“Daca vorbim din perspectiva mai larga a fondurilor de investitii, Romania pe ultimele studii arata foarte bine atat pe fundraising (strangere de noi fonduri de investitii, n.r.), pe angajamente de investitii, cat si pe exit-uri sau divestment-uri (vanzari) pentru ca in 2025 Romania era nr. 2 in zona asta dupa Polonia in materie de venture capital, fonduri de growth, private equity in ceea ce priveste partea de fundraising asa cum este oarecum firesc in regiune. Insa nu a fost intotdeauna Romania acolo sus, o parte importanta a explicatiei fiind, bineinteles, programul PNRR, care a ajuns la aproape 400 mil. Euro alocati prin mandatul Fondului European de Investitii (EIF).”, a declarat Marius Ghenea, Managing Partner al managerului de fonduri de investitii Catalyst Romania, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026, eveniment online organizat pe 30 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Si aceasta suma semnificativa, care n-a mai existat niciodata in istoria Romaniei pentru acest tip de investitii, pentru aceste fonduri de investitii, a fost in plus majorata cu investitori privati, institutionali sau neinstitutionali, pentru ca, in general, au fost alocari suplimentare sau, in fine, a fost necesar un capital suplimentar intre 30% si 50% peste fondurile alocate prin PNRR sau, mai precis, prin Recovery Equity Fund, acest program sub mandat EIF”, a punctat Marius Ghenea.

“Si iata una dintre explicatiile faptului ca a fost acest influx semnificativ de capital in zona fondurilor de investitii. Iar pe partea de divestments (exit, n.r.) tot asa Romania in 2025 a avut un rezultat extraordinar. Dar asta, intr-adevar, cumva apare si ca efectul unor tranzactii mari care sunt in zona de private equity si pe care le stim, le-am vazut la Regina Maria, La Cocos. Profi a fost, cred realizat cu un an in urma realizat. Oricum, asta arata totusi ca exista un bazin consistent de companii, acum vorbim in zona de business mai curand traditional si pe private equity, unde se intampla tranzactii foarte mari.”, a subliniat acesta.

“Regina Maria e un exemplu interesant apropo de investitii si de implicarea fondurilor de investitii. Putini stiu ca Regina Maria, practic cand era Centrul Medical Unirea a fost una dintre investitiile 3TS Capital Partners, colegii nostri de la Viena si, practic 3TS Capital a fost la baza fondarii primului fond Catalyst Romania, eu fiind Partener si la 3TS si Managing Partner la Catalyst Romania. Si atunci a fost o investitie de VC, as spune, sau de growth, de fapt, in zona aceasta de medical, alaturi de fondatori, alaturi de Wargha Enayati, apoi un exit de succes catre fondul de private equity american Advent International, urmat de un alt exit cativa ani mai tarziu catre Mid Europa si urmat apoi de exitul final catre investitorul strategic pentru ratiuni de consolidare. Si de fapt La Cocos e un asemenea exemplu, Regina Maria e un asemenea exemplu, si alte si alte exemple de genul acesta”, a detaliat reprezentantul Catalyst Romania.

“Cred ca aici este atractivitatea pietei romanesti in continuare pentru investitori si anume ca fondurile de investitii sa gaseasca acele investitii care la final merg poate mai putin catre listari la bursa si mai mult catre vanzari, catre strategici, vanzari destinate unui anumit tip de consolidare, fie locala, fie regionala. Si aici, bineinteles, centrele importante de interes ar fi in Polonia, Germania, dar si in alte tari relative apropiate de Romania, unde se pot realiza consolidari. Asta se poate intampla si in zona de business traditional, dar si in zona sa-i spunem mai tech, mai de scalare, de crestere cum sunt investitiile pe care le facem noi in venture capital. Cam asta ar fi pe scurt  perspectiva din zona aceasta de fonduri de investitii. Vedem tranzactii, vedem crestere.”, a concluzionat Marius Ghenea.

