Arhive etichete: ECM

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

„IPO-ul Hidroelectrica a marcat un moment istoric pentru piata noastra de capital, a fost un moment deosebit de important pentru ca a demonstrat cat de adanca este piata de capital din Romania, care este puterea investitorilor de retail sa investeasca intr-o companie cu un anumit standing financiar, cu o anumita reputatie, de asemenea, unghiul ESG al companiei a fost foarte important pentru investitorii institutionali, mai ales cei de afara care au avut un argument fiind un emitent pur green (verde) la momentul anului 2023 cand se putea investi. IPO Hidroelectrica o vedem ca o oportunitate de care se pot bucura acum si companiile antreprenoriale romanesti de a gasi in Bursa de Valori Bucuresti o alternativa fezabila de a continua planurile de dezvoltare”, a declarat Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking al BCR, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

BCR a facut parte din sindicatul de intermediere al IPO-ului Hidroelectrica de 1,9 mld. Euro, care a avut loc in 2023 pe bursa de la Bucuresti.

„Vorbim aici de companii care au ajuns la un anumit grad de maturitate, de cele care au accesat pe langa instrumentele de finantare bancara simple inclusiv instrumente de finantare mai complicate structuri de genul imprumuturi de tip club loan sau credite sindicalizate, companii care sunt obisnuite deja cu un anumit grad de transparenta fata de un sindicat de banci care le finanteaza, care au inceput sa fie deschise in a face un prim pas spre a deveni companii listate la Bursa de Valori Bucuresti. De asemenea, ne bucura sa vedem in randul companiilor antreprenoriale ca la o parte dintre ele, deja generatia a doua preia lead-ul in companie, cauta sa isi dezvolte companiile respective, nu vor sa faca exit total si atunci cauta solutii sustenabile de dezvoltare pe termen lung al business-ului”, a adaugat Cosmina Plaveti.

„Suntem acum in discutii cu o serie de companii care au efectiv un real potential de a deveni companii listate la bursa. Intr-adevar nu este un proces simplu nici pentru ei de a intelege pe deplin ce presupune viata de companie listata si noi vrem ca in discutiile cu ei sa ne luam timpul sa inteleaga toate detaliile. (..) Rolul nostru este si de a educa pe de o parte companiile cu privire la toate nuantele pe care le presupune procesul inainte de listare si viata post-listare si pentru ca vom continua sa fim alaturi de ele de-a lungul vietii de companie listata si, firesc, educam si investitorii de retail mai ales care au un rol esential in dezvoltarea pe viitor a unei companii listate”, sustine bancherul de investitii BCR.

„Asa cum s-a vazut si la IPO Hidroelectrica, lichiditatea este data foarte mult de zona de investitori de retail, conteaza foarte mult evolutia book-ului cand suntem intr-un IPO in functie de feedback-ul pe care noi il primim pe transa de retail si atunci tot procesul de listare este unul multidimensional, dar ne bucura intr-adevar sa vedem ca exista companii listate pentru ca asa este pana acum mai mult fondurile au ajutat companiile sa se listeze pe bursa. Ne bucura sa vedem ca, pe langa fonduri care continua sa se uite in zona aceasta, exista si companii antreprenoriale locale care vad o alternativa fezabila in Bursa de Valori Bucuresti.”, afirma Cosmina Plaveti.

In discutiile privind potentiale listari la BVB, exista pe masa si scenariul in care succesiunea unei companii antreprenoriala sa aduca astfel un IPO pe bursa al companiei?

„Exista si genul acesta de companii, exista si companii antreprenoriale care sunt inca conduse de fondatori si care se uita, dar tocmai pentru ca este vorba de companii care sunt foarte mature din punct de vedere business au avut intotdeauna o deschidere de a se dezvolta intr-o directie sanatoasa, de a-si consolida datoriile si de a le pune pe o structura care sa aiba sens pentru dezvoltarea lor viitoare. Si sunt companii care intotdeauna s-au uitat la multi pasi inainte unde vor sa ajunga. Deci vedem din ambele zone interes.”, a raspuns Cosmina Plaveti.

