat daca te duci in tranzactie privata. Deci, daca esti suficient de tare sa ai un profil public este o modalitate buna de a-ti dezvolta business-ul si, de asemenea, sa iei din banii tai de pe masa”, a mai spus Nick Kaufmann de la Wood & Co in cadrul panelului dedicat tendintelor in tranzactiile IPO si de pe pietele de capital la evenimentul organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons

Bucataru Grup Serban main

Ovidiu Bucataru, Grup Serban Holding, despre o potentiala tranzactie M&A dupa listarea companiei: Discutiile cu investitorii financiari pornesc de la un pachet de 10 -15%, dar sunt doar discutii, cum au fost si inainte de listare. Ce impact a avut IPO-ul asupra companiei antreprenoriale din agricultura

Lasă un răspuns

“Suntem aici dupa o listare pe care am avut-o pe 28 februarie chiar daca intr-un context cu totul nefavorabil, imediat dupa saptamana in care a avut loc invazia din Ucraina. Lucrurile erau deja stabilite. Ce se intampla post listare? Se intampla ceea ce ne asteptam pentru ca procesul acesta de listare la Bursa de Valori Bucuresti a inceput acum mai bine de 3 ani. A fost o perioada in cae ne-am uitat foarte atent care este cea mai buna optiune a noastra, fie ca e vorba de o listare la bursa, fie ca e vorba de a continua cu cresterea finantarii prin majorarea expunerilor bilaterale pe care le aveam si functionau, fie sa ne uitam intr-o parte de o finantare structurata si chiar la o parte de M&A. Toate au fost pe masa noastra”, a declarat Ovidiu Bucataru, Chief Financial Officer al Grup Serban Holding la MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, eveniment online organizat pe 20 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

Intrebat daca dupa lPO sunt discutii pentru atragerea in companie a unor noi investitori, Ovidiu Bucataru a raspuns: “Este una dintre optiunile pe care le avem in vedere. Au fost si inainte de listare discutiile, sunt si astazi, ramane de definit doar cat anume din business proprietarul este dispus sa cedeze catre cealalta parte pentru ca dimensiunea conteaza. Clar ca indiferent ca vorbim de institutionali, ca vorbim de private equity, lucrurile stau in felul urmator – procentele sunt cu doua cifre, iar noi am facut un prim pas tocmai pentru a ne mai inchide din temerile pe care le aveam.”.

“Discutiile astazi sunt in felul urmator intre 10 si 15%, de acolo pornim. E adevarat apriori, toata lumea va veni si va spune dorim 30- 40%, insa cred ca este o zona de interes comun. Dar, cum spuneam, lucrurile sunt la fel cum au fost si inainte (de listare – n.r.) si astazi la nivel de discutii”, precizeaza acesta.

“Este una dintre optiuni. In afara de piata de capital, elementele pe care le-am precizat foarte clar de la inceput vizavi de faptul ca avem in vedere majorari ulterioare, emisiune de obligatiuni si totodata analizam, spuneam ca in acesti 3 ani si inainte de a lua decizia de listare au fost interactiuni. Decizia a fost luata in urma identificarii celei mai bune solutii la momentul respectiv. S-a mentionat pentru ca exista temeri legate de ceea ce inseamna rigurozitatea care vine intr-o anumita zona, fie ca este vorba de guvernanta corporativa, fie ca e vorba de o zona in care apare ce inseamna preluarea business-ului, persoanele care sunt acolo”, explica Ovidiu Bucataru.

“Nu a fost neaparat cazul in ceea ce priveste Grup Serban Holding pentru ca proprietarul Nicu Serban intelegea foarte bine ca are nevoie sa faca acesti pasi, constientiza acest lucru, avea nevoie si de un CFO, avea nevoie si de o parte de comunicare, avea nevoie si de juridic. Toate aceste lucruri le-a inteles. Doar ca este o perioada de adaptare, o curba de invatare de a face pasii intr-un ritm pe care il poate acomoda. Clar ca inainte cei 25 de ani au dus la evaluarile de astazi, deciziile rapide au contat foarte mult in ecuatia acestui business”, completeaza acesta.
Cum s-a schimbat viata post-IPO a companiei fata de perioada de dinaintea listarii?

“Pre-listare vorbeam de alti termeni, fie ca e vorba si de obligatiile legate de prezentarea situatiilor financiare, ganditi-va ca vorbim de o companie cum e Grup Serban Holding, o companie care atinge 100 mil. euro cu sute de mii tranzactii, cu consolidate prin 5 companii, lucruri care se intamplau in alti ani cu termene la sfarsitul lunii august, azi suntem cu termene care sunt la sfarsitul lunii martie. Asadar ceea ce faceam acum un an in 7-8 luni, se comprima in 3 luni, implicit toate aceste eforturi se desfasoara cu aceeasi echipa, cu aceiasi auditori, cu resursele pe care le avem. E adevarat, reusim sa respectam jaloanele in marea lor majoritate si ne-am propus avand o intelegere a faptului ca daca ne vom lista in luna februarie, asa a fost obiectivul. Practic noi am venit si am facut elementele legate de ceea ce inseamna majorarea de capital in luna decembrie, ne-am propus sa se intample in februarie listarea si aranjasem toate aceste elemente”, afirma Ovidiu Bucataru.

“Post listare, pe langa acest pachet de elemente pe care le asteptam sunt aspecte de a implementa planurile pe care le-am prezentat in momentul in care am decis sa accesam aceasta sursa de finantare si au fost planuri pe care le-am pus intr-un memorandum pe care le-am promovat, le-am comunicat tuturor celor care au venit alaturi de noi, numarului de actionari care ne-au dat incredere. Si pe fiecare componenta am detaliat fiind practic baza, structura, premisa pe care am construit un business plan, proiectiile financiare, identificand directiile pe care noi Grup Serban le puteam accelera in dezvoltarea noastra pornind de la ceea ce inseamna domeniul in care activam”, completeaza el.

“Foarte important avem niste avantaje competitive, domeniul are niste avantaje. Azi se simte si mai pregnant acest lucru, dar ganditi-va ca acum 3 ani vorbeam de un alt context, de un alt palier al preturilor. Fie ca e vorba de commodities in zona de agribusiness, producem o parte din productia care este un commodity, o parte o procesam si aducem valoare adaugata, si aici au fost elementele pe care ne-am focusat. Am inteles foarte bine ca pentru a accelera acest lucru, a trece de la un business integrat pe verticala, care avea deja valoare adaugata, dar pentru a creste, fie ca e vorba de irigatii crescand randamentul pe hectar cu ceea ce inseamna costuri mai mici, generand EBITDA superioara, fie ca vorbeam de capacitati de depozitare aducand valoare adaugata suplimentara”, mai spune reprezentantul Grup Serban Holding.

“Dau un exemplu ce inseamna capacitati de depozitare. Era un subiect in special in perioada pre-pandemica, extrem de prezent. Reusind sa aducem sumele necesare pentru a investi intr-o capacitate de depozitare suplimentara de aproximativ 4000 tone, generam un gross margin (marja bruta – n.r.) suplimentar cu aproximativ 38% mai mare. Ganditi-va ce va insemna urmatorul pas – procesarea acelor materii prime si materiale intr-o perioada de un an. La irigatii, dadeam un exemplu, investitiile sunt pe masura. Practic vorbim de 4000 euro per hectar ce necesita daca vrei sa scalezi si sa te duci sa ai 2000 hectare sunt sume spre 8 mil. Euro. E adevarat, componenta de capitalizare a profitului nostru este extrem de importanta, venind cu componenta de equity atrasa prin prisma listarii, adaugand efectul de multiplicare prin finantarile pe care le obtinem putem sa facem ca aceste investitii sa se realizeze mult mai rapid”, detaliaza Ovidiu Serban.

“Totodata, ne-am uitat in ce directie trebuie sa ne ducem pentru a reusi sa acoperim o amortizare in 10 ani a unui astfel de sistem, cu ce tip de culturi pentru ca daca te duci intr-o cultura mare de exemplu cereale ca vorbim de grau, porumb, lucrurile nu arata extraordinar. Vorbim de output (productie – n.r.) de aproximativ 1500 – 2000 de euro si a trebuit sa gandim cum facem sa ajungem la 10.000 euro output. Si atunci a fost o directie pe care am identificat-o, gandindu-ne in felul urmator noi trebuie sa ajungem la 10.000 euro, facem investitia de 4000 euro, amortizarea de 400 euro, unde putem valorifica productii de genul acesta? Si asta inseamna industrializare si atunci ne-am dus catre un cartof de industrializare, am cautat 14 luni discutii cu un procesator mondial, nr.1 in ceea ce priveste cartoful de industrializare, este vorba despre Pepsico, pentru a identifica impreuna cum reusim sa facem aceasta investitie contand foarte mult predictibilitatea”, a mai spus Ovidiu Bucataru de la Grup Serban Holding in cadrul panelului Challenges al evenimentului online organizat pe 20 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons.

Pwc multipli IPO main

Sorin Petre, PwC: Vedem tranzactii si interese de investitii in energie, in companii industriale pentru stocarea CO2. Multiplii de evaluare in IPO-uri au ajuns anul trecut pe bursa de la Bucuresti pana aproape de 30x P/E. Multiplii EBITDA au crescut usor in 2021 pentru companiile listate, insa raman sub evaluarile obtinute in tranzactiile M&A

Lasă un răspuns

“In ceea ce priveste multiplii, cei de referinta pentru companii industriale sunt multiplii pentru venituri, iar EBITDA este un multiplu important observat de catre investitori, ceea ce putem sa spunem este ca este o crestere usoara a multiplilor EBITDA in 2021 fata de 2020”, a declarat Sorin Petre, Partner & Leader Valuation & Economics PwC Romania la MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, eveniment online organizat pe 20 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

Pwc multipli revenues 624

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Analiza PwC Romania are la baza date preliminare pentru 2021 si vizeaza multiplii de evaluare a companiilor listate pe Bursa de Valori Bucuresti.

Astfel, la multiplii EBITDA mediana agregata a fost in 2021 in jurul a 7,7xEBITDA fata de 7,1x EBITDA in 2020, cea mai mare evaluare fiind obtinuta de sectorul serviciilor medicale (unde este cotata Medlife) cu un multiplu de 9,1x EBITDA, cea mai scazuta valoare fiind inregistrata de sectorul de electricitate, cu 5,3x EBITDA, pe bursa fiind prezente mai multe companii din portofoliul statului.

Pwc multipli ebitda 624

 

“In 2021 au fost cateva IPO-uri importante, One United Properties, de asemenea TTS este un IPO semnificativ, companie inclusa, de asemenea, in indicele bursier”, explica Sorin Petre.

Cele 3 mari IPO locale din 2021 s-au facut la multipli P/E de 29,1x in cazul dezvoltatorului imobiliar One United Properties, 18,4x in cazul retelei de distributie si logistica Aquila, respectiv la un multiplu de 11,9 P/E la compania de transport fluvial TTS. Din 2006 incoace, cei mai mari multipli IPO au fost obtinuti de catre Digi cu 75,6 P/E in 2017 si multipli de peste 50x P/E obtinuti de catre Casa de Bucovina Club de Munte in 2008, respectiv Medlife in 2016, releva datele PwC.

“Am analizat, de asemenea, multiplii raportati la activele totale si cei raportati la activele nete, activele nete fiind un indicator important pentru sectorul financiar, , multiplul sau fiind folosit de catre investitori datorita specificitatii sectorului de servicii financiare, in special a celui bancar unde depozitele sunt principala linie de servicii din portofoliul lor”, precizeaza Sorin Petre de la PwC.

pwc multipli total assets 624

 

 

 

 

 

 

 

 

La activele nete, multiplul a crescut usor in 2021 de la o mediana agregata de 0,8x la 0,9x, cele mai bune evaluari fiind obtinute de companii din sectorul serviciilor medicale cu 1,5x, respectiv sectorul de consum cu 1,2x.

pwc multipli net assets 624

“Ceea ce trebuie mentionat pentru 2021 este ca a fost un an bun pentru bursa, atat din punct de vedere al capitalizarii de piata, dar si din punct de vedere al indicilor pietei. De asemenea pe bursa, din analiza pregatita in studiul nostru pentru principalele sectoare am exclus Erste Group deoarece piata sa principala este bursa din Viena, dar actiunile Erste sunt tranzactionate, de asemenea, pe bursa de la Bucuresti. Puteti vedea structura principalelor sectoare listate pe bursa de la Bucuresti, sectorul de petrol si gaze, cel financiar si sectorul de electricitate sunt bine reprezentate pe bursa de la Bucuresti”, explica seful departamentului de evaluare al PwC Romania.

Piata bursiera de la Bucuresti a atins in 2021 maximul istoric cu o capitalizare de piata de 142,3 mld. RON (28,9 mld. Euro, calculat la cursul mediu al BNR).

“Referitor la multipli, am inclus si trendurile, multiplul mediu P/E pentru toate sectoarele in 2021 este mai mare comparativ cu 2020. Am inclus si analizele privind volatilitatea, iar sectorul de consum pare sa fie o industrie mai stabila, avem volatilitate mai mare in alte sectoare. 2007 a fost un an atipic din cauza asteptarilor foarte mari si a multiplilor mari, de aceea am exclus acest an din analiza noastra”, precizeaza Sorin Petre.

pwc multipli PE baza 624

“Ce am vrut sa mentionez si este important pentru investitori nu numai pentru cei de pe bursa, dar si pentru cei din M&A sunt aceste initiative ESG, si anume activitatile companiilor referitoare la protectia mediului, initiativele sociale si buna guvernanta, iar Bursa de Valori Bucuresti a inclus in rating cateva de pe piata”, a adaugat acesta.

“In sfarsit, avem o analiza preliminara a pietei de M&A, ceea ce putem sa spunem este ca multiplii EBITDA, care sunt in special relevanti pentru companiile industriale si de servicii, ne asteptam sa fie in linie cu ce a fost anul trecut, adica un multiplul in jur de 9, pe care noi consideram ca este in linie cu tranzactiile din ultimii ani”, precizeaza Sorin Petre. Datele despre multiplii de pe piata de M&A sunt obtinute din analiza tranzactiilor incheiate.

pwc multipli ebitda long term publ

Datele PwC indica astfel ca pe piata M&A estimarea preliminara privind un multiplu mediu este peste 9xEBITDA, in continuare semnificativ peste multiplul mediu de 7,7xEBITDA estimat in cazul companiilor listate pe bursa, ceea ce inseamna ca tranzactiile M&A au adus in continuare multipli EBITDA mai buni decat pe bursa, continuand trendul din 2020. O explicatie ar putea fi aceea ca pe bursa sunt listate mai mult companii mature, stabile, in timp ce tranzactiile de M&A inregistreaza mai des companii cu profituri mai mici, dar cu perspective mai bune de crestere, dupa cum releva analiza PwC.

Intrebat unde este un apetit mai mare pentru tranzactii si investitii, Sorin Petre a raspuns: “Cred ca sectorul de energie va fi unul foarte activ pe lista investitorilor si asta pentru ca Romania are tinte ambitioase in ceea ce priveste Green Deal si sunt multe investitii de facut in acest sector, nu doar in sectorul productiei de electricitate, dar si de exemplu investitii in companii industriale pentru stocarea CO2 cu scopul de a imbunatati aceasta zona de mediu”.

“Ce mai trebuie mentionat, de asemenea, din perspectiva investitiilor sunt aceste initiative si fonduri disponibile din partea statului pentru a sustine energia curata, energia eficienta si vedem si ne asteptam sa fie investitii importante in sectorul energetic, in cresterea eficientei energetice si a tot ce inseamna verde relativ la reducerea emisiilor de CO2 si a poluarii si deci, ne asteptam la investitii in aceasta zona avand in vedere fondurile disponibile din partea statului pentru astfel de investitii”, puncteaza partenerul PwC Romania.

“Am observat cateva tranzactii si interese privind achizitia de companii in faze incipiente de dezvoltare pregatite sa construiasca de exemplu companii pentru proiecte energetice, dar nu este singurul sector de interes pentru investitori, insa aici este acest stimulent din partea UE si sunt bani disponibili sa ajute investitorii sa dezvolte proiecte”, a mai spus Sorin Petre de la PwC Romania la evenimentul online MIRSANU.RO organizat pe 20 aprilie pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons.

axinia main

Bogdan Axinia, Emag Ventures: Nu excludem la niciun moment un IPO ca potentiala ruta de exit pentru vreuna din companiile din portofoliu. In primii doi ani, se vor aduna peste 20 mil. Euro investiti in runda initiala si in cele de follow up pentru a ajuta companiile sa creasca rapid

Lasă un răspuns

“In primii 2 ani de zile, se vor aduna peste 20 mil. euro investiti in runda initiala si in rundele de follow up, deci punem ceva bani acolo unde ne sunt vorbele si in continuare ne dorim sa gasim tipul de companii langa care sa ne punem si sa le ajutam sa creasca rapid”, a declarat Bogdan Axinia, Managing Director Emag Ventures la MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, eveniment online organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

“Nu excludem la niciun moment un IPO pentru vreuna dintre ele (companii de portofoliu – n.r.) ca potentiala ruta de exit, dar o sa tinem cont de maturitatea firmei, de momentul din piata, dar deocamdata este un moment departe pentru toate companiile din grup”, a precizat Bogdan Axinia.

“Suntem deschisi pentru tarile in care activam, ne uitam, in continuare focusul este catre Romania, noi am facut in trecut ca Emag investitii, in Ungaria avem un joint venture cu Extreme Digital, deci suntem deschisi si ne uitam si chiar am vazut startup-uri interesante atat in Bulgaria, dar si in Ungaria, dar focusul este in continuare in Romania”, afirma reprezentantul Emag Ventures.

“Acum este o lista mai larga de vreo 20 de companii la care ma uit, dar cel mai probabil ritmul va fi de 1 – 2 investitii pe an din partea Emag Ventures”, precizeaza Bogdan Axinia.

“Am putea spune ca Emag Ventures este primul program de corporate VC din Romania, Emag are o istorie destul de lunga in care a investit in diferite companii. Cred ca s-au adunat destul de multe in portofoliu cele mai cunoscute fiind Sameday, care in momentul investitiei era listata pe piata Aero de exemplu, e un exemplu de delistare si trecerea inapoi in management privat si este un exemplu reusit ca se poate face si viceversa nu numai la listare, daca momentul este potrivit si investitorii sunt potriviti”, a mai spus Bogdan Axinia. “Pe langa Sameday, avem tazz care a fost o investitie a Emag, si strict sub umbrela Emag Ventures avem deja 2 investitii, noi nu facem foarte multe investitii, facem investitii care au sens si pentru noi si pentru cei alaturi de care ne punem alaturi”, adauga acesta.

“Noi spunem ca dincolo de capital care da, e important, si il punem, important e sa aducem know how astfel incat sa creasca rapid, know how-ul acumulat de noi in cei 20 si ceva de ani de cand suntem in piata din Romania si know how in directiile unde ne pricepem mai bine B2C, B2B2C, tot ce am dezvoltat in tehnologie, operational, dezvoltare internationala”, explica Bogdan Axinia.