“Intr-adevar, exista si tot felul de probleme si de semne de intrebare cu privire la Romania in ansamblu, dar asta e o alta discutie macroeconomica. Pe scurt, e un studiu foarte recent de la InvestEurope care arata si evidentiaza chiar aceste date unde Romania apare foarte bine poate pentru prima data sau printre putinele dati, sa zicem in analizele anuale, unde Romania in CEE apare foarte bine, fie pe primul loc, fie pe al doilea loc dupa Polonia, pe diverse categorii de investitii si exituri”, semnaleaza reprezentantul segmentului de fonduri de investitii.

“Pe partea perspectivei antreprenoriale, cred ca aici perceptia se schimba foarte rapid. Ce se intampla este – cel putin asta eu vad si la colegii nostri in care investim la antreprenori – in masura in care, de exemplu, ei realizeaza si am realizat alaturi de ei exituri extraordinare si pentru fondurile noastre, dar si pentru ei, pentru ca daca noi ne multiplicam banii de cateva ori sau uneori dublu <<digit>> (cu un numar format din 2 cifre, n.r.) multiplicam banii, inseamna ca la fel si fondatorii, care, de obicei, sunt actionari majoritari in companiile in care investim”, afirma Marius Ghenea.

“Noi investim ca participatii minoritare semnificative, niciodata majoritar in acest stadiu de investitii de early growth si evident asta inseamna niste venituri mult mai importante chiar pentru fondatori, de zeci de milioane de euro, uneori de peste 100 mil. Euro care rezulta dintr-o asemenea tranzactie”, a completat acesta.

“Si, intr-adevar, un antreprenor cand este intr-o asemenea situatie, dar si inainte de aceasta situatie, spre exemplu daca e intr-o companie care e constant profitabila si genereaza dividende pana la urma in valori semnificative, atunci acesti antreprenori isi pun problema cum anume sa isi creeze un portofoliu de investitii. Si aici perceptia este in schimbare la ce mod ?! Pana cu putin timp in urma, cred ca tentatia care nu era neaparat una foarte buna, foarte inteleapta. Era aproape exclusiv pe zona de imobiliare daca existau niste bani suplimentari pentru antreprenori, atunci ei mergeau cu aceste sume direct sau indirect in zona de real estate. Parea cea mai simpla, cea mai clara optiune de investitii si, in acelasi timp – sper ca oamenii au inteles intre timp ca nu e chiar atat de simplu – exista aceasta idee de venit pasiv pe care il realizezi simplu din investitii imobiliare”, sustine Marius Ghenea, un investitor cu experienta de antreprenor in serie.

“In ultimii ani s-a produs o schimbare semnificativa. A fost aproape un soc pentru aceasta piata de investitori antreprenoriali pentru ca au realizat cateva lucruri care erau necesare pentru un anumit tip de sofisticare a pietei si a intelegerii tipului de investitii necesar. Unul este acela ca ar trebui sa aiba un protocol mai diversificat. Al doilea este ca trebuie sa se uite la anumite clase de active la care poate nu s-au uitat inainte si, bineinteles, mai ales cei care au realizat succes in zona aceasta de venture capital si private equity alaturi de fonduri de investitii, evident ca au reinvestit. Noi, spre exemplu, in al doilea fond si acum in al treilea fond al Catalyst, avem si vom avea alaturi antreprenori care au realizat exituri de succes impreuna cu noi si, bineinteles, ca recicleaza banii realizati sau o parte din banii realizati, care de fapt s-ar putea sa fie mai multi decat cei investiti in fondul anterior, pe acest principiu de <<flywheel>>, de elice care merge in sus din punct de vedere al sumelor. Pe baza randamentelor obtinute, reinvestesc in acelasi domeniu cumva si atunci acest ciclu virtuos se auto-intretine intr-un anumit sens”, sustine managerul de venture capital Catalyst Romania.

Potrivit acestuia, alta perceptie care se schimba este ca pana nu demult erau foarte multi antreprenori atrasi de investitii in piata imobiliara sau in proiecte de business din domenii cu care nu aveau nicio legatura, insa acum prefera sa faca plasamente in portofolii de pe piata de capital sau in platforme de investitii administrate profesionist pentru a reduce riscul investitiei.

