Arhiva etichetelor: tranzacții

CTP a contractat finanțări noi de 117 mil. Euro de la cinci bănci în acest an pentru dezvoltări și achiziții de proiecte. Investitorul a cumpărat patru proiecte pe piața de parcuri logistice și industriale în același interval de timp

 

CTP, cel mai mare dezvoltator și administrator pe termen lung de parcuri industriale și logistice premium din România și Europa Centrală și de Est, a încheiat de la începutul anului acorduri de împrumut în valoare de circa 117 mil. Euro. Banii au avut ca destinație dezvoltarea de proiecte și finanțarea de achiziții pe piața imobiliară, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Investitorul imobiliar a contractat aceste împrumuturi de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), BCR, Banca Transilvania, Alpha Bank și Bancpost. Valoarea raportată de 117 mil. Euro nu cuprinde refinanțările, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții CTP.

Indicatorul loan-to-value (LTV) corespunzător CTP România, care reprezintă raportul dintre valoarea creditelor şi cea a garanţiilor constituite de un investitor, se situează în acest moment la 65%.

Portofoliul de spații din România al companiei a crescut în 2017 cu 73%, ajungând la peste 700.000 metri pătrați  și  la o valoare de piață de 364 mil. Euro, afirmă reprezentanții CTP.

“Cu siguranță că 2017 este cel mai bun an pe care l-am traversat până în prezent. Stocul de spații logistice și industriale pe care îl deținem în România a depășit 700.000 metri pătrați, am investit conform planului în CTPark Bucharest West, care este gândit să devină cel mai mare parc logistic din Europa de Est și am făcut achiziții importante în zone cheie din apropierea Bucureștiului și din România. În viitor vom continua să construim masiv, în funcție de cererile din piață și de nevoile clienților noștri, dar avem în plan și câteva dezvoltări speculative”, a declarat Ana Dumitrache, Co-Country Head al CTP România.

Ana Dumitrache a venit în urmă cu un an la conducerea operațiunilor locale ale CTP de la BCR, unde anterior se ocupa de portofoliul de finanțări imobiliare.

Pentru CTP, 2017 este anul cu cel mai accelerat ritm de dezvoltare, cu o suprafață închiriabilă construită și livrată până la sfârșitul anului care se situează la aproximativ 180.000 metri pătrați, iar circa 300.000 metri pătrați sunt în construcție, cu date de finalizare estimate pentru prima jumătate a anului viitor.

În acest an, investitorul imobiliar a făcut mai multe investiții în noi construcții și achiziții de parcuri industriale, atât în apropierea capitalei, cât și în țară. Acestea au consolidat poziția CTP de cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, la nivel național.

CTP a raportat de la începutul anului că a cumpărat patru proiecte de pe piața imobiliară.

Astfel, CTP a cumpărat două parcuri logistice cu o suprafață închiriabilă cumulată de 37.000 metri pătrați, situate în vestul țării, în apropierea localităților Ineu și Salonta, de la compania slovacă IPEC Group într-o tranzacție de 18 mil. Euro. De asemenea, CTP a achiziționat proiectul Phoenix, parte din CTPark Bucharest, situat pe centura Capitalei, cu o suprafață închiriabilă de aproximativ 21.000 metri pătrați. Cea mai recentă achiziție este Chitila Logistic Park (CLP), situat în apropierea Bucureștiului, care are 45.000 metri pătrați suprafață închiriabilă și 48.000 metri pătrați teren destinat dezvoltărilor ulterioare într-o tranzacție de 17,3 mil. Euro.

De asemenea, compania a început construcția a două clădiri cu o suprafață de 100.000 metri pătrați în CTPark Bucharest West, care vor fi finalizate în primul trimestru, respectiv al doilea trimestru al anului viitor.  CTP a început și construcția a 32.000 metri pătrați, cu termen de finalizare în luna decembrie 2017 în CTPark Timișoara. La Cluj, CTP a investit în achiziția terenului pe care vor fi dezvoltați 29.000 metri pătrați suprafață brută închiriabilă, sub denumirea CTPark Cluj II. Noul parc va fi finalizat în două etape, în cursul anului 2018.

În prezent, rata de neocupare a spațiilor care sunt gata pentru a fi predate potențialilor chiriași este de sub 3%, iar 2017 a marcat încheierea unor contracte de închiriere cu o serie de clienți strategici, în 7 parcuri din București și din țară. O parte dintre aceștia se afla la primul parteneriat cu CTP, iar restul sunt clienți existenți care si-au extins activitatea in depozite mai mari, odată cu dezvoltarea afacerilor.

Pentru anul 2018 este prevăzută construirea a aproximativ 200.000 metri pătrați în CTPark Bucharest West și circa 290.000 metri pătrați în localități ca Pitești, Cluj, Turda și Chitila.

În România, CTP este cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, cu peste 700.000 metri suprafață închiriabilă situați în zece orașe – Arad, București, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Pitești, Salonta, Sibiu, Timișoara și Turda.

Pe piața spațiilor logistice și industrial, alți investitori cu expuneri importante la nivel local sunt jucători precum fondul american de investiții Blackstone și P3, iar Globalworth, cel mai puternic investitor pe segmentul spațiilor de birouri, își extinde portofoliul local și la nivelul acestei clase de active.

Randamentele investițiilor pe piața spațiilor de logistică din București în medie la 8,75%, peste Varșovia cu 6,5%, Budapesta cu 8% și Praga cu 6,25%, potrivit unui raport al Colliers pentru prima jumătate a anului.

Consultanții de strategie de la AT Kearney: Principalii factori din spatele tranzacțiilor de pe piața de carne sunt geografia, rețeaua de distribuție, posibilitatea de intrare pe noi piețe și felul în care sunt percepute alte alimente. “Rețeaua de distribuție la nivel național a Elit și Vericom este unul dintre motivele pentru care Smithfield au considerat că sunt un target potrivit pentru achiziție“

Rețeaua de distribuție la nivel național a celor de la Elit și Vericom este unul dintre motivele pentru care cei de la Smithfield au considerat că sunt un target potrivit pentru o achiziție, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții firmei americane de consultanță strategică AT Kearney.

Compania americană Smithfield, parte a celei mai mari companii din lume din sectorul cărnii de porc – WH Group din China, a anunțat, ieri, semnarea unui acord pentru preluarea pachetelor integrale de acțiuni la Elit Cugir și Vericom, achiziție cu un ecou puternic pe piața de carne de porc, care domină industria cărnii și a preparatelor de carne din România ce rulează peste 1,2 mld. Euro pe an.

“Conform modului de operare în piețele de bază, unde au activități integrate, prin achiziția Elit și Vericom în România, Smithfield va adăuga la fermele și depozitele existente  – 46 ferme în județele Timiș și Arad și fabrici de nutret – activități extinse de procesare și distribuție a cărnii”, notează consultanții AT Kearney într-o analiză solicitată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Elit Cugir, cu o cifră de afaceri de 75 mil. Euro în 2016, și Vericom 2001 București, cu o cifră de afaceri de 20,7 mil. Euro în 2016, operează trei facilități de procesare a cărnii și cinci centre de distribuție în România. Cele două companii achiziționate vând aproximativ 25.000 de tone de carne procesată către 12.000 de clienți prin intermediul unei rețele de distribuție la nivel național.

Cumpărătorul dispune deja în România de o rețea de ferme de creștere a porcilor, de abatorul Freidorf și fabrici de nutreț, iar după achiziția afacerilor controlate de către omul de afaceri Dorin Mateiu va avea propria rețea de distribuție, precum și un loc de top pe piața mezelurilor.

Smithfield România, care administrează fermele de creștere a porcilor, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 732 mil. Lei (163 mil. Euro) și un profit net  de 89,3 mil. Lei (19,8 mil. Euro) la un personal de 1.141 de angajați.

Smithfield Prod, companie cu obiect de activitate de producție și conservare a cărnii care administrează abatorul de la Freidorf, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 897 mil. Lei (199,3 mil. Euro) și pierderi de 29,6 mil. Lei (6,6 mil. Euro) la 967 de angajați.

“Ca o mică observație, WH Group se extinde în Europa cu precădere în țările unde carnea de porc este în topul preferințelor de consum” notează consultanții AT Kearney.

Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari exportatori de carne de porc la nivel mondial, iar China și Hong Kong formează cea mai mare piață de import de profil din lume, arată datele Eurostat.

Consumul de carne de porc este dominant pe piețele de carne din România și Polonia, unde Smithfield a anunțat ultimele sale achiziții.

“WH Group încearcă să își extindă amprenta globală, având în vedere că tot ei au achiziționat și operațiunile celor de la Pini Polska, Hamburger Pini și Royal Chicken în Polonia. WH Group realizează sub 5% din venituri în afara SUA și China, iar profit chiar mai puțin de atât. Cu toate acestea, potențialul este foarte mare în alte părți ale lumii. Dacă ne uităm la proiecțiile globale, potențialul cel mai mare de export, dar și de evoluție a consumului, vine de la țări emergente (Brazilia, Tailanda) și Europa, deci cu siguranță o diversificare către aceste piețe are sens”, explică reprezentanții AT Kearney.

Veniturile WH Group provin în proporție de peste 60% din SUA și peste 33% din China, restul fiind acoperit din Europa, potrivit datelor raportate pentru primul semestru al acestui an.

Pe linii de afaceri, procesarea cărnii aduce 52% din veniturile WH Group, dar mai ales 76% din profitul operațional, urmat de carnea de porc proaspătă cu 43,5% din venituri și 27% din profitul operațional, iar producția de porci are o pondere de 2,6% în venituri și 5,4% în profitul operațional.

De asemenea, achiziția Smithfield vine la scurtă vreme după preluarea Caroli Foods Group de către grupul Mexican Sigma Alimentos, de asemenea, un investitor interesat de extinderea în Europa de Est. Acestea se adaugă altor tranzacții locale prin care grupul Benedek a preluat producătorul de mezeluri Arterimpex, cu afaceri de 10 mil. Euro pe an, respectiv anunțul grupului danez Premium Porc privind o nouă achiziție în această toamnă ceea ce indică o tendință de consolidare într-un sector al cărnii foarte fragmentat.

“Considerăm că driverii principali din acest sector (din piața de carne de porc – n.r.) ar fi următorii:

  • Geografia; piața cărnii de porc evoluează diferit în diferitele zone ale lumii – de exemplu, în SUA piața este în scădere, unul din motive fiind faptul că prețurile la alte cărnuri, precum vita, sunt în scădere
  • Rețeaua de distribuție (atunci când un jucător penetrează o piață nouă, este important să poată dezvolta cât mai rapid o rețea de distribuție extinsă)
  • Posibilitatea de a încerca intrarea pe noi piețe (pentru a nu depinde doar de procesarea cărnii de porc, unii jucători pot achiziționa companii care să le permită intrarea pe alte segmente, precum carnea de vită)
  • Felul în care încep să fie percepute alte alimente la nivel global (de exemplu: carnea de pui începe să fie văzută din ce în ce mai prost la nivel global)”, explică reprezentanții AT Kearney.

Piața de carne din România este o industrie cu un grad mic de concentrare, foarte atomizată, date din 2014 indicând aproximativ 100 de producători de profil, primii 15 jucători având cumulate circa 52% din piață.

Consumul de carne de porc domină celelalte segmente de carne – pui sau vită. România a importat porci și carne de porc, în valoare de 343,6 mil. Euro, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România.

Este vremea bancherilor în agricultură și industria alimentară: Prutul SA a aprobat facilități de împrumut în valoare de peste 43 mil. Euro de la Raiffeisen pentru finanțarea achiziției de materii prime, cereale și semințe oleaginoase. Compania a mai semnat în ultima lună facilități de credit de 15 mil. Euro cu UniCredit și de 10 mil. Euro cu Eximbank

Prutul SA, unul dintre cei mai importanți jucători din producția de ulei vegetal și din agricultură, a aprobat, recent, contractarea de la Raiffeisen Bank a unor facilități de credit care însumează peste 43 mil. Euro, cu scadența maximă de până la un an.

Fondurile urmează să fie folosite pentru finanțarea și refinanțarea achiziției de materii prime, cereale și semințe oleaginoase. În ultima lună, compania a semnat contractarea de facilități de credit cu UniCredit în valoare de 15 mil. Euro, respectiv cu Eximbank în valoare de 45 mil. Lei (circa 10 mil. Euro). La acestea se adaugă și alte acorduri semnate cu alte instituții de credit precum BCR, BRD sau Bancpost, care vizează împrumuturi angajate de companie în anii anteriori.

Pachetul de finanțare al Raiffeisen aprobat de Prutul SA este format dintr-o facilitate de avans în cont curent de 28 mil. Euro, ce poate utilizată în lei, euro sau dolari, destinată finanțării și refinanțării achiziției de materii prime în vederea procesării și a vânzării.

De asemenea, compania dispune și de o facilitate de avans în cont curent de 35 mil. Lei pentru achiziția de cereale și semințe oleaginoase.

Din pachet mai fac parte o facilitate overdraft de 7 mil. Euro, ce poate fi utilizată în lei, euro și dolari, respectiv o facilitate de tranzacționare de instrumente derivate de 1,5 mil. Euro pentru acoperirea riscului valutar.

Împrumuturile sunt garantate cu stocuri de materii prime și terenuri, conform informațiilor făcute publice.

Prutul SA Galați este o afacere pornită în 1992 și controlată de omul de afaceri Marian Andreev. Compania a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 751,9 mil. Lei (167 mil. Euro) și pierderi de 26,5 mil. Lei (5,9 mil. Euro) la un număr de 539 de angajați.

Compania dispune de fabrica de ulei din Galati și de 22 de capacități de depozitare a cerealelor și oleaginoaselor în 9 dintre cele mai importante județe cu potențial agricol din țară, conform informațiilor prezentate pe propriul site.

Pe piața producției de ulei și a capacităților agricole de stocare, Prutul concurează cu companiile americane Bunge și Cargill, grupul francez Avril (fost Sofiproteol) sau companii precum Argus Constanța.

Companiile din sectorul agricol apelează în mod tradițional în această perioadă la contractarea de împrumuturi bancare garantate cu stocuri de cereale pentru a-și asigura achizițiile de materii prime și a-și finanța lucrările de sezon necesare noului an agricol.

OTP sună retragerea din cursa pentru achiziția Bancpost. Laszlo Wolf, omul care se ocupă de achizițiile grupului ungar: Noi tranzacții vor fi luate în considerare doar după finalizarea cu succes a integrării actuale a Banca Românească. Cumpărătorul se așteaptă să finalizeze achiziția Banca Românească la începutul anului 2018

Grupul ungar OTP va continua investițiile pe piața locală, însă noi achiziții sunt luate în calcul abia după finalizarea cu succes a achiziției Banca Românească. Acesta este un prim efect al achiziției Banca Românească de către OTP, în contextul în care pe piața bancară sunt în derulare vânzarea Bancpost și a altor instituții de credit.

OTP a anunțat în această dimineață semnarea unui acord de achiziție a Banca Românească de la NBG și se așteaptă să finalizeze tranzacția la începutul anului 2018, după ce va primi avizele necesare de la Banca Națională a Ungariei, Banca Națională a României și de la autoritățile antitrust.

“OTP Group dorește să investească în continuare pe piața din România, dar noi tranzacții vor fi luate în considerare doar după finalizarea cu succes a integrării actuale”, a declarat László Wolf, Director General Adjunct al Diviziei Comerciale OTP Bank.

Wolf este omul care coordonează activitatea de fuziuni și achiziții a OTP, banca ungară fiind în acest moment poziționată ca un cumpărător de active în regiune și un jucător regional implicat în jocurile de consolidare a pieței de profil.

În contextul mai larg în care OTP a mers în paralel în procesele de vânzare de la Banca Românească și Bancpost, ambele subsidiare ale unor mari bănci elene, declarația lui Wolf indică primul efect concret al proaspetei achiziții anunțate, și anume ieșirea din tranzacția Florence a Eurobank. Tranzacția Florence, care implică vânzarea pachetului majoritar la Bancpost, a ERS și a firmei de leasing, este în faza în care investitorii calificați după runda ofertelor neangajante lucrează la structurarea ofertelor angajante.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 21 iunie că șase investitori au rămas în cursa pentru achiziția Bancpost.

Banca Transilvania, care a depus ofertă finală pentru achiziția Banca Românească, este unul dintre cei mai puternici candidați la achiziția Bancpost, după ce a analizat mai multe ținte locale după preluarea Volksbank România în 2015. Fondul american de investiții JC Flowers, care a ratat achiziția Piraeus Bank România și a Carpatica în 2015, este și el pe lista investitorilor din tranzacția Florence.

Vânzarea Bancpost este cea mai mare tranzacție aflată în derulare pe piața bancară locală și are impact direct asupra primelor zece poziții din clasamentul băncilor după cota de piață calculată în funcție de valoarea activelor totale.

OTP și-a asigurat după 13 ani de la intrarea pe piață intrarea în topul primelor zece bănci locale, după ce a semnat achiziția Banca Românească.

“Această nouă achiziție demonstrează faptul că OTP Bank are o bază solidă, o bună capitalizare și o lichiditate remarcabilă, iar conducerea băncii este determinată să își consolideze prezența în regiune, a declarat László Wolf, Director General Adjunct al Diviziei Comerciale OTP Bank, în legătură cu semnarea acordului.

“Această tranzacție este un pas important către atingerea scopului strategic al OTP Group. Strategia noastră de achiziție se concentrează, în primul rând, pe piețe cu perspective bune de dezvoltare, unde considerăm că este posibilă atingerea unei dimensiuni optime pe piață și capitalizarea sinergiei costurilor. Acest acord este o etapă importantă în evoluția OTP Bank România. Lucrăm împreună ca să ne asigurăm că fuziunea are un impact pozitiv asupra clienților ambelor bănci. Acest lucru nu implică doar un acces mai facil la sucursalele băncii, dar și îmbunătățirea calității serviciilor. Ne așteptăm ca finalizarea tranzacției financiare să aibă loc la începutul anului 2018, după validarea acesteia de către autoritățile competente”, a mai spus Wolf.

Piața bancară locală este într-o fază importantă a procesului de consolidare, în contextul în care vânzarea Banca Românească, a Bancpost și a Piraeus Bank au impact direct în prima jumătate a clasamentului băncilor după active.

Banca Transilvania, OTP, Patria Bank și JC Flowers sunt printre jucătorii care au demonstrat apetit de achiziții și sunt interesați de un rol activ în procesul de consolidare al pieței bancare locale.

Horia Manda, șeful Axxess Capital și președintele Patria Bank (stânga), Bogdan Merfea, directorul general al Patria Bank. Sursă foto: Patria Bank.

Patria Bank cumpără un portofoliu bancar de 100 mil. Euro până la finele anului și are în derulare mai multe proiecte de achiziție. Horia Manda, președintele Consiliului de administrație al băncii, mizează că extinderea în mediul rural îi va aduce o dublare a cotei de piață până în 2022

Patria Bank, în care a fost absorbită recent banca Carpatica, va cumpăra un portofoliu de 100 mil. Euro până la finele acestui an, potrivit unei prezentări făcute ieri analiștilor și investitorilor.

Informația este inclusă într-o proiecție care vizează obiectivele strategice ale băncii în perioada 2017 – 2019.

Datele prezentate indică o creștere a creditelor nete de la 264 mil. Euro în 2016 la 393 mil. Euro în acest an, respectiv active totale în scădere de la 797 mil. Euro anul trecut la 756 mil. Euro în 2017.

Patria Bank mizează pe o creștere de două ori a activelor productive în 3 ani, respectiv pe o rată de creștere agregată de 28% a creditelor nete în perioada 2016 – 2019, incluzând potențialele operațiuni de achiziții de portofolii.

“Proiecția de mai sus include o achiziție de portofoliu de 100 mil. Euro la sfârșitul anului 2017“, se arată în prezentarea băncii.

Banca nu a precizat cine este vânzătorul acestui portofoliu.

Patria Bank este o bancă modelată de către Horia Manda, șeful managerului de capital privat Axxess Capital și președinte al Consiliului de administrație al băncii. Astfel, Patria Bank este un jucător cu o cotă de piață de circa 1,2%, rezultat în urma unor tranzacții precum achiziția MKB Nextebank în 2014 și preluarea pachetului de control la Carpatica în 2016.

Numele Patria Bank, a cărui origine îl găsim la Patria Credit – IFN-ul pentru care Horia Manda a încercat să obțină la un moment dat licență bancară, a înlocuit din piața de profil mărcile Nextebank (fosta Romexterra) și Carpatica.

Acțiunile băncii sunt listate de ieri pe bursa de la București sub simbolul PBK, după mulți ani în care investitorii au fost obișnuiți cu simbolul bursier BCC al Carpatica – banca fondată în 1999 la Sibiu de către omul de afaceri Ilie Carabulea alături de alți asociați.

Acum, Ilie Carabulea deține 10,8% din Patria Bank, principalul acționar cu 76,2% din acțiuni fiind EEAF Financial Services BV Amsterdam ce reprezintă fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund (EEAF).

Printre investitorii în EEAF se numără investitori instituționali precum BERD, Fondul European de Investiții, Banca de Dezvoltare a Regiunii Mării Negre (BSTDB), Banca de Dezvoltare parte a grupului bancar KFW (DEG).

Patria Bank, platforma bancară a fondului de investiții condus de Horia Manda, are ca țintă atingerea unei cote de piață de 2,5% în următorii 4 – 5 ani pe baza creșterii organice, miza fiind segmentul populației din mediul rural. Strategia Patria Bank amintește de un alt “pionier” corporatist al mediului rural, care a obținut un ritm de creștere rapidă și prin intrarea în acest bazin de consum – lanțul de supermarketuri Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Mid Europa.

“Avem acum o cotă de piață de 1,1 – 1,2%. Vom crește această cotă de piață organic, cât și prin activități de fuziuni și achiziții. Abordăm segmente de piață care astăzi nu sunt bancarizate. Cred că în următorii ani vom vedea multe transferuri între economia urbană și cea rurală”, a punctat, ieri, la sediul Bursei de Valori București Horia Manda.

“Suntem o bancă universală, putem fi o bancă universală”, a mai spus acesta, care a arătat că totuși greutatea portofoliului este pe segmentele de persoane fizice, afaceri mici și foarte mici și afaceri din agricultură. “50% din populație (cu trimitere la mediul rural – n.r.) este un potențial enorm de creștere”, a punctat șeful Axxess Capital.

Patria Bank vizează bănci, linii de afaceri și portofolii performante ca oportunități de achiziție.

Deja, platforma bancară a Axxess Capital are mai multe ținte de achiziție, după ce s-a aflat în rândul investitorilor interesați de Banca Românească, tranzacție care se apropie de momentul anunțării acordului de vânzare agreat cu cumpărătorul. OTP a dat de înțeles că se așteaptă să semneze achiziția Banca Românească, în faza finală concurentul său fiind Banca Transilvania.

Manda este un manager de investiții cu experiență în piața bancară locală, după ce în 2003 a vândut un pachet de 81,65% din acțiunile Banca Românească lui NBG din Grecia într-o tranzacție de aproximativ 35,9 mil. euro.

La nivel operațional, Patria Bank își propune să ajungă profitabilă în 2018, după ce în acest an, ca și în 2016, vor continua acțiunile de curățire a bilanțului de credite neperformante.

“Vom continua curățirea Carpatica (acum integrată în Patria Bank – n.r.) de credite neperformante, proces început în 2016. În 2018, va fi un an al profitului”, a fost mesajul lui  Bogdan Merfea, Director General al Patria Bank, pentru investitorii în acțiunile băncii.

Valoarea bursieră a Patria Bank este acum de 402,57 mil. Lei (88,3 mil. Euro).

Banca are în plan majorarea capitalului, operațiune luată în calcul pentru finele acestui an sau începutul anului 2018.  Atragerea de capital de la acționari noi este o opțiune pentru Patria Bank pentru a-și susține finanțarea planurilor de dezvoltare. Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, dacă Patria Bank ia în calcul și emisiune de obligațiuni, Horia Manda a spus că o astfel de tranzacție nu se află în prezent în planurile băncii.

Pe piața bancară locală, bănci precum Marfin Bank, Banca Românească, Bancpost, Piraeus Bank așteaptă un cumpărător la care se adaugă și alte bănci cu cotă de piață sub 1%, pe fondul unui proces de consolidare mai vizibil din 2014 încoace. La celălalt capăt, cei mai activi potențiali cumpărători sunt OTP (care a cumpărat RoBank în 2004 și Millennium Bank în 2014), Banca Transilvania (care a preluat Volksbank România în 2015) și fondul american de investiții JC Flowers (care a fost aproape în 2015 să preia la pachet Carpatica și Piraeus Bank România).

Fondurile de investiții administrate de către Axxess Capital mai au în portofoliu pe lângă Patria Bank, companii precum Frigotehnica, Star Storage, respectiv un pachet minoritar de acțiuni în Bitdefender.

Încă un jucător local dispare din comerțul cu energie: Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea portofoliului de clienți ai furnizorului de electricitate și gaze Fidelis Energy din Iași de către subsidiara locală a grupului german RWE

Consiliul Concurenței a anunțat, astăzi, că a autorizat tranzacția prin care RWE Energie SRL, subsidiară a concernului german RWE, preia portofoliul de clienți ai Fidelis Energy SRL din Iași, companie care operează ca furnizor de electricitate și gaze naturale.

“Autoritatea de concurenţă a analizat această operaţiune şi a constatat că nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii dominante”, afirmă reprezentanții Consiliului Concurenței într-un comunicat.

Pe 11 mai, Tribunalul Iași a decis deschiderea procedurii de insolvență împotriva Fidelis Energy, fiind desemnat administrator judiciar Estconsult I.P.U.R.L.

Tranzacția de preluare a clientelei Fidelis Energy survine într-un context în care casa de comerț MET Group, din care grupul ungar MOL deține 40%, a preluat anul trecut furnizorul de electricitate Repower Furnizare România SRL de la grupul elvețian Repower. De asemenea, în contextul unui val de scumpire a energiei electrice la începutul acestui an până la un nivel maxim de circa 100 euro per MWh cauzat de o creștere puternică de consum, mai mulți furnizori locali și-au cerut insolvența, inclusiv Arelco Power – casă de comerț scoasă la vânzare la finele lui 2016.

RWE Energie SRL este controlată direct de către societatea Budapesti Elektromos Muvek Nyrt și face parte din grupul RWE, grup activ pe piețele europene de furnizare de energie și gaze naturale.

Grupul RWE este lider european în domeniul energetic, fiind activ în producerea, transportul și comercializarea de energie electrică și gaze naturale. Grupul este cel mai mare producător de energie electrică din Germania și al doilea ca mărime în Olanda, în timp ce pe piața gazelor naturale ocupă primul loc în Olanda și locul trei în Germania. Totodată, Grupul RWE este al patrulea cel mai mare furnizor în Marea Britanie, atât pentru energie electrică, cât şi pentru gaze naturale. În România, RWE s-a concentrat pe deservirea clienților non-casnici de energie electrică, portofoliul de furnizare gaze naturale fiind redus, notează Consiliul Concurenței.

Fidelis Energy a raportat în ultimul său bilanț pentru 2015 o cifră de afaceri de 196,9 mil. Lei și pierderi de aproape 0,08 mil. Lei la un număr mediu de 13 angajați.

De cealaltă parte, RWE Energie SRL a înregistrat în anul 2015 o cifră de afaceri de 108 mil. lei și pierderi de 6,1 mil. lei la un număr mediu de 16 angajați.

RWE Energie SRL deținea în luna ianuarie o cotă de piață de 1,93% pe piața furnizării de energie electrică pentru clienții finali, plasându-se în rândul primilor zece jucători de profil după nume precum compania de stat Electrica Furnizare (20,67%), Enel Energie Muntenia (10,15%), E.ON Energie România (9,64%), Enel Energie (9,48%), CEZ Vânzare (7,42%), Tinmar (5,97%), OMV Petrom (5,5%), Met România (2,56%) și RCS & RDS (2,48%), conform ultimului raport de piață făcut public de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Grupul german RWE a raportat pentru anul 2015 venituri externe de 45,8 mld. euro și un profit net ajustat de 777 mil. euro la un număr de 58.462 de angajați la nivel global.

top ey 10 deals ro Main

EY: Cea mai mare tranzacție de pe piața de fuziuni și achiziții din România în 2016, estimată la 700 mil. Dolari. Trei tranzacții de peste 500 mil. Dolari anul trecut, din care două au fost fuziuni și achiziții transfrontaliere. Florin Vasilică, Liderul departamentului Asistenţă în tranzacţii, EY România: “Anul acesta, e posibil ca sectorul financiar să facă primele tranzacții semnificative cu băncile grecești”

Achiziția activelor SAB Miller, în valoare de 700 mil. dolari, a fost cea mai mare tranzacție care a avut loc în România anul trecut, conform EY Romania M&A Barometer. Pe locul doi se situează achiziția KMG International, în valoare de 680 mil. Dolari, potrivit studiului EY M&A Barometer România 2016.

Pe locul al treilea, se situează achiziția lanțului de magazine Profi (564 mil. dolari) de către fondul de investiții Mid Europa. Primele trei fuziuni și achiziții din România cumulează peste jumătate din valoarea pieței de profil la nivelul anului trecut, conform datelor EY.

„Achiziția Profi a reprezentat cea mai mare tranzacție făcută de un fond de private equity în România. Anul acesta, e posibil ca sectorul financiar să facă primele tranzacții semnificative cu băncile grecești. În rest, activitatea de M&A va fi similară cu cea de anul trecut – sectorul bunurilor de consum își va continua dezvoltarea și va exista o consolidare a sectorului serviciilor medicale”, afirmă Florin Vasilică, Liderul departamentului Asistenţă în tranzacţii, EY România.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 13 decembrie că tranzacția SAB Miller – Asahi ar putea fi cea mai mare din achiziție la nivelul pieței din România.

În 2016, valoarea pieței de fuziuni și achiziții din România a fost 3,54 mld. Dolari, în scădere cu 3% față de 2015, iar numărul tranzacțiilor a fost 113, în scădere cu 8% față de 2015. În schimb, s-a înregistrat o creștere a tranzacțiilor interne, cumulând 41% din numărul total, față de 35% în 2015. Valoarea medie a tranzacțiilor de sub 100 mil. dolari a fost 24 mil. Dolari.

După numărul de tranzacţii, cele mai atractive sectoare au fost cel de producție (cu 20 de tranzacții), sectorul serviciilor (cu 12 tranzacții), urmate de IT și cel alimentar și de băuturi (cu câte 11 tranzacții fiecare), notează consultanții EY.

Comparativ cu 2015, când predominanți au fost investitorii din SUA, cei mai importanți investitori străini au fost europeni (Germania – 12 tranzacții, Franța – 7 tranzacții, Polonia – 5 tranzacții). Doar 3 din tranzacțiile înregistrate au fost făcute de investitori români care au achiziționat ţinte externe.

Majoritatea covârșitoare a investitorilor au fost strategici (81%), numărul tranzacțiilor efectuate de aceștia fiind similar cu cel din 2015 (83%).

„Comparativ cu anii anteriori, tranzacțiile în care EY România a fost implicată în 2016 au avut un grad ridicat de succes și s-au încheiat într-un timp relativ scurt, ceea ce înseamnă că vânzătorii şi cumpărătorii au fost motivaţi să încheie tranzacţia și evaluarea a fost adecvată pentru ambele părţi. În 2017, în afară de sectorul bancar, continuă să fie active domeniile unde s-a observat tendința consolidărilor şi în 2016. În investiţiile imobiliare, interesul se îndreaptă cu precădere către centre comerciale şi birouri, prin fodurile de investiţii imobiliare prezente în piaţă (NEPI, Globalworth şi GTC/Lonestar), dar există și semne de reviriment timid pe zona rezidenţială. Serviciile medicale vor fi active datorită celor doi jucători privaţi (Medlife şi Regina Maria), care vor continua creşterea afacerilor şi prin achiziții. În sectorul retail, este de aşteptat ca achiziţia Profi de către Mid Europa Partners să genereze consolidări în sector”, afirmă Liliana Bușoiu, director executiv, EY România.

 Echipa departamentului de asistență în tranzacții e condusă de Florin Vasilică, împreună cu directorii executivi Liliana Bușoiu, Ioana Mihai și Horiana Istodor.

„Nu vor rămâne mai prejos sectoarele care au generat şi până acum fuziuni şi achiziţii: domeniul produselor de consum (în principal sectorul produselor alimentare şi al băuturilor) şi cel al produselor industriale diverse (pentru auto, construcţii, energie etc.), dar şi al serviciilor pentru companii cu o componentă IT (integratori, dezvoltatori). O altă tendinţă a ultimilor ani sunt investițiile româneşti în afara ţării, în special în regiunea imediat adiacentă. Există jucători locali – unii pentru prima dată – care se uită la ţinte din afara României,” spune Liliana Bușoiu, director executiv, EY România.

Specialiștii EY România au oferit consultanță pentru patru tranzacții din Top 10, și anume pentru SAB Miller, Profi, Albalact și Shopping City Sibiu. Vezi aici la ce tranzacții de referință au lucrat în 2016 consultanții EY și casa de avocatură afiliată Radu și Asociații I EY Law.

Florin Vasilică, Liderul departamentului asistenţă în tranzacţii al EY România. Sursă foto : EY.

Mandatele de asistență pentru cumpărător domină lista de fuziuni și achiziții la care au lucrat consultanții EY anul trecut. Achizițiile făcute de Mid Europa, Nidec, Lactalis, PPG și Saint Gobain, printre tranzacțiile de referință ale echipelor EY și Radu și Asociații

Mandatele de asistență pentru cumpărător domină lista de fuziuni și achiziții la care au lucrat consultanții EY anul trecut, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De asemenea, investitorii strategici s-au regăsit într-un număr mai mare printre clienții EY care au semnat în anul 2016 tranzacții pe piața locală de fuziuni și achiziții.

Pe această listă se află grupurile franceze Lactalis (lactate), Saint Gobain (materiale de construcții), Yves Rocher (cosmetice), grupul japonez Nidec, gigantul american PPG (vopseluri), SAB Miller (bere), germanii de la Kraftanlangen Munchen (construcție de conducte și instalații pentru energie și industrie) sau elvețienii de la Noventa AG (industria de componente auto).

La aceștia se adaugă fonduri de investiții de talia Mid Europa Partners, care atât direct cu achiziția lanțului Profi, cât și indirect prin seria de tranzacții realizată în 2016 de către rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, a fost unul dintre cei mai activi jucători din industria locală de fuziuni și achiziții. De asemenea, fondul de investiții imobiliare sud – african NEPI, GTC (aflat în portofoliul fondului american de investiții Lone Star), managerii de capital privat de talie regională Axxess Capital și Resource Partners se află și ei pe lista clienților pentru care consultanții EY au realizat servicii de due dilligence financiar, taxe sau comercial.