“Parte din rolul nostru este sa pregatim companiile pentru ca ce facem noi este sa le pregatim poate fi gandit si ca o pregatire pentru IPO. In esenta, cam aceleasi lucruri le cerem si noi antreprenorilor, ne uitam la companii in care vrem sa creasca rapid si ei isi doresc asta si atunci invariabil isi dau seama ca au nevoie sa cedeze din control, ca au nevoie sa puna structuri in place (in organizatie – n.r.), sa puna procese. Si atunci pregatirea asta se intampla inclusiv atunci cand intra un private equity sau un venture capital”, a mai spus reprezentantul Emag Ventures.

“Incercam sa le explicam cat de multa valoare poate sa le aduca de exemplu un CFO in business, sa inteleaga cu adevarat care sunt driverii de business, cum pot optimiza anumite parti ale business-ului, chiar le pot creste. Acum multi ani cand am facut si eu switch-ul pe partea de business eram si eu curios ce face un CFO, intre timp am inteles cat de multa valoare poate aduce in business si mai departe uitandu-ma catre piata de capital cat de mult inseamna sa ai un CFO bun ca sa poti pregati un IPO, cu rol de a tine legatura cu investitorii fie ei de retail, fie institutionali”, afirma Bogdan Axinia.

In opinia acestuia, provocarile pentru antreprenori cand vine vorba de cooptarea de noi investitori intr-o companie au si un alt revers.

“Este o frica, dar sa fim realisti aduce un overhead (cost – n.r.) toata structura asta, toate procedurile, nu se mai intampla lucrurile cu aceeasi viteza cu care le gandesti si le faci din postura de antreprenor, de echipa antreprenoriala, trebuie sa convingi oamenii aia, trebuie sa le explici. Vine si cu un dezavantaj, cel legat de viteza. Si pentru unii dintre antreprenori este o chestie pe care nu sunt dispusi sa o faca”, a spus Bogdan Axinia de la Emag Ventures in cadrul panelului Challenges al evenimentului online din 20 aprilie organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons.

keynote-speaker-IPO-2022 main

Richard Wilkinson, CTP: Am luat decizia sa facem IPO la Euronext Amsterdam pentru ca nu am vrut sa fim tratati ca o actiune de pe pietele emergente, ci ca o actiune premium. Cum a schimbat mixul de finantare, rata de crestere a afacerii si profilul de jucator cel mai mare IPO din Europa din ultimii 8 ani al unei companii imobiliare antreprenoriale

Lasă un răspuns

“Ne-am listat pe bursa Euronext Amsterdam pe 25 martie anul trecut, insa decizia de a merge mai departe cu un IPO a fost luata cu 5 luni mai inainte la finele lunii octombrie, inceputul lunii noiembrie. Am mers pe piata de obligatiuni la finele lui septembrie – inceputul lui octombrie 2020 si imediat dupa aceea am decis sa mergem pe pietele de actiuni ca sa ne asiguram ca avem oportunitatea de a accesa toate sursele de capital de pe piata indiferent ca sunt obligatiuni sau actiuni”, a declarat Richard Wilkinson, Chief Financial Officer & Deputy Chief Executive Officer al grupului imobiliar CTP – keynote speaker la MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, eveniment online organizat pe 20 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

“La acel moment, piata de actiuni era intr-o situatie pozitiva, nimeni nu se gandea la inflatie, la cresterea ratelor de dobanda si cu siguranta nimeni nu se gandea la razboiul din Ucraina. Deci, in ansamblu, climatul de piata a fost foarte bun. Pentru noi daca te uiti la sectorul de real estate, logistica a fost si este una dintre favorite. De ce? Pentru ca oamenii devin din ce in ce mai constienti ca logistica si cladirile industriale usoare sunt o parte esentiala a infrastructurii lumii de azi. Indiferent ca vorbim despre cresterea din ecommerce, fie ca vorbim de cresterea outsourcing-ului de logistica a unei companii este mult mai eficient acolo unde este trendul ca se intampla toate in perioada preCovid, iar trendurile au fost mai reziliente in lanturile de productie, toate acestea au dus la o crestere a cererii ceea ce conduce la cerere pentru logistica”, a explicat acesta cum a luat nastere IPO-ul din 2021 al companiei antreprenoriale CTP NV, lider de piata in Romania si in Europa Centrala pe piata spatiilor industriale imobiliare.

“Singurul nor la orizont, si inca unul destul de mare, a fost criza Covid pentru ca eram inca in fazele de lockdown, dar climatul general de piata a fost favorabil si in final am venit pe piata in martie cand fiecare se uita catre vara cu ceva optimism pentru ca pietele se redeschideau dupa lockdown-ul Covid din iarna. Referintele erau inca aceleasi, am avut capacitatea sa mergem pe povestea unei actiuni de crestere astfel ca am putut sa emitem actiunile pe piata la o prima substantiala fata de valoarea activului net si am fost fericiti cu rezultatele”, a mai spus Richard Wilkinson.

CTP a obtinut 854 mil. Euro la IPO-ul realizat in martie 2021 pe bursa Euronext Amsterdam si o capitalizare de piata de circa 5,6 mld. Euro la intrarea sa pe piata bursiera, adica cel mai mare IPO din Europa din 2014 incoace pentru o companie imobiliara.

“Compania de la infiintare si pana la momentul IPO-ului a generat tot capitalul necesar pentru propriile investitii. Asadar, nu am ridicat niciodata bani de la nimeni din 1998 pana in 2021, iar cand am mers pe piata de capital aveam o evaluare a pachetului de actiuni al companiei (equity value) in jurul a 2,5 mld. Euro”, a punctat Richard Wilkinson de la CTP.

“Am mers pe piata obligatiunilor in trimestrul 3 din 2020, inainte de asta eram finantati 100% de catre banci. Daca te uiti la bilant acum avem 80% din datoria finantata in obligatiuni si 20% banci. Deci, ne-am schimbat fundamental structura noastra de finantare si refinantare”, a explicat Wilkinson schimbarea mixului de finantare la CTP post-IPO.

“Daca ai acces la capital extern cresti mai repede daca stii unde sa investesti capitalul si ai capabilitatile potrivite sa investesti capitalul. Aceasta este mereu una din intrebarile pe care pietele de actiuni o pun – Ce vei face cu banii pe care ti-i dau? Asa ca ceea ce am facut am cumparat mult teren, am ridicat o multime de constructii pe acele terenuri si, de asemenea, am cumparat cateva portofolii, in mod particular in Romania anul trecut”, a adaugat el.

“Noi aveam un ritm de crestere de 15% pe an in perioada pre-IPO, iar anul trecut am crescut cu 30%. Anul acesta va fi similar, ar putea fi mai mic spre 25%, dar probabil ca ne vom intoarce undeva intre 15% si 20% ca si nivel sustenabil de crestere”, a precizat reprezentantul CTP pe tema unuia dintre efectele listarii companiei pe bursa.

Intrebat ce alte burse au fost luate in calcul pentru IPO-ul CTP, Richard Wilkinson a raspuns:
“Ne-am uitat la trei burse, una a fost Londra, alta a fost Frankfurt. Am intrebat o multime de oameni inainte sa luam o decizie si recomandarea aproape unanima a fost Euronext Amsterdam. Nu avem afaceri in Marea Britanie si am fi fost tratati ca o actiune de pe pietele emergente ceea ce nu am vrut pentru ca asta poarta un discount, iar noi vroiam sa ne tranzactionam ca si actiune premium”.

Au fost investiti in ultimul an toti banii din IPO? “Daca am fi investit tot am fi avut nevoie sa ne intoarcem pe piata si sa strangem mai multi bani si nu facem asta pentru ca inca avem bani de investit. Banii sunt un mix de capital, care fie pot fi stransi de pe piata de capital sau pot fi generati facand profit. Asadar, anul trecut am facut profituri dupa plata taxelor de circa 1 mld. euro. Deci, am generat mult capital anul trecut nu doar din IPO, dar si prin activitati de dezvoltare foarte profitabile si ne asteptam sa ramanem foarte profitabili, probabil nu asa de mult in acest an ca anul trecut, va depinde si de ce se va intampla cu evaluarile, dar fundamentele afacerilor noastre sunt foarte solide”, afirma CFO-ul grupului imobiliar CTP.

“La finele anului trecut, am avut peste 1 mld. euro in cash, in primele 3 saptamani din ianuarie am emis o alta emisiune de obligatiuni in jurul a 500 mil. euro si investim in proiecte aflate in dezvoltare si ne place sa ne asiguram ca avem o pozitie de lichiditate confortabila care sa ne permita sa facem achizitii repede daca vedem oportunitati frumoase, dar in acelasi timp sa ne dea confortul ca avem bine prefinantat portofoliul de activitati in dezvoltare. In consecinta, la prefinantarea proiectelor din 2022 avem cel mai mic cost al fondurilor din sectoarele noastre de activitate astfel ca inregistram un cost al datoriei de putin peste 1,1% si o maturitate medie de peste 6 ani, deci avem asigurata o pozitie de finantare foarte stabila”, sustine reprezentantul CTP, fost bancher timp de aproape 30 de ani.

“Este inca un potential semnificativ de crestere in Romania. Daca ne uitam la puterea medie de cumparare din Romania inca este un potential frumos de recuperat”, a mai spus acesta.

Intrebat in cati ani yield-urile din Romania ar putea ajunge la nivelul Europei de Vest, Richard Wilkinson a fost categoric: “Cred ca nu este un sfarsit clar si aproape. Romania va ramane o tara cu un yield mai mare decat tari precum Germania, Olanda, Franta ori piete de acest fel. De ce? Din cauza marimii pietei, a lichiditatii, a istoricului, a numarului de investitori cu experiente pozitive, pentru o multime de oameni Romania este inca o tara foarte departe si necunoscuta”.

“Eu calatoresc regulat spre Romania de aproape 20 de ani. Stiu ca este o tara fantastica, cu oameni brilianti si mari oportunitati de afaceri. Si deci, sunt foarte fericit ca pot sa investesc bani in Romania la yield-uri semnificativ mai mari pentru acelasi produs in care as investi in Europa de Vest. Cred ca restul lumii face o greseala, dar in mod realist Romania va tranzactiona la yield-uri mai mari fata de proprietatile vest-europene pentru o perioada lunga de timp”, mai spune reprezentantul CTP.

“Romania este in general la aproximativ 25% pondere in portofoliul nostru dupa suprafata bruta inchiriata (GLA) cel putin inainte de momentul achizitiilor noastre in Germania, dupa acestea, este undeva la 20% sau putin peste, deci avem un potential substantial sa mergem pe crestere pentru o perioada lunga de timp si credem ca inca sunt multe oportunitati foarte interesante in Romania”, adauga el.

“Ceea ce am spus cand am mers la IPO a fost ca dorim sa ne extindem din pietele noastre de baza – Cehia, Slovacia, Ungaria si Romania – unde avem o cota de piata de circa 27% la finele anului trecut, cu care suntem fericiti, incercam sa aparam aceasta pozitie si daca putem sa o crestem. Dar in acelasi timp vrem sa ne extindem amprenta in cateva alte piete si ne-am extins in Germania, Olanda in ultimul an astfel ca acum suntem activi in 3 piete din Europa de Vest – Austria, Germania si Olanda astfel ca profilul companiei devine putin mai paneuropean si mai putin central european, dar acum vrem sa ne concentram pe cresterea afacerilor noastre in acele piete. Pe termen mediu, poate vom merge in alte parte, dar vedem oportunitati mari si potential mare in toate cele 10 piete in care activam in acest moment. Cumparam terenuri si dezvoltam in toate cele 10 piete”, afirma Richard Wilkinson.

Cum este perceputa piata din Romania din afara? “Pastrati-va credinta! Cateodata este dificil pentru ca oamenii au multe indoieli si este o opinie slab informata acolo. Va dau un exemplu – am avut un tur cu analistii care acopera CTP, i-am dus la Praga, Bucuresti si Budapesta. Doi dintre ei nu au fost la Praga, 5 nu au fost niciodata la Bucuresti. Asadar, este o lipsa mare de cunoastere despre industrie ceea ce face dificil pentru oameni sa inteleaga oportunitatile reale. Este o piata incantatoare, noua chiar ne place si ar trebui sa fiti mandri de ce aveti in Romania”, a mai spus acesta in deschiderea evenimentului online organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons.

Daniela Secara mipoc main

Daniela Secara, BT Capital Partners: Fricile pe care le-am vazut la antreprenori care vor sa se listeze le-am vazut si la antreprenori care isi cauta investitori private equity langa ei. Sunt antreprenori in piata si IPO-uri pe care le vom vedea probabil cu prima fereastra disponibila pe piata de capital

Lasă un răspuns

“Vedem foarte multe listari pe piata Aero si ne bucuram foarte mult ca ultimii ani au fost un bulgare de zapada care a tot crescut. Din pacate, acest context a mai domolit listarile pe Aero, dar asta nu inseamna ca antreprenorii nu sunt in continuare interesati, antreprenorii cauta in continuare, sunt interesati, investitorii de cealalta parte atat de retail, cat si cei institutionali au lichiditati pe care trebuie sa le plaseze, si la fel ca si noi in piata sunt antreprenori si IPO-uri pe care probabil o sa-i vedem cu prima fereastra pe piata de capital”, a declarat Daniela Secara, CEO al BT Capital Partners la MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, eveniment online organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

“Din punct de vedere al antreprenorilor si al ingrijorarilor pe care le au – de exemplu, una din aceste temeri pe care am intalnit-o foarte des in discutiile cu antreprenorii era daca aceasta listare la bursa o sa ne aduca la prima AGA toti actionarii, stiu un exemplu din piata de o companie care a inchiriat o sala uriasa, au constatat ca nu au venit toti pentru ca nu asta este ce actionarii vor”, a spus reprezentantul BT Capital Partners, care asigura servicii de consultanta atat pentru tranzactii de tip IPO, cat si de M&A, respectiv de tranzactionare persoane fizice pe bursa la Bucuresti, dar si pe bursele internationale.

“Cand mergem la un antreprenor, desi poate antreprenorul ne cheama pentru o intalnire ca doreste sa isi vanda compania, sa atraga un investitor sau sa se listeze, de multe ori ajungem pe cealalta cale cu el pentru ca toate aceste lucruri si apropo de intrebarea IPO vs M&A, credem ca fiecare antreprenor, fiecare companie trebuie sa vada si sa-si analizeze foarte bine ce-si doreste din acele finantari pe care vrea sa le obtina, pe cine doreste ca si partener sa aiba alaturi”, afirma Daniela Secara.

“Depinde de ciclul de viata al companiei, trebuie sa vada daca este la inceput cand finantarea vine de la prieteni, familii, sau daca este in stadiul urmator in care are o crestere rapida in care prietenii, familia nu mai sunt suficienti, si ai nevoie poate de un fond care sa iti aduca finantare alternativa sau poate ai nevoie de un investitor strategic care poate sa iti aduca pe langa bani si know how sau un network in segmentele pe care vrei sa le dezvolti. La aceasta etapa putem discuta de o listare eventual pe Aero, iar odata ce compania este matura poate sa atraga si alte fonduri si sa mearga catre piata reglementata”, explica reprezentantul BT Capital Partners.

“Cumva o recomandare pentru un antreprenor ar fi sa se comporte ca o companie listata mult inainte de a se lista, chiar daca nu poti sa duci tot acel ghid de guvernanta corporative”, adauga ea.

“Noi sustinem ca tot acest proces nu incepe si nu se termina in 6 luni, e un proces pe care companiile trebuie sa aiba in vedere ca dureaza 1 an, 2 ani, iar fricile pe care le-am vazut la antreprenori care vor sa se listeze le-am vazut si la antreprenori care isi cauta investitori private equity langa”, precizeaza Daniela Secara.

“O concluzie pentru antreprenorii romani ar fi sa impartaseasca din experienta pentru a-i ajuta la momentul cand doresc o finantare sa obtina varianta optima pentru companie. Pot sa apeleze la povestile antreprenorilor care s-au listat, la povestile antreprenorilor care au un investitor si sa incerce sa vada ce implica acest proces”, a mai spus Daniela Secara de la BT Capital Partners in cadrul panelului Challenges al evenimentului online organizat de jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons.

Loredana Chitu main

Loredana Chitu, Dentons: Pentru ca o companie sa intre pe piata principala a bursei, vorbim de un IPO de minim 40 mil. Euro, free float de 25% si sa fie in top 3 piata in care activeaza. Ce difera la listarile companiilor de stat fata de companiile antreprenoriale

Lasă un răspuns

“Exista niste check-uri pe care o companie trebuie sa le faca inainte sa se duca pe bursa, si aici vorbim despre main market (piata principala – n.r.). Pe main market vorbim de la 40 mil. euro in sus IPO, un free float de 25% ca sa bifeze si niste conditii de piata, dar si atributele unei societati necesare pentru listare, adica trebuie sa fie un lider de piata sau in top 3 cu mesaj investitional puternic, sa ia un model financiar atractiv pt investitori, sa ai un revenue growth (crestere de venituri – n.r.) si o profitabilitate usor de previzionat si sa fie posibil de atins, sa fii capabil sa faci raportari financiare in fiecare trimestru pe situatii financiare auditate IFRS de catre un auditor cu reputatie cum e Big Four, sa ai un management team puternic, cu un CV care sa arate ca este capabil si are experienta in spate si, nu in ultimul rand, un corporate governance puternic fara de care investitorii nici nu se mai uita azi la emitenti”, a declarat Loredana Chitu, Partner si Head Capital Markets in biroul din Bucuresti al firmei globale de avocatura Dentons la MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, eveniment online organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

“Vorbim de investitori din toata Europa care se uita si aleg ce face o companie de pe BVB sau un emitent din Polonia. Aceste boxuri trebuie sa fie atinse, si, nu in ultimul rand, companiile sa fie pregatite pentru viata post-listare fata de investitorii care le cauta. Ca societate, trebuie sa navighezi niste ape care uneori sunt tulburi si sa iti asumi niste standarde de transparenta ridicate si sa iti indeplinesti obligatiile pe care ti le asumi in oferta, acest equity story”, adauga ea.

“In privinta proceselor de listare, am avut oportunitatea sa lucrez atat cu emitenti detinuti de statul roman, cat si cu emitenti detinuti privat de exemplu de catre antreprenori locali sau internationali sau de fonduri de investitii locale sau internationale si, ca si concluzie, in general, procesul deruleaza aceiasi pasi. Cred ca ceea ce face cu adevarat diferenta si a facut-o pana acum este marimea ofertei de vanzare pentru ca, in principiu, ofertele care au inclus privatizari, vanzari de catre statul roman sau majorari de capital cu participarea statului roman au fost niste oferte de o marime considerabila”, puncteaza avocatul Dentons.