„Nu ma astept sa fie un proces scurt, nu este o decizie usoara pentru o companie antreprenoriala sa se deschida, dar daca acum cativa ani exista o reticenta destul de mare din partea antreprenorilor pe care noi ii abordam in a se deschide si a deveni companie listata era tendinta asta ca nu vreau sa pierd controlul, de fapt. Acum inteleg ca este de foarte mare ajutor sa se listeze, ca au acces la surse de finantare fie ca vorbim de equity, fie ca vorbim de debt sub forma de emisiuni de obligatiuni, ca isi mentin in acelasi punct controlul si pot sa isi implementeze strategiile pentru ca este vorba de o viata de om, au investit totul intr-o companie, si este firesc sa existe nevoia de a-ti proteja copilul pe care l-ai cladit din nimic, ai facut un business frumos si este logic sa existe atitudinea asta. Ne-a ajutat foarte mult si stabilitatea de care Bursa de Valori Bucuresti s-a bucurat fata de ce s-a intamplat pe alte piete si atunci nu o mai vad ca pe un risc.”, a adaugat Head of Investment Banking al BCR, una dintre cele mai mari banci de pe piata dupa active.

In ce sectoare ar putea sa apara IPO-uri date fiind discutiile avute cu companiile care au astfel de apetit?

„Vedem potential in zona industrials (sectorul industrial), in agribusiness. In zona de energie mereu vor fi chiar daca nu vorbim intotdeauna despre companii antreprenoriale. Cam acestea ma astept sa predomine.”, sustine Cosmina Plaveti.

De asemenea, Cosmina Plaveti a fost implicata si in tranzactiile BCR derulate pe piata de capital sub forma de emisiuni de obligatiuni, segment in care subsidiara locala a grupului austriac Erste este unul dintre pionierii si liderii pietei locale de profil.

„Noi am fost deschizatori de piata in 2019, cand am emis prima emisiune de titluri Senior Non Preffered din Europa Centrala si de Est. Am avut discutii cu piata, cu investitorii, cu bursa si a fost un mare succes la momentul acela. Chiar a fost cea mai mare emisiune la acel moment de 600 mil.RON. Noi oricum emitem in virtutea strategiei noastre, avem la acest moment emise 8,7 mld. RON echivalent, dintre care pe piata locala am emis cam 59% din volumul total, deci peste 5 mld. RON au fost realizate prin plasamente private adresate investitorilor locali. Din cele 10 emisiuni, avem 4 emisiuni de obligatiuni verzi”, detaliaza Cosmina Plaveti.

„Anul trecut am realizat prima emisiune de euroobligatiuni verzi si cea mai mare emisiune a unui emitent corporate din Romania, 700 mil. Euro, formatul a fost intr-adevar verde. Ne-am bucurat de o dispersie extrem de larga din tot spatiul european, cu o pondere importanta si pentru investitorii locali. Dispersia intre emisiuni verzi si non-verzi, avem undeva la 55% emisiuni verzi si 45% emisiuni in format conventional, non – verde”, a adaugat ea.

Care este diferenta intre ecosistemul de investitori de pe piata de capital din Europa fata de cea din Romania la emisiunile de obligatiuni?

„Acesta a fost si motivul pentru care la momentul la care am pregatit emisiunea de eurobonduri, am facut-o pe pietele externe. Daca pe piata locala, la momentul acesta avem nici 30 de investitori institutionali, dar care au active in continua crestere si lucrul asta nu poate decat sa ne bucure, pentru volume mari a trebuit sa ne indreptam catre pietele internationale”, a raspuns reprezentantul BCR.

„Noi la finalul celor cateva ore de bookbuilding, am strans 1,9 mld. Euro in book pe o emisiune anuntata de 500 mil. Euro si am avut la momentul la care am inchis aproape la 160 de investitori. Si ceea ce este specific pietei internationale si sper sa ajungem si noi cat mai repede acolo, s-au dezvoltat in zona aceasta de ESG fonduri care sunt specializate in investitii ca vorbim de investitii verzi, sustenabile si atunci ai acces la o plaja mult mai larga de investitori.”, a punctat Cosmina Plaveti.