“Asta este iarasi o greseala in opinia mea, pentru ca daca nu ai un portofoliu diversificat de investitii, sa faci o singura investitie, eventual una semnificativa, intr-un alt business pe care nu-l cunosti si in care nu te implici suficient, e un risc absolut semnificativ. In investitii cam totul este despre dispersarea si minimizarea riscurilor sau despre un profil corect intre risc si randament, in sensul in care daca riscul e prea mare, orice randament se promite probabil ca este unul iluzoriu. Si asta se schimba ca perceptie pentru ca am vazut din ce in ce mai multi investitori de acest profil antreprenorial care vad oportunitatile si zic –  ok, nu vreau sa ma duc sa investesc direct, investesc printr-un fond de investitii care va plasa banii mei in 10, 15, 20 de companii”, este de parere Marius Ghenea.

“Deci, face aceasta diversificare in mod profesional sau exista optiuni de tip Seedblink sau alte tipuri de optiuni in care pe tichete relativ mici poti sa intri intr-o structura de equity crowdfunding in care poti sa ai la un moment dat 10, 15, 20 de companii, fiecare cu cateva mii sau zeci de mii de euro, deci un portofoliu oarecum asemanator cu portofoliile de bursa, care sunt si cred ca devin din ce in ce mai importante pentru piata antreprenoriala ca oportunitati de investitii”, a completat acesta.

“Sunt multi investitori antreprenoriali de aici care merg nu neaparat pe bursa Nasdaq sau in SUA, merg pe piete europene, cum ar fi cea de la Varsovia, Viena, Amsterdam sau Londra, unde li se pare ca au mai multe oportunitati si mai multe optiuni. Si aici local se imbunatateste situatia, sa zicem. Recent, a fost ETF-ul lansat de Banca Transilvania. Avem acest tip de produse care atrag investitorii. Si asta e o lectie pe care am invatat-o de-a lungul timpului si ca antreprenor si ca investitor, ca e de preferat sa investesti banii mai aproape de casa decat departe de casa, cu conditia sa ai oportunitati si optiuni de investitii”, a concluzionat investitorul.

 

De ce nu vin fondurile de investitii active pe piata din Romania sa listeze companii pe bursa de la Bucuresti

“Sunt mai multe explicatii si, foarte pe scurt, in ceea ce priveste profilul nostru de investitii de tip early growth sau venture capital, sa-i spunem, desi venture capital e un pic inselator, ca termen, eu i-as spune early growth pentru ca noi investim in companii care sunt deja pe piata, au clienti, au tractiune, deci nu acel venture capital american care investeste in proiecte de tip pre-revenue prototype, dar fiind totusi early growth, early expansion, la nivelul nostru de investitii de obicei investim in companii cu EBITDA negativ si care vor creste in continuare, au acest grad de crestere de la un an la altul semnificativ, deci crestere foarte mare, dar bazat pe un EBITDA negativ. Deci, cumva isi finanteaza cresterea din acest EBITDA negative, intr-adevar, respectand niste reguli – regula de 40% (indicator financiar de referinta la companiile de tehnologie potrivit caruia suma dintre rata anuala de crestere a veniturilor si marja de profitabilitate sa fie minim 40%, n.r.) si alte reguli importante ca si sustenabilitate a cresterii – si asta inseamna ca, in realitate, companiile in care investim noi nu sunt un subiect pentru Bursa de Valori din Bucuresti, probabil destul de greu si pentru alte burse europene”, a raspuns reprezentantul Catalyst Romania.

„Ar putea sa fie un subiect pentru bursele americane, unde acest lucru este oarecum o norma in zona de tech. Si anume foarte multe companii tech listate la bursa americana se listeaza intr-o perioada in care sunt inainte de primele profituri, deci care sunt inca pe acest EBITDA negativ cum a fost si cazul UiPath, cum a fost si cazul Uber.”, a adaugat acesta.