“De exemplu, IPO Electrica de 444 mil. euro, cel mai mare de pana acum de pe Bursa de Valori Bucuresti, si, in principiu, cam tot ce este peste 150 mil. euro – 200 mil. euro determina tipul de investitori intr-un proces si asta mai departe determina modul in care procesul este condus si atunci din perspectiva asta sunt niste diferente. Pentru oferte de o asemenea marime, care include si privatizarile sunt interesati investitori calificati din SUA, e un proces pe care noi il numim 144A, (regula 144A care protejeaza investitorii americani care investesc in titluri ale unor companii listate straine – n.r.) ca e un proces in care este un nivel de analiza tehnica si financiara mai detaliata decat de obicei si presupune anumite forme de confort pe care intermediarii ofertei le solicita in astfel de tranzactii – scrisori de confort din partea auditorilor, scrisori privind acuratetea documentelor de oferta, avocatii emitentului s.a.m.d.”, explica Loredana Chitu.

“Celalalt tip de proces pentru oferte mai mici cum au fost majoritatea celor locale de pe Bursa de Valori Bucuresti, intre 40 si 80 mil. euro, sunt procese in care se targeteaza si investitori care nu sunt si americani, de ex. Medlife, Sphera, Purcari”, afirma ea.

“Lasand marimea ofertei la o parte, intr-adevar intr-o privatizare, de exemplu IPO Electrica, exista elemente de particularitate legate in special de procesul decizional pentru ca la nivelul emitentului procesul decizional include votul statului roman in AGA sub forma unor ordine de ministru dar tot din cauza legislatiei privatizarii e nevoie si de acte legislative specifice – hotarari de guvern sau memorandumuri care trebuie aprobate in guvern, toate pentru aprobarea anumitor pasi. Asta este ceva specific doar acestor tipuri de oferta si ar mai fi ca diferenta cu privire la structurarea ofertei elementul – transa/bucata din oferta adresata investitorilor de retail, pe care noi o numim transa de retail clar trebuie sa exista si sa fie una sanatoasa, de multe ori, investitorii persoane fizice din retail primind si discount la pret in privatizarile care au avut loc”, mai spune Loredana Chitu.

“Inafara de elementele astea, procesele sunt mai mult sau mai putin la fel si ele presupun aceleasi lucruri in mare – procesul de pregatire al unui emitent dupa listare este la fel ca procesul pentru listarea efectiva. Pregatesti emitentul din punct de vedere al structurii grupului, reorganizarii, definirea perimetrului tranzactiei, corporate governance, respectarea principiilor codului BVB, decizii privind la ce fel de indicatori de performanta financiara isi asuma emitentul, cum e pregatit sa raporteze going forward, procesul de due diligence pentru redactarea prospectului care este acelasi, dar cu diferentele pe care le spuneam daca te adresezi investitorilor americani un pic mai detaliat sau nu, prin marketingul ofertei diferite prezentari catre investitori potentiali, dar si structurarea ofertei si marketingul efectiv, urmat de executie, finalizarea si prezentarea la Bursa de Valori”, explica reprezentantul Dentons.

“Intre acesti pasi exista un fir rosu care ghideaza tot procesul si el se numeste equity story – nu este un fir rosu avocatesc, ci un fir rosu comercial care practic este povestea principala a procesului care joaca un rol esential in plasamentul actiunilor si se bazeaza pe scurt inseamna de ce sa cumpere investitorii aceste actiuni si povestea aceasta se bazeaza pe promovarea cresterii organice si externe a societatii, o analiza de tip SWOT a punctelor tari ale afacerii, dar si a celor slabe, care sunt oportunitatile inafara emitentului, care sunt factorii care sustin abilitatea emitentului de a creste si de a crea sau de a majora ceeea ce se numeste shareholder value (valoare creata pentru actionari – n.r.)”, afirma Loredana Chitu.

“Equity story-ul depinde de story-ul fiecarui emitent. Am avut placerea sa lucrez cu emitenti cu business reglementat, business nereglementat, business in care nu puteau sa investeasca anumite tipuri de fonduri sau business-uri care se adreseaza tuturor investitorilor, povestea aceasta trebuie modelata cu ajutorul emitentului si a intermediarilor in functie de tipul de business si in functie de tipul de investitor la care te adresezi. Equity story este despre viitor, este vorba despre cum poate sa creasca business-ul going forward, ce pot eu sa le promit, sa le spun investitorilor si atunci e foarte interesant cum se testeaza aceste story dupa listare. Si am avut acum 2 ani, din nefericire, care au adus un soi de stress test pentru emitenti si inclusiv equity story-urile pe care le-au spus in listari pentru ca au aparut criza Covid, criza energetica, razboi care sunt 3 stress test-uri pe care nu ni le-am fi imaginat si ne aduc informatii cum poate un equity story sa tina apa si dupa listare”, a punctat Loredana Chitu de la Dentons in cadrul panelului Equity Stories. Growth Stories la evenimentul online organizat pe 20 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons.

tanase main

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Din 20 de IPO-uri pe piata Aero am avut 8-9 venite din sectorul tehnologic, observam o diversificare a sectoarelor reprezentate pe piata si in indicele BET. Spread-ul dintre preturile care ar putea fi cerute de catre emitenti si preturile asteptate de investitori a crescut

Lasă un răspuns

“Vedem acest trend in 2021 cu 8-9 companii din sectorul tehnologic. Este un trend foarte pozitiv. In 2022, avem cateva tranzactii pe piata Aero, 7 tranzactii pe piata Aero in valoare totala de 20 mil. euro, si deci luand in considerare conditiile curente cu aceasta criza langa noi avem totusi cateva tranzactii”, a spus Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti la MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, eveniment online organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

“2021 a fost un an foarte bun, deci semne ca piata primara se va activa sunt foarte bune, dar in conditii normale desigur. Ceea ce am observat, in special pe piata Aero, este ca vin sectoare noi, in special sectorul tehnologic. Din cele 20 de IPO-uri, 8 sau 9 companii au venit din sectorul tehnologic ceea ce este o dezvoltare foarte buna pentru ca vrem sa avem o reprezentare mult mai puternica avand in vedere ca acest sector este foarte important pentru economia Romaniei. Cred ca are 7 procente din PIB sau mai mult, acest procentaj nefiind recunoscut in pietele de capital, unde reprezentarea sa este mult mai mica”, adauga acesta.

“Apetitul pentru tranzactii este mai mic decat in 2021 si este un lucru normal, o dezvoltare normala pentru ca apetitul antreprenorilor si al investitorilor a scazut. Imi pot imagina ca spread-ul dintre preturile care ar putea fi cerute de catre emitenti si preturile care ajung la asteptarile investitorilor a crescut”, afirma seful Bursei de Valori Bucuresti (BVB).

“Avem o activitate foarte importanta in sectorul agribusiness, am avut tranzactii in agribusiness atat pe partea de actiuni, cat si tranzactii cu obligatiuni. TTS si Aquila vin, de asemenea, din sectoare care nu erau reprezentate pe piata anul trecut, One United a intarit reprezentarea in piata a unui sector foarte important, care speram sa aiba o reprezentare mai buna in viitor de asemenea”, afirma seful Bursei de Valori Bucuresti. “Vedem acest trend de diversificare al sectoarelor imbunatatit pe bursa si observam asta si in indicele nostru principal BET care este format din 20 de companii”, precizeaza el.

“Trendul general a fost unul foarte pozitiv. Am avut cateva IPO-uri importante in 2013, si in 2016 – 2017 au fost IPO-uri importante, inclusiv Digi si Sphera Group, in 2018 numai unul – Purcari pe piata reglementata, 2019 si 2020 nu au fost atat de activi. 2021 a fost in acest context un an foarte activ, am avut 23 de tranzactii pe partea de actiuni, 3 pe piata reglementata, unde ultima a fost in 2018, iar in 2021 am avut TTS, One United si Aquila, care au atras 190 mil. euro, dar am avut alte 20 de tranzactii pe Aero cu o valoare totala de 15 mil. euro.”, explica Adrian Tanase.

“Sustenabilitatea este foarte importanta din perspectiva noastra, tot mai multe tranzactii de sustenabilitate verzi vin pe piata. Am avut anul trecut tranzactii cu obligatiuni verzi facute de Raiffeisen si BCR, am avut o emisiune cu obligatiuni cu obiective legate de sustenabilitate la Autonom. Am avut si initiative pe ESG, speram sa avem scoruri disponibile pentru investitori pentru toate companiile romanesti, acum avem doar pentru 9 pentru ca au ales in mod voluntar sa le faca publice. Scorurile sunt calculate pentru toate dar trebuie facute publice pe baza de voluntariat si speram ca in viitorul apropiat sa fie disponibile pentru majoritatea companiilor listate pe piata reglementata”, mai spune reprezentantul BVB.

“Nu putem evita subiectul Hidroelectrica, adunarea generala a actionarilor a luat decizia de a lista compania ceea ce deschide o perspectiva foarte pozitiva pentru pietele de capital, va fi cel mai mare IPO derulat vreodata pe piata bursiera locala si speram sa aiba loc mai devreme decat mai tarziu. La Hidroelectrica, fiind pe partea “verde”, ma astept ca apetitul pentru aceasta companie sa fie foarte puternic atat la investitorii locali, institutionali si individuali, cat si la investitorii straini”, afirma Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti.

Care tranzactii vor domina in 2022 piata bursiera din Romania, cele cu actiuni sau cu obligatiuni? “Foarte greu de raspuns la aceasta intrebare. Pana acum, am vazut tranzactii aproape in mod egal si pe partea de actiuni si pe cea de obligatiuni. Desigur, ratele de dobanda sunt in crestere si astfel apetitul de a cumpara cupoane de obligatiuni va scadea, dar companiile pot alege sa emita obligatiuni la rate de dobanda variabile, deci au acest instrumente la dispozitie, nu pot spune care va fi apetitul, daca va fi mai puternic pe partea de actiuni sau de obligatiuni. Pana acum, am avut un apetit egal pentru aceste instrumente”, a precizat Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti in panelul dedicate tendintelor in tranzactiile IPO si a evolutiei multiplilor de evaluare a companiilor din cadrul evenimentului online organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons.

Sursa: BRD Asset Management.

Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In momentul de fata din investitiile de circa 1 mld. lei pe partea de actiuni un sfert este in companii antreprenoriale. Un IPO Hidroelectrica bine pregatit dureaza 9 luni – un an

Lasă un răspuns

“Pe piata reglementata, in ultimii 10 ani cred ca am fost prezenti in toate IPO-urile, nu cred ca am ratat vreun IPO, pe partea de actiuni, iar pe partea de obligatiuni cred ca putem numara pe degete in care nu am fost.  Am fost prezenti si vom incerca sa fim prezenti absolut in toate listarile noi. In momentul de fata un sfert din investitiile pe care le avem sunt in companii antreprenoriale. Nu ma asteptam sa fie atat de mult, vorbim de un sfert din companii, ma bucura foarte mult pentru ca acum 10-15 ani nu era niciuna”, a spus Mihai Purcarea, CEO BRD Asset Management, la MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, eveniment online organizat pe 20 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital. Acesta a precizat ca portofoliul pe care il administreaza pe partea de actiuni se ridica undeva la 1 mld. lei.

“Ca investitor institutional, suntem mai activi pe piata reglementata, nu atat de mult pe piata Aero. De ce nu atat de mult pe Aero? In primul rand pentru ca Aero nu e o piata reglementata, este o piata alternativa si atunci regulile de transparenta si de diligenta sunt un pic mai reduse. Asta inseamna ca noi care vindem produsele catre investitori de retail in special preferam o piata mult mai rigida, mai stricta”, afirma reprezentantul unuia dintre cei mai importanti administratori din industria de asset management.

“Ne bucuram de fiecare data cand apar companii noi pentru ca business-urile noi care vin sa se listeze au alt profil de crestere fata de companiile de stat care sunt foarte stabile, dar nici oportunitati de creare de valoare nu regasim foarte multe acolo. Companiile noi vin cu alt vibe”, explica Mihai Purcarea.

La ce se uita un investitor institutional inainte de a investi intr-o companie antreprenoriala?

“Noi cand luam decizia de investitii nu vrem sa investim doar intr-un antreprenor, vrem sa fim parteneri intr-un business care sa fie un business solid si peste 10, 20, 30 de ani si de aici nevoia pe care o avem foarte puternic de stabilitate si de claritate decizionala. Sa nu stea niciodata un business intr-un singur om pentru ca aici este un risc enorm de mare. Pentru ca daca Doamne fereste se intampla ceva cu respectiva persoana atunci este un risc masiv pentru compania respectiva si noi de multe ori cand ne alaturam unei investitii asta cautam si incercam oarecum in discutii sa ghidam si sa transmitem antreprenorului lucrul acesta, este nevoie de o responsabilitate, de o guvernanta solida inainte ca noi sa putem sa facem o investitie”, explica Mihai Purcarea.

“Diferenta este ca noi venim cu capital, cam atat, noi nu venim impreuna cu antreprenorul sa incercam sa venim operational in firma, sa intram in CA (consiliu de administratie – n.r.), sa ghidam firma in a creste, asta este ceea ce face un fond de private equity sau de venture capital. Noi suntem investitori institutionali si venim cu banii, asiguram finantarea, putem sa asiguram finantare multa si sa ajutam cresterea business-ului, insa vrem ca partea operationala sa nu fie in responsabilitatea noastra si atunci avem nevoie de un cadru clar si foarte bine definit”, afirma seful BRD Asset Management.

“Cred ca de aici provine diferenta de perceptie si temerea antreprenorilor ca va trebui sa impart controlul cu altcineva”, puncteaza Mihai Purcarea.

“Daca vreti sa va listati, incepeti cu 2 ani inainte si aveti primele discutii, vedeti ce ar trebui sa faceti ca sa ajungeti ca in momentul in care veniti in fata investitorilor sa aveti guvernanta bine stabilita pentru a putea beneficia pana la urma de o evaluare foarte buna pentru ca daca un antreprenor vine si nu are totul bine pus la punct, daca compania e frumoasa, noi vom investi dar vom investi la o evaluare mai mica. De ce? Pentru ca incorporam anumite riscuri. Ce se intampla daca? Si atunci este pana la urma un beneficiu al antreprenorului sa aiba cat mai bine guvernanta pusa la punct pentru a-si reusi sa isi vanda business-ul si sa atraga finantare in conditii cat mai favorabile”, adauga acesta.

Ce ii lipseste IPO-ului Hidroeletrica pentru a avea loc?

“Doar vointa. Toate lucrurile sunt acolo. Vointa lipseste sau poate lipsi. Daca este vointa, se poate face si se poate intampla un IPO care sa fie de un real succes”, afirma reprezentantul BRD Asset Management.

In cat timp s-ar putea face un IPO la Hidroelectrica? “In 9 luni – un an. Nu cred ca poate fi facut mai rapid de atat ca sa poata fi facut cu adevarat. Mi se pare foarte greu (de facut in 2022-nr,), daca am lua toti decidentii si i-am pune pe toti, i-am inchide intr-o camera poate l-am putea face in 6 luni la modul la care sa lucreze toata lumea numai pe proiectul asta, insa stim foarte bine ca lucrurile nu se intampla chiar asa, exista anumiti timpi morti intre decizii care lungesc destul de mult si la un IPO de marimea asta trebuie facut un roadshow serios pentru ca nu este ok sa il faci pe repede inainte”, a declarat Mihai Purcarea de la BRD Asset Management in cadrul panelului Challenges din evenimentul online de pe 20 aprilie.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons.

nn pensii main

Dan Gheorghe, NN Pensii: Dintr-un portofoliu de 7,5 mld. lei avem 25% expunere pe companii de stat si 9,5% investiti in companii antreprenoriale. La IPO Hidroelectrica, toate ingredientele sunt acolo pentru o listare in acest an pentru ca fereastra de oportunitate s-ar putea inchide anul viitor

Lasă un răspuns

“Asa ca expunere overall in Romania avem vreo 7,5 mld. lei din care cam 25% sunt in companii de stat, daca ne uitam si comparam cu investitiile noastre in companii care s-au listat in ultimii 6 – 7 ani e undeva la 9,5%.  Este net inferior expunerii noastre pe companiile de stat prin prisma marimii, o companie de stat are o capitalizare minima undeva la 1 mld. de euro in timp ce celelalte pleaca undeva de la 200 mil.  euro pana la 500 – 600 mil. Euro”, a declarat Dan Gheorghe, Chief Investment Officer la NN Pensii, in cadrul evenimentului online MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

“Noi avem o limitare pe Aero (segmentul secundar al pietei bursiere – n.r.). din perspectiva reglementarilor, nu putem investi in companii care nu sunt listate pe piata reglementata din pacate, nu putem lua expuneri pe aceste companii insa le asteptam sa treaca pe piata reglementata”, precizeaza reprezentantul celui mai mare manager de bani din Romania.

“Daca privim la portofoliul nostru, din perspectiva asta fondurile inca din 2008 de cand s-au infiintat aveau diferite tichete minime, in momentul acesta tichetele minime sunt din ce in ce mai mari si vedem ca potentialul nostru a investi in IPO-uri este mai mare comparativ cu primii ani de viata”, adauga Dan Gheorghe de la NN Pensii.

“Depinde foarte mult si de tipul de companie, la cele antreprenoriale marimea lor evident nu poate fi comparata cu un IPO al unei companii de stat. In momentul acesta noi putem intra in orice tranzactie, s-a vazut si la ultima care s-a incheiat cu succes, la Aquila am fost investitori si acolo tichetul a fost undeva la 18-19 mil. euro. Bineinteles, acesta nu este un tichet minim cu care sa intram cumva la genul de companie si genul de capitalizare pe care il vedem pe bursa. Acum vedem anumite cerinte pentru a fi listate pe piata reglementata. Trebuie sa treci peste anumite bariere inclusiv partea asta de capitalizare odata ce indeplinesc aceste cerinte companiile, putem investi si sume mai mici in companii in care credem, in crestere si vedem companii listate care au crescut foarte frumos pe bursa si atunci iei expunerea pe o companie cu o capitalizare de 150 – 200 mil. euro pe bursa azi pentru ca in 5 – 10 ani sa vedem ca aceasta capitalizare a crescut foarte mult”, a mai spus Dan Gheorghe.

Intrebat care este marimea necesara a unei companii pentru o listare pe piata principala a Bursei de Valori Bucuresti, reprezentantul NN Pensii a raspuns: “Nu stiu cat de relevanta e cifra de afaceri pentru ca sunt companii diferite din domenii diferite, sunt companii de cateva sute de milioane, dar poti sa ai o profitabilitate foarte mica, nu cred ca asta este metrics-ul cel mai relevant. Legat de o potentiala capitalizare, cred ca un minimum pentru piata reglementata ar fi de 150 mil. euro si asta se vede si pe ultimele IPO-uri facute la BVB”.

“Exercitiul listarii maturizeaza compania, trebuie sa ai o transparenta mult mai mare si o structura corporatista in place, adica sa  declari cine si ce hotaraste si care sunt limitele fiecarui nivel – consiliul de administratie, actionarii si managementul trebuie sa fie foarte bine incentivati, sa fie un link intre performanta companiei si performanta managementului, toate lucrurile astea sunt de ajutor pentru orice tip de companie numai ca atunci cand vine la bursa cam atunci se face”, este de parere reprezentantul celui mai mare manager local de fonduri de pensii private.