„La noi, principalii investitori sunt fondurile de pensii, care sunt si cei mai importanti din punct de vedere al activelor pe care le au in management si care se bucura de o stabilitate a cash-ului pe care il primesc in fiecare luna. De asemenea, sunt asset managerii (administratorii fondurilor de investitii), care au avut niste perioade mai complicate in pandemie si razboi in Ucraina, dar care ne bucuram ca de la jumatatea anului trecut isi revin puternic, si mai sunt companiile de asigurari, dar nu neaparat ca investitori majori in emisiuni de obligatiuni. Iar la noi este specific tot ce sunt emisiuni eligibile MREL nu sunt distribuite investitorilor de retail si atunci piata aceasta nu poate fi accesata”, a mai spus Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking BCR, in cadrul panelului IPO al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 25 aprilie evenimentul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 pentru investitori, antreprenori si comunitatea pietelor de capital

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

IPO.Bonds. Capital markets.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 25 aprilie MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, a treia editie a unui eveniment de continut concentrat asupra tranzactiilor IPO, a emisiunilor de obligatiuni si a tendintelor care preocupa investitori, antreprenori si comunitatea pietelor de capital in ansamblu.

Argument

Dupa IPO-ul record al Hidroelectrica din 2023, bursele raman in continuare in expectativa pe un fundal inca dominat de razboiul din Ucraina si cu conditii de piata inca marcate de dobanzi mari si inflatie, chiar daca aceasta din urma este inscrisa pe un trend de scadere.

Investitorii asteapta noi IPO-uri dinspre mediul privat, in contextul in care, pe de o parte, varsta capitalismului romanesc postdecembrist a trecut de 30 de ani, iar unele afaceri au ajuns sau se apropie cu pasi repezi de momentul succesiunii, iar pe de alta parte, pentru ca ofera un spatiu de exit actionarilor minoritari si investitorilor financiari care au sprijinit cresterea unor companii antreprenoriale.

Bancile si-au consolidat statutul de principali piloni ai emisiunilor de obligatiuni, iar aici sunt asteptate sa vina inclusiv companii private.

Institutiile financiare internationale continua sa actioneze ca investitori – ancora pentru a oferi stabilitate tranzactiilor cu obligatiuni verzi sau sustenabile si pentru a sprijini formarea unei adevarate piete pentru astfel de instrumente.

La randul lor, managerii de fonduri cauta lichiditate si randamente atractive pentru portofoliile lor intr-un context general in care multe afaceri private ezita sa devina companii publice. Cum poate castiga bursa batalia pentru succesiunea unor afaceri mature? Cand in viata unei companii antreprenoriale, este o optiune potrivita un IPO sau un M&A, cand un IPO exclude un M&A si cand un IPO poate preceda tranzactii M&A? De ce au nevoie antreprenorii pentru a alege calea unui IPO pentru afacerile pe care le conduc? Ce pipeline de obligatiuni asteapta pe bursa investitorii? Ce oportunitati post-IPO au capitalizat companiile listate? Ce este la orizont pe segmentul obligatiunilor verzi si a titlurilor cu link de sustenabilitate?

AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din investitori, antreprenori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali locali si internationali, executivi, consultanti, brokeri, avocati, alte parti interesate
CATEGORIE DE INTERESE strategie corporativa, piete de capital, investitii, antreprenoriat, finantare, tranzactii corporative
DATA 25.04.2024

PARTENERI

PARTENER SUPORT

Principalele topicuri

Ce tendinte modeleaza evolutiile de pe pietele de capital
Ce companii asteapta investitorii sa isi faca IPO pe bursa
Cum au capitalizat companiile listate oportunitatile post-IPO oferite de catre bursa
De ce marile companii private ezita sa devina companii publice
Cum poate bursa sa atraga afacerile ajunse in pragul succesiunii
Cand decid antreprenorii sa faca IPO excluzand M&A si cand decid sa faca IPO si apoi M&A
Ce emisiuni de obligatiuni sunt asteptate sa vina pe bursa
Cum evolueaza segmentul obligatiunilor verzi si al obligatiunilor cu link de sustenabilitate
Ce perspective ofera multiplii de evaluare ai companiilor listate vs companii private
Cum se misca mixul equity – debt in portofoliile investitorilor institutionali