“In ceea ce priveste momentul cand am putea sa ajungem cu ele la listare la bursa, atunci ele fie sunt suficient de mari pentru a merge cu ele pe o bursa tech, care sa aiba adancime, pentru ca asta e cealalta problema. Pe profilul nostru de investitii, intr-adevar, unii ar spune ca te duci pe Bursa de Valori Bucuresti, esti singurul tech de acolo. Exista, bineinteles, Arobs, exista BitNet pe bursa, dar ele sunt mai mult companii de IT services, nu sunt tech in sensul de deep tech sau de creare si comercializare scalabila de tehnologie, repet, asa cum este exemplul UiPath care s-a listat in SUA. Deci, cu alte cuvinte, daca ajungem suficient de departe cu compania, evident ca ar fi o oportunitate mai buna sa le listam la Londra sau la New York. Si asta s-a mai intamplat, rar, dar s-a mai intamplat”, a spus Marius Ghenea.

“Daca vorbim despre afaceri care sunt pe o rata a profitului buna sau EBITDA semnificativ, asa cum Bursa de Valori Bucuresti are nevoie sau investitorii bursei vor sa vada, acolo apare o alta problema legata de lichiditate si de adancimea structurii bursiere din Bucuresti, unde una dintre problemele investitorilor de venture capital sau de private equity este ca in momentul in care au participat la o asemenea listare, ei au cumva o nevoie de a lichidiza imediat restul participatiilor de actiuni care n-au fost eventual oferite in piata secundara, in pre-IPO sau in IPO. Si asta, daca nu e o bursa suficient de adanca, nu se poate face, pentru ca daca vinzi semnificativ, chiar daca ai permisiunea bursei sa vinzi – si asta iarasi este o chestiune de perioade in care poti sau nu poti sa vinzi – poti sa distrugi valoarea companiei daca vinzi prea mult pentru ca inunzi piata”, este de parere acesta.

“Si asta este diferenta fata de Varsovia, unde bursa este suficient de mare ca sa sustina acest tip de IPO-uri. Mai mult, as spune ca piata poloneza de venture capital si private equity a crescut atat de mult si atat de bine, tocmai pentru ca investitorii, fondurile de investitii de acest tip din Polonia au plecat de la inceput cu o strategie – crestem compania repede asa cum face orice fond de investitii, dar cu ruta finala catre IPO, catre listarea la bursa din Varsovia, unde stiau ca sunt bine primiti, unde stiau ca au lichiditate, unde stiau ca pot sa faca randamente exceptionale. Noi nu avem acest privilegiu aici in Romania. Nu-l avem inca cel putin. Si atunci ca fond de investitii in momentul in care investesti, deja trebuie sa ai o strategie de exit. Iar investitia se face cu 4, 5, 6, 8 ani inainte de exit, asa cum vedem si in exemplele acestea despre care am vorbit un pic mai devreme de tranzactii recente, semnificative, care au fost facute in Romania”,  sustine Marius Ghenea.

“Iar, in aceste conditii, in momentul in care ti-ai facut strategia de exit si ea se leaga mai curand de vanzare catre un strategic, e mai greu dupa aceea sa schimbi directia si sa zici nu, facem listare la bursa, pentru ca cele doua nu sunt neaparat incongruente, dar sunt diferite ca strategii de crestere”, afirma reprezentantul Catalyst Romania.

“Un cumparator mare strategic va dori sa vada in primul rand cota de piata, deci posibilitatea prin achizitia respectiva sa ia o cota de piata masiva in zona respectiva, care sa nu se canibalizeze cu propriile produse sau activitati si, in acelasi timp, uneori tehnologia Or, cand dezvolti aceste lucruri, nu te mai poti gandi la fel de mult si la maximizarea profitului, asa cum trebuie sa te gandesti in momentul in care vrei sa intri pe bursa. Cand vrei sa intri pe bursa, maximizarea profitului e o strategie care trebuie aplicata deja cu 2-3 ani inainte de listare. Deci, cu alte cuvinte, cumva de la inceput, daca iti faci o strategie de exit legata de un cumparator strategic (…)  si vorbim de tranzactii private aici, e mai greu sa mergi si sa virezi in partea cealalta catre bursa.Si asta inseamna ca ciclul e de 3 – 4 – 5 ani, cel putin, daca nu mai mult”, a adaugat el.