În 2016, consultanții EY au lucrat de partea cumpărătorului în cea mai mare tranzacție locală de tip fuziuni și achiziții – achiziția Profi de către Mid Europa pentru 533 mil. Euro în numerar, și de partea vânzătorului în cea mai mare tranzacție regională cu impact puternic în România – achiziția Ursus și a altor active SAB Miller din regiune de către grupul nipon Asahi pentru 7,3 mld. Euro.

„Anul 2016 a adus tranzacţii importante în România şi în regiune, arătând un nivel de încredere din ce în ce mai ridicat al investitorilor globali. Numai cele două tranzacţii mari transfrontaliere, vânzarea SABMiller România către Asahi şi vânzarea pachetului majoritar la KMG International (Rompetrol în România) către CEFC China Energy au depăşit 1 miliard de euro în valoare pe piaţa locală. În 2017, sectorul financiar se va consolida, zona de bunuri de consum va fi în continuare activă și va crește numărul tranzacțiilor în tehnologie”, a spus Florin Vasilică, Liderul departamentului asistenţă în tranzacţii al EY România.

ey deals 2016 baza 624

De asemenea, avocații Radu și Asociații afiliați rețelei EY Law au lucrat anul trecut de partea cumpărătorului în tranzacții precum achiziția British Foam Group pentru 9 mil. Euro la care se adaugă tranșe de plată ulterioare, preluarea unei companii locale producătoare de piese de schimb în industria auto de către Noventa AG, achiziția Deutek de către grupul american PPG. Avocații Radu și Asociații au lucrat de partea vânzătorului la tranzacția prin care activele Vector Watch au fost cumpărate pentru 15 mil. Dolari de către americanii de la Fitbit.

Potrivit ediției M&A Barometer realizate de EY pentru 2016, piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat în 2016 o scădere ușoară de 3% comparativ cu 2015, valoarea totală a acesteia fiind estimată la 3,54 mld. dolari. Numărul tranzacțiilor a scăzut și el, de la 123 în 2015, la 113 anul trecut.

m&a market romania main

După volumul tranzacțiilor, cel mai activ sector din România a fost cel industrial. În România, 81% dintre achiziții au fost realizate de investitori strategici. Tranzacțiile domestice au reprezentat 41% din numărul tranzacțiilor iar cele realizate de investitorii străini au reprezentat 56%. Doar 3% dintre achiziții au fost reprezentate de investițiile românești în exterior.

În România, cei mai activi cumpărători au fost investitorii din Germania (cu 12 tranzacții), din Franța (7) și din Polonia (5).

Piața de fuziuni și achiziții a marcat și în acest an tranzacții semnificative, printre care achiziția Sun Wave Pharma de către Ascendis pentru 42,5 mil. euro, vânzarea Supremia de către antreprenorul Levente Bara unei companii aflate în portofoliul fondului francez de investiții Ardian sau cea a firmei de administrare a datoriilor Top Factoring către suedezii de la Intrum Justitia. Cea mai mare tranzacție de la finele anului este achiziția de către Enel a 13,6% din E-Distribuție Muntenia și a Enel Energie Muntenia de la statul român pentru un preț total de 401 mil. Euro, în urma deciziei luate de Curtea de Arbitraj de la Paris.

CEC Bank a ieșit pe piață cu tranzacția de vânzare a unui portofoliu neperformant cu o valoare nominală de peste 300 mil. Lei

CEC Bank, bancă aflată în portofoliul statului român, a scos la vânzare un portofoliu neperfomant cu o valoare nominală de peste 300 mil. Lei (aproximativ 70 mil. Euro), pentru care a invitat investitorii interesați să depună oferte, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Portofoliul cuprinde atât credite garantate, cât și negarantate.

Banca de stat urmează să evalueze în această primăvară ofertele primite de la investitori și să selecteze un cumpărător, conform datelor disponibile din piață.

CEC Bank a tranzacționat și în anii anterior portofolii de credite neperformante, de valori mai mici față de cel scos acum pe piață. Compania poloneză Kruk de pe piața administrării datoriilor s-a poziționat ca unul dintre cei mai importanți cumpărător pe portofolii ale CEC Bank.

Un studiu recent al Deloitte, care analiza situația din 2015 a primelor zece bănci locale, situa CEC Bank pe poziția a doua după BCR cu o rată a creditelor neperformante de 17,5% în ansamblul portofoliului de credite, adică la o valoare de 519 mil. Euro.

Banca de stat a încheiat anul 2015 cu un profit de 10,99 mil. Lei, conform bilanțului făcut public de către Ministerul Finanțelor Publice.

CEC era poziționată la finele lui 2015 în primele șase bănci locale, cu un activ net bilanțier de 27,5 mld. Lei (circa 6,2 mld. Euro) și o cotă de piață de 7,3%.

Strategia băncii de stat este de a credita, cu precădere, sectorul IMM, agricultura și administrațiile publice locale.

Pe piața tranzacțiilor cu credite neperformante, concurența crește în contextul în care pe lângă APS, Kruk, EOS și Kredyt Inkaso, care au deja portofolii solide în administrare intră jucători cu forță financiară mare. Astfel, platforma poloneză de administrare a datoriilor GetBack a intrat în portofoliul fondului de investiții Abris Capital Partners. În anul 2016, norvegienii de la B2 Holding au intrat în România prin achiziția firmei bulgare DCA și, alături de EOS, au semnat achiziția portofoliului Blue Lake de la BCR.

În această săptămână, grupul suedez Intrum Justitia și-a anunțat intrarea în România prin achiziția platformei locale Top Factoring și este de așteptat să intre în cursa pentru achiziția de portofolii neperformante locale.

România a fost anul trecut cea mai dinamică piață de profil din regiune și a marcat vânzarea celui mai mare portofoliu din istoria pieței locale. Astfel, un consorțiu format de APS, Deutsche Bank și IFC au cumpărat portofoliul Tokyo de 1,1 mld. Euro valoare nominală de la BCR, prețul estimat al achiziției fiind în jurul a 150 mil. Euro.

Ca urmare a tranzacțiilor prin care BCR, Volksbank, Intesa, Piraeus Bank și Bancpost au vândut portofolii de valori semnificative în ultimii ani pentru a-și curăța bilanțurile sau a face exit din piață, rata creditelor neperformante a coborât în jurul pragului de 10%.

Prețul portofoliilor neperformante tranzacționate pe piața locală s-au scumpit în ultimii ani, afirmă investitorii în astfel de active. Reprezentanții APS spuneau, recent, că, de exemplu, pentru un portofoliu negarantat format din credite acordate persoanelor fizice se plătește în jurul a 40% din valoarea nominală a portofoliului.

Pentru acest an, datele Deloitte, confirmate de unii investitori locali, indică o piață a tranzacțiilor cu credite neperformante de 1,5 – 2 mld. euro.

PwC România: În 2016, au fost anunțate 140 de tranzacții în valoare de 3,6 mld. Euro pe piața locală de fuziuni și achiziții. Rata de creștere a pieței față de 2015 este de 17%. În acest an, sunt așteptate tranzacții în sectorul medical, industrial și bunuri de larg consum

Piaţa locală de fuziuni şi achiziţii a crescut în 2016 cu 17% faţă de anul anterior, atingând o valoare a tranzacţiilor de 3,6 miliarde de Euro, potrivit unei analize a PwC România.

Anterior, EY a estimat că piața de fuziuni și achiziții a înregistrat astfel de tranzacții în România de 3,3 mld. Dolari (circa 3 mld. Euro), iar Deloitte a anunțat că estimează între 3,4 și 4 mld. Euro această piață. Cifrele Deloitte au luat în calcul 85 de tranzacții, cu o valoare minimă de 5 mil. Euro fiecare.

Piaţa de fuziuni şi achiziţii va creşte şi în 2017, iar sectoare precum cel medical, industrial şi al bunurilor de larg consum vor continua să se consolideze şi să atragă noi investiţii, afirmă specialiştii din echipa integrată de Tranzacţii a PwC România.

Piaţa locală de fuziuni şi achiziţii îşi va menţine tendinţa ascendentă şi în anul 2017, beneficiind de continuarea procesului de consolidare în domenii precum cel medical şi farmaceutic, industrial şi în sectorul bunurilor de larg consum, precum şi de o tendinţă de relocare către Europa de Est, inclusiv în România, din partea unor grupuri ce au dezvoltat capacităţi de producţie în Asia.

“La nivel local, există un interes tot mai mare pentru tranzacţii, pe fondul continuării unor procese de consolidare începute în anii trecuţi. Se resimte o anumită efervescenţă în piața locală, se poartă multe negocieri şi discuții, sunt mai multe tranzacţii inițiate, atât de către vânzători, cât şi de cumpărători. Observăm un număr tot mai mare de antreprenori interesaţi de perspectiva unui proces de vânzare, care îi ajută să primească şi o indicaţie referitoare la valoarea de piaţă a afacerii lor, deși nu toate discuţiile se concretizează în tranzacţii efective”, a declarat Cornelia Bumbăcea, Liderul Departamentului de Tranzacţii, PwC România.

“Pentru ca România să se bucure de o creştere economică sustenabilă este necesară încurajarea mediului de afaceri printr-o viziune fiscal pe termen lung, care să stimuleze investiţiile . Aceasta şi în contextul în care aspectele fiscale au o importanţă crescândă pentru managementul companiilor, iar tratamentul anumitor speţe şi riscuri fiscale poate conduce chiar la eşecul unor tranzacţii. Proiectele strategice de tip M&A, care presupun un angajament pe termen lung, pot fi încurajate printr-o îmbunătățire a predictibilității și coerenței politicii fiscale”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România şi Europa de Sud-Est.

“Rămânem optimişti în legătură cu perspectivele de dezvoltare ale pieţei locale de fuziuni şi achiziţii pe termen mediu şi lung. Conform analizei PwC, în anul 2016 au fost anunțate 140 de tranzacții cu o valoare totală de 3,6 miliarde de Euro. Este de remarcat totodată o aparentă necorelare cu piaţa globală, care a înregistrat o ușoară scădere în același interval. Aceasta şi pentru că valoarea pieței la nivel local a fost Influențată puternic anul trecut de un număr mic de tranzacții cu o valoare substanţială. O altă explicație ar fi creșterea competitivității şi atractivităţii economiei românești în contextul geopolitic regional” a spus Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias, coordonator al echipei de consultanță fiscală și juridică în Tranzacții.

„Desi sunt destul de izolate cazurile în care antreprenorii români au ales calea dezvoltării prin achiziții a afacerilor pe care le dețin, limitele creșterii organice, nevoia de dezvoltare rapidă dublată de presiunea competiției, împing din ce in ce mai mult companiile românești spre o dezvoltare prin achiziții. O astfel de abordare presupune, printre altele, identificarea unor ținte de achiziție, evaluarea compatibilității de integrare, analiza diagnostic, determinarea valorii, derularea procesului de achiziție şi in cele din urma a procesului de integrare efectivă. Această tendință a pieței va impune antreprenorilor romani angajarea unor expertize tehnice din ce in ce mai complexe.”, a subliniat George Ureche, Senior Manager în cadrul departamentului de Tranzacţii al PwC România.

”Observăm creşterea numărului investitori lor financiari (fonduri de private equity) care devin Interesați de piața din România, orientându-se în principal către afacerile care au demonstrat potențial de dezvoltare sustenabilă, au o echipa competentă de management şi poziţii consolidate pe piaţa în care activează. Valoarea pieței de tranzacţii şi atractivitatea companiilor vor creste şi ca urmare a stabilizării performanţelor financiare ale acelor business-uri care sunt susceptibile a face obiectul unei tranzacții, dar şi pe fondul creșterii nivelului de încredere şi predictibilității perspectivelor de dezvoltare pentru următorii 5 – 10 ani”, a declarat Dragoș Atanasiu, Senior Manager în cadrul departamentului de Tranzacţii al PwC România.

PwC este liderul pieţei de consultanţă în fuziuni şi achiziţii din România. În ultimul an, PwC a fost implicată în multe dintre tranzacțiile semnificative, furnizând fie asistență la cumpărare, fie asistență la vânzare, participând în tranzacții precum cele prin care prin care Regina Maria a cumpărat spitalul Ponderas, Oresa Ventures a cumpărat La Fântâna, Mid Europa Partners a cumpărat Profi, Logo a cumpărat TotalSoft,iar Enterprise Investors a cumpărat Noriel.

Cea mai mare tranzacție locală pe segmentul de fuziuni și achiziții a fost cumpărarea Profi de către Mid Europa pentru 533 mil. Euro în numerar. Dacă includem și tranzacțiile internaționale cu component locală, vânzarea fabricilor locale ale SAB Miller către japonezii de la Asahi în cadrul unei tranzacții internaționale totale de 7,3 mld. Euro este considerat de unii specialiști în fuziuni și achiziții ca fiind cea mai mare tranzacție locală. O altă tranzacție cu impact semnificativ în România a fost anunțul de la finele anului trecut privind fuziunea NEPI, unul dintre liderii pieței imobiliare locale, cu Rockcastle, un grup imobiliar listat pe bursa de la Johannesburg.

„Campionii” imobiliari locali NEPI și Globalworth fac mișcări strategice pentru a-și crește profilul de jucători de talie regională cu bani de pe bursa sud-africană: Growthpoint vine cu 186,4 mil. Euro la capitalul Globalworth pentru a finanța proiectele dezvoltate de fondul condus de Papalekas și trei achiziții de 136 mil. Euro în România. NEPI așteaptă încheierea tranzacției cu Rockcastle

Fondurile de investiții Globalworth și NEPI, cei mai activi investitori din ultimii ani în activele imobiliare din România, au făcut săptămâna trecută anunțuri care prefigurează intrarea unor noi acționari, care văd în piețele din Europa Centrală și de Est pariul momentului pentru a câștiga bani mai mulți decât în alte părți ale lumii.

În ambele cazuri, noile nume atrase de NEPI și Globalworth au un interes puternic de investiții în regiune, ceea ce ar putea avea impact inclusiv asupra planurilor de investiții destinate pieței imobiliare locale.

În urma unei majorări de capital, Growthpoint va deveni principalul acționar al Globalworth cu o participație finală de 27,66% din capitalul majorat al fondului de investiții fondat și condus de către grecul Ioannis Papalekas. În acest moment, Papalekas are 36,14% din fondul de investiții Globalworth, a cărui valoare bursieră pe piața londoneză este de 288,17 mil. Lire sterline. Participația lui Papalekas va ajunge la 25,7% în capitalul majorat al fondului, precizează reprezentanții Growthpoint. Deutsche Bank, consultant financiar pentru Globalworth, a prezentat Growthpoint echipei fondului de investiții condus de Papalekas, în contextul în care investitorul sud-african și-a exprimat interesul pentru a investi în această afacere.

Globalworth a anunțat pe 1 decembrie pe bursa londoneză că a ajuns la un acord prin care investitorul imobiliar sud – african Growthpoint Properties Limited și cu fonduri conduse de Oak Hill vor subscrie 200 mil. Euro în acțiuni Globalworth, cumpărate la un preț de 8 euro pe titlu. Cea mai mare parte a aportului proaspăt de capital vine din partea Growthpoint, care aduce 186,4 mil. Euro.

Suma netă cu care vor veni cei doi acționari este 196 mil. Euro, banii fiind destinați finanțării necesare dezvoltării integrale a complexului de birouri Globalworth Campus din București, cu o suprafață închiriabilă brută totală de 88.000 metri pătrați, și a unei facilități de extindere (13.500 metri pătrați) a proiectului de logistică TAP de la aeroportul din Timișoara. Din noile fonduri atrase vor fi finanțate trei proiecte de achiziție de 136 mil. Euro, aflate acum în faza de due diligence (analiză). Cele trei proiecte includ dezvoltarea unui proiect de birouri clasa A de 55 mil. Euro cu o suprafață brută închiriabilă de 40.000 metri pătrați, achiziția unui proiect de birouri clasa A de 37 mil. Euro cu o suprafață închiriabilă brută de 16.500 metri pătrați și un proiect de logistică de clasa A de 44 mil. Euro cu o suprafață închiriabilă brută de 68.000 metri pătrați.

Din cele trei proiecte, două sunt în București, iar al treilea într-un oraș cu rol de centru regional.

Pe lângă aceste proiecte, Globalworth precizează că mai are în analiză alte achiziții în valoare de 150 mil. euro.

Portofoliul total al Globalworth este concentrat exclusiv în România și cuprinde 15 investiții în 19 active, evaluate în acest moment la 962,9 mil. Euro.

Cei mai importanți acționari ai Growthpoint sunt Public Investment Corporation Limited (13,1%), Investesc Asset Management (6,9%), STANLIB Asset Management (6,4%), Southern Palace Properties (5,9%), precum și alți investitori instituționali majori precum The Vanguard Group (3,4%), BlackRock Institutional Trust Company (1,8%) sau GIC Private Limited (1,2%).

Growthpoint are o capitalizare bursieră de peste 71,5 mld. ranzi sud-africani (4,86 mld. euro). Growthpoint are în portofoliu 467 de proprietăți în Africa de Sud și 58 de active în Australia. Valoarea activelor Growthpoint este estimată la 112,5 mld. ranzi (7,6 mld. euro), fiind cel mai mare investitor imobiliar din Africa de Sud.

Investiția în Globalworth marchează lansarea strategiei de investiții a Growthpoint pe piețele din Europa Centrală și de Sud – Est, unde vede oportunități bune de a face bani.

Celălalt jucător major al pieței imobiliare din România, NEPI a revenit zilele trecute cu un anunț pe 2 decembrie potrivit căruia este așteptată încheierea unei tranzacții cu Rockcastle, fond de investiții înregistrat în Mauritius, listat de asemenea pe bursa din Johannesburg ca și NEPI.

“Așa cum a fost prezentat în rezultatele financiare la 30 Septembrie 2016 ale fiecăreia dintre cele două companii, discuțiile dintre NEPI și Rockcastle au condus la o evaluare comună a unei tranzacții prin schimb de acțiuni (“all-share transaction”), unde valoarea deținerilor fiecărui acționar va fi determinată pe baza unui raport de schimb, tranzacția urmând a fi aprobată de către acționari și organismele de reglementare. Aspectele legale, fiscale și de reglementare sunt în prezent analizate în diverse jurisdicții. O tranzacție între NEPI și Rockcastle ar urma să genereze o creștere substanțială a capitalizării bursiere, estimându-se că toți acționarii vor beneficia de pe urma unei lichidități crescute. De asemenea, integrarea celor două echipe de management complementare va crea sinergii strategice și valoare adăugată pentru acționarii NEPI și Rockcastle. Acționarii NEPI vor fi ținuți la curent cu privire la evoluția discuțiilor în vederea finalizării acestei tranzacții. Până la următoarele anunțuri, acționarilor NEPI și Rockcastle li se recomandă să ia toate măsurile de precauție când tranzacționeaza acțiunile celor două companii”, au anunțat reprezentanții NEPI.­­­­­­

NEPI are o capitalizare bursieră la București în valoare de 15 mld. Lei (peste 3,3 mld. Euro).

Valoarea ajustată a activului net al NEPI era la 30 septembrie de 1,758 mld. Euro. La aceeași dată de referință, fondul sud – african de investiții avea lichidități de 105 mil. Euro și un grad de îndatorare de 21,3%.

Rockcastle a investit până acum 519 mil. dolari în piețele imobiliare din Europa Centrală, potrivit unei prezentări cu rezultatele financiare pe primul semestru. Sursa citată mai precizează că Rockcastle a investit 140 mil. dolari în achiziții și dezvoltări în primele șase luni ale acestui an și că este concentrat pe extinderea portofoliului său din Cehia. Portofoliul Rockcastle este complementar cu cel al NEPI, al cărui centru de greutate este în România, dar cu câteva operațiuni și pe alte piețe din regiune,

Portofoliul Rockcastle este în proporție de 62% situat în SUA, 24% în Marea Britanie, 12% în restul Europei (în regiune se remarcă prezența în Polonia), în timp ce peste 1% înseamnă operațiunile din Singapore.Rockcastle are în vizor achiziții pe piețele emergente din Cehia, Ungaria și Polonia. În piața de retail din regiune, Rockcastle afirmă în raportul său cu rezultatele financiare încheiate la 30 septembrie că a investit 962,5 mil. dolari.

Capitalul total al Rockcastle depășește 1,6 mld. dolari.

Globalworth are centrul de greutate al portofoliului său local în imobilele de birouri, iar NEPI este puternic ancorat în piața spațiilor comerciale, fiind cel mai mare proprietar local de centre comerciale, dar cu investiții și în alte segmente ale pieței imobiliare.

Astfel, piețele din Europa Centrală și de Est constituite pariul momentului pentru trei grupuri de investiții imobiliare listate pe bursa de la Johannesburg – Growthpoint, NEPI și Rockcastle. Aceste piețe emergente, grup în care este inclusă și România, oferă în ochii acestora o marjă mai largă de a face profit decât alte zone ale lumii, dacă ne uităm la portofoliile acestor investitori specializați care acoperă aproape toate continentele.

 

CITR a vândut proiectul de birouri Swan din nordul Bucureștiului pentru 30,3 mil. Euro către o firmă reprezentată de către cipriotul Nicolas Treppides. Avocații Wolf Theiss, conduși de partenerul Ciprian Glodeanu, au asistat cumpărătorul

Licitația de vânzare a proiectului de birouri de clasa A Swan Office & Technology Park din Pipera – Tunari, organizată de către CITR, a fost câștigată de către o firmă reprezentată de cipriotul Nicolas Treppides, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Prețul de vânzare al proiectului este de 30,3 mil. Euro, cu aproximativ 50% peste prețul aprobat de creditori.

Surse din piață susțin că vehiculul investițional care a înaintat cea mai bună ofertă se numește K. Treppides prin intermediul Smartown Investments. Cumpărătorul a lucrat în tranzacție cu firma de consultanță Q Advisers și o echipă de avocați Wolf Theiss, condusă de către partenerul Ciprian Glodeanu, a asistat cumpărătorul în tranzacție.

„Suntem mândri că am încheiat astăzi încă o procedură de succes, care influențează dinamica pieței de real-estate din România. Vânzarea proiectului vine în urma unui efort susținut al echipei de specialiști a CITR, care a reușit să crească cu peste 130% suprafața închiriabilă, de la 33% cât era la debutul insolvenței, la 78% cât este la momentul vânzării. Această performanță a crescut incontestabil valoarea proiectului și l-a făcut mai atractiv pentru investitori”, a declarat Vasile Godîncă-Herlea, Managing Partner CITR.

Șase investitori și-au exprimat interesul pentru achiziția Swan, printre ofertanții cei mai interesați fiind GTC și un investitor din Qatar, potrivit ultimelor informații disponibile.  Ofertele au fost depuse luni, iar astăzi au fost deschise ofertele îmbunătățite.

“Am contactat câteva sute de investitori din toată lumea pe parcursul procedurii, iar peste 150 dintre aceștia, de 26 de naționalități, s-au arătat direct interesați de proiect. Cred că am reușit să aducem oportunitatea pe care o prezintă Swan Office&Technology Park în fața tuturor investitorilor importanți de pe piață”, a mai adăugat Bogdan Gorde, manager de proiect și Senior Partner CITR.

Complexul de birouri a mai fost scos la vânzare și anterior de către administratorul judiciar CITR însă nu și-a găsit cumpărător.

Printre investitorii care au purtat anterior discuții a fost și investitorul imobiliar CTP.

Swan Office & Technology Park este un complex de birouri de clasa A inaugurat în 2011 în nordul Bucureștiului, ca parte a noii zone de birouri Pipera.

Parcul este situat pe șoseaua București Nord, în vecinătatea intersecției cu șoseaua Pipera, zona Pipera fiind un adevărat pol de dezvoltare pentru imobilele de birouri în ultimii ani.

Swan Office & Technology Park include în prezent trei clădiri, având două niveluri subterane, parter și cinci etaje cu o suprafață inchiriabila de 29.124 mp. Suprafața maximă pe etaj este de 2.933 mp. Parcarea are o capacitate de 530 locuri, majoritatea acestora fiind amplasate în subteran. Spațiile de birouri au dotări de clasa A.

Complexul Swan dispune de trei imobile de birouri clasa A, denumite Windsor, Henley și Kingston, de tip 2 S+P+5 E, construite în 2010 plus anexele aferente, cu o suprafață închiriabilă de 29.124 mp. De asemenea, are un teren de 22.867 mp, situat în orașul Voluntari din județul Ilfov, si un lot de teren pentru dezvoltare ulterioară în suprafață de 5.000 mp.

Dezvoltatorii proiectului Swan au accesat în 2008 un credit cu o valoare de 92,7 milioane de euro de la UniCredit şi Volksbank. Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, firma Swan Property avea la finalul anului 2012 datorii de 373 milioane de lei (aproape 84 milioane euro).

Swan Office & Technology Park reprezintă o investiţie de peste 50 milioane de euro, potrivit ultimelor informații disponibile.

Complexul dezvoltat a fost dezvoltat de firma Swan Property, controlată de fondul de investiţii Chayton Capital, care a intrat în insolvenţă în ianuarie 2013 ca urmare a unei decizii pronunţate de către Tribunalul Ilfov. Complexul, cu o suprafaţă de 29.000 metri pătraţi, a fost finalizat în anul 2011 şi are un grad de ocupare de circa 35%. Gradul redus de ocupare a fost printre motivele intrării în insolvenţă a proiectului.

Insolvenţa a fost deschisă la cererea proprietarilor Swan, după ce principalii creditori ai firmei, băncile Volksbank şi UniCredit Bank din Austria, au solicitat la rândul lor declanşarea procedurii de insolvenţă, în luna noiembrie 2012. Tribunalul a aprobat însă solicitarea depusă de către Swan şi a desemnat Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR) administrator judiciar.

Inițial, proiectul a fost scos la vânzare în decembrie 2013 la un preț de pornire de 42,7 mil. Euro, ulterior prețul a scăzut cu fiecare licitație reluată astfel că a fost stability un preț minim de valorificare de 20,6 mil. Euro în prezent.

Potrivit unui raport JLL România, randamentele s-au menținut stabile în acest an în jurul valorii de 7,5% pe segmentul imobilelor de birouri.

Pe piața de birouri, cel mai activ cumpărător a fost în ultimii ani fondul de investiții Globalworth, controlat de către omul de afaceri Ioannis Papalekas, însă în ultimul an și alți investitori au devenit din ce în ce mai activi, printre ei și GTC, aflat în portofoliul fondului de investiții american Lone Star.

Avocații RTPR Allen & Overy au asistat fondul elen de investiții Global Finance la exitul din TotalSoft și pe fondul de investiții 3TS Catalyst România la intrarea în afacerea SmartDreamers

Firma de avocatură RTPR Allen & Overy a anunțat echipele de avocați cu care a lucrat cu fonduri de investiții în două tranzacții recente.

Astfel, la tranzacția de exit a fondului elen de investiții Global Finance din afacerea de IT TotalSoft, RTPR Allen & Overy a fost implicat cu o echipă formată din Mihai Ristici (Partner), Alina Stăvaru (Counsel), Laurenţiu Tisescu (Associate), Bianca Eremia (Associate) şi Evelin Grigore (Junior Associate).

Compania turcească Logo Yazilim, aflată în portofoliul fondului de investiții Mediterra Capital Partners, a anunțat preluarea unui pachet de 100% din acțiunile TotalSoft pentru 30,2 mil. Euro. Tranzacția de 30 mil. Euro în care Global Finance și-a vândut pachetul de 90% din acțiuni către Logo a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 1 septembrie.

„Ne bucurăm că am fost alături de South Eastern European Fund pentru a-i asista într-una dintre cele mai mari tranzacții încheiate în Romania în sectorul TMT (tehnologie, media, telecomunicații) în ultimii ani. Dorim să le mulțumim pentru încrederea acordată în acest mandat pe care l-am încheiat împreună cu succes și așteptăm noi provocări”, a declarat Mihai Ristici, partener RTPR Allen & Overy.

Sectorul de private equity rămâne unul dintre cele mai active sectoare în activitatea RTPR Allen & Overy. În ultimele 12 luni am fost implicați în nu mai puțin de 12 tranzacții de private equity.

De asemenea, firma de avocatură a asistat fondul de investiții 3TS Capital Partners la investiția de 0,7 mil. Euro anunțată în platforma de recrutare SmartDreamers.

Din echipa de avocați care a asistat fondul de investiții Catalyst Romania cu privire la acest proiect au făcut parte Costin Tărăcilă (Managing Partner), Alina Stăvaru (Counsel), Laurenţiu Tisescu (Associate), Ana Maria Eremia (Senior Associate) şi Evelin Grigore (Junior Associate).

RTPR a fost înfiinţată în anul 2004 şi activează din 2008 în asociere cu firma Allen & Overy, una dintre cele cinci membre ale elitei londoneze cunoscute sub numele de Magic Circle. RTPR Allen & Overy are o echipă de 38 de avocaţi, inclusiv 5 parteneri.

Tranzacțiile pe piața imobiliară au crescut cu 80% în primul semestru până la 340 mil. Euro. Fondul sud – african de investiții NEPI a realizat cu două achiziții peste o treime din valoarea tranzacțiilor imobiliare locale

Fondurile de investiții NEPI și GTC au făcut achiziții în prima jumătate a acestui an în valoare totală de aproximativ 60% din valoarea tranzacțiilor locale derulate pe piața imobiliară în acest interval, estimează un raport al firmei de consultanță JLL.

Potrivit sursei citate, valoarea tranzacțiilor imobiliare din România a crescut cu 80% în primul semestru față de perioada similar a anului trecut, ajungând până la un nivel de circa 340 mil. Euro.

Principalul pol geografic al pieței rămâne Bucureștiul, care a atras 48% din tranzacțiile finalizate, notează consultanții JLL, acesta fiind urmat de Sibiu cu o pondere de 28%.

Criteriile de indexare a tranzacțiilor de către consultanții JLL au fost tranzacțiile semnate, cele cu valori de peste 5 mil. Euro, respectiv tranzacțiile cu proiecte finalizate sau în curs de finalizare, au precizat reprezentanții JLL.

În primele șase luni au fost consemnate atât tranzacții care au vizat achiziții de proiecte, cât și unele care au avut ca obiect preluarea controlului integral a unor co-proprietari asupra unor proiecte.

Segmentele de retail și de birouri au fost cele mai active, înregistrând ponderi de 45%, respectiv de 38%, în timp ce sectorul industrial a atras 17% din tranzacții. Circa 8% din volumul tranzacțiilor reprezintă preluarea unei clădiri de birouri de către banca finanțatoare.

Cea mai mare tranzacție înregistrată în prima jumătate a anului a fost achiziția Sibiu Shopping City de către NEPI de la ARGO pentru  100 mil. euro, reprezintând cea mai mare tranzacție cu o singură proprietate realizată în afara Bucureștiului după criză. O altă tranzacție notabilă este consolidarea poziției GTC în complexul City Gate prin achiziția participației de 40% deținută de Bluehouse în proiect. NEPI și GTC au realizat fiecare câte două tranzacții, care însumează 124 mil. Euro, respectiv 80 mil. euro.

”Având în vedere disponibilitatea de proiecte de bună calitate (în special birouri) care vor apărea pe piață în următoarele 12 luni și menținerea unei diferențe importante între randamentele oferite de România, pe de o parte, și Polonia sau Cehia, pe de altă parte, investitorii ar trebui să profite de avantajele condițiilor curente și să își întoarcă atenția spre România și spre produse mai bine poziționate pe piață”, a declarat Andrei Drosu, Consultant Research Department JLL România.

Randamentele pe piața de birouri sunt de 7,5%, cu doar 0,25 puncte procentuale mai mari decât cele de pe piața de retail (7,25%), în timp ce proiecte industriale au randamente de 9%. Randamentele s-au redus cu 0,25-0,5 puncte procentuale în ultimul an, consultanții JLL nu văd o nouă scădere până la finele anului.

Investitorii care se uită la proprietăți cu problemefinanciareîn Romania se vor strădui să le găsească pe cele care pot fi puse pe picioare. Condițiile de finanțare s-au îmbunătățit în ultimele 18 luni, iar creșterea apetitului băncilor pentru produse bune, deținute de dezvoltatori serioși încurajează acest flux de capital. Pe de altă parte, ar putea trece câteva luni până efectul Brexit-ului să se așeze și să se contureze un trend clar”, a spus Silviana Badea, National Director, Head of Capital Markets JLL România.

Piața imobiliară este principalul motor pe piața de fuziuni și achiziții în ultimii ani, pe fondul unui apetit în creștere al investitorilor pentru acest segment, care se află pe o listă scurtă de sectoare unde bancherii se simt confortabil în semnarea de finanțări pentru proiecte.

Grupul danez DCH International cumpără trei ferme de creștere a porcilor din Vrancea de la omul de afaceri Carmen Dascălu

 

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea a trei ferme de porci de pe piața locală de către holdingul danez DCH International, care deține grupul de firme Premium Porc, unul dintre cei mai mari producători de carne de porc din România.

Cele trei ferme de porci achiziționate sunt Olsuin SRL, Sabsuin SRL și Gulsuin Impar SRL și operează în județul Vrancea.

Anterior tranzacției, fiecare dintre cele trei firme, era deținută de către oamenii de afaceri Carmen Mironel Dascălu, cu un pachet de 97,73% dintre acțiuni, respectiv Sorin Coman cu 2,27% din acțiuni.

 În 2015, cifra de afaceri cumulată a celor trei firme a fost de circa 2,6 mil.euro, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerul Finanțelor Publice.

Tranzacția are loc în contextul în care strategia grupului de firme Premium Porc este de a-și dubla, până în 2019, capacitatea de producție, ajungând la 700.000 de porci pe an.

Grupul danez DCH deține 100% din acțiunile Premium Porc. Danezii controlează mai multe firme pe piața locală – Premium Porc Feed SRL (deţinută de către DCH International A/S (99,99%), Premium Porc Negreni SRL (DCH International A/S are 99,9969% din acțiuni), Agro Investments Moldova SRL (DCH International A/S cu 99,9981% din acțiuni), Consinterfin SRL (Premium Porc are 99,9993%), Premium Vet Depot SRL (Premium Porc şi DCH International A/S au fiecare câte 50% din acțiuni), Degaro SRL (Premium Porc  cu 53% din acțiuni și DCH International A/S cu 47%).

Grupul Premium Porc are o cifră de afaceri anuală de circa 45 mil. Euro.