Profil speakeri

Investitori
Lideri de afaceri
Manageri de fonduri
Antreprenori
Autoritati
Consultanti
Avocati

De ce sa participi

Fii conectat la deciziile si tendintele principalilor jucatori din piata de capital
Afli direct de la sursa ce teme sunt de interes pentru liderii de pe pietele de capital
Un timp bine investit
Ai acces la continut relevant privind tranzactiile IPO si cu emisiuni de obligatiuni
Iti extinzi aria profesionala cu perspective noi de interes de la investitori, lideri de companii, exponenti ai autoritatilor din pietele de capital, consultanti de top
Gasesti noi oportunitati de afaceri

Cei interesati sa participe sau sa fie parteneri ai evenimentului MIRSANU IPO 2024 sunt invitati sa ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se va face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment de 500 RON (100 Euro).

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media romanesc de stiri, analize, interviuri si opinii dedicat exclusiv tranzactiilor si profesionittilor din acest domeniu. Ofera informatii din aria tranzactiilor corporative pe trei directii principale – fuziuni si achiziții (M & A), finantari si tranzactii pe piata de capital.

Platforma de media MIRSANU.RO organizeaza incepand cu 2018 seria de evenimente corporate MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT impreuna cu jucatori – cheie din tranzactiile de M&A, finantare, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii real estate si alte tranzactii corporative majore din Romania si Europa Centrala si de Est. In 2022, a lansat conferintele MIRSANU IPO CHALLENGE, dedicat tranzactiilor si comunitatii pietelor de capital, si THE SUSTAINABILITY CHALLENGE, eveniment dedicat tematicii de sustenabilitate in cadrul mediului de afaceri.

Producătorul moldovean de vinuri Purcari se pregătește să intre pe bursa de la București

Lasă un răspuns

Grupul Purcari, unul dintre cei mai importanți producători de vinuri din România și Republica Moldova, intenționează să intre în perioada imediat următoare pe bursa de la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Un anunț în acest sens este așteptat la începutul săptămânii viitoare.

Tranzacția s-ar putea derula sub forma unei oferte secundare de acțiuni (SPO), susțin surse din piață.

Raiffeisen a primit mandat încă de anul trecut pentru a structura o astfel de operațiune prin care grupul moldovean Purcari ar urma să se listeze pe bursa de la București. Din consorțiul de intermediere ar face parte și Swiss Capital, susțin sursele citate. Compania implicată în tranzacție ar putea fi Purcari Wineries din Cipru.

Fondul american de investiții Horizon Capital cu focus pe piețele din Europa Centrală și de Est este acționarul majoritar de acțiuni al grupului Purcari cu 63,6% din acțiuni, iar un alt investitor financiar – International Finance Corporation (divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale) deține un pachet de 6,4%. Fondatorul și CEO-ul Grupului, Victor Bostan, are 30% din companie.

Reprezentanții Purcari nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Afacerea fondată de către Victor Bostan a atras ulterior investiții de capital din partea IFC în 2008, în valoare de 5 mil. Dolari, iar apoi din partea fondului american de investiții Horizon Capital, care a venit cu un capital de 18 mil. Dolari în 2010 în companie.

Grupul Purcari este unul dintre principalii producători de vin și brandy din Europa Centrală și de Est, având în administrare aproximativ 1.000 de hectare de podgorii și 4 vinării din România și Republica Moldova – Purcari, Crama Ceptura, Bostavan și Bardar.

Grupul deține un portofoliu format din mai multe branduri de vin și vin spumant, din toate categoriile de preț, precum și un brand premium, potrivit informațiilor făcute publice de către Purcari.