“Cu privire la ce tipuri de business-uri si ce tipuri de companii (sa vina pe bursa – n.r.), noi am vrea sa fie cat mai diferite, din cat mai multe domenii si sa reflecte ceea ce se intampla in economia reala si de asta nu avem o preferinta pentru un domeniu sau altul, ci pentru cat mai multe domenii in care antreprenorii sa vina la bursa.”, afirma CIO NN Pensii.

“Cred ca mai conteaza (la listare – n.r.) un alt aspect – partea de ESG, care e la moda acum si un lucru legat de sustenabilitatea acestor business-uri pe termen mediu si lung si aici se vor face tot mai multe eforturi si standardizari, toate companiile vor trebui sa adere la aceste standarde”, spune Dan Gheorghe.

“Acum, asteptam si alte companii de stat de size-ul Hidroelectrica sa le vedem listate. Cred ca acest IPO va schimba total piata de capital din Romania”, adauga acesta.

IPO-ul Hidroelectrica este asteptat de mai multi ani pe piata bursiera locala, recent Fondul Proprietatea relansand tranzactia prin care se grabeste sa vanda un pachet de 15% din actiunile companiei controlate de statul roman pentru o suma estimata in jurul a 2,3 mld. Euro.

Intrebat ce ingrediente ii trebuie companiei Hidroelectrica pentru a intra pe bursa, Dan Gheorghe a raspuns: “Pai, din punctul meu de vedere nu ar trebui sa mai fie nicio piedica”.

“Contextul geopolitic nu ajuta, in schimb atractivitatea companiei este foarte mare, inclusiv acest unghi din perspectiva ESG – este unul dintre cei mai mari producatori hidro 100% energie regenerabila din regiune, avem un potential de crestere si pe partea de energie solara. Ne uitam acum ca au si un context de piata foarte bun, cresterea preturilor la energie electrica sunt aproape la all time high (maxinm istoric – n.r.), nu cred ca ne-am mai uitat in trecutul apropiat la asa ceva si atunci tot contextul acesta ajuta si eclipseaza contextul mai putin fericit geopolitic”, afirma acesta.

“Atractivitatea este aici, toata lumea isi doreste sa se intample repede pentru ca fereastra asta de oportunitate este posibil sa se inchida anul viitor de exemplu, sunt foarte multe lucruri care se pot schimba, vedem si contextul geopolitic la inceput de an parea foarte improbabil ceea ce s-a intamplat in mai putin de 2 luni atunci cred ca ar trebui sa se grabeasca aceasta listare si sa aiba loc pana la sfarsitul acestui an, nemaivorbind ca uitandu-ne si la managementul companiei care este foarte important pentru aceasta listare, mandatele lor expira la inceputul anului viitor si atunci e foarte greu sa mergi intr-un roadshow de IPO cu un management care nu are un mandat pe 4 ani. Toate ingredientele sunt acolo, speram sa se intample cat mai repede”, a mai spus Dan Gheorghe de la NN Pensii in cadrul panelului Equity Stories. Growth Stories al evenimentului online din 20 aprilie.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons.

mipoc main

MIRSANU IPO CHALLENGE 2022: Keep the faith in equity capital markets! Tendintele in tranzactiile IPO si evolutia multiplilor de evaluare a companiilor listate. Ce asteapta investitorii de la firmele antreprenoriale. Investitorii institutionali locali despre IPO Hidroelectrica – “Un IPO facut cum trebuie dureaza 9 – 12 luni” vs “fereastra de oportunitate s-ar putea inchide in 2023”

Lasă un răspuns

 

“Unul din lucrurile despre pietele de actiuni este acela ca sunt foarte supuse schimbarilor si trebuie sa iti pastrezi increderea destul de mult timp. Pentru ca ele urca si tot ele coboara. Acesta este avertismentul pe care autoritatile de reglementare il trimit investitorilor sau insista ca firmele de investitii sa il transmita investitorilor. Poti avea, de asemenea, o situatie in care cand pietele cresc, si odata cu ele si oportunitatile de a emite actiuni si de a cumpara actiuni pentru investitorii de portofoliu, iar randamentul investitorilor poate fi diferit si poti sa ai preturi puternice ale actiunii, dar o emisiune slaba. Cred ca in ultimii doi ani a fost o perioada in care nu au fost asa multe emisiuni de actiuni”, a spus Nick Kaufmann, Head Equity Capital Markets & Syndicate la Wood & Company, la MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, eveniment online organizat pe 20 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

2021 a fost un an bun, 2022 nu este un an asa bun pana acum, adauga seful Wood Londra, care se asteapta la un trimestru 3 si un trimestru 4 ocupat cu tranzactii IPO daca se va normaliza contextul de piata din Europa Centrala si de Est, regiune care nu a avut niciun IPO major de la inceputul anului pe fondul invaziei armatei ruse in Ucraina.

Alegerea bursei potrivite pentru listare are, de asemenea, un impact important asupra perceptiei companiei, si implicit asupra succesului tranzactiei IPO.

“Ne-am uitat la trei burse, una a fost Londra, alta a fost Frankfurt. Am intrebat o multime de oameni inainte sa luam o decizie si recomandarea aproape unanima a fost Euronext Amsterdam. Nu avem afaceri in Marea Britanie si am fi fost tratati ca o actiune de pe pietele emergente ceea ce nu am vrut pentru ca asta poarta un discount, iar noi vroiam sa ne tranzactionam ca si actiune premium”, a declarat Richard Wilkinson, CFO & Deputy CEO al CTP Group, keynote speaker al evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2022. El a explicat astfel  ce a stat la baza deciziei companiei antreprenoriale CTP de a face IPO pe bursa de la Amsterdam in martie 2021, cand investitorii au suprasubscris in cadrul celei mai mari listari din Europa din sectorul imobiliar din 2014 pana acum, din cei peste 850 mil. euro atrasi fiind apoi cumparate active si portofolii, inclusiv pe piata imobiliara de spatii industriale din Romania.

IPO-ul companiei de stat Hidroelectrica, cea mai mare listare preconizata sa aiba loc pe bursa de la Bucuresti, naste insa asteptari diferite privind oportunitatea tranzactiei printre investitorii institutionali locali. Intrebat in cat timp ar putea avea loc IPO-ul Hidroelectrica, Mihai Purcarea, CEO BRD Asset Management, a raspuns: “In 9 luni – un an. Nu cred ca poate fi facut mai rapid de atat ca sa fie facut cu adevarat. Mi se pare foarte greu (de facut in 2022 –n.r.), daca am lua toti decidentii si i-am inchide intr-o camera poate s-ar putea face in 6 luni la modul in care sa lucreze toata lumea numai pe proiectul asta, insa stim foarte bine ca lucrurile nu se intampla chiar asa, sunt anumiti timpi morti intre decizii care lungesc destul de mult si, la un IPO de marimea asta, trebuie facut un roadshow serios, trebuie adusi investitorii la masa, pentru ca nu este ok sa il faci pe repede inainte”.

Pe de alta parte, Dan Gheorghe, CIO NN Pensii, afirma insa: “Cred ca ar trebui sa se grabeasca aceasta listare si sa aiba loc pana la sfarsitul acestui an, nemaivorbind ca, uitandu-ne si la managementul companiei care este foarte important pentru aceasta listare, mandatele lor expira la inceputul anului viitor si atunci e foarte greu sa mergi intr-un roadshow de IPO cu un management care nu are un mandat pe 4 ani. Toate ingredientele sunt acolo. Speram sa se intample cat mai repede”. El adauga ca fereastra de oportunitate s-ar putea inchide in 2023.

“Pe bursa de la Bucuresti, trendul general a fost unul foarte pozitiv in 2021 si semnele ca piata primara se va activa sunt foarte bune, dar in conditii normale desigur. Ceea ce am observat in special pe piata Aero, vin noi sectoare, in special cel tehnologic. Din cele 20 IPO-uri recente, am vazut 8-9 companii din sectorul tehnologic ceea ce este o dezvoltare foarte buna pentru ca vrei sa ai o reprezentare mai puternica a acestui sector foarte important in economia Romaniei, cred ca are 7% din PIB sau chiar mai mult, acest procentaj nefiind acum recunoscut in piata de capital, unde reprezentarea este mult mai mica”, a declarat Adrian Tanase, CEO Bursa de Valori Bucuresti.

“Din pacate, acest context a mai domolit listarile pe piata Aero, dar asta nu inseamna ca antreprenorii nu sunt in continuare interesati, antreprenorii cauta in continuare, sunt interesati. Investitorii de cealalta parte, atat de retail, cat si cei institutionali, in continuare au lichiditati pe care trebuie sa le plaseze, si la fel ca si noi in piata exista antreprenori si IPO-uri pe care probabil o sa le vedem odata cu prima fereastra pe piata de capital”, precizeaza Daniela Secara, CEO BT Capital Partners.

“Fricile pe care le-am vazut la antreprenori care vor sa se listeze le-am vazut si la antreprenori care isi cauta investitori private equity langa ei”, observa Daniela Secara de la BT Capital Partners.

“Exista niste check-uri pe care o companie trebuie sa le faca inainte sa se duca pe bursa. Pe piata principala a bursei, vorbim de IPO de la 40 mil. euro in sus, un free float de 25% ca sa bifeze si niste conditii de piata, dar si alte atribute ale unei societati necesare pentru listare – trebuie sa fie un lider de piata sau in top 3 cu mesaj investitional puternic, sa ia un model financiar atractiv pentru investitori, sa ai un revenue growth (crestere de venituri – n.r.) si o profitabilitate usor de previzionat si sa fie posibil de atins, sa fii capabil sa faci raportari financiare in fiecare trimestru pe situatii financiare auditate IFRS de catre un auditor cu reputatie cum e Big Four, sa ai un management team puternic, si, nu in ultimul rand, un corporate governance puternic fara de care investitorii nici nu se mai uita azi la emitenti”, afirma Loredana Chitu, Partner & Head Capital Markets la biroul din Bucuresti al firmei globale de avocatura Dentons.

“Dar conteaza foarte mult si cine spune povestea – equity story, cine spune, isi asuma si livreaza apoi detaliile dintr-un IPO. Pentru ca o companie sa navigheze apele astea, trebuie ca fondatorul sau o alta personalitate puternica, ea poate fi si charismatica, oarecum vizibila, care sa raspunda in fata investitorilor si a partenerilor”, precizeaza Monica Cadogan, Board Member al producatorului de vinuri Purcari listat pe piata principala a bursei de la Bucuresti si antreprenor Vivre.

 

Principalele topicuri

  • Tendinte in tranzactiile IPO si de pe pietele de capital
  • Ce companii asteapta investitorii pe bursa. De ce au nevoie antreprenorii pentru un Equity Story
  • Viata post IPO a unei companii fata de cea pre IPO
  • Cum arata companiile antreprenoriale in portofoliile investitorilor locali

 

 

Tendinte in tranzactiile IPO si de pe pietele de capital

 

Rezilienta pietelor de actiuni. Piețele de acțiuni sunt foarte reziliente, ceea ce este important pentru investitori, important pentru emitenți, pentru antreprenori care vor să ajungă pe piața publică sau să facă o vânzare privată, puncteaza Nick Kaufmann, Head Equity Capital Markets & Syndicate la Wood & Co, care analizeaza cum si-au revenit cotatiile bursiere dupa fiecare criza majora – de la Marea Depresiune declansata in 1929, criza dotcom din 2000-2003, criza financiara din 2007-2009 si criza Covid din 2020.

In pietele EMEA (Europa, Orientul Mijlociu si Africa), emisiunile de actiuni au scazut de la un volum de 65 mld. USD in T1 2021 pana la aproape o treime, respectiv 25 mld. USD in T1 2022, o tendinta similara fiind inregistrata si la nivel global unde caderea a fost chiar ceva mai abrupta de la un nivel de 396 mld. USD in T1 2021 pana la 118 mld. USD in T1 2022, potrivit datelor Wood & Co Londra. Multiplul P/E de evaluare a companiilor listate (care masoara raportul dintre pretul actiunilor si castigul pe actiune – n.r.) a fost sub presiune in cazul companiilor din Europa in ultimele luni, observa Wood & Co.

CEE, fara IPO-uri majore in 2022, a fost dominata pana acum de emisiunile de obligatiuni. In Europa Centrala si de Est, in cele 4 luni de la inceputul anului si pana acum nu a avut loc niciun IPO major pe bursele din regiune, ultimul IPO de peste 100 mil. USD fiind IPO-ul companiei poloneze de tehnologie STS Holding, care a inregistrat o listare de 265 mil. USD prin vanzarea unui pachet de 30% din actiuni pe bursa de la Varsovia in decembrie 2021. Pietele EMEA au fost dominate in primele 4 luni ale anului de IPO-urile realizate de companii din Arabia Saudita si Emiratele Arabe Unite, care au atras lichiditati importante de la investitori locali, urmate de companii din Norvegia si Italia. Cel mai mare IPO din EMEA de la inceputul anului este cel al companiei de utilitati DEWA din Emiratele Arabe Unite, care a obtinut 6,077 mld. USD din vanzarea unui pachet de 18% din actiuni, arata datele Wood.

Pe pietele de frontiera si emergente din Europa Centrala si de Est, bancile au fost in primele 4 luni ale anului cei mai activi emitenti in emisiunile de obligatiuni de peste 100 mil. USD, in special bancile din Slovacia si Cehia, urmate de companiile de utilitati. Cea mai mare emisiune de obligatiuni din regiune de la inceputul anului a fost cea realizata de grupul ceh de utilitati CEZ cu o emisiune de titluri de 600 mil. euro cu maturitate pe 5 ani la un cupon de 2,375% pe an, urmat de bancile slovace Slovenska Sporitelna (subsidiara a grupului austriac Erste) si Vseobecna Uverova Banka (subsidiara locala a grupului italian Intesa Sanpaolo), ambele cu cate o emisiune de obligatiuni de 500 mil. euro cu maturitati pe 5 ani si cupoane de 1,125%, respectiv 0,875% pe an. In acelasi interval de timp, BCR (subsidiara locala a grupului austriac Erste) a lansat pe bursa de la Bucuresti o emisiune de obligatiuni de 351 mil. RON (70 mil. euro) cu maturitate la 5 ani si un cupon de 6,76%, conform sursei citate.

In acest moment, nu exista o perspectiva clara daca tranzactiile cu actiuni sau emisiunile de obligatiuni vor domina in acest an piata bursiera de la Bucuresti. “Este foarte foarte dificil de raspuns. Pana acum, am avut un numar egal pe partea de actiuni si pe partea de obligatiuni”, afirma Adrian Tanase, CEO Bursa de Valori Bucuresti. “Pana acum, am avut un apetit egal (din partea investitorilor – n.r.) pentru aceste instrumente”, adauga acesta.

Multipli de evaluare mai mari in sectorul de servicii medicale si in servicii financiare. Piata bursiera de la Bucuresti a atins in 2021 maximul istoric cu o capitalizare de piata de 142,3 mld. RON (28,9 mld. Euro, calculat la cursul mediu al BNR), arata datele prezentate de catre Sorin Petre, Partner & Leader Valuation & Economics PwC Romania.

Cele 3 mari IPO locale din 2021 s-au facut la multipli P/E de 29,1x in cazul dezvoltatorului imobiliar One United Properties, 18,4x in cazul retelei de distributie si logistica Aquila, respectiv la un multiplu de 11,9 P/E la compania de transport fluvial TTS. Din 2006 incoace, cei mai mari multipli IPO au fost obtinuti de catre Digi cu 75,6 P/E in 2017 si multipli de peste 50x P/E obtinuti de catre Casa de Bucovina Club de Munte in 2008, respectiv Medlife in 2016, releva datele PwC.

Estimari preliminare privind companiile listate pe Bursa de Valori Bucuresti indica faptul ca in 2021 cel mai performant sector a fost cel al serviciilor financiare, cu o mediana a multiplului de 2 raportat la venituri (fata de 3,1x in 2020), in timp ce valoarea cea mai mica a fost inregistrata de sectorul de electricitate, cu o mediana a multiplului aplicat la venituri de numai 0,6x (in scadere fata de 2020 cand sectorul era cotat la un multiplu de 0,7x venituri). Datele preliminare confirma ca sectorul de electricitate inregistreaza cel mai mic multiplu de evaluare pe sectoarele de la BVB si cand este raportat la EBITDA, cu o mediana de 5,3x EBITDA. Sectorul de servicii medicale de la BVB, unde este listat Medlife, a inregistrat in 2021 cel mai ridicat multiplu EBITDA, cu o mediana de 9,1x, in scadere insa fata de evaluarile din 2020, cand acelasi sector era cotat la o mediana a multiplului de 10,4x EBITDA potrivit datelor prezentate de catre Sorin Petre, Partner & Leader Valuation & Economics PwC Romania.

Pe piata de M&A, multiplul mediu EBITDA rezultat din tranzactii inchise este estimat pentru 2021 peste 9x, la niveluri comparabile cu 2020, cand multiplul mediu EBITDA a fost de 9,8x.

IPO companii de stat vs companii antreprenoriale. “Cred ca ceea ce face cu adevarat diferenta intre ele si a facut-o pana acum este marimea ofertei de vanzare pentru ca, in principiu, ofertele care au inclus privatizari, vanzari de catre statul roman sau majorari de capital cu participarea statului roman au fost niste oferte de o marime considerabila”, explica Loredana Chitu de la Dentons.

IPO vs M&A. “Procesul acesta de listare la Bursa de Valori Bucuresti a inceput pentru noi acum mai bine de 3 ani de zile, a fost o perioada in care ne-am uitat foarte atent care este cea mai buna optiune a noastra, fie ca e vorba de listare la bursa, fie de a continua cu cresterea finantarii prin majorarea expunerilor bilaterale pe care le aveam si functionau, fie sa ne uitam intr-o parte la o finantare structurata si chiar o parte de M&A. Toate au fost pe masa noastra”, a spus Ovidiu Bucataru, CFO al Grup Serban Holding, companie care a facut un proaspat IPO pe bursa locala la finele lunii februarie 2022.

“Nu sunt sigur ca ar fi usor pentru tranzactii private equity ca alternativa in acest moment”, sustine Nick Kaufmann de la Wood.

Un alt investitor activ pe piata de M&A vede IPO ca potentiala ruta de exit. “Nu excludem la niciun moment un IPO pentru vreuna dintre ele (companii de portofoliu – n.r.) ca potentiala ruta de exit, dar o sa tinem cont de maturitatea firmei, de momentul din piata, insa deocamdata este un moment departe pentru toate companiile din grup”, afirma Bogdan Axinia, Managing Director al platformei de corporate venture capital Emag Ventures.

 

 

Ce companii asteapta investitorii pe bursa. De ce au nevoie antreprenorii pentru Equity Story

 

Capitalizare.” Legat de o potentiala capitalizare de piata a companiei, cred ca un minimum pentru piata reglementata ar fi de 150 mil. euro si asta se vede si pe ultimele IPO-uri facute la BVB”, afirma Dan Gheorghe, CIO NN Pensii.