Grupul danez DCH International are opeațiuni în România și Canada.

Investitorul danez a intrat pe piața locală în urmă cu zece ani și a combinat achizițiile cu investițiile în dezvoltare organică pentru a avea un lanț integrat de operațiuni pe piața fermelor de porci.

În 2006, impulsionată de marile oportunități de piață oferite de țările din Europa de Est, compania a decis să cumpere și să renoveze un complex de ferme abandonat, construit in timpul comunismului și situate în apropierea orașului Focșani. Numele companiei a fost schimbat în DCH International A / S.

Prima unitate de productie romaneasca a fost înființată în anul 2006: Suintest Prod (deținută de Premium Porc SRL), iar în 2008 a fost cumpărată ferma Consinterfin (Consinterfin SRL). De asemenea, în 2006, a fost înființată Agro Investments Moldova SRL cu scopul de a avea propriile terenuri pentru cultura de cereale și de a reduce dependența de furnizori externi.

Filiala Premium Porc Feed SRL a fost înființată în 2008 cu scopul de a controla calitatea furajelor pentru toate fermele de porci, producția de furaje fiind demarată în mai 2010.

Din 2006, Premium Construction SRL a devenit un departament al Premium Porc SRL. Odată cu extinderea și creșterea numărului și dimensiunii proiectelor, Premium Construction SRL a fost înființată în anul 2008 pentru gestionarea activităților de construcție în cadrul grupului.

În 2011, danezii au cumpărat compania Degaro de la firma spaniolă Campofrio. Degaro SRL deține o fermă de scroafe (ferma Fântânele din județul Constanța ) și o fermă de îngrășare a porcilor (ferma Sibioara din județul Constanța).

În iulie 2013, investitorul danez a cumpărat ferma Negreni, din județul Olt, prin intermediul Premium Construction SRL. În 2014, Premium Construction SRL și-a schimbat numele în Premium Porc  Negreni.

DCH International a finalizat o investiție de la zero în fabrica de nutrețuri combinate de la Sibioara, în cadrul unui proiect cu o valoare de 23 mil. Euro.

În decembrie 2015, a fost cumpărată o noua ferma în județul Sibiu.

Sectorul agricol și afacerile adiacente acestuia sunt unul dintre cele mai atractive pentru achiziții în acest moment pentru investitorii străini. Pe lângă tranzacțiile derulate pentru achiziții de teren și păduri, investitorii strategici au demonstrat apetit și pentru achiziții de capacități de stocare de cereale, fabrici de ulei, companii din sectorul îngrășămintelor chimice, alte operațiuni de pe piața agricolă.

nepicumpara100mileurshoppingcitysibiuMain

NEPI cumpără de la Argo centrul comercial Shopping City Sibiu în cadrul unei tranzacții de 100 mil. euro. Fondul sud-african de investiții a preluat și pachetul de 30% din Mega Mall de la austriecii de la Real4You pentru a avea deținerea integrală a proiectului. Avocații Reff & Asociații au asistat cumpărătorul la achiziții, vânzătorul proiectului din Sibiu a lucrat cu firma de consultanță imobiliară JLL și cu avocații PeliFilip

Fondul sud – african specializat în investiții imobiliare NEPI  a anunțat astăzi cea mai mare tranzacție de pe piața imobiliară de la începutul anului odată cu achiziția centrului comercial Shopping City Sibiu. Valoarea tranzacției încheiate cu Argo este de 100 mil. euro, a precizat cumpărătorul într-un comunicat transmis pe bursă.

NEPI a fost asistat la achiziție de către firma de avocatură Reff & Asociații, afiliată rețelei de consultanță și audit Deloitte. De cealaltă parte, Argo a făcut echipă în tranzacție cu firma de consultanță imobiliară JLL, care a reprezentat vânzătorul, în timp ce asistența juridică necesară a fost asigurată de către casa de avocatură PeliFilip.

Tranzacția a fost finalizată la data de 24 iunie.

De asemenea, NEPI a cumpărat și pachetul de 30% la Mega Mall din București, după ce în 2013 preluase 70% din acțiuni de la vânzătorul proiectului, firma austriacă Real4You.

Tranzacția va fi finalizată după aprobarea Consiliului Concurenței, a precizat cumpărătorul.

Cea mai mare achiziție pe piața imobiliară locală din acest an este însă preluarea proiectului de retail de la Sibiu de către NEPI, văzut ca și cumpărător de serviciu pe acest segment de piață.

Centrul comercial Shopping City Sibiu are o suprafață închiriabilă de 79.100 metri pătrați. Acesta a fost deschis în noiembrie 2006, cu o suprafață închiriabilă inițială de 41.000 metri pătrați cuprinzând un hipermarket Auchan și galeria adiacentă, precum și un magazin DIY Leroy Merlin.

Shopping City Sibiu a fost extins ulterior prin adăugarea unui hypermarket Carrefour, branduri de modă și sport, un magazin de mobilă și unul de electronice și electrocasnice.

” ARGO Group continuă să-și restructureze portofoliul pe care îl deține în România cu scopul de a optimiza investițiile realizate în piața comercială din Europa Centrală și de Est”, a declarat Dennis Selinas, CEO ARGO Group.

”Aceasta este cea mai mare tranzacție cu o singură proprietate din afara Bucureștiului de după criza economică. Investitorii au devenit din nou interesați de piața imobiliară din afara Bucureștiului, după o lungă perioadă de timp în care Capitala a fost principal lor țintă. Dimensiunea și fundamentele proprietății au atras nu doar cumpărătorul, dar și alți investitori în Sibiu”, a declarat Andrei Văcaru, Associate Director, Capital Markets JLL Romania.

NEPI este listat pe bursele de la Johannesburg, Londra și București. Portofoliul său local este format din centre comerciale din București, Timișoara, Constanța, Brăila, Galați, Târgu Jiu și Drobeta Turnu Severin. La acestea se adaugă linia de afaceri reprezentată de imobilele de birouri din București și din țară, respectiv alte proiecte imobiliare. Fondul are proprietăți imobiliare în administrare și pe alte piețe din regiune precum Slovacia și Serbia.

În noiembrie 2015, NEPI a vândut către investitori obligațiuni negarantate în valoare de 400 mil. euro pentru a refinanța parțial stocul de datorii, inclusiv credite bancare, dar și pentru a finanța eventuale achiziții, după cum au anunțat la acea vreme reprezentanții fondului de investiții.

Pe piața imobiliară, alți investitori activi sunt fondul Globalworth, ridicat de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas și listat la Londra, GLL Real Estate, iar pe alte segmente de piață au marcat în ultimii ani achiziții importante fondul de investiții P3 și CTPark.

Piața imobiliară este unul dintre cele mai fertile segmente pentru fuziuni și achiziții la nivel local, pe fondul revenirii apetitului investitorilor și a alocării de finanțări corporative de către băncile mari pentru acest astfel de proiecte.

bcr infograficmain

BCR a primit primele oferte pentru portofoliul neperformant Blue Lake de peste 400 mil. euro. Polonezii, cehii și germanii au intrat în lupta pentru o tranzacție estimată la 60 – 70 mil. euro. APS, Kruk, Kredyt Inkaso și EOS pe lista investitorilor care s-au arătat interesați de portofoliul Blue Lake

BCR,  cea mai mare bancă locală după active, a primit pe 13 iunie ofertele neangajante pentru portofoliul neperformant cu o valoare nominală de peste 400 mil. euro în cadrul tranzacției cu nume de cod Blue Lake, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Jucătorii majori din piața locală de administrare a datoriilor au intrat în cursă, în contextul în care operatori polonezi, cehi și germani luptă pentru a pune mâna pe acest portofoliu, comparabil ca mărime cu Saturn, portofoliu vândut de BCR la finele anului 2014.

În aceste condiții, cumpărătorul este de așteptat să provină din patrulaterul aflat la vârful pieței de profil, APS – Kruk – EOS – Kredyt Inkaso. APS, Kredyt Inkaso și EOS au înaintat oferte neangajante pentru portofoliul BCR. De asemenea, Kruk, angajat în mai multe achiziții de portofolii bancare în paralel, s-a arătat interesat de acest portofoliu, susțin surse din piață.

Vânzătorul alături de echipa sa de consultanți care se ocupă de procesul de vânzare al portofoliului analizează ofertele neangajante și urmează să selecteze în perioada următoare cine sunt investitorii care se califică pentru etapa următoare a tranzacției.

Reprezentanții BCR și cei ai companiilor implicate în tranzacție nu au fost disponibili pentru comentarii pe marginea acestui subiect.

Tranzacția Blue Lake este estimată de către surse din piața de profil că va atrage un preț de vânzare al portofoliului în jurul a 60 – 70 mil. euro.

BCR tocmai a finalizat pe 8 iunie vânzarea portofoliului neperformant Tokyo, pentru care a încasat un preț de aproximativ 150 mil. euro după transferul unui pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de aproape 1,1 mld. euro către consorțiul APS – Deutsche Bank – International Finance Corporation, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. BCR nu a făcut public prețul de vânzare nici al portofoliului Tokyo, nici al altor portofolii vândute anterior.

Blue Lake cuprinde circa 6.000 de proprietăți imobiliare, poziționate în București și la nivelul întregii țări, acestea făcând parte din pachetul de garanții care însoțește portofoliul.

Impactul preluării acestui portofoliu este de așteptat să fie unul semnificativ asupra activității firmei de colectare a creanțelor care se va ocupa de administrarea portofoliului ulterior achiziției.

APS alături de Deutsche Bank și-a construit o poziție puternică de cumpărător preferat al portofoliilor mari de corporate ale BCR. Kruk este cumpărătorul momentului, după ce a finalizat recent tranzacția Ursa de 597 mil. euro cu Bancpost și alte entități ale Eurobank, respectiv tranzacția Elisabeth cu Piraeus Bank România. De asemenea, liderul administrării de datorii pe segmentul creditelor de consum negarantate negociază noi achiziții de portofolii de la CEC Bank (cu o valoare nominală de circa 50 mil. euro), precum și de la alte instituții de credit.

Kredyt Inkaso este jucătorul cu cea mai puternică ascensiune în piața locală de  profil, reușind să construiască de la zero în circa 3 trei ani un portofoliu local de 1 mld. euro.

EOS este, de asemenea, unul dintre cei mai mari jucători pe segmentul administrării portofoliilor locale de datorii.

BCR lucrează la tranzacția Blue Lake cu perechea PwC (consultant) – Schoenherr (firmă de avocatură), alături de care a bifat deja cea mai lungă serie de vânzări de astfel de portofolii mari locale.

Subsidiara locală a Erste este cel mai activ vânzător de active bancare neperformante, pe fondul procesului amplu de curățire a bilanțului propriu pentru a elibera lichidități blocate în provizioane, pe de altă parte aceste acțiuni fac parte și din activitatea de restructurare a băncii.

BCR a realizat un profit net de 315,1 mil. lei (70,2 mil. euro) în primul trimestru al acestui an, „susținut totodată de recuperări consistente ale unor credite neperformante precum şi de îmbunătățirea calității portofoliului”, potrivit reprezentanților băncii.

Rata creditelor neperformante a scăzut la 19,5% la finele primului trimestru comparativ cu 25,6% în martie 2015, datorită eforturilor de reducere a portofoliului de credite cu probleme şi a îmbunătățirii calității portofoliului de credite performante. Gradul de acoperire a creditelor neperformante a ajuns la 78,4% în martie 2016.

Banca a raportat în perioada menționată o producție de credite noi de peste 2 mld. lei (circa 450 mil. euro), din care aproximativ 0,9 mld. lei pe segmentul finanțărilor adresate companiilor.

Piața tranzacțiilor cu credite neperformante din România a fost cea mai mare și mai activă în 2015 din rândul piețelor din regiunea Europei Centrale și de Est. Valoarea tranzacțiilor locale de profil este estimată la circa 1,5 mld. euro în 2015, iar în 2016 cifra ar putea ajunge spre 2 mld. euro. Prețurile de achiziție al acestor portofolii variază de la 0,5 – 1 eurocenți până la 25 de eurocenți în funcție de calitatea garanțiilor atașate portofoliilor, a vechimii creditelor cuprinse în pachet și a interesului stârnit printre investitori.

Anul trecut a marcat și un eșec major. Tranzacția Neptun prin care BCR a încercat să vândă un portofoliu neperformant de 2,7 mld. euro, cu o structură mixtă de active, a eșuat în septembrie. Ulterior, au fost regrupate activele în alte portofolii, așa ajungând pe piață tranzacția Tokyo și altele prin care BCR mai are de scăpat de stocuri de neperformante de circa 1 mld. euro.

APS cumpără încă un portofoliu neperformant de la BCR de aproximativ 500 mil. lei. Administratorul ceh de creanțe a semnat singur și în consorțiu cu alți investitori achiziții de portofolii neperformante BCR de circa 2 mld. euro în ultimele 20 de luni

APS, firma cehă specializată în administrarea de creanțe aparținând lui Martin Machon, cumpără încă un portofoliu neperformant de la BCR, cu o valoare nominală de aproximativ 500 mil. lei (peste 100 mil. euro), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Proaspăta achiziție vine în completarea tranzacției Tokyo, prin care BCR transferă un portofoliu neperformant de 1,2 mld. euro către consorțiul format din APS, Deutsche Bank și International Finance Corporation. Tranzacția Tokyo este cea mai mare din istoria pieței de portofolii de credite neperformante (NPL) și este în faza în care se așteaptă avizul Consiliului Concurenței.

Părțile nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Cu acest ultim pas, APS a semnat în mai puțin de doi ani alături de alți investitori patru achiziții semnificative de portofolii neperformante de la BCR, a căror valoare totală ajunge la aproximativ 1,96 mld. euro. Dacă adăugăm achiziția portofoliului Volksbank de 495 mil. euro și tranzacția Rosemary în curs de finalizare, lista de achiziții semnificative APS trece de 2,7 mld. euro în ultimii doi ani, conform datelor colectate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, în iulie 2014, APS a cumpărat alături de Deutsche Bank un portofoliu în valoare de 1 mld. lei (circa 227 mil. euro). A urmat apoi tranzacția Saturn, prin care BCR a transferat încă un portofoliu de peste 400 mil. euro, al cărui cumpărător a fost același tandem APS – Deutsche Bank.

Compania cehă specializată în administrarea portofoliilor de datorii și-a construit o poziție puternică în zona activelor corporate. La achiziția de portofolii neperformante, de regulă, APS lucrează cu finanțatori precum Deutsche Bank, IFC sau fonduri de investiții precum Ana Cap și HIG Capital. La tranzacția Neptun, prin care BCR a încercat anul trecut vânzarea unui portofoliu – gigant pentru România și Europa de Est, APS a lucrat cu fondul american de investiții Lone Star, însă tranzacția a picat în septembrie.

Firma cehă, cu operațiuni pe piețele din Europa de Est, este deținută în proporție de 100% de către Martin Machon, după ce acesta a cumpărat la finele anului trecut pachetul de 60% al Slavia Capital. Valoarea APS Holding SE era cotată atunci la aproximativ 20 mil. euro.

În România, APS activează pe piața portofoliilor de datorii, unde în eșalonul de vârf s-au poziționat jucători precum Kruk (mai ales pe segmentul de retail), Kredyt Inkaso – investitor și administrator de creanțe, EOS sau CITR.

Prețurile de vânzare la portofoliile neperformante oscilează, în medie, între 5 și 15 eurocenți pentru fiecare euro la valoare nominală a pachetului de creanțe tranzacționat.

Tranzacțiile cu portofolii neperformante sunt afacerea momentului pe piața bancară, în contextul în care banca centrală solicită curățirea bilanțurilor pentru a debloca resurse stocate în provizioane către creditare.

Pe lângă bănci, firme specializate în administrarea portofoliilor de datorii și fonduri de investiții specializate, acest tip de tranzacții antrenează și firme de avocatură pe segmentul asistenței juridice într-un context legislativ în schimbare, precum și firme de consultanță din Big Four precum PwC, Deloitte și KPMG.

npl_bcr_deal_12_mld_euro_tabel_tranzactie_19012016 main

Tranzacția Tokyo de vânzare a portofoliului corporate de 1,2 mld. euro al BCR, în faza de analiză a Consiliului Concurenței. Deutsche Bank, APS și IFC ar putea finaliza în luna martie achiziția celui mai mare pachet local de active neperformante

Tranzacția Tokyo, cea mai mare din scurta istorie a tranzacțiilor locale cu portofolii neperformante, este în faza analizei dosarului de către Consiliul Concurenței. Autoritatea de supraveghere a mediului concurențial a fost notificată în acest dosar în luna ianuarie.

Astfel, calendarul achiziției portofoliului corporate nepeformant de la BCR cu o valoare nominală de 1,2 mld. euro ar putea ajunge în martie în faza de finalizare a tranzacției, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții BCR nu au făcut niciun comentariu privind stadiul actual al tranzacției până în momentul publicării acestui articol.

Pe 21 decembrie 2015, un consorțiu format din Deutsche Bank, APS și International Finance Corporation (IFC) a semnat la București contractul de achiziție a portofoliului Tokyo al BCR, tranzacție care este așteptată să scadă cu aproximativ 5 puncte procentuale rata împrumuturilor neperformante înregistrată de subsidiara locală a grupului bancar austriac Erste, cea mai mare bancă locală după valoarea activelor totale.

Prețul nu a fost făcut public de către părți. Până acum, tranzacțiile locale au setat o marjă de discount situată între 75% și până la 93,5% față de valoarea nominală a portofoliilor, ceea ce indică un preț frecvent din partea cumpărătorilor în intervalul 10 – 15 eurocenți la fiecare euro datorie preluată la valoare nominală.

Board-ul instituției financiare internaționale, care joacă rolul de finanțator al tranzacției, a aprobat pe 11 decembrie alocarea unui împrumut în valoare de 164,33 mil. dolari (150,94 mil. euro), respectiv o investiție de capital de 1,57 mil. dolari (1,44 mil. euro), conform informațiilor făcute publice de către IFC.

Discuțiile privind achiziția portofoliului Tokyo de 1,2 mld. euro de la BCR s-au purtat atât la București, cât și la Viena la sediul grupului Erste, proprietarul BCR, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații asigură consultanța juridică a cumpărătorului, echipa de avocați specializați în Finanțe & Bănci fiind coordonată de către partenerul Mihai Dudoiu.

De cealaltă parte, BCR a lucrat cu avocații casei austriece Schoenherr, șeful practicii locale de Finanțe & Bănci fiind Matei Florea, partener în cadrul firmei.

Rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului de împrumuturi era de 22,2% la 30 septembrie 2015, semnificativ mai mică faţă de 26,5% la 30 septembrie 2014, în contextul reducerii generale a portofoliului de credite determinată de recuperări, vânzări de portofolii neperformante şi scoateri în afara bilanţului băncii, au precizat reprezentanții BCR. Rata de acoperire a creditelor neperformante s-a situat la 79,1%.

Seria de tranzacţii succesive de curăţire a bilanţului BCR de povara creditelor neperformante a început să dea roade în rezultatele băncii.

BCR a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 904,3 mil. Lei (203,6 mil. Euro)  “susţinut de costurile de risc substanţial mai reduse ca rezultat al unei calităţi mai bune a bilanţului şi recuperări din credite neperformante după o restructurare extensivă a portofoliului de credite în anul 2014”, notau în noiembrie 2015 reprezentanţii băncii.

BCR este angajată într-un program de reducere accelerată a nivelului de credite neperformante pornit în mandatul cehului Tomas Spurny, care de la 1 octombrie 2015 a fost înlocuit în poziţia de director general executiv al BCR de către Sergiu Manea, fost vicepreşedinte al băncii responsabil de aria de finanţare corporativă şi de activităţi de bancă de investiţii.

Spre deosebire de predecesorul său – Tomas Spurny, un bancher de restructurare, noul şef al BCR a venit la instalare cu mesajul că urmează intrarea într-o nouă epocă, cea a creşterii şi repornirii creditării.

Piața românească de credite neperformante a atins punctul maxim, cu tranzacții finalizate în 2015 estimate la o valoare nominală agregată a acestui tip de portofolii de peste 1,5 mld. euro, în timp ce tranzacții care cumulează active nominale de circa 2 mld. euro sunt fie aproape de semnare, fie au fost semnate și se apropie de finalizare, conform unei analize a jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe baza datelor colectate din piață și a unor rapoarte publicate de către KPMG și Deloitte.

Tranzacția Tokyo a fost în 2015 cea mai mare tranzacție de acest tip din România și din regiune și la un asemenea calibru este una rară pentru peisajul bancar local, care cu greu poate pregăti pentru investitori portofolii de peste 1 mld. euro la valoare nominală.

După un moment de vârf atins în ultimul an, piața locală mai stă acum pe un stoc de portofolii neperformante estimat la 8,5 mld. euro, suficient să genereze tranzacții de anvergură pe piața de profil și în anii următori.

bancpost main

Polonezii de la Kruk România în consorțiu cu International Finance Corporation se pregătesc să semneze tranzacția Ursa privind achiziția unui portofoliu de credite neperformante scos la vânzare anul trecut de proprietarul Bancpost, banca grecească Eurobank Ergasias. IFC va finanța parțial prețul de achiziție cu un împrumut în valoare de 22,78 mil. dolari

Firma poloneză specializată în recuperarea creanțelor Kruk România SRL în consorțiu cu International Finance Corporation (IFC) se pregătesc să semneze tranzacția Ursa, prin care banca elenă Eurobank Ergasias – proprietarul Bancpost – a scos la vânzare un portofoliu de credite neperformante.

IFC, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, a aprobat încă din noiembrie 2015 un împrumut în valoare de 22,78 mil. dolari (20,76 mil. euro) destinat finanțării parțiale a prețului de achiziție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Inițial, instituția financiară internațională estima investiția sa în tranzacție sub plafonul de 35 mil. euro, în condițiile în care prețul final pentru achiziția portofoliului Ursa era cotat sub 65 mil. euro. Valoarea nominală a portofoliului Ursa a fost estimată în jurul a 600 mil. euro.

Mărimea portofoliilor bancare neperformante fluctuează însă uneori pe măsură ce discuțiile cu investitorii interesați avansează astfel că pot apare ajustări față de valorile inițiale. Astfel ajustarea finanțării IFC față de estimările inițiale în cadrul acestei tranzacții indică un preț de achiziție mai mic, în jurul a 38 mil. euro dacă se păstrează ponderea finanțării IFC în total preț. Acest lucru poate sugera o reducere semnificativă a portofoliului vândut în cadrul tranzacției Ursa. O altă posibilitate ar putea fi și obținerea unui discount mai mare față de așteptările inițiale.

Portofoliul de credite neperformante Ursa este constituit din împrumuturi de retail (aproximativ 80% din total) și credite colaterizate acordate IMM-urilor din sectoare precum agricultură, construcții, comerț și transporturi.

Pe baza portofoliului indicativ, cele mai multe credite neperformante acordate IMM-urilor sunt de așteptat să fie în proceduri judiciare, iar asta înseamnă riscuri în obținerea și vânzarea garanțiilor aduse colateral la creditele respective, potrivit datelor prezentate de către IFC.

Vânzarea portofoliului Eurobank Ergasias vizează subsidiara sa din România, Bancpost, și active aparținând IMM-urilor mutate pe un vehicul special creat pentru derularea tranzacției.

Tranzacția Ursa este coordonată de la Atena de către Eurobank și o execută pe cont propriu (in house), fără să-și fi angajat un consultant specializat, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Referitor la vânzarea potențială a portofoliilor de credite neperformante selectate, suntem într-adevăr în discuții avansate cu parteneri importanți, dar așa cum puteți aprecia suntem sub efectul unui acord strict de confidențialitate și nu putem da mai multe informații nici dacă am vrea acest lucru” a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, Director General în cadrul grupului de strategie al Eurobank Ergasias SA.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, a înființat anul trecut o unitate special dedicată administrării portofoliilor de credite neperformante la nivelul grupului (TAG – Trouble Assets Group), care supervizează unități de profil autonome în cadrul subsidiarelor sale din Europa de Est.

Șeful grupului de gestionare a activelor cu probleme, Constantinos Vousvounis, este membru al Comitetului pentru planificare strategică și îi raportează direct lui Fokion Karavias, directorul general executiv al Eurobank Ergasias.

La nivelul băncii elene, au fost plasate sub administrarea TAG expuneri de 21 mld. euro, de care se ocupă aproximativ 2.600 de oameni, din care 970 sunt personal extern, format din avocați, angajați ai firmelor de colectare de creanțe și alți specialiști în managementul datoriilor.

În bilanțul Eurobank Ergasias, efectul de balast vine de la stocul mare de credite neperformante acumulat în piața grecească. Operațiunile internaționale ale Eurobank Ergasias înregistrau la 30 septembrie 2015 credite cu întârziere la plată de peste 90 de zile în valoare de 1,576 mld. euro, din care aproape jumătate provin din România, cu 738 mil. euro, potrivit unei prezentări a băncii din noiembrie 2015.

Problema administrării creditelor neperformante de către cele patru bănci grecești este un subiect cu greutate în discuțiile Atenei cu creditorii săi internaționali, și în special cu Uniunea Europeană și Banca Centrală Europeană pentru că afectează nivelul de lichiditate, profitabilitatea și implicit, redresarea acestora cu efect asupra întregii economii elene.

Cabinetul condus de Alexis Tsipras este presat de creditorii internaționali, care au acordat anul trecut un nou program de salvare al Greciei cu împrumuturi de 86 mld. euro, să facă privatizări de active strategice deținute de stat. Consultanții de la PwC prognozează că piața de fuziuni și achiziții din Grecia, de 1,4 mld. euro în 2015, va ajunge la aproximativ 7 mld. euro în 2016, pe fondul privatizărilor și a vânzărilor de active ale băncilor grecești.

Băncile grecești nu pot să vândă pe piața elenă credite neperformante, notează publicația elenă de afaceri Kathimerini, subiectul fiind unul deschis în negocierile cu reprezentanții structurilor europene.

Din cele patru bănci elene, Alpha Bank și Eurobank Ergasias sunt singurele care au reușit la finele anului trecut să-și majoreze capitalul prin atragerea de bani de la investitori privați.

Eurobank Ergasias derulează, ca și celelalte bănci grecești, programe de vânzare de active prin care să-și reducă expunerile externe și să facă mai profitabile operațiunile din piața de origine. În acest context, pentru a-și limita expunerile și pentru a descărca bilanțurile unora dintre subsidiare în vederea evitării impunerii din partea băncilor centrale de cerințe privind aducerea de bani proaspeți, băncile grecești și nu doar ele, au mutat active performante și neperformante pe vehicule de investiții înregistrate în jurisdicții fiscale mai favorabile, precum Luxemburg, Cipru sau altele.

Pe 22 decembrie 2015, Eurobank Ergasias a vândut 80% din acțiunile firmei de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings S.A. către canadienii de la Fairfax Financial Holdings Limited pentru care au primit 316 mil. euro în numerar.

Astfel, Eurobank Ergasias a rămas numai cu 20% din compania de asigurări activă în Grecia și România.

Pe piața românească, principalul pilon al grecilor este Bancpost, bancă situată în top 10 după active la finele anului 2014, conform datelor BNR, cu o cotă de piață de 3,1%.

Subsidiara locală a Eurobank a raportat la 30 septembrie 2015 un profit net de 6,7 mil. euro și active totale de 3,1 mld. euro, în scădere. Portofoliul brut de credite a scăzut la 2,34 mld. euro, pe același trend fiind și depozitele care au ajuns la 1,608 mld. euro.

Acțiunile Bancpost sunt acum împărțite de Eurobank Ergasias SA cu 93,78141% și alți acționari cu 6,21859%, din care ERB New Europe Holding BV are 5,36534%.

npl_bcr_deal_12_mld_euro_tabel_tranzactie_19012016 main

International Finance Corporation plătește 151 mil. euro pentru achiziția pachetului de credite neperformante de 1,2 mld. euro de la BCR de către consorțiul format de către Deutsche Bank, APS și divizia de investiții a Băncii Mondiale. Plățile sunt în curs în cadrul celei mai mari tranzacții din istoria pieței locale de credite neperformante

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din cadrul grupului Băncii Mondiale, a aprobat în board-ul său o investiție totală de 165,9 mil. dolari (152,4 mil. euro) în cazul achiziției pachetului de credite neperformante de 1,2 mld. euro de la BCR.

Cea mai mare tranzacție din istoria pieței de credite neperformante din România a fost semnată pe 21 decembrie 2015, cumpărătorul fiind un consorțiu format din Deutsche Bank, APS și International Finance Corporation, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris în premieră despre negocieri pe 3 decembrie 2015.

Board-ul instituției financiare internaționale, care joacă rolul de finanțator al tranzacției, a aprobat pe 11 decembrie alocarea unui împrumut în valoare de 164,33 mil. dolari (150,94 mil. euro) pentru plata prețului de achiziție al pachetului de credite neperformante de la BCR.

La aceasta se adaugă o componentă de investiție de capital (equity) în valoare de 1,57 mil. dolari (1,44 mil. euro), potrivit IFC.

Plățile sunt în curs, conform datelor prezentate de către reprezentanții instituției financiare internaționale.

Estimările inițiale ale IFC privind nivelul investițiilor în acest proiect erau ușor mai mici, situându-se până la 150 mil. dolari (137,8 mil. euro).

Reprezentanții BCR și ai APS nu au făcut până acum niciun comentariu pe tema prețului ce urmează să fie plătit în această tranzacție.

Discuțiile privind achiziția portofoliului de 1,2 mld. euro de la BCR s-au purtat atât la București, cât și la Viena la sediul grupului Erste, proprietarul BCR, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații asigură consultanța juridică a cumpărătorului, echipa de avocați specializați în Finanțe & Bănci fiind coordonată de către partenerul Mihai Dudoiu.

De cealaltă parte, BCR a lucrat cu avocații casei austriece Schoenherr, șeful practicii locale de Finanțe & Bănci fiind Matei Florea, partener în cadrul firmei.

Tranzacția are un efect important asupra bilanțului celei mai mari bănci locale după active, rata împrumuturilor neperformante urmând să scadă cu aproximativ 5 puncte procentuale.

La 30 septembrie 2015, rata împrumuturilor neperformante la subsidiara locală a grupului austriac Erste era de 20,2%, de aproape trei ori mai mare decât media la nivel de grup și peste media pieței românești, însă în scădere față de 23,7% la 31 decembrie 2014.

NPL ratio grafic BCR vs piata iun 2014 sep 2015

Tranzacția figurează în lista de proiecte a IFC cu același număr cu cel al vechiului proiect Neptun, care propunea investitorilor în vara anului trecut vânzarea unui pachet – record de active neperformante de circa 2,7 mld. euro la valoare nominală, adică o tranzacție dublă ca magnitudine față de cea adjudecată la finele anului trecut de Deutsche Bank, APS și IFC.

Tranzacția Neptun includea și constituirea unei companii de proiect pentru administrarea portofoliului vândut, în care BCR urma să transfere unitatea sa specializată în recuperarea de creanțe din care făceau parte aproximativ 370 de oameni.

Tandemul Deutsche Bank – APS are pe listă mai multe achiziții de portofolii bancare neperformante locale. în iulie 2014, un consorţiu format de Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap şi APS cumpăra un portofoliu neperformant de 495 mil. euro de la Volksbank România, ajutând astfel austriecii să-şi cureţe bilanţul în perspectiva tranzacţiei de exit pe care aveau s-o semneze pe 10 decembrie cu Banca Transilvania.

Apoi, Deutsche Bank şi APS au cumpărat în formulă de consorţiu de la BCR un portofoliu de credite neperformante de circa 1 mld. lei (circa 220 mil. euro) în vara anului 2014, iar spre finalul anului trecut şi-au adjudecat un alt portofoliu neperformant al BCR, cu o valoare nominală în jurul a 400 mil. euro.

Implicarea IFC ca finanțator al tranzacției de la BCR este firească dacă luăm în calcul că instituția internațională are un program de finanţare special dedicat tranzacţiilor cu credite neperformante sub numele DARP (Debt and Asset Recovery) şi sprijină investitori sau firme specializate în recuperarea de creanţe în vederea creării unei pieţe secundare de vânzare a portofoliilor bancare neperformante. Pe de altă parte, impactul tranzacției în piața de profil este foarte mare și dă APS un avans în fața altor competitori.

Pe piața administrării portofoliilor neperformante, APS concurează cu firmele poloneze Kruk, Kredyt Inkaso, germanii de la EOS, respectiv cu CITR, precum și cu alți jucători.

BCR este angajată într-un program de reducere accelerată a nivelului de credite neperformante pornit în mandatul cehului Tomas Spurny, care de la 1 octombrie a fost înlocuit în poziţia de director general executiv al BCR de către Sergiu Manea, fost vicepreşedinte al băncii responsabil de aria de finanţare corporativă şi de activităţi de bancă de investiţii.

Seria de tranzacţii succesive de curăţire a bilanţului BCR de povara creditelor neperformante a început să dea roade în rezultatele băncii.

BCR a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 904,3 mil. Lei (203,6 mil. Euro)  “susţinut de costurile de risc substanţial mai reduse ca rezultat al unei calităţi mai bune a bilanţului şi recuperări din credite neperformante după o restructurare extensivă a portofoliului de credite în anul 2014”, au explicat reprezentanţii băncii.

De asemenea, ponderea creditelor neperformante a scăzut la finele lunii septembrie la 22,2% faţă de 26,5% cu un an în urmă, iar rata de acoperire a creditelor neperformante a ajuns la 79,1%.

După campania de curăţire a bilanţului băncii de creditele neperformante, care a adus şi o suită largă de procese colective şi care a marcat mandatul lui Spurny, un bancher de restructurare, noul şef al BCR a venit la instalare cu mesajul că urmează intrarea într-o nouă epocă, cea a creşterii şi repornirii creditării.

Șerban Roman a preluat de la 1 iulie 2015 poziția de Country Director în cadrul Enterprise Investors

Fondul de investiții polonez Enterprise Investors negociază alături de avocații de la RTPR Allen & Overy vânzarea Smartree către firma de investiții reprezentată de Dragoș Roșca. Șerban Roman, country manager EI: Vânzarea Smartree a început anul trecut și estimăm finalizarea tranzacției în primul trimestru

Enterprise Investors, unul dintre cei mai importanți administratori de capital de risc din regiune, lucrează la tranzacția de exit din afacerea de servicii de resurse umane Smartree cu avocații de la RTPR Allen & Overy, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Șerban Roman, Country Director al Enterprise Investors.