“Daca acum, sa zicem ca ar exista sau ar aparea acea incredere fata de Bursa de Valori Bucuresti, cred ca abia peste cativa ani vom vedea primele tranzactii care se intampla prin listare la Bursa de Valori din Bucuresti”, a punctat Marius Ghenea.

“Eu zic ca este un efort sau o strategie care ar merita incercata si analizata in cooperare cu Bursa de Valori si cu asociatiile reprezentative ale industriei de investitii din Romania pentru ca macar peste cativa ani ar fi foarte bine sa dam si aceasta componenta de listare la bursa ca si optiune importanta sau una dintre optiunile importante de exit, de divestment pentru fondurile de investitii”, a transmis managerul fondurilor de investitii Catalyst Romania.

“Asta ar da mai multa incredere si investitorilor LP din acele fonduri de investitii care stiu ca la sfarsitul perioadei de investitii, la sfarsitul perioadei de holding, exista si aceasta optiune importanta, care pana acum n-a existat, in realitate, pe Bursa de Valori Bucuresti. N-a existat nicio companie de acest gen listata”, a rezumat reprezentantul sectorului local de fonduri de investitii.

 

 

Al treilea fond de investitii ridicat de Catalyst Romania are o capitalizare – tinta in jurul a 100 mil. Euro si vizeaza construirea unui portofoliu de circa 20 de companii

“Noi la Catalyst Romania suntem practic pionierul roman al fondurilor de investitii de tip venture capital pentru Romania. Practic, primul fond deschis cu initiative JEREMIE dateaza din 2012 si cam atunci a inceput venture capital in Romania”, afirma Marius Ghenea.

“Spre deosebire de fondurile de tip grant, spre deosebire de fondurile europene garantii gen JEREMIE sau alte tipuri de garantii care nu se mai intorc deloc sau se intorc amputate de pierderi, – evindent si ele ar trebui sa aiba un efect pozitiv in economie – fondurile de tip equity cum a fost programul JEREMIE si cum e acest program Recovery Equity Fund din PNRR au aceasta caracteristica si anume ca ar trebui sa intoarca randament. Si iata la nivel individual cum se spune despre exitul La Cocos, déjà multiplii ai sumei investite – multiple of invested capital – de cateva ori, probabil si la nivel de fonduri ar trebui sa intoarca randamente pozitive si asta inseamna ca pe langa efectul in economie care se vede in crearea de locuri de munca, in companii care se dezvolta, care genereaza prosperitate, care ajuta comunitatile apare si acest efect, si anume ca banii se intorc catre Guvernul Romaniei sau ar trebui sa se intoarca cu randament. Si asta am reusit noi pentru prima oara in Catalyst Fondul 1, unde suntem déjà in perioada de lichidare.”, sustine reprezentantul Catalyst Romania.

“As putea sa dau cateva exemple individuale de exituri. Vorbim despre o gama de exituri care au fost undeva intre 3 – 4x si 20x cel mai bun exit pe care l-am facut aici vorbim de multipli cash on cash pe banii investiti. Deci o structura destul de buna de exituri”, a detaliat Marius Ghenea.

“Iar in ceea ce priveste structura de tip loss ratio, adica business-urile la care a trebuit sa provizionam, sa facem write-off pe investitii, in fondul 1 – un fond cu 10 companii nu avem decat un singur caz, ceea ce e foarte bine pentru profilul nostru de investitie”, a spus acesta.

“Noi am fost, practic, cu fondul 2 Catalyst Romania, cred ca primul fond de aici, din Romania, care a reusit sa stranga mai multi bani privati decat alocarea de tip post JEREMIE, PNRR prin mandatul EIF. Pentru ca in fondul 2 din 50 mil. Euro noi am avut aproape 60% fonduri private si un pic peste 40% de la EIF prin doua programe, nu doar prin programele post-JEREMIE, ci si printr-un program InnovFin din Luxemburg”, a detaliat managerul de fonduri de investitii.