Marime IPO, free float, pozitie de piata. “Pe piata principala a bursei, vorbim de IPO de la 40 mil. euro in sus, un free float de 25% ca sa bifeze si niste conditii de piata, dar si alte atribute ale unei societati necesare pentru listare – trebuie sa fie un lider de piata sau in top 3 cu mesaj investitional puternic”, explica Loredana Chitu de la Dentons.

Guvernanta corporativa. “Daca vreti sa va listati, incepeti cu 2 ani inainte si aveti primele discutii, vedeti ce ar trebui sa faceti ca sa ajungeti ca in momentul in care veniti in fata investitorilor sa aveti guvernanta bine stabilita pentru a putea beneficia pana la urma de o evaluare foarte buna. Pentru ca daca un antreprenor vine si nu are totul bine pus la punct, daca compania e frumoasa, noi vom investi, dar vom investi la o evaluare mai mica. De ce? Pentru ca incorporam anumite riscuri. Ce se intampla daca? Si atunci este pana la urma un beneficiu al antreprenorului sa aiba cat mai bine guvernanta pusa la punct pentru a-si reusi sa isi vanda business-ul si sa atraga finantare in conditii cat mai favorabile”, puncteaza Mihai Purcarea, CEO BRD Asset Management.

Planuri de crestere. “Investitorii de retail pun un mare accent pe planurile de crestere ale companiei, vor sa vada perspectivele pe care le are domeniul si ce planuri efective de crestere, ce strategie adopta compania respectiva”, subliniaza Gabriel Aldea, Head of Brokers la casa de brokeraj Tradeville.

Perioada de pregatire. “Acest proces nu incepe si nu se termina in 6 luni de zile, e un proces pe care companiile trebuie sa aiba in vedere ca dureaza 1 – 2 ani de zile”, explica Daniela Secara, CEO BT Capital Partners.

 

 

Viata post IPO a companiei fata de cea pre IPO

 

Ritm de crestere. “Noi aveam un ritm de crestere de 15% pe an, iar dupa IPO am crescut cu 30% anul trecut.  Anul acesta va fi similar, ar putea fi mai mic spre 25%, dar probabil ca ne vom intoarce undeva intre 15% si 20% ca si nivel sustenabil de crestere”, a punctat Richard Wilkinson, CFO & Deputy CEO al grupului imobiliar CTP, companie cu o valoare bursiera de aproape 7 mld.euro.

Mix de finantare. “Am mers pe piata obligatiunilor in trimestrul 3 din 2020, inainte de asta eram finantati 100% de catre banci. Daca te uiti la bilant acum avem 80% din datoria finantata in obligatiuni si 20% banci. Deci, ne-am schimbat fundamental structura noastra de finantare si refinantare”, explica Richard Wilkinson de la CTP.

Planificare. “Lucrurile se documenteaza mai bine, se planifica, avem un orizont nu doar de discutie, ci si cifre pe un termen de 5 ani, de 7 ani. In primul rand, te disciplineaza”, explica Monica Cadogan, Board Member Purcari. “Compania nu mai este doar a antreprenorului sau a investitorului care exista inainte, dar este a unei mase mari de investitori, fiecare cu voce, avem si cativa institutionali acolo. Si alt element – te forteaza sa fii mai putin personal si mult mai rational, adica promisiunile, ghidajele sunt luate in serios, promisiuni nu doar fata de parteneri, de detinatori, te forteaza sa vezi pe termen lung si cumva sa iti respecti promisiunile, nu doar sa le faci”, adauga Monica Cadogan.

Potential M&A. “Este una dintre optiuni, au fost si inainte de listare discutiile, sunt si astazi ramane de definit doar cat anume din business proprietarul este dispus sa cedeze catre o alta parte pentru ca dimensiunea conteaza. Indiferent ca vorbim de investitori nstitutionali, ca vorbim de private equity, lucrurile stau in felul urmator – procentele sunt cu doua cifre, iar noi am facut un prim pas tocmai pentru a ne mai inchide din temerile pe care le aveam. Discutiile astazi sunt in felul urmator intre 10 si 15%, de acolo pornim”, afirma Ovidiu Bucataru, CFO Grup Serban Holding.

 

Cum arata companiile antreprenoriale in portofoliile investitorilor locali

Asset management. “In momentul de fata un sfert din investitiile pe care le avem sunt in companii antreprenoriale. Ma bucura foarte mult pentru ca acum 10-15 ani nu era niciuna in portofoliu”, afirma Mihai Purcarea de la BRD Asset Management care administreaza un portofoliu de actiuni in jurul a 1 mld. RON (aproximativ 200 mil. euro).

Fonduri de pensii. “Ca expunere overall in Romania avem vreo 7,5 mld. RON  (circa 1,5 mld. euro – n.r.) din care cam 25% sunt in companii de stat, daca ne uitam si comparam cu investitiile noastre in companii care s-au listat in ultimele 6 – 7 ani e undeva la 9,5%. Este net inferior expunerii noastre pe companiile de stat prin prisma marimii, adica o companie de stat are, in general, o capitalizare minima undeva la 1 mld. de euro in schimb celelalte pleaca undeva de la 200 mil. euro si ajung pana la 500 – 600 mil. Euro”, puncteaza Dan Gheorghe de la NN Pensii, cel mai mare manager de bani din Romania.

Fondurile de pensii si fondurile de investitii sunt investitori de portofoliu pentru companii de pe piata reglementata, piata principala a bursei.

Corporate venture capital. “In primii 2 ani de zile, avem peste 20 mil. euro investiti in runda initiala si in rundele de follow up, deci punem ceva bani acolo unde ne sunt vorbele si, in continuare, ne dorim sa gasim tipul de companii langa care sa ne punem si sa le ajutam sa creasca rapid”, a spus Bogdan Axinia, Managing Director al Emag Ventures, care adauga ca sectoarele de interes pentru investitii sunt B2B si B2C. Emag este un investitor de venture capital care urmareste companii cu potential de crestere rapida, afaceri care, de regula, nu sunt listate pe bursa, insa in 2017 a cumparat Sameday, companie listata pe bursa, pe care ulterior a delistat-o.

 

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons.

MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M & A), finanțări și tranzacții pe piața de capital. MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adresează executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor și finanțatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informațiile care vizează activitatea comunității de profesioniști de pe piața de fuziuni și achiziții (M&A), a tranzacțiilor în ansamblul lor, comunitate formată din administratori de fonduri de investiții, avocați, bancheri de investiții, bancheri, consultanți de strategie, auditori, respectiv alți furnizori de servicii profesionale dedicate tranzacțiilor.

mipoc main

Antreprenori, manageri, investitori si consultanti vor dezbate principalele tendinte in tranzactiile IPO pe 20 aprilie la evenimentul online MIRSANU IPO CHALLENGE 2022

Lasă un răspuns

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 20 aprilie 2022 MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, un eveniment de continut concentrat asupra tranzactiilor IPO, destinat antreprenorilor si comunitatii pietelor de capital.

Listarea unei companii (IPO – Initial Public Offer) a devenit in ultimii ani o alegere din ce in ce mai frecventa pentru antreprenorii si managerii de companii din diferite sectoare. Aceste tranzactii au atras bani proaspeti de la investitori institutionali si de retail pentru capitalul de crestere al companiilor, au majorat lichiditatile disponibile pentru proprietari si antreprenori si au asigurat o ruta de exit pentru actionari minoritari.

In alte cazuri, un IPO a validat sau a depasit asteptarile investitorilor. Antreprenorii au gasit, recent, evaluari mai mari ale companiilor pe care le-au fondat in piata publica fata de alternativele oferite pe piata de private equity. Iar, cateodata, un IPO mare poate schimba fata unei piete intregi asa cum mult asteptata listare a producatorului de energie Hidroelectrica ar putea stabili definitiv piata de capital din Romania in randul pietelor emergente, ceea ce ar mari miza pentru active locale in ochii investitorilor globali. Dar piata de capital este si o piata sensibila in care investitorii trebuie sa administreze riscuri si provocari de natura diferita.

FORMAT editie online
AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din antreprenori, investitori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali, executivi, consultanti, brokeri, avocati
CATEGORIE DE INTERESE strategie corporativa, piete de capital, management, antreprenoriat, finantare, tranzactii corporative
DATA 20.04.2022

 

 

Au confirmat participarea pana acum urmatorii vorbitori:

 

Richard Wilkinson, Chief Financial Officer, Deputy Chief Executive Officer CTP Group

Nick Kaufmann, Head of Equity Capital Markets & Syndicate Wood & Co Londra

Adrian Tanase, Chief Executive Officer Bucharest Stock Exchange

Voicu Oprean, Founder and Chief Executive Officer AROBS

Mihai Purcarea, Chief Executive Officer BRD Asset Management

Sorin Petre, Partner Advisory Services, Leader Valuation & Economics PwC Romania

Monica Cadogan, Board Member Purcari

Bogdan Axinia, Managing Director Emag Ventures

Loredana Chitu, Partner, Head of Capital Markets Dentons Bucharest

Dan Gheorghe, Chief Investment Officer NN Pensii

Daniela Secara, Chief Executive Officer BT Capital Partners

Ovidiu Bucataru, Chief Financial Officer Grup Serban Holding

Gabriel Aldea, Head of Brokers Tradeville

 

 

Principalele topicuri de dezbatere sunt:

Tendinte in tranzactiile IPO si pe piata de capital

Evolutia multiplilor de evaluare a companiilor listate

Companii de stat si afaceri private. Studii de caz

Cand ajuta un IPO companiile sa creasca

Cum construieste o companie o poveste pentru IPO

IPO vs M&A

Marimea conteaza?

Cum se schimba viata unei companii dupa IPO

Principalele provocari ale antreprenorilor romani privind listarea

 

 

Agenda evenimentului este urmatoarea:

10.00 (EEST/UTC+3) – 10.05 Introducere din partea moderatorului Adrian Mirsanu, Editor jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO

10.05 – 10.20 Keynote Speaker

10.20- 11.10 Panel dedicat tendintelor in tranzactiile IPO si de pe pietele de capital

11.10 – 12.00 Panel Equity Stories. Growth Stories

12.00 – 12.50 Panel Challenges. Dezbatere privind provocarile pre si post IPO ale unei companii

12.50 – 13.00 Concluzii

 

Partenerii acestui eveniment sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori Bucuresti si Dentons.

 

 

logo BT Capital Partners final

BVB_LOGO_RO_Landscape 250 long

 

logo dentons 300 long

 

 

 

 

Participarea la eveniment se face pe baza de invitatie sau taxa de acces de 250 RON (50 Euro). Cei care nu pot accesa live evenimentul vor avea la dispozitie ulterior evenimentului varianta ON DEMAND pe baza de taxa de acces. Pentru detalii, cei interesati sa aiba acces la eveniment sunt invitati sa ne contacteze la office@mirsanu.ro. Pentru FREE PASS media va rugam sa ne contactati la office@mirsanu.ro.

 

Despre MIRSANU.RO
Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M & A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

Platforma de media MIRSANU.RO organizeaza incepand cu 2018 seria de evenimente corporate MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT impreuna cu jucatori – cheie din tranzactiile de M&A, finantare, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii real estate si alte tranzactii corporative majore din Romania si Europa Centrala si de Est.

VIZUAL-IPO-SAVE-2022 main

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 20 aprilie evenimentul MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital

Lasă un răspuns

MIRSANU IPO CHALLENGE 2022

Trends. Equity stories. Challenges.

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 20 aprilie 2022 MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, un eveniment de continut concentrat asupra tranzactiilor IPO, destinat antreprenorilor si comunitatii pietelor de capital.

 

ARGUMENT

 

Listarea unei companii (IPO – Initial Public Offer) a devenit in ultimii ani o alegere din ce in ce mai frecventa pentru antreprenorii si managerii de companii din diferite sectoare. Aceste tranzactii au atras bani proaspeti de la investitori institutionali si de retail pentru capitalul de crestere al companiilor, au majorat lichiditatile disponibile pentru proprietari si antreprenori si au asigurat o ruta de exit pentru actionari minoritari.

 

In alte cazuri, un IPO a validat sau a depasit asteptarile investitorilor (vezi cazul UiPath). Antreprenorii au gasit, recent, evaluari mai mari ale companiilor pe care le-au fondat in piata publica fata de alternativele oferite pe piata de private equity. Iar, cateodata, un IPO mare poate schimba fata unei piete intregi asa cum mult asteptata listare a producatorului de energie Hidroelectrica ar putea stabili definitiv piata de capital din Romania in randul pietelor emergente, ceea ce ar mari miza pentru active locale in ochii investitorilor globali. Dar piata de capital este si o piata sensibila in care investitorii trebuie sa administreze riscuri si provocari de natura diferita.

 

 

  • FORMAT editie online
  • AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din antreprenori, investitori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali, executivi, consultanti, brokeri, avocati
  • CATEGORIE DE INTERESE strategie corporativa, piete de capital, management, antreprenoriat, finantare, tranzactii corporative
  • DATA 20.04.2022

 

 

 

Profil speakeri

 

  • Lideri in afaceri
  • Decision makers
  • Antreprenori
  • Manageri de fonduri
  • Investitori
  • Avocati
  • Consultanti

 

Principalele topicuri

 

  • Tendinte in tranzactiile IPO si pe piata de capital
  • Evolutia multiplilor de evaluare a companiilor listate
  • Companii de stat si afaceri private. Studii de caz
  • Cand ajuta un IPO companiile sa creasca
  • Cum construieste o companie o poveste pentru IPO
  • IPO vs M&A
  • Marimea conteaza?
  • Cum se schimba viata unei companii dupa IPO

 

De ce sa participi

 

  • Fii conectat la deciziile si tendintele principalilor jucatori din piata de capital
  • Extinde-ti reteaua de contacte relevante din industria financiara
  • Gaseste noi oportunitati in aria ta de interes
  • Afla raspunsuri proaspete la preocuparile tale de afaceri
  • Completeaza-ti informatiile de la sursa cu perspective noi, complementare de la o gama variata de speakeri de top
  • Un timp bine investit

 

Cei interesați să participe sau să fie parteneri ai evenimentului MIRSANU IPO 2022 sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment de 250 RON (50 Euro).

 

 

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M & A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

Platforma de media MIRSANU.RO organizeaza incepand cu 2018 seria de evenimente corporate MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT impreuna cu jucatori – cheie din tranzactiile de M&A, finantare, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii real estate si alte tranzactii corporative majore din Romania si Europa Centrala si de Est.

 

VIZUAL SUMMIT parteneri main

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021: Grow the pie! Cum pot tranzacțiile de M&A să aducă mai mulți bani pentru investitori, dar și să creeze mai multă valoare pentru societate. Tendințele și cifrele-cheie pentru bursă, antreprenori, fonduri de venture capital și de private equity, investitori, finanțatori și consultanții în tranzacțiile din Europa Centrală și de Est

Lasă un răspuns

 “Să ne gândim că valoarea unei companii este ca o plăcintă și putem împărți plăcinta între investitori, a căror parte este sub forma profiturilor, și societate, a cărei parte din plăcintă este sub forma salariilor către angajați, a taxelor plătite către guvern și a prețurilor corecte către clienți. Mai multă lume crede că ESG implică împărțirea plăcintei într-un mod mai corect”, a declarat Alex Edmans, Profesor de Finanțe la London Business School, keynote speaker în cadrul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021, eveniment online organizat pe 10 decembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în jurul comunității jucătorilor de pe piețele de fuziuni și achiziții (M&A), finanțe corporative, piețe de capital și real estate din Europa Centrală și de Est.

“Grow the pie!” este calea de a atinge așteptările investitorilor și ale societății, susține Alex Edmans. M&A-ul a devenit o cale prin care creezi valoare într-o companie. De aceea, vrei să vezi ESG-ul acționând pentru a crește plăcinta. “Cum putem face tranzacții de M&A care să conducă nu doar spre a obține mai mulți bani, ci care să ne permită să creeze mai multă valoare mai larg pentru societate?”, afirmă profesorul de la London Business School, care a lucrat anterior ca bancher de investiții pentru Morgan Stanley. ESG este o considerație majoră pentru tranzacțiile de M&A, sunt o motivație pentru M&A, dar pentru a realiza politica ESG nu ai nevoie de M&A, adaugă Edmans.

“În urmă cu 15 ani, ESG era cunoscută ca CSR – Corporate Social Responsability (Responsabilitate corporativă social – n.r.). Era ceva de care se ocupa un mic departament într-o companie și nu era văzut ca fiind o temă la nivelul unui CEO. Dar acum vedem că în ultimii 15 ani a avut loc o schimbare majoră la nivelul cerințelor pentru un CEO. Acum, fiecare CEO vorbește despre asta”, semnalează schimbarea de paradigmă profesorul Alex Edmans de la London Business School.

“Tema de investiții ESG devine tot mai interesantă și pentru noi ca buy side (cumpărător/investitor – n.r.) din acele 10 emisiuni de pe bursă la care am participat în acest an, 6 au fost cu emisiuni cu o componentă de ESG – green bonds și sustainability green bonds. Ne uităm din ce în ce mai mult la acest aspect, face parte din procesul de investiții și va deveni din ce în ce mai important probabil similar ratingurilor de credit pe care le fac agențiile și pe care investitorii le urmăresc ca și etalon, probabil că și ratingurile de ESG vor deveni normă atunci când e o decizie de investiții”, a subliniat Horia Braun-Erdei, CEO Erste Asset Management Romania, unul dintre cei mai mari manageri de bani din România.

“Între 2 companii care sunt atractive pentru investiții, cea care are un unghi și o preocupare pentru ESG clar va avea un avantaj și în ce se traduce avantajul ăsta, cel mai probabil printr-un cost de finanțare ceva mai mic, undeva la 15 -20 puncte de bază (0,15-0,20% –  n.r.) avantaj pe finanțare versus finanțările normale,“ punctează Marius Ștefan, CEO și co-fondator al grupului Autonom, care în decembrie a lansat pe bursa de la București prima emisiune de obligațiuni cu componentă de sustenabilitate în valoare de 48 mil. euro. Dar e vorba de mai mult de atât. “Este beneficiul de imagine, absolut toate fondurile trebuie să raporteze către investitorii lor în zona ESG și trebuie să raporteze intern cât de prietenos este cu mediul fiecare investitor în parte”, adaugă el.

“Trebuie să fim foarte atenți când ne uităm cum este folosit acest instrument (ESG – n.r.) de către politicieni pentru că politicienii, în principiu, nu sunt neapărat interesați de crearea de valoare, ei sunt interesați de o singură afacere, aceea de a fi realeși. Câteodată, eforturile de a fi realeși distrug valoarea. Oricând acest instrument nu mai este confortabil pentru politicieni, politicienii vor renunța la el și atunci vor schimba legea și regulile, iar dacă afacerile sunt conduse dintr-un punct de vedere administrat într-o manieră foarte dirijistă, într-un proces controlat de către stat sau de către Comisia Europeană, poți avea deviații de la regulile pieței. Ceea ce vedem că se întamplă cu utilitățile și cu prețul energiei nu doar în Europa ci în întreaga lume este în fapt că nu mai este o alianță a politicilor și o utilizare aliniată a acestui instrument ESG de către diferiții participanți la piață”, atrage atenția Marian Năstase, președinte al Alro Slatina, producător de aluminiu cu o poziție regională.