Vânzarea Smartree către firma de investiții Cylatrea Investments se apropie de faza de finalizare a tranzacției. Cylatrea Investments este o firmă de investiții reprezentată de către Dragoș Roșca, CEO Delta Asset Invest, care a lucrat anterior în consultanța de strategie la Roland Berger și apoi ca manager al fondului de investiții Gemisa Investments. Din portofoliul de investiții administrat de către Delta Asset Invest face parte și afacerea din domeniul consultanței dedicate resurselor umane Business Intelligence Alliance BIA.

Șeful Enterprise Investors România estimează închiderea exitului din Smartree „în primul trimestru al anului, după îndeplinirea condițiilor precedente”.

Discuțiile pentru vânzarea Smartree au început în 2015, precizează Șerban Roman.

Enteprise Investors a cumpărat în 2010 afacerea Smartree de la Eric Kish, fostul manager din cadrul grupului petrolier Rompetrol.

„Am ajuns sa deținem 100% din acțiuni prin mecanismele prevăzute în contractul de achiziție inițial. Investiția totală a fondului EVF în Smartree este de 3 mil euro. Din motive de confidențialitate nu putem dezvălui valoarea tranzacției sau multiplicatorul obținut”, afirmă Șerban Roman.

În perioada 2010 – 2014, afacerea Smartree a crescut de 2,4 ori la nivelul cifrei de afaceri, însă profitabilitatea sa s-a redus.

Astfel, Smartree România SRL a obținut în 2014 un profit net de 0,13 mil. euro la o cifră de afaceri de 8,37 mil. euro. În 2009, anul dinaintea achiziției de către Enterprise Investors, compania raporta un profit net de 0,34 mil. euro la o cifră de afaceri de 3,5 mil. euro, potrivit bilanțurilor depuse la Ministerul Finanțelor Publice de către companie.

Din portofoliul local al Enterprise Investors mai fac parte lanțul de comerț Profi și grupul Macon Deva din industria materialelor de construcții.

De la 1 iulie, poziția de șef al biroului local al Enterprise Investors a fost preluată de către Șerban Roman, în timp ce Cristian Nacu, care a condus zece ani operațiunile locale, a trecut pe poziția de Senior Advisor în cadrul firmei poloneze de investiții.

Cele mai profitabile achiziții ale managerului polonez cu capital de risc au fost până acum investiţia în compania de telefonie mobilă Mobilrom (azi Orange România) și în lanțul de supermarketuri Artima.

EI portofoliu Ro tabel

În septembrie 2004, Enterprise Investors a deschis biroul din București, în condițiile în care din 1999 era acționar în Mobilrom și avea deja trasată strategia de extindere a portofoliului în România.

Pe piața administratorilor de capital de risc, Enterprise Investors alături de Innova Capital și Abris Capital intră în categoria managerilor de fonduri de investiții care selectează tranzacții de peste 20 mil. euro.

La nivel local, activează și alți jucători de tip private equity precum Axxess Capital, 3 TS, Oresa Ventures, GED Capital, V4C sau Resource Partners pe palierul de tranzacții cotat în medie între 5 și 15 mil. euro investiție de capital.

idea_bank main

Kredyt Inkaso a cumpărat cu 5,3 mil. euro un portofoliu de creanțe de 17 mil. euro de la Idea Bank

Firma poloneză de administrare a creanțelor Kredyt Inkaso a cumpărat cu aproximativ 24 mil. lei (5,3 mil. euro) un pachet de creanțe cu o valoare nominală de 77 mil. lei (17 mil. euro) de la banca locală Idea Bank.

Idea Bank este sub controlul polonezilor de la Getin Holding, care au intrat în România prin achiziția în decembrie 2013 a Romanian International Bank (RIB).

Portofoliul vândut de Idea Bank către Kredyt Inkaso la un discount de 69% față de valoarea nominală este format din împrumuturi garantate și negarantate acordate companiilor și altor entități, inclusiv credite ipotecare.

Achiziția portofoliului bancar a fost derulată de către Kredyt Inkaso Portfolio Investments, înregistrată în Luxemburg.

Achiziția a fost raportată de către Kredyt Inkaso pe 8 ianuarie.

Cele două entități poloneze au un istoric semnificativ al tranzacțiilor comune. În 9 martie 2012, Kredyt Inkaso a anunțat preluarea a două portofolii bancare neperformante de la Getin, cu o valoare nominală agregată de 652 mil. zloți (circa 156,8 mil. euro). O altă tranzacție a fost făcută publică pe 27 iunie 2014, când Kredyt Inkaso a cumpărat un portofoliu de creanțe de la Idea Bank cu o valoare nominală de 162 mil. zloți (circa 37 mil. euro).

Kredyt Inkaso este unul dintre jucătorii importanți de pe piața activelor bancare neperformante, unde a ajuns să administreze un portofoliu local de aproximativ 1 mld. euro.

Cea mai importantă achiziție de la intrarea firmei poloneze în 2013 în România a avut loc pe 18 decembrie 2015.

Kredyt Inkaso a semnat luna trecută contractul pentru preluarea unui portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de 340 mil. euro de la UniCredit Bank în cadrul tranzacției cunoscute printre investitorii de profil sub numele de cod Triton.

Tranzacția a fost adjudecată de către managerul polonez de creanțe pentru un preț de 28 mil. euro, echivalent cu un discount de 91,8% față de valoarea nominală a portofoliului UniCredit Bank.

Tranzacția Triton a atras oferte angajante și din partea APS (Cehia), respectiv APartners Capital, conform informațiilor obținute de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO din piață.

Kredyt Inkaso a depus ofertă angajantă și pentru portofoliul Rosemary al Intesa Sanpaolo Bank România, cu o valoare nominală de 287 mil. euro.

Pe piața locală a colectării și administrării creanțelor, Kredyt Inkaso activează alături de jucători de talia APS (Cehia), Kruk (Polonia), EOS (Germania) sau CITR.

Piața românească de portofolii bancare neperformante este una dintre cele mai atractive din regiune. Prețurile de achiziție a unor asemenea active bancare se situează, de regulă, între 5 și 25 eurocenți pentru fiecare euro la valoare nominală din portofoliu, iar cumpărătorii sunt fonduri de investiții specializate în active depreciate și firme de recuperare a datoriilor.

Filiala locală, Kredyt Inkaso Investments Ro a raportat în ultimul său bilanț făcut public un profit net de 0,76 mil. lei (0,17 mil. euro) în 2014 la o cifră de afaceri de 4,3 mil. lei (0,97 mil. euro) și un număr mediu de 40 de angajați. Operațiunea locală este condusă de către Andrei Mocanu, care a lucrat anterior ca trader pentru casa de comerț olandeză Trafigura și a activat peste 6 ani în cadrul NCH în industria fondurilor de investiții.

Firma poloneză Kredyt Inkaso a fost înființată în 2001. Activează în afacerile de administrare a creanțelor din regiune pe piețele din Polonia, România, Bulgaria și Rusia. Acțiunile companiei sunt listate din 2007 pe bursa din Varșovia, unde valoarea de piață a Kredyt Inkaso este de aproximativ 307,89 mil. zloți (circa 68,8 mil. euro).

Kredyt Inkaso derulează în prezent un proces de fuziune cu firma poloneză Best, unul dintr competitorii săi direcți, ceea ce implică o nouă entitate și o nouă structură de conducere, precum și creșterea capacității de investiții. Președintele Kredyt Inkaso, Paweł Szewczyk, va fi vicepreședintele noii entități și responsabil de operațiunile acesteia pe piețele externe, iar Krzysztof Borusowski, președintele Best, va fi președintele noii entități. Calendarul fuziunii prevede încheierea etapei legale în trimestrul al doilea din acest an, iar până la finele anului ar urma să fie finalizată și fuziunea la nivel operațional care va da naștere celui de-al jucător ca mărime din Polonia, după valoarea portofoliilor administrate.

Principalii acționari ai Kredyt Inkaso sunt Krzysztof Borusowski, președintele Best, raportat cu o participație de 32,99%, un fond de pensii al Generali cu 16,04%, fondul de investiții Aviva Investors Polonia cu 8,93%.

Idea Bank România este fosta Romanian International Bank, care la 31 decembrie 2014 ocupa poziția 30 în ansamblul celor 40 de instituții de credit, cu o cotă de piață de 0,3% după activul net bilanțier raportat la total piață, conform ultimului raport anual al băncii centrale. Polonezii de la Getin Holding au cumpărat în decembrie 2013 banca și i-au schimbat numele în Idea Bank, iar în 2014 au cumpărat Volksbank Leasing în contextul exitului pe care austriecii îl făceau de pe piața financiară românească.

Pentru 2014, Idea Bank SA a raportat o pierdere de 30,8 mil. lei (circa 7 mil. euro) la un activ net bilanțier de 919,3 mil. lei (206,8 mil. euro) și fonduri proprii de 61,6 mil.lei (13,9 mil. euro). Părintele băncii locale, Getin Holding din Polonia are o capitalizare bursieră de 0,94 mld. zloți (211 mil. euro) și este controlată în proporție de 57,11%de către miliardarul polonez Leszek Czarnecki, a cărui avere este estimată de revista Forbes la 1,25 mld. dolari.

Fondul german de investiţii GLL Real Estate cumpără cu 27 mil. Euro imobilul de birouri Victoria Office Center de la fondul cipriot Bluehouse

Fondul german GLL Real Estate Partners, specializat în investiţii imobiliare, acumpărat imobilul de birouri Victoria Office Center din Bucureşti de la fondul cipriot de investiţii Bluehouse, în cadrul unei tranzacţii în valoare de aproximativ 27 mil. Euro.

Imobilul de birouri dispune de o suprafaţă de 8.300 de metri pătraţi de birouri de clasa A, închiriată în proporţie de 100% pe termen lung către chiriaşi precum Citibank, JLL, AON, AIG şi Starbucks.

Fondul de investiţii german a lucrat la nivel local în această tranzacţie cu avocaţi Dentons şi firma de consultanţă imobiliară CBRE.

Ultimele informaţii disponibile pe piaţă indică faptul că fondul german de investiţii GLL Real Estate Partners îşi completează rapid propriul portofoliu local de proprietăţi, în condiţiile în care în august era în fazele finale de negociere pentru achiziţia Floreasca Park de la dezvoltatorul imobiliar ceh Portland Trust în cadrul unei tranzacţii estimate de diferite surse din piaţă între 70 şi 100 mil. Euro. Un alt imobil de birouri aflat în portofoliul local al GLL Real Estate Partners este Charles de Gaulle Plaza.

Piaţa imobiliară rămâne principalul teatru de operaţiuni în tranzacţii, fiind anunţate în ultimul an pe bandă rulantă achiziţii pe piaţa spaţiilor de birouri, spaţii comerciale şi logistică.

Fondul de investiţii NEPI a devenit principalul cumpărător de centre comerciale pe piaţa locală, în timp ce pe segmentul de birouri cel mai activ investitor a fost fondul de investiţii Globalworth. În paralel, în uiltimul an, jucători precum fondul de investiţii ceh P3 şi CTPark au marcat achiziţii pe segmentul destinat pieţei industriale.

Evoluţia randamentelor pe piaţa imobiliară atrage investitorii, iar băncile au început să revină tot mai des pe piaţa finanţărilor imobiliare.

fp_infografic main

Mișcare – surpriză și schimbare de strategie a celui mai mare fond de investiții de pe Bursa din București: Fondul Proprietatea este în discuții exclusive pentru preluarea unui pachet de acțiuni minoritar la Polisano. Semnarea contractului și finalizarea tranzacției, așteptate după AGA din octombrie când se va decide asupra reînnoirii mandatului Franklin Templeton privind administrarea FP

Fondul Proprietatea (FP), unul dintre cele mai mari fonduri închise de investiții din lume, derulează negocieri exclusive pentru a intra ca acționar în afacerea Polisano din sectorul medical privat, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Fondul de investiții a semnat pe 11 iunie un memorandum de înțelegere care prevede preluarea unui pachet de 25% din acțiunile Polisano SA pentru 30 mil. euro, potrivit declarațiilor făcute la acel moment de către Remus Borza, președintele grupului medical Polisano.

Implicarea FP în tranzacția aflată în derulare la Polisano este confirmată de către Remus Borza.

”Tranzacția se va realiza după prelungirea mandatului Franklin Templeton la Fondul Proprietatea, adică după adunarea generală a acționarilor din octombrie”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Remus Borza, președintele Polisano.

Contactați de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, reprezentanții Fondului Proprietatea nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Acționarii FP sunt convocați pe 29 octombrie la hotelul Radisson Blu din București pentru a aproba, printre altele, reînnoirea mandatului de administrare a FP de către Franklin Templeton, modificări aduse actului constitutiv care califică FP ca administrator de fonduri de investiții alternative precum și modificări aduse politicii de investiții a fondului.

Prelungirea mandatului Franklin Templeton înseamnă și trecerea FP din mâna Franklin Templeton Investment Management sucursala Londra sub aripa administratorului de fonduri de investiții alternative Franklin Templeton International Services SÀRL din Luxemburg.

Fondul Proprietatea a fost înființat în 2005 pentru despăgubirea foștilor proprietari deposedați de regimul comunist, este listat pe bursele din București și Londra, valoarea sa bursieră depășind 2 mld. euro. FP a raportat pentru primul semestru al anului un profit net de 356,6 mil. lei (peste 80 mil. euro), de aproape trei ori mai mic față de rezultatul anunțat în urmă cu un an, pe fondul scăderii dividendelor încasate de la firmele din portofoliu și a lipsei unor tranzacții importante de vânzare de participații.

Franklin Templeton, administratorul FP, este unul dintre cei mai mari manageri globali de fonduri de investiții, cu birouri în 35 de țări și active sub administrare cu o valoare de 898 mld. dolari la 30 septembrie 2014.

Interesul FP pentru Polisano devoalează și o schimbare de strategie în condițiile în care asta înseamnă lărgirea orizontului de investiții prin intrarea în sectoare noi de piață. Serviciile medicale private, una din afacerile locale ale momentului pentru fondurile de investiții atrase de marjele stabile de profit și ratele anuale de creștere de două cifre, sunt un teritoriu nou pentru FP.

Portofoliul FP este dominat acum de deținerile ”moștenite” în fostele mari companii de stat din sectorul de petrol și gaze (40,8% din valoarea activului net), respectiv energie electrică și utilități 48,8%. De la înființare, FP nu a cumpărat participații în companii nelistate și nici nu a fost activ în segmentul serviciilor medicale private, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, astfel că încheierea unei tranzacții cu Polisano înseamnă direcții noi de acțiune pentru fondul de investiții listat pe bursă.

În iunie, Borza declara că fondul de investiții implicat în negocieri nu are operațiuni în România pe același segment de piață cu Polisano și, nefiind o concentrare economică, nu va fi nevoie de avizul Consiliului Concurenței. De asemenea, acesta menționa atunci că fondul urmează să înceapă din iunie activitățile de due dilligence (analiză financiară) la Polisano.

”Există posibilitatea de exit în 18 luni începând cu 1 ianuarie 2016 sau 2 ani de acum încolo”, spunea președintele Polisano în urmă cu trei luni, care adăuga că exitul fondului ar urma să se producă printr-o listare a Polisano pe bursă.

Potrivit înțelegerii dintre cele două părți, fondul ar urma să preia ac­ţiuni în Polisa­no SA, companie care deţine integral pachetele  de acţiuni în cadrul Polisano Phar­maceuticals, care activează în zona de producție, Polisano SRL, din sectorul distribuţiei de medicamente, Clinica Polisano SRL cu clinici şi spi­tale în portofoliu şi Sib­phar­ma­­med, care operează lanțul de farmacii Polisano, acestea cumulând afaceri de aproape 345 mil. euro în 2014.

Fondul ar urma să vină la Polisano cu banii sub formă de majorare de capital în companie, potrivit declarațiilor lui Borza.

FP are nevoie de lichidități pentru a face investiții noi

FP nu poate contracta credite pentru finanțarea de investiții, conform actului său constitutiv. Sursele de finanțare care îi rămân la dispoziție pentru investiții sunt cele proprii, provenite mai ales din încasarea de dividende și din vânzarea unor participații din portofoliu. Cum negocierile cu Electrica pentru vânzarea de acțiuni au eșuat, FP a propus recent o listare a titlurilor OMV Petrom pe bursa de la Londra pentru a spori lichiditatea participației sale de 19% deținute în subsidiara locală  a austriecilor. O altă variantă ar fi acțiunile de la Romgaz, unde pachetul de 10% deținut valorează circa 266 mil. euro. De asemenea, veniturile din dividende au scăzut în prima jumătate a anului la 433 mil. lei față de 649,8 mil. lei la 30 iunie 2014.

Pe de altă parte, sub presiunea principalului său acționar, fondul – vultur american Elliott Associates (18,7% din acțiuni), FP continuă programul de răscumpărare de acțiuni proprii pe care apoi le anulează pentru a reduce capitalul social prin returnarea de capital către acționari.

Lichiditățile în scădere ale FP și accesul blocat la bănci pentru credite cu destinație de investiții limitează opțiunile fondului de investiții pentru finanțarea unei achiziții de acțiuni Polisano.

Analiștii de pe piața financiară sunt și ei surprinși în acest context de un interes al FP la Polisano.

„Serviciile medicale private sunt un sector atractiv pentru investiții în acest moment, însă FP a dat semnale până acum că este ocupat cu programul de răscumpărări de acțiuni proprii. De asemenea, până nu se reduce discount-ul (diferența dintre prețul de închidere al acțiunii și valoarea activului net pe acțiune – n.r.), este o provocare pentru resursele ce ar trebui alocate pentru investiții noi”, este de părere Adriana Marin, analist – șef în cadrul biroului local al firmei poloneze de brokeraj Ipopema Securities.

fp grafic discount

Obiectivul de discount al managementului FP este de a avea un discount între preţul de închidere al acţiunilor Fondului şi cea mai recent publicată VAN pe acţiune egal cu sau mai mic de 15%, în cel puţin două treimi din zilele de tranzacţionare pe parcursul perioadei 1 octombrie 2014 – 30 iunie 2015. În acest interval, discountul mediu a fost de 26,22%, iar cel de la finalul perioadei a trecut de 32%, fiind deci aproape de două ori mai mare față de ținta asumată de managerul de fond, printre cauzele invocate numărându-se întârzierea listării FP pe bursa din Londra sau întârzierea ieșirii Hidroelectrica din insolvență și a listării pe bursă.

Discuțiile Polisano cu fondul de investiții au început în 2014 și s-au derulat la Londra, la București și la Sibiu, unde se află sediul grupului de firme fondat de medicul Ilie Vonica.

Remus Borza a informat despre semnarea în luna iunie a memorandumului tranzacției și pe reprezentanții mai multor bănci cu care Polisano lucrează.

Polisano a contractat în ultimele luni mai multe credite pentru a-și asigura lichiditățile de capital de lucru și alte operațiuni de la EximBank (credit de 44 mil. lei), BRD (15 mil. euro), Veneto Banca (19 mil. lei) și Banca Transilvania (10 mil. lei).

Cine este Polisano

Polisano este unul dintre cele mai mari grupuri de servicii medicale din România, având în structura sa activități de producție medicamente prin compania Polipharma Industries, o rețea de distribuție la nivel național, un spital la Sibiu, precum și o rețea de farmacii sub marca Rețeta, respectiv clinicile Polisano și centre de fertilizare in vitro.

Remus Borza a preluat conducerea afacerii Polisano în august 2014, în contextul în care fondatorul grupului – medicul sibian Ilie Vonica s-a sinucis anul trecut pe fondul arestării soției sale în dosarul emiterii de rețete false și de documente fictive care indicau achiziții de medicamente de către farmaciile din grup de la societăți – fantomă.

Loredana Vonica Gligor, fiica lui Ilie Vonica, și Ovidiu Gligor, soțul acesteia, i-au dat mandat de a readuce pe creștere afacerea Polisano în curs de un an. Acesta a început un proces de reorganizare a afacerii și a recrutat de pe piață manageri de la MedLife și alte firme de profil pentru a relansa dezvoltarea portofoliului de afaceri.

polisano tabel rezultate 2014

Remus Borza, omul care acum în mâini destinul afacerii Polisano, este avocat al Baroului București din 1995 și și-a construit o reputație solidă ca specialist în insolvență și reorganizarea companiilor aflate într-o situație financiară dificilă. Cel mai mediatizat caz de care s-a ocupat Borza a fost intrarea în insolvență a Hidroelectrica pentru a scăpa compania de contractele considerate păguboase încheiate cu case de comerț, care afectau finanțele producătorului de energie controlat de către stat.

Piața serviciilor medicale private este un centru de greutate important în piața de fuziuni și achiziții, în acest moment fiind în derulare exitul fondului de investiții V4C din Medlife, cel mai mare operator de profil după cifra de afaceri, respectiv în curs de finalizare achiziția rețelei Regina Maria de către fondul de investiții Mid Europa Partners, tranzacție cu o valoare de peste 100 mil. euro. La acestea se adaugă tranzacția de exit derulată de fondul de investiții spaniol GED Capital din afacerea de distribuție de echipamente medicale Diamedix și preluarea unui pachet minoritar de acțiuni în lanțul de centre de radioterapie Amethyst de către Mezzanine Management.

unicredit_npl_infografic main

UniCredit iese cu tranzacția Triton pe piața creditelor neperformante. KPMG a primit mandatul de vânzare a unui portofoliu de circa 340 mil. euro cu active corporate și IMM

UniCredit pregătește vânzarea unui portofoliu de credite neperformante a cărui valoare se situează în jurul a 340 mil. euro în cadrul tranzacției cu nume de cod Triton, au declarat surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consultanții KPMG au primit mandatul pentru vânzarea portofoliului Triton al Unicredit, adaugă sursele citate.

Din pachet fac parte credite acordate companiilor mari, respectiv firmelor mici și mijlocii. Unul dintre proiectele de pe lista activelor scoase la vânzare de către bancherii UniCredit este Tiago Mall din Oradea, susțin sursele citate. Valoarea portofoliului vândut ar putea suferi ajustări ulterioare dacă ne uităm la tranzacții anterioare pe piața de profil.

Reprezentanții UniCredit și ai KPMG nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol.

Proiectul Tiago Mall din Oradea, dezvoltat de irlandezii de la Mivan Kier prin compania MLS Proiect Oradea SRL, a intrat în faliment în 2010, iar compania de proiect a fost dizolvată cu lichidare în 2012. În 2009, compania avea datorii de 72,5 mil. euro și pierderi de 3,6 mil. euro.

Proiectul Tiago Mall era un plan ce viza dezvoltarea unui centru comercial în Oradea de 70 mil. euro, acesta primind finanțare de aproape 65 mil. euro de la UniCredit Austria și UniCredit Țiriac Bank, bancă ce și-a schimbat numele din 18 august în UniCredit Bank.

Valoarea obligațiilor garantate de dezvoltatori se ridicau cu tot cu dobânzi și alte costuri până la 97 mil. euro.

Tiago Mall Oradea era prevăzut cu o suprafață închiriabilă de 25.000 mp, o suprafață totală construită de 46.600 mp și o parcare pentru 1.000 de mașini. Terenul alocat pentru centrul comercial este de 69.800 mp.

Casa de insolvență Transilvania a gestionat dosarul Tiago Mall Oradea, potrivit datelor disponibile pe propriul site. Evaluat la 35 mil. euro, proiectul de la Oradea a fost vândut cu 30,5 mil. euro fără TVA firmei Shopping Center Holding.

Tranzacțiile cu portofolii neperformante sunt afacerea momentului pe piața bancară locală.

Cea mai mare astfel de tranzacție aflată acum în derulare pe piața de profil este vânzarea portofoliului Neptun, cu o valoare nominală de 2,7 mld. euro, de către BCR.

Primele tranzacții de calibru au apărut în 2014, când Volksbank România a transferat în iulie un portofoliu de datorii în valoare de 495 mil. euro, iar apoi BCR a vândut două portofolii mari, de 220 mil. euro, respectiv de 400 mil. euro. Până acum, prețul plătit de cumpărători pentru astfel de portofolii a oscilat în medie între 5 și 15 eurocenți la un euro valoare nominală, în funcție de garanțiile oferite și de calitatea portofoliului.

Tranzacțiile cu portofolii neperformante au ca scop curățirea bilanțurilor băncilor de creditele acordate în anii dinaintea izbucnirii crizei economice, care nu au mai putut fi rambursate de către persoane fizice și companii.

Tranzacția Triton derulată de UniCredit este una dintre cele mai mari pe segmentul activelor corporate.

UniCredit, a cincea bancă locală după nivelul activelor totale, a mai vândut până acum portofolii bancare neperformante.

„Știți la ce discount-uri au vândut și alte bănci credite neperformante. Pot să vă spun că la aceleași prețuri am vândut și noi”, spunea în februarie Răsvan Radu, CEO al UniCredit Țiriac Bank și Country Chairman al UniCredit în România.

UniCredit Bank a raportat la finele primului semestru o rată a creditelor neperformante de 9,56%, sub media pieței bancare ce se situa la 13,30% în mai, potrivit datelor BNR.

Comparativ cu vânzarea activelor din retail, prețul plătit pentru activele corporate ar putea fi mai mic având în vedere valul de insolvențe adus de criza financiară în rândul companiilor, precum și răspunderea acestora în limita capitalului social.

Cumpărătorii sunt fonduri de investiții specializate în achiziții de active bancare depreciate, care pentru administrarea portofoliilor preluate execută tranzacțiile împreună cu firme de administrare a portofoliilor de datorii.

Astfel, portofoliul Volksbank de 495 mil. euro a fost cumpărat de consorțiul format din Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap și APS. Portofoliile BCR, de 220 mil. euro, respectiv de 400 mil. euro, au ajuns la Deutsche Bank și APS.

Tranzacția Neptun, cea mai mare de pe piața românească, a atras interesul Apollo, a consorțiului format din americanii de la Blackstone, HIG Capital și fondul londonez AnaCap, a consorțiului format de gigantul german Deutsche Bank, Baupost și Sankaty Advisors, precum și a Lone Star Funds. Ulterior, Apollo s-a retras din tranzacția Neptun, la fel și consorțiul reprezentat de Deutsche Bank.

Pe 27 iulie, Erste a primit două oferte angajante din partea Lone Star Funds și a consorțiului format din Blackstone, HIG Capital și AnaCap. Lone Star lucrează la tranzacția Neptun cu firma cehă APS de recuperare a creanțelor.

În primăvară, firma poloneză Kruk de recuperare a creanțelor a plătit 12 mil. euro pentru achiziția unui portofoliu de credite neperformante în valoare de 184 mil. euro de la Piraeus Bank România.

UniCredit este una dintre cele mai puternice bănci pe piața finanțărilor corporative, de unde și expunerea mai mare pe companii. În 2014, avea o cotă de 12,2% la credite și 9,6% la depozite pe segmentul clienților – companii. Cota de piață a italienilor în creditarea persoanelor fizice era anul trecut de 5,7%, iar la depozite de 3,7%.

UniCredit Bank a realizat un profit net consolidat de 106,8 mil. lei (24 mil. euro) în primele șase luni ale anului, înainte de interesul minoritar.

Profitul operațional a fost de 362,4 mil. lei (81,5 mil. euro), rentabilitatea anualizata a capitalurilor proprii (ROE) este de 6,8% iar rentabilitatea activelor (ROA) de 0,7%.

Volumul activelor consolidate a ajuns la 30 iunie la 31 mld. lei (6,9 mld. euro), iar expunerea bilanțieră a portofoliului de credite este de 23,1 mld. lei (5,2 mld. euro), în creștere cu 1,1% comparativ cu finalul anului 2014. Depozitele atrase au ajuns la nivelul de 14,1 mld. lei (3,2 mld. euro), în scădere cu 11,2% comparativ cu finele lui 2014. Rata de solvabilitate individuală la iunie 2015 este de 14,34%.

UniCredit a intrat în România în 2001 prin achiziția băncii turcești Demirbank. În 2005, italienii preiau banca germană HVB, a cărei proaspătă achiziție locală era Banca Comercială Ion Țiriac. În urma fuziunilor BCIT – HVB Bank România și a HVB Țiriac Bank România – UniCredit România ia naștere banca actuală UniCredit Țiriac Bank.

În iunie 2015, Ion Țiriac își face exitul din bancă prin vânzarea pachetului de 45% din acțiuni, iar numele băncii devine UniCredit Bank.

tranzactie_mid_europa_partners_regina_maria_advent_tabel main

Mid Europa confirmă oficial că prețul achiziției Regina Maria trece de 100 mil. euro. Nikolaus Bethlen, Mid Europa: Finanțarea asigurată de Erste la achiziție a fost de 55 mil. euro. Vrem să creștem organic, dar și prin achiziții. Ne uităm în România după achiziții, ne interesează sectoare ca retailul, bunuri de larg consum, transport, logistică și servicii medicale

Fondul de investiții Mid Europa Partners, unul dintre cei mai mari investitori cu capital de risc din regiune, a confirmat oficial pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că prețul plătit pentru achiziția rețelei de servicii medicale private Regina Maria depășește nivelul de 100 mil. euro.

De asemenea, creditul Erste pentru finanțarea parțială a achiziției este de 55 mil. euro. Nikolaus Bethlen, Partener Mid Europa Partners și omul care coordonează activitatea fondului de investiții a explicat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO mecanismele tranzacției.

”Noi vom plăti o sumă în numerar (cash consideration – lb. eng) pentru 100% din acțiuni. Finanțarea (pentru achiziție – n.r.) asigurată de Erste este 55 mil. euro”, afirmă reprezentantul Mid Europa Partners.

Nikolaus Bethlen, Partener Mid Europa Partners și coordonatorul operațiunilor fondului în România

Nikolaus Bethlen, Partener Mid Europa Partners și coordonatorul operațiunilor fondului în România

Întrebat dacă valoarea achiziției depășește 100 mil. euro, conform estimărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, Nikolaus Bethlen a răspuns: ”Presupunerea ta privind prețul este corectă”.

Mid Europa Partners a anunțat ieri achiziția pachetului integral al Regina Maria, al doilea jucător după cifra de afaceri pe piața serviciilor medicale private. Vânzătorii sunt fondul de investiții Advent International, cu 80% din acțiuni, și familia fondatorului companiei, Wargha Enayati, cu restul de 20% din acțiuni.

Mid Europa Partners a înaintat o ofertă și în 2010 pentru preluarea companiei, dar achiziția a fost finalizată atunci de către Advent International, unul dintre pionierii investițiilor cu capital de risc din România. Pe piața locală, Mid Europa revine după ce în urmă cu mai mulți ani și-a făcut exitul din operatorul de telefonie mobilă Connex, acum Vodafone România.

Acum, Mid Europa este din nou atrasă de achiziții pe piața românească.

”Facem planuri pe baza unei creșteri organice, precum și prin achiziții”, explică Nikolaus Bethlen.

”Ne uităm la un număr de sectoare pentru a face achiziții în România. În general, fiecare sector în afară de imobiliare este de interes pentru noi. De exemplu, retailul, bunurile de larg consum, transportul, logistica și serviciile medicale sunt sectoare de bază pentru noi”, spune reprezentantul Mid Europa Partners.

Dacă avem în vedere că Medlife, cel mai mare operator de servicii medicale private după cifra de afaceri, derulează tranzacția de exit a celui mai important acționar minoritar, fondul de investiții Value4Capital, ce deține 36% din acțiuni, precum și unele semnale care vin din zona altor mari jucători precum Medicover, se conturează un orizont de consolidare prin fuziuni și achiziții la vârful pieței de profil.

Atât Medlife, cât și Regina Maria și-au majorat puternic afacerile în ultimii cinci ani, mizând pe două fronturi, creștere organică și achiziții oportuniste de operatori locali și regionali de profil pentru a ajunge la o acoperire națională.

Astfel, Regina Maria în mandatul Advent început în februarie 2010 și-a majorat de 4 ori veniturile și de 3 ori nivelul EBITDA (câștigurile înregistrate înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), potrivit reprezentanților fondului american de investiții.

Mid Europa Partners, înființat în 1999, a strâns până acum fonduri de 4,2 mld. euro și este deținut 100% de către partenerii săi. Are birouri la Londra, Varșovia, Budapesta și Instanbul, de unde acoperă Europa Centrală și de Est plus Turcia. Europa Centrală este în principal în vizorul său, România fiind pe lista tranzacțiilor de oportunitate. Din echipa de aproximativ 27 de oameni, nouă sunt parteneri. Thierry Baudon este fondator și Managing Partner al Mid Europa Partners. Nikolaus Bethlen conduce biroul din Budapesta al fondului, pentru care lucrează din 2007.

Achiziția Regina Maria și investițiile curente sunt derulate prin Mid Europa Fund IV, fond de investiții ridicat în 2014 cu o capitalizare de 800 mil. euro și al patrulea ridicat de la înființarea firmei. Strategia MEP vizează, de regulă, investiții de capital între 75 și 200 mil. euro pe o perioadă între 3 și 6 ani în companii cu o valoare de întreprindere cotată între 100 și 500 mil. euro.

Atuurile Mid Europa Partners sunt profilul de investitor regional, precum și administrarea unui portofoliu puternic în sectorul serviciilor medicale private, din care fac parte grupul medical turcesc Kent Hospital Group, rețeaua poloneză de laboratoare Diagnostyka, rețeaua de laboratoare Alpha Medical din Cehia și Slovacia și furnizorul de suplimente nutritive Walmark. A deținut Lux Med, cea mai mare rețea privată de sănătate din Polonia.

Mid Europa a bifat până acum o listă de peste 31 de investiții, Regina Maria extinzând la 5 numărul companiilor din portofoliul regional de servicii medicale.

Din echipa Mid Europa care s-a ocupat de tranzacție au făcut parte Csanad Daniel, Tas Tobias, Albert Jelinek și Bartosz Malecki. Fondul a avut consultanți juridici firmele de avocatură White & Case și Bondoc & Asociatii, EY în rol de consultant financiar și Banca Comerciala Română (Erste Group) ca și consultant de fuziuni și achiziții. Echipa de avocați condusă de Lucian Bondoc, Managing Partner al Bondoc & Asociații, s-a ocupat de asistența juridică la nivel local. CITEȘTE AICI CINE SUNT CONSULTANȚII PĂRȚILOR IMPLICATE ÎN TRANZACȚIE.

Regina Maria a raportat pentru 2014 EBITDA de 8,3 mil. euro, iar estimarea conducerii companiei Regina Maria pentru 2015 este de 12 mil. euro, conform datelor făcute publice până acum. Afacerile Regina Maria în 2014 au fost de 55 mil. euro, ținta pentru acest an fiind 67 mil. euro.