“La fondul 3, avand in vedere ca alocarile de la EIF au crescut semnificativ fata de fondul 2, ne asteptam de asemenea sa dublam aceste alocari si asta inseamna ca fondul se va apropia sau va ajunge la 100 mil. Euro, cam aceasta ar fi tinta”, a completat Marius Ghenea.

Fondul 3 al Catalyst Romania a fost selectat pe lista de 20 de fonduri de investitii care primesc alocare prin facilitatea de 380 mil. Euro din PNRR.

“Si acest fond va investi, probabi, in aproximativ 20 de companii din Romania si din regiune pe acelasi profil de investitie early Growth – early expansion si cu o strategie de investitie asemanatoare cu fondul 2”, a mai spus Marius Ghenea, Managing Partner al Catalyst Romania, la panelul Tendinte in investitii in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026 este sustinut de catre Auchan Romania in calitate de Event Partner si de Vetimex Capital in calitate de Supporting Partner.

 

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026

 

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026: “Aderarea la OCDE si pastrarea rating-ului investitional sunt doua preconditii importante ca sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua e important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil”. Oportunitatile din energie, infrastructura, sectorul de productie sau cel de aparare intaresc pozitia Romaniei ca a doua optiune de investitii dupa Polonia din regiune, insa pietele CEE isi pierd din atractivitate, iar capitalul se muta catre pietele mai mature din Europa de Vest si SUA. Circa 6 – 8 companii pregatesc IPO-uri pe piata principala a bursei de la Bucuresti. Bancile lucreaza la aproximativ 10 tranzactii de finantare de peste 500 mil. Euro. Ce asteptari au investitorii strategici, antreprenorii, investitorii din venture capital, private equity, private debt, piete de capital si real estate

 

Volker Raffel, E.ON: Aderarea la OCDE si pastrarea rating-ului investitional sunt doua preconditii importante ca sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua e important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil. E.ON Romania isi finanteaza investitiile in proportie de 100% din piata financiara locala si nu se imprumuta de la compania – mama

 

Andrei Svoronos, EBRD: Ne asteptam pentru 2026 sa avem un volum de investitii de circa 800 – 900 mil. Euro, usor mai mic fata de anul trecut, pentru ca e si o anumita corelatie cu evolutia economiei, unde vedem o scadere de 0,2% din PIB in acest an. Vrem sa fim un accelerator de crestere pentru jucatori din Romania, care au ganduri de expansiune regionala. Circa 6 – 8 companii sunt in diferite stadii de pregatire pentru IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti

 

Tiberiu Danetiu, Auchan: “Never say never”.  Ne vom continua ritmul de crestere organica, dar suntem deschisi daca apar oportunitati de achizitii M&A. Zona de expansiune in retail s-a mutat in timp din zona de hipermarketuri si cash & carry catre segmentele de proximitate si ultraproximitate. Dupa atacul lansat pe formatul hard discount, urmatorul pariu al Auchan vizeaza dezvoltarea francizei cu formate medii de supermarketuri

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Tranzactiile au incetinit in spatiul Europei Centrale si de Est, iar piata inclina catre tichetele M&A mai mari. Ne uitam la achizitii add-on in regiune pentru Pehart pentru ca vrem la exit sa avem o companie mai mult regionala, si mai putin locala. Urmatoarea achizitie M&A pe piata din Romania ar putea fi in sectorul de productie. Maib este interesata sa ia cat mai repede o licenta in Romania pentru acordarea de credite de consum si ar putea viza achizitii M&A in acest scop, iar grupul INVL Invalda vizeaza cu un fond de private debt de 55 mil. Euro piata locala

 

Cosmin Calin, Banca Transilvania: Pe piata finantarilor sindicalizate, sunt aproape 10 tranzactii cu un tichet fiecare de peste 500 mil. Euro. Vedem tranzactii in sectoare precum energie, servicii medicale private sau retail. Expunerea maxima pe care o avem fata de un singur grup depaseste cu putin jumatate de miliard de euro. Ne uitam la oportunitatile de extindere in regiune, atat pe pietele din jur, cat si in Europa