 

Principalele topicuri

•Tendințele care modelează tranzacțiile corporative majore la nivel global și în Europa Centrală și de Est

•Piața de fuziuni și achiziții (M&A) din România – cifre & tendințe

•Evoluția portofoliului de finanțări pentru companiile din România

•Ultimele evoluții în tranzacțiile de pe piața de capital din România

•Antreprenori&Companii – strategii, planuri

•Private Equity & Venture Capital – tendințe, strategii

•Evoluția tranzacțiilor corporative în sectorul real estate

 

Tendințe care modelează tranzacțiile corporative la nivel global și în Europa Centrală și de Est

•A avut loc o renaștere masivă a pieței de fuziuni și achiziții la nivel global, care până la finele  trimestrului al treilea a atins 3,4 trilioane USD, alimentată de un număr de factori printre care revenirea postpandemie a pieței, finanțarea ieftină, cu dobânzi mici, și creșterea acțiunilor în SUA și Europa la niveluri de circa 30% față de cele 12 luni anterioare.

•Sponsorii financiari, cum sunt fondurile de private equity, au avut o pondere de 40% in piața globală de M&A, atât din punct de vedere al valorii, cât și al volumului, estimează profesorul Alex Edmans de la London Business School.

•Digitalizarea, evoluția înregistrată în lanțurile de aprovizionare și evoluția preferințelor de consum au fost principalele motoare din spatele evoluției pieței globale de M&A, potrivit lui Alex Edmans.

•”Lumea a schimbat modul de a consuma, de a cumpăra, mă refer evident la alimente într-un timp extrem de scurt, moment care practic forțează producătorul, furnizorul de produs să-și regândească complet strategia. Noua generație consumă ceva de-a gata, gata preparat, gata încălzit, gata servit și în mod evident de fiecare dată sau de cele mai multe, ori de livrat acasă. Pentru industrie are un efect incredibil, noi, practic, trecem printr-un proces de restructurare de business, ambele proiecte pentru care sunt fondator și particip în care regândim toată strategia pornind de la produsul pe care îl vindem, în ce formă îl vindem azi ne gândim cum facem produsul ready to eat și zona de a ajunge la consumator într-un mod cât mai direct”, punctează Raul Ciurtin, antreprenor în serie cunoscut pentru construirea Albalact ca lider pe piața de lapte din România și vânzarea ulterioară a acestei afaceri apoi către investitorul strategic francez Lactalis. Ciurtin este activ acum în industria alimentară cu două afaceri – Prefera Foods și Verdino.

•Anul 2021 a fost, probabil, cel mai nebun an în industria de Venture capital în termeni de capital disponibil și capital investit, iar acest trend nu exclude Europa Centrală și de Est, iar în 2022 nu se văd motive de încetinire semnificativă datorită capitalului disponibil, estimează Ondrej Bartos, Co-fondator și General Partner al Credo Ventures, fond de VC activ pe piețele din Europa Centrală.

•În timpul pandemiei, a devenit aproape irelevant că investitorii vorbeau cu companii din Silicon Valley sau din Iași, București, Budapesta, pentru că fiecare a început să se adapteze la ceea ce numim <<Zoom investing>>, explică Ondrej Bartos de la Credo Ventures. Perioada de pandemie a venit și cu bune și cu rele în industria de VC, dacă pe de o parte, piața este la un nivel record, pe de altă parte au apărut și provocări pentru fondurile de VC. ”Disponibilitatea capitalului a împins prețurile în sus și astfel evaluările start-up-urilor și a companiilor de tehnologie au crescut nebunește, iar concurența cu investitorii din întreaga lume a crescut ritmul în tranzacții, iar investițiile se finalizează mult mai repede ceea ce uneori merge împotriva unei analize de due diligence atente pe care am văzut-o până recent în industrie”, precizeaza Ondrej Bartos.

•”Nu mai suntem în faza în care inovația trebuie să fie în primul tehnologică. Ne îndreptăm spre stadiul în care inovația tehnologică devine secundară inovației de business”, punctează Dan Lupu, Partener Earlybird, administrator de fonduri de venture capital și unul dintre primii investitori alaturi de Credo Ventures în afacerea UiPath, a cărei listare în 2021 pe bursa de la New York a propulsat compania dincolo de pragul unei capitalizări de piață de 40 mld. dolari.

•”Numărul tranzacțiilor cu facilități sindicalizate de credit a ajuns la 1.500 în zona EMEA în acest an până acum, ceea ce înseamnă o scădere de 8% comparativ cu anul anterior. În acelasi timp, volumul tranzacțiilor cu facilități sindicalizate de credit a crescut cu 6-7% în Europa, ceea ce are implicații interesante în ceea ce privește apetitul și lichiditatea disponibilă”, apreciază Nick Vozianov, Director Syndicated Finance for CEEMEA ING in UK. Clienții corporate din regiune au preferat mai puține bănci implicate în tranzacție, dar cu tichete de finanțare mai mari. În perioada postCovid19, jumătate dintre facilitățile de credit din regiunea EMEA au maturități de 3 ani sau opțiuni de extindere 3+1+1 ani, ceea ce a fost una dintre cele mai populare metode de împrumut pentru împrumutătorii din Europa Centrala și de Vest, circa 50% din tranzactii fiind structurate cu maturități de 5 ani. În cazuri rare, am început să vedem că se întorc în piață și maturități pe 7 ani, adaugă Nick Vozianov de la ING Londra.

•Pe piața de M&A, se observă o creștere a multiplilor în zona EMEA undeva înspre 11 raportat la EBITDA, Europa Centrala si de Est (CEE), de obicei istoric, este un pic în urma acestui indicator în 2019 a fost în jur de 7, în 2020 a crescut înspre 9, cumva așteptările pentru acest an ar fi înspre 10, apreciază Răzvan Butucaru, Partner, Financial Sevices & Advisory Leader Mazars România. Cred că aproape toate sectoarele au avut creștere, au performat destul de bine, se diferențiază destul de clar la nivelul CEE zona de TMT, zona de industrial & chemicals și zona de consumer retail, un lucru specific pentru România ar fi și zona de farma&sanatate, unde deși tranzacțiile sunt atât de multe, dar sunt cumva sub un prag de semnificație.

•”Au existat sectoare care au generat tranzacții M&A mai dinamice crossborder (tranzacții transfrontaliere – n.r.) și ne referim la tehnologie, healthcare, logistică, real estate și nu ne așteptăm ca lucrurile sa se schimbe în mod dramatic în 2022, sperăm cu o ușoară creștere a valorii tranzacțiilor”, crede Mădălina Neagu, Partener M&A la firma austriacă de avocatură Schoenherr cu acoperire regională. O altă zonă care a generat crossborder M&A a fost zona de carve-out a business-urilor noncore (care nu fac parte din portofoliul de baza al companiei – n.r.), necesitatea societăților să se concentreze pe dezvoltarea activelor lor core, apoi nu în ultimul rând au fost tranzacții crossborder din zona de distressed assets. Au fost sectoare care au fost afectate mai mult cum a fost, de exemplu, industria de automotive (componente auto).

•”Vedem diferite categorii – favorizații, bulversații si loviții. Ca vânzător, depinde în care din cele 3 categorii te situezi”, afirmă Cristina Dăianu, Partner, Head of Venture Technology & Emerging Growth Dentons Bucharest. ” La nivel de deal-uri crossborder, acolo am văzut mai puține deal-uri de consolidare, de complementaritate, am văzut nevoia repede de o anumita zonă de business pentru că nu pot crește organic, în zona de distressed au fost business-uri afectate și mai sunt și deal-uri de refocusare, în care oamenii au avut nevoie de bani și s-au concentrat pe business-ul lor și tot ce nu a fost noncore practic a fost divested (vândut – n.r.) ”, mai spune Cristina Dăianu de la Dentons.

•Volumul de investiții în tranzacțiile de real estate din Europa Centrală și de Est este estimat pentru 2021 la 10-11 mld. euro comparativ cu 10,4 mld. euro în 2020, potrivit lui Robert Miklo, Director Investment Services Colliers International Romania. România continuă să înregistreze printre cele mai bune randamente (yield-uri) din regiune la valori de 7,75 în sectorul de logistică și industrial și mai scăzute de 6,75 pe segmentele de birouri, și respectiv centre comerciale tradiționale. Cele mai bune randamente în regiune le înregistrează Bulgaria, unde yield-ul a ajuns la 8 la birouri și 8,5 pe segmentul industrial. Cele mai mici randamente le înregistrează Cehia cu yield-uri de 4,25 pe segmentul de birouri din Praga, apoi Polonia cu un yield de 4,4 pe segmentul industrial. Ungaria și Slovacia se apropie de zona mediană a regiunii cu yield-uri în intervalul 5,5 – 6,5.

•Piețele de capital din Europa Centrală și de Est și țările baltice au înregistrat în 2021 o valoare a plasamentelor și a ofertelor publice de acțiuni de 17,8 mld. euro în aproximativ 90 de tranzacții, aproape dublu față de un nivel înregistrat de 50 tranzacții cu o valoare totală de 10,1 mld. euro în 2020, arată datele prezentate de catre Bogdan Câmpianu, Managing Director Wood & Co Romania.  Cele mai multe listări de companii și tranzacții majore de equity (acțiuni), au avut loc în acest an în Turcia, Polonia și Rusia. Creșterea puternică a volumului de tranzacții pe piețele de capital din regiune este confirmată și la tranzacțiile cu obligațiuni, unde au fost înregistrate 74 astfel de tranzacții reprezentative în 2021 față de 52 în 2020, arată datele Wood & Co, Rusia și Turcia fiind cele mai active piețe din regiune.

•”Antreprenorii regionali sunt tineri ca și atitudine, își doresc o relație de parteneriat și își doresc să contribuie la viitorul companiilor pe care le-au fondat. Pe lângă pregătirea de <<igienă>> aș îndrăzni să spun adică să ai un plan pus la punct, să livrezi creștere, cred că e bine ca și potențialii cumpărători care vin la masă să se uite cu mare atenție la modul cum comunică și să trateze de fapt companiile destinatare de investiție ca pe niște parteneri pe termen mediu și lung, ca pe niște egali“, afirmă Monica Cadogan, fondator al afacerii Vivre cu acoperire pe piețele din Europa Centrală și de Est.

• On the move. ”Avem tranzacții în derulare în acest moment în Europa Centrală și de Est (CEE), care pot să aducă un boost (creștere – n.r.) mare al companiei și să nu cheltuim toți banii”, spune Voicu Oprean, CEO si Fondator al Arobs din Cluj, companie proaspăt listată pe bursa de la București. ”În Polonia, discutăm pentru că ne dorim atât în zona de produse, cât și de servicii să ne extindem în anumite țări care au potențial. Ne-am mai uitat la Ucraina și la Belarus, avem rezerve apropo de acea piață, dar în 2014 am avut exact aceleași rezerve pe care le avem și acum și ne-a părut rău că nu am investit în 2014 în Ucraina. Mai este Serbia, mai este Moldova, unde avem prezență și vrem să o extindem, și fostele republici sovietice – câteva le explorăm destul de intens.  Avem acum aproximativ 4 tranzacții, una am închis-o am și anunțat-o înainte de listare compania Berg din Timișoara, o companie extraordinar de solidă cu antreprenori care vor să facă ceva cu un model de business extraordinar de asemănător cu ce avem noi atât pe zona de produse, cât și pe cea de servicii și o echipă veche și competentă. Am făcut achiziții regionale și am crescut greenfield dacă ne uităm la Moldova, iar Ungaria este crescută atât prin dezvoltare Greenfield, cât și prin achiziții locale. Pentru a fi mai aproape de clienți, am achiziționat două firme una în Olanda și una în Belgia, care deocamdată <<tușesc>> și încercăm să contribuim la dezvoltarea lor și să avem acces la acea piață, care este o piață extrem de interesantă pentru noi”. Arobs ia in calcul o posibilă listare pe o bursă externă. ”Polonia este foarte interesantă pentru noi ca piață, pentru că ne dorim în momentul în care ne listăm pe acea piață să fim un jucător semnificativ pe acea piață și să aducem plusvaloare și pentru investitorii din țările respective. Luăm în calcul o deschidere regională și de ce nu internațională mai mare”, mai spune Voicu Oprean, acționarul majoritar al Arobs.

• On the move. ”Avem câteva poziții unde suntem nr. 1 în întreaga Europă și mă refer la reciclarea din ambalaje PET, noi îl transformăm în fibră sintetică de poliester pentru industria automotive și astăzi suntem cel mai mare procesator european din punct de vedere cantitativ”, afirmă Constantin Damov, CEO și co-fondator al Green Group, aflat în portofoliul fondului de investiții Abris Capital Partners. ” Ne-am extins și de 2 ani suntem prezenți în Slovacia și în Lituania. În anii următori, ne dorim prezențe pe un semicerc ca la handbal plecând din țările baltice urmând o poziție pe care o analizăm în Polonia, în Croația, Bulgaria, Grecia, în așa fel încât de la țările baltice până la Balcanii de sud să putem să avem o prezență, să putem capta aceste materiale, deșeuri, să zicem resurse postconsum, pentru a crea o nouă industrie”.

 

Piața de M&A din România

•”Ne așteptăm ca piața de M&A să depășească în 2021 nivelul de 3 mld. euro”, estimează Radu Dumitrescu, Partner-in-Charge, Financial Advisory, Deloitte Romania. ”Ne așteptăm ca anul 2021 să fie un an mai bun ca 2020, să fie cumva aliniat și cu ce se întâmplă la nivel global, iar pentru perioada care urmează pentru anul următor trendurile de ușoară creștere să continue”, explică reprezentantul Deloitte.

•În primele zece luni, s-au încheiat 104 tranzacții, iar valoarea pieței în această perioadă este estimată la 2,4 – 2,6 mld. euro, valoare care include atât tranzacțiile cu o valoare comunicată, cât și pe cele pentru care valorile nu au fost comunicate. Tranzacțiile cu o valoare comunicată totalizează 1,052 mld. euro, conform estimărilor Deloitte, și reprezintă aproximativ 39% din piața totală, mai arată calculele Deloitte.

•Sectoarele notabile sunt energia cu o pondere de circa 13%, tehnologia 13%, respectiv produsele și serviciile industriale cu 10%. În ceea ce privește zona de sănătate se observă o scădere semnificativă în ultimele 20 de luni comparativ cu 2019 și 2018 însă există o dinamică a tranzacțiilor și în această industrie, dar cu valori sub 5 mil. euro și nu intră în analiză.

•Pe categorii de investitori, în 2021 investitorii strategici au dominat piața reprezentând o pondere de 63% din piața de M&A, în timp ce investitorii instituționali și privați au o cotă estimată la 20%, iar fondurile de private equity de 17%, conform calculelor Deloitte. În ceea ce privește dinamica pe țări la investiții în primele 10 luni de remarcat expunerea Franței și a SUA este în creștere, cu SUA focusându-se în special pe zona de tehnologie.

•”Valoarea medie a unei tranzacții, se poate observa o scădere dacă este să ne uitam la un istoric. Cred că dinamica în zona tranzacțiilor mici și medii este mai mare decât în zona tranzacțiilor mari pentru care mă aștept ca până la finalul anului valoarea medie a tranzacțiilor să aibă totuși o scădere, e posibil să nu rămână la 26 mil., e posibil să creasca un pic mai sus, dar m-aș astepta să rămână sub 40 mil. euro”, afirmă Radu Dumitrescu.

•”Mă aștept să fie tranzacții foarte mari în acest sector, mă refer în primul rând la dimensiunea capacităților de producție din energie, o să vedem tranzacții la capacități de nivel de 1000 MW instalate asta înseamnă un reactor și jumătate de la Cernavodă, vorbim de tranzacții mari atât pe zona de fotovoltaic, cât și pe zona de eolian și o să vedem mai multe tranzacții pe fotovoltaic și eolian în zona de 150 – 250 MW”, afirmă Bogdan Văduva, Advisory Partner, Head of Energy&Deal Advisory la KPMG Romania.

•”Este posibil să se întâmple anumite exituri pe zona de fonduri de investiții în jucători mari deținuți de fonduri de investiții, dar încă sunt la zona exploratorie mai degrabă. Cred că anul viitor cele mai mari ticheturi de exit ne vor duce în zona 100+ mil. euro”, precizează Bogdan Văduva de la KPMG.

•”Sunt puține targeturi mari,foarte mari sau chiar medii inspre mari, Romania fiind o piață cu targeturi mici, explicabil cumva având în vedere evoluția, cred că trebuie să mai treacă o perioadă pentru business-uri pentru a crește, dar suntem pe drumul cel bun”, afirmă Răzvan Butucaru de la Mazars. ”Am observat o deschidere a targeturilor locale, a companiilor locale mai mult față de anii precedenți către tranzacțiile de M&A, pornind de la a înțelege rolurile consultant, investitor și cum să se plaseze în aceasta piață până la a înțelege disciplina într-o tranzacție – a furniza informații oneste pentru a face o valorizare bună a business-ului, adică să aibă un punct comun și asta a contribuit și la creșterea interesului investitorilor dinafară”, adaugă acesta.

•Pe piața locală, este o dinamică interesantă între vânzător și cumpărător în funcție de mărimea tranzacției și de sector. ”Pe zona de VC și deal-uri mici până în 3-4 mil. euro, e o efervescență teribilă”, afirmă Cristina Dăianu de la Dentons. ”Ce aș recomanda antreprenorilor care vor să vândă – să își pregătească puțin compania pentru vânzare. Alte probleme sunt debalansarea documentelor și asteptările debalansate, antreprenorii noștri au așteptări de mutltipli care câteodată sunt atinși în tech sau în alte zone, dar e greu sa atingi în orice industrii aceste așteptări”.

•Dificultatea cea mai mare a fost dificultatea de evaluare a companiilor, punctează Andrei Gemeneanu, Managing Partner la Morphosis Capital. ”Challenge-ul nu a fost așa mare la ce multiplu faci evaluarea, cât mai ales la ce aplici multiplul – cum te uiți la EBITDA, la ultimele 12 luni sau forward looking. Evaluarea business-urilor a cerut creativitate și încredere și din partea fondurilor și din partea fondatorilor. Un alt challenge în 2020 – 2021 a fost discuția de cash in – cash out. Nu acum este momentul de făcut cash out semnificativ și am prioritizat și parteneriatele în care s-a mers pe o componentă importantă de cash în care să accelereze compania și s-o ducă spre un exit viitor de succes”, precizează Andrei Gemeneanu de la Morphosis Capital.