Regina Maria are un portofoliu format din aproximativ 300.000 abonați, 22 de clinici în București și în țară, 4 spitale, 11 laboratoare și 5 centre de imagistică.

Pe piața serviciilor medicale private, Regina Maria concurează cu Medlife, Sanador și Medicover.
Vânzarea Regina Maria pune capăt unei activități de două decenii în România pentru Advent, jucător de talie globală în industria fondurilor de investiții, timp în care a investit în sectoare variate – bere, publicitate, producție de medicamente, producție de cărămizi, de vopseluri, clinici medicale.

Sursă foto și date: Wolf Theiss. Prelucrare: jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ileana Glodeanu, partener Wolf Theiss: Am făcut o tranzacție în trei săptămâni. Luna iunie înseamnă 4 tranzacții pentru casa de avocatură austriacă – una semnată, alte trei la nivel de finalizare, printre ele și exitul lui Ion Țiriac de la UniCredit Țiriac Bank

Biroul din București al firmei austriece de avocatură Wolf Theiss are un bilanț de patru tranzacții în luna iunie, din care una semnată, iar altele trei la nivel de finalizare (closing), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

”În luna iunie, avem patru tranzacții, una din ele semnată, celelalte la nivel de closing (închidere – n.r.)”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Ileana Glodeanu, partener Wolf Theiss și coordonatorul practicii locale de fuziuni și achiziții.

Pe 5 iunie, UniCredit Bank Austria AG a finalizat achiziția unui pachet minoritar de 45% din acțiunile UniCredit Țiriac Bank de la Țiriac Holdings, compania care administrează grupul de firme al omului de afaceri Ion Țiriac. Exitul fondatorului băncii este estimat până aproape de nivelul de 1 mld. euro. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părți.

Prima tranzacție între Ion Țiriac și UniCredit Bank Austria (pe atunci HVB Bank Austria) a avut loc în 2005, când omul de afaceri a vândut pachetul majoritar al Băncii Țiriac. Ulterior acordului din 2005, Țiriac a rămas cu un pachet de 45% în bancă, iar HVB Bank din Germania a fost preluată de către grupul bancar italian UniCredit.

La ambele tranzacții din 2005 și 2015, casa austriacă Wolf Theiss a lucrat cu cumpărătorul. La tranzacția cu Țiriac încheiată luna trecută, Wolf Theiss a asistat clientul său prin intermediul birourilor din București și Viena.

În București, din echipa coordonată de Ileana Glodeanu, partener Fuziuni și Achiziții, au făcut parte Claudia Chiper – avocat senior Finanțe Bănci, Diana Ștețiu, Mircea Ciocîrlea și Ramona Hromei – avocați colaboratori. Din echipa Wolf Theiss Viena, coordonată de partenerii Eva Fischer, specializată în Fuziuni și Achiziții, și Nikolaus Paul, cu specializare în Finanțe Bănci, au mai făcut parte Markus Taufner, avocat colaborator, și Marcell Nemeth, counsel, au precizat reprezentanții Wolf Theiss.

În iunie, avocații Wolf Theiss au marcat și o tranzacție rapidă.

”Am semnat o tranzacție care s-a făcut în trei săptămâni”, a spus Ileana Glodeanu în cadrul conferinței “Romania M&A Briefing: Unlocking Value for Business Owners in Today`s Market”, organizată la finele săptămânii trecute la București de către Mergermarket în colaborare cu firma de avocatură austriacă Wolf Theiss.

Wolf Theiss nu a dat mai multe detalii despre tranzacția respectivă din motive de confidențialitate.

Tranzacția derulată de avocații Wolf Theiss se înscrie într-o perioadă de timp de cel puțin opt ori mai scurtă decât ceea ce este considerată a fi o medie generală pe piața de fuziuni și achiziții.
”De regulă, o tranzacție în regiunea Europei centrale și de est durează în jurul a 6 luni, nu ar trebui să ajungă la un an”, estimează Bill Watson, Managing Partner al Value4Capital, fond de investiții care acum derulează tranzacția de exit din Medlife.

Mihai Zoescu, directorul Departamentului de asistență în tranzacții al KPMG România, estima în cadrul unui interviu acordat jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO în urmă cu un an tot în jurul a 6 luni media de timp în care o tranzacție trece prin toate fazele – angajarea unui consultant pentru vânzare, trimiterea unui teaser în piață către potențialii cumpărători, depunerea ofertelor neangajante, due dilligence, depunerea ofertelor finale, negocieri finale, respectiv semnarea contractului de vânzare – cumpărare.

Înfiinţată în 1957, Wolf Theiss este una dintre principalele firme de avocatură din Europa Centrală şi de Est, specializată în acordarea de asistenţă în domeniul afacerilor internaţionale. Are o rețea de 14 birouri în Albania, Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ucraina. Dispune de o echipă de 340 de avocaţi care acordă consultanţă pentru societăţi comerciale locale şi internaţionale, cu operaţiuni în domeniul industrial, comerţ şi servicii, precum şi pentru bănci şi societăţi de asigurare.

În România, Wolf Theiss și-a deschis biroul în 2005, iar echipa locală condusă de avocatul american Bryan Jardine numără aproximativ 30 de oameni.

Pe piața locală a avocaturii de afaceri, s-au conturat două grupuri puternice – pe de o parte, marile firme locale NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații, Popovici Nițu & Asociații, iar pe de altă parte plutonul rețelelor internaționale de avocați Clifford Chance, Allen & Overy, CMS Cameron McKenna, în ascensiune fiind și alți jucători precum Schoenherr, DLA Piper sau cei afiliați consultanților din așa – numitul Big Four.

Se înmulțesc tranzacțiile pe piața spațiilor industriale: CTP anunță achiziția unui parc logistic în apropierea Bucureștiului

CTP, unul din primii patru dezvoltatori de spaţii industriale din Europa,a anunțat azi achiziția fostului Mercury Business Park, care cuprinde 100.000 de metri pătrați. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Noile spații se adaugă portofoliului CTP din România. Circa 34.000 de metri pătrați sunt disponibili pentru închiriere. Clădirile din CTPark Bucharest West vor fi modernizate, au anunțat reprezentanții companiei.

Lanțul de magazine Profi anunță închirierea unui spațiu de 4.900 mp în CTPark Bucharest West, unde printre chiriași se mai află Rhenus Logistics, Tibett Logistics și Dumagas Transport.

“CTP intenționează să își dezvolte afacerile în Romania,” afirmă Remon Vos, CEO al CTP.

“Am vorbit cu mulți dintre clienții noștri despre oportunitățile de creștere și pot să spun că apetitul există. A venit timpul pentru a investi în România.”

CTPark Bucharest West este situat la 23 de kilometri de centrul Capitalei și are acces direct la autostrada București – Pitești de pe coridorul IV Pan European și este principala arteră rutieră spre Europa Centrală. Parcul este situat la doar 7 kilometri de Șoseaua de Centură, care, după modernizare și extinderea la două benzi pe sens, va asigura legătura cu aeroportul International Henry Coandă în circa 25 de minute.

CTPeste un dezvoltator imobiliar cu sediul în Olanda, care oferă servicii complete de livrare și management al parcurilor de afaceri. Clienții CTP sunt companii locale și internaționale.

CTP deține CTPark Network, cel mai mare sistem integrat premium de parcuri de afaceri din Europa Centrală, cu peste 2,5 milioane de metri pătrați de spații de categorie A în peste 50 de locații.

În România – o piaţă – cheie pentru planurile de creştere ale companiei – harta CTP cuprinde spaţii de logistică în jumătatea de vest a României, acoperind rutele de transport către Europa Centrală – şi anume axa Bucureşti – Piteşti – Turda – Cluj – Arad.

CTP rulează un venit brut din chirii de 130 mil. euro şi dispune de active totale nete de peste 2,3 mld. euro.

Piaţa imobiliară din România a revenit în vizorul investitorilor străini, pe lângă cei doi investitori puternici – NEPI pe segmentul comercial şi Globalworth pe piaţa de birouri – s-au înregistrat tranzacţii mari pe piaţa spaţiilor industriale.

Sursă: EVCA.

Fondurile de investiții despre România vs alte piețe din regiune. Doina Popescu, Pinebridge: Aici nu vezi ca în Polonia antreprenori tineri cu afaceri de jumătate de miliard și nici capital investit pe piețe externe. Fărcășanu, Resource Partners: România e o piață mare unde investim, nu ne risipim resursele pe piețe secundare. Manda, Axxess Capital: Piața locală e într-o poziție mai bună decât țările vecine

Piața românească este cotată mai bine pentru plasarea de capital de către fondurile de investiții în fața unor piețe precum Serbia, Moldova, Ucraina sau Bulgaria, dar încă este în urma Poloniei ca oportunități.

Polonia depășește România la capitole precum expansiunea capitalului pe alte piețe, dimensiunea afacerilor, respectiv la nivelul garanțiilor de export.

”Este o mare diferență între Polonia și România. Ei sunt mai implicați antreprenorial, ei conduc companii de jumătate de miliard. Aici nu vezi antreprenori tineri care să conducă afaceri de jumătate de miliard”, a declarat Doina Popescu, Managing Director al Pinebridge Investments pentru Europa Centrală, în cadrul conferinței “Romania M&A Briefing: Unlocking Value for Business Owners in Today`s Market”, organizată la finele săptămânii trecute la București de către Mergermarket în colaborare cu firma de avocatură austriacă Wolf Theiss.

Doina Popescu, Managing Director al Pinebridge Investments pentru Europa Centrală. Sursă foto: UTI.

Doina Popescu, Managing Director al Pinebridge Investments pentru Europa Centrală. Sursă foto: UTI.

De asemenea, volatilitatea legislativă face ca fondurile de investiții să ajute prin echipele specializate cealaltă parte implicată în tranzacție.

”În România, din cauza schimbărilor legislative, întotdeauna ne ajutăm partenerii de afaceri să structureze tranzacția”, explică șefa Pinebridge pe regiune.

Pinebridge este un jucător global în industria fondurilor de investiții, cu active sub administrare de 75,9 mld. dolari.

Pinebridge are în portofoliul din România participații la UTI Group, fondat de familia lui Tiberiu Urdăreanu, și afacerea Digital Cable Systems de pe piața de telecomunicații.

Polonia are și alte atuuri comparativ cu piața locală.

”Nu vezi capital românesc investit în afară. În Polonia, vezi astfel de capital investit pe piețele externe. Și Eximbank se implică mai mult în susținerea afacerilor, la noi ai nevoie de destule garanții ca să primești suport”, punctează reprezentantul Pinebridge.

În România, de exemplu, capitalul polonez intră în topul primelor 20 de capitaluri străine, cu 807 firme ce totalizează un capital subscris total de 265 mil. euro.

La nivelul fondurilor de investiții, ecartul între cele două piețe este net – investitorii cu capital de risc au plasat în 2014 în Polonia echivalentul a 0,06% la un PIB al Poloniei de 2,7 ori mai mare decât al României, unde fondurile au investit 0,05% raportat la PIB.

Piața locală atrage însă cu prioritate interesul fondurilor de investiții de talie regională.

”Este o veste bună dacă vom compara România cu alte piețe vecine din regiune. Am făcut afaceri în Moldova, în Albania unde am făcut o tranzacție, am realizat un exit, facem afaceri în Ucraina. România este într-o poziție mai bună”, a spus Horia Manda, Managing Partner la Axxess Capital.

Axxess Capital administrează unul dintre cele mai diversificate portofolii locale ale unui fond de investiții, cu participații în sectoare ca IT (Star Storage, Bitdefender), piața financiar – bancară (Nextebank, Patria Credit), industrie și servicii industriale (Frigotehnica, Industrial Access), materiale de construcții (Deutek), jucării (Noriel), eficiență energetică (SE-GES) sau producție de peleți din lemn (Eco-Energ-Lemn).

Este și unul dintre fondurile de investiții care a susținut prima incursiune a unei companii locale într-o piață vecină.

”În 1997, am susținut singura achiziție a unei firme din Bulgaria de către o companie din România. Am făcut asta prin Malta”, explică Manda momentul de acum 18 ani când producătorul de vopsele Policolor a preluat controlul Orgachim.

Un alt fond de investiții intrat în 2014 în România, polonezii de la Resource Partners, mizează pe potențialul de creștere al pieței locale, unde caută în continuare oportunități de achiziții.

”Suntem pe deplin concentrați pe piața din România. Am investit în World Class, ne vom tripla afacerea până în 2018. Vedem România ca o piață mare și nu vrem să ne risipim resursele pe piețe secundare”, afirmă Dan Fărcășanu, Director de Investiții și reprezentantul local al Resource Partners.

Fondul de investiții Resource Partners a luat ființă în 2009 și a strâns peste 293 mil. euro de la investitori, iar până acum a investit în 6 companii din Polonia și una din România. Tranzacția cu World Class România a inclus și active din Serbia și Polonia.

În ultimii ani, mai multe fonduri de investiții regionale cu baza la Varșovia – Abris Capital Partners, Resource Partners și CEE Equity Partners – au debarcat pe piața românească, unde se află deja și alți administratori polonezi de capital de talie regională precum Enterprise Investors sau Innova Capital.

De la stânga la dreapta: Doina Popescu - Managing Director Pinebridge Investments pentru Europa Centrală, Dan Fărcășanu - Director Investiții la Resource Partners, Ileana Glodeanu - Partener Wolf Theiss și Horia Manda - Managing Partner Axxess Capital.

Cum văd fondurile de investiții cele două fețe ale afacerilor de pe piața românească. PineBridge, Axxess Capital, Value4Capital, Resource Partners și avocații de la Wolf Theiss despre oportunitățile și riscurile unei tranzacții locale

România este în acest moment una dintre piețele cele mai atractive ale regiunii pentru fondurile de investiții, conform reprezentanților mai multor administratori de capital de risc care au participat la finele săptămânii trecute la conferința „Romania M&A Briefing: Unlocking Value for Business Owners in Today`s Market”, organizată la București de către Mergermarket în colaborare cu firma de avocatură austriacă Wolf Theiss.

Pe de altă parte, administratorii de capital de risc văd pe cealaltă față a afacerilor și riscuri ce derivă din succesiunea companiilor.

”Chestiunea succesiunii este un subiect comun al țărilor din Europa Centrală și de Est. Unele afaceri se află într-un moment interesant și sunt o oportunitate interesantă pentru fondurile de investiții. Însă, este o distanță substanțială”, afirmă Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital, care adaugă că sunt și ”succesiuni false, vedem și DNA-ul cercetând multe afaceri, mulți dintre oamenii de afaceri care au condus mari afaceri sunt în aceste zile în închisoare”.

”Este interesant ce moștenire poate primi un fond de investiții (în urma unei tranzacții – n.r.)”, punctează Manda.

Chiar șeful Axxess Capital a avut negocieri în ultimul an pentru preluarea Carpatica de la omul de afaceri sibian și unul dintre fondatorii băncii, Ilie Carabulea, aflat acum în arest în dosarul ASF – Carpatica Asig. Propunerea de fuziune a Carpatica cu Nextebank, bancă aflată în portofoliul unuia din fondurile de investiții administrate de Axxess Capital, a fost respinsă însă de acționarii băncii din Sibiu și anul trecut și în luna iunie a acestui an.

Succesiunea unei afaceri prezintă și alte riscuri, avertizează avocații firmei austriece Wolf Theiss.
”Este și o problemă de profesionalism. Am avut, în unele cazuri, o lipsă a moștenirii și asta se întâmplă când afacerea are probleme serioase”, explică Ileana Glodeanu, Partener Wolf Theiss și coordonator al practicii de fuziuni și achiziții în cadrul biroului din București.

”În activitățile de due dilligence întreprinse, am observat că generația tânără este mai interesată de sectorul TMT (Tehnologie Media Telecom – n.r.) și că nu investesc de exemplu în sectorul productiv”, observă Ileana Glodeanu.

Un alt administrator de capital de risc activ pe piața regională apreciază însă că succesiunea este o fază inerentă de tranziție în ciclul unei afaceri.

”Când ești investitor într-o companie, avem de-a face cu tranziții. Noi putem ajuta compania să treacă prin aceste procese de tranziție. Nu mă focusez pe succesiuni pentru că ele sunt parte ale tranziției unei afaceri”, este de părere Bill Watson, Managing Partner al Value4Capital, fond de investiții care acum derulează tranzacția de exit din Medlife, liderul pieței de servicii medicale private.

Radiografia afacerilor de familie din România

Afacerile de familie din România. Sursă infografic: PwC România.

Sursă infografic:  PwC Family Business Survey România 2014 – 2015.

 

Aproximativ 61% dintre respondenții unui studiu derulat de consultanții PwC privind afacerile de familie din România afirmă că nu au un plan de succesiune pentru niciuna din poziţiile – cheie de conducere. De asemenea, 48% dintre proprietarii de afaceri de familie intervievați au spus că plănuiesc să transfere atât proprietatea cât şi conducerea organizaţiei către generaţia următoare.

Aceleași date indică faptul că abia unul din zece proprietari români (11%) ia în calcul vânzarea afacerii către un fond de investiții, o altă companie, către echipa de directori sau o listare pe bursă. Adică abia jumătate față de media estimată la nivel global și în raport cu ce spuneau reprezentanții afacerilor locale de familie la studiul anterior, derulat în 2012 – 2013.

Sursă: PwC Family Business Survey Romania 2014 - 2015.

Sursă: PwC Family Business Survey Romania 2014 – 2015.

Provocări pentru fondurile de investiții: lipsa finanțării achizițiilor de către bancheri, supraevaluări de afaceri, talente greu de atras în companii

Dan Fărcășanu, director de investiții și reprezentantul local al fondului de investiții Resource Partners, atrage la rândul său atenția că tranzacțiile locale nu sunt atractive pentru finanțările bancherilor.

”Nu este leverage pe tranzacție. Există reticență pentru finanțarea de tranzacții de tip LBO (leverage buy out – mecanism prin care cumpărătorul își finanțează achiziția prin atragerea unui împrumut bancar – n.r.)”.

Potrivit acestuia, Resource Partners a avut recent o negociere pe piața locală pentru achiziția ”unei companii bune dintr-o industrie bună”, tranzacție care în final a picat.

Negocierile au vizat o firmă din sectorul bunurilor de larg consum deținută de un antreprenor local, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Resource Partners, administrator de fonduri de talie regională, a făcut în urmă cu un an prima achiziție prin preluarea lanțului de centre de fitness World Class România.

Fondurile de investiții spun că probleme apar și la evaluările companiilor sau la atragerea de talente în companii.

”Overpricing-ul (plata unui preț prea mare – n.r.) este un subiect important”, spune Doina Popescu, Managing Director pentru Europa Centrală la Pinebridge Investments, un jucător global din industria fondurilor de investiții cu active de aproape 76 mld. dolari sub administrare.
Pinebridge are în portofoliul din România participații la UTI Group, fondat de familia lui Tiberiu Urdăreanu, și afacerea Digital Cable Systems de pe piața de telecomunicații.

În privința prețului la care se ajunge în tranzacțiile locale, fondurile văd diferit piața, poate și influențate de postura în care se află la un moment dat.

Astfel, Bill Watson de la Value4Capital spune că discuțiile se concentrează prea mult pe plăți în avans și că sunt prea multe datorii la preluarea unui activ.

Pe de altă parte, Dan Fărcășanu de la Resource Partners, fond aflat în poziție de potențial cumpărător pentru a-și dezvolta portofoliul local, afirmă că ”nu are sens să nu plătești dacă există premisă de creștere”.

Piața locală oferă resurse umane profesionale limitate pentru conducerea unei afaceri.

”Este destul de dificil, spun din experiența noastră, să atragi talente când este nevoie. Am văzut multe situații, este un element – cheie și un cost substanțial. Se uită la plata totală. Nu e ușor. Sunt, de asemenea, și constrângeri fiscale”, afirmă Horia Manda.

El administrează unul dintre cele mai diversificate portofolii locale ale unui fond de investiții, cu participații în sectoare ca IT (Star Storage, Bitdefender), piața financiar – bancară (Nextebank, Patria Credit), industrie și servicii industriale (Frigotehnica, Industrial Access), materiale de construcții (Deutek), jucării (Noriel), eficiență energetică (SE-GES) sau producție de peleți din lemn (Eco-Energ-Lemn).

”Spre regretul meu, nu am văzut planuri stock option din partea companiilor locale, ci numai din partea celor internaționale”, precizează Ileana Glodeanu, Partener la casa austriacă de avocatură Wolf Theiss.

Stock option sunt opțiuni oferite angajaților și directorilor de a cumpăra acțiuni în compania din care fac parte la un anumit preț, chiar dacă titlurile aparțin unei societăți listate pe bursă unde cotația fluctuează zilnic.

”În afară de stock option, noi le oferim managerilor posibilitatea să investească cash în afacere, să coinvestească cu noi”, explică Dan Fărcășanu de la Resource Partners.

Fondul polonez de investiții a structurat în 2014 una dintre rarele tranzacții de tip management buy out din ultimii ani, prin care directorii World Class au putut într-o primă fază să cumpere un pachet de acțiuni în afacerea pe care o conduceau, World Class România.

Fondurile de investiții au investit în 2014 capitaluri echivalente cu 0,05% din Produsul Intern Brut al României, cea mai mare pondere din Europa de Sud – Est, dar sub Polonia și Ungaria, conform ultimului raport al Asociației Europene a Fondurilor de Investiții (EVCA).

tabel_top_tranzactii_banci_romania_08042015 main

Preluarea Volksbank România de către BT, cea mai mare achiziție privată locală de pe piața bancară după valoarea tranzacției. Care au fost cele mai mari vânzări de bănci până acum

Preluarea Volksbank România de către Banca Transilvania, tranzacție cu o valoare totală ce depășește 720 mil. euro, este a doua vânzare de bancă în topul celor mai mari tranzacții locale, după privatizarea BCR cu austriecii de la Erste pentru 3,75 mld. euro în urmă cu zece ani, potrivit datelor colectate și analizate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Topul nu ia în calcul fuziunea din 1999 derulată sub bagheta statului, când Bancorex a fost înghițită de BCR.

Dacă scoate din ecuație privatizările din sectorul bancar, achiziția făcută de BT este cea mai mare achiziție privată a unei bănci locale după valoarea totală a tranzacției.

După prețul plătit, care se situează la 81 mil. euro, tranzacția dintre BT și Volksbank intră, de asemenea, în rândul celor mai mari astfel de deal-uri de pe piațăa bancară, lângă vânzarea BCR și cea a BRD în 1998 către francezii de la Societe Generale, care au plătit atunci 138 mil. dolari și au participat la o majorare de capital pentru preluarea unei participații de 51% în bancă.

În rândul celor mai mari tranzacții locale intră și fuziunea din 2006 dintre Banca Țiriac, fondată de omul de afaceri Ion Țiriac, și HVB România, subsidiara locală a grupului german înghițit ulterior de italienii de la UniCredit. Țiriac încă deține un pachet de circa 45% din UniCredit Țiriac Bank și simpla exercitare a opțiuni de vânzare a pachetului său este de așteptat să producă una din cele mai mari tranzacții locale, aceasta fiind estimată anul trecut în jurul a 700 mil. euro de către surse citate de Reuters.

Printre cele mai mari tranzacții locale de vânzări de bănci intră și pachetul de 45% din Bancpost cumpărat de la stat în 1998 de către General Electric (SUA) și BPI (Portugalia) pentru 92 mil. dolari, din care numai 42 mil. dolari era prețul plătit pe acțiuni, iar diferența investiții în bancă. Bancpost este acum în portofoliul uneia dintre marile bănci elene, EFG Eurobank.

În 2002, grupul austriac Raiffeisen în consorțiu cu Fondul Româno – American de Investiții (RAEF), unul dintre cele mai vechi și mai active fonduri de investiții pe piața locală, a preluat 98,84% din Banca Agricolă de la stat într-o tranzacție totală de 52 mil. dolari, din care prețul plătit era numai de 15 mil. dolari, iar diferența însemna obligații de investiții în bancă.

În 2006, banca ungară MKB cumpăra 55,36% din acțiunile băncii Romexterra, la acea vreme controlată de un puternic grup de sindicaliști din industria de petrol și gaze. Valoarea tranzacției era de 160 mil. lei (aproximativ 45 mil. euro). MKB, aflată sub controlul germanilor de la BayerLB, a ajuns apoi într-o situație dificilă și a fost nevoită să vândă banca locală, redenumită Nextebank, unui fond de investiții administrat ca și RAEF de către Axxess Capital, condus de Horia Manda – cel mai experimentat om din industria private equity în tranzacții cu bănci locale. Azi, Nextebank încearcă a doua oară o fuziune cu Carpatica, banca aflată sub controlul omului de afaceri Ilie Carabulea din Sibiu.

Urmează apoi cele două achiziții făcute în România de către grupul ungar OTP de talie regională. În vara lui 2014, a preluat 100% din acțiunile Băncii Millennium pe fondul exitului portughezilor, agreat cu Comisia Europeană în cadrul planului de redresare al băncii – mamă ca și în cazul Volksbank (Austria) pentru vânzarea încheiată ieri.

De asemenea, OTP a intrat în 2004 pe piața bancară locală prin achiziția pachetului integral al RoBank de la grupul britanic Balli, care deținea circa 36% din bancă, președintele acestuia, britanicul Vahid Alaghband avea și el 1%, apoi frații turci Mustafa și Huseyin Bayraktar cu circa 47%, respectiv Asigurarea Anglo – Română cu peste 15%. Ungurii au plătit atunci 47,5 mil. dolari.
În topul celor mai mari fuziuni și achiziții locale intră și achiziția din 2006 a grecilor de la ATE Bank, care preluau 57,12% din Mindbank pentru 36 mil. euro. Între timp, pentru ATE Bank au venit vremuri grele și au fost înghițiți de către una din marile bănci grecești, Piraeus Bank, care după puțin timp a vândut banca locală mai departe către omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, sub conducerea căruia banca a fost redenumită Banca Română de Credite și Investiții.

În 2003, o altă bancă mare din Grecia intra în România prin achiziția pachetului majoritar, de 81,65% din Banca Românească pentru 35,9 mil. euro. Vânzătorul a fost Fondul Româno – American de Investiții (RAEF).

Cele mai multe dintre marile tranzacții locale au fost privatizări făcute de statul român – BCR, BRD, Banca Agricolă și Bancpost.

La acestea se adaugă o listă lungă de tranzacții realizate, mai ales de investitorii strategici, predominant străini. Și investitorii cu apetit de risc precum fondurile de investiții nu au stat departe de achiziții în sectorul local.

De asemenea, au fost tranzacții internaționale cu impact puternic la nivelul pieței bancare locale, cum este cazul preluării HVB (Germania) de către UniCredit (Italia). Nu în ultimul rând, câștigă teren tranzacțiile cu portofolii, unele cu valori peste vânzarea unor bănci întregi, cum a fost cazul vânzării RBS Bank România în două tranșe în 2013 și 2014 către UniCredit.

Problemele unora dintre băncile – mamă grecești și austriece, care au operațiuni și în România, ar putea aduce în funcție de context noi tranzacții în sector, așa cum este de așteptat ca mai multe bănci din a doua jumătate a clasamentului după mărimea activelor locale să fie nevoite să vândă.

Sursă foto: Diamedix. Infografic MIRSANU.RO.

GED Capital vinde afacerea Diamedix. Fondul de investiții spaniol a angajat o firmă de consultanță specializată care să rezolve tranzacția de exit până la finele anului

Managerul de fonduri de investiții GED Capital a demarat procedurile de exit din afacerea Diamedix Impex, unul dintre cei mai importanți furnizori locali de soluții diagnostic și aparatură de laborator. GED Capital a angajat deja o firmă de consultanță specializată pentru a pregăti procesul de vânzare a companiei pe care a cumpărat-o în 2009, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

GED Capital a preluat în urmă cu șase ani un pachet de 80% din acțiunile afacerii fondate de grecul Vasileios Chrelios în cadrul unei tranzacții de 12 mil. euro, care a inclus o injecție de capital în dezvoltarea operațiunilor Diamedix.

Rezultatele financiare afișate până acum indică o dublare a volumului de afaceri al companiei, într-un climat economic general marcat de criză în care din ce în ce mai puține firme au găsit spațiu de creștere organică.

Astfel, Diamedix Impex a ajuns la finele lui 2013 la o cifră de afaceri de 11,9 mil. euro față de 6,3 mil. euro la finele anului în care GED Capital a devenit acționarul majoritar al afacerii, iar profitul net s-a dublat în primul an de la preluare și s-a menținut constant ani la rând până în 2013, când a înregistrat o scădere de la 1 mil. euro până la 0,7 mil. euro.

În intervalul 2009 – 2013, datoriile Diamedix s-au majorat de la 3 mil. euro la 8,5 mil. euro, iar nivelul capitalurilor totale a urcat de la 5,9 mil. euro la 7,5 mil. euro.

Diamedix deservește peste 1200 de clienți, laboratoare publice sau private din domeniul diagnosticului de laborator uman, veterinar , precum și cabinete de medicină dentară. Compania germană Siemens este unul dintre cei mai importanți producători de aparatură medicală cu care lucrează Diamedix.

Afacerea este structurată pe linii de afaceri – vânzarea de dispozitive medicale pentru diagnostic clinic, de aparatură medicală pentru diagnostic și control pentru industria alimentară, imagistică și servicii suport pentru utilizarea aparaturii.

Diamedix Impex este o afacere pornită în 1996 de grecul Vasileios Chrelias, specializat în medicina de laborator. Pe 9 decembrie 2008, fondul de investiții GED Eastern Fund II a semnat contractul de achiziție pentru 72,69% din acțiunile companiei de la Vasileios Chrelias și Nikolaos Papadopoulos, iar apoi investitorul spaniol cu apetit de risc a venit cu bani la o majorare de capital a Diamedix pentru a ajunge în final la o participație de circa 80%. Restul de 20% din acțiuni i-au rămas lui Vasileios Chrelias, care și-a păstrat poziția de director general al firmei. Această mișcare este destul de frecventă în industria fondurilor de investiții, care preferă după ce intră ca acționari în companie să lase fondatorul în poziția de a conduce și a dezvolta mai departe afacerea, sub supravegherea fondului.

GED Capital este unul dintre managerii de fonduri cu vechime pe piața românească. Înființat în 1996, este concentrat pe investiții în Peninsula Iberică și Europa de Sud – Est, mai exact România și Bulgaria. GED are acum în portofoliu agenția de turism Happy Tour, agenția de rezervări online Paravion.ro, lanțul hotelier Continental, Total Energy Business și tipografia Infopress. Recent, Paravion.ro a intrat pe piața turcească prin achiziția operatorului de profil Bavul.com de la compania de telecomunicații Turkcell. În plus, GED administrează și un set de proiecte imobiliare în România, după ce a lansat în 2007 un fond de investiții specializat, cu o capitalizare de 46 mil. euro. Fondul GED Opportunity I a strâns în portofoliul local un mix de proprietăți rezidențiale, comerciale, logistice sau mixte.

GED Capital are în administrare fonduri de peste 300 mil. euro. Pe piața locală, a investit în cei aproape 20 de ani în afaceri de marcă precum producătorul de medicamente Sicomed (acum Zentiva România), producătorul de frigidere Arctic Găești, distribuția de gazd VitalGaz sau imobilul de birouri Iride Business Park.

Banii administrați de GED Capital prin intermediul fondurilor de investiții provin de la un spectru larg de investitori, printre care entități guvernamentale spaniole (5%) și internaționale (31%), bănci (20%), fonduri de pensii (9%), firme de asigurări (4%), managerii GED (5%), fonduri ale fondurilor de investiții (19%), respectiv așa – numitele family office (7%), adică firme care administrează capitaluri de investiții ale unei familii.

Pe piața locală a fondurilor de investiții, ultimele tranzacții de vânzare au fost marcate de Advent, care se află în proces de dezinvestire, și a vândut în ultimii doi ani afacerile Dufa și Ceramica Iași pe piața materialelor de construcții, iar acum este în curs de exit din rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, în timp ce Enterprise Investors și Intel Capital și-au făcut exitul din afacerea Siveco. La celălalt capăt al pieței, au intrat recent mai multe fonduri de investiții de talie regională precum Abris Capital, Resource Partners și China – CEE Investment Cooperation, care caută oportunități de achiziții pentru a-și construi portofolii locale.

Raiffeisen pierde doi bancheri de investiții către EY și boutique-ul de consultanță în tranzacții Filipescu Vișa

Bancherii de investiții Iulia Bratu și Florența Birhala au plecat recent de la Raiffeisen Bank România, prima către boutique-ul de consultanță în tranzacții Filipescu Vișa, iar a doua a ajuns în Big Four la EY, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO mai multe surse din piața financiară. Mutările au fost confirmate de EY și Filipescu Vișa.

Cele două au făcut parte timp de mai mulți ani din echipa coordonată de către Ioana Filipescu, unul cei mai puternici bancheri de investiții locali, în perioada în care aceasta a condus Raiffeisen Investment România. După reorganizarea birourilor Raiffeisen de profil din regiune, biroul Raiffeisen Investment România a fost închis la 1 iulie 2014, iar Ioana Filipescu și Florin Vișa, directorul adjunct al firmei, au plecat și au pornit propriul boutique de consultanță în tranzacții, Filipescu Vișa. Oamenii rămași din Raiffeisen Investment România au fost integrați în structurile băncii Raiffeisen Bank România, mai exact în echipa coordonată de Dana Mirela Ionescu, șefa Raiffeisen Capital Investment.

Iulia Bratu și Florența Birhala au lucrat în echipa Ioanei Filipescu la mai multe tranzacții mari înainte de criză, una dintre ele fiind achiziția companiei de asigurări Asiban de către grupul francez Groupama pentru 350 mil. euro în 2008.

Florența Birhala este acum manager fuziuni & achiziții în cadrul departamentului de asistență în tranzacții al EY România, condus de Florin Vasilică. Birhala a lucrat ca asociat consultant în perioada 2005 – 2006 la firma de consultanță de strategie AT Kearney, iar din septembrie 2006 a venit la Raiffeisen.

Iulia Bratu are o carieră de nouă ani în corporate finance și investment banking, asistând în numeroase tranzacții, precum și în alte proiecte, a căror valoare agregată depășește 700 mil.euro. Absolventă a Academiei de Studii Economice din București, Iulia Bratu a lucrat la firma de consultanță Schnecker van Wyk & Pearson și la GarantiBank International NV, iar începând cu septembrie 2007 ca bancher de investiții la Raiffeisen,din acest an trecând la Filipescu Vișa, a cărei echipă este formată din oamenii fostei Raiffeisen Investment România.