 

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Pentru companiile care pregatesc IPO pe bursa de la Bucuresti, daca sunt companii bune si vin la un multiplu P/E intre 10x si 15x, succesul IPO-ului este aproape garantat si vor intalni cerere solida din partea investitorilor institutionali. Raiffeisen Asset Management pregateste lansarea unui fond de investitii care sa capitalizeze oportunitati din sectorul european de aparare. “Sa vedem cu totii cam cata prima de risc politica exista in cotatiile bondurilor suverane, care daca se permanentizeaza, se poate transforma in miliarde de euro anual dobanzi platite in plus sau in minus”

 

Florentin Cotorobai, Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene: Prin bugetul alocat din PNRR s-a vazut clar apetitul fondurilor de investitii si se va cunoaste o evolutie a instrumentelor de finantare pentru entitatile private in noul cadru financiar multianual 2028 – 2034. Cati bani a produs primul exit complet al unui fond de investitii capitalizat prin PNRR: “Efectul de multificare a fost undeva de trei ori valoarea investita”

 

Constantin Damov, Green Group: “Speram sa fim printre pionierii europeni in a obține fibra sintetica din textile”. Vizam pentru extindere pietele din Republica Moldova, Grecia, Albania, unde se prefigureaza sisteme de colectare precum Returo si ne gandim la un mod combinat de intrare pe piata care include M&A. Orizontul de exit al investitorului private equity Abris Capital Partners din Green Group, estimat la circa 2 ani

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Romania si, poate Ungaria sunt tarile cu cel mai scazut volum de investitii venture capital si cu cel mai mic numar de startup-uri, chiar si calitatea acestora nu iese la nivelul celor din Polonia si Bulgaria. Asistam la o usoara schimbare intre private equity si venture capital ca si greutate a claselor de active. In 2026 si in 2027 vom vedea companii care ating valori poate aproape  de 1 mld. Euro, unele dintre acestea fiind poate chiar in Romania unde BibleChat si Druid se pregatesc sa atraga noi runde de investitii. Cel mai bun exit realizat de catre EGV la 4,5x

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii a incetinit partial din cauza recesiunii si a instabilitatii politice. Mozaik Investments anunta o noua achizitie din noul sau fond de private equity, care va prelua o participatie majoritara intr-o companie din Romania pe modelul “buy and build”. Din capitalul strans de 51 mil. Euro de la investitori, aproape jumatate a fost alocat pentru achizitia primelor trei companii de portofoliu. De ce este dificil pentru fondurile de private equity din Romania sa intre pe piata din Polonia

 

Ciprian Nicolae, ACP Credit: Vom anunta foarte curand noul nostru fond de private credit pentru Europa Centrala si de Est, care ne asteptam sa aiba o dimensiune dubla fata de primul nostru fond de 100 mil. Euro. Ne asteptam ca investitiile din Romania sa reprezinte cel putin o treime, insa mai putin de jumatate din intregul portofoliu al noului fond. Care sunt diferentele in universul de investitori LP dintre un fond de private credit si un fond de private equity

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Tranzactiile de la Regina Maria si La Cocos arata ca atractivitatea pietei romanesti pentru investitori este ca fondurile de investitii sa gaseasca acele companii care la final merg catre vanzari destinate unui anumit tip de consolidare, fie locala, fie regionala. De ce nu listeaza fondurile de investitii din Romania companii pe bursa de la Bucuresti si ce alternative de investitii au antreprenorii. Exiturile fondului 1 al Catalyst Romania, realizate la multipli cash on cash intre 3-4x si 20x. Care sunt cifrele – tinta pentru noul fond al Catalyst

 

Dan Lupu, Earlybird: “Fondatorii de companii din diaspora au devenit o sursa mai importanta de startup-uri la nivel global decat piata din Romania, ceea ce este valabil pentru toate pietele din Europa Centrala si de Est”. Activitatea in piata regionala de venture capital este foarte valurita, cateodata e Polonia pe val ca acum, altadata Romania sau tarile din fosta Iugoslavie. Earlybird investeste din fondul sau regional de 360 mil. Euro tichete initiale de pana la 12 mil. Euro in runde de finantare pre-seed, seed si serie A. Noul fond Earlybird cu un capital de circa 500 mil. Euro dedicat investitiilor in sectorul de aparare va deveni functional in curand

 

Cristina Cosman, ING Bank: Piata de sindicalizari bancare este in crestere, iar energia si sectorul real estate sunt predilecte pentru finantarile foarte mari. Ne uitam cu tot mai mult interes catre infrastructura, constructii si proiectele din sectorul de aparare

 

 

Magdalena Sniegocka, CVI: Romania este o piata  – cheie pentru noul nostru fond de private debt. Avem in plan sa investim in Romania pana la 100 mil. Euro in urmatorii 2 – 3 ani. Cele mai avansate tranzactii sunt in real estate si pe piata de energie, dar asteptam sa incheiem si pe piata serviciilor medicale private. Cum se pozitioneaza finantarile private debt comparativ cu finantarea bancara si investitiile de capital de tip venture capital si private equity

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Investitiile din piata de real estate au ajuns in primul semestru la 500 mil. Euro si estimez ca vor ajunge pana la finele lui 2026 intre 800 mil. Euro si 1,1 mld. Euro. Yield de 7,75% pe toate clasele de active imobiliare cu o evolutie asteptata la 7,5% in retail. Polonia si Cehia sunt pietele real estate cu cea mai mare adancime din CEE. “Romania este pe acelasi fascicul cu Polonia, insa Cehia ar putea fi pentru noi modelul cu acea piata domestica de investitori institutionali”

 

Ioana Filipescu Stamboli, Alvarez & Marsal: S-a schimbat modul in care sunt alocati banii si suntem intr-o faza a unui realism structural al pietei de M&A din Romania. Cumparatorii nu mai cauta sa cumpere doar cota de piata sau promisiuni speculative, iar investitorii strategici vor sa se integreze vertical, securizandu-si lantul de valoare. Piata locala de M&A, dominata de tranzactiile mid – market. Dupa retail si servicii medicale private, ce sector este urmatorul pariu pentru o tranzactie de 1 mld. Euro

 

Florian Teleaba, Kearney: Romania este a doua piata mare din Europa Centrala si de Est si atrage atentia investitorilor in peisajul regional pe zona de energie, infrastructura, nearshoring si sectorul de aparare. Regiunea CEE incepe sa-si piarda atractivitatea la nivel de investitii, iar capitalul se duce catre piete mai mature spre Europa de Vest, SUA sau anumite piete emergente. “Nu prea se vorbeste inca de infrastructura pentru zona de AI, infrastructura digitala si de procesare, care in timp foarte indelungat ar trebui sa aiba niste perspective nu doar de investitii, bani si randament, ci si de independenta din anumite puncte de vedere ale statului”

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Peste tot in regiune, exista cerere pentru listari, dar este cumva o lipsa de companii pregatite pentru piata, ceea ce este favorabil companiilor. Sunt placute de catre investitori companiile care sunt lideri regionali, adica mai mult decat un lider local. “Revolutia AI si reinarmarea Europei sunt cele doua transformari structurale care vor modela piata de capital in urmatorii ani si care schimba prioritatile industriale si investitionale in regiune”

 

Peter Mathe, Portfolion: Piata fondurilor de growth equity din Europa Centrala si de Est este inca subdezvoltata fata de Europa de Vest, iar Romania vine mereu pe pozitia a doua piata in regiune dupa Polonia privind volumul de investitii. Fondul de growth equity al Portfolion este interesata de investitii in Romania in sectoare precum servicii medicale private, wellness sau productie, cu tichete intre 5 mil. Euro si 30 mil. Euro. “Unul dintre motivele pentru care analizam industrii mai traditionale este sa ne protejam impotriva potentialelor investitii care pot fi in teritoriul unei bule speculative”