Grupul Purcari este cel mai mare exportator de vin din Moldova, cu livrări în peste 30 de piețe din Europa (printre care Polonia, Cehia, Slovacia, Ucraina, Norvegia și Marea Britanie), Asia (China, Japonia, Coreea de Sud) și America (SUA și Canada).

În 2016, grupul Purcari a vândut 11,9 milioane de sticle.

În ianuarie 2018, grupul avea peste 500 de angajați în cadrul celor 4 vinării pe care le deţine.

Firma de investiții Horizon Capital a fost înfiinţată în anul 2006 de către patru parteneri fondatori. Horizon Capital administrează trei fonduri de investiții. Primul fond este Western NIS Enterprise Fund (WNISEF) cu un capital de 150 mil. dolari, Emerging Europe Growth Fund, LP (EEGF) lansat în 2006 cu un capital de 132 mil. dolari, cu o investiţie primară în valoare de 25 milioane dolari SUA efectuată de WNISEF şi capital adiţional acordat de investitori instituţionali globali.

De asemenea, Horizon administrează Emerging Europe Growth Fund II, LP (EEGF II), care a strâns de la investitori 370 mil. dolari angajamente în toamna anului 2008.

Strategia de investiții a Horizon Capital vizează tichete de tranzacții situate de obicei între 10 și 40 mil. dolari, iar orizontul de exit vizat este în medie de 3 – 4 ani. Din această perspectivă, investiția Horizon Capital în grupul Purcari poate fi considerată una matură ceea ce înseamnă că o vânzare de acțiuni pe bursă ar putea fi citită într-un context mai amplu, și anume al apropierii fondului de investiții de momentul de exit din afacere.

Planurile de intrare a Purcari pe bursă vin în contextul în care piața bursieră locală trece printr-un moment favorabil, după ce a reușit să atragă trei listări private majore în mai puțin de un an – Medlife din sectorul serviciilor medicale private (decembrie 2016), Digi Communications NV din sectorul telecom (mai 2017) și Sphera Franchise Group din sectorul lanțurilor de restaurant (noiembrie 2017).

Lucian Vlad și Nicolae Badea vor încasa 53 mil. Euro după vânzarea pachetului de 25,3% din acțiunile Sphera Franchise Group pe bursa de la București. Listarea companiei a atras 538 de ordine de cumpărare de la investitori. Oferta de acțiuni Sphera a fost suprasubscrisă de peste 3 ori datorită interesului managerilor de fonduri de investiții și a fondurilor de pensii, atrași de rata de creștere a companiei și de planurile de dezvoltare anunțate

Lasă un răspuns

Oamenii de afaceri Lucian Vlad și Nicolae Badea vor încasa aproximativ 243,7 mil. Lei (circa 53 mil. Euro) din vânzarea pachetului de 25,3% din acțiunile Sphera Franchise Group pe bursa de la București, potrivit datelor făcute publice de către managerii tranzacției.

Din valoarea pachetului vândut de 62 mil. Euro, urmează să fie plătite comisioanele consorțiului de intermediere precum și alte costuri asociate tranzacției.

Acțiunile oferite inițial în marja unui interval de 25 – 33 lei per titlu, după derularea ofertei în perioada 24 octombrie – 2 noiembrie, au ajuns la un preț final de ofertă de 29 lei (circa 6,3 euro) per acțiune. Astfel, valoarea bursieră a Sphera Franchise Group a ajuns să fie cotată în urma încheierii cu succes a tranzacției la 245 mil. Euro. Raportat la EBITDA de circa 16 mil. Euro pe an, valoarea de piață a companiei ar fi echivalentă unui multiplu de peste 15 aplicat EBITDA, ceea ce ar putea influența și alte evaluări viitoare de afaceri din sectorul de profil.

Tranzacția de listare a celui de-al doilea jucător de pe piața locală a lanțurilor de restaurante a fost încheiată cu succes, după ce oferta de acțiuni a fost suprasubscrisă de peste 3 ori în contextul interesului masiv arătat de investitorii instituționali de tipul manageri de fonduri de investiții locale, fonduri de investiții internaționale care investesc în piețe de frontieră sau fonduri de pensii, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Printre investitorii instituționali locali care au subscris s-au aflat și fondurile administrate de către Erste Asset Management și NN, doi dintre cei mai mari manageri de bani din România.