Captura cu articolul din 3 februarie prin care jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO anunța în premieră tranzacția de exit a fondului de investiții Value4Capital din afacerea Medlife

Medlife confirmă tranzacția de exit a fondului de investiții Value4Capital din afacere, anunțată în premieră și în exclusivitate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 februarie. Liderul pieței de servicii medicale private anunță noi planuri de achiziție în țară de operatori locali de profil

Reprezentanții Medlife au confirmat astăzi tranzacția de exit a unuia dintre acționarii afacerii, fondul de investiții Value4Capital, mișcare anunțată în premieră și în exclusivitate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO încă din 3 februarie.

Tranzacția prin care fondul de investiții Value4Capital (V4C) va iesi din acționariatul MedLife se va finaliza în iulie sau august, spune președintele Consiliului de Administrație al companiei, Mihai Marcu, potrivit Wall-Street.ro.

„Cred ca în iulie-august se va încheia tranzacția. Familia Marcu (cea care a fondat MedLife în 1996) păstrează pachetul de 51%”, a declarat Mihai Marcu, arătând că până în prezent operatorul de servicii medicale private a primit vizita unor investitori interesați, notează sursa citată.

Sursele jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO susțin că fondul ar fi angajat la Londra o bancă de investiții pentru a se ocupa de tranzacție, care ar putea ajunge, conform unor estimări ale unor consultanți specializați în fuziuni și achiziții, în jurul a 40 mil. euro valoare de întreprindere, adică prețul pachetului de acțiuni scos la vânzare plus datoriile aferente respectivei participații. Vânzarea pachetului de acțiuni la Medlife înseamnă lichidarea portofoliului local al Value4Capital.

Sursele citate de MIRSANU.RO susțin, de asemenea, că este posibil ca fondului să i se alăture în tranzacția de vânzare și divizia de investiții a Băncii Mondiale – International Finance Corporation (IFC), ceea ce ar majora pachetul scos la vânzare până la 49% din acțiunile celei mai mari afaceri din sectorul serviciilor medicale private. Pe 5 februarie, Ana Maria Mihăescu, șefa biroului local al IFC și regional manager pentru EU8 și Moldova, răspundea întrebărilor MIRSANU.RO pe tema posibilității IFC de a se implica în tranzacția de exit din Medlife: ”Pentru moment în cadrul IFC nu s-a luat o decizie cu privire la participația din Medlife. Vom informa opinia publică în legătură cu decizia ulterioară în timp util”.

Value4Capital are 36,25% din afacerea Medlife, în care a intrat ca acționar în 2009, în timp ce IFC – deține 12,75%, iar familia Marcu este acționarul majoritar cu 51% din acțiuni.

Tranzacția de exit a fondului de investiții Value4Capital din Medlife este genul de operațiune care atrage, în principiu, interesul tot al unor fonduri de investiții dat fiind că vânzarea vizează un pachet minoritar. Din acest punct de vedere, precum și datorită faptului că se suprapune ca perioadă de timp cu vânzarea rețelei Reginei Maria de către fondul de investiții Advent, practic cele două tranzacții de la vârful pieței de profil vor intra în competiție în ochii unora dintre potențialii investitori de tipul fondurilor de investiții.

Medlife, sub bagheta familiei Marcu, își va continua însă politica de achiziții de operatori locali de profil care să întărească amprenta de lider cu acoperire națională, profil conturat odată cu finalizarea preluării afacerii SAMA – Ultratest din Oltenia în luna februarie.

”Suntem în discuții cu 3-4 operatori medicali în vederea derulării unor noi achiziții pe plan local, valoarea minimă a cifrei de afaceri per companie fiind de 7-10 milioane euro. Avem convingerea că toate aceste proiecte ne vor consolida și mai mult poziția de lider și ne vor aduce mai aproape de obiectivul nostru, acela de a atinge cinci milioane de clienți unici până la finalul anului”, afirmă Mihai Marcu într-un comunicat Medlife care anunță rezultatele financiare și estimările pentru acest an.

MedLife a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri agregată de 80 mil. euro și un profit operațional (EBITDA) de 13 mil. euro, în creștere cu 25% față de 2013. Pentru 2015, compania are în plan o creștere organică de 16% până la 93 mil. euro, și de peste 25%, respectiv până la 100 mil. euro, obiectiv condiționat de derularea unor noi achiziții pe care compania le are în plan. De asemenea, reprezentanții MedLife estimează un profit operațional de 17 mil. euro.

Cifrele prezentate vin ca un teaser bun înainte de vânzarea pachetului minoritar din companie.
Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează, în principal, cu alți jucători importanți precum Regina Maria, Sanador sau Medicover.

Sursă foto: Piraeus Bank.

Grecii de la Piraeus Bank România scot la vânzare un pachet de credite neperformante de până la 200 mil. euro

Piraeus Bank România, filiala grupului bancar elen Piraeus și una dintre primele zece bănci locale la finele lui 2013, se pregătește să vândă un pachet de credite neperformante de aproape 200 mil. euro, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piața financiară.

Reprezentanții Piraeus Bank România nu au făcut niciun comentariu până la această oră pe acest subiect.

Banca grecească este una dintre instituțiile de credit locale, care cu o rată a creditelor neperformante de 27% în luna septembrie, depășește sensibil media sistemului bancar local. Aceasta se situa la 15,33% în septembrie 2014, iar în decembrie a coborât sub 14%, conform datelor prezentate de banca centrală. Portofoliul de credite neperformante al Piraeus Bank România era în septembrie 2014 acoperit cu garanții în proporție de 87%, potrivit unei prezentări a băncii – mamă.

La un portofoliu de credite brute de 1,5 mld. euro rezultă că în septembrie împrumuturile depreciate ale subsidiarei grecești aveau o valoare totală de peste 400 mil. euro. Adică, în scădere față de nivelul afișat la 31 decembrie 2013, când valoarea creditelor neperformante era de 2,67 mld. lei (circa 604 mil. euro, calculat la cursul mediu de schimb din 2013), din care în jurul a 95% însemna expunere pe IMM-uri și credite de consum acordate persoanelor fizice.

Pentru a slăbi presiunea portofoliului de credite neperformante pe bilanț, Piraeus Bank România a vândut o parte din acestea în aprilie 2014, după cum menționează reprezentanții băncii în ultimul raport anual.

Vânzarea de credite neperformante este considerată afacerea momentului pe piața bancară, de care caută să profite investitorii financiari specializați în administrarea unor astfel de active. Tranzacțiile derulate în ultimul an pe piața românească de profil s-au încheiat la discount-uri de peste 85%, chiar peste 90% față de valoarea nominală a portofoliului în funcție de garanțiile care însoțesc pachetele de credite și de cât se estimează că se mai pot recupera din ele.

Printre cei mai activi cumpărători de active bancare neperformante locale se numără gigantul german Deutsche Bank, cehii de la APS (Asset Portfolio Servicing), fondul londonez de investiții AnaCap și americanii de la HIG Capital. Aceștia au cumpărat împreună în formulă de consorțiu un pachet de credite neperformante de circa 500 mil. euro de la Volksbank România, mișcare ce a netezit drumul spre exitul austriecilor de pe piața locală prin semnarea tranzacției cu Banca Transilvania. Alte tranzacții importante au vizat BCR, care a vândut în două tranșe credite de 620 mil. euro în a doua parte a anului trecut și se pregătește de o nouă serie de astfel de tranzacții în contextul strategiei sale de a reduce accelerat valoarea acestor active din propriul bilanț.

Piraeus Bank este una dintre marile bănci grecești care au prezentat anul trecut la Bruxelles Comisiei Europene planuri de restructurare a operațiunilor pe piețele externe, alături de National Bank of Greece, proprietarul Banca Românească, și de alte instituții de credit.

Ultimele date prezentate de banca – mamă din Grecia indică active în România de 1,989 mld. euro, o cotă de piață de 2,9% la credite și de 1,8% la depozite la nivelul lunii septembrie 2014.

Piraeus Bank România are, conform sursei citate, o rețea formată din 130 de agenții și un personal care numără 1.607 angajați. Primele nouă luni ale anului trecut indică o ajustare a echilibrului între credite și depozite, care au ajuns la un raport de 108%, pe fondul scăderii volumului de împrumuturi și, în paralel, a creșterii nivelului depozitelor.

Veniturile nete ale Piraeus Bank România au fost de 108 mil. euro în primele nouă luni ale anului trecut. Ultimul bilanț făcut public al băncii locale indică o revenire în 2013 pe profit cu un plus de 12,8 mil. lei (2,9 mil. euro) față de o pierdere de 94,9 mil. lei (21,3 mil. euro) în 2012.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două surcursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operațiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ și a trecut la achiziții în 2012 și 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operațiunile a trei bănci cipriote, precum și subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 și le-a vândut în circa un an către omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piața bancară locală sub marca Băncii Române de Credite și Investiții.

Consultanții de la PwC au primit mandatul pentru o nouă tranzacție de vânzare de credite neperformante la BCR

Firma de consultanță PwC a câștigat încă un mandat pentru aranjarea unei noi tranzacții de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante la BCR, au declarat surse din piața financiară pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Un alt nume interesat de a primi mandatul din partea austriecilor de la Erste, proprietarul BCR, a fost și banca de investiții Lazard, susțin sursele citate.

Până la această oră, PwC și BCR nu au răspuns întrebărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO referitoare la acest subiect, respectiv la cât se ridică valoarea noului pachet de active scos la vânzare.

PwC a fost consultant și la ultima vânzare a unui portofoliu de credite neperformante de 400 mil. euro al BCR, tranzacție tranșată în luna decembrie a anului trecut. Din echipa care s-a ocupat de vânzare, operațiune cu numele de cod Saturn, au mai făcut atunci parte Erste Corporate Finance și avocații de la Schoenherr. PwC a lucrat și în alte tranzacții în care a consiliat băncil locale la vânzarea unor asemenea portofolii, printre care și cea prin care Volksbank România a scăpat de credite neperformante de circa 500 mil. euro, preluate de un consorțiu format din Deutsche Bank, APS, HIG Capital și AnaCap.

În al doilea semestru din 2014, BCR a vândut prin două tranzacții portofolii de credite neperformante de 620 mil. euro în condițiile în care avea pe bilanț circa 2,9 mld. euro asemenea împrumuturi cu intenția declarată de a le lichida în mod accelerat.

De cealaltă parte, gigantul financiar german Deutsche Bank și cehii de la APS au dovedit un apetit sporit pentru acest tip de active, scoase la vânzare anul trecut de către subsidiarele băncilor austriece Volksbank și Erste. Cei doi investitori se numără printre cumpărătorii activelor vândute de BCR în ultimele două tranzacții și este de așteptat să se numere printre cumpărătorii de serviciu ai noului pachet scos la vânzare de cea mai mare bancă locală, susțin surse din piața financiară. Până acum, BCR nu a făcut publice numele cumpărătorilor pentru cele două portofolii mari vândute în a doua jumătate a anului trecut, primul în valoare de 220 mil. euro, iar al doilea în valoare de 400 mil. euro.

Piața tranzacțiilor cu portofolii de credite neperformante este pe val în acest moment, și alte bănci mari pregătindu-se să-și curețe bilanțurile de așa-numitele active „proaste”, pentru care sunt nevoite să-și constituie provizioane, ceea ce blochează astfel o parte din lichiditățile băncilor. Volumul de credite neperformante din sistemul bancar românesc este estimat de unii experți la aproximativ 12 mld. euro.

PwC este firmă de consultanță și audit care face parte din așa – numitul Big Four, careul celor mai mari jucători globali de profil alături de Deloitte, EY și KPMG.

În România, PwC activează din 1991 ajungând acum la o rețea formată din cinci birouri – București, Timișoara, Cluj – Napoca, Constanța și Chișinău, care deservește clientela locală și internațională din România și Republica Moldova. Pentru aceasta, PwC dispune de un personal format din 650 de angajați și 18 parteneri, conform ultimelor informații disponibile pe site-ul companiei.

Sursă foto: Allen & Overy.

Fondul de investiții imobiliare austriac CA Immo a finalizat cea mai mare tranzacție de vânzare de pe piața spațiilor de logistică către fondul P3, care își face astfel intrarea în România. O echipă de avocați RTPR Allen & Overy condusă de Adrian Cazan și Mihai Ristici a consiliat vânzătorul în tranzacție, iar cumpărătorul a lucrat cu Dentons

Fondul austriac specializat în investiții imobiliare CA Immo a finalizat vânzarea unui portofoliu de spații logistice din România și Polonia către fondul de investiții PointPark Properties (P3), care intră astfel pe piața locală. Aceasta este considerată de către experții din piața imobiliară ca fiind cea mai mare tranzacție de pe piața locală a spațiilor industriale din 2014, estimată în jurul a 110 – 120 mil. euro. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părți.

Consultanța juridică a CA Immobilien Anlagen în tranzacția de talie regională a fost asigurată de către Allen & Overy, una din firmele de avocatură londoneze de top din așa-numitul Magic Circle, și de către biroul asociat al acesteia din București, RTPR.

În total, austriecii au vândut un proiect imobiliar de 467.000 de metri pătrați către fondul controlat de giganții TPG Capital și Ivanhoe din industria fondurilor cu capital de risc. Cea mai mare parte a tranzacției s-a derulat în România, unde vânzarea a vizat parcul logistic Europolis Logistic Park de lângă București și o parte din cele aproape 165 de hectare de teren vândute în cele două țări. Terenurile vândute pe plan local și care vor servi unor dezvoltări ulterioare sunt poziționate în apropiere de autostrada București – Pitești.

Pe plan local, echipa RTPR a fost coordonată de Adrian Cazan, Senior Associate pentru aspectele de drept imobiliar şi de către Mihai Ristici, Partener, pentru partea de drept societar. Din echipa care a consiliat vânzătorul au mai făcut parte Tudor Năftică şi Alexandra Ivancia, precum şi avocaţi de drept polonez şi englez.

„ Tranzacţia s-a finalizat la sfârșitul lunii ianuarie, iar părţile au încheiat procesul de îndeplinire a condiţiilor agreate pentru implementarea transferului. Consider că finalizarea acestei achiziţii va transmite un mesaj pozitiv, încurajând reluarea investiţiilor în domeniul imobiliar. Odată cu finalizarea unei tranzacții de o asemenea amploare, fondurile de investiții se vor uita mai atent spre piața din România”, a declarat Adrian Cazan.

De cealaltă parte, echipa biroului local al Dentons a fost condusă de către Perry Zizzi, partener și coordonator local al practicilor de Bănci & Finanțe și Imobiliare.

Atât în cazul Allen & Overy, cât și al Dentons, datorită complexității tranzacției și impactului în mai multe jurisdicții cele două firme de avocatură au lucrat cu mai multe birouri din propriile rețele.

”Cu privire la portofoliul situat în România, tranzacţia a fost structurată ca share-deal, contractele de transfer au fost semnate încă de anul trecut, iar finalizarea ei a avut loc la sfârşitul lunii ianuarie a acestui an, după îndeplinirea mai multor condiţii precedente”, explică reprezentanții firmei de avocatură RTPR Allen & Overy.

Tranzacțiile de pe piața imobiliare sunt structurate frecvent sub forma unui așa – zis „share deal” sau „asset deal”, care au efecte diferite asupra celor două părți implicate.

Astfel, o tranzacție de tip share deal presupune transferul integral al afacerii de la vânzător către cumpărător, adică al acțiunilor entității vândute, cu toate activele, dar și cu pasivele și riscurile aferente – datorii, alte obligații de plată. De asemenea, poate fi mai avantajoasă pentru vânzător din punct de vedere al regimului de taxare comparativ cu o tranzacție de tip asset deal. Plata prețului tranzacției se face, de regulă, în conturile vânzătorului, iar acesta din urmă plătește impozitul pe câștigul de capital.

O tranzacție structurată ca asset deal înseamnă că nu se vinde entitatea legală sau afacerea în întregime, ci numai anumite active sau o parte din afacere, și deci o parte din riscuri și pasive, trece de la vânzător la cumpărător. De asemenea, plata o face cumpărătorul în conturile companiei căreia aparțin respectivele active. Un asemenea tip de tranzacție este, de obicei, preferată de cumpărători.

Echipa de avocați RTPR Allen & Overy a strâns în portofoliu mai multe tranzacții recente, printre care vânzarea portofoliului de clienţi corporate ai RBS către UniCredit Ţiriac Bank, consultanță pentru achiziția a 23% din pachetul de acţiuni din Simartis Telecom, pentru Romprest şi acţionarul său Detaco în legătură cu exit-ul fondului de investiţii 3i Group din Romprest.

De asemenea, lista mai cuprinde clienți precum fondul Pamplona Capital Partners III în legătură cu achiziţia pachetului majoritar din Alvogen Group, managerul de fonduri de investiții Enterprise Investors (PEF V Information Technology) la exitul din Siveco România, DHL la vânzarea Cargus sau First Retail International (FRI) în legătură cu achiziţia a 50% din portofoliul de parcuri de retail Intercora din România.

RTPR a fost fondată în 2004 de către un grup de avocați care au lucrat în Linklaters, una dintre cele mai mari firme de avocatură din lume. RTPR activează în asociere cu firma londoneză Allen & Overy din 2008.

RTPR Allen & Overy are o echipă de 47 de avocaţi, inclusiv 5 parteneri – Costin Tărăcilă, Victor Pădurari, Alexandru Retevoescu, Mihai Ristici, Valentin Berea, precum şi profesorul de drept Lucian Mihai, fost judecător al Curții Constituționale, ca Of counsel.

Firma acoperă o gamă diversă de tranzacții și practici, de la finanţări, fuziuni şi achiziţii, pieţe de capital, insolvenţă şi restructurări, concurenţă, dreptul muncii, dreptul proprietăţii intelectuale, litigii şi arbitraj, consultanţă pentru sectoarele de afaceri, inclusiv energie, telecomunicaţii, finanţare până la imobiliare şi industria farmaceutică.

Pe piața avocaturii de afaceri din România, RTPR Allen & Overy activează alături de alte firme mari internaționale precum CliffordChancea, Dentons, firme de talie regională precum Schoenherr sau Wolf Theiss, poziții puternice fiind deținute de casele locale de avocați precum NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații și Popovici Nițu & Asociații.

Gerrard Mulliez, fondatorul Auchan și unul dintre cei mai bogați oameni din Franța

Străinul cu cea mai mare miză pe România: Francezul cu o expunere de peste 1 mld. euro pe piața locală a făcut achiziții în acest an de 300 mil.euro. Avocații de la Popovici, Nițu & Asociații îl consiliază pe ”părintele” Auchan la investițiile sale

Francezul Gerard Mulliez, fondatorul Auchan și cu afaceri în bricolaj, comerțul cu haine,  cu echipamente sportive sau lanțuri de restaurante, se află în spatele achizițiilor Auchan și Adeo din acest an din România, care totalizează peste 300 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De numele acestuia se leagă în 2014 preluarea lanțului de magazine de bricolaj Baumax și tranzacția estimată la 261 mil. euro prin care 12 galerii comerciale au fost cumpărate în acest an pentru ca rețeaua de hypermarketuri Auchan să funcționeze în spații proprii și nu închiriate. La acest nivel al achizițiilor, fondatorul Auchan este unul dintre cei mai mari cumpărători străini de active românești. În plus, dacă ne uităm la rezultatele înregistrate în 2013 de rețeaua de hypermarketuri Auchan și fostele unități Real, cumpărate în noiembrie 2012, dar integrate anul trecut, vedem că cifra de afaceri a Auchan România a depășit încă de la finele anului trecut bariera de 4,6 mld. lei (1,04 mld. euro), iar expunerea afacerilor familiei lui Gerard Mulliez a crescut vertiginos în ultimii doi ani.

Cifrele arată că, la acest moment, francezul Gerrard Mulliez este investitorul străin care ține cel mai mare pariu pe România, având o expunere uriașă în imobiliare, în retail, pe piața de bricolaj, precum și în alte afaceri. Cele mai vizibile investiții sunt derulate prin intermediul Auchan, a diviziei imobiliare Imochan și prin intermediul Adeo.

Auchan a intrat pe piața românească în 2005 și încă de atunci familia Mulliez lucrează pe toate proiectele sale locale de investiții cu avocații de la Popovici, Nițu & Asociații, una dintre cele mai mari firme de consultanță juridică în sectorul de afaceri. Printre punctele forte ale firmei conduse de către Ernest Popovici și Florian Nițu se află departamentele de real estate, respectiv de fuziuni și achiziții.

Familia Mulliez este cotată ca fiind a treia cea mai bogată din Franța cu o avere estimată la 20 mld. euro în acest an de către publicația Challenges, după Bernard Arnault, proprietarul brandului de lux LVMH, și după familia proprietarei L’Oreal, Liliane Bettencourt, conform clasamentului publicației Challenges.

Gerard Mulliez a fondat Auchan în 1961, când a deschis primul magazin în atelierul pus la dispoziție de tatăl său și unchii lui în cartierul des Hauts-Champs din orașul său natal, Roubaix, situat în nordul Franței. La 29 de ani și la începutul afacerii sale, tânărul Mulliez muncea 12 ore pe zi, șapte zile pe săptămână, dar pierdea bani. Primele beneficii au apărut în șase luni.

”Mai târziu, Marcel Fournier, fondatorul Carrefour, ne-a explicat că vom vinde mai bine o sută de pâini mici cu o marjă de un cent decât zece pâini cu o marjă de zece cenți. Așa a început epoca discount-ului”, povestea Gerrard Mulliez în 2008 într-un interviu pentru publicația franceză L’Express.

Astăzi, Auchan este o afacere de talie globală, raportând pentru anul trecut venituri de 62,1 mld. euro, un profit de 767 mil. euro, o rețea de 1.657 hypermarketuri și supermarketuri. Are 302.500 de angajați în 16 țări.

La 31 decembrie 2013, pachetul majoritar de acțiuni al grupului Auchan era deținut de către familia Mulliez prin intermediul Aumarche, iar angajații lanțului de comerț aveau 11% din afacere, conform datelor prezentate în raportul anual.

Familia Mulliez are și alte afaceri de calibru în afară de Auchan. Astfel, grupul Adeo, care deține rețeaua de magazine de bricolaj Leroy Merlin, este pe lista participațiilor familiei Mulliez, alături de lanțul de magazine cu echipamente sportive Decathlon, afacerea Saint Maclou care vinde de la parchet, mochete, covoare până la obiecte de decorațiuni interioare, lanțul de magazine de haine Kiabi, afacerea de închiriere de echipamente profesionale Kiloutou, respectiv rețeaua de restaurante Flunch.

Ultima achiziție de 20 mil. euro pe piața locală, anunțată astăzi. În nouă ani, a creat de la zero în România o afacere de peste 1 mld. euro

Cea mai proaspătă achiziție a Auchan, anunțată astăzi, este cea a activelor care fac parte din parcul comercial din Pitești, vândute de Rolast Pitești pentru 19,98 mil. euro.

În incinta parcului funcționează un hypermarket care înainte opera sub marca Real, iar după integrarea rețelei preluate de la germanii de la Metro operează acum sub marca Auchan.

”Rolast raportează că la data de 15 decembrie 2014 a încheiat în calitate de vânzător cu Auchan România SA, în calitate de cumpărător, contractul de vânzare – cumpărare (…) având ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra activelor”, afirmă reprezentanții companiei, care adaugă că prețul obținut este superior celui stabilit de către adunarea generală a acționarilor companiei din 16 mai.

În primăvară, acționarii Rolast au aprobat vânzarea imobilelor și a ramurii de activitate cuprinzând un magazin de tip hypermarket, galerii comerciale, parcare și accese aferente situate în parcul comercial amplasat în Pitești, împreună cu toate elementele necesare activității de închiriere în imobilele vândute după separarea de magazinul de bricolaj OBI.

Rolast Pitești are ca domeniu de activitate închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate. Acțiunile Rolast sunt deținute de către Naniero Investments Limited din Cipru cu 51,76%, MIR Asset Management SRL cu 18,49%, fondul de investiții Romanian Investment Fund cu 16,93%, restul acțiunilor, de circa 12,81% fiind în posesia altor acționari.

Rolast Pitești este controlată de către managerul de fonduri de investiții New Europe Capital, care are în portofoliul său producătorul de lacuri și vopseluri Policolor, hotelul Golden Tulip din stațiunea Mamaia, producătorul de lactate Albalact, firma de recupare de creanțe Top Factoring și rețeaua de servicii medicale private Romar.

De cealaltă parte, valoarea achizițiilor făcute în acest an aduce grupul francez în topul pieței imobiliare locale, alături de fondul de investiții NEPI și de Globalworth, fond condus de către omul de afaceri grec Ioannis Papalekas.

Auchan a intrat pe piața românească în 2005 și a construit o rețea de hypermarketuri pe un segment de piață în care lupta se duce cu Carrefour, Kaufland sau Cora. Francezii de la Auchan au pe piața românească în acest moment o rețea de 32 de hypermarketuri.

După intrarea pe piață, francezii și-au nuanțat strategia de extindere astfel că au trecut de la unități ale căror spații erau închiriate la magazine dezvoltate în proprietate directă, de aici și explicația privind seria de achiziții de circa 261 mil. euro din acest an pe zona galeriilor comerciale unde operează hypermarketuri din rețeaua Auchan, ce integrează acum și fostele unități Real. Și în ceea ce privește suprafețele, Auchan și-a adaptat abordarea în funcție de specificul local, deschizând din 2012 și formate mai mici de magazin, cu suprafețe de 5.000 de metri pătrați, de peste trei ori mai mici față de primul magazin deschis în urmă cu nouă ani în cartierul Titan din București.

O mutare puternică din partea Auchan a venit în noiembrie 2012, când francezii au anunțat achiziția rețelei de hypermarketuri Real de pe piețele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, de la grupul german Metro. Valoarea tranzacției a fost de 1,1 mld. euro.

În 2012, francezii au intrat pe piața locală și cu divizia specializată în investiții imobiliare. Astfel, Imochan administrează un portofoliu local format din nouă centre comerciale, având însă planuri de dezvoltare de proiecte noi.

Ultimul bilanț al Auchan România indică la 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri de 2,3 mld. lei (520,6 mil. euro) și o pierdere de 90,5 mil. lei (20,5 mil. euro) la un personal format din 5.409 angajați.

O altă proaspătă achiziție pe piața românească a familiei Mulliez în acest an este cea a rețelei de magazine Baumax de pe piața de bricolaj, ca urmare a deciziei companiei austriece de a-și face exitul.

Rețeaua de 15 magazine Baumax a fost preluată de către grupul francez Adeo în urma unei serii de tranzacții, prin care austriecii au fost nevoiți să cumpere înainte de plecare spațiile și proprietățile în care magazinele lor operau pe bază de contract de închiriere. De asemenea, Baumax a trebuit să-și restructureze și portofoliul de finanțări contractate de la bănci și firme de leasing pentru a putea preda întregul portofoliu al afacerii fără alte obligații către francezii care operează rețeaua de bricolaj Leroy Merlin. Achiziția Baumax a fost finalizată în urmă cu o lună. CITIȚI AICI DETALII DESPRE ACEASTĂ TRANZACȚIE.

Advent a angajat banca de investiții Rothschild pentru vânzarea afacerii de servicii medicale private Regina Maria. Pentru fondul de investiții, este tranzacția de adio de pe piața românească

Fondul de investiții Advent International, aflat în proces de vânzare a portofoliului său de participații din România, a angajat banca de investiții Rothschild pentru vânzarea rețelei de servicii medicale private Regina Maria, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Advent International a vândut în ultimul an producătorul de lacuri și vopsele Deutek către fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund, administrat de către Axxess Capital, iar în acest an producătorul de materiale de construcții Ceramica Iași către fondul de investiții asiatic ADM Capital.

Banca de investiții Rothschild, care are în portofoliu mai multe tranzacții pe piața românească, a consiliat vânzătorii Volksbank România în cadrul tranzacției anunțate astăzi, în urma căreia Banca Transilvania va prelua subsidiara băncii austriece.

Regina Maria este ultima afacere aflată în portofoliul local al Advent International și ar putea atrage interes atât din partea fondurilor de investiții, cât și a investitorilor strategici.

 CITIȚI AICI INFORMAȚII DETALIATE ȘI PROFILUL ADVENT.

Rețeaua Regina Maria este printre jucătorii de top în piața serviciilor medicale private, unde lider este Medlife, poziții puternice în acest sector fiind cele ocupate de Sanador și Medicover.

Afacerea a fost fondată sub forma unui cabinet medical în București în noiembrie 1995 de către medicul Wargha Enayati, născut în Germania într-o familie cu origini iraniene. Enayati are trei cetățenii – germană, română și iraniană. Apoi, afacerea s-a dezvoltat devenind cunoscută în piață sub numele de Centrul Medical Unirea sau, pe scurt, CMU. În 2010, pachetul majoritar al afacerii CMU conduse de Wargha Enayati este preluat de către fondul de investiții Advent International.

Regina Maria are acum în portofoliu peste 230.000 de abonați, 19 policlinici proprii, 4 spitale, din care două în București, două maternități, centre de imagistică, laboratoare și bancă de celule stem, conform informațiilor prezentate pe site-ul companiei.

Pentru anul trecut, compania din portofoliul Advent a raportat o cifră de afaceri de 150,8 mil. lei (34,1 mil. euro) și pierderi de 5,5 mil. lei (1,2 mil. euro) la un personal format din 859 de oameni, potrivit bilanțului făcut public.

poza portofoliu Advent

Advent International este un fond cu acoperire globală, cu un istoric pe piața românească de circa 20 de ani. Dacă în urmă cu zece ani, era artizanul unora dintre cele mai spectaculoase tranzacții de pe piața românească cu vânzări precum cea a producătorului de medicamente Terapia, vândut către indienii de la Ranbaxy, criza care s-a instalat începând cu 2008 a prins un portofoliu local expus, cumpărat la multipli mari înainte de criză.

În aceste condiții, Advent a luat decizia strategică de a-și face complet exit-ul din România și au început astfel seria de tranzacții de vânzare a participațiilor bucată cu bucată. Astfel, pe rând, Advent a găsit cumpărători pentru Labormed în sectorul farma, pentru Deutek în materiale de construcții și Ceramica Iași în 2014 tot în materiale de construcții. Ultimul pilon Advent în România este în acest moment Regina Maria, pentru care bancherii de la Rothschild au primit recent mandatul de vânzare, după cum afirmă surse din piață. Reprezentanții Advent International nu au putut fi contactați până la data publicării acestui articol.

Sursă foto: Volksbank România.

Tranzacția anului 2014: Banca Transilvania va semna în cursul acestei nopți la București contractul de achiziție al Volksbank România. Mâine la ora 11, conferință de presă cu Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, și cu Omer Tetik, directorul băncii despre impactul tranzacției asupra topului băncilor. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat primul discuțiile între cele două bănci și semnarea tranzacției

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piața românească, urmează să semneze în cursul acestei nopți contractul de achiziție al Volksbank România, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață. Cu această tranzacție, Banca Transilvania își crește puternic cota de piață și intră în luptă directă cu BRD, ocupanta locului al doilea în clasamentul băncilor.

Contractul de vânzare a 100% din acțiunile Volksbank România va fi semnat la București de către șefii Băncii Transilvania și reprezentanții acționarilor Volksbank România – Volksbank AG (Austria), BPCE (Franța), DZ Bank și WGZ Bank (Germania), conform ultimelor informații disponibile. O conferință de presă a Băncii Transilvania a fost anunțată pentru mâine la ora 11, cu tema „Banca Transilvania își consolidează poziția în topul băncilor”, la care vor participa Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, și Omer Tetik, directorul general al băncii.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat, în premieră, pe 18 noiembrie despre discuțiile Băncii Transilvania pentru achiziția Volksbank România. Informațiile privind discuțiile pentru achiziția subsidiarei băncii austriece au fost confirmate printr-un comunicat al Băncii Transilvania transmis Bursei de Valori București, acolo unde sunt listate acțiunile băncii, pe 26 noiembrie. Pe 3 decembrie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, de asemenea în premieră, că Banca Transilvania preia Volksbank România și că semnarea tranzacției urmează să fie anunțată în perioada imediat următoare.

Sursă date: BNR.

Sursă date: BNR.

Ultimele informații MIRSANU.RO indică faptul că Banca Transilvania s-a reorientat după ce oferta pentru preluarea activelor Bank of Cyprus România a fost respinsă de către ciprioți, canalizându-și interesul către discuțiile de preluare a Volksbank România. Discuțiile au avansat pe un fundal în care austriecii aveau ca termen – limită pentru vânzarea operațiunii din România 31 decembrie 2015, iar banca fusese refuzată de la preluare în trecut de către rușii de la Sberbank. Sub supravegherea atentă a Băncii centrale, Volksbank a pregătit însă curățirea în ritm accelerat a bilanțului, în luna iulie anunțând vânzarea unui portofoliu de credite neperformante de 498 mil. euro la un discount care s-a situat la un nivel de peste 80%.

Vânzarea pachetului de active depreciate către consorțiul Deutsche Bank – HIG Capital – APS – AnaCap și impactul acesteia, adică scăderea creditelor neperformante la 8% din tot portofoliul, a netezit discuțiile de vânzare cu Banca Transilvania. Chiar și așa, Volksbank România mai avea de rambursat băncii – mamă din Austria 600 mil. euro dintr-un credit intragrup contractat anterior. De asemenea, fiica din România a fost capitalizată în câteva runde cu fonduri proaspete ceea ce se poate spune că aduce pe tavă Băncii Transilvania o bancă cu un profil mult ajustat față de anii anteriori. Banca Transilvania își consolidează prin achiziția Volksbank România locul al treilea pe piață.

Un alt element interesant legat de istoricul Băncii Transilvania cu Volksbank se leagă de începuturile băncii cu sediul în Cluj – Napoca. Astfel, sursele MIRSANU.RO precizează că, în urmă cu mai mulți ani, conducerea Băncii Transilvania de la acea vreme oferise pentru vânzare un pachet de circa 10 – 15% din acțiunile băncii către austriecii de la Volksbank, însă aceștia nu s-au arătat interesați.

Acum însă, ca într-o răzbunare a istoriei, austriecii au ajuns să-și vândă banca locală către Banca Transilvania. Volksbank (Austria) a intrat pe piața din România în 2000 și au construit o bancă axată pe retail, cu expunere puternică pe piața imobiliară. Căderea pieței imobiliare la criza din 2008 a lăsat urme adânci asupra Volksbank România, pe care austriecii nu au apucat să le vindece nici până la momentul exit-ului la nivel local. La finele lui 2013, Volksbank România ocupa poziția a noua în sistemul bancar, cu un activ net bilanțier de 3,12 mld. euro și o cotă de piață de 3,8%, în condițiile în care și-au redus an de an expunerea pe piața locală.