 

Evoluția portofoliului de finanțări pentru companiile din România

•”Dacă excludem refinanțările, cred că a fost peste 2 mld. euro piața de finanțare corporate” (pentru firmele cu o cifră de afaceri de peste 100 mil. euro – n.r.), estimează Florin Ilie, Deputy CEO și Head of Wholesale Banking ING Bank Romania. ”Dacă le punem și pe ele, piața arată altfel. În România, este greu de estimat year on year (raportat an la an – n.r.). Piața a mers în sus pe finanțări corporate trasă foarte tare mai ales de energie. Energia are o pondere mare dacă te uiți aici, probabil jumătate. Dacă te uiți cum se finanțează sectorul corporate există în continuare o pondere destul de mare a finanțărilor pe termen scurt pentru fond de rulment, pentru working capital (capital de lucru) și astea pot să ajungă uneori și până la jumătate din finanțarea din piață”, adaugă Florin Ilie de la ING.

•Fără refinanțări, finanțările noi ”au fost la circa  60% și ceva achiziții, add-on-uri, bani noi sau bridge-uri către un bond. Acum, dacă ne uităm la ce s-a întamplat la totalitatea pieței, piața a crescut ca expunere, bilanțurile băncilor au crescut pe corporații și în a doua jumătate a anului a fost un reviriment chiar și față de jumătatea anului, aș estima în funcție de segmentări creșterea undeva între 10 si 15%, e probabil realist de estimat în termeni nominali, dar fiindcă e și în lei și în euro, discuția poate merge spre statistică pe urmă. Piața a crescut, calitatea  debitorilor, a riscului de credit a fost foarte bună, peste așteptări aș spune, cine a fost un creditor prudent probabil că a avut un an foarte bun în ceea ce privește provizioanele, deci costul riscului a fost sub cel scontat, probabil că este principala sursă de creștere a profitului bancar”, punctează ING.

•”Mă aștept după energie, food & agri să fie un sector de efervescență pe următorii ani de zile. Sustenabilitate se finanțează mult și în real estate, în special real estate-ul industrial și comercial adică pentru retail, birouri și centre logistice. Văd în continuare finanțări în sectorul medical având o evoluție ascendentă”, mai spune bancherul ING Bank Romania.

•”Pentru noi, România este cea mai mare piață din Europa, e normal să fie un portofoliu mare în România”, afirmă Cristian Nacu, Senior Country Officer International Finance Corporation (IFC) pentru România și Moldova. La finele lui octombrie 2021, portofoliul total era de peste 1 mld. USD în România, punctează Cristian Nacu de la IFC. ”Aproximativ 60% din acest portofoliu reprezintă proiecte verzi ceea ce ne face o deosebită placere.  Ca și împărțire a portofoliului, 60% este în instituții financiare, bănci sau instituții financiare nebancare, iar 40% în sectorul real și aici vorbim în special de imobiliare, producție și servicii. Doar în anul fiscal care a trecut, închis la finele lui iunie 2021, programul IFC a fost de 429 mil. USD în 6 proiecte – 377 mil. în cont propriu și 52 mil. USD resurse imobilizate de noi, dintre ele 73% au fost proiecte verzi. De asemenea, în plus față de aceste 429 mil. USD, IFC a mai investit încă 100 mil. USD în 4 proiecte regionale, dar care au o componentă românească semnificativă în ceea ce privește utilizarea banilor. Iar 3 din cele 4 proiecte reprezinta fonduri de VC și PE.  Am investit 110 mil. USD în valută locală în lei în obligațiuni emise de două bănci sistemice mari, Raiffeisen și BCR. Finanțarea verde e o prioritate pentru IFC, 73% din ce am făcut anul trecut au fost finanțări verzi”.

•”Și anul acesta intervalul iunie – decembrie deja avem aproape 150 mil. investiți, ne așteptăm ca și anul următor să fie un an similar”, estimează Cristian Nacu de la IFC.

•”Planul nostru este ca în următorii 3 ani să investim încă 120 – 130 mil. euro, proiectele sunt gata pe masă puse”, afirmă Constatin Damov, președintele Green Group. ”Ne vom adresa în continuare acestui club, acestui sindicat bancar al cărui lider este ING Bank și avem șanse reale ca pe PNRR să putem accesa pe axa de economie circulară fonduri importante chiar dacă pentru sectorul privat PNRR prevede undeva la 12 până în 15% din sumele adresate sectorului de waste management (reciclare deseuri – n.r.) . Un alt lucru interesant este că ne-am creat o finanțare din emiterea de certificate verzi și probabil suntem prima firmă de profil din Europa care a reușit să producă aceste certificate verzi”.

 

Ultimele evoluții în tranzacțiile de pe piața de capital din România

•”A fost un an record din punct de vedere al tranzacționării, al numărului de listări – am avut până acum 22 de listări de acțiuni în acest an și vreo 30 de listări de obligațiuni corporate pe lângă programul de obligațiuni de stat. Valoarea deal-urilor pe corporate a fost de peste 800 mil. euro, pe equity a fost de circa 230 mil. euro, dintre cele 22 de listări 3 pe piața reglementată – TTS, One United Properties și Aquila cu o valoare a acestor listări de aproape 190 mil. euro”, a declarat Adrian Tănase, CEO Bursa de Valori București.

•”Premisele sunt foarte bune ca atât pe acțiuni, cât și pe obligațiuni să continue, deal-urile să fie din ce în ce mai mari și mai multe. E obligatoriu pentru a acoperi cel puțin nevoia pe care fondurile de pensii de pe piața locală o au. Și investitorii străini sunt cu ochii pe piața de capital din România”, subliniază Adrian Tănase de la Bursa de Valori București. ”Sperăm ca pipeline-ul să continue, eu sunt foarte optimist, ca acest pipeline pe primary market să continue, deja din ce în ce mai mulți antreprenori descoperă piața de capital ca o posibiitate de finanțare a proiectelor”.

•”Vrem să avem cât mai multe sectoare la bursă, în acest moment bursa este foarte concentrată pe energie și bănci. Ne uităm la structura indicelui, peste 80% din acest indice este reprezentat de cele două sectoare. Au fost IPO-uri din alte sectoare în ultimul an, vedem real estate, în total 3 sectoare foarte puțin sau deloc reprezentate la Bursa de Valori București, sperăm în continuare să vedem și alte sectoare care nu sunt în momentul de față. Ce am prefera noi și unul dintre motivele pentru care noi investim în afara României este diversificarea pe sectoare și am vrea să regăsim în România tehnology, partea de online payments și tot ce este în legătură cu tehnologia în trend și oricum România este un hub foarte puternic pentru asemenea business-ur”i, afirmă Dan Gheorghe, CIO la NN Pensii.  ”La BVB, suntem un investitor foarte important mă refer la tot pilonul de pensii peste 18 mld. lei sunt deja investiți, inflow-urile nete sunt la 2 mld. eur, 25% din aceștia ar trebui să meargă în acțiuni și de aceea  vrem să vedem noi și noi companii. ”

•”Cuvântul de ordine în acest an a fost diversificare din partea clienților în produsele noastre”, afirmă Horia Braun-Erdei de la Erste Asset Management Romania. ”A fost primul an în care flow-urile către fondurile cu componentă de acțiuni au dominat covârșitor activitatea comercială, deci interesul a fost din ce in ce mai mare pe produse cu equity. A fost interes din partea clienților și pentru o diversificare internațională. ”, explică acesta.

•”Nu neapărat lipsesc sectoare, dar lipsesc reprezentanți de calibru al unor sectoare importante și nu unul singur. Urmărim să capitalizăm creșterea economică a României, a fost peste cea din alte țări europene. Din zona de industrial, manufacturing, din zona de bunuri de larg consum, a serviciilor de consum reprezentativitatea este destul de slabă, iar sectorul de tehnologie ni l-am dori reprezentat la un calibru mai mare pe bursă pentru că vedem în tehnologie o temă de investiții pe lângă ESG dat fiind că România este un jucător în acest sector. Din zona ESG, energie verde, antreprenoriat social ar fi așteptate astfel de mutări spre bursă”, explică Horia-Braun Erdei de la Erste Asset Management Romania.

•”Există perioade în care evaluările sunt mai bune în piața de capital și perioade în care acest lucru se întâmplă pe piața de private equity”, punctează Bogdan Campianu de la Wood&Co Romania. ”Evident este o astfel de perioadă în contextul general nu numai în România, există o efervescență pe piața de capital care se traduce în evaluări care sunt la maxime istorice și stau acolo de o vreme”, adaugă el.

 

Antreprenori & Companii

•”Datorită situației actuale și a oportunităților, Abris Capital a hotărât să mai rămână, să își extindă prezența în Green Group pentru încă 3 – 4 ani în funcție de cât de dinamică va fi piața și câte lucruri se vor întâmpla, sunt două variante și către un investitor strategic, dar poate ne listăm”, a spus Constantin Damov, președintele Green Group, aflat în portofoliul managerului regional de private equity Abris Capital Partners.

•”Cred că foarte mulți antreprenori vor încerca să iasă în piață să ia capital prin tranzacții”, afirmă Raul Ciurtin de la Prefera Foods. ”O provocare pentru foarte multe companii din România, au nevoie de capital eventual venit la pachet cu competențe. Cred că, în principal companiile antreprenoriale românești suferă de o lipsă de vizibilitate în a se adresa unor investitori pornind de la ce fel de consultant, unde îl găsesc, cine sunt fondurile care ar putea să investească în companiile mele, există din interacțiunea mea cu diverși antreprenori nevoia asta pe cine îmi recomanzi, cum să fac, ceea ce mi se pare cumva un pic nefiresc, dar probabil este vârsta noastră și în contrapartidă după cum se vede alimentează nevoia de capital. Și eu remarc migrarea către piața de capital unde accesul la capitalul propriu-zis pare mai facil și vedem o grămadă de listări mai mici sau mai mari pe piața de capital care pentru foarte mulți antreprenori este o cale mai ușoară”, adaugă Ciurtin.

•”Din punct de vedere al banilor, avem acces la finanțare, ne descurcăm singuri”, spune Voicu Oprean de la Arobs. ”De ce am ridicat bani atât prin private placement și acum, și probabil vor urma alte metode de finanțare pentru că suntem foarte atenți la firme de produse și firme de servicii cu antreprenori locali sau din Europa centrală și de est pe care dorim să îi integrăm în cadrul grupului și în acest fel nu excludem deloc componenta de merger pe care o vedem foarte interesantă mai ales prin cotarea la bursă, dar vrem să folosim rezerva de bani pe care o avem în ideea de a ne dezvolta și de a atrage acei antreprenori împreună cu noi ca să fie parte dintr-o poveste, dintr-un grup mai mare. Știm de ce challenge-uri se lovesc antreprenorii în procesul creșterii”, punctează Voicu Oprean de la Arobs.

•”Avem acum o cifră de afaceri de 14 -15 mil. euro și vrem să o ridicăm la 50 mil.euro pentru asta avem o serie de tranzacții de M&A”, afirmă Jerome France, CEO al furnizorului de usi industriale EMI. ”În momentul de față, avem 2 dosare care sunt destul de avansate în Belgia, având în vedere că în consorțiu a fost și un grup de family office din Belgia, dar și pentru noi este bine că sunt implicați și știu bine piața. Belgia pentru noi este prioritate, ne uităm și în România pe câteva subiecte, avem și în Franța un subiect și vom deschide ceva și în Bulgaria”, mai spune Jerome France. Ce spune despre vânzarea pachetului majoritar al EMI catre consortiul de investitori condus de catre Morphosis Capital? ”Puteam să am o evaluare cu multipli mai mari, dar am avut o proiecție care merge mai departe. Ținta mea este exitul final pe care o să-l facem împreună”, mai spune fondatorul EMI.

•”Văd foarte multe oportunități în zona de logistică și inclusiv real estate brownfield – redezvoltare. Zona în care acționez eu și în care sunt de atâția ani – CEE-ul,inclusiv România are multă nevoie de brown, adică de această redezvoltare la ceea ce există deja”, afirmă Monica Cadogan, fondator Vivre. ”Dacă valorile despre care vom discuta la Vivre, vor fi foarte ambițioase vedem alte zone în care să punem banii ăia și să producă mult mai mult. Răspunsul este nu mă grăbesc, Vivre o pot considera o investiție și de suflet că a fost imaginea mea și eu sunt încă imaginea companiei, nouă ani de zile s-a întâmplat asta, dar până la urmă deciziile sunt luate și în funcție de return”, a comentat Monica Cadogan pe tema unui potențial exit din Vivre.

•”Vom continua să emitem tot instrumente verzi și ce vom face diferit vom face emisiuni mai mici, dar targetate pe câte un investitor sau pe câte o categorie de investitori. Mai degrabă vom fi reactivi la nevoile investitorilor”, punctează Marius Ștefan, fondator și CEO Autonom. ”Am înființat un mic family office se numește ATM Ventures, deținut de mine și fratele meu, unde facem doar investiții în pachete minoritare în startup-uri și suntem un fel de LP, investim în mai multe fonduri, investim în companii – avem 3 fonduri de PE în care am investit până acum și direct și indirect în perioada ianuarie – decembrie suntem acționari direct și indirect în peste 50 de companii. Suntem investitori în ROCA X, suntem parteneri ai lui Andrei Pitiș în Simple Capital și mai este un vehicul specializat în zona de modern food Blueberry Muffin al lui Paul Ghiță”, precizează Marius Ștefan de la Autonom.

•”Referitor la oportunități, mergem înainte cu investiții mari care nu sunt neapărat legate de industria de aluminiu. Mergem înainte cu o centrală electrică pe gaze în combinație cu un terminal de hidrogen, cu 80 MW putere instalată într-un proiect de energie regenerabilă în zona de fotovoltaic și o centrală de cogenerare. Am început să dezvoltăm unităti autonome pentru afacerea noastră”, afirmă Marian Năstase, președintele Alro.

 

Private Equity & Venture Capital

•”Am investit în start up-uri din România până acum în jurul a 16 – 18 mil euro. Ele au produs de peste 50 de ori față de ce am investit noi”, a declarat Ondrej Bartos, Co-fondator și General Partner al Credo Ventures, fond de VC activ în Europa Centrală.

•”Ca și context politica monetară acomodativă și stimulativă adoptată creează o anumită efervescență în piața de VC și de PE, sunt mulți bani care își caută un loc unde să fie investiți”, spune Marian Dinu, Country Managing Partner DLA Piper România. ”Limitele acestei politici încep să se arate, a apărut ceva inflație, va trebui să vedem și cum se ajustează băncile centrale și piețele la acest nou fenomen. Forța de muncă este din ce în ce mai greu de găsit ceea ce vine să agraveze această problemă cu supply chains (lanturi de aprovizionare – n.r.). ”, adaugă acesta.

•”Pe de altă parte, în piața de VC există și limitări – managerii cu experiență de VC nu sunt așa numeroși, implică limitări de timp, nici echipele nu sunt de natură să ofere un mix corect între expertiza tehnică și cea comercială”, afirmă Marian Dinu de la DLA Piper Romania.

•De ce au crescut multiplii atât de puternic în companiile din portofoliul VC? ”Simplu. Din două motive”, explică Dan Lupu, Partener Earlybird. ”Multiplii au crescut în piața publică. Și 2. Creșterea percepției legată de piața globală totală. În tehnologie, ne uităm la piețe globale ceea ce nu e cazul în Private Equity unde ai operațiuni locale, cu structuri fizice. Structura marjelor este diferită în tehnologie, costul marginal este aproape zero și poti să scalezi foarte ușor și asta a fost demonstrat clar, piețele globale sunt mult mai mari decât te aștepți inițial, iar faptul că ajungem acum în inovație de proces de business va schimba multe industrii, iar aceste schimbări vor duce la o schimbare a piețelor și o rearanjare a structurilor competiției”, precizează Dan Lupu.

•”Acum lucrez să închid în ianuarie o tranzacție pentru o firmă nouă din România pe zona de tehnologie”, punctează Dan Lupu de la Earlybird.

•”În afară de World Class, unde trebuie să ajungem la o soluție în viitor deoarece este singura companie rămasă de pe fondul 1, avem câteva proiecte la care ne uităm în România, și minoritare și majoritare, una dintre ele era s-o facem pe fondul 2 s-a dus spre 2022 și o s-o facem pe fondul 3. Cam toate sunt pe componenta de growth capital, deci încercăm să susținem companiile să crească mai departe”, spune Dan Fărcășanu, Country Director la Resource Partners, manager regional de Private Equity.

•”Am reușit să închidem prima rundă de capitalizare (a fondului 2 – n.r.) la aproape 70 mil. euro, acum suntem în faza a doua de ridicare a capitalului și atingem ținta de 100 mil. euro, asta ne-a modificat un pic în sus și tichetele pentru a investi în diferite proiecte”, afirmă Dorian Macovei, Managing Director Romania la BlackPeak Capital, manager de Private Equity cu profil regional.  ”În următoarele 12 luni, vom semna una-două tranzacții în România”, adaugă Dorian Macovei de la BlackPeak Capital.

•”Vom avea trei investiții noi în 2021, care într-adevăr duce portofoliul nostru la un portofoliu de 6 companii, vom continua să investim și în 2022, dar cea mai mare parte a capitalului acestui prim fond a fost alocat”, afirmă Andrei Gemeneanu, managerul Morphosis Capital, fond de private equity cu investitii focusate numai în România și cu un capital de investiții de 50 mil. euro.  ”Per total vorbim despre peste 25 mil. euro investite în 2021. Am făcut și investitii diversificate  – am făcut o investiție într-o companie de B2B services, manufactură și producție, o investiție în zona de sănătate și o investiție în zona de consumer services, o chestie de diversificare a portofoliului care pentru noi este importantă”, adaugă acesta.

•”Am cheltuit pe la jumătate din capitalul disponibil, în prima jumatate a anului viitor vrem să cheltuim suficient de mult din ce a ramas cât să ne gândim la un fond următor”, afirmă Matei Păun, Managing Partner Black Sea Fund, fond cu un capital total de investiții de 43 mil. euro.

”Noi suntem un fond destul de flexibil vizavi de sectoare, în ceea ce privește structuri, agnostici dacă e să fim minoritari sau majoritari, ce este foarte important este să găsim antreprenori cu care avem chimie, cu care împărțim valori, obiectivul nr. 1 al unui fond este să nu piardă bani și ca să nu pierzi bani trebuie să construiești o structură prin care să treci prin criză într-o manieră cât mai civilizată într-un context în care ambele părți împărtășesc aceleași valori. În momentul de față lucrăm la tranzacții pe zona de sănătate și la o tranzacție pe zona de IT, în zona de software as a service in mod specific”, adaugă Matei Păun de la Black Sea Fund.

 

Real Estate

•”Cred că ne vom opri la trei sferturi de miliard anul acesta, dar pipeline-ul este bun”, estimează Robert Miklo de la Colliers piața tranzacțiilor din real estate pentru 2021.

•”Sunt tranzacții de ordinul a sute de milioane care sunt în lucru și cred că vom avea un început de an bun. Mai degrabă în jurul a 300 mil. euro”, estimează consultantul Colliers pipeline-ul în lucru.

•”Sectorul de birouri rămâne locomotiva principală a tranzacțiilor din real estate, motivul a fost, este și rămâne lipsa produselor care vor fi disponibile pentru vânzare în logistică”, adaugă Miklo.