Pe tranșa investitorilor de retail, interesul mai slab pentru tranzacție a dus la o realocare a numărului de acțiuni oferite între clasele de investitori. Dacă, inițial, investitorilor de pe tranșa de retail li s-a oferit 15% din cele 9.831.753 de acțiuni, în final acestora le-a fost alocat un număr de trei ori mai mic de acțiuni, care a reprezentat 5% din numărul acțiunilor vândute.

Indicele de alocare în tranșa investitorilor de retail este de 0,4409738979 ceea ce înseamnă că un investitor care a subscris în cadrul perioadei de ofertă pentru 100 de acțiuni va primi în final 44 de acțiuni.

Printre catalizatorii interesului investitorilor instituționali s-au aflat rata anuală de creștere a afacerilor companiei și potențialul de dezvoltare, structurat sub forma unui plan de extindere pe termen mediu a rețelelor de restaurante operate în baza contractelor de franciză cu gigantul american Yum!, care este cotat să aducă noi rate de creștere anuală de două cifre în anii care vin.

Astfel, rezultatele neauditate din prospectul de listare indică pentru primul semestru al anului vânzări în restaurante de 242 mil. Lei, în creștere cu 25% față de perioada similară a anului anterior pentru compania nou – creată în acest an, Sphera Franchise Group. Pe rezultate auditate, US Food Network SA, care operează franciza KFC – motorul principal al afacerii Sphera Franchise Group, a raportat o rată de creștere a vânzărilor de restaurante de 26% în 2016 față de 2015, respectiv de 26% în 2015 față de anul anterior.

În cadrul tranzacției de listare a Sphera Franchise Group, Erste Asset Management a plasat ordine de cumpărare de aproape 5 mil. Euro și a luat în final acțiuni în valoare de peste 1,5 mil. Euro. În plus, clienții individuali care au apelat la serviciile de administrare discreționară a portofoliului de către echipa Erste Asset Management au luat aproximativ 17% din tranșa de acțiuni alocată investitorilor de retail, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Sphera Franchise Group are consultant financiar banca de investiții Rothschild, iar sindicatul de intermediere este format din Wood, Raiffeisen și Alpha Finance. De asemenea, casa austriacă de avocatură Schoenherr asigură consultanța juridică a emitentului, iar consorțiul de intermediere are alături pe avocații RTPR Allen & Overy.

Sphera Franchise Group este o companie cu o cotă de piață agregată de 22,4% pe segmentul lanțurilor locale de restaurante, fiind al doilea jucător ca mărime după McDonald’s cu 24,6%, conform unei cercetări de piață Euromonitor publicate în prospectul de listare a companiei.

În 2016, compania malteză Premier Capital, parte a grupului Hili Ventures și francizat al McDonald’s, a plătit grupului american 65,3 mil. dolari pentru 100% din acțiunile Mc Donald’s România, liderul pieței de restaurante, cu 66 de restaurante și un profit de 11,02 mil. dolari la 31 decembrie 2015.

Dintre cele două mari rețele operate de către Sphera Franchise Group, KFC ocupă o cotă de 15,2%, iar Pizza Hut de 7,2%, urmați de jucători precum Fornetti (5,2%) sau jucători mai nou intrați pe piață precum Starbucks (3,3%), Subway (2,7%) și Salad Box (2,5%).

Sectorul de servicii alimentare din România este de circa 17,8 mld lei pe an (3,9 mld. euro), cu o rată medie anuală de creștere de 4,6% estimată de către consultanții Deloitte pentru perioada 2017 – 2022.

Potențialul de creștere al pieței de profil îi permite companiei să deruleze planuri de extindere, care mizează pe deschiderea a 51 de restaurante KFC, 44 de unități Pizza Hut până la finele lui 2022, iar pentru proaspăta marcă Taco Bell intrată în portofoliu sunt luate în calcul 14 unități până la finele lui 2021.

Pentru deschiderea de noi locații, compania vizează în cazul rețelei KFC orașe cu puțin sub 100.000 de locuitori, pentru Pizza Hut sunt luate în calcul localități sub 150.000 de locuitori, mai ales centre comerciale, iar pentru Taco Bell planurile vizează București și alte orașe de peste 200.000 de locuitori precum Constanța, Cluj sau Timișoara.

Compania operează cele trei rețele în baza unor francize contractate de la compania americană Yum!. Firma locală plătește lunar către Yum redevențe de 6% din vânzări în baza contractului de franciză.

Planurile de extindere fac parte din angajamentele luate față de Yum și vizează nu doar piața din România, ci și din Italia.

Modelul de afaceri al Sphera Franchise Group se bazează pe încasări imediate de numerar sau plăți cu cardul din vânzări, ceea ce îi oferă o poziție puternică de lichiditate. De asemenea, stocurile sunt menținute până la două săptămâni, iar plățile către furnizori au termene între 45 și 60 de zile.

Lichiditățile astfel obținute finanțează nevoile de capital de lucru, în timp ce finanțarea bancară este utilizată pentru investiții în deschiderea de noi locații.

Compania are un împrumut de la Alpha Bank România, din care face trageri pentru investiții, iar din cercul său de bănci mai fac parte BRD și UniCredit Italia. Compania își plasează o parte din numerar în depozite la bancă.

Cele mai importante costuri care pun presiune pe marjele de profit ale afacerii sunt costurile cu vânzarea, care au o pondere de 35,6% din vânzările proforma pe 2016, respectiv costurile cu forța de muncă care înseamnă alte 17,9% din vânzările proforma din 2016.

Sphera Franchise Group număra la 30 iunie un personal format din 3.753 de angajați față de 2.572 de oameni la 31 decembrie 2014, creșterea de personal fiind justificată prin deschiderea de noi locații.

Din cele 104 locații aflate în rețea la 30 septembrie, numai una singură era în proprietate, restul fiind închiriate majoritatea pe termen mediu, ceea ce face ca evoluția pieței imobiliare și a chiriilor să aibă influență asupra costurilor companiei.

Compania a plătit dividende în primele șase luni ale anului de 46,2 mil. Lei către acționari, iar profitabilitatea afacerii este unul dintre cele mai importante argumente în cadrul tranzacției de listare, alături de gradul de îndatorare redus.

Sphera Franchise Group urmează să constituie fondul de rezervă, conform prevederilor legale, din alocarea a minim 5% din profitul companiei până la nivelul minim de 20% din capitalul social ceea ce înseamnă încă un factor de presiune asupra nivelului dividendelor.

Sphera Franchise Group este o afacere pornită în 1994, care acum are operațiuni în România, Republica Moldova și Italia.

Compania a raportat la 30 iunie pentru primul semestru al anului EBITDA din activități continue de 38,4 mil. Lei (peste 8 mil. Euro) la vânzări în restaurante de 287,8 mil. Lei (circa 62 mil. Euro) și un profit net de 28,3 mil. Lei (în jurul a 6 mil. Euro).

De asemenea, numerarul și echivalentele de numerar după primul semestru se ridicau la 35,8 mil. lei (aproape 8 mil. euro). Capitalurile proprii ale companiei erau la aceeași dată de 100 mil. lei (circa 22 mil. euro), iar datoriile totale ajungeau la 94,6 mil. lei (peste 20 mil. euro).

Până acum, valul de listări private majore din ultimul an reprezentat de către MedLife (decembrie 2016), Digi Communications NV (Mai 2017) și Sphera Franchise Group (noiembrie 2017) a fost realizat pe seama vânzării de pachete de acțiuni de către acționari ai companiilor, niciuna dintre tranzacții nu a fost structurată astfel încât să atragă capital proaspăt de la investitori prin majorare de capital, ceea ce ar fi însemnat bani pentru finanțarea companiei și o sursă de lichiditate pentru planurile de extindere anunțate pe piața serviciilor medicale private, piața de telefonie mobilă, respectiv pe piața restaurantelor.