Volksbank România a raportat pentru anul trecut o pierdere de 104 milioane euro, redusă aproape la jumătate faţă de anul anterior. Volksbank România este deţinută în proporţie de 99,99% printr-un vehicul special creat, în care banca – mamă Volksbank AG are 51%, Banque Populaire Caisse d’Epargne – 24,5%, DZ Bank – 16,4%, iar WGZ Bank – 8,1%.

De cealaltă parte, Banca Transilvania este una dintre instituțiile de credit aflate pe val în piața bancară, care alături de UniCredit Țiriac Bank și Raiffeisen vânează oportunități pentru a-și crește cota de piață.

Banca a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 338 mil. lei, în creștere cu 40% față de perioada similară a anului anterior. La 30 septembrie, Banca Transilvania dispunea de numerar și echivalent de numerar de 4,528 mld. lei (peste 1 mld. euro). Activele totale ale băncii sunt de circa 34,05 mld. lei, mai mari cu 6,2% față de perioada similară a anului anterior.

Acționarii Băncii Transilvania sunt Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu 14,33%, International Finance Corporation (IFC) cu 5,36%, iar Horia Ciorcilă, președintele băncii, care acționează concertat cu vehiculul de investiții Castorius Limited deține circa 5,11%.

Imobilul Green Court din București, dezvoltat de Skanska. Sursă foto: Skanska România.

Fondul de investiții condus de Papalekas cumpără cu 44 mil. euro primul imobil de birouri dezvoltat în România de către suedezii de la Skanska. Avocații de la Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen și Peli Filip au asistat părțile în tranzacție

Fondul de investiții londonez Globalworth, condus de către grecul Ioannis Papalekas – unul dintre cei mai activi investitori imobiliari locali, a anunțat astăzi achiziția unui imobil de birouri din București, dezvoltat de suedezii de la Skanska, în cadrul unei tranzacții de 44 mil. euro. Consultanța juridică a cumpărătorului a fost asigurată de către casa de avocați Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, în timp ce grupul suedez Skanska a lucrat în acest dosar cu avocații de la PeliFilip, conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

”Suntem încântați să anunțăm achiziția primului imobil de birouri din proiectul Green Court, dezvoltat de către Skanska. Această prestigioasă proprietate de clasa A nou construită este localizată strategic în noul district central de afaceri, foarte aproape de proiectul dezvoltat de noi, Bucharest One”, afirmă Dimitris Raptis, director general executiv adjunct al Globalworth Real Estate Investments Ltd. Acesta adaugă că tranzacția ”constituie un reper important în atingerea obiectivului nostru de a deține portofoliul de cea mai înaltă calitate de pe piața spațiilor de birouri din București”.

”Tranzacția a fost semnată ieri. A fost vândută prima clădire de birouri din cele trei ale proiectului Green Court. A doua clădire este încă în construcție și va fi finalizată în trimestrul al doilea din 2015, iar ultima are ca termen de finalizare 2016”, a precizat pentru MIRSANU.RO Monica Bejan, responsabil comunicare și marketing al Skanska Property România.

Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc în trimestrul al doilea al anului viitor, conform comunicatului Globalworth de pe bursa din Londra.

Cumpărătorul a fost asistat la această tranzacție de o echipă de avocați a Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, coordonată de către partenerul Ioana Niculeasa, care conduce departamentul specializat de Real Estate din cadrul firmei, conform informațiilor MIRSANU.RO. În dosarul tranzacției a lucrat și Irina Dimitriu, Senior Associate în cadrul NNDKP, una dintre cele mai mari firme de avocatură de pe piața românească.

De cealaltă parte, vânzătorul, suedezii de la Skanska, au contractat serviciile de consultanță juridică ale casei de avocatură PeliFilip, reprezentată în această tranzacție de către Francisc Peli, managing partner și cel care coordonează departamentul specializat al firmei, potrivit acelorași surse MIRSANU.RO.

Skanska a anunțat pe 11 noiembrie inaugurarea primei clădiri de birouri din cadrul proiectului Green Court din București, care dispune de o suprafață închiriabilă de 19.500 de metri pătrați, dispusă pe 12 etaje deasupra solului. Imobilul A este închiriat în proporție de 91% de către compania din domeniul echipamentelor energetice și industriale Schneider Electric România și operatorul de telefonie mobilă Orange România, care au încheiate contracte de închiriere pe termen lung. Companiile își vor putea muta birourile în clădirea A până în primăvara anului viitor.

Inaugurarea primei clădiri, vândute acum către Globalworth a avut loc după 19 luni de la demararea proiectului și la capătul unei investiții de 46 mil. euro, bani care au finanțat lucrările pentru clădirea A și parcarea subterană aferentă primelor două din cele trei imobile prevăzute să facă parte din proiect.

Proiectul Green Court, compus din trei imobile de birouri, va avea în total 52.000 de metri pătrați de birouri la momentul finalizării lucrărilor.

Green Court este primul proiect imobiliar dezvoltat de către grupul suedez Skanska pe piața românească.

Fondul de investiții imobiliare Globalworth este unul dintre cei mai activi investitori pe piața de profil din România, alături de un alt fond specializat listat atât pe bursa de la Londra, cât și la București și Johannesburg – New Europe Property Investments (NEPI). Cele două fonduri au marcat de departe cele mai multe tranzacții din industria imobiliară locală.

Astfel, Globalworth și-a majorat valoarea de piață a portofoliului de proprietăți imobiliare locale cu 400 mil. euro în primele șase luni ale acestui an, de la 121,3 mil. euro la începutul anului până la 521,3 mil. euro la finele primului semestru ca urmare a achizițiilor de proiecte de birouri. În plus, în septembrie a cumpărat parcul industrial TAP din Timișoara, în condițiile în care activele sale sunt preponderent imobile de birouri de clasa A din București. Pentru a-și finanța achizițiile, managerii fondului s-au mișcat bine și pe partea de a-și asigura lichiditățile necesare, reușind să contracteze în prima parte a anului o finanțare în valoare de 65 mil. euro de la UBS și să atragă capital de 144 mil. euro de la investitori, printre care se numără York Capital, Oak Hill Advisors și Ioannis Papalekas, fondatorul companiei de investiții imobiliare Globalworth.

De cealaltă parte, Skanska este una dintre cele mai mari companii de construcții și de dezvoltare imobiliară din lume. Compania, fondată în 1887 în Suedia, avea 57.105 de angajați în 2013 la venituri de 136 mld. coroane suedeze ți un profit operațional de 5,1 mld. coroane suedeze. Acțiunile Skanska sunt listate pe bursa de la Stockholm, cei mai importanți acționari ai săi fiind Industrivärden, Lundberg Group și Alecta.

Compania şi-a început activitatea în România în anul 2011. Skanska Property România, dezvoltatorul proiectului de birouri Green Court, face parte din Skanska Commercial Development Europe, dezvoltator de clădiri de birouri, proiecte logistice și comerciale cu operațiuni și pe alte piețe emergente din regiune – Ungaria, Cehia și Polonia.

Sursă foto: Mega Image.

Mega Image înghite tot mai greu:Consiliul Concurenței a autorizat preluarea a 19 magazine Angst cu condiția renunțării la unități din zonele Piața Amzei și Academiei din București. Partenerul Manuela Guia de la casa de avocați David & Baias i-a asistat pe belgieni în dosar

Consiliul Concurenței a anunțat astăzi autorizarea preluării rețelei de 19 magazine Angst de către lanțul Mega Image, cu condiția ca operatorul belgian să își respecte angajamentul de a vinde din unitățile aflate în zona Piața Amzei și Academiei din București.

La începutul acestei luni, Mega Image a propus Consiliului Concurenței un set de măsuri pentru a urgenta aprobarea preluării rețelei Angst. Astfel, operatorul belgian, care deține o poziție foarte puternică pe piața supermarketurilor din București, a renunțat la preluarea magazinului Angst din zona Perla și și-a luat angajamentul de a renunța ulterior aprobării tranzacției la unități din zona Piața Amzei și Academiei.

Rețeaua preluată de Mega Image operează în Capitală și în județul Ilfov.

”Tranzacţia a fost autorizată cu condiţia respectării unor angajamente asumate voluntar de Mega Image. Astfel, Mega Image şi-a luat angajamentul de a cesiona magazinul Angst Amzei şi Angst Academiei sau alte magazine din reţeaua Mega Image, situate în aproierea acestora, care au realizat, în anul 2013, vânzări egale sau mai mari decât vânzările realizate de cele două magazine Angst”, detaliază comunicatul Consiliului Concurenței pe tema condițiilor care însoțesc decizia de autorizare a tranzacției.

De asemenea, Mega Image s-a angajat să nu se implice în activităţile cesionate decât după trecerea unei perioade semnificative de 10 ani, adaugă reprezentanții autorității concurențiale.

Mega Image a fost consiliat la achiziția magazinelor de la Angst Retail de către casa de avocatură David & Baias, al cărei reprezentant în acest dosar a fost partenerul Manuela Guia.

Grupul Angst a pornit în 1990 ca o afacere cu capital româno-elveţian. Omul de afaceri Sorin Minea are aproximativ 60% din acţiuni, iar restul acțiunilor este împărțit în mod egal de Liudmila Minea şi Bernadette Martha Maria Wyrsch-Angst. Angst are în portofoliu trei fabrici, la Buftea – pentru producția de carne proaspătă şi preparate fierte, afumate, Salsi Sinaia – aferentă activității de produse crud uscate şi la Videle, unde este unitate de procesare a laptelui. Mega Image se angajase în vară că va prelua 20 din cele 22 de magazine Angst, care tocmai se retrăseseră atunci dintr-o colaborare cu Carrefour. Acum, va prelua 19 din cele 20 de magazine și va fi nevoită să renunțe la alte unități din zonele indicate de Consiliul Concurenței pentru a nu distorsiona climatul de competitivitate de pe piață.

Fondată în 1995, rețeaua Mega Image este una dintre cei mai mari operatori de profil în comerțul de pe segmentul supermarketuri, unde se luptă cu alte lanțuri precum Profi, Lidl sau Billa. După ce ani la rând, Mega Image a avut inițial o prezență destul de modestă în peisajul lanțurilor de retail, în ultimul deceniu operatorul a crescut puternic ritmul de dezvoltare, care a inclus pe lângă extinderea organică și achiziția unor rețele deja existente pe piață precum La Fourmi, G’market, iar acum a venit rândul Angst.

Compania locală, parte a grupului belgian Delhaize, activează pe piață prin intermediul supermarketurilor Mega Image și a magazinelor de proximitate Shop & Go. Ultimele date disponibile indică faptul că rețeaua belgienilor este formată din 364 de unități în București, Constanța, Ploiești, Pitești, Brașov, Târgoviște și alte locații din țară. Din rețea fac parte 177 de supermarketuri Mega Image, 185 magazine Shop & Go, un magazin sub brandul AB Cool Food și o unitate Mega Drive.

Mega Image SRL a raportat pentru anul trecut un profit net de 12,47 mil. euro la o cifră de afaceri de 529,52 mil. euro și un personal format din 6.107 angajați. Indicatorii financiari au fost calculați la cursul de schimb mediu anual comunicat de BNR pentru 2013 de 4,419 lei la euro.

Sursă foto: Volksbank România.

Banca Transilvania și-a exprimat interesul pentru preluarea Volksbank România, însă discuțiile cu austriecii au eșuat. Potențialii cumpărători se uită la ce impact are asupra tranzacției o refinanțare intragrup acordată de Volksbank AG Austria, din care ”fiica” sa din România mai are de plătit circa 600 mil. euro

Banca Transilvania, a treia mare bancă de pe piață, a fost în discuții pentru preluarea Volskbank România, bancă aflată în proces de vânzare, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO mai multe surse de pe piața financiară. Discuțiile dintre cele două părți însă au eșuat, susțin sursele MIRSANU.RO, iar Banca Transilvania s-a reorientat către alte oportunități de pe piață, în acest moment fiind implicată în procesul de vânzare al Bank of Cyprus România.

”Banca Transilvania este atentă și deschisă la oportunități de achiziții, fiind o companie bine capitalizată, cu o lichiditate mare și cu rezultate financiare foarte bune. În prezent, Banca Transilvania nu are nimic formalizat privind o anumită achiziție, motiv pentru care nu se pot comenta cazuri punctuale. Fiind o companie listată, în cazul unor achiziții, banca va respecta regulile comunicării cu investitorii și va transmite punctual informațiile aferente”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Băncii Transilvania.

Petra Roth, purtătoarea de cuvânt a Volksbank AG Austria, acționarul majoritar al Volksbank România, a spus că ”din moment ce este în curs un proces de vânzare, nu poate fi făcut niciun comentariu referitor la aceste întrebări”.

Austriecii au angajat în luna aprilie a acestui an banca de investiții Rothschild pentru vânzarea Volksbank România, proces care trebuie finalizat până la 31 decembrie 2015.

Potențialii cumpărători studiază cu atenție și ce impact ar putea avea asupra tranzacției rambursarea unei refinanțări pe care Volksbank AG a acordat-o către fiica sa din România.

La 30 iunie, Volksbank România mai avea de plătit 600 milioane de euro către banca – mamă din Austria, în condițiile în care la 31 decembrie 2013 suma se ridica la 800 milioane de euro, conform datelor prezentate în raportul semestrial al Volksbank AG.

Din acest punct de vedere, pe piața românească a avut loc în această vară o tranzacție, care a inclus și rambursarea unei finanțări intragrup. Astfel, OTP a cumpărat filiala locală a băncii portugheze Millennium pentru 39 mil. euro, dar contractul prevedea și rambursarea unei linii de finanțare intragrup de 150 mil. euro de către noul proprietar ungar al băncii.

Volksbank România este în plin proces de curățare a bilanțului în vederea vânzării, în luna iulie anunțând vânzarea unui portofoliu de credite neperformante în valoare totală de 498 mil. euro, după cum rezultă din raportul băncii – mamă. Rata creditelor neperformante a băncii s-a redus sub 8%, la un nivel confortabil, afirmă bancherii austrieci.

În paralel, cu scoaterea creditelor neperformante de pe bilanț, Volksbank România caută să înlocuiască fondurile ce veneau anterior de la banca – mamă cu o politică de atragere de depozite. Raportul dintre credite și depozite a scăzut însă abia de la 253% în decembrie 2013 la 240% la 30 iunie 2014.

Volksbank România a raportat pentru anul trecut o pierdere de 104 milioane euro, redusă aproape la jumătate faţă de anul anterior. Volksbank România este deţinută în proporţie de 99,99% printr-un vehicul special creat, în care banca – mamă Volksbank AG are 51%, Banque Populaire Caisse d’Epargne – 24,5%, DZ Bank – 16,4%, iar WGZ Bank – 8,1%.

Volksbank a intrat pe piaţa locală în anul 2000 și a înregistrat pierderi serioase de pe urma strategiei de extindere agresivă pe piaţa creditelor ipotecare. Criza a prins Volksbank România ca fiind una dintre cele mai expuse bănci locale pe piaţa imobiliară, ceea ce a adus pierderi importante ani la rând. Pe lângă schimbările de management, austriecii au încercat sa vânda banca locală la pachet cu operaţiunile de pe alte pieţe, însă eforturile Volksbank s-au încheiat cu un eșec.

Ca parte a deciziei strategice de a-și lichida portofoliul de afaceri local, austriecii au vândut în prima parte a acestui an operaţiunile de leasing din România şi Polonia către grupul polonez Getin, proprietarul Romanian International Bank.

La capătul opus, Banca Transilvania este una dintre instituțiile de credit aflate pe val în piața bancară, care alături de UniCredit Țiriac Bank și Raiffeisen vânează oportunități pentru a-și crește cota de piață.

Banca a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 338 mil. lei, în creștere cu 40% față de perioada similară a anului anterior. La 30 septembrie, Banca Transilvania dispunea de numerar și echivalent de numerar de 4,528 mld. lei (peste 1 mld. euro). Activele totale ale băncii sunt de circa 34,05 mld. lei, mai mari cu 6,2% față de perioada similară a anului anterior.

Pe piața bancară este în curs și un alt exit, cel al Bank of Cyprus, proces în care este implicată și Banca Transilvania, potrivit informațiilor MIRSANU.RO. Bank of Cyprus este în curs de lichidare accelerată a portofoliului de active, după ce în primăvară și-a vândut pachetul de 9,9% din Banca Transilvania, iar apoi participația deținută la hotelul JW Marriott de cinci stele din București.

Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, spunea luna trecută, că pe piața bancară sunt 4 – 5 tranzacții potențiale și că banca face oferte de cumpărare de bănci, atenția fiindu-i concentrată pe segmentul de retail.

Fondul Proprietatea a obținut 22,5 mil. euro din vânzarea pachetului de 23,6% din Conpet. Prețul pe acțiune cu 8% sub cel de pe piața bursieră

Fondul Proprietatea a anunțat că a finalizat vânzarea pachetului de 23,6% din Conpet printr-un plasament privat accelerat la un preț de 48,5 lei pe acțiune. Fondul încasează astfel 22,5 mil. euro din vânzarea participației la un preț situat cu aproximativ 8% sub cotația la care se tranzacționează titlurile Conpet .

Fondul Proprietatea a rămas acționar la Conpet cu 6,1%. Tranzacția este un pas din strategia fondului administrat de Franklin Templeton de a-și reduce expunerea pe activele de pe piața de energie. În prima parte a anului, fondul și-a făcut exitul din Transelectrica, o altă companie listată pe bursă al cărei acționar majoritar este statul român.

Wood & Company Financial Services acționează în calitate de coordonator global unic și unic bookrunner al tranzacției, au anunțat reprezentanții FP. BRD SocGen este co – manager al tranzacției.

Principalul acționar al Conpet este Ministerul economiei, cu un pachet de 58,72% din acțiunile firmei petroliere.

Ciprioții sunt pe picior de plecare din România. Credit foto:  Dreamstime.

Banca Transilvania face o nouă ofertă pentru Bank of Cyprus România. Printre potențialii ofertanți se află Getin, AnaCap, HIG Capital sau Raiffeisen

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață, este interesată să înainteze o ofertă pentru preluarea Bank of Cyprus România. De asemenea, pe lista potențialilor investitori se mai află și polonezii de la Getin, fondul de investiții britanic AnaCap, HIG Capital, cehii de la APS Holding, gigantul german Deutsche Bank sau Raiffeisen Bank, una dintre băncile locale de top, potrivit mai multor surse de pe piața financiară.

Contactați de MIRSANU.RO, niciunul dintre acești investitori nu au negat până la această oră interesul pentru activele Bank of Cyprus România, de vânzarea cărora se ocupă banca de investiții HSBC, în timp ce avocații de la Reff & Asociații acordă consultanța juridică necesară pe partea de vânzare. Miza este un pachet de credite cu o valoare de circa 360 mil. euro, cu toate că ciprioții mai au încă în portofoliul local și alte active.

”Au fost deja investitori în camera de date. Încă nu au fost depuse oferte”, explică una dintre surse stadiul procesului de vânzare.

Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, declara la finele lunii trecute pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că instituția de credit pe care o reprezintă face pe piața locală oferte de cumpărare de bănci, un interes special fiind acordat segmentului de retail (persoane fizice – n.r.).

Banca Transilvania, una dintre cele mai profitabile bănci locale în acest moment, a depus ofertă pentru activele Bank of Cyprus România și în prima parte a acestui an, însă oferta a fost respinsă de către ciprioți care așteaptă un preț mai mare pe portofoliul scos la vânzare. La acel moment, Deutsche Bank era consultantul Băncii Transilvania în acest proces.

Reprezentanții Băncii Transilvania nu au făcut niciun comentariu pe marginea interesului pentru Bank of Cyprus România. Răspunsuri asemănătoare au venit și din partea altor potențiali ofertanți.

”În general, Raiffeisen Bank se uita la oportunitățile din piață, după cum a declarat în mai multe rânduri Steven van Groningen, președintele băncii. Suntem însă o bancă cu 2 milioane de clienți și active de aproape 6 miliarde de euro cu o poziție puternică pe piață, deci ne vom uita cu atenție la orice oportunitate”, au spus pentru MIRSANU.RO reprezentanții Raiffeisen Bank România pe subiectul interesului pentru activele ciprioților.

”Potrivit politicii noastre, nu facem comentarii asupra speculațiilor de pe piață”, a fost răspunsul pe e-mail al lui Wojciech Sury, purtătorul de cuvânt al Getin (Polonia), care a preluat anul trecut Romanian International Bank.

Fondul britanic de investiții AnaCap, despre care informațiile disponibile pe piață indică faptul că vânează atât portofolii de credite neperformante, cât și bănci, o asemenea țintă fiind Carpatica, a oferit un răspuns care confirmă activitatea sa intensă pe piața locală.
”Nu putem face niciun comentariu la acest moment”, spun reprezentanții AnaCap.

Oficialii HIG Capital nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării articolului. De asemenea, oficialii Bank of Cyprus nu au putut fi contactați pe acest subiect.

Vânzarea pachetului de active al Bank of Cyprus România se suprapune cu alte tranzacții de anvergură pe piața de profil. Astfel, BCR are la vânzare pe piață un pachet de credite neperformante de 433 mil. euro, la care se adaugă și alte pachete de active scoase de instituțiile mari de credit.

De cealaltă parte se vede apetitul investitorilor, pe lista cărora intră alături de cei menționați anterior și Deutsche Bank sau cehii de la APS Holding. Din acest motiv, mulți dintre investitorii menționați sunt implicați în mai multe tranzacții paralele.

Astfel, APS Holding (Cehia) spunea zilele trecute pentru MIRSANU.RO că sunt implicați în acest moment în câteva tranzacții majore cu băncile mari pe piața creditelor neperformante din România.

Un alt ”cumpărător de serviciu” pe piața bancară este UniCredit Țiriac Bank, care în acest moment este ocupată cu integrarea afacerii RBS Bank România, pe care au cumpărat-o în două etape. În 2013, italienii au luat portofoliul de retail și cel numit Royal Preffered Banking, iar în luna august a acestui an au anunțat achiziția și a portofoliului corporate.

”UniCredit Țiriac Bank se concentrează în prezent pe finalizarea procesului de integrare a portofoliului Corporate preluat de la RBS România. Deși nu reprezintă o prioritate în acest moment, continuăm să ne uităm la potențialele oportunități de achiziție apărute în piață, așa cum am făcut întotdeauna”, au precizat pentru MIRSANU.RO reprezentanții UniCredit Țiriac Bank.

În vara acestui an, au avut loc două tranzacții majore pe această piață. Consorțiul format din AnaCap, HIG Capital, Deutsche Bank și APS Holding au cumpărat un portofoliu de credite neperformante de 495 mil. euro de la austriecii de la Volksbank. De asemenea, cea mai mare bancă de pe piață, BCR a anunțat că a vândut pe 31 iulie un pachet de active de același tip în valoare de 1 mld. lei (circa 230 mil. euro). Deși cumpărătorul nu a fost făcut public, mai multe surse din piața financiară indică faptul că din nou Deutsche Bank s-a numărat printre cumpărători.

Ciprioții sunt pe picior de plecare. Și-au vândut acțiunile la Banca Transilvania, la hotelul Marriott, acum pe masă sunt ultimele active ale Bank of Cyprus România

Bank of Cyprus este angajată într-un proces mai larg de dezinvestire a participațiilor pe care le deține pe mai multe piețe – România, Marea Britanie, Ucraina, Serbia, Grecia, ca urmare a crizei cipriote care a zguduit în urmă cu un an principalele instituții financiare ale țării. Atunci, statul cipriot a fost nevoit să apeleze la Uniunea Europeană și alți creditori financiari internaționali pentru un ajutor financiar de urgență. În premieră însă, criza cipriotă, spre deosebire de Grecia sau alte episoade, a însemnat pierderi directe pentru deponenții băncilor cipriote, în condițiile în care nu și-au mai putut recupera deloc o parte din banii plasați în conturi.

Pentru Bank of Cyprus, planul de redresare a însemnat renunțarea la expunerile pe piețe din străinătate, printre acestea fiind și România.

Pe 25 aprilie 2013, Bank of Cyprus România a transferat către Marfin Bank România un pachet de active în valoare de 82 mil. euro, din care un portofoliu de depozite de 77 mil. euro.

Astfel, în primăvară, Bank of Cyprus și-a vândut în pachetul de circa 9,9% din Banca Transilvania pentru 82,5 mil. euro. Un alt pas în direcția exitului de pe piața locală a fost vânzarea participației de 35% din societatea care administrează hotelul de cinci stele JW Marriott din București într-o tranzacție de 95 mil. euro. Bank of Cyprus și-au vândut acest pachet către compania austriacă Strabag, acționarul majoritar al hotelului.

La 30 iunie, depozitele Bank of Cyprus România erau de 18,24 mil. euro, în timp ce portofoliul de credite era de 367,6 mil. euro, iar cu tot cu activele din afara bilanțului băncii se ridică la 368,7 mil. euro, conform raportului semestrial al băncii – mamă. La acestea se adaugă plasamente ale băncii de circa 206,2 mil. euro ceea ce indică o expunere totală a ciprioților pe piața bancară locală de circa 572 mil. euro.

Portofoliul de credite al Bank of Cyprus România este format din împrumuturi în valoare de 211,9 mil. euro acordate în sectorul imobiliar, 71,3 mil. euro în sectorul profesioniștilor și a altor servicii, iar 26,9 mil. euro este expunerea pe sectorul construcțiilor. Pe categorii de clienți, sectorul marilor companii (corporate) înseamnă împrumuturi de 333 mil. euro, adică o pondere de 90% din întregul portofoliu de credite. IMM-urile reprezintă un sector unde expunerea ciprioților este de zece ori mai mică, cu împrumuturi de numai 34,4 mil. euro, în timp ce retailul (creditele acordate persoanelor fizice) este de numai 1,66 mil. euro și a avut ca destinație construcția și modernizarea locuințelor. La acestea se adaugă participații în câteva companii mai mici.

La finele anului trecut, Bank of Cyprus avea o cotă de piață de 0,4% după activele totale existente la nivelul sistemului bancar, conform raportului BNR pe 2013.

În luna iulie, doi reprezentanți ai Bank of Cyprus au fost achitați alături de Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania de către instanța supremă din România într-un dosar cu acuzații privind manipularea pieței de capital.

Pe piața bancară locală, exitul Bank of Cyprus se înscrie în seria ultimilor ani, în care RBS Bank, Millennium, MKB și-au vândut afacerile locale, altele sunt în curs – Volksbank și sunt așteptate să o facă National Bank of Greece și alte bănci elene, iar alți jucători și-au diminuat puternic expunerea pe piața locală, cum este cazul Citi care și-a vândut în 2013 portofoliul de retail către Raiffeisen.

Oficialii RBC și ai Oresa Ventures confirmă tranzacția anunțată în premieră de MIRSANU.RO. Fondul de investiții a preluat un pachet minoritar în cel mai mare furnizor de soluții IT pentru lanțurile de comerț

Fondul de investiții suedez Oresa Ventures a definitivat de curând achiziția unei participări semnificative în cadrul Romanian Business Consult (RBC), cel mai mare furnizor IT pentru industria locală de retail, confirmând astfel tranzacția anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 31 octombrie. Pentru Oresa, achiziția pachetului de acțiuni la RBC înseamnă intrarea în sectorul IT.

”Cu această achiziție, Oresa devine partener cu Andrei Bojiță, care rămâne acționarul majoritar al grupului și va păstra toate responsabilitățile executive”, se arată în comunicatul de presă al celor două părți din tranzacție.

Vânzătorul pachetului de acțiuni către Oresa este compania austriacă Export Consult, iar valoarea tranzacției este confidențială, precizează sursa citată.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO scria la finele săptămânii trecute că fondul de investiții Oresa Ventures a preluat un pachet de circa 49% din afacere, vânzător fiind Export Consult, în spatele căreia se află omul de afaceri austriac Maria Schott, care a fondat afacerea Romanian Business Consult. Valoarea tranzacției în numerar se ridică la aproximativ 9 – 10 mil. euro, conform informațiilor MIRSANU.RO.

„Împreună cu Oresa, vrem să ducem RBC în următoarea etapă de creștere. Ne-am propus să accelerăm dezvoltarea grupului prin adăugarea de noi servicii în segmentele de piață actuale, punând accent pe retail și consolidând astfel verticala de activități care ne-a consacrat. Pe de altă parte, o dezvoltare rapidă ne va permite să luăm în considerare intrarea pe noi segmente, tangențiale față de obiectivele noastre”, a declarat Andrei Bojiță, director general al RBC.

De cealaltă parte, reprezentanții Oresa Ventures afirmă că au găsit în RBC ”un grup cu o cultură organizațională și o echipă de management excelente, precum și cu o poziție foarte bună pe piață și perspective promițătoare”.

Grupul RBC estimează o cifră de afaceri de aproximativ 16 mil. euro pentru acest an, în ușoară creștere față de rezultatul raportat în 2013, de 15,6 mil. euro. Anul trecut, rata de creștere a fost de 6% față de 2012, afirmă oficialii RBC.

Oresa Ventures și-a început activitatea în România în 1997 și a investit de atunci în mai multe afaceri dezvoltate de antreprenori cum este cazul lui Florin Andronescu, fondatorul rețelei de magazine Flanco și a afacerii de consumer finance Credisson, sau al lui Daniel Guzu care a pornit afacerea cu lacuri și vopsele Guzuchim, redenumită apoi Fabryo sub bagheta fondului de investiții. Pe lista antreprenorilor în afacerile cărora a investit Oresa se mai află și Cristian Amza, de numele căruia se leagă îmbuteliatorul de apă La Fântâna, sau Anca Bidian de la brokerul de credite Kiwi Finance.

În portofoliul Oresa se află acum companii din sectorul de materiale de construcții Fabryo – Atlas, Somaco, Europrefabricate, din sectorul serviciilor financiare – Kiwi Finance, respectiv sectorul echipamentelor de birou și papetărie RTC Proffice. Fondul suedez de investiții își concentrează strategia de investiții în sectoarele de servicii financiare, materiale de construcții, servicii de afaceri, precum și în industria bunurilor de larg consum, servicii medicale, retail și distribuție.

Noua afacere din portofoliul Oresa, Romanian Business Consult (RBC), are peste 1.000 de clienți, și birouri la București, Cluj – Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. Compania este furnizor de aplicații IT și sisteme de gestiune a vânzărilor pentru marile lanțuri de comerț, benzinării, companii din industria alimentară , distribuție și alte sectoare economice.

Ofertă suprasubscrisă la majorarea de capital a fondului de investiții NEPI. Sud – africanii au strâns 100 mil. euro pentru achiziții de mall-uri în România și alte investiții

Fondul de investiții sud – african New Europe Property Investments a anunțat în această seară închiderea ofertei de tip plasament privat accelerat, în urma căreia a atras aproximativ 1,4 mld. ranzi sud – africani (circa 100 mil. euro). Inițial, fondul își propunea să atragă minim 80 mil. euro din vânzarea de acțiuni noi emise către investitorii de pe bursa de la Johannesburg (Africa de Sud), dar oferta a fost suprasubscrisă, conform reprezentanților companiei.

O parte din banii astfel atrași pentru majorarea de capital vor fi utilizați pentru finanțarea achiziției centrelor comerciale Aurora Shopping Mall și Alba Iulia Mall, respectiv un mall din Serbia. Fondurile rămase vor fi folosite pentru alte achiziții, extinderi sau proiecte de investiții ale fondului sud – african.

Noile acțiuni emise vor avea prețul de 103 ranzi sud – africani per titlu, cu un discount de 7,6% față de prețul mediu ponderat din ultima lună.

Pe 29 octombrie, vor fi emise 13,64 milioane de acțiuni noi NEPI. Emisiunea de acțiuni a NEPI este gestionată de către Macquarie First South Capital Proprietary Limited și Java Capital, care acționează ca joint bookrunners și joint lead managers.

NEPI este unul dintre cei mai activi investitori pe piața imobiliară din România. În ultimii ani, a făcut mai multe achiziții și are și acum astfel de tranzacții în derulare. Astfel, Martin Slabbert, CEO NEPI, declara recent pentru Mediafax că fondul pe care îl conduce a derulat activități de due – dilligence în vederea achiziției mall-ului Promenada din nordul Bucureștiului, deținut de către austriecii de la Raiffeisen Evolution.

p

Cele mai mari zece fuziuni și achiziții din regiune în primul semestru. Deutsche Telekom bagă România în topul tranzacțiilor

Primele zece fuziuni și achiziții finalizate în primul semestru al acestui an în Europa Centrală și de Sud – Est totalizează 5,753 mld. dolari. România este prezentă indirect în acest top cu o singură tranzacție, și anume achiziția afacerii de telecomunicații GTS Central Europe de către gigantul german de profil Deustche Telekom, potrivit datelor EY.

Miliardarul ceh Radovan Vitek a reușit cea mai mare achiziție regională prin preluarea companiei imobiliare germane GSG Group, fostă Orco Germania. În cadrul tranzacției de 1,695 mld. dolari, omul de afaceri ceh și-a majorat în luna iunie participația prin intermediul Materali la 71,29% din acțiunile firmei listate pe bursa de la Frankfurt, în condițiile în care anterior avea o deținere de circa 25,3%.

Tranzacția miliardarului ceh din Germania este de aproape trei ori mai mare față de totalul fuziunilor și achizițiilor realizate în România în primul semestru, conform estimărilor prezentate de experții firmei de audit și consultanță EY în raportul EY M&A Barometer.

Valoarea fuziunilor și achizițiilor din România a scăzut cu 24% în primul semestru al anului până la 578 mil. dolari față de perioada similară a anului trecut, a calculat EY.

În topul regional, achizițiile de pe piața imobiliară ocupă mai multe poziții în top 10 tranzacții regionale. Astfel, preluarea în luna ianuarie a companiei de investiții imobiliare Pangaea, aparținând National Bank of Greece, proprietarul Banca Românească, de către israelienii de la Invel este a doua ca mărime, cu o valoare de 899 mil. dolari.  O altă tranzacție imobiliară este achiziția unui imobil de birouri din centrul Varșoviei de către Deutsche Asset & Wealth Management din Germania pentru 411 mil. dolari.

Pe poziția a treia la nivel regional se află achiziția furnizorului alternativ de servicii de telecomunicații GTS Central Europe, cu operațiuni în România, Ungaria, Cehia și Polonia, de către Deutsche Telekom Germania pentru 643 mil. dolari. În România, compania numără aproximativ 130 de angajați, a avut anul trecut venituri de circa 19 mil. euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării de 5,68 mil. euro.