 

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021 sunt Immofinanz, Dentons, Bursa de Valori București, ING Bank România, Prefera Foods, Alro, Mazars, Schoenherr și DLA Piper România.

Despre MIRSANU.RO

MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M & A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adresează executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor și finanțatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informațiile care vizează activitatea comunității de profesioniști de pe piața de fuziuni și achiziții (M&A), a tranzacțiilor în ansamblul lor, comunitate formată din administratori de fonduri de investiții, avocați, bancheri de investiții, bancheri, consultanți de strategie, auditori, respectiv alți furnizori de servicii profesionale dedicate tranzacțiilor. 

VIZUAL SUMMIT parteneri main

Lideri de afaceri, antreprenori, bancheri, consultanti, manageri de fonduri de investitii din Romania si din Europa Centrala si de Est vor dezbate pe 10 decembrie la evenimentul online MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021 ultimele tendinte din fuziuni si achizitii, finantari, piete de capital si real estate

Lasă un răspuns

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO organizează pe 10 decembrie MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021, a patra editie anuala consecutiva a evenimentului dedicat comunitatii jucatorilor din marile tranzactii corporative  – fuziuni si achizitii (M&A), finantari corporative, piete de capital si real estate.

Lideri de afaceri, antreprenori, manageri ai fondurilor de investitii si ai fondurilor cu capital de risc, bancheri, institutii financiare internationale, investitori institutionali, consultanti si avocati sunt invitati sa participe la un eveniment in format online pentru a dezbate cele mai importante tendinte si tranzactii majore din Romania si din pietele Europei Centrale si de Est.

Tema din acest an a evenimentului este Dealmakers. Model shapers. Growth challengers. in centrul dezbaterii fiind modelele de business care au reusit sa se adapteze noului peisaj economic postCovid19 fie pentru a avea succes, fie pentru a se salva. Gasirea unui model care sa aduca cresterea sperata/asteptata de catre investitori/proprietari se confrunta cu provocari multiple de la cresterea inflatiei pana la cresterea costurilor la utilitati, administrarea unor riscuri venind din intrarea in teritorii noi de afaceri, apoi impactul digitalizarii, tehnologiei asupra dinamicii pietelor si a jucatorilor, mutatiile din piata muncii si a consumului, provocarile de pe lanturile de aprovizionare pana la noile obiective climatice care si ele pun presiune pe companii/afaceri care se transforma in atingerea anumitor tinte in activitatea operationala a companiilor.

Pandemia a schimbat peisajul pentru jucatorii din tranzactiile corporative si a pus la incercare evaluarile afacerilor din diferite sectoare. ESG a devenit noua paradigma in materia finantarii viitorului companiilor.

Fondurile cu capital de risc (venture capital) traiesc printre cele mai fericite vremuri din istoria lor, alimentand listari de companii si cresterea campionilor economiei de maine precum UiPath, Roblox conducand asteptarile investitorilor catre maxime istorice avand in vedere evaluarile – record care indica o valoare pre-listare a start-up-ului american Stripe peste bariera istorica de 100 mld. USD. Europa este un teren fertil pentru tranzactii noi in contextul in care bani proaspeti asteapta sa intre pe piata dinspre fondurile tinere de capital privat (private equity) si cu capital de risc (venture capital), sustinute de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Fondul European de Investitii (FEI), International Finance Corporation (IFC), precum si multi alti investitori institutionali.

Sectorul de real estate a primit, de asemenea, infuzii de capital proaspat de la investitori fie prin listari de companii, fie prin cooptarea de investitori noi, iar potentialul ridicat din pietele emergente alimenteaza deja schimbari de actionari in randul marilor platforme de investitii din Europa Centrala si de Est (CEE). Pietele de capital inregistreaza listari la multipli mai atractivi pentru antreprenori fata de alternativa unor tranzactii private de tip fuziuni si achizitii (M&A).

 

Au confirmat până acum participarea urmatorii vorbitori:


Alex Edmans, Professor Finance London Business School
Nick Vozianov, Director Syndicated Finance for CEEMEA ING in UK
Ondrej Bartos, Co-Founder, General Partner Credo Ventures
Marian Nastase, Chairman Alro
Dan Lupu, Partner Earlybird
Adrian Tanase, CEO Bucharest Stock Exchange
Raul Ciurtin, Founder Prefera Foods
Cristian Nacu, Senior Country Officer International Finance Corporation Romania and Moldova
Horia Braun-Erdei, CEO Erste Asset Management Romania
Florin Ilie, Deputy CEO, Head of Wholesale Banking ING Bank Romania
Andrei Gemeneanu, Managing Partner Morphosis Capital
Matei Paun, Managing Partner Black Sea Fund
Dan Gheorghe, Chief Investment Office NN Pensii
Marian Dinu, Country Managing Partner, DLA Piper Romania
Marius Stefan, Founder & CEO Autonom
Razvan Butucaru, Partner, Financial Sevices & Advisory Leader Mazars Romania
Constantin Damov, Chairman Green Group
Cristina Daianu, Partner, Head of Venture Technology & Emerging Growth Dentons Bucharest
Monica Cadogan, Founder Vivre
Madalina Neagu, M&A Partner Schoenherr
Radu Dumitrescu, Partner-in-Charge, Financial Advisory, Deloitte Romania
Dan Farcasanu, Country Director Resource Partners
Bogdan Campianu, Managing Director WOOD & Co. Romania
Jerome France, Fondator, CEO EMI
Bogdan Vaduva, Advisory Partner, Head of Energy&Deal Advisory KPMG Romania
Robert Miklo, Director Investment Services Colliers International Romania
Dorian Macovei, Managing Director Romania BlackPeak Capital
Voicu Oprean, CEO & Founder AROBS

Dezbaterile din cadrul evenimentului se vor concentra asupra următoarelor topicuri:

 

  • Cum vor obtine companiile cresterea de valoare dorita de investitori intr-un climat cu multiple provocari
  • De ce forte proaspete este nevoie pe piata de fuziuni si achizitii (M&A)
  • Cine va accesa banii de la banci, de la investitori, din Green Deal sau din alte oportunitati de finantare
  • Unde cresc urmatorii unicorni
  • Ce provocari aduc evaluarile afacerilor pentru fondurile de private equity si de venture capital
  • Care sunt ultimele tendinte in randul tranzactiilor de pe piata de capital
  • Evolutia randamentelor si a tranzactiilor in investitiile din real estate

 

Agenda evenimentului:

  • 09.50- 10.00 Introducere din partea moderatorului evenimentului
  • 10.00 – 10.10 Keynote speaker overview
  • 10.10- 11.00 Panel dedicat tendintelor international si locale care modeleaza tranzactiile corporative 
  • 11.00 – 11.50 Panel dedicate pietei de fuziuni si achizitii (M&A)  – tendinte, evolutie indicatori, provocari pentru 2022
  • 11.50 – 12.10 Studiu de caz
  • 12.10 – 13.00 Panel dedicat pietei de finantari corporative
  • 13.00 – 13.20 Panel dedicat tranzactiilor si evolutiilor din piata de real estate
  • 13.20 – 14.20 Pauza
  • 14.20 – 15.10 Masa rotunda dezbatere Private Equity & Venture Capital
  • 15.10 – 15.30 Q&A ESG
  • 15.30 – 16.20 Evolutia tranzactiilor pe piata de capital
  • 16.20 – 16.30 Opportunities room
  • 16.30 – 17.20 Dezbatere Cumparatori vs Vanzatori
  • 17.20 – 17.30 Concluzii

 

 

Partenerii acestui eveniment sunt Immofinanz, Dentons, Bursa de Valori Bucuresti, ING Bank România, Prefera Foods, Alro, Mazars, Schoenherr si DLA Piper România.

Participarea la eveniment se face pe baza de invitatie sau taxa de acces de 250 RON (50 Euro). Cei interesați să participe sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro. Pentru FREE PASS media va rugam sa ne contactati la office@mirsanu.ro.

 

Despre MIRSANU.RO

MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M & A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adresează executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor și finanțatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informațiile care vizează activitatea comunității de profesioniști de pe piața de fuziuni și achiziții (M&A), a tranzacțiilor în ansamblul lor, comunitate formată din administratori de fonduri de investiții, avocați, bancheri de investiții, bancheri, consultanți de strategie, auditori, respectiv alți furnizori de servicii profesionale dedicate tranzacțiilor. 

mds 2020 anunt main

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 10 decembrie evenimentul online MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2020 pentru jucatorii din tranzactii – fuziuni si achizitii, finantari corporative, piete de capital si imobiliare

Lasă un răspuns

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2020

Dealmakers. Resilience builders. New trendsetters.

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 10 decembrie 2020 MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2020, eveniment dedicat comunitatii formate in jurul tranzactiilor corporative – fuziuni si achizitii, finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii pe piata imobiliara.

 

ARGUMENT

  • Tranzactiile de fuziuni si achizitii au revenit in atentia investitorilor dupa o perioada de blocaj indusa de aparitia pandemiei COVID 19 in prima parte a acestui an. Peisajul tranzactional este din nou dinamic, pe fondul unui interes venit in special din partea investitorilor cu apetit de risc cum este cazul fondurilor de investitii, care scaneaza oportunitati de multiplicare a miliardelor de euro bani proaspetistransi de la investitorii ce cauta randamente superioare in investitii pe pietele emergente. O sursa de bani importanta pentru afacerile din Europa in anii urmatori va fi constituita de Green Deal, un pachet de finantare de 1.000 mld. Euro pentru statele UE in urmatorii 10 ani.

 

  • Finantarile de achizitii si de investitii au marcat cateva tranzactii importante pe scena finantarilor corporative. Investitorii strategici in cea mai mare parte afiseaza o atitudine de precautie, dar au aratat ca sunt pregatiti sa isi continue achizitiile pentru a-si atinge tintele majore.

 

  • Antreprenorii se confrunta cu provocari pentru mentinerea valorii create in afacerile pe care le conduc si de a-si orienta afacerile catre noi resurse de crestere. Un nou val de afaceri se ridica pe tendintele care au in centru consumul online a tot mai multor servicii. In acest context, doua tipuri de afaceri sunt in centrul scenei – firmele cu un model de afaceri rezilient demonstrat in urma mai multor crize si cicluri economice si firmele pregatite sa scalezeoportunitati de investitiiaparute ca urmare a schimbarii trendurilor pe piata muncii si a consumului.

 

  • Cine va gasi oportunitatile castigatoare in noul context provocat de criza Covid 19?
  • Cand are cumparatorul pozitia dominanta in tranzactii? Dar vanzatorul?
  • Ce strategii au antreprenorii pentru pastrarea valorii create in afacere in astfel de vremuri?

 

 

  • FORMAT editie online
  • AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din antreprenori, investitori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali, executivi, bancheri, bancheri de investitii, consultanti, avocati
  • CATEGORIE DE INTERESE strategie corporate, fuziuni si achizitii (M&A), finantari corporative, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii real estate, alte tipuri de tranzactii corporative
  • DATA 10.12.2020

 

 

 

Profil speakeri

 

  • Lideri in afaceri
  • Decisionmakers
  • Antreprenori
  • Manageri de capital privat
  • Top manageri
  • Bancheri de investitii
  • Bancheri
  • Avocati
  • Consultanti
  • Investitori

 

Principalele topicuri

 

  • Ce tendinte noi se formeaza sub efectul schimbarii cadrului economic
  • De unde pot antreprenorii accesa capital de crestere pentru afacerile lor
  • Ce modele de afaceri sunt reziliente la schimbarea ciclurilor economice si climate adverse de piata
  • Ce afaceri au potential rapid de scalare pe valul schimbarilor de pe piata muncii si a consumului
  • In ce sectoare sunt asteptate mari tranzactii
  • Evolutia indicatorilor pe piata de fuziuni si achizitii
  • Cine atrage marile finantari cu credite noi de pe piata bancara
  • Evolutiatranzactiilor si a randamentelor in real estate
  • Ultimele tendinte pe piatatranzactiilor din piata de capital

 

De ce sa participi

 

  • Fii conectat la deciziile si tendintele care modeleaza comportamentul investitorilor
  • Cine cumpara si de unde se fac exituri
  • Afla ce se intampla cu randamentele de pe piata imobiliara
  • Cine finanteaza si ce, de unde vin bani proaspeti in piata
  • Ce modele de afaceri sunt imune la climate ostile de piata
  • Ce afaceri sunt pe noul val de cresteredupa resetarea economiei sub efectul COVID 19
  • Extinde-ti direct reteaua de contacte profesionale si oportunitatile de afaceri intr-un mediu targetat

 

 

Cei interesați să participe sau să fie parteneri ai evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2020 sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de participare de 200 Euro.

 

 

Despre MIRSANU.RO

MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M & A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adresează executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor și finanțatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informațiile care vizează activitatea comunității de profesioniști de pe piața de fuziuni și achiziții (M&A), a tranzacțiilor în ansamblul lor, comunitate formată din administratori de fonduri de investiții, avocați, bancheri de investiții, bancheri, consultanți de strategie, auditori, respectiv alți furnizori de servicii profesionale dedicate tranzacțiilor.

 

 

Sursa: MIRSANU.RO.

MIRSANU.RO organizează pe 20 noiembrie primul său eveniment MIRSANU DEALMAKERS FORUM dedicat tranzacțiilor din România și principalilor jucători din fuziuni și achiziții, finanțări corporative și piețe de capital

Lasă un răspuns

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO organizează pe 20 noiembrie 2018 la Radisson Blu Hotel sala Atlas 1 prima ediție a MIRSANU DEALMAKERS FORUM, eveniment dedicat tranzacțiilor din România și principalilor jucători din acest sector.

Investitori, antreprenori, bancheri, consultanți și avocați specializați în tranzacții sunt invitați la dezbaterile evenimentului organizat cu sprijinul Rogalski Damaschin Public Relations.

Evenimentul este structurat în două sesiuni, din care una este concentrată asupra tendințelor din piețele de fuziuni și achiziții, finanțări corporative, piețe de capital și tranzacții imobiliare, în timp ce cealaltă va avea în centru cele două părți ale unei tranzacții clasice, vânzătorul și cumpărătorul, respectiv investitorul și antreprenorul.

Vino să vezi cine face jocurile pe piața de fuziuni și achiziții din România, estimată la aproape 4 mld. euro pe an, ce tendințe influențează vânzarea și achiziția de companii, cine mișcă banii din spatele tranzacțiilor, ce tranzacții ajung pe bursă, cum sunt evaluate afacerile într-un proces de vânzare.

 

Au confirmat până acum participarea ca speakeri la eveniment:

  • Adrian Tănase, CEO Bursa de Valori București
  • Andreea Pipernea, CEO NN Pensii
  • Ioana Filipescu, Partener în Consultanță Fuziuni și Achiziții Deloitte România
  • Mihaela Bîtu, Head of Wholesale Banking ING Bank România
  • Andrei Văcaru, Head of Capital Markets JLL România
  • Cristian Nacu, Senior Country Officer Romania & Moldova International Finance Corporation
  • Florin Vișa, Principal Banker Equity Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
  • Dan Fărcășanu, Country Manager Resource Partners
  • Andrei Burz-Pînzaru, Managing Partner Reff și Asociații, societate de avocați membră Deloitte Legal
  • Cristian Pop, antreprenor Animax
  • Cornelia Bumbăcea, Deals Partner PwC România

 

Parteneri MIRSANU DEALMAKERS FORUM

BVB logo-RO_left

 

DEL_PRI_CMYK

 

 

Logo ReffAssociates negru

 

 

Mazars_RVB-copie

 

 

 

Argument

Tranzacțiile arată pulsul real al economiei luat de către investitori. România a devenit în ultimii ani scena mai multor tranzacții în care prețul plătit vânzătorilor depășește 100 mil. Euro.

Fondurile de investiții, investitorii strategici, investitorii instituționali alimentează nevoia de expansiune a companiilor locale cu mai multe surse de lichiditate – capital propriu, capital atras de la investitori, credite bancare, emisiuni de obligațiuni sau vânzare de acțiuni pe bursă. Piața tranzacțiilor din România a înregistrat în ultimii doi ani câteva recorduri – cea mai mare listare privată pe bursă, cea mai mare tranzacție între două fonduri de investiții, cea mai mare achiziție în străinătate a unei companii dezvoltate de un antreprenor român, cea mai mare achiziție pe piața imobiliară făcută de un investitor român.

Fuziunile și achizițiile, finanțările corporative, piața de capital și tranzacțiile imobiliare contabilizează apetitul pentru achiziții de active locale atât ale investitorilor străini, cât și români. Evaluările afacerilor din România au arătat o creștere a încrederii investitorilor în perspectivele de creștere a economiei.

 

Agendă

09.00 – 09.30 Înscriere participanți & welcome coffee

09.30 – 09.35 Cuvânt deschidere Adrian Mîrșanu, Editor jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO

9.35 – 11.15 Panelul I dedicat evolutiei și tendințelor care modelează tranzactiile din Romania

 

Topicuri

Tendințe pe piața de fuziuni și achiziții

Cum evoluează multiplii de evaluare a afacerilor pe sectoare în fuziuni și achiziții

Ce tipuri de tranzacții finanțează băncile

Cum atrage Bursa de Valori București noi tranzacții de listare de companii și de obligațiuni

Cum modelează marile tranzacții indicatorii de pe piața imobiliară

 

Speakeri panel

 

Adrian Tănase, CEO Bursa de Valori București

Andreea Pipernea, CEO NN Pensii

Ioana Filipescu, Partener în Consultanță Fuziuni și Achiziții Deloitte România

Mihaela Bîtu, Head of Wholesale Banking ING Bank Romania

Andrei Văcaru, Head of Capital Markets JLL Romania

 

 

11.15 – 11.30 Pauză de cafea

 

11.30 – 13.00 Panelul II dedicat dezbaterii Vânzător vs Cumpărător în cadrul tranzacțiilor

 

Investitor financiar vs Antreprenor

Achiziție vs Exit

Vânzare vs Cumpărare

 

 

Speakeri panel

 

Dan Fărcășanu, Country Manager Resource Partners

Cristian Nacu, Senior Country Officer Romania & Moldova IFC

Florin Vișa, Principal Banker Equity BERD

Andrei-Burz Pînzaru, Managing Partner Reff și Asociații, societate de avocați membră Deloitte Legal

Cristian Pop, antreprenor Animax

Cornelia Bumbăcea, Deals Partner PwC România

 

13.00 – 14.00 Lunch

 

 

Moderator

Adrian Mîrșanu, Editor jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO

 

Taxă de participare

100 Euro

 

Cei interesați să participe sau să fie parteneri ai evenimentului MIRSANU DEALMAKERS FORUM 2018 sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro

 

Despre MIRSANU.RO

MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M & A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adresează executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor și finanțatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informațiile care vizează activitatea comunității de profesioniști de pe piața de fuziuni și achiziții (M&A), a tranzacțiilor în ansamblul lor, comunitate formată din administratori de fonduri de investiții, avocați, bancheri de investiții, bancheri, consultanți de strategie, auditori, respectiv alți furnizori de servicii profesionale dedicate tranzacțiilor.