Sphera Franchise Group a încheiat cu succes tranzacția de listare pe bursă: Prețul final de ofertă de 29 lei înseamnă că pachetul vândut de către Lucian Vlad și Nicolae Badea ajunge la circa 62 mil. Euro, iar valoarea de piață a companiei a fost cotată la 245 mil. Euro. Investitorii instituționali au primit 95% din acțiunile oferite la vânzare

Lasă un răspuns

Prețul final de ofertă în cadrul tranzacției de listare a Sphera Franchise Group a fost stabilit la 29 lei, pachetul de acțiuni al acționarilor Lucian Vlad și Nicolae Badea urmând să fie vândut pentru aproape 62 mil. Euro.

La acest preț, compania este cotată la o valoare de piață de 245 mil. Euro, potrivit ultimelor date făcute publice de către managerul tranzacției. Tranzacția duce evaluarea companiei la un multiplu care trece de 15 x EBITDA, ceea ce este de așteptat să dea un impuls evaluărilor și altor afaceri din sectorul lanțurilor de restaurante și a serviciilor de alimentație conexe.

În final, investitorilor de retail le-a fost alocată o cotă de 5% din acțiuni, de trei ori mai puțin decât alocarea inițială, confirmând astfel percepția că tranzacția de listare a Sphera Franchise Group fiind de la bun început orientată că investitorii instituționali. Dealtfel, investitorilor instituționali le-a fost alocată 95% din oferta de acțiuni.

Indicele de alocare în tranșa investitorilor de retai este de 0,4409738979 ceea ce înseamnă că un investitor care a subscris în cadrul perioadei de ofertă pentru 100 de acțiuni va primi în final 44 de acțiuni.

Acționarii Lucian Vlad și Nicolae Badea vând în cadrul tranzacției de listare un pachet de 22,34%, respectiv 3% din acțiunile pe care le dețin în companie, urmând să își marcheze astfel un exit parțial din afacerea Sphera Franchise Group.

Acțiunile au fost oferite spre vânzare investitorilor la un preț ce variază între 25 lei și 33 lei pe acțiune, în condițiile în care investitorilor persoane fizice li s-a oferit un preț fix de subscriere de 33 de lei pe acțiune, în timp ce investitorii instituționali au putut subscrie la orice cotație din intervalul prețului de ofertă.

În acest moment, acțiunile companiei sunt deținute de către Radu Dimofte (43,67%), Lucian Vlad (33,33%) și Nicolae Badea (23%), care vor rămâne acționari în afacere și după listarea pe bursă și, implicit, după atragerea unor noi investitori.

Compania are consultant financiar banca de investiții Rothschild, iar sindicatul de intermediere este format din Wood, Raiffeisen și Alpha Finance. De asemenea, casa austriacă de avocatură Schoenherr asigură consultanța juridică a emitentului, iar consorțiul de intermediere are alături pe avocații RTPR Allen & Overy.

Perioada de derulare a ofertei a fost între 24 octombrie și 2 noiembrie.

Listarea Sphera Franchise Group se înscrie în trendul ultimelor listări private majore precum MedLife și Digi, în care au fost vândute pachete de acțiuni de către acționari ai companiilor, fără să fie operate prin aceste tranzacții vreo majorare de capital.

Piața restaurantelor este foarte fragmentată, dominând jucătorii independenți care acaparează circa 92% din piață, potrivit datelor făcute publice de către companie.

Primele zece mărci cumulează două treimi din piața lanțurilor de restaurante.

Compania operează cele trei rețele în baza unor francize contractate de la compania americană Yum. Firma locală plătește lunar către Yum redevențe de 6% din vânzări în baza contractului de franciză.

Planurile de extindere fac parte din angajamentele luate față de Yum și vizează nu doar piața din România, ci și din Italia.

Lichiditățile astfel obținute finanțează nevoile de capital de lucru, în timp ce finanțarea bancară este utilizată pentru investiții în deschiderea de noi locații.

Sphera Franchise Group este o afacere pornită în 1994, care acum are operațiuni în România, Republica Moldova și Italia.