Achiziția Cinema City International NV de către britanicii de la Cineworld Group pentru 562 mil. dolari. Britanicii devin al doilea lanț de cinematografe din Europa ca mărime după Odeon UCI.

Preluarea Helios de către grupul austriac Ring pentru 338 mil. dolari a făcut ca piața de profil din Slovenia să depășească România în prima jumătate a anului după valoarea tranzacțiilor finalizate.

Cea mai mare piață de fuziuni și achiziții din cele 11 piețe din Europa Centrală și de Sud – Est, analizate de EY, este Turcia. Aici, a avut loc în prima parte a anului în sectorul bancar vânzarea Tekstilbank pentru 316 mil . dolari către Industrial & Commercial Bank of China Limited, cea mai mare bancă din lume după valoarea activelor deținute.

Una dintre campioanele regiunii este Cehia, piață unde au mai avut loc în intervalul menționat  două achiziții importante – preluarea oțelăriei Evraz Vitkovice de către britanicii de la Martinley pentru 287 mil. dolari, respectiv tranzacția de pe piața lanțurilor de magazine dintre Spar și compania olandeză Ahold, în valoare de 266 mil. dolari.

Topul celor mai mari zece fuziuni și achiziții din regiune este încheiat de către compania petrolieră poloneză PKN Orlen care a făcut o achiziție de 236 mil. dolari în Canada.

poza_piata_de_fuziuni_achizitii_regiune MAIN

România, unul dintre ”piticii” regiunii pe piața de fuziuni și achiziții. EY: Valoarea tranzacțiilor locale a scăzut în primul semestru cu 24% până la 578 mil. dolari

Valoarea fuziunilor și achizițiilor din România a scăzut cu 24% în primul semestru al anului până la 578 mil. dolari față de perioada similară a anului, în condițiile în care media de creștere din Europa Centrală și de Sud – Est a fost de 35,9%, estimează consultanții EY. După mărimea pieței, România privește de jos în sus la încă opt piețe din totalul de 11 țări din regiune.

caseta topicuri analiza EY

La nivel local, domină tranzacțiile sub pragul de 20 de milioane de euro ceea ce arată o altă caracteristică a pieței, și anume dificultatea pe care o au companiile locale de a genera fuziuni și achiziții de anvergură.

„Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii din prima jumătate a anului 2014 a fost dominată de tranzacţii sub pragul de 20 de milioane euro. Chiar dacă au apărut anumite tranzacţii mari în sectorul serviciilor financiare, energiei şi materialelor de construcţii, acestea urmează să se finalizeze în 2015”, a declarat Florin Vasilică, partener şi lider al departamentului servicii de asistenţă în tranzacţii în cadrul EY România, conform Mediafax.

Numărul de tranzacții înregistrat pe piața românească a scăzut și el în perioada analizată de la 75 în perioada ianuarie – iunie 2013 la 61 de fuziuni și achiziții în prima parte a acestui an, conform datelor prezentate de către firma de consultanță în raportul său EY M&A Barometer România, citat de Mediafax. Din totalul tranzacţiilor realizate în acest an, pentru 23 au fost publicate valorile, echivalentul a 38%, în scădere cu 6% faţă de primul semestru din anul trecut.

Din cele 11 piețe analizate de experții EY, România este pe locul 9 după mărimea estimată a pieței fiind depășită de țări la scară geografică și demografică mai mică. Astfel, Slovenia, o țară mult mai mică decât România are o piață de fuziuni și achiziții estimată la 0,7 mld. dolari. În schimb, Ungaria, Grecia, Bulgaria, țări de două ori mai mici generează fiecare tranzacții cu valori mai mari decât cele locale. În topul regiunii Europei Centrală şi de Sud-Est, podiumul este ocupat de Turcia (5,5 mld. dolari), Cehia (4,3 mld. dolari) și Polonia (2,5 mld. dolari).

Rata de creștere a pieței în această regiune a fost estimată la 35,9% în prima jumătate a anului la un număr total de 629 de tranzacții.

Tabel piata de M&A S1 2014 EY 21102014 MAIN

Fondurile de investiții au făcut mai multe tranzacții decât investitorii strategici. Companiile românești, vândute tot către români

Cele mai multe dintre companiile românești vândute în prima parte a anului au avut cumpărători din România. Astfel, cumpărătorii din România au fost în cazul a 66% din totalul tranzacțiilor, susțin datele EY. Procentul scade la 51% când vine vorba de numărul de cumpărători din Europa Centrală și de Sud – Est înregistrat la nivelul celor 11 piețe din regiune, conform calculelor firmei de consultanță.

Față de anul anterior, fondurile de investiții au luat fața investitorilor strategici pe piața românească, fiind mai active și înclinând balanța ușor în favoarea lor, cu 51% pondere în numărul total de fuziuni și achiziții în perioada ianuarie – iunie 2014 față de 49% cât a fost cota investitorilor strategici.

În perioada similară a anului anterior, investitorii financiari reprezentau numai 41% din numărul total de fuziuni și achiziții.

După țara de origine a capitalului, 19 tranzacții din cele 68, adică aproape un sfert, au fost efectuate de către investitori externi. Cei mai activi astfel de investitori au venit din Polonia, cu o pondere de 15% în numărul  total de investiții, apoi din Germania, Luxemburg și Canada fiecare cu câte 11%.

IT-ul, cel mai prolific sector pentru fuziuni și achiziții. Urmează telecomunicațiile și serviciile

Sectorul de tehnologie a informației a atras nouă tranzacții de acest tip în primele șase luni, fiind astfel cel mai activ segment al economiei pentru fuziuni și achiziții. Apoi, sectorul de media și telecomunicații a înregistrat șapte tranzacții, susține raportul EY, un număr egal fiind și în sectorul serviciilor.

Din punct de vedere al valorii, cel mai mare aport la piața locală de fuziuni și achiziții a fost adus de către energie și minerit cu 29 mil. dolari. Valori mai mici au fost înregistrate în transporturi (17,3 mil. dolari) și pe piața serviciilor financiar – bancare (16,7 mil. dolari).

IT-ul este magnetul investițiilor de acest tip și la nivel de regiune în Europa Centrală și de Sud- Est, fiind cel mai atractiv sector pentru cumpărători. După valoare, cele mai mari tranzacții au venit însă din industria chimică.

Tendință de consolidare pe piața de energie și în servicii financiare

Energiile regenerabile sunt magnetul investițiilor pe piața de energie, unde s-a conturat o tendință de consolidare. Parcurile de energie fotovoltaică și microhidrocentralele au atras jumătate din numărul de tranzacții încheiate în perioada analizată, mai notează experții EY, citați de Mediafax. În domeniul parcurilor de energie solară, au fost tranzacții private între jucătorii din industrie, în timp ce producătorul de stat Hidroelectrica și-a continuat politica de externalizare de active cu valoare mai mică, preferând să obțină lichidități care să-i întărească profilul financiar. Hidroelectrica este una dintre ultimele companii de stat mari așteptate de către investitorii de pe bursă.

Un trend asemănător de consolidare are loc și pe piața serviciilor financiare, cu tranzacții înregistrate în bănci, firme de asigurări și leasing.

Pe segmentul tranzacţiilor de mărime medie, s-au remarcat mișcările investitorilor în special din așa – numitul sector TMT (tehnologie, media şi telecomunicaţii).

Sursă date: Enel (Italia)

CEO Enel: Așteptăm ofertele angajante pentru activele din România până la finele lunii noiembrie. În teren, tranzacția este în faza de due dilligence și cu investitori în camera de date a companiei

Francesco Starace, CEO al gigantului italian de utilități Enel, a declarat ieri la Roma că ofertele angajante pentru activele scoase la vânzare în România și Slovacia sunt așteptate până la finele lunii noiembrie, potrivit agenției de presă Reuters.

Procesul de vânzare este mai avansat în România față de Slovacia, a mai precizat șeful Enel în cadrul unei audieri în fața Parlamentului de la Roma.

Ultimele informații ale MIRSANU.RO indică faptul că mai mulți investitori intră în această săptămână în camera de date a companiei în cadrul fazei de due dilligence (analiză – n.r.) pentru a-și putea pregăti ofertele. Printre investitorii interesați de activele locale ale Enel se numără companiile de stat Electrica, Nuclearelectrica, grupul francez GDF SUEZ, germanii de la E.ON, iar pe listă se află inclusiv companii din China.

La scurt timp după întoarcerea ministrului delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu, din Italia dintr-o delegație din care au mai făcut parte șefii Electrica și Nuclearelectrica, pe piață au apărut informații că Enel se așteaptă să încaseze minim 1,8 mld. euro de pe urma vânzării activelor din România, în caz contrar rezervându-și dreptul de a renunța la procesul de retragere de pe piață. Ministrul a indicat că nu recomandă investitorilor interesați să liciteze pentru distribuția de electricitate din Dobrogea, care are o importanță strategică pentru statul român în lumina noilor evoluții din jurul țării.

Enel a anunțat în luna iulie că dorește să vândă active din Slovacia și din România pentru a-și reduce gradul de îndatorare.

În România, miezul afacerii Enel sunt distribuțiile de energie din Banat, Dobrogea și sudul Munteniei, care acoperă Bucureștiul și județele limitrofe.

Italienii au intrat în 2004 pe piață la privatizarea la pachet a Electrica Banat și Electrica Dobrogea. Enel are, de asemenea, în portofoliu și producție de energie și alte servicii pe piața de energie.

În România, procesul de vânzare implică participația de 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100%  din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro.

Bank of Cyprus i-a angajat pe britanicii de la HSBC pentru vânzarea operaţiunilor din România

Bank of Cyprus i-a angajat pe britanicii de la HSBC, una dintre cele mai mari bănci de investiții din lume, să se ocupe de procesul de vânzare a portofoliului local de credite corporative rămase în proprietatea ciprioţilor, rezultă din raportul semestrial al băncii.

“HSBC administrează în numele băncii procesul de vânzare a portofoliului de credite de pe piaţa britanică moştenit de la fosta Laiki şi care conţine în cea mai mare parte finanţări garantate cu proprietăţi rezidenţiale şi comerciale. HSBC se ocupă şi de un proces similar privind portofoliul de credite corporate deţinut pe piaţa românească“, potrivit raportului semestrial publicat de grupul Bank of Cyprus Nicosia.

Bank of Cyprus România a vândut în primăvara anului trecut portofoliul de credite de retail celeilalte bănci cipriote prezente în România, Marfin Bank.

În scopul exit-ului de pe piaţa românească, banca cipriotă a făcut paşi concreţi pentru vânzarea operaţiunilor. Astfel, consorţiul bancar cipriot a vândut în trimestrul al doilea din acest an procentul de 10% din Banca Transilvania pentru 82 milioane de euro, tranzacţie ce face parte din strategia grupului de a se concentra asupra afacerilor şi pieţelor principale, și eliminarea operațiunilor care nu sunt de bază și sunt implementate într-un ritm mai rapid decât perioada anticipată în planul de restructurare.

Conducerea băncii cipriote a mai vândut recent pachetul de acţiuni la hotelul de cinci stele JW Marriott din România în urma unei tranzacții de 95 milioane de euro încheiate cu firma austriacă Strabag. Tranzacția va spori astfel lichiditatea băncii.

Bank of Cyprus a intrat pe piaţa din România în 2007, conform unui plan de dezvoltare strategică prin care banca şi-a extins operaţiunile în Europa de Est.

Pe piaţa din România, banca ocupa anul trecut poziţia 25, cu o cotă de piaţă de 0,4%, după activul net bilanţier in 2013. Activele băncii au fost de 1,667 miliarde de lei ( 371,7 milioane de euro) la 31 decembrie 2013. Banca a înregistrat o pierdere de 59,5 milioane de lei ( 13,5 milioane de euro).

Acţiunile Bank of Cyprus sunt listate la Bursa de Acţiuni din Cipru şi la Bursa din Atena.

Imobilul de birouri EOS Business Park din București, închiriat integral de producătorul francez de iaurturi Danone. Sursă foto: Primavera Development.

Fondul de investiții imobiliare Secure Property Development & Investment cumpără sediul Danone România pentru 5,85 milioane de euro

Conducerea companiei Secure Property Development & Investment PLC, specializată în investiții imobiliare în regiune, a anunţat în decursul zilei de azi că a intrat într-un acord preliminar de achiziţie a companiei EOS Business Park pentru 5,85 milioane de euro în numerar.

Clădirea de birouri este sediul central al producătorului de lactate Danone România, subsidiara gigantului francez din industria alimentară.

Fondul de investiții imobiliare înregistrat în Cipru a cumpărat în luna martie a acestui an pentru 12,6 milioane de euro parcul logistic Innovations Clinceni din județul Ilfov de la Myrian Nes Ltd și Theandrion Estates Ltd, companii înregistrate în Cipru.

Noua achiziţie face parte din strategia companiei de creştere și diversificare a portofoliului de proprietăți în regiunea Europei de Sud-Est. Profitul operaţional net estimat de pe urma acestei tranzacţii este de până la 7,5 milioane dolari, reprezentând o creştere de 250% de la începutul anului. În același timp, EBITDA estimată poate ajunge la aproximativ 3,5 milioane dolari, reprezentând o creştere de 350% comparativ cu 2013, sporind astfel și mai mult fluxul de numerar pozitiv net.

Ultimele informaţii disponibile pe piaţă indică faptul că în spatele companiei de dezvoltare imobiliară Primavera Development se află oamenii de afaceri Emil şi Daniel Tănăsoiu.

Primavera Development a dezvoltat şi a vândut pe piaţa imobiliară proiectul S-Park, situat în apropierea Pieţei Presei Libere. În portofoliul dezvoltatorului se află mai multe proiecte imobiliare în diferite faze de execuție, printre care CSDA Siriului, Frumoasa 30, Dem. Dobrescu sau CSDA Bornemisza.

Complexul de afaceri EOS Business Park este situat lângă fabrica Danone din partea de nord-est a Bucureştiului şi este alcătuit din 3.386 metri pătraţi închiriabili de spaţii de birouri, precum si 90 de locuri de parcare. Acesta generează un profit net de exploatare de aproximativ 600 de mii de euro pe an și este ocupat de Danone România până în 2026.

Compania Primavera Development a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 19,6 milioane de lei (4,4 milioane de euro) şi un profit net de 1,7 milioane de lei (393,9 mii de euro) la un număr mediu de 14 angajaţi.

Secure Property Development & Investment PLC a fost înfiinţată în anul 2005 în Cipru. După recapitalizarea de la mijlocul anului 2011, compania s-a orientat spre ţări din estul şi sud-estul Europei, precum România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru şi Grecia.

Nota editorului: Analiza cuprinde lista de tranzacții făcute publice în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2014, confirmate cel puțin de una dintre părți. Nu sunt incluse tranzacții intragrup, tranzacții cu valori sau cu impact nesemnificativ, tranzacții care nu au fost anunțate sau tranzacții anunțate în perioada menționată, dar semnate anterior intervalului. Analiza ia în calcul informațiile obținute din surse oficiale, comunicate ale companiilor, declarații ale reprezentanților acestora în presa locală și internațională monitorizată de MIRSANU.RO. Sursă date: Companiile, Consiliul Concurenței, presa locală, presa internațională

Analiza pieței de fuziuni și achiziții din primul semestru

  • 32 de tranzacții, din care 2 fuziuni și 30 de achiziții
  • 35 de companii implicate în tranzacții
  • 1 tranzacție în medie la fiecare 6 zile
  • 19 sectoare economice, cele mai dinamice fiind imobiliarele și sectorul IT & Tehnologie cu aproximativ o treime din numărul de tranzacții
  • Capitalul străin este motorul fuziunilor și achizițiilor și domină piața la ambele capete, atât la vânzare, cât și la cumpărare
  • În afara multinaționalelor, pe partea de vânzare, antreprenorii locali au fost cei mai activi
  • Pe partea de cumpărare, interes tot mai mare al fondurilor de investiții
  • Tranzacțiile locale, de două ori mai multe decât cele internaționale
  • Tranzacțiile internaționale au cel mai puternic impact în economie, cu o pondere de trei sferturi din cifra de afaceri a companiilor implicate în fuziuni și achiziții
  • Cifra de afaceri totală a companiilor implicate în fuziuni și achiziții 1,279 miliarde de euro în 2013
  • Profitul net cumulat al companiilor implicate în fuziuni și achiziții 28,2 milioane de euro în 2013
  • Numărul de angajați ai companiilor implicate în fuziuni și achiziții 10.292, din care 8.047 de angajați lucrează în firme care și-au schimbat sau sunt în curs să își schimbe proprietarul
  • În afara Bucureștiului și a județului Ilfov care cumulează împreună 22 din 35 de companii tranzacționate, Muntenia este cel mai activ teritoriu al pieței de profil, urmată de Moldova și Transilvania

 

Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat în primul semestru al anului un număr de aproximativ 32 de tranzacții, ceea ce înseamnă în medie o tranzacție la fiecare șase zile, potrivit datelor colectate și analizate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În total, 19 sectoare economice au intrat pe radarul cumpărătorilor de acțiuni în companii românești, cele mai active fiind imobiliarele, industria de IT & Tehnologie, agricultura și materialele de construcții, care au cumulat jumătate din numărul tranzacțiilor în perioada analizată. Capitalul străin este motorul tranzacțiilor, fiind net mai activ atât la cumpărare, cât și pe partea de vânzare.

Cea mai activă lună de la începutul acestui an pe piața de profil a fost luna februarie, când au fost anunțate un sfert din numărul total de tranzacții.

Investitorii strategici domină atât pe partea de cumpărare, cât și pe cea de vânzare piața de profil. Ca trend se observă că fondurile de investiții s-au remarcat prin achiziții, confirmând astfel evoluția de anul trecut, când de asemenea, au făcut mai multe investiții decât exit-uri (vânzări de acțiuni în companii). Antreprenorii locali s-au aflat cel mai des în postura de vânzător.

Ca un paradox, tranzacțiile locale au fost de două ori mai multe comparativ cu numărul celor internaționale, în care au fost transferate active românești, însă impactul cel mai puternic vine din partea fuziunilor și achizițiilor încheiate între companiile străine.

Astfel, aproximativ 72% din cifra de afaceri cumulată a companiilor românești implicate în tranzacții în primele șase luni ale anului sunt efectul tranzacțiilor parafate în afara granițelor, ceea ce arată și strânsa dependență a economiei locale de mișcările multinaționalelor.

tabel_actualizat_17_iul_companii_vandute.jpg 624 x 535

Sursă tabel: Companiile, pe baza bilanțurilor pe 2013 depuse la Ministerul de Finanțe

Notă tabel: Rezultatele financiare au fost calculate la cursul mediu de schimb pe 2013 de 4,419 RON la euro. La VB Leasing România, a fost luat în calcul indicatorul venituri totale în conformitate cu bilanțul public al companiei pe 2013. Analiza ia în calcul informațiile publicate și confirmate până la 1 iulie 2014.

Cifra de afaceri totală a celor 35 de companii implicate în fuziuni și achiziții este de 1,279,5 miliarde de euro, în condițiile în care au fost luate în calcul bilanțurile publicate pentru anul 2013.

Profitul net cumulat al acestor companii este de 28,2 milioane de euro, potrivit acelorași bilanțuri analizate. Rezultatul global este puternic susținut de performanța producătorului de medicamente Terapia din Cluj, care a raportat anul trecut un câștig net de 24,7 milioane de euro.

Din cei 10.292 de angajați ai companiilor implicate în fuziuni și achiziții, 80% dintre ei lucrează în companii care și-au schimbat sau sunt în curs de a-și schimba proprietarii.

grafic test

Piața imobiliară și sectorul tehnologic au acumulat împreună o treime din fuziunile și achizițiile anunțate în prima jumătate a anului. Grecul Ioannis Papalekas, unul dintre cei mai activi investitori în industria imobiliară, a făcut prin intermediul fondului de investiții specializat Globalworth mai multe achiziții de imobile și terenuri, din rândul cărora se distinge achiziția a 50% din turnul de birouri Tower Center International din Piața Victoriei, respectiv clădirile de birouri BOB și BOC din nordul Capitalei, pe care le-a răscumpărat de la RREEF, divizie imobiliară a grupului financiar german Deutsche Bank.

Un alt investitor imobiliar de calibru, omul de afaceri Gheorghe Iaciu a preluat centrul comercial Moldova Mall din Iași de la fondul de investiții Equest Balkan Properties.

Pe segmentul de IT & Tehnologie, cel mai activ fond de investiții din ultimul an de pe piață, administrat de Axxess Capital, a anunțat preluarea a 65% din Star Storage. Alți cumpărători pe acest segment au fost anul acesta grupul UTI, Hootsuite, directorii producătorului de softuri Siveco, respectiv Deutsche Telekom, care a preluat GTS Telecom.

De asemenea, investitorii au marcat achiziții de companii și în agricultură, respectiv materiale de construcții, două domenii cotate cu un potențial de creștere important în anii următori. Considerat unul dintre cele mai promițătoare sectoare pentru piața de fuziuni și achiziții, sectorul bancar a lipsit din peisajul tranzacțiilor, cu toate că atrage constant atenția investitorilor strategici, fonduri de investiții, chiar și antreprenori.

Analiza s 1 grafic tranzactii pe tipuri 20082014

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie, au fost contabilizate 28 de achiziții și două fuziuni, una la nivel global, cealaltă la nivel local. Pe lista de achiziții se află și două tranzacții în care s-a vândut o participație minoritară – răscumpărarea pachetului de acțiuni din Siveco deținut de fondurile de investiții Intel Capital și Polish Enterprise Fund de către managementul companiei, respectiv preluarea unui pachet de 35% din afacerea de vânzări de flori pe internet FloriDelux de către Mediafax Group și banca de investiții BAC Investment Banking.

De asemenea, un alt pachet minoritar de acțiuni a fost tranzacționat de către fondul polonez de investiții Resource Partners în cadrul lanțului de centre de fitness World Class România, însă acesta a fost pasul final în tranzacția prin care investitorul cu capital de risc a preluat integral afacerea. Pe 4 martie, fondul polonez anunța achiziția unui pachet de 71% din afacerea de fitness, în care au fost preluate active în România, Polonia și Serbia.

De remarcat aici, că fuziunea globală între giganții industriei cimentului – Lafarge (Franța) și Holcim (Elveția) – lasă urme adânci și pe piața locală. Dincolo de efectul combinării operațiunilor, cele două companii vor trebui să decidă ce active vor scoate la vânzare pentru a putea obține avizul Consiliului Concurenței pentru fuziunea la nivel local. De aici și efectul generator al unei noi tranzacții necesare pentru aprobarea fuziunii. Piața cimentului din România este împărțită de către Lafarge, Holcim și Carpatcement, subsidiara locală a grupului german HeidelbergCement, toți având cote de piață aproape egale.

O altă fuziune este cea de pe piața publicitară dintre Friends Advertising șiTBWA București, parte din rețeaua internațională TBWA Worldwide, unul din primele 10 locuri la nivel global în industria de profil.

Volumul de activitate a avut un puternic vârf la începutul anului, marcat în luna februarie când au fost anunțate opt fuziuni și achiziții din totalul de 32, înregistrate în primul semestru. De atunci, numărul tranzacțiilor anunțate nu a mai coborât sub cinci, ceea ce indică o activitate constantă a pieței de profil.

Analiza s 1 grafic tranzactii activitate pe luni

În februarie s-a consumat una dintre tranzacțiile – surpriză ale anului, în urma căreia activele fostului lider al pieței de bricolaj, Praktiker România, au fost preluate de către omul de afaceri de origine turcă Omer Susli. Piața de bricolaj și-a schimbat fața în ultima vreme, după vânzarea afacerii locale a Bricostore către Kingfisher și după informațiile care au apărut pe piață în prima jumătate a anului potrivit cărora și lanțul Baumax intenționează să se retragă.

Tot luna februarie a însemnat trei tranzacții în sectorul imobiliar din cele cinci înregistrate în prima jumătate a anului.

Analiza s 1 infografic numar fuziuni si achizitii dupa aria de acoperire

Din punct de vedere al ariei de acoperire, fuziunile și achizițiile locale au dominat peisajul ca număr, în timp ce tranzacțiile internaționale au un ecou puternic direct în economie. Astfel, majoritatea celor 23 de tranzacții locale anunțate se învârt în jurul unor companii cu rezultate modeste.

De cealaltă parte, mișcări precum vânzarea afacerilor Eni (Italia) din România, Ungaria sau Cehia au impact direct asupra unor afaceri de peste 100 de milioane de euro la nivel local și reconfigurează inclusiv cotele de piață în sectorul benzinăriilor, unde Mol înregistrează un avans considerabil prin preluarea stațiilor Agip până la 189 de stații.

Alte exemple în acest sens sunt preluarea indirectă a producătorului de medicamente Terapia din Cluj Napoca aflate în portofoliul Ranbaxy de către un rival indian, Sun Pharmaceutical.

Analiza s 1 grafic profil cumparator

În postura de cumpărător domină multinaționalele și fondurile de investiții. Mișcările prin care unii jucători își redesenează harta operațiunilor pe piețele emergente din regiune au fost cât se poate de vizibile. Trei sferturi din fuziunile și achizițiile anunțate în intervalul ianuarie – iunie au avut pe partea de cumpărare fie un fond de investiții, fie un investitor strategic internațional.

Din nou s-a remarcat comportamentul tipic al fondurilor de investiții, care acționează odată intrate într-un sector economic pentru crearea unei platforme de investiții prin intermediul unei companii achiziționate. Astfel, compania de curierat Cargus, controlată de fondul de investiții Abris Capital Partners, a preluat unul dintre rivali – Urgent Curier. De asemenea, grupul Somaco, în spatele căruia se află fondul de investiții suedez Oresa Ventures, a achiziționat compania Europrefabricate, extinzându-și astfel portofoliul de firme pe care îl are în sectorul materialelor de construcții.

Analiza s 1 grafic profil vanzator

În afara reorganizării operațiunilor din această parte a Europei de către mai multe multinaționale, iese în evidență aici prezența puternică la vânzare a antreprenorilor. Unii dintre ei caută capital pentru dezvoltare, alții își vând afacerile pentru a încerca să își recupereze investițiile după ce ani de zile au încercat să țină piept companiilor străine într-un climat de piață dificil, marcat de scăderea drastică a consumului.

Astfel, o treime din fuziunile și achizițiile înregistrate în această perioadă marchează vânzări de companii făcute de antreprenori. Din rândul oamenilor de afaceri români care au vândut în această perioadă se numără Cătălin Păunescu, Liviu Gosa (acționarii Star Storage), sau Mircea Solomon (fondator al afacerii Emon Electric).

Analiza s 1 tabel capital romanesc vs capital strain

Capitalul străin, care deja deține controlul mai multor sectoare strategice din economie, a înregistrat un nou avans în fața capitalului românesc în peisajul local de fuziuni și achiziții.

Astfel, străinii au dominat atât pe partea de cumpărare, cât și pe cea de vânzare a afacerilor locale. De cealaltă parte, românii s-au aflat mai mult în tabăra vânzătorilor, postură în care au făcut de aproape două ori mai multe tranzacții decât în postura de cumpărător.

În ceea ce privește profilul, străinii au folosit toate armele pe piața de fuziuni și achiziții, derulând tranzacții atât prin intermediul unor investitori strategici, fonduri de investiții, cât și pe palierul investitorilor individuali.

Analiza s 1 infografic numarul de companii tranzactionate dupa judet 20082014

După sediul social al companiei vândute, sudul României este teritoriul cel mai efervescent pentru fuziuni și achiziții. Astfel, dacă scoatem din ecuație Bucureștiul și județul Ilfov, unde își au sediul central aproape două treimi din totalul companiilor vândute, mai exact 22 de companii, observăm că pe regiuni istorice Muntenia este teritoriul cel mai activ, urmat de Moldova și Transilvania, fiecare din ultimele două cu câte trei tranzacții, diferind însă numărul companiilor tranzacționate în perioada analizată.

Pe domenii, în Transilvania s-au consemnat tranzacții în sectorul de medicamente, tehnologie și materiale de construcții, în timp ce în Moldova s-au înregistrat tranzacții în imobiliare, accesorii auto și agricultură. Muntenia a avut parte de tranzacții în agricultură, materiale de construcții, servicii, comerț, sectorul distribuției de automate de cafea, respectiv piața de servicii și echipamente destinate pieței de energie.

DISCLAIMER. ULTIMA ACTUALIZARE A DATELOR UTILIZATE ESTE LA 30.09.2014. MIRSANU.RO ÎȘI REZERVĂ DREPTUL DE A ACTUALIZA CONSTANT BAZA DE DATE ȘI STATISTICILE AFERENTE DIN RESPECT PENTRU CITITORII SĂI ȘI PENTRU O INFORMARE CORECTĂ A OPINIEI PUBLICE.

SIF Oltenia a luat un pachet de 1,7 milioane de acțiuni Electrica cu 4,25 milioane de euro

SIF Oltenia a anunțat astăzi că i-au fost alocate 1,7 milioane de acțiuni Electrica la un preț de 11 lei per titlu, cu o valoare totală de 18,7 milioane de lei (4,25 milioane de euro).

SIF Oltenia a subscris în cadrul ofertei publice de listare a companiei energetice de stat pe tranșa investitorilor instituționali, căreia i-au fost alocate aproximativ 80% din totalul de 177.188.744 de acțiuni oferite la vânzare de către stat prin intermediul Ministerului economiei, proprietarul Electrica.

Listarea Electrica, derulată în perioada 16 – 25 iunie, a fost suprasubscrisă pe fondul interesului puternic al investitorilor. Statul român a scos la vânzare pe bursă un pachet de 51% din acțiunile Electrica, reușind în acest fel cea mai mare privatizare derulată pe piața de capital. Ca urmare a cererii puternice venite pe segmentul investitorilor de retail, vânzătorul a decis realocarea unei tranșe de 5% din acțiuni din tranșa investitorilor instituționali către investitorii de retail, care au ajuns astfel la o cotă de circa 20% din totalul acțiunilor oferite la vânzare.

SIF Oltenia are în portofoliu acțiuni deținute în active considerate strategice, de la firme petroliere precum OMV Petrom (1,23% din acțiuni la finele lunii martie), bănci – BRD (3,33%), BCR (6,3%), Banca Transilvania (1,46%),  companii din energie – Transelectrica (7,26%), Transgaz (2,6%), sectorul farmaceutic – Antibiotice Iași (11,46%), materiale de construcții, turism, industrie, precum și în alte sectoare din economie.

SIF Oltenia are o capitalizare bursieră de 1,097 miliarde de lei (circa 250 de milioane de euro) la ultima cotație de 1,891 lei pe acțiune. Printre acționarii SIF Oltenia, se numără de luna trecută banca de investiții britanică HSBC Holdings, una dintre cele mai mari din lume, care este raportată cu o deținere de 5%. SIF Oltenia a raportat anul trecut un profit net de 130 milioane de lei (circa 29, 4 milioane de euro), în creștere cu 47% față de anul anterior.

Sursă foto: KPMG România.

Mihai Zoescu

Vârsta: 34 ani

Studii:

Academia de Studii Economice, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori

Master în cadrul Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori

Stare civilă: Căsătorit

Diplome şi distincţii profesionale: Cel mai bun rezultat în 2004 la unul dintre examenele ACCA (The Association of Chartered Certified Accountants, Asociația Contabililor Autorizați – organizația globală de certificare a profesioniștilor contabili n.r.) la care au participat peste 14.000 de studenţi din întreaga lume

Limbi: Engleză, Română

Istoric profesional: 11 ani în cadrul  companiei KPMG România

2003 – 2005 Departamentul de audit al KPMG România

2005 – prezent Departamentul de asistență în tranzacții al KPMG România

2013 – prezent Director Departamentul de asistență în tranzacții al KPMG România

Specializare în asistenţă în cadrul procesului de fuziuni și achiziții în principal due diligence financiar

Istoric tranzacții:

Achiziția Express Credit Amanet de către Dollar Financiar Group (mai 2013)

Achiziția Leo Burnette, Starcom, Optimedia,  The Practice, iLeo de către Publicis Groupe Holdings B. V. (octombrie 2013)

Achiziția Zenith Media Communication de către Publicis Groupe Holdings B. V. (octombrie 2013)

Achiziția Deutek Romania de către Emerging Europe Accession Fund (octombrie 2013)

Achiziția Avangate Group de către Francisco Partners (octombrie 2013)

Tranzacția Trendo Automotive – MKB Romexterra Leasing IFN (noiembrie 2013)

Tranzacția Diaverum Romania SRL – Renamed Nefrodial (2013)

Tranzacția Diaverum Romania SRL – Nefro Care Centre SRL (2013)

Tranzacția Lukerg Renew – Corni Eolian (2013)

Tranzacția Insight Investment/ Thames Farming Group – Agricom Borcea SA, Concordia Agro SRL, Tudor 92 SRL, Alisa Farm Management SRL (2013)

Tranzacția Euromedic International – Scandia Imagistica (2013)

Asociaţii profesionale din care face parte: ACCA, CAFR, CECCAR

Funcţie: Director al Departamentului de Asistență în Tranzacții în cadrul KPMG România SRL

Număr oameni în coordonare: 8

Cui raportează în linie direct ierarhică:  Richard Perrin, Partner Advisory KPMG

 

Mihai Zoescu a absolvit Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) București, după care a făcut masteratul în cadrul aceleiaşi facultăţi.

Zoescu îşi începe cariera în 2003 la KPMG România, în cadrul departamentului de audit. Doi ani mai târziu, acesta trece în cadrul departamentului de Asistență în Tranzacții, unde s-a specializat în asistenţă în cadrul procesului de fuziuni și achiziții, în principal due diligence financiar. De la 1 Aprilie 2013, ocupă funcția de Director al acestui departament. Are în coordonare o echipă formată din opt oameni.

De numele lui Zoescu se leagă peste 11 tranzacţii în ultimul an, printre acestea se numără achiziția MKB Romexterra Leasing, cea mai mare tranzacție din sectorul energiei eoliene din 2013 sau preluarea de către Publicis a pachetelor majoritare de acțiuni la firmele locale din sectorul media și publicitate. Pe listă, se mai regăsesc tranzacții în sectoare precum servicii medicale, agricultură sau materiale de construcții.

Bilanțul pe 2013 al departamentului KPMG condus de Mihai Zoescu indică o valoarea cumulată a tranzacțiilor de peste 100 de milioane de euro la nivel de equity value (n.r. – prețul încasat de către vânzători în urma tranzacțiilor).

Mihai Zoescu este, de asemenea, membru al Asociaţiei Experţilor Contabililor Autorizaţi (ACCA), al Camerei Auditorilor Financiari din România  (CAFR) şi al Corpului Experţilor Contabil şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR).